Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RELIGIE
MINISTERUL EDUC AȚIEI NAȚIONALE
RELIGIE
Cultul ortodox
Manual pentru clasa a VII-a
RECAPITULARE – CLASA A VI-A
1. În clasa a VI-a ai învățat despre viața și activitatea pământească a Mântuitorului Iisus
Hristos. Reamintește-ți principalele teme studiate, parcurgând schema de mai jos:
9
Unitatea 1
1. Analizează icoanele următoare și răspunde cerințelor de mai jos:
3. Compune o rugăciune care să conțină șapte cereri, pentru tine și apropiații tăi, după modelul
Rugăciunii Domnești.
10
Unitatea 1
1. Viața omului și asemănarea
cu Dumnezeu
2. Lucrarea Duhului Sfânt
în lume
3. Pogorârea Duhului Sfânt
la Cincizecime
4. Sfintele Taine în viața
creștinilor
5. Darurile Duhului Sfânt
Recapitulare
Evaluare
I. DUMNEZEU SE
FACE CUNOSCUT
OMULUI
Lecția 1 Viața omului
și asemănarea cu Dumnezeu
Și aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, singurul
Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. (Ioan 17, 3)
Idei ancoră
v Dumnezeu este Izvorul
existenței ș i Pă rintele omenirii.
v In urma că derii ın ̂ pă cat a
protopă rinților, omul a aș teptat
venirea Mâ ntuitorului.
v Prin ın ̂ truparea Sa, Dumnezeu
Fiul a fă cut posibilă mâ ntuirea
ın
̂ tregii creații.
12
Unitatea 1
Nevoia omului de împlinire și creștere spirituală. Una
dintre cele mai mari nevoi ale omului este să ajungă la starea de
fericire. Fiecare ın ̂ cearcă să atingă acest ideal prin realiză ri pe
plan material, profesional, spiritual. Astfel, ın ̂ țelesul fericirii ș i
modalită țile de ım ̂ plinire diferă de la un om la altul sau de la o
comunitate la alta.
Pentru creș tini, fericirea ın ̂ seamnă ım ̂ plinirea spirituală prin
comuniunea cu Dumnezeu, ın ̂ cepâ nd din viața pă mâ ntească ș i
continuâ nd ın ̂ veș nicie.
In parcursul duhovnicesc, credinciosul are nevoie de Biserică
ș i de efort personal. Sfâ nta Biserică ıl̂ că lă uzeș te pe calea cea
dreaptă , de-a lungul vieții, prin harul Duhului Sfâ nt revă rsat ın ̂
su letul omului, la s intele slujbe. De asemenea, creș tinul se
stră duieș te să dobâ ndească ș i să dezvolte virtuți necesare pro-
gresului spiritual, prin: rugă ciune, post, milostenie ș i fapte bune.
Cea mai mare virtute creș tină este iubirea care stă la baza
creș terii duhovniceș ti, după cum mă rturiseș te Sfâ ntul Nectarie
din Eghina: „Dragostea este scara care ıl̂ ridică pe om la desă vâ r-
ș ire ș i-l arată cu adevă rat chip ș i asemă nare a lui Dumnezeu”. Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina
In prezent, ca ș i ın ̂ trecut, comuniunea cu Dumnezeu poate i
dobâ ndită de toți oamenii ce ră spund chemă rii Sale, ın ̂ orice
moment al vieții, indiferent de statutul social, de situația mate-
rială sau de realiză rile profesionale. In acelaș i timp, din marea Sa
Știați că
iubire, Dumnezeu iartă de iecare dată oamenilor toate greș elile
mă rturisite, dâ ndu-le posibilitatea să reia creș terea spirituală . v Sfâ ntul Ierarh Nectarie
De aceea, Sfâ ntul Nicolae Velimirovici de inea: „creș tinismul (1846-1920) din insula Eghina,
constituie cel mai mă reț depozit de optimism”. Grecia este unul dintre cei care
au urcat treptele virtuților spre
Concluzii asemă narea cu Dumnezeu.
A ajuns fă că tor de minuni ș i
• este darul lui Dumnezeu, care l-a creat pe om după
taumaturg (tă mă duitor) ın̂ că din
Viața omului chipul Să u; timpul vieții, continuâ nd faptele
pe pământ • se caracterizează prin rațiune, voință, simțire, folosite minunate ș i după trecerea la
ın
̂ deplină libertate. cele veș nice. El a fost canonizat
ın
̂ anul 1961, avâ nd ca dată de
• ın
̂ seamnă dobâ ndirea asemă nă rii cu Dumnezeu, a
Viața s ințeniei sau a mâ ntuirii;
să rbă torire 9 noiembrie.
veșnică • se câ ș tigă din timpul vieții pă mâ nteș ti, prin har,
credință ș i fapte bune.
v Expresia Împărăția cerurilor
• este idealul tuturor oamenilor, urmă rit pe plan este cunoscută ș i cu denumirea
Nevoia de material, profesional, spiritual; de Ierusalimul cel de Sus sau
împlinire • pentru creș tini, ın
̂ seamnă comuniunea cu Dumnezeu, noul Ierusalim, utilizată de că tre
desă vâ rș irea.
Sfâ ntul Apostol Ioan: „Ș i am
vă zut cetatea sfâ ntă , noul
• se realizează prin harul primit la s intele slujbe ș i
Creșterea Ierusalim, pogorâ ndu-se din cer
prin efort personal;
spirituală • are la bază iubirea, cea mai mare dintre virtuți. de la Dumnezeu”. (Apocalipsa
21, 2).
13
Unitatea 1
Exerciții
Mântuirea
ın
̂ seamnă este posibilă
a) „Inceputul ș i sfâ rș itul mâ ntuirii c) „Mâ ntuirea este, ın̂ acelaș i
este dragostea.” timp, ș i lucrarea lui Dumnezeu
(Sfâ ntul Antonie cel Mare) ș i a noastră .”
(Sfâ ntul Ioan Gură de Aur)
6. Elaborează un eseu de o pagină, pe tema idealului creștin, având ca reper următorul citat:
„Idealul este călăuza su letului omenesc" (Victor Hugo). Adaugă ișa la portofoliul personal.
14
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
De-a lungul istoriei, diverse popoare au ı̂ncercat să
localizeze geogra ic gră dina Edenului, crezâ nd că astfel vor
obține fericirea raiului ceresc.
In perioada Evului Mediu, creș tinii europeni au fost
convinș i că raiul este ın ̂ oraș ul Ierusalim, deoarece acolo au
avut loc cele mai importante evenimente din viaț a
Mâ ntuitorului. In secolul al XIII-lea, venețianul Marco Polo a
considerat că raiul se a lă ın ̂ China, iind fascinat de acele Cristofor Columb (1451-1506)
meleaguri stră bă tute ın ̂ că lă toriile lui.
După descoperirile lui Cristofor Columb, din secolul al XV-lea, coloniș tii europeni au crezut că
paradisul se gă seș te ın̂ America, impresionați de peisajul luxuriant ș i de bogă țiile gă site acolo.
In Sfâ nta Scriptură , gră dina raiului, unde au fost aș ezați Adam ș i Eva, este localizată ın ̂ tre râ urile
Fison, Gihon, Tigru ș i Eufrat. Invă țătura Mâ ntuitorului ne arată că fericirea omului nu este condiționată
de locul ın
̂ care tră ieș te, ci de modul ın ̂ care ıș̂i duce viața.
ª Organizează o dezbatere cu tema: Raiul ceresc versus paradisul terestru. În
acest sens se alcătuiesc două echipe; iecare grupă identi ică și prezintă argumente
pentru susținerea poziției sale.
ª Caută pe Internet localizări ale raiului, potrivit credințelor altor popoare în diferite
etape istorice, și prezintă-le la ora de religie.
ª Pornind de la textul de mai sus, identi ică virtuți dovedite de S inții Epictet și Astion.
ª Re lectează asupra unei virtuți pe care vrei să o accentuezi în viața ta.
15
Unitatea 1
Lecția 2 Lucrarea Duhului Sfânt
în lume
Cred (...) întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul,
Idei ancoră Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este
închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci. (articolul 8 din Crez)
v Omul este chemat să ajungă
la asemă narea cu Dumnezeu,
printr-un progres spiritual de-a
lungul vieții.
v Fiecare poate să urce trep-
tele virtuților prin har, credință
ș i fapte bune.
ın
L umea este opera S intei Treimi, Dumnezeu cel Unul ın
̂ treit ın̂ Persoane: Tată l, Fiul ș i Duhul Sfâ nt. Persoanele divine sunt
̂ iință ș i
egale ș i participă ım
̂ preună la crearea, mâ ntuirea ș i s ințirea lumii.
Duhul Sfânt, Persoană a S intei Treimi. Duhul Sfâ nt este Persoană
Sfânta Treime a S intei Treimi, de aceeași iință cu Tatăl și cu Fiul. El există
dintotdeauna ș i are aceeaș i putere ș i dumnezeire ca celelalte două
Persoane. Sfâ ntul Duh a continuat lucrarea mâ ntuitoare a Fiului, Care a
mă rturisit: „Mâ ngâ ietorul, Duhul Sfâ nt, pe Care-L va trimite Tată l, ın ̂
Dictionar
, numele Meu, Acela vă va ın ̂ vă ța toate ș i vă va aduce aminte despre toate
cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14, 26).
(a) invoca = a chema ın ̂ ajutor. Puterea s ințitoare și dătătoare de viață a Duhului Sfânt. Incă de
întinăciune = (aici) pă cat; la facerea lumii, Duhul Sfâ nt este Cel Care ın ̂ su lețeș te creația, dâ nd
(a) pogorî = a coborı;̂ viață tuturor lucrurilor: „Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
teofanie= apariție sau manifes- apelor” (Facerea 1, 2).
tare a divinită ții; Puterea Sa s ințitoare se manifestă de-a lungul istoriei omenirii prin
vistier = mare dregă tor care avea teofanii, inspirație divină ș i revărsarea harului. Astfel, El S-a ară tat
ın
̂ grijă tezaurul țării; (aici) Cel patriarhului Avraam la stejarul din Mamvri ală turi de celelalte două
ce deține toate bogă țiile Persoane ale S intei Treimi, le-a descoperit prorocilor venirea ın ̂ lume a
spirituale. Mâ ntuitorului ș i i-a inspirat pe autorii că rților S intei Scripturi ın ̂
16
Unitatea 1
transmiterea cuvâ ntului lui Dumnezeu. Prin lucrarea Duhului Sfâ nt, S-a
ın̂ trupat Fiul lui Dumnezeu din Sfâ nta Fecioară Maria, la Bunavestire.
Duhul Sfâ nt S-a ară tat apoi ın ̂ chip de porumbel la Botezul Domnului,
iar la Cincizecime S-a pogorâ t sub forma limbilor ca de foc. Împărate ceresc,
Împărtășirea harului divin oamenilor. Duhul Sfâ nt ım ̂ pă rtă ș eș te Mângâietorule, Duhul
harul mâ ntuitor oamenilor care doresc să ajungă la asemă narea cu Adevărului, Care
Dumnezeu. Lucrarea Sa ın ̂ lume se realizează prin slujbele Bisericii, pretutindeni ești și pe toate
ın
̂ cadrul că rora harul se revarsă asupra credincioș ilor, spre s ințirea ș i le împlinești, Vistierul
mâ ntuirea lor. De aceea Sfâ ntul Sera im de Sarov spunea că : „Scopul bunătăților și Dătătorule de
vieții creș tine este dobâ ndirea Duhului Sfâ nt”. viață, vino și Te sălășluiește
Rugăciunea „Împărate ceresc”. Aceasta este rostită la ın ̂ ceputul întru noi și ne curățește pe
iecă rei slujbe sau rugă ciuni particulare, pentru că : „Duhul vine ın ̂ noi de toată întinarea și
ajutor slă biciunii noastre, că ci noi nu ştim să ne rugă m cum trebuie, ci mântuiește, Bunule, su letele
Insuşi Duhul Se roagă pentru noi” (Romani 8, 26). noastre. Amin.
In prima parte a rugă ciunii, Sfâ ntul Duh este invocat ș i slăvit drept
Dumnezeu adevă rat, prin numirile: „Impă rate ceresc”, „Mâ ngâ ietorule”,
„Duhul Adevă rului”, „Vistierul bună tă ților” ș i „Dă tă torule de viață”. In a
doua parte, Ii sunt adresate trei cereri: să locuiască ın ̂ inimile oame-
nilor, să ıî curețe de ın̂ tină ciune ș i să le mâ ntuiască su letele. Astfel, viața
unui creș tin presupune prezența mâ ngâ ietoare ș i nevă zută a Duhului
Sfâ nt.
Prezența harului Sfâ ntului Duh se arată pâ nă astă zi ın ̂ oameni prin Știați că
dragostea, bucuria, ră bdarea, bună tatea, blâ ndețea ș i alte virtuți
oglindite ın ̂ relațiile cu semenii. In acest sens, Sfâ ntul Vasile cel Mare v Rugă ciunea Împărate ceresc a
spune că Duhul Sfâ nt: „revarsă peste toţi harul ın ̂ treg, de care se bucură fost alcă tuită ın
̂ aintea secolului al
toţi şi se ım ̂ pă rtă şesc după mă sura şi capacită ţile lor”. VII-lea, câ nd Sfâ ntul Cosma
Melodul i-a compus melodia
pentru a i câ ntată la slujba de
seară a Pogorâ rii Duhului Sfâ nt.
Concluzii Ea este prima dintre rugă ciunile
ın
̂ cepă toare ș i este rostită de
credincioș i ın
̂ ainte de ın ̂ ceputul
Duhul Sfânt, • este de aceeaș i iință cu Tată l ș i cu orică rui lucru important.
Persoană a S intei Fiul;
Treimi • lucrează ım
̂ preună cu celelalte
v Sfâ ntul Grigorie Palama a
Persoane ale S intei Treimi.
elaborat, ın ̂ secolul al XIV-lea,
• participă la crearea lumii ș i la ın
̂ vă țătura despre harul divin.
Duhul Sfânt, s ințirea ei prin har;
El a explicat faptul că Il putem
Dătător de viață și • se manifestă prin teofanii, inspirația
profeților ș i revă rsarea harului descoperi pe Dumnezeu prin
S ințitor
asupra lumii. rațiune, dar adevă rata cunoaș tere
se realizează ın ̂ comuniunea cu El,
• invocat ș i slă vit de Biserică la prin iluminarea noastră de că tre
Duhul Sfânt, ın
̂ ceputul orică rei rugă ciuni sau slujbe; Duhul Sfâ nt.
Împărat ceresc • locuieș te ın̂ inimile oamenilor, pe
care ıî cură țeș te ș i ıî mâ ntuieș te.
17
Unitatea 1
Exerciții
i-a inspirat
pe proroci
Duhul
Sfânt
...
„Su letul care a cunoscut pe Domnul simte ın ̂ chip nevă zut prezența Fă că torului să u ș i ră mâ ne ın
̂ El
foarte liniș tit ș i bucuros. Ș i cu ce s-ar putea asemă na această bucurie? Este asemenea celei pe care o
simte un iu iubit care se ın ̂ toarce după o lungă despă rțire, dintr-o țară ın ̂ depă rtată , ın
̂ casa sa
pă rintească ș i vorbeș te pe să turate cu tată l să u, cu iubita lui mamă , cu frații ș i surorile lui dragi.”
(Sfâ ntul Siluan Athonitul)
5. Alcătuiește un text de minimum 7 rânduri despre însușirile Duhului Sfânt care se desprind
din rugăciunea Împărate ceresc. Dă-i un titlu potrivit.
18
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Prezența iubitoare a Duhului Sfâ nt i-a inspirat adesea pe poeți, care au transpus ın̂ versuri modul
personal de tră ire a harului divin. Lecturează poezia ș i rezolvă cerința de mai jos.
Frumusețe
de Zorica Lațcu (Maica Teodosia)
B Credința străbună
Biserici vechi închinate Sfântului Duh
19
Unitatea 1
Lecția 3 Pogorârea Duhului Sfânt
la Cincizecime
Veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi Mie martori
(...) până la marginea pământului. (Faptele Apostolilor 1, 8)
Idei ancoră
Î naintea Ină lțării Sale la cer, Mâ ntuitorul le-a promis apostolilor că
nu vor ră mâ ne singuri, ci le va trimite pe Duhul Sfâ nt: „Eu voi ruga pe
Tată l ș i alt Mâ ngâ ietor vă va da vouă ca să ie cu voi ın
̂ veac” (Ioan 14, 16).
Scopul trimiterii Duhului Sfânt în lume. Domnul Iisus Hristos
Duhul Sfânt L-a trimis pe Duhul Sfâ nt ın ̂ lume pentru a-i conduce pe apostoli ș i pe
credincioș i spre mântuire: ,,Iar câ nd va veni Acela, Duhul Adevă rului,
Dicționar vă va că lă uzi la tot adevă rul” (Ioan 16, 13). In acest scop, Duhul Sfâ nt
vine să locuiască ın ̂ inimile celor care Il cheamă cu credință.
Cincizecime = 1. să rbă toare la evrei, Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt peste apostoli – ziua de
amintind de ziua câ nd Dumnezeu naștere a Bisericii. La 50 de zile de la Invierea Domnului, duminică
i-a dat lui Moise Legea Veche; dimineaț a, apostolii erau ı̂mpreună la rugă ciune ı̂ntr-o casă din
2. să rbă toare creș tină a Pogorâ rii Ierusalim. Atunci s-a auzit un vuiet puternic ș i s-au coborâ t peste ei
Duhului Sfâ nt; limbi ca de foc: „Ș i s-au umplut toți de Duhul Sfâ nt ș i au ın ̂ ceput să
a se converti = a trece de bună voie vorbească ın ̂ alte limbi, precum le dă dea lor Duhul a gră i” (Faptele
la o altă convingere religioasă ; Apostolilor 2, 4).
diaspora = grup etnic (popor) a lat Atraș i de vuiet, oamenii s-au apropiat ș i i-au ascultat pe apostoli,
ın
̂ afara țării de origine; care propovă duiau Evanghelia. Intre aceș tia erau ș i evrei din diaspora,
epistolă = scrisoare; veniți ın ̂ Ierusalim cu ocazia să rbă torii Cincizecimii iudaice. Ei au fost
a hirotoni = a transmite harul uimiți câ nd i-au auzit pe apostoli vorbind ın ̂ limbi din țări ın
̂ depă rtate.
preoției, a preoți, a s inți;
Sfâ ntul Apostol Petru a ținut o cuvâ ntare despre Invierea Domnului ș i
a prigoni = a chinui, a asupri, a
despre trimiterea Sfâ ntului Duh ın ̂ lume. In urma predicii, aproximativ
persecuta, a oprima.
trei mii de oameni au crezut ın ̂ Hristos ș i s-au botezat. Ei au primit
harul Sfâ ntului Duh ș i au devenit primii membri ai Bisericii. Astfel,
20
Unitatea 1
Pogorâ rea Duhului Sfâ nt este ziua de naș tere a Bisericii, câ nd s-a
ın
̂ temeiat prima comunitate a celor botezați.
Propovăduirea S inților Apostoli. Plini de Duh Sfâ nt, apostolii au
transmis prin viu grai ın ̂ vă țătura de credință, ın ̂ soțită de să vâ rș irea
S intei Impă rtă ș anii, de rugă ciuni ș i de minuni.
In comunită țile creș tine ın ̂ temeiate, ei au trimis uneori epistole ın ̂
care ı̂i sfă tuiau pe credincioș i cum să tră iască după ı̂nvă ț ătura
Evangheliei. Acestea au fost cuprinse ın ̂ Sfâ nta Scriptură , deoarece au
fost scrise sub inspirația Duhului Sfâ nt. Cu ajutorul harului primit la
Cincizecime, S inții Apostoli au ım ̂ plinit misiunea dată de Mâ ntuitorul
de a ră spâ ndi cuvâ ntul Evangheliei tuturor oamenilor.
Convertirea Sfântului Apostol Pavel. Sfâ ntul Pavel s-a numit ın ̂ tâ i
Saul din Tars, un apă ră tor al Legii Vechi. El a fost trimis de reprezentanții
templului din Ierusalim să -i persecute pe creș tinii din localitatea
Damasc. Pe drum, i S-a ară tat ın ̂ tr-o lumină puternică Domnul ın ̂ viat ș i
i-a spus: „Eu sunt Iisus, pe Care tu Il prigoneș ti” (Faptele Apostolilor
9, 5), moment ın ̂ care Saul ș i-a dat seama că s-a opus adevă ratului Mesia. Moment din slujbă arhierească
Apoi s-a convertit, s-a botezat cu numele de Pavel ș i, luminat de harul
Duhului Sfâ nt, s-a ală turat S inților Apostoli. El este cunoscut drept
Apostolul neamurilor, pentru că a ı̂ntemeiat multe comunită ț i
creș tine dincolo de granițele Ț ării S inte, ın ̂ trei mari că lă torii misionare.
Alegerea episcopilor și a preoților pentru conducerea și
Știați că
slujirea comunității creștine. Potrivit tradiț i ei bisericeș ti ș i
mă rturiilor istorice, S inții Apostoli au transmis harul divin celor mai v Să rbă toarea Cincizecimii sau a
virtuoș i bă rbați, pe care i-au hirotonit episcopi, preoți ș i diaconi, ın ̂ noile Pogorâ rii Duhului Sfâ nt este
comunită ți creș tine. Aceș tia au continuat misiunea apostolică de slujire a cunoscută ș i cu denumirea de
Bisericii, prin: ră spâ ndirea ın ̂ vă țăturii de credință, s ințirea credin- Rusalii.
cioș ilor prin harul Sfâ ntului Duh ș i conducerea lor spre mâ ntuire.
In Biserica lui Hristos se pă strează ș i se transmite harul Duhului v Pogorâ rea Duhului Sfâ nt a fost
Sfâ nt neın̂ trerupt, de la S inții Apostoli pâ nă astă zi. Sfâ ntul Irineu de prorocită ın ̂ secolul al IX-lea ı.̂Hr.
Lyon spune: „Acolo unde este Biserica este ș i Duhul lui Dumnezeu ș i de profetul Ioil, care a fost numit
acolo unde este Duhul lui Dumnezeu este Biserica ș i tot harul Să u”. „prorocul Rusaliilor”: „Vă rsa-voi
Duhul Meu peste tot trupul, ș i iii
Concluzii ș i iicele voastre vor profeți”
(Ioil 3, 1).
21
Unitatea 1
Exerciții
Nașterea
- Duhul Sfânt
- S inții Apostoli ... ...
Bisericii ... ... ...
Ce? Când? De ce?
3. Precizează trei trăsături ale propovăduirii apostolice, pornind de la textul biblic din Epistola
către Romani a Sfântului Apostol Pavel și de la icoana alăturată:
22
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
In secolul al IV-lea, istoricul
Eusebiu de Cezareea a scris o
lucrare foarte bine documentată
despre primele veacuri creș tine, ın ̂
care a consemnat: „S inții Apostoli
ai Mâ ntuitorului nostru ș i ucenicii
lor s-au ım ̂ pră ș tiat ın
̂ toată lumea;
lui Toma, după tradiție, i-a că zut la
sorți țara parților, lui Andrei, Sciția,
lui Ioan, Asia, unde ș i-a petrecut
viața pâ nă ce a murit la Efes. Petru
pare să i predicat iudeilor ră spâ n-
diți ın
̂ Pont, Galatia, Bitinia, Capadocia ș i Asia, pentru ca, pâ nă la urmă , să ajungă la Roma, unde, la
dorința lui, a fost ră stignit cu capul ın ̂ jos. Ce să mai spun de Pavel, care, după ce plinise Evanghelia lui
Hristos, din Ierusalim ș i pâ nă ın ̂ pă rțile Iliriei, a suferit martiriul la Roma, sub Nero? Acestea sunt
ară tate de Origene ın ̂ Cartea a III-a a Comentariilor asupra Genezei”. (Istoria bisericească, Eusebiu de
Cezareea)
B Credința străbună
Tradiții de Rusalii
Praznicul Pogorâ rii Duhului Sfâ nt a asimilat să rbă toarea populară precreș tină a Rusaliilor,
celebrată cu semni icații diferite de mai multe popoare. Dacă la evrei, aceasta aminteș te de primirea
Tablelor Legii, ın ̂ lumea romană , evenimentul marca sfâ rș itul primă verii, câ nd ın ̂ loresc tranda irii.
Cuvâ ntul rusalii provine din termenul latin rosalia, care ın̂ seamnă tranda ir.
Incă din timpul dacilor, la româ ni se pă strează Călușul, numit
ș i Călușer sau Călucer, obicei legat de să rbă toarea Rusaliilor,
amintind de un ritual precreș tin de apă rare a comunită ții de
primejdii. Jocul cetelor de că luș ari reprezintă cea mai
importantă manifestare folclorică de Rusalii, ın ̂ special ın̂ zona
Olteniei, iind inclusă din anul 2005 ın ̂ Patrimoniul UNESCO.
In duminica Cincizecimii, creș tinii aduc la biserică ramuri de
nuc sau de tei pentru a i s ințite. Aceste frunze au forma limbilor
de foc, asemă nă toare modului ın ̂ care S-a ară tat Duhul Sfâ nt la
Rusalii. După slujbă , ramurile s ințite sunt aș ezate la loc de cinste
ın
̂ casele credincioș ilor, la icoane.
23
Unitatea 1
Lecția 4 Sfintele Taine
în viața creștinilor
Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând:
Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta
să faceți spre pomenirea Mea. (Luca 22, 19)
Idei ancoră
v La zece zile după Ină lțarea
Domnului, Duhul Sfâ nt S-a pogo-
râ t asupra apostolilor.
v Imbră cați cu putere de sus,
S inții Apostoli au propovă duit
ın
̂ vă țătura Evangheliei.
v In urma predicii lor, s-au
botezat primii credincioș i,
eveniment ce reprezintă ziua de
naș tere a Bisericii.
D uhul Sfâ nt a fost trimis ın ̂ lume de că tre Domnul Hristos ca să
continue activitatea Sa mâ ntuitoare, pentru că El „voieș te ca toți oame-
nii să se mâ ntuiască ș i la cunoș tința adevă rului să vină ” (I Timotei 2, 4).
Harul Duhului Sfânt prezent în Biserică. Harul divin este darul
sau binecuvâ ntarea lui Dumnezeu, revă rsat ın ̂ mod gratuit asupra
oamenilor, ın ̂ scopul s ințirii vieții lor ș i a naturii ın ̂ conjură toare.
Acesta este transmis ın ̂ Biserică , de Duhul Sfâ nt, prin persoane, lucruri
ș i acțiuni. Slujitorii s ințiți ai Bisericii, S intele Taine, Sfâ nta Cruce,
Taina Sfântului Botez
s intele moaș te ș i s intele icoane devin purtă toare ș i transmițătoare ale
harului divin.
Dictionar
, Prezentarea generală a rolului și a semni icației S intelor
Taine. S intele Taine sunt lucrări văzute ale Bisericii, prin care se
cult divin = manifestare a
ım
̂ pă rtă ș eș te credincioș ilor harul divin nevăzut, spre dobâ ndirea
sentimentului religios prin
vieții veș nice. Se numesc Taine, deoarece ın ̂ timpul acestor slujbe
rugă ciuni ș i slujbe religioase;
lucrează ın ̂ mod tainic, Duhul Sfâ nt. Botezul, Mirungerea, Impă rtă -
Euharistie = Impă rtă ș anie,
ș ania, Spovedania, Cununia, Preoția ș i Maslul sunt cele șapte S inte
Cuminecă tură , una dintre cele
Taine ın ̂ temeiate de Mâ ntuitorul Hristos. Rolul lor este acela de a oferi
ș apte Taine ale Bisericii;
creș tinilor harul necesar mâ ntuirii, de a-i ajuta să urce pas cu pas spre
plămadă = să mâ nță, germen ce
asemă narea cu Dumnezeu.
urmează să se dezvolte;
Domnul Iisus a dat S inților Apostoli puterea de a le să vâ rș i,
a plămădi = (aici) a dezvolta, a
spunâ nd: „Luați Duh Sfâ nt; că rora veți ierta pă catele, le vor i iertate”
face să crească ;
(Ioan 20, 22-23). Episcopii ș i preoții Bisericii continuă să vâ rș irea
succesiune apostolică = trans-
acestor slujbe ı̂n cadrul cultului divin, ca urmare a succesiunii
miterea neın ̂ treruptă a harului
apostolice. De la Cincizecime pâ nă astă zi, S intele Taine semni ică
Preoției, de la Hristos pâ nă
prezența lucrătoare a Duhului Sfânt Care mijloceș te comuniunea
astă zi.
omului cu Dumnezeu.
24
Roadele primirii S intelor Taine. In iecare Sfâ ntă Taină , harul
Duhului Sfâ nt rodeș te daruri diferite, necesare pentru naș terea,
creș terea ș i ın
̂ tă rirea duhovnicească a credincioș ilor.
Prin Taina Sfântului Botez, omul primeș te iertarea pă catului
stră moș esc, un ın ̂ ger pă zitor ș i un nume, devenind creș tin sau membru
al Bisericii.
Taina Mirungerii este cea prin care Duhul Sfâ nt dă ruieș te harul ș i
darurile Sale necesare ın ̂ tă ririi ș i sporirii ın
̂ viața creș tină dobâ ndită
prin Botez.
La Sfânta Taină a Euharistiei, ın ̂ timpul S intei Liturghii, are loc
prefacerea pâ inii ș i a vinului ın ̂ Trupul ș i Sâ ngele Domnului. Prin
primirea S intei Impă rtă ș anii, creș tinul se uneș te cu Însuș i Hristos,
spre mâ ntuire.
Taina Spovedaniei este dovada milostivirii lui Dumnezeu, Care
oferă ș ansa ın ̂ dreptă rii celor ce greș esc. Creș tinul primeș te iertarea
pă catelor mă rturisite cu sinceritate ș i că inț ă ı̂naintea preotului
duhovnic, luâ nd hotă râ rea de a nu le repeta. Taina S intei Spovedanii
Sfânta Taină a Cununiei oferă harul care s ințeș te legă tura liberă
ș i conș tientă dintre un bă rbat ș i o femeie, bazată pe iubire, ın ̂ vederea
ın̂ temeierii familiei.
Prin Taina Preoției sau Hirotoniei, cel ce este chemat de
Dumnezeu ș i este special pregă tit, primeș te harul care ıl̂ s ințeș te
Știați că
pentru una din treptele ierarhiei bisericeș ti: diacon, preot sau episcop.
Sfântul Maslu este Taina ın ̂ care se ım ̂ pă rtă ș eș te creș tinilor harul
divin necesar vindecă rii su leteș ti ș i trupeș ti, prin rugă ciunile preoților v Dintre S intele Taine, ın ̂ viața
ș i ungerea cu untdelemn s ințit. creș tinului, unele pot i repetate,
S intele Taine sunt comori ale Bisericii lui Hristos, menite să -i precum Spovedania ș i
ım
̂ bogă țească spiritual pe credincioș ii care le primesc. „In Botez ș i ın ̂ Impă rtă ș ania, iar altele nu,
Mirungere, omul primeș te de la Duhul Sfâ nt plă mada s ințeniei cu care precum Botezul ș i Preoția.
va trebui să -ș i plă mă dească tot su letul ș i trupul lui prin exercitarea
virtuților evanghelice”, menționează Sfâ ntul Iustin Popovici. v Taina Preoției sau a Hirotoniei
poartă ș i numele de Taina punerii
Concluzii mâinilor. Această denumire
provine de la practica apostolilor
• Harul Duhului Sfânt - darul lui Dumnezeu în scopul s ințirii vieții. de a transmite harul preoției prin
punerea mâ inilor pe creș tetul
• S intele Taine - oferă credinciosului harul necesar pentru:
primitorului. De atunci, prin acest
Botezul – dobâ ndirea calită ții de membru al Bisericii creș tine; gest vă zut, se coboară ın
̂ mod
nevă zut, harul divin asupra
Mirungerea – creș terea duhovnicească ın
̂ noua viață de creș tin; viitorului slujitor al Bisericii.
Împărtășania – unirea cu Hristos, spre viața de veci;
v Spovedania a fost numită de
Spovedania – iertarea pă catelor; că tre S inții Pă rinți al doilea Botez,
prin care ni se spală pă catele
Cununia – ın
̂ temeierea familiei creș tine; personale mă rturisite ın ̂ aintea
duhovnicului.
Preoția – s ințirea slujitorilor Bisericii;
25
Unitatea 1
Exerciții
2. Realizează corespondența între citatele biblice, din coloana A, și S intele Taine, din coloana B.
A B
„Luați Duh Sfâ nt; că rora veți ierta pă catele, le vor i iertate ș i că rora le veți ține,
vor i ținute.” (Ioan 20, 22-23)
Taina Botezului
„Luaţi, mâ ncaţi, acesta este Trupul Meu. Şi luâ nd paharul şi mulţumind, le-a dat,
zicâ nd: Beţi dintru acesta toţi, că acesta este Sâ ngele Meu.” (Matei 26, 26-28) Taina Mirungerii
„Este cineva bolnav ın̂ tre voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el,
Taina Spovedaniei
ungâ ndu-l cu untdelemn, ın ̂ numele Domnului.” (Iacov 5, 14)
„Mergâ nd, ın
̂ vă țați toate neamurile, botezâ ndu-le ın
̂ numele Tată lui ș i al Fiului ș i al
Sfâ ntului Duh.” (Matei 28, 19)
Taina Impă rtă ș aniei
„Cel ce ne ın
̂ tă reşte pe noi (...) şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a şi Taina Cununiei
pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, ın ̂ inimile noastre.” (II Corinteni 1, 21-22)
„Şi Iisus le-a zis iară şi: Pace vouă ! Precum M-a trimis pe Mine Tată l, vă trimit şi Eu pe
voi. Şi zicâ nd acestea, a su lat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfâ nt.” (Ioan 20, 21-22) Taina Maslului
3. Pe baza metodei 3-2-1, notează: trei idei-cheie învățate; două noțiuni/evenimente din lecție
despre care ai vrea să a li mai multe; o concluzie legată de o învățătură din lecție care te-a
impresionat.
trei idei-cheie două noțiuni o concluzie
4. Pe baza textului de mai jos, discută cu profesorul despre importanța
pregătirii și a participării la Sfânta Taină a Împărtășaniei. Notează în caiet
ideile desprinse.
„Trupul ș i Sâ ngele lui Iisus reprezintă Taina lă sată nouă de Insuș i Hristos
pentru s ințirea noastră . Cine n-ar dori să se ım ̂ pă rtă ș ească de o astfel de
S ințenie? Aș a că nu te lenevi ca să te apropii de Sfâ ntul Potir al vieții, al nemuririi,
al iubirii ș i al S ințeniei, dar apropie-te de el cu frică de Dumnezeu ș i cu credință.” Sfântul Inochentie
(Sfâ ntul Inochentie de Kamceatka) de Kamceatka
26
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Apa, un element indispensabil vieții, este materia folosită la Botez, prima
dintre S intele Taine ale Bisericii. Din punct de vedere chimic, ea este compusă
din două molecule de hidrogen ș i o moleculă de oxigen, avâ nd simbolul H2O.
Hidrogenul este cel mai ră spâ ndit element din univers, reprezentâ nd 75% din H
O
masa acestuia, iar oxigenul se a lă pe locul al treilea. Apa, ca rezultat al combină rii
H HO 2
lor, este materia ın ̂ care Dumnezeu a creat prima formă de viață pe pă mâ nt,
conform Facere 1, 20-21. Apariția vieții ın ̂ mediul acvatic a fost susținută ulterior
Molecula apei
de cercetă rile ș tiinți ice.
Nu ın̂ tâ mplă tor, ın
̂ apa s ințită din cristelniță este afundat pruncul, ın
̂ numele S intei Treimi. Dacă
ın
̂ apă a apă rut viața biologică , omul ın ̂ cepe urcuș ul ın̂ viața duhovnicească prin ın
̂ treita afundare ın
̂
apa Sfâ ntului Botez. După cum apa este fundamentală vieții izice pe pă mâ nt, apa Botezului este
necesară vieții veș nice, ın̂ comuniune cu Dumnezeu.
ª Împreună cu profesorul, identi ică utilizări ale apei atât în viața de zi cu zi, cât și
în viața Bisericii. Găsește analogii între acestea.
B Credința străbună
Lumânarea
S intele Taine, asemenea tuturor slujbelor Bisericii, au lumâ narea ca
unul dintre elementele comune. Aceasta Il simbolizează pe Mâ ntuitorul
Hristos, care a spus: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmează Mie nu va
umbla ın ̂ ın
̂ tuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8,12). Lumâ narea este
fă cută din ceara albinelor care, prin puritatea lor, amintesc de Sfâ nta
Fecioară Maria, iar prin hă rnicia din stup, de viața ın ̂ comuniune a
creș tinilor.
In vechime, la româ ni, exista tradiția ca lumâ narea de la Taina
Sfâ ntului Botez să ie ım ̂ podobită cu crini, considerați lorile Maicii
Domnului. De asemenea, se adă ugau frunze de ferigă , semn al tă riei, ș i
loarea miresei, pentru să nă tatea pruncului. Continuâ nd acest obicei,
lumâ nă rile aduse de naș i sunt ım ̂ podobite cu diferite lori, ca semn al
bucuriei familiei ș i al ın̂ tregii comunită ți, la creș tinarea copilului. Uneori,
ele sunt pă strate pentru a i aprinse la zilele de naș tere ș i pentru a ın ̂ soți
rugă ciunea ı̂n diferite momente ale vieț ii. La Taina S intei Cununii, lumâ nă rile ornamentate
simbolizează puterea credinței, focul iubirii creș tine ș i bucuria ın̂ temeierii unei noi familii.
Pâ nă ın
̂ prezent, lumâ narea ın ̂ soțeș te credinciosul pe parcursul ın ̂ tregii vieți duhovniceș ti,
amintind de lumina vieții veș nice.
27
Unitatea 1
Lecția 5 Darurile Duhului Sfânt
Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt, cuvânt de înțelepciune, iar altuia, după
același Duh, cuvântul cunoștinței. Și unuia i se dă întru
același Duh credință, iar altuia, darurile vindecărilor. (I Corinteni 12, 8-9)
Idei ancoră
28
slujba aproapelui. Astfel, iecare se poate ı̂mpă rtă ș i de darurile
celorlalț i. Aceasta duce la ı̂mplinirea personală ș i la dobâ ndirea
mâ ntuirii sau a s ințeniei.
Pilda talanților. Vorbind despre darurile lui Dumnezeu,
Mâ ntuitorul Hristos a rostit pilda talanților. Un stă pâ n ș i-a ım ̂ pă rțit
averea celor trei slujitori, ın ̂ ainte de a pleca ın ̂ tr-o că lă torie. Unuia i-a
dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, iecă ruia după puterea lui.
Primii doi au lucrat ș i au dublat talanții, iar al treilea l-a ın ̂ gropat. Câ nd
s-a ın̂ tors, stă pâ nul i-a ră splă tit pe cei care au valori icat talanții ș i l-a
certat pe cel care s-a ară tat nepă să tor (Matei 25, 15-18).
Talanții din pildă simbolizează aptitudinile sau talentele oferite de
Dumnezeu iecă ruia. Oamenii sunt ın ̂ zestrați ın̂ mod diferit cu daruri,
potrivit ı̂nțelepciunii divine. Ei au datoria de a le ı̂ntrebuința ı̂n
bene iciul lor ș i al societă ții. Dumnezeu, simbolizat de stă pâ nul din
pildă , va ră splă ti rodul hă rniciei ș i al implică rii oamenilor ın ̂ comu-
nitate: „Bine, slugă bună ș i credincioasă , (...) intră ı̂ntru bucuria
domnului tă u” (Matei 25, 21). Aș adar, ın ̂ mulțirea darurilor primite de la
Dumnezeu oferă posibilitatea dobâ ndirii vieții veș nice.
S inții – modele de cultivare a darurilor. S inții Bisericii sunt cei
care ș i-au ı̂nmulț it talanț ii cu responsabilitate. După misiunea
ım
̂ plinită ın ̂ lume, ei aparțin unor categorii de s inți, precum: apostoli, Hristos și slujitorul credincios
mucenici, mă rturisitori, cuvioș i, doctori fă ră de arginți, ı̂mpă rați,
ierarhi, militari ș .a. Ei s-au remarcat prin viața virtuoasă , dedicată
slujirii lui Dumnezeu ș i aproapelui, indiferent de domeniul ın ̂ care au
activat. Ajunș i ın ̂ ım̂ pă ră ția cerurilor, s inții continuă să ıî ajute pe Știați că
credincioș i, prin pilda vieții, prin rugă ciuni ș i prin minuni.
Fiecare persoană este chemată să urce pe scara desă vâ rș irii, după v In Antichitate, talantul era o
modelul s inților Bisericii. Sfâ ntul Ioan Gură de Aur ın ̂ deamnă : „iubi- unitate de mă sură pentru greută ți,
ților, să alergă m la mijlocirea s inților, dar să nu ne mă rginim la aceasta, avâ nd 34,5 kg. In vremea
ci să lucră m ș i noi cum se cuvine, după pilda pe care ne-au dat-o ei”. Mâ ntuitorului, valoarea monetară
ın
̂ aur a talantului era de
Concluzii 49,077 kg, iar ın̂ argint era de
43,620 kg.
Darurile de la Dumnezeu
v Duhul Sfâ nt a oferit unor s inți
• sunt: viața, libertatea, darurilre Duhului Sfâ nt; daruri deosebite, numite harisme,
• ıl̂ responsabilizează pe om ın ̂ raport cu sine ș i cu semenii; precum facerea de minuni ș i
• rodesc ın̂ om virtuți ș i fapte bune. profeția.
Pilda Talanților
v Sfâ ntul ș i Marele Mir, utilizat la
• vorbeș te despre aptitudinile oferite de Dumnezeu iecă rui om; Taina Mirungerii, este alcă tuit din
• ın
̂ deamnă la ın ̂ trebuințarea acestor daruri spre folosul personal ș i ulei de mă sline, vin ș i 40 de arome
al societă ții; din plante, iind s ințit ın ̂ Joia
S inții - modele de cultivare a darurilor Patimilor. Mulțimea miresmelor
simbolizează bogă ția darurilor
• ș i-au ın
̂ mulțit talanții cu responsabilitate; Sfâ ntului Duh.
• sunt pilde pentru creș tinii de astă zi.
29
Exerciții
2. Pornind de la mesajul moral-religios din pilda talanților, completează tabelul de mai jos, după
model:
Elemente din pildă Semni icația lor
Stă pâ nul Dumnezeu
Talanții ...
Slugile care au ın ̂ mulțit talanții ...
Sluga care a ın̂ gropat talantul ...
Ră splata oferită celor responsabili ...
3. Găsește sinonime pentru cuvintele: înfrânare, tărie, talant, instruit, model și alcătuiește câte un
enunț cu termenii descoperiți.
4. Audiază și învață cântarea religioasă „Unul Sfânt”, referitoare la Modelul suprem al s ințeniei.
Unul Sfânt,
Iisus Hristos Unul Domn Iisus Hristos,
binecuvântând întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl.
Amin.
5. Identi ică minimum trei daruri pe care le-ai primit de la Dumnezeu și prezintă modalități prin
care le poți dezvolta și valori ica.
6. Enumeră cinci personalități marcante ale României, din diverse domenii și găsește pe Internet
câte un citat reprezentativ, potrivit exemplului dat.
30
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
ApMulți artiș ti plastici au fost inspirați ın ̂ lucră rile lor de subiecte
religioase. Spre exemplu, pilda talanților a fost transpusă artistic ın ̂
numeroase râ nduri, ın ̂ tehnici diferite. O gravură din 1712, despre
această parabolă biblică , cu autor anonim, prezintă , ı̂n prim-plan,
bucuria stă pâ nului față de cele două slugi responsabile, ın ̂ timp ce, ın ̂
fundal a treia slugă dezgroapă talantul ascuns.
Celebrul pictor ș i gravor olandez Rembrandt (secolul al XVII-lea) a
realizat o altă reprezentare a pildei talanților, ın ̂ tehnica aquaforte (o com-
binație a picturii cu gravura). El prezintă ruș inea resimțită de sluga ce nu a
ın
̂ mulțit talantul primit ș i ın
̂ tristarea stă pâ nului cauzată de acest fapt. Pilda talanților, anonim
B Credința străbună
Sfântul Ioan Casian din Dobrogea
Acest sfâ nt cuvios stră româ n s-a nă scut ın ̂ Dobrogea, ın ̂ secolul al IV-lea
d.Hr. ș i s-a stră duit să -L urmeze pe Mâ ntuitorul, ı̂nmulțind darurile
hă ră zite de Dumnezeu. După ce a studiat la ș colile vremii, s-a dedicat vieții
monahale. Plin de râ vnă față de cunoaș terea lui Dumnezeu, Sfâ ntul Ioan
Casian i-a că utat pe pustnicii din Egipt. De la aceș tia a cules sfaturi
ı̂ n ț e lepte despre dobâ ndirea mâ ntuirii, pe care le-a consemnat,
ră spâ ndind un nou gen de literatură duhovnicească , numit Pateric.
După ș apte ani petrecuți ală turi de pustnicii plini de har, sfâ ntul a
ajuns la Constantinopol. Sfâ ntul Ioan Gură de Aur l-a hirotonit diacon ș i
l-a trimis ın ̂ misiune la Roma. Ulterior, Sfâ ntul Ioan Casian s-a retras la
Marsilia, unde a fost hirotonit preot ș i a ın ̂ temeiat două mă nă stiri. Ș i-a
ım
̂ pă rțit timpul ın ̂ tre organizarea vieții că lugă reș ti ın
̂ Apusul Europei
ș i scrierea de că rț i religioase, spre ı̂ntă rirea credinței creș tine.
Datorită activită ții sale, este cinstit atâ t ın̂ Biserica Ortodoxă , câ t ș i ın
̂
Biserica Romano-Catolică . S intele sale moaș te se pă strează pâ nă
Sfântul Ioan Casian astă zi, ın
̂ mă nă stirea Sfâ ntul Victor din Marsilia – Franța.
ª Pornind de la textul de mai sus, identi ică doi „talanți” înmulțiți de Sfântul
Ioan Casian.
ª Caută în calendarul creștin-ortodox data de sărbătorire a Sfântului Ioan
Casian.
31
Unitatea 1
Recapitulare – Capitolul I
Nă zuința umană spre fericire s-a realizat prin bună voința Tată lui,
2 prin venirea Mâ ntuitorului ın̂ lume ș i prin Pogorâ rea Duhului Sfâ nt
sub forma unor limbi ca de foc, spre s ințirea oamenilor.
Dumnezeu oferă omului darurile Sale, dintre care cele mai importante
5 sunt darurile Duhului Sfâ nt primite la Mirungere, ce pot i dezvoltate ș i
ın
̂ mulțite de-a lungul vieții, conducâ nd la s ințenie.
II. Exerciții
1. Alege varianta corectă de răspuns, după modelul A = c.
A. Chipul lui Dumnezeu ın ̂ om se referă la:
a. ın̂ clinarea voinței omului spre bine;
b. sentimentele cele mai profunde ale omului;
c. ın
̂ suș irile su letului uman: rațiune, voință, simțire.
B. Asemă narea omului cu Dumnezeu se dobâ ndeș te prin:
a. rugă ciune ș i intenții bune;
b. har, credință ș i fapte bune;
c. efort susținut, de-a lungul vieții.
C. Rugă ciunea Împărate Ceresc reprezintă :
a. invocarea Duhului Sfâ nt, Mâ ngâ ietorul;
b. ın
̂ cheierea iecă rei slujbe religioase;
c. mulțumirea adresată Mâ ntuitorului.
32
Unitatea 1
D. Pogorâ rea Duhului Sfâ nt la Cincizecime a ın ̂ semnat:
a. coborâ rea S intei Treimi pe pă mâ nt;
b. venirea Duhului Sfâ nt sub forma unui porumbel;
c. ziua de naș tere a Bisericii creș tine.
E. Mâ ntuitorul a dat puterea să vâ rș irii S intelor Taine:
a. episcopilor, preoților ș i diaconilor;
b. s inților Apostoli;
c. celor credincioș i, conduș i de S inții Apostoli.
F. Invă țătura desprinsă din Pilda talanților este:
a. importanța acumulă rii bogă țiilor materiale;
b. necesitatea ın ̂ gropă rii talantului;
c. ın
̂ mulțirea darurilor primite. Pilda talanților
1. Botezul 5. Cununia
C
A D G
3. Spovedania
4. Împărtășania
B E
33
Unitatea 1
3. Cele 21 de epistole ale Noului Testament, scrise de S inții Apostoli
Pavel, Iacov, Petru, Ioan ș i Iuda Tadeul, conțin numeroase ın̂ vă țături
ș i sfaturi care să ıî ajute pe credincioș ii din toate timpurile ın ̂
parcursul lor duhovnicesc. Sfâ ntul Apostol Pavel este autorul a 14
dintre aceste scrisori, cunoscute sub numele de epistolele pauline.
Prima, adresată comunită ții creș tine din Roma, are ca temă centrală
ın
̂ tă rirea credinței spre dobâ ndirea mâ ntuirii.
5. Iar Dumnezeul ră bdă rii ș i al mâ ngâ ierii să vă dea vouă a gâ ndi la fel unii pentru alții, după Iisus
Hristos,
6. Pentru ca toți laolaltă ș i cu o singură gură să slă viți pe Dumnezeu ș i Tată l Domnului nostru Iisus
Hristos.
7. De aceea, primiți-vă unii pe alții, precum ș i Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu. (...)
13. Iar Dumnezeul nă dejdii să vă umple pe voi de toată bucuria ș i pacea ın
̂ credință, ca să prisosească
nă dejdea voastră , prin puterea Duhului Sfâ nt.
14. Ș i, frații mei, sunt ın
̂ credințat eu ın ̂ sumi despre voi, că ș i voi sunteți plini de bună tate, plini de toată
cunoș tința, putâ nd să vă povă țuiți unii pe alții.
15. Ș i v-am scris, fraților, mai cu ın
̂ dră zneală , ın
̂ parte, ca să vă amintesc despre harul ce mi-a fost dat de
Dumnezeu,
16. Ca să iu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul
neamurilor, iind s ințit ın ̂ Duhul Sfâ nt, să ie bine primit.
17. Aș adar, ın
̂ Hristos Iisus am laudă , ın
̂ cele că tre Dumnezeu.
18. Că ci nu voi cuteza să spun ceva din cele ce n-a să vâ rș it Hristos prin mine, spre ascultarea
neamurilor, prin cuvâ nt ș i prin faptă ,
19. Prin puterea semnelor ș i a minunilor, prin puterea Duhului Sfâ nt, aș a ın ̂ câ t de la Ierusalim ș i din
ținuturile de primprejur pâ nă la Iliria, am ım
̂ plinit propovă duirea Evangheliei lui Hristos.
(Romani 5, 5-7; 13-19)
a) Extrage trei ın̂ demnuri adresate credincioș ilor de Sfâ ntul Apostol Pavel;
b) Indică trei daruri ale Duhului Sfâ nt accentuate de apostol ın ̂ fragmentul citat;
c) Motivează numirea Sfâ ntului Pavel „Apostolul neamurilor”, pornind de la textul dat;
d) Argumentează valabilitatea acestor ın ̂ vă țături de-a lungul timpului.
34
Unitatea 1
Evaluare – Capitolul I
Test
1. Completează spațiile punctate cu termenii corespunzători din PUNCTAJ
paranteză, potrivit modelului: EVALUARE /
Duhul Sfâ nt este Mângâietorul trimis ın ̂ lume spre ... credincioș ilor. AUTOEVALUARE
Cea mai cunoscută rugă ciune că tre El este ... ..., care cuprinde ... cereri.
Creș tinii invocă ... Duhului Sfâ nt pentru a locui ın̂ ... lor, pentru a le cură ți
de toată ... ș i pentru mâ ntuirea ... . De Rusalii, la ... de zile după Paș ti,
Ex. 1 – 2 puncte
Sfâ ntul Duh ... ... peste apostoli, ın
̂ chip de limbi ca de ... .
10 x 0,2 p. pentru
(venirea, foc, trei, cincizeci, întinăciunea, Mângâietorul, Împărate Ceresc,
iecare răspuns corect.
inimile, su letelor, s ințirea, S-a pogorât)
2. Prezintă semni icația personajelor din Pilda talanților. Ex. 2 – 1,5 puncte
I) Stă pâ nul = .......................................... 3 x 0,5 p. pentru iecare
II) slugile bune = .......................................... răspuns corect.
III) sluga leneș ă = ..........................................
3. Alege cinci dintre roadele Duhului Sfânt din schema de mai jos și Ex. 3 – 2,5 puncte
alcătuiește câte o propoziție în care să arăți importanța dobândirii 5 x 0,5 p. pentru iecare
iecăreia. propoziție alcătuită
corect.
cură ția
a
ın̂
te
Ex. 4 – 3 puncte
fra
os
dr
re
reprezentativ;
a
blân ria
dețe 1 p. – respectarea temei
a bucu
indicate și utilizarea
unor idei desprinse din
in ța pac citatul dat;
cred ea
1 p. – structurarea
de erea
compoziției
ră
e
bună tatea
bin
bd
(introducere, cuprins,
fac
ar
încheiere);
ea
0,5 p. – înlănțuirea
logică a ideilor.
4. Pornind de la unul din textele de mai jos și de la experiența
personală, redactează o compunere de minimum 10 rânduri, Se acordă 1 punct din
despre efectele primirii uneia dintre următoarele S inte Taine: o iciu.
Botezul, Spovedania sau Împărtășania. Găsește-i un titlu potrivit.
a) „Credința se desă vâ rș eș te prin botez, iar botezul se ın ̂ temeiază pe Timp de lucru: 45 de
credință.” (Sfâ ntul Vasile cel Mare) minute
b) „Mă rturisirea faptelor rele este ın ̂ ceputul faptelor bune.”
(Fericitul Augustin)
c) „Să ne apropiem de Sfâ nta Impă rtă ș anie, care dă viață la toți ș i la toate,
cu nă dejdea ș i ferma credință ın ̂ negră ita milostivire a lui Dumnezeu.”
(Sfâ ntul Sera im de Sarov)
35
Unitatea 1
Miniproiect – PowerPoint
Prezența Duhului Sfânt în viața creștinului
• Duhul Sfânt,
pogorât la Cincizecime,
revarsă harul s ințitor • Realizează o prezentare PowerPoint, ın ̂ echipă cu doi-trei colegi, pe
asupra credincioșilor, tema lucră rii Duhului Sfâ nt ın̂ viața Bisericii ș i a omului, cu titlul
prin slujbele Bisericii. „Prezența Duhului Sfâ nt ın
̂ viața creș tinului”.
Rugăciunea personală,
rostită cu evlavie, • In alcă tuirea materialului, vei avea ın
̂ vedere urmă toarele:
contribuie la primirea
ajutorului divin în toate – stabilirea numă rului de slide-uri, ın
̂ tre 10-15;
împrejurările vieții
omului. – alegerea unui plan de idei dintre cele trei propuse:
• Dintre lucrările
s ințitoare ale Bisericii,
la S intele Taine harul
Duhului Sfânt rodește
daruri necesare
mântuirii.
• Cele șapte daruri ale
Duhului Sfânt primite la
Taina Mirungerii sunt
valori icate prin
înmulțirea talanților.
36
Unitatea 1
1. Credința în primele
comunități creștine
2. Comunitatea credincioșilor
în Biserică
3. Biserica – lăcaș de
închinare și de sfințire
a omului
4. Biserica în istorie
Recapitulare
Evaluare
Idei ancoră
38
Unitatea 2
De asemenea, agapele fră țeș ti, punerea ı̂n comun a bunurilor ș i
ajutorarea semenilor au contribuit la sporirea dragostei creș tine ın ̂
Biserica primară .
Cei care s-au botezat au participat activ la viața liturgică ș i au
respectat poruncile, după cuvâ ntul Mâ ntuitorului: „Cel ce are
poruncile Mele ș i le pă zeș te, acela este care Mă iubeș te” (Ioan 14, 21).
Ei au renunțat a mai pă că tui ș i s-au stră duit să tră iască ın ̂ virtute,
sprijinindu-se unii pe alț ii. Entuziasmul din primele comunită ț i
creș tine a fost impresionant, izvorâ t din har, din iubire ș i din credință
ın
̂ lă că rată .
Depășirea di icultăților cu ajutorul Duhului Sfânt. In primele
secole, creș tinii au ın ̂ tâ mpinat multe greută ți, provocate de cei care nu
au ın ̂ țeles sau nu au tolerat credința ș i modul lor de viață. Cele mai mari
ın ̂ cercă ri pentru comunitatea primilor creș tini au fost persecuțiile,
ın ̂ durate cu demnitate ș i cu mult curaj. Numeroș i membri ai Bisericii
au mă rturisit credința ın ̂ Hristos chiar cu prețul vieții ș i au devenit
martiri. Primul martir al Bisericii a fost Sfâ ntul Arhidiacon Ș tefan.
Urmâ nd exemplul Domnului Iisus, el i-a iertat pe cei care l-au prigonit:
„Doamne, nu le socoti lor pă catul acesta!” (Faptele Apostolilor 7, 60).
Credincioș ii au depă ș it di icultă țile cu ajutorul Duhului Sfâ nt, Care
i-a ın ̂ tă rit ın
̂ credință ș i i-a luminat spre ın ̂ țelegerea ın ̂ vă țăturii lui Sfântul Arhidiacon Ștefan
Hristos. In această perioadă , un rol important l-au avut ș i S inții
Apostoli ım ̂ preună cu slujitorii Bisericii hirotoniți de ei, prin minunile
să vâ rș ite, prin rugăciunile ș i prin sfaturile lor. Cu toate prigonirile
ın̂ durate de-a lungul istoriei, credința creș tină s-a ră spâ ndit ın ̂ ın̂ treaga
Știați că
lume, devenind religia cu cei mai mulți credincioș i.
Asemenea primelor comunită ți, creș tinii ın ̂ tâ mpină provocă ri ș i ın
̂
zilele noastre. Ele pot i depă ș ite prin tră irea vie a credinței ș i prin v Sfâ ntul Ș tefan este să rbă torit la
manifestarea iubirii ın ̂ Biserică . „Multe sunt cele care caracterizează data de 27 decembrie; numele să u
creș tinismul, dar mai mult decâ t toate ș i mai puternică decâ t toate este ın
̂ seamnă coroană ın ̂ limba greacă .
dragostea reciprocă ș i pacea”, precizează Sfâ ntul Ioan Gură de Aur.
v In Noul Testament, membrii
Bisericii lui Hristos sunt numiți
Concluzii
creștini, aleși sau s inți. Numirea de
- Creș tinismul are ca fundament porunca iubirii, lă sată de creștin s-a folosit pentru prima
Domnul Iisus Hristos. dată ın
̂ Antiohia, conform Faptele
- Cuvâ ntul creș tin vine de la numele Hristos care ın
̂ limba Apostolilor, capitolul 11, versetul
latină se scrie Christos. 26, ın
̂ prima jumă tate a secolului I.
39
Unitatea 2
Exerciții
2. Alcătuiește un cvintet despre credință, după modelul oferit în prima coloană. În acest sens,
completează cu: a) două adjective reprezentative; b) trei verbe la modul gerunziu;
c) o propoziție semni icativă formată din patru cuvinte ș i d) un substantiv sugestiv.
Înțelepciune Credință
d) rațiune d) ...
„Ș i pe câ nd se rugau astfel, s-a cutremurat locul ın ̂ care erau adunați, ș i s-au umplut toți de Duhul
Sfâ nt ș i gră iau cu ın
̂ dră zneală cuvâ ntul lui Dumnezeu. Iar inima ș i su letul mulțimii celor ce au crezut
erau una ș i nici unul nu zicea că este al să u ceva din averea sa, ci toate le erau de obș te. Ș i cu mare putere
apostolii mă rturiseau despre ın ̂ vierea Domnului Iisus Hristos ș i mare har era peste ei toți.”
(Faptele Apostolilor 4, 31-33)
4.
Studiu de caz
Pornind de la valorile creștine: iubire, dreptate, adevăr, solidaritate și egalitate,
analizează următoarea situație: ın ̂ timpul unui test de evaluare, un coleg care ıț̂i este foarte bun
prieten, ın̂ cearcă să copieze după lucrarea ta. Prezentarea opiniei poate i organizată după
urmă torul set de ın
̂ trebă ri:
• Cum reacționezi ın ̂ această situație?
• Ce consecințe poate avea fapta colegului? Dar reacția ta?
• Atitudinea ta este moral-creș tină ?
40
Unitatea 2
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Din cauza persecuțiilor, creș tinii au fost nevoiți să
caute locuri retrase de rugă ciune, precum catacombele.
Inițial, cuvâ ntul „catacombă ” a ın ̂ semnat „ın
̂ spre vale sau
râ pă ”, denumind o zonă a Romei. Ulterior, termenul a
de init galeriile subterane construite la ın ̂ ceputul secolului
al II-lea d.Hr. de că tre creș tini.
Catacombele creș tine au fost descoperite pe teritoriul
fostului Imperiu roman, iar cele mai cunoscute sunt cele de
la Roma. Acestea au fost folosite de primele comunită ți
creș tine, pentru să vâ rș irea S intei Euharistii ș i pentru
Catacombă din Roma
slujbele de ın ̂ mormâ ntare ș i de pomenire. Spre sfâ rș itul
secolului al V-lea, catacombele au fost folosite doar pentru o icierea slujbelor
religioase ın ̂ amintirea martirilor.
Inscripțiile, simbolurile ș i picturile descoperite ın̂ catacombe sunt o bogată
sursă de informații despre arta creș tină timpurie ș i despre viața creș tinilor din
Biserica primară . Printre inscripții, apar frecvent rugă ciunile pentru cei ră posați,
pentru cei nou botezați, pentru curaj ș i ră bdare ın
̂ ın
̂ cercă ri. Simbolurile creș tine
descoperite sunt: peș tele, crucea, mielul (blâ ndețea ș i nevinovă ția lui Hristos),
Monograma
porumbelul (Duhul Sfâ nt), corabia (Biserica), pă unul (nemurirea su letului,
lui Hristos
frumusețea raiului), ancora (credinț a ș i speranț a), monograma lui Hristos
(inițialele greceș ti ale numelui Iisus Hristos). Cele mai frecvente reprezentă ri iconogra ice sunt ale
Mâ ntuitorului ca Bunul Pă stor ș i ale minunilor din Noul Testament.
ª Identi ică rolul catacombelor în primele secole creștine, în textul de mai sus.
ª Reprezintă gra ic, pe o foaie A4, minimum cinci simboluri creștine descoperite în
catacombe și explică semni icația iecăruia. Adaugă ișa la portofoliu.
B Credința străbună
Coliva
Unul dintre simbolurile comuniunii ın ̂ Biserică este coliva, aliment din grâ u iert, ın
̂ dulcit cu miere
sau cu zahă r, atestat de la ın ̂ ceputurile creș tinismului. Spre sfâ rș itul secolului I, creș tinii asemă nau
unitatea membrilor Bisericii cu modul unirii boabelor de grâ u, aș a cum este menționat ın ̂ Didahia
celor Doisprezece Apostoli: „mulțimea boabelor de grâ u, care au devenit un singur trup, este chip al
unită ții noastre ın
̂ tr-o singură Biserică .”
La româ ni, coliva este adusă la biserică drept ofrandă ın ̂ cinstea s inților, ın
̂ memoria eroilor
neamului sau pentru pomenirea veș nică a celor ră posați. Ea este expresia
concretă a credinței ın ̂ ın
̂ vierea morților ș i ın
̂ viața veș nică .
Coliva simbolizează Biserica, adică pe toți creș tinii, uniți prin aceeaș i
credință ın ̂ Dumnezeu. Dulciurile care intră ın ̂ compoziția colivei reprezintă
virtuțile ș i dulceața vieții celei veș nice pe care nă dă jduim sa o dobâ ndim.
v Biserica ajută la ım
̂ plinirea
acestui ideal, prin harul Sfâ ntului
Duh revă rsat asupra
credincioș ilor.
42
Unitatea 2
Intreaga Biserică este asemenea unui organism, ın ̂ care oamenii se
ın
̂ tă resc ın
̂ credință ș i se ajută reciproc. Capul Bisericii este Hristos, Cel
Care ıî uneș te pe credincioș i asemenea pă rților unui trup.
Parohia – „familia” din biserică. Comunitatea credincioș ilor unei
biserici condusă de un preot se numeș te parohie ș i formează o mare
familie duhovnicească. Fiecare parohie are ca structură
administrativă un consiliu ș i un comitet, alcă tuite din credincioș i ai
acelei biserici, sub coordonarea preotului paroh. Aceș tia colaborează
armonios ș i unitar, asemenea membrilor unei familii. Consiliul
parohial hotă ră ș te activită țile desfă ș urate ın
̂ scop ilantropic, cultural-
religios, catehetic sau de socializare, la care enoriaș ii pot participa. Cea
mai mare pondere o au proiectele sau acțiunile caritabile, prin care se
ım̂ plineș te cuvâ ntul Domnului: „Intrucâ t ați fă cut unuia dintr-aceș ti
frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați fă cut” (Matei 25, 40).
Familia – „biserica de acasă”. Familia creș tină se ın ̂ temeiază prin
Sfâ nta Taină a Cununiei ș i sporeș te ın ̂ har prin participarea la viața
Bisericii, avâ nd ca scop mântuirea membrilor ei. De aceea este
comparată ın ̂ că din primele secole creș tine cu un lă caș sfâ nt, iind
numită „biserica de acasă ”. In ea se cultivă ș i se arată virtuțile creș tine, Moment din Sfânta Liturghie
care conduc la o tot mai strâ nsă comuniune ș i bucurie spirituală .
„Biserica de acasă ” este mediul ın ̂ care copiii ın
̂ vață pentru prima
dată să -L iubească pe Dumnezeu ș i să -L respecte prin ım ̂ plinirea voii
Sale. Prin iecare familie de credincioș i, comunitatea bisericească Știați că
sporeș te ș i se ın
̂ tă reș te.
In prezent, misiunea familiei creș tine ș i a ı̂ntregii comunită ți
bisericeș ti este de a ın ̂ mulți dragostea adevă rată , rezistâ nd ın̂ fața v Mai multe parohii
noilor provocă ri ale societă ții. Sfâ ntul Ignatie Briancianinov a irmă formează un protopopiat;
despre dragostea creș tină : „Iubirea este pacea lui Hristos din inimă ”. mai multe protopopiate
alcă tuiesc o episcopie; mai
Concluzii multe episcopii ș i
arhiepiscopii alcă tuiesc o
Pilda viței și a mlădițelor mitropolie; toate mitropoliile
• câ t timp ră mâ ne ın
̂ comuniune cu Hristos, omul poate să vâ rș i dintr-o țară alcă tuiesc
fapte care conduc la mâ ntuire. patriarhia.
43
Unitatea 2
Exerciții
Relația dintre Domnul Hristos ș i credincioș i este asemenea legă turii dintre viță ș i ... . Roadele
viței simbolizează ... ... , care sporesc comuniunea dintre membrii Bisericii. Participâ nd la s intele
slujbe ș i la ... ... ale parohiei, comunitatea Bisericii devine o mare familie. In parohie, hotă râ rile sunt
luate ın̂ cadrul ... parohial, de comun acord, ca ș i ın ̂ familie. Virtuțile creș tine cultivate ın
̂ biserică sunt
dezvoltate acasă , ın ̂ mediul armonios al ... , re lecție a Bisericii.
(viță, familiei, mlădițe, activitățile ilantropice, faptele bune, consiliului)
3. Transcrie în caiet schema de mai jos și, pornind de la textul lecției, continuă cu termeni ce au
legătură cu Biserica, după metoda ciorchinelui. Lucrează în pereche și prezintă în fața clasei
schema alcătuită.
consiliu
... ... ...
parohial
credincioși ...
Biserica
6.
Dezbatere
Discută cu ajutorul profesorului despre aspecte comune religiei creștin-ortodoxe cu
alte credințe, pornind de la întrebările:
• Ce alte credințe cunoș ti?
• De unde ai a lat de ele?
• Care sunt asemă nă rile dintre acestea ș i religia creș tin-ortodoxă ?
44
Unitatea 2
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Analizează
ª
harta alăturată și
identi ică
Mitropolia și
Episcopia din
care faci parte.
ª
Discută cu
profesorul despre
organizarea
administrativă a
Bisericii Ortodoxe
Române.
B Credința străbună
Motivul viței-de-vie
Pilda viței și a mlădițelor este sursă de inspirație pentru creatorii
de artă populară , motivul viței-de-vie iind pictat ın ̂ icoane, cusut pe
ș tergare sau sculptat ın ̂ lemn pe porțile româ nilor. In conș tiința
colectivă a poporului româ n, vița Il simbolizează pe Mâ ntuitorul,
mlă diț ele ı̂i reprezintă pe credincioș i, iar strugurii ı̂nseamnă
credința. Vinul aminteș te de Sfâ nta Euharistie, Taina prin care
creș tinii intră ın
̂ comuniune cu Hristos.
Icoana Hristos euharistic este unică ın ̂ lume, speci ică spațiului
ortodox româ nesc, iind pictată pe sticlă pentru prima dată ı̂n
Ardeal.
Multe obiecte casnice, precum vase, că mă ș i sau ș tergare sunt
ornamentate cu motivul creș tinesc al viței-de-vie, al strugurelui sau
al vinului.
Arta populară româ nească este in luenţată de credinţă şi pur- Hristos euharistic
tă toare de mesaj creştin.
45
Unitatea 2
Biserica – lăcaș de închinare
Lecția 3
și de s ințire a omului
Casa lui Dumnezeu (...) este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp și
temelie a adevărului. (1 Timotei 3, 15)
Idei ancoră
46
Unitatea 2
Locul icoanelor și al obiectelor de cult în biserică. Bisericile
ortodoxe au interiorul pictat integral, respectâ nd aceleaș i reguli de
aș ezare a icoanelor.
In pronaos sunt reprezentate scene din Vechiul Testament ș i s inți
mucenici. Naosul este zugră vit cu scene din Noul Testament ș i cu
diverse categorii de s inți. Pe cupola centrală este pictat Hristos
Pantocrator, iar la baza turlei, cei patru S inți Evangheliș ti. Pe bolta din
altar este zugră vită Maica Domnului, Impă ră teasa cerului.
Pe catapeteasmă se ın ̂ tâ lnesc patru râ nduri de icoane. La nivelul
uș ilor sunt icoanele ım ̂ pă ră teș ti: a Mâ ntuitorului, a Maicii Domnului, a
hramului ș i a unui sfâ nt important. In partea superioară sunt dispuse
trei râ nduri a câ te 12 icoane, reprezentâ nd praznicele ım ̂ pă ră teș ti,
S inții Apostoli ș i S inții Proroci. Pe cel mai ın ̂ alt loc de pe iconostas se
a lă Sfâ nta Cruce cu Hristos ră stignit, avâ nd de-o parte ș i de alta Hristos Pantocrator
reprezentați pe Maica Domnului ș i pe Sfâ ntul Apostol Ioan.
Cele mai importante obiecte de cult se gă sesc ın ̂ altar, pe Sfâ nta
Masă : Sfâ ntul Antimis, Sfâ nta Evanghelie ș i Sfâ nta Cruce, iar la
proscomidiar s intele vase ș i că delniț a . In naos, pe cele două
tetrapoduri din faț a iconostasului se a lă icoana Invierii sau a Știați că
să rbă torii zilei ș i icoana Maicii Domnului. In pronaos se pă strează
vasul de botez numit cristelniță ș i alte obiecte de cult.
Aspecte speci ice ale lăcașurilor de cult în diferite religii și v Cuvâ ntul biserică vine de la
confesiuni. Fiecare religie are lă caș uri de cult speci ice, pentru termenul grecesc basiliki ce se
manifestarea publică a credinței. Religiile politeiste au ca lă caș uri de traduce casă împărătească;
cult temple ın ̂ chinate diferitelor zeită ți. In religia iudaică , sinagoga se aminteș te de clă dirile ım̂ pă ră teș ti
compune dintr-o sală de adunare, estrada predicatorului, iar la est donate creș tinilor de că tre Sfâ ntul
altarul sau chivotul cu sulurile Torei. La musulmani, moscheile au ca Impă rat Constantin cel Mare,
particularitate minaretul ș i mihrabul orientat spre Mecca. pentru să vâ rș irea cultului.
In creș tinism, bisericile catolice sunt construite ın ̂ stilul romanic,
avâ nd speci ic altarul deschis, vitraliile, orga ș i statuile. Unele v Unele biserici au formă de cerc
confesiuni protestante au biserici construite ın ̂ stil gotic, iar altele case sau de stea cu opt raze. Cercul
de rugăciuni. simbolizează perfecțiunea,
Indiferent de religie sau confesiune, lă caș urile de cult reprezintă veș nicia ș i dragostea nesfâ rș ită a
spații cu valoare spirituală , demne de respectul tuturor. lui Dumnezeu, iar forma de stea
semni ică rolul că lă uzitor al
Concluzii Bisericii spre veș nicie.
• ın
̂ alte religii: politeiste – templul; iudaică – sinagoga; musulmană –
moscheea.
47
Unitatea 2
Exerciții
1 = icoana unui sfânt important 2 = icoana ... 3 = icoana ... 4 = icoana ...
(aici, Sfântul Ioan Botezătorul)
48
Unitatea 2
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Pictura bisericească reprezintă o adevă rată Biblie ın ̂ culori,
ı̂ncă rcată de frumusețe ș i simbolism. La ı̂nțelegerea acestui
univers fascinant ajută cromatica, ș tiința care se ocupă cu studiul
culorilor.
Există trei culori primare sau de bază , roș u, galben ș i albastru,
care nu pot i obț inute din combinarea altor culori. Prin
amestecul ı̂n cantită ți egale a două culori primare se obțin
culorile secundare: verde, portocaliu ș i violet. In urma
combină rii culorilor primare cu cele secundare, rezultă ș ase
culori terț iare. Acestea alcă tuiesc ı̂mpreună roata culorilor,
inventată ın ̂ secolul al XVII-lea de că tre omul de ș tiință Isaac Roata culorilor
Newton, iar combinarea lor ulterioară conduce la obținerea a milioane de nuanțe. Avâ nd la bază o
ș tiință exactă , frumusețea culorilor este evidențiată de simțul artistic al pictorului ș i de simbolismul
speci ic iecă rei nuanțe.
In Biserica creș tină , roș ul este culoarea dragostei de Dumnezeu ș i de semeni, a jertfei ș i a irii
omeneș ti. Galbenul simbolizează viața veș nică ș i credința, iar albastrul este culoarea cerească prin
excelență, semni icâ nd irea dumnezeiască ș i smerenia. Verdele este culoarea Duhului Sfâ nt ș i a
profeților inspirați de El, a nă dejdii ș i a vieții. Albul, care din punct de vedere izic rezultă din
combinarea tuturor culorilor, este asociat cură ției, luminii dumnezeieș ti ș i Invierii.
B Credința străbună
Stilul brâncovenesc
Perioada de domnie a Sfâ ntului Constantin Brâ ncoveanu (1688-1714), iubitor de cultură ș i
apă ră tor al credinței stră moș eș ti, a reprezentat o ın̂ lorire a artelor ın ̂ Ț ara Româ nească . Sculptura,
pictura ș i arhitectura au reunit tot ceea ce aveau mai frumos Orientul ș i Occidentul, ım ̂ preună cu
speci icul poporului româ n.
Stilul brâ ncovenesc ı̂n arhitectura bisericească se caracterizează prin armonia ș i eleganț a
proporțiilor, prin bogă ția elementelor sculpturale ș i utilizarea materialelor de calitate. Unul din
elementele speci ice este pridvorul deschis, sprijinit pe coloane de piatră ; deasupra lor se a lă arcade
semicirculare sau trilobate (asemenea frunzei de trifoi). Trecerea din
pronaos ın ̂ naos se face pe sub trei arcade susținute de stâ lpi, ın ̂ locul
peretelui despă rțitor existent ın ̂ bisericile primare. Decorațiunile sculptate
sunt folosite atâ t la exteriorul bisericii, câ t ș i la interior, ın
̂ frumusețând
chenarele uș ilor ș i ferestrelor, coloanele, arcadele ș i catapeteasma.
Intre lă caș urile de cult construite ın̂ stil brâ ncovenesc sunt emblematice
mă nă stirea Horezu din Vâ lcea ș i biserica Sfâ ntul Gheorghe Nou din
Bucureș ti, ambele ctitorii ale domnitorului. Ală turi de acestea se numă ră
mă nă stiri precum Sinaia, Antim sau bisericile Stavropoleos, Colțea ș .a.
Biserica Mănăstirii Horezu
49
Unitatea 2
Lecția 4 Biserica în istorie
Și (Iisus) le-a zis: Mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia
la toată făptura. (Marcu 16, 15)
Idei ancoră
50
Unitatea 2
fost mulț i misionari creș tini. Persecuț i ile din Imperiul Roman
ım
̂ potriva creș tinilor au afectat ș i teritoriile cucerite din Dacia, unde au
fost martirizați S inții Epictet ș i Astion de la Halmyris; S inții Zotic, Atal,
Camasie ș i Filip de la Niculițel; S inții Montanus preotul ș i soția sa,
Maxima; Sfâ ntul Episcop Efrem de la Tomis ș i mulți alții. Prin jertfa lor,
martirii primelor secole au mă rturisit credință statornică , devenind
modele pentru toți membrii Bisericii.
Dobândirea libertății religioase în timpul Sfântului Împărat
Constantin cel Mare. Primul ım ̂ pă rat al Imperiului Roman care a
susținut religia creș tină a fost Sfâ ntul Constantin cel Mare. El a dat ın ̂
anul 313 edictul de la Milan, punâ nd capă t persecuțiilor ș i oferind
libertate creș tinismului pe tot cuprinsul imperiului. Impă ratul
Constantin a luat mă suri care au ajutat la ın ̂ tă rirea ș i ră spâ ndirea
religiei creș tine, precum: eliberarea creș tinilor ı̂nchiș i; stabilirea
duminicii ca zi de odihnă ın ̂ imperiu; construirea de lă caș uri de cult;
alegerea unor ı̂nalț i demnitari din râ ndul creș tinilor; susț inerea
că ută rii lemnului S intei Cruci, descoperit de mama sa, Sfâ nta Elena;
convocarea primului Sinod Ecumenic, ın ̂ anul 325 ș .a.
S inții Împărați Constantin și Elena
Incepâ nd cu secolul al IV-lea, a urmat o perioadă de ın ̂ lorire a vieții
bisericeș ti ca expresie a tră irii religioase, oglindită ın ̂ artă , ın
̂ cult ș i ın
̂
literatură . Toate acestea au contribuit la dezvoltarea culturii
universale, iind repere de identitate creș tină pâ nă astă zi. Pă strarea ș i Știați că
transmiterea acestui tezaur sfâ nt din generație ın ̂ generație este o
datorie ș i o contribuție personală a iecă rui creș tin. Scriitorul Nichifor v Peș tera Sfâ ntului Apostol
Crainic a irmă : „Cultura iradiază din credință ca vă paia din focul Andrei din comuna Ion
aprins.” Corvin, jud. Constanța este
considerată prima biserică
creș tină de pe teritoriul
Româ niei, numită Betleemul
românesc.
Concluzii
v Procesul de formare a poporului
Sfâ ntul Apostol Pavel a fost primul care a ră spâ ndit româ n s-a petrecut ın ̂ acelaș i timp
credința creș tină la alte popoare. cu creș tinarea sa. De aceea se
a irmă că poporul româ n s-a
̂ istorie
Sfâ ntul Apostol Andrei a adus ın ̂ vă țătura creș tină pe nă scut creș tin, iind singurul
teritoriul țării noastre. popor latin de confesiune
ortodoxă .
Biserica ın
Sfâ ntul Impă rat Constantin cel Mare a oferit libertate v S inții Impă rați Constantin
creș tinismului ın ̂ Imperiul Roman, prin edictul de la ș i mama sa, Elena, numiți cei
Milan, din anul 313. întocmai cu Apostolii, sunt
să rbă toriți la data de 21 mai.
51
Unitatea 2
Exerciții
1. Precizează informațiile lipsă din următoarea hartă conceptuală, după modelul dat:
Cincizecime -
Întemeierea anul 50 d.Hr. - sec. I d.Hr - 313 d.Hr. - prezent -
Bisericii ... ... ... ...
(Imperiul Roman, Maxima, S inților Apostoli, popoare, edictul, bisericești, Sfântului Andrei,
răspândirea, cetățenie, persecuțiilor)
3. Pornind de la informațiile din lecție, formulează întrebări de tipul celor de mai jos și
adresează-le colegilor:
• Ce ș tii despre ... ?
• Cine a fost ... ?
• Ce rol a/au avut ... ?
• Care a fost importanța ... ?
• Care au fost consecințele ...?
• Ce ți s-a pă rut mai interesant legat de ... ?
• De ce consideri că ... ?
5. Pornind de la următorul text, discută despre libertatea religioasă de astăzi, din România și
din lume:
„Cumpă nind lucrurile ın ̂ chip salutar ș i drept, am hotă râ t că voința noastră
este că nu trebuie să oprim pe nimeni de a urma ș i a alege respectarea sau
ținerea religiei creș tine ș i că iecă ruia să i se lase libertatea de a-ș i da
consimțămâ ntul ș i a alege acea formă de religie pe care o crede cea mai
potrivită pentru el, pentru ca ș i divinitatea să ne arate ın ̂ toate ocaziile
providență ș i bună voința sa.” (fragment din edictul de la Milan, la scriitorul
bisericesc Lactanțiu, secolul al IV-lea)
Monedă romană
52
Unitatea 2
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Potrivit unor cercetă ri istorice ș i teologice moderne, ın ̂ Sciția Mică a venit ș i un
alt apostol al lui Hristos, Sfâ ntul Filip, care a ın ̂ tă rit lucrarea misionară a Sfâ ntului
Andrei cel Intâ i chemat. Cel mai vechi izvor scris care atestă propovă duirea
Sfâ ntului Filip ın ̂ Sciția este Calendarul gotic din secolul al IV-lea d.Hr.
Există , de asemenea, Martirologii, liste cu nume ș i relată ri despre martirii
Bisericii, care amintesc despre vestirea Evangheliei ın ̂ Sciția de că tre Apostolul
Filip, ın ̂ tă rind informațiile mai vechi. Intre acestea se numă ră Martirologiile
occidentale ale lui Adon ș i Usuard, din secolul al IX-lea, care menționează
aspecte din viața Sfâ ntului Apostol Filip, martirizat la Hierapolis (Frigia).
Aș adar, Sfâ ntul Filip este cel de-al doilea apostol care a adus Cuvâ ntul
Mâ ntuitorului pe teritoriul țării noastre.
„Apostolatul Sfâ ntului Filip ın ̂ Scythia trebuie privit drept ceva normal
ın
̂ contextul colaboră rii la misiune dintre apostoli. Aș a a procedat Sfâ ntul
Petru, iind ajutat de fratele să u Andrei ın ̂ misiunea din Asia, Pont, Galatia,
Capadocia ș i Bithynia. Tot aș a ș i Sfâ ntul Andrei l-a ajutat pe Filip,
Sfântul Apostol Filip
concetă țeanul ș i prietenul să u ın̂ misiunea desfă ș urată de acesta ın̂ Frigia.”
(Prof. Acad. Dr. Emilian Popescu, Apostolicitatea creștinismului românesc)
ª Enumără izvoarele istorice scrise care atestă prezența Sfântului Apostol Filip în
țara noastră.
ª Analizează citatul și extrage o concluzie despre desfășurarea misiunii apostolice.
53
Unitatea 2
Recapitulare – Capitolul II
I. Schemă de consolidare a cunoștințelor
In capitolul Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului ai studiat despre ră spâ ndirea
creș tinismului ı̂n lume ș i despre dezvoltarea comuniunii dintre credincioș i ı̂n Biserică .
Aminteș te-ți principalele teme studiate, avâ nd ca reper urmă toarea schemă :
Comuniunea primilor creș tini s-a manifestat prin bucuria
1 rugă ciunii ın
de credință.
̂ cadrul cultului divin ș i prin aprofundarea ın
̂ vă țăturii
Cele mai mari ın ̂ cercă ri pentru comunitatea primilor creș tini au fost
2 persecuțiile, ın
mult curaj.
̂ durate cu ajutorul Duhului Sfâ nt, cu demnitate ș i cu
Biserica ın
̂ seamnă adunarea tuturor credincioș ilor care primesc
4 S intele Taine ș i lă caș ul s ințit ım
slujbelor religioase.
̂ podobit cu icoane pentru să vâ rș irea
II. Exerciții
1. Asociază versetele scripturistice din coloana A cu termenii potriviți din coloana B, conform
exemplului:
a) – Comuniunea credincioșilor
A B
a) „Lă uda-vor cerurile minunile Tale, Doamne ș i adevă rul Tă u, ın
̂ adunarea
s inților.” (Psalmul 88, 6) S inții Mucenici
b) „Că ci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc
apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu.” (I Corinteni 15, 9)
Sfâ ntul Apostol Andrei
c) „Inconjurat-am ș i am jert it ın
̂ cortul Lui jertfă de laudă . Il voi lă uda ș i voi câ nta Comuniunea
Domnului.” (Psalmul 26, 11) credincioș ilor
d) „Acesta a gă sit ın̂ tâ i pe Simon, fratele să u, ș i i-a zis: am gă sit pe Mesia
Sfâ ntul Apostol Pavel
(care se tâ lcuieș te: Hristos).” (Ioan 1, 41)
f) „Ocă râ ți iind, binecuvâ ntă m. Prigoniți iind, ră bdă m.” (I Corinteni 4, 12) Biserica primară
54
Unitatea 2
2. Continuă enunțurile de mai jos cu informațiile corespunzătoare, după următorul
exemplu:
a. Printre cele mai importante valori ale creș tinilor se numă ră : respectul, iertarea, adevărul,
libertatea și fericirea.
b. La sporirea dragostei creș tine ın ̂ Biserica primară au contribuit: ... .
c. Pilda viței ș i a mlă dițelor ın
̂ vață despre ... .
d. La nivelul parohiei se pot desfă ș ura ... .
e. Scopul familiei creș tine este ... .
f. Forma unei biserici creș tine poate i ... .
g. Pe catapeteasmă sunt reprezentate ... .
h. Activitatea Sfâ ntului Apostol Pavel a ajutat la ... .
i. Sfâ ntul Apostol Andrei a venit ın ̂ Scythia Minor, potrivit ... .
j. Prin Edictul de la Milan, Sfâ ntul Impă rat Constantin cel Mare a acordat ... .
a) b)
d)
c)
55
Unitatea 2
5. In scrierile S inților Pă rinți sunt multe ın ̂ vă țături despre Sfâ nta Biserică , ın
̂ soțite de explicații ș i
comentarii la textele scripturistice, referitoare la această temă . Textele acestora au fost traduse ș i
tipă rite ın
̂ limba româ nă , ın
̂ colecția „Pă rinți ș i Scriitori Bisericeș ti”.
In secolul al IV-lea, s-au evidențiat numeroș i s inți ierarhi că rturari, precum Sfâ ntul Grigorie de
Nazianz, Sfâ ntul Ioan Gură de Aur sau Sfâ ntul Vasile cel Mare. In Scrierea „Despre Duhul Sfâ nt”,
pornind de la textul biblic, Sfâ ntul Vasile cel Mare prezintă comuniunea omului cu Dumnezeu ın ̂
Biserică , utilizâ nd numeroase iguri de stil, ceea ce ın ̂ frumusețează opera sa.
6. Alcătuiește o compunere de minimum 10 rânduri despre rolul Bisericii în viața ta, în care să
folosești cuvintele indicate mai jos. Dă-i un titlu potrivit.
comuniune icoană
56
Unitatea 2
Evaluare – Capitolul II
Test
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții: PUNCTAJ EVALUARE /
AUTOEVALUARE
a) Creș tinii se mâ ntuiesc ın
̂ comuniune cu semenii. A/F
b) Scopul credincioș ilor este ım ̂ plinirea dorințelor materiale. A/F
c) Parohia este comunitatea unei biserici, condusă de un ierarh. A/F Ex. 1 – 2 puncte
d) Biserica poate avea formă de corabie sau de cruce. A/F 5 x 0,4 p. pentru iecare
e) Prin edictul de la Milan din anul 313 s-a acordat libertate răspuns corect.
creș tinismului. A/F
Ex. 2 – 1,5 puncte
2. Corelează obiectele de cult din prima coloană cu partea 5 x 0,3 p. pentru iecare
bisericii în care se găsesc. obiect de cult asociat
corect.
a) Sfâ nta Evanghelie Naos
b) cristelnița Ex. 3 – 1,5 puncte
c) tetrapodurile 3 x 0,5 p. pentru iecare
Pronaos răspuns corect.
d) Sfâ nta Cruce
e) că delnița
Altar Ex. 4 – 2 puncte
1 p. – pentru prezentarea
a trei măsuri luate de
3. Precizează semni icațiile termenilor vița-de-vie, lucrătorul și Sfântul Împărat
mlădițele, din Pilda viței și a mlădițelor. Constantin cel Mare;
1 p. – pentru valori icarea
4. Compune un text de 8-10 rânduri în text a icoanei asociate
despre contribuția Sfântului Împărat exercițiului.
Constantin cel Mare la răspândirea religiei
creștine. În alcătuirea compunerii vei ține Ex. 5 – 2 puncte
cont de cunoștințele asimilate în lecțiile 1 p. – pentru respectarea
anterioare și de icoana alăturată. temei și utilizarea
informațiilor din citat;
0,5 p. – pentru
5. Alcătuiește un eseu de o pagină, cu titlul „Familia, mica structurarea compoziției
biserică”, în care să prezinți însușirile unei familii creștine în lumea (introducere, cuprins,
contemporană, pornind de la textul de mai jos. încheiere);
0,5 p. – pentru înlănțuirea
„Modelâ nd spiritual caracterul copiilor, pă rinț i i cultivă totodată
logică a ideilor.
bună tatea ș i noblețea lor pă rintească , astfel ın ̂ câ t copiii buni devin fericire
pentru pă rinți, iar pă rinții buni fericire pentru copii. (...)
Iubirea copiilor faț ă de pă rinț i i lor cuprinde ı̂ n sine ı̂ m plinirea Se acordă 1 punct din
ın
̂ demnului S intei Scripturi, ș i anume: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta o iciu.
(Ieș ire XX, 12), iar această cinstire se exprimă prin dragoste iască , ascultare,
bună purtare, sâ rguință la ın ̂ vă țătură ș i fapte bune.” Timp de lucru: 45 minute
(Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)
https://basilica.ro/grija-parinteasca-pentru-copii-si-tineri/)
57
Miniproiect
Pliantul parohiei mele
Formează echipe de patru-cinci membri ș i realizează câ te un pliant
promoțional, despre o activitate ın ̂ parteneriat ș coală -familie-parohie,
ın
̂ care ai dori să te implici. Confecționează pliantul din carton/hâ rtie, ın
̂
orice format ș i ın
̂ tehnica dorită .
• Marea familie
duhovnicească a parohiei
Vei avea ı̂n vedere să notezi pe paginile pliantului urmă toarele
organizează, prin consiliul
informații:
parohial, activități
desfășurate în scop
ilantropic, cultural-religios,
rea
catehetic sau de socializare.
e n umi se 2. Scopul
La acestea participă 1. D ății ale urmărit
it
enoriașii, alături de preotul activ
paroh.
58
1. Praznicele împărătești
2. Sărbători închinate
Maicii Domnului
Recapitulare
Evaluare
Idei ancoră
ım
D intre să rbă torile creș tine, cele mai importante sunt praznicele
̂ pă ră teș ti, ın
̂ chinate Persoanelor S intei Treimi ș i evenimentelor din
viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului. Patru dintre acestea sunt ın ̂ cinstea
S intei Fecioare Maria: Naș terea Maicii Domnului, Intrarea ın ̂ biserică a
Maicii Domnului, Buna Vestire ș i Adormirea Maicii Domnului. Unele au
dată ixă de să rbă torire, iar altele au dată schimbă toare, ın ̂ funcție de
data S intelor Paș ti.
Aspecte biblice. Evenimentele din istoria mântuirii, cinstite de
că tre credincioș i la praznicele ı̂ m pă ră teș ti, sunt relatate în Noul
Testament: Naș terea Domnului (25 decembrie), Tă ierea ım ̂ prejur (1
ianuarie), Intâ mpinarea Domnului (2 februarie), Botezul Domnului (6
ianuarie), Schimbarea la Față (6 august), Intrarea Domnului ın ̂ Ierusalim
(duminica dinaintea S intelor Paș ti), Invierea Domnului (Duminica
S intelor Paș ti), Ină lțarea Domnului (la 40 de zile după S intele Paș ti) ș i
Pogorâ rea Duhului Sfâ nt (la 50 de zile după S intele Paș ti).
Nașterea Domnului S inții Evangheliș ti au consemnat că Fecioara Maria „a nă scut pe Fiul
să u, Cel Unul-Nă scut” (Luca 2, 7), Că ruia „câ nd s-au ım ̂ plinit opt zile, ca să -
L taie ım ̂ prejur, I-au pus numele Iisus” (Luca 2, 21). La 40 de zile de la
Dicționar naș tere, Maica Domnului ș i Dreptul Iosif „L-au adus pe Prunc la Ierusalim,
ca să -L pună ın ̂ aintea Domnului” (Luca 2, 22). La vâ rsta de 30 ani, câ nd
icoană praznicală = icoană a unui Iisus a fost botezat de Sfâ ntul Proroc Ioan, S-a ară tat „Duhul ca un
praznic ım ̂ pă ră tesc; porumbel coborâ ndu-Se peste El” (Marcu 1, 10). Câ nd Domnul Hristos S-a
june = fecior, tâ nă r; schimbat la Față, Duhul Sfâ nt L-a ın ̂ vă luit ca un „nor luminos” (Matei 17, 5).
tăiere împrejur = ritual iudaic, De asemenea, primele că rți ale Noului Testament prezintă intrarea
să vâ rș it a opta zi de la naș terea unui Domnului ın ̂ Ierusalim „pe mâ nzul asinei” (Ioan 12, 15), după care „Hristos
bă iat, câ nd i se punea ș i numele. Era avea să pă timească ș i să ie cel dintâ i ın ̂ viat din morți ș i să vestească lumină
considerat un semn al legă mâ ntului ș i poporului ș i neamurilor” (Faptele Apostolilor 26, 23). La 40 de zile după
lui Dumnezeu cu patriarhul Avraam. Inviere, Mâ ntuitorul „S-a ın ̂ ă lțat ș i un nor L-a luat de la ochii lor” (Faptele
Apostolilor 1, 9), iar după zece zile, a trimis pe Duhul Sfâ nt asupra
apostolilor, sub forma unor „limbi ca de foc” (Faptele Apostolilor 2, 3).
Unitatea 4 78
Reprezentări iconogra ice. După Edictul de la Milan din anul
313, au fost pictate numeroase icoane ale s inților, ale Maicii Domnului
ș i ale praznicelor ım ̂ pă ră teș ti, care transmit puterea s ințitoare a
harului Duhului Sfâ nt. Icoanele praznicale transpun textul biblic ın ̂
imagini, Persoana centrală iind Domnul Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu ın ̂ trupat, icoană vie a dumnezeirii, „chipul lui Dumnezeu
celui nevă zut” (Coloseni 1, 15).
In reprezentă rile iconogra ice ale praznicelor, pe lâ ngă Persoa-
nele divine, sunt ın ̂ fă țiș ate persoane s inte care au participat la
evenimentele respective: Maica Domnului, Dreptul Iosif, Dreptul
Simeon, Prorocița Ana, Sfâ ntul Ioan Boteză torul, Prorocii Moise ș i Ilie,
S inții Ingeri ș i S inții Apostoli.
Aspecte speci ice de sărbătorire în diferite comunități.
Româ nii respectă cu evlavie să rbă torile bisericeș ti, participâ nd ın ̂
numă r mare la slujbele de praznic ș i pă strâ nd tradiții străvechi
legate de acestea.
Fiecare comunitate parohială ıș̂i ın ̂ frumusețează ın ̂ mod propriu Procesiune de Florii
cinstirea praznicelor. In diferite comunită ți din Moldova, grupuri de
colindă tori ı̂n costume populare vestesc Naș terea Domnului ı̂n
spectacole organizate ın ̂ localită țile mari. In unele zone din Ardeal,
după Sfâ nta Liturghie din noaptea Invierii, tinerele fete interpretează o
scenetă a femeilor mironosițe. Junii din Ș cheii Braș ovului se reunesc ın ̂
preajma S intelor Paș ti, oferind recitaluri legate de obiceiuri ș i tradiții
stră vechi pascale. De Rusalii, ın ̂ unele comunită ți din Muntenia are loc
spectacolul că luș arilor, iar ın ̂ altele, tinerii ıș̂i oferă reciproc pâ ine ș i Știați că
colivă , pentru ın ̂ tă rirea prieteniei.
Praznicele ım ̂ pă ră teș ti sunt momente de bucurie sfâ ntă , oferind
prilejul ı̂ n tâ lnirii cu Dumnezeu ș i al reunirii familiei. Pentru v De Cră ciun, ın ̂ zona Moldovei se
credincioș i, bucuria este deplină câ nd ın ̂ treaga familie participă la pregă tesc colă cei numiți crăciunei,
slujbele praznicale, ım ̂ pă rtă ș indu-se de harul divin. Sfâ ntul Nectarie care se agață la icoane, pâ nă ın
̂ luna
din Eghina subliniază că „su letul care a fost atins de iubirea lui martie.
Dumnezeu mereu se bucură , este vesel, saltă ș i dansează iindcă se
odihneș te ın̂ iubirea Domnului”.
v In Maramureș , ın ̂ prima zi de
Concluzii Paș ti, copiii merg pe la cunoscuți, să
le vestească Invierea Domnului. Ei
primesc de la gazde câ te un ou roș u
• să rbă tori ın
̂ chinate S intei Treimi, evenimen- ș i le urează Sărbători fericite!
Praznicele telor din viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului sau
împărătești ın
̂ cinstea Maicii Domnului;
• unele sunt cu dată ixă , altele cu dată v De Florii, pentru a aminti de
schimbă toare. ramurile de inic de la Intrarea
Domnului ın ̂ Ierusalim, creș tinii
• primele că rți ale Noului Testament prezintă folosesc cel mai frecvent ramuri de
Aspecte
evenimentele praznicelor ım ̂ pă ră teș ti ın
̂ chinate salcie. In Anglia se folosesc ș i
biblice
Persoanelor S intei Treimi. narcise, ın
̂ Italia ramuri de mă slin,
iar ın
̂ Lituania ramuri de ienupă r.
Aspecte • respectarea tradițiilor religioase ș i a datinilor
ale stră vechi, care au elemente comune ș i speci ice
sărbătoririi diferitelor comunită ți de creș tini.
79
Unitatea 4
Exerciții
Aurel și Dan sunt colegi și prieteni din clasele primare. Aurel obișnuiește să meargă la biserică în
iecare duminică, împreună cu familia. Într-o zi, după orele de curs, Dan îl invită pe Aurel să vizioneze
împreună un ilm, în dimineața zilei de Rusalii. Pus în încurcătură, Aurel ...
3. Identi ică aspecte de credință comune diferitelor culte existente la nivelul comunității tale,
precum: sărbători, s inți, tradiții. Utilizează diferite surse de informare: Internet, cărți de
specialitate, discuții cu personal de cult sau membri ai diferitelor culte religioase din
comunitate.
80
Unitatea 4
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
ª Numește cinci state europene care au zile libere de Crăciun, Paști și Rusalii.
ª Prezintă alte aspecte despre libertatea religioasă a omului, studiate la orele
de educație socială (educație pentru cetățenie democratică).
B Credința străbună
Coșul de Paști
ª Realizează un articol pentru revista clasei/școlii sau pentru site-ul parohiei tale,
despre obiceiuri pascale din trecut și din prezent, în regiunea în care locuiești.
81
Unitatea 4
Lecția 2 Sărbători închinate Maicii
Domnului și s inților
Am auzit despre credința voastră în Hristos Iisus și despre
dragostea ce aveți către toți sfinții. (Coloseni 1, 4)
Idei ancoră
82
Unitatea 4
Zilele ın ̂ chinate s inților care au tră it după secolul I d. Hr., au temei
ın̂ Sfâ nta Tradiție, viețile lor iind consemnate ın ̂ scrierile S inților
Pă rinți, ın ̂ martirologii sau ın ̂ sinaxare. Intre cele mai mari să rbă tori
cinstite de Biserică sunt: Sfâ ntul Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sfâ ntul
Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfâ ntul Mare Mucenic Dimitrie
(26 octombrie), S inții Impă rați Constantin ș i Elena (21 mai) ș i Sfâ nta
Cuvioasă Parascheva (14 octombrie).
Reprezentări iconogra ice. Cea mai veche reprezentare a unei
să rbă tori ın ̂ chinate Maicii Domnului este Buna Vestire, pe o frescă din
catacombele Romei, din secolele II-III. In general, Sfânta Fecioară este
ın
̂ fă țiș ată ın ̂ tr-o mantie lungă , de culoare roș u-ın ̂ chis. In icoanele să r-
bă torilor este ın ̂ soțită de Fiul dumnezeiesc, de S inții ei Pă rinți Ioachim
ș i Ana, Arhanghelul Gavriil, S inții Apostoli, de ın ̂ geri ș i de credincioș i.
S inții sunt reprezentați cu aura s ințeniei ș i cu alte elemente
speci ice ın ̂ fă țiș ării ș i misiunii lor, pă strate ın̂ Sfâ nta Tradiție. Spre
exemplu, Sfâ ntul Ioan Boteză torul este zugră vit ın ̂ haine din pă r de
că milă , ca pustnic ș i proroc; Sfâ ntul Gheorghe, ın ̂ haine militare, pe un
cal alb, biruind balaurul; S inții Impă rați Constantin ș i Elena, cu Sfâ nta
Cruce la mijloc.
Mănăstirea Putna
Aspecte speci ice de sărbătorire în diferite comunități.
Biserica o preacinsteș te pe Fecioara Maria ș i ıî venerează pe s inți prin
lă caș uri de cult ın ̂ chinate acestora sau prin pelerinaje la s intele lor
moaș te ș i la icoanele fă că toare de minuni. In Româ nia, printre cele mai Știați că
cunoscute locuri de pelerinaj sunt mă nă stirile cu hramul Adormirea
Maicii Domnului: Nicula, Putna ș i Curtea de Argeș sau s intele moaș te
v Nașterea Maicii Domnului este
ale Cuviosului Dimitrie cel Nou din Bucureș ti ș i ale S intei Parascheva
prima să rbă toare importantă din
de la Iaș i.
cursul anului bisericesc, care
Unii s inții se bucură de o cinstire locală deosebită , precum
ın
̂ cepe la 1 septembrie.
Sfâ ntul Iosif cel Nou de la Partoș , ın ̂ Timiș oara, sau Sfâ ntul Antonie de la
Iezeru-Vâ lcea.
Periodic sunt trecuți ın ̂ râ ndul s inților credincioș i care au dus o
v In cinstea Maicii Domnului
viață virtuoasă , după cuvâ ntul Sfâ ntului Ioan Gură de Aur: „S ințenia
vine din dragoste. Toți cei ce cred ș i iubesc cu adevă rat sunt s inți”. există ș i alte să rbă tori, ın
̂ tre care:
Izvorul Tămăduirii (vinerea din
Să ptă mâ na Luminată ); Așezarea
Concluzii cinstitului brâu al Maicii Domnului
în raclă (31 august);
Aspecte biblice Reprezentări Aspecte speci ice Acoperământul Maicii Domnului
și patristice iconogra ice de sărbătorire (1 octombrie); Soborul Maicii
Domnului (26 decembrie).
Temei biblic: Maica Domnului: Pelerinaje:
• Buna Vestire; • ın
̂ mantie de • la biserici;
• să rbă torile s inților culoare roș u-ın̂ chis, • la moaș te; v In calendarul creș tin-ortodox,
pâ nă ın
̂ secolul I. ın
̂ soțită de persoane • la icoane. marile să rbă tori sunt evidențiate
s inte.
cu o cruce roș ie, s inții mai
Temei patristic: S inții: Cinstire locală: cunoscuți cu o cruce neagră , iar
• celelalte să rbă tori • cu elemente • unii s inți se s inții româ ni cu o cruce albastră .
ale Maicii Domnului; speci ice ın̂ fă țiș ării bucură de o cinstire
• s inții de după ș i misiunii lor. deosebită .
secolul I.
83
Unitatea 4
Exerciții
Icoana
sărbătorii
2. Potrivit jocului didactic Eu aleg/Tu răspunzi, numește câte o sărbătoare a Maicii Domnului
sau a s inților amintiți în lecție și solicită unui coleg să spună cuvinte-cheie despre aceasta.
Cel care a răspuns corect îl alege pe următorul elev. Jocul se încheie după ce au fost alese zece
sărbători.
Ex.: Sfântul Nicolae – Ierarh/6 decembrie.
6. Caută pe Internet informații despre alte confesiuni creștine care îi cinstesc pe s inții amintiți
în lecție și despre particularitățile de venerare ale acestora. Prezintă la clasă un rezumat al
materialelor cercetate.
84
Unitatea 4
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
Bucuria participă rii la să rbă torile creș tine se ı̂mpleteș te cu
rugă ciunea câ ntată . Muzica bisericească este compusă cu ajutorul
inspiraț i ei divine, iind o formă de o manifestare a bucuriei
duhovniceș ti. Pentru iecare sfâ nt ș i pentru iecare eveniment
să rbă torit, s-au conceput scurte câ ntă ri numite tropare.
In cinstea Maicii Domnului, s-au alcă tuit numeroase imne
liturgice, ın ̂ tre care se remarcă Prohodul Maicii Domnului, ın ̂ tocmit ın ̂
secolul al XVI-lea de că tre profesorul imnograf Manuel din Corint.
Acesta se câ ntă alternativ, de că tre două sau mai multe grupuri de
credincioș i (ın ̂ stil antifonic).
Preacinstirea Fecioarei Maria i-a inspirat ș i pe compozitorii laici,
precum Franz Schubert (1797-1828), care a alcă tuit celebrul lied Ave Maria,
o compoziti̦e muzicală cu acompaniament instrumental, pentru voce.
Liedul este interpretat de mulți câ ntă reți renumiți la nivel internațional, precum: Luciano
Pavarotti, Maria Callas, Andrea Bocelli, Beyonce, Celine Dion, Angela Gheorghiu. Compozitorul ș i
pianistul Franz Liszt (1811-1886) a adaptat pentru pian acest lied, ın ̂ trei variante.
ª Cu ajutorul profesorului de religie, interpretează antifonic trei strofe din Prohodul
Maicii Domnului împreună cu alți colegi.
ª Audiază liedul „Ave Maria” de Schubert, în interpretarea unui cântăreț de operă.
B Credința străbună
Incă din cele mai vechi timpuri, Sfâ ntul Gheorghe este cunoscut ın ̂
poporul româ n cu numele Sângheorghe sau Sângeorz, iar Sfâ ntul Dimitrie
cu numele Sânmedru sau Sumedru.
Ei sunt ocrotitori ai pă storitului ș i agriculturii din țara noastră , iar
să rbă torile lor sunt repere calendaristice pentru aceste ocupații de bază
din stră buni. La munte, pă storii ies cu turmele la pă ș unat de Sâ ngeorz ș i
coboară cu turmele la iernat de Sumedru. La câ mpie,
să rbă toarea Sfâ ntului Gheorghe marchează activită ț i le
agricole de primă vară , iar cea a Sfâ ntului Dimitrie, strâ ngerea
recoltelor de toamnă . Acestea sunt ı̂nsoț ite de tradiț ii ș i
obiceiuri populare speci ice. Spre exemplu, de Sâ ngeorz se face
primul muls al oilor printr-o cunună de plante sau printr-un
colac numit colacul oilor, iar toamna, că rbunele de la focul de
Sâ nmedru este aruncat ın ̂ gră dină , pentru a aduce rod bogat.
Corelarea datelor serbă rii acestor s inț i cu ocupaț iile
tradiț i onale indică evlavia poporului româ n, care cere
ocrotirea lui Dumnezeu prin mijlocirea s inț ilor ı̂n orice
moment al vieții.
85
Unitatea 4
Recapitulare – Capitolul IV
Praznicele ım
̂ pă ră teș ti sunt ın
̂ chinate S intei Treimi ș i
1 evenimentelor principale din viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului,
despre care dă mă rturie Sfâ nta Scriptură .
Reprezentă rile iconogra ice ale să rbă torilor pă strează amintirea
3 evenimentelor s inte ș i transmit puterea s ințitoare a harului
Duhului Sfâ nt.
Româ nii respectă cu evlavie toate marile să rbă tori bisericeș ti,
5 participâ nd ın
̂ numă r mare la slujbele anuale ș i pă strâ nd tradiții
stră vechi legate de acestea.
II. Exerciții
1. Stabilește corespondența între cele trei coloane ale tabelului, conform exemplului dat:
86
Unitatea 4
2. Completează spațiile punctate cu termenii potriviți din paranteză, după model:
In toate zonele Româ niei există obiceiul reunirii familiei de Cră ciun ș i de Paș ti, pentru a se bucura
ım
̂ preună de marile ... ... . Credincioș ii se pregă tesc pentru participarea la slujbele acestor mari
să rbă tori prin ..., rugă ciune, ... ș i ım
̂ pă rtă ș anie. In cinstea Naș terii Domnului, cete de ... participă la
spectacole organizate ın ̂ regiunea ... . De Inviere, româ nii ın ̂ condeiază ouă cu motive ...; tinere
ardelence interpretează o scenetă a ... ..., iar junii din ... ... participă la festivită ți pascale. Printre cele mai
cunoscute locuri de ... ın ̂ chinate Fecioarei Maria se a lă mă nă stirile Putna, ..., Tismana ș i Sâ mbă ta de
Sus, avâ nd hramul Adormirea Maicii Domnului.
3. Recunoaște s inții din icoanele de mai jos și precizează categoria din care face parte
iecare, precum și data sărbătoririi lor, potrivit exemplului.
4. Alcătuiește patru enunțuri despre persoanele s inte la care se referă citatele biblice și
patristice următoare și alte patru enunțuri despre sărbătorile privitoare la aceste persoane,
conform exemplului.
87
Unitatea 4
5. În scrierile Sfinților Bisericii găsim numeroase sfaturi necesare unei trăiri autentice creștine.
Mulți dintre aceștia fac referire la bucuria sărbătorilor, fie că sunt praznice închinate Persoanelor
Sfintei Treimi, sărbători ale Maicii Domnului sau ale sfinților. Sărbătorile sunt momente de bucurie
sfântă ce oferă prilejul întâlnirii cu Dumnezeu și cu sfinții Săi, precum și cu semenii, iar modul în
care credincioșii ar trebui să le prăznuiască este arătat de Sfântul Paisie Aghioritul în una din
scrierile sale.
„Ca să tră im să rbă torile, trebuie să avem mintea noastră la acele
zile s inte ș i nu la treburile pe care le avem de fă cut pentru aceste
s inte zile. Să ne gâ ndim la faptele iecă rei zile s inte (Naș terea
Domnului, Botezul Domnului, Paș tile etc.) ș i să rostim
rugă ciunea lui Iisus slă vind pe Dumnezeu. In felul acesta vom
să rbă tori cu multă evlavie iecare să rbă toare. (…)
Câ nd cineva cercetează faptele iecă rei să rbă tori, ireș te, va i
miș cat ș i se va ruga cu mai multă evlavie. Apoi la slujbe mintea să
ie la faptele pe care le să rbă torim ș i să urmă rim cu evlavie
troparele ce se câ ntă . Câ nd mintea este la ı̂ n ț e lesurile
dumnezeieș ti, omul tră ieș te faptele ș i astfel se schimbă . Atunci
câ nd, de pildă , ne gâ ndim la un sfâ nt pe care ıl̂ avem la evlavie
sau la Sfâ ntul pe care ıl̂ pră znuim, mintea va merge ș i puțin
mai sus; va merge ın ̂ cer. Ș i câ nd ne gâ ndim la S inți, ș i S inții
se gâ ndesc la noi ș i ne ajută . In felul acesta iș i face omul
prietenie cu s inții, care este cea mai sigură prietenie.”
(Sfântul Paisie Aghioritul,
Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan) Sfântul Paisie Aghioritul
88
Unitatea 4
Evaluare – Capitolul 4
Test
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
PUNCTAJ EVALUARE /
a) Cele mai importante să rbă tori sunt praznicele ım ̂ pă ră teș ti. A/F AUTOEVALUARE
b) Icoanele praznicale redau textul scripturistic ın ̂ imagini. A/F
c) Toate praznicele ım̂ pă ră teș ti au dată ixă de să rbă torire. A/F
d) Preacinstirea Maicii Domnului se arată ș i prin să rbă torile Ex. 1 – 2 puncte
ın
̂ chinate ei. A/F 5 x 0,4 p. pentru iecare
e) Persoanele s inte sunt reprezentate in icoane avâ nd ın ̂ jurul răspuns corect.
capului aura s ințeniei. A/F
89
Miniproiect – A iș
Sărbătoarea noastră preferată
ª In echipă cu alți trei-patru colegi, realizează un a iș despre una
din să rbă torile preferate, dintre cele studiate ın ̂ acest capitol.
Fiecare echipă ıș̂i poate alege o altă să rbă toare.
• Unele dintre ele se ª In procesul realiză rii a iș ului, vei avea ın
̂ vedere urmă toarele
numesc praznice
aspecte:
ım̂ pă ră teș ti, deoarece sunt
ın
̂ chinate S intei Treimi ș i
evenimentelor majore din
viața Mâ ntuitorului
Hristos.
Scrie ̦ te
numel data
Lipeș te
o ses e și
• Altele sunt să rbă tori ın
̂ e Scrie rii! icoane l
Fo rker
sărbă to
cinstea Preas intei tor sărbă
Scrie numele
ii decupate! ma ioci!
Nă scă toare de Dumnezeu. sărbătorii car
90
Unitatea 4
Recapitulare inală
„Veniți toți credincioș ii să preaslă vim pogorâ rea Sfâ ntului Duh. Cel Care din sâ nurile Tatalui a
purces asupra Apostolilor, acoperind ca ș i cu niș te ape pă mâ ntul de cunoș tința lui Dumnezeu ș i
ın̂ vrednicind de harul cel de viață fă că tor al ın ̂ vierii ș i de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El ın ̂ tru
cură țire, s ințind ș i ın
̂ dumnezeind pe cei ce strigă : Vino, Mâ ngâ ietorule, Duhule S inte ș i Te să lă ș luieș te
ın
̂ tru noi! (...)
O, Duhule Preabun ș i Neajuns, din care izvoră ș te s ințenia! Tu ai ın ̂ veș mâ ntat-o pe Preacurata
Fecioară Maria cu stră lucirea orbitoare ș i neapropiată a Dumnezeirii Tale, fă câ nd-o Maică a lui
Dumnezeu Cuvâ ntul, Impă ră teasă a ın ̂ gerilor, spre mâ ntuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de
lume, Tu i-ai umbrit pe proroci ș i apostoli, Tu i-ai purtat pâ nă la al treilea cer, Tu le-ai ră nit inimile cu
frumusețea cea de sus, punâ nd ın ̂ graiul lor ın̂ demn ın ̂ lă că rat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu.
Tu ıî preschimbi pe cei pă că toș i, iar ei, plini iind de arză toare bucurie, ıț̂i câ ntă : Aliluia!”
(fragmente din Acatistul Preasfântului și de viață Făcătorului Duh)
Unitatea 1
1 Omul creat după chipul lui Dumnezeu este chemat la asemă narea
cu El.
2 Duhul Sfâ nt, Persoană a S intei Treimi, este Dă tă tor de viață ș i
S ințitorul lumii.
5 Duhul Sfâ nt oferă credincioș ilor daruri, pentru a le face să rodească ın
folosul lor ș i al semenilor.
̂
91
Unitatea 4
Unitatea 2
4 Persecuțiile ım
de la Milan.
̂ potriva creș tinilor au ın
̂ cetat ın
̂ anul 313, prin edictul
Unitatea 3
Unitatea 4
1 Praznicele ım
̂ pă ră teș ti sunt să rbă tori ın
̂ cinstea S intei Treimi ș i a
Maicii Domnului, unele avâ nd dată ixă , iar altele dată schimbă toare.
92
II. Exerciții
A. Cele trei ın
̂ suș iri ale su letului omenesc sunt:
a) credința, nă dejdea ș i dragostea;
b) rațiunea, voința ș i simțirea;
c) dreptatea, ın ̂ țelepciunea ș i curajul.
D. Prin S intele Taine se ım ̂ pă rtă ș eș te: I. Pilda viței ș i a mlă dițelor se referă la:
a) harul divin; a) creș tinii a lați ın
̂ comuniune cu Hristos;
b) fericirea veș nică ; b) harul Duhului Sfâ nt;
c) lucruri vă zute. c) activită țile ilantropice ale Bisericii.
F. Lă caș ul de cult speci ic religiei iudaice este: K. Primul martir al Bisericii a fost:
a) moscheea; a) Sfâ ntul Apostol Petru;
b) sinagoga; b) Sfâ ntul Apostol Andrei;
c) casa de rugă ciune. c) Sfâ ntul Arhidiacon Ș tefan.
G. Prietenii adevă rați sunt: L. Ziua de naș tere a Bisericii este la:
a) morali, oneș ti ș i altruiș ti; a) Florii;
b) distractivi ș i egoiș ti; b) Pogorâ rea Duhului Sfâ nt;
c) populari ș i prefă cuți. c) S intele Paș ti.
H. Praznicele ım ̂ pă ră teș ti sunt să rbă tori dedicate: M. Fericirile rostite de Mâ ntuitorul conțin:
a) S inților; a) darurile Duhului Sfâ nt;
b) Persoanelor S intei Treimi; b) virtuți;
c) S inților Ingeri. c) Predica de pe munte.
93
2. Alcătuiește câte un enunț cu următoarele cuvinte: har, spiritual, invocare, comuniune,
persecuție, Euharistie, talant, frumusețe.
1. Intemeiere
Biserica creștină
4. In țara noastră ,
secolul I
6. După Edictul de
la Milan, 313 d.Hr. 5. In timpul
persecuțiilor
Duhul
Sfânt
94
5. Organizează un joc de rol, pornind de la Pilda talanților, în echipe de câte patru elevi.
Fiecare grupă distribuie cele patru roluri, apoi alcătuiește replicile proprii, corelate cu textul
biblic al pildei. Pe rând, echipele prezintă colegilor interpretarea rolurilor.
6. Analizează textul următor, folosind metoda exploziei stelare: „Eu sunt vița cea adevă rată ș i
Tată l Meu este lucră torul. (…) Eu sunt vița, voi sunteți mlă dițele. Cel ce ră mâ ne ın
̂ tru Mine ș i Eu ın
̂ el,
acela aduce roadă multă , că ci fă ră Mine nu puteți face nimic.” (Ioan 15, 1; 5)
Cine?
De ce? Cu cine?
Pilda viței și a
mlădițelor
Cum? Ce?
95
8. Indică cinci praznice împărătești, la alegere, și prezintă:
• data/momentul să rbă toririi lor;
• rezumatul evenimentelor celebrate;
• importanța acestora ın ̂ istoria mâ ntuirii;
• tradiții româ neș ti legate de aceste praznice.
10. Pornind de la proverbele de mai jos, extrage însușirile necesare unei persoane pentru a
trăi în armonie cu ceilalți în societate, după modelul comuniunii din Biserică. Alcătuiește un
text de 7-10 rânduri cu aceste cuvinte, care să re lecte o experiență personală.
11. Selectează trei ișe din portofoliul personal alcătuit pe parcursul anului școlar și prezintă-
le în fața clasei.
96
Evaluare inală
Test
1. Alege varianta corectă: PUNCTAJ EVALUARE /
A. Pe data de 25 martie creștinii C. Schimbarea la Față a AUTOEVALUARE
prăznuiesc: Domnului se sărbătorește la:
a) Naș terea Maicii Domnului a) 1 ianuarie Ex. 1 – 1 punct
b) Buna Vestire b) 2 februarie 4 x 0,25 p., pentru iecare
c) Adormirea Maicii Domnului c) 6 august alegere corectă.
Ex. 5 – 3 puncte
1,50 p. – respectarea temei
alese;
1 p. – structurarea
a) numele să rbă torii ilustrate; compoziției (introducere,
b) importanța evenimentului ın ̂ istoria Bisericii. cuprins, încheiere);
0,50 p. – înlănțuirea logică a
4. Pornind de la textul dat, rezolvă sarcinile de lucru:
ideilor.
„Mergâ nd, ın ̂ vă țați toate neamurile, botezâ ndu-le ın̂ numele Tată lui ș i
al Fiului ș i al Sfâ ntului Duh.” (Matei 28, 19)
Se acordă 1 punct din
a) numeș te Sfâ nta Taină la care face referire textul;
o iciu.
b) indică ın ̂ temeietorul acestei Taine;
Timp de lucru: 45 minute
c) enumeră efectele primirii S intei Taine;
d) argumentează ın ̂ cinci-opt râ nduri necesitatea primirii Tainei.
97
Miniproiect
Sunt ghid în biserica mea
98