Un studiu de validare a tehnicii IMP ca măsură

implicită de investigare a personalității

Florin A. Sava, Irina Macsinga, Delia Vîrga, Laurentiu Maricutoiu, Silvia Rusu
Universitatea de Vest din Timisoara
Clara M. Cheng
American University, Washington DC
 Ce este tehnica IMP?
 Background
Stimulii amorsa (priming), încarcati afectiv, influenteaza perceperea
unui stimul tinta neutru (ex. imaginea unui sugar zambind, creste
probabilitatea de a percepe un stimul neutru aparut ulterior ca fiind placut)
Acest fenomen a fost denumit AMP (Affect Misattribution Procedure) (Payne,
Cheng, Govorun si Stewart, 2005) si a fost replicat cu succes în identificarea
atitudinilor implicite.

 Prezumtie IMP
Stimulii amorsori (priming) influenteaza atat la nivel afectiv, cat si semantic
procesarea unui stimul tinta neutru (ex. un adjectiv auto-descriptiv precum
“prudent”, influenteaza probabilitatea de a considera un stimul neutru ca fiind auto-
descriptiv, chiar daca ar fi vorba despre un simbol abstract).

Acest proces l-am definit ca fiind IMP (Identification Misattribution Procedure) si

urmarim sa-l utilizam in investigarea trasaturilor implicite de personalitate.
 Exemplificarea unei unităti IMP.
Schema cu ordinea de aparitie a stimulilor
Stimul amorsa (1)

Organizat
Ecran alb (2)

Stimul target
de evaluat (3)

Masca pana la
apasarea tastei (4)

variabil ( până la apasărea tastei)

200 ms 125 ms 200 ms M = aprox. 600 ms
Tehnica IMP - efectul amorsei nu este evitat, desi
participantii sunt instruiti explicit sa nu se lase influentati

Extras din instructaj (dupa blocul de exercitii)

 Modelul big five de descriere a personalitatii
 Mai multi autori (ex. Goldberg, 1992) propun o lista de markeri
adjectivali pentru fiecare dintre cele cinci mari dimensiuni de
personalitate.
 Totusi, masuratorile explicite bazate pe instrumente de tip self-
report indica un nivel crescut de dezirabilitate sociala, in special
pentru constiinciozitate si stabilitate emotionala.

LOGICA TEHNICII IMP:

Asemenea adjective descriptive (ex. markeri pentru constiinciozitate ridicata), daca sunt utilizate ca stimuli
amorsa, vor influenta raspunsurile participantilor de a caracteriza drept “potrivite” anumite figuri neutre (ex.
caractere chinezesti) pentru a fi imprimate pe un tricou personalizat.
Mai concret, ne asteptam ca persoanele cu un nivel ridicat de constiinciozitate (C+) sa gaseasca mai multe
imagini neutre ca fiind auto-descriptive, daca acestea au fost in prealabil amorsate cu stimuli specifici lui C+
 Obiectivele proiectului
 Testarea masurii in care tehnica IMP influenteaza atat la nivel
afectiv, cat si la nivel semantic, procesarea stimulilor tinta neutri

IPOTEZE GENERALE:
(1 – Impact afectiv) Participantii vor selecta in mai mare masura ca fiind “potriviti”
stimulii neutri care au fost amorsati de adjective cu valenta pozitiva, decat de cei
cu valenta negativa (sprijinita, dar nu face obiectul prezentarii de fata).
(2 – Impact semantic) Masurarea constiinciozitatii implicite prin tehnica IMP are
validitate divergenta (validitate de construct si de criteriu) prin comparatie cu
impactul scalei implicite de stabilitate emotionala (discutata in continuare).
(3 – Impact semantic partial) Masuratorile implicite nu coreleaza cu dezirabilitatea
sociala, din cauza prelucrarii automate a stimulilor (discutata in continuare).
ALTE ASPECTE URMARITE:
(4 – Calibrarea tehnicii IMP (ex. durata de aparitie a stimulilor, tipul si numarul
stimulilor, precum si impactul lor asupra proprietatilor psihometrice ale tehnicii)
(in derulare, nu face obiectul prezentarii de fata).
 Ipoteze vizate in studiul de fata
IPOTEZE (Impact semantic)
Scala de constiinciozitate masurata implicit (C Imp) va corela cu masuratori explicite ale C.
Scala de stabilitate emotionala masurata implicit (S Imp) va corela cu masuratori explicite ale S.
Scala de C imp va corela pozitiv cu anumite comportamente auto-declarate tipice pentru un
C+.
Scala de S imp va corela pozitiv cu alte masuratori sau comportamente auto-declarate tipice
pentru un S+.
Scala de C imp va corela pozitiv cu persistenta intr-o sarcina experimentala monotona.
Scala de C imp va corela cu acuratetea (exactitatea rezolvarilor) intr-o sarcina experimentala
monotona.
(3 – Impact semantic partial)
Masuratoarile C Imp, respectiv S imp vor fi mai putin supuse influentei dezirabilitatii sociale
comparatic cu masuratorile explicite ale lui C si S.
Participanti si instrumente

Participanti
155 de studenti (51 de sex masculin si 104 de sex feminin, Md = 21 ani), in regim de
voluntariat + bonus

Instrumente
C Imp si S Imp (liste de 16 adjective, cate 8 pentru fiecare pol, implementate cu DirectRT si
MediaLab)
IPIP – 50 (Goldberg, 1992)
DECAS (Sava, 2008)
SDS - Marlowe-Crowne (1960)
RSE – Rosenberg (varianta David, 2008)
BSR – Chestionar de tip self-report de comportamente (ex. consum alcool, tutun, mers la
biserica etc.)
Sarcina de persistenta – Exercitii de aritmetica (fara limita de timp)
Rezultate (1)
EXPLICITE C IMP S IMP
C IPIP 0.39 0.19
C DECAS 0.32 0.12
S IPIP 0.04 0.12
S DECAS 0.11 0.19
RSE Rosenberg -0.15 -0.24
N = 150, |r| > .16, p < .05, |r| > .20, p < .01; cu litere îngrosate, p < .01

Comportamente C IMP S IMP

Volumul de exercitii rezolvate 0.23 0.05
Exactitatea exercitiilor rezolvare 0.17 0.02
Fumat excesiv -0.20 -0.20
Alcool excesiv -0.17 -0.14
Participare la slujbe religioase 0.28 0.01
Activitati de voluntariat 0.19 0.04
Prezenta la ore (scoala) 0.17 0.02
N = 150, |r| > .16, p < .05, |r| > .20, p < .01; cu litere îngrosate, p < .01
Rezultate (2)
Masuratori Dezirabilitate
sociala
C IPIP 0.45
C DECAS 0.40
S IPIP 0.38
S DECAS 0.29
C IMP 0.23
S IMP 0.15
N = 150, |r| > .16, p < .05, |r| > .20, p < .01; cu litere îngrosate, p < .01

Criteriu: C explicit Valori beta Criteriu: C IMP Valori beta

C IMP 0.40 C explicit 0.36
Dezirabilitate sociala 0.30 Dezirabilitate sociala 0.05
N = 150, R² = .30, |β| cu litere îngrosate, p < .05 N = 150, R² = .15, |β| cu litere îngrosate, p < .05
Rezultate (3)
Criteriu: Volum persistenta beta r
C IMP 0.15 0.23
C Explicit 0.19 0.25
Interactiune C IMP x C Explicit 0.10 0.24
Cu litere îngrosate valori β sau r cu un p < .05; F change interactiune ns.

Criteriu: Participare serviciu religios beta r

C IMP 0.24 0.28
C Explicit 0.12 0.21
Interactiune C IMP x C Explicit 0.18 0.23
Cu litere îngrosate valori β sau r cu un p < .05; F change interactiune ns.

Criteriu: Stima de sine beta r

S IMP 0.23 0.24
S Explicit 0.63 0.46
Interactiune S IMP x S Explicit 0.01 0.43
Cu litere îngrosate valori β sau r cu un p < .05; F change interactiune ns.
 Discutii
 Datele sprijina destul de bine validitatea divergenta a scalelor C Imp si S Imp,
dar rezultatele vor trebui replicate.

 Se constata o mai buna corelare a masuratorilor explicite cu dezirabilitatea

sociala decat a masuratorilor implicite cu aceasta, fapt ce sprijina ideea
procesarii doar partiale din punct de vedere semantic a stimulilor din tehnica
IMP.

 Efectul nu este unul aditiv, ceea ce ridica unele semne de intrebare cu privire
la dihotomia implicit vs. explicit, ca sistem dual de procesare a informatiei
 Limite si directii viitoare
 Replicarea rezultatelor din acest studiu este necesara;

 Identificarea unor criterii suplimentare in special pentru Neuroticism

(Stabilitate emotionala);

 Utilizarea ecuatiilor structurale latente pentru a surprinde mai bine relatia

dinamicii explicit – implicit si impactul acestora asupra predictiei
comportamentale.