Sunteți pe pagina 1din 50

ANGELA STOIANOVICI

HIDROLOGIE APLICATA

Tehnoredactare computerizata ~i grafica:

Ing. Nicula Virgiliu

3

CUPRINS

Referatull: Determinarea caracteristicilor hidrologice ale unui bazin hidrografic 5

1.1. 1.1.1. 1.1.2. 1.1.3. 1.1.4.

Caracteristici geometrice Suprafata bazinului hidrografic

Epura de crestere a suprafetei bazinului hidrografic Coeficientii de forma ai bazinului hidrografic Curba hipsografica (hipsometrica), H(S)

5 5 6 6 7

7 9

10 10

10 11

12 12 12 12

1.1.5. Altitudinea medie a bazinului hidrografic, H 1.1.6. Panta medie a bazinului hidrografic, I

1.2. Caracteristici fizico - geografice

1.2.1. Precipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic, h

a) Metoda izohietelor

b) Metoda poligoanelor Thiessen

1.3. 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3.

Referatul 2:

2.1. 2.2.

Caracteristicile retelei hidrografice din interiorul bazinului hidrografic Densitatea retelei hidrografice, d

Coeficientul de sinuozitate al raului principal, <p Profilullongitudinal al raului principal H(L)

Determinarea debitului lichid in profilultransversal al unei albii folosind .procedeul exploririi campului de viteze

Metoda analitica

Metoda grafoanalitica

13 13 15

Referatul3: Trasarea cheii limnimetrice in profilul transversal al raului din cadrul referatului 2prin metoda hidraulica

Referatul4: Trasarea cheii limnimetrice in profilul transversal al unui rau prin metoda corelatiiler

Referatul 5: .r Trasarea eurber de durati ,i a eurbei de frecventa

16

18 21

Referatul 6: Trasarea curbei de asigurare de depa~ire a debitelor maxime anuale 22

6.1. Determinarea curbei empirice de asigurare 23

6.2. Determinarea curbei teoretice de asigurare 23

6.3. Determinarea debitelor maximecu asigurarile de 0,10, 1,0, 10 ~i 80 %

~i a timpului de repetare a acestor debite 25

Referatul 7: Calculul hidrografului undei de viitura prin metoda

paralelogramelor scurgerii (zonelor de inOuenta) 26

Referatul8: Calcululhidrografului undei de viituri prin metoda izocronelor

28

4

Referatull

Determioarea caracteristicilor hidrologice ale noni bazio hidrografic

Prin bazin hidrografic se intelege suprafata de pe care un rau ~i afluentii sai i~i colecteaza apeIe. Pentru bazinul hidrografic al raului R reprezentat pe harta cu curbe de nivella scara 1: 1 0.000 se vor determina urmatoarele caracteristici:

1.1. Caracteristici geometrice:

1.1.1. Suprafata bazinului hidrografic se noteaza cu S. Aceasta se exprima in ha sau km2• 1.1.2. Epura de crestere a suprafetei bazinului hidrografic.

1.1.3. Coeficientii de forma ai bazinului hidrografic.

1.1.4. Curba hipsografica (hipsometrica): H(S).

1.1.5. Altitudinea medie a bazinului hidrografic: H.

1.1.6. Panta medie a bazinului hidrografic: I.

1.2. Caracteristici fizico - geografice:

1.2.1 Precipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic: h.

a) metoda izohietelor;

b) metoda poligoanelor Thiessen.

1.3. Caracteristicile rete1ei hidrografice din interiorulbazinului hidrografic: 1.3 .1. Densitatea retelei hidrografice: d.

1.3.2. Coeficientul de sinuozitate al raului principal: <po 1.3.3. Profilullongitudinal al raului principal: H(L).

1.1. Caracteristici geometrice

1.1.1. Suprafata bazinuluihidrografic, S, se determina pe harta cu curbe de nivel planimetrand suprafata inchisa de linia de cumpana a apelor (perimetrul bazinului hidrografic). Aceasta linie se duce prin punctele de intersectie a doiversanti de la care apele se scurg in sens diferit. in lipsa planimetrului polarse calculeaza suprafata prin metoda micilor patrate tinandu .. secont de .coeficientul de scara al hartii, 0 alta metoda mult mai avansata de masurare a suprafetelor este prin model digital-in programe pentru proiectare asistata de computer (CAD), precum Land Desktop, Map 3D sau AutoCAD, in care daca . se dispune de un model vectorizat (cu programe precum Raster Design) alunui plan topografic scanat, se pot folosi comenzi, functii de interogare de genul Inquiry Area, Area sau dacas-au definit in Land Desktop unele suprafete prin diverse modalitati ca "parcels", prin afisarea proprietatilor acestora, printre altele se poate afla ~i aria lor.

Sbazin (ha, km") =k·Shartl (1.1),

bidrografic

unde

k este coeficientul de scam al suprafetei S ~i tine cont de scara hartii. Exemplu: Scara 1: 10.000.

1 em pe harm ~ 10.000 em pe teren ~100m

= l hm

~ 0,1 km.

1 cm2 pe harm - 108 cm2 pe teren ~ 104m2

~ 1 ha

~ 10-2km2•

Din cele de mai sus deducem ca Sbazin (ha) = I·ShartA (em") => k = 1.

bidrografic

5

Figura 1.1

Suprafata bazinului hidrografic Scara: 1 : 10.000

w' •

/ I \1 .::5 ,

<::> \

\ -,

'\ ~ ~;."

\ \

~ \~ ~

S3"'~

1~

\

<, \

I

1.1.2. Epura de crestere a suprafetei bazinului hidrografic este 0 diagrama care arata aportul fiecarui afluent in cresterea suprafetei bazinului hidrografic a raului principal. Pentru trasarea ei se delimiteaza pe harta cu curbe de nivel suprafetele bazinului hidrografic a fiecarui afluent pe fiecare mal al raului principal. Se calculeaza aceste suprafete ~i suprafetele dintre afluenti prin metoda planimetrului polar, a micilor patrate sau a prin metoda digitala amintita mai sus. Aceste valori se tree in abscisa unui sistem de axe rectangulare. In ordonata se trece lungimea raului principal exprimata in kilometri si distantele intre punctele de confluenta. Aceste lungimi se mascara pe harm cu ajutorul curbimetrului, in lipsa acestuia prin metoda lantisorului sau pe baza modelului digital tridimensional.

LIA = 0,7 Ian, LIB = 1,1 km, LIe = 1,4 km, LIV = 1,5 km.

In abscisa se pun suprafetele afluentilor ~i suprafetele dintre afluenti.

Tabelul nr. 1.1: Calculul epurei de crestere a suprafetei bazinului hidrografic

Numarul S, stanga Sjdreapta
suprafetei cmL ha cm2 ha
1 3,5 3,5 16 16
2 6 6 11,5 11,5
3 19 19 16,5 16,5
4 8 8 - -
5 14,5 14,5 - -
L 51 51 44 44 Sbazin = 95 em", pentru k = 1 => Sbazinbidro- = 1·95 = 95 ha .

bidrografic grafic reala

Epura de crestere a suprafetei bazinului hidrografic este prezentata in figura 1.2. 1.1.3. Coeficientii de forma ai bazinului hidrografic

a) Coeficientul de alungire, A

Lbazin

A = bidrografic

Bbazin bidrografic

unde

Lbazin = Lw == 1,5 km (1.2),

bidrografic

~ 95 ha 95.10-2 km2

= bidrografic = =

Lw 1,5 km 1,5 km

= 0,95 Ian = 0 63 km

1 5 ' ,

,

A = 1,5 km = 2,37=> 2,37> I=> bazin hidrografic alungit.

0,63 .

b) Coeficientul de asimetrie, a

n=5 n=3

L Sistanga - L s, dreapta

a = i-l i=1

Sbazin bidrografic

(1.3),

a= 51 ha-44ha = 7ha =007.

95 ha 95 ha '

Batorita'faptuini'cR"6;6'1"> Oave-m ~un . lJa2'.inhiarograncasunemc aezvoItatpepaneaSffiriga '

6

.. .

e) Coefieientul de dezvoltare a eumpenei apelor arata abaterea formei bazinului hidrografie de la forma circulara ~i se calculeaza eu relatia urmatoare:

Lcumpana

m = apelor

2· In· Sbazjn

V hidrografic

(1.4),

4,25 km

m = --;=======

2.~n.95.10-2 km2

m = 4,25 km = 1 23 .

3,46 km '

Datfiind faptul.ca 1,23 > 1 rezulta ea avem un bazin hidrografie alungit.

4,25km

2· ~2,98 km2 '

1.1.4. Curba hipsografica (hipsometrica) este curba de dependenta Intre altitudine ~i suprafata bazinului hidrografie. Pentru trasarea ei se calculeaza suprafetele cuprinse intre doua curbe de nivel consecutive si se cumuleaza deasupra fiecarei eurbe suprafetele eu altitudine superioara eotei eurbei respective. Curba hipsografica este prezentata in figura 1.3.

Tabelul nr. 1.2: Calculul curbei hipsografice, H(S)

Trepte de ~Si Peste altitu- (L~Si)
dinea
altitudine em2 ha de ... (ha)
280-240 11,5 11,5 280 0
240-200 19 19 240 0+ 11,5 = 11,5
200 -180 25 25 200 11,5 + 19 = 30,5
180-160 14 14 180 30,5 + 25 = 55,5
160 -140 11 11 160 55,5 + 14 = 69,5
140-120 8,5 8,5 140 69,5 + 11 = 80,5
120-100 6 6 120 80,5 + 8,5 = 89
L~Si 95 95 100 89+6=95 1.1.5. Altitudineamedie a bazinului hidrografie, if(m)

if = 1 . J H(S)dS (1.5).

Srnmn s..m.

bidrografic IIidmpIIic:

Neexistand 0 functie analitica H(S), praetie pentru ealeulul altitudinii medii se folosese doua metode:

a) Folosind harta eu eurbe de nivel

1 n

--·"H.·~S.

Q L.J 1 1

ummn i=l

(1.6),

bidrografic

unde

II este altitudinea medie a suprafetei elementare ~Si cuprinsa tntre eurba de nivel H, ~i Hj+1•

H. - Hi +l4.1

1-

2

(1.7),

n

LL\Sj= ~ ...

i=l bidrografic

7

Figura 1.3

Curba hipsografica si altitudinea medie Scan: 1 : 2.000, 1 : 10 (conventionala)

w' •

H(m)

200 H = 186~47180-

....;.-1----1-----

I I I

-"-f-- -' -f-_ .. -----t-. --

I I I I

---1-----+-----+--~-

I I I I I

- -1- - - -4 -- ..;_.-- - +-._.-+--+_.

I I I I I

, I I

Tabe1ul nr. 1.3: Calculul altitudinii medii, II

Hi 8Si Hi H.·8S·
1 1
(m) (ha) (m) (mj(ha)
280 11,5 260 260· 11,5 = 2990
240 19 220 220· 19 = 4180
200 25 190 190·25 = 4750
180 14 170 170·14 = 2380
160 11 150 150· 11 = 1650
140 8,5 130 130 . 8,5 = 1105
120 6 110 110·6= 660
100 L=95 - L= 17.715 H = 17.715 (m.ha) 95 [ha]

II = 186,47m.

b) Folosind curba hipsografica H(S)

A vand trasata curba hipsografica H(S),

J H(S)dS=Q,

s..-

hidrogmfi<:

Q fiind suprafata delimitata de curba hipsografica ~i axele de coordonate.

In acest caz din relatia (l.5) ne va rezulta:

Q

II = H . + . k (1.8),

. mm Sbazin

hidrografic

unde

k este coeficientul de scara a1 suprafetei n; k = kH ·ks,

in care

kH = 20 (1 cm::20 m); ks = 10 (1 cm::l0ha).

n=41cm2

,

k = 20·10 = 200m·ha (1 cnr' ::200moha),

II = 100 + 41· 200 m 0 ha = 186 31 m 0

95ha '

8

1.1.6. Panta medie a bazinului hidrografic

J I(S)dS

s-.

Teoretic T = _::hidro::::;' :::::;gmIit:::._ __

Sbazin hidrografic

(1.9).

Neexistand 0 functie analitica I(S) pentru calculul practic al pantei medii T se foloseste urmatoarea relatie:

n

2:1; ·~Si

T = ._!:i=:!_! _

Sbazin hidrografic

(1.10),

unde

~ estepanta medie a suprafetei elementare ~Si cuprinsa intre curbele de nivel consecutive Hi, respectiv Hi+},

(1.11),

unde

b, este distanta medie dintre dona curbe de nivel consecutive, Hi respectiv Hi+l, zs, bi=

~ + li+!

2

(1.12),

unde

Ii si li+1 sunt lungimile curbelor de nivel consecutive H, respectiv Hi+1 din interiorulliniei de cumpana a apelor.

Inlocuind relatiile (1.11) si (1.12) in relatia (1. 1 O)obtinem:

(1.13).

hidrografic

in cazul particular in care curbele de nivel sunt echidistante, notand cu MI aceasta echidistanta, MI = Hi+l - Hi = constant, panta se calculeaza astfel:

(1.14),

respectiv:

9

T ~ MI{~+12+ ... +~ + ... +I •.• J Sbazin

hidrografic

(1.15).

In calcule foarte aproximative pentru bazine hidrografice mici:

T = Hmax- Hmin L1V

(1.16),

in care

Hmax, respectiv Hmin reprezinta cotele curbelor de nivel maxime ~i minime exprimate In m, iar LIV lungimea raului de la izvor la varsare exprimata In m.

In cazul bazinuluihidrografic din referat, curbele de nivel nefiind echidistante, vom folosi pentru calculul panteifonnula (1.13). Se va folosi in acest scop urmatorul tabel.

Tabelul nr. 1.4: Calculul pantei medii, T

Hi Ii l, +li+l Hi+l-Hi (Ii + li+l)· (Hi+l - Hi)
(m) (m) 2 (m) 2
(m) (m2)
280 400 1050 40 42.000
240 1700 1600 40 64.000
200 1500 1550 20 31.000
180 1600 1600 20 32.000
160 1600 1400 20 28.000
140 1200 900 20 18.000
120 600 450 20 9.000
100 300 - - :t (Ii + li+l)· (Hi+l - Hi) = 224.000 m2
i=1 2 1= 224.000 m2 .100=2358 %.

950.000 m2 '

1.2. Caracteristici ftzico - geograftce 1.2.1. Precipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic, ii

a) Metoda izohietelor

Prin izohiete se inteleg curbele care unesc puncte deegala valoare a precipitatiilor pe suprafata bazinului hidrografic. Notand cu ii (mmjprecipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic ~i cu hi (mm) valoarea precipitatiilor pe izohiete, vom avea:

n

""ii .. AS.

L..J 1 1

i=l

~

hidrografic

(1.17),

unde

10

Tabelul nr. 1.5: Calculul precipitatiilor medii, 11

hi hi nSi hi·nSi
(nun) (nun) (ha) (mmha)
2,8 2,6 11,5 29,9
2,4 2,2 19 41,8
2 1,9 25 47,5
1,8 1,7 14 23,8
1,6 1,5 11 16,5
1,4 1,3 8,5 11,05
1,2 1,1 6 6,6
1 - 2:=95 2:=177,15 11 = 1,86 nun.

Harta cu izohiete a bazinului hidrografic este prezentata In figura 1.4. b) Metoda poligoanelor Thiessen

Cunoscand pe harta bazinului hidrografic pozitia statiilor meteorologice In care se cunosc valorileprecipitatiilor hi (mm), se unesc punctele respective douacate doua formandu-se 0 retea de triunghiuri care ocupa toata suprafata bazinului hidrografic.

Se due mediatoarele laturilor din jurul fiecarei statii, care unite formeaza In jurul statiei respective un poligon. Se acopera toata suprafata bazinului hidrografic cu astfel de poligoane. Admitand pe suprafata fiecarui po ligon precipitatia uniform distribuita dupa metoda. Thiessen, precipitatia medie pe suprafata bazinului hidrografic, notata cu 11 (nun), este data de relatia urmatoare:

n

"h.·S.

L.J I 1

h = ...o:;i=;,_l __

(1.18),

unde

n

LSi = Srn.m.

i=l bidrografic

S, este suprafata poligonului din jurul statiei meteorologice In interiorul caruia avem precipitatiile h, (mm).

Metoda poligoane1e Thiessen trasate pe bazinul hidrografic studiat este prezentata In figura 1.5.

Tabelul nr. 1.6: Valorile precipitatiilor de pe suprafata bazinului hidrografic, hi

hi Sj h(Sj hi Sj h(Sj
.(mm) (ha) . (mrrrha) (mm) (ha) (mm-ha)
h3 =2,5 0,5 1,25 hIs =1,8 4 7,2
114 = 2,6 3,5 9,1 hl9 = 1,7 1,5 2,55
hs =2,6 5 13 h20 = 1,3 8,5 11
~=2,3 6 13,8 h21 = 1,5 7,5 11,25
h7 =2,2 9 19,8 h22 = 1,8 1 1,8
h9 =2,2 7,7 16,94 h23 = 1,1 0,05 0,055
hlO = 2,3 1,1 2,53 h24 = 0,8 1 0,8
hu = 1,8 6 10,8 h2S = 1,3 0,5 0,65
hrz = 1,9 6 11,4 h26 = 1,5 0,01 0,015
h13 = 1,8 7 12,6 h27 = 1,7 0,05 0,085 11

Figura 1.4

Precipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic prin metoda izohietelor Scara: 1 : 10.000

.. ' .

1 +2.90

2,5

Figura 1.5

Precipitatiile medii pe suprafata bazinului hidrografic prin metoda poligoanelor Thiessen Scara: 1 : 10.000

w· •

Tabelul nr. 1.6: Valorile precipitatiilor de pe suprafata bazinului hidrografic, h, (continuare)

hi Sj hj"Sj hj Sj hj"Sj
(mm) (ha) (mm'ha) (mm) (ha) (mm-ha)
h14 = 1,9 2 3,8 h28 = 0,6 0,05 0,03
h16 = 1,7 9 15,3 LSi =95 Lhi ,Si = 180,205
h17 = 1,7 8,5 14,45 Lh .. S. -
1 1=h=19mm
LSi ' 1.3. Caracteristicile retelei hidrografice din interiorul bazinului hidrografic Prin retea hidrografica se intelege totalitatea cursurilor de apa din interiorul unui bazin hidrografic. Ea este fermata din raul principal ~i afluentii sai, Vom calcula urmatoarele caracteristici:

1.3.1. Densitatea retelei hidrografice, d

d = --=i=I~_

(1.19),

unde

n

L L, este suma lungimilor tuturor cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv masurate cu

i=1

curbimetrul sau prin model digital (vezi inceputul referatului), d = 3,3 km =35 km/km",

0,95 km2 '

1.3.2. Coeficientul de sinuozitate al raului principal, <p

L

rp = rea1li

LdreaptA

(1.20),

unde

Lremii este lungimea reala a raului de la izvor la varsare;

Ldreaptii este lungimea in linie dreapta a raului de la izvor la varsare,

= 1,5 km. =104.

rp 144km. '

,

1.3.3. Profilul longitudinal al raului principal, H(L), reprezinta dependenta intre altitudine ~i lungimea raului. Pentru trasarea lui se mascara pe harm distantele partiale d, (Ian) ~i cumulate de (Ian) intre punctele de intersectie ale raului cu curbele de nivel. Cota fiecarui punet H(m) este data de cota curbei de nivel care trece prin punctul respectiv. Aceste valori se tree in indicatorul figurii; Cu datele respective se traseaza in sistemul rectangular de axe H (m) ~i L (km), curba H(L), care reprezinta profilullongitudinal al raului respectiv. Profilullongitudinal al raului principal al retelei hidrografice este prezentat in figura 1.6). Pe baza lui se pot calcula pantele geometrice i (%) intre diversele sectiuni:

(1.21),

in care

Hi+l (m) este cota punctului i+ 1;

Hi (m) este cota punctului i; di+i,i(m)·"e5((farstaiita"i>arpannnt:re""ceIedouapunCte.

12

...
> 0
0
-
I
I -
,- ~
I I
rT-
I I I
I I I
I I I
IT,-
II I
I I I I
-iIT-
II I I I
- II I I I
cd
e, _~_lLj__
.-
o
.S 0 I I II I
~·o II I I I
c..o
.- 0 - + -il- T lI- M
::s •
-0 -T-'lr-rTI-
::s-
\0 <E! •• I II I I I
~....-4""'" I II I I I 0
cd ... r-- r--
cd_O _" :6
II I II I I I '0
~cdO M
. ·SO II I I I I 1 I
00· .
• - "0 N S
~a .. -1+-- ..1--+1- + +--t-~ ·0
N -0
.- I _ II I II I I I M M
00- '<t'
= .. I II I II I I I .~ r--
O·~ r-: .,.,
- ) I II I II I I I r-:
_ c.> ~ -
,.eOO I III II I I I a..
~. - -.,.- ,-It- - +--tt- -t T"1- 0 f'i.
e _ ~ _
_
P-4 I II III I I I ·M
I I III II II I ~ ~
_ 00
-
I' I II I I I I I r M -
---L ___ ~-~-~-~L~~~- 0 0
- co c:S
I I II I II I I·· I M
I '_ : ' ........ ~ < ~. t" •• ';"'":. ~ I I I
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-- 00 \0 """ C"I 0 00 \0 """ C"I 0 00
_§, C"I C'-1 C'-1 C"I N ...... ....... ........ .- -
:J:I ~ ~
·f i
~ o
I e j
......,
I ......, .......
f -;$.
:I '-'
8 I
is Referatul2

Determinarea debitului lichid in pronlul transversal al unei albii folosind procedeul explorarii campului de viteze

Sa se determine debitulliehid care traverseaza profilul transversal AA' al raului R avand urma-

toarele date de baza:

1. Harta eu eurbe batimetriee a raului RIa seara 1: 1 00 (vezi figura 2.1).

2. Nivelul apei in momentul masuratorilor de viteze: Hmiisurat ::;:: 8,7 m - 0,5 m ::;:: 8,2 m.

3. Rezultatele masuratorilor de viteze efeetuate eu morisca hidrometrica pe un numar de patru

vertieale de sondaj, pe fieeare verticala efectuandu-se masuratori in einei punete, ~i anume:

- la suprafata;

-la 0,2·hi;

-la 0,4·hi;

-la 0,8·hi;

- la fund (f);

hi fiind adancimea apei pe fieeare verticala.

Tabelul nr. 2.1: Rezultatele masuratorilor de viteze, Vi (mls)

~ I II III IV
A
suprafata (s) 1,5 2,0 2,1 1,7
0,2'hi 1,7 2,2 2,3 2,0
O,4·hi 2,1 2,4 2,5 2,3
0,8'hi 1,8 2,1 2,2 1,9
fund (t) 1,0 2,2 1,4 1,3 Calculul debitului se face folosind urmatoarele metode: 2.1. Metoda analitica,

2.2. Metoda grafoanalitica,

2.1. Metoda analitica

a) Se traseaza profilultransversal al albiei in sectiuneamasuratorilor de viteze folosind harta eu, eurbe batimetriee. Pentruaceasta s-au masuratpeharta de-a lungul dreptei 'AA'distantele partiale, d, (m) tntre punetele de intersectie ale dreptei AA' eu fiecare dintre eurbele batimetriee. Cotele acestor punete sunt cotele eurbelor batimetriee. Profilul transversal a1 raului este prezentat in figura2.2.

b) Se pune in evidenta pozitia oglinzii apei din momentul masuratorilor de viteza ~i latimea "acesteia, B (unde B::;:: de::;:: 11,6 m).

c) Se pun in, evidenta eele patru vertiealede sondaj pe care s-aufacut masuratorile de viteza, acestea fiind eehidistante eu bi ::;:: B = 2,32m.

5

d) Se calculeaza vitezele medii pe fieeare verticala de sondaj: Viti (mls).

Teoretie, viteza medie pe verticala, 1\. (m/s), este data de relatia urmatoare:

I

V _..::..0 _

hi -

(2.1).

13

w'

I

<;:;

I

o

o

Vh (m/s)

1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0

,5,5

6,0 6,5 7;0 7,5 8,0 8,5 9,0

z(m)

4,0 3,5 3,0

Figura 2.2

Profilul transversal al albei Scm-a: 1 : 100

_ ..

-

"""= I.,63m1s

B= 1l,60m

b(m)

.~ .•. ~._. .• "_a.;;-",,.~"" ; ...... (.' .... r-......;..---...;-+.;......__,........;..--__,.........,;..~..;.;_.-__,..----__,..------~------......_,.__,..-__,..-..__,.,.__,........----.

3'

2,04

1 2

3,03 .0,86

6

8 A' .~ .. ~
7
-'611'.'~
2,25
10,80 13,84
"'~~
6,5 4,5 0,0 .. ;;._ •. ,~.; ,'L,;~ Numlir~punct .' . A

-ec •. ', ..•• ' ~' A.";. _,,~;,.. cL (m).. 0,0

d.(m)

3,03

5,93

z(m)

0,0

4,5 6,5

8,7 8,7 8,5

Neexistand 0 functie analitica v(h) pentru calculul vitezei medii pe verticala s-a trasat graficul de variatie al vitezei pe fiecare vertical a de sondaj ca functie de h, numit in hidrologie .Jrodograful vitezei pe verticala" (vezi figura 2.3). Se calculeaza aria co" (m2/s) a fiecarui hodograf. Evident

,

CO,,; = f v (h) db . in acest caz viteza medie pe verticale va fi:

- co". k

V =-'.

h, h.

I

(2.2),

unde

k = kv·kh si se numeste coeficientul de scara al suprafetei co". , k = 1.

,

v = CO"I • k = 8,45 m2 Is = 1 76 mls

hi h, 4,8 m ,. ,

v = CO"2 .k=17,35 m2/s =221 m/s

h2 h, 7,85 m ' ,

v = co,,) .k=17,98 m2/s =222 m/s

h) h, 8,1 m ' ,

v = co'" .k=13,31 m2/s =196 m/s.

h, h, 6,79 m '

e) Se calculeaza vitezele medii pe sectiunile elementare ~COi cuprinse intre doua verticale de sondaj consecutive.

2 _ 2_

Vo I =_·Vh

, 3 •

(2.3),

(2.4), intre mal ~i prima verticala de sondaj,

Vn,O = 2.Vi. (2.5), intre ultima verticala de sondaj .~i mal.

. 3 D

v;)I = 2 . Vi. = 2 ·1,76 = 1,17 mis,

, 3 • 3

- _ Vi.. +Vi.2 _1,76+2,21_1985 I

Vl,ll - 2 - 2 - , m s,

'-- _ Vi.2 +Vi.) _ 2,21+2,22 -2215 I

vn, m -. 2 - 2 -, m s,

- Vi.3 + Vi.. _ 2,22 + 1,96 _ 2 09 '1

vtn, rv - -, m s,

2 2

Vw 0 = 2 . v'"h = 2 ·1,96 = 1,31 m/s.

, 3 • 3

f) Se calculeaza debitele AQi pe sectiunile elementare Acoi, cuprlnse intre verticalele de sondaj:

~Qi =~, i+l • ~COi (2.6).

~Ql = VO,l . ~COI = 1,17·3,99 = 4,66 m3/s,

~Q2 =vl,n·~co2 =1,985·15,5=30,78 m3/s, ~Q3 = VRm· ~C03 = 2,215 ·18,85 = 41,76 m3/s, ~Q4 =vtn,w·Aco4 =2,09·17,59=.36,76 m3/s,

14

,.-.,
,.-., ..t::
(Il '-" ::: :::
-
S ~ 1 .c :> :3
'-" >
>
.d'
-0
!::: .,.,
0 N
<Il
Q) °
-0 N
:> on..
...... -
~ O.
~ -
C) .,.,
·f 0
Q)
:>
.,., o. on.. 0 .,., 0 .,., 0 .,., 0 .,., 0 .,., 0
0 0 - - N N ...; ...; ~ . ~ .,.; .,.; ..0 ..0 r-: ,.-.,
0 S
N
,.-., :?
~ '-" 5 5
S ~ > I>
:> 8
~
!::: .,.,
';p 0 ('.1'
<Il
"'0 0 °
I=l -0 N
0 ...... on..
...... -
til ....
Q) ~ o.
tii -
"'0 C) ~
Q) ''5
-
~ c-
0 .,., ~ on.. ;} on.. ° on.. ~ ~ o. on.. ~ ~ s .,., ~ on..
.- 0 - M ...; M .,., .,., r-: 008'
1:: 0
('f") Q) 0 '-"
:> - N
N Q)
ee 0-._
~.9 ~ . ,.-.,
.- Q) ,.-., e
~ N ~ = =
.B 0 S ~ I> >
c;I.) :> 8
.-
:>
Q) ~
- .,.,
cB 0 N
~ <Il ;}
-8
~ - on..
- -
~ s
0 tii
::t: C) ~
'f
Q)
.. _ ~" ~. . ~ ,.~ . .. :>t·,,,·_ .... -, .
.,., q .,., ;} ~ q .'0 0 ~ . q "'l. o • '0 ~ ~ 0 '0
0 - ...: M M ~ '0 '0 \0 ..0 00 008'
'-"
N ~Q5 = V;V,O '~C05 = 1,31·8,91 = 11,68 nr' Is. g) Se calculeaza debitultotal pe sectiunea vie,xo:

Q = JdQ (2.7).

n n=5

Q= L~Qi =L~Qi =125,64 m3/s.

i=l i=l

2.2. Metoda grafoanalitica

In metoda grafoanalitica parra la punctul d) inc1usiv etapele de calcul sunt comune cu cele de la metoda analitica.

e) Se traseaza deasupra oglinzii apei graficul de variatie al vitezei in functie de adancimea si lalimea albiei: v(h,b) (vezi figura 2.2). Cu ajutorul acestui grafic se calculeaza viteza medie pe sectiunea vie a albiei, care are expresia urmatoare:

BIb

J h . JV{h,b )dhdb

vb, b = 0 0 (2.8),

B

unde

BIb

J_. JV{h,b)dhdb=nv (2.9),

o h 0

0" fiind suprafata delimitata de graficul v(h,b) ~i oglinda apei.

Cele doua integrale de mai sus au fost calculate prin elemente geometrice insumate prin metodele amintite la inceputul referatului numarul 1.

Vb,b = ~.k (2.10),

unde

in care

kse numeste coeficientul de scam. al suprafetei 0". - _18,91 m2/s 1-163 I

vb, b - • -, m s.

1l,6m

f) Se calculeaza debitul Q dinecuatia de continuitate pentru miscare permanenta:

Q = ~b'CO (2.11),

in care

co este sectiunea vie.

(2.12),

n=5

co= Lcoi =64,84 rrr'.

i=l

.. "c ......• _~~ •. "c_ •. ~.c.~~." ••• _."Q~.::;;.~1~6b64,84~ .. ;;;;".J1l5,~9"·~/-S .. ,,-···· 15

Referatul3

Trasarea cheii limnimetrice in profilul transversal al raului din cadrul referatului 2 prin metoda hidraulica

Prin cheie limnimetrica se intelege curba de dependenta intre debitul Q ~i nivelul H in profilul transversal al unui rau, Se va trasa cheia limnimetrica in profilul transversal al raului R din cadrul referatului numarul 2, in care pentru nivelulla care s-au facut masuratori de viteze, Hmlisurat = 8,2 m, s-au determinat debitul Qmlisurat = 125,64 m3/s ~i panta geometrica a liniei talvegului raului R, i = 4 %0. Pentru aceasta se va folosi metoda hidraulica,

In cazul miscarii uniforme este valabila relatia:

Q = 00· c . .JR::i (3.1 ),

in care

ro este sectiunea vie;

c constanta lui Chezy; R raza hidraulica;

i panta geometric a a liniei talvegului.

R= 00

,

P

unde

peste perimetrul muiat (udat).

Se cunoaste i = 4 %0. Folosind relatia lui Manning avem:

R~

c =

(3.2),

n

unde

n este coeficientul de rugozitate al albiei.

. Introducilnd relatia (3.2) in relatia (3.1) rezulta:

00· .R~·Jf

Q = I I (3.3).

n

Din relatia (3.3) se va obtine valoarea coeficientului de rugozitate n: 00 .R~·Jf

_ -

Q_

(3A),

n=

64,84.2,06 . .J0,004 0,067 . 125,64

Din relatia (3.3) odata determinat n, pentru He (0; Hmax) se calculeaza pentru fiecare H elementele din urmatorul tabel, din care rezulta cheia limnimetrica, Q(H) (n are valoarea 0,067 calculata ~i care se admite aceiasi pe tot perimetrul pofilului transversal respectiv).

Etape de calcul

n=

1. S-a trasat profilul transversal AA' la 0 scam convenabila (din referatu12).

2. In acest profil pentru Hmlisurat s-au determinat sectiunea vie, OOmasurat = LAroj ~i perimetrul muiat, Pmlisurat (vezi figura 3.1) .

.. " .. _3_~.Pentm-di¥ersel~ni\lelmi-HE{Oyamaxmr)-·s-au.-GalGulat.(i)j,~~~-~i··Qt.·AeestEH~alGuJe.-s-au-m-· . cut in urmatorul tabel de calcul al cheii limnimetrice, Q(H), prin metoda hidraulica,

16

0,0
.. to", . ·05
" ".'_<..~>v.;._
1,0
1,5
2,9.
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
5,5
6,0
6,5
7,0
7,5
8,0
8,5
9,0 z(m)

Figura 3.1

Profilul transversal al albei Scara: 1 : 100

~ ..

- ..... ".

A

..... _.~ .• ,::W, '~ii;"f ~(mt .. -: ...

.•.• -«. ";.". :<,"., :.;-:.:".: ..... z.;.;.(m.;.;.).;.;.. __ ....... _o,_o--'- _.;...;._ - --'-__'_

NUDliir punct

d(m)

1 2

3 6 7 8 A'
2,51 0,79 2,25
10,80 ii.ss 13,84
!-,.~,~~.: ......
8,5 8,7 8,7 6,5 4,5 0,0
~," ...... 3'03 ..

.. ' .

--. .. - -.-.---'- ... --.-~-~-- .. -.,-,,--

.;"": .. ,"

e ~ .. ~ g ~ ~ :.~ ... ~ ~ ... :~ ':d-' ~ .:;. ~ ~ ~: ~ .~ ~ :~ :2

'-'

::t:

<:>_ ~

- <:>

Tabelul nr. 3.1: Calculul cheii limnimetrice, Q(H), prin metoda hidraulica

Hi (Oi Pi R. = (Oi R~ Qi
1 I
(m) (m2) (m) Pi (m~) (m3/s)
(m)
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,5 1,23 3,77 0,326 0,474 0,550
1,0 3,41 5,57 0,612 0,721 2,321
1,5 6,20 6,94 0,893 0,928 5,429
2,0 9,38 8,16 1,150 1,097 9,716
2,5 12,86 9,29 1,384 1,242 15,078
3,0 16,59 10,39 1,597 1,366 21,394
3,5 20,53 11,48 1,788 1,473 28,552
4,0 24,67 12,54 1,967 1,570 36,563
4,5 28,97 l3,58 2,l33 1,657 45,318
5,0 33,39 14,60 2,287 1,736 54,712
5,5 37,91 15,62 2,427 1,806 64,629
6,0 42,54 16,65 2,555 1,869 75,048
6,5 47,27 17,67 2,675 1,927 85,988
7,0 52,14 18,73 2,784 1,979 97,398
7,5 57,21 19,86 2,881 2,025 109,334
8,0 62,57 21,14 2,960 2,061 121,757
8,2 64,84 21,76 . 2,980 2,071 126,742
8,5 68,48 23,04 2,972 2,067 133,631
8,7 71,14 24,23 2,936 2,050 maxim = l37,692 Cu rezultatele calculelor din tabelul anterior s-a trasat cheia limnimetrica, Q(H). Cheia limnimetrica trasata prin metoda hidraulica este prezentata in figura 3.2.

17

Referatul4

Trasarea cheii limnimetricein profihdtransversal al DnDi raD prin metoda corelatiilor

Ca date de baza avem sirurile nivelurilor Hi ~i debitelor corespunzatoare aeestor niveluri Qi, obtinute din masuratori direete prezentate in tabelul nr. 4.1. Modul de ealeul este urmatorul.

Se admite intre debit si nivel 0 corelatie neliniara de forma:

Qj =a.H~ (4.1),

unde

a ~i b sunt coeficienti necunoscuti.

Prin logaritmare se va transforma aceasta corelatie nelineara intr-o corelatie lineara, IgQj = 19a + b-Ig H, .

..._,....... '-v-' ~

Yi A xi

Notand eu Yi = IgQi, Xi ~ 19Hi ~i A = 19a vom obtine corelatia lineara:

Yi =A+b·xj (4.2).

Din teoria corelatiilor lineare studiate in statistiea matematica vom avea urmatoarele relatii

pentru ealeulul coeficientilor A si b: .

{A=Y-b.X

cry b=r ._ xy cr

x

(4.3),

unde

- X, respeetiv y sunt mediile aritmetiee ale eelor doua siruri:

n

LXi

X = i=l (4.4),

n

n

LYi

Y = i=l (4.5),

n

n fiind numarul de termeni ai sirurilor;

- crx, respectiv cry sunt abateri medii patratice ale eelor doua siruri:

n n. 2
2:(~J2 .2:(Axi)
U = i=l ,eand n> 20 sau O-x = i=l , eandn~20 (4.6),
x n-l
n
n 2 n 2
2:(AYi) 2: (AyJ
U = i=l cand n > 20 sau O-y = i=l , eandn~20 (4.7);
y n n-l - ~i, respeetiv AYi sunt abaterile termenilor sirurilor fata de media aritmetica: ~.~+=::.Xi'='X .. {4.8},.···o

AYi = Yi -Y (4.9);

18

- rxy este coeficientul de corelatie lineara de dona variabile, care are expresia urmatoare:

n n

L~i ·f:..Yi Lt:..X; ·f:..Yi

rxy = 1=1. ,pentrun>20 sau rxy = (1=1 ) ,pentrun~20 (4.10).

n-rr .0' n-l .0' .(1"

x y x y

Pentru sirurile lungi calculullui rxy se face pe calculator dupa schema logica prezentata In figura 4.1. Pentru siruri scurte calculul se poate face tabelar, conform tabelului urmator.

Tabelul nr. 4.1: Calculul coeficientului de corelatie lineara rxy

Nr. Hi Qi Ax, f:..Yi (f:..xii (f:..Yii f:..Xj"f:..Yi
crt. (m) (m3/s) Xi Yi
1 0,5 0,550 -0,301 -0,260 -0,895 -1,778 0,801 3,162 1,592
2 1,0 2,321 0,000 0,366 -0,594 -1,153 0,353 1,329 0,685
3 1,5 5,429 0,176 0,735 -0,418 -0,784 0,175 0,614 0,328
4 2,0 9,716 0,301 0,987 -0,293 -0,531 0,086 0,282 0,156
5 2,5 15,078 0,398 1,178 -0,196 -0,340 0,038 0,116 0,067
6 3,0 21,394 0,477 1,330 -0,117 -0,188 0,014 0,035 0,022
7 3,5 28,552 0,544 1,456 -0,050 -0,063 0,002 0,004 0,003
8 4,0 36,563 .0,602 1,563 0,008 0,045 0,000 0,002 0,000
9 4,5 45,318 0,653 1,656 0,059 0,138 0,004 0,019 0,008
10 5,0 54,712 0,699 1,738 0,105 0,220 0,011 0,048 0,023
11 5,5 64,629 0,740 1,810 0,146 0,292 0,021 0,085 0,043
12 6,0 75,048 0,778 1,875 0,184 0,357 0,034 0,127 0,066
13 6,5 85,988 0,813 1,934 0,219 0,416 0,048 0,173 0,091
14 7,0 97,398 0,845 1,989 0,251 0,470 0,063 0,221 0,118
15 7,5 109,334 0,875 2,039 0,281 0,520 0,079 0,271 0,146
16 8,0 121,757 0,903 2,085 0,309 0,567 0,096 0,322 0,175
17 8,2 126,742 0,914 2,103 0,320 0,584 0,102 0,342 0,187
18 8,5 133,631 0,929 2,126 0,335 0,607 0,112 0,369 0,204
.. 19 8,7 137,692 0,940, 2,139 .0,345 0,620 0,119 0,385 0,214
L - - 11,287 28,851 - - 2,159 7;905 4,127
Media - - 0,594 1,518 - - - - - Cu datelecalculate In tabelul anterior vom obtine: (J' = ~2,159 = ° 346

x 19-1 ' ,

(1" = ~7,905 = ° 663

y 19-1 ' ,

= 4,127. =0999.

I"xy (19-1).0,346.0,663 '

Datorita faptului ca rxy > 0,9 avem 0 corelatie foarte buna, Dupa calculullui rxy s-au calculat b, A ~i respectiv a = lOA:

(1"

b = I"xy .zs: = 1,915, 0'

x

A =Y-b·x=0,380, .,.~.~_=~lQ~.=::lQ~:~,=· 2~39~ e., ~ ... ""

19

Figura 4. L Schema logic a de calcula coeficientului de corelatie r xy

Introdueerea pereehilor {Xi,.Yi, eu I ~ i ~ n)

S=S+Xi T=T+Yi

Da

XlI = SIn yo = 7/n

M=O p=o

Xi=X-Xo Yi'=Yi-Yi

M=M+Xi·Yi P=P+yl L=L+xl

Ecuatie de regresie

Coeficientul de corelatie

Din relatia (4.1) rezulta Qi = 2,399. H1,915 •

Din .aceasta relatie pentru orice valoare a lui H E (0; HmaXim) se poate calcula debitul Q si respectiv se poate trasa cheia limnimetrica, Q(H).

Tabelul nr. 4.2: Calculul cheii limnimetrice, Q(H), prin metoda corelatiilor

H Q H Q H Q
(m) (m3/s) (m) (m3/s) (m) (m3/s)
0,5 0,636 4,0 34,117 7,5 113,703
1,0 2,399 4,5 42,750 8,0 128,661
1,5 5,215 5,0 52,307 8,2 134,891
2,0 9,047 5,5 62,781 8,5 144,500
2,5 13,870 6,0 74,163 8,7 151,081
3,0 19,666 6,5 86,449
3,5 26,419 7,0 99,631 Cheia limnimetrica trasataprin metoda corelatiiloreste prezentata.in figura 4.2.

20

v' .

~ s .... ~ ~ o_ "'- ~ ..... ~ .... q "'- o_ ~ ~ "'- 0. "'- 0. :J. 0. .... q
~ 0\ 00 r-: -D .., .... .... .... .... ... N - 0 °
-
::t: o. o

~

Referatul5

Trasareacurbei de durata si a curbei defrecventa

Sa se traseze curba de durata ~i curba de frecventa a debitelor medii lunare de la postul hidrometric P, de pe raul R avand hidrograful debitelor medii lunare din anul 2005 la postul respectiv (vezi figura 5.1 a).

Curba de durata a debitelor (sau a nivelurilor) reprezinta variatia debitului (sau nivelului) In functie de timp In ordine descrescatoare ~i necronologica (spre deosebire de hidrograful debitelor care reprezinta variatia debitului sau nivelului In timp In ordine cronologica). Acest grafic de durata arata In luni sau procentual, cat timp dintr-un an a fost asigurat un anumit debit. Astfel, debitul maxim anual

( Q:ax) inregistrat In anul respectiv este 0 valoare instantanee, In timp ce debitul minim anual (Q:,.) esteasigurat 12luni.Pentru construireacurbei de durata pentru oanumita valoare adebituluise va trasa pe hidrograful debitelor 0 linie orizontala (vezi figura 5.1 a), care va intersecta hidrograful ~i se citesc pe grafic intervalele de timp (t, + 12 + 13 + 4) In care debitul respectiv este asigurat, rezultand curba de.durata a debitelor prezentata In figura 5.1 b.

Curba de frecventa a debitelor (sau a nivelurilor) arata ince interval de timp, debitul (sau nivelul) se gaseste intr-o anumita clasa ~Q. Curba de frecventa se poate reprezenta si procentual, impartind durata fiecarei clase la timpul total al hidrografului (durata hidrografului). Pentru construirea curbei de frecventa se due pe hidrograful respectiv linii orizontale corespunzatoarefiecarei claseAf). Timpul corespunzator clasei respective rezulta din insumarea timpilor partiali asa cum rezulta din graficul prezentat In figura 5.1 b.

21

.... _ .. - , ., .,; ..

. '. •.. . - .. ~ ..

Figura 5.1

Hidrograful • debitelor

Scan: 1 : 200, 1 : 100.

w' •

~
74-1-
73 Q
7c --
71 - r,
70 1\ f\
69-1-
68 \: \
67-1-
66 \
65 -I- r. \
64
63 \/ \~ \
62
t-f •
61 12 f\ 13 \/ 1:4
60
59 CI . , ·1\ I
<l. (\.
58
, -t~l'\ l ~. ~ ~
'5'1 . ', <·~i ... ·.1:.- r.:.,;· .: -. ': ... ..,:,- .. .'.,;,~ . ~: f,': . '" >
\ t'2 "tY;C' -a-. \ .. ·····,··t·; .,\
\t'4 6
56
55 ~ \ tIs \
-54 ',' \- . \;
53 ~) 'rQ:1
52 v. s-
51 I-
,50'
49
4R .
0;0 I n ill IV V VI vn viII IX x XI . XII .. t (luni)

a) Hidrograful anual a1 debitelor

Figura 5.1

'Curbade durata si curbadefrecventa adebitelor Scari: 1 : 200, 1 : 100

_ ..

,~
74
73
- -,,&; \
71
70 -
69 V
68 \
67
.-
66 <; ..
65
64 I <,
63 --._
r--....
62 I I <,
61 ~ It 1-12 + ~+1A I <,
60 I t <,
59 .=~t'
58 t' I r-,
57· I <; r-,
56 - '\
55+ / ~-
54 V <,
53'~ r-,
52 "
51
_~n,
'JV
49'
4R
0,0 liI III '1 '11 vtn IX .cr )IiI b) Curba de durata ~i curba de frecventa a debitelor '

t (luni) ,

Referatul6

Trasarea'cnrbei de asignrare de depasire a debitelor maxime annale

Prin asigurare se intelege probabilitatea ca 0 marime hidrologica aleatoare (in acest caz debitul maxim anual) sa ia 0 valoare mai mare decat 0 valoare data (asigurarea de depasire) sau mai mica decat 0 valoare data (asigurarea de nedepasire), In proiectarea constructiilor hidrotehnice, ca date de baza se iau marimile hidrologice cu 0 anumita asigurare de depasire (ex: un baraj se dimensioneaza la un

debit maxim Q cu asigurarea de 0,1 %; Q~~% = 280 m3/s;inseamna ca valoarea de 280 m3/s nu poate fi depasita decat 0 data la 1.000 de ani). Pentru determinarea marimilor hidrologice cu 0 anumita valoare de depasire, pe baza datelor din inregistrari directe, se traseaza mai intai curba empirica de asigurare si apoi se cauta 0 curba teoretica de asigurare, care sa se apropie cat mai mult de curba empirica,

Fiind dat sirul debitelor maxime anuale pe operioada de.saisprezeceani (vezii.Fisa de calcul a parametrilor curbei de asigurare" de mai jos) s-a trasat curba empirica de asigurare si' curba teoretica de asigurare Kritki - Menkel. Pe baza curbei teoretice de asigurare Kritki - Menkel, care se apropie de curba empirica de asigurare s-au determinat debitele maxime cu asigurarea de 0,1, 1,0, 1 ° ~i 80 % (Qrnax 0,1 %, Qrnax 1,0 %, Qrnax 10 % si Qrnax 80 %) ~i timpul de repetare alaeestor debite.

INSTlTUTUL DE METEOROLOGIE ~I HIDROLOGIE

Bazinul: X. .. Raul: R.

Postul: Y.

X reprezinta Qrnax anual-

Tabelul nr. 5.1: Fisadecalcul aparametrilor curbei.deasigurare

Nr. Anul X Nr.de X K=Xionblllll K-l (K-1i (K-l)3 p
crt. ordine ordonat xmediu (%)
1 1985 172 - 1 542 2,15 1;15 1,32 - 4,26
2 1986 102 2 452 1,79 0,79 0,62 - 10,36
3 1987 92 3 402 1,59 0,59 0,35 - 16,46
4 1988 132 4 322 1,27 0,27 0,07 - 22,56
...... 5. jo989 , ' 11?- .5 .312 ,1,,23. ,Q,2J", ,.0,Q5, ;,' .. - 28,66
'.: " , ;.
6 1990 142 6 292 1,15 '0,15' . 0,02 - '" 34,75
7 1991 182 7 282 1;11 0,11 0,01 - 40,85
8 1992 312 8 272 1~08 \ .0.,0.8, , . 0,0.06 - . .46,95 .
9 1993 272 9 222 0,88 '-0,11 '. 0~014 - 53,05
10 1994 282 10 182 0.,72 -0,27 0,077 - 59,14
11 1995 542 11 172 0.,68 -0,31 0,10. - 65,24
12 . 1996 452 12 142 0,56 ';.0'43 . 0,19 - 71',34
,
13 1997 402 13 132 0,52 -0,47 0,22 - 77,44
14 1998 322 14 112 0,44 -0.,55 0,30.8 - 83,53
15 . ·'1999 222 15 102 0,4'0 "'~O~59: ' ,.'0,354 - . 89;63 .'
16 2000 292 16 92 0,36 -0,63 0,403 - 95,73
Suma - - - 4032 - - 4,112 - -
Media - - - 252 - - - - -
ev= 0,524, Observatii:
Intocmit de: Nicula Virgiliu.
cs = 4 . 0,524 = 2,096. Verificat de: Angela Stoianovici. 22

6.1.Determinarea curbei empirice de asigurare

1. S-a nota! cu X'sirul debitelormaxime si s-a ordonat in ordine descrescatoare:

unde

n = 16 este numarul de termeni ai sirului.

2. Se calculeaza media aritmetica a sirului:

D

_ LXi

X - i=l

_--

n

(S.1 ),

3. Se calculeaza sirul modulelor k.:

K, = Xi~ODat (S.2).

X

4. Se calculeaza sirul probabilitatilor empirice, Pi:

Pi(%)= i-0,3 ·100 (S.3), n+O,4

unde

i este numarul de ordine al termenului din sirul ordonat deserescator, n este numarul de termeni aisirului.

In figura 6~ 1, intr-un sistem de axe rectangulare, in abscisa la scara logaritmicase tree probabilitaple, iar in ordonata la scara normala se trecmodulele K, Deoarece in proiectare avem nevoie de marimile hidrologice cu asigurari care nu sunt cuprinse in curba empirica (pentru ca are un domeniu restrans de probabilitati), pentru determinarea practica este necesar sa se traseze 0 curba teoretica de asigurare, care sa se apropie cat mai mult de curba empirica ~i care se extinde pe tot domeniul.de probabilitati (0,01 - 99,99 %). Dintre curbele teoretice de asigurare, cea mai cunoscuta; pentru care s-au

"'into~t ~i ·tabe'ie'caredaucoordonatele>acesteia,'esteeurbaKritlci..;Menkel.{·.;:.:;d".7Z~,>.'

6.2. Determinarea curbei teoretice de asigurare

EtapeledeIa.l.Ia 4 sunt identice cu.cele dela.curbaempirica de.asigurare. Inpluspentrucurba""'r,""

teoretica de asigurare semai fae urmatoarele caleule: .. . .. ,. , " "c"

S.Seealeuleaza sirul valorilor K, - 1.

2 D 2

6. Se calculeaza sirul valorilor (K, - 1) => L (Ki -1) .

i=l

3 D 3

7. Pentru sirurile lungi se calculeaza ~i sirul valorilor (Kr - 1) => L (x, -1) .

i=l

8. Cu aceste valori s-a determinat coefieientul de variabilitate, c,,:

n-l 9. Pentru sirurile lungi se calculeaza ~i coeficientul de asimetrie, es:

c = v

i=l

=> c, = 0,S24, pentru n ~ 20

(S.4).

D

L(Ki-lt

cs=_i(n == 1 ).~!"';pentrn·n'~'2(t "·'(5'.$l·

23

"'~""""'''''''':'':'''''' ,",': ~""<

10 [W

.,.~

-

~. ~~~~HHHHHHHHHH444444~++++++++++~rrrrrr~HHHHHHHHHH44~4444++++++++H ~~~~~r~~~~~~~~~~~~lq

~.~~.~_ .~~_ .. ~._.~ .~-~ ·~-,~ .. ·--~--~-g-8a-~~o-

c 10. S-a calculat raportul a = _s •

Cv

Observatie: Fiind un sir scurt s-a preferat sa se aleaga a priori 0 valoare a lui a ~i sa se determine c, nu din formula data de statistica matematica (punctul 9), ci din relatia Cs = a ·Cv. in cazul debitelor maxime 0.= 4 -:- 5. in cazul de fata a = 4. Pentru diversele valori ale lui a ~i diferite valori ale coeficientului de variabilitatelKritki - Menkel, prin integrarea unei curbe de distributie a frecventelor de tip Pearson II~(iWau determinat ordonatele curbei teoretice de asigurare, x, teoretic (Pi), la diversele probabilitati. Din acest tabel pentru c., care a rezultat din calcul ~i a = 4 s-a determinat prin interpolare K, teoretic (Pi), respectiv coordonatele curbei teoretice de asigurare, care a fost trasata pe acelasi sistem de axe de coordonate cu curba empirica de asigurare. Daca curba teoretica de asigurare nu s-ar fi inscris in apropierea curbei empiriceJnu s-ar fi adoptat aceasta curba drept curba teoretica si s-ar fi ajustat prin modificarea fie a coeficientului c., luand un altul <, fie un c:, fie a lui a' .

<=cv±O"cv (5.6),iarc:=cs±O"c, (5.7),

in care

0" c, = f (n,cv) ~i O"c, = f (n,cs) se iau din tabele.

,

a' = S. (5.8).

c' v

Tabelul nr. 5.2: Valorile coeficientului K, teoretic (Pi) pentru a = 4 ~i c, = 0,524

p(%) Cv
0,5 0,524 0,6
0,001 8,10 8,796 11,00
0,01 5,90 6,332 7,70
0,03 5,05 5,362 6,35
0,05 4,70 4,952 5,75
0,1 4,20 4,409 5,07
0,3 3,45 3,604 4,09
0,5 3,13 3,264 369
,
1,0 2,77 2,866 3,17
3 2,18 2,242 2,44
5 1,93 1,973 2,11
10 1,61 1,636 1,72
20 1,31 1,317 1,34
25 1,21 1,215 1,23
30 1,13 1,130 1,13
40 0,99 0,985 0,97
50 0,89 0,880 0,85
60 0,79 0,780 0,75
70 0,71 0,696 0,65
75 0,65 0,638 0,60
80 0,61 0,596 0,55
90 0,51 0,493 0,44
95 0,44 0,423 0,37
97 0,40 0,383 0,33
99 0,34 0,323 0,27
99,5 0,30 0,286 0,24
99,7 0,29 0,273 0,22
99,9 .,0,25_ _- .. ___.J!,236------_ l-~-"- _,~19_,,,__ __ 24

6.3. Determinarea debitelor maxime eu asigurarile de 0,10, 1,0, 1 0 si 80 % ~i a timpului de repetare aaeestor debite

_ Pentru determinarea debitelor maxime eu diferite asigurari Pi, din eurba teoretica de asigurare se determina K, teoretic (Pi). Cu aceasta valoare s-a putut afla debitul maxim eu asigurarea Pi eu formula de maijos:

K. . = Qmaxirn pi

1 teorenc Q .

maxim

in care

x = Qmaxirn.

Timpul de repetare a debitelor s-a determinat eu formulele urmatoare: 1

~=-,pentruPi<50% (5.10)~i

Pi

1

~ = --, pentru Pi 2: 50 % (5.11)

I-Pi

sau se eitese din diagrama eurbei de asigurare a debitelor maxime anuale pe latura de sus.

Pe baza aeestor fonnule au rezultat urmatoarele valori ale debitelor maxime ~i timpii lor de re- petare. Pentru a determina debitele maxime eu Pi = 0,1 %, s-a intrat eu Pi = 0,1 % incurba teoretica de asigurare ~i s-a determinat Ko,l %.

QmaxirnO,I% =Ko,l% . Qmaxim (m3/s),

Qtnaxim80% =K80% ·Qmaxirn (m3/s), 1

10 %=>T=--_ , 0,10

80 %=>T= 1

1-0,80

Qmaxirn80% =K80% ·x= 0,596·252 =150,192 m3/s.

Timpul de repetare T, s-a ealeulat astfel:

T=_!_= 1 =100=100ani

1 • 1 0.1 0-2 1 0 ' ,

PI' ,

1 1 100 .

~ =--=--=--=5,0 am.

I-Pi 0,20 20

Timpul T, este axa de sus de pediagrama la scm logaritmica (vezi figura 6.1).

Tabelul nr, 5.3: Debitele maxime eu diverse asigurari si timpii lor de repetare

pj(%) K, teoretic Qmaxirn (ml/s) Qmaxpj (m3/s) Tj (ani)
0,1 4,409 252 1.111,068 1.000
1,0 2,866 252 722,232 100
10,0 1,636 252 412,272 10
80,0 0,596 252 150,192 5
. - ~=~.""-- - -'-~ ....... ~.--~--~, -- ~,~,~,- _- . "~. " _ - - O' ___ ~ __ ., •. 25

Referatul7

Calculul hidrografului undei de viitura prin metoda paraieiogramelor scurgerii (zonelor de influenta)

Prin hidrograf al undei de viitura se intelege hidrograful debitelor maxime care apar in timpul ploilor torentiale sau primavara la topirea zapezilor. Una din metodele de calcul a hidrografului undei de viitura cand nu exista date din observatii directe este si metoda paralelogramelor scurgerii (zonelor de influenta). Aceasta metoda se aplica in cazul bazinelor hidrografice mari, a carer suprafata este mai mare de 5.000 ha, neomogene din punct de vedere al reliefului, vegetatiei, pantelor, respectiv al coeficientului de scurgere. Ca date de baza pentru determinarea hidrografului undei de viitura Intr-o sectiune A, amplasata in punctul de altitudine minima a bazinului hidrografic, la intersectia cu punctul de varsare al raului principal se imparte bazinul hidrografic in trei zone omogene din punct de vedere al vegetatiei, respectiv al coeficientului de scurgere, pantei etc., asa cumse observa in figura 7.1. Se determina pe fiecare zona urmatorii parametri:

. Sk (ha), suprafata fiecarei zone omogene;

Lak (km), lungimea parcursa de curentul de apa in albie pe fiecare zona; Lvk (km), lungimea parcursa de curentullichid pe versanti pe fiecare zona; lak (%), panta medie in albie pe fiecare zona;

Ivk (%), panta medie pe versanti pe fiecare zona; ak, coeficientul de scurgere pe fiecare zona;

a' k, coeficientul de vegetatie (rugozitate) pe fiecare zona.

Tabelul nr. 7.1: Caracteristicile bazinului hidrografic

Nr. zona Sk (ha) Lak (m) Lvk (m) lak (%) Ivk (%) Uk a'k
1 24,06 500 450 6 8 0,3 0,04
2 26,42 1.400 1.200 5 7 0,4 0,02
3 44,51 600 800 3 5 0,5 0,05 Se mai cunosc:

il % = 402 mmlmin, intensitatea pIoii torentialecare cade pe suprafata bazinului hidrografic cu

asigurarea de Pi = 1 %; ,...

to = 432 min, durata pIoii efective.

Pentru.calculul.hidrografului undei de viitura in sectiunea A se vor calcula:

a) Debitul maxim pefiecare zona, Qmaxirn (m3!s), folosind formula rationala conform careia:

QmaximkJ% =k·ak ·inr.·~ (m3/s) (7.1),

. in care

k este un coeficient dimensional.

k = 0,167 in cazul in care in formula 7.1 intensitatea ploii i se exprima in mmlmin, suprafata S se exprima in ha ~i debitul Q rezulta in m3!s.

b) Timpii de concentrare in albie, teak, ~i pe versanti, tcvk. pe fiecare zona:

teak = ~aIe (min) (7.2),

ale

in care

Vak = 0,33 . .JI; (m/s), dupa Dorin Pavel (7.3);

tc;vk = .... ~~ ..... (min )

vk

26

Figura 7.1

Impaqirea supraf etei bazinului hidrografic

in trei zone omogene din punct de vedere al scurgerii Scara: 1 : 10.000

....

, in care

(7.5).

c) Timpul de concentrare total, tek, pe fiecare zona: tek = teak +tcvk (min) (7.6).

Aceste calcule sunt prezentate In tabelul nr. 7.2.

Tabelul nr. 7.2: Calculul hidrografului undei de viitura prin metoda paralelogramelor scurgerii

Nr. zona Qmaxim Yak Vvk teak (s) tcvk (s) tck (s)
(m3/s) (mls) (mls) teak (min) tevk (min) tek (min)
1 484,57 0,081 0,824 6.172,84 546,12 6.718,96
102,88 9,10 111,98
2 709,47 0,074 0,617 18.918,92 1.944,89 20.863,81
315,32 32,42 347,74
3 1.494,07 0,057 1,252 10.526,32 638,98 11.165,30
175,44 10,65 186,09 Cu datele calculate in tabelul nr. 7.2 se face urmatoarea constructie grafica, prezentata in figura 7.2 •.. intr-unsistem de axe. rectangulare inabscisaavand .timpul (t),'jar;'In ordonata.debitul.maxim (Qmaxim), in functie deproportia zonei fata de sectiunea A de calcul a hidrografului se traseaza paralelogramele scurgerii pentru fiecare zona. Baza paralelogramelor este egala cu durata ploii efective, to, inaltimea este egala cu debitul maxim pefiecare zona, Omaxim k, iar inclinarea laturii fiecaruiparalelogram este data de timpul de concentrare totalpe fiecare zona, tek. in cazul impartirii in cele trei zone ale bazinului hidrografic de pe figura 7.1, paralelogramul scurgerii pentru zona 1 are varful chiar In originea axelor de coordonate. Paralelogramul scurgerii pentru zona a 2-a se traseaza deasupra primului. Scurgerea in punctul A din zona 2 aparedupa timpul de concentrare pe distanta AB, respectiv timpul de concentrare in albie in zona 1, tea. Tot astfel se traseaza ~i al treileaparalelogram corespunzator zonei 3.

Debitul maxim la orice moment t rezulta ea 0 suma a segmentelor interioare paralelogramelor, pe verticala dusa la momentul t (de exemplu Qmaximt = ab + be + de). Prin ordonatele astfel obtinute la

". fiecareuaomentt.se. traseazahidrografulundei. de Niitura in sectiunea A:, Qmaxim!1 ,%; (t) .. ;Cucat nu.m,arul". - .... zonelor In care' se imparte bazinul hidrografie este mai mare, eu amt rezultatele sunt mai apropiate de realitate. Precizia rezultatelor depinde de preeizia eu care se determina eoeficientul de seurgere, timpul deconcentrare si.respectlv.elementele din tabelul nr, 7.1.

Determinarea duratei hidrografului undei de viitura s-a facut pe bazahidrografului dinfigura 7.2. Astfel durata hidrografului are valoarea:

Thidrograf=882,62 min = 14,71 ore.

27

w' •

8

C\

...

J.ccc ... ~.

·.'

Referatul8

Calculul hidrografului undei de viitura prin metoda izocronelor

Izocronele sunt curbe care unesc puncte de egal timp de concentrare pe suprafata unui bazin hidrografic. In cadrul bazinului hidrografic prezentat schematic in figura 8.1 se cunoaste timpul de concentrare t, al intregului bazin hidrografic:

tc = 4·'t = 4 ore (r = lora).

Consideram ca pe bazinul hidrografic dat sunt trasate izocronele cu pasul de timp 't = 1 ora (vezi figura 8.1). Pe bazinul hidrografic respectiv cade 0 ploaie torentiala de durata efectiva to.

to = 3·'t = 3 ore.

Consideram aceasta ploaie uniform distribuita pe suprafata bazinului hidrografic, insa neuniforma in timp, a carei hietograma este prezentata in figura 8.2. Prin hietograma ploii se intelege variatia intensitatiiploii in timp: i (t).

Sa se determine hidrografulundei de viituradatorat ploii torentiale de durata efectiva to = 3·'t cunoscandu-se variatia intensitatii acestei ploi in functie de timp, i(t), la asigurarea de 1 % data de diagrama din figura 8.2. Se cunosc coeficientii de scurgere (lk pe suprafetele dintre doua izocrone consecutive:

- (ll = 0,42;

- (l2 = 0,52;

- (l3 = 0,62;

- <l4 = 0,72.

Suprafetele dintre izocronele consecutive se determina pe harta din figura 8.2: - SI = 22 ha;

- S2 = 32 ha;

- S3 = 42ha;

- S4 == 12 ha,

Pentru determinarea hidrografului undei de viitura in sectiunea A, in cazulprezentat, se folosesteformulagenetica a scurgeriiconform careia debitul maxim lamomentul r are-expresiaurmatoare:

r

Qr = 0,167· L (lr-k+1 . ip(%) k . Sr-k+1 (m3 Is) (8.1), k=1

in care

(l este coeficientul de scurgere;

i este intensitatea ploii efective cu asigurarea p %; . S este suprafata dintre izocrone;

0,167 este coeficient dimensional.

In aceasta formula se introduce i in mmlmin ~i Sinha, iar debitul rezulta in m3 Is. Durata hidrografului undei de viitura se obtine eu relatia de mai jos.

T = tc + to = 4·'t + 3·'t = Trt: (8.2).

Aplicand formula genetica a seurgerii pentru diversele momente r, vom avea: - pentru r= I-t ~i k = 1:

Qmaxl.T =0,167·(lI·il·'~ =0,167·0,42·10·22=15,43 m3/s; - pentru r = 2·'t ~i k = 1,2:

Qmax2.T = 0,167.( (l2 -i, ,S2 +(ll ·i2 -SI) = 0,167 -(0,52-10-32 +0,42 -4,6· 22),

_J.~. , ~~.,

28

Figura 8.1

Izocronele pe bazinul hidrografic Scara: 1 : 10.000

w' •

J... 4.00

"F 4,O--:7$~~

../ _-h>.

,/ \ 4.0--.b._ 4.00

/ I T

300 I U4 = 072

../ ' "-

_- 84= 12ha -..;--_

<,

../ 3.0 3.00 . \

,/,/ 3.00 \

/ / 3.0 13.oo

/ ~m

I I

I OJ = 0,62 I

I 83= 42ha /1

, /

\ /

\ I

~.oo $2.00 2.0 $2.00 k

.J..~'l.() \ \ 2.0 .J...

~ '\. ~2.oo

\, '\.

\ .<12 = 0,52 \

\ 82=32ha \

I

. \ I

~1 00 ,f" 1.00 $1.00 LO ,1.00 E).!.op

~\.().,,\ ~ 'f /' ~.OO

\/

I /

I <It = 0,42 /

I SI=22ha //

I A /

.00 /

;/

~ _../"/

~

Figura 8.2 Hietograma pIoii i (t) Scari: 1 : 5, 2 : 1

1 (mmlmin)

30,0

25,0

5,0

t(h)

20,0

15,0

10,0

Qmax2'~ = 0,167 ·(166,4+42,54).",34,89 m3/s; - pentru r = 3·'[ si k = 1, 2, 3:

Qmax 3·~ = 0,167· (0.3 . il . S3 + 0.2 . i2 . S2 + 0.1 . i3 . SI) ,

Qmax3.~ = 0,167.( 0,62 ·10·42 + 0,52 ·4,6·32 + 0,42.1,9·22), Qmax3.~ = 0,167 .(260,4 + 76,54 + 17,56) = 59,20 m3/s;

- pentru r = 4·'[ si k = 1,2,3,4:

Qmax4'~ =0,167'(0.4 .i..s, +0.3 ·i2 ,S3 +0.2 ·i3 ,S2 +o.l·i4 ,SI)'

Qmax4.t = 0,167 ·(0,72 ·10·12+0,62 ·4,6 ·42 +0,52 ·1,9·32 + 0,42·0,0· 22), Qmax4'~ = 0,167 '(86,4+119,78+31,62) =39,71 m3/s;

"" pentrur = 5·'[ ~i k = 1,2,3,4,5:

Qmax s·~ = 0,167· (o.s • il • S, + 0.4 . i2 . S4 + 0.3' i, . S3 + 0.2 . i, . S2 + 0.1 • is . SI) ,

Qmaxs.~ = 0,167.( 0,0·10 ·0,0+ 0,72 ·4,6 ·12+ 0,62·1,9 ·42 + 0,52·0,0·32+ 0,42·0,0·22), Qmaxh = 0,167 .(39,74+49,48)= 14,90 m3/s;

- pentru r = 6·'[ ~i k = 1,2,3,4,5,6:

Qmax6.~ = 0,167 ·(o.6 ·il ,S6 +o.s ·i2 ,SS +0.4 -i, ,S4 +0.3 -i, ·S3 +0.2 -i, ,S2 +0.1 -i, ,SI)'

Qmax6.~ = 0,167,(0,0·10,0,0+0,0.4,6·0,0+0,72.1,9.12 +

+ 0,62·0,0·42 + 0,52·0,0·32 + 0, 42·0,0·22) , Qmax6-~ = 0,167 ·16,42 = 2,74 m3/s;

- pentru r = 7·'[ ~i k = 1,2, 3,4; 5, 6, 7:

Qmax7'T = 0,167.(0.7 -i, . S7 +0.6 -i, . S6 + o.s • i3 -S, +0.4 -i, . S4 + 0.3• is· S3 + 0.2 ·i6 . S2 + 0.1 -i, .SI)'

Qmax7.~ = 0,167 .(0,0.10.0,0+ 0,0·4,6·0,0+0,0·1,9 ·0,0+0,72·0,0·12+ + 0,62.0,0.42+0,52~O,0·32+0,42·0,0·22),

Qmax7'T = 0,167 ·0,0 =0,0 m3/s .

. Cudatele obtinute sereprezinta.hidrograful undei de viituraprezentat.in.figura 8.3. Din punct de vedere fizic ne aflam in cazul in care to < tc, unde la formarea scurgerii (hidrografului undei de viitura) participa intreg bazinul hidrografic ~i numai 0 parte din ploaia efectiva.

29

- .. ';'
-. 0 ~ 0 0 0 C!- O ~ 0 0 0 q
fI.) <:$ <:$ .,.; <:$ on <:$ <:$ :d' 2 on
;:;-.. \0 on on "" ~ M M N M
g
CI - ."

- C#H~J-c-rt~'/~ ~~~> +=: -~e?~1r~ "'~~~~~ ',-1

. co('· tf~h...4 -~~r~- /~U.

,..-