Viaţa dincolo de mormânt

Profesor Scarlat Demetrescu

Introducere
Cu mii de ani în urmă omul nu era atât de ştiutor de cele ce se află în jurul lui şi de
legile care conduc materia. Trăia o viaţă simplă în mijlocul naturii, muncind din greu
pentru a-şi agonisi cele necesare traiului. Dar tocmai prin faptul că era lipit de
natură avea mereu înaintea ochilor măreţia muntelui, auea vuietul codrilor, se
îm!ăta de splendoarea răsăritului soarelui şi noaptea îl fascina !olta înstelată a
cerului. "ceastă nemărginire, această splendoare năştea în mintea lui între!ări şi
sufletul său descoperi mai târiu pe "utorul lor# o $orţă infinită, o %oinţă infinită, o
&nţelepciune infinită - Tatăl Ceresc, Creatorul a tot ce ştim şi nu ştim, a ceea ce
vedem şi nu vedem. &nfrigurat, temător, plin de respect, îşi înălţă el ruga către Cel
"totputernic, să-l luminee, să-l apere, să-l ierte. 'i aşa secolele s-au înşirat şi omu(
a intrat în legătură cu )uterile din spaţiu şi s-a !ucurat în simplitatea cunoştinţelor
lui, de fericirea de a aui vocea Cerului, de a fi povăţuit, condus şi ridicat la *umină.
)e măsură ce omul se ridica în cunoaşterea materiei şi afla tot mai mult din legile
care o conduc, cu cât viaţa lui se îndepărta de natură îndreptându-se tot mai mult
spre sate şi oraşe, cu cât traiul lui devenea mai a!undent şi mai lu+os, cu atât
mintea lui era mai distrată, până când a pierdut complet contactul cu Cei ce conduc
viaţa şi ordinea în univers. niţial era conştient de e+istenţa unei lumi invii!ile cu
care intra în relaţie, dar mai târiu nu-şi mai aduse aminte de ea, materialismul
copleşindu-l cu desăvârşire. Cu toată suferinţa, cu toată dragostea şi lumina pe care
a semănat-o pe pământ $iul iu!it al Tatălui ceresc, omul tot nu a devenit mai !un,
mai iu!itor de aproapele lui. ăul lua proporţii din ce în ce mai mult. "şadar, către
mijlocul secolului trecut, cu învoirea Celui "totputernic, din lumea invii!ilă se
co!orâră spiritele celor morţi, manifestându-se printre oameni prin diferite mijloace.
isterele sanctuarelor orientale au reînviat, fenomenele oculte din /vul ediu s-au
reînnoit - se născu spiritismul. *a început manifestările erau inferioare# mesele se
învârteau ca într-un dans ne!un, o!iectele se mişcau de la un loc la altul fără să fie
atinse, idurile vi!rau, mo!ilele trosneau şi loviturile se aueau în diferite o!iecte şi
în podea. /+istau o serie de fenomene, e drept vulgare, dar nu mai puţin
convingătoare, potrivit timpului şi stării de spirit poitive a societăţii moderne.
"ceste fenomene vor!eau simţurilor, pentru că ele sunt porţile care duc la
înţelegere. "ceste impresii deşteaptă în om surpria, îl împing la cercetare şi mai
apoi aduc convingerea. După o perioadă de fenomene grosolane, aceste manifestări
îm!racă o nouă înfăţişare. *oviturile se ordoneaă, urmând după un alfa!et
convenţional sta!ilindu-se astfel comunicări inteligente. De acum lumea invii!ilă
intră în comunicare cu lumea terestră şi omul este guduit în cunoştinţele şi în
credinţa lui. "flă că e+istă un spirit nemuritor, află scopul lui pe pământ şi ţelul către
care este destinat să ajungă. Ca şi creştinismul la începutul lui, şi spiritismul în
primele timpuri a fost !atjocorit, calomniat, persecutat, pentru că aducea la
cunoştinţă lucruri noi pe care ştiinţa nu le putea e+plica. Dar timpul îşi face opera
lui. 0mul vede, reflecteaă, oscileaă şi mai apoi se convinge. "i aceste manifestări
cuprind tot pământul. )e când la început ele erau simple şi vulgare, ai îm!racă un
caracter tot mai înalt. ediumi scriu comunic ări transmise de duhuri din spaţiu.
nstrumente muicale cântă fără contactul omului. Creioan ele scriu singure pe
hârtie, conduse de o mână nevăută. 1e aud voci din spaţiu, răsună melodii su!lime
care par a co!orî din cer, tul!urând chiar şi pe cei mai materialişti. n fine, în
timpurile din urmă, entităţi din lumea invii!ilă se încorporeaă în câte un medium
adormit şi comunică prin viu grai asistenţilor lucruri din trecut sau care se vor
realia în viitor.
După trei luni, timp în care nu s-a petrecut nimic ieşit din comun, loviturile au
revenit, dar de data aceasta mult mai impresionante. 1e aueau lovituri în podelele
casei, tremurau idurile, fenomene ce se produceau mai cu seamă în timpul nopţii.
Din această cauă nu mai era chip de dormit. 0!osită, îngrijorată, familia chemă
vecinii ca să-şi dea şi ei părerea. *umea veni din toate părţile, s-au pus la pândă
cinci-şase inşi prin podul casei, alţii prin pivniţă şi alţii au înconjurat casa, dar nu au
aflat nici ei nimic. &ntr-o seară, doamna $o+ se culcă cu cele două fiice ale sale în
aceeaşi cameră dar a!ia au adormit că loviturile începură şi mai puternice ca
altădată. "tunci una din fete !ătu şi ea cu degetele în podea, imitând pe agentul
invii!il. 0!servă curând că atunci când !ătea mai des, când rărea sau oprea
!ătăile, agentul o imita !ătând şi el la fel. "runci domnişoara $o+ i s-a adresat#
2ată, eu !at două lovituri3 !ate şi tu două4. 'i imediat agentul a răspuns prin două
lovituri. 2ată, !at cinci.4 "gentul !ătu cinci şi aşa mereu, agentul !ătea numai de
atâtea ori de câte ori lovea şi domnişoara $o+. amei domnoşoarei $o+ îi veni atunci
în minte să între!e# 21pune-mi, invii!ilule, câţi ani are fata mea Caterina54 "u
urmat loviturile indicând e+act numărul de ani pe care îi avea această copilă.
irată, doamna $o+ între!ă# 2nvii!ilule, eşti o fiinţă omenească54 6u i se răspunse
nimic. &ntre!ă a doua oară# 2/şti sufletul unui muritor de pe pământ5 Dacă da,
loveşte de două ori.4 mediat se auiră două lovituri. "ceasta este cea dintâi
conversaţie consemnată a timpurilor moderne între un pământean şi o fiinţa din
lumea spaţiilor. Doamna $o+ îl mai între!ă# 2Dar dacă aş chema vecinii, tu ai
răspunde şi la între!ările lor54 ăspunsul a fost afirmativ. %ecinii chemaţi din nou au
pus rând pe rând între!ări şi erau miraţi cu toţii de răspunsurile e+acte pe care le
primeau.
7nuia dintre asistenţi îi veni în minte un procedeu ingenios. 2"scultă, suflete - ise
el - eu am să înşir literele alfa!etului, iar tu să loveşti la litera cu care doreşti să
formulei o sila!ă sau să începi un cuvânt.4 'i spiritul e+ecută admira!il. "stfel au
aflat că cel cu care vor!esc este spiritul unui om care s-a numit Charles ian, a
locuit în casa unde şade acum doamna $o+, că era colportor de meserie şi că a fost

asasinat cu mulţi ani în urmă, la vârsta de 89 de ani, de către stăpânul casei pentru
a-i lua !anii pe care îi agonisise. %âlva acestui straniu fenomen se răspândi ca
fulgerul şi în curând sosiră din toate părţile magistraţi, iarişti, profesori, medici etc.
ca să vadă şi ei acest ciudat fenomen. $amilia $o+ se mută într-o altă casă, dar
agentul invii!il o urmărea peste tot locul în fine, se decise să plece din oraşul
:;desville în oraşul ochester, dar nici aici n-a scăpat de prietenul invii!il şi de
lumea care năvălea cu între!ări şi o silea să i se permită să cercetee dacă nu e la
mijloc vreo şarlatanie. Din această cauă, !ieţii oameni nu mai aveau momente de
linişte, !a chiar într-o i lumea adunată se dedă la manifestări duşmănoase pe
motivul că sunt în legătură cu dracul şi puţin a lipsit să nu fie chiar omorâţi de
!igotismul omenesc. &n această epocă au început să se producă şi prin alte ţinuturi
diferite manifestări, întinându-se în curând în toată 1.7.". <iarele din acea epocă
scriau articole ilnice asupra acestor cauri, încât autorităţile, dar mai ales savanţii,
vedeau în aceste împrejurări o cauă, o tul!urare a minţilor şi au hotărât să le
cercetee pentru ca să demonstree lumii a!surditatea e+istenţei unor fiinţe
invii!ile. Cu această misiune a fost însărcinat dl /dmond, şeful Curţii 1upreme din
6e= >or? şi în acelaşi timp preşedintele 1enatului, ca împreună cu marele profesor
de chimie al "cademiei naţionale, dl apes, să cercetee şi să se pronunţe asupra
acestor cauri. Concluiile raportului lor sunt# 2$enomenele sunt a!solut reale şi nu
pot fi atri!uite decât unor fiinţe invii!ile4. Din acest moment toată lumea avea ca
su!iect de discuţie fenomenele spiritiste. Cele!rul savant o!ert :aare, profesor la
7niversitatea din )enns;lvania, a făcut şi el cercetări personale, scrise, şi se
pronunţă categoric cum că e+istă spirite care sunt foarte doritoare să comunice cu
noi oameni, trăitori pe pământ. 7n alt mare savant, în acelaşi timp diplomat şi
scriitor cu renume, o!ert Dale 0ven, scrise şi el mai multe cărţi care au avut un
mare succes în lumea întreagă. De atunci mari cele!rităţi ale 1.*.". au scris şi au
vor!it de e+istenţa acestor spirite. "ceste fenomene au început să se producă însă
şi în alte ţări. "nglia este ţara unde ele au fost cercetate metodic şi studiate în
amănunt. &n anul @AB se formeaă o societate, savanţi, lumini intelectuale dintre
cele mai mari ale lumii, printre care cităm pe *u!o?, %allace, Croo?s, :u+le; şi alţii,
care au decis să adune fenomenele produse în "nglia şi să le cercetee. După @A
luni de studii şi e+perienţe, comisia în raportul ei recunoaşte realitatea acestor fapte
şi conchide
infinite. De la e+istenţa
atunci unei iarişti,
episcopi, lumi invii!ile, populată
medici s-au de entităţi
ocupat trăitoare
şi au scris mii deînpagini
spaţiile
despre acest adevăr al e+istenţei sufletului după moarte şi al manifestărilor lui
printre noi, pământenii. Cităm între alţii pe 1tenton oses - profesor la $acultatea
din 0+ford, pe 0liver *oodge - rectorul 7niversităţii din irmingam, %aler; - fiician
şi inginer, organ - preşedintele 1ocietăţii atematicienilor din "nglia, E. aret -
profesor la 7niversitatea din Du!lin şi lista este destul de lungă. ând pe rând, în
talia, $ranţa, Fermania, 1pania şi în alte ţări s-au produs fenomene spiritiste
îm!răcând o infinitate de forme. &n $ranţa aceste fenomene au fost studiate de
savantul Charles ichet, astronomul Camille $lammarion, D. Fi!ier - directorul
nstitutului "ntira!ic din 6e= >or?, poetul şi scriitorul %ictor :ugo, D. Duclau+ -
directorul nstitutului )asteur etc. talia enumera printre spiritişti pe savantul Cesare

*om!roso, pe 1chiapareli - directorul 0!servatorului din ilano, /rcole Chiaia -

profesor la 7niversitatea din 6eapole, D. ilesi - profesor la 7niversitatea din oma
şi alţii.
'i acum, după ce am vor!it despre manifestările spiritiste din timpurile moderne şi
personalităţile de seamă care în urma numeroaselor comunicări din diferite ţări au
studiat şi au scris despre aceste fenomene, vom concentra cunoştinţele adunate
prin aceste comunicări despre lumea invii!ilă şi evoluţia omului şi prin sintetiare

le vom e+pune în paginile următoare.

Planurile în care îşi duce omul existenţa

)ământul cu toţi munţii, văile, dealurile, câmpiile, mările şi uscatul, plantele şi

animalele care îl populeaă, rasele de oameni şi aerul care ne înconjoară, constituie
lumea fiică sau planul fiic. Toate lucrurile şi fiinţele din lumea fiică sunt formate
din materia cea mai concentrată, cea mai densă, numită materie fiică. /a este
percepută prin simţurile corpului nostru fiic, poate fi văută, pipăită, cercetată în
la!orator.
Departe de pământ, dincolo de atmosfera lui se află o pătură de o altă materie, în
stare eterică, cu mult mai fină, formată din atomi e+trem de fini, materie care nu
mai poate fi cercetată cu organele fiice ale omului. "ceastă pătură de materie fină
constituie planul astral. ateria planului astral pătrunde atmosfera, se furişeaă
printre moleculele şi atomii fiici ce intră în alcătuirea regnului mineral, vegetal şi
animal, pătrunde peste tot, prin toate, până în centrul pământului. )rin urmare noi,
oamenii, pe lângă materia fiică Gsolidă, lichidă, gaoasă, radiantăH, suntem
înconjuraţi şi de materie astrală. Ca să înţelegem această penetraţie a materiei
astrale prin materia şi corpurile fiice, ne vom referi la pătura de aer care se află
deasupra apei oceanelor. /ste adevărat că aerul din atmosferă şi apa oceanelor
sunt două stări diferite ale materiei3 cu toate acestea, aerul pătrunde în apa
oceanului, asigurând viaţa plantelor şi animalelor. Deşi aceste două elemente sunt
separate, totuşi unul dintre ele, cel su!til, pătrunde prin cel dens. Tot astfel materia
planului astral pătrunde materia planului fiic.
Dincolo de planul astral se află o altă categorie de materie, care constituie planul
mental, planul spiritual. ateria planului mental e cu mult mai fină decât cea a
planului astral. "tomii care formeaă această materie sunt de cea mai fină
constituţie. intea noastră, e+trem de redusă, nu poate înţelege rarefierea, fineţea
acestei materii, şi nici nu găseşte în lumea fiică ceva de comparat. 1u!stanţa
care este răspândită în planul mental este aşa de fina, încât e considerată a fi
esenţa materiei, prima faă, începutul materiei, intermediarul între energie şi
materia astrală, este eterul de !aă de la care şi cu care încep toate creaţiile din
univers. După cum materia astrală stră!ate materia fiică, tot astfel şi materia
planului mental stră!ate materia astrală şi pe cea fiică până la centrul pământului.
)rin urmare, omul este scăldat de un ocean de materie mentală, astrală şi fiică
GaerulH. "ceste trei materii intră în constituţia corpurilor de pe pământ astfe l#
mineralele vor avea numai materie-fiică şi astrală3 plantele vor avea materie fiică,
astrală şi, cele superioare, o infimă parte din materia mentală3 animalele vor avea
materie fiică, astrală şi materie mentală proporţional cu gradul de superioritate al
animalului3 omul este constituit din materie fiică, astrală şi mentală. &n e+istenţa lui
veşnică, omul va trăi în acest circuit care începe în planul fiic, apoi în cel astral,
după care va trece în planul superior, în planul mental, pentru a reveni din nou ca
om pe pământ sau pe altă planetă şi aşa mii şi mii de ani, învăţând şi evoluând
mereu.
Corpul fizic al omului

Corpul nostru, format din carne, oase, sânge, diferite organe, nu este altceva decât
unul din învelişurile fiinţei noastre reale, învelitoarea e+ternă a spiritului nostru,
servindu-i ca instrument de manifestare, pentru a putea o!serva, munci şi gândi în
lumea fiică, în lumea vii!ilă. "cest corp este format din materie fiică su! şapte
stări distincte unele de altele# solidă, lichidă, gaoasă şi patru stări de materie
eterică sau radiantă, de o fineţe din ce în ce mai mare. 0ricare din aceste şapte
stări pot să se transforme în una inferioar, prin concentrare sau condensare, şi pot
să se transforme într-o stare superioară, prin rarefiere sau dilatare. "şa de e+emplu
un solid poate deveni lichid, iar acesta un ga sau invers# eterul I să dea prin
condensare eterul 8,9, @ şi să treacă mai departe în ga, lichid şi la urmă în solid.
După cum un meşteşugar poate produce lucrări mai fine, mai de artă, având un !un
instrument, tot astfel spiritul omului va putea lucra, cugeta, voi, într-un cuvânt, se
va putea manifesta cu atât mai !ine cu cât invelişul său va fi mai pur şi mai
armonios constituit. Ca atare, corpul nostru tre!uie să fie educat, întreţinut curat,
devoltat prin e+erciţii fiice şi constituit din elemente care să facă din el un
instrument admira!il pentru evoluţia omului spirit pe pământ.
Deoarece materialele din care se constituie corpul fiic sunt de două categorii,
unele vii!ile, tangi!ile şi analia!ile, iar altele invii!ile şi deci imposi!il de
cercetat, suntem nevoiţi să deose!im în corpul nostru fiic două părţi# corpul carnal
şi corpul eteric sau du!lul eteric al corpului carnal. Corpul carnal este partea cea
mai e+ternă a corpului nostru fiic. /l este format dintr-un comple+ de organe,
fiecare organ la rândul său fiind format din celule, iar fiecare celulă - din molecule şi
acestea din atomi. "tomul se comportă în lumea fiică ca şi o fiinţă vieţuitoare, deci
este capa!il să ducă o viaţă independentă, având o conştiinţă a sa proprie, e+trem
de redusă, dar nu mai puţin reală ca şi a oricărei fiinţe, formă de conştiinţă pe care
noi, pământenii, nu o putem aprecia. Celula este un comple+ de atomi şi molecule
având şi ea viaţa ei proprie şi o formă de conştiinţă superioară atomului, iar o
asociaţie de celule formeaă un tot organic, un corp care serveşte ca instrument de
e+primare unei conştiinţe şi mai înalte decât cea a atomului, a moleculei sau a
celulei.
"cestui corp, pentru a servi cât mai !ine spiritului nostru, tre!uie să-i procurăm
alimente din cele mai simple, mai apropiate de natură, formate din particule cât mai
fine, care prin a!sor!ţie să formee un corp sensi!il, !un reflector în e+terior a ceea
ce produce spiritul şi un !un primitor al impresiilor lumii fiice şi astrale. 7n corp
care să răspundă intervenţiilor lumii astrale şi care să redea fidel şi integral
manifestările spiritului, tre!uie hrănit cu alimente vegetale şi produse lactate în
proporţii şi în forme cât mai asimila!ile. %om evita carnea, narcoticele şi !ăuturile
alcoolice, pentru că aceste su!stanţe introduse în corpul nostru fiic îl întunecă şi îl
fac nesimţitor la vi!raţiile eterice venite din lumea invii!ilă şi rău intepretator al
voinţei şi înţelegerii spiritului nostru. 1e impune deci eliminarea lor din viaţa noastră
sau reducerea într-o proporţie cât mai mare. 1-ar părea că viaţa nu este posi!ilă
fără carne, şi cu toate acestea sute de milioane de oameni trăiesc prin alte regiuni
ale pământului şi sunt pe deplin sănătoşi şi inteligenţi, hrănindu-se numai cu
vegetale şi produse lactate. / o pro!lemă numai de o!işnuinţă.
Cine doreşte să progresee mai repede spiritual, cine doreşte să scurtee din
numărul revenirilor în mii şi mii de vieţi fiice, acela nu are decât să acorde mai
multă atenţie aerului pe care îl respiră, apei pe care o !ea, alimentelor pe care le
consumă - mai ales, niciodată carne, tutun şi !ăuturi alcoolice. $ără această
hotărâre, mii şi mii de ani, vii şi pleci de pe acest pământ, realiând un progres, dar
acest progres este prea lent, în loc să urci dintr-o dată multe trepte ale evoluţiei tale
spirituale.

&ncorporând şi asimilând alimente fiice, formăm în corpul nostru noi celule care
înlocuiesc pe cele uate, astfel că în decurs de şapte ani toate celulele şi deci toate
organele corpului nostru, inclusiv creierul, sunt înlocuite. Din această cauă toate
părţile corpului nostru, de la su!stanţa moale a creierului şi până la partea tare a
scheletului, toată fiinţa noastră fiică este supusă unei necontenite primeniri. &n
timpul vieţii noastre, aşadar, corpul carnal se topeşte şi se re-formeaă de mai
multe ori. Cu toate aceste transformări, noi rămânem aceiaşi. ateria creierului
nostru se reînnoieşte, dar gândirea rămâne aceeaşi şi cu ea - memoria, suvenirurile
unui trecut la care actualul nostru corp carnal nu a luat parte. Tocmai aceasta
dovedeşte e+istenţa în noi a unui principiu deose!it de materie, a unei forţe
invii!ile care persistă în mijlocul acestor prefaceri.
$acultăţile noastre spirituale nu au nimic comun cu materia. nteligenţa, judecata,
voinţa sunt lucruri a!stracte care nu se pot confunda sau presupune a fi produsul
sângelui, muşchilor sau materiei cenuşii a creierului nostru. Dacă spiritul nostru
persistă, dacă spiritul nostru e mereu acelaşi, înseamnă că după dispariţia, după
diolvarea finală a acestei materii, va rămâne spiritul nepieritor.
$iica şi chimia ne spun că materia nu piere, ci se transformă. /i !ine, la moartea
noastră, materia fiică se va reîntoarce în lumea fiică de unde a fost luată. De
asemenea cunoştinţele ştiinţifice de ai ne spun că energia nu piere nici ea, ci se
transformă. /i !ine, spiritul nostru, forţa care conduce trupul fiic la moartea
trupului va părăsi această haină, locuinţă, care nu ne mai poate servi la nimic, dar
rămânând acelaşi ca şi mai înainte şi ducându-şi mai departe su! o formă foarte
su!tilă noua sa viaţă.
Corpul eteric.

Cu ajutorul unui aparat foarte sensi!il, cu un galvanometru, se constată că atunci

când celulele corpului carnal sunt în activitate, când muşchii se contractă ori nervii
sunt în funcţiune, se produc în corpul nostru curenţi electrici mai mari sau mai mici,
în funcţie de intensitatea activităţii celulelor organelor corpului carnal. )reenţa
electricităţii implică preenţa materiei eterice din aer. eultă aşadar că toate

celulele,
reproducând toate asociaţiile
astfel o copie corpului
e+actă a nostru suntşi deci
organelor înconjurate şi pătrunse
a întregului de eter,
corp carnal, un
du!lu, un al doilea corp, de natură eterică, de unde şi numele de du!lul eteric al
corpului carnal. De fapt corpul eteric este tiparul, matriţa în care este turnat corpul
carnal. Cu toate că până acum acest eter nu a fost captat şi studiat în la!orator, el
se poate vedea ca şi orice o!iect fiic Gmasă, scaun etcH, însă nu cu vederea ochilor
fiici, ci cu vederea astrală pe care unele persoane o au naturala, ca un dar de la
Dumneeu, sau o pot o!ţine prin anumite antrenamente. Deci un om înestrat cu
vederea astrală vede acest du!lu eteric, care are o culoare cenuşiu-violetă.
Calitatea, fineţea, organiarea şi puterea de funcţionare a acestui du!lu eteric
depind de calitatea şi fineţea corpului carnal. Când printr-o anumită alimentaţie şi
conduită morală purificăm corpul carnal, atunci în mod automat, inconştient,
purificăm, înno!ilăm şi du!lul nostru eteric. olul acestui du!lu eteric este ca să
întreţină vigoarea, puterea şi căldura corpului carnal. Fraţie lui muşchii se
contractă, nervii conduc impresiile din afară sau ordinele venite de la creier, inima
pompeaă sângele care curge prin vene şi artere, se prefac alimentele etc.
&ntreaga vitalitate a corpului carnal se datoreşte unei forţe plecate din soare, care
scaldă sistemul nostru planetar şi pătrunde prin pielea şi organele noastre, în lungul
su!stanţei eterice a du!lului eteric. "ceastă forţă plecată din soare şi care întreţine
viaţa în plante, animale şi om se numeşte forţă vitală sau curent vital. Du!lul eteric
mai joacă şi rolul de punte între corpul carnal şi corpul sufletesc al omului. Toate
impresiile culese din lumea e+terioară se transmit în lungul nervilor prin materia
eterică a du!lului eteric şi toate gândurile şi voinţa plecate de la spirit se transmit la
organe sau în afara corpului tot prin materia eterică ce însoţeşte nervii corpului
nostru carnal. Dacă du!lul eteric pierde prin radiere în spaţiul înconjurător prea mult
din fluidul său eteric, deci forţă vitală, atunci corpul carnal o!oseşte şi dacă se
continuă această stare, cădem !olnavi, în acest ca se impun repaus, linişte, aer
curat, alimente uşoare şi su!stanţiale, pentru ca să a!sor!im din spaţiu şi din
alimente, noi forţe vitale, care să redea sănătatea şi vigoarea necesară traiului.
&n timpul somnului, spiritul se furişeaă afară din corpul fiic - format din corpul
carnal şi eteric - lăsându-l în pat să doarmă, pentru ca primind curent sau forţă
vitală din spaţiile planetare să-şi câştige forţele necesare lucrului pentru iua
umiătoare. &n această escapadă spiritul rămâne mereu în legătură cu corpul fiic
printr-un fir fluidic, fiind gata în orice secundă să reintre în trup.
*a moarte spiritul iese din corpul carnal, dar de această dată definitiv, rupând orice
legătură cu el şi târând acum după el şi du!lul eteric, pe care îl va lepăda curând
după ieşirea din corpul carnal.
Du!lul eteric trăieşte astfel câteva ceasuri lângă asociatul său de e+istenţă - corpul
carnal - devenit cadavru şi poate fi văut de cei din jurul mortului, mai ales în prima
noapte, deasupra sicriului sau a mormântului, ca o fantomă mută şi nemişcată. /a

va
fiicpieri peste câteva
înconjurător, minute,
servind materia
în viitor ei risipindu-se
la crearea unui nouîncorp
materia
etericeterică
al unuiacopil
planului
ce va
îm!răca spiritul care va veni în lumea terestră. Din cele spuse reultă că depinde de
noi ca acest corp carnal şi du!lul eteric, să le avem grosolane sau să le formăm mai
fine, prin alimentaţia noastră, prin gândurile şi acţiunile noastre no!ile. După cum
un om - prin cultură muicală şi prin educaţia simţului muical ajunge să perceapă
cele mai fine note şi tonul fiecărui instrument dintr-o orchestră, tot astfel printr-o
lungă şi metodică preparare - care nu este timpul şi locul a o descrie - omul îşi poate
face corpul foarte sensi!il, ca auul şi vederea lui să perceapă vi!raţii mai fine decât
cele fiice şi astfel să poată aui şi vedea în lumea invii!ilă, în lumea astrală, care e
chiar în jurul său. "semenea persoane sunt rare, dar cei care prin vieţile lor trecute,
pline de cuminţenie, şi prin prepararea din viaţa preentă au ajuns la această
supersensi!ilitate, la această simţire mai fină decât cea o!işnuită - fie auditivă, fie
viuală - sunt datori ca aceste daruri dumneeieşti să le pună la dispoiţia
umanităţii, să le între!uinţee deinteresaţi pentru progresul omenirii. Corpul carnal
şi eteric constituie corpul fiic. )rin el conştiinţa noastră, spiritul nostru gândeşte,
acţioneaă în lumea sau în planul fiic, în lumea supusă cercetărilor noastre, în
lumea ce cade su! simţurile corpului fiic.
Corpul astral

7n alt înveliş ce intră în alcătuirea omului este corpul astral. /l este format din şapte
feluri de eteruri, mai fine decât eterul corpului fiic. "ceastă fineţe reultă din modul
de asociere a lor, din distanţa care îi desparte, din mărimea lor, din mişcarea lor în
spaţiu, dar mai ales din vitea e+traordinar de mare pe care o au particulele ce
compun atomii acestei materii astrale. 1piritul omului cât trăieşte pe pământ, în
corpul său fiic, nu poate să se manifeste, să ai!ă percepţii auditive, viuale, tactile
etc. decât atât cât îi permite acest înveliş fiic3 spiritului nu-i poate veni din spaţiu
nici o ştire, nici o manifestare care ar trece hotarul planului fiic. 1piritul stă aşadar
închis în trupul fiic ca într-o puşcărie. De îndată ce spiritul iese din închisoarea
trupului, el poate să se manifeste mai li!er, devine mai înţelegător, mai văător în
trecut, în preent, !a chiar şi în viitor, mai puternic în acţiunile lui, în voinţa lui, dar
şi de astă dată este limitat de învelişul al doilea, corpul astral.
După cum corpul fiic poate fi de diferite calităţi sau stări de purificare, tot astfel şi
corpul nostru astral poate fi mai grosolan sau mai fin. De asemenea, după cum în
corpul nostru fiic circulă curenţi de forţă vitală, tot astfel şi în învelişul astral
circulăm toate sensurile curenţi de forţă vitală veniţi din spaţiu şi intraţi fără ştirea
noastră în adâncul corpului nostru. "ceastă forţă întreţine vitalitatea corpului astral.
ateria corpului astral pătrunde toate celulele, toate organele corpului fiic şi iese
din el formând în jurul său o onă astrală. Din caua acestei întrepătrunderi, corpul
astral - asemenea corpului eteric - reproduce forma celulelor, ţesuturilor, organelor,
forma întreagă a corpului carnal, adică are forma unui om, dar de materie astrală.
*a fel se întâmplă şi cu animalele, plantele şi mineralele# toate au în corpul lor
materie astrală şi o formă astrală. 1ă presupunem acum că ar pieri materia fiică.

Cum
ochii materia
mentaliHastrală
o lumereproduce perfect forma
identică populată corpurilor
cu oameni, fiice, am
animale, vedea
plante atunci Gcu
şi minerale
astrale J un peisaj asemănător cu cel fiic, dar format numai din materie astrală.
"şa se e+plică cum spiritelor oamenilor inferiori care, trăiesc în planul astral, văând
acelaşi decor ca şi pe pământ, le vine a crede că încă trăiesc în sânul lumii fiice.
"ceastă lume astrală nu poate fi văută de oameni cât trăiesc pe pământ, pentru că
ei nu posedă vederea astrală. /i nu văd această lume, după cum or!ul fiic nu vede
lumea fiică din jurul lui. 'i după cum chiar în lumea fiică nu poţi vedea tot ce e
fiic, decât numai când între!uinţei un microscop, tot astfel în lumea astrală, prin
e+erciţii lungi şi perseverente, prin aplicarea unor metode ce solicită multă ră!dare
şi credinţă, poţi ajunge să vei în lumea astrală, să aui muica spaţiului, cuvinte
venite din planul astral de la spirite. ineînţeles că şi între aceste facultăţi sunt
diferite grade, ca între auul, văul, înţelegerea unui copil şi ale unui matur, ca între
inteligenţa unui săl!atic şi a unui om civiliat. &nvelişul astral este un intermediar
între corpul fiic şi spirit, având rolul de a primi impresiile din afară venite prin nervi
şi a le transforma în senaţii şi, astfel ela!orate, să fie trimise către spirit. Corpul
astral este sediul în care impresiile venite din afară se transformă în plăcere sau
durere, în senaţii de căldură sau frig, de neted sau aspru etc. /ste sediul de unde
pornesc sentimentele de ură, pasiune, generoitate, egoism sau iu!ire. /ste sediul
mândriei noastre, a vanităţii, a dorinţelor senuale, într-un cuvânt este corpul
sentimentelor, dorinţelor, înclinaţiilor no!ile sau josnice. )ersoanele la care s-a
format în mod natural vedere astrală, aşa-numiţii clarvăători sau lucii, văd foarte
!ine în jurul corpului nostru o aureolă cu culori cu atât mai vii, tinând spre ro, cu
cât omul este mai cult sau are o devoltare spirituală mai mare. Cu cât omul este
mai evoluat, cu atât aureola sa este mai definită pe margine, având un contur !ine
determinat. "ceastă aureolă nu este în marea ei parte decât radierea în afara
corpului nostru fiic a învelişului astral. Corpul astral al omului săl!atic este mai
puţin devoltat, având o calitate inferioară şi vi!rând numai la dorinţele şi pasiunile
cele mai animalice. *a omul profund credincios, la omul cult, cu desăvârşire moral,
el este foarte devoltat, format dintr-un material fin şi vi!rând puternic la
sentimentele no!ile de iu!ire, milă, la auul unei muici sau poeii su!tile, într-un
cuvânt la tot ce este no!il, moral şi conform cu *egile divine de iu!ire, adevăr şi
justiţie.
)erfecţionarea corpului astral se îndeplineşte şi din afara lui - de către corpul fiic, şi
din interior - de către un înveliş şi mai intern, numit corpul mental. Când ne gândim
la lucruri frumoase, înalte, no!ile, aceste gânduri cheamă, atrag din mediul

înconjurător particule astrale fine şi elimină treptat din sânul său particulele astrale
de calitate grosolană. Când gândurile noastre sunt !estiale, josnice, de ură, de
nedreptate, atunci atragem - fără ştirea noastră - particule astrale de cea mai
proastă calitate şi corpul nostru astral devine grosolan. Cum acest înveliş joacă un
rol foarte însemnat în e+istenţa noastră terestră, dar mai ales în cea spaţială, se
impune să veghem ca mentalul nostru să nu fie preocupat decât de gânduri
inspirate de iu!ire, frumos, !unătate şi milă de aproapele nostru, de tot ce poate
înălţa umanitatea şi duce la progresul spiritual şi material. )e de altă parte, corpul
astral este în intimă legătură cu corpul fiic şi din această cauă orice impuritate a
corpului fiic ar vătăma şi corpul astral. Cu cât corpul fiic este mai pur, cu atât
această puritate înlesneşte şi pe aceea a corpului astral. Când un om a ajuns să fie
preocupat numai de idei frumoase şi altruiste, care au ca !aă înţelegerea că toţi
oamenii sunt fraţii noştri, fii ai aceluiaşi Tată creator, arunci corpul lui astral
înno!ilat nu va mai vi!ra la toate gândurile care curg în valuri prin astralul lumii, ci
numai la acelea care sunt frumoase, în unison cu calitatea lui. După cum o coardă
nu intră în vi!raţie decât atunci când va vi!ra o altă coardă de aceeaşi înălţime, de
acelaşi ton, tot astfel ajungem cu vremea să fim mişcaţi numai de sentimentele
frumoase, potrivite corpului nostru astral. "junşi la cunoaşterea acestui fapt, nu
avem decât să punem în practică voinţa noastră şi vom acorda prin această voinţă
corpul nostru astral ca şi o coardă de vioară, practicând !inele şi iu!ind su! toate
formele pe semenii noştri.
&n stare de veghe, corpul astral al omului funcţioneaă în interiorul corpului său fiic.
&n timpul somnului, corpul astral este atras de spirit afară din corpul pământesc, pe
care îl lasă în pat împreună cu corpul eteric. Corpul astral apare luciilor,
somnam!ulilor, hipnoticilor ca o masă ceţoasă, oscilând, iar în caul în care omul nu
este prea avansat spiritualiceşte neputând să se depărtee de trupul de care ţine.
Dacă însă o persoană este de o înălţime mai mare de cugetare este animată de
sentimente frumoase, no!ile, atunci corpul astral e capa!il să se întindă, legat
printr-un cordon fluidic de materie astrală, impercepti!il de su!ţire. )e când spiritul
omului inferior nu poate să se e+prime, să se manifeste, să înţeleagă prin
intermediul corpului astral decât atunci când e în interiorul corpului fiic, la omul
evoluat corpul astral serveşte pe deplin spiritului, pentru a călători în orice parte a
pământului şi a se întoarce în corp cu amintirea celor văute şi auite. 1piritul
trăieşte, se manifestă aşadar în acest corp astral pe deplin şi perfect conştient ca şi
cum ar fi în corpul fiic. )uterile lui în acest ca sunt mai mari, facultăţile mai înalte,
înţelegerea mai deplină, iar deplasarea de la un loc la altul se face cu repeiciunea
gândului. n tot acest timp trupul carnal stă liniştit, adormit profund în patul său şi
îşi recupereaă. /+istă şi o serie de stări intermediare. "şa de e+emplu spiritul cu
haina lui astrală părăseşte corpul fiic, vaga!ondeaă în spaţiul astral, află, vede,
ştie pe unde a fost, dar întorcându-se în corp, la deşteptarea trupului carnal nu-şi
mai aduce aminte de nimic. "ceasta din cauă că nu s-a sta!ilit încă o legătură
deplină între creierul fiic şi creierul astral. Corpul astral reintrat în corpul fiic
produce vi!raţiile necesare, dar creierul fiic nu poate traduce acele vi!raţii sau nu
poate memora impresiile culese de corpul astral în timpul plim!ării sale pe când
trupul dormea. &n fine, sunt cauri când pentru un moment omul e conştient de
plim!ările sale în astral, dar imediat după deşteptare pier toate din memoria
creierului său. 'i cauri din acestea sunt numeroase. 1unt cauri, când în timpul ilei
omul e preocupat de reolvarea unei pro!leme tehnice sau de orice altă natură şi nu
poate găsi soluţia cea mai fericită. /i !ine, în timpul nopţii, când spiritul se
degajeaă împreună cu corpul astral afară din corpul fiic, atunci el - lucrând încă
asupra acelei pro!leme - o vede mai clar, îi găseşte soluţia şi după deşteptare
constată cu mirare că reolvă cu mare uşurinţă pro!lema insolu!ilă de ieri. "cei
oameni care îşi sacrifică viaţa lor terestră, care lucreaă pentru !inele şi progresul
omenirii, pe măsură ce se devoteaă spiritelor superioare ale spaţiului, pe măsură,
ce îndeplinesc o parte din planul de evoluţie al omenirii care li s-a încredinţat spre
îndeplinire pe pământ, aceşti oameni devoltă în ei corpul lor astral în aşa măsură
că spiritul îm!răcat în haina sa astrală poate părăsi corpul fiic. Chiar iua sau
oricând voiesc, călătoresc în planul astral, lucreaă, gândesc cu putere şi înţelegere
înecită, după care revin în corpul fiic conştienţi pe deplin şi de momentul plecării,
şi de momentul sosirii, păstrând perfect în memorie tot ce a gândit şi a văut în
planul astral. 0 dată ce omul a ajuns această etapă, începe să dea adevărata sa
valoare vieţii fiice şi de acum moartea nu-l mai nelinişteşte, nu-l mai înspăimântă.
%iaţa terestră capătă pentru el altă înţelegere. "cum înţelege sensul vieţii terestre,
necesitatea suferinţelor de tot felul prin care învaţă şi cunoaşte pentru iluminarea
spiritului său.
După moartea fiică duhul se poate arăta rudelor, prietenilor, sau dacă e vor!a de
un om care a ajuns la starea de a se dedu!la, de a-şi părăsi corpul fiic, de a ieşi în
astral, atunci poate să se ducă la depărtări oricât de mari şi să se arate unui
prieten. n am!ele cauri spiritul atrage din atmosferă particule de materie fiică pe
care le introduce îri corpul său astr al şi astfel devine mai material, mai vii!il
pentru prietenul său, pentru ochii săi fiici, carnali. &n caul în care persoana viitată
este un clarvăător sau un lucid, atunci această materialiare nu mai este necesară.
Caurile acestea sunt rare, dar omul căruia i s-a arătat o asemenea fantomă a unui
prieten mort sau viu, crede că a fost înşelat de o iluie optică, de o halucinaţie a
creierului, şi de cele mai multe ori - de ruşine de a nu fi ridiculiat - nu spune la
nimeni. 1unt împrejurări când oamenii - fără a avea darul lucidităţii şi fără a fi la
mijloc o materialiare - totuşi văd fantoma unui prieten. "ceste persoane au pentru
un moment sistemul nervos foarte sensi!il din caua slă!irii corpului de vreo !oală
sau mare osteneală. /i !ine, această slă!ire a fiicului da o li!ertate mai mare
corpului astral, din care cauă el începe să funcţionee mai intensiv şi omul devine
pentru acele momente clarvăător, lucid. Dacă o persoană are pe cineva drag într-o
ţară îndepărtată şi se culcă cu gândul încordat, de e+emplu la mama sa, în timpul
nopţii va pleca prin vehiculul astral spre mama sa şi dacă aceasta este într-o stare
de hipersensi!ilitate, va vedea câteva minute pe fiul său. "cesta e caul când cel
care vede e într-o stare e+cepţională, dar sunt şi cauri când voiajorul care pleacă în
astral este cel care se află într-o stare spirituală încordată şi se arată mamei sale, a
cărei stare este normală. "cest ca este e des întâlnit mai ales când cin eva e în
ultimele momente ale morţii sau este într-un moment de mare pericol3 într-o
secundă spiritul iese din corpul fiic şi ca un fulger vine lângă mama lui şi i se arată.
"proape întotdeauna asemenea arătări fantomale sunt semnul morţii celui care s-a
arătat. Fândul de iu!ire pentru mama lui, dorinţa de a o mai vedea sau a-i
comunica un secret, o recomandare, îl fac pe muri!und ca într-o secundă, între
momentul morţii şi viaţă, să se preinte fiinţei lui iu!ite. După părăsirea definitivă a
corpului fiic, după moartea terestră, spiritul învelit de corpul astral se înalţă în
regiunile superioare ale spaţiilor. "ici începe să piardă treptat din păturile ce
constituie învelişul astral, începând din e+terior, care este cel mai grosolan, spre
interior. Cu cât pierde din materialul mai greoi al acestui înveliş, cu atât el se înalţă
mai sus. Cu cât această haină este în ansam!lul ei mai fină, cu atât mai sus se va
înălţa şi spiritul. "m putea compara ascensiunea spiritului în spaţiu cu nişte !aloane
umplute cu gae de diferite densităţi# unele se vor opri mai jos, altele mai sus după
greutatea lor specifică, după puterea cu care sunt atrase de pământ.
Durata acestei ascensiuni este în funcţie de calitatea de materie astrală a celor
şapte scoarţe sau straturi de materie astrală. Cu cât stratul de materie astrală
grosolană va fi mai mare, în lipsa altora mai fine, cu atât şederea în straturile
inferioare ale planului astral va fi mai de lungă durată, de eci, !a chiar de sute de
ani.
Depinde de noi, câtă vreme trăim pe pământ, ca prin viaţa noastră, prin gândurile
noastre, prin sentimentele noastre să construim astfel corpul nostru astral ca atunci
când vom părăsi trupul fiic, trecerea prin planul astral să fie mai scurtă şi ridicarea
noastră către un plan superior şi mai fericit, planul mental, să se facă cât mai
repede şi cât mai automat, adică conştiinţa noastră să nu mai lucree în planul
astral, prin haina sa astrală aproape deloc. 7n om care a avut o viaţă corectă,
morală, pioasă, înţeleaptă, va trece prin planul astral întocmai ca şi călătorul care
stră!ate adormit în tren anumite regiuni ale ţării fără să le fi văut şi deci aprecia.
"m văut că în corpul astral sunt localiate, fi+ate toate dorinţele, poftele,
aspiraţiile, sentimentele şi pasiunile noastre. După un timp mai lung sau mai scurt
de şedere a omului spirit în planul astral, are să vină o vreme când el va tre!ui să
părăsească şi acest plan. *a termenul hotărât pentru acest lucru, spiritul leapădă şi
haina astrală, iar omul moare a doua oară. " murit o dată pe pământ, în planul fiic
şi a părăsit trupul său fiic3 acum moare în spaţiu, în planul astral, părăsind şi trupul
astral. &ncă înainte de a lepăda haina astrală, tot ce fusese înscris, localiat în acest
corp astral# sentimente, aspiraţii, pasiuni etc, toate se transcriu în învelişul sau
haina internă în corpul mental, su! formă de germeni, de esenţe.
)entru a înţelege această transcriere, voi reaminti ceea ce face planta în vederea
perpetuării speciei sale. Copacul face flori, fructe, seminţe. &n structura intimă a
seminţei, în em!rionul ei se înscrie, se pune ca esenţă, în stare de germene toate
calităţile copacului, forma frunelor şi a florilor, toate sucurile caracteristice ale
diferitelor părţi din copac. "colo, în micul em!rion se îngrămădesc imaginile
copacului generator, însuşirile lui, necesităţile lui etc. Toate aceste particularităţi
sunt închise în em!rion nu su! forme concrete, ci ca imagini, ca forţe ce vor sta
molcom, somnolente până în iua când această sămânţă va fi pusă în lumea ei
firească, în pământul roditor. "runci şi numai atunci aceste forţe-esenţe vor intra în
acţiune şi micul em!rion va reproduce o plantă cu frune, rădăcini, tulpină,
asemenea cu ale părintelui copac care a produs această sămânţă şi em!rion. 'i
evoluţia ei va urma până la completa reproducere a copacului generator. ateria
astrală a învelişului astral al omului se va reîntoarce în oceanul de materie astrală
de unde fusese luat, iar omul real, spiritul, se va ridica de acum într-un plan
superior, în planul mental.
Corpul mental

&nvelişul care, dintre cele descrise până acum, este şi mai apropiat de interior, de
spiritul omului se numeşte corpul mental. /l este format din materie mentală,
materie cu mult mai fină, şi mai eterată ca materia învelişului astral, vecină cu
energia, adică în pragul materiei. olul acestui înveliş este de a servi ca centru al
inteligenţei, al memoriei, al voinţei. /l constituie în acelaşi timp şi vehiculul cu care
călătoreşte şi lucreaă spiritul în planul mental al lumilor. Ca şi corpul astral, şi
corpul mental poate să fie format dintr-o materie mentală puţin devoltată şi
neorganiată, sau prea puţin organiată. &n acest ca, omul are puteri mentale
foarte reduse, judecata întunecată. 1piritul lucreaă la un asemenea om în planul
fiic şi astral prin corpul său astral. "şa se e+plică că omul inferior, omul săl!atic,
este dominat în e+istenţa lui terestră mai mult de simţul foamei, al setei, al odihnei,
al cruimii, pentru că în viaţa lui pământească spiritul său se manifestă mai mult
prin corpul simţurilor, al pasiunilor, al geloiei, al poftelor, al fricii, al sentimentelor
inferioare, într-un cuvânt prin corpul astral şi mai deloc prin corpul său mental, care
nu este încă !ine organiat. ateria acestui corp este aşa de fină, că nu mai este
văută prin vederea astrală de lucii sau clarvăători.
Cu cât omul în viaţa pământească are o activitate cere!rală mai mare, cu cât
su!iectele care fac o!iectul gândirii lui sunt mai a!stracte, cu cât aceste gânduri
sunt de un profund adevăr şi îm!răţişeaă idei de frumos, de !ine, de iu!ire, de
milă, de dreptate pentru toţi, cu atât corpul său mental se devoltă, se organieaă,
atrăgând din spaţiu, din planul mental particule mentale fine care i de i contri!uie
la înno!ilarea, la purificarea corpului său mental. 6u numai că el devine mai fin, dar
în acelaşi timp creşte, cum nu poate creşte corpul astral, creşte în mărime pe
măsură ce omul se ridică mai sus. )e când materia astrală se introduce în toate
celulele, în toate organele corpului nostru fiic şi formeaă o inimă astrală, un ficat
astral, un stomac astral etc. - aşadar un corp astral asemănător ca formă cu corpul
fiic, corpul mental din contră# are o formă ovoidă, mai mic ca omul, dar având rae
care stră!at corpul astral, corpul fiic şi ies afară, depăşind aura formată de corpul
astral şi pe cave o coloreaă cu culori foarte frumoase.
6umai oameniicare şi-au consacrat viaţa pentru cercetări spirituale, pentru
cultivarea iu!irii aproapelui, printr-un antrenament foarte greu de realiat pentru
majoritatea oamenilor din caua vieţii lor fireşti pământeşti, numai aceşti oameni
foarte rari ajung să li se devolte în fiinţa lor simţul mental. 6umai aceşti oameni
pot vedea la alţii aura mentală, culoarea şi mărimea corpului lor mental. )e când în
corpul astral se găsesc mai multe centre Gcha?reH ale simţului Gauului, văului etcH,
corpul mental este capa!il de a vedea, aui, mirosi, gusta sau pipăi cu orice parte a
lui, cu toată suprafaţa sa. Cu alte cuvint e, corpul mental are un singur sumţ, dar
acesta este general, însumând toate simţurile astralului şi fiicului, simţ cu mult mai
puternic decât cele fiice sau astrale. 1e înţelege că acest simţ se e+ercită mai !ine
când spiritul se află în planul corespunător acestui simţ, adică în planul mental.
1unt unele persoane care - din cauă că în vieţile lor anterioare au e+ersat mereu
corpul lor mental cu preocupări dacă nu înalte, cel puţin nu josnice - în viaţa
preentă au corpul mental aşa de !ine organiat şi simţul mental aşa de puternic,
încât în stare de veghe, legaţi la ochi, sunt în stare să citească un iar punându-l la
picior ori la creştetul capului. 1e înţelege că asemenea cauri sunt e+trem de rare.
&ntărirea, devoltarea corpului nostru mental tre!uie să o urmărim cu voinţă şi
conştienţi prin activitatea noastră mentală ordonată, logică, şi animaţi fiind de
sentimente înalte spirituale sau artistice. 1ă nu lăsăm ca mintea noastră, corpul
nostru mental să lenevească, căci în acest ca el va fi asaltat de curenţii, de
valurile, de gânduri care circulă prin spaţiu. Cum omenirea pe pământ, în momentul
de faţă, este în majoritatea ei încă înapoiată, ea emană mereu gânduri care pornesc
prin spaţiu şi dacă vehiculul tău mental nu este în activitate, este primitor, visător,
atunci te pomeneşti că eşti cuprins de o idee, apoi de alta, şi mereu gândeşti şi la
un moment dat te miri de unde ai pornit cu gândul şi unde ai ajuns. / o gândire
deordonată, deoarece creierul nostru astral şi corpul mental au devenit o răspântie
unde se opresc torentele de idei ce aleargă prin spaţiu. 1e cade aşadar să fim atenţi
şi să ne revenim, să ne scuturăm mintea de idei care răsar fără nici un rost, fără nici
o logică. 1ă ne silim să avem idei serioase, ordonate, în ordinea lor firească. 6umai
aşa vom organia corpul nostru mental, numai aşa vom e+ercita prin mentalul
nostru, ca un magnet, o atracţie din spaţiu a ideilor !une şi vom respinge în mod
automat pe cele rele.
Corpul cauzal

De când a apărut omul pe pământ şi până ai, corpul său mental s-a îm!unătăţit în
calitate, s-a organiat treptat şi s-a diferenţiat în două părţi. (umătatea e+ternă a
constituit mai departe sediul voinţei şi al inteligenţei, deci ca vehicul mental, iar
jumătatea internă a constituit un nou înveliş spiritului, un nou corp numit corpul
caual.  s-a dat denumirea de caual pentru că în el se înscrie, în esenţa sa, tot
!inele şi tot răul pe care l-a făcut omul în viaţa lui terestră, în el se înscrie, se
aşeaă ca recolta într-un ham!ar tot ce a semănat pe pământ. "ceastă recoltă va
determina în viaţa lui viitoare pe pământ !ucuriile şi nefericirile, tot destinul lui,
rolul pe care îl va juca în viitoarea lui reîncarnare. %iitorul său corp mental, viitorul
său corp astral şi fiic cu care va trăi în viitor pe pământ vor fi astfel făcute după
cele ce au fost înscrise în corpul caual. Cu alte cuvinte, tot ce va întâmpina omul în
viaţa viitoare terestră este înscris în corpul caual şi îşi găseşte cauele în ceea ce a
făcut pe pământ în precedenta viaţă. 1emeni într-o viaţă şi culegi în altă viaţă. Cu
alte cuvinte, viaţa preentă pregăteşte viaţa viitoare. 6oi suntem făuritorii
destinului nostru.
Corpul caual este format şi el dintr-un eter e+trem de su!ţire, pe a cărui fineţe nu
ne-o putem închipui. /l fiinţeaă în jurul spiritului mii şi mii de ani, sute şi mii de
încarnări până ce omul ajunge aşa de evoluat încât nu va mai fi nevoie să se mai

încarnnee. "tunci
format din forţă corpul caual
comprimată piere
a cărei şi el şi
natură nuspiritul
o putem va cuprinde
fi acoperitcudemintea
un nounoastră
înveliş
sla!ă, înveliş numit corpul !udhic. n lungimea secolelor nesfârşite şi în miile de
încarnări, corpul caual a înregistrat toate actele, cunoştinţele şi facultăţile noastre
câştigate. 1unt înscrise mii şi mii de pagini a tot ce am fost, pe unde am trăit, ce am
înfăptuit, ce !ine sau ce rău am comis - o cinematografie fidelă a tuturor vieţilor
noastre nenumărate.
Tot răul pe care l-am putut face în aceste vieţi, nu contri!uie cu nimic la organiarea
corpului caual. Tot !inele însă care l-am facut contri!uie nemăsurat de mult la
su!tiliarea, din viaţă în viaţă , a corpului nostru caual. Credînţa profundă în
Divinitate, iu!irea, aproapelui nostru, până la sacrificiu, gândurile cele mai înalte
spirituale, contri!uiesc la înno!ilarea, la fortificarea corpului caual. Cum asemenea
împrejurări sunt cât se poate de rare, evoluţia acestui corp este şi ea cât se poate
de lentă.
Corpul astral, corpul mental şi corpul caual la un loc constituie în jurul spiritului o
învelitoare materială, dar invii!ilă, numită perispirit. Tot timpul cât spiritul va fi
nevoit să se reîncarnee pe o planetă oarecare, pentru a se ridica în evoluţie
spirituală, va purta în jurul său aceste haine pe care le va lepăda rând pe rând, şi le
va schim!a mereu cu altele. 6umai pe una o va păstra mereu aceeaşi, mii şi mii de
ani, pe toată durata reîncarnărilor, şi acesta este corpul caual. Deci totdeauna
spiritul are un perispirit în jurul său.
Evoluţia omului pe pmânt sau în planul fizic

*a început, omul a fost foarte aproape de animalitate. intea lui era foarte simplă.
Fândurile lui se reduceau la mijloacele de a-şi găsi un adăpost şi a-şi procura hrană,
iar sentimentele sale se concentrau în jurul dorinţei de a avea cât mai multă
mâncare, a-şi potoli setea, a-şi odihni trupul. )entru realiarea acestor dorinţe el a
săvârşit acte de cea mai mare cruime# îşi părăsea copiii, pentru a nu le mai da de
mâncare, ori îşi omora femeia, ca să-şi astâmpere foamea care îl chinuia.
Cunoştinţele sale erau e+trem de reduse. 6u avea instrumente de nici un fel şi
singurul mijloc de apărare îi era fuga, unghiile si dinţii. "semenea tipuri umane au
trăit pe pământ în urmă cu 9K-8K.KKK de ani. /le se mai întâlnesc pe pământ, dar
pe o treaptă evolutivă mai ridicată, prin "ustralia, pădurile railiei ori centrul
"fricii. Ceva mai târiu, omul prin o!servaţie, comparaţie, suferinţă, a învăţat o
mulţime de lucruri. Capitalul de cunoştinţe i s-a înmulţit. intea i s-a mai ascuţit, iar
sentimentele au devenit ceva mai înalte. 1e născu în el mila. &ntemeiaă o familie,
iu!este copiii pe care îi apara cu sacrificiul vieţii. Devine deci socia!il şi viaţa i se
desfăşoara mai !ogată.
!oartea

"ctul cel mai enigmatic din e+istenţa noastră, care l-a preocupat pe om veacuri
nesfârşite, este moartea. /ste unul din marile mistere pe care noi nu l-am cunoscut,
dar pe care acum înalta şi nesfârşita înţelepciune care a creat totul şi conduce totul,
găsind că omul a ajuns la evoluţia suficientă de a înţelege acest mister, ni l-a
revelat. 6ici ştiinţa, nici religia nu ne-au spus nimic în această privinţă. 'tiinţa
merge până unde se termină materia tangi!ilă. eligia merge până în pragul
spiritualităţii, dar mai departe nu ne spune nici ea nimic.
6umai spiritele înalte, misionarii Celui "totputernic, ne-au luminat asupra
constituţiei noastre, asupra modului cum se face această trecere de la viaţa
pământească la cea astrală, a spaţiilor cereşti. /le ne spun că senaţiile care preced
şi urmeaă morţii sunt infinit de variate de la om la ora şi ele depind mai ales de
meritul, de înălţimea morală a spiritului care părăseşte pământul. &n general,
separarea sufletului de corp se face gradat, încetul cu încetul. 7neori această
separare se face cu mult timp înainte de încetarea funcţiilor organismului nostru. Cu

cât legătura
ce moare fluidică
simte o maidinte
marecorp şi suflet
durere este este
şi agonia mai strânsă, mai
mai lungă. puternică,
omentul cu atât cel
deîncarnării
spiritului este plin de frică pentru cei ce au greşit în viaţa terestră - ce va fi5 unde va
merge5 "re impresia că un a!is se va deschide în curând lângă el, în dare va pieri
pentru totdeauna. Celor ce au fost !lâni, miloşi, morali în viaţa lor terestră,
moartea le face impresia unei slă!iciuni, îi cuprinde o piroteală care îi trage pe
nesimţite într-un somn dulce, plăcut, care va avea o deşteptare fericită. Degajarea
spiritului la aceştia se face pe nesimţite, pentru că, îndeplinindu-şi datoriile morale
pe pământ, prin aceasta ei au fost sla! uniţi de partea materială a acestei lumi şi de
corpul lor fiic, gândurile lor ridicându-se din când în când la lumea spirituală, la
!unurile spirituale.
Câtă luptă, câtă agonie la cel ce a fost lipit de !unurile pământului, la cel ce n-a
cunoscut decât plăcerile materiale şi a uitat că e vremelnic pe acest pământL
Când omul e gata să treacă din planul fiic în cel astral, adică din viaţa terestră în
cea spirituală, se o!servă că funcţiile se sting din ce în ce mai mult, deşi se constată
că organele fac mari eforturi pentru a-şi îndeplini şi mai departe rolul lor, pentru că
vitalitatea, forţa universală care circulă în corpul omului se reduce, se stinge ca şi
lumina candelei în care s-a isprăvit uleiul. n cauri de accidente, procesul acesta
fiiologic este scurt, de numai câteva minute, iar în ca de !oală, slă!iciune
fiiologică, îl cuprinde pe om încetul cu încetul. Când ora morţii a sunat, nici o
putere din lume, nici o ştiinţă omenească nu poate împiedica plecarea spiritului din
lumea fiică şi trecerea lui în lumea spaţiului. n momentul în care perispiritul începe
să se desfacă de adeiunile atomilor, moleculelor, celulelor, organelor, de întregul
corp fiic al omului, acesta simte furnicături în tălpile picioarelor. Treptat, de-a lungul
e+tremităţilor corpului, din mâini şi din picioare, perispiritul începe să se retragă.
%italitatea nemaicirculând în aceste e+tremităţi, ele încep să se răcească şi devin
insensi!ile. )erispiritul se retrage apoi din picioare în lungul a!domenului şi se
întâlneşte cu cel din mâini în regiunea toracelui. "ici se face un mic popas, după
care retragerea se urmeaă în lungul gâtului, ajungând în cap, unde înconjoară
creierul. Din caua îngrămădirii perispiritului în craniu, creierul, do!ândeşte o
puternică luminoitate, care radiaă prin oasele craniului în afară, luminoitate care
poate fi văută când camera este ceva mai întunecoasă sau în timpul nopţii de către
cei ce vegheaă pe lângă cel în agonie. &n aceste momente omul e dus, pierdut ca
într-un vis, şi vede defilându-i pe dinaintea minţii toate actele vieţii sale, toate
întâmplările prin care a trecut, toate nedreptăţile şi mâhnirile ce le-a săvârşit, toate
actele de cruime sau de iu!ire ce le-a arătat. 6imic nu se uită. Toate trec ca un film
de cinematograf pe dinaintea spiritului său. &şi vede am!iţiile neîmplinite sau
triumful acţiunilor lui în alte direcţii, vede recunoştinţa celor pe care i-a mângâiat
sau ura celor pe care i-a făcut să sufere pe nedrept. Te vei aşa cum eşti
spiritualiceşte, nu mai eşti nici !ogatul, nici împăratul, nici savantul, ci omul cu
merite sau cu greşeli contra omenirii, contra iu!irii pentru aproapele tău. "ceastă
revedere a tot ce a întâmpinat şi făcut în viaţa terestră se face fulgerător şi imediat
spiritul este cuprins de o uitare completă, de o întunecime, de o pierdere
desăvârşită a conştiinţei de sine. De acum spiritul învelit de perispirit se strecoară
afară prin creştetul capului, ieşind su! forma unei ceţe al!urii ce se înălţă spre
tavanul camerei. Când tot perispiritul s-a degajat din corpul fiic, această masă se
concentreaă şi reproduce o formă de om identică cu a celui ce moare. / spiritul lui,
învelit în perispirit. "cest om de ceară, ieşit din trupul celui ce ace pe patul de
moarte, este legat printr-un fir fluidic invii!il de corpul fiic, care ţine pentru câtva
timp fantoma de corpul fiic, după curn o sfoară ţine legat un !alon ca să nu se
înalţe. "ceastă fantomă are o uşoară legănare la dreapta şi la stânga, ca şi cum ar fi
mişcat de vânt, mişcări ce au ca scop desprinderea cordonului sau firului fluidic de
capul celui ce moare. &n fine, cordonul fluidic se desprinde şi spiritul îşi ia !orul
spre regiunile eterate ale spaţiului, trecând prin tavan, pereţi ori fereastră ca şi cum
acestea n-ar e+ista. )ână ce nu s-a desprins sufletul de corp, creierul încă
funcţioneaă,
sufletului ce s-avor!irea se poate
e+terioriat, manifesta3
şi atunci !ineînţeles,vor!eşte,
omul ce agonieaă automat, su! căvoinţa
spune vede
în camera lui fiinţe fluidice în care îşi recunoaşte părinţii, fraţii sau prietenii plecaţi
înaintea lui din lumea terestră. &ntreţine o conversaţie cu ei, cei de faţă se uită, dar
nu văd nimic. "ceste fiinţe invii!ile au v enit din iu!irea ce o po artă celui ce
moare, să-l conducă, să-l petreacă în noua lui călătorie. 7nul din ei este călăua şi
instructorul în noua viaţă a spaţiilor. &n fine, o respiraţie prelungă, un suspin profund
e semnul separării complete a spiritului de corp. &n acest moment inima îşi
înceteaă activitatea şi totul s-a isprăvit. 0mul real, adevărat, şi-a părăsit haina
trupească. &n acest moment solemn cei din jurul mortului sunt cuprinşi de fiori şi
jalea năpădeşte în sufletul lor. &ncep să plângă, să se jelească şi să se arunce peste
trupul celui ce moare, dar totul este adarnic. / fapta cea mai necugetată, pentru că

aceste ţipete, e+ploii sufleteşti ale celor ce l-au iu!it, tul!ură spiritul celui ce moare
şi nu-i dau li!ertatea necesară de a se separa de trup, !a chiar îl atrag, îl reîntorc în
trup pentru câteva momente pentru ca din nou să se efectuee deîncarnarea.
Dacăar şti lumea ce mare durere, cât mare rău fac aceste lamentaţii, s-ar a!ţine de
la ele. Dacă cu adevărat l-am iu!it pe acest om, se impune să ne stăpânim durerea.
1ă păstram o linişte desăvârşită în jurul lui şi în această tăcere religioasă să
pronunţăm în gândul nostru rugăciuni fier!inţi către Cel ce a orânduit aşa de su!lim

totul,
trupul rugăciuni
fiic şi cu care
forţevor da puteri
câştigate spiritului
să se caplanul
înalţe în să se astral.
poată separa şi desprinde
1ă nu mai plângem de
pe
cel ce moare, pe cel care se naşte într-o lume unde omul este mai văător, mai
înţelegător al legilor şi fenomenelor, ci să ne plângem pe noi care rămânem încă în
planul suferinţei, al întunericului spiritual. 1ă nu-i mai plângem pe iu!iţii noştri,
pentru că ei vor flutura mereu în jurul nostru, din spaţiu ochii lor vor fi mereu spre
noi şi dragostea şi ajutorul lor mereu vor lucra pentru ridicarea noastră şi pentru a
ne sprijini în suferinţe. /i ne plâng pe noi, cu drept cuvânt, pentru că încă n-am
terminat seria încercărilor şi sufletul lor e torturat de mila noastră. $ac şi ei ce pot
pentru întărirea corpului şi spiritului nostru, pentru a trece şi noi aceste încercări
care ne asigură ascensiunea spirituală. Trecând pragul morţii, spiritul nu-şi
redo!ândeşte câtăva vreme cunoaşterea, conştiinţa, tocmai din caua condiţiilor noi
pe care le găseşte în planul astral.
"ul#urarea spiritului în timpul morţii terestre

Trecut în planul spiritual, duhul priveşte în jurul său şi îl cuprinde o negrăită mirare.
1e simte sănătos şi cu toate acestea vede că cei din jurul său îl plâng cu lacrimi
amare. %rea să le vor!ească celor de faţă, dar lucru ciudat, vor!irea lui nu este
auită. Crede că poate !oala, slă!iciunea organică sau medicamentele care le-a luat
i-au adus o slă!ire a glasului. idică atunci tonul, dar în adar3 nimeni nu dă atenţie
celor spuse de el. irarea îl cuprinde şi mai tare şi se întrea!ă dacă nu cumva
viseaă ceea ce vede şi aude. Dar nu, el se vede trea şi pe deplin vindecat.
&ntrucât crede că cuvintele lui n-au răsunet, se gândeşte că poate cel puţin gesturile
sale vor atrage atenţia lor. 1e îndreaptă către cel pe care îl iu!eşte şi vrea să-l ia de
mână, dar - minune# mâna sa se închide fără să apuce nimic, ca şi cum degetele
sale ar fi trecut prin mâna acelei persoane. )oate, se gândeşte el, nu sunt destul de
îndemânatic, şi mai repetă gestul, dar şi de această dată tot fără reultat. 6u ştie ce
să mai creadă. )riveşte în jurul său şi recunoaşte totul. %ede camera în care a ăcut,
recunoaşte mo!ilele pe care le-a cumpărat. /i, atunci ce e cu el5 "scultă la cei din
cameră şi înţelege ca e vor!a de moartea lui. /l mort5 /l se vede viu, trăieşte. Cum
de nu-l văd ai săi5 %ede pe unul din ai casei apropiindu-se de pat şi închiând
ochiiunui om. "tunci o groaă îl cuprinde. Cum, în patul în care a fost până adineauri
este un om, un mort5 Dar groaa sa se măreşte pe măsură ce priveşte, pentru că în
cadavrul pe care îl vede în patul său vede un om identic cu el. 0 groaă profundă îl
cuprinde. 2/u sunt mort5M Dar aceasta nu se poate. "ici e o eroare sau se joacă o
comedie lugu!ră pe seama lui5 /l nu poate fi mort pentru că trăieşte. 6u este mort
pentru că nu a căut în neant, în neştiinţa de sine. 6u este mort, crede cel
credincios, pentru că atunci ar tre!ui să se prein te înaintea judecăţii. )e când
reflecteaă el ce o fi la mijloc, vede că se aprind lumânările la capul mortului. "tunci
porneşte în strigăte disperate# 2Dar !ine, oamenilor, eu nu sunt mortL /u sunt !ine
acum, mai !ine ca oricând. Dar strigătele sale nu se aud, nu mişcă pe nimeni. 1e
procedeaă la toaleta funerară, unii plâng, alţii se prefac. .
Dar curios# el înţelege că unii plâng sincer, iar alţii în dosul măştii plânsului nu simt

nimic în inima
lucrurilor lor, pe
din casă, cât voiesc asupra
să reflectee să arate. 7niimoştenite.
averii din ei încep să estimee
După câtva timp valoarea
uşa se
deschide şi în pragul ei se arată unul din cei mai !uni prieteni cu care a împărţit
!ucurii şi supărări, dureri şi plăceri. Cum îl ăreşte, se repede la el şi îi strigă# 2",
dragul meu, !ine ai venit, cel puţin tu poţi spune acum că aceşti oameni se înşeală,
că eu trăiescL4 Dar lucru curios# nu a mutat picioarele, nu a păşit, ci a fost dintr-o
dată lângă el, fără să ştie cum. %rea să-l ia în !raţe, dar !raţele sale nu apucă nici
acum nimic. 'i lucru şi mai curios# prietenul care nu-l aude şi nu-l vede, trece
apropiindu-se de pat prin corpul luiL "tunci vede pe prietenul său foarte a!ătut şi
profund mişcat, curgându-i lacrimile sincere. &nţelege că l-a iu!it din toată inima. 'i
mereu îi vine în minte# 2Doamne, dar cum nu-i vine nici unuia de aici ideea că nu
am murit.4 Timpul trece, seara vine şi rând pe rând prieteni şi amici se retrag şi
rămân numai cei ce vor veghea la capul lui. &i priveşte în tăcere şi o!servă în jurul
lor o lumină colorată. 1e miră ce să fie cu această lumină din jurul lor. /l nu a auit
niciodată de aura pe care o au toţi oamenii în jurul lor. 1e apropie de pat, priveşte
omul culcat şi lucru ciudat# el are o lumină, dar nu e colorată ca aceea a celor ce
vegheaă în jurul lui. *ucru şi mai curios e că vede corpul celui mort prin N. care
repreintă luminoitatea cea mai mare. 'i mirarea creştemereu... %ede acum că
luminoitatea de la cap este legată printr-un fir luminos de el. "tunci pentru prima
oară i se furişeaă în minte ideea că acela care ace acolo, în patul lui ar putea fi
propriul său corp. Dar iar revine. 26u se poate, pentru că eu văd că tot trăiesc. 6u e
corpul meu, pentru că dacă eu sunt viu, atunci corpul meu s-ar mişca, pe când
acesta e înţepenit. )e când reflecteaă astfel, simte un suflu continuu de fluide în
jurul său, deşi o!servă că flăcările lumânărilor stau nemişcate 'i deci aerul din
cameră nu se mişcă nici el. &n goana acestui fluid care se rostogoleşte în toate
sensurile pare a ări sclipiri, forme !iare care vin, trec şi pleacă de lângă el, apar şi
dispar. &ngândurat, cuprins de nelinişte, ăreşte deodată o dâră luminoasă care se
co!oară din tavan în cameră, se apropie învăluindu-l. &n curând se configureaă în
această lumină nişte figuri în care recunoaşte rude plecate de pe pământ pentru
care a simţit pe când trăiau o adevărată dragoste. "cum aude şi glasul lor# 2Dragul
nostru, vino cu noi, tu acum ai părăsit regatul um!relor pentru a intra în regatul
luminii. Te-am iu!it şi acum lasă-ne să te conducem. %ino cu noi în spaţiile
nemărginite unde locul tău este pregătit.4 2/u sunt, spune unul dintre ele, copilaşul
pe care tu atât l-ai plâns.4 2/u sunt tatăl tău pământean şi te-am iu!it în viaţă cum
te iu!esc şi la moar te şi te aştept să vii lângă mine5 M 26oi ţi-am fost prieteni pe
pământ - spun ceilalţi - te-am aşteptat şi te-am asistat în cele din urmă momente
ale trecerii tale din lumea pământului în aceea a noastră, lumea astrală. /ram colea
în um!ră şi am aşteptat momentul când, în fine, tu vei fi înţeles trecerea ta peste
fluviul necaurilor, din viaţa materială în cea spirituală. %ino cu noi să-ţi urmei
destinul în spaţiul infinitL %ino să te refaci de încercările pământeşti, înainte de a-ţi
luă !orul spre regiunile divine. Corpul tău carnal e mort, vino între cei cu adevărat
vii şi înţelegători.4 Dar el respinge cu violenţă acele fiinţe pe care le socoteşte nişte
creaturi ale viselor sale, vedenii ale coşmarului în care se !ate de câtăva vreme.
2Da, voi aveţi înfăţişarea celor scumpi ai mei, dar voi nu sunteţi ei. )lecaţiL %oi
sunteţi nişte um!re, pe când eu sunt un trăitor. %edeţi !ine că eu vă văd tot aşa
cum am văut şi până acum. Cum spuneţi că eu sunt mort5 %edeţi, eu sunt aici pe
pământ şi de mâine îmi voi relua tre!urile.4 'i fiinţele astfel respinse se depărteaă
triste.  se pare că aude spunându-i-se# 26oi rămânem alături de tine, gata de a veni
la chemarea ta.M aa luminoasă dispare şi el rămâne scufundat în gânduri.
2Doamne, dar când are să se risipească această negură ce mă apasă54 1e face iuă
şi el tot în această nelămurire rămâne. "tunci îi vine în gând să fugă de acolo, dar
groăvie# o putere, ceva ca un magnet, îl ţine legat de această formă omenească în
care el refuă să vadă propriul cadavru. &ncetul cu încetul se naşte intuiţia că
tre!uie să fie ceva comun între el şi acest om întins în patul lui. &ncep iar a defila
prieteni, rude, curioşi, cuprinşi de milă şi regrete, alţii rămânând indiferenţi. %ede pe
florari care aduc flori, vede pe cei ce servesc în ocaii mortuare, iată şi pe medicul
care face cea din urmă viită, cu inima uşoară şi toată sinceritatea şi minciuna ce se
ascunde în dosul voalului ipocriiei. 1e face sluj!a religioasă şi el, împietrit, nu ştie
ce să mai creadă, ascultă şi el până la sfârşit. Dar când a sosit momentul să fie luat
cadavrul pentru a-l pune pe carul mortuar, o groaă îl cuprinde, ţipă, urlă, aleargă,
se roagă de unul, de altul, cere să se convingă dacă acest corp este al său. 0!osit,
cade în letargie şi cere să i se aducă medicul, ca să-i dea ceva fortifiante spre a-l
readuce la viaţă. 6imeni nu-l vede, nimeni nu-l aude. Dar disperarea cea mai
groavă o încearcă atunci când a ajuns la cimitir, unde vede cum îl aşeaă în
groapă. 6iciodată cântecele religioase nu l-au pătruns ca acum. 0 puternică
credinţă se naşte în el şi mintea îi fuge către Cel "totputernic. 2Doamne, Doamne,
fă minunea ca acest cadavru să se ridice ca pe vremea lui susL4 Dar minunea nu se
produce. Dumneeu este departe şi "jutoarele *ui sunt neputincioase pentru a
schim!a *egea
rostogolesc cu unvieţii şi aîngroitor
sunet morţii sta!ilită
peste de divinulCapul
coşciug. Creator.
i se ulgării
pleacă şidesepământ se
lasă târât
de ideea că într-adevăr corpul aşeat în pământ a fost al său, că a plecat din lumea
pământului.
"ceastă înţelegere, această idee la cei care s-au împăcat în lumea suferinţei cu
ideea morţii revine mai repede. *a alţii care au trăit mai intens, s-au !ucurat de
toate !unurile pământeşti cu tot elanul, care au fost lipiţi de materie, această
înţelegere întârie foarte mult, spiritul lor stând în apropierea gropii sau revenind
spre a-l viita. Cei ce au creut că viaţa este atât cât este pe pământ, cei cu totul
alipiţi vieţii terestre stau ani în preajma cadavrului, asistând la destrămarea,
diolvarea părticică cu părticică a corpului lor, văând cum viermii se hrănesc cu
ceea ce a fost el odată. oartea fiică este deci o naştere în lumea astrală, naştere
care se aseamănă cu cea fiică. &ntr-adevăr, în momentul naşterii, noul-născut trece
printr-o mare ăpăceală provenită de presiunea e+ercitată asupra copilului în
momentul e+pulării, de tăierea cordonului om!ilical care sileşte sângele să ia alte
direcţii în corpul copilului, de pătrunderea aerului în plămâni şi de prima respiraţie
aeriană. Din caua acestor suferinţe, noul-născut are nevoie de odihnă. udele
apropiate, după primele îngrijiri, îl culcă în leagănul lui dinainte pregătit de
dragostea maternă şi îl lasă în linişte să doarmă, pentru a se o!işnui cu noile
condiţii de viaţă. /i !ine, tot astfel se petrece şi cu cel ce se naşte la viaţa astrală.
Ca şi la copil, trecerea dintr-o lume într-alta se face cu oarecare durere, resimţită în
special la cap. 'i el suferă ruperera unui cordon om!ilical - cordonul fluidic care
unea corpul astral de cel fiic. 'i el tre!uie să se o!işnuiască cu noua viaţă astrală
ca şi copilul venit în lumea fiică3 şi în fine tata, mama sau alte persoane apropiate
ce au părăsit înaintea lui pământul, arată celui venit în lumea astrală toată
dragostea şi îl înfăşoară cu o pătură fluidică ce-l adoarme, pentru ca în acest repaus
mental omul venit în acest mediu să se o!işnuiască şi natura să lucree asupra sa,
fără ştirea lui. 6umai astfel se face separarea de cei iu!iţi lăsaţi pe pământ, de
suveniruri, de !unuri materiale. Când acest proces s-a îndeplinit, spiritele ce l-au
asistat la trecerea din lumea terestră revin lângă acest suflet şi îl înconjoară cu
toată dragostea lor. 1piritul ghid îl ia atunci şi-l duce în spaţiul astral.
Viaţa omului în planul astral

0 dată ce s-a rupt orice legătură dintre corp şi perispirit, spiritul cuprins încă de
ăpăceală, de întunericul conştiinţei, este luat şi purtat în spaţiu pină la acel nivel al
planului astral până unde materia acestui plan se potriveşte cu materia astrală a
perispiritului. 6u este dus mai sus deoarece condiţiile de e+istenţă din regiunile
superioare ale planului astral nu i-ar permite, acelea fiind mai fine, nepotrivite cu
natura corpului său astral. &n acest nivel şi numai în acesta spiritul trăieşte şi se
poate deplasa în toate părţile. Durata ăpăcelii, a întunericului care înconjoară
mintea spiritului, variaă după viaţa pe care a dus-o omul pe pământ. *a unii este
lungă, foarte lungă, la alţii scurtă, cum a fost în e+emplul precedent, când aproape
după o jumătate de oră sufletul se vede în lumea astrală. &n general însă, chiar la
spiritele ceva mai evoluate ieşirea din întunericul pricinuit de trecerea pragului
morţii se face ceva mai târiu, după câteva ore. *a aceştia spiritul începe să audă
şoapte în jurul lui, care devin din ce în ce mai clare. &n fine, îl aude !ine pe spiritul
său povăţuitor, care îi spune să se roage Celui fără de început şi fără de sfârşit. /l îşi
înalţă mental ruga către "totputernicul şi treptat lumina se arată în jurul său. Ca la
un revărsat de ori se lumineaă totul în jurul său. "cum vede şi înţelege noua sa
situaţie. *umina în planul astral este ceea ce respiraţia este pentru noul-născut în
planul fiic. /a nu vine puternică dintr-o dată, deoarece spiritul transpus din planul
fiic în cel astral nu ar suporta-o. 7nele spirite ies din întuneric foarte repede, pe
când altele foarte târiu, după ile, săptămâni, luni sau chiar ani.
1piritul evoluat - după ce şi-a revenit la conştiinţă, după câteva ore de la moartea
terestră - este luat de spiritul său ghid şi dus acasă la el, sau la !iserică, ca să-şi
vadă corpul, haina sa carnală rece şi neînsufleţită, pentru ca privindu-l să înţeleagă
că adevărata sa viaţă nu este pe pământ, că ceea ce vede nu era el, omul real, ci o
simplă haină ajunsă acum dărăpănată prin între!uinţare îndelungată sau prin !oală.
:aină pe care a tre!uit să o părăsească ca nemaiputându-i folosi la învăţătură, la
avansarea spirituală în viaţa terestră. "cest spectacol îi produce o mare traumă
spirituală, pentru că îi face foarte rău !ocitul celor pe care i-a lăsat pe pământ.
*acrimile lor, spiritualiceşte, se transformă în râuri de lacrimi pe care cu greu le
trece.
6u este deci !ine să plângem pe cei plecaţi dintre noi. *e îngreunăm ascensiunea
spirituală. &i tul!urăm cu lamentările noastre, îi atragem către planul fiic, către noi,
în loc sale înlesnim !orul către regiunile înţelegerii adevărurilor eterne, ale vieţii
din planul astral, care este mai apropiată de real decât cea terestră. ai !ine să-i
ajutăm prin rugăciunile noastre. Toată rugăciunea se înalţă în infinit şi vi!raţiile ei în
materiile eterice, fine ale planului astral. ugăciunea dă puteri spiritului, îl ajută la
dematerialiarea fiică completă şi la evoluţia lui în această nouă lume în care se
găseşte.
1piritul apoi însoţeşte corpul său până la mormânt şi vede cum îl aşeaă în locul
unde se va desface în părticele din ce în ce mai mici de materie. Din pământ, aer şi
apă, din materie fiică a fost format, din momentul conceperii şi până în ceasul
morţii3 în pământ, în aer se reîntoarce corpul fiic după ce a fost părăsit de
purtătorul său real, de spiritul său, materie fiică ce va intra în ciclul fiic pentru a
forma noi corpuri vegetale, animale şi umane.
1piritul-călăuă îl ia apoi pe noul-născut în lumea astrală şr-l poartă prin toate
părţile pe unde şi-a petrecut viaţa terestră, şi spiritul îşi retrăieşte, în haina sa
astrală, toată viaţa terestră, într-un chip fulgerător. /ste o reamintire a faelor
acestei vieţi, pentru a-i da prilej spiritului ca să meditee ce fel de fapte a făcut,
care au folosit sau nefericit pe alţii, ce fel de vor!e a spus, ce gânduri l-au frământat
şi din analia lor să tragă concluii foarte e+acte despre viaţa pe care a dus-o pe
pământ. După ce a făcut această călătorie, spiritul îşi începe în astral ucenicia, su!
călăuirea spiritului superior care îl însoţeşte mereu din momentul deîncarnării
sale. &n astral spiritele evoluate desfăşoară o intensă activitate, fiecare având o
misiune de îndeplinit fie pe lângă spiritele neevoluate ce au domiciliul în astral, fie
devenind călăue pe lângă spiritele încarnate de pe pământ, conducându-i şi
apărându-i de influenţe negative şi de duşmănia altor spirite neevoluate. Dacă
această viaţă este oarecum plăcută pentru un spirit evoluat, pentru că el curând se
o!işnuieşte cu ea şi îşi dă seama de trecerea care a avut loc, nu tot astfel este şi cu
un spirit neevoluat. *a acesta ieşirea din întuneric se face cu mare greutate, după
vreme îndelungată de la deîncarnare. )e când se treeşte şi începe să se orientee,
se vede şi se simte în coşciug, în întunericul mormântului. &i este frig, foame şi simte
o puternică durere fiică, deoarece corpul său astral este puternic impregnat cu
materie fiică. De aici nevoia de a se arde lumânări, pentru că aceste spirite
deîncarnate le ăresc în lumea fiică, luminându-le întunericul mormântului. Dar
aude un glas care îi spune să părăsească mormântul3 e glasul spiritului său ghid şi,
susţinut de acest spirit, el iese la suprafaţa pământului şi câtva timp rătăceşte în
jurul gropii. &n aceste momente cei care locuiesc în vecinătatea cimitirelor au prilejul
să vadă um!rele celor morţi îm!răcaţi în al!. 6ici acum spiritul nu-şi dă seama de
schim!area ce s-a întâmplat cu el. 1piritul-călăuă îl poartă pe acasă, unde are o
impresie foarte peni!ilă, o frământare cumplită, văându-şi !unurile împărţite,
risipite, folosindu-se alţii de ele. "ceastă durere îi este necesară ca să tragă
învăţăminte că averile acumulate nu folosesc omului real în e+istenţa lui veşnică
decât în măsura în care cât a trăit pe pământ a putut alina cu ele durerile altora, a
produs !ucurie copiilor sau a ridicat din mierie pe alţii.
Cei care au fost pătimaşi, !eţivi, cartofori, afemeiaţi, sunt lăsaţi de călăuă să
viitee localurile unde se practică asemenea patimi şi, la văul celor care se dedau
la aceste pasiuni, ei sunt cuprinşi şi mai puternic de viciile lor, dar nemaiavând corp
fiic, organe fiice, ei nu-şi pot potoli pasiunea3 plăcerile care i-au copleşit când erau
pe pământ, şi de aici o durere şi mai sfâşietoare. ultă, foarte multă vreme pentru
cei vicioşi, pentru cei răi, care au semănat în jurul lor numai ură şi deastru, viaţa în
astral este nefericită, dureroasă, cu mult mai chinuitoare decât cea terestră, pentru
că simţurile în acest plan sunt mai puternice decât în lumea fiică. ătăcesc în toate
părţile, sunt !uciumaţi de pasiunile lor şi au conştiinţa deplină a durerii lor
nesfârşite. )entru aceste spirite, viaţa petrecută în necontenite dureri corespunde
viţii descrise de preoţi, corespunde iadului, unde omul suferă de focul curăţitor al
păcatelor de pe pământ.
Cum până ai majoritatea omenirii se găseşte pe o treaptă foarte joasă din punct de
vedere moral şi spiritual, înţelegem că şi în spaţiile astrale mişună o lume imensă
de spirite cu aceleaşi sentimente, cu aceleaşi greşeli, cu aceleaşi neînţelegeri, cu
aceleaşi înclinaţii spre rău ca şi atunci când trăiau pe pământ. Cum aceste spirite
trăiesc la !aa astralului, înţelegem căaici la suprafaţa pământului ele se amestecă
în viaţa oamenilor de pe pământ. /le simt o nespusă plăcere văându-i şi pe ei
căuţi cât mai adânc în această !estialitate. &n neştiinţa lor, în pornirea lor spre rău,
cei care au fost !eţivi pe pământ îndeamnă pe pământeni să !ea, să facă e+ces, să
se îm!ete. Cei ce au fost nişte mincinoşi se complac pe lângă alte persoane de
acest fel, îndemnându-i să mintă mereu. "lţii roiesc prin casele de joc, influenţând
prin cuvintele lor spiritul viitatorilor ca să-şi încerce norocul, cu deplină ştiinţă că îi
împing la pasiune, că ei se vor ruina până la ultima centimă. Toată gama pornirilor
spre rău este pusă rând pe rând în acţiune, pentru a îndemna şi pe alţi pământeni
către fapte rele. "şa învrăj!esc fraţi între ei, seamănă discordie, provoacă divorţuri
între soţi, împing copiii pe căi rele etc. Toate acestea le săvârşesc împinşi de natura
lor înapoiată, neevoluată sau din ră!unare. &ntr-adevăr, în planul astral îşi aduc
aminte de persoanele de la care în viaţa precedentă sau în vieţi anterioare au
suferit nedreptăţi, calomnii sau alte prejudicii. /i !ine, le caută, le găsesc în planul
fiic, pe pământ, şi toată ura lor o revarsă asupra acestor oameni de care se ţin tot
felul de necauri, de nereuşite, de !oli şi nenorociri. ietul om caută o e+plicaţie,

dar nu o găseşte pentru că viaţa lui actuală o ştie foarte corectă şi atunci murmură
contra lui Dumneeu că-i dă numai supărări, dureri şi nenorociri, nemeritând
asemenea lovituri. /l nu ştie, sărmanul, că a greşit în altă viaţă faţă de cineva care
acum se ră!ună din spaţiu, ori de pe pământ, dacă s-a reîncarnat. 1piritele
neevoluate, neştiutoare, care fac rău, care tortureaă pe cei de pe pământ şi
răspândesc în jurul lor numai suspine şi dureri, sunt acele entităţi din spaţiu pe care
!iserica creştină îi numeşte draci.

6u e+istă
spirite deci draci,
neevoluate, demoni, ci încarnate
neştiutoare, e+istă viaţă înapoiată
- pe pământ,pe pământ
sau şi în Cer,
deîncarnate - îne+istă
spaţiu.
"ceste sărmane spirite înapoiate vor fi pedepsite şi în planul astral pentru faptele
lor rele. 1unt lăsate în această rătăcire vreme lungă, de eci şi sute de ani, până
când ele însele îşi vor da seama de starea în care se găsesc, pentru că de la un timp
sfaturile spiritului-călăuă şi ale celorlalte spirite evoluate care le vin în ajutor
lucreaă asupra lor şi de la o vreme începe să încolţească în ei înţelegerea noii lor
vieţi, încep să se căiască de toată viaţa lor terestră, de greşelile acelei vieţi şi se
hotărăsc pentru îndreptare.
Când spiritul a sosit în planul astral - după ce a ieşit din întuneric şi şi-a revenit pe
deplin - printre alte între!ări care îi vin în minte e şi aceasta# 2Ce s-a întâmplat cu
mine54 îşi aduce aminte de o amorţire, de un leşin în care a căut când era pe
pământ, care vede că a durat până ce a ajuns în planul astral. 1e lămureşte că a
murit în planul fiic şi că s-a deşteptat în planul astral. 'i în minte îi fuge a doua
între!are# 2Dar cât să fie de atunci5 Cât timp am stat eu aşa adormit54 1e sileşte să
ai!ă o noţiune a timpului, dar aici noţiunea de timp este alta, cu totul deose!ită de
cea de pe pământ. "nii par ile, secolele ani, e+istenţa omului pe pământ foarte
scurtă. 1piritul nu are noţiunea timpului pentru că nu ar e ceva după care să
apreciee scurgerea lui. Cât trăieşte omul pe pământ are ca punct de reper pentru
măsurarea timpului răsăritul şi apusul soarelui, iua şi noaptea, schim!area vremii o
dată cu venirea noului anotimp sau diferite instrumente de el inventate.
"şa ne e+plicăm pentru ce în comunicările spiritiste, când este vor!a de a se fi+a
termene, spiritele greşesc de multe ori.

&nfăţişarea omului în planul astral e asemănătoare cu cea de pe pământ, numai că e

fluidic, diafan, putându-se vedea lucrurile din spatele lor ca printr-un geam. Când o
persoană este magnetiată şi spiritul se e+teriorieaă, ea se arată asistenţei ca un
fum al!uriu, ca o ceaţă, preentând o formă identică cu aceea a omului fiic alăturat
din care a ieşit. Talia omului astral este însă mai mică decât aceea a omului fiic.
Dacă spiritul voieşte, poate da învelişului astral orice formă, orice înfăţişare# aceea a
unei alte persoane, ori chiar a unui animal, câine, pisică, urs. "semenea fenomene
se pot repeta şi în şedinţele de dedu!lare prin magnetiare, magnetiorul rugând
spiritul să dea înfăţişarea unui animal corpului său astral.
Deşi omul astral mai are picioare, întrucât aceste picioare în lumea spaţiului şi a
fluidelor nu mai funcţioneaă, ele se reduc, se su!ţiaă, preentându-se la spiritele
mai evoluate ale planului astral ca două prelungiri ale a!domenului.
Ca şi când trăia pe pământ, aici tot vointa e motorul noului organism şi ca şi în
lumea fiică, tot dorinţa constituie a+a principală, ivorul acţiunilor duhului. Doreşte
ceva şi apoi pune în acţiune voinţa pentru a-şi satisface dorinţa. Deşi duhul locuitor
al planului astral mai are picioare, în deplasările sale nu se foloseşte de ele, ci
doreşte să fie într-un anumit loc şi când s-a hotărât a şi sosit acolo unde vroia să fie.
%itea de deplasare e mai mică decât aceea a gândului, dar este mai mare ca aceea
a luminii. "ceastă a!senţă de traniţie între punctul de plecare şi cel de sosire e
greu de înţeles pentru omul terestru, o!işnuit cu mişcarea greoaie a materiei fiice
şi fără o repreentare conştientă a e+perienţei astrale. 1e întâmplă omului carnal să
visee că pluteşte prin aer, că aleargă ca un nor mânat de vânt, peste dealuri şi
câmpii, situaţie care îl umple de mirare şi în acelaşi timp de o senaţie nespus de
plăcută3 aceasta însă e departe de a fi egalată cu aceea pe care o simte omul când
se transportă instantaneu de la un punct la altul prin infinitatea planului astral.
Corpul astral preintă şi două mâini, dar ele nu mai au funcţiunea mâinilor carnale.
/ destul ca duhul să-şi îndrepte atenţia spre ceva, spre o plantă astrală, fluidică, şi
are de îndată impresia tactilă a acestei plante. &n alte împrejurări, întinde mâinile
spre o!iectul pe care vrea să-l atingă şi din mâinile lui pleacă un fluid care se duce
şi se com!ină cu fluidul o!iectului, având astfel o senaţie de contact.

"paratul digestiv, circulator, e+cretor şi respirator - care în corpul fiic al omului

umpleau cavitatea toracică şi a!dominală - în planul astral nu-şi mai au raţiunea de
a e+ista, pentru că omul aici nu se mai hrăneşte şi nu mai respiră elemente ale
materiei fiice, rămânându-i doar amintirea lor, pentru timpul când spiritul va veni
iar în lumea fiică. Cât priveşte organele genitale, ele dispar cu totul. 0mul astral
este fără se+, nici !ăr!at nici femeie. 1e+ualitatea nu e+istă decât în lumea fiică şi
se+ul se schim!ă în seria reîncarnărilor după necesitate, după cum vor decide
spiritele conducătoare ale omenirii. &n general, când va tre!ui ca spiritul să
desfăşoare pe pământ o voinţă hotărâtă, o judecată profundă, spiritul va veni pe
pământ su! formă de !ăr!at. Când însă spiritul va avea să treacă prin grele
încercări în viitoarea încarnare, când deci i se va cere o mai mare reistenţă la
durere, o sensi!ilitate mai accentuată, o ră!dare mai mare, spiritul va veni su!
formă de femeie.
Toată viaţa omului astral e concentrată în gândire, astfel că creierul său astral are
apro+imativ aceeaşi mărime ca şi fostul creier fiic şi tot din această caua capul îşi
păstreaă mărimea şi forma capului fiic. Cunoaşterea, înţelegerea, conştiinţa
omului astral, în totalitatea ei, se arată mai clară, cu un oriont mai vast decât cea
de pe când era pe pământ.
0rganele de simţ - ochii, urechile, nasul - se menţin ca formă şi ele, dar funcţiile lor
respective nu mai sunt localiate în aceste organe. 1imţul este răspândit pe toată
suprafaţa corpului, duhul având percepţii viuale, auditive, olfactive, gustative şi
tactile, prin întreaga suprafaţă a corpului astral şi cu o intensitate ce întrece cu mult
pe cea a simţurilor din planul fiic. Duhul dedu!lat al unei persoane magnetiate va
aui sunetele cele mai fine, şoapta cea mai su!tilă, nepercepută de ceilalţi carnali.
Ceea ce e curios este că sunetele în această lume fluidică au culoare. )rin urmare,
deşi spiritul în planul astral are ochi, vederea nu se realieaă prin intermediul lor, ci
cu întreaga suprafaţă a corpului astral. 0mul astral însă nu vede lucrurile numai la
e+teriorul lor, ci vederea lui pătrunde prin interiorul corpurilor.
Tre!uie să spunem că toate lucrurile şi fiinţele din planul astral sunt într-o oarecare
măsură luminoase şi vederea spiritului pătrunde prin lumina lor până în cea mai

profundă constituţie a lor.

1piritele se văd unele pe altele, dar numai cele care sunt de aceeaşi valoare
evolutivă. 7n spirit superior vede pe cel inferior, dar unul inferior nu vede pe cel
superior, în afară de caul când spiritul superior vrea să se facă văut, producând
pentru acest lucru o dispoiţie anumită a materiei astrale din corpul său astral. &n
acest ca, spiritul inferior vede trecând o scânteie, dar nu ştie cine a fost, nu-l
recunoaşte, pentru că nu-i vede forma corpului astral, chiar dacă acest spirit i-ar fi
fost cunoscut.
0 altă e+perienţă a duhului din planul astral care îl uimeşte peste măsură este că el
vede gândurile altora, când vrea, dar constată că acest lucru îl poate e+ercita numai
asupra spiritelor inferioare lui, fără a fi capa!il de a vedea gândurile spiritelor

superioare lui.0"ceastă
magnetiare. vedere
dată duhul a gânduluimagnetiorul
e+terioriat, este pusă în va
evidenţă
gândi,şiiar
în duhul
şedinţele de
va citi
gândurile, persoana adormită Gtrupul carnal al duhului e+terioriatH reproducând
ver!al aceste gânduri ale magnetiorului. Chiar în viaţa ordinară se dau diferite
spectacole cu persoane adormite, mediumi, care citesc gândurile asistenţilor din
sală.
Dar cea mai frumoasă dintre facultăţile câştigate în acest plan astral este
facultatea, aproape divină, de a transforma o idee într-o fiinţă reală. 0mul a auit de
pe când era în trup de carne pe pământ, de puterea creatoare a cuvântului, dar nu
i-a înţeles sensul. "ici e destul să gândească la ceva şi imediat apare vederii sale o
fiinţa astrală. 0mul creeaă aşadar în planul astral, în mic, ceea ce a creat în mare
Tatăl ceresc numai gândind - universul cu tot ce se cuprinde în el. / greu pentru
mintea omului de pe pământ să înţeleagă asemenea lucruri, deoarece pe pământ
nu a trecut prin nici o e+perienţă asemănătoare.
/ste adevărat că pictorul sau sculptorul are la un moment dat o inspiraţie, o idee pe
care caută să o materialiee într-un ta!lou sau statuie, dar această creaţie făcută
prin muncă fiică şi din material fiic e departe de ceea ce creeaă spiritul gândind
în planul astral. Curios însă# aceste creaţii ale gândirii duhului, aceste forme
trăitoare, după puţin timp pier, ele sunt efemere. Din timp în timp, în planul astral
spiritul este cuprins de o uşoară letargie, care ar corespunde cu somnul omului
carnal. *a revenirea din această dulce reverie, aceste forme vieţuitoare create de
spirit nu mai e+istă. Creeaă mereu şi mereu pier creaţiile sale, un fel de muncă a
)enelopei.
Când gândurile spiritului sunt însoţite de sentimentul profundei recunoştinţe către
Cel 6evăut, Creator al spaţiilor infinite, atunci creaţiile lui sunt de o frumuseţe
răpitoare şi el este cuprins de o senaţie deose!ită, care îi umple fiinţa cu o
nesfârşită fericire.
&n lumea fiică omul vede lucrurile şi fiinţele pentru că sunt luminate la e+terior de
lumina venită de la soare, lună şi stele, distingând astfel forma şi culoarea lor.

)rivită în profunime, materia planului astral se arată al!astră închisă şi în el se

desemneaă fiinţele şi lucrurile luminoase şi colorate cu forme diafane, cu nori
străveii. Totalitatea lor constituie, ca şi pe pământ, peisaje fluidice care reproduc
imaginea celor de pe pământ, dar cu mult mai splendidă. )rivind în jurul său şi mai
ales spre pământ, spiritul vede un imens ocean de materie astrală, prin care vede
cum aleargă cu mare viteă curenţi, valuri fluidice ce par a avea uneori o direcţie,
alteori având un joc de !alansare sau sensul unor vârtejuri colosale care se pierd în
depărtare. Curenţii şi vârtejurile acestea fluidice par a sta!ili un hotar mai evident
între lumea astrală şi cea fiică a pământului. ari sforţări şi mari dureri încearcă
spiritele ca să învingă aceşti curenţi astrali, pentru ca să se pună în comunicare cu
cei lăsaţi pe pământ. "ceastă comunicare ei o realieaă prin voinţa lor, dar mai
ales sunt ajutaţi de apelul, de rugăciunile fier!inţi ale celor de pe pământ, care
solicită comunicarea cu cei plecaţi în lumea invii!ilă. ugaţi-vă, gândiţi-vă mereu la
cei scumpi ai voştri, care au plecat în Cer şi ei vă vor viita. De câte ori îi fuge
spiritului gândul la cei iu!iţi lăsaţi pe pământ, el face eforturi ca să comunice cu ei,
dar nu o poate face decât foarte rar şi atunci doar în somnul lor terestru sau în
şedinţele spiritiste. 6u numai curenţii astrali împiedică spiritele să intre în
comunicare cu fraţii lor încarnaţi de pe pământ, ci alături de această !arieră mai
este suferinţa - nespus de mare - pe care o îndură spiritele, pentru că venind către
lumea fiică se agaţă, de corpul lor fluidic particule de materie fiică, particule care
le provoacă mari dureri. 'i cu toate acestea el suferă, se sacrifică în dragostea ce o
poartă unei mame duioase, unei soţii neconsolate, unui copil iu!it, pe care i-a lăsat
pe pământ, pentru a-i încuraja, instrui şi apăra.
Comunicarea cu lumea astrală se realieaă cu atât mai uşor cu cât gândurile
noastre sunt mai concentrate la cei plecaţi în lumea spaţiilor, cu cât în sufletul
nostru şi !uele noastre murmură rugăciuni mai fier!inţi, cu cât noi le împrumutăm
fluide mai multe şi mai fine din corpul nostru în timpul şedinţelor de spiritism. Cât
timp a trăit pe pământ, omul a iu!it cu toată puterea sufletului său o fiinţă, o mamă,
o soţie, un copil. 1ufletul lui se simţea atât de strâns legat de această persoană, că
se socotea fericit alături de ea sau nefericit departe de ea, fiind în stare de orice
sacrificiu pentru această fiinţă iu!ită. ai târiu, ajuns în planul astral, este
întâmpinat de fiinţa iu!ită, plecată înaintea lui, şi în compania ei îşi va petrece toată
viaţa astrală. Cuvintele ne lipsesc pentru a descrie sentimentul de fericire resimţit
de aceste fiinţe în e+istenţa lor unită, în această lume a celor mai profunde simţuri.
&n planul astral, ca şi în planurile superioare, e+istă o ierarhie deplină - de la spiritul
cel mai neştiutor până la cele mai evoluate ale acestui plan. *a !aa planului astral
locuiesc, se mişcă spiritele neevoluate, vicioase, sinucigaşii, criminalii, to+icomanii
etc. într-un nivel mai ridicat este o altă serie de spirite ceva mai evoluate şi totuşi
înapoiate prin avariţia, egoismul, geloia, răutatea lor. &ntr-un nivel şi mai înalt sunt
spiritele care tind spre înălţare, cu tendinţe spre !ine, dar posedând totuşi urme de
aplecare spre rău. &n fine, în nivelele superioare plutesc spiritele evoluate care, de
curând venite în astral, aşteaptă trecerea în planul superior, în planul gândirii,
planul mental.
/+ista aşadar în planul astral - de la !aa lui spre partea lui superioară - o scară pe
care se înşiră, după gradul lor evolutiv, spiritele de la cele mai întunecate la cele
mai evoluate. %oinţa unui spirit superior este poruncă pentru spiritul inferior şi aşa
din grad în grad, până la cel mai înalt. &n acest plan astral, în afară de spiritele
plecate de pe pământ prin moarte, mai rătăcesc din când în când şi spiritele celor
capa!ili de a se dedu!la şi pleca, în cercetare în planul astral. ai sunt apoi spiritele
persoanelor magnetiate, care au fost trimise după anumite spirite de către
magnetiorii lor, pentru a le aduce anumite cunoştinţe. Tot în acest plan mai
rătăcesc spiritele nefericiţilor care trăind pe pământ îşi ruineaă fiicul cu droguri -
morfină, eter, cocaină, cloroform etc. Tot în planul astral se mai găsesc sufletele
animalelor, spiritul vegetalelor şi al mineralelor. 1piritele animalelor sacrificate de
om pentru e+perienţele sale sau pentru nutriţie formeaă la !aa astralului o onă
înfiorătoare, prin care spiritele care au părăsit pământul a!ia pot stră!ate, su!
protecţia ghidului şi a spiritelor apropiate. Tot în regiunea aceasta se află şi
arhetipurile-formă ale corpurilor de pe pământ din trecut şi preent, !a chiar
modelele celor viitoare.
"m putea compara astralul cu dulapul unui arhitect, în care se păstreaă o serie de
modele, planuri. Când se preintă un client - un duh candidat la încarnare - se
materialieaă unul din aceste planuri într-o construcţie pe pământ. "ceste forme-
arhetip au fost create de Divinitate, în planurile divine. Din planul mental, unde au
fost făcute din esenţa materiei, au trecut în planul astral, unde au fost îm!răcate şi
cu materie astrală. "ici aşteaptă momentul când vor veni în lumea fiică pe pământ.
Clişeele acestea astrale nu repreintă doar arhiva şi viitorul corpurilor de pe pământ
Gminerale, vegetale, animale, oameniH3 ele repreintă şi memoria gândurilor şi a
faptelor entităţilor. "cei oameni carnali care au darul preicerii viitorului, care au
darul dedu!lării, trec în planul astral şi aici citesc clişeele viitoarelor evenimente
apropiate şj ale gândurilor din trecut, preent şi viitor ale anumitelor persoane.
"ceşti oameni sunt foarte rari şi după cum e+istă medicamente autentice şi
medicamente false, tot astfel în această materie sunt şi oameni pretinşi văători ai
faptelor din trecut, preent şi viitor, oameni care amăgesc pe !ieţii muritori ai
pământului.
1piritul omului - fie pe pământ, fie în planul astral - este toarte activ, nu stă în
repaus niciodată. &ntr-adevar, în lumea fiică, noaptea, pe când trupul doarme şi
primeşte din spaţiu forţe noi, spiritul lucreaă mereu, analieaă, com!ină,
călătoreşte prin spaţiu şi trage învăţăminte din tot ce a văut şi auit în timpul ilei,
ori în timpul nopţii prin spaţiu. "ceastă activitate se desfăşoară cu o viteă
incredi!ilă. Ca să ne facem o idee despre această viteă cu care lucreaă spiritul,
voi aminti că în ca de mare pericol, să icem în ca de înec, defileaă înaintea
minţii lui cu o viteă vertiginoasă toate actele, toate suvenirurile vieţii lui din
copilărie şi până în acel moment, care poate să fie chiar momentul morţii. Durata
acestei panorame cinematografice a unei întregi vieţi carnale nu ţine mai mult de
câteva secunde. &n legătură cu aceasta se vor!eşte în diferite tratate de un vis
provocat de o lovitură fiică, vis care s-a desfăşurat în mai puţin de o secundă. &n
timpul somnului, un om viseaă că e acuat de o crimă. 1e vede arestat, asistă la
scena judecăţii sale, aude pledoaria procurorului care îl acuă şi apărarea avocatului
din oficiu, se vede protestând că nu e vinovat de ceea ce i se impută, dar în fine
aude condamnarea sa la moarte. 1e vede readus la închisoare şi apoi scos din
celula lui şi condus la ghilotină, unde i se taie capul. &n momentul când cuţitul i-a
căut pe gât, se deşteaptă plin de sudori, într-o agitaţie e+traordinară. Ce se
întâmplase5 Constată atunci că acoperişul patului care susţinea pologul căuse jos
şi îl lovise la gât. /i !ine, tot visul, toate imaginile care i-au trecut pe dinaintea
ochilor mentali, s-au perindat în timpul - mai puţin de o secundă - de când s-a rupt
pologul şi până când l-a lovit la gât. ată cât de activ lucreaă spiritul omului. 'i
dacă pe pământ, în haina de carne, el poate să lucree atât de activ, în planul
astral, unde nu mai are această piedică, activitatea lui este şi mai mare. 1piritele
aleargă, lucreaă asupra fluidelor, dar activitatea lor este mai ales mentală. "ceastă
activitate are nevoie şi ea de odihnă, deci în planul astral se manifestă o uşoară
o!oseală, ca urmare a acestei activităţi mei tale, clar ea nu se referă la corpul
astral, care nu simte nimic, ci la corpul mental care este repreentantul gândirii, la
creierul astral, care transmite aceste gânduri şi deci şi el simte de la o vreme o
oarecare o!oseală. "cest lucru se poate demonstra în e+perienţele de magnetism.
0 persoană adormită prin pase magnetice vede, ştie, răspunde !ine, clar la început.
Treptat, de la o vreme vederea astrală i se reduce şi răspunsurile devin neclare.
"tunci e de prisos să se mai continue cercetarea. Creierul astral, ca şi cel fiic i-a
o!osit şi mediumul este deşteptat.
'ederea, imo!ilitatea în planul astral este necunoscută. "colo toate spiritele sunt
într-o continuă activitate. /le aleargă în toate părţile, să vadă, pentru a trage noi
învăţăminte, să asculte fie spiritele avansate din spaţiu, fie pe pământenii mai
ştiutori, fie asistă la şedinţe spiritiste spre a se ridica în moralitate prin audierea
prelegerilor spiritelor evoluate ce comunică asistenţilor. "lteori se duc în căutarea
ghidului lor spre a-l între!a şi a primi de la el e+plicaţii în ceea ce priveşte unele
pro!leme auite sau văute3 sau vin noaptea la cei pe care îi iu!esc de pe pământ
spre a le comunica mental, în somn, ceva care le-ar folosi la apărarea lor, la
îndreptarea lor spre !ine, la întoarcerea de pe calea greşită pe care eventual au
apucat-o. *a deşteptare, sentimentele deose!ite care ne cuprind, glasul conştiinţei
care ne îndeamnă spre iu!ire, altruism şi ne trage din calea răului, nu sunt decât
reminiscenţele sfaturilor date de cei iu!iţi ai noştri, care vegheaă asupra noastră
din spaţiu.
Ca şi pe pământ, spiritele se adună, se grupeaă după afecţiunile lor, după natura
încercărilor prin care au trecut pe pământ, după aspiraţiile lor, formând cercuri,
familii astrale. Deci ca şi pe pământ cei aseamănători se adună. "ceste cercuri îşi
întind simpatia lor asupra unor anumiţi oameni de pe pământ care gândesc ca ei,
care suferă după cum au suferit şi ei, care fac cum au făcut şi ei. "tunci când
vreunul din aceştia vine în planul astral, îi ies în cale şi îi e+plică noua lui viaţă.
)este asemenea grupuri se află un spirit mai avansat, un povăţuitor, un instructor,
care îi iniţiaă în viaţa din astral, în energiile fiice şi chimice ale acestei lumi şi le
arată ţinta către care este destinat omul în ascensiunea lui infinită. *i se e+plică
pentru ce unele spirite strălucesc de lumină şi urcă în regiuni mai fericite, şi pentru
ce spiritele neevoluate stau jos în lumea întunericului şi a viciului# pentru că primele
şi-au îndeplinit datoriile lor morale, au e+ecutat programul pentru care s-au
încarnat, pe când cele din urmă s-au a!ătut de la legea iu!irii şi nu au făcut nimic
pentru îndreptarea defectelor din trecut, pentru avansarea lor spirituală. *a
rugăciunile celor adunaţi într-o şedinţă spiritistă, rugăciune ce răsună în spaţiile
astrale şi mentale, unele spirite mai avansate răspund şi vin între cei adunaţi.
"tunci spiritul chemat magnetieaă mental o persoană din asistenţă, care cade în
câteva minute într-un somn profund. 1piritul comunicator împrumută de la persoana
medium şi de la asistenţi fluide odice său ale du!lului lor eteric, pe care le va uni cu
astralul lui şi va forma astfel un aliaj temporar, care îi va procura o putere fiică cu
care va lucra asupra creierului lui fiic, a nervilor şi muşchilor mediumului care va
rosti ceea ce comunică spiritul, adică spiritul între!uinţeaă corpul fiic al
mediumului ca pe un instrument pentru a comunica fiic asistenţei. în tot acest timp
spiritul mediumului, învelit în hainele lui, stă la o parte, lângă trupul său în
inactivitate. Câteodată intervine şi el în conversaţie, în comunicare. Tot astfel se
petrec lucrurile şi în caurile de ectoplasmie, deplasări de o!iecte sau levitaţii.
Din cele descrise se vede că tot timpul cât stă spiritul în planul astral, totul în fiinţa
lui este spiritul, iar haina lui astrală nu este decât păstrătoarea sentimentelor,
dorinţelor, pasiunilor pe care le-a avut pe pământ, care aici sunt puse în funcţiune,
analiate până ce omul ajunge să le distingă josnicia unora sau înălţimea altora şi
din reflecţia care o face, după sfaturile celor din jurul lui şi mai ales după e+plicaţiile
ghidului său, ajunge să le înţeleagă. Cu ajutorul acestui înveliş astral, spiritele -
când voiesc şi dacă au permisiunea conducătorilor superiori - pot să se arate celor
de pe pământ. )entru acest lucru au nevoie de un medium Ga cărui faptă de
sacrificiu şi iu!ire de a se pune în evidenţă adevărul nemuririi sufletului va fi
răsplătit în CerH, care împrumută, ca şi asistenţii, fluide din du!lul lor eteric şi mai
luând şi materie astrală din natură, le prelucreaă, le modifică cu ştiinţa pe care au
do!ândit-o în planurile superioare şi realieaă un corp fiic care trăieşte, vor!eşte,
cântă, se mişcă şi după câteva ore piere într-o ceaţă, în văul asistenţilor.
&n fine, după o şedere mai lungă sau mai scurtă în planul astral, după valoarea
spiritului, viaţa în astral îşi dă fructul# omul înţelege ce a fost, ce este, ce a greşit şi
doreşte să se ridice. %iaţa aceasta astrală s-a terminat atunci şi omul moare a doua

oară, şe de!racă şi de haina a doua ce acoperă spiritul, haina astrală. Cu această

ocaie spiritul cade iar într-un fel de neştiinţă de sine, de tul!urare ca şi atunci când
a trecut din viaţa terestră în cea astrală. Din acest moment se destramă ultimul
înveliş astral, ajutat în această operaţie de spiritele !inevoitoare. De acum spiritul
rămas acoperit numai cu haina mentală se ridică şi trăieşte în planul mental.
Viaţa în planul mental

)lanul mental este regiunea de splendidă lumină, de completă conştiinţă, unde

omul este cuprins de o nespusă fericire. Când spiritul a sosit în acest plan, este
învelit în corpul său mental. )rin el simte tot ce îl înconjoară, prin el se e+primă su!
toate formele. "juns în acest nivel, facultăţile lui, cunoştinţele câştigate în viaţa
terestră, în ultima sa e+istenţă, îi vin în memorie rând pe rând şi i se arată mai
puternice, mai complete, pentru că nu mai e+istă haina astrală care îi reducea mult
din puterea de e+primare a acestor cunoştinţe, a acestor facultăţi. Toate !ucuriile,
toate satisfacţiile îi vin rând pe rând, cu puteri înecite resimte o mare fericire
pentru toate actele ivorâte din iu!ire care îi dau acum prilejul acestor mulţumiri.
1upărările, amărăciunile, actele de egoism sau geloie, de răutate sau vanitate nu
le mai simte, nu-şi mai aduce aminte de ele, pentru că nu mai are în jurul său nici
un material inferior Gde!răcându-le în sfera astralăH a cărui vi!raţie să-i
reamintească de aceste pete întunecate ale e+istenţei lui terestre. "ici aşadar nu se
mai ştie nimic de răul care l-a făcut sau l-a suferit. "ici ştie numai !inele,
mulţumirea pe care a provocat-o altora, ajutorul acordat, lacrimile pe care le-a
şters, toate actele frumoase ale vieţii sale constituie materialul de care îşi
reaminteşte cu plăcere. "ici reflecteaă cât ar fi tre!uit încă să mai facă pentru ca
!ucuria altora şi a lui să fie şi mai mare. "cesta e Cerul, e locul unde nu sunt lacrimi,
nici suspine, ci o viaţă plina de fericire. 0ricât de puţin !ine a fâcut omul cel mai
depravat, acest puţin e pus aici în evidenţă pentru ca reamintindu-şi, reflectând la
el, să vadă folosul pentru el, dar mai ales urmarea acestui !ine pentru omenire,
pentru semenii lui, şi să devină astfel conştient că a făcut prea puţin şi ce mari
!ucurii l-ar fi cuprins aici dacă ar fi făcut şi mai mult. Durata cât va sta în omul în
acest plan, !ucurându-se de fericirea ce o resimte, este în raport cu măsura actelor
frumoase, cu !inele ce l-a înfăptuit faţă de fraţii săi pe când era pe pământ. 7nii
stau în acest plan câteva luni, alţii eci de ani, în fine, puţini dintre oameni, anume
acei care au fost adevăraţi sfinţi sau martiri, cei ce au îndurat nedreptăţi, moarte
pentru neadevăr, pentru o credinţă, marile lumini intelectuale ale omenirii, care au
fost du!laţi de o moralitate desăvârşită, toţi aceştia îşi duc e+istenţa chiar sute de
ani în acest plan.
&n timpul e+istenţei sale în planul mental, omul constată cât de nereală era viaţa în
planul fiic, cât de reduse puterile lui, percepţia a tot ceea ce îl înconjura, cât de
întunecate erau sunetele ce le auea şi culorile ce le vedea. Cât a trăit omul pe
pământ, gândurile lui nu puteau fi traduse în practică decât ca nişte acte
imperfecte, în nişte creaţii mult reduse. "şa de e+emplu, pictorul nu putea realia
frumosul a!solut, deoarece culorile sale erau prea puţin luminoase şi simţurile sale
prea reduse, deoarece concepţiile sale - plecate de la spirit, trecând prin haina
mentală, astrală şi fiică - se reduceau treptat şi se concretiau în afară în nişte
creaţii mult mai prejos decât ceea ce spiritul concepuse. "ici sculptorul, în loc de
marmura grosolană, pictorul în loc de culori posomorâte, muicianul în locul
instrumentelor imperfecte au la dispoiţie un ocean de materie mentală, din care cu
gândurile lor spiritul poate făuri forme, culori şi sunete su!lime, ceea ce nu era
posi!il pe pământ. )rivindu-şi creaţia cu ochii lui mentali, spiritul îşi găseşte cea mai
desăvârşită fericire, ca urmare a perfecţiunii acesteia. 1e înţelege că această
fericire pe care o simte omul în planul mental nu e resimţită la fel de toţi oamenii.
Cei care au venit aici cu o recoltă mică nu se vor putea simţi fericiţi decât atât timp
şi atât de intens cât a semănat pe pământ. Cei ale căror fapte sunt multiple, care au
avut ca scop general avansarea cunoştinţelor umanităţii şi înaintarea ei morală, se
vor !ucura mult mai intens şi fericirea lor va fi mai profundă, recolta lor mai
a!undentă, potrivit cu ceea ce au semănat în e+istenţa lor terestră.
"ici îţi apar înaintea ochilor spirituali toate fiinţele pe care le-ai iu!it pe pământ -
părinţi, fraţi, copii, prieteni. Fândul la ei îi atrag şi spiritul creeaă cu materia
mentală a planului, forma trupului lor din viaţa terestră. /i se arată aici frumoşi, deşi
au fost urâţi, se arată mai tineri, deşi au fost !ătrâni, iar spiritul lor îşi manifestă
dragostea prin aceste forme, reproducând imaginea corpului fiic de pe pământ.
$iinţele care i-au urât, duşmănit, persecutat, nu pot apărea niciodată, pentru că
aceste fiinţe nemaivenindu-le în minte, nemaiavând idee de ei, nu le mai pot crea
forma fiinţei lor terestre, şi ca atare ei nu le mai apar, ca să le tul!ure fericirea
planului mental.
Tot în acest plan întâlnesc fiinţe care le întrec, prin evoluţia lor. egiunile cutreierate
de ele se întind foarte departe, până unde le este lor posi!il, deocamdată. /i se
apropie de ele, le laudă activitatea, le ajută prin e+plicaţii în înţelegerea lucrurilor şi
fenomenelor, a actelor trecute, le dau poveţe de viitor, le arată o mare iu!ire, de
care cu adevărat sunt profund mişcaţi.
Comunicarea între oameni în acest plan se face prin e+primarea gândului care,
ieşind din spirit, se traduce în forme colorate însoţite de unde sonore. "ceste
gânduri ies valuri-valuri din spiritul vor!itor şi în acelaşi timp sunt văute, auite de
cel ce ascultă. 1chim!ul acesta de idei se desfăşoară cu o viteă vertiginoasă şi
astfel se întreţine o conversaţie cu un înţeles mult mai profund decât cea pe care o
între!uinţăm pe pământ, prin vor!e care redau palid ideile emise, vor!ele nefiind
decât sim!oluri ale ideilor spiritului nostru.
%iaţa în acest plan este o viaţă plină de fericire, dar nu tre!uie să credem că e una
de visare, de şedere în lenevire, ci o viaţă de muncă spirituală. "ici se cerceteaă şi
se frământă tot ceea ce am gândit, vor!it, făcut în viaţa terestră, aici are loc
viionarea cinematografică a filmului vieţii noastre spirituale din timpul scurtei
noastre e+istenţe terestre. $acem !ilanţul !inelui realiat pe pământ şi al câştigului
spiritual pe care l-am realiat. Comparăm starea spirituală din acest moment faţă de
progresul realiat până aici din alte vieţi şi constatăm ascensiunea mai mare sau
mai mică a spiritului nostru. Din acest întreg material e+tragem învăţăminte, iar
învăţăturile le transformăm în facultăţi mentale şi morale cu care vom veni pe
pământ în noua viaţă, în viitoarea reîncarnare. "şa de e+emplu, un duh când era pe
pământ a învăţat muica. &n planul mental, acest învăţământ se întăreşte şi se
transformă în facultate mentală, în aptitudine spirituală. Când va veni pe pământ în
viitoarea sa renaştere, această facultate sau aptitudine se va arăta de timpuriu şi va
produce mirare la cei din jurul copilului, atât părinţilor, cât şi cunoştinţelor. %a fi un
copil precoce muical, reamintindu-şi ceea ce a învăţat în altă viaţă.
Tot astfel se întâmplă şi cu alte aptitudini în alte domenii. 1imple încercări din viaţa
terestră sau numai aspiraţiile se transformă în planul mental în forţe care se vor
realia în acte reuşite în viitoarea viaţă terestră. Freşelile şi suferinţele ce le-am
îndurat pe pământ sunt pietre preţioase, care vor împodo!i mintea noastră cu rae
de înţelepciune şi de voinţă în noua reîncarnare. Totul este analiat, din tot se trag
învăţăminte, totul este transformat în forţe ce vor fi puse în joc când duhul va reveni
pe pământ. *a fiecare venire în planul mental, înţelegerea, cunoştinţele noastre
sunt mai largi şi la fiecare revenire în planul fiic puterile noastr e mentale - mai
mari, moralul nostru - mai accentuat, viiunea noastră - mai clară asupra scopului
vieţii, ca şi o înclinare din ce în ce mai clară către pro!lemele spirituale.
&n fine, când tot materialul a fost complet transformat, asimilat, facultăţile mentale
care erau localiate în corpul mental sunt trecute la interior, în corpul caual, su!
formă de germeni, unde vor rămâne în stare latentă tot timpul cât omul va sta în
planul mental superior. După aceea spiritul leapădă şi acest al treilea veşmânt, care
începe a se deagrega, reîntorcându-se şi el în oceanul de materie mentală de unde
a fost luat.
De acum spiritul, învelit numai decorpul caual, trăieşte în planul mental superior
sau în planul unde nu mai e+istă forme, deci nici chipuri de oameni, ci numai
scântei, fiecare fiind un spirit care radiaă în jurul lui lumină cu atât mai vie, mai
strălucitoare, cu cât spiritul este mai înalt pe scara evoluţiei. "ceastă lumină
or!itoare a spiritelor evoluate provine din învelişul lor infinit de su!til, de diafan -
corpul caual, înveliş pe care îl vor purta mii şi mii de ani în nesfârşitele reîncarnări.

Cât trăieşte omul pe pământ, lumina acestui corp caual nu se poate vedea, pentru
că nu poate pătrunde prin corpul astral - dar mai ales prin corpul fiic - decât redus,
e+trem de redus, formând în jurul omului aura lui cu totul desăvârşită cea mai viu
colorată, cu culori pe care nu le putem cunoaşte după ştiinţa noastră, culori care nu
corespund spectrului solar cunoscut de noi, pământenii. 6umai cei ce posedă simţul
mental pot vedea această aură a spiritului nostru.
/+istenţa duhului în acest nivel al mentalului superior este scurtă şi se petrece în
stare de inconştienţă, de somnolenţă, la cei a căror iu!ire s-a limitat la familia lor.
/a este mai lungă şi petrecută într-o stare semiadormită la cei ce au dus o viaţă
modestă, dar plină de pietate. 'i este îndelungată şi plină de fericire pentru cei ce
au fost iu!itori ai semenilor lor, pentru cei ce au luminat pe semenii lor, pentru cei
ce s-au ridicat prin concepţiile lor geniale şi au împins omenirea în evoluţie mai
departe, prin descoperirile lor. Cei ce au parte însă de o reşedinţă cât mai prelungă
şi de o infinită fericire sunt cei ce s-au ridicat deasupra materiei şi vieţii plină de
tentaţii a pământului, la o viaţă pur spirituală în acest stadiu, spiritul învaţă
principiile lumii mentale, care în lumea astrală se traduc în legi după care se
construiesc corpurile în lumea fiică şi le conduc după norme imua!ile. "ici spiritul
învaţă cum se mânuiesc fluidele, cum se nasc esenţele, cum se formeaă din ele
su!stanţa astrală şi cum din acestea se naşte materia fiică. 'i tot aici spiritele iau
cunoştinţă cum se mânuiesc diferitele feluri de materii, pentru a se face
materialiările şi aporturile în şedinţele spiritiste. &n acest plan spiritul face şcoala
înţelegerii fenomenelor ce au loc în diferitele puncte ale universului. 1piritul învelit
numai de corpul caual trăieşte în regiunile superioare ale planului mental o viaţă
spirituală. De fericirea negrăită a acestui nivel se vor !ucura numai acele spirite
care au în urma lor o serie nesfârşită de reîncarnări, care s-au ridicat spiritualiceşte,
care au un înalt grad de evoluţie. )rivirea lor se întinde la infinit3 văd cum călătoresc
în spaţiul aurat milioane de sori, al!aştri ca safirul, roşii ca focul, veri ca
smaragdul şi admiră somptuosul lor cortegiu de planete. %ăd drumurile lor şi înţeleg
legile care le guverneaă. *i se defăşoară înaintea vederii spirituale faele prin care
a trecut omenirea care populeaă pământurile şi înţeleg infinita măreţie a ordinii ce
domneşte în univers. Dar oricare ar fi durata e+istenţei în acest nivel superior al
planului mental, va veni o vreme când, în fine, spiritul este cuprins de necesitatea
de a reveni în viaţa de pe pământ, pentru a realia - în fapte - iu!irea nesfârşită ce îl
cuprinde faţă de fraţii săi, faţă de oameni, mai puţin evoluaţi şi pentru a se
desăvârşi prin suferinţe la o viaţă spirituală mai apropiată de perfecţiune.
&n nesfârşita lui ascensiune spirituală, omul a îm!răcat diferite personalităţi, de la
săl!aticul necunoscător al focului şi până la savantul cercetător al secretelor naturii.
Cât este îm!răcat în haina carnală, el nu cunoaşte formele vieţilor sale trecute.
Când ajunge în planul mental - şi mai ales în cel superior - el le ştie pe toate şi este
fericit că a scăpat de nesfârşitele suferinţe şi s-a ridicat la lumina înţelegerii
universului şi a legilor lui. 1e vede în noaptea vremurilor - un săl!atic plin de
cruime, în altă etapă - un plugar neştiutor, dar cuminte, pe o treaptă mai sus - un
meseriaş plin de pietate, iar mai târiu - un cărturar neînţelept, cu o moralitate
superficială. 0dată a fost un sărac revoltat şi altădată un !ogat nemilos, ori un !iet
om plin de suferinţe şi totuşi cu gândul la Cel de sus, şi aşa rând pe rând# - când
mahomedan, când creştin, când moaic, când român, când maghiar, când engle ori
indian, prin toate etapele sociale, prin multe neamuri, prin multe familii ale aceluiaşi
neam.
&n planul mental superior, duhul află de puterea rugăciunii, pentru el, pentru cei
dragi, dar mai ales pentru duşmani, pentru cei faţă de care a greşit. "flă că
rugăciunea poate să îm!lânească aceste suflete care - când au ajuns în planul
astral - ştiu ca tu le-ai nenorocit pe pământ, le-ai persecutat, furat, distrus familia
sau ucis3 şi ele vor căuta să urmărească pe autor, cu ura lor, în viitoarele
reîncarnări. "cum ştie că multe din nenorocirile, nefericirile pe care omul le

întâmpină în vieţile terestre sunt datorate greşelilor sale, dar şi urii cu care lucreaă
asupra lui spiritele pe care le-a nefericit. &nţelege că multe din ne!uniile cere!rale
de care sunt cuprinşi unii oameni se datoresc influenţei spiritelor ce se ră!ună.
De aici.noi, pământenii, să tragem învăţăminte# dacă vrem să îndreptăm o greşeală
ştiută faţă de cineva, să facem rugăciuni pentru iertarea greşelilor lui, pentru
ridicarea lui spirituală, şi în caul în care a plecat în planul astral - pe lângă aceste
rugăciuni - s-o ajuţi pe soţia şi copiii lui, sau pe cei dragi lui, pentru ca astfel, prin

rugăciuni şi caritate,
ura ce o nutreşte să-ltine,
pentru întorci şi să
setea dei se şteargă din memorie, din sentimentele lui
ră!unare.
0ricât te vei sili să fii mai iu!itor cu fraţii tăi, să fii mai filantrop cu cei nefericiţi, care
îşi ispăşesc su! această formă greşelile din alte vieţi, cu atât vei progresa spiritual
pe nesimţite, în mod automat. Cu cât te vei ridica din punct de vedere spiritual, cu
atât vei o!ţine un povăţuitor, un ghid spiritual mai puternic. 6u uita, omule, nici o
clipă că eşti supus unui destin pe care tu ţi l-ai croit în vieţile precedente. 6u uita că
acest crud destin se poate modifica, îm!unătăţi prin supunere la încercările morale
de tot felul. 6u uita că rugăciunile tale pot schim!a calea destinului tău din preent.
uga ta poate fi făcută acasă, în pădure, în moschee, în sinagogă, în !iserica
creştină, în templul !rahman sau !udhist# oriunde, ea se va înălţa sus, la infinit şi
calea vieţii tale se va îm!unătăţi, asistenţa divină te va acoperi şi destinul tău va
lua altă înfăţişare. Când în viaţa ta terestră eşti cuprins numai de porniri
materialiste, de sentimente animalice şi de nimic spiritual, atunci tu atragi în jurul
tău numai spirite neevoluate, din cele apropiate de pământ, şi vei fi mult amărât, cu
toată aparenţa de fericire pământească. Când însă fiinţa ta este cuprinsă - în afară
de grijile vieţii terestre - şi de sentimentul iu!irii, al e+istenţei Celui nevăut,
atotputernic, atunci tu atragi asupra ta spirite înalte, care te vor sprijini în paşii vieţii
tale terestre.

$eîncarnarea

După cum nu se poate fi+a durata vieţii unui om pe pământ - unii trăind câteva ile
şi alţii eci de ani - tot asemenea nu se poate sta!ili cât timp stă omul în planul
astral sau mental. Dar se ştie că această şedere este scurtă pentru cei ce au murit
de mici şi mai ales pentru cei ce s-au sinucis. 'ederea în planul mental este mai
lungă pentru cei ce au fost mai puţin greşiţi pe pământ şi cu atât mai lungă cu cât
viaţa omului a fost mai senină, mai iu!itoare, mai luminată de credinţa în
Dumneeu. /a poate dura în acest ca eci şi chiar sute de ani.
După un timp mai scurt sau mai lung - timp necesar pentru e+aminarea a tot ceea
ce a învăţat omul în viaţa terestră şi spaţială - în urma sfaturilor primite de la ghidul
său spiritual şi ale altor spirite !inevoitoare, se naşte în duh dorinţa de neînfrânt de
a reveni iar în viaţa terestră, de a co!orî din nou în corp de carne, pentru a suferi şi
plăti tot trecutul acuator. "tunci spirirul-ghid îl ia şi îl duce înaintea 1fatului marilor
spirite al!e, unde el îşi face cunoscută dorinţa de a reveni în viaţa terestră. &n acele
momente de ireisti!ilă dorinţă i se arată, rând pe rând, toate împrejurările, toate
greutăţile, toate nefericirile pe care le va întâmpina pe pământ în viitoarea viaţă
fiică. "stfel vede că va avea o copilărie amărâtă, rămas orfan de mic, !rutaliat de
suflete nemiloase, crescut în mierie. 1e vede mai târiu contractând o căsătorie
nefericită, urmată de o serie, nesfârşită de torturi morale. 0ri poate să i se
desfăşoare !ucuria - ce o radiaă în jurul lui un copil de mare inteligenţă, de o
desăvârşită cuminţenie, dar care în plină viaţă pleacă de lângă el, în lumea
spirituală. Câtă durere, ce sfâşietoare amintiri în urma acestui drăgălaş copilL "lteori
îşi vede ta!loul unei cumplite sărăcii, !oala şi mieria sufletească urmărindu-l toată
e+istenţa terestră. "ltora li se arată o viaţă somptuoasă, râvnită de toată lumea,
înconjurat de glorie, şi totuşi într-o i, în plină fericire, este lovit de moarte sau este
deonorat de soţia şi copiii săi, producând gol în jurul lui şi o întunecată noapte în
sufletul său. 'i aspectele su! care se înfăţişeaă spiritului viaţa viitoare, lecţia ce va
tre!ui să o înveţe, pot îm!răca o infinitate de variaţii şi nuanţe.
*a vederea acestor perspective groave, spiritul omului se cutremură, oscileaă, dar
curând îşi revine, pentru că înţelepciunea spiritului în acest plan este aproape
divină. &nţelege rostul lor, ştie cauele pentru care tre!uie să treacă prin aceste
încercări, cunoaşte perfect urmările, acestor e+pieri - urcarea lui pe scara ştiinţei, a
înţelegerii, a puterii, a înţelepciunii, a moralităţii. &n urma acestor analie, spiritul se
declară gata şi tare pentru a înfrunta aceste groave suferinţe pentru ridicarea lui
spirituală. "legerea vieţii viitoare o dată hotărâtă de om, su! conducerea spiritului-
ghid, spiritul o porneşte la drum însoţit o !ună distanţă în planul mental superior de
sufletele care îl iu!esc şi care îl încurajeaă şi sfătuiesc să fie tare. 1piritul se
co!oară în planul mental inferior. "ici recolta de cunoştinţe, de înţelepciune şi
moralitate este luminată, pusă în acţiune de spiritele-lumină şi ca urmare a acestei
reînvieri, materia mentală din acest plan se adună în jurul spiritului şi îi formeaă o
învelitoare mentală3 !ineînţeles, de aceeaşi calitate pe care au atras-o din mediul
înconjurător facultăţile-esenţe, aptitudinile în stare potenţială care erau înscrise în
corpul caual al acestui spirit.
Ceva mai târiu, spiritul trece în planul inferior, în planul astral. "ici, prin reînvierea
facultăţilor astrale - de iu!ire, milă, duioşie, compătimire, simţ pentru frumos şi
!ine, atrage din mediul acestui plan materie astrală şi astfel, treptat, îşi formeaă o
haină astrală, înveliş cu o fineţe proporţională cu înălţimea şi valoarea esenţelor
astrale înscrise în corpul caual. "cum omul real, spiritul, este gata pentru viitoarea
sa reîncarnare. 7nde se va reîncarna acest om5 *ocul reîncarnării nu este ales la
întâmplare, după cum am văut, ci este ales şi de calităţile dominante pe care le are
spiritul3 e determinat de legăturile pe care le-a avut, de îndatoririle pe care le-a
contractat altă dată pe pământ faţă de alţi oameni. Dacă a avut un frate pe care l-a
iu!it mult, se va încarna din nou în familia lui, ca din nou să-i fie frate, ori se va
încarna ca fiu al acestuia, pentru ca astfel să fie împreună în noua viaţă terestră.
Dacă a avut o soţie pe care a adorat-o, se va naşte ca fiu al ei, astfel ca dragostea
lor să continue şi să se întărească su! această formă în noua viaţă. " fost în altă

viaţă femeie3 se va renaşte !ăr!at şi va lua în căsătorie pe una din fostele sale
surori din alte vieţi. 'i aşa mereu, în toate com!inaţiile posi!ile, numai şi numai ca
să se întărească prin iu!ire însuşirile câştigate împreună în alte e+istenţe terestre.
"lteori reîncarnarea se face într-o asemenea com!inaţie ca duhul să se nască alături
de acela pe care în altă viaţă l-a nedreptăţit, pentru ca în noua viaţă să fie frate cu
el şi astfel, prin dragostea ce îi va arăta, să repare nedreptăţile făcute altădată.
*a reîncarnare se ţine seamă şi de calităţile dominante ale spiritului. &n vederea

devoltării acestor
căror corpuri fiicecalităţi spirituale, duhul
au caracteristicile caresesevapot
naşte într-o familie
transmite cu părinţi
pe cale ale
ereditară,
procurându-i şi lui un corp fiic care să-i permită devoltarea şi mai mult a calităţilor
caracteristice. "şa de e+emplu, dacă e vor!a de un spirit care posedă calităţi
muicale, acesta se va naşte într-o familie cu corpul sensi!il, impresiona!il, care va
da naştere unui copil cu un corp sensi!il la melodii şi armonii sonore, dându-i
posi!ilitatea spiritului închis în acest copil să ducă şi mai departe cunoştinţele sale
muicale.
Tre!uie să ştim că reîncarnarea în decursul sutelor, miilor şi ecilor de mii de ani -
cât are nevoie spiritul pentru evoluţie - nu se face numai în aceeaşi familie, în
aceeaşi naţiune ori în aceeaşi rasă, ci în tot felul de familii, naţiuni sau rase, !a mai
mult, în tot felul de situaţii sociale. %a fi când !ogat, când sărac, când frumos la
chip, când hidos, când ignorant, când înţelept. )rin toate treptele, prin toate
categoriile omul tre!uie să treacă, pentru a învăţa în fiecare câte ceva, care îl va
ridica pe scara spiritualităţii.
Când ora reîncarnării a venit, spiritul se simte atras printr-o misterioasă afinitate
către familia unde tre!uie să se nască. "cest moment este pentru spirit mai teri!il
decât cea mai groavă moarte. &ntr-adevăr, moartea are ca urmare eli!erarea
spiritului din cătuşele cărnii şi intrarea într-o viaţă li!eră şi de lumină. &ncarnarea
este, din contră, pierderea acestei li!ertăţi, trecerea de la lumina spaţiilor într-o
închisoare o!scură, descinderea într-o viaţă de necauri şi de felurite mierii. Deci e
mai peni!il să te naşti decât să mori. Când cu toţii vom fi conştienţi de acest lucru,
nu ne vom mai !ucura la naşterea unui copil, ci îl vom plânge cu lacrimi amare
pentru că, cine ştie ce încercări groave îl aşteaptă. Când omenirea se va ridica pe o
treaptă mai înaltă a spiritualităţii, nu va mai plânge când cel iu!it va închide ochii
de lut, ci se va !ucura că a scăpat de încercări şi merge spre fericire.
1piritul furişat în pântecele mamei îşi condenseaă perispiritul, se face mic, atrage
în jurul său moleculele şi celulele viitorului fetus şi serveşte viitorului copil drept
tipar, un fel de calapod fluidic în jurul căruia se va orândui întreaga organiare a
copilului. /l totuşi până în luna a treia va mai putea evada din pântecele mamei. Din
luna a treia spiritul nostru este cuprins de întunecime, de neştiinţă de sine. Când s-a
ridicat în lumea astrală spiritul a fost cuprins de întuneric. Când s-a co!orât în
lumea fiică este iarăşi cuprins de întuneric. $acultăţile lui se voaleaă atunci una
câte una, memoria îi piere, conştiinţa adoarme cu desăvârşire. 1piritul se află închis
de acum în materia grosolană, ca şi larva fluturelui închisă în gogoaşa sa de
mătase.
$enomenul reîncarnării în pântecele mamei este precedat de formarea unui corp
eteric. "stfel, după ce spiritul s-a introdus în pântecele mamei, spiritele
constructoare adună din spaţiu, din planul fiic, materie eterică şi formeaă un corp
mic, un mic fetus eteric, care va fi canavaua pe care se va împleti materia creată de
părinţi, celulele născute prin înmulţirea celulei-ou. 0 dată construit acest copil,
învelişul e+tern al spiritului, corpul său astral, se pune în legătură cu învelişul eteric
al fetusului. Când s-a sta!ilit un raport între spirit, învelişurile lui şi corpul fiic,
copilul e pregătit pentru a se naşte. "ceastă legătură a învelişurilor mai fine
Gmentalul şi astralulH cu al celui fiic se devoltă an de an după naştere, până la
vârsta de 9O-8K ani, când devine deplină şi spiritul se e+primă corect de acum
înainte în lumea fiică. )ână la O ani spiritul se manifestă, aude şi vede prin corpul
fiic, dar din când în când el vede şi aude şi în lumea astrală. Trăieşte în acele
momente în două planuri# planul fiic şi planul astral, ca şi oamenii primitivi.
%or!eşte sau deseneaă peisaje frumoase, feerice3 descrie şi comunică cu entităţi
invii!ile. )ărinţii lui uimiţi se uită, ascultă, dar nu văd nimic şi sunt cuprinşi de
nelinişte faţă de aceste manifestări ale copilului lor, pe care îl cred căut într-o stare
!olnăvicioasă şi caută să-l sustragă de la ceea ce aude sau vede3 îl contraic sau îl
ceartă, ca nu cumva să mai spună asemenea !aaconii. 1ărmanii neştiutoriL /i nu
au cunoştinţă de e+istenţa vederii astrale, de lumea din planul astral, cu care copilul
într-adevăr este în relaţie.
Doctrina reîncarnării e veche de mii şi mii de ani. Cunoştinţa aceasta au posedat-o
indienii, ti!etanii, chineii, asirienii, perşii, egiptenii şi creştinii în primele secole ale
erei creştine.
eîncarnarea este un act pe care îl întâlnim în toate lucrurile şi fiinţele, în tot
universul. Totul evolueaă, totul se preface, materia lucrurilor, fiinţelor, planetelor şi
sorilor distruşi servind ca material ce intră în constituţia noilor lucruri, fiinţe, planete
şi sori. eîncarnarea nu este aşadar un fenomen particular omului, ci ea face parte
dintr-un comple+ infinit de evoluţie în care este angajată întreaga sferă a creaţiilor.
"curn, că am făcut această o!servaţie, să ne ocupăm cu spiritul omului. 1piritul
este o scânteie aruncată în spaţiile infinite de raele pornite din Divinitate, care în
drumul ei infinit s-a îm!răcat cu materie, mai întâi invii!ilă - materie mentală,
astrală, şi mai departe cu materie vii!ilă, tangi!ilă - constituind mineralul.
ineralul, aşadar, are viaţă în el, căci ca şi omul este format dintr-un spirit, o
materie astrală şi un corp fiic la e+terior.
&n decursul a mii şi mii de secole, acest mineral se distruge şi se reformeaă mereu,
până la forma cea mai no!ilă - la cristal, care stă în pragul regnului vegetal. 1piritul
închis în mineral posedă în el toate posi!ilităţile, toate atri!utele divine, dar într-o
stare de somn, în stare latentă, împrejurările din afară, vi!raţiile e+terne nu-l
treesc, din cauă că materia fiică care îl înconjoară este e+trem de grosolană. Dar
cu vremea, din caua nenumăratelor caue fiice care îl asalteaă, cu tot învelişul
greu care îl închide, vor fi unele care deşteaptă spiritul din toropeala lui şi îl vor face
să acţionee. "tunci forţele care se degajeaă din el fac ca astralul şi cuirasa fiică
ce-lînconjoară să intre în vi!raţ ie. 0 dată ce acest efect e+terior a început să fie
resimţit în interior de către spirit, acesta reacţioneaă repetat, din ce în ce mai des
în afară. "cest proces se desfăşoară tot mai des3 vi!raţiile repetându-se, mineralul
se distruge şi se reface de multe ori, până ajunge la forma de cristal - forma
perfectă a regnului mineral. " plecat de la forma neregulată şi prin evoluţie a ajuns
la cristal, formă regulată. De acum înainte spiritul trece pragul materiei isă
neorganică în lumea isă organică. 1piritul mineral se reîncarneaă într-o formă de
plantă inferioară. 1ecolele se înşiră fără de sfârşit şi planta urcă în virtutea legii
universale a evoluţiei toată scara ierarhiei regnului vegetal, după care spiritul se
reîncarneaă într-un animal. 'i drumul evoluţiei continuă în regnul animal, până la
mamiferele superioare. 1piritul unui animal, în afară de învelişul astral şi fiic, a mai
do!ândit în timpul infinitelor sale reîncarnări un al treilea înveliş, învelişul mental.
"cum, dacă un câine face un sacrificiu, printr-un act de un mare devotament pentru
om, arunci spiritul său se va reîncarna într-o formă nouă, în om. "şa de e+emplu,
dacă în timpul iernilor lungi şi grele care domnesc în "las?a, într-un sat !locat de
mari ăpei şi !ântuit de o cumplită !oală. un câine inteligent transportă
medicamentele necesare prin nămeţi de ăpadă cu mari dureri, cu mari eforturi,
după care cade mort de o!oseală şi frig, atunci sufletul acestui câine, prin sacrificiul
vieţii sale terestre, se va reîncarna în viitor într-un corp omenesc, va deveni un om
din treapta cea mai de jos a rasei umane.
1ă nu pierdem din vedere că de-a lungul acestei infinite evoluţii avem de-a face cu
două aspecte# cu evoluţia formei corpului, cu evoluţia vieţii închise în această
formă. 0rice formă evolueaă mereu, o formă nouă fiind un derivat al unei forme
mai vechi, asupra căreia au lucrat caue e+terne care au modificat-o şi perfecţionat-
o. Dar orice formă nouă fiică a fost pregătită, născută mai întâi fluidic, în spaţiu şi
pe urmă s-a materialiat pe pământ. "lături de această formă, şi spiritul cuprins în
ea - prin jocul acţiunilor din afară şi al reacţiunilor sale din interior - s-a ridicat din ce
în ce mai mult la stări de mai clară înţelegere, de mai mare forţă, evoluând din ce în
ce mai mult.
Când forma a fost aruncată - a murit, cum se- ice - spiritul păstreaă toate energiile
culese din mediul înconjurător prin intermediul acestor învelişuri. Când se va
reîncarna spiritul într-o nouă formă, tot ceea ce a acumulat ca energie o va pune în
acţiune în noua formă şi forma astfel împinsă din afară, acţionată de spirit din
interior, va tinde să se modifice, să se perfecţionee. ată înţelesul schim!ărilor de
formă şi a progresului spiritului.
Când spiritul câine s-a reîncarnat în forma om - formă pregătită în preala!il în
spaţiu, în stare fluidică, de anumite spirite - s-a ridicat până în planul mental
superior, unde a creat un înveliş nou - corpul caual. Deci spiritul om va avea în
jurul său de acum încolo înveliş caual, mental, astral şi fiic. &n primele momente
ale e+istenţei formei-om, s-a co!orât din înălţimi un nou suflu de viaţă de la Duhul
1fânt, a treia faţă a Dumneeirii, care a întărit spiritul primordial, acela al câinelui
cuprins în această formă om. 6egreşit, la început omul este foarte aproape de
animalitate, dar suferind, o!servând şi condus fiind din spaţiu de marii conducători
spirituali, săl!aticul se ridică din noaptea vremurilor la lumina civiliaţiei, a ştiinţei şi
moralităţii, la omul cult şi moral. 0mul născut pe pământ în primele timpuri era aşa
de neştiutor că şi-ar fi urmat evoluţia în mod lent în decursul a milioane de ani, ca
oricare animal. Dar în vederea scurtării, gră!irii acestei lungi şi nesfârşite evoluţii,
din spaţiile divine spirite superioare s-au întrupat şi au trăit printre aceşti oameni
primitivi, conducându-i, înfrânându-i, şi astfel mintea lor a fost deşteptată mai
devreme decât dacă ar fi fost lăsaţi la propria lor evoluţie. "lteori oameni ceva mai
avansaţi din alte planete s-au reîncarnat pe pământ, pentru a le servi acestor
oameni-copii ai pământului drept conducători şi învăţători. )e măsură ce aceşti
oameni primitivi se ridicau în cunoştinţe şi moralitate, pe aceeaşi măsură alte
suflete se întrupau pe pământ în formă de om, care începeau şi ei ucenicia vieţii de
om, şi aşa s-a urmat mereu în lungul veacurilor. "stfel se e+plică diferenţele ce
e+istă ai pe pământ între oameni din punct de vedere mental şi moral, unii fiind în
faa copilăriei, alţii mai evoluaţi în stadiul tinereţii şi în fine, alţii către maturitatea
evolutivă a spiritului omenesc.
1avantul de ai, spirit cunoscător ce străluceşte prin concepţiile lui geniale faţă de
săl!aticul din centrul "ustraliei, a fost în alte timpuri şi el tot aşa de întunecat la
minte, tot aşa de neştiutor de milă ca şi semenul lui de prin pădurile întunecoase
ale railiei sau "fricii. %a veni vremea şi pentru aceşti fraţi ai noştri, copii ai
omenirii, să se ridice prin nenumăratele lor reîncarnări la rangul unui sfânt ori la
treapta unui mare descoperitor, ca şi savanţii popoarelor civiliate de ai, şi aşa
rând pe rând îşi vor lumina cu toţii mintea şi spiritul şi alţii noi îi vor înlocui pe scara
evoluţiei.
1ă e+aminăm puţin evoluţia sufletului em!rionar. *a început omul nu ştia nimic,
pentru că nu înţelegea nimic. "tunci spiritele care conduc evoluţia omului au
intervenit şi au născut în om dorinţe puternice, plăceri profunde şi deordonate,
dureri !rutale. iciuit continuu de aceste im!olduri ale lumii e+terioare, el începe să
facă o deose!ire între lucrurile şi faptele care îi produc durere şi cele care îi procură
plăcere. / începutul percepţiei. "cest proces repetându-se necontenit, l-a silit pe om
să ţină minte fenomenele care i-au produs durere, acest fapt ducând la devoltarea
memoriei. 7n număr de percepţii mentale au creat în mintea lui o imagine mentală.
Când a avut două-trei imagini mentale, le-a comparat între ele şi din această
operaţie s-a născut în el facultatea de deducţie. 0 înlănţuire continuă de deducţii îl
poartă pe om la raţionament. Din acest moment el a învăţat prima lecţie de la
şcoala naturii care îl înconjoară. "cest început de cunoaştere are ca reultat să
e+altee în om dorinţa pentru ceea ce îi place şi înţelegerea să fugă de ceea ce i-ar
produce durere. "cţiunea aceasta, repetată i de i, cheamă la activitate corpul lui
mental şi inteligenţa în el începe să licărească. Curios însă că în această perioadă a
copilăriei sufletului, omul nu are cea mai mică noţiune de !ine şi de rău, noţiuni
care prin ele însele nu e+istă. /+istă numai acţiuni care sunt în acord cu *egile
divine şi care duc la evoluţia omului, acestea constituie !inele3 şi e+istă acţiuni ale

omului care îi întârie evoluţia, îl ţin pe om într-o stare inferioară, şi acestea sunt
actele rele, răul. )ână să ajungă omul să cunoască !inele şi răul, el ajunge să
cunoască e+istenţa legilor din natură. "şa de e+emplu, omul-copil este de o lăcomie
feroce. Fândul lui este mereu la mâncare. "leargă pretutindeni după alimente,
pentru a-şi astâmpăra foamea. "ceste alimente îl hrănesc şi îi fac !ine pentru că
sunt conforme cu legea naturii de a-lîntreţine, dar în alte ocaii având !elşug de
aceste alimente delicioase, care îi plac foarte mult, le consumă cu lăcomie cu mult
peste necesităţi. "tunci el se îm!olnăveşte şi suferă cumplit. $enomenul acesta,
repetat de mai multe ori, îl face pe omul primitiv să cunoască legea că e+cesul de
plăcere produce durere. Din acest moment el devine moderat în consumul de
alimente, îşi dă seama că va suferi dacă va face ceea ce a mai făcut. Curând intră în
joc şi un alt factor al fiinţei noastre J voinţa. /a este energia spiritului manifestată
în afară şi determinative, concluiile pe care raţiunea le-a scos din învăţămintele
anterioare. 0 dată descoperit acest resort al vieţii, omul voi eşte să facă unele
lucruri care îi procură mulţumire şi nu mai vrea să facă ceea ce îi procură neplăceri
şi dureri. "semenea lecţii omul le primeşte în multe alte împrejurări ale vieţii sale şi
astfel în e+istenţa lui terestră adună un !agaj de învăţăminte. Când va muri, toate
aceste cunoştinţe se vor înscrie în corpul lui mental şi astral. %iaţa fluidică acest om
primitiv o va petrece mai mult în planul astral şi va trece inconştient şi va trăi
adormit pentru scurt timp în planul mental superior, caual, pentru ca aici în mod
inconştient să se prefacă, să se ela!oree - prin ajutorul spiritelor evoluţiei - puţinele
cunoştinţe, învăţăminte ce le-a adus din lumea fiică. "poi se va întoarce somnolent
în planul mental inferior, pentru a-şi forma o nouă haină mentală, apoi în planul
astral, pentru a se acoperi cu o nouă haină astrală şi, în fine, se va naşte pe pământ
într-un nou corp carnal.
Din cele e+puse mai sus se vede, aşadar, că tot ce e+istă pe pământ, toate corpurile
fiice au e+istenţa lor iniţială în stare fluidică, invii!ilă, în planul astral, în lumea
invii!ilă. Când acest om se va reîncarna, el va porni de la o treaptă superioară faţă
de alte duhuri em!rionare ce a!ia acum se ridică la viaţa de om. Duhul - în
peregrinările lui necontenite din spaţiu pe pământ, de pe pământ în spaţiu, apoi pe
pământ, când într-o climă, când în alta, când într-o regiune fertilă, când într-o alta
săracă, când pe coasta mării, când la poalele munţilor - o!servă, suferă, învaţă
mereu, cunoaşte din ce în ce mai mult şi astfel, din încarnare în încarnare, spiritul
lui se lumineaă, se ridică la forţe ne!ănuite şi în înţelepciune. )entru această
ascensiune din !ena ignoranţei până la picioarele *uminii divine, e nevoie de mii şi
mii de ani.
6u tre!uie să pierdem din vedere că evoluţia omului este individuală, acest lucru
e+plicând pentru ce în sânul aceluiaşi popor constatăm diferenţe de la om la om, !a
chiar în sânul aceleaşi familii, un copil fiind mai inteligent, altul mai prost, unul mai
atent la ceea ce îl înconjoară, celălalt mai visător, unul însetat după învăţătură, altul
indolent, şi aşa mai departe, fiecare având în adâncul său un alt grad de evoluţie.
0mul va urma evoluţia sa personală pe această planetă o perioadă de apro+imativ
9B.KKK de ani, timp în care ar tre!ui să epuiee toate posi!ilităţile de avansare,
potrivit cu condiţiile infinit de variate şi speciale ale pământului. Când acest termen
a fost atins, duhul său se va reîncarna pe o altă planetă, printre oamenii aflaţi acolo
pe treapta cea mai de jos a scării evolutive şi unde va reîncepe şirul reîncarnărilor
infinite până la desăvârşirea evoluţiei posi!ile pe acest glo!. 0mul va emigra astfel
din planetă în planetă, trecând prin mai multe planete şi sisteme solare, în civiliaţii
tot mai înalte, unde şcoala evolutivă se face fără !olile, ră!oaiele şi suferinţele
caracteristice şcolii planetei )ământ. După cum pe pământul nostru s-au încarnat şi
se încarneaă în continuare spirite din alte planete mai avansate pentru ca să ne
instruiască, şi noi, duhurile planetei )ământ, prin deciia marilor spirite
conducătoare ne încarnăm pe alte planete, pe alte sisteme ale universului nostru.
Doctrina reîncarnării - veche de când lumea şi mereu repetată în comunicările
spiritiste - ne dă e+plicaţia multor situaţii şi stări ale omului, ine+plica!ile altfel. &n
lumea terestră vedem oameni stupii şi alţii radiind de inteligenţă, vedem oameni
care se răsfaţă în !ogăţii şi plăceri şi alţii îndurând mieria, frigul, neavând o !ucată
de pâine şi un adăpost. %edem oameni falnici din punct de vedere fiic, !ucurându-
se de o deplină sănătate, iar alţii plini de suferinţe, !olnavi şi infirmi chiar din
momentul naşterii lor3 unii având un trup ce place tuturor şi alţii schiloi, cocoşaţi,
cu diferite malformaţii, ce produc mila ori râsul celor din jurul lor. De ce aceste
diferenţe groave de la om la om5 Tot ce ne înconjoară, toată creaţia naturii ne dă
pro!e de planuri splendid urmărite, de o voinţă determinată, de o desăvârşită
inteligenţă diriguitoare. 6u se poate, aşadar, ca motorul acestor suferinţe să fie
jocul întâmplării sau fatalitatea oar!ă, ci acestea sunt trepte sau încercări la care
este supus spiritul omului, pentru ca el să înveţe şi să iu!ească. "stfel, dacă un
spirit a fost într-o viaţă orgolios, pentru a plăti greşeala sa trecută - sau mai !ine is
pentru a nu o mai repeta - se va naşte într-un !iet om cu o viaţă modestă, care va fi
!rutaliat, !atjocorit de alţii. Dacă a fost egoist, se va reîncarna intr-un muncitor,
care va împărţi !ucata lui de pâine cu semenii săi. Dacă a fost mândru, se va naşte
într-un trup ce provoacă râsul şi în toată e+istenţa sa terestră va fi nefericit. Dacă a
ucis, în cea mai mare parte a vieţii viitoare va fi paralitic sau va fi şi el ucis. Dacă a
greşit în contra lui Dumneeu, a fost un ateu sau avid materialist, a uneltit împotriva
unui frate al său sau a greşit mereu cu gândul, se va naşte în viaţa viitoare su!
forma unui idiot şi spiritul său, deşi cunoscător a multor lucruri, nu se va putea
e+prima şi face înţeles. Dacă a păcătuit contra adevărului, a minţit continuu, a pârât
pe nedrept, a !ârfit pe semenii săi, pentru greşelile sale repetate prin grai se va
naşte mut, pentru ca lim!a lui să nu mai poată greşi. 1ă fie conştient şi să simtă
această neputinţă a vor!irii sale când toată lumea vor!eşte, numai el este lipsit de
grai, numai el este lipsit de acest dar al Tatălui ceresc. Cu alte cuvinte, omul se va
înălţa prin acte@e sale, prin stăpânirea pasiunilor, prin iu!irea ce o va arata în jurul
său, dar va fi pedepsit sau mai e+act se va pedepsi el însuşi prin gândurile josnice -
în organele de gândire, prin vor!irea lui mereu nesocotită - în organele lui de
vor!ire, şi pentru faptele lui - în organele fiice, în corpul lui fiic.
Când spiritul se află în spaţiu, el îşi face !ilanţul actelor sale de pe pământ, îşi

recunoaşte perfect greşelile şi, conştient că repararea acestor greşeli se poate face
numai prin suferinţă şi o viaţă trăită conform *egilor divine, primeşte să se
reîncarnee şi să treacă prin torturi fiice şi morale. /l ştie, în spaţiu, că acestea
sunt vremelnice, pentru ca să plătească greşeli din trecut. Consimte să se lipsească
de talentul lui pe care l-a avut, de cunoştinţele care i-au adus glorie altădată pe
pământ, pentru că ştie că acesta este preţul e+pierii sale. 1ă respectăm deci pe cei
infirmi şi ne!uni, iar durerea lor să ne fie sfântă. &n mormanul de carne din faţa
noastră ace un spirit înalt şi în plină suferinţă, căci el în intimitatea lui este
conştient de mieria în care se găseşte. Dar aceste daruri ale mintii lui pe care
duhul le-a ascuns pentru a se umili, la moartea sa îi revin toate, în plus ceea ce a
mai câştigat din ultima viată de suferinţă pe pământ.
Fraţie reîncarnării ne e+plicăm inteligenţa uimitoare, cunoştinţele vaste, memoria
fenomenală a unor copii care pun omenirea pe gânduri prin manifestările lor în
diferite direcţii. %oi cita pentru e+emplificare câteva cauri. &n anul @KK copilul
)epito "riola în vârstă de trei ani şi jumătate cânta foarte !ine la pian şi improvia
arii foarte frumoase, deşi nu cunoştea notele, nu ştia nici să citească, nici să scrie. "
dat concerte, în felul său srcinal, în faţa regelui şi a reginei 1paniei, a fost auit şi
admirat de savantul Charles ichet şi de marele spiritist Delanne. De asemenea,
amintesc un alt ca# marea orchestră de la $ohes-ergeres din )aris a fost condusă
ani de ile de un mic copil de patru ani şi jumătate, numit Eill; $ureros, care prin
competenţa, siguranţa, arta şi fanteia cu care dirija orchestra, producea
stupefacţia întregului )aris. ultă vreme presa pariiană s-a ocupat de acest ca
uimitor. Cauri asemănătoare se pot enumera multe. "stfel, putem aminti pe
oart, care la patru ani e+ecuta la pian sonate foarte dificile, eethoven, care la
ece ani era artist desăvârşit, pe *ist, care compunea din cea mai fragedă copilărie
şi care la @I ani a scris o operă, şi lista continuă. Dar asemenea cauri întâlnim nu
numai în muică, ci şi în pictură. )ictorul arcel *avafard la @9 ani a fost ales de
către juriul e+aminator la e+poiţia anuală organiată la 1alonul "rtelor $rumoase
din )aris, drept cel care preenta cel mai desăvârşit ta!lou. Dar nici lista savanţilor,
literaţilor şi poeţilor precoce nu este mai puţin !ogată. %oi cita câteva e+emple# (ung
- savantul care a pus în evidenţă teoria ondulatorie a luminii, la vârsta cea mai
fragedă dovedea o mare inteligenţă, la doi ani citea perfect, iar la opt ani cunoştea
şase lim!i3 un alt copil, Eilliam :amilton, studia e!raica la trei ani, iar la şapte ani
ştia mai mult decât oricare din candidaţii pentru catedra 7niversităţii din Du!lin. *a
@8 ani cunoştea @9 lim!i. )e când avea A ani, în urma răspunsurilor pe care le-a dat
diferitelor pro!leme de matematică, dr. rin?le; e+clamă# 2"cest copil nu spun că
va fi, ci că este deja cel mai mare matematician al vremii sale4. Dar un ca
e+traordinar care a provocat senaţie a fost caul copilului :enri de :ennec?e,
născut la *iu!e?, în @P9@, care aproape vor!ea când îl năştea mama sa. *a 8 ani
cunoştea trei lim!i. " învăţat să scrie şi să citească în câteva ile. *a doi ani şi
jumătate a fost supus unui e+amen asupra geografiei şi istoriei moderne. 6u se
hrănea decât cu laptele doicii sale. Dar flacăra spiritului era prea puternică şi trupul
prea gingaş, astfel că micul :ennec?e pieri la @P iunie @P9O, în cursul anului al
cincilea al vieţii sale. Când a murit şi-a anunţat părinţii că va mai reveni pe pământ.
/+plicaţiile repreentanţilor ştiinţei poitive de ai asupra acestor e+emple de
precocitate intelectuală şi asupra altor cauri, foarte numeroase şi variate, nu pot fi
acceptate ca fiind produsul organismului nostru, al creierului nostru. Cu atât mai
mult cu cât părinţii acestor copii n-au fost oameni de talent3 şi chiar de-am admite
că au moştenit prin ereditate un teren propice pentru talentul lor, încă nu e de
înţeles cum creierul nedevoltat al unui copil ar fi în stare să producă manifestările
cele mai înalte şi mai puternice ale inteligenţei umane.
ată cum e+plică spiritismul aceste cauri e+traordinare# încarnarea a fost parţială,
spiritul putând astfel lucra independent de corp. Din timp în timp, spiritul are
posi!ilitatea e+terioriării în mod inconştient în sfera astrală sau chiar mentală, şi ca
atare el vede, aude, are o percepţie mai clară, mai înaltă decât cea fiică.
)erispiritul copilului până la vârsta de O ani nu este încă legat pe deplin de corpul
său fiic şi ca atare spiritul său poate să vadă, să audă, din când în când, numai prin
haina astrală şi mentală, deci în planul astral şi mental. Fraţie e+istenţei vieţilor
trecute şia e+perienţelor şi cunoştinţelor câştigate în aceste vieţi, ne e+plicăm cum
în viaţa de toate ilele întâlnim câte un copil al unor oameni simpli şi săraci, care
are o cultură şi o manifestare intelectuală ce atrage atenţia lumii şi a profesorilor
săi, fiind pe primul loc până la desăvârşirea carierei sale. Deşi mediul în care s-a
născut este umil, totuşi corpul său fiic este format dintr-un material fin, neapreciat
de noi prin e+teriorul lui, dar mai sensi!il şi vi!rând puternic la impulsurile venite
din interior, de la spiritul său, care este cu siguranţă mai evoluat, mai avansat decât
acela al copiilor din mediul în care s-a născut.
"ceastă doctrină, atât de frumoasă şi de seducătoare, nu este primită de toată
lumea, pentru că - spun oamenii# 2Dacă noi am trăit şi în alte vremuri, în alte
corpuri, de ce nu ne aducem aminte de ele şi de faptele pe care le-am săvârşit în
acele vieţi54 "rgumentul ar părea puternic în aparenţă, în realitate însă nu este aşa,
pentru că noi uităm foarte uşor. Cine îşi mai reaminteşte de toate actele şi
împrejurările din anul trecut5 Cine mai ştie !ine evenimentele din copilăria noastră5
/le par a fi acoperite cu un văl prin care a!ia mai întrevedem pe unele dintre ele.
Corpul nostru fiic actual este piedica peste care nu poate trece amintirea faptelor
săvârşite în alte vieţi. )ersonalitatea noastră actuală şi tot ce ne înconjoară
a!soar!e şi întunecă amintirea vieţilor trecute. )reentul corp carnal şi perispiritul
nu au luat parte la nici un act din trecut, neputând să redea ceea ce nu au
înmagainat. )ăstrătorul a tot ceea ce am văut, învăţat, auit şi trăit este numai
spiritul nostru şi corpul său caual - condica unde sunt înscrise toate e+perienţele şi
cunoştinţele vieţilor anterioare, de la săl!aticul plin de cruime şi vecin cu animalul,
şi pană în momentul de faţă. /l a trăit atunci, el a perceput împrejurările şi faptele
de atunci, deci numai el este veşnic, ni le poate spune. "cesta piedica pe care ne-o
pune corpul carnal în amintirea vieţilor anterioare a fost sta!ilită de Cel de 1us,
pentru ca actuala viaţă să nu fie tul!urată de amintirile faptelor trecute, să fie o
pagină al!ă pe care să înscriem numai faptele vieţii actuale.6u e !ine să cunoştem
trecutul pentru că, de e+emplu, se poate ca actuala ta soţie sa fie un spirit care într-

o altă viaţă te-a ucis. 6u e !ine să cunoaştem trecutul, cu ce dragoste l-ai mai
creşte pe copilul tău care în altă viaţă ti-a fost cel mai mare duşman. 1piritul
degajat din închisoarea trupului ne poate relata nu numai din viaţa precedentă, dar
din oricare din vieţile anterioare acesteia. 1tarea aceasta se realieaă prin
magnetiare. 1e adoame prin pase magnetice un om de o sensi!ilitate accentuată,
când a adormit, el începe să descrie aspecte din tinereţea lui - tot ce a făcut, văut,
auit, apoi din copilărie. Continuând magetiarea asupra su!iectului, acesta se vede
în altă viaţă, precedentă celei actuale. 1e vede, de e+emplu !ătrân, !olnav într-un
anumit sat, îşi descrie !ătrâneţea şi diferite întâmplări din satul său. $ăcându-i o
nouă serie de pase magnetice el se vede acum tânăr, făcând curte unei fete,
descrie casa ei, fiicul ei, afecţiunea lui pentru ea şi, în fine, căsătoria lor.
Continuând cu altă serie de pase magnetice, acum este readus la copilăria lui. 1e
vede la-şcoală, îşi numeşte colegul de !anca descrie !urdălniciile, nedreptăţile pe
care le-a făcut unora dintre colegi etc. 'i tot aşa, treptat din serie în serie de pase
magnetice poate fi dus în două, trei, patru sau mai multe vieţi înapoi. "cest gen de
e+perienţe au fost puse în rangul cercetărilor ştiinţifice de către colonelul de ochas
şi de atunci pot fi repetate de oricine posedă o cantitate aprecia!ila de fluid
magnetic şi căreia i se oferă pentru această e+perienţă o persoană sensi!ilă. )iedica
deci o constituie actualul nostru corp fiic. Dacă prin adormire magnetică GhipnoăH
îl punem în pasivitate, în neactivitate, spiritul ne devăluie din trecutul lui. Dacă în
mod normal omului nu i se dă sa-şi cunoască vieţile precedente, ele totuşi e+istă şi
sunt înscrise în perispiritul său ca într-un registru nepieritor, pe care duhul le va citi
când va fi în spaţiu, în viaţa spirituală.
1unt însă pe pământ unii oameni, foarte rari, care au darul vederii astrale, facultate
dăruită de Dumneeu unor oameni pentru ca să demonstree lumii e+istenţa
spiritului în noi, e+istenţa vieţilor multiple şi deci e+istenţa vieţii în spaţiu. /i !ine,
aceşti oameni vad în corpul nostru ca printr-un geam, văd organele noastre, modul
cum funcţioneaă ele şi leiunile pe care eventual le-ar avea. Dar în afară de
această vedere în interiorul corpului nostru fiic, văd şi în corpul nostru spiritual şi
citesc în el caracterul nostru dominant# ce suntem, cum ne numim, ce greşeli am
comis etc. Descriu greşelile noastre care ne îngroesc, pentru că noi am creut că
le-am ascuns în fundul cel mai tainic al fiinţei noastre şi acum cu uimire constatăm
că ni le ştiu şi alţii, citindu-le din sufletul nostru. 1unt cauri când asemenea
persoane ne pot spune chiar ceva din viitorul nostru apropiat. Dar în afară de aceşti
oameni clarvăători care ne pot spune din trecutul vieţii preente, unii somnam!uli,
mediumi în transă sau oameni adormiţi prin hipnoă magnetică pot citi în
perispiritul nostru vieţile noastre anterioare. Ce am fost, cum ne-am numit, în ce
ţară am trăit, ce fapte !une sau rele am făcut etc. Dacă acest lucru e posi!il pe
pământ, în lumea noastră fiică, cu atât mai mult în viaţa astrală a spaţiilor, spiritele
evoluate vor citi în ficare din noi cuminţenia sau josnicia vieţii noastre terestre.
Cât ai trăit pe pământ, ţi-ai putut ascunde gândurile, ţi-ai înă!uşit vor!ele şi ţi-ai
ascuns faptele, dar în spaţiu tot trecutul tău acuator sau lăuda!il e în văul tuturor,
ile, ani, o veşnicie, până la ştergerea lor, până vei trece în planurile divine, !udhic

şi nirvanic. Când însă se întâmplă ca trupul fiic al unui om să fie astfel constituit ca
el să răspundă la impresiile lumii invii!ile şi la impulsurile mai delicate ale spiritului
său, când corpul fiic intră în vi!raţie su! acţiunea vi!raţiilor corpului mental si
astral, atunci acest foarte rar om are momente - în stare normală, conştientă - când
vede, retrăieşte peisaje, localităţi, persoane din viaţa precedentă. "ceastă
autohipnotiare mentală apare în urma unei activităţi intelectuale ce solicită o
concentrare totală şi îl pune într-un somn ascuns. "ceastă persoană vor!eşte, se
mişcă, gesticuleaă, crei că este în stare de veghe, dar în realitate ea este
semiadormită. /i !ine, în această stare ne poate vor!i despre ceea ce a fost
altădată, pe unde a trăit, când a murit, cu ce persoane a fost în relaţie şi o serie de
întâmplări legate de acea viaţă. Dacă se înregistreaă toate aceste date, se pot
verifica şi cerceta. /i !ine, spre stupefacţia celor ce au participat la asemenea
şedinţe şi au cercetat în diferite locuri indicate, prin martori, prin acte ale stării
civile, au ajuns la concluia că datele descrise din viaţa anterioară sunt e+acte.
%ieţile mai îndepărtate nu sunt posi!il de cercetat, pentru că te transportă în alte
neamuri, în alte ţări, în alte epoci, în care s-au pierdut urmele fiice descrise de
hipnotiat. &n această stare hipnotiată, în epoca în care, de e+emplu, îţi spune că
trăieşte în usia, uneori îţi scrie şi o pagină în ruseşte cu caractere ruseşti ori îţi
descrie o viaţă din Ti!et sau anciuria, îţi povesteşte o întâmplare în lim!a
manciuriană, deşi în viaţa preentă nu are nici o cunoştinţă despre această lim!ă.
Dar caurile de reamintire a vieţii precedente sunt mai frecvente la copii, mai ales
când în viaţa precedentă au murit la o vârstă fragedă. Ca să întăresc cele spuse mai
sus voi descrie un ca despre care a scris toată presa din "merica de 1ud J 2$iat-
*u+M - din )orto- ico, 2Constancia4 din uenos "ires, 2eformador4 din io de
(aneiro, în oraşul :avana din insula - Cu!a, în @KP trăiau soţii /spuglas Ca!rera,
care aveau un fiu - /duard de I ani, foarte vor!ăreţ şi inteligent. "ceastă familie
locuia de ani de ile în casa lor din strada 1an (ose II, unde /spuglas avea un
atelier de tipografie. "ici se născu /duard. &ntr-o i acest copil vor!ind cu mama lui,
îi spuse# 2amă dragă, eu am trăit altă dată într-o altă casă, nu în aceasta. "m trăit
în strada Campanario B, într-o casă gal!enă. &mi aduc !ine aminte de aceasta4.
ama sa, Cecilia, pentru moment nu i-a dat atenţie, dar deoarece copilul revenea
asupra acestei pro!leme, sfârşi prin a-l asculta şi îl descusu mai de aproape asupra
acestei povestiri.
Campanario ată meu
B, tatăl ce mai declară 1aco
se numea copilul# 2Cândmea
şi mama eram"mparo.
în casa &mi
gal!enă din
mai aduc
aminte că aveam doi fraţi cu care mă jucam şi care se numeau ercedes şi (ean.
Cea din urmă oară când am plecat din această casă a fost în 9A fe!ruarie @K8 şi
atunci mama mea şi tatăl meu plângeau foarte mult la despărţirea de mine. ama
era al!ă şi avea ochi negri şi ştia să confecţionee pălării. /ram atunci de @8 ani şi
îmi mai aduc aminte că în apropiere era o farmacie americană unde mă duceam să
iau medicamente, pentru că erau mai ieftine ca în alte părţi. 'tiu că aveam o
!icicletă pe care o lăsam într-o cameră de jos a casei, când mă întorceam de la
plim!are. amă dragă, nu mă numeam ca acum, /duard, ci )anco.4 n faţa unei
asemenea poveşti, spusă cu o siguranţă stranie de un copil de I ani, părinţii
rămaseră uimiţi, cu atât mai mult cu cât copilul nici nu auise de strada

Campanario. &n fine, părinţii au căutat să se convingă de spusele copilului lor. După
câteva ile părinţii au luat copilul şi după ce l-au purtat pe mai multe străi au ajuns
pe strada Campanario. Când au ajuns în dreptul numărului B, copilul, ca electriat,
a e+clamat# 27ite, tată, casa unde am trăit altă datăL4 Tatăl său îi spuse# 2Dacă tu
cunoşti într-ădevăr această casă, intră în ea4. Copilul se depărtă de părinţi, intră în
casă, urcă o scară la etaj, intră prin camerele apartamentului ca şi cum le-ar fi
cunoscut şi co!orî mâhnit că nu a găsit pe părinţii săi, ci pe alte persoane pe care
nu le cunoştea. 6u a mai găsit nici jucăriile cu care s-a jucat cu (ean şi ercedes.
1oţii Ca!rera, văând prima pro!ă de recunoaştere a copilului, au continuat
cercetările şi la urmă au aflat următoarele fapte de la autorităţi şi vecini# casa din
strada Campanario B până în @K8 a fost locuită de către un domn "ntonio 1aco,
ai plecat din :avana3 soţia lui 1aco se numea "mparo şi din căsătoria lor a avut
trei copii ercedes, (ean şi )anco3 acest al treilea copil a murit la 9A fe!ruarie @K8,
eveniment după care părinţii au părăsit casa3 aproape de această casă e+istă o
farmacie unde /duard se ducea să cumpere medicamente. /+aminând cu atenţie
faptele descrise mai sus, în afara reîncarnării o e+plicaţie logică este imposi!il de
dat. De unde un copil aşa de mic să ştie nume, date, locuri şi fapte, dacă nu le-ar fi
trăit altă dată5 'i e+emple de acest gen care demonstreaă adevărul reîncarnării, se
citeaă în diferite ţări şi în diferite manifestări care te uimesc, cu atât mai mult cu
cât pleacă de la fiinţe plăpânde, cu un creier în formare, dar care reţin şi
coordoneaă noţiuni atât de numeroase şi de variare, arătându-se de timpuriu cu
mult mai deasupra mediei intelectuale a oamenilor. $ără îndoială, copii-fenomen
sunt e+cepţii, dar ne dau e+emple convingătoare despre adevărul e+istenţelor
noastre multiple. %oi descrie acum o reîncarnare care a fost anunţată mai dinainte şi
care a avut un mare răsunet în /uropa. &n oraşul )alermo, prin anul @@K, în revista
2$ilosofia della sciena4 scoasă de dr. . nnoceno Calderone3 doctorul Cnrmelio
1amona pu!lica un articol dintr-o lucrare a sa, preentată facultăţii de medicină,
intitulată 2)s;che misteriosa4. ată acest articol#
21cumpul meu Calderone,
Cu tot caracterul intim al faptelor care au precedat naşterea celor două fiice ale
mele, nu eit, în interesul ştiinţei, a le da pu!licităţii prin apreciata ta revistă, atât
de răspândită, fără a ascunde numele diferitelor persoane care au avut cunoştinţă
de ele. ă a!ţin de a le discuta, şi găsesc că se cuvine ca să las pe alţii să analiee
faptele.
6ici o ştiinţă nu progreseaă dacă ea rămâne în necunoaşterea faptelor. Daca în
domeniul sufletului, de teama de ridicol sau pentru alte raţiuni, fiecare păstreaă
pentru sine aceste cauri, mai mult sau mai puţin rare, atunci adio progresL
&ţi trimit o descriere sintetică, a!solut fidelă a faptelor, aşa cum s-au produs, fără cel
mai mic comentariu din partea mea, referitor la interesantele su!iecte ale visurilor
prevestitoare, arătarea sufletelor etc. Caul pe care ţi-l relate cred că din punct de
vedere ştiinţific preintă un deose!it interes, pentru că persoanele care la început
au fost puse la curent cu diferitele particularităţi succesive şi pe care le-au o!servat
cu un mare interes, se !ucură de o consideraţie generală pentru moralitatea lor şi
pentru inteligenţa lor. &n afară de naraţiunea faptelor, îţi trimit şi declaraţia unora
din aceste persoane.
*a @O martie @@K, după o grea !oală GmeningităH, muri în vârstă de O ani copila
mea adorată, "le+andrina. Durerea mea şi a soţiei mele era profundă. Trei ile după
moartea fiicei mele, soţia mea a avut un vis ciudat.  se părea că vede pe fetiţa
noastră aşa cum era în viaţă, apropiindu-se de ea şi spunându-i# 26u mai plânge,

mamă,
micuţă. eu
Tu nu
veite-am
suferi părăsit, ci m-am
iar pentru mine4.depărtat
După treipuţin de tine.
ile visă ată, voi
iar acelaşi vis.reveni aşa
0 prietenă
căreia soţia mea i-a povestit acest vis, fie din convingere, fie ca să o consolee, îi
spuse că un asemenea vis poate să fie un avertisment, că fiica noastră se va
renaşte, şi pentru a o asigura şi mai !ine de posi!ilitatea unui asemenea fapt, îi
aduse o carte de *eon Denis, în care se vor!ea de reîncarnare. Dar nici visele, nici
e+plicaţiile, nici lucrarea lui *eon Denis nu i-au uşurat durerea. /a rămânea
neîncreătoare în posi!ilitatea unei noi maternităţi, cu atât mai mult cu cât avusese
o sarcină e+trauterină care a necesitat o operaţie G9@ noiem!rie @KH şi care a fost
urmată de dese hemoragii. Deci era sigură că nu va rămâne însărcinată. &ntr-o
dimineaţă, la vreme de câteva ile de la moartea fetiţei, plângând ca totdeauna, ea
îmi spuse# 26u văd decât cruda realitate a pierderii scumpului meu înger. "ceastă
pierdere este prea mare, prea crudă pentru ca să mă agăţ de un fir de speranţă, a
unor simple visuri şi a crede în împlinirea unui eveniment tot aşa de nereal ca şi
renaşterea la viaţă a fiicei mele iu!ite prin intermediul meu, mai cu seamă când ştiu
starea mea fiică actuală4. Deodată, pe când ea se văicărea aşa de amar, disperată,
şi eu mă străduiam cât mai mult să o console, trei lovituri puternice - ca acelea
prin care se anunţă cineva - se auiră la uşa odăii în care ne găseam şi care dădea
într-o sală. "ceste lovituri au fost auite şi de cei trei copii ai noştri, care se găseau
în acel moment în odaie. /i, creând că este una din surorile mele care avea
o!iceiul de a veni la asemenea oră, deschiseră uşa strigând# 2ntră, tanti /caterinaL4
Dar mare a fost mirarea lor şi a noastră când am văut că nu e nimeni. "cest
incident ne impresionă puternic, cu atât mai mult cu cât aceste lovituri au fost
produse tocmai în momentul supremei descurajări a soţiei mele. &n aceeaşi seară
ne-am hotărât să facem o şedinţă spi ritistă, t;ptologică, pe care am continua t-o
metodic trei luni de ile şi la care participa soţia mea, soacra mea, eu şi câteodată,
cei doi copii mai mari ai mei. Chiar de la prima şedinţă s-au preentat două entităţi,
una care se dădea drept fata mea şi alta, o soră a mea moartă de mulţi ani, la
vârstă de @O ani, şi care, după spusele ei, era ghidul micuţei mele "le+andrina. Cea
dintâi se e+prima în lim!ajul ei copilăresc, aşa după cum vor!ea când era în viaţă3
cealaltă avea o vor!ire corectă, mai înaltă şi lua câteodată cuvântul fiicei mele
pentru a e+plica unele frae ale ei, frae care păreau a nu fi inteligi!ile, sau pentru a
convinge şi mai mult pe soţia mea de spusele copilei. &n această primă şedinţă,
"le+andrina - după ce ne spuse că ea a fost cea care a apărut în vis mamei sale şi
că loviturile auite într-o dimineaţă au fost produse de ea, pentru a indica mamei
preenţa sa şi a o consola prin mijloace mai impresionante, adăugă# 26u mai
plânge, măicuţă dragă, pentru că eu voi renaşte prin intermediul tău şi înainte de
Crăciun vom fi iar împreună4. /a continuă# 2Dragă tată, eu voi reveni3 fraţilor, eu voi
reveni3 !unicuţo, să şti i şi tu, eu voi reveni. 1puneţi şi celorlalte rude şi tuşii
/caterina că înainte de Crăciun eu voi reveni4. De prisos să mai repetăm toate
comunicările o!ţinute în intervalul de trei luni de ile, pentru că în afară de câteva
frae duioase ale "le+andrinei la adresa persoanelor care îi erau dragi, ea anunţa
mereu revenirea ei înainte de Crăciun. De multe ori încercam să oprim această
necontenită afirmaţie, asigurând pe micuţă de grija noastră de a comunica tuturor
revenirea ei, dar era în adar, ea continua până ce epuia lista persoanelor iu!ite şi
a cunoştinţelor. Comunicările se terminau mai totdeauna prin aceste cuvinte# 2"cum
vă las, tuşa (eana GghidulH vrea să dorm4.
De la început ea ne-a anunţat că nu va putea comunica cu noi decât timp de trei
luni, pentru că se va alipi din ce în ce mai mult de materie Gde fetusul din pântecele
mameiH şi va adormi complet.
*a @K aprilie soţia mea avea primele !ănuieli că e însărcinată. *a I mai un nou vis
despre revenirea ei ne-a fost dat în localitatea %enetico, în provincia esinei.
2amă, spuse ea, în tine se mai găseşte acum şi un alt suflet.4 Cum noi nu
înţelegeam această fraă, entitatea ghid Gtuşa (eanaH interveni şi spuse# 2Copila nu
se înşeală, ea nu ştie prea !ine să se e+prime. /a vrea să spună că o altă fiinţă
pluteşte în jurul tău, scumpa mea "dela. /a vrea să revină pe pământ.4 Din această
i, "le+andrina, la fiecare din comunicările sale, în mod constant, afirmă că ea va
reveni însoţită de o soră mică şi, după modul cum o spunea, părea că se !ucură.
"ceasta, în loc de a o încuraja şi consola pe soţia mea, făcea - din contră - să
mărească îndoielile sale. După acest nou şi curios mesaj, îi păru că totul se va
termina cu o mare decepţie. &ntr-adevăr, erau prea multe faptele incredi!ile care
tre!uiau să se realiee pentru ca aceste comunicări să fie adevărate# tre!uia ca
soţia să devină însărcinată3 date fiind recentele suferinţe, să nu mai ai!ă o sarcină
e+trauterină, ca şi cea precedentă3 să aducă în lume două fiinţe, ceea ce părea şi
mai greu, acest ca neavând precedent nici la ascendenţii soţiei, nici la ai mei. &ntr-
adevăr era greu să dai creare unei preiceri care privea un ansam!lu de fapte aşa
de comple+e, contra cărora se ridicau o serie de pro!a!ilităţi contrare. 1oţia mea,
contrar tuturor preicerilor, până în luna a cincea trăia mereu în planşete,
neîncreătoare şi cu sufletul torturat, cu toate că în aceste din urmă comunicări
mica entitate o ruga să fie mai mulţumită, icându-i# 2%ei vedea, mamă, că dacă tu
continui să te laşi pradă acestor idei triste, vei sfârşi prin a ne da o constituţie care
nu va fi prea !ună4. &ntr-una din şedinţele din urmă, soţia mea, e+primându-şi
îndoiala în privinţa revenirii "le+andrinei, că va fi imposi!il ca trupul copilului care
se va naşte să semene cu al celei plecate, entitatea (eana se gră!i să răspundă#
2Din acest punct de vedere, "dela, vei fi satisfăcută# ea se va renaşte perfect
asemenea cu cea dintâi, şi dacă nu cu mult, dar cu ceva tot va fi mai frumoasă4. &n
luna a cincea, care cădea în august, noi ne aflam în 1padafora unde soţia mea a fost
e+aminată de un medie ginecolog, dr %inceno Cordaro, care după viită spuse
spontan# 26u pot afirma în mod a!solut, căci în această perioadă a sarcinii nu este

posi!il de a sta!ili cu e+actitate, dar un ansam!lu de fapte mă conduce a

diagnostica o sarcină pereche4. "ceste cuvinte avură asupra soţiei mele efectul unui
!alsam3 o licărire de speranţă se aprinse în sufletul ei îndurerat. Dar un nou
eveniment care se produse nu întârie să-i torturee din nou sufletul. "!ia intrată în
luna a şaptea, a fost cuprinsă de o durere de rinichi3 aceste simptome care au durat
aproape cinci ile ne-au pus pe gânduri şi ne făceau să ne temem de la un moment
la altul, de o naştere înainte de termen, în cursul căreia noul sau noii-născuţi nu vor
rămâne în viaţă, cele şapte luni nefiind împlinite. %ă las să vă imaginaţi prin ce
suferinţe fiice trecea soţia mea şi ce mâhnire îi tortura inima, după speranţa care a
încolţit în sufletul ei. 'i această stare de suflet îi agrava condiţia. Cu această ocaie
a fost îngrijită de dr. Cordaro. Din fericire, contrar tuturor aşteptărilor pericolul a fost
înlăturat. 1oţia mea resta!ilindu-se complet şi având astfel siguranţa că cele şapte
luni vor trece cu !ine, ne-am întors la )alermo, unde a fost e+aminată de cele!rul
medic ginecolog Figlio, care a constatat o sarcină du!lă. "stfel, o parte din
comunicări se confirmară. ai rămâneau încă multe fapte de verificat, în special
se+ul lor, adică naşterea a două fete şi particularitatea ca una dintre ele să semene
fiic şi moral cu "le+andrina cea moartă. 1e+ele s-au confirmat în dimineaţa de 99
noiem!rie, iua în care soţia mea a născut două fete. &n ceea ce priveşte
asemănarea fiică şi morală, desigur că tre!uie să treacă câtăva vreme, acest lucru
neputându-se verifica decât pe măsura creşterii fetelor. Cu toate acestea, ciudat,
dar din, punct de vedere fiic se preintă anumite caracteristici care confirmă
preicerea. Cele două surori gemene nu seamănă deloc. /le diferă prin talie, prin
tenul şi-forma lor3 cea mare - mai mica în talie - pare o copie fidelă a "le+andrinei,
de pe când era nou-născută. /a are în comun cu "le+andrina următoarele trei
porticularităţi# o hiperemie Gaflu+ de sângeH a ochiului stâng, o uşoară se!oree a
urechii drepte şi o uşoară asimetrie a feţei, identice cu acelea pe care le avea
"le+andrina în momentul naşterii sale.
Dr. Carmelo 1amona.
"daug că a doua "le+andrina a venit cea dintâi pe lume, ceea ce, după părerile în
general admise, ar indica că ea ar fi fost concepută a doua3 în fine, cele nouă luni
cât ţine o sarcină normală şi care s-ar fi terminat la Crăciun nu s-au scurs, pentru că
naşterile du!le sunt totdeauna mai avansate.4 &nşirăm în continuare documentele
pu!licate cu privire la acest ca în revista 2$ilosofia della sciena4 din @O ianuarie
@@@.
Declaraţia doamnei Caterina Fardini, sora doctorului Carmello 1amona#
2Către finele lui martie @@K, doamna "dela 1amona mi-a povestit visul pe care l-a
avut şi care apoi s-a repetat a doua oară după moartea scumpei sale copile şi
tocmai în luna iunie am aflat că în mai multe şedinţe spiritiste i s-a anunţat naşterea
a două gemene, întocmai după cum a povestit dr. Carmello 1amona.
)alermo, 9 ianuarie @@@ "dela ercantini4.
1crisoarea profesorului aphael Eigle;, pastorul evanghelic al domnului doctor
Carmello 1amona#
21cumpul meu amic,
*a O mai al acestui an, voi aţi revenit la )alermo de la %enetico, unde afacerile
voastre v-au reţinut câteva ile. 6u erau trăsuri la gară, fiind toate reţinute pentru
un spectacol de aeroplane. "ţi făcut, deci tot drumul pe jos da la gară la vila "mato,
pentru a-i regăsi pe ai voştri. 6e-am întâlnit în piaţa %erdi şi am făcut drumul
împreună până la vilă, apro+imativ doi ?ilometri.
ergând, mi-aţi povestit cele două vise ale soţiei dumneavoastră, unul la trei ile
după decesul scumpei "le+andrina şi altul trei ile mai târiu. i-aţi povestit de trei
lovituri clare în uşa camerei, în momentul în care soţia dumneavoastră era disperată
de pierderea copilului său, neputând crede în visele care îi promiteau revenirea sa,
cu atât mai mult, după părerea ei, că anumite motive e+cludeau posi!ilitatea
maternităţii. i-aţi vor!it de şedinţele mediumice în cursul cărora copila anunţase în
două rânduri revenirea sa şi aţi mai adăugat că la ultima şedinţă ea a declarat că nu
va veni singură, ci cu o soră mică.
ărturia pe care v-o dau aici poate confirma caul acesta unic.
)rimiţi, vă rog, profunda mea stimă şi afecţiune.
"l vostru devotat aphael Eigle;
)alermo, 8@ decem!rie @@K4
0 scrisoare a marchiului (oseph 6atoli, personalitate !ine cunoscută în )alermo,
adresată domnului doctor Carmello 1amona#
2)alermo, @ ianuarie @@@. 1cumpul meu amic,
Declar cât de minunat, după părerea mea, din punct de vedere metapsihic, este
fenomenul care s-a produs la tine. &n luna august a anului trecut, principesa de
$ormosa, !unica ta, mi-a revelat că soţia ta, după pierderea adoratei sale copile, a
văut-o în vis, preicându-i reîntoarcerea în această lume şi că acest vis a fost
confirmat în mai multe şedinţe mediumice, în cursul cărora defuncta copilă anunţă
revenirea sa în compania unei mici surori.
Te îm!răţişe şi te salut. u!itorul tău F 4
1crisoarea principesei 6iscemi, mama ducelui de "reriella, deputat în parlamentul
italian#
2%ila, 6iscemi
"ma!ilul meu amic,
"m participat la consolarea "delei şi a voastră prin naşterea celor două copile şi
atest prin aceasta că înainte de venirea lor în lume mi s-a povestit visul mamei şi
profeţiile care s-au făcut, lucruri ce sunt cu adevărat minuni.
. de 6iscemi4
Declaraţia contelui - $erdinand onro; de anchi!ile, eminentă personalitate din
lumea politică şi literară a oraşului )alermo, către domnul doctor Calderone#
2)alermo, I ianuarie @@@. 1cumpe amice,
)ot să te asigur că acum un an, în cursul lunii mai, soţia doctorului Carmello
1amona, "dela onro;, fiica regretatului meu frate "l!ert, prinţ de $ormosa, se
gândea că va da naştere la doi copii gemeni de se+ feminin. odul de preicere al
naşterii celor doi copii a născut pe !uele mele un surâs de neîncredere3 pe de altă
parte, ea îmi mai declară că a visat pe scumpa sa "le+andrina, pe care o crudă
!oală i-o răpise cu câteva ile mai înainte, în cursul lui martie, în care îi anunţa că
va reveni pe pământ. "dela a mai adăugat că fetiţa va veni însoţită de o mică soră.
"semenea asigurări, de multe ori repetate prin scumpa mea soţie, le primeam cu o
neîncredere desăvârşită.

are mi-a fost deci surpria de a vedea fericita preicere împlinită, şi în plus că una
din copile are înfăţişarea perfectă cu aceea a copilei decedate.
6u înţeleg fenomenul, ca să-l pot comenta, dar afirm cu toate acestea că faptul
constituie o minune.
Tu poţi face u de această scrisoare cum vei crede şi în interesul studiilor tale.
0 frăţească îm!răţişare de la al tău $erdinand de anchi!ile4
/+emple de asemenea fenomene sunt foarte dese pe suprafaţa pământului, dar ori
nu li se dau creare, ori se pierd în sânul unui anumit cerc de ştiutori, nedându-se
pu!licităţii. 7n ca de reîncarnare foarte interesant, petrecut în $ranţa, a fost descris
de dr. :enri Durville, în revista 2)s;hic againe4, în ianuarie @@I. %oi e+pune pe
scurt părţile esenţiale ale acestei lucrări, privitoare la reîncarnarea doamnei *aura
a;naud. "ceastă femeie nu mai trăieşte ai. /ra dotată cu o mare putere de
vindecare şi !olnavii vindecaţi de ea se numără cu miile. Toţi îi poartă o mare
recunoştinţă. Doctor Durville a cunoscut-o şi mai apoi a avut-o ca ajutor în
sanatoriul său. ată ce ne relateaă dânsul despre această femeie#
2)ovestea pe care o voi relata aici va părea ciudată multora, mai ales celor care nu
cunosc mai de aproape manifestările sufletului. "ceastă istorie este curioasă prin
faptele neprevăute care o alcătuiesc şi interesantă prin pro!lema filosofică pe care
ne-o preintă şi care merită discutată şi cercetată. Cum asemenea cauri sunt
e+cepţionale, ţin să relate acest ca cu oarecari detalii. ă voi sili a raporta pe cât
posi!il cuvintele e+acte ale martorilor, pentru a oferi cititorilor o cât mai mare

garanţie. %oi cita numele şi adresa acestor martori pentru că numai aşa se va putea
da creare şi se vor putea cerceta şi mai mult asemenea fenomene. 7nul din
personajele acestei întâmplări preferă să fie desemnat doar prin iniţialele numelui
său. ăspund dorinţei sale, regretând reerva sa. &l voi desemna cu iniţialele . F.
De asemenea, fiind în joc o familie foarte onora!ilă din Fenova, în care a trăit
altădată doamna *aura ., nu voi putea spune numele ei întreg, ci o voi indica
numai prin prenumele (ena şi prima literă a numelui de familie - $. 6u o cunosc şi nu
sunt în nici o relaţie cu ea şi tocmai din acest considerent nu îmi pot permite să-i
folosesc numele într-o istorie de reîncarnare. ai ţin să se ştie că ideile care vor
urma nu sunt ale mele3 relatându-le, mă detaşe de propria mea personalitate şi de
concepţiile mele ştiinţifice şi filosofice. Doresc să fiu numai un înregistrator care a
luat note şi le e+pune apoi pu!licului. &mi dau deci silinţa să fiu cu totul imparţial. )e
când *aura era încă mică, nu se arăta ca ceilalţi copii de vârsta ei. ama sa - o
femeie cumsecade, care avea cam OK de ani - a venit la )aris şi între altele îmi
spunea# 2$iica mea *aura a avut din copilărie idei pe care noi, părinţii, nu le
înţelegeam. *e avea din propria ei conştiinţă, fără să le fi auit sau învăţat de
undeva. Câteodată chiar ne plictisea cu poveştile ei şi i-am spus că o să
înne!unească dacă va continua să se gândească la asemenea lucruri. /a spunea că
cele ce vor!eşte preotul în !iserică nu sunt toate e+acte şi ideile sale erau aşa de
puternice că refua să meargă duminica la !iserică cu prietenele sale. De multe ori,
ca să o convingem să meargă la !iserică, foloseam !iciul. )reotul satului se interesa
întotdeauna de fiica mea pentru că îi părea inteligentă şi îi plăcea să discute cu ea.
&n toate discuţiile ei cu preotul, contesta e+istenţa raiului, a purgatoriului şi a iadului
şi insista să spună că spiritul omului după moarte revine iar, după un timp oarecare,
pe pământ, într-un alt corp. "tunci preotul se supăra foc că nu o poate corija şi se
depărta de ea ridicând din umeri. )reotul acesta slujeşte şi ai în regiunea 1ommei,
în satul "umont3 are P9 de ani şi se numeşte Feim!afd. Cu trecerea anilor, ideile ei -
în loc să se şteargă - se întăreau şi mai mult. *a @P ani ea veni în oraşul "miens. "ici
se născu în ea ideea să atingă cu mâinile pe !olnavi ca să-i vindece şi în orele de
confidenţă ea e+punea vecinilor şi prietenilor concepţiile ei asupra nemuririi
sufletului. 6u voi mai vor!i despre această epocă, ci voi veni direct la anul @KI
anul când se mărită. *uând contact cu prietenele sale din această epocă, am aflat
că
maiea susţinea
departe cum
după că omul
moartea posedă
trupului un dar
fiic, principiu spiritual
această nematerial
viaţă sufletul care
nu şi-o trăieşte
petrece în
vreun paradis sau infern depărtat, ci în spaţiu, şi că după un timp sufletul revine pe
pământ pentru a se reîncarna. *aura spunea prietenelor sale că îşi aduce aminte că
a trăit altădată şi îi face plăcere să povestească din această viaţă precedentă doar
unele episoade, pentru că nu şi-o reamintea în întregime. Casa unde a trăit, mai
e+act e+teriorul acestei case, parcul care o înconjura, împrejurimile, cerul auriu,
toate erau în mintea sa ca un ta!lou luminos. /a spunea că ar recunoaşte casa ca şi
un amator de ta!louri o până care i-a plăcut cândva. 1e vedea în acea e+istenţă,
dar nu cunoştea amănuntele acelei vieţi. 1e vedea la 9O de ani şi îşi descria
persoana din acea viaţă, dar despre familia ei nu-şi mai amintea nimic. ăr!atul
său, )ierre a;naud, care locuieşte în )aris, strada )etrarca, mi-a mai spus din ceea

ce a auit de la soţia sa următoarele# 2Domnule doctor, eu sunt neîncreător în

fenomenele ce se referă la suflet, şi cu toate acestea recunosc că în povestea pe
care mi-a istorisit-o soţia mea sunt lucruri foarte ciudate. %ă pot asigura, domnule
doctor, că soţia mea din primele ile ale căsniciei noastre mi-a povestit despre viaţa
pe care a trăit-o altădată. 6u-mi aduc aminte cu preciie de tot ce mi-a vor!it în
această privinţă, dar pe cât îmi reamintesc, ea spunea că se vede tânără şi !olnavă
de piept, rătăcind toată iua printr-un mare parc, într-o ţară pe care nu putea să mi-
o indice, dar al cărei cer era mai totdeauna senin. Dumneavoastră ştiţi că doamna
a;naud, deşi născută în nordul $ranţei, este un tip meridional, cu o piele creolă şi
păr negru, şi cine o vede crede că este din sudul /uropei. 1oţia mea îşi e+plică
fiicul meridional ca o urmare a fiicului din viaţa sa anterioară, ca un ecou al
fostului ei fiic. &mi amintesc că ea avea credinţa şi era convinsă că îşi va regăsi
cândva locul naşterii sale din acea viaţă. /i !ine, în ceea ce a văut şi descoperit la
Fenova într-una din călătoriile sale, sunt lucruri foarte interesante, de o coincidenţă
uimitoare cu cele ce îmi povestise înainte.4
0 veche prietenă a doamnei a;naud, doamna Dutilleu, care locuieşte la "miens, în
strada Damartin numărul 9, mi-a povestit o istorie asemănătoare cu cea pe care mi-
a e+pus-o domnul a;naud. De la ea am aflat câteva detalii noi.
2&n multe seri am stat amândouă de vor!ă şi prietena mea mi-a vor!it de viaţa ei
anterioară, petrecută scurtă vreme, su! un cer mai plăcut ca al nostru. /a se
plângea de clima rece a nordului ţării noastre şi spunea că patria sa de altădată
avea un cer mai al!astru, mai vesel şi un aer mai cald. "nii au trecut. *aura îşi
realiase visul său din copilărie, de a vindeca pe cei care suferă. &i atingea cu
mâinile pe !olnavi şi prin aceasta o!ţinea vindecări care ne uimeau. $aima
vindecărilor sale se duse departe. ogaţi şi săraci se îngrămădeau în casa ei din
strada /nguerand, la "miens, pentru a găsi o alinare. 0ameni de cea mai înaltă
consideraţie de prin împrejurimi - magistraţi, avocaţi, medici - veneau la consultaţie.
Dar de la o vreme doamnei a;naud nu-i mai plăcu la "miens şi dori să vină la
)aris, tocmai când lumea o asalta mai mult şi o venerau ca pe DumneeuM.
&ncă din anul @@@ am avut-o alături de mine pe doamna a;naud. &n acest timp am
avut ocaia, i de i, să studie facultăţile sale şi ideile ei srcinale. )ot să afirm că
din punct de vedere mental ea este perfect echili!rată. 6u este o psihopată, nu are
halucinaţii, nici idei !olnăvicioase. /ste o femeie calmă, reona!ilă şi are o mare
credinţă în puterea vindecătoare a mâinilor sale. eultatele pe care le-am văut eu
singur, îndreptăţesc această încredere. &n afară de aceasta, are o admira!ilă
intuiţie, graţie căreia mi-a preis un număr mare de evenimente din viaţa mea. Cu
toate acestea, n-am putut să accept ceea ce spunea referitor la vieţile anterioare
ale omului. "veam nevoie de pro!e sigure. Doamna a;naud mi-a vor!it de multe
ori despre viaţa ei precedentă, dar nu puneam mare preţ pe această istorioară,
pentru că nu vedeam posi!ilitatea unui control serios asupra celor spuse de ea. &mi
vor!ea că a trăit cu siguranţă într-o ţară din sudul /uropei, într-o casă cu mult mai
mare decât o casă o!işnuită, care avea o terasă mare în faţa sa. Casa avea două
etaje, numeroase ferestre mari şi arcuite în partea de sus şi o terasă superioară. )e
această terasă superioară îmi spunea că îi plăcea să se.plim!e când era tânără,
!runetă şi cu ochi mari şi negri. /ra însă tristă pentru că era grav !olnavă. Tuşea şi
îşi vedea curând moartea, din caua !olii pulmonare. "vea un caracter mândru,
sever, chiar răutăcios. Desigur că !oala o făcea şi mai răutăcioasă. /ra molâie şi îi
plăcea să rătăcească singură, leneşă, prin parcul casei. "cest parc avea copaci mari,
!ătrâni, şi urca în pantă ascendentă în spatele casei. *ateral şi în spatele lui erau
case mărunte, locuite de un mic grup de muncitori. oartea a surprins-o la 9O de
ani, sla!ă, cu totul epuiată. ai mult de o jumătate de secol a trăit în spaţiu, după
care s-a reîncarnat în satul "umont, din provincia 1ommei.
ată pe scurt ceea ce îmi repeta din când în când.
&n anul @@9, principesa $a;l - care locuieşte la )aris, strada $aisanderie numărul
@@B - într-o i aflându-se la mine şi fiind o!osită, se întinse puţin pe pat. Doamna
a;naud îi ţinea companie. "tunci prinţesei îi veniră în minte amintiri din copilărie,
/giptul cu cerul său de foc, cu ar!ori de mimoe, cu portocalii, cu smochinii, cu
palmierii săi şi 6ilul cu apele sale când veri, când roşii, pe malul căruia se plim!ă
frumoasa pasăre i!is. "proape de acest fluviu îşi vedea casa familiei sale, al!ă,
înconjurată de o grădină ce se lasă în pantă până la apă. 2'i eu - interveni atunci
doamna a;naud - am cunoscut o ţară plină de soare, dar nu în această e+istenţă.M
'i ea povesti principesei amintirile sale din viaţa ei anterioară. 26u ştiu dacă este în
/gipt această localitate unde am trăit cândva. Cred că nu, pentru că nu-mi aduc
aminte de vreun fluviu3 cred mai curând că este în talia. De altfel am sentimentul
că într-o i voi revedea această localitate, aşa de clar o am în mintea mea.4
)rincipesa surâse la auul celor descrise, nu neîncreătoare, dar surprinsă.
*a începutul lui martie @@8 am primit o scrisoare din Fenova, care mă chema
lângă o doamnă din aristocraţia genoveă. Tocmai atunci mă aflam în plin congres
internaţional de psihologie e+perimentală şi eram foarte ocupat cu preidarea
comisiei mele. 6u puteam deci părăsi )arisul. Din fericire, !olnava o cunoştea şi o
simpatia pe doamna a;naud, care o mai magnetiase. "m rugat-o atunci pe
doamna *aura să plece în talia. "cest voiaj s-a arătat plin de surprie pentru ea.
1osind la Turin, doamna a;naud a avut vaga impresie că regiunea nu-i este
străină.  se părea că a mai văut-o cândva, deşi nu mai călătorise niciodată pe
acolo, nici nu citise vreo carte care să descrie această parte a taliei. "junse la
Fenova. Ceea ce era până acum numai o părere, ajunse pentru ea o certitudine.
Cunoştea perfect oraşul şi împrejurimile. /ra sigură că a trăit aici în e+istenţa
precedentă. 1osind la locul unde era aşteptată, după puţin timp îşi mărturisi
amintirile şi dorinţa sa de a cerceta locul şi casa unde şi-a petrecut în viaţa trecută
scurta ei e+istenţă. Domnul . F., spiritist convins, se oferi de a însoţi pe doamna
a;naud în cercetările sale. Cunoscând Fenova perfect, o rugă pe doamna a;naud
să-i descrie casa în toate datele de care îşi aminteşte. 2/+istă, nu chiar în Fenova -
spuse domnul . F. dar în împrejurimi, o casă mare care îmi pare că se potriveşte
ca formă şi arhitectură cu cea pe care dumneavoastră mi-o descrieţi. 1ă mergem
acolo.4 1-au suit în automo!il şi, stră!ătând Fenova, în curând s-au oprit în faţa unei
case mari, al!e. 26u, nu este aceasta, ise doamna *aura, deşi cunosc aceste locuri.
Casa mea nu e departe de aici. 1ă mergem, o vom găsi dacă o luăm la stânga. %om
urca un drum în pantă şi de pe acest drum vom ări printre copaci casa unde am
trăit eu.4 "utomo!ilul o porni după indicaţiile date şi ajunseră pe un drum în urcuş la
o casă mare, al!ă, care, corespundea e+act celor descrise de doamna *aura, o casă
mare, pătrată, cu o terasă în faţă, jos, şi o altă terasă mare deasupra, cu numeroase
ferestre mari, arcuite în partea de sus, în stilul renascentist italian, cu un parc
ascendent în spate. 2"h - spuse domnul F. - aici este casa familiei 1., familie foarte
cunoscută în Fenova.4 2"ici am trăit eu - adăugă doamna a;naud - acolo, pe
terasa aceea mă plim!am adeseori, sla!ă şi !olnavă. /ram foarte suferindă şi tristă.
"ici am murit în floarea vârstei, acum un secol.4 'i automo!ilul porni înapoi, ducând
pe doamna a;naud şi domnul . F. mulţumiţi de descoperirea făcută. eîntoarsă
la gada sa, doamna a;naud la masa de seară a dat câteva detalii şi a evocat cu
plăcere amintirile e+istenţei sale anterioare, după care adăugă# 2îmi aduc aminte că
nu am fost înmormântată ca toată lumea, la cimitir, ci corpul meu odihneşte într-o
!iserică. 1unt sigură de aceasta.4 Toţi au rămas uimiţi. Dar timpul a trecut, doamna
a;naud şi-a terminat misiunea la Fenova şi tre!uia să se reîntoarcă în $ranţa.
"veam mare nevoie de dânsa pentru !olnavii mei şi ea, de asemenea, dorea să se
reîntoarcă înainte de închiderea congresului psihic- e+perimental. Când a revenit am
aflat de surpriele pe care i le-a reervat călătoria şi imediat m-am hotărât să verific
până în limitele posi!ilului cele spuse de cola!oratoarea mea. ai întâi# e+istase în
casa descrisă la Fenova o tânără care putea fi identificată cu doamna a;naud,
!runetă, mereu !olnavă, moartă de o !oală pulmonară, în urmă cu apro+imativ un
secol5 'i dacă a e+istat, unde a fost ea îngropată5 "m pornit la cercetare prin
intermediul unui prieten de la Fenova şi nu mică mi-a fost surpria constatărilor
sale. &ntr-adevăr, !iserica 1an $rancisco dQ"l!aro păstreaă în condica sa actele de
deces ale persoanelor moarte în casa al!ă indicată de doamna *aura a;naud ca
fiind a sa. &n această condică amicul meu a descoperit un act a cărui copie mi-a
trimis-o şi din care reproduc câteva date, în afară de numele de familie pe care îl voi
desemna cu litera 1.
Doamna (eana 1. a murit de răceală. Termenul 2a murit de răceală4 într-o ţară caldă
ca talia înseamnă că a murit de tu!erculoă pulmonară. Decesul a avut loc în data
de 9@ octom!rie @AK. Corpul moartei este îngropat în !iserica 6otre Dame du
ont.
&n continuare reproduc actul-de deces al )arohiei 1an $rancisco dQ"lvaro GFenovaH#
98 octom!rie @AK. Doamna (eana 1., văduvă de ., stând de mai mulţi ani în casa
sa, mereu !olnavă, şi a cărei sănătate s-a agravat în acest din urmă timp cu o
puternică răceală, a murit la 9@ curent, după ce a primit !inecuvântarea !isericii, şi
ai, cu permisiunea noastră şi autoriaţia scrisă, a domnului primar, corpul său a
fost transportat în !iserica 6otre Dame du ont. Gurmeaă semnăturileH.
Când am primit actul de deces era ora  dimineaţa. /ram la masă şi îmi luam micul
dejun. &n acea i eram în întâriere cu toată munca mea. ai mulţi !olnavi mă
aşteptau. &nghiţind în gra!ă, deschideam în acelaşi timp scrisorile primite,
mulţumindu-mă să arunc o privire pe semnătura şi natura lor, reervându-mă să le
citesc mai târiu. 'i actul de deces a avut aceeaşi soartă. "m închis hârtiile şi le-am
pus pe !irou, fugind să-mi văd !olnavii. &n cursul dimineţii îmi revine în minte actul
venit din talia, !a chiar am fost între!at dacă am primit o scrisoare din talia. "m
răspuns că da, dar nu am citit-o încă. &mi amintesc că era un act de deces al unei
parohii, era vor!a de o moartă cu numele (eana 1. mediat îmi veni în minte să
supun actul venit de la Fenova unuia din mediumii clarvăători, pentru a vedea
dacă ar putea să-mi revelee anumite fapte interesante pentru verificare. 'i pentru
ca să nu fie nici o comunicare telepatică din partea mea, nu am citit scrisoarea,
pentru ca e+perimentul să fie autentic. )entru acest lucru m-am adresat unui
medium, doamna dQ/lphes, din strada $alguilere numărul I, pe care am rugat-o să
vină la mine să facem o şedinţă. 'edinţa din 9A mai @@8. 'edinţa are loc în !iroul
meu. După ce mediumul este !ine adormit, îi preint hârtia şi apoi consemne tot
ce-mi spune, fără a o influenţa cu nimic. ată - notele mele luate atunci#
"ceastă hârtie vine de departe... /i, dar e departe de aici. ată, părăsesc $ranţa, dar
nu trec marea. "L "m ajuns. 1unt în talia. area e aproape. 1unt într-un port. 1unt
la Fenova. G7rmeaă tăcere.H 7ite mă văd acum în faţa unei case, o frumoasă casă,
mare, al!ă. Dar ce fel de stil are5 %ăd ferestre largi şi deasupra lor altele, mai mici,
care sunt arcuite. *a stânga, privind faţada, văd un turn rotund. G"cest lucru este
ine+act.H ntri într-un mare vesti!ul urcând mai multe trepte. Casa este pe o pantă,
iar în jurul său văd o grădină care se ridică în spate. %ăd aici multă lume. Căutaţi - îi
spun eu - o doamnă despre care e vor!a în hârtia pe care o ţineţi în mână. 0
doamnă5 "L da, o văd, dar această doamnă a murit. )uteţi să-mi spuneţi numele ei5
7n nume..., GCaută, suspină, apoi continuăH 6u ştiu dacă nu mă înşel, dar văd
numele (eana. 'i numele de familie5 roglie... n orice ca, acest nume are legătură
cu cel care vă intereseaă. 6u mă pot decide, pentru că mai văd încă două nume
care încep cu ... 1ă fie odena5 1ă fie edicis5 G6ici unul nu e e+act.H ată, văd
acum unul care e desemnat cu 1.
ediumul fiind foarte o!osit, îl deştept.
'edinţa din I iulie @@8. 0 adorm pe doamna dQ/lphes. Când a ajuns în faa de
somnam!ulism, îi dau acelaşi plic care conţine actul de deces şi îi spun#
/i !ine, reluaţi povestirea de unde aţi lăsat-o în şedinţa precedentă. Da... %ăd pe
(eana în casa cea mare din Fenova. 0, dar cât este de suferindăL Tuşeşte şi nu prea
are o fire !lândă. "re o înfăţişare mândră. )are că în curând va muri. G7rmeaă o
tăcere.H Continuaţi, îi spun, să vedeţi ce mai e cu (eana. 0 văd moartă, dar o văd
îngropată într-o !iserică. &ntr-o !iserică5 Da. iserica este dreptunghiulară, aproape
pătrată, cu coloane la intrare, şi mai departe, aproape de altar, se află mormântul
(eanei. /ste foarte modest, piatra de pe el nu este oriontală, ci verticală, şi în urma
ei mai văd şapte coşciuge. "parţin rudelor (eanei. Coşciugul (eanei e cu totul la
stânga, lângă idul !isericii. "ceastă (eana n-are ea rude în $ranţa5 %ăd mai multe.
'edinţa durând de mult timp şi mediumul fiind o!osit, o deştept pe doamna
dQ/lphes.
Doamna a;naud nu mi-a spus niciodată când a vor!it de e+istenţa ei anterioară că
a fost îngropată într-o !iserică. %oiam să o între!. &n acelaşi timp am scris
prietenului meu toată comunicarea mediumului şi l-am rugat să vadă dacă
descrierea din !iserica era e+actă. După câteva ile am primit răspunsul, din care

e+trag următoarele#
21cumpul meu doctor,
-am dus duminică la !iserica de care te interesei, situată la oarecare distanţă de
Fenova. 6u e prea uşor, de cercetat. 6-am putut să fac toate investigaţiile pe care
le doream în !iserică fiind sluj!a cea mare şi lume multă. "m căutat în adar
mormântul de care îmi scrii, aproape de altar. iserica este într-adevăr
dreptunghiulară, cu coloane la intrare şi în interiorul ei. ă voi reîntoarce într-una
din ilele viitoare pentru a cerceta mai de aproape.4
Deci descrierea mediumului părea să nu fie e+actă cu privire la mormântul din
!iserică3 restul era e+act. După câteva ile primesc noi ştiri din Fenova. "micul a
viitat !iserica într-o i când nu era sluj!ă. ată noul răspuns#
2&ţi trimit fotografia !isericii, n-am putut-o lua altfel din caua situării ei.
&n !iserică într-adevăr se afiă un mormânt, aşa după cum ţi-a spus lucida. /ste
mormântul familiei 1., dar nu este chiar lângă altar, ci mai departe, mai jos3 ajungi
la el printr-o parte.
6u am putut afla nici numărul defuncţilor îngropaţi în urmatorul mormânt, nici locul
ocupat de (eana. egret foarte mult.4
"m scris atunci din nou amicului meu de la Fenova rugându-l să cercetee dacă
familia 1. avea rude prin $ranţa.
'edinţa din @@ iunie @@8. 0 adorm pe doamna dQ/lphes, ca şi altă dată, o rog să se
transporte
atrasă cătrelanordul
Fenova. 1pontan
$ranţei îmiregiune
într-o spune#de
Dar ce, (eana
câmpie, acum
către s-a reîncarnat5
un mic sat aproape1unt
de un
mare oraş. %ăd ceva ca un curcu!eu care umple satul cu !iserica unde odihneşte
corpul (eanei. Ce înseamnă acest curcu!eu de care îmi vor!eşti5 &nseamnă că e+istă
un raport între aceste două localitati. Dar înţeleg acum, în acest sat s-a reîncarnat
(eana. Dar cum am să ştiu eu în ce sat s-a reîncarnat (eana, după cele ce îmi spui5
"şteptaţi... )rin oraşul cel mare văd o apă importantă şi apoi o !iserică mare,
frumoasă. 0, cât e de frumoasăL /ste o catedrală gotică. G7rmeaă o tăcere.H /i,
dar eu cunosc această catedrală, este catedrala din "miens. &n acest ca (eana s-a
reîncarnat într-un sat aproape de "miens. )uteţi să-mi descrieţi casa ei5 "şteptaţi, o
caut. ", uite-oL Cât de ciudat, n-are nimic frumos această casă. Ce deose!ire faţă de
cealaltăL "ceasta .este mică, foarte simplă. ntră şi vei ce este acolo. ntri direct
într-o odaie mare, după ce urci două trepte. %ăd apoi o altă odaie şi în faţă o scară
de lemn care duce la un ham!ar. Gne+act.H &n casă văd o fată tânără, este (eana
care s-a reîncarnat. Dar oare de ce s-a reîncarnat într-o casă aşa de modestă5 &i văd
pe părinţii ei. 1unt nişte ţărani simpli. 0 văd pe micuţă toată în al!astru. Ce este
aceasta5 Corpul ei este în al!astru5 6u, vreau să spun că este îm!răcată în
al!astru. "re rochie şi ciorapi al!aştri. "ţi mai văut copii îm!răcaţi în al!astru5
Desigur, la ţară se văd copii îm!răcaţi în al!astru. "runc o privire către doamna
a;naud, care stătea în spatele meu aşeată pe un fotoliu. &mi face semn că ceea
ce spune lucida este e+act şi că tre!uie să o las să continue. "cum fata este mai
mare. 0 văd îm!răcată ca toată lumea, părăsind satul ei natal. 1e duce în oraşul
vecin, unde văd că nu stă mult timp. K văd acum doamnă... "L 7iteL Cine intră aiciL5
6imeni nu a intrat, fratele meu s-a mişcat puţin. 6u, nu, cineva a intrat cu voi aici, o
doamnă. Ce doamnă5 Da, a intrat (eana, o văd, este aici. G1e îndreaptă către
doamna a;naud.H 0, dar este posi!ilL Da, sunt sigură, (eana şi doamna a;naud
sunt una şi aceeaşi persoană. Cum aceeaşi persoană5 Chiar aşaL Ce,
dumneavoastră nu ştiaţi5 Doamna a;naud nu este decât fosta (eana din altă viaţă.
ediumul fiind o!osit, l-am deşteptat.
&ntr-adevăr, mediumul nu se înşelase. Doamna a;naud în copilăria ei a fost
îm!răcată în al!astru şi s-a născut în satul "umont, aproape de "miens. 7n
asemenea ca atât de complicat nu poate să fie o înşirare continuă de coincidenţe.
Desigur, aici ni se propune o pro!lemă care ar tre!ui să ne pună pe gânduri şi care
merită să fie studiată, pentru că e vor!a de cea mai importantă pro!lemă a
e+istenţei noastre - nemurirea spiritului şi revenirea lui pe pământ în mai multe
e+istenţe.
$evenirea pe pmânt la încarnare

Când spiritul s-a decis şi a plecat la drum spre pământ, pentru a se reîncarna, atunci
un cor de spirite cântă un cântec aproape fune!ru, cântec ce răsună în spaţiu, din
sferă în sferă, până la infinit. / plângerea de milă pentru cel ce pleacă spre suferinţe
fără de sfârşit. 1piritele înalte îl înconjoară, îl sfătuiesc să fie tare şi să sufere pe
pământ fără să murmure împotriva propriului destin. &l sfătuiesc să muncească, să
înveţe şi să iu!ească. /l ştie acolo - dar numai acolo - că viaţa şi suferinţele ce-l
aşteaptă au fost alese şi acceptate de el pentru ridicarea sa la lumină, înţelepciune
şi putere. "juns în lumea terestră, nu-şi mai aduce aminte că el a cerut aceste
suferinţe şi cârteşte contra Celui de 1us că i-a hărăit un destin atât de ticălos.
"colo sus el ştie că numai prin suferinţe şi prin iu!ire poate să repare greşelile,
ruinele, nedreptăţile, crimele pe care le-a făcut fraţilor săi în altă viaţă. Dar jos, pe
pământ, i se pare că numai el este nefericit şi pe alţii soarta îi copleşeşte cu fericire.
După aceste încurajări ale luminilor din spaţiu, spiritul povăţuitor ia din regiunile
senine ale contemplărilor fericite din planul mental şi îl co!oară în a!isurile unde
domnesc pasiunile, unde spiritele urcă şi co!oară, unde află ce rău au făcut prin ura
lor, ce reultate au avut prin iu!irea lor. "jung în regiunea marilor curenţi astrali.
Trec mai jos prin regiunea eterică încărcată cu electricitate şi, în fine, ajung în
regiunea superioară a atmosferei pământului, unde domnesc marii curenţi
magnetici ce învăluie glo!ul terestru. 1e co!oară în regiunile ce poartă norii şi unde
domnesc marii curenţi aerieni. Trec de înălţimile ameţitoare ale munţilor veşnic
acoperite de ăpadă, se co!oară peste munţii împăduriţi ce îşi cântă melodia lor, se
lasă peste regiunile dealurilor ori a câmpiilor unde se răsfaţă viaţa infinită, su! toate
formele ei.

ată
prin spiritul
care omulajuns în domeniul
tre!uie materiei
să treacă fiice,lui
în evoluţia penesfârşită,
pământ, lăcaş
spre al suferinţei,
viaţa infernul
spirituală întru
veşnicie. ată satul sau oraşul în care, din înălţimi, se aude gomotul vieţii. 1piritul
ajuns aici se opreşte, priveşte infinitul parcurs, îşi aduce aminte de lumina splendidă
de unde a venit şi se cutremură de întunericul ce domneşte aici jos, pe pământ. 1e
întoarce către ghidul său şi îi spune# 2artă-mă, nu ştiu ce am făgăduit, nu mi-am dat
seama ce am acceptat, ia-mă iar sus în Cer4. 'i atunci spiritul-ghid îi răspunde#
2Curaj, tu ai jurat că îţi vei îndeplini destinul. "ici pe pământ vei avea o coroană de
spini3 acolo sus, când te vei întoarce, vei purta coroana fericirii4. 1piritul se roagă,
spune că nu are putere, şi se îndoieşte că îşi va mai aminti ceea ce a învăţat în Cer.
"tunci ghidul îi răspunde# 20!servă, crede şi ridică-te prin ştiinţa spirituală pe care o
vei afla4. 1ărmanul spirit, înfrigurat, întrea!ă# 27nde suntem, la ce popor, în ce
familie mă voi reîncarna54 'i ghidul îi răspunde# 2"ici - arătându-i casa şi familia -
geniile cereşti care ţin cartea destinului tău au hotărât să te renaşti şi vei trăi pe
pământ atât cât ţi s-a hotărât în cartea destinului. &ţi spun acum, dar ai să uiţi, te
vei naşte în iua, luna, anul anume şi te vei întoarce de aici în condiţiile următoare -
indicând felul morţii sale - şi în iua, luna şi anul anume. 6u uita că spiritele
apropiate de tine, prin dragostea ce le-ai arătat-o în trecut, vor veni şi te vor
susţine. 6u uita că sunt cel ce te apăr în viaţa ta terestră. /u voi veni în somnul tău
din nopţile terestre şi te voi povăţui. 1ă nu le uiţi şi să le urmei. 'i acum curaj.
"dio.4 Duhul este părăsit de ghid şi este îndreptat către femeia care îi va fi mamă, în
care se va încarna, strecurându-se în pântecele ei ca atras de vidul unei pompe
pneumatice. &n curând un întuneric îi cuprinde fiinţa şi treptat conştiinţa lui şe
stinge, ca şi o candelă lipsită de untdelemn. 7n val de uitare vine peste tot ce a
ştiut şi văut în planurile su!lime ale fericirii, se aşterne de acum peste mintea lui,
începe reîncarnarea terestră. 1e poate ca femeia, prin încălcarea *egii divine, să nu
vrea să fie mamă3 atunci spiritul o părăseşte şi, condus de ghidul care îi reapare,
este condus la o altă femeie care îi va permite să se nască în lumea fiică. 'i după
cum acest spirit a fost silit, fără să mai revină în planurile superioare, să se
reîncarnee imediat în altă femeie, tot astfel copiii care mor în fragedă copilărie
sunt aduşi imediat într-o nouă reîncarnare, fără să mai urce în sferele spirituale.
)rin urmare, scara urcării din sfera fiică în cea spirituală şi a co!orârii de acolo în
cea fiică ar putea fi reumată astfel#
@. "gonia terestră. oartea fiică.
9. 6aşterea în lumea astrală. Do!ândirea fac ultăţilor astrale. %i aţa în pla nul
astral, purificarea de pasiuni şi sentimente inferioare. oartea astrală Gîn caul
spiritelor evoluateH.
8. 6aşterea în lumea spirituală Gîn caul spiritelor evoluateH. %iaţa spirituală.
I. Dorinţa de reîncarnare,  se pr eintă duhului şi ac esta acceptă încercările şi
suferinţele din viitoarea viaţă terestră.
O. "gonia spirituală. 7itarea vieţii spirituale.
B. &m!răcarea spiritului ce se co!oară la reîncarnare în noua haină mentală şi
astrală.
P. 6aşterea pe pământ. Câştigarea de noi cunoştinţe în viaţa terestră.
Circuitul acesta din planul mental, astral şi fiic şi apoi iarăşi invers poate dura eci
de mii de ani, dar toate au un sfârşit. "ceastă roată se va învârti până când omul nu
va mai fi legat atât de puternic de !unurile pământeşti, de dorinţe, de pasiuni, de
orice ţine de materia fiică. Când omul se va eli!era de aceste cătuşe, îşi va termina
ciclurile acestor planuri şi deci nu va mai fi supus morţii. De aici încolo spiritul va
trăi numai o viaţă spirituală întru veşnicie, în concertul marilor spirite al!e, al
spiritelor destinului, al spiritelor constructoare de corpuri fiice, al diriguitoarelor
evoluţiei plantelor, animalelor şi omului, în concertul conducătorilor de planete şi
sisteme solare.
După ce l-am urmărit pe om în ascensiunea lui din lumea fiică în cea spirituală, a
spaţiilor infinite, tre!uie să preciăm că această ascensiune nu se face la fel pentru
toate spiritele, ci diferite de la duh la duh, după gradul său de avansare. 0mul
neevoluat, apropiat de mentalitatea animală, când va muri va petrece foarte multă
vreme în planul astral, şi anume la !aa astralului, până când va înţelege această
trecere dintr-o lume în alta, până va fi conştient de felul de viaţă pe care a dus-o pe
pământ. "poi, după moartea astrală, se va ridica adormit, inconştient, prin tot restul
planului astral, trecând - de asemenea adormit - prin sfera mentală, până în sfera

mental superioară
sintetiarea faptelor GcaualH, unde aîntrăit
lui de pe când mod automat eultatul
pe pământ. se va face ela!orarea
lor se va înscrie şiîn
corpul său caual. După aceea va pierde haina mentală, şi marile lumini şi ghidul
său îl vor dirija înapoi în lumea mental inferioară, unde îşi formeaă o nouă haină
mentală, care va avea calitatea în raport cu esenţele intelectuale înscrise în corpul
său caual. %a trece apoi în planul astral, unde va fi îm!răcat cu noua haină astrală,
de o calitate determinată de informaţiile înscrise în corpul caual şi se va naşte pe
pământ într-un mediu prielnic, unde va avea posi!ilitatea realiării condiţiilor pentru
a-şi pune în acţiune mentalitatea, dorinţele, gradul de înaintare spirituală. Dacă însă
e vor!a de un duh aparţinând unei lumi mai avansate - de e+emplu, un om simplu,
cuvios şi credincios atunci spiritul său după moartea fiică se va ridica prin regiunea
inferioară şi mijlocie a astralului până în sferele ei superioare. "ici îşi va analia
viaţa trecută, va înţelege valoarea sentimentelor ce l-au agitat pe pământ, îşi va da
seama de înălţimea sau îngustimea vederilor sale mentale cât a trăit printre oameni
pe pământ. Când vremea traiului în astral se va fi terminat, el va muri din punct de
vedere astral, va de!răca învelişul astral şi, adormit, va trece în planul mental
interior şi superior, unde se va face automat sintetiarea vieţii trecute, compararea
ei cu cele precedente şi reultatul se va înscrie în corpul caual. )e !aa acestor
date va fi co!orât şi îm!răcat cu o nouă haină mentală şi astrală şi se va naşte pe
pământ.
&nsă în caul omului care a dus o viaţă cu pietate, cu milă şi iu!ire de oameni, care
posedă cunoştinţe despre lumea fiică înconjurătoare, care cunoaşte legile ce
conduc materia, când va pleca din lumea întunericului şi a suferinţei, spiritul său se
va ridica în astralul superior, unde va sta o scurtă vreme pentru analiă şi purificare,
apoi conştient va trece în mental3 aici văând, auind, va învăţa, va analia, va
sintetia, va înţelege rostul vieţii în veşnicie. "ici va face şcoala spiritualităţii şi apoi,
ştiutor, va trăi vreme îndelungată o viaţă plină de fericire. După un timp, în sfârşit,
va dori intens să revină pe pământ, dar i se arată greutăţile vieţii terestre. /l,
conştient de *egile divine ale evoluţiei, le va accepta. "tunci va fi adus în faţa
Consiliului spiritelor de care depinde evoluţia omului pe pământ, unde va declara
acceptarea sacrificiului ce se impune pentru avansarea lui spirituală. 1e întoarce în
planul mental, astral şi cel fiic. eultă din această descriere că durata vieţii
astrale şi nivelul în care se va petrece această viaţă diferă după gradul de evoluţie
al duhului. %iaţa spirituală, mentală are o gradaţie şi nu devine conştientă şi mai
ales de lungă durată decât pe măsură ce spiritul este mai avansat.
Destinul omului

După ce am asistat la viaţa omului, rând pe rând, în cele trei planuri şi am luat
cunoştinţă că el progreseaă în diferitele lui vieţi, să vor!im acum de importanţa
caualităţii, care preideaă reîncarnările sale, să vor!im despre destinul omului.
0rice lucru sau faptă este reultatul unei caue, este efectul acestei caue. /fectul
acesta, la rândul său, poate să devină caua unui alt efect, şi aşa mereu, se
înlănţuiesc cauele şi efectele din activitatea vieţii unui om. )oporul român spune#
2Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi4. Cu alte cuvinte, această stare a mea se
datoreşte, este efectul unei caue, a unor fapte făcute de mine într-o altă viaţă.
)lecând de la această cunoştinţă, vom şti că viaţa noastră preentă este urmarea
vieţii noastre din trecut. 6u a intervenit în e+istenţa noastră nici întâmplarea, nici
norocul sau nefericirea, ci starea noastră preentă este urmarea cauelor
anterioare, puse în joc de noi înşine, care au produs efectele din preent. 6-am ştiut
de această înlănţuire până acum şi le-am socotit ca venind din neant, fără nici un
motiv. 1ăl!aticul neştiutor de legile care domnesc în lumea fiică, crede că
fenomenele fiice ca ploaia, fulgerul, norii, vântul sunt produse fără cauă, din
întâmplare. Ca şi săl!aticul în faţa fenomenelor fiice, tot aşa şi omul civiliat, în
domeniul moral şi spiritual consideră actele morale şi spirituale ca nefiind conduse
de legi determinate, ci create prin capriciul naturii. Când omul a cunoscut legile care
conduc materia şi după care se produc fenomenele fiice şi chimice, atunci el a
putut să intre în studii amănunţite şi să supună aceste legi şi această materie
tre!uinţelor sale, în folosul vieţii sale terestre. &n viitor, când va cunoaşte şi din
regulile care preideaă în lumea mentală şi spirituală, va putea să le dirijee, va şti
să lucree pentru ridicarea lui morală şi spirituală şi nu va mai fi purtat ca un fulg în
toate părţile de valurile ignoranţei. %a şti că destinul său, ca orice pe lume, este
supus şi el legilor şi că, lucrând în acord cu aceste legi, va putea să determine
anumite împrejurări şi deci să-şi croiască viitorul dorit. Când omul va şti că este
supus unui destin creat de el, va căuta ca faptele, gândurile şi vor!ele lui să fie de
acord cu legile morale şi mentale ale !inelui şi ale iu!irii, ajungând astfel la un
destin fericit. Destinul este deci legea caualităţii, legea cauei şi a efectului # 2Ce
vei semăna, aceea vei culege4.
0mul în cursul vieţii sale emite din fiinţa lui trei feluri de forţe# forţa mentală - pe
planul mental, dând naştere la cauele pe care noi le numim gânduri3 forţa astrală -
pe planul astral, prin ceea ce numim dorinţe3 forţa fiică - pe planul fiic, pusă în
acţiune de cele precedente şi desemnată cu numele de fapte. Tre!uie să ştim că
energiile mentale acţioneaă în planul mental, dar reacţioneaă şi asupra planurilor
inferioare, deci ele sunt cele mai înalte, cele care pun în vi!raţie şi pe cele astrale,
şi pe cele fiice. 1ă nu pierdem din vedere că omul real, spiritul, şi-a făcut el corpul
unde locuieşte şi că rămâne la voinţa lui să-l înfrumuseţee sau să-l lase să se
ruinee. 6oi suntem creatorii destinului nostru.
$orţele plecate din spiritul nostru produc vi!raţii ce se propagă prin materia mentală
a spaţiului, pe care o atrag, o fasoneaă, formând - după înălţimea acestor vi!raţii -
un corp mental mai fin sau mai grosolan, după calitatea gândurilor spiritului.
"şadar, cu cât acest corp mental va fi mai fin, cu atât facultăţile noastre mentale
din viaţa viitoare vor fi şi ele mai înalte.
)rin urmare, să înţelegem !ine# nici o facultate mentală, nici o putere de raţionare
nu se naşte de la sine, ci ele sunt reultatul gândirii noastre, mereu repetate într-o
viaţă. 6ici o imagine mentală, o dată creată, nu se mai pierde. 0 sumă mai mare
sau mai mică de imagini constituie o facultate mentală. /a creşte, se devoltă de
câte ori o imagine de acelaşi fel se mai adaugă.
Cunoscând această lege, să ne silim să construim gradat învelişul mental pe care îl
dorim, gândind, citind, reflectând mereu la pro!leme a!stracte, morale şi
intelectuale de ordinul cel mai înalt.
oartea, după cum am văut, ni distruge aceste facultăţi şi, ajunşi în planurile
superioare, le întărim şi venim cu ele în viaţa viitoare mai accentuate. )e lângă
aceasta, şl viitorul creier fiic şi astral vor fi astfel construite ca să permită acestor
facultăţi devoltate să se e+prime în viaţa terestră. Dacă gândurile noastre au fost
pe pământ frumoase, înalte, de !ine, le vom aduce şi mai !une, şi mai frumoase în
viaţa viitoare. Dacă am avut gânduri josnice, de ură şi fapte rele, vom reveni cu
mintea stăpânită de asemenea tendinţe spre rău.
Cel mai important de reţinut este că gândul - de orice natură ar fi el# inferior sau
superior - vatămă sau ajută în preent şi viitor nu numai celui care l-a emis, ci are o
influenţă asupra mai multor oameni. &ntr-adevăr, o gândire, o idee născută în corpul
mental al unui om, produce vi!raţii în spaţiu şi dă naştere unei imagini formate din
materie astrală, care va trăi o vreme în spaţiu şi va rămâne legată de cel care a
produs-o printr-un fel de legătură magnetică. Dacă această formă-gând ia contact şi
cu o altă persoană, atunci se leagă de ea şi o influenţeaă într-atâta încât va
produce prin preenţa sa o anumită modificare în viaţa ei şi se va sta!ili o legătură
de viitor între această persoană şi cel ce a produs forma-gând. *a viitoarea
reîncarnare, oamenii aceştia se vor aduna la un loc, fie pentru !ine, fie pentru rău,
după cum a fost gândul celui ce a gândit odată.
" doua categorie de energii pe care omul le desfăşoară în viaţa lui terestră sunt
acelea care au ca scop o!ţinerea lucrurilor care îi plac din lumea e+terioară. "cestea
sunt dorinţele şi pornirile noastre. "ceste dorinţe lucreaă asupra celui care le-a
produs, construiesc şi fasoneaă corpul lui astral, după felul şi calitatea acestor
dorinţe. /le sunt cele care vor determina trăirile pe care le va resimţi duhul în planul
astral, după moartea fiică, şi tot aceste dorinţe vor determina viitorul corp astral
din reîncarnarea viitoare. Când aceste dorinţe sunt !estiale, !rutale, ticăloase, ele
vor genera !oli congenitale, cretinism, epilepsie şi în general tul!urări nervoase de
tot felul. De asemenea, aceste dorinţe pot genera şi deformaţii fiice şi chiar
monstruoităţi.
*ocul unde se va reîncarna un om va fi determinat de felul dorinţei lui înscrise în
corpul astral, şi anume în locul unde va putea să şi le satisfacă. După cum imaginile
mentale i-au influenţat pe alţi oameni, dorinţele produc şi ele nişte imagini care, la
rândul lor, influenţeaă pe semenii noştri. "stfel, o iu!ire sinceră sau o ură feroce
pentru o altă persoană leagă puternic aceste două persoane atât în viaţa actuală,
cât şi în viaţa viitoare, şi ele se vor urmări una pe alta cu iu!irea sau cu ura lor,
toată e+istenţa viitoare. 1ă presupunem că resimţim o ură groavă contra cuiva.
maginea urii emisă de noi se va agăţa de el determinându-lsă cadă într-o iritare
atât de puternică încât va ucide pe cineva. "cest ucigaş va avea destinul său ticălos
potrivit faptei sale, dar şi cel ce îi trimise mental ura lui va avea un destin tot aşa
de prost ca şi criminalul, cu toate că poate nu se vor mai întâlni în alte vieţi pe
pământ. "utorul urii, când va reveni pe pământ, va fi lovit de o nefericire din senin,
deşi în viaţa preentă omul nu a făcut nimic care să justifice o asemenea
nenorocire3 cu toate acestea, nimic nemeritat nu poate să i se întâmple unui om. &n
preent nu mai ştie ce a făcut altădată, dar lipsa memoriei nu înlătură legea cauei
şi a efectului. )rin urmare, dorinţele noastre de ai lucreaă asupra noastră,
formeaă natura noastră astrală, care la rândul său va avea o influenţă asupra
corpului fiic în viitoarea reîncarnare. /le vor determina şi locul unde ne vom naşte
şi au influenţă şi asupra altora, atrăgându-i în jurul nostru în vieţile viitoare.
" treia categorie de energii sunt cele care se manifestă în planul fiic, şi anume
faptele noastre. "ceastă serie de energii au o influenţă mai mare asupra altor
oameni decât asupra noastră înşine. /le sunt cele care vor determina anturajul
nostru viitor, !a chiar şi împrejurările sau mediul în care ne vom naşte în viior. Dacă
am făcut !ine în viaţa preentă, am mângâiat, am alinat, am ajutat cu fapta pe
semenii noştri, sau dacă pe de altă parte i-am nenorocit prin fapta noastră, în viaţa
viitoare ne vom naşte în împrejurări favora!ile sau nefavora!ile, potrivit faptelor
noastre.

Dacă am din
favora!il sprijinit
punct pede
cineva pe material.
vedere plan material,
Dacă ne
amvom !ucura
cauat în viitor
semenului de unmierie
nostru destin
materială, vom avea şi noi destinul nostru viitor deplora!il şi ne vom naşte în
circumstanţe care ne vor provoca suferinţe fiice sau mierie materială. "ceste
consecinţe sunt independente de motivul care l-a îndemnat pe om să facă fapta
!ună sau rea. )rin urmare, dacă un om a semănat fericire pe pământ pentru alţii,
va recolta şi el fericire când va reveni pe pământ în viitoarea reîncarnare, indiferent
de motivul care l-a îndemnat să facă acele fapte. Cu toate acestea, şi motivul care l-
a îndemnat să facă un !ine sau un rău îşi are urmarea lui aparte în destinul omului.
Cineva, de e+emplu, construieşte un ail pentru adăpostirea unor !ătrâni
neputincioşi. Dacă această faptă a făcut-o ca să se recomande lumii sau pentru o
distincţie socială oarecare, el va recolta !inele pe plan fiic în viitoarea reîncarnare,
dar motivaţia - şi anume satisfacerea mândriei, a orgoliului personal - îşi va produce
efectul asupra destinului său, astfel că în viaţa viitoare, deşi va fi înconjurat de
a!undenţă, de o casă lu+oasă, în mijlocul !ogăţiei sale va trăi nefericit, fiind un om
desconsiderat. Tâlharul care fură de la cei cu avere şi mai dă săracilor, pentru fapta
sa că a furat va avea de sufe rit, va fi iolat, trist, dar va fi !oga t, ca urmare a
dărniciei lui din trecut. 'i după cum cel ce a făcut !inele va recolta !inele, tot aşa
cel ce face rău pe plan fiic va recolta rău, chiar dacă a fost împins de motive !une.
7n e+emplu dintr-o mie. 7n şef, în vederea corectitudinii, a e+emplului şi a !unului
mers al unui serviciu, dă afară din sluj!ă un funcţionar. *-a lovit deci în e+istenţa sa
materială. )entru gândul lui !un, pentru motivul că a dorit să fie corectitudine în
viaţa omului, el va recolta în viitor o mulţumire deplină, dar ca urmare a aruncării pe
drumuri a unui frate al lui, va recolta o situaţie materială nu tocmai de râvnit. )rin
urmare, una este fapta comisă şi altul motivul pentru care s-a comis acea faptă, dar
tre!uie să spunem că între fapta fiică şi motivul care a determinat această faptă,
motivul are o rnai mare putere în determinarea viitorului destin.
&ntr-o viaţă sau în mai multe producem când !ine, când rău faţă de atâtea persoane,
încât revenind într-o viaţă viitoare, nu ne putem achita datoriile faţă de toată lumea.
"stfel, va tre!ui să venim în mai multe corpuri, în mai multe reîncarnări, ca să ne
putem achita datoriile faţă de toţi cei cărora le datorăm. Tre!uie să venim de mai
multe ori la viaţa fiică, pentru că se poate ca într-o singură reîncarnare să nu-i
întâlnim, să nu se fi încarnat toţi cei faţă de care suntem datori, sau chiar dacă s-au
reîncarnat o dată cu noi, destinul i-a chemat în altă societate, în alt neam şi se cere
neapărat ca în viitoarele reîncarnări să ne întâlnim, pentru ca prin iu!ire să
răscumpărăm faţă de ei greşelile noastre din altă viaţă.
&naltele spirite ale destinului sunt cele care regleaă ordinea achitării datoriilor
contractate pe pământ. 1ufletul este condus la reîncarnare într-o anumită naţiune,
rang social, într-un anumit corp şi pentru o anumită durată de timp, astfel ca să-şi
anihilee cât mai multe din efectele ca urmare a cauelor produse de el cu
gândurile, dorinţele şi faptele sale în vieţile precedente. După epuiarea lor va
reveni iar şi iar, pentru achitare până la ultima centimă, a faptelor, sentimentelor şi
gândurilor sale faţă de alţii. %oi cita un e+emplu. 7n copil se naşte într-o familie de
care prin trecutul său este legat. /l tre!uie să primească de la aceşti părinţi fiicul
care îi este necesar în viaţa preentă. Dar cum în destinul său este înscris ca el în
actuala viaţă să se !ucure de o largă situaţie materială şi cum părinţii săi sunt
săraci, copilul va plăcea unor oameni !ogaţi, care îl vor adopta. /i !ine, omul !ogat
este fostul datornic al acestui copil, pentru că într-o altă viaţă duhul încarnat acum
în acest copil l-a scos din mierie. "cum acest copil este adoptat pentru ca astfel
omul să se achite de !inele ce acest spirit i l-a făcut altădată. )entru cei neştiutori,
aceste împrejurări par născute din întâmplare. /le însă nu sunt decât efectele unor
caue care s-au produs în trecut. / destinul care cere această desfăşurare a
evenimentelor, după conduita omului în trecut.
"cest fapt iese în evidenţă şi în cauri de accidente feroviare, naufragii, inundaţii,
cutremure etc. "stfel, un tren - din caua neatenţiei mecanicului - deraiaă şi se
distruge aproape în întregime. 6emulţumiţi de soarta lor, angajaţii - constructorii
liniei, cantonierii etc. - vor îndrepta gândul lor de ură către instituţia căilor ferate şi
mai ales asupra conducătorilor ei. Dar lumea nu ştie că au plecat cu acest tren toţi
cei care au în destinul lor o datorie de plătit, şi anume de a pieri !rusc printr-un
accident. %or pierde trenul sau vor renunţa la drum toţi aceia care nu au înscris în
destinul lor o astfel de datorie. Caul se va preenta mulţimii neştiutoare ca fiind o
2scăpare providenţială4, dar realitatea este că aceştia nu tre!uiau să părăsească
planul fiic printr-o astfel de moarte precipitată.
$iind dat că spiritul tre!uie să revină pe pământ până ce va achita toate o!ligaţiile
sale, până ce va şterge datoriile înscrise în destinul său, şi cum pe de altă parte
omul în fiecare e+istenţă gândeşte, simte, făptuieşte şi înscrie o pagină nouă în
cartea destinului său, se pune între!area# Când va putea omul să se eli!eree de
datoriile lui şi să şteargă cele înscrise în destinul său5
Din cele descrise până acum am văut că omul este legat de mediul înconjurător,
de o!iectele şi fiinţele din jurul său care i-au plăcut şi pe care le-a dorit. "ceastă
atracţie îl va menţine legat de acest fel de o!iecte şi dorinţe şi în reîncarnările
viitoare. /l se va reîntoarce în viitor la acel loc unde va putea realia dorinţa sa din
trecut.
0rice acţiune este pusă în funcţiune de o dorinţă. $acem o acţiune nu pentru ca să
ne aflăm în trea!ă, ci pentru ca să o!ţinem uri o!iect dorit, pentru a ne !ucura de
fructul acţiunii noastre. 7n profesor, de e+emplu, predă cunoştinţe tineretului nu
numai pentru plăcerea de a lumina şi pe alţii, dar mai ales pentru a-şi câştiga
e+istenţa. Toată lumea munceşte împinsă de dorinţa de a-şi face o e+istenţă mai
înlesnită, iar nu numai din plăcere a muncii în sine.
&n toate acţiunile umane motorul este dorinţa. /a leagă mereu pe om, îl o!ligă ca
mereu să înscrie faptele !une sau rele în destinul său şi mereu revine să se achite
de cele înscrise. Cu cât aceste dorinţe vor fi mai puţin materiale, mai puţin egoiste,
cu atât omul se va apropia mai mult de ora când nu se va mai încarna. Fândurile şi

dorinţele noastre prin

tre!uiesc e+piate au corpul
refle+ de
în carne.
viaţa fiică, greşelile făcute
Toate e+istenţele în se
noastre corpul
leagăde carne
unele de
altele, !inele şi răul făcut de noi se repercuteaă în viaţa sau vieţile viitoare. Dacă
ticăloşii şi răii par a-şi fi terminat viaţa lor în !elşug şi pace, o ştim acum, ora
justiţiei le va suna şi lor şi suferinţele pe care le-au produs altora le vor suferi şi ei
odată.
0mule, fii ră!dător, suportă cu curaj încercările inevita!ile şi chiar necesare
avansării tale spirituale, pentru că ele vor reduce ignoranţa ta şi te vor pregăti
pentru un viitor mai !un. $ii !un şi virtuos, pentru a nu fi prins în groavul angrenaj
al răului. $ugi de !ucuriile josnice, de agitaţia mulţimii. 6u în mândria onorurilor şi
averilor vei afla înţelepciunea, ci prin muncă, practicarea carităţii şi a meditaţiei în
faţa conştiinţei tale şi a naturii - această admira!ilă carte care poartă semnătura lui
Dumneeu.
&n orice fiinţă să vei un spirit frate cu tine şi să ştii că toţi la un loc una suntem cu
1piritul suprem, cu 1piritul Celui fără de început şi fără de sfârşit. Dumneeu a vrut -
găsind că a sosit momentul - să se facă revelaţia prin comunicările spiritelor în toate
punctele glo!ului şi în mod uniform, despre e+istenţa spiritului care nu moare, ci îşi
schim!ă numai e+istenţa. &n aceste comunicări ni se spune că toţi avem acelaşi
început, toţi parcurgem acelaşi drum şi toţi suntem meniţi să ajungem la acelaşi
final.
ăspândirea spiritismului este acum unul din cele mai mari evenimente ale istoriei
pământului. 0 filosofie nouă de cea mai înaltă moralitate ni se preintă acum. 0
ştiinţă vastă se deschide cercetărilor minţii omeneşti şi la oriontul vremurilor
viitoare o religie generală va cuprinde tot pământul, făcându-ne mai !uni, mai
înţelegători în ceea ce priveşte rostul şi menirea noastră pe pământ şi în spaţiu.

Conferinţe spiritiste

Despre medium şi mediumitate

1-a afirmat - cu mii şi mii de veacuri în urmă - că omul îşi continuă e+istenţa lui şi
dincolo de moartea trupului fiic. "ceastă idee, cunoscută în noaptea vremurilor
numai de o mână de iniţiaţi, deveni mai târiu !aa tuturor religiilor de pe glo!ul
nostru. )e măsură însă ce lumina minţii a inundat şi masele populare, pe măsură ce
omul de ştiinţă s-a adâncit în cunoaşterea lumilor, forţelor şi materiilor ce îl
înconjoară, această idee, a nemuririi sufletului, s-a răspândit în omenire. &n alte
vremuri, această idee era susţinută prin argumente de către repreentanţii tuturor
religiilor. "stăi, ea se afirmă - ca orice idee ştiinţifică - prin pro!e, prin e+perienţe.
Din domeniul teoriei a trecut în domeniul practic, din domeniul religiei a trecut în
domeniul ştiinţei e+perimentale. "stfel că de câteva sute de ani s-au adunat atâtea
adevăruri, s-au făcut atâtea e+perienţe, încât s-au scris sute de volume şi reviste,
care toate dovedesc e+istenţa unei vieţi şi dincolo de pragul morţii.
De la o vreme, omenirea citeşte cu nesaţ aceste scrieri şi de la cunoaştere a trecut
la e+perienţe. "stfel, trei-patru persoane se adună şi cu ră!dare şi credinţă, stăruind
ile, săptămâni, ani, au văut, au auit, au simţit lucruri, fiinţe, fenomene, care au
sădit în sufletul lor credinţa nestrămutată că spiritul este nemuritor. "i, numărul
celor ce cred prin propria lor e+perienţă în e+istenţa şi a altor forme de viaţă, în
e+istenţele astrale ori spirituale, se ridică la milioane, la eci de milioane şi această
ştiinţă-credinţă se întinde mereu, cuprinând sate şi oraşe, fiind acceptată şi de
omul simplu, ca şi de omul cult.
'tiinţa spiritismului, ştiinţa sufletului, se tot lărgeşte şi va cuprinde în veacurile
viitoare tot pământul. 'i este firesc să fie aşa pentru că omul pătrunde din ce în ce
mai mult secretele naturii3 cunoştinţele chimice, fiice, mecanice, !iologice etc. se
tot înmulţesc şi cu cât omul se adânceşte mai mult în cunoaşterea universului, cu
atât va apărea mai clar e+istenţa unei $iinţe infinit de puternică, de inteligentă, de
înţeleaptă, care a orânduit totul în perfectă armonie, cu atât se va încredinţa de
e+istenţa şi a altor materii, forţe şi stări de viaţă, deci de nemurirea omului real, a
spiritului.
Dumneavoastră aţi urmărit de la o vreme această idee. Cred că ştiţi că e+istă în
univers două lumi# una vii!ilă - noi, cei în carne şi oase, plante şi animale, şi alta
invii!ilă - ce îşi duce e+istenţa în spaţiile ce înconjoară planetele şi aştrii. *umea
vii!ilă este însă condusă, influenţată de lumea invii!ilă. 0amenii de ieri, care au
fost printre noi, după ce şi-au părăsit corpul carnal au urcat în Cer şi trăiesc printre
cei invii!ili, iar de acolo rând pe rând vin aici jos, renăscându-se într-un nou trup
carnal, constituind mereu omenirea ce se tot primeneşte. 6oi, pământenii, trăim în
lumea pasiunilor, a dorinţelor josnice, a gândurilor deordonate3 dorim !ani, case,
moşii, !ijuterii, mâncăruri alese, onoruri, frumuseţea cărnii, tot lucruri vremelnice ce
se vor risipi ca şi fumul în !ătaia vântului.
Cei de sus, însă, nemaitrăind în condiţiile noastre fiice, nu mai au preocupări de
această natură, ci îşi duc o viaţă numai de planuri, de analie, de cercetări, de
gândire, de iu!ire şi credinţă în Cel atotputernic. Tot gândul lor e la cei lăsaţi pe
pământ, toată ruga lor e către Dumneeu, pentru iu!iţii lor# copii, soţie, părinţi, fraţi,
prieteni care se !at în nevoi, griji şi suferinţe. 6oi, cuprinşi de mii şi mii de
preocupări, îi uităm încetul cu încetul. Din ce în ce mai rar ne ducem la !iserică, ca
să ne rugăm pentru sufletul lor, din ce în ce mai rar ne ducem cu o floare în mână
să o depunem pe mormântul lor. /i, suflete su!lime, nu ne iau în seamă această
uitare şi vin pe lângă noi, ne văd, ne aud, ne mângâie, ne sărută, dar noi suntem
nesimţitori, nu ştim nimic de ei3 ochii noştri nu pot să vadă corpul lor, acesta fiind
e+trem de străveiu, urechea noastră nu poate percepe vor!irea lor şi astfel,
întristaţi că nu ştim de preenţa lor, se depărteaă oftând, pentru că nu pot
comunica direct cu noi. 6u pot, întrucât ei au altfel de corp, format dintr-un material
mai fin, deoarece trăiesc într-un mediu mai su!til decât cel al omului terestru.
unătatea Creatorului este însă infinit de mare. /l a permis totuşi o comunicare

indirectă
mediumi între spirite şicare
sau senitivi, omulaudefost
pe înestraţi
pământ, prin intermediul
cu anumite unor oameni numiţi
facultăţi.
1u!iectul conferinţei mele de ai este tocmai despre aceste persoane, despre aceşti
aleşi ai Cerului, prin a căror mijlocire se face cunoscută lumea invii!ilă. 7n medium
este un om ca oricare şi nimic din e+teriorul său nu trădeaă facultăţile pe care le
posedă. &nsă în spatele omului de carne se ascunde un spirit mult evoluat, un spirit
care a trăit multe vieţi şi care a suferit mult în acele vieţi. "cest medium poate fi un
om simplu sau un cărturar, un om sărac sau unul !ogat. 6u aş greşi dacă aş spune
că în stadiul actual al omenirii civiliate aproape că nu este om care să nu fie
medium, pentru motivul că mai fiecare numără sute de vieţi, deci tot atâtea
e+perienţe ale vieţii, care le aduc, ca urmare firească, facultăţi mediumice. Cred că
ştiţi şi dumneavoastră că în lumea spiritelor este o ierarhie infinită. /i !ine, şefii
acestor cohorte de miliarde de spirite J între alte atri!ute J au şi această îndatorire#
de a alege dintre pământeni aceste spirite avansate şi a le pregăti spre a deveni
mediumi. egret că ai nu pot vor!i despre modalitatea lor de a pregăti un om,
pentru a le servi ca mijlocitor3 pe scurt, pregătirea constă în a rupe corpul eteric fiic
de deasupra creierului şi a aşea în dreptul deschiderii create o masă de fluid solar,
în acelaşi timp căutând să înlăture, pe cât posi!il, acele pături fiuidice, materialul
inferior din toate corpurile ce închid scânteia divină, sau, omul veşnic, cel divin.
)reenţa în dreptul capului a materiei solare, care străluceşte ca un soare, arată
tuturor spiritelor că acel om este răsfăţatul Cerurilor, este un medium. 0chii noştri
însă nu văd acea lumină strălucitoare din creştetul mediumului. 7n astfel de om,
mediumiat, consacrat ca instrument al lumii nevăute, are simţul al şaselea, sau
simţul spiritual. Fraţie acestui simţ, mediumul poate aui, vedea, pipăi, gusta,
mirosi în lumea astrală, sau în lumea spirituală. Fraţie acestor mijlocitori, spiritele
dau năvală să comunice cu iu!iţii lor de pe, pământ, căci ele sunt mai dornice decât
noi de a sta de vor!ă de una, de alta, de tot ce intereseaă viaţa, în Cer şi pe
pământ. Cu ajutorul mediumilor se află constituţia sistemului nostru solar. )rin ei s-a
aflat că mai sunt şi alte grade sau stări de materie decât cea solidă, lichidă sau
gaoasă. Fraţie lor se cunosc legile ce domnesc în univers şi rostul vieţii pe pământ
şi aşa mereu, deapănă cunoştinţele care li se permit să le spună, căci nu orice i se
poate spune astăi omenirii, încă înapoiată. Cu această ocaie noi o!servăm cum
vor!eşte, cum este, cum gândeşte omul care a trecut pragul mormântului.
Constatăm cu mirare că omul, devenit cetăţean al spaţiului interplanetar, păstreaă
cu desăvârşire aceeaşi caracteristică pe care a avut-o şi pe pământ. /ra mândru,
lăudăros3 aşa ne va vor!i şi ca spirit. /ra simplu, greoi la vor!ă3 aşa se va e+prima şi
ca spirit. /ra savant, cunoscător, elegant în vor!ă3 cu acelaşi elan, cu acelaşi colorit
va fi şi ca spirit. Cu alte cuvinte, omul îşi păstreaă şi dincolo de poarta morţii
calităţile sau defectele pe care le-a avut pe pământ.
Tot cu această ocaie, a comunicării cu ei, constatăm că oamenii fluidici se !ucură
când văd că suntem miloşi, drepţi, credincioşi şi conştiincioşi3 se întristeaă când
văd că am apucat pe căi greşite, plâng sau suferă ca şi când erau pe pământ.

Desigur că, nemaiavând

spiritualmente, ochi, nemaiavând un corp de carne, ei suferă
cu corpul lor fluidic.
1unt o serie întreagă de mediumi de diferite naturi şi de diferite grade. %oi schiţa pe
câteva din ele, pe cele mai proeminente. 1unt unele persoane care, în timp ce stau
pe un scaun, pe fotoliu sau pe canapea, simt că le vine un somn de neînvins. "u
dormit astă-noapte foarte !ine şi totuşi acum pleoapele li se lasă în jos şi o
toropeală le cuprinde tot corpul. 1e silesc să nu doarmă, ridică pleoapele, dar ele
cad ca de plum! şi în curând se pierd într-un somn profund. După aceea încep să
vor!ească, dar, curios, ele vor!esc cu alt ton şi despre lucruri care acum se petrec
departe, în alte oraşe sau ţări. Cineva de alături noteaă ceea ce spune, cerceteaă
ilele următoare şi află că ceea cea spus mediumul este a!solut e+act. 7n
asemenea medium se numeşte de transă sau de încorporare. ediumul de transă
poate împrumuta corpul lui de carne unor spirite sau oameni fluidici. &ntr-adevăr,
spiritul stăpân al corpului acela iese afară din corp pe partea sa stângă şi se
depărteaă puţin de corp, ori se duce departe, iar în locul lui vine un alt spirit, care
a fost lăsat, îngăduit de îngerul păitor al acelui medium de a se introduce în acel
corp de împrumut, servindu-se de el ca şi când ar fi al lui, şi începând cu el să se
mişte, să vor!ească despre diferite pro!leme pe care doreşte şi are îngăduinţa să le
facă cunoscute celor ce îl ascultă.
1e poate ca un asemenea medium să vor!ească în lim!a engleă, ara!ă, persană,
în P-A lim!i, deşi stăpânul corpului acela nu cunoaşte nici o lim!ă străină, fiind un
om simplu,, un modest ţăran, un sărman meseriaş, ori o femeie, mamă a câţiva
copii, e+celentă gospodină, dar fără nici o cultură. 1e poate ca acest medium să
împrumute corpul lui unui spirit savant, care să vor!ească de lucruri ştiinţifice, sau
se poate să se întrupee în el un spirit care a fost în viaţa lui terestră un mare orator
şi să auim atunci pe un !iet om neştiutor că ne ţine un discurs care ne minuneaă
prin frumuseţea vor!elor şi înălţimea ideilor. &n alte împrejurări, mediumul acesta
de încorporare cere hârtie şi creion şi scrie pagini întregi, fără oprire în lim!a lui sau
în lim!i străine. inune, el poate să scrie cu amândouă mâinile, cu una de e+emplu
în engleeşte şi cu cealaltă în sanscrită, !a chiar în acelaşi timp să vor!ească în
lim!a germană. &n acest ca, trei spirite au pus stăpânire pe acest corp. 7nul scrie
prin mâna dreaptă, altul prin mâna stângă şi al treilea a intrat în corpul său şi ne
vor!eşte. 7n asemenea medium am cunoscut la Cernăuţi, un învăţător german
numit osif 1chmidt. Cu ajutorul mediumilor căuţi în somn se produc o serie de
fenomene diferite. "stfel, pe când mediumul doarme dus, ca şi noaptea în patul său,
se vede cum un creion aşeat pe o măsuţă în văul tuturor asistenţilor se ridică
singur, se înclină şi începe să scrie pe hârtie. Toţi asistenţii privesc cu mirare şi,
după ce a scris câteva rânduri, creionul se lasă în jos şi se aşeaă pe masă. 7n spirit
a creat din material invii!il, ce se găseşte în atmosfera noastră, o mână fiică
nevăută, care a luat creionul şi a scris acele rânduri. Conţinutul celor scrise e
diferit. ată de e+emplu un asemenea mesaj# 2$raţi iu!iţi, de câte ori vă năpădesc
necaurile, ridicaţi ochii spre Cer şi cu tărie rugaţi-vă Tatălui ceresc. $ăcând astfel,
veţi simţi o mângâiere, o uşurare, o ieşire din nevoile voastre4. &n alte şedinţe, cu
acelaşi fel de medium, se aud detonaţii ca de tun în sală sau în vecinătatea sălii ori
se produce o mişcare, o vi!raţie a parchetului şi a pereţilor camerei, încât ai
impresia că un cutremur puternic guduie casa aceea3 ori o masă, un scaun, o
canapea se ridică singure în aer, unde stau suspendate un minut, două sau mai
multe, iar apoi uşor se lasă în jos şi se aşeaă pe parchet. Cu alte ocaii, se pune pe
o măsuţă o hârtie al!ă, fără nici un creion. "poi spiritul conducător cere, prin graiul
mediumului adormit, să se facă întuneric. După un minut, două de aşteptare,
mediumul anunţă să se facă lumină. 1e aprinde !ecul electric şi minune# hârtia cea
al!ă e scrisă de sus până jos sau tipărită cu un mesaj oarecare. /+plicaţia acestui
fenomen este următoarea. 1piritul operator a adunat din atmosfera pământului
nostru un fluid pe care l-a concentrat şi modificat până a făcut din el plom!agină ori
o cerneală oarecare. "ceastă materie a imprimat-o, a aplicat-o pe hârtie, urmând
gândirea lui, imaginaţia lui, puterea lui creatoare, şi astfel s-a realiat scrisul ca de
mână, ori asemeni celui de tipar. 0 asemenea scriere se numeşte directă sau de
participare. 1eria fenomenelor ce se pot produce cu mediumul în transă e
nesfârşită. "stfel, în unele şedinţe însuşi mediumul adormit poate să se înalţe de pe
scaun sau cu scaun cu tot până la tavan, unde, dacă are un creion în mână, scrie
sau face un semn pe tavan, ca să se vadă şi în ilele următoare că n-a fost o iluie,
o înşelare a ochilor. /+plicaţia pe care am primit-o din spaţiu asupra acestui fapt
este următoarea. 1piritele creeaă un glo! fluidic condensat, pe care-l încarcă cu
electricitate poitivă Gmai su!tilă decât cea cunoscută şi între!uinţată de omH, iar
mediumul este încărcat cu electricitate negativă. Cele două electricităţi fiind de
sens contrar, se atrag. "stfel, mediumul este ridicat spre glo!ul fi+at de spirite prin
gândul şi voinţa lor. 1unt mediumi în jurul cărora, după ce cad în transă, se aud
vocile
vor!ire,directe ale spiritelor.
cu tim!rul ai rar
caracteristic, mediumitate
propriu, aşa de
al spiritului impresionantă
vor!itor3 asemeneacamediumi
această
sunt e+trem de rari, poate unul pe continent. *a alţi mediumi, de îndată ce au
adormit, spiritul-ghid cere să se facă întuneric. "poi, entităţile spirituale produc
diferite fenomene luminoase. Câteodată apare un nor al!, care se tot lumineaă,
până se face lumină completă în încăpere, de poţi citi un iar. "poi, după un minut-
două, lumina se micşoreaă din ce în ce, până se face iar întuneric complet. "lteori
se văd fulgere, ori glo!uri luminoase, care se ridică şi se plim!ă pe deasupra
asistenţilor, se lasă şi dispar dintr-o dată. 6ori, fulgere, glo!uri luminoase, toate
sunt produse ale electricităţii din fluidul înconjurător, create din vi!raţia fluidelor. Cu
ajutorul altor mediumi se produc apariţii ale sufletelor - rude, prieteni sau străini -
care se arată ca oameni, dar sunt ca fumul de ţigară de străveii, de se văd prin ei

lucrurile din spatele lor. &n fine, sunt mediumi prin mijlocirea cărora apare o materie
al!ă lipicioasă, vâscoasă, numită ectoplasmă, care în spatele unui paravan se
organieaă într-un corp omenesc. Când forma a ajuns perfectă, iese de după
perdea, dintr-un mic ca!inet format din două perdele negre, un !ăr!at, o femeie, un
copil, deci o fiinţă omenească, îm!răcată în haine, rochii sau diferite costume. /a
păşeşte spre asistenţi, le dă !ună seara, îi ia de mână, dacă sunt cunoscuţi sau rude
îi sărută, ia un scaun, se aşeaă pe el şi vor!eşte despre diferite su!iecte, ca şi un
cunoscut venit în viită. Dacă i se oferă !om!oane, apă, mănâncă şi !ea ca orice
om. Cântă la pian sau vioară, dacă în viaţa trecută a ştiut să cânte la aceste
instrumente. Deci se comportă a!solut ca şi orice om. Dacă este atins, se simte că
are căldură în corp, i se aude respiraţia, i se simt !ătăile inimii, e un om în carne şi
oase complet ca oricare om. După câteva minute, o jumătate de oră sau chiar o oră,
îşi ia adio şi pleacă, dispărând în ca!inetul negu. "semenea fenomen e+traordinar şi
la cunoştinţa mea, se petrece acum în fiecare sâm!ăta seara în familia "le+andre
din oraşul antes pe 1ena, şi în familia *ero; din oraşul eims, în $ranţa. "semenea
mediumi de materialiare sunt foarte rari. ari sunt aceşti mediumi, dar şi mai rare
sunt spiritele care ştiu să facă din materia nevăută din jurul nostru corpul de carne
al unui om aşa cum e al dumneavoastră, al meu, fără nici un fir de păr lipsă. /i sunt
savanţii lumii spirituale, înalţi savanţi pentru că această creaţie vremelnică este
apropiată de creaţia lui Dumneeu. Cum realiarea unei asemenea creaţii este
e+trem de grea, spiritele se mărginesc de cele mai multe ori să form ee doar o
parte din corpul omenesc, şi de regulă fac numai capul, mâna sau !ustul. Capul
astfel creat are aparenţa unui om viu, cu ochi sclipitori, cu pleoapele clipind, şi
âm!ind cu o mişcare a!solut omenească. "lteori apare o mână perfect alcătuită,
cu degete fle+i!ile, mână ce se pierde în susul !raţului într-un nor al!. "ceastă
mână planeaă prin aerul camerei, se apropie de asistenţă, îi mângâie, le scoate
!atista din !uunar, înnodând-o şi aruncând-o jos, le aduce diferite o!iecte
depărtate, pe care le pune în mijlocul lor sau în mâna cuiva. "stfel, ia un !uchet de
flori din glastră şi împarte câte o floare la toţi cei de faţă. &ntr-o altă şedinţă a
desfăcut încuietoarea !răţării unei doamne şi a luat-o, punând-o pe mâna altei
persoane. &n fine, îi ia de mână pe fiecare. Dacă unul din asistenţi încearcă să o
strângă mai !ine, constată că mâna se topeşte, se pierde, trece prin carnea sa şi
rămâne
să cântecu o palma goală. "deseori
arie admira!ilă. două
1e poate mâinicum
vedea iau o vioarămâini
aceste ori seau
duc la pian
scos şi încep
vioara din
cutia ei, merg prin odaie cu ea şi se opresc în poiţia pe care o are un violonist
verita!il. "poi se o!servă cum una dintre mâini apasă cu degetele pe cori, iar
cealaltă mână mişcă arcuşul, producând o muică dintre cele mai răpitoare.
Cu o altă ocaie v-am spus că în spaţiile interstelare se află o materie care e e+trem
de impresiona!ilă, o materie pe care se imprimă ca şi pe o placă fotografică tot ce
gândeşte, vor!eşte şi face omul, nu numai ca individ, ci şi pe plan mondial, de
e+emplu, diferite manifestaţii, ră!oaiele dintre naţiuni, revoluţiile etc. Cerul,
aşadar, este o arhivă unde se înregistreaă ca într-o carte mare tot ce se petrece pe
acest pământ. 1unt oameni care au facultatea, de a-şi părăsi trupul, spiritul lor
ieşind îm!răcat doar de învelişurile sale e+terioare, şi astfel e+terioriat, să vadă şi
să ştie citi în această mare carte a cerurilor despre trecutul unui om, despre viaţa sa
din alte vremuri. 7n asemenea medium intelectual, mult avansat, a fost aici în
ucureşti mult iu!ita noastră soră, argareta arin, acum plecată în Cer. Tre!uie să
ştiţi că mediumii se împart în două mari clase# mediumi de fenomene fiice şi
mediumi de comunicări intelectuale. ult preţuita noastră argareta era una din
rarii mediumi intelectuali de citire în "rhiva divină G"rhiva a?aşă - n. ed.H. )ersoane
cu asemenea capacităţi sunt foarte rare, în general unul sau doi mediumi la un
moment dat pe glo!ul nostru pământesc. "cum spiritul ei planeaă dincolo de ările
al!astre, în ceata spiritelor al!e, însărcinate cu conducerea pământului, unde se
roagă Tatălui ceresc pentru iertarea greşelilor noastre. /a vine uneori în preajma
mea şi a altor fraţi şi surori, comunicând cu noi.
0 altă categorie de mediumi sunt cei care, deşi sunt în stare de veghe, aud o voce
care le vor!eşte. "cest medium priveşte în jurul său, dar nu vede pe nimeni şi totuşi
glasul continuă să-i vor!ească. 1piritul care comunică se preintă, îi spune cine este
şi îl face atent la un eveniment viitor, îi dă chiar un sfat. "lteori îi anunţă un
eveniment ce are loc în alte ţări sau continente în acel moment. ediumul întrea!ă
oral sau mental şi spiritul îi răspunde la toate între!ările. "stfel se sta!ileşte între ei
o conversaţie uneori destul de lungă şi destul de profundă în conţinut. "semenea
mediumi se numesc auditivi. "uul lor nu este e+terior ca al nostru, ci este mental,
şi percep ca şi cum ar avea la ureche un telefon prin care îi vor!eşte cineva de
departe. &ntre spiritiştii din ucureşti se află un frate care posedă acest dar minunat,
de a asculta ore întregi comunicări de la cei din spaţiu. )rin intermediul lui eu
primesc mesaje lungi, e+plicaţii ştiinţifice ale lumilor nevăute.
%edeţi prin câte mijloace, prin câte modalităţi caută cei din spaţiu să comunice cu
noi, să ni se facă cunoscuţi, să ne dea e+plicaţii şi să ne îndemne la o viaţă curată,
cinstită, credincioasă, pentru ca să urcăm scările de lumină nevăute care ne vor
duce în veacurile viitoare până în preajma Creatorului5
1unt, de asemenea, mediumi care pe când lucreaă ceva sau în timp ce stau
gânditori, deodată peretele, grădina sau strada din faţa lor dispare şi în locul lor li se
înfăţişeaă o vedere - !ineînţeles spirituală - o persoană străină sau o panoramă
oarecare. %ede, de e+emplu, o mare furtunoasă şi prin valurile sale !ătându-se un
vapor în flăcări. %ede toată groăvia de pe puntea acestui vapor, vede cum lumea
aleargă ne!ună, îm!ulindu-se, strivindu-se ca să caute un adăpost, o scăpare.
%ede pentru un moment chiar şi numele vaporului, după care totul dispare, omul
continuându-şi viaţa o!işnuită. Dar peste câteva ile, minuneL se anunţă naufragiul
unui vapor care s-a aprins şi a pierit în valuri cu toţi pasagerii. "ceastă persoană
este un medium de vedere spirituală, este un clair vo;ant. "cest medium, stând cu
tine de vor!ă, deodată se opreşte şi-ţi spune# 2%ăd reemat de umărul tău un !ătrân
de apro+imativ BK de ani, cu favoriţi, cu cărare la mijloc şi faţa rotundă. i se spune
că se numeşte atei şi că e tatăl tău.4 nterlocutorul rămâne uimit, căci într-adevăr
tatăl său se numea atei, era rotund la faţă şi purta cărare şi favoriţi.
"r tre!ui să stau cu dumneavoastră multe ore pentru a vă vor!i de toate
modalităţile în care se manifestă spiritele prin intermediul mediumilor. /+istă
persoane care în stare de veghe simt în mâna lor dreaptă o tremuratură, o căldură
puternică sau, din contră, o răceală accentuată. &n acest moment, persoana ştiind
din e+perienţe anterioare că un spirit vrea să-i comunice prin scris, ia un creion şi o
hârtie şi aşteaptă cu mâna liniştită. Deodată mâna începe să scrie idei pe care
însuşi stăpânul mâinii le urmăreşte cu curioitate, pentru că nu cunoaşte conţinutul
te+tului scris. De multe ori vede că scrie într-o lim!ă necunoscută de el. /l scrie, dar
scrie automat. După terminarea manifestării, ia hârtia, o citeşte şi se minuneaă şi
el de cele ce a scris. 7n asemenea om se numeşte medium scriitor mecanic.
)rin intermediul unor mediumi în stare adormită, apar în mijlocul asistenţilor diferite
lucruri aduse din alte odăi sau din oraş, de la un prieten. &n acest fel au fost aduse
de către spirite flori de prin "sia cu rouă pe ele. 1e aduc cărţi din alte oraşe, dintr-o
!i!liotecă oarecare sau diferite o!iecte casnice, o foarfecă, un cuţit, o scrumieră, o
portocală etc. "semenea mediumi se numesc de aporturi. *ucrurile aduse pot
rămâne pentru totdeauna sau după un timp, la finele şedinţei, pier şi ele. /+plicaţia
acestui fenomen este următoarea. 1piritele ştiu desface materia fiică a acestor
corpuri până la fluid, îl transportă în stare fluidică până unde doresc, după care
concentreaă din nou fluidul până la starea de materie fiică, păstrându-i prin
gândirea lor forma anterioară.
1unt persoane care au facultatea de a împrumuta spiritelor fluid din corpul lor,
pentru ca acestea - spiritele - să-şi poată imprima imaginea pe o placă fotografică.
"stfel, te duci cu copilul tău să te fotografiei, iar fotograful fiind medium, pe
fotografie apare încă o figură, figura unui spirit care poate fi o rudă întoarsă în
spaţiu. "cest medium se numeşte de fotografiere.
ă opresc din descrierea diferitelor feluri de mediumităţi pentru a vă spune că
mediumitaţea este o facultate ce se sprijină pe doi stâlpi# evoluţia spiritului şi
calitatea trupului său de carne. )rin intermediul corpului carnal, mediumitaţea poate
să fie şi ereditară. "stfel, dacă un duh s-a încarnat, s-a născut într-o familie în care
unul din părinţi este medium, atunci şi corpul său carnal-moştenit de la părinţi
poate să ai!ă predispoiţia sau calitatea de a fi medium.
)resupun că aţi auit cât de simplu trăieşte omul prin diferitele regiuni ale "siei.
"limentaţia lui e vegetariană, viaţa !lândă, pioasă, credincioasă. Din această cauă,
din generaţie în generaţie, corpurile lor sunt foarte fine, sensi!ile, capa!ile de o
mare rela+are şi concentrare mentală. ată pentru ce mediumii sunt mai numeroşi şi
mai puternici în acele regiuni ale planetei.
&n 0ccident, condiţiile de viaţă fiind altele decât în "sia, omul este mai agitat,
angajat în goana vieţii, are o credinţă sla!ă şi o conduită incorectă. Din această
cauă şi corpurile oamenilor sunt mai grosolane, mai puţin sensi!ile. ediumii în
/uropa sunt mai rari şi au o forţă mai redusă decât cei din "sia.
Cred că este de folos să dau câteva sfaturi privitoare la primele manifestări ale
mediumităţii. Dacă în viaţa dumneavoastră într-o i aţi o!servat că se produce un
fenomen ce iese din cadrul vieţii o!işnuite, să nu vă speriaţi, ci din contră, ştiind că
totul în lume e rânduit de Dumneeu şi fără voia *ui nimic nu se produce, fiţi atenţi,
urmăriţi cu !ăgare de seamă fenomenul pe care l-aţi o!servat - să doriţi, să vreţi să
se mai producă. ineînţeles că la început fenomenul va fi sla! şi superficial, dar cu
vremea se tot întăreşte, devine mai categoric, mai lămurit.
Doamne, ce admira!il sunt alcătuite toate lucrurile în lumea aceastaL "şa a dispus
Divinitatea ca fenomenul să nu ţi se arate mare, grandios dintr-o dată, pentru că te-
ar speria, te-ar îngroi, te-ar putea chiar omorî, ci el se arată treptat-treptat,
întărindu-se pe măsură ce timpul trece, ca să te o!işnuieşti cu el. 6atura te împinge
să-l o!servi, să-l analiei şi te anunţă că producerea lui depinde de tine, că e în
funcţie de voinţa ta. După aceea fenomenul repetându-se, omul ajunge să înţeleagă
că acele fenomene sunt naturale, sunt fenomene reale, şi nu halucinaţii ale minţii
sale. /l nu tre!uie să-şi închipuie că este !olnav şi că percepe lucruri sau fenomene
care în realitate nu e+istă. Cu alte cuvinte se procedeaă cu omul medium astfel ca
el să înţeleagă că e sănătos şi că numai el percepe fenomenul respectiv.
1piritele orânduite cu mediumiarea unui om fac o adevărată şcoală cu ele. /le îl
învaţă, îi sugereaă să fie stăpân pe situaţie, să domine fenomenul, adică să le lase
să se producă când vrea el, iar nu când ar vrea vreun spirit oarecare să profite de el
ca medium. Cu alte cuvinte, omul tre!uie lăsat în pace să-şi trăiască li!er viaţa, şi
numai la timpul hotărât, voit de el, să se producă acel fenomen. 'i acum revin. Din
iua în care un om o!servă că se petrec în jurul său fenomene ciudate, să caute o
persoană competentă şi să-i ceară lămuriri ori să cumpere cărţi şi să se instruiască
referitor la acel fenomen. %a afla atunci printre altele că cel ce do!ândeşte un
asemenea dar divin nu tre!uie să speculee ceea ce i s-a dat, să nu ceară !ani
pentru a demonstra fenomenul legat de fiinţa lui, ci cu dragoste şi deinteresat să
facă demonstraţii prin care să încredinţee lumea de e+istenţa lumii nevăute.
ineînţeles că nu e !ine nici să caute să facă mereu spectacol din mediumitatea lui,
ci să se pună la dispoiţia unui cerc de oameni serioşi, morali, care sunt dispuşi să-şi
hrănească minţile şi simţurile cu cele comunicate de fraţii noştri din spaţiu sau să
facă studii referitoare la lumile spirituale.
6u se cuvine, aşadar, să ţii ascuns ceea ce ţi s-a dat de 1us, sau să cauţi să dispară
acest dar divin, pentru că îţi vei atrage o mare pedeapsă. 1ă nu-ţi fie ruşine de ce o
să ică lumea, ci să fii mereu conştient că ai primit un dar sfânt şi, cu dragoste, să
te pui la dispoiţia celor din spaţiu, care doresc să comunice celor de pe pământ,
spre a-i face mai !uni, mai înţelegători de vremelnicia vieţii terestre şi că deasupra
tuturor lumilor sunt legi eterne, de neînfrânt, a căror încălcare aduce automat
pedeapsă, dureri, mierii nesfârşite. 6u îţi este permisă, muritorule, această
deertare de la alegerea ce s-a făcut, pentru că tu ca spirit ai voit-o. &ntr-adevăr,
într-una din nopţile când sufletul tău a călătorit departe de trupul carnal, te-ai
întâlnit cu cetele de spirite, te-au văut, te-au apreciat, ţi-au propus să devii
medium şi tu ai acceptat în mod solemn. &n faţa acestei promisiuni, cu dragoste
tre!uie să slujeşti Cerului. Cu timpul atât te va su!juga, atât te va pasiona
împlinirea acestei misiuni, încât nimic pe lume nu te mai poate opri de ia împlinirea
acesteia, nici dacă te-ar costa viaţa. %reau să atrag atenţia asupra acestui lucru
pentru că de cele mai multe ori când apare unei persoane o asemenea manifestare
ciudată, cei din jurul său, mem!rii familiei sale sau rudele ignorante caută să-l
ridiculiee, să-l critice, cum că e ne!un, că se va îm!olnăvi, că e lucru necurat ori
că e o stare nenorocită de halucinaţie sau autosugestie. /i caută tot felul de
argumente prin care să convingă pe 2sărmanul ne!un4 să nu se mai ocupe de acel
fenomen, încercând să-i interică sau să-l determine prin orice metode să renunţe la
această activitate. *ucrarea sa spirituală va fi desconsiderată, socotită a fi o
pierdere de timp, în detrimentul familiei, fiind socotit un leneş care se sustrage de la
adevărata activitate, de la munca adevărată a omului normal de a agonisi cât mai
multă avere. Deci cel care va păşi pe acest drum tre!uie să fie pregătit să înfrunte
aceste atacuri din partea persoanelor celor mai apropiate, a celor ce nu ştiu nimic şi
nu pot să se înalţe cu priceperea mai sus de ceea ce au învăţat, văut şi auit în
copilăria lor. Dacă eşti tare pe convingerile tale, înfrânge toate aceste prejudecăţi,
toată gama ignoranţei omeneşti.
"i trăim vremuri mai !une, pentru că eşti li!er să gândeşti cum vrei şi să faci cum
crei. Dar ce groăvie a fost în /vul ediu, când preoţimea catolică era mare şi
puternică, dispunând de averea şi viaţa omului. &n acea vreme, nchiiţia, cum
auea că un om are daruri deose!ite, îl socotea că e în sluj!a diavolului, că e
vrăjitor, şi ca atare, după o parodie de judecată, îl ardea de viu. Timpul când apare
la om mediumitatea e diferit. /a poate să apară şi pe când e copil. De câte ori nu s-
a văut leagănul copilului oscilând regulat la dreapta şi la stânga, ca şi cum ar fi fost
legănat de o mână nevăută. Copilul acela era medium încă din faşă. "şa s-a
întâmplat şi în copilăria cele!rului medium engle Daniel Duglas :ome. De regulă,
ea apare la tinereţe, când trupul e în devoltare şi în plină vigoare. &n general,
mediumul este o persoană sla!ă, delicată, plăpândă, prevăută cu un sistem nervos
foarte sensi!il, persoană ce se sperie de orice, ce nu poate suferi torturarea
animalelor, ce se înduioşeaă până la plâns de durerea omenirii. ai rar ca un om
să acumulee în fiinţa lui mai multe genuri de mediumităţi. ajoritatea mediumilor
sunt înestraţi numai cu un singur fel de mediumitate. 1-a o!servat şi faptul ciudat
ca un om într-o perioadă a vieţii sale să ai!ă o mediumitate, iar mai târiu aceasta
să piară, pentru a face locul altui gen de mediumitate. "stfel, doamna ăria 1iel!ert
din Fra-"ustria, când era tânără, era clarvăătoare3 acum a pierdut această
facultate şi a devenit un medium de fenomene fiice.
ediumitatea este o distincţie, o elecţiune, ca atare este în legăură cu viaţa fiică şi
cu conduita morală a omului. "stfel, s-a o!servat de veacuri că dacă omul mănâncă
prea multă came, îi scade mediumitatea3 din contră, creşte dacă regimul lui
alimentar este mai mult vegetarian. De asemenea, iu!irea se+uală e+agerată sau o
purtare ce înfrânge legea iu!irii faţă de semenul tău reduc mediumitatea.
Despre materializarea spiritelor

*a o oră cu trenul de )aris, în micul oraş de pe 1ena numit antes, locuiesc în str.
aurepas nr. 98, doamna şi domnul "le+andre. Domnul )aul arcel "le+andre
e+ercită profesiunea de negustor, în special până de vosgi, de pe urma căreia a
realiat o !ună situaţie materială. /i au avut un singur copil, o fetiţă cu numele
adelena, care în @@A muri, în vârstă de @ ani. "ceastă despărţire produse în

sânul familiei
şi nimeni nu-i o durere
putea sfâşietoare.
consola. 0 jale
7n client nesfârşită seîndurerat
al magainului, aşternu pe sufletul
şi el lor, nimic
de o asemenea
lovitură a destinului, le recomandă să citească cărţile lui "llan Rardec şi *eon Denis
căci vor găsi acolo înţelesul vieţii şi al morţii. 'i ca să le aducă o uşurare a sufletelor
lor îndurerate, le propuse să îi introducă înt-un cerc spiritist, unde vor aui su!lime
cuvinte de mângâiere.
0ferindu-se această scândură de salvare pentru a scăpa cu ea din valurile
gândurilor negre şi a durerilor necurmate, domnul "le+andre spuse soţiei sale# 2Du-
te, draga mea, în !ulevardul Carnot şi vei ce poţi culege de acolo4. *a iua şi locul
convenit doamna "le+andre face viita de rigoare doamnei gade, unde după
câteva cuvinte schim!ate cu alte patru persoane, se aşeară cu toţii în jurul unei
mese. &n urma unei aşteptări de două-trei minute se anunţă o entitate spirituală cu
numele . Fada spune# 2Cred, doamnă, că e vor!a de fiica dumneavoastră,
adelena4. &ntr-adevăr, au urmat câteva frae de mângâiere care se adresau
doamnei "le+andre din partea fiicei sale plecate, frae terminate prin cuvintele
următoare# 21ă nu mai plângi, mămică dragă, pentru că vei, eu trăiesc şi îţi
comunic şi să mai ştii că-mi faci o mare durere cu lacrimile tale. 6u mai plânge,
aşadar, mamă dragă.4 Doamna "le+andre plecă de la această şedinţă foarte
tul!urată, foarte îngândurată# 21ă fie oare aşa5 1ă trăiască dulcea mea copilă54
&n curând este invitată la un alt cerc familial, unde între alte persoane intelectuale
erau un arhitect şi un medic distins. *a acest cerc ea vău cum nişte cartoane
dreptunghiulare acoperite cu un strat de sulfură de inc - care are proprietatea de a
lumina la întuneric - se ridicau singure prin aer, se plim!au pe deasupra capetelor
asistenţilor, atingeau pe unul sau pe altul în semn de mângâiere şi apoi se aşeau
din nou pe locul de unde au pornit. &n tot acest timp păreau că au fost purtate de
fiinţe nevăute. &n ilele următoare, tot la acest cerc, în mijlocul căruia era şi un
medium de încorporare, o fiinţă a spaţiilor scrise pe o foaie de hârtie numele
adelena, care era o reproducere perfectă a semnăturii fiicei doamnei "le+andre,
de pe când era în corp de carne. )rivind această semnătură, doamna a recunoscut
că era întru totul identică cu semnătura copilei sale. Din momentul acesta ea este
convinsă că fiinţa care a scris acest cuvânt e fiica sa şi deci că ea nu a pierit prin
faptul că şi-a părăsit corpul de carne. 1e întoarce acasă foarte !ucuroasă şi arată
soţului său semnătura fiicei sale. 1oţul o priveşte, rămâne uimit de admira!ila
asemănare, dar nu-i vine totuşi să creadă că această scriere vine de la fiica sa.
"ceastă necredinţă stârneşte însă o discuţie între soţi, care se agraveaă din i în i,
până ce îl împinge pe !ietul negustor să spună# 26u mi-a fost destulă durerea ce am
încercat-o prin pierderea scumpei mele copile3 iată, acum constat că şi soţia mea
începe să înne!unească4. Discuţiile merg până acolo că soţul interice soţiei să mai
frecventee cercurile spiritiste, ceea ce - fireşte - soţia refuă, întrucât în aceste
şedinţe ea primea comunicări, un !alsam care vindeca rănile sufletului ei. &n fine,
lucrurile ajung până în pragul divorţului, doamna "le+andre preferând să-şi piardă
soţul decât să nu stea de vor!ă cu copila sa. *a auirea acestei deciii, ca su!
impulsul unui ordin divin, soţul mai priveşte semnătura copilei sale şi, fără să vrea, îl
podidesc lacrimile. Curând însă îşi revine şi se decide să asiste şi el la o şedinţă,
pentru a se încredinţa de adevăr. &ntr-o seară domnul "le+andre îşi însoţi soţia la
cercul ei. 'edinţa începe, mediumul cade în transă şi la un moment dat începe să
cadă dinspre plafon o ploaie de petale şi de flori. 7n ecran, un carton luminos, porni
de la locul său, veni şi se alipi de o!raul doamnei "le+andre şi o voce de copil se se
aui în cameră# 2/u sunt fiica ta, adelena, care am purtat acest ecran, iar aceste
flori sunt pentru tine, iu!ite tată4. 1oţul, din acest moment, se convinse şi el că fiica
sa nu murise, ci îşi schim!ase numai e+istenţa din cea fiică, terestră, în cea
spirituală, Doi ani de ile soţii "le+andre au asistat la şedinţele spirituale ale acestui
cerc, unde cu dragoste se ofereau pentru demonstrarea adevărului că sufletul e
nemuritor patru persoane, patru mediumi, şi anume domnii laise, Delhotel, age şi
Fermaine. &ntr-o seară de mai, în anul @9K, se produse la acest cerc un fenomen-
uimitor. &ntre cei doi soţi "le+andre se interpuse un ecran, se ridică prin faţa lor,
urmat de o dâră de ceaţă al!astră-al!urie, asemănătoare unui fum de ţigară, acest
fum s-a îndesat şi a crescut, conturându-se din el încetul cu încetul o fiinţă
omenească, fiinţă care semăna întru totul cu copila soţilor "le+andre, e+act aşa cum
fusese ea pe pământ. /ra îm!răcată într-o rochie al!ă cu cute şi avea pe cap o
!eretă. "pariţia era fluidică şi rămase vii!ilă fără să vor!ească timp de câteva
minute. 'edinţele se urmau regulat de două ori pe săptămână, miercurea şi
duminica, şi apariţiile deveneau din ce în ce mai consistente, până ce într-o seară
ea deveni un om în carne şi oase. *a această şedinţă memora!ilă erau adormiţi doi
mediumi - domnul Delhotel în dosul încăperii şi domnul laise după paravan. "cesta
din urmă, după apariţia materială a adelenei, spuse cu glas tare către asistenţi#
2"duceţi o foarfecă pentru că adelena vrea să vă dea un suvenir din părul ei. 1e
oferi foarfeca,acestui
Conducătorul iar adelena ridică !ereta,
cerc, arhitectul, îşi ia,
dădu s-o apucă şuviţă din făcu
dar adelena păr un
şi gest
o tăie.
de
negaţie, se apropie de mama ei, o apucă de mână şi îi puse între degete şuviţa de
păr. "cest păr a rămas materialiat până în ceasul de faţă, ca o dovadă vii!ilă a
neuitatei şedinţe din acea seară. Cu această ocaie se constată că domnul laise
era mediumul prin care adelena se poate manifesta omeneşte. %estea despre
puterea mediumică a domnului laise se departe şi, ca totdeauna, unii doritori de a-
lacapara doar pentru ei i-au oferit marea cu sarea. "stfel că el a părăsit antes şi s-
a dus la %ersailles, cercul din antes fiind privat pentru câteva luni de contri!uţia
lui. &n curând însă laise se vău înşel at în promisiunile pe care le-a primi t şi s-a
reîntors la antes, s-a pus din nou la dispoiţia cunoştinţelor şi prietenilor laise era
un om sărac şi, de mila lui, soţii "le+andre îl luară în casa lor, oferindu-i adăpost

împreună cu soţia şi copilul său !olnav. Ceva mai târiu au primit un împrumut din
şi-au cumpărat o căsuţă, unde soţia lui laise făcea comert ca să poată trăi. Fraţie
acestui ajutor din partea soţilor "le+andre, domnul laise s-a pus cu toată
dragostea la dispoiţia lor. După mai multe peripeţii, dificultăţi omeneşti stârnite din
sentimental de geloie, soţii "le+andre primesc într-o seară de la o entitate, prin
graiul mediumului, indicaţia că 2şedinţele de acum înainte vor avea loc la voi
acasă4.

&ntr-adevăr,
"le+andre, înînpreenţa
ultimele ile ale lunii
a şapte martieediumul
persoane. @99 are loc prima
laise şedinţă
este aşeatînpe
casa soţilor
un fotoliu
comod, în spatele unei perdele negre, în aşa-numitul 2ca!inet negru4. 1e face
semiîntuneric şi după câteva minute mediumul cade în transă. &n curând, în dosul
perdelelor se formeaă o fiinţă omenească, 0 dată !ine constituită, depărteaă
perdelele, păşeşte în mijlocul asistenţei şi se îndreaptă către părinţii săi, pe care îi
îm!răţişeaă. Cu această ocaie, vor!i şi spuse# 2ine aţi făcut ceea ce aţi aranjat.
De acum în fiecare sâm!ătă veţi ţine câte o şedinţă, pentru ca a doua i, fiind
duminică, cei ce au stat aici târiu la şedinţă să ai!ă vreme să se odihneascăM. "poi
adelena se retrage în ca!inet şi mediumul începe să se deştepte. &n şedinţa
următoare apare din nou adelena, se întreţine câteva minute cu asistenţa şi apoi
se retrage, dar apare de această dată şi un !ăr!at îm!răcat milităreşte în costum
de comandant de marină. "sistenţa recunoaşte în el pe fostul guvernator al Fu;anei
$rancee din "merica de 1ud, fostul pensionar şi mare vindecător din oraşul antes,
Campana. /l salută asistenţa şi apoi se adreseaă doamnei "le+andre# 2Doamnă,
veţi urma de acum înainte şedinţele tot aici. Dumneavoastră veţi fi directorul
acestor şedinţe. 6ici o altă persoană decât dumneavoastră să nu atingă mediumul
vostru. *a şedinţele dumneavoastră va veni să preidee din spaţiu însuşi "llan
Rardec. $iica dumeavoastră se va materialia mereu, iar eu voi conduce nevăut
şedinţele. "ceasta este prima şi ultima oara când mă mai vedeţi materialiat. "cum,
doamnă, priviţi la mine cum se deşteaptă un medium.4 &n acel moment
comandantul se apropie de medium şi e+ecută pase magnetice cu mâinile într-un
anumit mod. După câteva minute comandantul se retrage după perdele, unde se
dematerialieaă, iar mediumul curând după aceea se deşteaptă. 'edinţa se ridică
în uimirea asistenţei. "stfel au urmat în fiecare sâm!ătă şedinţele, din @99 până
ai G@88 - n. ed.H, la soţii "le+andre, în strada aurepas numărul 98. /le dureaă
regulat timp de două luni de ile, după care urmeaă o pauă de două luni de ile.
erită să fac în continuare o descriere mai amănunţită a unei şedinţe la soţii
"le+andre. ai întâi e necesar să preint puţin camera unde se ţin şedinţele.
"ceastă cameră e aşeată la etaj şi are o lungime de I,@O m şi o lăţime de 8,OK m.
)e latura unui perete, cel îngust, are o fereastră mascată de o perdea groasă şi o
pianină în dreptul ei. *a un colţ al camerei este uşa de intrare, iar în colţul opus
atârnă de tavan două perdele negre ce se mişcă în dreapta şi în stânga pe o vergea
de metal, constituind în colţul acela ca!inetul negru. *ângă acest ca!inet se află o
masă mică, pe care stă totdeauna un coş cu flori proaspete. )e peretele opus
ferestrei se află o masă de stejar pe care este aşeat un gramofon. &n faţa pianinei
este o !anchetă lungă, unde pot încăpea mai multe persoane, iar pe pianină se află
o statuetă a aicii Domnului şi un crucifi+.
"lături de pian, pe perete, se află un ta!lou mare, cu fotografia adelenei. &n
ca!inetul negru se află un fotoliu comod pe care stă mediumul. &n fine, în faţa
pianinei şi a ca!inetului sunt două rânduri de scaune pentru @9-@A persoane. &n
fiecare sâm!ătă, la ora 9K şi 8K de minute, sunt sosiţi toţi participanţii, prieteni

cunoscuţi
vor!ă cu ceimai
dede mult, oameni
dincolo, cu fraţii cu toatăcare
noştri, credinţa şi aici
au fost dragostea
printre de
noi,aoameni,
veni să şi
stea de
acum
îşi duc e+istenţa ca oameni spaţiali, ca oameni cu corp fluidic. 7nii dintre
participanţi vin de la o distanţă de peste BK de ?ilometri, fie vreme !ună, fie vreme
rea. $iecare asistent îşi ia locul desemnat de mai înainte, apoi o dată aşeat nimeni
nu se mai ridică, nu-şi mai schim!ă locul. 1e aprinde smirnă şi tămâie pentru a se
parfuma aerul camerei cu emanaţiile acestor produse vegetale. 1e face apoi tăcere.
Doamna director se ridică în picioare şi cu o voce tare şi magistrală spune# 2og
tăcere a!solută. 6u uitaţi, nimeni nu are voie să atingă materialiarea.4 &n acest
timp mediumul stă în mijlocul sălii pe !ancheta din faţa pianinei, cu spatele la
asistenţi. 1e stinge apoi lumina electrică şi se face pentru câteva minute întuneric
complet. 7rmeaă o tăcere ca de mormânt. ediumul, deşi este în stare de veghe,
fiind un clarvăător vede totuşi prin întuneric spiritele. /l anunţă că e de faţă şi
medicul egiptean. "cest medic este un spirit care a fost încarnat acum 8.KKK de ani
în /gipt, unde a făcut mult !ine omenirii, vindecând mulţi oameni prin ştiinţa lui
înaltă. 1e face din nou lumină. De acum laise trece în ca!inetul negru şi se aşeaă
pe fotoliul său. 1e sting din nou luminile !ecurilor al!e şi se aprind trei !ecuri mai
sla!e şi de culoare roşie. 7rmeaă iar o pauă, într-o desăvârşită tăcere. Doamna
"le+andre se ridică din nou în picioare şi anunţă că o anumită persoană - o numeşte
şi îi dă adresa - e !olnavă şi nu-şi găseşte până acum leac. 0 voce se aude din sală
recomandând ră!dare. 2ă voi duce acolo să văd ce are4. / vocea medicului
egiptean. Doamna "le+andre roagă imediat pe cei asistenţi să-şi îndrepte gândul
către !olnavul necunoscut şi din toată fiinţa lor să dorească vindecarea lui. După
câteva minute de aşteptare, medicul egiptean se anunţă din nou şi spune# 2"m fost,
am văut şi am făcut cele de tre!uinţă, de ai în atâtea ile va fi !ine4. După două
sau mai multe consultaţii de acest gen, începe şedinţa de materialiare. *a un
moment dat se aud din unul din pereţi trei lovituri făcute de comandorul Campana.
/ semnul că şedinţa începe şi deci să fie pornit gramofonul. Dinainte a fost pregătită
placa cu cântecul 2Cerul a viitat pământul4, cântată de un tenor, după care
urmeaă 2erceuse de (osel;n4, cântată la vioară. "ceste două melodii vor fi
repetate mereu tot timpul cât va ţine şedinţa. ediumul laise, aşeat pe fotoliul
său, după câteva tuse, gemete şi suspine, adoarme profund, rămânând într-o
deplină nemişcare şi linişte timp de două sau trei ore. 1piritele - căci sunt o ceată
întreagă de spirite - cola!oreaă la fenomenele ce vor urma. 1piritul fiicei soţilor
"le+andre, fosta adelena, se materialieaă cu ajutorul materialului procurat de la
medium - un fel de materie vâscoasă, al!ă, lucitoare şi umedă, numită ectoplasmă,
cave iese din corpul mediumului sau prin gura lui - şi a fluidelor pe care le atrage
din atmosfera fluidică înconjurătoare şi cu ajutorul fluidelor emise de toţi asistenţii.
Deci cu ajutorul acestui material - ce provine din trei surse# medium, atmosferă şi
asistenţi - spiritul îşi creeaă prin intermediul forţei de care dispune şi după
ideologia care reidă în el un corp omenesc, a!solut identic cu cel pe care l-a avut în
viaţa trecută, corp - repet - a!solut la fel cu al meu, al dumneavoastră şi cu al
oricărui om. 0 dată ce corpul a fost !ine constituit, dă la o parte cele două perdele
ale ca!inetului negru şi îşi arată mai întâi numai capul, spre a se o!işnui cu lumina
din cameră. &n fine, depărteaă de tot perdelele şi se arată în faţa ca!inetului,
înclinându-se, dând !ună seara şi surâând asistenţei. Fraţios, păşeşte prin faţa
asistenţilor, îndreptându-se către părinţii ei, îşi îm!răţişeaă şi sărută mama, apoi
pe tatăl său, sărut omenesc, sonor ca al oricăruia din noi. )ărând că nu are putere
destulă, se retrage în ca!inet, unde îşi adună din nou forţe şi fluide şi astfel refăcută
apare din nou. De astă dată ia în !raţe coşuleţul cu flori, îl aduce la nas şi miroase,
culege câteva garoafe sau trandafiri şi, privind la asistenţi împarte la unii şi la alţii
după inspiraţie. După o vreme se duce la pianină şi ca un copil care nu ştie să cânte
poartă degetele peste claviatură sau loveşte deodată mai multe clape. 1onoritatea
pianului pare a fi un întăritor al corpului său fraged şi efemer. "stfel 2galvaniată4,
se aşeaă pe !anchetă şi cu graţie îşi potriveşte faldurile rochiei. "m uitat să vă
spun că rochia sa e totdeauna al!ă, ca un voal de mireasă, dispusă simplu şi în
numeroase cute. *a !ust are o !luă decoltată, iar pe cap de cele mai multe ori un
voal care cade în lături pe umeri. De su! voal se văd numeroase şuviţe de păr care
la fiecare mişcare onduleaă şi se revarsă peste sân, în diferite direcţii. ochia
atârnă jos, astfel că picioarele nu i se văd. 1tând pe !anchetă se întreţine cu părinţii
săi sau cu o persoană din sală despre diferite pro!leme. De la o vreme, părând că
o!oseşte, că slă!eşte vitalitatea corpului său, se îndreaptă către părinţi, îi
îm!răţişeaă şi îi sărută din nou, salută asistenţa, spunând# 2ă retrag, căci
mediumul meu a început să o!osească4, şi deodată piere din văul asistenţei
rămasă în uimire. &n unele şedinţe, căutând să împartă flori şi persoanelor din
rândul al doilea, se întinde peste cei din primul rând şi atunci se desface puţin
voalul şi !lua şi cu această ocaie i se văd !raţele goale, roe, cu o carne fragedă,
o piele catifelată şi de un al! impeca!il, !a chiar pare că - cu oarecare cochetărie în
mişcări se deseneaă
După terminarea şi sânul său adelenei,
manifestării virgin, precum şi silueta
vine parteaşoldurilor
a treiaoriaa piciorului.
şedinţei,
manifestările unor spirite care nu pot să-şi materialiee corpul întreg ca adelena,
ci numai o parte a corpului, de e+emplu faţa sau o mână. "şa apare materialiarea
parţială a tânărului pictor Daniel $ourier, materialiarea mâinii primei soţii a
mediumului laise, numită (osephina, !a în unele şedinţe chiar şi mâna negricioasă
a medicului egiptean. /le iau mai întotdeauna cu mâna lor vie, vii!ilă, cărnoasă
câte un ecran luminos şi îl poartă prin aer, ating cu el diferite persoane în chip de
sărut, ori le închină în faţa unora în chip de salutare. "lteori se vede cum aceste
mâini iau câte o floare din coş şi o oferă unui asistent. 1e vede !ine mâna, dar
restul corpului lipseşte, ca şi cum spiritul a vrut să facă economie de putere şi de
material. De multe, ori această mână te mângâie, o simţi caldă, umană, ca a

oricărui om. âna fostei soţii a lui laise, care a fost o !iată femeie muncitoare de
la ţară, e osoasă, cu pielea crăpată, aspră de muncă. 7na din persoane căreia i se
întinsese această mână a reţinut-o puţin, dar curios, ea în loc să se retragă, s-a
topit, a pierit, rămânând acea persoană cu mâna goală. &n fine, cum şedinţa s-a
terminat, un ecran special se ridică, trece prin faţa asistenţilor ca şi când un
comandant trece în revistă compania sa. 1e ridică apoi în tavan şi de acolo se aude
vocea gravă a ghidului Campana care spune# 2ună seara. 1unteţi mulţumiţi5
)entru ai şedinţa s-a terminat, faceţi lumină4. 1e aprinde lumina al!ă şi lumea
începe să-şi facă reflecţiile, apoi rând pe rând se retrage, pentru a se reuni în
şedinţa din sâm!ăta viitoare.
ulte condiţii se cer pentru ca să ai!ă loc o asemenea materialiare#
@. Temperatura camerei tre!uie să fie caldă. *a frig nu este posi!ilă nici o
materialiare, pentru că mediumul, prin faptul transei, pierde din căldura corpului
său, iar dacă mai e nevoie să dea fluide umaniate din corpul lui, nu o mai poate
face decât dacă temperatura camerei e ridicată.
9. Tre!uie să fie întuneric sau, în orice ca, o lumină redusă, pentru că lumina al!ă e
prea puternică şi împiedică concentrarea fluidelor. &n plus, lumina ilei, lumina
!ecurilor electrice conţin rae violete care ionieaă atmosfera, făcând-o !ună

conducătoare de electricitate
"ceşti ioni aerieni şi punând
lucreaă asupra în pericol
particulelor careviaţa trupească
constituie a mediumului.
atomii şi în loc să-i
adune la un loc, îi disperseaă. ată de ce spiritul - cu toată dorinţa, cu toată
cunoştinţa ce o are de a manipula particulele electronice şi protonice - nu mai are
posi!ilitatea de a le aduna şi deci să facă un corp de carne. 'i când te gândeşti la
ignoranţa celor mulţi care cer şi argumenteaă ca aceste manifestări să se facă în
plină iuă sau în plină lumină electrică. Desigur că ei afirmă că aceste manifestări,
făcându-se la o lumină o!scură, sunt un su!terfugiu al spiritiştilor. &n şedinţele de
materialiare se între!uinţeaă o lumină mai redusă, aceea a unor !ecuri electrice
cu sticlă roşie sau învelite cu hârtie roşie, pentru motivul că raele luminii roşii au
aproape acelaşi număr de vi!raţie cu cele ale fluidelor emanate din corpul omenesc.
'i ămislirea copilului în pântecele mamei se face tot la întuneric. 6umai cu trecerea
timpului, numai după şedinţe repetate, spiritul se antreneaă, se o!işnuieşte încetul
cu încetul, învaţă să manipulee fluidele, particulele e+trafine ale spaţiilor, spre a le
concentra şi a face cu ele mai întâi o arătare fluidică mai apoi una cvasi-umană şi,
în fine, una perfect omenească. 6umai când spiritul a ajuns la o a!ilitate perfectă,
numai atunci poate permite să fie atins sau fotografiat corpul materialiat, atunci
poate să stea în lumina ilei, cum a fost caul materialiării cu Rate Ring, făcută în
casa marelui savant E. Croo?s.
8. Camera unde se ţine şedinţa tr e!uie să fi e departe de gomotul străii,
pentru că vi!raţiile deordonate ale vuietului produse de circulaţie, de gomotul
străii, împiedică gruparea particulelor care se dispun după anumite linii, în mod
armonic.
I. )ersoanele care participă să fie puţine şi întotdeauna aceleaşi. otivul
acestei cerinţe este următorul. $iecare persoană are o emanaţie proprie de fluide.
%i!raţiile acestor fluide vor fi deci variate. Dacă vor fi puţine persoane, ele se vor
putea cunoaşte repede, se vor îmrurieteni, se vor simţi apropiate sufleteşte.
"ceastă concordanţă psihică, această simpatie face cu vremea ca să se sta!ilească
şi o armonie de fluide, adică întreaga asistenţă va emite fluide cu aceaşi tărie, cu
aceaşi amplitudine, cu acelaşi număr de vi!raţii, creându-se o armonie ce va
contri!ui admira!il la producerea materialiării.
O. 0ricare ar fi rangul şi dorinţa celor ce ar dori să ia parte la asemenea şedinţe,
se recomandă să se introducă la fiecare şedinţă numai câte una sau două persoane
străine, pentru că noua persoană din curioitate va fi mai atentă, va privi cu ochii
celui care n-a mai văut şi din fiinţa lui vor ieşi fluide care nu sunt la acelaşi numitor
cu al celorlalţi asistenţi.
B. 1tarea de umiditate a aerului din cameră sau din atmosfera am!iantă să nu
fie prea mare, căci în acest ca nu mai poate avea loc manifestarea. "stfel, în ilele
ploioase manifestările sunt foarte sla!e sau reduse cu totul, din cauă că umiditatea
împrăştie ca şi lumina particulele eterice. &ntr-o i doamna "le+andre a primit nişte
flori frumoase, pe care le-a stropit şi le-a pus într-o carafă cu apă. /i !ine, în acea
seară materialiarea nu a avut loc. Fhidul Campana a e+plicat atunci# 2Doamnă,
florile ce le-aţi primit sunt foarte frumoase, parfumul lor e prielnic materialiării, dar
ele fiind prea umede, vaporii din carafa plină cu apă au împiedicat producerea
corpului materialiat4.
P. / nevoie ca în timpul acestor şedinţe să fie muică. 7ndele, sonore, armonice,
înlesnesc totdeauna fenomenele spirituale. "stfel, la începutul fiecărei şedinţe,
oriunde pe pământ, se cântă de cineva din asistenţi la un instrument muical,
câteva !ucăţi melodioase, de preferinţă religioase. 1e pot asculta şi înregistrările pe
suport magnetic GgramofonH. "ceste vi!raţii armonice înlesnesc adunarea
particulelor eterice cu care entitatea poate sa-şi creee corpul său de carne efemer.
A. &n fine, între alte multe condiţii este şi starea sănătăţii mediumului, precum şi a
asistenţilor, dar mai presus de toate este liniştea, calmul lor sufletesc şi
concentrarea lor mentală. &ntr-adevăr, omul pe pământ are două euri - eul inferior,
personalitatea şi eul superior, spiritul. 1e ştie că eul inferior, su! influenţa corpului
dorinţei şi a celui carnal, emite din sânul său unde electro-magnetice. *a rândul său,
şi eul nostru superior, cel spiritual şi nemuritor, emite valuri de energie electrică.
"şa fiind, se înţelege de ce e nevoie ca atât mediumul, cât şi asistenţii să fie pe
deplin sănătoşi şi în acelaşi timp calmi, senini sufleteşte, adică nesuferini,
neîndureraţi, eli!eraţi de patimi, pentru că ei tre!uie să emită din corpurile lor, din
eul lor e+tern şi intern, energii ce vor ajuta sforţările spiritului dornic de a se
materialia într-o haină de ocaie. &n ilele când aceste condiţii nu au fost
îndeplinite, manifestarea nu a fost pe deplin posi!ilă. "ceastă manifestare ştir!ită
se traduce printr-o nesimetrie a corpului, lipsa frumuseţii figurii, o eitare a
materialiării, care luptă cu dificultăţi şi care se arată prin greutatea de a um!la şi a
vor!i. De aici concluia care s-a tras# în afară de împlinirea acestor condiţii, e nevoie
şi de o mare atenţie a celor preenţi şi o dorinţă vie ca materialiarea să fie clară,
puternică, în toate aspectele ei.
0 recomandare generală pentru toate cercurile de pe pământ unde se formeaă
asemenea creaţii temporale, este ca acestea să nu fie atinse, pentru că e posi!il ca
ele să dispară ca fulgerul, iar dispariţia lor !ruscă să producă o traumă atât de

puternică
la antes.mediumului încâtfată
)e când tânăra poate
se surveni
îndreptamoartea. 7n asemenea
către dreapta primuluica s-ade
rând - produs şi
asistenţi
unul din ei, din curioitate, o pipăi discret pe !raţ. "cest contact neaşteptat,
nepermis al unui om cu corpul materialiat, a produs o disociere fulgerătoare a
materialiării, care s-a transformat cât ai clipi din ochi într-un nor de mărimea unei
portocale şi care, ca fulgerul, s-a îndreptat către ca!inetul negru. &n acelaşi timp din
ca!inetul negru se aueau gemetele mediumului şi tot de acolo se auea glasul
ghidului Campana, care spunea# 2Doamnă, v-am recomandat să nu vă atingeţi de
materialiare. De ce nu aţi ascultat54 Doamna "le+andre protesteaă că nu a dat
niciodată nimănui o asemenea autoriaţie şi-l rugă să-i spună cine este indiscretul
care a făcut acest gest nenorocit. Fhidul nu a indicat pe îndrăneţul neascultător,
care desigur că a făcut acest act ca să se încredinţee şi mai !ine de natura reală a
manifestării, uitând că aici e vor!a de o creaţie gingaşă şi efemeră, făcută după alte
legi decât cele fiice.
&n anul @9B, în iua de O septem!rie, s-a văut un fapt de o importanţă şi mai
covârşitoare. Din caue nepreciate, dar în special din caua unei involuntare
depresiuni de energie psihică a asistenţilor, s-a întâmplat că materialiarea a slă!it
din vioiciune, corpul său s-a înmuiat, figura i s-a !ârcit, ofilindu-se ca aceea a unei
!ătrâne, iar corpul a început să i se turtească, afundându-se cu picioarele în
planşeul casei, până în genunchi. *a vederea acestei scene, mama îi adresă câteva
cuvinte de încurajare şi în acelaşi timp le recomandă asistenţilor să voiască puternic
mental ca materialiarea să ai!ă toată puterea spirituală de a se menţine. *a aceste
cuvinte părinteşti, încurajatoare, şi a valului de energie mentală primită de la
asistenţi, fetiţa s-a ridicat şi şi-a reluat forma completă, cu toată frăgeimea tinereţii
ei. Din cele e+puse se trage concluia că la formarea unei fiinţe de ocaie, a unei
materialiări, contri!uie întâi spiritele prin forţa lor spirituală, în al doilea rând
mediumul, iar în al treilea rând cei ce asistă la şedinţă.
Cu cât anii au trecut, cu cât şedinţele s-au înmulţit, cu atât acest spirit, adelena, a
putut să-şi creee un trup din ce în ce mai !ine organiat şi deci cu o durată mai
mare de timp. &n anii din urmă aşa de !ine se perfecţionase în a-şi face haina sa de
carne, încât în @9B, luna iunie, la o şedinţă adelena se adresă domnului "lfonso
Costa, fostul prim-ministru al )ortugaliei şi ai G@88 - n. ed.H mem!ru delegat al
)ortugaliei la 1ocietatea 6aţiunilor, căruia îi oferi graţios !raţul ei. Domnul Costa a
declarat că a simţit lângă sine căldura corpului şi frăgeimea !raţului.
0, Doamne, cum să-Si mulţumim că ai permis această manifestare, această
demonstraţie că sufletul nostru nu piere o dată cu distrugerea lutului în care ace o
scurtă vreme omul cel veşnicL
Ce minunate simt operele TaleL &n mod normal, omul se ămisleşte, se devoltă
până la punctul de a vedea lumina ilei în nouă luni, iar spiritele pot - dacă li se
îngăduie - să-şi fa!rice un corp de carne în câteva minute. %ei înaintea ta o fiinţă

creată dintr-un
vor!eşte, ridică fum, un om
o!iecte, întru totul
danseaă, asemenea
cântă cu toată lumea,
la un instrument sau dincare semănâncă
voce, mişcă,
!om!oane, !ea apă şi deodată, ca o nălucire, piere din faţa asistenţilor. 2Ce
minuneL4 )arcă aud cum gândiţi în mintea dumneavoastră şi cu toate acestea tot
ce v-am spus sunt fapte reale, naturale, dar necunoscute de majoritatea oamenilor.
Cine dispune de mijloace !ăneşti merită să facă un sacrificiu şi să se ducă în $ranţa,
spre a vedea asemenea fenomene. &n acest scop e necesar ca în preala!il persoana
care doreşte să asiste la asemenea şedinţe să scrie doamnei "le+andre, pentru a
supune din vreme această cerere la aprecierea maestrului nevăut, comadantul
Campana, şi el dacă apro!ă, vi se va fi+a o i hotărâtă pentru a lua parte la şedinţă.
)ână în preent adelena s-a arătat de peste 9KK de ori. $aima acestor fenomene s-
a răspândit în toată $ranţa, în toată /uropa, peste tot glo!ul. Din toate punctele
pământului se îndreaptă militari, episcopi, medici, savanţi, oameni cu preocupări şi
cu ranguri sociale diferite. )e lista persoanelor care au viitat acest cerc spiritist
sunt trecuţi oameni din "merica, "ustralia, 6oua <eelandă, ca să vadă cu ochiul lor
acest uimitor fenomen, care demonstreaă până la deplina convingere că sufletul
este nemuritor. "u fost şi din ţara noastră multe persoane care au fost la antes şi
au participat la şedinţe dintre care cităm pe doamna adovici, domnul locotenent
colonel Fosianu, domnul inginer 1tănulescu, doamna farmacist enţe, domnul
inginer Capri şi alţii. %a veni vremea când şi în ţara noastră se vor forma mediumi
de materialiare şi arunci mulţi din necredincioşii noştri vor avea ocaia să vadă
această su!limă operă divină.
"erminând% aş dori s reţineţi aceste puncte cardinale&

@. Corpul carnal pe care îl vedem, îl pipăim, îl îngrijim, îl adorăm şi cu care ne

mândrim este un simplu instrument trecător al spiritului.
9. "devăratul om es te o mic ă scânteie, nevăută de oc hii omului, care se afl ă
aşeată în mjlocul creierului nostru. /l este conducătorul corpului nostru. /l este
nemuritor şi menit ca în decurs de miliarde de ani să prospere mereu, până va
ajunge o forţă infinită a cosmosului.
8. )e pământ e+istăm noi, oameni, animale, vegetale şi mi nerale, iar în Ce r -
spiritele lor. *umea de 1us conduce lumea de jos.
I. Câteodată, când se permite de marile spirite conducătoare ale pământului,
unele fiinţe umane ale spaţiilor se pot arăta aici pe pământ. &n acest ca ele au de
o!icei forma şi lim!ajul uman al ultimei lor încarnări.
&ntr-o i, aflându-mă la cofetăria iegler într-un cerc de colonei şi generali pensionari
şi venind vor!a despre om, de sufletul lui, mă între!ă una din persoanele asistente
de la masa aceea dacă mai fac studii asupra nemuririi sufletului. "m răspuns că
acest su!iect mă pasioneaă din ce în ce mai mult. 0 altă persoană, din ta!ăra celor
sceptici, declară că el nu crede în asemenea fapte. *a această afirmaţie, un domn
maior pensionar, cu numele 'tergeanu, afirmă că rău face de se îndoieşte, căci de
ar vedea un ca, două, nu ar mai avea asemenea păreri. 2/u am trecut printr-o
asemenea pro!ă şi de aceea afirm că spiritul omului continuă e+istenţa şi dincolo de
moartea corpului. 'i pentru convingerea dumneavoastră, am să vă povestesc o
întâmplare petrecută în anul @KK, pe când eram căpitan la regimentul de geniu din
$ocşani. *a vremea aceea aveam în compania mea ca su!locotenent pe un oarecare
on Frigoraru. Tot în $ocşani pe vremea aceea e+ista o familie germană - consulul
Fermaniei în acest oraş, al cărui nume îmi scapă acum. /l avea două fete foarte
frumoase, cea mai mică fiind şi o admira!ilă pianistă. Frigoraru a văut-o, a plăcut-
o şi ca um!ra se ţinea de ea. *a grădina pu!lică, la concerte, la !alul de la
)refectură, unde veneau şi aceste fete, Frigoraru era nelipsit. Toată lumea
o!servase înclinarea lui pentru fata cea mică a consulului. )ăreau doi porum!ei ce
se iu!esc, încât făcea plăcere şi celor ce au o!servat această iu!ire. &n fine,
su!locotenentul se decide să se însoare. 1e preintă părinţilor fetei şi o cere de
soţie. Deşi neamţul ar fi dorit să ai!ă de ginere un german, totuşi faţă de tinereţea
!ăiatului, frumuseţea lui !ăr!ătească, situaţia lui socială şi simpatia fetei pentru el,
acceptase această căsătorie. Dar a intervenit o pro!lemă# consulul nu avea altă
avere decât o casă şi un loc vast în jurul casei. /l dădea ca estre fetei lui jumătate
din acest loc, atât. Cum cota de estre era de BK.KKK lei, rămânea să se sta!ilească
dacă acest loc valora această sumă. 1oţia colonelului de la regimentul din $ocşani,
care urmărise dragostea celor doi tineri, aflând de această situaţie rugă pe soţul ei
să facă tot posi!ilul ca să înlesnească unirea acestor două suflete, care se iu!esc
atât de mult. )entru acest lucru, colonelul numi o comisie de trei ofiţeri din sânul
regimentului, care să vadă locul şi să-l estimee. "ceşti camarai, ca să vadă unirea
efectuată, au declarat că locul valoreaă BK.KKK de lei. aportul a fost înaintat de
colonel inisterului de ă!oi, care a dat un răspuns afirmativ. )e !aa acestei
apro!ări s-a făcut
şi un copilaş. Cândnunta şi s-a
copilul aveaîntemeiat
trei luni oa căsnicie
venit unde maide
ordin mare dragul. Curând
la regiment sosi
ca să se
detaşee un pluton pentru unul din forturile din jurul ucureştilor, care la acea dată
se terminase de construit şi fusese înestrat cu tot materialul de apărare în ca de
ră!oi. Colonelul, neştiind care unitate să o detaşee, decise să tragă la sorţi. " scris
pe !ilete companiile, le puse în chipiul unui ofiţer şi de faţă cu toţi ofiţerii a tras un
!ilet. " ieşit compania a treia a căpitanului 'tergeanu. )rin acelaşi sistem a fost tras
la sorţi din această companie un pluton cu ofiţerii săi. Destinul a ales să plece la
ucureşti su!locotenentul Frigoraru. " fost jale mare pe familia lui şi a germanului,
pentru că se despărţeau unii de alţii. 'i totuşi ordinul tre!uia e+ecutat. 1-a îm!arcat
în tren acest pluton, cu toată estrea lui şi cu toată gospodăria lui Frigoraru, şi au
pornit cu toţii spre ucureşti. Trenul militar ajunse între staţia rai şi staţia

)rahova, de pe linia ucureşti-)loieşti, unde din caua ploilor a!undente

terasamentul se înmuiase, slă!ind linia. Trenul, ajuns în acest punct, a început să
oscilee. /ra o i caldă, cu ăduf. 1oţia ofiţerului ieşise pe culoar cu copilul în !raţe,
privind la dreapta şi la stânga. *a un moment dat vagonul oscilă !rusc într-o parte.
Doamna îşi pierdu echili!rul şi, într-o uitare de sine, căută să se reeme de peretele
vagonului3 prin această mişcare, copilul din !raţele sale a fost proiectat pe fereastra
deschisă a vagonului. ama, văând acest lucru, inconştientă, se repei la uşă şi se
avârli afară. &n acelaşi moment vagonul se înclină şi se răsturnă, târându-se câţiva
metri, până la oprirea trenului. Copilul şi mama au fost dro!iţi şi prefăcuţi într-o
masă de carne şi sânge. 1u!locotenentul Frigoratu în acest timp se afla în
compartimentul vagonului şi citea nişte note. Când vagonul s-a răsturnat, a ieşit pe
o fereastră, căutând şi între!ând unde e soţia şi copilul său. 1oldaţii toţi e+clamau#
20 femeie şi un copil sunt su! vagon4. Frigoraru înţelese drama. 0 lovitură de
trăsnet îi trecu prin creier şi o luă la fugă peste câmp. "junse în comuna rai, la
han, o!osit, cu tunica fluturând, cu părul deordonat şi plin de noroi pe ghete şi
pantaloni. 1e opri şi cu un aer dement e+clamă# 21ăracii, sunt su! vagonL %ai, soţia
mea, sărmanul meu copilL4 Săranii au înţeles imediat că au de-a face cu un ne!un.
Dar în curând a venit vestea de la gară că s-a întâmplat o nenorocire. 7n tren a
deraiat. 1-a strâns lumea, au sosit ajutoare de la )loieşti şi au repus trenul pe linia
ce s-a reparat. 1oldaţii au fost dirijaţi mai departe la ucureşti, iar masa de carne
strivită a copilaşului şi a soţiei lui Frigoraru a fost aşeată într-un coşciug provioriu,
preparată spre a nu se strica şi înapoiată cu su!locotenentul la $ocşani, unde s-a
făcut o înmormântare la care a luat parte tot oraşul. " fost o jale nemaivăută în
capitala judeţului )utna. Toate iarele de la acea vreme au scris despre această
nenorocire. &n locul lui Frigoraru a fost trimis la fort un alt ofiţer, iar el a căut într-o
completă prostraţie. "vea mintea tul!ure, dar era liniştit. Colonelul a dispus să nu
facă nimic, să fie lăsat în pace, să vină când vrea, să facă ce vrea, până îşi va reveni
din groanica lovitură a soartei.
&ntr-adevăr, încetul cu încetul el se însenină, deveni din ce în ce mai conştient şi îşi
îndeplinea cât se poate de !ine rolul de militar, dar era sjnguratic, tăcut, totdeauna
trist de moarte. " trecut un an. &ntr-o seară de iulie mă întorceam cu soţia mea de la
grădina pu!lică şi în drum spre casă trecem pe strada unde locuia su!locotenentul
Frigoraru. Când ajungem în dreptul ferestrelor casei sale auim o melodie super!ă
interpretată la pian. Cum soţia mea era o cunoscătoare a muicii, urmase
conservatorul din ucureşti - mă opri şi-mi spuse# 2Ce splendidă interpretare, ce
digitaţie admira!ilăL Dar cine să cînte la Frigoraru5 'i mai ales cum de cântă pe
întuneric5 /i, !ietul !ăiat, îi plăcea muicaL în fiecare seară soţia sa, care era o
e+celentă pianistă, îi cânta la pian. 1e vede, spus e sotia mea, că a început să se
consolee. 0 fi având o prietenă ca să-l distree puţin.4 " doua i, spre seară, fiind
prin oraş cu soţia, îl vedem pe trotuarul opus pe su!locotenentul Frigoraru3 1oţia
îmi spuse# 27ite pe Frigoraru, ia cheamă-l să ne spună cine cânta aseară aşa de
frumos4. mediat îl şi chemai. După ce s-a apropiat şi ne-a dat !ună seara, soţia
mea îl între!ă# 2Domnule su!locotenent, aseară trecând pe su! ferestrele locuinţei
dumneavoastră am auit o muică frumoasă, splendid e+ecutată. Dacă nu suntem
indiscreţi, cine cânta54 *a această între!are su!locotenentul şi-a plecat ochii, s-a
întunecat şi a tăcut. /u am intervenit# 2/i, dragul meu, eşti tânăr, eşti supărat, îţi
este permis ca o persoană tânără şi drăguţă să îţi cânte la pian4. *a aceste cuvinte
su!locotenentul ridică capul şi cu ochii hol!aţi spuse3 2Domnule căpitan, memoria
iu!itei mele soţii şi a îngeraşului meu nu se vor şterge din acest creier. 1ufletul lor îl
voi cinsti cât voi trăi. "ltă femeie nu voi mai atingeL4 După, aceste cuvinte se
cuvenea ca su!iectul să fie închis, dar femeia tot femeie, şi soţia mea reveni#
2espectăm sentimentele dumneavoastră şi totuşi te rugăm să ne spui cine cânta
aşa de măiestrit54 *a această între!are nepermisă, el răspunse# 2/u4. 1oţia mea
răspunse# 2'tiu că dumneata cunoşti notele, că plim!i degetele pe claviatură, dar
de cântat şi mai ales de o interpretare atât de artistică nu eşti în stare. "colo a fost
o altă mână.4 )resat, constrâns într-un mod nepermis de insistenţa soţiei mele, el
răspunse după un lung oftat. 2Doamnă, v-aş spune un secret, dar vă rog, vă conjur
să nu-l divulgaţi nimănui.4 "mândoi am ră spuns că deoarece se fa ce apel la
onoarea noastră, nu vom spune la nimeni. "sigurat de fagăduiala noastră, el spuse#
2în fiecare seară vine soţia mea şi îmi cântă o oră, două şi apoi pleacă.
Dumneavoastră aţi auit-o cântând pe iu!ita mea soţie.4 *a această afirmaţie am
rămas amândoi înmărmuriţi. Cum o să vină o moartă să cânte la pian5 Corpul ei era
la cimitir. 'i soţia mă atinse cu cotul, dându-mi de înţeles că sărmanul este tot
ne!un. Dar ca şi cum ar fi înţeles starea noastră spirituală, gândul nostru, spuse#
2Dacă doriţi să vă încredinţaţi de acest fapt, poftiţi, veniţi la mine şi vă veţi
convinge. ată, puteţi veni astă-seară, la ora ece.4 *a această propunere am
răspuns afirmativ şi ne-am despărţit. "!ia aşteptam să se facă ora ece seara. *a
această oră ne-am îndreptat către casa lui Frigoraru. Când să intrăm în casă, uşa se
deschise şi o !ătrână ne întâmpină# 2ine aţi venit. i-a spus fiul meu de venirea
dumneavoastră, dar nu ştiu dacă a făcut !ine de a divulgat faptul că soţia lui vine în
fiecare seară, să ne cânte câte o oră şi apoi pleacă.4 "uirea acestor cuvinte din
gura unei !ătrâne ce nu trecuse prin focul sufletesc ca fiul său, deci în toate
facultăţile mintale, ne-a făcut să reflectăm că în toată această poveste tre!uie să fie
ceva serios. 6e-au primit în salon şi discuţia se urmă despre mulţumirea ce i-a
acordat-o Dumneeu fiului ei, de a şti că soţia şi copilul său trăiesc, dar nu într-un
corp de carne. să
să-i permitem *a stingă
un moment
lampadat
cu intervine în discuţie
petrol, căci su!locotenentul,
lumina face care
rău soţiei sale nei rugă
Gaşa se
ceruse din primul moment al apariţiei saleH. 6egreşit, pentru a fi părtaşi la marea
minune de a vedea o moartă vie, am primit această propunere. Curând ochii noştri
s-au o!işnuit cu întunericul şi vedeam !ine o!iectele din interiorul camerei. Deodată
su!locotenentul spuse# 2at-oL %ineL4 6e-am îndreptat privirile spre uşă, dar aceasta
nu se deschise şi nici nu se vedea cineva. $acem ochii mari, ne concentrăm privirea
şi tot nu vedem nimic. 1u!locotenentul ne spune după un minut# 21oţia mea vă
salută. 1-a aşeat la pianină şi vă întrea!ă ce doriţi să vă cânte.4 *a această
între!are, cum era la modă pe atunci şi se cânta de către toate orchestrele valsul lui
1trauss 2Dunărea al!astră4, soţia mea propuse să cânte acest vals. Deodată auim
vi!rând aerul din cameră de notele pianinei şi un vals divin ne atrase privirile spre

pianină. 1imţeam cum notele se ridicau şi co!orau, vedeam scaunul din faţa
pianinei, dar nu vedeam pe nimeni cântând la pianină. Cântecul ne fură gândurile şi
ne-am pomenit când s-a teminat că su!locotenentul ne întrea!ă ce dorim să ne mai
cânte soţia sa. "tunci soţia mea, o cunoscătoare a muicii, ca să descopere
eventuala şarlatanie, propuse să cânte 2$uga4 de ach. "!ia termină de spus şi
pianina răsună într-o e+ecuţie impeca!ilă cu această piesă muicală. &n fine, soţia
mea a propus şi alte lucrări din compoiţia lui *ist şi ethoven. După câteva
interpretări fără cusur, su!locotenentul anunţă# 2"cum soţia mea pleacă, vă salută4.
"m privit adânc să străpungem cu privirile noastre şi pereţii, ne-am plim!at privirile
prin toată camera şi spre uşă, dar nici de data aceasta nu am văut pe nimeni altul
decât pe Frigoraru şi pe mama lui. " aprins lampa, dar privirile noastre se întorceau
mereu spre pianină. Ca şi cum ar fi citit gândul nostru, Frigoratu se repei la
pianină, îi apucă mânerul lateral şi o trase pe roţile ei departe de id, icându-ne#
2)riviţi, este o pianină o!işnuită, nu are nici rulou cu foaie, nici dispoitiv electric4#
GDe fapt, la acea vreme lipsea electricitatea în $ocşaniH. *-am privit şi ne-am,
încredinţat că nu avea nici o adaptare pentru o e+ecuţie mecanică. &n orice ca,
chiar de ar fi avut, acest dispoitiv nu putea să răspundă atât de prom pt la
comenile soţiei mele, care a cerut fragmente din diferite opere ale mai multor
compoitori. "m mulţumit pentru onoarea şi fericirea de a lua cunoştinţă de un
asemenea fenomen şi am plecat acasă. 6-am dormit toată noaptea. "m discutat
despre această minune ca pianul să cânte, ca o fantomă nevăută a soţiei
su!locotenentului să vină să cânte, şi ca el, su!locotenentul, să o vadă şi să
înţeleagă vor!irea ei, noi nevăând-o şi neauind-o. 6i se părea o minune pe care
nu am fi putut-o crede dacă nu am fi auit melodiile acelea, e+ecuţia aceea divină,
nu umană. "ceastă comunicare dintre un pământean şi un spirit aduse curând o
schim!are, o linişte, o seninătate şi o !unătate în fiinţa su!locotenentului, de nu
mai era de recunoscut. /ra iu!it de toată lumea, era respectat pentru no!leţea
caracterului său. "firma colegilor săi că e fericit că ştie că omul nu moare, că spiritul
trăieşte în jurul nostru su! alte stări, că îşi cunoaşte rostul vieţii sale şi că va părăsi
această lume prin înecare. &ntr-adevăr, destinul i s-a împlinit aşa cum i se spusese
de cei de 1us. &n anul @@9 se e+ecută o mică manevră navală a flotilei noastre
fluviale pe Dunăre cu concursul geniştilor GpontonieriH. &ntr-unul din aceste vase, în
şalupa 2Trotuş4
vas austriac se afla în
ce trecea şi josul
locotenentul
Dunării,on
loviFrigoraru.
în coastă &n dreptulşalupă,
această oraşului
o :ârşova
sparse şiun
în
câteva minute s-a dus la fund cu locotenentul on ăncilă, maiorul 1toenescu,
plutonierul Tănăsescu şi locotenentul Frigoraru, care imediat când s-a spart vasul a
îngenunchiat şi a is# 2"cum, Doamne, slo!oeşte pe fiul tău amărât în această
e+istenţă pământească4. 6u a putut scăpa decât su!locotenentul Fheorghe
)etreşcu, ai colonel, şi plutonierul ancovache, ai căpitan pensionar. Cei ce sunt
mai în vârstă în $ocşani pot mărturisi de aceste evenimente şi personaje.4
Consemnat de mine, prof. 1carlat Demetrescu

ucureşti, @B mai @9B

U1-a afirmat că omul este coroana creaţiei lui Dumneeu pe pământ. "ceastă
aureolă dată omului o merită pe drept cuvânt când vei la ce înălţime de gândire s-a
putut ridica. ămâi uimit în faţa calculelor lui minunate, a analielor lui profunde, a
cercetărilor şi descoperirilor sale. "i el scotoceşte fundul oceanelor pentru a
repreenta contururile sale geografice, încearcă să conserve raele calorice ale
soarelui spre a le utilia iarna sau spre a le transforma în alte genuri de energie
necesare în industrie. "i se cerceteaă compoiţia atmosferei în păturile ei cele mai
înalte ori se studiaă posi!ilitatea utiliării forţei motrice a mareelor. 0mul scruteaă
cu telescoape uriaşe a!isurile infinitului ori analieaă prin !om!ardarea cu raele
alfa ale toriului atomul de radiu, pentru a afla constituţia lui, a electronului,
protonului şi neutronului său. 0mul nesăţios de a cunoaşte caută mereu să fure
secretele naturii, ale infinitului mare, macrocosmosul, ca şi ale infinitului mic,
microcosmosul, dar mai presus de toate se străduieşte sa afle ce este viaţa.
Când te gândeşti că acum o sută de ani dacă ar fi afirmat cineva că stând culcat în
patul tău, vei putea asculta orchestra simfonică din Eashington, 0pera din ilano,
pe tenorul Cormai din *ondra sau pe conferenţiarul din %iena, l-ai fi creut ne!un.
6ici în descrierile lui (ules %erne nu ai fi putut !ănui că vom putea ajunge să
călătorim ca păsările prin aer.

âine-poimâine veţi putea vor!i prin telefon şi veţi privi în placa de sticlă mată
figura celui care îţi vor!eşte de la )raga ori de la *ondra. Cine ştie ce ne reervă
viitorulL
/+istă o lege în universul întreg care sileşte ca mineralii, vegetalul, animalul, omul,
planetele, stelele, toate şi totul să se transforme, să avansee spre forme mai !une,
superioare, / legea evoluţiei, legea progresului.
0menirea, graţie acestei legi, prin aleşii ei a făcut studii, o!servaţii, e+perienţe
asupra materiei tangi!ile, analia!ile în la!orator, şi a sta!ilit forţele care o animă, a
găsit normele legile după care aceste forţe lucreaă asupra ei.
U&n jurul nostru se petrec şi fenomene ce se desfăşoară în cadrul altor categorii de
materii, ce nu se pot cerceta în la!orator. /le par a fi animate de alte forţe şi după
alte legi decât cele ale materiei fiice. "cestor fenomene li s-a dat numele de
paranormale, hiperfiice, metapsihice. Dar în goana cea mare după cercetările lumii
fiice s-a neglijat cercetarea acestor fenomene şi energii.
De vreo PK de ani încoace, mari inteligenţe, mari savanţi ai lumii, din seria celor
care au adus lumină asupra datelor ştiinţifice ce le posedăm ai, au început să-şi
îndrepte ochii şi asupra acestor fenomene ciudate pentru ei, dar foarte normale şi
naturale, căci nimic nu se produce în univers care să nu fie natural. Dintre aceştia
vă cite pe Eilliam Croo?es, ussel Eallace, Charles ichet, 1chren? 6oting, 0liver
*odge, Eilliam (ames, /rnest oano, 0choro=it, orseli, Eilliam arrett,
*om!roso, Camille $lammarion şi mulţi alţii, unul mai strălucitor decât altul.
%ă reamintesc că Croo?es este descoperitorul thaliului, al materiei radiante, al
tu!urilor fără aer care au condus la descoperirea !ecului electric de ai. /l a lăsat o
cale luminoasă în urma sa, plină de descoperiri şi în domeniul fiicii şi a chimiei.
Eallace, marele naturalist, emulul lui Dar=in, ne-a făcut cunoscută flora şi fauna
0ceaniei şi a "fricii, regiuni necercetate până atunci de naturalişti. ichet este
mem!ru al "cademiei de 'tiinţe din $ranţa, profesor de fiiologie şi cercetător
neo!osit al fenomenelor vieţii umane. Cine nu cunoaşte pe 0liver *odge, profesor
de fiică la $acultatea de 'tiinţe din irmingam, unul din autorii descoperirii acţiunii
ionilor în natură5 &ntreaga "merică îl cunoaşte pe eminentul psiholog şi filosof
Eilliam (ames, fost profesor de psihologie la 7niversitatea :arvard din 6e= >or?.
*ucrarea profesorului şi neo!ositului cercetător /rnest oano din talia este
tradusă în multe lim!i şi cunoscută în întreaga lume. 'i aşa, rând pe rând, tot mai
mulţi din oamenii de seamă ai omenirii încep să se ocupe şi să e+perimentee
pro!lemele transcendentale, pro!leme care până ieri erau desconsiderate ori
!atjocorite, iar cei ce se îndeletniceau cu ele erau socotiţi minţi o!osite,
autosugestionaţi, şarlatani ori candidaţi pentru !alamuc. 1eria acestor fenomene
ciudate, uimitoare prin natura lor, e nespus de mare, dar pentru că nu dispun decât
de o oră, mă voi mărgini la cele mai importante# scrierea unui creion singur, scrierea
proiectată, tele?ineia, levitaţia, proiecţii cr;ptesteia, moniţia, premoniţia,
telepatia, ectoplasmia. )resupunând că nu toată lumea cunoaşte această
nomenclatură ştiinţifică, sunt dator a da câte o mică e+plicaţie referitor la fiecare
din ele. 1unt cauri când în preenţa unor persoane numite mediumi, din fiinţa
cărora iese mai uşor decât de la o persoană o!işnuită o materie eterică numită fluid,
se vede cum un creion pus pe masă se ridică singur, iua în amiaa mare, şi începe
să scrie pe o coală de hârtie al!ă. / un fenomen ce stârneşte admiraţia şi e socotit
pe nedrept ca fiind un fapt nenatural, ca reultatul unui truc. )are ciudat, dar acest
fenomen este tot atât de natural ca şi când acest creion ar fi ţinut şi condus de o
mână umană. Dar uimirea întrece limita şi în mintea necunoscătorului încep să se
nască !ănuieli când asistenţii stând în semio!scuritate trei-patru minute, după
aprinderea !ecurilor electrice constată una-două pagini de hârtie scrise cu cerneală
în lim!a maternă a asistenţilor ori într-o lim!ă străină sau chiar într-o lim!ă vor!ită
cu mii pe
direct de hârtie,
ani în urmă. / ceea
fără nici ce se numeşte
un condei. scrierea
'i astfel sunt proiectată,
lucrurile scrierea
orânduite aplicată
în lume, ca
omul în viaţa lui să afle, să audă şi să vadă lucruri ce pentru moment îi tul!ură
mintea. ată un ca. 1tând într-o cameră mai puţin luminată, dar mai ales seara pe
întuneric, asistenţii văd pe un perete din faţa lor o mână care scrie un te+t format
din litere luminoase. )are că ar fi reclamele luminoase ale cinematografelor ce în
!ena nopţii anunţă trecătorului su!iectul filmului ce ruleaă în acea seară, la acea
sală de spectacol. "mintiţi-vă de scrierea cuvintelor 2ane techel fares4, pe
peretele palatului lui 6a!ucodonosor. &n alte împrejurări se o!servă cum o!iecte
diferite - scaune, lămpi, statuete, călimări, se ridică din locul lor, călătoresc pe
deasupra asistenţilor şi se aşeaă uşor pe un loc depărtat de locul de plecare.
"cesta este fenomenul denumit telechineie. Dacă dispui de un medium puternic,

scrii un te+t pe mai multe !ilete, pe care le introduci pe fiecare într-un plic !ine
închis. *e amesteci până ce nici tu ca autor nu mai ştii în care ce scrie. *a
întâmplare alegi unul din ele şi mediumul de aproape sau de la distanţă citeşte -
mai mult sau mai puţin corect - cele scrise în !iletul închis. "ceasta este citirea prin
corpuri opace, fenomen cunoscut su! denumirea de cr;ptesteie. Cred că citesc în
mintea dumneavoastră mirarea şi neîncrederea# 2Cum să fie posi!ile asemenea
lucruri5 )ână nu voi vedea şi eu, nu voi crede.4 / firească această îndoială şi e
natural să doriţi să vedeţi pentru ca să puteţi crede. "lteori o!iecte foarte grele, ca
de e+emplu o masă mare de sufragerie, ce a!ia poate fi ridicată de doi oameni, se
ridică singură în aer @K-@9 centimetri. &n multe tratate se citeaă cauri când însuşi
mediumul s-a ridicat până la tavan, unde a scris cu creionul, ca o amintire, ca o
pro!ă rămasă spre a demonstra şi în viitor că a fost un fapt real şi nu o halucinaţie.
"cesta este fenomenul numit levitaţie. Cred că aţi auit şi dumneavoasatră de
persoane care, conversând cu alţii despre lucruri ale vieţii, deodată se opresc din
vor!ă şi e+clamă# 2Ce foc mare, văd cum arde o casă la un colţ de stradă dintr-un
oraş plin de fa!rici, parcă ar fi rafinării4. <iarele ce apar în următoarele ore anunţă
că în oraşul )loieşti un mare foc a mistuit o clădire din colţul străii cutare. "cest
fenomen a fost vederea din senin a unui eveniment ce are loc în acelaşi timp, dar la
depărtare. "lteori, pe când eşti ocupat cu o lectură sau cu o activitate oarecare, îţi
apare o fiinţă aeriformă a unui prieten sau rudă. 'tiinţa populară spune că acela
care s-a arătat moare. &ntr-adevăr, dacă notăm data şi ora când a apărut acea
arătare, aflăm ulterior că e+act la acea dată şi oră a avut loc decesul celui ce s-a
arătat. "cest fenomen de percepere viuală a evenimentelor actuale se numeşte,
moniţie. &n alte împrejurări, o persoană care are daruri deose!ite de ale noastre, ale
multora dintre noi, privindu-te în ochi ori privind în paharul din care ai sor!it puţină
apă, îţi spune fapte, împrejurări, !ucurii ori necauri prin care vei trece în viitor. /
ceea ce se numeşte în lim!ajul comun o preicere sau, ştiinţific, premonitie. Cum5
&n ce fel5 6u vă lăsaţi nici dumneavoastră până nu veţi afla. Dar cum să nu te miri
când ai ocaia să aui ori să citeşti despre faptul că o persoană gândind la ceva, un
altul privind în jurul capului său şi mai ales între sprâncene J îi spune cuvânt cu
cuvânt tot ceea ce gândeşte. ulţi oameni care au avut acest minunat dar, pentru
că n-au ştiut să şi-l ascundă, au fost socotiţi ca asociaţi cu diavolul. "cesta e
fenomenul numitde
vadă e întrecută telepatie.
arătareaDar toată şi
în carne gama
oase,fenomenelor
parţială sauce-i sunta date
totală, unei omului să
fiinţe iu!ite
sau străine care a părăsit lumea noastră materială. $enomenului i s-a dat numele de
ectoplasmie sau materialiare. "cest fenomen a fost studiat trei ani de ile în faţa a
tot ce a avut "nglia mai savant la epoca respectivă şi anume Eilliarn Croo?es - prin
intermediul medimnului $lorence Coo?, Charles ichet, în oraşul "lger, la %ila
Carmen, cu mediumul "lice, 1chren? 6oting şi doamna isson - prin mediumul
arta /va, la )aris, şi mulţi alţii.
Când aui sau citeşti că un om care a trecut pragul morţii şi al cărui corp a putreit
de mult într-un colţ de cimitir, a apărut undeva în carne şi oase, cu un corp cald, cu
respiraţie şi puls omenesc, care vor!eşte, se mişcă, cântă vocal sau la un
instrument şi apoi piere dintr-o dată, nu poţi să crei, nu poţi să accepţi acest lucru.
De ar veni toată lumea de pe acest pământ să-ţi afirme acest lucru, tot nu te poate
convinge, pentru că asemenea fenomene trec de puterea judecăţii omului dedusă
din cele văute din copilărie până acum şi din cele deduse din datele ştiinţei
poitive pe care o cunoaştem. /ste dar normal să ici ca şi Toma necredinciosul#
26u, cred până ce nu voi pune mâna să pipăi, până ce ochii mei nu vor vedea, spre
a mă încredinţa de realitatea faptului4. Da, numai în aceste condiţii vă recomand şi
eu să credeţi. /u ca profesor de ştiinţă poitivă, vă fac această recomandare, vă
rog, vă rog mult, vă invit să doriţi din toate puterile sufletului dumneavoastră să
citiţi, să vedeţi şi să e+perimentaţi. 1ă nu afirmaţi că este imposi!il şi să vă pierdeţi
vremea cu nimicnicii trecătoare, căci este imprudent să spui 2imposi!il4. mposi!il
nu e+istă în natura, aşadar nu refuaţi să citiţi despre aceste fenomene, să le
vedeţi, să studiaţi legile care le guverneaă, să le acceptaţi ca fiind foarte normale.
De ce vă fac această recomandare5 0 fac ca să nu C/D/S pur şi simplu, deoarece
credinţa este ceva su!iectiv şi su!iectivitatea diferă de la om la om, după natura
sufietească, după cultura fiecăruia. Deci ea nu are o !aă sigură. "i trăim într-o
epocă când totul trece prin filtrul o!servaţiilor şi e+perienţelor de la!orator. 6u ne
mai e îngăduit să credem pur şi simplu, ci tre!uie să procedam cu metodă şi im!old
ştiinţific, mai ales când e vor!a de fenomene metafiice şi metapsihice. 6umai
procedând astfel vom putea întrevedea cauele lor şi legile care pr eideaă la
producerea lor. Fraţie acestei norme de conduită, ai în "merica, "nglia, $ranţa şi
Fermania s-au creat instituţii care fac diferite e+perienţe prin aceşti mediumi,
creând o ştiinţă nouă, numită metapsihica.
'i acum, după ce am făcut această lungă introducere, pentru ca să nu vin în faţa
dumneavoastră numai cu simple afirmaţii, vă voi descrie unele e+perienţe făcute de
cercetători din domeniul manifestărilor psihicului nostru. Dintre aceştia cite pe
araduci Darget, colonel de ochas, profesorul Rarl du )rel, !aronul eichen!ach şi
în ultimul timp, doctorul :. Durville.
'i acum vă rog să mă urmăriţi cu atenţie în e+punerea următoarei e+perienţe. 0
persoană - care, din dragoste pentru descoperirea adevărului, se oferă gratuit la
dispoiţia e+perimentatorului - este aşeată pe un fotoliu comod cu spătarul înalt. 0
altă persoană, numită magnetior, se aşeaă în faţa acestei persoane şi face cu
mâinile pase magnetice de la cap până în dreptul pântecelui. )entru că ochii de
carne ai e+perimentatorului, fiind de natură fiică, nu pot vedea la rândul lor decât
lumea fiică, deci nu au posi!ilitatea să vadă fluidele şi fenomenele ce vor avea loc
în timpul e+perimentului, sunt invitaţi în această cameră un somnam!ul în stare
hipnotică şi un lucid, sau doi mediumi în stare de transă. )rin urmare
e+perimentatorul va şti ce se va întâmpla, pentru că va vedea prin ochii sufleteşti ai
celor doi lucii. 'i acum, pentru că nu toată lumea ştie ce e un magnetior, vă voi
spune că aceşti oameni au facultatea de a acumula din mediul înconjurător, ca şi un
acumulator electric, mari cantităţi de materii eterice, de fluide, şi le revarsă prin
pasele lor asupra unei alte persoane. /ste ceva asemănător cu ceea ce se petrece
în fiică între două elemente cu potenţial deose!it între care, în virtutea legii

echili!rului, se produce o descărcare de energie sau de materie, de la cel supraplin

la cel mai sărac. Din caua acestui transfer de fluide se produce un proces intim în
această persoană, care va avea ca reultat fenomenele ce vor urma. Din primul
moment la stânga persoanei de pe fotoliu se aşeaă, la distanţa de un metru, un alt
fotoliu. După o jumătare de oră de pase magnetice se o!servă că persoana aşeată
pe fotoliu, deşi a dormit !ine noaptea precedenta, deşi nu este o!osită de vreun
efort, simte că i se împăienjeneşte privirea, că pleoapele i se lasă în jos ca de
plum!, că încetul cu încetul pierde conştiinţa locului unde se află şi în fine, adoarme
profund. 6u mai aude, nu mai vede, nu mai simte nimic. " adormit perfect trecând
în faa cunoscută în ştiinţă de stare hipnotică, mai e+act magnetică. &n acelaşi timp,
pe măsură ce se continuă pasele, se o!servă cum din această persoană adormită, la
dreapta şi la stânga sa, iese un fel de fum, o ceaţă puţin nuanţată la dreapta în
al!astru iar cea din stânga în portocaliu. De la o vreme, pasele continuând, coloana
din dreapta începe să se mişte, îndreptându-se spre coloana din stânga. işcarea
acestei coloane drepte se poate face prin faţa su!iectului, dar de cele mai multe ori
trecerea se face pe la spatele corpului fiic al su!iectului. *a un moment dat, cele
două coloane fuioneaă, se topesc una în alta, formând o singură coloană verticală
al!urie. 1e cere mare atenţie din partea e+perimentatorului, mare prudenţă şi mai
ales multă ră!dare, fiind în joc sănătatea, !a chiar viaţa mediumului. &n minutele
următoare coloana începe să se concentree şi ca urmare să se micşoree, dar în
aceeaşi măsură ea devine din ce în ce mai clară, mai luminoasă şi în acelaşi timp
din informă începe să se conturee, luând tot mai mult o formă umană. 'i lucru
uimitor, această imagine fluidică e identică cu persoana care doarme profund pe
fotoliu. / du!lul său, este fantoma fiinţei lui. 0 dată ce acest du!lu s-a desăvârşit
până la a semăna perfect cu su!iectul adormit, el se aşeaă pe fotoliul al doilea,
luând aceeaşi poiţie ca srcinalul. 0rice mişcare a omului de pe primul fotoliu este
reprodusă de fantoma de pe al doilea fotoliu. "cest du!lu se poate reflecta într-o
oglindă aşeată în faţa sa şi se poate şi fotografia, mai mult sau mai puţin corect,
după împrejurări. 1u!iectul, deşi adormit începe să vor!ească şi să spună că vede
pe cineva la stânga sa care seamănă foarte mult cu el. Ceva mai mult, dacă
e+perimentatorul ridică mâna dreaptă în faţa su!iectului, acesta spune că şi
celălalt a ridicat mâna dreaptă. epet, orice mişcare a capului, mâinilor, corpului,
picioarelor su!iectuluilaeurmătoarea
"cum se procedeaă în acelaşi timp reprodusă
e+perienţă. deo du!lul
1e ia !atista,său, de fantoma
se desface şi cu sa.
ea
se acoperă mâna su!iectului.  se ridică !raţul în sus şi el spune# 2%ăd pe du!lul meu
că a ridicat !raţul său drept, nu-i văd decât !raţul, mâna lui nu ştiu de ce, dar nu o
văd. "tât somnam!ulul, cât şi clarvăătorul de faţă vor vedea corpul fiic al
su!iectului, precum de asemenea şi du!lul său. 'i curios, dacă mâna su!iectului a
fost acoperită de !atistă, nici ei nu vor vedea mâna du!lului fluidic. De aici s-a tras
concluia că materia fiică ce acoperă un corp fluidic nu lasă să se vadă acest corp
fluidic. Dar dacă această materie fiica e !ine îm!i!ată cu materie fluidică, atunci
ea, asemeni unui geam lasă să se vadă corpul fluidic. ată şi e+perienţa
convingătoare. 1e ia acea !atistă şi se aşeaă pe fotoliul unde a stat fantoma.
"tunci !atista se va îm!i!a de materia fluidică a fantomei. De această dată, punând

!atista pe mâna su!iectului, atât el cât şi somnam!ulul ori clarvăătorul de faţă

spun că văd podul palmei şi degetele fantomei. )rin urmare, concluia de mai sus
este !ine sta!ilită. 1ă urmărim acum e+perienţa mai departe. *uăm un o!iect
oarecare - un !uton, un ceas, o carte - şi îl punem în mâna su!iectului.  se ridică
!raţul cu mâna ce ţine acest o!iect şi el, asemenea celor doi lucii de faţă, spune#
2%ăd că fantoma ţine în mâna sa o carte.4 Toţi trei văd o!iectul fluidic în mâna
du!lului. ată iar un fapt de o importanţă deose!ită# orice corp, fie el viu, fie
neanimat are totdeauna în masa sa un du!lu fluidic care este văut de lucii. 1ă nu
uitaţi acest fapt de o importanţă capitală# corpurile fiice împiedică vederea
corpurilor eterice.
Tot ce v-am spus până acum nu se o!ţine de la prima încercare. &n acest domeniu e
nevoie mai mult ca oriunde de multă ră!dare şi consecvenţă, atât de necesare
mediumului, ca şi e+perimentatorului, pentru câştigarea a!ilităţii şi uşurinţei de a
lucra cu acest material su!til. "stfel se face că pe când la început e+perienţele erau
greoaie şi varia!ile, insta!ile, cu vremea devin rapide, sigure şi clare. Continuând să
se facă pase asupra persoanei din fotoliu, se constată că fantoma începe să-şi
piardă conturul, forma de om, înceteaă să mai reproducă mişcările su!iectului şi de
la o vreme, devenind iar o masă alungită, se ridică vertical şi se depărteaă de pe
fotoliul său. 1ă denumim această formaţiune care începe să se mişte fantoma
numărul doi. "juns la acest punct, operatorul tre!uie să fie atent şi să-şi impună
ver!al sau mental voinţa sa puternică, ca să dirijee fantoma acolo unde doreşte el,
căci altfel în primele ile de e+perienţă, fantoma se va mişca insta!il, se va lovi de
o!iecte, neavând o deplină conducere proprie şi ca urmare su!iectul se va plânge
că s-a lovit la picior, cap sau !raţ, deşi nu s-a mişcat de pe fotoliul său. &nceputul e
greu, ca în toate. Cu timpul, acel ceva ce ştiinţa psihologiei îl denumeşte suflet,
purtătorul de conştiinţă, pare a părăsi trupul aşeat pe fotoliu şi trece în fantomă.
Din momentul acesta trupul devine un simplu instrument, o masă de carne a!solut
inconştientă. "cum toată conştiinţa a tot ceea ce se petrece în jurul său e trecută în
fantomă, de unde întreţine mişcarea şi vor!irea corpului carnal. După aceasta, i s-a
cerut fantomei cu toată delicateţea posi!ilă, să treacă printr-o uşă deschisă în
camera alăturată. /a răspunde la această solicitare şi porneşte, alunecând pe
parchet sau plutind puţin deasupra parchetului, ajungând în camera alăturată. Dar
e+perienţa a fost plină de un înalt învăţământ când s-a văut că, la cererea
e+perimentatorului, fantoma a putut trece prin perete, geam sau prin uşile închise
în camera alăturată. Deci fantoma, având un corp supraeterat, are facultatea de a
trece prin orice materie fiică, fie ea piatră, metal, id, lemn sau sticlă. Tot din
e+perienţele de mai sus s-a degajat şi următoarea concluie# fantoma poate să
asculte de e+perimentatorul său, să e+ecute anumite comeni sau poate să le
refue. Cu alte cuvinte, fantoma are voinţa sa proprie. eţineţi acest fapt, pentru că
are importanţa sa, dovedind că aici nu este vor!a de o sugestie şi nici de o voinţă
e+terioară care manevreaă pe adormit şi pe du!lul său, ci este o conştiinţă şi o
voinţă proprie care pot lucra după li!erul lor ar!itru. &n fine, se preintă forme noi de
fenomene. "stfel, domnul Durville a o!servat că o dată ce s-a ajuns la faa ca
fantoma să fie capa!ilă de a se deplasa la distanţă, dacă se continuă să se facă
pase magnetice pe mai departe asupra su!iectului, fantoma pare că a!soar!e,
pompeaă din atmosfera înconjurătoare materii fluidice grosolane, cvasi-fiice, care
intrând în corpul său o fac mai puţin transparentă, nemaipermiţând să se vadă
lucrurile ca până acum prin corpul ei. &n schim! devine mai vii!ilă şi capa!ilă de a
e+ecuta acte fiice. 1-a o!servat că trupul fiic al su!iectului este legat de fantomă
printr-un cordon fluidic, aşa după cum copilul este legat de placenta mamei sale.
)rin acest cordon, care pleacă de regulă din dreptul om!ilicului corpului carnal,
circulă doi curenţi# unul pe partea inferioară, dinspre pământ, de la corp la fantomă,
şi altul pe la partea superioară, de la fantomă la corp. "şa că orice impresie asupra
fantomei se transmite corpului su! formă de senaţie. "ceastă dedu!lare de corp în
fantomă nu tre!uie să depăşească două ore. *a sfârşitul acestui timp se impune, ca
magnetiorul, prin alte genuri de pase magnetice, să determine fantoma să reintre
în corpul său fiic, prin partea dreaptă a acestuia. 1u!iectul tre!uie lăsat liniştit,
nemişcat şi în acelaşi timp nimeni să nu se aşee pe fotoliul ocupat de fantomă, cel
puţin @O minute, pentru că fantoma a lăsat o anumită cantitate din fluidul său pe
fotoliu şi se cere un timp pentru ca pe cale magnetică, tot acest fluid să se
reîntoarcă în corpul su!iectului. )rin urmare, din această e+perinţă deducem că
omul este alcătuit din două părţi# corpul de carne şi du!lul său fantomatic.
Dacă aveţi ocaia să întâlniţi în viaţa dumneavoastră o persoană înestrată cu
vederea lucidă, puneţi-o să vă privească în întuneric şi ea vă va spune totdeauna că
vede în jurul corpului dumneavoastră o aureolă luminoasă, de diferite culori, de la
negru, gri, al!astru şi până la al!ul strălucitor, totul depinând de gradul de
moralitate al celui o!servat. "ceastă aureolă este e+pansiunea fantomei la
e+teriorul corpului carnal. "i avem certitudinea că între fantoma închisă în corpul
carnal şi mediul înconjurător se face mereu un schim! de materii fluidice. Din afară,
acest eter - care nu este altceva decât energie - este a!sor!it în interior, vitalieaă
corpul fiic, după care iese afară. "ceastă ieşire de fluide din interiorul corpului
nostru se face pe toată suprafaţa corpului carnal, dar mai ales prin e+tremităţile
acestuia, vârful degetelor şi a capului. &nsă prin ochi aceste rae ies mai puternice şi
mai lungi decât pe oriunde. ată secretul ochilor care te farmecă, te magnetieaă.
"ceste efluvii emise de toate corpurile din natură - dar mai ales de corpul uman - se
pot şi fotografia. 6u tre!uie decât să ţinem mâna deasupra unei plăci fotografice
câteva minute într-o cameră o!scură şi apoi prin developarea clişeului o!ţinem
fotografia mâinii. /+aminând această fotografie vom vedea cum din vârful degetelor
pleacă o infinitate de rae. Când corpul nostru fiic se dedu!leaă în corpul carnal şi
fantomă, luminoitatea corpului carnal o!servată de orice clarvoiant nu se mai
vede, pentru că ea aparţine du!lului care s-a depărtat de corp. 1e procedeaă în
continuare la o altă serie de e+perienţe. 1e ia un iar şi este preentat su!iectului
adormit. /l va declara că nu vede nimic. 1e ia iarul şi se preintă fantomei. &n orice
parte i se va aşea iarul - fie deasupra capului, fie la spate, fie la a!domen sau
vârful degetelor - fantoma va citi cele scrise în iar. Dar curioitatea e şi mai mare
când corpul carnal adormit de la distanţă va citi şi el cele scrise în iar. "!ia acum
spune că vede şi el. 1e ia apoi un ceas, se aşeaă la urechea mediumului adormit şi
este între!at ce aude. /l răspunde că nu aude nimic. 1e ia apoi ceasul şi este dus la
fantomă, care este la trei-patru metri de corpul carnal, şi deodată mediumul adormit
spune# 2/i da, acum aud tic-tac-ul unui ceas4. Deci şi în caul de faţă percepţia
auditivă nu s-a făcut de corp, ci de fantomă, ca şi în caul văului. 1e poate face o
e+perienţă şi mai uimitoare. "şeăm într-o cameră mai îndepărtată două-trei
persoane şi pentru interesul cercetării le spunem să facă ceea ce vor ele. După
aceea, fantoma este rugată să se ducă şi să vadă ce se petrece în acea cameră, dar
e+perimentatorul rămâne lângă su!iect, lângă corpul carnal, ca să-l audă vor!ind.
ediumul spune că vede în a treia cameră trei persoane care se învârt în jurul unei
mese şi repetă tot ceea ce vor!esc acele persoane. Ca şi pentru cele două simţuri
Gvăul şi auulH e+perimentate mai sus, mirosul, gustul, simţul tactil nu aparţin
corpului fiic, ci tot corpului eteric fantomal. "stfel, dacă se pune su! nasul
mediumului un flacon cu un lichid puternic odorant, de e+emplu amoniac, nu simte
a!solut nimic. Dar dacă e+perimentatorul se duce la fantomă şi îi preintă acel
flacon, atunci vedem cum mediumul îşi întoarce capul şi îşi acoperă nasul.
"celaşi reultat ni-l dă şi e+perienţa cu simţul gustativ şi cel tactil. ată, de e+emplu,
punem în mâna mediumului o !ucăţică de sare şi îl rugăm să o guste şi să o scuipe
afara, dar să ne spune ce gust are, dacă e !ună sau rea. /l o pune în gură, o scuipă
imediat afară, dar afirmă că nu are nici un gust. 1e face apel apoi la fantomă ca să
deschidă gura, introducem în ea cu o pensă o !ucată mică de sare şi de această
dată vedem cum mediumul scuipă şi se plânge că i s-a dat sare. Cât priveşte simţul
tactil, acest fenomen e mai apropiat de cunoştinţa dumneavoastră. 'tiţi şi
dumneavoastră că un om căut în stare profundă de somn magnetic devine
insensi!il la pipăit Geste anesteiatH. /i !ine, dacă înţepăm cu un ac pielea acestui
medium, elnu simte a!solut nimic, dar dacă înţepăm cu acelaşi ac fantoma ori
punem un mic căr!une aprins pe ea, fantoma se dă înapoi, iar omul de pe scaun
ţipă că l-am înţepat sau ars3 după deşteptarea su!iectului constatăm că pe locul
corespondent are pe corpul său carnal o arsură sau o urmă de înţepătură. &n caul în
care camera unde s-a făcut şedinţa a fost rece, fantoma fiind impresionată, se
constată că mediumul când se va deştepta va avea guturai. De aici concluia că mai
întâi se îm!olnăveşte fiinţa noastră fluidică şî după aceea corpul carnal, că orice
!oală a fost precedată de îm!olnăvirea du!lului nostru fluidic. Din cele e+puse până
acum reiese că fiinţa noastră este compusă dintr-un corp material, carnal - un
instrument or!, prin natura lui insensi!ilă, neştiutoare, şi un corp tot, material -
du!lul omului de carne, care simte şi care posedă inteligenţă. Dacă se fac pase
magnetice nu asupra su!iectului, ci asupra fantomei, se constată că fantoma se
desparte în două părţi, una care se depărteaă de fotoliul numărul doi, şi devine mai
strălucitoare, şi alta care se reîntoarce pe calea cordonului în corpul carnal,
făcându-l din o!scur din nou luminos. "cestei părţi care s-a reîntors în corpul de
carne i s-a dat numele de corpul vital. /l are rolul de a întreţine viaţa corpului de
carne, de a pune în funcţiune şi conduce activitatea tuturor organelor. Din această
cauă i s-a mai is şi corpul vitaliant. )rivind acum cea de a doua formaţie
fantomală, se constată că are forma unei sfere alungite Gun ou cu vârful în josH, care
poartă în partea ei superioară o sferulă mai mică, dar foarte strălucitoare. &ntre!at
mediumul ce repreintă a doua fantomă, după reintrarea corpului său vital, el
răspunde# 2"cesta este sufletul meu, acesta sunt eu cel adevărat, căci corpul meu
de carne nu este decât un sac în care locuieşte acest suflet4. &ntre!at ce este sfera
cea luminoasă, el răspunde# 21fera de sus e omul veşnic, e corpul meu spiritual, iar
cea mare, inferioară, nu este decât instrumentul corpului spiritual, cu care el se
poate deplasa şi manifesta în spaţiile din jurul pământului după ce va părăsi
definitiv trupul meu de carne4. "cestei sfere inferioare i s-a dat numele de corpul
astral.
Deci din totalitatea acestor e+perienţe s-a ajuns la concluia că fiinţa omenească se
compune din trei părţi# corpul fiic, corpul astral şi corpul spiritual.
ată date ştiinţifice care au fost o!ţinute de oameni învăţaţi, înestraţi cu o voinţă
de fier, cu o dragoste nesfârşită pentru adevăr, care ani de-a rândul au lucrat cu o
ră!dare îngerească pentru ca să afle ce este viaţa, ce este omul, de unde vine el şi
care e scopul e+istenţei sale.
"vând în vedere aceste cunoştinţe, am alergat şi eu din casă în casă, uneori chiar şi
prin alte oraşe, şi unde aueam că se produce un fenomen ce iese din cadrul vieţii

o!işnuite, mă duceam să-l văd şi eu.

Cu această ocaie am întâlnit persoane care, fără să fie adormite de vreun
magnetior, adormeau singure şi în această stare - numită transă - mi-au citit
gândurile şi am primit sfaturi şi e+plicaţii foarte interesante. "m avut ocaia să aud
pe un om sărac, cu o cultură destul de modestă, care în stare de transă mi-a vor!it
de teorii ştiinţifice, a vor!it în lim!a ara!ă sau vechea egipteană şi ne-a scris
cuvinte în lim!a sanscrită, de care nu avea nici o cunoştinţă.
)rin intermediul unor astfel de mediumi căuţi în transă, de pe tot cuprinsul glo!ului
pământesc, s-a primit aceeaşi revelaţie# fiinţa voastră, se compune din trei părţi#
corpul pieritor - lutul cu care sunteţi învelit la e+terior, corp născut din materialul
planetei voastre, animat de corpul vital eteric, dar şi el ţinând tot de Terra voastră.
Când muriţi, pe amândouă le lăsaţi pământului de unde au fost luate. "l doilea este
corpul astral, sau perispiritul, corp care poartă în el simţirea, ura, iu!irea, dorinţele,
patimile etc. /le aparţin materiilor eterice ale sistemului vostru solar şi al
universului. 'i în fine, al treilea, corpul spiritual, spiritul, creat de Tatăl nostru,
Creatorul tuturor celor văute şi nevăute. /l este fiinţa veşnică, e spiritul nostru ce
va ajunge prin iu!ire şi cunoaştere un înger, slujitor al *uminii lumilor, al 1piritului
1uprem ce cuprinde în sânul 1ău tot infinitul. /l, spiritul, şi numai el este sediul
inteligenţei, voinţei şi memoriei.
Corpul fiic, după moarte, îl veţi lăsa aici pe pământ şi veţi pleca în spaţiu numai cu
corpul astral şi spiritual. "colo, după o şedere mai lungă sau mai scurtă, reveniţi la
naştere pe pământ, pentru a învăţa la şcoala vieţii terestre. 'i aşa, din viaţă în viaţă,
prin numeroase încarnări, prin numeroase suferinţe, deveniţi mai !uni, mai înţelepţi,
mai ştiutori de cele din jurul vostru. Destinul vostru devine din viaţă în viaţă mai
frumos, pe măsura silinţei voastre de a împlini legile morale, legile divine.
ată în esenţă cele aflate prin mediumii de transă.

)rofesor 1carlat Demetrescu.