Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2019, an VIII, nr. 3(31)

orial:
Editorial:

Centenarul Unirii
Centenarul UniriiBanatului
Banatului cucu România
România
bănățeanul dr. Caius Brediceanu din Lugoj.
Banatul a aniversat în lunile iulie-august 2019, o
bănățeanul
Adunarea a dat șidr. Caiusa Unirii:
o rezoluție Brediceanu
,,1. Adunareadin L
natulsută
a aniversat
de ani deînadministrație
lunile iulie-august
românească 2019, o
în țara Adunarea
Națională a atuturor
dat șiromânilor
o rezoluție din aTransilvania,
Unirii: ,,1. Adu
e anidintre
de Mureș
administrație
și Dunăre. La românească
28 iulie 1919înavocatul
țara Națională
Banat a tuturor
și Țara românilor
Românească adunațidin prinTransil
reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de
Mureș și Dunăre. La 28 iulie 1919 avocatulal
dr. Aurel Cosma și-a început mandatul de prefect Banat și Țara Românească adunați
1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români
județului Timiș, iar la 3 august 1919 armata română
rel Cosma
a ajuns lași-a început mandatul de prefect al
Timișoara. șireprezentanții lor locuite
a tuturor teritoriilor îndreptățiți
de dânșii lacuAlba Iulia în z
România.
lui Timiș, iar la anilor
Perioada 3 august 1919 armata
1918-1919 română
a fost foarte puțin 1 decembrie
Adunarea 1918,
Națională decretează
proclamă îndeosebiunirea acelor r
dreptul
s la Timișoara.
cercetată, aceasta în primul rând din lipsa pieselor și a tuturor
inalienabil al teritoriilor
națiunii române locuite de dânșii
la întreg Banatulcu Rom
cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre. (…)”. (Ioan
rioadadocumentare.
anilor 1918-1919Pentru această perioadă
a fost s-au puțin
foarte păstrat Adunarea Națională proclamă îndeosebi d
Scurtu, Alba Iulia 1 Decembrie 1918, Ed. Sport-
doar 198 de piese din care 46 articole de presă, 4
ată, aceasta
documente în cuprimul
caracterrând din lipsa pieselor
general
inalienabil
Turism, al 1988,
București, națiunii
p. 146). române la întreg B
mentare.
(ex. Pentru
Rezoluțiaaceastă
Unirii de perioadă
la Alba s-au păstrat cuprins între Mureș, PeTisa și Dunăre.
2 decembrie 1918 (…)”.
a
98 de piese
Iulia) și o din care
treime din 46
celearticole
148 de presă, 4 Scurtu, Alba Iulia 1 Decembrie 1918, Ed.
fost instituit Marele Sfat
de piese rămase
mente cu caracter general credenționale Turism, București, Național 1988, p.de146). la Sibiu, iar ca
ale deputaților bănățeni trimiși for executiv Consiliul
ezoluția Unirii
la Alba Iulia.dePelateren
Albalucrurile Dirigent alcătuit decembrie
Pe 2 din 15 1
și o nutreime
au fostdin celedeloc 148prielnice membri. fost
Din instituit
Banat au fost Marele
se rămase credenționale cu
hotărârii unirii Banatului Național
aleși: Valeriu de lafără
Braniște, Sibiu,
România de la trimiși
1 decembrie portofoliu
for și Iosif Jumanca
executiv Co
putaților bănățeni la Industrie.
1918. La Timișoara începând
a Iulia.
cu Pe teren lucrurile
31 octombrie 1918 a fost La Dirigent
12 decembrie alcătuit
1918 di
u fost deloc republica
proclamată prielnice bănățea- delegațiamembri.Marelui Din Sfat
Banat a
rii unirii
nă, careBanatului
a existat până cu în 21 Național aleși:
a Valeriu
prezentat Branișt
la
februarie 1919, apoi de acum București regelui Ferdi-
portofoliu și Iosif Ju
nia de la 1 decembrie nand rezoluția unirii. În
până în 27 iulie 1919 Banatul a stat sub ocupație
La Timișoara
militară sârbă începând
(Carmen Albert, ,,Ocupația sârbă în această delegație din Banat au fost la Industrie.
episcopul Miron
octombrie
Banat în 1918 a fost bănățeană”, în ,,Analele
memorialistica Cristea al Caransebeșului, Caius BrediceanuLa 12 decembrieși dr.
mată Banatului”
republica bănățea-
S. N., XIX, 2011, p. 449-450). Cornel Corneanu. Regele a emisdelegațiadecretul de unire Marelui
al
La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei
Național și Banatului
a prezent
re a existat până în 21 cu România în 28 decembrie 1918.
participat 1228 de delegați de drept sau aleși prin
rie 1919, apoi de
credențional. acum
Banatul a fost reprezentat de 197 Singura problemă nerezolvată Bucureștia fost cea regelui
a
n 27delegați
iulie 1919 Banatul
(Timiș - 94, Torontal a stat
– 46,sub ocupație–
Caraș-Severin Banatului care a rămas în sferanand rezoluția
de influență ungară unir
ă sârbă
45 (Carmen
și Cenad-12). Albert, ,,Ocupația
Adunarea sârbă în
românilor din șiaceastă delegație din Banat au fost episcopul
apoi sârbească.
în memorialistica bănățeană”, în ,,Analeleun
Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat a ales Cristea al Caransebeșului, Caius Brediceanu
Pr. Valentin Bugariu
birou al Adunării condus de Gheorghe Pop de
ului” Băsești.
S. N., XIX, 2011,
Între cei p. 449-450).
9 notari ai biroului îl amintim pe
Cornel Corneanu. Regele (Continuare
a emis decretul
în p. 6) de u
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Ban
pat 1228 de delegați de drept sau aleși prin cu România în 28 decembrie 1918. 1
țional. Banatul a fost reprezentat de 197 Singura problemă nerezolvată a fost
ți (Timiș - 94, Torontal – 46, Caraș-Severin – Banatului care a rămas în sfera de influență u
 Pentru că-n pădure
Mulți copaci s-au tăiat
Și pentru noi oamenii
Asta a costat

Deoarece Domnul
Copacii au lasat
Să avem sănătate
Nu pentru a fi tăiați
Familia mea
De atunci chiar nimeni
Nu mai taie copaci
Și de-atunci oamenii
Când pe lume am venit Se înțeleg ca frați.
Doi ochi eu am zărit
Era chiar mămica mea Weisz Markus
Ce cânta și m-alinta.

Apoi am văzut mereu Duhul Sfânt\

Un om care îmi zâmbea
Era chiar tăticul meu
Ce de grijă îmi purta.
Duhul Sfânt coboară
Când bunica m-a văzut Coboară de sus
A fost foarte fericită Și într-o căscioară
Că eram o frumușică Repede a pătruns
De era de necrezut
Acolo o femeie
Bunicul meu n-am uitatam nici de Foarte credincioasă
el Cu greu iși duce viața
Tare mult s-a bucurat Tare dureroasă
Toată noaptea mi-a cântat
Și cu drag m-a legănat Dar o mare minune
Se-ntâmplă-n casa ei
Familia mea mă ocrotește Au venit o mulțime
Tare mult ea mă iubește De arhierei
Mă îndrumă să fac bine
Și-n totdeauna mă iubește. Acestia se rugară
Pentru a avea sănătate
Băniaș Daniela Și atunci îndată
Se facuseră bine

Deci rugați-vă la Domnul

Natura și Societatea Pentru sănătate
Iar pentru aceasta
El vă va da de toate.
Era o zi senină
Pe care Domnul Sfânt Weisz Markus
A vrut neapărat
S-o lase pe pământ

Dar ce să vezi?
Rubrică coordonată de prof. Sorina Onița și
Mulțimea supărată
prof. Doru Popa
Ce voia să vorbească
Cu primarul îndată
2
Cateheza:
Căsătoria modernă și implicațiile ei (III)
A dat omului posibilitatea de a se bucura pe
de o parte de toate bunurile raiului creat pentru om
și, în plus, prin dragostea cinstirii și ascultării de
Creatorul Său să ajungă la mult dorita
îndumnezeire. Cei întâi creați au căzut în greșeala în
care pică de regulă cel înstărit, cel căruia familia i-a
oferit totul de-a gata. Un astfel de om nu va prețui și
nu va fi recunoscător pentru cele obținute fără efort
personal.
Libertatea care există în ceea ce privește
relațiile dinaintea căsătoriei în rândul celor tineri
pricinuiește o mare confuzie în încercarea lor de a-și
alege partenerul de viață. Alegerea în aceste condiții
va avea loc plecând deseori de la criterii confuze și
eronate, ceea ce va avea ca rezultat despărțirea celor
doi fie înaintea, fie după căsătoria lor.
Relațiile dinaintea căsătoriei au așadar ca
rezultat principal destrămarea relației, în loc de a-i
uni mai strâns pe tineri, asa cum se speră.
Omenirea a stat tot timpul și va continua să
stea în preajma pomului cunoștinței binelui și
răului, iar cele două căi, nu se pot intersecta mai
bine decât în probleme legate de sexualitate și de
familie. Aici găsim limita care nu poate fi
întotdeauna percepută de toți.
Pe de o parte, avem calea care duce spre
lumină și fericire, spre plinătatea vieții și Împărăția
Cerurilor; iar pe de altă parte, se arată luminile
focului din iad. Cartea Deuteronomului spune:
„Iată eu astăzi ți-am pus înainte viața și moartea,
binele răul, […] binecuvântare și blestem. Alege
viața ca să trăiești tu și urmașii tăi. Să iubești pe
Domnul Dumnezeul tău, să asculți glasul Lui și să
te lipești de El; căci aceasta este viața ta”1. Acest
verset ne arată că viața și binele reprezintă căsătoria
și respectarea principiilor, a legilor ei morale, iar
moartea și răul sunt toate păcatele care luptă
împotriva căsătoriei. Dumnezeu dă omului
posibilitatea de a alege în ce parte să trăiască, ce
cale să aleagă, cea care duce spre sfințenie și
Împărăția Cerurilor, prin săvârșirea Tainei Cununiei
și nașterea de prunci, sau calea osândei.
Creștinul care cunoaște aspectele, legile,
principiile și scopul căsătoriei nu poate fi iertat dacă
nu le pune în practică, mai ales când se consideră un
membru al Bisericii, rugându-se „Doamne,
curățește-mă pe mine păcătosul”, „Mântuiește,
1 2
Deuteronom 30, 15; 19 – 20
Bunule sufletele noastre”, decât cel necredincios
care nu cunoaște acestea. Aceștia n-au cuvânt de
dezvinovățire pentru păcatul lor2.
Familia se întemeiază pe legătura dintre soț
și soție, pe iubirea și fidelitatea dintre ei. Atunci
când încep să apară neînțelegeri și certuri, cei care
au de suferit sunt copiii. Până în perioada
maturității, copiii resimt aceste certuri și
neînțelegeri dintre părinții lor, dar ajungând la
maturitate, ei vor imita faptele părinților,
ajungându-se astfel la noi familii destrămate.
În aceste situații, se poate apela la proverbul
care spune că „copiii sunt florile vieții, dar se văd
numai de la geamul unei case străine”. Se înțelege
de aici că atunci când sunt mici, nu se pot observa
caracterele copiilor, dar odată ajunși la maturitate,
într-o nouă casă, adică propriile lor familii, se
observă cel mai ușor mediul în care au crescut și au
deprins învățăturile morale.
Sunt foarte multe cazuri în care aceste flori,
copiii, sunt uciși chiar înainte să vadă lumina zilei,
alții sunt dați în orfelinate. Iar un singur copil în
familie, mai ales dacă este crescut de o mamă
singură, ajutată și de cei din jurul ei, care doresc ca
acel copil să aibă tot ceea ce îi este necesar pentru o
creștere sănătoasă din toate punctele de vedere, cu o
educație aleasă, el devine nervos și crește ca un
egoist.
Un alt aspect al crizei căsătoriei este
scăderea natalității, care devine un caracter
nestatornic al familiilor pentru societatea modernă.
Scăderea natalității își are originea încă din
societatea romană din primele trei secole.
Având nevoie de foarte mulți soldați pentru
armata sa, împăratul Hadrian (117 – 138) a fost
nevoit să de-a o lege care permitea înrolarea
tinerilor din provincii, dar care trebuiau neapărat să
fie romani. În zilele noastre, conducătorii sunt
alarmați la fel de aspectele dezvoltării familiei, iar
natalitatea este privită ca o simplă aprovizionare cu
noi forțe de muncă.
Una din cauzele principale ale scăderii
natalității este egoismul părinților. Multe familii se
destramă din cauză că unul dintre soți refuză
nașterea unui copil. Mai ales unele femei, atrase de
poziția lor socială, invocă motivul că nu pot să-și
facă timp să nască și să se ocupe de educația unui
copil.
Pr. Răzvan Mateș
(Parohia Blajova)
Ioan 15, 22
3
Documentar:
MARIANA DRĂGHICESCU
„propovăduitoare” a frumosului, curăției,
dragostei și chiar a…teologicului
Mariana Drăghicescu- ,,monument
național, voce de un sublim divin, privighetoare
măiastră, cea mai frumoasă și cutremurătoare voce
a României, floare unicată, voce inconfundabilă,
sfâșietoare”, reprezintă doar câteva dintre…
titulaturile primite, de-a lungul timpului, de la toate
categoriile de oameni.
S-a născut la data de 18 Septembrie, 1952 în
cătunul Prisăcina, aproape de satul
Bogâltin, comuna Cornereva, județul
Caraș-Severin, din părinții Pavel și
Maria, ea mai având doi frați, pe
Icoana și Pavel.
Primele “concerte” le-a
susținut pe ,,scena” din fața casei, o
stâncă mare de piatră; mai apoi se
face treptat cunoscută pe la serbările
școlare și urcând treaptă după
treaptă, în anul 1975, intră, prin
concurs, ca solistă profesionistă la
Ansamblul ,,Banatul” din Timișoara.
Începând cu acest an, 1975, participă
la numeroase spectacole, emisiuni
televizate și ajunge chiar să
reprezinte România la turnee în
străinătate.
De-a lungul carierei a reușit
să strălucească în chip minunat, să “încondeieze”
cântecul într-un mod inconfundabil și să transforme
nenumăratele săli, pline până la refuz de oameni, în
spectatori și telespectatori înmărmuriți, ,,electrizați”
de atâta frumos și de uimire.
O notă, între multe altele, de o profundă
originalitate și autenticitate, asupra căreia voi
,zăbovi”, pentru a o ,,tălmăci”, este mulțimea și
profunzimea temelor morale, iar unele chiar cu
interpretare…teologică, din textul cântecului ei, de
un frumos sublim.
O primă temă, din cântecul – Un bătrân la
copii spune, este practic direct legată de învățatura
teologică, cu atâta greutate: jertfirea de sine, starea
de continuă jertfelnicie, sigur, aici în plan familial,
neîntreruptă vreodată și începută de părinți, iar mai
apoi continuată de copii, când vor crește mari, ei
jertfindu-se de acum, cu dragoste și răbdare, pentru
îngrijirea celor care i-au născut și crescut.
În alte două doine, Eu cânt ziua și cânt
noaptea și Umblu ziua, umblu noaptea, Mariana
Drăghicescu ne copleșește cu totul, căci: ,,în
genunchi am îngenuncheat” , ea rugându-se
fierbinte să mai trăiască doar pentru: ,,lumea să o
fericesc”! Iată, un tablou de o rară frumusețe:
jertfirea de sine, doar pentru ai fi aproapelui
bucurie, ajutor și alinare…
Agale fiind purtați prin cumințenia și
puritatea munților, tresărim în cântecul : O zis tata
că-mi dă oi, la auzul unui mesaj extrem de precis,
imperativ chiar, cum că, primirea zestrei de nuntă,
din partea părinților, este condiționată neaparat de:
,,dacă știu bine păstra, cinstea și fecia mea”!
Iată, cum din nou, Mariana Drăghicescu ne
uimește într-un chip cât se poate de încântător
(personal, nu cunosc vreun alt cântec, din întreaga
lume muzicală, care să poarte acest
mesaj, de o asemenea gingășie și
curăție), mergând în pas cu Biserica,
care învață că viitoarea mireasă,
dacă dorește să îmbrace rochia albă,
la Cununie, (expresie a purității, a
curăției), trebuie neapărat să fie
demnă de ea, adică să-și păstreze o
cinste în fața oamenilor și mai ales
cinstea fecioriei! Iar pentru mire,
întru totul la fel, pentru a avea
îndrăzneala cea bună, de a merge în
fața lui Dumnezeu, ca viitor cap de
familie.
Consider că acest mesaj,
propovăduit dintotdeauna cu tărie
de Biserică, ar trebui să devină una
dintre principalele griji și priorități
pentru părinți și copiii lor, încă de la
cea mai fragedă vârstă, cu atât mai mult cu cât, iată,
îl descoperim rămas și în conștiința populară, într-
un cântec.
Se impune așadar, ca părinții să accentueze
foarte mult în creșterea și educația copiilor lor,
cultivarea respectului de sine, a valorii și frumuseții
curăției trupești și sufletești, a demnității, în așa
măsură, încât să-i determine să-și trăiască anii
tinereții asemenea unui boboc de floare, care să se
deschidă frumos, doar după Cununia din Biserică.
Rămânând pe culmile munților, înconjurați
fiind de oi și cutreierând pădurile, Mariana
Drăghicescu ne umple iar de frumos în cântecele:
Frunzuliță firul ierbii, Balada căprioarei și
Pădure, soro pădure, unde dezvoltă iarăși
minunate înțelesuri teologice.
Pr. Marius Ionel Crăciunescu
(Parohia Clopodia)
(Continuare în p. 6)
4
Restituiri:
Din amintirile unui colonist din Gătaia (X)
„Educația este pâinea sufletului.” (Mazini)
Se pare că un asemenea gând ne anima pe
mine și pe mama mea, o femeie simplă, de la țară,
care vroia să aibă copiii înșcolați. M-a consolat, m-a
încurajat și a încercat să mă liniștească după
nereușita (la proba de muzică) de la Școala Normală
de învățători.
Pentru mine însă, nu era totuna. Dorința
mea, visul, nădejdea s-au năruit deocamdată.
Selecția se făcea printr-o sită deasă și trebuia să
accept situația. Numai că eu îmi imaginam inainte
că, pentru a ajunge dascăl, este de-ajuns să ai un
scris frumos, să știi să alcătuiești compuneri
emoționante, să încropești poezioare și să îndrăgești
școlarii ca pe copiii tăi.
O, dar nu era suficient
nici faptul că așterneam
pe hărtie tot ce gândeam
de când mă știam, cum
afirmam în argumentul la
primul meu volum din
seria „Cugetărilor...” Și
asta pentru că omul de la
catedra celor mici,
dascălul, era necesar să
fie unul model și, în
același timp, complet. El
preda școlarilor și
muzica, și educația fizică,
și desenul și...de toate.
Dar să merg cu evocarea mai departe, să-mi
aștern deschis sufletul pe hârtie. M-a necăjit evident
această nedorită întâmplare, însă am dat perdeaua
episodului la o parte și am făcut loc speranței pentru
mai târziu. Așa că, de vreme ce nu intrasem la
dăscălie, urma să încerc în alt domeniu. La
însistența bunului meu tată, am ales Școala de
exploatare C.F.R., de unde ieșeai impiegat. Ar fi
fost o satifacție deplină pentru părintele meu care o
viață a muncit ca acar, apoi ca revizor de ace în
diferite gări. Dar vai, aici nu se ofereau burse și
familia noastră avea patru copii, așa că nu mă putea
susține financiar. Deci nu-mi rămânea decât ultima
variantă: să deschid ușa unei școli profesionale din
oraș. Sau, cum zicea tata, rămâi acasă, la sat, avem
pământ, avem animale, gospodărie și de foame nu
mori. Ei, dar numai orașul îmi putea oferi șansa ca
mai târziu să devin om al catedrei. N-aveam de
ales. Am preferat o școală profesională, aveam și o
meserie, un loc de muncă peste ani și apoi putem
să-mi completez studiile, mă consolam eu, (după
cum avea să se și întâmple). Pentru familia noastră,
în acei ani de după 1955, ani grei de tranziție, (către
ce, nu știu!!) era avantajos. Aveam cazare, mâncare,
uniforme, abonament pe C.F.R. timp de un an de
zile și învățam o meserie (prelucrător în industria
lemnului) gratuit. Asta însemna enorm pe acea
vreme.
Și iată-mă „student” la Școala profesională
de prelucrarea lemnului de pe lângă fabrica
„Tehnolemn” din Timișoara. Am dat și acolo
examen, nu se intra chiar cu grămada. Eu, fiind
pregătit pentru încercări mai mari, l-am luat cu brio.
Îmi căzuse la literatură, „Capra cu trei iezi”, de Ion
Creangă, iar la gramatică, din sintaxa propoziției,
subiectul și predicatul. N-am avut probleme ca la
proba de muzică, dincolo la Școala Normală de
invățători. Dar, deși m-am liniștit oarecum, mă mai
încerca deseori câte un fior de regret și de ciudă că
n-am putut să întru la
„fabrica” de dascăli,
cum zicea Creangă al
nostru. Oftam, iar
nădejdea pentru un
viitor al împlinirii mi se
părea foarte îndepărtată.
Să revenim însă
la drumul pe care am
apucat. Emoția evocării
mă abate uneori din
cale și mă încearcă
nostalgic, deși azi, nu-
mi pare rău că am ocolit
atâta, de vreme ce am
avut multe de câștigat
și, până la urmă, am
ajuns la destinație împlinit și recunoscător Cerului.
Clădirea profesionalei se afla în Piața Traian
peste drum de biserica catolică, Sf. Anton și de
vechiul restaurant Carul cu Bere. Era pe strada 3
august, la numărul 27. De-acum eram băiat de oraș
și, chiar dacă n-am pășit cu dreptul, o meserie în
viață însemna o șansă în plus. Parcă mă văd în
uniforma de elev, pierdut printre noianul de ucenici
de anul II sau III, ei, cu vechime, prestanță și multă
aroganță, iar noi, bobocii, timizi, supuși și
dezorientați.
O curte, relativ mică, închisă între ziduri
(cred că a fost o casă de locuințe cândva), pavată cu
piatră cubică, era spațiul pentru recreerea și
plimbarea ucenicilor, dar și poligonul de exerciții de
mișcare cadențată și de marș ordonat însoțit de
cântec. Da, nu vă mirați, domnii mei, disciplina, cu
o tentă cazonă chiar, asigura ordinea și calitatea
5
însușirii profesionale, precum și condițiile unei
educații sănătoase a tinerilor. Jos, la parter, erau
birourile, cancelaria profesorilor și dormitoarele
interniștilor, pe ani de studii, iar sus, ne întâlneam în
sălile de clasă ale căror uși dădeau într-un lung
balcon. Îmi revin deseori în minte și mă vremuiesc
episoade încărcate de patina timpului. Nu pot să uit
că îl aveam ca director pe ing. Gheongheoși, un tip
scump la vorbă, dar cumpătat și bun la suflet, iar ca
prof. de matematică, pe d-l Șerbănescu, un ins mic,
gras și bine rotunjit, care își purta țigareta cu șpiț în
colțul gurii chiar și când vorbea, dar se deplasa
încet, de credeai că-și numără pașii. Altfel,
profesional, era un dascăl exemplar de corect și de
conștiincios.
Doamne, mult timp a mai trecut de-atunci!
Și, fără glumă, și eu la rându-mi parcă vin din alte
veacuri, de vreme ce am fost martor a atâtor
întâmplări care azi par nostime. Vă vine să credeți,
dragii mei, că, atunci, când ni se permitea, ieșeam la
intersecția din Piața Traian și priveam tramvaiele de
tip vechi, cu care circulam și noi uneori, (era prin
1955), conduse de vatmani care acționau comanda
cu o manetă mișcată arcuit pe orizontală, nu cu
butoane, iar, la capătul din spate, vagoanele aveau
un coridor deschis!? Vă puteți imagina că, acum
peste 60 de ani, am văzut mașini, automobile ale
timpului, care nu aveau semnalizare electrică pentru
a indica direcția!? Șoferul scotea mâna, sau, o formă
mai evoluată, acționa din interior o pârghie și se
deschidea un braț rabatabil care arăta dreapta sau
stânga. Dar cel mai bine mi-a rămas în memorie
ceasul mare, suspendat, din centrul intersecției, care
avea patru cadrane și un difuzor puternic, racordat
la radio, care, înainte cu unul sau cu două minute de
anunțarea orei exacte, ne atenționa cu o melodie
sovietică, repetată, după cunoscuta formulă în
versuri: „Stalin și poporul rus/ Libertate ne-a
adus!”... Ce vremuri, Dumnezeule! Pentru noi,
atunci, toate acestea erau firești și nu aveam
elemente de comparație ca să le aplicăm judecăți de
valoare. Ne vedeam de școală și de meserie. Atât!
Cantina se afla pe aceeași stradă cu școala,
mai jos, spre canalul Bega, peste drum de
cinematograful „Alexandru Sahia” și de Parcul
Poporului. Bucătăria și sala de mese erau la
demisolul clădirii. Deplasarea o făceam de fiecare
dată în pas cadențat, în formație și, deseori, însoțită
de cântece patriotice, iar pregătirea, așa cum arătam
mai sus, o puneam la punct seara, în curtea școlii.
Ne stătea bine în uniforma de un albastru închis și
ne dădeam importanță pentru ținuta și
comportamentul de cătane timpurii. Acest regim ne
disciplina și ne inocula ordinea și respectul pentru
muncă și pentru cerințele vieții.
Practica în meserie o făceam tot în cartierul
Fabric, pe str. Telegrafului, nr. 1. Anii II și III
lucrau aici la confecționarea corpurilor pentru
mobilier de bucătărie. Noi, bobocii, în săli separate,
ne inițiam în tainele meseriei, iar, la sfârsitul anului
școlar, la proba practică, am confecționat un taburet.
Am primit notă mare, iar satisfacția împlinirii
practice, ascundea totuși fiori de un lirism aparte și
de rezonanțe literare din povestea unui copil
visător.
Anul II de pregătire profesională l-am făcut
însă în orașul de pe Mureș, Arad.
Prof. Iosif Marius Circa
(Urmare din p. 4)
Mai întâi, sub forma unui dialog al omului cu
animalele, cu codrul: ,,lângă oi când am ajuns, oilor cu
drag le-am spus”. Iată înțelesul teologic: omul a fost
zidit de Dumnezeu ca stăpân peste întreaga făptură și
astfel, există o firească și puternică legătură, chiar un
,,limbaj”, lăsat ca lege de Domnul între om și creație.
O altă temă teologică, din același cântec,
Frunzuliță, firul ierbii, reiese din versul: ,,c-așai pe la
noi zănatul (legea), să mergi, să-ți urmezi bărbatul”.
Sfânta Scriptură ne spune așa: ,, lăsa-va omul pe tatăl
său și pe mama sa, și se va uni cu femeia sa și vor fi
amândoi un trup” . Să ne uimim așadar cu toții, cum
această privighetoare măiastră, ne descoperă cântând,
ceea ce ne învață și Biserica lui Hristos: pregătirea
bărbatului și a femeii pentru dificila despărțire de familie
și de întreaga gospodărie, în vederea însoțirii unuia cu
celălalt, pentru întemeierea propriei familii.
În cele prezentate, am încercat să pun în atenție
cele mai importante teme pe care eu le-am deslușit,
analizând de ani de zile textul deosebit al mult-iubitei
Mariana Drăghicescu, menționând în același timp, că
mai am notate si alte mesaje, atât cu substrat moral, cât
și teologic din repertoriul ei, de mare importanță și
frumusețe.
În încheiere, îndrăznesc să îmi expun o părere
personală și anume aceea că, încredințându-ne de
jertfirea de sine, dăruirea cu totul în fiecare cuvânt
cântat, gestica și mimica feței, transfigurate, din timpul
“slujirii” oamenilor, publicului, prin ce a avut ea mai
frumos, cântecul, poate deveni și pentru noi, slujitorii
sfintelor altare, o provocare pentru a ne determina să
înmulțim stăruința și permanenta jertfire, din dragoste, în
slujirea și viețuirea noastră în fața lui Dumnezeu și spre
mântuirea păstoriților noștri.
La titulaturile citate în începutul acestei
prezentări, eu îmi iau cutezanța de a mai adăuga încă
una: MARIANA DRĂGHICESCU- “propovăduitoare” a
frumosului, a curăției și a dragostei curate, ca apa de
unde ea însăși a “izvorât”, apa munților Cernei.
Fie ca Domnul, Cel iubitor de frumos și
jertfelnicie, să prefacă dragostea mea, a noastră, a celor
atât de mulți care o iubim pe Mariana, în jertfă
mântuitoare pentru ea! Amin.
6
 (Urmare din p. 1)
Pe 31 octombrie 1918 social-democrații
timișoreni conduși de avocatul Otto Roth au
proclamat Republica bănățeană. În piața Primăriei
Timișoarei, Otto Roth a anunțat răsturnarea
vechiului guvern maghiar, sfârșitul războiului,
declarând că se atașează politicii noului guvern
maghiar, condus de contele Károly. Tot atunci el a
proclamat înființarea Republicii bănățene. Această
hotărâre nu a fost primită de românii din oraș
conduși de avocatul Aurel Cosma care au susținut
unirea Banatului cu România așa cum a fost hotărât
la Alba Iulia.
Această republică a încetat să mai existe în
februarie 1919 când asupra plaiurilor bănățene a
fost instaurată ocupația militară sârbă. Ocuparea
unei mari părți a Banatului a fost posibilă după
Convenția militară de la Belgrad (13 noiembrie
1918) care a cerut retragerea armatei maghiare din
Banat. Locul ei a fost luat de armata sârbă care a
impus un regim de ocupație militară.
Regimul de ocupație sârbă s-a manifestat prin
forme coercitive: au fost dizolvate și dezarmate
gărzile naționale românești; au fost împedicați
românii din satele Checea, Ciacova, Foeni și
Hodoni să participe la Alba Iulia; au fost arestați
intelectualii satelor Foeni, Banloc, Birda și Seceani;
au fost rechiziționate animale la sate, cărți și obiecte
de artă la Timișoara; economia a avut de suferit
datorită împedicării transportului cărbunelui de la
Anina la Reșița, a rechiziționării utilajelor fabricilor
și a materialului rulant al căilor ferate. La toate
acestea se adaugă învățământ care a depins de
Ministerul Învățământului de la Belgrad la
Chizătău: forme de deznaționalizare prin sârbizarea
numelor la Gaiu Mic; închisoarea plugarilor și jafuri
de produse agricole la Clopodia, Șemlacu Mare și
Gătaia (Vasile Rămneanțu, Istoricul relațiilor
româno-iugoslave în perioada interbelică, Ed.
Mirton, Timișoara, 2006, p. 12-23). La toate aceste
măsuri se adaugă cenzura presei. Jumătate din cele
16 periodice care au apărut la Timișoara au fost
interzise de autoritățile sârbești pentru că se
împotriveau situației nou-create (Ljubivaje Cerović,
Sârbii din România. Din evul mediu timpuriu până
în zilele noastre, Uniunea Sârbilor din România,
Timișoara, 2005, p. 157).
Biserica Ortodoxă Română din Banat prin
Eparhia Caransebeșului a avut o contribuție majoră
în lupta pentru unire a Banatului cu România.
Unirea bisericească a premers celei politice. La 23
aprilie 1919 Mitropolia Ardealului, Banatului,
Crișanei și Maramureșului ,,cu adâncă bucurie” a
cerut unirea cu Biserica Ortodoxă Română din
Regatul României. Au existat pe teren și alte
suferințe în timpul ocupației militare sărbești:
Protopopiatul Bocșei condus de scriitorul Mihail
Gașpar a fost împărțit între cele două administrații:
comunele Bocșa Română, Bocșa Montană, Ramna,
Iersig, Berzovia, Fizeș, Doclin, Biniș, Surduc și
Vasiova au intrat în zona sârbă cu administrația la
Timișoara, altele, 20, zonei franceze cu sediul la
Lugoj. La toate aceste probleme s-a adăugat și
arestarea la domiciliu a protopopului Mihail Gașpar
(Daniel Alic, Eparhia Caransebeșului în perioada
păstoririi episcopului Miron Cristea (1910-1919).
Biserică și Societate, Ed. Presa Universitară
Clujeană – Episcopia Caransebeșului, 2013, p. 368).
Au suferit închisoare preoții din Banloc, Cebza
și Birda. Preotul Ioan Mărgineanțu din Birda
participant la Marea
Adunare Națională de la
Alba Iulia a fost internat
o perioadă în Serbia.
Presa dezvăluie brutali-
zarea preotului Ioan
Mărgineanțu din Birda
care în timpul ocupației
sârbești a suferit 37 de
zile de închisoare la
Vârșeț, apoi a trebuit să
se refugieze cu întreaga familie compusă din soție și
opt copii. La reîntoarcere în Birda din porunca
judelui Gherhard ,,a fost somat să nu intre, ci să
părăsească satul, căci <<aici nu e România
Mare!>>” apoi bătuți cu lovituri de ciomag (***,
,,Un preot brutalizat”, în ,,Banatul”, 20 iulie 1919).
La intrarea în război al României prin tratatul de
alianță iscălit la București în 4 / 17 august 1916 prin
articolul 4 Banatul revenea în întregime României
cu granițele Tisa și Dunăre. După război, Conferința
de Pace de la Paris (1919) și celelalte tratate
încheiate au împărțit Banatul între trei state:
România (2 / 3 %), Serbia (1 / 3 %) și Ungaria (1
%).
Chiar dacă a existat o luptă diplomatică în care
s-a arătat unitatea fizică, economică și spirituală a
Banatului, Marile Puteri au împărțit provincia în
mod arbitrar neținându-se seama nici de opinia
locuitorilor, nici de realitățile istorice și fizice ale
Țării Banatului.
Unirea cu România a Banatului a dat
locuitorilor reazem în păstrarea identității
românești. Pentru comunitățile românești din Serbia
și Ungaria, tezaurul spiritual (limbă, religie și
tradiții) dau trăinicie conștiinței naționale românești.
7
Cronica parohială:
Concursul Județean de Religie ,,Sfântul
Iosif cel Nou de la Partoș”, faza Deta. Luni, 19
noiembrie cu începere de la orele 13,00 s-a
desfășurat la Liceul Tehnologic ,,Sfântul Nicolae”
din Deta cea de-a VIII-a ediție a Concursului
Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la
Partoș”. Tema din acest an a fost ,,Credință și
Jertfă”.
La această ediție zonală au participat copii
care au reprezentat școlile și parohiile din: Banloc,
Birda, Ciacova, Deta, Gătaia și Liebling iar juriul a
fost compus din: Prof. Letiția Morariu, Prof. Lucian
Tuturigă, P. C. Părinți Doru Melinescu și Ciprian
Boșca.
Concursul s-a desfășurat pe secțiuni: recitare
de poezie, priceasnă, cântare psaltică și desen la
care s-au înscris 26 de elevi din clasele II-VIII.
Școala Gimnazială din Birda a fost
reprezentată 8 copii: Elevul Vălean Alaxandru a
obținut Premiul I la secțiunea eseu; Premiul III
Frangloglu Gabriela (Pri-
ceasnă); Mențiunea I:
Marcu Alexandra (Poezie);
Murgea Cristian (Desen);
Mențiunea a II-a: Noje
Flavia (Poezie); Radu
Loredana (Desen); Mențiu-
nea a III-a: Pop Maria și
Prună Sarah însoțiți de prof.
Doru Popa și pr. Valentin
Bugariu.
Împărtășirea
copiilor în parohia Birda.
La Praznicul Intrării în
biserică a Maicii Domnului
(21 noiembrie) preșcolarii
de la Grădinița P. N. Birda și elevii claselor
pregătitoare – a IV-a au participat la Sfânta
Liturghie.
După ce s-au mărturisit, copiii s-au
împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului. Aceștia
au fost însoțiți la biserică de către profesori și
învățători.
Sărbătoarea a debutat cu slujba Privegherii
compusă din Vecernia unită cu Litia și Utrenia.
Activitatea liturgică a fost cuprinsă în
Acordul de Parteneriat încheiat între Școală și
Biserică.
La final copiii au primit daruri din partea
Parohiei.
Concursul ,,Bucuria Nașterii în suflet de
copil” la Birda. În 15-16 noiembrie s-a desfășurat
în Școala Primară din Sîngeorge și Școala
Gimnazială din Birda Concursul ,,Bucuria Nașterii
în suflet de copil”.
Concursul a fost realizat prin efortul prof.
Doru Popa, titularul Catedrei de Religie Ortodoxă
de la Școala din Birda. În acest an au participat 15
copii (12 la Birda și 3 la Sângeorge) de la clasa a
III-a, care după desfășurarea testului scris au obținut
premii, mențiuni și diplome de participare.
La Sîngeorge au fost obținute următoarele
rezultate: Stoianovici Caius (Premiul I); Drăghici
Alexandru (Premiul II) și Moise Gabriela (Premiul
III).
La Birda s-a înregistrat următoarea situație
finală: Damian Alice-Bianca, Pomuț Roxana
Gabriela (Premiul I); Noje Tania-Teodora (Premiul
II); Murgea Cătălin-Florin (Premiul III); Pașca
Ioan-Nicolae (Mențiunea I); Radu Andreea-Ionela
(Mențiunea a II-a); Potroacă Gabriela-Andreea
(Mențiunea a III-a). Diplome de Participare au
obținut următorii elevi: Boer Andreea-Ionela; Cocoș
Cristian-Ioan; Mancaș Alexandru-Marian și Matei
David.
Lansare de
carte în biserica din
Birda. Marți, 27
noiembrie de la orele
10,00 a avut loc o triplă
lansare de carte în
biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Dom-
nului” din parohia
Birda. Cu acest prilej
au fost vernisate două
expoziții. Prima, parte
a Colecției de Arheolo-
gie și Etnografie
,,Gheorghe Rancu” din
Șopotu Vechi a fost
realizată prin bunăvoința D-lui prof. Gheorghe
Rancu, redactorul revistei ,,Almăjul”. Printre
exponate se rânduiesc: obiecte personale care au
aparținut generalului Traian Doda dar și obiecte
care au aparținut militarilor din Primul Război
Mondial: arme și echipament militar, truse de igienă
personală, cărți, decorații. Cea de-a doua expoziție a
oferit privitorilor: carte tematică cu privire la Marea
Unire (Documente, memorialistică, sinteze, studii,
monografii). Cele două expoziții au fost în biserica
din Birda până la sărbătoarea Sfântului Apostol
Andrei.
P. C. Părinte Valentin Bugariu a prezentat
două cărți acum lansate. Studiul Biserica
românească din Banat și Marea Unire, Ed. Partoș,
Timișoara 2018, realizat de P. C. Pr. Prof. Dr.
8
Daniel Alic. Lucrare de pionierat în domeniu ce se
distinge prin bogăția datelor, sursele de
documentare (carte, presă, arhivă) dar și organizarea
conținutului și oferă cititorilor o cronologie detaliată
a evenimentelor din preajma Unirii, a contribuției
clerului bănățean la constituirea Consiliilor
Naționale locale și a Gărzilor Naționale. Ierarhi,
consilieri bisericești, profesori de teologie,
protopopi, preoți și credincioși au reprezentat
Biserica la Marea Adunare Națională de la Alba
Iulia.
Al doilea volum, Ciudata viață a cuvintelor.
Publicistică I, Editura Tiparnița, Arad, 2010, 303 p.
oferă cititorilor articole publicate de Profesorul G.
I. Tohăneanu în revista timișoreană ,,Orizont” în
perioada 1990-
2005.
Pr. Prof. Dr.
Daniel Alic a P.
prezentat cartea
Gătaia. Monogra-
fie, 2018. ,,Mono -
grafia se dorește un
act de constire a
înaintașilor, de ad-
mirație a culturii și
civilizației bănă-
țene din vremuri de
mărire. Iar tipărirea
volumului în anul
2018, o amintire
smerită la 100 de
ani de la Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918, pentru eroii căzuți
pentru libertatea, independența și unitatea tuturor
românilor” arată părintele Valentin Bugariu
în Argument (p. 8).
,,Trecând la conținut, -apreciază Pr. Prof.
Daniel Alic- remarcăm faptul că autorul a folosit
informație istorică diversă, culeasă din arhive
bisericești și laice, din cărți și studii, din scrieri
literare și memorialistice, din periodicele vremii și
din surse orale. Finețea limbajului cărții ne
descoperă vocația literară a autorului, care a reușit
să creeze un text eminamente istoric, dar fără
asperitățile și laconismul de multe ori întâlnit în
textele istorice”.
Vernisarea celor două expoziții precum și
lansarea celor trei volume a fost vegheată de
candela recunoștinței față de jertfa înaintașilor.
Credința și iubirea de patrie sunt și astăzi
coordonatele vieții spirituale a românilor.
Unirea Bucovinei cu România aniversată
la Sîngeorge. Miercuri, 28 noiembrie s-au împlinit
100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România.
Pentru aniversarea acestui eveniment în biserica cu
hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din
localitatea Sîngeorge, filie a parohiei Birda a fost
realizat un program religios-patriotic pregătit și
prezentat de preșcolarii și elevii de la Grădinița cu
Program Normal și Școala Primară din sat în
coordonarea d-nelor Prof. Maria Miron și Prof.
Ștefania Cercega.
Aniversarea a debutat cu slujba de Tedeum
și o rugăciune de pomenire a luptătorilor pentru
unire. Au fost amintiți cu acest prilej Mitropolitul
Vladimir Repta, Iancu Flondor, Sextil Pușcariu,
profesorii de teologie: Teodor Tarnavschi, Juvenal
Ștefanelli, Isidor Onciul, Eusebiu Popovici,
Dimitrie Dan, preoții Iraclie Porumbescu și Simion
Florea Marian.
La otpustul
slujbei religioase,
C. Părinte
Valentin Bugariu,
parohul locului a
susținut cateheza cu
tema: ,,100 de ani
de la Unirea
Bucovinei cu Ro-
mânia. Contribuția
Bisericii”.
Copiii au
recitat poezii și au
interpretat cântece
patriotice. Între
versurile recitate
amintim Moșteni-
rea de Otilia Cazimir, Românașul de Vali Iurașcu
și La Bucovina de Mihai Eminescu, iar între cântece
,,Frați români din lumea întreagă” al îndrăgitei
interprete Mariana Deac.
Elevii îndrumați de prof. Maria Miron au
pregătit și o planșă tematică ,,Bucovina la 100 de
ani”. Planșa a constituit suportul ilustrativ al
catehezei. Bucuria sărbătorii, entuziasmul copiilor
îmbrăcați în costume naționale și darurile realizate
de către aceștia pentru acest eveniment, pancartele
tricolore au dat sărbătorii o culoare aparte.
Concert de cântece patriotice și colinde în
parohia Birda. Prăznuirea Sfântului Apostol
Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României în
parohia Birda a debutat în Ajun cu oficierea Slujbei
Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia).
Vineri de la orele 10,00 a fost săvârșită Sfânta
Liturghie. Au slujit cu acest prilej P. C. Părinte
Călin Negrea de la parohia Gătaia și Valentin
Bugariu, parohul bisericii cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din parohia Birda.
9
 Răspunsurile liturgice au fost date de Corul
,,Doina” al Parohiei Gătaia dirijat de cântărețul
bisericesc Liviu Țâțu.
La momentul potrivit mai mulți copii s-au
împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.
Cuvântul de învățătură a fost pregătit și
susținut de părintele Călin Negrea. Sfântul Apostol
Andrei este cel care L-a mărturisit pe Hristos, L-a
propopvăduit în pământul românesc dintre Dunăre
și Mare. Poporul românesc este creștin prin predică
apostolică deosebindu-se de celelalte popoare care
au fost încreștinate începând cu regele și încheindu-
se cu supusul acestuia. Poporul românesc are astfel
și un model de urmat și în ceea ce privește
mărturisirea lui Hristos.
După otpustul Sfintei Liturghii, interpreții
Denisa Scrofan și Alexandru Orășanu au interpretat
cântece patriotice tradi-
ționale. Același tip de
cântece la care s-au
adăugat și colinde au
fost interpretate și de
membrii Corului ,,Doi-
na”.
A fost răsplătită
contribuția la dezvolta-
rea activității corale la
Birda prin acordarea
,,Diplomei de Onoare”
D-lui Prof. Ion Petrescu
cel care între anii 1995-
1997 a format și condus
Corul Parohiei Birda.
Simpozion
Internațional la Giarmata Vii. Sâmbătă, 8
decembrie s-a desfășurat în parohia Giarmata un
eveniment religios-cultural cu binecuvântarea și
slujirea Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al
Banatului.
La orele dimineții au fost sfințite
Monumentul Eroilor și bustul revoluționarului
pașoptist Avram Iancu (1824-1872) de către un
sobor de preoți sub protia Înaltpreasfințitului
Mitropolit.
Simpozionul Internațional ,,Contribuții ale
Bisericii Ortodoxe Române la desăvârșirea statului
național unitar român” a debutat printr-o rugăciune
în sala mare a Căminului din localitate. Cuvântul de
deschidere a aparținut Acad. Păun Ion Otiman iar
cel de binecuvântare Înaltpreasfințitului Ioan.
Copiii de la Școala din Ghiroda și cei de la
cea din Giarmata Vii au pregătit un bogat program
sărbătoresc compus din poezie și cântec patriotic.
,,Legenda României” și-a prezentat fiicele ei.
Au pregătit comunicări: academicieni,
profesori universitari, cercetători științifici, scriitori,
economiști, profesori, muzeografi, protopopi și
preoți. Toate aceste contribuții au fost publicate în
volumul coordonat de părintele Vasile Suciu și
tipărit la Editura Partoș a Arhiepiscopiei Timișoarei
în 284 p..
Tematica a acoperit evenimentele din
apropierea Marii Unirii din 1 Decembrie 1918,
evenimentul de Alba Iulia în plan internațional,
național, al Bisericii dar și fapte și evenimente ale
istoriei locale și culturii bănățene ș. a..
Basarabia a fost reprezentată la sărbătorirea
Unirii de la 1918 de la Giarmata Vii de dl. Vasile
Frunză, primarul com. Răculești din Republica
Moldova cu o delegație din localitate. Aceasta a
interpretat două colinde din sat: ,,Sculați voi români
plugari” și ,,Azi e
ziua lăudată”.
În partea a
doua a Simpozionu-
lui au fost lansate 4
volume. Între acestea
amintim volumul
volumul Relatări din
Primul Război Mon-
dial prezentate în
presa ecleziastică din
Banat, Editura
Tritonic, București,
2018, 302 p. (autor
Maria Alexandra
Pantea). Cartea
prezentată de Dr.
Florin Popovici a fost definită ca o istorie a
destinelor personale prin diverse relatări care au fost
publicate în presa bisericească bănățeană. Al doilea
volum, o plachetă de versuri intitulată Destăinuiri,
Editura Kult, București, 2018, 43 p., autor Vasile
Derunc (pseodonimul literarar al părintelui Vasile
Suciu). Cartea oferă cititorilor crezul poetului, o
poezie mărturisitoare încadrată în Trilogia vieții
autorului: ,,Plecarea”, ,,Întoarcerea”, ,,Regăsirea”.
Durerea, dorul, nostalgia după satul natal își găsește
plinirea în Regăsirea întru credință.
Simpozionul s-a încheiat prin colindă și
cântec național interpretat de Corul Parohiei dar și
Ansamblul Folcloric din localitate cu participarea
prof. Carmen Biruescu și Ramona Sarchiz.
Din partea Parohiei Birda a participat la
lucrările Simpozionului părintele dr. Valentin
Bugariu care a pregătit comunicarea ,,Crâmpeie de
luptă națională pentru Unire la Gătaia”.
Concert de Colinde în biserica din
Sîngeorge. Duminică, 16 decembrie după otpustul
10
Sfintei Liturghii a avut loc în biserica cu hramul
,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea
Sîngeorge, filie a parohiei Birda, cea de-a II-a ediție
a Concertului de Colinde ,,Vin colindătorii cum
veneau odată…”.
Conceput ca vestire a Nașterii Domnului și
destinat copiilor, activitatea se dorește o promovare
a colindelor tradiționale românești, a mesajului
acestora dar și a măiestriei interpretative. Au
colindat anul acesta 6 copii din parohie și filie:
Scrofan Tudor, Filip Bogdan, Birdean Daria, Bud
Darian, Țibuleac Roberta și Scrofan Denisa. Pe
lângă colinde tradiționale au fost interpretate unele
cu caracter local: ,,Pleacă Lina la fântână” dar și
altele aparținând altor provincii folclorice: ,,Am
pornit cu colindatul”.
Prin toate co-
lindele interpretate au
fost împărtășite valori
ale spiritualității ro-
mânești: iubirea de
țară, munca, ospitali-
tatea și dărnicia, s-au
făcut urări de belșug
și sănătate celor
colindați.
160 de ani de
la Unirea Princi-
patelor Române la
Birda. Joi, 24 ianua-
rie a fost sărbătorită
Unirea Principatelor
Române în parohia
Birda. Cu acest prilej a o fost organizată o activitate
religios-culturală care a adus aminte de împlinirea a
160 de ani de la unirea Principatelor danubiene într-
o singură țară.
Aniversarea s-a desfășurat în biserica cu
hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia
Birda și a debutat cu slujba Tedemului ca semn de
mulțumire pentru realizarea Unirii. După otpust în
predica cu tema: ,,Satul românesc în vremea lui
Cuza Vodă”, P. C. Părinte Valentin Bugariu,
parohul locului a amintit celor prezenți de
imporanța actului Unirii și a reformei agrare a
Domnului Cuza. Anul 2019 fiind declarat în
Patriarhia Română, An Omagial al Satului
românesc, vorbitorul a aceentuat asupra Reformei
agrare din 1864 ca punct de dezvoltare a satului
românesc. Pentru a evidenția acest lucru a fost
organizată o expoziție de fotografie din satul de
altădată și alta de carte tematică realizată în
colaborare cu Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia.
În partea a doua a activitătății a fost realizat
un program cultural compus din poezie și cântec
patriotic și popular românesc. Montajul poetic a fost
pregătit de elevii Școlii Gimnaziale din Birda în
coordonarea d-nei prof. Mihaela Coman, iar cea de
cântec a fost realizată de elevii Denisa Scrofan și
Alexandru Orășanu de la Liceul Teoretic din Gătaia.
Programul poetic a debutat cu o prezentare a
satului românesc de astăzi, apoi în versuri încărcate
de dor a fost cântată obârșia, școala, strămoșii,
țăranul român, biserica toate întregind vatra, familia
acolo unde Gheorghe, Ioan și Vasile își așteaptă și
azi copiii, iar cel plecat își plânge cu nostalgie
copilăria: ,,mi-e dor de sat, mi-e dor de tine, mamă”.
În vers de poezie în grai, copiii și-au mărturisit
mândria obârșiei: ,,Satul meu e sat frumos, […] Sat
ca Birda n-ai afla…”. Și-au dat concursul: Draghici
Snejana, Țibuleac
Roberta, cls. a V-a;
Neamțu Alexandra,
Tuta Raul, Danci
Narcisa, Arpec
Sabrina, Brezga
Bianca, Piloiu Călin
cls. a VI-a; Baniaș
Daniela, Ciobanu
Alexandru, cls. a VII-
a; Bloju Iulian, Cocoș
Paul Andrei, Cuzman
Cristian, Popovici
Paul și Vălean
Alexandru cls. a VIII-
a.
Premierea
elevilor participanți
la Concursul Județean de Religie ,,Nașterea
Domnului în suflet de copil”. În 15-16 noiembrie
2018 s-a desflășurat la Școala Gimnazială din Birda
și Școala Primară din Sîngeorge Concursul Județean
de Religie ,,Nașterea Domnului în suflet de copil”.
Ajuns la cea de a VI-a ediție, Concursul se
adresează elevilor din clasa a III-a cu scopul
verificării cunoștiințelor religioase acumulate.
Anul acesta din școlile amintite au participat 14
copii care au obținut următoarele rezultate:
La Sîngeorge au fost obținute următoarele
rezultate: Stoianovici Caius (Premiul I); Drăghici
Alexandru (Premiul II) și Moise Gabriela (Premiul
III).
La Birda s-a înregistrat următoarea situație
finală: Damian Alice-Bianca, Pomuț Roxana
Gabriela (Premiul I); Noje Tania-Teodora (Premiul
II); Murgea Cătălin-Florin (Premiul III); Pașca
Ioan-Nicolae (Mențiunea I); Radu Andreea-Ionela
(Mențiunea a II-a); Potroacă Gabriela-Andreea
(Mențiunea a III-a). Diplome de Participare au
obținut următorii elevi: Boer Andreea-Ionela; Cocoș
11
Cristian-Ioan; Mancaș Alexandru-Marian și Matei protopopul Detei și P. C. Părinți Dragan Giorgiev
David. (parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia) și
Ziua Educației creștine în parohia Birda. Tiberiu Gherasim (parohia Ferendia). La slujba de
La sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi a fost pomenire s-au înălțat rugăciuni pentru Mitropolitul
sărbătorită Ziua Educației creștine în parohia Birda. Vasile și familia sa.
Pentru a evidenția contribuția Sf. Trei Ierarhi la Cateheza cu tema ,,Mitropolitul Dr. Vasile
consolidarea educației creștine au fost oficiate în Lazarescu – 50 de ani de la trecerea la Domnul” a
bisericile parohiei slujbe religioase urmate de fost pregătită și susținută de părintele Valentin
cateheze tematice și alte activități educaționale. Bugariu. În cadrul acesteia, vorbitorul a amintit de
La biserica din Birda cinstirea Sfinților Trei omagierea Satului românesc, Mitropolitul Vasile
Ierarhi a debutat din Ajunul sărbătorii când la Lazarescu fiind un reprezentant al satului bănățean
Școala Gimnazială din Birda au fost premiați 14 fiind născut la 1 ianuarie 1894 în localitatea Jadani
elevi care au participat la Concursul Județean de (azi Cornești) de lângă Timișoara.
Religie ,,Nașterea Domnului în suflet de copil”. Tot Prezentarea vieții și activității Mitropolitului
în Ajun a fost oficiată Slujba Privegherii (Vecernia Vasile Lazarescu s-a făcut cu ajutorul calculatorului
unită cu Litia și Utrenia) în biserica ,,Nașterea și proiectorului amintindu-se principalele secvențe
Maicii Domnului”. În ale biobibliografiei ierar-
ziua cinstirii Sfinților hului pomenit de la
Vasile cel Mare, slujirea catedrei la cea a
Grigorie de Nazianz și altarului și principalele
Ioan Gură de Aur a fost contribuții la dezvoltarea
săvârșită Sfânta Litur- vieții bisericești din
ghie în capela cu Banat.
hramul ,,Sfinții Arhan- Cateheza a fost
gheli Mihail și Gavriil” sprijinită de o expoziție
din Sîngeorge. Au tematică: cărți ale Mitro-
participat elevii claselor politului Vasile, volume
I-IV însoțiți de prof. omagiale, monografice,
Maria Miron. literatură, memorialistică,
Cu acest prilej a fotografie, presă biseri-
fost ținut un cuvânt de cească.
învățătură pregătit de Elevii de la
preotul Valentin Bugariu care a vorbit despre Școala Gimnazială din Birda îndrumați de prof.
,,Capadocia și Antiohia Siriei, leagănul Sfinților Mihaela Coman au prezentat un frumos program
Trei Ierarhi” scoțând în relief contribuția căminului artistic intitulat: ,,Satul bănățean în perioada
familial la dezvoltarea concepției despre viețuirea interbelică”. Au fost prezentate principalele
creștină. coordonate ale spațiului banatic: cultura
În cadrul Școlii Primare din Sîngeorge s-a tradițională, portul popular, casa țărănească.
desfășurat și o activitate catehetică fiind vizionat Cu prilejul hramului bisericii ortodoxe
filmul documentar: ,,Pelerini în Capadocia din Birda dorim tuturor credincioșilor și
Sfinților” produs de Televiziunea Trinitas în 2009. colaboratorilor un praznic luminat de lumina
Activitățile religios-educaționale au fost credinței împreună cu cele mai alese gânduri de
realizate prin implicarea cadrelor didactice în cadrul bine!
Acordului de Parteneriat încheiat între Biserică și
Școală. COLEGIUL DE REDACŢIE:
Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
Comemorarea Mitropolitului Vasile
Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
Lazarescu la Birda. Joi, 21 februarie s-au împlinit Traia
50 de ani de la trecerea la cele veșnice a Redactor-şef:
Arhiepiscopul și Mitropolitul Vasile Lazarescu al Pr. dr. Valentin Bugariu
Banatului (1947-1969). ISSN 2284 – 7731
La inițiativa P. C. Părinte Valentin Bugariu Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
a fost oficiată de la ora 9,00 Sfânta Liturghie și 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
Slujba Parastasului în biserica cu hramul ,,Nașterea parohiabirda@yahoo.com
Maicii Domnului” din parohia Birda. Au slujit cu
această ocazie P. On. Părinte Ioan Prisăcean,
12