Sunteți pe pagina 1din 14

Lotul studiat este format din 19 copii proveniti din doua centre: 12 copii din CF Bratca,

respectiv 7 copii din CF “Primavara”. Lotul de copii din Centrul nr.2 l-am selectat tinand cont
de existenta parintilor naturali pentru acestia si este format dintr-un numar de 19 copii si
tineri, reprezentand lotul de control. Am selectat cei 19 copii din Centrul nr.2 in functie de
criteriul amintit anterior, deoarece scala CASAFC are una dintre subscale referitoare la
relatiile familiale.

Tabelul nr. 1 –“Distributia pe varste si pe sexe a lotului studiat si a lotului de control”.

Distribuția pe vârste și pe sexe


Lotul studiat Lotul de control
Vârsta Sex M Sex F Nr. total Vârsta Sex M Sex F Nr total
11 1 2 3 11 0 0 0
12 2 0 2 12 2 2 4
13 1 2 3 13 1 0 1
14 1 1 2 14 2 3 5
15 1 0 1 15 0 1 1
16 0 1 1 16 2 1 3
17 1 4 5 17 0 0 0

18 0 1 1 18 1 1 2

19 1 0 1 19 1 2 3

4.2.1.4 Metode, instrumente si tehnici utilizate in cercetare de evaluare si investigare initiala


Metodele de lucru alese in aceasta cercetare sunt:
– Ancheta sociologica, ca metoda cantitativa de cercetare;
– Observatia;
Instrumentele de cercetare folosite in aceasta cercetare sunt:
– Chestionarul alcatuit din 24 de itemi destinat sa evalueze functia de adaptare sociala a
copiilor siadolescentilor. Acest chestionar are 4 subscale si anume:
Performantele scolare:
– Notele obtinute la matematica;
– Notele obtinute la stiintele exacte;
– Notele obtinute la stiintele sociale;
– Notele obtinute la limba romana;
– Nu se descurca bine la scoala;
– Are in general succese la scoala.
Relatiile cu grupul de egali:
– Daca iese sa se intalneasca cu prietenii;
– Prietenii de sex opus;
– Daca participa la petreceri sau dansuri la scoala;
– Daca are cel putin unul sau doi prieteni speciali;
– Daca isi petrece majoritatea timpului singur;
– Dificultati in a-si face prieteni.
Relatiile familiale:
– Relatia cu mama;
– Relatia cu tatal;
– Relatia cu fratii/surorile;
– Relatia cu rudele;
– Divergente cu parintii;
– Exista un adult cu care poate sa vorbeasca daca are vreo problema.
Indatoririle de acasa, felul propriu de a avea grija de ceva:
– Ajuta in jurul casei;
– Are camera si lucrurile personale in ordine;
– Are hainele curate si ordonate;
– Isi pastreaza o buna igiena personala;
– Ajuta la gatit acasa;
– Ajuta la strangerea mesei.
Se cuantifica prin adunarea itemilor din interiorul fiecarei subscale pentru scorul
subscalei, iar scorul total se obtine adunand scorurile celor 4 subscale. Pentru fiecare item,
respondentul evalueaza pe o scala de la 1 la 4 (in care 1 = “niciodata”, 4 = “intotdeauna”).
Scorul poate sa mearga de la 24 pana la 96.
– Scala de stima de sine (anexa 2), numita si Scala Rosenberg contine 10 itemi.
Pentru fiecare dintre acesti itemi, respondentul evalueaza pe o scala de la 1 la 4 (in care 1 =
“sunt in total dezacord”, 4 = “sunt intru totul de acord”). Scorul poate sa mearga de la 10 pana
la 40.
– Studiu de caz
Ca tehnica de cercetare am folosit ancheta orala (directa), fata in fata, pentru copiii in varsta
de pana la 14 ani, iar pentru cei peste 14 ani am folosit ancheta in scris prin autoadministrarea
chestionarului.
De asemenea am utilizat si observatia participativa.
Prelucrarea si analiza datelor am realizat-o cu ajutorul programului SPSS.
4.2.1.5 Analiza si interpretarea datelor obtinute
Dupa aplicarea chestionarelor celor 38 de subiecti, am introdus raspunsurile obtinute intr-o
baza de date, pe care am analizat-o pentru a-mi putea sustine ipotezele formulate.
Pentru interpretarea datelor pe care le-am obtinut in urma aplicarii chestionarului si a Scalei
Rosenberg am folosit testul t, din programul SPSS. In aplicarea testului t am utilizat
urmatoarele variabile:
F1- mediile nivelului de functionare sociala a copiilor si tinerilor
F2- mediile nivelului de functionare sociala a copiilor si tinerilor
F3- mediile nivelului stimei de sine pentru copiii si tinerii
F4- mediile nivelului stimei de sine pentru copiii si tinerii
Am ales un nivel de semnificatie p=0,05. In urma compararii variabilelor F1 si F2 am obtinut
valoarea “t”=6,627, “gradul de libertate”=36, la un “p”=0,008 (tabel nr.2). Rezulta astfel ca ,
ipoteza nula se infirma iar prima ipoteza statistica se confirma. Putem spune ca, intre nivelul
de functionare sociala al copiilor si tinerilor din CF si nivelul de functionare sociala al copiilor
si tinerilor din CT exista diferente semnificative. Acest lucru rezulta foarte clar analizand
fiecare din cele 4 subscale ale chestionarului, cu ajutorul testului t, tinand cont de faptul ca,
scorul total s-a obtinut insumand scorurile subscalelor.

Tabelul nr.2- “Rezultatele testului t, la compararea variabilelor F1 si F2”.

Diferența Eroarea 95% interval de t df p F


mediilor standard încredere
a
diferenței
Inferior Superior
Perechea:
F1 – F2

Am facut urmatoarele notatii pentru variabile:


➢ f1- mediile performantelor scolare ale copiilor si tinerilor din CF;
➢ f2- mediile performantelor scolare ale copiilor si tinerilor din CT;
➢ f3- mediile nivelului relatiilor cu grupul de egali ale copiilor si tinerilor din CF;
➢ f4- mediile nivelului relatiilor cu grupul de egali ale copiilor si tinerilor din CT;
➢ f5- mediile relatiilor cu familia pentru copiii si tinerii din CF;
➢ f6- mediile relatiilor cu familia pentru copiii si tinerii din CT;
➢ f7- mediile nivelului indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CF;
➢ f8- mediile nivelului indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CT.

Ma voi opri in continuare la analiza variabilelor “relatiile cu familia” si “indatoririle de a avea


grija de ceva” pentru copiii si tinerii din CF si CT. Sub aspectul relatiilor cu familia, parintii
substitut constituie o pozitie reper in formarea deprinderilor de interactionare sociala pentru
copiii si tinerii din CF.
Gradul de acceptare al acestora de catre parinti, afectiunea acestora, sistemul de pedepse si
recompense utilizat influenteaza puternic nivelul de functionare sociala. Faptul ca, tinerii si
copiii din CT beneficiaza de relatii afective stabile foarte putin prezente, a condus la diferente
semnificative intre cele doua esantioane in privinta relatiilor cu familia. Legaturile slabe cu
familia naturala, pentru copiii si tinerii din CT sunt vizibile analizand scorurile aplicarii
chestionarului CASAFS. Pentru variabila “indatoririle de a avea grija de ceva” am obtinut de
asemenea diferentesemnificative.
Viata de zi cu zi intr-un CF alaturi de familia substitut responsabilizeaza copiii in a participa
la programul stabilit de comun acord si ii determina de asemenea, sa fie constienti de
importanta activitatilor desfasurate. In CT, datorita numarului mare de copii si tineri,
activitatile zilnice se desfasoara cu o oarecare dificultate, cei mai mari preferand sa-i puna pe
“cei mai prosti” sa faca treaba in locul lor.
In cazul CF copiii participa la activitatile care se desfasoara in mod normal intr-o familie
obisnuita. Familia substitut sprijina in permanenta copiii, pentru ca nevoile lor sa fie
satisfacute cat mai bine.
Diferentele obtinute in cazul variabilei “relatiile cu grupul de egali” pot fi explicate prin faptul
ca atat in CF cat si in afara, acest tip de relatii, sunt atent monitorizate de catre familia
substitut, dar si de catre educatorii de serviciu. Acest lucru este posibil si pentru ca CF este
amplasat in mediul rural unde viata este mult mai linistita comparativ cu mediul urban cum
este cazul pentru CT. Relatiile interpersonale dintre copiii si tinerii din CT nu se bazeaza intru
totul pe afectiune sau prietenie. Insa, in cazul cand sunt incalcate anumite reguli ale institutiei,
pentru a ascunde comportamentele nepotrivite, ei devin solidari, solidaritate bazata mai
degraba pe motive rationale decat pe motive afective.
Pentru variabila “performante scolare” nu am obtinut diferente semnificative, una dintre
explicatii poate fi legata de coeficientul de inteligenta al copiilor si tinerilor din CF si CT, dar
si de esantionul ales de mine pentru cercetare. O alta explicatie ar consta in faptul ca, datorita
perioadei de timp petrecuta in centrele traditionale, cunostintele acumulate de copii au fost
insuficiente si nu au putut fi recuperate in mod corespunzator atunci cand au ajuns in CF.
In ceea ce priveste variabila “stima de sine” s-a putut confirma ipoteza nr.2 si anume: “copiii
si tinerii ce provin din centre de plasament de tip familial au un nivel al stimei de sine mai
ridicat decat copiii si tinerii ce provin din centre de plasament de tip traditional”.
Copiii si tinerii cu un nivel al stimei de sine ridicat reusesc sa faca fata mai bine situatiilor si
comportamentelor de risc, relatiilor interpersonale nesanatoase dar si esecurilor. Adultii sunt
modele importante pentru copii, acesta este si motivul pentru care rolul lor in construirea
stimei de sine este foarte mare.
Familia substitut ofera un model de comportament pentru copiii din CF si anume:
– Manifesta afectiune si interes fata de asteptarile acestora;
– Manifesta consecventa in respectarea unor reguli;
– Sunt hotarati in formularea cerintelor de genul “ce poate si ce nu poate copilul sau tanarul sa
faca”;
– Manifesta o dragoste moderata, recurgand atunci cand este cazul la refuzul unor privilegii;
– Manifesta sustinere intr-o anumita situatie sau relatie.
Copiii care au un model parental puternic sunt mai siguri de ei, increzatori, relaxati, calmi si
fericiti.

Studiu de caz 1

1. Prezentarea cazului
O.G- 18 ani
O.G. este nascut la 10.04.1990 in localitatea Oradea, judetul Bihor, este de sex masculin, de
religie ortodoxa.
O.G provine dintr-o relatie legal constituita intre O.A si O.L, parintii divortind ulterior.
O.G este primul copil al familiei O., ceilalti copii ai familiei sunt:
- O.R, 17 ani, institutionalizat impreuna cu O.G la CPTF Valea Crisului, Bihor
- O.L, 2 ani, aflata in grija bunicii paterne, R.R .

2. Istoria problemei
O.G. a fost crescut de catre familia naturala pana la implinirea varstei de 4 ani. In anul 1994,
locatarii blocului in care locuia familia O., au sesizat Primaria Municipiului Oradea, Serviciul
Autoritatea Tutelara, privind situatia celor trei copii. Locatarii au declarat ca parintii isi
neglijeaza copiii, in repetate randuri, acestia fiind lasati fara supraveghere in apartament, fara
a li se asigura hrana si in conditii igienico-sanitare nesatisfacatoare. Acestea au fost motivele
pentru care 2 dintre copii, O.G si O.R au fost institutionalizati in anul 1994 in Casa de Copii
Beius. Sora acestora, O.L a fost luata in grija bunicii paterne, R.R .
Ca urmare a desfiintarii Casei de Copii din Beius, in anul 2002, cei doi frati au fost mutati la
Centrul de Plasament de Tip Familial Primavara, din localitatea Valea-Crisului, judetul Bihor.
Dupa despartire, in anul 1994, parintii O.A si O.L au vandut apartamentul situat in Oradea iar
O.L s-a mutat intr-un sat din judetul Bihor impreuna cu concubinul K.E. In urma acestei
relatii, ce a durat intre anii 1995-2004, au rezultat trei copii, doi dintre acestia aflandu-se in
prezent in grija mamei, iar unul a fost dat spre adoptie nationala.
In anul 2005, O.L a fost internata intr-un Centru Maternal din Oradea impreuna cu cei doi
copii aflati in grija sa, motivul fiind legat de faptul ca, dupa despartirea de concubinul K.E nu
a mai avut unde sa locuiasca.
O.A si O.L se afla in evidenta Spitalului de Neuropsihiatrie din Oradea, ambii avand
diagnosticul de schizofrenie. Din anul 1994 de cand O.G este institutionalizat, parintii nu l-au
vizitat deloc. Veniturile celor doi se rezuma doar la pensiile de boala.

3. Nevoile si resursele copilului

3.1 La nivel individual


O.G are o constitutie normala, este inalt, bine proportionat, nu are deficiente fizice. Din punct
de vedere medical este clinic sanatos ca urmare a evaluarilor medicale facute de catre medicul
de familie.
La nivelul cognitiv, O.G nu prezinta deficiente, are orientare spatio-temporala buna, iar
functia perceptiv-motrica este nealterata. Foloseste un limbaj corect avand o abilitate verbala
ridicata si un vocabular bine dezvoltat. De asemenea, limbajul non-verbal este foarte bine
dezvoltat.
Din evaluarile asistentului social de la centru, rezulta ca O.G are o stima de sine ridicata, este
increzator in fortele proprii, isi evalueaza pozitiv propria persoana. Este ambitios, prietenos,
comunicativ, afectuos.
Din punct de vedere al indicatorilor emotionali se evidentiaza urmatoarele aspecte: dispozitie
afectiva pozitiva, buna exprimare a emotiilor, stabilitate din punct de vedere emotional,
manifestarea nevoii de afectiune si atentie.
Mutarea dintr-un centru de tip traditional cu un numar foarte mare de copii, intr-un centru de
tip familial cu 7 copii, l-a dezorientat, dar in cele din urma s-a adaptat foarte bine. La aceasta
adaptare un rol hotarator l-au avut parintii sociali, acestia manifestand fata de copil multa
afectiune, atentie si intelegere.

3.2 La nivel interpersonal si organizational


Relatiile cu colegii din centru sunt bune, intelegandu-se mai bine cu baietii decat cu fetele. G.
este o persoana sociabila, deschisa, comunicativa, avand prieteni atat in centru cat si in
localitate. Are o relatie speciala cu parintii sociali, in special cu tatal, G. cerandu-le ajutorul
ori de cate ori are nevoie. Si cu celelalte persoane angajate are de asemenea o relatie buna.
Rezultatele de la scoala sunt foarte bune, G. fiind apreciat de cadrele didactice de la liceul
unde invata, acestea solicitandu-l si pregatindu-l pentru diferite concursuri desfasurate atat la
nivel local cat si la nivel de judet. G. ,reprezinta o mandrie pentru centru si doreste sa urmeze
o facultate in Oradea pentru a-si putea face un viitor.
Familia naturala nu-l viziteaza si nici nu se intereseaza de G.

Studiu de caz 2

1. Prezentarea cazului
M.S- 19 ani.
M.S este nascut la 17.01.1989 in localitatea Oradea, judetul Bihor, este de sex masculin si de
religie ortodoxa.
M.S provine dintr-o relatie de concubinaj, a mamei M.K cu Z.I.
M.S este al patrulea copil al lui M.K iar ceilalti copii rezultati in urma relatiei de concubinaj
sunt:
M.R.- 20 ani, in prezent institutionalizat in Oradea
Z.K.- 29 ani
Z.M.- 26 ani
M.S. este institutionalizat la Centrul de Plasament de tip Familial Bratca, judetul Bihor.

2. Istoria problemei
M.S. a fost parasit dupa nastere, fapt pentru care a fost internat la leaganul pentru copii din
Oradea. In anul 1992 a fost transferat la Casa de Copii din Beius, unde a stat 9 ani, iar in anul
2001, in
urma desfiintarii acesteia, a fost transferat la Centrul de Plasament de tip Familial Bratca,
judetul Bihor, unde se afla si in prezent.
Despre cei doi parinti nu se cunosc date referitoare la resedinta. Acestia nu pastreaza legatura
cu tanarul M.S.
In anul 2007, M.S. a fost vizitat de catre fratele sau M.R. institutionalizat in Oradea si de catre
asistentul social din centrul respectiv. Cei doi se cunosteau dar nu au stiut pana atunci ca sunt
frati. S. s-a bucurat foarte mult dorindu-si sa-i cunoasca si pe ceilalti frati cu care R. pastra
legatura.
Sora mai mare Z.K. este casatorita in localitatea I. din judetul Bihor si are 3 copii. Aceasta
dispune de conditii financiare si locative minime necesare, pentru intretinerea familiei ei.
Vizitele pe care tanarul S., le-a facut la sora sa K., l-au determinat pe acesta, ca la intoarcerea
in centru sa-si piarda interesul pentru activitatile de aici, dar si interesul pentru a-si continua
scoala. Asistentul social, considera ca reintalnirea cu fratii sai este motivul pentru care in
prezent, este instabil in relatiile cu colegii si cu persoalul din centru. Se gandeste la faptul ca
liceul nu-i va folosi la nimic pe viitor si ca ar fi mai bine sa mearga la sora sa unde sa
munceasca.

3. Nevoile si resursele copilului


3.1 La nivel individual
M.S este un tanar cu o constitutie normala, de inaltime medie, nu are deficiente fizice iar ca si
greutate se afla la limita inferioara.
Lui S. ii place sa munceasca, participa mai ales la activitati legate de intretinere, de reparatii,
ajutandu-si parintii sociali, dar mai ales tatal.
Banii pe care ii primeste, in general, nu reuseste sa-i administreze eficient. Cumpara diverse
obiecte pe care le pastreaza un timp destul de scurt, apoi le vinde pe sume mult mai mici decat
cele cu care le-a achizitionat sau le da in schimbul altora. Cere sfatul adultilor abia in
momentul cand realizeaza ceea ce a facut, si nu inainte.
M.S are o abilitate verbala scazuta, un vocabular insuficient dezvoltat, utilizand frecvent
structuri gramaticale gresite. Are un coeficient de inteligenta ce corespunde inteligentei sub
nivelul mediu. Sunt necesare repetari pentru a memora anumite lucruri si nu poate opera cu
notiunile abstracte.
Este usor de influentat si isi schimba parerea in functie de ceea ce spun cei din jur.
Frecventeaza zilnic cursurile scolare insa, cunostintele sale sunt limitate, reusind sa
promoveze in special datorita faptului ca nu deranjanza orele.
Din evaluarile asistentului social rezulta ca are o stima de sine scazuta, neavand incedere in
capacitatea lui de a rezolva problemele.
Din punct de vedere afectiv este imatur, sensibil in special datorita lipsei de afectivitate
cauzata de despartirea de mama de la o varsta frageda. S. are o personalitate introvertita, se
integreaza bine in grupul de copii, dar nu are initiativa. Nu-i place sa vorbeasca mult, iar
majoritatea timpului si-l petrece singur in camera sa, ascultand muzica.

3.2 La nivel interpersonal si organizational


Relatia cu colegii din centru este buna, este dornic de a se intelege bine cu toti. Cand isi
exprima nemultumirea fata de unii dintre acestia, o face fara a fi agresiv sau amenintator.
Faptul ca el este cel mai mare din centru nu este folosit de S. ca fiind o buna ocazie de a-i
exploata pe cei mai mici.
Are o relatie mai apropiata cu N., cu care vorbeste cel mai mult despre familia sa. O data pe
saptamana merge in vizita la o familie din localitate unde ii place sa munceasca.
Cu personalul din centru se intelege bine, avand o atitudine pozitiva in special fata de parintii
sociali pe care-i apreciaza pentru realizarile lor.
Cu fratii are o relatie foarte apropiata, fiind sprijinit de acestia.
Relatia cu scoala este buna chiar daca rezultatele nu sunt cele dorite, relationeaza cu colegii si
cu cadrele didactice, este ascultator si nu creeaza probleme disciplinare.

Studiu de caz 3

1. Prezentarea cazului
B.A -13 ani.
B.A este nascuta in data de 5.08.1994, in localitatea Oradea, judetul Bihor, este de sex
feminin, nationalitate romana si de religie ortodoxa.
B.A provine dintr-o relatie de concubinaj, a mamei N.M cu B.G, relatie ce a durat 1 an.
Tatal B.G mai are 5 copii dintr-o alta relatie de concubinaj, 3 dintre acestia fiind
institutionalizati in centre din judetul Bihor.
B.A este al doilea copil al lui N.M, celalalt fiind N.M in varsta de 18 ani, in prezent
institutionalizat la centrul de Plasament de tip Familial din Bratca, judetul Bihor.

2. Istoria problemei
Copilul B.A a fost crescut de la nastere de bunica materna, iar in anul 1999 a fost
institutionalizat la Casa de Copii din Beius, judetul Bihor. In anul 2001, ca urmare a
desfiintarii Casei de Copii Beius, B.A a fost transferat la Centrul de Plasament de tip Familial
din localitatea Bratca, judetul Bihor, unde se afla si in prezent.
Mama N.M este incadrata in grad de handicap accentuat, existand un certificat de expertiza
medicala in acest sens.
Tatal copilului este inchis pentru infractiunea de furt si viol.
In prezent mama are o relatie de concubinaj cu G.D. Legatura mamei cu cei doi copii
institutionalizati la Bratca este mentinuta, aceasta ducandu-i acasa pe perioada vacantelor,
fiindu-i insa dificil sa-i ingrijeasaca.

3. Nevoile si resursele copilului

3.1 La nivel individual


B.A este bine dezvoltata din punct de vedere fizic, avand o greutate aflata la limita superioara.
Acesta este si motivul pentru care este lenta in miscarile pe care le face, avand nevoie de un
timp mai indelungat pentru a le executa, oboseste foarte repede.
A. are nevoie in fiecare zi de 2 ore de odihna, altfel devine nelinistita si-i deranjeaza si pe
ceilalti copii din centru. Igiena personala este precara, A. se ingrijeste doar la observatiile
personalului.
B.A are un limbaj slab dezvoltat, un vocabular insuficient si o capacitate destul de redusa de a
intelege mesajele verbale. Da impresia ca a inteles, dar face altceva. De multe ori face
anumite lucruri doar pentru a fi vazut de cei din jur si pentru a fi apreciat. Are nevoie de
repetari pentru a memora anumite lucruri, insa memoria ei vizuala este foarte buna. Nu poate
opera cu notiunile abstracte.
Frecventeaza constant cursurile scolare dar acest lucru nu se oglindeste si in rezultatele la
invatatura. Este foarte neatenta atat la scoala cat si acasa cand isi pregateste temele, deranjand
colegii si plictisindu-se rapid. Are o capacitate de concentrare redusa, tot ceea ce se intampla
in jurul ei o distrage. Este ajutata in permanenta de un educator din centru pentru a-si putea
efectua temele.
Din evaluarile asistentului social rezulta ca B.A are o stima de sine ridicata, avand incredere
in capacitatea sa de a rezolva problemele, insa are o capacitate redusa de a analiza situatiile.
Din greselile pe care le face nu invata nimic, acestea repetandu-se. Este foarte usor de
influentat.
Nu are perceptia banilor raportata la nevoile personale. Foloseste minciuna pentru a obtine
anumite beneficii, constand in bani si bunuri. Acest lucru se intampla mai ales la scoala unde,
unele cadre didactice ii dau bani pentru a sta cuminte.
Este foarte prietenoasa, sociabila, dorind sa stabileasca relatii atat cu copiii cat si cu adultii.
Are o slaba capacitate de control si o atentie deficitara, manifestand uneori agresivitate in
grupul de copii, acestia respingand-o datorita faptului ca nu-i inteleg comportamentul.
Din punct de vedere afectiv este imatura, atasandu-se cu usurinta de ceilalti, avand capacitati
empatice, in special cand este vorba despre adulti.

3.2 La nivel interpersonal si organizational


Relatia sa cu colegii din centru este dominata uneori de tensiuni, datorita faptului ca se
implica doar superficial in activitatea ce vizeaza grupul. Cu parintii sociali are o relatie buna,
in special cu mama pe care o asculta si o respecta. Aceasta si datorita faptului ca mama o
incurajeaza mereu. Ceilalti membri ai personalului intampina dificultati in ceea ce priveste
relationarea cu A.
Cel mai bine se intelege cu sora sa N.M, dar si intre cele doua mai apar tensiuni, tot datorita
comportamentului ei.
In ce priveste relatia cu colegii de la scoala, aceasta este tensionata, colegii marginalizand-o
datorita faptului ca deranjeaza orele.
Are probleme in a interioriza regulile in clasa de elevi, nemultumirea cadrelor didactice
reflectandu-se in modul de notare a activitatii lui A., dar si in atitudinea fata de aceasta.
Relatia cu mama sa N.M este buna, insa in perioada vacantelor cand A. este acasa, aceasta are
un program haotic fara reguli, fara sarcini, fapt ce o influenteaza in mod negativ iar la
revenirea in centru ii este dificil sa se supuna programului.

Studiul de caz 4

1. Prezentarea cazului
N.M- 18 ani
N.M este nascuta la 17.021990 in localitatea Oradea, judetul Bihor, este de nationalitate
romana si de religie ortodoxa.
N.M provine dintr-o relatie intamplatoare a mamei N.M, tatal fiind necunoscut.
N.M este primul copil al lui N.M si este institutionalizata la Centrul de Plasament de tip
Familial Bratca din judetul Bihor, impreuna cu sora sa B.A.

2. Istoria problemei
Pana la varsta de 9 ani , N.M a fost crescuta in familia naturala alaturi de sora sa B.A. In anul
1999, datorita faptului ca mama N.M nu a mai avut conditiile necesare pentru cresterea si
educarea copiilor, primaria din localitatea de domiciliu a acesteia a solicitat luarea unei
masuri de protectie privindu-i pe cei doi copii aflati in intretinerea mamei. S-a instituit masura
de plasament a acestor copii la Casa de Copii din Beius, iar in anul 2001 ca urmare a
desfiintarii acestei institutii, copiii sunt transferati la Centrul de Plasament de tip Familial din
Bratca, judetul Bihor, unde se afla si in prezent.
Datele despre mama sunt cele prezentate la studiul de caz nr. 3, ca urmare nu le-am mai
prezentat.

3. Nevoile si resursele copilului


3.1 La nivel individual
Din punct de vedere fizic, N.M este normal dezvoltata, are inaltime si greutate adecvate
varstei.
Nu are deficiente fizice. Are un aspect exterior ingrijit, igiena personala fiind foarte
importanta pentru M. Participa cu placere si responsabilitate la indeplinirea sarcinilor care i se
dau, manifestand un interes real in acest sens. Ii place curatenia, ordinea, gatitul. Este
indemanatica si reuseste sa-i mobilizeze si pe ceilalti copii din centru in activitatile de grup.
Are un vocabular dezvoltat, abilitate verbala ridicata si o capacitate de invatare buna, fiind
dornica de a invata cat mai multe lucruri. Ii place sa vorbeasca despre ea, este expresiva, stie
sa-si impartaseasca sentimentele, comunica eficient atat cu copiii, cat si cu adultii.
N.M este o fire vesela, are o personalitate dominanta, impunandu-se in multe situatii atat cu
personalul cat si cu ceilalti copii. In cazul in care i se refuza anumite cereri nu reactioneaza
agresiv, intelegand daca i se aduc argumente, manifestand maturitate.
Este sociabila, politicoasa, respectoasa si descurcareata. Coeficientul sau de inteligenta este
peste nivelul mediu iar din punct de vedere al comportamentului nu prezinta probleme.
Are o stima de sine ridicata, la inceput fiind nemultumita de relatia cu mama sa naturala, insa
in prezent aceste probleme s-au rezolvat, M. intelegand problemele dar si reactiile acesteia
fata de anumite situatii.
Este matura din punct de vedere afectiv, este preocupata de ceea ce va face in viitor, are
capacitati empatice, ii place sa asculte si sa fie ascultata, pastreaza un bun contact vizual,
accepta sfaturi de la adulti.

3.2 La nivel interpersonal si organizational


In relatiile cu colegii din centru este sociabila, deschisa, prietenoasa. Are o relatie speciala cu
sora sa B.A pe care incearca sa o ajute cat mai mult, protejand-o de rautatile celor din jur.
Cu colegii de la scoala are o relatie foarte buna, participand alaturi de acestia atat la
activitatile scolare cat si la cele extrascolare.
Rezultatele scolare obtinute de M. sunt bune, ea fiind premianta, cadrele didactice apreciind-o
si incurajand-o in tot ceea ce face.
Cu parintii sociali are o relatie foarte buna, in special cu mama. Acesteia ii spune problemele
pe care le are, ii cere sfaturi si tine cont de ele.
Relatia cu ceilalti membri ai personalului este stabila, M. avand un comportament civilizat
fata de acestia, bazat pe respect.
Cu mama sa vorbeste la telefon de doua ori pe luna iar vacantele le petrece acasa impreuna cu
ea, vizitandu-si atunci si celelalte rude.

În urma datelor obținute prin cercetarea calitativa și cantitativă