5.

CAPITOLUL III
Garanţii

Art. 10. - Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar.

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate,
plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare,
constînd din:
a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprietate a
gestionarului sau a unor terţi,pentru garantarea faţă de agenţii economici, autorităţile sau
instituţiile publice, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza degestionar;
b) obligaţii asumate de terţi faţă de agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice de a
acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată.
Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în numerar.
Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor,
obligaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de
angajaţi care mînuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie garanţie cel care înlocuieşte temporar un
gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la
numirea unui gestionar.
Art. 11. - Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.
Garanţiile reciproce între gestionari nu sînt admise. Aceeaşi persoană nu poate constitui garanţii
pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit
alte garanţii.
Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii.
Art. 12. - Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare
lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate.
Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanţiei în
numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe 3 luni.
Art. 13. - Garanţia în numerar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din
cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în
numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună.
Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi
pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la
încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar.
Art. 14. - Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea
gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele
prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2.
Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub
minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie.
Art. 15. - Garanţia în numerar va fi depusă de către agenţii economici, autorităţile şi instituţiile
publice la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la bănci, într-un cont special al agentului
economic, al autorităţii ori al instituţiei publice respective.
Garanţiile în numerar depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la bănci se înscriu într-
un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat în
casieria agentului economic, autorităţii sau instituţiei publice în favoarea căreia s-a constituit
garanţia.
Pentru garanţia depusă în condiţiile alin. 1, se acordă o dobândă anuală, stabilită de depozitarul
garanţiei, care nu poate fi mai mică decât dobânda acordată pentru depozitele la termen pe un an.
__________
Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 54/1994.
Art. 16. - Garanţia în numerar şi dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al
carnetului de consemnare la încetarea contractului său de muncă sau la trecerea într-o funcţie
pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost
acoperită în întregime. Agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice sunt obligaţi, în
aceste cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare
împreună cu o comunicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni în care să se arate că
titularul are dreptul să ridice garanţia.
În cazul transferării gestionarului într-o altă funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie,
carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul
loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20.
Cînd gestionarul a cauzat o pagubă în gestiune la locul său de muncă şi aceasta nu se acoperă
integral în termen de o lună de la obţinerea titlului executoriu definitiv, agenţii economici,
autorităţile sau instituţiile publice se vor despăgubi din garanţia în numerar constituită în
favoarea sa.
În situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de
agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice pentru a se despăgubi, gestionarul este
obligat să reîntregească garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din
cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicîndu-se în mod corespunzător.
Art. 17. - Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia să elibereze sumele depuse drept
garanţie, după caz:
a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicării făcute de agenţii economici,
autorităţile sau instituţiile publice şi a prezentării carnetului;
b) agenţiilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, pe baza cererii acesteia şi a unei
copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.
Art. 18. - În vederea constituirii garanţiei suplimentare, imobilele se evaluează în conformitate
cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile
care trec în proprietatea statului prin expropriere.
Bunurile mobile se evaluează la 50% din preţul de vînzare cu amănuntul. În cazul în care
bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de agenţii economici,
autorităţile sau instituţiile publice în favoarea cărora este constituită garanţia, care va consulta, în
caz de necesitate, organe de specialitate.
Art. 19. - Pentru bunurile imobile constituite garanţie, agenţii economici, autorităţile sau
instituţiile publice vor cere inscripţia ipotecii, care se va dispune pe baza cererii şi a contractului
de garanţie.
Bunurile mobile constituite garanţie rămîn în folosinţa gestionarului sau a terţului garant, după
caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a agenţilor economici, autorităţilor
sau instituţiilor publice.
În cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau
terţul garant, după caz, este obligat să înştiinţeze de îndată agenţii economici, autorităţile sau
instituţiile publice.
În situaţia în care terţul garant n-a făcut această înştiinţare, el rămîne obligat să acopere pagubele
ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie.
Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reîntregirii de îndată a acesteia.
Art. 20. - Garanţiile vor fi recalculate periodic în funcţie de schimbările intervenite în salariul
tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la
modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie. În cazul în care, în urma recalculării, este
necesară completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia
în numerar depusă este mai mare decît garanţia recalculată, diferenţa se va elibera, în termen de
cel mult 10 zile, gestionarului.
În cazul în care, în urma recalculării, este necesară constituirea sau completarea garanţiilor
suplimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data recalculării.
Art. 21. - Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile
corespunzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim sau dacă,
din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sînt
depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcţie ori, dacă aceasta nu
este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. În acest din urmă caz, privitor la drepturile
angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de
muncă pentru motive ce nu sînt
imputabile angajatului.
Art. 22. - Garanţiile suplimentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului
executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.
În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, agenţii economici,
autorităţile sau instituţiile publice în favoarea cărora s-a constituit garanţia suplimentară are drept
de preferinţă asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în
condiţiile privind creanţele garantate prin ipotecă sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale
referitoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale agenţilor economici, autorităţilor sau
instituţiilor publice împotriva persoanelor fizice.

6. CAPITOLUL II
Condiţii privind angajarea gestionarilor

Art. 3. - Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o
şcoală echivalentă şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie.
În funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le
implică gestionarea lor,ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc:
a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul, trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoală
profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoală echivalentă şi să aibă un
anumit stagiu în munca de gestionar;
b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a
împlinit vîrsta de 18 ani.
Art. 4. - Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile
prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat.
Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de
judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă.
Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a
săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionar timp de 2 ani de
la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate
fi gestionar în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen.
Prin "săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista
anexă, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi
participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.
Art. 5. - Agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice sînt obligate să ceară organelor
miliţiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajaţi sau trecuţi în
funcţii de gestionari.
Organele miliţiei sînt obligate să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de la
primirea cererii.
Art. 6. - Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă
eliberată de agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice în care a fost anterior încadrat,
din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost
acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de agenţii economici,
autorităţile sau instituţiile publice care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de
gestionar.
Agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice sînt obligate să elibereze sau, după caz, să
comunice dovada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.
În raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul agenţilor economici, autorităţilor sau
instituţiilor publice vor hotărî asupra angajării sau trecerii în funcţia de gestionar.
Art. 7. - În cazul în care gestiunea este încredinţată mai multor persoane, angajarea sau trecerea
în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari.
Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul
scris al acestuia.
Art. 8. - Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute
în prezenta lege.
Art. 9. - Conducătorii agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, angajaţii ca
atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sînt încadraţi în
unităţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire,
păstrare şi eliberare de bunuri.

7 ART. 7
(1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică în cazul atribuirii
contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală
sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca
obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.
8 Decontarea cheltuielilor de transport a salariatilor

Sunt considerate avantaje:

- permisele de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal (art. 55 alin.
(3) lit. f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal;
- abonamentele pentru mijloacele de transport precum si permisele de calatorie pe diverse
mijloace de transport (punctul 70 lit. c) si d) din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

In conformitate cu prevederile punctului 77 din normele mentionate contravaloarea

abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune
deplasarea frecventa in interiorul localitatii nu este considerata avantaj.

Potrivit art. 55 alin. (4) lit. a) si f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, nu sunt incluse in
veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
- contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, astfel cum sunt prevazute
in contractul de munca,
- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi
au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament
lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei,
conform legii.

Drepturile salariale acordate in natura, precum si avantajele acordate angajatilor se impoziteaza

in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si
avantajelor in natura primite de angajat se anexeaza la statul de plata

Angajatorul poate deconta contravaloarea unui abonament lunar pentru transportul intre
localitatea in care salariatul caruia, nu i se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea
chiriei, isi are domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestuia fara ca aceasta
cheltuiala sa intre in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale.

Contravaloarea combustibilului decontat salariatilor in vederea acoperirii cheltuielilor de

transport intre domiciliul si locul de munca constituie avantaj de natura salariala si se include in
veniturile salariale si se impoziteaza potrivit art. 57 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

In situatia in care autoturismele se afla in folosinta societatii in baza unor contracte incheiate in
acest scop, consideram ca nu constituie avantaj de natura salariala contravaloarea
combustibilului aferent kilometrilor parcursi in interesul afacerii (determinati in baza folilor de
parcurs), inclusiv kilometrii efectuati pentru deplasarea pe distanta dus-intors de la domiciliu la
locul de munca, in conditiile stabilite de contractul de munca.

9 SECŢIUNEA a 6-a
Obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului şi salariatului
ART. 19
Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea
împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă
la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să
asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor
ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori
utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva
incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să
obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni
privind: proprietăţile fizicochimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru
sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor,
substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin
salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare
împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin
indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de
urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie
contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace
pentru stingerea incendiilor;
j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea
acestora în orice moment;
k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere,
instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie
organizate de acesta;
l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice
pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg
din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea
primului ajutor;
o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale
regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la
utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe
şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să
trimită acestuia raportul de intervenţie;
q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate
conform legii;
r) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
ART. 20
Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi din acelaşi imobil
trebuie să colaboreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta lege, în vederea
asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru întregul imobil.
ART. 21
Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea
împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar,
producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le
organizează sau le desfăşoară;
d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului
iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport
utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;
e) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după
caz, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol de incendiu.
ART. 22
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice
formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele,
potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul
instituţiei, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor
de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a
normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, precum
şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării
măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei
oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare
la producerea incendiilor.
10 Art. 1. -(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, valoarea minimă
de intrare a mijloacelor fixe stabilită în condiţiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, este de 2.500 lei.
(2) Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă între
1.800 lei şi 2.500 lei, existente în patrimoniul operatorilor economici la data intrării în vigoare a
prezentei hotărâri, se va recupera pe durata normală de funcţionare rămasă.
Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2013.

11 CAP. VII
Obligatiile conducatorilor de unitati
ART. 52
Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), în care functioneaza sisteme de paza, au
urmatoarele obligatii:
a) raspund de organizarea si functionarea pazei unitatilor,bunurilor si valorilor pe care le detin,
cu orice titlu;
b) analizeaza temeinic nevoile stricte de paza si stabilesc efectivele necesare, în raport cu natura,
importanta, marimea si vulnerabilitatea unitatilor respective, cu specificul productiei si cu locul
de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza
se executa cu efective de jandarmi, analiza si stabilirea masurilor se realizeaza împreuna cu
comandantul unitatii de jandarmi care a aprobat planul de paza;
c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selectionarea persoanelor cu profil moral
corespunzator, cu aptitudini fizice si profesionale necesare acestei activitati;
d) iau masuri de instruire specifica a personalului de paza si controleaza modul în care acesta isi
executa atributiile de serviciu;
e) asigura executarea amenajarilor si a instalatiilor necesare desfasurarii serviciului de paza,
precum si introducerea, întretinerea si mentinerea în stare de functionare
a sistemelor tehnice de legatura, de paza si de alarma impotriva efractiei;
f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma si însemne distinctive, în conditiile legii;
g) asigura corp de garda sau încapere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici
ori cele ale societatilor specializate destinate serviciului de paza si
fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de functionare a acestuia;
h) încheie contracte de prestari de servicii în domeniul pazei, garzii de corp, pentru instalarea
sistemelor de alarma impotriva efractiei, numai cu societatile sau persoanele ori prin corpurile
gardienilor publici carora li s-a acordat licenta, dupa
caz, de catre Inspectoratul General al Politiei Romane;
i) asigura spatiile si amenajarile necesare pastrarii în deplina siguranta a armamentului si a
munitiei destinate serviciului de paza;
j) stabilesc reguli privind accesul si circulatia în interiorul obiectivului pazit;
k) stabilesc responsabilitati pentru sefii compartimentelor de munca, în ceea ce priveste paza si
siguranta utilajelor si instalatiilor.
ART. 53
Îndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 52 se realizeaza, dupa caz, cu sprijinul de specialitate al
unitatilor de politie sau jandarmi competente teritorial.
 12 Predarea-primirea gestiunii de bunuri materiale

Art. 1. - Predarea-primirea gestiunii de bunuri materiale se face intre gestionarul care preda si cel
care primeste, pe baza dispozitiei scrise a conducatorului organizatiei socialiste. In dispozitiei se
vor arata: gestiunea care se preda, numele si prenumele gestionarilor si ale persoanelor care,
conform prezentei hotariri, participa la operatia de predare-primire, precum si locul, ziua si ora
inceperii acestei operatii.

Art. 2. - Gestionarul, in cazul in care este impiedicat sa efectueze personal predarea, poate
desemna o persoana care consimte sa-l reprezinte la aceasta operatie; pentru unitatile
Ministerului Fortelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne si ale Consiliului Securitatii
Statului, reprezentantul gestionarului trebuie sa fie un angajat al unitatii respective. Gestionarul
sau reprezentantul sau va fi incunostintat in scris despre locul si timpul stabilit pentru predare.

In cazul in care gestionarul sau reprezentantul sau nu se prezinta la locul si timpul stabilit,
predarea se face in numele gestionarului de catre un angajat desemnat in acest scop de
conducatorul organizatiei socialiste.

Daca nu a fost numit un gestionar, conducatorul organizatiei socialiste va desemna un angajat

caruia i se va preda gestiunea si care va gestiona bunurile pe o perioada de cel mult 60 zile.

Art. 3. - La predarea-primirea gestiunii participa un delegat din compartimentul de care tine

gestiunea si un delegat din serviciul contabilitatii, care dau indrumarile necesare, controleaza si
certifica exactitatea datelor inscrise in actele de predare-primire.

Art. 4. - Predarea-primirea gestiunii se face prin inventarierea totala a bunurilor din gestiune,
intocmindu-se un proces-verbal ce se semneaza de gestionarul care preda si de gestionarul care
primeste gestiunea, precum si de persoanele prevazute in articolul 3.

In cazul in care nu se efectueaza inventarierea si nu se intocmeste procesverbal, gestionarii sint

obligati sa refuze predarea-primirea gestiunii.

13 Drepturi si obligatii in legatura cu primirea, pastrarea si eliberarea

bunurilor materiale

Art. 5. - Gestionarul este obligat ca la primirea bunurilor sa controleze daca acestea corespund
datelor inscrise in actele insotitoare, sa identifice viciile aparente si sa semneze de primirea
bunurilor.

Gestionarul va cere in scris conducatorului organizatiei socialiste sa-i asigure asistenta tehnica de
specialitate atunci cind primeste bunuri avind caracteristici pentru a caror verificare nu poseda
cunostintele necesare si nu este constituita o comisie de primire potrivit dispozitiilor legale
privind circulatia marfurilor intre organizatiile socialiste.
Art. 6. - Eliberarea bunurilor se face de catre gestionar in cantitatea, calitatea si sortimentele
specificate in actele de eliberare.

Se interzice eliberarea de bunuri pe baza de dispozitie verbala sau provizorie .

In cazul in care gestionarul are printre atributiile sale de serviciu si vinzarea de marfuri, el este
obligat sa respecte dispozitiile legale referitoare la comertul socialist.

Art. 7. - Gestionarul este obligat sa completeze actele cu privire la operatiile din gestiunea sa si
sa inregistreze, in evidenta tehnico-operativa a locului de depozitare, operatiile de primire si cele
de eliberare a bunurilor.

Actele de primire sau eliberare a bunurilor se trimit sau se predau de gestionar compartimentelor
de resort, la termenele si in conditiile stabilite de dispozitiile legale in vigoare.

Art. 8. - Gestionarul este obligat sa previna sustragerea bunurilor si orice forma de risipa, sa le
fereasca de degradare si sa le pastreze potrivit prescriptiilor tehnice si celor igienico-sanitare.

La luarea in primire, precum si in timpul gestionarii bunurilor, gestionarul este obligat sa ceara in
scris conducatorului organizatiei socialiste sa ia masuri de dotare, de paza si orice alte masuri
necesare pentru pastrarea corespunzatoare si pentru efectuarea in bune conditii a operatiilor de
primire si de eliberare a bunurilor.

Art. 9. - Gestionarul este obligat sa comunice, in scris, conducatorului organizatiei socialiste:

a) plusurile si minusurile din gestiune, de care are cunostinta;

b) cazurile in care constata ca bunurile din gestiune sint depreciate, degradate, distruse sau
sustrase, ori exista pericol de a ajunge in asemenea situatii;
c) cazurile in care stocurile de bunuri aflate in gestiunea sa au atins limitele cantitative maxime
sau minime;
d) stocurile de bunuri fara miscare, cu miscare lenta sau greu vandabile. Situatiile de la literele a
si b vor fi comunicate in termen de 24 ore din momentul in care gestionarul are cunostinta de
acele situatii, iar cele de la literele c si d in termenele stabilite de conducatorul organizatiei
socialiste.
Art. 10. - Gestionarul este obligat sa aduca la cunostinta in scris conducatorului organizatiei
socialiste cazurile in care cei cu care gestioneaza impreuna sau cei aflati in subordine dau dovada
de incorectitudine sau incapacitate in indeplinirea sarcinilor de serviciu.

Art. 11. - Daca gestionarul lipseste din orice cauza, iar operatiile legate de gestiune nu pot fi
intrerupte, primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri se vor face de persoana delegata de
gestionar, cu acordul conducatorului organizatiei socialiste.

Cind gestionarul nu desemneaza un delegat ori acesta nu se prezinta sau cind conducerea
organizatiei socialiste nu este de acord cu persoana desemnata de gestionar, operatiile legate de
gestiune vor fi facute de catre o comisie numita de conducatorul organizatiei socialiste. La
operatiile facute de aceasta comisie poate asista si persoana desemnata de gestionar.
Suplinirea gestionarului in conditiile alineatului 1 si 2 se face pe termenul stabilit de
conducatorul organizatiei socialiste, fara a depasi insa 60 zile. La expirarea termenului astfel
stabilit se procedeaza la predarea-primirea gestiunii, in conditiile prevazute la capitolul 1.

Art. 12. - Conducatorul organizatiei socialiste este obligat sa ia masuri pentru paza bunurilor si
sa asigure gestionarilor conditii corespunzatoare de munca pentru pastrarea integritatii bunurilor
gestionate.

Art. 13. - Conducatorul organizatiei socialiste va lua masuri sa se comunice in scris gestionarului
numele si functia persoanelor in drept sa semneze sau sa vizeze actele de eliberare a bunurilor,
precum si specimenele de semnatura ale acestora .

Comunicarea si inminarea specimenelor de semnatura se vor face la primirea gestiunii, precum si

la schimbarea persoanelor in drept sa semneze sau sa vizeze actele de eliberare a bunurilor.

Art. 14. - Conducatorul organizatiei socialiste este obligat sa indice in scris gestionarului limitele
maxime si minime ale stocurilor, precum si criteriile de apreciere a bunurilor fara miscare, cu
miscare lenta sau greu vandabile.

Art. 15. - Conducatorul organizatiei socialiste este obligat sa ia masuri pentru:

a) efectuarea de inventarieri la termenele si in conditiile stabilite de dispozitiile legale in vigoare;

b) stabilirea, in cel mai scurt timp de la sesizare, a existentei minusurilor sau plusurilor in
gestiune, precum si cunoasterea si inlaturarea cauzelor care le-au generat;
c) inregistrarea minusurilor sau plusurilor in termen de 3 zile de la data stabilirii lor;
d) stabilirea cauzelor care au dus la deprecierea, degradarea sau distrugerea unor bunuri din
gestiune, in care scop verificarile vor incepe in termen de cel mult 3 zile de la data sesizarii;
e) acoperirea pagubelor cauzate in gestiuni.
Art. 16. - Este interzis oricarei persoane, in afara gestionarului si a celor aflati in subordinea lui,
sa intre in locurile de pastrare a bunurilor. Aceasta dispozitie va fi afisata la fiecare loc de
gestiune.

Conducatorul organizatiei socialiste, angajatii imputerniciti in scris de acesta, precum si angajatii

cu atributii de control, cu delegatie scrisa, pot intra in prezenta gestionarului ori a inlocuitorului
sau, in locurile de pastrare a bunurilor.