Sunteți pe pagina 1din 15

Academia de Studii Economice

Simion Raluca-Andreea
Grupa 1400
Facultatea de Economie
An I
Seria A

Cuprins:

 Metodele traditionale de plata


 Sistemele de plata electronica
 Banii electronici
 Metodologie de proiectare a protocoalelor de plata
electronica
 Comertul electronic in Romania
 Bibliografie

1
Academia de Studii Economice

In majoritatea cazurilor,comertul electronic implica plati on-line,ceea ce a dus la crearea


unor tipuri de bani electronici si a unor sisteme de plata specifice. Modalitatea de plata
reprezinta una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comertului in
sfera Internetului. In anii `90,schimbul electronic de bani a revolutionat mecanismele
financiare,asigurand trecerea de la tranzactiile clasice la cele electronice. De la efectuarea
cumparaturilor la scara redusa,precum articole de bacanie,pana la afaceri de anvergura
care antreneaza echivalentul a milioane de dolari,sistemele de plati electronice reprezinta
un substituent din ce in ce mai frecvent utilizat al cash-ului,asumandu-si principalele
functii ale banilor:instrument de schimb;furnizor al standardelor aferente compararii
diferitelor plati;instrument al contabilitatii(permitand efectuarea evidentelor operative,in
general,si estimarea datoriilor,in particular);modalitate de estimare a rezervelor de
valoare.

Metodele traditionale de plata

• Numerarul este reprezentat de bacnote si monede,fiind cea mai raspandita


metoda de plata in comertul cu amanuntul. In cazul tranzactiilor intre persoane
juridice exista legi care limiteaza suma de bani,ceea ce ar trebui sa duca la
raspandirea utilizarii celorlalte metode. Utilizarea numerarului presupune prezenta

2
Academia de Studii Economice

fizica simultana a celor doi parteneri la tranzactie,ceea ce duce la imposibilitatea


folosirii in tranzactiile prin Internet.
• Cecul reprezinta un inscris prin care o persoana da ordin unei banci sa plateasca o
suma de bani unui beneficiar. Este una din cele mai nesigure modalitati de
plata,mai ales din cauza ca legea romana nu prevede o metoda foarte simpla de
recuperarea a banilor in cazul in care cumparatorul emite un cec fara acoperire.
• Ordinul de plata reprezinta un document emis de platitor,adresat bancii
detinatoare a contului sau,prin care cere acesteia sa plateasca o suma determinate
in favoarea unui beneficiar.
• Biletul de ordin reprezinta un angajament al emitentului de a plati el insusi
beneficiarului o suma de bani,la o data determinata.
• Acreditivul are ca obiectiv inlocuirea creditului acordat unui comparator cu
creditul si cu renumele bine stabilit al unei banci,care se substituie acestui
comparator in obligatia de a plati vanzatorului pretul marfii,conditionandu-se
plata de aducerea unei dovezi de livrare a marfii catre comparator.
• Rambursul reprezinta un sistem de expediere a marfurilor conform caruia
destinatarul este obligat sa achite la primire,expeditorului,contravaloarea marfii.

Sistemele de plata electronica

Scopul unui sistem de plata este de a furniza mijloacele prin care o entitate,platitor(payer)
sau comparator(buyer),transfera o suma de bani unei alte entitati,platit(payee) sau
vanzator(dealer-in sistemele comerciale),in schimbul unor bunuri sau servicii.
Sistemele de plata existente pot diferi in mod semnificativ. Ele pot fi clasificate in functie
de unele caracteristici,cum sunt:
• Proprietatile de securitate
• Valoarea platilor
• Tipul tranzactiei
• Confidentialitatea
• Momentul platii si partile implicate

Cele mai utilizate sisteme de plati electronice pot fi grupate in urmatoarele


categorii:carduri bancare bazate pe SET(Secure Electronic Transaction);on-line,cu
moneda electronica;microplati;cu carduri cu valoare stocata(smart card,carte de
debit);cecuri electronice.

Exemple de sisteme cu carduri bancare bazate pe SET

CyberCash a fost fondat in 1994 avand ca obiect implementarea tehnologiilor de plata


pentru comert electronic pe Internet.
Payline/SG2 reprezinta solutia franceza de teleplata prin carte bancara. Numarul cartii
bancare a clientului nu trece pe la comerciant,ci printr-un gestionar securizat de efectuare
a platilor.

3
Academia de Studii Economice

Exemple de sisteme on-line cu moneda elecronica

ECash a fost implementat de catre societatea DigiCash si reprezinta un sistem de plata pe


Internet bazat pe principiul banilor reali.
NetCash reprezinta un sistem de plata proiectat pentru a inlatura inconvenientele folosirii
unei baze de date de dimensiuni foarte mari(Ecash).

Exemple de microplati

Serviciul CyberCoin,introdus la inceputul anului 1997 de CyberCash,este destinat platilor


de mica valoare,sub 10 dolari.
Milicent este un protocol destinat microplatilor si se bazeaza pe validarea banilor
electronici la nivelul server-ului vanzatorului,fara comunicatii aditionale,metode de
criptare speciale sau operatii off-line.

Exemple de sisteme cu carduri cu valoare stocata(smart card,carte de debit)

Mondex,lansat in 1995 de Nat West Bank din Marea Britanie,este un sistem asemanator
cu e-cash-ul de la DigiCash. Este conceput pentru tranzactii folosind cartela.
First Virtual este un sistem de plata care foloseste carti de credit pentru plati.

Exemple de sisteme cu cecuri electronice

4
Academia de Studii Economice

Ceccurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect FSTC (Financial Services


Technology Consortium),un consortiu cu 100 de membri,in care majoritatea este formata
din banci.
E-cecurile sunt descries de un limbaj special creat,bazat pe SGML,numit FSML
(Financial Service Markup Language),si contin imputernicirea specifica,informatiile
optionale si semnatura digitala. Server-ele de e-cecuri ale bancilor receptioneaza prin e-
mail cecurile de la clienti,le proceseaza si le retin in baza de date pana cand sunt
platite(claring-ul)si realizeaza o interfata cu sistemul de mentinere a inregistrarilor despre
conturile respective.
Desfasurarea unei tranzactii de e-cecuri prin NetCheck necesita parcurgerea urmatorilor
pasi:
• Incasatorul trimite o factura catre platitor.
• Platitorul receptioneaza factura,iar informatiile respective creeaza un cec care
include numele incasatorului,suma,data etc.
• Platitorul semneaza cecul,introducand codul PIN al smart-card-ului care
contine”carnetu de cecuri”
• Se trimit catre incasator,prin e-mail sau printr-o tranzactie Web,cecul electronic
semnat si factura.
• Incasatorul verifica semnatura platitorului din e-cec si de pe factura , separa
informatiile facturii si transfera suma platita in contul de primire.
• Incasatorul introduce codul sau PIN pentru deblocarea smard-card-ului sau,
utilizand carnetul sau de cecuri pentru a aproba e-cecul si semneaza un depozit
electronic pentru a incasa suma din e-cec.
• Cecul aprobat , semnat de incasator , este dat bancii incasatorului spre depozitare .
• Banca platitorului si a incasatorului verifica semnaturile si aprobarile din e-cec,
folosind doua niveluri de certificate.
• Banca platitorului verifica daca cecul electronic transmis nu este duplicate , daca
certificatul incasatorului si contul sau sunt valide , dupa care depoziteaza e-cecul
in contul de stocare a cererii platitorului.
• Platitorul primeste un mesaj care descrie intreaga tranzactie .
Cecurile electronice au inceput sa fie utilizate intr-un program-pilot cu departamentul
Trezoreriei din SUA , care plateste furnizorii Departamentului de Aparare.Aceste sisteme
de plata se adreseaza, in special, segmentului B2B.

5
Academia de Studii Economice

Banii electronici

Banii electronici numiti si “cash electronic “ sau “cash digital” , reprezinta tranzactiile
electronice pe retea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri de la un partener la
altul.Banii electronici pot fi considerati ca fiind atat de dredit cat si de debit.Cash-ul
digital constituie valuta distincta, iar tranzactiile cu el sunt vizualizate ca o piata de
schimb externa.
Cash-ul digital poate fi :
• Anonim- cand nu se cunoaste identitatea. Se bazeaza pe scheme de semnaturi
oarbe( blind signature scheme) si este echivalentul electronic al numerarului.
• Identificabil – cand se recurge la identificarea clientului.Se utilizeaza diverse
scheme de semnaturi digitale si este echivalentul electronic al cartilor de credit
sau de debit .
In literature de specialitate sunt identificate cateva tipuri de bani electronici , dintre care:
• E-cash- reprezinta sume de bani digitale(simboluri monetare) care pot fi verificate
independent de emitent.Acestea pot fi retrase din conturi bancare de pe Internet si
stocate in calculator sau pe carti de credit si smard-card-uri.
• Cecurile digitale (digital checks) folosesc modelul cecurilor clasice.Pentru
validarea lor este este necesara implicarea emitentului.Cecul trebuie marcat cu o
semnatura digitala.Certificatele digitale confirma provenienta datelor si informatia
bancara, iar verificarea se realizeaza printr-un sistem cu chei publice.

6
Academia de Studii Economice

• Cecurile bancare digitale (bank checks) functioneaza similar cu banii digitali, cu


exceptia anonimatului lor.Sunt garantate de o banca.
• Smart-cardurile folosesc un sistem de debit.Cartela care este achitata anticipat
stocheaza valoarea pe care posesorul o poate cheltui.In unele implementari,
utilizatorii combina cartelele cu un portvizit care poate citi datele de pe cartela si
poate schimba valori cu alti utilizatori.
• Cupoanele si simbolurile electronice (electronic coupons and tokens) sunt
similare, din punct de vedere functional, cu facturile casieriilor .Nu pot fi
recuperate decat de compania care le-a creat; sunt folosite pentru plati specifice
sin u pot fi utilizate pentru incasarea banilor “lichizi”.
• Cartea de credit/debit reprezinta valoarea unui cont in banca.Banii “lichizi” pot fi
scosi cu ajutorul ATM-urilor. Este moneda de schimb care “acopera” majoritatea
platilor on-line din Internet.Are trei caracteristici definitorii:este acceptata la nivel
mondial; prezinta incredere; a intrat in uzul current.

In general , sistemele de bani electronici include trei domenii de activitate distincte:


(a) clearing-ul, in care institutiile financiare, casele de clearing si banca centrala
realizeaza operatiile interbancare rezultate din tranzactiile electronice;
(b) (b) emiterea/colectarea/operarea, care asigura emiterea/obtinerea banilor
electronici si interactioneaza cu domeniul de clearing;
(c) tranzactiile efective, unde au loc operatiile de incarcare(transferurile de valori
de la emitent la utilizatori), platile ( transferurile de valori intre utilizatori) si
depozitarea ( transferurile de valori de la utilizatori la emitent sau alta
institutie care se ocupa cu colectarea lor)

Banii electronici se deosebesc de cei reali printr-o serie de caracteristici specifice:


• Transferabilitatea .Libera transferabilitate , in care consumatorii ,
comerciantii sau bancile pot efectua transferuri nelimitate intre ei este un
concept teoretic.
• Forma banilor.Cele mai multe sisteme de plata sunt implementate prin
cartele sau prin software.Sistemele bazate pe cartele ofera consumatorilor
un dispozitiv electrionic portabil, ce consta de obicei dintr-un circuit
integrat cu un microprocessor(“cartele inteligente”).
• Structura emitentului.Din perspectiva financiara , numarul si structura
emitentilor- institutiile care au anumite obligatii intr-un sistem de plata
electronic- sunt critice, afectand si implementarea sistemului de bani
electronici.
• Autorizarea on-line.In cazul unor tranzactii electronice, autorizarea on-line
de catre o terta parte se realizeaza inainte de executarea tranzactiei sau
inainte ca vanzatorul (comerciantul) sa ofere bunurile sau serviciile
consumatorului.

Functiile suplimentare ale banilor electronici :


• Colectarea informatiei .Tranzactiile electronice genereaza informatiile
financiare si legate de securitate.Informatiile pot fi pastrate , temporar

7
Academia de Studii Economice

sau permanent, pe diferite dispozitive la nivelul consumatorului,


comerciantului sau emitentului.
• Posibilitatea de reincarcare.Unele dispozitive (software sau hardware)
prezinta posibilitatea de a fi reincarcate printr-o varietate de metode,
incluzand retragerea directa dintr-un cont bancar, plata in numerar sau
folosind carte de credit.
• Posibilitatea de a fi moneda de un singur tip sau multipla.Majoritatea
sistemelor folosesc o singura moneda , cea nationala, dar exista multe
sisteme in care platile se pot efectua in diferite monede nationale;
acestea necesita informatii privind rata de schimb valutar.

Implementarea infrastructurii unui sistem de bani electronici presupune


efectuarea urmatoarelor procese:
• Dezvoltarea si productia.Pentru a putea fi folosite , cartelele sistemelor
de plata trebuie proiectate si testate, produse si pregatite.Cartelele sunt,
de obicei, proiectate in conformitate cu o serie de standarde
internationale.
• Distributia.Poate fi efectuata printr-o varietate de metode.Astfel,
cartelele pot fi asociate unui cont bancar al utilizatorului sau pot fi
cumparate anonim.In cazul produselor bazate pe software, distributia
se poate face prin transport al suportului extern sau transmisie prin
linii telefonice sau retele de calculatoare.
• Procesarea tranzactiilor.Tranzactiile din sistemele de plata electronice
se realizeaza prin schimbul de mesaje intre dispozitivele de calcul,
folosind anumite protocoale.
• Efectuarea platilor(tranzactiilor). Pentru a cumpara folosind o cartela,
consumatorul introduce cartela in terminalul comerciantului; apoi
comerciantul sau consumatorul introduce suma platita.
• Depozitarea, colectarea si transferal intr-un cont bancar sau in numerar
.Depozitarea detaliilor tranzactiilor se poate face la nivelul
comerciantului sau al altui operator care realizeaza si conversia lor.

Pentru consumatori , comercianti, emitenti, institutiile care participa ca intermediari ,


folosirea banilor electronici implica urmatoarele riscuri :
• Riscul de frauda.Cel mai probabil obiectiv al unei fraude este castigul financiar ,
care poate fi obtinut prin mijloace cum sunt:crearea banilor electronici falsi, ce
sunt acceptati ca adevarati de catre emitent sau de alti participanti; furtul de
dispozitive sau de date de la alt participant.
• Duplicarea dispozitivelor.In sistemele bazate pe cartele, o metoda de atac este
crearea unui nou dispozitiv acceptat de sistem ca fiind original.Obiectivul atacului
este duplicarea unei cartele legitime inclusiv cheile ei criptografice si
balanta(valoarea) cartelei sau de creare a unei cartele aparent legitime, dar care
contine o balanta fara o tranzactie de incarcare asociata.
• Alterarea sau duplicarea datelor sau a software-ului.Obiectivul unei fraude de
acest tip este modificarea neautorizata a datelor memorate intr-un dispozitiv care
pastreaza banii electronici.

8
Academia de Studii Economice

• Modificarea mesajelor.Atacurile pot fi intreprinse si la nivelul comunicatiei, prin


stergerea mesajelor, reutilizarea, substituirea sau observarea lor.Comunicatia intre
dispozitive poate fi interceptata de atacatorii externi,prin diferite canale de
comunicatie:linii telefonice,Internet, etc.
• Furtul.O metoda de atac simpla poate fi furtul dispozitivelor de la consummator
sau comerciant si utilizarea frauduloasa a acestora.
• Repudierea tranzactiilor.Unul dintre mijloacele de frauda este si repudierea unei
tranzactii effectuate cu un mijloc electronic de plata.
• Erorile de functionare.Apar fie din cause accidentale, fie datorita unor atacuri
intentionate.

Cea mai mare parte a platilor efectuate pe plan mondial este realizata prin utilizarea
numerarului.De exemplu in SUA, 55 % din totalul tranzactiilor se fac cu bani “cash” , 29
% utilizand cecuri, iar alte 15 % sunt tranzactii electronice, incluzand cartile de credit si
debit.Pentru procesarea tranzactiilor, in SUA se cheltuiesc annual 60 de miliarde de
dolari, adica 1% din PIB.

Aplicatia cumparator
Cumparatorul detine urmatoarele informatii:numarul cartii de credit , adresa stabile, PIN-
ul pentru diferite conturi, alte informatii confidentiale pentru procesul de
autentificare;numele, adresa temporara, optional, unul sau mai multe certificate digitale .

Aplicatia vanzator
Vanzatorul detine urmatoarele informatii:identificatorul MID( Merchant ID) asignat de
catre intermediary fiecarui vanzator(MID-ul poate fi unic sau pentru un intermediary
specific); numele si adresa; certificatul digital; numele si informatii despre intermediarul
sau, incluzand certificatul intermediarului si informatiile despre cum sa comunice cu
poarta acestuia.

Aplicatia portii intermediare( acquirer)


Intermediarul detine urmatoarele informatii: numele si adresa; certificatul digital; numele
si informatiile despre vanzator, incluzand certificatele; un table cu identificatori
TransactionID ai fiecarui vanzator si eticheta AuthId corespunzatoare cu MID-ul
vanzatorului.

9
Academia de Studii Economice

Metodologie de proiectare a protocoalelor de plata electronica

In vederea realizarii unei aplicatii pentru implementarea comertului electronic folosind ca


platforma Internet-ul, trebuie sa se tina cont , in primul rand , de modalitatile de plata
existente.
Din punctual de vedere al securitatii, atacurile asupra unui astfel de sistem sunt de doua
feluri:
(a) pasive, care actioneaza asupra conexiunii dintre client si server si constau in
monitorizarea traficului;
(b) active, care pot actiona asupra conexiunii dintre client si server si constau in
modificarea traficului de retea sau asupra server-ului vanzatorului.

Pentru un sistem de comert electronic pe Internet care utilizeaza carti de creditsau/si de


debit pentru plati, cerintele de securitate se impart in doua categorii:
• Securitatea canalului de transport ( a conexiunii) , care este asigurata de un
protocol securizat pentru nivelul de transport.
• Securitatea specifica platii, care este asigurata de protocolul de plata
electronica si care se realizeaza:furnizarea semnaturii, nonrepudierea,
criptarea secundara .

In consecinta , protocolul de plata electronica va fi privit din doua puncte de


vedere: al functiilor de nivelul inferior( nivelul transport) si al serviviilor de
plata.Functiile oferite de nivelul inferior sunt:
• Confidentialitatea
• Autenticitatea
• Integritatea datelor

Cele mai complexe procese ale tranzactiilor in mediul virtual le reprezinta cel al platii si ,
mai ales, al asigurarii securitatii.Desi SET (Secure Electronic Transaction ) , SNPP si IBS
continua sa fie cele mai representative protocoale de plata electronica, preocuparile
specialistilor in directia identificarii unor sisteme de certa siguranta, atat pentru vanzator
cat si pentru comparator , reprezinta o permanenta prioritate.De implementarea corecta a
unui sistem eficient de plati – on-line sau off-line – depinde, in ultima instanta,
mentinerea pe piata a oricarei societati.

10
Academia de Studii Economice

Comertul electronic in Romania

Comertul electronic a devenit o parte integrantă din viaţa curentă a multor occidentali
datorită comodităţii, eficienţei şi dezvoltării unor soluţii sigure de plată online. În
Romania, mulţi dintre utilizatorii Internet au o oarecare reticenţă faţă de procesarea
tranzacţiilor online. Dar, încet-încet lucrurile încep să se schimbe.

Mai întai să vedem care este stadiul e-commerce la noi în ţară.

Există 7,5 milioane de carduri emise la nivelul Romaniei, aproape 5 milioane de


conexiuni la Internet şi numai 500 de magazine virtuale… Din acest numar, putin peste
100 de magazine acceptă plata online. Iar din acestea, maxim 75 o promovează in mod
activ.

Din cele aproximativ cinci milioane de carduri preinrolate sub standardul 3D Secure – cat
reprezinta portofoliile BCR, BRD, Raiffeisen si Banca Tiriac – numai 5.000 de carduri
sunt active si generează tranzacţii pe Internet

Claudiu Gămulescu (http://www.underclick.ro) a făcut un studiu de piata care a cuprins


414 magazine virtuale care au adresabilitate romanilor (adica sunt pe domenii cu .ro sau
in limba romana). Ele au fost analizate, pe de o parte, din punct de vedere al websitului in
sine (aspect grafic, tehnologii, functionalităţi) şi, din punct de vedere al afacerii (mod de
comandă, de livrare, facilităţi, modalitate de plată, companii implicate in proces).
Din acest punct de vedere, Romania probează că produsele care merg bine la nivel
internaţional, sunt cele care merg bine şi pe plan naţional (excepţia serviciilor de ticketing
şi rent-a-car). Primele poziţii sunt dominate de magazine care vand produse IT, cărţi,
foto, electronice, cadouri, telefonie mobila, farmaceutice si articole pentru copii.

Aceste magazine reprezinta ca numar 70% din magazinele romanesti. La capatul celalalt,
magazine de nisa, nu gasim decat 5% din magazine si constatam o mai mare grija si
pasiune a posesorilor fata de afacerile lor. Cele mai multe magazine comercializeaza
produse IT (76), urmand, in ordine, cărţi (44), foto(31), electronice (25), GSM (22), bazar
(21), cadouri (19).

Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce
priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe

11
Academia de Studii Economice

firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor


electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese
online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca
numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile
comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet
popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de
incredere si consideratie.
In Romania situatia este departe de cea a americanilor, de exemplu, care acorda o
atentie speciala acestui tip de cumparaturi. Romanii sunt inca tributari prejudecatilor
conform carora bunul cumparat trebuie sa fie palpat, masurat si intors pe toate partile.
In ultimii ani a aparut insa o noua categorie sociala, cea a persoanelor care lucreaza in
mediul privat, au un anumit stil de viata si utilizeaza intensiv Internetul. Pentru
acestia cumparaturile online, cu avantajele lor evidente, incep sa devina ceva obisnuit.

Aparut in Romania la sfarsitul lui 1999 si cunoscand un punct de crestere foarte


important pana in prezent, comertul electronic este aproape de inceputul fazei de
maturizare. Chiar daca acum se inregistreaza o crestere foarte mare in comertul
electronic, putine e-magazine vor supravietui acestei perioade de tranzitie, iar
peste 3-4 ani vom putea vorbi de o piata de ecommerce stabila.

Primele 10 site-uri de comert electronic din Romania

Cel mai folosit sistem de monitorizare web in Romania este www.trafic.ro. Conform
acestui site, topul primelor 10 site-uri de comert electronic, la sfarsitul lunii noiembrie
2006, arata astfel :

www.okazii.ro
licitatii online

www.emag.ro
computere, gsm, electronice si accesorii

12
Academia de Studii Economice

www.price.ro
comparatii intre produsele oferite de diverse
magazine online

www.librarie.net
librarie si anticariat online

www.dol.ro
magazin de media (carte, muzica, film), IT si
papetarie

www.shopmania.ro
comparatii intre diverse oferte ale magazinelor
online

www.culinar.ro
super-market online pentru produse alimentare si de
igiena

www.dc-shop.ro
magazinul online al firmei Depozitul de Calculatoare

www.domo.ro
magazin online de produse electrocasnice, electronice
si IT&C

13
Academia de Studii Economice

www.ultrapro.ro
magazinul online al firmei UltraPro

14
Academia de Studii Economice

Bibliografie :
• Ion Gh. Rosca si colab.
COMERTUL ELECTRONIC
Editura Economica, Bucuresti 2004
• http://www.afaceri.net/EBUSINESS/COMERT_ELECTRONIC/Comert_electron
ic.htm
• http://www.ecursuri.ro/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php

15