Sunteți pe pagina 1din 1

Acasa > Reviste > Pediatru.

ro > Rolul farmacistului clinician ca membru al echipei medicale în serviciile de pediatrie

STUDII CLINICE

Rolul farmacistului clinician ca membru al echipei


medicale în serviciile de pediatrie
The role of clinician pharmacist as a member of the
medical team in pediatric services
Nicolae Rusu, Carmen Daniela Ababei, Monica Neamţu, Veronica Bild, Bogdan Savu

First published
published: 27 noiembrie 2018
Editorial Group
Group: MEDICHUB MEDIA
DOI
DOI: 10.26416/Pedi.51.3.2018.2075

Abstract
In this article, we want to clarify the role that the clinical phar​ma​cist has in the
medical team. The clinical pharmacy spe​cia​lization is a modern specialty which
is difficult to imple​ment in our country, due to poor legislation. In the hos​pital
accreditation standards, the clinical pharmacist is mentioned as being part of
the palliative care medical team, the medication monitoring team. The clinical
phar​ma​cist analyzes the treatment plan in order to optimize the medication that
the patient receives. The analyzed phar​macotherapy belongs to a case from ”St.
Mary” Clinical Pe​dia​tric Emergency Hospital Iaşi, the selection of the case being
done according to the current legislation regarding the protection of personal
information. The analysis shows the evaluation of the treatment efficiency,
therapy safety, pain pharmacotherapy and adherence to the treatment. The role
of the clinical pharmacist is shown in each stage of the patient’s stay in the
hospital, highlighting the key points in which the pharmacist can optimize the
medical act.
Keywords

clinical pharmacy, side effects, therapeutic safety

Rezumat

În prezenta lucrare, dorim să identificăm rolul farmacistului în echipa medicală.


Specialitatea de farmacie clinică este una modernă, care a întâmpinat dificultăţi
în im​ple​men​ta​rea completă în ţara noastră, din cauza legislaţiei la​cu​nare. În
standardele de acreditare a spitalelor, farmacistul cli​ni​cian se regăseşte
menţionat, făcând parte din echipa de în​gri​jiri pa​lia​tive, de monitorizare a
medicaţiei. În baza atri​bu​ţii​lor pe care le are, farmacistul clinician analizează
schemele de tra​ta​ment în scopul optimizării medicaţiei pe care o primeşte
pacientul. Analiza farmacoterapiei se realizează pentru un caz internat la
Spitalul Clinic de Urgenţă Pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi, selecţia fişei de
observaţie efectuându-se în acord cu le​gis​laţia în vigoare cu privire la protecţia
datelor cu caracter per​so​nal. În analiză se are în vedere evaluarea eficacităţii
tra​ta​men​tului, a siguranţei terapiei, a farmacoterapiei durerii şi a aderenţei la
tratament. Rolul farmacistului clinician va fi su​bli​niat în fiecare etapă a internării
pacientului, evidenţiindu-se punctele-cheie în care acesta poate interveni
pentru a îm​bu​nă​tăţi actul medical.
Cuvinte cheie

farmacie clinică reacţii adverse siguranţa terapiei

Introducere
Specialitatea de farmacie clinică este o specialitate modernă, care, din cauza
legislaţiei lacunare, a întâmpinat dificultăţi în implementarea completă în ţara
noastră. Cu toate acestea, farmacistul clinician se regăseşte menţionat în
standardele de acreditare a spitalelor ca făcând parte din echipa
pluridisciplinară de îngrijiri paliative, echipa de monitorizare a medicaţiei pe
secţie şi a medicaţiei din studiile clinice(1).
Conform nivelului de pregătire în baza studiilor universitare de licenţă,
protocoalele de lucru în secţiile clinice prezintă anumite limitări pentru farmacist.
Având în vedere implementarea defectuoasă a specialităţii de farmacie clinică
în România, în prezentul raport prezentăm detaliat o serie de activităţi pe care le
poate exercita farmacistul clinician în echipa de lucru, în acord cu nivelul de
competenţă rezultat din traseul de pregătire postuniversitară în specialitate(2,3):
analiza schemei de tratament iniţiate în spital pentru patologia care
reprezintă motivul internării, analiza schemei/schemelor de tratament
pentru patologiile asociate ale pacientului;
identificarea şi semnalarea erorilor (erori de prescripţie: ştiinţifice, tehnice,
de utilizare a medicamentului de către pacient);
verificarea coerenţei tratamentului;
identificarea incompatibilităţilor medicamentoase – în seringă/în flaconul
de perfuzie (degradarea unui medicament în prezenţa altuia; disocierea
medicamentelor, dependentă de pH; formarea de complecşi inactivi/activi
cu potenţial farmacodinamic nou sau farmacotoxicologic);
identificarea şi semnalarea interacţiunilor medicamentoase cu semnificaţie
clinică medicament-alimente/băuturi alcoolice/tutun: influenţa absorbţiei
unui medicament în prezenţa alimentelor/băuturilor alcoolice; modificări
structurale ale unui medicament în prezenţa alimentelor/băuturilor
alcoolice/tutunului, fenomene de inducţie şi inhibiţie enzimatică;
identificarea şi semnalarea interacţiunilor medicamentoase cu semnificaţie
clinică medicament-medicament din schemele de tratament: optimizarea
schemelor de tratament (eficientizare în ceea ce priveşte ritmul, doza,
concentraţia, modul de administrare, cronofarmacologia);
identificarea şi semnalarea interacţiunilor cu mecanism farmacocinetic şi
farmacodinamic:
balanţa beneficiu-risc/beneficiu-cost;
analiza interacţiunilor identificate împreună cu echipa de lucru;
propunerea de substituire a medicamentelor în comun acord cu
echipa de lucru;
identificarea şi semnalarea influenţei semnifica​ti​ve a medicamentelor
asupra unor parametri de la​bo​rator;
identificarea şi semnalarea exacerbării reacţiilor adverse cunoscute sau a
unor simptome neaşteptate rezultate în urma administrării medicamentelor
prescrise de către medicul prescriptor, corelate sau nu cu patologiile
existente ale pacientului.
De asemenea, amintim faptul că farmacistul clinician nu are competenţa de a
formula un diagnostic şi nu poate substitui cu de la sine putere un medicament
sau mai multe din schema terapeutică.
Farmacistul clinician poate exercita activităţile medicale din domeniul
specialităţii, cu respectarea limitelor de competenţă corespunzătoare.
În baza acestor activităţi şi în acord cu literatura de specialitate(4), intenţionăm
să analizăm schemele de tratament incluse într-o foaie de observaţie pentru a
identifica şi delimita atribuţiile şi limitările farmacistului în echipa de colaborare
medicală.
Analiza farmacoterapiei va fi prezentată pentru un caz internat la Spitalul Clinic
de Urgenţă Pentru Copii „Sf. Maria”, Iaşi (2018). Selecţia fişei de observaţie a
fost efectuată în acord cu legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte protecţia
datelor cu caracter personal. Dreptul de permisiune obţinut este pentru
prezentare de caz, cu limitările aferente.
În analiză se au în vedere:
Evaluarea eficacităţii tratamentului prin compararea rezultatelor din fişa de
observaţie a pacientului.
Evaluarea siguranţei terapiei prin identificarea reacţiilor adverse care
însoţesc tratamentul chirurgical, analiza polipatologiei şi a polimedicaţiei,
acolo unde este cazul.
Evaluarea farmacoterapiei durerii.
Evaluarea aderenţei la tratament şi a consilierii pacientului de către
profesioniştii în domeniu, dileme etice întâlnite.
Pentru a identifica posibilul rol al farmacistului în echipa medicală, vom prezenta
circuitul pacientului din momentul adresării la spital în unitatea de primire
urgenţe şi până la externare. O astfel de descriere este necesară, deoarece,
frecvent, pe parcursul circuitului, pacientul primeşte şi tratament medicamentos.
Am constatat următoarele posibilităţi:
tratament medicamentos prin automedicaţie sau cu recomandarea
specialistului în servicii medicale (domiciliu);
tratament pe parcursul transportului cu ambulanţa;
tratament în Unitatea de Primire Urgenţe (UPU);
tratament medicamentos în secţia unde este internat.
Cazul clinic va fi prezentat în sinteză, din perspectiva farmacistului, limitându-ne
la informaţiile care fac posibilă analiza schemei de tratament.
Prezentare de caz
a. Unitatea de Primire Urgenţe
Pacient de sex masculin în vârstă de 17 ani (din mediul rural), de 81 kg, care
s-a deplasat de la domiciliu până la spital prin mijloace proprii.
Motivele prezentării: dureri abdominale, vărsături, temperatură de 37,1ºC
(stare subfebrilă).
Anamneza efectuată la ora 16:00 indică următoarele: torsiune de testicul
(operat), orhiepididimită în antecedente. Pacientul acuză de patru zile durere în
fosa iliacă dreaptă, în ziua prezentării menţionează că a avut o vărsătură, neagă
diareea şi greaţa. Este alergic la medicamente, dar nu poate preciza substanţa.
La domiciliu a primit No-Spa® (clorhidrat de drotaverină) o tabletă, Antinevralgic®
o tabletă, între orele 10:00 şi 11:00.
Sinteză: dureri abdominale, o vărsătură, pacient subfebril.
Examenul general: pacientul este în stare generală normală, fără antecedente
neuropsihiatrice, cu tegumente normal colorate, abdomen sensibil la palpare,
durere în fosa iliacă dreaptă, reacţie de apărare musculară, vărsături, senzaţie
de greaţă.
Diagnostic (la internare): apendicită nespecificată.
Recomandări: analize de laborator (hematologie, biochimie serică, examen
urină – sumar şi sediment), ecografie abdomino-pelviană.
Rezultatele investigaţiilor se regăsesc în tabelele 1, 2 şi 3.

Tabelul 1. Rezultate hematologie (sinteză)

Tabelul 2. Rezultate biochimie serică (sânge) – sinteză

Tabelul 3. Rezultate examen urină (sumar şi sediment)

Ecografie abdomino-pelviană: „lichid liber în cavitatea peritoneală cu


grosime de 1 cm în fosa iliacă dreaptă şi 2,2 cm în fosa iliacă stângă. Apendice
cu perete edemaţiat, cu grosime de 0,8 cm. Nu se vizualizează coprolit.
Grăsimea peritoneală cu aspect hiperecogen difuz. Anse intestinale cu
peristaltica prezentă. Ficat, colecist, venă portă, pancreas, rinichi drept-stâng şi
splină cu aspecte normale”.
Prin acces venos periferic, primeşte tratamentul indicat în tabelul 4.

Tabelul 4. Medicaţie primită în UPU

Pacientul este în stare staţionară şi acceptă transferul către secţia de chirurgie


infantilă la ora 18:40.
b. Secţia chirurgicală
Diagnostic la internare: apendicită acută (apendicită nespecificată).
Diagnostic la 72 de ore: apendicită acută flegmonoasă retrocecală, cu
reacţie peritoneală.
Motivele internării: sindrom dureros abdominal, dureri abdominale difuze.
Istoric: pacient de sex masculin, în vârstă de 17 ani, fără antecedente personale
patologice, se prezintă în serviciul UPU cu dureri abdominale difuze, debutul
acestora fiind în urmă cu patru zile. Intensitatea durerilor este în creştere.
Pacientul se internează în clinică pentru control clinico-biologic şi imagistic şi
conduită terapeutică de specialitate.
Anamneză: antecedente heredo-familiale şi personale nesemnificative.
Examen clinic general: stare generală bună, stare de nutriţie bună, stare de
conştienţă păstrată, tegumente şi mucoase normal colorate, fanere normal
implantate, ţesut conjunctiv adipos normal reprezentat, sistem ganglionar
superficial nepalpabil, sistem muscular normoton, sistem osteoarticular aparent
integru.
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular bilateral;
auscultatoriu, murmur vezicular bilateral.
Aparat cardiovascular: şoc apexian spaţiul V intercostal pe linia medio-
claviculară stângă, zgomote cardiace ritmice, aparent fără suflu.
Aparat digestiv: abdomen sensibil la palpare, durere în fosa iliacă dreaptă,
reacţie de apărare musculară, vărsătură, senzaţie de greaţă.
Ficat, căi biliare şi splină: în limite normale.
Aparatul urogenital: micţiuni fiziologice, loje renale nedureroase.
Sistem nervos endocrin şi organe de simţ: normal reprezentate, fără semne de
iritaţie meningeală.
Din fişa de examen preanestezic (chestionar completat de părinte, privind
acordul pentru intervenţia chirurgicală) reies următoarele:
Antecedente personale medicale: neagă alergia medicamentoasă, naşterea a
fost pe cale naturală, la nivelul aparatului respirator, rareori infecţii respiratorii
superioare.
Antecedente personale chirurgicale: se menţionează o anestezie generală
pentru torsiune de testicul.
Antecedentele familiale nesemnificative.
În urma acestui chestionar, medicul anestezist consideră pacientul apt pentru a
fi supus intervenţiei chirurgicale.
Examen local: la inspecţie, se observă abdomen normal conformat, mobil cu
mişcările respiratorii. Palparea decelează sensibilitate dureroasă în epigastru şi
în fosa iliacă dreaptă. Semnul Blumberg pozitiv. Tranzit intestinal prezent,
semiconsistent. Uşoare semne de meteorism abdominal.
Protocol de anestezie: Anestezie generală cu intubaţie oro-traheală +
sevofluran 2% (tabelul 5).

Tabelul 5. Medicaţie conform protocolului anestezic

Protocol operator: se efectuează apendicectomie cu bont liber, liza


aderenţelor peritoneale.
Evoluţie postoperatorie:
Ziua 1: ziua procedurii chirurgicale.
Ziua 2: stare generală relativ bună, afebrilă. Plagă operatorie curată,
pansament curat. Tranzit intestinal prezent pentru gaze, durere locală
prezentă.
Ziua 4: stare generală bună, afebrilă. Evoluţie favorabilă, tranzit intestinal
reluat pentru materii fecale, durere locală prezentă.
Ziua 6: evoluţie favorabilă.
Diagnostic la externare: apendicită acută flegmonoasă, retrocecală, cu
reacţie peritoneală operată. Diagnostic secundar: neutrofilie.
Primeşte următoarele recomandări:
Pansament la două zile la medicul de familie.
Scoaterea firului de sutură intradermic la 10 zile.
Revine de urgenţă în caz de febră, dureri abdominale, vărsături.
Evită timp de o lună efortul fizic, băuturile acidulate şi alimentele cu
potenţial fermentativ.
Analiza farmacoterapiei
Pacient în vârstă de 17 ani, greutatea de 81 kg.
Circuitul pacientului a fost următorul: deplasarea de la domiciliu către UPU,
Spitalul Clinic de Pediatrie „Sf. Maria”, Iaşi, transfer către secţia chirurgicală.
Din foaia de observaţie reiese că în ziua prezentării pacientul a primit
Antinevralgic® (combinaţie de acid acetilsalicilic, paracetamol şi cafeină) o
tabletă şi No-Spa® (clorhidrat de drotaverină) o tabletă în jurul orei 10-11, pentru
tratamentul durerii la domiciliu. Din anamneză nu reiese că aceste două
medicamente au fost prescrise de medic sau la recomandarea unui farmacist.
Aceste informaţii sugerează automedicaţie din partea pacientului. Provenienţa
medicamentelor ar putea fi din farmacia comunitară, fără a fi specificat motivul
pentru care le-a achiziţionat, sau pacientul le avea în posesie la domiciliu, în
termen de valabilitate, în urma unei alte afecţiuni cu simptomatologie dureroasă.
Pacientul nu menţionează adresabilitatea către o farmacie sau consultul unui
specialist în sănătate înainte de internare. Se ştie alergic la un medicament, însă
nu poate preciza denumirea acestuia. Modul de administrare a medicamentelor
fără alte specificaţii de dozaj, alături de celelalte argumente întăresc ideea de
automedicaţie.
În această etapă, specialistul în farmacie clinică ar putea contribui în clarificarea
următoarelor probleme în urma unui scurt interviu al pacientului bazat pe
elemente de asistenţă primară simptomatică şi farmaceutică, în limita
competenţelor, după cum urmează: referitor la comprimatele de No-Spa® pentru
edificarea dozajului/comprimat i se pot adresa întrebări legate de inscripţia de
pe una dintre feţele comprimatului şi şanţul de diviziune de pe cealaltă, care
face diferenţierea între comprimatele forte de 80 mg şi cele de 40 mg. Dacă
pacientul precizează că avea medicamentul în casă, se pot solicita informaţii
referitoare la ambalaj (număr blistere, număr comprimate/blister etc.).
În acelaşi interviu, farmacistul poate obţine mai multe informaţii legate de
apariţia reacţiei alergice medicamentoase, apelând la cooperarea pacientului.
Detalii despre contextul patologic în care a apărut reacţia alergică ar putea
localiza grupa de medicamente (culoare, formă, ambalaj). Un astfel de interviu şi
consilierea care poate fi acordată de către farmacist ar putea limita numărul de
reacţii adverse care apar în urma automedicaţiei. Antinevralgicul®, prin
componentele sale, poate masca semnele şi simptomele unei infecţii. Se
recomandă evitarea administrării de Antinevralgic® P la adolescenţi cu boli
febrile acute până la precizarea diagnosticului. De asemenea, acidul
acetilsalicilic din componenţa produsului poate determina disconfort digestiv în
contextul patologic actual.
Clorhidratul de drotaverină, prin acţiunea sa asupra musculaturii netede a
tractului gastrointestinal, ar putea contribui la ameliorarea simptomatologiei
dureroase. În urma efectuării analizelor de laborator şi a ecografiei abdominale,
se confirmă diagnosticul de apendicită acută şi primeşte în UPU o schemă de
tratament administrată în perfuzie intravenoasă timp de două ore, începând cu
ora 16:25 (tabelul 4). Bazat pe rata de epurare conform cineticii de ordin I
(funcţie hepatică normală; tabelul 2), la ora administrării perfuziei în organism se
regăseau: aproximativ 50% din cantitatea de clorhidrat de drotaverină
administrată, 50% din doza de cafeină şi 25% din celelalte componente.
Metoclopramidul şi ranitidina în formă injectabilă au fost administrate pentru
prevenirea vomei, a vărsăturilor şi reducerea secreţiei gastrice preoperator,
ranitidina justificându-şi administrarea deoarece face parte din medicaţia
preanestezică înainte de intubaţie. Prin mecanismul său de acţiune, reduce
secreţiile gastrice accentuate de contextul patologic abdominal.
Soluţia Ringer se administrează pentru efectul hemodinamic. Cantitatea
remanentă de clorhidrat de drotaverină contribuie la ameliorarea
simptomatologiei dureroase. Asocierea substanţelor nu implică interacţiuni
semnificative clinic.
În secţia chirurgicală, în urma evaluării analizelor de laborator (tabelele 1, 2 şi 3),
a datelor imagistice şi a anamnezei detaliate, pacientul este propus pentru
intervenţia chirurgicală, pentru care primeşte, conform protocolului de
anestezie, anestezie generală prin intubaţie oro-traheală plus sevofluran 2% şi
medicaţia menţionată în tabelul 5. S-a folosit antibioterapie dublă în scop
profilactic, care a continuat postoperator pe toată perioada internării.

Tabelul 6. Medicaţie primită postoperator

Medicaţia inclusă în protocolul preanestezic şi de menţinere a anesteziei a fost


efectuată conform ghidului de anestezie şi conform specificaţiilor
producătorului de medicamente în ceea ce priveşte doza de medicament şi
asocierea medicamentelor în soluţia perfuzabilă, astfel încât să nu fie afectat
volumul de încărcare cu fluide şi pentru a evita incompatibilităţile între
medicamente. Nu s-au semnalat reacţii adverse pe perioada intervenţiei
chirurgicale.

Tabelul 7. Medicaţie primită postoperator – schema de administrare pe parcursul a 24 de ore

Postoperator, pacientul a avut o evoluţie favorabilă, fiind afebril (tabelul 8), cu


durere prezentă până în ziua a patra. Medicamentele administrate după
intervenţia chirurgicală au fost orientate către profilaxia infecţiei şi tratamentul
durerii. În tabelul 7 este redată schema de administrare pentru fiecare zi de
internare. Constatăm că antibioterapia postoperatorie cu metronidazol în
perfuzie a fost efectuată cu doză dublă faţă de administrarea perfuzabilă în scop
profilactic. Metronidazolul a depăşit 1 g/zi, încadrându-se ca doză de întreţinere
în intervalul terapeutic 1-1,5 g/zi şi nu a depăşit 10 zile de tratament.

Tabelul 8. Urmărirea temperaturii corporale în perioada de internare

Ceftriaxona a fost fracţionată în două doze pe zi: preoperator s-au administrat 2


g în doză unică, iar postoperator, din cauza contextului patologic, doza a fost
mărită la 4 g pe zi, fracţionată în două doze, cu administrare la un interval de 12
ore.
Pe parcursul antibioterapiei cu cele două medicamente nu s-au semnalat
interacţiuni semnificative clinic şi nu au fost menţionate fenomene de
dismicrobism. De asemenea, nu sunt menţionate modificări referitoare la valori
ale bilirubinei în determinările de laborator (date neprezentate), având în vedere
că ceftriaxona poate produce, ca reacţie adversă, o creştere a concentraţiei de
bilirubină serică.
Analgezia s-a realizat pre- şi postoperator cu metamizol sodic, forma injectabilă
fiole (1 g), fiind prescrise câte trei fiole pentru fiecare zi de spitalizare, însă
administrarea acestora a fost efectuată până în ziua a patra în tratament
complet, apoi câte o fiolă la nevoie. Nu s-au înregistrat modificări ale formulei
sangvine pentru perioada tratamentului cu metamizol sodic. Referitor la
farmacoterapia durerii, deşi aceasta a fost combătută prin tratament
medicamentos, în unităţile spitaliceşti din România nu există un personal
specializat în algeziologie, pentru consiliere în ceea ce priveşte durerea şi
implicaţia psihologică a traumei chirurgicale. Procedural, sunt reglementate
aspecte de consiliere în ceea ce priveşte autoîngrijirea, consiliere de educaţie
nutriţională, dietetică şi menţinerea activităţii de recuperare.
Concomitent cu medicamentele menţionate, au mai fost administrate ranitidină
50 mg/2 mL/fiolă) câte 1-2 fiole/zi, clorhidrat de drotaverină (40 mg/2 mL/fiolă) 1-
2 fiole/zi, metoclopramid (10 mg/2 mL/fiolă) 1-2 fiole/zi, pentru combaterea
hipersecreţiei gastrice, a vomei, a vărsăturilor şi a spasmelor musculaturii
tubului digestiv. De asemenea, pacientul a primit o suplimentare cu vitamine din
grupul B (B1, B6), C şi calciu gluconic.
Pe lângă alte recomandări, la externare, pacientul primeşte recomandarea de a
reveni de urgenţă în caz de febră, dureri abdominale sau vărsături.
Rolul farmacistului ca membru al echipei de specialişti pentru perioada de
internare este acela de a decela interacţiunile dintre medicamente, de a verifica
dozele pentru minimizarea accidentelor terapeutice şi a semnala/raporta
eventualele reacţii adverse.
În relaţia cu pacientul, farmacistul îşi poate exercita rolul în consilierea şi
educarea în ceea ce priveşte managementul farmacoterapiei (dacă aceasta este
prescrisă post-spitalizare la domiciliu)(5-7).
Având în vedere posibilele complicaţii postoperatorii care pot apărea în urma
externării pacientului, o monitorizare a stării de sănătate a acestuia de către
farmacistul clinician contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical: pentru
orice simptomatologie apărută postoperator, care ar putea fi tratată la domiciliu
prin automedicaţie (de exemplu, durerea, febra, greaţa), farmacistul poate
consilia pacientul să se adreseze direct la spital medicului curant, şi nu la
farmacie, pentru evitarea temporizării diagnosticului eventualelor complicaţii
şi/sau mascarea acestora prin automedicaţie.
În practică, există o tendinţă a pacientului de a se adresa întâi farmacistului,
deoarece, pe de o parte, este mai comod, pe de altă parte, există un
comportament anxios în ceea ce priveşte revenirea în unitatea spitalicească.
Observaţie: pe parcursul analizei fişei de observaţie, am constatat că în unitatea
de primire urgenţe există o fişă reglementată procedural în care este
cuantificată noţiunea de urgenţă pe diferite aparate şi sisteme, după anumite
criterii. Codul deontologic al farmacistului prevede noţiunea de „urgenţă” şi
stipulează că farmacistul poate elibera medicamente în situaţii de urgenţă, însă
la nivel naţional nu avem un sistem care să cuantifice urgenţa în farmacie(8).
Existenţa unui astfel de sistem ar putea reduce automedicaţia(9) şi ar putea
îmbunătăţi relaţiile farmacist-medic şi farmacist-pacient. Pentru crearea unui
astfel de sistem, trebuie revizuite şi implementate la nivel naţional competenţele
farmacistului clinician, competenţe care pot îmbunătăţi asistenţa primară
simptomatică efectuată de către farmacist şi redirecţionarea pacientului către
medic atât pentru situaţiile de urgenţă, cât şi pentru alte situaţii în care pacientul
are tendinţa de a neglija semnele şi simptomele bolii.
În concluzie, farmacistul clinician are un rol semnificativ în echipa medicală pe
tot parcursul internării, începând cu primul compartiment (UPU), pe perioada de
spitalizare şi post-externare.
Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

. ***. Available from: https://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2014/12/Referinta-2-Managementul-clinic.pdf.


. ***. Available from: https://rezidentiat.ms.ro/curricule/farmacie_clinica.pdf.
. Cristea AN. Farmacie clinică. Ed. I, Editura Medicală; 2006.
. Rosenfeld E, Kinney S, Weiner C, Newall F, Williams A, Cranswick N, et al. Interdisciplinary medication decision making by
pharmacists in pediatric hospital settings: An ethnographic study. Research in social & administrative pharmacy: RSAP.
2018;14(3):269-78.
. Okumura LM, Silva DM, Comarella L. Relation between safe use of medicines and Clinical Pharmacy Services at Pediatric
Intensive Care Units. Revista paulista de pediatria: orgao oficial da Sociedade de Pediatria de Sao Paulo. 2016;34(4):397-
402.
. Rotta I, Souza TT, Salgado TM, Correr CJ, Fernandez-Llimos F. Characterization of published randomized controlled trials
assessing clinical pharmacy services around the world. Research in social & administrative pharmacy: RSAP. 2017;13(1):201-8.
. Morgan SR, Acquisto NM, Coralic Z, Basalyga V, Campbell M, Kelly JJ, et al. Clinical pharmacy services in the emergency
department. The American Journal of Emergency Medicine. 2018;36(10):1727-32.
. Codul deontologic. Available from:
http://www.colegfarm.ro/userfiles/file/Ultima_forma_Codului_de_deontologie_a_farmacistului.pdf.
. Piecuch A, Kozlowska-Wojciechowska M. Self-medication in Poland: the pharmacist’s advisory role in Warsaw. International
Journal of Clinical Pharmacy. 2013;35(2):225-9.

MedicHub Contact

Acasă +40 31 425 40 40


Misiunea noastră
+40 75 801 23 26
Ştiri
+40 31 425 40 41
Reviste
Contact office@medichub.ro

MedicHub.ro

Adresa
MEDICHUB MEDIA, Green Gate,
Bd. Tudor Vladimirescu 22, etaj 11, 050883, Bucureşti, România
CUI: 16136719
Nr. Reg. Com. J40/2001/2004

Europe Sponsoring Members List

Politica de confidenţialitate
Termeni și condiţii
Politica publicitară