Studiu Piata Sanatate Si Imagistica Medicala

STUDIU DE PIAȚĂ AL
SECTORULUI DE SĂNĂTATE
ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Mai 2015 REGIUNEA DEZVOLTARE NORD-EST
Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”

- cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională-
“Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”

Studiu de piață al sectorului de sănătate și imagistică medicală
Cuprins
Introducere
Capitolul I. Analiza de context a situaţiei în sectorul de sănătate în Regiunea de dezvoltare Nord-Est

1. Natalitatea
2. Mortalitatea generală / ratele specifice de mortalitate
3. Mortalitatea infantilă
4. Speranţa de viaţă la naştere / durata medie a vieţii
5. Morbiditatea / numărul bolnavilor pe clase de boli
6. Situaţia internărilor în anul 2013
7. Concluzii
Capitolul II. Analiza situaţiei curente a sistemului sanitar în Regiunea de dezvoltare Nord-Est
1. Structura reţelei sanitare
2. Personalul sanitar – analiză generală
3. Personalul sanitar: domeniul radiologie-imagistică medicală
4. Echipamente medicale cu tehnologie avansată
Capitolul III. Accesul pacienților la serviciile medicale, în special de radiologie și imagistică medicală:
analiza finanțării sectorului de sănătate în regiunea Nord-Est și aspecte privind serviciile medicale
furnizate.
1. Cheltuielile cu sănătatea: național și regional
2. Aspecte privind finanțarea serviciilor de radiologie și imagistică medicală
3. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context inter-regional
4. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context intra-regional
5. Analiza numărului total de consultații de tip ambulator acordate pacienților, în unitățile sanitare
din sectorul public și privat – național și regional
6. Analiza investigațiilor de radiologie și imagistică medicală, pe tipuri de investigații, la nivel inter
și intra regional.
7. Concluzii
Capitolul IV. Contextul internațional al serviciilor de radiologie și imagistică medicală

1. Clarificări terminologice
2. Reglementări internaţionale
3. Organisme și acțiuni la nivel internațional
a. Organisme de referință
Pagina 1
b. Clustere
c. Programe
4. Evoluţia pieţei externe pentru diferite tehnologii şi sisteme de suport (inclusiv IT)
5. Evoluții recente și provocări în domeniul aplicațiilor medicale ale radiațiilor ionizante
Capitolul V. Contextul legislativ și organizațional național al serviciilor de radiologie și imagistică medicală

A. Documente de referinţă aplicabile serviciilor de radiologie și imagistică medicală
1. Legislație primară
2. Legislație secundară
B. Organisme specifice cu activitate în domeniul imagisticii medicale
1. Organisme de reglementare, supraveghere și control,
2. Organisme de pregătire și formare continuă, cercetare, comunicare științifică și medicală
3. Organisme ce furnizează servicii de radiologie, imagistică medicală și medicină nucleară
4. Organisme ce furnizează servicii suport unităților, serviciilor de radiologie, imagistică medicală și
medicină nucleară
5. Clustere regionale
C. Situația în domeniul dispozitivelor medicale iradiante și non-iradiante
Capitolul VI. Operaționalizarea conceptului e-Sănătate în domeniul medical românesc

1. Strategia națională și regională privind sănătatea și dezvoltarea serviciilor e-Health
2. Servicii furnizate în domeniul e-Health
3. Telemedicină în medicina de urgență
Capitolul VII. Evaluarea cantitativă și calitativă a pieței furnizorilor de servicii medicale din domeniul
imagisticii medicale din Regiunea Nord-Est
1. Repere metodologice
2. Rezultatele cercetării
3. Concluzii
Capitolul VII. Analiza nevoilor în domeniul imagisticii medicale la nivel regional și județean. Recomandări și
concluzii
1. Analiza nevoilor în domeniul imagisticii medicale la nivel regional și județean
2. Analiza SOWT
3. Recomandări de dezvoltare în domeniul imagisticii medicale la nivel regional
Referințe și bibliografie
Anexa - chestionar
Pagina 2
Introducere
Prezentul studiu își propune realizarea unei viziuni de ansamblu cât și a unei analize detaliate asupra
sectorului sănătății în România.
Pe lângă impactul global asupra indicatorilor stării de sănătate pe care îi vom prezenta ulterior, al căror nivel
este expresia combinată a determinanților din interiorul și din afara sectorului de sănătate, performanța
sistemului de sănătate poate fi apreciată și prin dimensiunile sale directe:
• capacitatea de a răspunde nevoilor beneficiarului (responsivitate),
• echitate şi protecție financiară
• eficiență și sustenabilitate
Actualmente în România, mare parte din serviciile de sănătate se acordă direct în spital, acest segment fiind
mult hipertrofiat, pe când serviciile furnizate în comunitate sunt oferite într-un volum mult sub necesar (ex.
servicii de asigurarea sănătăţii mamei şi copilului, servicii de îngrijiri la domiciliu pentru pacienţii dependenţi,
servicii de monitorizare a pacienţilor cu diabet, etc). Se fac demersuri pentru ca ambulatorul să deţină o pondere
mult mai importantă în oferirea de servicii medicale de specialitate şi să constituie un filtru eficace în reducerea
spitalizărilor evitabile.
Asemenea ţărilor cu sisteme de sănătate performante din puncte de vedere al eficienţei dar şi al eficacităţii,
serviciile de sănătate trebuie să devină capabile să rezolve principalele nevoi legate de episoadele acute de
îmbolnăvire precum şi de monitorizare a pacienţilor cu principalele boli cronice: diabet zaharat, hipertensiune
arteriala, BPOC. Recurgerea la serviciile spitaliceşti, care presupun automat un nivel crescut de costuri, se
preconizează a fi realizată numai atunci când situaţiile impun furnizarea de servicii de un nivel sporit de
complexitate și nu pentru situaţii simple precum internarea unui pacient cronic fără acutizări ale bolii pentru
investigaţii care pot fi foarte uşor efectuate în ambulatoriu, aşa cum frecvent este cazul în prezent.
Aceast viziune este pe deplin susţinută de pachetul de servicii de sănătate pentru perioada 2014-2020 care
a urmărit aplicarea condiţiilor legate de medicina bazată pe dovezi şi furnizare a serviciilor cost-eficace, la nivelul
cel de jos al sistemului care poate rezolva corect o problemă de sănătate.
Prezentul studiu își propune realizarea unei analize globale cât și a unei analize amănunțite asupra unui set
specific de servicii medicale : serviciile de radiologie, imagistică medical și medicină nucleară. Imagistica
medicală și radiologia constituie ramura medicinei ce face permanent apel la noile tehnologii, suscită interesul
organismelor și factorilor de decizie din domeniu cât și din sfera academică, a mediilor ce promovează etica și
deontologia medicală. De acest domeniu sunt interesați și factori din sfera politicii, securității și siguranței
naționale cât factori responsabili în mod direct de lansarea și implementarea politicilor privind sănătatea
populației, implicați în dezvoltarea, aplicarea noilor tehnologii astfel încât acestea să nu aducă daune persoanei
umane și mediului său.
Utilizarea dispozitivelor de radiologie și imagistică medicală este una din metodele de investigație medicală
la care apelează medicul pentru a avea informațiile care să-l orienteze în luarea unei decizii privind actul
Pagina 3
medical. Selectarea metodei adecvate ține cont de obiectivul actului medical, de complexitatea și implicațiile pe
termen lung asupra pacientului, de riscurile și beneficiile aduse de fiecare metodă de investigație luată în calcul
pentru un diagnostic, un act medical asistat sau realizat corect și corespunzător pentru pacient.
Studiul acesta oferă perspective multiple asupra domeniului radiologiei și imagisticii medicale, acestea fiind
constatate pe plan internațional cât pe plan național, respectiv regional. Echipamentele de imagistică medicală
și radiologie sunt utilizate de medic pentru a detecta anumite disfuncționalități, maladii cât și stadiul,
intensitatea acestora. Aceste dispozitive medicale sunt utilizate în actul medical pentru diagnostic, intervenție și
terapie. Aceste dispozitive medicale variază în funcție de o multitudine de factori precum tehnologia utilizată,
tipul de imagini furnizate, doza medie a iradierii și posibilitățile de reglare și diminuare a acesteia, timpul de
obținere a rezultatului, costuri de funcționare și întreținere, etc. Oferta produselor omologate este destul de
largă pentru fiecare tehnologie în parte, fiind disponibile și în uz o serie de dispozitive precum cele de radiografie
cu raze X, MRI-uri, echipamente CT, dispozitive cu ultrasunete, etc.
Diferite servicii medicale apelează la serviciile de radiologie, imagistică medicală sau au în dotare astfel de
echipamente și specialiști în domeniu sau cu competențe în utilizarea acestora. Un interes particular pentru
aceste echipamente îl au serviciile de oncologie, din nevoia de a depista cancerul, a-i monitoriza evoluția și a-l
trata. Utilizarea acestor echipamente în domeniul oncologic și prezintă un interes deosebit pentru organismele
guvernamentale și de stat întrucât costurile achiziției și întreținerii acestora le revin în cea mai mare parte dar și
deoarece combaterea cancerului este unul din obiectivele de importanță majoră în demersurile privind
sănătatea populației; conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO), cancerul este a treia
maladie cauzatoare de deces.
Dispozitivele de radiologie, imagistică medicală şi medicină nucleară au diferite capabilităţi, furnizând
informaţii vizuale şi informaţii complexe în format 2D, 3D respectiv 4D; această clasificare este ilustrată prin
schema alăturată.
Figura 1. Compexitatea imaginilor furnizate în funcţie de tehnologia aparatului
Pagina 4
Tehnicile adicente captării imaginii, realizând interpolarea, înregistrarea imaginilor, compresia, diagnosticul
medical în urma analizei comparate sunt emergente tehnologiilor în continuă dezvoltare urmând să îşi valideze
aplicabilitatea, pertinenţa şi performanţa pe parcursul utilizării lor în contextul actului medical.
Pagina 5
Pagina 6
Capitolul I. Analiza de context a situaţiei în sectorul de sănătate în

Regiunea de dezvoltare Nord-Est
8. Natalitatea
14. Concluzii
1. Natalitatea
Tabelul 1.1 - Număr născuţi-vii la 1000 locuitori (cu domiciliul permanent) la 1 iulie
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 10,4 9,9 9,2 9,4 9,3
Regiunea NORD-VEST 10,6 10,3 9,6 9,9 9,8
Regiunea CENTRU 11,0 10,5 10,0 10,1 10,0
Regiunea NORD-EST 11,1 10,5 9,8 10,4 10,5
Bacău 10,5 10,2 9,6 9,8 9,4
Botoşani 10,8 9,8 9,1 10,0 9,7
Iaşi 12,1 11,6 10,5 11,2 11,5
Neamţ 9,5 9,2 8,2 9,0 9,3
Suceava 11,6 11,3 11,1 11,5 11,7
Vaslui 11,5 9,9 9,7 10,1 11,1
Regiunea SUD-EST 10,0 9,6 8,5 8,7 8,5
Regiunea SUD-MUNTENIA 9,9 9,4 8,6 8,7 8,4
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 11,4 11,2 10,2 10,3 10,2
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 8,9 8,4 8,0 8,2 7,9
Regiunea VEST 9,6 9,1 8,5 8,8 8,6
Uniunea Europeană 10,8 10,7 10,4 10,4 10,0

Sursa datelor:
 INS, Baza de date statistice TEMPO-Online; datele sunt provizorii
 EUROSTAT; pentru anul 2013, datele sunt provizorii
Schimbările demografice au accentuat procesul de îmbătrânire a populaţiei. Perioada de progres şi şi creştere

economică din perioada ultimilor ani, premergători crizei financiare declanşate în 2008, a fost acompaniată şi de
o revigorare a fenomenului de natalitate care se încadrase pe o pantă ascendentă. Instalarea crizei, însă, a avut
efecte negative şi asupra evoluţiei fenomenelor demografice cauzând o reducere a numărului de născuţi-vii în
anii 2009-2011.
Natalitatea înregistrată în România se situează sub nivelul natalităţii din UE, iar în cadrul celor 28 de ţări
membre, România este apropiată de Spania, Bulgaria şi Ungaria, devansează Germania, Grecia, Italia şi
Portugalia. Faţă de celelalte ţări din UE, natalitatea României este inferioară.
Pagina 7
Natalitatea (număr născuţi-vii la 1000 locuitori)
10,5
9,5
8,5
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA UE
Graficul 1.1 – Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)
În interiorul graniţelor ţării, 4 regiuni de dezvoltare: Regiunea Bucureşti-Ilfov, Regiunea Nord-Est,

Regiunea Centru şi Regiunea Nord-Vest deţin valori ale natalităţii peste cele de la nivel naţional, iar celelalte 4
regiuni de dezvoltare se situează sub natalitatea României, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia înregistrându-se
valorile cele mai scăzute.
Natalitatea (numă r nă s cuţi -vi i l a 1000 l ocui tori )
12,0
11,0
10,0
9,0
8,0
7,0
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV Regiunea SUD-VEST OLTENIA Regiunea VEST
Graficul 1.2 - Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)
Pagina 8
Evoluţia şi valorile natalităţii specifice fiecărui judeţ din cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est arată
superioritatea judeţelor Iaşi, Suceava şi Vaslui, în timp ce judeţele Botoşani, Bacău şi Neamţ sunt caracterizate
de o natalitate sub nivelul celei înregistrate la nivelul regiunii, cel mai mic număr de născuţi-vii la 1000 locuitori
aparţinând judeţului Neamţ.
Natalitatea (numă r nă s cuţi -vi i l a 1000 l ocui tori )
12,0
11,0
10,0
9,0
8,0
2009 2010 2011 2012 2013
Regiunea NORD-EST Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
Graficul 1.3 - Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)
Tabelul 1.2 - Număr decedaţi la 1000 locuitori (cu domiciliul permanent) la 1 iulie
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 12,0 12,1 11,8 12 11,7
Regiunea CENTRU 11,2 11,2 10,9 11,0 10,9
Bacău 11,5 12,0 11,4 11,7 11,8
Botoşani 13,0 13,0 12,4 12,8 12,5
Iaşi 10,2 10,7 10,0 10,5 10,0
Neamţ 11,5 12,0 11,4 11,8 11,8
Suceava 10,6 10,7 10,6 10,8 10,5
Vaslui 12,1 12,7 11,7 12,3 11,8
Regiunea SUD-EST 11,8 12,1 11,8 12,1 11,8
Pagina 9

Regiunea VEST 12,5 12,6 12,2 12,1 12,1
Sursa datelor: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online; datele sunt provizorii
Importanţa studiului mortalităţii rezultă din faptul că mortalitatea reprezintă un fenomen demografic cu
implicaţii în evoluţia numerică a populaţiei şi în structura pe grupe de vârstă a acesteia, în realizarea unui
echilibru în cadrul acestei structuri. De asemenea, mortalitatea este unul din indicatorii demografici utilizaţi în
măsurarea stării de sănătate a populaţiei, care permite stabilirea de obiective în cadrul programelor de sănătate.
Dintre fenomenele mişcării naturale, mortalitatea reprezintă componenta negativă şi este influenţată
semnificativ de schimbarea condiţiilor de viaţă şi, în general, evoluţia favorabilă este asimilată cu ridicarea
nivelului de trai material şi cultural al populaţiei.
Analizând ratele specifice de mortalitate calculate la nivelul ţărilor membre UE, se constată că, în anul
2011 - ultimul an pentru care au fost publicate date pe site-ul EUROSTAT, 6 ţări au înregistrat valori ale ratelor
specifice de mortalitate egale cu cele de la nivel UE (10,0‰), 10 ţări au avut rate sub 10,0‰, cu cea mai mică
valoare înregistrată în Franţa (8,7‰), iar celelalte 12 ţări au avut rate specifice de mortalitate peste media UE,
cea mai mare valoare înregistrându-se în Bulgaria (16,9‰).
În profil regional, comparând numărul decedaţilor la 1000 locuitori înregistrat în cele 8 regiuni de
dezvoltare, tendinţa este de scădere în 2013 faţă de 2009, cu uşoare fluctuaţii (creşteri/descreşteri) în cadrul
perioadei cuprinsă între cei 2 ani. În perioada 2009-2013, 4 regiuni de dezvoltare s-au situat, din punct de vedere
la ratei specifice de mortalitate, la nivelul sau sub nivelul ratei specifice de mortalitate a României, celelalte 8
regiuni de dezvoltare având rate mai mari, regiunea Sud-Muntenia detaşându-se cu cele mai mari valori ale ratei
sprecifice de mortalitate.
Mortalitatea (număr decedaţi la 1000 locuitori)

în anul 2013
ROMÂNIA
Regiunea
Regiunea VEST Regiunea
SUD-VEST OLTENIA NORD-VEST
Regiunea
CENTRU
Regiunea
BUCUREŞTI - ILFOV Regiunea Regiunea
SUD-MUNTENIA SUD-EST Regiunea
NORD-EST
Graficul 1.4 – Mortalitatea (număr decedați la 1000 locuitori) în anul 2013
Pagina 10
Între judeţele din regiunea de dezvoltare Nord-Est se remarcă judeţul Iaşi cu cele mai reduse rate specifice de
mortalitate, la polul opus situându-se judeţul Botoşani.
Mortalitatea (număr decedaţi la 1000 locuitori)

în anul 2013
Regiunea
Vaslui NORD-EST
Bacău
Suceava
Neamţ
Botoşani
Iaşi
Graficul 1.5 - Mortalitatea (număr decedați la 1000 locuitori) în anul 2013
Decese după principalele cauze de deces (conform Clasificării Internaţionale a Maladiilor – Revizia a X-a, 1994 –
Organizaţia Mondială a Sănătăţii) / Sursa datelor: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Tabelul 1.3 - Număr DECESE - TOTAL

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 257213 259723 251439 255539 249321
Regiunea NORD-EST 42066 43351 40996 42456 41647
Bacău 8260 8627 8134 8309 8420
Botoşani 5871 5837 5564 5693 5550
Iaşi 8349 8781 8146 8660 8243
Neamţ 6542 6763 6393 6635 6632
Suceava 7550 7579 7493 7638 7493
Vaslui 5494 5764 5266 5521 5309
În anul 2013 comparativ cu anul 2009, numărul decedaţilor a scăzut la nivelul ţării (-3,1%) şi la nivelul
regiunii Nord-Est (-1,0%), iar în cadrul acesteia, 4 judeţe au înregistrat scăderi cuprinse între -0,8% (judeţul
Vaslui) şi -5,5% (judeţul Botoşani). În judeţele Bacău şi Neamţ s-a înregistrat o creştere a numărului de decese cu
1,9%, respectiv 1,4%.
Pagina 11
Tabelul 1.4 - Număr DECESE cauzate de BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 2358 2474 2233 2396 2360
Bacău 134 148 131 149 147
Botoşani 49 67 46 51 56
Iaşi 133 152 122 182 222
Neamţ 85 79 80 94 88
Suceava 41 57 58 83 103
Vaslui 60 75 62 67 69
Tabelul 1.5 - Număr DECESE cauzate de TUMORI

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 47389 47502 48356 49065 49705
Bacău 1435 1487 1464 1517 1557
Botoşani 987 1017 1036 1053 1076
Iaşi 1778 1698 1672 1813 1753
Neamţ 1139 1191 1272 1340 1289
Suceava 1385 1373 1346 1404 1455
Vaslui 929 925 926 969 971
În toate judeţele, cu excepţia judeţului Iaşi, în anul 2013 comparativ cu anul 2009, s-au înregistrat
creşteri ale valorilor deceselor cauzate de tumori.
Tabelul 1.6 - Număr DECESE cauzate de BOLI ENDOCRINE, DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 2398 2574 2357 2431 2354
Bacău 76 75 52 52 73
Botoşani 155 118 121 155 143
Iaşi 73 78 82 91 111
Neamţ 68 81 73 73 85
Suceava 19 11 18 35 27
Vaslui 33 55 24 39 41
Tabelul 1.7 - Număr DECESE cauzate de TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 618 618 427 347 346
Bacău 37 35 21 20 21
Botoşani 15 18 16 9 6
Iaşi 33 31 22 20 14
Neamţ 27 33 17 21 17
Suceava 16 15 7 14 3
Vaslui 28 20 6 11 9
Pagina 12
Tabelul 1.8 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 2073 2564 2778 3180 3122
Bacău 72 89 98 122 82
Botoşani 30 34 26 41 33
Iaşi 78 92 102 88 121
Neamţ 25 39 39 27 33
Suceava 37 39 52 53 64
Vaslui 52 66 45 54 34
Tabelul 1.9 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 154541 156359 151538 153371 147415
Bacău 4530 4775 4557 4619 4741
Botoşani 3527 3472 3296 3326 3259
Iaşi 4254 4560 4303 4463 4172
Neamţ 3634 3700 3579 3755 3667
Suceava 4685 4764 4707 4765 4615
Vaslui 3104 3259 3060 3131 2976
În 4 dintre judeţele regiunii de dezvoltare Nord-Est (Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui), în anul 2013
comparativ cu anul 2009, s-au înregistrat scăderi ale valorilor deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator,
în timp ce în judeţele Bacău şi Neamţ, aceste valori au crescut.
Tabelul 1.10 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 12892 12733 12460 13253 12679
Bacău 389 376 415 411 375
Botoşani 314 271 275 329 322
Iaşi 605 708 598 707 545
Neamţ 509 554 415 410 450
Suceava 359 351 373 323 287
Vaslui 344 356 379 414 376
Bolile aparatului respirator au fost responsabile pentru creşterea numărului de decese înregistrate în
anul 2013 comparativ cu anul 2009 din Botoşani şi Vaslui.
Pagina 13
Tabelul 1.11 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 16457 16604 14499 14471 14038
Bacău 856 934 746 783 748
Botoşani 382 370 347 325 283
Iaşi 606 735 583 588 573
Neamţ 533 554 410 415 434
Suceava 383 376 334 384 322
Vaslui 489 543 387 430 399
Decesele cauzate de bolile aparatului digestiv au scăzut, în anul 2013 faţă de anul 2009, atât al nivel
naţional şi la nivelul regiunii Nord-Est, cât şi la nivelul fiecărui judeţ din regiune.
Tabelul 1.12 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI GENITO-URINAR

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 2465 2544 2656 2959 3157
Bacău 75 71 97 76 108
Botoşani 42 52 42 39 46
Iaşi 147 119 95 117 114
Neamţ 76 76 75 78 110
Suceava 85 86 109 111 107
Vaslui 49 51 53 55 59
Tabelul 1.13 - Număr DECESE cauzate de LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ŞI ALTE CONSECINŢE ALE
CAUZELOR EXTERNE
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 12185 12032 10534 10597 10052
Bacău 505 486 391 426 391
Botoşani 287 347 281 286 264
Iaşi 502 493 460 484 472
Neamţ 330 350 322 316 325
Suceava 401 365 350 340 353
Vaslui 336 346 264 308 290
În toate judeţele din regiunea Nord-Est, în anul 2013 comparativ cu anul 2009, s-au înregistrat scăderi
ale valorilor deceselor cauzate de leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe.
Tabelul – 1.14 - Număr DECESE cauzate de ALTE BOLI

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 3837 3719 3601 3469 4093
Bacău 151 151 162 134 177
Botoşani 83 71 78 79 62
Pagina 14
Iaşi 140 115 107 107 146

Neamţ 116 106 111 106 134
Suceava 139 142 139 126 157
Vaslui 70 68 60 43 85
În anul 2013, la fel ca şi în anii precedenţi din perioada analizată, s-a menţinut ordinea principalelor
cauze de deces: primul loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (59,1% din totalul deceselor la nivel
naţional, din care 19,9% - boala ischemică a inimii şi 18,5% - bolile cerebro-vasculare; 56,3% din totalul deceselor
la nivelul regiunii Nord-Est, din care 16,5% - boala ischemică a inimii şi 16,0% - bolile cerebro-vasculare), urmate
de tumori (19,9% - România şi 19,5% - regiunea Nord-Est), de bolile aparatului digestiv (5,6% - România şi 6,6% -
regiunea Nord-Est), bolile aparatului respirator (5,1% - România şi 5,7% - regiunea Nord-Est), leziuni traumatice,
otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (4,0% - România şi 5,0% - regiunea Nord-Est).
Tabelul 1.15 - Număr decedaţi la 1000 născuţi-vii
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 10,1 9,8 9,4 9,0 8,5
Regiunea CENTRU 11,1 11,2 10,1 9,9 8,9
Bacău 10,9 11,1 11,4 12,0 8,5
Botoşani 12,3 13,4 13,2 12,4 13,1
Iaşi 10,5 9,8 8,4 8,9 7,3
Neamţ 7,2 10,0 10,6 10,3 8,7
Suceava 12,3 11,2 8,9 7,7 8,8
Vaslui 13,7 13,2 10,4 10,1 9,2
Regiunea SUD-EST 13,0 10,5 12,0 11,3 11,6
Regiunea VEST 11,4 10,6 10,4 8,9 9,1
Uniunea Europeană 4,2 4,0 3,9 3,8

Sursa datelor:
 INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
 EUROSTAT; datele privind comparaţiile internaţionale se referă la anul 2012, ultimul an pentru care au fost
publicate date pe site-ul EUROSTAT
În Uniunea Europeană, mortalitatea infantilă a avut, în perioada 2009-2012, o tendinţă descendentă la fel ca
şi în România, dar în ţara noastră s-au înregistrat cele mai ridicate rate ale mortalităţii infantile dintre toate
ţările. În anul 2012, 18 ţări membre UE aveau rate ale mortalităţii infantile mai mici decât media UE, Slovenia
fiind ţara cu cu cel mai redus nivel al indicatorului (1,6‰). Belgia a înregistrat o rată de 3,8‰, egală cu cea
înregistrată la nivel UE. În celelalte 9 ţări, numărul decedaţilor la 1000 născuţi-vii a depăşit 3,8‰, România fiind
urmată de Bulgaria (7,8‰) şi de Letonia (6,3‰), find ţările cu cele mai mari valori ale ratei mortalităţii infantile.
Pagina 15
În România, doar la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov se înregistrează o tendinţă continuu

descendentă, fiind şi regiunea cu cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile. Regiunea Sud-Est înregistrează
printre cele mai ridicate rate, iar regiunea Nord-Est este caracterizată de o evoluţie oscilantă a ratei mortalităţii
infantile, dar cu valori apropiate de media naţională, ca şi regiunea Nord-Vest.
Mortalitatea infantilă (număr decedaţi la 1000 născuţi-vii)
2009 2010 2011 2012 2013

Graficul 1.6 – Mortalitatea infantilă (număr decedați la 1000 născuți-vii)
Judeţul Iaşi înregistrează, pe ansamblu, cele mai mici rate, iar judeţul Botoşani înregistrează cele mai
mari rate ale mortalităţii infantile.
Mortalitatea infantilă (număr decedaţi la 1000 născuţi-vii)
2009 2010 2011 2012 2013
Graficul 1.7 - Mortalitatea infantilă (număr decedați la 1000 născuți-vii)
Pagina 16
Tabelul 1.16 – Speranța de viață la naștere/durata medie a vieții (ani)

2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 73,33 73,47 73,77 74,26 74,74
Regiunea CENTRU 73,62 73,86 74,25 74,69 75,19
Bacău 72,43 72,39 72,55 73,11 73,74
Botoşani 72,79 72,66 72,74 73,36 73,75
Iaşi 73,79 73,65 73,60 74,16 74,93
Neamţ 73,53 73,61 73,94 74,45 74,83
Suceava 74,26 74,33 74,49 75,11 75,58
Vaslui 73,34 72,59 72,55 73,79 74,24
Regiunea SUD-EST 73,04 73,22 73,52 73,88 74,34
Regiunea VEST 72,96 73,06 73,31 73,78 74,34

Sursa datelor:
Speranţa de viaţă la naştere este o estimare a numărului mediu de ani pe care o persoană i-ar trăi, dacă
ratele de mortalitate specifice pe vârste ale unui an de referinţă ar rămâne neschimbate pe parcusrsul întregii
sale vieţi.
Speranţa de viaţă la naştere reprezintă unul dintre indicatorii prin prisma căruia se analizează gradul de
dezvoltare la care a ajuns o societate. Evoluţia speranţei de viaţă este condiţionată de un complex de factori, o
importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar
şi condiţiilor economico-sociale.
La o privire de ansamblu asupra evoluţiei speranţei de viaţă la naştere se remarcă tendinţa uşor ascendentă
din anul 2009, când speranţa de viaţă la naştere, la nivelul UE, a fost de 79 ani, în anul 2012 atingând nivelul de
79,6 ani. În România, de la 73,33 ani în 2009, speranţa de viaţă la naştere a ajuns, în anul 2013, la 74,74 ani, iar
la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, speranţa de viaţă la naştere a crescut de la 73,38 ani în 2009 la 74,57
ani în 2013, valori apropiate de cele înregistrate la nivel naţional.
Analiza speranţei de viaţă pe sexe, în anul 2012 faţă de anul 2009, relevă creşterea speranţei de viaţă atât
pentru femei (la 77,86 ani, de la 77,09 ani/România; la 77,83 ani, de la 77,18 ani/regiunea Nord-Est; la 82,40 ani,
de la 81,90 ani/UE), cât şi pentru bărbaţi (la 70,72 ani, de la 69,68 ani/ România; la 70,43 ani, de la 69,78
ani/regiunea Nord-Est; la 76,80 ani, de la 75,90 ani/UE).
ani
Pagina 17
2009 2010 2011 2012 2013

ROMÂNIA 73,33 73,47 73,77 74,26 74,74
masculin 69,68 69,76 70,11 70,72 71,24
feminin 77,09 77,30 77,53 77,86 78,28
masculin 69,78 69,56 69,68 70,43 70,92
feminin 77,18 77,18 77,30 77,83 78,40
masculin 75,90 73,30 76,70 76,80
feminin 81,90 82,10 82,40 82,40
Sursa datelor:
In anul 2012, cea mai mare valoare a speranţei de viaţă la naştere s-a înregistrat pentru femeile şi
bărbaţii din Uniunea Europeană; la nivel naţional, femeile din România au speranţa de viaţă cu 4,54 ani mai mică
faţă de media UE, iar bărbaţii au o speranţă de viaţă cu 6,08 ani mai mică faţă de media UE; la nivel regional,
femeile din regiunea Nord -Est au speranţa de viaţă cu 4,57 ani mai mică faţă de media UE şi cu 0,03 ani mai
mică faţă de media naţională, iar bărbaţii au o speranţă de viaţă cu 6,37 ani mai mică faţă de media UE şi cu 0,29
ani mai mică faţă de media naţională.
În anul 2012, ţările membre UE înregistrau o speranţă de viaţă la naştere cuprinsă între 73,4 ani (Lituania) şi
81,8 ani (Spania), România situându-se printre ţările cu cea mai mică valoare a speranţei de viaţă la naştere
(până în 75 ani), alături de Ungaria, Bulgaria, Letonia şi Lituania. În condiţiile mortalităţii din Spania, numărul
mediu de ani pe care îi mai are în faţă o persoană din Lituania este de 8,4 ani şi 7,1 ani pentru o persoană din
România.
Speranţa de viaţă la naştere (ani)
2012
2011
2010
2009
70 72 74 76 78 80
ROMÂNIA UE
Graficul 1.8 – Speranța de viață la naștere (ani)
Pagina 18
În România, pe regiuni de dezvoltare, speranţa de viaţă la naştere din anul 2013 s-a situat între 74,25 ani
în regiunea Nord-Vest şi 76,14 ani în regiunea Bucureşti-Ilfov, numărul mediu de ani pe care i-ar mai putea trăi,
în condiţiile mortalităţii din regiunea Bucureşti-Ilfov, o persoană din celelalte regiuni de dezvoltare fiind de: 1,89
ani pentru regiunea Nord-Vest; 1,8 ani pentru regiunea Sud-Est şi regiunea Vest; 1,62 ani pentru regiunea Sud-
Muntenia; 1,57 ani pentru regiunea Nord-Est; 1,22 ani pentru regiunea Sud-Vest Oltenia; 0,95 ani pentru
regiunea Centru.

77
76
75
74
73
72
71
2009 2010 2011 2012 2013

La nivelul anului 2013, în profil teritorial, în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, cea mai mică valoare
a speranţei de viaţă la naştere a fost în judeţul Bacău (73,74 ani), iar cea mai mare în judeţul Suceava (75,58 ani).
Între aceste limite, o ierarhizare a celorlate judeţe din punct de vedere a speranţei de viaţă la naştere estimată
în anul 2013 în ordine descrescătoare arată astfel:
• judeţul Iaşi  judeţul Neamţ  judeţul Vaslui  judeţul Botoşani.

76
75
74
73
72
71
70
2009 2010 2011 2012 2013
Pagina 19

Sursa datelor: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), pe baza datelor din registrele
medicilor de familie
Morbiditatea este reprezentată de fenomenul de masă al îmbolnăvirilor care apar sau evoluează într-o
populaţie definită, într-o anumită perioadă de timp (1 an calendaristic), iar studiul morbidităţii are rolul de a
cunoaşte frecvenţa bolilor în populaţie, precum şi tendinţele de evoluţie a lor. Principalele cauze de morbiditate
în România au fost şi rămân, cu variaţii mai mult sau mai puţin semnificative, în ordine descrescătoare: bolile
aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor, ţesutului
conjunctiv, bolile aparatului genito-urinar, bolile aparatului circulator.
Analiza comparativă a numărului de internări la 1000 locuitori pentru îmbolnăvirile cauzate de tumori
din România şi alte ţări membre UE arată evoluţia ascendentă în perioada 2002-2012 în cazurile Austriei,
Croaţiei, Germaniei, Lituaniei, iar în Finlanda şi Italia, indicatorul a avut o evoluţie descendentă. În România,
numărul de internări la 1000 locuitori având cauză-tumorile a avut o evoluţie oscilantă, dar în anul 2012, acest
număr era mai mare cu 20,4% faţă de anul 2002.
35 Evoluţia numărului de internări la 1000 locuitori

- tumori -
30
25
20
15
10
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Austria Croatia Finland Germany Italy Romania Lithuania
Graficul 1.11 – Tumori - Evoluția numărului de internări la 1000 locuitori (comparație internațională)
Numărul de internări la 1000 locuitori pentru îmbolnăvirile cauzate de boli ale aparatului circulator din
România a fluctuat în perioada 2002-2012, cu cea mai mare valoare în anul 2009 şi cea mai mică valoare în anul
2005, în anul 2012 - valoarea indicatorului fiind cu 4,0% mai mică decât în anul 2002. În Lituania, numărul de
îmbolnăviri la 1000 locuitori din cauza bolilor aparatului circulator are o valoare continuu ascendentă, pe când în
Italia şi Finlanda are o evoluţie continuu descendentă.
Pagina 20
60
Evoluţia numărului de internări la 1000 locuitori
50 - boli ale aparatului circulator -
40
30
20
10
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Romania Lithuania Italy Germany Finland Croatia Austria
Graficul 1.12 – Boli ale aparatului circulator - evoluția numărului de internări la 1000 locuitori (comparație
internațională)
Se constată, pe fondul scăderii cu 1,6% a numărului de bolnavi în anul 2013 comparativ cu anul 2009,
scăderea incidenţei pentru bolile aparatului respirator, bolile infecţioase şi parazitare, tulburări mentale şi de
comportament şi sarcina, naşterea şi lăuzia. Se menţin constante valorile pentru unele afecţiuni a căror origine
se situează în perioada perinatală, malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale şi leziuni
traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe. Creşte incidenţa pentru celelalte clase de boli, cu
ponderi mai mari în numărul îmbolnăvirilor cauzate de bolile aparatului digestiv şi de boli ale pielii şi tesutului
celular subcutanat.
Tabelul 1.17 – Morbiditatea in România
2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 15402198 16008213 16208435 15920923 15154302
Bolile infecţioase şi parazitare 622712 582366 610639 606959 552268
Tumori 59193 67345 68292 75028 83657
Bolile sângelui, ale organelor hematopoietice şi unele
153495 150674 149941 147393 167852
tulburări ale mecanismului de imunitate
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 494101 502611 512523 507371 559220
Tulburări mentale şi de comportament 246845 289148 301040 300026 234888
Bolile sistemului nervos 214581 258404 301855 316292 308821
Bolile ochiului şi anexelor sale 503842 550532 567552 573062 523672
Bolile urechii şi apofizei mastoide 416962 478568 515813 537041 480789
Bolile aparatului circulator 826705 884662 882212 950133 860525
Bolile aparatului respirator 7080652 6870819 6879799 6324157 6114508
Bolile aparatului digestiv 1459567 1644353 1635084 1643380 1610523
Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat 667930 818853 858531 928449 819026
Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor, ţesutului
1257224 1361864 1367563 1377755 1293276
conjunctiv
Bolile aparatului genito-urinar 977652 1073476 1065589 1104547 1042669
Pagina 21
Sarcina, naşterea şi lăuzia 36216 32489 32791 32242 27604

Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada
2267 3032 4115 2975 3791
perinatală
Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii
4584 6837 7600 8342 11300
cromozomiale
Simptome, semne şi rezultate anormale ale investigaţiilor
87029 110879 125070 135380 171135
clinice şi de laborator
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor
290641 321301 322426 350391 288778
externe
Bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor,
ţesutului conjunctiv, bolile aparatului genito-urinar şi bolile aparatului circulator sunt, ca şi la nivel naţional,
principalele cauze ale morbidităţii înregistrată la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.
Tabloul evoluţiei incidenţei bolilor, în anul 2013 faţă de anul 2009, relevă anumite particularităţi la
nivelul fiecărei regiuni în parte.
La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, în contextul unei scăderi importante a numărului de bolnavi (-
21,0%) în anul 2013, comparativ cu anul 2009, scade ponderea numărului cazurilor cu boli ale aparatului
respirator, boli ale aparatului digestiv, bolile sângelui, ale organelor hematopoietice şi unele tulburări ale
mecanismului de imunitate, precum şi cazurile cu tulburări mentale şi de comportament şi creşte semnificativ
ponderea numărului cazurilor de boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat şi a cazurilor de boli ale sistemului
osteo-articular, ale muşchilor, ţesutului conjunctiv.
Tabelul 1.18 – Morbiditatea în Regiunea Nord-Est
2009 2010 2011 2012 2013
Bolile infecţioase şi parazitare 128045 115778 106572 111761 104857
Tumori 11140 11403 11781 12120 13791
40232 39991 33804 31247 29932
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 123532 113641 118321 114112 115387
Tulburări mentale şi de comportament 47491 51499 52002 43660 34518
Bolile sistemului nervos 49062 54588 68879 71921 66958
Bolile ochiului şi anexelor sale 110898 115277 114263 114824 102127
Bolile urechii şi apofizei mastoide 91926 100286 105140 107397 99670
Bolile aparatului circulator 159077 157855 164011 154143 147701
Bolile aparatului respirator 1424632 1319042 1097723 1025695 904214
Bolile aparatului digestiv 392945 395409 284943 281127 278574
Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat 133132 157746 159165 199324 147914
Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor, ţesutului
242957 268435 267394 265876 232707
conjunctiv
Bolile aparatului genito-urinar 198192 209350 202689 198922 187490
Sarcina, naşterea şi lăuzia 8410 7033 7404 7286 5756
616 718 650 550 507
perinatală
993 1202 1635 1526 1632
cromozomiale
Simptome, semne şi rezultate anormale ale investigaţiilor
21732 26269 26460 29854 33694
clinice şi de laborator
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor
57256 63871 63220 66449 53880
externe
Pagina 22
Pentru judeţele care fac parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est, morbiditatea pe clase de boli
reflectată prin ponderea bolnavilor cauzată de acestea, la nivelul anului 2013, se prezintă astfel:
Tabelul 1.19 – Morbiditatea în Regiunea Nord-Est (județe)

Anul 2013 Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
Număr bolnavi - TOTAL 415770 231416 796609 442830 394538 280146
% 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Bolile infecţioase şi parazitare 4,6 4,2 4,1 4,1 3,7 3,8
Tumori 0,5 0,5 0,6 0,5 0,5 0,4
Bolile sângelui, ale organelor hematopoietice şi
0,2 1,5 1,7 1,5 1,2 0,2
unele tulburări ale mecanismului de imunitate
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 6,3 3,3 4,2 4,3 4,9 3,4
Tulburări mentale şi de comportament 0,4 2,0 1,6 1,8 1,4 0,6
Bolile sistemului nervos 3,3 2,2 2,3 2,2 2,8 3,2
Bolile ochiului şi anexelor sale 4,3 2,2 4,4 4,0 3,7 4,4
Bolile urechii şi apofizei mastoide 4,5 2,6 4,1 3,4 3,8 4,4
Bolile aparatului circulator 5,0 11,2 5,3 6,3 5,3 3,5
Bolile aparatului respirator 19,9 40,9 38,4 36,5 41,1 34,5
Bolile aparatului digestiv 14,9 9,0 9,0 10,3 7,9 16,9
Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat 7,4 4,0 5,8 5,3 5,0 6,6
Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor,
14,2 7,1 7,6 9,1 9,1 7,3
ţesutului conjunctiv
Bolile aparatului genito-urinar 9,6 6,2 7,0 7,4 6,3 7,2
Sarcina, naşterea şi lăuzia 0,3 0,1 0,2 0,4 0,1 0,1
Unele afecţiuni a căror origine se situează în
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perioada perinatală
0,1 0,1 0,1 0,0 0,1 0,0
cromozomiale
Simptome, semne şi rezultate anormale ale
1,6 1,3 1,6 0,9 1,0 1,2
investigaţiilor clinice şi de laborator
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale
2,7 1,7 2,0 2,0 2,0 2,3
cauzelor externe
Analizând anul 2013 comparativ cu anul 2009 sub aspectul incidenţei bolilor în morbiditatea înregistrată
la nivelul celor 6 judeţe din regiune, rezultă creşterilor, descreşterilor sau stagnărilor:
Tabelul 1.20 – Morbiditatea în Regiunea Nord-Est (județe)
Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
Bolile infecţioase şi parazitare 0,3 -1,8 1,1 1,1 -1,5 -1,2
Tumori 0,3 0,1 0,3 0,0 0,1 -0,1
-0,8 -0,4 0,2 0,3 0,1 -0,1
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 2,8 -1,1 0,3 0,5 1,3 -0,2
Tulburări mentale şi de comportament -1,2 0,6 0,2 0,1 -0,1 -0,7
Bolile sistemului nervos 1,5 0,8 1,0 0,6 1,3 1,4
Bolile ochiului şi anexelor sale 1,2 -0,5 0,7 0,7 0,3 0,7
Bolile urechii şi apofizei mastoide 1,3 -0,1 1,3 0,9 1,1 1,1
Bolile aparatului circulator 0,1 3,2 1,5 0,3 -0,4 -0,9
Bolile aparatului respirator -25,0 -3,5 -4,4 -9,3 -6,0 -2,9
Pagina 23
Bolile aparatului digestiv 5,2 2,0 -8,1 2,0 1,4 2,6

Boli ale pielii şi ţesutului celular subcutanat 3,4 0,8 1,4 1,1 1,1 2,4
Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor,
5,3 -0,4 1,7 0,4 1,3 -2,8
ţesutului conjunctiv
Bolile aparatului genito-urinar 2,9 -0,2 1,6 1,0 -0,1 -0,3
Sarcina, naşterea şi lăuzia 0,2 -0,1 -0,1 -0,1 -0,1 -0,1
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
perinatală
0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0
cromozomiale
Simptome, semne şi rezultate anormale ale
1,2 0,9 0,6 0,6 0,4 0,6
investigaţiilor clinice şi de laborator
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale
1,3 -0,3 0,5 -0,2 -0,3 0,4
cauzelor externe
Tabelul 1.21 – Situația internarilor în anul 2013

Număr Număr internări la
Anul 2013
internări 100000 locuitori*)
ROMÂNIA 4553022 20362,5
Regiunea NORD-VEST 611849 21532,5
Regiunea CENTRU 529111 20031,0
Regiunea NORD-EST 681291 17509,9
Bacău 119244 15897,2
Botoşani 76904 16625,0
Iaşi 226725 25611,4
Neamţ 81008 13882,7
Suceava 97627 13187,1
Vaslui 79783 17007,0
Regiunea SUD-EST 474541 16333,8
Regiunea SUD-MUNTENIA 943572 28513,8
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 472110 18892,2
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 444362 19801,3
Regiunea VEST 396186 19531,4
*)
locuitori cu domiciliul permanent la 1 iulie 2013
Sursa datelor: INS, prezentarea rezultatelor cercetării statistice SAN privind reţeaua şi activitatea unităţilor sanitare
Regiunea Sud-Muntenia este regiunea cu cel mai mare număr de internări la 100000 locuitori, fiind cu
mult peste media naţională, pe când regiunea Sud-Est înregistrează cel mai mic număr de internări la 100000
locuitori în anul 2013.
Regiunea Nord-Est se situează sub media naţională din punct de vedere al numărului de internări
înregistrate la 100000 locuitori cu domiciliul permanent la 1 iulie 2013, iar media regiunii este depăşită
considerabil de numărul internărilor din judeţul Iaşi. Judeţele Suceava şi Neamţ au avut cel mai mic număr de
internări la 100000 locuitori.
99,2% din numărul pacienţilor internaţi la nivel naţional au fost internaţi în spitale, cu 33201920 om-zile
spitalizare (durata medie de spitalizare fiind de 7,4 zile); 0,2% au fost internaţi în centre de sănătate cu paturi de
Pagina 24
spital, cu 60356 om-zile spitalizare (durata medie de spitalizare fiind de 8,2 zile); 0,1% au fost pacienţi internaţi
în sanatorii TBC, cu 103647 om-zile spitalizare; 0,2% au fost internări înregistrate în unităţi medico-sanitare, cu
913221 om-zile spitalizare şi 0,3% au fost internări în sanatorii balneare, cu 234153 om-zile spitalizare.
Regiunea Sud-Muntenia are internaţi în spitale 99,8% din numărul total al pacienţilor internaţi din anul
2013, regiunea Nord-Vest 99,7%, regiunea Bucureşti-Ilfov 99,6%, regiunea Sud-Vest Oltenia 99,2%, la fel ca
regiunea Vest, regiunea Centru 98,9%, regiunea Nord-Est 98,4%, la fel ca regiunea Sud-Est.
Judeţele componente ale regiunii de dezvoltare Nord-Est au înregistrat, în anul 2013, următoarele ponderi
ale internaţilor în spitale (aceştia reprezentând pacienţii cu ponderea cea mai mare în cadrul pacienţilor internaţi
pe tipuri de unităţi sanitare):
 judeţul Bacău: 97,8%
o judeţul Botoşani: 99,3%
 judeţul Iaşi: 99,8%
• judeţul Neamţ: 94,6%
o judeţul Suceava: 97,4%
 judeţul Vaslui: 99,3%
Concluzii
• Starea de sănătate a populației din Regiunea Nord-Est se apropie din mai multe aspecte de cea a
populației țării în ansamblul ei. Observăm că aceasta nu este mai degradată, ci dimpotrivă, speranța
de viață este mai ridicată, rata de mortalitate mai scăzută.
• Regiunea Nord-Est este caracterizată de o evoluţie oscilantă a ratei mortalităţii infantile, dar cu valori
apropiate de media naţională.
• În anul 2013, la fel ca şi în anii precedenţi din perioada analizată, s-a menţinut ordinea principalelor
cauze de deces: primul loc a fost ocupat de bolile aparatului circulator (59,1% din totalul deceselor la
nivel naţional, 56,3% din totalul deceselor la nivelul regiunii Nord-Est) ), urmate de tumori (19,9% -
România şi 19,5% - regiunea Nord-Est), de bolile aparatului digestiv (5,6% - România şi 6,6% - regiunea
Nord-Est), bolile aparatului respirator (5,1% - România şi 5,7% - regiunea Nord-Est), leziuni traumatice,
otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (4,0% - România şi 5,0% - regiunea Nord-Est). În toate
judeţele, cu excepţia judeţului Iaşi, în anul 2013 comparativ cu anul 2009, s-au înregistrat creşteri ale
valorilor deceselor cauzate de tumori.
• În anul 2013 morbiditatea înregistrează o incidență în Regiunea N-E pentru bolile enumerate în ordine
descrescătoare aparatului respirator, digestiv, sistemului osteo-articular, aparatului genito-urinar,
aparatului circulator. Creşte semnificativ ponderea numărului cazurilor de boli ale pielii şi ţesutului
celular subcutanat şi a cazurilor de boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor. Aceeași structră
se menține în tabloul morbidității bolilor pentru fiecare județ, bolile având aceeași pondere. Județele
Iași și Suceava prezintă indicatori care ne determină să concluzionăm asupra unei stări de sănătate mai
ameliorate prin comparație cu cele ale celorlalte județe din regiune.
Pagina 25
Pagina 26
Capitolul II. Analiza situaţiei curente a sistemului sanitar în Regiunea de

dezvoltare Nord-Est

Reforma serviciilor de sănătate a produs, în perioada 2009-2013, schimbări în infrastructura sistemului

sanitar şi în structura personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate.
Reţeaua unităţilor sanitare a înregistrat, în anul 2013, modificări importante. Astfel, comparativ cu anul
2009, a crescut cu 5 numărul spitalelor, cu 1 numărul sanatoriilor balneare, cu 7 cel al ambulatoriilor de
specialitate, cu 3 numărul centrelor medicale de specialitate, cu 41 numărul cabinetelor medicale şcolare şi
studenţeşti, cu 48 numărul cabinetelor stomatologice, cu 25 numărul societăţilor medicale civile, cu 8 numărul
societăţilor stomatologice civile medicale şi cu 324 numărul farmaciilor şi punctelor farmaceutice. Totodată,
numărul ambulatoriilor integrate spitalelor s-a diminuat cu 13, cel al cabinetelor medicale de familie cu 148,
numărul cabinetelor medicale de medicină generală cu 5, cel al cabinetelor medicale de specialitate cu 337,
numărul cabinetelor stomatologice şcolare şi studenţeşti s-a redus cu 3, numărul societăţilor civile medicale de
specialitate cu 42 şi cel al depozitelor farmaceutice cu 17.
Tabelul 2.1 - Număr unităţi sanitare
Spitale 68 72 64 66 73
Preventorii 1 1 1 1 1
Sanatorii balneare 3 3 3 4 4
Unităţi medico-sociale 17 17 17 17 17
Ambulatorii de specialitate 6 6 6 11 13
Ambulatorii integrate spitalelor 60 60 49 46 47
Policlinici 11 11 12 11 11
Centre medicale de specialitate 8 6 8 11 11
Centre de sănătate mintală 14 14 14 12 14
Cabinete medicale de familie 1847 1772 1790 1791 1699
Cabinete medicale de medicină generală 87 89 83 86 82
Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti 133 150 162 159 174
Cabinete stomatologice 1781 1693 1761 1796 1829
Cabinete medicale de specialitate 1740 1268 1319 1337 1403
Cabinete stomatologice şcolare şi studenţeşti 63 59 59 60 60
Societăţi medicale civile 54 38 40 66 79
Societăţi stomatologice civile medicale 108 81 89 118 116
Societăţi civile medicale de specialitate 151 99 94 111 109
Farmacii şi puncte farmaceutice 1115 1220 1329 1383 1439
Depozite farmaceutice 45 25 34 29 28
Alte tipuri de cabinete medicale 52 56 98 100 102
Pagina 27
Sursa datelor: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online

Sectorul public a cunoscut modificări semnificative (în anul 2013 faţă de anul 2009) în structura reţelei
sanitare. Astfel, a crescut cu o unitate numărul ambulatoriilor de specialitate, cu 41 unităţi numărul cabinetelor
medicale şcolare, cu 4 unităţi cel al punctelor farmaceutice şi s-a redus cu 15 unităţi numărul spitalelor şi al
ambulatoriilor integrate spitalelor, cu o unitate numărul policlinicilor şi al cabinetelor medicale de medicină
generală, cu 529 unităţi numărul cabinetelor medicale de familie, cu 190 unităţi numărul cabinetelor
stomatologice, cu 3 unităţi numărul cabinetelor stomatologice şcolare, cu 194 unităţi numărul cabinetelor
medicale de specialitate şi cu 14 unităţi numărul farmaciilor. În anul 2013 au funcţionat 34 creşe publice (28 cu
regim zilnic şi 6 cu regim săptămânal) cu 2093 paturi şi 2203 copii înscrişi.
Reţeaua din sectorul privat a continuat să se dezvolte. Astfel, numărul spitalelor a ajuns la 26,
înregistrându-se o creştere cu 20 de unităţi faţă de anul 2009 (14 spitale nou înregistrate în judeţul Iaşi şi 6
spitale în judeţul Bacău). Reţeaua privată a crescut cu un număr de 381 cabinete medicale de familie, cu 238
cabinete stomatologice şi cu 334 farmacii şi puncte farmaceutice, ca urmare a trecerii unor unităţi din sistemul
public în sistemul privat, precum şi a înfiinţării unor unităţi noi. În anul 2013 au funcţionat 25 dispensare
medicale, 542 laboratoare medicale (cu 99 mai multe decât în anul 2009) şi 390 laboratoare de tehnică dentară.
În sectorul privat a funcţionat o creşă cu regim zilnic, cu un număr de 15 paturi şi 15 copii înscrişi.
Distribuţia principalelor categorii de unităţi sanitare pe forme de proprietate, în anul 2013
1600
1500
1400
1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
spitale policlinici cabinete cabinete cabinete farmacii şi
medicale de medicale de stomatologice puncte
familie specialitate farmaceutice
public privat
Graficul 2.1 – Distribuția principalelor categorii de unități sanitare pe forme de proprietate, în anul 2013
Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă evidenţiază faptul că reţeaua sanitară s-a
dezvoltat în principal în mediul urban unde, la nivel naţional, în anul 2013, se regăsesc 92,2% din numărul total
Pagina 28
de spitale (medie depăşită de regiunea Centru: 96,9%, regiunea Bucureşti-Ilfov: 96,6%, regiunea Nord-Vest:
95,9% şi regiunea Nord-Est: 93,2%; în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, judeţele Botoşani, Suceava şi Vaslui
au spitale numai în mediul urban), 58,6% dintre cabinetele de medicină de familie (cu cele mai multe: 93,0% în
regiunea Bucureşti-Ilfov şi cu cele mai puţine: 43,7% în regiunea Sud-Muntenia; regiunea de dezvoltare Nord-Est
înregistrează 49,7% din totalul cabinetelor medicale de familie în mediul urban, cu cele mai multe: 53,3% în
judeţul Iaşi şi cu cele mai puţine: 42,1% în judeţul Vaslui), 85,3% din numărul cabinetelor de medicină generală
(regiunea de dezvoltare Nord-Est având o pondere de 89,0%, judeţele Botoşani, Suceava şi Vaslui cu pondere de
100,0%), 97,2% dintre cabinetele medicale de specialitate (situaţia pe regiuni de dezvoltare prezentându-se
astfel: Nord-Vest-96,7%, Centru-98,6%, Sud-Est-99,1%, Sud-Muntenia-96,6%, Bucureşti-Ilfov-96,1%, Sud-Vest
Oltenia-97,5%, Vest-97,2% şi Nord-Est-96,9%, în cadrul căreia, se evidenţiază următoarea ierarhizare: Neamţ-
99,7%, Bacău-97,8%, Iaşi-96,9%, Botoşani-96,5%, Suceava-95,5%, Vaslui-92,9%) şi 66,7% din numărul total al
farmaciilor şi punctelor farmaceutice (la nivelul regiunii Nord-Est urbanul adjudecându-şi 60,8% din totalul
unităţilor farmaceutice, cele mai multe fiind în mediul urban din judeţul Iaşi).
Tabelul 2.2 - Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă (spitale)

TOTAL urban rural Număr locuitori*)
spitale
număr unităţi ce revin la 1 spital
ROMÂNIA 499 460 39 44809
Regiunea NORD-VEST 74 71 3 38399
Regiunea CENTRU 65 63 2 40638
Regiunea NORD-EST 73 68 5 53300
Bacău 17 16 1 44123
Botoşani 4 4 0 115645
Iaşi 33 30 3 26826
Neamţ 5 4 1 116704
Suceava 10 10 0 74032
Vaslui 4 4 0 117280
Regiunea SUD-EST 52 46 6 55870
Regiunea SUD-MUNTENIA 64 54 10 51706
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 87 84 3 28724
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 39 33 6 57541
Regiunea VEST 45 41 4 45077
*)
Tabelul 2.3 - Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă (cabinete medicale de familie)
ce revin la
cabinete medicale de familie
număr unităţi 1 cabinet medical
de familie
ROMÂNIA 11158 6540 4618 2004
Bacău 313 169 144 2396
Botoşani 160 76 84 2891
Iaşi 482 257 225 1837
Pagina 29
Neamţ 260 119 141 2244

Suceava 306 148 158 2419
Vaslui 178 75 103 2636
Regiunea VEST 1242 791 451 1633
*)
Tabelul 2.4 - Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă (cabinete de medicină generală)
cabinete de ce revin la
medicină generală număr unităţi 1 cabinet de medicină
generală
ROMÂNIA 966 824 142 23147
Bacău 15 12 3 50006
Botoşani 5 5 0 92516
Iaşi 0 0 0 0
Neamţ 44 38 6 13262
Suceava 14 14 0 52880
Vaslui 4 4 0 117280
*)
Tabelul 2.5 - Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă (cabinete medicale de specialitate)
cabinete medicale ce revin la
de specialitate număr unităţi 1 cabinet medical
de specialitate
ROMÂNIA 10160 9880 280 2201
Bacău 268 262 6 2799
Botoşani 57 55 2 8115
Iaşi 262 254 8 3379
Neamţ 310 309 1 1882
Suceava 379 362 17 1953
Pagina 30
Vaslui 127 118 9 3694

Regiunea VEST 1305 1269 36 1554
*)
Tabelul 2.6 - Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă (farmacii și puncte farmaceutice)
farmacii şi puncte ce revin la
farmaceutice număr unităţi 1 unitate
farmaceutică
ROMÂNIA 8960 5974 2986 2496
Bacău 227 152 75 3304
Botoşani 141 84 57 3281
Iaşi 459 315 144 1929
Neamţ 157 84 73 3717
Suceava 309 158 151 2396
Vaslui 146 82 64 3213
*)
În mediul rural funcţionează 7,8% dintre spitale (15,6% în regiunea Sud-Muntenia, 15,4% în regiunea
Sud-Vest Oltenia, 11,5% în regiunea Sud-Est, 8,9% în regiunea Vest, iar în regiunea Nord-Est, mediul rural deţine
6,8% din numărul de spitale existent, cea mai mare pondere înregistrându-se la nivelul judeţului Neamţ: 20,0%),
41,4% dintre cabinetele de medicină de familie (regiunea de dezvoltare Nord-Est înregistrează 50,3% din totalul
cabinetelor medicale de familie în mediul rural, iar situaţia pe judeţe este: Bacău: 46,0%, Botoşani: 52,5%, Iaşi:
46,7%, Neamţ: 54,2%, Suceava: 51,6% şi Vaslui: 57,9%), 14,7% din totalul cabinetelor de medicină generală (cea
mai mică pondere aparţinând regiunii Centru, iar cea mai mare regiunii Bucureşti-Ilfov; regiunea de dezvoltare
Nord-Est deţine în mediul rural 11,0% dintre cabinetele de medicină generală, cu 20,0% în judeţul Bacău şi
13,6% în judeţul Neamţ), doar 2,8% dintre cabinetele medicale de specialitate (3,9% în regiunea Bucureşti-Ilfov,
iar la polul opus: regiunea Sud-Est-0,9%; media regiunii de dezvoltare Nord-Est-3,1% este depăşită de judeţele
Vaslui, Suceava şi Botoşani) şi o treime din numărul farmaciilor şi punctelor farmaceutice (la nivelul regiunii
Nord-Est fiind active, în anul 2013, în mediul rural, 39,2% dintre unităţile farmaceutice înregistrate al nivel
regional, cele mai multe fiind în judeţul Suceava, iar cele mai puţine în judeţul Iaşi).
Pagina 31
Schimbările intervenite în structura şi numărul unităţilor sanitare din regiunea de dezvoltare Nord-Est au
condus la modificări ale numărului de paturi din diversele categorii de unităţi. Astfel, în anul 2013, comparativ
cu anul 2009, a crescut cu 103 numărul paturilor din unităţile medico-sociale şi a scăzut cu 1430 numărul
paturilor din spitale.
În sectorul public, numărul paturilor a înregistrat creşterea din unităţile medico-sociale, dar a scăzut în
spitale cu 1964 paturi şi în sanatorii balneare cu 150.
Înfiinţarea unor noi unităţi sanitare cu paturi în sectorul privat şi trecerea unor unităţi din sistemul public
în sistemul privat au condus la o creştere cu 534 a numărului de paturi de spital şi cu 150 a numărului de paturi
din sanatoriilie balneare.
Tabelul 2.7 - Număr paturi în unităţile sanitare în Regiunea Nord-Est

Spitale 21388 20191 19566 19907 19958
Centre de sănătate cu paturi de spital 25 25 25 25 25
Preventorii 150 150 150 150 150
Sanatorii balneare 618 618 468 618 618
Unităţi medico-sociale 553 600 656 656 656
Distribuţia paturilor pe medii de rezidenţă, în anul 2013, se prezintă astfel:

• mediul urban dispune, la nivel naţional, de 92,8% din totalul paturilor de spital (medie depăşită
de regiunea Bucureşti-Ilfov: 96,9%, regiunea Centru: 96,5%, regiunea Nord-Vest: 96,4% şi
regiunea Nord-Est: 94,7%; în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, judeţele Botoşani şi Suceava
au paturi de spital numai în mediul urban), de 52,3% din totalul paturilor centrelor de sănătate
cu paturi de spital (cu 100,0% în regiunea Bucureşti-Ilfov; regiunea de dezvoltare Nord-Est nu
are paturi în centre de sănătate cu paturi de spital în mediul urban), de 78,9% din totalul
paturilor din sanatoriile balneare (regiunea de dezvoltare Nord-Est având o pondere de 34,9% şi
judeţul Bacău cu pondere de 100,0%) şi de 40,6% din totalul paturilor din unităţile medico-
sociale (situaţia pe regiuni de dezvoltare prezentându-se astfel: Nord-Vest-66,9%, Centru-70,2%,
Sud-Est-28,6%, Sud-Muntenia-24,9%, Bucureşti-Ilfov-61,5%, Sud-Vest Oltenia-30,4%, Vest-29,8%
şi Nord-Est-33,5%, în cadrul căreia, se evidenţiază următoarea ierarhizare a judeţelor: Botoşani-
61,0%, Suceava-45,5%, Iaşi-28,1%, judeţul Bacău nu are nicio unitate medico-socială, iar judeţele
Neamţ şi Vaslui nu au nicio unitate medico-socială în mediul urban).
• mediul rural dispune de 100,0% din paturile preventoriilor (în regiunile Nord-Vest, Centru şi
Nord-Est – judeţul Iaşi), de 59,4% din paturile unităţilor medico-sociale (75,1% în regiunea Sud-
Muntenia, iar la polul opus: regiunea Centru-29,8%; media regiunii de dezvoltare Nord-Est-
66,5% este depăşită de judeţele Iaşi-71,9%, Neamţ şi Vaslui cu 100,0%) şi de 47,7% din paturile
centrelor de sănătate cu paturi de spital (la nivelul regiunii Nord-Est fiind înregistrate, în anul
2013, în mediul rural, toate paturile din centrele de sănătate cu paturi de spital, acestea fiind în
judeţul Suceava).
Pagina 32
Tabelul 2.8 - Distribuţia paturilor pe medii de rezidenţă, în anul 2013

TOTAL urban rural Număr paturi
spitale ce revin la 1000
număr paturi
locuitori*)
ROMÂNIA 130450 121010 9440 5,8
Regiunea NORD-VEST 18109 17454 655 6,4
Regiunea CENTRU 16230 15668 562 6,1
Regiunea NORD-EST 19958 18899 1059 5,1
Bacău 3163 3010 153 4,2
Botoşani 2191 2191 0 4,8
Iaşi 7293 6720 573 8,2
Neamţ 2259 1939 320 3,9
Suceava 2950 2950 0 4,0
Vaslui 2102 2089 13 4,5
Regiunea SUD-EST 13580 12270 1310 4,7
Regiunea SUD-MUNTENIA 14756 12082 2674 4,5
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 22717 22017 700 9,1
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 12392 10977 1415 5,5
Regiunea VEST 12708 11643 1065 6,3
*)
Comparând situaţia numărului paturilor de spital, a numărului de paturi de spital ce revin la 100000
locuitori şi a numărului populaţiei ce revine la un pat de spital din România cu situaţia din celelalte ţări membre
ale Uniunii Europene, se constată că, în anul 2011 - ultimul an pentru care au fost publicate date pe site-ul
EUROSTAT, România înregistra 130970 paturi de spital, mult sub Germania (672573), Franţa (415209), Polonia
(252281) şi Italia (207947), dar peste numărul de paturi de spital din ţări ca: Portugalia, Bulgaria, Austria, Belgia,
Ungaria, Republica Cehă. În ce priveşte numărul de paturi de spital ce revin la 100000 locuitori, România (6,1
paturi de spital la 100000 locuitori) se situează sub Germania (8,2), Austria (7,6), Lituania (7,4), Ungaria (7,2) şi
depăşeşte ţări ca: Italia, Portugalia, Cipru, Malta, Slovenia.
Din punct de vedere al numărului populaţiei ce revine la un pat de spital, România ocupa poziţia de
mijloc a clasamentului realizat după valoarea indicatorului: 163,3 locuitori la un pat de spital, primul loc fiind
ocupat de Germania: 121,6 locuitori la un pat de spital, iar ultimul loc aparţinând Suediei: 369,6 locuitori la un
pat de spital.
Tabelul 2.9 – centre de sănătate

centre de sănătate
ce revin la 100000
cu paturi de spital număr paturi
locuitori*)
ROMÂNIA 258 135 123 1,2
Bacău 0 0 0 0,0
Pagina 33
Botoşani 0 0 0 0,0
Iaşi 0 0 0 0,0
Neamţ 0 0 0 0,0
Suceava 25 0 25 3,4
Vaslui 0 0 0 0,0
Regiunea SUD-EST 55 15 40 1,9
Regiunea VEST 0 0 0 0,0
*)
Tabelul 2.10 – centre preventorii

preventorii ce revin la 100000
număr paturi
locuitori*)
ROMÂNIA 297 0 297 1,3
Bacău 0 0 0 0,0
Botoşani 0 0 0 0,0
Iaşi 150 0 150 16,9
Neamţ 0 0 0 0,0
Suceava 0 0 0 0,0
Vaslui 0 0 0 0,0
*)
Tabelul 2.11 – sanatorii balneare

sanatorii balneare ce revin la 100000
număr paturi
locuitori*)
ROMÂNIA 1659 1309 350 7,4
Bacău 188 188 0 25,1
Botoşani 0 0 0 0,0
Iaşi 0 0 0 0,0
Neamţ 350 0 350 60,0
Suceava 0 0 0 0,0
Pagina 34
Vaslui 0 0 0 0,0
*)
Tabelul 2.12 – unităţi medico-sociale

unităţi medico-sociale ce revin la 100000
număr paturi
locuitori*)
ROMÂNIA 2934 1190 17444 13,1
Bacău 0 0 0 0,0
Botoşani 205 125 80 44,3
Iaşi 160 45 115 18,1
Neamţ 40 0 40 6,9
Suceava 110 50 60 14,9
Vaslui 141 0 141 30,1
*)
În anul 2013, sistemul sanitar din România a fost deservit de următoarele categorii de personal sanitar:
medici (54086 persoane, cu 12,2% mai mult faţă de anul 2009); stomatologi (14282 persoane, cu 22,6% mai mult
faţă de anul 2009); farmacişti (16301 persoane, cu 46,8% mai mult faţă de anul 2009); personal sanitar mediu
(126860 persoane, în scădere cu 7,0% faţă de anul 2009); personal sanitar auxiliar (59626 persoane, în scădere
cu 4,3% faţă de anul 2009).
Comparând numărul medicilor, al stomatologilor şi al farmaciştilor din România cu numărul acestora din
celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, se constată că, în anul 2011 - ultimul an pentru care au fost
publicate date pe site-ul EUROSTAT, România înregistra 52541 medici, mult sub Germania, Franţa, Italia, Spania,
dar peste numărul de medici din Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania. În ce priveşte numărul de medici dentişti,
România (13355) se situează sub Germania, Franţa, Italia şi depăşeşte ţări ca: Bulgaria, Finlanda, Slovacia. Din
punct de vedere al numărului farmaciştilor, Franţa înregistrează cei mai mulţi farmacişti în anul 2011: 72811,
Pagina 35
urmată de Germania şi Italia. România are 14575 farmacişti, iar Luxemburg, Malta, Letonia şi Slovenia sunt ţările
cu cei mai puţini farmacişti din UE.
Cel mai mare număr de medici (22,4%) activează în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar în regiunea Sud-Muntenia se
înregistrează, în anul 2013, doar 8,6% din numărul total al medicilor la nivel naţional. Regiunea de dezvoltare
Nord-Est are 12,9% din totalul medicilor, cu 43,3% în judeţul Iaşi şi numai 8,1% în judeţul Vaslui.
Tabelul 2.13 - Număr medici

medici 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 50386 52204 52541 53681 54086
Regiunea NORD-VEST 7132 7383 7714 7738 7728
Regiunea CENTRU 5673 5890 6039 6376 6653
Bacău 998 1022 1024 1049 1063
Botoşani 583 596 592 578 587
Iaşi 2777 2684 2917 3007 3023
Neamţ 756 788 790 764 829
Suceava 939 947 888 885 909
Vaslui 527 578 554 569 568
Regiunea SUD-EST 4774 4699 4763 4766 4757
Regiunea SUD-MUNTENIA 4515 4600 4499 4549 4670
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 11412 12184 11825 12199 12091
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 4634 4673 4636 4677 4785
Regiunea VEST 5666 6160 6300 6524 6423
Cel mai mare număr de stomatologi (18,5%) activează în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar în regiunea Sud-
Vest Oltenia se înregistrează, în anul 2013, doar 7,3% din numărul total al stomatologilor la nivel naţional.
Regiunea de dezvoltare Nord-Est are 14,7% din totalul medicilor dentişti, cu 40,5% în judeţul Iaşi şi numai 5,6%
în judeţul Vaslui.
Tabelul 2.14 - Număr medici stomatologi
stomatologi 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 12497 12990 13355 13814 14282
Regiunea CENTRU 1470 1499 1532 1580 1653
Bacău 314 327 336 339 338
Botoşani 120 121 124 129 134
Iaşi 493 553 782 853 852
Neamţ 229 243 242 243 238
Suceava 270 236 348 431 426
Vaslui 117 115 114 117 117
Regiunea SUD-EST 1436 1369 1420 1246 1303
Regiunea VEST 1742 1610 1682 1664 1712
Pagina 36
Cel mai mare număr de farmacişti (27,7%) activează în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar în regiunea Vest se
înregistrează, în anul 2013, doar 7,6% din numărul total al farmaciştilor la nivel naţional. Regiunea de dezvoltare
Nord-Est are 15,4% din totalul farmaciştilor, cu 55,0% în judeţul Iaşi şi numai 6,0% în judeţul Botoşani.
Tabelul 2.15 - Număr farmaciști

farmacişti 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 11996 13624 14575 15435 16301
Regiunea CENTRU 1552 1542 1575 1636 1706
Bacău 267 259 248 240 253
Botoşani 122 137 139 144 151
Iaşi 857 923 1029 1226 1382
Neamţ 178 107 237 269 215
Suceava 278 283 281 314 361
Vaslui 106 115 139 140 153
Regiunea SUD-EST 1279 1353 1414 1521 1633
Regiunea VEST 1183 1213 1295 1208 1239
Cel mai mare număr de persoane cu pregătire sanitară medie (16,3%) activează în regiunea Nord-Est (30,5%
în judeţul Iaşi, 18,1% în judeţul Suceava, 16,1% în judeţul Bacău, 14,1% în judeţul Neamţ, 10,8% în judeţul
Botoşani şi 10,3% în judeţul Vaslui), iar în regiunea Vest se înregistrează, în anul 2013, doar 9,4% din numărul
total al personalului sanitar mediu la nivel naţional.
Tabelul 2.16 – Personal sanitar mediu

personal sanitar mediu 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 129673 126656 125992 125141 126860
Regiunea CENTRU 15542 14739 14214 13982 14931
Bacău 126 125 126 120 118
Botoşani 90 71 65 49 44
Iaşi 159 165 147 140 123
Neamţ 110 90 97 73 84
Suceava 137 130 77 75 60
Vaslui 80 73 66 64 64
Regiunea SUD-EST 15910 15723 15668 15573 15662
Regiunea VEST 12553 12703 12880 12302 11981
Cel mai mare număr de personal sanitar auxiliar (16,6%) activează în regiunea Nord-Est (33,0% în judeţul
Iaşi, 17,2% în judeţul Suceava, 15,0% în judeţul Bacău, 12,3% în judeţul Neamţ, 11,9% în judeţul Botoşani şi
Pagina 37
10,7% în judeţul Vaslui), iar în regiunea Vest se înregistrează, în anul 2013, doar 7,6% din numărul total al
personalului sanitar auxiliar la nivel naţional.
Tabelul 2.17 – Personal sanitar auxiliar

personal sanitar auxiliar 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 64801 62838 60130 59440 59626
Regiunea CENTRU 8338 8112 7787 7824 7941
Bacău 1719 1601 1526 1523 1487
Botoşani 1374 1251 1227 1197 1177
Iaşi 3275 3307 3213 3185 3268
Neamţ 1195 1345 1336 1158 1214
Suceava 1347 1433 1437 1518 1703
Vaslui 1198 1169 1144 1064 1055
Regiunea SUD-EST 8065 7559 7086 7026 7087
Regiunea VEST 5670 5434 5090 4713 4555
În regiunea de dezvoltare Nord-Est, în anul 2013, ponderea personalului sanitar de sex feminin în totalul
medicilor a fost de 72,2%, în cel al medicilor dentişti de 66,4%, iar în al farmaciştilor de 92,9%. Un număr de 26
fizioterapeuţi şi 1338 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din
sistemul sanitar public şi privat. Dintre aceştia, 57,7% din fizioterapeuţi şi 92,7% din asistenţii medicali cu studii
superioare sunt de sex feminin. Ponderea personalului de sex feminin în personalul sanitar mediu a fost de
89,9%, iar în personalul sanitar auxiliar de 81,9%.
Distribuţia personalului sanitar din regiunea de dezvoltare Nord-Est după forma de proprietate a unităţii
sanitare arată că, în anul 2013, în sectorul public îşi desfăşoară activitatea 73,6% din totalul medicilor, 71,1% din
personalul sanitar mediu şi 89,9% din personalul sanitar auxiliar.
În sectorul privat îşi desfăşoară activitatea 75,6% din totalul medicilor dentişti şi 94,1% din totalul farmaciştilor.
Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a

unităţilor sanitare.
Unităţile sanitare din mediul urban dispun de 86,6% din totalul medicilor (90,3% în regiunea Nord-Vest,
91,0% în regiunea Centru, 86,5% în regiunea Sud-Est, 98,2% în regiunea Bucureşti-Ilfov, 77,6% în regiunea Sud-
Muntenia, 82,8% în regiunea Sud-Vest Oltenia, 91,2% în regiunea Vest), 79,9% din totalul medicilor dentişti
(85,3% în regiunea Nord-Vest, 86,2% în regiunea Centru, 88,3% în regiunea Sud-Est, 97,1% în regiunea Bucureşti-
Ilfov, 79,8% în regiunea Sud-Muntenia, 86,0% în regiunea Sud-Vest Oltenia, 90,9% în regiunea Vest), 73,3%
dintre farmacişti (80,7% în regiunea Nord-Vest, 84,7% în regiunea Centru, 83,5% în regiunea Sud-Est, 98,4% în
regiunea Bucureşti-Ilfov, 67,6% în regiunea Sud-Muntenia, 84,6% în regiunea Sud-Vest Oltenia, 84,5% în
regiunea Vest), 87,2% din personalul sanitar mediu (89,6% în regiunea Nord-Vest, 91,9% în regiunea Centru,
89,6% în regiunea Sud-Est, 98,2% în regiunea Bucureşti-Ilfov, 83,1% în regiunea Sud-Muntenia, 85,7% în
Pagina 38
regiunea Sud-Vest Oltenia, 90,9% în regiunea Vest) şi 84,2% din personalul sanitar auxiliar(90,9% în regiunea
Nord-Vest, 88,0% în regiunea Centru, 87,2% în regiunea Sud-Est, 96,1% în regiunea Bucureşti-Ilfov, 80,4% în
regiunea Sud-Muntenia, 84,8% în regiunea Sud-Vest Oltenia, 90,1% în regiunea Vest).
În ultimii 5 ani, numărul populaţiei ce revine la un cadru medico-sanitar (sector public şi privat) s-a
redus pentru medici, stomatologi şi farmacişti, dar a crescut uşor pentru personalul sanitar mediu.
Astfel, în anul 2013, reveneau la un medic cu 7,5% mai puţini locuitori decât în anul 2009 pe total ţară (-
8,0% în regiunea Nord-Vest, -15,0% în regiunea Centru, -0,9% în regiunea Sud-Est, -5,2% în regiunea Sud-
Muntenia, -4,6% în regiunea Bucureşti-Ilfov, -5,4% în regiunea Sud-Vest Oltenia, -12,6% în regiunea Vest şi -
5,7% în regiunea Nord-Est, unde s-a înregistrat -7,1% în judeţul Bacău, -2,7% în judeţul Botoşani, -5,6% în judeţul
Iaşi, -9,9% în judeţul Neamţ, -7,7% în judeţul Vaslui şi +4,0% în judeţul Suceava).
Tabelul 2.18 – Distribuția numarului populației ce revine la un medic

*)
număr locuitori la un medic 2009 2010 2011 2012 2013
ROMÂNIA 447 431 427 417 413
Regiunea CENTRU 467 450 438 415 397
Bacău 760 740 736 717 706
Botoşani 810 788 788 804 788
Iaşi 310 322 297 290 293
Neamţ 781 748 744 767 704
Suceava 783 778 831 835 814
Vaslui 895 813 843 821 826
Regiunea SUD-EST 616 625 614 612 611
Regiunea VEST 361 332 324 312 316
*)
locuitori cu domiciliul permanent la 1 iulie
Pagina 39
Evoluţia numărului populaţiei ce revine la un medic

800
700
600
500
400
300
200
100
0
2009 2010 2011 2012 2013

Graficul 2.2 - Distribuția numarului populației ce revine la un medic
În anul 2013, reveneau la un medic dentist cu 13,1% mai puţini locuitori decât în anul 2009 pe total ţară
(-22,5% în regiunea Nord-Vest, -11,4% în regiunea Centru, +8,8% în regiunea Sud-Est, -26,6% în regiunea Sud-
Muntenia, -4,6% în regiunea Bucureşti-Ilfov, -17,6% în regiunea Sud-Vest Oltenia, +0,9% în regiunea Vest şi -
26,7% în regiunea Nord-Est, unde s-a înregistrat -8,1% în judeţul Bacău, -12,3% în judeţul Botoşani, -40,5% în
judeţul Iaşi, -4,9% în judeţul Neamţ, -36,2% în judeţul Suceava şi -0,5% în judeţul Vaslui).
Tabelul 2.19 – Distribuția numarului populației ce revine la un medic stomatolog

număr locuitori*) la
2009 2010 2011 2012 2013
un medic stomatolog
ROMÂNIA 1802 1731 1680 1622 1566
Regiunea CENTRU 1803 1767 1727 1673 1598
Bacău 2414 2313 2243 2218 2219
Botoşani 3935 3882 3764 3601 3452
Iaşi 1748 1562 1107 1023 1039
Neamţ 2579 2426 2428 2410 2452
Suceava 2724 3123 2120 1715 1738
Vaslui 4032 4084 4097 3993 4010
Regiunea SUD-EST 2049 2144 2060 2340 2230
Regiunea VEST 1175 1269 1212 1222 1185
*)
Pagina 40
În anul 2013, reveneau la un farmacist cu 26,9% mai puţini locuitori decât în anul 2009 pe total ţară (-23,0% în
regiunea Nord-Vest, -9,3% în regiunea Centru, -22,6% în regiunea Sud-Est, -21,9% în regiunea Sud-Muntenia, -
47,4% în regiunea Bucureşti-Ilfov, -11,6% în regiunea Sud-Vest Oltenia, -5,4% în regiunea Vest şi -28,1% în
regiunea Nord-Est, unde s-a înregistrat +4,4% în judeţul Bacău, -20,8% în judeţul Botoşani, -34,3% în judeţul Iaşi,
-18,2% în judeţul Neamţ, -22,5% în judeţul Suceava şi -31,1% în judeţul Vaslui).
Tabelul 2.20 – Distribuția numarului populației ce revine la un farmacist

*)
număr locuitori la
2009 2010 2011 2012 2013
un farmacist
ROMÂNIA 1877 1651 1540 1451 1372
Regiunea CENTRU 1707 1718 1680 1616 1548
Bacău 2839 2920 3039 3133 2965
Botoşani 3870 3429 3358 3226 3063
Iaşi 1005 936 841 712 641
Neamţ 3318 5510 2479 2177 2714
Suceava 2646 2604 2625 2353 2051
Vaslui 4450 4084 3360 3337 3066
Regiunea SUD-EST 2300 2170 2068 1917 1779
Regiunea VEST 1730 1685 1575 1684 1637
*)
În anul 2011 - ultimul an pentru care au fost publicate date pe site-ul EUROSTAT, Bulgaria înregistra 227,7
locuitori la un medic, 891,8 locuitori la un medic dentist şi 1321,6 locuitori la un farmacist. Germania avea 239,1
locuitori la un medic, 1194,1 locuitori la un stomatolog şi 1379,6 locuitori la un farmacist. În Grecia, reveneau
162,7 locuitori la un medic, 778,3 locuitori la un medic dentist şi 942,7 locuitori la un farmacist. Situaţia din
Franţa era: 302,3 locuitori la un medic, 1557,8 locuitori la un medic dentist şi 894,9 locuitori la un farmacist. În
Italia, la un medic reveneau 250,0 locuitori, la un medic dentist: 1725,9 locuitori, iar la un farmacist: 1054,5
locuitori. Letonia: 297,3 locuitori la un medic, 1396,3 locuitori la un stomatolog şi 1346,1 locuitori la un
farmacist. Malta: 303,0 locuitori la un medic, 2240,2 locuitori la un medic dentist şi 666,7 locuitori la un
farmacist. Polonia: 417,7 locuitori la un medic, 2732,3 locuitori la un medic dentist şi 1409,5 locuitori la un
farmacist. Slovenia: 389,4 locuitori la un medic, 1556,4 locuitori la un medic dentist, 1135,4 locuitori la un
farmacist. Slovacia: 302,4 locuitori la un medic, 2062,0 locuitori la un medic dentist, 1596,2 locuitori la un
farmacist.
În anul 2013, reveneau la un cadru sanitar mediu cu 1,5% mai mulţi locuitori decât în anul 2009 pe total ţară
(+3,0% în regiunea Nord-Vest, +3,8% în regiunea Centru, +0,3% în regiunea Sud-Est, -1,0% în regiunea Sud-
Muntenia, +5,4% în regiunea Bucureşti-Ilfov, -0,4 în regiunea Sud-Vest Oltenia, +3,9% în regiunea Vest şi -1,7%
în regiunea Nord-Est, unde s-a înregistrat +0,8% în judeţul Bacău, +12,2% în judeţul Botoşani, +3,6% în judeţul
Iaşi, -10,0% în judeţul Neamţ, -16,9% în judeţul Suceava şi +5,3% în judeţul Vaslui).
Pagina 41
Tabelul 2.21 – Distribuția numarului populației ce revine la un cadru sanitar mediu

număr locuitori*) la
2009 2010 2011 2012 2013
un cadru sanitar mediu
ROMÂNIA 1877 1651 1540 1451 1372
Regiunea CENTRU 1707 1718 1680 1616 1548
Bacău 2839 2920 3039 3133 2965
Botoşani 3870 3429 3358 3226 3063
Iaşi 1005 936 841 712 641
Neamţ 3318 5510 2479 2177 2714
Suceava 2646 2604 2625 2353 2051
Vaslui 4450 4084 3360 3337 3066
Regiunea SUD-EST 2300 2170 2068 1917 1779
Regiunea VEST 1730 1685 1575 1684 1637
*)
Imagistica medicală este o specialitate ştiinţifică recentă, care reuneşte o largă varietate de ştiinţe în scopul
studierii modului în care se formează, înregistrează, transmit, analizează, procesează, percep şi se stochează
imagini ale organelor sau ţesuturilor, prin diferite tehnici, cu scopul de a le folosi pentru a diagnostica bolile.
Anatomia radiologică (radiologia diagnostică şi radiologia intervenţională) are ca obiect studiul organismelor
pluricelulare cu ajutorul razelor X. Este una dintre metodele curente de explorare în practica medicală.
Instrumentele de investigare medicală din sfera radiologiei / imagisticii medicale, precum şi metodele complexe
de amplificare, evaluare şi comparare a rezultatelor înregistrate necesită personal de specialitate.
Comparativ cu anul 2009, numărul medicilor specialişti în radiologie-imagistică medicală înregistraţi în

regiunea de dezvoltare Nord-Est în anul 2013 a crescut cu 8,6%; judeţul Bacău a avut cea mai mare creştere, cu
34,8%, iar judeţele Iaşi şi Vaslui înregistrau, în anul 2013, acelaşi număr de medici specialişti ca în anul 2009.
Tabelul 2.22 - Număr medici specialişti în radiologie-imagistică medicală

2009 2010 2011 2012 2013
Bacău 23 24 25 29 31
Botoşani 16 18 17 17 17
Iaşi 91 97 94 94 91
Neamţ 30 33 31 31 33
Suceava 26 27 27 30 31
Vaslui 12 12 14 11 12
În anul 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est se situa pe locul al treilea între cele opt regiuni de dezvoltare din
punct de vedere al numărului de medici specialişti în radiologie-imagistică medicală raportat la numărul acestora
Pagina 42
înregistrat la nivel naţional (regiunea Bucureşti-Ilfov: 24,7%, regiunea Nord-Vest: 16,8%, regiunea Nord-Est:
12,5%, regiunea Centru: 11,7%, regiunea Vest: 11,0%, regiunea Sud-Est: 8,0%, regiunea Sud-Muntenia: 7,8%,
regiunea Sud-Vest Oltenia: 7,5%).
La nivel naţional, în anul 2013, la un medic specialist în radiologie-imagistică medicală reveneau 12984 locuitori
(în medie, 7 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Bucureşti-Ilfov: 5879 locuitori/un medic specialist
(în medie, 17 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Nord-Vest: 9798 locuitori/un medic specialist (în
medie, 10 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Vest: 10676 locuitori/un medic specialist (în medie,
9 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Centru: 13141 locuitori/un medic specialist (în medie, 7
medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Sud-Vest Oltenia: 17396 locuitori/un medic specialist (în
medie, 5 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Nord-Est: 18097 locuitori/un medic specialist (în
medie, 5 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Sud-Est: 21052 locuitori/un medic specialist (în
medie, 4 medici specialişti la 100000 locuitori); în regiunea Sud-Muntenia: 24695 locuitori/un medic specialist
(în medie, 4 medici specialişti la 100000 locuitori).
La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, pe judeţe, numărul locuitorilor ce revin la un medic specialist în
radiologie-imagistică medicală şi numărul medicilor specialişti ce revin la 100000 locuitori în anul 2013, se
prezintă astfel:
Tabelul 2.23 – Distribuția numarului locuitorilor la un medic specialist în radiologie-imagistică medicală

număr locuitori*) ce revin la un număr medici specialişti în
medic sopecialist în radiologie- radiologie-imagistică medicală
imagistică medicală ce revin la 100000 locuitori*)
Regiunea NORD-EST 18097 5
Bacău 24196 4
Botoşani 27210 3
Iaşi 9728 10
Neamţ 17682 5
Suceava 23881 4
Vaslui 39093 2
*)
Medicii specialişti în radiologie-imagistică medicală deservesc o reţea de echipamente medicale cu tehnologie

avansată formată, în anul 2013, din:
o aparate (scannere) pentru tomografie computerizată (aparate TC)

194: România; 37: regiunea Bucureşti-Ilfov; 29: regiunea Nord-Est; 26: regiunea Centru; 23: regiunea Nord-Vest
şi regiunea Sud-Est; 21: regiunea Vest; 19: regiunea Sud-Muntenia; 16: regiunea Sud-Vest Oltenia
o aparate (scannere) pentru tomografie cu emisie de pozitroni (aparate PET)
5: România; 2: regiunea Bucureşti-Ilfov; 1: regiunea Nord-Vest, regiunea Centru şi regiunea Sud-Est
o aparate Gamma
45: România; 18: regiunea Bucureşti-Ilfov; 7: regiunea Nord-Vest; 6: regiunea Centru; 3: regiunea Sud-Est,
regiunea Sud-Muntenia, regiunea Sud-Vest Oltenia şi regiunea Vest; 2: regiunea Nord-Est
Pagina 43
o aparate pentru rezonanţă magnetică (aparate IRM)

87: România; 24: regiunea Bucureşti-Ilfov; 14: regiunea Sud-Est; 12: regiunea Nord-Est; 10: regiunea Nord-Vest;
9: regiunea Vest; 7: regiunea Centru; 6: regiunea Sud-Vest Oltenia; 5: regiunea Sud-Muntenia
o aparate pentru angiografie digitală (aparate DSA)
55: România; 24: regiunea Bucureşti-Ilfov; 9: regiunea Centru; 7: regiunea Nord-Vest; 6: regiunea Nord-Est; 4:
regiunea Vest; 2: regiunea Sud-Est şi regiunea Sud-Vest Oltenia; 1: regiunea Sud-Muntenia
o aparate pentru mărunţirea calculilor renali-litotriptor (aparate LSI)
39: România; 10: regiunea Nord-Vest şi regiunea Bucureşti-Ilfov; 7: regiunea Centru; 4: regiunea Vest; 3:
regiunea Nord-Est şi regiunea Sud-Muntenia; 1: regiunea Sud-Est şi regiunea Sud-Vest Oltenia
o aparate pentru terapie cu radiaţii (aparate RAD)
78: România; 18: regiunea Bucureşti-Ilfov; 16: regiunea Nord-Est; 10: regiunea Nord-Vest şi regiunea Vest; 9:
regiunea Sud-Muntenia; 7: regiunea Centru; 6: regiunea Sud-Est; 2: regiunea Sud-Vest Oltenia
o aparate pentru mamografii
136: România; 29: regiunea Bucureşti-Ilfov; 25: regiunea Centru; 18: regiunea Nord-Vest şi regiunea Sud-
Muntenia; 15: regiunea Sud-Est; 13: regiunea Nord-Est; 9: regiunea Sud-Vest Oltenia şi regiunea Vest
Sursa datelor: INS, prezentarea rezultatelor cercetării statistice SAN privind reţeaua şi activitatea unităţilor sanitare (pentru
numărul de IRM-uri şi numărul de TC-uri INS colectează date din două surse administrative: Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), pentru IRM-urile şi TC-urile realizate în spitale; Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate (CNAS), pentru IRM-urile şi TC-urile decontate realizate în regim ambulatoriu)
Analiza comparativă a numărului de echipamente medicale cu tehnologie avansată ce revine la 100000

locuitori, în anul 2013, în România şi alte ţări membre UE care au furnizat date la EUROSTAT scoate în evidenţă
următoarele aspecte:
În România, la 100000 locuitori revin:

0,87 aparate TC
Danemarca: 2,69 Luxemburg: 2,26 Malta: 1,86 Irlanda: 1,77 Franţa: 1,48 Slovenia: 1,21
0,02 aparate PET
Danemarca: 0,61 Malta: 0,47 Luxemburg: 0,19 Irlanda: 0,17 Franţa: 0,15 Lituania: 0,03
0,20 aparate Gamma
Danemarca: 1,67 Luxemburg: 1,51 Slovenia: 0,82 Irlanda: 0,65 Franţa: 0,59 Malta: 0,47
0,39 aparate IRM
Finlanda: 2,21 Irlanda: 1,32 Luxemburg: 1,32 Franţa: 0,96 Malta: 0,93
0,25 aparate DSA
Luxemburg: 1,51 Malta: 0,93
0,17 aparate LSI
Malta: 0,47 Luxemburg: 0,19 Irlanda: 0,13
0,35 aparate RAD
Danemarca: 1,33 Irlanda: 0,97 Malta: 0,70 Slovenia: 0,58 Luxemburg: 0,57
0,61 mamografii
Malta: 3,03 Danemarca: 1,66 Slovenia: 1,64 Irlanda: 1,34 Luxemburg: 0,94
Pagina 44
Situaţia numărului de echipamente medicale cu tehnologie avansată ce revine la 100000 locuitori, în anul 2013,
în cele opt regiuni de dezvoltare din România este următoarea:
Tabelul 2.24 - Număr aparate la 100000 locuitori*)
TC PET Gamma IRM DSA LSI RAD mamografe
ROMÂNIA 0,87 0,02 0,20 0,39 0,25 0,17 0,35 0,61
Regiunea NORD-VEST 0,81 0,04 0,25 0,35 0,25 0,35 0,35 0,63
Regiunea CENTRU 0,98 0,04 0,23 0,27 0,34 0,27 0,27 0,95
Regiunea NORD-EST 0,75 0,00 0,05 0,31 0,15 0,08 0,41 0,33
Regiunea SUD-EST 0,79 0,03 0,10 0,48 0,07 0,03 0,21 0,52
Regiunea SUD-MUNTENIA 1,48 0,08 0,72 0,96 0,96 0,40 0,72 1,16
Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 0,57 0,00 0,09 0,15 0,03 0,09 0,27 0,54
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 0,71 0,00 0,13 0,27 0,09 0,04 0,09 0,40
Regiunea VEST 1,04 0,00 0,15 0,44 0,20 0,20 0,49 0,44
*)
Dotarea unităţilor sanitare din regiunea de dezvoltare Nord-Est cu echipamente medicale cu tehnologie
avansată, în perioada 2009-2013, se prezintă astfel:
Tabelul 2.25 - Număr aparate medicale cu tehnologie avansată (Regiunea Nord-Est)
TC Gamma IRM DSA LSI RAD mamografe
Regiunea NORD-EST
2009 11 4 5 6 3 12 9
2010 17 2 6 8 2 11 12
2011 21 2 11 7 3 11 16
2012 29 2 13 7 3 15 16
2013 29 2 12 6 3 16 13
30
Evoluţia numărului de aparate medicale cu tehnologie avansată
25 (Regiunea Nord-Est)
20
15
10
0
TC Gamma RMN DSA LSI RAD Mamografii
2009 2010 2011 2012 2013
Graficul 2.3 – Evoluția numărului de aparate medicale cu tehnologie avansată (Regiunea Nord-Est)
Dotarea unităţilor sanitare din judeţele componente ale regiunii de dezvoltare Nord-Est cu echipamente
medicale cu tehnologie avansată, în anul 2013, se poate sintetiza în următorul top al judeţelor:
Pagina 45
Tabelul 2.26 – Topul județelor cu unități sanitare dotate cu echipamente medicale cu tehnologie avansată (2013)
TC Gamma IRM DSA LSI RAD mamografe
1. Iaşi 1. Iaşi 1. Iaşi 1. Iaşi 1. Iaşi 1. Iaşi 1. Iaşi
2. Bacău 2. Bacău 2. Bacău 2. Bacău 2. Vaslui
3. Vaslui 3. Botoşani 3. Botoşani 3. Bacău
4. Suceava 4. Suceava 4. Botoşani
5. Botoşani 5. Vaslui 5. Suceava
6. Neamţ
La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, din cele 29 de aparate (scannere) pentru tomografie
computerizată (aparate TC) existente în anul 2013, 51,7% se află în dotarea spitalelor, 13,8% sunt în cadrul
societăţilor civile medicale de specialitate, 6,9% se regăsesc în policlinici, în ambulatorii integrate spitalelor, în
cabinete medicale şi în laboratoare medicale, iar restul aparţin centrelor medicale de specialitate şi
ambulatoriilor de specialitate.
Cele 2 aparate Gamma sunt localizate în spitale din judeţul Iaşi.
25,0% din numărul aparatelor pentru rezonanţă magnetică (aparate IRM) se află în dotarea societăţilor
civile medicale de specialitate, 16,7% sunt în spitale, ambulatorii integrate spitalelor şi în laboratoare medicale,
iar restul fac parte din dotarea policlinicilor, centrelor medicale de specialitate şi a ambulatoriilor de specialitate.
83,3% din numărul aparatelor pentru angiografie digitală (aparate DSA) aparţin spitalelor din judeţul Iaşi
şi 16,7% aparţin ambulatoriilor integrate spitalelor din judeţul Iaşi.
Aparatele pentru mărunţirea calculilor renali-litotriptor (aparate LSI) se află în dotarea spitalelor din
judeţul Iaşi (2) şi judeţul Bacău (1).
75,0% din numărul aparatelor pentru terapie cu radiaţii (aparate RAD) aparţin spitalelor, 18,8% aparţin
ambulatoriilor integrate spitalelor şi 6,2% aparţin laboratoarelor medicale.
În dotarea spitalelor se află 61,5% din numărul total al aparatelor pentru mamografii, 23,1% se află în
dotarea societăţilor civile medicale de specialitate, iar policlinicile şi ambulatoriile integrate spitalelor deţin câte
7,7% din numărul aparatelor pentru mamografii.
Situaţia numărului de echipamente medicale cu tehnologie avansată ce revine la 100000 locuitori, în

anul 2013, în cele şase judeţe din cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est este următoarea:
Tabelul 2.27 – Număr de echipamente medicale cu tehnologie avansată ce revine la 100000 locuitori în anul 2013
Regiunea Nord-Est
număr aparate la
*) TC Gamma IRM DSA LSI RAD Mamografe
100000 locuitori
Regiunea NORD-EST 0,75 0,05 0,31 0,15 0,08 0,41 0,33
Bacău 0,80 0,00 0,40 0,00 0,13 0,27 0,13
Botoşani 0,22 0,00 0,22 0,00 0,00 0,22 0,22
Iaşi 1,58 0,23 0,68 0,68 0,23 1,47 0,79
Neamţ 0,17 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Suceava 0,27 0,00 0,14 0,00 0,00 0,00 0,14
Vaslui 1,07 0,00 0,21 0,00 0,00 0,00 0,64
*)
Pagina 46
Concluzii
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est are 12,9% din totalul medicilor, cu 43,3% în judeţul Iaşi şi numai
8,1% în judeţul Vaslui. el mai mare număr de persoane cu pregătire sanitară medie (16,3%)
activează în regiunea Nord-Est (30,5% în judeţul Iaşi, 18,1% în judeţul Suceava, 16,1% în judeţul
Bacău, 14,1% în judeţul Neamţ, 10,8% în judeţul Botoşani şi 10,3% în judeţul Vaslui).
• În ultimii 5 ani, numărul populaţiei ce revine la un cadru medico-sanitar (sector public şi privat)
s-a redus pentru medici, stomatologi şi farmacişti, dar a crescut uşor pentru personalul sanitar
mediu.
• Comparativ cu anul 2009, numărul medicilor specialişti în radiologie-imagistică medicală
înregistraţi în regiunea de dezvoltare Nord-Est în anul 2013 a crescut cu 8,6%; judeţul Bacău a
avut cea mai mare creştere, cu 34,8%, iar judeţele Iaşi şi Vaslui înregistrau, în anul 2013, acelaşi
număr de medici specialişti ca în anul 2009.
• În anul 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est se situa pe locul al treilea între cele opt regiuni de
dezvoltare din punct de vedere al numărului de medici specialişti în radiologie-imagistică
medicală raportat la numărul acestora înregistrat la nivel naţional. Cu toate acestea, raportat la
numărul de specialisti ce revin la 100000 locuitori, regiunea se afla printre ultimele locuri (5
specialisti / 100000 locuitori). La nivel regional, județul Iași avea dublu mediei regionale și
județul Neamț era singurul județ care mai atingea in 2013 media regională (5
specialiști/100000 locuitori).
• În privința dotărilor cu echipamente de radiologie, imagistică medicală constatăm că există o
lipsă în regiunea Nord-Est de aparate (scannere) pentru tomografie cu emisie de pozitroni -
aparate PET. Imposibilitatea de a beneficia în zonă de investigații cu un astfel de aparat sau cu un
aparat hibrid (PET-CT) determină pacienții la deplasări și cheltuieli suplimentare, la prelungirea
timpului pentru realizarea diagnosticului și realizarea ori ajustarea adecvată a tratamentului. În
același timp sunt și foarte puține aparate cu radiații Gamma (2) și aparate pentru mărunţirea
calculilor renali-litotriptor - aparate LSI (3). Având în vedere ponderea bolilor cardiace și
mențiunea acestora printre principalele cauze de deces în rândul populației din zonă considerăm
că există o lipsă lipsă acută de aparate pentru angiografie digitală (aparate DSA) și aparate cu
radiații Gamma în alte județe din regiune în afara județului Iași.
• Județul Neamț are în anul 2013 cel mai mic număr de echipamente medicale cu tehnologie
avansată ce revine la 100000 locuitori.
• Nevoia de dotare a instituțiilor de îngrijire și a centrelor medicale publice și private este în
continuare stringentă. Parțial rezolvată la nivelul județelor Iași și Suceava, ea este considerabilă
dacă luăm în calcul și vechimea și perimarea a unei părți semnificative din echipamentele de
radiologie existente.
Pagina 47
Pagina 48
Capitolul III. Accesul pacienților la serviciile medicale, în special de

radiologie și imagistică medicală: analiza finanțării sectorului de sănătate
în regiunea Nord-Est și aspecte privind serviciile medicale furnizate.

3. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context inter-regional
4. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context intra-regional
5. Analiza numărului total de consultații de tip ambulator acordate pacienților, în unitățile
sanitare din sectorul public și privat – național și regional
6. Analiza investigațiilor de radiologie și imagistică medicală, pe tipuri de investigații, la nivel
inter și intra regional.
7. Concluzii
Sursa: EUROSTAT, consultat martie 2015

Graficul 3.1 – Cheltuieli cu sănătatea (%PIB) 2003-2012
Procentul din PIB utilizat pentru sănătate în România nu a avut în ultimii ani modificări considerabile,
situându-se între 5% și 6%. În perioada analizată (2003-2012) cea mai mare valoare s-a înregistrat, paradoxal,
având în vedere perioada de constrângeri bugetare generată de criza economică, în anul 2010 (5,82%). În anul
2012 cheltuielile cu sănătatea reprezentau 5,46% din PIB, România fiind printre țările din Uniunea Europene cu
cele mai mici alocări din PIB pentru sănătate.
Pagina 49

Graficul 3.2 – Cheltuieli cu sănătatea (%PIB) – 2012
Faptul că sistemul de sănătate românesc este subfinanțat este demonstrat și de cheltuielile cu sănătatea
per capita, la paritatea puterii de cumpărare. Și în acest caz România se află pe ultimul loc în UE, dar decalajul
față de celelalte țări europene este foarte mare.

Graficul 3.3 – Cheltuieli cu sănătatea în state ale UE în anul 2012
La nivel regional, în cazul activităților de administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul
public; învățământ; sănătate și asistență socială, în care sunt cuprinse cheltuielile cu sănătatea, nu se
înregistrează în perioada 2008-2012 modificări semnificative (doar o foarte ușoară scădere).
Pagina 50
Tabelul 3.1 – Elemente componente PIB in Regiunea Nord-Est 2007-2012 (milioane lei)
Regiunea Nord-Est
Activitati CAEN Rev.2 2007 2008 2009 2010 2011 2012
și elemente componente PIB
Agricultura, silvicultura si pescuit 3571,6 5196 4701,9 4949,1 5852,8 4514,8
Industria extractiva; industria prelucratoare;
productia si furnizarea de energie electrica si
termica, gaze, apa calda si aer conditionat; 8910,1 10398,9 10499 13765,4 13912,6 12926,1
distributia apei; salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de decontaminare
Constructii 4131,7 5695,7 5727,6 4881,2 4518,6 5289
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor; transport si 8869,6 10346,7 10115,6 7638,3 6800,7 10057,2
depozitare; hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii 777,3 831,6 859,2 935,4 951,8 1363,4
Intermedieri financiare si asigurari 559,3 713,7 653,3 633,3 482,1 808,7
Tranzactii imobiliare 5247,8 5244,4 6139,8 5977 6034,3 6899,2
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice;
activitati de servicii administrative si activitati 1036,5 1291,3 1289,7 1475 1722,3 1622
de servicii suport
Administratie publica si aparare; asigurari
sociale din sistemul public; invatamant; 6105,9 8429,6 8386 8453,4 8204,6 8219,5
sanatate si asistenta sociala
Activitati de spectacole, culturale si recreative;
982,2 1155,9 1235,1 1467,1 1743,6 1873
reparatii de produse de uz casnic si alte servicii
Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 40192 49303,8 49607,2 50175,2 50223,4 53572,9
Impozite pe produs 5314,3 6080,2 5501,1 6067 6855,5 7392,1
Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 131,6 125,9 99,6 205,9 271,3 294,3
Subventii pe produs -154,5 -109,3 -45,1 -366,9 -75,8 -151,7
Produs intern brut regional (PIBR) - total 45483,4 55400,6 55162,8 56081,2 57274,4 61107,6
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo
În anul 2012, în regiunea Nord-Est, cheltuielile în domeniile administrație publică și apărare; asigurări
sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială erau de 8219,5 milioane lei și reprezentau
13,45% din total PIB regional. În comparație cu celelalte regiuni, Regiunea Nord-Est avea cel mai mare procent
din PIB regional destinat acestor activități.
Pagina 51
An: 2012 / Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo

Graficul 3.4 – Cheltuieli administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ,
sănătate și asistență socială (%PIB regional)
Cu toate acestea, analiza în cifre absolute a alocărilor PIB regionale pe domeniile administrație publică și
apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială în anul 2012 arată
faptul că cea mai mare alocare de fonduri este în regiunea București-Ilfov (11.731 milioane lei) la un PIB regional
de de peste două ori mai mare decât media PIB-urilor celorlalte regiuni.
An: 2012 / Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo

Graficul 3.5 – Cheltuieli administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ,
sănătate și asistență socială raportate la total PIB regional (milioane lei)
Pagina 52
O ”fotografie” mult mai relevantă a alocărilor PIB regionale în domeniile administrație publică și
apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială este dată de analiza
cheltuielilor per capita: este confirmată
finanțarea superioară din regiunea
București – Ilfov, în schimb regiunea
Nord-Est se află pe a șasea poziție cu o
alocare de 2118,05 lei/capita. Regiunea
cu alocarea cea mai mică este Sud-
Muntenia (1919,36 lei/capita).
An: 2012, Sursa: Institutul Național de

Statistică, baza de date Tempo
Graficul 3.4 – Cheltuieli administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și
asistență socială (lei per capita)
Finanțarea serviciilor medicale în țara noastră provine din surse publice și private în proporție de 80%,
respectiv 20% (acest raport este unul aproximativ constant în ultimii 10 ani). Finanțarea publică este construită
din contribuțiile la asigurările de sănătate și din resurse guvernamentale, în timp ce finanțarea privată este sub
forma tarifelor pe serviciu, coplăți sau abonamente la furnizori, cu o pondere foarte mică a asigurărilor private
de sănătate.
Sursa: Eurostat
Graficul 3.5 – Cheltuieli totale cu sănătatea (%PIB), defalcare pe surse de finanțare
Pagina 53
FNUASS finanțează aproximativ 70% din valoarea serviciilor de sănătate prestate în țara noastră.
Ministerul Sănătății alocă direct alte zece procente
diverșilor furnizori, iar restul sunt plățile directe private
achitate de pacienți (20%).
În consecință, atunci cand vorbim de finanțarea
sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care
administrează Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate, este principalul actor pe piața serviciilor de
sănătate din România. Prin cele 43 de case de asigurări
subordonate, ea contractează circa 26.000 de furnizori și
are cele mai multe pârghii pentru a influența
comportamentul furnizorilor, cantitatea și calitatea
serviciilor prestate către pacienții români.
Sursa: CNAS, M.F.P.
Graficul 3.6 – Cheltuieli totale cu sănătatea, defalcare pe surse de finanțare
Serviciile de radiologie și imagistică medicală sunt cuprinse în specialități paraclinice pe lângă analizele
de laborator, anatomia patologică, explorările funcționale, medicina nucleară și investigațiile PET-CT.
Ponderea asistenței medicale pentru specialități paraclinice în total cheltuieli sănătate în FNUASS a
oscilat în perioada 2007 - 2014 între 1,76% (2012) și 3,80% (2008). Vârful finanțării, produs în anul 2008, se
datorează „Programului național de evaluare a stării de sănătate a populației”, program ce a influențat,
dintre specialitățile paraclinice, finanțarea analizelor de laborator. Comparativ cu 2008, în perioada 2009-
2012, resursele pentru serviciile paraclinice au scăzut considerabil.
Tabelul 3.2 – Cheltuieli cu sănătatea din bugetul FNUASS (milioane lei)

Bugetul FNUASS 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*
Cheltuieli sanatate 12288,5 15870,7 14351,6 16469,6 16785,7 18350,6 21870,4 21487,3 21573,3
Asistenta medicala
pentru 424,1 603,2 324,8 314,1 313,1 322,7 635,3 552,7 603
specialitati paraclinice
Asistenta medicala
pentru specialitati
3,45 3,80 2,26 1,91 1,87 1,76 2,90 2,57 2,80
paraclinice
(% din total cheltuieli)
*Estimare CNAS / Sursa: CNAS
Pagina 54
Sursa: CNAS
Graficul 3.7 – Asistență medicală pentru specialități paraclinice din total cheltuieli sănătate (FNUASS)
O revenire s-a produs în anul 2013 pe fondul unei creșteri considerabile a cheltuielilor totale cu
sanatatea din bugetul FNUASS, iar în anul 2014 pachetul de bază cuprindea 103 analize de laborator și 111
examinări radiologice/ imagistică medicală/ explorări funcționale, cu 19 mai multe decât în urmă cu 6 ani.
Tot din anul 2014, investigațiile paraclinice efectuate în ambulatoriu în spitale se finanțează din bugetul
alocat asistenței medicale paraclinice.
Sursa: CNAS
Graficul 3.8 – Cheltuieli totale – bugetul FNUASS Graficul 3.9 – Cheltuieli asistență medicală pentru
specialități paraclinice
Pagina 55
3. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context inter-

regional.
Numărul total al investigațiilor paraclinice decontate de FNUASS a rămas aproximativ același în

perioada 2008 - 2013. În anul 2014 s-au înregistrat ușoare creșteri per total investigații paraclinice
pe toate componentele, astfel încât, dacă în anul 2013 erau contractate un număr de peste 1,95
milioane investigații de radiologie şi imagistică medicală, în anul 2014 erau contractate peste 2,35
milioane investigații.
Tabelul 3.3 – Număr total de investigații paraclinice decontate de FNUASS in anul 2014
Contractate 2014
Investigaţii
Regiunea Investigații medicale Investigații medicale
Investigaţii medicale
paraclinice -radiologie şi paraclinice -explorari
PET- CT paraclinice - medicina
imagistică medicală functionale
nucleară
BUCURESTI - ILFOV 430015 1876 307 1303
CENTRU 273290 7057 111 668
NORD-EST 272579 752 118 98
NORD-VEST 367124 14281 250 64
SUD-EST 198652 2588 29 259
SUD-MUNTENIA 176777 3167 50 528
SUD-VEST OLTENIA 149069 3804 26 205
VEST 220590 824 64 0
Sursa: CNAS, prelucrare DRS Neamț
Repartiția pe regiuni a numărului

de investigații medicale paraclinice –
radiologie și imagistică medicală
contractate în anul 2014 arată
existența unor dezechilibre între
regiuni, care pot fi grupate în trei
categorii: regiuni cu un numar mare de
investigații contractate (regiunile
București-Ilfov și Nord-Vest au
împreună peste 40% din totalul
investigațiilor contractate ).
Graficul 3.10 - Repartiția pe regiuni a numărului de investigații medicale paraclinice – radiologie
și imagistică medicală contractate în anul 2014
Regiunea Nord-Est (13%) împreună cu regiunile Centru (13%) și Vest (11%) pot fi considerate regiuni cu
un număr mediu de investigații de radiologie și imagistică medicală contractate (cele trei regiuni au
Pagina 56
impreună aproximativ tot 40% din totalul investigațiilor contractate). Restul de aproximativ 20% din totalul
investigațiilor contractate sunt repartizate regiunilor Sud-Est (9%), Sud-Muntenia (8%) și Sud-Vest Oltenia
(7%).

Graficul 3.11 - Ponderea pe regiuni a numărului de investigații medicale paraclinice – radiologie
și imagistică medicală contractate în anul 2014
În privința alocării fondurilor pe regiuni, datele publicate de CNAS pentru anul 2014 arată că pentru
investigații medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală există o concentrare aproape similară
numărului de investigații contractate: regiunea București-Ilfov atrage cea mai mare finanțare (aproape 30% din
totalul fondurilor alocate) urmată fiind de regiunea Vest cu o pondere de 13% din totalul fondurilor alocate.
Tabelul 3.4 – Alocarea fondurilor pe regiuni pentru anul 2014

Suma decontata (mii lei) - 2014
pentru
pentru
investigatii investigaţii
investigatii
medicale medicale
Regiunea medicale investigaţii
paraclinice- paraclinice -
paraclinice- PET- CT
radiologie şi medicina
explorari
imagistică nucleară
functionale
medicală
SUD-MUNTENIA 14063 50 136 187
SUD-VEST OLTENIA 15856 32 96 51
NORD-EST 18153 51 236 7
CENTRU 19593 61 292 262
SUD-EST 20048 20 108 76
NORD-VEST 21002 175 992 25
VEST 23408 31 228 2
BUCURESTI - ILFOV 54007 13 1228 510
Pagina 57
Regiunii Nord-Est i s-au alocat și

decontat pentru investigații medicale
paraclinice-radiologie şi imagistică
medicală, în 2014, peste 18 milioane lei,
reprezentând aproximativ 10% din
totalul fondurilor alocate pentru aceste
tiputi de investigații. Această alocare
financiară poziționa regiunea pe locul 6,
înaintea regiunilor Sud–Muntenia și
Sud-Vest Muntenia, care au beneficiat
de alocări financiare mult mai mici (8%).

Graficul 3.12 – Alocarea fondurilor pe
regiuni pentru anul 2014
Din analiza sumei decontate pe investigație pentru investigații medicale de radiologie și imagistică
medicală putem observa că există diferențe semnificative între regiuni. Suma decontată/investigație în
regiunea Nord-Est (67 lei) este de aproximativ două ori mai mică decât în regiunea București-Ilfov (126 lei) și
se află sub media națională (84 lei).
Tabelul 3.5 – Sume decontate/investigație – analiza pe regiuni (2014)
Sume decontate / investigatie (lei)
Regiunea pentru investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală
(2014)
NORD-VEST 57,21
NORD-EST 66,60
CENTRU 71,69
SUD-MUNTENIA 79,55
SUD-EST 100,92
VEST 106,11
SUD-VEST OLTENIA 106,37
BUCURESTI - ILFOV 125,59
Total 83,74
Este de menționat în mod special că aceste sume cheltuite pentru decontarea serviciilor de investigații
paraclinice (radiologie, imagistică medicală, medicină nucleară) sunt realizate din bugetele CAS ale județelor din
regiunea N-E pentru plata investigațiilor făcute într-o altă regiune pentru situația în care serviciul nu poate fi
realizat în regiune sau face parte dintr-un complex de servicii medicale de care pacientul beneficiază în altă
parte.
Pentru a interpreta corect acest indicator trebuie să luăm în considerare faptul că, începând din anul
2014, contractul-cadru introduce obligaţia la nivelul furnizorilor de a nu încasa sume de la pacienţi pentru
Pagina 58
serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii. Aparent măsura pune în aplicare dreptul asiguratului la
servicii și tarife unitare. Cu toate acestea, în cazul investigațiilor de radiologie şi imagistică medicală al căror preț
decontat este mai mic decât costurile prestației există o consecință negativă ce influențează tocmai accesul
populației la aceste tipuri de servicii: furnizorii refuză să realizeze respectivele investigații pretextând epuizarea
bugetului alocat.

Graficul 3.13 - Sume decontate/investigație – analiza pe regiuni (2014)
Putem aprecia că un cost decontat scăzut / investigație sugerează o situație de subfinanțare și în

această situație se afla, în 2014, conform datelor CAS, regiunea Nord – Est (pe penultimul loc, față de
celelalte regiuni, la suma decontată/investigație). Această situație este confirmată și atunci când
raportăm sumele decontate pentru investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală
în 2014 la total populație.
Modalitati de calcul valori de contract investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală
Există o serie de criterii privind repartizarea sumelor şi defalcarea numărului de investigaţii paraclinice -
radiologie şi imagistică medicală, stabilit pe total judeţ. Numărul de investigaţii de radiologie-imagistică medicală
se stabileşte la nivelul fiecărui judeţ de către comisia înfiinţată conform art. 72 alin. (2) din Anexa 2 la Hotărârea
Guvernului nr.400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale şi a Contractului-cadru care
reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
pentru anii 2014 – 2015. La stabilirea numărului de investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică
medicală şi a sumelor ce se contractează cu furnizorii de investigaţii medicale paraclinice de radiologie-
imagistică medicală se au în vedere următoarele criterii:
1. Criteriul de evaluare a resurselor tehnice umane şi logistice, cu o pondere de 90%
Ca urmare a aplicării metodologiei de stabilire a punctajului, fiecare furnizor de investigaţii medicale paraclinice
de radiologie-imagistică medicală obţine un punctaj corespunzător acestui criteriu în funcţie de anumite cerinţe.
Pagina 59
2. Criteriul de disponibilitate, ce ţine cont de programul utităţii de lucru ,în timpul săptămânii şi în week-
end, cu o pondere de 10%
Ca urmare a aplicării metodologiei de stabilire a punctajului, fiecare furnizor de investigaţii medicale paraclinice
de radiologie-imagistică medicală obţine un punctaj corespunzător ce se afişează pe site-ul casei de asigurări de
sănătate.

Graficul 3.14 - Suma decontată pentru investigații/total populație – analiza lei per capita (2014)
După cum se poate observa, în anul 2014, în regiunea Nord-Est, s-au cheltuit pentru investigații
medicale de radiologie și imagistică medicală 4,64 lei per capita, de peste 4 ori mai puțin decât în regiunea
București-Ilfov. Diferența mare și față de celelalte regiuni (cu excepția regiunii Sud-Muntenia) reflectă situația de
subfinanțare ce caracterizează regiunea Nord-Est (mai ales în ceea ce privește alocarea de resurse financiare
bugetare pentru domeniul imagisticii medicale).
Această situație poate fi pusă în legătură cu criteriile cerute pentru stabilirea numărului de investigaţii
medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală şi a sumelor ce se contractează cu furnizorii de
investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală. Putem considera că în celelalte regiuni s-a
conștientizat existența unei competiții pentru atragerea acestor finanțări prin sumele alocate din bugetele
publice, s-au făcut demersuri pentru îndeplinirea criteriilor specificate cât și pentru solicitarea imperioasă a
acestor sume.
Pagina 60
4. Analiza finanțării serviciilor de radiologie și imagistică medicală: context intra-

regional.
Numărul total al investigațiilor paraclinice - radiologie şi imagistică medicală decontate de FNUASS în

anul 2014 în Regiunea Nord-Est a fost de peste 270 mii, din care, peste 30% (86,74 mii) au fost realizate în
județul Iași. Practic, județele Iași (32%) și Bacau (18%) cumulau 50% din totalul investigațiilor radiologice și
de imagistică medicală decontate din regiune.
Tabelul 3.6 - Numărul total al investigațiilor paraclinice - radiologie şi imagistică medicală

decontate de FNUASS în anul 2014 în Regiunea Nord-Est
Contractate
investigaţii
investigatii medicale
Regiunea investigatii medicale medicale
paraclinice- investigaţii
paraclinice-explorari paraclinice -
radiologie şi PET- CT
functionale medicina
imagistică medicală
nucleară
NORD-EST 272579 752 118 98
BACAU 48013 662 73 0
BOTOSANI 14922 0 4 0
IASI 86746 0 28 0
NEAMT 39270 0 8 98
SUCEAVA 47520 90 4 0
VASLUI 36108 0 1 0
La polul opus se afla județul Botoșani cu o pondere de doar 6% (de cinci ori mai puțin decât ponderea
județului Iași!) din totalul investigațiilor radiologice și de imagistică medicală decontate din regiune.

Graficul 3.15 – Ponderea investigațiilor medicale paraclinice-radiologie și
imagistică medicală contractate in Regiunea Nord-Est (2014)
Pagina 61
În privința alocării fondurilor pe regiuni, datele publicate de CNAS pentru anul 2014 arată că pentru
investigații medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală există o concentrare similară numărului de
investigații contractate: județul Iași atrage cea mai mare finanțare - 35% din totalul fondurilor alocate, urmat
fiind de județul Suceava cu o pondere de 21% din totalul fondurilor alocate.
Tabelul 3.7 – Alocarea fondurilor pe județe în Regiunea Nord-Est (2014)

Suma decontata (mii lei) - 2014
pentru
pentru
investigatii investigaţii
investigatii
Regiunea medicale medicale
medicale investigaţii
paraclinice- paraclinice -
paraclinice- PET- CT
radiologie şi medicina
explorari
imagistică nucleară
functionale
medicală
NORD-EST 18153 51 236 7
BOTOSANI 1154,3 0 16 0
NEAMT 1656,74 0 32 7
VASLUI 2550,98 0 4 0
BACAU 2684,99 0 56 0
SUCEAVA 3865,36 50,82 16 0
IASI 6240,95 0 112 0
Așa cum se poate observa, județele Iași și Suceava concentrau în 2014 mai mult de 55% din fondurile
alocate investigațiilor radiologice și de imagistică medicală.

Graficul 3.16 – Ponderea sumelor decontate pentru investigații medicale paraclinice-radiologie și
imagistică medicală (%) – 2014 Regiunea Nord-Est
Pagina 62
O alocare medie de fonduri o aveau județele Bacău (15%) și Vaslui (14%), în timp ce județele Neamț și
Botoșani au beneficiat de alocări de fonduri pentru decontul investigațiilor radiologice și de imagistică medicală
mai reduse .
Tabelul 3.8 – Sume decontate/investigație (lei) în Regiunea Nord-Est (2014)

Sume decontate / investigatie (lei)
Regiunea
pentru investigatii medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală
NORD-EST 66,60
NEAMT 42,19
BACAU 55,92
VASLUI 70,65
IASI 71,95
BOTOSANI 77,36
SUCEAVA 81,34
Din analiza sumei decontate pe putem observa că există diferențe semnificative între județele Neamț și
Bacău și celelalte județe. Suma decontată/investigație în județul Neamț (42 lei) este de aproximativ două ori mai
mică decât cea decontată /investigație în județul Iași (81 lei) și se află sub media regională(66 lei). Totodată
putem remarca că, în anul 2014, sumele decontate/investigație în județul Suceva (81,34 lei) depășea media pe
țară.

Graficul 3.17 – Sume decontate/investigație (lei) în Regiunea Nord-Est (2014)
Pagina 63
În anul 2014, în regiunea Nord-Est, s-au cheltuit pentru investigații medicale de radiologie și imagistică
medicală 4,64 lei per capita. Situația pe județe indică un decalaj destul de mare în ceea ce privește finanțarea
investigațiilor medicale radiologice și de imagistică medicală raportată la numărul de locuitori: județele
Suceva, Vaslui și Iași se aflau peste media regională în timp ce județele Botoșani, Neamț și Bacău indicau
valor mult sub media regională.

Graficul 3.18 - Suma decontată pentru investigații/total populație – analiza lei per capita
în Regiunea Nord-Est (2014)
Pagina 64
5. Analiza numărului total de consultații de tip ambulator acordate pacienților, în

unitățile sanitare din sectorul public și privat – național și regional
Sursa datelor: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP)
În anul 2013, media pe țară a numărului de consultații/persoană era de 4,67. La nivelul regiunii Nord-Est,
valoarea acestui indicator era sub media pe țară (3,93 consultații/persoană) plasând regiunea pe locul 6, la o
diferență destul de mare față de primele regiuni, respectiv Sud-Vest Oltenia (7,17 consultații/persoană) și
București – Ilfov(5,81 consultații/persoană).
Tabelul 4.1 - Număr de consultații de tip ambulator/pacient, în unitățile sanitare din

sectorul public și privat – național și regional
2013 2012 2011
Din care, după Din care, după Din care, după
Total domiciliul Total domiciliul Total domiciliul
consultaţii pacientului: consultaţii pacientului: consultaţii pacientului:
Urban Rural Urban Rural Urban Rural

A 1 2 3 1 2 3 1 2 3
Total 4,67 5,65 3,41 4,71 5,63 3,51 4,65 5,56 3,45
Nord-Vest 4,83 5,46 4,08 4,89 6,04 3,51 4,94 6,17 3,46
Centru 4,53 5,04 3,76 4,55 4,97 3,92 4,66 5,16 3,89
Nord-Est 3,93 5,29 2,82 3,94 5,52 2,66 4,21 5,49 3,18
Bacau 4,04 5,12 3,09 4,09 5,35 2,96 4,01 5,21 2,93
Botosani 4,11 5,22 3,27 3,95 5,02 3,14 4,01 5,17 3,13
Iasi 4,60 7,58 1,77 4,92 8,30 1,78 6,50 8,44 4,69
Neamt 3,60 4,26 3,17 3,56 4,23 3,12 3,44 4,44 2,77
Suceava 3,39 3,92 2,97 3,13 4,10 2,37 2,88 3,50 2,40
Vaslui 3,56 4,21 3,06 3,59 4,32 3,04 3,60 4,62 2,84
Sud-Est 3,82 4,66 2,76 3,84 4,65 2,82 3,71 4,33 2,93
Bucuresti-Ilfov 5,81 5,47 9,79 5,49 5,17 9,22 5,60 5,32 9,01
Sud-Muntenia 3,71 4,53 3,10 4,00 5,16 3,13 3,63 4,68 2,83
Sud-Vest-Oltenia 7,17 10,48 3,90 7,35 9,85 4,89 6,69 9,51 3,90
Vest 4,69 5,70 2,90 4,65 5,04 3,97 4,61 4,96 3,98
În perioada 2011-2013, evoluția numărului de consultații de tip ambulatoriu/persoană acordate în

unitățile sanitare din sectorul public și privat a fost nesemnificativă la nivel național. La nivel regional, în aceași
perioadă, a existat o ușoară scădere, de la 4,21 la 3,93 consultații/persoană.
Dacă ne raportăm la mediul de rezidență al pacienților putem observa un decalaj considerabil, atât la
nivel național cât și la aproape toate regiunile (excepție făcând București-Ilfov, unde raportul este inversat) între
numarul de consultații/persoană în mediul urban și rural. Astfel, în anul 2013, la nivel național, numărul de
consultații/persoană în mediul urban (5,65) era cu 65% mai mare față de numărul de consultații/persoană în
mediul rural (3,41). În regiunea Nord-Est, acest raport este mult mai mare. Totodată, numărul de consultații de
tip ambulator/persoană în mediul rural plasează regiunea Nord-Est pe penultima poziție, la foarte mică distanță
Pagina 65
de regiunea Sud-Est, ceea ce poate fi o consecință a unui acces scăzut a populației rurale din aceste regiuni la
servicii medicale în general.
Graficul 4.1 - Număr de consultații de tip ambulator/pacient din mediul rural acordat în unitățile sanitare din
sectorul public și privat – 2013
În ceea ce privește situația în mediul urban, Regiunea Nord-Est se află pe locul 5 la numărul de
consultații/persoană, o poziție foarte aproape de media pe țară (5,65 consultații/persoană). Valoarea cea mai
mare a acestui indicator se regăsea în regiunea Sud-Vest Oltenia (10,48 consultații/persoană).
Graficul 4.2 - Număr de consultații de tip ambulator/pacient din mediul urban acordat în unitățile sanitare din
sectorul public și privat – 2013
În ceea ce privește situația intra-regională a numărului de consultații de tip ambulatoriu / persoană

acordate în unitățile sanitare din sectorul public și privat, în perioada 2011-2013, nu s-au înregistrat modificări
considerabile decât în cazul județului Iași: o scădere de la 6,5 (2011) la 4,6 consultații/persoană în (2013).
Această scădere se datorează mai ale scăderii numărului de consultații din mediul rural în județul Iași.
Pagina 66
Graficul 4.3 – Evoluția numărului de consultații de tip ambulator/persoană acordate în unitățile sanitare din
sectorul public și privat în perioada 2011 - 2013
Comparativ, între cele 6 județe ale regiunii nu există mari diferențe cu privire la numărul de
consultații/persoană. Nu sunt diferențe semnificative nici în ceea ce privește numărul de consultații/persoană în
fucție de mediul de rezidență, cu excepția județului Iași care avea în 2013, în mediul urban, un număr de
consultații / persoană mult peste media regională (7,58 consultații/persoană, aproape dublu în comparație cu
județul Suceava care avea 3,92 consultații/persoană).
Graficul 4.4 - Evoluția numărului de consultații de tip ambulator/pacientprovenit din mediul urban
acordate în unitățile sanitare din sectorul public și privat în perioada 2011 - 2013
Problema decalajului dintre mediile de rezidență (ca efect al accesului inegal la servicii medicale) a
numărului de consultații la nivel regional se reflectă în raportul urban /rural. Astfel, în anul 2013, cele mai mari
diferențe existau în județul Iași unde numarul de consultații din mediul urban raportat la populația existentă era
de peste 4 ori mai mare decât cel din mediu rural. În cazul celorlalte județe acest raport esra cuprins între 1 și 2,
Pagina 67
acest lucru insemnând că numărul de consultații la nivel urban, raportat la populație, era aproape de două ori
mai mare decât cel din mediu rural.
Graficul 4.5 – Raport urban/rural consultații de tip ambulatoriu/pacient (sector public și privat - 2013)
6. Analiza investigațiilor de radiologie și imagistică medicală, pe tipuri de

investigații, la nivel inter și intra regional.
Sursa datelor: Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP)
a. Radiografii
Tabelul 4.2 - Radiografii la 100 locuitori
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 29,19 28,70 10,23 22,02 11,04 11,40 11,48 10,71 9,43 9,19 9,29
CENTRU 34,98 34,93 10,84 29,74 9,98 9,71 8,59 9,09 8,55 8,28 7,35
NORD-EST 25,09 26,98 10,81 17,33 10,54 11,06 10,85 9,87 9,13 8,73 8,58
NORD-VEST 27,00 28,06 12,56 21,38 11,34 11,59 11,20 10,34 9,29 8,98 9,66
SUD-EST 25,98 23,17 10,00 18,63 9,12 9,15 8,74 8,19 6,99 6,37 6,83
SUD-MUNTENIA 23,78 21,20 7,90 14,52 7,31 8,09 7,75 7,32 6,47 6,26 6,22
SUD-VEST OLTENIA 28,89 30,61 9,46 19,97 9,74 9,23 9,30 8,79 7,62 7,29 8,32
VEST 23,96 28,18 9,92 18,98 10,34 10,01 12,14 10,72 8,54 8,98 8,13
BUCURESTI - ILFOV 48,33 41,29 10,43 40,90 21,90 23,96 25,69 23,55 20,18 20,16 20,80
Pagina 68
În perioada 2007 -2013 există la nivel general un fenomen de scădere a numărului de radiografii
raportat la totalul populației stabile, fenomen valabil în toate regiunile țării. Comparativ cu anul 2003, când s-au
făcut 29,19 radiografii la 100 locuitori, în anul 2013 se făceau de trei ori mai puține (9,29 radiografii/100
locuitori).
Graficul 4.6 - Evoluția 2007-2013 a numărului de radiografii/100 locuitori (regiuni de dezvoltare)
Față de nivelul mediu pe țară în 2013 (9,29 radiografii/100 locuitori), doar în două regiuni se înregistrau
rate mai mari: București-Ilfov – 20,8 rediografii/100 locuitori și Nord-Vest – 9,66 radiografii/100 locuitori.
Regiunea Nord-Est se afla pe locul 3 la numărul de radiografii/100 locuitori cu 8,58. Un nivel foarte redus al
numărului de radiografii raportat la populație îl aveau regiunile Sud-Muntenia (6,22) și Sud-Est (6,83)
confirmând accesul redus al populației din acele regiuni la aceste tipuri de servicii medicale.
Graficul 4.7 – Număr radiografii la 100 locuitori în anul 2013 – comparație regiuni de dezvoltare
Pagina 69
La nivelul regiunii Nord-Est, în perioada 2003-2013, numărul de radiografii raportat la populața existentă
a scăzut de peste trei ori, de la 25,09 radiografii la 100 locuitori în 2003 la 8,58 în anul 2013. Această scădere
urmează trendul național și este specifică tuturor județelor din regiune. Cea mai puternică scădere în această
perioadă s-a înregistrat în județul Neamț, de la 24,51 radiografii la 100 locuitori în 2003 la 5,27 radiografii la 100
locuitori (aproape de 5 ori mai puțin).
Tabelul 4.3 - Radiografii la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NORD-EST 25,09 26,98 10,81 17,33 10,54 11,06 10,85 9,87 9,13 8,73 8,58
Bacău 25,34 32,02 8,12 13,92 7,71 8,31 7,90 7,41 7,05 7,04 6,94
Botoşani 21,01 24,48 8,61 15,09 10,29 11,59 10,86 10,26 9,25 8,56 8,97
Iaşi 26,51 25,92 16,11 22,19 15,42 15,79 15,00 13,98 12,95 12,15 12,01
Neamţ 24,51 23,98 13,24 22,53 11,51 10,57 10,56 8,84 7,07 6,08 5,27
Suceava 23,73 24,83 7,58 7,78 6,62 8,38 9,31 7,40 6,96 7,14 7,24
Vaslui 29,07 30,39 9,73 24,49 11,36 11,10 10,78 11,03 11,36 11,01 10,57
La nivelul anului 2013, cele mai multe radiografii raportate la volumul populației se făceau în județul Iași (12,01
radiografii la 100 locuitori) iar cele mai puține în Neamț (5,27 radiografii la 100 locuitori ).
Graficul 4.8 – Număr radiografii la 100 locuitori în anul 2013 – Regiunea Nord-Est
Tendința de scădere a numărului de radiografii este influentata, pe de o parte, de diversificarea și

accesul treptat al populației la alte tehnologii (mai precise, mai puțin sau deloc iradiante)și, pe de altă parte, de
scăderea incidenței îmbolnavirii populației cu anumite tipuri de afecțiuni ce necesitau realizarea acestor tipuri
de investigații. Când vorbim de accesul populației la noi tehnologii trebuie luat în calcul atât prezența
echipamentelor cât și tariful de realizare a investigațiilor. Nu întâmplător, există județe cu un număr mare de
investigații radiologice (Botoșani – 8,97 și Vaslui – 10,57) ce depășesc media regională, dar care au un nivel de
dezvoltare economică mai scăzut.
Pagina 70
În ceea ce privește situația județului Iași, cu cel mai mare număr de radiografii, el se înscrie în tipologia
județelor foarte mari, cu un număr mare de spitale și unități medicale specializate și care atrag beneficiari și din
alte județe(similar București, Cluj, etc.).
b. Tomografii
În perioada 2003 -2007 a existat la nivel general un fenomen de scădere a numărului de tomografii
raportat la totalul populației stabile, urmat ulterior de o creștere moderată, astfel încât în anul 2013 se
înregistrau un număr de 1,30 tomografii la 100 locuitori, mai puțin decât în anul 2003 când s-au înregistrat 1,53
tomografii la 100 locuitori. Din anul 2007, fenomenul de creștere a numărului de investigații tomografice se
observă la toate regiunile de dezvoltare.
Tabelul 4.4 - Tomografii la 100 locuitori

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 1,53 1,47 0,66 1,35 0,90 0,99 1,06 1,02 1,06 1,20 1,30
BUCURESTI - ILFOV 5,32 2,38 1,72 2,46 2,85 3,16 3,53 3,03 3,18 3,36 3,66
CENTRU 1,14 1,33 0,67 0,93 0,78 0,86 0,81 1,15 1,21 1,26 1,16
NORD-EST 0,63 0,58 0,40 3,16 0,36 0,40 0,58 0,65 0,66 0,82 1,05
NORD-VEST 3,47 4,94 0,78 0,83 0,83 1,00 0,88 0,83 0,92 1,15 1,32
SUD-EST 0,98 1,03 0,62 0,98 0,86 0,90 0,93 0,89 0,94 1,04 1,11
SUD-MUNTENIA 0,47 0,38 0,22 0,34 0,31 0,29 0,28 0,25 0,36 0,47 0,50
SUD-VEST OLTENIA 0,47 0,67 0,50 0,79 0,98 1,15 1,18 1,08 1,03 1,13 1,25
VEST 0,38 0,75 0,65 0,77 0,77 0,73 0,94 0,79 0,62 0,80 0,68
Graficul 4.9 – Evoluția numărului de tomografii la 100 locuitori (regiuni de dezvoltare)
Pagina 71
Față de nivelul mediu pe țară în 2013 (1,3 tomografii la 100 locuitori), doar în două regiuni se înregistrau
rate mai mari: București-Ilfov – 3,6 tomografii/100 locuitori și Nord-Vest – 1,32 tomografii/100 locuitori.
Regiunea Nord-Est se afla pe locul 6 la numărul de tomografii/100 locuitori cu 1,58. Un nivel foarte redus al
numărului de tomografii raportat la populație îl aveau regiunile Sud-Muntenia (0,5) și Vest (0,68).
La nivelul regiunii Nord-Est, în perioada 2003-2013, numărul de tomografii raportat la populația
existentă a crescut considerabil, de la 0,63 tomografii la 100 locuitori în 2003 la 1,05 în anul 2013. Această
creștere urmează trendul național și este specifică tuturor județelor din regiune, cu excepția județului Iași, unde
s-a înregistrat o scădere ușoară. Cea mai puternică creștere, în această perioadă, s-a înregistrat în județul Bacău,
de la 0,16 tomografii la 100 locuitori în 2003 la 0,73 tomografii la 100 locuitori (de peste 4 ori mai mult).
Tabelul 4.5 - Tomografii la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NORD-EST 0,63 0,58 0,40 3,16 0,36 0,40 0,58 0,65 0,66 0,82 1,05
Bacău 0,16 0,17 0,47 0,29 0,47 0,48 0,51 0,55 0,54 0,73 0,73
Botoşani 0,20 0,19 0,05 0,03 0,04 0,10 0,39 0,43 0,33 0,38 0,64
Iaşi 1,71 1,87 0,95 13,76 0,80 0,70 0,91 1,08 1,01 1,14 1,57
Neamţ 0,39 0,35 0,27 0,38 0,39 0,57 0,51 0,73 0,87 1,06 1,12
Suceava 0,75 0,36 0,27 0,14 0,14 0,31 0,79 0,72 0,81 0,92 1,19
Vaslui 0 0 0 0 0 0,01 0,07 0,02 0,07 0,38 0,67
La nivelul anului 2013, cele mai multe tomografii raportate la volumul populației se făceau în județul Iași
(1,57 tomografii la 100 locuitori), iar cele mai puține în Botoșani (0,4 tomografii la 100 locuitori ).
Graficul 4.10 – Evoluția 2007 – 2013 a numărului de tomografii la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est
Pagina 72
Se poate observa o grupare a celor 6 județe: trei au valori ale numărului de tomografii peste media pe
regiune (Neamț, Suceava și Iași) în timp ce restul județelor (Botoșani, Vaslui, Bacău) se află sub media pe regiune
în ceea ce privește numărul de tomografii la 100 de locuitori.
Graficul 4.11 – Număr de tomografii la 100 locuitori în anul 2013 – Regiunea Nord-Est
c. Ecografii
Tabelul 4.6 - Ecografii la 100 locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 5,50 8,40 6,75 7,15 7,51 7,47 7,08 7,00 7,34
BUCURESTI - ILFOV 6,35 14,82 12,60 12,48 13,65 13,57 13,44 13,39 14,34
CENTRU 6,50 8,45 7,30 7,43 6,84 7,67 7,13 7,30 7,00
NORD-EST 6,83 9,36 7,11 8,02 8,13 7,95 7,20 6,86 7,35
NORD-VEST 10,27 9,51 10,74 11,53 12,10 12,15 11,08 11,41 12,68
SUD-EST 4,33 3,95 4,32 4,67 4,74 4,48 4,33 3,92 4,35
SUD-MUNTENIA 2,94 10,80 3,38 3,99 4,20 4,32 4,09 4,02 4,03
SUD-VEST OLTENIA 3,95 6,38 5,89 6,21 7,04 6,62 6,62 6,54 6,48
VEST 5,78 5,77 7,06 7,05 8,06 7,62 7,14 7,25 7,38
În perioada 2005 -2013 a existat la nivel național o creștere moderată a numărului de investigații
ecografice: de la 5,5 ecografii la 100 locuitori în anul 2005 la 7,34 ecografii la 100 locuitori în anul 2013. Așa cum
Pagina 73
se observă, creșterea la nivel național a fost influențată mai ales de dublarea, în perioada analizată, a
investigațiilor ecografice în regiunea București-Ilfov. În ceea ce privește evoluția celorlalte regiuni, se observă o
creștere relativ ușoară.
Graficul 4.12 – Număr de ecografii la 100 locuitori în anul 2013 – comparație regiuni de dezvoltare
Față de nivelul mediu pe țară în 2013 (7,34 ecografii la 100 locuitori), în patru regiuni se înregistrau rate
mai mari: București-Ilfov – 14,34 ecografii/100 locuitori, Nord-Vest – 12,68 ecografii/100 locuitori, Vest – 7,38
ecografii/100 locuitori și regiunea Nord-Est cu 7,35 ecografii/100 locuitori. Un nivel foarte redus al numărului de
ecografii îl aveau regiunile Sud-Muntenia (4,03) și Sud-Est (4,35).
Tabelul 4.7 - Ecografii la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NORD-EST 6,83 9,36 7,11 8,02 8,13 7,95 7,20 6,86 7,35
Bacău 5,71 12,63 5,73 6,38 6,89 6,80 6,26 6,11 6,83
Botoşani 4,77 10,78 6,29 7,57 6,81 8,77 7,85 6,17 6,28
Iaşi 13,23 15,84 13,94 15,75 15,69 15,19 13,44 13,50 14,54
Neamţ 4,63 5,20 4,76 4,69 5,50 5,35 4,43 4,22 4,40
Suceava 4,54 4,65 4,86 5,75 5,79 4,40 4,27 3,94 3,87
Vaslui 5,54 3,55 4,24 4,75 4,57 4,46 4,62 4,30 4,80
La nivelul regiunii Nord-Est, în perioada 2005-2013, numărul de ecografii raportat la populația existentă
a avut o ușoară creștere, de la 6,83 tomografii la 100 locuitori în 2003 la 7,35 în anul 2013 (această creștere este
una relativă având în vedere valorile intermediare înregistrate).
Pagina 74
Graficul 4.13 – Evoluția 2007 – 2013 a numărului de ecografii la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est
Se poate observa diferența foarte mare între numărul de investigații ecografice realizate în județul Iași,
în 2013 (14,54 ecografii la 100 locuitori ) și numărul de ecografii realizate în celelalte județe (sub media
regionala). În anul 2013, județul cu cele mai puține ecografii la 100 locuitori era județul Suceava (3,87
ecografii/100 locuitori).
Graficul 4.14 – Număr de ecografii la 100 locuitori în anul 2013 – Regiunea Nord-Est
Pagina 75
d. Angiografii
În perioada 2005 -2013 a existat la nivel național o creștere moderată a numărului de angiografii: de la
0,054 angiografii la 100 locuitori în anul 2005 la 7,080 ecografii la 100 locuitori în anul 2013. Așa cum se observă,
creșterea la nivel național a fost influențată mai ales de creșterea foarte mare a numărului de angiografii în
regiunea București-Ilfov, în timp ce în toate celelalte județe numărului acestui tip investigații a scăzut sau s-a
păstrat relativ constant.
Tabelul 4.8 - Angiografii la 100 locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 0,054 0,494 0,073 0,082 0,082 0,071 0,061 0,070 0,080
BUCURESTI - ILFOV 0,060 0,487 0,299 0,324 0,330 0,261 0,288 0,338 0,414
CENTRU 0,069 0,071 0,073 0,085 0,074 0,091 0,048 0,063 0,045
NORD-EST 0,041 0,033 0,028 0,037 0,037 0,036 0,036 0,036 0,043
NORD-VEST 0,072 0,075 0,083 0,089 0,075 0,074 0,053 0,047 0,061
SUD-EST 0,013 2,025 0,010 0,018 0,017 0,018 0,008 0,010 0,013
SUD-MUNTENIA 0,010 0,008 0,012 0,022 0,025 0,024 0,014 0,008 0,008
SUD-VEST OLTENIA 0,088 0,298 0,041 0,052 0,065 0,024 0,025 0,036 0,036
VEST 0,120 1,333 0,100 0,088 0,094 0,080 0,051 0,072 0,077
Față de nivelul mediu pe țară (0,080 angiografii la 100 locuitori), în 2013, doar în regiunea București-Ilfov
se înregistra o valoare mai mare: 0,414 angiografii/100 locuitori. Un nivel foarte redus al numărului de ecografii
îl aveau regiunile Sud-Muntenia (4,03) și Sud-Est (4,35). Niveluri foarte scăzute ale numărului de angiografii la
100 locuitori s-au înregistrat în regiunile Sud-Muntenia (0,008) și Sud-Est (0,013).
Graficul 4.15 – Evoluția 2007 – 2013 a numărului de angiografii la 100 locuitori

(regiuni de dezvoltare)
Având în vedere că acest tip de investigații se realizează cu spitalizare, și de cele mai multe ori, înaintea
unor intervenții chirurgicale, există o concentrare a numărului de angiografii în orașele mari, cu unități
spitalicești specializate.
Pagina 76
Graficul 4.16 – Număr de angiografii la 100 locuitori în anul 2013 – comparație regiuni de dezvoltare
La nivelul regiunii Nord-Est, în perioada 2005-2013, numărul de angiografii a rămas aproape constant,
astfel încât dacă în 2005 se înreistrau un număr de 1589 angiografii, în anul 2013 erau realizate 1667 de astfel de
investigații. Ceea ce se poate observa este o scădere a numărului de investigații la nivelul tuturor județelor din
regiune cu excepția județului Iași, unde numărul de angiografii aproape s-a dublat.
Tabelul 4.9 – Număr de angiografii – Regiunea Nord-Est

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NORD-EST 1589 1289 1077 1449 1448 1414 1386 1414 1667
Bacău 80 19 33 49 22 10 0 1 0
Botoşani 30 14 41 147 83 192 9 4 1
Iaşi 956 1002 895 1056 1159 1092 1368 1401 1618
Neamţ 138 72 57 51 55 22 6 5 31
Suceava 379 182 51 145 128 98 3 3 16
Vaslui 6 0 0 1 1 0 0 0 1
Practic, în anul 2013, aproape toate angiografiile din regiune s-au făcut în județul Iași (1618).
Pagina 77
e. IRM (Imagistică prin rezonanță magnetică)

Tabelul 4.10 - IRM la 100 locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL 0,079 0,103 0,112 0,135 0,166 0,145 0,141 0,149 0,172
BUCURESTI - ILFOV 0,251 0,403 0,480 0,632 0,830 0,596 0,593 0,596 0,654
CENTRU 0,130 0,159 0,161 0,175 0,130 0,128 0,163 0,143 0,158
NORD-EST 0,012 0,012 0,014 0,017 0,018 0,055 0,079 0,105 0,123
NORD-VEST 0,133 0,136 0,078 0,126 0,093 0,113 0,098 0,109 0,134
SUD-EST 0,024 0,003 0,070 0,093 0,089 0,086 0,084 0,104 0,128
SUD-MUNTENIA 0,002 0,000 0,001 0,004 0,005 0,011 0,015 0,012 0,020
SUD-VEST OLTENIA 0,022 0,048 0,041 0,066 0,109 0,115 0,108 0,107 0,096
VEST 0,135 0,173 0,162 0,076 0,228 0,169 0,069 0,087 0,138
În perioada 2005 -2013 a existat la nivel național o creștere a numărului de investigații IRM (IRM): de la
0,079 în anul 2005 la 0,172 investigații IRM la 100 locuitori în anul 2013. Această creștere a fost specifică
aproape tuturor regiunilor (cea mai mare creștere s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia, unde în 2005 se
înregistrau 0,002 investigații / 100 locuitori și în 2013 se înregistrau de 10 ori mai multe, respectiv 0,02
investigații IRM/100 locuitori).
Graficul 4.17 – Număr IRM la 100 locuitori în anul 2013 – comparație regiuni de dezvoltare
Cu toate acestea regiunea Sud-Muntenia se afla în anul 2013 pe ultimul loc la număr de investigatii de
tip IRM urmată fiind la o distanță relativ considerabilă de regiunea Sud-Vest Oltenia. Regiunea Nord-Est, cu
0,123 investigații IRM/100 locuitori se afla pe poziția 6, sub media națională.Ca în toate cazurile, București-Ilfov
ocupa prima poziție (0,654 investigații IRM/100 locuitori) la o distanță foarte mare de următoarea regiune
clasată, Centru, care înregistra în 2013 0,158 investigații IRM/100 locuitori.
Pagina 78
Tabelul 4.11 – Număr IRM la 100 locuitori – Regiunea Nord-Est

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
NORD-EST 0,012 0,012 0,014 0,017 0,018 0,055 0,079 0,105 0,123
Bacău 0,014 0,009 0,009 0,012 0,018 0,024 0,049 0,022 0,019
Botoşani 0,110
Iaşi 0,042 0,046 0,056 0,066 0,063 0,217 0,261 0,283 0,180
Neamţ 0,001 0,011 0,010 0,030 0,145
Suceava 0,004 0,049 0,159 0,212
Vaslui 0,002 0,022 0,023
La nivelul regiunii Nord-Est, în perioada 2005-2013, numărul de investigații de tip IRM a crescut
progresiv an de an, astfel încât dacă în 2005 se înregistrau un 0,012 IRM/100 locuitori, în anul 2013 erau
realizate 0,123 de astfel de investigații la 100 locuitori. Atunci când analizăm evoluția pe județe putem remarca
următoarele: în județe precum Neamț, Suceava, Vaslui și Botoșani s-au înregistrat astfel de tipuri de investigații
abia după anul 2009 (în județul Botoșani s-au înregistrat primele investigații în anul 2013); în județul Bacău a
existat un vârf în anul 2011 și apoi o scădere bruscă în perioada 2012-2013; în județul Iași numărul de investigații
a crescut în fiecare an în perioada 2005-2012, atingând un maxim de 0,283 investigații IRM/100 locuitori în 2012
după care, în anul 2013, a urmat o scădere bruscă la 0,18 investigații/ 100 locuitori.
Graficul 4.18 – Evoluția 2007-2013 a numărului de IRM - Regiunea Nord Est
La sfârșitul anului 2013, în ceea ce privește numărul de IRM la 100 locuitori, județul Suceava înregistra,
în regiune, cele mai multe investigații, urmat fiind, de județele Iași și Neamț - toate cele trei județele depășind
media națională. Cele mai puține investigații s-au realizat în județul Bacău – 0,019 IRM/100 locuitori.
În cazul investigațiilor IRM, pe datele colectate pentru anul 2013, s-a realizat și o analiză comparativă a
gradului de încărcare, luând în considerare numărul de aparate existente și numărul de investigații. Regiunile cu
cele mai mari grade de încărcare erau București-Ilfov și Centru, în timp ce regiunile cu un grad foare mic de
incărcare erau Sud-Muntenia și Sud-Est. Regiunea Nord-Est era a treia din punctul de vedere al gradului de
încarcare a aparatelor pentru IRM.
Pagina 79
Corelat cu numărul de investigații, acest grad de încărcare sugerează faptul că cel puțin cele 2 regiuni cu
un grad foarte mare de încarcare (Centru și București-Ilfov) atrag pacienți/beneficiari din alte regiuni (existența
unor centre medicale mari, specializate, cu reputație bună sunt motive pentru care beneficiarii aleg să acceseze
servicii medicale în aceste regiuni).
Graficul 4.19 – Grad încărcare aparate IRM – comparație regiuni de dezvoltare, 2013
Graficul evoluției comparative a gradului de încărcare a aparatelor pentru IRM – Total Ro și regiunea
Nord-Est – evidențiază foarte bine tendința de descentralizare a acestor tipuri de servicii, creșterea numărului
de aparate la nivel de regiune ducând la o creștere a gradului de încarcare regional și totodată la o descreștere a
mediei naționale.
Graficul 4.20 – Evoluția gradului de încărcare a aparatelor IRM – comparație

Regiunea Nord-Est cu total țară
Pagina 80
Din analiza comparativă a evoluției numărului de investigații pe tipuri de investigații observăm, la nivelul
regiunii Nord-Est,că în perioada 2005-2013 cea mai mare creștere s-a înregistrat în cazul tomografiilor. Creșteri
moderate au fost înregistrate și în cazul angiografiilor și investigațiilor de tip IRM. Descreșteri s-au produs în
cazul radiografiilor în timp ce numărul de ecografii a rămas relativ constant.
Graficul 4.21 – Evoluția numărului de investigații (pe tipuri de investigație) în Regiunea Nord-Est (2007-2013)
Pagina 81
Concluzii
• Procentul din PIB utilizat pentru sănătate în România se situează între 5 % și 6%. În perioada 2003 –
2012, România fiind printre țările din Uniunea Europene cu cele mai mici alocări din PIB pentru
sănătate.
• În comparație cu celelalte regiuni, Regiunea Nord-Est avea cel mai mare procent din PIB regional
destinat acestor activităților din domeniile administrație publică și apărare; asigurări sociale din
sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială.
• Serviciile de radiologie și imagistică medicală sunt cuprinse și finanțate în grupa specialităților
paraclinice pe lângă analizele de laborator, anatomia patologică, explorările funcționale, medicina
nucleară și investigațiile PET-CT.
• Ponderea asistenței medicale pentru specialități paraclinice în total cheltuieli sănătate în FNUASS a
oscilat în perioada 2007 - 2014 între 1,76% (2012) și 3,80% (2008).
• Sumele cheltuite pentru decontarea serviciilor de investigații paraclinice (radiologie, imagistică
medicală, medicină nucleară) sunt realizate din bugetele CAS ale județelor din regiunea N-E pentru
plata investigațiilor făcute într-o altă regiune pentru situația în care serviciul nu poate fi realizat în
regiune sau face parte dintr-un complex de servicii medicale de care pacientul beneficiază în altă
parte.
• În anul 2014 pachetul de bază cuprindea 103 analize de laborator și 111 examinări radiologice/
imagistică medicală/ explorări funcționale, cu 19 mai multe decât în urmă cu 6 ani. Tot din anul 2014,
investigațiile paraclinice efectuate în ambulatoriu în spitale se finanțează din bugetul alocat
asistenței medicale paraclinice.
• Repartiția pe regiuni a numărului de investigații medicale paraclinice – radiologie și imagistică
medicală contractate în anul 2014 arată existența unor dezechilibre între regiuni, care pot fi grupate
în trei categorii: regiuni cu un numar mare de investigații contractate (regiunile București-Ilfov și
Nord-Vest au împreună peste 40% din totalul investigațiilor contractate ).
• Regiunea Nord-Est (13%) împreună cu regiunile Centru (13%) și Vest (11%) pot fi considerate regiuni
cu un număr mediu de investigații de radiologie și imagistică medicală contractate.
• Regiunii Nord-Est i s-au alocat și decontat pentru investigatii medicale paraclinice-radiologie şi
imagistică medicală, în 2014, peste 18 milioane lei, reprezentând aproximativ 10% din totalul
fondurilor alocate pentru aceste tiputi de investigații.
• Din analiza sumei decontate pe investigație pentru investigații medicale de radiologie și imagistică
medicală putem observa că există diferențe semnificative între regiuni. Suma decontată/investigație
în regiunea Nord-Est (67 lei) este de aproximativ două ori mai mică decât în regiunea București-Ilfov
(126 lei) și se află sub media națională (84 lei).
• Putem aprecia că un cost decontat scăzut / investigație sugerează o situație de subfinanțare și în
această situație se afla, în 2014, conform datelor CAS, regiunea Nord – Est (pe penultimul loc, față de
celelalte regiuni, la suma decontată/investigație).
Pagina 82
• Această situație poate fi pusă și în legătură cu criteriile cerute pentru stabilirea numărului de
investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală şi a sumelor ce se contractează cu
furnizorii de investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală. Putem considera că în
celelalte regiuni s-a conștientizat existența unei competiții pentru atragerea acestor finanțări prin
sumele alocate din bugetele publice, s-au făcut demersuri pentru îndeplinirea criteriilor specificate cât
și pentru solicitarea imperioasă a acestor sume.
• Din numărul total al investigațiilor paraclinice - radiologie şi imagistică medicală decontate de FNUASS
în anul 2014 în regiunea Nord-Est județele Iași (32%) și Bacau (18%) cumulau 50% din totalul
investigațiilor radiologice și de imagistică medicală decontate din regiune.
• În privința alocării fondurilor pe regiuni, datele publicate de CNAS pentru anul 2014 arată că pentru
investigații medicale paraclinice-radiologie şi imagistică medicală există o concentrare similară
numărului de investigații contractate: județul Iași atrage cea mai mare finanțare - 35% din totalul
fondurilor alocate, urmat fiind de județul Suceava cu o pondere de 21% din totalul fondurilor alocate.
• O alocare medie de fonduri o aveau județele Bacău (15%) și Vaslui (14%), în timp ce județele Neamț și
Botoșani au beneficiat de alocări de fonduri pentru decontul investigațiilor radiologice și de imagistică
medicală mai reduse .
• Cel mai mare număr de investigații la nivel de regiune îl înregistrează tomografiile. Creșterea este
intensă în ultimii doi ani. Tomografiile, urmate de ecografii au o pondere de asemenea ridicată în
rândul investigațiilor de radiologie, imagistică și medicină nucleară. Putem prevedea că acestea vor fi
cele mai apelate proceduri și în perioada următoare.
Pagina 83
Pagina 84
Capitolul IV. Contextul internațional al serviciilor de radiologie și imagistică

medicală
3. Organisme și acțiuni la nivel internațional
d. Organisme de referință
e. Clustere
f. Programe
5. Evoluții recente și provocări în domeniul aplicațiilor medicale ale radiațiilor ionizante
În sensul prevederilor legislative, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
• Dispozitiv medical - orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate
separat sau în combinaţie, inclusiv software-ul destinat de către producătorul acestuia a fi utilizat în
mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic şi necesar funcţionării corespunzătoare a
dispozitivului medical, destinat de către producător a fi folosit pentru om în scop de:
a) diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament sau ameliorare a unei afecţiuni;
b) diagnosticare, monitorizare, tratament, ameliorare sau compensare a unei leziuni sau a unui handicap;
c) investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau a unui proces fiziologic;
d) control al concepţiei, şi care nu îşi îndeplineşte acţiunea principală pentru care a fost destinat în
organismul uman sau asupra acestuia prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar a
cărui funcţionare poate fi asistată prin astfel de mijloace.
• Dispozitivele medicale sunt împărţite în clasele I, IIA, IIB şi III, în funcţie de riscurile prevăzute în utilizare.
Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante - dispozitivele care produc radiaţii X, neutroni sau particule
încărcate;
• Instalaţie radiologică - generator de radiaţie ionizantă, instalaţia, aparatul ori dispozitivul care extrage,
produce, prelucrează sau conţine materiale radioactive, altele decât cele definite mai jos 10
• Instalaţie nucleară:
a) orice reactor nuclear, cu excepţia aceluia cu care este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian
spre a fi folosit ca o sursă de putere, dacă este pentru propulsie sau în orice alt scop;
b) orice uzină care foloseşte combustibil nuclear pentru producerea de materiale nucleare, inclusiv orice
uzină de retratare a combustibilului nuclear uzat;
• Dispozitiv medical activ - orice dispozitiv medical folosit în operaţie, care depinde de o sursă de energie
electrică sau de orice sursă de putere, alta decât cea direct generată de corpul uman sau de gravitaţie, şi
care acţionează prin convertirea acestei energii. Dispozitivele medicale destinate să transmită energie,
substanţe sau alte elemente între un dispozitiv medical activ şi pacient, fără schimbări semnificative, nu
sunt considerate dispozitive medicale active.
Pagina 85
• Dispozitiv terapeutic activ - orice dispozitiv medical activ folosit singur sau în combinaţie cu alte
dispozitive medicale pentru a sprijini, a modifica, a înlocui sau a restaura funcţii biologice ori structuri în
vederea tratamentului sau ameliorării unei boli, răni sau unui handicap.
• Dispozitiv activ pentru diagnostic - orice dispozitiv medical activ folosit singur sau în combinaţie cu alte
dispozitive medicale pentru furnizare de informaţii, pentru detectare, diagnosticare, monitorizarea sau
modificarea parametrilor fiziologici, a stării de sănătate, boală sau diformităţi congenitale.
• Dispozitiv invaziv - dispozitivul care se introduce în întregime sau în parte în interiorul organismului fie
printr-un orificiu anatomic, fie prin suprafaţa organismului.
• Infrastructura IT - Infrastructura care necesită să fie pusă în funcțiune astfel încât informația capturată
să fie distribuită în rețeaua medicală, inclusiv Internet.
• Intervenție terapeutică - evacuarea unor colecţii, drenarea abceselor, radioterapie
• Radiațiile sunt clasificate în funcție de modul propagării și proprietățile lor în:
- radiaţii ondulatorii sau electromagnetice
- radiaţii corpusculare
• Ondulaţiile electromagnetice – radiații precum razele X, gamma, razele cosmice,
radiaţiile ultraviolete, radiaţiile luminoase, radiaţiile infraroşii, microundele, undele hertziene (folosite în
telefonie, radar, televiziune şi radiofonie).
Se deosebesc între ele prin lungimea lor de undă şi prin frecvenţă. Cu cât lungimea lor de undă este mai scurtă,
cu atât energia radiaţiilor (duritatea lor) este mai mare.
Razele X utilizate în scopuri medicale au lungimea de undă cuprinsă 0,06-8 angstromi,ceea ce le conferă o
penetrabilitate mare.
• Radiaţiile corpusculare –particule (încărcate electric) direct ionizante, ca razele alfa şi beta ale radiului şi
corpilor radioactivi;electronii, mezonii, protonii, deutronii şi alte particule.
• Certificare - ansamblu de proceduri, verificări, încercări, finalizat printr-un document-certificat, care
atestă conformitatea dispozitivului medical cu cerinţele de siguranţă şi de performanţă necesare în
utilizare.
• Supraveghere în utilizare - ansamblul de măsuri prin care se asigură şi se confirmă siguranţa în
funcţionare şi performanţele, conform scopului propus, pe toată durata de exploatare a dispozitivului
medical şi de detectare a incidentelor în utilizare.
• Dispozitiv cu Raze –X : Dispozitivul utilizează tehnologia emisiei de raze -X pentru a obţine imaginea
bidimensională a organelor studiate şi detectarea cancerului sau a altor maladii. Imaginile furnizate sunt
radiograme.
• Mamograf: Dispozitiv utilizând tehnica mamografiilor pentru a realizarea imagisticii sânului în vederea
depistării cancerului la sân și a tumorilor în această zonă. Echipamentul utilizează un detector digital sau
unul convențional pentru a captura mamogramele.
• Cloud computing și procesarea în imagistică : Tehnologia cloud computing implică o tehnologie ce poate
furniza mari resurse; cu ajutorul sistemelor SOA (Service Oriented Architecture) există posibilitatea
accesării unor date de către un public larg, profesionişti în sistemului medical ori utilizatori.
Teleradiologia este difuzarea imaginilor medicale în rețeaua de radiologi cu scopul colaborării ori pentru
Pagina 86
realizarea interpretărilor. Aceasta permite depășirea constrângerilor de ordin geografic și facilitarea,

urgentarea deciziei medicale.
• CAD – Computer Aided Diagnosis - Aceasta tehnologie utilizează softuri ce permit compararea imaginilor
medicale cu alte imagini preluate anterior ce au deja semnalmente ce țin de anomalii, disfuncționalități
ori reprezentări ale unor leziuni, elemente ce au fost identificate și clasificate de către radiologi.
Concluzia furnizată de către soft odată cu imaginea este considerată de radiololog ca o sugestie, o
second- opinion ce îl poate orienta sau nu în realizarea interpretării sale.
• Tomografia prin Emisie Pozitronică - Tomoscintigrafie prin emisie de pozitroni , PET. Această tehnologie
aparține medicinei nucleare aplicate în imagistică și produce imagini tridimensionale ale țesuturilor sau
ale proceselor funcționale bazate pe emisiile corpului. Emisiile sunt generate de substanțele chimice
preluate de pacient cu scopul de a indica anumite organe, țesuturi, fluide sau lichide din organism.
• Imagistică de fuziune PET-CT - Imaginea tridimensională este de obicei realizată cu ajutorul utilizării
concomitente a Tomoscintigrafiei prin emisie de pozitroni – PET cu a unei alte tehnologii încorporate în
același echipament, cea a unui CT X-ray. Această metodă a fost utilizată cu succes în depistarea
cancerului și a altor tumori instalate în special la organele interne sau la creier. Uneori cancerul este
tratat prin iradiere sau chimioterapie scanările X-ray, CAT sau cu ajutorul MRI-urilor, nu pot clarifica
dacă a rămas ceva anume după tumoare, țesutul fibros sau țesutul tumoral necrozat. Cu o scanare PET
este posibil a fi vizualizate schimbări ale tumorii mult mai timpuriu decât cu investigațiile utilizând CAT
sau MRI.
• Imagistica prin Rezonanță Magnetică – MRI (IRM / RMN) - Dispozitivele cu această tehnologie utilizează
un câmp magnetic puternic, frecvențe radio și un computer pentru a produce imagini ale țesuturilor moi
din corp. MRI utilizează magneți puternici pentru a crea un câmp magnetic care forțează atomii de
hidrogen din corp la o aliniere sau rezonanță specifică. Frecvențele radio sunt distribuite asupra
pacientului și perturbate de țesuturile acestuia. Această distorsiune corespunde variației pe care o
provoacă semnalului la întoarcere care, procesată ulterior va crea imaginea. Tehnica nu este indicată
celor care au impanturi cu dispozitive metalice, alergii specifice sau claustrofobie. Indicațiile acestei
tehnici sunt pentru depistarea cancerului în zona capului, gâtului, oaselor și mușchilor cât și pentru
depistarea stadiului cancerului, a răspunsului acestuia la tratamentul aplicat.
• Ultrasunete - Tehnica de investigație cu ultrasunete utilizează sunete de înaltă frecvență pentru a
vizualiza țesuturile moi. Echipamentul ce o utilizează este dotat cu un emițător și un receptor. Calitatea
imaginilor depinde de amplitudinea și frecvența semnalului sonor, de durata pe care semnalul o ia la
întoarcerea sa după impactul cu corpul pacientului. Imaginile astfel obținute se numesc sonograme.
Neimplicând nici o radiație ultrasunetele pot totuși provoca o încălzire a țesuturilor sau crea apariția
unor gaze. Până la acest moment nu au fost semnalate efecte pe termen lung ale acestei tehnici.
• Tomografie Computerizată – CT - Tomografia computerizată este o tehnică de imagistică medicală care
produce imagini 3 D ale părților organismului compuse dintr-o lungă serie de imagini bidimensionale
produse prin expuneri la reze-X, imagini luate în șurul unui singur ax de rotație. Comparate cu
radiografiile convenționale cu raze-X, care sunt imagini ale mai multor planuri suprapuse ori interpuse,
imaginile furnizate de CT sunt mult îmbunătățite. Scanările cu echipamentul CT sunt utilizate la
examinarea structurilor osoase, ale plămânului și pieptului cât și în detectarea cancerului. Acestea
localizează cu destulă precizie localizarea tumorii, infecției ori obstrucției unui vas de sânge.
Pagina 87
• Medicină nucleară - Diagnosticul radiochimic in vitro - Această tehnologie ce face apel la medicina
nucleară se referă la aplicațiile în medicină ale utilizării materialelor radioactive pentru a diagnostica o
serie de afecțiuni, precum cele de inimă, gastrointestinale sau neurologice cât și alte anomalii.
În prezent există o serie de reglementări cu impact asupra serviciilor de radiologie și imagistică medicală;
menționăm în cele ce urmează pe cele mai semnificative.
• Domeniul dispozitivelor medicale este reglementat de Directive europene: 93/42, 98/79, 90/365
• Directiva 96/29 Euratom privește standardele de bază de protecţie a sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei
generale faţă de radiaţiile ionizante art. 22, 23, 24-29, 46 (accesul la informaţie, supravegherea
personalului medical expus profesional, inspecţia activităţilor medicale cu radiaţii nucleare, rezultate
obţinute si raportarea acestora).
• Directiva privind expunerea medicală 97/43/EURATOM, Articolul 6.2 cere statelor membre să se
asigure că recomandările privind criteriile de referinţă pentru expunere medicală, incluzând dozele de
radiaţii sunt disponibile celor ce prescriu expunerile medicale.
• S−a procedat la reunirea mai multor referinţe legislative prin adoptarea Directivei Consiliului Europei
2013/59/Euratom în 5 decembrie 2013, stabilind normele de securitate de bază privind protecția
împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante, coborând nivelul standardelor de
protecţie la pericolul reprezentat de expunerea la radiaţia ionizantă.
Noile 'Basic Safety Standards Directive' (Directiva BSS) înlocuiesc Directiva 89/618/Euratom (Public
Information), Directiva 90/641/Euratom (Outside Workers), Directiva 96/29/Euratom (Basic Safety Standards),
Directiva 97/43/Euratom (Medical Exposures) şi Directive 2003/122/Euratom (High Activity Sources). Statele
membre ale UE urmează să transpună textul Directivei Euratom în legislaţie naţională până pe data de 6
februarie 2018.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) a susţinut la Bonn, Germania, în decembrie 2012
“Conferinţa Internaţională a Protecţiei la Radiaţie în Medicină: Pregătind scenariul pentru noua decadă“, cu
scopul de a identifica şi trata temele principale ale protecţiei la radiaţie în medicină. Conferinţa a fost organizată
cu sprijinul World Health Organization (WHO) şi al Ministerului Federal al Mediului, Conservării naturii şi
securităţii nucleare din Germania, cu prezenţa a 536 participanţi din 77 ţări. Au fost identificate
responsabilităţile şi priorităţile principalilor actori din domeniu. Finalitatea prelegerilor şi sesiunilor lucrative
constă în redactarea şi adoptarea Apelului la Acțiune Bonn (Bonn Call-for-Action). Concluziile indică faptul că
utilizarea surselor de radiaţii în medicină implică realizarea unei analize între beneficii şi costuri, acestea din
urmă exprimate în termeni de riscuri pentru sănătatea şi bună starea fizică şi psihologică a pacientului cât şi a
echipei medicale. A fost subliniat faptul că este imperioasă funcţionarea unui parteneriat între guverne,
Pagina 88
societatea civilă, instituţiile medicale, cercetători, producători, agenţii internaţionale pentru a uniformiza şi
intensifica acţiunile ce pot răspunde provocărilor domeniului.
Obiectivele specifice ale Apelului la Acţiune Bonn (Bonn Call-for-Action) sunt stabilite precum urmează:
a) Consolidarea protecției la radiații pentru pacienţi şi lucrătorii din sănătate
b) Atingerea pe cât posibil a celui mai mare beneficiu cu cât mai puţine riscuri pentru toţi pacienţii, printr–
o utilizare sigură şi corespunzătoare a radiaţiei
c) Sprijin pentru integrarea masurilor de protecţie la radiaţii în întreg sistemul medical
d) Susţinerea îmbunătăţirii şi extinderii dialogului pe subiectul stringent al analizei riscuri versus beneficii
pentru pacient şi populaţie
e) Ridicarea nivelului siguranţei şi al calităţii procedurilor în medicină
În iunie 2011, Comisia Europeană a adoptat propunerea de a revizui Directiva privind protecţia
muncitorilor la câmpurile electromagnetice. Această propunere vizează o derogare la care face apel cu anumite
condiții practica cercetării şi cea medicală prin utilizarea MRI. Aceasta este urmată de un alt acord al Consiliului
și Parlamentului European din aprilie 2013 după intense dezbateri în Comitetul Parlamentului European pentru
Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) pentru a reglementa condițiile de practică profesională care pot aduce prejudicii
lucrătorilor din sănătate.
Comisia Internațională de Protecție Radiologică (ICRP) prin publicațiile sale aduce o serie de
reglementări specifice, care sunt preluate prin directivele Euratom; prevederile sale sunt preluate de alte
organisme cu activitate în domeniu. Această Comisie prevede calcularea dozelor în cantități măsurabile bazată
pe valori și relații stabilite științific. Recomandări pentru astfel de coeficienți de doză au fost publicate și
actualizate de ICRP, ținând seama de progresele științifice.
Ceea ce este important de evidențiat este faptul că indicațiile prevăzute în publicațiile sale sunt luate ca referință
și solicitate prin Directiva Consiliului Europei 2013/59/Euratom din 5 decembrie 2013, stabilind normele de
securitate de bază privind protecția împotriva radiațiilor.
O colecție de coeficienți de doză pe baza recomandărilor sale anterioare din Publicația nr. 60 a ICRP este
disponibilă în Publicația nr. 119 a ICRP. În Publicația nr. 103 a ICRP, o nouă metodologie a fost introdusă de ICRP
pentru calcularea dozelor pe baza celor mai recente cunoștințe științifice disponibile privind riscurile radiațiilor,
iar aceasta urmează a fi luată în calcul în cadrul prezentei directive, acolo unde este posibil.
Pentru expunerea externă, valori și relații au fost publicate ca urmare a noii metodologii în Publicația nr. 116
a ICRP. Pentru expunerea internă, deși ICRP a consolidat în Publicația nr. 119 a ICRP toate publicațiile anterioare
(pe baza Publicației nr. 60 a ICRP) privind coeficienții de doză, vor fi furnizate actualizări ale acestei publicații, iar
coeficienții tabulari din aceasta vor fi înlocuiți de valori bazate pe „fantomele”, pe factorii de ponderare tisulară
și pentru radiație prevăzuți în Publicația nr. 103 a ICRP.
Pagina 89
3. Organisme și acțiuni internaționale
3.1. Organisme de referință
O serie de organisme internaționale intervin pentru a reglementa, controla și monitoriza domeniul serviciilor
de radiologie, imagistică medicală, medicină nucleară și al serviciilor conexe. Statele membre fondatoare ale UE
s-au grupat în cadrul Comunității Europene a Energiei Atomice, instituită prin Tratatul EURATOM. Obiectivele
generale ale Tratatului Euratom sunt de a contribui la formarea și dezvoltarea industriei nucleare în Europa,
astfel încât toate statele membre să poată beneficia de dezvoltarea energiei atomice, de a asigura securitatea
aprovizionării cu energie. În același timp, tratatul garantează standarde înalte de securitate pentru public și
interzice deturnarea spre utilizări militare a materialelor nucleare destinate utilizării în principal în scopuri civile.
Comisia Europeană invită grupul de experți menționat la articolul 31 din Tratatul Euratom să continue
monitorizarea evoluțiilor științifice și va face recomandări privind orice valori, relații și coeficienți actualizați,
inclusiv pentru expunerea la radon, ținând seama de avizele relevante ale grupului de experți.
Statele membre transpun prevederile directivelor în reglementările şi practicile interne. Directiva Consiliului
2011/70/EURATOM din 19 iulie 2011, instituie un cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii
de siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. România își îndeplinește obligaţiile ce
revin ţării noastre în calitatea de parte contractantă la Convenţia de Securitate Nucleară. Raportul naţional al
României privind Convenţia de Securitate Nucleară reprezintă un document de referinţă, care oferă o imagine
completă a activităţilor importante pentru securitatea nucleară atât din perspectiva reglementării cât şi din
perspectiva măsurilor luate de titularii de autorizaţie pentru asigurarea funcţionării în siguranţă a instalaţiilor
nucleare. Raportul naţional este depus la Agenția Internaționala pentru Energie Atomică (AIEA), fiind disponibil
pentru Părţile Contractante şi în format electronic.
Agenţia pentru Energie Nucleară și Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (NEA/OECD)
au înființate comitetele de lucru ale NEA şi OECD. Experţii CNCAN din România participă la o serie de reuniuni
ale următoarelor comitete şi grupuri de lucru aferente: Comitetul pentru securitatea instalaţiilor nucleare,
Grupul de lucru pentru analiza şi gestionarea accidentelor, Grupul de lucru privind evaluarea riscului, Grupul de
lucru privind securitatea ciclului combustibil, Grupul de lucru privind comunicarea cu publicul a organismului de
reglementare în domeniul nuclear, Comitetul pentru protecţia la radiaţii şi protecţia sănătăţii publicului şi
Comitetul pentru legislație nucleară.
Comisia Internațională de Protecție Radiologică (ICRP) este o organizație internațională, independentă

cu mai mult de 200 de membri din 30 de țări. Aceștia sunt oameni de știință cât și specialiști în politicile privind
protecția radiologică din cele 6 continente. Misiunea principală a Comisiei Internaționale de Protecție
Radiologică (ICRP) este de a ajuta prevenirea cancerului, a altor boli și efecte secundare asociate expunerilor la
radiații ionizante cât și de a proteja mediul.
Pagina 90
În același timp Comisia dezvoltă, menține și elaborează Sistemul Internațional al Protecției Radiologice utilizat
pe plan mondial ca și bază comună pentru standardele de protecție radiologică, legislație, ghiduri, programe și
practici. Rapoartele sale sunt considerate recomandări fundamentale în domeniu.
Acest Sistem Internațional a fost dezvoltat pe baza abordărilor științifice a expunerilor la radiații și a opiniilor
specialiștilor consacrați. Aceste opinii țin cont de așteptările societății, etică și experiența dobândită în aplicarea
sistemului.
Fondată în 2005, Societatea Europeană de Radiologie (ESR) promovează și coordonează activitățile

științifice, intelectuale, filantropice și profesionale din radiologia europeană. Cu sediul la Viena, ESR a fost creată
la inițiativa a două organizații, Asociația Europeană de Radiologie și Congresul European de Radiologie. ESR
coordonează armonizarea programelor de formare în Europa și a creat EIBR, Institutul European pentru
Imagistică Biomedicală. Acesta sincronizează activitățile de formare în și dincolo de Europa în cadrul ESOR –
Școala Europeană de Radiologie ; în același timp asigură asistență în creșterea standardelor serviciilor de
radiologie pe plan global. ESR a perfectat Planul European pentru Imagistica Medicală adresat factorilor ce
realizează diferite politici, cu scopul de a armoniza aspectele privind siguranța și calitatea, educația și formarea,
cercetarea și tehnologiile, pentru a îmbunătăți sistemul de sănătate european.
1.2 Clustere
Un proiect finanțat de Comisia Europeană este “Implementarea Directivei Consiliului 97/43/Euratom

privind criteriile de referință pentru imagistica medicală în UE”; acesta a fost derulat prin înființarea unui
consorțiu de parteneri europeni.
Partenerii consorțiului au analizat stadiul accesibilității Directivei în anul 2012 la nivel European. Membrii
consorțiului sunt:
 European Society of Radiology (ESR) www.myesr.org
 Royal College of Radiologists (RCR) www.rcr.ac.uk
 French Society of Radiology (SFR) www.sfrnet.org
 Cardiovascular and Interventional Radiology Society of Europe (CIRSE) www.cirse.org
 European Society of Paediatric Radiology (ESPR) www.espr.org
Comisia Europeana finanțează prin Programul Cadru 7 – Regiuni ale Cunoașterii implementarea proiectului
"Imagistică medicală avansată, interdisciplinară și integrată prin crearea unei Rețele de Clustere Regionale și
Strategii de Dezvoltare la nivel european " (AMI 4 Europe). Obiectivul AMI- 4Europe este de a defini și dezvolta
conceptul de “noua generație” de discipline integrate aferente domeniului Imagisticii Medicale, cum ar fi
nanomedicina, farmacologia, biotehnologii pentru sănătate și TIC. Pentru factorii de decizie politică și strategică,
cercetatori, IMM-uri, precum și doctori care doresc să contribuie la definirea noului concept de Imagistică
Medicală Avansată, AMI 4 Europe reuneşte actorii cheie în scopul de a dezvolta, coordona și integra nou
definitul lanț valoric aferent imagisticii medicale avansate, interdisciplinare și integrate la nivel european. Astfel,
AMI 4 Europe va implementa prima Platformă Europeană pentru Imagistica Medicală pentru a crea cadrul
comun pentru a promova politici, tehnologii și rezultatele cercetării în sectorul vizat.
Pagina 91
Cele mai importante activități realizate în cadrul proiectului sunt:

• Analiza lanțului valoric aferent sectorului imagisticii medicale în Europa;
• Identificarea actorilor cheie științifici și nonștiințifici, a programelor, inițiativelor, politicilor și strategiilor
regionale;
• Dezvoltarea unui Plan de Acțiune Comun în domeniul Imagisticii Medicale Avansate la nivel european;
• Derularea de activități de mentorat a celor 2 clustere nou create în Regiunea Nord-Est și in Bosnia
Herzegovina;
• Organizarea a trei conferințe europene care vor garanta schimbul de idei și nevoi între cercetători,
factorii de decizie politică și actorii cheie, vor promova conceptul de “Imagistică medicală avansată,
interdisciplinară și integrată”.
1.3 Programe și Proiecte Europene
Considerăm oportună menționarea unor programe și proiecte semnificative ale căror rezultate pot fi
exploatate la o scară mai largă de către diverși actori ai domeniului radiologie și imagistică medicală.
Este considerat pe plan european că cercetarea aprofundată poate contribui la o mai bună protecție a
pacienților și a personalului medical, precum și la asigurarea unei aprovizionări și utilizări mai sustenabile a
radioizotopilor în domeniul medical.
Această ramură urmează să fie dezvoltată prin Inițiativa europeană multidisciplinară privind dozele mici de
radiații (Multidisciplinary European Low-Dose Initiative). Conform practicii curente și abordării strategice
elaborate în cadrul inițiativei MELODI, viitoarele acțiuni incluse în programul-cadrul Euratom se vor concentra pe
o mai bună înțelegere a riscurilor asupra sănătății pe care le implică expunerea la doze mici de radiații ionizante,
inclusiv sensibilitatea individuală la expunerea la radiații, conducând astfel la o protecție optimizată a sănătății
și, probabil, la modificări ale legislației.
Sursa: http://www.melodi-online.eu.
Pentru a continua îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale mai bune, a preveni apariția bolilor Uniunea
Europeană a prevăzut programe multi-anuale precum programul Sănătate pentru Creștere (Health for Growth
2014-2020) și programul de cercetare Horizon 2020. Orizont 2020 reuneşte toate programele de finanţare
existente ale Uniunii în materie de cercetare şi inovare, inclusiv Programul-cadru pentru cercetare, activităţile
legate de inovare din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate şi inovare cât şi susţinerea activităţilor
Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT). Această abordare este recunoscută pe scară largă de către
părţile interesate ca fiind cea mai bună modalitate de acţiune pe mai departe şi a fost, de asemenea, sprijinită
de Parlamentul European în rezoluţia sa din 27 septembrie 2011, de Comitetul Economic şi Social European şi de
Comitetul pentru Spaţiul european de cercetare.
Pagina 92
Proiectul EuroSafe Imaging se derulează pentru a răspunde solicitărilor Apelului la Acţiune – Bonn realizat de
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) în decembrie 2012 la“Conferinţa Internaţională a
Protecţiei la Radiaţie în Medicină: Pregătind scenariul pentru noua decadă“, cu scopul de a identifica şi trata
temele principale ale protecţiei la radiaţie în medicină.
Societatea Europeană de Radiologie şi Comitetul EuroSafe Imaging lansează „EuroSafe Imaging Call for Action”,
un plan de acţiune în 12 puncte menit să atingă obiectivele promovării conceptului de procedură
corespunzătoare în imagistica medicală, menţinând dozele de iradiere în nivelele de referinţă, utilizând principiul
ALARA şi promovând utilizarea echipamentelor up-datate. Un alt obiectiv este derularea sistemului CDS prin
funcţionarea platformei Support al Deciziei Clinice – ESR iGuide şi dezvoltarea unei culturi a siguranţei
pacientului.
Proiectul Ghid de Referință pentru Imagistică (Referral Guidelines for Imaging)
Obiectivul acestui proiect finanțat din fonduri europene este de a constata felul în care Statele Membre
își îndeplinesc obligațiile ce le revin din Directiva privind expunerea medicală 97/43/EURATOM care solicită ca
acele recomandări privind criteriile de referință în expunerile medicale, inclusiv dozele de iradiere să fie
disponibile celor care prescriu aceste expuneri.
Proiectul s-a încheiat în februarie 2013 și s-a derulat cu participarea Societății Europene de Radiologie, a
Colegiului Regal de Radiologie și a Societății Franceze de Radiologie, a Societății Europene de Cardiologie
Cardiovasculară și Intervențională, a Societății de Radiologie pediatrică. O comisie consultativă a fost constituită
din reprezentanți ai disciplinelor relevante pentru domeniu și experți ai Organizației Mondiale a Sănătății, ai
Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și numeroase autorități naționale.
Activitățile proiectului au fost concentrate pe trei direcții :

 Realizarea unui studiu la nivel european asupra disponibilității, dezvoltării și implementării ghidurilor de
referință pentru imagistica medicală ale Statelor Membe, un studiu on-line derulat în primăvara anului
2012,
 Urganizarea unui Workshop cu reprezentanți relevanți ai Statelor Membre, susținut la Viena în
septembrie 2012,
 Formularea concluziilor pentru recomandări ale acțiunilor naționale și comunitare.
Recomandările și concluziile studiului sunt:
• Dezvoltarea și integrarea unui sistem de Suport al Deciziei Clinice (CDS) ; există o mare disponibilitate și
susținere pentru integrarea Ghidurilor în acest sistem pentru furnizarea unor sisteme de referință,
orientări prin intermediul unor sisteme electronice
• Clarificarea și ranforsarea măsurilor europene pentru a încuraja atât disponibilitatea cât și utilizarea
ghidurilor, măsuri derulate de autoritățile competente
Pagina 93
• Ghiduri Europene aplicate ; aceasta poate implica utilizarea combinată, într-o primă fază,a ghidurilor
naționale concomitent cu cele europene urmând metodologiile acceptate în domeniu, sub auspiciile
organizațiilor profesionale europene. Ghidurile Europene prevăd în mod necesar informații privind
dozele și recomandări separate pentru utilizarea tehnicilor de investigație în cazul copiilor și al femeilor
însărcinate.
• Încurajarea inițiativelor privind formarea în domeniu
• Implementarea auditurilor externe și interne, cât și a celor locale.
Concluziile studiului au fost publicate în decembrie 2013 și sunt disponibile publicului interesat prin :
 European survey on imaging referral guidelines http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3948911/

 Imaging referral guidelines in Europe: now and in the future—EC Referral Guidelines Workshop Proceedings
 Documentul Ghidului de Referință este difuzat în publicațiile Comisiei Europene privind protecția la radiații (No
178).
Noutăţile în exploatarea echipamentelor de radiologie şi imagistică medicală sunt aduse la cunoştinţa publicului
de organisme ce realizează monitorizări şi studii de piaţă în domeniu. Prezentăm în cele ce urmează o serie de
actualităţi în domeniu aşa cum sunt redate de Reportstack, Research and Markets, SEC Filings, BCC Research
renumite companii de cercetare de piaţă.
 Raportul recent al companiei Reportstack analizează prognozele privind creşterea cotei de piaţă pentru
tehnologia bazată pe Imagistică Medicală prin Rezonanţă Electromagnetică. Autorii prevăd o creştere a
valorii de piaţă de la 4,1 bilioane USD în 2013 la 9,2 bilioane în 2020, la un indice CAGR de 11,8 %.
 Deşi sistemele MRI necesită o investiţie iniţială substanţială şi costuri ridicate de maintenanţă, acest sector
înregistrează o permanentă creştere. În plus, inovarea în domeniul acestei tehnologii este accelerată, ceea
ce aduce o creştere a varietăţii opţiunilor pentru echipamente la dispoziţia utilizatorilor.
 Creşterea pieţei pentru MRI în US şi Uniunea Europeană prognosticată de analiștii de piață ai companiilor
Reportstack (US) și Research and Markets (Ireland) va proveni în mare parte din achiziţionarea unor sisteme
noi care să le înlocuiască pe cele vechi, ajunse spe sfârşitul ciclului de funcţionare. Această creştere este
condiţionată de ritmul inovării, eficienţa achiziţiei ca investiţie, reducerea costurilor, vânzarea
echipamentelor mai puţin costisitoare.
 Analiştii Reportstack consideră că această creştere a vânzărilor în ţările emergente precum China şi India va
fi înregistrată preponderent pentru sisteme MRI mai puţin costisitoare, care vor permite accesul la servicii de
o calitate mai ridicată, într-un sector destul de sensibil la criteriul preţului cum este cel al îngrijirilor
medicale. Creşterea veniturilor populaţiilor, creşterea cererii pentru îngrijiri medicale cât şi a standardelor
înalte privind aceste îngrijiri, pe pieţele emergente se aşteaptă o creştere a procedurilor de diagnostic prin
MRI.
Pagina 94
 Analiștii companiei Research and Markets (Irlanda) indică noi factori ce determină creșterea pieței privind
serviciile și produsele de imagistică medicală, menționând screeningul preventiv, apariția de noi proceduri de
investigație, intervenție și tratament ce fac apel la aceste tehnologii, prevalența maladiilor și intensificarea
activităților de cercetare.
 Factorii care frânează această creștere sunt conștientizarea la nivelul publicului larg a riscurilor radiațiilor,
costurile din ce în ce mai mari pentru aceste servicii în raport cu posibilitatea acoperirii acestora prin
asigurările medicale, uzarea echipamentelor și costurile ce le implică, insuficiența surselor de heliu pentru
tehnologia MRI.
Surse:
http://www.medimaging.net/general_imaging/?gclid=CPnqyJC1xsMCFVDHtAodzHMASw
http://www.medimaging.net/industry_news/articles/294758167/report_on_global_sales_of_imaging_equipment_publishe
d.html
Utilizarea dispozitivelor de Imagistică medicală în sectorul sănătății la nivel global
O perspectivă globală asupra acestei utilizări este redată în cadrul unui studiu prezentat în numărul din
septembrie 2014 al Jurnalului Ştiinţific European, volumul 3. Studierea cotei de piaţă pentru tehnologiile
radiologiei, imagisticii medicale şi medicinei nucleare, indică o pondere considerabilă a achiziţiilor de
echipamente la preţ revizuit (second sau produse reintroduse pe piaţă după revizia producătorului). Cota de
piaţă a acestor echipamente este mult mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare.
Preţul acestora variază între 30-50 din preţul echipamentului original, nou şi în perfectă stare de
funcţionare. Printre echipamentele la preţ redus o pondere considerate este înregistrată de CT-uri, dispozitive
cu ultrasunete şi echipamente MRI (Magnetic Resonance Imaging) fixe şi mobile.
Un raport anual al SEC Filings indică ponderea pe piaţă a furnizorilor de echipamentelor medicale,
prezente în raportare fiind echipamentele originale cât şi cele la preţ redus, care au întregistrat returnări, revizii
sau înlocuire de piese originale. Cele mai mari vânzări sunt pentru echipamentele la preţ redus; în vânzarea
echipamentelor noi furnizorii Striker şi Johnson and Johnson sunt dominanţi.
Figura 4.1 Piaţa achiziţiilor de echipamente redată pe furnizori de echipamente, producători şi redistribuitori
Sursa: Annual Report, SEC Filings
Pagina 95
Un studiu al BCC Research prezintă achiziţia acestor echipamente medicale la nivel mondial după tehnologiile
utilizate. Compania ce derulează studiul menţionat indică faptul că variaţia în achiziţiile făcute de la un an la
altul este influenţată de nevoile de dotare existente, de resursa financiară şi facilităţile de plată existente cât şi
de exceptarea de către guverne de la plata imozitelor importul acestor echipamente.
Figura 4.2 Achiziții de echipamente (milioane $)
5. Evoluții recente și provocări în domeniul utilizării medicale a radiațiilor ionizante
Printre utilizările medicale ale radiațiilor ionizante se numără medicina nucleară, care folosește radioizotopi
pentru examinări specifice în vederea diagnosticării sau pentru terapie, și imagistica radiologică cu raze X în
scopuri similare de diagnosticare, ambele incluzând planificarea tratamentului sau ghidajul (de exemplu,
radiologia intervențională). O altă utilizare este radioterapia, care include brahiterapia și radioterapia externă.
Se poate vorbi despre o revoluție tehnologică în domeniul imagisticii cu raze X prin tehnologia
computerizată (în spirală), în domeniul medicinei nucleare prin introducerea unor radioizotopi și tehnici noi, iar
în radioterapie prin planificarea sofisticată a tratamentului cu ajutorul computerului și prin precizia iradierii
tumorii, în scopul limitării expunerii țesutului sănătos.
Preocupările legate de radiația ionizantă sunt continue, deoarece expunerea la aceasta prezintă riscuri pentru
sănătate. Expunerea totală a populației prin proceduri medicale depășește cu mult gradul de expunere în urma
oricărei alte activități umane. În întreaga lume, numărul de examinări medicale cu raze X se ridică la aproximativ
4 miliarde pe an. Protecția pacienților și a personalului medical este o sarcină prioritară a Comisiei în cadrul
capitolului Sănătate și Siguranță din tratatul Euratom.
Beneficiile obținute în materie de diagnosticare și tratamente medicale sunt însoțite de o creștere a

expunerii totale. Expunerile accidentale sau neintenționate au devenit de asemenea mai frecvente, în special în
radioterapie. Pe de altă parte, utilizarea radioizotopilor se confruntă cu o scădere dramatică a surselor de
Pagina 96
aprovizionare, cauzată în special de îmbătrânirea reactoarelor de cercetare utilizate pentru producția acestora,
fapt care are consecințe nefaste asupra îngrijirii sănătății pacienților.
În lipsa unor măsuri de precauție adecvate, pacienții pot fi expuși la radiații fără ca acest lucru să fie necesar sau
benefic din punct de vedere clinic. Acest lucru se poate întâmpla atunci când se realizează o procedură medicală
care nu este justificată date fiind caracteristicile individuale ale pacientului, antecedentele sale medicale și
simptomele, atunci când doza de radiații depășește pragul optim pentru examinare sau în urma unor accidente.
Există deficiențe semnificative de implementare practică a sistemului justificărilor pentru imagistica

radiologică cu raze-X, procedurile medicale nejustificate reprezentând cel puțin o cincime din totalul
examinărilor și până la trei pătrimi în anumite cazuri specifice1. În același timp, utilizarea imagisticii medicale2
este în creștere, iar noile tehnologii, de exemplu tomografia computerizată (CT), tomografia prin emisie de
pozitroni (Positron Emission Tomography - PET) și modalitățile hibride implică adesea doze mai mari aplicate
pacienților în comparație cu tehnicile tradiționale.
Copiii sunt foarte sensibili la radiațiile ionizante și este necesar să li se acorde atenție specială. Acest lucru
trebuie să includă o justificare solidă a procedurii și adaptarea optimă a expunerii, a protocoalelor de dozimetrie
la dimensiunile corpului lor. De asemenea, trebuie acordată o atenție specială protecției fetusului în cazul
femeilor însărcinate și expunerii copiilor în cazul diagnosticării sau tratării cu radioizotopi a unei mare care
alăptează.
Expunerea la doze mari de radiații poate cauza leziuni directe (arsuri sau căderea părului) și chiar
moarte. În Europa, s-au înregistrat cazuri de expunere accidentală semnificativă a pacienților în radioterapie,
unde se administrează în mod curent doze foarte mari direcționate către anumite părți ale corpului pacienților.
Leziunile provocate de radiații sunt frecvente în procedurile intervenționale, în care pacientul este adesea expus
la radiații pentru intervale prelungite de timp. Recent au fost semnalate câteva cazuri de arsuri provocate de
radiații (în SUA și Japonia) în urma unor examinări CT, în timpul cărora pacienții au fost expuși în mod accidental
la doze de radiații mult mai mari decât cele obișnuite în astfel de proceduri.
În radioterapie, la aproximativ un pacient din douăzeci apar efecte secundare și complicații în urma
tratamentului, chiar dacă procedura a fost planificată și executată corect. Acest lucru se explică prin diferențele
individuale de sensibilitate la expunerea la radiații, care nu sunt încă pe deplin cunoscute.
Uneori noile tehnici avansate de radioterapie se comercializează pe scară largă fără a exista suficiente dovezi
care să ateste creșterea șanselor de supraviețuire și ameliorarea calității vieții pacienților bolnavi de cancer.
1
Aceste cifre sunt confirmate de un număr de studii din Europa și din Statele Unite, unul dintre cele mai recente fiind un studiu finlandez intitulat
„Examinări CT nejustificate în rândul pacienților tineri” ("Unjustified CT examinations in young patients"), European Radiology, mai 2009,
http://www.springerlink.com/content/5m63p50k6377152v
2
Conform unui raport din martie 2009 al Consiliului național pentru protecție împotriva radiațiilor și măsurători (National Council on Radiation
Protection and Measurements – NCRP), expunerea totală a populației SUA la radiații ionizante aproape s-a dublat în ultimele două decenii;
acest lucru se poate atribui în mare măsură expunerii sporite în urma CT, a medicinei nucleare și a fluoroscopiei intervenționale cu raze X. Un
raport al Institutului francez pentru protecție împotriva radiațiilor și securitate nucleară (IRSN, aprilie 2010) arată că expunerea la radiații a
populației franceze în urma procedurilor medicale de diagnosticare a crescut cu 57% între 2002 și 2007, în mare parte din cauza numărului
ridicat de tomografii computerizate și de proceduri din domeniul medicinei nucleare, care a crescut cu 26% și, respectiv, 38%.
Pagina 97
Cerințele legale privind aprobarea utilizării unei noi tehnici în radioterapie nu sunt la fel de dezvoltate ca și cele
privind aprobarea unui nou medicament terapeutic. Foarte des ritmul inovării este atât de rapid încât poate
îngreuna elaborarea unor programe de asigurare a calității.
În mod similar, noile tehnici și echipamente de imagistică sunt adesea introduse pe piață fără a fi
justificate adecvat și fără supraveghere juridică, iar utilizarea acestora este autorizată înainte de elaborarea
protocoalelor de examinare specifice, a procedurilor de asigurare a calității și fără ca personalul medical să fie
pregătit corespunzător. Acest aspect este deosebit de problematic în cazul echipamentelor utilizate în afara
secțiilor de radiologie, cum ar fi diferitele proceduri intervenționale și dispozitive cu raze X de mici dimensiuni
sau portabile puse la dispoziția medicilor, a stomatologilor și a altor profesii din domeniul medical.
Concluzii
• Legislația europeană pune accentul pe creșterea protecției la radiații pentru pacienţi şi lucrătorii din
sănătate. Promovarea protecției împotriva radiațiilor în cazul aplicațiilor medicale reprezintă o
provocare într-un mediu în care perspectiva asupra vieții și sănătății este foarte diferită față de cea
din alte domenii. Cadrele medicale trebuie să beneficieze de pregătire adecvată ca parte a programei
de învățământ și să dispună de actualizări regulate ale bunelor practici, însă mai presus de toate
trebuie să fie sensibilizate față de responsabilitățile care le revin în privința asigurării atât a unei
îngrijiri medicale de calitate, cât și a unei protecții adecvate împotriva radiațiilor.
• A existat și există un interes al Comisiei Europene pentru dezvoltarea domeniului de Imagistică
medicală avansată
• Se prognozează o creștere a cotei de piață pentru tehnologia bazată pe Imagistică Medicală prin
Rezonanţă Electromagnetică - deşi sistemele MRI necesită o investiţie iniţială substanţială şi costuri
ridicate de maintenanţă, acest sector înregistrează o permanentă creştere. În plus, inovarea în
domeniul acestei tehnologii este accelerată.
• creșterea pieței privind serviciile și produsele de imagistică medicală, menționând screeningul
preventiv, apariția de noi proceduri de investigație, intervenție și tratament ce fac apel la aceste
tehnologii, prevalența maladiilor și intensificarea activităților de cercetare.
• variaţia în achiziţiile făcute de la un an la altul este influenţată de nevoile de dotare existente, de
resursa financiară şi facilităţile de plată existente cât şi de exceptarea de către guverne de la plata
imozitelor importul acestor echipamente.
• La nivel tehnologic se poate vorbi despre o revoluție în domeniul imagisticii cu raze X prin tehnologia
computerizată (în spirală), în domeniul medicinei nucleare prin introducerea unor radioizotopi și
tehnici noi, iar în radioterapie prin planificarea sofisticată a tratamentului cu ajutorul computerului și
prin precizia iradierii tumorii, în scopul limitării expunerii țesutului sănătos.
Pagina 98
Capitolul V. Contextul legislativ și organizațional național al serviciilor de

radiologie și imagistică medicală
1. Legislație primară
2. Legislație secundară
1. Organisme de reglementare, supraveghere și control,
4. Organisme ce furnizează servicii suport unităților, serviciilor de radiologie, imagistică medicală și
medicină nucleară
C. Situația în domeniul dispozitivelor medicale iradiante și non-iradiante
1. Legislaţie primară
• Legea nr. 111/1996, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare
• Legea nr. 176/2000, privind dispozitivele medicale
• Hotărârea de Guvern nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale
2. Legislaţie secundară
• Ord. MS 431/2004, privind organizarea şi funcţionarea laboratoarelor şi compartimentelor de igiena

radiaţiilor ionizante în reţeaua Ministerului Sănătăţii
• Ord. MS 381/2004, privind aprobarea normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea în siguranţă a
activităţilor nucleare
• Ord. MS 792/2006 privind desfăşurarea procedurii de investigaţie clinică și a procedurii de evaluare a
performanţei pentru dispozitivele medicale
• Ord. MS 748/2014, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XIX din Legea
nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, referitoare la avizarea activitatilor in domeniul
dispozitivelor medicale
• Ord. CNCAN 14/2000, Norme fundamentale de securitate radiologică
• Ord. CNCAN 219/2000, Norme de desemnare a organismelor notificate pentru domeniul nuclear
• Ord. MS/CNCAN 285/79/2002, Norme privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale
la radiaţii ionizante
• Ord. CNCAN nr. 180/2002, Norme de dozimetrie individuală
• Ord. CNCAN 173/2003, Norme de securitate radiologică în radiologia de diagnostic şi intervenţională
• Ord. CNCAN 94/2004, Norme de securitate radiologică în practica de radioterapie
Pagina 99
• Ord. CNCAN 358/2005, Norme de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară
• Ord. CNCAN 155/2003, Norme de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control
nedistructiv cu radiaţii ionizante
• Ord. MS 1540/2004, Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală în radiologia pediatrică
• Ord. MS 1541/2006, Reglementări specifice privind expunerea la radiaţii ionizante a gravidelor
• Ord. MS 1539/2006, Reglementări specifice referitoare la expunerea medicală a persoanelor la radiaţii
ionizante în cazul expertizelor medico-legale
• Ord. MS 1334/2004, Acţiuni specifice privind protecţia persoanelor fizice împotriva radiaţiilor ionizante
în cazul expunerii medicale
• Ord. MS 1636/2007, Reglementări privind dispozitivele medicale
• Ord. MS 1662/2007, Privind verificarea periodică a dispozitivelor medicale
• Ord. MS 208/2012, Lista tarifelor pentru prestaţiile în domeniul sănătăţii publice
Prevederile existente au ca referință principală Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță a
activităților nucleare, cu completările și modificările ulterioare, în anexa nr. 1 din NFSR și în anexa nr. 1 din
Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiații ionizante.
Legea nr.176 din 18 octombrie 2000 privind dispozitivele medicale prevede în anexa nr. 1 o serie de cerințe
esențiale, printre care cităm:
″Cerinţe generale
11.1.1. Dispozitivele trebuie să fie proiectate şi fabricate astfel încât expunerea pacienţilor, utilizatorilor şi a altor
persoane să fie redusă pe cât posibil, compatibil cu scopul propus, fără restricţie la aplicarea nivelurilor necesare,
specifice scopului terapeutic sau de diagnostic.
11.2. Iradierea intenţionată:
11.2.1. Când dispozitivele sunt proiectate pentru a emite niveluri periculoase de radiaţii în scop medical,
beneficiul pacientului depăşind riscurile inerente, trebuie să existe posibilitatea ca utilizatorul să controleze
emisiile. Aceste dispozitive trebuie să fie proiectate şi fabricate cu asigurarea reproductibilităţii şi a toleranţei
parametrilor variabili relevanţi.
11.2.2. Când dispozitivul este destinat să emită radiaţii potenţial periculoase, în spectru vizibil şi/sau invizibil, el
trebuie să fie prevăzut, pe cât posibil, cu indicatori vizuali şi/sau cu avertismente sonore ale acestor emisii.
11.3. Iradiaţie neintenţionată:
11.3.1. Dispozitivele vor fi proiectate şi fabricate astfel încât expunerea pacienţilor, utilizatorilor şi a altor
persoane la emisii de radiaţii neintenţionate sau difuze să fie redusă cât mai mult posibil.
11.5. Radiaţii ionizante:
11.5.1. Dispozitivele care emit radiaţii ionizante trebuie să fie proiectate şi fabricate astfel încât să asigure ca
geometria, cantitatea şi calitatea radiaţiei emise să poată fi reglate şi controlate ţinându-se seama de scopul
propus.
11.5.2. Dispozitivele care emit radiaţii ionizante pentru diagnosticare radiologică trebuie să fie proiectate şi
fabricate astfel încât să permită obţinerea de imagini clare şi/sau calitatea necesară scopului medical în condiţii
de expunere minimă a pacientului şi utilizatorului.
Pagina 100
11.5.3. Dispozitivele care emit radiaţii ionizante utilizate în scop terapeutic trebuie să fie proiectate şi fabricate
astfel încât să asigure monitorizarea şi controlul dozei, tipului şi energiei fasciculului de raze şi energiei şi, după
caz, calitatea radiaţiei.″
Normele de securitate radiologică în radiologia de diagnostic şi intervenţională au fost detaliate și
aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 173/16.10.2003. Aceste norme clarifică și completează cerințele de securitate
radiologică stabilite în “Normele Fundamentale de Securitate Radiologică” (NFSR), Normele privind
radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiații ionizante și celelalte norme din anexa nr. 1.
Aceste norme acoperă toate situațiile de expuneri medicale, de expunere profesională, de expunere a
populației, inclusiv expunerile potențiale. Prezentele norme stabilesc cerințele de autorizare și de inspecție de
către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a practicilor de radiologie de diagnostic
și radiologie intervențională.
Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante au fost
aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei nr. 285/19.04.2002, Ordinul Președintelui CNCAN nr.
79/04.03.2002. Normele de dozimetrie individuală au fost aprobate prin Ordinul Presedintelui CNCAN nr.
180/05.09.2002 .Organismul de dozimetrie individuală trebuie să prezinte la CNCAN un program de asigurarea
calității implementat în concordanță cu normele de asigurarea calității în domeniul nuclear, sau dupa caz, cu
cerințele ISO/IEC 17025, SR – ISO seria 9000 si EN seria 45000.
Distingem printre aceste organisme specifice o serie de:

• Organisme de reglementare, supraveghere și control,
• Organisme de pregătire și formare continuă, cercetare, comunicare științifică și medicală
• Organisme ce furnizează servicii de radiologie, imagistică medicală și medicină nucleară
• Organisme ce furnizează servicii suport unităților, serviciilor de radiologie, imagistică medicală și medicină
nucleară
• Clustere regionale
1. Organisme de reglementare, supraveghere și control

Ministerul Sănătății are în atribuțiile sale instituirea și supravegherea aplicării unor reglementări privind
activitatea în domeniul serviciilor de radiologie, imagistică medicală. Acesta a elaborat Ghidul de utilizare a
examenelor radiologice şi imagistice medicale, în vigoare de la 01.02.2011 care este în conformitate cu ghidurile
elaborate la nivel European, înregistrând permanent îmbunătățiri.
Asociația Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale - ANMDM prin Serviciul tehnic
laboratoare intervine pentru autorizarea, controlul unităților medicale ce dețin dispozitive medicale ce nu
iradiază cât și al societăților tehnico-medicale ce prestează servicii în domeniul acestor dispozitive medicale.
ANMDM prin Departamentul de evaluare unități tehnico-medicale, aplicând Legea nr.176/2000 privind
dispozitivele medicale, republicată, cu modificările ulterioare, Ordinul Ministerului Sănătății nr.1636/2007, cu
modificările ulterioare și Hotărârea nr. 54 din 29/01/2009, reglementează condiţiile introducerii pe piaţă a
dispozitivelor medicale.
Pagina 101
ANMDM efectuează activitatea de evaluare a organizațiilor care prestează servicii în domeniul dispozitivelor
medicale. Prin publicarea Legii nr.132/2014 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014
pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, ANMDM este Autoritate Competentă pentru dispozitivele
medicale, preluând atribuțiile acesteia de la Ministerul Sănătății. Urmărind în timp calitatea serviciilor prestate
de furnizorii de servicii în domeniul dispozitivelor medicale, ANMDM a constatat că nu toți pot demonstra
capacitatea de a furniza servicii care în mod constant satisfac cerințele clienților și cerințele de reglementare
aplicabile domeniului de activitate. In acest sens a fost imperios necesară solicitarea certificării sistemului de
management al calității, ca o dovadă a respectării acestor cerințe. Deoarece activitățile evaluate sunt în
domeniul dispozitivelor medicale și au implicații serioase asupra sănătăţii publice, în baza legislației în domeniu
și având în vedere că pentru certificarea sistemelor de management al calității în conformitate cu SR EN ISO
13485 (specific dispozitivelor medicale) există puține organisme acreditate în țară, iar majoritatea organismelor
de certificare acreditate în vederea certificării SR EN ISO 9001:2008 nu folosesc experți tehnici și auditori
calificați și cu experiență în domeniul dispozitivelor medical, ANMDM derulează o procedură tehnică specifică de
evaluare și de agreere a organismelor de certificare.
În cadrul ANMDM - Unitate Nucleară funcționează laboratorul de verificare a instalațiilor de
röntgendiagnostic și a echipamentelor de radioprotecție, autorizat CNCAN, pentru desfășurarea de activități în
domeniul nuclear pentru toate tipurile de instalații pentru röntgendiagnostic, pentru terapie și pentru medicina
nucleară.In laboratorul din cadrul Unității Nucleare se execută încercări asupra echipamentelor radiologice,
inclusiv al echipamentelor de radioprotecție.
Organism Național de acreditare a Laboratoarelor Medicale, a Laboratoarelor de Radiologie și
Imagistică Medicală – LR, RENAR
Acreditarea este atestarea de către o terţă parte, care reprezintă confirmarea oficială a faptului că un
organism este competent să efectueze sarcini specifice de evaluare a conformităţii. Acreditarea contribuie la
creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor, în contextul globalizării pieţelor. Asociaţia de Acreditare din
România - RENAR, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop lucrativ, constituită pe baza prevederilor Legii
21/1924, cu modificările ulterioare.
Considerând procedurile SR EN ISO/CEI 17011 , Regulamentul CE 765/2008 și Ordonanța de Guvern nr. 23/2009
RENAR acreditează acele organisme care evaluează conformitatea serviciilor de radiologie și imagistică medicală
(OEC-uri). Aplicându-se regulamentul de acreditare în domeniul acredităerii laboratoarelor medicale conform SR
EN ISO 15189 sunt prevăzute ghiduri și procedee specifice pentru Laboratoarele de radiologie și imagistică
medicală .
Academia de Științe Medicale este un for științific care permite realizarea de reuniuni, comunicări,
proiecte comune între academicieni, unitățile și centrele medicale pe lângă care aceștia activează.
În cadrul academiei funcționează comisii medicale de specialitate care pot fi consultate de către membri și alte
organisme activând în domeniul sănătății:
- Comisia de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale
- Comisia de Informatică Medicală
- Comisia Etică și Deontologie Medicală
Pagina 102
Procedurile de lucru ale Comisiei Naționale de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale sunt
reglementate prin lege, H.G. 877/2013, prin Ordinul nr. 904/2006 al Ministerului Sănătății Publice și Ordinul
Ministrului nr. 34/2014 în concordanță cu ICH – GCP Good Clinical Practice in Clinical Studies 135/95 amendat în
2002.
Comisia de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (CNBMDM) este un organism

independent constituit din membrii din domeniul medical/științific și nemedical, a cărui responsabilitate este să
asigure protejarea vieții, sănătății, demnității, drepturilor intimității si bunei stări a subiecților umani participanți
la cercetările medicale efectuate în scopul asigurării progresului în terapia cu medicamente și în domeniul
dispozitivelor medicale, așa cum se precizează în Directivele 2001/20/EC și 2005/20/EC a Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene și în Ordinele Ministerului Sănătății nr. 904/2006, 903/206 si
1446/2009. In România, Comisia de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale este un organism
independent în coordonarea Ministrului Sănătății și a Președintelui Academiei de Științe Medicale.
Un alt organism ce intervine în domeniul serviciilor de radiologie, imagistică medicală și medicină
nucleară este Comisia Națională de Control a Activităților Nucleare Comisia Națională de Control a Activităților
Nucleare – CNCAN. Activitățile nucleare cu surse de radiații ce nu prezintă criticitate – instalații cu surse închise
sau deschise, materiale radioactive, dispozitive generatoare de radiații ionizante, aparatura de control
dozimetric, materiale și echipamente de protecție impotriva radiațiilor ionizante, mijloacele de containerizare
sau de transport - sunt controlate prin procesul de autorizare și regimul de control la solicitanții sau titularii de
autorizații, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 republicată, normelor și reglementărilor specifice
domeniului de securitate radiologică elaborate de CNCAN. Conform art. 4 al legii 111 din 1996 cu ultima
revizuire în februarie 2014, autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, care exercită atribuţiile de
reglementare, autorizare şi control prevăzute în prezenta lege este Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare, instituţie publică de interes naţional, condusă de un preşedinte cu rang de secretar de
stat, coordonată de primul ministru, prin Cancelaria Primului - Ministru. Conform art. 5 al legii menționate,
Comisia este abilitată să emită reglementări pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară, de
protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, de asigurare a calităţii, de control al neproliferării armelor nucleare, de
protecţie fizică, de transport al materialelor radioactive, de gestionare a deşeurilor radioactive şi a
combustibilului nuclear uzat. Art. 30 al aceleiași legi atribuie controlul preventiv, operativ-curent şi ulterior al
respectării prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor emise reprezentanţilor Comisiei, anume împuterniciţi,
la solicitanţii sau la titularii de autorizaţii.
Controlul se efectuează în incinta în care aceştia desfăşoară activităţi supuse regimului de autorizare, în
orice alt loc care ar putea avea legătură cu aceste activităţi sau la oricare altă persoană fizică ori juridică ce ar
putea desfăşura activităţi, deţine instalaţii nucleare sau radiologice, materiale, alte surse ori informaţii.
Comisia are activități pentru autorizarea, controlul unităților medicale ce dețin dispozitive medicale ce iradiază.
Pagina 103

În România activează o serie de alte organisme cu activități corelate domeniului dispozitivelor medicale, al
echipamentelor de imagistică medicală și al serviciilor asigurate cu acestea. Enumerăm o parte din acestea,
specificând și site-urile care le prezintă în detaliu.
• SRIM – Societatea Română de Radiologie și Imagistică Medicală, Web: www.srim.ro
• SRMN - Societatea Română de Medicină Nucleară, Web: www.medicinanucleara.org
• SRUMB - Societatea Română de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie, Web: www.srumb.ro
• SNRI - Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România, Web:
www.neuroradiologie.ro
• IEM - Laboratorul de Inginerie Electrica in Medicină, Facultatea de Inginerie Electrică, Universitatea
Politehnica din Bucuresti, Web: http://www.iem.pub.ro/
• UMF Iasi – Universitatea de Medicină și Farmacie Gh.T. Popa, Departamentele Radiologie, Imagistică
medicală, Web: www.umfiasi.ro și Fac de Bioinginierie Medicala, Web: www.bioinginierie.ro
• UT Iasi – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii și
Tehnologia Informaţiei, Web: http://www.etti.tuiasi.ro/
• LAPI - Laboratorul de Prelucrarea și Analiza Imaginilor, Facultatea de Electronică, Telecomunicații și
Tehnologia Informației, Universitatea Politehnică din Bucuresti, Web:http://imag.pub.ro
• INOE2000 - National Institute for Research and Development in Optoelectronics, Magurele
Web:http://www.inoe.ro/ro.html

Principalul organism ce activează în domeniu este Ministerul Sănătății ca furnizor de servicii de investigaţii
prin radiologie, imagistică medicală, medicină nucleară în cadrul spitalelor, policlinicilor şi altor centre medicale.
De la “Cheltuieli din venituri proprii“ se finanţează cheltuielile prevăzute de Legea nr.95/2006: investiţii în
infrastructură și dotări la unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii și la spitalele publice din reţeaua
autorităţii administraţiei publice locale în condiţiile legii; programele naţionale de sănătate derulate prin
spitalele publice; sume alocate prin transfer în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
pentru medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie
personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate; cheltuielile de personal,
cheltuielile cu medicamentele,reactivi și materiale sanitare, cheltuielile ocazionate de investigaţiile paraclinice
pentru cazurile rezolvate în unităţile și compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor de urgenţă
din reţeaua MS și cheltuielile aferente altor bunuri și servicii pentru întreţinerea şi
funcţionarea acestor structuri.
4. Organisme ce furnizează servicii de suport pentru radiologie, imagistică medicală și medicină

nucleară
În domeniul radiologiei și imagisticii medicale activează o serie de unități ce realizează revizii, întrețineri și
reparații pentru echipamentele în uz. Activitatea acestor organisme este reglementată prin legislația în vigoare
Pagina 104
și autorizată de Asociația Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale - ANMDM respectiv Comisia

Națională de Control a Activităților Nucleare Comisia Națională de Control a Activităților Nucleare - CNCAN .
O altă activitate semnificativă este cea de dezvoltare, implementare, adaptare produse IT, soft-uri adapate
tehnologiilor de imagistică medicală specifice. Echipamentele de imagistică medicală utilizează tehnicile
interpolării, înregistrării imaginilor, ale diagnosticului comparat. Tehnicile data mining și image mining sunt
astfel din ce în ce mai frecvent menționate în literatura de specialitate ca fiind cele ce contribuie la calitatea
serviciilor finale. Procesarea imaginii medicale înregistrează progrese notabile prin utiliyarea unor tehnologii
precum virtualizarea, cloud computing pentru a accelera procesarea. Se face apel și la platformele GPGPU -
General Purpose Graphics Processing Units , pentru o mai mare viteză de procesare. Aceste platforme sunt
utilizate pentru a spori calitatea a diferite servicii. Tehnologia aparatelor mobile este de asemeni exploatată
pentru a facilita accesul rapid al medicului la anumite date privind pacientul. Dispozitivele purtate de pacient
sunt de asemenea îmbunătățite cu anumite aplicații pentru a prelua date vitale necesare deciziilor medicale. În
anumite situații aceasta reduce numărul deplasărilor pentru analize și consultații suplimentare.
Dezvoltarea de soft-uri adaptate echipamentelor cât și nevoilor profesioniștilor în domeniul medical
înregistrează un ritm accelerat.
În regiunea Nord-Est își desfășoară activitatea vizând acest domeniu o serie variată de organizații
printre care menționăm:
- ROMSOFT SRL Iași: integrarea aplicațiilor software, realizarea bazei de date unică cu datele
medicale ale pacienților
- SERV SISTEM SRL: dezvoltarea interfețelor web ale sistemului unic de management al datelor
- SHOPFIT ONLINE SRL: dezvoltarea aplicațiilor pentru dispozitive de tip mobile
- Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași: testarea în condiții reale și integrarea
aplicațiilor
- Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iași: procesarea datelor de imagistică medicală
Imago Mol este clusterul pe domeniul respectiv creat în 2012 in Regiunea Nord Est și promovat pe
website-ul : http://www.imago-mol.ro.
Membrii cluster-ului și partener în cadrul proiectului AMI4Europe sunt : Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est , Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T POPA Iaşi , Spitatul Clinic Judeţean de Urgenţă “SF.
SPIRIDON” Iaşi, SC ROMSOFT SRL, Consiliul Județean Iași, S.C. TEHNOPOLIS SRL, Universitatea Tehnică
“Gheorghe Asachi” din Iaşi, Institutul de Oncologie.
In 2014 clusterul lansează proiectul “Creşterea competitivităţii furnizorilor de servicii în domeniul imagisticii
medicale prin specializare inteligentă în domeniul biomedical, proiectul având o componenta de cercetare,
respectiv îmbunătăţirea procesului medical diagnostico-terapeutic prin folosirea unui sistem integrat de
management al datelor medicale (USMED)”, sistemul urmând a fi implementat de către toţi partenerii cu profil
medical sau conex din cadrul clusterului.
Pagina 105
Proiectul a vizat dezvoltarea unei platforme de imagistică medicală moleculară și structurală competitivă
în contextul imagisticii pe plan național și internațional, inițierea și dezvoltarea de studii medicale in vivo și in
vitro, fundamentale și aplicative. Studiile vor urmări aspecte medicale fiziologice și patologice prin metode de
imagistică moleculară, funcțională (ex. scintigrafie) și structurală, cu rezoluție adecvată ( CT cu raze X, RMN,
ecografie etc.). Un obiectiv imediat este crearea și testarea în prima fază și ulterior implementarea unui sistem
integrat de management al datelor clinico-paraclinice.
În cadrul proiectului clusterul a organizat Școala Internațională de Vară „ New frontiers in Magnetic
Resonance Imaging: MR Fingerprinting, PET/MRI, Advances in Brain and Spine Imaging”, organizată de
Universitatea Medicină și Farmacie „Gr. T Popa” Iași în colaborare cu Institutul Cultural Roman București și sub
egida Societății Internaționale pentru Rezonanță Magnetică în Medicină, care a reunit specialiști de renume
mondial în domeniul imagisticii medicale. Un alt proiect derulat prin colaborarea între partenerii clusterului
respectiv este : “Consolidarea instituţională şi creşterea vizibilităţii Clusterului Regional Inovativ de Imagistică
Moleculară şi Structurală Nord-Est, cadru-suport pentru creşterea capacităţii de Cercetare Dezvoltare Inovare a
membrilor şi a competitivităţii IMM-urilor în domeniu din România – IMAGO MOL”.
C. Situația în domeniul dispozitivelor de radiologie și imagistică medicală
Situația în domeniul dispozitivelor medicale non-iradiante
ANMDM evaluează, supraveghează, monitorizeză situația în domeniu prin Departamentul Tehnic -

Laboratoare și pentru Unitatea Nucleară. Ponderea activităților în anul 2013 a celor două entități a fost cea de
control prin verificări periodice a dispozitivelor medicale. Această activitate se efectuează pentru toate
dispozitivele medicale montate, puse în funcțiune și având un grad de risc ridicat, la toți utilizatorii de dispozitive
medicale, atât din domeniul public, cât și din cel privat și constă în evaluarea performanțelor și securității
dispozitivelor medicale aflate în utilizare, buletinul de verificare periodică fiind unul din documentele necesare
încheierii contractului de servicii medicale între casele de asigurări de sănătate și cabinet/spitale/centre
medicale. Pentru fiecare dispozitiv medical verificat se întocmește și câte un raport de încercări.
Solocitarea evaluării pentru dispozitive medicale variază de la 1 la câteva zeci în spitale.
O mare parte a solicitărilor înregistrate a fost din partea unităților sanitare publice, care sunt scutite de plata
tarifelor.
Situația lucrărilor finalizate în anul 2013 se prezintă astfel:
- total cereri înregistrate: 985 (din care 597 din sistemul privat)
- total buletine de verificare periodică emise: 1349
- total avize de utilizare emise: 149
- total dispozitive medicale verificate: 5697
- total rapoarte de încercări emise: 1595
ANMDM evaluează capabilitatea organizațiilor de a presta serviciile pentru care solicită avizul
Ministerului Sănătății. Activitățile evaluate sunt cele de optică medicală, service dispozitive medicale și
protezare (auditiva,ortopedica,alte tipuri).
Pagina 106
Cu un efectiv redus de salariați, acest departament trebuie să acopere activitatea la nivelul întregii țări,
efectuând atât evaluarea inițială a organizațiilor în vederea obținerii avizului de funcționare, evaluările de
supraveghere la fiecare 2 ani, cât și constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale, conform
Legii nr.176/2000.
Situația lucrărilor pe parcursul unui an precum 2014 se prezintă astfel:
- solicitări de evaluare inregistrate în număr de 170
- lucrări de evaluare, finalizate, cu emitere raport în număr de 88
- lucrări de evaluare anulate (organizația nu desfășoară decât activitate de comercializare sau nu
s-a depus dosar ) în număr de 42
- lucrări evaluare, supraveghere, la care s-a constatat încetarea activității sau pentru care s-a
suspendat avizul de funcționare în număr de 35
Concluzii
• Legislația naționala este în acord cu cea internațională în ceea ce privește desfăşurarea în siguranţă
a activităţilor nucleare și radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiații
ionizante. Există o serie de instituții care verifică, controlează și avizează punerea în funcțiune și
utilizarea echipamentelor de imagistică medicală.
• În domeniul radiologiei și imagisticii medicale activează o serie de unități ce realizează revizii,
întrețineri și reparații pentru echipamentele în uz
• există un interes pentru dezvoltare, implementare, adaptare produse IT, soft-uri adapate
tehnologiilor de imagistică medicală specifice. Echipamentele de imagistică medicală utilizează
tehnicile interpolării, înregistrării imaginilor, ale diagnosticului comparat. Procesarea imaginii
medicale înregistrează progrese notabile prin utilizarea unor tehnologii precum virtualizarea, cloud
computing pentru a accelera procesarea.
• Dezvoltarea de soft-uri adaptate echipamentelor cât și nevoilor profesioniștilor în domeniul medical
înregistrează un ritm accelerat. Se pune un accent deosebit pe transferul de date.
Pagina 107
Pagina 108
Capitolul VI. Operaționalizarea conceptului e-Sănătate în domeniul medical

românesc
Viziunea pentru perioada 2014-2020 este de a răsturna această piramidă viciată a serviciilor – moştenită şi
ineficientă– şi de a asigura gradual o acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populaţiei prin serviciile de la
baza sistemului (servicii de asistenţă comunitară, servicii de asistenţă acordate de medicul de familie şi de
ambulatoriul de specialitate).
Un indicator utilizat pentru aprecierea comparativă a acestei dimensiuni a sistemului de sănătate este
procentul auto-raportat al nevoilor de asistenţă medicală nesatisfăcute care la nivelul întregii populații din
România este de 11.1% în 2011 (comparativ cu 0.4% în Norvegia şi Austria și 7% în Bulgaria).
Asemenea ţărilor cu sisteme de sănătate performante din puncte de vedere al eficienţei dar şi al eficacităţii,
tipurile de servicii aterior menţionate trebuie să devină capabile să rezolve principalele nevoi legate de
episoadele acute de îmbolnăvire precum şi de monitorizare a pacienţilor cu principalele boli cronice: diabet
zaharat, hipertensiune arteriala, BPOC. Recurgerea la serviciile spitaliceşti, care presupun automat un nivel
crescut de costuri, trebuie să se facă în mod normal numai atunci când situaţiile impun furnizarea de servicii de
un nivel sporit de complexitate.Pentru a susține reforma reală în sectorul sănătății au fost definite o serie de Arii
strategice de intervenție, Obiective generale, Obiective specifice și Direcții Strategice/Măsuri.
Aria strategică de intervenție 1. Sănătate Publică

Obiectiv General 3: Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli
netransmisibile şi reducerea poverii lor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate
cu caracter preventiv
Obiectiv Specific 3.2. Reducerea poverii cancerului în populaţie prin depistarea în faze incipiente de
boală şi reducerea pe termen mediu-lung a mortalităţii specifice prin intervenţii de screening organizat
Iniţierea in 2011 a programului naţional de depistare precoce a cancerului de col uterin a constituit o necesitate
derivată din profilul epidemiologic extrem de nefavorabil al acestei patologii maligne in rândul femeilor din
Romania, anume incidenţa şi mortalitatea de 3 sau 4 ori mai mari decât mediile europene. Un program organizat
de screening presupune intervenţii şi măsuri complexe şi o mobilizare masivă şi exemplară a resurselor
financiare, umane şi materiale astfel incât să se atingă nivele de performanţă aşteptate conform standardelor
europene.
Pagina 109
Direcţii strategice/Măsuri
a. Creşterea capacitaţii de planificare şi coordonare în domeniul controlului cancerului, inclusiv pe componenta
de screening (elaborarea unui plan multianual privind activităţile de prevenire/depistare precoce a
cancerului, ca parte a Planului naţional integrat de control al cancerului
b. Consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin pentru atingerea în cel mai scurt timp a
standardelor minimale de performanţa programatică recomandate la nivel european şi implementarea
acestuia pe plan naţional, în paralel cu intervenţiile vizând prevenirea primară a acestei forme de cancer prin
vaccinare HPV (vezi OS. 2.2)
• identificarea soluţiilor de compensare a deficitului de capacitate de procesare a volumelor adecvate de
probe
• dezvoltarea aplicaţiei informatice necesare pentru monitorizarea/evaluarea intervenţiei, prin
coroborarea cu registrele populaţionale regionale de cancer şi alte baze de date
• revizuirea/elaborarea de ghiduri şi manuale de proceduri; asigurare calităţii/controlul calităţii pe întreg
lanţul de servicii de screening
• formarea personalului implicat şi compensarea deficitului de personal de laboratoare prin instituirea
meseriei de citotehnician
• mobilizarea beneficiarelor pentru includere şi menţinerea în screening prin conştientizarea adecvată şi
susţinută a populaţiei ţintă şi urmărirea cazurilor problemă, în condiţii de asigurare a accesului echitabil
al femeilor marginalizate socio-economic, etnic, geografic sau din alte motive
• întărirea activităţii de înregistrare a cancerelor cu baza populaţională în scopul evaluării performanţei
programelor de screening - acoperire naţională prin registre regionale de cancer
c. Implementarea de proiecte pilot cu bază populaţională pentru dezvoltarea capacităţii tehnice şi
organizatorice în domeniul depistării precoce a cancerelor la sân şi colorectal conform ghidurilor europene
(2014-2016) şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional sau subnaţional
(2017-2020)
Aria strategică de intervenție 3. Măsuri Transversale pentru un sistem de sănătate sustenabil și predictibil
Obiectiv General 6. Eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor moderne (E- sănătate)
Obiectiv Specific 6.1. Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat în domeniul sănătăţii prin
implementarea de soluţii sustenabile de E-Sănătate
Acest obiectiv preconizează creşterea eficienţei sistemului in ansamblul pentru creşterea accesului la
servicii de calitate şi reducerea inechităţilor din sănătate. Este nevoie de eforturi suplimentare pentru
dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în domeniul Sănătăţii Publice (SIISP) 96, cu o arhitectură
cuprinzătoare şi integratoare care să permită utilizarea eficientă şi optimală a datelor şi informaţiilor. Se are în
vedere un sistem informaţional performant pe plan orizontal și vertical care integrează toate componentele
sistemului de sănătate (inclusiv resurse umane, management financiar, etc). Ca rezultat al producerii, stocării,
analizei și diseminării pe baza unei platforme integrate, se exclud redundanţele și se asigură acces la date şi
Pagina 110
informaţii valide. Domeniul TIC poate contribui subsţantial la creşterea competitivităţii sectorului de sănătate,
inclusiv din perspectiva e-guvernării eficiente şi eficace a acestuia. Un SIISP cu o arhitectură integratoare, bazat
pe aplicaţii informatice interoperabile permite generarea informaţiilor de calitate şi utilizarea eficientă lor în
elaborarea politicilor de sănătate şi managementul performant al sistemului.
Direcţii strategice de acţiune/Măsuri
a) Asigurarea standardizării, integrării şi interoperabilităţii în sistemului informatic din sectorul de sănătate

- implementarea măsurilor necesare pentru integrarea la nivel naţional şi comunitar şi pentru asigurarea
interoperabilităţii organizatorice, tehnice şi semantice a aplicaţiilor existente şi viitoare, pe toate palierele
sectorului de sănătate
- adoptarea standardelor şi nomenclatoarelor de date europene sau internaţionale în uz precum: Clasificarea
Internaţională pentru Asistenţa Medicală Primară a Organizaţiei Mondiale a Medicilor de Familie
(ICPC/WONCA), a clasificarii CIM-10/sau ulterioare în serviciile ambulatorii de specialitate, a nomenclatoarelor
de clasificare şi codificare a procedurilor de laborator sau aplicabilitate şi utilitate în practica clinică (HL7,
SNOMED CT, LOINC)
b) Dezvoltarea suportului informatic necesar gestionării anumitor aspecte esenţiale pentru sectorul de
sănătate, utile pentru o mai bună e-guvernare a sectorului şi eficienţă crescută in administrarea
sectorului, precum cele de mai jos dar nu numai:
- dezvoltarea unor sisteme/registre speciale (ex. Registru Naţional de Dispozitive Medicale, registre privind
personalul medical şi furnizorii de servicii, sistem informatic pentru achiziţii publice, etc.)
- dezvoltarea de sisteme Intranet pentru uz în Ministerul Sănătaţii şi instituţii subordonate sau coordonate, a
suportului informatic necesar pentru mai buna gestionare a activităţii, facilitarea proceselor administrative şi
a interacţiunii cu cetăţeanul
- implementarea unui sistem de trasabilitate a medicamentelor (Directiva 62/ 2012)
- in paralel se impune îmbunătăţirea competenţelor digitale în susţinerea măsurilor de tip e-sănătate, inclusiv
prin crearea de platforme de e-learning integrate pentru angajatii sistemului de sănătate (îmbunatăţirea
capacităţii administrative şi/sau tehnice) şi a celor din domeniile conexe din afara sistemului precum cei cu
utilitate in ameliorarea gradului de incluziune prin intervenţii integrate pe orizontală)
c) Consolidarea registrelor de boală sau proceduri existente şi constituirea unor registre noi în domeniile
neacoperite,
d) Consolidarea sau dezvoltarea soluţiilor TIC privind serviciile de sănătate în cadrul proiectelor E-sănătate
• valorificarea superioară a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI) prin dezvoltarea de capacităţilor
suplimentare în jurul acestei platforme complexe
• dezvoltarea sau, după caz, îmbunătăţirea sistemelor informationale şi informatice din asistenţa medicală
primară şi ambulatorul de specialitate şi egalizarea diferenţelor privind gradul de informatizare în
sănătate (între serviciile spitaliceşti şi non-spitaliceşti, sau în profil regional)
• dezvoltarea interoperabilităţii sistemelor de raportare a serviciilor medicale acordate la nivelurile
asistenţei medicale (medicina primară - ambulator de specialitate –spital)
e) Îmbunăţirea utilizării a soluţiilor TIC în serviciile de urgenţă
Pagina 111
Obiectiv Specific 6.2. Creşterea accesului la servicii de sănătate prin utilizarea serviciilor de telemedicină
Soluţii inovative şi inclusive care ţin de telemedicină contribuie la reducerea inechitătilor în accesul la
servicii de sănătate a populaţiilor vulnerabile din comunităţile izolate, în condiţii de eficienţă şi calitate crescute.
Domeniul telemedicinei a evoluat în ultimii ani în România, cu aplicaţii în sectorul asistenţei medicale de urgenţă
şi, mai recent, cu testarea colaborării dintre asistenţa medicală primară din zone rurale greu accesibile (Delta
Dunării) şi specialiştii din ambulatoriul de specialitate, prin folosirea echipamentelor mobile de telemedicină ce
incorporează soluţii tehnologice inovative. Datorită valorii adăugate importante pe care o aduc soluțiile de
telemedicină, se impune continuarea initiațivelor existente și, pe cât posibil, lărgirea aplicabilității acestora, cu
atât mai mult cât acestea pot contribui şi la compensarea deficitului de resurse umane în anumite specialități
sau zone greu accesibile.

a. Implementarea fazei a II-a a programului integrat de telemedicină în sistemul de urgenţă; dezvoltarea şi
implementarea soluţiilor de telemedicină pe structura sistemului regional de servicii spitaliceşti
b. Dezvoltarea de soluții inovative şi inclusive de telemedicină, prin implementarea sistemului de
telemedicină în asistenţa primară şi ambulatorie cu accent pe zonele rurale/centre de permanență
(definitivarea modelului de telemedicină şi extinderea soluţiei)
Obiectiv General 7. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate la nivel naţional, regional şi local în vederea
reducerii inechităţii în accesul la serviciile de sănătate
Obiectiv Specific 7.2. Imbunăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate oferite în regim ambulatoriu
prin asistenţă medicală comunitară, medicină de familie şi ambulatorul de specialitate
În prezent există deficienţe legate de calitatea cladirilor existe şi în cazul serviciilor de rang inferior celor
spitaliceştii.
Calitatea şi utilizarea optimală a diferitelor tipuri de servicii de sănătate oferite în regim ambulator este
influenţată defavorabil şi de echiparea şi dotarea necorespunzatoare a cabinetelor de medicină de familie şi
chiar şi a policlinicilor, fapt ce permite o medicină modernă eficientă şi face ca pacientii sa aibă tendinţa de a
favoriza spitalizarea chiar şi numai pentru investigaţii care ar putea fi realizate in regim ambulatoriu sau în
spitalizarea de scurtă durată, dar cu costuri mult mai mici (Rx, CT, RMN, ecografie, examene de laborator,
endoscopie, etc.).
Segmentul serviciilor în regim ambulatoriu are un potenţial recunoscut, de altfel, de a contribui imediat şi în
foarte mare masură la îmbunăţirea stării de sănătate a populaţiei, mai ales pentru cei dezavantajaţi socio-
economic, fapt ce justifică direcţionarea investitiilor şi către serviciilor de la baza piramidei sectorului de
sănătate. Îmbunăţirea infrastructurii în sectorul serviciilor cu regim ambulatoriu poate avea un impact asupra
calităţii serviciilor prin extinderea timpului de contact cu pacientul aflat la îndemana furnizorului de servicii prin
eliminarea pe cât posibil a utilizării în ture a cabinetelor medicale.
Pagina 112

a. Asigurarea infrastructurii necesare devoltării graduale a reţelei de servicii de asistentă comunitară la
nivel naţional prin reabilitarea sau construirea centrelor comunitare (coroborat cu OS 4.1)
b. Modernizarea infrastructurii de medicină de familie (cabinete de asistenţă medicală primară, centre de
permanenţă, construite şi/sau dotate)
c. Continuarea modernizării infrastructurii serviciilor ambulatorii de diagnostic şi tratament prin
reabilitare, dotare/echipare - inclusiv dezvoltarea centrelor de diagnostic şi tratament pentru cancer
(în vederea atingerii OS 4.3)
d. Sprijinirea implementării serviciilor de îngrijiri pe termen lung pentru pacienţii cu boli neurologice care
necesită ventilaţie mecanică sau alte patologii cronice, a celor de îngrijiri paliative şi de servicii medico-
sociale pe termen lung prin investiţii specifice
e. Realizarea investiţiilor necesare pentru creşterea capacităţii de diagnostic precoce (screening) pentru
cancerul de col, de sân şi colorectal
f. achiziţionarea de unităţi mobile de screening în vederea asigurării accesului echitabil la servicii de
screening de calitate al populaţiei defavorizate
g. echipamente pntru diagnostic citopatologic în laboratoarele regionale de citopatologie de referinţa
implicate în screening
Informările privind programele ce vor fi dezvoltate în viitorul apropiat la nivel european sunt disponibile on-line.
Sursa: ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/ehealth-action-plan-2012-2020-innovative-healthcare-21st-century
Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020
Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 (PDR Nord-Est) asigură cadrul strategic și reprezintă
instrumentul prin care regiunea, plecând de la analiza socio-economica regională și având drept cadru
obiectivele tematice, prioritățile de investiții și acțiunile cheie prevăzute de proiectele de regulamente privind
fondurile europene, își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic, social, etc, reprezentând în
același timp contribuția regiunii la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare 2014-2020. Mai jos este
prezentat panelul de priorităţi, obiective specifice şi măsuri, așa cum sunt ele prezentate în PDR Nord-Est 2014-
2020:
Priorităţile tematice ale strategiei de dezvoltare regională
Prioritate 1. Imbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării,
accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale
Obiectiv specific: Creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate
In cadrul Măsurii 3.1. regăsim: Extinderea şi diversificarea serviciilor de sănătate
Acțiunile vor viza:
 Derularea de programe pentru creșterea nivelului de educație în rândul populației pentru menținerea și
ingrijirea sănătății, cât şi adoptarea unor comportamente sănătoase în scopul
prevenirii îmbolnăvirilor
Pagina 113
 Sprijin pentru extinderea şi diversificarea serviciilor preventive de sănătate

 Sprijin pentru extinderea şi diversificarea serviciilor medicale destinate prevenirii şi controlului bolilor cu
impact major asupra stării de săntate a populaţiei
 Derularea de programe pentru prevenirea complicaţiilor, decesului prematur şi creşterea calităţii vieţii la
pacienţii cu afecţiuni cronice prin accesul la servicii medicale de calitate
 Cresterea accesului la servicii de îngrijire medicală de calitate a persoanelor vulnerabile sau dezavantajate
social
 Sprijinirea creşterii rolului medicului de familie ca şi consilier de sănătate pentru locuitorii regiunii
 Dezvoltarea resurselor umane implicate în managementul spitalelor, prin derularea de programe de
formare
 Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor medicale destinatei mamei şi copilului
 Sprijinirea dezvoltarii şi implementarii de sisteme informatice integrare de tip e-sănătate având ca scop
accesul populaţiei la o paleta largă de informaţii din domeniul medical
 Crearea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii de sănătate, dotarea cu aparatura de
specialitate, echipamente informatice care asigură buna funcţionare
Prioritate 2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care sa asigure creşterea accesibilitaăţi, conectivităţii şi
atractivităţii Regiunii Nord-Est
Obiectiv specific 2: Stimularea atractivităţii economiei locale prin creşterea accesului la infrastructura TIC de
calitate
Măsura 2.1.: Extinderea infrastructurii de broadband, in special in zonele rurale şi comunităţile izolate
Tinte 2022:
(1) 70% din totalul gospodăriilor vor avea acces la servicii de internet
(2) 50% din totalul gospodăriilor vor avea acces la servicii de internet tip broadband
In cadrul acestei măsuri acţiunile vor viza crearea sau/si extinderea (dupa caz) a retelei de internet tip
broadband, în special în zonele rurale şi in comunităţile izolate.
Masura 2.2.: Dezvoltarea TIC prin crearea şi dezvoltarea de produse şi servicii tip e-„servicii”
In cadrul acestei măsuri acţiunile vor viza:
 Dezvoltarea de soluţii TIC pentru servicii de sănătate online(e-sănătate) care să permită furnizarea
de/accesul la informaţii pentru personalul medical din unităţile sanitare, personalul didactic din
Universitatea de Medicină şi Farmacie, membrii clusterului IMAGOMOL, oferirea de informaţii utile pentru
populaţie
 Dezvoltarea de soluţii TIC pentru servicii de educaţie online (e-educatie) care să permită atât promovarea
ofertei de formare, derularea efectivă a programelor de formare profesională, oferirea de informaţii
publicului din domeniul educaţional, de a facilita interacţiunea între furnizorii de instruire şi persoanele
interesate
Pagina 114
 Dezvoltarea de soluţii TIC pentru serviciile administraţiei publice locale(e-administratie), serviciile

deconcentrate cu rolul de a oferi informaţii de interes public, platforme pentru plata taxelor şi impozitelor
locale, de a facilita interacţiunea între administraţia publica locală/serviciile deconcentrate şi cetăţeni
 Crearea de pagini de internet, blog-uri pentru a facilita interacţiunea, pe teme de interes public
Prioritatea 3. - Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale

Obiectiv specific 2: Impulsionarea sectorului de cercetare dezvoltare, în special a celei aplicate
Masura 2.1. : Sprijinirea cercetării publice şi private, în vederea dezvoltării şi fructificării soluţiilor integrate
In cadrul acestei măsuri acţiunile vor viza atât impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, cât şi un
transfer efectiv al rezultatelor cercetării catre mediul economic:
 Sprijin pentru dezvoltarea instituţiilor, centrelor, unităţilor de cercetare-dezvoltare existente prin
achiziţionarea de echipamente de specialitate, participarea la programe
comunitare (PC8)
 Crearea de oficii de transfer tehnologic la nivelul universităţilor şi instituţiilor de cercetare care să
asigure interfaţa dintre mediul de afaceri şi cel academic
 Crearea reţelei regionale a oficiilor de transfer tehnologic
 Derularea de conferinţe, seminarii, mese rotunde şi alte acţiuni de parteneriale între mediul de afaceri,
unităţile de cercetare, universităţi, clusterele constituite cu scopul de a schimba informatii, exemple de
bune practică
 Dezvoltarea de reţele şi platforme de colaborare cu instituţii/firme de profil din alte state
membre
sursa: http://adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20feb%202015.pdf
In accepţiune comunitară E-sănătatea „ se referă la instrumentele şi serviciile ce folosesc Tehnologia

Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC) ce pot îmbunătăţi prevenirea, diagnosticul, tratamentul, monitorizarea şi
managementul; aduce beneficii întregii comunităţi prin îmbunătăţirea accesului la servicii şi a calităţii acestora
prin eficientizarea sectorului de sănăte; presupune utilizarea partajată informaţiilor şi datelor între pacienţi şi
furnizorii de servicii, între profesioniştii din sănătate şi reţele de informaţii de sănătate; încorporează dosarul
electronic al pacientului, serviciile de telemedicină, dispozitivele portabile de monitorizare a pacientului,
softurile de programare a intervenţiilor chirurgicale, chirurgia robotizată, cercetarea flexibilă, fără rezultate
anticipate de la început („blue-sky research”) în domeniul fiziologiei umane virtuale.
Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (SIUI), cardul electronic de
asigurări de sănătate şi dosarul electronic de sănătate sunt proiecte esenţiale aflate în diferite stadii de
dezvoltare. A crescut în ultimii ani gradul de informatizare a serviciilor de sănătate, inclusiv la nivel spitalicesc,
dar aceasta rămâne suboptimal pe mai multe paliere, în timp ce managementul programelor naţionale de
Pagina 115
sănătate impune consolidarea registrelor de boală sau constituirea unor registre noi şi a soluţiilor informatice
eficiente şi eficace în monitorizarea rezultatelor programelor naţionale de sănătate. Per total, capacitatea
sistemului de colectare, procesare, analiza şi raportare a datelor în sistemele informatice sau informaţionale
existente, dar şi valorificarea datelor şi informaţiilor disponibile în politicile publice sunt deficitare, în timp ce
componenta de comunicare către/accesul la informaţia relevantă pentru pacient şi populaţie este insuficient
dezvoltată.
• Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (SIUI) asigură controlul
plăţilor către furnzizorii de servicii medicale şi farmaceutice din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale
de Sănătate (FNUASS).
• Registrul electronic național de vaccinări este în prezent disponibil în forma on-line și accesat la nivel
național de către profesioniștii sistemului de sănătate.
Cardul de sănătate
În temeiul art.108 din Constituţia României, republicata, al art. II din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.133/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, în vederea eficientizării unor instituţii şi activităţi în acest domeniu şi a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 35/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sanitar s-a emis
Hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice de aplicarea prevederilor referitoare la cardul naţional de
asigurări sociale de sănătate din titlul IX Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
CID-ul reprezintă Codul de IDenitificare al asiguraţilor din PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de
Sănătate) şi va fi inscripţionat pe Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) sub numele "Cod de
asigurat". CID-ul este folosit la identificarea unică în sistem a persoanelor asigurate. Valoarea sa este generată
pe baza CNP-ului. Există resurse pentru dezvoltatorii de software, care pot fi folosite pentru generarea CID-ului
din CNP.
Hotărârea de Guvern 49/2015 pentru modificarea şi completarea HG 900/2012 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate
din titlul IX Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii prevede de asemenea : Art (5). După expirarea perioadei prevăzute la alin. (2),
persoanele prevăzute la art. 336 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care
refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional, fac dovada calităţii de
asigurat pe baza adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către
casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă. Adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni se
eliberează asiguratului pe baza unei cereri adresate casei de asigurări de sănătate la care acesta este luat in
evidenţă. Cererea, pentru prima solicitare de eliberare a adeverinţei, va fi însoţită de declaraţia pe propria
răspundere privind refuzul cardului, precum şi de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit.
O serie de riscuri în utilizarea acestor carduri au fost sesizate de profesionişti din diferite domenii de
activitate : dificultatea de a avea acces la servicii de sănătate atunci când sunt defecţiuni sau blocaje ale
Pagina 116
sistemului de sănătate, accesul la informaţii vitale ale pacientului din partea unor terţe persoane (asistenţi,
informaticieni, profesionişti din sistemul de sănătate care nu sunt implicaţi direct în actele medicale privind
pacientul ), greşeli, erori în înregistrarea datelor care pot avea efecte în lanţ şi repercursiuni pe termen lung
asupra pacientului, limitarea dreptului la intimitate prin accesarea, difuzarea în sistem şi pe scară largă a
informaţiilor personale.
Situația la zi a implementării cardului de sănătate
În data de 19 septembrie 2014 a început procesul de distribuire a cardului naţional de sănătate, care se
realizează după graficul stabilit în contractul-cadru şi în contractele subsecvente încheiate de CNAS şi casele de
asigurări cu CN Poşta Română. (http://medicaacademica.ro/2015/03/16/45-milioane-de-carduri-de-sanatate-
activate/)
O treime dintre românii care au primit cardul de sănătate au fost deja la medic şi l-au activat, arată
statistica centralizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Astfel, 4,5 milioane de carduri sunt activate în
sistem, din cele 13,5 milioane de carduri care au fost distribuite. Începând cu 1 mai 2015, serviciile de sănătate
decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate vor fi validate pe baza folosirii
cardului.Aproximativ 500.000 de asiguraţi, care încă nu şi-au primit cardul de sănătate, pot să îl ridice direct de
la sediile caselor de asigurări sau de la medicii de familie. De asemenea, pentru angajatori mari, CNAS şi CASMB
organizează distribuţia cardului în colaborare cu angajatorul, astfel încât până la 1 mai să rămână cât mai puţine
carduri nedistribuite.Asiguraţii care până la 1 mai 2015 nu au intrat în posesia cardului de sănătate – fie că l-au
refuzat din cauza unor motive de protecție a datelor vitale, din motive religioase sau de conştiinţă – vor
beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe de asigurat, eliberată de casa de asigurări, cu o valabilitate
de 3 luni. Cardurile refuzate rămân la sediile caselor de asigurări.
Pe cardul de sănătate nu există date medicale, ci doar numele şi prenumele asiguratului, un cod de
identificare şi termenul de valabilitate al cardului. La dorinţa asiguratului, pe card se pot inscripţiona date legate
de grupa de sânge, eventuale alergii sau condiţii speciale de sănătate. Opţiunea pentru transplantul de organe
se poate face doar cu o declaraţie notarială specială, pentru care nu se percept taxe notariale. Aproximativ 4000
de persoane au refuzat cardul de sănătate. Preşedintele CASMB, prof. Gheorghe Iana, a anunţat pentru
Bucureşti, la începutul primului trimestru al anului 2015, distribuirea a 1,4 milioane de carduri de sănătate, din
care mai sunt de distribuit 173.000. “Mai mult de jumătate dintre medicii de familie din Bucureşti au refuzat
distribuirea cardului”, a punctat şeful CASMB. El a precizat că până la 1 mai toţi cei care au solicitat cardul de
sănătate le CASMB îl vor primi.
Construcția sistemului informatic necesar implementării cardului de sănătate va începe în cursul lunilor
iulie-august, iar în februarie 2012 va începe distribuirea cardului, a afirmat Lucian Duță în deschiderea
conferinței. De asemenea, componenta „rețetă electronică” va fi funcțională, potrivit previziunilor, în martie
2012, în timp ce dosarul electronic al pacientului (DES), componenta cel mai dificil de implementat, va deveni
operațional la începutul anului 2013.
„Costul implementării acestor elemente de sistem informatic nu reprezintă nici 10% din cât a cheltuit
Marea Britanie pentru componenta „dosar electronic” și anume 2 miliarde de lire sterline. Se preconizează ca
sistemul de sănătate informatizat să fie eficient prin reducerea fraudei care se ridică la miliarde pe an. Doar noi
suntem vinovați ca stat pentru că avem o creștere a consumului de medicamente cu 50%, la 500 de milioane de
Pagina 117
euro într-un singur an și nu luăm măsurile necesare”, în apreciereal d-lui Lucian Duță, președintele CNAS în anul
2014; el a estimat că vom putea vorbi de „o limitare consistentă a fraudei peste 6-7 luni”, după implementarea
e-prescripției.
Traian Ionescu, consilier al președintelui Siveco România a declarat că, în același timp, un astfel de
sistem poate fi dificil de implementat, mai ales dacă sunt implicate spitale cu sistem informatic diferit și că ar
putea fi expus unor riscuri de genul unui răspuns întârziat al sistemului, fiind vorba de un sistem complex sau de
episoade în care sistemul ar putea să nu funcționeze deloc.
Acțiunile e-Health la nivel european vizează conștientizarea, interoperabilitatea, crearea unei legislații,
demersurile de cercetare și inovare, dar și directiva privind îngrijirea transfrontalieră oferă un cadru formal
pentru realizarea de aplicații practice e-Health. Dr. Michele Thonnet din partea Misiunii pentru Informatizare a
Sistemului de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății din Franța a prezentat experiența statului francez în
implementarea sistemului informatic de sănătate, punctând că acest demers a avut loc pentru a eficientiza
costurile sau pentru a combate frauda. „Deși în alte domenii personalul și populația implicată sunt obișnuiți să
folosească Internetul , în domeniul sănătății instrumentele IT&C au pătruns mai greu, așa că la început a trebuit
să oferim aplicațiile necesare, să creăm un sistem care să se plieze nevoilor regionale”, a spus Thonnet despre
implementarea care a început în 1996.
Modalitatea de implementare a instrumentelor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență din

România reprezintă un model unic la nivel european pe care unele state l-au remarcat deja, a afirmat dr. Raed
Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „În Europa sistemele de telemedicină sunt organizate
pe specialități, de exemplu, în Finlanda există un astfel de sistem pe specialitatea neurologie. Sistemul din
România este diferit de telemedicina „la rece”, în care se primesc consultații la telefon, echipajele noastre pot
trimite chiar imagini, pe lângă date legate de funcțiile vitale în cazul unui pacient care a suferit un accident, de
exemplu”, a spus dr. Arafat. Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății a prezentat un proiect de telemedicină
intraspitalicească prin intermediul căruia sunt conectate spitale la nivel regional, unitățile de urgențe mai mici
primind beneficiind astfel de experiența și informațiile existente într-un spital județean important.
Pagina 118
Concluzii
• Viziunea pentru perioada 2014-2020 este de a asigura gradual o acoperire mai mare a nevoilor de
sănătate ale populaţiei prin serviciile de la baza sistemului: servicii de asistenţă comunitară, servicii de
asistenţă acordate de medicul de familie şi de ambulatoriul de specialitate.
• Strategia 2014 -2020 pentru sănătate cuprinde direcții strategice/măsuri ce duc indirect la dezvoltarea
domeniului de imagistică medicală atât din punct de vedere a tehnologiilor utilizate cât și din punctul
de vedere al softurilor și a infrastructurii de comunicații și schimb de informații medicale
• Strategia națională vizează îmbunăţirea infrastructurii în sectorul serviciilor cu regim ambulatoriu de
diagnostic şi tratament prin reabilitare, dotare/echipare - inclusiv dezvoltarea centrelor de
diagnostic şi tratament pentru cancer
• Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 vizează crearea, reabilitarea, modernizarea,
extinderea infrastructurii de sănătate, dotarea cu aparatura de specialitate, echipamente informatice
care asigură buna funcţionare. Totodată, PDR Nord-Est pune accent pe dezvoltarea de soluţii TIC
pentru servicii de sănătate online(e-sănătate) care să permită furnizarea de/accesul la informaţii
pentru personalul medical din unităţile sanitare, personalul didactic din Universitatea de Medicină şi
Farmacie, membrii clusterului IMAGOMOL, oferirea de informaţii utile pentru populaţie.
Pagina 119
Pagina 120
Capitolul VI. Evaluarea cantitativă și calitativă a pieței furnizorilor de

servicii medicale din domeniul imagisticii medicale din Regiunea Nord-Est
3. Concluzii
Metodologia care a stat la baza elaborării chestionarului nostru pentru analiza regională a domeniului
radiologie-imagistică medicală-medicină nucleară este fundamentată pe studiul „Planning and Roadmapping
Technological Innovations” al echipei de cercetători Tugrul U. Daim, Melinda Pizzaro, Rajasree Talla publicat de
Springer Edition, 2014. Elaborarea studiului menționat a fost precedată de o revizuire a publicațiilor de
specialitate ale mediilor academice și profesionale din domeniul imagisticii medicale. O serie de articole au fost
analizate de autori și validate de experți în domeniul medical, IT, producție echipamente.
Caracteristicile echipamentelor au fost puse în legătură cu o serie de Market-drivers, calități, beneficii ce rezultă
din prezența acestora la echipamentul respectiv. Aceste beneficii au fost studiate în relația lor cu fiecare
caracteristică importantă a echipamentului. Studiul a permis ulterior selectarea calităților, beneficiilor și
rezultatelor din exploatare cele mai importante pentru investigațiile de radiologie, imagistică medicală și
medicină nucleară.
Astfel la momentul respectiv au fost considerați ca fiind Market – drivers importanți cei pe care îi enumerăm mai
jos, în ordinea descrescătoare a importanţei:
• furnizarea de imagini 3D
• costul mai redus al prețului de achiziție
• portabilitatea
• lipsa radiațiilor
• transmisia electronică a imaginilor
• non-invazivitatea tehnicii
• prezența unei infrastructuri IT.
Totodată s-a pus accent pe dotarea și accesul la TIC al furnizorilor de servicii medicale din domeniul
imagisticii medicale.
Cercetarea în rândul furnizorilor de servicii medicale din domeniul imagisticii medicale din Regiunea
Nord-Est s-a realizat în perioada martie-aprilie 2014. Instrumentul de colectare a datelor a fost chestionarul
(anexa 1) care s-a adresat tuturor unităților medicale care dețineau echipamente de radiologie și imagistică
medicală din regiune.
Baza de date cu unitățile ce au făcut obiectul studiului a fost construită utilizând trei surse principale:
date primite de la Direcțiile județene de Sănătate Publică,Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte baze
de date publice publicate în mediul onlline. A rezultat o bază de date cu un număr de 222 de unități medicale.
Pagina 121
În urma procesului de colectare a datelor s-au înregistrat următoarele:

• Număr unități medicale temporar fără activitate: 9
• Radiate: 5
• Număr unități care au refuzat să răspundă: 4
• Număr formulare cu date: 204
Limitele cercetării
Studiul are anumite limitări legate de capacitatea de interpretare calitativă (și chiar cantitativă) a
datelor. Trebuie luate în considerare și anumite erori legate de sinceritatea, corectitudinea sau completitudinea
răspunsurilor individuale - trebuie să menționăm faptul că au existat destule cazuri în care respondenții au
evitat (refuzat) să răspundă la unele întrebări. Acolo unde nu au fost suficiente răspunsuri pentru o analiză
statistică, informația colectată a fost interpretată calitativ. Aceste limite nu sunt însă mai mari decât în cazul
oricărui demers analitic ce folosește ancheta pe bază de chestionar.
De asemenea, în procesul de documentare și construire a chestionarului, a trebuit să utilizăm clasificări
și/sau noțiuni care pot fi considerate depășite din punctul de vedere al domeniului cercetat – un domeniu aflat
în continuă schimbare – dar care permit raportarea la situații trecute și la serii de timp.
Din cele 222 unităţi sanitare identificate ca furnizori de servicii medicale în domeniul
radiologiei/imagisticii medicale/medicinei nucleare la nivel regional, 98,2% au răspuns în vederea completării
chestionarului proiectat pentru înregistrarea datelor necesare studiului privind imagistica medicală în regiunea
de dezvoltare Nord-Est.
Din punct de vedere al categoriei furnizorului de servicii medicale cuprins în cercetare, 11,8% sunt
spitale, 4,5% sunt cabinete independente de medicină de familie, 18,1% sunt ambulatorii de specialitate,
24,5% sunt cabinete independente de medicină dentară, 24,5% sunt laboratoare medicale, iar 16,6% sunt
unităţi sanitare complexe, de tipul: spital+ambulatoriu de specialitate+laborator medical; spital+ambulatoriu de
specialitate; spital+laborator medical; spital+ambulatoriu de specialitate+cabinet de medicină dentară+laborator
medical; spital+cabinet de medicină dentară+laborator medical; ambulatoriu de specialitate+cabinet de
medicină dentară+laborator medical; ambulatoriu de specialitate+laborator medical; cabinet de medicină de
familie+cabinet de medicină dentară+laborator medical; cabinet de medicină dentară+laborator medical.
Sectorul public este reprezentat de 17,9% din numărul unităţilor, iar 82,1% fac parte din sectorul privat.
Distribuţia pe judeţe a numărului unităţilor sanitare care au furnizat date în cadrul studiului este
următoarea: judeţul Bacău:53; judeţul Botoşani:33; judeţul Iaşi:39; judeţul Neamţ:38; judeţul Suceava:25;
judeţul Vaslui:13.
Pagina 122
2.1. RESURSE UMANE
Regiunea din care, pe judeţe:

număr
Nord-Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
salariaţi - total 14552 1536 311 6998 3230 2267 210
Medici 2594 310 75 1166 522 401 84
asistenţi medicali 5879 679 157 2486 1297 1167 93
tehnicieni radiologie-
61 18 2 26 7 6 2
fizicieni medicali 22 2 1 8 7 3 1
specialişti IT 37 12 1 13 2 9 0
ingineri electronişti 3 1 0 1 0 1 0
ingineri informaticieni 16 4 0 2 5 5 0
Numărul salariaţilor se completează cu alte categorii de personal şi anume: tehnicieni de aparatură
medicală, dentară şi optică medicală, biologi, chimişti, biochimişti, personal din domeniile: dermatologie,
ecografie, obstretică şi ginecologie, bioinginerie medicală, medicină de laborator, precum şi personal sanitar
auxiliar, personal de îngrijire etc.
65,6% din totalul salariaţilor înregistraţi la nivelul regiunii Nord-Est în unităţile sanitare selectate au
studii medii, iar 34,4% au studii superioare.
Numărul salariaţilor, după nivelul de educaţie
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Regiunea Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
NORD-EST
studii medii studii superioare
15,6% din numărul total al medicilor reprezintă numărul medicilor specialişti în radiologie şi imagistică
medicală (Bacău: 19,7%; Botoşani: 37,3%; Iaşi: 11,4%; Neamţ: 20,3%; Suceava: 12,2%; Vaslui: 27,4%). Medicii au
o pondere de 17,6% în numărul total al salariaţilor.
21,4% din numărul total al asistenţilor medicali reprezintă numărul asistenţilor medicali calificaţi în
radiologie şi imagistică medicală (Bacău: 15,6%; Botoşani: 26,1%; Iaşi: 38,1%; Neamţ: 4,9%; Suceava: 4,9%;
Vaslui: 49,5%). Asistenţii medicali au o pondere de 40,4% în numărul total al salariaţilor.
Pagina 123
Din numărul total al salariaţilor, 3,1% sunt persoane specializate în domeniul informatizării serviciilor
medicale (7,5% în unităţile respondente din judeţul Bacău; 1,9% în unităţile din judeţul Botoşani; 2,1% în judeţul
Iaşi; 1,6% în judeţul Neamţ; 3,8% în judeţul Suceava; 21,0% în unităţile sanitare intervievate din judeţul Vaslui).
Analiza numărului salariaţilor pe grupe de vârstă evidenţiază preponderenţa persoanelor din grupele de
vârstă: 35 – 44 ani (35,3%) şi 25 – 34 ani (24,8%), ceea ce caracterizează un personal relativ tânăr.
Număr
Regiunea din care, pe judeţe:
grupa de vârstă
Nord-Est Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui
salariaţi - total 14552 1536 311 6998 3230 2267 210
sub 25 ani 236 81 4 69 42 31 9
25 – 34 ani 3604 268 61 2144 497 599 35
35 – 44 ani 5131 480 117 2292 1200 936 106
45 – 54 ani 3314 450 77 1651 941 163 32
55 – 64 ani 2188 246 50 805 530 533 24
65 ani şi peste 79 11 2 37 20 5 4
Distribuţia numărului de salariaţi pe grupe de vârstă

i
slu
Va
a
av
ce
Su
ST
-E
RD
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000 5500
NO
ea
n
giu
Re
sub 25 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65 ani şi peste
2.2. SERVICII MEDICALE RADIOLOGIE/IMAGISTICĂ MEDICALĂ/MEDICINĂ NUCLEARĂ
Radiologie – imagistică medicală
 Investigaţii convenţionale
o cu radiaţii ionizante
Pagina 124
70,0% din unităţile care au răspuns din judeţul Bacău, 10,0% din judeţul Botoşani şi 11,8% din judeţul Neamţ
oferă servicii de investigaţii prin fluoroscopie; 60,0% din unităţile care au răspuns din judeţul Bacău, 5,0% din
judeţul Botoşani, 3,4% din judeţul Iaşi, 23,5% din judeţul Neamţ şi 12,5% din judeţul Vaslui oferă servicii de
investigaţii prin radiografie.
o neiradiante
40,0% din unităţile care au răspuns din judeţul Bacău, 45,0% din judeţul Botoşani, 62,1% din judeţul Iaşi, 47,1%
din judeţul Neamţ, 76,2% din judeţul Suceava şi 25,0% din judeţul Vaslui oferă servicii de investigaţii prin
ecografie; 20,0% din unităţile care au răspuns din judeţul Botoşani şi 3,4% din judeţul Iaşi oferă servicii de
investigaţii prin ecocardiografie.
 Investigaţii de înaltă performanţă

% (pentru unităţile selectate care au răspuns)
pe judeţe:
CT 4,6 3,8 11,7 7,9 4,0 15,4
IRM 7,0 NU 2,9 2,6 NU NU
PET/CT NU NU NU NU NU NU
DSA NU NU 2,9 NU NU NU
CT+IRM NU 3,8 17,6 NU 16,0 15,4
CT+DSA NU NU 2,9 NU NU NU
IRM+PET/CT NU NU 2,9 NU NU NU
IRM+DSA 2,3 NU NU NU NU NU
CT+IRM+PET/CT NU NU 2,9 NU 12,0 NU
CT+IRM+DSA NU NU 2,9 NU NU NU
CT+altele: videoendoscopie NU NU NU 2,6 NU NU
altele: endoscopie digestivă superioară NU 3,8 NU NU NU NU
Medicină nucleară
3,8% din unităţile care au răspuns din judeţul Botoşani oferă servicii de medicină nucleară – imagistică de
fuziune SPECT-CT; 2,9% din unităţile care au răspuns din judeţul Iaşi oferă servicii de medicină nucleară –
tomoscintigrafie de manoemisie SPECT; 2,6% din unităţile care au răspuns din judeţul Neamţ oferă servicii de
medicină nucleară – computer tomografie cu emisie pozitronică PET-CT şi 5,3% oferă alte servicii de medicină
nucleară: radiologie katroalveolară şi radiologie retroalveolară.
Certificări şi acreditări pentru furnizarea serviciilor de radiologie şi imagistică medicală
Activitatea unităţilor sanitare cuprinse în cercetare este autorizată, certificată, acreditată (unde este cazul) de:
ISO 9001/2008; ISO 15189/2013; ISO 17025/2005; autorizaţii de utilizare CNCAN; certificate de înregistrare
pentru autorizarea desfăşurării activităţii în domeniu; permise RTDG; certficate de acreditare emise de Casele
Judeţene de Asigurări de Sănătate; certificate eliberate în urma absolvirii cursurilor de radioprotecţie etc.
Accesul populației la servicii de radiologie și imagistică medicală
În anul 2014, 80,1% din unităţile sanitare din regiunea de dezvoltare Nord-Est, care fac obiectului studiului şi au
declarat numărul de pacienţi, au oferit servicii medicale de radiologie şi imagistică medicală pentru un număr de
Pagina 125
1007715 pacienţi, din care 56,0% provin din mediul urban, iar 44,0% provin din mediul rural. În judeţul Bacău s-
au efectuat investigaţii de radiologie şi imagistică medicală pentru 14,9% din totalul pacienţilor (15,7% din
mediul urban şi 13,8% din mediul rural). 11,0% din pacienţi (10,6% din mediul urban şi 11,4% din mediul rural)
au beneficiat de servicii de investigaţii din sfera radiologiei şi imagisticii medicale în judeţul Botoşani. Judeţul Iaşi
a înregistrat cel mai mare număr de pacienţi: 39,8% din totalul regiunii (41,2% din mediul urban şi 38,0% din
mediul rural). În judeţul Neamţ s-au făcut investigaţii de radiologie şi imagistică medicală pentru 10,5% din
numărul total al pacienţilor (10,8% din mediul urban şi 10,2% din mediul rural). 13,1% din pacienţi (13,1% din
mediul urban şi tot atâţia din mediul rural) au fost înregistraţi în judeţul Suceava, iar în judeţul Vaslui au fost
supuşi investigaţiilor radiologice şi de imagistică medicală 10,7% din numărul total de pacienţi (8,6% din mediul
urban şi 13,4% din mediul rural).
1000000
Numărul pacienţilor beneficiari de investigaţii de radiologie/imagistică medicală,
pe medii de rezidenţă în anul 2014
800000
600000
400000
200000
0
ST
-E
RD
NO
va
a
ne
i
ea
slu
u
Va
gi
Su
Re
total urban rural
61,4% din respondenţi au încheiat contract cu CAS pentru servicii de radiologie şi imagistică medicală:
41,9% din unităţile sanitare care au răspuns din judeţul Bacău; 42,9% din unităţile din judeţul Botoşani; 90,0%
din unităţile medicale care au răspuns din judeţul Iaşi; 51,6% din unităţile medicale din judeţul Neamţ; 80,9% din
unităţile care au răspuns din judeţul Suceava; 63,6% din respondenţii din judeţul Vaslui.
Valoarea decontată de CAS pentru investigaţii de radiologie/imagistică medicală declarată de 30,8%

din subiecţii studiului a fost de 4174795 mii lei, reprezentând între 1,0% şi 100,0% din valoarea investigaţiilor
(judeţul Bacău: între 15,0% şi 100,0%; judeţul Botoşani: între 16,0% şi 100,0%; judeţul Iaşi: între 1,0% şi 100,0%;
judeţul Neamţ: între 10,0% şi 100,0%; judeţul Suceava: între 15,0% şi 95,0%; judeţul Vaslui: între 10,0% şi
80,0%).
Pagina 126
2.3. UTILIZAREA PRODUSELOR TRHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR
Echipamente hardware
52,2% din unităţile medicale care au răspuns dispun de 176 servere, astfel: 43,4% din judeţul Bacău deţin 31
servere; 30,3% din judeţul Botoşani au 12 servere; 74,4% din judeţul Iaşi au 65 servere; 52,6% din judeţul Neamţ
deţin 25 servere; 64,0% din judeţul Suceava au 36 servere; 53,8% din judeţul Vaslui dispun de 7 servere.
86,6% din unităţile medicale care au răspuns dispun de 2389 calculatoare personale şi portabile, astfel: 84,9%
din judeţul Bacău deţin 343 calculatoare; 69,7% din judeţul Botoşani au 165 calculatoare; 92,3% din judeţul Iaşi
au 1134 calculatoare; 86,8% din judeţul Neamţ deţin 187 calculatoare; unităţile medicale din judeţul Suceava au
517 calculatoare; 92,3% din judeţul Vaslui dispun de 43 calculatoare.
130 de unităţi sanitare (64,7%) au reţea locală de calculatoare.
Software
71,6% din unităţile sanitare selectate care au răspuns deţin sistem de înregistratre electronică a pacientului
(EPR), 5,6% deţin sistem de administrare în comun a informaţiilor între departamentele medicale integrat (RIS).
160
Distribuţia unităţilor medicale ce deţin software EPR şi RIS

140 136
120
100
EPR RIS
80 70
60
40 32 29
26
20
18 11
20
15 16 14 12 6
7
0
NORD-EST
Acces Internet şi utilizarea Internetului
91,1% din subiecţii care au răspuns au acces la Internet.
98,5% din cei care au răspuns utilizează DSL sau orice alt tip de conexiune de bandă largă fixă la Internet.
Pagina 127
87,1% din răspunsuri au înregistrat viteza maximă de descărcare (download) furnizată prin contract pentru cea
mai rapidă conexiune la Internet ca fiind mai mare sau egală cu 100 Mbit/s în proporţie de 82,3%.
57,1% din răspunsuri arată că unitatățile utilizează Internetul şi/sau conexiunea existentă pentru documentare
medicală. Pentru 1,5% din cazuri, Internetul este utilizat pentru transmitere/primire de informaţii medicale
către/de la instituţii sau alte unităţi medicale, iar în proporţie de 0,8%, este utilizat pentru conectarea la o bază
de date medicală externă sau pentru telemedicină.
51,7% din unităţile medicale care au răspuns că deţin un website, au afirmat că: în proporţie de 4,8%, acesta
permite preluarea rezultatelor investigaţiilor; în proporţie de 2,9%, afişează informaţii cu privire la
echipamentele utilizate şi proceduri; în proporţie de 5,8%, oferă informaţii medicale (studii, noutăţi în domeniu,
sfaturi medicale etc.); în proporţie de 1,9%, afişează preţurile. Rezultă că ponderea o deţine
multifuncţionalitatea website-lui prin posibilitatea cumulării a oricare câte două, câte trei, câte patru şi/sau
toate facilităţile pentru care s-a solicitat răspuns prin chestionar:
 permite programarea online a investigaţiilor de imagistică medicală

o permite preluarea rezultatelor investigaţiilor
 afişează informaţii cu privire la echipamentele utilizate şi proceduri
• oferă informaţii medicale
o afişează preţurile
Investiţii în produse TIC (tehnologia informaţiei şi comunicării)
17,4% din respondenţi au realizat, în anul 2014:
investiţii în produse IT, în valoare de 4311981 lei, din care 32,6% au fost investiţii în produse hardware şi 46,2%
au fost investiţii în produse software. În unităţile sanitare participante la studiu din judeţul Suceava s-au realizat
57,8% din valoarea totală a investiţiilor la nivel regional, iar în judeţul Iaşi s-au realizat investiţii ce deţin o
pondere de 38,7% în totalul volumului de investiţii în produse IT din anul 2014 în regiunea Nord-Est.
investiţii în servicii IT, în valoare de 1122153 lei, 54,9% fiind realizate în judeţul Suceava, iar judeţul Iaşi deţine o
pondere de 36,5% din valoarea la nivel regional.
investiţii în produse şi servicii de telecomunicaţii, în valoare de 163463 lei, realizate în judeţul Iaşi: 84,2%, judeţul
Bacău: 13,1% şi în judeţul Botoşani: 2,7%.
2.4. EVALUARE SERVICII MEDICALE RADIOLOGIE/IMAGISTICĂ MEDICALĂ/MEDICINĂ NUCLEARĂ DIN

REGIUNEA NE
Aprecierea nivelului de dezvoltare a imagisticii medicale în regiunea de dezvoltare Nord-Est/
puncte tari-puncte slabe
În raport cu nivelul de dezvoltare al imagisticii medicale în regiunea de dezvoltare Nord-Est, din

centralizarea opiniilor exprimate de reprezentanţii unităţilor medicale participante la studiu, a rezultat
următoarea diagramă:
Pagina 128
 40,2% (29,4%-Bacău, 21,9%-Botoşani, 19,5%-Iaşi, 21,9%-Neamţ, 4,9%-Suceava, 2,4%-Vaslui) consideră

că nivelul de dezvoltare a imagisticii medicale în regiune este unul bun (acceptabil/mulţumitor) şi foarte
bun, aprecierea fiind motivată prin:
o existenţa personalului specializat, achiziţionarea de aparatură de înaltă performanţă,
preocuparea pentru dezvoltarea imagisticii medicale-având un rol important în diagnosticare şi
tratament, practicarea de preţuri accesibile.
 33,3% (26,5%-Bacău, 20,6%-Botoşani, 26,5%-Iaşi, 11,8%-Neamţ, 11,8%-Suceava, 2,8%-Vaslui) consideră
că nivelul de dezvoltare a imagisticii medicale în regiune este unul destul de slab şi slab dezvoltat
comparativ cu nevolie sistemului medical şi cu nevoile sociale, această catalogare fiind motivată şi prin:
o lipsa personalului specializat/prea puţini specialişti în imagistică medicală, lipsa aparaturii
performante (mamograf, angiograf) în prea multe centre/aparatură depăşită moral, insuficiente
ecografe 3D şi CT-uri, puţine sau deloc cabinete de imagistică medicală în mediul rural, costuri
mari pentru achiziţionarea echipamentelor performante (de exemplu, sistem ecografie doppler
color), dificultăţi la demararea activităţii unui cabinet/centru medical, finanţare sub
necesităţi/lipsă fonduri de la CAS-uri.
 15,7% (25,0%-Bacău, 6,3%-Botoşani, 31,2%-Iaşi, 18,7%-Neamţ, 6,3%-Suceava, 12,5%-Vaslui) apreciază că
nivelul de dezvoltare a imagisticii medicale în regiune este unul moderat/satisfăcător şi mediu/parţial
dezvoltat, aceste considerente fiind motivate prin:
o necesitatea dezvoltării în continuare a imagisticii medicale pentru ridicarea standardelor în
diagnosticare şi tratament, repartizarea aparaturii şi a personalului calificat fără o concentrare
numai în oraşe.
 10,8% (36,4%-Bacău, 18,2%-Botoşani, 18,2%-Iaşi, 18,2%-Neamţ, 9,0%-Suceava) nu comentează/nu
cunosc/nu ştiu/nu deţin informaţii referitor la nivelul de dezvoltare al imagisticii medicale în regiunea
Nord-Est.
Exprimarea opiniilor în legătură cu nivelul de dezvoltare a domeniului imagisticii medicale în regiune,

precum şi comentariile înscrise în chestionarul studiului conturează punctele tari şi punctele slabe/situaţii ce
pot fi îmbunătăţie, dezvoltate:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Existenţa personalului de specialitate  Înnoirea la intervale mari, nerezonabile a
calificat/bine pregătit echipamentelor (în cele mai multe cazuri,
 Dotarea unităţilor medicale cu echipamente îmbătrânite moral şi fizic)
noi/utilizare performantă şi raţională  Lipsa unor sisteme RIS/PACS interconectate în
 Management de calitate unităţile medicale
 Promovarea serviciilor medicale  Lipsa unui laborator de terapie cu radioizotopi
 Existenţa uni laborator de medicină nucleară  Lipsă training de specialitate
performant, cu specialişti în domeniu  Fonduri insuficiente pentru investigaţii gratuite
Pagina 129
Pornind de la analiza nivelului de dezvoltare al domeniului imagisticii medicale în regiunea de dezvoltare

Nord-Est, pentru a evalua dacă sunt adevărate sau false afirmaţiile înscrise în chestionar, răspunsurile unităţilor
sanitare cuprinse în cercetare, cărora li s-a solicitat aprecierea, se prezintă astfel:
Afirmaţia: echipamente performante recent achiziţionate în regiune
este adevărată pentru 56,7% dintre unităţi
(24,6%-Bacău; 15,8%-Botoşani; 16,7%-Iaşi; 21,9%-Neamţ; 15,8%-Suceava; 5,3%-Vaslui)
Afirmaţia: există o largă varietate de echipamente (echipamente de radiologie-imagistică medicală) în regiune
Afirmaţia: o varietate de unităţi sanitare ce realizează investigaţii prin imagistică medicală
Afirmaţia: există în regiune parteneriate pentru a dezvolta proiecte de cercetare în domeniul imagisticii
medicale
(11,5%-Botoşani; 19,2%-Iaşi; 42,3%-Neamţ; 15,4%-Suceava; 11,5%-Vaslui)
Afirmaţia: există în regiune centre de competenţă care oferă posibilitatea specializării personalului pentru
utilizarea echipamentelor noi (specialiştii în domeniu se pregătesc în spitalele universitare; pentru
echipamentele noi, firmele distribuitoare asigură, prin contract, instruirea personalului medical pentru utilizarea
acestora)
Afirmaţia: nu există suficient personal specializat în domeniul imagisticii medicale/utilizării noilor tehnologii
din domeniu (mărimea numerică a personalului specializat este în concordanţă cu numărul de echipamente şi cu
numărul de examinări)
Afirmaţia: utilizarea în regiune a unor echipamente cu un nivel de radiaţii la limitele maxim acceptate,
eventual şi peste acestea
Afirmaţia: nu există o colaborare (nu întotdeauna foarte bună) între organismele, centrele din domeniul
imagisticii medicale în regiune, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea domeniului
Afirmaţia: costul echipamentelor şi lipsa surselor de finanţare împiedică dezvoltarea domeniului în regiune
Afirmaţia: există o cerere crescută pentru aceste servicii şi posibilităţi financiare ale populaţiei de a suporta
costurile serviciilor
Pagina 130

Afirmaţia: există un timp îndelungat de adaptare a structurii şi funcţionării unităţii medicale la schimbările
impuse de integrarea noilor tehnologii
Afirmaţia: există în regiune preocupare/interes pentru cercetare şi dezvoltare a domeniului
Afirmaţia: nu există o colaborare între practicienii şi cercetătorii din acest domeniu în regiune
Afirmaţia: piaţa furnizorilor IT din acest domeniu este slab dezvoltată în regiune
Afirmaţia: furnizorii de software şi echipamente de imagistică medicală din regiune sunt destul de competitivi
(raport preţ/calitate) în raport cu alţi furnizori din ţară
Aprecierea ofertei furnizorilor de echipamente de imagistică medicală din regiune

42,5% (20,8%-Bacău, 18,8%-Botoşani, 18,8%-Iaşi, 25,0%-Neamţ, 10,4%-Suceava, 6,2%-Vaslui) dintre
unităţile medicale care şi-au exprimat opinia apreciază că oferta furnizorilor de echipamente de imagistică
medicală din regiune poate fi catalogată ca fiind bună şi foarte bună, satisfăcătoare, rezonabilă, suficientă,
mulţumitoare, competitivă.
23,0% (15,4%-Bacău, 19,2%-Botoşani, 38,5%-Iaşi, 19,2%-Neamţ, 7,7%-Suceava) spun că oferta
furnizorilor de echipamente de imagistică medicală din regiune este scumpă, neadaptată la condiţiile financiare
ale regiunii, iar raportul preţ/performanţă este mare; nu există producători autohtoni de aparatură din domeniul
imagisticii medicale, furnizorii fiind la distanţă, iar dealerii/reprezentanţii firmelor cu ofertă foarte bună, de
calitate şi suficient de variată practică preţuri relativ mari.
19,5% (27,3%-Bacău, 27,3%-Botoşani, 9,1%-Iaşi, 13,6%-Neamţ, 18,2%-Suceava, 4,5%-Vaslui) apreciază că
oferta furnizorilor de echipamente de imagistică medicală din regiune este moderată, slabă, insuficientă.
6,2% (14,3%-Bacău, 28,6%-Iaşi, 42,8%-Neamţ, 14,3%-Suceava) dintre cei care au făcut aprecieri
consideră că oferta furnizorilor de echipamente de imagistică medicală din regiune este variată.
8,8% (30,0%-Bacău, 10,0%-Botoşani, 30,0%-Iaşi, 10,0%-Neamţ, 20,0%-Vaslui) sunt răspunsuri ca: nu
cunosc/nu ştiu/nu e cazul.
Aprecierea ofertei furnizorilor de software medical (în special din domeniul imagisticii medicale) din regiune
unităţile medicale care şi-au exprimat opinia apreciază că oferta furnizorilor de software medical din regiune
poate fi catalogată ca fiind bună şi foarte bună, acceptabilă, mulţumitoare, corectă.
26,0% (18,5%-Bacău, 29,6%-Botoşani, 11,2%-Iaşi, 22,2%-Neamţ, 18,5%-Suceava) apreciază că oferta
furnizorilor de software medical din regiune este moderată, slabă, insuficientă.
25,0% (34,6%-Bacău, 7,7%-Botoşani, 38,5%-Iaşi, 11,5%-Neamţ, 7,7%-Suceava) spun că oferta furnizorilor
de software medical din regiune este scumpă, costisitoare, iar raportul preţ/performanţă este mare; nu există
Pagina 131
furnizori autohtoni sau sunt puţin cunoscuţi, oferta fiind mult mai reprezentativă din partea marilor firme din
Occident.
3,8% (25,0%-Bacău, 75,0%-Neamţ) dintre cei care au făcut aprecieri consideră că oferta furnizorilor de
software medical din regiune este variată.
13,5% (35,7%-Bacău, 7,1%-Botoşani, 21,5%-Iaşi, 7,1%-Neamţ, 7,1%-Suceava, 21,5%-Vaslui) sunt
răspunsuri ca: nu cunosc/nu ştiu/nu e cazul.
Aprecierea ofertei furnizorilor de servicii IT (în special din domeniul imagisticii medicale) din regiune
unităţile medicale care şi-au exprimat opinia apreciază că oferta furnizorilor de servicii IT din regiune poate fi
catalogată ca fiind bună şi foarte bună, acceptabilă, medie ca preţ, mulţumitoare, bine dezvoltată, competitivă,
satisfăcătoare, suficientă.
24,3% (24,0%-Bacău, 28,0%-Botoşani, 12,0%-Neamţ, 36,0%-Suceava) apreciază că oferta furnizorilor de
servicii IT din regiune este moderată, slabă, insuficientă.
15,5% (25,0%-Bacău, 18,7%-Botoşani, 37,6%-Iaşi, 18,7%-Neamţ) spun că oferta furnizorilor de servicii IT
din regiune este scumpă, costisitoare, iar numărul furnizorilor specializaţi pe IT în domeniul medical este redus.
4,9% (20,0%-Bacău, 20,0%-Iaşi, 60,0%-Neamţ) dintre cei care au făcut aprecieri consideră că oferta
furnizorilor de servicii IT din regiune este variată.
16,5% (29,4%-Bacău, 23,6%-Botoşani, 17,6%-Iaşi, 5,9%-Neamţ, 5,9%-Suceava, 17,6%-Vaslui) sunt
răspunsuri ca: nu cunosc/nu ştiu/nu e cazul.
2.5. DOTARE TEHNICĂ RADIOLOGIE/IMAGISTICĂ MEDICALĂ/MEDICINĂ NUCLEARĂ
Numărul total de echipamente de radiologie/imagistică medicală/medicină nucleară declarat în cadrul

studiului de către 87,1% din unităţile sanitare selectate este de 641, repartizate pe judeţe astfel: Bacău=88
(13,7%), Botoşani=77 (12,0%), Iaşi=191 (29,8%), Neamţ=134 (20,9%), Suceava=97 (15,2%), Vaslui=54 (8,4%).
Distribuţia numărului de echipamente de radiologie/imagistică medicală/medicină nucleară

pe judeţe
8,4%
13,7%
15,2%
12,0%
20,9%
29,8%
Pagina 132
Tabloul regional al numărului de echipamente din domeniul radiologiei/imagisticii medicale/medicinei

nucleare structurat pe tipuri de activităţi medicale specifice arată astfel:
%
Număr total
Denumire activitate medicală / echipament (în număr total
echipamente
echipamente)
Regiunea de dezvoltare Nord-Est 641 100,0
Aparate de radiologie
Aparate de radiografie (fără radiografie dentară) 157 24,5
Radiografie dentară 82 12,8
Aparate de mamografie 19 3,0
Osteodensitometre 20 3,1
Aparate de angiografie 6 0,9
Sistem de radiodiagnosticare 9 1,4
Altul: aparat Roentgen mobil, ortopantomograf intraoral, scaner, CT dentar 7 1,1
Echipament de imagistică ecografică, cu ultrasunete, termografie și Doppler
Ecograf 165 25,7
Scanere cu ultrasunete 5 0,8
Detectoare ecocardiografice 2 0,3
Doppler color 58 9,0
Ecoencefalografe 5 0,8
Ecocardiografe 27 4,2
Termografe 4 0,6
Altul: litografie, tonometru, ecograf 4D 3 0,5
Echipament de imagistică cu rezonanță magnetică
Scanere cu rezonanţă magnetică 9 1,4
Scanere cu rezonanţă magnetică nucleară 12 1,9
Aparate de spectroscopie
Aparate de spectroscopie 12 1,9
Aparate de tomografie
Tomodensitometre (CT) 28 4,4
Tomografe axiale transversale cuplate la un calculator (CAT) 8 1,2
Aparate de medicină nucleară
Tomoscintigrafie de monoemisie (SPECT) 3 0,5
36,8% din unităţile medicale care au răspuns deţin un sistem de arhivare şi comunicare a imaginilor
medicale digitale (PACS), având un număr de 60 de servere şi 184 de echipamente conectate la acest sistem,
123 de staţii de lucru dedicate pentru interpretarea imaginilor şi 82 de staţii de lucru dedicate pentru procesarea
imaginilor. În 82,4% din cazuri, sistemul PACS permite accesul de la distanţă (reţea sau web), iar pentru 60,8%
din cazuri, sistemul PACS este integrat în sistemul RIS/sistemul informatic clinic.
Dintre subiecţii care nu deţin un sistem PACS (55,2% din răspunsuri), 11,0% şi-au exprimat intenţia de a
achiziţiona un astfel de sistem în următoarea perioadă.
Pagina 133
Baza materială a unităţilor medicale care deţin sistem PACS

(număr)
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
NORD-EST
echipamente conectate servere staţii interpretare imagini staţii procesare imagini
Raportat la numărul unităţilor medicale care au marcat deţinerea sau nu a unui sistem PACS, la nivelul
judeţelor din regiune ponderea celor care deţin un sistem PACS este următoarea: Bacău: 40,5% (sistemul PACS
permite accesul de la distanţă-100,0%/sistemul PACS este integrat în sistemul RIS-33,3%); Botoşani: 28,6%
(sistemul PACS permite accesul de la distanţă-62,5%/sistemul PACS este integrat în sistemul RIS-62,5%); Iaşi:
51,7% (sistemul PACS permite accesul de la distanţă-73,3%/sistemul PACS este integrat în sistemul RIS-66,7%);
Neamţ: 59,5% (sistemul PACS permite accesul de la distanţă-72,7%/sistemul PACS este integrat în sistemul RIS-
54,5%); Suceava: 47,1% (sistemul PACS permite accesul de la distanţă-100,0%/sistemul PACS este integrat în
sistemul RIS-100,0%); Vaslui: 46,1 (sistemul PACS permite accesul de la distanţă-100,0%/sistemul PACS este
integrat în sistemul RIS-83,3%).
Pagina 134
Distribuţia numărului de unităţi medicale după facilităţile sistemului PACS
70
60
50
40
30
20
10
0
NORD-EST
permite accesul la distanţă integrat în sistemul RIS
Luând în considerare dotările existente şi serviciile de investigaţii medicale pe care le oferă unităţile
sanitare care au participat cu date şi informaţii în cadrul studiului, la solicitarea de a indica avantajele
competitive ale serviciilor medicale furnizate prin acordarea unui punctaj de la 1 la 10 (10 reprezentând
maximul de puncte acordat criteriului analizat), după centralizarea răspunsurilor s-a obţinut următoarea
reprezentare (datele inserate reprezintă ponderi-% în numărul total al răspunsurilor):
punctaj - regiunea de dezvoltare Nord-Est

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Servicii corelate cu dotările existente
Calibrări pentru a limita dozele efective de radiaţii la anumiţi pacienţi (copii, femei însărcinate, femei care
alăptează etc.) (rata de răspuns = 59,2%)
1,7 0,8 2,5 8,4 19,3 67,3
Imagini ce nu necesită prelucrare ulterioară, furnizate la sfârşitul sesiunii (rata de răspuns = 63,7%)
0,8 1,6 0,8 4,7 7,8 31,2 53,1
Viteza în achiziţia imaginilor, timp redus de expunere (rata de răspuns = 65,2%)
2,3 20,6 25,2 51,9
Iradieri foarte reduse pentru dozele absorbite (rata de răspuns = 64,2%)
0,8 1,5 3,9 19,4 23,2 51,2
Stocarea şi trimiterea imaginilor (rata de răspuns = 66,7%)
4,5 0,7 2,2 4,5 8,2 13,4 17,2 49,3
Proceduri non-invazive (rata de răspuns = 67,7%)
2,9 3,7 2,2 16,9 27,2 47,1
Interferări cu dispozitivele pacientului (rata de răspuns = 52,7%)
4,7 1,9 4,7 20,8 20,8 47,1
Absenţa efectelor secundare (rata de răspuns = 62,7%)
Pagina 135
7,1 15,1 31,0 46,8

Rezoluţia mare a imaginilor furnizate pacientului (rata de răspuns = 68,7%)
0,7 1,4 0,7 0,7 5,1 19,6 26,8 45,0
Servicii de investigaţie imagistică pentru ţesuturi variate (rata de răspuns = 65,2%)
6,9 0,8 1,5 1,5 2,3 6,1 18,3 18,3 44,3
Echipament mobil (rata de răspuns = 48,8%)
8,2 3,1 3,1 2,0 4,1 19,4 19,4 40,7
Servicii de imagistică în suportul intervenţiilor terapeutice (rata de răspuns = 62,7%)
6,3 0,8 0,8 4,0 4,0 2,4 19,0 23,0 39,7
Preponderenţa imaginilor 3D (rata de răspuns = 59,7%)
11,7 0,8 1,7 5,0 1,7 2,5 13,3 24,2 39,1
Servicii corelate cu organizarea activităţii centrului/cabinetului medical
Radiolog/specialist competent în utilizarea echipamentului prezent în unitatea medicală
(rata de răspuns = 68,2%)
2,2 2,2 0,7 10,2 17,5 67,2
Implementarea unor norme de asigurare a calităţii serviciilor (rata de răspuns = 63,7%)
0,8 0,8 0,8 6,2 9,4 15,6 66,4
Accesibilitatea centrului/cabinetului medical (rata de răspuns = 73,1%)
3,4 12,9 19,0 64,7
Raportul optim cost-preţ propus pentru serviciile oferite (rata de răspuns = 64,7%)
0,8 3,1 4,6 9,2 18,5 63,8
Timp redus de realizare a investigaţiei (rata de răspuns = 74,1%)
1,3 1,3 12,8 23,5 61,1
Medici diagnosticieni în diferite specializări (rata de răspuns = 49,2%)
9,1 1,0 1,0 2,0 2,0 11,1 15,2 58,6
Posibilitatea de a compara/corela rezultatele obţinute cu alte investigaţii medicale şi a valida pertinenţa
acestora (rata de răspuns = 64,7%)
0,8 0,8 5,4 3,8 8,5 23,1 57,6
Activităţi de formare continuă a personalului (rata de răspuns = 63,2%)
0,8 0,8 0,8 0,8 1,6 2,4 15,7 22,0 55,1
Medic specialist în medicină nucleară (rata de răspuns = 37,3%)
28,0 1,3 4,0 2,7 10,7 14,7 38,6
Aprecierea rezultatelor investigaţiilor prin tehnologia de imagistică medicală
Raport calitate-preţ (rata de răspuns = 72,6%)
1,4 13,0 21,2 64,4
Productivitate în obţinerea de imagini cu echipamentul utilizat (rata de răspuns = 65,7%)
0,8 6,8 7,6 24,2 60,6
Relevanţa imaginilor obţinute pentru diagnosticul ulterior (rata de răspuns = 71,6%)
2,8 14,6 24,3 58,3
Calitatea imaginilor obţinute (rata de răspuns = 74,6%)
3,3 14,7 25,3 56,7
Preponderenţa notării cu 10 arată recunoşterea avantajelor competitive ale echipamentelor de

radiologie/imagistică medicală/medicină nucleară din dotarea unităţilor sanitare analizate şi o bună
apreciere a rezultatelor investigaţiilor realizate cu ajutorul acestora (de exemplu, mai multe categorii
de rezoluţie: spaţială, tisulară, de contrast; echipamente capabile de reconstrucţii şi achiziţii 3D;
contracararea manifestărilor alergice ale pacientului la substanţele de contrast; explorări la patul
pacientului etc.).
Pagina 136
Studiul a dat ocazia respondenţilor să facă o analiză a nevoilor existente pe termen scurt şi mediu,
analiză axată pe: importanţa acordată caracteristicilor calitative (facilităţilor) ale
echipamentelor/dispozitivelor de imagistică medicală.
Evaluările unităţilor medicale referitoare la importanţa pe care o acordă aspectelor ce ţin de calitate
atunci când se are în vedere achiziţionarea unui nou echipament de imagistică medicală sunt sintetizate, la nivel
regional, prin acordarea unei valori de piaţă cotată de la 1 (puţin importantă) la 10 (foarte importantă):
cote ale valorii de piaţă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

numă unităţi medicale care au făcut evaluarea (%)
Rezoluţie mare (rata de răspuns = 66,2%) 0,7 0,8 0,8 9,0 9,0 79,7
Proceduri non-invazive (rata de răspuns = 65,7%) 1,5 3,8 7,6 8,3 78,8
Fără iradieri (rata de răspuns = 61,7%) 0,8 0,8 1,6 4,0 15,3 77,5
Viteza de achiziţie a imaginilor (rata de răspuns = 0,7 0,7 10,5 12,8 75,3
66,2%)
Iradieri foarte reduse pentru dozele absorbite 1,6 0,8 0,8 0,8 9,5 12,7 73,8
Accesul la o bază de date cu rezultate clinice-
paraclinice (posibilitatea de a compara/corela 0,8 1,6 3,1 3,9 17,3 73,3
rezultale obţinute cu alte investigaţii medicale)
Imagini ce nu necesită prelucrare ulterioară (rata 1,5 0,7 1,5 9,8 16,5 70,0
de răspuns = 66,2%)
Absenţa efectelor secundare (rata de răspuns = 0,7 1,5 0,7 0,7 8,8 17,6 70,0
67,7%)
Imagini 3D (rata de răspuns = 63,2%) 2,4 1,6 0,8 0,8 11,8 13,4 69,2
Neinterferarea cu dispozitivele pacientului (rata 1,5 1,5 1,5 8,1 18,4 69,0
Imagini pentru ţesuturi variate (rata de răspuns = 2,2 2,2 0,7 1,5 12,7 12,7 68,0
66,7%)
Infrastructură IT pentru stocare şi trimitere 0,8 0,8 2,4 0,8 10,4 20,0 64,8
imagini (rata de răspuns = 62,2%)
Reglaje pentru reducerea dozelor efective de 1,5 1,5 0,8 1,5 10,0 20,0 64,7
radiaţii (rata de răspuns = 64,7%)
Imagistică şi pentru intervenţii terapeutice (rata 4,1 0,8 4,9 0,8 11,4 16,3 61,7
Preţ de achiziţie redus (rata de răspuns = 68,2%) 0,7 1,5 2,2 3,6 16,1 19,0 56,9
Costuri reduse ale infrastructurii de suport (rata 3,0 0,8 4,5 12,9 22,0 56,8
Consum electric redus (rata de răspuns = 67,7%) 2,2 4,4 2,2 1,5 19,9 15,4 54,4
Echipament mobil (rata de răspuns = 58,2%) 6,8 4,3 0,8 6,0 13,7 18,8 49,6
Valoarea de piaţă cotată la 10 este cea mai frecvent abordată, cee ce arată importanţa sporită
acordată caracteristicilor calitative ale echipamentelor de imagistică medicală în atingerea şi
realizarea obiectivelor unităţilor medicale şi a medicilor de: rezoluția mare; radioprotecţie/limitare a
iradierii; viteza de obținere a imaginilor; reducerea până la anulare a efectelor secundare, accesul la o
bază de date cu rezultate clinice-paraclinice etc.
Pagina 137
Valoarea cotată depinde foarte mult și de echipamentele deținute:
Avantajele tehnologice Echipamente

Furnizarea de Imagini 3D CT, PET, MRI, Ultrasunete, Explorări digitale
Absența iradierilor PET, MRI, Ultrasunete
Viteza de achiziție a imaginilor Radiografie digitală
Ne-interferarea cu dispozitivele pacientului PET, Ultrasunete, CTT
Priorităţi de investiţii
32,3% dintre unităţile sanitare din regiune participante la studiu au ca prioritate de investiţii pe termen
scurt şi mediu achiziţionarea unui echipament performant de radiologie/imagistică medicală/medicină
nucleară: CT, CT dentar, PET-CT, IRM, ecograf, mamograf, ortopantomograf, osteodensiometru,
echipament-radiologie convenţională.
20,0% din unităţile sanitare care au marcat această prioritate sunt din judeţul Bacău, 12,3% din judeţul
Botoşani, 33,8% din judeţul Iaşi, 13,8% din judeţul Neamţ, 10,8% din judeţul Suceava şi 9,2% din judeţul
Vaslui.
scurt şi mediu infrastructură IT pentru stocare şi trimitere imagini (sistem PACS).
Vaslui.
scurt şi mediu dezvoltarea infrastructurii IT existente (servere, calculatoare, echipamente reţea etc.).
Vaslui.
scurt şi mediu achiziţionarea de software specializat: PACS, MEDIS, MED SOFT, radiodiagnostic,
radioprotecţie.
Botoşani, 37,9% din judeţul Iaşi şi 27,6% din judeţul Neamţ.
scurt şi mediu activităţi de formare continuă a personalului, domeniile de formare agreate fiind:
radiodiagnostic, radioprotecţie, ecografie doppler vascular, medicină nucleară, fizică medicală,
radiologie/imagistică dentară, implant, cardiologie pediatrică, gastroenterologie, obstretică-ginecologie,
medicină translaţională.
Vaslui.
Pagina 138
scurt şi mediu extinderea activităţii prin creşterea tipurilor de servicii medicale oferite.
Vaslui.
scurt şi mediu extinderea activităţii prin deschiderea unor alte cabinete/centre medicale.
Vaslui.
Dotarea cu echipamente
Regiunea Nord-Est: 511 fişe echipamente (79,7% din numărul total de echipamente din domeniul
radiologiei/imagisticii medicale/medicinei nucleare înregistrate în cadrul studiului), pe judeţe: Bacău-18,0%,
Botoşani-13,9%, Iaşi-29,0%, Neamţ-17,8%, Suceava-13,7%, Vaslui-7,6%.
Luând ca şi criteriu de clasificare a echipamentelor pentru care s-au întocmit fişe capabilităţile tehnologice
pentru a cuantifica şi califica serviciile medicale oferite de centrele/cabinetele medicale (care au completat
aceste fişe) cu echipamentele aflate în dotare, centralizarea şi analiza datelor înregistrate au generat rezultatele
prezentate în cele ce urmează.
 RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ
caracteristicile echipamentului (aparat radiologie, aparat Röentgen grafie, instalaţie de radiologie dentară
intraorală, aparat radiografie dentară fixă, sistem radiologic mobil, aparat radiodiagnostic dentar) după ultimul
test de performanţă_regiunea Nord-Est: 30 echipamente (5,9% din numărul echipamentelor pentru care s-a
întocmit fişă)_ Bacău-20,0%, Botoşani-6,7%, Iaşi-26,7%, Neamţ-23,3%, Suceava-3,3%, Vaslui-20,0%
anul fabricaţiei anul achiziţiei

număr echipamente număr echipamente
(vechime în ani) (vechime în ani)
0 – 5 ani 5 0 – 5 ani 5
6 – 10 ani 11 6 – 10 ani 13
11 – 20 ani 14 11 – 20 ani 12
peste 20 ani 0 peste 20 ani 0
rezultatul obţinut : imagistica ţesuturilor moi şi organelor, imagistica ţesuturilor osoase şi părţilor scheletice, imagistica
întregului corp, imagistica activităţii cardiace, imagistica funcţionării altor organe/ţesuturi
scopul medical urmărit:obţinerea diagnosticului, ghidarea intervenţiilor terapeutice
rezoluţie - bună
tipul imaginii obţinute: imagine 2D / imagine 3D
tipul procedurii: procedură non-invazivă
măsuri de limitare a iradierii (acolo unde iradierea este prezentă): reglajul dozei, filtre, localizatoare, tehnica voltajelor
înalte, distanţa, filme şi ecrane
Pagina 139
timpul afectat investigaţiei (viteza de achiziţie a imaginilor)

<15 minute şi/sau 15-30 minute
timpul afectat obţinerii rezultatului
procedură cu rezultat obţinut la finalul / ulterior investigaţiei
producerea de efecte secundare
suportate de pacient
suportate de tehnician/radiolog
interferarea cu alte aparate, dispozitive la care este conectat pacientul - NU
consum electric (mediu lunar) = între 35 şi 80 kw
costuri ale infrastructurii de suport = între 50 şi 332 euro/lună
preţ de achiziţie = între 3800 şi 211494 euro
caracteristici software
informaţia capturată poate fi stocată
informaţia capturată poate fi distribuită în reţeaua medicală, inclusiv Internet
prezenţa inteligenţei artificiale (AI)-informaţia capturată poate fi comparată cu informaţia aflată în baza de date
softul permite reducerea radiaţiilor
 FLUOROSCOPIE
caracteristicile echipamentului (aparat fluoroscopie, aparat Röentgen mobil) după ultimul test de
performanţă_regiunea Nord-Est: 2 echipamente (0,4% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit
fişă)_ Bacău-50,0%, Iaşi-50,0%

0 – 5 ani 0 0 – 5 ani 0
6 – 10 ani 2 6 – 10 ani 2
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
imagistica ţesuturilor moi şi organelor, imagistica ţesuturilor osoase şi părţilor scheletice
scopul medical urmărit
obţinerea diagnosticului, ghidarea intervenţiilor terapeutice
tipul imaginii obţinute
imagine 2D
tipul procedurii
procedură non-invazivă, procedură cu dispozitive invazive
măsuri de limitare a iradierii (acolo unde iradierea este prezentă)
distanţa, filme şi ecrane
<15 minute şi/sau >30 minute
procedură cu rezultat obţinut la finalul investigaţiei
suportate de pacient, suportate de tehnician/radiolog
Pagina 140
preţ de achiziţie = 65165 euro

 RADIOGRAFIE
caracteristicile echipamentului (aparat/instalaţie radiologie dentară intraorală, instalaţie Röentgen diagnostic,

instalaţie de radiologie dentară retroalveolară, radiograf, ortopantomograf) după ultimul test de
fişă)_ Bacău-35,7%, Botoşani-7,1%, Iaşi-32,2%, Neamţ-21,4%, Suceava-3,6%

0 – 5 ani 13 0 – 5 ani 22
6 – 10 ani 29 6 – 10 ani 25
11 – 20 ani 13 11 – 20 ani 8
rezultatul obţinut
imagistica ţesuturilor moi şi organelor, imagistica ţesuturilor osoase şi părţilor scheletice, imagistica întregului corp,
imagistica activităţii cerebrale, imagistica activităţii cardiace, imagistica funcţionării altor organe/ţesuturi
obţinerea diagnosticului, ghidarea intervenţiilor terapeutice
rezoluţie
între 12 şi 17 lpmm; 70 ppi
imagine 2D / imagine 3D
tipul procedurii
procedură non-invazivă / procedură cu dispozitive invazive
reglajul dozei, filtre, localizatoare, distanţa, filme şi ecrane
<15 minute
interferarea cu alte aparate, dispozitive la care este conectat pacientul – DA
informaţia capturată poate fi stocată, informaţia capturată poate fi distribuită în reţeaua medicală, inclusiv Internet
softul permite reducerea radiaţiilor, softul reduce interferenţele şi artefactele produse de protezele din metal
softul reduce semnificativ artefactele derivate din calcificările vaselor sau cele date de stenturile metalice
Pagina 141
 MAMOGRAFIE
caracteristicile echipamentului (mamograf, instalaţie radiologică mamografie) după ultimul test de

fişă)_ Iaşi-22,2%, Neamţ-22,2%, Suceava-33,4%, Vaslui-22,2%

0 – 5 ani 2 0 – 5 ani 4
6 – 10 ani 5 6 – 10 ani 3
11 – 20 ani 2 11 – 20 ani 2
rezultatul obţinut
imagistica ţesuturilor moi şi organelor, imagistica ţesuturilor osoase şi părţilor scheletice, imagistica funcţionării
altor organe/ţesuturi
obţinerea diagnosticului
rezoluţie
mare / bună
tipul procedurii
reglajul dozei, filtre, localizatoare, tehnica voltajelor înalte, distanţa, filme şi ecrane
timpul afectat investigaţiei (viteza de achiziţie a imaginilor) <15 minute şi/sau 15-30 minute
timpul afectat obţinerii rezultatului - procedură cu rezultat obţinut la finalul investigaţiei
costuri ale infrastructurii de suport = 100 euro/lună
 RADIOGRAFIE CU RAZE DURE SAU CU SUPRAVOLTAJ

caracteristicile echipamentului (mamograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 1
echipament (0,2% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Suceava-100,0%

0 – 5 ani 0 0 – 5 ani 1
6 – 10 ani 1 6 – 10 ani 0
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
Pagina 142
rezultatul obţinut
imagistica ţesuturilor moi şi organelor, imagistica funcţionării altor organe/ţesuturi
tipul procedurii
procedură non-invazivă
<15 minute
 OSTEODENSIOMETRIE
caracteristicile echipamentului (osteodensiometru) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 12
echipamente (2,3% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-8,3%, Neamţ-50,0%,
Suceava-25,0%, Vaslui-16,7%

0 – 5 ani 3 0 – 5 ani 2
6 – 10 ani 8 6 – 10 ani 10
11 – 20 ani 1 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
imagistica ţesuturilor moi şi organelor
imagistica ţesuturilor osoase şi părţilor scheletice
imagistica întregului corp
imagistica activităţii cerebrale
imagistica activităţii cardiace
ghidarea intervenţiilor terapeutice
rezoluţie
mare
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
Pagina 143
localizatoare
distanţa
filme şi ecrane
interferarea cu alte aparate, dispozitive la care este conectat pacientul – NU
softul reduce interferenţele şi artefactele produse de protezele din metal
 ECOGRAFIE – ULTRASONOGRAFIE (US)

caracteristicile echipamentului (ecograf, ecograf portabil, ecograf doppler, ecograf doppler color, ecocardiograf)
după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 127 echipamente (24,8% din numărul echipamentelor
pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-9,4%, Botoşani-20,5%, Iaşi-37,8%, Neamţ-12,6%, Suceava-12,6%, Vaslui-
7,1%

0 – 5 ani 41 0 – 5 ani 52
6 – 10 ani 57 6 – 10 ani 53
11 – 20 ani 27 11 – 20 ani 22
rezultatul obţinut
imagistica funcţionării altor organe/ţesuturi
rezoluţie
între 12 şi 15 lpmm; 3052*2540 pixeli
Pagina 144
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
localizatoare
distanţa
filme şi ecrane
interferarea cu alte aparate, dispozitive la care este conectat pacientul – DA / NU
 ULTRASONOGRAFIE CU SISTEM DOPPLER

caracteristicile echipamentului (ecograf doppler color, ecocardiograf, ecoencefalograf) după ultimul test de
fişă)_ Bacău-10,4%, Botoşani-24,1%, Iaşi-31,0%, Neamţ-31,0%, Vaslui-3,5%

0 – 5 ani 9 0 – 5 ani 11
6 – 10 ani 16 6 – 10 ani 16
11 – 20 ani 4 11 – 20 ani 2
rezultatul obţinut
Pagina 145
rezoluţie
15 inch; mare
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
distanţa
consum electric (mediu lunar) = 35 kw
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ (IRM)

caracteristicile echipamentului (IRM, tomograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 10
echipamente (2,0% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-20,0%, Iaşi-20,0%,
Neamţ-30,0%, Suceava-20,0%, Vaslui-10,0%

0 – 5 ani 2 0 – 5 ani 6
6 – 10 ani 8 6 – 10 ani 4
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
Pagina 146
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
<15 minute şi/sau 15-30 minute şi/sau >30 minute
consum electric (mediu lunar) = între 8 şi 45 Mwh
 TOMOGRAFIA LINIARĂ
caracteristicile echipamentului (tomograf CT) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 2
echipamente (0,4% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_Neamţ-100,0%

0 – 5 ani 0 0 – 5 ani 0
6 – 10 ani 2 6 – 10 ani 2
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
Pagina 147
tipul procedurii
tehnica voltajelor înalte
15-30 minute
procedură cu rezultat obţinut ulterior investigaţiei
interferarea cu alte aparate, dispozitive la care este conectat pacientul – DA
 TOMOGRAFIE AXIALĂ COMPUTERIZATĂ 3D X-RAY (CT SCAN/TOMODENSIOMETRIE)

caracteristicile echipamentului (CT, tomograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 5
echipamente (1,0% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-40,0%, Botoşani-20,0%,
Iaşi-20,0%, Vaslui-20,0%

0 – 5 ani 4 0 – 5 ani 4
6 – 10 ani 1 6 – 10 ani 1
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
rezoluţie
0,6 mm
tipul procedurii
reglajul dozei
Pagina 148
filtre
localizatoare
distanţa
filme şi ecrane
<15 minute
 TOMOGRAFIE
caracteristicile echipamentului (CT, tomograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 15
echipamente (2,9% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-13,3%, Iaşi-46,7%,
Neamţ-6,7%, Suceava-20,0%, Vaslui-13,3%

0 – 5 ani 8 0 – 5 ani 11
6 – 10 ani 7 6 – 10 ani 4
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
rezoluţie
0,6 mm; 12 inch; 128*1024 pixeli
Pagina 149

tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
localizatoare
distanţa
 TOMOSCINTIGRAFIE PRIN EMISIE DE POZITRONI (PET)

caracteristicile echipamentului (osteodensiometru) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 1
echipament (0,2% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Iaşi-100,0%

0 – 5 ani 0 0 – 5 ani 1
6 – 10 ani 1 6 – 10 ani 0
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
imagine 2D
tipul procedurii
Pagina 150

<15 minute
 IMAGISTICĂ DE FUZIUNE SPECT-CT

caracteristicile echipamentului (ecograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 1 echipament
(0,2% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Vaslui-100,0%

0 – 5 ani 0 0 – 5 ani 0
6 – 10 ani 1 6 – 10 ani 1
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
imagine 2D
tipul procedurii
15-30 minute
Pagina 151
 ENDOSCOPIA
caracteristicile echipamentului (trusă endoscopie) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 3
echipamente (0,6% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-33,3%, Neamţ-66,7%

0 – 5 ani 3 0 – 5 ani 3
6 – 10 ani 0 6 – 10 ani 0
11 – 20 ani 0 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
rezoluţie
mare
tipul procedurii
procedură cu dispozitive invazive
localizatoare
filme şi ecrane
 ANGIOGRAFIE
caracteristicile echipamentului (angiograf) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 4
echipamente (0,8% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-25,0%, Iaşi-
75,0%
Pagina 152

0 – 5 ani 2 0 – 5 ani 2
6 – 10 ani 1 6 – 10 ani 2
11 – 20 ani 1 11 – 20 ani 0
rezultatul obţinut
rezoluţie
2,8 lpi
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
localizatoare
distanţa
<15 minute
 EXPLORĂRI DIGITALE / DIAGNOZĂ GHIDATĂ COMPUTERIZAT
caracteristicile echipamentului (instalaţie radiologică dentară digitală, ortopantomograf, RX dentar intraoral, RX

dentar panoramic, aparat dentar retroalveolar) după ultimul test de performanţă_regiunea Nord-Est: 16
Pagina 153
echipamente (3,1% din numărul echipamentelor pentru care s-a întocmit fişă)_ Bacău-68,8%, Neamţ-18,70%,
Suceava-12,5%

0 – 5 ani 8 0 – 5 ani 8
6 – 10 ani 6 6 – 10 ani 6
11 – 20 ani 2 11 – 20 ani 2
rezultatul obţinut
rezoluţie
12 mm; 12,5 mm; 96 mm
tipul procedurii
reglajul dozei
filtre
localizatoare
distanţa
filme şi ecrane
<15 minute
Pagina 154
Concluzii
• Dacă pentru investigațiile convenționale, atât cu radiații ionizante cât și neiradiante, există o gama
largă de echipamente în tote județele regiunii, nu putem spune același lucru cu privire la investigațiile
de înaltă performanță. În județul Iași se efectuează aproape toate tipurile de investigații de înaltă
performanță, în timp ce în restul județelor aceste sunt limitate de dotarea cu echipamente mai puțin
performante.
• Mediul de rezidență este încă un obstacol în fața accesului la servicii medicale de radiologie și
imagistică medicală. Totodată, se confirmă decalajul mare între județe în ceea ce privește numărul de
beneficiari de servicii medicale de radiologie și imagistică medicală.
• Majoritatea unităților medicale din regiune au încheiat contract cu Casa de Asigurări de Sănătate
(61,4%). Există diferențe considerabile între județe, acest lucru explicând în parte diferențele existente
la nivelul deconturilor și a investigațiilor contractate.
• Există la nivelul regiunii un număr relativ redus de servere, dar un număr suficient de mare de
calculatoare personale și portabile. Totodată, aproximativ 65% din unitățile analizate au o rețea locală.
Aproape trei sferturi din unitățile dețin un sistem de înregistrare electronică a pacientului în timp ce
doar 5% dețin sistem de administrare în comun a informaţiilor între departamentele medicale integrat
.
• Peste 90% din unitățile medicale investigate au acces la internet și beneficiază de conexiuni de viteză
mare ( mai mare de 100Mbit/s). Marea majoritate folosesc internetul mai ales pentru documentare.
• În anul 2014 a existat mai degrabă un interes pentru investiții în produse software, și cele mai multe
investiții în produse IT s-au realizat în județele Iași și Suceava.
• Peste 30% din echipamentele de RADIOLOGIE/IMAGISTICĂ MEDICALĂ/MEDICINĂ NUCLEARĂ se află în
județul Iași. Județul Vaslui are cel mai mic număr de echipamente din regiune
• Doar 36% din unitățile medicale respondente dețin un sistem de arhivare şi comunicare a imaginilor
medicale digitale (PACS). Între sistemele existente majoritatea permit accesul de la distanţă (reţea sau
web), iar pentru 60% din cazuri, sistemul PACS este integrat în sistemul RIS/sistemul informatic clinic.
• Dintre subiecţii care nu deţin un sistem PACS (55,2%), 11,0% şi-au exprimat intenţia de a achiziţiona un
astfel de sistem în următoarea perioadă.
• Pentru majoritatea furnizorilor de servicii medicale de radiologie și imagistică medicală, principalele
avantajele competitive sunt: posibilitatea calibrării pentru a limita dozele efective de radiaţii la anumiţi
pacienţi; existența unui radiolog/specialist competent în utilizarea echipamentului prezent în unitatea
medicală; raportul calitate-preţ.
Pagina 155
• Din evaluările unităţilor medicale au rezultat anumite aspecte legate de capacitatea echipamentelor sau
calitatea investigațiilor cărora li se acordă o importanță deosebită: rezoluția echipamentului; preferința
pentru proceduri non-invazive; lipsa radiațiilor sau iradieri reduse pentru dozele absorbite; viteza mare
de obținere a imaginilor; accesul la o bază de date cu rezultate clinice (posibilitatea de a compara/corela
rezultale obţinute cu alte investigaţii medicale); obținerea de imagini ce nu necesită prelucrare ulterioară.
• Există un interes deosebit pe termen scurt pentru dezvoltarea infrastructurii IT proprii și achiziționarea de
software specializat.
• Echipamentele vizate de posibile investiții viitoare: CT, CT dentar, PET-CT, IRM, ecograf, mamograf,
ortopantomograf, osteodensiometru.
• Există mai degrabă o orientare către dezvoltare prin creșterea tipurilor de servicii decât prin deschiderea
unor alte puncte de lucru. Cu toate aceste, dezvoltarea domeniului la nivel regional s-a făcut prin ambele
modalități.
Pagina 156
Capitolul VII. Analiza nevoilor în domeniul imagisticii medicale la nivel

regional și județean. Recomandări și concluzii
2. Analiza SOWT

Contextul socio-economic regional
Regiunea se confruntă cu un fenomen continuu de îmbătrânire a populației. Rata de înlocuire a populației la

nivel regional este în continuă scădere – de la 1,68 (2006) la 1,27(2011). Sporul natural este negativ și în scădere
în perioada 2008-2011. În această zonă a țării se constată un nivel foarte scăzut al veniturilor gospodăriilor.
Venitul brut al unei gospodării pe membru de familie reprezintă 24% din media UE 27 (2010). Venitul net
disponibil pe membru de familie este de 2,5 ori mai mic decât în Regiunea București-Ilfov și pe ultimele nivele
din UE27(2008).
Starea de sănătate la nivelul regiunii Nord-Est
Starea de sănătate a populației din Regiunea Nord-Est se apropie din mai multe aspecte de cea a populației țării
în ansamblul ei. Observăm că aceasta nu este mai degradată, ci dimpotrivă, speranța de viață este mai ridicată,
rata de mortalitate mai scăzută. Regiunea Nord-Est este caracterizată de o evoluţie oscilantă a ratei mortalităţii
infantile, dar cu valori apropiate de media naţională.
În anul 2013, la fel ca şi în anii precedenţi din perioada analizată, s-a menţinut ordinea principalelor cauze de
deces: bolile aparatului circulator, urmate de tumori, de bolile aparatului digestiv , bolile aparatului respirator ,
leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe.
Sistemul sanitar la nivelul regiunii Nord-Est
• Infrastructura
Se menține o distribuție inegală a numărului de unități medicale pe medii de rezidență (majoritatea
categoriilor de unități medicale se află în mediul urban). Doar în cazul cabinetelor medicale de familie există un
echilibru rural-urban. Când vorbim de cabinetele medicale de specialitate, cu o pondere de 2,8% din numărul
total de unitîți din regiune, acestea funcționează,într-o proporție foarte mare, în orașe. Comparativ între
județele regiunii, cel mai mic număr de cabinete medicale de specialitate se află în județul Botoșani unde și
numărul locuitorilor ce revin la un cabinet medical este foarte mare – 8115 locuitori/cabinet. Schimbările
intervenite în structura şi numărul unităţilor sanitare din regiunea de dezvoltare Nord-Est au condus la
modificări ale numărului de paturi din diversele categorii de unităţi. Astfel, în anul 2013, comparativ cu anul
2009, a crescut cu 103 numărul paturilor din unităţile medico-sociale şi a scăzut cu 1430 numărul paturilor din
spitale. În sectorul public, numărul paturilor a înregistrat creşterea din unităţile medico-sociale, dar a scăzut în
spitale cu 1964 paturi şi în sanatorii balneare cu 150. Înfiinţarea unor noi unităţi sanitare cu paturi în sectorul
Pagina 157
privat şi trecerea unor unităţi din sistemul public în sistemul privat au condus la o creştere cu 534 a numărului
de paturi de spital şi cu 150 a numărului de paturi din sanatoriilie balneare.
• Personalul sanitar
Regiunea de dezvoltare Nord-Est are 12,9% din totalul medicilor din țară, distribuți inegal între județele regiunii
(43,3% din medici sunt în judeţul Iaşi şi numai 8,1% în judeţul Vaslui). Cel mai mare număr de persoane cu
pregătire sanitară medie (16,3%) activează în regiunea Nord-Est. În ultimii 5 ani, numărul populaţiei ce revine la
un cadru medico-sanitar (sector public şi privat) s-a redus pentru medici, stomatologi şi farmacişti, dar a crescut
uşor pentru personalul sanitar mediu.
Comparativ cu anul 2009, numărul medicilor specialişti în radiologie-imagistică medicală înregistraţi în regiunea
de dezvoltare Nord-Est în anul 2013 a crescut cu 8,6%; judeţul Bacău a avut cea mai mare creştere, cu 34,8%, iar
judeţele Iaşi şi Vaslui înregistrau, în anul 2013, acelaşi număr de medici specialişti ca în anul 2009.
În anul 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est se situa pe locul al treilea între cele opt regiuni de dezvoltare din
punct de vedere al numărului de medici specialişti în radiologie-imagistică medicală raportat la numărul acestora
înregistrat la nivel naţional. Cu toate acestea, raportat la numărul de specialisti ce revin la 100000 locuitori,
regiunea se afla printre ultimele locuri (5 specialisti / 100000 locuitori). La nivel regional, județul Iași avea dublu
mediei regionale și județul Neamț era singurul județ care mai atingea in 2013 media regională (5
specialiști/100000 locuitori).
Există, în cadrul cabinetelor medicale de specialitate – radilogie și imagistică medicală – o pondere importantă
(peste 20%) a asistenților medicali specializați în domeniul radiologiei și imagisticii medicale.
• Dotare tehnică
În privința dotărilor cu echipamente de radiologie, imagistică medicală constatăm că există o lipsă în regiunea
Nord-Est de aparate (scannere) pentru tomografie cu emisie de pozitroni - aparate PET. Imposibilitatea de a
beneficia în zonă de investigații cu un astfel de aparat sau cu un aparat hibrid (PET-CT) determină pacienții la
deplasări și cheltuieli suplimentare, la prelungirea timpului pentru realizarea diagnosticului și realizarea ori
ajustarea adecvată a tratamentului. În același timp sunt și foarte puține aparate cu radiații Gamma (2) și aparate
pentru mărunţirea calculilor renali-litotriptor - aparate LSI (3). Având în vedere ponderea bolilor cardiace și
mențiunea acestora printre principalele cauze de deces în rândul populației din zonă considerăm că există o
lipsă lipsă acută de aparate pentru angiografie digitală (aparate DSA) și aparate cu radiații Gamma în alte județe
din regiune în afara județului Iași.
Județul Neamț are în anul 2013 cel mai mic număr de echipamente medicale cu tehnologie avansată ce revine la
100000 locuitori. Nevoia de dotare a centrelor medicale publice și private este în continuare stringentă. Parțial
rezolvată la nivelul județelor Iași și Suceava, ea este considerabilă dacă luăm în calcul și vechimea și perimarea a
unei părți semnificative din echipamentele de radiologie existente
• Accesibilitatea serviciilor medicale. Cererea de piață.
În anul 2014, 80,1% din unităţile sanitare din regiunea de dezvoltare Nord-Est, care fac obiectului studiului şi au
declarat numărul de pacienţi, au oferit servicii medicale de radiologie şi imagistică medicală pentru un număr de
Pagina 158
pacienţi, din care 56,0% provin din mediul urban, iar 44,0% provin din mediul rural. Se observă că populația din
mediul rural solicită în mod deosebit aceste servicii de investigație medicală. Având în vedere veniturile mici ale
și media de vârstă destul de înaintată, proximitatea centrelor ce oferă respectivele servicii și prețul scăzut devin
aspecte foarte importante în accesul și consumul acestor servicii.
Faptul că dotarea variată cu echipamente în domeniu este oarecum polarizată, acestea regăsindu-se într-o gamă
mai largă în județele Suceava și Iași, putem vorbi de o accesibilitate mai redusă a populației la aceste tipuri de
servicii de investigație și asistență în intervenția medicală.
În perioada 2009 – 2013, având în vedere schimbările privind morbiditatea dar și evoluția tehnologică ce a dus la
apariția pe piață a unor noi tipuri de echipamente (mai puțin radiante sau fără radiații), se observă o creștere a
numărului tomografiilor și ecografiilor, în timp ce radiografiile înregistrează o pantă descendentă. O creștere
semnificativă, păstrând un trend național și chiar internațional, se produce în cazul investigațiile realizate cu
tehnologia IRM, foarte eficientă din punct de vedere cost-beneficii.
• Infrastructura IT / acces la TIC
Există la nivelul regiunii un număr relativ redus de servere, dar un număr suficient de mare de calculatoare
personale și portabile. Totodată, aproximativ 65% din unitățile analizate au o rețea locală. Aproape trei sferturi
din unitățile dețin un sistem de înregistrare electronică a pacientului în timp ce doar 5% dețin sistem de
administrare în comun a informaţiilor între departamentele medicale integrat . În anul 2014 a existat mai
degrabă un interes pentru investiții în produse software, și cele mai multe investiții în produse IT s-au realizat în
județele Iași și Suceava. Se menține încă un interes deosebit pentru dezvoltarea infrastructurii IT proprii și
achiziționarea de software specializat.
Doar 36% din unitățile medicale respondente dețin un sistem de arhivare şi comunicare a imaginilor medicale
digitale (PACS). Între sistemele existente majoritatea permit accesul de la distanţă (reţea sau web), iar pentru
60% din cazuri, sistemul PACS este integrat în sistemul RIS/sistemul informatic clinic. Dintre unitățilei care nu
deţin un sistem PACS , doar 11,0% şi-au exprimat intenţia de a achiziţiona un astfel de sistem în următoarea
perioadă.
Utilizare mai redusă a conexiunii la internet: 57,1% din răspunsuri arată că unitatea selectată utilizează
Internetul şi/sau conexiunea existentă pentru documentare medicală. Pentru 1,5% din cazuri, Internetul este
utilizat pentru transmitere/primire de informaţii medicale către/de la instituţii sau alte unităţi medicale, iar în
proporţie de 0,8%, este utilizat pentru conectarea la o bază de date medicală externă sau pentru telemedicină.
16,5% dintre respondenţi utilizează Internetul pentru documentare medicală+transmitere/primire de informaţii
medicale către/de la instituţii sau alte unităţi medicale.
• Caracteristici ale echipamentelor / avantaje competitive:
Serviciile adiacente investigațiilor asunt asigurate de existența unor caracteristici performante ale
echipamentelor din dotare și aduc un plus de valoare acestora; în continuare ele sunt enumerate în ierarhie
descrescătoare, așa cum au fost apreciate de reprezentanții unităților medicale:
• Calibrări pentru a limita dozele efective de radiaţii la anumiţi pacienţi (copii, femei însărcinate, femei
care alăptează etc.
Pagina 159
• Imagini ce nu necesită prelucrare ulterioară, furnizate la sfârşitul sesiunii

• Viteză de obținere a imaginilor
• Iradieri foarte reduse pentru dozele absorbite
• Stocarea şi trimiterea imaginilor
• Absenţa efectelor secundare
• Rezoluţia mare a imaginilor
• Servicii de investigaţie imagistică pentru ţesuturi variate.
2. Analiza SOWT
Analiza SWOT a avut în vedere pe de o parte autoevaluarea făcută de respondeți în cadrul studiului și pe de
altă parte analiza de context realizată pe baza datelor clese din diferite surse administrative
• Puncte Tari
 Nivelul de pregătire / calificare a personalului existent
 Un număr relativ mare de personal sanitar mediu specializat
 Un număr mare de tehnicieni și informaticieni specializați în domeniul imagisticii medicale
 Echipamente performante și variate recent achiziționate în regiune
 Retea de unități sanitare ce realizează investigații de radiologie și imagistică medicală relativ bine
dezvoltată
 există în regiune parteneriate pentru a dezvolta proiecte de cercetare în domeniul imagisticii medicale
 există în regiune centru de dezvoltare a competențelor în domeniul imagisticii medicale
 existenţa unui laborator de medicină nucleară performant, cu specialişti în domeniu
 o dotare relativ bună cu tehnică de calcul și echipamente pentru comunicații
 există în regiune preocupare/interes pentru cercetare şi dezvoltare a domeniului
 existența unui centru puternic la nivelul regiunii – județul Iasi – cu un domeniu al imagisticii medicale
foarte puternic dezvoltat, din toate punctele de vedere
 dezvoltarea în ultima perioadă a domeniului imagisticii medicale și în celelalte județe: creșterea
numărului de furnizori de servicii medicale dar și de echipamente și tipuri de proceduri folosite.
• Puncte Slabe
 Personal medical specializat insuficient cu o distribuție inegală între județe
 Absența totală a anumitor tipuri de echipamente în unele județe
 Dezvotarea insuficientă și neomogenă a rețelei de unități specializate ridică problema accesibilității
beneficiarilor la serviciile de imagistică medicală
 Înnoirea la intervale mari, nerezonabile a echipamentelor (în multe cazuri, îmbătrânite moral şi fizic)
 Lipsa unor sisteme RIS/PACS interconectate în unităţile medicale
 Lipsa unui laborator de terapie cu radioizotopi
 Lipsă training de specialitate
 nu există o colaborare între practicienii şi cercetătorii din acest domeniu în regiune
 nu există o colaborare (nu întotdeauna foarte bună) între organismele, centrele din domeniul
imagisticii medicale în regiune, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea domeniului
Pagina 160
 deși există parteneriate pentru a dezvolta proiecte de cercetare în domeniul imagisticii medicale ele
sunt puțin cunoscute și prezintă mai puțin interes pentru practicienii din regiune
 există un timp îndelungat de adaptare a structurii şi funcţionării unităţii medicale la schimbările impuse
de integrarea noilor tehnologii
 există disparități în ceea ce privește, nu atatât numărul de furnizori, cât mai ales a tehnologiei folosite
și a diversității procedurilor, între județele regiune. Județul Botoșani este județul în care acest domeniu
este foarte slab dezvoltat și acest lucru este cauzat și de apropierea de Iași.
• Oportunități
 Strategia națională în domeniul medical pentru perioada 2014-2020 vizează acțiuni ce pot influența
direct sau indirect dezvoltarea domeniului imagisticii medicale în regiunea Nord-Est
 Strategia de dezvoltare regională pune accentul, în domeniul medical, pe dezvoltarea sectorului de
 Cererea crescută în regiune pentru aceste servicii (posibilități financiare ale populației în a suporta o
parte din costurile serviciilor)
 Posibilitatea de a atrage finanțări pentru dezvoltarea parteneriatelor, proiectelor de cercetare
 Implementarea unor norme europene și naționale de asigurare a calităţii serviciilor poate determina
dezvoltarea domeniului prin achiziționarea de noi tehnologii
 Existența în regiune a unui sector relativ dezvoltat al furnizorilor de echipamente de imagistică
medicală și consumabile pentru acestea
 Existența în regiune a unui sector relativ dezvoltat al furnizorilor de echipamente IT și comunicații
 Existența în regiune a unor firme specializate în realizarea de software medical
• Amenințări
 Finanțare redusă prin FNUASS care nu acoperă costurile prestațiilor medicale
 Fluctuația personalului - migrație de personal calificat (domeniu ce necesită un grad mare de
specializare, insuficient salarizat)
 Costurile relativ mari ale echipamentelor pe piață
 Costurile mari ale echipamentelor IT specializate (PACS)
 Piața de software medical regională este insuficient dezvoltată. Produsele realizate fie sunt prea puțin
cunoscute și promovate fie sunt mai puțin competitive (pret/calitate) în raport cu cele realizate de
producători internaționali recunoscuți
Reducerea disparităților regionale în ceea ce privește domeniul imagisticii medicale
Nevoia de dotare a instituțiilor de îngrijire și a centrelor medicale publice și private este exprimată de
profesioniștii sistemului de sănătate. Parțial rezolvată la nivelul județelor Iași și Suceava, ea este în continuare
stringentă avându-se în vedere standardele actuale de practică medicală, nevoia de a eficientiza sistemul
Pagina 161
medical prin sporirea calității activității la nivelul segmentelor ce facilitează realizarea diagnosticului medical ;
vechimea și perimarea unei părți semnificative din echipamentele de radiologie, imagistică medicală existente
impune schimbări repetate ale acestora.
Pe un trend crescut al cererii de servicii de imagistică medicală, putem previziona o creștere a volumului
de achiziție pentru anumite echipamente care să răspundă nevoilor regionale dar și locale în investigații
medicale specifice. Innoirea parcului de echipamente de radiologie, imagistică medicală prin achiziția unor
echipamente performante și fără iradieri asupra pacienților precum tehnologiile PET, MRI, ultrasonografie este
una previzionată pentru perioada următoare. Achizițiile viitoare de echipamente vor trebui să țină cont și de
caracteristicile acestora, de avantajele tehnologiilor incluse.
Trebuie luate în considerare cerinţele actuale şi cele previzionate vizând investigaţiile specifice; întrucât
există o mai mare solicitare înregistrată în regiune pentru investigaţii cu IRM şi tomograf este recomandat ca
achiziţiile ulterioare să ia în considerare acest aspect. O parte dina aceste investigaţii pot fi realizate cu
tehnologii PET, sau hibride de tipul PET –CT care lipsesc pentru moment în regiunea Nord-Est.
Pentru a răspunde acestei nevoi recomandăm două direcţii de concentrare a activităţilor de management şi
asigurare a resurselor financiare necesare: atragerea altor fonduri de finanţare (finanţări din bugetele
organismelor publice locale, finanţări prin fonduri europene, sponsorizări, etc), atragerea unor sume mai mari
prin fondurile alocate de Ministerul Sănătăţii prin asigurarea îndeplinirii criteriilor necesare pentru decontarea
serviciilor de investigaţii medicale paraclinice.
O mai mare eficiență în contractarea și decontarea serviciilor de imagistică medicală
Este necesar să fie revizuite şi îndeplinite criteriile cerute pentru stabilirea numărului de investigaţii
medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală şi a sumelor ce se contractează cu furnizorii de
investigaţii medicale paraclinice de radiologie-imagistică medicală de către CAS. Trebuie luat în considerare că
existentă o anume competiție cu celelalte regiuni pentru atragerea acestor finanțări prin sumele alocate din
bugetele publice şi să se acţioneze de manieră persuasisvă, cu argumente ample şi obiective în contactările ce
asigură decontările acestor servicii de investigaţii.
Dotarea serviciilor de urgenţă şi a celor de chirurgie din spitale cu echipamente
Cu prioritate trebuie abordată dotarea serviciilor de urgenţă şi a celor de chirurgie din spitale cu
echipamente mobile şi fixe de radiologie, imagistică medicală, medicină nucleară ce urmează a fi utilizate în
scop diagnostic şi intervenţional date fiind criteriile de urgenţă, largă adresabilitate, eficienţă imperioasă a
activităţii acestor servicii. Una din problemele ce trebuie rezolvate este aceea a înnoirii echipamentelor
depășite moral și fizic, echipamente încă utilizate mai ales în spitale.
Formare și specializare continuă pentru personalul care lucrează în domeniul imagisticii medicale.
O altă prioritate semnalată este cea a programelor de formare, specializare şi calificare pentru
personalul existent. Organizarea în vederea facilitării acestor acţiuni cât şi finanţarea, cofinanţarea acestora,
trebuie de asemenea considerate cu prioritate întrucât alegerea pe care o realizează pacientul în privinţa
Pagina 162
serviciului de investigaţie ţine cont de garantarea calităţii actului medical pe care cadrul medical o realizează în
mod direct sau indirect. Având în vedere evoluția tehnologică foarte rapidă în acest domeniu este necesară
găsirea unei modalități de colaborare mult mai eficiente între cercetătorii și practicienii imagisticii medicale care
să permită transferul de expertiză.
Totodată, o platformă de colaborare în interiorul regiunii între practicieni, organisme, asociații, instituții
interesate de domeniul imagisticii medicale ar putea facilita pe lângă transferul de cunoștințe și realizarea unor
parteneriate ce ar putea duce la dezvoltarea locală a domeniului.
Realizarea unor sisteme informatice (RIS/PACS) interconectate și o structură de comunicare care să permită
schimbul de informații medicale la nivelul regiunii
Această direcție de dezvoltare pare să se confirme prin opțiunea unui număr important de unități medicale din
regiune. În acest moment există o dotare proprie unităților medicale și o infrastructură de comunicații (internet)
suficient de dezvoltată pentru a susține un astfel de proiect. Totodată, pe lângă interesul manifestat de unitățile
medicale, există și o piață autohtonă IT capabilă să susțină un astfel de proiect.
Pagina 163
Pagina 164
Referințe
1. Hotărâre de Guvern nr. 54 din 29/01/2009

2. Manual de Imagistică Medicală, Alina A. Feiler, Ana-Maria Ungureanu, Editura Victor Babeș www.umft.ro
3. Planning and Roadmapping Technological Innovations, Tugrul U. Daim, Melinda Pizzaro, Rajasree Talla,
Springer Edition, 2014, Chapter 5, Technology Roadmapping for Medical Imaging, Toward Improved Value
4. Web-site-ul Comisiei Nationale de Control a Activitatilor Nucleare, www.cncan.ro
5. Web-site-ul Academiei de Științe Medicale http://www.bioetica-medicala.ro/
6. Center for Imagig Sciencce, Available form< http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.html>
7. Eric,Grimson, Kikinis, Jolesz, Black, Image Guided Surgery, Scientific American Article,1999
8. European survey on imaging referral guidelines http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3948911/
9. COMISIA INTERNATIONALĂ DE PROTECŢIE RADIOLOGICĂ ICRP : Publicaţia 105 : Protecţia radiologică în
medicină, Editura Anima, București 2012
10. http://www.eos.ncsu.edu/bae/research/blanchard/www/465/textbook/imaging/projects/MRI/.
11. http://cpsdn.nipne.ro/noi-publicatii-icrp/
12. Mircea-Florin Vaidal, Valeriu Todica. (2007). Dynamic Adaptability of Image Processing Components in
Medical Applications. IEEE. p1-4.
13. http://medicaacademica.ro/2015/03/16/45-milioane-de-carduri-de-sanatate-activate/
14. http://amfms.ro/din_presa/7489.html
Pagina 165

“Consolidarea instituţională şi creşterea
vizibilităţii Clusterului Regional Inovativ
de Imagistică Moleculară şi Structurală
Nord-Est, cadru-suport pentru creşterea
capacităţii de Cercetare Dezvoltare
Inovare a membrilor şi a competitivităţii
IMM-urilor în domeniu din România -
IMAGO MOL”
- proiect cofinanţat prin Fondul European

de Dezvoltare Regională –
Editorul materialului:
Direcția Regională de Statistică Neamț
Data publicării: 15. 05.2015
“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod
obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României”

Studiu Piata Sanatate Si Imagistica Medicala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Piata Sanatate Si Imagistica Medicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE PIAȚĂ AL

Mai 2015 REGIUNEA DEZVOLTARE NORD-EST

Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”

“Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”

Capitolul I. Analiza de context a situaţiei în sectorul de sănătate în Regiunea de dezvoltare Nord-Est

Capitolul IV. Contextul internațional al serviciilor de radiologie și imagistică medicală

Capitolul V. Contextul legislativ și organizațional național al serviciilor de radiologie și imagistică medicală

Capitolul VI. Operaționalizarea conceptului e-Sănătate în domeniul medical românesc

Figura 1. Compexitatea imaginilor furnizate în funcţie de tehnologia aparatului

Capitolul I. Analiza de context a situaţiei în sectorul de sănătate în

Uniunea Europeană 10,8 10,7 10,4 10,4 10,0

Schimbările demografice au accentuat procesul de îmbătrânire a populaţiei. Perioada de progres şi şi creştere

Natalitatea (număr născuţi-vii la 1000 locuitori)

Graficul 1.1 – Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)

În interiorul graniţelor ţării, 4 regiuni de dezvoltare: Regiunea Bucureşti-Ilfov, Regiunea Nord-Est,

Natalitatea (numă r nă s cuţi -vi i l a 1000 l ocui tori )

Graficul 1.2 - Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)

Natalitatea (numă r nă s cuţi -vi i l a 1000 l ocui tori )

Regiunea NORD-EST Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Graficul 1.3 - Natalitatea (număr născuți vii la 1000 locuitori)

2. Mortalitatea generală / ratele specifice de mortalitate

Regiunea SUD-MUNTENIA 13,3 13,3 13,1 13,4 13,0

Mortalitatea (număr decedaţi la 1000 locuitori)

Graficul 1.4 – Mortalitatea (număr decedați la 1000 locuitori) în anul 2013

Mortalitatea (număr decedaţi la 1000 locuitori)

Graficul 1.5 - Mortalitatea (număr decedați la 1000 locuitori) în anul 2013

Tabelul 1.3 - Număr DECESE - TOTAL

Tabelul 1.4 - Număr DECESE cauzate de BOLI INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE

Tabelul 1.5 - Număr DECESE cauzate de TUMORI

Tabelul 1.6 - Număr DECESE cauzate de BOLI ENDOCRINE, DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

Tabelul 1.7 - Număr DECESE cauzate de TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT

Tabelul 1.8 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS

Tabelul 1.9 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI CIRCULATOR

Tabelul 1.10 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR

Tabelul 1.11 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV

Tabelul 1.12 - Număr DECESE cauzate de BOLI ALE APARATULUI GENITO-URINAR

Tabelul – 1.14 - Număr DECESE cauzate de ALTE BOLI

Iaşi 140 115 107 107 146

Uniunea Europeană 4,2 4,0 3,9 3,8

În România, doar la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov se înregistrează o tendinţă continuu

Mortalitatea infantilă (număr decedaţi la 1000 născuţi-vii)

2009 2010 2011 2012 2013

ROMÂNIA Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU

Graficul 1.6 – Mortalitatea infantilă (număr decedați la 1000 născuți-vii)

Mortalitatea infantilă (număr decedaţi la 1000 născuţi-vii)

2009 2010 2011 2012 2013

Regiunea NORD-EST Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Graficul 1.7 - Mortalitatea infantilă (număr decedați la 1000 născuți-vii)

4. Speranţa de viaţă la naştere / durata medie a vieţii

Tabelul 1.16 – Speranța de viață la naștere/durata medie a vieții (ani)

Uniunea Europeană 79,00 79,30 79,60 79,60

2009 2010 2011 2012 2013

Graficul 1.8 – Speranța de viață la naștere (ani)

Speranţa de viaţă la naştere (ani)

ROMÂNIA Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU

Graficul 1.9 – Speranța de viață la naștere (ani)

Speranţa de viaţă la naştere (ani)

Regiunea NORD-EST Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Graficul 1.10 – Speranța de viață la naștere (ani)

5. Morbiditatea / numărul bolnavilor pe clase de boli

35 Evoluţia numărului de internări la 1000 locuitori

Romania Lithuania Italy Germany Finland Croatia Austria

Sarcina, naşterea şi lăuzia 36216 32489 32791 32242 27604

Tabelul 1.19 – Morbiditatea în Regiunea Nord-Est (județe)