Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Electrotehnica Si Electronica

    Încărcat de

    inczea
    2K vizualizări297 pagini

    Titlu original

    Electrotehnica_si_electronica

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări297 pagini

    Electrotehnica Si Electronica

    Încărcat de

    inczea

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 297
    rt ELI Scrreuaat sl ST pentru scoli de | dr, ing. ANCA POPESCU conf. dr. ing. STELIAN POPESCU Electrotehnica si electronica Manual pentru gcoli de maistri @ Nt EDITURA DIDACTICA $| PEDAGOGICA — BUCURESTI, 1979 CAPYTOLUL 1 ELECTROSTATICA ELECTRIZAREA CORPURILOR Corpurile materiale sint, in mod normal, neutre din punct de vedere electric, adica sarcinile electrice negative (electronii) dintr-un anumit corp sint egale (compenseazi) cu cele pozitive (protoni, pozitroni ctc.) din acelasi corp. Prin anumite procedee, unele materiale se clectrizeazi, adic’ se’ incarc cu o anumita sarcina electrica. |, ELECTRIZAREA PRIN FRECARE observat c4, frecind un baston de sticla cu © bucata de postav, clec- tronii trec de pe bastonul de stick pe postav. Agadar, prin frecare postavul cApitind electroni in plus s-a incarcat cu sarcina negativa (electrizare negativa), in timp ce bastonul de sticla pierzind electroni s-a incarcat cu sarcina pozitiva. Aceeasi experienf%, repetata fnsi cu un baston de chihlimbar, arati ci de data aceasta postavul se incarcd cu sarcind pozitiva, iar bastonul de chih- limbar cu sarcin’ negativa. Fenomenele care au loc in cazul corpurilor imobile purtitoare de sarcini clectrice si la care sarcinile respective ru variazi in timp, sint studiate in acea parte a electrotehnicii numita clectrostaticd, Un element de baz in studierea fenomenlor electrostatice fl constituie pendulul electrostatic (fig. 1.1) format dintr-o bobif usoari B (de exemplu din miduva de soc) suspendat& de un suport S printr-un fir de mitasc M. Experienfa arati cA corpurile incircate cu sarcini clectrice de acelasi fel se resping (fig. 1.2, @), iar cele incdreate cu sarcini de semne diferite se atrag (fig. 1.2, 0), Tucru pus in evidenta cu ajutorul unor perechi de pendule elec~ trostatice 2. ELECIRIZAREA PRIN CONTACT ‘n corp electrizat, de exemplu un baston de sticli S (fig. 1.3, a) electrizat pozitiv prin frecare atingind un pendul neutru P ii transmite acestuia prin contact direct 0 parte din sarcine sa pozitiva astfel c& in final pendulul respec- tiv este respins (fig. 1.3, 4). Acclasi lucru este valabil si pentru corpurile electrizate negativ. 3. ELECTRIZAREA PRIN INFLUENTA Apropiind um corp electrizat, de exemplu acelasi baston de_sticlé (fig. 1.4, a), de un pendul neutru P, acesta este electrizat prin influenta (de Ia distant) cur o sarcin& negativ’, ‘adic, in general, cu o sarcina de seman contrar si ca urmare pendulul va fi atras. Observatie. De fapt, prin influenta, in perdu ru P sarcinile sint polacizate si anume nape de bastonul de sticlA, iar cele pozitive 4 a 1.4, 5) sarcinile negative sin \ pi q ly com o * Fig. 1. Pendula electrostatic Fig. 12, Interactions sarcinilor lective se napnnses bo sce 3 J, , 6 6 Fig. 13. Electrizarea prin Fig. 14, Blectrizarea pein contacts infhvenya: ngere; 6 ~ cespingore ~ clectsizae; = polarizarea foes tarciailon, In acer sint respinse in zona mii indepirtaré cinilor de semne contrare este mai mare decit forta de respingere F, datorat& sarcinilor de acclasi semn, Sarcina electricd este 0 m&rime fizicd ce se méisoara cu o unitate (de masura) care fn sistemul international de unitati SL se numeste coulomb si se noteazi cu C. Coulombul « fost ales in mod arbitrar egal cu sarcina Glectricd a 6,24 10" electroni !uat’ cu semnul minus; altfel spus, sarcina electric’ g, a unui electron este: % 3,601 - 10-C, (Ay Corpurile materiale se comport diferit la deplasarea sarcinilor in interiorul lor. Sub acest aspect se deosebesc materialele: conductoare, izolatoare (dic- lectrici} si semiconductoare: @ Conductoarele contin in structura lor electroni liberi (,,gaz electronic“) care se pot deplasa liber in interiorul materialului putind da nagtere nut curent de electroni (curentul electric). Materialele conducitoave sint in special metalele (Cu, Al, Ag, Fe ete.; si electrolitii. @ Izolatoarele (dielectricii). Nu permit deplasarea electronilor in interi~ orul lor, adic& Je izoleaz&. Materialele izolante sint: sticla, porfclanul, mar- mura, hirtia, lemnul, uleiul mineral, cauciucul, masele plastic, nvitasea, aerul etc, @ Semiconductoarele. Sint mat clectrice in conditii speciale, ele ale care permit deplasarea sarcinilor onstituind baza elementelor electronice semiconductoare — diode, tranzistoare, tiristoare etc. (v. cap. 10, para- graful B si figurile 10.1 ... 10. B, LEGEA LUI COULOMB Se consider& dou& corpuri de dimensiuni mici, neglijabile in raport cu distanta intre ele, inedreate cx anumite sarcini electrice. Sarcinile unor ase- menea corpuri se numese sarcin: punctiforme, Legea lui Coulomb (citeste Culomb), stabilit’ experimental, arati ca: doud corpuri punctiforine incar- cate cu sarcinile electrice g, si gy se resping sau se alrag cu o fortd F a ciret ime este proportionald cit sarcinile qy $i gz $i invers proportionala cu pa- tratul distanjei + dintre cele dowd sarcini (fig. 1.5): F (1.2) are in care € este 0 marime caracteristic’ denumit& permitivitate sau constanté dielectricd a mediului in care se afl’ cele dow corpuri. In sistemul international de unit&ti (SI) permitivitatea vidului, practic egal cu cea a acrului, este: + = = farad pe metro, faradul find o unitate de masor& pentru capacitate (vezi par. F). Dimensional, 1 F iS (eae | Nem Newton x metra Inlocuind relatia (1.3) in (1.2) reault pentru vid (aer): 9 Wass) (14) sau: forfa de interactiune dintre doua sarcini de 1 C (g1 = gz = 1 C) agezate in vid la distanfa de 1m (7 = i m) este de 9-10" N. In cazul in care mediul in care se manifest fortele de interactiune intre sarcinile electrice nu este vidul sau aerul ci un altul (mediu dielec- © tric) (de exemplu: petrol, mic%, parafin’ etc.) legea lui Coulomb ramine valabili cu observatia ca permitivitatea dielectric& are alt& valoare, de obicei mai mare decit 5. Raportul e/ep se numeste permi- tivitate dielectrica relativa si se no- Fig, 1.5. Interactinnea cantitativ’ a corpuritor clectrizate 4 —ambcle positives 4 —ambele negatives 6 ~ de serane g, (1.5) aitente Observat Rezult& ci in cazul unui mediu dielectric oarecare legea lui Coulomb se scrie: . Permitivitates dielectric relativa este un sumir fark dimensiuni, F=—h_. (1.6) rere? © dowa sarcini au acelasi cestea au somne contrarii (fig. 1.5, ¢) Observatie. Semnul forfei F este pozitiv (de respingere) dact seman (fig. 1.5, a $i) si negativ (de atragere) daci a C. CIMPUL ELECTRIC Considerind 0 sarcina electricd punctiforma q (fig. 1.6) in jurul acesteia ‘se pot manifesta forte de interactiune in orice direcfie cu. orice alt& sarcin& Ge, Ya Gq Se spune c& sarcina punctiforma g, di nastere in jurul stu unui cimp electric capabil de a produce forte de atragere sau respingere a altor sarcini, Cimpul electric E, produs de sarcina electric g, este definit ca raportul dintre forta Fy, care se manifest asupra unei sarcini oarecare q2 si valoarea acestei sarcini: E,= "8. (17) Deoarece conform Ie- gii lui Coulomb (relatia 1.2) avem: Pentru sarcinile punc- tiforme, liniile de forya ale cimpului electric sint radiale fiind indreptate fie spre exterior in cazul cimpului electric produs de o sarcin’ pozitiva 7 (fig. 1.7, a) — sensul de Fig. 1.6. Producerea cimpului electric: respingere a unei sarcini pozitive g»— fie spre interior in cazul clmpului electric produs de o sarcin& negativa q: (fig. 1.7, B) — sensul de atvagere a unei sarcini pozitive go. Observatie. Similar se poste ‘vorhi despre cimpul electric produs de oricare sarcing Fark a avea 0 amuimiti preferinga. Astfel referindu-ne la exemplul precedent putem vorbi si de cimpul electric al sarcinii g determinat cu aceeasi relatie (1.7): (1.9) (1.10) in cazul cimpului electric prodvs de mai multe sarcini electrice. puncti- forme, cimp care se manifest intr-c forma combinata prin forte de interac tiune cu alte sarcini electrice, liniile de for|i prezinta forme mai complicate. ‘Astiel, de exemplu, liniile de fort ale cimpului produs de doua sarcini puncti- forme pozitive (negative) prezint& aspectul din figura 1.7, ¢, iar cel pro- dus de o sarcin’ pozitiva si alta negativa, pres ra 1.7, d. In sfirsit, in unele cazuri, linitie de for{a ale cimpului electric sint paralele (fig. 1.8) caz in care el se numeste witiform sau omogen. Un asemenea cimp omogen este produs fie de o sarcin’ punctiforma foarte indepartata, fie de o arm&tur& plata suficient de lat& (vezi paragraful F — fig. 1.11). inti aspectul din figu- Fig. 1.7, Lintile de fort ale cimpului electric produs de sarcini electric: 4 — ponitivas 6 — negativa; e ~ douk sarcini positive; d — sarcini de sernne diferte. D. INDUCTIA $I FLUXUL ELECTRIC. TEOREMA LUI GAUSS 1. INDUCTIA BLECTRICA In unele cazuri este mai comod si se utilizeze 0 marime nou’ — inductia electrici. D definita de expresia: D=cE. (1.11) [Ss] (1.12) Din (1,8) si (1.11) se obfine: D=eE, = t= a) Rezult& deci c& tn cazul unui dielectric omogen valoarea inductiei electrice nu depinde de permitivitatea dielectric’ a mediului. Observaie. Din relafia (1.12) se constat& cd snitatea de misuri a inductiei este (S] nt coulomb pe motra piitrat. 8 2. FLUXUL ELECTRIC In legdtura cu numeroase marimi vectoriale care formeazi cimpuri de vectori o notiune utilizat& frecvent este aceea de flux. De obicei fluxul unui Ls cimp de vectori poate fi definit catota~ CI litatea liniilor de forta cuprinse intr-un contur tuchis sau care stritbat 0 supra- fat oarecare bine definiti. De cxemplu intr-o conduct de lichid (de fluid) de sectiune S fiecare particuli lichid’ are 0 vitezd v paralelé cu axa conductel 5. 5 ‘ruxuleacric prin seprafefe plane: deci vectorul vitezi formeaza in acest a reetanguats # - obe caz un cimp de viteze. Fluxul vecto- rului_v care strbate sectiunea S reprezinté produsul Q dintre vectorul vitezi si sectiun Q = 0S. (1.13) Dup cum se stie acest produs nu reprezinti altceva decit debitul de fluid @ (fiusul): Q= of]

    S-ar putea să vă placă și