CHIRURGIE SI ORTOPEDIE INFANTILA

TESTE ASISTENTI MEDICALI

MASURARE FUNCTII VITALE SI A ALTOR PARAMETRI
SONDAJE , SPALATURI , CLISME

Chir.inf. 1. Care este pozitia corecta a unui pacient in timpul tubajului nazo-gastric :
a) Ortostatism
b) Decubit lateral
c) Sezand sau semisezand
d) Decubit ventral
R: c. M.O. cap. 8.1 pag.113

Chir.inf. 2. Cum se alege lungimea sondei in tubajul nazo-gastric:

a) Distanta dintre varful nasului si apendicele xifoid ;
b) Distanta dintre mandibula si regiunea gastrica ;
c) Distanta dintre lobul urechii si varful nasului pana la apendicele xifoid ;
d) Sonda gastrica de 45 cm .
R: c M.O. cap 8.1 pag. 113

Chir. Inf. 3. O sonda de cauciuc in tubajul nazo-gastric poate fi lasata pe loc :

a) 2 – 3 zile
b) 2 – 3 ore ;
c) se suprima imediat dupa procedura ;
d) cat este nevoie .
R: a M.O. cap. 8.1 pag. 113

Chir. Inf. 4. In tubajul nazo-gastric , o sonda din material plastic poate fi lasata
pe loc :
a) 3 – 4 zile ;
b) 4 – 7 zile
c) 1 – 2 zile ;
d) 2 – 3 zile .
R: b M.O. 8.1 pag 113

Chir.inf. 5. Schimbarea sondei nazo-gastrice , cand exista indicatii , intre indepartare

si repunere trebuie sa existe un repaus de :
a) 6 – 8 ore ;
b) 6 – 8 zile ;
c) Dupa 24 ore ;
d) 3 – 4 zile .
R: a M.O. 8.1 pag. 114
Chir.inf. 6 . Cum se numeste sonda folosita in spalatura gastrica :
a) Foley ;
b) Faucher ;
c) Sonda Einhorn ;
d) Sonda Petzer .
R:b M.O.cap 8.2 pag.114

Chir . inf. 7. Cum se numeste sonda folosita in tubajul duodenal :

a) Sonda Fraucher;
b) Sonda Einhorn ;
c) Sonda FOLEY ;
d) Sonda Petzer.
R: b M.O. cap 8.3 pag. 116

Chir .inf . 8 . Care este pozitia pacientului in timpul efectuarii tubajului duodenal:
a) Decubit lateral drept cu capul mai jos ;
b) Decubit lateral stang cu capul mai jos ;
c) Decubit ventral ;
d) Pozitia cea mai comoda .
R: a M.O .cap 8.3 pag. 117

Chir . inf. 9 . Retragerea sondei duodenale , in tubajul duodenal se face :

a) In 3 pasi : stomac _ faringe _ cavitatea bucala ;
b) In 2 pasi : stomac _ cavitatea bucala ;
c) Cu o miscare rapida pana in cavitatea bucala ;
d) Cu o miscare rapida cu sonda pensata.
R: a M.O. cap. 8.3 pag. 117

Chir . inf. 10. Cine efectueaza primul sondaj vezical la barbat :

a) Medicul ;
b) Asistentul medical;
c) Ambele variante sunt corecte .
R: a M.O.cap.8.7pag.121

Chir . inf. 11. Care este cantitatea de apa folosita in clisma evacuatorie la un adult :
a) 500-1000 ml ;
b) 300-750 ml;
c) Functie de greutatea pacientului.
R: a M.O. cap .8.7 pag. 121

Chir. Inf. 12. Care este pozitia pacientului in efectuarea clismei evacuatorii :
a) Decubit dorsal cu membrele inferioare flectate usor si coapsele departate ;
b) Decubit lateral stang cu membrele intinse ;
c) Ortostatism;
d) Genupectorala.
R: a,b,d M.O. cap. 8.7 pag. 121

Chir . inf.13. In clisma evacuatorie simpla canula rectal va fi introdusa in lumenul

rectului :
a) 10-12 cm;
b) 20-30 cm;
c) 15-20 cm.
 R: a M.O. cap. 8.7pag. 122
Chir. Inf.14. In clisma evacuatorie simpla irigatorul se ridica la aproximativ :
a) 30 cm;
b) 50 cm;
c) 40 cm.
R: b M.O. cap. 8.7pag. 122

Chir. inf. 15. In clisma inalta la adult, canula poate patrunde in colon la o profunzime
de:
a) 20-25 cm;
b) 50-60 cm;
c) 30-40 cm;
d) 40-50 cm.
R: c M.O. cap. 8.7 pag. 122

Chir. inf. 16. Cat timp se mentine uleiul in rect in clisma uleioasa:
a) 1-2 ore;
b) 3-4 ore;
c) 6-12 ore;
d) 4-6 ore.
R: c M.O. cap. 8.7 pag. 123

Chir. inf. 17. Cat timp se poate mentine tubul de gaze in rect:
a) 1 zi;
b) 2 ore;
c) 1-2 zile;
d) 24 ore.
R: b M.O. cap. 8.8 pag. 123

Chir. inf. 18. Valorile normale ale pulsului la personae adulte si adolescent sunt
cuprinse intre:
a) 60-70 batai/min;
b) 60-100 batai/min;
c) 80-100 batai/min;
d) 70-90 batai/min.
R: b M.O. cap. 4.2. pag. 42

Chir. inf. 19. Care sunt valorile normale ale pulsului la nou-nascuti:
a) 110-130 batai/min;
b) 100-120 batai/min;
c) 120-160 batai/min;
d) 100-130 batai/min.
R: c M.O. cap. 4.2. pag 42

Chir. inf. 20. Care sunt caile de masurare a temperaturii:

a) Orala;
b) Rectala;
c) Axilara.
R: a, b, c M.O. cap. 4.1. pag. 40

Chir. inf. 21. Reprezentarea grafica a pulsului in foaia de temperature se face folosind
culoarea:
a) Neagra;
b) Rosie;
c) Albastra;
d) Verde.
R: b M.O. cap. 4.2. pag. 40

Chir. inf. 22. Pentru masurarea pulsului, artera radiala poate fi reperata:
a) In extremitatea distala a antebratului, pe fata anterioara;
b) In extremitatea proximala a antebratului, pe fata laterala;
c) Ambele variante sunt corecte.
R: a M.O. cap. 4.2. pag. 40

Chir. inf. 23. In reprezentarea grafica a pulsului, in foaia de temperatura, fiecare linie
orizontala a foii reprezinta:
a) 2 pulsatii;
b) 4 pulsatii;
c) 1 pulsatie.
R: b M.O. cap. 4.2. pag. 41

Chir. inf. 24. Masurarea pulsului se poate efectua:

a) Numai pe artera radial;
b) Pe orice artera accesibila palparii, care poate fi comprimata pe un plan osos;
c) Numai pe o vena vizibila.
R: b M.O. cap. 4.2. pag. 40

Chir. inf. 25. Frecventa respiratiilor pe minut la copilul mic este de:
a) 15-20 respiratii/min;
b) 15-25 respiratii/min;
c) 20-40 respiratii/min.
R: c M.O. cap. 4.4. pag. 47

Chir. inf. 26. Reprezentarea grafica a tensiunii arteriale in foaia de temperature a

pacientului se face sub forma unui:
a) Dreptunghi de culoare rosie;
b) Dreptunghi de culoare albastra;
c) Patrat de culoare rosie.
R: b M.O. cap. 4.3. pag. 44

Chir. inf. 27. In lipsa stetoscopului auricular masurarea tensiunii arteriale:

a) Este imposibila;
b) Se poate face prin metoda palparii;
c) Nu este recomandata, obtinandu-se valori eronate.
R: b M.O. cap. 4.3. pag. 44

Chir. inf. 28. Prin metoda palpatorie de masurare a tensiunii arteriale se obtine:
a) Doar valoarea tensiunii arteriale sistolice;
b) Valoarea tensiunii arteriale diastolice;
c) Valoarea tensiunii arteriale sistolice si diastolice.
R: a M.O. cap. 4.3. pag. 47

Chir. inf. 29. In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale, pe foaia de temperatura,

latura de sus a dreptunghiului reprezinta:
a) Tensiunea arteriala diastolica;
b) Tensiunea arteriala sistolica;
c) Tensiunea arteriala medie.
R: b M.O. cap. 4.3. pag. 44

Chir. inf. 30. In reprezentarea grafica a tensiunii arteriale pe foaia de temperatura,

vom tine seama de faptul ca fiecare linie orizontala reprezinta:
a) 20 mmHg;
b) 30 mmHg;
c) 10 mmHg.
R: c M.O. cap. 4.3. pag. 44

Chir. inf. 31. Masurarea frecventei pulsatiilor periferice se poate face la nivelul:
a) Arterei radiale;
b) Venei jugulare;
c) Arterei femurale;
d) Arterei pedioase.
R: a, c, d M.O. cap. 4.2. pag. 41

Chir. inf. 32. Pentru reprezentarea grafica a temperaturii, vom considera ca fiecare
linie orizontala din foaia de temperatura reprezinta cate:
a) 2 diviziuni de grad;
b) 4 diviziuni de grad;
c) 5 diviziuni de grad.
R: a M.O. cap. 4.1. pag. 39

Chir. inf. 33. Reprezentarea grafica a temperaturii pe foaia de temperatura se va face

cu culoarea:
a) Verde;
b) Rosie;
c) Albastra.
R: c M.O. cap. 4.1. pag. 39

Chir. inf. 34. Care din urmatoarele valori ale temperaturii masurate rectal sunt
anormale:
a) 37 ° C ± 0.3-0.6;
b) 37,5 ° C ± 0.3-0.6;
c) 36,5 ° C ± 0.3-0.6.
R: a, c M.O. cap. 4.1. pag. 40

Chir. inf. 35. Frecventa anormala a respiratiei la nou-nascut este de:

a) 30-80 respiratii/min;
b) 20-40 respiratii/min;
c) 15-25 respiratii/min.
R: b,c M.O. cap. 4.4. pag. 47

Chir. inf. 36. Daca pulsul radial nu este palpabil, se va incerca masurarea pulsului la
nivelul:
a) Arterei carotid interne;
b) Arterei femurale;
c) Arterei carotid externe.
R: b,c M.O. cap. 4.2. pag. 41
Chir. inf. 37. Materialele necesare pentru masurarea tensiunii arteriale sunt:
a) Tensiometru cu manseta adaptabila varstei;
b) Manusi sterile;
c) Pix de culoare albastra;
d) Manusi, halat, boneta.
R: a, c M.O. cap. 4.3. pag. 42

Chir. inf. 38. Educatia pentru sanatatea pacientului cu hipertensiune arteriala include
urmatoarele principii:
a) Reducerea aportului lipidic sub 500 ml/24 ore;
b) Mentinerea greutatii in limite normale;
c) Reducerea consumului de sare.
R: b,c M.O. cap. 4.3. pag. 44

Chir. inf. 39. Conditiile ce trebuie indeplinite inainte de masurarea greutatii

pacientului sunt:
a) Bolnav nemancat;
b) Seara, inainte de culcare;
c) Vezica urinara golita;
d) Sa elimine scaunul.
R: a, c, d M.O. cap. 4.5. pag. 47

Chir. inf. 40. Masurarea greutatii pacientului se face cu scopul aprecierii:

a) Starii de nutritive a pacientului;
b) Retinerea apei in organism;
c) Capacitatii de efort a pacientului;
d) Aprecierea raportului dintre inaltime si greutate.
R: a, b, d M.O. cap. 4.5. pag. 47

Chir. inf. 41. Incidente ce pot aparea la introducerea sondei nazo-gastrice sunt:
a) Tusea;
b) Hematemeza;
c) Cianoza;
d) Tulburari respiratorii.
R: a, c, d. M.O. cap. 8.1. pag. 113

Chir. inf. 42. Pentru efectuarea clismei evacuatorii pacientul va fi asezat in pozitie:
a) Decubit lateral stang, cu membrul inferior stang intins si membrul inferior
drept desfacut;
b) Decubit dorsal cu membrele inferioare flectate;
c) Pozitie genu-pectorala.
R: a, b M.O. cap. 8.7. pag. 121

Chir. inf. 43. Alimentarea prin sonda nazo-gastrica se recomanda la pacientii:

a) Inconstienti;
b) Operati;
c) Tulburari de deglutitie.
R: a, c M.O. cap. 8.1. pag. 113

Chir. inf. 44. Pregatirea pacientului pentru montarea sondei nazo-gastrice vizeaza:
a) Indepartarea protezei dentare;
b) Asezarea pacientului in pozitie de decubit dorsal;
c) Ambele variante sunt corecte.
R: a M.O. cap. 8.1. pag. 112

Chir. inf. 45. Spalatura vezicala are drept obiectiv pregatirea pentru urmatoarele
explorari paraclinice, cu exceptia:
a) Cistoscopie;
b) Pielografie;
c) Radiografie reno-vezicala simpla.
R: c M.O. cap. 8.6. pag. 119

Chir. inf. 46. Pozitia pacientului pentru montarea sondei vezicale este:
a) Decubit dorsal;
b) Pozitie ginecologica;
c) Ambele variante sunt corecte.
R: b M.O. cap. 8.4. pag. 118

Chir. inf. 47. Sondajul vezical la femeie are urmatoarele obiective:

a) Evacuarea continutului vezicii urinare cand aceasta nu se produce spontan;
b) Spalatura vezicala;
c) Capturarea urinei in caz de incontinenta.
R: a, b, c M.O. cap. 8.4. pag. 117

Chir. inf. 48. Pozitia pacientului in vederea masurarii tensiunii arteriale va fi:
a) De preferat, decubit lateral stang;
b) Decubit dorsal;
c) Semi-sezand sau ortostatism conform indicatiei medicale.
R: b, c M.O. cap. 4.3. pag. 43

Chir. inf. 49. Scopurile spalaturii vaginale sunt:

a) Indepartarea exudatelor patologice rezultate in urma inflamatiei mucoasei
vezicale;
b) Curatarea cavitatii in vederea realizarii unor explorari cistoscopice,
pielografie;
c) Evacuarea rapida a vezicii urinare.
R: a,b M.O. cap. 8.6. pag. 119

Chir. inf. 50. Sondajul gastric se efectueaza cu sonda:

a) Lubrefiata, sa alunece mai usor;
b) Incalzita;
c) Umezita.
R: c M.O. cap. 8.1. pag. 113