Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIU ISTORIC
PLAN URBANISTIC ZONAL
PARCUL NICOLAE ROMANESCU
DJ-II-a-A-07924
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
LISTA DE SEMNATURI
2
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
CUPRINS
PARTEA I
1. Introducere : scopul si metoda studiului
2. Baza legislativa a studiului
3. Sursele de informatie si documentare
3.1. Lista monumentelor istorice (2010)
3.2. Concluziile studiului morfologic
PARTEA a II - a
3
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
1. INTRODUCERE :
SCOPUL, METODA SI STRUCTURA STUDIULUI
Scopul
Scopul prezentului studiu este:
• Evidenţierea şi inventarierea elementelor valoroase din punct
de vedere urbanistic si arhitectural la nivelul zonei studiate;
• Delimitarea precisa a obiectivelor individuale si a arealelor
protejate;
• Delimitarea zonei de protectie a monumentelor, a
ansamblurilor si a siturilor istorice.
Metoda
Studiul se fundamenteaza pe analiza din perspectiva istorica a
zonei studiate- Parcul Nicolae Romanescu din municipiul Craiova, jud.
Dolj şi aplică principiile stabilite prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 562-2003 pentru aprobarea Reglementării
tehnice „Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor
de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)”.
Art. 23 al acestui act normativ prevede: „ O politică de protejare
urbanistică a valorilor de patrimoniu trebuie să se reflecte într-o
atitudine responsabilă privind delimitarea, declararea, gestionarea şi
dezvoltarea zonelor protejate. Ele trebuie să-şi găsească mijloacele de
exprimare la nivelul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, ca şi al programelor şi proiectelor derivate. (...) De aceea, la
nivelul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor
urbanistice generale ale localităţilor se formulează politici şi concepte
strategice de dezvoltare pentru teritorii sau organisme urbane
integratoare şi se iau decizii complexe de planificare teritorială şi
urbană.”
4
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
5
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
6
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Istoricul localitatii
Municipiul Craiova este situat in sudul Romaniei, pe malul stang al
raului Jiu, 44°2' latitudine nordică, 23°5' longitudine estică, la iesirea
acestuia din regiunea deluroasa, la o altitudine cuprinsa intre 75 si
116m, având o populaţie de aproximativ 250000 locuitori. Craiova face
parte din Campia Romana, mai precis din Campia Olteniei care se
intinde intre Dunare, Olt si podisul Getic, fiind strabatuta prin mijloc de
Valea Jiului. Orasul este asezat aproximativ in centrul Olteniei, la o
distanta de 227 km de Bucuresti si 68 km de Dunare. Forma orasului
este neregulata, in special spre partea vestica si nordica, iar interiorul
orasului este foarte compact, spre deosebire de marginea acestuia.
7
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
8
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
CRAIOVA 1780
Una dintre marile familii boiereşti din Craiova - familia Bibescu - a dat
Ţării Româneşti pe ultimii săi doi domnitori: fraţii Gheorghe Dimitrie
Bibescu (1842-1848) şi Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1856).
Emanciparea robilor ţigani în 1844 şi 1856, uniunea vamală a Ţării
Româneşti şi Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a
celor două ţări române - preocupările pentru întărirea capacităţii militare
de apărare a ţării etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor
9
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
10
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
CRAIOVA 1888
CRAIOVA1905
11
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Istoric
FAMILIA BIBESCU
Povestea familiei Bibescu a început în secolul al XVII-lea, sau
poate chiar mai devreme, în satul Bibeşti din judeţul Gorj. Satul cu acest
nume este atestat documentar în mai 1610 de către domnitorul Radu
Şerban. Peste câteva decenii, un anume Udrea din Bibeşti va fi acceptat
la curtea lui Matei Basarab. Familia Bibeştilor va juca un rol politic
important abia din secolul următor şi mai ales în secolul al XIX-lea. În
documente poate fi găsit un Ion Bibescu printre cei 66 de boieri olteni,
întruniţi la Târgu-Jiu, care au semnat memoriul către prinţul Eugeniu de
Savoia pentru ca Oltenia să fie anexată Imperiului Habsburgic, lucru ce
se va întâmpla câţiva ani mai târziu. Şi tot un Bibescu va protesta în
1827 către autorităţile vremii contra restaurării egumenilor greci în
mânăstirile româneşti.
12
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
13
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
14
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
- În 1 mai 1842, când Catinca Bibescu îşi făcea diată, lăsa ”20 de
galbeni împărăteşti Bisericii Creţulescu din Bucureşti unde avea
îngropare fiemea Săftica” (B.A.R., mss, 33/MCMLX). Care va fi fost
soarta acestei Elisabete/Safta, cel mai probabil moartă în adolescenţă,
nu mai putem şti astăzi nimic sigur. Tot ce putem presupune este că ea
trebuie să fi avut în jur de 14 ani, judecând după portretul realizat în
1824 şi era deja moartă în 1842.
-Urma ”cel de al 4lea copil al nostru părintele Damian ce din botez
15
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
NICOLAE ROMANESCU
16
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Familia Romanescu
Istoricul parcului
Parcul "Nicolae Romanescu" din Craiova este al treilea parc
natural ca marime din Europa. Parcul se intinde pe o suprafata de 96 de
hectare si a fost realizat incepand cu anul 1900 la initiativa primarului de
atunci al Craiovei, Nicolae Romanescu. “Adesea, in lucrarile de
specialitate, a fost nominalizat printre cele mai mari si mai impunatoare
17
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
parcuri naturale din Europa, alaturi de Versailles din Franta, Pincio din
Italia si de parcul englezesc din Munchen” - este mentionat in cartea de
oaspeti. Situat in partea de sud a orasului Craiova, Parcul Romanescu a
fost cunoscut de-a lungul timpului si sub numele de Parcul Bibescu,
Parcul Independentei sau Parcul Poporului.
18
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
în cel mai bun gust englezesc cu un chioşc şi alte foişoare cât se poate
de frumoase şi de a auzi muzica militară, care de două ori pe săptămână
aduce preumblătorilor din acel parc, între care se vede chiar fruntea
oraşului de ambele sexe, cea mai dulce desfătare, mângâind auzul cu
cântece ale celor mai plăcuţi compozitori“.
19
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
20
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
căci chiar grădina Mihai Bravu din centrul oraşului a fost începută mai
târziu, tatăl meu, Barbu Bălcescu, fiind primar. În parc erau alei
umbroase, drepte, îngrijite, potrivite cu lumea simandicoasă de
atunci....Preumblarea în trăsură era un prilej de a mulţumi varietatea şi
fudulia părinţilor, desfăşurând luxul copiilor lor, sădind totodată sămânţa
rodnică a cochetăriei şi a deosebirii claselor sociale în sufletul lor fraged.
După ce ne plimbam deci, fără a ne încălzi câtuşi de puţin, o porneam
spre ieşirea parcului, unde se grămădea lumea, iar dorobanţul trufaş
striga trăsurile pe rând, după situaţia socială a boierilor. Când venea
rândul nostru, ni se făcea loc să trecem şi aşteptam mândre, feciorul
strigând cu îngâmfare: «Trăsura domnului Bălcescu!». Oamenii din
popor se dădeau la o parte spre a ne lăsa să trecem şi noi păşeam
mândre, găsind foarte firesc respectul ce însufleţea mulţimea la auzul
numelui tatălui nostru“.
Vara, grădina Bibescu era punct de atracţie pentru orăşeni şi loc
de desfăşurare al serbărilor populare.
In zilele de 17-18 iunie 1892, Primăria a adus ca noutate
craiovenilor, lumina electrică pe aleile parcului.
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, grădina Bibescu şi-a pierdut
din strălucire, degradarea în care se afla transformând minunăţia de
altădată, împreună cu lacul şi bălţile Geanoglu şi Craioviţa, într-un
adevărat pericol pentru sănătatea locuitorilor. Descrierea făcută de N.P.
Romanescu în 1904, în „Dare de seamă către consiliul comunal al
oraşului Craiova“, e grăitoare: „Lacul din marginea parcului, împotmolit şi
neîngrijit, primea în el toate scursurile ce veneau din deal de la cazărmi.
La o margine a grădinii erau instalate grajdurile primăriei, locuinţa
princiară de odinioară era transformată într-un azil de infirmi, iar afară,
chiar lângă parc, se afla instalat un cartier întreg populat cu ţigani, cartier
compus din bordeie, case în ruină, şandramale învechite şi putrezite de
vreme şi intemperii, cartier în care erau încuibate întotdeauna tifosul,
bubatul şi alte boli molipsitoare“.
21
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
22
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
23
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
24
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Evolutia parcului
25
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
26
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
27
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Descriere
Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii
peisagere. Se regăsesc fragmente din tablourile impresioniştilor francezi
din secolele XVII-XIX, cât şi ale pictorilor olandezi.
28
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
29
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
30
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
31
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
32
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
33
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
34
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Podul Suspendat
35
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
Glorieta Casa "Căsuța din povești" sau sediul "Secția Zona Verde"
Vedere de pe lac
36
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
DESCRIEREA
DEGRADARILOR:
• Aleile parcului sunt degradate, cu imbracaminte asfaltica sau pavaj
neamenajat;
• Degradarea podetelor, pasarelelor, podurilor;
• Degradarea obiectelor de arhitectura;
• Retelele de alimentare cu apa, canalizare menajera si pluviala sunt in
stare avansata de degradare;
• Sistemul de iluminat nemorderinzat;
• Spatii de joaca insuficiente si in stare avansata de degradare;
• Sistem de supraveghere video nu acopera zone importante;
• Spatiile verzi neamenajate si cu vegetatie dezvoltata spontan si fara
valoare.
PROPUNEREA
DE INTERVENTIE:
• Reabilitarea si modernizarea aleilor carosabile si pietonale;
• Reabilitarea si modernizarea podetelor, pasarelelor, podurilor;
37
STUDIU ISTORIC – PARCUL NICOLAE ROMANESCU
• http://memorielocala.aman.ro/files/parcul.html
• Iorga, Nicolae, Studii si documente cu privire la istoria
României, cercetări şi regeşte documentare, vol. XI,
ed.Ministerului de instrucţie, Bucureşti, 1906, p.21
• http://www.craiovaveche.ro/istoric/53-parcul-nicolae-romanescu.html
• http://www.rrapl.ro/nicolae-romanescu-primarul-verde-al-craiovei/
• http://www.beautifulromania.ro/proiecte/craiova/casa-bibescu-
parcul-romanescu.html
• http://craiova.infarom.ro/foto2.html
• Avram, Cezar; Ciobotea, Dinica, Joita; Virgil, Osiac, Vladimir, Patrutoiu,
Ion, Petrescu, Ileana, 1999, Istoria comertului in sud-vestul Romaniei,
sec. VIII-XX, Editura de Sud, Craiova.
• Georgescu, Titu; Barbacioru, Constantin; Firan, Florea, 1977, Istoria
CRAIOVEI, Editura Scrisul Romanesc, Craiova.
• Marcus, Rica, 1958, Parcuri si gradini in Romania, Edituda
Tehnica, Bucuresti
38