Sunteți pe pagina 1din 21

CATEVA TEOREME IN PLUS

Teorema bisectoarei. Bisectoarele interioara si exterioara a unui unghi dintr-


un triunghi, impart latura opusa intr-un raport, egal cu raportul laturilor ce
formeaza unghiul.

Ipoteza: ∢𝐷𝐴𝐵 ≡ ∢𝐷𝐴𝐶, ∢𝐸𝐴𝐵′ ≡ ∢𝐸𝐴𝐶


𝐷𝐵 𝐸𝐵 𝐴𝐵
Concluzie: = =
𝐷𝐶 𝐸𝐶 𝐴𝐶

Demonstratia o vom schita numai. Alegem pe dreapta AB punctele D’, E’


astfel incat 𝐴𝐷′ ≡ 𝐴𝐸 ′ ≡ 𝐴𝐶, 𝐷′ fiind pe semidreapta AB’ iar E’ pe semidreapta
AB. Se arata ca 𝐶𝐷′ ∥ 𝐴𝐷, 𝐶𝐸′ ∥ 𝐴𝐸 si se aplica teorema lui Thales in ∆𝐵𝐷′𝐶
intersectat de AD si in ∆𝐵𝐴𝐸 intersectat de CE’ etc.
Pe baza teoremei bisectorei vom rezolva:
Problema. Fiind date doua puncte A, B si un numar k diferit de l, sa se afle
𝑀𝐴
locul geometric al tuturor punctelor M pentru care = 𝑘 (fig. 1.69).
𝑀𝐵
𝑀𝐴
Ipoteza: =𝑘
𝑀𝐵

Rezolvare:
Sa ducem bisectoarea interioara si cea exterioara a unghiului AMB. Ele vor
intersecta dreapta AB in doua puncte C si D astfel incat, conform teoremei
𝐶𝐴 𝐷𝐴
bisectoarei, = = 𝑘. Deci punctele C si D sunt fixe, nu depind de M, ci doar
𝐶𝐵 𝐷𝐵
de A, B si k. Avem si 𝑀𝐶 ⊥ 𝑀𝐷 …, deci M se afla pe cercul de diametru CD.
Pentru a rezolva complet problema, urmeaza sa demonstram ca orice punct
𝑀𝐴
M de pe cercul de diametru CD are proprietatea = 𝑘. Aceasta demonstratie
𝑀𝐵
intampina greutati mai mari decat ne asteptam. Vom proceda prin urmatoarea
metoda. Vom alege un punct M pe cercul de diametru CD, vom considera dreapta
CM si simetricul B’ a lui B fata de CM (fig. 1.70).

Despre punctele C si D stim ca au proprietatea ce trebuie stabilita, deci


presupunem ca M este diferit de aceste puncte. Rezulta ca CM nu este
perpendiculara pe AB, deci B’ nu se aflta pe AB si dreapta AB’ intersecteaza CM
intr-un punct M’ (acest ultim fapt rezulta din 𝐵𝐶 ≢ 𝐶𝐴, deci 𝐴𝐵′ ∦ 𝐶𝑀. Rezulta
𝑀′ 𝐴 𝐶𝐴
usor ca M’C este bisectoarea ∢𝐴𝑀′𝐵, deci (teorema bisectoarei) = = 𝑘.
𝑀′ 𝐵 𝐶𝐵

Conform primei parti a rezolvarii, M’ se va afla pe cercul de diametru CD.


Dar dreapta CM nu poate avea mai mult de doua puncte comune cu acest cerc,
𝑀𝐴
deci M’= M si = 𝑘.
𝑀𝐵

Observatie. Pentru k = 1, locul geometric din problema este mediatoarea


segmentului AB.
𝑀𝐴
Cercurile ce apar ca locuri geometrice ale tuturor M cu = 𝑘, pentru un
𝑀𝐵
segment AB si pentru diversi k = 1, se numesc cercurile lui Apollonios.
Teorema lui Menelaos. Daca o dreapta d ce nu trece prin niciunul din varfurile
𝑀𝐵 𝑁𝐶
unui triunghi ABC taie dreptele BC, CA, AB respectiv in M, N, P, atunci ∙ ∙
𝑀𝐶 𝑁𝐴
𝑃𝐴
= +1.
𝑃𝐵

Convenim, la fel ca in cazul puterii unui punct fata de un cerc, sa consideram


𝑀𝐵
ca este negativ daca M se afla in interiorul segmentului BC si pozitiv daca M
𝑀𝐶
se afla pe dreapta BC, dar nu in interiorul segmenteului BC. Valoarea +1 din
enuntul teoremei spune ca sunt doua posibilitati: doua din punctele M, N, P sunt
in interioarele segmentelor respective iar al treilea nu. (fig. 1.71) sau niciunul
dintre cele trei puncte nu se afla in interiorul segmentului respectiv. (fig. 1.72)

Aceasta teorema ne da posibilitatea sa imaginam o metoda de a demonstra ca


trei puncte sunt coliniare.
Urmatorea teorema ne o fera o metoda de a demonstra ca trei drepte sunt
concurente.
Teorema lui Ceva. Daca D este un punct nesituat pe niciuna din dreptele AB,
BC, CA, unde ABC este un triunghi, si daca M, N, P sunt punctele de intersectie
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
ale lui AD cu BC, lui BD cu CA si CD cu AB, atunci avem ∙ ∙ = −1
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
(unde facem conventia de mai sus cu privire la semnele rapoartelor ce apar)
(fig.1.73)

(Se poate intampla sa arate altfel: numai unul din punctele M, N, P sa se afle
in interiorul segmentului respectiv.)
Demonstratie. Teorema lui Menelaos in ∆𝐴𝐵𝑀 intersectat de PC confera
𝑃𝐴 𝐶𝐵 𝐷𝑀
urmatoarea relatie: ∙ ∙ = +1, iar aceeasi teorema in ∆𝐴𝐶𝑀 intersectat
𝑃𝐵 𝐶𝑀 𝐷𝐴
𝑁𝐶 𝐷𝐴 𝐵𝑀
de NB confera urmatoarea relatie: ∙ ∙ = +1.
𝑁𝐴 𝐷𝑀 𝐵𝐶

Sa inmultim, membru cu membru, cele doua egalitati. In dreapta obtinem


𝐷𝑀 𝐷𝐴 𝐵𝑀 𝐵𝑀 𝐶𝐵
evident +1, iar in stanga ∙ = +1, = ,iar = −1. Se ajunge imediat
𝐷𝐴 𝐷𝑀 𝐶𝑀 𝑀𝐶 𝐵𝐶
la relatia dorita; mai mult, modul de redactare al demonstratiei nu este influentat
cu nimic de inlocuirea figurii 1.73 cu o figura descrisa “in paranteza de dupa
figura 1.73”.
Teorema lui Stewart. Daca M este un punct in interiorul laturii BC a unui
triunghi ABC, atunci AM2 ∙ BC = AB2 ∙ MC + AC2 ∙ BM – BC ∙ BM ∙ MC (fig.
1.74)
Demonstratie. Teorema lui Pitagora generalizata in ∆𝐴𝐵𝑀, ∆𝐴𝐵𝐶,da
𝐴𝑀2 = 𝐴𝐵2 + 𝐵𝑀 2 − 2 ∙ 𝐴𝐵 ∙ 𝐶𝑀 ∙ cos𝐵
𝐴𝐶 2 = 𝐴𝐵2 + 𝐵𝐶 2 − 2 ∙ 𝐴𝐵 ∙ 𝐵𝐶 ∙ cos𝐵
Eliminam pe cos B inmultind prima relatie cu BC, si scazand din ea pe a doua,
inmultita in prealabil cu BM. Relatia ce se obtine se scrie, dupa ce trecem
termenul AC2 ∙ BM in membrul doi:
𝐴𝑀2 ∙ 𝐵𝐶 = 𝐴𝐵2 (𝐵𝐶 − 𝐵𝑀) + 𝐴𝐶 2 ∙ 𝐵𝑀 − 𝐵𝐶 ∙ 𝐵𝑀(𝐵𝐶 − 𝐵𝑀)de unde
pana la relatia dorita mai este numai un pas: 𝐵𝐶 − 𝐵𝑀 = 𝑀𝐶.

9. Probleme
1. Ce devine teorema lui Stewart cand M este mijlocul lui BC?1
Rezolvare:
Teorema lui Stewart afirma ca daca M este un punct in interiorul laturii BC a unui
triunghi ABC, atunci AM2 ∙ BC = AB2 ∙ MC + AC2 ∙ BM – BC ∙ BM ∙ MC.
BC
Daca M este mijlocul lui BC, MB = MC = =>
2

𝐵𝐶 𝐵𝐶 𝐵𝐶 𝐵𝐶
𝐴𝑀2 ∙ 𝐵𝐶 = 𝐴𝐵2 ∙ + 𝐴𝐶 2 ∙ − 𝐵𝐶 ∙ ∙ =>
2 2 2 2

2
𝐴𝐵2 𝐴𝐶 2 𝐵𝐶 2
𝐴𝑀 = + −
2 2 4

1
Rezultatul se numeste teorema medianei.
2. Calculati lungimile bisectoarelor unui triunghi cunoscand lungimile
laturilor sale.
Rezolvare:

𝑥 𝑐 𝑐𝑎
= => 𝑥 =
𝑎−𝑥 𝑏 𝑏+𝑐
𝑦 2 ∙ 𝑎 = 𝑐 2 ∙ (𝑎 − 𝑥) + 𝑏 2 ∙ 𝑥 − 𝑎 ∙ 𝑥 ∙ (𝑎 − 𝑥) =
𝑎𝑐 𝑎𝑐 𝑎𝑐 𝑎𝑐
𝑐 2 ∙ (𝑎 − ) + 𝑏2 ∙ −𝑎∙ ∙ (𝑎 − )
𝑏+𝑐 𝑏+𝑐 𝑏+𝑐 𝑏+𝑐
𝑎𝑏𝑐 2 𝑎𝑏 2 𝑐 𝑎3 𝑏𝑐
= + −
𝑏 + 𝑐 𝑏 + 𝑐 (𝑏 + 𝑐)2
𝑎𝑏 2 𝑐 2 + 𝑎𝑏𝑐 3 + 𝑎𝑏 3 𝑐 + 𝑎𝑏 2 𝑐 2 − 𝑎3 𝑏𝑐
=
(𝑏 + 𝑐)2
𝑎𝑏𝑐(𝑏𝑐 + 𝑐 2 + 𝑏 2 + 𝑏𝑐 − 𝑎2 ) 𝑎𝑏𝑐[(𝑏 + 𝑐)2 − 𝑎2 ]
= = =>
(𝑏 + 𝑐)2 (𝑏 + 𝑐)2

√𝑎𝑏𝑐(𝑎 + 𝑏 + 𝑐)(𝑏 + 𝑐 − 𝑎)
𝑦=
𝑎(𝑏 + 𝑐)
Analog, bisectoarea unghiului B va fi egala cu:

√𝑎𝑏𝑐(𝑎 + 𝑏 + 𝑐)(𝑐 − 𝑏 + 𝑎)
𝑏(𝑎 + 𝑐)
Iar bisectoarea unghiului C:

√𝑎𝑏𝑐(𝑎 + 𝑏 + 𝑐)(𝑏 − 𝑐 + 𝑎)
𝑐(𝑏 + 𝑎)
3. Desenati o figura in care, in acelasi triunghi, sa se poata aplica si teorema
lui Menelaos si teorema lui Ceva, doua dintre cele trei puncte fiind
aceleasi in ambele aplicatii. Enuntati rezultatul obtinut.
Rezolvare:

𝑁𝐵 𝐶𝑃 𝑀𝐴
∙ ∙ = −1
𝑁𝐶 𝑃𝐴 𝑀𝐵
𝑄𝐶 𝑃𝐶 𝐴𝑀
∙ ∙ =1
𝑄𝐵 𝑃𝐴 𝑀𝐵
Fie d o dreapta care intersecteaza laturile AB, AC si BC ale triunghiului
ABC in punctele M, P, Q si nu trece prin niciunul din varfurile
triunghiului, daca AN trece prin punctul de intersectie al segmentelor CM
si BP, atunci este valabila relatia:
𝑁𝐵 𝐶𝑃 𝑀𝐴 𝑄𝐶
∙ ∙ ∙ = −1
𝑁𝐶 𝑃𝐴 𝑀𝐵 𝑄𝐵

4. Enuntati si demonstrati reciproca teoremei lui Menelaos.


Rezolvare:
Reciproca teoremei lui Menelaos. Fie triunghiul ABC și punctele M, N, P
situate pe dreptele BC, CA, și respectiv, AB diferite de vârfurile A, B, C. Dacă
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
∙ ∙ = +1 atunci punctele M, N, P sunt coliniare.
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
Presupunem ca punctele nu sunt coliniare, deci 𝑃𝑁 ∩ 𝐶𝐵 = {𝑀′ }
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
Conform ipotezei: ∙ ∙ = +1
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
𝑀′𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
Dar, aplicand teorema lui Menelaos obtinem: ∙ ∙ = +1
𝑀′𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
𝑀𝐵 𝑀′ 𝐵 𝑀𝐵−𝑀𝐶 𝑀′ 𝐵−𝑀′ 𝐶 𝐵𝐶 𝐵𝐶
 = => = => = => 𝑀𝐶 = 𝑀′ 𝐶
𝑀𝐶 𝑀′ 𝐶 𝑀𝐶 𝑀′ 𝐶 𝑀𝐶 𝑀′ 𝐶

 𝑀 = 𝑀′ ceea ce contrazice presupunerea de mai sus.

5. Aceeasi problema pentru teorema lui Ceva.


Rezolvare:
Reciproca teoremei lui Ceva. Fie M, N, P, apartinand laturilor BC, AC, AB a
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
unui triunghi ABC, daca avem relatia ∙ ∙ = −1, atunci cele trei drepte
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
AM, BN, CP sunt concurente.

Presupunem ca dreptele nu sunt concurente. Fie 𝑃𝐶⋂𝐵𝑁 = {𝑈} si notam


𝐴𝑈 ∩ 𝐵𝐶 = {𝑇}.
𝑇𝐵 𝑁𝐶 𝐴𝑃
Aplicam teorema lui Ceva pentru 𝐴𝑇, 𝐵𝑁, 𝐶𝑃: ∙ ∙ = −1, dar din
𝑇𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴
ipoteza ∙ ∙ = −1 deci =>
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵

𝑇𝐵 𝑀𝐵 𝑇𝐵 + 𝑇𝐶 𝑀𝐵 + 𝑀𝐶 𝐵𝐶 𝐵𝐶
= => = => = =>
𝑇𝐶 𝑀𝐶 𝑇𝐶 𝑀𝐶 𝑇𝐶 𝑀𝐶
𝑇𝐶 = 𝑀𝐶; 𝑇 = 𝑀
M si T coincid, deci presupunerea initiala nu este adevarata.
6. Se considera trei cercuri, ce n-au centrele coliniare, si astfel incat printre
ele sa nu existe doua care sa fie interioare sau tangente interioare, (C 1),
(C2), (C3). Tangentele comune exterioare ale lui (C1) si (C2) se intalnesc
in A12; definim asemanator punctele A23, A31. Sa se arate ca cele trei
puncte sunt coliniare.
Rezolvare:

𝑂1 𝑇 ⊥ 𝐴12 𝑇; 𝑂2 𝑈 ⊥ 𝐴12 𝑇 razele sunt perpendiculare pe tangenta in punctul de


tangenta => ⊿𝐴12 𝑂2 𝑈 ∼ ⊿𝐴12 𝑂1 𝑇 =>
𝐴12 𝑂2 𝑅2
=
𝐴12 𝑂1 𝑅1
Analog,
𝐴31 𝑂3 𝑅3 𝐴31 𝑂1 𝑅1 𝐴23 𝑂3 𝑅3
= => = ; =
𝐴31 𝑂1 𝑅1 𝐴31 𝑂3 𝑅3 𝐴23 𝑂2 𝑅2

𝐴12 𝑂2 𝐴31 𝑂1 𝐴23 𝑂3


∙ ∙ =1
𝐴12 𝑂1 𝐴31 𝑂3 𝐴23 𝑂2
Conform reciprocei teoremei lui Menelaos demonstrata anterior, =>
𝐴12 , 𝐴23 , 𝐴31 sunt coliniare apartinand unei drepte care intersecteazalaturile
triunghiului 𝑂1 𝑂2 𝑂3 .

7. Enuntati o problema asemanatoare cu problema 6, in care sa fie vorba si


de tangente comune interioare.
Rezolvare:

Se considera trei cercuri, ce n-au centrele coliniare, si astfel incat printre ele sa
nu existe doua care sa fie interioare sau tangente interioare, (C 1), (C2), (C3).
Tangentele comune interioare ale lui (C1) si (C2) se intalnesc in M12; definim
asemanator punctele M23, M31. Sa se arate ca cele trei puncte sunt coliniare.
𝑂1 𝑇 ⊥ 𝑀12 𝑇; 𝑂2 𝑈 ⊥ 𝑀12 𝑇 razele sunt perpendiculare pe tangenta in punctul de
tangenta; ∢𝑀12 𝑂1 𝑇 ≡ ∢𝑀12 𝑂2 𝑈 fiind opuse la varf => ⊿𝑀12 𝑂1 𝑇 ∼
⊿𝑀12 𝑂2 𝑈 =>
𝑀12 𝑂2 𝑅2
=
𝑀12 𝑂1 𝑅1
Analog,
𝑀31 𝑂3 𝑅3 𝑀23 𝑂3 𝑅3
= ; =
𝑀31 𝑂1 𝑅1 𝑀23 𝑂2 𝑅2

𝑀12 𝑂2 𝑀31 𝑂1 𝑀23 𝑂3


∙ ∙ =1
𝑀12 𝑂1 𝑀31 𝑂3 𝑀23 𝑂2
Dar 𝑀12 ∈ 𝑂1 𝑂2 , 𝑀23 ∈ 𝑂2 𝑂3 , 𝑀31 ∈ 𝑂1 𝑂3 , deci ele sunt puncte pe laturile
triunghiului 𝑂1 𝑂2 𝑂3 . Punctele nu sunt coliniare, dar conform celor demonstrate
mai sus si aplicand teorema lui Ceva, => 𝑂1 𝑀23 ∩ 𝑂2 𝑀31 ∩ 𝑂3 𝑀12 = {𝑁}

8. Cercul inscris in triunghiul ABC atinge laturile BC, CA, AB in M, N, P


respectiv. Demonstrati ca AM, BN, CP sunt concurente.
Rezolvare:
𝑂𝑀, 𝑂𝑁, 𝑂𝑃 sunt raze perpendiculare pe tangentele la cerc, deci ele sunt
perpendiculare pe laturile triunghiului.
𝑂𝐴, 𝑂𝐵, 𝑂𝐶 sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului, centrul cercului inscris in
triunghi fiind punctul de intersectie al bisectoarelor.
 ⊿𝐵𝑂𝑃 ≡ ⊿𝐵𝑂𝑀 (cazul I.U.) => 𝐵𝑀 = 𝐵𝑃 = 𝑥
 ⊿𝐶𝑂𝑀 ≡ ⊿𝐶𝑂𝑁 (cazul I.U.) => 𝐶𝑀 = 𝐶𝑁 = 𝑦
 ⊿𝐴𝑂𝑃 ≡ ⊿𝐴𝑂𝑁 (cazul I.U.) => 𝐴𝑃 = 𝐴𝑁 = 𝑧
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴 𝑥 𝑦 𝑧
∙ ∙ = ∙ ∙ =1
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵 𝑦 𝑧 𝑥
 Conform reciprocei teoremei lui Ceva demonstrata anterior, dreptele
𝐴𝑀, 𝐵𝑁, 𝐶𝑃 sunt concurente.

9. Enuntati o problema asemanatoare cu problema 8 in care sa fie vorba de


un cerc tangent celor trei laturi ale unui triunghi, altul decat cel inscris.
Rezolvare:
Fie un cerc exterior unui triunghi, tangent la una din laturile unui triunghi si
la doua din prelungirile celorlalte laturi. Punctele de tangenta sunt M pe BC, N
pe AC si P pe BA. Demonstrati ca AM, BN si CP sunt concurente.
𝑂𝑀 ⊥ 𝐵𝑀; 𝑂𝑁 ⊥ 𝐴𝐶; 𝑂𝑃 ⊥ 𝐴𝐵 (raza este perpendiculara pe tangenta in
punctulde tangenta.)
⊿𝑁𝑂𝐶 ≡ ⊿𝑀𝑂𝐶 (cazul C.I.) => 𝑀𝐶 = 𝑁𝐶 = 𝑥
⊿𝑃𝑂𝐴 ≡ ⊿𝑁𝑂𝐴 (cazul C.I.) => 𝐴𝑃 = 𝑁𝐴 = 𝑦
⊿𝑃𝑂𝐵 ≡ ⊿𝑀𝑂𝐵 (cazul C.I.) => 𝐵𝑃 = 𝐵𝑀 = 𝑧
𝑀𝐵 𝑁𝐶 𝑃𝐴 𝑥 𝑦 𝑧
∙ ∙ = ∙ ∙ =1
𝑀𝐶 𝑁𝐴 𝑃𝐵 𝑦 𝑧 𝑥
 Conform reciprocei teoremei lui Ceva demonstrata anterior, dreptele
𝐴𝑀, 𝐵𝑁, 𝐶𝑃 sunt concurente.

10.Care este locul geometric al punctelor pentru care diferenta patratelor


distantelor la doua puncte date sa fie constanta?
Rezolvare:
Stim ca orice punct de pe mediatoare este egal departat de marginile segmentului
care uneste cele doua puncte. Dar sa consideram o alta dreapta, 𝑈𝑇 ⊥ 𝐴𝐵.
Aplicand teorema lui Pitagora in cele doua triunghiuri dreptunghice vom obtine
𝐴𝑇 2 − 𝑈𝐴2 = 𝐵𝑇 2 − 𝑈𝐵2 => 𝐴𝑇 2 − 𝐵𝑇 2 = 𝑈𝐴2 − 𝑈𝐵2 = 𝐴𝐵 ∙ (𝑈𝐴 − 𝑈𝐵),
deci pentru o dreapta perpendiculara pe segmentul care uneste cele doua puncte,
orice punct de pe ea va avea diferenta patratelor distantelor fata de extremitatile
segmentului constanta.

11.Care este locul geometric al punctelor ce au puteri egale fata de doua


cercuri date?
Rezolvare:

Aplicand rezultatul din problema precedenta, ducem o perpendiculara pe dreapta


2
OO’ si consideram pe ea un punct M. Stim ca 𝑀𝑂2 − 𝑀𝑂′ = 𝑘, pentru orice
punct M de pe dreapta respectiva => (𝑀𝐴 + 𝑅)2 − (𝑀𝐶 + 𝑟)2 = 𝑘 =>
𝑀𝐴2 + 𝑅2 + 2 ∙ 𝑀𝐴 ∙ 𝑅 − 𝑀𝐶 2 − 𝑟 2 − 2 ∙ 𝑀𝐶 ∙ 𝑟 = 𝑘
Stim ca R si r sunt date, deci 𝑀𝐴2 + 2 ∙ 𝑀𝐴 ∙ 𝑅 − 𝑀𝐶 2 − 2 ∙ 𝑀𝐶 ∙ 𝑟 are valoare
constanta (1).
Calculam diferenta dintre puterile lui M fata de cele doua cercuri:
𝑀𝐴 ∙ 𝑀𝐵 − 𝑀𝐶 ∙ 𝑀𝐷 = 𝑀𝐴2 + 2 ∙ 𝑀𝐴 ∙ 𝑅 − 𝑀𝐶 2 − 2 ∙ 𝑀𝐶 ∙ 𝑟
Din (1) => puterea lui M este constanta fata de doua cercuri oriunde s-ar afla pe
dreapta perpendiculara pe segmentul care uneste cele doua centre ale cercurilor.

12.Locul geometric din problema 11 se numeste “axa radicala” a celor doua


cercuri. Formulati si demonstrati o teorema care sa aiba drept caz
particular pe cea din problema urmatoare: Trei cercuri cu centrele
necoliniare sunt secante doua cate doua. Sa se arate ca cele trei coarde
comune sunt concurente.
Rezolvare:

Axele radicale ale celor trei perechi de cercuri, ce se pot forma cu trei cercuri, ce
nu au centrele coliniare, sunt concurente sau coincid.
⊿𝑂𝐴𝑂′ ≡ ⊿𝑂𝐵𝑂′ (cazul L.L.L) => 𝑂𝑂′ este bisectoarea unghiurilor
𝐴𝑂𝐵; 𝐴𝑂′ 𝐵 =>in triunghiurile isoscele ⊿𝐴𝑂𝐵; ⊿𝐴𝑂′𝐵, este si inaltime, deci
𝑂𝑂′ ⊥ 𝐴𝐵. Conform problemei anterioare => punctele de pe segmentul AB au o
putere egala fata de cele doua cercuri 𝐶(𝑂); 𝐶(𝑂′ ).
Analog demonstram aceeasi situatie pt. cercurile 𝐶(𝑂); 𝐶(𝑂′′ ) => 𝐴𝐵 ∩ 𝐶𝐷 =
{𝑀} care va avea aceeasi putere pentru 𝐶(𝑂); 𝐶(𝑂′); 𝐶(𝑂′′ ) .
𝑀𝐴 ∙ 𝑀𝐵 = 𝑀𝐶 ∙ 𝑀𝐷
Ducem dreapta MF despre care presupunem ca intersecteaza cercurile
𝐶(𝑂"); 𝐶(𝑂′ ) in puncte diferite, H, respectiv G

Stim ca 𝑀𝐴 ∙ 𝑀𝐵 = 𝑀𝐺 ∙ 𝑀𝐹 𝑠𝑖 𝑀𝐶 ∙ 𝑀𝐷 = 𝑀𝐹 ∙ 𝑀𝐻 => 𝑀𝐻 = 𝑀𝐺 =>


𝐺 = 𝐻 = 𝐸. Deci presupunerea ca MF ar intersecta cele doua cercuri in puncte
diferite nu este adevarata. => cele trei drepte sunt concurente.

13.Pe laturile BC, CA, AB ale unui triunghi se considera punctele M, N, P


astfel incat AM, BN, CP sa fie concurente. Fie M’, N’, P’ simetricele lui
M, N, P fata de mijloacele lui BC, CA, AB. Demonstrati ca AM’, BN’, CP’
sunt concurente.
Rezolvare:
Cu notatiile din figura aplicam teorema lui Ceva:
𝑥 𝑦 𝑧
∙ ∙ = 1;
(𝑎 − 𝑥) 𝑏 − 𝑦 (𝑐 − 𝑧)
Acum vom scrie relatia pentru simetricele punctelor M, N, P:
𝑎−𝑥 𝑏−𝑦 𝑐−𝑧 𝑎−𝑥 𝑏−𝑦 𝑐−𝑧
∙ ∙ = ∙ ∙
(𝑎 − 𝑎 + 𝑥) 𝑏 − 𝑏 + 𝑦 𝑐 − 𝑐 + 𝑧 𝑥 𝑦 𝑧
1
= = 1 =>
𝑥 𝑦 𝑧
[ ∙ ∙ ]
(𝑎 − 𝑥) 𝑏 − 𝑦 (𝑐 − 𝑧)
Conform reciprocei teoremei lui Ceva, dreptele sunt concurente.

14.Dintr-un punct M se duc perpendiculare pe laturile BC, CA, AB ale unui


triunghi; fie D, E, F picioarele lor. Sa se demonstreze ca 𝐵𝐷2 + 𝐶𝐸 2 +
𝐴𝐹 2 = 𝐶𝐷2 + 𝐴𝐸 2 + 𝐵𝐹 2 . Enuntati si demonstrati o reciproca.
Rezolvare:
Aplicam teorema lui Pitagora in triunghiurile dreptunghice:
𝐵𝐷2 + 𝐶𝐸 2 + 𝐴𝐹 2 =
𝐵𝑀2 − 𝑀𝐷2 + MC 2 − ME 2 + 𝑀𝐷2 − MF 2 =
MC 2 − 𝑀𝐷2 + 𝑀𝐷2 − ME 2 + 𝐵𝑀2 − MF 2 =
𝐶𝐷2 + 𝐴𝐸 2 + 𝐵𝐹 2
Daca punctele D, E, F situate pe laturile BC, CA, AB ale unui triunghi satisfac
relatia din enunt, atunci perpendicularele ridicate in aceste puncte pe laturile
respective sunt concurente.

𝐵𝐷2 + 𝐶𝐸 2 + 𝐴𝐹 2 = 𝐵𝐷2 + MC 2 − ME 2 + 𝑀𝐷2 − MF 2 =


𝐶𝐷2 + 𝐴𝐸 2 + 𝐵𝐹 2 = 𝐶𝐷2 + 𝑀𝐷2 − ME 2 + 𝐵𝑀2 − MF 2 =>
𝐵𝐷2 + MC 2 = 𝐶𝐷2 + 𝐵𝑀2
Presupunem ca MD nu este perpendiculara pe BC. Ducem din M perpendiculara
pe BC in punctul G si aplicam teorema lui Pitagora pentru BM si CM inlocuind
in relatia de mai sus.
𝐵𝐷2 + 𝑀𝐺 2 + 𝐶𝐷2 + 𝐷𝐺 2 + 2 ∙ 𝐶𝐷 ∙ 𝐺𝐷
= 𝐶𝐷2 + 𝐵𝐷2 + 𝐷𝐺 2 + 2 ∙ 𝐵𝐷 ∙ 𝐺𝐷 + 𝑀𝐺 2 =>
2 ∙ 𝐶𝐷 ∙ 𝐺𝐷 = 2 ∙ 𝐵𝐷 ∙ 𝐺𝐷 => 2 ∙ 𝐷𝐺 ∙ (𝐵𝐷 − 𝐶𝐷) = 0 =>
𝐵𝐶 = 0 =>presupunerea initiala nu este adevarata.

15.Determinati locul geometric al punctelor pentru care suma patratelor


distantelor la doua puncte date A si B este constanta.
Rezolvare:

Cnsiderand un cerc cu centrul in mijlocul segmentului care uneste cele doua


puncte, orice unghi AMB cu M apartinand cercului va avea 90°, deci aplicand
teorema lui Pitagora pentru triunghiul AMB, suma patratelor laturilor va fi
intodeauna egala cu patratul distantei dintre cele doua puncte.
16.Se considera un punct A si o dreapta d ce nu trece prin el. Fie d’ paralela
la d ce trece prin mijlocul segmentului cu capetele in A si in piciorul
perpendicularei a din A pe d. Sa se demonstreze ca locul geometric al
punctelor egal departate de A si d este tot una cu locul geometric al
punctelor pentru care distanta de la a este medie proportionala intre
distanta la d’ si dublul distantei de la A la d.
Rezolvare:

Stim ca 𝐴𝑈 = 𝑈𝑉 si trebuie sa demonstram ca 𝑃𝑈 2 = 𝑃𝑀 ∙ 2𝐴𝑁


𝑈𝐴 ≡ 𝑈𝑉; 𝑈𝐴2 = 𝑈𝑉 2 = 𝐴𝑃2 + 𝑈𝑃 2 (teorema lui Pitagora in triunghiul APU)
𝑃𝑈2 = (𝑈𝐴 + 𝐴𝑃)(𝑈𝐴 − 𝐴𝑃) = (𝑈𝐴 + 𝐴𝑃) ∙ 𝐴𝑁 =
𝐴𝑁 ∙ (𝑃𝑁 + 𝐴𝑃) = 𝐴𝑁 ∙ (𝐴𝑃 + 2 ∙ 𝐴𝑀 + 𝐴𝑃) = 2 ∙ 𝐴𝑁 ∙ 𝑃𝑀

17.Intr-un triunghi se cunosc doua laturi a, b si unghiul B opus uneia dintre


ele. Determinati cea de-a treia latura si celelalte doua unghiuri. Discutie:
in ce cazuri avem o solutie, in ce cazuri doua si in ce cazuri niciuna?
Rezolvare:
0 solutii daca 𝑚(∢𝐵) ≥ 90°, 𝑏 ≤ 𝑎 sau 𝑚(∢𝐵) < 90°, 𝑏 < 𝑎 ∙ sin 𝐵 ;
1 solutie daca 𝑚(∢𝐵) > 90°, 𝑏 > 𝑎 sau 𝑚(∢𝐵) < 90°, 𝑏 = 𝑎 ∙ sin 𝐵 sau
𝑚(∢𝐵) < 90°, 𝑏 ≥ 𝑎;
2 solutii daca 𝑚(∢𝐵) < 90°, 𝑏 ≥ 𝑎

𝑐 = 𝑎 ∙ cos 𝐵 ± √𝑏 2 − 𝑎2 𝑠𝑖𝑛2 𝐵 unde semnul – apare numai daca sunt doua


solutii.