Sunteți pe pagina 1din 8

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU


CURRICULUM ȘCOLAR

BOLI MEDICALE ALE ANIMALELOR DOMESTICE

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

COLEGIUL TEHNIC ,,VALERIU D. COTEA,, FOCȘANI


DOMENIUL : AGRICULTURĂ
CALIFICAREA: TEHNICIAN VETERINAR
CLASA a XI- a

Întocmit:
DINIȚĂ TICUȚA – medic veterinar, gradul didactic I

FOCȘANI – 2018
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Modulul VI: BOLI MEDICALE ALE ANIMALELOR DOMESTICE

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculum-ul în dezvoltare locală presupune participarea și eforturile reunite ale


mai multor factori implicați în procesul de educație: elevi, cadre didactice, părinți,
parteneri sociali( agenți economici, instituții/ organizații locale sau regionale etc.).
Opțiunea pentru o astfel de componentă a curriculum-ului se integrează strategiei de
descentralizare, conform căreia autoritățile publice locale trebuie să joace un rol
important în învățământul tehnic, datorită responsabilităților și angajamentelor pe care
le au față de cetățeni.
Curriculum-ul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
școală și comunitate și are în vedere:
- resursele locale pentru instruire( baza materială a unității școlare, cadrul de
colaborare cu agenții economici);
- cerințele locale pentru pregătirea calificării elevilor.

Modulul ,,Boli medicale ale animalelor domestice ,, se adresează elevilor din domeniul
Agricultură, calificarea tehnician veterinar clasa a XI-a și face parte din curriculum-ul
de dezvoltare locală, fiind proiectat după un model nou, centrat pe rezultate ale
învățării specifice domeniului de bază. Modulul are alocat un număr de 66 de ore / an
, fiind repartizate astfel: 2 ore / saptămână.
Metodologia propusă prin acest curriculum recomandă folosirea unor metode activ-
participative, oferind elevului posibilitatea implicării directe în procesul didactic.
Modulul vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe
piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor
profesionale de nivel 4 , din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. Profesorul poate opta pentru
folosirea activităților de învățare recomandate prin programă în vederea realizării
conținuturilor, sau își poate alege alte activități adecvate condițiilor concrete din clasă.

Situațiile de învățare: răspund nevoilor de formare identificate împreună cu


operatorul economic/instituția publică parteneră a unității de învățământ.
După forma de organizare: activitate frontală, activitate individuală, lucrul în echipă.
După modul de intervenție al profesorului în timpul învățării: activitate dirijată direct și
permanent.

1.
2. STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

Rezultate ale învățării propuse spre extindere


URÎ.6 Curriculum în dezvoltare locală – Boli
Conținuturile învățării
medicale ale animalelor domestice
Cunoștințe Abilități Atitudini
Generalități cu Boli medicale:
privire la bolile Bolile aparatului digestiv: indigestia
6.2.1
medicale ale 6.3.1 gazoasă acută, indigestia spumoasă,
Diferențierea
animalelor. Conștientizarea indigestia prin supraîncărcare,
bolilor medicale
importanței acidoza și alcaloza rumenală,
6.2.2 Utilizarea
6.1.1 Boli cunoașterii reticulita și reticulo- peritonita
corectă a
medicale ale bolilor medicale traumatică, enteritele, sindromul de
vocabularului de
animalelor 6.3.2 colici.
specialitate
domestice Colaborarea cu Bolile aparatului respirator:
6.2.3
6.1.2 Cauzele membrii echipei pneumonia lobară,
Argumantarea
producerii de lucru, în bronhopneumonia.
cauzelor de
bolilor medicale scopul Bolile aparatului circulator:
producere a
6.1.3 Metode îndeplinirii pericardita traumatică, anemiile.
bolilor medicale
generale de sarcinilor la Bolile aparatului urinar: cistitele
6.2.4 Utilizarea
investigare a locul de muncă Bolile sistemului nervos:
instrumentarulu
animalelor meningoencefalita
i în investigarea
Etiologia și patogeneza bolilor
animalelor
medicale:
-factori determinanți- cauze
ocazionale de natură alimentară,
factori de mediu, factori stresanți,
variații atmosferice, igiena corporală,
igiena adăposturilor acțiunea
agenților biotici etc.
-factori predispozanți – vârsta,
specia, rasa, stare de întreținere,
particularități morfo-funcționale, boli
digestive, respiratorii, cardiace,
renale.
Particularitățile
clinice și 6.3.3
6.2.5 Descrierea
anatomo- Manifestarea Simptome: - manifestări generale
tabloului clinic
patologice ale responsabilității - tulburări funcționale și fizice pe
în bolile
bolilor medicale în identificarea organe și aparate
medicale
semnelor clinice - corelarea cauză – efect
6.2.6 Stabilirea
6.1.4 Semnele în bolile Modificări anatomopatologice:
corelației între
clinice în bolile medicale. - inflamatorii
semnele clinice
medicale 6.3.4 Asumarea - circulatorii
și modificările
6.1.5 inițiativei în - de apărare
anatomopatologi
Modificările cadrul echipei - de adaptare
ce
anatomopatologi pentru - de metabolism
6.2.7
ce interpretarea - corelarea simptomelor cu
Argumentarea
6.1.6 modificărilor leziunile pe aparate
diagnosticului
Diagnosticul în precizat anatomo-
bolile medicale patologice.
6.3.5 Emiterea
de opinii
referitoare la Coroborarea datelor etiologice,
stabilirea clinice și anatomopatologice în
diagnosticului în vederea stabilirii diagnosticului
bolile medicale.
Aplicarea
tratamentelor și 6.2.8 6.3.6 Asumarea Selectarea medicamentelor necesare
măsurilor de Diferențierea inițiativei în în tratarea bolilor medicale.
prevenire în tratamentului în cadrul echipei Utilizarea tehnologiei informației
bolile medicale. funcție de boală. pentru stabilirea în terapeutica bolilor medicale:
6.1.7 6.2.9 Asocierea tratamentului în internet, softuri.
Tratamentul tehnicilor bolile medicale Tipuri de tratamente : igieno-
specific bolilor terapeutice în 6.3.7 dietetic, medicamentos( general,
medicale funcție de boală Manifestarea stimulativ, tonifiant).
6.1.8 Măsurile de 6.2.10 responsabilității Tehnici terapeutice aplicate: sondaj
prevenire a Organizarea în identificarea buco/nazo – esofagian, explorație
apariției bolilor măsurilor de măsurilor de rectală, clisme, venisecție, puncție,
medicale prevenire a prevenire în cateterism; analizare și comparare în
6.1.9 Norme de apariției bolilor bolile medicale vederea aplicării celei mai eficiente
sănătate și medicale. 6.3.8 metode.
securitate în 6.2.11 Aplicarea Respectarea Măsuri profilactice în bolile medicale:
muncă și norme normelor de normelor de supravegherea animalelor, igiena
de protecția sănătate și sănătate și alimentației, igiena corporală și a
mediului în securitate în securitate în adăpostului, tratamente mineralo-
examinarea și muncă și a muncă și a vitaminice pentru stimularea
tratarea bolilor normelor de normelor de rezistenței organismului.
medicale. protecția protecția Norme de igienă și securitatea muncii
mediului în mediului în specifice administrării
examinarea și examinarea și medicamentelor și lucrului cu
tratarea bolilor tratarea bolilor animalele.
medicale medicale

3. Lista minimă de resurse materiale( echipamente, unelte și instrumente,


machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.),
necesare dobândirii rezultatelor învățării( existente în școală sau la operatorul
economic).
 Materiale: mulaje, postere, animale vii, imagini foto sau video, albume,
machete, atlas zoologic, planșe, software cu specii de animale, reactivi pentru
efectuarea controlului calitativ al laptelui, sticlărie de laborator etc.
 Mijloace de contenție: iavașa, mucarniță, frânghii, gâtar, căpăstru, clește, inel
nazal, baston de condus.
 Materiale pentru identificare: registru de consultație, registru de evidență a
animalelor, hartă de zonare etc.
 Computer, videoproiector, aplicații informatice.

4. Sugestii metodologice
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme,în funcție de:
3.

 Dificultatea temelor;
 Nivelul de cunoștințe anterioare ale grupului instruit;
 Complexitatea și varietatea materialului didactic utilizat;
 Ritmul de asimilare a cunoștințelor și de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.

Pentru atingerea rezultatelor învățării stabilite, profesorul medic veterinar are


libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, de a le eșalona în timp, de a utiliza
activități variate de învățare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe
elev. Complexitatea criteriilor de performanță și a condițiilor de aplicabilitate pentru
abilitățile cheie crește, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenților pe
piața muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. Pentru aplicarea
curriculum-ului, procesul de predare- învățare trebuie să fie focalizat pe obținerea
rezultatelor învățării(cunoștințe, abilități, atitudini),necesare calificării ,,tehnician
veterinar,,.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de
caz, brainstormingul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe stațiuni
asigură eficientizarea procesului de învățare și permit contextualizarea și agregarea
conoștințelor cu abilitățile și atitudinile specifice SPP-ului de nivel 4. Pentru
eficientizarea procesului de predare – învățare , profesorul trebuie să-și proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fișe de lucru, fișe de documentare, fișe de
observație, pregătirea materialelor, instrumentar, aparatură, echipamente necesare și
spațiul de lucru.
Elevii învață când fac ceva și când sunt implicați activ în procesul de învățare. Elevii
au stiluri proprii de învățare. Ei învață în moduri diferite, cu viteze diferite și din
experiențe diferite. Participanții contribuie cu cunoștințe semnificative și importante la
procesul de învățare.

5. Sugestii privind evaluarea

Obiectivele evaluării se vor stabili funcție de ansamblul cunoștințelor și deprinderilor


practice, pe care urmărim să le dezvoltăm prin strategia didactică aleasă și bineînțeles
vor fi în concordanță cu situațiile de învățare.
Evaluarea formativă este esențială pentru procesul de predare – învățare eficient. Elevii
și profesorii trebuie să știe ce progrese se fac pentru atingerea situațiilor de învățare.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori și instituții educaționale
despre realizările unui elev, în ceea ce privește cunoștințele, atitudinile și abilitățile după
criterii definite.
Ca metode de evaluare se recomandă:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea conceptelor, capacităților, atitudinilor față de o sarcină dată.
 Lucrări practice.
 Investigația.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fișe de observație
 Fișe de lucru
 Chestionarul
 Portofoliul
4.
Evaluarea se poate face și prin teste cu itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.
Exemplificăm prin câteva metode de lucru:
I. Lucrare practică

1. Completați tabelul următor cu caracterele colicilor în funcție de intensitatea


simptomelor la cai:

Nr. Intensitate simptome Caractere colici Evaluarea Data


crt.
1. Colici dramatice
2. Colici grave
3. Colici ușoare( surde)

2. Îndepliniți următoarele sarcini de lucru:

Nr. Identificarea Descriere Evaluator Data


crt. protocolului curativ
în instituirea
tratamentului.
1. Calmarea durerilor
2. Evacuarea
tractusului gastro -
intestinal
3. Rehidratarea și
resalinizarea
4. Combaterea
acidozei și a șocului

II. Itemi cu alegere multiplă:

Alegeți răspunsul corect prin încercuire:


1. Factorii predispozanți în sindromul de colici la cal sunt reprezentați de:
a. capacitatea redusă a stomacului
b. germenii Gram-negativi
c. meteorismul rumenal

2. În patogeneza colicilor un rol important îl au:


a. leziuni inflamatorii ale peretelui reticular
b. tulburările neurovegetative
c. excesul de lichide

3. Pentru calmarea durerilor în colici se administrează :


a. antibiotice
b. procaină 2%
c. sulfamide 5.

4. Factorii ocazionali în sindromul de colici sunt:


a. schimbarea bruscă a alimentației
b. administrarea glucocorticoizilor
c. dilatatrea colonului

III. Itemi cu alegere duală:

Notați cu ,,A,, enunțurile adevărate și cu ,,F,, pe cele false:


1. Sindromul de colici se consideră o nevroză digestivă.
2. La porc și carnivore colicile se întâlnesc foarte des, manifestându-se prin gemete,
agitație, abatere și agresivitate.
3. La bovine, colicile grave însoțesc de obicei tulburările topografice intestinale sau
parezia foiosului.
4. Rehidratarea în sindromul de colici se face prin administrarea de soluții cu
electroliți.

6. Bibliografie

Dumitru Mihai – Patologie și clinică medicală veterinară. Editura CERES,


București 1994
Ghergariu S. – Patologia medicală a animalelor, Partea I ,Tipo Agronomia
Cluj-Napoca, 1988
Auxiliare curriculare
Ghiduri metodologice

Autor: Diniță Ticuța – medic veterinar, gradul didactic I.


6.