Cristian Troncotă

Torţionarii
Istoria instituţiei Securităţii regimului
comunist din România
(1948 – 1964)

ditura lion
! "##6 !

1
2
 $%Securitatea era &i este un instrument
al 'artidului ste oligată să res'ecte legalitatea*
dar legalitatea o +ntoarcem cum ne con,ine-
(Alexandru Drăghici)

3
4
 I.TR/0CR

Este foarte greu de făcut o distincţie clară între ceea ce se înţelege îndeobşte
rin sintag!a "oliţie olitică# şi acţiunile ure de natură infor!ati$ă şi contra%
infor!ati$ă desfăşurate
acti$itate infor!ati$ă în erioada ră&boiului
a ad$ersarului indiferent rece'
din ceiarte
aceasta entrue$eni!entele
a! ri$i că orice
a fost erceută ca un act olitic* luta î!otri$a siste!ului ad$ers' +iona,ul şi
contrasiona,ul fără deosebire de do!eniu (olitic econo!ic tehnico%ştiinţific
!ilitar etc') au constituit coordonate fără de care nu ar utea fi exlicitată şi
înţeleasă confruntarea Est%-est din erioada 1.4/%1..0' onfruntarea ideologică
a fost însoţită duă crearea celor două alianţe olitico%!ilitare  A5 şi
ratatul de la -arşo$ia  de un ade$ărat ră&boi în aarenţă rece dar în realitate
rea fierbinte e frontul secret care şi%a us serios a!renta asura !a,orităţii
e$eni!entelor istorice !ai i!ortante din această erioadă'
A!bele tabere co!batante şi%au creat structuri infor!ati$e şi contrainfor!a%
ti$e
şi seciali&ate
iniţiat acţiuni cusaucaracter
şi le%auofensi$
adatatşiedefensi$
cele $echi la noile
fiecare arterealităţi
căut6ndşi%au
să fielanificat
cu un
as înaintea celeilalte entru ca la !o!entul oortun să%şi oată lasa lo$itura
decisi$ă' At6t de o arte c6t şi de cealaltă a "baricadei# adică a "ortinei de fier#
s%au folosit !etode şi !i,loace secifice în !odalităţi dintre cele !ai ingenioase şi
nu întotdeauna uţin costisitoare fără ca cine$a să%şi facă scruule asura gra$elor
încălcări ale dreturilor şi libertăţilor cetăţeneşti' 7ai !ult rin aşa%&isele !ari
i&b6n&i ale frontului secret care de regulă au $i&at infiltrarea e căi oculte a agenţilor
în structurile de utere ale altor state (ina!ice sau chiar a!ice) cu scoul de a se
influenţa deci&ia olitică în direcţia dorită de iniţiator s%a ignorat încălcarea gra$ă
a su$eranităţii naţional%statale şi dretul naţiunilor de a%şi hotărî singure destinul'
onfruntarea Est%-est a a$ut o !i&ă !ult rea !are resecti$ sura$ieţuirea doar

/
a unuia dintre cele două siste!e (caitalis! sau socialis!) entru ca !ăcar unul
dintre !e!brii coaliţiilor să%şi oată er!ite luxul de a ieşi din cursă cu de la sine
utere sau să recurgă la calea concilierii ori a co!ro!isurilor' hiar şi atunci
c6nd dilo!aţii au !anifestat o astfel de tendinţă cu o erse$erentă reocuare
indiferent din ce arte au $enit ele au fost i!ediat exloatate cu fineţe şi
subtilitate tot în beneficiul strategiilor arti&ane ale confruntării 6nă la caăt'

$6rşiteAu fost şi !o!ente

în acţiunile c6nd
de siona, entru a se ascunde
şi contrasiona, oiniei ublice
"ră&boinicii# frontuluiigno!iniile să%
secret din Est
şi din -est s%au înţeles erfect între ei şi au recurs raid la di$ersiuni rin
inter!ediul roagandei oferind în consecinţă o falsă !i&ă olitică' 8nce6nd cu
!ari bărbaţi de stat continu6nd cu dilo!aţi oneşti !ilitari de carieră elite
intelectuale şi 6nă la cetăţenii obidiţi de e stradă ser$iciile secrete uteau !aniula
e oricine şi au făcut%o din lin în erioada "ră&boiului rece# din raţiuni de
securitate naţională' i toate acestea entru că di!ensiunea !orală dacă se oate
$orbi desre !oralitate e frontul secret a fost ca şi inexistentă sau în ori şi ce ca&
greu ercetibilă'
Aflată într%un ase!enea context istoric geoolitic şi strategic 9o!6nia a
fost angrenată
confruntare încă ractic
nea$6nd de la înceuturile
de ales o altăregi!ului co!unist
cale' :e toată durata în
sa această
regi!ul dură
co!unist din 9o!6nia s%a străduit er!anent "să facă totul# entru a%şi intra în rol
şi a%şi face ,ocul regi&at de alţii adică să de!onstre&e  chiar şi atunci c6nd era
i!osibil  suerioritatea şi trăinicia siste!ului co!unist deootri$ă cu
ataşa!entul şi loialitatea faţă de aliaţi în ri!ul r6nd faţă de 7arele Aliat de la
9ăsărit' Alteori din orgolii şi;sau asiraţii atriotice  fireşti de altfel entru orice
conducător de ooare  liderii co!unişti de la <ucureşti au încercat adatarea
unor soluţii şi olitici !ai altfel dec6t cele hără&ite în scenariul a$i&at de cei !ari
în ale ideologiei' u!ai că bunele intenţii ale aşa%&isei desateliti&ări au sf6rşit
raid ori au degenerat în !anifestări atriotard%naţionaliste cu ri$irea !ai !ult

osre trecut
solidă dec6t sre
susţinere $iitor' hiar
oulară dacă la
seranţele înceut
s%au risiitastfel de tendinţe
e !ăsură s%au bucurat de
ce oliticianis!ul
de!agogic găunos $orbăreţ şi neroducti$ înlocuia co!etenţele şi rofesionalis!ul'
Ade$ărul este că nu de uţine ori inabilităţile roagandistice sugerate şi;sau
ali!entate cu infor!aţii ro$enite de la organele +ecurităţii au făcut !ari
deser$icii regi!ului' Din nefericire ser$iciile de siona, contrasiona, şi
contrainfor!aţii ale +ecurităţii şi Ar!atei s%au lăsat rea uşor seduse de aceste
a!biţii şi au acţionat în consecinţă !ai !ult din inerţie dec6t din raţiuni
rofesioniste fără să reali&e&e însă că i!ensele energii u!ane şi !ateriale cheltuite
în acest sco se răsfr6ngeau ractic ca efectul de bu!erang asura ni$elului de
trai aduc6nd astfel !ai !ulte re,udicii dec6t a$anta,e entru interesele naţionale'
=ată şi un alt argu!ent entru susţinerea te&ei că seararea acti$ităţilor structurilor

>
infor!ati$e de oliţia olitică roriu%&isă de$ine şi !ai greu de reali&at dacă nu
cu!$a este chiar o i!osibilitate în secial entru <locul Estic'
8n ciuda forţelor anga,ate e frontul secret al infor!aţiilor istoria a do$edit
că răbuşirea co!unis!ului în ţările din centrul şi răsăritul Euroei s%a datorat în
ri!ul r6nd "defectelor sale constituti$e funda!entale şi eui&ării oricărei raţiuni
de existenţă# şi nicidecu! sueriorităţii ser$iciilor secrete occidentale adică a
"agenturilor# cu! s%a
Desigur că la orice cre&utserioasă
anali&ă iniţial şi
nudin
se ăcate încă se !ai
oate exclude crede deser$iciilor
contribuţia către unii'se%
crete occidentale la un ase!enea de&nodă!6nt nu!ai că rolul lor nu a fost decisi$'
Ele au ştiut să secule&e şi să exloate&e "defectele constituti$e funda!entale# ale
siste!ului co!unist şi nicidecu! să le cree&e' :rin ur!are regi!urile co!uniste
din &ona central%răsăriteană a Euroei au că&ut datorită roriei lor incaacităţi
şi;sau obtu&ităţi olitico%econo!ice' Acesta este şi !oti$ul entru care orice
încercare de reconstituire a istoriei confruntării e frontul secret al infor!aţiilor
din erioada ră&boiului rece trebuie să e$ite entru istoric  aşa cu! greşit s%a
rocedat în rea !ulte situaţii duă al doilea ră&boi !ondial  ostura
în$ingătorului care îl ,udecă e cel în$ins'

entrua în orice
te!a de!ers
abordată istoric
acesta şi analitic
nu oate fi altulexistă
dec6tun sco iar înfără
cunoaşterea ca&ul
etenostru
albe at6t
c6t este osibil şi er!isibil a ceea ce a înse!nat confruntarea e frontul secret
între ser$iciile noastre de securitate şi structurile si!ilare din alte state'
9eresiunea internă ca re&ultantă a acti$ităţii oliţiei olitice era de fat o
relungire a confruntării extere' "Duş!anii din interior# !ai recis cei ce se
ouneau regi!ului ori !anifestau de&interes faţă de "înţeletele# orientări
ideologice erau socotiţi nici !ai !ult nici !ai uţin dec6t "unelte oarbe# ale
duş!anilor din exterior' =ată de ce este de interes cunoaşterea fixis!elor
încr6ncenării şi crisării confruntărilor de e frontul secret' 5 cunoaştere care
dacă $a deăşi ni$elul de înţelegere şi erceţie al celor care suortă olitica s%au
consecinţele
 este $orbaeidesre
şi $a ătrunde în r6ndurileîncelor
olitica sănătoasă carenaţional
interes fac olitică
şi fărăcu"influenţe#
bună credinţă
sau
"sugestii? condiţionate din exterior  se oate e$ita reetarea istoriei în ărţile ei
negati$e' :entru că o reactuali&are a confruntărilor e frontul secret chiar şi în lisa
fundalului ideologic dar cu acelaşi atos şi aceeaşi încr6ncenare  cu ser$iciile
secrete de infor!aţii în ri! lan er!iţ6ndu%li%se orice oric6nd şi faţă de oricine
doar scoul să fie reali&at duă rinciiul !achia$elic  riscă să redeschidă în
istorie "o nouă eră de barbarie !odernă# aşa cu! at6t de tranşant a a$erti&at în
1..2 la +ofia fostul director al =A @illia! olb'

C
 :re&enta lucrare dedicată istoriei instituţiei +ecurităţii regi!ului co!unist
din 9o!6nia în erioada 1.4%1.>4 îşi roune să sinteti&e&e nu!eroasele studii
articole docu!ente şi lucrări !e!orialistice ublicate în ţară şi este hotare la
care autorul a adăugat roria contribuţie istoriografică' -alorific6nd cei &ece ani
de cercetare etrecuţi în Arhi$a fostei +ecurităţi interne autorul este conştient că
orice retenţie de exhausti$itate de$ine ridicolă' :roble!a este !ult !ai co!lexă
iar curinderea
necesita un efortîndetotalitate
cercetarea Arhi$elor lăsate de de
a c6tor$a generaţii fostele organe
istorici' Dacăde!ai
securitate
adăugă! ar şi
regi!ul secial al acestor docu!ente ori lisa unei legislaţii care să încura,e&e în
ri!ul r6nd cercetarea ştiinţifică ne ute! da sea!a că întoc!irea unui to!
acade!ic duă toate standardele şi nor!ele ştiinţifice este !ai greu de reali&at cel
uţin în această fa&ă'
eea ce s%a străduit autorul să ofere cititorilor rin această carte rere&intă
de fat o su!ă de coordonate !o!ente ersoane ersonalităţi care în ărţile
esenţiale au !arcat e$oluţia instituţiei +ecurităţii ro!6ne într%o eriodă de !are
încercare entru oorul ro!6n* e lan intern so$ieti&area 9o!6niei iar e cel
extern înceutul ră&boiului rece cu for!ele sale de !anifestare dintre cele !ai
su!bre'ără îndoială că rintr%un acces !ai larg la docu!entele i!ortante
coroborat cu o nouă !entalitate şi robitate rofesională caabile să reducă la
tăcere orice încercare sau tendinţă de arti&anat ar utea ,uca rolul de garanţi
entru asu!area ine$itabilă a unui trecut dureros aşa cu! este rere&entat de
istoria instituţiei +ecurităţii regi!ului co!unist din 9o!6nia'

/ I.STIT2I C R/3 R/.0R.T RRSI5

Anul 1.4 a înse!nat instituţionali&area regi!ului co!unist în 9o!6nia'

ea !ai i!ortantă instituţie a fost +ecuritatea acel "instru!ent# fără de care


a!lul roces de "transfor!ări re$oluţionare# în sens totalitarist%co!unist a
societăţii ro!6neşti ar fi fost i!osibil de conceut şi reali&at'
a instituţii ale statului de dret ser$iciile de infor!aţii şi securitate
naţională oriunde şi oricînd în lu!e se ba&ea&ă e c6te$a rinciii funda!entale*
continuitate în sensul de a relua tot ceea ce a fost $aloros de la structurile
si!ilare care au funcţionat înainteF atriotis! în sens de ataşa!ent şi loialitate faţă
de asiraţiile
resectul faţă co!unităţii
de lege ceeaececare o aărăsăşi$eghe&e
însea!nă căreia îier!anent
ro!o$ea&ă intereseleF
la aărarea şi
alicarea eiF secreti&area în sensul că tot ceea ce se întrerinde trebuie făcut cu
discreţie şi de aşa natură înc6t conaţionalii deootri$ă cu ad$ersarii să%i si!tă c6t
!ai uţin re&enţa altfel şi%ar ierde orice raţiu ne de funcţionareF cooerarea cu
celelalte instituţii ale statului cu sarcini în do!eniul aărării şi resectul faţă de
lege'
Din nefericire +ecuritatea regi!ului co!unist din 9o!6nia a fost o
instituţie total nouă e care liderii artidului au conceut%o în funcţie de $i&iunile
lor ideologice şi rin ur!are rută de orice tradiţie' 8n atari circu!stanţe să $ede!
cu! arăta o astfel de instituţie în ri!ele două decenii de existenţă contextul
istoric
si!ilareîndin
carestatele
a luatcufiinţă !odelul
regi!uri e care
olitice l%a ur!at
tradiţional şi deosebirile faţă de instiuţii
de!ocratice'

Instrumentul terorii
=ntrarea 9o!6niei şi a celorlalte state est%euroene în &ona de influenţă
so$ietică la sf6rşitul celei de a doua !ari conflagraţii !ondiale a fost ur!ată de
un roces co!lex regătit cu deosebită !inuţie de aser$ire econo!ică şi
olitică' +ub a$ă&a truelor de ocuaţie artidul co!unist a fost i!us la
conducerea ţării şi s%a trecut raid la i!lantarea !odelului so$ietic rin
destructurarea instituţiilor tradiţionale şi crearea instru!entelor noii uteri rintre
care +ecuritatea a ,ucat un
8ntregul roces de rol deter!inant'
bolşe$i&are a fost controlat de către autorităţile de
ocuaţie şi rintr%o $astă agentură cu ele!ente infiltrate în toate sectorele $ieţii
social%econo!ice şi culturale inclusi$ în s6nul artidului e care 7osco$a îl
roulsase la utere' Gn !are nu!ăr de ersoane au fost atrase în această diabolică
reţea de culegere a infor!aţiilor şi de influenţare a societăţii ro!6neşti' Agenţi de
siona, ătrunşi în ţară înainte de ră&boi foşti acti$işti ai o!internului co!unişti
e!igranţi înainte de 1.44 şi întorşi cu truele so$ietice de ocuaţie foşti lutători
în di$i&iile de $oluntari create şi regătit e e teritoriul so$ietic iată tot at6tea

.
categorii de cetăţeni din r6ndul cărora Hre!linul şi%a selecţionat colaboratorii
entru a so$ieti&a 9o!6nia1'
el uţin în ri!ii ani regi!urile olitice autointitulate de "de!ocraţie
oulară# din ţările <locului estic euroean rintre care şi 9o!6nia au fost
statornicite şi controlate în c$asitotalitate de so$ietici rin "!enghina stalinis!ului
!atur# ceea ce a înse!nat rintre altele în oinia istoricului Ioseh 9otschild*
i!itarea forţatădeci&ii
&area oricăror a instituţiilor
de cătreolitice ad!inistrati$e
ersonalul şi culturale
oliticF arbitrariul so$ieticeFteroarea
birocraticF suer$i%
exercitată de oliţia oliticăF lisa de control a organelor de reresiune chiar şi de
către artid etc'2
9egi!ul co!unist din 9o!6nia la fel ca toate celelalte din Euroa de Est s%
a ba&at în totalitate e teroare ca instru!ent al uterii olitice iar instituţia
+ecurităţii ca rincial !i,loc al reresiunii a ,ucat rolul de "braţ înar!at# şi
"sabie ascuţită# care la ordinele artidului co!unist  artid definit de ='-'
+talin robabil nu înt6!lător ca "for!aţiune de şoc#  a lo$it din lin oriunde
oric6nd şi în orice oo&ant otenţial i!aginar sau declarat ca atare' ără teroare
6nă şi cel !ai neînse!nat unct din "$astul# rogra! de "transfor!ări
re$oluţionare#
robabil sortit în sens co!unist
eşecului' :e bunăal dretate
instituţiilor
s%astatale şi a în
subliniat societăţii ar fi ră!as
istoriografia ro!6nă
recentă că "şocul contactului cu organele de reresiune co!uniste a fost de obicei
extre! de dur lăs6nd ur!e ad6nci uneori irearabile în sufletul şi truul
$icti!elor fie că ri$aţiunea de libertate rere&enta o anchetă de nu!ai c6te$a
&ile fie că înse!na ani grei de te!niţă#3'
8ntregul !ecanis! al terorii co!uniste din 9o!6nia la fel ca şi entru
fiecare ţară din Est a fost organi&ată în confor!itate cu directi$ele $enite din
artea Hre!linului stalinist rin oa!eni dese!naţi de ser$iciile secrete so$ietice'
Aşa a luat naştere "arhielagul ro!6nesc al ororii# trino! ce oate defini sintetic
cri!ele şi atrocităţile făcute în societatea ro!6nească de către organele de
reresiune
de unii foştialeofiţeri
regi!ului co!unist'DeAcest
ai +ecurităţii' ildăasect a fost(r)recunoscut
generalul cu obiecti$itate
eagu os!a fost şef al
contrasiona,ului a ţinut să sublinie&e încă de la înceut în lucrarea sa
!e!orialistică* "=nstituţia securităţii a să$6rşit !ulte şi abo!inabile cri!e din
care cau&ă şi%a atras arobiul general ea constituind indiscutabil unul din ilonii
e care s%a si,init regi!ul dictatorial al lui Jheorghiu%De, şi icolae eauşescu'
7ai !ult în fa&a de înceut a ,ucat rolul de deschi&ător de dru! de buldo&er care
1
-e&i e larg :etre 5tu Vin timpuri grele. În Biroul Politic despre agentura sovietică  în "7aga&in istoric#
serie nouă (s'n') iulie 1... '1.%24'
2
Ioseh 9othschild Întoarcerea la diversitate. Istoria politică a Europei Centrale şi de est după al doilea
război mondial, ediţia a doua traducere de ircea olu!beanu <ucureşti Editura Antet 1..C '211%212'
3
Jheorghe <ouldur Gulagul romnesc !n ci"re în "7e!oria ca for!ă de ,ustiţie# co!unicări re&entate la
+e!inarul de la +ighetul 7ar!aţiei (10%12 iunie 1..4) <ucureşti 1..4 '/0'

10
a dat totul la o arte nete&ind terenul celor care o diri,au# 4' Ka r6ndul lui generalul
(r) icolae :leşiţă care a condus c6te$a structuri i!ortante ale +ecurităţii rintre
care Direcţia de a&ă şi gardă a de!nitarilor Direcţia de =nfor!aţii Externe şi
şcolile de la <ăneasa şi Jrădiştea afir!a în declaraţii ublice că "abu&urile care s%
au făcut Lde către +ecuritate%n.n'M i%au băgat în anică e oa!enii si!li#/'
De la fondarea ei +ecuritatea a disus de un $ast lan de acti$ităţi !inuţios
întoc!it* "!ai înt6i
entru fiecare exter!inarea
locuitor la ur!ă sionilor
reeducareaşi duş!anilor aoi c6te
întregii oulaţii#> un dosar
' :rin ur!are
+ecuritatea regi!ului co!unist din 9o!6nia nu a fost un ser$iciu de siona, şi
contrasiona, în ade$ăratul înţeles al noţiunilor  aşa cu! din nefericire au
ră!as con$inşi unii foşti ofiţeri ai instituţiei  "ci a fost în ri!ul r6nd şi
reonderent un aarat de oliţie olitică reresi$ă#' :ri$ind dintr%o ase!enea
ersecti$ă $a trebui să recunoaşte! că ne află! în faţa unei realităţi !ult !ai
co!lexe faţă de înţelesul actual al noţiunilor de " intelligence#(infor!aţii)C şi
"cunterintelligence# (contrainfor!aţii) ' Aşa cu! regi!ul co!unist nu%şi utea
găsi nici un fel de co!araţie în lu!ea ci$ili&ată nici siste!ul de siona, şi
contrasiona, e care l%a racticat +ecuritatea nu sea!ănă dec6t infi! cu ceea ce
ne oferă bogata
de!ocratic literatură
 chiar de secialitate
şi ++=%ul din ţărileinterbelică
ro!6n din erioada cu regi! şiolitic tradiţional
din ti!ul celui de%
al doilea ră&boiul !ondial  asura acestui asect delicat şi secial'

semănări cu 'racticile instituţiilor

din regimurile democratice
ără îndoială că şi alte ser$icii secrete de infor!aţii cu co!etenţe în
do!eniul aărării securităţii naţional%statale au folosit în eocă şi nu nu!ai
!i,loace şi tehnici reresi$e cu! ar fi* reţinerile arestările anchetele infor!ati$e
cen&ura coresondenţei tehnica oerati$ă sura$egherile şi erche&iţiile secrete'
u certitudine
încălcau că rin
grosolan astfel decetăţenilor
dreturile rocedee secifice acti$ităţii
se ătrundea de infor!aţii
în inti!itatea $ieţiise lor
articulare entru a se obţine date şi infor!aţii co!ro!iţătoare sre a fi folosite
în sco de şanta, atunci c6nd situaţia ori interesele suerioare de stat o i!uneau'
5 co!araţie între instituţia securităţii statului totalitar co!unist de ti
so$ietic în care s%a încadrat şi +ecuritatea din 9o!6nia cu ser$iciile de infor!aţii

4
Jeneral%locotenent (r) eagu os!a Cupola. #ecuritatea văzută din interior. Pagini de memorii, Bucureşti,
$%%&, p.$&.
5
"Ku!ea !aga&in# nr' ;1... '//'
6
Nerbert (<elu) Oilber 'ctor !n procesul Pătrăşcanu <ucureşti 1..C '/0'
7
Britanica 7acroeidia $ol' assi!.
8

Ibidem.

11
şi siguranţă ale +GA P ca exonente ale regi!ului de!ocratic P ne oate edifica
asura unor ase!ănări dar !ai ales deosebiri funda!entale'
<inecunoscutul &iarist a!erican 9onald Hessler autor al unor lucrări
docu!entate desre ser$iciile secrete a!ericane făcea ur!ătoarea re!arcă* "8n
acelaşi ti! <=%ul lui Noo$er călca în icioare dreturile a!ericanilor în aceeaşi
!ăsură ca şi analogul <iroului din Gniunea +o$ietică HJ<%ul' +ub Noo$er
<iroul ătrundea
telefonice în !odînilegal
fără autori&aţie în case
acest sens şi afaceri
str6ngea se i!lica
din raţiuni oliticeîninfor!aţii
intercetări
şi
dădea dru!ul către resă unor infor!aţii dăunătoare desre oa!eni recu!
7artin Kuther Hing#.' u!ai că legendarul director al <= Iohn Edgar Noo$er a
fost şi o!ul care ti! de ,u!ătate de $eac a ţinut sub "teroarea dosarului# o
!ulţi!e de oliticieni a!ericani de toate culorile inclusi$ ot reşedinţi ai +GA'
:ractic Noo$er a fost cel care a bre$etat şanta,ul cu "dosare co!ro!iţătoare#
!etodă atestată de regulă doar în ractica oliţiilor olitice reresi$e' Atunci c6nd
lucrurile nu stăteau aşa cu! ar fi dorit <= "dosarul co!ro!iţător# era i!ediat
us e taet şi arătat reoinentului de la asa Albă ori se dădea dru!ul în resă la
c6te$a infor!aţii entru ca i!ediat totul să intre în nor!al 10' Dar acesta este doar
un asect al roble!ei'
=steria antico!unistă în +GA în care ser$iciile secrete au fost i!licate şi
folosite în sco reresi$ a înceut în toa!na anului 1.4. atunci c6nd în ongres
senatorul reublican de @isconsin Ioseh 7c arth a ţinut un ful!inant discurs
în ti!ul căruia a agitat o listă cu nu!ele a 2/0 de funcţionari ai Dearta!entului
de +tat care erau duă susele sale "co!unişti notorii#' +%a răs6ndit astfel în
oinia ublică a!ericană ideea că de%acu! co!uniştii erau ca! este tot* în
ad!inistraţia statului în resă în lu!ea afacerior în industria cine!atografică etc'
+%a creat astfel şi aoi s%a generali&at i!resia unui uriaş co!lot co!unist
îndretat sre sub!inarea instituţiilor liberale a!ericane'
E$eni!entele care se derulau e lan internaţional au ali!entat te!erile
a!ericanilor Narr
reşedintele faţă de ascensiunea
ru!an anunţase co!unis!ului* e 23
că so$ieticii a$eau bo!basete!brie
ato!icăF1.4.
e 1
octo!brie co!uniştii chine&i rocla!aseră la <ei,ing 9eublica :oularăF în
!artie 1./0 Hlaus uch o! de ştiinţă engle& de origine ger!ană a fost
conda!nat entru că trans!isese secrete ato!ice so$ieticilorF în iunie acelaşi an
ar!ata co!unistă a oreei de ord in$adase oreea de +ud şi cucerise oraşul
+eul11'

9
9onald Hessler (.B.I. <ucureşti 1.. '1>%1C'
10
-ladi!ir Alexe dosarele lui )o*n Edgar +oover  în "Dosare ultrasecrete# an === nr' .4 1. februarie 2000
'2%3'
11

+ergio 9o!ano - de ani de istorie nondială Editura undaţiei ulturale 9o!6ne <ucureşti 1... '32'

12
 8n deceniul care a ur!at s%a desfăţurat la NollQood din ordinul înaltelor
oficialităţi ale +GA o ade$ărată "$6nătoare de $ră,itoare# adică deistarea de
către <= a regi&orilor scenariştilor şi actorilor care erau si!ati&anţi co!unişti
sau care g6ndeau şi acţionau sub influenţa ideologiei co!uniste' 7ulţi dintre ei au
fost conda!naţi între şase luni şi un an închisoare iar alţii rintre care şi celebrul
actor harlie halin au referat să%şi ărăsească ţara şi să trăiască în exil' 8n
realitate susiciunile
cine!atografiei care au au
a!ericane lanat
fostasura acestor
fondate e ersonalităţi
si!lul fat de ri! rang ale
că resecti$ii
"refu&aseră să răsundă la întrebarea ri$ind aartenenţa lor olitică#' u
îndretăţire aceştia în$ocaseră re$ederile onstituţiei a!ericane care garantau
libertatea de exresie' Duă 1./. c6nd relaţiile dintre +GA şi G9++ s%au !ai
detensionat în secial duă $i&ita lui iRita +erghee$ici Nruscio$ la asa Albă
cineaştii a!ericani care a$useseră de suferit e !oti$e olitice au fost reabilitaţi12'
Ka 4 arilie 1.> a fost asasinat într%un hotel din 7e!his astorul de
culoare 7artin Kuther Hing' El se do$edise 6nă atunci un recursor în +GA al
rinciiilor non%$iolenţei susţinute de Jandhi ronunţ6ndu%se î!otri$a
ră&boiului din -ietna!' :rin i!actul a$ut în societatea a!ericană Hing înceuse
să ună serioselectrică
far!aceutică în ericol i!enseleconcernuri
şi a !arilor rofituri etroliere
e care industria
le obţineadeear!a!ent
de ur!a
ră&boiului' Duă cu! a re&ultat în ur!a re,udecării rocesului din 1... în
asasinarea astorului au fost i!licaţi înalţi oficiali din <= şi =A din
Dearta!entul de +tat din oliţia din 7e!his dar şi indi$i&i care a$eau legături
cu cri!a organi&ată13'
Ka înceutul anilor SC0 <= s%a lăsat antrenat în oeraţiuni clasice de oliţie
olitică rin stricta sura$eghere a celebrului co!o&itor şi interret Iohn Kennon'
ostul lider al for!aţiei <eatles era considerat la acea $re!e de către ad!inistraţia
+GA "un ericol la adresa siguranţei naţionale# e !oti$ că în lin ră&boi contra
-ietna!ului c6nta entru tinerii din întreaga lu!e şlagărul "Ji$e eace a chence#'
onţinutul
Kennon dosarului
oferă întoc!it
unele dintre celede!ai<= în legătură
ridicole !ostrecudeacţiunile "sub$ersi$e#
note şi raoarte ale lui
infor!ati$e'
Gn astfel de raort atestă de exe!lu că ToRo 5no soţia lui Kennon era
"co!let afonă# întruc6t nu utea să ur!ărească nici cea !ai si!lă linie
!elodică#' :e aceleaşi coordonate ce reflectă o gri,ulie şi erse$erentă "$i,ilenţă#
din artea <= se încadrea&ă şi o altă notă infor!ati$ă care atrăgea atenţia că "un
rieten a lui Kennon îşi în$ăţa aagalul să sună !ăscări#14' :robabil că
!ilitantis!ul acifist al artistului a deran,at at6t de !ult asa Albă  în ti!ul
12
"7aga&in istoric# s'n' !ai 1.. '1%2'
13
@ilia! ' :eer n act de stat. E/ecutarea lui 0ut*er 1ing  în "Oiua# 23 arilie 2003 '1>'
14
7iruna 7unteanu 2i in #tatele nite a e/istat poli3ie politică. )o*n 0ennon a "ost urmărit de (.B.I.  în
"Disare ultrasecrete# suli!ent "Tiua# an = nr' 20 / sete!brie 1.. '1'

13
ră&boiului din -ietna!  înc6t reşedintele 9ichard ixon nu a ur!ărit altce$a
dec6t să găsească orice retext entru a%l exul&a e Kennon din +GA' i
exe!lele ot continua'

% 7i mari deoseiri

Ka ri!a $edere există tentaţia de a crede că "ni!ic nu%i nou sub soare#'
u!ai că <=%ul te!utul ser$iciu de contrasiona, antiteroris! şi anticoruţie din
+GA subordonat 7inisterului de Iustiţie în ciuda tuturor abu&urilor şi%a căătat
totuşi o bună reutaţie în r6ndul a!ericanilor datorită reonderenţei succeselor
obţinute în confruntarea cu !arile fa!ilii !afiote gangsteri traficanţi de ar!e şi
narcotice terorişti de toate nea!urile şi orientările olitico%religioase' 8n schi!b
+ecuritatea ro!6nă aido!a ărintelui fondator de la Hre!lin HJ<%ul a folosit
întregul arsenal de !etode !i,loace şi tehnici nu în sco re$enti$  de altfel
această noţiune $a intra !ult !ai t6r&iu în $ocabularul şi ractica acti$ităţii de
securitate  ci aroae exclusi$ în sco reresi$ cu substrat olitic entru a une
în funcţiune "braţul înar!at al roletariatului# şi "sabia ascuţită a re$oluţiei# fat
entru care a de$enit încă de la constituire şi a ră!as în erceţia cetăţenilor "un
organ de stat odios al regi!ului co!unist#'
8n istoria u!anităţii teroarea a rere&entat o !etodă esenţială de gu$ernare a
unor regi!uri olitice şubrede şi i!oulare' iind exresia do!inaţiei unei
!inorităţi din unct de $edere olitic regi!urile nedorite nu au utut dăinui dec6t
rin reresiuni draconice' "eroarea re$oluţionară# ,ustificată iniţial ca raţiune de
stat adică racticată din necesitatea consolidării unui nou regi! instaurat în ur!a
unor uternice exlo&ii sociale care au schi!bat ordinea de dret şi exlicitată ca
o exercitare a "$oinţei oorului# a "!aselor largi# ori a "naţiunii# nu a fost în
realitate dec6t o nefericită exresie de!agogică a unui aarat roagandistic cu
scoul nedisi!ulat de a intoxica a inti!ida şi a !aniula !ai uşor e cei
gu$ernaţi' "eroarea roşie#1/ la care a recurs şi regi!ul co!unist din 9o!6nia nu
a făcut exceţie ba di!otri$ă s%a încadrat erfect în acestă constantă istorică'
Jrandioasa oeră de "transfor!ări re$oluţionare# iniţiată de regi!ul
co!unist din 9o!6nia s%a reali&at aşadar rin teroare iar +ecuritatea a ,ucat un
rol i!ortant' o!orta!entul brutal al liderilor co!unişti de la centru şi al
to$arăşilor lor aroiaţi din teritoriu a inculcat în r6ndurile aaratului de securitate
sura$egheat şi îndru!at de consilierii so$ietici o cultură a $iolenţei care a generat
la r6ndul ei frică nu nu!ai rintre oo&anţii regi!ului ci chiar şi rintre acti$iştii
de artid' +%a for!at şi s%a ci!entat astfel acel resingător !ecanis! secific
15
„Hrasnîi eror# a fost definită şi usă în alicare de elix D&er,insRi ri!ul şef al EHA în conceţia căruia
"teroarea era singura cale rin care co!uniştii îşi uteau însăi!6nta ad$ersarii#'

14
regi!urilor totalitare* solidaritatea rin teroare cri!ă abu&uri şi tăcere' 5 dată
asasinatul şi alte fărădelegi de&lănţuite de conducerea co!unistă s%au extins în
$aluri 6nă la ulti!a $erigă a siste!ului' rica de restul u!anităţii sau de
răsunderea istorică a făcut din !arii ucigaşi şi !ărunţii lor co!lici un bloc
unitar care în cele din ur!ă a utut fi sulberat de o re$oltă oulară s6ngeroasă
dar nu şi sancţionat ,uridic' Gn roces al co!unis!ului în sens ,uridic este ractic
i!osibil'
+untDoar
toateistoria
acestea!ai oate deune
suficiente !ărturie
argu!ente entru
entru un roces
a a!enda din!oral'
caul locului
te&a otri$it căreia +ecuritatea "!i!6nd încadrarea în contextul general al eociiU
şi%a făcut totuşi datoria faţă de atrie şi oor#1>' Iudec6nd cu obiecti$itate e ba&a
fatelor atestate docu!entar se oate afir!a fără tea!a de a greşi că +ecuritatea
nu şi%a făcut datoria faţă de oorul ro!6n' :rin însăşi denu!irea ei această
instituţie trebuia să $eghe&e în ri!ul r6nd la !enţinerea echilibrului în societate
să aducă senti!entul de legalitate linişte şi încredere în r6ndurile conaţionalilor'
5r rin !odul în care au acţionat organele de +ecuritate ale regi!ului co!unist
din 9o!6nia au creat o er!anentă stare de frică susiciune şi nelinişte în
r6ndurile ro!6nilor at6t din interiorul c6t şi din exteriorul ţării' Eloc$entă este în
acest sens
:leşiţă recunoaşterea
otri$it de rinciiu
căreia " din făcutănudestrică
cnd !n cnd fostulsă4i
general
mai de securitatepeicolae
ciomăgeşti unii
pentru ca să le vină mintea la cap. 5u e democratic, dar e poli3ienesc#1C' :ractic
+ecuritatea a terori&at naţiunea ro!6nă e ansa!blul ei  inclusi$ gruul restr6ns
al elitelor co!uniste entru că s%a lăsat nu o dată atrasă în ,ocul ericulos al
lichidatoris!ului fracţionist  oricu! !ult !ai !ult dec6t "reacţionarii#
"duş!anii de clasă# "bandiţii din !unţi# "ele!entele ostile# ori "sionii
i!erialis!ului caitalist#' Ka ce altă conclu&ie se oate a,unge at6ta $re!e c6t în
1./C +ecuritatea se lăuda cu deţinuţii olitici al căror nu!ăr trecea de ordinul
&ecilor de !ii în $re!e ce !inistrul Afacerilor =nterne Alexandru Drăghici
critica instituţia entru că " de multă vreme n4a reuşit să prindă vreun agent al
1

spiona6ului factor
rincialul imperialist, american
care a creat sau englez#V
insecuritate ' :eoriilantă
o instituţie scurt +ecuritatea
cel uţin aentru
fost
erioada 1.4%1.>4'
Desigur nu trebuie o!isă o firească întrebare* c6t de su$eran şi indeendent
a fost statul ro!6n cel uţin în ri!ele două decenii de regi! co!unist dacă este
să a$e! în $edere i!lantarea agenţilor so$ietici în toate organis!ele statului inclusi$
în +ecuritate recu! şi în antura,ul celor ce deţineau funcţiile de deci&ieV :oate că
întrebarea îşi găseşte răsunsul în ur!ătoarea interogaţie* se utea altfelV =storicul
16
olonel (r) dr' Jh' 9aţiu Cutia Pandorei. 'r*ivele #ecurită3ii, surprize şi capcane <ucureşti 1..C '10/'
17
-e&i inter$iul cu &iaristul ornel :atrichi în "Ku!ea !aga&in#'
18
Arhi$a +er$iciului 9o!6n de =nfor!aţii (în continuare se $a cita sigla Arh'+9=) fond "d# dosar nr' 10 2/>
$e&i docu!entul E/punerea tov. 7inistru al '"acerilor Interne, 'le/andru 8răg*ici la şedin3a de bilan3, din 9
decembrie $%: f'12'

1/
trebuie să e$ite reconstituirea contrafactuală a e$eni!entelor' :rin ur!are ne
!ărgini! să sune! că la această situaţie s%a a,uns ca o consecinţă a celui de%al
doilea ră&boi !ondial' i s%a a,uns aici entru că 9o!6nia a ierdut ca!ania e
rontul de Est iar la negocierile 7arilor :uteri 8n$ingătoare atunci c6nd la
7osco$a (.%11 octo!brie 1.44) şi Talta (/ februarie 1.4.) s%au î!ărţit sferele de
influenţă 9o!6nia a fost trecută în &ona geostrategică şi olitică ce ţinea de
resortul Hre!linului'
deci i!unerea <olşe$i&area
cu forţa 9o!6niei
a unui regi! în cel
identic cu sensaldeG9++%ului
coloni&areşiaexloatarea
teritoriului ei
ne!iloasă din unct de $edere econo!ic de către !etroolă a fost o consecinţă a
înţelegerilor între 7arile :uteri 8n$ingătoare e toate fronturile'
A! găsit necesare aceste reci&ări entru a sublinia tranşant încă de la
înceut că istoria de aroae o ,u!ătate de $eac a uneia dintre cele !ai tenebroase
eşaloane ale 7inisterului de =nterne în seţă a +ecurităţii este în realitate o
oglindă în care se regăsesc toate indigenţele $ieţii olitice din eoca regi!ului
co!unist din 9o!6nia' A!lificate 6nă la iraţional şi delir toc!ai entru că se
etreceau dearte de ri$irile unui sura$eghetor i!arţial (seararea uterilor în
regi!ul co!unist a fost un rinciiu enunţat dar lisit de conţinut) acţiunile
oculte
siste! şi
orireresi$e
rocedeuale
nu +ecurităţii au ră!as în enu!bra eocii în care nici un
a fost oerant'
Ka fel de ade$ărat este şi fatul că oric6t de neîndurătoare şi diabolice ar fi
fost organele de +ecuritate totuşi ele singure nu ar fi utut ,uca rolul de "ri!
solist# în reresiune' i aceasta entru că !ai tot ti!ul +ecuritatea a ri!it
"indicaţii reţioase# din artea şefilor olitici adică a înalţilor de!nitari ai
artidului co!unist' Datorită disreţului arogant faţă de ,ustiţie !anifestat at6t de
organele +ecurităţii c6t şi de structurile artidului unic ne află! ractic în faţa
unui siste! corut şi nefuncţional' =ată şi !oti$ul entru care confruntat cu
concurenţa necruţătoare i!usă de siste!ul caitalist P e care la fel de arogant îl
$edea "în desco!unere# ori de,a "cu un icior în răastie# % regi!ul co!unist
de ti so$ietic
aragiale (care Pînduă
şi +talin# 9o!6nia nu ar
exresia fi fost
unui binealtce$a "dec6t
cunoscut o! deo co!binaţie
cultură) s%a între
răbuşit
în cele din ur!ă recu! un castel de nisi'

1>
 RI3 STRCTRI 3 /R.3/R 0 SCRITT*
I3I2I 7I I.:/R2II I3ITR

:otri$it conceţiei bolşe$ice re$oluţia roletară era a!eninţată er!anent

de "duş!anul oorului# din interior sri,init de cel din exterior' 8n raortul secret
re&entat de iRita +erghee$ici Nruşcio$ la cel de%al WW%lea ongres al :artidului
o!unist al Gniunii +o$ietice se dădea ur!ătoarea exlicaţie sintag!ei "duş!an
al oorului#* "+talin a fost la srcinea concetului de Xduş!an al ooruluiY'
Acest ter!en a făcut auto!at inutilă stabilirea do$e&ii erorilor ideologice ale er%
soanei sau ersoanelor anga,ate într%o contro$ersăF ter!enul a făcut osibilă uti%
li&area celei !ai sălbatice reresiuni ce $iola toate nor!ele legalităţii
re$oluţionare î!otri$a
cu elF î!otri$a oricărei
celor care a$eauersoane
o roastăcereutaţie'
nu era înAcest
$reunconcet
fel sau de
altul de acord
Xduş!an al
ooruluiY eli!ina de fat osibilitatea oricărei lute ideologice osibilitatea de a%
ţi exri!a unctul de $edere asura unei roble!e sau a alteia chiar asura celei
care a$ea un caracter ractic' 8n general şi de fat singura do$adă de $ino$ăţie la
care se făcea ael î!otri$a tuturor nor!elor ştiinţei ,uridice actuale era
X!ărturisireaY acu&atului însuşiF şi aşa cu! au do$edit%o anchetele făcute ulterior
X!ărturisirileY erau obţinute e calea unor constr6ngeri fi&ice asura acu&atului#1.'
Ka :lenara  al :79 din 23%2/ !artie 1./> care a de&bătut lucrările
ongresului WW al :G+ Jheorghiu%De, sunea* "at6ta $re!e c6t la noi în ţară
există ră!ăşiţe ale claselor exloatatoare at6ta $re!e c6t cercurile i!erialiste
agresi$e
$a căuta uneltesc î!otri$a
şi e $iitor ăcii şiînindeendenţei
să lo$ească ooarelor duş!anul
regi!ul de!ocrat%oular de clasă
şi în interesele
oa!enilor !uncii' Aceasta cere o neslăbită $igilenţă organi&aţiilor noastre de
artid şi organelor de stat#'
9e$oluţia co!unistă trebuia să îşi cree&e braţul înar!at scutul care să o
aere' reierul re$oluţiei era conştient însă că braţul acesta nu se utea naşte este
noate' Aşa se face că în 9o!6nia între 23 august 1.44 şi 30 august 1.4
aaratul de siguranţă şi ser$iciile seciale nu au suferit !odificări organi&atorice
sectaculoase cu exceţia lasării unor oa!eni de încredere în funcţiile de
1.
;aportul secret prezentat de 5. #. +ruşciov la Congresul << al PC# din "ebruarie $%= (Arhi$a
Dearta!entului de +tat +GA 4 iunie 1./>) în "Ade$ărul# din 2/ iulie şi 1 august 1.. '11'

1C
co!andă selecţionaţi din r6ndul co!uniştilor cu $echi state în acti$itatea con%
sirati$ă' "8nainte de a se face un artid şi un stat  co!entea&ă <elu Oilber
iniţial !ilitant co!unist aoi $icti!ă a regi!ului  s%a făcut o oliţie co!usă
din !ai !ulte oliţii' osta +iguranţă Jenerală aresta :refectura :oliţiei aitalei
aresta di$ersele ser$icii ale H-D%ului arestau +er$iciul +ecret de =nfor!aţii
aresta' :retutindeni organi&atorii erau H-D%iştiU Acti$iştii $echi şi noi găseau
în oliţie exresia
co!lexele cea !ai directă
de inferioritate' a uterii
<rutalitatea rin şi
era lege care%şi uteauştiinţă
rea !ultă co!ensa toate
de carte
20
noci$ă# '

0irecţia enerală a Securităţii o'orului

Gn !o!ent i!ortant l%a constituit anul 1.4 c6nd autorităţile so$ietice de

ocuaţie î!reună cu conducătorii co!unişti au areciat că regi!ul din 9o!6nia
de$enise suficient de uternic entru a lichida $echile organe de ordine şi
infor!aţii  +iguranţa :oliţia Iandar!eria +ecţia a ==%a de infor!aţii din 7arele
+tat 7a,or
!odelul +er$iciul+ecuritatea
so$ietic* +ecial de =nfor!aţii
ruele de +ecuritate
şi a le înlocui cu noile
7iliţia şi organe
Direcţiaduă
de
=nfor!aţii 7ilitare' 7ai înt6i a a$ut loc la 10 iunie 1.4 o şedinţă de anali&ă în
cadrul +ecretariatului '' al :79 la care Jheorghe Jheorghiu%De, Ana :auRer
-asile Kuca şi eohari Jeorghescu au că&ut de acord asura structurii noii Direcţii
Jenerale a +ecurităţii :oorului (DJ+:) subliniind că aceasta $a fi o "instituţie
!ilitari&ată la care sche!a de organi&are rinciiile bugetul şi ersonalul nu se
$or da ublicităţii#' +ecretariatul '' al :79 ur!a să tri!ită entru co!letarea
ersonalului necesar nu!ai cadre $erificate şi l%a încărcinat e eohari Jeorgescu
!inistrul de =nterne "ca în ti!ul cel !ai scurt să alice în $iaţă hotăr6rile de !ai
sus astfel ca DJ+: să oată îndelini toate sarcinile ce%i stau în faţă# 21'
:rin aDecretul
aţionale nr' 221
9eublicii din 30 9o!6ne
:oulare august 1.4 al :reşedintelui
a fost 7ariiJenerală
creată Direcţia Adunări a
+ecurităţii :oorului în structura 7inisterului de =nterne !enţin6ndu%se în
aralel 6nă la 2 arilie 1./1 +er$iciul +ecial de =nfor!aţii aflat în subordinea
:reşedinţiei onsiliului de 7iniştri cu sarcini de infor!aţii externe şi
contrasiona, treburi !ult rea delicate ca să fie date de la înceut e !6na noului
organ'

20
Nerbert (<elu) Oilber op. cit. ' 4'
21
-e&i :rotocolul nr' 1 al şedinţei +ecretariatului  al :79 din 10 iulie 1.4 '$' 13 Arhi$a aţională
=storică entrală (în continuare Arh' =) fond  al :9 P ancelarie % dosar nr' 14;1.4 ublicat de 7arius
5rea 5aşterea #ecurită3ii în "Analele +ighet >' Anul 1.4' =nstituţionali&area co!unis!ului# undaţia Acade!ia
i$ică <ucureşti 1.. '30/%30>'

1
 Jeneralul%locotenent Jheorghe :intilie (:antelei <odnarenco oreclit
":antiuşa#) a fost nu!it director general al DJ+: cu rang de !inistru iar la 1
sete!brie 1.4 au fost nu!iţi doi subdirectori generali cu rangul de secretari de
stat* general%!aior Alexandru icolschi (<oris JrZ!berg) e$reu basarabean fost
sion so$ietic rins de ++= în ri!ă$ara anului 1.41 şi generalul !aior -ladi!ir
7a&uru (7a&uro$) ucrainean din nordul <uco$inei (ulterior a de$enit a!basador
al 9o!6niei
$edea într%unînsubcaitol
:olonia)'searat'
oţi trei erau cadre so$ietice ale 7J< duă cu! $o!
DJ+: a fost organi&ată în 10 direcţii centrale* Direcţia = (infor!aţii interne)
Direcţia a ==%a (contrasabota,) Direcţia a ===%a (contrainfor!aţii în enitenciare)
Direcţia a =-%a (contrainfor!aţii !ilitare) Direcţia a -%a (cercetări enale)
Direcţia a -=%a (rotecţia !inisterelor) Direcţia a -==%a (tehnică) Direcţia a -===%a
(cadre) Direcţia a =W%a (+ecţia olitică a :79) Direcţia a W%a (ad!inistrati$ă)'
Dearta!entele auxiliare erau de două categorii* cele cu sarcini oerati$e care se
ocuau cu cen&ura coresondenţei sura$egherea şi intercetarea con$orbirilorF
cele neoerati$e cu sarcini de secretariat cifru e$idenţă şi arhi$e22'
Gnităţile teritoriale erau structurate resect6nd organi&area ad!inistrati$%te%
ritorială
teritorialea ţării din aceacoresondenţii
se regăsesc erioadă adicăunităţilor
î!ărţirea e regiuni'
centrale 8n structura
sub for!ă unităţilor
de ser$icii
secţii birouri (infor!aţii interne contrainfor!aţii anchete enale etc')' Acestea se
subordonau conducerii locale dar unităţile centrale fiecare e rofilul său a$eau
dret de diso&iţie şi control coordon6nd şi răsun&6nd de acti$itatea secifică e
întreg teritoriul ţării' a unităţi teritoriale funcţionau Direcţiile 9egionale <raşo$
lu, onstanţa raio$a Jalaţi =aşi 5radea :iteşti +ibiu +ucea$a şi i!işoara'
ot ca structură teritorială a fost organi&ată şi +ecuritatea aitalei şi birourile de
securitate ale raioanelor otri$it organi&ării ad!inistrati$e' eful acestei structuri
în erioada 1.4%1./3 a fost colonelul Aurel +tancu ilegalist şi fost lutător în
+ania în ti!ul ră&boiului ci$il23' 8n 1./ e !oti$ că "+ecuritatea nu !ai a$ea o
ba&ă deDin
lucru nu!eroasă#
iunie 9egionala
1./0 birourile =lfo$ a fost
de securitate desfiinţată'
a$eau obligaţia de a întoc!i &ilnic
buletine infor!ati$e detaliate curin&6nd fate şi stări de sirit din &ona de
acţiune trans!ise între orele /%/30 telefonic ser$iciilor centrale cărora le erau
subordonate' 8n situaţia declanşării unor e$eni!ente i!ortante raortarea se
executa în !axi! 30 de !inute de la sesi&area acestora' iecare infor!aţie

22
-e&i e larg Dennis Deletant Ceauşescu şi #ecuritatea. Constrngere şi disiden3ă !n ;omnia anilor $%=4
$%>% <ucureşti Nu!anitas 1.. ' 0%2'
23
-asile răciunoiu (a3a nevăzută a #ecurită3ii romne. #piona6 şi contraspiona6  <ucureşti Editura +ocietăţii
e!us 1..> ' />'

1.
conţinută în buletin trebuia să curindă şi !ăsurile întrerinse sau cele de
ersecti$ă'
:rin DJ+: a fost ractic înlocuită Direcţia Jenerală a :oliţiei de +iguranţă'
5ficial noua instituţie ră!6nea o direcţie a 7inisterului Afacerilor =nterne' 9olul
său definit în ba&a Decretului 221 era acela "de a aăra cuceririle de!ocratice şi
de a asigura securitatea 9eublicii :oulare 9o!6ne î!otri$a uneltirilor
duş!anilor interni
erau singurele şi externi#'
abilitate 8n $ederea
"a instru!enta îndeliniriiceacestui
infracţiunile rol organele
ri!e,duiesc de securitate
regi!ul de%
!ocratic şi securitatea oorului# iar co!etenţele acestora în !aterie se
exercitau e întreg teritoriul ţării'
Decretul nr' 221 nu reci&a detaliile de organi&are încadrare dotare şi
funcţionare a DJ+: şi nici atribuţiile sau co!etenţele secifice toate acestea
ur!6nd a fi stabilite rin "deci&iile# şi "instrucţiunile# de ordin intern ale
7inisterului Afacerilor =nterne' Astfel de "deci&ii# şi "instrucţiuni# nu uteau fi
date ublicităţii ele nea$6nd nici !ăcar arobarea de rinciiu a unui organ
legislati$' otuşi de$eneau executi$e o dată cu înscrierea lor într%un registru
secial şi co!unicate celor interesaţi' Ka fel erau excetate de la ublicare în
7onitorul
dreturile şi5ficial "nor!ele
îndatoririle de nu!irebugetul
ersonalului# tratare DJ+:
şi ieşireiar
din"anga,area
ser$iciu recu! şi
efectuarea
,ustificarea şi $erificarea cheltuielilor# ur!au să se facă "rin derogare de la legea
contabilităţii ublice confor! diso&iţiunilor din legea fondului entru cheltuieli
în interese suerioare de stat#' +e transferau astfel în sarcina conducerii 7A=
co!etenţe ractic neli!itate cu riscul de a fi ierdute oric6nd de sub controlF se
deschidea în acelaşi ti! calea sre abu&uri şi ilegalităţi de tot felul' :oate că
aceasta este şi cau&a entru care încă din ri!ii ani de existenţă ai DJ+:
organi&area funcţionarea şi atribuţiile acesteia au suferit nu!eroase schi!bări şi
reorientări24'
Ka 30 !artie 1./1 rin Decretul nr' /0 DJ+: şi%a schi!bat nu!ele în
Direcţia
++= Jenerală
a intrat a +ecurităţii
în co!unerea +tatului
DJ++' ouaiarconfiguraţie
rin Decretul 2>4 din
a DJ++ era2ur!ătoarea*
arilie 1./1
Direcţia A (in for!aţii externe)F Direcţia < (contrasiona,)  aceste două noi
structuri erau în fond cele reluate de la ++= adică +ecţia = infor!aţii externe şi
+ecţia a ==%a contrainfor!aţii  Direcţia  (contrasabota,) Direcţia E
(contrainfor!aţii în 7iliţie) Direcţia  (fila,) Direcţia J (cercetări enale)
Direcţia N (contrainfor!aţii în forţele ar!ate) Direcţia = (rotecţia conducerii
:79 şi a ersoanelor care se bucurau de i!unitate dilo!atică) Direcţia I (cadre
şi şcoli) Direcţia H (ad!inistra ţie) Direcţia K (conducerea organi&aţiilor de
artid)' 7ai existau şi dearta!ente entru contabilitate arhi$ă intercetarea
24
-e&i şi lorin 7aghiar Adi%Alexandru răciun 0egalitatea #ecurită3ii, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare
şi represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '101%10C'

20
coresondenţei transortul docu!entelor secrete şi secretariat' :entru a reflecta
reorgani&area ad!inistraţiei locale din sete!brie 1./0 c6nd ,udeţele au fost
î!ărţite astfel înc6t să for!e&e 2 regiuni nu!ărul direcţiil or regionale a sorit
entru a coresunde acestei cifre2/'
Duă cu! se oate constata înce6nd cu 30 !artie 1./1 instituţia
+ecurităţii ro!6neşti insirată duă !odelul so$ietic a co!asat cele două funcţii
Pregi!ului
infor!aţii externe şi
co!unist' contrainfor!aţii
ercetătoarea A!%Hnight
ractică ce oglindea
sublinia ba&ele
e bună ideologice
dretate ale
că rintr%
o astfel de ractică "se esto!a diferenţa dintre ina!icul de este hotare şi
a!eninţările olitice interne e !oti$ că acestea erau !ereu de insiraţie străină#2>'
7odificări s%au rodus şi în $6rful ierarhiei' Astfel şedinţa lenară a :79
din 2>%2C !ai 1./2 a hotăr6t îndeărtarea lui eohari Jeorgescu din funcţia de
!inistru de =nterne e care o deţinuse încă din noie!brie 1.44' a succesor a fost
nu!it Alexandru Drăghici care $a ocua funcţia între 2 !ai%2C sete!brie 1./2
şi 20 !artie 1./C%1C !artie 1.>/' 8n inter$alul 2 sete!brie 1./2%1. !artie 1./C
funcţia de !inistru al Afacerilor =nterne a fost deţinută de :a$el tefan iar
Alexandru Drăghici a îndelinit funcţia de !inistru al +ecurităţii +tatului' Acesta
din ur!ă fuseseentral
a o!itetului ad,unctul lui Jheorghe
al :79 :intilie la
rintre sarcinile +ecţia
sale olitică şi sura$egherea
nu!ăr6ndu%se ad!inistrati$ă
contrainfor!ati$ă a !e!brilor no!enclaturii iar c6nd :intilie a lecat să reia
conducerea DJ+: în august 1.4 Drăghici i%a ur!at în funcţie'
Ka 20 sete!brie 1./2 DJ++ s%a searat de 7inisterul Afacer ilor =nterne
otri$it Decretului nr' 324 şi a fost încororat tot duă !odel so$ietic într%un
organis! nou distinct  7inisterul +ecurităţii +tatului (7++)' +tructura a ră!as
neschi!bată cu exceţia înfiinţării unui insectorat general şi a unei +ecţii H
entru contrainfor!aţii în cadrul închisorilor' Această reorgani&are a fost de scurtă
durată' oarte osibil conflictul dintre noua conducere de la Hre!lin  duă
!oartea lui +talin  şi <eria soldat cu arestarea şi î!uşcarea celui din ur!ă în
iunie 1./3unei
acordarea să%llibertăţi
fi a$erti&at
rea e Nruşcio$
!ari desre
ser$iciului ericolele !oti$
de securitate e care le i!lică
entru care s%au
dat instrucţiuni consilierilor so$ietici de la <ucureşti să reco!ande fu&iunea 7++
cu 7A= fat reali&at la C sete!brie 1.//' 6te$a luni !ai t6r&iu la 11 iunie
1./> rin Notăr6rea onsiliului de 7iniştri nr' 13>1 7inisterul Afacerilor =nterne
a fost reorgani&at şi î!ărţit în două dearta!ente* Dearta!entul +ecurităţii şi
Dearta!entul =nternelor' el din ur!ă răsundea de 7iliţie şi închisori în ti!
ce ri!ul a !oştenit structura DJ++ cu ur!ătoarele !odificări* Direcţia =
(infor!aţii interne) Direcţia a =-%a (contrasabota,) Direcţia a -%a
25
Dennis Deletant op., ' C4%C'
26
A! Hnight 1GB după 1GB. #curtă istorie a eternei securită3i de stat  Editura Elit <ucureşti 1... ' '

21
(contrainfor!aţii în forţele ar!ate) Direcţia a -=%a (transort) Direcţia a -==%a
(fila,) Direcţia a -===%a (cercetări enale) Direcţia a =W%a (rotecţia conducerii
:79)' 7ai existau Direcţia adre şi 8n$ăţă!6nt şi Direcţia Ad!inistrati$ă şi un
+ecretariat Jeneral' +tructurile tehnice a$eau ur!ătoarele denu!iri*
Dearta!entul < (contrainfor!aţii radio) De arta!entul  (arhi$e)
Dearta!entul D (transort deţinuţi) Dearta!entul  (intercetarea
coresondenţei)
entru regătireaDearta!entul
ofiţerilor şi altaN entru
(cifru) în$ăţarea
Dearta!entul  (tehnic)'
li!bilor străine au5 fost
şcoală
şi ele
2C
lasate sub controlul Dearta!entului +ecurităţii '
:e ba&a structurii organi&atorice se oate sesi&a cu uşurinţă că +ecuritatea nu
a a$ut 6nă în anul 1./> atribuţii şi organe seciali&ate entru deţinuţii olitici din
enitenciare şi coloniile de !uncă exceţie făc6nd sura$egherea contrain%
for!ati$ă a ofiţerilor subofiţerilor şi truei care îndelineau ser$iciul acolo' Asta
nu însea!nă că +ecuritatea este absol$ită de cri!ele şi atrocităţile care s%au
etrecut în siste!ul enitenciar ca ur!are a alicării !ăsurilor de "reeducare# a
deţinuţilor olitici' Di!otri$ă nu nu!ai că ofiţerii de securitate nu au inter$enit
entru a cur!a abu&urile în cele c6te$a ca&uri c6nd au sesi&at ase!enea fate 
fie că nuîns%a
situaţii careîntrerins ni!icînfieacţiunea
s%au i!licat că au fost daţi afară a dar
de exter!inare au fost nenu!ărate
"duş!anilor oorului#'
rebuie reci&at că +ecuritatea a fost rincialul furni&or al infor!aţiilor ri$ind
internarea ersoanelor în uşcării şi colonii de !uncă'

iliţia &i tru'ele de securitate

Ka înceutul anului 1.4. au fost constituite alte două organe de securitate

internă' 7ai înt6i la 23 ianuarie a fost înfiinţată Direcţia Jenerală a 7iliţiei
(DJ7) entru a înlocui :oliţia iar la C februarie rin Decretul nr' 110 s%au
constituit ruele de +ecuritate care au înlocuit Iandar!eria' A!bele organe au
fost lasate sub autoritatea 7inisterului Afacerilor =nterne' Jeneralul%locotenent
:a$el ristescu se are că de srcine rusă a fost nu!it cu înceere de la 2
ianuarie 1.4. co!andant al DJ7 funcţie e care a îndelinit%o 6nă la 2 iunie
1./22' :rintre sarcinile 7iliţiei se nu!ărau* e!iterea $i&elor de do!iciliu ceea ce
facilita sarcina de ur!ărire a delasărilor oulaţiei de sura$eghere a susecţilor
şi infractorilor recu! şi de a regăti deortările' Desigur DJ7 a$ea în
resonsabilitate şi sarcini secifice de oliţie cri!inalitate infracţiuni de dret
27
Dennis Deletant op. cit., ' 1'
2
-alentin <ălteanu 'gen3ii 51V8 şi consilierii sovietici din 7'I şi #ecuritate  în "Dosarele istoriei# an = nr'
3 1..> ' 4/'

22
co!un traficul rutier etc' 8n co!une şefii osturilor de 7iliţie a$eau şi sarcini
secifice organelor de securitate* identificarea şi sura$egherea ersoanelor care
înainte de 23 august 1.44 făcuseră arte sau si!ati&aseră cu artidele "burghe&o%
!oşiereşti# acti$aseră în organi&aţiile olitice extre!iste de dreata !ai ales în
7işcarea legionară' :otri$it datelor esti!ati$e 7iliţia a$ea în 1./3 un efecti$ de
40 000 de cadre (ofiţeri subofiţeri şi anga,aţi ci$ili)'
8n cadrul
ruelor schi!bărilor
de +ecuritate a$6ndorgani&atorice
un efecti$ totaldin
de 1./1 a luat
30 >00 fiinţă1./>
din care o!anda!entul
ofiţeri 2213
subofiţeri . anga,aţi ci$ili şi 2> 333 !ilitari în ter!en (truă)' Ka !i,locul anilor
S/0 truele de securitate nu!ărau 1>/ 000 de cadre organi&ate în brigă&i şi
echiate cu artilerie !aşini blindate şi a$iaţie' :rincialele lor atribuţii au fost*
!enţinerea ordinii ublice în !a,oritatea centrelor industriale şi înăbuşirea oricărei
re&istenţe î!otri$a unor !ăsuri gu$erna!entale cu! ar fi colecti$i&area
agriculturii sau naţionali&area rorietăţilor2.' :e arcursul anilor S/0 truele de
securitate au fost che!ate să lichide&e re&istenţa arti&anilor antico!unişti în
&onele !untoase şi într%un rol asi$ au fost folosite entru a&a coloniilor de
!uncă care în 1./0 au fost lasate sub autoritatea unui dearta!ent secial din
7inisterul
7uncă' Afacerilor =nterne cunoscut sub nu!ele de Direcţia Gnităţilor de
a ur!are a trecerii truelor de grăniceri în subordinea 7inisterului orţelor
Ar!ate în 1.>0 rin reorgani&area o!anda!entului ruelor 7inisterului
Afacerilor =nterne s%au desfiinţat !a,oritatea unităţilor truelor de securitate
!enţin6ndu%se nu!ai două batalioane în <ucureşti cu un efecti$ total de C22
osturi din care* /0 ofiţeri  subofiţeri şi >44 !ilitari în ter!en rere&ent6nd
efecti$ul cel !ai scă&ut de la înfiinţarea truelor de securitate'
Ka 30 !ai 1.>3 controlul truelor de securitate a fost luat Dearta!entului
+ecurităţii şi atribuit unui dearta!ent searat din cadrul 7inisterului de =nterne'

0irecţiade
(Ser,iciul des'iona=
In;ormaţii <terne
al Securităţii)
Arhitectul Direcţiei de =nfor!aţii Externe (D=E) adică al ser$iciului de
siona, al +ecurităţii a fost Alexandr 7ihailo$ici +aharo$sRi şeful consilierilor
so$ietici din 9o!6nia în erioada 1.4.%1./3' Acest ser$iciu considerat de
"ărintele# său ca un organ de siona, so$ietic din 9o!6nia a constituit
contribuţia sa cea !ai i!ortantă la so$ieti&area 9o!6niei' De altfel lui
+aharo$sRi îi lăcea să se laude sun6nd că "acest ser$iciu este dia!antul cel !ai
2.
-e&i şi lara os!ineanu ?rupele de securitate !n $%=>. @rganizarea, structura şi zone de responsabilitate,
în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001
' .2%100'

23
de reţ în coroana Lsa%n.n'M rofesională#' 8ntr%ade$ăr reali&ările lui +aharo$sRi în
9o!6nia au fost at6t de bine areciate la Hre!lin înc6t duă ce el s%a întors la
7osco$a în 1./3 a fost nu!it !ai înt6i ad,unct şi aoi şef al atotuternicului
ser$iciu de siona, so$ietic (:JG  Pervoe Glavnoe pravlenie  :ri!a
Direcţie Jenerală)30'
:e ri!a agină a !anualului "=storia siona,ului so$ietic ( Istoria
#ovetsAoi ;azvedAi) ri!it
tiărit cu !a,uscule* de Direcţia
" #piona6ul de =nfor!aţii
capitalist raporteazăExterne
istoria,lanoi
înfiinţar
o creămea sa era
#' A!
făcut această !enţiune entru a se reţine că nu este $orba de o si!lă neotri$ire
de ter!eni ci de o deosebire funda!entală din unct de $edere concetual între
doctrina occidentală şi cea so$ietică în ceea ce ri$eşte rolul şi locul ser$iciului de
siona, în surastructura instituţiilor statale' :e de altă arte organi&area D=E duă
conceţia siona,ului so$ietic a înse!nat renunţarea deliberată chiar anunţată la
ceea ce fusese $aloros în tradiţia acti$ităţii infor!ati$e a fostului ++=' :oate că şi
datorită acestui asect 7ihai :elin un neobosit truditor al cercetării arhi$elor
secrete ro!6neşti şi străine considera că D=E a fost "una dintre creaţiil e cele !ai
nefericite ale regi!ului co!unist din 9o!6nia#31'
reată atribuţii
ur!ătoarele rin Decretul
:
nr' /0 din 30 !artie 1./1 D=E trebuia să îndelinească
" % descoerirea din ti! a acţiunilor duş!ănoase şi de siona, din ţările
i!erialiste î!otri$a 9o!6niei şi a lagărului socialist;
% obţinerea de docu!ente secrete cu caracter olitic econo!ic şi !ilitar din
lagărul i!erialist;
% ătrunderea în centrele de siona, occidentale cu scoul descoeririi
agenţilor tri!işi de către aceste centre în ţara noastră;
% stabilirea situaţiei olitice şi econo!ice din ţările caitaliste şi a
Xcontradicţiilor din lagărul i!erialiştilorY;
% organi&area !uncii infor!ati$e e ba&ă de re&idenţe în ur!ătoarele ţări :
+GA Anglia Jer!ania 5ccidentală ranţa =talia <elgia Austria El$eţia
urcia Jrecia Egit =srael şi +iria%Kiban;

30
Date interesante desre Alexandr 7ihail$ici +aharo$sRi !ai !arele consilierilor so$ietici acreditaţi e l6ngă
+ecuritatea ro!6nă le înt6lni! în lucrarea !e!orialistică a lui 5leg Halughin #pmaster. 7 9 Diers in
Intelligence and Espionage 'gainst t*e est (7aestrul sion' 32 de ani e care i%a! etrecut în acti$itatea de
infor!aţii şi siona, contra 5ccidentului) scrisă î!reună cu en 7ontaigne* "+aharo$s Ri a condus siona,ul
so$ietic din 1./> 6nă în 1.C1' El insira tea!ă şi resect în acelaşi ti!' Era o ersoană taciturnă' A$ea e
conştiinţă lichidarea !ai !ultor ersoane trădători sau care st6n,eneau HJ< şi uterea so$ietică' 8n final +aharo$sRi
a fost înlocuit rin intrigă' Era un rofesionist încăăţ6nat care a refu&at să se lie&e cererilor antura,ului lui
<re,ne$ cunoscut sub nu!ele de 7afia din Dneroetro$sR (oraşul de baştină al liderului so$ietic)#'
31
:elin 7ihai 8IE $%4$%>-. Culisele spiona6ului romnesc  <ucureşti Editura E$eni!entul ro!6nesc 1..C
' .'

24
 % desfăşurarea de acţiuni infor!ati$%oerati$e î!otri$a e!igraţiei ro!6ne
din străinătate Xcu scoul de a desco!une organi&aţiile şi gruările olitico%
reacţionare de a cunoaşte din ti! acţiunile lor duş!ănoase î!otri$a 9:9 şi de a
con$inge sre reatriere ele!entele din aceastră e!igraţieiY' De ase!enea erau
re$ă&ute acţiuni care să co!ro!ită Xconducătorii e!igraţiei ro!6neşti
reacţionare faţă de stă6nii lor şi oinia ublicăY recu! şi crearea unei situaţii de
neîncredere generală
% infiltrarea şi susiciune
în cadrul în interiorul
bisericilor ortodoxee!igraţiei
;
din străinătate în scoul for!ării în
gruurile din ,urul acestora a unui curent de oinie fa$orabil regi!ului co!unist;
% organi&area !uncii în r6ndurile e!igraţiei e$reieşti de ro$enienţă
ro!6nească stabilită în =srael entru a slăbi acti$itatea organi&aţiilor sioniste în
r6ndurile e$reilor din 9:9 recu! şi entru a folosi osibilităţile de infor!are în
=srael î!otri$a altor state caitaliste;
% obţinerea e orice cale de atente şi infor!aţii cu caracter tehnico%ştiinţific
din ţările caitaliste;
% asigurarea sura$egherii oerati$e şi de aărare a coloniei ro!6neşti şi a
oficiilor dilo!atice ale 9:9 în străinătate;
% re$enirea ătrunderii ser$iciilor de infor!aţii şi contrainfor!aţii duş!ane
în r6ndurile coloniei ro!6neşti şi a rere&entanţilor 9:9#'
Atestările docu!entare din $arii surse fiind indubitabile ute! considera că
tiurile de sarcini ale D=E P "culegerea de infor!aţii# şi "!ăsurile acti$e este
hotare# % au fost de la înceut $ariante ro!6ni&ate ale !isiunilor siona,ului
so$ietic* acti$itate de oliţie olitică în e!igraţie şi în r6ndul ersonalului ro!6n
din 5ccidentF furtul de tehnologie !odernă şi a altor $alori occidentale e care
siste!ul co!unist nu era caabil să le roducăF acţiuni infor!ati$e contra A5
ce $i&au siste!ele de aărare în scoul facilităţii exansionis!ului so$ieticF
obţinerea de infor!aţii olitice necesare extinderii în 5ccident a cultului
Hre!linului şi a acoliţilor săi din <ucureştiF de&infor!area 5ccidentului asura
situaţiei reale din G9++ 9o!6nia şi alte ţări ale siste!ului socialist' 8n afara
acestor obiecti$e funda!entale i!use de agenţii 7osco$ei D=E şi%a axat de
ase!enea acti$itatea e crearea tehnocraţiei necesare entru reluarea sub control
a bisericilor şi a altor instituţii ale e!igraţiei ro!6ne în 5ccident în scoul
transfor!ării acesteia într%o $eritabilă coloana a -%a a regi!ului co!unist de la
<ucureşti'
D=E a fost organi&ată e ţări şi saţii geografice cu tendinţa de a curinde
întreaga Euroă  !ai uţin ţările socialiste A!erica Iaonia 5rientul
8ndeărtat şi unele ţări asiatice' Ka înceut structura D=E a fost identică cu cea a
:JG fiind î!ărţită în co!arti!ente ase!ănătoare* direcţii entru infor!aţii
olitice !ilitare şi econo!iceF co!arti!ent seciali&at în acti$ităţi î!otri$a

2/
e!igraţiei ro!6neşti din 5ccidentF co!arti!ent entru siona, industrialF unitate
de contrainfor!aţii externeF ser$iciul entru oeraţii sub steag străin şi ofiţeri
ilegali sub acoerireF ser$iciul entru sura$egherea electronică a a!basadelor şi a
altor rere&entanţe oficiale ale 9o!6nieiF centru de co!unicaţii cifrateF un ser$iciu
entru transortarea curierului dilo!atic'
8n inter$alul 1./1%1.// D=E a fost co!usă din două secţii : una de cifru
(secţia
re&er$ăN) şi una "A$i&e
a directorului' şi :aşaoarte#
Duă &ece
reorgani&area ser$icii unAfacerilor
7inisterului birou indeendent şi o20
=nterne din
iunie 1./> D=E a a$ut ur!ătoarea organigra!ă :
#ecretariatul care a$ea ca resonsabilităţi : asigurarea controlului asura
îndelinirii sarcinilor; !enţinerea legăturii oerati$e cu 7inisterul Afacerilor
Externe şi cu 7inisterul o!erţului Exterior ; ţinea e$idenţa fondurile băneşti ;
asigura traducerea !aterialelor de interes $enite din străinătate în secial extrase
din resa străină ; executa lucrări de rerodecere şi fotografiere ; ţinea legătura
oerati$ă radio cu re&idenţele din exterior; asigura e$idenţa dosarelor oerati$e şi a
cartotecii (indicele general de regăsire a ersoanelor aflate în atenţie)'
#erviciul II a$ea în resonsabilitate acti$itatea infor!ati$ oerati$ă e
saţiul +GA 7arii <ritanii şi a ţărilor din A!erica Katină'
#erviciul III coordona re&idenţele din Jer!ania şi Austria'
#erviciul IV a$ea în resonsabilitate "roble!a e!igraţiei# ro!6ne din
5ccident resecti$ enetrarea infor!ati$ă a !ediilor for!ate din "ele!entele
reacţionare cu scoul destră!ării acestora#' De !enţionat că rin această structură
+ecuritatea ro!6nă a fost singurul ser$iciu secret din lagărul co!unist care şi%a
rous un astfel de obiecti$ celelalte refer6nd să folosească !e!brii e!igraţiei
entru ro!o$area acoerită a unor interese ale statului'
#erviciul V gestiona acti$itatea infor!ati$ă a re&idenţelor din ranţa' =talia
El$eţia <enelux şi ţările scandina$e'
#erviciul VI se ocua cu !unca infor!ati$%oerati$ă în ţările 5rientului
Aroiat (urcia =srael Egit şi +iria)'
#erviciul VII , era o structură nou înfiinţată entru culegerea de infor!aţii cu
caracter tehnico%ştiinţific'
#erviciul VIII cu atribuţii e linie de rotecţie contrainfor!ati$ă !ai recis
$eghea ca sionii ro!6ni din străinătate să nu defecte&e în sensul de a fi racolaţi de
agenţii ser$iciilor de contrasiona, cu care se confruntau'
#erviciul I< a$ea sarcini ad!inistrati$e şi de gosodărire.
#erviciul Cadre ţinea e$idenţa ersonalului regătea dosarele de cadre şi
întoc!ea !aterialelele entru înaintarea în grad decorarea trecerea în re&er$ă
ensionarea iar în ca&ul unor abateri discilinare rounea !ăsurile în consecinţă'
Biroul Ci"ru relucra întreaga coresondenţă cifrată a D=E'

2>
 Biroul 8evize gestiona $aluta necesară în scouri oerati$e32'
Ka înceutul anului 1.>0 s%a for!at în D=E un ser$iciu secial orientat
exclusi$ sre roble!ele !ilitare ale lu!ii occidentale sub titulatura codificată
"A7#'
:rin ur!are D=E a fost construită ornindu%se de la structura +ecţiei =
=nfor!aţii Externe a ++= e care a încadrat%o cu "oa!eni noi# şi condusă de ofiţeri
de infor!aţii
so$ietică' so$ietici eulterioare
9estructurările o conceţie so$ietică
datorate şi a fost
e$oluţiei ghidatăoerati$e
situaţiei e o !entalitate
i!use de
ro!o$area intereselor ro!6neşti e lan extern au rere&entat un reflex firesc de
adatare dar fără să schi!be esenţial cel uţin 6nă la ni$elul anilor S>0
rincialul obiecti$ P "luta cu duş!anul din exterior#' De aici şi conclu&ia
indubitabilă că D=E a ser$it cu rioritate interesele so$ietice şi în rea !ică !ăsură
e cele ale 9o!6niei' Acest asect a fost sesi&at şi de cercetătoarea a!ericană
A! Hnight care a subliniat cu claritate că "=!eriul HJ< se întindea şi este
Euroa 9ăsăriteană unde organi&aţiile oliţiei secrete create de so$ietici duă al
doilea ră&boi !ondial au consolidat do!inaţia 7osco$ei şi au efectuat oeraţiuni
în nu!ele HJ<#33'

D=E a 8n
fostcartea sa 7oştenirea
încadrată cadre şi a$ea=on
cu C00 de1remlinului !ai7ihai
!ulţi:acea
ofiţeri susţine
so$ieticicădec6t
la înceut
toată
+ecuritatea internă' 8n organigra!ele oficiale aflate în Arhi$a 7inisterului de
=nterne cifra cea !ai !are de anga,aţi ai D=E entru erioada 1./1%1./> este de
3/. ersoane dintre care 2.C ofiţeri 14 sergenţi şi 4 anga,aţi ci$ili' onducerea
D=E era for!ată în !are arte din co!unişti ruşi bulgari unguri e$rei ucraineni
sau ger!ani care lucraseră în erioada interbelică şi în ti!ul celui de%al doilea
ră&boi !ondial entru o!intern' :e arcurs de$eniseră cetăţeni so$ietici şi ofiţeri
acoeriţi în ser$iciile de siona, ale Hre!linului' ici unul dintre ei nu a încercat
să%şi ascundă legăturile cu siona,ul so$ietic' Di!otri$ă îşi făceau un titlu de
glorie din acti$itatea lor entru so$ietici34'
8n afara
so$ietici cadrelor
care lucrau subdediferite
co!andă D=E a fost
acoeriri î!6n&ită
în ri!ul r6ndcu
în nenu!ăraţi alţi ofiţeri
beneficiul :JG' Gnii
erau tri!işi la <ucureşti doar entru c6te$a &ile cu scoul de a instrui agenţii :JG
din 5ccident cu tehnica fotografierii a cifrului radioului şi alte !i,loace de
legătură secifice acti$ităţii de infor!aţii externe' Era !ai sigur în sens de
rotecţie contrainfor!ati$ă entru aceşti agenţi ai :JG din 5ccident să $ină în
32
Aud lorin <anu 8irec3ia I4a In"orma3ii E/terne F8.I.E.. 'tribu3ii şi organizare F$%$4$%= în
"''+'A'+' +tudii# $ol'= ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia comunistăH, <ucureşti
2001 '43%4>'
33
A! Hnight op. cit., ' '
34
:acea =on 7ihai 7oştenirea 1remlinului <ucureşti Editura -enus 1..3 ' 1/> şi ur!'

2C
9o!6nia dec6t să !eargă în G9++' Alţi ofiţeri ai :JG care a$eau ca !isiune
recrutarea cetăţenilor occidentali atraşi te!orar în 9o!6nia stăteau în ţara
noastră luni în şir' 9o!6nia de$enise în anii S/0 un fel de lacă turnantă entru
siona,ul şi contrasiona,ul so$ietic'
5 altă categorie de ofiţeri ai :JG care a$eau ca sarcini să recrute&e oa!eni
de afaceri şi turişti occidentali ce $i&itau 9o!6nia locuiau er!anent în <ucureşti
şi
la lucrau at6tlor'
diso&iţia în sediile
E$identD=E c6t şicheltuielile
că toate în casele consirati$e întreţinute
erau suortate secialalocate
din fondurile şi use
de statul ro!6n rin inter!ediul +ecurităţii'
9e&idenţele externe ale D=E se aflau şi !ai !ult sub controlul :JG dec6t
ser$iciile din entrală' De exe!lu :hili Ernest un $echi !e!bru al :artidului
o!unist 7aghiar  care în ti!ul celui de%al doilea ră&boi !ondial lucrase
entru =G3/ în ranţa  în D=E figura ca şef al "7isiunii o!erciale 9o!6ne
din Jer!ania de -est# (re&idenţă acoerită de siona, a D=E)'
a şi :JG întregul ersonal al D=E a$ea grad !ilitar şi era considerat arte
integrantă a forţelor de securitate' Duă !odelul siona,ului so$ietic ofiţerii D=E
nu a$eau $oie să oarte unifor!a !ilitară în sediul unităţilor toţi ofiţerii oerati$i
foloseau nu!e
era inter&is consirati$e
să cunoască stabilitereală
identitatea de ofiţerii cadrişti
a colegilor lor' în !o!entul
onfor! anga,ării' Ke
regula!entelor
H-D introduse şi în D=E ofiţerii a$eau ordine stricte să nu%şi di$ulge nu!ele
ade$ărate adică nu!ele !enţionate în certificatele de naştere şi actele de bote&' 5
altă interdicţie se referea la secreti&area gradelor !ilitare ale celor care lucrau în
D=E nefiind er!is să se facă referire la grad în aelurile şi răsunsurile la
acestea în dialogurile dintre ofiţeri' Ka fel erau inter&ise for!ulele !ilitare folosite
în ar!ată în ca&ul ieşirii la raort recu! şi salutul între grade diferite' 8n această
lu!e a +ecurităţii externe se dorea ca totul să fie anoni!' 5fiţerii tri!işi la ost în
străinătate a$eau acoerire de dilo!aţi de ataşaţi co!erciali de salariaţi
(funcţionari) ai 5G sau ai altor organi&aţii internaţionale' 8n realitate "ser$iciul
de siona, din
"indicaţii# erau9o!6nia#
lege entrunuacti$itatea
era dec6t oofiţerilor
secţie condusă
ro!6nide
3> ofiţeri so$ietici ale căror
'
=nteresante de&$ăluirii ri$ind regulile se$ere ale secreti&ării le datoră! şi
!e!orialistului Jheorghe =onescu 5lbo,an* "8n sediile D=E toţi erau consilieri
econo!işti ingineri etc' duă cu! cereau nor!ele de consirare a sediilor D=E*
unele erau cunoscute ca institute de cercetări altele ca rere&entanţe econo!ice ale
unor state sau concerne industriale occidentale' =nterdicţiile şi consirati$itatea
legată de acti$itatea sediilor a$eau o singură !oti$aţie* de&infor!area agenturilor
străine care ar fi fost interesate să afle date şi infor!aţii din interiorul D=E rin

35
=G P Direcţia de =nfor!aţii Externe a HJ<;JGJ<;7J< 1.41%1./4 redecesor al :JG'
36

-e&i e lar la :acea =on 7ihai op. cit' ' >0%>2'

2
intercetarea con$orbirilor telefonice sau rin lantarea de !icrofoane ascunse în
birourile !ai i!ortante3C#'
-a trebui să recunoaşte! că siste!ul de ăstrare a secretului al
co!arti!entării şi consirati$ităţii acti$ităţii de infor!aţii era bine us la unct'
El era insuflat tinerilor ofiţeri ro!6ni recrutaţi entru !unca de infor!aţii at6t e
ti!ul cursului de iniţiere c6t şi e toată durata acti$ităţii lor sub for!ula* "oate
secretele str6nse
!unca noastră întrea lăsa
dec6t aceste &iduri şi
secretele să aici să ră!6nă'
&boare i!ic
în $oie' +ă nu e !ai i
fi! $igilenţi[ gra$ în
$igilenţa
însea!nă să nu sui altuia ceea ce cre&i că se oate sune ci nu!ai ceea ce trebuie
sus3#' ără îndoială că intenţia so$ieticilor era de a crea în r6ndul ofiţerilor
ro!6ni "cadre de năde,de# care rin rofesionalis! şi !entalitate să nu se
deosebească cu ni!ic de agenţii $eritabili ai siona,ului so$ietic' Aşa se face că
duă reche!area lui Alexandr +aharo$sRi la 7osco$a ofiţerii so$ietici au
continuat să racole&e nu!eroase surse ale direcţiilor de infor!aţii externe şi de
contrasiona, de la <ucureşti astfel înc6t !ulţi ofiţeri ro!6ni lucrau !ai !ult
entru ser$iciile de siona, so$ietice dec6t entru regi!ul co!unist al lui
Jheorghiu%De, ase!enea ractici gener6nd nu o dată situaţii enibile'
Docu!entele
icolau atestă
care a deţinut că ri!ul
funcţia şef alarilie
în erioada D=E a 1./1%!artie
fost generalul so$ietic
1./4' +erghei
8nainte de a fi
nu!it şef al D=E icolau fusese ti! de atru ani (ulti!ul) director general al ++='
=%a succedat în funcţie generalul !aior -asile -6lcu bulgar de srcine şi care
$orbea scricat ro!6neşte' Acesta a$ea ca studii doar şate clase ele!entare
absol$ite în 1.22 la care se adăugau încă doi ani la Gni$ersitatea "tefan
Jheorghiu#'
8n 1.// conducerea D=E a fost schi!bată robabil ca o consecinţă a
atentatului asura Kegaţiei ro!6ne de la <erna e$eni!ent asura căruia $o! stărui
la locul otri$it' 8n funcţia de şef al D=E a fost nu!it în octo!brie acelaşi an
7ihai Ja$riliuc acti$ist de artid care 6nă atunci îndelinise funcţia de
reşedinte alalregi!ului
i!ortant o!isieideontrolului deKa+tat'
la <ucureşti' Acesta alde$ine
ongresul raid
==%lea al uncare
:79 ersona,
s%a
desfăşurat între 23%2 dece!brie 1.// 7ihai Ja$riliuc a fost ales !e!bru în 
al :79 ceea ce rele$ă interesul conducerii artidului entru acti$itatea de siona,'
a ad,uncţi ai şefului D=E au fost nu!iţi ofiţeri de carieră* coloneii icolae
Doicaru Aurel 7oiş +olo!on +abău şi Jheorghe :ele' Doicaru fusese şef al
Direcţiei 9egionalei de +ecuritate onstanţa şi se făcuse cunoscut şi areciat rin
rolul ,ucat la înscenarea aşa%&isului roces al sabotorilor de la analul DunăreP
7area eagră' olonelul Aurel 7oiş a$ea şi el un trecut "glorios# re!arc6ndu%se
rin &elul deus în distrugerea gruurilor ar!ate din re&istenţa antico!unistă din
3C
Jh' =onescu 5lbo,an Good be, domnule Pacepa, <ucureşti =+=+ 9A= 1..2 ' >'
38

=on 7ihai :acea op. cit' în loc'cit'

2.
7unţii <anatului' Ka scurt ti! înceutul anului 1./> Aurel 7oiş a fost nu!it în
funcţia de şef al re&idenţei de siona, din <erlinul răsăritean cu !isiunea de a
acţiona infor!ati$ în artea occidentală a oraşului dar a fost retras duă un an
relu6ndu%şi acti$itatea în funcţia de ad,unct al şefului D=E' 8n 1./C li s%au stabilit şi
"saţiile# de co!etenţă ale celor atru ad,uncţi ai şefului D=E' olonelul icolae
Doicaru răsundea cu rioritate de saţiul Austriei şi 9''Jer!ania colonelul
7oiş de saţiile
din 5rientul Angliei iar
Aroiat anadei şi +GA
olonelul colonelul
+olo!on Jheorghe
+abău :ele de re&idenţele
de direcţiile tehnice şi
ad!inistrati$e'
Duă o aşa%&isă "naţionali&are# a D=E acţiune înceută în ,urul anului 1.>0
rintr%o uternică infu&ie de tineri ofiţeri ro!6ni instruiţi în ţară ori absol$enţi de
institue suerioare ro!6neşti structura de siona, s%a consolidat ca un întreg
distinct cu ersonal de elită cadre bine instruit e care tindeau să ur!e&e o carieră
diferită de cea a ersonalului din direcţii interne ale +ecurităţii' i aceasta entru că
acoerirea cu funcţii dilo!atice !ult !ai bine re!unerate necesita o instruire şi
o educaţie !ai rafinate' Deşi se cooera în ba&a unor ordine şi !etodologii strict
secrete interne a existat !ai tot ti!ul o stare de ani!o&itate uneori chiar o
concurenţă neloială'
!ultă uşurinţă iind
în orice consideraţi
situaţie "elite#
sau ca&uri !ai ofiţerii D=Ecureuşeau
deosebite legăturisăeselan
i!ună cu
intern'
iecare securitate ,udeţeană a$ea un birou rere&entat de unul sau doi ofiţeri D=E'
Aceştia în schi!bul unor !ici atenţii (cafea ţigări săunuri băuturi fine etc')
obţinute din străinătate rin curier dilo!atic de la colegii lor din entrală reuşeau
ractic "să fure# infor!aţiile i!ortante adică îşi însuşiau cu !ini! de efort
!unca ofiţerilor din contrasiona, şi contrainfor!aţiile interne'

0irecţia de In;ormaţii ilitare

(Ser,iciul de s'iona= militar din inisterul 'ărării)

+tructura infor!ati$ă de la 7arele +tat 7a,or al Ar!atei ro!6ne în fond cel

!ai $echi organ de stat seciali&at în do!eniul infor!aţiilor !ilitare a dăinuit
refor!elor "re$oluţionare ale regi!ului# co!unist' Dar la fel ca şi +ecuritatea
7iliţia şi ruele de +ecuritate +er$iciul de infor!aţii al 7'+t'7' a fost garnisit
cu cadre de conducere fidele regi!ului co!unist şi ale intereselor so$ietice' Duă
e$aluările istoricilor !ilitari şi ale secialiştilor în do!eniu "în condiţiile în care
9o!6nia se afla în sfera de influenţă a Gniunii +o$ietice s%a reuşit totuşi ca în
ri$inţa organului de infor!aţii !ilitare ro!6n să se reali&e&e o oarecare
con$ergenţă a intereselor so$ietice cu interesele statului ro!6n 3.#' Asta nu
3.
8irec3ia in"orma3ii militare !ntre "ic3iune şi adevăr (coordonator colonel =on Dohotaru) <ucureşti 1..4 '
13/'

30
însea!nă desigur că ser$iciul de siona, !ilitar so$ietic J9G nu a fost interesat
să%şi sorească osibilităţile infor!ati$e e anu!ite direcţii şi &one strategice de
interes rin folosirea şi de&$oltarea unei structuri ase!ănătoare în 9o!6nia'
Di!otri$ă la fel ca în celelalte ţări intrate în sfera de influenţă so$ietică J9G a
căutat să antrene&e ser$iciile de infor!aţii !ilitare autohtone asigur6ndu%şi în
acest fel şi un grad sorit de rotecţie a roriilor forţe infor!ati$%oerati$e
recu! şi noi osibilităţi de $erificare a infor!aţiilor rocurate e alte căi şi din
alte surse'
5rganul de infor!aţii de la 7arele +tat 7a,or al Ar!atei ro!6ne a cunoscut
şi unele !odificări de structură' 8n erioada 1.4C%1.4. +ecţia a ==%a de la 7'+t'7'
a funcţionat sub denu!irea de #ec3ia a II4a instruc3ie in"ormativă de luptă şi
legături e/terne şi s%a aflat structurată e trei birouri* <iroul studii infor!ati$e
externe <iroul instrucţie infor!ati$ă de lută <iroul legături externe şi ataşaţi
!ilitari străini' :rin 5rdinul nr' 0031>204 din 1/ februarie 1./1 +ecţia a ==%a a
fost transfor!ată în 8irec3ia In"orma3ii a 7arelui #tat 7a6or' 5 dată cu acestă
!odificare birourile existente 6nă atunci au fost transfor!ate în secţii şi
organi&ate la r6ndul lor e birouri'

!aior uncţia de şef(2>

+tan 7inea al Direcţiei
februarie=nfor!aţii
1./1%22 aianuarie
7'+t'7'1./4)
a fost ocuată
ur!at de de generalul%
generalul%
locotenent +erghei iRono$ (6nă la 2> noie!brie 1.>0) colonelul onstantin
:oa (6nă la 10 dece!brie 1.>3) şi generalul Du!itru =' Du!itru (6nă la 1>
octo!brie 1.C)' Duă cu! se oate constata generalul Du!itru ='Du!itru a fost
şef al Direcţiei de infor!aţii ti! de 1/ ani cea !ai lungă erioadă de conducere
onorată de acelaşi ofiţer al acestui +er$iciu din întreaga sa istorie' 8n !o!entul în
care a reluat conducerea Direcţiei de =nfor!aţii generalul Du!itru nu î!linise
încă 32 de ani ceea ce este de resuus că a fost cel !ai t6năr ofiţer nu!it în
această funcţie faţă de toţi ceilalţi care au ocuat funcţia în decursul ti!ului' u
uţin ti! înainte de decesul său sur$enit la 10 !ai 1..4 generalul Du!itru a
întoc!it sa
nu!irea c6te$a conse!nări
în funcţia !e!orialistice
organului infor!ati$ alînar!atei
care a de&$ăluit
i s%a cerutrintre altele
ersonal că la
de către
Jheorghiu%De, "să crească reonderenţa ele!entului ro!6nesc în toate
co!arti!entele +er$iciuluiU#40'
Din docu!entele de arhi$ă  accesibile cercetării istoriografice  re&ulta
că în 1./2 Direcţia de =nfor!aţii din 7'+t'7' a încheiat :rotocoale de cooerare
rin schi!b de infor!aţii cu structuri si!ilare so$ietice bulgare şi ungare' Aceste
rotocoale ot fi use în legătură cu e$eni!entele derulate e lan internaţional*
înrăutăţirea relaţiilor dintre =ugosla$ia şi celelalte ţări socialisteF intensificarea ac%
ţiunilor de siona, din artea ţărilor occidentale rin lansarea de agenţi araşutaţi

40

Ibidem, ' 144'

31
e teritoriul 9o!6niei <ulgariei şi Gngariei' 7ai !ult la 2C !ai 1./2 s%a se!nat
la :aris ratatul cu ri$ire la crearea "o!unităţii Defensi$e Euroene# ('D'E')
cu articiarea ranţei <elgiei 9'' Jer!ania =taliei 5landei şi Kuxe!burgului
ca organi&aţie de aărare cu tendinţe surastatale' Acest e$eni!ent a îngri,orat
ţările aflate în orbita so$ietică întruc6t ratatul stiula obligaţia 'D'E' de a
susţine :actul Atlantic şi extinderea garanţiilor de securitate ale A5 asura
organi&aţiei
conda!nare la!ilitare
!oarte a$est%euroene' De ase!enea
lui iRos <eloianis ronunţarea
şi a altor oa!eni olitici sentinţei
de st6ngade
la
Atena sub acu&aţia de a fi desfăşurat "acti$ităţi de siona, co!uniste# (sentinţa
fiind executată la 30 !artie 1./2) 41 a tras un serios se!nal de alar!ă entru
structurile infor!ati$e !ilitare din statele socialiste li!itrofe sau din i!ediata
aroiere a Jreciei'
:e l6ngă cooerarea cu structurile infor!ati$e !ilitare din ţările "frăţeşti#
Direcţia de =nfor!aţii din 7'+t'7' a beneficiat de nor!e şi rotocoale de
colaborare în roble!e de interes reciroc la ni$elul 7inisterului orţelor Ar!ate
cu 7inisterul Afacerilor =nterne 7inisterul Afacerilor Externe 7inisterul
o!erţului Exterior şi cu alte instituţii centrale de stat'

41
;ela3ii interna3ionale postbelice $%&4$%=& $ol' 1 <ucureşti Editura :olitică 1.3 assi!'

32
 /3ITIC 0 C0R >. SCRITT

:entru a ne edifica !ai bine e !6inile cui a încăut aaratul de securitate şi

c6t de rofesionist s%a lucrat în do!eniul aărării regi!ului co!unist din 9o!6nia
$a trebui să stărui! asura* c6tor$a date biografice ale celor care s%au aflat în
funcţiile de co!andă ale ierarhiei de $6rfF e$oluţiei efecti$elorF siste!ului de re%
gătire a cadrelorF rolului concret al consilierilor so$ietici în coordonarea acti$ităţii
de securitate'

S'ioni so,ietici +n ;runtea Securităţii

igurile cele !ai sinistre care au condus +ecuritat ea în erioada de înceut
au fost Jheorghe :intilie (n' 1.03 % !' 1.CC) şi Alexandr icolschi (n' 1.14 % !'
1..2)' 8n $re!ea lor organele de securitate au făcut reresiuni în !asăF a!6ndoi
fiind consideraţi de un !e!orialist al fostei instituţii ca "nişte b6te ale HJ<%
ului#42'
Jeneralul Jheorghe :intilie duă nu!ele real :antelei <odnarenRo
(consirati$ ":antiuşa#) a fost acel "!aestru în arta ca!ufla,ului şi a consiraţiilor
tenebroase# care "a lucrat direct cu Jheorghiu%De, şi cu consilierii so$ietici
adeseori rin totala ignorare a 7inisterului Lde =nterne  n.n'M#43, şi căruia în
ciuda cri!elor şi abu&urilor de care s%a făcut $ino$at  cri!e "de!ascate# la
:lenara din arilie 1.> ceea ce a dus la excluderea sa din artid  icolae
eauşescu i%a acordat ordinul "udor -ladi!irescu# clasa a doua în 1.C1 cu
oca&ia "se!icentenarului# :9' :intilie era originar din ransnistria de
naţionalitate e$reu ucrainean şi cu cetăţenie rusă' Adolescenţa sa a coincis cu anii
s6ngeroşi ai re$oluţiei bolşe$ice din 9usia' <elu Oilber ştia desre :intilie că
lutase ca soldat în truele de ca$alerie ale $estitului general de$enit aoi !areşal
<udionîi şi că "&eci de ani ucisese cu !6na lui !ulţi duş!ani# de clasă 44' 8n anii
S20 a fost recrutat de +er$iciile secrete so$ietice (J:G) şi folosit în acţiuni de
42
"Ku!ea !aga&in# nr' .;1... '/C'
43
-ladi!ir is!ăneanu 'r*eologia terorii <ucureşti 1..2 '.0'
44

Nerbert (<elu) Oilber op. cit., 1C>'

33
siona, în ţările $ecine cu G9++' 5rgani&aţia de siona, din care făcea arte
:intilie a$ea centrul la irasol iar în 1.2 şefii săi l%au tri!is în 9o!6nia entru
a organi&a o agentură entru infor!aţii şi di$ersiune în fa$oarea 9usiei so$ietice4/'
Din datele introduse în circuitul istoriografic re&ultă că :intilie nu a a,uns
niciodată să stă6nească li!ba ro!6nă nu a a$ut nici cea !ai !ică legătură cu
stilul de $iaţă cu interesele şi asiraţiile oorului ro!6n' 8ntreaga sa acti$itate şi%
aecono!ice
dedicat%o olitice
ser$irii şiintereselor so$ietice!oti$
!ilitare ro!6neşti în 9o!6nia adică
entru care a şi sub!inării $ieţii
fost arestat şi
conda!nat în 1.3C la 20 de ani te!niţă grea' Detenţia şi%a etrecut%o la închisorile
Doftana -ăcăreşti şi aransebeş unde a făcut cunoştinţă cu o serie de co!unişti
ro!6ni rintre care Jheorghiu%De, eohari Jeorgescu şi =osif hişine$sRi de
care s%a legat rintr%o str6nsă rietenie şi de la care a ri!it !isiunea "secială# de
a se ocua cu !unca infor!ati$ă şi contrainfor!ati$ă în scoul identificării
agenţilor ser$iciilor secrete ro!6neşti strecuraţi rintre ei4>' +e are că n%a fost o
treabă uşoară sau la înde!6na oricui dacă a$e! în $edere afir!aţia lui Eugen
ristescu confir!ată şi de docu!entele so$ietice otri$it căreia :artidul o!unist
din 9o!6nia nu a a$ut !ai !ult de 1 1/0 de !e!bri din care ,u!ătate erau
agenţiiDuă
lui +a$a Du!itrescu
lo$itura de :alatsecialistul +iguranţei
de la 23 august 1.44 în roble!a
:intilie a fostco!unistă'
us în libertate şi
a de$enit şeful Dearta!entului +ecial al o!itetului entral al :9 în realitate
ad,unct entru roble!e de securitate al şefului re&idenţei =G din <ucureşti os%
tură în care a$ea să ,oace rolul de "autentică e!inenţă cenuşie# a conflictelor şi
intrigilor din anii de înceut ai regi!ului co!unist din 9o!6nia' :6nă să ocue
funcţia de şef al Direcţiei Jenerale a +ecurităţii :oorului :intilie s%a re!arcat
rin să$6rşirea din ordinul lui Jheorghiu%De, a unor asasinate dintre care
uciderea !işelească a lui tefan oriş fost secretar general al artidului (1.40%
1.44) a fost cea !ai oneroasă4C' :intilie l%a o!or6t e oriş &drobindu%i ţeasta cu
o bară de fier' Aoi a dat instrucţiuni entru uciderea !a!ei lui orişF aceasta fiind
înecată8nainte
în r6ul de
rişînfiinţarea
cu ietre de !oară legate
organelor în ,urul g6tului'
de securitate ":antiuşa s%a ser$it de
+iguranţă şi de Iandar!erie entru !asacrarea intelectualităţii ro!6neşti# P
!ărturisea generalul icolae :leşiţă 4' Duă cu! re&ultă dintr%o declaraţie a lui
:intilie din 30 august 1.> !ulte lucruri (e $orba desre cri!e) le%a făcut "din
4/
7ihai :elin n veac de spiona6, contraspiona6 şi poli3ie politică. 8ic3ionar al"abetic  Editura Eelion
<ucureşti 2003 '21C'
46
-aleriu <ălteanu 'gen3ii 51V8 şi consilierii sovietici din 7'I şi #ecuritate în "Dosarele istoriei# nr' 3
1..> '33%3>'
47
-e&i declaraţia dată de Jheorghe :intilie la 1/ !ai 1.>C ublicată în "Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C '33%
3>'
48
"Ku!ea !aga&in# nr' .;1... '/CF $e&i şi onstantin 5lteanu 7oartea mamei lui (oriş în "Dosarele
istoriei# nr' 11/1) 2000 'C0%C3'

34
con$ingere# iar altele din resectul faţă de "discilina de artid#' 7ai !ult
lichidarea unor !e!bri de r6nd ai artidului care se do$ediseră într%ade$ăr că
îndeliniseră !isiuni infor!ati$e entru +iguranţă se făcea doar în ur!a unui
ordin sau a unei "indicaţii# din artea secretarului general de genul "să fie
curăţat#4.'
8n noie!brie 1.4/ :intilie a ri!it sarcina de la E!il <odnăraş să%l
ur!ărească
intelectual şieseKucreţiu :ătrăşcanu
ridica rea reede îneierarhia
!oti$ de
că artid#'
acesta era
Ka "un ele!ent t6năr
20 februarie 1.4
:intilie î!reună cu Alexandr +aharo$sRi !ai !arele consilierilor so$ietici din
9o!6nia au tri!is 7osco$ei un raort secret în care retindeau că Kucreţiu
:ătrăşcanu ar fi fost infor!ator al +iguranţei în ti!ul ră&boiului' +e unea în
alicare lanul de discreditare a lui :ătrăşcanu /0' Ka 2 !artie 1.4 în alegerile
entru 7area Adunare aţională :intilie a fost ales deutat de =alo!iţa făc6ndu%
şi astfel intrarea "legal# în $iaţa olitică a 9o!6niei' 5 lună !ai t6r&iu :intilie
ersonal l%a arestat e :ătrăşcanu şi a condus aoi oeraţia !enită să "robe&e# că
a fost sion în slu,ba "i!erialiştilor anglo%a!ericani#' :e ba&a "do$e&ilor# str6nse
de :intilie Kucreţiu :ătrăşcanu a şi fost suus aoi unui interogatoriu secret în
ti!ul căruia s%au
co!ro!iţătoare desrefolosit !etode
"acti&area $iolente de
cu duş!anul sre a%i entru
clasă# s!ulge
ca în!ărturisiri
cele din
ur!ă la 14 arilie 1./4 deci duă !oartea lui +talin să fie executat la închisoarea
Iila$a'
:rin Decret al :re&idiului 7arii Adunări aţionale a 9:9 din 2 august
1.4 Jheorghe :intilie a fost ridicat în gradul de general%locotenent de securitate
şi nu!it în funcţia de director general însărcinat cu conducerea DJ+:' 8ntr%un
docu!ent de sinte&ă ro$enit din restigioasele Arhi$e Dilo!atice ale 7iniste%
rului de Externe france& elaborat la 20 !artie 1./0 ri$ind rincialii lideri
olitici de la <ucureşti Jheorghe :intilie era caracteri&at ca "foarte dotat şi
inteligent# o!ul "de încredere al Anei :auRer şi al 7J<# (7inisterul +o$ietic al
/1

+ecurităţii +tatului
8n calitate decreat în !artie
ad,unct 1.4> de$enit
al !inistrului în !artie
Afacerilor 1./4:intilie
=nterne HJ<  n.n.) . şi
a cunoscut
arobat !etodele barbare de "de!ascare# şi "reeducare# alicate asura deţinuţilor
49
"Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C '3C'
50
Din docu!entele ublicate ri$ind ":rocesul :ătrăşcanu# nu re&ultă robe care să do$edească fatul că
Kucreţiu :ătrăşcanu ar fi fost agent al +iguranţei ro!6neşti sau al ser$iciilor de siona, anglo%a!ericane' =on 7ihai
:acea susţine în "artea neagră a +ecurităţii# că liderii de la Hre!lin şi conducerea :9 de la <ucureşti au
înscenat un ase!enea roces entru că :ătrăşcanu se ousese la 20 februarie 1.4 în calitate de !inistru al
Iustiţiei la anularea cetăţeniei regelui 7ihai' :ătrăşcanu ar fi susţinut în faţa lui Jheorghiu%De, că se face "o
greşeală istorică# întruc6t regele 7ihai fusese decorat cu înalte disticţii at6t de so$ietici c6t şi de a!ericani entru
"cura,ul do$edit la 23 august 1.44#'
51
5$idiu <o&gan 0ideri comunişti romni !n 'r*ivele 8iplomatice "ranceze în "7aga&in istoric# s'n'
noie!brie 1.. ' 32'

3/
olitici de la enitenciarele :iteşti şi Jherla în anii 1.4.%1./1 în care sens a
indicat "să nu se aleagă !etodele ci nu!ai scoul să fie reali&at#' :rin aşa%&isa ac%
ţiune de "de!ascare# în care s%a folosit bătaia şi cele !ai cu!lite torturi s%a
ur!ărit obţinerea de infor!aţii de la deţinuţii legionari' =nfor!aţiile erau aoi
folosite de :intilie entru a se!na noi ordine de arestare anchete şi conda!nări/2'
Gn i!ortant !e!orialist din r6ndurile foştilor ofiţeri de securitate
colonelul
reeducarea (r)deţinuţilor
Jheorghelegionari
răciun decel lacare în erioada
Aiud ne%a lăsat1./%1.>4 a condus
c6te$a conse!nări
interesante desre ri!ul şef al +ecurităţii' "Eu îl considera! e :intilie  sune
colonelul (r) Jheorghe răciun  un o! si!atic care bea !ultă $odcă fu!ea&ă
!ulte ţigări :lugar care au fost confiscate de organele noastre şi că se închide în
birou ceasuri şi &ile întregi unde lucrea&ă el ştie ce fu!6nd ţigară de la ţigară şi
golind sticle de $odcă' Era si!atic ca un clo$n de circ $orbea stricat şi $ulgar
ro!6neşte cu re&er$e întotdeauna în ceea ce sune adică $orbele şi instrucţiunile
lui lăsau loc la interretări a$6nd osibilitatea să retracte&e ceea ce a sus dacă nu
era fa$orabil şi să !intă ca orice recueaţă $6n&ătoare de castra$eţi sau găini
fără să roşească ri$ind în faţă cu r6n,et şi greaţă e cel e care îl instruia sau îl
/3
!inţea#
!incinos' suerficial
Acelaşi !e!orialist a !ai
şi destul de !ărturisit
duş!ănos faţăcă
de:intilie
oa!eniiera un nu%i
care "ti erau
ş!echer
lui e
/4
lac#F "un o! slab regătit dar a$ea sate uternic* H-D# F "entru :intilie
libertatea sau $iaţa unui o! nu contau !ai !ult ca a unei $ieţuitoare oarecare#//'
Desre trăsăturile de caracter abu&urile şi fărădelegile lui :intilie ne $orbesc
şi alte docu!ente !e!orialistice' :a$el tefan fost !inistru al Afacerilor =nterne
în erioada 2C iunie 1./3%1. !artie 1./C îşi a!intea* "8n $ara anului 1./1 au
fost aduşi la 9aho$a un nu!ăr de 300%/00 de tineri studenţi şi studente găsiţi
$ino$aţi că au frec$entat bibliotecile străine  france&ă şi engle&ă  căut6nd
!anuale entru studiu' <ănuind u%se că la aceste bibliotec i ar fi focare de siona,
au fost arestaţi toţi studenţii care au trecut rin aceste biblioteci ba ce$a !ai !ult
au fost arestaţi
nenu!ărate şi ceia!
r6nduri care se oreau
raortat la oartă:intilie
to$arăşului şi se uitau înăuntru[
!inistrul LUM'asecte
ad,unct 8n
diferite în sensul că erau aduşi oa!eni unii în locul altora rin confu&ie sau
ase!ănare de nu!e' De fiecare dată î!i răsundea că nu e treaba noastră şi că e
bine să nu ne a!estecă!#/>' olonelul <ădică =lie îşi a!intea şi el* "Dacă se
regătea !asa !ai bună entru deţinuţi to$arăşul :intilie era infor!at şi trăgea la
52
"7e!orie' 9e$ista g6ndirii arestate# nr' 13;1../ '/C'
53
olonel (r) Jheorghe răciun 'iudul, temni3ă grea  în #ecuritatea, poli3ie politică, dosare, in"ormatori ed'
Jeneral di$' (r) eagu os!a <ucureşti 1.. '1'
54
Ibidem, ' 1.2'
55
Ibidem, ' 1.3'
56

Arh' +9= fond "d# dosar nr' CCC $ol'3> f' >1'

3>
răsundere co!andantul enitenciarului sau coloniei de !uncă sun6ndu%i că dacă
dă !6ncare !ai bună la deţinuţi acti&ea&ă cu duş!anul de clasă#/C'
Din cercetarea unor docu!ente din fosta Arhi$ă a +ecurităţii reluată de
+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii re&ulta că :intilie era foarte bine infor!at desre
tot ceea ce se înt6!la în enitenciare şi coloniile de !uncă forţată de la analul
Dunăre%7area eagră întruc6t îşi organi&ase o structură infor!ati$ă aşa%nu!itul
"+er$iciu D# e care%l
i!unea !etodele coordona direct
de "reeducare şi în !odAşa
rin !uncă#' secret şi rin fatul
se exlică inter!ediul căruiaera
că :intilie
caabil să dea exlicaţii entru orice ca& în arte' =ată c6te$a asa,e din
destăinuirea fostului !inistru de =nterne desre :intilie aşa cu! au fost
conse!nate într%o stenogra!ă din 1.>* "A fost un a$ocat e nu!e alotă care
ne%a a,utat !ult în 1.4/' K%au arestat entru că era naţional%ţărănist şi i%au luat
casa' K%a! întrebat de ce a fost arestat oate că a sus ce$a' 7i%a răsuns că nu'
Atunci l%a! luat la telefon e :intilie şi l%a! întrebat entru că îl cunoştea foarte
bine' :intilie !i%a răsuns* Xc6ţi nu a! arestat noi că a! a$ut ne$oie de caseY#/'
Gn alt ca& ase!ănător o$estit tot de :a$el tefan* ":rocurorul Jeorgescu
Alexandru în rocesul lui 7aniu duă ,udecare $ine la !ine în audienţă cu
rugă!intea să%i ri!ite
toate ordinele dă! o !6nă de a,utor*
iar soţia !ea Xtiţi eu a!arestată
este acu! ser$it artidul
entru căa! în
executat
ti!ul
rocesului a dat unuia dintre ei 2/ de lei entru a%l a,uta' A fost arestată fără să fie
conda!natăY' =%a! raortat acest ca& lui :antiuşa şi l%a! întrebat cu! se oate aşa
ce$aV El !i%a răsuns* XAcu! a $enit şi r6ndul eiY#/.'
u îndretăţire sociologul şi olitologul -ladi!ir is!ăneanu arecia că
"o&iţia extraordinară a lui :antiuşa în fruntea +ecurităţii ro!6neşti $orbeşte de%
sre ne!iloasa înfeudare a ţării faţă de Gniunea +o$ietică desre ser$ilis!ul
ne!ărginit al co!uniştilor ro!6ni şi în ri!ul r6nd al lui Jheorghiu%De, în raort
cu X!area $ecină de la 9ăsăritY# >0'
=storicul britanic Dennis Deletant face şi el referire la acest asect dar
aduce înagentă
$ersată discuţie situaţia soţiei
a Direcţiei lui Jheorghe
de =nfor!aţii Externe:intilie
a H-D Ana ceea
o!a'
ce Aceasta era o
de!onstrea&ă
"controlul absolut e care%l instituise +ecuritatea so$ietică asura conducerii
statului ro!6n#' Ana o!a (Jross!an) era agentă so$ietică tiică entru rolul
re&er$at fe!eilor de către HJ<;=G (Directoratul = care se ocua de siona,)
suranu!ite în cercurile acti$iştilor de artid "a!a&oane#>1'

57
=bide! dosar nr' 1044 $ol'3 f' >C'
58
=bide! f'C'
59
=bide! f'0'
60
-ladi!ir is!ăneanu op. cit., ' .2'
61
Dennis Deletant Ceauşescu şi #ecuritatea. Constrngere şi disiden3ă !n ;omnia anilor $%=4$%>% 1..
'40'

3C
 9eferindu%se la ni$elul de g6ndire a lui ":antiuşa# şi la felul în care
înţelegea rolul ser$iciilor secrete fostul general de securitate icolae :leşiţă îşi
a!intea că "$oia brute nu inteligenţe în ră&boiul inteligenţelor#' "Aduce! !ă din
agricultură din fabrici cu! ar fi !ă iar la o adică une! şecile alea albastre în
ari să se serie reacţiunea# ar fi sus :intilie lui :leşiţă>2'
6nd în august 1.>3 acti$itatea lui :intilie în beneficiul so$ieticilor a
înceut să fie !ai
afir!at într%o binea cunoscută
şedinţă de către
<iroului :olitic unconducerea :79
asect extre! de Jheorghiu%De, a
interesant ri$ind
co!orta!entul unui sion at6t de $ersat' "Ka receţia aceasta de la 23 august
L1.>3 % n.n'M P sunea Jheorghiu%De, P l%a! $ă&ut e :intilie şi l%a! întrebat* ei
ce faci :antiuşaV %a &is ni!ic a$ea o înfăţişare că dacă ar fi a$ut un istol ar fi
tras' A dat !6na a !or!ăit ce$a şi a lecat reede# >3' +uărarea lui :intilie se
datora îndeărtării sale din funcţia de ad,unct al !inistrului Afacerilor =nterne' 8n
oinia fostului general de securitate icolae :leşiţă :antiuşa deşi ar fi fost
dulicitar totuşi Jheorghiu%De, a ţinut !ult la el din trei !oti$e* "l%a recrutat în
uşcărieF l%a folosit duă 23 august 1.44 în luta entru utere cu oriş şi gruarea
ilegaliştilor nero!6niF l%a !ane$rat în anihilarea gruării Ana :auRer -asile Kuca
eohari Jeorgescu#'
entru de!ascarea Ka ancheta
abu&urior dinde1.>/%1.>
făcute efectuată de
organele +ecurităţii organele
:antiuşa de artidcă
a de&$ăluit
:artidul o!unist din 9o!6nia "a$ea două conduceri şi una trebuia să disară#'
e a făcut ri!ul şef al +ecurităţii entru a re&ol$a această roble!ă ne sune
acelaşi !e!orialist* "7intea lui :antiuşa s%a orit la rangă#>4'
Gn alt ersona, i!ortant din conducerea +ecurităţii de la <ucureşti a fost
<oris JrZ!berg alias Alexandr +ergheie$ici icolschi' :rintr%o fericită
înt6!lare dosarul de la ++= a lui icolschi  "rătăcit# rintre docu!ente lisite
de i!ortanţă  s%a ăstrat !ai recis nu a fost găsit de cei care au făcut
curăţenie în arhi$ele fostelor ser$icii secrete ro!6neşti' +%a ăstrat de ase!enea şi
dosarul lui de !e!bru al artidului co!unist ceea ce se do$edeşte benefic entru
istoriografie'
hişinău' Din actele acestor
8n docu!entele dosare(declaraţiile
!ai $echi decurge că din
s%a 1.41)
născut aare
la 2 iunie
anul 1.1/ în
naşterii
1.14 iar ca oraş natal irasol' Din autobiografia redactată în li!ba rusă 
docu!ent ăstrat în dosarul de artid  re&ultă că era de naţionalitate e$reu de
rofesie !ecanic şi a$ea ca studii  clase>/' 8n 1.31 a intrat ca !ecanic la un atelier
de gra$ură în !etale şi giu$aiergie unde a lucrat 6nă în 1.3C' =ntrarea sa în
Gniunea ineretului o!unist datea&ă din 1.23 iar în anul ur!ător a fost arestat
şi reţinut ti! de două sătă!6ni la +iguranţă' Ar!ata a făcut%o la 9egi!entul 2
62
"Ku!ea !aga&in# nr' .;1... '/C'
63
:etre 5ttu În Biroul Politic despre agentura sovietică în "7aga&in istoric# s'n' iulie 1... '20'
64
"Ku!ea !aga&in# nr'1;2000 '4.'
65

-e&i docu!entul rerodus în facsi!il în "7e!oria' 9e$ista g6ndirii arestate# nr' . 1..3 '12.'

3
rans!isiuni =aşi în erioada 1.3C%1.3. unde a obţinut gradul de caoral' Ka
ieşirea din ar!ată s%a anga,at ca !ecanic trans!isiuni la centrala telefonică din
hişinău' :e ti!ul stagiului !ilitar icolschi a desfăşurat acti$itate infor!ati$ă
"indi$iduală#' Duă cu! singur a !ărturisit  într%un docu!ent din dosarul de
artid  "soradic# lua legătura cu un to$arăş Hasenberg cunoscut în acti$itatea
de la hişinău sub nu!ele consirati$ "<londul# >>' icolschi a$ea la r6ndul lui
nu!ele consirati$
aartenenţa olitică "-asea#'
din 1.32>CA' de$enit !e!bruco!uniste
8n organi&aţiile :9 în 1.3C deşi îşi aliate
basarabene declarase
direct
entrai internaţionalei co!uniste de la 7osco$a icolschi a acti$at şi sub alte
nu!e de cod recu!* Bărbat, (eodorov, 7i*ai, Pietraru, 'le/andru Petrenco,
?ili şi Vlăstar=>.
6t de ataşat a fost Alexandr icolschi faţă de 9o!6nia a !ărturisit%o într%o
autobiografie entru dosarul de artid* "8n iunie 1.40 c6nd <asarabia a "ost elibe4
rată de .;.#.#. am rămas la C*işinău, !n adevărata mea patrie e care o ser$ise!
şi 6nă atunci rin acţiunile !ele re$oluţionare#>.'
Ka ancheta efectuată în erioada >%12 iunie 1.41 de locotenent%colonelul
!agistrat E!il -elciu şeful +ecţiei a -===%a Iuridică a ++= icolschi a recunoscut
că fusese 
Andree$ recrutat de +er$iciul
şi tri!is în 9o!6niade cu
siona, so$ietic
!isiunea de a(H-D)  de către
culege infor!aţii căitanul
desre starea
de sirit a oulaţiei o&iţia strategică şi dotarea truelor ro!6ne din oraşele
<ucureşti <u&ău şi <otoşani' :entru reali&area acestei !isiuni a ur!at un curs de
regătire unde a în$ăţat orientarea în teren cu a,utorul co!asului şi al busolei
citirea hărţii instrucţiuni cu ri$ire la diso&iti$ul a&ei la frontieră date asura
se!nelor distincti$e în ar!ata ro!6nă nor!e de conduită entru a nu fi susectat
ş'a' = s%au în!6nat şi acte false rintre care* un ordin de lăsare la $atră al
9egi!entului 2 rans!isiuni e nu!ele caoral tefănescu -asile un li$ret !i%
litar e acelaşi nu!e un ordin de ră!6nere la $atră în ca& de !obili&are un
certificat de bună urtare recu! şi un buletin de înscriere la biroul oulaţiei'
otodată
66 ri!ise şi su!a de 13 4/0 lei entru întreţinere' 8n noatea de 1> !ai
Ibidem '123'
67
8n docu!entele aşa%&isului ongres al =-%lea al :9 din 1.2 de la NatRo$ aare un anu!e Al' icolchi
"eodoro$# ales în o!isia de $alidare ca rere&entant al 5rgani&aţiei din hişinău şi foarte acti$ în cadrul
de&baterilor' (-e&i 7ircea 7uşat  =on Ardeleanu romnia după 7area nire  $ol' == :artea = 1.1%1.33
<ucureşti 1.> ' /.>%/.C asii!)' u oate fi $orba de una şi aceeaşi ersoană întrc6t <oris Jru!berg a$ea la
acea dată doar 13%14 ani şi e greu de cre&ut că la o ase!enea $6rstă se utea nu!ăra rintre !e!brii de frunte ai
:9' otuşi cu! se oate exlica această stranie coincidenţă de nu!e şi localitate natalăV Dacă datele din dosarul
de artid a lui <oris Jru!berg sunt corecte şi nu a$e! deoca!dată !oti$e să le une! la îndoială şi cu! nu!ele
Al' icolschi nu !ai aare în alte docu!ente ca făc6nd arte din !e!brii de frunte ai :9 se oate a$ansa ca
iote&ă de lucru că ade$ăratul icolschi să fi decedat în î!re,urări necunoscute iar <oris Jru!berg să%i fi reluat
nu!ele de altfel o ractică des u&itată de siona,ul so$ietic entru a deruta organele de siguranţă şi contrasiona,
ad$erse' ('f' 7iruna 7unteanu J'belH, biogra"ia reală a spionului cu o mie de "e3e  în "Dosare ultrasecrete# 1C
octo!brie 1.. ' 234')
68
7ihai :elin op. cit., '202.
69

"7e!oria' 9e$ista g6ndirii arestate# nr' . 1..3 '122'

3.
1.41 a trecut clandestin frontiera în 9o!6nia iar în di!ineaţa &ilei ur!ătoare a
fost găsit ascuns de către grănicerii ro!6ni aroae de cărarea de atrulare' :rin
sentinţa nr' 41 din C august 1.41 urtea 7arţială a o!anda!entului =-
eritorial l%a conda!nat la !uncă silnică e $iaţă entru "tentati$ă de cri!ă şi
siona,#C0' Anii de detenţie şi i%a etrecut !ai înt6i la închisoarea :loieşti duă
care a fost transferat la Aiud unde se !ai aflau internaţi în aceeaşi erioadă şi alţi
sioni Ka
so$ietici între1.44
24 august care -ladi!ir
icolschiJribici +i!ion
a fost us Oeiger şibeneficiind
în libertate Afanasie iş!an'
de 8naltul
Decret regal nr' 1>24 rin care se a!nistiau toate edesele deţinuţilor oliticiC1 şi
încadrat ca a,utor de resonsabil olitic în rontul Kiber :oular' Ka 1/ !ai 1.4/ a
fost transferat la Direcţia generală a :oliţiei de +iguranţă din cadrl 7A= unde a
condus orul (la acea dată singura structură cu rol de oliţie olitică din
9o!6nia) şi aoi insector în ++=' Duă constituirea <rigă&ii 7obile în cadrul +i%
guranţei Jenerale icolschi a fost nu!it şeful acestei structuri care a ornit o
reresiune cruntă î!otri$a oo&anţilor so$ieti&ării ţării' ot în 1.4/ a fost
reri!it în :9 confor! unei hotărîri a o!itetului entral reconsider6!du%i%se
şi $echi!ea de !e!bru de artidC2'

!oti$ 8n
de august 1.4/laicolschi
aartenenţă a fost
organi&aţia "#însărcinat
(se are cu
unaanchetarea celor organi&aţii
dintre ri!ele arestaţi e
antico!uniste create în 9o!6nia duă ocuarea teritoriului ţării de către truele
so$ietice)' Anchetatorii care făceau arte din echia lui icolschi a$eau !isiunea
de a s!ulge !ărturisiri chiar şi false inculaţilor sau declaraţii c6t !ai
co!ro!iţătoare fa$orabile te&ei ri$ind i!licarea în "acti$ităţi sub$ersi$e# a
artidelor tradiţional de!ocratice (:K :\F :+D) şi a generalului icolae
9ădescu fost ri!%!inistru alungat de co!uniştii sri,iniţi de -îşinsRi la > !artie
1.4/C3'
8n calitate de şef al orului Detecti$ilor insectorul Alexandr icolschi a
încheiat la . arilie 1.4> la <ucureşti un roces%$erbal cu locotenent%colonelul
9odin rin (:iR)
onstantin care "deţinuţii# =on Antonescu
-asiliu $eniţi 7ihai
de la 7osco$a Antonescu onstantin
unde fuseseră :anta&i
anchetaţi şi
 au
fost redaţi ărţii ro!6ne' 5 dată cu "deţinuţii# au fost redate şi obiectele
70
ristian roncotă Colonia de muncă în "Arhi$ele totalitaris!ului# an = nr' 1;1..3 ' 1C.%10 nota .F $e&i
şi ostin +coran Istoria ;omniei. Enciclopedie <ucureşti 1..C '43C'
71
8ntruc6t icolschi fusese conda!nat entru spiona6 contra intereselor 9o!6niei e ba&ă de robe
indubutabile însea!nă că în !od nor!al nu trebuia să beneficie&e de acest Decret regal rin care se acorda
"a!nistia olitică#' Eliberarea lui icolschi şi a celorlalţi sioni so$ietici a înse!nat robabil o concesie făcută
co!uniştilor de către noile autorităţi instalate la conducerea ţării duă actul de la 23 august a$6ndu%se în $edere
re&enţa truelor Ar!atei 9oşii e teritoriul ro!6nesc şi contribuţia lui E!il <odnăraş un alt sion so$ietic (cu
nu!ele consirati$ "=nginer eauşu#) la reali&area actului de la 23 august 1.44'
72
7ihai :elin op. cit., '203%204.
73
-e&i e larg Dan erno$odeanu na dintre primele mişcări de rezisten3ă anticomunistăK @rganiza3ia J?H  în
"Ar$i$ele totalitaris!ului# an -== nr' 24%2/ (3%4;1...) ' 211%21'

40
ersonale ale !areşalului =on Antonescu ceea ce do$edeşte că la acea dată
icolschi a,unsese de,a un ersona, i!ortant în +er$iciile de siguranţă ale
regi!ului olitic do!inat de forţele roco!unisteC4'
5 dată cu înfiinţarea +ecurităţii şi 6nă în 1./3 icolschi a îndelinit funcţia
de locţiitor al directorului general al DJ+: (DJ++ din 1./1 cu gradul de general%
!aior) iar de la această dată şi 6nă în 1.>1 secretar general în 7inisterul
Afacerilor =nterne'
icolschi s%a bucurat de o uternică susţinere din artea 7osco$ei re&int6nd
cel !ai !ult în fruntea ierarhiei' entati$a lui Alexandru Drăghici din 1./4 de a
scăa de icolschi făc6ndu%l răsun&ător de "feno!enul :iteşti# s%a soldat cu un
eşec' ei doi de!nitari din fruntea +ecurităţii au fost che!aţi la entrala HJ< de
la 7osco$a unde lui Drăghici i s%a us în $edere fără !ena,a!ente că icolschi
"trebuia să ră!6nă în funcţie# Ka acea dată Drăghici deţinea infor!aţii otri$it
cărora icholschi ri!ea salariu rin A!basada so$ietică de la <ucureşti şi că
i!licit era ofiţer al HJ< lasat la $6rful ira!idei +ecurităţii' Jeneralul icolae
:leşiţă care l%a cunoscut e icolschi sunea desre el că "a fost un o! de
con,unctură adus rin i!ixtiune#' :rin astfel de indi$i&i "oliticul îşi făcea ,ocurile
C/
în ser$iciilecăsecrete#
reci&e&e "ceea ce' au
u făcut
oca&iaicolschi
altui inter$iu acelaşi !e!orialist
şi :antiuşa a ţinut să
n%a fost caracteristica
C>
ser$iciilor noastre de infor!aţii' Aşa era olitica ocuantului# '
Ka 31 ianuarie 1.>1 icolschi a fost trecut în re&er$ă cu gradul de general
locotenent acord6ndu%i%se dretul de a urta unifor!ă' Din fişa sa de cadre !ai
re&ultă că în 1./. a absol$it Acade!ia de +tudii Econo!ice la fără frec$enţă CC
duă un siste! absolut srcinal şi asura cărui $o! stărui !ai e larg în caitolul
ur!ător'
a ensionar a locuit într%un aarta!ent din strada 5lga <ancic (rede$enită
Alexandru :hiliide) nr' C şi înainte de dece!brie 1.. a a$ut o ensie de 4200 lei'
Duă 1..0 icolschi a de$enit alături de Alexandru Drăghici rincialul acu&at
în $iaţăostul
entru de să$6rşirea
naţionalreresiunii co!uniste
de tele$i&iune din anii
în cadrul S/0' = s%a luatdurerii#'
"7e!orialului şi un inter$iu
=scodit
asura cri!elor e care le%a iniţiat icolschi a răsuns* "Au fost legionari şi
fascişti#' Este exact te&a care a otră$it conştiinţele at6tor generaţii de ofiţeri de
securitate otri$it căreia în 9o!6nia doar legionarii şi fasciştii şi%au făcut de ca şi
ni!eni altcine$a' De ase!enea &iaristul Kucian :oescu i%a luat un consistent
inter$iu ublicat în sătă!6nalul "G# în care icolschi aare ca un bătr6nel
senil şi nerihănit cu "incontestabile !erite re$oluţionare# iar desre atrocităţile
74
'nc*eta mareşalului 'ntonescu la 7oscovaU
75
"Ku!ea !aga&in# .;1... '/C'
76
"Ku!ea !aga&in# nr'2;2000 '>/'
77

7ihai :elin op. cit., '204.

41
şi cri!ele regi!ului co!unist din aniiS/0 arcă nici n%ar fi existat C' o!unicatele
de resă i%au anunţat decesul în &iua de 1C arilie 1..2' A fost incinerat la
cre!atoriul "enuşa# din <ucureştiC.'
Ka fel ca şi +ecuritatea internă Direcţia de =nfor!aţii Externe (D=E) a a$ut
în funcţiile de co!andă oa!eni de aceeaşi factură cu :intilie şi icolschi 0' Astfel
ri!ul şef al D=E a fost generalul -asile -6lcu un co!unist bulgar care în
realitate
so$ietic)' era
Eraofiţer acoerit
oreclit al =G;:JG
"<ulgarul# (Directoratul
şi $orbea =  ser$iciul
stricat ro!6neşte' de siona,
+uccesorul său
7ihai Ja$riliuc ucrainean era total analfabet şi $orbea ro!6neşte !ai rost dec6t
"<ulgarul#' Ad,unctul şefului D=E a fost la înceut colonelul @ilhel! Einhorn'
Era de srcine e$reu !aghiar şi abia $orbea ro!6neşte' 8ndelinise funcţia de co%
!isar olitic al unei brigă&i internaţionale în ti!ul 9ă&boiului i$il din +ania
(1.3>%1.3C) iar duă $ictoria forţelor naţionaliste conduse de ranco s%a refugiat
la 7osco$a' Acolo Einhorn a de$enit ofiţer =G şi a fost tri!is să lucre&e entru
o!intern' 8n ti!ul celui de%al doilea ră&boi !ondial a a$ut !isiunea să recrute&e
ri&onieri ro!6ni şi !aghiari entru siona,ul so$ietic' 8n 1.44 Einhorn a $enit în
9o!6nia a fost infiltrat în +iguranţă iar la crearea DJ+: a fost nu!it şef al
1
Direcţiei 9egionale
olonelul de +ecuritate
Adalbert lu, de
=,ac (=s&aeR) al unde
doileaa ad,unct
fost transferat în 1./1
al şefului D=E la D=E şi' el
fusese
!e!bru al unei reţele de siona, so$ietic în <udaesta în ti!ul celui de%al doilea
ră&boi !ondial' ot în acea erioadă se are că ar fi lucrat ca ofiţer =G în ranţa
acolo unde se afla cea !ai uternică reţea de siona, şi agenţi de influenţă ai G9++
din 5ccident2' +oţia sa 7agdalena se nu!ăra şi ea rintre "a!a&oane# acel cor
de agente so$ietice cu rol de a%şi sura$eghea soţii la r6ndul lor agenţi infiltraţi în
structuri de utere sau de securitate din afara saţiului G9++' Duă 23 august
1.44 Adalbert =,ac a $enit în 9o!6nia cu gruul de consilieri so$ietici iar la
înfiinţarea +ecurităţii a de$enit ad,unct al unui directorat regional din ransil$ania
transferat în 1./1 la D=E'
:iotr 6nă
+ecurităţii JonciaruR alias
în 1./3 era :etre :etrescu
şi el în realitatefost şefH-D
agent al Direcţiei
lansatdeîncontrasiona,
9o!6nia cu a
!isiuni de siona, arestat conda!nat şi us în libertate la 23 august 1.44 duă
14 ani de detenţie' Duă îndeărtarea din +ecuritate a fost "recuerat# de so$ietici
şi rin !ane$re oculte a a,uns consilierul lui +erghei iRono$ (+ergiu icolau)
şeful Direcţiei de =nfor!aţii a Ar!atei'

78
-e&i e larg Kucian :oescu Generalul 5icolsc*i n4avea *abar, în "u# nr' /2 3%11 octo!brie 1..1 '12'
79
"Oig%Oag# an === nr' 14 (10>) arilie 1..2 ' >'
80
7ihai :elin Culisele spiona6ului romnesc. 8.I.E. $%4$%>-, <ucureşti 1..C '.0'
81
=on 7ihai :acea 7oştenirea 1remlinului, <ucureşti 1..3F ide! în "Oiua# nr' C4 C !ai 1..C ''
82
-e&i e larg +tehen Hoch #"rşitul inocen3ei. Intelectuali din @ccident şi tenta3ia stalinistă. 9- de ani de
război secret, <ucureşti 1..C în secial caitolul . '330%3>/'

42
 :entru !erite deosebite în acti$itatea de siona, desfăşurată e teritoriul
9o!6niei agenţii so$ietici infiltraţi în structurile +ecurităţii erau re!iaţi de
entrala de la 7osco$a a HJ<%ului ori a J9G%ului' Aşa de ildă un anu!e
NolostenRo fost ofiţer de securitate în ti! ce se afla la 7osco$a în interes de
ser$iciu între anii 1./>%1./C a fost decorat şi a ri!it un substanţial re!iu în
ruble ca o recunoaştere a ser$iciilor aduse Gniunii +o$ietice' Ka fel şi 7işa
+ado$ici careDirecţia
so$ietici din acti$asedecacontrasiona,
şef al corului de translatori
a aaratului de e l6ngă
de securitate din consilierii
9o!6nia'
Desre acesta !e!orialiştii eagu os!a şi =on +tănescu susţin că fusese lansat
este linia frontului în 9o!6nia în iarna anului 1.43%1.44 cu !isiuni de siona,
şi di$ersiune' Duă 23 august 1.44 7işa +ado$ici a ieşit din clandestinitate fiind
folosit de ser$iciul de siona, so$ieticF a reuţit să se infiltre&e foarte bine în
structurile +ecurităţii de$enind în 1./1 ofiţer cu gradul de !aior în Direcţia de
contrasiona,3'
Desigur că lista agenţilor so$ietici încadraţi în +ecuritate şi deootri$ă în
structurile infor!ati$e ale ar!atei ori care au continuat să acti$e&e şi duă 1.44 în
$6rful ierarhiei de artid este !ult !ai curin&ătoare' 5 cercetare exhausti$ă şi
for!ularea
istoriografieunor conclu&ii
datorită asura
accesului acestei
li!itat roble!edeîncă
la dosarele nu s%aalefăcut
ersonal fosteide+ecurităţi'
către
Doar istoricul Jheorghe <u&atu a ublicat un docu!ent ro$enit din arhi$ele
ultrasecrete ale fostului :9 ce curinde o "listă cu C. de agenţi lăsaţi de Hre!lin
în atenţia cabinetului lui E!il <odnăraş#' 7a,oritatea dintre aceştia erau !inoritari
din <asarabia şi <uco$ina "unii agenţi notorii şi care a$eau să se i!ună în anii
care ur!au rintre ro!otorii şi executanţii holocaustului roşu î!otri$a
oorului ro!6n#4' eea ce ni se are extre! de interesant este rolul lui
<odnăraş' Kista cu cei C. de agenţi so$ietici din 1.4> de!onstrea&ă că E!il
<odnăraş a fost singurul de!nitar de la <ucureşti care i%a cunoscut de la înceut e
toţi oa!enii Hre!linului ce acti$au în 9o!6nia' ără aortul lui <odnăraş e greu
să ne i!agină!
agenţilor şi au
so$ietici să accetă! uşurinţa
fost îndeărtaţi cu care
ulterior dacă
exact nu toţi
atunci ceala!ai
c6nd !are arte
înceutul anilora
S>0 Jheorghiu%De, a dat diso&iţie ca organele de securitate "să fie curăţate de
oa!enii 7osco$ei# asect asura căruia $o! re$eni în caitolele ur!ătoare'
hiar şi această succintă arcurgere a datelor biografice at6t de !isterioase
şi contradictorii ţinute 6nă nu de!ult  şi robabil că nu înt6!lător  la strict
secret desre $iaţa şi acti$itatea sionilor so$ietici din fruntea +ecurităţii este
eloc$entă entru !esa,ul istoric' ără îndoială că !e!oria istorică trebuie să
ăstre&e $ie în ri!ul r6nd i!aginea eroilor şi !artirilor nea!ului' Dar aceeaşi
83
eagu os!a =on +tănescu În anul $%=> a "ost programată şi invadarea ;omniei. In"orma3ii inedite din
interiorul #erviciilor #peciale ale ;omniei, <ucureşti 1... '3'
84

Jh' <u&atu 7arele război al marilor spioni, în "Dosarele istoriei# nr' . (3C) 1... '//'

43
!e!orie $a trebui să facă efortul de a nu%i uita nici e călăii şi torţionarii
nea!ului indiferent de eocă ti!uri şi !entalităţi entru că uitarea sau o!iterea
lor cu sau fără bună ştiinţă în orice de!ers analitic nu oate dec6t să cree&e un
tăr6! fertil entru reaariţia lor' Kecţia istoriei  singura credibilă e lu!ea asta
 este uneori extre! de dureroasă' -a trebui să ne obişnui! cu erceţia ei
corectă fără cos!eti&ări şi fără falsuri rin o!itere'

,oluţia e;ecti,elor &i 'ro;esionalismul cadrelor

7o!entul înfiinţării +ecurităţii a fost areciat de%a lungul întregii erioade a

regi!ului co!unist din 9o!6nia ca "o !are reali&are a artidului# fără de care
"nu s%ar fi utut desfăşura cu succes acti$itatea de făurire a noii or6nduiri# /' Ka
şedinţa de bilanţ din 14 noie!brie 1./2 cu directorii regiunilor de securitate şi
!iliţie Alexandru Drăghici sunea* "rebuie să fie clar organelor de +ecuritate că
ele se ba&ea&ă e rinciii centrale că au de dat socoteală nu!ai în faţa !inistrului
+ecurităţii +tatului răsund de !unca oerati$ă de toate ordinele nu!ai în faţa
!inistrului +ecurităţii +tatului nu răsund în faţa organelor de :artid din regiune
sau raion ci nu!ai în faţa !inistrului +ecurităţii +tatului#>'
ine era acest Alexandru Drăghici care%şi instruia subordonaţii să nu dea
socoteală entru acti$itatea lor ni!ănui nici !ăcar organelor de artidV
Alexandru Drăghici a fost unul din "eştii cei !ari# ai no!enclaturii regi!ului
co!unist din 9o!6nia' edinţa lenară a :79 din 2>%2C !ai 1./2 hotăr6se
îndeărtarea lui eohari Jeorgescu din funcţia de !inistru al Afacerilor =nterne e
care o deţinuse încă din noie!brie 1.44' a succesor a fost nu!it Alexandru
Drăghici un $echi acti$ist al artidului o! de încredere al lui Jheorghiu%De, care $a
!enţine funcţia între 2 !ai 1./2%2C ianuarie 1./3 şi 20 !artie 1./C%20 august
1.>/' 8n inter$alul 2 ianuarie 1./3%1. !artie 1./C şi 21 august 1.>/%2/ !ai 1.>
Alexandru Drăghici a îndelinit funcţia de !inistru al +ecurităţii +tatului' Drăghici
fusese ad,unctul lui Jheorghe :intilie la +ecţia olitică şi ad!inistrati$ă a
o!itetului entral al :79 rintre sarcinile sale nu!ăr6ndu%se sura$egherea
contrainfor!ati$ă a co!uniştilor no!enclaturişti' 8ntruc6t de nu!ele lui Drăghici
se leagă !ulte din afacerile tenebroase ale 7inisterului Afacerilor =nterne şi ale
organelor de securitate !ai trebuie conse!nat că în erioada 21 !artie 1.>1%1C
!artie 1.>/ în aralel cu ortofoliul =nternelor a !ai deţinut şi funcţia de
$icereşedinte al onsiliului de 7iniştri C' u!ele lui Alexandru Drăghici
85
Arh' +9= fond "d# nr' . 03> $ol' = f' >>>'
86
Aud ostin +coran op. cit., ' /.2'
87
-e&i +telian eagoe Istoria guvernelor ;omniei de la !nceputuri 4 $>% pnă !n zilele noastre 4 $%%,
<ucureşti 1../ assi!'

44
întregeşte deci lista ersoanelor resonsabile de atrocităţile roduse în societatea
ro!6nească cu co!licitatea instituţiei +ecurităţii şi a 7inisterului de =nterne' u
înt6!lător a fost caracteri&at ca "un !aniac al discilinei fanatice şi un furibund
ad$ersar al oricărei !anifestări de indeendenţă a siritului# F "o!ul care a
si!boli&at teroarea stalinistă în fa&a ei cea !ai absurdă cea !ai atroce# .F fatele
ersonale ale lui Drăghici au a$ut un caracter cri!inal el nu a e$itat nici un
!o!ent să ro!o$e&e
!ai ab,ecte din aaratulcel !ai cu!lit
+ecurităţii arbitrariu să încura,e&e
şi seudo%Iustiţiei co!uniste#"ele!entele
.0 celeîn
' Eloc$entă
acest sens este şi trufia cu care Drăghici a răsuns în faţa organelor de artid la 3
iunie 1.> c6nd a trebuit să dea socoteală entru fatele sale* "+ecuritatea era şi
este un instru!ent al artidului' Este obligată să resecte legalitatea dar
legalitatea o !ntoarcem cum ne convine#.1 (subl. n.). Dacă aceasta a fost conceţia
celui din $6rful ierarhiei  să $ede! în continuare cine c6ţi şi ce regătire au a$ut
cei e care i%a condus adică ersonalul de r6nd ce executa ordinele'
<irocraţia !aladie recurentă a regi!ului co!unist recu! şi ractica
ăguboasă de "a u!fla sche!a# cu osturi inutile dar bine re!unerate entru a
satisface neotis!ele şi asiraţiile carieriste şi%au făcut din lin si!ţită re&enţa
încă de la înceuturile
de docu!entele +ecurităţii'
oficiale +e!nificati$e
ăstrate în în acestşisens
arhi$ele ro!6neşti sunt dateleublicate
ex%so$ietice atestate
recent care concordă şi;sau întregesc e cele oferite de !e!orialistica foştilor
ofiţeri de securitate'
<ugetul ri!ei organigra!e a DJ+: din 1.4 re$edea un efecti$ de 4>41
osturi dintre care la 11 februarie 1.4. erau ocuate 3/4.' Dintre osturile
neocuate cele !ai !ulte erau de ofiţeri sueriori lisind din sche!ă un general%
!aior 23 de colonei 20 locotenent%colonei 131 !aiori şi 330 căitani' u la fel
de !are era deficitul de cadre la subofiţeri exist6nd chiar un excedent de 11 de
subofiţeri.2' Ka scurt ti! duă înfiinţare cele 10 direcţii centrale disuneau de
114 de ofiţeri dintre care 4 erau înregistraţi ca ersonal de secretariat sau
!uncitori
din !anuali'
sectoarele Deci raortul
oerati$e' ele douăeratrei!i
de aroxi!ati$ 1 la
din anga,aţi 3 înedefa$oarea
erau osturi de ofiţerilor
secretari
şi de ersonal auxiliar dar toţi a$eau grade !ilitare chiar dacă funcţionau ca
dactilografe chelneri sau instalatori' 8n teritoriu situaţia era identică' ele 13
direcţii regionale de securitate foloseau 222 ofiţeri aroxi!ati$ două trei!i dintre
aceştia îndelinind !unci nor!ate sau lucrau ca ersonal auxiliar'
88
-ladi!ir is!ăneanu op. cit., ' 4'
89
Ibidem, >'
90
Ibidem '4'
91
Aud Du!itru ănăsescu n călău !n "a3a conştiin3ei sale, în "7aga&in istoric# s'n' iunie 1..C ' 2>'
92
7inisterul de =nterne entrul de =nfor!atică şi Docu!entare @rganizarea şi "unc3ionarea 7inisterului de
Interne de la !n"iin3are pnă !n prezent, <ucureşti 1.C '10> şi ur!' (şairogra$ură în Arh +9= fond "d#) este o
$olu!inoasă lucrare de este >00 agini dactilografiateîntoc!ită de ofiţeri de securitate cu oca&ia î!linirii a 30 de
ani de la înfiinţarea organelor de securitate'

4/
 Din unctul de $edere al liderilor co!unişti DJ+: a a$ut la înfiinţare şi o
bună "co!o&iţie socială#* >4] fuseseră !uncitori 4] ţărani 2] funcţionari
două rocente din ersonal nu şi%a reci&at srcinea iar alţi 2] dintre cei încadraţi
erau intelectuali' :entru a ne da sea!a c6t de !ari erau deosebiri le sub asect ca%
litati$ faţă de rincialul "duş!an din exterior# să conse!nă! că în aceeaşi
erioadă =A (Agenţia entrală de =nfor!aţii rincialul ser$iciu de siona, al
+GA care a condus
est%euroeni e frontul
ai so$ieticilor) secret ră&boiul
disunea rece î!otri$a
de un ersonal G9++ şi1
de aroxi!ati$ a aliaţilor
000 de
agenţi din care >] erau absol$enţi de cursuri uni$ersitare şi de doctorat iar C]
din totalul cadrelor cunoşteau li!bi străine de circulaţie internaţională şi a$eau
exerienţă în acti$itatea din afara graniţelor +GA.3'
8n 1./1 o dată cu escaladarea "lutei de clasă# lută în care aaratul de
+ecuritate din 9o!6nia era definit ca "sabie ascuţită a artidului# organigra!a
DJ+: a crescut de aroae / ori a,ung6nd la 1/ 20 osturi' Dintrea acestea erau
ocuate doar 10 423 din ca re 4 1C3 cadre erau de srcin e !uncitorească 3 4
ro$eneau dintre ţărani săraci /0 din ţărani !işlocaţi 143 din !uncitori agricoli
/3 din funcţionari 131 din !ici !eseriaşi iar 10C din fa!ilii de !ici
.4
co!ercianţi
anului 1.// şi' i$elul
în ri!a!axi! al efecti$elor
,u!ătate instituţiei
a anului 1./> a fost
totali&6nd 2/înregistrat la din
4> osturi sf6rşitul
care
./
14 41 ofiţeri 44// subofiţeri şi >112 anga,aţi ci$ili '
:entru anul 1./> docu!entele de arhi$ă atestă ur!ătoarea situaţie a cadrelor
+ecurităţii în ri$inţa studiilor efectuate* 13/] cu atru clase ri!areF 1C 1>]
cu cinci%şase clase ri!areF 4. 2.] cu certificat de şate claseF >3] a$eau
absol$ite ot%nouă clase !ediiF ./1] absol$iseră &ece clase !edii iar anga,aţii cu
studii suerioare rere&entau doar 33>] din total.>'
+ub asect etnic ersonalul +ecurităţii în februarie 1.4. era structurat
astfel* 3] ro!6ni 10] e$rei >] !aghiari iar restul de 1] alte naţionalităţi'
:ri!ele statistici întoc!ite de ofiţerii cadrişti ai +ecurităţii rele$ă că din >0 de
ofiţeri sueriori
unguri aflaţi
2 ucraineni în structurile
un ceh de co!andă
şi un ar!ean' 3din
8n 9aortul erau
11ro!6ni
februarie1/1.4.
e$reise!nat
3
de generalul Jheorghe :intilie se atestă şi co!onenţa naţională a ersonalului e
întreaga +ecuritate (aarat central şi teritorial)* la Direcţia Jenerală (Aaratul
entral) .0 ro!6ni 12C e$rei C !aghiari / ruşi > greci 2 ar!eni c6te un
iugosla$ ceh bulgar olone& ger!an şi italianF la Direcţia de +ecuritate a
93
Iohn 9anclagh 'şen3ia. 'scensiunea şi declinul C.I.'., <ucureşti 1..C '1>/ şi 24.'
.4
9aort asura acti$ităţii Direcţiei Jenerale a +ecurităţii +tatului e anul 1./1 în "22%lus# nr' 1 12 iulie
1../F $e&i şi lorian <anu 'nc*etele #ecurită3ii L strategie şi tactică !n Jdemascarea duşmanilor poporuluiH, în
Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor
+ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' >1'
95
Arh' +9=' loc'cit'
96

lorian <anu loc.cit'

4>
7uniciiului <ucureşti erau 2>0 ro!6ni 22 e$rei 2 !aghiari un rus un ar!ean şi
un olone&F la Direcţiile 9egionale de +ecuritate erau 1C1 ro!6ni 1.2 e$rei 20/
!aghiari 1/ ruşi 12 iugosla$i / cehi 4 ger!ani şi c6te 3 bulgari greci şi
ar!eni.C' u rea !ici fluctuaţii aceste roorţii s%au ăstrat 6nă la înceutul
anilor S>0 c6nd s%a declanşat rocesul de "eurare# în sens de "naţionali&are a
aaratului de +ecuritate#' Acu! ute! arecia !ai bine $eridicitatea afir!aţiilor
generalului icolae
+ecuritateM lu, :leşiţă* "Eu
L1.>2%1.>C c6nd
P n.n'M a!a! fost$edea
utut nu!itcăco!andant al 9egionalei
în +ecuritate nu erau dec6tLde
unguri şi e$rei' =ci colo !ai aărea şi c6te un ro!6n chior' oarte greu !i%a fost să
ro!6ni&e& aaratul din lu,# .' Această afir!aţie co!arată cu cifrele atestate
docu!entar constituie desigur o exagerare'
8n funcţiile ierarhiilor de $6rf la ni$el central şi teritorial au fost referate la
înceut ersoane alogene de srcine e$reiască !aghiară sau de alte naţionalităţi'
9aortul ro!6ni;nero!6ni aflaţi în funcţii de deci&ie reflectă raortul existent în
co!onenţa <iroului :olitic al :79' :entru a ascunde fatul că so$ieticii se aflau
în realitate la conducerea +ecurităţii nu!ele ofiţerilor cu funcţii de co!andă din
rincialele structuri au fost ro!6ni&ate' 8n fond "!unca de !are răsundere# 
cea de organi&are
co!uniste şi a unora foşti
reresiunii
agenţi  trebuiaaidată
acoeriţi în sarcina
H-D dintreunor
care $eterani
!ulţi nuaierau
!işcării
ro%
..
!6ni ' "+e!nificati$ în acest sens  !enţiona un fost ofiţeri de securitate  este
şi fatul că la !a,oritatea fostelor regiuni absolut nici un e$reu nu era încadrat e
ost de ofiţer si!lu toţi a$eau funcţii de conducere indiferent de regătire
atitudini rofesionalis! etc' în ti! ce ofiţerii de naţionalitate ro!6nă erau în
c$asitotalitate doar si!li lucrători executanţi 100' i oate că nu înt6!lător
entru a fi nu!it într%o funcţie de co!andă era absolut obligatorie calitatea de
!e!bru de artid şi absol$irea unui curs de seciali&are la =nstitutul "elix
Der,insRi# din 7osco$a' Dilo!a so$ietică a$ea $aloarea unui bilet de intrare e
scara funcţiilor ierarhiei aaratului de securitate' Dar acest lucru era $alabil entru
toate instituţiile
7ai trebuie statului
făcutăro!6n şi înreci&are
şi o altă !ai toateşido!eniile
anu!e cădere&enţa
acti$itate'
reonderentă a
ofiţerilor de srcine e$reiască în osturile de co!andă nu este o articularitate a
instituţiei +ecurităţii regi!ului co!unist din 9o!6nia' 5 situaţie ase!ănătoare o
înt6lni! şi în cadrul 7inisterului de =nterne şi a ^-N%ului ( Mllami VedNlem
+ivatal +ecuritatea din 9':'Gngaria din acea erioadă)' Docu!entele ublicate de
-asili 7itrohin atestă de exe!lu că la înceutul anilor SC0 în Dearta!entul de
=nfor!aţii Externe al ^-N%ului existau 13 ofiţeri de srcine e$reiască dintr%un
97
=de! dosar nr' CC. f' /'
98
"Ku!ea !aga&in# nr' .;1... '/.'
99
-e&i e larg 7arius 5rea Pagini din JcopilăriaH #ecurită3ii romne în "Dosarele istoriei# nr' /;1..>
'3>%3C'
100

eagu os!a CupolaO, ' C>'

4C
total de 1C ceea ce a$usese !enirea de " a irita 1remlinul #101' :e de altă arte
a!ănuntul este interesant întruc6t sugerea&ă ideea că "naţionali&area# instituţiilor
securităţii cel uţin din Gngaria şi 9o!6nia nu ar fi fost ornită din iniţiati$e
autohtone ci tot 7osco$a s%ar fi aflat în sate' unoaşte! astă&i !ai bine din
lucrarea !onografică dedicată lui +talin de regretatul istoric !ilitar Di!itri
-olRogono$ desre "execesele antise!ite# din ulti!ii ani de $iaţă ai "tătucului de
la Hre!lin#
acestei ceea
olitici' ce constituie
5 olitică ce iritaunHre!linul
alt argu!ent
dacări$ind ade$ăraţii
nu era tradusă insiratori
în ractică ai
şi care
s%a ci!entat nu e greu de ghicit e !ăsura acuti&ării ciocnirilor între HJ< şi
7ossad (ser$iciul de siona, israelian)'
o!andanţii din +ecuritate 7iliţie Ar!ată alături de acti$iştii cu funcţii
i!ortante în aaratul de artid şi ad!inistraţie for!au "elita socială# a regi!ului
co!unist' +il$iu <rucan este de ărere că "toţi cei ce deţineau o&iţii de conducere
în siste!ul de stat socialist (gu$ern ad!inistrati$ co!andanţi !ilitari de !iliţie
sau de securitate) erau recrutaţi de regulă din aaratul de artid#' "Acest aarat 
continuă autorul citat  constituia un gru social obser$abil identificabil şi ca
atare distinct de restul societăţii' 7e!brii săi articiau regulat la adunări de artid şi
la cursuri
anu!it de şi
sirit îndoctrinare ideologică
cu o anu!ită co!ortarefiind în acest fel
în societate' !odelaţiacestui
oe&iunea şi for!aţi
gruîntr%un
social
i&$ora din statutul !e!brilor săi şi din relaţiile seciale dintre aceştia din o&iţia
lor în structura uterii din salariile !ari şi în secial din accesul lor la o ga!ă
largă de beneficii şi ri$ilegii toate la un loc situ6nd această elită socială într%o
categorie suerioară aflată deasura societăţii#102'
5 e$aluare ase!ănătoare este atestată şi de un docu!ent de anali&ă olitică
întoc!it în anul 1.>/ de Jrua de +tudii +ud%Est Euroene din 7inisterul de
Externe al 9'' Jer!aniei' <a&at în c$asitotalitate e infor!aţii furni&ate de un
fost acti$ist al artidului co!unist refugiat în 5ccident docu!entul făcea referire
la existenţa în 9o!6nia în anii S/0 a unei "clase ri$ilegiate# de aroxi!ati$ 10
000 ersoane'
agricultură 5 astfelculturale
instituţii de clasă asociaţii
"era for!ată din cadrele
de !asă ar!atădeşi conducere
#ecuritate#din industrie
L subl. n.n.M.
Desre configuraţia etnică a ri$ilegiaţilor regi!ului co!unist din 9o!6nia
docu!entul citat sublinia că "era extre! de uternic iudai&at# cu referire !ai ales
la cadrele de conducere din !inisterele de =nterne şi Externe din o!erţul
Exterior întrerinderi uni$ersităţi şi !ass%!edia103'
+er$iciile de siona, so$ietice au "donat# +ecurităţii nu!eroase alte cadre de
conducere care au îngroşat r6ndurile "elitei sociale#' "8n fat  reci&a fostul
101
"7aga&in istoric# s'n' dece!brie 2000 '>/'
102
+il$iu <rucan 8e la capitalism la socialism şi retur. @ biogra"ie !ntre două revolu3ii, <ucureşti 1.. ' 0'
103
Aud Alina udor +orin ristescu $%=K 8estăinuirile unui "ost nomenclaturist care Ja ales libertateaH.
8omnia celor $- --- de privilegia3i ai ;omniei comuniste, 8n "otidianul# > octo!brie 1.. ' 1>'

4
general de securitate =oan 7ihai :acea care în 1.C a cerut a&il olitic în +GA
 la cererea ei La +ecurităţii  n.n.M nu a existat nici o singură direcţie central ă
sau regională de securitate care să nu fi a$ut ofiţeri acoeriţi ai =G în conducerea
ei' 7osco$a a donat aceşti ofiţeri cu acte de identitate contrafăcute re&ent6ndu%i
ca ro!6ni dar nu a i&butit să%i facă să $orbească corect ro!6neşte' 8n acea e%
rioadă însă cu c6t accentul cui$a era !ai sla$ cu at6t o&iţia lui în ierarhia
104
+ecurităţii
generaluluiera
(r) !ai înaltă#
eagu os!a' fost
:e aceleaşi coordonate se înscriu
şef al contrasiona,ului şi de&$ăluirile
din +ecuritate* "Usub
:antiuşa şi icolschi se aflau sute de alţi H-D%işti care ocuau toate funcţiile de
deci&ie şi foarte !ulte din cele de execuţie ale organelor reresi$e din acel
ti!#10/' u uţine exceţii unităţile oerati$e au fost încredinţate agenţilor
H-D%ului de altă etnie dec6t cea ro!6nească chiar dacă cei !ai !ulţi urtau
nu!e ro!6neşti recu!* Ja$rilă <irtaş 7işu Dulgheru =on rişan 7atusei
Andriescu +ergiu icolau -ictor icolau :etrescu :etre au! Jrigore
Alexandru Juţan etc' cu toţii erau e$rei basarabeni'
8n ceea ce ri$eşte rofesionalis!ul ofiţerilor de securitate acelaşi eagu
os!a !enţiona că alături de "oa!eni de o inteligenţă şi cultură re!arcabile# au
acti$at
co!ortao !ulţi!e
şi acţionadeaulucrători "li!itaţi
atras orobiul şi chiar
ublic brute
asura care rin
instituţiei# 10> !odul de a se
'
8n noua instituţie au fost recrutaţi oa!eni c6t !ai de$otaţi e care creierul
re$oluţiei roletare i%a îndoctrinat !etodic as!uţ6ndu%i asura "duş!anului de
clasă#' olonelul (r) Jheorghe 9aţiu care a acti$at este trei decenii în structurile
i!ortante ale +ecurităţii 6nă în 30 dece!brie 1.. recunoaşte la r6ndu%i că
"+ecuritatea a$ea e atunci Lla înceuturile ei  n.n.M ofiţeri foarte slab regătiţi#
fat entru care "cădeau uşor radă !incinoşilor şi ro$ocatorilor de tot felul#
delaţiunea fiind ractic la ea acasă10C'
ele !ai !ulte cadre de securitate au fost recrutate !asi$ at6t entru
sectoarele oerati$e c6t şi entru cele tehnice sau ad!inistrati$e direct din
roducţie' Astfel
reresiune de cadre au de
aura "duş!anului fostclasă#
bune dar
entru
total!unca
inatede securitate
entru în sens
acti$itatea de de
intelligens în sens de culegere anali&ă sinte&ă şi difu&are a infor!aţiilor secrete'
+laba lor regătire intelectuală era co!ensată de "srcinea socială sănătoasă# şi
de "ura de clasă# ceea ce a rere&entat o ractică de&astroasă entru instituţie ca
ser$iciu secret'
At6t în 7inisterul Afacerilor =nterne c6t şi în organele de securitate au fost
încadraţi şi oa!eni cunoscuţi cu ca&ier ,udiciar sau cu fate care încadrate ,uridic
104
=on 7ihai :acea op. cit., '>1'
105
Jeneral di$' (r) eagu os!a #ecuritatea, poli3ia politică. 8osare, in"ormatori, ' 34'
106
=de! CupolaO, ' 1>'
107

olonel (r) dr' Jh' 9aţiu op. cit., ' .0'

4.
constituiau infracţiuni gra$e re$ă&ute şi edesite de odul :enal' olonelul (r)
Jheorghe răciun ne oferă ur!ătoarele a!ănunte* "u uţini dintre cei care au
fost ofiţeri şi subofiţeri în 7inisterul de =nterne şi au făcut delaidări furturi
abu&uri au fost greşit încadraţi în 7inisterul de =nterneF ei trebuiau să fie direct
încadraţi în uşcărie# 10' 7e!orialistul citat argu!entea&ă rin ca&ul !aiorului
HesRe!et rancisc  fost şef al +er$iciului de contrasiona, la 9egiunea de
+ecuritate
Alexandru <raşo$
Landor "care
 n.n.Mînainte de aera
, cu care fi rieten
încadrata$ea
în +ecuritate
de,a fatede
ca către De!eter
cele entru care
10.
acu! era conda!nat# ' u fără te!ei Alexandr 7ihailo$ici +aharo$sRi şeful
consilierilor so$ietici din 9o!6nia în erioada 1.4.%1./3 scria în raortul său din
ianuarie 1./2 entru a%şi infor!a sueriorii din entrala de la 7osco$a* "adrele
7inisterului Afacerilor =nterne (!inistru eohari Jeorgescu) sunt năădite de
ersoane străine şi dubioase !ăsurile de îndeărtare a lor din aaratul !inisterului
sunt luate extre! de încet şi fără tragere de ini!ă#110' rei ani !ai t6r&iu Jheorghe
Aostol referindu%se la unii ofiţeri de securitate recrutaţi din r6ndul !uncitorilor
recunoştea faţă de Jheorghiu%De, că "au fost ele!ente care nici în fabrică nu s%au
ţinut de treabă# 111 iar la şedinţa de bilanţ din 2%3 dece!brie 1./C Alexandru
Drăghici atrăgea
rearti&area atenţia
cadrelor acti$ului
se face nu!aideeco!andă din +ecuritate
ba&a dosarelor că "adesea
ersonale fără să alegerea
se ţină şi
112
sea!a de calităţile rofesionale şi olitice ale to$arăşilor resecti$i# ' 8n ur!a
controalelor efectuate de organele de artid din 7inisterul Afacerilor =nterne în
ri!ă$ara anului 1./> se constatase că "în osturi de conducere# erau ofiţeri cu
"un trecut necoresun&ător#' De ase!enea se critica fatul că nu se lua "atitudine
hotăr6tă de către unele organi&aţii de ba&ă î!otri$a !anifestărilor de !ahalagis!
şi ălă$răgeală care au dus la deconsirări şi chiar la ratarea unor acţiuni#' 5fiţerii
de securitate erau suerficiali la caitolul "studiul docu!entelor ongresului al ==%
lea al :79 şi ongresului al WW%lea al :G+# fiind asru criticaţi că nu luau
arte "la în$ăţă!6ntul de artid# "nu în$ăţau# şi "nu erau traşi la răsundere
113

entruDin
atitudinea
unctullordefaţă de în$ăţă!6nt#
$edere '
al liderilor regi!ului co!unist din 9o!6nia existau
desigur şi asecte o&iti$e în acti$itatea ofiţerilor de securitate ceea ce exlică
fatul că în 1./C fuseseră decoraţi cu diferite ordine şi !edalii de către gu$ernul
9:9  chiar dacă "nu rinseseră de !ult $reun sion i!erialist[#  un nu!ăr
de 24C cadre "entru îndelinirea exe!lară a !isiunilor încredinţate#' Alte 212>
108
olonel (r) Jheorghe răciun op. cit. în loc. cit., '203'
109
Ibidem.
110
-e&i docu!entul ublicat în "otidianul# 23 iunie 1.. '12'
111
Aud Alina udor $%K Bătu3i la #ecuritate, doi ce"erişti se plng lui G*eorg*iu48e6, în "otidianul# nr'
20;20>/ 2 iunie 1.. '12'
112
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10 2/> f' >3'
113

-e&i frag!entele docu!entului ublicat de Alina udor în "otidianul#  sete!brie 1.. '12'

/0
cadre fuseseră citate rin ordinele !inistrului "entru acti$itatea rodnică deusă#
iar alţi 10 ofiţeri înaintaţi în grad "la exceţional# 114' ine are răbdare să arcurgă
în întregi!e docu!entele re&entate la şedinţele de anali&ă şi bilanţ ale
7inisterului Afacerilor =nterne din erioada 1.4%1.>4 oate constata fără rea
!are osteneală că at6t criticile c6t şi laudele la adresa organelor de securitate au
fost !ai tot ti!ul ca! aceleaşi for!ulate rin stereotiii şi într%un li!ba, de le!n
inconfundabil singura deosebire
for!alis!ul dog!atis!ul fiind doar
de!agogia cifrele raortate
şi iraţionalul ceea ce de&$ăluie
au fost rincialele caracte%că
ristici nu nu!ai ale "!uncii de securitate# roriu%&ise ci !ai ales ale !odului de
a o concee anali&a şi conduce'
5 altă bi&arerie a oliticii de cadre o constituie fatul că în ti!ul
$erificărilor dosarelor de ersonal efectuate de o co!isie a :79 secial
î!uternicită la înceutul anilor S>0 în $ederea eurării aaratului de securitate a
re&ultat că un nu!ăr de aroxi!ati$ 300 de anga,aţi (ofiţeri şi subofiţeri)
a$useseră în erioada de dinainte de 23 august 1.44 afinităţi cu ideologia
legionară11/' E greu de înţeles cu! a fost osibil ca toţi aceştia să fie încadraţi
a$6nd în $edere $igilenţa ofiţerilor cadrişti şi stricta lor sura$eghere de către
consilierii so$ietici'
credibilitatea Doar
şi anu!e o singură
trecerea sub exlicaţie îşi oate lor
tăcere a trecutului găsilegionar
logica şi
nuoate chiar
s%a rodus
înt6!lător din lisă de "discernă!6nt olitic# sau inabilităţi' :re!editarea de$ine
stră$e&ie dacă este să a$e! în $edere că siritul re$oluţionar foarte "tăios# al celor
care cochetaseră cu legionaris!ul a fost areciat robabil ca deosebit de util în
acţiunile de "curăţire# a "utregaiului oliticianis!ului# şi "burghe&o%!oşieri!ii#
ro!6neşti' 8nţelegerea dintre eohari Jeorgescu !inistrul de =nterne co!unist şi
icolae :etraşcu şeful legionarilor din ţară în 1.4/ ar utea fi un argu!ent dar şi
un recedent' Din c6t a! reuşit să ne docu!entă! re&ultă că există şi în această
situaţie si!ilitudini cu $ecinii de la $est acolo unde for!aţiunea "rucea cu
săgeţi# care condusese Gngaria în ulti!ele &ile ale celui de%al doilea ră&boi
!ondial şi!ulţi
so$ietice ,ucase un rol!e!brii
dintre i! ortant în atacul
acestei asuras%au
organi&aţii e$reilor în condiţiile
alăturat şi aoi auocuaţiei
fost
încadraţi în ^-N (+er$iciul de +ecuritate al Gngariei) noua oliţie olitică secretă
controlată de co!unişti11>' Gngaria la fel ca şi 9o!6nia aflată în sfera de interese
114
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10 2/> f' /'
115
+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii Cartea 'lbă a #ecurită3ii. 9 august $%&& L 9- august $%&>, $ol' = bucureşti
1..C '2/'
116
-e&i Iohn 9anelagh op. cit., ' 2C0' +ub regi!ul lui !athia 9aRosi A'-'N' a de$enit braţul reresiunii' orţa
sa regulată curindea 100 000 de oa!eni şi a fost !ărită duă unele surse cu aroxi!ati$ un !ilion de alţi !e!bri*
infor!atori funcţionari ad!inistrati$i' A'-'N' a fost desfiinţat rin decret al onsiliului de 7iniştri la 2. octo!brie
1./> în contextul e$eni!entelor re$oluţionare din Gngaria e !oti$ că for!aţiunile seciale deschiseseră focul şi
!itraliaseră în lin e de!onstranţi din rorie iniţiati$ă fără să ri!ească ordin ($e&i revolu3ia mag*iară din
$%=, $olu! editat de A!basada 9eublicii Gngare la <ucureşti octo!brie 1..> cu rile,ul ani$ersării a 40 de ani
de la i&bucnirea 9e$oluţiei '20)'

/1
so$ietice a cunoscut din lin feno!enul de bolşe$i&are fat entru care re&enţa
ele!entelor fasciste în +er$iciul de +ecuritate ne duce inerent cu g6ndul la
existenţa unei strategii !osco$ite în acest sens' :oate că cercetări $iitoare ba&ate
e alte docu!ente declasificate din arhi$ele ser$iciilor secrete so$ietice $or utea
face lu!ină în această roble!ă'
eea ce ute! afir!a cu certitudine este că eurarea de la înceutul anilor
S>0 darcu
ro!6ni şi trecut
celelalte care au+ingura
legionar' ur!at nu i%a atins
!ăsură care cu
s%ani!ic
luat aefost
ofiţerii de securitate
întoc!irea unui
curin&ător dosar cu datele ersonale ale fiecăruia însoţite de docu!entele
co!ro!iţătoare adică cele care atestau trecutul lor legionar' :6nă în dece!brie
1.. acest "dosar co!ro!iţător# s%a ăstrat în casa de fier a şefului +er$iciului
arhi$ă şi nu era dat la consultare dec6t cu arobarea şefului +ecurităţii ori a
!inistrului de =nterne' 8ntr%o serie de docu!ente de,a ublicate au aărut nu!ele
unor foşti ofiţeri de securitate şi interne cu trecut legionar ca de exe!lu* icolae
Doicaru icolae Andruţa eauşescu +ei ăstase icolae îndea etc'
Desre generalul icolae Doicaru cel care la 1 ianuarie 1.>0 a a,uns în
funcţia de şef al D=E funcţie e care a deţinut%o ti! de 1 ani docu!entele
studiate
răţiile de
de 7ihai
ruce :elin atestă şifărăa dubii
legionare că "între
articiat 1.40%1.41 a11Cfăcut
la rebeliuneU# ' 8n arte din cu
legătură
generalul icolae Andruţa eauşescu fratele fostului secretar general al :9 e
care e$eni!entele din dece!brie 1.. l%au rins în funcţia de co!andant al colii
de ofiţeri de securitate de la <ăneasa un docu!ent ce ro$ine din fosta Arhi$ă a
 al :9 +ecţia organi&atorică atestă că şi el a fost "si!ati&ant legionar# 11'
Alte docu!ente din dosarul de artid al generalului de securitate icolae Andruţa
eauşescu rele$ă că acesta a articiat la rebeliunea legionară din ianuarie 1.41
în oraşul +latinaF datorită unor excrocherii făcute la înceutul anilor S/0 în ti!ul
cooerati$i&ării a fost exclus din artid dar reri!it în 1.// la inter$enţia unor
to$arăşi "din conducerea suerioară#'
9eferatul
organi&aţiile întoc!it
de artid la > alicau
din 7A= iulie 1./> desre
hotăr6rile felul:olitic
<iroului în care organele
al  al :79şi
atrăgea atenţia că !aiorul +ei ăstase şeful 9egionalei 7A= onstanţa "în
erioada legionară a articiat la unele şedinţe# iar locotenent%colonelul icolae
îndea şeful 7iliţiei 9egionalei +talin era "bănuit că ar fi fost legionar#' Alţi
ofiţeri recu! locotenent%colonelul Jheorghe răciun şeful 9egionalei 7A=
+talin şi locotenent%colonelul rancis agher şeful 9egionalei de 7iliţie lu, erau
cunoscuţi cu "trecut dubios# şi "necoresun&ător#11.'
117
7ihai :elin Culisele spiona6ului romnesc '22 şi /C'
118
-e&i onstantin 7oraru Ki$iu Daniel Jrigorescu Clanul Ceauşescu şi anc*eta de la G.'.C. #corniceşti, în
"Dosarele istoriei# nr' C(23) 1.. '4>'
119

Alina udor Controlul partidului asupra #ecurită3ii, în "otidianul#  sete!brie 1.. '12'

/2
 8n esenţă se oate afir!a că olitica de cadre ro!o$ată în aaratul de
securitate la înceuturile sale a a$ut dret consecinţă seria neagră a ilegalităţilor
nesăbuinţelor şi oortunis!elor' Este şi o exlicaţie osibilă rintre altele că
toc!ai în acea erioadă s%au întrerins cele !ai crunte !ăsuri de reresiune şi
teroare etati&ată'

Sistemul de 'regătire a cadrelor

8n$ăţă!6ntul în şcolile de securitate s%a desfăşurat duă rinciiul* "8ţi

trebuie ani ca să regăteşti un ofiţer de infor!aţii[# Dar nu acest rinciiu ne
interesea&ă aici  care la dret $orbind este $alabil şi astă&i  ci !odul cu!
conducerea +ecurităţii a înţeles să%l ună în ractică'
+laba regătire a cadrelor +ecurităţii cel uţin în ri!ii ani de la for!area
instituţiei oate fi exlicată e de o arte rin fatul că în ochii so$ieticilor
ro!6nii cu studii suerioare fuseseră co!ro!işi datorită alianţei ro!6no%ger!ane
din ti!ul celui de%al doilea ră&boi !ondial neoferind astfel o sursă de încredere
entru recrutare în ser$iciile secrete de securitate' :e de altă arte a$6ndu%se în $e%
dere starea de sirit generali&ată în r6ndul ro!6nilor net antico!unistă foarte
uţini titraţi !anifestau entu&ias! faţă de regi! ca să nu !ai $orbi! şi faţă de
instituţia +ecurităţii' 7a,oritatea foştilor ofiţeri de securitate care au acti$at în acea
erioadă de înceut sunt unani!i în recunoaşterea "ri!iti$is!ului g6ndirii# şi
"recarităţii regătirii rofesionale# a cadrelor' "Deliberat sau nu  se exri!a un
!e!orialist  li se exloatau Lofiţerilor  n.n.M !ai !ult instinctele dec6t
raţiunea fiind astfel mai degrabă dresa3i dect educa3i în siritul de$ota!entului
faţă deU Lor6nduirea socialistă artidul co!unist şi conducătorul iubit 
n.n.M#120.
7ai !ult de 0] din ersonalul DJ+: în ri!ii ani fusese anga,at e ba&a
urităţii dosarului' A,utorul rofesional al ofiţerilor so$ietici selecţionaţi robabil
e te!eiul unor criterii identice nu utea acoeri deficienţele cronice şi nici
regătirea generală şi de secialitate a ofiţerilor ro!6ni' :entru "re!edierea acestor
nea,unsuri# conducerea +ecurităţii î!reună cu 7inisterul 8n$ăţă!6ntului a or%
gani&at o serie de cursuri la toate ni$elurile de regătire astfel înc6t 6nă la
sf6rşitul anului 1./3 întregul ersonal trebuia să fi absol$it cel uţin C clase 121'
:rin coala de ofiţeri de securitate de la <ăneasa înfiinţată în 1.4 recu! şi rin
şcolile si!ilare de la 5radea şi 6!ina ade$ărate "fabrici de co!unişti# au
trecut duă cu! re&ultă din afir!aţiile !e!orialiştilor  "!ii de tineri
120
eagu os!a CupolaO, ' CC'
121

+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii Cartea 'lbă a #ecurită3ii, $ol' == 1..> '3.'

/3
!uncitori şi !ulţi ţărani cu o regătire culturală de ni$el ele!entar (şcoala
rofesională şi c6te$a rocente de absol$enţi de liceu)#122'
8ntre anii 1./3%1./4 deci duă !oartea lui +talin în +ecuritate s%ar fi dus în
!od susţinut "o olitică de instruire a oa!enilor în sensul ca fiecare să%şi co!le%
te&e studiile la cursurile serale# iar "!ulţi dintre !uncitorii şi ţăranii şcoliţi la
<ăneasa erau inteligenţi şi dornici de a în$ăţa !ai !ultă carte# 123' Jeneralul
icolae
roble!ă:leşiţă îşi a!intea
a rocesului şi el că în erioada
de în$ăţă!6nt din cadrul1./3%1./> c6nd
7inisterului dea=nterne
gestionat întreaga
a întoc!it
un roiect entru "alfabeti&area# ofiţerilor de securitate rin care îi obliga să%şi
co!lete&e studiile 6nă la ni$el de facultate' Existau cadre cu funcţii de co!andă
a căror regătire şi cultură erau aroae nule' Alexandru Drăghici nu absol$ise
dec6t atru clase ri!are şi trei la ucenici iar generalul :ius o$aci şeful de
atunci al Direcţiei de fila, şi in$estigaţii fost !inier nu a$ea dec6t atru clase
ri!are' i exe!lele ot continua dar nu acest asect ne interesea&ă ci fatul că
la ni$elul conducerii 7inisterului de =nterne şi al +ecurităţii se conştienti&a că
"regătirea rofesională# şi "un ridicat ni$el de cultură# sunt "hotăr6toare entru
ofiţerii din ser$iciile seciale#124'
De%a lungul anilor
titluri uni$ersitare nu!ai unii dintre ofiţeri
că aceştia au fostau
în reuşit
nu!ărsă%şi ia doctoratul
foarte !ic' 6nd obţin6nd şi
se constata
că ofiţerii nu obţineau re&ultate satisfăcătoare erau tri!işi la "cursuri de reciclare#'
8n 1./C Direcţia de cadre din 7inisterul Afacerilor =nterne raorta că "la toate
ni$elele de în$ăţă!6nt s%a reali&at recalificarea rofesională a /00 de ofiţeri# 12/' +%
au făcut însă şi !ulte excrocherii din artea ofiţerilor entru a%şi co!leta studiile
şi a obţine dilo!e' Eloc$ente sunt conclu&iile for!ulate de generalul%colonel
Alexandru Drăghici la C dece!brie 1.>4 cu oca&ia unei şedinţe cu acti$ul de
co!andă* "Există într%ade$ăr în ruele 7A= ofiţeri care au a$ut la încadrare
nu!ai 4%> clase' Gnii au deus eforturi şi au luat exa!enul de !aturitateF unii e
dretF alţii şi e nedret' :e unii i%a! rins a! luat !ăsuri e alţii însă nu a!
12>

reuşit să%i rinde!#

Educarea '
şi for!area $iitorilor ofiţeri de securitate se reali&a de către ofiţeri%
instructori ro$eniţi în !are nu!ăr din r6ndul alogenilo r' De exe!lu coala de
ofiţeri de securitate de la <ăneasa a fost condusă la înceut de -oiculescu Er$in
secondat de şefii catedrelor de secialitate şi de alte cadre lasate în osturi cheie
"e linie de în$ăţă!6nt# rintre care căitanii rost 9ig!an Kist Nollinger etc'
7e!orialiştii de&$ăluie că sloganul folosit 6nă la tocire !enit a !obili&a dar
122
Jeneral di$' (r) eagu os!a #ecuritatea, poli3ia politică, dosare, in"ormatori, '..'
123
Ibidem.
124
Jeneral (r) icolae :leşiţă J'vem noi ceva cu ziua de 9 augustOH, în "Ku!ea !aga&in# nr' 3(3) 2000
'/4'
125
Arh +9= fond "d# dosar nr' 10 2/> f' 20'
126

=de! dosar nr' 10 04. $ol' 1C f' .'

/4
!ai ales a seria era* "Arecierea ofiţerului ro!6n se face în raort cu gradul de
de$oţiune faţă de 7area Gniune +o$ietică#' Această reci&are este esenţială
întruc6t din unctul nostru de $edere conta !ai uţin srcinea etnică a celor care%i
în$ăţau e ofiţeri decisi$ fiind ceea ce şi cum îi în$ăţa adică rogra!ul de
regătire şi "obiecti$ele didactice#'
Ka şcoala !ilitară de securitate din 5radea la fel ca şi la cea de la <ăneasa
rogra!ul &ilnic sălare
>00)F în$iorare arăta astfel* deştetarea
echiare cu !u&ică
(>00%>30)F oulară
curăţatul la difu&oare
sectoarelor (interior (ora
şi
exterior) >30%C00F !icul de,un (C00%C30)F instrucţie de front fără ar!ă (C30%
00)F cursuri co!une (exuneri făcute de rofesori ofiţeri şi ci$ili) 00%1300F
gustare de regulă 6ine cu !ar!eladă (1000%1010)F !asa de r6n& (1300%1400)F
so!n obligatoriu (1400%1/00)F curăţatul sectoarelor (1/00%1>00)F cursuri (sau
se!inarii (1>00%2000)F cina (2000%2030)F rogra! de $oie (la club) 2030%
2100F consultaţii organi&ate (2100%2200)F stingerea (2200)' 7iercurea între
orele 00%1300 cursanţii în nu!ăr de circa 40 articiau la instrucţie tactică e
terenul secial a!ena,at' +e făcea instrucţie de trageri cu ar!a!entul din dotare
ori entru alte acţiuni cu caracter !ilitar' De regulă s6!băta între orele 1>00%
2000
rogra!ulerauerarogra!ate
!ai le,er*acti$ităţi
!editaţiicuorgani&ate
caracter sorti$ ori cultural'
(00%1000)F Du!inica
acti$ităţi sorti$e
(1000%1300)F în$oiri în oraş arobate doar entru /0] din efecti$ul de cursanţi
(1300%2000)'
:rogra!a de în$ăţă!6nt curindea două !ari !odule* unul cu te!atică
!ilitară de secialitate şi altul cu caracter olitic şi de cultură generală' Ka
secialitate se redau ur!ătoarele !aterii* tactica ar!elor întrunite  în sală şi
terenF tactica truelor de grăniceri securitate şi o!ieriF tactica !iliţieiF tactica
tragerilor şi trageri de lută în terenF instrucţia de front instrucţia tactică de noateF
educaţie fi&ică' Ka acestea se adăugau te!ele cursului "<a&ele !uncii de
securitate# doar entru acei cursanţi secial regătiţi entru +ecuritate'
e!atica
disciline* în$ăţă!6ntului
=storia :G+  olitic
curs şiscurtF
de cultură generală
=storia 9:9 curindea
(co!una ur!ătoarele
ri!iti$ă
scla$agis!ul feudalis!ul şi caitalis!ul)F Econo!ie olitică (!odul de roducţie
socialist şi econo!ia olitică socialistă)F +ocialis!ul ştiinţific (!aterialis!ul
dialectic şi istoric)F Jeografie uni$ersală şi a 9o!6nieiF 7ate!aticăF i&icăF
hi!ieF <a&ele darQinis!uluiF Ki!ba şi literatura ro!6nă'
:redarea acestor cursuri se făcea de regulă în săli saţioase unde un ofiţer%
instructor la tribună îşi citea exunerea' 5fiţerii co!andanţi de batalion se
li!bau rintre cursanţi entru a obser$a dacă şi cu! se luau notiţe' De fiecare
dată înainte de înceerea exunerii care dura două ore la co!andă se strigau
lo&inci recu!* "G9++ bastionul ăcii e[# "+talin şi oorul rus libertate ne%au

//
adus[#F astfel de lo&inci scandate în cor de toţi articianţii făceau să treide&e
întreaga sală'
ursurile şcolilor !ilitare suerioare entru ofiţerii 7inisterului de =nterne
de la <ucureşti 5radea şi 6!ina a$eau o durată de doi ani şi şase luni duă
care absol$enţii erau ridicaţi la gradul de sublocotenenţi sau locotenenţi în funcţie
de !edia de absol$ire adică "re&ultatele la în$ăţătură şi discilină !ilitară# duă
care erau
funcţie rearti&aţi
şi grad în unităţi'
se ractica At6t laco!licat
un siste! reartiţie în
c6tcare
şi laneotis!ul
ro!o$ările ulterioare
şi siste!ul de în
12C
relaţii ,uca un rol i!ortant '
Ka ,u!ătatea anilor S/0 conducerea "suerioară de artid şi de stat# încee
să%şi exri!e ne!ulţu!irea faţă de acti$itatea organelor de securitate' 8ncălcarea
frec$entă a "legalitărţii socialiste# ingerinţele în !unca educati$ă a artidului
slaba reocuare entru în$ăţă!6ntul olitico%ideologic şi rofesional rere&intă
rincialele ţinte ale criticii şi autocriticii ornite de la cel !ai înalt ni$el de
resonsabilităţi entru do!eniul !uncii de securitate'
Ka şedinţa acti$ului de artid din 7inisterul Afacerilor =nterne din 10%11
arilie 1./> icolae eauşescu P în calitate de secretar al o!itetului entral al
:79 P arecia
organele că "siritul "încalcă
de securitate de artid de la +ecuritate
legalitatea este slab#declar6ndu%se
oulară# că în acti$itatea lor
total
ne!ulţu!it de felul cu! "se regătesc# şi "cresc# to$arăşii de la +ecuritate'
u oca&ia şedinţei de anali&ă şi bilanţ din 2%3 dece!brie 1./C generalul%
locotenent Jheorghe :intilie referindu%se la acti$itatea infor!ati$%oerati$ă a
aaratului de securitate s%a exri!at ritos* "rebuie să ne debarasă! de !unca
slabă e care o face! şi a! făcut%o 6nă acu!#' Din unctul lui de $edere
trebuiau anali&ate cu !ai !ultă resonsabilitate "!etodele rorii# în co!araţie
cu "tactica duş!anului#12' Ka r6ndul lui !inistrul Afacerilor =nterne Alexandru
Drăghici susţinea că în acti$itatea !uncii infor!ati$%oerati$e se constatau
"lisuri# şi "defecţiuni serioase# iar rinciala cau&ă o constituia " slaba pregătire
pro"esională
astfel +ecurităţii la . ani dedar
şi culturală# !ai ales ""lipsa
la înfiinţare lipsa de
de maturitate politică#'
pro"esionalism# = se i!uta
şi "imaturitatea
politică a cadrelor sale# deci critici care nu erau for!ulate "de roaganda
i!erialistă# sau de "ele!entele reacţionare ostile înrăite şi declasate din
interior# ci de oa!enii cei !ai autori&aţi şi resonsabili de acti$itatea instituţiei'
Alexandru Drăghici se considera îndretăţit să atragă atenţia asura fatului că
"lucrătorul care nu se îngri,eşte de regătirea sa $a bate în cel !ai bun ca& asul
e loc# iar în condiţiile creşterii continue a exigenţelor "un astfel de lucrător nu $a
utea asigura îndelinirea coresun&ătoare a sarcinii de aărare a securităţii de stat
127
-e&i e larg Jheorghe 7anea colonel (r) 0abirintul vie3ii prin Jsrmă g*impatăH. FBiogra"ii  memorii 
amintiri) <ucureşti Editura G7 1.. ' .%10>'
128

Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10 2/> f' /'

/>
a atriei#' 8n context şi e acelaşi ton Drăghici trasa ca rincială sarcină entru
toţi lucrătorii din 7inisterul Afacerilor =nterne* "educarea siste!atică şi !inuţioasă
a ersonalului ce încadrea&ă organele 7A= în do!eniul olitico%ideologic în
ridicarea $igilenţei şi a siritului artinic în !uncă#12.'
6t de !obili&aţi de$eneau ofiţerii de securitate la au&ul acestor slogane ale
şefului cel !are este !ai greu de reci&at' Gn lucru ră!6ne cert şi anu!e că
ro!o$area
ideologice oriunora şi retrogradarea
de erfor!anţele altora deindea
rofesionale' Aşa cu!reare&ultă
uţin din
de ni$elul
studiul regătirii
!ultor
dosare de ersonal întoc!irea listelor cu ersonalul "din re&er$a de cadre#
deindea total!ente de "caracteri&ările şi arecierile anuale# întoc!ite şi susţinute
de ofiţerii cadrişti care la r6ndul lor etalau o $i&iune şi conceţie rorie desre
"!unca de securitate# în delină concordanţă cu orientările "$enite de sus#'

Consilierii so,ietici

=nstituţia consilierilor so$ietici a ,ucat un rol hotăr 6tor în so$ieti&area

9o!6niei ceea ce a înse!nat* instaurarea rin forţă a gu$ernului roco!unist
re&idat de dr' :etru Jro&a la > !artie 1.4/ trucarea alegerilor din noie!brie
1.4> desfiinţarea artidelor de!ocratice îndeărtarea brutală a !onarhiei la 30
dece!brie 1.4C i!unerea rogra!ului de refor!ă duă !odelul so$ietic de la
sf6rşitul anilor S40 şi înceutul deceniului ur!ător cu consecinţe directe în
reresiunea "duş!anilor de clasă#' +ecialiştii so$ietici au fost secondaţi de cadre
selectate din r6ndul autohtonilor care absol$iseră şcoli olitice şi !ilitare în G9++'
u toate acestea nu trebuie ignorat nici o cliă că instituţia consilierilor
(secialiştilor) străini sub diferite for!e şi denu!iri nu este o in$enţie so$ietică
sau co!unistă' +e are că are o istorie îndelungată ţine de sfera relaţiilor bilaterale
şi ri$eşte do!enii dintre cele !ai $ariate de la ar!ată la finanţe de la ser$icii se%
crete la cultură şi de la !onarhi la biserică' =ată şi c6te$a exe!le* do!nitorul
Gnirii Alexandru =oan u&a a a$ut instructori france&i entru organi&area ar!atei
!oderne a 9o!6niei şi sfetnici olitici tot france&iF do!nitorul şi aoi regele arol
= i%a schi!bat e france&i se are ineficienţi cu ger!aniiF unul din ri!ele acte
ale cabinetului =on Antonescu a fost che!area instructorilor !ilitari ger!aniF în
erioada statului naţional%legionar conducerea Jăr&ii de ier a beneficiat de
sri,inul unor consilieri na&iştiF icolae eauşescu a tri!is instructori şi consilieri
olitici în ţări africane şi a er!is ca tineri din aceste ţări să ur!e&e cursurile
institutelor de în$ăţă!6nt suerior ci$ile şi !ilitare din 9o!6nia130'
129
=bide! f' 30%31'
130

-e&i e larg în "7aga&in istoric# s'n' arilie 1.. '34'

/C
 Dar 9o!6nia nu este un exe!lu singular el reroduc6ndu%se la !ulte alte
state' +uficiente exe!le se ot găsi şi în olitica +tatelor Gnite' <unăoară la
înceutul anilor _/0 +GA a oferit cu genero&itate rin inter!ediul "secialiştilor#
asistenţă gruărilor antico!uniste din A!erica Katină şi s%a i!licat direct în
schi!bările de gu$ern ade$ărate lo$ituri de stat în 5rientul Aroiat' De ildă în
august 1./3 =A a reuşit rin "5eraţiunea A,ax# readucerea la utere în =ran a
ahului
de +talin7oha!ed 9e&a
şi ser$iciile :ahla$i
secrete răsturn6ndu%l
so$ietice' e reşedintele
8n erioada 7ossadeghaisusţinut
1./2%1./3 secialişti =A
secondaţi de celebrul 5tto +Ror&en fostul exert al lui Nitler în acţiuni de ti
"co!ando# îl a,utaseră e Ja!al Abdel aser şi lo,a !asonică a "inerilor
ofiţeri# să reia uterea la airo în Egit' 8n Juate!ala =A a fost i!licată
direct rin "secialişti# în răsturnarea în 1./4 a gu$ernului for!at de reşedintele
Iacobo Arben& Ju&!an şi înlocuirea acestuia cu un regi! de dictatură !ilitară' Aoi
ti! de 40 de ani +tatele Gnite au a,utat ar!ata guate!ale&ă să ună în ractică
unul dintre cele !ai s6ngeroase rogra!e de reresiune din A!erica entrală' +e
esti!ea&ă că este 100 000 de ci$ili au fost ucişi de%a lungul ti!ului de către forţele
de securitate gu$erna!entale asistate de "secialiştii# +GA' Ka fel ca în
Juate!ala
răiri torturişi şiîn execuţii
Nonduras agenţii:este
su!are' "secialişti#
>0 000 aide=A s%au latino%a!ericani
!ilitari i!licat în asasinări
s%au
erfecţionat în cadrul entrului de regătire de la ort <enning statul Jeorgia
!a,oritatea dintre ei artici6nd la acţiunile diri,ate şi insirate de "secialiştii#
+GA' oate acestea sunt re&entate e larg într%un raort din 1..> al onsiliului
e :roble!e de =nfor!aţii (Intelligence @bserving Board) al reşedintelui
linton131' 7ai !ult fostul reşedinte al +GA 9ichard ixon a arobat lo$itura
de stat din 11 sete!brie 1.C3 asistată de secialişti ai =A rin inter!ediul
căreia generalul Augusto :inochet a a,uns în fruntea statului chilian' Glterior
secialiştii =A au furni&at Iuntei !ilitare chiliene duă $enirea la utere listele
cu oo&anţii regi!ului P oa!eni olitici de st6nga sindicalişti &iarişti132'
9e$enindest%euroean
ţările <locului instituţia consilierilor
nu se oateso$ietici
disocia din 9o!6nia
de olitica de şicadre
e ansa!blu
datorită îndin
ri!ul r6nd se!nificaţiei legate de do!inaţia directă e care G9++ o stabilise
asura sferei sale de influenţă şi e care o exercita şi e această cale' -eniţi în
calitate de "secialişti# consilierii so$ietici constituiau o structură de infor!aţii
stabilă şi eficientă alcătuită  dacă nu în totalitate în !od sigur în cea !ai !are
arte  din cadre şi agenţi ai ser$iciilor secrete so$ietice' :ersoanele din această
categorie s%au aflat în toate do!eniile de acti$itate şi la toate ni$elurile i!ortante
131
7iruna 7unteanu #tatele nite au sponsorizat atricită3ile din 'merica lartină, în "Dosare ultrasecrete# 2
noie!brie 1.. '4'
132
-e&i de&$ăluirile făcute canalului de tele$i&iune hannel de 9alh 7c Jehee P fost a!basador în hile în
erioada 1.>C%1.C1 P din care se deduce că generalul Augusto :inochet şi regi!ul său de dictatură !ilitară au fost
"o creaţie# a agenţiei a!ericane de infor!aţii în "Oiua# . dece!brie 1.. '20'

/
cu! ar fi în structurile de co!andă ale aărării şi securităţii statului în
în$ăţă!6ntul suerior în întrerinderile !ari' =!ortanţa care li s%a acordat constă
în fatul că nu exista o şedinţă a conducerii unei instituţii la care să nu articie
consilierul şi la care să nu i se solicite ărerea' =nstituţia consilierilor so$ietici a
rere&entat factorul congenital al întregului siste! de securitate conceut de
strategii Hre!linului' Este $orba desre acel ansa!blu de forţe i!oresionant rin*
efecti$e
funcţiilorcare
de gruau &eci de !iifrontierelor
la sura$egherea de lucrători6nă
er!anenţi
la a&a sau auxiliari)F di$ersitatea
enitenciarelor de la
siona, 6nă la !enţinerea ordinii interne)F resursele !ateriale aflate la diso&iţia
lorF uterile neîngrădite în raort cu societatea ci$ilăF racticile derinderile şi
!entalităţile inoculate celor i!licaţi133'
:rin ur!are organele de securitate ale regi!ului co!unist din 9o!6nia la
fel ca şi toate celelalte instituţii ale ad!inistraţiei de stat au fost sura$egheate
încă de la for!are şi 6nă în dece!brie 1.>4 de consilieri so$ietici' Aceştia
ro$eneau din r6ndurile ofiţerilor 7J< (HJ<)%ului şi au ,ucat un rol funda!ental
at6t ca organi&atori c6t şi ca instructori iar se!nificaţia lor a deăşit cu !ult
ni$elul ad!inistrati$' i din această ersecti$ă se oate sune că aaratul de
134
securitate din acei aniantiro!6nească
olitică reonderent a fost "!ai !ultşi alun7osco$ei
instru!entdec6t al ţării# co!unist
al regi!ului  o oliţie
de la
7osco$a entru ro!o$area intereselor G9++ în această arte a Euroei' Ka o
ase!enea situaţie s%a a,uns nu nu!ai rin resiunile so$ieticilor ci şi în $irtutea
$eleitaris!ului !anifestat de !ulţi ofiţeri autohtoni cu funcţii de co!andă !ai
!ult sau !ai uţin i!ortante din +ecuritate' :e ansa!blu este greu să se facă o
distincţie netă între efectele a!estecului so$ietic şi dorinţele de ar$enire şi
afir!are ca "acti$işti de artid într%un do!eniu secial# ce au ani!at e !ulţi
dintre conaţionali' Este $orba desigur desre cei care s%au încadrat în structurile
organelor de securitate deootri$ă cu cei care au accetat bene$ol colaborara cu
ele în calitate de infor!atori%delatori'

$ietici<elu
aduşiOilber îşi a!intea
cu !ari rugă!inţicăşi"în toate ser$iciile
sacrificii +ecurităţii existau
de Jheorghiu%De,# 13/ consilieri
' onsilierii so%
so$ie%
tici au ocuat toate osturile i!ortante din direcţiile centrale şi regionale lucr6nd
la toate ni$elurile inclusi$ în birourile de securitate din oraşele !ici' 8n stadiul ac%
tual al cercetării nu se cunoaşte încă nu!ărul lor' Gn singur docu!ent dat ubli%
cităţii 6nă acu!  este $orba desre ota +ecretariatului onsiliului de 7iniştri
al G9++ din octo!brie 1.4.  care atestă că în <ulgaria Gngaria 9o!6nia şi
ehoslo$acia lucrau la acea dată >1 de consilieri !ilitari şi . ci$ili' Dintre aceştia
133
Iean%ran`ois +oulet Istoria contemporană a statelor comuniste din $%& pnă !n tilele noastre, =aşi 1..
'C0'
134
olonel (r) dr' Jh' 9aţiu op. cit., ' 104'
135

Nerbert (<elu) Oilber op. cit., ' 103'

/.
2. de consilieri !ilitari se aflau în <ulgaria şi toţi consilierii ci$ili în 9o!6nia13>'
E$ident că în anii ur!ători nu!ărul acestora a sorit' Din relatările !e!orialiştilor
se arte că duă e$eni!entele din Gngaria anului 1./> nu!ărul consilierilor
so$ietici s%ar fi trilat13C'
Deşi erau cetăţeni so$ietici consilierii au fost înregistraţi ca ofiţeri ai
+ecurităţii ro!6ne' Jeneralul (r) eagu os!a reci&ea&ă că aceşti consilieri "se
aflau în toateacti$itate'
lor întreaga structurile"+e
+ecurităţii inclusi$
înţelege că ei nu în
aucontrasiona,# orient6nd
aărut clandestin  !ai în folosul
adaugă
!e!orialistul citat  ci în ur!a unei înţelegeri interstatale cu ăstrarea
aarenţelor de arteneri egali 9o!6nia e de o arte Gniunea +o$ietică e de altă
arte' <ineînţeles că ei au fost ceruţi de artea ro!6nă iar Hre!linul în
genero&itatea sa a făcut !arele efort de a%şi subţia roriul aarat de linişte şi
siguranţă entru a%l îngroşa e al 9o!6niei# 13'
Afir!aţiile !e!orialiştilor sunt confir!ate şi co!letate de docu!entele de
arhi$ă' Astfel la 3 noie!brie 1.4. Jheorghiu%De, !enţiona într%o scrisoare
adresată lui +talin* "+tudiind !aterialele legate de rocesul bandei lui 9a,R 13.,
conducerea artidului nostru a hotăr6t să treacă la anali&area situaţiei unor !e!bri
ai artiduluientru
exerienţă care au o acti$itatecuconfu&ă
a întrerinde succes osusectă'
ase!enea8ntruc6t
anali&ănu$ăa$e! suficientă
rugă! să ne
tri!iteţi unul sau doi secialişti în aceste roble!e entru a acorda sri,in
conducerii artidului nostru în de!ascarea şi neutrali&area agenţilor siona,ului
i!erialist#140' Oece &ile !ai t6r&iu +talin a răsuns o&iti$'
=nstituţia consilierilor a căătat raid şi o ba&ă nor!ati$ă' :rintr%o Notăr6re
secială a onsiliului de 7iniştri condiţiile de !uncă şi şcolari&are ale
consilierilor !ilitari şi ci$ili au fost aduse la ni$elul celor ale secialiştilor locali
analogi lor' A existat şi un Acord încheiat între gu$ernul 9o!6niei şi gu$ernul
G9++ în &iua de / februarie 1./0 entru detaşarea de secialişti so$ietici nedat
atunci ublicităţii din care cită!* "Ju$ernul 9eublicii :oulare 9o!6ne $a une
gratuit la diso&iţia
co!unale secialiştilor
(lu!ină telefon so$ietici
aă gunoi etc') detaşaţi locuinţe
şi a,utorul !edical!obilate ser$iciile$a
şi de ase!enea
lăti cheltuielile legate de $enirea în 9:9 şi întoarcerea în G9++ adică cheltuielile
de delasare egale cu un salariu lunar costul dru!ului secialistului şi a fa!iliei
136
Albina ' osRo$a Consilierii sovietici !ntre cerere şi o"ertă, în "7aga&in istoric# s'n' arilie 1.. ' 3>'
137
eagu os!a =on+tănescu op. cit., ' 22'
138
eagu os!a op. cit., '131'
139
Kas&lo 9a,R fruntaş co!unist din Gngaria care alături de raicio Hosto$ în <ulgaria Woxe Dod,e în
Albania 9udolf +lansRi în ehoslo$acia Kucreţiu :ătrăşcanu în 9o!6nia entru a nu%i a!inti dec6t e cei !ai
cunoscuţi au fost "de!ascaţi# ,udecaţi ublic şi executaţi din ordinul 7osco$ei în erioada 1.4.%1./3 deşi cu toţii
contribuiseră !a,or la instalarea regi!urilor co!uniste din ţările lor şi lutaseră în anii _30%S40 în !işcările
clandestine diri,ate de o!intern' A fost olitica "eurării roriilor r6nduri# iniţiată de 7osco$a duă reluarea
uterii de către artidele co!uniste din <locul so$ietic'
140

Albina ' osRo$a op. cit., ' 3C'

>0
sale de la do!iciliul er!anent 6nă în 9:9 şi din 9:9 6nă la do!iciliul
er!anent transortul baga,elor şi a inde!ni&aţiei de concediu egală cu un salariu
lunar într%un an de ser$iciu' +u!ele cu$enite fiecărui secialist so$ietic se $or
$ărsa de către 7inisterul inanţelor 9:9 în lei la 10 şi 2/ ale fiecărei luni în
contul curent al 9ere&entanţei o!erciale a G9++ din 9:9 la +o$ro!banR#141' 8n
rea!bulul acestui docu!ent se reci&a că gu$ernul so$ietic şi%a dat
"asenti!entul# de a "satisface
a tri!ite în 9o!6nia cererile
secialişti gu$ernului
so$ietici şi de 9eublicii
a acorda :oulare 9o!6ne în
a,utor 9o!6niei de
142
refacerea şi de&$oltarea econo!iei naţionale# '
:rinciala !isiune a consilierilor ("secialiştilor#) so$ietici în +ecuritate era
de a sura$eghea !obili&area recruţilor ro!6ni şi de a ur!ări felul în care se
desfăşura "!unca de infor!aţii şi securitate#' De regulă se co!unica rin
interreţi aceştia fiind în !are arte tot ruşi din <asarabia143'
:entru asigurarea condiţiilor de ca&are a consilierilor so$ietici duă cu!
atestă o notă%raort întoc!ită de orul de onsilieri şi =nsectori ai +ecurităţii în
anii 1.4%1.4. au fost e$acuate circa 3/%40 de aarta!ente din unele $ile situate
în :arcul Nerăstrău' :entru întreţinerea a!ena,area şi dotarea lor cu !obilier şi
celelalte
Jhişe  obiecte
secretarnecesare
general şia fost constituită
consilier 7A= şio co!isie sub conducerea
a generalului lui Du!itru
=on iculescu' ei
doi şi%au exercitat atribuţiile 6nă la schi!barea lui eohari Jeorgescu din funcţia
de !inistru de =nterne şi nu!irea lui Alexandru Drăghici fiind înlocuiţi de
colonelul Jhiţă locţiitor şef al +er$iciului exloatări i!obile şi !aiorul 9o!an
Kuu subsecretar la Direcţia ad!inistrati$%gosodărească'
7obilarea $ilelor în care au stat consilierii so$ietici s%a efectuat cu bunurile
existente în deo&itele 7A= ro$enite de la casele regale şi foştii de!nitari "ai re%
gi!ului burghe&o%!oşieresc# iar cea !ai !are arte s%a cu!ărat de la articulari
şi onsignaţie fiind lătite din fondurile seciale la diso&iţia 7inisterului de
=nterne' 5rdinul a fost ca $ilele consilierilor so$ietici să fie în&estrate "cu lucruri
144

de cea !ai
!ahon bună calitate#
şi trandafir ' 7a,oritatea
în stiluri renu!ite !obilierului
(florentin bi&antina etc')'
fost din le!n deerau
o$oarele nuc
ersane srcinale (<uhara ebri& Afgane) $esela din cristal 9osenthal şi <a$aria
ser$iciile de !asă din orţelan şi cera!ică tac6!urile din argint şi alaca' u
liseau candelabrele din fier for,at şi cristal de 7urano tablourile unor ictori
ro!6ni recu! onit&a <ăncilă Kuchian Jrigorescu ş'a' Duă cu! atestă
docu!entele de arhi$ă în dece!brie 1./2 c6nd se finali&ase în linii !ari dotarea
$ilelor resecti$e s%au cheltuit /00 000 lei' 8n oinia lui tefan Jeorgescu fost şef
141
Ibidem, '34'
142
=oan +curtu Consilierii sovietici din ;omnia, în "7aga&in istoric# s'n' !ai 1.. '13'
143
Dennis Deletant In"luen3a sovietică asupra #ecurită3ii romne $%&&4$%9, în "7e!oria ca for!ă de ,ustiţie#'
o!unicări re&entate la +e!inarul de la +ighetul 7ar!aţiei (10%12 iunie 1..4) <ucureşti 1..4 '43'
144

Arh' +9= fond "d# dosar nr' .00. f' >2'

>1
al +er$iciului fonduri seciale re&ultă că în anii 1.4.%1./2 entru cu!ărarea
bunurilor cu care s%au dotat locuinţele consilierilor s%au cheltuit este 40 000 000
lei în bani dinainte de refor!a !onetară14/'
8n realitate 9o!6nia a suortat entru fiecare consilier so$ietic un salariu
dublu* unul în lei lătit resecti$ului consilier şi altul în ruble achitat statului
so$ietic' :otri$it Acordului gu$ernul ro!6n se anga,a să lătească gu$ernului
so$ietic
4000 rubleentru
lunarfiecare
dret secialist
"co!ensaretri!is în raort cu
a ierderilor e calificarea lui între
care le suortă 2000 şi
întrerinderile
sau instituţiile so$ietice resecti$e în ur!a tri!iterii colaboratorilor lor în
străinătate#14>'
Efortul reali&at de statul ro!6n entru a crea ase!enea condiţii de trai
consilierilor so$ietici identice dacă nu chiar !ai bune dec6t ale de!nitarilor
no!enclaturişti ai :79 s%a reali&at în concordanţă robabil cu "sacrificiile# e
care aceştia le făceau entru a%şi reali&a !isiunile încredinţate de Hre!lin'
:rinciala !isiunea a consilierilor ("secialiştilor#) so$ietici în +ecuritate a
fost de a sura$eghea !obili&area recruţilor ro!6ni şi de a ur!ări felul în care se
desfăşoară "!unca de infor!aţii şi securitate#' De regulă se co!unica rin
interreţi aceştia
securitate =oan fiind:acea
7ihai în !are arte tot
enu!era ruşi din <asarabia'
ur!ătoarele ostulcare
atribuţii desre general
ştia cădeerau
rioritare entru consilierii so$ietici* testarea liniei de acti$itate a fiecărei unităţi de
securitateF fixarea sarcinilor şi !isiunilor oerati$eF definirea !etodologiilor de
lucruF introducerea tehnicii oerati$e so$ietice în acti$itatea de infor!aţii şi
oerare a +ecurităţiiF diri,area acţiunilor infor!ati$%oerati$e !ai i!ortante' "8n
!od ractic  îşi a!intea :acea  consilierii so$ietici conduceau acti$itatea
+ecurităţii şi do!neau este direcţiile ei oerati$e ca nişte ţari neîncoronaţi' on%
silierul şef a$ea aceleaşi dreturi (control neli!itat al acti$ităţii oerati$e şi
ad!inistrati$e) şi a$anta,e ($ilă în <ucureşti la +nago$ şi e litoral) două !aşini
şi doi şoferi doctor ersonal ca şi şeful +ecurităţii#' :entru aro$i&ionarea lor s%au
14C

înfiinţat !aga&ine
Desre şefulseciale "cu circuit
consilierilor închis#acreditaţi
so$ietici la care ro!6nii nu a$eau acces
să coordone&e '
acti$itatea
instituţiei +ecurităţii regi!ului co!unist din 9o!6nia disune! de c6te$a date
interesante oferite de literarura de secialitate' Acesta a fost şef al 7J< la
<ucureşti în erioada 1.4.%1./3 iar duă retragerea sa în centrala de la 7osco$a
a de$enit !ai înt6i sub%şef aoi şef al :JG funcţie deţinută un ti! record de 1/
ani (1./>%1.C1)14' "El insira tea!ă şi resect în acelaşi ti!' Era o ersoană
taciturnă' A$ea e conştiinţă lichidarea !ai !ultor ersoane trădători sau care
145
=bide! f' >4%>/'
146
=oan +curtu loc' cit'
147
=oan 7ihai :acea op. cit., '>2'
148
ristoher AndreQ 5leg Jordie$sRi 1.G.B. Istoria secretă a opera3iunilor sale e/terne de la 0enin la
Gorbaciov, <ucureşti 1..4 assi!'

>2
st6n,eneau HJ< şi uterea so$ietică' Era un rofesionist încăăţ6nat care refu&a să
se lie&e cererilor antura,ului lui <re,ne$ cunoscut sub nu!ele de 7afia din
Dneroretro$sR (oraşul de baştină al liderului so$ietic)#14.'
5ficial sosirea consilierilor so$ietici a fost bine înt6!inată la eşaloanele
suerioare' "Ka unităţi însă  îşi a!intea generalul (r) de securitate Jrigore 9ăduică
 $enirea consilierilor a fost ri!ită de cele !ai !ulte ori e faţă cu răceală'
5fiţerii
!anifestededeschis
la acestene!ulţu!irea'
eşaloane fiind
Ka!ai tineri
r6ndul lornuşi a$eau
ofiţeriiaceeaşi reţinere
so$ietici să îşila
rearti&aţi
eşaloanele inferioare erau tineri şi înfu!uraţi şi se !anifestau în !od arogant
consider6ndu%se sueriori şi $r6nd să îşi i!ună fără !ena,a!ente unctul de
$edere#1/0'
:entru rele$area raorturilor dintre şeful statului ro!6n şeful +ecurităţii
consilierii so$ietici şi entrala de la 7osco$a sugesti$e sunt şi docu!entele din
arhi$ele secrete so$ietice' 9aortul întoc!it de Alexandr 7ihailo$ici +aharo$sRi
la 13 !ai 1./0 şi adresat lui -se$olod +e!iono$ici AbaRu!o$ !inistrul
+ecurităţii +tatului G9++ atestă că lanificarea unor acţiuni reresi$e !ai a!le
ale +ecurităţii ro!6neşti  în seţă "arestarea foştilor !iniştri înalţilor funcţionari
de stat în gu$ernele
reacţionare# burghe&edeale
 era arobată 9o!6niei
ri!ul şi acti$iştii
!inistru dr' :etrui!ortanţi
Jro&a în aire&enţa
artidelor
lui
Jheorghiu%De, secretarul general al :79 şi Jheorghe :intilie şeful +ecurităţii'
Acesta din ur!ă îi raorta lui +aharo$sRi care la r6ndul lui îşi infor!a şeful
ierarhic de la Hre!lin 1/1' Ka ancheta din 1.> ri$ind abu&urile organelor de
securitate Alexandru Drăghici a de&$ăluit şi alte asecte interesante' "Eu !ergea!
la Jheorghiu%De, nu oric6nd  sunea Drăghici  îi dădea! telefon !ă ducea!
c6nd era! che!at sau a$ea! ce$a de raortat' 8i sunea! desre ce este $orba şi
ri!ea! îndru!ările resecti$e' De ase!enea !ă consfătuia! şi eu cu consilierii
so$ietici asura anu!itor diso&iţii' u asura acestora entru că ele constituiau
ordin Lsubl' n'M ci asura felului de unere în ractică a di$erselor diso&iţii ce le
1/2

ri!ea!#
Dintre' toate structurile aaratului de securitate cea !ai bine înţesată cu
consilieri so$ietici a fost Direcţia de =nfor!aţii Externe' :e l6ngă ofiţerii so$ietici
legendaţi ca ro!6ni D=E a a$ut la înceut în 1./1 o !ulţi!e de alţi ofiţeri :JG
ce acţionau descoeriţi în calitate de consilieri' a şi colegii lor din celelalte
149
Aud ristian :oişteanu Dorin 7atei Generalul disident @leg 1alug*in, în "7aga&in istoric# s'n' ianuarie
2000 '>/F în acest !aterial sunt re&entate sub for!ă de serial cele !ai i!ortante asa,e din lucrarea lui 5leg
Halughin şi en 7ontaigne #pmaster. 7 9 Ders in Intelligence and Espiona6 'gainst t*e est, Editura +!ith
Jrhon Kondon 1.'
150
Jrigore 9ăduică na6utor nepre3uit cum se cuvine, în "7aga&in istoric# s'n' noie!brie 1.. '43'
151
Docu!entul a fost re&entat de cercetătoarea din ederaţia 9usă atiana :oRi$ailo$a în iunie 1.. la
si!o&ionul de la +ighet ($e&i laudiu +ecaşiu 8istrugerea elitei romneşti. 5oaptea demnitarilor, Q= mai $%-,
în "22# nr' 33 1%24 august 1.. '11)'
152

Aud Du!itru ănăsescu op. cit., ' 2C'

>3
direcţii interne consilierii D=E trebuiau să trase&e "linia de !uncă# ceea ce
înse!na* stabilirea ţărilor în care ur!a să acţione&eF stabilirea obiecti$elor
oerati$e din fiecare ţară $i&atăF introducerea !etodelor şi !i,loacelor tehnico%
oerati$e ale siona,ului so$ietic în acti$itatea structurilor din 9o!6nia' Exista se
are şi o !ică diferenţă între consilierii so$ietici din D=E şi cei din direcţiile
interne' De regulă în structurile +ecurităţii interne existau doi consilieri entru
fiecare
ser$iciu'direcţie
u!iţioerati$ă e c6nd
"razvedAa D=E a$ea
sovetniA cel uţin de
# (consilier un consilier
infor!aţiientru fiecareei
externe)
conduceau de fat întreaga acti$itate a D=E' onsilierul şef ri!ea &ilnic o coie a
fiecărei telegra!e trans!isă de re&idenţe e fil! rin inter!ediul curierului
dilo!atic' El a$ea dretul şi robabil că era rinciala lui !isiune să trans!ită
la 7osco$a coii ale dosarelor D=E ale agenţilor recrutaţi de D=E în 5ccident a
ersoanelor luate în studiu de re&idenţele D=E c6t şi a oricărui alt docu!ent ri!it
sau eliberat de D=E' :entru toate aceste acti$ităţi consilierul a$ea la diso&iţie un
curier dilo!atic secial deser$it exclusi$ de :JG şi "secţiile# sale din ţările
Euroei 9ăsăritene care $enea la <ucureşti de două ori e sătă!6nă' +e i$eau şi
situaţii robabil nu uţine c6nd consilierii so$ietici trans!iteau ordinele în scris
în li!ba rusă
conducere duăşicare
ale D=E erau traduse
consilierii în ro!6neşte'
so$ietici 9elaţiilediferit
au fost erceute dintrerobabil
cadrele de
în
funcţie de oortunis!ul şi a!biţiile fiecăruia' u!ai astfel se oate înţelege sensul
destăinuirilor lui onstantin Norobeţ fost ofiţer D=E care şi%a desfăşurat acti$itatea
e saţiul +GA şi 7area <ritanie* "7ihai Ja$riliuc nu ne lăsa să raortă! totul
consilierilor so$ietici' Di!otri$ă icolae Doicaru Lad,unctul şefului D=E  n.n.M
nu făcea ni!ic fără să%i consulte#1/3'
onfor! înţelegerilor oficiale consilierii so$ietici trebuiau să aştete să li se
re&inte ca&urile asura cărora conducerile Direcţiilor centrale din +ecuritate a$eau
ne$oie de asistenţă sau de consiliere' 8n realitate aceştia e l6ngă sura$egherea
agenţilor roii infor!au asura situaţiei din 9o!6nia' onsilierii a$eau gri,ă ca
directi$ele celor
"siritul# şi ordinele
care e!ise de organele
gu$ernau de la de7osco$a
+ecuritateacti$itatea
ro!6neşti 7J<'
să fie reali&ate
:e ba&aîn
infor!aţiilor obţinute de consilieri şi a directi$elor ri!ite aoi de la 7osco$a ei
influenţau nu!irea ro!o$area sau schi!barea din funcţii a ersoanelor din
structurile ro!6neşti şi insirau rogra!ele de acti$itate duă !odelul so$ietic'
onsilierii raortau la 7osco$a şi asura abu&urilor făcute de "to$arăşii din
conducerea suerioară de artid şi de stat#' De ildă Alexandr 7ihailo$ici
+aharo$sRi raorta în ianuarie 1./2 că "secretarii  al :79 Ana :auRer -asile
Kuca şi eohari Jeorgescu nu acordă sri,inul necesar to$arăşului Jheorghiu%De,
şi îi creea&ă greutăţi în !uncă# 1/4' eful consilierilor !ai atrăgea atenţia asura
1/3
Aud 7ihai :elin 8IE $%4$%>-. Culisele spiona6ului romnesc '2.'
154

rag!ente din acest docu!ent au fost ublicate de atiana :oRi$ailo$a în "otidianul# 23 iunie 1.. '12'

>4
"erfor!anţelor# la care a,unseseră unii to$arăşi din conducerea regi!ului de la
<ucureşti nu!ai în c6ţi$a ani de gu$ernare* "Ana :auRer -asile Kuca şi eohari
Jeorgescu duc o $iaţă lisită de !odestie şi se încon,oară de ersoane dubioase'
Aceşti trei conducători ai gu$ernului ro!6n au la diso&iţie un fond ersonal
secial care deăşeşte 11 !ilioane de leiU# 1// Duă cu! se oate constata
raortul lui +aharo$sRi a fost întoc!it chiar în erioada în care Jheorghiu%De, a
declanşat
conda!nareca!ania
ceea ce"de de!ascare#
însea!nă a de$iatorilor
că rin infor!aţiile ur!ată de 7osco$a
tri!ise la anchete roces şi
consilierii
so$ietici au ,ucat un rol i!ortant în consolidarea o&iţiei secretarului general al
artidului de la <ucureşti'
i 7inisterul Afacerilor =nterne a fost a,utat er!anent de un gru de
consilieri so$ietici a$6nd în frunte e =$an +erghee$ici 7atuşenco' Acesta
co!anda consilierii so$ietici de la direcţiile oerati$e din Direcţia Jenerală a
7iliţiei şi de la co!anda!entele de ar!e Jrăniceri :o!ieri rue de
inter$enţii rue de a&ă Direcţia Jenerală a instanţelor Direcţia Jenerală a
:enitenciarelor şi oloniilor de !uncă Direcţia Jenerală a Arhi$elor +tatului
recu! şi în Direcţiile logistice' i aici a$i&ul consilierilor so$ietici era obligatoriu
în
7A=toate
să roble!ele !ai i!ortante'
trans!ită ordine eşaloanelor:6nă în anulfără
inferioare 1./ nu au
a$i&ul existat
unui ca&uriso$ietic'
consilier în care
De ase!enea consilierii articiau la bilanţurile anuale la ni$elul unităţilor
centrale teritoriale1/> docu!entele suuse de&baterilor fiind traduse în li!ba rusă
în realabil iar consilierii re&entau sugestiile şi rounerile lor care coresundeau
directi$elor ri!ite de la 7osco$a1/C'
onsilierii so$ietici şi%au făcut si!ţită re&enţa la fel de substanţial şi în
acti$itatea Direcţiei de =nfor!aţii 7ilitare de la 7arele +tat 7a,or' +ura$egherea
şi controlul s%au reali&at sub for!a "îndru!ării# rin consilieri !ilitari 
!a,oritatea ro$eniţi din structurile J9G  aflaţi în legătură er!anentă cu
<iroul ataşatului !ilitar so$ietic acreditat în <ucureşti' Aceştia se a!estecau în
toate roble!ele
!ilitare infor!ati$%oerati$e
în străinătate de cadre şi
suer$i&au orice docu!ent de acreditări
infor!are entru ataşaturile
etc' ceea ce crea
!ulte greutăţi ofiţerilor ro!6ni' Aşa se face că unele docu!ente de co!anda!ent
ăstrate atestă ingerinţe din artea consilierilor !ilitari so$ietici ce "nu ot fi şi
nici nu sunt co!atibile cu situaţia unui organ de infor!aţii# situaţia fiind
dăunătoare "nu nu!ai !uncii Direcţiei =nfor!aţii 7ilitare ci şi !uncii altor
organe#1/' Acelaşi raort din care a! citat întoc!it de un ofiţer ro!6n !ai făcea

155
:entru co!araţie !enţionă! că su!a generală a încasărilor i!o&itelor de la ţărăni!e re$ă&ută de 7area
Adunare aţională entru anul 1./1 a fost de 12 !ilioane de lei (ibidem)'
156
Arh +9= fond "d# dosar nr' 10 2/> f' 2%3 şi 43>'
157
-aleriu <ălteanu op. cit., ' 44%4/'
158

Direcţia de =nfor!aţii 7ilitare Între "ic3iune şi adevăr, <ucureşti 1..4 '13/'

>/
referire cu toată claritatea că "s%au făcut în cercări de a!estec în treburile interne
ale Direcţiei =nfor!aţii şi de substituire a conducerii acesteia#1/.'
Jeneralul de di$i&ie (r) 7arin :ancea fost şef al Direcţiei de =nfor!aţii
7ilitare îşi a!intea desre consilierii so$ietici că aceştia "articiau la toate
şedinţele de regătire rofesională ale ofiţerilor ro!6ni cu titlu de Xdascăli
îndru!ătoriY#' "8n realitate P continua acelaşi !e!orialist P exercitau controlul şi
sura$egherea
Deseori aceştiaacestor şedinţe şi
inter$eneau în secial
este co!orta!entul aostrof6nd
caul co!andantului cadrelor articiante'
şi chiar
1>0
,ignind e unii dintre ofiţerii ro!6ni articianţi# ' Dacă ofiţerii ro!6ni îşi
argu!entau oiniile strict rofesionale şi regula!entar altfel sau în contradicţie cu
soluţiile consilierilor so$ietici erau taxaţi ca "duş!ani ai Gniunii +o$ietice şi
i!licit duş!ani ai oorului ut6nd suorta consecinţe dintre cele !ai gra$e
adică ericlitarea carierei !litare sau chiar ierderea libertăţii#'
9aortul citit de E!il <odnăraş în şedinţa +ecretariatului  al :79 din .
ianuarie 1./0 care se referea la situaţia ar!atei şi a roble!elor de aărare naţio%
nală !enţiona exres că la întoc!irea docu!entului asistase "to$' Holgano$ con%
silier !ilitar rincial#' "Areciind rolul deosebit de i!ortant şi $aloarea
sri,inului
:79 a socotitri!it din artea
necesar consilierilor
"de a inter$eni !ilitari so$ietici#
la gu$ernul G9++ entru +ecretariatul l6ngă
detaşarea e al
ar!ata 9:9 a încă unui nu!ăr de consilieri !ilitari#' Docu!entul atestă că s%au
solicitat încă . consilieri din care unul e l6ngă +er$iciul de ontrainfor!aţii al
ar!atei1>1'
onsilierii so$ietici din structurile infor!ati$e şi contrainfor!ati$e din
7inisterul Afacerilor =nterne +ecuritate şi 7inisterul Aărării aţionale asigurau
şi schi!bul de infor!aţii cu structurile si!ilare din G9++' De regulă consilierii se
re&u!au la a solicita date desre cetăţenii ro!6ni "susecţi# e care îi reţineau
anchetau şi fie îi exediau este graniţă fie îi recrutau'
8n ar!ată la fel ca şi în +ecuritate "elita# cadrelor o for!au cei şcoliţi la
Acade!iile
arogantă !ilitare sau cele
şi disreţuitoare faţătehnice din şcoliţi
de ofiţerii G9++'înAceştia !anifestau
ţară fiind o atitudine
e deasura şi
rote,aţii consilierilor so$ietici' "5 bună arte dintre ei P îşi a!intea generalul (r)
7arin :ancea P au constituit o radă uşoară entru ser$iciile de siona, so$ietice'
+osiţi în ţară în r6ndurile ar!atei aceştia ăstrau legături cu consilierii so$ietici
care fără exceţie desfăşurau acti$ităţi infor!ati$e e teritoriul 9o!6niei în

159
Ibidem.
160
Jeneral de di$i&ie (r) 7arin :ancea  'rmata, #ecuritatea. Popula3ia. 8ecembrie $%>% L ;evolu3ie sau
lovitură de stat R Gn inter$iu cu fostul şef al Direcţiei de =nfor!aţii a Ar!atei reali&at de Jra&iela <6rla <ucureşti
1... '20'
161

=oan +curtu op. cit., '13'

>>
folosul ser$iciilor secrete so$ietice' o!unicarea între ei se făcea fără translatori
aşa înc6t trans!iterea de infor!aţii se roducea fără nici o dificultate#1>2'
+er$iciile de securitate so$ietice au exercitat astfel o influenţă şi
sura$eghere co$6rşitoare rin inter!ediul consilierilor nu nu!ai asura
organelor de infor!aţii şi securitate ro!6neşti ci şi asura conducerii :79'
Exe!lul ilustrati$ este co!onenţa antura,ului tehnic al secretarului general
Jheorghiu%De,'
+erghei iRono$8nşeful
1.4
++=secretara sa ersonală
6nă în 1./1 era 5J:G'
fost agent ina iRono$a soţia lui
eful de cabinet al lui
De, a fost 7ihail Ja$rilo$ici agent 7J<;HJ< iar colonelul -alerian <uciRo$
consilier 7J< e l6ngă cea de a şasea Direcţie a +ecurităţii care răsundea de
a&a ersonală a liderului co!unist de la <ucureşti'

162

Jeneral de di$i&ie (r) 7arin :ancea op. cit., '1.'

>C
 T/0* I?3/C* T@.ICI 7I .T3ITA2I
0I. CTI5ITT /R.3/R 0 SCRITT

9egi!urile co!uniste au înse!nat dincolo de luta de clasă care ,ustifica în

ochii lor reresiunea controlul tuturor do!eniilor* social%econo!ic olitic cultu%
ral !ilitar şi nu în cele din ur!ă al securităţii statului' Gnui astfel de control nu
trebuia să%i scae ni!ic nici !ăcar $iaţa inti!ă a indi$idului' 8n atari condiţii s%a
de&$oltat o di$ersitate de !ecanis!e destinate să roducă atitudini docile în r6ndul
cetăţenilor şi să garante&e că ne!ulţu!irea nu se $a utea transfor!a în oo&iţie
directă' =storia regi!ului co!unist din 9o!6nia cel uţin în ri!ii 10%1/ ani 
atunci c6nd reresiunea a cunoscut for!ele cele !ai groteşti  oate fi
reconstituită
roceselor şi nu nu!ai e ba&a
feno!enelor unor anali&e
e ori&ontală' +ub e $erticală
acest din ur!ăci asect
şi rin este
cercetarea
interesant
de ur!ărit inti!itatea !entalităţilor tiarul co!orta!ental al funcţionarilor de
stat al oa!enilor al gruurilor socio%rofesionale şi aceasta entru că este
i!ortant nu nu!ai ce s%a făcut ci şi cum s%a făcut'
7etodele !i,loacele tehnicile şi !entalităţile reresiunii olitice
instituţionali&ate au fost caracteristice tuturor ser$iciilor de securitate din statele
unde s%au i!us regi!uri totalitarist%co!uniste' 8n ţările de$enite duă al doilea
ră&boi !ondial sateliţi ai 7osco$ei ser$iciile de securitate şi%au creat siste!e
caabile să asigure sura$egherea oulaţiei în ba&a legilor care aărau uterea
co!unistă şi resect6nd criteriile ideologiei intolerante a aşa%&isei "lute de clasă#
e
fostcare
şef le%au ridicat
al +A+= la rangul de"Sr
(7inisterium olitică de stat' Duă
#taatssic*er*eit cu! sunea
L 7inisterul Erich 7ielRe
+ecurităţii 
+tatului
din 9eublica De!ocrată Jer!ania) în erioada 1./C%1..  astfel de instituţii
au rere&entat "surastructura de obser$are globală a societăţii# 1>3' :entru
reali&area unui ase!enea obiecti$ strategic i!ensele resurse !ateriale şi u!ane au
fost irosite în $ederea obţinerii unor infor!aţii desre oiniile oa!enilor'
i în 9o!6nia rincialul obiecti$ al acti$ităţii organelor de securitate în e%
rioada 1.4%1.>4 a fost reresiunea iar !i,loacele !etodele şi tehnicile folosite
au căătat caracteristici secifice' Docu!entele de arhi$ă atestă fără dubii as%
ectele reonderent reresi$e în folosirea* reţelei infor!ati$e (agentura secretă)
163
Kucia :o6rţan "Poli3iile politiceH L subiect de actualitate !n tranzi3ia de la totalitarism la democra3ie în
"<uletin de infor!are generală# nr' 1 (4) 1.. ' 1C'

>
reţinerilor şi arestărilor anchetelor infor!ati$e cen&urii coresondenţei tehnicii
oerati$e sura$egherilor şi erche&iţiilor secrete' Alte ractici des u&itate în acti%
$itatea infor!ati$%oerati$ă  chiar de ser$iciile de infor!aţii din ţările cu o
lungă tradiţie de!ocratică  cu! ar fi co!binaţiile infor!ati$e ,ocurile oera%
ti$e de&infor!area agenţilor străini sau recrutarea sub steag străin se do$edeau
!ult rea rafinate entru a fi la înde!6na unor ofiţeri lisiţi de cultură generală şi
chiar rofesională'
ase!enea !etode el uţin trecute
trebuie entru erioada de înceut
!ai degrabă a aaratului
la caitolul de +ecuritate
"exceţii# sau
"de&iderate#' 8nt6lni! şi ractici insirate din acti$itatea ilegală a artidului
co!unist care surause este cele clasice ne oferă un tablou itoresc rin
exresi$itate ceea ce dă o notă caracteristică !uncii de securitate adică a acelei
acti$ităţi conceute să facă ordine "definiti$ă# să "cureţe# societatea de duş!ani
şi să contribuie decisi$ la "construirea socialis!ului#'

Reţeaua in;ormati,ă

fiind Există
$alabilo dictonul
ga!ă $ariată
"c6tedecase
noţiuni tehnice
at6tea entru acti$itatea
obiceiuri#' de infor!aţii
8n ractica ser$iciilor aici
de
infor!aţii occidentale entru a se dese!na o sursă u!ană secretă se folosea de
regulă noţiunea de "in"ormator#' 8n glosarul li!ba,ului de secialitate întoc!it de
Ernest -olR!an infor!atorul este definit ca "o ersoană înrolată de un ser$iciu de
infor!aţii  fie entru bani fie din cau&a con$ingerilor olitice entru a ser$i
ca sursă de infor!aţii sau entru a duce la îndelinire alte sarcini colaterale în ţara
natală#1>4' 8n situaţia în care un infor!ator de obicei situat într%o i!ortantă
o&iţie gu$erna!entală olitică sau de afaceri al cărui rol ri!ar consta în
influenţarea oliticii şi nu colectarea de infor!aţii intra în categoria "agen3ilor de
in"luen3ă#' 6nd un infor!ator aflat sub controlul unei agenţii (ser$iciu) de

contrainfor!aţii
olitică ori de a (contrasiona,) sau oliţie
instiga la acte ilegale cu sarcina
sau acţiuni de a infiltra
$iolente !enite osăorgani&aţie
discredite&e
acea organi&aţie şi să ,ustifice contra!ăsuri externe era considerat " agent
provocator#' "Căsu3a poştală# sau "cutia cu scrisori # era infor!atorul utili&at ca
!esager entru a ri!i şi trans!ite !esa,e' Gn astfel de infor!ator !ai era
cunoscut şi sub denu!irea de " scurtătură#' 6nd infor!atorul lantat într%o ţară
străină cu ordin de a duce o $iaţă nor!ală şi de a nu efectua oeraţiuni de siona,
6nă c6nd nu i se co!anda să o facă  de regulă în ca&ul unor ostilităţi  atunci
era considerat "agent adormit# sau " !n rezervă#' 7ai exista şi o altă categorie şi
anu!e aceea de " agent aruncat# entru ca&urile în care un infor!ator era
sacrificat în intenţia de a se distrage atenţia de la alţi infor!atori !ai i!ortanţi'
164

Ernest -olR!an #piona6 Editura 9A5 1.. '1.'

>.
oate aceste categorii de agenţi%infor!atori for!au î!reună "agentura secretă#
ce se afla înlegătura şi sub co!anda unui agent  ofiţer salariat al ser$iciului de
infor!aţii al unei naţiuni cu statut de funcţionar gu$erna!ental' 8n ter!inologia
infor!aţiilor occidentale se !ai înt6lneşte şi noţiunea de " agent de control # sau
"o"i3er de caz# dese!nat a suer$i&a acti$itatea altor agenţi sau infor!atori sau a
unei reţele  "cerc#  de agenţi%infor!atori şi alte detalii' +e !ai înt6lnesc şi alte
denu!iri entru
sau agentului ca&uri
(ofiţer al seciale' De infiltrat
ser$iciului) ildă " în
crti3a# era olitică
structura denu!irea de infor!atorului
infor!aţii sau
!ilitară a unei naţiuni%ţintă care a$ea ca obiecti$ secific ascensiunea într%o o%
&iţie cheie !o!ent în care ersoana resecti$ă utea fi acti$ată entru a furni&a
infor!aţii i!ortante ce nu se uteau obţine e altă cale' 8n situaţia în care agentul
sau infor!atorul era descoerit identificat ori lanau asura lui susiciuni bine
fondate de către contrasiona,ul ad$ers în ,argoul infor!aţional a!erican i se
sunea "agent e/pus# (sau ars)' 8n acti$itatea ser$iciilor de securitate so$ietice un
agent care oera într%o ţară străină sub identitate falsă se nu!ea "ilegal# iar c6nd
oera sub acoerire dilo!atică ceea ce%i acorda i!unitate î!otri$a arestării şi
cercetării infor!ati$e se nu!ea " legal#' +er$iciile secrete ger!ane !ai foloseau
noţiunea de " agentdisonibile
uncta ersoanele indicator # entru infor!atorii
cu osibilităţi cu sarcini
şi calităţi de a identifica
secifice acti$ităţiişiin%
for!ati$%oerati$e' "'gen3ii recrutori# erau ofiţerii seciali&aţi în a iniţia
înt6lnirile şi dialogurile cu ersoanele indicate entru a le atrage tretat la
colaborare cu ser$iciul' Aceştia îşi studiau foarte bine ersoana duă care
întoc!eau un lan de recrutare în care se conse!na şi ba&a recrutării adică
!oti$ul (ideologic ecuniar sau alte a$anta,e etc')' Astfel de agenţi (indicatori şi
recrutori) îi înt6lni! şi în ractica +er$iciului +ecret de =nfor!aţii al Ar!atei
9o!6ne condus de 7ihail 7oru&o$ recu! şi la +er$iciul +ecial de =nfor!aţii
din $re!ea lui Eugen ristescu' ++= 1>/%ul folosea entru agenţii infor!atori alte
denu!iri* observatori (utili&aţi în interior sau este frontieră în orice acti$itate de
colectare adeinfor!aţiilor)F
osibilităţi incidentali
ătrundere în !ediile (diri,aţi oca&ional
dilo!atice)F de nu!eroşi
locali (cei !ai regulă ceieraucu
diri,aţi şi instruiţi să culeagă infor!aţii desre ceea ce era de interes într%o
localitate !ediu sau loc de !uncă)F de penetrare (a,utaţi să ătrundă c6t !ai
ad6nc în ierarhia de $6rf a organi&aţiilor şi gruărilor olitice entru un interes de
ersecti$ă)F mobili (executau !isiuni infor!ati$e în !ai !ulte locuri şi erau
recrutaţi din rîndurile co!is%$oia,orilor negustorilor a!bulaţi artiştilor circarilor
&iariştilor escarilor din Delta Dunării !arinarilor etc')F obliga3i ( cei care lucrau
constr6nşi şi erau recrutaţi din r6ndurile roxeneţilor ederaştilor infractorilor
sau a celor care duceau o $iaţă i!orală)F temporari (cei care îndelineau !ai !ulte
165
++= P siglă folosită entru a dese!na cele două instituţii ro!6neşti care au funcţionat din 1.24 6nă în arilir
1./1'

C0
!isiuni oca&ionale)F voluntari (cei care îşi ofereau ser$iciile din rorie iniţiati$ă
dar erau $erificaţi er!anent)F propagandişti (si!ilari egenţilor de influenţă)F
cercetaşi (cu !isiuni este hotare)F sedentari (din r6ndul străinilor folosiţi e
teritoriul altor state)F de rezervă (si!ilari celor !n adormire sau în conservare)'
5rganele de +ecuritate din 9o!6nia i!ediat duă for!are au renunţat la
practicile şi terminologiile burghe&e si!lific6nd lucrurile ceea ce s%a do$edit
total ăguboslaşiractica
s%a renunţat în detri!entul acti$ităţii
o"i3erilor analişti de infor!aţiiaoi
şi recrutori, roriu%&ise' 8n indicatori
a agenţilor ri!ul r6ndşi
de legătură folosiţi de ++= duă !odel occidental ceea ce înse!na o strictă
seciali&are entru buna desfăşurare a acti$ităţii de anali&ă recrutare instruire şi
diri,are a agenturii' 5fiţerului de securitate i s%au stabilit toate aceste sarcini legate
de tehnica lucrului cu agentura e l6ngă alte resonsabilităţi ri$ind
instru!entarea ca&urilor !ai recis întoc!irea dosarelor "duş!anilor din interior
şi exterior#' :rin ur!are tehnica lucrului cu agentura care în esenţă rere&intă
alături de fila, şi contrafila, artea cea !ai rafinată a "artei infor!aţiilor# a fost
înlocuită brutal în aractica şi !entalitatea organelor +ecurităţii cu "tehnica#
întoc!irii dosarelor de infor!atori ($e&i in"ra) ceea ce a adus e l6ngă un $olu!
inutil de !uncă birocratică
confidenţialităţii un ade$ărat
surselor secrete u!ane'de&astru în ceeaentru
i aceasta ce ri$eşte ăstrarea
că aşa cu!
de!onstrea&ă din lin istoria ser$iciilor secrete birocraţia în !unca cu agentura
înse!nă osibilităţi infinite de scurgere a infor!aţiilor'
Agentura secretă sau reţeaua infor!ati$ă duă ter!inologia rorie a
constituit rincialul !i,loc al acti$ităţii de securitate entru culegerea şi
$erificarea infor!aţiilor de interes' 9enu!itul antroolog a!erican Hatherine
-erder în lucrarea sa *at Tas #ocialism and T*at com ne/t, ublicată la
:rinceton Gni$ersit :ress în 1..> a făcut o interesantă e$aluare asura rolului
reţelelor de infor!atori create de organele de +ecuritate din saţiul so$ietic* "8n
fiecare ţară instituţii si!ilare HJ<%ului au ser$it la eretuarea sura$egherii cu
grade
din diferite+o$ietică
Gniunea de intensitate şi succes'
Jer!ania Deosebit
de Est de eficiente
şi 9o!6nia au fost
dar reţele oliţiile secrete
de infor!atori şi
colaboratori au funcţionat într%o anu!ită !ăsură în toate ţările' Acestea au for!at
un siste! de XroducţieY foarte bine us la unct aralel cu siste!ul de roducţie
a bunurilor un siste! care roducea h6rtii ce conţineau o$eşti reale sau
falsificate desre oa!enii este care stă6nea artidul# 1>>' Gn alt autor a!erican
Iohn 5' Hoehler în lucrarea sa care a cunoscut lu!ina tiarului şi în li!ba
ro!6nă în 2001 sub titlu l #tasi. (a3a ascunsă a poli3iei secrete Est4Germane 
arecia că în ractica ser$iciilor de securitate din fostul <loc Estic i!ensa reţea de
infor!atori era folosită în ri!ul r6nd entru "sura$egherea şi inti!idarea
166
Hatherine -erder Ce a "ost socialismul şi de ce s4a prăbu3it elR  în ;evolu3iile din $%>%. Între trecut şi
viitor $olu! coordonat de -ladi!ir is!ăneanu :oliro! 1... '1'

C1
oulaţiei#' Din această cau&ă est%ger!anii foloseau exresia ""lac*en4decAend# 
care înse!na că "ni!ic nu scaă nedescoerit#' De aici şi conclu&ia for!ulată de
acelaşi autor otri$it căreia "ase!eni Jestaoului +tasi a rere&entat artea
sinistră a !eticulo&ităţii ger!ane#1>C'
8n ceea ce ri$eşte +ecuritatea din 9o!6nia r eţeaua infor!ati$ă 
"arma de bază a institu3iilor in"ormativ4operative# cu! o denu!eşte generalul
eagu os!a
colaboratori
1>
case
ga&de eradefor!ată
înt6lniri din* infor!atori (calificaţi şi necalificaţi)
şi re&idenţi'
In;ormatorii cali;icaţi erau ersoane recrutate secial entru un anu!it ca&
sau o anu!e roble!ă şi care beneficiau de o instruire !ai detaliată şi concretă din
artea ofiţerului de securitate recrutor' ontactele între infor!atorii calificaţi şi
ofiţerii de legătură erau !ai dese' 8n funcţie de infor!aţiile obţinute ersoana era
diri,ată şi ri!ea instrucţiuni referitoare la !odul în care trebuie să acţione&e sau
să se co!orte e l6ngă obiecti$ele aflate în atenţie' =nstructa,ul $i&a de obicei
!odul de urtare a dialogului cu ersoana sau ersoanele de la care ur!a să se
obţină nota infor!ati$ă' At6t ofiţerul recrutor c6t şi ofiţerul de legătură se re%
co!andau cu nu!e consirati$e resect6ndu%se astfel regula de ba&ă a
infor!aţiilor' Ka recrutare infor!atorii calificaţi ri!eau şi ei un nu!e
consirati$ li se fixau arolele de intrare în contact cu ofiţerii de le găturăF erau
instruiţi în ri$inţa legendelor folosite entru casele şi locurile de înt6lnire' De
ase!enea se!nau un anga,a!ent ri$ind necesitatea ăstrării secretului şi
consirati$ităţii deline asura acti$ităţii de infor!aţii loialitatea faţă de regi!ul
olitic şi interesele de securitate' onţinutul anga,a!entului $aria în funcţie de
calităţile ersonalitatea şi o&iţia socială a infor!atorului'
8n funcţie de ca& sau !o!ente oerati$e infor!atorii calificaţi uteau fi
redaţi în legătură te!orară altor ofiţeri din unităţile şi structurile infor!ati$e
alic6ndu%se rinciiul utilităţii'
8n confor!itate cu ordinele directi$ele şi instrucţiunile 7A= referitoare la
"!unca cu agentura#
caracteristici* un infor!ator
"adet con$ins ideal arcufiuntrebuit
al noii or6nduiri să aibă de&$oltat
sirit atriotic ur!ătoarele
cel
uţin absol$ent de liceu cu o cultură generală bogată care să%i dea osibilitatea să
înţeleagă de&ideratele !uncii de securitate bine regătit rofesional cu largi
osibilităţi infor!ati$e e l6ngă obiecti$ul ur!ărit sincer discret etc'#1>.
In;ormatorii necali;icaţi erau ersoane atrase la !unca de securitate
te!orar "fără să li se ia un anga,a!ent scris# iar instruirea era !ult !ai su!ară'
Ka această categorie intrau de regulă ersoanele care se ofereau din rorie
167
Iohn 5' Hoehler #tasi. (a3a ascunsă a poli3iei secrete Est4Germane <ucureşti 2001 '
168
Jeneral di$' (r) eagu os!a #ecuritatea, poli3ia politică, dosare, in"ormatori, <ucureşti Editura Jlobus
1.. ' /0'
169

+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii Cartea 'lbă a #ecurită3ii $ol' == '141'

C2
iniţiati$ă să dea infor!aţii organelor de securitate' ei care do$edeau calităţi şi;sau
obţineau re&ultate bune în sensul că difu&au infor!aţii de interes erau trecuţi ulterior
în categoria infor!atorilor calificaţi ur!6nd rocedura de rigoare' 7a,oritatea
infor!atorilor necalificaţi erau însă delatori şi tot felul de oortunişti care rin
furni&area de infor!aţii către +ecuritate ur!ăreau un anu!it sco sau chiar să
lătească oliţe'
Colaoratorii erau ersoanele folosite oca&ional de către ofiţerii de
securitate de obicei entru $erificarea unor date şi infor!aţii dintr%un anu!it
!ediu loc sau desre o roble!ă de interes' ontactele cu ofiţerii de legătură erau
soradice în funcţie de ca&urile aflate în lucru'
ot în calitate de colaboratori erau recrutaţi funcţionarii din instituţii care
uteau a,uta cu date infor!aţii şi acti$ităţi ur tehnice organele de securitate' Aşa
ne exlică! re&enţa !asi$ă a funcţionarilor de la oficiile oştale şi telefonice de
la ser$iciile de cadre din întrerinderi receţionerii de la hoteluri' Gneori şi chel%
nerii erau folosiţi entru lasarea tehnicii oerati$e la !esele din localurile unde se
desfăşurau !o!entele oerati$e !ai i!ortante ale unui ca&' 5fiţerii de securitate
şcoliţi şi trecuţi rin cursurile de secialitate !osco$ite foloseau în calitate de
colaboratori şi etc'
librării florării e $6n&ătorii a!bulanţisau
alteori bibliotecarii saucusto&ii
e cei de la chioşcurile
sălilor de lectură de &iare
de la arhi$e'
9olul lor era de a ri!i licuri sigilate de la anu!ite ersoane indicate de ofiţer (de
regulă re&idenţi) şi de a le reda ofiţerului de ca&' :rin ur!are aceşti colaboratori
,ucau rolul de "căsu3e poştale# care asigurau legătura i!ersonală între agentură
şi ofiţer' Desigur că entru o bună colaborare erau reco!ensaţi în bani sau obiecte
în funcţie de contribuţia fiecăruia' Ki se făcea şi o instruire secială entru a folosi
"sema"oarele# adică se!nale otice sau acustice entru a%şi atenţiona ofiţerul sau
agentul de legătură' De exe!lu un ghi$eci cu flori sau un aarat radio exus la
$edere l6ngă căsuţa oştală utea indica situaţia de ericol în sensul că înt6lnirea
nu utea a$ea loc entru că în rea,!ă se aflau ersoane "neoftite# ceea ce ar fi
utut ducecondiţiile
asigurate la deconsirarea legăturiiF
de contact' Astfellisa
de acelor
racticiobiecte utea
au fost să indice
aduse că erau
de acti$iştii
artidului care acu!ulaseră exerienţă în erioada ilegalităţii şi au înceut să fie
tot !ai des u&itate de ofiţerii ro!6ni entru a%şi acoeri acţiun ile faţă de ri$irile
indiscrete ale consilierilor so$ietici' :e !ăsură ce rolul consilierilor so$ietici a fost
di!inuat s%a renunţat tretat la astfel de ractici cel uţin e lan intern adică în
acti$itatea de contrasiona, şi contrainfor!aţii !ilitare dar a continuat să fie
folosită e lan extern'
5 categorie aarte o for!au in;ormatorii de cameră  acele ersoane
recrutate din r6ndul deţinuţilor olitici' 9ostul lor era de a "ţine la curent# e
ofiţerii de securitate cu arcini infor!ati$e în enitenciare desre tot ceea ce
discută şi cu! se co!ortă deţinuţii olitici e ti!ul detenţiei' :ractica nu era
C3
nouă ea se înt6lneşte în erioada interbelică' +iguranţa obişnuia să recrute&e agenţi
din r6ndul co!uniştilor şi legionarilor arestaţi' Desre folosirea acestei ractici în
!una de securitate a!inteşte cu subtilitate şi fostul deţinut olitic icu
Du!itrescu P liderul AD:9 şi un neobosit cercetător al arhi$elor fostei +ecurităţi
% atunci c6nd se referă la unii deţinuţi olitici că au ră!as "de!ni# în $re!e ce alţii
s%au do$edit "iude ne!ernice#' Au existat şi ca&uri în care infor!atorii de ca!eră
deosebiţi de o!enie
nor!ale de scruuloşi în reocuările
$enite lor gardieni
din artea unor infor!ati$e nua,utau
care%i au o!is nici gesturile
în diferite !oduri
(trans!iterea de fotografii scrisori ali!ente etc' din artea fa!iliilor) e cei
anchetaţi şi inte!niţaţi' 8n astfel de ca&uri infor!atorii de ca!eră n%au regetat de
a se re&enta chiar în calitate de !artori ai acu&ării la rocese iar gradienii
i!licaţi în "acte de o!enie# au suortat consecinţe gra$e'
aBdele caselor de +ntâlnire erau ersoanele care uneau la diso&iţie din
rorie iniţiati$ă sau la solicitarea ofiţerilor de securitate anu!ite saţii încăeri
chiar locuinţe ce erau folosite la înt6lnirile consirati$e cu infor!atorii şi
colaboratorii' 8n această categorie se regăsesc ersoanele care nu a$eau fa!ilie sau
care liseau erioade !ai lungi de la do!iciliu fie din interese rofesionale fie de
altă
etc' natură cu! ar fi* şoferii de cursă lungă !ecanicii de tren a$iatorii !arinarii
Ka recrutare ga&dele se!nau un anga,a!ent rin care se obligau să ăstre&e
confidenţialitatea folosirii locuinţei de către ofiţerii de securitate în erioada c6nd
liseau de la do!iciliu şi erau reco!ensaţi cu su!e de bani sau cadouri' :entru
cei care liseau erioade !ai lungi de la do!iciliu ofiţerii de securitate se ofereau
să lătească chiriile şi luau !ăsuri entru întreţinerea locuinţei' Era absolut
obligatoriu ca re&enţa ofiţerilor la do!iciliile resecti$e să fie bine acoerită
("legendată#) entru a nu atrage atenţia $ecinilor'
asele de înt6lniri erau folosite de regulă de unul sau doi ofiţeri entru o
erioadă de ti! duă care uteau fi utili&ate de alţi ofiţeri ori în alte scouri de
c6tre ser$iciile
caselor de securitate
de înt6lniri osesoare
se făcea confor! ale grafice
unor unor ase!enea acoeră!inte'
lunare sau sătă!6nale olosirea
în care
erau !enţionate data ora şi durata fiecărei înt6lniri ce se organi&a acolo' Existau şi
alte reguli în folosirea caselor de înt6lniri ca de exe!lu inter&icerea organi&ării
de înt6lniri cu tot gruul de infor!atori ai unei reţeleF obligati$itatea entru
ersoanele din reţea introduse în case de a cunoaşte foarte bine legenda sub care
era cunoscută în &onă !ai ales de către $eciniF inter&icerea de a se deo&ita
docu!ente secrete ele!ente de birotică sau alte aarate care să trăde&e ade$ărata
!enire a casei etc'1C0

170

-e&i 8ic3ionar pentru buzunarul agen3ilor secre3i în "Alerta# 14 sete!brie 2000 '1>'

C4
 8n situaţia în care una dintre ersoanele din reţeaua infor!ati$ă se do$edea
!ai "gurali$ă# în sensul că se scăa la $reun rieten rudă ori chiar colegi de
ser$iciu o$estind desre legătura sa cu organele de securitate P ceea ce în ter!eni
tehnici se nu!eşte deconsirare P casa de înt6lniri în care fusese introdusă
ersoana resecti$ă era i!ediat abandonată' 8n astfel de situaţii se trecea şi la
$erificarea loialităţii celorlalte ersoane (infor!atori sau colaboratori) introduse în
casa de înt6lniri
încetarea legăturiiiarcudacă re&ultau
ersoana roble!e
resecti$ă deosebite seeiluau
şi influenţarea !ăsuri
în ideea dede rotecţie*
a renunţa la
"ălă$răgeală#' Dacă se constata că ersoana nu înţelegea să%şi !odicife
co!orta!entul se uteau lua şi !ăsuri de a$erti&are atenţionare sau chiar de
inti!idare'
ReBidenţii erau ersoane din r6ndul infor!atorilor calificaţi cu re&ultate şi
calităţi deosebite entru !unca infor!ati$%oerati$ă cărora ofiţerul de securitate
le încredinţa legătura cu 4%/ !axi!u!  infor!atori şi colaboratori' 9e&idenţii
erau recrutaţi şi din r6ndul celor care a$eau o anu!ită exerienţă în acti$itatea
consirati$ă* foşti ofiţeri de infor!aţii de la +ecţia a ==%a a 7'+t'7' +iguranţă
Iandar!erie orul Detecti$ilor şi chiar ++='

Sisteme de legătură* recrutare &i e,idenţă

Kegătura între ofiţerul de securitate şi infor!atori colaboratori ga&dele

caselor de înt6lniri ori re&idenţi se făcea direct (rin contact ersonal) şi;sau
indirect (rin relaţie i!ersonală)' ele !ai des u&itate erau contactele directe
(ersonale) c6nd ofiţerul se înt6lnea cu sursa secretă (indife rent de categorie) de
la care ri!ea infor!aţia $erbală sau scrisă sub for!a unei note infor!ati$e' 6nd
infor!atorul refu&a ori nu a$ea ti! sau nu disunea de un saţiu şi !ediu adec$at
entru consirati$itate de a întoc!i note infor!ati$e scrise la înt6lnire ofiţerul îşi
nota în agendă ceea ce%l interesa duă care întoc!ea un raort infor!ati$'
Kegătura i!ersonală se utili&a !ai rar în acti$itatea de securitate internă' 8n
situaţii seciale se foloseau "căsuţele oştale# şi "locurile secrete entru !esa,e#'
8n ,argonul infor!aţional so$ietic locurile secrete entru !esa,e de nu!eau
"budoA#1C1' De obicei acestea erau locuri situate într%o &onă ublică unde
ersoanele din reţea uteau lăsa !aterialele infor!ati$e sau schi!ba !esa,e cu
ofiţerul sau re&identul fără a fi ne$oiţi să suorte riscul unei înt6lniri ersonale'
iic aceste locuri erau cotloane sau fisuri a căror utili&are de către ublic era
i!osibilă' +e !ai foloseau în acelaşi sco şi di$erse alte locuri bine adăostite şi
ferite de u!e&eală din arcuri ăduri grădini etc' ontainerele cu !esa,e uteau
171

Ernest -olR!an op.cit' '.'

C/
fi deuse şi în locuri scobite în &iduri garduri grila,e balustrade etc' totul
dein&6nd de ingenio&itatea celor i!licaţi în acti$itatea infor!ati$%oerati$ă'
=ndiferent de categoria din care făceau arte în reţeaua infor!ati$ă a
+ecurităţii fiecare ersoană era instruită at6t la recrutare c6t şi duă să nu
ocolească nici o fată care ar fi utut aduce atingere legilor ţării' "Datorită acestei
orientări  scrie generalul (r) eagu os!a  reţeaua infor!ati$ă a +ecurităţii a
furni&at
infor!aţiiîncare
decursul anilor organelor
$i&au infracţiuni de 7iliţie
de dret co!un o altfel
cu! de cantitate i!ortantă
şi reţeaua 7iliţieidea
1C2
dat infor!aţii de !are folos entru +ecuritate# '
:entru toate aceste categorii de agenţi din reţeaua infor!ati$ă a +ecurităţii
recrutarea se făcea* e ba&a senti!entelor atrioticeF din interes (de obicei
!aterial sau ro!isiuni cu ri$ire la ro!o$area în funcţie)F ori rin constr6ngere
 şanta, (existenţa unui "dosar co!ro!iţător# aflat în osesia organelor de
securitate sau !iliţie)' Dacă e să face! o co!araţie din acest unct de $edere cu
infor!atorii folosiţi de #pecial Branc* (+er$iciul +ecial secţie a +cotland%Tard%
ului rinciala instituţie cu rol de oliţie olitică în 7area <ritanie) se oate
constata cu uşurinţă si!ilitudini' 8n funcţie de ba&a recrutării +ecial <ranch%ul
folosea
de !uncăatru
fatcategorii de infor!atori*
entru care inocen3i (ersoane
co!unicau ofiţerului ceea ce li care eraulor
se ărea acti$e la locul
că ştie toată
lu!ea şi era de interes entru organele statului)F reac3ionari (ersoane ani!ate de
răutate in$idie şi care areciau că unul sau altul dintre colegi sau rieteni este
ericulos entru interesul lui ersonal sau al societăţii)F plăti3i (ersoanele care
recunoşteau că furni&ea&ă infor!aţii entru bani deşi su!ele erau !ici şi la
inter$ale neregulate sau entru sri,in în diferite situaţii)F şanta6a3i (cei care
colaborau cu ofiţerii entru că aceştia din ur!ă îi a$eau la !6nă cu date care le
uteau aduce re,udicii sau uteau atrage conda!nări)1C3'
ea !ai des u&itată era !etoda atragerii tretate la colaborare şi aoi a
recrutării e ba&a exloatării şi culti$ării senti!entelor atriotice ale ersoanelor
$i&ate de +ecuritate
senti!entele din r6ndul
de si!atie faţă decetăţenilor ro!6ni'
satul ro!6n' Astfel8ndeca&ul
agenţistrăinilor
dădeau şise cele
!i&a!ai
e
bune re&ultate' 8n schi!b infor!atorii recrutaţi rin şanta, sau rin cointeresare
!aterială erau !ai uţini ca nu!ăr şi folosiţi oca&ional' De regulă re&ultatele lor
erau bune dar con,uncturale iar ofiţerii de legătură nu uteau a$ea în $edere o
ersecti$ă !ai lungă a colaborării1C4'
8n ceea ce ri$eşte rofilul oti!al sau "ortretul%robot# al candidatului la
recrutare din studiul docu!entelor de arhi$ă (ordine instrucţiuni !etodologii
172
Jeneral di$' (r) eagu os!a op. cit., ' 4.'
173
on <unan +istor and Practice o" Political Polices in Great Britain ublished b uarters <ooR Ki!ited
Kondon 1.CC '12'
174
-e&i e larg la ol' (r) dr' Jheorghe 9aţiu JCutia PandoreiH. 'r*ivele #ecurită3ii. #urprize şi capcane 
Editura :aco bucureşti 1..C '3> şi ur!'

C>
directi$e ri$ind recrutarea) înt6lni! înserate ur!ătoarele caracteristici* "adet
con$ins al noii or6nduiri sirit atriotic de&$oltat cel uţin absol$ent de liceu
cultură generală bogată (entru a înţelege de&ideratele !uncii de securitate) bine
regătit rofesional cu !ari osibilităţi de infiltrare e l6ngă obiecti$ul ur!ărit
sincer discret# să fie "ele!ent caabil de a ne aduce infor!aţii cu atitudini şi
legături în r6ndul ele!entelor duş!ane LUM în stare să redea în !od obiecti$ şi
1C/
cinstit +e
infor!aţiile culese#
are că încă '
de la înceut ofiţerii de securitate au a$ut unele restricţii în
ceea ce ri$eşte recrutarea agenţilor indiferent de categorie din r6ndul !e!brilor
de artid' +ecretarul general al artidului Jheorghiu%De, s%a ronunţat cu claritate
în acest sens* "Dacă este ne$oie de agentură într%un unct sau altul asta se face
nu!ai cu încu$iinţarea ri!ului secretar#' Ka r6ndul lui Alexandru Drăghici
confir!a la 22 ianuarie 1.// că organele de securitate a$eau obligaţia să !eargă
la ri!ul secretar regional şi să arate că "$or să recrute&e un !e!bru de artid
entru !unca de infor!are#1C>' :robabil că acest regi! secial entru folosirea
!e!brilor de artid în acti$itatea infor!ati$%oerati$ă se datora susiciunilor ce
ersistau în r6ndul cadrelor de conducere a :79 te!ători ca nu cu!$a să se
scurgă
te!eri infor!aţii care
robabil ca nusă%i co!ro!ită
cu!$a sau să%i ună
agenţii +ecurităţii în diri,aţi
să fie situaţii sre
inco!odeF aceleaşi
a influenţa
deci&iile artidului' Deci totul trebuia ţinut sub control inclusi$ infor!aţiile care
circulau de la artid către +ecuritate recu! şi acţiunile infor!ati$e seciale în
care erau folosiţi !e!brii artidului' u!ai că acest control exercitat de organele
de conducere ale artidului asura !uncii de securitate era doar o exresie
teoretică' 8n ractică însă ofiţerii nu er!iteau nici un a!estec din artea
artidului asect sesi&at şi reci&at cu claritate de secretarul co!itetului de artid
aransebeş la 22 ianuarie 1.// în faţa lui Jheorghiu%De, şi a lui Alexandru
Drăghici* "Ka adunările organi&aţiilor de ba&ă ale organelor de +ecuritate a$e!
dretul să dă! îndru!ări însă în !unca lor rofesională nu ute! să a$e! nici un
1CC

control# '
oiind siste!ul so$ietic entru toate categoriile de ersoane din reţeaua
infor!ati$ă ofiţerii de securitate întoc!eau dosare ersonale şi fişe de e$idenţă'
Ase!enea ractică nu o înt6lni! în acti$itatea ser$iciilor şi structurilor infor!ati$e
ro!6neşti din erioada interbelică' Ea a a$ut ca rinciale consecinţe* a!lificarea
birocraţiei şi co!licarea acti$ităţii infor!ati$%oerati$eF instrucţiuni seciale

175
ristina Anisescu ornelia 9einhart Pro"ilul colaboratorului re"lectat !n documentele #ecurită3ii, în Arhi$ele
+ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii
Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 22'
176
Alina udor $%K Bătu3i la #ecuritate, doi ce"erişti se plng lui G*eorg*iu48e6  în "otidianul# 2C !ai
1.. '12'
177

Ibidem.

CC
ri$ind întoc!irea dosarelor a fiecărui docu!ent în arteF !ăsuri suli!entare de
rotecţie contrainfor!ati$ă'
Dosarele ersonale erau ăstrate în fişetele ofiţerilor oerati$i entru
erioada în care legătura era acti$ă iar duă încetarea legăturii infor!ati$e
dosarul se clasa în arhi$ă' Gn astfel de dosar conţinea confor! instrucţiunilor
c6te$a acte obligatorii' 8n ri!ul r6nd raortul cu rounerea de recrutare arobat
de şeful ierarhic
identificare în care
ale ersoanei trebuiau
recrutate făcute consirati$
şi nu!ele !enţiuni referitoare la* datele
stabilit calităţile entrude
!unca infor!ati$ă roble!a sau obiecti$ul sre care era diri,at garanţiile de
loialitate şi ba&a de recrutare' Gr!a aoi raortul ri$ind !odul cu! a decurs
recrutarea în care se făceau !enţiuni şi desre siste!ul de legătură stabilit şi
arolele de re&er$ă entru situaţiile în care înt6lnirile nu uteau a$ea loc la data
ora şi locul con$enite' 5 altă iesă obligatorie era tabelul cu ofiţerii care au a$ut
ersoana în legătură şi au articiat la instruire' 8n dosarele ersonale se !ai
înt6lnesc şi alte docu!ente cu! ar fi* anga,a!entele chitanţele cu su!ele de bani
oferite de ofiţerii de securitate ca reco!ense entru infor!aţiile furni&ateF
raoarte de anali&ă eriodică ri$ind aortul infor!ati$ al ersoanei resecti$e dar
în care se conse!nau
ersoanei !etodele
aflate în contact' şi !i,loacele
8n situaţia folosite
în care se entru
constatau $erificarease
deconsirări loialităţii
întoc!ea
de către ofiţer un raort cu rouneri de abandonare şi luarea în lucru acti$ adică
din colaborator al organelor de securitate ersoana resecti$ă de$enea obiecti$ al
!uncii de securitate fiind sura$egheată 6nă c6nd se clarificau î!re,urările şi
!obilul roducerii "trădării#'
:entru ca un dosar ersonal să oată fi clasat în arhi$ă ulti!a iesă trebuia
să fie raortul arobat de şeful ierarhic suerior celui care arobase includerea în
reţea cu rouneri de abandonare şi !oti$ul încetării legăturii infor!ati$%
oerati$e' Gn astfel de raort se întoc!ea atunci c6nd ersoana nu !ai re&enta
interes rin infor!aţiile e care le furni&a sau c6nd înceta din $iaţă'
Docu!entele
infor!atorului infor!ati$e originale
sau colaboratorului adică notele
erau organi&ate searatcudescrierea
dosarul olografă
ersonal a
într%o mapă ane/ă care duă clasarea în arhi$ă a$eau un regi! secial în sensul
că nu se dădeau la consultat iar duă / ani de la clasare erau distruse e ba&ă de
roces%$erbal' 9aţiunea unei ase!enea !ăsuri se ,ustifica rin fatul că astfel de
docu!ente nu !ai re&entau $aloare oerati$ă întruc6t confor! altor instrucţiuni
extrase din notele infor!ati$e srcinale sau chiar coii erau exloatate de ofiţeri în
dosarele de ca&'
=!ediat duă recrutare ofiţerii de securitate erau obligaţi confor!
instrucţiunilor să întoc!ească o fişă de e$idenţă " 7odel $# în dublu exe!lar*
unul entru biroul de e$idenţă al unităţii din care făceau arte iar al doilea entru
siste!ul !anual de e$idenţă centrali&ată care se !ai nu!ea cartoteca eviden3ei

C
generale aflată la unitatea centrală de linie (în acea erioadă se nu!ea +er$iciul
"#)' :e fişă erau trecute ur!ătoarele date* nu!ele şi renu!ele ersoanei
ărinţii data şi locul naşterii naţionalitatea cetăţenia aartenenţa olitică studiile
rofesia li!bile străine cunoscute locul de !uncă şi funcţia data şi denu!irea
organului care l%a recrutat nu!ărul din registrul de e$idenţă şi indicati$ul
ofiţerului care a a$ut ersoana în legătură nu!ele consirati$ şi categoria 1C' De
exe!lu dacă 1indicati$ul
===%a ser$iciul şi biroul 2'ofiţerului
Dacă eera
fişă312 înse!na
nu era trecutăcădata
făcea arte din Direcţia
abandonării înse!naa
că ersoana resecti$ă era în legătură acti$ă şi orice relaţii nu se uteau obţine
dec6t de la ofiţerul în cau&ă'
=nteresant este şi fatul că dosare ersonale şi fişe de e$idenţă se întoc!eau
chiar şi entru ersoanele care fuseseră solicitate de ofiţerii de securitate să de$ină
infor!atori sau colaboratori dar refu&aseră oferta din di$erse !oti$e'
6nd dosarul ersonal era tri!is la arhi$ă sre clasare în fişa de e$idenţă se
co!letau ur!ătoarele date* nu!ărul din registrul de arhi$ă de la fondul reţea şi
data abandonării adică a încetării legăturii oerati$e'
:eriodic organele de !iliţie  e$idenţa oulaţiei  tri!iteau la +er$iciul
"# al +ecurităţii
centrali&ată iar în liste cu ersoanele
situaţiile decedate'
c6nd se constata că +e făceau ersoanele
în arhi$ă $erificări înresecti$e
e$idenţa
a$eau dosare ersonale atunci fişele de e$idenţă erau scoase din cartotecă şi
distruse e ba&ă de roces%$erbal î!reună cu docu!entele dosarelor' :ractic rin
acestă rocedură se ur!ărea ştergerea oricăror ur!e ri$ind colaborarea unei
ersoane decedate cu organele de securitate'
oate aceste asecte tehnice la care a! făcut referire erau $alabile doar
entru unităţile centrale şi teritoriale de securitate interne' Din raţiuni de rotecţie
contrainfor!ati$ă Direcţia de =nfor!aţii Externe G'7' 0.20;A (de$enită ulterior
G'7'0110 cu sarcini e saţiul ţărilor socialiste) recu! şi celelalte unităţi
centrale şi co!arti!entele si!ilare din teritoriu cu sarcini contrainfor!ati$e e
l6ngă ersonalul
şi ar*ive proprii'!ilitar şi ci$ildacă
:rin ur!are din 7iliţie şi +ecuritate
+ecuritatea aveau sisteme
a fost o instituţie de eviden3e
suercentrali&ată
în do!eniul arhi$istic descentrali&area s%a datorat i!unerii rinciiului
conarti!entării şi secreti&ării funda!ental entru acti$itatea de infor!aţii'
Dacă o ersoană care a$ea fişă de e$idenţă la +er$iciul "# intern şi
docu!ente clasate în arhi$ă dar re&enta interes din $arii !oti$e entru D=E sau
celelalte structuri contrainfor!ati$e seciale (din 7iliţie +ecuritate ori entru
saţiul ţărilor socialiste) instrucţiunile reco!andau ca fişa ersoanei resecti$e să
fie scoasă din e$idenţa generală şi toate !aterialele trebuiau tri!ise solicitanţilor
dar niciodată in$ers'

178

Eviden3ele re3elei in"ormative a aparatului de #ecuritate (1) în "+fera oliticii# nr' /2;1..C '3.'

C.
 unca cu agentura
"7unca cu agentura# a fost regle!entată eriodic rintr%o serie de ordine şi
instrucţiuni e!ise de !inistrul Afacerilor =nterne' :rintre cele !ai i!ortante se
nu!ără* Directi$a desre !unca cu agentura din 1./0F 5rdinul nr'1/ din !artie
1./> ri$ind eli!inarea din reţea a infor!atorilor ineficienţiF 5rdinul nr' /4 din
1./> ri$ind intensificarea recrutărilor de infor!atori în instituţiile de în$ăţă!6ntF
5rdinul nr' ./ din 1./C ri$ind creşterea nu!ărului de infor!atori în !ediul rural
ş'a' eea ce a fost secific "!uncii de securitate# şi în secial "!uncii cu
agentura# adică unctarea recrutarea instruirea $erificarea loialităţii şi legătura
cu reţeaua infor!ati$ă lus instru!entarea ca&urilor în lucru intrau în co!etenţa
şi sarcina fiecărui ofiţer fără să existe o seciali&are sau o rearti&are echilibrată a
sarcinilor' Dacă este să !ai adăugă! şi fatul că din "indicaţiile conducerii
suerioare# se iniţiase încă de la înceut o ade$ărată "întrecere socialistă# între
ofiţeri în sensul că "!unca de securitate# de$enise nor!ată  arecierile
făc6ndu%se în funcţie de nu!ărul infor!atorilor aflaţi în legătură şi ca&urile
deschise şi nicidecu! duă criterii calitati$e  atunci ne ute! i!agina cau&ele
care au deter!inat întronarea suerficialităţii şi a lisei de substanţă în roble!ele
!ai delicate entru acti$itatea +ecurităţii în ansa!blul ei' E$ident că au existat şi
alţi factori care au condus la o ase!enea situaţie'
Ka înceut !unca cu agentura a fost de slabă calitate aceasta şi datorită ni%
$elului scă&ut de cultură generală şi rofesională al ofiţerilor de securitate' Glterior
s%a adăugat acel $iciu de fond secific oliţiilor olitice reresi$e e care%l $o!
exlica în continuare' 8n ciuda fatului că instructorii erau consilieri so$ietici deci
cadre cu exerienţă în !unca consirati$ă recrutările se făceau "cu totanul# e
ba&ă de constr6ngere cont6nd în ri!ul r6nd nu!ărul şi !ai uţin calitatea
infor!atorilor şi colaboratorilor1C. ca să nu !ai a!inti! desre osibilităţile lor de
a obţine infor!aţii' Aşa s%ar exlica cifrele foarte !ari ce erau co!unicate
+er$iciului "# de1./1
la sf6rşitul anului cătreDirecţia
direcţiiledecentrale şi regionale
contrasabota, raortadeunsecuritate'
efecti$ deDe
30exe!lu
// in
for!atori iar Direcţia de =nfor!aţii interne 10 >. infor!atori 10' Ka o anali&ă
asura a cestei roble!e Alexandru Drăghici arecia că nu se oate conta e
nu!ărul infor!atorilor reco!and6nd ofiţerilor oerati$i "să renunţe la ele!entele
fără ersecti$ă care constituie un balast în !unca infor!ati$ă#11'
ici !etodele de recrutare utili&ate nu erau cele !ai otri$ite ractic6ndu%
se în secial şanta,ul e ba&a dosarului enal al celui $i&at co!binat cu a!eninţări
şi inti!idări de tot felul' Erau şi robabil nu uţine ca&uri c6nd la recrutare
179
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10 13> f' 133'
180
Ibidem, dosar nr' .1./ f'/ C'
181

Ibidem, dosar nr' 10 13> f' 133'

0
infor!atorul se!na un anga,a!ent în care ofiţerii de securitate !enţionau că
"entru di$ulgarea secretului se dau 1%/ ani închisoare#' 5r "anga,a!entul de
infor!ator# nu utea fi folosit ca robă în ,ustiţie' :ractic în ca&ul di$ulgărilor
ofiţerii de securitate recurgeau la a!eninţări ori inti!idări'
=nabilităţile co!ro!iterea onoarei !ilitare şi a celor !ai ele!entare nor!e
de conduită ostăşească se !anifestau frec$ent în co!orta!entul infatuat al
ofiţerilor de securitate
7inisterului din structurile
Aărării aţionale' de contrainfor!aţii
Ka recrutare nu se ţinea !ilitare faţă de ofiţerii
cont de diferenţa de grad
şi funcţie' 7e!orialistul Jeorge 76r&anca ofiţer în 7inisterul Aărării aţionale
încununat cu laurii $ictoriei în lutele din Gngaria şi ehoslo$acia (noie!brie
1.44%!artie 1.4/) ne%a lăsat c6te$a destăinuiri tulburătoare' Datorită lisei totale
de rofesionalis! a organelor de contrainfor!aţii $iaţa sa la o $6rstă fragedă a
cunoscut un ade$ărat cal$ar' 7e!orialistul o$esteşte că în !artie 1./2 c6nd era
căitan co!andant al <atalionului 21 $6nători de !unte un anu!e locotenent
:oa icolae de la contrainfor!aţii a încercat să%l recrute&e duă for!ula "lucre&i
cu !ine sau $ei regreta#' eînţeleg6nd ad$ertis!entul Jeorge 76r&anca a refu&at
rounerea sub !oti$ul că nu are ti! să se ocue de aşa ce$a' 8n consecinţă a fost
trecut e c6te$a
anchetat "lista neagră# a contrainfor!aţiilor'
luni la aşe&ă!6ntul Ka 2
din Granus arilie
unde 1./2 u!ilinţe
a îndurat a fost arestat aoi
teroare
fi&ică şi !orală' 8n cele din ur!ă căitanul de $6nători de !unte erou al rontului
de -est a fost conda!nat la 4 ani închisoare şi degradare !ilitară entru
infracţiuni e care nu le co!isese' hiar şi atunci c6nd un alt ofiţer de la
contrainfor!aţii un anu!e căitan +6rbu şi%a dat sea!a de situaţie a recunoscut
cu rese!nare că este rea !ic să îndrete o greşeală at6t de !are' "Ai a$ut neşansa
 i%a sus +6rbu lui 76r&anca  să fii trecut e lista neagră de către
contrainfor!atorul unităţii $oastre ca un ele!ent ericulos sau oate el a greşit
dar asta nu schi!bă cu ni!ic datele roble!ei#12' Desigur că nu înt6!lător a! ales
acest exe!lu' El ne de&$ăluie una din nu!eroasele enor!ităţi ale +ecurităţii în
"lucrul cu agentura#
reercusiunile şi at6t
de$eniseră anu!e c6ndînc6t
de gra$e ofiţerii îşi dădeau
îi uneau sea!a de de
în i!osibilitatea greşeli
a !ai
utea îndreta ce$a'
Duă cu! re&ultă din stenogra!a discuţiei urtate la  al :79 în 1.//
de Jheorghiu%De, cu doi ceferişti din regiunea i!işoara !e!bri de artid ce su%
ortaseră e ielea lor !etodele folosite de organele de securitate locale existau la
acea $re!e "instrucţiuni recise şi clare# din artea conducerii artidului ri$ind
recrutarea agenturii' onfor! acestor instrucţiuni recrutarea trebuia să se facă în
ri!ul r6nd dintre "ele!entele duş!ănoase acelor ele!ente care au acces în
diferite categorii sociale în r6ndurile ele!entelor ne!ulţu!ite şi dintre aceştia nu
182
Jeorge 76r&anca Patru ani am "ostO JbanditH. Con"esiuni  <ucureşti Editura "-asile 6rlo$a# 1..C '10
şi 1'

1
e oricine#13' :robabil că secretarul general al artidului se g6ndea doar la acele
"ele!ente duş!ănoase# care uteau fi recrutate (sau "atrase tretat la colaborare#)
e ba&a unui "!aterial desre $iaţa inti!ă a ersoanelor $i&ate# (infor!aţii
co!ro!iţătoare de securitate)' =nstrucţiunile !ai re$edeau şi obligati$itatea
controlului de către organele de artid ale !uncii cu agentura re$edere care
robabil nu rea se resecta datorită sustragerii disi!ulate a ofiţerilor de securitate'
Jraţie acestui
"red că asect
$a trebui Jheorghiu%De,
extins şi la raion şi las%aoraş
exri!at
dretul cu acceaşisecretar
ri!ului oca&iesăîncunoască
1.//*
agentura' 5rganele 7A= trebuie să raorte&e ri!ului secretar ce intenţii au în ri%
$inţa agenturii' Altfel ce fel de control are artidul asura acestor organeV# 14'
A$e! astfel atestat docu!entar fatul că organele de conducere ale :79 trebuiau
încă din anii _/0 să arobe (sau să cunoască) agenţii (infor!atorii) folosiţi de or%
ganele de securitate din r6ndul !e!brilor fără funcţie ai artidului ceea ce însea!nă
că aceasta nu a fost o in$enţie a lui E!il <obu în anii _C0 ci era o ractică cu rădă%
cini !ai $echi în !unca "de artid# deootri$ă cu ce%a de securitate'
u de uţine ori ofiţerii recrutori făceau ro!isiuni neacoerite ri$ind
obţinerea de a$anta,e !ateriale foarte tentante sau inter$enţii entru ca ersoanele
atrase la colaborare
7e!orialistul să fie fost
e&ar Ougra$u a$ansate
deţinut sau ro!o$ate
olitic a de&$ăluitla asecte
locul interesante
de !uncă'în
legătură cu cele atru tentati$e de racolare a sa de către +ecuritate în calitate de
infor!ator' Gn anu!e colonel Alexoaie de la <iroul de +ecuritate din <6rlad i%ar fi
făcut în 1.>0 ur!ătoarele ro!isiuni* "reaba asta Lacti$itatea de infor!ator 
n.n.M $a fi foarte a$anta,oasă entru du!neata şi întreaga fa!ilie' oi nu%ţi cere!
ni!ic e gratis te $o! răslăti' 7ai înt6i $o! une cruce dosarului du!itale de
fost deţinut olitic' e $o! înainta în funcţie la fabrică unde ai să oţi ocua şi
ostul de director general' +oţia du!itale care acu! nu are ost $a utea intra în
în$ăţă!6nt' oiii c6nd $or creşte $or utea fi daţi la facultăţi' -ei utea călători
în străinătate şi du!neata şi fa!ilia' -ei a$ea bani o leafă în lus ce îţi stricăV i
alte !erge
$or !ulte a$anta,e' 5 să ai$aînfi+ecuritate
bine şi artidul !ulţu!it rieteni nu ad$ersari'
de du!neata $ei uteaifidacă lucrurile
ri!it şi în
1/
artid# '
Docu!ente de anali&ă de&$ăluie că lucrătorii oerati$i se urtau ur6t cu in%
for!atorii nu!indu%i bandiţi "cu scoul de a%i inti!ida de a le şti de frică#' Ka
direcţiile regionale de securitate lu, şi onstanţa sub retextul că ersoanele $i%
&ate entru recrutare nu trebuiau să cunoască sau să oată recunoaşte locul de
înt6lnire cu ofiţerii erau "aduşi cu ochelari de tablă# şi "tr6ntiţi într%o canaea# 1>'
183
"otidianul# 2 iunie 1.. '12'
184
Ibidem.
185
e&ar Ougra$u #ecuritatea m4a programat JturnătorH în "7e!oria re$ista g6ndirii arestate# nr' 10 '>0'
186

Arh' +9= dosar nr' 10 13> f' 134 144'

2
8n alte situaţii ofiţerii de securitate recurgeau chiar la constr6ngerea fi&ică at6t
entru recrutare c6t şi în obţinerea de infor!aţii de la agenţi' :re&ent6ndu%i%se
astfel de abu&uri Jheorghiu%De, se întreba cu îndretăţire* "e $aloare oate să
aibă infor!aţiile regătite de nişte oa!eni care au fost luaţi şi schingiuiţiV# 1C' Gn
raort întoc!it de corul de control al !inistrului Afacerilor =nterne de&$ăluie şi
alte ano!alii* "Agenţii care au fost recrutaţi e senti!ente atriotice au fost aduşi
la sediul
acest +ecurităţii
rocedeu undealicabil
nu este li s%au luat roces%$erbal
entru o astfel de de interogatoriu'
categorie +e cunoaşte
ci entru ele!entecă
1
care au !aterial co!ro!iţătorU# ' De ase!enea se făceau recrutări e ba&ă de
constr6ngere şi asura !e!brilor :79'
Deci ofiţerii nu resectau instrucţiunile întruc6t directi$a desre acti$itatea
cu agentura re$edea că i!ediat duă recrutare "infor!atorul trebuie să fie
sura$egheat cu !are atenţie#' Duă ri!ul contact cu ofiţerul candidatul la
recrutare trecea rintr%o cri&ă sihică generată de fatul că "se i$eşte la el acea
cinste !ic%burghe&ă deoarece $enind din !ediul resecti$ şi fiind legat de
bandiţi el are i!resia că face un act de trădare faţă de ei#' Duă recrutare
instrucţiunile reco!andau ca infor!atorii şi colaboratorii să nu !ai fie ri$iţi "ca
nişte
$edeabandiţi# ci "ca
şi e care noioa!eni cu de
ca organe fră!6ntările
securitatelor cu nă&uinţele
trebuie nu nu!ai lor
să%icu felul lor de a
întrebuinţă!
entru scourile noastre în descoerirea duş!anului dar în acelaşi ti! să le
face! şi educaţieU#1.' +e atestă astfel că încă de la înceut +ecuritatea ro!6nă a
a$ut !ania ca în aralel cu acti$itatea infor!ati$%oerati$ă să facă şi educaţie' u este
greu să ne i!agină! cu! era osibil să se facă educaţie de către ofiţeri (oa!eni cu
c6te$a clase ri!are) unor ersoane (infor!atori) e care instrucţiunile "de
!uncă# îi reco!andau din r6ndul celor cu studii cel uţin liceale' i entru a a$ea
o i!agine c6t !ai $eridică să conse!nă! că ofiţerii de securitate erau la r6ndul lor
educaţi rin articiarea la în$ăţă!6ntul olitico%ideologic ce se organi&a lunar de
către organi&aţia de artid din care făceau arte' Anual cu oca&ia $erificării
cunoştinţelor
ofiţerii se luau şila întrecere
stabilireacare
calificati$elor entru
în$aţă !ecanic regătirea
!ai !ulte citateolitico%ideologică
din docu!entele
de artid sau lucrările clasicilor !arxis!ului' :rin ur!are a face educaţie
infor!atorilor "recrutaţi din r6ndul bandiţilor# înse!na a trans!ite sloganuri
olitice sau testi!onii din exerienţa lutei în ilegalitate a artidului care scoase
din context şi suse unor oa!eni de obicei !ult !ai instruiţi sunau !ai degrabă a
ciudăţenii sinistre dec6t ca o treabă te!einică şi serioasă' De !ulte ori ofiţerii de
securitate din categoria celor !ai uţini şcoliţi se co!lăceau fără să reali&e&e în
situaţii ,enante c6nd se aflau în faţa infor!atorilor (ersoane titrate) cărora le
187
"otidianul# 2C !ai 1.. '12'
188
Arh' +9= fond "d# dosar nr' /44/ f' C0'
189

Ibidem, f' 13>'

3
$orbeau P entru a%i instrui şi diri,a % utili&6nd frac$ent fra&e şi exresii ruşinos de
agra!ate' Acesta este şi !oti$ul entru care ofiţerii de securitate recurgeau de
regulă la !etoda constr6ngerii şi inti!idării ceea ce a făcut ca acti$itatea
infor!ati$%oerati$ă să fie lisită ractic de aortul substanţial al celui !ai
i!ortant !i,loc de obţinere a infor!aţiilor şi anu!e agentura secretă'
Desre aortul foarte slab al agenturii organelor de securitate face referire şi
+aharo$sRi  9o!6nia
+ecuritatea din consilierul
 !inistrului
într%un raort+ecurităţii
întoc!it îndeianuarie
+tat din G9++
1./2* e l6ngăo
"+e constată
slabă organi&are în !ăsurile luate în do!eniul acti$ităţii de agentură şi oerati$e în
$ederea descoeririi ele!entelor duş!ănoase care desfăşoară acti$ităţi de sabota,
în econo!ia naţională şi aaratul de stat#1.0' :arcă în co!letarea acestor esti!ări
făcute de şeful consilierilor so$ietici anali&a întrerinsă de conducerea +ecurităţii
de la <ucureşti la 1/ februarie 1./2 ri$ind situaţia oerati$ă în roble!a
"bandelor din !unţi# (gruurile înar!ate din re&istenţa antico!unistă) atrăgea
atenţia că "reţeaua infor!ati$ă a fost slabă !ai !ult de surafaţă şi în anu!ite
erioade chiar inexistentă#1.1'
onsecinţa i!ediată a acestei situaţii a constat în e!iterea în 1./2 a unui
ordin
7ăsuridesi!ilare
eurare audinfost
reţeaua infor!ati$ă
alicate eriodic acuersoanelor care nuentru
re&ultate funeste re&entau interes' şi
cunoaşterea
stă6nirea situaţiei oerati$e' De exe!lu gruul oerati$ for!at din atru ofiţeri
de securitate care a$eau în resonsabilitate deistarea şi lichidarea gruurilor
înar!ate din 7unţii <anatului raorta că în erioada 1 februarie%1!ai1./3 deci
e arcursul a doar trei luni în ur!a re$i&uirii agenturii infor!ati$e au fost scoşi
34 infor!atori (24 abandonaţi entru acti$itate infor!ati$ă ca şi inexistenţi 4
rearti&aţi altor roble!e 4 arestaţi entru că din $erificări re&ultase că erau
infor!atori dubli)1.2' 7ai !ult rin 5rdinul nr' 1/ din !artie 1./> au fost
îndeărtaţi din reţeaua infor!ati$ă aroxi!ati$ C0] din infor!atorii şi
colaboratorii aaratului de securitate iar nu!ărul celor ră!aşi s%a do$edit
insuficientşi entru
centrale a face
regionale' Din faţă acţiunilor
datele e careoerati$e aflate
le deţinea în atenţia
+er$icul "# direcţiilor
(e$idenţă
centrali&ată şi arhi$ă) re&ulta că în august 1./ 4/] din totalul acţiunilor e ţară
nu erau deloc acoerite cu infor!atori 1.3 iar entru nu!eroase alte ca&uri şi
roble!e agentura era cu !ult sub necesităţile infor!ati$%oerati$e' De ildă
Direcţia 9egionalei 7A= :iteşti în roble!a "foşti exloatatori# a$ea doar C
infor!atori entru 1100 ersoane ur!ăriteF Direcţia 9egională +ucea$a nu a$ea în
aceeaşi roble!ă nici un infor!ator deşi în ba&a de lucru se înregistrau >00 de
190
-e&i docu!entul din arhi$ele de la 7osco$a ublicat de atiana :oRi$ailo$a cercetătoare la =nstitutul de
+la$istică şi <alcanistică al Acade!iei 9use în "otidianul2 23 iunie 1.. '12'
191
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 21> f' 2>'
192
=bide! f'2/'
193

=bide!, dosar nr' 102/> f' 2C'

4
ersoane susecte adică ur!ăriteF Direcţia 9egiunii Autono!ă%7aghiară în
roble!a "naţionalişti burghe&i# din 240 acţiuni de ur!ărire şi sura$eghere
infor!ati$ă deschise doar 104 erau încadrate cu infor!atori 1.4'
8n faţa unor ase!enea situaţii Alexandru Drăghici se încăăţ6na să
reco!ande aceleaşi sloganuri  "agentura nu trebuie să fie nu!eroasă# ci doar
"caabilă de !uncă obiecti$ă şi de$otată atriei#  iar criticile şi acu&aţiile
făceau
ofiţerii referire
!ergeau la relaţiile dintretotal
la înt6lnire ofiţerineregătiţi
şi infor!atori'
nu seel reocuau
!ai adesea de
se reroşa că
educarea
infor!atorilor întreţineau relaţii nerinciiale cu colaboratorii nu $erificau
infor!aţiile ri!ite' ele !ai se$ere critici erau îndretate î!otri$a acelor ofiţeri
unii "cu funcţii de răsundere# care !ane$rau necores un&ător fondul =+ (cont
infor!ati$ secret) folosit de regulă entru reco!ensarea infor!atorilor şi
colaboratorilor' 5rdinul circular nr' /3 se!ant de către şeful DJ++ la 4 februarie
1./2 făcea cunoscut că* "Gn gru de ofiţeri  unii cu !unci de răsundere  au
sustras su!e de bani din fondul =+ întrebuinţ6ndu%le entru chefuri şi interese
ersonale' Astfel şi%au creat un al doilea $enit frustr6nd instituţia şi co!ro!iţ6nd
gradul de ofiţeri şi funcţia e care o a$eauU 8n loc ca banii să fie întrebuinţaţi în
interesul !uncii
delaidaţiU# 1./
' ientru lărgirea
exe!lele otşicontinua
î!bunătăţirea agenturiidenoastre
docu!entele anali&ăeilaau fost
ni$elul
conducerii 7A= şi a aaratului de securitate sunt line de astfel de ano!alii'
Deşi nu ducea lisă de saţiu şi ti! entru anali&e ri$ind eficacitatea
!uncii cu agentura conducerea 7A= confir!a un !are cusur în sensul că se lăsa
i!resionată de roble!e !ărunte şi nu aborda niciodată roble!a de fond' Ea era
e$itată cu bună ştiinţă întruc6t ţinea de do!eniul oliticului' a&urile şi
roble!ele deschise adică "duş!anii de clasă interni şi externi# sura$egheaţi se
aflau într%o ase!enea ostură !ai !ult entru fate i!aginare dec6t reale sau
entru susiciuni !ărunteF infor!atorii nu a$eau ractic desre ce să infor!a&e 
dec6t delaţiuni atunci c6nd erau constr6nşiF fondurile =+ erau !ari şi trebuiau
cheltuite socialistă
întrecere ceea ce constituia
se cereauoc6t
tentaţie entruca&uri
!ai !ulte ofiţeriifinali&ate
oerati$iFadică
ca într%o $eritabilă
"duş!ani ai
oorului# arestaţi şi anchetaţi ,udecaţi şi conda!naţiF raoartele de anali&ă%
sinte&ă asura e$oluţiei situaţiei oerati$e erau recetate !ai degrabă ca tendinţe
de ,ustificare rodus al birocraţiei şi niciodată ca un asect în care se concentra
întreaga acti$itate infor!ati$%oerati$ă cu rol re$enti$' Este $orba desre acel
cerc $icios în care s%a în$6rtit +ecuritatea ca oliţie olitică reresi$ă şi de care nu
s%a utut debarasa ractic niciodată cu unele !ici exceţii dar care întăresc !ai
degrabă în$ăţă!intele'

194
=bide! f' 3C'
195

=bide! dosar nr' ..C f' 2C0%2C1'

/
 o!andanţii +ecurităţii la fel ca şi ofiţerii !ărunţi care lucrau ca&urile nu
a$eau caacitatea de a reali&a sau refu&au ur şi si!lu să înţeleagă fatul că lisa
de eficienţă a agenturii diri,ate în roble!a gruurilor înar!ate din 7unţii
9o!6niei care ouneau o în$erşunată chiar fanatică re&istenţă regi!ului co!unist
se datora unei fireşti solidarităţi u!ane între lutătorii roriu%&işi şi oulaţia
satelor din i!ediata aroiere' u !ici diferenţe de altfel total nese!nificati$e
situaţia
celelalteera ase!ănătoare
roble!e at6tinterne
oerati$e din unct deîn$edere
aflate cantitati$+ecurităţii'
reocuările c6t şi calitati$ în
8n acea
erioadă securiştii erau ri$iţi de oulaţia de r6nd ca exonenţi ai intereselor unei
uteri străine (G9++) şi în consecinţă solidaritatea celor constr6nşi să de$ină
infor!atori faţă de cei care erau ori uteau fi ţinte ale reresiunii a fost o reacţie
firească de autoaărare' Este şi o osibilă exlicaţie a existenţei unor agenţi dubli
deootri$ă cu situaţia celor care di$ulgau i!ediat legăturile cu +ecuritatea'
7e!orialistul e&ar Ougra$u a făcut o destăinuire interesantă în acest sens' El ne
descrie reacţia sa faţă de rounerea organelor de securitate de a de$eni agent în
felul ur!ător* "8i ştia! e securişti caabili de toate relele' i chiar în noatea
aceea de inso!nie !i%a! for!ulat tactica* să sun e unde ot rounerea
+ecurităţii
entru ei#1.>aşa
' fel ca să a,ungă şi la urechile lor' +ă !ă fac eu singur inutili&abil
Datorită incaacităţii intelectuale şi rofesionale ofiţerii din ser$iciile oera%
ti$e ale +ecurităţii înt6!inau !ari roble!e în recrutarea de agenţi%infor!atori
din r6ndurile tineretului studios intelectualităţii şi clerului ortodox' Docu!entele
de anali&ă şi bilanţurile anuale sunt necruţătoare la acest caitol' 8n dece!brie
1./C colecti$ul de insectori ai 7inisterului Afacerilor =nterne constatase
ur!ătoarele* "8n C dintre cele 10 institute de în$ăţă!6nt suerior deser$ite de
Direcţia +ecurităţii <ucureşti în ti!ul controlului n%a existat nici un agent din
r6ndul corului didactic iar agentura din r6ndul studenţilor este cu totul
ineficientă' :este 40] din agenţii Direcţiei 9egionale lu, din r6ndul
intelectualităţii
infor!ati$e şi tineretului
se duc într%un !odsuntnesatisfăcător'
incaabili iar8n din această
cadrul cau&ădidactic
corului acţiunile
al
1.C
institutelor de în$ăţă!6nt suerior din lu, există nu!ai doi agenţi# '
8n legătură cu recrutarea de infor!atori din r6ndul clerului ortodox
Alexandru Drăghici se declara în dece!brie 1./C total nesatisfăcut* "Agentura
existentă e această linie este slabă iar acţiuni cu ersecti$e aroae că nu
există#1.' "8ntr%o serie de direcţii regionale  !ai sunea Drăghici  nu s%au luat
!ăsuri entru recrutarea de agenţi din r6ndul călugărilor şi călugăriţelor din
!ănăstiri unde confor! se!nalărilor existente se ascund fugari şi alte ele!ente
196
e&ar Ougra$u op. cit., '>1'
197
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 102/> f' 4'
198

=bide!, f' 4>'

>
duş!ănoase' Din cele 2C de !ănăstiri şi schituri aflate în regiunea <acău nu!ai în
 există c6te un agent' 8n regiunea :iteşti există 33 de !ănăstiri dar agentură
există nu!ai în 13 iar în cele C !ănăstiri din 9egiunea onstanţa agentura liseşte
cu desă$6rşire#1..'
5 situaţie aarte o rere&enta siste!ul de lucru cu infor!atorii ("turnătorii#)
de ca!eră folosiţi "ca rincial !i,loc# în enitenciarele şi coloniile de !uncă
unde
asecterau internaţi
în sensul că deţinuţii olitici'confir!ate
sunt e delin ele !ai a!le şi $eridiceăstrate
de docu!entele detalii în
subArhi$a
acest
fostei +ecurităţi i le datoră! !e!orialistului Jeorge 76r&anca fat entru care
!erită să le reroduce! subsidiar*
"=ndi$idul cu ase!enea atribuţie L"turnător de ca!eră#  n.n.M, fie că era de%al
lor Lcadru al +ecurităţii  n.n.M, fie chiar deţinut era introdus în celulă şi ca să ca%
ete încrederea celorlalţi o&a în $icti!ă că era închis e nedret sau se situa la
altă extre!ă şi afir!a că este închis entru siona, în fa$oarea a!ericanilor'
ot ti!ul &ilei resecti$ul cu ricina asculta atent la tot ce se discuta de
către fiecare iar c6nd liniştea se aşternea el con$orbea cu c6te unul ce i se ărea
!ai deosebit îi iscodea şi c6teodată le !ai şi ro!itea că are e cine$a ce oate să
le
cu!uşure&e
să unăsituaţia e$entual
roble!a şi elibera
la ersoana dar elcare
influentă trebuia
este să afledin
chiar totul ca să oată şti
+ecuritate'
Gnii creduli cădeau în cursă şi suneau $rute şi ne$rute alţii !ai rudenţi şi
!ai ersicace îi răsundeau cu !ultă atenţie şi c6t !ai uţin'
urnătorul încărcat ca o albină cu olenul de infor!aţii suli!entare era
chiurile che!at la anchetă şi acolo îşi descărca sacul' Ase!enea salariaţi erau
răslătiţi foarte bine şi în raort cu realităţile relatate confruntate cu cel $ino$at
căruia i se uneau în faţă nişte lucruri noi !irat fiind că +ecuritatea rin
anchetatori ştia în a$ans lucruri e care ei nu le suseseră niciodată#200'
8n ciuda eforturilor deuse de ofiţeri entru a resecta indicaţiile lui
Alexandru Drăghici ri$ind "creşterea calităţii reţelei infor!ati$e# situaţia nu se
schi!ba ră!6n6nd
securitate#' Jeneralul anchilo&ată în racticile
(r) icolae :leşiţă fixiste
a de&$ăluit şi $re!ea
că e !entalul
c6nd"!uncii
s%a aflatde
în
funcţia de şef al 9egiunii de +ecuritate lu, a cerut o statistică a fluctuaţiei
ersoanelor din reţeaua infor!ati$ă' Docu!entul care i s%a us la diso&iţie atesta
că în erioada 1.>0%1.>/ se erindaseră rin reţeaua infor!ati$ă a resecti$ei
structuri teritoriale nu !ai uţin de 1/ !ii de ersoane ceea ce înse!na la acea
$re!e un nu!ăr !ai !are dec6t cel oferit annual de "blocul de defilare# !obili&at
entru ani$ersarea &ilei de 23 August201' ":lanurile de recrutări# trebuiau roiectate
şi reali&ate în aşa fel înc6t să deăşească e cele din anul anterior' Deci cantitatea
199
=bide! f' 4C'
200
Jeorge 76r&anca op. cit., ' 1C2'
201

"Ku!ea 7aga&in# nr' 3 (3) 2000 '//'

C
în detri!entul calităţii cruntă realitate a întrecerii socialiste s%a !anifestat din lin
şi în do!eniul #!uncii de +ecuritate#'
+ituaţia nu strălucea nici în !unca cu agentura folosită de Direcţia de
=nfor!aţii Externe % ser$iciul de siona, al +ecurităţii P cel uţin în ri!ul deceniu
al instituţiei' onţinutul docu!entelor de arhi$ă anali&ate constituie o do$adă de
netăgăduit' De exe!lu la > februarie 1./> cu oca&ia unei şedinţe de anali&ă con%
$ocată
rintre de Alexandru
care Drăghici icolae
7ihai Ja$riliuc  la care au articiat
Doicaru Eugen ofiţeri
+&abodin conducerea
şi =&idor D=E
Nollingher
 s%au făcut referinţe la un infor!ator dintr%un centru exterior care "ne%a dat
!ateriale bune#F la două lucrări anga,ate de doi fugari din ranţa care ur!au să fie
reacti$aţiF şi la o co!binaţie înceută la -iena' u acel rile, 7ihai Ja$riliuc a
constatat* "Din discuţiile urtate re&ultă că !unca !erge slabU duş!anul nu este
rost' :entru !unca în străinătate trebuie agentură foarte serioasă sau unul care
este legat de noi foarte serios care ne%a dat toţi colaboratorii luiU 8n !ăsurile cu
străinătatea trebuie !ultă iniţiati$ă fără aceasta nici să nu ne g6ndi! la re&ultateU
rebuie să lută! şi de aceea trebuie aleşi oa!eni coresun&ători entru aceasta
cu a,utorul cărora să ute! ătrunde în artidele gu$ernelor din Jer!ania şi
AustriaU 9ecrutarea
ţărilor caitaliste' de agentură
9ecrutarea caabilă
de agenţi de a ătrunde
din r6ndul în instituţiile
cetăţenilor străiniU +ă !ilitare
deune! ale
eforturi entru recrutarea unor agenţi cu ersecti$e entru a utea fi infiltraţi în
străinătate entru a intra în osesia lanurilor lor duă care să trece! la
co!binaţii serioase !enite să le răstoarne lanurileU :entru de,ucarea lanurilor
lor noi trebuie să duce! o lută acti$ă entru aărarea 9eublicii :oulare
9o!6ne a,ut6nd în felul acesta la !enţinerea ăcii' Aceasta este o sarcină de !are
răsundere e care trebuie să o îndelini!#202'
A! citat in extenso din acest docu!ent entru a reliefa că şi în ca&ul unor
anali&e efectuate la ni$elul DJ++ ne află! în faţa unor fra&e goale lisite de se!%
nificaţie entru !unca de infor!aţii' :rintr%un li!ba, de le!n î!ru!utat din
inconfundabilul
atotştiutor discursul
şi grăbit al acti$istului
să dea "indicaţii de artid
reţioase# care se eri,a
se "anali&a# în ostura
!ai !ult ceea cedeur!a
să se întrerindă entru a nu co!ro!ite olitica artidului şi nicidecu! aşa cu!
ar fi fost nor!al nu se unea degetul e rană adică stabilirea cau&elor de fond ale
lisei de eficienţă ori a nereuşitelor în !unca de infor!aţii' Este de fat o $eche şi
constantă !eteahnă a cadrelor de conducere din fosta +ecuritate'

202

Aud 7ihai :elin Culisele spiona6ului romnesc.., '34C'


 Reţinerile &i arestările

Dacă "!unca cu agentura# nu a dat la înceut re&ultate atunci s%a serat că

deficitul de infor!aţii oate fi sulinit rin reţineri şi arestări' 8ntr%ade$ăr rintre
cele !ai i!ortante atribuţii în sarcina organelor de securitate se aflau reţinerea şi
arestarea ersoanelor
regi!ului desre care
"de!ocrat oular#' ifreleexistau
oferitesusiciuni că acţionea&ă
chiar de docu!entele î!otri$a
întoc!ite de
organele +ecurităţii sunt eloc$ente' De exe!lu la bilanţul organi&at în noie!brie
1.4. deci la un an şi două luni duă înfiinţare +ecuritatea raorta că totalul
arestărilor e întreaga ţară se ridica la 23 /.C de ersoane din care 20 1C0 fuseseră
cercetate iar restul 342C transferate de la o unitate la alta entru cercetări'
7oti$aţia arestărilor era ur!ătoarea* 4C// entru acti$itate legionarăF 4/41 entru
acti$itate în organi&aţiile "sub$ersi$e#F /C/ entru co!iterea de "cri!e de ră&boi#F
312/ entru e$a&iuniF 42. i!licare în tentati$e de sabota,F 2>33 "instigatori#F
10C !e!bri !arcanţi ai :\%7aniuF iar /C32 fuseseră înscrise la caitolul
"Di$erse#203' =nexistenţa unui ordin secific care să regle!ente&e cu riguro&itate
întoc!irea for!alităţilor şi stabilirea rocedurilor de reţinere şi arestare a dus cu!
era şi firesc la încălcări frec$ente ale "legalităţii socialiste#' 8n ractică se
întoc!eau referate entru arestare înte!eiate doar e si!le note infor!ati$e
unele ne$erificate în cele !ai !ulte ca&uri delaţiuni neînsoţite de !ateriale
robatorii ale in$estigaţiilor realabile' Au fost şi ca&uri c6nd ofiţerii de securitate
redactau un singur referat entru arestarea !ai !ultor ersoane dar fără a se
reci&a infracţiunea să$6rşită de fiecare în arte' De ase!enea s%au înregistrat
nu!eroase ca&uri de reţineri relungite ani de &ile fără nici o do$adă scrisă'
or!al ofiţerii de securitate nu acţionau întotdeauna e ba&a unui !andat
de arestare e!is duă cu! era nor!al de rocurori ci duă si!le ordine
telefonice sau în te!eiul unor adrese $enite de la <ucureşti entru secţiile
regionale ce conţineau nu!ai nu!ele ersoanelor care ur!au să fie reţinute şi;sau
arestate fără date !ini!e de identificare' Acest rocedeu genera e$ident gra$e
abu&uri !ai ales din dorinţa cadrelor de a se e$idenţia în faţa şefilor rin re&ol$area
ro!tă a ordinelor ri!ite204' A anali&a un ordin înainte de a%l executa entru a
constata dacă este legal se are că era o ractică ce nu intra în siritul şi
deontologia ofiţerilor de securitate' Astfel de ractici le%au creat !entalitatea care
astă&i (o dată cu intrarea în $igoare a Kegii 1C;1... ri$ind accesul la dosarele
fostei +ecurităţi) îi inhibă at6t de !ult înc6t îi reduce la tăcere şi îi însăi!6ntă de
!oarte ideea că istoria se oate reeta dar de data aceasta cu ei în ostura de
"$icti!e#'
203
Arh' +9= fond "d# dosar nr' .04C $ol' 3 f'2/%/C'
204

+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii Cartea albă a #ecurită3ii, $ol' == ' >2'

.
 5fiţerii oerati$i  adică cei care lucrau cu agentura şi a$eau ca&uri în lucru
 erau a,utaţi la arestări de ofiţeri din direcţiile şi ser$iciile neoerati$e' De
exe!lu la +er$iciul "# erau încadraţi în acel ti! aroxi!ati$ 200 de ofiţeri şi
subofiţeri care se ocuau în ti!ul rogra!ului (orele C%1/) de trierea arhi$ei
reluate de la +iguranţă ++= şi +ecţia a ==%a din 7'+t'7' iar seara se re&entau la
direcţiile oerati$e unde for!au echie seciale entru arestări' De regulă nu li se
sunea e cine
"ericulos# şi "earestea&ă ci oună
osibil să doar căre&istenţă#'
ersoana resecti$ă este instruiţi
Alteori erau "un ele!ent înrăit#
în sensul că
ersoana cochetase cu legionaris!ul şi rin ur!are trebuia să aibă ar!ă la
do!iciliu şi chiar s%o folosească' u !ică le era !irarea c6nd constatau  duă o
descindere în forţă şi efectuată confor! regulilor surrinderii  că ersoana era în
realitate un o! aşnic a!abil şi do$edea solicitudine' a! aşa o$estesc $eteranii
ani lor _/0 arestarea a !ii de ersoane din r6ndul !edicilor rofesorilor
uni$ersitari inginerilor şi alte so!ităţi cultural%ştiinţifice ale "regi!ului burghe&o%
!oşieresc#'
onducerea 7inisterului Afacerilor =nterne reroşa deseori direcţiilor
centrale şi regionale de securitate că încalcă ordinul ri$ind reţinerile entru 4 de
ore şi că oerau
funda!entate e arestări
!aterialeentru 3 şi 10 ne$erificate
infor!ati$e &ile în scoul
20/ $erificării susiciunilor
' u toate acestea abu&urile
au continuat' Docu!entele de arhi$ă de&$ăluie că la ni$elul conducerii 7A= se
critica fatul că "unii dintre lucrătorii oerati$i şi de anchetă !ai co!it şi în
re&ent falsificări ale !aterialelor în ba&a cărora uneori se arestea&ă cetăţeni cu
totul ne$ino$aţi# ceea ce ducea e$ident la "co!ro!iterea organelor +ecurităţii
+tatului#' =ocri&ia conducerii 7A= a,unsese într%un ase!enea hal înc6t
!anifestarea "siritului re$oluţionar al criticii şi autocriticii# a lăsat în ur!ă
conclu&ii ce !erită a fi trecute într%un dicţionar de !ostre ale retoricii co!uniste ce
de&$ăluie la r6ndul ei goliciunea şi !i&eria u!ană' De exe!lu Alexandru
Drăghici atrăgea atenţia la o şedinţă cu şefii direcţiilor centrale şi regionale din
august 1.//
hotăr6rea asura "racticii
de arestare ne,uste
a ersoanelor c6nd unii
ur!ărite co!andanţi
recurg la reţinereaînainte de a ilegală
re$enti$ă lua
de lungă durată a acestora în scoul interogării lor#' Este robabil do$ada cea !ai
clară a înlocuirii acti$ităţii infor!ati$e cu ancheta încerc6ndu%se co!ensarea
lisei de robe rin obţinerea de !ărturii e calea exercitării de resiuni !orale şi
fi&ice asura celor interogaţi rin arestări ilegale' +i!la che!are a !artorilor la
sediul +ecţiei de +ecuritate se transfor!a de regulă în reţinere dacă declaraţia dată
nu coresundea cu interesele ofiţerului de securitate' Astfel de ractici duceau 
în conceţia lui Alexandru Drăghici  la sustragerea cetăţenilor aşnici "de la

205

Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10223 f' 1'

.0
!unca roducti$ă# iar ofiţerii de securitate şi conducerea 7A= erau deturnaţi "de
la luta cu ade$ăraţii duş!ani#20>'
:otri$it diso&iţiilor conducerii 7inisterului Afacerilor =nterne fiecare
arestare trebuia raortată organelor suerioare în ter!en de 24 de ore' u toate
acestea se deăşea frec$ent ter!enul fără a se lua !ăsuri de edesire a cadrelor
$ino$ate20C' Ka o şedinţă de anali&ă a !uncii desfăşurată cu cadrele de conducere
din direcţiile
Drăghici centrale
sublinia şi ractica
că "în teritoriale de securitate
!uncii oerati$eîn!ai
sete!brie 1./
sunt ca&uri c6ndAlexandru
arestările
se fac în !od neînte!eiat şi re!atur#' 8n ciuda acestor anali&e critici şi
for!ularea unor reco!andări şi ordine recise din inerţie dar şi datorită unor !ari
carenţe în regătirea rofesională siste!ul reţinerilor şi al arestărilor fără !andat a
continuat să funcţione&e în întreaga erioadă a deceniului şase ur!6nd e ade$ărat
o curbă descrescătoare ro$ocată de schi!barea !etodelor de lucru ale +ecurităţii
duă anul 1.>/'
8ntruc6t docu!entele oficiale de arhi$ă ro$enite de la abinetul
!inistrului Afacerilor =nterne nu ot de&$ălui ade$ărata i!agine a abu&urilor
adică a arestărilor neînte!eiate şi re!ature $a trebui să face! ael la
!e!orialistică la cei care
ofiţerilor de securitate' au si!ţit lae22ielea
De exe!lu lor duritatea
ianuarie co!orta!entului
1.// Jheorghiu%De, î!reună
cu Jheorghe Aostol Alexandru Drăghici şi un anu!e 7agda (secretarul
co!itetului orăşănesc de artid din aransebeş) au ri!it în audienţă doi !uncitori
ceferişti  =on <oiţă şi Keşanu  din 9egiunea i!işoara entru a le asculta
neca&urile ro$ocate de abu&urile organelor de securitate' Aşa cu! re&ultă din
stenogra!a con$orbirii =on <oiţă a o$estit la un !o!ent dat desre un şef de
tren e nu!e andru care fusese reţinut la +ecuritate ti! de 3 &ile e !oti$ că
refu&ase să transorte unui locotenent nişte saci cu o$ă& fără docu!ente oficiale'
"K%au bătut la +ecuritate 3 &ile şi 3 noţi  reci&a =on <oiţă  iar doctorul l%a
care s%a dus să ia certificat !edical a sus că dacă +ecuritatea l%a bătut el nu%i
20

oate da
Gncertificat#
frag!ent din' declaraţia lui e&ar Jrigoriu dată în 1.> în faţa co!isiei
de cercetare a abu&urilor este şi ea eloc$entă' +ă reci&ă! !ai înt6i că din "înalte
raţiuni de stat# resecti$ din diso&iţia lui Jheorghiu%De, !inistrul Afacerilor
=nterne Alexandru Drăghici a i!licat organele de securitate  Direcţia de
ontrasiona,  în !odul cel !ai aberant în ur!ărirea arestarea şi cercetarea
interretului de !u&ică uşoară e&ar Jrigoriu co!onent al trioului o!oni! (în
care acti$a alături de fraţii săi Jeorge şi Angel) cu scoul de a%l deter!ina să re%
nunţe la relaţiile sale a!oroase şi la intenţiile sale de a se căsători cu anţi
206
=bide! dosar nr' 1021C f' /C'
207
=bide!, dosar nr' 1023 f' C4%C/'
208

"otidianul# 2C !ai 1.. '12'

.1
(onstantina) Jheorghiu fiica cea !ică a liderului co!unist ro!6n' =ată ce
o$estea e&ar Jrigoriu* "8n toa!na anului 1.>0 ori în ri!ă$ara anului 1.>1
întorc6ndu%!ă acasă duă un sectacol în ,urul orei 12 noatea a! fost luat din
lină stradă în rea,!a 9estaurantului X=&$orul 9eceY în cartierul în care locuia!
de trei indi$i&i ci$ili însoţiţi de o !aşină de culoare neagră care un6ndu%!i
ochelari de tablă e ochi !%au î!ins în !aşină şi !%au transortat' (U) A!
întrebat ce se înt6!lă
adresat c6te$a în,urăturicusun6ndu%!i
!ine' Dret că
răsuns
nu a!a! ri!it
$oie c6ţi$a u!ni
să $orbesc' (U) A!şi !i%au
fost
introdus într%o ca!eră a! fost aşe&at e un scaun şi !i%au luat ochelarii' Atunci
a! $ă&ut că era! încon,urat de doi ci$ili de un sublocotenent (U) şi de o fe!eie
cu grad de lutonier' 7i s%a ordonat să !ă de&brac la iele' A! fost condus iar e
nişte trete 6nă a! a,uns într%o celulă' (U) A! fost lăsat singurF din acest
!o!ent la fiecare 10 !inute sublocotenentul deschidea uşa celulei î!i dădea un
u!n în coaste ordon6ndu%!i să !ă întorc cu faţa sre uşă şi in$ers asta cu
regularitate 6nă di!ineaţa' Di!ineaţa !i s%au us din nou ochelarii şi a! fost
condus într%un birou' (U) 8n satele unei !ese era un ci$il de 4/%/0 de ani ciuit
arcă de $ărsat de $6nt e faţă ăr negru chelie roe!inentă adus de sate şi
ţin6nd caul
dată şeful uţin într%o
Direcţiei arte' Era $orba
de contrasiona, de colonelul
a +ecurităţii =&idor
 n.n.M' A!Nolingher Lla acea
fost întrebat entru
cine lucre& entru a!ericani sau entru engle&i' (U) 8n acel !o!ent !%a lo$it şi
!%a în,urat ordon6nd unui alt ci$il să !ă ia şi să !ă ducă acolo unde a! ti! să
!ă g6ndesc' Din nou a! fost dus în celulă' +eara a! fost scos şi condus 6nă la
!aşină' Ka un anu!it unct din oraş !i s%au scos ochelarii (e strada 5lari)'
A,unşi aici indi$idul care !%a întrebat entru cine lucre& !%a lo$it şi !%a în,urat
din nou ordon6ndu%!i să nu o$estesc ni!ănui ce !i s%a înt6!lat (U)#20.'

ncetele in;ormati,e

ercetarea sau ancheta infor!ati$ă asura ri&onierilor de ră&boi a

sionilor sau a infractorilor reţinuţi ori arestaţi a constituit de%a lungul ti!ului o
!etodă eficientă entru organele seciali&ate în obţinerea de date şi infor!aţii de
interes entru olitica de aărare şi securitate naţională' iecare infor!aţie obţinută
în acest fel era anali&ată a!ănunţit şi reluată într%o altă şedinţă de interogatoriu în
scoul ad6ncirii şi de&$oltării asectelor ce făceau obiectul cercetării' rec$ent
c6nd cei anchetaţi nu colaborau de bună$oie anchetatorii obţineau infor!aţiile
dorite rin alicarea unor resiuni sihice (a!eninţări şanta,e)' ici constr6ngerea
fi&ică nu lisea din recu&ită' 8ntr%o serie de lucrări recent aărute !e!orialiştii
209
7ircea +uciu ristian roncotă 8ouă Jromane de iubireH din anii lui G*eorg*iu48e6, în "Dosarele istoriei#
nr' C (12) 1..C ' 30%43'

.2
care au cunoscut "arhielagul ro!6nesc al ororii# fac deseori referire la folosirea
bătăii şi a altor !etode de constr6ngere fi&ică şi sihică întrebuinţate de
anchetatorii organelor +ecurităţii' Desigur că astfel de ractici nu constituie o
in$enţie a +ecurităţii din 9o!6nia' Ke%au folosit din lin at6t organele de siguranţă
din erioada interbelică c6t şi ser$iciile de intelligence şi cunterintelligence cu !ai
$echi state şi cu o !ai !are reutaţie în ţările cu regi!uri de!ocratice consolidate'

:etersDuă cu!
tortura aratăfusese
fi&ică în delină cunoştinţă
inter&isă de occidentală
în Euroa cau&ă autorul a!erican
încă EdQard
de la înceutul
secolului al WW%lea dar a fost reintrodusă duă 1.4/ în cel uţin o trei!e din
statele !e!bre ale 5G inclusi$ "în unele dintre cele !ai $echi şi !ai
ci$ili&ate#210'
Gr!ătoarele exe!le sunt eloc$ente' Iohn Ke arr !aestrul inconfundabil
al creaţiilor literare e te!e de siona, şi contrasiona, foloseşte exresia şi
robabil că nu înt6!lător "arlagii de la +ecţia anchetatorilor#211 entru a%i nu!i
e agenţii +er$iciului +ecret britanic seciali&aţi în anchete infor!ati$e' 8n
aginile sale at6t de sa$uroase desre lu!ea secretă a infor!aţiilor în ti!ul
ră&boiului rece erioadă considerată "eoca de aur a siona,ului şi
contrasiona,ului#
!etodele noastre  acelaşi
ca şiautor strecoară
!etodele cu subtilitanoştri
ad$ersarilor te* "de la ră&boi încoace
 au de$enit ca!
aceleaşi#212'
+e are că nici celebra agenţie de siona, a +GA nu a fost străină de
ase!enea ractici cel uţin în $re!ea ră&boiului rece' Jrăitor în acest sens este
docu!entul dat ublicităţii în ianuarie 1..C' =ntitulat "=nterogatoriul în
contrasiona,ul HG<A9H# (HG<A9H rere&enta nu!ele consirati$ al =A)
docu!entul era un !anual conceut în anul 1.>3 !enit să%i iniţie&e e agenţi în
tehnicile de "extragere a infor!aţiilor de la sursele necooerante# în realitate un
ansa!blu de reguli rinciii şi ractici folosite de cadrele seciali&ate ale Agenţiei
în ti!ul interogatoriilor' Astfel de !etode nelegale şi extre! de dure cu re%
213

onderenţă torturaisraeliene
ser$iciilor secrete au rodus nu!eroase
"resiunile $icti!e
fi&ice ' De asura
!oderate# ase!enea
celorînanchetaţi
ractica
includeau lisa de so!n exunerea relungită la &go!ote uternice i!obili&area
în condiţii inco!ode entru erioade lungi de ti! acoerirea caetelor cu saci
ur6t !irositori recu! şi "&g6lţ6irea $iolentă#' \intele unor astfel de !etode erau
!e!brii organi&aţiilor teroriste alestiniene de,a arestaţi' :reonderenţa succeselor
obţinute în co!baterea teroris!ului i%a făcut e analiştii olitici şi e o serie de
210
EdQard :eters ?orture, eQ TorR 1.> apud Eric NobsbaQn #ecolul e/tremelor, Editura Kider
<ucureşti 1... '>'
211
Iohn Ke ar ?ainicul pelerin, Editura Elit o!entator 1..0 '1/'
212
=de! #pionul care venea din "rig, Editura Gni$ers <ucureşti 1..> '2>'
213
7iruna 7unteanu #tatele nite au sponsorizat atrocită3ile din 'merica 0atină, în "Dosarele ultrasecrete# 2
noie!brie 1.. '4'

.3
istorici să arecie&e că toc!ai "duritatea şi lisa de scruule a ofiţerilor acestor
ser$icii le%au asigurat !ăsura rofesionalis!ului şi eficienţa#214'
Dar în $re!e ce alte ser$icii şi structuri secrete infor!ati$e cu reutaţie au
renunţat tretat la !etodele brutale o dată cu rogresele tehnicii de exe!lu
in$entarea poligra"ului (detectorul de !inciuni)  organele de securitate
ro!6neşti au continuat să folosească bătaia 6nă t6r&iu deşi în ordinele şi
instrucţiunile de6nd
inter&icerea lor' rofils%aseînceut
reco!anda e$itarea
suri!area constr6ngerilor
ulti!elor resturi alefi&ice 6nă la
"reacţiunii#
"u&inele de arestat şi anchetat oa!eni# adică organele 7inisterului Afacerilor
=nterne au fost use să funcţione&e la întreaga lor caacitate' 8n locurile de arest
discilina era asră' <elu Oilber conse!na că "în 1./ 6nă în 1.>2 s%a bătut
confor! lanului#21/ "cu drugul cu u!nii cu $6na de cauciuc#21>'
=niţial unitatea seciali&ată în cercetări enale a fost Direcţia a -%a
transfor!ată ulterior  în ba&a N''7' nr' 13>1 din 11 iulie 1./>  în Direcţia a
-===%a de anchete' :ri!ul şef al acestei direcţii a fost colonelul 7işu Dulgheru
arestat în 1./2 entru "abu&uri neer!ise în anchetă# şi înlocuit rin colonelul
rancisc <utRa fost acti$ist al  al :79' 8n aralel cu Direcţia de anchete a
!ai funcţionate în
indeendente cadrul
l6ngă unităţilor
Direcţia centrale alte!ilitare
de contrainfor!aţii două ser$icii desecurităţii
şi Direcţia anchetă
transorturilor' Această suraunere de co!etenţe susţinută de ri!ul ad,unct al
!inistrului Jheorghe :intilie şi de consilierii so$ietici a luat sf6rşit la 1 februarie
1./> c6nd Direcţia a -===%a a ră!as singurul organis! seciali&at în anchete
infor!ati$e21C'
Ka înceutul anilor S/0 Direcţia de ercetări :enale (Anchete) a +ecurităţii
disunea de aroxi!ati$ // de anga,aţi rearti&aţi e atru ser$icii* 1' :roble!e
secialeF 2' 5rgani&aţii olitice sub$ersi$eF 3' ontrasiona, şi treceri frauduloase
de frontierăF 4' ontrasabota,' iecare dintre aceste ser$icii curindea !ai !ulte
birouri' Gn birou ţinea legătura cu structurile si!ilare de la direcţiile regionale de
21

+ecuritate
adrele' care îşi defăşurau acti$itatea la Direcţia anchete "a$eau un grad de
regătire şi cunoştinţe generale destul de reduse# dar se considera că lisurile erau
co!ensate de "uternicul lor entu&ias! re$oluţionar de fondul sănătos şi de
uterea de !uncă usă în slu,ba re$oluţiei roletare#21.' +ituaţia ersonalului
214
=de! 7ari "rămntări !n serviciile secrete israeliene, în "Dosare ultrasecrete# 11 sete!brie 1... '1'
215
Nerbert (<elu) Oilber 'ctor !n procesul Pătrăşcanu Editura Nu!anitas <ucureşti 1..C ' 1/C'
216
Ibidem, ' 13'
217
+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţii Cartea albă a #ecurită3ii, $ol' == '/C'
21
-e&i e larg la 7arius 5rea ate şi !ora$uri la securiştii anilor S/0' 9adiografie a Direcţiei de Anchete
:enale a +ecurităţii (1.4.%1./2) în Analele +ighet C' Anii 1.4.%1./3* !ecanis!ele terorii <ucureşti undaţia
Acade!ia i$ică 1... ' 2>0%2C.'
219

Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10C0. f'2>%2C'

.4
Direcţiei de cercetări :enale în anul 1./1 se re&enta în relatarea directorului
ad,unct udor Dincă astfel* "Dintre toţi lucrătorii anchetatori nu erau dec6t $reo >%
C !uncitori de fabrică restul erau funcţionari chelneri fri&eri $6n&ători de
ră$ălie fotografi' 7uncitorii ro$eniţi din fabrică se re&entau destul de slab at6t
în !unca rofesională c6t şi în !unca olitică#220'
Ka înceut regătirea ,uridică a ofiţerilor anchetatori era ca şi inexistentă
sau extre!
bogată de recară'
cultură generalăDeseori
oa!eni erau
titraţiuşi
sauîncusituaţia de a îninteroga
exerienţă arestaţi
acti$itatea cu o
consirati$ă
sau în !aniularea secretelor de stat cu! erau de ildă ofiţerii din 7inisterul Aă%
rării aţionale' Există în arhi$ă docu!ente de anali&ă ro$enite de la abinetul
!inistrului Afacerilor =nterne ce ne de&$ăluie situaţii de%a dretul şocante' a a%
radig!ă locotenentul de securitate <r6n&ei Jheorghe în ti! ce îl ancheta e lo%
cotenent%colonelul ristea Antonescu "fost ofiţer în ar!ata burghe&ă# i%a adresat
întrebarea* "6nd ai cunoscut e oQels din Grugua +tatele GniteV# la care
arestatul a răsuns e$ident cu ironie iar ofiţerul anchetator a conse!nat în
rocesul%$erbal* "8n ri!ul r6nd Grugua nu este în +tatele Gnite şi în al doilea
r6nd nu%l cunosc e acest oQels#' +%au înregistrat şi ca&uri în care ofiţerii an%
chetatori ai date
$erbale alte +ecurităţii
dec6t celereal!ente
declarate se!ianalfabeţi au conse!nat
de ersoana anchetată' în rocesele%
De exe!lu un arestat
a declarat că din trei !ii de $agoane cartofii s%au alterat în 30. $agoane' Duă ce a
citit rocesul%$erbal anchetatul a refu&at să%l se!ne&e e !oti$ că cele con%
se!nate nu coresundeau cu ceea ce declarase' Dret consecinţă ofiţerul
anchetator a reluat co!licatul său tra$aliu scriind în rocesul%$erbal fie 3000.
fie 30000.' Ener$at arestatul s%a ridicat de e scaun şi a sus tăios* "Do!nule
anchetator te rog scrie 30. cu un singur &ero şi nu cu atru &erouri# la care an%
chetatorul a riostat e un ton a!eninţător* "+e!nea&ă bă nu !ai u!bla cu
,u!ătăţi de !ăsură#221'
:entru re$enirea unor astfel de situaţii enibile consilierii so$ietici au în
toc!it
de%a un !odel
dretul hilarde
auchestionar
for!ulat şicurăsunsurile
întrebările care ur!aua fi
ce ur!au a fiobţinute'
for!ulate
:rindar în !od
ur!are
ofiţerilor anchetatori nu le ră!6nea dec6t să aele&e la constr6ngeri de tot felul
entru a obţine răsunsurile dorite' 7ai înt6i aelau la ro!isiuni ulterior la
constr6ngeri' Ki se inter&iceau arestaţilor care trebuiau anchetaţi să stea e at să
fu!e&e li se reducea raţia de !6ncare' 8n situaţia în care nici duă aceste "!ăsuri#
nu se obţinea re&ultatul dorit intrau în funcţiune torturile "sihologice# descrise e
larg de !a,oritatea foştilor deţinuţi olitici' E greu de cre&ut că anchetatorii
+ecurităţii fuseseră secial instruiţi entru a alica astfel de !etode "ştiinţifice#'

220
7arius 5rea loc.cit'F $e&i şi lorian <anu 'nc*etele #ecurită3ii.., p.=$4=.
221

=bide! f' >1'

./
7ai degrabă le foloseau e!iric ur şi si!lu din sadis! aoi în$ăţau unii de la
alţii' 9ele$ant este ur!ătorul asa, desrins din lucrarea unui !e!orialist*
"oate şedinţele de anchetă în care uneori !ă ţineau în icioare alteori e
un scaun fără sătar ore în şir şi obligat să $orbesc neîncetat'
Gneori cu la!a de birou în ochi cu un bec orbitor alteori silindu%!ă să%l
ur!ăresc ca să%i ot au&i întrebările li!barea lui odihnită de%a lungul şi de%a latul
biroului'
8i ri$ea! e aceşti băieţi care cei !ai !ulţi erau de $6rsta !ea şi !ă
întreba! de unde au în$ăţat tortura rafinată cu a,utorul interogatoriului' +i!ţeau o
lăcere deosebită c6nd !ă chinuiau cu întrebările lor însoţite de sur6suri
suerioare c6nd la fiecare acu&aţie eu încerca! să roteste&#222'
+e recurgea adesea la !i,loacele de constr6ngere fi&ică datorită fatului că
ofiţerii care anchetau ca&urile în lucru erau slabi regătiţi necunosc6nd sau
nea$6nd suficientă exerienţă în folosirea !etodelor !ai subtile de in$estigaţie'
Asura acestui asect a atras atenţia şi consilierul so$ietic Alexandr +aharo$sRi în
raortul său către centrala de la 7osco$a în ianuarie 1./2' "=n$estigarea
nu!eroaselor ca&uri de a$arii rebuturi g6tuiri ale aro$i&ionării ş'a'  raorta
+aharo$sRi  se face
re&ultat' Anchetele cu suerficialitate
în ri$inţa şi în !a,oritatea
ca&urilor descoerite ca&urilor
şi în curs nu dă nici
de re&ol$are suntun
adesea încetinite şi nu sunt desfăşurate coresun&ător#' eful consilierilor so$ietici
din 9o!6nia dădea exe!lu cu ca&ul lui Kucreţiu :ătrăşcanu a cărui anchetă se
efectua cu !ari întrerueri "de o echiă slabă de anchetatori astfel că acti$itatea
cri!inală a lui :ătrăşcanu nu a fost de!ascată 6nă la caăt#223'
5 situaţie ase!ănătoare se înregistra şi în ca&ul anchetei gruului de
conducători ai organi&aţiilor sioniste din 9o!6nia care în oinia aceluiaşi
raortor "desfăşurau în ţară o acti$itate sub$ersi$ă şi de siona,#' a&ul era
cercetat de organele +ecurităţii ro!6ne din 1./0 dar scria +aharo$sRi
"nu!eroase fate ale acti$ităţii lor duş!ănoase recu! şi legăturile lor cri!inale
224

nu au căătat
8n iulie de&$oltarea
1./2  alnecesară în cursul
:79 a e!is anchetei#
o hotăr6re ' se inter&icea tratarea
rin care
abu&i$ă a arestaţilor' Alicarea acestei hotăr6ri s%a făcut însă arţial şi cu !ultă
greutate în ciuda înde!nurilor conducerii 7A= de a se înceta "schingiuirile şi
bătăile# în ti!ul anchetelor' :osibil că din această cau&ă în toa!na anului 1./4
conducerea 7A= a re$enit cu un ordin se!nat de Alexandru Drăghici rin care s%
a inter&is alicarea constr6ngerilor din iniţiati$a anchetatorilor' Dar şi de această
dată răul nu a fost tăiat de la rădăcină osibil că nici nu era în intenţia regi!ului
lăs6ndu%se o !ică ortiţă deschisă entru iniţiati$e suficientă însă entru a se con%
222
Jeorge 76r&anca op. cit., '3>'
223
"otidianul# 23 iunie 1.. '12'
224

Ibidem.

.>
tinua abu&urile' Astfel în ordinul se!nat de !inistrul Afacerilor =nterne se
er!itea "în anu!ite ca&uri# din diso&iţia sau cu arobarea sa şi la "solicitarea
Direcţiei de anchete# folosirea !etodelor de constr6ngere în cercetarea
arestaţilor22/' Exe!lul cel !ai edificator al utili&ării unor !etode neer!ise în
anchete îl constituie chiar fostul şef al Direcţiei cercetări enale 7işu Dulgheru
din ordinul căruia bătaia a!eninţările falsificarea docu!entelor relungirea
interogatoriilor este li!itele
!artorilor ş'a' de$eniseră re&istenţei
o ractică obişnuităfi&ice ale celui
în acti$itatea arestat
ofiţerilor ti!orareaai
anchatatori
22>
+ecurităţii ' Ka =nsectoratul de +ecuritate din 9egiunea Autono!ă 7aghiară se
obţineau infor!aţii rin lo$irea arestaţilor "cu icioarele şi cu u!nii în ca# sau
"turn6nd aă e betonul din carceră entru ca acesta să îngheţe#' +e !ai ractica şi
&drobirea icioarelor arestaţilor cu călc6iul ci&!elor' ără să se sinchisească de
nor!ele şi instrucţiunile de !uncă ori de reco!andările "$enite de sus# o echiă
de control a !inistrului a constatat că ofiţerii anchetatori din raio$a băteau
ersoanele cercetate din 1./0 şi 6nă în !artie 1./4 "c6nd a fost descoerit# în
ti! ce în alte oraşe ca Arad <6rlad şi :iteşti arestaţii erau "forţaţi să stea în
icioare 6nă cădeau în nesi!ţire#22C'
7etodele
diferite de tortură
!e!orialiştii folositedoar
s%au referit de anchetatorii +ecurităţii
la c6te$a dintre au fost de%a
ele' 5 !etodă !ultedretul
şi
diabolică era aşa%&isa " bombă atomică# desre care fostul căitan de $6nători de
!unte Jeorge 76r&anca erou al rontului de -est transfor!at ulterior în deţinut
olitic ne oferă ur!ătoarele detalii*
"+e foloseau două sc6nduri lungi de circa 2 !etri şi late de 40 centi!etri'
8ntre sc6nduri şi lungi!ea lor era aşe&at indi$idul ce la anchetă li se ăruseră
Lanchetatorilor  n.n.M rea uţin sincer legat aoi cu nişte fr6nghii de !6ini şi de
icioare şi în acelaşi ti! şi de cele două lăci le!noase astfel se!ăna cu un
sandQich'
Aşa legat fedeleş fără osibilitatea de a se !işca era ridicat e $erticală
lăsat să cadăşi e
!ădularele sate aoi
în secial e faţă şi%şi &druncina la contactul cu betonul toate
caul'
8n cădere liberă de la oarecare înălţi!e fără nici o osibilitate de sri,in ca
un cor inert' 6nd se ter!inau aceste căderi resecti$ul era co!let a!eţit şi de
cele !ai !ulte ori lin de s6nge şi inconştient transortat cu targa în celula unde te
arunca ca e un sac ca să fie şi un exe!lu entru cei ce%l ri$eau şi care e$entual
ur!au să treacă rin acelaşi suliciu#22'

225
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 10C0. f' 30'
226
=bide! dosar nr' .>04 $ol' 4 f' >1%>4'
227
=bide! dosar nr' 1013> f' 110%144'
228

Jeorge 76r&anca op. cit., '1C3'

.C
 5 altă !etodă nu !ai uţin de!onică şi care afecta sănătatea celor
anchetaţi era "lo$irea cu săculeţul de nisi e toate ărţile corului şi în secial e
iet şi e sate#22.' Gr!ările erau gra$e a,ung6ndu%se adesea la deces datorită
he!oragiei ul!onare ro$ocate' :uţini dintre cei anchetaţi care au intrat în
"fabrica# rofesioniştilor de la +ecuritate  ce%şi făceau "datoria# cu ati!ă cu
duş!ănie inu!ană şi bestială  nu au scăat şi de o altă !etodă la fel de
!alefică'
reetată cuEste $orbaunui
a,utorul desre "legatul
beţişor testiculelor cu
de di!ensiunea o sfoară
unui creionfoarte
6nă str6ns şi lo$irea
ce organul se
230
îngroşa se congestiona şi se u!fla 6nă lesnea şi înceea he!oragia# '
i în această acti$itate !unca era lanificată cu riguro&itate' Anchetatorii
a$eau o nor!ă de efectuat ce e$entual utea fi deăşită' u c6t foile de h6rtie ce
conţineau declaraţii "sen&aţionale# erau !ai !ulte cu at6t ofiţerul era !ai bine $ă%
&ut şi e$entual decorat şi înaintat în grad' iecare ofiţer anchetator era obligat ca
din cele 21/ ore de !uncă lunare cel uţin 1/0 de ore adică C0] să le aloce an%
chetelor roriu%&ise iar în restul ti!ului să facă regătirea şi docu!entarea
cercetărilor' 8n ractică însă situaţia era dearte de aceste instrucţiuni' Abia în
cadrul unei şedinţe de anali&ă desfăşurată la sediul Direcţiei de anchete în
octo!brie 1./4 Alexandru
falsurilor !etodelor teroristeDrăghici a ordonat abandonarea
şi a interogatoriilor nesf6rşite#'"arestărilor
adrele de ne,uste
co!andăa
ale Direcţiei înce6nd cu şefii de ser$icii ri!iseră "indicaţia# să se i!lice
de!onstrati$ în anchete entru a da exe!lu subordonaţilor iar în ca&ul în care se
constata că ersoana anchetată este ne$ino$ată trebuiau luate !ăsuri entru a fi
usă i!ediat în libertate' u acelaşi cinis! se arecia că una din cau&ele care au
deter!inat eretuarea ilegalităţilor a fost şi aceea că "de aroae doi ani Direcţia
a -===%a nu a organi&at o şedinţă cu toţi şefii de ser$icii din ţară unde să se facă un
schi!b de exerienţă şi să se dea instrucţiuni recise de acţiune# 231' Ka 22 ianuarie
1.// Alexandru Drăghici afir!a în faţa lui Jheorghiu%De, că "în roble!a
bătăilor s%a luat hotăr6rea de !ai de !ult de $reo doi ani că organele noastre n%au
232

$oie săAtunci
bată# c6nd
' lui Jheorghiu%De, i s%a raortat desre abu&urile să$6rşite de
ofiţeri ai +ecurităţii 9egionale i!iş  adică folosirea bătăii în ti!ul anchetei
 secretarul general al artidului a oferit celor de faţă o !ostră de ceea ce
însea!nă retorica de!agogică a oliticianis!ului co!unist' :asa,ul este ilustrati$
din acest unct de $edere fat entru care !erită a fi rerodus în continuare aşa
cu! este transcris în stenogra!a din 22 ianuarie 1.//' "ei care au rocedat acolo
aşa cu! au rocedat  sune Jheorghiu%De,  au încălcat nu nu!ai hotăr6rea
229
Ibidem, '1C/'
230
Ibidem, ' 1C3%1C4'
231
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 1013> f' 2'
232
Alina udor $%K bătu3i la #ecuritate. 8oi ce"erişti se plng lui G*eorg*iu48e6, în "otidianul# nr' 1/ 2C
!ai 1.. '12'

.
artidului şi linia artidului nostru dar au călcat şi diso&iţiile şi ordinele
7inisterului de =nterne care inter&ice categoric bătaia chiar faţă de cei care au fost
rinşi cu acti$itate cri!inală' hiar faţă de aceştia !etodele de constr6ngere fi&ică
sunt inter&ise entru că s%a do$edit că alicarea unor astfel de !etode nu sunt
caracteristice !i,loacelor noastre de lută şi n%au dat niciodată re&ultate'
onstr6ng6nd e cine$a îl sileşti să declare lucruri in$entate să recunoască lucruri
sugerate
Aaratul de
decătre autorităţi'
stat al u!ai
burghe&iei în ti!ulfăcea
schingiuia burghe&iei se folosea
ce au făcut această
oa!enii aceia!etodă'
cu
du!nea$oastră' Acestea nu sunt !etode ale unui stat de de!ocraţie oulară care
construieşte socialis!ul' +unt !etode străine !etode folosite de duş!anii
regi!ului de!ocraţiei oulare' i este cu at6t !ai gra$ că au încălcat hotăr6rea
artidului care reci&a că bătaia fi&ică este inter&isă' Duă aceste hotăr6ri se
orientea&ă 7A=' Au în călcat şi diso&iţiile şi ordinele 7A=' Dar se $ede că o
arte din aarat ori nu este de acord ori să$6rşeşte aceste abu&uri fără tea!ă ori
nu ştie că s%au luat ase!enea !ăsuri şi că au fost edesite drastic nu!eroasele
ele!ente din aaratul de stat entru ase!enea abu&uri# 233'
u!ai cine$a osedat de nai$itate sau funda!entaliştii notorii ar utea da
cre&are acestor
acea $re!e $orbedeîntruc6t
aaratul esenţa
+ecuritate suselor
nu !ai lui Jheorghiu%De,
era "sabia ar de&$ălui
ascuţită a artidului că la
folosită în
luta de clasă# ci o instituţie disidentă care ur!ărea co!ro!iterea artidului
ceea ce ar fi să recunoaşte! o !are enor!itate' 8n realitate conducerea artidului
era suărată entru că anchetatorii +ecurităţii făceau o treabă de !6ntuială total
nerofesionistă' 7ai degrabă se oate deduce de aici că erau er!ise orice fel de
!i,loace şi !etode în anchetă i!ortant era să nu se facă "$aluri# adică cei
anchetaţi să ră!6nă inti!idaţi în aşa fel înc6t să nu !ai !işte în front sau să%şi
oată ridica glasul ori caul' A$e! în $edere şi răsunsul oferit secretarului
general al artidului de către Alexandru Drăghici* "o$arăşii $orbesc în recla!aţie
desre !etodele de torturi folosite desre greutăţile de lu!b etc' şi a! tri!is o
echiă 8n
ni!ic' la schi!b
aransebeş ca săacolo
au aflat unăcă!6na
sunte orcăriile
şi alţi oa!eniacelea'
care au:6nă
fost acu!
bătuţi#n%au
234 găsit
'
Gn an !ai t6r&iu anali&a efectuată de conducerea 7A= a constatat abu&uri şi
!ai gra$e de $re!e ce s%a for!ulat conclu&ia otri$it căreia "!etodele de anchetă
folosite slăbesc !unca de de!ascare a cri!inalilor î!otri$a securităţii statului#'
8n consecinţă se reco!anda* "De la ri!ul interogatoriu anchetatorul să studie&e
şi sihologia arestatului întruc6t tactica interogării resuune înainte de toate
XintuireaY articularităţilor rorii caracterului celui anchetat' Anchetatorul trebuie
să se riceaă nu nu!ai a%l înţelege e arestat dar şi să asculte în acelaşi ti! în
!od obiecti$ şi atent răsunsurile la întrebări#' 9eţine! deci că se reco!anda
233
"otidianul# 2 iunie 1.. '12'
234

Ibidem.

..
unor oa!eni rea uţin instruiţi brute !ai !ult dresaţi dec6t educaţi unii
se!ianalfabeţi să fie buni sihologi[
8n ur!a altor controale efectuate de insectorii +er$iciului =- al Direcţiei de
anchete s%au deistat ca&uri în care ofiţerii anchetatori nu încheiaseră rocese%
$erbale de interogatoriu sau c6nd se întoc!ise astfel de docu!ente ele nu erau
se!nate de cel anchetat ceea ce de!onstra că fuseseră "aran,ate# duă dorinţele
ofiţerilor
transare dar în niciscă&ut
interesul un ca&
al e ba&a declaraţiilor
ofiţerilor anchetatori obţinute' Din alte relaţiilor
"entru lă!urirea docu!ente dintre
arestaţi şi ersoanele ce figurau în declaraţii# ceea ce ducea la arestarea unor
oa!eni ne$ino$aţi sau "scăarea unor infractori ericuloşi#' +e reluau
reco!andările făcute din artea conducerii 7A= de a se une caăt deschiderii do%
sarelor de anchetă în !od ilegal adică fără un !aterial robator bine funda!entat
şi cu arobările celor îndrituiţi să decidă în astfel de situaţii'
ritica cea !ai $irulentă era adresată acelor anchetatori care continuau să
folosească !ăsurile de constr6ngere fi&ică' Oiua băteu unii noatea alţii' :ersistau
ca&urile de interogatoriu "în tură# uneori &ile şi noţi la r6nd fără a li se da
osibilitatea celor anchetaţi să se odihnească la care se adăuga ăl!uirea şi
încătuşarea
obţinerea unororideclaraţii
a$ansarea unor ro!isiuni
fante&iste fără
şi incularea unuiacoerire
nu!ăr dinceea
ce încece ducea la
!ai !are
de ersoane ractic ne$ino$ate' ici !artorii nu a$eau o soartă !ai uşoară !ulţi
dintre ei fiind siliţi să se!ne&e declaraţii false sub a!eninţarea că uteau fi
arestaţi şi acu&aţi de co!licitate'
:entru cur!area abu&urilor ofiţerii de securitate anchetatori erau a$erti&aţi
un6ndu%li%se în $edere că entru cele !ai !ici abateri ur!a să se rocede&e la
înlăturarea din osturi a celor $ino$aţi "indiferent de funcţia ocuată sau !eritele
rofesionale#' u liseau nici a!eninţările că ur!au să fie tri!işi în ,ustiţie' efii
direcţiilor regionale au fost şi ei atenţionaţi de a nu !ai rearti&a entru "!unca de
anchete oa!eni cu un ni$el olitic ideologic şi cultural scă&ut# ori e cei care
!anifestau
te&e "indiscilină
sre ofiţerii "ătrunşişide
de&interes faţă de fără
un de$ota!ent !uncă#' Ki se
!argini reco!anda
faţă de artidsănecruţători
se orien%
faţă de duş!ani cu un ni$el olitic ridicat a$6nd o regătire suficientă at6t
culturală c6t şi rofesională şi exerienţă în $iaţă rinciiali şi energici care un
interesele clasei !uncitoare !ai resus de toate celelalte consideraţii şi senti%
!ente#23/' 8n consecinţă delirul ideologic făcea ca "intelighenţia# +ecurităţii ro!6%
neşti din acele ti!uri să erceaă abu&urile şi fărădelegile doar de artea celor
neătrunşi de interesele clasei !uncitoare'
:entru conducerea 7A= seranţa de îndretare a lucrurilor stătea în co!e%
tenţa şefilor de unităţi' onfor! reco!andărilor aceştia trebuiau să se i!lice
direct în anchetarea "rincialilor cri!inali# să%i îndru!e e ofiţerii tineri şi să
235

Arh +9= fond "d# dosar nr' 1021C f' >3%>/ 1 şi dosar nr' 1023'

100
controle&e siste!atic acti$itatea structurilor de anchete enale din subordine' De%
claraţiile acu&aţilor trebuiau ri$ite în sirit critic şi obiecti$ coroborate şi co!%
arate cu alte infor!aţii obţinute în ca& ori roble!ă şi difu&ate de ofiţerii din
direcţiile oerati$e'
8n ciuda acestor critici "!obili&atoare# şi îndru!ări "lu!inate#  de care n%
au dus lisă se are niciodată organele de securitate  schi!barea !entalităţii şi
i$irea
entruunor se!ne efii
totdeauna' de îndretare nu deootri$ă
de unităţi se roduceau' otul ărea
cu ofiţerii bătut înră!6neau
anchetatori cuie o dată
cu
derinderile fixis!ele şi năra$urile lor' ără îndoială că lucrurile se uteau în%
dreta dacă n%ar fi existat acele ordine "$enite de sus# de la cel !ai înalt ni$el de
conducere a statului şi artidului' Este $orba desre acele ordine strict secrete
ornite din aşa%&isele "raţiuni de stat# care în fond de!onstrea&ă goliciunea
sufletească ni!icnicia şi lisa totală de !oralitate' 8n astfel de situaţii 6nă şi cel
!ai cu!inte anchetator "bătea intenii# "!6nca ,ăratic# uita de nor!e
instrucţiuni reco!andări şi deontologie rofesională (dacă a existat $reodată aşa
ce$a în ractica +ecurităţii acelor ani) şi ornea la atac' Aşa s%a creat oortunis!ul
entru executanţi deootri$ă cu in$idia celor neintroduşi în ,oc  dar care trăgeau
cu ochiul
tiau  şi entru
şi $ă&useră rea toţi
!ultelaolaltă
entrutrufia adică
a se !ai falsa
te!e dei!resie căde
cine$a ori sunt de neînlocuit'
ce$a' hiar şi la
fai!oasa anchetă a artidului din anii 1.>C%1.>. ordonată de icolae eauşescu
entru de!ascarea abu&urilor li s%a ro!is ofiţerilor anchetatori că nu li se $a
înt6!la ni!ic dacă declară cu sinceritate abu&urile desre care ştiau sau în care
fuseseră i!licaţi' i au făcut%o te!einic fiind robabil ani!aţi de rinciiul
!arxist al "criticii constructi$e#'
ot cu oca&ia acelei anchete de artid  duă cu! re&ultă din stenogra!a
discuţiei din 3 iunie 1.>  atunci c6nd i s%au cerut exlicaţii asura
schingiuirilor racticate de +ecuritate Alexandru Drăghici a oferit ur!ătoarele
exlicaţii* "Ueu n%a! dat diso&iţii să se schingiuiască oa!enii' Asta nu însea!nă
că eu credea!
obişnuit cu aşa că oa!enii
ce$a nără$it$in
în ca
aşaoile şi dau
ce$a declaraţiiU
oa!eni a!să%şi
care căutau !oştenit
facă un aarat
!unca c6t
23>
!ai co!odă c6t !ai si!lă# '
5 rele$antă !ărturie desre duritatea !etodelor folosite în anchete de or%
ganele +ecurităţii aarţine Anei :auRer !e!bră de frunte a artidului co!unist
arestată în 1 februarie 1./2 şi eliberată la 20 arilie 1./3 fiind acu&ată de î!ă%
ciuitoris! de$iaţionis! antiartidis! şi că ar fi fost trădătoare şi agentă a
+iguranţei' "UKa +ecuritate noate de noate interogatoriu  sunea Ana :auRer
la 21 iunie 1./>  cu uţine exceţii entru a !ări resiunea' 8n fiecare noate la
3 nu !ai ştiu entru că !i s%a luat ceasul ne!ai$orbind de alte lucruri ersonale

236

Du!itru ănăsescu n călău !n "a3a conştiin3ei sale, în "7aga&in istoric# s'n' iunie 1..> '2C'

101
cărţile care le a$ea! din 1.1%1.20 fotografiile coiilor care sunt bun luate' are
lege din ţară er!ite lucrul acestaV# 23C'
Dar cel !ai edificator exe!lu ni%l oferă tot ca&ul lui e&ar Jrigoriu' Acesta
era ur!ărit as cu as şi hărţuit de +ecuritate entru si!lul !oti$ că Jheorghiu%
De, nu agrea relaţia c6ntăreţului cu fiica sa anţi (onstantina)' =ată ce o$esteşte
e&ar Jrigoriu că i s%a înt6!lat în anii 1./.%1.>0*

A!"Din
a$utaceastă erioadăcua!elînceut
ri!a înt6lnire să fiu=coanei'
în Jrădina sunat la+re
telefon de resecti$ul
surrinderea !ea =5EK'
=5EK
nu era altul dec6t cel care !ă anchetase c6nd a! fost închis Lcolonelul =&idor
Nolingher  la acea dată şeful Direcţiei de contrasiona,  n.n.M, care locuia
chiar l6ngă Jrădina =coanei' De aici era! condus în diferite garsoniere
(str'<atiştei bloc reditul 7inier eta, >%CF blocul :atria eta, >%C) unde era!
anchetat în continuare sub ur!ătoarea for!ă* scotea istolul din bu&unar băga un
glonte e ţea$ă trăgea iedica exlic6ndu%!i că dacă nu sun entru cine lucre&
$a aăsa e trăgaci' 7i se dădea o coală de h6rtie e care trebuia să scriu acest
lucru (U)' Altădată sub i!ulsul aceluiaşi istol şi !altratări fi&ice a! scris
nu!ele fe!eilor cu care a! trăit' :rin difer ite căi erau aduse la cunoştinţă lui
anţi
atuncientru a o utea
c6nd sub îndeărta'
aceleaşi Gn lucru
a!eninţări =5EK care !i sus
!i%a se are deosebit
că dacă $oi s%a înt6!lat
iscăli că nu !ă
$oi !ai $edea cu anţi !i se $a da un aşaort şi bani entru a leca definiti$ în
orice ţară doresc' 9efu&6nd şi acest lucru răsunsul lui era acelaşi* bătaie
a!eninţări în,urăturiU#23'
De regulă anchetele infor!ati$e se finali&au rin întoc!irea "dosarului de
ur!ărire enală# care era tri!is de Direcţia anchete a +ecurităţii la :rocuratura
!ilitară' Ka r6ndul lor organele de rocuratură în rare ca&uri îşi er!iteau să
$erifice te!einicia acu&aţiilor şi robele oferite de anchetatorii +ecurităţii'
:rocurorii !ilitari se re&u!au ractic la întoc!irea unui raort rin care stabileau
gra$itatea "infracţiunii contra securităţii statului# adică o încadrau în fatele de
legerecis
!ai aoi înaintau dosarul
tribunalelor de ur!ărire
!ilitare enală instanţelor
entru ",udecată# ,udecătoreşti
în realitate abilitate
sre a ronunţa
sentinţele stabilite dinainte de +ecuritate' 8n ti!ul "roceselor# erau asistaţi de
a$ocaţi din oficiu' onclu&iile orale şi scrise fixate cu !inuţio&itate de către
a$ocaţi nu erau luate în considerare' :rin astfel de rocedee +ecuritatea
!onooli&ase rolurile instanţelor de cercetare enală şi ,udecătoreşti ceea ce a
creat un cli!at de totală anor!alitate în care a funcţionat ,usiţia P ca utere
searată a statului P în 9o!6nia regi!ului co!unist' 7ai !ult tinerii a$ocaţi de
obicei stagiari care în erioada 1./C%1.>4 erau de regulă che!aţi la tribunalele
237
#tenograma discu3iei tov. Vin3e cu 'na PauAer, !n ziua de $ iunie $%=, în 1+fera :oliticii# nr' /. arilie
1.. ' 3>'
238

7ircea +uciu ristian roncotă loc. cit., '33'

102
!ilitare să aere e cei acu&aţi de infracţiuni contra securităţii statului au trăit un
ade$ărat coş!ar în sensul că de$eneau i!ediat "susecţi# şi intrau în atenţia
+ecurităţii' i toate acestea entru că nu făceau altce$a dec6t să%şi onore&e
obligaţiile rofesionale' Gnul dintre aceşti a$ocaţi Jeorgeta Jheorghe a făcut o
destăinuire şocantă* "A$ocaţii erau consideraţi un fel de co!lici ai celor din boxă'
+i!lul fat că accetaseră să susţină aărarea în aceste cau&e Lcontra securităţii
statului P care
securiştilor unea
n.n.M !ai !ultse!ne
sau !aideuţin
întrebare
discretînîi sura$egheau#
!intea îngustă23.şi
' ri!iti$ă a
Duă cu! află! din ca&ul inginerului antico!unist Jheorghe Grsu decedat în
ur!a torturilor bestiale alicate de anchetatorii 7iliţiei în arestul 7inisterului de
=nterne din alea 9aho$ei organele de securitate cărora le fusese inter&isă duă
1.> folosirea !etodelor brutale în anchetă re&ol$au ca&urile de disidenţă olitică
rin 7iliţie ceea ce însea!nă că în esenţă astfel de instituţii ale regi!ului
co!unist din 9o!6nia s%au do$edit incaabile chiar la ni$elul anilor _0 de a
resecta dreturile şi libertăţile funda!entale ale cetăţenilor240'
:rin ur!are se oate afir!a în delină siguranţă că racticile şi
!entalităţile ofiţerilor de +ecuritate şi 7iliţie au contribuit în !are !ăsură la
!odul $iciat în care a funcţionat ,ustiţia regi!ului co!unist din 9o!6nia'

CenBura cores'ondenţei

Ka fel de răs6ndită în acti$itatea organelor de securitate ro!6neşti a fost şi

!etoda obţinerii de infor!aţii rin cen&ura coresondenţei' 5 afir!ă tranşant şi
fără echi$oc fostul general de securitate icolae :leşiţă* " ?oată coresponden3a
era cenzurată (subl.4n.)' u asta se ocua +ecuritatea' Ai noştri făceau cen&ura#' i
aceasta se înt6!la în condiţiile în care in$iolabilitatea coresondenţei era
garantată de lege' Deşi ar fi interesant nu a$e! nici saţiul şi nu este nici locul să
cobor6! rea !ult în ti! entru a reconstitui tradiţia e laiurile ro!6neşti sau în
alte ţări a acestei ractici' +ă conse!nă! doar că în Anglia duă cu! ne
infor!ea&ă foarte docu!entat autorul on <unan "deschiderea coresondenţei
era o ractică cu în delungată tradiţie# 241' 8n secolele al W-===%lea şi al W=W%lea
intercetarea coresondenţei străine era considerată de !onarhie şi gu$ernele

239
Jheorgheta Jheorghe 8espre Constitu3ia din $%&> în "Analele +ighet >#F 'nul $%&>. Institu3ionalizarea
comunismului co!unicări re&entate la +i!o&ionul de la +ighetul 7ar!aţiei (1.%21 iunie 1...) undaţia
Acade!ia i$ică <ucureşti 1.. '.C'
240
-e&i e larg* -ioleta otac he 'devăra3ii vinova3i de moartea inginerului G*eorg*e rsu L 6udeca3i, în
"Ade$ărul# 2C noie!brie 2000 ' 14F Adrian Artene 8reptate pentru rsu, în ?Oiua# 1/ iulie 2003 '3F 9ă&$an
+a$aliuc :etre iţeanu Călăii s4au !ntors acasă, în ?Oiua# 14 octo!brie 2003 '3F
241

on <unan op. cit., ' .3'

103
burghe&e "un ,oc c6t se oate de onest#242' 7inisterul de =nterne britanic elibera
două feluri de !andate* entru ca&urile de infracţiune şi entru cele care a!eninţau
securitatea internă' +re deosebire de cele de astă&i astfel de !andate curindeau
şase sau !ai !ulte nu!e de ersoane date în ur!ărire' "5inia ublică se
obişnuise cu fatul că era intercetată coresondenţa oliticienilor de st6nga# !ai
reci&ea&ă acelaşi autor243'

cifice u certitudine
unui ser$iciu un
deri! e!brion!odern
infor!aţii instituţionali&at în secret
 datea&ă la noicudin
atribuţii se%
$re!ea
do!nitorului Alexandru =oan u&a insirat robabil duă !odelul france& al
abinetului negru' 8n 1>0 do!nul Gnirii îl nu!ise e e&ar Kibrecht belgian de
origine ca şef al telegrafului şi oştelor' :rin consultarea telegra!elor şi a
scrisorilor  acti$itate reali&ată în secret rin reţeaua sa de subalterni şi rin
legăturile ersonale Kibrecht reuşea să%l infor!e&e &ilnic e do!nitor asura
refecţilor şefilor de instituţii !iniştrilor şi chiar asura ri!ului !inistru'
Deseori el for!ula arecieri şi sugera soluţii 244' 7ai t6r&iu în 1.1/ luase fiinţă
+er$iciul +ura$egherii tirilor for!at din funcţionari selecţionaţi de la :alatul
:oştei entrale entru cen&ura scrisorilor în ti! de ră&boi 24/' +iste!ul a
funcţionat şi înorganele
acest caitol erioadadeinterbelică
securitate cu
nu!ulte
se oterfecţionări
!6ndri cu desigur
iniţiati$eaşa
şi înc6t nici la
ractici
srcinale' 8n realitate n%au făcut altce$a dec6t să î!brace instrucţiunile cen&urii
într%un în$eliş ideologic inconfundabil în care ţinta era "duş!anul de clasă# din
interior şi exterior' Era o ractică generali&ată în cadrul instituţiilor cu
resonsabilităţi în aărarea securităţii statului din întreg <locul co!unist euroean'
De exe!lu în structura +A+= exista Dearta!entul 7 care a$ea rere&entanţi în
fiecare oficiu oştal' Duă cu! ne infor!ea&ă docu!entat autorul a!erican Iohn
5' Hoehler "toate scrisorile şi achetele tri!ise sau ri!ite din ţările neco!uniste
erau deschise în !od discret' 5eraţiunea a$ea ca sco rinderea sionilor şi a
duş!anilor regi!uluiF însă cu ti!ul se transfor!ase în ,af# 24>' 5 situaţie identică
o înt6lni! şi îninstrucţiuni
:ri!ele 9o!6nia' au fost elaborate în 1./0 iar atru ani !ai t6r&iu a fost
e!isă Directi$a 7A= nr' 0 ri$ind cen&ura secretă a coresondenţei în scoul "&ă%
dărnicirii acti$ităţii ser$iciilor de infor!aţii i!erialiste şi agenţilor lor din ţară
care utili&au coresondenţa entru trans!iterea de infor!aţii şi instrucţiuni
difu&area roagandei duş!ănoase !anifeste scrisori anoni!e cu conţinut
in,urios sau de a!eninţare la adresa unor instituţii sau ersoane#' Kunar tri!estrial
242
Ibidem '1>C%1>'
243
Ibidem '.3'
244
-e&i e larg onstantin ' iurescu Via3a şi opera lui Cuza Vodă  Editura ştiinţifică <ucureşti 1.C0 '
3>/%3>C şi assi!'
245
:aul tefănescu Istoria serviciilor secrete romneşti Editura Di$ers%res <ucureşti 1..4 '3/%3>'
246

Iohn 5' Hoehler op. cit., p.

104
sau ori de c6te ori se i!unea conducerea 7A= era infor!ată rin note raoarte şi
alte docu!ente de anali&ă şi sinte&ă cu tot ce re&ulta din cen&ura coresondenţei'
ici în acest sector de acti$itate al +ecurităţii treburile nu au !ers rea bine
cel uţin în erioada 1./0%1.>4' Di!otri$ă +er$iciul "# central cu birouri
cores ondente în teritoriu care a$ea în sarcină cen&ura coresondenţei a
constituit unul din unctele fierbinţi ale !uncii de securitate' :roble!ele tehnice
deăşeau
datorită înderi!ul
cele !ai !ulte
r6nd ori osibilităţile
a!biţiilor rofesionalecare
olitico%ideologice ale retindeau
ofiţerilor şi să
aceasta
nu se
scape nimic şi să se controle&e totul' Gtoia !ergea at6t de dearte înc6t se
arecia de către conducerea 7A= că o si!lă scrisoare scăată nedeschisă
înse!na un succes al duş!anului o agresiune a lui şi o breşă în siste!ul de
securitate a regi!ului'
5fiţerii +er$iciului "# at6t de la centru c6t şi din teritoriu ţineau legătura
cu ersonalul din conducerea oficiilor oştale iar funcţionarii :9 care
!aniulau coresondenţa erau de regulă recrutaţi în calitate de colaboratori'
oresondenţa era ridicată de fat deturnată de la oficiile oştale de două ori e
&i* la > şi la 10 di!ineaţa' :6nă la orele 1C confor! instrucţiunilor scrisorile
trebuiau returnate
organele de şi reuse
securitate în nu
ter!enele circuitul
uteau oştal nor!al'!ai
fi resectate Dinalesnefericire entru
în lunile de $6rf
 dece!brie ianuarie februarie !artie ori iulie şi august  c6nd datorită
!arelui nu!ăr de scrisori cen&ura se făcea rin sonda,e adică licurile erau
deschise iar scrisorile din interior nu se citeau cu$6nt cu cu$6nt "ci selecti$#'
8n sectorul de intercetare !unca de cen&ură "necesita o înde!6nare şi o
riceere deosebită#' or!a de scrisori cen&urate (desfacerea licurilor citirea
scrisorilor conse!narea asectelor de interes şi liirea la loc a licurilor)
considerată accetabilă era de aroxi!ati$ 1200 e lună entru un ofiţer' ei care
nu uteau de ăşi C00 de scrisori e lună erau areciaţi de regulă ca lucrători fără
randa!ent şi rouşi entru transfer în alte sectoare' 8n lunile de $6rf se luau
!ăsuriseseciale
lucru entru
relungea !obili&area
cu 3%4 ore estetuturor ofiţerilor
rogra!' din erau
E$ident +er$iciul "# iardoar
intercetate &iua de
scrisorile care $eneau din ţările caitaliste (în ,ur de 1>%1C 000 în lunile
aglo!erate) iar între anii 1.>3%1.>4 se a,unsese la un sor consistent aroxi!ati$
2%30 000 e lună' Din 9o!6n ia lecau sre ţările occ identale ca! 4%/ 000
scrisori'
olonelul icolae :anaitescu şeful +er$iciului "# se !6ndrea în 1.>4 cu
încadrarea a C0 de noi ofiţeri şi subofiţeri recu! şi cu fatul că disunea de
"tineri ingineri chi!işti seciali&aţi în !aterie de de&liire a scrisorilor#' u toate
acestea ofiţerii secialişti continuau să se confrunte cu roble!e deosebite* "+cri%
sorile care sunt liite cu cauciuc nu le ute! de&lii' +unt unele LeM care le
suune! la căldură uscată şi se întăreşte liiciul !ai tare iar la altele se întăreşte la

10/
aburi' Acestea sunt din =ndia Iaonia şi 9''Jer!ania e care sunte! ne$oiţi să
le deschide! însă se deteriorea&ă#24C'
Atotştiutoare conducerea 7A= dădea diso&iţii clare* ":rincialul este să ne
face! treaba noastră dar să o face! aşa ca să nu ră!6nă ur!e' Dacă ră!6n ur!e
orice rost oate să facă această treabă nu nu!ai +ecuritatea# 24' Dar ofiţerii
cen&ori unii dintre ei chiar foarte buni secialişti în sensul că derinseseră la
erfecţie
ot reali&asubtilităţile
o !uncă"nobilei arte#datorită
de calitate  recla!au adesea
cantităţii şi e bunăa dretate
coleşitoare că nu
scrisorilor ce
trebuiau deschise şi studiate aşa înc6t re&ultatele e ansa!blu erau catastrofale
faţă de retenţiile de a nu se scăa ni!ic' +e roduceau nu!eroase greşeli tehnice
inabilităţi în deistarea se!nelor lăsarea de a!rente e docu!ente ceea ce făcea
ca destinatarul dinainte re$enit de către exeditor să sesi&e&e cu uşurinţă că
scrisoarea fusese desfăcută' i toate acestea entru că ordinele erau clare* "nu
trebuie să existe scrisori care să nu treacă rin !6na cen&orilor#'
Dar cea !ai gra$ă roble!ă cu care se confruntau secialiştii +ecurităţii în
ale cen&urii erau situaţiile c6nd scrisorile trebuiau scoase din circuit datorită con%
ţinutului lor sub$ersi$ ro$ocator neartinic duş!ănos etc' etc' Din acest unct
de
nu $edere existau
erau rea clare'serioase circu!stanţe
otul era întruc6t
lăsat la libera nici ordinele
interretare şi nici instrucţiunile
şi discernă!6ntul ofiţerilor
cen&ori' +e scoteau din circuit adică se confiscau ur şi si!lu scrisori e !oti$
că rin conţinutul lor se făcea roagandă antico!unistă în secial scrisorile
$enite din =srael şi 9'' Jer!ania' De ildă se înregistrau ca&uri de reţinere a unor
scrisori e !oti$ că în licuri se aflau fotografii ale unor ersoane lecate din
9o!6nia i!ortali&ate l6ngă !aşini elegante sau case luxoase' 8n$ăţă!6ntul o%
litico%ideologic îşi făcea din lin efectul at6ta $re!e c6t o astfel de fotografie a,un%
sese să fie considerată de cen&ori ca "roagandă duş!ănoasă#' 5rice încercare de
a face ro&elitis! în r6ndul oorului !uncitor rin inocularea $ieţii de "hu&ur# a
"utregaiului i!erialist# trebuia cur!ată fără cruţare ş'a'!'d' 8n realitate
ofiţerilorcare
scrisori le era frică să nu
"înde!nau fie traşi la răsundere
la e!igrare#' Directi$ele în situaţia că dădeau
şi instrucţiunile $enitedru!ul la
din artea
conducerii 7A= se doreau clare şi !obili&atoare* "Acolo unde e $orba de instigare
de acţiuni duş!ănoase se confiscă scrisorile# 24.'
8n sf6rşit o altă roble!ă care dădea serioase bătăi de ca şi unea deseori
în încurcătură "$igilenţa re$oluţionară# a ofiţerilor cen&ori era conferită de textele
con$enţionale adică cele care necesitau studii a!ănunţite de critanali&ă' De re%
gulă astfel de texte erau redactate în li!bi străine şi ele ur!au să facă obiectul
247
Arh' +9= fond "d# dosar nr' 1034. f' .'
248
=bide!, f' 10'
249
=bide!, f' 11'

10>
unor in$estigaţii co!lexe din artea ofiţerilor din direcţiile oerati$e de rofil'
"-igilenţa re$oluţionară# ali!entată din lin de frica de a nu greşi a făcut osibil
să se a,ungă la confiscarea a /00%/30 de scrisori "dubioase# e lună' eful +er%
$iciului "# se lăuda într%o şedinţă de anali&ă că "duă erfecţionarea !uncii#
nu!ărul scrisorilor scoase din circuit a scă&ut la 120%130' Dar şi entru aceste ca%
&uri studiul atent al docu!entelor ăstrate în arhi$a fostei +ecurităţi ne de&$ăluie
alte năro&ii
ro!6ni şi stui&enii'
rudelor De exe!lu
din străinătate rin careerau reţinute
solicitau scrisorile exediate
"!edica!ente degăsesc
ce nu se cetăţenii
în
ţară#' e se făcea cu această coresondenţă scoasă din circuitV 8ntruc6t +er$iciul
"# nu disunea de saţii şi caacităţi de conser$are cea !ai !are arte era tocată
şi aoi tri!isă la toit' 5eraţiunea se încheia la abrica de h6rtie şi cartoane de la
+căieni unde ofiţerii care însoţeau transortul erau obligaţi confor! altor
instrucţiuni să asiste 6nă ce totul se transfor!a într%o astă' 5 !ică arte dintre
scrisorile scoase din circuit era tri!isă în srcinal la Direcţiile oerati$e de rofil
entru a constitui !aterial robatoriu care de regulă stătea la ba&a deschiderii unui
dosar de ur!ărire sau sura$eghere infor!ati$ă' =ar dacă susiciunile se
confir!au întregul !ateria l infor!ati$ era re&u!at într%un raort ce era tri!is la
Direcţia de anchete entru deschiderea unui dosar de ur!ărire enală'

Tenica o'erati,ă &i 'erceBiţiile secrete

5 i!resionantă cantitate de date şi in for!aţii se obţine rin folosirea

tehnicii oerati$e' 8n lu!ea ser$iciilor secrete cu rol de aărare a securităţii
naţionale rin tehnică oerati$ă se înţelege ansa!blul de !etode şi !i,loace
(aaratura) destinate intercetării discuţiilor urtate de ersoanele ur!ărite
recu! şi cele necesare trans!iterii infor!aţiilor at6t e cale electronică
(e!iţătoare de diferite tiuri) c6t şi e cale fotochi!ică (!icro unct scriere
si!atică)' ehnica oerati$ă s%a folosit şi se foloseşte de către toate ser$iciile
secrete din toate ţările indiferent de regi!ul olitic e care%l aără' u în%
dretăţire generalul eagu os!a !enţiona* "7i,locul tehnic ca atare face arte
din anolia ar!elor secifice ser$iciilor infor!ati$e şi contrainfor!ati$e in%
diferent de regi!ul olitic de care aarţine' i a!ericanii şi ruşii au folosit în
roorţii aroxi!ati$ egale întreaga ga!ă a !i,loacelor tehnice de obser$are şi
ascultare de la banalul telefon intercetat ori XţintarulY (!icrofonul) ascuns într%o
scru!ieră 6nă la a$ioane%sion satelit%sion# 2/0' 8n 7area <ritanie unde este
înrădăcinat rinciiul otri$it căruia "un gentel!an nu ascultă con$ersaţiile altuia#
funcţionea&ă totuşi o lege  " Interceptions Comunications 'ct#  care deşi
250

Jeneral di$' (r) eagu os!a #ecuritatea, poli3ia politică, dosare, in"ormatori, '>0'

10C
teoretic inter&ice ascultările er!ite folosirea unor diso&iti$e seciale (!i%
crofoane secrete) entru reali&area intereselor de securitate naţională* luta î!%
otri$a teroris!ului şi a traficului de droguri' 8n ranţa unde fostul reşedinte
Jeorges :o!idou declarase tendenţios că "un stat nu se diri,ea&ă ascult6nd e la
uşi# tehnica oerati$ă s%a folosit de către ser$iciile seciali&ate într%o "erfectă ile%
galitate oficială# e ba&a unei circulare secrete e!isă în 1.>/2/1'

rintreonfruntările
altele şi la e frontul secret
ade$ărate din erioada
scandaluri de resără&boiului rece a dat naştere
datorate identificării folosirii
tehnicii oerati$e' De exe!lu în anii S/0 ser$iciile de contrainfor!aţii a!ericane
au descoerit în ste!a +GA care fusese oferită a!basadorului a!erican de către
statul so$ietic diso&iti$e de ascultare cu care au fost intercetate con$orbirile
urtate de acesta în biroul său de la 7osco$a' De ase!enea structurile seciali&ate
a!ericane au descoerit în 1.>4 40 de !icrofoane instalate de HJ< şi care au
funcţionat !ulţi ani în a!basada +GA de la 7osco$a 2/2' 7ultă ublicitate s%a făcut
şi asura încercărilor de sura$eghere şi fotografiere din anii 1.//%1./> cu
a,utorul baloanelor de siona, e care +GA le lansa din nordul Euroei' Acestea
străbăteau $estul şi centrul Gniunii +o$ietice la 10 !ii de !etri înălţi!e şi aoi
ateri&au în urcia
eagră' 6te$a &ecinordul
dintre Africii sau a!eri&au
ele au că&ut în 7area
şi în 9o!6nia 7editerană
în sudul ori 7area
7oldo$ei în Delta
Dunării şi nordul Dobrogei'
Ka fel şi desre ractica intercetării con$orbirilor telefonice' "Gna din cele
!ai insidioase for!e de ătrundere în $iaţa oa!enilor  scrie on <unan 
este intercetarea telefonului' +tatul a fost foarte gri,uliu în ăstrarea discreţiei
acestei tehnici de sura$eghere astfel înc6t 6nă în 1./C nu s%a făcut ublic nici
un indiciu ri$ind telefoan ele use în ur!ărire' :rocedeul re&intă totuşi două li%
!ite entru !unca de infor!aţii* oate fi descoerit cu destulă uşurinţă rin !i,%
loace tehnice seciali&ate în acest scoF scandalurile olitice ro$ocate de astfel de
deconsirări sunt deosebit de enibile entru ser$iciile de infor!aţii#2/3'
8n 9o!6nia
siguranţă folosirea
datea&ă din tehnicii
erioada oerati$e
ri!ului ră&boiîn!ondial'
acti$itatea ser$iciilor
Datele secrete şi de
şi docu!entele
arhi$ă ublicate atestă fără dubii că încă de la ri!ele construcţii de centrale te%
lefonice s%au re$ă&ut instalat şi adatat diso&iti$e de intercetare a con$orbirilor
telefonice' 8n 1.34 s%au urtat discuţii arinse în Adunarea Deutaţilor ri$ind
intercetările ce se făceau la :alatul elefoanelor din alea -ictoriei şi în entrala
din <ule$ardul Dacia în !od organi&at siste!atic şi cu aaratură !odernă entru
acele ti!uri' Ar!and ălinescu se referă în lucrarea sa !e!orialistică la
251
-e&i gral' lt' 5$idiu Diaconescu Interceptarea !ntre in"ormare şi dezin"ormare. ?e*nica !n spiona64
contraspiona6, Editura Jlobus <ucureşti 1..4 '2C%2.'
252
IacR ra 8es engins tres spNciau/. Gadgets pou espions în "Nistoria# hoss erie 23 +istoire de
lUespionnage $%&4$%:$ Kibrarie allandier :aris 1.C1 '1>.'
253

on <unan op. cit., ' 1>3'

10
intercetările care se făceau în acea erioadă ca desre ce$a obişnuit' +%au ăstrat
în arhi$e şi stenogra!ele unor intercetări telefonice din anii 1.3%1.40 în care
înt6lni! nu!ele unor ersonalităţi olitice ale ti!ului* =uliu 7aniu -irgil
7adgearu icolae itulescu generalul =on Antonescu2/4 etc' iar în erioada celui
de%al doilea ră&boi !ondial ser$iciile de infor!aţii şi siguranţă sura$egheau cu
atenţie nu nu!ai con$orbirile dilo!aţilor şi ofiţerilor ger!ani din 9o!6nia ci
2//
chiar şi7a,oritatea
e cele ale secialiştilor
:alatului 9egalcare' au anali&at intercetările telefonice şi ale
co!unicaţiilor de orice fel au că&ut de acord că at6t în ţările cu regi! totalitar c6t şi în
cele cu regi! de tradiţie de!ocratică ser$iciile secrete organi&ea&ă din raţiuni de
stat acti$ităţi de acest gen încălc6nd gra$ uneori dreturile şi libertăţile
funda!entale ale cetăţenilor' Deci nu !i,loacele şi rocedeele tehnice folosite în
acti$itatea de infor!aţii şi contrasiona, sunt contestate de către oinia ublică şi
societatea ci$ilă ci !odul şi scoul în care au fost folosite rin abu& încălcări de
nor!e ,uridice şi !etodologice'
Ka fel ca şi în ca&ul in$iolabilităţii coresondenţei în 9o!6nia regi!ului
co!unist confidenţialitatea con$orbirilor telefonice era garantată rin lege care
re$edea sancţiuni asre
do!eniu +ecuritatea entru
a lucrat neresectarea
în afara legii' +tau acestui
!ărturielucru' u!ai
în acest senscă şi îndeacest
&ecile !ii
de "!ae anexă 5# (transcrierea înregistrărilor rin folosirea tehnicii oerati$e)
care însoţeau dosarele de ur!ările şi sura$eghere ăstrate în Arhi$a fostelor
organe de securitate'
:rin ur!are în ractica organelor de securitate rocedeul era folosit
iraţional încerc6ndu%se sulinirea aortului infor!aţional al surselor u!ane nu!ai
rin !i,loace tehnice' i de data aceasta docu!entele ro$enite de la abinetul
!inistrului Afacerilor =nterne sunt deosebit de interesante' i se de&$ăluie că în
reetate r6nduri conducerea 7A= a atras atenţia că "tehnica oerati$ă nu oate
înlocui agentura# iar roducerea şi instalarea ei este "legată de !ari greutăţi şi de
2/>

cheltuirea
ci eforturileunor fondurisuortate
!ateriale înse!nate# ' Deci nu resectarea legalităţii era i!ortantă
de gu$ern'
u toate acestea intercetarea fără autori&aţie a con$orbirilor telefonice ori
lasarea de !icrorecetoare în saţiile de locuit sau încăerile de la ser$iciu  în
ca&ul ersoanelor ur!ărite  de$eniseră ractici la ordinea &ilei' ehnica
oerati$ă era lasată în !o!entul în care ersoana nu se afla la do!iciliu sau rin
diferite co!binaţii era ţinută dearte entru ca echia de "sărgători# să ătrundă
şi să aleagă locul cel !ai otri$it' u oca&ia ătrunderilor secrete ofiţerii de
254
-e&i e larg atiana A' :oRi$ailo$a ?itulescu sub lupa serviciilor secrete, în "7aga&in istoric# s'n' !ai
1..C '2>'
255
"7aga&in istoric# s'n' august 1..3 '2>'
256

Arh' +9= fond "d# dosar nr' 102/> f' >>%>'

10.
securitate efectuau şi o erche&iţie su!ară uneori chiar a!ănunţită în funcţie de
ca& cu intenţia de a deista alte robe co!ro!iţătoare entru ersoana "lucrată#'
Astfel de sarcini delicate intrau în atribuţiile +er$iciului "# (tehnic) dearta!ent
central cu birouri în teritoriu la fiecare secţie regională' Ka centru îşi desfăşura
acti$itatea un cor de ofiţeri ingineri şi !aiştri !ilitari secial calificaţi entru
roducerea şi folosirea tehnicii oerati$e' At6t a!lasarea c6t şi recuerarea teh%
nicii oerati$e
subofiţeri se făceau de
cu înde!6nare către echie
şi exerienţă de "sărgători#
c6ştigate for!ate
în toiul "lutei din ofiţeri
de clasă#' Gniisau
erau
selecţionaţi  duă cu! o$estesc $eteranii  din r6ndul "artiştilor# adică
ş!enarilor şi hoţilor de rofesie rinşi de organele de !iliţie şi care în loc să
îndure rigorile legii au referat să îşi ună înde!6narea în slu,ba unei "cau&e
nobile#'
Desigur că şi alte ser$icii au folosit ase!enea ractici' <unăoară în ti!ul
celui de%al doi lea ră&boi !ondial ser$iciile secrete ale ar!atei britanice au aelat
la sărgătorii de rofesie  unii aflaţi în enitenciare  cărora le%au oferit
libertatea şi chiar reabilitarea în ca&ul în care !isiunile seciale în care erau
angrenaţi se finali&au cu succes' 8nainte de îndelinirea !isiunii erau suuşi unui
rogra!
co!ando'deKainstruire şi antrena!ent
r6ndul lor aido!a
ser$iciile secrete ofiţeriloraurofesionişti
a!ericane aelat chiardin unităţile de
la structurile
2/C
!afiote entru a%şi asigura succesul unor oeraţii seciale '
Din această ersecti$ă ractica organelor de securitate ro!6neşti în
erioada de înceut oate fi ardonabilă doar în !ăsura în care se accetă
utilitatea sau raţiunea ră&boiului e care%l urtau î!otri$a "duş!anului de clasă
din interior şi exterior#'
onceţia şi elaborarea for!elor de ătrundere erche&iţie lasarea şi
recuerarea tehnicii oerati$e intrau în atribuţiile ofiţerilor de ca& iar arobările
însoţite !ai tot ti!ul de indicaţii şi reco!andări intrau în co!etenţa ofiţerilor cu
funcţii de co!andă' 8n situaţii !ai delicate astfel de arobări erau date de
conducerea
"lan +ecurităţii
de !isiuni# secialoriîntoc!it'
chiar a 7inisterului Afacerilor =nterne e ba&a unui
8n ter!inologia altor ser$icii de infor!aţii şi de securitate occidentale în
secial acele secţiuni cu resonsabilităţi în do!eniul infor!aţiilor externe
contrasiona,ului contrainfor!aţiilor !ilitare antiteroris!ului contrasabota,ului
sau co!baterii cri!ei organi&ate traficului ilegal de ar!e şi narcotice ătrunderile
secrete se !ai nu!eau "!uncă de noate#' Acestea intrau în categoria oeraţiilor
seciale de "sargere# entru a se obţine accesul la docu!entele secrete care ur%
!au să fie fotografiate sau coiate în scoul obţinerii de robe şi reuse la locul
lor de obicei în cadrul aceleiaşi acţiuni seciale' Astfel de oeraţiuni erau
executate de echie foarte bine antrenate care trebuiau să ca!ufle&e orice indiciu
257

-e&i e larg -' :' <oro$icRa 7a"ia Editura 5us%Arena <ucureşti 1..4 '.>%100'

110
că siste!ele secrete de a&ă şi !ăsurile de rotecţie contrainfor!ati$ă fuseseră
co!ro!ise2/'
a oliţie olitică reresi$ă +ecuritatea din 9o!6nia a folosit în anii S/0
ătrunderile secrete de regulă în ca&urile disidenţilor ori a ersoanelor cu
"conceţii duş!ănoase regi!ului co!unist# entru a $erifica dacă osedă la
do!iciliu ori la ser$iciu (sau în alte locuri) "!ateriale co!ro!iţătoare# adică
!anuscrise !e!orii
sau susiciunile ,urnale ur!a
se confir!au coresondenţă cărţi
"erche&iţia inter&ise
oficială#  etc' Dacă infor!aţiile
cu !andat arobat de
:archet  făcută de ofiţeri de securitate acoeriţi (deghi&aţi) sub unifor!a sau
identitatea !iliţienilor'
oştii securişti acu! setuagenari se !ai destăinuie uneori oate cu
nostalgie că în ri$inţa "sărgătorilor# aaratul de +ecuritate a a$ut arte de
ade$ăraţi "artişti# care au făcut o fru!oasă carieră' 9iscurile roducerii unor
incidente nere$ă&ute în secial cele care uteau crea co!licaţii erau însă
!inore ut6ndu%se !uşa!ali&a adică acoeri cu uşurinţă' 8n astfel de situaţii
resonsabilitatea re$enea în exclusi$itate ofiţerilor de ca& a căror docu!entare nu
fusese făcută te!einic în cele !ai !ici detalii' +urri&ele au constat în curio&itatea
unor $ecini
ca ga&da să !ai $igilenţi
fi fost anunţatăsosirea inoinată
în realabilF la la
feldo!iciliu
şi entru aa!anţii
unei rude îndeărtate
şi a!antele de fără
taină' 8n astfel de situaţii ofiţerii de ca& şi sărgătorii !ai ales i!ro$i&au o legendă
de retragere' +e are că cele !ai !ari roble!e le creau ersoanele ale căror
locuinţe erau de&ordonate cu lucruri şi obiecte aruncate sau lăsate în încăeri la
$oia înt6!lării' 8ntr%o atare situaţie obiectele trebuiau ocolite cu gri,ă sau lăsate la
locul lor şi în aceeaşi o&iţie' 5bsesia "se!nelor de control# iniţiate de către
ersoanele $i&ate îi făceau e "sărgători# să acţione&e cu !axi!ă rudenţă'
De !ulte ori tehnica oerati$ă era instalată şi la do!iciliul infor!atorilor şi
colaboratorilor entru a li se $erifica loialitatea faţă de organele de securitate'
8nregistrările erau transcrise aoi studiate cu atenţie entru a se constata calităţile
agenţilor
de legăturăentru
2/.
' De!unca de securitate
ase!enea şi dacă resectă
în enitenciarele instructa,ul
cu deţinuţi făcut de erau
olitici celulele ofiţerii
se%
cial regătite cu !icrorecetoare ("iţigoi# în $ocabularul ofiţerilor) urechile
$igilente ale organelor de securitate fiind astfel la curent cu tot ceea ce se discuta
ori se unea la cale de către "ele!entele contrare$oluţionare# 2>0' 7etoda folosea şi
la $erificarea infor!atorilor de ca!eră' Duă studiul docu!entelor de tehnică o%
erati$ă se întoc!ea un raort de către ofiţerul de ca& în care se !enţionau
asectele de interes oerati$ şi infor!aţiile de noutate' 9aortul se introducea în
dosarul de ur!ărire sau de sura$eghere infor!ati$ă iar !aterialul docu!entar
258
Ernest -olR!an #piona6, Editura 9ao <ucureşti 1.. '1.'
259
Arh' +9= fond "d# dosar nr' /44/ f' 242%2/0'
260

=bide!, fond "# dosar nr' 4C/4 $ol' 3 f' 1./'

111
obţinut în ur!a transcrierii înregistrărilor se ăstra într%o !aă anexă searată' Ka
cinci ani duă clasarea în arhi$ă $olu!ele anexă cu tehnica oerati$ă erau scoase
din e$idenţă şi trebuiau distruse e ba&ă de roces%$erbal consider6ndu%se că nu
!ai rere&intă interes oerati$ entru organele de securitate'
iecare ătrundere secretă se finali&a cu un raort în care se conse!nau
detaliile întregii oeraţii' =ată cu! arăta un astfel de raort întoc!it la 2/ august
1./. "desreobţinute
şi re&ultatele felul în cu
careoca&ia
a decurs instalarea
efectuării tehnicului
erche&iţiei în locuinţa
secrete# 2>1
* nu!itului LUM
"Duă efectuarea ătrunderii în obiecti$ echia +er$iciului XY a înceut
lucrul entru instalarea tehnicului iar în tot acest ti! au fost exa!inate încăe%
rile ale căror schiţe cu !obilierul existent se anexea&ă' u oca&ia aceasta a fost
efectuată şi o erche&iţie secretă în ur!a căreia s%a stabilit că obiecti$ul osedă o
coresondenţă nu!eroasă e care o ăstrea&ă în biroul său în nişte saci închişi cu
nasture' 8n artea st6ngă a biroului se află circa 3 achete cu h6rtie $elină neîn%
trebuinţată şi un ortofel cu buletinul de identitate al fiicei sale şi cu carnetul său
de artid din care re&ultă că este !e!bru :79 din anul 1.4/' :e birou aşe&ate în
de&ordine sunt trei scru!iere o !aă de lucru e care se află o scrisoare fără
nu!ele
h6rtie deexeditorului şi tri!isăcoiilor
scris' :e studiourile din oraşul +talin
a fost la data
găsită de 14 august
o scrisoare 1./.
fără lic şi nişte
conţin6nd
în re&u!at rugă!intea lui c6nd $a a,unge la +inaia să co!unice i!ediat'LUM 8ntr%un
gea!antan din ca!eră care a$ea di!ensiunile de 4/;20 c! de culoare !aron s%au
găsit 3 şta!ile e role cu dată şi altă şta!ilă !ai !are tot cu dată dar
de!ontabilă' 8n gea!antan se !ai găsea o tuşieră o căli!ară goală şi o cutie de
!etal în care se aflau tuşuri şi o ensuliţă (o ensulă era încă cu tuşul neuscat e
ea)' +%a luat ca !odel entru exerti&ă un eşantion din acest tuş' +%au luat !odele
entru exerti&ă şi duă şta!ilele găsite'
8n restul ca!erelor ni!ic deosebit' 8n general locuinţa era neîngri,ită d6nd
un asect ca şi cu! ar fi fost ărăsită' o$orul din faţa uşii dor!itorului era str6ns
şi us într%un
broaşte colţ studiourile
cu exceţia a$eau
şifonierului len,eria şifonată
din dor!itor cheile
care a$ea de lauşa
închisă birouri erauori
de două în şi
cheia luată' otoliile de ase!enea aran,ate de&ordonat iar husa din 6n&ă era
şifonată' 8n şifonierul închis erau două costu!e de haine bărbăteşti şi c6te$a rochii
şi blu&e de fe!eie' iecare uşă de la ca!ere era închisă cu cheia de c6te două ori'
Ka ieşire a! $erificat ersonal !obilierul entru a fi lăsat cu! a fost de a nu lăsa
ur!e şi fiecare clanţă a uşilor a fost ştearsă cu batista entru a nu lăsa a!rente'
oată instalaţia a decurs în bune condiţiuni $erific6nd buna funcţionare cu
aaratele seciale#'
8n ceea ce ri$eşte ?!unca de noate# adică ătrunderile secrete şi
sargerea unor seifuri entru sustragerea unor docu!ente secrete ser$iciile de
261

=bide!, dosar nr' 4003 $ol' 22 f' C%'

112
siona, şi contrasiona, ale +ecurităţii a,unseseră de,a în anii _>0 la un ni$el de
rofesionalis! ce nu utea dec6t să st6rnească in$idii în r6ndurile ?ăgubiţilor#'
Este $orba desre acţiunea de la înceutul lunii !artie 1.>4 c6nd un agent ro!6n %
nu!e de cod ?Eugen +tănescu# % reuşise să sargă seiful A!basadei +tatelor Gnite
din <ucureşti şi să sustragă rin fotocoiere un i!ortant docu!ent care urta
titlul* ?E$reii din 9o!6nia P o !inoritate care disare#2>2'
u arşi trebui
conceute să ne
reali&ate ,enă! să
ser$iciile deosiona,
sune!şitranşant* fără astfel
contrasiona, de rocedee
ale unui bine
stat indiferent
de regi!ul olitic dicta tură ori de!ocraţie nici nu ot exista sau duă o for!ulă
!ai consacrată nu%şi ot ,ustifica raţiunea de a funcţiona' Deosebirea ar consta în
fatul că în ractica ser$iciilor de infor!aţii şi securitate din regi!urile totalitare
se abu&ea&ă rin folosirea acestui rocedeu iar obţinerea unui !andat din artea
rocurorului !ilitar nu constituie o roble!ă' 8n regi!urile de!ocratice $iolarea
unui saţiu ri$at sau intercetarea co!unicaţiilor P ceea ce însea!nă susendarea
te!orară a dreturilor şi libertăţilor cetăţeneşti % se ot reali&a doar în ba&a
re$ederilor exrese ale legilor de organi&are şi funcţionare ale instituţiilor de acest
gen iar entru obţinerea !andatului din artea rocurorului secial dese!nat este
ne$oie de robe
bine fondată careexistă
că nu să ,ustifice ericolul de
alte osibilităţi de asecuritate recu!acelor
intra în osesia şi o argu!entare
infor!aţii de
interes'

ri,a &i e,idenţele de securitate

5 interesantă referire la "!area roducţie socialistă# a dosarelor de

securitate a făcut%o <elu Oilber unul dintre acei autori care au cunoscut din interior
siste!ul co!unist' ":ri!a !are industrie socialistă a fost aceea a dosarelor P
sunea <elu Oilber' Această nouă industrie disunea de o ar!ată de !uncitori*
infor!atorii' Kucrea&ă cu echia!ent electronic ultra!odern (!icrofoane
!agnetofoane etc') lus o ar!ată de dactilografe cu !aşinile lor de scris' ără
toate acestea socialis!ul nu ar fi utut sura$ieţui''' 8n blocul socialist oa!enii şi
lucrurile există nu!ai rin dosarele lor' 8ntreaga noastră existenţă se află în !6inile
aceluia care deţine dosarele şi este construită de acela care le întoc!eşte' 5a!enii
reali sunt doar reflectarea dosarelor lor#2>3' At6t arhi$a c6t şi e$idenţele centrale şi
locale de securitate au înceut să fie constituite în ri!ii ani ai deceniului S/0 o
dată cu clasarea ri!elor dosare' Arhi$a a fost organi&ată de la înceut e siste!ul

262
-e&i ?Dosare ultrasecrete# 1 noie!brie 2003 '=-'
263
Andrei erbulescu (<elu Oilber) 7onar*ia de drept dialectic Editura Nu!anitas <ucureşti 1..1 '13>%
13'

113
fondurilor* oerati$ reţea anchetă coresondenţă neoerati$ şi docu!entar'
iecărui fond îi coresundea un anu!it ti de dosare2>4'
Ka "ondul operativ, nu!it ulterior in"ormativ, se clasau dosarele de ur!ărire
şi sura$eghere infor!ati$ă recu! şi !aele de relucrare adică cele întoc!ite
rin trierea docu!entelor P referitoare la ersoane % reluate de la fostele organe de
infor!aţii şi siguranţă (+er$iciul +ecret de =nfor!aţii al Ar!atei 9o!6ne
+er$iciul +ecial
+tat 7a,or de =nfor!aţii
Iandar!erie de la+ecial
+er$iciul onsiliul de 7iniştri
al 9 +ecţiaoerati$e
şi ser$iciile a ==%a a 7arelui
din
Direcţia Jenerală a :oliţiei de +iguranţă în secial orul Detecti$ilor)'
(ondul neoperativ s%a constituit uţin !ai t6r&iu' Aici se clasau dosarele de
cadre ale ofiţerilor subofiţerilor !aiştrilor !ilitari şi ersonalului ci$il duă ce
erau trecuţi în re&er$ă sau ieşeau la ensie' ot la acest fond se clasau şi
docu!entele care deşi a$eau caracter secret nu re&entau interes oerati$
(coresondenţa între unităţile de securitate sau între acestea şi alte instituţii din
afara 7inisterului de =nterne) statele de lată docu!entele întoc!ite de ser$iciile
ad!inistrati$e şi secretariat etc'
Ka "ondul re3ea se clasau dosarele ersonale ale foştilor agenţi (infor!atori
colaboratori ga&de case de înt6lniri re&idenţi şi cei care au refu&at colaborarea cu
organele de securitate)'
(ondul anc*etă era constituit din dosarele de ur!ărire şi cercetare enală
dosarele tribunalelor !ilitare !aele de enitenciar colonii de !uncă dislocare şi
do!iciliu obligatoriu'
Ka "ondul documentar se clasau !aterialele obţinute din relucrarea
arhi$elor reluate de la fostele organe de infor!aţii şi oliţie de siguranţă care nu
re&entau interes oerati$ dar a$eau $aloare docu!entar%istorică entru !unca de
securitate' Gnităţile arhi$istice adică dosarele acestui fond erau organi&ate e
roble!e a căror listă este rea $olu!inoasă entru a fi rerodusă' :ractic se oate
sune că a$e! de%a face cu întreaga roble!atică cu care s%au confruntat ser$iciile
secretede%al
celui de infor!aţii şi siguranţă
doilea ră&boi !ondial ro!6neşti în erioada
cu o singură exceţie' interbelică şi în ti!ul
Kisesc docu!entele
desre !işcarea !uncitorească socialistă şi co!unistă internă şi internaţională'
8n anii S/0%S>0 c6nd s%a făcut relucrarea arhi$elor reluate de la "fostele
organe de reresiune burghe&o%!oşiereşti# (ter!en frec$ent folosit în docu!entele
+ecurităţii entru a dese!na $echile ser$icii secrete) docu!entele desre !işcarea
co!unistă au fost selectate şi aoi redate Arhi$ei o!itetului entral al :9'
:relucrarea nu s%a reali&at duă criterii ştiinţifice ci în funcţie de interesele
oerati$e ale !o!entului' Erau "$6nate# docu!entele desre 7işcarea legionară
:\ :K :+D artidele şi organi&aţiile extre!iste de dreata sectele religioase
264
lorin :intilie Păstrare şi acces la documentele #ecurită3ii a"late !n 'r*ivele #.;.I. în "22# suli!ent nr'
C4 1C noie!brie 1.. 'W-='

114
inter&ise sionii şi agenţii "uterilor i!erialiste# e$ident cu exceţia celor din
"lagărul socialist# şi ai G9++'
:ersoanelor identificate cu roble!e ce interesau +ecuritatea în aceste
docu!ente li se întoc!eau !ae de relucrare şi fişe de e$idenţă iar !aterialele se
clasau la fondul oerati$' Dacă din $erificări re&ulta că ersoanele resecti$e erau
în $iaţă se înştiinţau ofiţerii din direcţiile oerati$e care a$eau roble!a în lucru'
8n
se cele !ai !ulte
deschidea ca&uri
un dosar deacestor ersoane
ur!ărire cetăţeni
infor!ati$ă sau ro!6ni cu do!iciliul
de sura$eghere în ţară li
generală'
Docu!entele de relucrare care a$eau i!ortanţă ur istorică au fost de regulă
redate la Arhi$ele +tatului' Ka fondul docu!entar s%au ăstrat doar acele do%
cu!ente cu rele$anţă entru acti$itatea de infor!aţii'
8n realitate !ulte din regulile de relucrare nu au fost resectate' Acti$itatea
de relucrare s%a reali&at cu oa!eni necalificaţi în anu!ite !o!ente s%a aelat
chiar la soldaţi din truele de securitate' De !enţionat că întreaga !asă de
docu!ente care a fost suusă rocesului de relucrare era for!ată din fondurile
de arhi$ă ră!ase duă trierea lor de către secialiştii ser$iciilor secrete so$ietice
care $eniseră în 9o!6nia duă 23 august 1.44 o dată cu truele de ocuaţie ale
Ar!atei
astă&i în 9oşii'
fondulA! făcut această
docu!entar reci&aredec6t
nu constituie entru a se înţelege
o infi!ă că ceea
arte din ce a ră!as
ce fuseseră să%i
sune! arhi$ele ser$iciilor secrete ro!6neşti dinainte de instaurarea regi!ului
co!unist în 9o!6nia' Glterior rin anii S>0 s%a făcut o nouă relucrare a fondului
docu!entar' +%a elaborat un ordin circular rin care secţiile regionale de securitate
trebuiau să redea la +er$iciul "# toate docu!entele e!ise 6nă la ni$elul datei
de 30 august 1.4 deci tot ceea ce atesta acti$itatea infor!ati$ă dinainte de
înfiinţarea +ecurităţii'
:entru a facilita înţelegerea noţiunii de $aloare oerati$ă entru docu!entele
care se clasau la aceste fonduri $a trebui să stărui! uţin asura !odului de
constituire a dosarelor' :rincialele for!e ale acti$ităţii de securitate erau
ur!ărirea infor!ati$%oerati$ă
acti$itate infor!ati$ă sura$egherea generală
îi coresundea şi ancheta'
un anu!it iecărei for!e de
ti de dosar'
8osarele de urmărire in"ormativă se deschideau de către ofiţerii din
structurile oerati$e entru ca&urile !ai deosebite dar a căror finali&are nu utea
deăşi !ai !ult de un an' Doar cu arobarea secială a şefului direcţiei centrale de
rofil care a$ea ca&ul în lucru ter!enul utea fi relungit' Dosarele de roble!ă
şi sura$eghere infor!ati$ă generală se deschideau nu!ai cu arobarea şefului
+ecurităţii e întreaga ţară iar deci&ia oerati$ă de închidere a lor se lua în situaţia
c6nd asectele re&ultate nu !ai erau de interes entru organele de securitate'
:ersoanelor ur!ărite în această for!ă de lucru li se întoc!eau mape de veri"icare
in"ormativă care se finali&au şi se clasau în arhi$ă în !o!entul în care se arecia
că acti$itatea desfăşurată nu !ai utea re,udicia interesele de securitate ale sta

11/
tului şi regi!ului co!unist' De exe!lu un &iarist străin care ne%a $i&itat ţara
făcea obiectul sura$egherii infor!ati$e în roble!a "&iarişti străini# e toată
durata şederii în 9o!6nia' =nfor!aţiile re&ultate erau str6nse în !aa ersoanei
resecti$e din dosarul de roble!ă' 7aa se clasa în arhi$ă i!ediat duă ce &ia%
ristul ărăsea ţara' Dacă din infor!aţii re&ulta că ersoana a$usese "!anifestări
duş!ănoase# faţă de regi!ul "de de!ocraţie oulară# sau fusese reocuată cu
acti$ităţi de siona, era
ur!ărire infor!ati$ă' 8n i!ediat
această trecută
situaţie într%o "for!ă
se luau !ăsurisuerioară de lucru#
de sura$eghere adică
calificate*
diri,area unor infor!atori cu exerienţă recrutarea şi folosirea unor infor!atori
sau colaboratori din antura, fila,ul e !o!ente oerati$e intercetarea
co!unicaţiilor etc'
7ape de supraveg*ere in"ormativă !n problemă se întoc!eau de regulă şi
foştilor deţinuţi olitici care duă eliberarea din închisori erau "încadraţi
infor!ati$# entru a li se ur!ări co!orta!entul' Ele se clasau în arhi$ă la fondul
oerati$ atunci c6nd ersoana deceda sau c6nd se constata din infor!aţiile
obţinute că "a renunţat la orice for!ă de !anifestare duş!ănoasă#' Ka fel şi
entru ersoanele care făcuseră arte din reţeaua infor!ati$ă şi care fuseseră
abandonate
deconsiraserăadică se încetase
conse!nul sau legătura cu organele
nu !ai a$eau de securitate
randa!entul scontat laerecrutare
!oti$ cădin
!oti$e ersonale' :entru această situaţie sura$egherea infor!ati$ă a$ea ca sco
de a clarifica !oti$ele entru care ersoana nu !ai dădea infor!aţiile solicitate'
5 altă categorie o for!au dosarele de anc*etă întoc!ite e lan central de
Direcţia a -===%a a +ecurităţii iar în teritoriu de către co!arti!entele (ser$iciile)
coresondente entru ca&urile în care se să$6rşeau infracţiuni la adresa securităţii
statului re$ă&ute ca atare şi edesite de odul :enal' Existau nor!e şi
instrucţiuni foarte stricte care stabileau !odul de întoc!ire a acestor dosare
docu!entele obligatorii siste!ul de ordonare şi co!etenţele celor îndrituiţi să
arobe închiderea şi clasarea la fondul anchetă'
Esenţial
rinciiul este fatul
cronologic aşa că
cu!entru
este întoc!irea acestor
firesc entru orice dosare
unitatenuarhi$istică
se resectaci se
leca de la re!isa că arhi$ele de securitate constituind un !i,loc al !uncii
infor!ati$%oerati$e trebuiau să răsundă în ri!ul r6nd raţiunilor unei astfel de
acti$ităţi' De exe!lu în dosarele de ur!ărire infor!ati$ă ri!ul docu!ent nu
era !aterialul infor!ati$ care a declanşat deschiderea acţiunii de ur!ărire ci
raortul cu rounerea ofiţerului de ca& de a se iniţia o ase!enea for!ă de lucru
arobat de şeful ierarhic' 8ntre nota sau notele infor!ati$e şi raortul de deschidere
era o diferenţă de c6te$a sătă!6ni uneori chiar luni întruc6t infor!aţiile de
ri!ă sesi&are trebuiau bine $erificate' onfor! instrucţiunilor aceste !ateriale
infor!ati$e erau aran,ate în dosar duă raortul de deschidere' Gr!a aoi lanul
de !ăsuri în care se stabileau !i,loacele şi !etodele folosite entru re&ol$area

11>
ca&ului cu ter!ene recise de execuţie şi ofiţerii care a$eau resonsabilităţi'
iecare dosar de ur!ărire infor!ati$ă aflat în lucru trebuia anali&at eriodic de
către ofiţerii de ca& î!reună cu şefii ierarhici' u oca&ia anali&elor tri!estriale se
întoc!eau raoarte cu conclu&iile re&ultate în care se inserau şi !ăsurile ce ur!au
a fi luate în continuare entru elucidarea ca&ului' De obicei la anali&e se aduceau
corecţii lanului de !ăsuri iniţial' 8n dosarele clasate în arhi$ă at6t lanurile de
!ăsuri
între elec6t şi raoartele
existau erioadededeanali&ă
c6te$aseluni'
aflauDuă
gruate
acestlagrua,
un loc ur!au
în ciudadocu!entele
fatului că
obţinute în ur!a alicării !etodelor şi !i,loacelor !uncii de securitate de la
înceutul şi 6nă la sf6rşitul acţiunii' onfor! instrucţiunilor aceste docu!ente
trebuiau aran,ate cronologic dar în realitate în !a,oritatea dosarelor docu!entele
se aflau gruate e criteriul aartenenţei* note infor!ati$e raoarte de in$estigaţie
de fila, buletine radio raoarte re&ultate din cercetarea infor!ati$ă erche&iţii
secrete tehnica%oerati$ă intercetarea coresondenţei etc' Datorită acestor
asecte cercetarea unui astfel de dosar este foarte greoaie şi deloc la înde!6na
celor neiniţiaţi întruc6t nu oferă osibilitatea de a ur!ări firul derulării unei acţiuni
infor!ati$e de la înceut şi 6nă la sf6rşit' +e are că siste!ul facilita !unca
ofiţerilor oerati$i
oerati$ nu%l care
interesa $eneau la arhi$ă
şi robabil să nu
că nici studie&e un astfel
a$ea ti!  săde dosar' tot
citească :e dosarul'
ofiţerul
El era reocuat fie de notele de in$estigaţii de !aterialele re&ultate din
intercetarea co!unicărilor fie de raoartele de fila, etc' e care le găsea gruate
 deci nu !ai era ne$oit să caute în tot dosarul  din care îşi utea extrage da%
tele de care a$ea ne$oie'
Glti!a filă din dosar trebuia să fie obligatoriu raortul cu rounerea de
închidere a acţiunii de ur!ărire infor!ati$ă arobat de şeful ierarhic suerior celui
ce arobase deschiderea' 9aortul de închidere trebuia să facă referire în re&u!at
la !oti$ele care au stat la ba&a deschiderii dosarului !ăsurile alicate şi
re&ultatele obţinute' Glti!a fra&ă a raortului trebuia să for!ule&e exres dacă
ersoana sau
infor!ati$ă ersoanele
ră!6neau sau care
nu înfuseseră "lucrate#
e$idenţele rin acea
de securitate' acţiuneîndecare
8n situaţia ur!ărire
se
rounea scoaterea din e$idenţe lucrătorii de la +er$iciul "# oerau !odificările
în cartoteca generală docu!entară adică scoteau fişa "în atenţie# iar dosarul ur!a
să fie distrus e ba&ă de roces%$erbal' 7ai t6r&iu s%a renunţat la distrugerea
acestor dosare constituindu%se un "ond de coresponden3ă operativă unde se
ăstrau aceste dosare dar ersoanele nu a$eau fişe de e$idenţă în cartotecă'
Deci&ia oerati$ă de scoatere din e$idenţă era luată atunci c6nd se constata că
fatele nu a$eau rele$anţă entru securitatea statului sau c6nd ersoanele fuseseră
greşit "luate în lucru#' Din raoartele anuale întoc!ite de lucrătorii +er$iciului "#
re&ultă că deci&ia de scoatere din e$idenţă se lua şi în situaţia în care ersoanele "în
atenţie# decedau iar ofiţerii de ca& nu reuşiseră să clarifice susiciunile'

11C
 Atunci c6nd deci&ia oerati$ă era de !enţinere a ersoanei sau a
ersoanelor în e$idenţă  ceea ce se înt6!la în este .0] din ca&uri 
lucrătorii +er$iciului "# oerau !ai înt6i e fişa de cartotecă "7odel # care a$ea
înscrise ur!ătoarele date* nu!ele şi renu!ele ersoanei ur!ărite ărinţii
rofesiunea şi locul de !uncă aartenenţa olitică data la care a fost "luat în
lucru# data închiderii dosarului indicati$ul unităţii şi al ofiţerului esenţa
infor!aţiilor re&ultate'
în sensul că trecea De regulă
nu!ărul la închidere
fondului oerati$ lucrătorul de unde
de la arhi$ă e$idenţă actuali&a
utea fişa
fi regăsit
dosarul sau oera alte !odificări* schi!barea locului de !uncă al ersoanei a
indicati$ului ofiţerului sau al unităţii !ai rar nu!ele ersoanei'
Duă oeraţiile de actuali&are în e$idenţe îşi intrau în atribuţii lucrătorii
co!arti!entelor de arhi$ă' Ka ri!irea dosarelor de la unităţile oerati$e se $e%
rifica !ai înt6i dacă docu!entele din dosare erau ordonate confor! instrucţiunilor
aoi se nu!erotau şi se certificau e ulti!a filă duă care se uneau coerte de
carton legate cu sfoară entru a utea fi sigilate' u!ărul de file al unui $olu! nu
deăşea 300%400' Dacă dosarul era !ai $olu!inos se întoc!eau !ai !ulte
$olu!e' Glti!a oeraţie înse!na aran,area dosarelor în deo&itele de arhi$ă la
fondurile
dosarele secoresun&ătoare'
ăstrau în cutii +re a fi ferite
de carton de raf
aran,ate ori din!etalice'
e rafturi alte raţiuni
icideunul
rotecţie
dintre
localurile în care s%a ăstrat arhi$a centrală de securitate din <ucureşti 6nă în
1.. nu a disus de saţii coresun&ătoare şi instalaţii tehnice care să asigure o
conser$are oti!ă' 8ncăerile nefiind i&olate duă nor!e ştiinţifice fluctuaţiile de
te!eratură şi u!iditate au ro$ocat cu ti!ul distrugerea !ultor docu!ente' Abia
la înceutul anilor SC0 s%au luat !ăsuri !ai serioase de conser$are dar entru o
serie de docu!ente ele s%au do$edit tardi$e' Ka secţiile regionale lucrătorii de
arhi$ă s%au confruntat de%a lungul anilor cu roble!e ase!ănătoare* saţii
insalubre ori i!rorii deo&itării şi conser$ării arhi$ei' Datorită rafului şi
!ucegaiului unii lucrători s%au ales cu boli incurabile' Ka :iteşti :loieşti
i!işoara
celulele şi alte
în care secţii deţinute
fuseseră regionaleersoanele
de securitate arhi$ele
arestate au fost
e ti!ul deo&itate în
anchetelor'
ontrastul este i&bitor dacă este să co!ară! din unct de $edere tehnic al
dotărilor arhi$a +ecurităţii ro!6neşti cu deo&itele arhi$elor secrete ale
Hre!linului' Duă cu! rele$ă datele ublicate cele C/ de !ilioane de docu!ente
secrete lăsate !oştenire ederaţiei 9use de diferite instituţii so$ietice se ăstrea&ă
în !ii de casete !etalice rote,ate rintr%un sofisticat siste! de securitate'
-orbind desre siste!ul de rotecţie Hiril Andersson directorul ex%Arhi$elor
centrale secrete so$ietice făcea referire la siste!ul de ga& axfixiant a cărui
declanşare lăsa ersonalului nu!ai 1/ secunde entru a se une la adăost2>/'

265

lorentina Dolghin 'r*ivele sovietice !n alertă în "7aga&in istoric# s'n' !ai 1..C 'C0'

11
 În ar*iva centrală de la #erviciul JCH se clasau dosarele întoc!ite de
unităţile şi direcţiile centrale de securitate cu exceţia Direcţiei de =nfor!aţii
Externe ser$iciilor de contrainfor!aţii entru 7iliţie +ecuritate şi enitenciare
care a$eau arhi$e şi siste!e de e$idenţă rorii' Ka fel şi în teritoriu secţiile
regionale de$enite ulterior ,udeţene a$eau arhi$e rorii duă siste!ul de fonduri
şi e$idenţe ale +er$iciului "#' iecare fond arhi$istic a$ea un registru de in$entar
un fel de catalog
dosarului nu!eric
de arhi$ă în care
nu!ele şi erau conse!nate
renu!ele ur!ătoarele
ersoanei la carerubrici*
făceaunu!ărul
referire
docu!entele unitatea care întoc!ise dosarul data clasării' 8n ulti!a rubrică
"obser$aţii# se uteau face conse!nări referitoare la nu!ărul de $olu!e şi
e$entual actuali&ările curente' Dacă o ersoană care a$ea dosar la fondul oerati$
sau reţea intra în atenţia Direcţiei de =nfor!aţii Externe atunci dosarul cu toate
$olu!ele era scos din arhi$ă se scotea fişa de e$idenţă a ersoanei din cartotecă şi
se oera în registru la rubrica "obser$aţii# nu!ărul adresei rin care fusese
solicitat' Acest gen de coresondenţe  adrese de solicitare  erau clasate la
fondul neoerati$ care se actuali&a la inter$ale de aroxi!ati$ /%10 ani în sensul
că docu!entele se distrugeau rin si!la întoc!ire a unui roces%$erbal în care se
conse!na nu!ărul data
$olu!ele registrelor şi e!itentul
de in$entar adresei care
arhi$istic dar nu şi conţinutul
a$eau ei' De ase!enea
dosare "actuali&ate# se
rescriau iar la nu!erele ră!ase libere se înregistrau dosarele care se clasau curent'
:rin toate aceste oeraţii care necesitau un !are $olu! de !uncă se ur!ărea
ractic ştergerea oricăror ur!e ale docu!entelor referitoare la ersoanele care
interesau dintr%un !oti$ sau altul Direcţia de =nfor!aţii Externe'
ot în resonsabilitatea +er$iciului "# se afla şi Cartoteca generală
documentară care era în fond un siste! de e$idenţă centrali&at e întreaga ţară'
iecare ersoană care a$ea dosar în arhi$ă indiferent de fond sau era cunoscută cu
orice alte roble!e de interes oerati$ entru organele de securitate a$ea cel uţin
o fişă de e$idenţă ori o !aă cu fişe în cartotecă' işele " 7odel $# cu o dungă
$erde e
dosare $erticalălaerau
ersonale entru
fondul reţeaFersoanele aflate în#reţeaua
fişele " 7odel indicauinfor!ati$ă
ersoanelesau cu în
aflate
sura$eghere infor!ati$ă generală şi în ur!ărire infor!ati$ă secială ori cu
dosare în fondul oerati$F fişele "7odel 9# cu o dungă albastră e $erticală erau
entru ersoanele care se aflau în ur!ărire enală sau cu dosare la fondul
anchetă2>>' Ka secţiile regionale se aflau cartoteci organi&ate duă acelaşi siste!
conţin6nd e$idenţele de securitate e lan local' Kucrătorii de e$idenţă de la aceste
secţii întoc!eau o fişă indiferent de !odel în dublu exe!lar* una entru
cartoteca locală şi alta entru cartoteca generală docu!entară de la +er$iciul "#'
7ai existau şi "işe de paşapoarte cu o dungă roşie entru ersoanele care
266
-e&i e larg Eviden3a re3elei in"ormative a aparatului de #ecuritate în "+fera oliticii# nr' // dece!brie
1..C '4/%4>'

11.
solicitaseră şi obţinuseră arobarea entru a utea leca definiti$ din ţară şi a se
stabili în străinătate'
u!eroase alte categorii de ersoane a$eau fişe în artoteca generală deşi
nu a$eau dosare în arhi$ă ca de exe!lu* ele$ii liceelor şi şcolilor rofesionale
studenţii şi !ilitarii în ter!en folosiţi ca surse de infor!are de către birourile de
contrainfor!aţii' 5 astfel de ractică o înt6lni! şi în acti$itatea +A+=' Din studiul
2>C
e$idenţelor acestei
+ecuritatea din instituţii
9o!6nia re&ultă
li!ita că celentru
de $6rstă !ai t6năr infor!ator
această categoriea$ea 12 ani ' Ka
de infor!atori
era de 14 ani' Duă ter!inarea cursurilor (şcolii rofesionane liceale uni$ersitare)
sau a stagiului !iltar cei cu re&ultate foarte bune % în funcţie de locul de !uncă şi
necesităţile oerati$e P uteau fi reluaţi în legătură de ofiţerii din structurile
centrale sau teritoriale de securitate' Abia acu! li se întoc!eau dosare ersonale
cu exceţia celor care de$eniseră !e!bri de artid recu! şi fişe "7odel 1# în
artoteca generală docu!entară'
işele de e$idenţă erau ordonate alfabetic în cutii de tablă iar acestea la r6n%
dul lor în clasoare (fişiere) de fier' +e ăstrau în încăeri cu siste!e seciale de
securitate şi rotecţie contrainfor!ati$ă' At6t la artoteca centrală c6t şi la cele
teritoriale
subofiţeri îşi
caredesfăşurau
cu ti!ulacti$itatea colecti$e
derinseseră de lucrători
o deosebită for!ate din
înde!6nare ofiţeri şi
în $erificarea
ersoanelor intercalarea şi actuali&area fişelor co!letarea cererilor de $erificare
etc' -olu!ul de !uncă era uneori i!resionant' ici un ofiţer de securitate nu
iniţia $reo acţiune infor!ati$ă fără să solicite $erificarea în artoteca generală a
ersoanelor desre care deţinea infor!aţii de ri!ă sesi&are' De regulă nu se
solicitau $erificări doar entru ersoanele susecte ci şi entru rudele aroiate ale
acestora uneori chiar şi entru legăturile lor adică rietenii sau alte ersoane cu
care intrau !ai des în contact' -erificări se făceau şi entru cetăţenii ro!6ni care
solicitau lecarea te!orară în străinătate fie în interes de ser$iciu fie în interes
ersonal (excursii sau $i&ite la rude articiări la si!o&ioane sesiuni ştiinţifice
etc')' :entru
!entării această a$i&ului
în $ederea categoriede$erificarea
securitate'în"-igilenţa
artoteca re$oluţionară#
generală era necesară docu%
sau altfel
sus delirul la care a,unseseră ofiţerii de securitate cu funcţii de co!andă a făcut
ca şi rudele de gradul unu ale ionierilor care "dădeau flori# to$arăşilor din con%
ducerea suerioară de artid şi de stat cu oca&ia unor ani$ersări să fie $erificate în
artoteca generală' Dacă fişa de cartotecă indica unele "roble!e de securitate#
bietul ionier era i!ediat înlocuit' or$oada cea !are entru lucrătorii de e$idenţă
se roducea cu oca&ia congreselor' De exe!lu în 1.>2 cu oca&ia congresului ţă%
răni!ii c6nd Jheorghiu%De, a anunţat încheierea rocesului de colecti$i&are a
agriculturii !iile de articianţi din r6ndul ţăranilor au fost $erificaţi în realabil
267
Iohn 5' Hoehler op. cit.

120
at6t ei c6t şi rudele lor aroiate' ei identificaţi cu "roble!e# nu au !ai ri!it
in$itaţii'
8n aralel cu criteriul alfabetic siste!ul de e$idenţă al cartotecilor folosea şi
un aşa nu!it rinciiu al fa!iliilor de cu$inte (nu!e de ersoane) aroiate
recu! şi "işele de trimitere' De ildă entru o ersoană cu nu!ele 7ureşan se
întoc!eau auto!at fişe de tri!itere la co!binaţiile* 7ureşeanu 7irişan
7irişeanu 7ureş 7iriş
datele de identificare 7arişla7arişu
ră!6nea 7ureşu
7ureşan etc' 8n
iar fişele de acest ca& se
tri!itere fişaintercalau
de ba&ă cu
at6t
la fa!ilia de nu!e c6t şi în ordinea lor alfabetică' 9aţiunea unei ase!enea ractici
a fost reco!andată de ofiţerii oerati$i !ai ales de cei care lucraseră şi rin
!iliţie' Ei susţineau că se confruntau deseori cu situaţii în care infor!atorii nu
reţineau exact nu!ele ersoanei desre care obţineau infor!aţii de interes entru
+ecuritate astfel înc6t entru a utea deăşi acest nea,uns erau necesare în
e$idenţă fa!iliile de nu!e şi fişele de co!binaţie şi tri!itere' u ti!ul s%a creat
un siste! at6t de sofisticat înc6t nici o instrucţiune nu !ai utea fi oerantă doar
si!la exerienţă a lucrătorilor !ai utea descurca lucrurile' ei tineri a$eau
ne$oie de c6ţi$a ani buni de ractică entru a utea derinde siste!ul' :o&iti$ era
fatul că rin înacest
din neatenţie siste!
alt loc sau dacă o fişă
rătăcită de ba&ă
la altă literăera "î!uşcată#
ersoana utea fiadică intercalată
identificată  la
fel şi dosarul din arhi$ă  e ba&a fişelor de co!binaţii ori a fa!iliilor de nu!e'
eea ce este interesant din !oti$e de rotecţie contrainfor!ati$ă nici unui
lucrător chiar şi celor !ai exeri!entaţi nu i se er!itea să caute în toată
cartoteca ci a$ea în resonsabilitate doar clasoare cu una două !axi!u! trei
litere'
Acest siste! !anual de e$idenţă centrali&ată a fost folosit de toate ser$iciile
secrete de infor!aţii sau de oliţie şi s%a !enţinut încă !ulţi ani duă aariţia
siste!elor co!uteri&ate ca de exe!lu în ca&ul celebrului <= întruc6t ofereau
garanţii sorite de secreti&are' +ecuritatea ro!6nă a folosit siste!ul !anual 6nă la
desfiinţarea
D++ e 22 ei în dece!brie
dece!brie la ora1..'
1130+%adedat
a seatunci
sigilaunfiecare
ordin cutie
din artea conducerii
şi clasor din
artoteca generală docu!entară' e s%a înt6!lat duă 1..0 este un alt caitol de
istorie'

121
 /3I2I /3ITICA RRSI5A >. C2I.

aracterul nero!6nesc al +ecurităţii în ri!ii ani de acti$itate nu este dat

de onderea cetăţenilor ro!6ni de altă naţionalitate încadraţi în această instituţie
(1C]) ci !ai degrabă de "i!ortul# !odelului so$ietic certificat rin cri!e
abu&uri şi atrocităţi şi alte fărădelegi care au îns6ngerat ţara' "Hre!linul adusese în
9o!6nia  !enţionea&ă generalul eagu os!a  nu nu!ai !odelul unei noi
or6nduiri or6nduirea so$ietică ci şi o !etodă secifică şi eficientă* teroarea#'
ele trei ra!uri ale 7inisterului Afacerilor =nterne (7iliţia +ecuritatea şi
ruele de securitate) au fost instru!entele folosite de +talin şi oa!enii săi de la
Hre!lin şiroşie#
"eroarea <ucureşti entru
sau duă a i!une
denu!irea ro!6nilor
fixată codificatdictatura
de +talinroletariatului'
"5eraţiunea
2>
Jaaneh#  a fost conceută în două etae' +arcina rioritară a ri!ei etae a fost
neutrali&area oo&iţiei autohtone' eful +ecurităţii generalul Jheorghe :intilie a
for!ulat%o şi !ai direct* "rebuie să exter!ină! burghe&ia[# Este exact ceea ce
+ecuritatea a făcut în ri!ii ani de la aariţie în eşichierul instituţiilor regi!ului
co!unist din 9o!6nia'
"9e$oluţionarea# societăţii ro!6neşti a fost reali&ată rin eradicarea
$estigiilor $echii or6nduiri "burghe&o%caitaliste#* oliticienii de!ocraţi a$ocaţii
&iariştii reoţii rorietarii de ă!6nt şi industriaşii au fost arestaţi şi acu&aţi de
consiraţie cu uterile occidentale îndeosebi cu +GA şi 7area <ritanie în $ederea

răsturnării
e$ident dinnoului regi!'
!etodele aracterul
folosite coerciti$ al "re$oluţiei#
entru naţionali&area instituţiiloraecono!ice
reieşit în !od
ale ţării
şi colecti$i&area agriculturii' eresectarea contractelor colecti$e atrăgea duă sine
internarea în lagărele de !uncă aşa cu! era re$ă&ut în odul :enal din 1.4' +%a
introdus !unca forţată în confor!itate cu odul 7uncii din  iunie 1./0'
268
=on 7ihai :acea susţine că "Jaaneh# a fost denu!irea de cod a oeraţiei de bolşe$i&are a ţărilor din Euroa ce
ur!au a fi ocuate de Ar!ata 9oşie' :rin inter!ediul organelor reresi$e ale oliţiilor olitice create din ti! de
Ka$rentie <eria în ţările intrate în sfera de influenţă a Hre!linului trebuiau distruse artidele şi organi&aţiile
olitice recu! şi "aaratul de stat burghe&# din &onele resecti$e sre a er!ite G9++ să u!le $idul creat cu
roriile sale instituţii şi cadre' Acelaşi !e!orialist destăinuie în lucrările sale că a aflat de la +aharo$sRi  şeful
consilierilor so$ietici din 9o!6nia  că ideea oeraţiunii "Jaaneh# i%ar fi $enit lui +talin în ti! ce asista în 1.43
la re!iera baletului lui Ara! Naceaturian fiind rofund i!resionat de rit!ul drăcesc al allegro%ului din "Dansul
+ăbiilor#' a să dea şi !ai !ultă autoritate noii sale oeraţiuni el a decernat :re!iul +talin entru !u&ică e anul
1.43 lui Naceaturian entru Jaaneh'

122
":restarea te!orară de !uncă# eufe!is! care ascundea trista realitate rin care
onsiliul de 7iniştri a$ea dretul să ceară cetăţenilor acest ser$iciu a fost folosită
ca instru!ent de edeasă entru !ii de oa!eni acu&aţi de sabota, econo!ic şi
absenteis! rintre care &eci de !ii de ţărani care se î!otri$iseră colecti$i&ării
forţate a agriculturii' u!ărul deţinuţilor a fost îngroşat de $icti!ele deortărilor
în !asă de regulă efectuate de 7iliţie şi ruele de +ecuritate înceute din 1./2
în rincialele
!ediul oraşe ale
sătesc entru ţării cuforţa
a asigura scoul de a face
de !uncă loc !uncitorilor
în !arile aduşiînfiinţate
fabrici urbane aici din în
$irtutea oliticii de industriali&are' Ka înceutul anului 1.// s%a $otat legea care
i!unea conda!narea la edeasa caitală a acelor cetăţeni care să$6rşeau "cri!e
contra securităţii statului# şi "sabota,e# adică acţiuni ce î!iedicau de&$oltarea
econo!iei naţionale' :entru a une în ractică o astfel de olitică "re$oluţionară#
organele 7inisterului Afacerilor =nterne s%au i!licat cu "si!ţ de răsundere# şi
ractic fără nici o li!ită'

3egislaţia internărilor &i $auBurile#

8nce6nd din anul 1./0 harta "arhielagului ororii# s%a î!bogăţit cu noi
insule unde cri!a şi teroarea au înlocuit legea şi cele !ai ele!entare si!ţă!inte
u!ane' Este $orba desre înfiinţarea unităţilor şi coloniilor de !uncă în care au
fost internaţi în ba&a unor decrete şi ordine &eci de !ii de oa!eni a căror singură
$ină a fost aceea de a nu fi fost e lacul uterii autointitulate "de!ocrat%
oulare#' Este suficient să e$ocă! acele acte nor!ati$e (decrete hotăr6ri) sau
ordine rin care s%au făcut internările în coloniile de !uncă recu! şi unele
docu!ente ri$ind "abu&urile# să$6rşite de organele +ecurităţii în alicarea lor
entru a ne da sea!a e de o arte de !ecanis!ul uterii "de!ocrat%oulare#
iar e de alta de unicul ei sco* exter!inarea şi nici decu! "reeducarea rin
!uncă#'
Ka 13 ianuarie 1./0 din iniţiati$a !inistrului Afacerilor =nterne eohari
Jeorgescu şi a !inistrului Iustiţiei +telian iţulescu :re&idiul 7arii Adunări
aţionale a ro!ulgat Decretul nr' > care stiula în articolul 1 că entru
"reeducarea ele!entelor duş!ănoase 9':' 9o!6ne şi în $ederea regătirii şi
încadrării lor în $iaţa socială în condiţiile de!ocraţiei oulare şi construirii
socialis!ului se înfiinţea&ă unităţi de !uncă#' Ka articolul 2 decretul făcea
referiri $agi la categoriile de ersoane care ur!au a fi internate' ită!* "Acei care
rin fatele lor sau indirect ri!e,duiesc sau încearcă să ri!e,duiască regi!ul de
de!ocraţie oulară îngreunea&ă construirea socialis!ului în 9':' 9o!6nă
recu! şi cei care în acelaşi !od defăi!ea&ă uterea de stat sau organele sale

123
dacă aceste fate nu constituie sau nu ot constitui rin analogie infracţiuni#' Ka
unctul "b# al aceluiaşi decret se !enţiona şi o altă categorie de ersoane retabilă
a fi internată* "onda!naţii entru infracţiuni î!otri$a securităţii 9':' 9o!6ne
care la exirarea executării edesei nu se do$edesc a fi reeducaţi#2>.'
8n ba&a acestui decret la 3 arilie 1./0 Jheorghe :intilie şeful +ecurităţii
şi ad,unct al !inistrului Afacerilor =nterne a se!nat ordinul nr' 100 care de&$olta
art' 2 în asensul
retabile că aducea noi reci&ări ri$ind categoriile socio%rofesionale
fi internate*
"1'oţi cei care lansea&ă sau răs6ndesc &$onuri alar!iste tendenţioase duş%
ănoase ascultă şi difu&ea&ă roaganda deşănţată a osturilor de radio
i!erialisteF
2'oţi cei care aduc in,urii :artidului 7uncitoresc 9o!6n conducătorilor săi
Ju$ernului Gniunii +o$ietice şi conducătorilor săi şi ţărilor de de!ocraţie
oularăF
3'oţi acei cetăţeni ro!6ni care întreţin legături de rietenie cu legaţiile
i!erialiste care au frec$entat sau frec$entea&ă bibliotecile şi consulatele uterilor
caitaliste din 9o!6nia recu! şi toţi cei ce sunt în relaţii cu fa!iliile funcţionari%
lor4'oţi
a!basadelor i!erialisteF
cei ce aţ6ţă la !anifestări rasiale şi şo$ineF
/'=nstigatorii la nesuunere sau neexecutare  cei ce duc acţiuni duş!ănoa se
at6t la sat c6t şi la oraş  în contra !ăsurilor gu$ernului în secial cu ri$ire la*
colecti$i&ări colectări lanuri de cultură co!asări etc' sau ele!ente cu un trecut
reacţionar cunoscut sau foşti exloatatori care ocuă încă în roducţie osturi de
răsundere şi care do$edesc continuu rin acti$itatea lor delăsare gra$ă
ne,ustificată rin incaacitatea lor rofesională atitudine care atrage duă sine
defecţiuni $i&ibile la fr6narea roducţieiF
>'oţi cei care sub !asca religioasă fac ro&elitis! (diferite religii sau secte)
adică seculea&ă senti!entele religioase ale cetăţenilor entru a%i deter!ina la
atitudini ostile
duş!ănoase şo$ineduş!ănoase
etc')F regi!ului (!inciuni relegeri cu dedesubturi
C'Acei care rin coresondenţă internă sau internaţională iau atitudine duş%
!ănoasă trans!it ştiri tendenţioase alar!iste duş!ănoase reacţionare
instigă#2C0'
8n artea finală 5rdinul nr' 100 nu o!itea să reci&e&e că internarea în uni%
tăţile de !uncă era o sarcină exclusi$ă a 7inisterului Afacerilor =nterne'
Ka 22 august 1./2 onsiliul de 7iniştri al 9:9 a elaborat sub se!nătura lui
Jheorghiu%De, Notăr6rea nr' 1//4 care la caitolul ==  intitulat "colonii de
269
Arh' +9= fond ?d#dosar nr'CCC $ol' 3> f'>3'
270

=bide! f'>/'

124
!uncă#  a reluat cele C categorii socio%rofesionale re$ă&ute în 5rdinul 100
la care a adăugat încă 10 categorii de ersoane retabile a fi internate*
" cadre acti$e ale fostelor gruări artide fasciste şi burghe&o%!oşiereşti cu!
sunt* fostele cadre legionare cu&iste iredentiste nlasiste sioniste artide
hitleriste naţional%ţărăniste (!aniste) liberale (brătieniste) titeliste tătărăsciene
be,enisteF
 $echea
agentură agentură
a 7arelui +tata 7a,or
fostuluia +iguranţei
+er$iciu +ecial
:oliţieideagenturile
=nfor!aţiide(++=)
siona,$echea
şi
contrasiona, ger!ane şi !aghiareF
 foştii conda!naţi entru trecere frauduloasă a frontierei înce6nd cu 1.4/F
 chiaburii care sabotea&ă !ăsurile luate de gu$ernF
 foştii conda!naţi entru sabota, înce6nd din 1.4/F
 foştii conda!naţi entru seculă înce6nd din 1.4/ care au a$ut o
conda!nare de la trei ani în susF
 rudele trădătorilor de atrie şi sioni care au fugit este graniţă duă anul
1.4/ (tată şi coii !a,ori bărbaţi)F
 rudele ele!entelor duş!ănoase regi!ului nostru care au fugit este grani ţă
înainte de 1.44 (ale fostelor
burghe&o%!oşiereşti care duccadre legionare
acti$itate !e!bri de
de defăi!are $a&ă ai fostelor
a regi!ului artide
nostru) tată şi
coii !a,ori bărbaţiF
 conda!naţii entru infracţiuni î!otri$a securităţii 9':' 9o!6ne care la ex%
irarea executării edesei rin co!ortarea lor nu re&intă încrederea de a fi
folosiţiF
 recidi$iştii de dret co!un care au !ai !ult de 3 conda!nări şi care re&intă
un ericol entru liniştea şi asigurarea a$utului oa!enilor !uncii#'
Ka 2/ august 1./2 !inistrul Afacerilor =nterne încă în exerciţiu Alexandru
Drăghici a se!nat Deci&ia cu nr' C44 rin care se înfiinţa "o!isia 7A= cu sar%
cina de a lua hotăr6ri entru internarea în colonii de !uncă#' Articolul 2 al De%
ci&iei secifica
Afacerilor =nterneno!inal co!onenţa acestei
 generalul%locotenent co!isii* :intilie
de securitate !inistrulJheorghe
ad,unct 
al
reşedinte şi > !e!bri (general%!aior de securitate icolschi Alexandr colonel de
securitate orin Aurel locotenent%colonel de !iliţie Erdei =osifF !aior de
securitate <utica ranciscF !aior de securitate 7arin -intilă şi !aior de securitate
Einhorn @ilhel!' Articolul 4 din această Deci&ie !enţiona că* "<iroul unităţilor
de !uncă din cadrul Direcţiei a -===%a Lercetări enale  n.n.M din Direcţia
Jenerală a +ecurităţii +tatului $a fi scos din această direcţie şi $a fi ataşat cu
întregul ersonal existent e l6ngă această co!isie entru regătirea şi re&entarea
!aterialului şi a ţinerii e$idenţei necesare#'
Ka 11 !artie 1./4 a intrat în $igoare Notăr6rea onsiliului de 7iniştri cu nr'
33C care abroga N7 nr' 1//4;1./3 dar î!uternicea 7inisterul Afacerilor

12/
=nterne să fixe&e do!iciliul obligatoriu e o erioadă de la > luni la / ani
ersoanelor eliberate din închisori sau lagăre de !uncă care "do$edeau că nu s%au
reeducat şi re&entau ericol entru securitatea statului#2C1'
8n sf6rşit la data de 1C februarie 1./ :re&idiul 7arii Adunări aţionale a
e!is sub se!nătura lui =on Jheorghe 7aurer şi hi$u +toica Decretul nr' . care
re$edea că "ot fi stabilite în locuri de !uncă anu!e destinate ersoanele care
rin fatele
ordinea saudacă
de stat !anifestările lor ri!e,duiesc
acestea nu constituie sau încearcă
infracţiuni#' Notăr6reasăonsiliului
ri!e,duiască
de
7iniştri nr' 22;1./ e!isă entru alicarea Decretului nr' .;1./ stabilea că se
oate fixa loc de !uncă obligatoriu ur!ătoarelor categorii de ersoane* "foşti le%
gionari ce au a$ut funcţii de la şef de garni&oană în sus care duă exirarea e%
desei ri$ati$e de libertate nu s%au reeducat sau care rin fatele şi !anifestările
lor ri!e,duiesc ordinea în stat dacă acestea nu constituie infracţiuniF alte
ele!ente care rin fatele sau !anifestările lor ri!e,duiesc ordinea în stat dacă
acestea nu constituie infracţiuni#2C2'
"+tabilirea locurilor de !uncă obligatorie entru categoriile de ersoane
!enţionate se $a hotărî e o durată de 2 6nă la > ani de către o o!isie a
7inisterului Afacerilor =nterne
locţiitor al rocurorului general for!ată din doi <ucşan
(general%!aior ad,uncţiJheorghe
ai !inistrului şi un
sau colonel
Dragoş o,ocaru)#'
e consecinţe a a$ut alicarea acestor acte nor!ati$e cu utere de lege 
care de altfel n%au fost ublicate în "7onitorul oficial#  re&ultă din conţinutul
altor docu!ente arhi$istice' +e cu$ine reci&area că ne află! în faţa unor
docu!ente oficiale e!ise sau accetate de instituţiile uterii co!uniste şi ca
ur!are trebuie interretate ca atare' 8n ceea ce ne ri$eşte le consideră! $eridice
şi suficiente entru de&$ăluirea unor "asecte de teroare şi schingiuire  cită!
dintr%un astfel de docu!ent  care nu ot fi conceute de !intea unui o! sănătos
şi conştient de ur!ările lor# 2C3'
Astfel un
de e$idenţele raort întoc!it
oerati$e la 14 dece!brie
ale +ecurităţii atestă că 1.>C de unitatea
în erioada care răsundea
1./0%1./4 au fost
internate în coloniile de !uncă 22 0CC ersoane (/1/4 în 1./0 2/1. în 1./1
11.13 în 1./2 şi 24.1 în 1./3%1./4)2C4'
8n ba&a Notăr6rii onsiliului de 7iniştri nr' 22;1./ au !ai fost internate
în locuri de !uncă obligatorii 6nă în anul 1.>3 alte 3>/ ersoane care se
făcuseră $ino$ate de "instigare şi articiare la ră&!eriţe# (adică ţăranii care se
ouseseră colecti$i&ării)F /4/ ersoane care la eliberarea din detenţie nu
271
=bide! f' >C'
272
=bide! f' >'
273
Koc' cit' dosar nr' 2>>C;1./. f'200%201'
274

Koc' cit' dosar nr' CCC $ol'3> f' >0'

12>
do$ediseră că se reeducaseră şi 41C foşti !e!bri ai 7işcării legionare aflaţi cu
do!iciliul obligatoriu în co!unele noi din <ărăgan şi care "re&entau ericol
entru securitatea statului#' Deci în erioada 1./0%1.>3 au fost internate în total
duă statisticile oficiale ale organelor de +ecuritate 2/C3/ ersoane în colonii de
!uncă sau locuri de !uncă oblgiatorii' Această cifră rere&intă doar nu!ărul
internaţilor e !oti$e olitice care intrau în sfera de co!etenţă a +ecurităţii'
Alături de aceste
căror nu!ăr ersoane
nu%l şti! au fost
întruc6t erauinternaţi şi recidi$işti
înregistraţi searat îndee$idenţele
dret co!un dar al
de !iliţie'
ti! însă cu certitudine că din r6ndul recidi$iştilor de dret co!un se recrutau
brigadierii adică "ele!entele# cele !ai înrăite şi care alături de ofiţerii şi
subofiţerii însărcinaţi cu a&a enitenciarelor şi coloniilor de !uncă au ,ucat rolul
de torţionari şi călăi ai deţinuţilor olitici' 5ricu! aceste cifre trebuie reţinute cu
re&er$ă' Ele reflectă su!a reconstituirilor în ur!a in$estigaţiilor în e$idenţe şi
arhi$e deci acele ersoane cărora li se întoc!iseră acte' Dar aşa cu! re&ultă din
conţinutul altor docu!ente  cu recădere cele întoc!ite de ancheta :rocuraturii
din anii 1./3%1.// şi !ai ales de co!isia de artid din anul 1.>  au fost
internate în colonii de !uncă zeci de mii de persoane "ără să se !ntocmească acte
de eviden3ă'
=ată ce declara în acest sens la 1> !artie 1.> colonelul (r) <ădică =lie fost
director ad,unct în Direcţia Gnităţilor şi oloniilor de !uncă* "onducerea
lagărului nu a$ea de undă să cunoască fatele să$6rşite de fiecare deţinut întruc6t
nu a$eau nici !andat de arestare şi nici $reo altă for!ă de reţinereU oarte !ulţi
dintre deţinuţi nu ştiau entru ce au fost arestaţi la unii li s%a dat dru!ul duă o
erioadă de 1 sau 2 ani fără ca să fi ştiut $reodată cau&a arestăriiU Ka anal se
găseau deţinuţi neconda!naţi ţinuţi nu!ai e ba&ă de deci&ie a 7A= î!otri$a
onstituţiei şi a oricăror legi# 2C/' Ka r6ndul său :a$el tefan fost !inistru de
=nterne în erioada 1./2%1./C considera că sa!a$olniciile roduse cu oca&ia
internărilor în colonii de !uncă se datorau abu&urilor organelor de securitate'
ită! dintre
laţiile dintr%onoi
declaraţie a sa conse!nată
şi +ecuritate într%oserioase
au fost discuţii stenogra!ă din fatul
entru !artiecă
1.>* "8n re%
făceau
arestări fără o ba&ă legală şi ni%i tri!itea nouă' Aşa a fost osibil ca nu!ai într%o
singură seară fără o ba&ă legală să fie arestaţi C00 de oa!eni entru si!lul !oti$
că în ur!ă cu 1/ ani unii dintre ei furaseră un lucru de ni!ic sau că unele fe!ei
fuseseră tot cu 1/ ani în ur!ă rostituateU A! găsit foarte !ulţi deţinuţi arestaţi
de ani de &ile fără să fie ,udecaţi uitaţi că !ai sunt închişi#2C>'
Acelaşi :a$el tefan a cărui sinceritate în faţa co!isiei de anchetă din 1.>
nu i se oate une la îndoială !ai reci&a* "A! cerut să se for!e&e o co!isie care
să treacă la eliberarea celor ne$ino$aţi' +%a constatat că au stat în închisoare ani de
275
Koc' cit' dosar nr' 10 44 $ol'3 f'>0'
276

=bide! f'C1'

12C
&ile oa!eni ne$ino$aţi doar entru si!lul !oti$ că au sus că 6inea este rece' =%
a! sus lui Jheorghiu%De, că într%o &i o să dă! socoteală entru că nu resectă!
legile' Aşa a! eliberat în trei luni este 2/000 de oa!eni' :rintre aceştia a! găsit
un cetăţean care entru fatul că a sus Xco!uniştii ăştiaUY a stat trei ani de &ile
închis#2CC' :unerea în libertate a 2/ 000 de oa!eni rintr%o singură deci&ie fără să
se desfiinţe&e coloniile de !uncă şi alte locuri de detenţie constituie do$ada cea
!ai
dec6tclară
cifracăreconstituită
nu!ărul realdin
al docu!entele
celor internaţideee$idenţă
!oti$e olitice
oficiale'era
Dar!ult !ai !are
nu nu!ai lisa
unor e$idenţe clare face aroae i!osibilă stabilirea cu exactitate a duratei şi
nu!ărului celor internaţi în colonii de !uncă ci şi acţiunea re!editată a
factorilor de conducere din +ecuritate' "6nd i%a! sus lui :intilie  de clara
:a$el tefan  că sunt oa!eni care au fost conda!naţi la 3 ani închisoare şi ei
sunt acu! de / ani î!i sunea că Xaşa este ordinulY#2C'
hiar şi actele nor!ati$e e$ocate anterior aberante în esenţa lor fat ce ne
scuteşte de alte co!entarii nu erau luate în sea!ă' Arestările se făceau în ba&a a cu
totul altor criterii' A!ănunte în acest sens oferă colonelul (r) <ădică =lie în a!la
sa declaraţie din 1 !artie 1.>* "Arestările acestor deţinuţi se făceau duă ne$oi
şi în secial
Dacă entru
la anal ne$oile
trebuiau necesare
/ 000 construcţiei
de oa!eni analului
to$arăşul Dunăre 7area%eară'
Nosu director general al
analului dădea telefon to$arăşului eohari Jeorgescu şi aoi intra în funcţiune
aaratul colonelului Dulgheru Lde la Direcţia Anchete a +ecurităţii  n.n'M care
î!ărţea sarcinile stabilind ce nu!ăr de deţinuţi să aducă fiecare regiune' ti!
aceasta entru că lagărul de la 9aho$a era anunţat dinainte să tri!ită dubele la
gară să aştete trenul W din regiunea T adică arestările se făceau duă ne$oile
analului şi nu duă $ina anu!itor ele!ente duş!ănoase regi!ului#2C.'

$:enomenul ite&ti- D reeducarea 'rin tortura ;iBică &i $s'ălarea

creierului-'
"oată lu!ea cunoaşte a&i Arhielagul Julag' oată lu!ea !ai ştie că sub
denu!irea osibilă de Arhielag 7A= el s%a întins şi asura 9o!6niei' eea ce n%
a a,uns însă  şi încă  la cunoştinţa tuturor este că în Arhielagul ro!6nesc a
existat o insulă a ororii absolute cu! alta n%a !ai fost în întreaga geografie eni%
tenciară co!unistă* închisoarea de la :iteşti#' A! desrins acest asa, din cartea
lui -irgil =erunca "eno!enul :iteşti# ublicată în 1..0 întruc6t este ri!ul
277
=bide! f'C'
278
=bide! f'C0'
279

=bide! f'>1'

12
autor care a sesi&at că reeducarea rin bătaie care s%a racticat în siste!ul enitenciar
din 9o!6nia la înceutul anilor S/0 ocuă un loc aarte rintre !etodele folosite
de regi!urile co!uniste de insiraţie so$ietică' Desre "feno!enul :iteşti# au !ai
ublicat lucrări în străinătate Du!itru <acu20 şi J' Du!itrescu iar duă 1.. =on
=oanid a întoc!it $olu!e !e!orialistice sub titlul " Înc*isoarea noastră cea de
toate zilele#21' oate aceste lucrări se ba&ea&ă e relatările unor !artori şi e
roria
culegereexerienţă a autorilor'
de docu!ente 8n 1../reeducării
ale rocesului Editura -re!ea a ublicat
din închisorile o $olu!inoasă
:iteşti şi Jherla
care%i confir!ă din lin e !e!orialişti dar aduce şi nu!eorase detalii
se!nificati$e22' :rin ur!are "feno!enul :iteşti# a fost o realitate a regi!ului
co!unist din 9o!6nia bine docu!entat în istoriografie ce nu !ai oate fi
contestat'
onducătorul exeri!entului "reeducării şi de!ascării# de la :iteşti extins
aoi şi în alte închisori din ţară a fost Eugen \urcanu' Din datele ublicate i se
oate schiţa şi un ortret' +%a născut la  iulie 1.2/ în co!una :6ltiniş 6!ulung
7oldo$enesc23' +e are că era dotat cu o inteligenţă ieşită din co!un dublată de o
dorinţă fără !argini de ar$enire' Ele$ la Kiceul "Dragoş -odă# din 6!ulung
7oldo$enesc
fat entru carei s%a
s%aărut că în
înscris dru!ul celde
răţiile !airuce
sigurşiîl arere&enta
articiat7işcarea legionară
la rebeliunea
legionară din ianuarie 1.41' 8n anul ur!ător a re$enit în localitatea natală
continu6ndu%şi acti$ităţile legionare sub acoerirea organi&aţiei ineretului
aţional Kiberal reştin' 8n acelaşi ti! se are că s%a înscris în Gniunea
ineretului o!unist în scoul de a cunoaşte din interior !ecanis!ele de acţiune
ale ina!icilor săi şi ai organi&aţiei din care făcea arte 24' Duă 23 august 1.44 a
continuat să acti$e&e în Gniunea ineretului o!unist e fondul acordului
încheiat de icolae :etraşcu  rere&entantul lui Noria +i!a în 9o!6nia  cu
autorităţile regi!ului co!unist ri$ind "nest6n,enirea# recirocă' 8n toa!na
anului 1.4/ şi%a înceut studiile la facultatea de Dret din =aşi iar în !ai 1.4C a
intrat în :9
!e!bru unde
în biroul a a$ansat
,udeţean =aşi'foarte
Gr!areede elalinie
să lece de artid
un ost a,ung6nd
dilo!atic chiar
în străinătate'
A inter$enit însă ra&ia din 1/ !ai 1.4 c6nd au fost ridicaţi !e!brii organi&aţiei
legionare din entrul +tudenţesc =aşi' Gnul dintre arestaţi a o!enit în cursul
anchetei la +ecuritate nu!ele lui Eugen \urcanu în legătură cu şeful lor
<ogdano$ici ceea ce a dus la arestare' a ur!are i se retrage calitatea de !e!bru
al :9' 8n închisoare gruul legionar a serat că icolae :etraşcu  şeful
20
Du!itru <ocu Piteşti refaţă de Jheorghe alciu <ucureşti Editura Atlantida 1..1'
21
=on =oanid Înc*isoarea noastră cea de toate zilele <ucureşti Editura Albatros 1..2'
22
Docu!ente ale rocesului reeducării din închisorile :iteşti Jherla <ucureşti Editura -re!ea 1../'
283
7ihai :elin n veac de spiona6, contraspiona6 şi poli3ie politică  ' 2.0'
284

Ibidem.

12.
legionarilor din ţară  se $a înţelege cu conducerea 7A= din nou iar cei arestaţi
$or fi uşi în libertate' Dar au fost ,udecaţi şi conda!naţi la ani grei de te!niţă'
Docu!entele anchetei oficiale atestă că înce6nd cu anul 1./2 oeraţiunea
de reeducare rin bătaie a fost usă în scenă la indicaţia conducerii legionare din
afara închisorii  Alexandru <ogdano$ici Eugen \urcanu Aurel Jherase 9e!us
Daneş :oescu udor şi Alexandru 7artinuş' Aceştia au tri!is un !e!oriu către
 al :79
legionară în îngeneral#
care arătau că "se
cer6nd să desolidari&ea&ă at6t de
fie uşi în libertate' +eşefii lor c6t
ofereau şi de 7işcarea
totodată să fur%
ni&e&e infor!aţii în legătură cu ceea ce se etrecea în enitenciar rin crearea unei
reţele rorii de infor!atori'
-irgil =erunca !enţionea&ă o înt6lnire care ar fi a$ut loc la <ucureşti  în
$re!e ce lotul <ogdano$ici se afla în tran&it de la +ucea$a la :iteşti  între
icolschi şi \urcanu c6nd s%ar fi us la unct detaliile acţiunii' 8n docu!entele
oficiale se atestă doar o !enţiune făcută de \urcanu la un interogatoriu luat la
:iteşti la 30 !artie 1./3' 8ntrebat de ce s%a g6ndit la acţiunea de reeducare
\urcanu a răsuns* ":rounerea de înceere a reeducării a fost deter!inată de
fatul că reeducarea era în $ederile regi!ului şi o socotea! necesară în
enitenciar'
se sunea căDe ase!enea
eohari c6nd era!
Jeorgescu la +iguranţa
a declarat =aşienitenciarele
că în 9:9 a! citit o notătrebuie
în &iarsăunde
2/
de$ină institute de reeducare# '
+%a înfiinţat şi "5rgani&aţia deţinuţilor cu con$ingeri co!uniste# condusă de
\urcanu şi <ogdano$ici2>' Aceleaşi docu!ente oficiale arată că autorităţilor li s%ar
fi ărut susectă o ase!enea organi&aţie fat entru care a fost inter&isă' otuşi
gruul de legionari şi%ar fi continuat acti$itatea cu co!licitatea unor funcţionari
din ad!inistraţia enitenciarelor şi rofit6nd de negli,enţa unor factori de
conducere' 8n arilie 1.4. \urcanu şi alţi aliaţi în nu!ăr de 21 au a,uns la
enitenciarul :iteşti unde au us în alicare rogra!ul de "de!ascare# şi
"reeducare#'
Actul !etode
ur!ătoarele de acu&are e ba&a căruia
de "reeducare#* li s%acuintentat
"bătaia ulterior
cio!ege $6na roces
de bouenu!eră
curele
fr6nghii icioare sau sc6nduri de la aturi ori co&i de !ăturăF ţinerea în o&iţii
chinuitoare ti! îndelungat şi cu ochii la becF statul într%un icior cu greutăţi de
20%40 Rg e sate şi cu faţa la ereteF statul ti! îndelungat e şe&ut şi cu !6inile
întinse la icioareF s!ulgerea ărului din ca şi a !ustăţilor cu !6na sau cu
a,utorul unui diso&iti$ confecţionat dintr%un nasture rins cu aţăF stri$irea

2/
onstantin Aioanei ristian roncotă 'r*ipelagul ororii în "7aga&in istoric# s'n' (=) !artie 1..3 ' 24'
286
Glterior <ogdano$ici a fost o!or6t chiar de către \urcanu în cursul acţiunii de "reeducare#' 7oti$ul entru
care a făcut%o reiese din declaraţia dată de \urcanu la 4 arilie 1./3* "<ogdano$ici Alexandru a făcut arte din
+er$iciul +ecial de =nfor!aţii (++=) de e l6ngă :reşedinţia onsiliului de 7iniştri în ti!ul ră&boiului
antiso$ietic#'

130
degetelor de la !6ini şi icioare rin folosirea unui instru!ent secial sub for!a
unui cleşte confecţionat din le!nF adăugarea unei cantităţi !ari de sare în !6ncare
cu interdicţia de a bea aăF obligarea deţinuţilor să !ăn6nce în o&iţ ii inco!ode şi
fără să folosească !6inileF obligarea deţinuţilor să !ăn6nce !6ncare fierbinte şi
fără să !estece lucru care se solda cu oărirea li!bii şi a esofagului de&liirea
ielii de e bu&e şi li!băF obligaţia sub tortură de a !6nca roriile !aterii
fecale ori săalese altor
deţinuţilor deţinuţiF
bată ca în caobligaţia sub întortură
6nă cădeau de ade&brăcarea
nesi!ţireF bea urinăFdeţinuţilor
unerea
co!let duă care erau trecuţi rintr%un cerc de bătăuşi care%i lo$eau 6nă cădeau
în nesi!ţire duă care erau călcaţi în icioare şi bătuţi cu diferite coruri
contondente 6nă le rueau coasteleF lo$irea cu bocancii ori cără!i&i este iet şi
faţă sau este alte ărţi sensibile ale coruluiF s6n&urarea de icioare cu cau l în
closetF introducerea în gură înainte de a se da stingerea a unui ă!ătuf !6n,it cu
!aterii fecale şi legarea deţinutului 6nă a doua &i este gură şi !6ini#2C'
Exista de ase!enea şi "ora de r6s#* !ai !ulţi deţinuţi erau legaţi la ochi şi
cu !6inile la sate duă care erau î!ărţiţi în !ai !ulte grue şi ree&iţi unii în
alţii din colţurile ouse ale ca!erei'
eea
de !are ce atestăînindubitabil
an$ergură docu!entele
ti! şi saţiu  căci eaoficiale este
s%a extins că la
aoi acti$itatea cri!inală
Jherla 6rgu
5cna 6rguşor coloniile de !uncă ur!6nd să fie alicată în toate enitenciarele
 a "ost posibilă cu complicitatea autorită3ilor' 9eiese clar fatul că ad!inistraţia
enitenciarelor a us la diso&iţie torţionarilor ca!ere seciale de tortură ca!ere
destinate "anchetelor# unde s%au luat declaraţii la sute de deţinuţi &ile şi noţi la
r6nd ti! de ani de &ile' :e l6ngă uneltele de schingiuire în ca!erele de
"de!ascare# torţionarii disuneau de h6rtie cerneală tocuri de scris absolut tot ce
era ne$oie entru conse!narea declaraţiilor' Ka enitenciarul Jherla
"anchetatorilor# li se useseră la diso&iţie un registru şi tuş entru luarea
a!rentelorF e ba&a registrului resecti$ se acordau nu!erele de înregistrare sub
care executau
desfăşura detenţia
acţiunea noii $eniţi' ot
de "de!ascare# (nr'la101
Jherla ca!era
la eta,ul de i&olare
===) era încuiatăunde se
în fiecare
seară de sura$eghetori' Atunci c6nd deţinuţii Alexandru :iticaru onstantin e,a
şi eodor +ocaci au raortat sura$eghetorilor ă!ăioagă -aşcanu şi iRi desre
trata!entul la care erau suuşi aceştia au ră!as indiferenţi iar cei care au raortat
au fost bătuţi crunt de "anchetatori#' Gr!area firească a fost că nici un deţinut nu a
!ai a$ut cura,ul să raorte&e ad!inistraţiei'
Deţinuţilor !altrataţi li se cerea să declare organi&aţiile sub$ersi$e
deo&itele de ar!a!ent şi !uniţie de care a$eau cunoştinţă ersoanele care
deţineau $alută care desfăşurau acţiuni de siona, sau care osedau obiecte aduse
în ti!ul ră&boiului din Gniunea +o$ietică' orţionarii le suneau deţinuţilor că
287

onstantin Aioanei ristian roncotă loc. cit.

131
băteau în nu!ele +ecurităţii şi că a$eau er!isiunea să întrebuinţe&e orice !etodă
entru ca să%i deter!ine să !ărturisească' elor care "!ărturiseau# li se er!itea
un regi! de detenţie !ai o!enos'
Docu!entele de arhi$ă de&$ăluie nu!eroase ca&uri ce $in să exlice cu!
funcţiona !ecanis!ul aşa%&isei "reeducări# şi co!licitatea dintre deţinuţii
torţionari şi ofiţerii de +ecuritate' Gr!ătorul exe!lu este c6t se oate de eloc$ent'

a fost 8n
luatri!ă$ara
în ri!ireanului 1./1for!ată
de echia deţinutul
din-intilă
-asile@eiss P fost
:uşcaşu co!isar 7orărescu
-ichentie de oliţie %
Jrigore 9o!anescu şi =oan +toian' Acţiunea s%a desfăşurat în ca!era .. a
enitenciarului Jherla' Oilnic a fost bătut cu co&i de !ătură $6nă de bou i s%au
arins bucăţi de h6rtie la icioare a fost ţinut în o&iţii chinuitoare a fost forţat să
!ăn6nce !aterii fecale i%au fost stri$ite degetele de la !6ini şi icioare cu un
diso&iti$ secial' 8ntr%o discuţie e care a a$ut%o ulterior cu un alt deţinut @eiss
s%a confesat că entru a scăa de chinuri in$enta în fiecare &i noi organi&aţii
sub$ersi$e sau ersoane care făceau siona,' 8l şi sfătuia e deţinutul Jheorghe
:araschi$ să rocede&e la fel dacă s%ar afla într%o situaţie si!ilară' i nu duă !ult
ti!  la 12 iunie 1./1  a înceut acţiunea de "de!ascare# a lui :araschi$ care
acărora
duratli6nă la 2 august'
se adăugaseră :entru a:oescu
Jheorghe conse!na în scris:ă$ăloaie
şi -asile cele cerute
 de torţionari
a fost 
bătut este
fluierele icioarelor i s%a dat să !ăn6nce foarte sărat fără să i se er!ită să bea
aă nu a fost lăsat să doar!ă şase noţi la r6nd' i ce îi cereau să "!ărturisească#V
Doar că trei sferturi dintre anga,aţii în trerinderii ':'E'='K' Jugeşti erau înscrişi
în "5rgani&aţia de re&istenţă naţională#' :6nă la ur!ă :araschi$ a cedat şi a
se!nat declaraţia cerută' Dret ur!are a fost transferat la +ecuritate entru
"ad6ncirea cercetărilor#' Deţinutul însă i%a declarat sublocotenentului A$ădanei că
cele afir!ate în enitenciar i%au fost s!ulse sub tortură' are a fost reacţia lui
A$ădaneiV K%a bătut 6nă a retractat şi a "confir!at# cele suse în cursul acţiunii
de "de!ascare#'
8n august
torţionari 1./2
retrase' acţiunea
+talin "de!ascărilor#
a !urit a fost1./3
abia în !artie stoatăceea
brusc
ce iar echielecă
însea!nă de
feno!enul "reeducării# rin de!ascare nu oate fi us e sea!a destinderii ce i%a
ur!at' 8n actuala fa&ă a cercetării nu se deţin suficiente date în ba&a cărora să se
oată exlica ade$ăratele !oti$e ale stoării "reeducării# rin folosirea !etode lor
inchi&itoriale' ti! doar că rin rechi&itoriul nr' 2214 din 20 sete!brie 1./4 al
:rocuraturii 7ilitare eritoriale <ucureşti au fost tri!işi în ,udecată 22 deţinuţi
torţionari în frunte cu Eugen \urcanu' 8n sea!a lor se reţinea "uciderea a este 30
de ţinuţi !altratarea şi schingiuirea a este C0 deţinuţi dintre care 100 au ră!as
cu infir!ităţi iar alţii au înnebunit datorită resiunilor sihice şi fi&ice la care au
fost suuşi#'

132
 Ka 10 noie!brie 1./4 ribunalul 7ilitar <ucureşti rin sentinţa nu!ărul
32 i%a conda!nat la !oarte şi confiscarea a$erii e 21 de torţionari în frunte cu
Eugen \urcanu găsiţi $ino$aţi de "cri!ă de teroare în gru şi cri!ă de !oti$e
contra securităţii interne a 9:9#2'
8n esenţă se oate reţine că "reeducarea# rin !etode sihiatrice de
terori&are şi lichidare a ersonalităţii deţinuţilor olitici adică a celor care se
ouneau
!ăsură înscoului
coloniileco!unist alicat
de !uncă la enitenciarele
la înceutul anilor S/0:iteşti Jherlaefectuat
 rogra! şi în !ai
sub!ică
conducerea lui Alexandr icolschi  a deăşit în a!loare şi cru&i!e cri!ele
co!uniste din alte ţări ale Euroei 9ăsăritene' ici unul dintre autorii care s%au
ocuat de studiul acestui "feno!en# nu a reuşit să identifice iniţiatorul real al
rogra!ului de "reeducare#' 8n oinia istoricului britanic Dennis Deletant acest
rogra! are să indice rin natura sa "un !odel so$ietic# g6ndit de <eria sau
conceut de +talin însuşi 2.' ert este că se ba&a e teoriile edagogului Anton
7aRarenRo (1%1.3.) cu ri$ire la trata!entul ce trebuia alicat deţinuţilor de
dret co!un' =nfractorilor li se inocula ideea că sunt ele!ente declasate iar unica
lor sal$are nu utea $eni dec6t rin sri,inul şi gri,a artidului co!unist' ondiţia
reabilitării
reali&a rinera să%i aducăşişi!unca
"reeducare# e alţiîninfractori
colecti$' e dru!ul cinstei
8n 9o!6nia teoria ceea ce se uteas%a
lui 7aRarenRo
alicat "creator# adică rin co!binaţia dintre tortura fi&ică er!anentă şi !etoda
"sălării creierului#'

$Saotorii- de la Canal

:ri!ele iniţiati$e ri$ind construcţia unui canal na$igabil între erna$odă şi

litoralul 7ării egre a$6nd la ba&ă raţiuni ur econo!ice  resecti$ dublarea
căii na$igabile a Dunării  s%au !anifestat încă din secolul al W=W%lea' Dar at6t
înainte c6t şi duă 1.00 dificultăţile ori riscurile !enţinerii ortului liber +ulina au
deter!inat interesul inginerilor ro!6ni şi al autorităţilor de la <ucureşti faţă de o
ase!enea soluţie arhitectonică ceea ce s%a concreti&at într%o serie de studii şi
roiecte ră!ase însă fără o !ateriali&are alabilă' =deea a re$enit în actualitate în
toa!na anului 1.40 atunci c6nd generalul =on Antonescu căuta să e$ite arali&area
traficului flu$ial rin ocuarea Jurilor Dunării de către ar!ata so$ietică' :roiectul
de atunci utea fi reali&abil confor! esti!ărilor făcute de secialişti abia în cinci
ani şi în condiţiile în care artea ro!6nă ur!a să beneficie&e de un sri,in
financiar substanţial din artea Jer!aniei' 8n cele din ur!ă s%a renunţat şi la acest
288
-e&i şi 7ihai :elin, loc.cit.
289

Dennis Deletant ;omnia sub regimul comunist <ucureşti undaţia Acade!ia i$ică 1..C ' .2%.3'

133
roiect întruc6t declanşarea ca!aniei e rontul de Est la care a luat arte şi
ar!ata ro!6nă alături de cea ger!ană înce6nd cu 22 iunie 1.41 a tre&it seranţa
îndretăţită că ericolul so$ietic utea fi îndeărtat'
Ka sf6rşitul anilor S40 conducătorul Gniunii +o$ietice generalisi!ul =' -'
+talin a reactuali&at roiectul construirii unui anal Dunăre%7area eagră în
Dobrogea' =niţiati$a $i&a desigur reali&area unui obiecti$ strategic i!ortant entru
G9++
entru şi!inereurile
anu!e osibilitatea de transort
de fier destinate ţărilorieftin  caleadunărean
din ba&inul !ariti!ă şicare
flu$ială 
cu ti!ul
uteau de$eni deendente industrial rin obţinerea de !aterii ri!e' 8n această
erceţie analul dobrogean rere&enta doar o arte a unui roiect !ai larg de
creare a unui "9uhr răsăritean# eficienţa sa fiind legată de reali&area altui roiect
şi anu!e construirea canalului Dunăre%5der%9hin' A$6ndu%se în $edere că toc!ai
în acea erioadă se deterioraseră relaţiile so$ieto%iugosla$e este foarte osibil ca
+talin să fi ur!ărit rin reali&area canalului Dunăre%7area eagră şi un obiecti$
!ilitar adică osibilitatea de a tri!ite raid flota so$ietică flu$ială în sudul
Dunării' 8n oinia istoricului britanic Dennis Deletant existenţa unor ase!enea
obiecti$e ar fi confir!ate de "hotăr6rea so$ietică de a acorda suort financiar
acestui
ro!6neşti#roiect
2.0 care că
' Desigur altfel nu ar
nu oate fi fost
fi scăat dinasigurat
$edere şialtor
un altlanuri
obiecti$econo!ice
olitic al
acestei construcţii' :rin arestarea celor care se ouneau într%un fel sau altul
regi!ului co!unist şi internarea lor în colonii de !uncă la canal se dădea o
"lo$itură decisi$ă reacţiunii#'
ostul şef de cabinet al lui Jheorghiu%De, :aul +fetcu reroduce în
lucrarea sa !e!orialistică şi c6te$a reflecţii ale liderului co!unist de la <ucureşti
desre i!ortanţa strategică a analului* "A! cre&ut că hotăr6rea ne%a fost i!usă
din considerente aşa%&is strategice dar 6nă la ur!ă nu i%a! utut $edea o astfel de
,ustificare' Duă un ti! a! de$enit con$ins că +talin a ur!ărit cu totul altce$a şi
sunt aroae sigur că dacă ar !ai fi trăit şi analul ar fi fost dat în exloatare ar fi
cerut
de 9o!6niei
$ărsare să renunţe
a Dunării Xdeeagră'
în 7area bună$oie şi nesilită
=nclusi$ de ni!eniYla
a Deltei e !oti$ stă6nirea gurilor
că a$e! de%acu!
2.1
ieşire directă la !are rin analul e care l%a! construit# '
Din acest unct de $edere "!odelul so$ietic# adică exerienţa în
construirea canalului <ielo!ar din anii S30 a ,ucat un rol i!ortant' Ase!ănările
sunt i&bitoare' De ildă +talin dăduse ordinul de a se construi un canal lung de 200
Rilo!etri cu 20 de eclu&e lucrările ur!6nd să se finali&e&e în ti! de 20 de luni
cu înceere din sete!b rie 1.31' Ka acest canal din G9++ au fost uşi să lucre&e
aroxi!ati$ 200 000 % 300 000 de deţinuţi şi "ingineri sabotori#' 7a,oritatea
acestei "forţe de lucru ieftine# o for!au conda!naţii entru "acti$itate
290
Ibidem ' C'
291

-e&i 7agistrala albastră în "Iurnalul naţional Eediţie de colecţie# 2> sete!brie 200/ '3'

134
contrare$oluţionară# dintre care ţăranii $icti!ele colecti$i&ării rere&entau cea
!ai !are arte' Aceştia au lucrat alături de cri!inali de dret co!un'
9esonsabilii cu a&a şi ordinea au fost agenţii J:G şi ai ad!inistraţiei "gulag#%
ului instruiţi să forţe&e rit!ul de !uncă să ur!ărească întrecerile între echie să
organi&e&e str6ngerea şi debarasarea cada$relor deţinuţilor decedaţi şi nu în
ulti!ul r6nd să ali!ente&e er!anent cu noi forţe  adică noi deţinuţi 
coloniile de !uncăeforţată'
de 2/00 ersoane Kaaceasta
lună şi construirea canalului
nu nu!ai so$ietic
datorită rata !ortalităţii
condiţiilor inu!ane de a fost
lucru c6t !ai ales aberantelor nor!e i!use' Deţinuţii trebuiau să concase&e şi să
transorte doi !etri cubi de ă!6nt e &i (nor!ă obligatorie)' 5rdinul lui +talin a
fost executat canalul fiind ter!inat în arilie 1.33' "Dru!ul e aă# care leagă
cele două !ări  <altica şi Albă trece de la +anRt%:etersburg rin Kacul
Kadoga flu$iul +$ir lacul 5!ega oraşul :a$ieneţ canalul <ielo!ar şi se ter!ină
la <ielo!arsR' Kung de 22C Rilo!etri din care 3C Rilo!etri canale artificiale
leg6nd 1.0 Rilo!etri de lacuri şi r6uri re$ă&ute cu 1. eclu&e 4. diguri 1/ bar,e şi
12 batardonuri entru reglarea ni$elului aei' analul <ielo!ar er!ite scurtarea
cu 4000 de Rilo!etri a dru!ului dintre +anRt % :etersburg şi 7area Albă2.2'

ur!ărit:rin construirea
şi un canalului
sco econo!ic dobrogean
i!ediat conducerea
acela "de so$ietică de
a ,efui suli!entar la Hre!lin
9o!6nia de% a
ter!in6nd autorităţile ro!6neşti să achi&iţione&e !asi$ şi la reţuri exorbitante uti%
la,ele folosite în roriile lor lucrări si!ilare e canalul dintre -olga şi Don şi e
reţeaua de canale dintre 7area Albă şi 7area asică#' :entru susţinerea unui
ase!enea unct de $edere se aducea ca argu!ent fatul că utila,ele ro$enite de la
so$ietici şi lătite de statul ro!6n rin !ărfuri care se achi&iţionau de regulă cu $alută
forte şi aur au fost în realitate desco!letate şi lisite de iese de schi!b "si!le
gră!e&i de fier $echi#' At6t roiectul tehnic c6t şi roiectul de execuţie al
canalului dobrogean au fost întoc!ite sub îndru!area directă a secialiştilor so%
$ietici rintre care şi sa$antul geolog ' ' 7uslo$' :ri!ele şantiere ale canalului
au fost inaugurate
lucrărilor s%a aelatcu anga,aţi
din linci$ili şi !ilitari
la deţinuţi' dar entru
:roiectul a selansat
a fost intensifica rit!ul
la iniţiati$a
onsiliului de A,utor Econo!ic 9eciroc (AE9) fiind arobat rin Notăr6rea
<iroului :olitic al  al :79 şi Ju$ernului la 2/ !ai 1.4.' 8n ciuda eforturilor
deuse de autorităţile ro!6neşti recu! şi a concentrării de forţă de !uncă 
entru construirea canalului au fost organi&ate  lagăre oulate cu 40 000 de de
ţinuţi olitici alături de alţi 20 000 de "lucrători $oluntari#  lucrările nu au utut
resecta nici e dearte rit!ul i!us de grafic fat entru care s%a hotăr6t nu!ai
duă doi ani încetarea oricăror acti$ităţi în do!eniu' +tenogra!a şedinţei  al
2.2
-e&i e larg E$a \uţui Prima mare nebunie criminală a lui #talinK Canalul Bielomar  în "7aga&in istoric#
s'n' !artie 1..> ' 1.%20'

13/
:79 din 21 iulie 1./3 recu! şi Notăr6rea onsiliului de 7iniştri al 9:9
rere&intă docu!ente rin care se recunoaşte de către autorităţile regi!ului
co!unist de la <ucureşti eşecul de roorţii înregistrat în legătură cu roiectul
econo!ic al analului Dunăre%7area eagră' :arcurg6nd aceste docu!ente
istoricul şi ublicistul 7ircea +uciu a atras e bună dretate atenţia că trei fate
ră!6n incontestabile fiecare cu o se!nificaţie aarte şi anu!e* "1) hotăr6rea de
închidere
Alexandrua7oghioroş
şantierului ca
analului Dunăre%7area
Xa!6nareY) a sur$enit laeagră (eufe!istic
atru luni şi ce$a dese!nată de
duă !oartea
lui +talin (/ !artie 1./3)F 2) fali!entul stri$itoarei in$estiţii a fost roagandistic
deghi&at sub for!a reocuării artidului entru satisfacerea ne$oilor !ateriale ale
oa!enilor !unciiF altfel sus acest $eritabil de&astru econo!ic a de$enit este
noate o a,ustare a oliticii econo!ice usă chiurile în slu,ba ridicării continue a
condiţiilor de !uncă şi $iaţă ale întregului oorF 3) entru a nu se da aă la !oară
duş!anului de clasă  de fat entru a nu%şi recunoaşte eşecul în faţa celor e
care retindea că îi rere&intă  artidul co!unist a acţionat ca de obicei duă
regula celui !ai strict secret intern' ără tobă (cu! tot 7oghiroş da indicaţia)# 2.3'
7ai !ult robabil că astfel de ,ustificări nefiind îndea,uns conducerea artidului
s%a arătatrin
anchete extre!
carede
să iritată şi a ordonat
se deiste&e 7inisterului
"$ino$aţii#' de =nterne
:rin ur!are efectuarea
înscenarea unei
aşa%&iselor
rocese ale sabotorilor de la anal a constituit o altă agină neagră din istoria
+ecurităţii o instituţie î!insă la rele de către e!inenţa cenuşie a artidului'
Gr!6nd indicaţiile lui Jheorghiu%De, care dorea astfel să iasă cu faţa curată
din această acţiune !egalo!anică de cea !ai ură insiraţie stalinistă ce înghiţise
// !iliarde de lei şi !ii de $ieţi o!eneşti Alexandru Drăghici sri,init de colone%
lul icolae Doicaru şef la acea dată al Direcţiei 9egionale de +ecuritate
onstanţa a înscenat "rocesele sabotorilor# (1./2%1./3)'
9egi!ul inu!an şi fixarea unor nor!e de !uncă i!osibil de reali&at chiar
de către ersoane $alide au făcut ca lucrările să nu oată fi executate la ter!enele
fixate'
la Ade$ăratele
înceutul cau&e
anilor S/0 alefost
n%au eşecului
făcuteconstruirii
niciodatăcanalului na$igabil
ublice în ti!ul dobrogean
regi!ului de
co!unist din 9o!6nia' Din cercetarea docu!entelor ăstrate în Arhi$a fostei
+ecurităţi rincialele cau&e ale nereuşitei au constat în* declanşarea organi&ării de
şantier cu !ult înainte de finali&area roiectului ceea ce a dus la eforturi
considerabile în a!ena,ări inutileF roiectul tehnic de execuţie în raort cu
roiectul tehnic general a!lificase cu /0] $olu!ul total al lucrărilor şi al
construcţiilorF studiile geologilor so$ietici reali&ate anterior e traseul $iitorului
canal na$igabil erau aroxi!ati$e şi;sau eronateF utila,ul i!ortat din G9++ şi

2.3
7ircea +uciu $%9K Eşecul de propor3ii al stalinismului economic din ;omnia  în "otidianul# !arţi 1C
noie!brie 1.. ' 1>'

13>
alte ţări socialiste nu a funcţionat la ara!etrii scontaţi 2.4' Deşi a cunoscut foarte
bine aceste cau&e reale Alexandru Drăghici a stabilit confor! indicaţiilor că de
$ină au fost sabota,ele' 8n consecinţă şi uluitor a cerut întrerinderea de noi
cercetări din artea organelor de securitate care să de&$ăluie "!6inile cri!inale#'
+%a constituit o co!isie condusă de !aiorul 7axi!ilian -ardan şeful
+er$iciului de contrasabota, entru canal' 9e&ultatul anchetei a fost c6t se oate de
clar*
slabănu era $orba
regătire de sabota,acifactorilor
rofesională de cau&ededeconducere)'
altă natură (organi&atorică de roiecte
Alexandru Drăghici furios
a calificat co!isia de anchetă ca "duş!ănoasă# a disus trecerea în re&er$ă a
!aiorului -ardan rearestarea celor anchetaţi  care fuseseră cercetaţi în stare de
arest dar eliberaţi în ur!a conclu&iilor o!isiei  şi tri!iterea lor în ,udecată sub
acu&aţia de sabota,'
8ntr%o şedinţă la care au articiat !inistrul ad,unct Jheorghe :intilie secre%
tarii generali icolschi şi 7a&uru şefii de direcţii 7işu Dulgheru Jogu :oescu
şi arabetian recu! şi =osif hişine$schi Alexandru Drăghici a ordonat
organi&area unui roces cer6nd exres ca întreaga acţiune să se încheie în trei
sătă!6ni' +e stabiliseră totodată $ino$aţii caetele de acu&are şi conda!nările'
u
7işueste de !irareşeful
Dulgheru că noua co!isie
Direcţiei de anchetă
Anchete nu s%a condusă de colonelul
sfiit să alice deti!ul
bătaia în securitate
interogatoriilor a!eninţarea cu !oartea drogarea ersoanelor anchetate
suunerea la interogatorii nonsto ceea ce a dus la eui&area lor fi&ică în
condiţiile în care li se refu&a hrana' Gnul dintre anchetat ori icolae Du!itre scu
recunoştea că "regătirea celor arestaţi în $ederea rocesului s%a făcut în arte de
către anchetatori iar în final de către Dulgheru 7a&uru şi consilierul so$ietic#2./'
8n ur!a rocesului inculaţii au fost găsiţi $ino$aţi de sabota, şi conda!naţi
la !oarte* Du!itru ichita icolae -asilescu şi Aurel 9o&ei' Alţi şate inculaţi
au fost conda!naţi la închisoare e $iaţă sau e diferite ter!ene' Duă doi ani de
te!niţă aceştia din ur!ă au fost graţiaţi şi reuşi în dreturi'

a$ut şiEşecul construcţiei

o i!ortantă analului
consecinţă Dunăre%7area
în lan eagră
olitic' Kiderul din anii
co!unist de la1.4.%1./3
<ucureşti a
Jheorghe Jheorghiu%De, alături de alte ersona,e din conducerea statului ro!6n
au reali&at  este ade$ărat duă !oartea lui +talin  că "sri,inul frăţesc# al
Gniunii +o$ietice ro$oacă agube serioase 9o!6niei şi interesului naţional ceea
ce a deter!inat ulterior ba&a ideologică a !utaţiilor în relaţiile dintre <ucureşti şi
7osco$a' +ecuritatea la r6ndul ei chiar dacă în ri!a fa&ă a anchetat cu
obiecti$itate şi a stabilit cau&ele reale ale eşecului rin fatul că în a doua fa&ă a
cedat  ofiţerii anchetatori lăs6ndu%se cu rea !ultă uşurinţă şi din oortunis!
2.4
-e&i e larg şi onstanti n hera!idoglu ;egimul de muncă la Canalul 8unăre47area 5eagră $% în
"Arhi$ele otalitaris!ului# nr'4;1../ ' ..%10'
2./
onstantin Aioanei ristian roncotă 'r*ipelagul ororii în "7aga&in istoric# (===) !ai ' 40'

13C
atraşi în acţiuni brutale şi în falsificarea robelor  nu a do$edit altce$a dec6t că
este o instituţie docilă a cărei !enire nu utea fi alta dec6t să execute ordinele
iraţionale ale conducerii artidului'
:e de altă arte rocesele ordonate de conducerea co!unistă în legătură cu
analul Dunăre%7area eagră rere&intă % duă cu! ,ust arecia istoricul lorian
<anu* "o ilustrare eloc$entă a !odului în care un regi! totalitar se ser$eşte de
aaratul de lareresiune
rin aelul (+ecuritatea)
unul din !iturile şi de
frec$ent roagandă
folosite în acestenru
sco*a%şi ca!ufla
!itul erorile al
consiraţiei
2.>
duş!anului $eşnic la 6ndă# '

"ractici ;asciste- +n munca de securitate

5 dată a,unse în coloniile de !uncă sau în alte locuri de detenţie ersoanele

erau suuse rocesului "reeducării rin !uncă#' e !etode se foloseau află! din
9echi&itoriul nr' C;2C februarie 1./4 întoc!it de :rocuratura 7ilitară entru
unităţile 7A=*
"ără nici o ,ustificare !ulţi deţinuţi au fost bătuţi cu ranga de fier ca&!aua
loata cra$aşa unii dintre ei !urind în ur!a trau!atis!elor iar alţii ră!6n6nd
schilo&i entru toată $iaţa* asasinarea rin î!uşcareF inter&icerea trata!entului
!edical deţinuţilor bolna$i şi scoaterea lor la !uncă în !od forţat contrar
rescriţiilor !edicale fat ce a dus la !oartea unoraF introducerea deţinuţilor în
carcere descoerite iarna î!brăcaţi su!ar sau chiar în ielea goalăF obligarea
deţinuţilor de a intra în aă 6nă la br6u în anoti!urile friguroase ca să taie stuf
şi aurăF alergarea deţinuţilor de către sura$eghetori călare şi călcarea lor în
coitele cailorF scoaterea deţinuţilor la lucru de&brăcaţi în ti! de iarnă e digul în
construcţie şi edesirea unora de a sta 6nă la br6u în aa îngheţatăF legarea unor
deţinuţi de !6ini şi ţinerea lorU în ielea goală $ara &iua şi noatea entru a fi
!uşcaţi de ţ6nţariF rofanarea cada$relor deţinuţilorF îngroarea unor deţinuţi de
$ii#2.C'
+ă $ede! cine erau aceşti actori adică torţionarii din coloniile de !uncă
care din ordinele sueriorilor dar şi din rorie iniţiati$ă alicau deţinuţilor
trata!entul !ai sus%!enţionat' eful organelor de securitate cu sarcini seciale la
şantierele analului a fost colonel Albon' Ka colonia +alcia locotenenţii :oa =on
:a$el =oan 7anciulea :etre sublocotenentul =linca udor lutonierii <o,oacă
2.>
lorin <anu ;adiogra"ia unei misti"icăriK Procesul sabotorilor de la Canal, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie
coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira
<ucureşti 2004 ' 140'

297

Arh' +9= fond ?d# dosar nr' 10 44 $ol'2 f'/%>'

13
Aurel <uco$eanu Jheorghe şi +cricaru -asile sunt nu!ele cel !ai frec$ent
înt6lnite în docu!entele de anchetă' Kor li se adaugă nu!ele locotenentului%!a,or
<orcea Ki$iu de la colonia aul 7idia şi ale altor &eci de brigadieri torţionari din
celelalte colonii' Docu!entele consultate a!intesc alături de colonelul Albon şi e
colonelul os!ici directori ai entrului de coordonare a coloniilor de !uncă cu
sediul la onstanţa "care î!reună cu a,utoarele lor au er!is şi culti$at atitudinile
de !enţinerecare
co!andanţii a discilinei
au er!isrin
şi aubătaie sau î!uşcare
racticat şi nu au
astfel de lucruri# 2. tras la răsundere e
'
Desre colonelul Albon colonelul (r) <ădică =lie îşi a!intea* "Acest Albon
a fost conda!nat entru unele cri!e de ră&boi' 8nainte de 1.44 el şi%a însuşit de la
e$rei o serie de bunuri şi !ai t6r&iu a a,uns anchetat la +ecuritate dar i s%a dat
dru!ul şi a fost aoi nu!it co!andant la o colonie de !uncă unde şi%a făcut de
ca* bătea şi schingiuia oa!enii#2..'
8ntruc6t co!entariile ar utea fi bănuite de subiecti$is! ne $o! !ărgini în
continuare a sicui alte c6te$a frag!ente din declaraţiile !artorilor ce reflectă
atrocităţile roduse în coloniile de !uncă asura ersoanelor internate' 7edicul
deţinut 9i&escu icolae a făcut ur!ătoarea declaraţie* "-enea în infir!erie
locotenentul
băt6ndu%i cu :oa şi întreba
ce a$ea e fiecare
la înde!6nă bolna$ ce
cu al!ele cu are şi atunci
u!nii îi scotea ecutoţi
cu icioarele afară
ci&!ele
cu co&ile de !ătură etc' Aroae întotdeauna locotenentul :oa $enea în stare de
ebrietate' Aceşti bolna$i nu uteau efectua nici o !uncă fi&ică şi ei făceau arte
din inaţii care trebuiau e$acuaţi' Este de re!arcat fatul că deţinuţii blona$i erau
scoşi afară e &ăadă de&brăcaţi desculţi cu ce aucau să se î!brace în fugăU
A! $ă&ut ersonal un deţinut adus de la <ăndoiu la +alcia fără nas şi urechi' 7i%a
sus că a fost introdus în carceră de către locotenentul :oa chiar un !ort e
considerentul că at6t c6t a trăit nu a stat în carceră# 300'
Deţinutul icolae =on declara la 1C !ai 1./> în faţa ribunalului 9egiunii a ==%
a 7ilitare* "Deţinutul Ene era bolna$ de ulcer şi nu a ieşit la !uncă' Acest deţinut
eraun
cu l6ngă atulşi!eu'
cio!ag duă8ncedor!itor a intratcălocotenentul%!a,or
Ene a raortat nu a ieşit la !uncă<orcea Ki$iu
deoarece eraînar!at
bolna$
de ulcer i%a dat !ai !ulte lo$ituri cu cio!agul' Din greşeală <orcea !%a lo$it şi
e !ine cu cio!agul în genunchiul st6ng şi nu a! utut une iciorul în ă!6nt
două sătă!6ni' u aceeaşi forţă l%a lo$it şi e Ene# 301' Deţinutul Keo$eanu -asile
declara la 14 !ai 1./3 în faţa organelor de cercetare ale :rocuraturii* "8n &iua de C
ianuarie 1./3 a! fost de faţă c6nd subofiţerul <uco$eanu Jheorghe a tr6ntit din
$agon e deţinutul iufu ' =oan care a$ea $6rsta de /0 ani Lşi era bolna$  n.n'M,
298
=de! $ol'3 f'>3'
299
=bide! f'.4'
300
Koc' cit' dosar nr' 22 ..0 $ol'2 f' 11'
301

Koc' cit' dosar nr' 2>>C;1./. $ol'2 f' 2C1'

13.
lo$indu%l cu caul de o bară de fier' Duă ,u!ătate de oră iufu a decedat în
dor!itor#302'
7etodele folosite de brigadierul 5laru onstantin sunt arătate în declaraţia
lui 9i&escu icolae* "Deţinuţii la $i&ita !edicală !i se l6ngeau că au fost bătuţi
de 5laru şi într%ade$ăr re&entau echi!o&e' A! $ă&ut e 5laru cu! făcea instruc%
ţie cu deţinuţii noatea rin colonie scul6ndu%i e !oti$ul că $isase ur6t' 8ntr%o &i
!i%a
<altag$enit un deţinut
oader ro! cu nasul
l%a! ad!onestat rut'în:ersonal
chiar şi cu
faţa celor oficiantul
bătuţi de el sanitar sergentul
iar a doua &i
di!ineaţa !%a raortat sublocotenentului Du!a şi lutonierului <o,oacă' +eara
î!reună cu Keo$eanu a! fost băgaţi la carceră unde a! stat 2 &ile şi 3 noţi# 303'
Deţinutul Oi!baco$ =aco$ declara şi el la 14 !ai 1./3* "8n seara &ilei de 14
ianuarie 1./3 a! $ă&ut cu! brigadierul 6rcu icolae î!reună cu deţinutul
brigadier Hiss au !ers la enitenciar unde au bătut cu un cio!ag e toţi deţinuţii
de acolo în secial e deţinutul +chQart& =osif e care l%au luat în gra,d unde l%au
electrocutat entru a%şi satisface anu!ite lăceri' Duă două &ile +chQart& a !urit
în ur!a acestor !altratări#304' A!ănunte desre !etodele folosite de locotenentul
7anciulea găsi! în declaraţia aceluiaşi deţinut !edic 9i&escu icolae* "8ntr%o
di!ineaţă din dece!brie
decedat' au&a !orţii 1./2 au fost bătuţi
trau!atis!e doi deţinuţi
ro$ocate în ur!a
de coruri căreia aceştia
contondente e totau
corul' :e aceşti !orţi îi are e suflet locotenentul 7anciuleaU ot în luna
dece!brie 1./2 a! fost tri!is la +ecţia +tr6!ba să selecţione& bolna$i' u a!
luat toţi bolna$ii ci doar e cei !ai gra$i în nu!ăr de 32 şi i%a! adus la +alcia
entru a%i e$acua' 6nd i%a $ă&ut locotenentul 7anciulea a înceut să strige că
aceştia nu sunt bolna$i şi a înceut să facă instrucţie cu ei e loaie şi noroi
(culcări rueri de r6nduri alergări etc') de la orele 11 di!ineaţa 6nă seara'
7enţione& că toţi bolna$ii erau bătr6ni şi inaţi de !uncă# 30/' +e are că
!a,oritatea deţinuţilor internaţi în coloniile de !uncă erau inaţi din unct de
$edere fi&ic fat ce do$edeşte că unicul sco al internării era exter!inarea lor'
7edicul
toţi deţinut
inaţii cărora9i&escu icolae
nu li s%a reci&a*
făcut nici "Au!edicală
o $i&ită sosit din înainte
:enitenciarul
de a fi aransebeş
tri!işi la
+alcia' :ersonal !edicul Nusaru i%a întrebat dacă au fost $i&itaţi de $reun !edic
înainte de a fi tri!işi la +alcia şi ei au răsuns negati$#30>'
Gn raort al organelor de +ecuritate elaborat în anul 1.> !enţiona că
"fatele deosebit de gra$e etrecute în coloniile de !uncă din Dobrogea nu au
constituit un ca& i&olat# atrocităţi de roorţii ase!ănătoare a$6nd loc "în aceeaşi

302
Koc' cit' dosaar nr' 22 ..0 $ol'2 f' 21'
303
=bide! f'12'
304
=bide! f'1/'
305
=bide! f'12'
306

=bide! f'13'

140
erioadă recu! şi ulterior în coloniile de !uncă de la 8ţcani şi <ica&#30C' Din
ăcate acest docu!ent nu ne oferă şi alte detalii' 5ricu! el ne sugerea&ă că trata%
!entul alicat la +alcia aul 7idia erna$odă :oarta Albă ătarca a fost
extins şi în alte colonii şi locuri de !uncă forţată'
Desre cei decedaţi în coloniile de !uncă datorită trata!entului inu!an
alicat docu!entele oficiale ne oferă ur!ătoarele cifre* "colonia +alcia  doar în
erioada iunie 1./2%ianuarie
>3 de deţinuţi iar la colonia 1./3  deciar într%un
erna$odă răsti!
fi decedat dedeţinuţi#
C0 de C luni ar fi decedat
30
' Gn
docu!ent statistic întoc!it în anul 1.>C de +er$iciul Disecerat al 7inisterului de
=nterne ne oferă cifra de >/> decese înregistrate în toate coloniile de !uncă 30.'
Desigur şi în acest ca& cifrele ot fi reţinute cu re&er$ă întruc6t autorităţile nu
a$eau interesul să de&$ăluie ade$ărata realitate' :entru a utea deduce a!loarea
feno!enului !ortalităţii în coloniile de !uncă conse!nă! unele "a!ănunte#
strecurate rintre r6nduri în declaraţiile celor i!licaţi' Astfel colonelul (r) <ădică
=lie declara* "8!i aduc !inte că la coloniile de e anal au fost î!uşcaţi unii deţi%
nuţi datorită fatului că ar fi încercat să e$ade&e ba ce$a !ai !ult e/ista o !n4
trecere !ntre comandan3i care să dea mai multe e/emple Lsubl' n'M entru a încetini
310
de&ertările care erau destul
7e!orialistul Jeorgede76r&aca
nu!eroase# '
fost deţinut olitic ne oferă şi alte detalii
desre o ase!enea ractică ce luase de,a roorţii la colonia de !uncă :oarta
Albă* "5staşii care organi&au şi făceau a&a noastră erau educaţi în sensul
duş!ăniei er!anente î!otri$a deţinuţilor olitici li se cerea să fie $igilenţi să
nu se încerce $reo e$adare' Această educaţie dusă la extre!is a creat şi excese
!erg6nd 6nă la e$adări i!aginare fie regi&ate de c6te un gradat care che!a un
deţinut la el în afara &onei şi soldatul îl î!uşca fără so!aţie şi ulti!ul ri!ea 1/
&ile er!isie entru îndelinirea datoriei şi $igilenţei' Dorinţa soldaţilor de a ri!i
liber entru uciderea cu re!editare dar cu acoerire înceuse să ia roorţii iar
$iaţa noastră nu !ai a$ea nici o $aloareF la cea !ai !ică cliă de neatenţie era at6t
311

de reţuită
un alt asa,cădinselucrarea
e$alua nu!ai la 1/!e!orialist
sa acelaşi &ile er!isieseentru cel care
destăinuie* "A!ţi%ofost
lua#!artor
' 8ntr%
la
scene de un dra!atis! ne!aiînt6lnit* c6nd lucra! la descărcat $agoanele line cu
ă!6nt entru talu&area !alurilor băieţii care erau î!inşi de !iliţieni
(sura$eghetorii cu roducţia) să se urce în $agoane să cureţe ă!6ntul liit de
latfor!ă şi în o&iţii ericuloase de $agon înclinat şi basculat care din defecţiuni
tehnice se închideau re$enind în o&iţie nor!ală ori&ontală şi rindeau în la!a lor
ucigătoare truuri tinere din care cădeau ărţi de oa!eni în afara $agonului e
307
Koc' cit' dosar nr' 10 44 $ol'2 f'3
308
Koc' cit Disecerat;1./3'
309
=bide! 1.>C.
310
Koc' cit dosar nr' 10 44 $ol'3 f'>>'
311

Jeorge 76r&anca Patru ani am "ostO Jbandit# '141'

141
talu& iar alte ărţi ră!ase tăiate în $agonul închis' Gn singur roces%$erbal în care
se scria cu !ultă uşurinţă accident ine$itabil de !uncă şi nu!ărul de tineri ucişi se
scădea din efecti$ ca nişte efecte u&ate# 312' Gn alt deţinut olitic +andu 7anea
sunea că cei dintre ei care trebuiau reduşi la &ero "erau î!uşcaţi aoi aşe&aţi
între s6r!e duă care ur!a un roces%$erbal de scădere din efecti$ entru
tentati$ă de e$adare#313'

9i&escuKeo$eanu
icolae-asile
declaracellace10îndelinise funcţia
iunie 1./3 de sanitar
în faţa e l6ngă
organelor !edicul
de rocuratură*
"8nce6nd din dece!brie 1./2 mortalitatea a luat propor3ii mari Lsubl' n'M în
cadrul coloniei +alcia' au&ele !orţii au fost* tri!iterea în colonie unde se resta o
!uncă rea grea a unor deţinuţi inaţiF bătaia care atinsese roorţii !ari# 314'
olonelul (r) <ădică =lie îşi !ai a!intea şi el* "UKa Direcţia Jenerală a
:enitenciarelor $eneau sesi&ări desre !oartea unor contrare$oluţionari care
!ureau în enitenciare şi colonii de !uncă şi din diso&iţia conducerii 7A= !ultă
$re!e decesele nu au "ost anun3ate la #"atul Popular Lsubl' n'M' 6nd :rocuratura
a au&it desre aceste lucruri che!6nd să se intre în legalitate s%au făcut
înregistrări în noi registre de stare ci$ilă entru a se utea înregistra oarecu!
31/
decesele# '
Docu!Qentele de arhi$ă atestă că în coloniile de !uncă de la anal
rocentul de !ortalitate era între 1 şi 4] iar la aul 7idia acesta a fost în
erioada noie!brie 1./2%februarie 1./3 de 1C]31>'
Afi!aţiile !e!orialiştilor care au suortat e iela lor acest trata!ent din
coloniile de !uncă de la anal sunt confir!ate şi de fostul general de securitate
icolae :leşiţă' El dă $ina e icolae Diocaru în acel ti! şeful 9egionalei de
+ecuritate onstanţa care rin !ăsurile luate a rere&entat ractic un ade$ărat
"luton de execuţie# şi că din ordinul lui securiştii îi î!uşcau e deţinuţi "ca e
nişte ieuri#31C'
ercetate cu atenţie aceste declaraţii ne de&$ăluie unele asecte interesante'
Astfel dacăîneste
internaţilor să coroboră!
coloniile fie şi de
şi în locurile cifra oficială
!uncă de 2/ C3/
obligatorii e c6t rere&intă
!oti$e ce intrau nu!ărul
în
co!etenţa organelor de +ecuritate la care ar !ai trebui adăugată cifra de 20 000
c6t rere&intă nu!ărul ersoanelor eliberate la iniţiati$a !inistrului de =nterne
:a$el tefan întruc6t nu a$eau for!e legale de internare dar şi o cifră de ordinul
!iilor ce rere&intă recidi$iştii de dret co!un  cu exresii de genul
312
Ibidem, 1/2'
313
Ibidem, 1/3'
314
Arh' +9= fond ?d# dosr nr'22 ..0 $ol'2 f'12'
315
Koc' cit dosar nr' 10 44 $ol'3 f'>>'
316
-e&i 7onica Jrigore 5ana =onel Colonia de muncă "or3ată Capul 7idiaK punct treminus al Canalului
su"erun3ei, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea
Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' .C'
317

@c*ii şi urec*ile poporului.., ' 120'

142
"!ortalitatea a luat roorţii !ari# sau "decese nu!eroase# "decese neînregistrate
la +fatul :oular# etc' în chi firesc se cu$ine răsuns la întrebările* c6t a fost în
realitate onderea !ortalităţiiV +e oate co!ara cu cifra de 2/00 ersoane e
lună adică cu rata !ortalităţii înregistrată la coloniile de deţinuţi olitici de la
canalul so$ietic <ielo!ar din G9++V Dacă este să a$e! în $edere că cerberii
co!unis!ului ro!6nesc au căutat să i!ite întoc!ai "!odelul so$ietic# atunci a!
fi tentaţila la
calcul ri!a $edere
înde!6nă să răsunde!
socotind 4> de luni afir!ati$'
c6t a duratDacă este sălaface!
construcţia însăDunăre%
analul un
7area eagră cu 2/00 rata !ortalităţii în G9++ a,unge! la o cifră de
aroxi!ati$ 11/ 000 de ersoane ceea ce deăşeşte ractic dacă nu cu!$a este
chiar dublu faţă de cifra celor internaţi (aroxi!ati$ >0 000)' +ingura conclu&ie ce
se i!une este că în ciuda condiţiilor inu!ane şi a co!orta!entului excesi$ de
brutal din artea lucrătorilor 7A= în coloniile de !uncă din 9o!6nia rata
!ortalităţii a fost !ult !ai !ică dec6t în G9++' :robabil condiţiile cli!aterice !ai
bl6nde în ţinutul dobrogean faţă de regiunea dintre 7area <altică şi 7area Albă ar
fi o exlicaţie'
-a trebui să recunoaşte! că în fa&a actuală a cercetărilor sunte! încă
dearte
5ricu!de aflarea
cifra realăcifrei reale a celor
a !ortalităţii decedaţi
nu oate în coloniile
fi cea de !uncă
reconstituită oficial din 9o!6nia'
în 1.>C (>/>
ersoane) ci !ult !ai !are' e ba&ă! această afir!aţie e fatul că o a!lă
in$estigaţie asura dosarelor celor internaţi în enitenciare şi colonii de !uncă (în
erioada 1.4%1.>4) întrerinsă de organele de +ecuritate în anul 1.>C ne
de&$ăluie că "entru un nu!ăr de 1304 deţinuţi decedaţi nu s%au întoc!it acte
decesele nefiind înregistrate în nici o e$idenţă nici la onsiliile oulare#31'
Există de ase!enea nu!eroase o!isiuni şi neconcordanţe între e$idenţe şi
docu!entele de arhi$ă ceea ce îngreunea&ă eforturile de cercetare entru stabilirea
ade$ărului' Gn exe!lu eloc$ent îl constituie ca&ul doctorului onstantin Argeto%
ianu' 8n e$idenţele +ecurităţii figurea&ă arestat la > !ai 1./0 e !oti$ că "a fost
de!nitar
1./1 al internat
a fost regi!uluieburghe&o%!oşieresc# şi căcolonie
ti! de 24 de luni într%o "în ba&a
dedeci&iei
!uncă#'7A=Duănr'exirarea
334 din
ter!enului consider6ndu%se robabil că nu a fost suficient de bine "reeducat# deşi
era în $6rstă de 2 de ani rin deci&ia 7A= nr' //0;1./3 i s%a !a,orat la >0 de luni
internarea în colonie de !uncă' :edeasa ur!a să exire la 1 august 1./ însă
conda!natul a decedat la > februarie 1.//' Din docu!entele aflate în dosarul de
internare lisesc toc!ai iesele de ba&ă* !andatul de arestare diso&iţia ri$ind
locul de detenţie şi certificatul de deces31.' Desre locul internării şi data decesului
află! dintr%un alt docu!ent întoc!it în 1.> de organele de +ecuritate' Este $orba
de un tabel ce curindea nu!ele a /2 de foşti lideri olitici şi ersonalităţi ale $ieţii
318
Arh +9= dosar neînregistrat Disecerat;1.>C'
319

Koc' cit fond ?#dosar nr' 10 4CC $ol'2'

143
culturale ro!6neşti ce au fost internaţi în enitenciarul +ighet şi au decedat în
inter$alul 1./0% 1.//' Ka o&iţia /1 aare inserat nu!ele lui onstantin
Argetoianu unde se conse!nea&ă doar data decesului nu însă şi nu!ărul actului
de deces320'
8n aceeaşi situaţie se aflau şi alte 2/ de ersoane trecute în acest tabel' Deci
la aroae ,u!ătate din nu!ărul deţinuţilor olitici internaţi la +ighet şi decedaţi
ca ur!are
deces' a condiţiilor
Acest inu!ane la clar
asect de!onstrea&ă carecă
au factorii
fost suuşi nu li s%au întoc!it
de răsundere acte dede
din 7inisterul
=nterne şi din conducerea :79 nu au dorit să se cunoască cifra reală a celor
decedaţi în enitenciare şi colonii de !uncă şi au acţionat re!editat în acest sens'
Anchetele ce s%au făcut ulterior entru deistarea celor decedaţi în ti!ul detenţiei
nu au !ers 6nă la caăt' +e lo$eau totdeauna de interesele înalţilor de!nitari ai
regi!ului co!unist' hiar şi atunci c6nd Iustiţia se ărea că şi%ar fi sus ulti!ul
cu$6nt intrau în funcţiune inter$enţiile celor din conducerea 7A= care ractic
anulau efectele actului ,ustiţiar'
Astfel ancheta făcută de organele de rocuratură între anii 1./3%1.// s%a
finali&at rin tri!iterea în ,udecată a ersoanelor $ino$ate' :rin sentinţa generală
nr'
rin102 din 10
Deci&ia nr'iunie
10 1.// a ribunalului
din 10 7ilitara entru
dece!brie 1.// truele+ure!
ribunalului 7A= confir!ată
olegiul
7ilitar au fost conda!nate 32 de ersoane din care 21 din r6ndul ofiţerilor şi
subofiţerilor din 7inisterul Afacerilor =nterne şi 11 deţinuţi brigadieri la edese
ri$ati$e de libertate $ariind între / ani închisoare şi !uncă silnică e $iaţă' Dar
la inter$enţia lui Alexandru Drăghici s%au elaborat decretele nr' 403 din 22 august
1.// şi 44 din 1 octo!brie 1./C rin care aceşti ofiţeri şi subofiţeri conda!naţi
în 1.// au fost graţiaţi' 7ai !ult din ordinul !inistrului ad,unct general%
locotenent Jheorghe :intilie li s%au acordat salariile e trei luni şi au fost tri!işi
entru o lună la casele de odihnă ale 7A= duă care au fost reîncadraţi în toate
dreturile lor ca lucrători în 7inisterul Afacerilor =nterne recunosc6ndu%li%se şi
321

$echi!ea neîntrerută
7oti$ele entru încare
!uncă '
Alexandru Drăghici şi Jheorghe :intilie au inter$enit
entru eliberarea torţionarilor de la coloniile de !uncă nu sunt greu de intuit'
5fiţerii şi subofiţerii găsiţi $ino$aţi nu erau dec6t "eştii cei !ici# uneltele
!ărunte care useseră în alicare ordinele sueriorilor adică ale celor din
conducerea artidului şi a 7inisterului Afacerilor =nterne' Doreau să le cu!ere în
acest fel tăcerea lucru e care l%au şi reuşit dar nu definiti$' u oca&ia anchetei din
anii 1.>C%1.> au ieşit la i$eală unele asecte trecute 6nă atunci sub tăcere' ostul
!inistru de =nterne :a$el tefan declara* "UEra un lucru re$oltător se înt6!lau
lucruri care ur şi si!lu te uluiauU Deţinuţii erau bătuţi în aşa hal înc6t ierdeau
320
Koc' cit fond ?d# dosar nr' C0/ $ol' f' 34'
321

Koc cit dosar nr'10 44 $ol'2 f' >%C'

144
carnea de e eiU 5a!enii erau terori&aţi şi nu educaţiU Acestea erau bătăi
barbare banditis!eU 7ulţi dintre deţinuţi şi%au ierdut $iaţa !e!oria sau au
de$enit schilo&iU 'ceasta a "ost o linie, de a aresta şi sc*ingiui "ără să e/iste
vreo !nvinuire Lsubl'n'M' A fost întrebat +telian iţescu care era !inistrul Iustiţiei
de ce se ad!ite aşa ce$a şi a răsuns că erau alţii !ai !ari dec6t el# 322'
ot :a$el tefan îşi !ai a!intea că atunci c6nd a anali&at situaţia la
conducerea suerioară
condiţiilor celor deînartid
internaţi coloniiunde a rous
de !uncă unele !ăsuriarde
şi enitenciare î!bunătăţire
fi ri!it a
ur!ătorul
răsuns din artea lui onstantin Doncea şi Jheorghe Aostol* "Gnde te tre&eşti
du!neata[ 8n ti!ul ră&boiului oa!enii so$ietici trăiau în bordeie sub ă!6nt#323'
Deci !odelul so$ietic era deter!inant' olonelul <ădică =lie îşi a!intea şi el*
"Dacă se regătea !asa !ai bună entru deţinuţi to$' :intilie era infor!at şi
trăgea la răsundere co!andantul enitenciarului sau coloniei de !uncă
sun6ndu%i că dacă dă !6ncare !ai bună la deţinuţi acti&ea&ă cu duş!anul de
clasă#324' u! reuşea :intilie să fie at6t de bine infor!at ne sune tot colonelul
<ădică =lie* ":intilie a$ea un ser$iciu ersonal nu!it +er$iciul D care%l infor!a cu
tot ce se înt6!lă în enitenciare şi colonii' tia şi c6nd un ofiţer sau subofiţer bea
32/
o!etodelor
ţuică# 'de+ereeducare'
are că acest
6nd+er$iciu D coordona
colonelul  aînfăcut
<ădică =lie !odinsecţie
secret laalicarea
!ai !ulte
enitenciare şi colonii de !uncă a constatat i!licarea +er$iciului D în
ro$ocarea bătăilor şi schingiuirii deţinuţilor' Dar iată ce s%a înt6!lat* "A! luat
!ăsură inter&ic6nd din !o!entul acela să se !ai ractice ase!enea metode
"asciste Lsubl' n'M duă care ofiţerul a şi lecat la <ucureşti să raorte&e desre
a!estecul !eu în această acţiune' Ka <ucureşti udor +eeanu !i%a atras atenţia
că nu este ca&ul să !ă a!estec că aceasta este o acţiune !are e care o conduce
direct to$arăşul !inistru ad,unct :intilie' Eu i%a! raortat colonelului <aciu =on
Lşeful Direcţiei :enitenciare Kagăre şi olonii  n.n'M desre cele înt6!lare
lucruri de care şi el ştia că se ractică în enitenciare şi colonii de !uncă dar că şi
32>

lui îi susese
Exe!le+eeanu să gen
de acest nu sesunt
bagenu!eroase'
în ase!eneaEleroble!e# ' la i$eală de
au fost scoase
ancheta de artid din 1.>C%1.> şi atestă i!licarea conducerii :79 şi a
7inisterului Afacerilor =nterne în alicarea !etodelor fasciste entru "reeducarea#
în realitate exter!inarea deţinuţilor olitici' Dar nici de această dată ade$ăraţii
$ino$aţi nu au fost traşi la răsundere în faţa Iustiţiei' +ub acest asect ancheta din
1.>C%1.> nu a re&ol$at !are lucru' De altfel ea fusese ordonată de icolae
eauşescu nu din sirit ,ustiţiar ci entru a dob6ndi caital olitic' ti! bine că în
322
=bide! $ol'3 f'C2%C3'
323
=bide! f'1'
324
=bide! f' >C'
325
=bide! f'.4'
326

=bide! f' >2'

14/
ur!a acestei anchete au fost reabilitaţi Kucreţiu :ătrăşcanu şi tefan oriş iar
Alexandru Drăghici scos la ensie' ici un !e!bru din conducerea :79 i!licat
în atrocităţile !enţionate nu a răsuns entru fatele sale în faţa Iustiţiei cu toate
că docu!entele re&ultate din anchetele efectuate în anii 1./3%1.// şi 1.>C%1.>
reliefea&ă un ade$ăr de necontestat şi anu!e că în societatea ro!6nească s%au
rodus cri!e atrocităţi deortări urificări olitice internări în enitenciare şi
colonii de !uncă
conducerea de,istăforţată
şi niciunde au ceauşist
clanul fost exter!inaţi &eci6nă
nu au !ers de !ii de oa!eni'
la caăt ici
în stabilirea
ade$ărului entru că fie care în arte într%un fel sau altul se si!ţea răsun&ător în
faţa oorului ro!6n şi a istoriei'

"aterile- lucrătorilor din iliţie

7iliţia la fel de ri!iti$ă şi de abu&i$ă ca şi +ecuritatea conducea nu

nu!ai anchetele în care folosea tortura dar fixa şi edesele ce ur!au a fi alicate
de către instanţe' 8n luna iunie 1./2 organele Direcţiei Jenerale a 7iliţiei au făcut
o descindere la 8ntrerinderea "o!etrol# în ur!a căreia au fost arestate circa
100 de ersoane bănuite că desfăşoară acţiuni de "sabota,# şi "sub!inare a
econo!iei naţionale#' Duă . luni de anchetă în care s%au folosit !etode ri!iti$e
entru obţinerea declaraţiilor aşa cu! doreau anchetatorii şi nu entru aflarea
ade$ărului cei arestaţi au fost uşi în libertate fără a li se utea i!uta $reo
infracţiune' 8n erioada arestului şi anchetei s%au făcut resiuni şi asura
!e!brilor de fa!ilie' +oţiile celor arestaţi au fost !utate din locuinţele de
ser$iciu oferite de întrerindere în case insalubre iar coiii au fost a!eninţaţi cu
ex!atricularea din şcoli e !oti$ că ărinţii lor erau "hoţi# şi "sabotori#'
8ntruc6t !ulţi dintre cei arestaţi erau to$arăşi de artid cu anchetatorii%
torţionari a,unşi în libertate s%au adresat forurilor suerioare entru a li se face
dretate' 5rganele de artid au hotăr6t ca anali&a abu&urilor co!ise să se facă în
cadrul unei şedinţe organi&a te la o!itetul entral al +indicatelor' edinţa a fost
condusă de Alexandru Drăghici şeful Direcţiei Jenerale a +ecurităţii :oorului
alături de rere&entanţi ai :rocuraturii 7inisterului :etrolului şi organelor sue%
rioare de artid' :rintre articianţi se aflau în sala de şedinţă at6t ersoanele care
a$eau cunoştinţă de felul în care se desfăşurase ancheta şi ştiau !oti$ul ei real
recu! şi cei care suferiseră de e ur!a bătăilor din ti!ul anchetei şi u!ilinţelor
la care au fost suuşi e durata arestării la închisoarea -ăcăreşti' Alexandru Dră%
ghici şi rere&entanţii "conducerii suerioare# de artid au a$ut oca&ia să audă
toate a!ănuntele în legătură cu abu&urile organelor de !iliţie'

14>
 A$ra! onstantin unul dintre cei arestaţi e nedret a declarat* "A! fost
bruscat în tot felul' 7i%au us o sfoară cu un nod să stau în faţa ei într%un icior !%
au înghiontit  sublocotenentul o!an !ai ales  cer6nd să le declar ce $or ei'
%a$ea! ce sune' e%au băgat într%o ca!eră lisită de aer' Aoi ne%au tri!is la
-ăcăreşti#32C' 5 altă $icti!ă 9ăchiţeanu a o$estit !inistrului Drăghici ceea ce a
ăţit din !o!entul arestării* "Ka DJ7 a! fost luat în ri!ire de un anchetator
care
tri!issune*
sus înXEu sunt %ul
ca!erăU Duăeu14sunt
&ile:artidul[Y şi !ă în,ura
a! fost che!at în tot a!
la anchetă felul'
fostAoi
lo$it!%a
cu
ci&!a în fluierul iciorului' ele !ai !urdare u!ilinţe şi bat,ocuri le%a! suferit de
la acest t6năr anchetator' 7i%a sus că sunt ticălos şi că !ă g6ndesc la a!e%
ricani#32'
ici fe!eile arestate nu s%au bucurat de un trata!ent !ai o!enos' Oane
=oana funcţionară la o!etrol a !ărturisit în faţa lui Drăghici* "7%au ţinut două
sătă!6ni la carceră' arcera era un closet cu gaură unde toţi deţinuţii !ergeau şi
totul se scurgea e dedesubt şi tot !irosul ăla l%a! înghiţit 4 de ore' =%a! atras
atenţia sublocotenentului o!an că sunt suferindă de lă!6niU 7ă scotea de 3%4
ori e &i la anchetă şi !ă lo$ea cu ci&!eleU De două ori !%a dat cu satele de
erete
august că trei!%au
c6nd noţideus
a! scuiat s6ngeU
la -ăcăreşti' A!arestat
7i%au stat acolo de u!
coilul' la 1 au
iulie 6nă la
rocedat cu30
el
nu ştiu dar n%a a$ut ce să sună desre !a!a lui' Au dat telefon să fie susendat
din şcoală entru că !a!a lui e o hoaţă' oilul s%a seriat' Aoi i%au dat
dru!ulU#32.'
Gn alt funcţionar Da$ido$ici de la o!etrol arestat de ase!enea abu&i$
s%a destăinuit cu aceeaşi oca&ie* "Duă  &ile !%a luat în serie sublocotenentul
o!an cu b6ta cu statul în icioare 10 ore şi dacă ica! ,os turnau aă e !ine
şi suneau dacă !oare nu%i nici o nenorocire şi !ă a!eninţau cu fa!ilia' 8n luna
iulie a! aflat că soţia a fost dată afară din casă lucrurile auncate în stradă şi a fost
băgată într%o ca!eră insalubră în <ucureştii oi fără lu!ină şi aă#330'
o!orta!entul
o li!ită' +e a,unsese să abu&i$ al anchetatorilor
se areste&e oa!eni doar7iliţiei se liare
entru că că nu !iliţienilor
se ărea cunoştea nici
că sunt sfidaţi' Kerner Kuu unul dintre cei care au cunoscut e roria%i iele un
astfel de trata!ent declara* "8n seara &ilei de 1 dece!brie c6nd !%a che!at la o
nouă anchetă o!an care era ca! a!eţit !i%a sus* D%ta trebuia să fii liber însă
te%a! reţinut entru că !i s%a ărut că ne sfide&i' :entru asta !%au ţinut 10 luni în
uşcărie#331'

327
Arh +9= fond ?d# dosar nr'10 13. f'/'
328
=bide! f'C'
329
=bide! f'.'
330
=bide! f'11'
331

=bide!'

14C
 Ka fel de terifiante sunt şi declaraţiile unui anu!e <rătianu şofer la
o!etrol* "8ntr%o seară a! fost che!at în faţa a atru to$arăşi dar n%au utut
scoate ni!ic de la !ine entru că nu ştia! ni!ic' 7i%au dat un u!n' Atunci !%
a! sculat în icioare le%a! !ulţu!it şi a! sus* oi !uncitorii a! cre&ut că în
7iliţia noastră există oa!eni !uncitori cinstiţi care ştiu să anchete&e' Acu! $ăd
că D$s' anchetaţi şi bateţi' 7i%a !ai dat un u!n şi cu ci&!a în icior' Ke%a! sus
că a! tatăcinstit
!uncitor de C0 şide!e!bru
ani în J'A'' fraţiiA !ei
de artid' sussunt în organi&aţia
că !ă de !asă
bagă în !a!a eu sunt!eu
cu artidul un
332
cu tot şi că nu $rea să ştie ni!ic# '
5ficialităţile le%au ro!is celor audiaţi că li se $a face dretate' Din
relatările ulterioare ale unora dintre $icti!e re&ulta că au fost reuşi în dreturi în
sensul că li s%a er!is reîncadrarea în ser$iciu şi li s%au lătit salariile entru
erioada c6t au fost arestaţi' 8n schi!b $iolenţele folosite de anchetatori au fost
trecute la caitolul "abateri# şi sancţionate ca atare'
Alte două ca&uri !ai !ărunte robabil dintre sutele existente în dosarele de
anchetă cu referire directă la obu&urile lucrătorilor din 7iliţie au fost de&$ăluite
recent de istoricul lorian <anu' =ată desre ce este $orba' 8n ri!a ,u!ătate a
anului
cu soţia1.//
unui un !iliţian dintr%o
consătean co!ună
l%a denunţat e asoţul
raionului ea!ţsale
concubinei caredret
trăia"reacţionar#
în concubina,
şi
acesta a fost arestat şi anchetat de +ecuritate două luni de &ile 6nă c6nd situaţia
rerală a ieşit la i$eală' ot în 1.// D9++ i!işoara a arestat trei ersoane e ba&a
declaraţiei unui !artor care îi $ă&use trec6nd e o stradă unde erau î!răştiate
"fiţuici cu conţinut duş!ănos#' 8n realitate ersoanele în cau&ă fuseseră tri!ise de
un sectorist ca î!reună cu organele de 7iliţie să str6ngă resecti$ele !anifeste'
Acest lucru a fost însă stabilit de organele de +ecuritate duă C2 &ile de anchetă333'
:entru a contura o i!agine de ansa!blu să notă! că nu!ărul acestor
"abateri# e întreaga Direcţie Jenerală a 7iliţiei în erioada anului 1./3 şi
ri!ele luni ale anului 1./4 au fost de 22 1.0 din care 2 >0. ca&uri de lisă de
$igilenţă
furt 4C02 2> ierderi
beţii de ar!e13
şi scandaluri şi docu!ente secrete
1/0 alte abateri 1 >C.
de la abu&uri+e1>oate
discilină' ca&uri de
deduce
cu uşurinţă că folosirea $iolenţei în anchete era o abatere de la discilină trecută în
ulti!a categorie de altfel şi cea !ai se!nificati$ă334'
Din docu!entul intitulat ;e"erat cu privire la starea de disciplină din
7ili3ie se!nat de generalul%!aior =on Alexandrescu locţiitor al !inistrului
Afacerilor =nterne află! că toate abaterile au fost sancţionate duă cu! ur!ea&ă*
2/ retrogradări în grad sau funcţie >4 a$erti&ări entru a nu fi coresun&ător în
funcţie 12 /4> arestaţi la garni&oană C >3> arestaţi la do!iciliu şi 1>> atenţionări
332
=bide! f'1'
333
lorin <anu 'nc*etele #ecurită3iiO, p.:9.
334

Arh +9= fond ?d# dosar nr'10 13. f' 13C'

14
sau !ustrări scrise33/' Duă cu! re&ultă din docu!ent rin faţa ,ustiţiei nu a trecut
nici un funcţionar al Direcţiei Jenerale a 7iliţiei cel uţin entru erioada 1./3%
1./4' +ancţiunile de !ai sus au fost robabil reede uitate dar u!ilinţele şi
trau!atis!ele !orale suortate de cei ce au si!ţit e ielea lor abu&urile
funcţionarilor din 7inisterul Afacerilor =nterne au ră!as întiărite în !e!orie'
<ătaia arestaţilor era de altfel unul dintre cele !ai frec$ente abu&uri în
eoca aceea'
în$inuiri !ai Jeneralul%!aior
!ult sau !ai uţin=onade$ărate
Alexandru !enţiona
cetăţenii suntînbătuţi
referatul său că "sub
şi schingiuiţi
33>
uneori cu ştirea sau arobarea şefilor# ' :entru exe!lificare se oferă ur!ătorul
ca&* "8n regiunea Jalaţi şeful ostului din co!una Oă$oaia şi a,utorul său fiind în
atrulare au luat sub escortă 4 tineri e care i%au dus la !arginea satului unde i%au
bătut aoi sub a!eninţarea ar!ei i%au us să se bată între ei#33C'
+ă !ai conse!nă! că "una din cele !ai gra$e încălcări a legalităţii ou%
lare#  considerată de locţiitorul !inistrului Afacerilor =nterne  "o constituie
fatul că sunt cercetaţi şi tri!işi în ,ustiţie cetă3eni cinsti3i entru aşa4zise
in"rac3iuni' De ildă nu!ai în anul 1./3 entru aşa%&ise infracţiuni econo!ice au
fost duşi la 7iliţie şi cercetaţi este 0 000 de ţărani !uncitori ale căror fate
33
neconstituind infracţiuni
1./3 au fost deferiţi cau&elede
:rocuraturii lorcătre
au fost clasate
7iliţia de :rocuratură
9egiunii ' otdeînC21
lu, un nu!ăr anul
!uncitori în$inuiţi entru fate de !ică i!ortanţă care nu au constituit
infracţiuni#33.'

oliţia 'olitică +n armată

Ka şedinţa  al :79 din . ianuarie 1./0 ri$ind reorgani&area ser$iciilor

de infor!aţii şi contrainfor!aţii ale ar!atei s%au stabilit c6te$a i!ortante !ăsuri'
"8n $ederea grăbirii rocesului de for!are de cadre !ilitare de ti nou# s%a hotăr6t
ca  al :79 să inter$ină e l6ngă gu$ernul G9++ entru "a ad!ite şi în anul
1./0 ri!irea în şcolile şi acade!iile !ilitare so$ietice a unui nu!ăr de 320 de
ele$i şi ofiţeri dintre care 20 entru trebuinţa truelor 7A=#' E$aluarea făcută
asura acti$ităţii +er$iciului de =nfor!aţii al Ar!atei +ecţia a ==%a a dus la
for!ularea c6tor$a conclu&ii conse!nate în stenogra!a şedinţei astfel* "7unca
+ecţiei a ==%a din 7arele +tat 7a,or se află într%o stare inad!isibilăF !unca de
335
=bide! f' 13'
336
=bide! f' 140'
337
=bide!'
338
=bide! f' 13.'
33.
=bide!F $e&i şi ifrele terorii (otă de studiu din 14 dece!brie 1.>C a onsiliului +ecurităţii +tatului) în
"+fera oliticii# nr' >4 noie!brie 1.. ' 1%44'

14.
contrainfor!aţii a fost îndretată sre descoerirea abu&urilor ad!inistrati$e şi a
abaterilor diferite ocu6ndu%se în !od redus de obiecti$ul ei rincial* luta
î!otri$a siona,ului şi acţiunilor contrare$oluţionareF aceasta at6t ca ur!are a
nu!ărului !are de abu&uri din erioada 1.4 şi în arte 1.4. c6t şi îndeosebi
datorită încadrării în !are arte cu ele!ente $echi a acestui aarat#340'
8n $ederea î!bunătăţirii organi&atorice dar şi a eficienţei acti$ităţii de
infor!aţii
+er$iciul deşi ontrainfor!aţii
contrainfor!aţii al!ilitare
Ar!atei+ecretariatul
să treacă din al :79 7inisterului
subordinea a stabilit ca
Aărării aţionale în structura şi subordonarea 7inisterului Afacerilor =nterne'
:6nă la 1/ februarie s%a urces la o re$i&uire a cadrelor "ele!entele
necoresun&ătoare# fiind înlăturate iar funcţiile de$enite libere au fost încadrate cu
"ele!ente noi#' +arcina rincială a +er$iciului de ontrainfor!aţii al Ar!atei
stabilită de edinţa  al :79 din . ianuarie 1./0 a fost "luta î!otri$a
siona,ului şi a acţiunilor contrare$oluţionare din Ar!ată# acţiunea sa ur!6nd a fi
dusă în str6nsă colaborare cu organele olitice ale Ar!atei#'
5fiţerii de contrainfor!aţii deşi făceau arte din 7inisterul de =nterne 
Direcţia Jenerală a +ecurităţii +tatului  de unde ri!eau şi salariul urtau uni%
for!ă
care îşi!ilitară şi înse!nele
desfăşurau dee
acti$itatea ar!ă
liniealedeunităţii 7inisterului
rotecţie Aărării Duă
contrainfor!ati$ă' aţionale
cu! înse
oate constata rin aceste !ăsuri s%a hotăr6t ractic crearea unei structuri de
securitate cu rol de a sura$eghea ofiţerii din ar!ată' oordonarea acti$ităţii
contrainfor!ati$e se făcea de către Direcţia :olitică a Ar!atei' De aici şi !area
ri$alitate care s%a creat între ofiţerii ar!atei şi cei ai internelor aceştia din ur!ă
fiind consideraţi şi nu fără te!ei ca "olitruci#'
Gn alt a!ănunt extre! de i!ortant îl constituie fatul că în funcţia de şef al
Direcţiei :olitice a Ar!atei şi ad,unct al !inistrului orţelor Ar!ate a fost nu!it
duă absol$irea a două cursuri seciale la 7osco$a icolae eauşescu' Acesta
era ractic "creierul# oliţiei olitice reresi$e din ar!ată' 8n erioada 1./1%1./2
icolae
tară eauşescu
"run&e# din ur!ase
G9++ununde
curs se
"defa!iliari&ase
seciali&are# cu
la fai!oasa
tehnicile Acade!ie 7ili%
"transfor!ării
de!ocratice a ar!atei# adică eurării !asi$e controlul autoritar al artidului şi
ro!o$area !uncitorilor fără regătire de secialitate' 9idicat la gradul de
general%locotenent icolae eauşescu a ur!at o traiectorie sre $6rful ierarhiei de
artid şi de stat ase!ănătoare lui Hi! =r +en "!are conducător# al 9':'D'
oreene un alt ele$ s6rguincios al cursurilor colii !ilitare de infor!aţii din
Nabaro$sR a J9G de l6ngă 7osco$a'

340
Cum s4a creat 'rmata Populară. Comuniştii romni au dat zeloşi !ncă un e/emplu de supunere "a3ă de #talin
şi niunea #ovietică în "Ade$ărul# s6!bătă 24 octo!brie 1.. ''

1/0
 hiar din ri!ul an de acti$itate organele de contrainfor!aţii au $erificat
10/1 ersoane adică /C] din totalul cadrelor noi şi 4.] din cadrele $echi' 8n
ur!a in$estigaţiilor au fost deschise 1C/ dosare de ur!ărire şi sura$eghere
infor!ati$ă care s%au finali&at la scurt ti! rin arestarea a 23C ofiţeri subofiţeri
şi soldaţi'
Deosebit de interesante sunt docu!entele introduse în circuitul istoriografic
341
de
:e istoricul ' ristescu
nota%raort ri$inddinstarea
cu nr' c;03/.4. de sirit 1./3
/ octo!brie în ar!ată la !oartea
întoc!ită lui Direcţiei
de şeful +talin '
adrelor orţelor Ar!ate rin care se rounea sre arobare roiectele de ordine
entru trecerea în re&er$ă a unui nu!ăr de 1C ofiţeri şi entru îndeărtarea din
cadrele acti$e ale ar!atei scoaterea din e$idenţa ofiţerilor şi trecerea la truă a
unui nu!ăr de 3 ofiţeri ri!ul locţiitor al !inistrului orţelor Ar!ate generalul%
locotenent icolae eauşescu a us ordinul re&oluti$ "Da#' =ată şi c6te$a exe!le
atestate docu!entar ri$ind !oti$ele entru care ofiţerii resecti$i fuseseră
sancţionaţi'
ăitanul -asile onstantin fusese arestat e !oti$ că într%o discuţie
afir!ase* "7ă bucur că trăiesc să $ăd şi !oartea lui +talin' = s%a urcat la ca că
rea !ult
"+talin s6ngeo!enirii
a adus a sut de
cella!ai
alţii#'
!areKocotenent%colonelul
bleste!# şi că el arEugen
fi fost:anait
cel dinafir!ase
cau&a că
căruia "nu s%a utut face ace cu a!ericanii#' Deşi nu se utuse confir!a cele
se!nalate de infor!ator organele de contrainfor!aţii rouseseră iar şeful
cadrelor din 7''A'  colonelul =on =oniţă  arobase "să ră!6nă trecut în
re&er$ă#342'
Gn alt ofiţer încercase să facă o glu!ă' El susese unor colegi în legătură cu
decesul lui +talin că "e bonul nr' / din cartelă se dă coli$ă#' ici în acest ca& in%
$estigaţiile şi sura$egherea infor!ati$ă a organelor de contrainfor!aţii !ilitare
nu reuşiseră să docu!ente&e $reo "!anifestare duş!ănoasă# a ofiţerului resecti$
dar cu toate acestea au făcut rounerea care s%a arobat de trecere în re&er$ă'
ăitanul"Acu!
rieteni* -aleriu c6nd
iocan fusese
+talin şi el!ut
&ace arestat entru că afir!ase
şi inconştient într%un de
cu o ,u!ătate cerccreier
de
arali&at oare rin ,u!ătatea cealaltă de creier ră!asă întreagă îşi a!inteşte tot
răul ce l%a făcut o!enirii ţăranilor e care%i forţa să intre în colho&uri ooarele
e care le%a sub,ugatV#343' Arestat a fost şi !aiorul icolae <re&eanu care îşi
!anifestase faţă de rieteni seranţa că "duă !oartea lui +talin $or ur!a
e$eni!ente hotăr6toare caracteri&ate rin baterea în retragere a so$ieticilor#'
:entru "in,urii gra$e aduse lui +talin# locotenent%colonelul arol :rebst a
fost i!ediat arestat deşi organele de contrainfor!aţii !ilitare nu reuşiseră să
341
' ristescu #talin moare şi o"i3erii romni nu plng U în "7aga&in istoric# s'n' !artie 1.. ' 4C'
342
Ibidem, '4.
343

Ibidem.

1/1
docu!ente&e afir!aţiile acestuia otri$it cărora "+talin a$ea o fiică fugită în A!e%
rica#344' De&$ăluirile acestui docu!ent sunt stuefiante din cel uţin două !oti$e'
8n ri!ul r6nd ceea ce afir!ase ofiţerul nu era o in,urie ci o realitate' +$etlana
Alilue$a fiica lui +talin se afla într%ade$ăr la acea dată lecată în +GA' :e de altă
arte toată lu!ea ştia acest lucru datorită !ass%!edia occidentale şi a osturilor
de radio "Euroa Kiberă# "-ocea A!ericii# şi "9adio Kibertatea#' +ingurii care
nu ştiau sau robabil
contrainfor!aţii !ilitare alerefu&au să erceaă e$idenţele erau organele de
+ecurităţii'
Alţi ofiţei din 7''A' s%au "bucurat# de trata!ente !ai bl6nde' De exe!lu
!aiorul eodor -elsan a fost trecut în re&er$ă entru că susese arăt6nd sre or%
tretul oficial al lui Jheorghe Jheorghiu%De,* "Dacă aş $edea un6ndu%se doliu şi
la tabloul acela ce fericit aş fi[# 8n schi!b locotenentul Du!itru Alexa fusese
trecut în re&er$ă doar entru că ieşind din ser$iciu e !area unitate refu&ase să
!ai facă de gardă şi la ortretul lui +talin !anifest6ndu%se obosit'
Gn ca& tiic entru !aniera de lucru a organelor de contrainfor!aţii !ilitare
este cel al căitanului -aleriu -idraşcu' 5fiţerul făcuse obiectul unei note infor%
!ati$e în care era surrins că se "!anifestase duş!ănos la adresa ştiinţei%so$ie%
tice#'
ur!ă a:rintre
!uritF altele
acu! eraofiţerul
ca&ulafir!ase* "9oos$elt
să se fi arătat a trăit 20ştiinţei
suerioritatea de aniso$ietice#'
arali&at şi:rou%
e
nerea organelor de contrainfor!aţii a fost* "să fie !enţinut în ar!ată şi îndru!at#'
8n ur!a infor!aţiilor furni&ate de organele de contrainfor!aţii !ai !ulte
cadre din ar!ată care lucraseră la siste!ul de fortificaţii din <anat 5ltenia şi
Dobrogea34/ au fost arestate şi conda!nate sub în$inuirea de "sabota, la
caacitatea de aărare a ţării#'
Direcţia a -%a de contrainfor!aţii !ilitare condusă de generalul%!aior
Jrigore au! era asru criticată de către !inistrul Afacerilor =nterne Alexandru
Drăghici' Ka bilanţul e !inister din dece!brie 1./C Drăghici arecia că Direcţia
a -%a este "un aarat încă slab la îndelinirea !uncii sale rinciale de descoerire
a siona,ului
ofieţri i!erialist
 colonelul Andreiîn ar!ată#' JeneralulşiJrigore
+i!ion De&ideriu au! î!reună
locotenent%colonelul cu alţi
-ictor doi
9anga
 fuseseră decoraţi la 2/ august 1./> cu ordinul "+teaua 9:9# entru
"contribuţia lor deosebită la identificarea unei organi&aţii contrare$oluţionare#
ceea ce înse!na că Direcţia de ontrainfor!aţii !ilitare din +ecuritate stătea
foarte bine la caitolul "oliţie olitică# dar a$ea re&ultate total nesatisfăcătoare în
"acti$itatea de identificare şi contracarare a siona,ului i!erialist#' "5rganele de
contrainfor!aţii  !ai sunea Alexandru Drăghici  continuă să desfăşoare şi în
re&ent Ldece!brie 1./C  n.n'M o !uncă nesatisfăcătoare în !ediul ce încon,oară
344
Ibidem '4..
345
Acest siste! de fortificaţii a fost construit de autorităţile ro!6neşti din ordinul lui +talin iar cheltuielile au
echi$alat cu ridicarea unui oraş !odern de !ări!ea <ucureştiului de atunci'

1/2
unităţile !ilitare nu descoeră şi nu de!ască la ti! agentura ser$iciilor de
siona, i!erialiste şi alte ele!ente duş!ănoase' ici 6nă acu! Direcţia a -%a
nu a stabilit în întregi!e !odul cu! agenţi ai unor ser$icii de siona, caitaliste au
reuşit să intre în osesia unor infor!aţii !ilitare din unele state%!a,ore şi unităţi
deşi deţin de !ult ti! se!nalări desre aceasta#34>'
Deci la > ani de la crearea lor structurile contrainfor!ati$e !ilitare nu
reuşiseră încă să%şi ,ustifice
satisfacă "exigenţele# raţiunea
şi aştetările entru care
"conducerii fuseseră de
suerioare înfiinţate
artid şişidenici să De
stat#'
altfel nu era singurul co!arti!ent din +ecuritate care se "re!arca# cu o astfel de
"erfor!anţă# rofesională'
8ntrebat de un reorter dacă organul de contrainfor!aţii !ilitare care
constituia "ochii şi urechile +ecurităţii# în structurile !ilitare oate fi considerat
un aarat secific de sri,in şi !anifestare a dictaturii co!uniste generalul (r)
7arin :ancea P fost ataşat !ilitar în =ugosla$ia ranţa 7aroc şi <elgia aoi şeful
Direcţiei 7ilitare  deci o ersoană foarte bine infor!ată P a dat un răsuns
tranşant şi la obiect e care îl reroduce! în loc de conclu&ie la a cest subcaitol*
"Acest aarat a fost întărit continuu' 7ulte cadre !ilitare au că&ut $icti!e
ne$ino$ate
aceasta $eneala lo$iturile
de la acestuia'
organul Era
de suficientă o notă chiar
contrainfor!aţii nese!nată
!ilitare soarta dar dacă
ofiţerului
XîncondeiatY era ecetluită'
o!andanţii de unităţi şi !ari unităţi de co!anda!ente de ar!ată şi şefii de
direcţii centrale din 7inisterul Aărării de$eniseră executanţi Xfără !ur!ur şi fără
şo$ăireY ai diso&iţiilor e!anate de la ser$iciul de contrainfor!aţii !ilitare'
8n ba&a acestor ractici !ulte cadre $aloroase au fost înlăturate din ar!ată
schi!bate şi retrogradate din funcţii chiurile entru atitudinea lor susectă faţă
de or6nduirea de stat co!unistă#34C'

Securitatea contra armatei negre a călugărilor &i călugăriţelor

<iserica alături de ar!ată a fost dintotdeauna unul dintre st6lii de
re&istenţă ai naţiunii şi statului' <iserica 5rtodoxă a fost lăcaşul de refugiu şi de
confort siritual entru locuitorii estului Euroei $re!e de secole' 8n !o!entele de
restrişte cu$6ntul Do!nului întărea e credincioşi casa Do!nului îi adăostea şi
îi hrănea' i de !ulte ori slu,itorii Do!nului şi lăcaşurile de cult au a$ut de suferit
tăişul sabiei sau 6r,olul focului' Dar niciodată religia !arii !a,orităţi a oulaţiei
9o!6niei ca şi celelalte culte religioase nu s%a aflat în !ai gra$ ericol ca duă
346
Arh' +9= fond ?d# dosar nr' 10 /2> f' 30'
347
Jeneral de di$i&ie (r) 7arin :ancea 'rmata. #ecuritatea. Popula3ia. ;evolu3ie sau lovitură de stat, n
interviu cu "ostul şe" al 8irec3iei de In"orma3ii a 'rmatei  reali&at de Jra&iela <6rla Nolding 9eorter 1... '121'

1/3
instalarea co!unis!ului ateu la utere' 9egi!ul co!unist a atacat at6t dog!a
creştină  orice credinţă în general  c6t şi rosturile sociale etice u!ane
sirituale culturale şi naţionale ale <isericii cu retenţia că oferea o soluţie cu
!ult !ai bună' 7odelul so$ietic a fost exloatat în toate ţările intrate în sfera de
do!inaţie a Hre!linului co!unist e$ident cu adatări şi articularităţi locale'
Gr!ările roduse de reresiunea exercitată de regi!urile co!uniste asura
<isericii
!ării cu au fost co!arate
distrugerea de istoricul
ci$ili&aţiilor 9adu!iceniene
şi culturii iuceanu cucu "in$a&ia ooarelor
!arile i!igraţii ale
ooarelor centrasiatice asura Euroei sau cu in$a&ia !ongolă asura hinei#34'
8n 9o!6nia ri!a onstituţie a regi!ului co!unist din 1.4 acorda
entru credincioşi libertatea de credinţă' <iserica 5rtodoxă 9o!6nă era $i&ată
fiind considerată de autorităţi "un focar de acti$itate contrare$oluţionară#' <iserica
trebuia eli!inată cu tot ceea ce a$ea ea secific entru că între <iserică şi
co!unis! exista o inco!atibilitate funda!entală' Dar a existat şi o altă cau&ă'
ostul general de securitate icolae :leşiţă susţine că "cea !ai !are greşeală a
bisericii a fost intrarea în olitică# ceea ce ar fi dus la "rigonirea reoţilor
legionari e ti!ul lui =on Antonescu şi duă 23 august 1.44 e $re!ea
34.
co!uniştilor# ' a sura$egheat cu insistenţă întreaga acti$itate a <isericii
+ecuritatea
5rtodoxe dar şi celelalte culte iar ofiţerii oerati$i deschideau dosare de ur!ărire
şi sura$eghere infor!ati$ă entru orice !ică susiciune ri$ind "!anifestările
duş!ănoase contra regi!ului# fie că ersoanele resecti$e erau înalţi ierarhi fie
că se nu!ărau rintre călugării şi călugăriţele de r6nd' Astfel de acţiuni
infor!ati$e în care s%a utili&at întregul arsenal de !etode şi !i,loace  e care a!
încercat să%l reconstitui! în caitolul recedent  se finali&au de regulă cu
arestarea şi internarea reoţilor ulterior cu suunerea lor la un regi! de distrugere
fi&ică la enitenciarele de tristă a!intire* +ighet Aiud Jherla 96!nicu +ărat etc'
a o articularitate !ai trebuie !enţionat că în "laboratorul# de reeducare din
:enitenciarulî!otri$a
9eresiunea :iteşti studenţii
<isericiiteologi au fostşi suuşi
a înregistrat la suferinţe
execuţiile a &eci de ini!aginabile'
reoţi ortodocşi
şi regi!ul de !uncă (12 ore) în brigă&ile reoţilor de e şantierul !orţii analul
Dunăre%7area eagră3/0'

348
9adu iuceanu introducere la 8ic3ionarul personalului ecleziastic !n deten3ia sistemului concentra3ionar
comunist întoc!it de =nstitutul aţional entru +tudiul otalitaris!ului (autori* :aul ara$ia -irgil onstantinescu
şi lori +tănescu)'
349
@c*ii şi urec*ile poporului. Convorbiri cu generalul 5icolae Pleşi3ă. Dialoguri conse!nate de -iorel :atrchi
în erioada arilie 1... P ianuarie 2001 =anus =nf +'9'K' <ucureşti 2001 '141'
3/0
-e&i e larg şi Jeorge Enache Adrian icolae :etcu Biserica @rtodo/ă ;omnă şi #ecuritatea. 5ote de
lectură, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti
2001 '1%10%13>F <ogdan 7ihai 7andache 0a Canal a e/istat o brigadă de muncă numai pentru preo3i în
"ronica# =aşi nr' 24 1..1 ' /'

1/4
 =!ediat duă abdicarea regelui 7ihai înce6nd cu 1.4 7işcarea aţională
de 9e&istenţă a găsit un sri,in înse!nat în bisericile !6năstirilor şi schiturile or%
todoxe din întreaga ţară' Docu!entele ăstrate în Arhi$a fostei +ecurităţi ne%o
do$edesc din lin' Astfel colonelul Jheorghe Arsenescu a ri!it binecu$6ntarea
şi a deus ,ură!6ntul în !6năstirea etăţuia din &ona 6!ulung 7uscel iar sta%
reţul :i!en <ărbieru i%a oferit sri,in !oral şi !aterial' Jruul înar!at de re&is%
tenţă condus
de stareţul de generalul
!6năstirii arlaonţ
is!ana' a fost sri,init
8n cealaltă !ai bine
arte a ţării de doi<oureni
la schitul ani (1.4%1.4.)
(:aşcani)
stareţul -asile otarca articia acti$ în anii 1./0%1./1 la "acţiunile contrare$o%
luţionare ale organi&aţiei sub$ersi$e rontul :atriei alături de soţii Nris şi fugarul
7ahu onstantin#'
8n sudul ţării organi&aţia "Jăr&ile Decebal# a$eau un unct de sri,in în
călugărul 7arti!ian onuţ de la !6năstirea +latina arestat în 1./1' a&uri
ase!ănătoare s%au !ai înregistrat şi la !6năstirile Arnota şi Nore&u schiturile
Durău 9arău şi 7uşuroaiele iar la !6năstirile -ladi!ireşti (Jalaţi) :olo$raci
(raio$a) -ifor6ta (6rgo$işte) ori <iserica Anti! erau înregistrate "acţiuni
contrare$oluţionare#'
8n aceiaşi
<enedict ani reoţii
-asile Jhiuş de la-aleriu <artolo!eu
:atriarhie recu! şiAnania Daniil
rofesorii +andu+tăniloaie
Du!itru udor şişi
Alexandru 7ironescu de la =nstitutul eologic din <ucureşti erau ur!ăriţi as cu
as de organele de securitate e !oti$ că "sub !asca acti$ităţilor religioase au
creat asociaţia clandestină "9ugul arins al 7aicii Do!nului# în r6ndul căreia au
atras un nu!ăr de tineri de la institutele de în$ăţă!6nt suerior din <ucureşti şi
=aşi#3/1'
De,a slu,itori ai <isericii 5rtodoxe fuseseră reţinuţi şi ,udecaţi entru "cri!e
de ră&boi# sau "cri!e de uneltire#' Au fost arestaţi reoţii Du!itru Argint şi ica
uţă de la atedrala :atriarhală -asile \eordei şi +ergiu 9oşca foşti redactori la
ga&etele ":a&a# şi "<asarabia# ale 7itrooliei <asarabiei' :reotul :aşca a fost
conda!antcula cele
9o!6nia ani grei de te!niţă
so$ietice este îne$identă
ţară' o!licitatea organelor
în ca&ul reot de securitate
ului -asile din
\eordei'
8!otri$a acestuia s%a us în alicare un lan diabolic* a fost eliberat din arestul de
e alea 9aho$ei fiind ridicat la nu!ai c6ţi$a !etri de o atrulă so$ietică şi dus
la onstanţa' Acolo a fost ,udecat de un tribunal so$ietic care l%a conda!nat la 2/
de ani !uncă silnică într%un lagăr din G9++'
Ka 22 octo!brie 1.// lui Alexandru Drăghici i s%a re&entat un referat
intitulat "7ăsuri în roble!a !6năstirilor de e teritoriul 9:9#' 8n oinia ofiţerilor
de securitate care contribuiseră la întoc!irea docu!entului "!6năstirile din
9o!6nia at6t înainte c6t şi duă 23 august 1.44 a$useseră un rol antioular şi
antisocial# constituind gra$e ericole entru securitatea regi!ului întruc6t în ele
351

Arh' +9= fond ?d# dosar nr' CC// f' 3'

1//
se adăosteau şi se concentrau "ele!ente duş!ănoase şi reacţionare#' :entru "a
înlătura aceste ericole# autorii referatului rouneau trei soluţii* 1) desfiinţarea
!6năstirilor rin reluarea şi trecerea în rorietatea statului a clădirilor utila,elor
ş'a' călugării şi călugăriţele ur!6nd să se întoarcă la casele lor iar entru !6%
năstirile considerate !onu!ente istorice se rounea trecerea lor în subordinea
Acade!iei 9:9F 2) concentrarea călugărilor şi călugăriţelor în c6te$a !6năstiri şi
inter&icerea
!onahale decirculaţiei acestora
toate gradele conco!itent
şi introducerea unorcunoi
desfiinţarea atelierelor
nor!e restricti$ e de şiintrare
şcolilor
în
călugărieF 3) luarea unor !ăsuri !enite e de o arte să scoată !asele de
credincioşi de sub influenţa !6năstirilor iar e de altă arte să li!ite&e
osibilităţile acestora de a recruta noi călugări3/2'
8n cele din ur!ă anali&6ndu%se a$anta,ele dar şi de&a$anta,ele s%a otat en%
tru a treia soluţie oca&ie cu care a fost întoc!it un ":roiect de !ăsuri# care $i&a
trei lanuri* olitic econo!ic şi ad!inistrati$' Este interesant să stărui! asura
acestor asecte întruc6t ne de&$ăluie cu! era erceut feno!enul religios de către
organele de securitate cu! g6ndeau şi ce !ăsuri îşi rouseseră să întrerindă
ofiţerii +ecurităţii care a$eau roble!a în resonsabilitate'

entru8n lan olitic

co!baterea se reconi&a însoţită
!isticis!ului# iniţiereadeunei "ca!anii
!ăsuri i!ediate
regătitoare şi directe
în centrul cărora
se aflau* 1) cunoaşterea feno!enelor naturii şi exlicarea lor clară în !ăsura
uterii de curindere a ţărăni!ii cu accent "asura ărţilor care de!onstrea&ă con%
tradicţiile cu <iblia#F 2) "alegerea cu gri,ă a fil!elor ce se rulea&ă la că!inele
culturale săteşti şi la cara$anele cine!atografice#F 3) discreditarea călugărilor şi
călugăriţelor rin "exloatarea în resă a unor delicte $icii etc'#' Astfel de !ăsuri
do$edesc că +ecuritatea se i!lica în roaganda olitică în cen&ură şi educaţia
culturală de !asă în confor!itate cu recetele ideologiei co!uniste adică o
acti$itate tiică entru oliţia olitică reresi$ă3/3'
7ăsurile econo!ice a$eau în $edere "li!itarea roducţiei reali&ate de atelie%
rele din !6năstiri#
rogresi$ cu !ăsura
şi nu!ai în exceţiaconstituirii
celei "destinate exortului#
de cooerati$e saucare trebuia "reluată
întrerinderi de stat
si!ilare#' :e cale ad!inistrati$ă autorii raortului rouneau o "inter$enţie
hotăr6tă a statului# entru introducerea unor restricţii se$ere de natură să li!ite&e
tot !ai !ult nu!ărul celor care doreau să treacă la $iaţa !onahală şi !ai ales a
!inorilor care în lisă de osibilităţi băteau la uşile !6năstirilor entru a fi
ri!iţi "ca ucenici fraţi sau ele$i la şcolile ele!entare# "st6rirea $agabonda,ului
călugărilor şi călugăriţelor inter&icerea în$oirilor acordate acestora suunerea lor
unor controale !edicale în $ederea eli!inării celor cu boli !olisitoare închiderea

352
=bide! f' 40 şi ur!'
353

=bide! f' /2'

1/>
tretată a lăcaşelor deser$ite de !ai uţin de / călugări ş' a'# 3/4' De aici transare
cu claritate fatul că +ecuritatea entru a%şi reali&a funcţia reresi$ă si!ţea totuşi
ne$oia unei legislaţii care de altfel nu a înt6r&iat să aară'
Decretul onsiliului de +tat nr' 410 din 2 octo!brie 1./. dădea o
serioadă lo$itură !işcării !onahale şi <isericii 5rtodoxe 9o!6ne în general'
Acest lucru este de!onstrat chiar de graficele întoc!ite de autorităţi' Astfel dintr%
un tabel ri$ind
desfiinţat situaţia !6năstirilor
>2 de !6năstiri în întreaga ortodoxe află!
ţară' Ka 31 că în
!artie ur!a
1.>0 !aiDecretului s%au
existau 132
!6năstiri ortodoxe faţă de 224 c6te fiinţau la 1 ianuarie 1./.' +ingura earhie
neafectată a fost cea de la Jalaţi' ea !ai lo$ită a fost cea de la =aşi cu 2/
!6năstiri desfiinţate rin decret' Gr!a cea de la <ucureşti cu 10 !6năstiri'
8n ri$inţa nu!ărului călugărilor el ur!a să scadă dra!atic de la >014 la
1ianuarie 1./. la 14/> în ur!a alicării Decretului' 5 notă a +ecurităţii ţinea să
reci&e&e că 1CC/ călugări au lecat "de bună$oie#' :e ba&a datelor furni&ate de
7A= Dearta!entul ultelor elaborase roiectul noului "9egula!ent al
!6năstirilor# ale cărui re$ederi uneau în alicare conclu&iile lui Alexandru
Drăghici' :rin re$ederile noului regula!ent reresiunea contra slu,itorilor
<isericii 5rtodoxe
acolo înc6t au fostnu !aidin
scoşi înt6!ina ractic nici
$iaţa !onahală &eciodeiedică legală'
călugări fraţi+%a !ers 6nă
călugăriţe şi
surori doar e ba&a unor tabele care îi calificau dret "ele!ente nesigure# 3//' Ele
a$eau ca suort infor!aţii ne$erificate sau ur şi si!lu in$entate' Kăcaşurile de
rugăciune ră!ase fără slu,itori au fost desfiinţate "sau utili&ate în alte scouri#'
8ntreaga oeraţiune s%a desfăşurat cu i!licarea directă a +ecurităţii a cărei
conducere a rous la 2C !artie 1./. şi i s%a arobat "să acţione&e în nu!ele orga%
nelor de !iliţie#' Oelul cu care rinciala forţă de reresiune s%a anga,at în această
oeraţiune de curăţire a !ediului duho$nicesc s%a lo$it de oo&iţia unor clerici din
conducerea <isericii 5rtodoxe 9o!6ne care "întrerindeau diferite !ane$re
entru î!iedicarea şi sabotarea !ăsurilor luate de către stat e de o arte iar e
de altă artereconi&at#'
rogra!ului !anifestau re&istenţă şi tărăgănare în alicarea totală şi la ti! a
Deci intensificarea reresiunii a atras şi o sorire a for!elor de nesuunere !ai
ales din artea !onahilor' =ată ce scria la 3 iunie 1.>0 generalul%locotenent
Alexandru Drăghici într%o infor!are adresată lui E!il <odnăraş* "a ur!are a
aariţiei Decretului 410;1./. care regle!entea&ă regi!ul !6năstirilor aarţin6nd
cultelor religioase din 9eublica :oulară 9o!6nă în r6ndul călugărilor şi
călugăriţelor din !6năstirile ortodoxe s%au !anifestat două curente distincte* unii
care $or să ărăsească !6năstirile de bună$oie înţeleg6nd ,ust re$ederile

354
=bide! f' >0'
355

=bide! f' >2'

1/C
decretului iar o altă categorie care se oune ieşirii lor din !6năstiri aceştia fiind şi
cei care lansea&ă &$onuri duş!ănoase î!otri$a decretului#3/>'
Docu!entele e care le%a! utut consulta ne arată că feno!enul re&istenţei
din artea "ar!atei negre a călugărilor şi călugăriţelor# deootri$ă cu înalţi ierarhi
în frunte cu atriarhul Iustinian 7arina faţă de !ăsurile reresi$e ale autorităţilor
regi!ului co!unist din 9o!6nia a a$ut a!loare întin&6ndu%se la scara întregii
ţări' ără adesere&istenţă
subterană a,unge laasi$ă'
confruntări
Dar ea$iolente !işcarea deautorităţilor
st6rnea îngri,orarea ounere a fost unarin
toc!ai
fatul că !e!brii acestei categorii se bucurau de un !are restigiu !oral şi
ofereau un uternic exe!lu' 7ulţi slu,itori ai <isericii au lătit cu roria lor
libertate actele de î!otri$ire să$6rşite' 8ic3ionarul personalului ecleziastic !n de4
ten3ia sistemului concentra3ionar comunist întoc!it de =nstitutul aţional entru
+tudiul otalitaris!ului (autori* :aul ara$ia -irgil onstantinescu şi lori
+tănescu) conţine nu!ele acestor !artiri'
=!ensul nu!ăr de note infor!ati$e str6nse de +ecuritate şi 7iliţie entru a
se întoc!i tabelele raoartele referatele şi infor!ările desre !6năstiri "entru
conducerea suerioară de artid şi de stat# este eloc$ent în de&$ăluirea reocuării
artidului
teritoriu#' co!unist şi a aaratului
Ele rere&intă reresi$
doar unul din faţă deteribilei
caitolele utereareresiuni
<isericii care
naţionale
a lo$it"în
$iaţa religioasă din ţara noastră şi în care alături de <iserica 5rtodoxă  cea dint6i
lo$ită fiind rinciala instituţie religioasă şi deci ericolul cel !ai !are entru
regi!ul co!unist  au fost suuse ersecuţiilor celor !ai gra$e şi celelalte culte'
Duă datele existente în Arhi$a fostei +ecurităţi se oate considera că atacul
rincial în toate !o!entele nu!eroase de acal!ie şi chiar de căutare a unui
modus vivendi  a fost îndretat totuşi contra <isericii 5rtodoxe fie şi entru
singurul !oti$ funda!ental de altfel că a rere&entat în toţi acei ani religia cea
!ai răs6ndită şi cea !ai ur!ată de oulaţie 3/C' În această ipostază, #ecuritatea
nu poate pretinde vreun rol de serviciu in"ormativ, ci doar de organ de represiune.
Politica
romn ,antireligioasă !n cazul
adusă din ;##, unui
a "ost popor pro"und
o ac3iune creştin' 8n
antina3ională  ca&ul
cum este poporul
tabelelor cu
călugării care trebuiau înlăturaţi din !6năstiri cele !ai !ulte ersoane au fost
catalogate dret "duş!ănoase# fără a îndelini nici !ăcar criterii ale +ecurităţii'
Aici &elul ofiţerilor oerati$i a ,ucat un rol i!ortant duc6nd la a!lificarea fără
rost a reresiunii'
u toate uriaşele resurse !obili&ate în această acţiune cu toate
356
=bide! f' 121'
3/C
-e&i e larg onstantin Aioanei ristian roncotă Contra Jarmatei negre a călugărilor şi călugări3elor# în
"7aga&in istoric# 1..> ianuarie ' 3%/F februarie ' 1C%21F ide! "8es"iin3a3i mnăstirile#  un ordin care nu a
mai sosit în "7aga&in istoric# s'n' august 1.. ' 2.%32'

1/
suferinţele indi$iduale e care ea le%a ro$ocat slu,itorilor credinţei
stră!oşeşti se oate arecia fără tea!ă de a greşi că +ecuritatea a
înregistrat un usturător eşec şi la acest caitol'

0I. CTI5ITT 0 I.:/R2II*

C/.TRI.:/R2II 7I C/.TRSI/.?
 /R.3/R 0 SCRITT

u! s%au lutat organele +ecurităţii regi!ulu i co!unist din 9o!6nia

cu duş!anii de clasă din exterior fie ei reali sau i!aginari ori c6t de
eficiente s%au do$edit în aărarea şi ro!o$area intereselor naţionale în
co!araţie cu instituţi ile si!ila re din alt e sta te aflat e fie e aceeiaşi
baricadă fie de cealaltă arte $o! încerca în r6ndurile ce ur!ea&ă doar să
schiţă!' :ro ble!a este !ult !ai co!licată şi aceasta din !ai !ulte
!oti$e' 8n ri!ul r6nd accesul la docu!entele din arhi$ele fostei +ecurităţi

1/.
care să reflecte în !od real acti$ităţile de înfor!aţii şi contrasiona, este
!ult !ai restricti$ dec6t cele desre oliţia olitică' :e de altă arte ar
trebui reci&at că în acti$itatea secretă de infor!aţii în afară de ordine
instru cţiuni şi !etodologii !ai funcţionea&ă şi aşa nu!itele "re gului
nescrise# ale frontului secret' Gna dintre reguli se referă la fatul că desre
detaliile tehnice ori inti!ităţile oricăror acţiuni de siona, sau contrasiona,
reuşite
acţionatadică cu beneficii
se ăstrea&ă reale rea
în arhi$e entru regi!ul
uţine olitic
do$e&i în interesul
iar dacă e osibilcăruia
!ai s%a
ni!ic' 5r desre aşa nu!ita lisă sau re&enţă a "scheletelor din fişete#
ade$ăraţii  rofesionişti i! licaţi au ,urat să ăstre&e tăcerea  nu%i aşa V =ci
colo c6te un !e!orialist de !arcă sau de du&ină c6nd se hotărăşte să
de$ină interesant i%a în calcul în ri!ul r6nd asectele de ordin co!ercial
iar la caitolul "de&$ăluiri sen&aţionale# se asigură de inofensi$ilitatea lor
sau că ele ot fi fa$orabile instituţiei într%un anu!it context olitic' :6nă la
ur!ă este tot o chestiune ce ţine de ,ură!6nt ori otri$it altei "reguli
nescrise#* din ser$iciul secret de infor!aţii nu se iese dec6t cu "iciorele
înainte# sau "e coş# duă cu! e obiceiul'

8ntr%o atare circu!stanţă  adică tăcerea docu!entelor şi at6t de bogata

$orbărie interesată a !e!orialiştilor sarcina cercetătorului onest chiar şi
atunci c6nd a a$ut ri$ilegiul să ri$ească din interiorul instituţiei de$ine
!ult îngreunată dacă nu cu!$a chiar i!osibilă' :ri!ciiul
"co!arti!entării# acti$ităţii de infor!aţii îi dă doar dretul să cunoască
strict ceea ce ui
totcunoscătorul a făcut
în rofer6ndu%l în acelaşi
ble!ele de ti!' :ri
intelligence de nostura
ur!areridicolă
o o&iţiea
re&er$ată a cititorului în faţa unui astfel de de!ers ştiinţific se subînţelege
se reco!andă dacă nu cu!$a chiar e absolut necesară' 5ricu! !ai bine
uţin şi cert dar care să ro$oce reflexii dec6t !ultă fabulaţie care în afară
de rău şi confu&ie nu !ai roduce ni!ic'

1>0
 Contras'iona=ul &i criBa iugosla,ă

:otri$it unor docu!ente făcute ublice entru ri!a oară la reuniunea

foştilor şefi ai ser$iciilor secrete ce s%a desfăşurat în $ara anului 2000 la +ofia din
ordinul lui +talin ser$iciile secrete so$ietice useseră la cale asasinarea lui =osi
<ro& ito' :lanificat în trei $ariante atentatul ur!a să fie executat de un agent care
urta nu!ele consirati$ "7ax#' :lanul cu cele trei $ariante P care re$edeau fie
infectarea lui ito cu bacterii de holeră fie î!uşcarea lui în ti!ul unei receţii
oferită de A!basada =ugosla$iei de la Kondra sau folosirea unei ar!e seciale în
ti!ul unei cere!onii la <elgrad P a ră!as în $igoare 6nă la !oartea lui +talin în
!artie 1./3' Duă această dată liderul co!uniştilor de la <elgrad a trăit în !ai
!ultă siguranţă' 8n erioada conflictului dintre 7osco$a şi <elgrad au fost incitate
contra lui ito at6t artidele co!uniste din ţările <locului so$ietic c6t şi instituţiile
de securitate din aceste ţări roasăt înfiinţate de consilierii so$ietici'
Docu!entele !ai sus a!intite atestă că rutura dintre cele două ţări
co!uniste G9++ şi =ugosla$ia a$usese la ba&ă di$ergenşe rofunde legate de
intenţia
străini de!odificării hărţiiDi!otri$ă
acest conflict' geoolitice a"+GA
<alcanilor' +e are că a!ericanii
P se !enţionea&ă nu au
într%un astfel defost
docu!ent P au încercat să aţ6ţe discordia din lagărul co!unist entru a î!iedica
exansiunea so$ietică şi în ulti!ă instanţă entru a fa$ori&a de&integrarea
siste!ului#'
:e de altă arte ito rousese crearea unei ederaţii <alcanice a$6nd ca
i$ot <elgradul' <ulgaria care ur!a să fie înclusă în această uniune a refu&at rolul
de artener !ai !ic iar 7osco$a a inter$enit susţin6nd interesele +ofiei' ito era
decis să tri!ită true în Albania iniţiati$ă e care +talin a recetat%o ca e o
!anifestare de "hege!onis! local#' 8!otri$a unor astfel de "insolenţe# $enite din
artea unui confrate !ai !ic +talin s%a hotăr6t să inter$ină dar nu direct ci
scoţ6nd în faţă "de&bină
duă rinciiul un alt confrate !ai !ic
şi stă6neşte# 3/ resec&i$ e Jheorghe Jheorghiu%De,
'
Aşa se face că între 20 şi 2 iunie 1.4 s%a ţinut la <ucureşti şedinţa
<iroului =nfor!ati$ al artidelor co!uniste şi !uncitoreşti în absenţa re%
re&entanţilor co!uniştilor iugosla$i' Jheorghiu%De, dese!nat de către +talin ca
raortor a re&entat un a!lu 9aort în care conducerea olitică a 9'':'
=ugosla$ia a fost bla!ată iar =osi <ro& ito liderul Gniunii o!uniştilor din
=ugosla$ia a fost "de!ascat# ca "trădător al socialis!ului# "o!ul care intenţiona
să destra!e siste!ul socialist# etc' onclu&iile raortului au fost arobate de re%

3/
7ircea hiriţoiu ;omnia lui G*eorg*iu48e6 combate Jpericolul titoist# în "Dosarele istoriei# nr' 3 (1.)
1..> ' 42%4/'

1>1
re&entanţii tuturor artidelor co!uniste articiante şi din acel !o!ent s%a de%
clanşat o furibundă ca!anie î!otri$a lui ito şi a =ugosla$iei'
8n realitate Jheorghiu%De, nu a cre&ut nici el cu! nu au cre&ut nici ceilalţi
articianţi în datele curinse în 9aort dar toţi şi%au ,ucat rolurile e care +talin
le conceuse şi rin tenacitatea sa caracteristică reuşise să le ună în scenă 3/.'
Duă !oartea lui +talin c6nd s%a rodus î!ăcarea cu ito Jheorghiu%De, a fost
ne$oit
nea$6ndsă%şi ceară scu&e
la diso&iţie sub uterea
şi nici !oti$ulreală
că fusese forţat 7ai
de eschi$ă' să re&inte
!ult seacel
areraort
că De, îl
re$enise e ito rintr%un curier secial să nu $ină în 9o!6nia la onsfătuirea
o!infor!ului întruc6t bănuia că +talin ordonase lichidarea lui' =ată suficiente
argu!ente entru ca liderul de la <elgrad să treacă este acest eisod nefericit al
relaţiilor ro!6no%iugosla$e' 5ricu! tensiunea relaţiilor din erioada 1.4%1./3 s%
a făcut si!ţită din lin în acti$itatea de infor!aţii şi contrainfor!aţii'
Din confesiunile generalului (r) eagu os!a re&ultă că ser$iciile de
infor!aţii şi contrainfor!aţii ale 9o!6niei au ri!it diso&iţia să se organi&e&e
coresun&ător entru a utea face faţă a$alanşei de sioni iugosla$i' Acţiunile de
contracarare a siona,ului iugosla$ au fost conduse direct de structurile de $6rf ale
:79' Astfel
înfiinţase în cadrulcondus
un colecti$ +ecţieideExterne
Ji&ella a -ass
aaratului
a$6ndo!itetului
ca a,utoareentral
e Kidia se
Kă&ărescu Deutsch 5lga şi Joanţă Andrei' Acest colecti$ cu co!etenţă
exclusi$ă în cri&a iugosla$ă ţinea legătura er!anentă cu centrul coordonator de la
7osco$a unde se afla :era :oi$oda un fost colaborator aroiat al lui ito în
ti!ul celui de%al doilea ră&boi !ondial dar care trecuse e baricada ousă
conduc6nd  duă indicaţiile Hre!linului  "luta e!igraţiei iugosla$e
antititoiste#'
8n 9o!6nia existau !ai !ulte centre ale e!igranţilor iugosla$i antititoişti
conduse de un anu!e Ata 5oe$ici care ri!ea diso&iţii de la :oido$a şi "cola%
bora# str6ns cu gruul condus de Ji&ella -ass' 5rgani&aţia lui 5oe$ici edita şi un
&iar roagandă
rin difu&a !anifeste a$ea
acţiunea delade!ascare
diso&iţieaun
luiost
itodeşi radio%e!isie
a titois!uluientru
3>0 a susţine
' 8n co!etenţa
organi&aţiei lui 5oe$ici intrau două sarcini distincte* aărarea e!igraţiei iu%
gosla$e de enetrările +D< (#luzba 8rzavne Bezbednosti L +er$iciul de +ecuritate
a +tatului din =ugosla$ia)3>1 şi ătrunderea în teritoriul 9'':' =ugosla$ia cu agenţi
3/.
-e&i e larg =oan +curtu P7; şi criza iugoslavă în "Dosarele istoriei# nr' 3 (1.) ' 34%41'
3>0
os!a eagu Cupola. #ecuritatea văzută din interior. Pagini de memorii  <ucureşti Editura Jlobus 1..4 '
.0'
361
5rganele se securitate ale regi!ului co!unist din =ugosla$ia s%au for!at în felul ur!ător* în 1.4/ au fost
înfiinţate <iroul entru :rotecţia :oorului (5OA) şi +er$iciul de ontrasiona, ( 1ontraobavesta6na #luzba P
H5+) a!bele subordonate 7inisterului Aărării şi conduse de Alexander%KeRa 9anRo$ici' 8n februarie 1.4>
5OA a fost transferat cu şeful său la 7inisterul de =nterne şi din luna !artie a de$enit Ad!inistraţia +ecurităţii
:oorului (GD<A)' H5+ a ră!as în cadrul 7inisterului Aărării' 8n 1.4 GD<A îşi schi!bă denu!irea în

1>2
şi e!isari co!unişti antititoişti entru a culege infor!aţii şi a difu&a !ateriale de
roagandă a organi&a nuclee în artid ar!ată şi securitate otri$nice lui ito'
Acţiunile de di$ersiune ale organi&aţiei 5oe$ici au fost sri,inite cu! era şi
firesc de ser$iciile seciale ro!6neşti* Direcţia de =nfor!aţii a Ar!atei Direcţia
de =nfor!aţii Externă Direcţia de ontrasiona, organele de grăniceri unităţile
!ilitare ale truelor de securitate în secial cele di&locate în <anat' oate aceste
structuri
iugosla$edesfăşurau
antititoisteşidisuneau
acţiuni autono!e în afara
de agenturi celor
rorii de sri,inire
cu rol a e!igraţiei
contrainfor!ati$ entru
a re$eni infiltrările şi;sau enetrările +D< dar şi cu sco ofensi$ de ătrundere în
teritoriul iugosla$' recerea graniţei în a!bele sensuri era înlesnită de canalele de
legătură at6t e uscat c6t şi e Dunăre3>2'
Ka r6ndul lor structurile +D< erau interesate e teritoriul ro!6nesc în
ri!ul r6nd de e!igraţia iugosla$ă şi nu!ai tangenţial de roble!ele ro!6neşti'
+ecuritatea iugosla$ă adică "braţul înar!at# al lui ito a$ea ca obiecti$ rincial
contracararea şi de!ascarea co!lotului us la cale de către Hre!lin dar se
străduia în acelaşi ti! să deschidă ochii ro!6nilor în sensul că fuseseră atraşi într%
un ,oc străin intereselor ţării lor şi că sunt $icti!ele aceluiaşi scenariu so$ietic'
3>3
Docu!entele
confruntarea de arhi$ă
între organele de cercetate atestă fărăşidubii
securitate ro!6neşti că între anii
cele iugosla$e nu1.4%1./3
a fost doar
!i!ată ci a cunoscut !o!ente de reresiune' Dintr%o statistică întoc!ită la 2/
ianuarie 1.// de către Direcţia de ontrasiona, a +ecurităţii re&ultă că între cei
11 de cetăţeni iugosla$i aflaţi la acea dată în enitenciarele din 9o!6nia 1
executau edese ri$ati$e de libertate entru siona, iar doi entru "fa$ori&area
infractorului# la aceeaşi infracţiune'
Atestări docu!entare a$e! şi asura fatului că acţiunile infor!ati$e
iugosla$e î!otri$a 9o!6niei s%au desfăşurat e două direcţii aralele* 1)
i!lantarea de agenţi în &onele de interes din 9o!6niaF 2) interogarea şi recrutarea
de agenţi din r6ndul e!igranţilor ro!6ni aflaţi în lagărele de la Ho$acito şi
Orenianin sauagenţi
rincialilor în închisorile iugosla$e'
tri!işi sub :rin
acoerire deaceste acţiuniro!6nă
+ecuritatea se ur!ărea identificarea
şi obţinerea a c6t
!ai !ulte infor!aţii din artea refugiaţilor cu redilecţie a acelora care ocuaseră
osturi i!ortante în ad!inistraţie ar!ată şi artide olitice' 8n arilie 1.4.
7ihai 9ăutu fost !inistru din artea :\ a fost interogat de organele iugosla$e
ti! de 11 ore cu ri$ire la situaţia olitică din 9o!6nia' Ase!ănător Alexandru
<unescu fost director la "7onitorul 5ficial# şi secretar ad,unct al :\ a re&en%
tat la solicitarea organelor iugosla$e un raort desre acti$itatea artidului iar

+er$iciul de +ecuritate a +tatului P +D<'

362
eagu os!a op. cit, p.%$4%.
363

Arh +9= fond ?d# dosar nr' 10 22C'

1>3
fostul !inistru :etală a exus în detaliu acti$itatea !inistrului Afacerilor Externe
din 9o!6nia'
:lanificarea şi coordonarea acţiunilor infor!ati$e contra 9o!6niei au
re$enit +D<  subordonat 7inisterului Afacerilor =nterne al =ugosla$iei şi
filialelor sale regionale care nu!ai în erioada noie!brie 1.4%!artie 1./1 au
reuşit să infiltre&e e teritoriul ro!6nesc $reo 40 de agenţi' Dintre aceştia 3C
a$eau
for!a sarcina
legăturidedeaaculege infor!aţii
răs6ndi dinde&ona
!ateriale de frontieră
roagandă ro!6nească
cu conţinut de a%şi sau
di$ersionist
re$i&ionist ori de a%i sri,ini e cei care doreau să ărăsească 9o!6nia' Alţi trei
agenţi ur!au să%şi desfăşoare acti$itatea infor!ati$ă e o durată !ai lungă şi sub
identităţi false'
7a,oritatea agenţilor iugosla$i caturaţi de organele de contrasiona,
ro!6neşti  aşa cu! au declarat la anchetă  a$eau rude şi cunoştinţe în
9o!6nia e care ur!au să le transfor!e în "uncte de sri,in# (ca&are rocurare
de acte false introducerea în anu!ite !edii) ori să le antrene&e în culegerea de
infor!aţii' 9ecrutarea agenţilor s%a derulat duă !etodele tradiţionale ale
siona,ului* con$ingere şanta, !oral secularea unor $icii interese !ateriale etc'
şi se efectua ale
consirati$e în fiecare ca& din
+D<%ului în arte
-rsacacoerit iar şiinstruirea
Orenianin <isericaseAlbă'
reali&a
Ka în casele
ter!inarea
stagiilor de regătire agenţii se!nau un anga,a!ent şi deuneau un ,ură!6nt rin
care garantau loialitatea lor faţă de +D< cu $iaţa şi libertatea fa!iliilor lor ră!ase
în =ugosla$ia'
De regulă agenţii care erau diri,aţi în saţiul ro!6nesc entru a culege
infor!aţii din &ona de frontieră arcurgeau un ciclu !ai scurt de instruire' 8n ca&ul
în care sarcinile infor!ati$e erau de lungă durată inter$enea centrala +D< de la
<elgrad care îşi asu!a at6t regătirea c6t şi controlul agenţilor din 9o!6nia'
:entru alte situaţii centrala +D< recruta şi tri!itea agenţi în saţiul ro!6nesc fără
ştirea filialelor reublicane chiar dacă rin acestea se creau aralelis!e ri$alităţi
sau conflicte
:otri$itdedatelor
co!etenţă'
la care a! a$ut acces în ti!ul cercetării re&ultă că instrui%
rea agenţilor recrutaţi de +D< a$ea un caracter su!ar şi se reali&a în cea !ai !are
arte rin exuneri şi acti$ităţi ractice' e!a centrală o constituia adatarea
$iitorului agent la secificul $ieţii ro!6neşti regulile de conduită şi !odul de acţi%
une în diferite oca&ii' 9eţin atenţia interdicţia de a consu!a băuturi alcoolice de a
e$ita c6t !ai !ult osibil controlul actelor şi ca&area în hoteluri iar în ca& de e%
ricol agentul a$ea obligaţia de a se ascunde ori de a se reîntoarce în =ugosla$ia
rin locuri restabilite'
5 instruire aarte se făcea entru derinderea !odalităţilor de contactare a
legăturilor rudelor sau cunoştinţelor din 9o!6nia in$estigarea atitudinii lor
olitice şi a osibilităţilor infor!ati$e identificarea şi studierea celor disuşi să se

1>4
reatrie&e ori să se refugie&e clandestin în =ugosla$ia' Datele obţinute trebuiau
co!unicate ersoanei de legătură din =ugosla$ia cu indicarea direcţiilor e care
+D< utea acţiona entru exloatarea infor!ati$ă sau atragerea la colaborare a
celor $i&aţi'
8n ca& de "cădere# agentul nu a$ea $oie să de&$ăluie calea rin care se
infiltrase în 9o!6nia gradul nu!ele şi renu!ele ofiţerului +D< care%l recrutase
sarcinile
!i,loaceleinfor!ati$e ri!ite
de trans!itere unctele deetc'
a infor!aţiilor sri,in
oateşi aceste
legăturile infor!ati$e
obligaţii create
erau "garantate#
de !ăsurile reresi$e e care +D< le utea lua î!otri$a fa!iliei sau a rudelor
agentului ră!ase în teritoriul iugosla$' "ăderea# trebuia co!unicată i!ediat
rintr%un cod cunoscut doar de agent sau re&ident şi ofiţerul +D< iar cel a,uns într%
o astfel de situaţie trebuia să !anifeste "bună$oinţă# şi să "cooere&e# cu organele
de cercetare încerc6nd de&infor!area acestora cu scoul de a asigura ti!ul
necesar +D<%ului entru a sal$a ce se !ai utea sal$a' Agentul caturat se utea
lăsa "întors# dar nu!ai duă ce unea în alicare un scenariu bine în$ăţat în
ti!ul instruirii' 8n acest sens el trebuia să con$ingă rin !i!ică şi gesturi că
rounerea "nu%i con$enea# duă care ur!a să solicite un ter!en de g6ndire şi
abia duă
Dinaceea să accete'
docu!entele de anchetă întoc!ite de organele de securitate ro!6neşti
!ai re&ultă că $iitorii agenţi folosiţi de +D< erau regătiţi şi asura !odului de
co!ortare în ca& de arestare bătăi la anchete sau în închisoare iar cei tri!işi cu
!isiuni i!ortante şi e care se unea un reţ deosebit erau sfătuiţi să se sinucidă'
Duă cu! se oate constata fatul că !ulţi agenţi iugosla$i au recunoscut aceste
detalii tehnice de!onstrea&ă că instruirea şi selecţionarea lor se făcuse suerficial'
Alţii au !ărturisit că infor!aţiile erau colectate direct rin legăturile oerati$e şi
$i&au do!eniile olitic econo!ic social şi !ilitar recu! şi date desre etnicii
sau refugiaţii s6rbi din 9o!6nia care uteau fi folosiţi at6t ca uncte de sri,in c6t
şi ca !asă de !ane$ră entru acţiunile roagandistice şi de di$ersiune' Astfel de
date şi infor!aţii
con$enţionale şi aerau trans!ise
scrierilor +D<%lui
ascunse) rinrin coresondenţă
curieri trans!isii (folosirea scrierilor
radio cifrate sau la
încheierea !isiunii c6nd agentul se întorcea clandestin în =ugosla$ia'
Alte docu!ente infor!ati$e întoc!ite de organele de contrasiona, ale
+ecurităţii ro!6ne atestă că agenţii e ter!en lung (cu durată nedeter!inată)
folosiţi de +D< a$eau ca sarcină rincială crearea unor ba&e de sri,in care să le
asigure enetrarea în ser$iciile de infor!aţii ro!6neşti sau la $6rful structurilor
olitice şi !ilitare ro!6neşti în ti! ce agenţii e ter!en scurt efectuau !isiuni
de siona, e durata a 3%4 &ile duă care se întorceau la ba&ă unde re&entau
raoarte ce conţineau infor!aţiile şi datele de studiu desre ersoanele contactate
retabile să intre în solda +D<' De ase!enea agenţii e ter!en scurt ătrundeau în
9o!6nia fie legal în calitate de !arinari $a!eşi $i&itatori de rude etc' fie ilegal

1>/
(cu concursul grănicerilor iugosla$i sau cu co!licitatea unor funcţionari şi
ersonalul din diso&iti$ele ro!6neşti de a&ă sensibili la cadouri su!e de bani
etc')'
8nceutul ofensi$ei siona,ului iugosla$ a găsit contrasiona,ul ro!6nesc
(+ecţia a ==%a a +er$iciului +ecial de =nfor!aţii care a acţionat 6nă în arilie
1./1 c6nd a fost integrat organelor de securitate şi +er$iciului de infor!aţii de
frontieră
e o&iţiidin
de structura o!anda!entului
aărare a!lasate în uncteleruelor 7inisterului
cheie ale +ecurităţii
rincialelor +tatului)
acţiuni infor!a%
ti$e iniţiate de "fraţii de ideologie# de la sud%$est' Docu!entele atestă fără dubii că
organele de contrasiona, ro!6neşti aştetau de !ai !ult ti! acest atac do$adă
fiind lanurile de interunere a roriilor diso&iti$e oerati$e g6ndite 6nă la
ulti!ul detaliu' 7ăsurile incluse în aceste lanuri erau structurate e două direcţii*
re$enti$ă şi reresi$ă'
Katura re$enti$ă se reali&a rin !ăsuri oerati$e de natură să descifre&e la
ti! organi&area şi intenţiile ser$iciilor secrete iugosla$e şi în această direcţie se
oate arecia că !ulte din acţiunile infor!ati$e organi&ate la -rsac <iserica Albă
-eliRo%Jradişte şi <elgrad erau cunoscute duă 3%4 &ile la <ucureşti' oarte
osibil ca agenţii
ti!ul celui de frontieră
de%al doilea ră&boi sau cei de
!ondial să ad6nci!e folosiţi de ++= înainte şi din
fi fost reacti$aţi'
8n conceţia ++= şi ulterior a organelor de securitate (Direcţia < de
contrasiona, creată în 1./1) !ăsurile reresi$e care erau regle!entate rin lege
se alicau tuturor agenţilor şi legăturilor acestora ce acţionau contra intereselor
ro!6neşti'
8n confruntarea cu ser$iciile de infor!aţii iugosla$e contrasiona,ul
ro!6nesc a înregistrat o serie de succese dar şi insuccese' Gnul dintre succese îl
constituie "căderea# lui Alexandru Ja$rilo$ici reşedinte al co!unităţii iugosla$e
din 9o!6nia (între anii 1.1>%1.4.)' Din docu!entele ++= re&ultă că încă din anul
1.22 exloat6ndu%i senti!entele naţionaliste dilo!aţii iugosla$i din 9o!6nia l%
au antrenat
(o&iţia r6nd e şir6nd
geografică în culegerea
rofilul de infor!aţii
unor unităţi !işcări dereferitoare la ar!ata
true dotarea ro!6nă
tehnică ş'a')
situaţia econo!ico%financiară a ţării (rin exloatarea infor!ati$ă a cunoştinţelor
e care Ja$rilo$ici le a$ea în 7inisterul de inanţe) situaţia lui Kucreţiu :ătrăş%
canu şi rolul ,ucat de =osif hişine$sRi în conducerea olitică de la <ucureşti
$olu!ul exloatărilor din regiunile etrolifere (infor!aţii obţinute de la inginerul
Aurel <ăltunoiu din entrala etrolieră "7untenia#) şi altele' :entru fatele
co!ise ribunalul 7ilitar <ucureşti l%a conda!nat în anul 1./0 la 1/ ani te!niţă
grea şi 10 ani degradare ci$ică'
8n !a,oritatea ca&urilor de siona, iugosla$ descoerite între anii 1.4%1./0
e teritoriul 9o!6niei redo!ină interesul !anifestat de <elgrad faţă de industria
ro!6nească de etrol şi ga&e ad6nc enetrată cu agenţi' =nsuccesele înregistrate

1>>
doar e distanţa a doi ani au obligat entrala +D< să rocede&e la ree$aluarea
strategiei şi tacticii adotate e saţiul ro!6nesc' :ri!ul as a constat în
exul&area sau reatrierea "la cerere# a !ai !ultor gruuri de e!igranţi ro!6ni
aflaţi în lagărele şi închisorile iugosla$e' 8nce6nd cu anul 1./0 a crescut
surrin&ător at6t nu!ărul celor exul&aţi c6t şi al celor care doreau să se întoarcă
acasă' onco!itent au înceut să se îngroaşe şi r6ndurile refugiaţilor olitici
iugosla$i care trăiau de
aaratul ad!inistraţiei în stat'
9o!6nia'
Este de7ulţi dintrecă aceştia
resuus aceasta ătrunseseră
a fost cea de%achiar
douaîn
!işcare de reabilitare a ser$iciilor secrete iugosla$e sugerată şi de unele fisuri
existente în siste!ul de siguranţă în funcţiune la acea dată în 9o!6nia' A!bele
$ariante ur!ăreau infiltrarea de agenţi în $ederea reconstituirii reţelelor
infor!ati$e anihilate şi asigurare continuităţii fluxului de infor!aţii din saţiul
ro!6nesc'
Alertate asura acestor !ane$re organele de contrasiona, ro!6neşti şi%au
reliat diso&iti$ele de rotecţie e noile direcţii ale ofensi$ei ser$iciilor secrete
iugosla$e reuşind să contracare&e !a,oritatea încercărilor de enetrare infor!ati$ă
în obiecti$ele şi &onele de interes din 9o!6nia'
onco!itent
Docu!entele contrasiona,ul
de anali&ă atestă că deşiro!6nesc a contabili&at
au fost re$enite la ti!şicuunele eşecuri'
ri$ire la
a$alanşa de refugiaţi olitici iugosla$i în r6ndul cărora se aflau şi agenţi +D<
organele de contrasiona, ro!6neşti nu au efectuat un control infor!ati$ de
curindere şi rofun&i!e necesar !onitori&ării acestui feno!en' Aceasta a fost şi
cau&a entru care contrasiona,ul ro!6nesc a reali&at cu un as !ai t6r&iu
ade$ărata se!nificaţie a ătrunderii unor refugiaţi în ad!inistraţia de stat şi chiar
în obiecti$ele de interes naţional'
onfir!area a$ea să re&ulte din e$aluarea agubelor roduse de agentul
Di!itrie :etro$ care oerase !ai !ulţi ani în 9o!6nia fără să fie descoerit'
ercetările făcute cu acest rile, au scos în e$idenţă că Di!itrie :etro$ organi&ase
o reţeaDi!itrie
+oer for!atăHo$aci
din 7iodrag +toico$ici
şi Alci& -algoni Jheorghe Dre&ghici
toţi refugiaţi olitici+te$a :etro$ +tanRa
rin inter!ediul că%
rora a obţinut o cantitate areciabilă de infor!aţii olitice econo!ice şi !ilitare'
otodată a ieşit la i$eală că unii agenţi iugosla$i se anga,aseră în anu!ite
obiecti$e cu a$i&ul fa$orabil al organelor in$estite cu rotecţia acestora'
:e l6ngă e$idenţierea deficienţelor existente în diso&iti$ele contrasiona,u%
lui ro!6nesc "ca&ul :etro$# a a$ut ca ur!are şi înrăutăţirea relaţiilor cu ocuantul
so$ietic care a rotestat $ehe!ent şi a atenţionat autorităţile de la <ucureşti entru
incaacitatea lor de a asigura securitatea truelor Ar!atei 9oşii staţionate e
teritoriul 9o!6niei' At6t "reţeaua :etro$# c6t şi celelalte reţele de siona,
iugosla$e descoerite la înceutul anilor S/0 au rele$at interesul !a,or al <el%
gradului faţă de truele so$ietice cantonate în 9o!6nia interes nesesi&at de

1>C
contrasiona,ul ro!6nesc' 5fiţerii ro!6ni de contrasiona, şi contrainfor!aţii
!ilitare deţineau nu!eroase infor!aţii referitoare la reocuările ser$iciilor
secrete iugosla$e de a culege şi e$alua infor!aţii desre truele so$ietice dar nu s%
au arătat disuşi să infor!e&e nici !ăcar e şefii lor şi cu at6t !ai uţin să
alerte&e consilierii so$ietici'
-erificările efectuate ulterior au scos la lu!ină şi fatul că în satele
rincialelor acţiuni
+D< i!lantaţi infor!ati$e=ugosla$iei
în A!basada se aflau de aşa cu! era de
la <ucureşti subaştetat  ofiţerii
acoerirea de
dilo!aţi recu! şi agenţi e ter!en lung coordonaţi de centrele infor!ati$e din
<iserica Albă -rsac -eliRo%J radişte Orenianin şi egotin la care s%au adăugat
!ai t6r&iu cele din hichinda Hlado$a şi :ance$o'
8n acelaşi ti! acţiunile de de&infor!are şi ,ocurile oerati$e lansate de
contrasiona,ul ro!6nesc a$eau să de!onstre&e că ser$iciile secrete iugosla$e
cooerau cu structuri infor!ati$e si!ilare a!ericane şi britanice rin schi!b acti$
şi er!anent de infor!aţii'
5 dată cu detensionarea relaţiilor dintre 9o!6nia şi =ugosla$ia duă anul
1.// structurile infor!ati$e şi contrainfor!ati$e ale a!belor ţări au fost orientate
sre altegraţiaţi
au fost obiecti$e' :rin decrete
de restul ale onsiliului
edeselor de +tat
e care le !ai a$eaudinde1>executat
iunie şi C0
> iulie 1./>
de con%
da!naţi în rocesul "titoiştilor#'

/iecti,ele urmărite de ser,iciile de

in;ormaţii occidentale +n România

8n ulti!ii ani s%au ublicat nu!eroase lucrări şi studii care au $alorificat din
lin o serie de docu!ente din arhi$ele ser$iciilor secrete de la @ashington şi
7osco$a e ba&a cărora ute! cunoaşte astă&i !ai bine !ulte din dedesubturile
confruntării Est%-est'
i!ortanţă aarte :rintreşi aceste
se nu!ără lucrări care
cartea doa!nei acordă
Elisabeth saţiului
Na&ard (te&a ro!6nesc o
de doctorat)
intitulată Cold ar CrucibleK nited #tates (oreign Polic and t*e Con"lict in
;omania $%&94$% (reu&etul ră&boiului rece* +tatele Gnite şi conflictul din
9o!6nia 1.43%1./2)3>4 care introduce în circuitul istoriografic o te&ă
funda!entală bine argu!entată docu!entar şi anu!e* natura dublă a oliticii
+GA şi a celorlalte ţări occidentale faţă de regi!urile co!uniste din Euroa' ":e
de o arte  susţine autoarea citată  @ashingtonul a căutat să încura,e&e orice
oo&iţie faţă de acestea Lregi!urile co!uniste  n.n'M. :e de altă arte a!ericanii
au refu&at orice escaladare care utea duce la un conflict ar!at direct cu
364
onsultarea !anuscrisului acestei lucrări !i%a fost facilitată de regreatul istoric !ilitar 7ircea hiţoiu căruia îi
ăstre& o infinită recunoştiinţă'

1>
7osco$a#' ără îndoială că în eoca ar!elor ato!ice o ase!enea olitică a fost o
"do$adă de înţeleciune#' :ro!o$6nd o astfel de olitică se oate sune că +GA
şi celelalte ţări occidentale nu au abandonat niciodată co!let ooarele din estul
Euroei situate în &ona de do!inaţie so$ietică aşa cu! au areciat iniţial o serie
de istorici şi olitologi'
:entru a%şi !enţine o !ini!ă influenţă asura ţărilor co!uniste din Euroa
cu g6ndulgu$ernele
(G9++) la $iitor occidentale
dar cu dorinţa nedisi!ulată
şi în ri!ul r6nddecela al
e$ita un ră&boi
+tatelor Gnitecuaufostul aliat
conceut
şi o strategie în consecinţă e frontul secret al infor!aţiilor'
:ri!a oca&ie de a%şi une în ractică această olitică s%a i$it în toa!na anului
1.4 o dată cu declanşarea conflictului între ito şi +talin' u scoul de a trage
c6t !ai !ulte foloase din conflictul so$ieto%iugosla$ în sensul de a roduce o
e$entuală breşă în <locul est%euroean strategii de la @ashington au susţinut
crearea unei agenţii seciali&ate a cărei rincială !isiune era de a încura,a şi
ro!o$a "rin orice alt !i,loc în afară de ră&boi# erodarea uterii so$ietice' 7ai
direct sus Ju$ernul +tatelor Gnite a serat în acel !o!ent că rin folosirea
,udicioasă a oeraţiunilor acoerite a siona,ului sub$ersiunii şi roagandei
utea aducesiritul
încura,e&e eliberarea ooarelor
de libertate din blocul co!unist
şi indeendenţă în r6ndul al Euroei sau cel uţin să
acestora'
Aşa se exlică aariţia în 1.4 în +GA a 5ficiului entru :roiecte +eciale
rebote&at i!ediat @"iciul pentru Coordonare Politică (5:) însărcinat cu
desfăşurarea oeraţiior clandestine şi a cărei finanţare a fost asigurată de =A
rinciala agenţie de siona,3>/' 8n funcţia de director al 5: a fost nu!it la 1
sete!brie 1.4 ranR @isner cel care condusese ri!a !isiune a 5++ (5ficiul
de 5eraţii +tategice) în 9o!6nia în erioada sete!brie 1.44%sete!brie 1.4/'
Duă cu! ne infor!a&ă autorul a!erican Iohn 5' Hoehler "deşi încadrat cu ofiţeri
din =A 5: nu a fost de la înceut sub co!anda directorului acestei agenţii# 3>>'
ranR @isner ri!ea ordine şi tri!itea raoarte unui co!itet co!us din
oficialităţi
5: din Dearta!entul
disunea de +tatcare
de,a de 302 ersoane şi dinlucrau
Dearta!entul Aărării'
entru el e frontul 8n anulşi1.4.
secret un
buget anual de 4C !ilioane dolari' rei ani !ai t6r&iu 5: şi%a !ărit considerabil
forţele disun6nd de un ersonal în nu!ăr de 212 anga,aţi şi de un buget anual
de 2 !ilioane dolari ceea ce rere&enta în 1./2 aroae ,u!ătate din întregul
buget al =A' 5eraţiunile 5: nu!ite de ranR @isner ":uternicul @urlit&er#
înse!nau răsunsul +GA la a!eninţările so$ietice'

365
-e&i e larg hristoher AndreQ CIA şi Casa Albă. #erviciul secret şi preşedin3ia americană de la George
as*ington la George Bus*, Editura AKK <ucureşti 1. '1/>%1/C'
3>>
Iohn 5' Hoehler op. cit $ol' 1 ' 32'

1>.
 =storicul Ernst -olR!an susţine şi el că această olitică a!ericană contra
saţiului de influenţă so$ietică a înse!nat de fat "un atac total ce i!lica fiecare
tehnică de acţiune ca!uflată* roagandă !ită sub$ersiune de&infor!are
infiltrări de agenţi sabota, şi sri,inirea exilaţilor antico!unişti inclu&6nd din
nefericire un !are nu!ăr de cri!inali de ră&boi na&işti#' 7ai !ult conducătorul
5: exeri!entatul ranR @isner a organi&at &eci de gruuri clandestine lăsate
în hibernare ca
funcţione&e în Euroa
unităţi dedeEstgherilă
şi de -est a căror liniilor
în satele !isiune stabilită
folosind a ar!ele
fost să din
ascun&ătorile secrete entru a hărţui forţele !ilitare so$ietice în e$entualitatea unei
in$a&ii a Ar!atei 9oşii în Euroa de -est'
5eraţiile clandestine e care 5: trebuia să le lanifice şi să le reali&e&e
erau deosebit de riscante @ashingtonul cunosc6nd de,a că "forţele de securitate
so$ietice şi est%euroene erau deosebit de eficace# întruc6t disuneau de "reţele
$aste în cele !ai îndeărtate &one#' :rin ur!are factorii resonsabili din +GA
erau erfect conştienţi de ericolele e care le i!licau oeraţiunile rea
a!biţioase sau rost lanificate' :robabil că te!erile a!ericanilor erau ,ustificate
în arte oate nu at6t de forţa şi rofesionalis!ul ser$iciilor de securitate ale
ţărilor
 c6tblocului
!ai alesso$ietic  care
de fatul că în lado!eniul
dret $orbind în aceas%au
lanificării erioadă abia secufor!au
confruntat serioase
roble!e' Duă cu! a de!onstrat olitologul Kucien +'-andenbroucRe e ba&a
anali&ei unui $ast !aterial docu!entar nu uţine au fost oeraţiunile strategice
seciale iniţiate de ser$iciile secrete a!ericane duă al doilea ră&boi !ondial care au
eşuat la!entabil toc!ai datorită roastei lanificări ori a infor!aţiilor eronate care
au stat la ba&a obiecti$elor fixate rin strategiile de securitate globală'
8n anii 1.4%1.4. a luat fiinţă în ţările Euroei 5ccidentale o altă agenţie cu
!isiuni infor!ati$e care să sri,ine lanificarea şi derularea în bune condiţii a
oeraţiunilor seciale' Este $orba desre #erviciul 7i/t de In"orma3ii la care au
aderat e l6ngă structurile seciali&ate a!ericane (5:)  de altfel acestea au
fost iniţiatoarele
+er$iciile  şi ser$iciile
de infor!aţii secrete
britanice au ocolitger!ane france&e
!ixtura dar italiene
au acţionat şi greceşti'
e cont roriu'
8n +er$iciul 7ixt au fost atrase la colaborare şi surse infor!ati$e din r6ndul
e!igraţiei ro!6neşti gruate în aşa%numitul J#erviciul de in"orma3ii al romnilor
din e/il# subordonat o!itetului aţional 9o!6n în fruntea căruia se afla
onstantin -işoianu recu! şi otenţialul infor!ati$ al legionarilor refugiaţi
conduşi de Noria +i!a şi o!ul său de legătură şi coordonare raian <orobaru'
:rintre cei care făceau arte din acest otenţial infor!ati$ al ro!6nilor din exil
erau şi ofiţeri de infor!aţii rofesionişti colonelul :ătru co!andorul 7ihai 5ran
ş'a' care înainte de ră&boi îşi desfăşurau acti$itatea în ţară la <iroul == de e l6ngă
7arele +tat 7a,or al Ar!atei ro!6ne3>C'
367

-e&i e larg eagu os!a Cupola. #ecuritatea văzută din interior. Pagini de memorii  ' 14C şi ur!'

1C0
 8n cadrul +er$iciului 7ixt sarcinile au fost distribuite duă osibilităţile e
care fiecare dintre arteneri le utea oferi' A!ericanilor le%a re$enit sarcina de a
asigura ba&a logistică şi fondurile băneşti fiind în acelaşi ti! şi rincialii
beneficiari ai infor!aţiilor obţinute' Jer!anii france&ii italienii şi grecii au us la
diso&iţie teritoriul naţional clădiri centre de instrucţie şi asigurau acoerirea cu
legende şi docu!ente false a agenţilor atraşi în acti$itatea infor!ati$ă'
Docu!entele
lucru se aflau +ecurităţii ro!6neşti
la acea dată atestă
în oraşele =ssuicăşiastfel de centre
Kindau în 9''deJer!ania
instruire şilacase de
Kanng,e!eau în ranţa asinno în =talia şi Hsifa în Jrecia'
Ka înceutul anului 1.4. agenţii 5: au înceut să uncte&e aoi să re%
crute&e şi refugiaţi ro!6ni ori din alte ţări est%euroene aflaţi în lagărele din sudul
Jer!aniei din Austria şi =ugosla$ia' Au fost selecţionaţi în secial tinerii care
cunoşteau &onele în care fuseseră se!nalate acţiuni de re&istenţă e teritoriul
9o!6niei' Duă recrutare aceştia erau antrenaţi şi regătiţi secial entru acţiuni
clandestine' Jordon 7ason şeful staţiei =A la <ucureşti între 1.4.%1./1 sunea
că* "Agenţii erau instruiţi să contacte&e gruurile din re&istenţă să le infor!e&e de%
sre interesul -estului faţă de acti$ităţile lor şi să le aro$i&ione&e cu fonduri
ar!e uşoare de
le distribuiau foc !uniţie
lutătorilor din şire&istenţă
!edica!ente'
entruA$eau asurasălor
a le er!ite ia staţii radio
legătura cu e care
agenţii
din exterior#' Din artea a!ericană 9obert <isho fostul şef al contrasiona,ului
!isiunii 5++ la <ucureşti (între sete!brie 1.44%sete!brie 1.4/) a fost
dese!nat să sura$eghe&e oeraţiunile 5: la 9o!a 3>' :rinciala lui !isiune era
de a recruta refugiaţi din Euroa 9ăsăriteană entru oeraţiuni ara!ilitare' Din
dosarele contrainfor!aţiilor !ilitare re&ultă că <isho a furni&at "un !are nu!ăr
de lutători furnituri !ilitare e$acuări e !are şi e calea aerului entru acti$ităţi
clandestine#' Jratien Tatse$ich cel care a diri,at oeraţiunile acoerite ale =A în
<alcani în anii S/0 susţine că în ri$inţa nu!ărului de agenţi şi a resurselor
alocate oeraţiunile desfăşurate în 9o!6nia s%au aflat e locul doi duă cele din
Albania' din
oeraţii Deoca!dată nu ute!
surse a!ericane cunoaşte
întruc6t nici!ai
unul!ulte
dintreasecte concrete
dosarele desre
=A care faceaceste
refe%
rire la ele nu a fost desecreti&at'
Din studiul unor docu!ente ro!6neşti întoc!ite de organele de
contrasiona, contrasabota, şi contrainfor!aţii !ilitare re&ultă cu claritate că
acti$itatea infor!ati$ă desfăşurată e teritoriul 9o!6niei de către structurile
seciali&ate ale ţărilor occidentale a $i&at entru erioada anilor S/0 do!eniul
olitic econo!ic tehnico%ştiinţific şi !ilitar' :entru obţinerea acestora
occidentalii au folosit două căi* o cale oficială rin sursele dilo!atice acreditate
la <ucureştiF rin oeraţii acoerite folosindu%se agenţi recrutaţi e teritoriul
368
-e&i e larg Eduard 7arR ?*e @.#.#. in ;omania $%&&Q$%&. 'n Intelligence @peration o" t*e Earl Cold ar,
în ?=ntelligence and ational +ecurit&# $ol' . Aril 1..4 u!ber 2 '230;334'

1C1
9o!6niei' ele două căi s%au sulinit şi sri,init reciroc exist6nd o bună
cooerare nu!ai că ele au coexistat cu !ari eforturi şi riscuri în condiţii !ai !ult
ca sigur neconfortabile datorită sura$egherii foarte stricte din artea organelor
+ecurităţii' De exe!lu +ecuritatea ştia foarte bine că dilo!aţii a!ericani
foloseau frec$ent accesul e care îl oferea Kegaţia +GA la oficialităţile ro!6ne
entru a obţine infor!aţii desre e$oluţiile olitice econo!ice şi !ilitare ale
9o!6niei'
funcţionarii8n=A
acelaşi ti! de
şi a celor sediul Kegaţiei +GA
la infor!aţii oferea
!ilitare dar adăost şi acoerire
şi agenţilor entru
de ştiri ori ai
+er$iciului entru o!unicaţii +ecrete al +GA (G+=<)'
Docu!entele de anali&ă şi sinte&ă ale +ecurităţii din acea erioadă fac
referire la fatul că în domeniul politic ser$iciile de infor!aţii occidentale erau
interesate de ur!ătoarele asecte* cu! se resectă dreturile şi libertăţile
cetăţeneşti înscrise în onstituţia 9:9 (libertatea resei a cu$6ntului dretul la
!uncă existenţa şo!a,ului deghi&at)F relaţiile dintre 9o!6nia şi G9++ at6t cele
bilaterale c6t şi cele din cadrul unor organis!e internaţionale (AE9 5G)F
situaţia cadrelor din "conducerea suerioară de artid şi de stat#F organi&area
sfaturilor oulareF relaţiile olitice cu celelalte state co!uniste !ai ales cu cele
ce făceau artedindinGngaria
e$eni!entele ratatul(1./>)
de la a-arşo$iaF
fost adussituaţia
cu forţaluişi=!re agdecare
anchetat duăîn
so$ietici
9o!6nia'
8n ceea ce%i ri$eşte e rere&entanţii Dearta!entului de +tat şi ai =A la
<ucureşti aşa cu! re&ultă din docu!entele a!ericane "erau interesaţi !ai ales în
detectarea conflictului dintre !e!brii gu$ernului şi a di$ergenţelor din cadrul ar%
tidului co!unist care uteau fi exloatate#' 8ntre anii 1./0%1./1 agenţii =A la
<ucureşti au do$edit !ult interes şi &el în culegerea infor!aţiilor înregistr6nd cu
!eticulo&itate &$onurile care circulau desre luta entru utere dusă în cadrul 
al :79 ce a cul!inat duă cu! bine se ştie cu îndeărtarea de către Jheorghiu%
De, (în !artie 1./2) a aşa%&işilor "de$iaţionişti#* Ana :auRer -asile Kuca şi
eohari:entru
Jeorgescu'
domeniul economic şi te*nico4ştiin3i"ic docu!entele ro!6neşti
întoc!ite de +ecuritate fac referire la interesul occidentalilor de a culege infor!aţii
desre* obiecti$ele industriale re$ă&ute în :lanul de +tat entru care ur!a să se
i!orte !aşini utila,e şi instalaţii calitatea şi caracteristicile tehnice ale acestora
reţurile e care statul ro!6n era disus să le lăteascăF disonibilităţile de roduse
destinate exortului şi reţurile la care uteau fi achi&iţionateF ofertele făcute de
fir!ele concurenteF tratati$ele între rere&entanţii ro!6ni şi cei ai fir!elor
occidentaleF identificarea !inelor de uraniu şi denu!irea întrerinderilor ce se
ocuau de aceste exorturi F siste!ul de a&ă şi locul unde se relucrau
!inereurileF sarcinile de i!ort (lanul de i!ort $alori de lan contracte
încheiate cu alte fir!e)F tehnologiile noi !oderne de conceţie ro!6nească care

1C2
îşi găsiseră alicabilitatea în roducţieF caacitatea de asi!ilare tehnologică a
întrerinderilor ro!6neşti a unor rocedee tehnologice occidentale etc' Gna din
căile de $alorificare a infor!aţiilor din acest do!eniu se reali&a duă cu! află!
din cartea doa!nei Elisabeth Na&ard rin instruirea agenţilor tri!işi cu !isiuni
seciale în 9o!6nia în sensul "să încura,e&e actele de sabota, entru a afecta
econo!ia ro!6nă şi entru a oferi do$e&i tangibile că re&istenţa Lantico!unistă 
n.n'M exista şi era acti$ă#'
8n docu!entele de lanificare ale +ecurităţii se arecia fatul că "ser$iciile
de infor!aţii ale statelor i!erialiste consideră forţele !ilitare ale 9eublicii
:oulare 9o!6ne dret unul dintre obiecti$ele cele !ai i!ortante ale acti$ităţii lor
de siona, îndret6ndu%şi în ri!ul r6nd atenţia asura statelor !a,ore şi
obiecti$elor !ilitare dotate cu tehnică !odernă de lută#' Acest asect este ilustrat
de interesul ser$iciilor seciali&ate occidentale în culegerea unor date şi infor!aţii
referitoare la* existenţa obiecti$elor !ilitare locurile de a!lasa!ent şi destinaţia
lor strategicăF întrerinderile industriale ce executau co!en&i seciale entru ar%
!atăF denu!irea tehnică co!o&iţia şi re&istenţa !aterialelor folosite la fabricarea
ar!a!entelorF categoriile de a$ioane şi locul lor de fabricaţieF localităţile unde se
aflau aerodroa!e
ro$enienţa !ilitare
ei intrată şi;sau aerodroa!e
în dotarea subteraneF
ar!atei ro!6neF tehnicaunităţilor
a!lasarea !ilitară !odernă şi
de rachete
şi identificarea unor e$entuale ba&e de racheteF !ane$re !ilitare ce se desfăşurau
în cadrul ratatului de la -arşo$iaF situaţia truelor so$ietice din 9o!6nia
(efecti$e a!lasa!ente dotare tehnică etc')'
:otri$it lui Jordon 7ason şeful staţiei =A3>. la <ucureşti agenţii aflaţi în
legătura sa "trebuiau să furni&e&e orice infor!aţii desre !işcările de true ale ar%
!atei ro!6ne sau ale celor so$ietice !ane$re care ar fi utut indica regătiri de atac
î!otri$a =ugosla$iei sau a Euroei 5ccidentale#' 7ai !ult în e$entualitatea unui
conflict ar!at agenţii occidentali a$eau !isiunea de a%i încura,a e lutătorii din
9e&istenţă (aceştia erau nu!iţi în docu!entele +ecurităţii "bandiţii din !unţi#) să
hărţuiască
Duătruele
cu! se so$ietice de e teritoriul
oate constata 9o!6niei'
e$aluările făcute de istoriografia a!ericană
desre strategia şi obiecti$ele $i&ate de ser$iciile de infor!aţii ale rincialelor ţări
A5 asura <locului ţărilor co!uniste aflate sub tutela 7osco$ei concordă în
!are arte şi întregesc detaliile atestate de docu!entele ro!6neşti în legătură cu
ce s%a înt6!lat e frontul secret la înceutul ră&boiului rece' +er$iciile de con%
trasiona, şi contrainfor!aţii ale +ecurităţii din 9o!6nia deşi la înceut lisite de
exerienţă cu un ersonal rea uţin rofesionali&at şi iniţiat în acţiuni subtile dar
îndru!at as cu as de consilieri so$ietici au reuşit să identifice coordonatele ge%
nerale obiecti$ele şi strategia ser$iciilor de infor!aţii occidentale'
369
8n cadrul =A funcţionarul şef de rere&entanţă la o a!basadă de este hotare era cunoscut ca şef de staţie sau
5+ (C*ie" o" #tation) iar ad,unctul şefului de staţie era D5+ (8eput C*ie" o" #tation )'

1C3
 :oate că rofesionalis!ul ad$ersarilor deootri$ă cu unele inabilităţi a dus
la sorirea $igilenţei şi chiar la obţinerea unor re&ultate !ai uţin scontate în fa&a
iniţială' 5 conclu&ie ase!ănătoare se oate for!ula dacă anali&ă! şi rincialele
acţiuni infor!ati$e şi contrainfor!ati$e desfăşurate e teritoriul 9o!6niei şi;sau în
saţiul geoolitic de referinţă în acea erioadă'

cţiuni de s'iona= &i contras'iona= 'e teritoriul României

Din ca&uistica cerc etată re&ultă că duă 1.4 ser$ iciile de infor!aţii
occidentale şi%au tri!is în 9o!6nia ca de altfel în întregul saţiu al ţărilor co!uniste
euroene cadrele şi agenţii e căilegale (sub acoerire de dilo!aţi rere&entanţi
ai unor fir!e co!erciale secialişti tehnicieni &iarişti) c6t şi ilegale (rin
araşutare trecere clandestină a frontierei)' Kansarea de agenţi e calea aerului a
aei şi este graniţa de uscat în cadrul unor oeraţii seciale a constituit în oinia
generalului (r) os!a eagu "cea !ai $astă şi costisitoare acţiune de siona,
întrerinsă $reodată î!otri$a 9o!6niei#3C0' Agenţii folosiţi de ser$iciile seciale
occidentale erau regătiţi în centrele endinte de 5: şi +er$iciul 7ixt 3C1'
Duă cu! ne infor!ea&ă istoricul a!erican Ernest -olR!an încă din 1.4C
a genţii =A au deus a!le eforturi entru recrutarea unei $aste reţele de agenţi
antico!unişti "reludiul esenţial entru infiltrarea şi aoi destabili&area regi!ului
co!unist din 9o!6nia#' 9eţeaua a fost descoerită raid de agenţii HJ< care
acţionau în saţiul ro!6nesc şi "în c6te$a luni duă ce a fost folosită entru a%i
ali!enta e a!ericani cu de&infor!ări HJ< reţeaua La fost  n.n.M adunată şi dis%
trusă#3C2'
8n 1.4 gu$ernul ro!6n l%a exul&at e colonelul Iohn Ko$ell şeful echiei
reunite de infor!aţii a Ar!atei 7arinei şi A$iaţiei (=AA)' +uccesorului său
Nerschel Nutsinillar i s%a cerut de ase!enea să ărăsească 9o!6nia duă ce fusese
rins ascun&6nd ar!e şi !uniţii l6ngă lacul +nago$' Ju$ernul ro!6n a considerat că
resecti$ele ar!e şi !uniţii erau destinate unui gru de lutători din !işcarea sionistă'
ot în 1.4 +ecţia de contrasiona, a ++=%ului controlată de agenţii so$ietici şi%a
intensificat acţiunile de sura$eghere asura unciaturii Aostolice de la <ucureşti
entru !oti$ că întreţinea legături infor!ati$e cu agenţi ai siona,ului a!erican şi că
desfăşura sub acoerire confesională o intensă acti$itate infor!ati$ă' Din docu!entele
++= re&ultă că !onseniorul Jerard :atriR 5SNara nu!it în fruntea unciaturii
370
os!a eagu loc. cit.
3C1
-e&i şi Iohn 9anelaght 'gen3ia' 'scensiunea şi declinul CI' <ucureşti Editura All 1.. '12/'
3C2
Ernest -olR!an #piona6 Debrecen Editura 9A5 1.. >2'

1C4
Aostolice din 9o!6nia în 1.4C era de srcine irlande&ă şi !e!bru al unei fa!ilii
i!ortante de financiari din +GA' =!ediat duă sosirea sa la ost în <ucureşti 5SNara
luase contact cu cercurile dilo!atice acreditate în caitala 9o!6niei' De ase!enea
acesta con$ocase e înalţii relaţi ai bisericii catolice şi greco%catolice din <ucureşti
d6ndu%le instrucţiuni generale asura !odului cu! să acţione&e' Analiştii ++= au
for!ulat conclu&ia că reluarea funcţiei de către 5SNara a !arcat !o!entul trecerii
unciaturii Aostolice
scoul ca!uflării din <ucureştiacti$ităţii
şi intensificării sub controlul ser$iciilordedeinfor!aţii
de culegere siona, a!ericane' 8n
!onseniorul
5SNara a înfiinţat organi&aţia caritabilă "A,utorul atolic# în oinia ++= "o oficină
rin care se asigura o sura$eghere a &onelor de graniţă cu G9++#' :6nă la
neutrali&area lor în 1./0 aceste reţele de siona, ar fi trans!is din confesional
infor!aţii către ser$iciul de infor!aţii al -aticanului' Acestea au fost de altfel şi
acu&aţiile for!ulate de autorităţi entru a%i co!ro!ite e clericii catolici'
Duă retragerea de la ost a funcţionarilor unciaturii ser$iciile de infor!aţii
a!ericane au încercat unerea în alicare a ":lanului IaRab# otri$it căruia
conducerea reţelei de agenţi ce acţionau sub acoerire confesională ur!a să%i fie în
credinţată lui Iosif +chubert canonic la atedrala +f' Iosif din <ucureşti' :lanul !ai
re$edea
anterior şicaţinut
în situaţia arestării8ncercarea
în conser$are' unui agenta acesta să fieînînlocuit
eşuat 6nă cu un
!ai 1./1 altularestaţi
fiind recrutattoţi
!e!brii reţelelor infor!ati$e create anterior'
oate aceste acti$ităţi au constituit retextul denunţării de către statul ro!6n a
oncordatului cu -aticanul şi a retragerii 9ere&entanţei Aostolice de la <ucureşti
deci&ia fiind însă deter!inată aşa cu! s%a do$edit ulterior de !oti$e olitice'
Edificator în acest sens este scenariul iniţiat şi us în alicare de către so$ietici în toate
ţările co!uniste ale <locului Estic'
8n 1./1 gu$ernul ro!6n a acu&at +er$iciul entru =nfor!aţii al +GA (G+=+)
şi 5ficiul entru =nfor!aţii <ritanic (<=5) de acti$ităţi de siona, e teritoriul
9o!6niei şi a cerut închiderea lor' Acu&aţiile nu erau deloc gratuite' Aşa cu!
de!onstrea&ă
Kondra o serie
ser$iciile de docu!ente
secrete britanice sedeclasificate
i!licaserădeîn <iroul Arhi$elor
scoaterea :ublicerin
din 9o!6nia de la
inter!ediul genţilor dilo!atice a unor bunuri de !are $aloare (!onede bi,uterii
şi obiecte din aur şi argint) aarţin6nd unor fa!ilii bogate ceea ce a înse!nat o
încălcare at6t a legilor ro!6neşti c6t şi a celor britanice'
7ai !ult funcţionarii ro!6ni care lucraseră în resecti$ele oficii de la
sf6rşitul ră&boiului au fost acu&aţi de trădare şi ,udecaţi într%un roces căruia i s%a
făcut !are ublicitate 3C3' =ntraţi în !alaxorul anchetelor +ecurităţii aceşti
funcţionari cetăţeni ro!6ni au recunoscut cea !ai !are arte a acu&aţiilor' Este
3C3
-e&i şi Dennis Deletant #ecuritatea şi statul poli3ienesc !n ;omnia F$%&>4$%=& ) în "Dosarele istoriei# an
= nr' / 1..> ' 23%33'

1C/
$orba desre Annie +a!nelli o t6nără dintr%o fa!ilie de e$rei din <ucureşti care a
!ărturisit că fusese recrutată şi iniţiată să lucre&e entru agentul britanic =$or
:orter duă 23 august 1.44' +ora ei ora +a!nelli şi Ki$iu asta un cunoscut
,urist ro!6n care lucraseră şi ei în cadrul biroului G+=+ de la <ucureşti au
recunoscut că şi%au folosit relaţiile entru a oferi lui <urton <err 9o 7albourne
şi succesorului lor 9udolh +choenfeld infor!aţii desre !işcările truelor
so$ietice'
co!unistăAr !ai şi
recu! fi orice
relatat&$on
şi ce
desre acti$ităţile
îl aflau !işcării de
desre diferendele re&istenţă
olitice anti%
i$ite în
interioriul artidului co!unist şi al artidului socialist "entru exloatarea
e$entualelor neînţelegeri#' Annie +a!nelli a declarat la roces că a ri!it !ici
cantităţi de ar!e şi !uniţie de la =$or :orter şi le%a ascuns entru lutătorii din
re&istenţă ("bandiţii din !unţi#)'
A!bele surori au !ai recunoscut că infor!aţiile generale cu caracter olitic
şi cultural e care le%au furni&at funcţionarilor G+=+ şi <=5 ur!au să fie folosite în
co!entariile e!isiunilor de la osturile de radio << şi -ocea A!ericii în trans%
!isiuni entru 9o!6nia' ranR Dunha! directorul G+=+ i%a sus orei +a!nelli
că -ocea A!ericii "era o ar!ă eficientă entru încura,area gruurilor ilegale şi
ro$ocarea
ter!en lungdeiar
re$olte în 9o!6nia#'
+tatele Acu&aţii
Gnite şi 7area au ri!it
<ritanie conda!nări
au deus l6ngerilaoficiale
închisoare
de%e
nunţ6nd incorectitudinea roceselor şi rotest6nd contra !ăsurii luate de gu$ernul
ro!6n de a închide birourile lor de resă şi infor!aţii'
ifrele statistice oferite de docu!entele din Arhi$a fostei +ecurităţi atestă că
în 1./1 în e$idenţele oerati$e de securitate figurau 4/ 2.. ersoane susecte de
siona, care la acea dată erau sura$egheate rin inter!ediul unor reţele in%
for!ati$e e rofil for!ate din .04 agenţi infor!atori din care / re&idenţi 30>
calificaţi şi /.3 necalificaţi' Ka sf6rşitul aceluiaşi an +er$iciul "# raorta
arestarea e întreaga ţară a 2>C de ersoane acu&ate de siona,'
Din 1./1 ser$iciile de siona, occidentale au iniţiat şi ri!ele lansări de
3C4

agenţi
de araşutaţi e
1 octo!brie teritoriul
1./1 c6nd a9o!6niei ' 5 astfel
fost efectuată de acţiune
oeraţia s%a desfăşurat
de araşutare în &iua
a / sioni*
onstantin +alacan @ilhel! +rindler 7athias <ohn =lie :uiu şi Jheorghe
<6rsan lansaţi în 7unţii ăgăraş' Această acţiune a fost ri!a araşutare efectuată
în 9o!6nia duă al doilea ră&boi !ondial şi s%a sf6rşit rintr%un de&astru entru
organi&atorii ei* atru dintre cei araşutaţi au fost arestaţi în ri!a &i duă lansare
iar al cincilea resecti$ <6rsan a înghiţit casula de otra$ă cu care fusese dotat'
Ka sf6rşitul lunii octo!brie 1./1 centrul de radio din Atena a raortat că +rindler
şi +alacan au fost arestaţi în 9o!6nia' :otri$it raortului şi notelor de rotest tri%
!ise de Ju$ernul ro!6n Ju$ernului +tatelor Gnite re&ultă că cei doi recu%
noscuseră că !isiunea lor era "să regătească acte de di$ersiune şi teroris! LUM şi
374

os!a eagu loc. cit.

1C>
să culeagă date de siona, !ai ales desre ar!ata ro!6nă dotarea ei aerodro!uri
u&ine !ilitare oduri de cale ferată bar,e etroliere#etc' Ka $re!ea resecti$ă
e$ident că +GA au negat orice legătură cu acest e$eni!ent dar foşti ofiţeri =A au
recunoscut !ai t6r&iu că cei araşutaţi în 7unţii ăgăraş "au fost în !od sigur
agenţi a!ericani#' De altfel :eter Hara!ilas un oficial =A aflat la ensie  dar
care a lucrat la Atena entru regătirea agenţilor bulgari la înceutul anilor S/0 
aîn!ărturisit că entru
care erau rinşi acelaşi
+tatele gena$eau
Gnite de oeraţiuni "toţiasociere
să nege orice agenţii înţelegeau călor#
cu eforturile în ca&ul
3C/
'
ot în anul 1./1 a !ai fost lansată în aroiere de <raşo$ echia " )aues#
for!ată din doi araşutişti +a!oilă =on şi Jalea =on' Jhinionul acestora a fost că
li se defectase staţia de radio%e!isie încă de la lansare' :ier&6nd legătura cu
entrala au intrat i!ediat în derută şi 6nă la ur!ă au fost caturaţi de organele de
securitate' 8n noatea de 1 sre 2 octo!brie 1./2 în aroierea co!unei :loşorP
6rgu ărbuneşti din 5ltenia a fost lansată echia " ;obert# for!ată din Alexandru
ănase şi :oo$ici 3C>' ei doi au fost caturaţi de organele de contrasiona, ale
+ecurităţii ro!6neşti aroae un an !ai t6r&iu'
Anul 1./3 a cunoscut o ofensi$ă fără recedent a ser$iciilor de infor!aţii
occidentale
co!uniste' 8n nu 9o!6nia
nu!ai î!otri$a
au a$ut9o!6niei
loc douăci şi a G9++%ului
lansări şi celorlalte
de araşutişti sioniţări!ai
i!ortante' Ka 1 iunie 1./3 în 7unţii Auseni a fost lansată echia " Pascal#
for!ată din Jheorghiu Jheorghe onstantin Jigi (radiotelegrafist) şi ăt +a$u
resonsabil cu i!lantarea3CC iar la ,u!ătatea lunii ur!ătoare între 5radea şi +atu
7are a fost lansată echia " (iii Patriei# for!ată din 7are +abin 9ada =lie şi :o
Ja$rilă' i aceştia au fost reede caturaţi de ruele de +ecuritate cu !enţiunea
doar că 7are +abin reuşise să scae iniţial de for!aţiunile de ur!ărire dar în cele
din ur!ă a fost ucis seare în ur!a unui schi!b $iolent de focuri3C'
8ntruc6t agenţiile de resă din ţările co!uniste anunţau frec$ent în !ass%!e%
dia ştiri desre caturarea de agenţi occidentali araşutaţi în G9++ hina <ulga%
ria edeasa
la etc' iar încaitală
ur!a ,udecării acestora fuseseră
nici autorităţile ronunţate
ro!6neşti nu s%ausentinţe de conda!nare
lăsat !ai re,os' 8n
dece!brie 1./4 a a$ut loc rocesul araşutiştilor caturaţi în 9o!6nia' u
exceţia agenţilor araşutişti din echia ":ascal# toţi ceilalţi î!reună cu
co!licii lor au fost conda!naţi la !oarte sentinţa fiind dusă la îndelinire' u
agenţii echiei ":ascal# organele de contrasiona, ale +ecurităţii  care îşi
organi&aseră între ti! o secţie seciali&ată în acţiuni infor!ati$e şi anchete asura
araşutiştilor sioni  au încercat şi reuşit rin aşa%nu!ita acţiune "<u!erang#
375
Ernst -olR!an op. cit.' >.'
376
eagu os!a op. cit '14>'
377
Ibidem, '1//.
378

Ibidem, '11'

1CC
un ,oc oerati$ care a $i&at de&infor!area ser$iciilor de siona, occidentale' 8n
toa!na anului 1./4 şi iarna anului 1.// s%a reuşit intrarea în legătură cu entrala
5: exediindu%se în eter în !edie de o radiogra!ă e lună şi s%a obţinut
receţionarea a două%trei radiogra!e' entrala solicita agenţilor din echia
":ascal# date şi infor!aţii desre exloatarea uraniului de la !ina <ăiţa' Ka acea
$re!e uraniul era !aterie ri!ă entru industria ato!ică fiind folosit la
fabricarea de centrale
care în roorţie ato!o%electrice
de 100] lua dru!ul şi e$ident
către G9++' a bo!belor
Au existatnucleare fat entru
două !oti$e entru
care acţiunii "<u!erang# i s%a us caăt' entrala şi%a dat sea!a că infor!aţiile
tri!ise de echia ":ascal# nu a$eau rea !are $aloare de unde şi conclu&ia că
agenţii fuseseră "întorşi# adică coordonaţi de ser$iciile ro!6neşti de
contrasiona,' 8n al doilea r6nd se are că +er$iciul 7ixt intrase de,a în
desuetudine întruc6t ersecti$a de a reali&a noi recrutări entru oeraţiile seciale
era de,a su!bră datorită eşecurilor la!entabile' :e de altă arte $a trebui să
!enţionă! că ne află! în erioada în care ser$iciile secrete a!ericane trecuseră
de,a la întrebuinţarea a$ioanelor sion G2 şi ca ur!are sorirea osibilităţilor de
organi&are a unor acţiuni de recunoaştere aeriană a făcut ca oeraţiile de araşutare a
3C.
unor tinerideagenţi
Deosebit rofesionişti
se!nificati$ă este şisă%şi iardă din
de&$ăluirea i!ortanţă
făcută 6nădoa!nei
în lucrarea la disariţie
Elisabeth'
Na&ard şi anu!e că "Jordon 7ason şi :eter Hara!ilas ca şi alţi colegi de%ai lor
au a,uns în final la conclu&ia că eforturile =A de a infiltra agenţi în satele
ortinei de ier rin araşutare erau fără rost şi în final neroducti$e#' :rin astfel
de acţiuni nu nu!ai că s%a us într%un teribil ericol $ieţile tinerilor recruţi adesea
cu consecinţe tragice duă cu! a! $ă&ut "dar soreau şi susiciunile regi!urilor
co!uniste şi le ro$ocau să i!ună !ăsuri şi !ai asre de securitate# lucru care
de altfel s%a şi înt6!lat' Ka r6ndul lui istoricul a!erican Ernest @olR!an s%a
ronunţat şi !ai tranşant susţin6nd că "indiferent ce încerca @isner ni!ic nu
ărea să dea re&ultate' iecare încercare de destabili&are a regi!urilor co!uniste
30

adindescoerit
Euroa deeEst a eşuat
roria lui uneori în !od
exerienţă "căde&astruos# ' eful
nu era uşor să 5:
conduci ranRsecrete
acţiuni @isner
într%un stat oliţienesc în secial unul cu !ii de soldaţi so$ietici# iar această lecţie
se are că a în$ăţat%o în 9o!6nia Gngaria şi :olonia'
Este o exlicaţie a fatului că duă lichidarea gruurilor de araşutişti
lansaţi e teritoriul 9o!6niei $iaţa înceuse să de$ină extre! de dificilă entru
dilo!aţii occidentali acreditaţi la <ucureşti la fel şi entru cetăţenii ţărilor
379
8n erioada 1./>%1.>0 ser$iciile secrete a!ericane au iniţiat şi coordonat 20 de &boruri asura G9++
acu!ul6ndu%se o i!ensă cantitate de infor!aţii desre geografia G9++ şi obiecti$ele !ilitare so$ietice şi ale
celorlalte ţări co!uniste' 6nd a$ionul G2 ilotat de rancis Jar :oQers a fost dobor6t de so$ietici la 1 !ai 1.>0
=A a orit &borurile deasura G9++' Dar 6nă în 1.0 cu arobarea =A au continuat &borurile a$ioanelor G2
e$ident !ult erfecţionate deasura hinei şi a altor &one de e glob'
380

Ernest @olR!an op. cit 'C2'

1C
occidentale aflaţi te!orar în 9o!6nia ca să nu !ai $orbi! de cetăţenii ro!6ni
care intrau în legătură cu străinii' 5rganele de securitate deschideau dosare de
ur!ărire şi sura$eghere infor!ati$ă oricăror ersoane  ro!6ni sau străini la cea
!ai !ică susiciune' =nfor!atorii +ecurităţii erau instruiţi de ofiţerii de legătură în
ideea că "fiecare străin este un ina!ic otenţial şi are intenţii ascunse#' 5 te&ă
reetată 6nă la saturaţie !ai ales în structurile de contrasiona,' Jordon 7ason
şeful staţiei şi
sale &ilnice =Aale la <ucureşti
colegilor a de&$ăluit
săi le că "restricţiile
făceau !isiunea extre! de dure i!use:ersonalul
dificilă#' acti$ităţ ilor
31
ad!inistrati$ şi chiar şoferii din legaţiile şi a!basadele ţărilor occidentale de la
<ucureşti erau anga,aţi ai +ecurităţii deci cadre şi agenţi cu !isiuni de
sura$eghere' 5ficialilor occidentali acreditaţi în aitală li se inter&isese de către
autorităţile ro!6neşti să deăşească oraşul' +ura$egherea exercitată de către
organele de securitate era er!anentă chiar şi atunci c6nd funcţionarii şi;sau
dilo!aţii occidentali lecau sre casă ori la birou' +ecuritatea instalase osturi
fixe în aroierea legaţiilor şi a!basadelor occidentale recu! şi în aroierea
locurilor de do!iciliu iar echiele de filori seciali&ate îşi înceeau acti$itatea la
orice !işcare susectă' Dorind să%şi rote,e&e caacitatea de a oera în cercurile
oficiale =A din
de re&istenţă i%a ordonat
9o!6nia'lui5ricu!
Jordon a$6ndu%se
7ason să nu aibă contacte
în $edere cu liderii
restricţiile i!use!işcării
de
regi!ul de la <ucureşti astfel de contacte ar fi fost aroae i!osibile'
8n aralel cu aceste restricţii în anii S/0 !e!brii legaţiilor şi a!basadelor
occidentale au fost eriodic în$inuiţi că desfăşoară acti$ităţi de siona,' :aranoia
siono!aniei de la <ucureşti nu utea să e$ite declararea cu uşurinţă a unor
cetăţeni ai ţărilor occidentale "ersoane inde&irabile# şi exul&area lor din ţară'
Acestea au fost de altfel şi rincialele reali&ări e linie de contrasiona, ale
organelor de securitate' 8n anii care au ur!at fie datorită unei rudenţe excesi$e
din artea occidentalilor fie din ricina unor inabilităţi !anifestate în acti$itatea
de contrasiona, +ecuritatea s%a do$edit neutincioasă la caitolul "contracarare#'
Aşa s%ar utea
dece!brie 1./Cexlica ade$ăratul
la adresa Direcţieirechi&itoriu făcut de Alexandru
a ==%a ontrasiona, Drăghici
condusă de în
locotenent%
colonelul icolae <udişteanu' "u este organi&ată încă îndea,uns  sunea
Drăghici  !unca î!otri$a ina!icului nostru rincial siona,ul a!erican şi
engle&' 7inisterul Afacerilor =nterne deţine un i!ortant nu!ăr de se!nalări cu
ri$ire la acti$itatea intensă desfăşurată î!otri$a ţării noastre de către ser$iciile
de infor!aţii a!erican şi engle& şi de sionii din r6ndul dilo!aţilor acestor ţări'
u toate acestea !n decursul unui timp !ndelungat, serviciile operative din

381
oferii !aşinilor de la legaţiile şi a!basadele ţărilor occidentale erau cetăţeni ro!6ni întruc6t ersonalului
dilo!atic dar şi funcţionarilor străini nu li se er!itea să conducă auto!obilele e teritoriul 9o!6niei'

1C.
8irec3ia a II4a n4au descoperit şi demascat pe linia spiona6ului american şi englez
nici un agent care ac3ionează !n momentul de "a3ăH9>'
u! se oate exlica acest ton foarte dur folosit de !inistrul =nternelor la
<ucureşti în e$aluarea acti$ităţii de contrasiona, şi contrainfor!aţii !ilitareV Exi%
genţă re$oluţionară un exces de &el ce reflectă rutina unui acti$ist de artid o%
sedat de o !entalitate bine ancorată în ideologia lutei de clasă dorinţa de a reliefa
rolul
ur şicriticii
si!luşi oalcrudă
autocriticii în acti$itatea
realitate consecinţăractică dintr%un do!eniu
a unui rofesionalis! secial s%au
îndoielnicV +au
toate la un loc ot sugera un răsunsV u certitudine se oate afir!a că 9o!6nia
nu !ai era la acea dată în centrul atenţiei ser$iciilor de infor!aţii occidentale aşa
cu! fusese în erioada anterioară (1.4/%1./3) duă cu! a de!onstrat te&a
doa!nei Elisabeth Na&ard' 9o!6nia co!unistă se afla duă 1.// e un saţiu de
interes geoolitic eriferic asect e care analiştii de la <ucureşti are%se că fie nu%l
sesi&au fie că îl o!iteau cu re!editare atunci c6nd îşi for!ulau conclu&iile'
=storicii care beneficia&ă de ri$ilegiul cunoaşterii eilogului ot for!ula
răsunsuri la atari întrebări' <unăoară în erioada 1./>%1./C au a$ut loc !ai
!ulte e$eni!ente deosebit de i!ortante şi cu i!act direct în derularea relaţiilor
internaţionale' 8n G9++
cri!ele regi!ului stalinistNruşcio$ a de!ascat
din erioada cultulînersonalităţii
interbelicăF +GA anul 1./>lui +talin
a fost şi
entru reşedinţie un an de confruntări electorale ceea ce a i!us !ai !ultă
rudenţă din artea lui 9oose$elt şi a ad!inistraţiei saleF în 9'D'Jer!ania a fost
descoerit tunelul construit cu !ultă trudă şi cheltuieli de către a!ericani e sub &ona
de de!arcaţie în scoul intercetării co!unicaţiilor secrete ale so$ieticilor iar
!ediati&area făcută de roaganda co!unistă a şifonat serios i!aginea
occidentalilorF în :olonia a a$ut loc gre$a !uncitorilor din :o&nan soldată cu 42 de
!orţiF în Gngaria e$eni!entele re$oluţionare antico!uniste au dus la inter$enţia
s6ngeroasă a truelor so$ieticeF în :eninsula +inai truele israeliene şi ulterior cele
france&e şi britanice au ocuat a!bele !aluri ale analului de +ue& ceea ce a
declanşat9oşie
Ar!ata a!eninţarea
de arteadin artea 7osco$ei
egitenilor' că în au
oate acestea ca&ul neretragerii
agra$at relaţiile inter$ine cu
internaţionale
şi au creat re!isele i&bucnirii unei noi conflagraţii de roorţii' 5r 9o!6nia la
acea dată nu era dec6t un !ic satelit al 7osco$ei ce gra$ita fără sincoe în saţiul
re&er$at ceea ce a făcut să scadă !ult interesul strategilor occidentali sau oricu!
să o aibă !ai uţin în atenţie'

382

Arh' +9= fond d dosar nr' 10 /2> f' 3CC'

10
 tentatul asu'ra 3egaţiei române de la Eerna

8n noatea de 14 sr e 1/ feb ruarie 1.// în ,ur ul orei 24 un gru  de

e!igranţi ro!6ni din 5ccident au atacat Kegaţia ro!6nă de la <erna' Atacul
terorist s%a soldat cu !oartea unei ersoane (şoferul legaţiei Aurel eţu) şi
de$astarea birourilor'
refu&at să inter$ină Alar!ată
i!ediat telefonic
sub !oti$ de $orba
că era dilo!aţii
de unro!6ni oliţia
"conflict între el$eţiană
ro!6ni# a
dar a sosit la faţa locului a doua &i c6nd a constatat că în realitate era un ca& de
"o!ucidere cu re!editare#' Abia duă 42 de ore de la declanşarea atacului
fătaşii au fost arestaţi' 8n &iua de 1/ februarie 1.// orele 11'1/ Jrigore
:reoteasa ri!%locţiitor al !inistrului Afacerilor Externe a în!6nat însărcinatului
cu Afaceri al El$eţiei la <ucureşti A':arodi o notă de rotest a Ju$ernului 9:9
adresată Ju$ernului el$eţian în care se arăta rintre altele* "Acest atac banditesc
fără recedent î!otri$a unei !isiuni dilo!atice călcarea in$iolabilităţii
Kegaţiei atacul ar!at î!otri$a !e!brilor Kegaţiei şi rănirea gra$ă a unui
funcţionar al acesteia constituie o cri!ă de o gra$itate exceţională o $iolare
33

cri!inală
5li$iu a dretului
<eldeanu ooarelor#
conducătorul ' Glterior ,ustiţia
şi organi&atorul el$eţiană
atentatului la conda!nat
la 4 ani închisoare e
din
care nu a executat dec6t 2 ani şi  luni fiind eliberat entru "bună urtare#'
E$eni!entul a fost larg !ediati&at în eocă at6t de !ass%!edia occidentală
c6t şi de cea ro!6nească' 5ccidentalii au recurs la o intensă roagandă insist6nd
e fatul că atacul s%ar fi rodus datorită diserării la care a,unsese gruul de
e!igranţi ro!6ni şi în scoul de a atrage atenţia oiniei ublice !ondiale asura
nedretăţilor abu&urilor şi nu!eroaselor încălcări ale dreturilor o!ului de care se
făcea răsun&ător regi!ul co!unist din 9o!6nia' Au fost şi exceţii dilo!aţii
indieni finlande&i !exicani şi argentinieni au de&arobat atacul Kegaţiei ro!6ne
de la <erna iar "alţii au refu&at să se anga,e&e în discuţii ceea ce însea!nă că nu

au a$ut
de cura,ul să
roagandă de ialao&iţie de aărare
<ucureşti a ceea
ali!entat din ce s%acu
lin înt6!lat#'
infor!aţii8nro$enite
schi!b aaratul
de la
organele de securitate se fixase e ideea că "atentatul a fost reali&at de e!igraţia
ro!6nă trădătoare cu sri,inul ser$iciilor secrete occidentale#34'
Ka indicaţiile lui Jheorghiu%De, roaganda s%a axat e trei linii "de!asca%
toare# şi anu!e* a legionaris!ului a siona,ului a!erican  considerat
rincialul organi&ator  şi a atitudinii autorităţilor el$eţiene' De ase!enea
entru oinia ublică ro!6nească s%au organi&at adunări de rotest în c6te$a oraşe
33
9aortul re&entat de +' <ughici în faţa <iroului :olitic al '' al :'7'9' şi stenogra!a discuţiei ce a ur!at în
legătură cu atentatul asura Kegaţiei 9o!6ne de la <erna din 14 februarie 1.// în "Ade$ărul# s6!bătă 2. august
1.. ' '
384

Ibidem.

11
 =aşi lu, 5radea  iar aitala a fost scena unui "!iting de doliu# în cinstea
"eroului# Aurel eţu ale cărui ră!ăşiţe ă!6nteşti au fost aduse cu un a$ion
secial de la <erna' Acade!ia ro!6nă a înfierat "atacul fascist# de la <erna iar
!e!brii săi de frunte rintre care +i!ion +toilo$ 7ihail 9alea Jrigore 7oisil au
făcut declaraţii de rotest' Acţiuni seciale de roagandă s%au înregistrat şi din
artea "ţărilor surori#' Ka 7osco$a :eRin -arşo$ia şi <udaesta s%au iniţiat
acţiuni roagandistice
"securitatea socialis!ului#!obili&atoare
3/
' sub !oti$aţia că era usă în cau&ă
Duă 1..0 istoriografia ro!6nă a ublicat desre acest ca& c6te$a studii
interesante ba&ate e docu!ente inedite ro$enite din arhi$ele ro!6neşti şi
ger!ane fat entru care el este astă&i !ai bine cunoscut dar totuşi insuficient
clarificat în anu!ite detalii 3>' Este un lucru firesc dacă este să a$e! în $edere
tenebrele !isterioase ale ,ocurilor din u!bră în secial din erioada ră&boiului rece
în fa&a lui aroxistică dar şi iedicile de tot felul care se un în faţa cercetării
istoriografice ri$ind accesul la dosare !ai ales c6nd este $orba de docu!ente
strict secrete'
Din !aterialul docu!entar ublicat reţine! că rincialul iniţiator şi autor
al atentatului
Desre terorist asura
el docu!entele Kegaţiei
ro!6neşti ro!6ne
atestă de născut
că s%a la <erna
la a1>fost 5li$iu <eldeanu'
februarie 1.24 în De,
şi era fiul lui 5li$iu şi al 7ariei de rofesie scultor' Ka $6rsta de 1/ ani î!reună
cu alţi colegi de liceu au făcut arte din organi&aţia "run&ă -erde# de orientare
legionară' 5rgani&aţia a$ea ca sco "să se dedea în gru la iniţierea de acţiuni
huliganice îndretate î!otri$a !inorităţilor conlocuitoare#' Duă e$eni!entele
din ianuarie 1.41 cei care au făcut arte din această organi&aţie au fost eli!inaţi
din şcoală' 5li$iu <eldeanu şi%a continuat studiile la Kiceul industrial ":oli&u# din
<ucureşti iar duă 23 august 1.44 s%a înscris în :artidul aţional \ărănesc' u a
fost nici ri!ul dar nici ulti!ul dintre foştii si!ati&anţi ai ideologiei că!ăşilor
$er&i care au otat entru o astfel de orientare şi acţiune olitică duă in$adarea te%
ritoriului naţional
9o!6niei' Duă de către truele
alegerile so$ieticedin
frauduloase şi înceutul rocesului
1.4> care au dat de bolşe$i&are
c6ştig forţelora
roco!uniste <eldeanu s%a înrolat în !işcarea de re&istenţă antico!unistă
nu!ăr6ndu%se rintre !e!brii gruului de legătură care uneau în contact
conducerea :\ din aitală cu gruul de re&istenţă din 7unţii ăgăraş' Duă
arestarea gruului în 1.4 <eldeanu a reuşit să%şi rocure acte false şi a încercat

Ibidem.
385

3>
7ihai :el in 8IE $%4$%>-. Culisele spiona6ului romnesc assi!F Du!itru ănăsescu @ versiune
romnească despre atentatul de la Berna  în "7aga&in istoric# s'n' arilie 1..C ' 2C%31' -e&i şi 5li$iu
<eldeanu 7emorial anticomunist din !nc*isoare  5radea Editura "Iurnalul literar# 1...'

12
să lece din ţară dar a fost rins' Anchetat în condiţii deosebit de dure care se are
că l%au !arcat entru tot restul $ieţii a trebuit să răsundă în faţa ,ustiţiei
co!uniste care l%a conda!nat la trei luni închisoare' Duă executarea edesei şi%a
!utat do!iciliul în co!una heglo$ici în aroiere de frontiera cu =ugosla$ia'
:erse$erent în ideea de a leca din ţară 5li$iu <eldeanu a reuşit în noatea de 1
ianuarie 1.4. să treacă graniţa' Aşa duă cu! ne%a! referit într%un subcaitol
anterior la acea
frontul secret $re!e relaţiile
se acţiona ro!6no%iugosla$e
fără !ena,a!ente ceea ceerau extre!
a făcut de încordate
ca 5li$iu iar aflat
<eldeanu e în
!6inile autorităţilor iugosla$e să accete recrutarea de către ser$iciul de infor!aţii
al ţării $ecine'
8n arilie 1.4. duă un instructa, de secialitate efectuat de cadre
+D<(securitatea iugosla$ă) 5li$iu <eldeanu a re$enit clandestin în 9o!6nia doar
entru două &ile cu !isiuni de siona, şi di$ersiune (difu&area de !aterial
roagandistic contra regi!ului de la <ucureşti) !isiune reetată în iulie acelaşi
an' e!ulţu!it robabil de atronii săi în ale consiraţiei <eldeanu a încercat să
fugă din =ugosla$ia dar a fost rins şi conda!nat' A ră!as în arest 6nă în
sete!brie 1./1 c6nd a fost recuerat şi tri!is cu !isiuni de siona, în =talia'
Acolo
fost unaanu!e
luat legătura cu ser$iciile
!aior =on +tra,a dindeartea
infor!aţii a!ericane'
"entrului +e are că legătura
de ontrasiona,# lui a
din riest'
Din $ara anului 1./3 <eldeanu s%a g6ndit şi la organi&area unor acţiuni de forţă'
i%a regătit o echiă cu a,utorul căreia ur!a să ia cu asalt un $as ro!6nesc ce
trebuia să ancore&e în ortul riest' Dar acţiunea a eşuat la fel ca şi o altă tentati$ă
rin care s%a ur!ărit atacarea unui $as bulgăresc ancorat în acelaşi ort' Din
ordinul sueriorilor săi duă erfectarea !odalităţilor de continuare a legăturii
<eldeanu s%a delasat î!reună cu gruul său for!at din / !e!bri în 9''
Jer!ania stabilindu%se la 2 dece!brie 1./3 la 7Znchen' ei / s%ar fi descurcat
cu !i,loace rorii şi fără acte de identitate trec6nd graniţa austriacă aoi cea
ger!ană' 8!reună cu =on hirilă unul dintre !e!brii gruului <eldeanu s%a
anga,at într%o
localitatea unitateJruul
Honstan&' !ilitară a truelor
condus france&e
de <eldeanu de ocuaţie
a lanificat un atacdislocată
terorist în
dar care 6nă la ur!ă nu s%a rodus  îndretat contra !e!brilor unei delegaţii
so$ietice care articiau la o conferinţă internaţională la Jene$a'
Din acest !o!ent 5li$iu <eldeanu a înceut să regătească acţiunea
îndretată contra Kegaţiei ro!6ne din <erna' A întrerins !ai !ulte călătorii în
El$eţia entru a studia toografia locului şi entru a%şi rocura ar!a!ent (două
istoale%!itralieră 4 istoale un istol cu a!orti&or o trusă de sargere lanterne
!ăşti grenade)' ei / !e!bri ai gruului (5li$iu <eldeanu =on =ahoda
Alexandru <otel Du!itru Achi! şi eodor iochină) s%au înt6lnit de !ai !ulte
ori entru a exersa !6nuirea ar!a!entului şi a une la unct detaliile oeraţiunii'

13
:regătirile au fost continuate la Honstan& unde li s%au alăturat alţi doi co!lici
(=on hirilă şi +tan odrescu)3C'
5eraţiunea roriu%&isă s%a desfăşurat în felul ur!ător' 8n di!ineaţa &ilei
de 14 februarie 1.// gruul condus de 5li$iu <eldeanu s%a delasat cu o !aşină
în ădurea de la !arginea localităţii Honstan& iar seara au lecat sre <erna' 8n
,urul orei 24 au ătruns în curtea Kegaţiei ro!6ne îndret6ndu%se sre locuinţa şo%
ferului Aurel
gaţiei era eţu'onor6nd
lecat Acolo auo găsit%o
in$itaţiedoar e soţia acestuia
de rotocol la o altă9o&alia' :ersonalul
a!basadă ceea ce Ke%
însea!nă că oeraţiunea a fost bine lanificată' 6nd şoferul Aurel eţu a sosit cu
!aşina 5li$iu <eldeanu i%a ordonat lui +tan odrescu să%l î!uşte' 9ănit !ortal
şoferul a fost ărăsit în curte ti! de > ore abia duă aceea fiind er!isă de către
atacatori ridicarea şi transortarea lui la sital unde a !urit' 8n continuare !e!brii
echiei au ătruns în clădirea rincială a Kegaţiei trăg6nd focuri de ar!ă' Au fost
de$astate birourile şi s%au sart casele de fier' 8ntre ti! oliţia el$eţiană a
încon,urat Kegaţia dar nu a inter$enit în forţă' 5 serie de docu!ente găsite au fost
use de atacatori la diso&iţia oliţiei el$eţiene' Glterior ele au fost redate
a!basadorului ro!6n E!erich +tffel desigur duă ce fuseseră fotografiate'
Jruul de atacatori
!ătoarelor ersoane*ageneralul
cerut gu$ernului ro!6n
Aurel Aldea fosteliberarea din=nterne
!inistru de închisoare a ur%
în gu$ernul
instalat la 24 august 1.44 eiscoul unit =on +uciu =lie Ka&ăr fruntaş al :artidului
aţional \ărănesc onstantin <rătianu din conducerea :artidului Kiberal şi dr'
='A' 7ureşanu fost director al &iarului naţional%ţărănesc "Ardealul#' Duă 42 de
ore de la înceerea atacului <eldeanu şi doi dintre co!licii săi s%au redat oliţiei
el$eţiene'
"Dosarul <erna# conţine !ulte asecte obscure' Gnele dintre ele au fost
sesi&ate de analiştii Jruei de cercetări sud%est din 7Znchen încă din !artie şi
iunie 1.// c6nd şi%au întoc!it raoartele entru infor!area 7inisterului ederal
de Externe $est%ger!an' u îndretăţire aceştia areciau că cererea lui <eldeanu
de a elibera
Aldea ersoane
şi eiscoul =oncare la acea
+uciu) dată
a fost în erau trecute
realitate în nefiinţătactică#
o "!ane$ră (generalul Aurel
entru a
,ustifica relungirea ocuaţiei Kegaţiei' 5 astfel de relungire ar fi fost necesară
entru a găsi ceea ce căutau şi anu!e docu!ente ce ar fi conţinut nu!ele
"c6rtiţelor# co!uniste infiltrate în 5ccident şi care furni&aseră infor!aţii ce au
condus la caturarea at6t de raidă a echielor de araşutişti lansate e teritoriul
9o!6niei în anii anteriori' "Aare ca sigur  oinau analiştii $est%ger!ani  că
<ucureştiul a fost infor!at din -est şi că în cadrul acestei acţiuni Lde caturare a
echielor de araşutişti  n.n.M  a fost i!licată Kegaţia 9o!6niei din <erna#
în actele căreia s%ar fi aflat nu!ele surselor3'
387
-e&i 7ihai :elin op. cit.1/ şi ur!'
388

Du!itru ănăsescu loc' cit'

14
 Analiştii $est%ger!ani au !ai atras atenţia asura unui lucru esenţial* "Este
în afara oricărei îndoieli că înţelegerea cu ser$iciile de infor!aţii din -est şi cu au%
torităţile el$eţiene a făcut ca rocesul să lase e lanul doi i!licaţiile infor!ati$e'
ici instanţa nici acu&aţii nici !artorii nu s%au referit la ase!enea asecte' +%a
obser$at că şi <ucureştiul a a$ut aceeaşi dorinţă# 3.' Deci ade$ăratul !oti$ al ata%
cului  caturarea unor docu!ente care să deconsire agentura co!unistă
infiltrată în !ediile
tuturor ărţilor de deci&ie
i!licate occidentale
ceea ce exlică şi a fost lăsat
cle!enţa deoarte
de care la dorinţa
a dat do$adă ,ustiţia
el$eţiană' =steria roagandistică ce a ur!at at6t de o arte c6t şi de cealaltă a
ortinei de ier e$ident cu serioase atacuri olitice s%a făcut entru a ascunde oi%
niei ublice acţiunile de siona, şi contrasiona,' 9ele$ant este şi ur!ătorul
co!entariu făcut de +il$iu <rucan unul dintre cei !ai $ersaţi oa!eni olitici în
tainele dilo!aţiei secrete din $echiul regi!* "8n 1.// ră&boiul rece a,unsese la
aroxis! regi!ul co!unist de la <ucureşti era ri$it în 5ccident cu ostilitate în
ti! ce oo&anţii săi e!igranţi acolo se bucurau de si!atia oiniei ublice şi
chiar a autorităţilor de stat' u este exclus ca ser$icii occidentale de contrasiona,
să fi fost interesate să ună !6na e docu!entele secrete de la Kegaţie entru a
3.0
descoeri !odule$eni!entul
5ricu! cu! oerea&ă agenţii
a$ea ro!6ni
să ,oace subi!ortant
un rol ca!ufla, dilo!atic# '
în e$oluţia ulterioară a
ser$iciilor de securitate ro!6neşti' +%a rodus o schi!bare de ersonal în ierarhia
de $6rf a D=E (+er$iciul de +iona, al +ecurităţii) o restructurare a +ecurităţii
interne recu! şi o reorientare în ceea ce ri$eşte acţiunile contra e!igraţiei
ro!6neşti resecti$ întoc!irea unor liste cu ersoanele din e!igraţie care trebuiau
reţinute şi arestate în aralel cu lanificarea unor acţiuni de răire şi aducere în ţară
entru a fi ,udecaţi şi edesiţi cei care desfăşurau acti$itate contra intereselor
regi!ului co!unist' Duă !odelul bulgar s%a sugerat din artea lui Jheorghiu%
De, şi o stratage!ă  în realitate o "ş!echerie# rea ieftină entru a con$inge e
cine$a fat entru care s%a şi do$edit în cele din ur!ă fali!entară  şi anu!e de
a se elabora undedecret
osibilitatea rin care
a re$eni celor "asigur6ndu%i
în ţară ce "nu a$eau cri!e la acti$ul
că acasă lor#utea
îşi $or să li serelua
dea
"acti$itatea constructi$ă#' Duă cu! re&ulta din stenogra!a edinţei <iroului
:olitic al  al :79 din 23 !artie 1.// în care s%a anali&at atacul asura Kegaţiei
ro!6ne de la <erna Jheorghiu%De, osedat robabil de o cu!lită nai$itate şi%a
exus conceţia ri$ind "aducerea în ţară a unor e!igranţi de !arcă'# "Gnii dintre
foştii oliticieni naţionali%ţărănişti  sunea De,  sau alţii din aceia care sunt
liberi ar utea să se adrese&e unora din străinătate să $ină acasă că nu li se face
ni!ic' u îi une! e ,ăratec' Dacă $in c6ţi$a şi fac declaraţii este bine' :resa
reacţionară o să ţie la fel şi la radio o să sună că de ce nu dă! dru!ul la cei din
389
Ibidem.
3.0
"Ade$ărul# s6!bătă 2. august 1.. ' '

1/
uşcării dar noi să redactă! decretul aşa ca să &ică şi ei că sunte! ai dracului' u
oţi să dai dru!ul la un cri!inal' i se oate organi&a treaba astfel ca să se audă
glasul unuia sau altuia care să facă ael la unii şi să%i che!e înaoi# 3.1' Dacă în
<ulgaria şiretlicul a reuşit arţial în sensul că un !ic nu!ăr de e!igranţi s%au
întors în ţara lor de srcine în 9o!6nia unde regi!ul co!unist do$edise o duritate
excesi$ă în reri!area "duş!anului de clasă# nu s%a reatriat de bună $oie nici un
e!igrant'

Im'licarea ser,iciilor secrete +n e,enimentele anului 19F6

Anul 1./> a debutat cu un ade$ărat şoc' Ka cel de %al WW%lea congres al

:artidului o!unist al Gniunii +o$ietice desfăşurat între 14 şi 2/ februarie la
7osco$a Nruşcio$ a denunţat în ter!eni $iolenţi cri!ele şi greşelile lui +talin'
Discursul liderului de la Hre!lin a fost i!ortant în ri!ul r6nd entru că a
!arcat ridicarea lui Nruşcio$  care ro$enea din conducerea colecti$ă ce%i
ur!ase lui +talin  iar în al doilea r6nd a înse!nat un unct de cotitură entru
Gniunea +o$ietică întruc6t se hotăr6se să se scuture de stalinis!' Nruşcio$ a
criticat stalinis!ul entru ad!inistrarea econo!ică ineficientă exter!inarea clasei
de intelectuali ierderea sri,inului oular nu nu!ai în G9++ şi în statele din
Euroa 9ăsăriteană ci şi în artidele co!uniste din întreaga lu!e' 9ostit într%o
sesiune închisă a ongresului discursul lui Nruşcio$ nu a fost us în circulaţie iar
coiile textului care existau au fost bine ă&ite rin !ăsurile seciale luate de
HJ<'
5inia ublică nu a a,uns să cunoască i!ediat reacţia la acest discurs în
cadrul :artidului o!unist al Gniunii +o$ietice şi nici în artidele din ţările
<locului Estic' +er$iciile de infor!aţii ale +GA au reuşit însă să intre în osesia
textului co!let şi să%l dea ublicităţii 3.2' Ka 4 iunie cotidianul "he eQ%TorR
i!es# l%a tiărit integral iar osturile de radio Kibertatea şi Euroa Kiberă au
trans!is e!isiuni seciale şi în !od reetat entru a face ublice conţinutul
discursului at6t în G9++ c6t şi în Euroa de Est 3.3' Notăr6rea a!ericanilor de a
391
7ihai :elin loc' cit'
3.2
=nteresant este şi cu! a a,uns acest docu!ent în osesia =A' -iRtor Jreie$sRi un t6năr &iarist olone& de
srcine e$reiască a sustras o coie a discursului secret al lui Nruşcio$ aflat e biroul de lucru al rietenei sale Kucia
<rano$sRi care ocua o înaltă funcţie în ad!inistraţia artidului co!unist olone&' ele / de agini ale
docu!entului au fost fotocoiate la A!basada =sraelului de la -arşo$ia şi astfel celebrul 9aort secret a a,uns la
7ossad care la r6ndul lui l%a $6ndut =A e un !ilion de dolari' Duă c6te$a sătă!6ni -ictor Jreie$sRi a e!igrat
în =srael unde a relatat acest eisod abia duă atru&eci de ani de tăcere($e&i "Dosare ultrasecrete# s6!bătă 11
sete!brie 1... '1')'
3.3
-e&i e larg Kouis Glrich ;aportul secret al lui +ruşciov  în "Dosarele istoriei# nr' 1 ' .%1/F ;aportul secret
prezentat de 5. #. +ruşciov la Congresul << al PC# din "ebruarie $%= (Arhi$a Dearta!entului de +tat +GA 4

1>
ublica discursul secret al lui Nruşcio$ a ur!ărit echilibrarea balanţei în co!etiţia
Est%-est întruc6t la 21 arilie 1./> ser$iciile secrete so$ietice descoeriseră
efectul "5eraţiunii Jold# adică tunelul subteran construit de a!ericani e sub
linia de de!arcaţie a <erlinului în scoul intercetării co!unicaţiilor secrete între
G9++ şi ţările din <locul Estic' Din interese roagandistice co!anda!entul
!ilitar so$ietic din <erlinul de Est a in$itat resa să $i&ite&e tunelul şi facilităţile
lui tehnice aoi
descoerirea a organi&at
tunelului o conferinţă
şi sf6rşitul brusc alublică e această
"5eraţiunii te!ă'
Jold# De&a!ăgiţi
duă de
ani de !uncă
foarte grea (construirea tunelului înceuse în 1./3) !ulţi agenţi ai ser$iciilor
secrete a!ericane erau deri!aţi' Allen Dulles directorul =A a a$ut ne$oie
entru a recuera !oralul Agenţiei de o ştire o&iti$ă adică de un succes al
acţiunilor de siona,' 5ca&ia a fost oferită aşadar de intercetarea discursului
secret al liderului de la Hre!lin 3.4'
:ublicarea discursului e un ase!enea fond tensionat a ro$ocat o uternică
reacţie deootri$ă în Euroa de -est şi de Est' :e 2 iunie !uncitorii olone&i din
:o&nan au declanşat o uternică gre$ă !ilitantă' 8n ur!a inter$enţiei organelor de
reresiune olone&e 44 de !uncitori au fost o!or6ţi înainte ca gre$a să fie orită'
:6nă în octo!brie
ro$ocată s%a !anifestat
nu de ublicarea o uternică
discursului cri&ăfor!ulate
ci de ideile generală înînel' <locul Estic
Nruşcio$ $orbise desre greşelile lui +talin şi indicase un liberalis! olitic
şi econo!ic în locul totalitaris!ului stalinist' Discursul lui Nruşcio$ a a$ut însă un
efect diferit asura hinei co!uniste în sensul că l%a deter!inat e 7ao &e%Dong
să se desartă în !od se!nificati$ de Nruşcio$ întruc6t el refera controlul exer%
citat de co!unis!ul stalinist ca ba&ă ideologică' Ka fel ca şi +talin 7ao credea că
regi!urile co!uniste nu trebuie să tolere&e di$ergenţele sau oo&iţiile şi că
indi$i&ii care stau în dru! trebuie stri$iţi'
Ka înceutul lunii octo!brie c6nd roaganda în ,urul discursului rostit de
Nruşcio$ la ongresul al WW%lea al :G+ şi asura descoeririi tunelului construit
de a!ericani
lisă de inediteatenţia
sub linia de de!arcaţie
oiniei a <erlinului
ublice a fost îndretatăaroae că se stinsese
sre Gngaria :oloniadin
9o!6nia şi analul de +ue& acolo unde e$eni!entele s%au desfăşurat raid şi fără
să fie anticiate'
Aceste &one fierbinţi au creat o stare extre! de tensionată în relaţiile
internaţionale rofil6nd riscul declanşării unui al treilea ră&boi !ondial'

iunie 1./>) în "Ade$ărul# din 2/ iulie şi 1 august 1.. '11'

3.4
-e&i e larg 7ihai 9etegan $%=. #erviciile secrete americane şi revolu3ia ungară  în "7aga&in istoric# s'n'
1..> iulie ' 23%2>F august ' >.%C1F sete!brie '24%2CF ;evolu3ia mag*iară consemnată de CI', în "Dosarele
ultrasecrete# nr' C3%C4 11%1 sete!brie 1...'

1C
E$eni!entele au debutat !ai înt6i la <udaesta' Ka > octo!brie a a$ut loc o
rocesiune sole!nă entru reînhu!area ose!intelor lui Kas&lo 9aR cea !ai de
sea!ă ersonalitate a co!uniştilor !aghiari că&ută $icti!ă regi!ului instaurat de
7athias 9aRosi un lider co!unist cu sinistre aucături staliniste' 7ulţi!ea de
este o sută de !ii de oa!eni articianţi la reînhu!are nutrea seranţa că
e$eni!entul ar utea constitui un rolog al disariţiei stalinis!ului din Gngaria'
Au aărut
fisuri astfel olitic
în siste!ul ca ur!are a nouluidin
instituţional suflu oliticEstic
<locul $enitconsiderat
de la Hre!lin
6nă ri!ele
atunci
indestructibil şi de !onolit' "Ero&iunea# abia înceută şi%a continuat acţiunea şi în
&ilele ur!ătoare3./'
Două sătă!6ni !ai t6r&iu au sosit la <udaesta ri!ele ştiri desre
schi!bările făcute în conducerea :artidului o!unist :olone&' 8n confruntarea cu
$echea conducere stalinistă de la -arşo$ia a în$ins @ladslaQ Jo!ulRa cel care
rere&enta în artidul său o linie refor!atoare ase!ănătoare cu cea a lui =!re
ag de la <udaesta' Nruşcio$ şi%a făcut aariţia inoinat la -arşo$ia iar forţele
so$ietice au fost use în alertă' =nteresele de securitate ale G9++ nu er!iteau
schi!bări bruşte şi radicale în ţările ratatului de la -arşo$ia' Atitudinea unitară a
conducerii
siste!ul deolone&e
alianţă faţă de Nruşcio$
al ratatului de şilao&iţia fer!ăaua lui
-arşo$ia Jo!ulRa
înlăturat alături unei
ericolul de
inter$enţii în forţă a Ar!atei 9oşii în :olonia'
:entru a%şi reali&a roriile re$endicări dar şi în se!n de solidaritate cu
oorul olone& deschis sre refor!e însă ti!orat în ur!a $i&itei lui Nruşcio$
studenţi!ea !aghiară a che!at la o de!onstraţie aşnică entru &iua de 23 octo!%
brie' 8n acea &i a ieşit e stră&ile <udaestei alături de studenţi aroae întreaga
oulaţie a oraşului' :este două sute de !ii de oa!eni au aştetat în faţa
:arla!entu lui cu$6ntarea lui =!re ag' 6te$a gruuri !ai acti$e au dăr6!at
statuia lui +talin iar o coloană !asi$ă a,unsă în faţa clădirii care adăostea ostul
naţional de radio a solicitat trans!iterea în direct a re$endicărilor' +ituaţia fiind
extre! de încordată
ri!ească ordin  unităţile +er$iciilor
au deschis focul +ecurităţii +tatului (^-N)care
asura de!onstranţilor  fără
au să
forţat
ătrunderea în clădirea radioului' =!re ag liderul oo&iţiei refor!atoare din
:artidul o!unist Gngar ser6nd că $a reuşi să alane&e confruntarea a accetat
la 24 octo!brie funcţia de ri!%!inistru 3.>'
E$eni!entele s%au reciitat lu6nd o turnură insurecţională $iolentă'
Jruuri co!acte de tineri şi adolescenţi  !uncitori ele$i ai şcolilor
rofesionale şi ai liceelor ro$eniţi din cartierele cele !ai sărace din &onele
industriale ale <udaestei şi din că!inele !uncitoreşti şi internate  s%au înar!at

395
-e&i e larg Iohn 9anelaght 'gen3ia' 'scensiunea şi declinul CI' <ucureşti Editura All 1.. '3/4 şi ur!'
396

-e&i e larg ;evolu3ia mag*iară din $%= editată de A!basada 9eublicii Gngare la <ucureşti 1..>'

1
şi au arborat steagurile tricolore cu stema comunistă decupată'3.C 8ntre 24 şi 2
octo!brie nu au e$itat să oună re&istenţă forţelor !ilitare so$ietice de ocuaţie
care au inter$enit să facă ordine' 5 arte a unităţilor !ilitare ungare au fraterni&at
cu insurgenţii' Excet6nd c6te$a unităţi ale ^-N statul stalinist !aghiar s%a
răbuşit' 8n c6te$a &ile rin organi&ări sontane s%a creat siste!ul instituţional
roriu al re$oluţiei' 8n ur!a de!onstraţiilor care s%au desfăşurat în oraşele de
ro$incie au luat
!uncitoreşti' Ka fiinţă co!iteteleînre$oluţionare
2/ octo!brie iar în fabrici
faţa :arla!entului au fost
s%a deschis alesedeco!itete
focul către
unităţi ^-N asura de!onstranţilor neînar!aţi roduc6ndu%se un ade$ărat
!asacru' 8n !ai !ulte oraşe din ro$incie rafalele de ar!e au răus $iaţa a sute de
oa!eni' Duă trei &ile =!re ag a ordonat încetarea focului iar în ur!ătoarele
&ile conducerea de artid a accetat !a,oritatea re$endicărilor cerute de
re$oluţionari' =!re ag a declarat luriartidis!ul şi a recunoscut organi&aţiile
locale recu! şi co!itetele !uncitoreşti din fabrici şi u&ine' ardinalul Io&sef
7inds&ent a fost eliberat din închisoare' 7ulţi dintre intelectuali şi re$oluţionari
s%au gruat în ,urul lui în intenţia de a for!a un gu$ern de orientare creştină'
:ri!ul !inistru =!re ag a fost us în faţa unei deci&ii istorice' :entru a
re&ol$a situaţiaoulare'
re$endicărilor care risca să arunce
Deci&iile Gngaria
istorice din în haos şi anarhie
1 noie!brie a decis
ri$ind accetarea
ieşirea Gngariei
din ratatul de la -arşo$ia şi declararea neutralităţii au fost răsunsuri rag!atice
la !ăsurile inter$enţioniste ale so$ieticilor' ag s%a ous astfel intereselor şi
dog!elor artidului co!unist şi dog!elor co!uniste internaţionale aflate sub
tutela so$ieticilor identific6ndu%se astfel cu re$endicările naţiunii'
8ntre ti! s%a rodus o rutură în statul !a,or al re$oluţieiF în seara de 1
noie!brie Inos Hdr a !ers la A!basada so$ietică iar de acolo a lecat la
7osco$a unde la 2 noie!brie duă lungi discuţii a accetat for!area unui nou
gu$ern' Ka 4 noie!brie gu$ernul Hdr  for!at î!otri$a re$oluţiei şi cu
sri,inul tancurilor so$ietice  a reluat uterea în Gngaria' 8n &orii aceleiaşi &ile
ar!ata so$ietică
ur!ătoarele a declanşatre&istenţa
&ile a &druncinat un a!lu atac î!otri$a
insurgenţilor <udaestei
care se aărau cu un iar în
erois!
ieşit din co!un' =!re ag rintr%un scurt co!unicat radio a făcut ublic atacul
so$ietic aoi s%a refugiat la A!basada =ugosla$iei din <udaesta' Jre$ele olitice
lutele ră&leţe de ariergardă au continuat 6nă la înceutul anului 1./C'
8n contextul e$eni!entelor re$oluţionare antico!uniste declanşate în octo!%
brie 1./> în caitala Gngariei şi sub influenţa acestora în 9o!6nia  cu recă%
dere în centrele uni$ersitare din i!işoara3. <ucureşti =aşi lu, şi <raşo$  s%
au constituit !ai !ulte gruuri de iniţiati$ă care au desfăşurat în lunile ur!ătoare o
3.C
Complotul contrarevolu3ionar al lui Imre 5ag şi al complicilor săi  traducere duă srcinalul în li!ba !aghiară
editat de <iroul de =nfor!aţii al onsiliului de 7iniştri al 9':'G' <udaesta 1./ <ucureşti 1./. $e&i foto'

1.
serie de acţiuni de solidaritate sau cu caracter rotestatar şi re$endicati$' +re
deosebire de e$oluţia i!ediată a situaţiei din Gngaria !işcările studenţeşti din 9o%
!6nia deşi au !anifestat de la înceut o orientare rogra!atică net antico!unistă
nu au fost susţinute !asi$ de alte categorii sociorofesionale în secial !uncitori
şi ţărani fat ce a facilitat reresiunea lor cu relati$ă uşurinţă de către organele de
securitate' ei arestaţi au fost suuşi unor anchete dure şi relungite de către
ofiţerii
ronunţatdinsentinţe
Direcţiadedela anchete
trei lunienale a +ecurităţii
închisoare iar 6nă
corecţională ribunalele
la 20 de7ilitare au
ani te!niţă
grea' hiar şi acei studenţi care s%au ronunţat de la înceut şi s%au !enţinut e
o&iţii !ai re&er$ate faţă de acţiunile rotestatare au fost suuşi ulterior unor
uternice acţiuni de inti!idare din artea organelor de securitate'
8ncadrate în $ecinătatea e$eni!entelor ce s%au derulat e lan intern
!işcările studenţeşti din 9o!6nia s%au rodus cu aroae un an şi ,u!ătate
înaintea retragerii truelor so$ietice de ocuaţie din 9o!6nia  retragere
solicitată at6t de studenţii ti!işoreni c6t şi de cei bucureşteni  recu! şi într%o
erioadă în care gruurile de arti&ani din !unţi co!let i&olate şi în$ăluite de
truele de securitate făceau ulti!ele sforţări de re&istenţă înainte de a fi lichidate'
Dinre$endicări
for!ulat unct de $edere rogra!atic
cu caracter !işcărileşistudenţeşti
social econo!ic olitic caredin 9o!6nia
în esenţa lor au
$i&au
răsturnarea regi!ului co!unist şi instaurarea unui regi! de!ocratic' :ri$ită din
această ersecti$ă dar a$6nd în $edere şi articularităţile de con,unctură în care
au i&bucnit şi e$oluat acţiunile studenţeşti ot fi integrate în ansa!blul !işcărilor
naţionale de re&istenţă antico!unistă'
Deşi nu se oate stabili în stadiul actual al cercetării nu!ărul articianţilor la
!işcările studenţeşti o e$aluare aroxi!ati$ă sugerea&ă cifra de ordinul a c6tor$a
!ii dar se oate afir!a cu certitudine că aria de curindere a înglobat cele !ai
!ari centre uni$ersitare'
8n ceea ce ri$eşte roorţiile reresiunii docu!entele de anchete enale
atestă că
dintre careau0fost
deînstudenţi
total două
de ersoane arestateuni$ersitare
cadre didactice anchetate şiun
deferite ,ustiţiei
rofesor de şcoală
generală doi ele$i de liceu şi trei !uncitori'
8n erioada noie!brie 1./> % octo!brie 1./ au fost ronunţate 10 sentinţe
în totalitate de organele ,udecătoreşti !ilitare' Din cele  de ersoane ,udecate 1
au fost conda!nate C au fost achitate de orice enalitate iar într%un singur ca&
instanţa s%a ronunţat entru susendarea edesei' 8n erioada 1.>2 % 1.>4 au fost
e!ise 4 decrete de graţiere (nr' CC2;1.>2 nr' /;1.>3 nr' 310;1.>4 şi nr'411;1.>4)
de care au beneficiat 1 ersoane conda!nate la edese între > şi 20 de ani de în
3.
-e&i !ai recent şi ristina :ăiuşan ?imişoara $%=. @ !ncercare de revoltă anticomunistă, în ?Arhi$ele
otalitaris!ului# anul -=== nr' 2>%2 1%2;2000 'C%104'

1.0
chisoare' Duă exirarea edeselor ri$ati$e de libertate în 1 ca&uri ersoanele
resecti$e au fost deortate în alte localităţi unde li s%a fixat do!iciliu obligatoriu
care totali&ea&ă circa 32 de ani' 8n ti!ul executării edeselor ri$ati$e de
libertate nu s%au înregistrat decese iar în ceea ce ri$eşte condiţiile de detenţie şi
condiţiile de trai din erioada restricţiilor do!iciliare acestea au fost identice cu
ale celorlalţi conda!naţi olitici' 8n !a,oritate conda!naţii au fost !ai înt6i în%
carceraţi
din <altala<răilei
:enitenciarul Jherla duă
de la +toeneşti care+tr6!ba
+alcia au fost transferaţi
:erira$aînJrindu
coloniiledindeDelta
!uncă
Dunării şi de e <raţul hilia'
Duă unerea în libertate şi ridicarea restricţiilor do!iciliare li s%a er!is
studenţilor conda!naţi să%şi continue studiile uni$ersitare at6t la cursurile de &i c6t
şi la cele fără frec$enţă' ifrele centrali&ate indicau fatul că din cei C4 de studenţi
conda!naţi >/ au reuşit să%şi continue studiile sau să ur!e&e cursurile altor
facultăţi dar cu susţinerea exa!enului de ad!itere' Doar . foşti studenţi conda!%
naţi nu au reuşit ori n%au fost interesaţi în finali&area studiilor uni$ersitare3..'
:onderea celor arestaţi ,udecaţi conda!naţi la edese ri$ati$e de
libertate şi;sau deortaţi cu restricţii do!iciliare achitaţi de orice enalitate
graţiaţi reabilitaţi
uni$ersitare recu!
duă unerea şi recunoaşterea
în libertate de!onstrea&ădretului de a relua
că rin !ăsurile studiile
cu caracter
reresi$ s%a ur!ărit !ai degrabă inti!idarea celor disuşi la acţiuni rotestatare
din r6ndul studenţi!ii şi !ai uţin lichidarea fi&ică a oo&anţilor faţă de regi!ul
co!unist' :rin aceste ractici regi!ul a ur!ărit să%şi consolide&e uterea rin
culti$area fricii tactică de altfel caracteristică entru organele de securitate şi
entru erioada care a ur!at 6nă în 1.. c6nd internările în colonii de !uncă şi
fixarea do!iciliului obligatoriu $or fi înlocuite cu aşa%&isele !ăsuri re$enti$e
(a$erti&area atenţionarea unera în de&batere ublică)'
:e arcursul anchetelor infor!ati$e dar şi a deortărilor recu! şi în e%
rioada i!ediat ur!ătoare unerii în libertate +ecuritatea a căutat să docu!ente&e
legăturileaşa
şindu%se studenţilor rotestatari
ce$a robabil că nici cu
n%a "e!isari ro$ocatori
existat $reo i!ixtiunei!erialişti#' ereu%
se exlică tonul şi
critica $irulentă asura organelor de contrasiona,'
Atitudinea regi!ului de,ist în ti!ul şi duă re$oluţia din Gngaria a do$edit
încă o dată că a fost unul dintre cele !ai reresi$e regi!uri co!uniste din răsăritul
Euroei iar 9o!6nia unul dintre cele !ai fidele state satelit ale Gniunii +o$ietice'
idelitatea lui De, faţă de !odelul stalinist s%a !anifestat şi în acţiunile în care au
fost i!licate organele de securitate'

3..
ristian roncotă Propor3iile represiunii comuniste F$%=4$%=& în Dosarele istoriei nr' 1 august 1..>
'/1%//'

1.1
 :robabil că nu nu!ai dorinţa de i!itare a !odelului stalinist de reresiune
ci şi con$ergenţa de interese cu liderii de la Hre!lin a fost cea care a deter!inat
o&iţia adotată de Jheorghiu%De, şi echia sa gu$erna!entală' Ei au a$ut două
!oti$e !a,ore de îngri,orare* o re$oluţie lină de succes la <udaesta îndretată
î!otri$a regi!ului co!unist s%ar fi utut răs6ndi şi în r6ndul celor aroae două
!ilioane de etnici !aghiari din 9o!6nia declanş6ndu%se astfel o re$oltă anti%
co!unistă generali&ată
fi utut e!ite retenţii şi în 9o!6nia'
asura 8n din
unei ărţi al doilea r6nd o Gngarie
ransil$ania' Jruurineco!unistă
!işcări şi ar
iniţiati$e în acest sens se !anifestau în 9o!6nia dar şi în afara graniţelor aşa cu!
$o! arăta la locul otri$it'
Nruşcio$ şi Jeorgi 7alenco$ au făcut o $i&ită în secret la <ucureşti la 1 no%
ie!brie 1./> entru a discuta cu liderii ro!6ni bulgari şi cehoslo$aci cri&a din
Gngaria' :otri$it unor docu!ente occidentale Nruşcio$ ar fi cerut ca truele
ro!6ne să fie folosite entru înăbuşirea re$oltei de la <udaesta' +%a sus că
Jheorghiu%De, şi E!il <odnăraş ar fi relicat cu ur!ătorul argu!ent* "Datorită
nu!ărului !are de !aghiari din ar!ata ro!6nă recu! şi si!atiei generale
entru Gngaria ar!ata nu re&intă suficientă încredere entru astfel de
oeraţiuni#'
!aghiară din:e 9o!6nia'
deasura !ai lana şi tea!a
Exlicaţiile unuişiconflict
lui De, irearabil
<odnăraş cu !inoritatea
sunt contra&ise de
Nruşcio$ care în scrierile sale !e!orialistice susţine că ar fi ri!it ofertă de
a,utor !ilitar din artea conducătorilor ro!6ni şi bulgari' ert este că trio%ul
ro!6nesc  De, <odnăraş şi eauşescu  s%a ronunţat în fa$oarea unei
inter$enţii !ilitare fer!e î!otri$a gu$ernului re&idat la <udaesta de =!re
ag' ruele so$ietice care staţionau în 9o!6nia s%au aflat rintre ri!ele care
au tra$ersat graniţa cu Gngaria la 2> octo!brie entru a consolida re&enţa
Ar!atei 9oşii şi a înăbuşi re$oluţia antico!unistă de la <udaesta400'
Dacă dintr%un !oti$ sau altul nu s%a accetat articiarea ar!atei ro!6ne s%
a hotăr6t inter$enţia rin organele de securitate ro!6neşti' 5 ersoană cheie din
:79 care8na ti!ul
<odnăraş' sri,initre$oluţiei
!ăsura dedininter$enţie
Gngaria elso$ietică în Gngaria
a fost nu!it a fost
în funcţia E!il al
de !inistru
ransorturilor şi o!unicaţiilor calitate în care a suer$i&at lărgirea dru!urilor
de i!ortanţă strategică entru truele so$ietice aflate în tran&it rin 9o!6nia' ot
el a contribuit fa$orabil şi la reali&area anga,a!entelor ce au $i&at detenţia lui =!re
ag în 9o!6nia căci la 22 noie!brie o delegaţie a :79 for!ată din
Jheorghiu%De, hi$u +toica E!il <odnăraş şi -alter 9o!an i%a făcut o $i&ită lui

400
-e&i e larg* 7ihai 9etegan 'ctul decizional !n timpul revolu3iei ungare  în "Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C
' 44%4CF ide! Comunismul romnesc  (rica tradi3ională de ;usia  în "7aga&in istoric# s'n' sete!brie 1../
' 14%1/F ide! Conducerea P7; şi evenimentele din Polonia şi ngaria $%=  în "Arhi$ele otalitaris!ului# an
=== nr' 1;1../ ' 13C%1>2F ide! $%=  E/plozie !n lumea comunistă  în "Dosarele istoriei# an 1 1..> ' 2%30F
ide! Grupul Imre 5ag la #nagov în "7aga&in istoric# s'n' 1..> octo!brie ' C%11F noie!brie ' 1.%22'

1.2
Inos Hdr noul ri!%secretar al :artidului 7uncitoresc +ocialist Gngar (noul
nu!e al artidului co!unist)'
8n &iua ur!ătoare robabil ca ur!are a aran,a!entelor stabilite de $i&ita co%
!uniştilor ro!6ni la <udaesta =!re ag a fost răit de către agenţi ai HJ< şi
adus cu a$ionul la <ucureşti unde i s%a acordat ceea ce !inistrul ro!6n de Ex%
terne Jrigore :reoteasa a nu!it "a&il olitic#' 8n realitate el a fost deţinut într%o
casă consirati$ă
u!ilin a +ecurităţii
rincialul de laentru
consilier HJ< +nago$ unde acontrare$oluţionare'
acti$ităţi fost interogat de <oris
Kui =!re
ag nu i s%a er!is să fie $i&itat de oficialităţi 5G aşa cu! ro!isese Jrigore
:reoteasa entru a do$edi că nu era suus constr6ngerii401' Alţi susţinători i!or%
tanţi ai lui =!re ag i%au î!ărtăşit soarta în 9o!6nia rintre ei şi filo&oful
ungar Jeorg KuRcacs'
Gn alt sco al $i&itei lui <odnăraş la <udaesta în aarenţă entru a furni&a
ali!ente şi !edica!ente necesare de urgenţă în ur!a re$oluţiei a fost acela de a
a,uta la reorgani&area +er$iciului de +ecuritate al +tatului Gngar (^-N) care
fusese deci!at în ti!ul e$eni!entelor' 6te$a sute de agenţi ai +ecurităţii de ori%
gine etnică !aghiară din 9o!6nia au fost tri!işi la <udaesta' ederea relungită
aoeraţiune
lui <odnăraşaşa încu!
caitala ungară indicăe
şi Jheorghiu%De, fatul că aşederii
ti!ul fost str6ns
a dati!licat
o !6nă în
deaceastă
a,utor la
reorgani&area :artidului 7uncitoresc +ocialist Gngar' Gn al doilea agent so$ietic
"în straie ro!6neşti# care l%a asistat e <odnăraş a fost @ilhel! Einhorn un
!aghiar de srcine e$reiască din ransil$ania recrutat de H-D şi nu!it duă
cu! a! !enţionat într%un alt caitol director al secretariatului DJ+: în toa!na
anului 1.4 iar la înfiinţarea D=E 30 !artie 1./1 de$enise unul din cei doi
locţiitori ai şefului acestei structuri' :otri$it relatărilor lui =on 7ihai :acea
Einhorn a fost tri!is la <udaesta sub acoerire de consilier al A!basadei ro!6ne'
:articiarea organelor +ecurităţii ro!6neşti la oeraţiile infor!ati$e din Gngaria
coordonate de so$ietici a$useseră loc şi înainte de octo!brie 1./> c6nd fuseseră
i!licaţi
ai tot agenţi
+ecurităţii ro!6ni
fuseseră tri!işidecasrcine !aghiară
$i&itatori din ransil$ania'
în Gngaria u!eroşi
$ia 5ccident agenţi
cu aşaoarte
false austriece $est%ger!ane france&e şi italiene entru a%i deista e
"contrare$oluţionarii# unguri iar infor!aţiile culese erau tri!ise la <ucureşti' +e
are că această oeraţiune ar fi fost coordonată de icolae eauşescu cu a,utorul
unui consilier HJ<'
+%a us roble!a de ce occidentalii nu au inter$enit entru a sri,ini e$en%
tual a asigura succesul re$oluţiei antico!uniste din Gngaria şi chiar a încura,a !iş%
cările de e!anciare de sub do!inaţia 7osco$ei în restul <locului 9ăsăritean
401
-e&i e larg -aleri K' 7usto$ Imre 5ag o via3ă tragică în "7aga&in istoric# s'n' august 1..> ' >1%>'

1.3
întruc6t situaţia era fa$orabilă ca ur!are a suflului refor!ator antiso$ietic' Din
docu!entele secrete a!ericane re&ultă că ser$iciile de infor!aţii ale +GA
regătiseră din ti! un lan de acţiune aşa nu!ita oeraţiune ";ed #o/4;ed Cap#
care $i&a o confruntare e frontul secret cu so$ieticii' Exlicaţia care s%a dat de
către istoricii a!ericani ai frontului secret este că atunci c6nd lanificarea
oeraţiunilor "9ed +ox%9ed a# erau de,a finali&ate e$eni!entele s%au derulat
!ai raid
legătură cudeăşind $i&iunile
o&iţia +GA strategice
faţă de cri&a dinşiEuroa
înaintedesăEst'
se oată luaseo desfăşura
8n +GA deci&ie înîn
acel !o!ent ca!ania entru alegerile re&idenţiale astfel că nu era o situaţie
rielnică de inter$enţie' 7ai !ult o inter$enţie a truelor A5 în Gngaria a fost
eli!inată din caul locului şi e !oti$ că Ar!ata 9oşie utea să re&iste' G9++
disunea în Euroa entrală de !ai !ulte true şi ar!e dec6t ar fi utut să înfrunte
A5' Dar cel !ai i!ortant asect este că în alianţa occidentală se rodusese o
rutură ca ur!are a e$eni!entelor din +ue&402'
:e 2. octo!brie 1./> =sraelul a lansat un atac surri&ă asura Egitului şi
în ur!ătoarele c6te$a &ile a ocuat raid :eninsula +inai' Ka 30 octo!brie Anglia
şi ranţa au dat un ulti!atu! Egitului şi =sraelului să stea deoarte de analul de
+ue&'
acorduleri!ind un răsuns
+GA au atacat satisfăcător
obiecti$e bo!bardierele
le !ilitare egitene  iar britanice
forţele lorşi au
france&e
desantatfără
la
caătul !editeranean al analului ocu6nd diso&iti$ e a!bele !aluri'
Nruşcio$ a sesi&at corect oca&ia de a rofita de rutura dintre aliaţii
occidentali şi de i!licarea lui EisenhaQer în alegerile re&idenţiale deci de
i!osibilitatea de a se lua de către +GA o deci&ie în sensul confruntării !ilitare' El
a ,ucat în continuare cartea dilo!atică roun6nd o re&ol$are co!ună so$ieto%
a!ericană a situaţiei de cri&ă' G9++ a re$enit Anglia şi ranţa că dacă nu îşi
retrag raid forţele ar!ate din +ue& Ar!ata 9oşie $a intra în acţiune de artea
Egitului' 8n acest context +GA a fost ne$oită să arobe rounerea so$ietică'
+itu6ndu%se astfel de aceeaşi arte cu G9++ la aţiunile Gnite +GA a adotat o
re&oluţie şicare
france&e conda!na
britanice acţiunea
au cedat resiuniianglo%france&ă' :e 22
şi s%au retras fiind dece!brie
înlocuite forţele
de o forţă
5G' +%a re$enit astfel declanşarea unui al treilea ră&boi !ondial'
Desigur restigiul +GA a crescut în schi!bul contractării unor !ari datorii
!orale at6t faţă de artenerii anglo%france&i din A5  e care îi usese într%o
situaţie u!ilitoare  c6t şi faţă de unguri olone&i şi ro!6ni rin fatul că nu le%a
susţinut !işcările de e!anciare de sub tutela so$ietică' 7esa,ul +GA a fost
concludent entru toată lu!ea' ranţa şi Anglia au înţeles că nu !ai ot acţiona la
eşalon global dec6t atunci c6nd +GA $or er!ite acest lucru iar entru Euroa 9ă%
săriteană aflată în sfera de influenţă so$ietică +GA s%a !ărginit la a conda!na
for!al inter$enţia Ar!atei 9oşii în Gngaria ceea ce a dat de înţeles în !od
402

Iohn 9anelaght loc' cit'

1.4
li!ede că nu $or sri,ini cu forţă !ilitară "eliberarea naţiunilor cati$e# şi că nu
$a sfida rin utili&area $iolenţei !onoolul olitic al 7osco$ei în regiune' @ash%
ingtonul nu recunoştea aşadar dec6t un singur egal o unică altă suerutere*
Gniunea +o$ietică' Această o&iţie a +GA se încadra astfel în consec$enţa cu care
îşi ro!o$a olitica externă* acţiuni doar e frontul secret în !o!ente de
oortunitate entru sri,inirea e c6t osibil a oricărei breşe în <locul Estic dar
fără
astfelsănealterată
ro$oace cel
o confruntare
uţin 6nă!ilitară decisi$ă
la răbuşirea cu G9++' co!uniste
regi!urilor 5 olitică ce
din$aEuroa
ră!6ne
9ăsăriteană la sf6rşitul lui S.'

cţiuni in;ormati,e* de su'ra,egere &i contracarare a

naţionalimului &i re,iBionismumui magiar

7işcări de re&istenţă faţă de regi!ul co!unist din 9o!6nia s%au !anifestat

din lin şi în r6ndurile cetăţenilor ro!6ni de naţionalitate !aghiară şi secuiască'
Gnii s%au ar!a!ent
rocurat organi&at înnu!ai
gruuri
că au întoc!it
rintre !e!oriiolitice
obiecti$ele au difu&at !anifeste
$i&ate alţii şi%au
era şi autono!ia
ransil$aniei sau aliirea acestui teritoriu la un $iitor stat indeendent !aghiar
ceea ce însea!nă că antico!unis!ul s%a a!estecat cu re$i&ionis!ul teritorial dacă
nu cu!$a antico!unis!ul a fost doar un retext' u au lisit nici !anifestările
naţionalist%şo$ine fat entru care astfel de acţiuni trebuie tratate searat de ceea
ce înţelege! îndeobşte rin !işcare naţională de re&istenţă antico!unistă din
9o!6nia' Datorită accentelor re$i&ioniste şi naţionalist%şo$ine !işcările
antico!uniste ale etnicilor !aghiari şi secui din 9o!6nia au ră!as i&olate de
restul gruurilor de rotestatari ro!6ni ceea ce a facilitat organelor de reresiune
ale +ecurităţii !isiunea de lichidare sau neutrali&are a lor'
+ă !ai
excelentă conse!nă!
situaţie că !inoritatea
în anii care !aghiară din
au ur!at "eliberării# 9o!6nia a beneficiat
ransil$aniei deşio
de nord%est
instaurării regi!ului co!unist susţinut de so$ietici' 8n 1./2 sub resiunea G9++
a fost înfiinţată 9egiunea Autono!ă 7aghiară  ce s%a !enţinut 6nă la reorga%
ni&area ad!inistrati$%teritorială din 1.>  care curindea &ona cu oulaţie
secuiască din ransil$ania' roită duă !odelul regiunilor autono!e so$ietice 9e%
giunea Autono!ă 7aghiară din 9o!6nia a fost condusă e ba&a unui
"9egula!ent# adotat de +fatul :oular 9egional sub re&er$a arobării acestuia
de către 7area Adunare aţională a 9:9' Deci&ia de organi&are a regiunii
secuieşti şi a unor localităţi oulate !a,oritar de !aghiari în acest !od a oferit
G9++ osibilităţi sorite de a secula $echea disută ro!6no%!aghiară cu ri$ire

1./
la ransil $ania aşa cu! o făcuse şi Nitler rin reali&area şi consecinţele
arbitra,ului de la -iena (din 30 august 1.40)403'
:e de altă arte acti$itatea culturală şi ideologică !aghiară a înregistrat la
înceuturile regi!ului co!unist din 9o!6nia o deosebită intensitate' +tatisticile
oficiale indică şi un sor de!ografic' 8n 1./> !inoritatea !aghiară din 9o!6nia
nu!ăra 1 /C >C/ de locuitori iar 10 ani !ai t6r&iu a sorit la 1 >1. /.2 de
locuitori' De ase!enea
reţele de şcoli ri!are şi9egiunea
secundare Autono!ă 7aghiară
de un institut a beneficiat în afara
!edico%far!aceutic unei
deschis la
6rgu%7ureş în anul 1./2 şi de două teatre !aghiare' :entru !aghiarii din afara
9egiunii autono!e la lu, a funcţionat o uni$ersitate exclusi$ !aghiară un
institut edagogic şi unul de teatru e l6ngă celelalte instituţii educaţionale din
oraş destinate să ofere instrucţie at6t în li!ba ro!6nă c6t şi în li!ba !aghiară'
9eferirea la aceste asecte nu este deloc înt6!lătoare' Există suficiente
atestări docu!entare incontestabile ce de!onstrea&ă toc!ai că astfel de instituţii
înte!eiate secial entru !inoritarii !aghiari şi într%un anu!it context social%
olitic econo!ic şi cultural intern şi extern au fa$ori&at iniţiati$ele şi acţiunile
oculte cu caracter naţionalist re$i&ionist searatist sau autono!ist' 6nd situaţia
s%a schi!bat
reacţii nu radical
discutabile liderii dar suficient
de oca&ie ai entru a da loc!aghiari
!inoritarilor la interretări
şi secuierceţii ori
au seculat
i!ediat situaţia iar tirul ne!ulţu!irilor a fost îndretat e$ident cu aceleaşi
accente re$i&ioniste sre coordonatele su!bre ale e$oluţiei co!unitare' ără
îndoială că ersecti$a oferită !inoritarilor !aghiari şi secui din 9o!6nia de aşa%
&isul "co!unis! naţional# şi de rolul "centrului $ital al naţiunii socialiste ro!6ne#
re&er$at artidului co!unist  două din ele!entele funda!entale introduse de
circu!stanţă în doctrina şi ideologia gu$ernanţilor de la <ucureşti în co!araţie
cu erioada anterioară  nu uteau genera dec6t reacţii de resingere sau chiar
ostilitate deschisă nu nu!ai în exteriorul ci şi în interiorul gruurilor de !aghiari
integrate ori subordonate sub o for!ă sau alta uterii'
Aşaso$ietică
ocuaţie se face căînunele din excesele
beneficiul adică
etnicilor ri$ilegiile
!aghiari au i!use de regi!ulduă
fost îndeărtate de
retragerea Ar!atei 9oşii din 9o!6nia (1./)' 8n 1./. Gni$ersitatea !aghiară din
lu, a fost unificată cu cea ro!6nească cre6ndu%se Gni$ersitatea "<abeş%<olai#
care a$ea şi secţii !aghiare la fiecare discilină de studiu' 8n ciuda dreturilor
recunoscute de regi!ul co!unist din 9o!6nia !inorităţile !aghiare şi secuieşti s%
au do$edit totuşi ne!ulţu!iteF lideri de oinie !ai ales din r6ndurile
intelectualilor reoţilor sau ale tineretului s%au reîntors la racticile şi te&ele
403
-e&i şi ;egiunea 'utonomă 7ag*iară, operă de inspira3ie leninist4stalinistă (otă cu ri$ire la înfiinţarea
unei regiuni autono!e !aghiare în ransil$ania întoc!ită de consilierii so$ietici :' Arhio$ şi :' u!oro$ la C
sete!brie 1./1 şi adresată lui Jheorghiu%De,) în "otidianul# !arţi 13 octo!brie 1.. '1>'

1.>
re$i&ioniste' Au !enţinut legături cu organi&aţiile !aghiare din exterior şi%au
creat altele fat ce a deter!inat ca acţiunile oculte să intre în sura$egherea
ser$iciilor de contrasiona, şi contrainfor!aţii interne ale +ecurităţii'
Ade$ărul este că re$i&ionis!ul !aghiar a constituit eterna !are roble!ă
entru toate ser$iciile de infor!aţii ro!6neşti înce6nd cu +er$iciul +ecret condus
de 7ihail 7oru&o$ continu6nd cu +er$iciul +ecial de =nfor!aţii al lui Eugen
ristescu trec6nd rin
!entale seciali&ate +ecuritate
care for!ea&ăşico!unitatea
a,ung6nd lainfor!ati$ă
ser$iciile şiastructurile
9o!6niei dearta%
de duă
1..0'
eea ce ar !ai trebui reci&at din caul locului este că sre deosebire de
toate celelalte ser$icii secrete ro!6neşti din alte erioade istorice +ecuritatea nu a
a$ut o structură seciali&ată care să se ocue de sura$egherea şi contracararea ori
de,ucarea acţiunilor cu caracter re$i&ionist searatist şi autono!ist !aghiar' De
regulă astfel de acţiuni erau trecute la roble!a "naţionalişti# (unguri bulgari
ucraineni iugosla$i) şi sura$egheate ca atare în ansa!blul acţiunilor sub$ersi$e
contra regi!ului' 6nd se obţineau infor!aţii de ri!ă sesi&are desre aşa%&isa
"iredentă mag*iară#404 în acti$itatea infor!ati$%oerati$ă a organelor de
securitate
rin ofiţerisesecial
rocedadese!naţi
la o cooerare
fie la fie între
ni$el unităţile
regional centrale
între birourişi şi
cele teritoriale
ser$icii' Dacă
rin docu!entarea acti$ităţii "naţionaliştilor !aghiari# se deistau legături cu
exteriorul resecti$ cu diasora !aghiară din 5ccident sau cu cercurile obscure
negu$erna!entale de la <udaesta intrau raid în funcţiune şi ofiţeri D=E'
Duă cu! a! a$ut oca&ia să !enţionă! la locul otri$it în +ecuritate şi%au
desfăşurat acti$itatea şi o !ulţi!e de ofiţeri subofiţeri şi cadre ci$ile de etnie
!aghiară şi secuiască' Gnii dintre ei aar în echiele care şi%au adus contribuţia la
re&ol$area ca&urilor în roble!a "naţionaliştilor !aghiari#' i este firesc acest lucru'
iind cunoscători ai li!bii !aghiare disuneau de un otenţial infor!ati$ u!an
recrutat e$ident din r6ndurile etnicilor !aghiari şi secui uteau articia la an%
chetele infor!ati$e traduceau cu uşurinţă !aterialele infor!ati$e obţinute rin
At6t docu!entele întoc!ite de organele +iguranţei din erioada interbelică dar şi cele ale ++= şi aoi ale
404

+ecurităţii regi!ului co!unist din 9o!6nia folosec bino!ul " iredentă mag*iară # entru a dese!na în fond
!işcările re$i&ioniste searatiste sau autono!iste !aghiare ceea ce nu se ,ustifică din unct de $edere strict istoric'
oţiunea de iredentism $ine din li!ba ital iană de la cu$6ntul irredentismo ro$enit dintr%un articiiu $erbal
irredento adică "neînaoiat#' Encicloedia italiană la care fac tri!itere şi dicţionarele france&e exlică
irredentismul ca o a!lă !işcare olitică italiană desrinsă din 9isorgi!ento adică renaşterea culturală ornită în
cea de a doua ,u!ătate a secolului al W-===%lea care a$ea să de$ină şi o renaştere olitică finali&ată triu!fător rin
construirea statului unificat italian' Curentul irredentist s%a intensificat în =talia la înceutul secolului al WW%lea
gru6nd ersonalităţi de di$erse orientări olitice at6t de dreata c6t şi de st6nga entru că scoul era acelaşi*
retrocedarea ro$inciilor rento =stria şi Dal!aţia ră!ase încă sub stă6nire Austro%Gngară' Aceasta a şi
deter!inat intrarea în ră&boi a =taliei de artea Antantei' asciştii itali eni au ro!o$at şi ei irredentismul
re$endic6nd de la ranţa* isa +a$oia orsica şi unisia' Aşadar irredentismul ca ter!en s%a desrins de sensul
său iniţial articular =taliei şi a a,uns să înse!ne orice !işcare re$endicati$ă ri$ind teritorii' El nu trebuie
confundat cu separatismul sau cu autonomismul, greşală în care au ersistat ser$iciile de infor!aţii de siguranţă şi
securitate ro!6neşti' +traniu este că greşala ersistă şi duă 1..0 în unele ublicaţii'

1.C
!i,loace tehnice întoc!eau cu !ai !ultă credibilitate sinte&e%docu!entare desre
dreturile şi trecutul istoric al !inorităţilor !aghiare şi secuieşti în ransil$ania
alături de !a,oritatea co!unităţilor ro!6neşti lucrări !arcate fără îndoială de
siritul şi coordonatele ideologice ale artidului co!unist' Jeneralul (r) eagu
os!a reci&a la un !o!ent dat într%una din lucrările sale !e!orialistice că
srcinea ungurească şi secuiască a !ultor ofiţeri de securitate "nu a constituit un
i!edi!ent în corectitudinea
n')#40/' Din unct !n serviciu
de $edere istoric o astfelşi de
loialitatea lor "a3ă
interretare nuanţată(subl'%
de ;omnia
ar trebui ori
exlicitată şi aceasta entru că nu oate fi o!is fatul că în 9o!6nia s%a aflat la
utere în acel ti! un regi! totalitarist de esenţă co!unistă resonsabil de toate
abu&urile şi atrocităţile care s%au înt6!lat în societatea ro!6nească' :rin ur!are este
!ai aroae de ade$ăr să se sună că ofiţerii de securitate ca şi acti$iştii artidului
de naţionalitate !aghiară au fost robabil corecţi şi%au făcut datoria şi au do$edit
loialitate în ri!ul şi în ri!ul r6nd faţă de regi!ul co!unist şi în siritul
ideologiei e care au î!ărtăşit%o' ă !ai t6r&iu în ti!ul şi duă e$eni!entele
din dece!brie 1.. securiştii şi acti$iştii artidului de naţionalitate !aghiară "au
schi!bat !aca&ul# adică s%au leădat raid de ideologia co!unistă îngroş6nd
r6ndurile roriilor
hungaris!ului conaţionali
 entru de!ocraţi
care "idealul secularsau
al anaţiunii
acelora osedaţiestede reali&area
!aghiare doctrina
Gngariei 7ari#  este una şi aceeaşi roble!ă de adatare dacă nu cu!$a un
argu!ent în lus sre o corectă reconstituire istorică'
u! s%a !anifestat re$i&ionis!ul !aghiar în erioada 1.4%1.>4 ne $o!
strădui în cele ce ur!ea&ă să reconstitui! rintr%o scurtă re&entare cronologică a
e$eni!entelor aşa cu! sunt reflectate în docu!entele +ecurităţii' :6nă nu se $or
declasifica şi alte surse arhi$istice în legătură cu această te!ă sre a fi accesibile
istoriografiei entru studii !ai a!le cred că este bine să nu ne grăbi! cu
for!ularea altor conclu&ii' i aceasta entru că loialitatea şi atriotis!ul în
do!eniul "intelligence%ului# în aărarea securităţii naţional%statale nu se ot
reflecta
celor dec6t lu6nd dret criteriu de ba&ă rofesionalis!ul şi nu srcinea etnică a
i!licaţi'
:rintre organi&aţiile constituite de etnicii !aghiari din 9o!6nia duă 1.4
deistate şi neutrali&ate de organele aaratului de securitate aşa cu! re&ultă din
docu!entele oerati$e se nu!ără* +ungarista Brigada "ulger 'socia3ia
anticomunistă de tineret ş'a' Docu!entele de ur!ărire şi cercetare infor!ati$ă
întoc!ite de +ecuritate fac referire la fatul că astfel de organi&aţii !ilitau entru*
!enţinerea trea&ă a senti!entelor naţionalist%re$i&ioniste în r6ndurile etnicilor
!aghiariF sub!inarea autorităţii regi!ului co!unist din interior şi exterior rin
acte de sabota, alar!is! şi roagandăF i&olarea oulaţiei de naţionalitate
!aghiară de oorul ro!6n şi canali&area senti!entelor acestei !inorităţi sre
405

eagu os!a #ecuritatea. Poli3ia politică. 8osare. In"ormatori Editura Jlobus <ucureşti 1.. ' 1/3'

1.
GngariaF susţinerea faţă de autorităţile statului ro!6n a unor re$endicări !axi!ale
care să nu oată fi satisfăcute entru ca aoi să facilite&e roaganda re$i&ionistă
susţinută de diasora !aghiară din 5ccident în scoul co!ro!iterii regi!ului
co!unist din 9o!6niaF ro!o$area ideii de autono!ie a ransil$aniei în $ederea
realiirii ei ulterioare la Gngaria rin inter!ediul unui curent re$i&ionist acti$ şi
concertatF crearea unei situaţii de incertitudine în &onele locuite de gruuri
co!acte
a încerca sădeleetnici !aghiari
influenţe&e în şi secui
acest fel sre
să ia adei!resiona
ci&ii contraforurile internaţionale
intereselor ro!6neştişi
40>de
'
Gn ca& căruia organele de securitate i%au acordat o atenţie sorită l%a consti%
tuit acţiunea reotului refor!at +ass Holo!an fost !e!bru al organi&aţiei Jarda
Odrenţăroşilor ( ;angos Garda)' Acesta î!reună cu =st$an Nalleş fost ofiţer
acti$ în ser$iciul de siona, al ar!atei !aghiare în ti!ul celui de%al doilea ră&boi
!ondial au costituit în ur!a instrucţiunilor ri!ite de la un centru secial din
Debrecen (în Gngaria) organi&aţia intitulată "7işcarea de 9e&istenţă#' 8n foarte
scurt ti! cei doi reuşiseră să racole&e în total 31 de ersoane de naţionalitate !a%
ghiară din localităţile +ecuieni -alea lui 7ihai şi heşereu (actualul ,udeţ <ihor)
desre care +ecuritatea deţinea infor!aţii că cei !ai !ulţi fuseseră !e!brii în
artidul "rucile cu îşisăgeţi#'
!e!brii organi&aţiei dăduserăonfor! instrucţiunilor
consi!ţă!6ntul ri!ite
la recrutare şi faţă deedi%
se reconi&a* care
tarea unui &iar intitulat "-iitorul !aghiar#F rocurarea de ar!a!ent şi for!area
unui gru care să fie regătit de a intra în acţiune la un !o!ent con,unctural
fa$orabil aliirii ransil$aniei la Gngaria'
8n 1./ gruul condus de reotul +ass Holo!an a fost arestat de organele
+ecurităţiiF ulterior iniţiatorii au fost conda!naţi la !oarte şi executaţi rin sentinţa
ribunalului 7ilitar lu,' aetele de acu&are au fost* "Gneltire î!otri$a ţării
siona, în fa$oarea Gngariei deţinerea ilegală de ar!a!ent şi articiare la
acţiunile unor organi&aţii iredentiste (sic) ilegale#'
Gn alt gru de aceeaşi factură fusese organi&at din iniţiati$a lui Kas&lo
+ios fost şientru
9ecrutările el ofiţer degru
acest infor!aţii al ar!atei
se făceau nu!ai !aghiare în erioada
e ba&a unui 1.40%1.44'
anga,a!ent scris'
or!at din . tineri de naţionalitate !aghiară gruul ur!a să se afilie&e la
Asociaţia =nternaţională a ineretului Kiber care era condusă de -arga <ela
reşedintele gu$ernului ro$i&oriu !aghiar din Jer!ania 5ccidentală' Ka fel ca şi
gruurile de re&istenţă ro!6neşti gruul !aghiar condus de Ks&lo +ioş !i&a e
o confruntare !ilitară Est%-est şi e o $ictorie a uterilor occidentale în dauna
G9++' 8ntr%o astfel de e$entualitate trebuia să se acţione&e raid entru răsturnarea
regi!ului co!unist din 9o!6nia să se reia conducerea ransil$aniei şi să se
iniţie&e de!ersuri entru unirea acestui teritoriu la "$iitorul stat liber !aghiar#'
:6nă la declanşarea ioteticului ră&boi gruul îşi fixase ca obiecti$ rincial
406

Arh' +9= fond ?d# dosar nr' 420C f' 20%41'

1..
culegerea de infor!aţii cu caracter olitic econo!ic social şi !ilitar e care ur!a
să le furni&e&e osturilor de radio "Euroa liberă# şi "-ocea A!ericii# entru
e!isiunile în li!ba !aghiară' At6t în ca&ul gruului condus de =st$n Nalleş c6t şi
în al celui iniţiat de Ks&lo +ioş organele de securitate au acţionat raid
neutrali&6ndu%le "din faşă# exresie des înt6lnită în docu!entele oficiale40C'
8n 1./3 alţi 1C tineri de naţionalitate !aghiară au constituit sub îndru!area
lui Arad +&ilag
Gni$ersităţii  student
din lu, în anul
 un gru === la"76na
intitulat acultatea de geologie
neagră#' Duă !aişi !ulte
geografie a
şedinţe
secrete şi%au fixat ca rincial obiecti$ confecţionarea unor !anifeste cu conţinut
antico!unist dar şi antiro!6nesc e care să le afişe&e noatea în rincialele
locuri ublice' a sarcină secundară fiecare !e!bru al organi&aţiei trebuia să
caute şi să%şi rocure ar!a!ent' :6nă în 1./> organele de securitate nici n%au a$ut
habar de acest gru' Abia în contextul reresiunii ce a ur!at gre$elor studenţeşti
din 1./> Arad +ilag a fost arestat de +ecuritate "ca ele!ent rotestatar# şi
suus unei necruţătoare anchete oca&ie cu care a aflat şi c6te$a infor!aţii desre
organi&aţia "76na neagră#' 8n lisa lui Arad +ilag gruul şi%a continuat
acti$itatea sub conducerea lui &i!bal!os <la&iu care şi%a !utat sediul în
co!una Kă&area'
secrete s%a hotăr6t8nfu&ionarea
1.>0 ca cu
ur!are
un alta gru
unei din
hotăr6ri luate în cadrul
6rgu%7ureş' şedinţelor
u aceeaşi oca&ie s%
a luat ,ură!6nt de credinţă tuturor !e!brilor celor două gruuri reunite şi s%a
adotat un nou statut care re$edea ca rincialul obiecti$ "luta 6nă c6nd
Ardealul $a fi aliit Gngariei sau declarat stat de sine stătător#' 8n ur!a
sura$egherii infor!ati$e foarte insistente organele de securitate au reuşit să
identifice !a,oritatea !e!brilor acestui gru şi aoi să treacă la arestări' :rin
erche&iţiile do!iciliare au fost găsite 4 ar!e !ilitare !uniţie şi o !aşină de
scris' Ka anchetă unii !e!bri ai gruului au recunoscut sau au fost constr6nşi să
recunoască intenţiile şi !ai uţin fatele* că de,a lănuiseră o acţiune în forţă
asura acti$iştilor de artid şi contra autorităţilor orăşeneşti din 6rgu%7ureş cu
oca&ia ani$ersării
:oular din co!una &ilei de 23 şi
ulgheş augustF intenţia deJosodăriei
a reşedintelui asasinare a Agricole
reşedintelui +fatului
de :roducţie
din co!una Kă&areaF sustragerea de dina!ită de la cariera de iatră din aroierea
co!unei Kă&areaF lanificarea incendierii recoltei în aralel cu distrugerea +taţiunii
de 7aşini şi ractoare' oate acestea au fost considerate suficiente "robe# entru
ca !e!brii gruului să răsundă în faţa ribunalului 7ilitar lu, şi să fie
conda!naţi la diferite edese ri$ati$e de libertate40'
8n ri!ă$ara anului 1./C ca ur!are a iniţierii unor !ăsuri de strictă su%
ra$eghere a oricăror "acţiuni sub$ersi$e cu caracter naţionalist%re$i&ionist şi a
ele!entelor retabile la astfel de iniţiati$e# organele de securitate au intercetat
407
=de! fond ?x# dosar nr' 1C4>/1 $ol'1'
408

=de! fond ?# dosar nr' 4C/4 $ol' 2'

200
un docu!ent%!e!oriu întoc!it de dr' =st$n Dobai a$ocat şi fost !e!bru de
frunte al organi&aţiei "iRe# (ineretul reştin) şi de rofesorul =osif Ho!aro!i'
:rin acest "7e!oriu# autorii se străduiseră să de!onstre&e "i!osibilitatea
con$ieţuirii ro!6nilor cu ungurii în ransil$ania#' :entru funda!entarea acestei
te&e cu date de ordin istoric autorii intenţionau să aele&e la o serie de intelectuali
cu senti!ente naţionaliste !aghiare care să contribuie la redactarea unui
docu!ent
Aron eisco!ai a!lu' "7e!oriul#IordaRai
ro!ano%catolic ur!a să Kudo$ic
fie studiatrofesor
şi î!bunătăţit de 7arton
uni$ersitar Je&a
rancisc rofesor +&abedi Ks&lo scriitor ş'a' +e reconi&a întoc!irea
"7e!oriului# în trei $ariante fiecare cu un conţinut adec$at în funcţie de
instituţiile cărora ur!au să le tri!ită* o ri!ă $ariantă !ai critică entru gu$ernul
de la <udaesta a doua !ult atenuată entru gu$ernul de la <ucureşti şi a treia
entru 5rgani&aţia aţiunilor Gnite' :rin folosirea acestui rocedeu se sera
arobarea fără re&er$e a "7e!oriului# de către instituţiile destinatare40.'
8n $ara anului 1.>0 organele de securitate din regiunea <anat au identificat
acti$itatea clandestină a ":artidului 7uncitoresc reştin# fondat şi condus de
reotul ro!ano%catolic +&bs&la Aladar şi un anu!e Nusar =osif ("fost baron#)'
5biecti$ul rincial
lua conducerea al acestui
9egiunii artid
<anat în era de a for!a "un
e$entualitatea gu$ern# care
răsturnării rinsă$iolenţă
oată re%
a
regi!ului co!unist din 9o!6nia' Din docu!entele +ecurităţii re&ulta că nucleul
"acestei organi&aţii# se afla în raionul :ecica dar disunea de uternice ra!ificaţii
în alte oraşe şi &one ca Arad 9egiunea Autono!ă 7aghiară şi chiar în <ucureşti'
:rintre cele /0 de ersoane arestate deferite ,ustiţiei şi conda!nate se aflau "foşti
!oşieri co!ercianţi reoţi ro!ano%catolici şi foste ele!ente ale organi&aţiilor
naţionaliste !aghiare# care%şi desfăşuraseră acti$itatea olitică e teritoriul
9o!6niei şi al Gngariei înaintea şi în ti!ul celui de%al doilea ră&boi !ondial'
=nteresant este că în "organi&aţie# fusese recrutat şi un ofiţer din 7inisterul
orţelor Ar!ate de naţionalitate !aghiară  co!andant de regi!ent de
!otori&ate
în îna cărui
condiţiile care !isiune
s%ar fi încredinţată era "de a conduce
declanşat e$eni!ente $iolenteoeraţiunile !ilitare#
entru răsturnarea
410
regi!ului "de!ocrat oular# din 9o!6nia '
5 altă gruare la fel de !asi$ă for!ată din etnici !aghiari a fost
descoerită de organele de securitate în octo!brie 1.>0' :urta denu!irea de
"inerii iubitori de libertate# fiind constituită în ti!ul e$eni!entelor din 1./>
din Gngaria dar nedeistată atunci în ciuda !ăsurilor luate de +ecuritate' Duă
cu! re&ultă din 9aortul întoc!it la 2. dece!brie 1.>0 sub se!nătura
colonelului de securitate N' Oa!beti "în cei 4 ani care s%au scurs nu s%a rodus
nici o deconsirare nici un denunţ ceea ce denotă că naţionalis!ul%şo$in a
409
=bide! $ol'3'
410

=de! fond ?d# dosar nr' 10/2> f' 120%124'

201
constituit o ba&ă solidă entru organi&area acţiunii sub$ersi$e#' :rincialul
organi&ator al gruului a fost rofesorul =osif Hun care în declaraţia dată în faţa
organelor Direcţiei 9egionale 7A= rişana a recunoscut că în 1./> e c6nd se
afla la <udaesta a fost recrutat de ser$iciile seciale !aghiare (^-N) şi că a
ri!it ca rincială sarcină "organi&area acti$ităţii sub$ersi$e în 9:9#' =nteresant
este fatul că recrutorii rofesorului =osif Hun luaseră legătura şi cu o altă
ersoană
ro!6neştiduă nu!ele
dar care consirati$
a ascuns "o$aci#
cu abilitate în realitate
interesul infor!atorti!
entru +ecuritate al +ecurităţii
de 4 ani
di$ulg6ndu%l ofiţerului ro!6n cu care era în contact în contextul în care s%au rodus
neînţelegerile cu rofesorul =osif Hun' Din cercetările efectuate a re&ultat că gruul
era for!at din 103 !e!bri (23 cu $6rsta este 20 de ani iar restul între 14 şi 20 de
ani)' :rintre cei 103 !e!bri nu au fost incluşi rofesorii de la şcoala !edie nr' 4
din 5radea e care organele de securitate îi considerau "autorii !orali ai acestei
organi&aţii#' +usiciunile care au stat la ba&a declanşării acţiunii infor!ati$e din
artea organelor de securitate se refereau la fatul că rofesorul =osif Hun
î!reună cu alţi colegi rofesori  Andraş A' -anh& Anton Hes&thei,ugi 7aria
şi alţii  se adunau frec$ent entru a discuta "cele !ai eficace !etode de
îndoctrinare
re$i&ioniste#'a"Ka
ele$ilor
acestedeadunări
etnie !aghiară cu idei şi
 !ai !enţiona te&e naţionalist%şo$ine
raortul şi
sus citat  se hotăra
înlocuirea rogra!elor analitice stabilite de 7inisterul 8n$ăţă!6ntului cu altele
întoc!ite otri$it scoului e care îl ur!ăreau#' +ecuritatea obţinuse date otri$it
cărora din 1./ acti$itatea organi&aţiei s%a intensificat şi di$ersificat* "De la
reocuările iniţiale care se reduceau în secial la acte de teroare şi inscriţii se
trece la roble!a organi&ării întregii oulaţii !aghiare din 9:9' Ka acea dată s%
au făcut hărţile regiunilor locuite de oulaţia !aghiară şi s%au î!ărţit
răsunderile entru !unca în aceste regiuni' ot în această erioadă s%a us
roble!a legăturilor cu organi&aţiile naţionaliste !aghiare din 5ccident şi în
secial cu cele din 9':' Gngară# 411' At6t !aterialele infor!ati$e c6t şi cele de
anchetă
din enală
ăturile insistau
!i,locii aleeoulaţiei
fatul că organi&aţia $i&a recrutarea
ai căror ărinţi tinerilor
desfăşuraseră ro$eniţi
acti$itate sau
!anifestaseră si!atii în r6ndurile "artidelor burghe&e%naţionaliste !aghiare# ori
ale căror interese !ateriale fuseseră le&ate rin instaurarea regi!ului co!unist'
8n 1.>2 conducerea 7A= a !anifestat unele ne!ulţu!iri faţă de acti$itatea
desfăşurată în roble!a "naţionalişti !aghiari# areciind că ractic în ulti!ul
ti! "fusese negli,ată în !are !ăsură#' a ur!are au fost tri!işi în teritoriu !ai
!ulţi ofiţeri de la Direcţia a ===%a cu !isiunea de a $erifica acti$itatea infor!ati$ă
în roble!ă entru a $edea ce se înt6!lă' 9aortul întoc!it de căitanul =on
Du!itrescu desre "cele constatate în ur!a insecţiei efectuate în roble!a
naţionalişti !aghiari la Direcţia 9egionalei 7A= <anat# sublinia că în ulti!ii doi
411

=bide! f' 13>'

202
ani se !anifestase "o slabă reocuare ri$ind !unca cu agentura# aceasta do%
$edindu%se "insuficientă cantitati$# doar 33 de agenţi%infor!atori şi "destul de
slabă din unct de $edere al calităţii#' 8n raioanele Kio$a şi 9eşiţa nu figura în
e$idenţele oerati$e de securitate nici un agent acti$ recrutat e linia
naţionaliştilor !aghiari' 7ai !ult se aflau în ba&a de lucru 2CC ersoane "în
atenţie# e !oti$ că înainte de 23 august 1.44 făcuseră arte din fostele
organi&aţii
sub$ersi$ă nu şi fusese
artidedocu!entată'
olitice naţionaliste !aghiare
Această cifră dar ade căror
era areciată ofiţerulacti$itate
raortor
ca fiind foarte !ică faţă de nu!ărul oulaţiei de srcine etnică !aghiară din
9egiunea <anat oulaţie care în octo!brie 1.>2 se ridica la 14C 42C de
ersoane412'
5 catură i!ortantă cu care s%au !6ndrit organele de securitate s%a
înregistrat în ri!ă$ara anului 1.>4' Este $orba de un !e!oriu intitulat " #uple/
libellus siculi *ungarorum# întoc!it la C iunie 1.>4 de rofesorul :as&ta Je&a şi
a$ocatul 7athe Arad ce ur!a să fie trans!is Ju$ernului 9eublicii :oulare
Gngare' hiar şi în condiţiile înceutului de "liberali&are# a regi!ului co!unist
din 9o!6nia recu! şi ale relaţiilor "frăţeşti# dintre cele două artide co!uniste
datorită
în coalacoierii iniţiati$elor
Ardeleană +ulexulintelectualităţii ro!6neşti
!aghiaro%secuiesc din $eacul
nu utea al W-===%lea
fi accetat în lină gruată
eocă de dog!atis! ideologic şi roletcultis! încă redo!inante' Ar fi creat !ai
!ultă confu&ie în r6ndul !aghiarilor şi o indignare sorită entru ro!6ni' ei doi
autori serau că este suficient doar să atragă atenţia oiniei ublice internaţionale
desre ",usteţea cau&ei ungureşti#' 8n conţinutul său se retindea că !a,oritatea
!aghiarilor din 9o!6nia a$eau o situaţie grea etnicii !aghiari ier&6ndu%şi
aroae co!let dreturile şi libertăţile cetăţeneşti' 9egi!ul co!unist din 9o!6%
nia era acu&at că* ducea o olitică lanificată de asi!ilare forţată a !inorităţilor
!aghiare şi secuieştiF întrerindea acţiuni de î!răştiere a ungurilor din
ransil$aniaF i!unea cu forţa li!ba ro!6nă în şcoli licee şi facultăţi 413' :entru a
fi credibili
altele în acţiunile
la ur!ătoarea lor autorii
for!ulare* ":e +ulexului !aghiaro%secuiesc
c6nd între 1.40 au recurs
şi 1.44 în fiecare şcoală rintre
!edie
!aghiară din nordul Ardealului li!ba ro!6nă a fost un obiect obligatoriu în
situaţia actuală li!ba !aghiară nu figurea&ă în orar iar de discutat ungureşte între
ele$ii !aghiari este inter&is# 414' Desigur că la acea dată ur!ările regi!ului de
do!inaţie !aghiară asura ărţii de nord%est a ransil$aniei în erioada curinsă
între Arbitra,ul de la -iena (30 august 1.40 ) şi e$eni!entele de la 23 august 1.44
erau încă $ii în !e!oria ardelenilor at6t în artea ro!6nilor c6t şi în cea a
!aghiarilor astfel înc6t orice încercare de cos!eti&are a realităţilor istorice era
412
=bide! 142'
413
=de! fond ?x# doar nr' 1C4>/1 $ol' 3 f' 134'
414

=bide! 13/'

203
sortită eşecului' Dar utoia +ulexului !aghiaro%secuiesc era sesi&abilă chiar şi
entru rofani întruc6t a$ansa ideea unei "confederaţii de state for!ate din
9o!6nia Gngaria şi ransil$ania# sub denu!irea de " ;o*utra#' aracterul
re$i&ionist al unei ase!enea for!ule era accentuat şi rin considerarea
ransil$aniei ca o unitate ad!inistrati$%olitică indeendentă care fusese atribuită
în !od arbitrar 9o!6niei rin tratatele ostbelice'
=nteresant
gruările este de
!ai acti$e că antico!unişti
duă 1.>4 disidenţa !aghiară
au reluat din artidul
aceste idei co!unist
făc6nd din ele un şi
ade$ărat fetiş ceea ce a re$enit organele de securitate că roble!a nu se oate
re&ol$a nu!ai rin !ăsuri reresi$e' 5rice inabilitate în acest sens din artea
autorităţilor ro!6neşti nu făcea altce$a dec6t să ofere noi argu!ente !işcării
naţionalist%re$i&ioniste !aghiare' Asectul este i!ortant şi de!n de ur!ărit
docu!entar at6ta ti! c6t nu !ai este un secret entru ni!eni că e$eni!entele din
dece!brie 1.. care au dus la răbuşirea regi!ului co!unist din 9o!6nia au
i&bucnit toc!ai e fondul unor ase!enea inabilităţi chiar indeci&ii relungite
!anifestate at6t de către organele de securitate c6t !ai ales la ni$elul de deci&ie a
artidului co!unist faţă de acţiunile rotestatare iniţiate de astorul refor!at
Kas&lo oRes' -a trebui
alteori indecii&ile recunoscut
ro$ocate de lisacuunei
obiecti$itate că uneori
strategii globale erudenţa excesi$ă
ter!en lung şi cu
i!licarea factorilor resonsabili entru destinul etnicilor !aghiari din 9o!6nia
deootri$ă cu !icile inabilităţi şi acţiuni în forţă dar fără ersecti$ă ori cu
beneficii i!ediate au constituit laolaltă un greu tribut lătit de organele +ecurităţii
toc!ai într%un do!eniu care necesita un rofesionalis! cert'

ru'ul $G-* acţiunile de 'ede'sire &i re'lica occidentalilor

8n ser$iciile de siona, de ti so$ietic asasinatul olitic nu a fost niciodată

accidental şi ca atare nu a fost eradicat' Aceste ser$icii au fost create şi erfectate
de !inţile dictatorilor de la Hre!lin şi ale $asalilor săi care le%au constituit în !od
deliberat ca !ecanis!e de terori&are a oonenţilor olitici nu nu!ai în ţară ci şi de
este hotare' 7odalitatea rin care Keon roţRi oonentul ideologic al lui +talin a
fost asasinat în 7exic (în anul 1.40) de un gru secial regătit de structurile
siona,ului so$ietic  şi desre care a$e! astă&i suficiente a!ănunte oferite cu
genero&itate de !e!orialistul :a$el +udolato$ unul dintre !e!brii acestui gru
nu!it ulterior #mers* ("7oarte sionilor#)  constituie de fat !odelul tiic
rin care Hre!linul înţelegea să acţione&e entru a%şi lichida fi&ic orice c6rtitor
aflat în exil41/'
415

:a$el şi Anatoli +udo lato$ K' Ierold şi Keona :' +checter 7isiuni speciale. 'r*itectura terorii, <ucureşti

204
 Acţiunile de "edesire# este hotare cu! au fost iniţial nu!ite aceste
acţiuni în realitate for!e clasice de teroris! şi cri!ă organi&ată trebuiau să se
suună unor reguli draconice care au fost conceute şi dictate de strategii
Hre!linului în nu!ele ideologiei co!uniste' Aceste reguli care au fost alicate şi
în D=E i!uneau ca toate asasinatele şi răirile cu caracter olitic să fie arobate
indi$idual de conducătorul sure! al statului datorită riscului lor de a crea
co!licaţii
inter&is să seolitice şi dilo!atice'
întoc!ească 8n ofida
!ateriale scrise ri$indbirocraţiei co!uniste
aceste oeraţiuni era strict
seciale duă
cu! era absolut rohibit ca ele să fie aduse la cunoştinţa oricărui alt !e!bru al
conducerii de artid şi de stat în afara conducătorului sure!' 5eraţiile seciale
"de edesire# se reali&au de regulă "sub steag străin# 41>' ei care îndelineau
astfel de !isiuni trebuiau acoeriţi sub diferite legende ca fiind cetăţeni ai unor
state neco!uniste sre a re$eni în ca&ul în care erau rinşi ca acţiunea să fie
atribuită unui gu$ern din <locul +o$ietic' oate acţiunile "de edesire# şi de
răire co!ise în 5ccident ră!6neau secrete entru totdeauna' =ndiferent de robele
obţinute de autorităţile occidentale nici un gu$ern sau ser$iciu al blocului so$ietic
nu a$ea $oie să recunoască i!licarea lui în asasinate şi răiri executate în afara
graniţelor
resinse caţării oriceridicole#'
acu&aţii robe aduse de fiecare
Duă autorităţile ţărilor
oeraţie "deînedesire#
care au fostser$iciile
co!ise "erau
de
securitate ale blocului co!unist a$eau confecţionate "do$e&i# care să ună cri!a
e sea!a unui ser$iciu de siona, occidental'
8ncă din !artie 1./4 Alexandru Drăghici arobase o circulară adresată
tuturor direcţiilor regionale ale 7inisterului Afacerilor =nterne rin care între
altele se ordonau di$erse !ăsuri "entru a regle!enta trecerea în e$idenţă a
tuturor trădătorilor de atrie fugiţi în străinătate lucrarea lor în acţiuni şi
deconsirarea acti$ităţii lor rin rude şi alte legături#' irculara !ai !enţiona* "+ă
fie descoerite şi trecute în e$idenţa oerati$ă ur!ătoarele categorii de ersoane
fugite din 9eublica :oulară 9o!6nă în ţările caitaliste* toate ersoanele fugite
din ţară duă
erioadă 23 august
de ti! înainte1.44F cetăţeni
sau duă care au
23 august lecat
1.44 în !od !isiuni
cu di$erse legal entru o
dilo!atice
delegaţii econo!ice şi sorti$e entru în$ăţătură trata!ent !edical funcţionarii
diferitelor societăţi şi fir!e străine sau în alte scouri dar au refu&at să se întoarcă
în atrie duă 23 augustF toţi legionarii ro!6ni indiferent de naţionalitate care au
făcut ser$iciul în organele şi truele de reresiune hitleriste şi horthste fugiţi din
ţară î!reună cu aceste true şi care duă 23 august 1.44 au refu&at să se întoarcă
în 9o!6niaF toţi cetăţenii ro!6ni care au fost în ar!ată şi au că&ut ri&onieri în
ţările caitaliste iar duă 23 august 1.44 au refu&at să se întoarcă în atrie# 41C' 8n
editura Elit 1..> '134 şi ur!'
416
Iaces <aud Encclopedie du renseignement et des services secrets, :aris Ed' Ka$au&elle 1.. assi!'
417

Aud 7ihai :elin Culisele spiona6ului romnesc. 8.I.E. $% L $%>-, ' 34'

20/
!od ractic ordinul nu utea fi executat' Ka acea dată nu!ai la Direcţia
9egională de +ecuritate i!işoara existau este 1/000 de dosare şi este 000 de
fotografii ale unor ersoane fugite din ţară' =deea că uteau fi toate lucrate oera%
ti$ adică identificate ur!ărite şi arestate era un act de nai$itate din artea con%
ducerii +ecurităţii dacă nu cu!$a de ură inconştienţă' 5 altă obser$aţie ce se
i!une ri$eşte ulti!a categorie de ro!6ni ră!aşi în străinătate enu!erată în
docu!entul
rontul de !ai-est'sus%citat
onfor!şi anu!e cea a ri&onierilor
legislaţiei de ră&boi
internaţionale dinînca!ania
$alabilă de e
1.4/ orice
ri&onier în !o!entul eliberării a$ea dretul să lece oriunde dorea nu neaărat
în ţara de baştină' Deci +ecuritatea ro!6nă şi rin aceasta regi!ul co!unist de la
<ucureşti se ridica î!otri$a unei con$enţii internaţionale la care 9o!6nia
aderase41'
8n$erşunată î!otri$a întregii e!igraţii ro!6ne care ar fi utut atenta
siste!atic la liniştea şi securitatea regi!ului co!unist din 9o!6nia i!ediat duă
atentatul de la <erna (14%1/ februarie 1.//) D=E a declanşat elaborarea unui
catalog c6t !ai curin&ător al celor socotiţi dret cei !ai ericuloşi dintre
co!atrioţii noştri stabiliţi în străinătate' :unerea la unct a catalogului cu
ersoane date înco!unist
entru regi!ul ur!ărire generală ce curindea
s%a relungit $re!e deersoanele
/ ani dincele !ai "ericuloase#
!artie 1.// 6nă în
!artie 1.>0' El a fost destinat să funda!ente&e acţiuni ofensi$e ale D=E î!otri$a
e!igraţiei ro!6ne' 8n fa&a finală tiărită acest catalog a inclus 23/3 de nu!e ale
căror fişe de identificare au fost desfăşurate e /.0 de agini de for!at !are41.'
Din studiul catalogului se desrinde cu uşurinţă conclu&ia că încă de la în%
ceut au fost $i&aţi toţi e!igranţii ro!6ni at6t cei $echi c6t şi cei care ărăsiseră
ţara duă 23 august 1.44' oţi au fost trataţi de regi!ul co!unist în !od global
ca duş!ani reali sau otenţiali' Eloc$ente în acest sens sunt şi ur!ătoarele con%
se!nări făcute de un fost ofiţer de securitate care la $re!ea resecti$ă a cunoscut
bine aceste roble!e* "=ndiferent de coloratura lor olitică sau !oti$ele lecării
din ţară
exista nicitoţiuntrebuiau anihilaţi de
fel de deosebire neutrali&aţi
trata!ent co!ro!işi în această
între Noria +i!a conceţie
de exe!lu nu
şi -işo%
ianu Jafencu <r6ncuşi Enescu Eliade şi alţi e!igranţi cu si!ţă!inte atriotice
ce uteau fi folosiţi în interesul ţării' 5rice încercare de constituire a lor într%o
for!ă organi&ată  nu neaărat e criterii olitice sau îndretată î!otri$a ţării 
trebuia din faşă destră!ată' 5rice antura, de ro!6ni e!igranţi c6t ar fi fost de
inofensi$ nu trebuia să fiinţe&e#'
:entru a%şi îndelini această "nobilă# !isiune D=E şi%a organi&at în
structura sa  confor! !ărturisirilor lui =on 7ihai :acea  un aşa%nu!it Grup
JW# cu ofiţeri secial instruiţi entru oeraţii "de edesire#' Kitera "O# ulti!a
418
Ibidem.
419

Ibidem, '2/'

20>
din alfabet se!nifica soluţia finală adică aducerea lor "la tăcere#' Acest
"spetzburo# ro!6nesc creat şi condus !ulţi ani de consilieri so$ietici a fost
întotdeauna o structură !ixtă D=E;:JG' A fost în&estrată de :JG cu un arsenal
co!let de !i,loace oerati$e secifice a căror ga!ă se întindea de la substanţe
soorifice (so!nifere) 6nă la infor!atori de totală încredere ce fuseseră $erificaţi
de :JG sau alte ser$icii "surori# în alte acţiuni "de edesire#' onstituit iniţial în
<erlinul de Est cooerare
lucrat în str6nsă care era oarta cea !aisi!ilare
cu unităţile accesibilă
ale entru 5ccident
celorlalte Jruul "O# a
ţări socialiste'
Gn detaşa!ent secial est%ger!an constituit din ofiţeri de infor!aţii externe
ai +A+= (N-A % +auptverTaltung 'u"AlXrung L areciat ca unul dintre cele !ai
eficiente ser$icii de siona, din lu!e) şi de oliţie era în er!anentă stare de
alar!ă gata să acorde "sri,in# la orice oră din &i şi din noate' -ident că nu intrau
în acţiune de caul lor ci nu!ai cu arobarea entrului de la Harlshorst (+ediul
ser$iciilor de siona, so$ietice din <erlinul de Est) 420' Ka cerere acest detaşa!ent
utea furni&a echie înar!ate caabile să acţione&e în <erlinul de Est şi în cel de
-est şi unerea la diso&iţie a unor !aşini de oliţie sal$ări şi taxiuri cu nu!ere
est%ger!ane de circulaţie' Ka cartierul general al D=E din <ucureşti exista o secţie
de sri,in cărora
interiorul care ad!inistra casele consirati$e
fuseseră construite din secrete
co!arti!ente străinătate autoturis!ele
ce uteau ascunde oîn
ersoană drogată sau un cada$ru c6t şi o unitate de curieri dilo!atici a căror
i!unitate ur!a să rote,e&e acele autoturis!e la trecerea frontierelor' 5 secţie
!edicală (condusă !ulţi ani de colonelul dr' onstantin Kerescu) era însărcinată cu
regătirea şi ad!inistrarea substanţelor soorifice şi otră$itoare' Această secţie
furni&a de ase!enea ser$icii de sal$are aeriană şi rutieră'
Existenţa Jruului "O# a fost cunoscută de foarte uţini ofiţeri D=E'
5eraţiile sale în 5ccident au fost însă erfect secreti&ate' Jheorghe Jheorghiu%
De, a fost at6t de reocuat să ăstre&e secretul oeraţiilor "de edesire# înc6t nu
le%a !ai discutat niciodată în biroul său deşi acesta era controlat &ilnic de echie HJ<
şi ale de
secret +ecurităţii
ser$iciileinterne
"ostile#care a$eau Jrădina
de siona,' sarcina să descoere
$ilei sale a fost!icrofoane
singurul locinstalate
în care
De, a discutat oeraţiile "de edesire#' oarte osibil ca aceste !ăsuri de
autorotecţie e care şi le lua De, să fi $i&at re$enirea scurgerii de infor!aţii e o
roble!ă at6t de delicată421'
:ri!ele oeraţii ale Jruului "O# (c6t şi a "surorilor# sale din celelalte ţări
ale blocului so$ietic) au a$ut ca ţintă răirea din 5ccident a unor lideri
antico!unişti sau alţi oonenţi olitici care înceuseră de,a să%şi facă ublice
420
8n districtul Harlshorst din <erlinul de Est era sediul HJ< cu un ersonal între 00 şi 1200 de oa!eni inclusi$
fa!iliile acestora' :6nă la !i,locul anilor S/0 întregul district era ca o tabără !iltară bine ă&ită care adăostea şi
Ad!inistraţia 7ilitară +o$ietică'
421

=on 7ihai :acea 7oştenirea 1remlinului, '3>0 şi ur!'

20C
oiniile rin !i,loace de co!unicare în !asă' oţi trebuiau "răiţi# aoi
",udecaţi# şi "edesiţi# în ţara de srcine de către autorităţile regi!ului co!unist'
76nia roletară î!otri$a celor care se uneau în slu,ba "i!erialis!ului# nu lăsa
nici un fel de echi$oc în ceea ce ri$eşte soarta acestor "ele!ente trădătoare#' a
tactică acţiunile de edesire se desfăşurau în general duă acelaşi calaod de
insiraţie so$ietică (HJ<%istă)' "rădătorii# adică ţintele erau atraşi rin di$erse
co!binaţii şi ,ocuri
de,a regătit' 5fiţeriioerati$e în <erlinul
seciali&aţi în astfelde
de-est sauîiîndrogau
acţiuni Austriaarestau
unde terenul
şi aoi era
îi
transortau la centrele de interogare ale +ecurităţii din <ucureşti' 7a,oritatea celor
răiţi erau cetăţeni ai unor ţări occidentale de origine ro!6nă'
Gna din ri!ele $icti!e a fost rofesorul Aurel Decei un $ehe!ent
contestatar al regi!ului co!unist şi o so!itate internaţională în istoria oto!ană' El
a fost ade!enit în <erlinul de -est cu a,utorul lui Jeorge Henaoglu un "o! de
afaceri# grec care do!icilia în <erlinul de -est şi lucra entru D=E' Acesta a fost
tri!is la =stanbul  unde locuia rofesorul Decei  şi cu a,utorul unor agenţi
D=E l%a con$ins e rofesor să $ină în <erlinul de -est sub retextul re&ol$ării
unor roble!e financiare' 5 dată a,uns în <erlinul de -est lui Aurel Decei i s%a
rous
!aşină din
(cu artea
nu!ărluidinHenaoglu
<erlinul desă%i $i&ite&e
-est întrerinderea'
obţinut de D=E de laA!bii au ce
+A+=) lecat
era cu o
condusă de un şofer rofesionist în unifor!ă în realitate locotenent%colonelul
ro!6n -asile urcu' Auto!obilul a trecut însă cu raiditate în <erlinul de Est
unde rofesorul Decei a fost arestat i!ediat la o a!buscadă de către autorităţile
est%ger!ane în realitate de o echiă condusă de colonelul -asile 7oiş şeful
+er$iciului E!igraţie al D=E care a condus oeraţia' A doua &i re&identul D=E din
=stanbul colonelul igran Jarabetian a sustras din locuinţa rofesorului Aurel
Decei o $olu!inoasă arhi$ă de docu!ente şi !anuscrise "co!ro!iţătoare# ce a
fost adusă aoi la <ucureşti rin curier dilo!atic422'
5 altă $icti!ă a unei astfel de oeraţii a fost :uiu raian un a$ocat şi
acti$ist
unei antico!unist
agente a +A+= din Austria'consirati$
e nu!ele Ka 2 ianuarie 1./srcinară
"Jerda# el a fostdin
atras cu a,utorul
9o!6nia într%
o casă consirati$ă a D=E din -iena unde a fost drogat de colonelul dr' Kerescu şi
aoi răit de coloneii icolae Doicaru şi -asile 7oiş care au conceut şi
coordonat întreaga oeraţie' :uiu raian a fost scos din Austria în ortbaga,ul unui
auto!obil cu ereţii dubli ai unui autoturis! cu nu!ărul de cor dilo!atic
condus de locotenentul onstantin iculescu ofiţer tehnic al re&idenţei din -iena
a D=E' Glterior s%a făcut transbordarea într%o altă !aşină acţiune coordonată de
colonelul +a!i 7unteanu şeful re&identurii D=E din -iena care era acreditat în
Austria sub acoerire de consilier al A!basadei 9o!6ne' Duă o erioadă de
intensă anchetă :uiu raian a fost "întors# adică recrutat e ba&ă de constr6ngere
422

Ibidem, p.9=&.

20
de către D=E şi iniţiat să facă declaraţii ublice confor! cărora "s%ar fi reatriat
$oluntar#' Aoi a ri!it sarcina să scrie articole la "Jlasul :atriei# o ga&etă
finanţată de D=E entru influenţarea e!igraţiei ro!6ne din 5ccident care ulterior
%Prin anii S0 % şi%a schi!bat nu!ele în "ribuna 9o!6niei#423'
+re deosebire de Aurel Decei şi de :uiu raian soarta lui 5li$iu <eldeanu
autorul atentatului de la <erna a fost tragică' Acesta din ur!ă nu era un si!lu
antico!unist ci autorul
crete fat entru unui atac
care trebuia terorist
edesit în ur!a Duă
exe!lar' căruiace
a sustras docu!ente
îşi isăşise edea se%
sa la
care fusese conda!nat de ,ustiţia el$eţiană <eldeanu se anga,ase ca receţioner la
un hotel din 7Znchen' 8n ti!ul detenţiei <eldeanu reuşise să%şi scrie !e!oriile
!anuscrisul fiind tri!is lui -iorel ilea la Kondra' Acesta l%a ublicat cu a,utorul
lui Kaurence @ilRinson sub titlul "u e fruct !ai a!ar#' 8n ianuarie 1./ la
lansarea cărţii <eldeanu a articiat la o e!isiune de tele$i&iune în caitala
britanică' Acţiunea a fost se are icătura care a u!lut aharul răbdării regi!ului
de la <ucureşti' Au intrat i!ediat în funcţiune structurile seciali&ate ale D=E care
au lanificat şi reali&at răirea lui <eldeanu din 5ccident aducerea lui la <ucureşti
entru a fi ,udecat conda!nat şi executat' 5eraţiunea de caturare a fost condusă
de
cu colonelul Aurel 7oiş
a,utorul +A+= entrua ad,unct
se e$itaaloşefului
disutăD=E
e la acea dată căşi +ecuritatea
considerentul s%a efectuat tot
424
ro!6nă ar acţiona ilegal e teritoriul unei ţări socialiste '
a şi în ca&ul răirii istoricului Aurel Decei acţiunea a fost facilitată de fa%
tul că nici 5li$iu <eldeanu nu era $ersat în toografia fostei caitale ger!ane
recu! şi de necunoaşterea liniei de de!arcaţie (la acea dată &idul <erlinului încă
nu fusese edificat 42/)' <eldeanu a fost atras în <erlinul 5ccidental rintr%o
co!binaţie reali&ată tot rin inter!ediul agentului Henaoglu cu nu!ele
consirati$ "Jeorges# sub retextul erfectării unor afaceri' 7aşina care l%a
transortat e autorul atentatului de la <erna condusă de -asile urcu  ofiţer
D=E  aflat în ostura de şofer al lui "Jeorges# îndată ce a trecut linia de
de!arcaţie
de securitatea ro!6ni'
fost intercetată raid
+%a rodus de$iolent
şi un ofiţeri schi!b
est%ger!ani secondaţi
de focuri de alţi
în ur!a ofiţeri
căruia a
423
Ibidem.
424
Ibidem, '3>4%3>/'
425
Oidul <erlinului !ai nu!it şi "&idul ruşinii# a fost ridicat la 13 august 1.>1 într%o &i de du!unică' 76na de
lucru a fost asigurată rin articiarea a c6tor$a !ii de soldaţi şi oliţişti din 9eublica De!ocrată Jer!ană care au
articiat la aşa%u!ita "5eraţiune randafirul#' +coul afişat era "ridicarea unui &id de rotecţie antifascistă#
contra -estului burghe&' 8n realitate se ur!ărea stoarea exodului de cetăţeni din Jer!ania de Est către Jer!ania
ederală' u!ărul acestora din 1./0 6nă în $ara anului 1.>1 se ridică la este 2/ !ilioane de ger!ani dintr%o
oulaţie de 1. !ilioane' Kung de 1// Rio!etri construit din lăci de beton înalte de 3>0 !etri cu grila,e &idul
îngrădea ractic artea occidentală a <erlinului' A$ea 302 osturi de obser$aţie 20 de buncăre 12C Rilo!etri de
grila,e cu siste!e de detecţie 2/. de iste entru c6ini de a&ă 10/ şanţuri anti%auto!obile 1400 R! de s6r!ă
ghi!ată cu diso&iti$e electronice şi !ine' A fost deser$it de şate regi!ente de c6te 1000%1200 de soldaţi'
+i!bol al di$i&ării Euroei şi al ră&boiului rece &idul a re&istat 6nă la . noie!brie 1..' +antinelele au ucis 2/4 de
oa!eni care au încercat să escalade&e &idul în acea erioadă'

20.
fost gra$ rănit un ofiţer +A+= iar <eldeanu î!uşcat în sto!ac' ransortat de
urgenţă la un sital din <erlinul răsăritean a fost oerat şi scos în afara oricărui
ericol' 8n sătă!6nile ur!ătoare a fost transortat cu un a$ion secial la
<ucureşti suus aoi unei necruţătoare anchete şi deferit ribunalului 7ilitar'
=nteresant este că autorităţile ro!6neşti şi anchetatorii au o!is orice roble!ă
legată de docu!entele sustrase insist6ndu%se e i!licarea e!igraţiei ro!6ne şi a
ser$iciilor
atentatului'secrete occidentale
otul trebuia în în
ăstrat sri,inul
tiareleacordat lui <eldeanu
confruntării olitice entru reali&area
între Est şi -est
fără $reo alu&ie la frontul secret' +entinţa era de aştetat' <eldeanu a fost
conda!nat la !oarte entru infracţiunea de trădare de atrie şi teroris!' Ka 1>
februarie 1.>0 :re&idiul 7arii Adunări aţionale i%a resins cererea de co!utare
a edesei caitale iar două &ile !ai t6r&iu 5li$iu <eldeanu a fost executat la
enitenciarul Iila$a rin î!uşcare de către o echiă de !ilitari de la locul
detenţiei' =on 7ihai :acea a aflat de la Alexandr 7ihailo$ici +aharo$sRi că :JG
a calificat răirea lui <eldeanu dret "ri!a oeraţie de edesire din blocul
so$ietic care a îndelinit ad%litera! condiţiile ordonate de Hre!lin#' De ase!enea
se are că "nici un gu$ern occidental nu a fost în !ăsură să afle că <ucureştiul a
42>
fost i!licat
aţă deînaceste
aceastăacţiuni
oeraţie# ' ale D=E reacţia ser$iciilor occidentale nu s%a
în forţă
lăsat rea !ult aştetată' rebuie sus că o regulă nescrisă a ser$iciilor de
contrasiona, este să se e$ite arestarea agenţilor şi a cadrelor ser$iciilor ad$erse'
+coul este de a utea fi studiaţi în a!ănunt atunci c6nd sunt deistaţi şi de a se
inter$eni cu discreţie doar în !o!ente de oortunitate entru a le de,uca intenţiile
sau de a%i "întoarce#' 8n erioada ră&boiului rece această regulă a fost deseori
încălcată robabil din dorinţa de a se lăti oliţe' Aşa se oate exlica fatul că
duă acţiunile de răire at6t de răsunătoare ale +ecurităţii ro!6neşti au înceut
căderile în r6ndurile ofiţerilor D=E' 8n erioada 1./%1./. s%au rodus cele !ai
gra$e căderi arestarea şi anchetarea infor!ati$ă a ofiţerilor onstantin Norobeţ şi
tefan iuciulin
aroae în ur!a
totul desre cărora
ser$iciile de$est%ger!anii şi a!ericanii
siona, ale +ecurităţii de laau a,uns să 8n
<ucureşti' cunoască
ti!ul
anchetelor infor!ati$e cei doi ofiţeri au di$ulgat nu!ele şi gradele ofiţerilor aflaţi
la ost sub acoerire în Anglia +GA 9J Jrecia şi Austria recu! şi nu!ele
reale şi consirati$e ale unor agenţi din aceste ţări 42C' A fost ri!a !are breşă
făcută de ser$iciile seciale occidentale în D=E iar i!actul !ediati&ării în resa
occidentală a acestor ca&uri de ofiţeri ro!6ni rinşi în flagrant a adus !ari
re,udicii regi!ului co!unist de la <ucureşti' Dar lucrurile nu s%au orit şi nici nu
se uteau ori aici'

426
7ihai :elin op. cit,' 30 şi 3.%40'
427

Ibidem, '3/%3C'

210
 8n !artie 1.>0 ofiţerul ro!6n Du!itru Diaconescu a fost reţinut la Kondra
de :oliţia britanică în ti! ce !ergea la o înt6lnire cu un agent' Este de altfel cea
!ai ,enantă şi u!ilitoare situaţie în care oate fi us un ofiţer de infor!aţii' +%a
rous confruntarea cu agentul iar este o lună Du!itru Diaconescu a fost
declarat de autorităţile engle&e "ersona non grata#' Ka 1/ !artie 1.>3 ser$iciile
secrete turceşti l%au atras e colonelul ornel 9i&u şeful re&idenţei D=E la AnRara
într%o
turceştico!binaţie co!ro!iţătoare'
şi a!ericane' = s%a rous
Ka refu&ul ofiţerului să lucre&e
ro!6n care se entru ser$iciile
are stătea bine secrete
cu
"regătirea olitico%ideologică# ser$iciile turceşti l%au anchetat infor!ati$ şi aoi
l%au declarat "ersona non grata#42'
oate acestea sunt doar c6te$a exe!le care for!ea&ă reludiul a ceea ce
a$ea să se înt6!le duă 1.> adică defecţiuni duă defecţiuni căderi duă
căderi în total  6nă în 1./  aroxi!ati$ 30 de ofiţeri şi cadre D=E ( între
care şi generalul =on 7ihai :acea ) care dintr%un !oti$ sau altul au accetat
rounerile occidentalilor' De altfel D=E a fost singura structură dintre organele de
securitate ro!6neşti care la caitolul "!ari defectori# se înscrie cu un gru !asi$
de ofiţeri cadre şi agenţi' 5 sune! desigur cu a!ărăciune dar trebuie înţeles că
ade$ărul istoric
ri$ind arta nu !ai oate
infor!aţiilor' fi alteratcu!ai
8n legătură alestrei
aceste atunci c6nddeanali&ă!
du&ini asecte
ofiţeri D=E care au
defectat în erioada 1.>%1./  hotăr6rea de a trece cu tot cu baga,e şi secrete
unele de i!ortanţă deosebită de artea cealaltă a baricadei le%a aarţinut în
exclusi$itate  s%a for!ulat şi oinia otri$it căreia cu toţii ar trebui consideraţi
ade$ăraţi eroi entru că au trădat "regi!ul co!unist şi nicidecu! 9o!6nia#' Dacă
ar fi să ne lăsă! seduşi de o ase!enea !anieră de interretare şi să continuă!
raţiona!entul ar înse!na că +ecuritatea a fost o instituţie care a dat cei !ai !ulţi
eroi ai "lutei antico!uniste# ceea ce ne une în faţa unei enor!e stui&enii ca să
nu !ai $orbi! desre o grosolană intenţie de a falsifica istoria' :e de altă arte
datorită acţiunii at6t de în$erşunate desfăşurată de organele +ecurităţii contra

ae!igraţiei ro!6nec6nd
disus atunci din real!ente
5ccident asea$ut
oate!are
exlica rintre
ne$oie de oaltele de cec6t
diasoră 9o!6nia
de c6t nu
organi&ată unită şi influentă care să fie luată serios în sea!ă entru strategia de
aărare şi ro!o$are a intereselor ro!6neşti e ter!en lung' Ka fel de ade$ărat
este şi fatul că "diasora ro!6nească şi%a a$ut i!urităţile ei cu! e ca&ul acelor
tri!işi în 5ccident ca unelte ale tiranilor din ţară sau alţii neutrii la înceut care
au încăut ulterior e !6na :9 ser$indu%i interesele şi e sine rolul lor fiind să
!acine diasora noastră#' esăbuitele acţiuni ale +ecurităţii de atunci s%au resi!ţit
din lin duă 1..0' 8n loc de cercuri de influenţă (lobb%uri) ro!6neşti care să
acţione&e e l6ngă centrele de utere occidentale acolo unde se concentrea&ă sfera
de utere şi deci&ie în olitica !ondială aşa cu! beneficia&ă din lin olone&ii
428

Ibidem, '4C'

211
cehii ungurii e$reii şi nu nu!ai 9o!6nia disune doar de conaţionali te!ători şi
susicioşi în$ră,biţi între ei datorită unor !eschinării olitice ro$ocate şi
întreţinute de foştii agenţi ai +ecurităţii ceea ce constituie desigur un i!edi!ent
asura i!aginii ţării în lu!e'
9ecent creatul =nstitut aţional entru 7e!oria Exilului 9o!6nesc sub
conducerea distinsului Dinu Oa!firecu încearcă o cercetare funda!entală entru
recuerarea
entru o bunăunei istorii
arte necunoscute
a diasorei ublicului
ro!6neşti' larg din ro!6nă
=storiografia ţara noastră oate
aşteată cuchiar şi
interes
ri!ele roducţii ştiinţifice ale acestui =nstitut care fără îndoială $or aduce în
atenţe o su!edenie de detalii nuanţe interretări şi e$aluări desre rolul indecent
de aternalist al instituţiei +ecurităţii regi!ului co!unist din 9o!6nia faţă de acest
seg!ent i!ortant al ro!6nis!uilui'

>. 3/C 0 >.C@IR

Torţionarii, ofiţerii +ecurităţii anilor de înceut ai regi!ului co!unist au

fost străini de nea! şi tradiţii araşutaţi din saţiile aeriene ale 9ăsăritului sau
$eniţi e agregate ră&boinice î!reună cu cohortele roşii de ocuaţieF neşcoliţi şi
toc!ai de aceea in$idioşi şi osedaţi de dorul ră&bunării asura unor i!aginari
"duş!ani de clasă#F !ulţi la nu!ăr birocraţi în acti$itate au fost !ai degrabă
dresaţi dec6t educaţiF unelte oarbe ale unui regi! desotic entru care legea făcută

212
tot de ei se alica duă toanele sau bunul lor lacF au atins contraerfor!anţe
rofesionale greu de egalatF au adotat !ecanic racticile !alefice ale celor care i%
au in$entat şi translantat e !eleagurile ro!6neşti la care au adăugat roriilor
lor ino$aţii groteşti ornite din oortunis!e şi dorinţa de ar$enireF ca aradox au
căutat să%şi ascundă !i&eriile şi năro&iile dar au lăsat în ur!ă tone de !aculatură
arhi$istică ce !ai degrabă îi acu&ă dec6t îi aărăF au a$ut în r6ndurile lor şi
exceţii dar într%un
i&olat şi n%au torent
reuşit să de ilegalităţi
se i!ună şi trădări
deşi $oinţă !acabre
au a$ut' fiindu%le
:entru totul ostil
noi torţionarii s%au
ră!6n
cei !ai buni "edagogi# în sensul că ne în$aţă ceea ce nu trebuie să face! adică
să nu transfor!ă! acti$itatea secretă de infor!aţii în oliţie olitică reresi$ă'
Acti$itatea lor nu are ni!ic de%a face cu arta infor!aţiilor dar nici nu ot fi scoşi
din istorie' 5 istorie care ne doare în ri!ul r6nd e noi ca ro!6ni de aici şi de
dincolo dar e care $a trebui cu toţii să ne%o asu!ă!' Ar fi un gest de !ini!ă
recunoaştere a ceea ce ute! nu!i holocaustul roşu' Kichidarea fi&ică şi !orală a
tot ceea ce a înse!nat !ai $aloros ca oo&iţie ori re&istenţă faţă de regi!ul
co!unist rintr%o $arietate de !etode dintre cele !ai terifiante înse!ană teroris!
de stat culabili&at de cri!ă contra u!anităţii' =ar torţionarii +ecurităţii din anii
stalinis!ului
ro!6nii a! a$ut!atur ne din
arte de!onstrea&ă în un
nefericire de chiul cel !ai
holocaust cu con$ingător că şidec6t
ni!ic !ai altfel noi al
altora' +ingura deosebire fiind doar stridenţa roagandistică la curţile cele !ai
înalte şi saţiul acordat !ai recent în curicula şcolară entru lecţiile de istorie
ade$ărată'
u de un roces al co!unis!ului a! a$ea ne$oie care la dret $orbind sau
în buna tradiţie a laiurilor !ioritice ar risca să cadă în deri&oriu ci de o lecţie
sintetică bine docu!entată desre roorţiile fărădelegilor înfătuite de regi!ul
co!unist din 9o!6nia' 5 lecţie care ar trebui să%şi găsească un loc aarte în orice
!anual alternati$ de istorie naţională şi e$ident redată de rofesori cu har'
Astfel noile generaţiile de ro!6ni $or utea fi $accinate cu ceea ce a! utea nu!i
conştienti&area
fost trecutului
negati$ în istorie' sre contrar
8n sens a le face$o!
i!une faţă desăflagelul
continua reetării
ne i&bi! a ceea
la nesf6şit dece a
nostalgici şi nostalgii de de!agogi şi de!agogii de nuanţe şi nuanţatori de
$icti!e şi $ic!i&ări dar fără a le înţelege sensul ori în$erşunarea' 6t desre
reetarea istoriei în ărţile ei negati$e datorită necunoaşterii ar înse!na să$ărşirea
unui alt !asacru al c6telea oare asura oorului ro!6n'

213
0ocumente

214
21/
 1948* august "8* Bucureşti. 8ecretul nr. $
pentru !n"iin3area şi organizarea 8irec3iunii
Generale a #ecurită3ii Poporului.

:re&idiul 7arii Adunări

-ă&6nd deci&ia aţionale
onsiliului a 9eublicii
de 7iniştri :oulare
cu nr' 12C4 9o!6neF
din 2C august 1.4 e!ite
ur!ătorul Decret nr' 221 entru infinnţarea şi organi&area Direcţiunii Jenerale a
+ecurităţii :oorului*
rt I – 8n cadrul 7inisterului Afacerilor =nterne se înfiinţea&ă Direcţiunea
Jenerală a +ecurităţii :oorului'
rt II – Direcţiunea Jenerală a +ecurităţii :oorului are ca îndatoriri*
aărarea cuceririlot de!ocratice şi asigurarea securităţii 9eublicii :oulare
9o!6ne contra uneltirilor duş!anilor din interior şi exterior'
rt III – 5rgani&area încadrarea dotarea atribuţiile şi funcţionarea tuturor
ser$iciilor centrale şi exterioare a Direcţiunii Jenerale a +ecurităţii :oorului se
$or regle!enta
Afacerilor =nterne'rin deci&iunile şi instrucţiunile interioare ale 7inisteerului
Aceste deci&iuni şi instrucţiuni nu se ublică' Ele de$in executi$e rin
înscrierea lor într%un regidtru secial şi co!unicarea către cei interesaţi'
rt I5 – 5fiţerii de securitate sunt singurii co!etenţi a instru!enta
infracţiunile ce ri!e,duiesc regi!ul de!ocratic şi şi securitatea oorului'
rt 5 – 5fiţerii de securitate sunt co!etenţi a instru!enta în cadrl
co!etenţei lor !ateriale e întreg teritoriul ţării'
=nstrucţiunile interioare de ser$iciu $or deter!ina reartiţia teritorială a
acti$ităţii obişnuite'
rt 5I – or!ele de nu!ire tratare şi ieşire din ser$iciu recu! şi dreturile
şi îndatoririle
stabilite ersonalului
rin alăturatul Direcţiunii
+tatut Jenerale
al ofiţerilor a +ecurităţii
şi subofiţerilor :ooruluiJenerale
Direcţiunii sunt celea
+ecurităţii :oorului ce face arte integrantă din re&enta Kege fără a se ublica
în 7onitorul 5ficial'
rt 5II ! :rin derogare de la diso&iţiunile legii contabilităţii ublice bugetul
Direcţiunii Jenerale a +ecurităţii :oorului $a fi ublicat nu!ai rin su!a sa
globală fără detaliere de osturi în bugetul 7inisterului Afacerilor =nterne
Anga,area efectuarea gestionarea şi $erificarea cheltuielilor din bugetul
Direcţiunii Jenerale a +ecurităţii :oorului se fac rin derogare de la legea
contabilităţii ublice confor! diso&iţiunilor din legea fondului entru cheltuieli
în interese suerioare de +tat'
5rganul de $erificare $a fi nu!it de către 7inisterul de inanţe'

21>
 rt 5III – 5rice diso&iţiuni contrare legii de faţă sunt şi ră!6n abrogate'
Dat în <ucureşti 2 august 1.4'
:' onstantinescu P =aşi
7inistrul Afacerilor =nterne
eohari Jeorgescu
7inistrul de inanţe
7arin l'
7inistrul =onescu
Iustiţiei
A$ra! <unaciu

• ?7onitorul @"icial# nr' 200 din 30 august 1.4 ' C24/;C24>'

1948* decemrie H1* Bucureşti. 8ecretul

pentru !n"iin3area ?rupelor 7inisterului
'"acerilor Interne.

:re&idiul 7arii Adunări naţionale a 9eublicii :oulare 9o!6neF

8n te!eiul art' 44 ct' 2 şi art' 4/ din onstituţia 9eublicii :oulare 9o!6ne
$ă&6nd Deci&ia onsiliului de 7iniştri cu nr' 1C3.;1.4 e!ite ur!ătorul Decret
entru înfiinţarea ruelor 7inisterului Afacerilor =nterne'
rt 1 – ruele de +ecuritate ruele de Jrăniceri şi :o!ieri fac arte
integrantă din 7inisterul Afacerilor =nterne dein&6nd din toate unctele de
$edere de acest Dearta!ent'
RT " ! ruele 7inisterului Afacerilor =nterne ăstrea&ă organi&area cu
caracter !ilitar fiind suuse tuturor legilor şi regula!entelor !ilitare'
rt H – 7inisterul Afacerilor =nterne exercită autoritatea sa asura truelor
rin +ecretariatul Jeneral entru rue'
rt 4 – 9ecrutarea truei necesară ruelor 7inisterului Afacerilor =nterne se
$a reali&a rin gri,a 7inisterului Aărării aţionale (7arele +tat 7a,or) otri$it
cererilor 7inisterului Afacerilor =nterne'
rt F – 8ntrebuinţarea oerati$ă a ruelor de Jrăniceri în ti! de ră&boi se
face duă directi$ele o!anda!entului Aărării 9eublicii :oulare 9o!6ne'
rt 6 – 7inisterul Afacerilor =nterne $a stabili rin Deci&ie 7inisterială
nor!ele de detaliu entru unerea în alicare a re&entului Decret'
rt  – +e abrogă orice diso&iţiuni contrare re&entului Decret'
Dat în <ucureşti la 31 dece!brie 1.4'
'=':arhon
7inistrul Afacerilor =nterne

21C
 eohari Jeorgescu
7inistrul Aărării aţionale
E!il <odnăraş
7inistrul inanţelor
-asile Kuca

• ?Dosarele istoriei# nr' / 1..> '4.'

1949* ianuarie 1H* Bucureşti. 0egea pentru

sanc3ionarea unor crime care prime6duiesc
securitatea statului şi propăşirea economiei
na3ionale.

8n te!eiul art'/> din onstituţia 9eublicii :oulare 9o!6ne se!nă! legea

$otată şi adotată de 7area Adunare aţională în curinsul ur!ător*

3ege 'entru
securitatea sancţionarea
statului unor crime
&i 'ro'ă&irea care naţionale
economiei 'ri,esc

rt 1 – +e edesesc cu !oartea ur!ătoarele cri!e*

a) trădarea de atrie trecerea în slu,ba duş!anului şi aducerea de re,udicii
uterii de statF
b) rocurarea şi trans!iterea către o utere străină sau duş!ană a statului a
unor secrete de statF
c) uneltirea în orice !od î!otri$a securităţii interne sau externe a 9':'9'F
rt " – +e edeseşte de ase!enea cu !oartea sabotarea roăşirii
econo!ice a 9eublicii :oulare 9o!6ne rin*
a) distrugerea sau deteriorarea rin orice !i,loace a clădirilor !aşinilor
instalaţiunilor de orice fel din întrerinderile industriale sau de altă natură a
u&inelor de energie electrică' De ga& sau alte ase!eneaF
b) distrugerea de linii de cale ferată a instalaţiilor a !aterialelor ori
construcţiilor aflate e ele a !i,loacelor de co!unicaţii aeriene sau e aă
a ădurilor aeductelor instalaţiunilor de telefon telegraf sau a staţiunilor
de radio%e!isiuneF
c) darea de foc sau distrugerea în orice !od a roduselor industriale agricole
sau a ădurilor
d) neîndelinirea cu ştiinţă sau îndel inirea $oit negli,entă a îndatoririlor de
ser$iciu în întrerinderile re$ă&ute de lit' a de e ur!a cărora au re&ultat
cala!ităţi sau catastrofe ublice'

21
 rt H ! +e edeseşte de ase!enea cu !oartea actele de teroare să$6rşite
indi$idual sau în gru rin orice !i,loace recu! şi răs6ndirea de !icrobi sau
substanţe otră$itoare care au ca ur!are !oartea sau $ătă!area gra$ă a integrităţii
cororale' +e edeseşte cu aceeaşi edeasă constituirea în bande în sco terorist
sau de sabota,'
rt 4 – =nstigarea co!licitatea tăinuirea recu! şi să$6rşirea oricăror acte
regătitoare în legătură cu cri!ele re$ă&ute în re&enta lege se edesesc cu
aceeaşi sancţiune'
edenunţarea de către cei care cunosc regătirea sau co!iterea cri!elor arătate
!ai sus se edesesc cu !uncă silnică de la /%10 ani'
rt F – Iudecata cri!elor re$ă&ute de re&enta lege se $a face de ribunalele
7ilitare'
Această lege s%a $otat de 7area Adunare aţională în şedinţa de la 13
ianuarie anul 1.4. şi s%a arobat cu !a,oritate de treisuteot&eci şi unu $oturi
contra atru'

:reşedinte
:6r$ulescu
+ecretar (ss indesc)
+e!nă! această lege şi disune! ublicarea ei în 7onitorul 5ficial'
'=':arhon
7inistrul Iustiţiei
A$ra! <unaciu
Dat în bucureşti la 13 ianuarie 1.4.'

• ?Dosarele istoriei nr' / 1..> '/0%/1'#

1949* ianuarie ""* Bucureşti. 8ecretul nr. 

pentru !n"iin3area 7ili3iei.
:re&idiul 7arii Adunări aţionale a reublicii oulare 9o!6neF
8n te!eiul art' 44 ct' 2 şi art' 4/ din onstituţia 9eublicii :oulare 9o!6neF
-ă$6nd deci&ia onsiliului de !iniştri cu nr' 42;.4. e!ite ur!ătorul

0ecret nr "F 'entru +n;iinţarea iliţiei

Ca'itolul I

0is'oBiţiuni generale

21.
 rt 1 – 7iliţia se înfiinţea&ă în cadrul 7inisterului afacerilor =nterne a$6nd
dret sco !enţinerea ordinei ublice e teritoriul 9eublicii oulare 9o!6ne'
7iliţia aără dreturile şi libertăţile cetăţenilor înscrise în onstituţia
9eublicii :oulare 9o!6ne asigură !unca aşnică securitatea ersonală a
cetăţenilor şi aără bunurile statului şi ale oorului'
7iliţia sura$eghea&ă resectarea legilor şi diso&iţiunilor date de autorităţi'
rt " 9o!6ne
:oulare – 7iliţiaşiîşiseînte!eia&ă
călău&eşteacti$itatea e onstituţie
de interesele ooruluişi legile 9eubliciie
sri,inindu%se
concursul larg al acestuia'

Ca'itolul II

/rganiBarea

rt H – 5rganul central al 7iliţiei este Direcţiunea Jenerală a 7iliţiei'

+tructura şi !odul de organi&are a 7iliţiei se stabilesc rin deci&iile întoc!ite
de 7inisterul Afacerilor =nterne şi arobate de onsiliul de 7iniştri'
Direcţiunea
ducerii Jenerală
la îndelinire a 7iliţiei
a legilor oate da ordonanţe obligatorii în $ederea
şi deci&iunilor'

Ca'itolul III

triuţiuni &i com'etenţe

rt 4 – Direcţiunea Jenerală a 7iliţiei are ur!ătoarele atribuţiuni*

a) :rin ser$iciile sale centrale*
! organi&ea&ă conduce coordonea&ă controlea&ă şi îndru!ea&ă acti$itatea
tuturor organelor de 7iliţieF
! eliberea&ă acte de călătorie
b) :rin ser$iciile centrale şiînorganele
străinătate şi ţine e$idenţa cont&rolului străinilorF
exterioare*
! asigură !enţinerea ordinei ublice şi a securităţii cetăţenilor co!baterea
infracţiunilor a&a instituţiilor şi a&a exterioară a intrerinderilor de statF
! îndru!ea&ă şi controlea&ă a&a interioară la intrerinderi asigură ordinea e
căile ferate e căile de co!unicaţie e aă şi în orturi recu! şi
regle!entea&ă circulaţia în co!unele urbane şi e dru!uri ublice'
rt F – 7iliţia ur!ăreşte şi cercetea&ă toate infracţiunile să$6rşite e întreg
teritoriul ţării care intră în co!etenţa sa confor! art' 4 lit' b din re&enta lege şi
tri!ite :archetului e infractori'
rt 6 – 7iliţia dă concurs organelor de ,ustiţie entru executarea hotăr6rilor
luate de instanţele de ,udecată'

220
 rt  – 5fiţerii şi subofiţerii de !iliţie au co!etenţa de a ur!ări şi cerceta
infracţiunile în confor!itate cu legea'

Ca'itolul I5

0is'oBiţiuni ;inale

rt 8 – :e data ublicării re&entei legi :oliţia şi Iandar!eria se desfiinţea&ă'

rt 9 – Kegea entru organo&area :oliţiei Jenerale a statului ublicată în
7onitorul oficial nr' 1/. din 21 iulie 1.2. Kegea entru organi&area şi
funcţionarea Iandar!eriei ublicată în 7onitorul oficial nr' . din 2. arilie 1.43
recu! şi orice diso&iţiuni contrarii re&entei legi se abrogă'
Dat în <ucureşti la 22 ianuarie 1.4.'

'=' :arhon
7'l' =onescu
7inistrul ,ustiţiei
A$ra! <unaciu
7inistrul Afacerilor interne
eohari Jeorgescu

' #Dosarele istoriei# nr' / 1..> ' /1;/2'

1949 noiemrie JH#K* Eucure&ti +otărre

!n vederea !ntăririi luptei P7; !mpotriva
clicii "asciste a lui ?ito şi a agenturii ei.

Anali&6nd în lu!ina re&oluţiilor <iroului =nfor!ati$ al :artidelor o!uniste

care a a$ut loc în a doua ,u!ătate a lunii noie!brie 1.4. P re&ultatele obţinute de
:artidul nostru în desfăşurarea lutei î!otri$a bandei titoiste de sioni şi asasini
 al :79 constată*
% acţiunea de de!ascare a bandei titoiste de sioni şi ucigaşi a curins toate
ăturile oorului nostru !uncitorF
% ublicarea şi relucrarea raortului şi re&oluţiei <iroului =nfor!ati$ Partidul
Comunist din Iugoslavia !n minile unor asasini şi spioni, recu! şi !ăsurile

221
organi&atoric%olitice luate de  în această erioadă au dat un uternic i!uls şi
au dus la î!bunătăţirea calitati$ă a acti$ităţilor generale ale artidului şi
organi&aţiilor de !asăF
% au contribuit la întărirea organi&aţiilor de artid a autorităţii sale şi a
legăturilor sale cu !asele la creşterea $igilenţei re$oluţionare şi a siritului critic
şi autocritic s%au întărit siritul internaţionalist şi intransigenţa rinciială faţă de
orice% abateri de la liniacu!arxist%leninistăF
sunt co!bătute !ai !ultă $igoare şo$inis!ul şi toate celelalte for!e de
naţionalis! burghe&F
% s%au î!bunătăţit !unca resei şi a radioului recu! şi roaganda şi agitaţia
rin $iu graiF
Kuta condusă de :79 entru construirea socialis!ului în ţara noastră şi entru
aărarea ăcii a fost er!anent şi organic legată de luta î!otri$a lui ito'
8n această erioadă artidul nostru a făcut aşi înainte e calea î!bunătăţirii
!uncii olitice în r6ndurile e!igranţilor olitici re$oluţionari iugosla$i*
% s%a întărit o&iţia ele!entelor antititoiste !ai co!bati$eF
% au fost ridicate cadre noiF
% s%a î!bunătăţit
re$oluţionari iugosla$icalitatea
din 9:9e!isiunilor
#ub steagulradio şi a &iarului e!igranţilor olitici
Interna3ionalismuluiY
% s%a î!bunătăţit calitatea !aterialului de roagandă în scris î!otri$a
agenturii de siona, a lui ito'
Areciind aceste reali&ări obţinute în luta :79 î!otri$a bandei de sioni şi
asasini ai lui ito conducerea :artidului nostru constată şi c6te$a nea,unsuri*
% întoc!irea unui studiu !ai te!einic care trebuia să fie us la ga&a lanului de
acţiune în luta î!otri$a clicii fasciste a lui ito şi care ur!a să dea osibilitatea
controlului desfăşurării acestei lute şi a î!bunătăţirii ei er!anente s%a făcut cu
oarecare înt6r&iereF
% lisa unui lan întoc!it la ti! ba&at e un studiu serios s%a resi!ţit
îndeosebi s6rbo%croată'
oulaţie în regiunea Această
de graniţă
lisăro!6no%iugosla$ă regiuneîncuorgani&area
a constituit aici o iedică o nu!eroasă
unei
!unci siste!atice de co!batere a acţiunilor bandei fasciste de sioni titoişti şi de
transfor!are a întregii oulaţii !uncitoare din ţinuturile de frontieră într%un &id
$iu de aărare a ăcii şi a oerei de clădire a socialis!ului în 9eublica :oulară
9o!6năF
% !unca de de!ascare şi de co!batere a bandei fasciste%titoiste nu a fost
întotdeauna suficient de concretă şi a lăsat c6te$a do!enii ale $ieţii olitice şi
culturale din 9:9 nefolosite din lin'
8n conclu&ie*
:entru a întări ţara noastră entru ca ea să fie un sri,in c6t !ai uternic al
frontului ăcii de!ocraţiei şi socialis!ului î!otri$a i!erialis!ului aţ6ţător de

222
ră&boi şi a agenturii lui titoiste care a transfor!at =ugosla$ia într%o ba&ă !ilitară a
agresorilor i!erialişti a!ericani :79 îşi une în faţă ur!ătoarele sarcini*
1' 8ntărirea generală a lutei î!otri$a clicii fasciste a lui ito şi agenturii ei
î!otri$a uneltirilor i!erialiste' 8ntărirea acti$ităţii olitico%organi&atorice de
artid ad6ncirea !uncii de !asă entru a întări legăturile artidului cu !asa
entru a de&$olta si!ţul atriotic al oa!enilor !uncii şi ura faţă de lagărul
i!erialist
re$oluţionarăşi faţă
regi!ul de teroare
de orice din =ugosla$ia
!anifestare duş!ănoasăentru a întări
şi faţă $igilenţa
de ele!entele
dăunătoare naţionalist%fasciste care încearcă să se strecoare în r6ndurile artidului'
2' 8n secial în regiunile graniţei ro!6no%iugosla$e oulaţia !uncitoare $a
trebui să intensifice luta î!otri$a bandei titoiste să asigure continua creştere a
acestei lute rin folosirea !etodelor celor !ai $ariate şi !ai eficace'
Această atitudine hotăr6tă $a constitui un a,utor efecti$ şi entru ele!entele
re$oluţionare din =ugosla$ia în luta lor entru înlăturarea bandei de cri!inali şi
sioni de la c6r!a gu$ernului iugosla$'
3' 7ăsurile seciale $or a$ea ca obiecti$ întărirea a&ei şi securităţii regiunii de
graniţă'
4' Kuta
curindă contra
toate bandeidetitoiste
do!eniile şi a adictaturii
acti$itate fasciste
artidului' instaurate
u trebuie de ea trebuie
dat fasciştilor să
titoişti
nici un răga& nici o &i de odihnă'
Acţiunea $a fi condusă şi coordonată direct de  întărindu%se entru aceasta
sectorul secial din cadrul aaratului '

'. 7ăsuri pe linia organiza3iilor de partid şi de masă

1' 8n regiunile de graniţă $or fi concentraţi un nu!ăr !are dintre cei !ai
buni acti$işti ai :79 a căror regătire olitică şi caacitate $or asigura
conducerea hotăr6tă şi co!bati$ă a organi&aţiilor de artid'
2' -or
+e $a fi î!bunătăţite
organi&a ascultarea încontinuu
e!isiunilorînînaceastă
li!ba regiune roagandai!işoara
s6rbă a osturilor şi agitaţia'
9o!6nia Kiberă etc'
3' -a fi intensificată !unca de ridicare a cadrelor de naţionalita s6rbă
!ărindu%se şcoala centrală în li!bă s6rbă'
4' oate organi&aţiile de !asă au un lan roriu de acti$itate*
a' întărirea tuturor organi&aţiilor de !asăF
b' eli!inarea şi i&olarea tuturor ele!entelor duş!ănoase şi susecte din
organi&aţiile de conducere ale organi&aţiilor de !asăF
c' î!bunătăţirea !uncii de roagandă şi agitaţieF

B. 7ăsuri politico4organizatorice pe linie de stat

223
 1' iecare !inister şi organis! central aarţin6nd aaratului de stat şi care
are unităţi în ,udeţele de frontieră ro!6no%iugosla$e $a elabora un lan de
acţiune entru a cărui ur!ărire şi îndelinire răsunde ersonal conducătorul
organi&aţiei resecti$e' :lanul $a a$ea ca obiecti$*
a' co!baterea hotăr6tă a tuturor ro$ocărilor i!erialisto%titoiste

b' asigurarea
asigurarea su$eranităţii şi securităţii
bunei funcţionări 9:9Faarat de stat în regiunile de
a întregului
graniţă'
2' 5rganis!ele centrale ale statului $or re$i&ui în această regiune co!o&iţia
socială şi olitică a aaratelor 6nă la ulti!ele unităţi' -or îndeărta toate
ele!entele străine şi duş!ănoase $or transfera ele!entele slabe şi
necoresun&ătoare şi $or concentra în această regiune îndeosebi în &ona de
frontieră ele!entele !uncitoare cadre de stat $erificate ridicate oliticeşte şi
regătite din unct de $edere rofesional'
3' +e $or asigura regătirea şi educarea olitică siste!atice secială a cadrelor
aaratului de stat din această regiune'

lan4'7A='
+e $or întări !ăsurile de a&ă şi securitate la &ona de frontieră e ba&a unui
/' +e $a re&ol$a radical situaţia cetăţenilor străini aşaortari'
>' +e $a intensifica acţiunea de distrugere a reţelei de agenţi ai GD<%ei care
organi&aseră acţiuni de siona, şi trădare e teritoriul 9:9 încă din ti!ul
ră&boiului'
C' +e $a curăţi un teritoriu de cel uţin 2/ R! de la graniţa iugosla$ă de toate
ele!entele dăunătoare şi susecte* chiaburi titoişti hitlerişti legionari
!acedoneni susecţi şo$inişti unguri sionişti sectanţi ofiţeri reacţionari
deblocaţi funcţionari co!ri!aţi'
' +e $or lua !ăsuri necesare entru lărgirea sectorului socialist al agriculturii
în această
.' regiune'
+e $or lua !ăsuri econo!ico%financiare entru î!bunătăţirea şi
aro$i&ionarea oa!enilor !uncii din regiunile de graniţă'
10' +e $a intensifica luta î!otri$a sectelor religioase şi a agenţilor
-aticanului' +e $a asigura ruerea co!letă a <isericii 5rdodoxe +6rbe de
eiscoatele de la -îrşeţ şi transfor!area într%o biserică autocefală'

C. 7ăsuri !n legătură cu !ndatoririle comuniştilor

"a3ă de lupta elementelor revizioniste din Iugoslavia

a' 8ntărirea organi&aţiilor de ba&ă ale e!igranţilor re$oluţionari olitici din

=ugosla$ia care trăiesc în 9:9' Aceasta $a asigura conducerea directă a e!igraţiei'

224
 b' 8!bunătăţirea conducerii e!igraţiei rin întărirea !uncii de descoerire de
i&olare şi de co!batere a agenţilor şi sionilor lui ito%9anRo$ici rin curăţirea
e!igraţiei de ele!ente duş!ănoase'
c' 7obili&area e!igranţilor olitici re$i&ionişti iugosla$i la o articiare acti$ă
în luta entru ace î!otri$a i!erialiştilor a!ericani şi engle&i aş6ţători la
ră&boi şi î!otri$a agenturii lor titoiste LUM
d' 8ntărirea
co!bati$e redacţiei
şi c6t se oate&iarului #ub steagul
!ai $erificate Interna3ionalismului
în luta cu ele!ente
î!otri$a clicii fasciste !ai
a lui ito'
e' 8!bunătăţirea calităţii e!isiunilor de radio' 5rgani&area unor e!isiuni în
li!bile sla$onă şi !acedoneană în afară de cele existente în li!ba s6rbă'
f' 8!bunătăţirea !uncii de ridicare a cadrelor' 5rgani&area unui siste! de
în$ăţă!6nt de artid cu li!ba de redare s6rbă care $a regăti cadre entru luta
ele!entelor re$oluţionare iugosla$e î!otri$a regi!ului fascist%titoist'
g' 9eorgani&area !uncii ad!inistrati$e a e!igranţilor trec6nd%o în întregi!e în
sea!a rucii 9oşii'
 A= fond  al :9 P ancelarie dosar nr' 10C;1./0 f' 1%> docu!ant ublicat de a!elia =$an Duică în
'r*ivele #ecurită3ii, Editura e!ira <ucureşti 2004 '4/C%4>1'
19F#* ianuarie 9* Eucure&ti. E/tras din Procesul 4
verbal al şedin3ei #ecretariatului C.C. al P.7.;.,
privind reorganizarea #erviciilor de in"orma3ii
şi contrain"orma3ii ale 'rmatei.

Ka ordinea de &i* raortul to$' E!il <odnăraş asura situaţiei Ar!atei şi a

roble!elor de aărare naţională'
:articiă to$arăşii* Jh' Jheorghiu%De, Ana :auRer -asile Kuca eohari
Jeorgescu =osif hişine$schi Alexandru 7oghioroş'
9aortor to$' E!il <odnăraş asistat de to$' Halgano$ consilier !ilitar
rincial şi to$' :etre <orilă'

+ecretariatul lu6nd în de&batere raortul re&entat a hotăr6t ur!ătoarele*

I =utorul RSS acordat RR 'entru

+ntărirea ca'acităţii ei de a'ărare

1 +ecretariatul '' al :'7'9' !ulţu!eşte din toată ini!a to$arăşului ='-'

+talin '' al :''(b) al G9++ Ju$ernului +o$ietic şi onducerii forţelor Ar!ate
ale G9++ entru a,utoruli!ens şi !ultilateral acordat :artidului 7uncitoresc
9o!6n şi Ju$ernului 9eublicii :oulare 9o!6ne în legătură cu reorgani&area
Ar!atei şi întărirea caacităţii de aărare a \ării'

22/
 " 8n legătură cu cererea adresată Ju$ernului G9++ în luna sete!brie asura
furni&ării către 9':'9' de !aterial !ilitar consider a tri!ite în G9++ o delegaţie
!ilitară entru studiul la faţa locului şi reci&area detaliilor ri$itoare la această
co!andă'
:entru aceasta 7inisterul Afacerilor Externe în legătură cu 7inisterul Aărării
aţionale $or întoc!i 6nă la data de 1/ ianuarie cererea către Ju$ernul G9++
entru arobarea
Delegaţia $a firi!irii
co!usă delegaţiei'
din*
o$' E!il <odnăraşF
o$' eclu iacob subşef al 7arelui +tat 7a,orF
o$' ostescu 9o!ulus o!andantul Artileriei Ar!atei
o$' ocşeneanu =on şeful rans!isiunilor Ar!atei
o$' =onescu Jrigore şeful Jeniului ar!atei'
H Areciind rolul deosebit de i!ortant şi $aloarea sri,inului ri!it din artea
consilierilor !ilitari so$ietici socoteşte necesar a se inter$eni la Ju$ernul G9++
entru detaşarea e l6ngă Ar!ata 9':'9' a încă unui nu!ăr de consilieri !ilitari şi
anu!e*
12 consilier
consilierie
el6ngă
l6ngăDirecţia
+ecţiile :regătirii
:regătirii de
de Kută
Kută aaleAr!ateiF
9egiunilor 7ilitare 2 şi 3
1 consilier entru cele atru Acade!ii 7ilitareF
1 consilier entru +er$iciul Jeografic al Ar!ateiF
1 consilier e l6ngă toate şcolile !ilitare
1 consilier e l6ngă +er$iciul de ontrainfor!aţii al Ar!atei
1 consilier e durată de 3 luni entru roiectarea şi organi&area ostului central
de 56ndă AeroF
1 consilier e durată de > luni entru organi&area o!isariatelor 7ilitare'
4 8n $ederea grăbirii rocesului de for!are de cadre !ilitare de ti nou a se
inter$eni e l6ngă Ju$ernul G9++ de a ad!ite şi în anul 1./0 ri!irea în şcolile şi
acade!iile
entru !ilitaretruelor
trebuinţele din G9++ a unui nu!ăr de 320 ele$i şi ofiţeri dint&re care 20
7'A'='
F o$' <odnăraş $a regăti 6nă la data de 20 ianuarie cererile necesare
asigurării hotăr6rilor de la unctele 3 şi 4'
LUM

5I cti,itatea SI* S II &i a ?ustiţiei

1 +ecretariatul '' al :'7'9' consideră că*

a) 7unca +' == 7'+'7' se află într%o stare inad!isibilă'
b) 7unca de contrainfor!aţie a fost îndru!ată înă în ulti!a $re!e îndeosebi
sre descoerirea abu&urilor ad!inistrati$e şi a abaterilor diferite ocu6ndu%se

22>
 în !od redus de obiecti$ul ei rincial* luta î!otri$a siona,ului şi a
acţiunilor contrare$oluţionareF aceasta at6t ca ur!are a nu!ărului !are de
abu&uri din erioada 1.4 şi în arte 1.4. c6t şi îndeosebi datorită încadrării în
!are arte cu ele!ente $echi a acestui aarat'
c) 5rganele Iustiţiei 7ilitare sunt î!b6csite de cadre $echi care în alicarea
oliticii de clasă a :artidului în ractica ,uducuară !anifestă de cele !ai !ulte
ori
" atitudini
8n $edereaduş!ănoase şi şo$ăielnice'
îbunătăţirii organi&atorice a organelor de infor!aţie
contrainfor!aţie şi ,ustiţie şi a !uncii lor +ecretariatul '' al :'7'9' consideră
necesar*
a) Secţia a II!a St
Direcţia organi&atorică şi Direcţia cadrelor '' $or alege şi une la diso&iţia
7'A'' 6nă la 1 februarie 1./0 trei to$arăşi coresun&ători entru a fi nu!iţi ca
ataşaţi !ilitari în franţa Anglia şi +tatele Gnite ale A!ericii'
o$' Ana :auRer şi <6rlădeanu Alexandru $or acorda concurs +ecţei a ==%a
7'+t'7' în sensul de a%i roune cîte 1%2 funcţionari de încredere din acdrul
rere&entanţelor dilo!atice şi co!erciale ale 9':'9' în ţările caitaliste care
instruiţi
o$'şi<odnăraş
îndru!aţiE!il
de +'îna ==%a 7%+'7'
înţelegere să ducă
cu to$' !uncăJeorgescu
eohari infor!ati$ă$or!ilitară'
asigura
organi&area înă la 1 februarie 1./0 a 3 (trei) uncte de infor!aţie !ilitară la
graniţa ro!6no%iugosla$ă'
o$' :rofiri $a ri!i entru ractică e $asele co!erciale ale 9':'9' care
na$igă în străinătate ofiţeri sau subofiţeri din 7arina !ilitară a 9':'9' la cererea
7'A''
:entru a asigura în condiţii satiscăcătoare acti$itatea +ecţiei a ==%a !inisterul
finanţelor $a suli!enta +++ al 7'A'' e anul 1./0 cu su!a de 2. 430 000 lei
în $alutele indicate în roiectul re&entat'
) Contrain;ormaţia
+er$iciul
7'A'' de 7'A'='
asura ontrainfor!aţie a Ar!atei (+''='A') se $a trece din cadrul
o$ eohari Jeorgescu şi E!il <odnăraş $or regăti înă la 1/ !artie 1./0
toate !ăsurile necesare şi $or re&enta +ecretariatului roiectul entru executarea
acestei hotăr6ri'
:6nă la 1/ februarie cadrel e +''='A' $or trebui re$i&uite de acord cu 7'A'='
ele!entele necoresun&ătoare înlăturate iar funcţiunile de$enite libere $or fi
ocuate cu ele!ente noi ce au fost rearti&ate +''='A'
+arcina rincială a +er$iciului de ontrainfor!aţie al Ar!atei ur!ea&ă să fie
luta î!otri$a siona,ului şi a acţiunilor contrare$oluţionare din Ar!ată acţiunea
sa ur!6nd a fi adusă în str6nsă colaborare cu organele olitice ale Ar!atei'
LUM

22C
' Arhi$a '' al :''9' fond ancelarie $e&i şi ?Ade$ărul# s6!bătă 24 octo!brie
1.. ''

19F1 martie "9* Bucureşti. 8irectiva nr. $-$

despre munca cu agentura Fre3eaua de in"ormatori.

Ar!a de ba&ă şi hotăr6toare a organelor +ecurităţii +tatului în luta î!otri$a

acti$ităţii de sub!inare dusă de ser$iciile de infor!aţii i!erialiste şi de
reacţiunea internă este reţeaua de infor!atori bine organi&ată' antitatea şi
calitatea reţelei infor!ati$e folosite de organele +ecurităţii statului ,usta ei lasare
e roble!e educarea şi folosirea infor!atorilor deter!ină re&ultatele !uncii de
re$enire deistarea şi lichidarea la ti!ul oortun şi cît !ai co!let a acti$ităţii
cri!inale dusă în ţara noatră de ele!entele duş!ănoase'
u toate acestea !ulţi dintre lucrătorii infor!ati$i ai unităţilor +ecurităţii
+tatului at6t din centrală c6t şi din regiuni se ocuă insuficient şi greşit cu !unca
de recrutare a infor!atorilor este absolut insuficientă iar descoerirea şi folosirea
atitudinilor şi osibilităţuilor contrainfor!ati$e ale infor!atorilor se face într%o
!ăsură rea !ică'
+tudierea realabilă a ersoanelor recrutabile nu se ad6nceşte soradic din care
cau&ă reţeaua infor! ati$ă are !ult balast şi un nu!ăr înse!nat de indi$i&i
dubioşi'

I. Categoruule reţelei de informatori

9eţeaua de infor!atori care execută !unca de deistare şi de!ascare a
acti$ităţii cri!inale dusă de ele!entele duş!ănoase în ţară oate fi î!ărţită în 3
categorii rinciale'

1. Informatorii necalificaţi
=nfor!atorii necalificaţi sunt acei infor!atori care din însărcinarea organelor
+ecurităţii +tatului deistea&ă ersoanele susecte de acti$itate duş!ănoasă
clarifică starea de sirit şi urtarea acestora descoeră şi co!unică date în ri$inţa
a tot felul de lisuri şi e$eni!ente din cadrl obiecti$elor şi roble!elor deser$icte

22
de ser$iciile noastre infor!ati$e (!anifeste inscriţii accidente acţiuni cu asect
de sabota, ş'a'!'d') însă aceşti infor!atori necalificaţi fiind lisiţi de atitudini şi
osibilităţi contrainfor!ati$e iar c6teodată şi de exerienţă nu au osibilitatea să
ătrundă în !i,locul ele!entelor sub$ersi$e şi să ducă acţiuni infor!ati$e
î!otri$a lor' De obicei infor!atorii necalficaţi se recrutea&ă din r6ndul
cetăţenilor atrioţi'

2. Informatorii calificaţi
=nfor!atorii calificaţi sunt acei infor!atori care rin atitudinile trecutul şi
legăturile lor au osibilitatea să ătrundă în !i,locul ele!entelor sub$ersi$e şi să
ducă acţiuni infor!ati$e î!otri$a acestora' Adeseori organeşe +ecurităţii +tatului
recrutea&ă astfel de infor!atori din !i,locul ele!entelor străine de clasa
!uncitoare sau co!ro!ise rin legăturile sau acti$itatea lor cri!inală dusă
î!otri$a 9eublicii :oulare 9o!6ne' =nfor!atorii calificaţi ot fi recrutaţi şi din
r6ndul ele!entelor atriotice care se găsesc în !i,locul ersoanelor ce au legături
cu ele!entele sub$ersi$e şi ot ătrunde în !i,locul lor a$6nd osibilitatea să
ducă
în !odacţiuni infor!ati$e
calificat î!otri$a acestora'
care îi caracteri&ea&ă Ei au ca
ca ele!ente acoerire
străine o legendă
de clasa studiată
!uncitoare ce
au legături cu ele!ente sub$ersi$e sau duc o acti$itate cri!inală'

3. Rreidenţii
9e&idenţii sunt colaboratorii acoeriţi (neîncadraţi în state) ai organelor
+ecurităţii +tatului care conduc acti$itatea reţelei de infor!atori necalificaţi ce le%
a fost trans!isă în $ederea legăturii în obiecti$ele şi roble!ele deser$ite de
organele +ecurităţii +tatului' Ei se recrutea&ă din r6ndul !e!brilor de :artid
$erificaţi !e!brilor G7 şi nu!ai în ca&uri exceţionale din r6ndul
infor!atorilor
!uncitoare fărăaudefost
care artid aarţin6nd
$erificaţi categoriei
în !unca racticăsociale
şi şi%au!ai aroiate
do$edit de clasa
de$ota!entul
atutudinea discilinară şi atitudinile lor în !unca contrainfor!ati$ă' 9e&identului
nu i se redă întreaga reţea de infor!atori din sectorul resecti$' ei !ai caabili
infor!atori continuă să ţină legătura cu organele +ecurităţii +tatului în $ederea
$erificării acti$ităţii re&identului şi a infor!atorilor lui' 9e&identul nu oate fi
folosit entru recrutarea de infor!atori ci nu!ai entru studierea şi regătirea
anu!itor ersoane în $ederea recrutării'

II. !regătirea "n #ederea recrutării

şi recrutarea ibnformatorilor
22.
 recrutarea infor!atorilor este o !uncă co!licată şi de răsundere' De
calitatea şi re&ultatele studierii candidatului la recrutare de !etoda ce este folosită
la recrutare şi de însuşi rocesul recrutării deinde în !are !ăsură roadele
acti$ităţii infor!atorilor' Kucrătorul oerati$ care se ocuă cu crearea reţelei de
infor!atori în obiecti$ele şi rble!ele deser$ite trebuie să hotărască înainte de
toate cu ce sco
infor!atorul' Duăşi însoluţionarea
cederea îndelinirii căror sarcini
acestei roble!e concreteoerati$
lucrătorul este necesar
fixea&ă
ersoanele care au osibilitatea să ne infor!e&e asura acti$ităţii sectoarelor şi
obiecti$elor instituţiilor şi intrerinderilor ce interesea&ă organele +ecurităţii
+tatului sau să studie&e antura,ul şi legăturile sub$ersi$e de rietenie de ser$iciu
şi de rudenie a ersoanelor ce ne interesea&ă' Duă stabilirea acestor date fixea&ă
candidaturile în $ederea recrutării studiindu%le în !od a!înunţit şi co!let' 8n
ti!ul studierii este necesar să stabilească ur!ătoarele*
a) Date biografice ale ersoanei ce ur!ea&ă să fie recrutată recu! şi
legăturile în roducţie şi la do!iciliuF
b) Date desre ni$elul de regătire culturală şi ăolitică recu! şi date desre

c) ărerile şi !anifestările
Date desre atitudinileolitice ale celui $i&atF
şi caacitatea entru !unca contrainfor!ati$ă
(inteligenţăcaacitatea de a lega cunoştinţe şi de a c6ştiga încrederea
caacitatea de a găsi cea !ai ,ustă soluţie dintr%o situaţie co!licată
ş'a'!'d')F
d) Date desre ărţile negati$e a celui ce ur!ea&ă să fie recrutat (decădere
!orală ălă$răgeală şi altele)
e) Date desre acti$itatea lui cri!inală din trecut sau osibil cea re&entă'
+tr6ngerea datelor se efectuea&ă e căi oficiale recu! şi cu a,utorul
infor!atorilor fila,ului intercetărilor şi tehnicii oerati$e în funcţie de necesitate
şi în !ăsura osibilităţilor'
Duălucrătorul
recrutat studiul a!ănunţit
oerati$ aoate
datelor acu!ulate
să facă asura
cunoştinţî celui ce
ersonal cuur!ea&ă să fie
infor!atorul
in$oc6nd un !oti$ lau&ibil iar duă aceasta stabileşte !etoda cu care ersoana
$i&ată $a fi che!ată în $ederea recrutării recu! şi însăşi !etoda de recrutare' De
obicei în !unca ractică se folosesc două !etode la recrutare' :e ba&a
con$ingerilor atriotice ale celui $i&at arăt6ndu%= necesitatea de a da a,utor
organelor +ecurităţii +tatului în luta î!otri$a duş!anilor oorului !uncitorF e
ba&a !aterialelor co!ri!iţătoare asura acti$ităţii sub$ersi$e sau de dret co!un
a celui $i&at dusă în trecut sau în re&ent î!otri$a regi!ului' 8n ti!ul recrutării
celui $i&at e ba&a !aterialelor co!ro!iţătoare la înceut este necesar ca
acti$itatea duş!ănoasă sau cri!inală a celui $i&at să fie în întregi!e de!ascată şi
toate !ăsurile lui să fie conse!nate în scris' Duă aceasta e ba&a !ărturiilor lui

230
să i se roună colaborarea cu organele +ecurităţii +tatului entru a se utea
reabilita'
9ecrutarea infor!atorilor şi !ai ales a infor!atorilor e ba&a !aterialelor
co!ro!iţătoare trebuie să fie încredinţată nu!ai lucrătorilor orati$i
exeri!entaţi şi de conducere' 9ecrutarea infor!atorilor necalificaţi şi
îndeărtarea lor din reţeaua infor!ati$ă se face nu!ai în ba&a arobării şefilor
birourilor
locţiitorilorşidin
ser$iciilor
aaratul raionale
central şişidin
orăşeneşti
9egionale'recu! şi a şefilor de ser$icii şi a
9ecrutarea infor!atorilor calificaţi şi a re&idenţilor c6t şi îbdeărtarea lor din
reţeaua infor!ati$ă se face cu arobarea Directorilor regionali şi a locţiitorilor lor
recu! a Directorilor şi locţiitorilor lor din aaratul centra' 9ecrutarea
infor!atorilor şi a re&idenţilor în condiţiile coresun&ătoare oate fi efectuată la
locurile de !uncă la do!iciliile lor la sediile diferitelor instituţii şi în unele ca&uri
la sediile organelor de 7iliţie unde cel $i&at $a fi che!at sau in$itat in$oc6nd un
!oti$ lau&ibil şi e !ăsura osibilităţilor c6t !ai natural' 8n recrutarea
infor!atorilor calificaţi din r6ndul !e!brilor for!aţiunilor duş!ănoase se
înt6!lă ca rocesul recrutării să dure&e 24 ore sau chiar !ai !ult în care ti!
ersoana
9idicarea care ur!ea&ă
secretă a celui să fie entru
$i&at recrutată este reţinută
recrutare 6nă
trebuie să la re&ol$area
fie efectuată ca&ului'
în ase!enea
condiţiuni şi în ti!ul c6nd lisa ersoanei $i&ate de la ser$iciu sau de acasă în
cursul uneia sau c6tor$a &ile n%ar ărea susectă ersoanelor cu care cel $i&at
întreţine legături cri!inale sau alt fel de legături' (+e $a alcătui legenda lecării lui
în delasare la sanatoriu sau la casele de odihnă în $ederea trata!entului la
cunoscuţi sau rudele sale ş'a'!'d') 9ecrutarea infor!atorilor de regulă se încheie
rin luarea unui anga,a!enrt scris în care resecti$ul se obligă în %!od $oluntar să
colabore&e cinstit cu organul +ecurităţii +tatului şi să ăstre&e cea !ai strictă
consirati$itate în !una infor!ati$ă' 8n anga,a!ent se $a arăta că infor!atorul
este re$enit de rersonsabilitatea ce o oartă în ca&ul di$ulgării legăturii lui cu
organele +ecurităţii +tatului şi a !etodelor lor de !uncă'
III. $ducarea şi munca cu informatorii
er!in6nd recrutarea lucrătorul oerati$ trebuie să instruiască în !od
a!ănunţit infor!atorul în ri$inţa urtării lui faţă de rudele sale şi alte legături ale
sale entru a nu se desconsira faţă de ei' De obicei la ri!ele înt6şniri lucrătorul
infor!ati$ trasea&ă sarcini şi ri!eşte de la infor!ator note înscris în care acesta
co!unică toate datele co!ro!iţătoare ce le cunoaşte asura legăturilor sale' Ka
aceste înt6lniri lucrătorul oerati$ nu îndreată atenţia infor!atorului asura
ersoanelor ur!ărite de organele noastre în afară de ca&ul c6nd acesta din rorie
iniţiati$ă ne co!unică unele date ce ne interesea&ă' =nfor!aţiile ri!ite de la

231
infor!ator trebuie să fie anali&ate şi $erificate în !od a!ănunţit' ot în acest ti!
urtarea şi acţiunile infor!atorului trebuie să fie sura$egheate cu !are atenţie
deoarece duă recrutare în !a,orutatea ca&urilor infor!atorul trece rintr%o cri&ă
sihică iar lucrătorul oerati$ este dator să%l aducă la starea nor!ală în care sco
este necesar ca ri!ele înt6lniri cu infor!atorul să aibă loc la inter$ale de ti! de
24 &ile sau în unele ca&uri şi !ai des' Duă ce lucrătorul oerati$ se $a con$inge
de sinceritatea
trece şi lui
la folosirea atitudinea
nor!alăcinstită faţăînde
şi acti$ă !uncăinfor!ati$ă
acţiunea a infor!atorului se $aasura
ce se duce utea
ersoanelor ce interesea&ă organele +ecurităţii +tatului'
7unca cu infor!atorii oate fi socotită că se duce în !od nor!al atunci c6nd
întrunirile lucrătorilor oerati$i cu infor!atorii şi !ai ales cu cei calificaţi şi
re&idenţii $or a$ea loc în condiţiunile coresun&ătoare în casele consirati$e şi de
înt6lnire ale organelor +ecurităţii +tatului'
Ka înt6lnirile cu infor!atorii lucrătorul oerati$ trebuie să se re&inte cu
sarcini concrete şi dinainte stabilite care să fie de ase!enea arobate de
conducere e care să le trans!ită infor!atorului recu! şi cu unele roble!e e
care ur!ea&ă să le lă!urească cu infor!atorul ş'a'!'d'
8n infor!atori
aceşti !unca cu infor!atorii calificaţi
în scris şi duă să se$or
ce aceştia ractice relucrarea
lua cunoştinţă de sarcinilor
conţinutulentru
lor
$or se!na confir!6nd că au înţeles sarcinile ce li se încredinţea&ă' :ri!ind de la
infor!atori notele infor!ati$e lucrătorul ioerati$ $a trebui să le citească cu !are
atenţie la locul de înt6lnire clarific6nd toate chestiunile nelă!urite care sunt în
legătură cu îndelinirea sarcinii încredinţate şi în ca& de necesitate $a arăta
infor!atorului lisurile lui faţă de ele!entele asura cărora se duce acţiunea
infor!ati$ă iar duă aceasta îl $a instrui în !od a!ănunţit asura !i,loacelor de
ăndelinire a sarcinilor ur!ătoare entru ca astfel infor!atorul să fie co!let
edificat asura sarcinei ce = se încredinţea&ă' 8nsă lucrătorul oerati$ nu trebuie să
facă în !od anticiat nici un fel de ro!isiuni infor!atorului'
:entruconstatate
lisurile ca lucrătorul oerati$ să oată
la infor!ator îndeărta
el însuşi trebuieîn să
!odse,ust şi la cu
ocue ti!ul său
ridicarea
siste!atică a cunoştiinţelor sale culturale olitice şi seciale' 8n ti!ul înt6lnirilor
cu infor!atorul lucrătorul trebuie să aibă ţinuta îngri,ită să fie oliticos unctual
şi discilinat să re&ol$e duă o !atură g6ndire roble!ele ridicate de infor!ator
în legătură cu !unca lui' 8n ti!ul discuţiei cu infor!atorii lucrătorul oerati$ nu
trebuie să%ţi cree&e o at!osferă accentuată de conducător faţă de subordonatul său
infor!atorul dar nici să nu cree&e fa!iliaris!e'
9esect6nd aceste reguli lucrătorul oerati$ se $a bucura fără îndoială de
autoritate faţă de infor!ator şi aceste calităţi ale lui se $or oglindi în conduita şi
acti$itatea infor!atorului'

232
 I%. Casele de "nt&lniri şi cons'irati#e
ale organelor (ecurităţii (tatului
Este necesar ca înt6lnirile cu infor!atorii şi !ai ales cu infor!atorii calificaţi
şi cu re&idenţii să aibă loc de regulă în casele consirati$e şi de înt6lniri'
asa consirati$ă este un aarta!ent la diso&iţia organelor +ecurităţii în care
au
binelocconsirate
înt6lnirile lucrătorilor
de $ecini suboerati$i
for!ăcu de
infor!atorii'
locuinţe Aceste
instituţiicase
sautrebuie să fie
întrerinderi'
A!ena,area acestor aarta!ente trebuie să coresundă !etodei de consirare' +ă
&ice! că o casă consirati$ă este consirată ca o casă de locuit atunci toată
a!ena,area şi !obila ei trebuie să coresundă unei case de locuit în care să
locuiască un o! al nostru $erificat (o fe!eie în $6rstă ensionară !e!bru :'7'9'
ş'a'!'d') care în !od for!al $a trece dret rorietarul acestui aarta!ent' asa
de înt6lnire este un aarta!ent rorietatea unei ersoane articulare o
întrerindere sau instituţie care în ba&a unei con$enţii este folosită $re!elnic de
organele +ecurităţii +tatului entru !unca infor!ati$ă'
6nd se ia o hotăr6re de a institui o casă de înt6lniri este necesar să se studie&e
şi $erifice din toate
aarta!entului unctele
cu intrările şi de $edere
ieşirile lui rorietarul
(este de doritacesteia să seintrări
ca să existe studie&e lanul
şi ieşiri
searate) să se $erifice toţi $ecinii şi nu!ai duă aceasta să se ia o hotăr6re în
$ederea recrutării rorietarului ca ga&dă a casei de înt6lniri' =nstituirea caselor de
înt6lniri se face cu arobarea Directorilor 9egionalului şi locţiitorilor lor recu!
şi a directorilor şi locţiitorilor din aaratul central' 9eferatele în care se arată
necesitatea de a recruta ga&dele caselor de înt6lniri alcătuirea dosarelor ersonale
şi e$idenţele resecti$e asura acestora se întoc!esc la fel ca şi entru
infor!atorii e care îi recrută! în $ederea ducerii acţiunii infor!ati$e'

%. %erificarea muncii informatorilor

-erificarea !uncii infor!atorilor este o condiţie obligatorie în !unca cu
infor!atorii' +unt suuşi $erificării toţi infor!atorii şi re&idenţii indiferent de
încrederea e care o a$e! în ei' Ea se efectuea&ă rin introducerea sau recrutarea
de infor!atori araleli în acţiune obiecti$ele şi roble!ele deser$ite de ei
folosind fila,ul intercetările şi !i,loacele tehnice oerati$e' 8n !o!entul sesi&ării
că un infor!ator s%a deconsirat în faţa obiecti$ului asura căruia se duce acţiunea
lui este necesar să se ia i!ediat hotăr6rea de a scoate acest infor!ator din acţiunea
infor!ati$ă in$oc6nd un !oti$ lau&ibil de a%l îndeărta din reţeaua infor!ati$ă
de a%l une sub sura$eghere sau de a%l aresta'

%I. Retribuirea in formatorilor

233
 =nfor!atorii şi re&idenţii ot fi retribuiţi entru !unca dusă de ei în $ederea
deistării şi de!ascării ele!entelor duş!ănoase din ţară' 9etribuirea nu oate fi un
salariu fixat dinainte şi acordat lunar ci sub for!a unor su!e de bani acordate
eriodic şi c6teodată sub for!a unor achete sau cadouri în ali!ente sau
î!brăcă!inte' +u!a retribuită este deter!inată de $aloarea !aterioalelor date
nouă desăinfor!atori
dretul şi re&idenţi'
acorde retribuiri 6nă laefii
3 000de de
birouri ser$icii
lei şefii orăşeneşti
de ser$icii şi raionaleşiau
din 9egională
entrală 6nă la / 000 de lei iar Directorii 9egionali şi Directorii din entrală
înă la 10 000 de lei' 8n ca&uri seciale c6nd retribuirea unui agent deăşeşte su!a
de 10 000 de lei şeful biroului ser$iciului direcţiei resecti$e înaintea&ă
Directorului Jeneral al DJ++ sau locţiitorilor săi un raort arăt6nd cau&ele care
necesită acordarea acestei retribuiri iar Directorul Jeneral al DJ++ sau locţiitorii
săi $or arecia dacă este necesar să se acorde su!a cerută' :entru orice retribuire
se $a lua de la infor!ator o chitanţă entru su!a acordată' :e $ersoul chitanţei
lucrătorul oerati$ care a acordat retribuirea trebuie să !enţione&e c6nd de către
cine şi entru ce s%a acordat retribuirea (însă fără deconsirarea obiecti$elor asura
cărora
De se duce acţiunea
exe!lu* ?:entruinfor!ati$ă)
ri!irea de !ateriale $aloroase la dosarul nr' U entru
deconsirarea ele!entelor duş!ănoase din cutare obiecti$ sau cutare roble!ă#'
hitanţa astfel $i&ată de şeful biroului ser$iciului direcţiei se i$eşte c6teodată
necesitatea ca o oarecare su!ă de bani să fie acordată infor!atorului fărăr
chitanţă' 8n aceste ca&uri lucrătorul oerati$ înaintea&ă şefului său resecti$ un
raort !oti$6nd necesitatea acordării retribuirii în bani ali!ente sau
î!brăcă!inte şi cer6nd arobarea de a acorda retribuirea fără a lua chitanţă din
artea infor!atorului' 8n ase!enea ca&uri ca docu!ent contabil ce ,ustifică
acordarea retribuirii $a ser$i o ade$erinţă alcătuită de lucrătorul oerati$ şi $i&ată
de şeful resecti$' 9etribuirea entru folosirea caselor de înt6lniri se fixea&ă cu
rorietarul chitanţă
ase!enea aarta!entului la închirierea
certific6nd ri!irea lui' Ja&da casei
retribuirii' de înt6lniri
9etribuirile $a dafără
acordate de
resectarea acestor nor!e nu ot fi socotite ca docu!ente contabile'
-olu!ul fondurilor destinate retribuirii în bani a !uncii infor!ati$e se fixea&ă*
entru 9egiuni şi Direcţiile entrale de către Directorii regiunilor şi Directorii din
aaratul central cu arobarea directorului Jeneral sau a locţiitorilor săiF iar entru
birourile şi ser$iciile orăşeneşti şi raionale de către conducătorii direcţiilor
resecti$e' :e $iitor nor!ele !enţionate în re&enta directi$ă sunt obligatorii în
ti!ul recrutărilor şi !uncii cu infor!atorii şi re&idenţii' 9etribuirea
infor!atorilor din reţeaua infor!ati$ă existentă confor! noilor directi$e se $a
alica în !od tretat 6nă la 1 august a'c' :entru asigurarea unerii în ractică a
instrucţiunilor din ăre&enta directi$ă' Disune!*

234
 1' +ă se relucre&e directi$a cu toţ efecti$ul organelor infor!ati$e ale
+ecurităţii +tatului'
2' 8n ti! de trei luni să se re$i&uiască toată reţeaua infor!ati$ă existentă şi
să se eli!ine din ea tot balastul toţi agenţii dubli şi desinfor!atorii iar
asura agenţilor dubi şi ele!entelor duş!ănoase să se înceaă acţiuni
infor!ati$e sau să fie arestaţi'
3' :6nă
entrulaacoerirea
1 sete!brie 1./1roble!elor
tuturor să se asigure
şi reţeaua de infor!atori
obiecti$elor necesară
acti$ităţii organelor
+ecurităţii +tatului'
4' :6nă la 1 iunie 1./1 în ri$inţa tuturor ersoanelor care aar în dosarele
existente şi asura cărora se duc acţiuni infor!ati$e să se recrute&e
infor!atori care să fie în stare să ur!ărească acti$itatea acestora'

7inistrul ad,unct
Jeneral lt' de +ecuritate :intilie Jheorghe

• Arh' +9= fond ?D# dosar nr' ..C f' 1%201F docu!ent ublicat şi de 7arius

5erea
Editura Banalitatea răului. @2002
:oliro! <ucureşti istorie a #ecurită3ii !n documente $%&%4$%>%,
'42C%432'

19F" se'temrie "#* Bucureşti. 8ecretul nr. 9&

privind reorganizarea 7inisterului a"acerilor Interne
şi !n"iin3area 7inisterului #ecurită3ii #tatului.

:re&idiul 7arii Adunări aţionale a 9eublicii :oulare 9o!6ne decretea&ă*

Art'1'% 7inisterul Afacerilor =nterne se reorgani&ea&ă î!ărţindu%se în două
!inistere*
7inisterul +ecurităţii statului şi
7inisterul Afacerilor =nterne'
Art' 2' P or!ele de organi&are şi funcţionare se $or stabili rin Notăr6re a
onsiliului de 7iniştri'

• ?<uletinul 5ficial# nr' 4 din 20 sete!brie 1./2'

19F4 iulie "8* Bucureşti. 8ocument ce atestă

modul !n care organele de securitate depistau
Zduşmanii de clasăHFlegionarii prin prelucrarea
documentelor din '.#. F'r*iva #iguran3ei.

23/
 7==+E9GK AAE9=K59 =E9E
% +er$iciul  P
% +ector === <irou =- %

9eferat

32/+ubse!natul locotenent
ri$ind roble!a o!aa!
legionară onstantin studiind
scos şi tri!is sredosarul A'+' 1.
exloatarea C/ $ol'
organelor
oerati$e !aterialele din tabelul anexă'
9estul !aterialelor ră!ase în acest dosar nu conţin ersoane care interesea&ă
organele oerati$e ci nu!ai !aterial docu!entar ri$ind roble!a legioanră
entru care roun ca să fie ăstrat în arhi$a 7'A'=' +er$iciul ?#'
Kucrător oerati$
(ss' indesc)
De acord
ef +ecţie
(ss' indesc)

' Arh' +9= fond ?D# dosar nr' 12.'

19FF ianuarie ""* Bucureşti. #tenograma convorbirii

dintre G*eorg*e G*eorg*iu48e6 şi doi muncitori ce"erişti
din ;egiunea ?imişoara, privind abuzurile unor o"i3eri
de securitate.

Au fost de faţă to$' Jheorghe Jheorghiu%De, Jheorghe aostol Alexandru

Drăghici 7agda
ceferiştii <oţilă =on (secretarul
şi Keşanu' co!itetului orăşenesc de artid aransebeş) şi
o$' Jheorghiu%De,* Aţi tri!is nişte recla!aţii la o!itetul entral în legătură
cu ce $i s%a înt6!lat' E ade$ărat ce scrieţi acolo V
o$' <oţiă* Absolut ade$ărat' u$6nt cu cu$6nt'
o$' Jheorghiu%De,* +unteţi !e!bri de artid V (răsuns da)' o!itetul
orăşenesc de artid ştie de chestiunea aceea V
o$' 7agda* %a! ştiut ni!ic'
o$' Jheorghiu%De,* De ce V
o$' 7agda* :entru că n%a$ea! un control asura organelor de +ecuritate şi
to$arăşii au fost uşi în situaţia să nu di$ulge ni!ic din ce li s%a înt6!lat'

23>
 o$' Jheorghiu%De,* +%a dat o hotăr6re în ri$inţa aceasta'
o$' Drăghici* Dar nu este resectată'
o$' Jheorghiu%De,* Notăr6rea n%a a,uns la raion V
o$' 7agda* Ka adunările organi&aţiilor de ba&ă ale organelor de +ecuritate
a$e! dretul să dă! îndru!ări însă în !unca lor rofesională nu ute! să a$e!
nici un control'
o$'
o$' Drăghici* 7unca:6nă
Jheorghiu%De,* rofesională e o altăcuchestiune
unde se !erge cunoaşterea roble!elor V
o$' Drăghici* :ri!ul secretar regional oate să cunoască totul' 8n ca&ul acesta
organele de +ecuritate a$eau obligaţia să !eargă la ri!ul secretar regional
i!işoara şi să arate că $or să recrute&e un !e!bru de artid entru !unca de
infor!are'
o$' Aostol* :ri!ul secretar regional însă nu are acest dret'
o$' Jheorghiu%De,* Duă ce $%a arestat şi schingiuit $%a us să se!naţi o
declaraţie rin care $%aţi luat anga,a!entul să faceţi !uncă de infor!are V
o$' Keşanu* Da'
o$' Jheorghiu%De,* :e linie 7'A'=' s%au dat c6te$a ordine în această ri$inţă
arobate de conducerea
o$' Drăghici* artidului'
Eu cred u! se
că au a,uns' face
+%au datcăîncă
n%audea,uns
anulacoloV
trecut 8n roble!a
bătăilor s%a luat hotăr6rea de !ai !ult de $reo doi ani că organele noastre s%au
$oie să bată' i asta se ştie foarte bine' 8n ri$inţa folosirii !e!brilor de artid ca
infor!atori este o chestiune !ai recentă'
o$' Jheorghiu%De,* Aroae de un an de &ile' E destul' E un lucru foarte gra$
(către ceferişti)' Du!nea$oastră nu $%aţi dus la ri!ul secretar raional V
o$' Drăghici* Au fost unele arestări şi a existat o gruă cu unul Dudaş
7elinte unul Dascălu şi unul egulescu' 8i cunoaşteţi'
o$' Keşanu* 8i cunoaşte! că au fost colegi cu noi'
o$' Jheorghiu%De,* Dintre ei a fost care$a legionar V
Keşanu* u
o$' Drăghici* :eşti!' 8n ti!ul
căitanul legionarilor
egru au Vfost în +e$erin'
îl cunoaşteţi
o$' <oţilă* A!6ndoi îl cunoaşte!' A fost lăcătuş la aransebeş un o!
îng6!fat'
o$' Jheorghiu%De,* E un bun !eseriaş V
o$' <oţilă* u rea' %a dat re&ultate în !eserie' El nu e chiar din
aransebeş ci din Jura 7otrului aroae de unde sunt eu'
o$' Jheorghiu%De,* e $aloare oate să aibă nişte infor!aţii regătite de nişte
oa!eni care au fost luaţi şi schingiuiţi V Dacă este ne$oie de agentură într%un unct
sau altul asta se face nu!ai cu încu$iinţarea ri!ului secretar de arti$'
o$' Drăghici* e au $rut ei de fat de la d$s V

23C
 o$' Keşanu* +ă sune! că a! făcut arte din bandă sub$ersi$ă' A! sus că
nu cunosc acest lucru' Duă !ultă re&istenţă din artea !ea el a sus că nu !ai
are ne$oie să sun eu' A scris ce$a şi a $enit cu un locotenent din <ucreşti desre
care a sus că e anchetator şi a sus* ?acu! tu $ei se!na ce noi a! scris#' Aşa s%au
etrecut fatele'
o$' <oţilă* 7ie !i%a sus că deşi c6ştig 2/00 lei lunar să sun că nu sunt
!ulţu!it' Deonoare
în cartea de ce nu aştiu' A! fost stahano$ist
7inisterului a! Eu
ăilor erate' fostrog
re!iat
să se !ereu sunttoată
cercete&e înscris
acti$itatea !ea de la naştere şi 6nă acu!' :olitică n%a! făcut' A! sus că n%a!
cunoştiinţă entru ce să fiu ne!ulţu!it' 8n ti!ul c6nd a! fost arestat era! în
schi!bul de onoare şi tri!is la Deoul i!işoara unde a! fost cerut ersonal de
la Direcţia 9egională' :lec acasă să%!i iau haina şi !6ncare la oartă !ă aşteată
to$' 7oţ şi%!i sune să !ă duc la +ecuritatea 9' Acolo !%a! de&echiat'
A! sus că nu ot să stau !ai !ult entru că trebuie să asigur lecarea
trenului să nu cu!$a să înt6r&ie !ai ales că leacă este graniţă şi !ai ales că e
$orba de schi!bul de onoare' A! anunţat trenul a! dat datele cu !aşina etc'
Duă aceea !%au luat în birou şi !%au luat cu ?banditule#' 8ntreb entru ce' ?7ai
$orbeşti V# !ai
re$olt' ?u au sus
estiei' Erau trei
!e!bru de ersoane
artid [?'cu ca!era
?Dar închisă şidenuartid
un !e!bru utea!se să !ă
suune
organi&aţiei de ba&ă# &ic eu' ?7ai $orbeşti V[# !a%au luat ei' i Hiss !i%a dat o
lo$itură cu o linie de ste,ar este gură' ?e fac să înghiţi şi alt s6nge# !i%a sus el'
?:entru ce V ?' ?:entru că ai sus aşa#' Eu nu ştia! ce utea! să%i sun entru că
era! în ceartă cu el a$ea! anu!ite di$ergenţe de ser$iciu dar el nu era e teren
cu noi ci în !uncă ad!inistrati$ă în birou' u a! fost rieten cu el' u ştiu de
unde a luat el că eu aş fi sus ce $oia el' 7i%a adus o h6rtie s%o se!ne& î!i dădea
cu linia este !6nă nici nu !%a lăsat s%o citesc' Ka 3 noatea c6nd a trebuit să%!i
dea dru!ul sunea* ?stai să te seli să nu ieşi desfigurat#' i e ur!ă !i%a dat o
foaie de anga,a!ent'
o$'
dec6t la >Keşanu* Eu At6ta
di!ineaţa' a! stat!%a
!aibătut
!ult
că24 de ore
n%a! entru că n%a! $rut să se!ne&
!ai utut'
o$' <oţilă* 7i%a us nişte cătuşe la !6nă că nici el aroae nu utea să le
desfacă' 76na !i%a fost două sătă!6ni aroae anchilo&ată' :e ur!ă a înceut
cu ,ură!inte că dacă se!ne& î!i dă dru!ul' Dar cu! să se!ne& aşa ce$a V El
&ice* ?ot e !6na !ea eşti' :ot să te o!or#' Duă aceasta n%a! a$ut îndră&neala
să sun la aransebeş desre ce !i s%a înt6!lat'
5rgani&aţia de ba&ă !%a luat la rost că de ce a! lăsat trenul c6nd a! fost în
schi!bul de onoare şi de ce nu s%a co!unicat de la sectorul olitic că a! fost
acolo' A fost susectă chestiunea' 7ai ales că la ora 1. a! stat de $orbă cu
conducerea 9 iar la 1.30 se co!unică de la sectorul olitic că nu $in' A fost

23
un lucru susect şi a trebuit să dau e faţă lucrurile la organi&aţia de ba&ă' 7ai sunt
şi alţii la noi dar de frică de teroare nu sune ni!eni'
De exe!lu a fost un şef de tren +andru un bătr6n de C4 ani l%au ţinut 3 &ile
şi 3 noţi entru că n%a $rut să%i transorte unui locotenent nişte saci de o$ă& fără
docu!ente' K%au bătut la +ecuritate 3 &ile şi 3 noţi' =ar doctorul l%a care s%a dus să
ia certificat !edical a sus că dacă +ecuritatea l%a bătut el nu%i oate da cetificat'
o$' Jheorghiu%De,*
o$' <oţilă* De unde
u şti!' e%a fost efrică
acestsăHiss V
ne întoarce! la ser$iciu'
o$' Keşanu* e%au dat şi conse!nul c6nd ărăsi! caransebeşul să%= sune!
lui'
o$' <oţilă* Dar nu i%a! !ai sus' Kucrurile s%au în$echit şi ne%a! g6ndit că
oate nu se !ai ţine de noi'
8n 1> a! a$ut înt6lnire cu el să%i dau infor!aţii şi trebuia să stau cu el să
înt6r&ie trenul ca să !ă duc la înt6lnire cu el' Din 3%4 &ile i!i dădea înt6lnire'
Gneori chiar dacă nu utea! să !erge! el nu ţinea sea!a' ?%ai $enit V 7ai $ii
la !ine îţi arăt eu [# :leca! la dru! îngri,oraţi şi &ăăciţi de teroarea lui'
o$' Jheorghiu%De,* +uneai că !ai !ulte ersoane au fost în situaţia aceasta'
o$' <oţilă*
ersoane' andru Da
=lie dar
şef ni!eni
de trennu sune
cadar ni!ic' Donescu
Augustin oi cunoaşte!
nicolae$reo
<ălinşate
=on
acar'
o$' Jheorghiu%De,* 6nd $%a arestat V
o$' <oţilă* 8n 24%2/ octo!brie'
o$' Keşanu* :e !ine în 1 octo!brie'
o$' Jheorghiu%De,* Atunci i!ediat trebuia să suneţi'
o$' Keşeanu* e%a fost frică' itind &iarul ?+cînteia# din 2C dece!brie acesta
!i%a dat cura, cu! au luat atitudine în G9++ şi !%a! g6ndit că sunt !e!bru de
artid şi de ce să tac'
o$' <oţilă* oi nici n%a! stat de $orbă unul cu altul entru că în anga,a!ent
scria că entru
raortă!' Asta di$ulgarea
a fost 6nă secretului
c6nd !i%a! se dat
dausea!a
1%/ anicăînchisoare' i să
el ur!ăreşte nu fie
ştia!
libercuila să
ora
>%C seara şi a! înceut să%l ur!ăresc şi aoi a! $ă&ut că şi el se duce la înt6lnire'
Atunci i%a! sus ne%a! unit şi a! rins cura,'
o$' Jheorghiu%De,* Hiss $enea la şedinţele de raion V
o$' 7agda* oarte rar' De trei luni de c6nd sunt acolo nu şti! dacă a fost de
trei ori' 5dată şi%a luat carnetul de !e!bru de artid iar eu a! stat de $orbă cu el
de două ori'
o$' Jheorghiu%De,* Dar şeful de la raion $ine V
o$' 7agda* Acela $ine' +unt şedinţe lunare cu şefii de unităţi şi cu şefii de
instituţi şi în fiecare lună ei $in şi fac raoarte'
o$' Jheorghiu%De,* e fel de raoarte V

23.
 o$' 7agda* 6te abateri au fost în cadrul raionului oraşului desre starea de
sirit a oulaţiei desre abateri ale organelor sfaturilor oulare co!unale'
o$' Drăghici* Aceasta se făcea la şedinţele raionului sau în birou V
o$' 7agda* o!andantul garni&oanei al 7iliţiei al +ecurităţii reşedintele
orăşenesc aceştia sunt to$arăţii care $in la şedinţele lunare'
o$' Jheorghiu%De,* e co!ortare are Hiss V
o$' 7agda*
to$arăşii din tre Uaţă de noi a$ea co!ortare corectă însă din cele ce ne%au sus
o$' Drăghici* El a $enit cu $oi V
o$' 7agda* u'
o$' Jheorghiu%De,* -oi i%aşi che!at la 7A= V
o$' Drăghici* A! au&it că şi el s%a suit în acelaşi tren'
o$' Jheorghiu%De,* ine este acest Hiss V
o$' 7agda* %aş utea să sun' Ka reschi!barea carnetelor de artid n%a!
fost eu ri!%secretar'
o$' Drăghici* Dar raionul nu îi controlea&ă e aceştia V
o$' 7agda* o!itetul aţional ia arte la şedinţele de organi&aţie de ba&ă ale
lor' Hiss !i
însea!nă că se
nuare că este
e de!ult din regiunea
acolo' Arad'
Eu sunt de trei tiu
luni că dosarul
acolo i%a găsit
şi l%a! $enitînulterior
ostul
său'
o$' Jheorghiu%De,* 5 să află! noi cine este acest Hiss' ei care au rocedat
acolo aşa cu! au rocedat au călcat nu nu!ai hotărîrile artidului şi linia
artidului nostru dar au călcat şi diso&iţiile şi ordinele 7inisterului de =nterne
care inter&ic categoric bătaia chiar faţă de cei care au fost rinşi cu acti$itate
cri!inală' hiar faţă de aceştia !etodele de constr6ngere fi&ică sunt inter&ise
entru că s%a do$edit că alicarea unor astfel de !etode nu sunt caracteristice
!i,loacelor noastre de lută şi n%au dat nici o dată re&ultate' onstr6ng6nd e
cine$a îl sileşti să declare lucruri in$entate să recunoască lucruri sugerate de către
autorităţi'
al u!ai
burghe&iei în ti!ulfăcea
schingiuia burghe&iei
ce ausefăcut
folosea aceastăaceia
oa!enii !etodă'
cu Aaratul de stat
du!nea$oastră'
Acestea nu sunt !etode ale unui stat de de!ocraţie oulară care construieşte
socialis!ul' +unt !etode străine !etode folosite de duş!anii regi!ului
de!ocraţiei oulare' i este cu at6t !ai gra$ că au călcat hotărîrea artidului care
reci&a că bătaia fi&ică este inter&isă' Duă aceste hotărîri se orientea&ă 7A=' Au
călcat şi diso&iţiile şi ordinele 7A=' Dar se $ede că o arte din aarat ori nu este
de acord ori să$6rşeşte aceste abu&uri fără tea!ă ori nu ştie că s%au luat ase!enea
!ăsuri şi că au fost edesiţi drastic nu!eroasele ele!ente din aarattul de stat
entru ase!enea abu&uri' u! de%şi er!it ei să aibă ase!enea exresii la adresa
calităţii de !e!bru de artid V Aceasta arată ce disreţ au faţă de artid' :artidul
este forţa conducătoare în stat el conduce tot' u! îşi er!ite un ase!enea

240
indi$id să să$6rşească ase!enea abu&uri fără tea!a de a fi edesit V 6te ordine
s%au dat ,os c6te lecţii s%au ţinut des re !etode ce fel de !etode să se alice [ +%
au dat instrucţiuni categorice şi cu sancţiuni foarte se$ere în ce ri$eşte alicarea
!etodelor de constr6ngere şi !ai cu sea!ă în recrutarea agenturii' 9ecrutarea
agenturii în ri!ul r6nd se face din r6ndul ele!entelor duş!ănoaase acelor
ele!ente care au acces în diferite categorii sociale în r6ndul ele!entelor
ne!ulţu!ite
clare' şi dintre aceştia nu e oricine' +%au dat instrucţiuni farte recise şi
o$' Drăghici* %a fost anchetator' El a fost tri!is acolo en&ru altă treabă'
o$' Jheorghiu%De,* De ce s%a băgat în această chestiune V
o$' Drăghici* 5 să $ede!'
o$' Keşanu* 7i%au sus' ?Ai să a,ungi să săruţi tălile to$arăşului anchetator#'
Era ci$il'
o$' Jheorghiu%De,* Ei n%au dretul să facă ce%au făcut n%au dretul să
lo$ească' hiar faţă de ele!entele duş!ănoase care fac arte din r6ndul
ele!entelor duş!ănoase dar sunt !ai aţi entru a desfăşura acti$itate infor!ati$ă
în interesul organelor de stat chiar şi faţă de aceia nu se ot folosi !etode barbare
şi fasciste' din
anchetator Ki s%au dat instrucţiuni
<ucureşti cu! de nuorganelor 7A=
s%a re$oltat le%a! să
V rebuia citit ersonal'
sună că n%auAcel
$oie să
facă ase!enea lucruri dar să nu asiste'
o$' <oiţă* :e !ine !%a bătut anchetatorul î!reună cu Hiss' A! au&it că%l
chea!ă Jogu c6nd a $orbit la telefon cu <ucureştiul'
o$' Jheorghiu%De,* rebuie controlat dacă a $enit la <ucureşti' red că $a
trebui extins şi la raion şi la oraş dretul ri!ului secretar să cunoască agentura'
5rganele 7A= trebuie să raorte&e ri!ului%secretar ce intenţii au în ri$inţa
agenturii' Altfel ce fel de control are artidul asura acestor organeV
o$' 7agda* 6nd este $orba de !e!bri de artid organele de 7iliţie şi
+ecuritate $in întotdeauna să ne sesi&e&e LUM'
o$' desre
folosite Drăghici* o$arăşii
greutăţile $orbesc
de lu!b etc'înşi recla!aţie
au tri!is o desre !etodele
echiă la de trebuie
caransebeş ca să
ună !6na e orcăriile acelea' :6nă acu! n%a! găsit ni!ic' 8n schi!b a aflat
acolo că !ai sunt şi alţi oa!eni care au fost bătuţi' Ka înceut ute! lucra e ba&a
recla!aţiei to$arăşilor şi eu cred că duă aceea dacă $a fi ne$oie de confruntare
sau de alte lă!uriri o să ne adresă! d6nşilor' Deoca!dată $ino$aţii nu $or să
recunoască ni!ic'
o$' Jheorghiu%De,* Eu cred că ar trebui confruntaţi şi de!ascaţi e loc şi
chiar acu! to$arăşii să se ducă la =nterne şi să le sună în faţă cu! au rocedat ce
au făcut' u at6t !ai rău entru ei că neagă şi !int'

241
 o$' Keşanu* andru şeful de tren de care $%a! sus !i%a sus că ?&iua !%a
botut unul şi noatea altul# că atunci c6nd a lecat de acolo a sărutat !6inile
to$arăşului Hiss'
o$' Jheorghiu%De,* 8l che!ă! şi e Hiss' Aţi !6ncat V (u)' Atunci
to$arăşii să !ăn6nce !ai înt6i la cantina artidului şi aoi să !eargă la 7inisterul
de =nterne şi să%= acu&e în faţă e $ino$aţi să%i de!aşte' i Jogu acela trebuie
$ă&ut' +ă%!i unde
unde ro$in faceţiau
o listă cu ei să $ede! care este situaţia lor srcinea socială de
lucrat'
o$' Aostol* Au fost ele!ente care nici în fabrică nu s%au ţinut de treabă'
o$' Keşanu* <oţ şi egru n%au fost caabili de ni!ic în Deoul din
aransebeş'
o$' Jheorghiu%De,* Atunci aşa să rocedă!'

• Arh' = ond '' al :9 ancelarie docu!ent ublicat în ?otidianul#

!iercuri 2C !ai 1.. ' 12 şi !arţi 2 iunie 1.. '12'

19F decemrie H* Eucure&ti E/tras din e/punerea

ministrului '"acerilor Interne, 'le/andru 8răg*ici, la
şedin3a de bilan3 cu activul de comandă din #ecuritate.

efii de ser$icii de secţii şi birouri şi şefii ser$iciilor şi secţiilor raionale ale

7A= trebuie să încete&e cu atitudinea lor î!ăciuitoristă faţă de lucrătorii oerati$i
ce do$edesc lisă de răsundere în !unca cu agentura şi să retindă efecti$ului
oerati$ din subordine executarea întoc!ai şi la ti! a ordinelor 7inisterului
Afacerilor =nterne'
rebuie să înţelege! că fără o agentură ,udicios aleasă şi te!einic educată nu
$o! utea asigura îndelinirea directi$elor trasate de o!itetul entral al
:artidului 7uncitoresc 9o!6n cu ri$ire la luta hotărîtă entru descoerirea şi
lichidarea organi&aţiilor contrare$oluţionare şi sionilor' Dacă $o! reuşi să
re&ol$ă! în !od ,ust roble!a creării unei agenturi calificate $o! reali&a o
cotitură radicală în !unca noastră iar !ulte dintre acţiunile nostre $or fi
încununate de succes'
+ă nu uită! nici o cliă că ele!entul rincial în asigurarea securităţii statului
îl for!ea&ă o agentură calificată' ără agentură de calitate nici lucrătorul oerati$
nu oate fi considerat bun'
Agentura constituie ochii şi urechile noastre' =ată de ce nu este necesar ca
această agentură să fie nu!eroasă însă neaărat să fie caabilî de !uncă obiecti$ă
şi de$otată :atriei noastre' Ele!entele deconsirate de&infor!atorii şi
calo!niatorii trebuie i!ediat excluşi din reţea'

242
 u! se efectuea&ă la noi alegerea şi studierea candidatului la recrutare V
+e rocedea&ă la alegerea unui indi$id cu trecut olitic duă care se $erifică în
e$idenţele oerati$e' 6teodată lucrătorul oerati$ se re&u!ă nu!ai la studierea
!aterialului de arhi$ă existent asura candidatului tri!ite o sarcină de in$estigaţii
în scoul culegerii unor date ?la faţa locului# iar duă aceea întoc!eşte referatul
cu rounerea de recrutare' De !ulte ori se înt6!lă ca lucrătorul oerati$ să nu
oată
rousda unosibilităţile
şi la răsuns satisfăcător cu ri$ire la necesitatea recrutării candidatului
acestei recrutări'
u toate că studierea candidaţilor constituie unul din !i,loacele i!ortante în
$ederea stabilirii calităţilor şi ersecti$elor în !uncă ale $iitorului agent această
studiere se efectuea&ă de cele !ai !ulte ori for!al'
+e co!it uneori şi astfel de greşeli c6nd entru alegerea candidatului la
recrutare lucrătorii oerati$i nu se orientea&ă duă însuşirile ersonale legăturile
şi osibilităţile celui $i&at entru recrutare ci se călău&esc duă se!nalările
existente asura acti$ităţii duş!ănoase din trecut sau re&ent a candidatului
roun6ndu%şi să efectue&e recrutarea nu!ai e ba&ă de !aterial co!ro!iţător'
Din această cau&ă în reţeaua infor!ati$ă ătrund ele!ente duş!ănoase acti$e
care de fat necesită
aglo!erea&ă să fie ele agenţi
cu ro$ocatori înşişi lucrate'
dubli şia de&infor!atori
ur!are reţeauacare
infor!ati$ă
adeseasela
adăostul colaborării cu organele 7inisterului Afacerilor =nterne desfăşoară ei
înşişi o acti$itate cri!inală'
rebuie să înţelege! că fără o !inuţioasă studiere realabilă a agentului nu
este ad!is să trece! la recrutarea lui' :entru aceasta trebuie să%l cunoaşte! e
candidatul ales entru recrutare c6t !ai te!einic şi sub toate asectele at6t din
unct de $edere al de&$oltării sale intelectuale fi&ice olitice al relaţiilor sociale
a caracterului şi slăbiciunilor sale în re&ent entru a a$ea toată garanţia că acest
candidat osedă atitudinile necesare şi oate să de$ină un bun agent'
Kucrătorul oerati$ trebuie să stabilească cu toată claritatea scoul entru care
easte
în carerecrutat
!ăsurăagentul resecti$
$a utea şi îndelinească
acesta să osibilităţile sale de influenţare
aştetările noastre'e l6ngă abiecti$
8n legătură cu aceasta este necesar ca to$arăşii din conducerea regiunii înainte
de a da arobarea entru efectuarea unei recrutări să se con$ingă ersonal de
utilitatea recrutării candidatului resecti$'
8n !ulte ca&uri în rocesul recrutării nu se ţine sea!a de re&ultatul studiului
făcut asura candidatului iar la întoc!irea lanului de recrutare roriu%&is
!aterialele obţinute desre $iitorul agent sunt negli,ate'
Datorită fatului că oeraţiunea recrutării care în !ulte ri$inţe deter!ină
co!ortarea ulterioară şi acti$itatea $iitorului agent se efectuea&ă uneori în !od
ne,ust ele!entele recrutate consi!t să colabore&e cu organele 7inisterului
Afacerilor =nterne fiind dinainte hotărîte să de&infor!e&e organele noastre'

243
 u oca&ia recrutărilor unii dintre lucrătorii oerati$i obişnuiesc să făgăduiască
agenturii tot felul de ri$ilegii înaintări în funcţii sri,inirea rudelor reco!ense
băneşti etc' Ase!enea ca&uri nu trebuie să se !ai reete e $iitor'
Aceeaşi i!ortanţă o constituie în !unca cu agentura şi roble!a
consirati$ităţii' 8nce6nd chiar din !o!entul studierii candidatului la recrutare
trebuie luate toate !ăsurile en&ru asigurarea unei stricte consirati$ităţi' Adeseori
recrutările
care în nicisunt efectuate
un ca& de către
nu%l oate 2%3 sauechiar
con$inge !ai !ulţi
candidat desrelucrători oerati$i lucru
o bună consirati$itate
în !uncă' Duă aceea la înt6lniri articiă o altă serie de lucrători iar ca ur!are
agentul de$ine cunoscut unui cerc de ersoane înce6nd de la şofer' Ka o înt6lnire
unul dintre agenţi l%a întrebat e un lucrător de răsundere din aaratul central*
?:6nă c6nd $a !ai continua această situaţie V Du!nea$oastră sunteţi al 14%a
ersoană care !ă cunoaşte#' Este nor!al ca o ase!enea atitudine a noastră să%l
ună în gardă e agent şi să deter!ine re&er$e din artea lui'
Afară de aceasta !ulte dintre înt6lniri se efectuea&ă în aşa%&isele ?locuri
dosnice# sau chiar atunci c6nd se fac în case de înt6lniri uneori nu se iau !ăsurile
necesare entru asigurarea coresun&ătoare a ăstrării consirati$ităţii'
Alegerea
Această locului
roble!ă de înt6lnire
trebuie cu agentura
să fie soluţionată constituie
ţin6ndu%se sea!ao de
roble!ă
!odul îndificilă'
care
trăieşte şi îţi desfăţoară acti$itatea fiecare agent în arte e$it6ndu%se o re&ol$are şi
atitudine şablonistă din artea lucrătorului oerati$'
7ulte dintre casele de înt6lniri fiind folosite $re!e îndelungată de$in astfel
cunoscute de agentura exclusă din reţea' De aceea se i!une să se rocede&e
siste!atic la $alorificarea acestor case duă ca& la înlocuirea lor'
:roble!a esenţială în !unca cu agentura o constituie educarea ei' u egenţii
trebuie dusă o !uncă educati$ă !unuţioasă şi er!anentă'
oi !arxiştii lecă! de la re!isa că ?nu conştiinţa oa!enilor deter!ină
existenţa lor ci in$ers existenţa lor socială le deter!ină conştiinţa#' De aceea
chiar dacă
oerati$ agentul
$a şti a fost recrutat
să%l reeduce dintr%un
să%l aroie de noi!ediu duş!ănos
să%l facă cinstit şiun bun cau&ei
de$otat lucrător
noastre'
9eţeaua infor!ati$ă necesită să fie în er!anenţă reînoită şi coletată' u
trebuie să ne cra!onă! nu!ai de agenţii $echi' Adeseori se înt6!lă ca agentul
să se eui&e&e să%şi iardă legăturile şi ca ur!are să de$ină nefolositor în !uncă'
rebuie ţinut bine !inte că un astfel de lucrător oerati$ ce nu recrutea&ă
agenţi noi şi lucrea&ă slab cu agentura existentă este rău lucrător de securitate'
Gnii dintre lucrătorii oerati$i în goana lor duă cantitate şi de tea!ă să nu li
se reroşe&e că au uţină agentură ersonală nu seun stăruinţa necesară entru
studierea şi recrutarea unor noi agenţi' 8n loc de aceasta to$arăşii răscolesc de
!ulte ori şi ridică de la arhi$ă dosarele infor!atorilor excluşi din reţea şi

244
restabuilesc legătura cu această agentură' Desigur că reactuali&area agenturii $echi
oate fi uneori utilă în raort de o anu!ită situaţie concretă' rebuie însă a$ut în
$edere că un bun agent nu este niciodată exclus din reţea' De aceea lucrătorii care
rocedea&ă astfel !erg e linia celei !ai slabe re&istenţe şi substituie !unca
concretă cu agentura rin adotarea unei o&iţii for!ale'
8n cadrul educării agenturii este necesar să ţine! totdeuna sea!a de fatul că
din însărcinarea
ele!ente $iclenenoastră
şi care agentul
deseori $ine în contactecucare
în acti$itatea !ediul duş!ănosating
o desfăşoară for!at din
unele
roble!e esenţiale ale $ieţii' De aceea c6nd influenţa noastră olitică asura
agentului de$ine !ai slabă acesta ne $a trăda în !od ine$itabil trec6nd de artea
contrare$oluţiei şi $a de$eni de&infor!ator şi agent dublu' i in$ers atunci c6nd
un lucrător oerati$ încercat şi bine regătit $a stabili cu agentul relaţii rinciiale
şi $a şti să exercite înr6urirea sa olitică asura lui un astfel de agent de$ine
de$otat cau&ei noastre încee să%= urască e duş!anii regi!ului de!ocratic
do$edeşte iniţiati$ă în !uncă şi ne furni&ea&ă infor!aţii $aloroase şi obiecti$e' 8n
rocesul !uncii educati$e cu agentura trebuie să le for!ă! derinderile necesare
!uncii contrainfor!ati$e fără să%= sune! însă agentului niciodată şi ni!ic !ai
!ult dec6t este
în conştiinţa necesar necesitatea
agentului şă cunoască'carebuie
el să fiesăcinstit
înrădăcină! şi săînîntreţine!
şi obiecti$ trea&ă
re&entarea
!aterialului infor!ati$'
Gn agent trebuie să fie cult să osede o exerienţă a $ieţii alături de un ni$el
coresun&ător al cunoştinţelor generale şi olitice' Gn agent analfabet şi neregătit
nu $a utea desfăşura în !od te!einic !unca de ur!ărire infor!ati$ă a
duş!anilor şi nici nu $a fi în stare să%= influenţ e&e e aceştia în direcţia dorită de
noi' 8n ca&ul cel !ai bun un astfel de agent $a utea nu!ai să obser$e şi să
asculte'
Este necesar ca agentul să fie instruit asura !odului de întoc!ire a notelor
infor!ati$e' Aceste note nu trebuie să fie lungi dar să conţină în li!ita
osibilităţii
de o reroducere
agent şi care interesea&ăexactă a discuţiilor
organele sau roble!elor
noastre' Agenţii au&ite astfel
trebuie instruiţi sau $o&ute
ca
niciodată în conţinutul notelor infor!ati$e să nu facă generali&ări conclu&ii sau
deducţii rorii'
Kucrătorii oerati$i trebuie să ştie că arecierea !aterialelor infor!ati$e
constituir un roces !ai co!licat dec6t rocurarea lor şi de aceea se i!une ca ei
să facă această areciere lu6nd în considerare toate !aterialele şi î!re,urările
legate de ca&ul resecti$'
aţă de agentură trebuie să a$e! întotdeauna o atitudine atentă şi oliticoasă
fără să ridică! tonul sau să recurge! la a!eninţări' Dacă lucrătorul oerati$ nu $a
şti să c6ştige si!atia agentului acestuia are să%= fie tea!ă de el iar exerienţa ne%a
do$edit că un agent care lucrea&ă nu!ai de frică aduce uţin folos'

24/
 Discuţiile cu agentura trebuie să se desfăşoare a!ănunţit şi cu toată
serio&itatea notele furni&ate de agent trebuie în !od abligatoriu citite în re&enţa
sa iar corecturile reci&ările şi co!letările se $or face nu!ai ersonal de către
agent' u!ai în ca&uri foarte rare se ot lua de la agent infor!aţii $erbale'
Duă ce a anali&at !aterialul infor!ati$ ri!it lucrătorul oerati$ trebuie să%=
trase&e agentului sarcini' +arcinile trebuie să fie clare recise şi real!ente
reali&abile
schiţate de adică la ni$elul
lucrătorul osibilităţilor
oerati$ agebtului
la regătirea resecti$'
înt6lnirii Aceste sarciniîntrebuie
şi definiti$ate cadrl
discuţiei ţin6ndu%se totodată sea!a de conţinutul !aterialului adus de acesta'
Din nefericire !ai există ca&uri c6nd lucrătorii oerati$i trasea&ă agenţilor
astfel de sarcini care duc uneori la o confruntare ne,ustă a agentului în cadrul
acţiunii infor!ati$e'
Agentului = se elaborea&ă sarcini nu!ai în situaţii exceţionale şi anu!e* la
lecarea lui în străinătate cu rile,ul !arşruti&ării agetului la infiltrarea lui într%o
bandă sau în alte î!re,urări !ai co!lexe care necesită o anali&ă a!ănunţită a
tuturor factorilor secifici unei anu!ite acţiuni concrete'
7arşruti&area agentului constituie deseori o !ăsură co!licată şi delicată în
acelaşi
secial ti!' De cu
întoc!it aceea această
arobarea !arşruti&are
şefului direcţiei trebuie efectuată
la regiuni e ba&a ad,unct
şi a !inistrului unui lan
în
aaratul central' 7arşruti&area se $a ractica nu!ai în ca&uri bine reci&ate
tras6ndu%se agentului sarcini concrete entru stabilirea acti$ităţii duş!ănoase a
unor ele!ente susecte entru descoerirea acti$ităţii lor ractice şi a legăturilor
entru ur!ărirea fugarilor ce se ascund de organele uterii de stat recu! şi în alte
roble!e'
u rile,ul lichidării acţiunilor infor!ati$e ni se înt6!lă adeseori să înt6lni!
anu!ite situaţii cînd agentura ce a lucrat în acţiunile resecti$e este deconirată ca
ur!are a unor !ăsuri neîndea,uns de chib&uite entru scoaterea ei din acţiune'
:rintr%o bună organi&are a !uncii cu agentura trebuie să asigură! astfel
securitatea
să statuluişinostru
fie descoerite ca toate
&ădărnicite încăintenţiile cri!inale
în e!brion' ale ele!entelor
u trebuie duş!ănoase
să ad!ite! în nici un
ca& extinderea clandestinităţii contrare$oluţionare şi cu at6t !ai uţin înfătuirea
de către aceste ele!ente a intenţiilor lor duş!ănoase'
rebuie să lută! entru a statornici o astfel de regulă înc6t fiecare agent să
lucre&e într%o acţiune infor!ati$ă concretă şi să ri!ească la fiecare înt6lnire
sarcini coresun&ătoare osibilităţilor sale'
+e înt6lnesc uneori ca&uri c6nd agentura refu&ă să colabore&e cu organele
noastre' Aceasta nu constituie dec6t re&ultatul unei slabe aducări a agentului de
către lucrătorii oerati$i'

:entru confor!itate

24>
 eful Direcţiei +ecretariat
(s's' indesc')
7aior 9istea Jheorghe

• Arh' +9= fond ?d# dosar nr' 10 /2> f' 3>%3.3'

19F8 martie 1* Eucure&ti 8ocument in"ormativ cu

caracter strict secret, !ntocmit de un o"i3er al 8irec3iei
a II4a Fserviciul de contraspiona6 al #ecurită3ii despre
emigra3ia na3ionalistă mag*iară.

Din infor!aţiile ce le deţine! 6nă în re&ent re&ultă că ele!ente naţionaliste

!aghiare fugite în străinătate at6t din ţara noastră c6t şi din Gngaria au for!at
diferite organi&aţii ale e!igranţilor'
Astfel ne este cunoscut că în oraşul eQ%TorR s%a for!at ?o!itetul aţional
7aghiar# care are
fac arte* ag ca reşedinte
erenc e -arga
edchardt ibor <ela'=!re
Ho$cs Din şi
conducerea acestui
alte ele!ente co!itetdin
!aghiare
Gngaria recu! eleRi <ela srcinar din ţara noastră fost reşedinte al :artidului
Ardelean e Ardealul de ord'
Acest co!itet are ca sco diri,area acti$ităţii organi&aţiilor de e!igranţi şi
finanţarea acestora din fondurile e care le ri!eşte co!itetul din artea
gu$ernului +GA'
De ase!enea !e!brii acestui co!itet desfăşoară o largă acti$itate de
roagandă rin articole e care le scriu în diferite &iare ale e!igranţilor rin
conferinţele de resă e care le fac etc'
?o!itetul aţional 7aghiar# are o co!isie care face arte din ?ree Euroe
o!!ittee# (o!itetul
rere&entanţilor Euroei
e!igranţilor din Kibere)
ţările de co!itet care oulară
de!ocraţie este for!at din co!isiile
şi care are dret
sco anali&area situaţiei e lan internaţional şi de a orienta acti$itatea
e!igranţilor' 5 ase!enea conferinţă a acestui co!itet a a$ut loc şi la . noie!brie
1./> la :aris la care au articiat toţi conducătorii e!igranţilor din ţările de
de!ocraţie oulară'
ot ca un organ conducător cunoaşte! că este ?onsiliul celor cinci generali#
ca organ !ilitar sure! al organi&aţiei de e!igranţi !aghiari' ine sunt aceştia şi
în ce constă concret acti$itatea lor nu cunoaştem.
:e l6ngă aceasta !ai există o serie de organi&aţii şi birouri care se ocuă cu
recrutarea şi regătirea de sioni şi di$ersionişti'

24C
 Asfel sub directa conducere a '='' (organ de siona, şi contrasiona, !ilitar
şi ci$il al +GA) au luat fiinţă în diferite ţări o serie de ?birouri !aghiare# care se
ocuă cu recrutarea şi tri!iterea la şcoli de siona, a e!igranţilor !aghiari' :6nă
în re&ent cunoşte! ur!ătoarele birouri*
1' <iroul 7aghiar din +al&burg%Nellbrunnerstrasse care este condus de
ag 7iRlos fost colonel horthist'
2' <iroul 7aghiar
lt' <abins&Ri dinacest
Ks&lo' Ka Jra& birou
care este
!ai condus de +&eşintgrgi
colaborea&ă Ks&lo şi
ag rofesor
barnabas tefan ,urnalist' Gn recrutor secial este Nor$ath cunoscut şi sub
nu!ele de Nei!berger'
3' <iroul 7aghiar din 7Znchen condus de baronul :ongra& fost
colonel horthist'
ot în +al&burg există o organi&aţie a e!igranţilor !aghiari denu!ită
?aritas# din strada =gna& Narer nr' 2 care are tot acelaşi sco ca ?birourile
!aghiare# şi este condus de <arta =st$n'
8n oraşul 7Znchen e l6ngă ser$iciul de siona, ger!an ?Jehlen# funcţionea&ă
o secţie a e!igranţilor !aghiari' Acest ser$iciu este controlat şi finanţat de
a!ericani'
lucre&ă sub onducătorul
acoerirea unuiacestei secţii este locotenent%colonel
birou tehnic%ştiinţific instalat la 3 R! deHlleni
frontieracare
Austriei' Aici lucrea&ă*
! +&ita Ks&lo fost colonel horthistF
! Andreans&R =en fost locotenent%colonel şi !inistru de externe în gu$ernul
nlaşistF
! Kac&co friges fost căitan horthistF
! 7aul 5tt!r fost ofiţer nlaşistF
! arRas rancisc fost nlaşist'
8n oraşul 5ttaQa P anada ele!entele fasciste%horthiste au înfiinţat ?Kegiunea
eliberării !aghiare# însă nu cunoaşte! conducerea' u oca&ia e$eni!entelor din
Gngaria această
di$ersionişti entruorgani&aţie a echiat co!let
a a,uta contrare$oluţia şi a tri!is
din Gngaria' Această100 de sionia şi
organi&aţie
tri!is o telegra!ă şi 7'N'<'H'%ului căruia îi face cunoscut de lecarea
di$ersioniştilor în Gngaria'
De ase!enea din infor!aţiile e care le osedă! re&ultă că foştii !e!bri ai
:artidului rucea cu +ăgeţi au o organi&aţie searată care curinde nu!ai e foştii
!e!bri ai acestui artid' ine co!une conducerea şi sediul acestei organi&aţii nu
cunoaşte!' Această organi&aţie are şi un &iar ?Dru! şi sco#'
5 altă organi&aţie este ?7agar NarcosoR <a,tarsi H&ssege# (o!unitatea
ca!araderească a lutătorilor !aghiari)' Această co!unitate are sediul în oraşul
=nsbrucR şi este finanţată de către france&i' o!unitatea are ca sco*
! recrutarea şi regătirea de ele!ente din unct de $edere !ilitarF

24
! recrutarea şi regătirea sionilor şi di$ersioniştilor entru a fi tri!işi în ţările de
de!ocraţie oularăF
! recrutarea de ele!ente entru legiunea străină france&ă'
o!andantul acestei co!unităţi este generalul !aior ORo Andrs fost
co!andant al Di$i&ionului 4;1 infanterie din Gngaria Northistă'
o!unitatea !ai are un stat !a,or co!us din ur!ătorii ofiţeri horthişti* !aior
+$ri
france&icăitan obai
şi se ocuă cu locotenent :elsoc&i şi +ut care ţine legătura cu ofiţerii
instruirea sionilor'
Ele!entele arătate !ai sus locuiesc în lagărul Nting din oraşul =nsbrucR'
7'N'<'H ţine şedinţe de două ori e lună în Jeshaus%iger Nting'
:entru încororarea în legiunea străină france&ă foştii cetăţeni !aghiari
+$ra!er şi <arna se ocuă cu recrutarea şi roaganda în lagărele refugiaţilor
entru a intra în această legiune'
o!unitatea are ur!ătoarele centre unde îşi tri!it sionii sre instruire*
! oraşul riedrischshafen (centru de instruire în cartografie trecerea frontierei şi
!6nuirea ar!ei)F
! oraşul Hlagenfurt (centrul de instruire radiofonică)F
! oraşul @iloch (centrul de instruire în tactica de lută şi !etodele de organi&are
a celulelor)'
o!unitatea editea&ă şi o re$istă în oraşul =nsbrucR şi anu!e* ?A NadaR
Gt,on# (:e calea oştilor)'
8n ti!ul e$eni!entelor contrare$oluţionare din Gngaria 7'N'<'H' e l6ngă
+tatul 7a,or şi%a for!at un organ de conducere extraordinar şi un +tat 7a,or de
alar!ă entru a utea satisface în !ai bune condiţii !unca de roagandă
recrutare regătire şi tri!iterea de sioni şi di$ersionişti în Gngaria entru a a,uta
contrare$oluţionarii'
Din +tatul 7a,or de alar!ă a făcut arte şi un oarecare aRacs =st$an care s%a
ocuat în Austria cu tri!iterea de ar!a!ent şi di$ersionişti în Gngaria'
E!igranţii !aghiari au ur!ătoarele
1' ?ugetlenseg# organeorgan
(=ndeendenţa) de resă*
al e!igranţilor din Anglia
înfiinţat cu c6te$a decenii în ur!ăF
2' ?Ktohator# (5ri&ontul)F
3' ?e!&etr# (Juardul ci$il) P &iarul din străinătate al scriitorilor
!aghiari lutători entru libertate ce se editea&ă la 7ZnchenF
4' ?G, Nungaria# (G ngaria ouă) &i ar ca re a are la 7Z nchen şi se
intitulea&ă ?sătă!6nal indeendent al ungurilor liberi#'
/' ?A&e!ber# (5!ul) P ?sătă!6nal olitic şi so cial# ca re aare în
eQ%TorRF
>' ?aclia# (ăclia) care se intitulea&ă ?organ central al !işcării ungare
socialiste indeendente# editat la <ruxellesF

24.
 C' ?+&ocialista +&e!le# (9e$ista socialistă) aare la <ruxellesF
' ?Gt es cel# (Dru! şi sco ) organ al e! igranţilor nlaşişti (:artidul
rucea cu +ăgeţi)F
.' ?AhadoR Gt,an# (:e calea oştilor) organ al organi&aţiei 7'N'<'H'F
10' ?Hatolicus 7agaroR -asarna,a# (Du!inica ungurilor catolici) care
se editea&ă la la$elandF
11'
12' ?A!eriRai 7agar(urierul
?7agar Hurir# es&a$a#7aghiar)
(Jlasul ungurilor din A!erica)F
P ?îndru!ătorul !aghiarilor
refugiaţi# care se editea&ă la 7ZnchenF
13' ?+abad 7agaror +ag# (Gngaria liberă) P ?organ al !iş cării de
re&istenţă naţională#F
14' ?7agar Ho!unista# (o!unistul !aghiar) P ?organ al artidului
co!unist !aghiar#'
8n afară de eleRi <ela arătat !ai sus cunoaşte! că sunt fugiţi din ţara noastră
ur!ătorii*
! lrect 0eBsL  fost $icereşedinte al :artidului Ardelean şi deutat în
:arla!entul horhist' u este cunoscut că face arte din o!itetul ?9adio

! Euroa
MallaiKiberă#F
a' SeBsL srcinar din risturul +ecuiesc care în re&ent se află în
centrul e!igranţilor din <ruxellesF
! ergelM Mula* fost conducător al :artidului rucea cu +ăgeţi în Jer!ania
5ccidentalăF
! 0alnoNi 5eres 3a=os* fost general horhist srcinar din +f6ntul Jheorghe în
re&ent se găseşte în Anglia şi alţii'
:6nă în re&ent nu cunoaşte! concret*
! ce ele!ente din cadrul fostelor organi&aţii şi artide burghe&e naţionaliste şi
fasciste !aghiare din ţara noastră sunt fugite în străinătate în ce ţară anu!e şi
dacă fac arte din organi&aţiile e!igranţilor !aghiariF
! naţionaliştilor
în ce !ăsură !aghiari
se reocuă organi&aţia
din ţara e!igranţilor
noastră dacă !aghiari
au $reo secţie de acti$itatea
searată organ de
resă etc'
:entru a stabili cele arătate !ai sus recu! şi legăturile şi natura acestora
dintre ele!entele fugite şi naţionaliştii din ţara noastră ca ri!e !ăsuri roune!*
! a se da ordin regiunilor e ra&a cărora au acti$at organi&aţiile şi artidele
burghe&e%naţionaliste şi fasciste !aghiare entru a stabili ce ele!ente din
cadrul acestora sunt fugite în străinătate în ce ţară anu!e date biografice date
ri$ind acti$itatea olitică recu! şi date desre alte ele!ente care nu au fost
încadrate olitic şi sunt fugiteF
! să se stabilească rudele şi rietenii ră!aşi în ţară a ele!entelor fugite şi a le
încadra infor!ati$ entru a stabili legăturile şi natura acestor legăturiF

2/0
! rintr%o adresă să cere! Direcţiei =%a LDirecţia de =nfor!aţii Externe P ser$iciul
de siona, al +ecurităţii P n.n.M ca rin !i,loacele de care disune să stabilească
concret organi&aţiile e!igranţilor denu!irea lor unde au centrele cine face
arte din acestea organele de resă de care disun etc' 8n secial $o! cere să
accentue&e asura ele!entelor fugite din 9':'9' şi a acti$ităţii acestora
îndretată asura naţionaliştilor !aghiari din ţara noastră'
ot rin
rocura org&iare
unele anele!ai
Direcţiei =%a sau
i!ortante ale rin alte organe
e!igranţilor în dret
ca* ?Dru! solicită!
şi sco# a neal
P organ
:artidului rucea cu +ăgeţiF ?:e calea oştilor# P organ al 7'N'<'H' ?5ri&ontul# şi
altele'

Kocotenent !a,or
9otărescu Jheorghe
(ss' indesc')

• Arh' +9= fond ?d# dosar nr' /44/ f' 2/1%2/>'

EIE3I/R:I

Ar)i#e *documente inedite)

Arhi$a +er$iciului 9o!6n de =nfor!aţii fondul "# dosarele nr'* 1C220 $ol'
1%/F 22..0 $ol' 1%2F 4003 $ol' 1%22F 4C/4 $ol' 1%3F fondul ?x# dosarul nr'
1C4>/1 $ol'1F fondul "d# dosarele nr'* 21>F 2>>CF 420CF /44/F CC//F CCCF
CC.F C0/F C3.F .>.F .00.F .03>F .1.F .1.F .>04F ..CF 1004.F 1013>F
1013.F 1021CF 10223F 1022CF 1023F 102/>F 1034.F 104CCF 10/2>F 10C0.F 1044'

2/1
 +ocumente *edite)

'gresiunea comunismului !n ;omnia. 8ocumente din ar*ive secrete $%&&4

$%>%, ediţie întoc!ită de Jh' <u&atu şi 7ircea hiriţoiu $ol' = şi == <ucureşti
Editura :aideia
<iblioteca 1..'
Acade!iei 9o!6ne Arhi$a istorică 8ocumentar privind istoria
Partidului Comunist ;omn' #inteza caitolul -== :artidul o!unist 9o!6n în
luta entru construirea socialis!ului 1.4%1.>/ <ucureşti 1.2'
<KA5 N57A+ +' Ce ştia preşedintele ?ruman despre ;omnia. n
raport al serviciilor secrete americane $%&% <ucureşti undaţia Acade!ia
i$ică 1..C'
<9= AD9=AF =GEAG 9ADG ;ezisten3a armată din Bucovina
$%&&4$%- $ol' = <ucureşti =nstitutul aţional entru +tudiul otalitaris!ului
1..'
Ci"rele terorii F5otă de studiu din $& decembrie $%=:, a Consiliului #ecurită3ii
#tatului, în "+fera oliticii# nr' >4 noie!brie 1.. ' 1%44'
N=9=\5=G 7=9EA $%=* 'na PauAer la a doua J6udecatăH a partidului
în "Dosarele istoriei# nr'  (13) 1..C '/3%>1F
=de! Ecoul romnesc al politicii sovieto4c*ineze în "Dosarele istoriei# nr' >
(11) '>0%>4'
Cum s4a creat 'rmata Populară. Comuniştii romni au dat zeloşi !ncă un
e/emplu de supunere "a3ă de #talin şi niunea #ovietică în "Ade$ărul# s6!bătă
24 octo!brie 1.. ''
Congresul al III4lea al P7; -4 iunie $%=- <ucureşti Editura :olitică 1.>1'
8ocumente ale procesului reeducării din !nc*isorile Piteşti, G*erla <ucureşti
Editura -re!ea 1../'
8eclara3ia cu privire la pozi3ia Partidului 7uncitoresc ;omn !n problemele
mişcării comuniste şi muncitoreşti interna3ionale adoptată de Plenara lărgită a
C.C. al P.7.;., din aprilie $%=& <ucureşti Editura olitică 1.>4'
Eviden3a re3elei in"ormative a aparatului de #ecuritate docu!ent în "+fera
oliticii# nr' /2;1..C (=) ' 3%42F nr' /3;1..C (==) '3%40F nr' /4;1..C (===)
'34%3CF nr' // dece!brie 1..C (=-) ' 44%4>F nr' /> ianuarie 1.. (-) ' 33%
3C'
E/plozia $%=K Percep3ii romne, iugoslave şi sovietice asupra evenimentelor
din Polonia şi ngaria ediţie de orneliu 7' Kungu şi 7ihai 9etegan <ucureşti
Editura Gni$ers Encicloedic 1..>'
JNE59JN=G%DEI JNE59JNE 'rticole şi cuvntări <ucureşi Ediţia a ===%
a 1./3F

2/2
 =de! 'rticole şi cuvntări iunie 1.>1%dece!brie 1.>2 Editura olitică 1.>2'
JN=<G 5=+=59 7emoriu adresat 84lor 5. Bulganin şi 5iAita #erg*eevici
+ruşciov !n legătură cu evenimentele din ngaria, !n octombrie $%= în "-atra#
6rgu%7ureş nr' 22> 1..0 ' 1'
=9=7=A 7=NA= Pra*ova, "ront !n spatele "rontului. 8ocumente (=) :loieşti
1..>'
=-Aa DG=
"asciste lui ?itoH,A7EK=A
în Arhi$eleComuniştii
+ecurităţii romni
colecţie şicoordonată
lupta !mpotriva
de +il$iuJclicii
<'
7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura
e!ira <ucureşti 2004 ' 4//%4>1'
7oartea lui G*eorg*iu48e6 în "+fera :oliticii# an =- nr' / 1.. ' 2%33'
Prigoana. 8ocumente ale Procesului C. 5oica, C. Pillat, 5. #tein*ardt, 'l.
Paleologu, '. 'cterian, #. 'l. George, 'l. 8. ?eodoreanu <ucureşti Editura
-re!ea 1..>'
Principiul bumerangului. 8ocumente ale procesului 0ucre3iu Pătrăşcanu
<ucureşti Editura -re!ea 1..>'
;aport asupra activită3ii 8irec3iei Generale a #ecurită3ii #tatului pe anul $%$,
în "22%lus# nr' 1 12de
;aportul prezentat iulie
#. 1../'
Bug*ici !n "a3a Biroului Politic al C.C. al P.7.;. şi
stenograma discu3iei ce a urmat !n legătură cu atentatul asupra 0ega3iei ;omne
de la Berna din $& "ebruarie $% în "Ade$ărul# s6!bătă 2. august 1.. ' '
;aportul secret prezentat de 5. #. +ruşciov la Congresul << al PC# din
"ebruarie $%= (Arhi$a Dearta!entului de +tat +GA 4 iunie 1./>) în
"Ade$ărul# din 2/ iulie şi 1 august 1.. '11'
9DGKE+G%O5E9 E9<AF <GE DA=EKAF 7A9=E+G
<EA9=E Instaurarea totalitarismu lui comunist !n ;omnia <ucureşti Editura
a$allioti 1../'
;egiunea 'utonomă 7ag*iară, operă de inspira3ie leninist4stalinistă (otă cu
ri$ire la înfiinţarea
consilierii so$ietici :'unei regiunişi autono!e
Arhio$ !aghiare
:' u!oro$ în ransil$ania
la C sete!brie 1./1 şiîntoc!ită de
adresată lui
Jheorghiu%De,) în "otidianul# !arţi 13 octo!brie 1.. '1>'
;evolu3ia mag*iară consemnată de CI', în "Dosarele ultrasecrete# nr' C3%C4
11%1 sete!brie 1...'
;ezolu3ii şi +otărri ale C.C. al P7; $%&>4$%- <ucureşti Editura :79
1./1'
;ezolu3ii şi +otărri ale C.C. al P7; $ol' === 1./1%1./3 Editura entru lite%
ratură olitică <ucureşti 1./4'
;omnia. ;etragerea trupelor sovietice $%> coordonator rof' uni$' dr' =oan
+curtu <ucureşti Editura Didactică şi :edagogică 1..>'

2/3
 +G9G =5A Partidul Comunist ;omn şi legionarii F$%&=4$%) în
"7aga&in istoric# s'n' ianuarie 1..C ' 4%10F
=de! $%-K cine merge la Institutul "rancez să "ie arestat, iar Wa*aria #tancu
să "ie e/clus din partid în "7aga&in istoric# s'n' ianuarie 1.. ' 43%4/ ;
=de! 'prilie $%=: şedin3a activului de partid al 7inisterului '"acerilor
Interne. Ceauşescu JadversarulH cultului personalită3ii, în Dosarele istoriei# nr'
12 (>4) '4%12'
+er$iciul 9o!6n de =nfor!aţi i Cartea 'lbă a #ecurită3ii  23 august 1.41%30
sete!brie 1.4 $ol' = i!ri!at la 9o!cartexi! 1..C $ol' === august 1.4%iulie
1./ <ucureşti 1..4 şi $ol' === 1./%1.> <ucureşti 1..4'
#tenograma discu3iei tov. Vin3e cu 'na PauAer, !n ziua de $ iunie $%=  în
"+fera :oliticii# 1.. nr' /.;arilie ' 34%3>F nr' >0;!ai ' 4C%/1 nr' >1;iulie%
august ' 43%4/'
+G=G 7=9EA $%9K Eşecul de propor3ii al stalinismului economic din
;omnia în "otidianul# !arţi 1C noie!brie 1.. ' 1>F
=de! $%=K ?ito JcălăulH revizionist de odinioară vizitează ;omnia lui
G*eorg*iu48e6. Comuniştii de la Bucureşti regizează !mpăcarea cu Belgradul  în
"otidianul#
+G=G 7=9EAF!arţi 2C octo!brie
KE-T 1.. ' 1>' :AA=E (5+A==G)
95<E9F
KAG9EA=G 7'I şi #ecuritateaK date şi documente inedite F$%&>4$%=) în
"Dosarele istoriei# an = nr' / 1..> ' 3.%4>'
+E+G DG7=9G n călău !n "a3a conştiin3ei sale  în "7aga&in
istoric# s'n' iunie 1..C ' 2/%2C'
955 9=+=A 8ecembrie $%:K JÎnvă3ăturileH lui 'le/andru
8răg*ici, ministrul '"acerilor Interne, către J"iiiH săi din #ecuritate. J'gentura
constituie oc*ii şi urec*ile noastre# în "otidianul# !arţi 12 ianuarie 1... '
1>'
GD59 AK=A $%K Bătu3i la #ecuritate, doi ce"erişti se plng lui G*eor4
g*iu48e6 în "otidianul#
20;20>/ !arţi 2 iunie 1..nr''1/12F(20>0) !iercuri 2C !ai 1.. ' 12 şi nr'
Eade! $%=. @ problemă e/plozivă asupra #ecurită3ii în "otidianul# !arţi 
sete!brie 1.. ' 1>'
GD59 AK=AF 5+E+G +59= $%=K 8estăinuirile unui "ost nomen4
claturist care Ja ales libertatea#' 8omnia celor $- --- de privilegia3i ai ;omniei
comuniste în "otidianul# !arţi > octo!brie 1.. ' 1>'
GD59 AK=AF :E95-== A95D=A $%=K n document inedit despre
lupta acerbă pentru putere la vr"ul P7;. Vntul destalinizării de la 7oscova
strneşte "urtuna la Bucureşti în "otidianul# !arţi 10 noie!brie 1.. '1>'

2/4
 \9AG K=-=G n episod din războiul receK Comitetul 5a3io nal ;omn se
adresează preşedintelui ?ruman F= mai $%) în "Anuarul =nstitutului de =storie
lu,%aoca# WWW-= 1..C ' 2.C'
-KEA K=-=G 7emorialul stalinismului. ;omnia !ntre anii $%&%4$%=,
Editura +AEGKG7 ='5' <ucureşti 2003'
-5=G%A9G\5=G =5AA%9AKGA 0uptătorii din mun3iK ?oma
'rnădu3oiu. Grupul-re!ea
<ucureşti Editura de la 5ucşoara.
1..C' 8ocumente ale anc*etei, procesului, deten3iei

emorialistică
A5NE =5 ;ăstigniri !n ;omnia după Dalta <ucureşti Editura
Albatros 1../'
<EKDEAG 5K=-=G 7emorial anticomunist din !nc*isoare 5radea Editura
"Iurnalul literar# 1...'
<EEA KA-==A 'le/andru Brlădeanu despre G*eorg*iu48e6, Ceauşescu
şi Iliescu <ucureşti Editura E$eni!entul 9o!6nesc 1..C'
Eade! 7aurer şi lumea de ieri. 7ărturii despre stalinizarea ;omniei Arad
Editura =on +la$ici 1../'
<9GA +=K-=G Genera3ia irosită. 7emorii <ucureşti Editura Gni$ers şi
' Nogaş 1..2F
=de! @ biogra"ie !ntre două revolu3iiK 8e la capitalism la socialism şi retur 
Ediţie îngri,ită de Alexandru +inger <ucureşti e!ira 1..'
=GEAG 9ADG 7emorii $ol' = =ntrarea în tunel refaţă şi note de
5cta$ian 9osRe <ucureşti Editura 7eridiane 1..1'
5+7A EAJG Contribu3ia unor minorită3i Jna3ionaleH la bolşevizarea
;omniei Editura <ra$o%:ress 1..>F
=de! Cupola. #ecuritatea văzută din interior. Pagini de memorii  <ucureşti
Editura Jlobus 1..4'
=de! #ecuritatea, poli3ia politică, dosare, in"ormatori <ucureşti Editura
Jlobus 1..'
9A =GK=G În mun3i cu arma !n mnă. 8ialog cu Ion Gavrilă
ogoranu, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an
onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira
<ucureşti 2004 ' /1C%/34'
9=G5=G -A+=KE (a3a nevăzută a #ecurită3ii romne. #piona6 şi
contraspiona6 <ucureşti Editura +ocietăţii e!us 1..>'

2//
 Cum a venit la putere 5icolae Ceauşescu  text difu&at în cadrul rubricii "7e%
diatica de istorie# în &iua de 20 !artie 1../ la ostul de radio "9o!6nia
ultural# în "7aga&in istoric# s'n' iulie 1../ ' 3%C'
Cum vedea 5. #. +ruşciov ;omnia text tradus şi editat duă re$ista "-orosî
istorii# de lorentina Dolghin în "7aga&in istoric# s'n' 1..C iunie ' 2C%30F
februarie ' 2%31'
DI=KA+ 7=K5-A
EA =5A VulturiiÎntlniri Edituraraio$a
cu #talin
Carpa3ilor 1..0'
9A9 1..C'
G=59EA =5KAE 8ivizia stalinistă ?udor Vladimirescu !n umbra
steagului roşu <ucureşti Editura :an%Arcadia 1..2'
JA-9=K%5J59AG =5 Brazii se "rng dar nu se !ndoiesc. 8in
rezisten3a anticomunistă !n 7un3ii (ăgăraş, $ol' = i!işoara Editura
"7arineasa# 1..3'
J=G9E+G 5+A= ' Cinci ani şi două luni !n penitenciarul din
#ig*et re&entare Dinu ' Jiurescu în "7aga&in istoric# s'n' iulie 1..3 ' 40%
42'
JN=<G 5=+=59 C*emare la 6udecata istoriei. 'peluri la ra3iune !n anii
$%&=4$%, $ol' = înainte
5' Jhibu cu$6nt $%94$%:- $ol' ==7oisuc
de -iorica selecţie<ucureşti
îngri,irea ediţiei
EdituraşiAlbatros
note de 5cta$ian
1..2%
1..3'
NAK=:A :A " 'm "ăcut politica na3ională a neamului meuH, )urnal F$9
aprilie $%>4$: octombrie $%=-) refaţă şi note de -iorica 7oisuc text stabilit de
9adu :an Nalia în "7anuscritu!# 1..2 23 nr'1%4 ' 113%12C'
N9G=5- ' +' 7emorii. ltimul testament <ucureşti 1.C0'
=5A J9=J59E 5K=7: 'r*iva oralăK ;ezisten3a anticomunistă J7na
albă# în "7aga&in istoric# s'n' !artie 1..3 ' 2%30'
=5A=D =5 " Înc*isorile meleH  "ragmente din )urnalul unui "ost de3inut
politic în "ribuna# lu, 1... nr' 20 ' >C nr' 2> ' /F
ide!
@c*ii Înc*isoarea noastră cea
şi ureg*ile poporului. de toate zilele
Convorbiri <ucureşti
cu generalul Editura
5icolae Albatros
Pleşi3ă. 1..2'
Dialoguri
conse!nate de -iorel :atrichi în erioada arilie 1... P ianuarie 2001 =anus =nf'
+'9'K' <ucureşti 2001'
5K<5IA JN' =5E+G Good be, domnule Pacepa, <ucureşti =+=+ 9A=
1..2F
=de! (antomele lui Pacepa, <ucureşti Editura orrida 1..4F
=de! (a3a neagră a #ecurită3ii [ Ion 7i*ai Pacepa, <ucureşti orrida 1...'
IEKEA D5=AF E5NA9 7=NADAF 95=AG =5 7ărturii.
JConstruim "ără burg*ezie şi !mpotriva ei# în "o!is# onstanţa nr'3;1..2 '>'
7AJ=E+G EGJE 7oara dacilor. 'mintiri din !nc*isoarea de la Piteşti
Alba%=ulia :aris Editura ronda 1..4'

2/>
 7AEA JNE59JNE colonel (r) 0abirintul vie3ii prin Jsrmă g*impatăH.
FBiogra"ii  memorii  amintiri) <ucureşti Editura G7 1..'
7A9=E+G AKEWAD9G, Pagini din rezisten3a anticomunistă. Wona
5ucşoara4(ăgăraş, în "7e!oria' 9e$istă a g6ndirii arestate# nr' C 1..2 ' 4C%
/'
7A9=E+G JN' D' 8in iadurile !nc*isorilor comuniste re&entare de 7'
tefan în "7aga&in
octo!brie istoric# s'n'
' C0%C1F noie!brie 1..1 august '4%4.F sete!brie ' 4>%4CF
'4/%4>'
79OAA JE59JE Patru ani am "ostO Jbandit# <ucureşti Editura
"-asile 6rlo$a# 1..C'
7ărturia lui +ruşciov re&entare de ristian :oişteanu Dorin 7atei $ersiune
în li!ba ro!6nă lorentina Dolghin în "7aga&in istoric# s'n' iunie 1../ ' 23%
2/'
7E9=A 5+= ?ărmul G*eenei. 7ărturii din !nc*isoarea Piteşti
Jalaţi Editura ":orto ranco# 1..3'
EJ9E+G AJ PiteştiK aprilie $%&%4august $%$ în "7e!oria' 9e$ista
g6ndirii arestate# <ucureşti nr' > 1..2 ' 2%3>'
=GKE+G%7=O=K :AGK @ istorie trăită <ucureşti Editura Encicloedică
1..C'
5A9O =5A 7emorii din !nc*isorile comuniste în "-atra# 6rgu%7ureş
nr' 2>/ 1..3 ' 13%1.'
:AE:A =5 7=NA= 7oştenirea 1remlinului <ucureşti Editura -enus
1..3F
=de! 8eAremlinizarea spiona6ului romn în "Oiua# 1..C nr' >3 luni 21
arilie nr' .11 ,oi 1. iunie'
:AEA 7A9= Jeneral de di$i&ie (r , 'rmata. #ecuritatea. Popula3ia.
;evolu3ie sau lovitură de stat Gn inter$iu cu fostul şef al Direcţiei de =nfor!aţii a
Ar!atei reali&at de Jra&iela <6rla Nolding 9eorter 1...'
:KE+A9GDG7=9G
:5:E+G =5A 0an3uri şi teroare.
'm "ost Însemnări
şi cioplitor i!işoara
de *imere. +ignate
n "ost 1..3'
lider comunist
se destăinuie <ucureşti Exres 1..3F
=de! 7emorii trans"igurate. Ele"an3ii de por3elan. #cene şi personagii !n
umbra Cortinei de (ier <ucureşti Editura 7atch 1..>'
Povestea Elisabetei ;izea din 5ucşoara culese şi editate de =rina icolau şi
heodor iţu cu o refaţă de Jabriel Kiiceanu <ucureşti Nu!anitas 1..3'
9A\=G A5 Cumplita odisee a grupului 0ucre3iu Pătrăşcanu. 'devăruri
dureroase <ucureşti Editura Jestiunea 1..> $ol' 1%2'
9A\=G JN' col' (r) dr' " Cutia PandoreiH. 'r*ivele #ecurită3ii. #urprize şi
capcane Editura :aco 1..C'

2/C
 9DG= J9=J59E n a6utor nepre3uit cum se cuvine  în "7aga&in
istoric# s'n' noie!brie 1.. ' 43'
9DGKE+G <AG Preambul la J8osarul Piteşti# în "7e!oria' 9e$ista
g6ndirii arestate# nr' 1;1..0 ' 1%2C nr' 2;1..1 ' 1>%24'
9DGKE+G 7=NA=, ?ragedia lui 0ucre3iu Pătrăşcanu. Convorbiri cu omul
politic Corneliu Coposu <ucureşti Editura 9a!ida 1..2'

bia95A +E9J=G
în "7aga&in ' reot
istoric# rofesor
s'n' !artie 1..>În'!nc*isorile
1>%1' comuniste pentru Basara4
9G+G -A+=KE n coşmar "ără s"rşit <ucureşti Editura -itru$iu 1..C'
+EG :AGK 8in amintirile şe"ului de cabinet al lui G*eorg*iu48e6 în
"7aga&in istoric# s'n' nr' 12;1..C ' 13%14F
=de! G*eorg*e G*eorg*iu48e6  Iosip Broz ?itoK (a3a ascunsă a unei rela3ii
în "7aga&in istoric# s'n' iunie 1.. ' 3C%3.'
=de! $9 ani !n anticamera lui 8e6, undaţia ulturală 9o!6nă <ucureşti
2000'
+AA N59=A )ilava  în "7e!oria' 9e$ista g6ndirii arestate# nr' 2
1..1 '/0%/4'
+AE
+E+G AG9EK 8rumulColonia
<GG9 $ol' 2 Editura
crucii Culme, Kitera
$%>4$%=- <ucureşti
 ediţia a ==%a1..3'
în "-atra#
6rgu%7ureş nr' 234 1..0 '> 11 1>'
AD9G -A+=KE, : septembrie $%=&. 7artor la !ntrevederea G*eorg*e
G*eorg*iu48e6  Iosip Broz ?ito în "7aga&in istoric# s'n' nr' /;1.. ' /0%/1'
+G=G 7=9EA G*eorg*e G*eorg*iu48e6 şi JtriumviratulH #talin4
+ruşciov4?ito în "Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C '/%>0'
=7A9G 7=NA= 'mintiri de la G*erla i!işoara Editura de -est 1..3'
5DEA AKEWAD9G 7oartea lui George Brătianu în "7e!oria' 9e$ista
g6ndirii arestate# nr' 2 1..1 ' 121%12>'
57AO=G JE59JE )urnalul unui "igurant $%9%4$%=& traducerea de
7arianaGni$ers
Editura şi Jabriel 7ardare refaţă şi ostfaţă de Jabriel 7ardare <ucureşti
1../'
\E:59DE= -A+=KE 'mintiri din Gulag refaţă de -ictor răciun <ucureşi
1..2F
=de! 'ni de gulag în "7aga&in istoric# s'n' iunie 1..C ' 1%22'
-AKE9T =5KAE 'nc*ete şiOanc*ete în "7e!oria' 9e$ista g6ndirii
arestate# nr' /;1..2 ' 4.%/3'
-GKG9 +7A9ADA Istorie trăită. Istorie povestită. 8eportarea !n Bără4
gan, $%$4$%= i!işoara Editura A!arcand 1..C'
O=K<E9 NE9<E9 (<EKG) 'ctor !n procesul Pătrăşcanu :ri!a $ersiune a
!e!oriilor lui <elu Oilber Ediţie îngri,ită de J'<rătescu Nu!anitas 1..C'

2/
 OGJ9A-G EOA9 #ecuritatea m4a programat Jturnător # în "7e!oria'
9e$ista g6ndirii arestate# nr' 10 ' />%>>'
@G97<9AD 9=NA9D Cu 8umnezeu !n subterană  <ucureşti Editura
"asa coalelor# 1..3'

+icţionare, enciclo'edii, cronologii

<AGD IAE+ Encclopedie du renseignement et des services secrets, :aris
Ed' Ka$au&elle 1..'
9=A JNE59JNE Piramida puterii. @ameni politici şi de stat din
;omnia F9 august $%&& L  decembrie $%>%, <ucureşti Editura :ro Nistoria
2001'
DEJE9AG KAGD=G Cadre de partid. 7ecanisme de rela3ie, pregătire şi
promovare. Bibliogra"ie selectivă $%&>4$%>9 în "Arhi$ele totalitaris!u lui# an =
nr' 1 1..3 ' 1.0%1.4'
Istoria ;omniei !n date, elaborată de Dinu ' Jiurescu (coordonare) Noria
7atei icolae ' icolescu 7arcel D' :oa Jheorghe 9ădulescu Alexandru
+tănciulescu)
EDEKEAEditura
7A9=Encicloedică <ucureşti
Istoria ;omniei 2003'
!n date $%&-4$%% <ucureşti Editura
iculescu 1..C'
:A99=+N N57A+ ?*e Cold ar Encclopedia  eQ TorR Nenr Nold
and co' 1..>'
:EK= 7=NA= n veac de spiona6, contraspiona6 şi poli3ie politică. 8ic3ionar
al"abetic Editura Elion <ucureşti 2003'
=de! @pisul emigra3iei politice. 8estine !n $ de "işe alcătuite pe baza
dosarelor din ar*ivele #ecurită3ii,Editura o!ania <ucureşti 2002'
;ela3ii interna3ionale postbelice $%&4$%=& $ol' 1 <ucureşti Editura :olitică
1.3'
+G=Gneretuşată
biogra"ie 7=9EAFîn N=9=\E+G 7=9EA
"Dosarele istoriei# 'na1..C
nr'  (13) PauAerK
' 4%'repere pentru o

-ucrări de sinteă
AD9E@ N9=+5:NE9 CIA şi Casa Albă. #erviciul secret şi preşedin3ia
americană de la George as*ington la George Bus*  Editura AKK <ucureşti
1. '1/>%1/C'
A5E :=E99EF :AGJE DA=EK , ;e3eaua Caraman. Cei treisprezece
romni care au zguduit 5'?@ <ucureşti a!ania 1...'

2/.
 <AG DG7=9G Piteşti refaţă de Jheorghe alciu <ucureşti Editura
Atlantida 1..1'
<E9+E= +E9JEF 7=KOA :=E99E Istoria Europei $ol' / =aşi =nstitutul
Euroean 1..'
<5KDG9%K\E+G JNE59JNE Genocidul comunist !n ;omnia  $ol' =
8imensiunile genocidului <ucureşti Editura Albatros 1..2'
<5JDA
miei ;omniei-A+=KEF
<ucureşti:G=A =K=EFde
Acade!ia -A+=KE 9ADG 9=OE+G
studii econo!ice 1..1' Istoria econo4
9IA =5 Canalul mor3ii <ucureşti artea 9o!6nească 1..3'
E+E9EAG 9GWAD9A Panopticum. ?ortura politică !n secolul << L
studiu de mentalitate, =nstitutul Euroean =aşi 2001'
Complotul contrarevolu3ionar al lui Imre 5ag şi al complicilor săi traducere
duă srcinalul în li!ba !aghiară editat de <iroul de =nfor!aţii al onsiliului de
7iniştri al 9':'G' <udaesta 1./ <ucureşti 1./.'
5GE+ 95<E9 7area teroare. @ reevaluare <ucureşti Nu!anitas
1..'
5+A==G K59= 8e la războiul "ierbinte la războiul rece
<ucureşti Editura+:NAEF
5G95=+ orint 1..' @E9N =5KA+F :A IEA%K5G=+F
:AOH5@+H= AD9EOTF <A5+EH HA95KF 7A9J5K= IEA%
K5G=+ Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune  cu
colaborarea lui 9ni Hauffer :ierre 9egaulat :ascal ontaine T$es +anta!aria şi
+l$ain <oulanue <ucureşti Editura Nu!anitas şi undaţia Acade!ia i$ică
1..'
95O=E9 <9=AF NGT NA+F 7EJE+ 5+A=F +A<K=E9
EDGA9D (eni/ul roşu, <ucureşti Editura Agui 1..>'
DEKEA DE=+ Ceauşescu şi #ecuritatea. Constrngere şi disiden3ă !n
;omnia anilor $%=4$%>% <ucureşti Nu!anitas 1..F
=de! ;omnia sub regimul comunist <ucureşti undaţia Acade!ia i$ică
1..C'
=de! ?eroarea comunistă !n ;omnia. G*eorg*iu48e6 şi statul poli3ienesc,
$%&>4$%=, =aşi 2001'
DEKEA DE=+F :EA95 7AG9=E ;omania observed, #tudies in
Contemporar ;omanian +istor  <ucharest Enccloaedia :ublishing Nouse
1..'
DE@E9:E AKA= #pionul' 'tropologisecretului de stat contemporan,
<ucureşti e!ira 1..'
D=A5E+G 5-=D=G gral' lt' ing' Interceptarea !ntre in"ormare şi
dezin"ormare <ucureşti Editura Jlobus 1..4'

2>0
 8irec3ia in"orma3ii militare !ntre "ic3iune şi adevăr (coordonator colonel =on
Dohotaru) <ucureşti 1..4'
DG:KA N9=+=AF J=9E -=E Via3a !n roşu. Varşovia, Praga,
Budapesta, Bucureşti, $%&&4$%=>' :ionierii 2 $ol' <ucureşti Editura e!ira
1..C'
AK=J5 95JE9F HAGE9 9j7= #erviciul #ecret C*inez  <ucureşti
Editura e!ira 1..3'
5A=E AD9E Istoria războiului rece $ol' 1%2 8e la ;evolu3ia din
@ctombrie la războiul din Coreea $%$:4$%- $ol' 3%4 8e la războiul din Coreea
la criza alian3elor $%-4$%=: <ucureşti Editura 7ilitară 1..2 1..4'
9GO -=59 Istoria stalinismului !n ;omnia <ucureşti Nu!anitas
1..0'
JE59JE+G AD9=AA 0a !nceput a "ost s"rşitulK dictatura roşie la
Bucureşti ediţie îngri,ită de 7icaela Jhiţescu refaţă de 7onica Ko$inescu
<ucureşti Nu!anitas 1..2'
JE59JE+G =G ;omnia !ntre Dalta şi 7alta <ucureşti 1..3'
ide! ;omnia şi istoria Europei secolului <<, $%&4$%%-, Editura Nerion
WW= 1..2'
JE59JE+G -KAD Istoria romnilor de la srcini pnă !n zilele noastre 
<ucureşti Nu!anitas 1..3'
N5<+<A@ E9= #ecolul e/tremelor, <ucureşti Editura Kider 1...'
NG=J5 +A7GEK Ciocnirea civiliza3iilor şi re"acerea ordinii
mondiale Editura Antet 1..'
=5E+G JN=\ Comunismul !n ;omnia <ucureşti Editura Kitera 1..4'
=5=\5=G =E95E ;ezisten3a anticomunistă din 7un3ii ;omniei $%&=4
$%> <ucureşti Editura J6ndirea 9o!6nească 1..3'
IEKA D5=A 8rumul 8amascului. #povedania unui "ost tor3ionar, Ediţia a
==%a Nu!anitas <ucureşti 2002'
=de! 0e/iconul negru. nelte ale represiunii comuniste, Nu!anitas <ucureşti
2001'
HE++KE9 95AKD (.B.I' <ucureşti Editura All 1..'
H=JN A7T Beria. @ mitologie a crimei, Editura Elit <ucureşti 1...'
H5N +E:NE #"rşitul inocen3ei. Intelectuali din @ccident şi tenta3ia
stalinistă. 9- de ani de război secret <ucureşti Editura Albatros 1..C'
H5ENKE9 5' I5N #?'#I. (a3a ascunsă a poli3iei secrete est4germane,
<ucureşti Editura 5!ega 2001 2 $ol'
KE <9E5 IEA%7A9=E Europa Centrală şi @rientală !ntre $%$: şi $%%-
cu o refaţă de eagu D,u$ara Editura a$allioti 1..>'
K5G+ I5NF AA95+ 7A9H ;ăzboiul secret !mpotriva evreilor
Editura Elit 1..F

2>1
 ide! (iliera şobolanilor Editura Elit 1..1'
K5N @=K9=ED Împăr3irea lumii. Istoria războiului rece $%&$4$%
<ucureşti Editura +aeculu! 1..C'
7A9HNA7 9EG<E N' ;omnia sub 6ugul sovietic undaţia Acade!ia
i$ică 1..>'
7ED-EDE- 95T 8espre #talin şi stalinism, Editura Nu!anitas <ucureşti
1..1'
7=9G 7A9=G+ 8osar 'na PauAer <ucureşti Editura Jutenberg asa
ărţii 1..1'
7agistrala albastră, "Iurnalul naţional# Ediţie de colecţie 2> sete!brie 200/'
=N=A AKEWAD9G Pacepa contra Pacepa F@ istorie a serviciilor
secrete de spiona6 romneşti comuniste, alcătuită pe baza unor căr3i
memorialistice, monogra"ii şi documente autentice) Editura ess Exres 1..>'
5A AKEWAD9GF :5:A -A+=KE ;omnia o "ereastră !n Cortina de
(ier ocşani Editura -ranto 1..C'
:AE:A =5 7=NA= Cartea neagră a securită3ii, $ol' = , ;olul Poli3iei
politice şi al spiona6ului !n ;omnia comunistă <ucureşti Editura 5!ega 1...'
:EK=
Editura 7=NA= 8IE
E$eni!entul 1..C' Culisele spiona6ului romnesc <ucureşti
$%4$%>-.
ro!6nesc
:EE+A :' 0a ;oumanie. 8e la dmocratie au totalitarisme F$%9>4$%&>)
:aris 1.1'
9AEKAJN I5N 'gen3ia' 'scensiunea şi declinul CI' <ucureşti Editura
All 1..'
9A\=G AKEWAD9G Biserica "urată. 7artiriu !n ;omnia comunistă lu,%
aoca Editura Argus 1..0'
9A\=G =5 ;omnia de astăzi <ucureşti Editura ondor 1..0'
;evolu3ia mag*iară din $%= editată de A!basada 9eublicii Gngare la
<ucureşti 1..>'

95+N=KD I5+E:N <ucureşti

;omnia contemporană Editura
Întoarcerea :olitică 1.'
la diversitate. Istoria politică a Europei
Centrale şi de Est după 'l 8oilea ;ăzboi 7ondial  Ediţia a doua traducere de
7ircea olu!beanu Editura Antet 1..C'
+A9= 5KEJ (gen') D-59E+HT KE- (col') ;ăzboi contra speciei
umane. 'gresiunea niunii #ovietice !mpotriva lumii $%$%4$%>%  <ucureşti
Editura Antet 1..C'
+EKEIA AA ;eeducare şi prigoană +ibiu Editura anrib 1..3'
+5KA5KG =5 7area "arsă a secolului. (ascismul bolşevic. @ discu3ie
despre stnga şi dreapta politică <ucureşti Editura All 1..>'
+=75 =G 8in culisele serviciilor secrete romneşti. Pacepa, uo vadis
<ucureşti Editura 5dern 1..2'

2>2
 A+E +EK=A 'natomia misti"icării $%&&4$%>% <ucureşti Editura
Nu!anitas 1..CF
ide! Elite şi societate. Guvernarea G*eorg*iu48e6 $%&>4$%=  <ucureşti
Nu!anitas 1..'
NTE99T @AK95 1GB !n (ran3a <ucureşti Nu!anitas 1..2'
=+7EAG -KAD=7=9 'r*eologia terorii Editura E!inescu 1..2F
ide!Astra
<raşo$ Condamna3i la "ericire. E/perimentul comunist !n ;omnia  +ibiu
et Exo 1..1F
ide! ;e!nvierea politicului. Europa ;ăsăriteană de la #talin la +avel  Editura
ollegiu! :oliro! 1..>'
5D595- O-EA Con"runtarea cu e/trema. Victime şi tor3ionari !n
secolul <<, Nu!anitas <ucureşti 1..>'
-ADE<95GHE KG=E +' Perilous @perations. #pecial @perations as
an instrument o" . #. (oreign Polic 5xford Gni$ersit :ress 1..3'
-5KH7A E9E+ #piona6 Debrecen Editura 9A5 1..'
-E95A +E9J=G 7ilitar @ccupation and 8iplomac #oviet ?roop in
;omania $%&&4$%> Dusha! Kondon 1..2'
OAK5JAdin+E-E
!narmărilor I' 'intaKrece
timpul ;ăzboiului 'merica.
:loieşti8uelul
Editurasovieto4american
Elit 1..>' şi cursa
OG<5H -AD=+KA-F :KE+NAH5- 5+A= , Inside t*e 1remlins
Cold ar. (rom #talin to 1*rusc*ov  a!bridge%Kondon Nar$ard Gni$ersit
:ress 1..>'

(tudii şi articole "n 'eriodice

A=5AE= 5+A= ; 759A9G 9G+==A Biserica @rdodo/ă

;omnă !n luptă cu Jdiavolul roşuH, în "Altarul banatului# nr'1%3 '.%..'
A=5AE= 5+A=F 955 9=+=A 'r*ipelagul ororii în
"7aga&in istoric# s'n' (=) !artie 1..3 ' 22%2CF (==) arilie ' 10%13F (===) !ai
' 3>%40F
=de! Contra Jarmatei negre a călugărilor şi călugări3elor # în "7aga&in
istoric# 1..> ianuarie ' 3%/F februarie ' 1C%21F
=de! " 8es"iin3a3i mnăstirile#  un ordin care nu a mai sosit  în "7aga&in
istoric# s'n' august 1.. ' 2.%32F
=de! 8rama disloca3ilor în "7aga&in istoric# s'n' 1..4 (=) !ai ' /1%/CF
(==) iunie ' 24%31F
=de! 7odelul reeducării prin autoanaliză. 'iud şi G*erla 1.>0%1.>4 în
"Arhi$ele otalitaris!ului# an == nr' 1%2 1..4 ' >0%C3F

2>3
 =de! ;eziten3a anticomunistă !n penitenciarele din ;omnia, $%&4$%=& în
"Arhi$ele otalitaris!ului# an == nr' 3;1..4 ' 1C%30'
AK<G 7=NA= 7otivele desc*iderii dosarelor #ecurită3ii, în Arhi$ele
+ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru
+tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 33%//'
AKEWAD9E+G =5 @bsesia protec3ionismului în "Dosarele istoriei# nr'
3 () ' 3/%3.F
=de! #ocietă3ile mi/te sovieto4romne F#ovrom) în "Dosarele istoriei# nr' 3
1..> ' 3.%41'
AKEWE -KAD=7=9 '"acerea C*arles +ernuK @ JCutie a Pandorei# pentru
(ran3a postbelică în "Dosare ultrasecrete# suli!ent al &iarului "Oiua# an = nr'
1/ s6!bătă 1 august 1.. ' 1F
=de!, 'natomia unei crime politiceK asasinarea lui G*eorg*e G*eorg*iu48e6 în
"Dosare ultrasecrete# suli!ent al &iarului "Oiua# an 1 nr' 1C s6!bătă 1/
august 1.. ' 1'
Alianţa i$ică Dearta!entul de =storie 5rală 7emoria ca "ormă de 6usti3ie
co!unicări re&entate la +e!inarul de la +ighetul 7ar!aţiei (10%12 iunie 1..4)
<ucureşti
A=+E+GEditura "ăt%ru!os#
9=+=AF 1..4'
9E=NA9 59EK=A Pro"ilul colaboratorului
re"lectat !n documentele #ecurită3ii, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de
+il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii
Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 11%32'
'nul $%&> L institu3ionalizarea comunismului, "Analele +ighet# > o!unicări
re&entate la si!o&ionul de la +ighetul 7ar!aţiei (1.%21 iunie 1..) Editor
9o!ulus 9usan <ucureşti undaţia Acade!ia i$ică 1..'
A97AA <9DGAF O=77E97A NA95KD 8upă && de ani de la
e/ecutarea 3ăranilor anticomunişti din Banat în "Exres# an == nr' 4/ (1.>) /%.
noie!brie 1..3'
<AG K59=A
organizare F$%$4$%=,8irec3ia I4a In"orma3ii
în ?otalitarism E/terne
şi rezisten3ă, F8.I.'..
teroare 'tribu3ii!n şi
ş represiune
;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '41%/0'
=de! Pro"ilul anga6atului #ecurită3ii !n anii U-, în ?otalitarism şi rezisten3ă,
teroare şi represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti
2001 '1%.1'
=de! 'nc*etele #ecurită3ii L strategie şi tactică !n Jdemascarea duşmanilor
poporuluiH, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an
onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira
<ucureşti 2004 ' />%.3'
=de! ;adiogra"ia unei misti"icăriK Procesul sabotorilor de la Canal, în
Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional

2>4
entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 11>%
141'
<KEAG -AKE= 'gen3ii 51V8 şi consilierii sovietici din 7'I şi
#ecuritate în "Dosarele istoriei# an = nr' 3 1..> ' 44%4C'
<EEA KA-==A " ?itoiştiiH din Banat  în "Dosarele istoriei# nr' 3 (1.)
1.. ' 4>%/1'
<EEAistoric#
"7aga&in KA-==AF +EG
dece!brie 1..C :AGK
'13%14'#talin decideK construi3i canalul, în
<59DEK= E7=K 0ista celor - de urmări3i din ar*iva celebrei unită3i anti4
1GB -$$- în "otidianul# luni C sete!brie 1.. ' 10'
<=N59EAG =5 Cine a condus #ecuritatea pnă !n $%=  în "ribuna#
lu, nr' 3/ 1..0 ' .'
<5=+ :=E99E DG 7itul discontinuită3ii în "Dosarele istoriei# nr' 2 1..> '
C%1/F
ide! ltimele zile ale lui G*eorg*iu48e6 în "Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C
' 4C%/0'
<5OJA 5-=D=G C*ina şi JduelulH romno4sovietic la !nceputul anilor U=-
în =de!
"Dosarele istoriei#
Imposibila nr' > (11)
asumare ' 42%/0Fîn "Dosarele istoriei# nr'  (13) 1..C '
a evreită3ii
21%2F
=de! 0ideri comunişti romni !n ar*ivele diplomatice "ranceze în "7aga&in
istoric# s'n' noie!brie 1.. ' 2%32'
<9=AG 7A9=A J' G*eorg*e I. Brătianu  Enigma mor3ii sale  în
ro!6neşte de Antonia onstantinescu cu un studiu de erban :aacostea şi alte
texte între gitoare şi cu o Addenda =on ' <rătianu undaţia Acade!ia i$ică
<ucureşti 1..C'
<9= AD9=A ;ezisten3a anticomunistă din Bucovina. 0upta de la Btca
Corbului, $> ianuarie $%. Încercarea de reconstituire  în "Arhi$ele
otalitaris!ului# an = nr' 1;1..3
<GNE 5+A= '.%.'
;eac3ii americane la Zindependen3aH comuniştilor
romni, $%=&, , în ?Arhi$ele otalitaris!ului# anul -=== nr' 2>%2 1%2;2000
'12%13C'
<GG9 7A9= 8ecapitarea elitei romneşti în "otidianul# seria Arhi$a
<ucureşti an == nr' 230 1..2 ' 4%/'
<GOAG JNE59JNE 7arele război al marilor spioni, în "Dosarele istoriei#
nr'. (3C) 1... ' /3%//'
:GA AD9E= #ovietizarea istoriogra"iei romneşti, $%&&4$%=- în
"Ku!ea !aga&in# nr' 2;1.. ' /2%//'

2>/
 G DA ;omnia şi sc*isma sovieto4c*ineză. Con"erin3a de la
7oscova, $%=-, == în ?Arhi$ele otalitaris!ului# anul -=== nr' 2>%2 1%2;2000
'201%21'
NE9A7=D5JKG 5+A= ;egimul de muncă la Canalul 8unăre4
7area 5eagră $% în "Arhi$ele otalitaris!ului# nr'4;1../ ' ..%10'
N=9=\5=G 7=9EA 7ărirea şi decăderea lui 'le/andru 8răg*ici în
"Dosarele istoriei# an = unui
=de! " ;adiogra"iaH nr' /stalinist
1..> ' în
3.%4>F
"Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C ' 4%
10F
=de! ;omnia lui G*eorg*iu48e6 combate Jpericolul titoist# în "Dosarele
istoriei# nr' 3 (1.) 1..> ' 42%4/F
=de! ;omnia !n umbra 1remlinu lui în "Dosarele istoriei# nr' 3 1..> ' /.%
>3'
=de! 0ic*ida3i Canalul, liniştit "ără 3ipete, în "7aga&in istoric# iulie 1... '
2C%2'
=595=AG AD9=A 'tuurile lui G*eorg*iu48e6 în "Dosarele istoriei# nr'
3 () ' 22%2'

în 5+A==G K59=
"Dosarele istoriei# an = nr' 3 8e ce s4au
1..> retras trupele sovietice din ;omniaV
' /3%/CF
=de! 8e la CE1' la #ecuritatea Poporului în "Dosarele istoriei# nr / 1..>
' 2%4F
=de! 8e la stalinismul obedient la comunismul na3ional în "Dosarele istoriei#
nr' 3 () 1..C ' 1%21F
=de! 8estalinizare autentică sau luptă pentru putereV în "Dosarele istoriei#
nr' 2 1..> ' 1>%1.F
=de! Primul război !ntre două state socialiste în "Dosarele istoriei# nr' 1
1..> ' 22%2CF
=de! ;ăzboiul care nu a mai avut loc în "Dosarele istoriei# nr' 3 (1.) 1.. '
32%34F
=de! ;omnia după moartea lui #talin în "Ade$ărul# ,oi / !artie 1.. ' .F
=de! n război alt"el dect celelalte în "Dosarele istoriei# nr' 1 (1>) 1..C '
4%>'
5+A==G KAG9E\=G 7iron Constantinescu şi Iosi" C*işinevsc*i
!mpotriva lui G*eorg*iu48e6 în "Dosarele istoriei# nr' 1 1..> ' 44%4CF
=de! ;e3eaua Caraman a ac3ionat !n interesul lui Ceauşescu sau al 1GBV în
"otidianul# luni . noie!brie 1.. ' 12'
5+7=EAG KA9A ?rupele de securitate !n $%=>. @rganizarea,
structura şi zone de responsabilitate, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi
represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 ' .2%
100'

2>>
 9A =GK=G #alarizarea cadrelor #ecurită3ii, în ?otalitarism şi
rezisten3ă, teroare ş represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# =
<ucureşti 2001 'C1%0'
9=+E+G ' Ianuarie $%$K #talin decide !narmarea ;omniei în
"7aga&in istoric# s'n' octo!brie 1../ ' 1/%23'
=de! 8ecembrie $%=9. Biroul Politic se interesează de situa3ia din ;## în
"7aga&in istoric#
=de! $%=. @ s'n'
sc*i3ănr'C;1..C ' 21%24'
de complot !n ;omnia  în "7aga&in istoric# s'n'
sete!brie 1..> '1.%23'
=de! #talin moare şi o"i3erii romni nu plng U în "7aga&in istoric# s'n'
!artie 1.. ' 4>%4'
DA-=D JN' Patru ani deten3ie dintr4o eroare de literă în "7aga&in istoric#
s'n' arilie 1..2 ' 30%31'
DEKEA DE=+ Considera3ii privind lupta dusă de G*eorg*e
G*eorg*iu48e6 pentru ob3inerea suprema3iei !n cadrul partidului F$%&4$%&>) în
"9e$ista istorică# to! - nr' .%10 1..4 ' .0C%.2>'
ide! #ecuritatea şi statul poli3ienesc !n ;omnia F$%&>4$%=& ) în "Dosarele
istoriei#
D5<9E an =K59=A
nr' / 1..>Imre
' 23%33'
5agK de la 'mbsada iugoslavă din Budapesta la
#nagov în "Dosarele istoriei# nr' 1 1..> ' 3>%40'
D9J5E+G D9AJ5 Caruselul crimelor şi liderii comunişti romni  în
"Dosarele istoriei# nr' 2 1..> ' 20%34'
DG= A7EK=A Criterii de recrutare a cadrelor. Cnd Jura de clasăH
3ine loc inteligen3ei, în "Nistoria# an = nr' 2 dece!brie 2001 ' 1C%21'
EANE JE59JE; :EG AD9=A =5KAE Biserica @rtodo/ă
;omnă şi #ecuritatea. 5ote de lectură, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi
represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '1%
10%13>'
AKK+
istoric# s'n'D5AKD 9' 'Pregătirea
1../ arilie ' 4%/3'trupelor sovietice în "7aga&in
3>%3. !airetragerii
J9=J59E 75=AF =5EK 5AA Colonia de muncă "or3ată Capul 7idiaK
punct treminus al Canalului su"erun3ei, în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată
de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii
Editura e!ira <ucureşti 2004 ' .4%11/'
N9=\G KG7==\A ;ădăcini occidentale pentru reeducarea comunistă R, în
Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional
entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 13%
1.3'
=E9GA -=9J=K (enomenul concentra3ional !n ;omnia în
"ransil$ania# +ibiu nr' 1%2;1..3 '.>%10/'
2>C
 =K=A AK=A (a3etele Ja6utorului "ră3esH F$%&&4$%=, în Arhi$ele
+ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul aţional entru
+tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004 ' 311%32>'
=5E+G JN' O' ?rans"ormări !n strustura de stat a ;omniei !n anii $%&>4
$% în "+tudii şi articole de istorie# <ucureşti 1. nr' /C%/ ' /.%>'
=5E+G 7=NA= E' 8e la *egemonia sovietică la JumbrelaH americană în
"Dosarele istoriei#
=de! Punctul de nr' 3 () al
cotitură 1..C ' 3'
epocii postbelice în "Dosarele istoriei# nr' 1 1..>
' 4%'
=de! ;ăzboiul ;ece  o criză prelungită în "Dosarele istoriei# nr' 1 (>) 1..C
' %13'
=de! ;etragerea 'rmatei ;oşii a !nceput !n ;omnia în "Dosarele istoriei# an
= nr' 3 1..> ' 4%/2'
Instaurarea comunismului  !ntre rezisten3ă şi represiune co!unicări
re&entate la +i!o&ionul de la +ighetul 7ar!aţiei (.%11 iunie 1../) <ucureşti
undaţia Acade!ia i$ică 1../'
KEN=\A -A+=KE 8e3inu3i politici !n !nc*isorile Clu6ului din perioada

KE-T în
stalinistă "ribuna#
95<E9 lu,ispăşitor
\apul nr' 4;1..2 ' ' comunist în "Dosarele istoriei# 1
al eşecului
(>) 1..C ' 3C%3.'
7AJN=A9 K59=; 9=G AD= P AKEWAD9G 0egalitatea
#ecurită3ii, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia
comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '101%10C'
7ADANE <5JDA 7=NA= 0a Canal a e/istat o brigadă de muncă
numai pentru preo3i în "ronica# =aşi nr' 24 1..1 ' /'
7JG9EAG -=9J=K Craman a spart secrete teribile ale timpului său
(inter$iu luat de Eugen :rună) în "Ku!ea !aga&in# nr' /(C3) ' />%/C'
7GEAG 7=9GA #tatele nite au sponsorizat atrocită3ile din 'merica
0atină în 1..
noie!brie "Dosare
' 4'ultrasecrete# suli!ent al &iarului "Oiua# s6!bătă 2
Eade! 7oarte din Jcauze naturaleH. @ Jnecesitate istoricăHK eliminarea lui
7a/im GorAi, în "Dosare ultrasecrete# s6!bătă 1/ !ai 1... '4'
Eade! 7ari "rămntări !n serviciile secrete israeliene în "Dosare
ultrasecrete# s6!bătă 11 sete!brie 1... '1'
7G+5- -AKE9= K' Imre 5ag o via3ă tragică în "7aga&in istoric# s'n'
august 1..> ' >1%>'
EAJ5E EK=+A<EA ?recerea !n rezervă a cadrelor 7.'.I. !ntre uz şi abuz,
în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia comunistă,
''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '>2%C0'

2>
 EAJ5E EK=+A<EAF :KEşA K=-=G ;adiogra"ia #ecurită3ii !n nul $%:,
în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul
aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004
' 1>1%12'
E+E95- -KAD=7=9 'rmata ;oşie şi vnătoarea ($%>) în "7aga&in
istoric# s'n' februarie 1..4 ' 43%44'

în =5KAE 7' =5KAE

"7aga&in istoric# s'n' iulie'şa au'!nceput
1../ 33%3>'rela3iile ;omniei cu ;.(.Germania
5+H5-A AK<=A ' Consilierii sovieticiK !ntre cerere şi o"ertă  în
"7aga&in istoric# s'n' 1.. nr' 4 ' 33%3C nr' / ' %11 nr' > ' 30%32'
5:9EA 7A9=G+ "8evierea de dreapta# în "Dosarele istoriei# nr' 2 1..> '
4%/3'
=de! G*eorg*iu48e6, poli3ia secretă şi puterea în "Dosarele istoriei# nr' 3 ()
1..C'
=de! Pagini din JcopilăriaH #ecurită3ii romne în "Dosarele istoriei# nr' /
1..> ' 34%3'
=de! #pionii de strnsură în "Dosarele istoriei# an == nr' 1 (1C) 1.. ' 30%
3/'=de! (apte şi moravuri la securiştii anilor U-. ;adiogra"ie a 8irec3iei de
'nc*ete Penale a #ecurită3ii F$%&%4$%, în 'nalele #ig*et :. 'nii $%&%4$%9K
mecanismele terorii <ucureşti undaţia Acade!ia i$ică 1... ' 2>0%2C.'
5A AK' N=9=\5=G 7' 'ddenda la criza rac*etelor şi ;omnia în
"7aga&in istoric# s'n' !artie 1../ ' .%.1'
=de! ;omnia  'liatul ignorant în "7aga&in istoric# s'n' februarie 1../ '
3>%3.'
Pacepa este un prosper om de a"aceri care are mai multe milioane de dolari
dialog reali&at de Diana edelcu cu :etru 9o!oşan editorul în li!ba ro!6nă a
cărţii "9eţeaua ara!an  cei 13 ro!ani care au &guduit A5# în
"otidianul# $ineri 12 !artie
:AKADE 95D=A 1...
;ezisten3a !n ' 10' #emenic în "22# an == nr' 11> (11C)
mun3ii
din 24%30 arilie 1..2'
:A -=59=AF :A =5 ;entabilitatea agriculturii romneşti !n
perioada $%-4$%%- în "+tudii şi cercetări econo!ice# =aşi nr' 24 1..4 ' C>1%
CC0'
:=GA 9=+=A ?imişoara $%=. @ !ncercare de revoltă anticomunistă,
în ?Arhi$ele otalitaris!ului# anul -=== nr' 2>%2 1%2;2000 'C%104'
:EK= 7=NA= #iguran3a romnă !n derivă în "Dosarele istoriei# nr' / 1..>
' 4%>'
=de! ;e3eaua Caraman. @ cacealma pe !n3elesul tuturor în "=ndeendent# nr'
3. !arţi 1C arilie 2001 ' 11'

2>.
 :=A =5A -=59 ;ezisten3a anticomunistă din \ara (ăgăraşului în
"ăgăraş C00# $olu! editat cu rile,ul a şate sute de ani de atestare <ucureşti
Editura Arta Jrafică 1..1 ' 133%13'
:==K=E K59= Păstrare şi acces la documentele #ecurită3ii a"late !n
'r*ivele #;I, în "22# +uli!ent nr' C4 din 1C noie!brie 1.. ' W-='
:5: AD9=A 7işcările protestatare ale studen3imii din ?imişoara şi
Bucureşti în "Dosarelesovieto4romnă
=de! Controversa istoriei# nr' 1 1..> ' 4C%/0'
şi politica de independen3ă a ;omniei în
"9e$ista ro!6nă de studii internaţionale# nr' 3 1..2 ' 10/%12C'
=de! @bsesia nomenclaturiiK Jin"ormatorul #iguran3ei# în "Dosarele istoriei#
nr'4 1..> ' 22%2/'
:5:E+G AKEWAD9G 0umea rezisten3ei anticomuniste romneşti în
"7aga&in istoric# s'n' sete!brie 1..C ' 2%32'
:5:=EAG 9=+=A "CazulH grupului 0ucre3iu Pătrăşcanu în
"7aga&in istoric# s'n' 1..1 iulie ' >3%>>F august '/0%/4F sete!brie ' 4.%/2F
octo!brie ' >/%>.F noie!brie ' 40%44F dece!brie ' C1%C/F 1..2 ianuarie '
>%.0F februarie ' 22%24F !artie ' 3C%3.'
=de! @ctombrie
februarie $%=  Criza din 7area Caraibelor în "7aga&in istoric# s'n'
1../ ' 33%3/'
:5:=EAG 9=+ =AF 7AE= D59= ?rei pe un balansoarK #talin4
7ao41im Ir #en în "7aga&in istoric# s'n' 1..C arilie ' 1%21 !ai ' 2C%30'
:5:5=G =5A ;ezisten3a anticomunistă din \ara (ăgăraşului în "ăgăraş
C00# Editura Arta Jrafică 1..1 ' 12.%132'
:9EDA EGJE Criza cubaneză la Consiliul de #ecuritate @5 în "7aga&in
istoric# s'n' februarie 1../ ' 33%34'
;aportul J?icuHFI, în "Oiua# 1/ ianuarie 2002 ''
9EEJA 7=NA= 'ctul decizional !n timpul revolu3iei ungare în "Dosarele
istoriei# nr' 3 () 1..C ' 44%4C'
=de! s'n'
istoric# Comunismul romnesc
sete!brie  (rica tradi3ională de ;usia  în "7aga&in
1../ ' 14%1/'
=de! Conducerea P7; şi evenimentele din Polonia şi ngaria $%=  în
"Arhi$ele otalitaris!ului# an === nr' 1;1../ ' 13C%1>2'
=de! $%=  E/plozie !n lumea comunistă în "Dosarele istoriei# an 1 1..> '
2%30'
=de! Grupul Imre 5ag la #nagov în "7aga&in istoric# s'n' 1..> octo!brie
' C%11F noie!brie ' 1.%22'
=de! 7oartea lui #talin văzută de la as*ington în "7aga&in istoric# iulie
1../ ' 2C%30'
=de! #tarea de spirit !n ;omnia la s"rşitul anului $%=. 8ate din 'r*iva
C.C' în "Arhi$ele otalitaris!ului# an === nr' 2;1../ ' 111%12'

2C0
 =de! $%=. #erviciile secrete americane şi revolu3ia ungară  în "7aga&in
istoric# s'n' 1..> iulie ' 23%2>F august ' >.%C1F sete!brie '24%2C'
9EEJA 7=NA=F 759A9G 5+A= $%=. 0a umbra rac*etelor
din Cuba în ":ri$irea# 2C !ai%2 iunie 1.. ' 3>%3C'
95+HE 5A-=A Colectivizarea agriculturii !n ;omnia  în "Arhi$ele
otalitaris!ului# an = 1..3 ' 14>%1>'
=de! Colectivizarea
otalitaris!ului# agriculturii.
(=) an === nr' 1;1../;epresiunea
' 1>3%1Ctotală
(==) nr'$%:4$%= în "Arhi$ele
2;1../ ' 12.%141'
=de! ;ezisten3a romnească !ntre miracol şi utopie în "-erdun# 9e$istă
catolică <ucureşti an == nr' 1%> 1..1 ' 2C%34'
+G9G =5A Consilierii sovietici din ;omnia în "7aga&in istoric# s'n'
!ai 1.. ' 12%1/'
=de! P7; şi criza iugoslavă în "Dosarele istoriei# nr' 3 (1.) ' 34%41'
+EA=G KAGD=G 8istrugerea elitei politice romneşti în "22# an =W nr'
33 1%24 august 1.. ' 10%12'
=de! 8rumul spre poli3ia politică în "Dosarele istoriei# nr' / 1..> ' 13%1.'
#ovietizarea nord4vestului ;omniei F$%&&4$%-) Editura 7u&eului +ăt!ărean
+atu 7are 1..>'
+AG KAG9A ; <G9KAG K=-=G @rganiua3ia de rezisten3ă
JParaginăH !n aten3ia #ecurită3ii, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare şi
represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '14>%
1/3'
+HAK= AKEWAD9 +' "Cazul Imre 5agH !n ;omnia  frag!ente
traduse şi îngri,ite entru tiar de 7ircea +uciu şi Kaurenţiu onstantiniu în
"otidianul# !arţi 2/ august 1.. ' 1>'
+A=G =5 #urpriză, dilemă, abandon în "Dosarele istorie i# nr'1 1..>
'41%43'
+5=GKE+G D' D' 'nii -K 8emocratizarea sau decapitarea armateiV
re&entare
+G=G de 7arian
7=9EAF tefan:AA=E
în "7aga&in istoric# s'n' noie!brie 1..2
(5+A==G) ' 22%2>'
KAG9E\=G
5omenclatura PC; !n documente inedite în "Dosarele istoriei# nr' 4 1..> '4/%
>3'
+G=G 7=9EAF 955 9=+=A 8ouă Jromane de iubireH, din
anii lui G*eorg*iu48e6 în "Dosarele istoriei# nr' C (12) 1..C '30%43'
AD9G DG7=9G Întoarcerea minoritarilor mag*iari !n ;omnia după
9 august $%&&, în ?Arhi$ele otalitaris!ului# anul W nr' 3>%3C 3%4;2002 '20%
3>'
=de! 7inoritatea mag*iară din transilvania după 9 august $%&&, în ?Acta
7usei :orolissensis# Oalău 1../ '404%414'

2C1
 :E9KEA K59= (iul drag al clasei muncitoare în "Dosarele istoriei# nr'
3 () 1..C '12%1/'
A+E +EK=A Polonia, anul zero în "Dosarele istoriei# nr' 1 1..> '
1/%21'
+E+G DG7=9G @ versiune romnească despre atentatul de la
Berna în "7aga&in istoric# s'n' arilie 1..C ' 2C%31'

>F=de! "Provocarea
sete!brie a ieşit prost# în "7aga&in istoric# s'n' 1..> august ' >3%
' 1%23'
955 9=+=A Colonia de muncă  în "Arhi$ele otalitaris!ului#
an = nr' 1 1..3 ' 1>.%11'
=de! G*i3ă ordonă, Pantiuşa e/ecută în "Dosarele istoriei# nr' 3 () 1..C '
32%3/'
=de! Propor3iile represiunii comuniste F$%=4$%=&) în "Dosarele istorie i# nr'
1 1..> ' /1%//'
=de! #ecuritateaK !nceputurile în "7aga&in istoric# s'n' 1.. (=) octo!brie
' 24%2>F (==) noie!brie ' 40%42F (===) dece!brie ' 30%32'
=de! Politica de cadre !n institu3ia securită3ii regimului comunist din ;ămnia
F$%&>4$%=& în nr'/%>
'23/%2/> (==) "9e$ita istorică# +erie nouă to!
(sete!brie%dece!brie) W 1...(=) nr'3%4 (!ai%august)
'443%4/'
=de! Practici şi mentalită3i !n activitatea serviciilor de securitate ale regimului
comunist din ;omnia F$%&>4$%=&, în Arhi$ele totalitaris!ului (=) nr' 24%2/
(3%4;1...) 'C2%.F (==) nr' 2>%2C (1%2;2000) '>/%>'
=de! Emigra3ia Jduşman al poporuluiH în 7aga&in istoric# s'n' iulie 2001'
GD59 9ADG G*eorg*iu48e6, 8IE şi 1GB în "Dosarele istoriei# an == nr' 3
() 1..C ' 31%32'
\9AG K=-=G Problema cadrelor !n 7.'.I. F$%&>4$%=, în ?otalitarism şi
rezisten3ă, teroare şi represiune !n ;omnia comunistă, ''+'A'+' "+tudii# =
<ucureşti 2001 '2%40'
=de!
$%&> Economia
L $%=, socialistă
în ?Arhi$ele şi problemele anul
otalitaris!ului# modernizării economice
W nr' 3>%3C a ;omniei,
3%4;2002 ' /0%>'
=de! Evolu3ia ?rupelor de #ecuritate !n cadrul structurilor 7'I F$%&%4$%>%,
în Arhi$ele +ecurităţii colecţie coordonată de +il$iu <' 7oldo$an onsiliul
aţional entru +tudierea Arhi$elor +ecurităţii Editura e!ira <ucureşti 2004
' 22.%310'
\G\G= E-A Prima mare nebunie criminală a lui #talinK Canalul Bielomar  în
"7aga&in istoric# s'n' !artie 1..> ' 1.%20'
GK9=N K5G=+ ;aportul secret al lui +ruşciov în "Dosarele istoriei# nr' 1
' .%1/'
-A9KA7 =5A Copiii Jduşmani ai poporului # în "7aga&in istoric# s'n'
dece!brie 1../ ' 3C%3. şi /2'

2C2
 -A+=KE+G 9AKGA 'rbitrariul 6usti3iei comuniste: cazul Episcopului 8r.
Ioan #c*e""er, în ?otalitarism şi rezisten3ă, teroare ş represiune !n ;omnia
comunistă, ''+'A'+' "+tudii# = <ucureşti 2001 '13C%14/'
-E95A +E9J=G Cum au plecat trupele sovietice din ;omnia în "7aga&in
istoric# s'n' !ai 1../ ' 44%/4'
=de! Cum au rămas trupele sovietice !n ;omnia  în "7aga&in istoric# s'n'
arilie 1../ ' 34%40'
OA7=9E+G D9AJ5 #ovietizarea ;omniei. @ perspectivă geopolitică
în "Arhi$ele otalitaris!ului# an === nr' 1;1../ ' 1>%23'

3ista are,ierilor

2C3
AD:9 P Asociaţia foştilor deţinuţi olitici din 9o!6nia
Arh' = P Arhi$a aţională =storică entrală
Arh' +9= % Arhi$a +er$iciului 9o!6n de =nfor!aţii
A'+' P Arhi$ele +tatului
^-N (Mllami VedNlem +ivatal) +er$iciul de +ecuritatea din 9':'Gngaria
<=5
AE9P +er$iciul entru
P onsiliul =nfor!aţii
de A,utor al 7arii
Econo!ic <ritanii
9eciroc
 P o!itetul entral
EHA (VserosiisAaia Cerezv!ciainaia 1ommissiia po Borbe s 1ontrarevoliutsiei i
#abota6em) P o!isia Extrordinară a 8ntregii 9usii entru o!baterea
ontrare$oluţiei şi +abota,ului
DE P o!unitatea Defensi$ă Euroeană
9 P ăile erate 9o!6ne
=A (Central Intelligence 'gent) P Agenţia entrală de =nfor!aţii
(+er$iciul de siona, al +GA)
=+ P ont infor!ati$ secret
''+'A'+'
5+ (C*ie"Po"onsiliul
#tation) aţional entru(re&identură
P şef de staţie +tudierea Arhi$elor +ecurităţii
a siona,ului +GA)
D5+ (8eput C*ie" o" #tation) P ad,unct al şefului de staţie
DJ7 P Direcţia Jenerală a 7iliţiei
DJ+: P Direcţia Jenerală a +ecurităţii :oorului
DJ++ P Direcţia Jenerală a +ecurităţii +tatului
D=E P Direcţia de =nfor!aţii Externe
D++ P Dearta!entul +ecurităţii +tatului
<= ((ederal Bureau o" Investigation) P <iroul ederal de =n$estigaţii
(+er$iciul de oliţie cri!inală şi contrasiona, al +GA)
+++ P onduri seciale secrete entru securitate
JA (Gosudarstvennoie
J:G P Josodăria Agricolă olecti$ăpravlenie) P Direcţia :olitică de +tat
PoliticesAoe
J9G (Glavnoe ;azvedivatelnoe pravlenie) P Direcţia :rincială de
=nfor!aţii P (+er$iciul de siona, şi contras!iona, al Ar!atei
+o$ietice
N7 P Notăr6re a onsiliului de 7iniştri
N-A P (+auptverTaltung 'u"AlXrung) P +er$iciul de siona, est%ger!an
=G (Innostrannoe pravlenie) % Directoratul de =nfor!aţii Externe
H5+ (1ontraobavesta6na #luzba) P +er$iciul de contrasiona, (din
=ugosla$ia)
7A= P 7inisterul Afacerilor =nterne
7A P 7inisterul orţelor Ar!ate

2C4
7J< (7inistervo Gossudarstvennoi Bezopasnost) P 7inisterul +ecurităţi
+tatului (G9++)
7'N'<'H' (7agar +arcosoA Ba6tarsi 1]z]ssege) P o!unitatea
ca!araderească a lutătorilor !aghiari
75++AD (+a L 7ossad le 7odiin ule4?a6Aidium 7eu*adim) P =nstitutul
entru =nfor!aţii şi 5eraţiuni +eciale P (+er$ocoil de siona, al

7+t7 P=sraelului)
7are +tat 7a,or
7++ P 7inisterul +ecurităţii +tatului
A5 P 5rgani&aţia ratatului ord%Atlantic
H-D (5arodn!i 1omissariat Gossudarstvennoi Bezopasnosti) P o!isariatul
:oorului entru +ecuritatea +tatului
5J:G (@biedinnoie Gosudarstvennoe PoliticesAoe pravlenie) P Direcţia
:olitică Gnificată de +tat
5G P 5rgani&aţia aţiunilor Gnite
5: P 5ficiul entru oordonare :olitică
5++ P 5ficiul entru +er$icii +trategice (+er$iul de infor!aţii al ar!atei

: (b) P+GA % :recursor

:artidul o!unist=A)
bolşe$ic (G9++)
:9 P :artidul o!unist 9o!6n
:G+ P :artidul o!unist din Gniunea +o$ietică
:JG (Pervoe Glavnoe pravlenie) P :ri!a Direcţie Jenerală (+er$i$iul de
siona, so$ietic)
:79 P :artidul 7uncitoresc 9o!6n
:K P :artidul aţional Kiberal
:\ P :artidul aţional \ărănesc
:+D P :artidul +ocialist De!ocrat
9:9 P 9eublica :oulară 9o!6nă
:9 PP +er$iciul
+=A :oştă elefon elegraf 9adioal Ar!atei
de ontrainfor!aţii
+D< (#luzba 8rzavne Bezbednosti) P +er$iciul de +ecuritate al +tatului P
(din =ugosla$ia)
+=A P +er$iciul de =nfor!aţii al Ar!atei
++= P +er$iciul +ecial de =nfor!aţii
+A+= (7inisterium "Sr #taatssic*er*eit) L 7inisterul +ecurităţii +tatului
din 9eublica De!ocrată Jer!ania
5 P ehnică oerati$ă
G7 P Gniunea ineretului 7uncitor
G+=+ P +er$iciul entru =nfor!aţii al +GA

C!RI/(
2C/
/ I.STIT2I C R/3 R/.0R.T RRSI5

=nstru!entul terorii
Ase!ănări cu racticile instituţiilor din regi!urile de!ocratice
U i !ari deosebiri
RI3 STRCTRI 3 /R.3/R 0 SCRITT*
I3I2I 7I I.:/R2II I3ITR

Direcţia Jenerală a +ecurităţii :oorului

7iliţia şi truele de securitate
Direcţia de =nfor!aţii Externe (+er$iciul se siona, al +ecurităţii)
Direcţia de =nfor!aţii 7ilitare (+er$iciul de siona, al 7inisterului
Aărării)

/3ITIC 0 C0R >. SCRITT

+ioni so$ietici în fruntea +ecurităţii
E$oluţia efecti$elor şi rofesionalis!ul cadrelor
+iste!ul de regătire a cadrelor
onsilierii so$ietici

T/0* I?3/C T@.ICI 7I .T3ITA2I 0I.

CTI5ITT /R.3/R 0 SCRITT
9eţeaua infor!ati$ă
+iste!ele de legătură recrutare şi e$idenţă
7unca cu şi
9eţinerile agentura
arestările
Anchetele infor!ati$e
en&ura coreso!denţei
ehnica oerati$ă şi erche&iţiile secrete
Arhi$a şi e$idenţele de securitate

/3I2I /3ITICA RRSI5A >. C2I.

Kegislaţia internărilor şi "abu&urile#

2C>
 "eno!enul :iteşti# P reeducarea rin tortură fi&ică şi "sălarea
creierului#
"+abotorii# de la anal UUUUUUUUUUUUUUUUU
":ractici fasciste# în !unca de securitate UUUUUUUUUU
"Abaterile# lucrătoriloe din 7iliţie UUUUUUUUUUUU''
:oliţia olitică în ar!ată UUUUUUUUUUUUUUUU''
+ecuritatea contra ar!atei negre a călugărilor şi călugăriţelor UU
0I. CTI5ITT 0 I.:/R2II* C/.TRI.:/R2II 7I
C/.TRSI/.? UUUUUUUUUUUUUUUUUUUU'

ontrasiona,ul şi cri&a iugosla$ă UUUUUUUUUUUU

5biecti$ele ur!ărite de ser$iciile de infor!aţii
occidentale în 9o!6nia UUUUUUUUUUUUUUUUUUU'
Acţiuni de siona, şi contrasiona, e teritoriul 9o!6niei UU''
Atentatul asura Kegaţiei ro!6ne de la <erna UUUUUUU'
=!licarea ser$iciilor secrete în e$eni!entele anului 1./> UU'
Acţiuni infor!ati$e
naţionalis!ului de sura$eghere
şi re$i&ionis!ului !aghiar şiUUUUUUUUUU''
contracararea
Jruul "O# acţiunile de edesire şi relica occidentalilor'''UU

0n loc de "nc)eiere
0ocumente
1948* august "8* Bucureşti. 8ecretul nr. $ pentru !n"iin3area şi
organizarea 8irec3iunii Generale a #ecurită3ii Poporului.
1948* decemrie H1* Bucureşti. 8ecretul pentru !n"iin3area
?rupelor 7inisterului '"acerilor Interne.
1949*
crimeianuarie 1H* Bucureşti.
care prime6duiesc 0egeastatului
securitatea pentruşisanc3ionarea unor
propăşirea economiei
na3ionale.
1949* ianuarie ""* Bucureşti. 8ecretul nr.  pentru !n"iin3area
7ili3iei.
1949 noiemrie JH#K* Eucure&ti +otărre !n vederea !ntăririi luptei
P7; !mpotriva clicii "asciste a lui ?ito şi a agenturii ei.
19F#* ianuarie 9* Bucureşti. E/tras din Procesul 4 verbal al şedin3ei
#ecretariatului C.C. al P.7.;., privind reorganizarea #erviciilor de
in"orma3ii şi contrain"orma3ii ale 'rmatei.
19F1 martie "9* Bucureşti. 8irectiva nr. $-$ despre munca
cu agentura Fre3eaua de in"ormatori.

2CC
 19F" se'temrie "#* Bucureşti. 8ecretul nr. 9& privind organizarea
7inisterului a"acerilor Interne şi !n"iin3area 7inisterului #ecurită3ii
#tatului.
19F4 iulie "8* Bucureşti. 8ocument ce atestă modul !n care organele
de securitate depistau Zduşmanii de clasăHFlegionarii prin
prelucrarea documentelor din '.#. F'r*iva #iguran3ei.
19FF
G*eorg*iu48e6 Bucureşti.
ianuarie ""*şi doi muncitori#tenograma
ce"erişti dinconvorbirii
;egiunea dintre G*eorg*e
?imişoara,
privind abuzurile unor o"i3eri de securitate.
19F decemrie H* Eucure&ti E/tras din e/punerea ministrului
'"acerilor Interne, 'le/andru 8răg*ici, la şedin3a de bilan3 cu activul
de comandă din #ecuritate.
19F8 martie 1* Eucure&ti 8ocument in"ormativ cu caracter strict
secret, !ntocmit de un o"i3er al 8irec3iei a II4a Fserviciul de
contraspiona6 al #ecurită3ii despre emigra3ia na3ionalistă mag*iară.

Eiliogra;ie
3ista
Indiceare,ierilor
de nume

2C
2C.