A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 1

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII
Proiect Phare „Acces la educatie pentru grupuri

dezavantajate” Programul „A doua sansã”
DORINA KUDOR
LIMBA
SI
LITERATURA
ROMÂNÃ
Modulul 1 ABC-
ul comunicãrii
Ghidul elevului
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educatie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experti ai Ministerului Educatiei si
Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului
educational revizuit „A doua sansã” – învãtãmânt secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua sansã”– învãtãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba si literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãretu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminita Chicinas, autoare „stiinte”
Ioana Mihacea, autoare „stiinte”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horatiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga stefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum si materiale educationale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa scolarã pentru disciplina Limba si literatura
românã din cadrul programului „A doua sansã” – învãtãmânt secundar inferior, aprobatã de
Ministerul Educatiei si Cercetãrii prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 si este distribuit
gratuit cursantilor înscrisi în acest program educational.
Toate materialele din cadrul programului educational „A doua sansã” vor fi modificate,
conform sugestiilor de îmbunãtãtire formulate în urma utilizãrii lor în scoalã.
În acest sens, trimiteti comentariile si sugestiile dumneavoastrã pe
adresa secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design si dtp: András Tánczos
Ilustratii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã
Acest material este publicat în scopuri educationale, non-profit, pentru a fi folosit în primul
an de aplicare experimentalã a programului educational „A doua sansã” – învãtãmânt
secundar inferior. Autorii s-au strãduit sã intre în legãturã cu proprietarii imaginilor pentru a
obtine permisiunea de a le folosi în aceastã editie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut
contacta sã ia legãtura cu noi la secondchance@wyginternational.ro.
Aceastã publicatie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educatie
pentru grupuri dezavantajate”, componenta „A doua sansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educatiei si Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006
Continutul acestui material nu reprezintã în mod necesar pozitia oficialã a Uniunii Europene.
© Ministerul Educatiei si Cercetãri

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Unitatea I. Arta conversatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.

Situatia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
– Istoria unei conversatii (I)
– Dialogul. Conversatia
– Forme si punctuatia substantivului în comunicare
2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
– Istoria unei conversatii (II)
– Comunicarea nonverbalã si paraverbalã
– Interjectia
– Vorbirea directã si indirectã
3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
– Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale
– Redarea în scris a elementelor nonverbale
si paraverbale
4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . . . . 18
– O scrisoare pierdutã de Ion Luca Caragiale
– Programul de spectacol
– Textul literar si nonliterar
0 Replici si roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
– Dialogul
– Povestirea
– Scrisoarea
6. A vorbi si a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
– Monologul oral
– Discursul
Autoevaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Unitatea II. Realitate si fictiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

1. Persoane si personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
– Fisa de identitate
– Substantive comune si proprii
2. Personaje si animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
– Boul si vitelul de Grigore Alexandrescu
– Textul epic în versuri. Fabula
– Personificarea
3. Personaje si fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
– Miorita
– Balada popularã
– Naratiunea
– Personajul literar
4. Curiozitate si tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
– Etapele actiunii
– Mitul
5. Cuvânt si rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
– Cuvântul
– Nivelurile limbii
– Elemente de foneticã
PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR
6. Cuvânt si rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
– Un pedagog de scoalã nouã de I.L. Caragiale
– Elemente de vocabular (I)
7. Cuvânt si rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
– Constitutia României (art. 148)
– Elemente de vocabular (II)
– Pãrtile de vorbire si de propozitie
8. Cuvânt si rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
– Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãtii de Daniel
Dinescu
– Propozitia. Fraza. Textul
Autoevaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Unitatea III. Fetele realitãtii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . . . . 44
– Cãprioara de Emil Gârleanu
– Planul simplu si planul dezvoltat de idei
2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . . . . . 46
– Rezumatul
– Verbul (I)
3. Actiune si atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
– Verbul (II)
– Modurile personale si nepersonale
4. Fetele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
– Modul indicativ. Timpul trecut
5. Fetele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
– Glossã de Mihai Eminescu
– Modul indicativ
– Timpul prezent
– Timpul viitor
– Proiectul
6. Dorinte si confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
– Ce-ar fi fost dacã… (fragment din jurnal)
– Jurnalul
– Modul conjunctiv
– Modul conditional-optativ
– Timpul prezent. Timpul perfect
– Cum luãm o decizie?
7. Întâmplare si destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
– Cum devine cineva revolutionar si om politic…? de I.L.
Caragiale
– Schita
8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
– Reclama
– Biografia si autobiografia
– Biografia poeticã
– Numeralul
Autoevaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Unitatea IV. Cântecul sentimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
1. Poezia si muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
– Lacul de Mihai Eminescu
– Inima mea nu e întreagã dacã nu esti tu (cântec –
formatia Holograf)
– Cum se citeste o poezie? (I)
Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
– Cum se citeste o poezie? (II)
– Adjectivul
– Adverbul
3. Cântecul si poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
– Doina (varianta Vasile Alecsandri)
– Pronumele personal
4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
– Malul Siretului de Vasile Alecsandri
– Efectele poluãrii de la Copsa Micã asupra pãdurilor
– Pastelul
– Descrierea subiectivã si obiectivã
– Reclama
Autoevaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

1. Între realitate si fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
– Legenda daliei de Gheorghe Tomozei
– Legenda
2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
– Prâslea cel voinic si merele de aur
– Basmul popular
3. Între realitate si vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
– Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu
– Visul
4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
– Sacrul si profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea
Eliade
– Pãrtile de propozitie
Autoevaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
ere Dragã cititorule,
Te felicit cã ai revenit la scoalã. Este o decizie
înteleaptã. La disciplina limba si literatura românã, am
pregãtit pentru tine un ghid care te va conduce în ABC-
ul comunicãrii. Te întrebi, pe bunã dreptate, de ce ai comportament. Lucruri simple, dar de ce totusi existã
avea nevoie de un asemena ghid, de vreme ce stii sã atâtea dificultãti? Rãspunsul e simplu: am dat gres în
vorbesti. Te-ai întrebat însã dacã a vorbi înseamna a procesul de comunicare.
comunica? Poate ai observat si tu faptul cã în Pe parcursul acestui modul vei afla cât de important
comunicare oamenii întâmpinã destule dificultãti. Cât este sã comunici si mai ales care sunt calitãtile unei
de des spunem sau auzim fraze de tipul: „Nu am vrut bune comunicãri. Astfel, vei afla cã a comunica
sã spun asta!” „Nu mã întelegi!” „Nu îti dai seama ce înseamnã a vorbi, dar si a asculta, a scrie si a citi. De
vreau sã spun?” „Nu întelegi româneste?” Adesea nu asemenea, comunicarea prin cuvinte devine mai
suntem întelesi sau nu reusim sã-i facem pe ceilalti sã expresivã si intentia mai clarã dacã stii sã folosesti, în
accepte punctul nostru de vedere. De aceea e important mod corespunzãtor, elementele nonverbale (expresia
sã afli cã scopurile principale ale comunicãrii sunt sã fetei, gesturi, miscãrile corpului) si paraverbale (râsul,
fim receptati (auziti sau cititi), sã fim întelesi, sã fim pauzele în vorbire, intonatia etc). Despre toate acestea
acceptati, sã provocãm o schimbare de atitudine sau de vei învãta încã de la prima lectie.
Pentru a sublinia importanta comunicãrii în viata

noastrã, am selectat câteva proverbe care exprimã
principalele caracteristici ale comuni-cãrii, în scris si
orale.
ASCULTAREA
Întâi ascultã si pe urmã vorbeste.
Cu cât mai multe auzi, cu atât mai multe înveti.
Cea mai mare învãtãturã este sã stii când sã taci.
VORBIREA
Sau taci, sau zici ceva mai bun decât tãcerea.
CITIREA
Cãrtile care te ajutã mai mult sunt acelea care te fac sã gândesti mai adânc.
Nu e învãtat cel care citeste cãrti, ci acela care întelege ce citeste.
SCRIEREA
Vorba zboarã, dar ce este scris rãmâne.
si tu stii multe lucruri despre comunicare. Vrei sã le descoperim împreunã?
Noteazã, pentru început, rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri:
De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveti ABC-ul comunicãrii?

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Alege unul dintre proverbele de mai sus si discutã cu colegul tãu/colega ta de bancã despre o situatie din viata
ta în care i s-ar potrivi proverbul ales.
Scrie si tu un proverb care se referã la comunicare.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Trei prieteni, Elena, Maria si Paul, te vor însoti în
parcurgerea lectiilor, ei însisi aflând alãturi de tine
informatii noi, interesante. Îti propun o cãlãtorie,
împreunã cu ei, în arta conversatiei, în lumea
oamenilor „mascati” în animale, în lumea fantasticului,
în crâmpeie de realitate, unde vei citi despre fapte si
destine impresionante, vei cunoaste cântecul si dansul
sentimentelor si vei admira natura în imagini. Este o
cãlãtorie incintantã, alãturi de profesorul tãu/profesoara
ta si colegii de an. Vei discuta, vei citi texte, vei lucra
împreunã cu unul sau mai multi dintre colegii tãi, vei
rezolva exercitii, vei scrie texte pe care te sfãtuiesc sã
le pãstrezi în portofoliul tãu. De ce sã le pãstrezi? Sunt
cel putin douã motive. În primul rând, portofoliul tãu e generalã. La final de modul, vei rezolva un test care îti
asemenea unui jurnal sau unui album care pãstreazã va permite promovarea în anul al doilea si studierea
cele mai interesante experiente din viata de elev, si îl unui alt modul de limba si literatura românã. Testul
vei privi la bãtrânete retrãind momentele frumoase ale final îl vei rezolva cu usurintã si cu plãcere, dacã te vei
formãrii tale ca sã poti ajunge un om împlinit. În al lãsa condus de paginile acestui ghid care îti va arãta
doilea rând, acest portofoliu îti va asigura un procent drumul spre succes.
important din nota ta de la final de modul. Participarea La scoalã, ca si în viatã, învãtãm mereu. Vorba
ta la discutiile si activitãtile din timpul orelor îti va proverbului: „Omul, cât trãieste, învatã”. De acest
asigura obtinerea unor note necesare pentru media adevãr s-a convins si o fetitã dupã prima zi de scoalã.
Întrebatã fiind de mama ei ce a învãtat la scoalã, fetita
a rãspuns: „Nu cine stie ce! Trebuie sã mã mai duc…”
si tu ai mai fost la scoalã pânã acum. Rãspunde la câteva întrebãri si discutã apoi cu
profesorul/profesoara si colegii tãi:
Ce ti-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã?

..................................................................................
..................................................................................
Ce nu ti-a plãcut?
..................................................................................
Care este povestirea cititã care ti-a plãcut cel mai mult? De ce?
..................................................................................
..................................................................................
Ai vreun personaj preferat dintr-un film sau dintr-o carte cititã? Prin ce se
aseamãnã cu tine?
..................................................................................
..................................................................................
Scrie câteva situatii în care nu te poti descurca fãrã sã citesti.

..................................................................................
..................................................................................
Acum vei începe un drum nou, care însã e pavat cu ceea ce ai învãtat pânã în acest moment.
Ca la orice început de drum, e bine sã dai glas gândurilor care te frãmântã.
Scrie o întrebare la care vrei sã primesti rãspuns acum.

..................................................................................
Ce ai vrea sã înveti în mod special în acest an?

..................................................................................
..................................................................................
INTRODUCERE
Limbã si comunicare i
Pentru început
Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeste-te câte cuvinte ai rostit sau ai

scris! Cine le poate numãra? Dar câte cuvinte ai spus despre tine? În
general, oamenii vorbesc despre altii si mai putin despre ei însisi. Care e
cea mai dificilã întrebare? Pentru a gãsi rãspuns, poti începe chiar acum,
completând urmãtoarele enunturi:
1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Îmi doresc sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. stiu cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cine sunt eu?

Ia o foaie de hârtie si împarte-o în patru pãrti. Deseneazã imagini care sã
reprezinte rãspunsurile date la cele patru întrebãri de mai sus. Scrie-ti
prenumele (asa cum vrei sã îti spunã colegii si profesorul) în partea de sus.
Considerã cã aceasta este „cartea ta de vizitã”.
Prenumele
1. 2.
3. 4.
Prezintã cartea ta de vizitã colegilor si profesorului.
Ascultã-i cu atentie pe colegii tãi si observã modul în care îsi prezintã

cartea lor de vizitã. Noteazã douã aspecte care ti-au plãcut în
prezentarea colegilor.
................... ....................
................... ....................
................... ....................
................... ....................
8 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI
Ce este comunicarea?
Lucrati în patru grupe.
Notati trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãrii colegilor,

dar si în viata realã, cotidianã.
Scrieti, în caietele voastre, literele alfabetului si încercati sã gãsiti cât

mai multe trãsãturi care încep cu litera respectivã. Puteti continua
dupã modelul:
ABCDEF atentie bunãvointã curiozitate discretie empatie flexibilitate
stiati cã?
Discutati trãsãturile identificate de voi si formulati reguli ale
comunicãrii:
– Grupa I: Notati cinci reguli pe care trebuie sã le respectati pentru a Comunicarea este un proces de
fi un bun ascultãtor; transmitere a unui mesaj, oral
– Grupa a II-a: Notati cinci reguli pentru a fi un bun vorbitor; sau în scris, dar si o formã de a
– Grupa a III-a: Notati cinci reguli pentru a fi un bun cititor; stabili si de a mentine diverse
– Grupa a IV-a: Notati cinci reguli pentru a scrie bine. tipuri de relatii sociale.
Afisati aceste reguli sub titlul ABC-ul comunicãrii. Puteti selecta si câte un
proverb care sã ilustreze aceste reguli.
Pentru portofoliul tãu

Discutã cu ceilalti colegi, cu pãrintii si cu prietenii tãi despre importanta
de a rãspunde la întrebarea: „Cine sunt eu?”
Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despre mine

însumi/însãmi. Ai deja prima ta piesã din portofoliu! Felicitãri!
Iatã ce a consemnat Paul, unul dintre cei trei prieteni care te vor însoti pe
parcursul lectiilor, atunci când a scris despre sine:
Cine sunt eu? O întrebare simplã în aparentã. Mereu exprim pãreri despre altii, dar foarte rar
despre mine. Când mã privesc în oglindã sau într-o fotografie, vãd un chip cunoscut, dar nici
oglinda, nici fotografia nu aratã ce este ascuns dincolo de privire, de surâs… Cred cã e momentul
sã îmi pun câteva întrebãri, ca la un extemporal, si sã încerc sã rãspund, stiind foarte bine cã nu
am de unde copia rãspunsurile.
Asadar, sã încep cu întrebãrile la care voi cãuta rãspunsurile în mine însumi, în viata si în
experientele mele de pânã acum:
Care sunt cele mai importante trãsãturi (fizice si morale) mostenite de la pãrintii mei?
Ce îmi place cel mai mult la aspectul meu fizic si la felul meu de a fi?
Ce apreciazã la mine cei care mã cunosc?
Ce as schimba în comportamentul meu fatã de cei apropiati?
Care e cea mai importantã realizare a mea de pânã acum?
Ce îmi doresc cel mai mult în viitor?
Pentru rãspunsuri, voi lua o scurtã pauzã de reflectie…

9
Ata converstiei I
„Limba este mai bogatã
decât orice intuitie.”
Viata este un dialog cu ceilalti si cu noi însine. Toatã viata nu facem

altceva decât sã auzim, sã spunem, sã interpretãm cuvinte: noi pe ale
altora, altii pe ale noastre. A vorbi este motorul tuturor lucrurilor.
Comunicarea este baza tuturor relatiilor noastre. Viata personalã, viata
profesionalã si chiar fericirea noastrã depind într-o mãsurã considerabilã
de felul în care comunicãm. A sti sã comunici înseamnã mai mult decât
învãtarea si aplicarea strictã a unor reguli. Comunicarea este asemenea
unui dans în care trebuie sã te adaptezi mereu ritmului muzicii si al
partenerului tãu. Similar, o bunã comunicare presupune stãpânirea unor
cunostinte despre comunicare, dar si arta de a te adapta caracteristicilor
mereu în schimbare ale partenerului de conversatie.
Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri si scrie posibile

rãspunsuri:
1. Ce este cuvântul?
......................................................
2. Ce înseamnã a vorbi?
......................................................
3. Care este diferenta dintre a vorbi si a conversa?
......................................................
Care sunt motivele pentru care cineva ar studia comunicarea si regulile
conversatiei? Completeazã urmãtoarea listã:
– pentru a mã întelege mai bine cu cei apropiati;
– pentru a câstiga mai multi bani fãcând vânzãri prin telefon;
......................................................
......................................................
În aceastã unitate vei învãta despre:

– situatia de comunicare;
– dialogul, conversatia;
– comunicarea verbalã, nonverbalã si paraverbalã;
– decalogul vorbirii si al ascultãrii;
– textul dramatic, spectacolul de teatru;
– conventiile unei scrisori.
Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa o

observatie personalã referitoare la tema „Arta conversatiei”:
......................................................
......................................................
......................................................

11
ARTA CONVERSATIEI
Situatia de comunicare 1
Pentru început
Aminteste-ti
Când ai fost ultima datã prezentat unei persoane necunoscute? Cine era
persoana respectivã? Cine te-a prezentat? Aflã mai mult!
Unde a avut loc conversatia respectivã? Despre ce ati discutat? Adu-ti
aminte cuvintele prin care ai fost prezentat.
Scrie, în cinci minute, un text în care sã reproduci conversatia în care ai fost
prezentat unei persoane necunoscute.
Citeste textul
Istoria unei conversatii (partea I)
Într-o dupã-masã, în fata unui magazin, Maria se întâlneste cu Elena, Comunicarea porneste de la un
colega ei, care e împreunã cu Paul. emitãtor care doreste sã
Elena (zâmbind): Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd! transmitã un mesaj altei
Maria (cu o fatã veselã, luminoasã): Elena! Mã bucur sã te întâlnesc! persoane, numite receptor. Într-o
Elena (privind fix spre Maria): Îmi face plãcere sã ti-l prezint pe… conversatie, rolurile de emitãtor
Paul (îndreptând o privire prietenoasã spre Maria): Sunt Paul, si de receptor se schimbã
verisorul Elenei. Mã bucur sã te cunosc! alternativ. Între emitãtor si
Maria (întinzând mâna si uitându-se cu interes în ochii lui Paul): Sunt receptor se realizeazã un schimb
Maria! si eu mã bucur sã te cunosc. Elena mi-a spus multe lucruri de mesaje, alcãtuit din idei,
intersante despre tine… simboluri, coduri care se
Paul (îmbujorat la fatã, strânge mâna Mariei): Sunt curios ce-a gãsit transmit prin intermediul unui
Elena atât de interesant la mine… canal. Limbajul verbal este
alcãtuit din cuvinte, limbajul
nonverbal cuprinde mimica,
gestica, privirea, miscãrile
Discutarea textului corpului, iar limbajul paraverbal
Reciteste textul si interpreteazã, cu doi dintre colegii tãi, rolurile celor trei cuprinde intonatia, râsul, tusitul
semnificativ, dresul vocii etc.
tineri. Fii atent la indicatiile dintre paranteze!
Elementele nonverbale si
Subliniazã formulele: paraverbale contribuie la o
transmitere mai expresivã a
– de initiere a conversatiei;
mesajului. Orice comunicare are
– de prezentare folosite de cele douã personaje.
loc într-un context.
Scrie, pe caietul tãu, o formulã de initiere a unei conversatii si o formulã de
autoprezentare în fata unei persoane necunoscute pe care obisnuiesti sã le
folosesti în viata cotidianã.

Reciteste textul pentru a identifica elementele situatiei de
comunicare.
– Cum se numesc personajele care participã la conversatie?
– Numeste emitãtorul din prima si ultima replicã a textului si
receptorul din a doua si a treia replicã.
– Precizeazã codul de transmitere a mesajului.
– Precizeazã contextul comunicãrii.
Reinterpreteazã, împreunã cu alti doi colegi, cele trei roluri, eliminând

elementele nonverbale si paraverbale, si noteazã douã consecinte asupra
actului comunicãrii.
Precizeazã si alte coduri folosite în comunicare, având în vedere categorii de

oameni:
– conducãtori auto, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nu uita!
– marinari, militari, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– persoane cu dizabilitãti (surzi, muti, orbi), . . . . . . . . . . . . .
Când transcrii replicile unei
Transformã textul dat, eliminând numele personajelor din fata replicilor si conversatii, foloseste semne de
parantezele. punctuatie si de ortografie
Exemplu: Maria! Ce bine îmi pare sã te vãd, spune Elena zâmbind. corespunzãtoare.
Comunicare si corectitudine
Alege forma corectã a substantivelor din enunturile:
– Paul este colegul lui Elena/Elenei. Retine!
– Maria este cea mai bunã prietenã a Elenei/a lui Elena.
– Apartamentul lui vecinul meu/vecinului meu este de vânzare.
– scoala lui Carmen/Carmenei este în centrul orasului. Dialogul este o modalitate de
realizare a conversatiei si constã
Completeazã spatiile libere cu forma corectã a cuvântului dintre paranteze: în vorbirea directã dintre douã
Maria ……… cunoscut pe Paul. (l-a/la) sau mai multe persoane, fiind
Cei trei ……… întâlnit în fata unui magazin. (s-au/sau) Nu constituit dintr-o succesine de
……… mai vãzut pânã acum. (ne-am/neam) replici. Fiecare replicã a
persoanei poate fi introdusã, ca
Pune semnele de punctuatie potrivite în enunturile: în textul dat, prin numele
– Mã bucur Paul cã te-am cunoscut personajului urmat de douã
– Când ne întâlnim puncte sau prin linie de dialog.
– Ce bine îmi pare cã ne-am cunoscut
– Radu îl cunosti pe fratele meu
Transformã propozitia afirmativã: „Elena va merge cu Paul în vizitã la

Maria” în propozitie negativã si interogativã.
Nu uita!
Poti rezolva singur
Scrie un dialog de 7-10 replici în care sã i-l prezinti unui prieten de-al tãu pe
În fiecare text vei gãsi puse în
unul dintre colegii tãi. Subliniazã formulele de prezentare.
chenar cuvinte care ridicã
probleme în scriere. Este
sarcina ta permanentã sã
Foloseste cinci dintre semnele codului rutier pentru a descrie cel putin
construiesti enunturi cu aceste
cinci aspecte ale comunicãrii interumane. Exemplu: Este interzis sã
cuvinte. Astfel vei reusi ca la
jignesti partenerul de conversatie!
sfârsitul anului sã scrii mult
mai bine si fãrã greseli.
Construieste patru enunturi cu ortogramele din chenar, folosind aceste
cuvinte scrise cu cratimã si fãrã cratimã.

13
ARTA CONVERSATIEI
Formele comunicãrii 2
Pentru început
Priveste imaginea alãturatã si noteazã starea sugeratã de expresia fetei.

Imagineazã si scrie, împreunã cu colegul tãu, un dialog de 8-10 replici între douã personaje cu expresii ale fetei alese
din imagine. Dati un nume sugestiv fiecãruia. Intrepretati dialogul în fata clasei.
Noteazã alte elemente prin care oamenii comunicã fãrã cuvinte: privire, …
Citeste textul
Istoria unei conversatii (partea a II-a) Maria (interesatã): O! Ce mi-ar plãcea sã stiu
dansa mai bine!
Elena (surprinsã): Ei! Ce-am gãsit atât de interesant Paul (politicos): Sigur, te învãt cu plãcere. Nu-i chiar
la tine? Pãi… esti un bãiat drãgut, politicos si asa greu.
dansezi minunat! Elena (hotãrâtã): Gata! Sâmbãtã seara mergem la
Maria (curioasã): Mergi la cursuri de dans? discotecã!
Paul (timid): Oh! Am fost, dar nu mai Maria (bucuroasã): Vai! Ce mã bucur!
merg… Paul (acceptând): Bine, mergem.
Elena (atotstiutoare): Ah, nici nu mai era Elena (grãbitã): Uf! Ce trece timpul! Paul, trebuie sã
nevoie. Ai deprins foarte repede tainele ne grãbim. Magazinul se închide imediat! Pa,
dansului. Elena! Ne vedem sâmbãtã si mai vorbim la telefon.
Paul (mai sigur pe el): Exersez singur.
Improvizez miscãri pe orice melodie. Maria (multumitã): Bine! Pa, Elena!
Maria (resemnatã): Of! Eu nu prea stiu dansa. La revedere, Paul!
Elena (întrebãtoare): si nu vrei sã înveti? Paul poate Paul (entuziasmat): Ne vedem sâmbãtã, la
fi un profesor foarte bun! discotecã. La revedere, Maria.
Discutarea textului
1.Lucrati în trei grupe. Recititi textul interpretând rolurile celor trei personaje. Trei dintre voi cititi
fragmentul în fata clasei, pe roluri (Elena, Maria, Paul). Ceilalti ascultati, discutati si evaluati
interpretarea colegilor, în functie de reperele scrise în tabel, selectând „chipul” care ar putea exprima
cel mai bine modul în care apreciati aplicarea elementelor nonverbale de cãtre colegii vostri.
Mimicã Gesturi Ton Pozitia corpului Privire
☺ Κ Λ ☺ Κ Λ ☺ Κ Λ ☺ Κ Λ ☺ Κ Λ
2.Lucrati în perechi. Notati câteva elemente nonverbale si paraverbale pe care le folositi atunci când aveti
o stare de: bucurie, furie, nehotãrâre, timiditate, curiozitate. Descrieti sentimentul în câteva cuvinte.
Interjectia
Identificã interjectiile din textul conversatiei si precizeazã ce stare/sentiment exprimã
fiecare.

Construieste enunturi în care o interjectie sã exprime mai multe Retine!
sentimente/stãri.
Lucrati în patru grupe. Dincolo de cuvinte existã si alte

– Grupa A: notati 3 substantive care denumesc animale mijloace prin care se pot
domestice. exprima sentimente, stãri,
– Grupa B: notati 3 substantive care denumesc animale atitudini. Asadar, comunicarea
sãlbatice. verbalã este însotitã de cea
– Grupa C: notati 3 substantive/verbe care exprimã senzatii sau stãri nonverbalã (mimicã, gesturi,
sufletesti. posturã) si de cea paraverbalã
– Grupa D: notati 3 verbe/substantive care exprimã acte de vointã (accent, intonatie, topicã,
(îndemnuri, ordine, adresare directã, atragerea atentiei). volumul si intensitatea vocii).
– Alegeti un reprezentant pentru fiecare grupã care va iesi în fata

clasei si va citi lista de cuvinte. Ceilalti colegi din grup vor spune,
pe rând, interjectia corespunzãtoare.
Retine!
Pune în spatiile libere semnele de punctuatie corespunzãtoare:
– Uite_ mamã_ el este noul meu coleg de clasã_
– O_ dragul meu bãiat_ ce mult ai crescut_ Interjectia exprimã stãrile,
– Ah_ ce m-am lovit_ sentimentele si senzatiile umane
– Mãi vecine_ frumoasã masinã ti-ai cumpãrat_ prin câteva sunete. În
– Ei_ ce mai zici acum_ comunicare, este folositã:
– pentru adresarea directã
unei persoane: mãi, mã;
– pentru a atrage atentia cuiva
Transformarea vorbirii directe asupra unui lucru: ia, iatã,
Rescrie replicile dialogului prin folosirea liniei de dialog. iacã, uite;
– pentru a reproduce sunete si
Transformã textul obtinut în vorbire indirectã eliminând vorbirea zgomote din naturã
directã a personajelor. (onomatopee): pic-pic,
cucurigu, buf etc.
Poti rezolva în grup

Rãspundeti la urmãtoarele cerinte: Observã!
Analizati felul în care vorbesc oamenii din jurul vostru (acasã, pe stradã, la
scoalã). Notati cel putin cinci elemente nonverbale si interjectii care
Diferenta dintre vorbirea directã
considerati cã nu corespund unei comunicãri civilizate.
si cea indirectã constã în
eliminarea dialogului dintre cei
Alegeti dintre persoanele pe care le vedeti în emisiuni la televizor si trei prieteni. Verificã dacã ai
realizat corect transformarea din
identificati elemente nonverbale si paraverbale care le caracterizeazã.
vorbire directã (dialog) în
vorbire indirectã:
Alegeti o persoanã al cãrei mod de a comunica vã place si una la care nu vã
– ai eliminat dialogurile si ai
place modul de comunicare. Explicati alegerea facutã.
povestit textul la persoana a
III-a;
– ai eliminat interjectiile si ai
Pentru portofoliul tãu introdus cuvinte precum: a
întrebat, a rãspuns, a
Realizeazã harta sãptãmânii pentru tine. Noteazã fiecare zi. Scrie apoi
exclamat, a intervenit, a
sentimentul/starea dominantã. Gãseste interjectia potrivitã. Deseneazã o
continuat, a încheiat etc.,
imagine care sã sugereze cât mai bine felul în care consideri tu ziua cuvinte prin care se
respectivã. transformã replicile în
vorbire indirectã.
Imagineazã-ti Edenul biblic si scrie, în 10-15 rânduri, o compunere cu titlul
Interjectii în Paradis, folosind cât mai multe interjectii prin care Adam si
Eva descoperã si cunosc frumusetile acestei lumi.
PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR
INFERIOR 15
ARTA CONVERSATIEI
Dialoguri imposibile 3
Pentru început
Discutati în grup.
Prezentati câteva situatii comice în care persoanele care
dialogheazã nu se înteleg. Explicati care sunt motivele.
Notati conditiile care trebuie îndeplinite pentru ca un dialog sã fie eficient,
referindu-vã la elementele situatiei de comunicare:
Emitãtor Receptor Cod Canal Context Mesaj
Citeste textul
Cãldurã mare de Ion Luca Caragiale F.: Ca sã-i spui.
D.: Ce sã-i spui? de unde stii ce sã-i spui, dacã nu ti-
Termometrul spune la umbrã 33° Celsius… Sub arsita am spus ce sã-i spui? Stãi, întâi sã-ti spui; nu te
soarelui, se opreste o birje, în strada Pacientei, la repezi… Sã-i spui când s-o-ntoarce cã l-a
numãrul 11 bis, cãtre orele trei dupã-amiaz’. Un domn cãutat…
se dã jos din trãsurã si cu pas molesit se apropie de usa F.: Cine?
marchizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Sunã D.: Eu.
o datã… nimic; de douã, de trei… iar nimic; se razimã F.: Numele dv.?
în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridicã… În sfârsit, D.: Destul atâta! mã cunoaste dumnealui…
un fecior vine sã deschidã. suntem prieteni…
F.: Bine, domnule.
În tot ce urmeazã persoanele toate pãstreazã un D.: Ai înteles?
calm imperturbabil, egal si plin de dignitate. Domnul: F.: Am înteles.
Domnu-i acasã? D.: A!… Spune-i cã sã ne-ntâlnim negresit.
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta F.: Unde?
cineva, c-a plecat la tarã. D.: stie dumnealui… Da’ sã vie neapãrat.
D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Când?
F.: Nu pot, domnule. D.: Când o putea.
D.: De ce? F.: Prea bine.
F.: E încuiatã odaia. D.: Ai înteles?
D.: Bate-i, sã deschidã. F.: Am înteles.
F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: A!… si dacã vede pe amicul nostru…
D.: Care va sã zicã, a plecat? F.: Care amic?
F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: stie dumnealui!… sã-i spuie cã nu s-a putut reusi
D.: Amice, esti… idiot! cu afacerea stiutã nimic, fiincã am vorbit cu
F.: Ba nu, domnule. persoana… Nu uita!
D.: Zici cã nu-i acasã. F.: Se poate sã uit?
F.: Ba-i acasã, domnule. D.: …si zice cã acuma e prea târziu, dacã n-a venit
D.: Apoi, nu zisesi c-a plecat? la vreme; cãci dacã venea mãcar cu câteva zile
F.: Nu, domnule, n-a plecat. înainte, altã vorba!… poate cã s-ar fi putut…
D.: Atunci e acasã. Tine minte!
F.: Ba nu, da’ n-a plecat la tarã, a iesit asa. F.: Tiu, domnule…
D.: Unde? D.: … deoarece nu plecase încã mãtusa persoanei care
F.: În oras. s-a dus pentru ca sã dea arvuna tutorelui minorilor,
D.: Unde!? si el nu aflase încã, deoarece nu-i spusese nepotul
F.: În Bucuresti. cocoanei, cu care era afacerea ca si terminatã, dacã
D.: Atunci sã-i spui c-am venit eu. mai avea rãbdare pânã luni seara, când trebuie
F.: Cum vã cheamã pe dv.? neapãrat sã se-ntoarcã avocatul, fiincã s-a dus
D.: Ce-ti pasã?

cu o hotãrnicie; dar acuma, cu regret, este D.: Nu se poate.
imposibil din mai multe punte de vedere, care F.: Ba da, domnule.
le stie dumnealui… Asa sã-i spui. D.: Apoi vezi?
F.: Bine, domnule. F.: Ce sã vãz?
Domnul pleacã… Feciorul dã sã-nchizã… D.: Îl cheamã Costicã?
Domnul se-ntoarce. F.: Ba, Miticã.
D.: A!… stii ce? nu-i spune nimic, fiincã poate nu tii D.: Miticã?… peste poate!… Ce stradã e aici?
minte exact persoanele. Trec eu mai bine desearã F.: Numãrul 11 bis…
sã-i spui… La câte vine d. Costicã seara la masã? D.: Nu e vorba de 11 bis.
F.: A zis domnul cã nu vrea sã puie 13, cã e fatal.
F.: Care d. Costicã? D.: N-are-a face 13… Eu te-ntreb de stradã. Ce
D.: Stãpânu-tãu. stradã e asta?
F.: Care stãpân, domnule? F.: Strada Pacientii…
D.: Al tãu… d. Costicã. D.: Strada Pacientii?… imposibil!
F.: Pe stãpânu-meu nu-l cheamã d. Costicã; e F.: Nu, domnule, e strada Pacientii.
propitar… D.: Atunci, nu e asta.
D.: Ei! si dacã-i propitar? F.: Ba-i asta.
F.: Îl cheamã d. Popescu. F.: Nu.
D.: si mai cum? F.: Ba da.
F.: Cum, mai cum? D.: Eu caut din contra strada Sapientii, 11 bis, strada
D.: Fireste… Popescu, propitar… bine… si mai Sapientii, d. Costicã Popescu.
cum? F.: Asa?
D.: Asa.
F.: Nu pot sã stiu. F.: Atunci, nu e aici.
D.: Nu-l cheamã Costicã Popescu? D.: Foarte bine.
F.: Nu.
Discutarea textului
Cine sunt personajele care dialogheazã?
Care este codul de comunicare a mesajului?
Care este canalul de transmitere a mesajului?
Ce influentã are contextul comunicãrii asupra eficientei dialogului?
Care este tema conversatiei dintre cele douã persoanje?
Ce reguli ale comunicãrii nu respectã cele douã personaje?
Comunicare si expresivitate
Observã semnele de punctuatie din text. Selecteazã replicile în care urmãtoarele semne de
punctuatie exprimã:
[!]: mirare, indignare, enervare […]: pauzã, uimire, confuzie [?]: curiozitate, enervare, mirare
Spune care sunt mijloacele nonverbale prin care pot fi exprimate aceste stãri si atitudini.
Interpreteazã împreunã cu un coleg/o colegã rolurile celor douã personaje, completând comunicarea verbalã cu
elemente nonverbale si paraverbale potrivite pentru a evidentia ridicolul situatiei.

Realizati un poster care sã cuprindã zece reguli pentru a fi un bun vorbitor (emitãtor) si un bun ascultãtor
(receptor). Intitulati cele douã postere Decalogul vorbirii. Decalogul ascultãrii.
Poti rezolva singur

Povesteste o întâmplare trãitã de tine în care nu ai reusit sã te întelegi cu partenerul de conversatie. Pentru a
prezenta cât mai sugestiv situatia, foloseste dialogul si transcrie în cuvinte si semne de punctuatie elementele
nonverbale si paraverbale.
INFERIOR 17
ARTA CONVERSATIEI
Textul dramatic.
Spectacolul de teatru 4
Aflã mai mult!
Textul O scrisoare pierdutã este

un fragment din opera literarã
cu acelasi titlu. Spre deosebire
de programul de spectacol,
acesta este un text literar sau
fictional în care se îmbinã
realitatea cu imaginatia,
creându-se fictiunea. Se întelege
Pentru început prin fictiune rezultatul unui
Numeste actorul tãu preferat. proces imaginativ care
presupune utilizarea unor
Scrie titlul unei piese de teatru vizionate de tine. elemente din realitate pentru
crearea unei lumi „paralele”
Enumerã trei calitãti necesare pentru a deveni actor. care nu se confundã cu cea
realã, ci o concureazã. Datele
Discutã cu colegii tãi despre punerea în scenã a unui spectacol de teatru, realitãtii sunt transfigurate de
având în vedere informatiile din programul de spectacol alãturat. autor, conform propriei viziuni
despre lume.
Operele literare se grupeazã în

trei genuri literare: dramatic,
epic, liric, fiecare cuprinzând
specii literare specifice. O
scrisoare pierdutã este un text
fictional/literar care apartine
genului dramatic. Un text
dramatic este structurat în acte,
scene, replici, indicatii scenice.
Autorul scrie textul dramatic cu
scopul de a fi jucat pe scenã.
Pentru a deveni spectacol
dramatic, textul este „prelucrat”
de scenarist, regizor, iar actorii
interpreteazã replicile
pesonajelor.
Principalele tipuri de texte

Numeste tipul de text în care se încadreazã programul de spectacol. Discutati, dramatice sunt: comedia,
tragedia si drama.
având în vedere elementele situatiei de comunicare de la lectia 1, în special
cele legate de context si mesaj.

Completeazã urmãtoarea listã de texte nonfictionale/nonliterare cu alte Retine!
exemple din viata cotidianã:
conversatie, mãrturisiri, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Textul nonliterar sau
Citeste textul
nonfictional transpune
realitatea, fãrã a completa cu
elemente de imaginatie.
O scrisoare pierdutã (Scena V) de Ion Luca Caragiale
Tipãtescu, apoi Zoe într-un chip multumitor pentru amândouã

Tipãtescu (vine ametit si-mpleticindu-se din fund si pãrtile…” – (cu desperare.) Cum? Cum? Când
cade pe un scaun cu capul în mâni): Ce sã fac? Ce ai pierdut biletul, Zoe?
sã fac? si nu mai vine Ghitã!… Zoe (înecatã): Nu stiu… alaltãieri seara, când am
Zoe (iesind din dreapta misterios si coborând plecat de la tine, îl aveam; când am ajuns acasã, nu
repede lângã el): Fãnicã! Fãnicã! stiu dacã-l mai aveam; poate sã fi scos batista pe
Tipãtescu (ridicându-se iute): Zoe!… stii? drum si mi-a cãzut scrisoarea: le aveam tot într-un
Zoe (dezolatã): stiu! Sunt nenorocitã, Fãnicã. stiu… buzunar!
am fost dincolo în odaie, am intrat pe scãricica Tipãtescu: A! Ce nenorocire!
din dos… Am venit numaidecât dupã Zaharia. N- Zoe: M-am dus la Catavencu… de la el veneam
am avut curaj sã dau ochii cu el, mãcar cã nu acuma. Mi-a propus sã-mi dea înapoi scrisoarea,
crede… Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocitã, cu conditie sã-i asigurãm alegerea. Aminteri,
Fãnicã… Când a plecat Ghitã, l-am chemat publicã scrisoarea poimâine…
dincolo (Tipãtescu înte-lege), i-am spus tot:
numai el ne poate scãpa. Tipãtescu (în prada agitatiei): Lupta este
Tipãtescu: De unde aflasesi? desperatã. Vrea sã ne omoare, trebuie sã-l
Zoe: Eu am stiut numaidecât dupã Zaharia… Uite! omorâm!… si nu mai vine Ghitã…
… (îi dã o scrisoare. Scena aceasta se face cu Zoe: Pe Ghitã l-am trimes eu la Catavencu, sã-i
multã nervozitate.) cumpere scrisoarea cu orice pret.
Tipãtescu (citind): „Stimabilã doamnã, la redactia Tipãtescu: Care va sã zicã Ghitã e acolo?
noastrã se aflã un document iscãlit de amabilul Zoe: Desigur. (se aude zgomot.)
nostru prefect si adresat d-voastre. Acest document Tipãtescu: El trebuie sã fie… (se rãpede la usa din
vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângã fund, o deschide si se trage iute înapoi.) A!
amabilul în cestiune. Binevoiti dar a trece îndatã pe Ascunde-te… degrabã. (o duce repede si ies
la biuroul nostru, spre a regula aceastã afacere amândoi prin stânga)
Discutarea textului
Explicã ce legãturã este între programul de spectacol si textul O scrisoare pierdutã.
Indicã elementele care îti permit sã observi cã textul citit este extras dintr-o piesã de teatru.
Precizeazã modul de expunere dominant în text.
Explicã ce rol are textul scris între paranteze. Cui se adreseazã?
Priveste, într-o carte, întregul text si precizeazã elementele componente.
Exprimã-ti pãrerea despre legãtura dintre biletul pierdut de Zoe si titlul textului.
Indicã tema conversatiei dintre cele douã personaje din text.
Retine!
Poti rezolva singur
Scrie un dialog de 10-12 replici cu un prieten/o prietenã pe o temã la
alegere. Noteazã în cuvinte elementele nonverbale care consideri cã fac Dialogul este un mod de
comunicarea mai expresivã. expunere care constã în vorbirea
dintre douã sau mai multe
personaje. Este tipic pentru
creatia dramaticã, dar apare si în
Poti rezolva în grup creatii epice si, mai rar, în cele
Realizati (în patru grupe) câte un afis pentru un lirice.
spectacol/concert al formatiei de muzicã preferate.
INFERIOR 19
ARTA CONVERSATIEI
Replici si
roluri 5
Pentru început
Reciteste fragmentul de text din piesa de teatru O scrisoare pierdutã pentru a interpreta rolurile celor douã
personaje.
Interpretati replicile în fata clasei.
Urmãriti cu atentie jocul colegilor si notati impresia în tabelul de mai jos. Declarati ca fiind „cei mai buni actori”
pe cei care au obtinut mai multe „chipuri zâmbitoare”.
Fluenta vorbirii Mimicã Gesturi Ton Pozitia corpului Privire
☺ ΚΛ ☺ΚΛ ☺ ΚΛ ☺ ΚΛ ☺ ΚΛ ☺ ΚΛ
De la dialog la povestire
Rescrie, pe caietul tãu, replicile celor douã personaje folosind linia de dialog. Nu uita sã integrezi elementele dintre
paranteze.
Transformã textul obtinut în vorbire indirectã. Nu uita sã revezi regulile de la lectia anterioarã.
Povesteste oral continutul fragmentului citit din perspectiva neutrã a unui cititor (foloseste verbe la persoana a III-
a).
Povesteste oral continutul fragmentului, considerând cã esti Tipãtescu sau Zoe (foloseste verbe la persoana I).
Precizeazã ce ai face dacã ai gãsi o scrisoare intimã, compromitãtoare, pierdutã de o persoanã importantã din
viata publicã. Alege dintre variantele de mai jos:
– ai citi scrisoarea, apoi i-ai da-o destinatarului, fãrã nici o recompensã;
– ai citi scrisoarea si ai publica-o pe internet;
– ai citi scrisoarea, i-ai telefona destinatarului si i-ai cere recompensã;
– altã variantã.
Motiveazã alegerea fãcutã.
stiati cã?
Scrisoarea
Notati situatii în care oamenii comunicã prin scrisori. Mihai Eminescu si Ion Creangã
Enumerati regulile care trebuie respectate în redactarea unei scrisori? au fost foarte buni prieteni.
Scrieti posibilii destinatari ai urmãtoarelor tipuri de scrisori: Dupã plecarea lui M. Eminescu
familialã . . . . . . . . . . . . . . amicalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . la Bucuresti, legãtura dintre cei
de felicitare . . . . . . . . . . . . de multumire .............. doi a fost mentinutã prin
de dragoste . . . . . . . . . . . . oficialã ................... scrisori.

Completati în tabelul de mai jos formule de adresare si formule de Retine!
încheiere potrivite pentru urmãtoarele tipuri de scrisori în care
destinatarii sunt:
Formulã Formulã de Scrisoarea este un text care
Destinatar cuprinde comunicãri transmise
de adresare încheiere
un prieten/o prietenã unui destinatar, de regulã, prin
o rudã mai în vârstã postã. Scrisorile se clasificã în
un fost/actual profesor functie de destinatar si de
actorul preferat scopul comunicãrii.
directorul scolii
primarul localitãtii
Cititi scrisoarea adresatã de Ion Creangã lui Mihai Eminescu si noteazã

localitatea si data posibilã când a fost redactatã scrisoarea. Informati-vã Aflã mai mult!
asupra biografiei celor doi scriitori.
Bãdie Mihai, Existã câteva reguli care

Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iesul nostru cel oropsit si plin de trebuie respectate atunci
jidani? O fi musai viatã burlãceascã pe acolo, dar nu se cade sã ne uiti când scrii o scrisoare:
prea de tot. – scrie pe o coalã albã cu pixul
Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus cã si cu dânsa faci ca si cu sau stiloul; alege formula
mine. De ce? Ce rãu ti-am fãcut noi?! De Crãciun te asteptãm sã vii. Tinca potrivitã de adresare în
a pregãtit de toate si mai ales „sarmalele”, care tie îti plãceau foarte mult. functie de relatia ta cu
Eu am început, de, ca prostul, sã scriu, dragã Doamne, o comedie. Când destinatarul;
voi isprãvi-o, nu stiu. Atâta stiu, cã subiectul e copiat, asa cum prea bine – evitã formule banale de
stii cã pot copia, e luat din viata de mãhãla, unde stau de când am pãrãsit început precum: „în
Humulestii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Iesi ninge frumos de ast- primele mele rânduri de
noapte, încât s-a fãcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. scrisoare”;
– scrie corect pe plic adresa
Vino, frate Mihai, vino, cãci fãrã tine sunt strãin. destinatarului si a
Te sãrut pe frunte, expeditorului.
Ion Creangã Cerinte ortografice generale:
– între localitate si datã se
pune virgulã;
– luna se scrie cu litere;
Poti rezolva singur – dupã formula de adesare
Scrie un text de 5-10 rânduri în care sã explici de ce crezi cã a fost pus chipul si de încheiere se pune
scriitorilor Mihai Eminescu si Ion Luca Caragiale pe douã dintre virgulã.
bancnotele aflate în uz. Cerinte legate de asezarea în
paginã:
Documenteazã-te pentru a afla dacã numele scriitorilor Mihai Eminescu, – localitatea si data se scriu în
Ion Creangã si I.L. Caragiale este dat si unor scoli, strãzi, teatre, reviste dreapta, sus, la 2-3 cm de la
etc. Discutã cu prietenii/colegii, cautã pe internet la adresa: începutul paginii;
http://www.google.com. – formula de adresare se scrie la
o distantã de 2 cm sub datã, în
Enumerã numele celorlalte personalitãti a cãror fotografie se aflã imprimatã centrul paginii;
pe celelalte bancnote în uz. – continutul scrisorii sã fie
clar, concis, aranjat în
paragrafe care sã marcheze
introducerea, cuprinsul si
Pentru portofoliul tãu încheierea;
Redacteazã o scrisoare adresatã unui prieten/coleg în care sã îi povestesti – formula de încheiere se
despre un concert/spectacol la care ai participat. Nu uita sã respecti scrie în partea dreaptã, jos,
conventiile unei scrisori. începând cu centrul
paginii, la 2 cm sub ultimul
Vizioneazã sau citeste piesa de teatru O scrisoare pierdutã si precizeazã rând;
în ce scop a fost folositã scrisoarea pierdutã. – formula de încheiere sã fie
urmatã de numele tãu.

21
ARTA CONVERSATIEI
A vorbi si a asculta6
Pentru început
Adu-ti aminte de o întâmplare hazlie si povesteste-o colegei tale/colegului tãu de bancã. Ascultã si tu povestirea
relatatã de colegul tãu/colega ta.
Explicã în care situatie te-ai simtit mai bine: în cea de emitãtor sau în cea de receptor? Scrie trei motive pentru
care preferi una din aceste ipostaze si discutã-le cu colegii tãi.
Lucrati în douã grupe. Dati exemple din viata cotidianã – inclusiv din presa audio-vizualã – în care se foloseste
monologul. Alegeti persoana al cãrei stil de a vorbi vã place cel mai mult si exemplificati-vã optiunea.
I. Citeste textul
Discursul lui Traian Bãsescu activ, care se va pune 24 de ore din 24 la
la învestirea în functia de presedinte al dispozitia natiunii române. Aceasta este
României (fragment) promisiunea mea fatã de poporul român.
Vã asigur cã urmãtorii cinci ani din mandatul
Domnule presedinte al Senatului, prezidential vor fi ani în care România va deveni o
Domnule presedinte al Camerei Deputatilor, altã tarã, o tarã functionalã prin aplicarea si
Domnule presedinte Ion Iliescu, Stimati respectarea legilor, o tarã performantã prin oamenii
parlamentari ai României, ei. Natiunea românã are nevoie de un presedinte care
Distinsi reprezentanti ai Corpului Diplomatic, sã o reprezinte cu demnitate, sã lucreze cot la cot cu
Distinsi reprezentanti ai Bisericii, Stimati cetãteni, institutiile statului pentru a scoate România de sub
sceptrul sãrãciei si al coruptiei.
Dragi compatrioti,
Prin vointa democraticã a cetãtenilor, am fost ales Voi considera cã mi-am îndeplinit mandatul dacã
presedintele României. Acest vot mã obligã o datã voi reusi sã coagulez întregul popor în jurul
mai mult sã respect ceea ce am afirmat cu prilejul obiectivelor de politicã internã si externã. Nu putem
lansãrii mele la candidatura supremã în stat si sã-i sã vorbim de integrare cu demnitate în Uniunea
asigur încã o datã pe cetãtenii tãrii cã voi fi Europeanã dacã nu rezolvãm problemele majore ale
presedintele tuturor românilor, un presedinte puternic, României: coruptia si sãrãcia.
impartial,

Nu uita!
II. Discutarea textului
Precizeazã care este auditoriul cãruia se adreseazã vorbitorul? În timpul prezentãrii,
vorbitorul trebuie sã cuprindã
Subliniazã formulele de adresare utilizate si explicã varietatea lor. cu privirea întregul auditoriu,
sã observe reactiile publicului
Formuleazã ideea principalã a fiecãrui fragment. si sã-si adapteze discursul la
acestea.
Alcãtuieste douã enunturi în care sã ilustrezi sensurile diferite ale
cuvintelor „a investi” si „a învesti”.
Rosteste discursul imaginându-ti cã esti în ipostaza

presedintelui.
Aflã mai mult!
Discutati în douã grupe. Discutati si notati idei legate de
urmãtoarele afirmatii:
– grupa întâi: „Democratia înseamnã libertate”. Discursul este o formã a
– grupa a doua: „Politica e eternã, puterea e trecãtoare”. monologului. Monologul
presupune vorbirea în fata
Ordonati ideile într-un text pe care sã-l rostiti în fata colegilor într-un unui interlocutor, dar care este
monolog de 2-3 minute. doar pasiv, nu intrã în
interactiune verbalã
cu emitãtorul. Pentru redactarea
Poti rezolva singur monologului tine seama de:
– organizarea ideilor în
Ascultã discursurile colegilor tãi si evalueazã-le, dupã introducere, cuprins si
urmãtoarea grilã: încheiere;
– adecvarea la auditoriu si la
Trãsãturile prezentãrii Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3 scopul comunicãrii (simplã
1. Expunerea clarã si coerentã informare a ascultãtorilor
2p. sau încercare de convingere
a ideilor
de adevãrul afirmatiei);
2. Adecvarea ideilor la temã 2p.
3. Corectitudinea si – alege argumentele
2p. potrivite fiecãrei idei;
expresivitatea limbajului
4. Îmbinarea comunicãrii verbale – ordoneazã argumentele în
2p. functie de importanta lor.
cu elemente non/paraverbale
5. Captarea atentiei Pentru sustinerea monologului
1p. tine seama de urmãtoarele:
ascultãtorilor
6. Din oficiu 1p. – introducerea are rolul de a
capta atentia auditoriului,
7. Total puncte 10p. inclusiv prin stabilirea unui
contact vizual cu ascultãtorii;
– expunerea ideilor trebuie sã

fie nuantatã; accentuati
Pentru portofoliul tãu cuvintele-cheie, nu vorbiti
Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanta liderilor de opinie în monoton, adaptati intonatia si
societate, ilustrând cu exemple din viata publicã. volumul vocii la situatia
concretã;
Scrie un monolog destinat rostirii în fata colegilor tãi de scoalã cu ocazia – foloseste gesturi si mimicã
încheierii anului scolar. prin care sã evidentiati mai
bine mesajul;
– încheierea trebuie sã ofere o
concluzie convingãtoare.

23
ARTA CONVERSATIEI
Autoevaluare I
Noteazã trei idei pe care le-ai retinut din lectiile studiate în aceastã unitate.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Scrie trei cuvinte al cãror sens îti este neclar sau necunoscut.
..................................................................................
Completeazã, în spatiul liber, o trãsãturã specificã urmãtoarelor tipurilor de texte:

– text dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– text nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Enumerã cinci tipuri de scrisori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
Scrie adresa teatrului din localitatea ta sau din cea mai apropiatã localitate.
..................................................................................
Transformã replicile personajelor din textul de mai jos în vorbire indirectã. Domnul:
Domnu-i acasã?
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sã spui, dacã l-o cãuta cineva, c-a plecat la tarã.
D.: Dumneata spune-i c-am venit eu.
F.: Nu pot, domnule.
D.: De ce?
F.: E încuiatã odaia.
..................................................................................
Completeazã enuntul de mai jos cu forma potrivitã a cuvintelor dintre paranteze:

I-am telefonat ieri .................................. (George).
.................................. (Ioana).
.................................. (bunicul).
.................................. (mama).
.................................. (un prieten).
.................................. (o colegã).
Scrie în spatiul liber de lângã fiecare enunt litera care corespunde stãrii/sentimentului exprimat de conjunctia o:
A. disperare
B. dezacord C.
enervare D.
durere E.
confuzie F.
satisfactie
– O, asta e imposibil! ............................
– O! ce m-am lovit la picior! ......................
– O, dar blugii acestia nu sunt scumpi! . . . . . . . . . . . . . .
– O, lasã-mã în pace cu teoriile tale! . . . . . . . . . . . . . . . .
– O, Doamne, ajutã-mã! ..........................
Corecteazã greselile de punctuatie si de ortografie din urmãtorul dialog:

– Vino si tu Elena cu noi la teatru zice Maria entuziasmatã. A început noua stagiune.
– O ce idee grozavã rãspunde Elena. Nam mai fost la teatru de anul trecut.
– Nui asa de greu sã ne organizãm intervine Paul. Eu voi cumpãra biletele iar voi stabiliti locul si ora
întâlnirii.
Realitate si fictiune II
Trãim cu totii în realitate, dar fiecare are „realitatea” lui. Cum putem
cuprinde sensul general al realitãtii? Cum putem cunoaste realitatea
celorlalti? Viata noastrã este prea scurtã ca sã putem avea toate
experientele de viatã ale celorlalti. Poate cã literatura a apãrut din
dorinta de a trãi experientele pe care nu le-am putut avea. Literatura
cuprinde opere literare care sunt create de scriitori pornind de la
cunoasterea realitãtii prin îmbinare cu imaginatia. Astfel se naste o altã
realitate care nu este nici adevãratã, nici falsã, este o realitate
fictionalã.

rãspunsuri.
Ce este realitatea?
....................................................
....................................................
Ce rol are imaginatia în viata oamenilor?

....................................................
....................................................
Cum te raportezi la întâmplãrile pe care le vezi într-un film sau le citesti

într-o operã literarã?
....................................................
....................................................
Ce diferentã este între imaginatie si fictiune?

....................................................
....................................................
În aceastã unitate vei învãta ce înseamnã:

– persoana realã si personajul literar;
– textul epic în versuri, fabula si personificarea;
– balada si naratiunea;
– etapele actiunii si mitul;
– cuvântul si gramatica (fonetica, vocabularul, morfologia si
sintaxa);
– familia de cuvinte si câmpul lexical;
– propozitia, fraza si textul.
Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãsesti rãspuns pe

parcursul studierii textelor din aceastã unitate.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri si sã completezi

rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

25
REALITATE sI FICTIUNE
Persoane si personaje 1
Pentru început
Realizeazã propria fisã de identitate, completând spatiile libere.
Numele .................. Prenumele ................
Prenumele pãrintilor . . . . . . . . Vârsta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul si data nasterii ........ Nationalitatea .............
Religia ................... Domiciliul ........
........
Înãltime .................. Greutate . . . . . . . . . . . . . .
....
Culoarea ochilor ........... Culoarea pãrului . . . . . . . . . . . Retine!
Calitãti ...................
Defecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Profesia doritã . . . . . . . . . . . . . Pasiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Portretul fizic al unei persoane
cuprinde toate trãsãturile ce tin
Grupeazã informatiile din fisa de identitate în tabelul de mai jos: Detalii de înfãtisarea exterioarã si sunt
exterioare/fizice detalii interioare/sufletesti/morale vizibile, iar portretul sufletesc
.......................... ......................... cuprinde trãsãturile ce se deduc
din fapte, limbaj, atitudini.
Distribuie detaliile fizice si sufletesti pe imaginea unui corp uman care sã Portretul fizic este asemenea
te reprezinte (în mod simbolic). Scrie cu rosu trãsãturile vizibile, unei fotografii în care totul este
exterioare si cu negru/albastru, trãsãturile sufletesti, care nu se vãd, vizibil, iar portretul sufletesc
dar se deduc. este ca adâncul unei ape în care
se vede prea putin din exterior.
Persoane si personaje
1. Scrie numele a trei persoane . . . ...........................
2. Scrie numele a trei personaje literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aflã mai mult!
3. Numeste o asemãnare dintre persoanã si personaj? Tu esti o
persoanã sau un personaj?
Persoana apartine lumii reale,
4. Citeste definitiile din dictionar a celor doi termeni: iar personajul apartine lumii
fictionale (imaginate).
Persoanã, persoane, s.f. = Personaj, personaje, s.n. = Personajul literar este un homo
individ al speciei umane, fiecare dintre persoanele fictus, adicã un om imaginat,
om considerat prin care figureazã într-o operã creat de cãtre autor prin
totalitatea însusirilor sale literterarã, muzicalã, cuvinte. Identitatea lui nu este
fizice si psihice fiintã cinematograficã sau plasticã realã, ci fictionalã, imaginarã.
omeneascã, ins (DEX) (DEX) Asemenea unui robot,
personajul literar se miscã prin
Exprimã-ti pãrerea: cum crezi cã poate deveni o persoanã personaj; forta cuvintelor si trãieste doar
ce legãturã are personajul literar cu realitatea? în imaginatia fiecãrui cititor.
Creat dupã chipul si
Lucrati în perechi. Discutati despre legãtura dintre realitate si literaturã asemãnarea oamenilor reali,
pornind de la o operã literarã cititã si ilustrati cu trei exemple. personajul nu este o persoanã,
ci imaginea unei persoane.
Lucrati în trei grupe. Fiecare grupã va nota câte cinci motive pentru
care preferã:
– grupa întâi: personaje pozitive;
– grupa a doua: personaje negative;
– grupa a treia: personaje complexe.
Retine!
Substantive proprii si comune
Scrie numele personajelor din operele literare studiate pânã acum (O
scrisoare pierdutã si Cãldurã mare). Personajele literare se împart,
asemenea persoanelor reale, în
Încercuieste litera initialã si explicã de ce le-ai scris astfel. personaje pozitive, negative si
complexe (adicã se îmbinã
Reciteste fisa de identitate de la începutul lectiei si scrie pe douã coloane, în aspectele pozitive cu cele
caietul tãu, substantivele comune si pe cele proprii. negative; nimeni nu e perfect!)
Completeazã spatiile libere cu litera „d” pentru a scrie cuvântul dalia ca

substantiv comun sau propriu:
…alia din grãdina mea e înfloritã. …alia culege flori. Îmi place mult
aceastã …alie înfloritã. Am plecat cu …alia la plimbare.
Reaminteste-ti!
Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai formã de plural:
oameni, cãrti, zori, Bucegi. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Numele fiintelor si ale
Subliniazã din seria urmãtoare substantivele care au numai formã de singular: obiectelor din lumea
miere, cireadã, Ceahlãu, bou, fluture, sete. . . . înconjurãtoare se numesc în
gramaticã substantive.
Identificã seria care contine numai substantive comune: a. masã, Substantivele proprii se scriu cu
Dunãre, pompier; b. Brasov, scenã, program; majusculã oriunde s-ar afla în
c. casã, teatru, animal. propozitie; substantivele
comune se scriu cu majusculã
Completeazã substantivele comune, dupã modelul de mai jos: doar la începutul propozitiei, iar
Bucuresti/bucurestean Cluj/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în rest se scriu cu initialã
Iasi/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Oradea/ .................. minusculã.
România/ . . . . . . . . . . . . . . . . . Anglia/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Olanda/ .................. Franta/ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
stiati cã?
Poti rezolva singur
Organizeazã agenda ta telefonicã dupã nume de familie/prenume/nume de
flori care sunt si prenume de persoane. Unele substantive comune pot
deveni substantive proprii, iar
Compune-ti acrostihul numelui tãu. Gãseste câte o trãsãturã care sã te altele au forme numai pentru
caracterizeze si sã înceapã cu o literã din numele/prenumele tãu. Iatã singular sau plural.
acrostihul prenumelui Paul, unul dintre prietenii tãi din aceastã carte:
Puternic
Atent
Uituc Fii atent!
Liber
Ce a gresit Paul când a spus: „Acesta este acrostihul pronumelui meu?”
Substantivele formate de la
nume de localitãti sau tãri se
scriu cu initialã minusculã.

Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care sã realizezi autoportretul,
folosind informatii din propria fisã de identitate. Poti sã intitulezi
compunerea Autoportret în oglindã si sã atasezi si o fotografie de-a ta.
Scrie o scurtã autoprezentare destinatã publicãrii pe internet pentru a

forma un grup de discutii pe o temã aleasã de tine.

27
REALITATE SI FICTIUNE
Personaje si animale 2
Pentru început
Activitate în cinci grupe. Priviti animalele din imaginea alãturatã si scrieti trãsãturile prin care se
individualizeazã si se aseamãnã cu tipuri umane din viata realã. Motivati.
Citeste textul
Boul si vitelul de Grigore Alexandrescu
Un bou ca toti boii, putin la simtire, În Era sã nu sazã ziua niciodatã;

zilele noastre de soartã-ajutat, si decât toti Ãst somn nu prea-mi place, si o sã i-o spui.”
fratii mai cu osebire, Dobândi-n cireadã – „Ba sã-ti cauti treaba, cã mãnânci trântealã; S-a
un post însemnat. schimbat boierul, nu e cum îl stii; Trebuie-nainte-i
– Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Dar sã mergi cu sfialã,
asta se-ntâmplã în oricare loc: Priimit în casã daca vrei sã fii.” La
Decât multã minte, stiu cã e mai bine Sã ai o mojicie atâta de mare, Vitelul
totdeauna un dram de noroc. Asa d-a vietei rãspunde cã va astepta;
veselã schimbare, Cum si de mândrie boul Dar unchiul se scoalã, pleacã la plimbare, Pe
stãpânit, Se credea cã este decât toti mai lîngã el trece, fãr-a se uita.
mare, Cã cu dânsul nimeni nu e potrivit. Cu mâhnire toate bãiatul le vede, Însã
Vitelul atuncea, plin de bucurie, Auzind cã socoteste cã unchiu-a orbit; Cãci fãrã-
unchiul s-a fãcut boier, Cã are clãi sumã si ndoialã nu putea a crede Cã buna lui
livezi o mie: rudã sã-l fi ocolit.
A doua zi iarãsi, prea de dimineatã, Sã-i
„Mã duc – zise-ndatã – nitel fân sã-i cer.” Fãr-a gãseascã vreme, la dânsul veni: O slugã,
pierde vreme, vitelul porneste, Ajunge la ce-afarã îl vedea cã-ngheatã, Ca sã-i facã
unchiu, cearcã a intra; bine, de el pomeni.
Dar pe loc o slugã vine si-l opreste: „Acum „Boierule – zise – asteaptã afarã Ruda
doarme – zice – nu-l poci supãra.” dumitale, al doamnei vaci fiu.”
– „Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia datã – „Cine? a mea rudã? mergi de-l dã pe scarã. N-am
Dupã-prânz sã doarmã! Obiceiul lui astfel de rude, si nici voi sã-l stiu.”
Discutarea textului
Împãrtãseste-le colegilor tãi din grup impresia dupã lectura acestui text.
Spune ce nelãmuriri ai. Adreseazã colegilor tãi/profesorului întrebãri, pentru a-ti clarifica eventualele
nelãmuriri.
Reciteste textul si precizeazã fragmentele în care apare vorbirea directã.
Subliniazã câte un vers în care este prezentã vocea celui care povesteste (naratorul) si vocea personajelor.

Citeste fiecare dintre urmãtoarele afirmatii si încercuieste litera A, dacã o stiati cã?
consideri adevãratã, iar dacã o consideri gresitã, litera G. A G Boul a fost
promovat într-o functie importantã datoritã
calitãtilor sale. Atribuirea de însusiri umane
A G Vitelul merge sã-l felicite pe unchiul sãu pentru animalelor sau obiectelor
promovarea în functie. neînsufletite se numeste
A G Servitorul boului nu îl lasã sã intre. personificare.
A G Boul se preface cã nu îl vede pe vitel si trece pe lângã el. A G Vitelul
se reîntoarce a doua zi si este primit de unchiul sãu.
Încercuieste litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:

Textul este scris sub formã de: Personajele din text sunt:
a. versuri; a. douã; Retine!
b. prozã; b. trei;
c. replici. c. patru.
Întâmplãrile prezentate au loc: Întâmplãrile sunt povestite de: Textul Boul si vitelul este un
a. cândva, în trecut; a. personaje; text literar (fictional) care
b. cândva, în viitor; b. povestitor / narator; apartine genului epic deoarece
c. în zilele noastre. c. autor. are o actiune pusã pe seama
Boul întruchipeazã omul: Vitelul este tipul omului: unor personaje, iar întâmplãrile
a. modest; a. orgolios; sunt povestite de narator. Textul
b. încrezut; b. naiv; este scris în versuri, prin
c. naiv. c. certãret. îmbinarea naratiunii cu
dialogul. Personajele sunt
Ordoneazã enunturile urmãtoare pentru a respecta succesiunea animale personificate, astfel cã
întâmplãrilor din text: întruchipeazã tipuri si trãsãturi
Servitorul nu îl lasã pe vitel sã intre spunând cã stãpânul lui doarme. umane. Un asemenea text în
Vitelul se duce sã-i cearã fân. Vitelul asteaptã, dar, când se trezeste, care personajele sunt animale
unchiul lui nu îl bagã în seamã. Boul îi spune slugii sã-l alunge pe vitel. puse în situatii omenesti se
Un bou ocupã un post însemnat. A doua zi, sluga îl anuntã pe stãpân cã numeste fabulã. Fabula este
vitelul asteaptã sã fie primit. scrisã de cãtre autor cu scopul
de a satiriza vicii si defecte
Gãseste asemãnarea dintre întâmplãrile din aceastã fabulã si viata umane si de a transmite o
umanã. Identificã si citeste strofa în care povestitorul stabileste o moralã (o învãtãturã).
legãturã între lumea animalelor si cea umanã.
Identificã morala/învãtãtura ce se poate extrage din aceastã operã literarã.
Poti rezova în grup

Duelul avocatilor. Lucrati în patru grupe. Prima grupã va gãsi argumente
prin care sã-l apere pe bou, iar a doua grupã, pe vitel.
Animalele si zodiile. Celelate douã grupe cautã într-un zodiac trãsãturile

nativilor care sunt nãscuti în zodii ce poartã nume de animale. Identificati
acele trãsãturi specifice oricãrei zodii care sunt caracteristice boului si
vitelului.
Pentru portofoliul tãu Nu uita!

Scrie pe o foaie 3 trãsãturi personale si identificã trei animale cu care te
poti asemãna. Adaugã aceastã observatie la „cartea ta de vizitã”. Dacã te-
ai nãscut într-o zodie care are nume de animal, cautã trãsãturile si Naratiunea este un mod de
selecteazã-le pe acelea care crezi cã ti se potrivesc. expunere care cuprinde actiune,
personaje si narator.

29
Personaje si fapte3
Pentru început
Discutati în grup.
Povestiti o întâmplare în care animalele i-au ajutat pe oameni.
Ilustrati cu exemple din realitatea cotidianã legãtura dintre oameni si

animale.
Scrieti, în cinci minute, un scurt text în care personajul sã fie un animal

personificat. Reamintiti-vã ce înseamnã personificarea si folositi-o în
textul compus de voi.
Citeste textul
Miorita
Pe-un picior de plai, Ori esti bolnãvioarã, Fluieras de os,

Pe-o gurã de rai, Drãgutã mioarã? Mult zice duios; Pe toti întrebând si la
Iatã vin în cale, – Drãgutule bace, Fluieras de soc, toti zicând: „Cine-a
Se cobor la vale, Dã-ti oile-ncoace, Mult zice cu foc! cunoscut, Cine mi-a
Trei turme de miei, La negru zãvoi, Vântul, când a bate, vãzut Mândru
Cu trei ciobãnei. Cã-i iarbã de noi Prin ele-a rãzbate ciobãnel, Tras printr-
Unu-i moldovan, si umbrã de voi. s-oile s-or strânge, un inel? Fetisoara lui,
Unu-i ungurean Stãpâne, stãpâne, Pe mine m-or plânge Spuma laptelui;
si unu-i vrâncean. Îti cheamã s-un câine, Cu lacrimi de sânge! Mustãcioara lui,
Iar cel ungurean Cel mai bãrbãtesc Iar tu de omor Spicul grâului;
si cu ce-l vrâncean, si cel mai frãtesc, Sã nu le spui lor. Perisorul lui, Pana
Mãri, se vorbirã, Cã l-apus de soare Sã le spui curat corbului; Ochisorii lui,
Ei se sfãtuirã Vreau sã mi te-omoare Cã m-am însurat Mura câmpului?” Tu,
Pe l-apus de soare Baciul ungurean Cu-o mândrã crãiasã, mioara mea, Sã te-
Ca sã mi-l omoare si cu cel vrâncean! A lumii mireasã; nduri de ea si-i spune
Pe cel moldovan, – Oitã bârsanã, Cã la nunta mea curat Cã m-am însurat
Cã-i mai ortoman De esti nãzdrãvanã, A cãzut o stea; Cu-o fatã de crai, Pe-o
s-are oi mai multe, si de-a fi sã mor Soarele si luna gurã de rai. Iar la cea
Mândre si cornute, În câmp de mohor, Mi-au tinut cununa. mãicutã Sã nu spui,
si cai învãtati, Sã spui lui vrâncean Brazi si paltinasi drãgutã, Cã la nunta
si câni mai bãrbati, si lui ungurean I-am avut nuntasi, mea A cãzut o stea,
Dar cea mioritã, Ca sã mã îngroape Preoti, muntii mari,
Cu lânã plãvitã, Aice, pe-aproape, Paseri, lãutari,
De trei zile-ncoace În strunga de oi, Pãserele mii,
Gura nu-i mai tace, Sã fiu tot cu voi; si stele fãclii!
Iarba nu-i mai place. În dosul stânii Iar dacã-i zãri, C-am avut nuntasi
– Mioritã laie, Sã-mi aud cânii. Dacã-i întâlni Brazi si paltinasi,
Laie bucãlaie, Aste sã le spui, Mãicutã bãtrânã, Preoti, muntii mari,
De trei zile-ncoace Iar la cap sã-mi pui Cu brâul de lânã, Paseri, lãutari,
Gura nu-ti mai tace! Fluieras de fag, Din ochi lãcrimând, Pãserele mii,
Ori iarba nu-ti place, Mult zice cu drag; Pe câmpi alergând, si stele fãclii!

Aflã mai mult!
Discutarea textului
Discutã cu colega ta/colegul tãu sentimentul pe care ti l-a provocat Textul Miorita este o baladã
lectura textului. Ce anume te-a surprins sau te-a impresionat mai popularã. Ca orice creatie
mult? De ce? popularã, a fost transmisã pe
cale oralã din cele mai vechi
Explicã de ce nu este precizat autorul acestei opere literare. timpuri, are autor anonim
(necunoscut). Balada este un tip
Precizeazã genul literar în care se încadreazã textul. de text epic (narativ) în versuri,
în care este povestitã o
Lucrati în douã grupe. Pentru a întelege mai bine textul orientati- întâmplare despre confruntarea
vã dupã urmãtoarele întrebãri: dintre douã sau mai multe
– Care sunt personajele? personaje. În popor, este
– Unde se desfãsoarã întâmplãrile? cunoscutã si sub numele de
– Când au loc întâmplãrile? cântec bãtrânesc.
– Ce se întâmplã?
Povestiti oral actiunea prezentatã în text.
stiati cã?
Personajul si identitatea lui
Asa cum ai observat, ciobãnasul moldovean se confruntã cu o situatie
dificilã: amenintarea cu moartea. Pentru a întelege mai bine decizia pe care Acest text cunoaste peste 1
a luat-o si atitudinea în fata mortii, reciteste textul si aflã mai multe despre 000 de variante si este
personaj. Orienteazã-te dupã urmãtoarea listã de întrebãri din fisa de considerat semnificativ pentru
identitate a personajului: viziunea poporului român
asupra mortii.
Ce stiu despre personaj?
Date legate de familie
Aspect fizic
Obiceiuri
Caracter
Fapte
Relatii cu alte personaje
Cum mã raportez la personaj?
Poti rezolva singur

Explicã de ce personajele nu au nume (la fel ca în fabula Boul si vitelul).
Povesteste o întâmplare în care invidia umanã a dus la fapte

condamnabile.

Discutã cu pãrintii/preotul/profesorul de religie/prietenii despre destin si
viata de dincolo de moarte. Scrie un text de 10-15 rânduri despre felul în
care vezi legãtura dintre viatã si moarte.
31
Curiozitate si 4
tensiune
Retine!
Ordonarea evenimentelor
dintr-un film sau dintr-o
operã literarã epicã are rolul
de a grada desfãsurarea
actiunii si de a mentine
curiozitatea
privitorului/cititorului.
Aflã mai mult!

Pentru început
Discutati. Cum vã este mentinutã curiozitatea atunci când vizionati un film? Balada Miorita este consideratã
Ce moment al actiunii poate reprezenta imaginea alãturatã? una dintre cele mai importante
creatii populare românesti care,
Lucrati în douã grupe. Alegeti filmul care v-a plãcut mai mult si notati alãturi de altã baladã popularã,
principalele momente ale actiunii, completând urmãtoarea schemã: Monastirea Argesului, si
baladele culte Zburãtorul, scrisã
– Situatia initialã (loc, timp, personaje); de Ion Heliade Rãdulescu, si
– Intriga (evenimentul/evenimentele care declanseazã Traian si Dochia, scrisã de
actiunea); Gheorghe Asachi, prezintã patru
– Desfãsurarea actiunii (evenimentele la care ia parte eroul în vederea mituri fundamentale care
depãsirii situatiei de crizã continute în intrigã); definesc modul de a fi/de a trãi
– Punctul culminant (momentul de maximã tensiune); al poporului român.
– Deznodãmântul (rezolvarea situatiei de crizã).
Etapele actiunii „Patru mituri sunt nutrite din

ce în ce mai mult de mediile
Revedeti cele douã texte epice studiate: fabula Boul si vitelul si balada literare, tinzând a deveni
Miorita. Prima grupã va nota momentele actiunii din fabulã, iar a doua pilonii unei traditii autohtone.
grupã, din baladã. Fiecare grupã va prezenta în fata clasei momentele
subiectului/etapele actiunii identificate în fiecare operã literarã. Miorita, istoria ciobanului care
voieste a fi înmormântat lângã
oile sale, simbolizeazã existenta
Argumentati de ce balada nu are un deznodãmânt. Discutati pornind de pastoralã a poporului român si
la urmãtoarele repere: exprimã viziunea [...] asupra
– crima este ipoteticã, doar o intentie a celorlalti doi ciobani; mortii la individul român.
– autorul anonim nu doreste sã insiste asupra ideii de crimã în lumea
pãstorilor, ci pe modul în care omul se raporteazã la moarte; (George Cãlinescu, Istoria
literaturii române,
– pentru mesajul textului este important ceea ce simte si gândeste Compendiu, 1968)
ciobãnasul moldovean despre moarte si nu crima în sine.
Imaginati un posibil deznodãmânt al baladei.

Retine!
Mitul
Precizeazã cel putini douã teorii referitoare la viata de dupã moarte. Mitul este o naratiune fabuloasã
despre originea universului si a
fenomenelor naturii, despre zei
Lucrati în trei grupe. Prima grupã va citi versurile din balada Miorita despre si eroi legendari. Personajele
viziunea ciobãnasului asupra mortii. A doua grupã va citi versurile din mitice sunt fãpturi supranaturale
textul A iar a treia grupã, proverbele din textul B. Discutati si notati ideile care au caracter simbolic: zei,
care se desprind din aceste texte referitoare la viatã si moarte. Elementul semizei, eroi (Balaurul,
comun al celor trei texte este faptul cã trateazã aceeasi temã. Moartea, Zmeul, Fãt-Frumos,
Muma-Pãdurii, Zburãtorul,
Mesterul Manole, în cultura
A B românã – Prometeu, zeul care a
Cã tot ce esti si tot ce poti, – Moartea poate fi adus focul pe pãmânt, în
Pãrere-i tot dacã socoti – asemãnatã cu linia mitologia greacã etc.). Miturile
De mori târziu ori mori curând, orizontului, care nu este reprezintã prima treaptã a
De mori sãtul, ori mori flãmând, un sfârsit, ci doar o limitã cunoasterii, eforturile omului de
Totuna e! si rând pe rând a vederii noastre. a stabili, prin intuitie, marile
Ne ducem toti! […] – Cine a învãtat sã trãiascã, adevãruri ale lumii.
Nu cerceta aceste legi, stie si cum sã moarã.
Cã esti nebun când le-ntelegi! – Moartea nu este un punct
Din codru rupi o rãmurea, final, ci doar o virgulã în
Ce-i pasã codrului de ea! povestea vietii.
Ce-i pasã unei lumi întregi – Când murim, lãsãm în
De moartea mea! urmã tot ce avem si luãm
(George Cosbuc, Moartea lui cu noi tot ceea ce suntem.
Fulger) – Conceptia despre moarte
va determina filosofia cu
privire la viatã.
– Când te-ai nãscut, toti
rãdeau, iar tu plângeai.
Trãieste viata în asa fel Retine!
încât atunci când vei
muri tu sã zâmbesti, iar
ceilalti sã plângã. Tema reprezintã aspectul
(Proverbe despre viatã si general/ideea centralã la care
moarte) se referã un text literar sau
nonliterar. Existã teme care
apar frecvent ilustrate în

literaturã: prietenia, dragostea,
moartea, rãzboiul, istoria,
Scrie o povestire cu titlul Etapele vietii mele, valorificând cele cinci natura, copilãria, satul, orasul,
momente ale actiunii. Poti considera nasterea ta expozitiunea. Continuã destinul etc.
pânã la deznodãmânt, încercând sã scrii si povestea vietii pe care n-ai trãit-
o încã. Aceastã povestire poate constitui o filã din jurnalul tãu.

33
Cuvânt si rostire (I)

5
Aflã mai mult!
Omul se distinge de toate

celelate organisme vii prin
faptul cã se poate exprima
articulat, prin cuvinte pe care le
putem numi „pâinea noastrã cea
de toate zilele”. Prin capacitatea
omului de a se exprima, de a
oglindi lumea în cuvânt si de a
înmagazina în cuvinte propria
cunoastere, este posibilã
evolutia fiintei umane, a
societãtii si a cunoasterii. Altfel
spus, fãrã cuvânt gândirea nu
poate exista. Cuvântul este un
dar de pret prin care oamenii
Pentru început comunicã ceea ce gândesc, ce

simt, ce îsi imagineazã.
Citeste au atentie urmãtorul fragment biblic. Pentru a întelege importanta Literatura este arta cuvâtului,
cuvântului în constituirea universului si a existentei umane. Ai aflat ce adicã arta de a crea lumi
sunt miturile. Acum vei afla cã unul dintre miturile fundamentale ale posibile prin cuvânt, iar
omenirii este cuvântul. scriitorul este asemenea
I.1. La început a fãcut Dumnezeu cerul si pãmântul. demiurgului care a întemeiat
si pãmântul era netocmit si gol. Întuneric era deasupra adâncului si lumea prin cuvânt.
Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.
si a zis Dumnezeu: „Sã fie luminã!” si a fost luminã.

si a vãzut Dumnezeu cã este bunã lumina, si a despãrtit Dumnezeu
lumina de întuneric.
Lumina a numit-o Dumnezeu ziuã, iar întunericul l-a
numit noapte. si a fost searã si a fost dimineatã: ziua întâi.
(Biblie, cap. Facerea)
II.1. La început a fost Cuvântul si Cuvântul era la Dumnezeu si
Dumnezeu era Cuvântul” (Evanghelia dupa Ioan 1:1) Retine!
Subliniazã enuntul prin care se exprimã forta divinã a cuvântului.
Sensul cuvântului este
Selecteazã cuvintele prin care divinitatea a numit primele forme de existentã acelasi, dar succesiunea
a lumii, asa cum o cunoastem si noi astãzi? literelor care constituie
cuvântul este diferitã în
fiecare limbã. Cuvântul este
Ce este cuvântul? alcãtuit din formã si sens si

este un semn pentru lucrurile
Deseneazã un copac si scrie toate cuvintele care stii cã denumesc acest obiect concrete si abstracte din
în mai multe limbi; ex.: copac, tree etc. lumea în care trãim.
Scrie 5 cuvinte care denumesc lucruri concrete si 5 cuvinte care denumesc

lucruri abstracte.
Ce este limba?
„Cunoasterea cuvintelor duce la cunoasterea lucrurilor” este o propozitie
celebrã spusã de un filosof renumit al antichitãtii – Platon. Pentru a
demonstra acest adevãr, realizati urmãtorul experiment: fiecare grupã va
trebui sã foloseascã urmãtoarele patru cuvinte: sintaxã, morfologie,
foneticã, lexic. Scrieti un text de douã-trei enunturi cu aceste cuvinte chiar
dacã nu le cunoasteti sensul. Apelati apoi la un dictionar si scrieti sensul
acestor cuvinte. Scrieti din nou un scurt text care sã îmbine aceste cuvinte,
dar respectând sensul acestora. Folositi-vã imaginatia!
Precizati rolul unui dictionar si explicati adevãrul vorbelor lui Platon prin
observatiile voastre.
Desenati un copac mare a cãrui coroanã sã o împãrtiti în patru. Închipuiti-vã

cã acest „copac al limbii” este pomul cunoasterii din Grãdina Edenului.
În acest copac veti aseza: fonetica, lexicul/vocabularul, morfologia si Retine!
sintaxa, care denumesc principalele domenii de studiu ale limbii. Puteti
vorbi astfel de un copac fonetic, lexical, morfologic si sintactic, care
formeazã copacul mai mare al limbii române. Fonetica este stiinta care
studiazã sunetele/literele, silaba,
despãrtirea cuvintelor în silabe,
hiatul, diftongul, triftongul,
Cuvântul scris si cuvântul auzit accentul. Cunoasterea acestora
Scrieti alfabetul pe tablã si spuneti, pe rând, cuvinte care încep cu litere din te ajutã sã pronunti si sã scrii
alfabet. Precizati care sunt consoane si care sunt vocale si care este corect cuvintele.
diferenta dintre ele.
Exemplificati, subliniind în urmãtoarele cuvinte sunetele care nu se transcriu

printr-o singurã literã: cheamã, cer, chiar, ger, Giurgiu, ghimpe, fragi,
unghi, cioban.
Identificati sunetele prin care se rosteste litera „x” în urmãtoarele cuvinte:

extemporal, exercitiu, lux, maxilar, existentã.
stiati cã?
Atunci când scriem, este important sã cunoastem regulile de despãrtire în
silabe pentru a putea scrie cuvintele la sfârsit de rând. Imaginati-vã cã
trebuie sã despãrtiti în silabe cuvintele: masã, carte, patru, afla, punctuatie, Într-o silabã nu poate exista
zoologie, poezie, soare, lãcrimioarã. Scrieti fiecare cuvânt, conform regulii decât o vocalã. Grupul format
pe care ati aplicat-o: din vocalã si semivocalã într-o
R1:VCV=V-CV: ............. R5:CVVC:CV-VC: .......... silabã se numeste diftong, iar cel
R2: VCCV=VC-CV: . . . . . . . . . . R6: CVSvCV=CVSv-CV: . . . . . format dintr-o vocalã si douã
R3: VCCV=V-CCV: . . . . . . . . . . R7: CSvSvVCV: CSvSvV-CV: . semivocale se numeste triftong.
R4: VCCCV=VCC-V . . . . . . . . . Hiatul este format din douã
vocale alãturate care se despart
Acentuati diferit cuvintele: acele, torturi, copii, hainã si observati schimbarea în silabe diferite.
sensului. Dati si voi câteva exemple care sã ilustreze accentuarea diferitã a
cuvintelor.

stii cât de veche este scrierea si când a apãrut alfabetul? Informeazã-te de la profesorul de istorie, dintr-o
enciclopedie sau cãutã pe internet. Scrie un text de 10-15 rânduri despre aparitia scrisului si a alfabetului.

INFERIOR 35
Cuvânt si rostire
(II) 6
Pentru început
Lucrati în trei grupe
Motivati de ce nu întelegeti toate cuvintele spuse de un vorbitor de limba românã sau citite într-un
text.
Notati zece cuvinte pe care nu le-ati înteles în diverse situatii de comunicare.
Aflã mai mult!

Citeste textul
Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, cãlãtoreau odatã vara pe un drum.
Unul avea în traista sa trei pâini si celãlalt douã pâini. De la o vreme, Vocabularul sau lexicul limbii
fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rãchiti pletoase, lângã o fântânã române cuprinde toate
cu ciuturã, scoate fiecare pâinile ce aveau si se pun sã mãnânce împreunã, cuvintele care existã sau au
ca sã aibã mai mare poftã existat cândva în limbã. Nici
de mâncare. (Ion Creangã, Cinci pâini) un vorbitor de limba românã
nu cunoaste toate cuvintele.
Cuvintele cunoscute de toti

Vocabularul limbii române vorbitorii fac parte din
Identificã din textul dat cuvintele care apartin vocabularului vocabularul fundamental care
fundamental. este format din cuvinte de
origine latinã în proportie de
60%, iar restul de 40% sunt de
diferite origini. Restul
Oameni si cuvinte cuvintelor formeazã masa
Alcãtuieste trei dialoguri între persoane care apartin unor medii diferite: vocabularului care constituie
aproape 90% din cuvintele
– luptãtori din oastea lui stefan cel Mare; limbii române si cuprinde:
– persoane care locuiesc în zona ruralã; termeni tehnici din diferite
– specialisti într-un anumit domeniu (medic, judecãtor etc.). domenii, cuvinte vechi
(arhaisme) sau folosite numai în
Subliniazã cuvintele pe care le consideri specifice acestor vorbitori si anumite regiuni (regionalisme),
introdu-le în urmãtorul tabel: cuvinte folosite doar de anumite
categorii sociale si profesionale
Cuvintele Cuvintele Cuvintele specia-
(jargon) sau cuvinte
luptãtorilor = persoanelor dintr-o listilor = termeni de
conventionale întrebuintate de
cuvinte anumitã regiune= specialitate/cuvinte
anumite grupuri sociale pentru
vechi/arhaisme regionalisme noi/neologisme
Reciteste textele Miorita, Boul si vitelul, studiul lui George Cãlinescu

despre mituri. Selecteazã cuvinte care se pot încadra în categoria a nu fi întelesi de restul
arhaismelor, a regionalismelor si a neologismelor. Explicã de ce autorii societãtii (argou).
acestor texte au folosit asemenea cuvinte.
Dialogul formal si informal

Lucrati în perechi. Reproduceti un dialog pe o anumitã temã asa cum vorbiti în mod obisnuit între voi.
Transformati dialogul obtinut pentru a reproduce o conversatie cu profesorul vostru/profesoara voastrã.
Comparati cele douã dialoguri si discutati în ce constau diferentele.

Retine!
Citeste textul
Un pedagog de scoalã nouã (fragment) de I.L. Caragiale Cuvintele sunt asemenea
oamenilor care le rostesc.
Marius Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, si-a început Unele sunt bãtrâne
cariera printr-o memorabilã conferentã didacticã. […] „Onorat (arhaismele), altele sunt tinere
aughitoriu, (neologismele), iar altele
Vom cãuta sã ne roskim astãzi ghespre metoda ghe a prãda grãmakica în „locuiesc” numai în anumite
jenãre si apoi numai doarã ghespre metoda intuikivã si ghespre zone
rãspunsurile neapãrake, netãsitake ghe lojica lucrului, amãsurat inkelijintii
scolerului!” Pedagogul: No! ce-i grãmakica?
scolerul: Grãmakica iaste… stiati cã?

Pedagogul: No cã-z ce iaste? cã-z doar nu iaste vun lucru mare.
scolerul numai apoi se rãculeje si rãspunghe: grãmakica iaste o stiintã
ghespre cum lucrã limba si lejile mai apoi la cari se supune aceea Unii scriitori au ridiculizat
lucrare, ghin toake punturile ghe veghere. modul nepotrivit de a vorbi al
Pedagogul: Bravo, mã! prostovane! (îi zic ase doarã nu spre personajelor. Scriitorul
admonitiune, ci spre înghemn si încurajare). sã-i dau I.L.Caragiale este un maestru în
ilustrãtiunea keoriei)… realizarea comicului datorat
folosirii nepotrivite a
limbajului.
Discutarea textului
Identificã toate cuvintele care nu sunt scrise corect si scrie-le conform
normelor limbii române literare. Nu uita!
Subliniazã cuvintele pe care le consideri neologisme. De unde poti afla
sensul lor?
Libertatea de folosire a
cuvintelor este limitatã de
contextul comunicãrii si de
Sinonime. Antonime. Omonime relatiile dintre vorbitori. Existã
Lucrati în trei grupe. Completati urmãtorul tabel cu tipuri de cuvinte contexte formale, publice, în
care sã respecte cerintele date: care persoanele manifestã o
politete reciprocã. Limbajul
Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens Cuvinte cu sens respectã normele de adresare si
asemãnãtor si formã opus si formã diferit si aceeasi de exprimare proprii limbii
diferitã = sinonime diferitã = antonime formã = omonime literare. Existã însã si contexte
pedagog = mare = limba = informale, familiare (între
conferintã = rãspunde = corpul = prieteni, rude, persoane
scolar = superior = operã= apropiate) când limbajul este
folosit colocvial, nepretentios,
permitând amestecul de
arhaisme sau regionalisme,
Poti rezolva singur formule de adresare amicale.
Scrie propozitii în care sã ilustrezi sensul omonimelor: toc, poartã, car,

broascã.
Scrie trei propozitii în care sã folosesti antonime pentru a descrie trãsãturi
personale prin opozitie cu cele ale colegului de bancã.
Deseneazã „copacul lexical” si scrie toate tipurile de cuvinte care
alcãtuiesc vocabularul limbii române.
Retine!
Pentru a afla sensul unui cuvânt,

Pentru portofoliul tãu consultã Dictionarul explicativ
al limbii române sau
Noteazã zece cuvinte auzite la scoalã/la televizor/pe stradã al cãror
Dictionarul de sinonime.
sens nu îl cunosti. Cautã sensul lor în dictionarul explicativ sau în cel
de sinonime.
INFERIOR 37
Cuvânt si rostire
(III) 7
Pentru început
Enumerã elementele prin care poti demonstra apartenenta la familia
ta?
Deseneazã un copac care sã reprezinte „arborele familiei” tale.
Citeste textul
ARTICOLUL 48 – Familia
Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimtitã între soti, pe
egalitatea acestora si pe dreptul si îndatorirea pãrintilor de a
asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
Conditiile de încheiere, de desfacere si de nulitate a cãsãtoriei se

stabilesc prin lege. Cãsãtoria religioasã poate fi celebratã numai
dupã cãsãtoria civilã.
Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în fata legii cu cei din stiati cã?
cãsãtorie.
(Constitutia României, 2003)
Relatia dintre subiect si predicat
Discutarea textului este asemãnãtoare cu cea de
egalitate dintre soti într-o
Care sunt informatiile noi pe care le-ai aflat despre statutul familiei? familie? (reciteste alineatul 1
Cum este structurat acest text? De ce? din articolul 48 din Constitutie).
De ce textul se încadreazã în categoria textelor nonliterare? În gramaticã, relatia dintre
Cum se numeste un text extras din Constitutia României? subiect si predicat se numeste
acord. Dezacordul este
echivalent cu un „divort
sintactic”!
Familia de cuvinte
Citeste urmãtoarea listã de cuvinte si spune prin ce se aseamãnã: familie,
familist, nefamilist, familial, nefamilial.
Subliniazã grupurile de litere adãugate la cuvântul de bazã familie.
Explicã legãtura familiei de cuvinte cu cea umanã?
Lucrati în patru grupe Aflã mai mult!

Scrieti familia lexicalã a cuvintelor: pãmânt, copil, lege, conditie si subliniati
prefixele si sufixele.
Identificati cuvintele derivate din articolul de lege despre familie, Familia de cuvinte cuprinde
reprodus mai sus. toate cuvintele obtinute prin
Revedeti textele de la paginile anterioare si selectati câte trei cuvinte derivare sau prin alte procedee
derivate. de la un cuvânt de bazã. Aceste
cuvinte sunt înrudite ca sens.
Cuvintele formate de la un
cuvânt de bazã se numesc
Câmpul lexical cuvinte derivate. Derivarea se
Imaginati-vã o nuntã/o reuniune de familie si scrieti gradele de rudenie realizeazã cu prefixe si sufixe.
între persoanele care participã.
Numiti relatiile de rudenie naturale (de sânge) si cele care sunt realizate
prin aliantã.

3. Precizati legãtura dintre urmãtoarele cuvinte: elev, profesor, Retine!
lectie, tablã, notã, clasã.
4. Scrieti cât mai multe nume de flori, de fructe, de legume, de
copaci. Câmpul lexical cuprinde
5. Explicati diferenta dintre o familie lexicalã si un câmp lexical. toate cuvintele care apartin
aceluiasi domeniu si care au
trãsãturi de sens comune.
Pãrtile de vorbire. Pãrtile de propozitie

Lucrati în perechi.
Cititi urmãtoarea listã de cuvinte: familie, niste, frumos, doi, cu, eu, si, acolo, vai, vorbeste; Construiti
propozitii cu fiecare cuvânt pentru a demonstra dacã îsi schimbã forma în vorbire.
Ex. familie: Membrii familiei sunt la masã. Este o reuniune de familie. Familia mea este numeroasã si are relatii
de prietenie cu multe familii. Proprietatea tuturor familiilor este garantatã prin lege.
Grupati cuvintele în tabelul de mai jos în functie de modul cum se comportã în vorbire (dacã îsi schimbã sau nu
forma).
Pãrti de vorbire care îsi schimbã forma = pãrti Pãrti de vorbire care nu îsi schimbã forma = pãrti
de vorbire flexibile de vorbire neflexibile
Amintiti-vã denumirea pãrtilor de vorbire învãtate si completeazã „copacul morfologic” al gramaticii prin
distribuirea cuvintelor de la punctul 1.
Pãrtile de vorbire flexibile pãrtile de vorbire neflexibile
1. substantiv =
2. articol = 1. adverb =
3. adjectiv = 2. prepozitie =
4. numeral = 3. conjunctie =
5. pronume = 4. interjectie =
verb =
Ordonati urmãtoarele cuvinte pentru a alcãtui o propozitie: unei, familii, stau, numeroase, la, împreunã, masã,
membrii.
Precizati numãrul pãrtilor de propozitie obtinute. Care sunt pãrtile de vorbire care nu îndeplinesc singure functie
sintacticã?
Completati „copacul sintactic” de mai jos cu pãrtile de propozitie obtinute:

Pãrtile principale de propozitie Pãrtile secundare de propozitie
1. subiectul = 1. atributul =
2. predicatul = 2. complementul =

Realizati câmpul lexical al cuvântului limbã, notând toate informatiile pe care le-ati aflat în acest capitol.
Discutati despre asemãnarea dintre modul de organizare a oamenilor si a cuvintelor si stabiliti asemãnãrile.

Scrie un text despre importanta familiei în viata oamenilor si… a cuvintelor.
INFERIOR 39
Cuvânt si rostire
(IV) 8
Retineti!
Pentru a construi un mesaj,

cuvintele trebuie ordonate,
simpla lor alãturare creeazã
mesaje întâmplãtoare sau lipsite
de sens prin care oamenii nu s-
ar putea întelege. Pentru a
comunica este necesar sã
ordonãm cuvintele în propozitii,
propozitiile în fraze si frazele în
text.
Pentru început
Lucrati în patru grupe. Propozitia este o comunicare cu
Luati un articol dintr-un ziar/revistã etc. si decupati cuvintele dintr-un un singur predicat. Propozitia
paragraf. Amestecati-le si puneti-le într-un recipient. Extrageti apoi pe simplã este alcãtuitã din pãrtile
rând cuvinte si asezati-le în ordinea extrasã. Ce observati? principale de propozitie, iar
propozitia dezvoltatã cuprinde
Construiti o propozitie formatã din subiect si predicat. si pãrti secundare de propozitie.
Adãugati atribute si complemente.
Explicati ce nu este corect în urmãtoarele propozitii. Oamenii
vorbeste. Cuvintele sunt vie.
Citeste textul
Cuvântul „comunitate” vine din latinescul cã, la un moment dat, ar fi poruncit ca un prunc abia
„communeo” si înseamnã „a pune împreunã, a aduce nãscut sã fie închis într-o camerã a palatului sãu,
împreunã”. De aici tragem concluzia cã aceastã nepermitându-i-se nimãnui sã intre, numai celei care îi
„comunitate” umanã nu înseamna a pune oamenii dãdea hrana si îi schimba hãinutele, si aceasta neavând
împreunã ca pe niste cartofi într-un sac, fãrã relatie voie sã îl alãpteze sau sã-i vorbeascã. Dupã o perioadã
unul cu altul. Într-o comunitate, oamenii dezvoltã de doi ani, copilul a murit. În tot acest timp el a avut
metode de comunicare prin care se dezvoltã ei însisi. parte de hranã si de îmbrãcãminte, însã nu a avut nici
De aici avem limbajul. un contact cu vreo altã persoanã. Nu i s-a vorbit si nici
L. Wittgenstein afirma cã fãrã limbaj omul nu ar nu i s-a arãtat afectiune. Lipsa limbajului l-a omorât.
putea vietui. Mai mult, dacã nu si-ar dezvolta limbajul
în cadrul unei comunitãti, ar fi acelasi lucru. Un om
care îsi fãureste propriul limbaj nu va fi înteles de În comunitate, omul are acces la dragoste, la
nimeni. afectiune […], are acces la limbaj, la comunicare,
La fel se întâmplã când mergi într-o tarã strãinã. acestea fiind mijloacele desãvârsirii sale ca indi-vid.
Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu Comunitatea nu îi rãpeste omului dreptul la o
întelegi limba. Nu poti spune cã ei nu se înteleg, cel identitate, nu îl face mai putin unic si irepetabil. Omul
care nu întelege esti tu. si nu poti face nimic altceva este unic, inconfundabil si irepetabil, dar, în acelasi
pânã nu inveti limba tãrii respective. L. Wittgenstein timp, este si o verigã a lantului neîntrerupt al
spune: „Dacã un leu ar putea vorbi, nimeni nu l-ar umanitãtii, un membru al marii comunitãti umane. […]
întelege”. […] Limbajul este podul de legãturã între aceste unice, si
O altã povestire vine din cartea lui Andrei Plesu, totodatã aceleasi, persoane: oamenii.
„Limba pãsãrilor”. Aici este vorba despre un
„experiment” al lui Alexandru cel Mare. Acest (Limbajul, ca mijloc de realizare al comunitãtii,
important lider era foarte interesat în ceea ce priveste Daniel Dinescu, articol publicat pe internet la
limbajul si comunicarea. Se spune 20.05.2004, la adresa http://www.poezie.ro/)

Retine!
Discutarea textului
Precizeazã rolul limbajului pentru oameni. Ilustreazã cu exemple Nici cuvintele „nu trãiesc”
din text. izolate. Legãtura dintre ele este
Explicã de ce nu poate avea fiecare om „limba lui”. realizatã prin prepozitii si
Exprimã-ti pãrerea despre „experimentul” lui Alexandru cel Mare. conjunctii.
Prepozitia si conjunctia Aflã mai mult!

Extrage propozitiile simple din primul si din ultimul enunt al textului. Ce
observi?
Prepozitiile au rolul de a marca
Adaugã si pãrtile secundare de propozitie si explicã modificarea. relatia de subordonare a
complementului si a atributului
Precizeazã ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate si rolul lor în fatã de cuvâtul determinat
propozitie: (termenul regent). Conjunctiile
– Cuvântul „comunitate” vine din latinescul commune. au rolul de a marca relatia de
– Într-o comunitate, oamenii dezvoltã metode de comunicare. coordonare între pãrtile de
– Acest important lider era foarte interesat în ceea ce priveste propozitie de acelasi fel si se
limbajul si comunicarea. numesc conjunctii
coordonatoare (de exemplu: si,
Delimiteazã propozitiile din urmãtoarele fraze si precizeazã rolul cuvintelor dar, iar, însã, ci, sau, ori, fie).
puse în chenar. Conjunctia are rol de legãturã si
– Vezi oamenii în jurul tãu comunicând, dar tu nu întelegi limba. în frazã, legând propozitii de
acelasi fel (principale sau
– De aici tragem concluzia cã aceastã „comunitate” umanã nu subordonate). Acestea se
înseamnã a pune oamenii împreunã ca pe niste cartofi într-un sac, numesc conjunctii
fãrã relatie unul cu altul. coordonatoare. Existã si
conjunctii subordonatoare, care
marcheazã relatia de
subordonare a propozitiei
Ce este un text? subordonate de regenta ei (de
exemplu: sã, dacã, cã, încât,
Priveste textul citat si observã cum sunt organizate frazele. Marcheazã
desi).
alineatele si paragrafele. Care este elementul esential pe care trebuie sã îl
îndeplineascã un text?
Enumerã tipurile de texte pe care le-ai citit în lectiile de pânã acum, dar si
în viata de zi cu zi.
Retine!
Lucrati în douã grupe
Textul reprezintã o succesiune
Scrieti un text de 10 rânduri în care sã folositi cuvintele comunitate,
logicã si coerentã de cuvinte,
limbaj, comunicare, cunoastere.
propozitii, fraze prin care se
Realizati un poster în care în care sã cuprindeti cel putin cinci sfaturi pentru
comunicã idei. Dimensiunea
a scrie un text bun.
textelor este variabilã, ele pot fi
reproduse integral sau
fragmentar. Succesiunea ideilor
Pentru portofoliul tãu într-un text este marcatã de
paragrafe si de aliniate.
Alege o temã dintre cele discutate în aceastã unitate si scrie un text în
care sã motivezi ce ti-a plãcut sau ce nu ti-a plãcut referitor la tema
respectivã.
41
Autoevaluare II
Noteazã douã idei care pe care le-ai retinut din textele citite în aceastã unitate.
..................................................................................
..................................................................................
Noteazã o idee interesantã pe care ai auzit-o de la profesorul sau de la colegii tãi.

......................................................
Enumerã trei activitãti din timpul lectiilor care ti-au plãcut si motiveazã alegerea. . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
Povesteste, în 10-15 rânduri, o întâmplare personalã care te-a marcat. Foloseste etapele actiunii învãtate la lectia
4. Scrie textul pe o coalã A4 si pãstrazã-l în portofoliul tãu.
Se dau urmãtoarele cuvinte: realitate, noroc, ghinion, accident, comunicare, proverb. Alcãtuieste un text propriu, de
8-10 rânduri, în care sã integrezi cuvintele date. Pune un titlu potrivit textului pentru a evidentia tema.
Completeazã spatiile libere cu afirmatia corectã:

– Personajul apartine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Fabula si balada sunt opere literare care apartin genului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Mitul este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Fonetica, vocabularul, morfologia si sintaxa sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Pentru a comunica, cuvintele se ordoneazã în . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

– Cuvântul „fictiune” însemnã:
realitate;
imaginatie;
realitate transfiguratã prin imaginatie.
– Fabula este o operã literarã care cuprinde o actiune cu:
animale personificate;
întâmplãri fantastice;
persoane reale.
– Balada popularã este o creatie care are autor:
cunoscut;
anonim;
nu are autor.
– Câmpul lexical cuprinde:
numai sinonime;
numai antonime;
cuvinte din acelasi domeniu.
– Omonimele sunt cuvinte cu:
formã diferitã si sens asemãnãtor;
formã diferitã si sens opus;
formã identicã si sens diferit,.
Desparte în silabe cuvintele: comunicare, cadru, afluent, punctuatie:

..................................................................................
Scrie un text, de 10-15 rânduri, despre importanta comunicãrii, în care sã integrezi ortogramele: propriu-zis, ce-i,
cine-i, sã-i.

Fetele realitãtii III
Chipurile oamenilor exprimã fetele realitãtii. Chipuri vesele, triste,
disperate, visãtoare, multumite, asa cum este si realitatea pe care o
trãiesc. Literatura exprimã aceste fete ale realitãtii. Trecutul,
prezentul si viitorul se îmbinã în lumea fictionalã în care regãsim
crâmpeie din propria viatã.

rãspunsuri:
Care sunt aspectele esentiale ale realitãtii care pot deveni teme ale
operelor literare?
....................................................
Câte „fete” ai? Este vreo diferentã între modul în care te autoapreciezi si
modul în care te vãd cei din jurul tãu? Care este „fata” ta realã? Scrie
patru trãsãturi care te caracterizeazã
.......................... .......................
.......................... .......................
Cere-i colegului/colegei tale de bancã sã scrie si el/ea patru trãsãturi pe

care le considerã semnificative cu privire la felul tãu de a fi
.......................... .......................
.......................... .......................
În aceastã unitate vei afla despre:

– întâmplãri din lumea necuvântãtoarelor;
– întâmplãri care schimbã destinul uman;
– rezumare;
– anunt si reclamã;
– nucleul comunicãrii: verbul;
– numeral;
– autobiografie;
– jurnal.
Scrie trei întrebãri la care ai vrea sã gãsesti rãspuns pe

parcursul studierii textelor din aceastã unitate.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri si sã completezi

rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

43
FETELE REALITÃTII
Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (I) 1
Pentru început
Scrie, în cinci minute, un text în care sã povestesti o întâmplare pornind de la urmãtoarele cuvinte: o
cãprioarã, iedul ei, pãdure.
Citeste textul colegului/colegei de bancã si discutati asemãnãrile si deosebirile.
Citeste textul
Cãprioara de Emil Gârleanu
Pe muschiul gros, cald ca o blanã a pãmântu-lui, ar mirosi genunea, apoi se avântã ca o sãgeatã si,
cãprioara stã jos, lângã iedul ei. Acesta si-a întins capul behãind vesel, zburdã de bucurie pe picioarele subtiri
cu botul mic, catifelat si umed, pe spatele mamei lui, si, ca niste lujere.//
cu ochii închisi, se lasã dezmierdat. Cãprioara îl linge, Dar trebuiesc sã coboare, sã strãbatã o pã-dure, ca
si limba ei subtire culcã usor blana moale, mãtãsoasã a sã urce din nou spre tancuri. Cãprioara conteneste fuga;
iedului. // Mama îl priveste, si-n sufletul ei de fugarnicã pãseste încet, prevãzãtoare. Tre-ce din poianã în
încolteste un simtãmânt stãruitor de milã pentru fiinta poianã, intrã apoi sub bolti de frunze, pe urmã prin
fragedã cãreia i-a dat viatã, pe care a hrã-nit-o cu hrube adânci de verdeatã, pânã ce pãtrunde în inima
laptele ei, dar de care trebuia sã se des-partã chiar azi, întunecatã, ca un iad, a pãdurii.//
cãci vremea întãrcatului venise de mult încã. si cum se
uitã asa, cu ochii îndu-rerati, din pieptul cãprioarei si-au mers mult asa, pânã ce au dat în sfârsit de
scapã ca un muget înãbusit de durere; iedul deschide luminis. Iedul, bucuros, o ia înainte, sãrind. Dar în
ochii. // aceeasi clipã cãprioara se opreste, ca de-o presimtire,
adulmecând. În fata ei, de sub o cetinã, ochii lupului
Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare si strãluceau lacomi. Un salt, si iedul ar fi fost sfâsiat.//
porneste spre tancurile de stâncã din zare, printre care Atunci cãprioara dã un zbieret adânc, sfâsietor, cum nu
vrea sã-l lase rãtãcit. Acolo, sus, e pãzit si de dusmãnia mai scose-se încã, si, dintr-un salt , cade în mijlocul
lupului, si de iscusinta vâ-nãtorului, cãci pe muchiile limini-sului. Lupul, vãzând prada mai mare, uitã iedul
prãpãstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se si se repede la ea…//
încumeta. Acolo l-ar fi stiut ca lângã dânsa. Dar pânã la
ele erau de strãbãtut locuri pline de primejdii. Prãbusitã în sânge, la pãmânt, sub coltii fia-rei,
Cãprioara îsi azvârle picioarele în fugã fulgerãtoare, în cãprioara rãmâne cu capul întors spre iedul ei. si numai
salturi îndrãznete, sã încerce puterile iedului. si iedul i când acesta, înspãimântat, se topeste în adâncul
se tine voiniceste de urmã; doar la sãritu-rile ametitoare pãdurii, cãprioara simte dure-rea, iar ochii i se tulburã
se opreste câte o clipã, ca si cum de apa mortii.//

Discutarea textului
Discutã cu colega ta/colegul tãu despre impresia pe care ti-a lãsat-o lectura textului si alege un cuvânt din imaginea
de mai jos care exprimã sentimentul pe care ti l-a produs întâmplarea cititã si
motiveazã.
uimire durere nedumerire
surprindere curaj indiferentã melancolie
bucurie încântare compãtimire tristete
Comparã povestirea realizatã de tine cu cea scrisã de Emil Gârleanu. Care sunt asemãnãrile si deosebirile?
Spune de ce crezi cã a scris autorul o povestire cu un deznodãmânt tragic.

Explicã legãtura între autorul Emil Gârleanu si povestitorul/naratorul din text.
Indicã cinci cuvinte care sunt folosite în text cu formã neliterarã. Scrie forma lor literarã.
Scrie câte un sinonim pentru cuvintele:
fraged, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . coltii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
iscusintã, . . . . . . . . . . . . . . . . . salturi, . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
prevãzãtoare, . . . . . . . . . . . . . . sfâsietor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Subliniazã prefixele si sufixele din urmãtoarele cuvinte derivate: voiniceste, fugarnicã, luminis, înspãimântat.
Reciteste textul pentru a întelege actiunea

Lucrati în cinci grupe
Completati tabelul de mai jos cu informatii selectate din text:
Povesteste oral, în grupul tãu, actiunea din text, punând accent pe locul si timpul întâmplãrilor.
unde au loc când au loc cine sunt care sunt care este cauza
întâmpãrile? întâmplãrile? personajele? întâmpãrile? întâmpãrilor?
Retine!
Ideile principale si secundare
Observã fragmentarea textului prin cele douã linii verticale.
Formuleazã ideea principalã si ideile secundare din fiecare fragment, Autorul este o persoanã realã
dupã modelul de mai jos. care îsi exprimã gândurile si
sentimentele prin vocea celui
care povesteste. Naratorul are
identitate fictionalã, apartine
Poti rezolva singur lumii textului asemenea
Cu sigurantã ai auzit de la prieteni/din familie/de la emisiunile de stiri sau personajelor. El poate povesti
ai vãzut într-un film o întâmplare despre sacrificiul cuiva care te-a la persoana a III-a sau la
impresionat. Povesteste, în 10-15 rânduri, aceastã întâmplare. pesoana I.

Scrie un text în care sã-ti exprimi opinia asupra sacrificiului ca semn al dragostei. Ilustreazã ideile cu exemple din
realitate si din propria experientã de viatã. Prezintã textul într-un monolog oral în fata colegilor tãi.
Citeste si alte texte apartinând lui Emil Gârleanu sau lui Al. Brãtescu-Voinesti despre întâmplãri emotionante din
lumea animalelor. Formuleazã ideile principale.
PROGRAMUL „A DOUA SANSÃ” • NIVEL SECUNDAR
INFERIOR 45
FETELE REALITÃTII
Întâmplare
din lumea necuvântãtoarelor (II) 2
Pentru început
Recititi textul Cãprioara de Emil Gârleanu, cu voce tare. Aplicati grila de
lecturã colegului care citeste textul în fata clasei. Corectitudine ☺ΚΛ ☺
Reaminteste-ti!
FluentãΚΛ Intonatie☺ΚΛ Adaptarea☺volumuluiΚΛ vocii
Revedeti ideile principale formulate si completati tabelul de mai jos cu cele Naratiunea prezintã o
corespunzãtoare fiecãrui moment al actiunii: succesiune de întâmplãri
Expozitiunea: petrecute într-o ordine
Intriga: temporalã. Naratiunea
Desfãsurarea actiunii: presupune narator sau
Punctul culminant: povestitor, actiune,
Deznodãmântul: personaje.
Cum se rezumã un text?

Noteazã cel putin cinci situatii în care ai fost nevoit/nevoitã sã rezumi ceea ce
ai vãzut, ai auzit sau ai citit: . . . . . . . . . . . . . . . . .
Scrie rezumatul textului Cãprioara în 10-12 rânduri.
Comparã rezumatul realizat de tine cu cel al lui Paul, prietenul tãu din
primele lectii. si el, asemenea tie, parcurge acest ghid, ajutat fiind de
Elena si de Maria. Iatã rezumatul scris de el. Citeste-l cu atentie si
observã ceea ce a corectat profesoara pe rezumatul lui Paul. Aflã mai mult!
Rezumat Rezumatul este un tip de

O cãprioarã stãtea lângã puiul ei si îl compunere care presupune
dezmierda. Cãprioara trebuia sã întarce prezentarea în cuvinte putine a
puiul si sã se despartã de el, dar el nu stia ceea ce a fost spus sau scris
si ia se chinuia. Cãprioara se hotãrî sã îl ea / s-a hotãrât mai pe larg. Rezumatul retine
ducã pe pui sus, pe stânci, pentru a-l feri esentialul si eliminã detaliile
de primejdii. Dar în drumul lor apãru un a apãrut secundare, mai putin
lup si cãprioara se aruncã în fata lui ca sã-l s-a aruncat semnificative.
scape pe ied. Iedul scãpã , dar cãprioara a scãpat
muri . a murit Pentru a rezuma corect un text
narativ (epic), trebuie sã
parcurgi urmãtorii pasi:
– citeste textul;
Verificã dacã Paul a respectat urmãtoarea listã cu regulile rezumãrii: – identificã si delimiteazã
– rezumatul este mai scurt decât textul de bazã; etapele actiunii;
– se eliminã descrierile si dialogul; – realizeazã planul simplu de
– mai multe cuvinte din textul de bazã referitoare la aceeasi idee se idei;
reduc la un singur cuvânt; – leagã ideile principale,
– informatia din textul de bazã este concentratã si adãugând informatiile
simplificatã; necesare pentru a obtine o
– verbele sunt folosite doar la persoana a III-a; prezentare logicã si clarã a
actiunii.

– timpul verbelor din propozitiile principale este la trecut, Retine!
perfect compus sau la prezent; dacã s-a optat pentru unul
dintre ele, atunci toatã rezumarea continuã cu acelasi timp
verbal; Ca sã realizezi un rezumat
– nu se folosesc forme verbale precum: plecã, muri, scãpã, corect trebuie sã cunosti
care sunt forme ale verbului la timpul perfect simplu si timpurile verbelor.
este interzisã folosirea lui ca timp al rezumãrii;
– se reciteste lucrarea si se corecteazã greselile de ortografie
si de punctuatie; ce gresealã de ortografie are Paul în
lucrare?
Verbul
Completeazã tabelul de mai jos cu informatii despre verb.
Reciteste lectia 7 din unitatea II despre „copacul morfologic si sintactic”:
ce stiu ce as vrea sã stiu
2.Selecteazã din textul Cãprioara verbe la:

– timpul prezent: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– timpul trecut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.Scrie forma de viitor a verbelor:

– azvârle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– erau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– rãmâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– au dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.Pune verbele de mai jos la persoana I, numãrul singular si plural:

– sta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................
– scapã ............................. ........................................
– trece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........................................
Rescrie enuntul: „si-au mers mult asa, pânã ce au dat în sfârsit de luminis”, punând verbele la timpul prezent:
..................................................................................
Rescrie enuntul: „Cãprioara se îmbãrbãteazã, sare în picioare si porneste spre tancurile de stâncã din zare, printre
care vrea sã-l lase rãtãcit”, punând verbele la timpul trecut:
..................................................................................
Selecteazã din textul Cãprioara verbe care sã ilustreze conjugãrile vebului:

– conjugarea întâi (- a): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a doua (- ea): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a treia (- e): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– conjugarea a IV-a (- i sau - î): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Poti rezolva singur

Rezumã întâmplãrile de la ora de limba românã de astãzi, folosind stiati cã?
verbe la timpul prezent.
Verbele se clasificã în
patru conjugãri dupã
Pentru portofoliul tãu vocala/vocalele finale
Rezumã continutul unei stiri auzite la un jurnal de stiri TV sau pe care ai ale formei de dictionar.
citit-o într-un ziar.
47
FETELE REALITÃTII
Actiune si atitudine 3
Pentru început
Completati urmãtorul tabel cu verbe care aratã actiuni.
posibile, asociate cu
dorite/a cãror realizare
vointa vorbitorului de
Sigure/reale posibile/realizabile depinde de o conditie
a le vedea realizate
[modul indicativ] [modul conjunctiv] [modul
(ordine, îndemnuri)
conditional-optativ]
[modul imperativ]
Ex.: lucrez Ex.: sã lucrez Ex.: as lucra Ex.: lucreazã!
Modurile personale ale verbului

Scrieti un text în care sã folositi verbe la toate cele patru moduri. Aflã mai mult!
Subliniati verbele la cele patru moduri.
Verbele la modul imperativ nu au forme decât pentru persoana a II-a, În comunicare, verbul îsi
singular si plural. schimbã forma dupã persoanã,
numãr, timp si mod. Modul a
Enumerã semnele caracteristice pentru fiecare mod al verbului. Pentru a le aratã felul în care vorbitorul
observa mai bine, scrie formele unui verb la toate cele patru moduri, la considerã actiunea exprimatã de
toate cele trei persoane, la numãrul singular si verb. Modurile personale sunt:
plural. Continuã, pe caietul tãu, dupã modelul de mai jos: indicativ, conjunctiv,
scriu sã scriu as scrie scrie! conditional-optativ, imperativ.
La aceste moduri, verbul îsi
Scrie în spatiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului schimbã forma dupã persoanã si
verbal pentru cuvâtul/cuvintele subliniat/e: are întotdeauna functia
As pleca la munte în vacantã. … 1. imperativ sintacticã de predicat.
E bine sã nu întârzii prea mult. … 2. indicativ
c.Ascult muzicã mereu. … 3. conjunctiv
d.Deschide fereastra! … 4. conditional-optativ
Modurile nepersonale ale verbului

Citeste urmãtorul enunt si observã verbele subliniate:
E usor de învãtat când ideile se adunã vorbind cu prietenii si colegii Retine!
deoarece e plãcut a vedea cum împreunã putem gãsi solutii interesante la
orice problemã ridicatã si nu stai singur si chinuit pentru a o rezolva.
Existã moduri verbale în care
verbele nu îsi schimbã forma.
Continuã sã scrii, pe caietul tãu, formele verbelor: a trecut, voi decide, as Acestea sunt modurile
cãlãtori, dupã modelul de mai jos: nepersonale: infinitiv,
infinitiv gerunziu supin participiu gerunziu, supin si participiu.
a sti stiind de stiut stiut/stiutã/stiute/stiuti
………… ………… ………… ………………………………
Scrie în spatiul liber din dreptul fiecãrei litere cifra care corespunde modului verbal:
a. de scris … 1. indicativ
b. au asculat … 2. supin
c. a asculta … 3. gerunziu
d. lovitã … 4. imperativ
e. subliniind … 5. conjunctiv
f. as dormi … 6. Participiu
g. sã creez … 7. Infinitiv
h. stai … 8. conditional-optativ

Lucrati în cinci grupe.
Scrieti, pe caietele voastre, câte cinci propozitii în care verbul la modul imperativ sã exprime: grupa întâi: un
îndemn; grupa a doua: un ordin; grupa a treia: un sfat; grupa a patra: o rugãminte; grupa a cincea: o amenintare.
Fiecare grupã îsi desemneazã un reprezentant care sã scrie pe tablã propoziitiile formulate si sã le rosteascã cu
intonatia potrivitã. Atentie la semnele de punctuatie!
Realizati câte un afis care sã cuprindã 10 reguli referitoare la comportamentul de la scoalã/pe stradã/în excursie/în
autobuz. Folositi verbe la modul imperativ, atât la forma afirmativã, cât si la cea negativã. Grupati apoi
propozitiile obtinute, în functie de forma afirmativã sau negativã a verbului. Puneti câte un titlu sugestiv
regulamentului creat de voi si afisati-l.
Scrieti 5 reguli pe care ai dori sã le respectati în fiecare zi, la scoalã, acasã, pe stradã, folosind verbe la modul
conditional-optativ si conjunctiv.
Poti rezolva singur

Completeazã spatiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul conjunctiv. Maria doreste
……………… inginerã. (a ajunge)
Vreau ca tu ……………… ce am discutat. (a sti) Vrei
……………… note mari? (a obtine)
Am vrut ca tu ……………… cu mine. (a veni) E
bine ……………… corect. (a scrie)
As fi vrut ca Elena ……………… (a nu întârzia)
Era mai bine ……………… numerele câstigãtoare. (a nota)
……………… concursul, as fi plecat într-o excursie. (a câstiga) Ar fi
fost mai bine ……………… în tabãrã la munte. (a pleca)
Completeazã spatiile libere cu forma potrivitã a verbului din parantezã, la modul conditional-
optativ.
Pãrintii mei ……………… la mare în fiecare varã. (a pleca)
……………… pe munte pentru cã îmi place alpinismul. (a urca)
……………… cu mine în parc? (a veni)
Paul ……………… în fiecare zi la strand (a merge).
Mama ……………… în grãdinã. (a sta)
……………… cu tine la plimbare. (a merge)
Doar pe tine te-……………… (a ruga).
Scrie, dupã modelul de mai jos, 10 enunturi în care sã folosesti verbe la modul conjunctiv si conditional-optativ
pentru a exprima dorintele tale pentru acest an scolar, dar si conditiile de a cãror îndeplinire depinde
realizarea lor.
Dorintele Conditiile
1. As vrea sã am media 10 la românã 1. Dacã as studia mai mult

INFERIOR 49
FETELE REALITÃTII
Fetele timpului (I) 4
stiati cã?
Doar la modul indicativ

verbul are toate cele trei
timpuri: trecut, prezent
si viitor.
Pentru început
Grupeazã urmãtoarele forme verbale în tabelul de mai jos: citeam, privesc, am cãlãtorit, fugisem, privii, voi
descoperi, hotãrãsc, lucrasi, o sã deschid, reparam, reparãm, ati aflat, aflaserãm, privirã, ai sã cauti;
Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor
Modul indicativ. Forme ale trecutului

Citeste urmãtoarele enunturi care descriu cadrul unei naratiuni
(expozitiunea): Retine!
O luminã puternicã învãluia încãperea. Razele soarelui pãtrundeau prin
ferestrele larg deschise. O muzicã linistitoare se auzea dintr-o încãpere
alãturatã. Formele verbale folosite sunt
la timpul imperfect, care
Spune ce fel de actiune exprimã verbele subliniate. exprimã o actiune trecutã,
care se desfãsoarã în acelasi
Observã terminatiile verbului la timpul imperfect, completând tabelul de timp cu o altã actiune trecutã,
mai jos: arãtând durata. Într-o
Ex: (eu) pãtrundeam învãluiam auzeam naratiune, imperfectul e
folosit în descrierea cadrului
Observã verbele subliniate din urmãtoarele enunturi si spune ce fel de de desfãsurare a actiunii.
actiuni exprimã:
Elena a deschis usa si a rãmas impresionatã de peisajul de vis din
încãpere. Muzica din cealaltã încãpere s-a oprit si Elena a privit în jur
cu mirare.
Observã terminatiile verbului la timpul perfect compus, completând tabelul de Retine!

mai jos la toate persoanele, la singular si plural:
Ex: am deschis am dansat am privit am vãzut
Verbele la perfect simplu
Citeste urmãtoarele enunturi care marcheazã intriga naratiunii de la punctul 1: exprimã o actiune trecutã
Deodatã lumina se stinse si încãperea deveni întunecoasã ca un mormânt. terminatã de curând, iar
Tot ceea ce vãzuse si auzise cu câteva clipe înainte dispãru. verbele la mai mult ca
perfect exprimã o actiune
Comparati diferenta dintre momentele temporale exprimate de formele terminatã înaintea altei
verbale. actiuni trecute.

Vãzuse/auzise/[ora 17.10]
↓ Retine!
(se stinse/deveni/dispãru [ora 17.11])

Perfectul simplu este specific vorbirii din partea de sud a tãrii si din unele Verbele sunt la timpul perfect
zone rurale si trebuie evitat în rezumare si în exprimarea literarã. compus care exprimã o actiune
trecutã si terminatã în momentul
vorbirii. Într-o naratiune,
Priveste, în tabelul de mai jos, formele verbului „a vedea” la toate perfectul compus se foloseste
persoanele, pentru a observa diferenta dintre cele pentru a prezenta actiunile si
douã timpuri: evenimentele. În structura
perfect simplu mai mult ca perfect verbului la timpul perfect
vãzui vãzusem compus intrã verbul a avea +
vãzusi vãzusesi verbul de conjugat. Formele
vãzu vãzuse verbului a avea ca parte
vãzurãm vãzuserãm componentã a timpului perfect
vãzurãti vãzuserãti compus sunt: am, ai a, am, ati,
vãzurã vãzuserã au si au doar rol gramatical,
neavând sens.
Citeste urmãtorul dialog specific vorbirii populare din zona de sud a tãrii si
subliniazã verbele la perfectul simplu.
– Ce fãcusi? De ce nu venisi mai repede sã-mi spui vestea
cea bunã?
– Pãi… nu putui cã tocmai acum auzii si eu.
Nu confunda!
9. Adu-ti aminte de greselile lui Paul din redactarea rezumatului.
Acum stii ce a gresit! Explicã-i colegului de bancã greselile lui
Paul în folosirea timpurilor verbale în redactarea rezumatului. Verbul a avea ca parte
componentã a perfectului
10. Subliniazã forma corectã din urmãtoarele enunturi: compus nu are sens si se
Tu vãzusei/vãzusesi spectacolul. numeste verb auxiliar; când
Noi începusem/începuserãm sã strângem lucrurile când ai venit tu. verbul a avea este folosit cu
Voi plecaseti/plecaserãti de mult timp. sensul de: a poseda, a
detine, a stãpâni, a tine, a
11. Scrie continuarea povestirii începute la punctele 1 si 6. Vei purta, a fi alcãtuit etc., se
continua cu desfãsurarea actiunii, punctul culminant si numeste verb predicativ.
deznodãmântul. Comparã, în acest sens,
urmãtoarele propozitii:
„Am doi copii” cu
Poti rezova în grup „Am dechis usa”.

Completati urmãtorul tabel cu elemente specifice pentru fiecare coloanã.
Loc Timp Personaje Întâmplãri/etapele actiunii
1. grãdina cãprioarã, ied, îngrijitor, Paul, Elena, Maria,
zoologicã vara vizitatori ………
2.
3.
4.
Alegeti pentru fiecare grupã elemente din tabel si grupati-le într-un scenariu epic. Scrieti o povestire în care sã
folositi informatiile din tabel pentru a prezenta etapele actiunii. Folositi doar verbe la timpul trecut!

Povesteste o întâmpare din trecutul personal care ti-a marcat existenta folosind verbe la toate formele
timpului trecut.
INFERIOR 51
FETELE REALITÃTII
Fetele timpului (II) 5
Pentru început
Citeste versurile de mai jos si exprimã-ti pãrerea despre faptul cã omul este o
fiintã trecãtoare în curgerea timpului dinspre trecut spre viitor.
Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si nouã toate; Ce
e rãu si ce e bine
Tu te-ntreabã si socoate; […]
Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede-n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zãdãrnicie
Te întreabã si socoate.
(M. Eminescu, Glossã)
Lucrati în douã grupe.

Scrieti, pe caietele voastre, propozitii în care verbele sã exprime actiuni:
– pe care le faceti acum;
– pe care le faceti de obicei/zilnic;
– cu caracter de adevãr general (un proverb, o lege etc.);
– pe care le veti face sãptãmâna viitoare.
Prezentul si viitorul
Scrie în cinci minute un text în care sã descrii modul în care vezi
prezentul si viitorul.
Alege douã dintre verbele folosite în propozitiile alcãtuite de tine si scrie

formele lor la toate persoanele, la timpul prezent si viitor.
Comparã forma verbelor la viitor din urmãtoarele texte si observã

diferentele. Retine!
– Voi pleca sã mã întâlnesc cu vechea mea prietenã. Ne vom plimba si
vom discuta despre trecut si despre viitor. Plimbarea cu ea va fi un
bun prilej de relaxare. În limba vorbitã, viitorul
– Am sã mã întâlesc cu vechea mea prietenã. O sã ne plimbãm si verbelor se construieste în
o sã discutãm despre trecut si despre viitor. Plimbarea cu ea o mai multe feluri.
sã fie un bun prilej de relaxare. Existã si forme regionale de
viitor, precum: oi învãta, îi
Verificã dacã scrii corect, subliniind forma corectã a verbului din urmãtoarele învãta, a învãta, om învãta, îti
enunturi: învãta, or învãta. Aceste forme
– Dacã ploaia va/v-a sta, voi iesi la plimbare. nu se recomandã sã fie folosite
– Am aflat cã va/v-a spus vestea cea bunã. în vorbirea literarã.
– stii cã va/v-a pleca mâine?

Corecteazã greselile din biletul pe care i l-a trimis Elena lui Paul: Paul. stii cã Completeazã „cartea
Maria v-a merge sâmbãtã la discotecã? Nu vrei sã megem si noi? Maria a de vizitã” personalã cu
zis cã ne v-a plãcea sã vedem cum danseazã… Ce zici? Vi? Elena o nouã fisã în care sã
notezi pãrerea ta
despre tine,
Construieste douã dialoguri pe aceeasi temã: vremea de mâine, folosind verbe raportându-te la trecut,
la timpul viitor. Alege formele de viitor potrivite în functie de interlocutori: prezent si viitor.
doi meteorologi si doi tãrani pe câmp. Noteazã ideile pe trei
coloane, folosind
Completeazã programul pentru ziua de astãzi si pentru ziua de mâine, verbe la timpul trecut,
folosind verbe la timpul prezent si la timpul viitor. prezent si viitor.
Proiectul
Lucrati în douã grupe.
1. Scrieti sinonime pentru verbul „a proiecta”.
2. Enumerati avantajele proiectãrii unei activitãti.
3. Dati exemple de proiecte despre care ati auzit la

scoalã/la radio/la televizor etc.
4. Realizati un proiect cu titlul Descoperi celebre din trecut, prezent

si… viitor.
Pentru realizarea proiectului, folositi-vã de urmãtorii pasi,
completând tabelul de mai jos:
– Tema: ..........................
.................
– Durata: ...........................
...............
– Scopul: ...........................
...............
– Obiective:
.............................
...........
– Formarea echipelor de lucru si repartizarea sarcinilor în cadrul
acestora:
Grupa I:
..............................
.........
Grupa a II-a: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Etapele de realizare a proiectului (planificarea activitãtilor în functie
de timpul disponibil si de volumul de muncã presupus pentru fiecare
etapã): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Metode de lucru (activitate individualã, întâlniri periodice ale
membrilor grupei, lucru în echipã): . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Materiale necesare proiectului (surse de documentare,
ilustratii): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Forma în care veti prezenta proiectul (tehnoredactare, ilustratii, dosar
etc.): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Realizati un poster care sã cuprindã 10 reguli pe care trebuie sã le
respectati pentru o bunã activitate în grup/echipã. Folositi, de preferintã,
verbe la modul conjunctiv.

Fii atent!
Retine!
la scrierea verbelor la
timpul viitor, persoana Proiectul este o formã de
a III-a: va merge, va scrie, planificare a activitãtii.
va râde etc. Realizarea unui proiect
presupune mai multe etape.

53
FETELE REALITÃTII
Dorinte si confesiuni 6
Pentru început
Lucrati în douã grupe. Folositi-vã cunostintele.
Alcãtuiti enunturi în care sã folositi verbe la modul conjunctiv si conditional-optativ, pornind de la exemplele de
mai jos. Subliniati verbele la cele douã moduri.
Grupa întâi – [dorinte visate]
Ex. Dacã as fi pasãre, as zbura în înaltul cerului
Dacã mama (a avea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., .....................................
Dacã oamenii (a nu minti) . . . . . . . . . . . . . . . ., .....................................
Dacã noi (a pleca) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., .....................................
Dacã voi (a râde) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., .....................................
Dacã soarele (a nu rãsãri) . . . . . . . . . . . . . . . ., .....................................
Grupa a doua – [obisnuinte, sfaturi]
Ex. Când sunt bucuros, îmi place sã cânt.
Când eram copil, îmi plãcea . . . . . . . . . . . . . ............
Când sunt supãrat, obisnuiesc . . . . . . . . . . . ............
Când citesti o carte, e util sã . . . . . . . . . . . . . ............
Când mama mã roagã ceva, obisnuiesc . . . . ............
Când oamenii îsi doresc ceva, trebuie . . . . . ............
Retine!
Notati în tabelul de mai jos structura verbelor la cele douã moduri
verbale:
modul conjunctiv, modul conditional-optativ, Formele verbale folosite
timpul prezent timpul prezent sunt la timpul prezent.
Citeste textul
Ce-ar fi fost dacã…
(fragment din jurnalul lui Paul)
27 octombrie 2004
Ar fi trebuit sã am încredere în sfatul Elenei atunci

când mi-a recomandat sã mã prezint la concursul de
preselectie pentru dansatori organizat în localitatea
noastrã. Dacã as fi avut mai multã încredere în mine,
era posibil sã fi fost selectat sau, cel putin, sã fi vãzut multe ori în viatã. Trebuie sã rãspunzi prezent la
si alti tineri dansatori si sã mã compar cu ei. Acum provocãrile vietii! Voi fi mai hotãrât în luarea
însã nu pot decât sã fiolosofez pe tema „ce ar fi fost deciziilor . Evident, cu atentie, dar nu voi mai ajunge
dacã…” sau „sã fi fãcut…” niciodatã în situatia sã regret spunând „ce ar fi fost
dacã…” Cred cã acum înteleg cu adevãrat sensul
Regretele sunt târzii , dar tot am învãtat ceva. Orice maximei: „Nu privi spre trecut cu mânie, nici cu teamã
ocazie trebuie valorificatã. Suntem trecãtori în lumea spre viitor, priveste cu atentie în jur!”
aceasta, iar sansa nu apare de
Discutarea textului
Explicã de ce regretã Paul faptul cã nu s-a prezentat la preselectie.
Motiveazã de ce scrie Paul în jurnal.
Exprimã-ti pãrerea cu privire la rolul unui jurnal.

Comenteazã maxima la care face referire Paul, prin raportare la propriul
mod de a lua o decizie.
Retine!
Priveste formele verbale subliniate în text. Ce observi?
Completeazã, pe caietul tãu, formele verbului „a decide” la modul si Verbele la modul conjunctiv si
timpurile indicate: conditional-optativ pot avea
conjunctiv, perfect conditional-optativ, perfect douã timpuri: prezent si perfect.
Timpul perfect se recunoaste
Completeazã spatiile libere cu formele verbului dintre paranteze la modul prin prezenta verbului „a fi“ în
conjunctiv si conditional-optativ, timpul perfect: structura formei verbale.
……………………, dar nu am avut nici un creion (a scrie).
………………………, dar nu îti stiam numãrul (a telefona).
As fi vrut ca Elena …………………………… (a nu întârzia)
Dacã …… concursul, as fi plecat într-o excursie. (a câstiga)
Ar fi fost mai bine ……………… în tabãrã la mare. (a pleca) Aflã mai mult!
Jurnalul este o formã de

Cum luãm o decizie? autocunoastere si comunicare, o
Lucrati în patru grupe. formã de confesiune cu scopul
Notati cinci situatii când ati fost pusi în situatia de a lua o decizie. eliberãrii sufletesti si întelegerii
evenimentelor din propria viatã
Alegeti una dintre aceste situatii si completati urmãtorul tabel, care constituie si din jur. Prin consemnarea în
un posibil traseu de urmat în luarea unei decizii. jurnal, cel care scrie îsi
Problema sau nevoia recupereazã fiinta din curgerea
................................. neîntreruptã a timpului. Multi
... oameni scriu în propriile jurnale,
de la oameni simpli pânã la mari
Solutia 1 Solutia 2 Solutia 3
personalitãti. Unii îsi scriu
Consecinte pozitive Consecinte pozitive Consecinte pozitive
memoriile. Jurnalul si memoriile
Consecinte negative Consecinte negative Consecinte negative
fac parte din paraliteraturã.
decizia Autorul unui jurnal nu vrea sã
facã operã de fictiune, ci
consemneazã evenimente ce tin
de eul sãu biografic, iar
Poti rezova în grup naratorul se povesteste pe sine,
Lucrati în douã grupe. Discutati urmãtoarele maxime referitoare la „coborând în lumea sa
luarea unei decizii: interioarã”.
– Grupa I: Îndrãzneste sã devii ceea ce esti. Existã posibilitãti
minunate în fiecare fiintã. Convinge-te de forta ta.
– Grupa a II-a: Problema ta nu este cã ai o problemã. Problema
este atitudinea ta fatã de problemã. Sã stii sã spui fãrã încetare:
„Nu depinde decât de mine!”
Retine!
Poti rezolva singur
Scrie o paginã de jurnal în care sã dezbati o problemã care te
frãmântã. Dacã nu ai un jurnal, poti sã începi sã scrii într-un caiet Atunci când trebuie sã iei o
dedicat acestui scop. decizie, te afli într-o situatie
problematicã care implicã
Nu ezita! Timpul trece! Scrie chiar azi prima paginã din jurnalul tãu! Cu
gãsirea unei solutii sau alegerea
trecerea timpului, jurnalul tãu va deveni o carte fascinantã, pe care o vei
între mai multe solutii posibile.
citi cu cel mai mare interes, deoarece personajul principal esti Tu! Poti
Altfel spus, rezolvarea de
include în jurnal si elemente din „cartea ta de vizitã”.
probleme presupune luarea unei
decizii.

55
FETELE REALITÃTII
Întâmplare si destin 7
Pentru început
Povesteste, în cinci minute, o întâmplare care ti-a marcat în mod deosebit viata.
Citeste ceea ce ai scris colegului/colegei de bancã. Discutati despre rolul hazardului/întâmplãrii în destinul
oamenilor. Comentati proverbul: „Nu aduce anul ce aduce ceasul”.
Citeste textul
Cum devine cineva revolutionar si om politic…? de I.L. Caragiale
Un fel de rãspuns la aceastã întrebare gãsesc în una din Mã duc sã reclam la politie.
vechile mele notite, care cred cã poate interesa pe multi Rog pe d. inspector sã cerceteze, nu cumva în
dintre numerosii nostri cititori. învãlmãsealã se aflã si un bãiat asa s-asa, unul care se
Din rândurile de mai la vale se va vedea cã poate cheamã Nitã… Nitã al Pãunii-vãduvii… […]
cineva deveni revolutionar si om politic nu numai prin Se telefoneazã – si aflu cã domnul Nitã al meu se
vocatiune, ci si prin noroc. Se va vedea cum, dintr-un aflã-n adevãr la una dintre sectii. Dau fuga. Comisarul
copil care era hotãrât sã se devoteze altarului credintei, respectiv îmi spune cã blajinul fecior al Pãunei-vãduvii
poate iesi un brav slujitor al unui altar si mai sfânt – a fãcut isprãvi mari la revolutie, si acum e tinut la
altarul libertãtilor publice. secret sub învinuiri grave… Acum doarme în arest.
Pe Nitã îl luasem de la mamã-sa, o vãduvã sãracã,
pe procopsealã: dorea sã se facã popã. Era bãiat voinic, A avut mare noroc d. Nitã cu mine: cunosteam
blajin si cinstit. Pentru aceasta, câ-tãva vreme, îmi pãru personal pe comisarul si mã gãseam si cu ceva parale
foarte bine cã luasem sarci-na întretinerii si educatiei asuprã-mi. M-am rugat, iar m-am rugat; în fine, am
acestui tânãr. Veni însã un moment când nu mã putui facut ce-am fãcut, si am obtinut liberarea tânãrului pe
cãi îndestul cã l-am luat de la tarã si i-am înlesnit garantia mea moralã.
sederea în Capitalã. Am ajuns acasã… Am chemat degrabã un doctor.
Locuiam în fundul unei mahalale depãrtate de Omul stiintei n-a gãsit nimic altceva grav decât starea
centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Nitã al ochiului, care nu se putea deschide din pricina
meu sã-mi cumpere cãrbuni de la magazia de lângã umflãturii.[…]
garã. De la locuinta mea pânã acolo era o cale ca de un Tocmai pe la cinci seara s-a dezmeticit bine si mi-a
ceas. Nitã a plecat de mult. Astept trei ceasuri, patru… povestit tot ce i se întâmplase.
Bãiatul îl stiu cinstit… N-o fi gãsit cãrbuni acolo si s-a Iatã: Plecase, dupã cum spusei, pe la zece
dus în altã parte. Dar trec încã trei ceasuri, sennopteazã dimineata, si ajunsese fãrã accident la depozit pe la
bine, si Nitã nu s-aratã. Ce sã fie? I s-a-ntâmplat unsprezece. […] Pe urmã? Pe urmã… îsi mai aduce
ceva… Ce? Mã sui repede într-o birjã: aminte cã a simtit o zguduiturã în cap… s-a adormit.
Pe urmã, s-a trezit la sectie… si altã zguduiturã-n
– La garã! […] cap… si iar a adormit.
– Nu se poate, coconasule; pe-acolo e revo-lutie… Bravul meu revolutionar!… „Numa, de nu si-ar
pierde ochiul – am gândit eu – cã nu se mai poate popi!
– Iar?… …” Ochiul nu si l-a pierdut, din norocire; dar nu s-a
– Revolutie mare! popit; fiindcã de când cu împrejurarea din Piata
Cu toatã curiozitatea ce am sã asist la asa spec- Teatrului, a prins bãiatul gust de politicã. Atât mai
tacole, de astã datã m-am gândit cã nu e vreme de bine! Ce ar fi ajuns? – popã la tarã. Nu e mai bine om
petrecere: trebuie sã caut pe Nitã – bãiatul e dat de politic în Capitalã? Se pot oare compara modesta
maicã-sa în grija mea. Ajung la depozitul de cãrbuni: se carierã si activitatea umilã a unui biet preot de sat, cu
încãrcaserã sacii si Nitã plecase cu cãrutasul. Mã-ntorc cariera si activitatea unui cetãtean din Capitalã, care e
înapoi acasã: Nitã n-a venit încã. chemat o datã pe an, regulat, în fiece primãvarã, sã
determine directiunea politicã a regatului român?!
S-a-nnoptat de tot… E peste putintã sã mã culc, sã
las o noapte-ntreagã fãrã sã dau de urma copilului.

Retine!
Discutarea textului
Numeste aspectul care te-a surprins dupã lectura textului?
Descrie sentimentele provocate de lectura textului. – Jurnalul de lecturã este,
Realizeazã un jurnal de lecturã în care sã consemnezi asemenea jurnalului
pãrerile/sentimentele/amintirile provocate de lectura acestui text. Lucreazã personal, o formã de
dupã urmãtorul model: comunicare si
Lumea textului Lumea mea autocunoastere.
vei consemna citate, idei din vei consemna comentariul – Opera literarã în care este
textul citit personal prezentat un episod
semnificativ din viata unuia
Selecteazã din text cuvinte care nu sunt folosite cu forma lor literarã. sau a mai multor personaje se
numeste schitã.
Explicã de ce crezi cã autorul a formulat titlul operei sub formã de
întrebare.
Reciteste textul pentru a întelege actiunea

Lucrati în patru grupe pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
Ce se Care sunt
Unde? Când? Cine povesteste?
întâmplã? personajele?
formulati notati numele extrageti extrageti – selectati verbe de persoana I
ideile personajelor si cuvinte/sintag- cuvinte/sintag- si a III-a;
principale importanta lor me care indicã me care indicã – selectati propozitii
în desfãsurarea locul timpul interogative, exclamative care
actiunii marcheazã reactiile
naratorului
Precizeazã succesiunea întâmplãrilor, ordonându-le în etapele actiunii.

Indicã locul unde este plasat deznodãmântul. Care este efectul asupra cititorului?
Numeste etapa actiunii reprezentatã de partea din text care pilseste (participarea lui Nitã la
revolutie).
Imagineazã-ti o posibilã derulare a evenimentelor în participarea personajului la revolutie si povesteste-o în
scris.
Precizeazã tema textului.
Gãseste avantaje si dezavantaje pentru carierea de preot si de politician.
Poti rezolva singur

Scrie meseria pe care vrei sã o urmezi. Gãseste trei calitãti care te recomandã pentru aceastã meserie. Discutã
cu unul dintre colegi si încearcã sã-l convingi cã ai fãcut o alegere bunã.
Realizeazã „o fisã” a meseriei pentru care optezi, dupã urmãtorul model:
Calitãti necesare Avantajele meseriei Dezavantajele meseriei

Informeazã-te despre Revolutia din 1989, discutã cu participanti la acest eveniment si scrie un text în care sã-ti
exprimi opinia despre importanta acestui moment istoric în destinul tãu.
Informeazã-te asupra biografiei unui politician actual si discutã în grupul tãu de colegi/prieteni despre
ascensiunea lui politicã. Scrie un text în care sã prezinti povestea vietii lui.
57
FETELE REALITÃTII
Povestea unui destin 8
Pentru început
Citeste urmãtorul anunt apãrut într-o revistã de publicitate:
Ofertã de colaborare. Acum ai ocazia sã câstigi cât meriti, sã muncesti cât si cum doresti, într-o companie de
reputatie mondialã, în plinã ascensiune pe pietele lumii. Poti sã-ti stabilesti propriile câstiguri, iar noi te vom ajuta
permanent. Încearcã si te vei convinge!
Revezi fisa de identitate pe care ai realizat-o în unitatea 2, lectia 1 si scrie un text prin care sã rãspunzi acestei
oferte.
Discutati despre caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã un text publicitar.
Lucrati în patru grupe. Alegeti o meserie pe care doriti sã o urmati si realizati o reclamã prin care sã convingeti pe
ceilalti de avantajele acestei optiuni profesionale. Prezentati si apoi afisati reclamele realizate si evaluati-le cu:
☺ Κ Λ.
Citeste textul
Dragomir Hurmuzescu
(13 martie 1885 – 31 mai 1954)
Fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iasi,
membru al Academiei Române, este fondatorul
învãtãmântului electrotehnic din România si
colaborator al sotilor Curie. A avut contributii în
domeniile electricitãtii si fizicii razelor X. A construit
electroscopul care-i poartã numele. A pus bazele
primului laborator de electricitate din tarã, transformat
apoi în scoala de Electricitate de pe lângã Universitatea
din Iasi, prima scoalã de fizicã experimentalã. A fost
ctitor al radiofoniei românesti. În 1922, sub conducerea eter prima emisiune cu anuntul: „Alo, alo, aici Radio
sa, a început sã functioneze Societatea Românã de Bucuresti”, urmat de discursul presedintelui
Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Societãtii, Dragomir Hurmuzescu. Este momentul ce
Radiotelefonicã din România), care la 1 noiembrie inaugura, practic, postul national de radio din
1928 difuza în România.
Aflã mai mult!

Discutarea textului
Alege în ce categorie de texte poate fi încadrat textul de mai sus:
a. literar; b. nonliterar. Termenul „biografie” este
Precizeazã care este scopul scrierii unui asemenea text: format din cuvintele grecesti
a. de a informa; b. de a distra. bios (viatã) si graphein (scriere).
Scrie în 3-4 rânduri informatia esentialã din textul dat. În limba românã, acest cuvânt
este un neologism, împrumutat
din francezã. Biografia cuprinde
date despre viata si activitatea
Biografia si autobiografia unei personalitãti. Într-o
Ce constituie informatiile cuprinse în textul de mai sus? biografie, totul se relateazã în
Ce este o autobiografie? De este necesar sã ne scriem mod obiectiv, pe baza
autobiografia? documentelor riguros verificate.
Pentru scrierea unei (auto)biografii este necesar sã acorzi atentie deosebitã
ortografiei substantivelor proprii. Identificã în textul dat substantivele
proprii si explicã scrierea lor cu majusculã.

Ortografia numeralului este, de asemenea, foarte importantã deoarece trebuie sã scrii cuvinte care exprimã cifre,
date, care, în gramaticã, sunt cuprinse în categoria numeralului. Identificã numeralele din textul dat.
Numeralul
Priveste tabelul de mai jos si observã diversitatea tipurilor de numerale.
Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul Numeralul
cardinal ordinal colectiv multiplicativ distributiv adverbial
sapte,
saisprezece, primul, al amândoi/ambi, îndoit, înzecit, câte unu, câte o datã, de
doilea, a doua tustrei, tusopt douã ori, de
douãzeci si înmiit etc. trei etc.
etc. etc. cinci ori etc.
sapte etc.
Transformã numeralele cardinale: opt, douãzeci si unu, saisprezece, optsprezece în numerale

ordinale→ corespunzãtoare,→ dupã modelul:→
doi al doilea al II-lea/a doua a II-a;
Scrie cu litere: 47, 126, 1996, 2005.
Corecteazã greselile din enunturile de mai jos:

– Am cãlãtorit cu avionul doar odatã când eram elev în clasa cincia.
– În clasa mea sunt patrusprezece bãieti si douã zeci si doi de fete.
– Ne întâlnim la orele doi ca sã mergem la florãrie sã cumpãrãm doisprezece garoafe si septe trandafiri
pentru aniversarea lui Ioana.
Scrie expresii care cuprind numerale si alcãtuieste enunturi pentru a le evidentia sensul; ex.: cu
ochii-n patru
Biografia poeticã Retine!

Citeste versurile:
Unde si când m-am ivit în luminã nu stiu, din
umbrã mã ispitesc singur sã cred cã lumea e o Poezia liricã este un tip de
cântare. operã literarã în care autorul
Strãin zâmbind, vrãjit suind, îsi exprimã sentimente, idei,
în mijlocul ei mã-mplinesc cu mirare. Câteodatã atitudini într-un limbaj figurat.
spun vorbe cari nu mã cuprind, câteodatã iubesc
lucruri cari nu-mi rãspund. De vânturi si isprãvi
visate îmi sunt ochii plini,[…]
(Lucian Blaga, Biografie – fragment) Fii atent!

Care este diferenta dintre textul biografic despre Dragomir
Hurmuzescu si textul poetic? Nu confunda cuvântul
Ce poti spune despre autorul acestui text dupã lectura versurilor? Se oferã date „biografie” cu „bibliografie”!
biografice concrete? Cuvântul „bibliografie” provine
din grecescul biblion (carte) si
graphein (scriere) si are
urmãtoarele sensuri: 1. lista
Pentru portofoliul tãu operelor consultate într-o
Scrie-ti biografia cu scopul de a o prezenta la un concurs de oferte de cercetare stiintificã; 2. listã a
muncã. cãrtilor si a publicatiilor
diferentiate în functie de ordinea
Compune o poezie despre tine care sã dea rãspuns la prima întrebare care alfabeticã, cronologie, autor,
ti-a fost adresatã în lectia introductivã. Ti-o mai amintesti? titlu etc.

59
FETELE REALITÃTII
Autoevaluare III
Noteazã numele a trei personaje al cãror destin te-a impresionat.
..................................................................................

..................................................................................
Motiveazã de ce ai recomanda un text citit în aceastã unitate unui prieten.

..................................................................................
..................................................................................
4. Rezolvarea exercitiilor din ghid ti s-a pãrut dificilã?

– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Textele selectate în aceastã unitate au fost interesante?
– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Citeste fragmentul de text:

Sunt singuri: trei fetite la rând, cea mai mare sã tot aibã sase ani, si un bãietel, prâsnea, ceva mai sãltat peste un an
si jumãtate. Fetele jur-împrejur stau greceste, iar în mijlocul lor Nicusor cel mititel, drãcos si neastâmpãrat. si e o
larmã si un haz si gurã de-ti iau urechile. Trebuie sã mintã si sã-l împace pe mititel pânã vine mama. (Vasile
Voiculescu – Singuri)
a. extrage ideea principalã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
b. formuleazã douã idei secundare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.............................................................................
.............................................................................
Rezumã, în douã rânduri, fragmentul de text de mai sus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
Scrie ideile principale corespunzãtoare actiunii dintr-un film pe care l-ai vizionat de curând.
a. ............
.................................................................
.............................................................................
b. ............
.................................................................
.............................................................................
c. ............
.................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
d. ............
.................................................................
.............................................................................
e. ............
.................................................................
.............................................................................
8. Scrie cu cifre si litere:

a. pretul unui:
– kilogram de lapte ...........................................................
– bilet la teatru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
b. valoarea de schimb a monedei nationale în:
– euro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– dolari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cântecul sentimentelor IV
Povara sentimentelor care ne umple sufletul o regãsim
exprimatã în muzica pe care o ascultãm, în textele pe care le
citim, în picturile si sculpturile pe care le privim, în ritmurile
pe care dansãm…
Versurile unei poezii sau ale unui cântec ne trezesc sentimente
profunde si suntem cuceriti de muzicalitatea cuvintelor si de
gratia sentimentelor. Versurile, mai mult decât proza, valorificã
muzicalitatea cuvintelor. Atunci când scriem un text narativ, ca
autori, ne exprimãm sentimentele indirect prin intermediul
actiunii si al personajelor. Când scriem versuri sau cântãm, ne
exprimãm în mod direct gândurile, sentimentele si trãirile.
Dacã ar fi sã comparãm proza si poezia cu actiuni umane, am

putea spune cã proza este asemenea alergãrii, mânati fiind de
curiozitate si de dorinta de a afla deznodãmântul; poezia este
asemenea unui dans, unui moment de contemplare, de
coborâre în castelul interior al sufletului nostru.

rãspunsuri:
Care este tipul de muzicã pe care preferi sã o asculti? Motiveazã.

....................................................
....................................................
Ce fel de persoanã te consideri? Alege dintre urmãtoarele cuvinte pe

cel/cele care ti se potriveste/potrivesc cel mai bine: visãtoare, realistã,
melancolicã, optimistã, pesimistã si explicã modul în care îti manifesti
aceste sentimente.
....................................................
....................................................
....................................................

– legãtura dintre poezie si muzicã;
– cum se citeste o poezie;
– rolul pãrtilor de vorbire în limbajul poetic;
– sensul figurat al cuvintelor.
Scrie trei lucruri care ti se par neclare dupã ce ai citit

introducerea la unitatea Cântecul sentimentelor.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri dupã ce vei parcurge întreaga

unitate si sã completezi rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

61
CÂNTECUL SENTIMENTELOR
Poezia si muzica 1
Pentru început
Adu-ti aminte de o situatie când ai fost fericit/trist. Descrie starea de fericire/tristete în cuvinte sau/si
imagini.

Douã dintre grupe vor scrie o poezie despre fericire, iar celelalte douã, despre tristete. Cititi si comparati textele
produse de voi.
Scrieti versuri despre aceste sentimente din cântecele voastre preferate.
Explicati semnificatia urmãtoarelor versuri scrise de Victor Hugo:

Bãrbatul este un ocean, femeia este un lac. Oceanul are o perlã care îl împodobeste, lacul, poezia care-l
lumineazã. (Bãrbatul si femeia)
Citeste textele
Lacul de Mihai Eminescu Inima mea nu e întreagã dacã nu esti tu
(cântec – formatia Holograf)
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcã; Cine-ti sãrutã genele-n somn?
Tresãrind în cercuri albe si cine-i acolo când îngerii dorm? Toate zânele
El cutremurã o barcã. bune sã te ocroteascã… Toate florile câmpului
sã te înfloreascã…
si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult si parc-astept Inima mea e usoarã,
Ea din trestii sã rãsarã Inima mea parcã zboarã,
si sã-mi cadã lin pe piept; Inima mea nu e întreagã
Dacã nu esti tu.
Sã sãrim în luntrea micã,
Îngânati de glas de ape, Zâmbetul tãu e tot ce îmi doresc.
si sã scap din mânã cârma, si sufletul meu ti-l dãruiesc.
si lopetile sã-mi scape; Toate razele soarelui sã te cunoascã…
Toate apele cerului sã te-nveleascã…
Sã plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blândei lune Într-o zi am sã te duc printre nori la o margine de
Vântu-n trestii lin fosneascã, zori,
Unduioasa apã sune! Într-o zi pamântu-al tãu va fi, doar dacã vei voi, Într-o
zi si stelele-or sã te sãrute mii
Dar nu vine… Singuratic si iubirea tot a ta va fi doar dacã vei dori.
În zadar suspin si sufãr
Lângã lacul cel albastru
Încãrcat cu flori de nufãr.
Discutarea textelor
Evocã sentimentul/impresia pe care ti-a produs-o lectura textelor. Alege cel putin douã dintre cuvintele de mai
jos si ilustreazã-le cu versuri din cele douã texte:
singurãtate, visare, vrajã, neliniste, indiferentã, melancolie, nostalgie, armonie, bucurie, încântare, suferintã,
dãruire, tristete.

Indicã versurile care ti-au plãcut cel mai mult. Scrie ce amintiri ti-au produs. Aflã mai mult!
Spune prin ce se deosebeste aceastã poezie liricã de alte texte scrise în
versuri, precum balada Miorita sau fabula Boul si vitelul? Cu ce alte Textul Lacul de Mihai Eminescu
texte citite de voi se aseamãnã? este o operã liricã ce apartine
genului liric. Spre deosebire de
Explicã legãtura dintre muzicã si poezie. genul epic si dramatic, genul
Noteazã observatiile tale în tabelul de mai jos, comparând elementele liric cuprinde opere în care auto-
specifice muzicii cu acelea care crezi cã se regãsesc si într-o poezie. rul exprimã în mod direct
sentimente, gânduri, trãiri.
Muzicã Poezie Termenul “liric„ provine din
cuvântul latinesc lyra, care
înseamnã instrument muzical
folosit în antichitate, mai ales la
acompaniere, când se recitau
poeme. Lira simbolizeazã
Cum se citeste o poezie? talentul poetic, creatia poeticã si
Pasul 1: se identificã elementele de Aplicare pe cele este semnul zeilor Apollo si
muzicalitate a textului douã texte Orfeu. Referindu-se la legãtura
a. organizarea cuvintelor în versuri si dintre muzicã si poezie,
gruparea acestora în strofe, ceea ce conferã scriitoarea Cella Delavrancea a
o anumitã rostire a textului; dupã numãrul afirmat cã „poezia, cu freamãtul
versurilor, principale tipuri de strofe sunt: ei de dincolo de cuvânt, cu valul
distih (2 versuri); tertinã (3 versuri), catren ritmului ei organic, se înrudeste
(4 versuri), precum si alte combinatii. cu arta muzicalã, este curcubeul
b. numãrul de silabe dintr-un vers care pe care se avântã muzica în
constituie mãsura tensiunea ei vitalã”.
c. ritmul poeziei prin identificarea

silabelor accentuate si neaccentuate;
existã, în principal, trei tipuri de ritm:
trohaic: prima silabã accentuatã, a doua
neaccentuatã;
iambic: prima neaccentuatã si a doua
accentuatã;
amfibrahic: prima si ultima silabã
Retine!
neaccentuate si a doua accentuatã;
piciorul metric este o unitate de ritm care
Poezia liricã este un tip de operã
cuprinde un numãr de silabe accentuate si
literarã în care autorul îsi
neacentuate care se repetã în mod regulat
exprimã sentimente, idei,
într-un vers.
atitudini într-un limbaj figurat,
d. rima prin identificarea sunetelor care se cuvintele primind seminificatii
potrivesc de la sfârsitul unui vers; diferite de cele din limbajul
tipuri de rimã: comun.
împerecheatã: 1-2 // 3-4//
încrucisatã: 1-3 // 2-4//
îmbrãtisatã: 1-4 // 2-3 //
monorimã, amestecatã.
Ce ai observat? Ce cunostinte de foneticã ai aplicat?
Poti rezolva singur

Noteazã versuri din cântecele preferate si stabilleste elementele de muzicaliate. Citeste si alte poezii de Mihai
Eminescu si selecteazã tipuri diverse de strofe.
Scrie un text (în versuri sau în prozã) în care sã-ti exprimi sentimentul de fericire legat de un anume moment
din viata ta.

63
Farmecul poeziei 2
Pentru început
Discutati care este diferenta dintre sensurile cuvintelor subliniate: cetãteni
strãini/ochi strãini; om trist/plouã trist.
Identificati care este trãsãtura pe baza cãreia au fost comparate urmãtoarele elemente: om ca un brad;
luna ca o reginã.
Precizati care sunt însusirile umane care sunt atribuite unor elemente neînsufletite: Vântul plânge
printre ramurile copacilor. Soarele zâmbeste printre nori.
Notati exemplele de la exercitiile de mai sus în tabelul de mai jos:
Atribuirea unor însusiri umane
Asemãnãri pe baza unor
Însusiri neobisnuite = epitete elementelor neînsufletite sau
însusiri comune = comparatia
animalelor = personificarea
Laboratorul de creatie poeticã

Recititi cele douã texte de la lectia anterioarã si precizati sentimentul dominant din fiecare din ele, ilustrându-l
cu citate potrivite.
Identificati cuvinte care nu sunt folosite cu sensul lor obisnuit.
Lucrati în 4 grupe. Pentru a întelege mesajul unei poezii este necesar sã mai parcurgeti câtiva pasi în întelegerea
modului cum e scris textul.
Ce caut în text? Ilustrare pe text

Grupa I – Pasul 2:
Cine vorbeste în text? – Verbe si pronume de
Eul poetic = vocea care, la persoana I singular si plural;
nivelul textului, dã glas – Exclamatii, interjectii
sentimentelor si gândurilor

Ce caut în text? Ilustrare pe text
Grupa a II-a – Pasul 3: – substantive, adjective,
Care sunt sentimentele/stãrile eului lirc? Ex.: verbe la diferite moduri
fericire, neliniste, visare, dezamãgire etc. si timpuri
Grupa a III-a – Pasul 4:
Care sunt planurile de organizare a textului? – verbe, substantive, alte
– Planuri temporale: trecut, prezent, viitor; cuvinte care exprimã
– Planuri spatiale: naturã, terestru, cosmic, spatiul si timpul
exterior, interior, realitate, visare.
Grupa a IV-a – Pasul 5: – cuvinte si expresii cu
Care sunt imaginile artistice si figurile de stil? sens figurat, neobisnuit,
– Imagini vizuale, auditive, dinamice, statice, care contureazã imagini
cromatice; pe care le percepem cu
– Figuri de stil: personificare, epitet, comparatie. auzul, vãzul.
Prezentati în fata colegilor rezultatul activitãtii fiecãrei grupe si discutati pentru a da rãspunsuri la urmãtoarele
întrebãri legate de semnificatia poeziei Lacul:
– Care este tema poeziei?
– Care sunt stãrile eului poetic?
– Care sunt elementele cadrului poetic descris?
Rolul pãrtilor de vorbire în limbajul poetic

Enumerã pãrtile de vorbire de a cãror recunoastere ai avut nevoie pentru întelegerea textului poetic.
Indicã ce pãrti de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile: Vântu-n
trestii lin fosneascã, […] Sub lumina blândei lune –
Adjectivul Adverbul
Expimã însusirile unor obiecte: Exprimã însusirile unor actiuni:
flori galbene, trestie înaltã vorbeste repede, stã acolo
Este o parte de vorbire flexibilã,
Este o parte de vorbire neflexibilã, neschimbându-si foma în
schimbându-si forma prin acord cu vorbire:
substantivul pe care îl însoteste:
stau acolo/stãm acolo
lac limpede/lacuri limpezi
Exprimã:
Unele adjective sunt invariabile,
locul: afarã, dincolo, aici, undeva etc.
adicã nu îsi schimbã forma:
timpul: acum, ieri, odatã, cândva, niciodatã etc.
bluzã mov/gri/maro; bãiat
modul: bine, da, astfel, anevoie, altfel etc.; unele adverbe de
cuminte/perspicace
mod sunt provenite din adjective: gest frumos/vorbeste frumos
Când sunt folosite cu sens figurat, aceste pãrti de vorbire au rol de epitete.
Greseli în utilizarea adjectivului si a adverbului

Alege forma corectã din urmãtoarele enunturi:
Filmul îsi datoreazã succesul actiunii sale plinã/pline de neprevãzut.
Suntem ferm/fermi convinsi cã vom sti citi o poezie.
Se ocupã cu grijã de copiii nou-nãscuti/noi-nãscuti.
Poti rezolva singur Retine!

1. Imagineazã o declaratie de dragoste în care sã folosesti epitete,
pesonificãri si comparatii. Într-un text poetic, modul
2. Scrie un text de 10-15 rânduri în care notezi impresia ta despre de expunere folosit este
mesajul poeziei Lacul, folosind informatiile din discutiile din descrierea.
clasã.
65
Cântecul si poezia 3
Pentru început
Ce rol are muzica în exprimarea stãrilor tale sufletesti? Enumerã
câteva situatii când obisnuiesti sã cânti. Care este
melodia/cântecul tãu preferat? Explicã.
Ce emisiuni folclorice urmãresti la televizor sau la radio? Ce cântece
populare cunosti? Noteazã caracteristici ale creatiilor folclorice
studiate sau pe care le-ai citit.
Citeste textul
Doinã, doinã, cântic dulce!
Când te-aud nu m-as mai duce.
Doinã, doinã, viers cu foc!
Când rãsuni eu stau în loc
Bate vânt de primãvarã,
Eu cânt doina pe afarã,
De mã-ngân cu florile
si privighetorile.
Vine iarna viscoloasã,
Eu cânt doina-nchis în casã.
De-mi mai mângâi zilele,
Zilele si noptile.
Frunza-n codru cât învie,
Doina cânt de voinicie,
Cade frunza gios în vale,
Eu cânt doina cea de jale.
Doina zic, doina suspin,
Tot cu doina mã mai tin.
Doina cânt, doina soptesc,
Tot cu doina vietuiesc.
(Din culegerea Poezii populare ale românilor
adunate si întocmite de Vasile Alecsandri) Aflã mai mult!
Doina este o poezie liricã

Discutarea textului popularã care exprimã o
Selecteazã cuvântul care e folosit cel mai des în text. varietate de sentimente:
Selecteazã cuvintele cu formã regionalã sau popularã. dragoste, dor, jale, tristete etc.
Indicã verbul care se repetã de cele mai multe ori în aceastã doinã. Versurile doinei se rostesc
diferit în functie de
Selecteazã grupurile de cuvinte care se repetã în text. Explicã rolul sentimentele exprimate si pot
acestora în exprimarea sentimentelor. fi însotite de o melodie cu ritm
Completeazã tabelul de mai jos cu informatii selectate din text. lent, domol. Doina popularã a
constituit sursã de inspiratie
Anotimpul Elemente specifice anotimpului Felul doinei Felul rostirii pentru multi scriitori. O
Primãvara caracteristicã importantã a
Iarna creatiilor populare este
Vara legãtura dintre om si naturã.
Toamna

stiati cã?
Foloseste-ti cunostintele
1. Citeste textul pentru a-i întelege mesajul, folosindu-te de pasii pe Lucian Blaga considerã cã
care i-ai parcurs în lectura si întelegerea poeziei Lacul. doina si dorul exprimã
Consemneazã observatiile tale, pe caietul tãu, într-un tabel pe complexitatea sufletului
douã coloane. românesc care trãieste
Elementele de muzicalitate a textului într-un spatiu ondulat de
Mãrcile prezentei eului liric si sentimentele acestuia succesiunea deal-vale, pe
Panurile de organizare a textului care îl numeste „spatiu
Imaginile artistice si figurile de stil mioritic”: „doina exprimã
melancolia nici prea grea,
2. Valorificã informatiile selectate din textul doinei pentru a nici prea usoarã, a unui
comenta semnificatia doinei în viata creatorului popular. suflet care suie si coboarã
[…] sau duiosia unui suflet,
Rolul pãrtilor de vorbire

care circulã sub zodiile unui
destin ce-si are înãltãrile si
cufundãrile, în ritm repetat,
1. Observã pronumele personale din versurile: „Când te-aud nu m-as monoton si fãrã sfârsit”.
mai duce/../ Eu cânt doina pe afarã/../ De-mi mai mângâi zilele/.”
Scrie formele accentuate ale pronumelui personal care rãspund

la urmãtoarele întrebãri: Aflã mai mult!
Cu cine? A, al, ai, ale
Persoana Cine? Cui?
Pentru cine? cui?
Pronumele este o parte de
I, sg. Eu Mine mie Nu are forme vorbire flexibilã care
a II-a, sg. – înlocuieste un substantiv,
a III-a, sg. indicând persoanele care
I, pl. – participã la comunicare.
a II-a, pl. – În comunicare, pronumele
a III-a, pl. personal apare cu forme
accentuate sau neaccentuate.
Completeazã formele neaccentuate corespunzãtoare formelor accentuate
ale pronumelui personal.
Pe mine mã vede/pe mine m-a vãzut Mie îmi dã/mie mi-a dat
Pe tine …… vede/pe tine ……-a vãzut Tie …… dã/tie ……-a dat
Pe ea …… vede/pe ea a vãzut-…… Ei …… dã/ei ……-a dat
Pe el …… vede/pe el ……-a vãzut Lui …… dã/lui ……-a dat
Pe noi …… vede/pe noi ……-a vãzut Nouã …… dã/nouã ……-a dat/nouã … se dã
Pe voi …… vede/pe voi ……-a vãzut Vouã …… dã/vouã ……-a dat/vouã … se dã
Pe ele …… vede/pe ele ……-a vãzut Lor …… dã/lor …… -a dat/lor … se dã
Pe ei …… vede/pe ei …… -a vãzut
Poti rezolva singur

Transformã urmãtoarele structuri (imposibile în limba românã), folosind formele neaccentuate ale pronumelui
personal, dupã modelul de mai jos, pentru a observa modul în care apar ortogramele:
a asteptat + pe mine = m-a asteptat chemat + pe voi = . . . . . . . . . . . . . . . .
au poreclit + pe ele = . . . . . . . . . . . . . am considerat + pe el = ...........
a strigat + pe noi = .............. ati spus + lui = ..................

Scrie un text de 10-15 rânduri despre importanta cântecului în viata oamenilor.
67
Poezia naturii 4
Pentru început
Aminteste-ti un loc din naturã de care te leagã
sentimente plãcute/neplãcute si descrie-l folosind
imagini vizuale, auditive si figuri de stil (epitete,
comparatii, personificãri).
Citeste textul
Malul Siretului, de Vasile Alecsandri
Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridicã

si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despicã.
Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur
Ce în raza diminetii miscã solzii lui de aur.
Eu mã duc în faptul zilei, mã asez pe malu-i verde si

privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde, Cum se
schimbã-n vãlurele pe prundisul lunecos, Cum adoarme la
bulboace, sãpând malul nisipos.
Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã,

Când o mreanã saltã-n aer dupã-o viespe sprinteoarã,
Când sãlbaticele rate se abat din zborul lor,
Bãtând apa-ntunecatã de un nour trecãtor.
si gândirea mea furatã se tot duce-ncet la vale

Cu cel râu care-n veci curge, fãrã-a se opri din cale,
Lunca-n juru-mi clocoteste; o sopârlã de smarald
Catã tintã, lung la mine, pãrãsind nisipul cald.
Discutarea textului
Selecteazã o imagine artisticã sau o figurã de stil si descrie Retine!
impresia/sentimentul pe care ti l-a produs.
Explicã de ce autorul a ales sã scrie o poezie despre naturã.
Indicã elementul din naturã descris în aceastã poezie. Pastelul este o poezie liricã, în
versuri, în care se descrie un
aspect din naturã sau un interior,
care genereazã sentimente
Foloseste-ti cunostintele general umane. Acest tip de
Textul poeziei este structurat în: poezie a fost impus de Vasile
a. catrene; b. tertine; c. distihuri. Alecsandri.
Autorul îsi exprimã sentimentele prin vocea:
a. naratorului; b. eului liric; c. unui personaj.
Mãrcile prezentei eului liric existã în versul:
Când o salcie pletoasã lin pe baltã se coboarã;
Cum adoarme la bulboace, sãpând malul nisipos;
Eu mã duc în faptul zilei, mã asez pe malu-i verde.

Adjectivul din versul: „Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridicã” are rol de:
a. epitet; b. comparatie; c. personificare.
În versul: „Râul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur” existã:
a. doar un epitet; b. doar o comparatie; c. un epitet si o comparatie.
Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã.
Precizeazã mãsura, ritmul si rima poeziei.
Selecteazã elementele care constituie câmpul lexical al naturii.
Care sunt sentimentele de care este cuprins eul liric în contemplarea naturii?

Cititi urmãtorul text:
Dezvoltarea industrialã promovatã înainte de 1990, pe Conventia de la Rio de Janeiro (adoptatã în anul
de o parte, si slaba preocupare pentru protectia 1992) are ca scop protectia biodiversitãtii, fo-losirea
mediului, pe de altã parte, au dus la cresterea durabilã a resurselor de mediu, împãrtirea judicioasã a
suprafetelor din fondul forestier, afec-tate de diferite avantajelor care decurg din folosirea resurselor
procese de poluare. Zona Copsa Micã este recunoscutã genetice, precum si asigurarea resurse-lor financiare
pentru poluarea intensã si gradul avansat de deteriorare necesare în acest scop. Pe baza conventiei, pãrtile
a calitãtii mediu-lui. Suprafata afectatã se întinde de-a participante trebuie sã elabore-ze strategii si programe
lungul vãii Târnava Mare, mai ales între localitãtile nationale pentru pãstrarea biodiversitãtii si folosirea
Dum-brãveni (la est) si Blaj (la vest), însumând 180 durabilã a acesteia, iar prevederile acestor strategii sã
750 ha, din care 31 285 ha fond forestier si 149 465 ha fie parte integrantã din planurile si politicile
teren agricol. Din aceasta, o parte este grav poluatã, economice. Primul pas în eleborarea acestor strategii
unde cel putin unul sau doi poluanti principali depãsesc este identificarea componentelor biodiversitãtii care
limitele maxime admise. Este vorba de 3 245 ha de trebuie prote-jate. (Fragment din articolul Efectele
fond forestier si 18 630 ha de teren agricol. poluãrii de la Copsa Micã asupra pãdurilor, publicat
în Buletin informativ de mediu nr. 4/2002.)
Realizati o masã rotundã cu tema S.O.S. natura! Folositi informatii din articolul citat, completati cu alte informatii
despre poluare din mediul în care locuiti. Identificati pericolele continuãrii poluãrii, dar si posibile solutii de
înlãturare si ameliorare a efectelor cauzate de poluare.
Redactati o scrisoare ministrului mediului/primarului/prefectului pentru a-l informa despre sursele de poluare
din zona voastrã, solicitând interventie pentru stoparea efectelor negative.
Realizati o reclamã prin care sã atrageti atentia opiniei publice asupra pericolelor poluãrii naturii.
Poti rezolva singur

Descrie un râu asa cum ar trebui sã-l prezinti la o orã de geografie si la o orã de literaturã. Observã diferentele
dintre cele douã tipuri de descriere, citind informatiile din urmãtorul tabel:
Descriere obiectivã/stiintificã Descriere subiectivã/literarã

– folosirea unor termeni specifici domeniului – folosirea unor cuvinte cu sens figurat, a
descris; imaginilor si a figurilor de stil;
– prezentarea unor informatii precise; – prezentarea unor sentimente, stãri;
– verbele sunt folosite la timpul prezent. – verbele pot fi folosite la orice timp.
69
Autoevaluare IV
..................................................................................
Noteazã patru aspecte prin care muzica se aseamãnã cu poezia.

........................................ ........................................
........................................ ........................................
Citeste urmãtoarele versuri:
Afarã-i toamnã, frunzã-mprãstiatã,

Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
si tu citesti scrisori din roase plicuri
si într-un ceas gândesti la viata toatã.
Pierzându-ti timpul tãu cu dulci nimicuri,

N-ai vrea ca nime-n usa ta sã batã;
Dar si mai bine-i, când afarã-i zloatã,
Sã stai visând la foc, de somn sã picuri.
(Mihai Eminescu, Afarã-i toamnã)
Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerintã.

Transcrie din text un cuvânt care indicã timpul si unul care indicã locul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
Transcrie douã elemente care apartin cadrului exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
Subliniazã epitetul din versul „Pierzându-ti timpul tãu cu dulci nimicuri.“
Scrie un enunt în care verbul „sã picuri“ sã aibã alt sens decât cel din text. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................
Precizeazã tipul strofei în care sunt organizate versurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Transcrie un vers în care se face referire la starea provocatã de atmosfera de toamnã: . . . . . . . . . . . .

..................................................................................
Descrie, în zece rânduri sentimentele si starea sufleteascã de care esti cuprins la venirea toamnei.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................

Lumi fantastice V
Îti amintesti, cu sigurantã, de basmele
copilãriei, de vârsta când credeai în lumea
ce stã sub semnul lui a fost odatã ca
niciodatã… Ne despãrtim de lumea
basmului atunci când întelegem cã acesta
este o proiectie imaginarã a credintei
omului în bine, adevãr si frumos, ca o
alternativã la imperfectiunea lumii reale.
În lumea noastrã realã, au loc adesea

evenimente ce nu pot fi explicate
prin logica acestei lumi familiare.
Apare astfel o intruziune a misterului
în cadrul lumii reale. De aceea
vorbim despre fantastic ca despre
ceva ce ne trimite în zona irealului, a
inexplicabilului, a misterului – care
fac sã disparã limitele de timp si spatiu.

rãspunsuri.
Scrie patru aspecte din lumea realã care nu au o explicatie logicã,
realã.
........................ ........................
........................ ........................
Completeazã câte trei trãsãturi prin care se definesc:
realul fantasticul
........................ ........................
........................ ........................
........................ ........................

– legendã;
– basm;
– sacru si profan.
Scrie trei lucruri care ti se par neclare dupã ce ai citit

introducerea la unitatea Lumi fantastice.
....................................................
....................................................
....................................................
Nu uita sã te întorci la aceste întrebãri, dupã terminarea acestei

unitãti, si sã completezi rãspunsul gãsit.
....................................................
....................................................
....................................................

71
LUMI FANTASTICE
Între realitate si
fantezie 1
Pentru început
Alcãtuiti câmpul lexical al florilor.
Alegeti o floare si notati caracteristicile specifice.
Redactati o descriere stiintificã a florii alese.
Compuneti o poezie despre floarea descrisã, urmând structura.
Cititi textele realizate de fiecare☺Κ Λgrupã si evaluati
calitatea fiecãrui text cu:.
I. Citeste textul
Legenda daliei de Gheorghe Tomozei
A fost demult… si Daliei, crãita,

i s-a pierdut, de bunã seamã, vita.
Doar basmul ne-aminteste câteodatã
cã fata a rãmas nemãritatã.
Se vede c-a fost tare mofturoasã,
si-a fost bogatã foarte si frumoasã…
Era înaltã si-avea trup subtire
si-si alesese, în sfârsit, un mire
cu care-a hotãrât sã facã nuntã.
Mai pune-o funtã si mai pune-o funtã, e
prea sãracã rochia purpurie, spre alta ochiul
parcã mã îmbie,
cã e cu flori mai proaspete si-i nouã (ce-ar
fi de le-as purta pe amândouã?). Mai pune-
o funtã si mai pune una… Când a sfârsit,
murea în zare luna. S-au risipit în patru zãri
nuntasii
si mirele-a plecat, s-au dus si nasii…
Doar Dalia bolborosea-nainte,
nemultumitã încã de vesminte. Când s-a
lãsat pustiu peste palate era-mbrãcatã,
abia pe jumãtate… Acuma, ca în vremea
zânei Dochii, e-nvesmântatã-n patruzeci
de rochii, trufasã trândãveste în grãdinã,
dar mirele întârzie sã vinã…
Discutarea textului
De ce este textul intitulat Dalia?
Ce legãturã existã între o mireasã si aspectul unei dalii?
Se pot explica stiintific toate trãsãturile acestei flori?
De ce crezi cã oamenii au atribuit explicatii fantastice unor elemente din lumea realã?

Retine!
Situarea actiunii în timp si spatiu
Ce sugereazã faptul cã întâmplãrile au avut loc demult? Se poate plasa, cu Legenda este o specie a genului
precizie, în timp momentul actiunii? epic, în versuri sau în prozã, în
De ce se face referire la basm? care se dã o explicatie
Existã referire la locul evenimentelor? imaginarã unui fapt real.
Ce explicã referirea la timpul prezent prin adverbul acuma? Legenda este specificã
Ce sugereazã cei doi indici temporali subliniati în versul „Acuma, ca literaturii populare, dar existã si
în vremea zânei Dochii”? legende scrise de scriitori din
literatura cultã, precum Vasile
Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Dumitru Almas,
Etapele actiunii Alexandru Mitru, Gheorghe
Formuleazã ideile principale. Tomozei etc.
Completeazã cele cinci etape ale actiunii, respectând
succesiunea evenimentelor prezentate în text.
Desfãsurarea Punctul
Expoztiunea Intriga actiunii culminant deznodãmântul
Aflã mai mult!
Rezumã continutul legendei.

Cuvântul „legendã“ provine din
limba latinã, legenda,
Personajele însemnând „ceea ce trebuie citit,
poveste sfântã, citire din cãrti“.
Selecteazã substantive si adjective care contureazã portretul fizic al fetei. Elementele fantastice si
miraculoase o apropie de basm
Numeste douã trãsãturi care definesc portretul moral al fetei. si mit, dar se deosebeste prin
Indicã ce asemãnare existã între vesmintele fetei si petalele florii. destinatia ei explicativã.
Explicã de ce dalia poate fi asemãnatã cu o fatã care îsi asteaptã mirele. Legendele cuprind explicatii
genetice si cauzale ale unor
fenomene, întâmplãri,
caracteristici ale plantelor, ale
animalelor, ale omului etc.
Ati auzit expresiile „legendã vie“/„legendã personalã“ referitoare la
personalitãti contemporane, precum Madonna, Hagi, Coelho etc. Alegeti o
personalitate preferatã si explicati de ce poate fi consideratã o legendã vie,
ilustrând cu informatii biografice.

Citeste patru legende populare sau culte si scrie rezumatul lor.
Discutã cu rude, prieteni mai în vârstã si aflã dacã în zona în care locuiesti existã legende ale unor locuri. Dacã
existã, consemneazã legenda auzitã si prezint-o si colegilor tãi.
INFERIOR 73
LUMI FANTASTICE
De la realitate la fantastic 2
Pentru început
Identificati si notati elemente prin care se diferentiazã realul de fantastic.
Dati o definitie a realului si a fantasticului.
Notati aspecte din lumea realã care ilustreazã binele si rãul.
Amintiti-vã titluri de basme în care apare lupta dintre bine si rãu. Notati,
în tabelul de mai jos, date referitoare la basm, bazându-vã pe lecturile
voastre.
Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a Grupa a IV-a
Titlul Formule Personaje Probe la
deznodã-
basmului de început pozitive si care sunt
si de final negative supusi eroii mântul
Citeste textul
Prâslea cel voinic si merele de aur
A fost odatã ca niciodatã. Era odatã un împãrat puternic si mare si avea pe Aflã mai mult!
lângã palaturile sale o grãdinã frumoasã, bogatã de flori si mestesugitã,
nevoie mare! Asa grãdinã nu se mai vãzuse pânã atunci pe-acolo. În fundul
Basmul este o specie a genului
grãdinii avea si un mãr care fãcea mere de aur si de când îl avea, el nu
epic în care întâmplãrile reale se
putuse sã mãnânce din pom mere coapte, cãci, dupã ce le vedea înflorind,
împletesc cu cele fantastice.
crescând, pârguindu-se venea oarecine noaptea si le fura tocmai când era sã
Actiunea se desfãsoarã pe douã
se coacã. Toti paznicii din toatã împãrãtia si cei mai alesi ostasi pe care îi
tãrâmuri, iar personajele au
pusese împãratul ca sã pândeascã n-au putut sã prinzã pe hoti. În cele din
puteri supranaturale si reprezintã
urmã veni fiul cel mai mare al împãratului si zise:
binele si rãul. Finalul basmului
aduce întotdeauna triumful
– Tatã, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astã grãdinã de
binelui asupra rãului. Existã
atâtea ori si am vãzut roade foarte frumoase în pomul din fundul grãdinii,
basme populare si basme culte.
dar n-am putut gusta niciodatã din ele; acum cã a dat în copt, dã-mi voie ca
Cele populare au fost transmise
noptile astea sã pãzesc însumi si mã prinz cã voi pune mâna pe acel tâlhar
oral de-a lungul secolelor.
care ne jefuieste.
Începând cu secolul al XVIII-
– Dragul meu, zise tatã-sãu, atâtia oameni voinici au pãzit si n-au fãcut
lea, basmele populare au fost
nici o ispravã; doresc prea mult sã vãz la masa mea mãcar un mãr din acest
transcrise si publicate de cãtre
pom care m-a tinut atâta sumã de bani; si de aceea, iatã mã înduplec si te
culegãtorii de folclor, Petre
las ca sã pândesti, mãcar cã nu-mi vine a crede cã o sã izbutesti.
Ispirescu fiind unul dintre cei
mai cunoscuti. Basmele culte
Atunci fiul împãratului se puse la pândã o sãptãmânã întreagã: noaptea
sunt scrise de cãtre scriitori
pândea si ziua se odihnea; iarã când fu într-o dimineatã, se întoarse trist la
cunoscuti (Ion Creangã, Mihai
tatã-sãu si-i spuse cum priveghease pânã la miezul noptii, cum mai pe urmã
Eminescu, Ioan Slavici etc.) care
îl apucase o pirotealã de nu se mai putea tine pe picioare, cum mai târziu
pornesc de la modelul basmului
somnul îl coplesise si cãzu ca un mort, fãrã sã se poatã destepta decât
popular, dar îl inoveazã,
tocmai când soarele se ridicase de douã sulite si atuncui vãzu cã merele
punându-si amprenta stilului si a
lipsesc.
viziunii despre lume.
Nepovestitã fu mâhnirea tatãlui sãu când auzi spuindu-i-se astã
întâmplare. De silã, de milã, fu nevoit a mai astepta încã un an ca sã facã
si voia fiului sãu cel mijlociu, care cerea cu stãruintã de la tatã-sãu ca sã-l
lase si pe dânsul sã pândeascã si se lega cã el va prinde hotii care îi fãceau
atâta întristare.
Timpul veni, merele începurã a se pârgui. Atunci fiul sãu cel mijlociu
pãzi si el; darã pãti ca si frate-sãu cel mare.

stiati cã?
Discutarea textului
Lucrati în perechi. Basmul este expresia fortei
Completeazã tabelul, folosind informatii din textul de mai înainte. imaginatiei omenesti. Basmul
Cine? Când? Unde? Ce? are o vârstã preistoricã si
rãspândire mondialã. Cuvântul
basm provine din limba slavã
Precizeazã ce etapã a actiunii constituie fragmentul de mai sus. veche „basni“, însemnând
Explicã motivul pentru care fiii împãratului nu izbutesc în ceea ce si-au „nãscocire, scornire“.
propus.
De ce crezi cã fiul cel mai mic va reusi? Citeste fragmentul urmãtor si
gãseste rãspunsul.
Fiul sãu cel mai mic, Prâslea, veni cu rugãciune cãtre tepusele în pãmânt si se puse între ele, asa cum sã-i
tãtâne-sãu si-i zise: vinã unul dinainte si altul la spate, ca, dacã îi va veni
– Tatã, atâtia ani l-ai tinut, ai suferit atâtea ne-cazuri somn si ar motãi, sã se loveascã cu barba în cel de
dupã urma acestui pom, mai lasã-l, rogu-te, si anul dinaintea lui si, dacã ar da cu capul pe spate, sã se
acesta sã-mi încerc si eu norocul. loveascã cu ceafa în cel de dinapoi.
– Fugi de-aici, nesocotitule, zise împãratul, fratii tãi Astfel pândi, pânã când, într-una din nopti, cam
cei mai mari, atâtia si atâtia oameni voi-nici si deprinsi dupã miezul noptii, simti cã-l atinge boarea zorilor care
cu nevoile n-au putut face nimic si tocmai un mucos ca îl îmbãta cu mirosul sãu cel plãcut si o pirotealã
tine o sã izbuteascã? Aici trebuie sã fie ceva vrãji. molesitoare se legã de ochii lui, darã loviturile ce
– Eu nu mã încumet a prinde pe hoti, ci zic cã o suferi, vrând sã motãiascã, îl destepta-rã si rãmase
încercare de voi face si eu, nu poate sã-ti aducã rãu. veghind pânã când, pe la revãrsat de zori, un usor fâsâit
se auzi prin grãdinã. Atunci cu ochii tintã la pom, luã
Împãratul se înduplecã si mai lãsã pomul ne-tãiat arcul si sta gata. Fâsâitul se auzi mai tare si un oarecine
încã un an. Sosi primãvara, pomul înflori mai frumos si se apropie de pom si apucã ramurile lui. Atunci el dete
legã mai mult decât altãdatã. o sãgeatã, dete douã si când dete cu a treia, un geamãt
Când veni seara, se duse, îsi luã cãrti de citit, douã iesi de lângã pom si apoi o tãcere de moarte se fãcu;
tepuse, arcul si tolba cu sãgetile. Îsi alese un loc de iarã el, cum se luminã putin, culese câteva mere din
pândã într-un colt, pe lângã pom, bãtu pom, le puse pe o tipsie de aur si le duse la tatãl sãu.
Foloseste-ti cunostintele
Selecteazã din acest fragment scurte citate care descriu comportamentul lui Prâslea pentru a ilustra
urmãtoarele trãsãturi:
capacitate de convingere modestie prudentã inteligentã dragoste
Descrie, asa cum îti imaginezi tu, tãrâmul celãlalt, pornind de la citatul: „toate lucrurile schimbate; pãmântul, florile,
copacii, lighioni altfel fãptuite erau p-acolo”.
Imaginati-vã care ar putea fi aventurile lui Prâslea pentru prinderea hotilor.
Scrie un plan simplu de idei. Între timp, colegul tãu / colega ta de bancã va citi dintr-o carte ceea ce scrie în
textul basmului si îti va povesti întâmplãrile. Comparati si discutati asemãnãrile si deosebirile.
Notati personajele care vin în ajutorul lui Prâslea.

Explicati de ce eroul mai este supus si la alte încercãri dupã ce iese de pe tãrâmul celãlalt .

Ai auzit afirmatia „telenovelele sunt niste basme moderne“? Discutã cu prietenii dacã telenovelele pot fi
comparate cu basmele. Exprimã în scris punctul tãu de vedere referitor la aceastã afirmatie.

INFERIOR 75
LUMI FANTASTICE
Între realitate si
vis 3
Pentru început
Povesteste-i colegului tãu/colegei tale un vis ciudat pe care l-ai avut si pe care nu-l poti întelege. Discutati despre
superstitii populare în interpretarea viselor.
Citeste textele si foloseste informatiile pentru a scrie un enunt despre importanta visului în viata oamenilor.
Vis, vise, s.n. 1. Faptul de a visa; înlãntuire de imagini, de fenomene psihice si de idei care apar în timpul
somnului. Carte de vise = carte care cuprinde semnificatia profeticã a visurilor. 2. Reverie, meditatie,
visare. 3. Fig. Iluzie desartã; gând, idee, aspiratie irealizabilã. (DEX) Pentru sensurile 2, 3, forma de plural
este „visuri”.
Dupã cele mai recente cercetãri, un bãrbat de saizeci de ani ar visa, dormind, minimum cinci ani. Dacã somnul
ocupã o treime din viatã, aproximativ 25% din somn reprezintã partea strãbãtutã de vise; visul ocupã deci a
douãsprezecea parte din existentã la majoritatea oamenilor. Ce sã mai spunem despre visul treziei si de
reveria diurnã care se adaugã acestei pãrti asa de impresionante! (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant,
Dictionar de simboluri).
Citeste textul
În timpul lecturii textului noteazã pe margine urmãtoarele semne care sã exprime pozitia ta fatã de ceea ce citesti
referitor la vis:
– + ?
Confirmã ceea ce Contrazice sau diferã Informatia Informatia
stiai deja de ceea ce stiai este nouã este confuzã
Lupta cu îngerul de Vasile Voiculescu

– Luptã – rãspunse celãlalt, ca si cum ar fi zis bunã-
Uriasa cumpãnã a lumii, urnitã de ritmul cos-mic, seara.
misca talgerele-i potrivnice, ziua si noaptea pentru Nu dorea nici oi, nici bogãtie, ci altceva, mai de
asfintire. Talgerul luminii, îngreuiat de aur, se plecase pret: puterea. Spre a fi stãpân se cere sã fii tare. Care
de tot si spânzura jos în rasul pãmântului, dincolo de din ei doi e mai vrednic? si vedenia nu propunea
apus; buza lui fulgera, înainte de scufundare, cãtre enigme, pretindea încercarea puterilor. Prin labirintul
talgerul noptii, care se ridica gol în slavã si astupa, cu crengilor despletite pentru somn, vântul trecea
fundu-i negru, cerul. Sãgeata cumpãnitoare degetele-i încãrcate de plânsete moi. Caprele se
încremenise, cu luceafãrul în ascutis. sculaserã si priveau în târlã. Înfãtisarea cu chip de
zburãtor îl înfrunta din poarta tarcului. Iacob îi
Când, o prevestire trecu si scuturã din florile deslusea asupra capului un mot, adus ca gluga
tãlãncilor o rouã de clinchete. Pãstorul tresãri sub cerul ciocârliei… si glasul îi cântase a viers. Cine, oare, se
unde se ruga. S-a sculat leul pustiei si vine sã-i ascundea în vesmânt pãsãresc? Iacob simti o râvnã
dijmuiascã turmele? tinereascã sã se mãsoare cu taina… Necunoscutul îi
O formã nedeslusitã înainta, fãrã pasi, spre staul. cãzuse drag deodatã, asa cum îti cade un print hoinar,
Sãrise din talgerul luminii, care acum se cufundase în colindãtor dupã ciudãtenii, cãruia nu i te poti împotrivi
putul de dincolo de pãmânt. Iacob se repezi cu ghioaga sã nu-i faci gustul.
sã-si apere averile. Statura mãreatã îl astepta în strungã, El primi lupta fãrã vrãsmãsie, prinzându-se ca într-o
atintindu-i calea. Nu era leu, nici fur. Pãrea o arãtare de horã cu îngerul, ochii iezilor – bucurosi de salturile
pe alt tãrâm. stãpânului în lupta cu cerescul partener. si astfel Iacob
– Ce vrei? – rãcni ciobanul, clãtinat între spaimã si s-a luptat cu îngerul, nu împotriva lui…
uimire.

Fiecare din noi, mãcar o datã în vreme, tre-buie sã Oricum, îndemnul îngerului adevãrat e tot-deauna
ne mãsurãm cu trimisul Domnului, la un popas, sub lupta. Numai satana e ispita, vrajã de câstig usor asupra
sicomor, lângã o fântânã de rãscruci. Te iei cu el la a tot ce cuprinzi cu ochii. Minunea cea mare a fost cã
luptã, asa cum te lupti, copil, cu un frate mai mare, atingerea cu îngerul îl întãrea pe om. El devenea mai
dornic sã te învete lupta. E un exercitiu pe care trebuie puternic, pe mãsurã ce se îndelunga îmbrãtisarea.
sã-l deprinzi, mãsu-rându-te cu cineva mai puternic. E Virtutea lui crestea, cu cât dura misterioasa initiere.
o voinicie la care trebuie sã te ridici sub povata unui […]
superior, unui dascãl cunoscãtor al tuturor adevãrurilor A durat lupta o noapte, un veac? Cine stie… Solul a
atletismului spiritual.[…] zburat. Dar lectia rãmase indelebilã. În zori, nostalgic,
cãuta urmele vânzolelei. Dar nici un semn nu sta
Nici arc, nici palã. Luptau luptã dreaptã, în-cinsi cu mãrturie: pãmântul nu era gãurit de câlcâie. Iarba,
bratele. si mâinile omului se înclestau, pafta cu zimtii treazã, îsi mijea lumina-i verde nestrivitã din pãmânt. A
degetelor petrecuti unii într-altii în salele îngerului. Iar fost o nãlucire? si totusi n-avea nici o sovãialã… Nimic
aripele acestuia, ridicate din sfârc, se încondeiau pe nu pãtrun-de mai de-a dreptul în suflet ca un miros
umerii discipolului, asa încât el, cãtând drept în ochii respirat… si el simtea mireasma îngerului stã-ruindu-i
miraculosi ca-re-l stârneau la vitejie, nu le vedea adânc, acolo unde amintirea se tese cu uitarea,
strejuindu-l, ca sã nu se înspãimânte. E îngãduit fiului împletind sufletul. Îngerul a fost? Dar s-a hãrtuit cu el
de om sã biruie, în virtute si har, un înger, alcãtuit din afarã, în luncã? Sau în lãuntru, în gând? Fusese o luptã
sapte stihii mai mult? sau o meditatie? Zãvozii lui o stiau mai bine, cãci nu
dãduserã nici un lãtrat.
Discutarea textului
Comenteazã aspectul care te-a impresionat cel mai mult în jurnalul dublu de lecturã.
Explicã ce este neobisnuit în alãturarea celor douã substantive din titlul textului.
Identificã în text secvente care descriu imaginea îngerului.
Exprimã-ti pãrerea asupra finalului textului.
Explicã semnificatia frecventei enunturilor interogative din ultimul paragraf al textului?
Rezumã textul în 10-15 rânduri.
Selecteazã din text cuvinte/sintagme care descriu atmosfera de mister.
Lucrati în patru grupe. Fiecare grupã îsi alege unul dintre cele patru semne care au ghidat lectura. Câte un membru
din fiecare grupã discutã cu membrii celorlate grupe, pe rând, si adunã ideile acestora notate sub semnul
respectiv. Întors în propria grupã, prezintã ideile adunate. Realizati în interiorului grupei câte un poster care sã
ilustreze cât mai expresiv continutul mesajului. Puteti folosi si desene. Prezentati posterele în fata colegilor.
Evaluati prezentãrile colegilor (monologul oral) cu grila de evaluare a comunicãrii orale.

Scrieti argumente pro si contra afirmatiei: „Visele nu au nici o legãturã cu realitatea“.
Aliniati-vã si ocupati o pozitie în functie de propria pãrere referitoare la aceastã afirmatie. Argumentati-vã
pozitia, ascultati pãrerile colegilor si decideti, în final, dacã vã mentineti pozitia initialã.

Scrie un text despre visul tãu de viitor si explicã cum crezi cã poate fi împlinit.

INFERIOR 77
LUMI FANTASTICE
Cine sunt eu?

Cine suntem noi? 4
Pentru început
Adu-ti aminte de „copacul sintactic“ si de pãrtile de propozitie. Cuvintele pe
care le folosesti se combinã în propozitii pentru a comunica un mesaj.
Claritatea mesajului este datã de modul în care oamenii atribuie functii
sintactice cuvintelor. Subiectul si predicatul sunt pãrtile de propozitie
principale în jurul cãrora se organizeazã pãrtile secundare de propozitie.
Exerseazã construirea de predicate, considerând cã subiectul esti tu însuti.

Comparã-te cu un copac ale cãrui rãdãcini sunt în trecut, trunchiul
semnificã prezentul, iar coroana, viitorul.
Cine am fost/sunt/voi fi? Ce am fãcut/fac/voi face?
Predicat nominal Predicat verbal
Am fost …………………………..
Sunt ………………………………
Voi deveni ………………………
Exerseazã complementele circumstantiale completând tabelul de mai jos:
Unde am Când am Cum am

trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi? trãit/trãiesc/voi trãi?
Complement Complement Complement Retine!
circumstantial de circumstantial de circumstantial de
loc timp mod
Complementul determinã un
verb, un adverb, un adjectiv,
Rãspunde la urmãtoarele întrebãri pentru a obtine complemente o interjectie.
necircumstantiale.
Pe cine am iubit/iubesc/voi Cui m-am adresat/mã adresez/
iubi? Ce am citit citesc/voi mã voi adresa? Cu cine am
citi? discutat/discut/voi discuta?
Complement direct Complement indirect
Scrie cât mai multe rãspunsuri la întrebãrile din tabel pentru a obtine Retine!
atribute.
Ale cui sunt ideile/faptele la
Ce fel de fapte am
care m-am raportat/mã Atributul determinã întotdeauna
fãcut/fac/voi face?
raportez/mã voi raporta? un substantiv sau un înlocuitor
Atribut Atribut al acestuia (pronume, numeral).
Citeste textul
Sacrul si profanul în lumea modernã (fragment) de Mircea Eliade
Asa cum am afirmat de atîtea ori, omul religios îsi recunoscut. […] Homo religiosus crede cã originea
asumã un mod de existentã specific în lume si, în vietii este sacrã si cã existenta umanã îsi actualizeazã
pofida numãrului apreciabil de forme istorico- toate potentele în mãsura în care este religioasã, adicã
religioase, acest mod specific poate fi întotdeauna în mãsura în care participã la

realitate. Mai întîi de toate, omul areligios respin-ge Petrecerile care însotesc Anul Nou sau mutarea într-o
transcendenta, acceptã relativitatea „realitãtii” si chiar casã nouã prezintã, sub formã laicizatã, structura unui
se îndoieste uneori de sensul existentei. Marile culturi ritual de înnoire. Acelasi fenomen se poate constata cu
ale trecutului au cunoscut si ele oameni areligiosi, care prilejul serbãrilor si petrecerilor care însotesc cãsãtoria
au existat poate si la nivelurile arhaice de culturã, desi sau nasterea unui copil, obtinerea unui loc nou de
nu sînt încã atestati de nici un document. Abia muncã, o promovare socialã etc.
societãtile occidentale moderne favorizeazã
manifestarea plenarã a omului areligios. Omul modern Cinematograful, adevãratã „fabricã de vise”, preia
areligios îsi asumã o nouã stare existentialã, si foloseste nenumãrate motive mitice: lup-ta dintre
recunoscînduse doar ca subiect si agent al Istoriei si Erou si Monstru, înfruntãrile si încercã-rile initiatice,
refuzînd orice chemare la transcendentã. […] Sacrul figurile si imaginile exemplare („Fata”, „Eroul”,
este prin excelentã o piedicã în calea libertãtii sale. […] peisajul paradisiac, „Infernul” etc.). Pînã si lectura are
Asa cum am mai arãtat, omul areligios în sta-re o functie mitologicã, nu numai pentru cã înlocuieste
purã este un fenomen mai degrabã rar, chiar si în cea rostirea miturilor în societãtile arhaice si literatura
mai desacralizatã dintre societãtile moder-ne. oralã, care se mai pãstreazã în comunitãtile rurale din
Majoritatea celor „fãrã religie„ au încã un Europa, ci mai ales pentru cã lectura îi permite omului
comportament religios, chiar dacã nu-si dau seama. Nu mo-dern o „iesire din Timp”, asemãnãtoare cu cea
este vorba doar de multimea „super-stitiilor” sau a înlesnitã de mituri. Fie cã-si „omoarã” timpul cu un
„tabuurilor” omului modern, care au toate o structurã si roman politist ori pãtrunde în universul temporal strãin
o origine magico-religioa-sã. Omul modern, care se pe care-l reprezintã orice roman, omul modern este
simte si se pretinde areligios, dispune încã de o proiectat, prin lecturã, în afara duratei sale personale si
întreagã mitologie ascunsã si de numeroase ritualisme integrat altor ritmuri, trãind într-o altã „istorie”.[…]
degradate.
Discutarea textului
Precizeazã cele douã ipostaze ale omului la care face referire autorul.
Scrie, pe caietul tãu, conform tabelului de mai jos, citate din text care sã ilustreze tãsãturile celor douã tipuri
umane:
Omul religios Omul areligios
Explicã în ce constã „mitologia ascunsã” a omului modern.

Enumerã miturile omului modern.
Precizeazã rolul lecturii pentru omul modern.
Numeste lucrurile sacre pentru tine.
Lucrati în douã grupe. Prima grupã noteazã caracteristicile realului/profanului. A doua grupã noteazã
caracteristicile fantasticului si sacrului. Pentru a observa care este legãtura dintre realitate si fantastic desenati
douã cercuri care se întrepãtrund. Scrieti în cele douã cercuri trãsãturile profanului si ale sacrului iar, în partea
comunã a celor douã cercuri, identificati elementele comune pentru sacre si profan.

– Douã dintre grupe aleg afirmatia „Omul secolului XXI“ este religios si vor gãsi argumente pentru a o
ilustra.
– Celelalte douã grupe aleg afirmatia „Omul secolului XXI“ este areligios si vor gãsi argumente pentru a o
ilustra.

Reciteste prima ta compunere în care ai dat rãspunsul la întrebarea „cine sunt eu“? Completeazã acum cu ideile
pe care le-ai retinut pe parcursul acestui an scolar si rescrie textul din perspectiva celui care a aflat si stie mai
multe despre sine, despre altii si despre lume.

79
LUMI FANTASTICE
Autoevaluare V
1. Tema acestei unitãti mi s-a pãrut interesantã:
– Da. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
– Nu. De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Noteazã douã idei noi pe care le-ai aflat în aceastã unitate.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Scrie douã aspecte care ti-au rãmas neclare.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Citeste fiecare dintre urmãtoarele afirmatii si încercuieste litera A, dacã o

consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri gresitã. A G Fantasticul nu
se confundã cu imaginatia.
A G Literatura fantasticã cuprinde basme, legende, mituri.
A G Personajele dintr-un basm se grupeazã în negative si pozitive. A G Eroul
basmului nu reuseste sã învingã rãul.
A G Deznodãmântul basmului este trist întotdeauna.
A G Legenda oferã explicatii fantastice pentru un fapt real.

– În propozitia „Prâslea îl rãneste pe hot“, pãrtile de vorbire sunt, în ordine:
substantiv comun, pronume personal, verb, prepozitie, substantiv comun;
substantiv propriu, pronume personal, verb, prepozitie, substantiv comun;
substantiv propriu, pronume personal, verb, conjunctie, substantiv comun;
– Pãrtile de propozitie din enuntul „Fratii lui Prâslea au fost invidiosi“ sunt, în ordine:
subiect, atribut, predicat;
subiect, atribut, predicat, complement;
subiect, atribut, predicat, atribut.
Povesteste, în cinci rânduri, un vis care poate fi considerat fantastic.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Scrie, în trei rânduri, ce înseamnã religia pentru tine.

..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
Motiveazã, în douã enunturi, de ce cinematograful poate fi considerat „o fabricã de vise”.

..................................................................................
..................................................................................
Scrie, pe o colalã A4, rezumatul unui basm citit sau al unui film fantastic vizionat.

Index i
A
accent – 35 antonime – 37
adjectiv – 65 articol de lege – 38
adverb – 65 arhaisme – 36
afis – 18 atribut – 78
autor – 45
B
baladã popularã – 31 biografie – 58
basm – 74
C
câmp lexical – 39, 72 conditional-optativ – 48, 55
comparatie – 64 conjugare – 47
complement – 78 conjunctiv – 48, 55
comunicare nonverbalã – 15, 17, 19conjunctie – 41
comunicare verbalã – 15 cuvânt – 34, 36
D
descriere obiectivã – 69, 72 dialog informal – 37
descriere subiectivã – 69 diftong – 35
dialog – 13, 19 discurs – 23
dialog formal – 37 doinã – 66
dramatic – 18
E
epic – 19, 45, 57 epitet – 64
etapele actiunii – 32, 45, 46, 73
F
fabula – 29 foneticã – 35
familie de cuvinte – 38 frazã – 41
fantastic – 79

81
H
hiat – 35
I
idei principale – 45, 57 indicativ – 50, 51, 52
idei secundare – 45 interjectia – 15
imperativ – 48
J
jurnal – 55 jurnal de lecturã – 57
L
legendã – 73 liric – 63
M
mit – 33 moduri nepersonale – 48
masa vocabularului – 36 moduri personale – 48
mãsurã – 63 monolog – 23
N
narator – 45 neologisme – 36
naratiune – 29, 45, 46 numeral – 59
O
omonime – 37
P
pastel – 68 profan – 79
pãrti de propozitie – 39, 78 proiect – 53
pãrti de vorbire – 39 pronume personal – 67
persoanã – 26 propozitie afirmativã – 17
personaj literar – 27, 31 propozitie negativã – 17
personificare – 29, 64 propozitie simplã – 40
poezie – 59 propozitie dezvoltatã –40
portret – 26 povestire – 20, 22
prepozitia – 41

R
regionalisme – 36 rimã – 63
reclamã – 58 ritm – 63
rezumat – 46, 73
S
sacru – 79 strofã – 63
scrisoare – 21 subiect – 78
sinonime – 37 substantiv – 27
situatie de comunicare – 12, 16
T
temã – 33 text nonliterar – 19, 58
text literar – 18 triftong – 35
V
verb – 47 vocabular fundamental – 36
vers – 63 vorbire directã – 15
vis – 76 vorbire indirectã – 15

83
Cuvânt de încheiere a
Iatã cã ai ai ajuns la finalul acestui modul. Sper cã ti-a fãcut plãcere
aceastã cãlãtorie prin lumea textelor, a gramaticii si a comunicãrii. Tot
ceea ce ai învãtat te ajutã sã comunici mai usor, sã scrii mai bine, sã
întelegi mai profund mesajul unui text citit sau ascultat. Ai rezolvat cinci
autoevaluãri si evaluãri care au avut rolul sã te pregãteascã pentru pasul
final: evaluarea de modul. Participã cu încredere la evaluare, dar, mai
înainte, tine cont de câteva sfaturi de ultimã orã:
– reciteste tot ce este scris în ghid la simbolurile: Aflã mai mult,

Retine, stiati cã;
– uitã-te la testele de autoevaluare si evaluare pe care le-ai rezolvat pânã

acum si treci în revistã aspectele deficitare si reciteste sugestiile
profesorului/profesoarei;
– acordã atentie tipurilor de exercitii prezente în testele de evaluare

si autoevaluare;
– citeste termenii-cheie de la Index si verificã dacã stii ce

înseamnã fiecare;
– verificã portofoliul si reciteste toate lucrãrile pe care le-ai adunat pe

parcursul anului;
– nu uita de ortogramele puse în chenar.
Înarmeazã-te cu încredere în propriile forte si cu

speranta în reusitã.
Îti urez mult succes!

Dorina Kudor

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa - Secundar - Limba Si Literatura Romana - Elev - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educatie pentru grupuri

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educatiei si Cercetãri

Unitatea I. Arta conversatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.

Unitatea II. Realitate si fictiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Unitatea III. Fetele realitãtii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Unitatea V. Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Pentru a sublinia importanta comunicãrii în viata

De ce crezi cã ar fi util pentru tine sã înveti ABC-ul comunicãrii?

Scrie si tu un proverb care se referã la comunicare.

Ce ti-a plãcut cel mai mult în orele de limba românã?

Scrie câteva situatii în care nu te poti descurca fãrã sã citesti.

Scrie o întrebare la care vrei sã primesti rãspuns acum.

Ce ai vrea sã înveti în mod special în acest an?

Trãim într-o lume a cuvintelor! Gândeste-te câte cuvinte ai rostit sau ai

1. Mã simt mândru de mine pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Îmi place mult sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cine sunt eu?

Prezintã cartea ta de vizitã colegilor si profesorului.

Ascultã-i cu atentie pe colegii tãi si observã modul în care îsi prezintã

Notati trãsãturile comunicãrii observate în timpul prezentãrii colegilor,

Scrieti, în caietele voastre, literele alfabetului si încercati sã gãsiti cât

Pentru portofoliul tãu

Compune un text de 8-10 rânduri cu titlul Extemporal despre mine

PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

Viata este un dialog cu ceilalti si cu noi însine. Toatã viata nu facem

Reflecteazã asupra urmãtoarelor întrebãri si scrie posibile

În aceastã unitate vei învãta despre:

Nu uita sã te întorci la aceastã paginã pentru a completa o

PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

12 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Reinterpreteazã, împreunã cu alti doi colegi, cele trei roluri, eliminând

Precizeazã si alte coduri folosite în comunicare, având în vedere categorii de

Transformã propozitia afirmativã: „Elena va merge cu Paul în vizitã la

PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

Priveste imaginea alãturatã si noteazã starea sugeratã de expresia fetei.

14 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Lucrati în patru grupe. Dincolo de cuvinte existã si alte

– Alegeti un reprezentant pentru fiecare grupã care va iesi în fata

Poti rezolva în grup

16 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Poti rezolva în grup

Poti rezolva singur

Aflã mai mult!

Textul O scrisoare pierdutã este

Operele literare se grupeazã în

Principalele tipuri de texte

18 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Tipãtescu, apoi Zoe într-un chip multumitor pentru amândouã

20 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Cititi scrisoarea adresatã de Ion Creangã lui Mihai Eminescu si noteazã

Bãdie Mihai, Existã câteva reguli care

PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

22 LIMBA sI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL ELEVULUI

Rosteste discursul imaginându-ti cã esti în ipostaza

– expunerea ideilor trebuie sã

PROGRAMUL „A DOUA sANSÃ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

Completeazã, în spatiul liber, o trãsãturã specificã urmãtoarelor tipurilor de texte:

Enumerã cinci tipuri de scrisori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Completeazã enuntul de mai jos cu forma potrivitã a cuvintelor dintre paranteze: