Capitolul 8

Organele §i institutiile de control

Pianul capitoiului
Sectiunea 1: Instanta comunitara: Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene §i
Tribunalul de Prima Instanta § 1: Components §i numirea § 2: Organizarea § 3:
Competentele § 4: Statisticile
Sectiunea 2: Curtea de Conturi
§ 1: Statutu! §i organizarea Curtii de Conturi § 2:
Competenteie Curtii de Conturi (articoiul 248 din TCE)
Sectiunea 3: Ombudsmanul
§ 1: Numirea §i statutul Ombudsmanului §
2: Atributiile

•Sectiunea 1
Instanta comunitara: Curtea de Justitie a Comunitatilor
F 3 5

Europene §i Tribunalul de Prima Instanta1

§1 Componenta §s numirea
lnstan|a comunitara include Curtea de Justice a Comunitatilor Europene §i, din 1988, Tribunalul
de Prima Instanja. Ambele i§i au sediul la Luxemburg. Aceste doua instanfe sunt comune celor
doua Comunitaji Europene (CE §i CECO).

1 Vezi, in ceea ce prive§te acest capitol, Jean-Luc Sauron, Droit et pratique du contentieux
communautaire, col. Reflexe Europe, edijia a III-a, La documentation frangaise, Paris, 2004.
 284 Institutiiie comunitare

Curtea de Justice este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru {articolul
221 din TCE). Articolul 224 din TCE prevede ca Tribunalul de Prima Instanfa este format din
cel pupn un judecator pentru fiecare stat membru.
Articolul 223 din TCE prevede ca Judecatorii §i avocapi generali ai Carpi de Justice, ale§i
dintre persoanele care ofera toate garanpile de independent §i care intrunesc condi^iile cerute
pentru exercitarea, in fariie lor, a ceior mai inalte func^ii jurisdicponale sau care sunt
jurisconsuld ale caror competen|e sunt recunoscute, sunt numip de comun acord de catre
guvernele statelor membre, pentru o perioada de §ase ani. La fiecare trei ani are loc o fnlocuire
parjiala a judecatorilor §i avoca|ilor generali, in condipile prevazute de Statutul Curpi de Justice.
Judecatorii desemneaza dintre ei pe pre§edintele Carpi de Justice, pentru o perioada de trei
ani. Mandatul acestuia poate fi reinnoit. Judecatorii §i avocapi generali care i§i incheie mandatul
pot fi numid din nou.
(...) Curtea de Justice i§i stabile§te regulamentul de procedura. Acest regulament se supune
aprobarii Consiliului hotarand cu majoritate calificata”.
Formularea din articolul 222 din TCE prevede ca ea este asistata de opt avocap generali §i
ca numarul lor poate fi marit printr-o decizie a Consiliului care hotara§te cu unanimitate. Fran|a,
Germania, Italia, Marea Britanie au fiecare cate un avocat general; restul de patru posturi
suplimentare de avocat general revin prin rotate celorlalte state. Avocatul general trebuie „sa
prezinte in §edint;a publica, cu deplina imparpalitate §i in deplina independent, concluziile
motivate cu privire la cauzele care, in conformitate cu Statutul Carpi de Justice, necesita
intervenpa sa”. Un prim avocat general este desemnat pentru o perioada de un an de catre
judecatorii §i avocapi generali reunip. Avocatul general este in acela§i timp gardian al unei
anumite stability! a jurisprudent!, dar §i „passeur” al unor etape ale acesteia, insarcinat sa
anticipeze evolupa jurisprudentei astfel incat sa se armonizeze mai bine cu necesitaple
constracpei comunitare.
Dar nu toate cauzele necesita intervenpa viitoare §i sistematica a avocatului general.
Articolul 222 din TCE trimite la prevederile statutului in ceea ce prive§te determinarea cauzelor
care necesita intervenpa avocatului general. Ultimul paragraf al articolului 20 din statut
precizeaza ca CJCE se poate pronun|a fara concluziile avocatului general atunci cand consider!
ca respectiva cauza „nu ridica nici o problem! noua de drept”. Decizia de a se pronunja in absent
concluziilor avocatului general trebuie luata „dupa audierea avocatului general”.
O noua funcde a fost conferita de Tratatul de la Nisa {articolul 62 din statut) primului
avocat general al Curpi * aceea de a inida un control al Curdi de Justipe cu privire la hotararile
pronun^ate de TPI in ceea ce prive^te trimiterile preliminare {in temeiul articolului 225 din
TCE) sau acpunile formulate impotriva hotararilor camerelor jurisdicponale {articolul 225 A din
TCE), camere care sunt instance specializate subordonate TPI.
Judecatorii din cadrul TPI sunt numip in acela§i mod, cu aceeagi durata a mandatuiui §i cu
acela§i mod de inlocuire parpala ca §i in cazul judecatorilor Curpi
de Justice. In schimb, nu exista un avocat general desemnat special pentm aceasta funcpe.
Intrunit in plen, TPI poate decide desemnarea unui judecator care sa indeplineasca funcpa de
avocat general, pe de o parte, atunci cand Tribunalul se intrunegte in §edin£a plenara §i, pe de
alta parte, atunci cand se intrunegte in camere, in cauzele care, datorita dificultapi lor in drept
sau a complexitapi lor in fapt, justified acest lucra (articolele 17, 18 19 din Regulamentul de
procedurd al
Tribunalului). In plus, TCE prevede pentru Consiliu posibilitatea de a crea, daca hotaragte cu
unanimitate, posturi de avocap generali pe langa Tribunalul de Prima Instanja.
 Organele §i institutiiie de control 285

Fiecare judecator §i fiecare avocat general sunt asistap de trei referenp pe care i-a ales in
mod liber. Curtea i§i numegte grefierul pentru o perioada de §ase ani, care poate fi reinnoita.
Acesta intervine in desfa§urarea procedurii judiciare §i asigura managementul administrativ al
Curpi §i al personalului acesteia. Fiecare judecator din cadrul Tribunalului dispune de doi
referenp. Tribunalul i§i nume§te grefierul pentru o perioada de §ase ani, care poate fi reinnoita.

§2 Organizarea
Cre§terea efectivului membrilor Curpi (determinata de extindere) este insopta de masuri care
permit garantarea eficienjei instance! §i a coeren^ei dreptului comunitar prin adoptarea unor
masuri care ierarhizeaza circuital decizional intern al CJCE §i TPI.
-'■'O „Mare Camera” (prevazuta la articolul 221 din Tratat §i prezentata la articolul 16 din
statut) reprezinta completul superior de judecata. Statele membre §i institupile nu mai pot
solicita intruniri in §edinja plenara, ci doar in Marea Camera. Totu§i, Curtea se va putea
pronun^a in „§edinta plenara” in cazurile excepponale („in cazul in care considera ca o cauza,
cu care este sesizata, are o important^ excepponala, Curtea poate decide, dupa ascultarea
avocatului general, sa trimita cauza la §edin|a plenara”, ultimul paragraf al articolului 16 din
statut). Cvorumul este de 11 judecatori. Curtea se intrune§te in §edin|a plenara pentru spete cu
caracter necontencios : cererea Parlamentului European de demitere a Ombudsmanului (articolul
195, alineatul 2, din TCE), cererea Consiliului sau a Comisiei de pronun|are a retragerii, in
temeiul articolului 213 din TCE, a dreptului la pensie sau a altor avantaje echivalente membrilor
Comisiei care nu §i-au indeplinit obligapile stabilite de aceasta dispozipe sau destituirea din
funcpe, in temeiul articolului 216 din TCE, a oricarui membru al Comisiei care nu mai
corespunde condipilor necesare exercitarii funcpilor sale sau care a comis o gregeala grava,
respectiv cererea Curpi de Conturi de destituire din funcpe a unor membri sau de a-i declara
decazup din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente, in temeiul articolului 247,
alineatul 7, din TCE, atunci cand ace§tia au incetat sa mai corespunda condipilor cerute sau sa
indeplineasca obligapile care decurg din funcpa lor.
In temeiul articolului 16 din statut, „Marea Camera” este alcatuita din unsprezece judecatori
(pregedintele Curtii, pre§edin|ii camerelor de cinci judecatori, judecatorui raportor §i un numar
de judecatori necesari pentru a atinge cifra de unsprezece, articolul 11 b din RP), corespunzand
astfel actualei „mici plenare”, cu un cvorum de noua judecatori (articolul 17 din statut).
Numarul de membri ai Marii Camere ar trebui sa creasca odata cu extinderile, dar nu trebuie sa
depageasca numarul 15 care, chiar §i intr-o Europa cu 25 de membri, ramane compatibil cu
dorin^a de a face ca Marea Camera sa nu cuprinda mai pu£in de jumatate din membrii Curfii.
Spre deosebire de actuala adunare plenara, Marea Camera nu include neaparat cate un judecator
care sa aiba nationalitatea fiecarui stat membru.
Tot cu scopul de a consolida coeren^a §i unitatea dreptului comunitar §i stabilitatea
jurispruden$ei sale, ca §i in cazul Pre§edintelui CJCE, pre§edintii camerelor de cinci judecatori
sunt ale§i pe trei ani, iar mandatul lor poatefi reinnoit o data. In plus, ei vor fi membri ai
„Marii Camere”. Dispozi£iile corespunzatoare au fost incluse la articolul 16 din statut.
Dispoziiii echivalente au fost prevazute pentru Tribunalul de Prima Instan|a la articolul 50 din
statut (acest articol prevede posibilitatea ca TPI sa se intruneasca in Marea Camera in cazurile §i
in condi|iile prevazute de regulamentul de procedura).
Pre§edin$ii camerelor de trei judecatori sunt alesi pentru un an. Aceasta diferen0 de
tratament este consolidata de rolul presedinplor camerelor de cinci judecatori in cadrul Marii
 286 Institutiiie comunitare

Camere. Combinajia (alegerea pentru trei ani §i participarea la Marea Camera) duce la o
structurare puternica a diferitelor complete de judecata : complete de judecata care hotarasc cu
privire la orice cauze care le sunt sesizate (camerele de trei judecatori), cele care hotarasc cu
privire la orice cauze care le sunt sesizate (camerele de cinci judecatori) §i completul care
arbitreaza modificarile bru§te ale jurisprudence! intre camerele formate din cinci judecatori.
Folosirea Marii Camere pentru a evita sesizarea adunarii plenare este inspirata din functionarea
Curcii Europene a Drepturilor Omului. Totu§i, sesizarea Marii Camere depinde de initiativa
statelor membre sau a unei institu£ii comunitare, §i nu de cea a Pregedintelui CJCE sau a
pre§edin{ilor camerelor de cinci judecatori.
In cadrul TPI, pre§edintele este ales de judecatori §i dintre ace§tia pentru o perioada de trei
ani, care poate fi reinnoita. Camere compuse din trei §i cinci judecatori §i o Mare Camera cu
unsprezece judecatori sunt infiiniate in cadrul TPI.

§3 Competenfele
Articolul 225 din TCE afirma clar principiul competence! de drept comun a TPI pentru a judeca
toate tipurile de recurs, cu exceptia trimiterilor preliminare, a acjiunilor in neindeplinirea
obliga|iilor §i a actiunilor men|ionate la articolul 237 din TCE (decizii ale Bancii Europene de
Investipi, acpuni ale Bancii Centrale Europene impotriva bancilor centrale naponale).
Alineatul 1 al articolului 225 din TCE prevede ca statutul poate rezerva Curtii judecarea
anumitor cauze in domeniile in care TPI este in principal competent. In acest temei, articolul 51
din statut rezerva Curtii de Justice acjiunile formulate de statele membre §i de institutiiie
Comunitatii Europene. Acest alineat permite de asemenea extinderea competen£elor TPI la noi
domenii prin modificarea statutului.
Alineatul 3 al articolului 225 din TCE acorda TPI competent de a judeca anumite trimiteri
preliminare in domenii specifice. Pentru a realiza un astfel de transfer, statutul lui'va fi modificat
de Consiliu, care hotara§te cu unanimitate, printr-o decizie ce va stabili domeniile incredinjate
competentei TPI.
Pentru a evita doua grade de jurisdic$ie in materie de trimiteri preliminare, un mecanism
garanteaza ca spe|ele in care va putea fi sesizata Curtea de Justice cu privire la o chestiune ca
urmare a unei hotarari a TPI vor fi cat mai purine posibil.
Mecanismul prevazut la articolul 62 din statut se va baza pe puterea de care dispune primul
avocat general al Curtii de Justice de a propune reexaminarea unei hotarari: in cazul in care cel
din urma considers ca prin hotSrarea TPI exists un rise grav pentru unitatea sau coerenta
dreptului comunitar, el poate propune Curtii reexaminarea hotararii Tribunalului. Aceasta
posibilitate este inclusa intr-un termen foarte strans (o lunS de la pronunjarea hotararii TPI) §i se
prevede ca, in termen de o lunS de la propunerea avocatului general, Curtea sa decida cu privire
la ini£ierea procedurii.
Articolul 225 A din TCE permite Consiliului, care hotSrS§te cu unanimitate la propunerea
Curtii dupS consultarea Parlamentului European §i a Comisiei sau la propunerea Comisiei dupa
consultarea Parlamentului European §i a Curtii, crearea unor camere jurisdictionale, care, in
conformitate cu articolul 220 din TCE, sunt „pe langS TPI”.
In conformitate cu articolul 225 A din TCE, decizia de creare a unei camere jurisdictionale
va preciza sfera competentelor §i componenta acesteia din urma. Competentele incredintate
camerei jurisdictionale nu vor putea depS§i competentele acordate Curtii de Justice in temeiul
tratatelor. Articolul 225 A din TCE prevede ca decizia de creare a camerei jurisdictionale sa
precizeze dacS hotSrarile ei pot face, in fata Tribunalului de PrimS Instanta, obiectul unui recurs
 Organele §i institutiiie de control 287

limitat la chestiuni de drept sau §i la chestiuni de fapt. Marja de manevra a parut necesara tinand
seama de relativa incertitudine privind natura §i amploarea domeniilor in care vor putea fi create
astfel de camere jurisdictionale.
Crearea de camere jurisdictionale nu este prevazuta, pe termen scurt, decat in domeniul
contenciosului functiei publice comunitare. TPI ar putea judeca atunci doar recursuri limitate la
problemele de drept impotriva hotararilor acestei camere jurisdictionale. Membrii camerelor
jurisdictionale sunt „numiti de Consiliu, care hotarS§te cu unanimitate” : numirile pot face
obiectul unor actiuni judiciare in fata TPI ca decizie comunitara, spre deosebire de numirile
judecatorilor CJCE (§i avocatilor generali) §i ai TPI, care sunt numiti „de comun acord de
guvernele statelor membre”, adicS printr-o decizie interguvernamentala ce nu poate fi supusa
unei actiuni in fata instantei comunitare. Va trebui sa fie vorba de persoane care ofera toate
garantiile de independents §i care au capacitatea necesara de a exercita functii jurisdictionale.
 288 institutiile comunitare

Pentru a evita instaurarea a trei grade de jurisdicjie, mecanismul folosit este acela§i ca §i
pentru trimiterile preliminare : primul avocat general al Curpi propune reexaminarea de catre
Curte a hotararilor, in cazul in care considera ca ele implica un rise grav pentru unitatea sau
coeren|a dreptului comunitar (articohtl 62 din statut).
Astfel, Curtea de Justice dispune de patru modalitap de indeplinire a misiunii sale de
reglementare hotarand:
- cu privire la cauzele in cazul carora este sesizata ca prima §i ultima instania;
- cu privire la recursurile dirijate impotriva hotararilor TPI. Astfel, cel de-al doilea paragraf al
alineatului 1 de la articolul 225 din TCE prevede ca „deciziile pronunjate de Tribunalul de
Prima Instan£a in temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea
de Justice, limitat la chestiuni de drept, in condijiile §i limitele prevazute de statut”. Aceste
ultime cuvinte vor permite, pe viitor, aplicarea unei proceduri de filtrare a recursurilor;
- cu privire la aepunile initiate de primul avocat general in ceea ce prive§te trimiterile
preliminare judecate de TPI sau hotararile TPI privind hotararile camerelor jurisdieponale
(articolul 62 din statut) ;
- • cu privire la trimiterile preliminare in cazul carora a fost sesizata, trimise de TPI
atunci cand acesta din urma „ considera ca respectiva cauza necesita o decizie de principiu
susceptibila de a aduce atingere unitapi sau coeren|ei dreptului cornu- nitar” (articolul 225
din TCE, alineatul 3, al doilea. paragraf).

Nici in cadrul CJCE, nici in cadrul TPI nu pot fi formulate opinii divergente.

§4 StatlstlcIIe
A. Cu privire la CJCE
Gauze finalizate, introduse, pendinte (1999-2003):

1999 2000 2001 2002 2003

Cauze finalizate 395 526 434 513 494
Gauze introduse 543 503 504 477 561
Cauze aflate pe rol 896 873 943 907 974
Gauze finalizate - durata procedurilor in luni (1999-2003):
1999 2000 2001 2002 2003
Actiuni pentru pronnntarea unei 22,7 24,1 25,5
21,2 21,6
hotarari preliminare
Acfiuni directe 23 23,9 23,1 24,3 24,7
Recursuri 23 19 16,3 19,1 28,7
 Qrganele $i institutiiie de control 289
Gauze introduse - natura procedurilor (1999-2003):
1999 2000 2001 2002 2003
Procedura intrebarilor prelimi- 25 5 224 237
216 210
nare
Acjiuni directe 214 197 187 204 277
Recursuri 68 66 72 46 63
Recursuri privind masurile pro- 4 13 7 4 5
vizorii §i intervenfia
Avize/deliberari 2 1
Proceduri specials 2 1 1 7 5
Total 543 503 504 477 561

B. Cu privire la TFI
Gauze finalizate, introduse, pendinte (1995-2003) :
1995 1996 19971998 1999 2000 2001 2002 2003
Cauze introduse 253 229 644 238 384 398 345 411 466
Cauze fmalizate 265 186 186 348 659 344 340 331 339
Cauze aflate pe 616 659 1.117 1.007 732 786 792 872 999
rol
Gauze introduse - natura caii de atac (1999-2003):
1999' 2000 2001 2002 2003
Acfieni in anulare 220 220 134 171 174
Actiimi in constatarea abfinerii de 15 17 13
6 12
a
acfiona
Acfiuni in despagubiri 19 17 21 13 24
Acfiuni cu ciaeza compromisorie 1 8 2 3
Proprietate intelectuala 18 34 37 83 100
Funcfie publica 83 110 110 112 124
Proceduri speciale 28 11 18 18 28
Total 384 398 345 411 466
Cauze fmalizate - durata procedurilor in luni (1999-2003):
1999 2000 2001 2002 2003
Alte action! 12,6 27,5 20,7 21 21,5
Proprietate intelectuala 8,6 9,1 16,4 19,5 15,8
Funcfie publica 17 15,6 18,7 17,4 17,9
 290 Institute comunitare

Sectiunea 2
Curtea de Conturi

Curtea de Conturi European! a fost creata prin Tratatul din 22 iulie 1975. Sediul
Curtii de Conturi este la Luxemburg. Aceasta asigura controlul gestionarii fondurilor
publice comunitare §i urm!re§te „obiectivele specifice ale controlului finanjelor publice
care sunt utilizarea corespunzatoare §i eficienta a fondurilor publice, dezvoltarea unei
gestiuni financiare riguroase, regularitatea acjiunii administrative §i informarea puterilor
publice §i a populajiei prin publicarea unor rapoarte obiective”.

§1 Statutul §i organizarea Curtii de Conturi

A. Statutul Curtii de Conturi

Curtea de Conturi European! este o institute comunitara (articolul 7 din TCE).
Dispozijiile TCE care o vizeaz! sunt incluse la articolele 246-248 din TCE.
Ea poate formula acpuni in anulare impotriva unui act de drept secundar daca aceasta
acpune vizeaz! protejarea prerogativelor sale (articolul 230 din TCE). De asemenea, (ca
institute) poate s! formuleze o acjiune in constatarea abtinerii de a acpona impotriva
Comisiei, a Parlamentului European sau a Consiliului (articolul 232 din TCE).

B. Organizarea Cur|5i de Conturi (articolul 247 din TCE)

Articolul 247 din TCE include ansamblul dispozitiilor privind statutul membrilor Curtii
de Conturi.

I ™ DESEMNAREA MEMBRILOR CURTII DE CONTURI

„Curtea de Conturi se compune din cate un cet!|ean al fiecarui stat membra.
Membrii Curtii de Conturi sunt ale§i dintre persoanele care fac ori au facut parte, in
tarile lor, din institu{iile de control fmanciar extern ori au o calificare deosebit! pentru
aceast! functie. Ace§tia trebuie s! prezinte toate garantiile de independent;!.
Membrii Curtii de Conturi se numesc pentru o perioada de §ase ani. Consiliul,
hot!rand cu majoritate calificat!, dup! consultarea Parlamentului European, adopt! lista
membrilor stabilit! in conformitate cu propunerile facute de fiecare stat membra.
Mandatul membrilor Curtii de Conmri poate fi reinnoit.
Membrii Curtii de Conturi desemneaz! dintre ei pe pre§edintele Curtii de Conturi
pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reinnoit.”
II - DREPTURILE §1 OBUGATIILE MEMBRILOR CURTH BE CONTURI
„In afar! de schimbarea ordinara §i de deces, funcpile membrilor CurCii de Conturi
inceteaza in mod individual, prin demisie sau prin destituire declarat! de Curtea de
Justice.” Membrii CurCii beneficiaza, de asemenea, de protecpile prevazute de Protocolul
privind privilegiile §i imunitaCile Comunita^ilor Europene. Pentru exer- citarea funcjiilor
 Organeie $i institutiile de control 291

de control, sunt constituite grupuri de audit ce repartizeaz! respectivele competence intre

membrii care le compun §i au ca fancjie principal! pregatirea deliberarilor Curjii de
Conturi.
Dispoziiiile tratatelor (articolul 247 din TCE) au scopul de a asigura independent §i
imparjialitatea membrilor in exercitarea funcpilor lor, intrucat ele stipuleaz! ca: „Membrii
CurCii de Conturi i§i exercita funcpile in deplina independent, in interesul
A

general al Comunita{ii. In indeplinirea indatoririlor lor, ace§tia nu solicit! §i nici nu

accept! instruc|iuni de la nici un guvern §i de la nici un alt organism”. Tratatul adauga:
„Pe durata mandatului lor, membrii CurCii de Conturi nu pot exercita nici o ait! activitate
profesionala, remunerat! sau nu. La instalarea in funcfie, ei se angajeaz! solemn sa
respecte, pe durata mandatului §i dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat, in
special obligapa de onestitate §i pruden|a in a accepta dupa incetarea mandatului anumite
funcpi sau avantaje”. Formula este identic! celei aplicate comi- sarilor (articolul 213 din
TCE).
Textele comunitare prezinta condipile de decadere din drepturi a unui membru care
nu mai indepline§te obligate : „Membrii CurCii de Conturi pot fi destituiji din functiile lor
sau pot fi declarap decazup din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai in
cazul in care Curtea de Justice constat!, la cererea Curjii de Conturi, ca au incetat sa
corespunda condipilor cerute sau sa indeplineasc! obligatiile care decurg din func£ia lor”.
Numarul total al locurilor de munca (permanente §i temporare) pentru toate
categoriile profesionale este de aproximativ 760 de persoane in iulie 2004.

III - PUTERILE PRESEDINTELUI CURJH DE CONTURI

Pre§edintele CurCii este desemnat de colegii.sai pentru o perioada de trei ani, iar
mandatul sau poate fi reinnoit. La 16 ianuarie 2002, Fabra Valles a fost numit Presedinte
al Curfii de Conturi Europene. Mandatul sau se va incheia la 15 ianuarie 2005.
Modalitaple de alegere a pre§edintelui sunt stabilite de articolul 9 din Regulamentul de
procedura (asa cum a fost adoptat de Curte la 31 ianuarie 2002).
Pre§edintele dispune de competence (articolul 10 din Regulamentul de procedura) in
ceea ce prive§te procedura: el convoac! §i prezideaza reuniunile colegiului §i asigura
buna desfa§urare a dezbaterilor. in conformitate cu articolul 19 din Regulamentul de
procedura, pre§edintele adopt! proiectul de ordine de zi al fiec!rei §edinCe. El trebuie
comunicat membrilor CurCii, cel tarziu cu cinci zile lucratoare inainte de reuniune.
SedinCele Curtii sunt prezidate de presedinte si, in caz de
imposibilitate de exercitare sail de absent! a acestuia din urma, sunt prezidate de un
membm, deseninat in conformitate cu regulile preceden(ei (cirticolul 20 din
Regulamentul de procedurd), care asigura interimatul. in al doilea rand, pregedintele
dispune de competence executive §i administrative definite de cirticolul 10 din
Regulamentul de procedurd al Curlii de Conturi. Aceste competence executive sunt
prezentate in termeni foarte generali: pre§edintele „ asigura apiicarea deciziilor Curtii”.
Din punct de vedere administrativ, pre§edintele trebuie sa asigure „buna funecionare a
ser-
A

viciiior, precum §i buna gestionare a diferitelor activitafi ale Curpi” In sfar§it, el este
 292 tnstitutiile comunitare

insarcinat cu reprezentarea Cur|ii de Conturi in toate relaciile sale externe. De asemenea,

pre§edintele desemneaza agentul insarcinat cu reprezentarea Curpi in toate procedurile
contencioase in care este ea implicate

IV - RELAJIILE CURJII DE CONTURI CU CELELALTE INSTITUTII COMUNITARE

a) Relajiile cu Comisia European!
In conformitate cu articolul 85 din Regulamentul financiar (Regulamentul nr. 1605/
2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului
general al Comunitaplor Europene, JOCE, L 248 din 16 septembrie 2002), fiecare
institute dispune crearea unei funccii de audit intern care trebuie indeplinita cu
respectarea standardelor internacionale adecvate. Curtea de Conturi are numeroase
contacte cu controlorul financiar al Comisiei, din moment ce aceasta din urma este
responsabil! de execupa cheltuielilor de intervenCie, cele mai importante din punct de
vedere cantitativ.
Auditul intern al Comisiei se realizeaza prin intermediul Direcpei Generale de
Control Financiar care intreCine in mod necesar contacte stranse cu Curtea.
Competentele generale ale auditorului intern sunt definite de articolul 85 din
Regulamentul financiar. El dispune, dupa exemplul Curpi de Conturi, de putere de
verificare a inscrisurilor §i de cercetare la fe{a locului.

b) Relatiile cu Parlamentul European

Pentru Parlament, Curtea de Conturi reprezinta un important organ de informare.
Contactul se realizeaza in principal prin intermediul Comisiei pentru control bugetar
(articolul 248 din TCE). Comisia pentru control bugetar este competent! in chestiuni
privind analizarea rapoartelor §i avizelor Curjii de Conturi §i relatiile cu aceasta §i
numirea membrilor sai (Anexa VI la RP, punctul V dedicat Comisiei pentru control
bugetar).
§2 Competentele Curtli de Conturi (articolul 248 din ICE)
A. Competentele de control
I - CONTROLUL EXECUTARII BUGETULUI

a) Domeniul de aplicare a controlului exercitat de Curtea de Conturi

„ Curtea de Conturi examineaza totalitatea conturilor de venituri §i cheltuieli ale

Comunita|ii. De asemenea, aceasta verifica totalitatea conturilor de venituri §i cheltuieli
ale oricarui organism creat de Comunitate, in masura in care actul consti- tutiv nu
exclude acest control.”
Controlul vizeaza nu doar bugetul general al Uniunii, ci §i imprumuturile, veniturile
§i cheltuielile Fondului European de Dezvoltare, ale Centrului European pentru
Dezvoltarea Formarii Profesionale, ale Fundapei Europene pentru Imbunatajirea
Condi|iilor de Via|a §i de Munca, ale Agen£iei de Aprovizionare a EURATOM, ale
proiectului comun de cercetare Joint European Torus, ale §colilor Europene §i ale altor
 Organeie $i institutiile de control 293

organisme, inclusiv ale noilor organisme-satelit. De asemenea, Curtea este invitata sa

verifice utilizarea, de catre organismele externe institupilor, a fondurilor comunitare
primite cu titlu de subvenpe pe baza articolului 142, alineatul 5, din Regulamentul
financial' din 2002, care stipuleaza ca „finan{arile din bugetul comunitar catre
beneficiarii din afara institujiilor necesita acordul in scris al beneficiarilor sau, in lipsa
acordurilor acestora, al contractanplor sau subcontractanplor, cu privire la auditul
efectuat de Curtea de Conturi vizand utilizarea finan^arilor acordate”.
Curtea de Conturi examineaza conturile veniturilor §i cheltuielilor comunitare,
controleaza legalitatea §i corectitudinea celor din urma si se asigura ca exista o buna
gestiune fmanciara (articolul 248, alineatele 1 si 2, din TCE).
1. Controlul conturilor
Obiectivul controlului conturilor este de a se asigura ca ceea ce se datoreaza Uniunii
§i ceea ce ea datoreaza este constatat, contabilizat, perceput sau platit in mod exact. Dar
acesta permite §i verificarea faptului ca ansamblul operatiunilor efectuate este sus|inut de
documente justificative §i ca informa|iile disponibile permit autorita|ilor responsabile cu
gestiunea §i controlul sa isi indeplineasca in mod eficient misiunea.
Tratatele prevad efectuarea controlului veniturilor pe baza constatarilor, precum si a
varsamintelor veniturilor Comunita|ii, in timp ce controlul cheltuielilor se efectueaza pe
baza angajamentelor, ca si a pla|ilor. De asemenea, ele precizeaza ca „aceste controale
pot fi efectuate inainte de incheierea conturilor exerci|iului financiar avut in vedere”.
Articolul 140, alineatul 2, din Regulamentul financiar prevede ca, „la cererea Curtii de
Conturi, fiecare institute autorizeaza organismele financiare de|inatoare de depozite
comunitare sa permita Cur|ii de Conturi sa se asigure de faptul ca datele externe
corespund situa|iei comabile^.
 294 Institute comunitare

2. Controlul legalitdfii si corectitudinii veniturilor si cheltuielilor

Este vorba despre verificarea conformitapi veniturilor §i cheltuielilor cu actele cu
putere de lege §i cunormele administrative aplicabile (legislate sectoriala, convenpi,
mandate, acorduri, contracte) §i despre controlarea legalitapi lor in raport cu tratatul §i cu
sursele dreptului secundar (bugetul §i nomenclatura sa, Regulamentul financiar,
reglementarea interna in materie de gestiune).
3. Examinarea bunei gestiuni financiare
Intenponeaza sa stabileasca daca obiectivele de gestiune au fost atinse §i, daca este
cazul, in ce masura §i cu ce prep Nu este suficienta depnerea unor credite disponibile in
cadrul unei linii bugetare, ci ele trebuie folosite in conformitate cu principiile bunei
gestiuni financiare. Articolul 27\ alineatul 1, din Regulamentul financiar din 2002
prevede: „Creditele bugetare se utilizeaza in conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare, adica in conformitate cu principiile economiei, eficienjei §i eficacitapi”.

b) Modalitaple de control exercitat de Curtea de Conturi

„In indeplinirea funcpei sale, Curtea de Conturi poate consults, in condipile menponate la
articolul 142, toate documentele si informapile privind gestiunea financiara a
departamentelor sau organismelor in ceea ce prive§te operapunile finance sau cofinan|ate
de Comunitap. Curtea de Conturi are competent de a audia orice funcponar responsabil de
o operapune de venituri sau de cheltuieli §i de a utiliza oricare dintre procedurile de audit
adecvate departamentelor sau organismelor menponate anterior” (articolul 140, alineatul
2, din Regulamentul financiar din 2002, vezi §i articolul 248, alineatul 3, din TCE),
in orice moment §i dupa efectuarea anumitor operapuni bugetare, Curtea de Conturi
poate trimite scrisori cu observapi statelor membre, corespondent sectoriala adresata unui
membru, unei Direcpi Generale sau Comisiei. Aceste mijloace de exprimare raman
confidenpale. Ea poate contacta, daca este necesar, un stat membru. In conformitate cu
articolul 248 din TCE, „in statele membre controlul se efectueaza in colaborare cu
institupile naponale de control sau, in cazul in care acestea nu dispun de competenj:ele
necesare, cu serviciile naponale competente. Curtea de Conturi §i institupile naponale de
control ale statelor membre practica o cooperare bazata pe incredere §i pe respectarea
independent! acestora. Aceste institupi sau servicii informeaza Curtea de Conturi in cazul
in care intenponeaza sa participe la control”.
Raporturile dintre Curtea de Conturi Europeans si institupile superioare naponale de
control (ISC) s-au dezvoltat progresiv §i s-au instituponalizat sub diferite forme. La
inceputul anilor 5 80, Curtea a creat in cadrul sau o divizie responsabila de contactul cu
agenpi curplor naponale §i de organizarea reuniunilor semestriale („Relapi externe
instituponale §i relapi publice”). Curtea a mai stabilit circuite de cooperare §i de schimb
de informapi, programe de verificare comune care genereaza comunicari reciproce cu
institupile superioare de control ale statelor membre.
H - CONTROLUL DUPA EXECUTAREA BUGETULUI

a) Rapoartele anuale
Raportul anual cel mai important este, bineinjeles, raportul anual privind executarea
 Organele §i institutiile de control 295

bugetului Uniunii Europene. Dupa incheierea fiecarui exercipu, Curtea de Conturi

intocme§te un raport anual. Acesta include observatii grupate in opt categorii: resursele
proprii, Politica Agricola Cornuna, ac|iunile structural, politicile interne, ajutoarele
externe, cheltuielile administrative, instrumentele fmanciare §i activitajile bancare. De
asemenea, include §i declaratia de asigurare privind activitajile care intra sub inciden|a
bugetului general, precum §i declaratia de asigurare privind activitajile Fondului
European de Dezvoltare. Acest raport este transmis celorlalte institupi ale Comunita{ii §i
este publicat in Jurnalul Oficial al Comunitafilor Europene, impreuna cu raspunsurile
institutiilor la observable Cur{ii de Conturi. Regulamentul fmanciar define§te in mod
strict procedura §i calendarul de adoptare a raportului anual. Astfel, articolul 143 din
Regulamentul financiar prevede ca, pana la data de 15 iunie a anului urmator celui
executarii bugetului, „Curtea de Conturi transmite Comisiei §i institutiilor interesate
orice observa{ii care, dupa parerea sa, sunt de natura sa figureze in raportul anual”
(documentul trebuie sa ramana confidential, nefacand obiectul nici unei publicari).
Aceste observatii ale Curjii de Conturi sunt trimise Direc|iei Generate pentru Bugete,
astfel incat aceasta sa poata transmite extrase diferitelor entitaji §i institu{ii comunitare
in cauza pentru a primi raspunsurile lor in cursul lunii septembrie. Raspunsurile
institutiilor trebuie adresate Curtii de Conturi inainte de cel tarziu 30 septembrie.
Perioada cuprinsa intre 15 iunie si 30 septembrie reprezinta o etapa de procedura
contradictorie intre Curte §i celelalte institutii in vederea redactarii definitive a
raportului. Regulamentul financiar prevede ca institutiile sunt obligate sa prezinte un
raport privind masurile luate in lumina observatiilor Curtii de Conturi (articolul 147 din
Regulamentul financiar).

b) Rapoartele speciale
„Curtea de Conturi notifica institutiilor in cauza toate observable care, in opinia sa, sunt
de natura sa apara intr-un raport special. Ele trebuie sa ramana confidentiale” (articolul
144 din Regulamentul financiar din 2002). Rapoartele speciale prezinta rezultatele
controalelor efectuate, in general, pe mai multe exercitii si in domenii specifice de
gestiune. Procedura urmata este asemanatoare celei instituite pentru raportul anual.

c) Declaratia de asigurare §i de veridicitate a conturilor

Dupa Tratatul de la Maastricht (§i intrarea sa in vigoare la 1 noiembrie 1993), Curtea de

Conturi furnizeaza Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare
privind veridicitatea conturilor, precum si legalitatea operatiunilor §i inregistrarea
acestora in conturi, care este publicata in JOCE (articolul 248 din TCE). Aceasta are
scopul de a da o asigurare globala cu privire la faptul ca banii contribuabililor europeni au
fost folosip a§a cum trebuia.
Declarapa de asigurare §i de fiabilitate a conturilor face obiectul, dupa exemplul
raportului anual, al unei proceduri contradictorii intre Curtea de Conturi Europeana §i
serviciile de gestiune, iar aceasta se traduce prin raspunsuri din partea institufiilor
controlate. Curtea a decis prezentarea a doua deciaratii de asigurare dedicate activi- tajilor
care intra sub inciden|a bugetului general, respectiv FED.
 296 institutiiie comunitare

Raportul anual al Curtii de Conturi, rapoartele speciale pe care aceasta le-a putut
intocmi §i declarajia de asigurare de la articolul 248 din TCE reprezinta elementele
fundamentale pe baza carora Parlamentul European acorda descarcarea de gestiune
Comisiei {articolul 276 din TCE). Acestor elemente li se adauga contul de gestiune,
analiza gestiunii financiare, bilanjul financiar furnizat de Comisie {articolul 275 din TCE)
§i recomandarea Consiliului, Parlamentul examineaza un raport din partea comisiei
competente pe fond privind descarcarea cel tarziu la 30 aprilie in anul urmator adoptarii
raportului anual al Curtii de Conturi (Anexa V a RP).

B. Competenjele consultative

I “ CONSULTAREA OBLIGATORIE

Consultarea obligatorie a Curtii de Conturi Europene este prevazuta cu ocazia „consultarii

legislative” {Regulamentul financier, articolul 144, alineatul 2). In temeiul articolului
279 din TCE, Consiliul are puterea de a adopta textele care intervin in domeniul bugetar.
Pentru aceasta, hotara§te cu unanimitate, la propunerea Comisiei, dupa consultarea
Parlamentului European §i dupa ob{inerea avizului Curtii de Conturi, Ea trebuie
consultata in cazul in care Consiliul adopta regulamentele financiare consacrate in special
modalitatilor privind stabilirea si executarea bugetului, precum §i celor privind
prezentarea §i verificarea conturilor. Consultarea obligatorie este de asemenea necesara
atunci cand Consiliul stabile§te modalitatile §i procedura conform carora veniturile
bugetare prevazute in regimul resurselor proprii ale Comunitatii sunt puse la dispozitia
Comisiei §i cand acesta define§te masurile care trebuie aplicate pentru a face fata, daca
este cazul, nevoilor Trezoreriei. In sfar§it, Consiliul trebuie sa tina seama de avizul Curtii
de Conturi atunci cand stabile§te normele privind responsabilitatea controlorilor
financiari, a ordonatorilor de credite §i a contabililor.
Avizul formulat de Curtea de ConUiri nu este in nici un caz un aviz confonn.

II - CONSULTAREA FACULTATIYA

Curtea poate „emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Comunitatii”
{articolul 248, alineatul 4, din TCE). Doar institupa care a solicitat avizul Curtii prime§te
comunicarea. Curtea de Conturi nu transmite astfel de avize.
 Capitolul 10
Institutiile Uniunii Europene, a§a cum sunt prevazute de Tratatul
de ire a unei Constitutii pentru Europa,
adoptat la 17-18 iunie 2004

Planul capitolului
Sectiunea 1: Parlamentul European
Sectiunea 2: Consiliul European
Sectiunea 3: Consiliul de Mini§tri
Sectiunea 4: Comisia Europeana
Sectiunea 5: Ministrul Afacerilor Externe
Sectiunea 6: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa (denumit in continuare Constitupa)

reia esenpalul dispozipilor instituponale existente, introducand dona noi figuri instituponale : o
pre§edinpe mai stabila a Consiliului European §i un ministru al Afacerilor Externe. Nu vom
menpona in continuare decat modificarile sau inova|iile instituponale operate de Constitupe.
in temeiul Constitupei, cadrul instituponal include: Parlamentul European, Consiliul
European („ridicat” la rangul de institupe), Consiliul de Mini§tri, Comisia Europeana §i Curtea
de Justipe a Uniunii Europene (care i§i schimba denumirea).
 312 Institutiiie comunitare

Sectiunea 1
*
Parlamentui European
Constitujia consolideaza puterile de colegiuitor ale Parlamentului European, extinzand catre
noi domenii sfera de aplicare a procedurii de codecizie, denumita in continuare procedura
legislativa ordinard, prin care Parlamentui decide impreuna cu ConsiliuL In realitate, este vorba
de cvasigeneralizarea procedurii de codecizie.
Numarul de deputafi europeni, ale§i prin vot universal, pentru un mandat de cinci ani, este
stabilit la un maximum de 750. Fiecare stat membru dispune, in conformitate cu principiul
proporftonalitajii regresive, de un minimum de §ase portofolii §i de un maximum de 96 de
portofolii. Numarul exact de portofolii atribuit fiecarui stat membru va fi decis inainte de
alegerile europene din 2009.

Sectiunea 2
f
Consiliul European
Constitupa prevede o reuniune trimestriala a Consiliului European. Consiliul European este
compus din §efii de state sau de guverne ai statelor membre, din Pre§edintele sau (o figura noua
in arhitectura institutionala a Uniunii) §i din Pre§edintele Comisiei. In temeiul Constituted noul
ministru al Afacerilor Externe ai Uniunii participa §i el la lucrarile Consiliului European.
In prezent, Consiliul European, ca toate instance Consiliului, este prezidat de statul membru
care exercita pe o perioada de §ase luni pre§edin|ia Uniunii, in conformitate cu o ordine stabilita.
Constitu£ia modifica acest sistem creand funcpa permanenta de pre§edinte al Consiliului
European ales de Consiliul European pentru o perioada de doi ani §i jumatate, care poate fi
reinnoita o data. Presedintele nu poate exercita un mandat national. In schimb, nu exista nici o
incompatibilitate cu exer- citarea unei alte funclii europene, ceea ce ar putea permite intr-o zi
desemnarea unui pre§edinte unic al Uniunii, reunind astfel pre§edin{ia Consiliului European §i
pe cea a Comisiei.
Rolul acesmi pre§edinte va fi de a prezida §i de a impulsiona lucrarile Consiliului European.
De asemenea, va avea sarcini de reprezentare, la nivel inalt, a Uniunii, in domeniul Politicii
Externe §i de Securitate Comuna.
r

institutiile Uniunii Europene, aga cum sunt prevazute de Tratatui de institute a unei Constitute.. 313

Sectiunea 3
J

Consiliui de Miniftri
In prezent, toate instanjele Consiliului sunt prezidate pe o perioada de §ase luni,
pe rand, de un singur stat membra, Constitujia nu modifica in mod fundamental acest sistem,
cu exceptia Consiliului Afaceri Generale. Dar s-a convenit includerea acestei pregedinjii
rotative in cadrul unor grupuri de cate trei state, constitute pentru o perioada de 18 luni.
Sistemul ar putea evolua pe viitor, deoarece va putea fi modificat de Consiliui European, care
hotaragte cu majoritate calificata. Consiliui European va trebui sa stabileasca normele de
aplicare a unei astfel de rotapi intre statele membre, pnand seama, printre altele, de echilibrele
geografice europene. Consiliui „Rela{ii Externe” va fi prezidat de ministrul Afacerilor
Externe.

Sectiunea 4
y

Comisia European^

Constitujia stabile§te ca, incepand cu 2014, Comisia va fi redusa la un numar de membri

care sa corespunda cu doua treimi din numarul statelor membre (adica 18 intr-o Europa cu 27
de membri, incluzand Romania §i Bulgaria). In acest caz, comisarii vor fi ale§i in conformitate
cu un sistem de rotajie care plaseaza toate statele membre pe picior de egalitate. Totu§i,
Consiliui European, hotarand cu unanimitate, poate modifica aceasta cifra.
Convenjia nu a modificat fundamental modul de desemnare a pre§edintelui Comisiei, dar
Constitujia arata clar faptul ca, atunci cand propune spre alegere Parlamentului European
candidatul la pregedinjia Comisiei, Consiliui European trebuie sa tind seama de rezultatele
alegerilor europene. Daca Parlamentul European nu voteaza cu majoritatea membrilor sai in
favoarea pre§edintelui Comisiei, desemnat de Consiliui European, Consiliui European,
hotarand cu majoritate calificata, propune in termen de o luna un nou candidat, care va trebui
ales de Parlamentul European conform aceleia§i proceduri.
Consiliui, de comun acord cu presedintele ales al Comisiei, adopta apoi lista viitorilor
comisari, pe baza sugestiilor statelor membre.
 314 Institutiiie comunitare

Sectiunea 5
Ministrul Afacerilor Externe
Crearea postului de ministru al Afacerilor Externe este una dintre principalele inovafii
aduse de Constitute. Datorita acestei func£ii, va exista mai multa coerenja in ceea ce privegte
ac$iunea externa a Uniunii, atat la nivel politic, cat §i economic.
Lui ii vor reveni sarcinile indeplinite in prezent de doua persoane: Secretarul General al
Consiliului, Inalt Reprezentant pentru Politica Externa §i de Securitate Comun&, §i comisarul
responsabil cu relafiile externe. Ministrul Afacerilor Externe va fi astfel, in acela§i timp,
reprezentant autorizat al Consiliului pentru Politica Extern^ §i de Securitate Comuna §i
membru al Comisiei responsabil cu rela£iile externe, De asemenea, va fi unul dintre
vicepre§edin£ii Comisiei. Va prezida Consiliul Mini§trilor Afacerilor Externe §i va asigura
coerenja acjiunii externe a Uniunii. El dispune de un serviciu diplomatic european alcatuit din
functionari ai Comisiei, ai Consiliului §i ai statelor membre („Serviciul European de Acfiune
Externa”).
Ministrul Afacerilor Externe este numit §i revocat cu majoritate calificata, de catre
Consiliul European, cu acordul Pre§edintelui Comisiei. Concilierea armonioasa a celor „doua
funcjii” (reprezentant autorizat al Consiliului de Mini§tri §i membru al Comisiei) va fi, in mod
sigur, un pariu deloc banal pe care primul titular al postului (fara indoiala, Javier Solana) va
trebui sa il ca§tige pentru a acorda credibilitate uneia dintre func£iile cele mai expuse ale noii
arhitecturi instituponale a Uniunii Europene.

Sectiunea 6
Curtea de JustifSe a Uniunii Europene
Conform Constitute!, Curtea de Justice a Uniunii Europene include Curtea de Justice,
Tribunalul de Mare Instan£a (denumit astazi Tribunalul de Prima Instan^a) §i tribunalele
specializate. Curtea de Justice §i Tribunalul sunt alcatuite din cel pu£in un judecator pentru
fiecare stat membru.
Celelalte organe ale Uniunii Europene (Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi,
Comitetul Regiunilor §i Comitetul Economic §i Social) nu cunosc modificari la nivelul
componenfei §i rolului lor.
***

Definifia majoritdfii calificate afost profund modificatd. Incepand cu 1 noiembrie 2009,

majoritatea calificata va fi atinsa atunci cand va intruni 55% din stcitele membre reprezentand
65% din populafia Uniunii. Douci elemente se adaugd acestei
definitii. In primal rcind, pentru a evita ca din cauza ridicarii pragului populate! trei mari state
 Instituflile Uniunii Europene, aga cum sunt prevazute de Tratatul de Institute a urtei Constitutii... 315

membre sa poata, singure, bloca o decizie a Consiliului, se prevede ca o eventuald minoritate

de blocare sa presupund cel pufin patru state membre.
Apoi, se prevede ca an nurndr de membri ai Consiliului, reprezentdnd cel pufin trei
sferturi din minoritatea de blocare, fie la nivelul statelor membre, fie al popula£iei, sd poata
solicita ca un vot sd nu se desfa§oare, dar ca, pe parcursul unui termen rezonabil, discu0le sd
continue, pentru a se ajunge la o baza mai larga de acord in cadrul Consiliului. Acest
mecanism tip „Ioannina ” se va aplica incepand cu 1 noiembrie 2009 §i cel pufin pana in
2014. De la aceasta ultima data, Consiliul va putea adopta o decizie care sa il abroge.
In sfar§it, atunci cand Consiliul nu se pronunfa cu privire la o propunere a Comisiei sau a
ministrului Afacerilor Externe, majoritatea calificatS este stability la cel pu£in 72% din statele
membre care reprezinta cel pujin 65% din populate.
Trebuie rejinut ca procedura bugetard a fost profund simplificata. Procedura bugetard
anuald prevede ca bugetul sa fie adoptat dupa o singura lectura in cadrul Consiliului de
Mini§tri §i al Parlamentului European cu (in cazul unui dezacord) un Comitet de Conciliere,
insarcinat cu aprobarea unui proiect comun. Cu toate acestea, daca se ajunge la un acord in
cadrul Comitetului de Conciliere intre reprezentanjii Parlamentului European §i cei ai
Consiliului, dar acesta din urma respinge acordul, Parlamentul European va putea decide
definitiv cu o majoritate de trei cincimi, reluand, parpal sau total, amendamentele pe care le
adoptase in prima lectura. In cazul in care nu reu§e§te sa confirme unui dintre amendamentele
sale cu aceasta majoritate, bugetul este adoptat pe baza acordului Comitetului de Conciliere.
La fel se va intampla in cazul unui acord in cadrul Comitetului de Conciliere, daca una (sau
ambele simultan) dintre institu£ii nu reu§e§te sa ajunga la o decizie. in sfar§it, in cadrul
respingerii proiectului comun al Comitetului de Conciliere de catre ambele institujii sau in
cazul aprobarii de catre Consiliul de Mini§tri §i al respingerii de catre Parlamentul European,
un nou proiect de buget trebuie prezentat de Comisie.
Bugetul Uniunii trebuie sa respecte „cadrul fmanciar multianual”, de stabilire a plafoanelor
pentru fiecare categorie important! de cheltuieli, care este adoptat de Consiliul de Mini§tri in
unanimitate, cu aprobarea Parlamentului. Puterile bugetare ale Parlamentului European cresc,
ca urmare a eliminarii nojiunii de „cheltuieli obligatorii”.