ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN C. GIURESCU
Profesor la Universitatea din Bucuresti

ISTORIA
ROMANILOR
II
PARTEA INTAI
DELA MIRCEA GEL BATRAN
ALEXANDRU GEL BUN
PANA LA MIHAI VITEAZUL
Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarl din text

EDITIA A PATRA; REVAZUTA SI ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BUCURESTI 1943

www.dacoromanica.ro
 PREFATA. LA EDITIA A PATRA

Edi(ia de lap a patra In cinci ani dela aparitia volumului --

cuprinde, PP de cele precedente, o serie intreagei de addogiri,.
determinate de cercetarile Intreprinse fi de monografiile apeirute
Intre timp. Cuprinde, deasemenea, cciteva modifidiri de detaliu.
Mulpimesc i cu acest prilej specialiftilor fi marelui public
pentru prefuirea areitatii prin recenzii fi prin Insemnatul numeir
de cititori.
Bucuresti, Septentvrie 1942.
CONSTAN TIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro
 4

PREFAT
V umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan&
domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauza
desvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, a
trebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea la
rnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea a
lui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensarea
pe care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecut
ea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns la
aproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabit
set-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iar
indicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poate-
face cu ufurintei.
Am ceiutat, cum era fi firesc, sci insist asupra figurilor celor
trei strdluciti lupteitori pentru creftineitate, pe care i-a dat in reis-
iimpul acesta, neamul nostru: Iancu de Huniedoara, te fan cel Mare.
fi Mihai Viteazul. Am ceiutat, de asemenea, sei fac o parte cdt mai,
lared Ardealului: in afard de cele trei capitole ce-i sunt consacrate-
exclusiv, el ocupd un loe apreciabil f i în expunerea vechilor insti-
tutii fi a vechii noastre culturi. Singur imi sau deamei de lacunele.
pe care le are, mai ales In ce privefte formele de organizare, expunerea
mea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seamei
de faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd în felul acesta.
0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafei
mi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele insti-
tutii ci persoane: Academia Românä", Secida Stampelor (fig. 26,
73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul Afacerilor
Strbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,
31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80,
82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129.
133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.

www.dacoromanica.ro
VIII ISTORIA ROMANILOR

Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,
38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139,
141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37,
36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul Municipiului
Bucure§ti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); Muzeul
Regional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National din
Budapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca§,
Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil,
Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64,
91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119).
Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragment
de za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yi
o vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele ofi-
ciale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucu-
re.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din
1930 fi 1931. Rog pe conduciltorii tuturor institu(iilor de mai sus,
pe colaboratorii acestora, precum §.i persoanele amintite, sa- pri-
meascd incii odatei dilduroasele mele mul(untiri.
Schifele de heir(i reprezentdnd campania din 1467 (fig. 14),
campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), lupta
dela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui Mihai
Viteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava
(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General Radu
Rosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935;
schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-lui
General Al. Ana.stasiu, Bätdlia dela alugäreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-
reyti, 1928. Harta judetului Seicueni am luat-o din lucrarea d-rei
Ecaterina Zaharescu, Vechiul judet al Saacului In lumina istoria
§i antropogeografic6, in Bul. Soc. Geogr., t. XII (1922), iar chipul
lui Iancu de Huniedoara, din lucrarea d-lui Const. Karadja, Despre
editiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz, in Mem.
Sect. Ist. Acad. Rom. t. XVI (1934).
D, Constant Grecescu, asistent universitar, yi, d-1 profesor Mihai
Sdnzianu au alciituit indicele acestei lacreiri, iar d. profesor D. Bodin
a citit odatd intreaga corecturd. Le exprim la cdte fi trei deosebitele
nzele multumiri.
Bucuresti, 23 Aprilie 1937.
CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro
 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA
VLAD TEPES
Vlad Dracut mutt vestit prin vile-
jie fi infelepciunes.
(Walerand de Wavrin, partici-
pant la campania din 1445).

Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scd-

dere in istoria Tdrii Românesti. Este epoca luptelor pentru tron,
cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o ase-
menea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucu-
roase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoi
plätit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransi
dinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, ar
fi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie,
tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asa
zisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti,
urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membrii
uneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celei-
lalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.
Fiind Tara Româneascä vecina cu Turcii si cu Ungurii, e user
de bdnuit cd pretendentii la tron au apelat &And la unii, când
la ceilalti. Dar ar fi o noud greseald sh se creadd cd aldturarea
la unul din acesti puternici vecini insemna o atitudine perma-
nent ostild celuilalt. Indatd ce imprejurdrile se schimbau, fostii
dusmani deveneau aliati si viceversa. De altfel chiar dacd, in
fundul sufletului lor, unii dintre urmasii lui Mircea de pildd
Alexandru Aldea ar fi fost constant de partea crestinilor si ar
fi voit sd facd o politicd consecventA in acest Bens, erau impie-
decati de faptul, determinant, al vecindtdtii, pe intreaga linie a
Dundrii, cu Turcii. In cAteva ceasuri, cetele prddalnice de pe
i

www.dacoromanica.ro
2 URMA$II LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPE

14rmul drept §i, in douä puncte Giurgiu i Turnu §i de pe

eel stäng, se puteau arunca asupra tàrii, desläntuind prdpädul
Insu§i Mircea trebuise, In cele din urm6, sà recunoasa aceastä
fatalitate a a§ez6rii noastre; cu atät mai mult aveau s'o fac6
urma§ii. Dintre ace§tia, Vlad Dracul ocupä un loe mai insemnat;
ceilalti n'au cine §tie ce importantä, de aceea nici nu vom insista
asupra stäpAnirii lor.
Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, fusese asociat la domnie
de tata-sdu; 11 gäsim In aceastg situatie In 1413; poate c'ä o avea
chiar din 1409. In primul an de stäpânire e lini§te; In 1419 lug,
ca o consecintä a luptelor dintre Turci i Unguri, Mihail pierde
cetatea Severinului, ocupatä de ace§tia din urmä (dupä 28 Octom-
vrie). Curänd dupd aceea, pe la inceputul anului 1420, se ridia
Impotriva lui un pretendent, anume Dan al II-lea, fiul lui Dan I;
rivalii eran a§a dar veri primari. Dan avea legäturi ca Turcii,
cuno§tea §i pe Bizantini, care-i puseserä la dispozitie o corabie
spre a se intoarce In tarà. O primä luptà Intre Mihail i Dan e
defavorabilä acestuia din urma. 0 a doua luptä lug, In care a
avut §i ajutor turcesc, Ii aduce biruinta. Mihail cere acum sprijin
dela Sigismund, regele Ungariei; acesta Ii trimite Inteadevär un
corp de oaste, pe la sfär§itul lunii August. In noua luptä, foarte
cancen4, care urmeazà, Dan Invinge pentru a doua oarà. Mihail
cade pe ampul de bätälie; aceea§i soarta a avut §i comandantul
corpului de ajutor. unguresc, banul Stefan de Losoncz. Dintre
documentele emise de Mihail, meritä 66 fie mentionat acela din
1418 prin care el acordä « oaspetilor », adic6 SaOlor din Cisnliclie
(Heltau) « §i oamenilor lor anume Românii », dreptul de pa§te
turmele lor « In muntii no§tri ». A avut doi fii, pe Radu i pe
Mihail: niciunul n'a ajuns sd domneasc6.
Turcii cari insotiserä pe Dan, drept rdzbunare pentru ajutorul
dat de Unguri lui Mihail, trec In Ardeal i pradd in regiunea Orä,-
§tiei precum i In Banat, In pàrtile Lugojului; un alt corp de
oaste ataa Cetatea Alb6, In Moldova, f6r6 succes
Dan al II-lea 10 Incepe a§a dar domnia In 1420; ea va dura,
Cu mai multe intreruperi Insà, p5.116 in 1431. Prima lntrerupere
e In 1421, and constatäm pe tronul Tärii Române§ti pe un alt
fin al lui Mircea cel B6tran, anume pe Radu zis Praznaglam
(« chelul »). Acesta vine ea ajutorul Turcilor pe care, se vede,

www.dacoromanica.ro
 DAN AL II-LEA 3

nemultumise Dan. La 17 Mai 1421, Radu intdre§te Bra§ovenilor

privilegiul lor de comert; alte documente emise de acest voevod
poartà data 1 Iunie i 21 Noemvrie 1421. In anul urmdtor lusa',
Dan izbute§te, cu ajutor unguresc, sà-§i reja tronul. Il vedem,
intärind, la rändul lui, Brasovenilor acela§i privilegiu, la 23 Oc-
tomvrie 1422. Impreunä cu generalul Pippo Spano, Florentin de
origina, dar in serviciul lui Sigismund al Ungariei, Dan ataca
cetatea Silistrei §i bate pe Turci. Probabil cu acest prilej, s'au
reluat §i cetätile de pe tärmul stäng, Giurgiul §i Turnul. O ase-
menea ofensiva' ing nu putea rdmâne färä räspuns din partea
Turcilor. De aceea sultanul hotári sd ajute pe Radu Praznaglava
spre a-§i rená§tiga tronul. Inteadevär, la inceputul lui 1423, acesta
trece Dunärea cu o puterninä armatà, este insä bltut de cdtre
Dan (26 Fevruarie 1423). Urmeaz6 un nou atac al lui Radu, se
pare incununat de succes, pentru ca in toamna aceluia§i an Dan
sä se reintoarcd, bine inteles tot cu ajutor unguresc, §i sä-§i
reia tronul. Biruinta e insä de scurtá duratà, deoarece in anul
urmätor (1424) Radu e din nou domn, cu sprijinul unei armate
turce§ti. *i de data aceasta, Sigismund trimite ajutor proteja-
tului säu; Dan este insá cumplit bä'tut §i abia scapä cu vieatà
trebuind sä se refugieze in Ardeal. Cu treizeci de am mai inainte
§.1 Mircea cel Báträn trebuise sá se retragä peste munti, la Bra§ov,
dar ce deosebire de situatie! In timp ce Mircea discuta dela egal
la egal cu regele Ungariei, Dan este un vasal, cäruia Sigismund
Ii acordase ca o favoare dreptul a avea monetárie sau haraghie
proprie. « Ciici s'a indurat domnul meu craiul asupra domniei
mele spune Dan inteo confirmare din 1424 a privilegiului co-
mercial bra§ovenesc §i m'a primit drept slugä credincioas'ä a sa
§i mi-a däruit haraghie de bani ca sä fie §i in tara dominei mele,
precum este in tara lui ». Reinstalat in toamnä cu ajutor ungu-
resc, Dan intäre§te Bra§ovenilor la 10 Noemvrie privilegiul lor
comercial. In cursul celor doi ani urmatori, au loo iard§i ciocniri
cu Turcii. La inceputul lui 1427, in Ianuarie, Dan e izgonit din.
nou de cätre rivalul sä.u. De data aceasta, Sigismund se hotä'rà§te
« sä" porneascä In persoanä* in ajutorul voevodului muntean;
expeditia se termina in chip fericit, deoarece Radu e izgonit
pentru totdeauna iar Dan reinstalat in domnie (primdvara
anului 1427). Giurgiu este reluat; se face chiar §i o tentativa'
I*

www.dacoromanica.ro
4 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRA.N PANA LA VLAD TEPES

lmpotriva Silistrei. Nici ultimii ani ai stapanirii lui Dan nu sunt

insa-ani de liniste. Dacd nu mai are de luptat pentru mentinerea
sau reastigarea tronului, In schimb fug face cateva expeditii In
afara hotarelor.
In 1428, el Insoteste pe Sigismund in campania impotriva
Turcilor si e infrant, aldturi de suzeranul sau, In lupta dela Golubac,
(citeste : Golubat) in Serbia (3 Iunie 1428). Rezultatul este eh'
Tara Romaneascä trebue sà pläteasca Sultanului « tributul intreg
(integrum censum) nu se spune cat anume « oile »: se stia,
se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-
duiala unui tribut de 50.000 de galbeni, va da, mai tarziu, si pe
fiica-sa Mara, in haremul lui Murad. In anul urmator, 1429, inainte
de luna Iunie, Dan Intreprinde un atac impotriva Chiliei pe care n'o
poate lua rasa ; la intoarcere armata ii este batuta de Alexandru cel
Bun. Un al doilea atac, in 1430, inainte de 11 Noeravrie, n'are
mai mult succes: Chilia rarnane Moldovenilor (vezi si vol. I, p.
507). Pe langa faptul cd nu putuse relua aceasta veche posesiune
a Basarabilor, Dan nu are nici Severinul (vezi fig. 1), unde Sigis-
mund repetand experienta lui Bela al IV-lea cu Ioanitii, aseaza
de data aceasta, pe Cavalerii Teutoni (1429). Acestia mai ocupa
ceatile Orsova, Mehadia, Almasul, San Petru, Gureni, Iladia,
Crasova, etc. ; li se mai da pe deasupra i monetariile din Sibiu
si Brasov, precum i ocnele din Ardeal. Cu toate acestea, Teu-
tonii n'au corespuns asteptärilor, ca i Ioanitii altadat'd ; In 1435,
ei parasesc regiunea, lasand ca lupta impotriva Turcilor sä fie
purtata de un Roman, om al locului, de Iancu de Huniedoara.
Nici cetatea dela Bran, unde Mircea si Mihail îi inuserd va-
mesii i ostasii lor, n'a putut fi pastratä de Dan ; in 1427 ea e luatd
in stapanire de Sigismund i rdmane de aici incolo statornica a
Ungurilor.
Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ia-
nuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eli-
berat lor de Mircea cel Bätran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nu
se stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In Tara
Romaneascä era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor dela
Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se pare ea Dan a fost
nevoit sa se retraga. peste Dui-16re. Schimbarea are loc inainte
de 14 Iunie 1431; la aceasta data, Aldea serie autoritatilor din

www.dacoromanica.ro
 ALE XAND RU ALDEA 5

xi-trig-Arof...
C--- C..". e ."."'fl,/
"e6.10 IT flAn,S14 " ' at ""
..73 , ,,,,, .efia..,.
a q'

talc. 4i mo6ti. v..1 ,f-ge MARV, -1,,, . Ai x,.../.../..., g; -

.1.,
04,/,,(064 nw6i". - Vi.uist.iVe.+4 rf4 .44/x e VP:.
4 . .
, 4 4. ...,<
itz..,,.. «tiA r; , ...if .: CE .,-,(et '.,*,k.-e,:.:
4.- %

4- -Aw .--..--
..,s4,,
-
...-

i
.
eitc. es vireri-,-;¡"H. "E-4 A... -t i-tak00-i ti y7,04t... c- ,
X - cic WE- irt"1"41,:24f-f4
I
..,..,: C 1 daaAirt: 4...,Fitirrif Tajo ...,f tie E elitn* .,..,caq

V a tr. .a.
' -qi a.e -.'
...... 6 ((V
.;-i:-1.1 ACI ca. 4'-*-
(4..
li ' at
..i./i
ry f 'A.'..
-.. - ...,:rTi
4 .÷.cf"..v:'-'';'7.
es b''..k A f4
rrao e .1-'6, a2,,,,..,,,...
in--7e,..41.i-,,-44,41,;;-:-.4i;:,,I. ,,, ,g,
, , i.
q d3,..-i- 7., , r
N .

.:',-- 8:-P , .
. .il r.,,fAki
FikA -,51.-,. ,,4,1 .
,t e. ,..,
c
41.
,..7 -t ' ;,,x4'.....
Ili. i'.'t a. 74
% 0.4 rc. f.a. nc...., 7 d fl, 6
*A-4 il
. Ay-0...7o i 4. e (...2. t4H.L-Hr 4.!es -i ons..
ciir'ecf.rx
,cle i c pere 4 Ai ttil (-no Edit
jb.k-ti E li. 0.4
ff Ho cti/ C ti 4 di H 44 tr. 44 GA ',. ti 34,14.4,63
.i
A rie1,4.,
ra.
rn H -.,

, ;. ,E.-, ft ;;/.
riy-,-;:t.,:a a., kt ...k.. N i, "7--- .1 .7-- 4-- :
' - cr,Hicai....-
4, E H. rvictiT
Q tr,,,:?..( r ;,-..., - cr.
,
t -g , ...., -.÷
`4i.c..1:4 1(4. Y lad AN v N. r- r. u"....,r it I- e I. 131,14...lt Ca it
, c's
c 6 How, c vr. 4... ....,,
4 ,....

. : , -1.-
- di _i e .. 6 utH
kl'''-
: 2.7e. MAk
(---,
1...,,,,, ,i ,,,, -,
r,...dlv, ,qtrce ,alraft e r , , 41,t (A.'
...i 1,6 C f imp( W e cc:: ri. Trr rd (-- e, . 0 if/ ......d e 11
re. ter .:. s
7
1:i , ... ,,, r.a. 1 ...::...
A a erG.2% foh,,.....) 14 u17,,,
.1.ti ,r, 01 V 1.* I E 7.46 -.4.,E. rr, ...,,

ii 44/-( `.7.Ae c2 P:1»t) ni it r.-/ A.k ; .4!

-
*v., It
4 ,..A-H Hi- a ce...4.Fr,, cm E pi=. Ve, i AA s v
ea 4 girt.E.T..7.1..,....+,' ..,4,,,,,4_,.....r..,:.,.. -*-4.4/.4 .,.,
.at Iriri.,;:,r1i4,,,, IC 6 Pi ,i.
- .E., (,---4.;.{..,. V.rt4 al ..4;t, (46 A.1
t_c
.
, do . L-0,...;,1 ,-.4 ,. tis
,,
'
C Al e I 'Is-AA-1;4,e(77"
. . .
' MHAEA17.02{4 e,...
,. '
1
, ,

: r, ii!4.,1. 1.i... q fit( cl c A1/4 tiri rig 0E Ak

' .. . .,,, .7*.

: -

Fig. 1. Hrisov dela Dan al II-lea, seria In Arges, Decheinvrie t;

anul lipseSte. (Muzeul Municipiului Hucuresti).

www.dacoromanica.ro
6 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA YLAD TEPES

Ardeal i Ungaria, rugandu-le sá dea ajutor la prinderea unui

fugar din Tara Romaneasca. Faptul ca Aldea luase domnia numai
Cu ajutor moldovean, fära ca sa se adreseze Turcilor, apoi apro-
pierea care survenise In ultimul timp intre Alexandru cel Bun
Sigismund al Ungariei, ceea ce Insemna constituirea unui grup
important si solidar de forte crestine, Mew% pe Sultanul Murad
sa ordone In vara anului 1431 o expeditie impotriva TarilorRoma-
nesti. Aldea ar fi vrut sa reziste: dovada sunt scrisorile succesive
aproape disparate pe care le trimite Brasovenilor. Intr'una din
ele le spune: «Asa sa stiti cà Turcii au napadit la Dundre prin
toate vadurile i vin impotriva tarii sà prade i sà jefuiasca;
gräbiti-va cat mai iute, ziva i noaptea, sa-mi veniti In ajutor;
caci daca noua ne va fi rau, -you'd are A.' Ira fie si mai rau. i cat
puteti, grabiti-va; cad oaste puteli ridica In grabh, sa vie, iar
cad nu este gata, o veti trimite In urma. Sà soseasca iute. Altfel
sa nu faceti... ». Intealta scrisoare, le spune: « Daca" e sd ma
ajutati, veniti mai iute, caci Turcii sunt pe drum de Sambata;
grabiti-va la drum, caci hrana va va veni si mai pe urma. Iar
daca nu vreti sa veniti, spuneti-mi, ca sa stiu ce sa. fac ». Bra-
sovenii trimiserd Inteadevar un corp de oaste; sosirá i patru
steaguri de Moldoveni dela Alexandru cel Bun care avu el insusi
o ciocnire victorioasa, cu Turcii, la 22 Iunie; Aldea nu-i putu
respinge insd, nici nu-i putu impiedeca sà prade. Mai mult chiar:
fu nevoit 86 recunoasca suzeranitatea Sultanului, sä plateasca
tribut i sá dea lucru nemai Intamplat pana atunci un
numar de vreo 20 de fii de boieri ca ostateci. In schimb, elibera
ca la 3.000 de robi ce fusesera luati de Turci. Anuntand acest
ultim fapt Sibienilor cari Ii scosesera « vorbe rele » ca s'a dat de
partea Turcilor, Aldea se justifica: « Eu si de m'am dus la Turci,
m'am dus pentru nevoia mea si am facut pace %aril, cata a ramas,
si voila tuturor ». Cu sufletul frig, el e pentru crestini: « Noi slujim
domnului craiu i sfintei coroane i sà dea Dumnezeu sa se apropie
domnul crai (sub Inteles: cu armata!) sa stain dinaintea lui ».
De acee-a, atunci and In 1432, Sultanul trimite o armata Impo-
triva Ungariei, vizand Ardealul, expeditie la care e si el obligat
sa ja parte, Aldea previne totusi pe comandantii unguri, le da
indicatiuni asupra marimii i calit4ii armatei turcesti, ha mai
mult, Ii anunta ca, In momentul In care va sosi armata ungark

www.dacoromanica.ro
 VLAD DRACUL

odatá cu ea §i pretendentul turc Celebi, el va pärási pe Sultan

§i va face chiar ca o parte din oastea acestuia sá treacá aláturi
de pretendentul amintit. « De multe ori m'au in§elat Turcii pe
mine scrie cu náduf Aldea acuma vreau sa le fac §i eu tot
a§a ; pe Dumnezeul meu, cá nu va rámânea nici sámântd de ei ».
Planul voevodului muntean n'a reu§it insá ; Turcii au intrat in
Ardeal i au pustiit cumplit Tara Bârsei, iar Celebi a rámas mai
departe pretendent la scaunul Sultanilor Aldea a trebuit sá se
resemneze sá asculte páná la sfär§itul domniei sale de Turci. CAnd
anume cade acest sfár§it nu se poate stabili cu precizie. Ultimul
sáu document intern poartá data de 25 Iunie 1436. La inceputul lui
Septemvrie acela§i an are apoi loo expeditia lui Vlad Dracul care-i
era irate. Ajutat de o armatá ungureasa. i având §i o sumd de
partizani printre boieri, acesta trece muntii §i se ciocne0e cu
Aldea §i cu Turcii. Nu §tim care a fost rezultatul luptei ; un
document contemporan din 17 Noemvrie vorbe§te numai de
« multimea nenumáratá » de robi pe care au luat-o Turcii. Un
fapt Ins6 e sigur: la inceputul anului 1437, domn in Tara Romá-
neascá era Vlad Dracul; la 20 Ianuarie el confirmá, din Tärgo-
vi§te, ni§te mo§ii iar la 8 Aprilie intáre§te Bra§ovenilor vechiul
lor privilegiu de comerI.
Dacá n'a fost o personalitate politic'd i militará, Aldea a
arátat In schimb, in scurta lui domnie, o atentie deosebità bise-
ricii. La 17 Noemvrie 1432, el däruia mánästirii Dealului cloud
sate, Alexenii i Rázvadul, scutindu-le de toate dájdiile i sluj-
bele. Peste putin timp, la 15 Ianbarie 1432, däruia Coziei satul
Gole§tii, scutindu-1 de asemenea, de dári §i slujbe, iar la 25 Iunie
1434, intárea, printr'un hrisov solemn, toate posesiunile acestei
mánástiri. Alte douà hrisoave privesc mándstirile Bolintinul i Sf.
Niculae din Bucurefti (numità mai taziu Mihai \Todd!). Cea dintäi
e scutità de vináriciu; pentru cea de a doua nu §tim ce s'a hotárit,
documentul pästrändu-se numai sub forma unui regest incomplet.
Si Muntele Athos a beneficiat de milosteniile lui Aldea: astfel, má-
nástirea Zogralu a primit, la 9 Fevruarie 1433, un ajutor -anual de
3.000 de aspri, spre ve§nica pomenire a domnului §i a párintelui kau
Mircea, iar mánástirea Xeropotam, in aceea§i zi, o sumd identicá.
Dintre boierii sái, trebue mentionat Albul, a cdrui putere
influentá era a§a de mare Inca in scrisorile trimise de preten-

www.dacoromanica.ro
S URMA*II. LUI NIIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

dentul pe atunci Vlad Dracul, el e trecut pe acela0 plan cu

Aldea. « Duceti arama lui Aldea §i lui Albul », repro§eaa Vlad
Bra§ovenilor, apoi «1-au dat pe mana lui Aldea §i lui Albul » §i
« am vrut sa rascurnpa'r pe sluga mea dela Aldea §i dela Albul », serie
el acelora§i. Acest boier, ocupand dregatoria de mare vornic, e citat
intotdeauna in fruntea listei de martori din hrisoavele domne§ti.
Ylad Dracul, fiul lui Mircea ce! Baran, a luat domnia la sfar-
§itul anului 1436 sau inceputul lui 1.437. Ina. din 1430, a§tepta
el in Ardeal prilejul nemerit ca sa ocupe, cu ajutorul lui Sigis-
mund, tronul pärintesc. La 8 Fevruarie 1431,11 gAsim la Nurnberg,
pe langa protectorul sau; el se intituleaza chiar, intr'un document
latinesc dat in aceasta zi, « Io Vlad, cu mila lui Dumnezeu, domn
al Valahiei Transalpine §i duce al Amla§ului §i Fagaraplui ».
Sigismund ii recunoscuse aceasta calitate §i ii daduse §i insemnele,
inteun grad inalt, ale ordinului Draconului. Dela acest ordin cred
unii istorici a i-ar veni numele de Dracul ; altii 11 atribue lug
cruzimii sale, cruzime pe care a mo§tenit-o Vlad Tepe.
Ca raspuns la ajutorul dat de Sigismund, Turcii intra in tara,
In toamna lui 1436 §i o pustiesc cumplit. In primavara anului
urmator, in Aprilie, Vlad Dracul domnea ; se punea lug §i pentru
el aceea§i problema care se pusese §i pentru Alexandru Aldea ;
sau sa recunoasca suzeranitatea turceasa sau sa expuie tara unor
continue pradaciuni. Ca §i predecesorul ski §i asteptand vremuri
mai bune cara sa-i ingadue politica ce se potrivea cu aspiratiile
sale, Vlad a optat pentru prima solutie: s'a lnchinat Turcilor.
Cronicarul bizantin Dukas poveste§te a domnul muntean a
venit, Insotit de 300 de persoane, la Brusa, unde se afla Sultanul,
i s'a supus §i a fagaduit drum liber prin tara sa trupelor turce§ti
care se vor indrepta impotriva Ungariei. Sultanul, foarte bucuros,
ar fi imbilti§at pe domn, 1-ar fi oprit la masa §i 1-ar fi ddruit
bogat, pe el §i pe insotitori.
Alte izvoare afirmä" a Vlad ar fi fost prins in expeditia din
1436, inchis la Galipoli §.1 ca, dupa aceasta, a urmat inchinarea.
Oricum s'ar fi petrecut faptele noi dam mai multä crezare pove-
stirii lui Dukas, coroborate de o scrisoare raguzana din 3 Iulie
1437 un lucru e sigur: voevodul muntean insote§te pe Turci
In Ardeal, in expeditia lor din 1438. Au fost pradate atunci valea
Mureplui, Media§ul, Sighipara, suburbiile Bra§ovului, Sebe§ul.

www.dacoromanica.ro
 VLAD DRACUL 9

In timpul asediului acestui din urrna oras, Vlad, care, in fundul

sufletului säu, tinea totusi cu crestinii si evenimentele din anii
urmätori vor dovedi-o a sfätuit pe cetäteni sà se predea, de.
oarece el va face ca fruntasii sä fie dusi in Tara Româneascä, de
unde se vor putea reintoarce acasä, iar säräcimea in Turcia, de
unde iaräsi va putea reveni. Asa s'a si intämplat. Sibiul si Cetatea
de Baltä au fost si ele asediate, dar au putut rezista. Armata turc6
s'a intors nestingheritä prin pasul Branului, incärcatä de präzi;
Sultanul se temea totusi ca Vlad sä nu fie inteles cu Ungurii.
In anii urmätori, situatia a rämas neschimbatd, voevodul mun-
tean pästränd aceeasi atitudine fatä de Turci, a cäror suzera-
nitate o recunostea, ca si fatä de crestini, cu cari pästra raporturi
de build vecinätate. In primävara anului 1442, Sultanul trimite
impotriva Ungurilor o armatà de vreo 16.000 ostasi, sub comanda
lui Mezed beg; aceasta trece prin Tara Româneasck pätrunde
in Ardeal si incepe sä prade. 0 primä ciocnire la Sdntimbru, in
ziva de 18 Martie, cu trupele ardelene conduse de Iancu de
Huniedoara, e favorabilA Turcilor ; cea de a doua Insä, la 23
Martie, se terminä printr'un adevärat dezastru pentru aoestia din
urmä; insusi 1VIezed si fiul säu cad pe câmpul de luptä.
Intre timp, Sultanul ale cärui bärmeli se mentineau, chemase
pe Vlad la Poartà. Voevodul, cu tot sfatul contrar al boerilor, se
dusese la Adrianopol si fusese inchis, aceeasi soartä avänd-o si
cei doi fii ai säi, Vlad §i. Radu. In tarà rämäsese un alt fiu, mai
tänär, anume Mircea. Dupà victoria impotriva Turcilor, Iancu
a trecut in Tara RomâneascA, a iirins pe nevärstnicul Mircea si
1-a decapitat, iar tronul a fost ocupat de « Basarab, fiul räposa-
tului Dan Vodà » (Basarab, filius condam Daan wa-yvode), dupà
cum ne spune un document ulterior, din 17 Aprilie 1443.
Pentru restabilirea situatiei, vine, in toamna aceluiasi an, 1442,
o puternic6 armatä turceasa. izvoarele dau cifra de 80.000 de
ostasi sub comanda beglerbegului Rumeliei *ehabeddin. Un de-
tasament, trimis inainte In Ardeal, e distrus la Poarta de Fier,
vestita trecätoare spre Banat. Grosul armatei e atacat, längä räul
Ialomita de Iancu, in zorii zilei de 2 Septemvrie, inteo DuminecA,
si dupà o luptä care a tinut pänä seara, sfärâmat. 0 pradà uriase
intre altele si vreo 5.000 de cai si cämile a cdzut in mäinile
invingAtorilor. Sultanul a fost asa de afectat de infrängere ne-o

www.dacoromanica.ro
lo URMA$II Lill MIRCEA GEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

apune un document contemporan Inca imbrAcat in negru, trei

zile n'a vrut s. mänânce i sä bea nimic. Aceste succese conse-
cutive produc mare impresie in toatä lumea crevtinä vi determinil
vi schimbarea atitudinei politice a lui Vlad Dracul. Nu cunoavtem
imprejuraile in care voevodul muntean, intors din inchisoarea
turceascä, vi-a reluat tronul. La 9 Ianuarie 1443 domnea inc6
Basarab; dar tot in acest an Vlad era din nou in scaun
trecea hotärit de partea crevtinilor, participand la marea expe-
ditie care a dus armata condusä de Iancu de Huniedoara
-de tänärul rege Vladislav Odd dincolo de Sofia, in mima
Balcanilor (vezi vi mai jos, p. 40). De asemenea, Vlad Dracul
a participat i la cruciata din toamna anului urmdtor, 1444, cru-
-ciatà care cuprindea pe Unguri, pe Poloni, o flotd burgundà,
echipatà la Venetia vi caeva coraii trimise de Papa vi care s'a
isprävit printr'un mare dezastru la Varna. Armata crevtinä a
trecut Dunärea la 20 Septemvrie, a ocupat Cladova i apoi Vidinul.
Aci s'a aläturat Vlad cu 7.000 de ostavi. Oravul Nicopoli, nu vi
cetatea, a caut vi el, a urmat apoi umla i, la 9 Noemvrie,
aliatii erau la Vara. A doua zi, a avut loc lupta. Cu toatà vitejia
lui Iancu de Huniedoara, crevtinii au fost invinvi; regele Vladislav,
In loc säi urmeze planul lui Iancu, s'a aventurat ca i cavalerii
francezi odinioarà la Nicopole in mijlocul armatei turcevti
a fost ucis. De aici apoi s'a ngscut panica i retragerea dezor-
donatà. Vlad Dracul i ostavii lui au cäläuzit pe fugan i spre Du-
näre ; la 20 Noemvrie (1444) Iancu era indärät la Orvova, unde
klädea un document pentru mänästirile Tismana i Vodita. In
anul urmaor a avut loo expeditia pe Dunäre a flotei burgunde
.care, neputând opri, inainte de lupta dela Vara, trecerea armatei
turcevti din Asia Mic6 in Tracia, peste Bosfor, cauta acum
descopere pe regele Vladislav despre care se auzise cä ar fi träind
incà,vi mai mult chiar, sä determine o nou5 expeditie crevtinä.
Dupà ce Men o scurtà escalä la Mangalia (« Panguala »), flota
ajunse la Chilia i apoi la Bräila. Vlad Dracul cu armata lui se
aläturd de indatä; Iancu fagalui c6 va fi in Septemvrie la Nico-
pole. Silistra i Turnu n'au putut fi cucerite, Turtucaia insä
Giurgiu au cäzut in mAinile crevtinilor. La Rahova, sub protectia
flotei, armata rnunteand i aceea a lui Iancu, sosit intre timp,
a trecut pe tärmul drept al Dunärii spre a da lupta Cu Turcii.

www.dacoromanica.ro
 VLAD DRACUL 11

Acestia lug se retrasesera In interiorul tarii, i aliatii, cari n'a-

veau provizii suficiente, nu-i urmArird. Expeditia se incheie
deci; flota se reintoarse la Constantinopol; singurul rezultat po-
zitiv fu recastigarea Giurgiului despre care Vlad, scriind Braso-
venilor sa-i trimitä cele necesare unei fortificari temeinice, spunea
c5. este « taria si a voastrà si a noastra si a tuturor crestinilor ».
Evenimentele care au loc la sfArsitul anului urmator 1446
arata ca, ulterior expeditiei de pe Dunare, s'a produs ruperea
raporturilor dintre Vlad Dracul i Iancu de Huniedoara. Gauzele
acestei rupturi nu ne sunt bine cunoscute; va fi fost, poate, do-
rinta celui de al doilea de a avea pe scaunul TArii RomAnesti,
un voevod complet infeodat lui i Vlad nu era omul corespun-
zätor ? Sa fi fAcut voevodul muntean pace cu Turcii, recunoscAn-
-du-le din nou suzeranitatea i predandu-le o parte din cei doug-
sprezece mii de Bulgari cari se refugiasera la el in timpul expe-
ditiei de pe Dunare? Sigur nu stim; se poate ins6 sà fi fost
una si cealalta. Cert este numai cal in Dechemvrie, arnriata ungu-
reasca, in frunte cu Iancu, i aducand pe pretendentul Dan, fiul
lui Dan al II-lea, intra in arà. Vlad fu prins i decapitat la
satul Beilteni », dupa cum aflam dinteun document ulterior. E
vorba, probabil, de Bältenii din Ilfov.
Dintre hrisoavele pe care le &A Vlad Dracul manAstirilor,
relevam pe acela din 1436-7 (6945) al mänästirii Sáräcinecti
(VAlcea), careia i se confirma mosia pe care era situatd. Aceasta
Inseamna ea' lacasul data, dupa toate probabilitatile, din vremea
lui Mircea ce! Batean.
Vlad Dracul a fost casatorit cu sora lui Dias Voevod al Mol-
deci fiica lui Alexandru cel Bun; numele ei nu-1 cunoastem;
In calugärie, dupa moartea sotului, s'a numit Eupraxia. A avut
mai multi fii: pe Vlad, viitorul Vlad Tepes, pe Rada, caruia i
s'a zis o ce! Frumos », pe un alt Vlad, supranumit i « Calugarul »,
acesta din urma insa era nelegitim. CAtesi trei au domnit in Tara
RomAneasca. Un alt fiu a fost ucis la BAlteni, odata cu tata-sau, iar
Mircea piense mai inainte, in 1442. Tot Mircea s'a numit si un fiu
natural al lui Vlad Dracul, avut, se pare, cu o braileanca; intAl-
nim in 1481, ocupand pentru un moment scaunul Tarii Românesti.
Vlad Dracul, desi n'a fost o personalitate exceptionala, ca
parintele sau, Mircea cel Batran, a avut totusi insusiri care i-au

www.dacoromanica.ro
12 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA 'VLAD TEPES

atras stima i prquirea contemporanilor. Walerand de Wavrin,

participant la expeditia de pe Dunäre, din 1445, spune despre el
ch* era « mult vestit prin vitejie i intelepciune »: (« moult fame
de vaillance et de sagesse »). Aceleasi calificative le gäsim mai
tärziu la cronicarul oficial unguresc Bonfinius. Iar despre armata
lui Vlad, sambelanul impäratului bizantin spune c4 reprezintà_
peste 15.000 de cäTäreti « dintre cei mai redutabili soldati cari
sunt pe lume ».
Dan al ¡II-lea i Yladislav al II-lea. Dan al III-lea, venit pe
tron cu ajutorul lui Iancu de Huniedoara, a avut o domnie scurtà.
nici mäcar un an. Inteadevdr, in 1447, constatäm in locul lui pe-
Vladislav al II-lea care era fiul lui Dan al II-lea, deci nepot al lui
Dan I. In ce imprejurdri s'a produs schimbarea din 1447 nu se stie..
E probabil ins5. c5. Dan al III-lea a fost inläturat, ca unul ce
venise cu sprijin unguresc, de Turci cari au asezat in locul lui
pe Vladislav. Inteadevär, constatäm pe acesta in bune raporturi
cu Sultanul. In 1448, la 31 Octomvrie, el seria Brasovenilor c6"
a venit la dänsul « fratele » naipul adic6 guvernatorul civil din
Nicopole, care i-a povestit cum a decurs lupta dela Kossovo intre.
Turci i Unguri si cum Iancu de Huniedoara a fost invins ; nu
se stie chiar daca mai träieste. Aceastä luptä, In care armata
crestinä spera sà räzbune dezastrul dela Varma, a avut loc in
zilele de 17-19 Octomvrie 1448, in aceeasi câmpie in care fusese
invins, pe vremea lui Mircea cel Bäträn, cneazul Lazär al Särbilor.
Nici de data aceasta soarta armelor nu favoriz6 pe crestini.
Sultanul Murat repurtà o victorie strälucitä. i ca si cum atata
n'ar fi fost de ajuns, Iancu, in retragere, fu prins i inchis de
despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici, dela care trebui sä se
räscumpere.
Vladislav, domnul Tdrii Românesti, fusese el oare invitat
ja parte sau trimitä contingentul säu in armata crestinä ?
Cert este cä n'a fäcut nici una nici cealaltà. Asa s'ar explica de
ce Iancu, in 1452, dupà 23 Aprilie, Ii retrage posesiunile ardelene
adic6 Fägärasul i Amlasul. Ni s'a pästrat scrisoarea nedatatä
prin care Vladislav protesteaz6 impotriva acestui lucru: CAt m'am
jurat eu spune domnul cu pärintele meu Ionäs voevodul, el
tot n'a tinut seamä de asta, nici slujba mea nu i-a fost drag6 ;
cáci nu-i ajunge gubernatoria Tärii Unguresti, ci trimite

www.dacoromanica.ro
 DAN AL 111-LEA *I VLADISLAV AL II-LEA 13

Fig. 2. Usa de lemn, flcuta din porunca lui Vladislav Voevod, in

1453, pentru una din cele trei bisericl dela Snagov. Se allá astazi la
Muzeul de Artà religioas5. din Bucurestl.

www.dacoromanica.ro
 4 URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES

rdpeascd ocina mea adeväratd §i tdripara mea Fdgdra§ul

Amla§ul §i umbra Cu gAnd ràu asupra mea. Dar dacd §i-a cdlcat el
fdgdduinta §i jurdmintele ce a fdcut cu mine §i dacd a cdlcat
peste slujba mea, Dumnezeu sd se rdzbune asupra celui ce nu a
pdzit dreptatea. lar domnia mea, cu toad nevoia mea, nu voi
pdrdsi ce este al meu odatà cu capul ». Deocamdatd, Vladislav
recurge la represalii, oprind mdrfuri de ale Bra§ovenilor §i
fdandu-le pagube, mai ales cd ei addposteau §i boieri pribegi,
cum era, de pildd, Cernica din Fdgdra§ Care fugise §i cu ni§te
turme de ale voevodului. Urmeazd tratative, se ajunge chiar
la o intelegere ; a§a cel putin ni se spune in scrisoarea din 1.5
Noemvrie 1.455 adresatd de Iancu de Huniedoara Bra§ovenilor.
Vladislav, vdzAnd insà cä, nu i se restitue posesiunile ardelene, se
hotArd§te sa' pd§eascd pe fatd /a ofensivd §i in consecintä atacá atat,
cetatea F'dgdra§ului, pe care n'o poate lua, cAt §i mai multe sate
sdse§ti, dintre care unele sunt arse. Acest fapt provoacd reactiunea
lui Iancu de Huniedoara. El dd lui Vlad (viitorul Vlad Tepe) care
satea In Ardeal a§teptând momentul prielnic spre a inlätura pe
Vladislav, un corp de oaste. Expeditia a avut loe dud 6 Aprilie,
cand Ladislau regele Ungariei porunce§te Sibienilor sd lupte
impotriva domnului muntean care prddase §i arsese mai multe
sate sdse§ti. La 15 Aprilie e ultimul hrisov cunoscut al lui
Vladislav ; la 3 Iulie, constatäm cd Tepe § ocupase tronul
§i urma sd protejeze pe Bra§oveni impotriva unui eventual
atac turcesc. E posibil ca in timpul rdzboiului, Vladislav sà fi
cdzut ; cronica afirmd cd ar fi murit de sabie in mijlocul « Thr-
§orului », mormantul lui se gdse§te nu in ctitoria sa dela Snagov,
unde in 1.453 zide§te o bisericd a cdrei u§d de lemn, admirabil
sculptatd, s'a pdstrat 'And in zilele noastre (vezi fig. 2), ci la
mdnästirea Dealului; mai tarziu, in vremea lui Neagoe Basarab,
fratii Craiove§ti ii a§ezd aci o lespede, pe care insà data mortii,
20 August 1455 (6963), este gre§ità. La muntele Athos, Vla-
dislav a dat un hrisov, in 1450, mAndstirii Cutlanzuz §i a fdcut
un dar de 10.000 de aspri chiliei 8f. Me.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 15

BIBLIOGRAFIE
I. Mihail I; Radu al II-lea Praznaglava; Dan al II-lea si Dan al M-lea:-
1. GR. C. CONDURATTJ, Incercdri istorice. Relatiunile Tdrii Ronuinesti gi Mol-
dovei cu Ungaria pcind la anul 1526, Bucuresti, 1898, 534 p. in 40. 2.
N. IORGA, O noud miírturie asupra luptelor dintre Dan II si Radu Prasna-
glava, In Conv. Lit., XXXV (1901), p. 383-384; 3. ALExANDRU A. VASI-
LESCU, Urmasii lui Mircea cel Bdtrdn 'And la Vlad Tepes 1418-1456. I..
Dela moartea lui Mircea cel Beard,' pdnli la Vlad Dracul 1418-1437, Bucuresti,
1915, 55 p. in 4°. )Extras din Rev. Ist. Arh. Fil., XV); 4. AL. XENOPOL,
Lupia mire Draculesti ci Deinesti, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Isl., L.
XXX (1907), p. 183-272; 5. I. C. FILITTI, Banatul Olteniei si Craiovestii.
(IV. Pretinsa luptá dintre Deinesti i Drelculesti), Craiova, f. a., 123 p. in 8°.
Alexandru Aldea: 6. ST. NICOLAESCU, Domnia lui Alexandra Voclet
Aldea, fiul lui Mircea Vodd cel Bdtrdn, 1431-1435. Hrisoave si cdrti domnesti,
insotite de traducen, adnotatiuni istorice f i sari noucl relative la Biserica Dom-
neascli Sf. Nicolae din Curtea de Arges, Bucuresti, 1922, 48 p. in 4°. (Extras
din Rey. Ist. Ark. Fil., XVI).
V. i nr. 1 si 3.
IIL Vlad Draeul: 7. ILIE MINEA, Mad Dracul f i vrenzea sa, Iasi, 1928,
219 p. in 8°. (Extras din Cercet. 1st., IV).
V. si p. 43, nr. 3.
IV. Vladislav al II-lea: 8. N. IORGA, Notele vol. XV din colectia Hur-
muzaki (Acte si scrisori din arhivele ardelene Bistrita, Brasov, Sibiiu), Partea I,
1358-1600, Bucuresti, 1911, LXXVIII + 775 p. in 8°; 9. I. MINEA, Din
trecutul stdpdnirii romdnesti a,supra Ardealului. Pierderea Amlasului f i
Fdgetrasului, Bucuresti, 1914, 79 p. in 8°. (Extras din Cony. Lit., XLVIII);
10. ST. NICOLAESCU, Liimurirea unei enigme istorice. Vladislav Voevod Fi
Doamna Neacsa, 1488, Bucuresti, 1935, 8 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro
 DECADEREA MOLDOVEI iN TIMPUL URMMILOR
LUI ALEXANDRU CEL BUN
tefan Voevod prinse pe fratele so' u
Bias Voevod si-t orbi i domni singur
5 ani, pflnd ce-i tdie capul Roman
Voevod, fiul lui ¡tia e Voevod... Bog-
dan Voevod... domni doi ani fi-i tdie
capul Petru Voevod, numit Aron, la
Rauseni b.
(Letopisetul zis dela Putna)

In Moldova, dui:4 moartea lui Alexandru cel Bun, constatdm

aceea§i stare nenorocità ca §i in Tara Româneased dupà Mircea cel
Bätran. Fiji, legitimi §i nelegitimi, se luptd pentru mo§tenirea
pArinteasc4; in dorinta lor de a ocupa scaunul domnesc, fac apel
la strdini §i li se inchink cateodatä chiar la mai multi in acela§i
timp. Luptele interne stricd tara, impiedecd negotul: säräcia se
adaugä umilintei. Cei douäzeci §i cinci de ani cari despart sfär§itul
lui Alexandru de inceputul domniei lui stefan, sunt färä
printre cei mai rdi din intreaga istorie a Moldovei. I-am fi putut
evita, ca i anii corespunzätori din Muntenia, numai dacä am
fi avut i noi, cum au avut alte popoare, un sistem precis §i riguros
de succesiune la tron, dacä" am fi recunoscut de pildà, dreptul de
primogeniturk din tatä in fiu. Din nefericire insä, nu numai cä
n'am avut un asemenea sistem, dar n'am märginit dreptul de
succesiune nici mdcar la fiii celui care domnea. Fratdi, nepotdi,
verii acestuia puteau §i ei sä aspire la domnie, din moment ce
eran « sämäntä de domn ». Mai mult chiar, se recuno§teau acelea§i
drepturi §i f iilor nelegitimi care-0 putean dovedi Malta lor origine.
Lesne de inteles ce a urmat dinteun astfel de sistem: s'a deschis
drum tuturor ambitiilor i tuturor compromisurilor. 0 mare
parte din fortele vii ale neamului nostru s'au irosit in luptele

www.dacoromanica.ro
 ILIA* VOEVOD 17

nenorocite pentru domnie ; aceste lupte ne-au facut mai mult

räu decat told dusmanii externi laolalta. De aceea, nu se va
putea niciodata pretui prea mult sistemul actual care prevede
o modalitate precisä si riguroasii in ce priveste succesiunea la tron.
IIia voevod, fiul cel mai mare al lui Alexandru, fusese asociat
la domnie de catre tata-sdu. Primul document pe care-1 cunoastem
astazi dela el poarta data 4 Ianuarie 1432; cel de al doilea e din
13 Ianuarie (vezi si fig. 3 si 4). Dias a continuat, alaturi de Lituani
si de Cavalerii Teutoni, razboiul impotriva Polonilor (vezi vol. I, p.
508). In urma luptei dela Kopostrzin (30 Noemvrie 1432), unde tru-
pele aliatilor au fost batute, a socotit insä cd e preferabil sa ajung6
la o intelegere cu Vladislav Iagello, revenind deci la politica tradi-
tdonala a predecesorilor sal. In consecintd, la 3 Iunie 1433, re-

Fig. 3. Moneta de argint dela

Dias Voevod, fiul luí Alexandru Fie. 4. MonetA dela Ilia* Voevod,
cel Bun. (Colectia Academiet (MI lui Alexandru cel Bun. (Colectia
Romlne). Academiei RomAne).

dactiunea slavä poarta data de 5 Iunie, se incheie, la Suceava

un ,act prin care domnul, impreuna cu fiii i cu fratele sOu, promite
sa fie credincios regelui polon i sa-1 ajute « contra tuturor dusma-
nilor », neexceptand pe nimenea. Acelasi angajament iau si boierii
lui Ilia. IndatO dui:4 aceasta, incepe lupta pentru domnie. Cum
s'a produs conf/ictul nu stim precis, dar banuim. Stefan, pe care
izvoarele II arata a fi fost indriíznet i hotOrit, in once caz superior
fratelui &au, era desigur nemultumit de situatia subaltern& pe
care o avea. Va fi inceput deci uneltirile printre boieri spre a-si
asigura partizani. De care lucru afland Ilia, a reactionat cu vio-
lentä. A prins pe mama lui. Stefan erau frati numai de tata
si a pus s'o ucidd prin innecare ; aceeasi soartOil astepta si pe Stefan
insusi, daca n'ar fi izbutit sà scape cu fuga in Tara Romaneascii.
Aci, el Ii intocmi o oaste, desigur cu ajutorul lui Aldea, si intor-
candu-se in Moldova, birui, in lupta dela « Loloni » (8 A0A01411)
2

www.dacoromanica.ro
18 DECADEREA MOLDOVEI

pe frate-sdu i lud domnia (toamna Iui 1433, inainte de 3 Noem-

vrie). Ilia trebui sd se retragd in Polonia cu al cdrui rege era
de altfel i inrudit sotia sa, Marinca, fiind sofa' cu sotia lui Vla-
dislav Iagello. tef an care stia ca Ilias nu se va resemna, se grdbi
sa trimitd o solie in Polonia spre a asigura pe rege de intreaga sa
credintd. Ni s'a pdstrat räspunsul lui Vladislav: primeste credinta
noului domn, trece cu vederea pagubele i prdddciunile f Acute de
tatAl acestuia Alexandru, in timpul rdzboiului din urmd i recu-
noaste stdpanirea asupra cetälilor Tefina §i Hmielovul. Hotarul
intre Polonia si Moldova va fi format de Ilia Colacin, apoi de G.
linie conventionald « drept peste câmpia Bolohovului » pand la
Nistru, mai sus de satul Potoc, care sat rämane Moldovei, i in
starsit de Nistru insusi pang la vdrsarea lui in mare. « Iar -tara
Pocutiei precum de demult a fost supusd noud asa i rämane >>;
satul Vascoutii insd va apartine lui stefan voevod. « Iar prin
codrul Tärii Moldovei cum au umblat hotarele de demult, tot
asa vor umbla i acuma i in vecii vecilor ». Pe temeiul acestui
rdspuns, prestd stefan, la 13 Ianuarie 1434, in Suceava, jurdmäntul
de credintä. lui Vladislav Iagello i rägddui sä" vie si personal sd se
inchine. El renuntd prin urmare la Tara Pocutiei, obtinea in scbimb
asigurarea cd Ilias nu va fi ajutat. Intr'adevdr, trecand peste
legäturile de rudenie, Vladislav dddu acestuia din urrnd un domi-
ciliu fortat in cetatea Sieradz. Dupd moartea bdtränului rege
(31 Mai 1434), and tronul fu ocupat de nevärstnicul Vladislav al
III-lea, Iliac socoti cd poate sd calce dispozitia ce se luase faVd de
el si sd-si incerce norocul. Stranse deci un corp de oaste i ndvdli in
Moldova, in vara anului 1435. Luptele cu stefan cronicile vechi
mentioneazd trei: la DarmAnesti, la Podagra, la Piperesti
au avut loe dupd 8 Mai cand Bias era inch' la Sieradz ci
inainte de 26 August, &and cei doi frati se impdcaserä. Desi
tefan biruise in cate si trele ciocniri, totusi, dandu-si seama,
se vede, cà lucrul nu e incheiat, cd va trebui sd continue räzboiul
çi cd pänd la urmd s'ar putea s6-1 si piardä, dacd Ilias va fi sprijinit
de Poloni, ajunse la o intelegere cu frate-sdu. Hotärird anume ca
sä" domneascd amandoi in acelasi timp, fiecare inteo parte a tdrii.
partea de miazdnoapte, cu Suceava c lacii, iar stefan
pe cea de miazdzi, cu Chilia ci Cetatea Albd. Linia de despärtire
trecea pe la Nord de Vaslui care rdmänea lui stefan. Moldova se

www.dacoromanica.ro
 ILIA$ VOEVOD $1 $TEFAN VOEVOD 19

impdrti deci In douä, ca si o mosie oarecare ; fiecare domn avu

caneelaria lui, dregätorii lui, veniturile lui (vezi si fig. 5). Brasovenii,
dorind In 1437 o noud intärire a privilegiului lor comercial, tre-
buirä sà se adreseze amändurora i obtinurd inteadevdr douä hri-
soave: unul, la 23 Aprilie, dela stefan, altul la 29 Aprilie, dela frate-
säu. Indatä dupd impäcare, Ilia fälcu un nou jurdmänt de eredintd
regelui Vladislav (1. Septemvrie). In cursul aceluias an trig, el dddu
un act si lui Sigismund al Ungariei « pdrintele » sdu, fälgAduind
sà aibd aceiasi dusmani i aceiasi
prieteni. Exceptie face numai Craiul
Poloniei: « Impotriva lui ... nu vom
sta niciodatd ».
In anul urmdtor, in Septemvrie,
Ilias veni In persoanä la Liov sä
presteze jurdmäntul de credintä Fig. 5. Monetl de argint din
timpul domniei comune a lui
regelui Poloniei. La 18 ale lunii, Ilia§ §1 Stefan. (Colectia
avu loe solemnitatea ; a doua zi se Academiei Romlne).
redactà doeumentul oficial consta-
tänd faptul, iar peste alte patru zile, domnul dädu un nou act
prin care fdgäduia drept despdgubire pentru prada i paguba
fdeutd de- tatä-sdu Alexandru, sä intoarcä lui Vladislav « Tara
epenitmlui pe care Tara Moldovei a avut-o dela Coroand, cu
eetdtile anume Hotinul, Tetina si Hmielovul si cu toate tinu-
turile, locurile, satele ». Fdgkluiala n'a fost tinutd, dovadd cd In
1444 cetiitile se aflau filed In mftinile sotiei lui ; nu-i mai putin
adevdrat Insä eä aceastd renuntare e unul din gesturile care apasd
mai mult memoria nevolnicului fiu al lui Alexandru ce! Bun.
doar frate-sdu *fan ldmurise chestiunea, obtinând, numai cu
un an mai inainte, recunoasterea, fàrà niciun fel de rezerve,
din partea Polonilor, a stdpAnirii asupra acestor trei cetdti.
O intdrire a jurämäntului dela Liov are loe in 1439, la 8
Septemvrie, printr'un act dat in Suceava. La 25 ale aceleiasi
luni dddea i stefan un act asemandtor, numai cA tonul e deosebit.
In timp ce fratele sdu mai mare vorbeste numai de obliga-
%Hie ce are el fatä de regele Poloniei, lard reciprocitate, stefan
specified Idmurit ca « Maria Sa Craiul ne va apdra si va sta pe
längä noi, Impotriva oriedrui dusman al nostru, neexceptand
pe nimeni i nici soldati din Coroana Crdiei impotriva noastrd

www.dacoromanica.ro
20 DECADEREA MOLDOVEI

nu va trimite dusmanilor nostri ». Se vede imediat cA* e altd fire,

xnai clArzà, mai mAndrä.
Domnia comunä a celor doi frati a durat pânà la sfArsitul
anului 1442. Ultimul document intern care-i mentioneaa im-
preunä este din 8 Septemvrie 1442. IncepAnd dela 21 Septemvrie
çi in tot cursul anului 1443, documentele (17 la nurrar) sunt date
numai de Stefan voevod. Ce devenise intre timp Ilias despre care
cronica ne spune c6 a fost orbit de frate-säu? Se pot face doug
ipoteze: sau Stefan, profitAnd de un concurs de imprejurgri favo-
rabile si vrAnd sä fäzbune moartea mamei sale, 1-a prins i 1-a
orbit acum, in Septemvrie 1442, iar nu la 29 Mai 1444 cum spune
letopisetul zis dela Bistrita, sau a doua ipotezA 1-a obligat
prin puterea armelor sà se retragd spre miazänoapte in cetätile
rägkluite Polonilor i numai dupà aceea, la o noud incercare a lui
Ilias de a cApAta domnia, 1-a prins si i-a -scos ochii. In sprijinul
primei ipoteze pe care o preferim vine faptul cà la 28 Fe-
vruarie 1444, Marinca, doamna lui Ilias, care e ardtat totusi ca
fiind in via(ci, incredinteazä ea, fi nu so(ul ei, cum ar fi fost normal
cetAtile Hotin, Tetina i Hmielov lui loan, castelanul de Czyszow
lui Petru Odrow# (se citeste: Odrovanj), palatinul de Liov,
pentru ca acestia s'A interviná pe lAngi rege ca sA le pun6 la dis-
pozitie « mosiile ce se cuvin aici in regatul Poloniei domnului
Ilie i nouä i copiilor nostri ». Oricum s'ar fi petrecut faptele, un
lucru e sigur i anume cg, cel mai tArziu in Mai 1444, Stefan s'a
räzbunat, in chipul acesta crud. asupra fratelui sAu i eh' a deter-
minat astfel o nota crimä a cdrei victimä avea sä fie el insusi.
Intr'adevär, unul din fiii lui IIia, anume Roman, 11 va ucide in
anul 1447.
Dupà inlAturarea lui Ilia, Stefan n'A avut totusi linite. Im-
potriva lui s'a ridicat un alt frate, Petru, pe care-1 gäsim cu titlul
de « voevod » in lista de martori a hrisovului din 6 Martie 1443
si in cele urmätoare. Era, probabil, asociat la dom-nie. Nemultumit
insá cu situatia pe care o avea, acest Petru se gAndeste sà inläture
cu armele pe frate-sAu. Vine deci cu ajutor unguresc la 26 Apri-
lie 1444, se afla in orasul Roman de unde intäreste mänästirii
Probata patru sdlase de tigani poart5 räzboiu cu Stefan, ajun-
gAnd insá, in cele din urmä, tot la un condominium. Impäcarea se
produsese inainte de 28 Mai, and stefan scrie Brasovenilor, pe

www.dacoromanica.ro
 TLIA VOEVOD $1 O'EFAN VOEVOD 21

cari li prigonise in timpul conflictului, sà vie fara teama. In Mol-

dova ; cine a avut sä sufere, va primi despagubiri. La 18 Iunie,
cei doi frati domneau impreuna, Petru insä avand o situatie subal-
terna, deoarece hrisoavele se emit in nurnele lui stefan. La sfarsit,
In lista de martori e mentionata. si « credinta iubitului meu frate
Petru voevod ». Tot impreuna Ii constatära la 5 Aprilie 1445; in
hrisovul urmator insd, din 15 Iulie, Petru nu mai este pomenit
nici nu va mai aparea pana la sfarsitul domniei lui 5tef an. Probabil
cA izbucnise iaräs un conflict intre cei doi frail domniile duble
n'au reusit niciodata pand la urmä la noi i Petru parasise tara.
Pentru a nu fi expu,s la vreo neplacere din partea urmasilor lui
tefan reinnoeste in 1445, la 26 Noemvrie, in fata unei numeroase
solii polone care sosise in acest scop la Siret, juramântul de credintä
fat:a de regele Vladislav. Cu câteva luni mai inainte, la 25 Iunie,
Meuse o intelegere i cu marele cneaz Cazimir al Lituaniei,
duindu-si unul altuia prietenie i ajutor, in caz de nevoie. Toate
aceste masuri 'Mgt nu putura impiedeca pe fiul lui Ilia, pe Roman,
ca sa pregateasca o expeditie de razbunare impotriva celui ce-i
orbise parintele. Cu ajutorul nobililor poloni dela hotar, in special
cu acela al lui Ditrih Buczacki (se citeste: Buceatchi), staroste/e
Podoliei i castelanul Camenitei, el patrunse in Moldova, si biruind
In lupta pe 5tefan, 11 prinse si-i taie capul (13 Iulie 1447). Trupul
celui ucis fu dus i inmormantat in mänastirea Neamtmlui unde se
vede si astazi piatra funerara asezatä de stefan ce! Mare (vezi fig. 6).
In timpul domniei comune, a lui Ilia i 5tefan, pradard Tatarii
tara Moldovei in douà randuri: °data in 1439 « Noemvrie in 28»,
când au ajuns « pana la Botosani »; a doua oara In « 1440,
Dechemvrie in 12» cand « au ars Vasluiul i Barladul »: asa citim
In letopisetul zis dela Bistrita.
Vreo biserica sau manastire nu se stie sa fi ridicat acesti doi
fii ai lui Alexandru ce! Bun. In schimb, au facut danii si au dat
intariri mänästirilor existente. Bias a aratat o grija deosebitä
manastirii Neamtului ; stefan si-a Impartit atentia intre manasti-
rile Moldovita, Pobrata i Neamtul. Semnificativ e faptul
marea majoritate a hrisoavelor (16 din 20) pe care le da acesta
din urrna lacasurilor sfinte sunt din anii cari au urmat orbirii
lui Bias: vinovatul a cäutat, se vede, In felul acesta, sa-si ra&-
cumpere grozava crima.

www.dacoromanica.ro
22 DECADEREA MOLDOVEI

Ilia§ s'a cäsatorit, la 23 Octomvrie 1425, Cu Marinca, fiica

nobilului Andrei Oligmondovici §i soil cu Sonca sau Sofia, regina
Poloniei, satia lui Vladislav lagello. Copii, au avut pe Roman §i
pe Alexandre/ care au domnit amandoi in Moldova, §i pe
domnita Anastasia. tef an a fost cdsiitorit cu doamna Maria qi
a avut potrivit pomelnicului dela Bistrita doi copii: un
bdiat, Alexandra §i o lath', Alexandria.
--"Nr...:--,--
-. 1r , ., p
c o 1.74.
0. ''' ., .:*13
.:, 1....',
, .v. I, i 1

441. 'tsi" ' e. . '.

).... .,, e V- ' - ".
o . 3--. ..- '', I
, l'
,i,......., '....... ..... r 7 - ...,-, 1 4-' 1 Y 1:
,h -t
V
'...
, N t.
o ,... "
.. -i s rig -,-. i
' $4: tA rat,. ,'' T., o o e
, ,

o
o, ' _.' ' , 'I'- . - -'-r.c'ss ' -- . ' 17
,..:., -.'' :- *- Q7. '--,,..°_ ,-;'. 4::,
-
4,, A

. 6

1
Fig. 6. Piatra de mormant a lui $tefan voevod, fiul lul Alexandru eel Bun,
la minIstirea Neamt.

Petru al II-lea i Roman al II-lea. « Ciubár » Vochi. Dupd

moartea lui stefan, domnia Moldovei fu impàrtità intre cei doi
invingAtori: Roman, fiul lui Ilia, i Petru, fostul asociat la dom-
nie, in 1443-1445, al celui ucis. Primul st6pAne§te in tara de jos;
el trimite, la 4 August 1447, din Bacäu, o scrisoare Bra§ovenilor,
anuntAndu-i cà « ne-a ajutat Dumnezeu §i am dobAndit ocina
noastrà adeväratà ». Sd vie deci cu màrfurile « tara noastrd
vä.' este deschig ». Cel de al doilea are tara de sus §i stä. in Su-
ceava. Din acest ora, da el hrisovul din 22 August 1447, intà-
rind maniistirii Neamtului mai multe sate; probabil tot din

www.dacoromanica.ro
 PETRU AL H-LEA $1 ROMAN AL II-LEA 2'3

Suceava e §i. celälalt hrisov al Neamtului, cu data 15 Septemvrie,

acela an.
Dar, in curand, se repetä. vechea poveste: Moldova nu putea
cuprinde doi domni deodata. Incepe deci lupta intre ei. La inceput,
se pare c6 Roman a avut superioritatea: la 18 Fevruarie 1448
el era la Suceava, däruind slugei sale credincioase « pan Petrea,
fiul lui Toma >>, satul « Storojinet, pe Siret, mai sus de Rubcea ».
CAteva zile numai dupä aceea, la 23 Fevruarie, 11 gäsim insä ca
pribeag la Kolomea, aproape de hotarul Moldovei; trebuise sä
fugä §i repede in fata lui Petru. Acesta venise cu ajutor dela
cumnatu-säu, Iancu de Huniedoara, pe a cärui bätrAnä soil
trecuse de 50 ani o luase in cäsätorie, numai spre ali asi-
gura sprijinul de care avea nevoie. Roman n'a mai izbutit sä
reja domnia, cu tot ajutorul lui Buczacki, care il insotise §i. prima
(lath', in 1447 §i gruia pribeagul ii däruia acum §apte sate in Mol-
dova cea stäpánità de altcineva. El moare la 2 Iulie 1448, oträvit
de boieri, läsAnd in locul lui ca pretendent, pe fratele mai rnic
Alerrändrel, cäruia i se mai zicea, dupä moda le§easa., §i Olehno.
Petru, lamas singur domn, stäpâne§te Moldova in cursul
anului 1448 (vezi fig. 7). Ultimul document intern, cunoscut
astazi dela el, este din 10 Octomvrie. La inceputul anului urmätor
.constatäm insä cà scaunul e ocupat de Alerrändrel. Polonii se
temeau ca Moldova sä nu ajungä, prin Petru, complet infeodatà
politicii ungare. Inteadevär, acesta cedase cumnatului säu Iancu
de Huniedoara cetatea Chiliei ,§i-i urma in totul directivele. De
aceea, ei se hotäräsc sä ajute pe fratele lui Roman, pe Alexdn-
klrel. Petru, simtind intentiile Polonilor, incercd sä le dejoace.
El face pe Iancu de Huniedoara sä scrie regelui Cazimir, la 2
August 1448, in sensul ca acesta sä recunoasc6 deocamdatd pe
Petru ca domn al Moldovei §i sä nu facä vreo expeditie impotriva
lui. Mai mult chiar, la 22 August, presteazä, impreura cu boierii
säi, jurAmant de credinla regelui polon, vi-i fägklue§te sä' vie
sä se inchine §i personal. Dar toate aceste gesturi nu risipesc nein-
orederea Polonilor §i nu-i abat dela hotdrirea luata de a ajuta pe
Alerandrel. Nu §tim cum s'a desfä§urat conflictul, dacd a fost
vreo luptd; constatam numai cä la 21 Fevruarie 1449, tronul era
ocupat de tânärul fiu al lui Ilia§. Petru trebuise sä se retragä §i
(le aici inainte nu-1 mai vedem jucAnd vreun rol; cronica lui

www.dacoromanica.ro
2t, DECkDEREA NIOLDOVEI

,,.
,-,;.4...A.. I ?I * in../1,,, f ..,',.. vIr2L....tke,..:,,lit, ,:, .,,:::/....,.,,i,,,,,L,ar

,
f '........1yr, mi,i fr....1,,I; 1,7 j-,..
M. 'I;

, r9,...c.;,,,,,, to kt ,I46;. AI
cZtul/nMern.r..40...i.:
0,......,, C

.r.-0,--,......-4,41.4, f4 ,....4 t A rtivotA le .....1.1.1,..ft-,.,...:1 NI71,4

' .''
1,:.14uInr.t. I,.
Anr..4......4.9.,".01 T44,1107.-... .A9,..- 14%.1,1..fire: . ,,c1/,'.:,71,....... el.,.9
.

it b t
66... . , ,
...-w.
c
....-

(I, , oc,,rr, .10r. ,0,1c

r
. ..
n
e Irer..,/,, .7 pl. .1 x-ttet-,...., Me, ,r;.Q.,...,...,,
.1 I r
n,....
', ''... ' ,.. !.i. ,I, I.' .'''..'". rr, ,I
.00,11A;(40 ,4rvorryr,.../ ..t..,.., ,..ir Ifr 1.1.. r.,,,, ..147,.,,r,,...,17, a
,... ,(44,..., 0
.f... A.... t 4' A I, ,i, , CIO, Tr.. .4.,... ,.; it eAst r,t ,,loo Nei,q-.,- ,,,........ ...13, ,,,,,3,...
i "'
erninn r.' emir -,-..9,i, .4..r. .""
gei
, T,
i"c.,.i..r.,-;. F Tr erwire:A. i,,,, ,r, ,.....1"...,9,......../,
,,z-,,

T....,:::::::::4::::::ici.,:::;.,,,:::....,7.1,.r.
Cl , ,
,t 6,611.110 1' F.," 1,111{,110 ;Iv. TreCt/4191."4 ....".. --MCC," At
..n.n...,,,.....,,,1 rn, r 2
C Fe,.
1,-ele.erf. 0.0-ve. Mt. lye f V.livot) .4,4," ,,,N,Irri -. -.1:.,,,,,,,I,:,-,,,( f .
,. - , , 4
I .0. ',Turf MIN re. nmrt ...9,,,..4rovu...,,,i i.,;,,,,,,,,, u yiu Ad: ,,,,...., .....1,,,,.m.....
¡ire Vio,N1 ../4,-, -,.... 1 re,-,-7,-c." 1.,,,I,^-r,.....,,,, k,,,/. I tt-; ,-.:*, 71 t .4,,,
........ 411,
1 :i....... eept.rcif,..... (If nor, rire,e, Alt, lr i...,,fir v ..,- ,,,,If.91,..7; , 1

1 e . .,-,1 0 1 1 ...
, ,,,,,,42,11,,,,,,,,,t
IbA
_ _
I I

t,
' i .,- Alf
I , ,e4,1V:#,..471,6,, ...1.-..tti, 1 . rs7t-,- .Cs t_
'7(,....;7-.-. f! s, ,

:.,

4.

Fig. 7. Hrisov dela Petru al 1I-lea, cu data 6956 (1448), Septemvrie ti,
prin care Intare0e Bra.sovenilor privilegiul comercial pecare-1 aveau dela
Alexandru cel Bun.

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN AL II-LEA 25

Grigore Ureche 0 Simion Daschlul ne spune laconic 0' « au

domnit un an 0 au murit ».
Se pare cä. Intre sfAr0tul domniei lui Petru §i inceputul ace-
leia a lui Alex6ndrel, deci in toamna lui 1448 sau In primele luni
ale iernii, a st6panit in Moldóva un « Ciubeir Vodd » (nosawk
amom). Letopisetele vechi ii dau cloud luni de domnie, nu
ne spun ing In ce legnurd de rudenie era acest voevod cu pre-
decesorii säi. Unii istorici din vremea noastrà au välzut in « Ciu-
bar » numele generalului ungur Csupor care ar fi comandat
corpul de oaste trimis de Iancu de Huniedoara lui Petru: altii
11 socotesc gre0t, credem noi tot una cu numele postelnicului
Ciope din 1.451. Domnia ins5.0 cat 0 numele lui Ciubar Vod6
constitue Incä." o problem6 pentru istoriografia romaneascà.
Bogdan al II-lea. Alexandrel tine scaunul 0116 In toamna lui1449.
Fiind foarte tânAr, conducerea treburilor o avea de fapt mamá-sa,
Marinca, 0 pArc6labul de Hotin, Manoil. Ultimul document din
aceastd domnie are data 27 August: AlexäIndrel acordà boierului loan
Armenciocul scutire de däri pentru casa din Suceava §i de vamd
pentru once cumpäraurä a sa. Peste o lunA 0 jumdtate, tan'a"rul
domn trebuia sA päräseasc6 %ara. Impotriva lui se ridicase un alt
fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, anume Bogdan. Acesta
izbutise s4-0 steal-10 o oaste, cäpnase ajutor §i dela Iancu de
Huniedoara 0 venea acum s'à ocupe tronul. Lupta a avut loc la
Tändt4eni, pe Siret, spre miazAnoapte de tArgul Romanului, In
ziva de 12 Octomvrie 1449. Boierii lui Alexàndrel au rezistat
Cu indarjire; o sumb." dintre ei a§a, de pildà Oancea logofAtul
0 Costea Andronic au cAzut, facânduli datoria ; In cele din
urmA, insa au trebuit s6 se retrag4 §i au trecut, impreund cu dom-
nul lor, Indàräit in Polonia, de unde veniserà cu vreun an inainte.
Bogdan intrà In Suceava 0 Mitropolitul il unse domn al Mol-
dovei. StäpAnirea lui a durat doi ani de zile, pAn5. in Octomvrie
1451 and a fost ucis de Petru Aron, in sat la Rauseni.
Indatà ce ocupà tronul, Bogdan cautà &A evite o intoarcere
a lui AlexAndrel. De aceea incheie, la 2 Dechemvrie 1449, o late-
legere cu Ditrih Buczacki starostele Podoliei 0 castelanul Came-
nitei, pentru ca acesta sd intervie pe langh Regele Cazimir 0 sfet-
nicii poloni In vederea indepArtarii dela granità a fostului domn
0 a mamei sale. De asemenea, sd-1 incuno§tinteze pe Bogdan

www.dacoromanica.ro
26 DECADEREA MOLDOVEI

de primejdia ce 1-ar ameninta « ori dela cine si din once parte *.

lar la nevoie, daea ar trebui sa paraseasca tara, sa-1 primeasca,
pe el si pe boierii lui si sa-i dea adapost. Pentru toate aceste ser-
vicii, ii va da lui Buczacki In dar «In fiecare an cate 400 de zloti
turcesti si cate zece vase de vin de Malvazia si cate zece bucati
de camha si cinci de cufterie si cate cinci de panza ». Dar cu toata
aceastä Intelegere, Bogdan Isi da seama ca Polonii vor continua
sa sprijine pe Alexandrel si vor lncerca sa-1 readuca pe tronul
Moldovei. De aceea se indreapta cum era natural spre acela
care-1 ajutase si 'Ana acum, spre acela la care recurgeau de altfel
toti cei dusmaniti de Poloni, adica spre Iancu de Huniedoara.
La 11 Fevruarie 1450, printeun act emis In « targul'de jos »,
adica al Romanului, Bogdan declara ca-1 considera pe acesta
ca « parinte » al sau si-i fagadueste sprijin si ajutor, cu °stile si
cu sfatul, In once Imprejurare. In schimb « iubitul nostru parinte
sa ne ocroteasca sub mana sa si 86 ne apere de once dusmani ai
nostri ». La sfarsitul actului, acolo unde se InSira martorii, gasim
indata dupa domn « credinta iubitului meu fiu, Stefan Voevod »:
e cea dintai mentiune despre acela care va deveni Stefan cel Mare.
0 lnnoire a actului din 11 Fevruarie are loc la 5 Iulie (vezi
fig.8); Bogdan adaoga: « Si de asemenea noi sa nu avem nicidecum
86 dobandim cu sabia Chilia, fail voia parintelui nostru », &lied
a lui Iancu. Aceasta relnnoire, la un interval atat de scurt, fusese
determinata de sigur, si de faptul ca Alexandrel Incepuse Inc'ä din
Martie, preparativele de campanie. In August, armata lui, alca-
tuita din « gloate mari » de Moldoveni si din doua « polcuri » de
Poloni, comandate de Buczacki cel cu lntelegerea si de
Koniecpolski (se citeste: Conietpolschi), era dincoace de Nistru.
Bogdan se retrásese Cu ai lui in codrii Vasluiului si evita sä
dea lupta, « socotind cum spune cronica sä-i bage » pe Levi
o la stramtoare si zabovind, sa-i flamanzeasca ». Asa s'a si Intam-
plat. Langa satul Crasna, drumul intra inteo padure Intinsä,
obliga deci oastea dusmana sa se Insirue, neputandu-se desfasura
Inteo formatie de lupta. Aci i-a asteptat Bogdan pe Poloni si
i-a ataoat In ziva de 6 Septemvrie 1450. « Deci cand au fost la
mijlocul padurii, fäcut-au navala oastea lui Bogdan Vodä" la carele
Lesilor, ci aparandu-se Lesii, abia au scäpat cu multa paguba si
peire. Deci vrand sa intre si ceilalta oaste lesasca, atuncea s'au

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN AL II-LEA 27

ivit toatd oastea lui Bogdan Voda, cu multe steaguri i buciume

si fled calArime, multà pedestrime. Vazand acestea Leii, s'au
tocmit de räzboiu si au bagat In mijloc pe Alexandru Vodà
s'au bdtut mai nainte de apusul soarelui pAnd au inoptat, perind
de amAndouil päri1e, panä au ndvAlit i gloatele de pedestri,

P:

- .t.........;.. .y.... a
..y......7` -,'-:, *%1-- ' -')
... It:- 4 ...,- ,:./1..1,
- ....r4) `s"t")--4-1.1ii""'-'-':-.4.."--r--
....--...z.ti,ilfr:-. :'-...,-,4",?..%v r rcv . 1,. .7r
- 1731;1,.. ' 14.".' 4. ....V-2:+:;.::f.1"1
.r.j":4:72,....1.1 -,t ti--
-.---,"";-:)-''Icr
-,,-- ....----,-7.-1-i
., . .,,,,,.....,... Jir:2--;---...v...t.:-:'"i'7,i1,-;,:-.
s-- .-.7-:--'. -,''xv-7.' - "; 4.
'.& r, 7 q '- --7--A' ...r.4 )...- :-,..
...ctr-1.-n,!:
-,_.,....y.,..:),......,"..,_...i 711.-1.
,:,2:17,..,.. .--0 -y.., ....z.:v.i..,f,,,-,
4" ..,
V .1."-i- )-v,4.1_,. 1 .-nr, ---evo--:47.
7,--1-t-t---/".1'"" .;1-'''.1.4f,- ./:'1.--1":;1--A
,..k.:-.,:-..4.1f.si kq .%-n-,
1717"" ----I-171"P 1 7 L.:-:- ',.-1----"'
a--rii...,-,1:-'0,'-'1.r,''s
.."--"%ri
, ,;-5`-/ "7-"-"r;._ 71TI.T1'...,- ,.....:22,
-, .-47----1- :It* :..2
..... r i-c,t; :::::?:.,..':/,,,...
.cnr .i.-7r,-,2': v Jo;
"`
7:---,"`--)÷21,7._,.'-'-r:
--.

.N.S,,v .-..... ,...., , - . 'v.':

.:,..;.,r.r.,171''..--.1;:ilai;;1-,;:-'-.1c's ' .:.-
.. -- , ,,-_,..,,,,..),:.-....,,....7.4....-"--,-,.....;-.4%',.."-1-1
...- _ -1...e.!..4.,.....
7-)7f,7e....--.1 r ---g"-.... 1 ''.7'
-.--t,-,;---,,,-----.1-:-Jr.444- ,
.-i-F-'zjiy7-11-,-,_;-.- -4, ..,..-,:-.?,41.--"'-:-,..3;:, .,
rt-,-,--- ,,'4-,...
..... .i....
-A-2:.--_-_19-1.2.'4. --,--",..4..-
. ik.. '
z.F;IT''Fifst:112.10 ,, \II..:,, Jo. s
... ;... (1;_. ?........-ai --
- f" .. - --, - ,-- __.

.6ri:"P'
-.L... ..,

1
-

°
II.C.- r-"-. \ 11. %
e
-, - , ..,,a
_-..-
..m.-,_ ...--

Fig. 8. Hrlsov dela Bogdan al II-lea, cu data 6958 (1450), Iulle 5,

prin care fAgadueste credintà si prietenie lui Iancu de Huniedoara.

carii au Meld la strâmtoare mare moarte In Levi, täind cu coasele

vinele cailor; unde hatmanii lesesti, vr"and s6 Imbärbdteze pre ai
si-au pus si ei capetele, ales Piotru Odrivoz i Nicolae Porava
§i Buciatskii ». InfrAngerea ar fi fost totalä, dacd nu le-ar fi venit
In ajutor Lesilor un corp de Moldoveni de ai lui Alexàndrel, In
frunte cu pArcglabul de Hotin; acestia, contraataciind, Indäguir5
restului armatei polone sa se retragri. Bogdan nu-i urmari, mul-
lumindu-se cu izbanda castigata. E foarte probabil cà la aceastd

www.dacoromanica.ro
28 DECADEREA MOLDOVEI

lupta dela Crasna o anticipare a luptei din Codrul Cosminului

sa fi participat i tanarul Stefan care avea in acel moment intre
15 si 20 de ani. Biruitorul ar fi putut sà aiba o domnie rodnica
indelungatd: dovedise vitejie i, judecand dupd fiul sail, de sigur
ca avea i alte insusiri. Din nenorocire insa, Bogdan ca i Vlad
Tepes cazu victima unui atac produs pe neasteptate. kite&
noapte din Octomvrie 1451, pe cand domnul se afla la un °spat
in satul Rauseni, apäru deodatä o ceata de cdlareti, in frunte
cu un frate al sau, Petru, caruia i se mai zicea si Aron. Neavand
putinta unei impotriviri, Bogdan fu prins i decapitat. Letopi-
setele vechi dau ca data' a mortii Vineri 16 Octomvrie « in zori
de zi »; ea este insa gresità, deoarece ni s'a pastrat un document,
al celui ucis, din 17 Octomvrie; pe de alta parte, in 1451, 16 Oc-
tomvrie a cäzut inteo Sambdtä, nu Vineri, Bogdan a fost inmor-
mantat, se pare, chiar in sat, la Rauseni; sotia sa, Doamna Maria
tânsárul Stefan trebuird sa ja calea pribegiei. .
Petru Aron n'a putut lug sa se bucure de tronul capatat
printeun asasinat odios. Alexandrel, care pandea din Polonia
prilejul de a relua domnia, 11 gasi acum. Boierii trecura de partea
lui si astfel ucigasul lui Bogdan trebui sa plece. La 24 Fevruarie
1452, noul voevod intarea manästirii Bistrita stäpanirea asupra
Botnei cu ezerele ei i cu vechiul hotar, scutind-o de once (166_
Domnia tea dintai aratase lui Alexandrel ce insemna sa aibä
impotriva-i pe lancu de Huniedoara; de aceea, se grain acum
sa-1 castige de partea lui, incheind, la 16 Fevruarie 1453, un act
prin care-I recunostea imitand pe Bogdan ca « parinte » al
sau. Il va asculta si-1 va ajuta, in toate, iar pe nepoata lui Iancu
o va lua in casatorie « sa-mi fie Doamna Oda la moartea mea ».
In schimb, acesta II va « milui » si-1 va apara « de toti dusmanii
in toate partile ca oricare parinte 'pe fiul sdu ». Fata de un
asemenea gest, Polonii se puteau supära ; Alexandrel se grabi sa-i
linisteascä, scriind, la 23 Septemvrie 1453, regelui Cazimir, ca va
veni sa i se inchine inteunul din orasele dela granita, la Sneatin
sau la Camenita, sau chiar si mai departe, la Kolomea i ca-i va
pastra credinta deplina, ca i inaintasii sài. Sä-1 apere insa Craiul
impotriva dusmanilor, sä-1 « miluiasca » i sa-1 « ocroteasca ».
Supus la toata lumea, bietul Alexandrel nu izbuti totusi
inlature primejdia. La 1 Ianuarie 1454, el daruia manastirii Neam-

www.dacoromanica.ro
 PETRU ARON 29

-tului o parte din branistea domneasa. dela Bohotin; la 25 August

stapanea in locul lui, Petru Aron. Cum s'a produs schim-
barea, nu stim precis, dupa cum nu stim nici In ce imprejurari,
Alexandre' a izbutit, Intre 8 Dechemvrie 1454 si 3 Fevruarie 1455,
sa indeparteze din nou pe rivalul säu i sa reia pentru a treia
si ultima oara domnia. Cert este numai atat ca avem documente
interne dela Petru i numai dela el in intervalul 25 August
8 Dechemvrie 1454, iar dela Alexandrel, i iarasi numai dela el
in intervalul 3 Fevruarie 12 Mai 1455. 0 domnie comund a
acestor doi, in intervalul 1451-1455, cum au admis unii istorici
ai nostri, nu ni se pare cu putinta. Hrisoavele interne nu coincid
niciodatä in acest interval, ci alterneaza, fiind sau ale unuia, sau
ale celuilalt. In Mai 1455, Petru Aron veni din nou cu oaste impo-
triva lui Alexandre' ; lupta avu loc, in ziva de 25, « la Movile »,
si se termina prin infrangerea acestuia din urmä ; silit sa se retraga
la Cetatea Alba, tanarul fiu al lui Ilia îi ispravi acolo peste trei
luni, la 26 August dupa cat se pare, scurta i sbuciumata sa vieata.
Ucigasul lui Bogdan apuca din nou scaunul domnesc i, umilin-
du-se Inca si mai mult cleat Alexandrel, 11 pastra doi ani de zile,
'Ana in Aprilie 1457.
In luna In care se dadea lupta dela Movire, in Mai 1455, avea
loe un episod interesant pe tärmul de miazanoapte al Marii Negre.
Un grup de 1.4 Moldoveni din castelul Lerici, la gura Niprului,
acolo unde mai tarziu va fi cetatea Oceakov, se inteleg cu un
alt grup, aproape de patru ori rnai numeros, venit din Cetatea
Alba sub pretextul pescuitului, si pun mana prin surprindere, pe
castel, care apartinea fratilor genovezi Senarega. Incercarile ace-
stora din urma de a relua, pe cale diplomatica, fosta lor pose-
alune, nu reusesc: Lerici rämane in stapanirea Moldovei sub Petru
Aron i, se pare, si dupa aceea. Un document din 1465, Mai 18,
arata cà fratii Senarega faceau noi reclamatduni, MI% succes insa.
Framântarile ce au avut loc in Moldova dupä moartea lui
tefan, n'au favorizat ridicarea de noi läcasuri bisericesti.
Nu cunoastem nicio ctitorie dela Roman, Petru, Bogdan si
Alexandrel, acestia multamindu-se sà facà doar danii mana-
stirilor intemeiate de inaintasii lor. Cele mai numeroase sunt
acelea ale lui Alexandre' care a si domnit de altfel mai mult;
dela el avem cate patru hrisoave pentru manastirile Nearritail,

www.dacoromanica.ro
30 DECADEREA MOLDOVEI

Moldovita i Pobrata i cate unul pentru mandstirile Bistrita,

Horodnic, a lui Iatco i pentru Mitropolia Sucevei. Bogdan si
Petru au facut danii mängstirilor Neamtul i Moldovita ; cel din
urmä da douà hrisoave i manastirii Probata.
Pentru a Indeparta primejdia din partea Polonilor, pentru a-i
impiedeca sa sprijine pe vreun pretendent la tronul pe care-1
dobAndise In felul aratat, Petru Aron se hotaraste sa li se inchine.
La 1 Octomvrie 1455, el se intalneste la Hotin cu dregatorii re-
gelui Cazimir i da un act prin care fagadueste « sä slujeasca.
credincios » acestuia «'Ana la moarte » i sä-1 ajute cu oastea la
nevoie. In acelasi timp, daruieste sotiei lui Ilia, Doamnei Marinca
dupä cum am arätat, ea era ruda cu Craiul targul Siretului,
Cu vama, cu morile i cu toate veniturile, apoi Olhovätul cu morile,
cu Tatarii, Cu lovistele i iarasi cu toate veniturile. In schimb,
Petru va avea cetatea Hotinului care pana acum fusese in sta-
panirea Marincai, deci a Polonilor. Acest act este confirmat hate°
forma solemna, la 29 Iunie 1456, la Suceava. Se fac precizari:
corpul de oaste pe care va trebui sa-1 trimita Petru, In cazul
unei expeditii hnpotriva Prusilor sau altora, va fi de « 400 de
calareti cu sulite cu armuri ». Daca nu se face expeditie,
atunci Craiul va primi, sub forma de ajutor, 400 de boi. Pe
langä apanajul hotarit Marincai, domnul Moldovei va inzestra
si pe fiica acesteia, pe domnita Anastasia. Se vor extrada
fiii lui Sidachmet, fostul han tataresc, cari se refugiasera sau
vroiau sa se refugieze In Moldova. Deci o suma de obligatii pre-
cise, cea din urma de-a-dreptul jignitoare; in schimb, cand e
vorba de avantagii, nimio deslusit. Chestia Hotinului si a Tetinei
se wand 'Ana la intAlnirea cu Regele Cazimir care va hotarl
atunci ce e de facut. Cat despre Chilia, o aluzie vaga, de caracter
general: daca « unele pamânturi sau mosii din tinuturile Mol-
dovei ... au fost instr6inate, trebue i voim sä le dobandim din
nou ». Cu ce va contribui regele la aceasta, nu se spune. Numai
pentru hanul Sidachmet se precizeaza cà regele nu-1 va « trimite »
adica extrada, fara sfatul i vointa lui Petru si a dregatorilor
lui: o usoara atenuare a calcarii dreptului de azil la care consim-
t,ise nevolnicul domn.
Din partea Polonilor, dupa atatea concesii, Petru se putea
socoti asigurat. In ce priveste pe Turci, el se grdbise sa li se In-

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 31

chine inch' din Septemvrie 1455. Cu putin mai inainte, Mohamed

al II-lea cucerise Constantinopolul (1453); puterea turceasca era
in plinä i continua expansiune. Spre sfär0tu1 toamnei, In 1455,
sose§te In Moldova trimisul Sultanului, cerAnd un haraciu anual
de cloud' mii de zloti ungure§ti. Era pentru intäla data cand se
facea o asemenea cerere. Un alt domn ar fi respins-o ; Petru Insa,
care n'avea in el nimio eroic, hotara§te sa se piece. Trimite deci
raspuns lui Mohamed ca va expedia prin Mihail logorätul, suma
ceruta. Caracteristic e actul pe care domnul i intreg sfatul boie-
resc Il dau acestuia din urma, spre a nu fi acuzat vràodata ca a
fâcut inchinarea la Turci din proprie initiativa. Se vede imediat
teama i neputinta. « Nu suntem In stare ... sà ne aparam nici-
decum spune Petru Aron pentruca nu avem nicio putere
niciun sprijin de nicaieri Pentru aceea ne-am srätuit cu totii
impreuna s5. ne plecam capuI acestui pagan... sa gäsim i sä
le dam... ace0i douä mii de zloti ungure0i, ca sà ne fie pace.
sa nu piarä tara noastra ».
Tara n'ar fi pierit ; osta0 erau destui i dovediserä vitejie,
nu era Insa conduceitorul care trebuia. and el se va ivi, un an
numai dupei aceasta, Moldova se va ridica toata, ca un singur
om, i va arata intregii cre0inatati puterea ei. Acela0 a fost poporul,
acelea0 posibilitatile lui, §i sub Petru Aron, ca 0 sub stefan cel
Mare; a trebuit sä vie Irma puternica personalitate a acestuia din
urma pentru ca sa facä suma virtutilor. Caci In fiecare dintre
oameni sunt laolalta i binele i räul i puterea i teama i vir-
tutea i viciul; iar In aceasta sta meritul marilor personalitäti,
a marilor cArmuitori de noroade ca §tiu sa faca apel la partea
nobila a fiintei omene§ti, la sentimentele de abneggie, de altruism,
de curaj, de dreptate, spre a obline, prin ele, realizäri epocale.

BIBLIOGRAFIE
Iliav vi tetan: 1. I. MINEA, Informatiile romtine.,sti ale cronicii lui
'Jan Dlugosz, Ia§i, 1926, 68 p. in 80; 2. N. IORGA, La cronologia vechilor
Domni moldoveni, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 35-40.
V. §i p. 15, nr. 7.
Petro al BE-lea vi Roman al II-lea. « Ciubiir Vodil »: 3. I. URSU, Re-
latiile Moldovei cu Polonia, Piatra, 1900, 200 p. in 80; 4. N. IoRGA.
Ciubcir Y odd », in Rev. Ist., (1915), p. 125-129.
V. §i p. 15, nr. 7.

www.dacoromanica.ro
32 DECADEREA MOLDOVEI

Ill. AlexAndrei 0 Bogdan al II-lea: 5. V. PARVAN, Alexündrel Vodei Si

Bogdan Vodcl, Bucuresti, 1904, 128 p. in 8°; 6. I. BOGDAN, Contributii la
istoria Moldovei mire anii. 1448-1458, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist.
t. XXIX (1906-1907), p. 629-643; 7. I. MINEA, Sfärsitul lui Bogdan II
Vodei. In legeiturei Cu o inscriprie recent descoperia, In Insemnclri Iesene, V
(1942) vol. XVI, nr. 10, p. 114-119.
IV. Petru Aron: 8. FRANZ BABINGER, Gel dintcti bir al Moldovei catre
Sultan, Bucuresti, 1936, 11 p. in 8°. (Extras din Volumul Omagial pentru
fratii Alexandru si Ion I. Lapedatu; cf. recenzia lui Damian Bogdan In Rev.
1st. Rom., VII (1937), p. 414-416).

www.dacoromanica.ro
 IANCU DE HUNIEDOARA
Attetul cel mai puf ernic al /u(
Hristos
(Scrisoarea din 1456 a Papel
Calist al 111-lea).

Românii din Ardeal n'au avut parte de o desvoltare liberä, in

forme proprii, natiionale, ca dincoace de Carpati. Statul in cu-
prinsul cdruia au trdit a fost un stat sträin, cu o bisericd domi-
nantà sträinä, cu o pálturà conducAtoare sträinál. Cine voia sä ia
parte la viga de stat, sä intre in pätura conducdtoare, fatal
trebuia sà se asimileze ei. In aceasta a constat tragedia elemen-
tului românesc din Ardeal. El a dat, in decursul vremurilor,
demente superioare, de o valoare deosebitii, ata in domeniul
politic, cAt i in cel militar si religios. Aceste elemente
an fost pierdute pentru neamul nostru, ele s'au integrat in
viala de stat maghiard. °data mai mult se dovedeste ce covar-
sitoare insemnätate are pentru popor faptul de a-si fi putut
crea o forma de stat proprie. Càci numai ea poate asigura o
desvoltare liberä, o manifestare completa a insusirilor etnice
caracteristice.
Cazul cel mai tipic in ce priveste procesul de asimilare al ele-
mentelor superioare romAnesti din Ardeal Il formeazä familia
Corvinestilor. Ea a dat statului ungar pe cel mai n'are general
al lui, Iancu de Huniedoara (vezi fig. 9), pe unul din cei mai strà-
lucii Mateia.5, §i pe un ilustru arhiepiscop si diplomat: Ni-
eolae Olahul.
Asupra originii acestei familii nu poate incApea niciun f el de
indoialà: ea este romaneascii, dintr'o regiune specific româneasca:
Huniedoara j dintr'un mediu iaräsi specific românesc: acei
tori ai granitei cari, din Banat pAnd in Maramures, s'au recrutat
in primul rAnd din neamul nostru. Tata' lui Iancu se numea Voicu ;
3

www.dacoromanica.ro
34 IANCU-DE HUNIEDOARA

el era, la randul sau, fiul lui serb («Noyk filii Serbe »). In 1409,
Regele Sigismund, drept riisplatd pentru « strälucitele sale me-
rite » (« praeclaris meritis »), dovedite In diferite Imprejurari ca

Fig. 9. XIlografle adicA gravurA In lemn InfAtIOnd pe Iancu de Iluniedoara.

(Dupa edilia din 1488 a cronicei lut loan de Thurocz).

otean al Curtii » (aulae miles), li ddrueste domeniul regal al

Huniedoarei (« possessionem nostram Regalem Hunyadvar voca-
tam »), cu toate locurile sale de aräturg, fanetele, pä§unile, pädurile,

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Iareopalunki fE regal inpiamop
Itnsui mire' inl It InPull llOP i un 1 1flPU'toltoyi !vs Joirirai 'earopaiunH ap noun pm
IV21 'n310A in' 6O TA oitanmPeEfuri re punwslills aja2ai aan mid 'CutlulEqw ul vspos vuuuldia - o 21.1
. .
.-
41`.4.41 A4' N:17/ pútor54 Sit.)
I.4
op.11,9 . i'anotth Q9,6 dt trys. 1/..91.v";k4 .;\ o91
oct if.Q.) (.., 4114
' rrp. 101.4%..;61110. 614 Vh..../, dIN19.) 3, 9"9 V);
4411...4kurrs 40.414:_yrue ._,
i. T,i/V1,,, -.....
v. v*"..J
)1014 OVVV,14,.. 140, till V 9)0N v vio M t.^.....,tu asW 4
A 4 .,-Di l,
uk, pIS v 9,9 A w 1,e : .
v .v1
1
Av. 4 vwv<7... sl I. 4/t/ VI,pylaIA./ ii....t, ikat) ,,
iwr.xut-pd..5t u,y00,11NY 113, V .is , ,.. .. .k .....T....t, 006,
6.160 Las4;721.1.4 Y' oi..b..c.,,,di.) 9.5 tun.. trj inn*,
.10.944 0.034 ,,,Rtk, 100,14',41.1 I
\-/ N" ,Irv 0.5.JfjS.4.1j
1.17/41. St,t, 174t1r ..110, it4D,
A'444",Z.j"1,101St
I h ' . ,
,
36 lANCU DE HUNIEDOARA

0,-
91

o.

Fig. it. - Interior al Castelulul dela Huniedoara.

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUI IANCU 37

apele, helesteele, dupà vechile i adeväratele hotare (vezi fig. 10

si 11). Donalia nu se face frig numai lui Voicu, ci i fratilor sài buni,

°, t 9. *If 0,0.#

Fig. 12. Catedrala catolica din Alba-Iulia, In care se aria mormintul

luí Iancu de Huniedoara si acela al fratelui sau.

Mogo § §i Radul, fratelui situ dui:4 tatà, iarasi Radul, i fiului sdu
loan care nu e altul decdt vestitul ¡anca de Huniedoara. Acesta

www.dacoromanica.ro
38 IANCTI DE HUNIEDOARA

din urma a mai avut un frate care a purtat tot numele de loan
§i care a murit In 1442, fiind inmormantat In catedrala catolicä
din Alba-Julia (vezi fig. 12).
Iancu s'a ndscut, dupa toate probabilitatile, in 1386, in anul
cAnd Mircea incepea sa domneasca In Tara Româneasca. Data o
deducem pe temeiul unei scrisori din 1448 In care, comunicand
Papei Nicolae al V-lea, ea pleaca la rdzboiu impotriva Turcilor
§i cerandu-i ajutorul, el ii spune cd numära « peste §asezeci de
ani » (« jam supra sexaginta numeramus annos »). Pe de alta
parte, cercetdtorii unguri afirma cd In 1409 avea 23 de ani §i ca
a intrat atunci impreund cu tatd1 sau In serviciul voevodului Tran-
silvaniei, Nicolae Csák. Prin urmare, data naqterii ar fi 1386, in
ori§ice caz, ea nu poate trece de 1388. Am insistat asupra acestui
fapt, deoarece in istoriografia noastra exista parerea ca Iancu ar
fi murit « Inca tandr », pe cand in realitate el a inchis ochii in
varstd de 70 de ani sau, In cazul cand admitem ea térmenul « peste »
din scrisoarea adresata Papei, Inseamna numai cdteva luni, 68
de ani.
In 1431-32,11 Intalnim in solda episcopului de Zagreb, coman-
and o trupä de 12 cdldreld. Apoi pleaca In Italia unde serve§te
doi ani de zile lui Filip, ducele Milanului, desavar§indu-§i in ace-
la§i timp cuno§tintele tehnice militare. Reintors in tard, 11 gasim
in 1435, pe el §i pe frate-sau Ioan, primind din partea regelui
Sigismund, ora§ul §i districtul Comiat din Banat, ca zdlog pentru
suma de 1.500 de florini de aur pe care o daduse cu imprumut
tezaurului. In 1437, Iancu, tot impreuna cu frate-säu, se obliga
a servi cu un deta§ament de 50 de « lanci » timp de trei luni (Oct.
Dec.) ; solda acestora, In slang de 1.250 florini de aur, o va 066
tot el ; in schimb Sigismund li zdloge§te din nou districtul Comiat.
In 1438, Iancu e ban de Severin ; in 1439, constatam CO noul
rege Albert datore§te celor doi frati 2.757 de florini, cheltueli
fdcute de ei cu apdrarea cetatilor Severin, Gureni, Or§ova §i
Mehadia. Drept garantie primesc, de data aceasta, patru targuri
§i o jumdtate de sat din comitatul Bodrog. In acela§i an,
Iancu §i cu frate-säu se obliga a Intretine un deta§ament de
200 de calareti timp de trei luni, pentru suma de 6.000 de
florini. Fiindca regele nu le-a putut numära decAt 2.000, pentru
rest le zaloge§te districtul lcus din comitatul Timi§oarei, impreuna

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE CU TURCII 39

cu targul Marginea. In 1440, cei doi frati primesc o donatie

importanta: comunele oimu, Barsau, Nevoiesi i Burueni din
comitatul Huniedoarei precum i domeniul Bosar din Banat cu
toate satele i veniturile lui, drept räsplata pentru vitejia ara-
tatä de Ioan cel Tamar in lupta cu Turcii, in Muntenia, cand
el a fost ranit de moarte, precum i pentru apararea cetatilor
Severin, Orsova, Mehadia, Gureni. In 1441, o nouà donatie
numai lui Iancu, anume targul Dobra din comitatul Huniedoarei,
care pana atunci tinuse de castelanii din Deva. In acest an, Iancu
e voevod al Transilvaniei i comite de Timisoara. Cea mai inaltä
treapta a ierarhiei civile si militare o atinge el insa. in 1446, cand
In urma mortii Regelui Vladislav, intamplata la Varna, prelatii,
baronii i nobilii li aleg in ziva de 5 Iunie guvernator al Ungariei
(« Regni Hungariae Gubernator generalis »). Devine aceasta dem-
nitate 0115 in 1452 cand îi da demisia din cauza intrigilor ace-
lorasi nobili. Regele Ladislau Postumul, apreciind insä marile ser-
vicii pe care le adusese statului, Ii darueste in 1453, orasul i dis-
trictul Bistritei, cu dougzeci de sate, precum si demnitatea de
comite perpetuu al Bistritei. In acelasi timp, hotaraste ca in stema
acestui mare ostas, pe lânga emblema de 'Ana atunci: corbul cu
inelul in cioc (de aci numele de Corvin!), &A fie reprezentat pe
viitor si un leu in picioare, de culoare rosie pe camp alb, tinand
o coroana de aur: simbol al vitejiei lui Iancu si al serviciilor pe care
le-a adus el dinastiei i statului. In 1453, i se intareste posesiunea
cetatilor Gurghiu i Deva, de ultima -tineau 55 de sate a
districtelor românesti: Sudia, Manästur, Bofar i Jupan din
Banat; in acelasi an, el poarta fitful de « cäpitan suprem » al
armatei unguresti. i inteadevar, nimenea nu putea fi mai indicat
e comanda armata care trebuia sà infrunte pe cuceritorul Con-
stantinopolului, pe Mohamet al II-lea.
Luptele cu Turcii. De altfel, de douà decenii, Iancu nu facea
cleat sà poarte razboiu contra Turcilor. Luase parte la lupta dela
Semendria din 1437; la luptele dela Dunäre, din 1441, cu pap
Isak, in jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed pasa la Santimbru
(18 Martie 1442) si repurtase peste cateva zile (23 Martie) o stra-
lucita biruinta asupra lui. In toamna aceluiasi an, distrusese la
Poarta de fier un detasament turcesc, comandat de beglerbegul
Rumeliei ehabeddin i sfaramase, pe Ialomita, grosul armatei

www.dacoromanica.ro
40 IANOU DE HUNIEDOARA

dusmane, luandu-i o pradä uriag (2 Septemvrie). Incurajat de

aceste succese, intreprinsese marea expeditie din 1443 care a dus
armatele crestine pänd dincolo de Sofia, In inima Balcanilor. In
cursul ei, avusese mai multe biruinte, luand mii de prizonieri si o
suing de steaguri. 0 mentiune deosebitä meritä, in aceastä expeditie,
luptele din jurul Nisului (1-3 Noemvrie) precum si cele dela
trecätoarea Kunovita, in timpul retragerii, Intre Sofia si Ni
(5 Ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expeditie, din
toamna anului 1444, care trebuia sä ducä la izgonirea Turcilor
din Europa si la ocuparea Constantinopolului, se isprävi in chip
tragic, in vecinaatea orasului Vara. Din cauza unei imprudente
a regelui Vladislav care plati cu viata faptul de a nu fi tinut seamii
de sfatul lui Iancu si cu tot eroismul arätat de acesta din urmä,
Turcii repurtarà o victorie hotäritoare. Nici In 1445, cu prilejul
expeditiei pe Dunäre (vezi mai sus, p. lb), nu se putu ajunge la
un rezultat general apreciabil. Peste trei ani, In 1448, avu loa
o nouäl campanie care duse armatele lui Iancu panä la Kossovopolje
(CAmpia Mierlei), aproape de izvoarele Moravei. Aci se reedit&
lupta din 1389 si cu acelasi rezultat: dupà o primä fazà, in care
balanta victoriei pdrea sä se Incline spre ei, crestinii furà invinsi
si obligati sä." se retragä ; 17.000 rämaserä pe câmpul de
luptä. i ca si cum n'ar fi fost de ajuns atata, la intoarcere,
Iancu fu prins de cätre Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei,
si Inchis In cetatea Semendriei, de unde i se dete drumul in De-
chemvrie, dupä ce, mai intAi, iscälise conditiile, grele, de eliberare.
Brancovici pläti big aceastä indräzneald a sa, deoarece Iancu
Ii confiscA intinsele propriet4i pe care le avea in Ungaria si intre-
prinse chiar, in 1450, o expeditie de pedepsire. In cele din urmä,
se ajunse la o intelegere, In 1451; nepoata luí Brancovici, Elisabeta,
fiica lui Ulrich de Cilly, trebuia sà devinä peste doi ani, sotia lui
Mateias, fiul lui Iancu ; in cazul and nu se va respecta aceastä
intelegere, atunci toate proprietätile pe care le are despotul in
comitatele Bereg, Sätmar, Bihor, Zarand si in Banat vor intra
In stäpânirea lui Iancu si a fiilor sä.i. In 1454 un an dupà cä-
derea Constantinopolului are loe o nouà campanie in Serbia,
impotriva Turcilor ; se cucereste cetatea Krugevac (se citeste:
Crusevat); printre miile de prizonieri luati, se af1á insusi coman-
dantul, Firuz beg. Ultimul räzboiu pe care 1-a purtat Iancu de

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE CU TURCII 41

Huniedoara cu Turcii a fost la Belgrad, In 1456. Stdp&Ikea acestei

cetäti insemna, de fapt, drum liber spre §esul din fatd ; nu de-
geaba i se spunea doar « cheia regatului Ungariei » (clavis regni
Hungariae), aa dupd cum Chilia i Cetatea Albd erau « cheile
Moldovei. De aceea Mohamed al II-lea se hotdri sd o cuprindä.
In fruntea unei armate uria§e unele izvoare vorbesc de 200.000
de oameni, 300 de tunuri §i 200 de vase el sosi la inceputul
lunei Iulie in fata cetdtii. Iancu, la rändul sdu, luase mdsurile
cuvenite de apdrare. Intdrise garnizoana Belgradului 0 o pusese
sub comanda cumnatului säu Mihail Szildgyi, o aprovizionase cu
cele necesare muniii i alimente 0 concentrase o flotd de 200
de vase la Petrovaradin. Asediul incepu in ziva de 5; in ziva de
14, avu loo lupta navalä dela Salankemen in care Turcii turd invin0 ;
indatd dupd aceea sosi la Belgrad §i Iancu, a cdrui armatd cuprindea
0 un corp de cruciati, organizat de cdlugdrul loan de Capistrano.
Asaltul general se produse in dupd amiaza zilei de 21 Iulie. Turcii
reu§esc in cele din urrnd sd pdtrundd in ora; cetatea insd reziständ
Cu Indärjire, un contra atac viguros Ii sile§te sd se retragd. A doua
zi, are loe o noud luptd la marginea oraului. Izbiti in plin de artileria
lui Iancu la care se addogaserd i câteva piese luate dela du0nan,
atacati cu funie de cavalerie precum §i de cruciatii lui Capistrano,
Turcii Bunt cuprimi de panic5. 0 se retrag in desordine. O pradd
uria§e rdmäne in mâinile biruitorilor. Vestea cd Belgradul nu
putuse fi luat §i eh' Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantino-
polului, a trebuit sd fugä, rdnit, produse o extraordinard bucurie
in toatd Europa. Papa trimise o scrisoare entusiastd, numind pe
Iancu « atletul cel mai puternic unic al lui Christos ». Indatd
insd dupd vestea cea bunà, sosi alta, dureroasd: a mortii celui ce
fdurise victoria. Armatele turce§ti aduseserd cu ele 0 molima
grozavä a ciumei. Incdrcat de ani, obosit de rdzboaie, viteazul nu
putu rezista boalei §i la 11 August 1456, inchise ochii la Zemun,
in fata Belgradului eliberat. L'au plAns cu lacrimi fierbinti tovar4ii
de luptä ; i-au dus apoi trupul i l-au ingropat, a§a cum dorise,
In biserica din Alba-Iulia, aldturi de fratele sdu. In epitaful scris
de Ioan de Capistrano, cälugdrul-ostaq, citim: « a cdzut coroana
regatului ; s'a stins lumina lumei ».
Nu e de mirare cd aceastd uriw personalitate a avut o mare
influent:6 asupra tdrilor de dincoace de CarpaIi. Timp de aproape

www.dacoromanica.ro
42 IANCU DE HUNIEDOARA

cincisprezece ani, atAt Muntenia at si Moldova au stat sub directa

lui InrAurire. Vlad Dracul a pldtit cu viata faptul ca 0-1 Mouse
dusman ; Dan al 111-lea si Vlad Tepes au ocupat tronul cu aju-
torul lui. Petru al II-lea, In Moldova, i-a fost cumnat; Bogdan,
tat61 lui Stefan cel Mare si Alexàndrel il considerau ca pe « Orin-
tele » lor. Stäpanind Severinul si Chilia, dispunand, ca « guver-
nator al regatului » de marile resurse ale statului unguresc, fiind
si conducdtorul luptei Impotriva Turcilor, era natural ca influenta
lui sa se exercite asupra unei arii asa de Intinse. Dupä Mircea
cel BAtrAn, Iancu de Huniedoara a fost a doua personalitate de
caracter european, pe care a dat-o neamul nostru; Stefan cel Mare
va fi a treia.
Ladislau si Mateias Corvinul. Cds6torit cu Elisabeta de Szilágyi,
Iancu a avut doi copii: pe Ladislau ndscut In 1432 si pe Mateiff,
näscut la 23 Fevruarie 1443, In casa lui Jacob Méliffi din Cluj.
Cel dintAi este, in 1453, ban al Croatdei si Dalmaidei, In 1456,
apgrà al6turi de unchiul s6u, Belgradul; având Insusirile Orin-
telui el, era destinat unui viitor stràlucit ; cdzu lug victim6 urei
si invidiei magnatilor cari nu puteau admite un nou Huniade. Re-
gele, sl6b6nog, fu usor convins a Ladislau ar umbla dupà con:mild;
Incuviint'ä prin urmare ca cei doi copii ai lui Iancu sa fie omoriti.
Chemati la curte sub un motiv minemos, Ladislau fu arestat si
dupà un simulacru de judecatà, condamnat la moarte. In seara
zilei de 16 Martie 1457, cdlgul Ii tblia, dupà a patra loviturd, capul.
Multimea, aflând de nelegiuirea petrecutä, se raised, ceea ce Melt
pe rege sd fugA la Praha, hand cu el si pe Mateias. Curand dupd
aceea muri, otrdvit sustin unii, mai probabil 'Mg de ciuma care
bantuia pe atunci In Boemia (23 Noemvrie 1457). Pentru tronul
vacant erau mai multi candidati: regele Poloniei, Cazimir, cum-
natul rdposatului, Imp6ratul Frederic, de asemenea rudd si avand
In Ostrarea sa si coroana regalà, apoi doi nobili, anume palatinul
Ladislau Garay si Nicolae Ujlaky. Cumnatul lui Iancu, Mihail
Szilágyi, hotàrì lug sá prezinte candidatura nepotului säu Mateias
si, In consecintà, In fruntea unei armate de 20.000 de oameni,
veni la Buda unde trebuia sä fie ales noul rege. Dupà oarecare
(liscutie, vointa soldatilor era de altfel si a unei mari Orti a
poporului se impuse: partidele lui Garay si Ujlaky consimtird
0 ele s'a fie ales rege Mateias (1458). Acesta In varstà de numai

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 43

15 ani se afla la Praha, In paza regentului Podjebrad: spre

a-vi recäpg.ta libertatea trebui s6 fägAduiascà p6zitorului ski c6-i
va da 60.000 de ducati §i. eä-i va lua In c6satorie pe fiicä-sa, bolnä-
vicioasa Caterina, ceea ce se §i indeplini.
Mateia§, unul din cei mai strälluciti regi ai Ungariei, sub raportul
cultural cel mai stfälucit chiar, a domnit Ora in 1490. A fost
contemporanul lui stefan cel Mare §i a sinAit la Baia puterea
Moldovei. Dupà aceea a träit ing in bune raporturi cu fostul sàu
adversar: dovad6 Ciceiul §i Cetatea de Baltà pe care i le-a d6ruit
(vezi mai departe, p. 75). Raporturile lui cu Vlad Tepe le Infil-
ti§am la domnia acestuia din urniä. Din mAsurile sale admini-
strative vom aminti la capitolul despre starea socialà a Românilor
din Ardeal numai ce ne prive§te pe noi. Celelalte fapte ale sale,
luptele pe care le-a purtat prin alte pärti, sprijinul pe care l-a
acordat literatilor §i arti§tilor vremei sale, precum §i politica sa
internà ies din cadrul istoriei Românilor, nu-§i au locul deci In
expunerea de fatà.

BIBLIOGRAFIE
Ianeu de Huniedoara: I. G. FEAR, Genus, incunabula et virtus Ioannis
Corvini de Hunyad, regni Hungariae gubernatoris, Buda, 1844, 340 p. in
8°; 2. DR. EUGEN CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2-a, vol. I, a Press-
burg », 1900, 506 p. in 8°; 3. COLONEL T. NICOLAU, loan Huniade Corvin,
Bucure§Ii, 1925, 251 p. 8°; 4. T. G. BULAT, Contributia romcineascd la opera
de cruciat a luí Ion Hunyadi, in Rev. 1st., XII (1926), p. 57-68;
5. TEODOR POPA, lancu Corvin de Hunedoara (loan Hunyadi), Hunedoara,
1928, 184 p. in 8°; 6. IAN DABROWSKY, La Pologne et l'expédition de Varna
en 1444, in Rev. d. Et. SI., X (1930), 57-75; 7. MARTIN DE ROSKA, Casa
de nasyere a lui Matei Corvinul, in Boabe de grciu, II (1931), p. 199-203;
8. ASZTALOS N., Les deux Hunyadi, in Nouvelle Revue de Hongrie, XXVII
(III), (1934), p. 256-265; 9, 0. HALECKI, La croisade de Varna, in Bul-
letin of the International Committee of Historical Sciences, nr. 45, vol. XI,
1939), p. 485-495.
V. §i p. 15, nr. 5; 1.). 32, nr. 5.

www.dacoromanica.ro
 VLAD TEPES
Se speriaserd intru atdta
(Turcilor) inc.& se socotea f ericit
ce putea trece dinco/o, In Anatolia
(Marturie contemporanl).

Felul in care a fost privit Vlad Tepe § de istoricii vremurilor

noastre a provocat discuií. Unii au vazut intr'insul un erou,
luptând pentru independenta tarii sale §i pentru cre§tinatate, un
aparator al celor slabi §i saraci, altii au afirmat cá suntem In f ata
unui caz patologic, a unui om bolnav care chinuia §i ucidea dinteo
placere sal:lied. De partea cui este dreptatea, cine a vazut exact?
Vlad Tepe § a fost intr'adevar un voevod crud, care-§i justifica'
pe deplin porecla; schingiuirile §i executiile pe care le-a ordonat
frig, nu erau pornite dintr'un capriciu, ci aveau intotdeauna o
ratiune §i anume, foarte adesea, o raOune de stat. Ele serveau
drept exemplu: pentru pretendentii la tron care ar fi vrut
turbure ordinea instituita §i pentru sustinatorii lor, apoi pentru
facätorii de rele, atá't de numero§i in urma necontenitelor lupte
interne, in sfar§it chiar pentru du§manii din afara care simteau
astfel ca e in tara o vointa puternica. Sa. nu uitam dealtfel ca
in intreaga Europei, exista In vremea aceea o atmosfera de cruzime,
ca Vlad Tepe, n'a intrecut In privinta aceasta pe atati alti mo-
narhi ai veacurilor XV §i XVI. Sub raportul politic, a pastrat
linia de conduita a tatalui sAu, fiind de partea crestinilor, dar
neezitand, atunci ceind nu putea face altminteri, Ea se Inteleaga
cu Turcii. Aceasta a fost de altfel politica a foarte multi dintre
domnii no§tri; Insu§i marele Stefan a aplicat-o §i nu i se poate
face o vina ; fiindca, §.1 pentru el §i pentru ceilalti, gandul de cape-
tenie a fost peistrarea fiinei statului amenintat de atatea primejdii,
§1 aceasta justifica once modificare a politicei externe.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE CU ARDEALUL 45

Relatiile cu Ardealul. Ocupand tronul cu ajutorul unguresc,

Vlad Tepe§dà Bra§ovenilor, in toamna aceluia§i an (6 Septemvrie
1456) un act, prin care recunoscAnd sprijinul ce a avut, le fägd-
cluie§te c6-i va ap6ra impotriva Turcilor cu toate puterile sale,
la eandul lor, fiind obligati sä-1 adAposteascà in cazul nand va
fi nevoit sà se retrag6 din tar4. Bra§ovenii vor putea de asemenea
continua nestingheriti negolml lor, dincoace de munti. Scurtà
vreme dupd aceasta, peste trei luni numai, constatdm insä o
modificare In atitudinea ungure§ti §i a Sa§ilor fat:6 de
Tepe. Ladislau Huniade serie Bra§ovenilor, la 1.7 Dechemvrie, sà"
ajute pe pretendentul muntean « Dan voevod ». Pe de and parte,
un al doilea pretendent, Vlad CAlugdrul, e ad'apostit In tara Am-
la§ului, ceea ce aduce protestul categoric al lui Tepe § care amin-
te§te Sa§ilor, la 14 Fevruarie 1457, ea deci nu din partea lui s'a
inceput vrAjm6§ia §i le cere sä* izgoneasc6 din Amla§ pe acel care
unelte§te impotriva lui. Se vede nä protestul lui Tepe, Insotit
de unele represalii pe care le aminte§te o scrisoare a regelui
Mateia§ din 3 Martie 1458, a avut pentru moment efect, deoarece
In cursul anului 1458, constata'm raporturi normale. Astf el la 25
Mai, Tepe § cere Bra§ovenilor ni§te me§teri, iar la 13 Iunie le re-
comandh pe un trimis al sälu. La Inceputul anului urm'alor gäsim
ing In Ardeal Iâng4 Sighi§oara, pe un al treilea pretendent, pe
« Basarab Voevod »; acest continuu sprijin. acordat de Sa§i tu-
turor celor care-i vânau tronul, era de ajuns ca sä justifice sange-
roasele represalii ale lui Tepe. Patruzeci §i unu de negustori
bra§oveni, aflati in Tara Româneasck sunt tra§i in teapä ; alti
trei sute, intre cari multi tineri, cari serveau §i ca informatori
ai Saqilor, sunt ar§i de vii. In acela§i timp e atacat tinutul Si-
; cateva sate intre ele se pare Noul S6sesc, Hosmanul
Bendorful sunt arse §i prklate. Un alt corp de oaste nävä-
le§te in tara Barsei; Bra§ovul e atacat, suburbiile §i biserica Sf.
Vartolomeiu cad pradä focului. Toate acestea au avut loc In
primele luni ale anului 1459, inainte de 2 Aprilie. Negustorii
munteni cari se aflau In mod obi§nuit in Bra§ov n'au suferit
nimic, deoarece Vlad Tepe § avusese grijä" sà-i cheme In tain6 mai
clinainte inddilt in lard. In urma acestor fapte, Dan pretendentul
al/rid se pare §i sprijinul Bra§ovenilor, trece cu un corp de oaste
dincoace, peste muntd, ca sä-§i incerce norocul (Martie 1460).

www.dacoromanica.ro
46 VLAD TEPES

In lupta care are loe Insa, el este Invins i Malt prizonier.

da porunca sà i se sape groapa, ii face de viu slujba Inmormantarii
apoi Ii taie capul: Odd i pentru cei1ali pretendenti cari ray-
neau tronul. Apoi fiindca Dan venise i cu sprijinul Romanilor
din Fagaras si Amlas, trimite lmpotriva acestor 1,inuturi o oaste
care le jefueste si le arde cumplit (August 1460). Unele sate, ca
de pildä ercaia si Mica, au fost nimicite In lntregime hick, doi
ani dupa aceia, trebuiau &A fie colonizate din nou. Amlasul a fost
luat la 24 August ; sätenii, in frunte cu popa, au suferit pedeapsa
pe care o aplica obisnuit voevodul: tragerea In teapa. Brasove-
nilor nu le-a facut nimic, se pare, de data aceasta; mai mult chiar,
le-a trimis, la 26 Iulie, o scrisoare, invitandu-i sa stea
deoarece el tot ce are de socotit, e numai cu 1,inutu1 Fägarasului,
posesiunea noasträ ».
Luptele Cu Turcii. Dupa ce Isi consolideaza In felul acesta
stapanirea, decapitand pe unul din pretendenti §i ingrozind pe
cei1aIi§i eventualii lor suqinatori, Tepe § pä§e§te impotriva Tur-
cilor. Tributul in bani, nu-1 mai platise de trei ani de zile, cu
atat, mai putin se gandise sä dea copiii care i se cereau pentru
corpul de ieniceri. Sultanul Mohamed al II-lea, cuceritorul Con-
stantinopolului, cunoscand se vede ce putea domnul muntean,
voi mai intai sä-1 inläture prin vicle§ug, nu prin forta armelor.
Ii trimise deci vorba printr'un grec, Catavolinos, sä vie la Giurgiu,
pentru ca, de comun acord cu demnitarii turci, sà reguleze o che-
stie de hotar. Tepe § veni, aducand, spre a amagi la randu-i pe
du§man, tributul §i chiar un numar de cincizeci de copii; avea
insa, in acela§i timp, pregätita i o oaste care, la semnul voevo-
dului, inconjura pe nea§teptate deta§amentul otoman, luand pri-
zonier §i pe comandantul lui, pe Hamza, begul de Nicopol, im-
preund cu grecul Catavolinos. Prin§ii fura du§i la Targovi§te §i
acolo in marginea oraplui, se ridica pentru fiecare soldat turG
cate o teal* aceea a lui Hamza §i ceilalta a Grecului fiind mai
inalte. Giurgiu cazu in maim lui Tepe, malul drept al Dunarii,
dela guri §i 'Ana la Zimnicea, fu ars §i pradat; un alt comandant
turc, Mehmed-Pa§a, scapa cu fuga. Intr'o scrisoare pe care o
trimite, la 11 Ianuarie 1462, lui Mateia§, regele Ungariei, Tepe,
povestind aceastä campanie, aratä ca au fost uci§i 23.809 oameni
precizia cifrei se explica prin aceea ca se strangeau cu grija

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE CU TURCII 47

oapetele tdiate « afarà de 884 cari au fost ar§i in casele lor

ale Carol' capete n'au putut fi infali§ate ». In total deci 24.693
de du§mani. Cat erau de ingroziti Turcii, se vede §i din impreju-
rarea cd in§i§i locuitorii Constantinopolului se pregäteau sO pd-
rOseasc6 ora§ul, temandu-se cO Tepe § ar putea ajunge panä acolo.
«Se speriaserà intru atata multimile (Turcilor) spune o mOr-
turie contemporan6 !neat se socotea fericit cel ce putea trece
dincolo, in Anatolia ».
Evident, o asemenea indräznea0 provocare nu putea ramane-
fOrd rdspuns din partea lui Mohamed al II-lea. In primOvara
anului 1462, o armatà insemnatà cronicarul grec Halcocondil
d'd cifra, mult exageratà insà, de 250.000 porni spre Duddre.
FaVd de puhoiul turcesc, Tepe § nu avea decat oastea de tark
cAlAreti in cea mai mare parte, vreo zece mii de oameni in totul.
O luptà pe camp deschis nu era deci cu putintà. Trecerea pe
tdrmul stang s'a rácut in dreptul Nicopolei, ai no§tri neputand-o-
impiedica. Urmarä apoi o serie de ciocniri, in locuri alese de Tepe,.
unde multimea Turcilor n'avea cum sà se desfd§oare tactica
clasic6 a domnilor no§tri unde repeziciunea de mi§cAri, in-
drOzneala i vitejia voevodului pricinuird du§manului pagube
lnsemnate. Inteo noapte, Tepe § atacä insu0 tabOra turceascà.
vrand sà pdtrundd pan6 la cortul Sultanului spre a-1 ucide. Aju-
tali de intuneric 0 de zàpdceala produsä de o asemenea extra-
ordinarà tentativk ai no§tri mOcelarirà un numdr considerabil
de Turci un participant, ienicerul de origin6 sarbd Constantin
Mihailovici, dd cifra iarO§i muli exageratd de 100.000 §i se
retraserd färä mari pierderi, O hotOrire pe calea armelor era vddit
cä* nu se va putea obtine. Mai ales eh' oastea sultanului ducea lipsd
de alimente se Mouse pustiul in fala nOvOlitorilor, dupä me-
toda strOveche §i pe deasupra se ivise i ciuma. Pe de alt'd_
parte, nici flota trimis6 sà cucereascd eetatea Chiliei unde era
garnizoand pug de Iancu de Huniedoara nu putuse ispravi
nimic §i fusese nevoitd sd se retragO. A§a !neat, campania s'ar
fi terminat lamentabil dacA Sultanul n'ar fi gAsit in persoana lui
Radu cel Frumos porecla vi-o cdpdtase in haremul impOrätesc
omul care-i trebuia. Acest frate bun al lui Vlad Tepe § se grAbi
fägdduiascd supunere i tribut ; el izbuti s4 atragd de partea lui
o sum6 dintre boieri, mai ales dui:4 ce pusese mana pe locul

www.dacoromanica.ro
48 VLAD TEPES

pare-se mandstirea Snagovul unde ace§tia 1§i addpostiserd fa-

miliile §.1 averea. Mohamed il investi deci ca domn al Tdrii Ro-
mane§ti §i trecu IndAra Dundrea. Vlad, pArdsit de cei mai multi
dintre ai sài, cdrora le convenea, se vede, un domn §ters, fard
personalitate, trebui sa se retragd peste munti, In Ardeal, a§tep-
tând acolo sprijinul lui Mateia§ (August 1462). Acesta porni ln-
teadevdr o armatä spre a-I restabili pe trón; o intrigd insd a
du§manilor lui Tepe, probabil a Sa§ilor din Bra§ov care nu puteau
uita represaliile din 1459, zdddrnici totul. I se prezentard lui
Mateia§ trei scrisori, ca din partea voevodului, dintre care una
adresatd lui Mohamed al II-lea, prin care el se ruga de iertare qi
fdgAduia sd-i inlesneascd Sultanului cucerirea Ardealului, dupd
care ar putea u§or urma supunerea intregei Ungarii. Aceste scri-
sori noi le considerdm ca un fals, asemenea falsului care se va
produce mai tarziu, spre a se justifica asasinarea lui Mihai Vi-
teazul. Nu era nicio ratiune ca epe sA scrie un asemenea text,
dupd toate cele ce se intamplaserd; apoi localitatea de unde au
fost trimise scrisorile « Rothel » nu existd. Destul insd cal Mateia§
le-a dat crezare, a intrerupt expeditia §i a pus pe Vlad la inchi-
soare, in Buda, unde a stat mai bine de zece ani. Abia in
1476 el i§i va putea reocupa, pentru foarte scurt timp insd,
tronul.
Unii istorici ai vremurilor noastre Xenopol in special fac
mare caz de « nerecuno§tinta lui stefan cel Mare care a atacat
in Iunie 1462 cetatea Chiliei, pe cand Tepe, cu al cärui
ajutor ocupase tronul Moldovei, trebuia sd lnfrunte armata Sul-
tanului. Cred cd. stefan nu putea face altfel. Sd fi läsat pe Turci
sd ocupe Chilia, portul atat de Insemnat prin care se Men o bund
parte a comertmlui moldovenesc, cetatea care domina toatd Tara
de jos, ar fi insemnat ca din capul locului sd renunte la inde-
pendenta sa militard §i economicd. De aceea, cand a aflat de
expeditia Turcilor fi de flota care se indrepta spre gurile Dundrii,
a trebuit s'o ia inainte §i sä asedieze cetatea, care de fapt era
in mana Ungurilor, nu a lui Tepe. Interese superioare de stat
i-au impus a§a dar lui stefan atitudinea pe care a luat-o. Iar dacd
e vorba de ales intre aceste interese §i un sentiment de recu-
no§tintd personald, indoiald nu poate incdpea: primele trebuie
sA biruie.

www.dacoromanica.ro
LUPTELE CU TURCII 49

V.

Fig. 13. Vlad Tepe$.

www.dacoromanica.ro
50 VLAD TEPES

Vlad Tepe a fost casatorit cu o catolica, rudä a lui Mateia§

Corvinul ; a avut mai multi fii; unul dintre ei, Mihnea, zis cel
Rau, a domnit in Tara Romaneasca intre 1508-1510, dupa.
Radu cel Mare; un altul, Vlad, e constatat ca pretendent la tron,
In 1495, pe timpul lui Vlad Calugarul; despre un al treilea ne
vorbeste naratiunea ruseasca in care se povestesc « cruzimile »
lui Tepes. Atat de mult au impresionat pe contemporani execu-
Vile, justificate de altfel, dupa cum am vazut, ale acestui voevod,
incat s'au tipiírit in acea vreme de inceputuri si de scumpete
a tiparului mai multe brosuri asupra lor. Una a aparut la Augs-
burg, alta la Strassburg, o a treia la Bamberg; alte douà la Niirn-
berg; cea mai veche n'are indicat locul si data aparitiei; cate §i
sase sunt in nemt,este. Multe din faptele pe care le relateaza aceste
cartulii par a fi adevarate; altele au mai fost inflorite, cum se
intampla de obiceiu. Naratiunea ruseasca de care am amintit
mai sus, alcatuita probabil pe la 1482-1484,, s'a bucurat de o
larga raspâ.ndire; ea se Oa intr'o suma de manuscrise.
In afara de daniile facute manästirilor Rossikon §i a lui Fi-
loteiu dela Muntele Athos documentele au amandouà data
12 Iunie 1457 Vlad Tepe § a ridicat o biserica in Targsor ; in-
scriptia descoperitä dupa razboiu, da ca an al zidirii 1461; tot
lui i se datoreste, foarte probabil, §i manastirea Comana, pe care
o inzestreaza in 1462 cu mosia Cälugareni. Traditia ii atribue si
biseriva manastirii Snagov, unde ar fi fost inmormântat. Sub
lespedea care, se spunea, ar acopen i rama§itele pämantesti ale
acestui viteaz voevod, nu s'a gasit insa un mormant domnesc,
ci o simpla groapa preistorica cu ceramica si oseminte de cal.
Pe de alta parte, stim ca manastirea e mult mai veche, ea existand
de pe vreme lui Mircea cel Baran (vezi vol. I, editia 4-a, p. 486).
Dar daca nu cunoastem in mod sigur mormantul lui Tepes,
In schimb ni s'a pastrat un frumos portret al lui, aflator actual-
mente la castelul din Ambras (Tirol). Voevodul are fata smeada,
ochii mari cu sprancene bine arcuite, nasul subtire, barbia ascu-
OM Poarta plete lungi, revarsate pe umeri, si mustata. Pe cap
o caciulita, impodobita in partea inferioara, de jur-imprejur, cu
siruri de margaritare si avand in fatä un surguciu, batut in pietre
pretioase (vezi fig. 13). Alte patru portrete, dintre care douà mai putin
reusite, se afla in brosurile care i-au dus faima in toata Europa.

www.dacoromanica.ro
 B1BLIOGRAFIE 51

BIBLIOGRAFIE
Vlad Tepe: 1. I. BOGDAN, Vlad Tepes f i naratiunile germane f i rusesti
asupra lui, Bucuresti, 1896, XIX + 170 p. in 4°; 2. N. IORGA, Lucruri nouit
despre Vlad Tepes, in Cony. Lit., XXXV (1901), p. 149-162; 3. AL. LAPE-
nATu, Mandstirea Comana, in Bul. Com. Mon. Ist., I (1908), p. 9-22; 4
CONSTANTIN C. GIURESCU, O bisericei a lui Vlad Tepes la Tdrsor, In Bul. Com.
Mon. IV., XVII (1924), p. 74-75; 4. N. IORGA, O episcopie de suprimat:
cea de Galati (17igaras), in Rev. Ist., XI (1924), p. 178-179; 6. C. ICARADJA,
Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Tepes, in Inchinare lui Ni-
colae Iorga, Cluj, 1931, p. 196-206; 6. DINU V. ROSETTI, Seipelturile arheo-
logice dela Snagov, I, Bucuresti, 1935, 52 p. in 80; 7. I. IONASCU, Ma'nfl-
stirea Tdrgsor, un fost metoh al spitalului Pantelimon, cu 4 ilustratiuni, Bucu-
resti, 1938, 73 p. (extras din Bis. Ort. Rom., LVI), in 8°.

4*

www.dacoromanica.ro
 gEFAN CEL MARE
Bdrbat glorios si victorios. care
ai biruit pe toti regii vecini... Om
fericit, cdruia soarta i-a hdrdzit Cu
multa ddrnicie bale darurile. Cad pe
cdnd altora le-a dat numai unele In-
eu,siri anume unora prudenta im-
preunata Cu ireteni e, altora virtuti
eroice si spirit de dreptale, altora biru-
ruinp contra dusmanutui, numai tie
ti le-a hardzit la un lac pe toate.
Tu esti drept, prevazator, istet, biruitor
contra tuturor du,smanilor. Nu in zadar
e.sti socotit printre eroii secolului no-
stru *.
(Cronicarul polon Miechowski).

D omnia lui stefan cel Mare de aproape o jumdtate de veac

este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodatd tara
n'a f ost mai lilting, mai bogatd i mai respectatd ; niciodatd
faima domnului ei n'a strdbAtut atAt de departe, deopotrivd In
apusul cre§tin ca i In rds'dritul necredincios, provocând admiratia
prietenilor i respectul du§manilor ; niciodatd nu s'au ridicat spre
slava celui de sus, atat de multe ldca§uri i bite° found atat de
desdvdr§itd. Intocmai cum Grecii cei vechi au avut epoca lui
Pericle acel maximum de strdlucire politicd i artisticd noi
am avut epoca lui *tefan cel Mare. Depd§ind hotarele Moldovei,
ea a f ost i va rdmâne reprezentativd pentru intreg neamul no-
stru c are vi-a &it in acest credincios, glorios i gospodar voevod
c ea mai Intrupare a sa.
Evident, n'a fost numai lumind In cei patruzeci §i §apte de ani de
domnie. Inceputul a cerut unele concesiuni, a impus unele renuntdri.
Rand sd-§i asigure tronul, cel atAt de rAvnit de atatia, tef an a
trebuit sd accepte unele situatii care nu se potriveau mândriei sale.
chiar mai tarziu, n'au lipsit ceasuri de amdrdciune §i de durere.
FIcAnd insd suma, privind rezultatele, nu se poate sd nu rdmai
&lane impresionat de frumusetea i puterea acestei strdlucite domnii.

www.dacoromanica.ro
 STEFAN GEL MARE 53

La inceputul lui Aprilie 1457, intra In Moldova pe valea Si-

retului, stefan, feciorul lui Bogdan cel ucis la Rauseni. Avea cu e/
o oaste de vreo 6.000
de oameni, parte Mun-
t
teni, parte Moldoveni
din tara de jos, de
unde dupà traditie, ar
fi fost de fellnsusi nea-
mul lui stefan. Petru
Aron, ucigasul lui
Bogdan, n'avu timp
sa se pregriteascd ; de
altfel, o parte dintre
boieri 11 si uraserà
erau bucurosi de dom-
nie nouä. Cu oastea pe
care o putu strange In
pripd, 1ncerca el deci
In zadar sA opreasca
Inaintarea tadärului
care venea s'a ja mos-
tenirea Orintelui säti
sa-i rdzbune moar-
tea ; in lupta dele Dol-
jefti, pe Siret, la 12
Aprilie i In cea urma-
toare dela O rb je, In
tinutui Neamtului,
la 1.4 Aprilie Joia ,64,, t
Mare armata lui
tef an invinse, iar
Petru Aron fu silit s'a" Fig. 14. Chipul tul $tefan cel Mare dupa o miniatura
a Evangheliarului dela Homor, ficuta de eromonahul
ia calea pribegiei, In Nicodim (14731. Pare a fi portretul eel mal veridic
Polonia. La locul ce marelui domn.
se chiam6 Direptate,
pe Siret, tara aclama' pe biruitor ca domn al Moldovei, iar mitro-
politul Teoctist 11 unse cu mirul sfintit. Suceava primi cu bucurie
pe fiul lui Bogdan (vezi fig. 14 si 15).

www.dacoromanica.ro
54 $TEFAN CEL MARE

°
r
ç. ;I

r, . .

4, . '. . ...1
7 .i.
'0 : ^ , . o .1,...,
,-,-,--..,.. - ,.. ...-.

, Atir i
, 14'

^
:
II

3 ?.
A
"
r 4 L,L
.
E

." 2 I d

.-

;- N

"

Fig. 15. Chlpul lul $tetan cel Mare pe tabloul ctltorlcesc al biserldl dela Patrautl.

www.dacoromanica.ro
 CONSOLIDAREA DOMNIEI 55

Consolidarea domniei. Tronul castigat cu sabia trebuia insd

Intärit. Intr'adevär, biruinta impotriva lui Petru Aron nu rezolvase
definitiv situatia. Uciga§ul tatälui sail se putea oricánd intoarce
cu ajutor dela Poloni; tef an, spre a Impiedeca o asemenea even-
tualitate, trebui sä. Incheie, la 4 Aprilie 1.459, un act cu trimisii
regelui polon Cazimir, recunoscand suzeranitatea acestuia §i 1A-
sändu-i stäpAnirea asupra Hotinului. In schimb, Polonii se an-
gajau sä nu permitä lui Petru Aron sä se apropie de hotarele
Moldovei.
Ca o dovadä a sentimentelor sale de amicitie, stefan con-
firmä In anul urmätor data exactà e 3 Iulie 1.460 privilegiul
comercial pe care 11 aveau dela predecesorii säi negustorii din
Lwów pentru comertul cu Moldova. Din partea Polonilor prin
urmare, primejdia era Indepärtatà. Petru Aron 1§i dädu seama
c6." nu va mai fi ajutat ; de aceea, trecu In Ardeal, asezAndu-se
probabil In tinutul Secuilor. Spre a Inlätura §i de aici pe dus-
manul sàu, i spre a face sä Inteleagä pe cei care-1 adäposteau
cà savarseau o mare gre§ealà, atacä stefan In Iunie 1461 pe Secui,
Ii jefui si se intoarse cu multà pradä, dar färä sä fi putut pune
mAna pe Petru Aron. Acesta se afla In anul urmator la curtea
voevodului Transilvaniei, iar dupä aceea, la curtea regelui Mateia§
care voia sä-1 aibä la Indemänä spre a putea impresiona mai u§or
pe stefan si a-1 sili recunoascA astfel autoritatea. Domnul
Moldovei nu se läsà însà intimidat; reinnoi legdturile cu Polonii,
iscd/ind la 2 Martie 1462 atät el cAt si boierii in frunte cu mitro-
politul Teoctist, ate un act prin care fägäduiau, dupä pilda pre-
decesorilor, credirrg regelui Cazimir, §i se pregAti 86 dea Ungu-
rilor o nouà loviturd. De data aceasta insä, el nu se mai Indreptä
Impotriva Secuilor, ci impotriva cetäü Chilia. Aceastä « poartà »
a Moldovei era in mAna Ungurilor incä din vremea lui Petru al
II-lea Care le-o cedase drept multumità cà Iancu de Huniedoara
11 ajutase sä ocupe tronul. Prin cucerirea acestei cetäti, stefan
urmärea nu numai un scop politic o loviturä datà protecto-
rilor lui Petru Aron dar mai ales unul militar §i unul econo-
mic. Inteadevär Chilia era, Impreunä cu Cetatea AlbA, care se
gäseste chiar dela 1nceput In stäpanirea Domnului Moldovei, cea
mai bunä apärare impotriva Turcilor; ea reprezenta In acelasi
timp si un antrepozit comercial de prima 'flank unde se con-

www.dacoromanica.ro
56 STEFAN cEL MARE

centrau deopotrivd mdrfuri polone, unguresti, romAnesti i rdsd-

ritene. Vama ce se lua pentru aceste mdrfuri ar fi constituit un
izvor important de venit al vistieriei moldovene. E usor de inteles
deci pentru ce stefan s'a indreptat impotriva cetdtii dela Dundre.
Unii istorici au vdzut In acest gest o lipsd de recunostintd a
domnului Moldovei faVd de fostul sdu protector, Vlad Tepes, cu
al cdrui ajutor ocupase tronul, mai ales cd In momentul cAnd
ostile lui stefan asediau Chilia, domnul muntean era atacat de
armata mult mai numeroasd a lui Mohamet al II-lea i silit
se retragd In Ardeal. Se uitd insà faptul, esential Chilia
nu apartinea in acel moment Muntenilor, ci Ungurilor, cà prin
urmare stefan nu lovea In acela care-i Meuse ()data' bine. Dar
chiar dacd ar fi fost asa, incd fapta lui stefan era scuzabild, deoa-
rece intre sentimentele sale personale §i interesul superior de Stat,
interes care cerea, din multiple ratiuni, dobandirea Chiliei, tre-
buia sd prevaleze acesta din urrnd (vezi mai sus, p. 48). Cetatea
fiind bine apdratd, atacul n'a izbutit insd. stefan Insusi fu rdnit
la glesnd, rand care nu s'a mai inchis pand la sfarsitul vietii,
trebui s'd ridice asediul. Era numai o amânare, deoarece peste
trei ani de zile, in 1465, domnul Moldovei tot va cuceri Chilia.
Intre timp, el reja dela Poloni cetatea Hotinului. Imprejurd-
rile In care s'a produs aceastd completare a hotarului Moldovei
spre miazänoapte, nu ne sunt bine cunoscute. tim numai at'at
ea ea trebuie sd fi avut loc inainte de 28 Aprilie 1464, cAnd gdsim
pe boierul Goian, fost mai inainte mare dvornic, ca pardlab de
Hotin. Politica lui stefan fatd de Poloni se dovedea deci fructuoasd.
AvAnd experienta primei Incercdri, tefan Intrebuintd la al
doilea atac asupra Chiliei altd metodd. Expeditia, pregnità din
vreme, s'a facut In toiul iernii, cu o mare repeziciune: In 8 zile
ne spun izvoarele domnul a ajuns din Suceava in fata zidu-
rilor cetdtii dundrene, astfel incdt garnizoana n'a mai avut timp
sd primeascd intdriri; pe de altd parte, au fost castigati i unii
dintre locuitorii orasului. Asa s'a facut cd la 23 Ianuarie 1465
la miezul noptdi: detaliu caracteristic armata moldoveand a
putut pdtrunde In ora i cd fortdreata insdsi In care izbutise
sd se retragd unul din cei doi comandanti celdlalt fusese prins
la o nuntA unde petrecea a cdzut dupd un asediu de numai o zi.
SAmbätä 25 Ianuarie, steagul Moldovei flutura deasupra zidurilor.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA DELA BAIA 57

Lupta dela Baia. Legatura cu regele Poloniei Cazimir pe de G

parte, atacul impotriva Secuilor din 1461 §i cucerirea Chiliei pe-
de altä. parte, §i mai ales amestecul domnului Moldovei in ras-
coala pe care au facut-o Ardelenii impotriva regelui Mateias, con-
stituiau motive serioase pentru acesta din urma de a intreprinde
o expeditie Impotriva lui tefan. Se mai adaogau de sigur §i in-
stigatiile lui Petru Aron §i ale unui alt pretendent, Berindei, pe
care regele Ungariei 1-a i luat cu el spre a-1 a§eza ca domn la
Suceava. Mai intai, Mateia§ a potolit rascoala Ardelenilor (Sep-
temvrie 1467), apoi a pornit impotriva lui stefan. La 11 Noem-
vrie, armata ungara, numarand 40.000 de osta§i, era la Bra§ov;.
de aci, ea se indrepta spre pasul Oituzului spre a trece in Moldova.
-Lefan Intärise trecatoarea, a§a Inca Mateia§ n'a putut razbi
prin munti decat cu lupte, « cu focul §i cu sabia », cum spune
cronicarul Bonfinius. La 19 Noemvrie, targul Trotu§ului era
ocupat §i ars ; dupä aceea armata ungara porni pe valea Siretului
In sus, pradand §i ucigand totul In calea sa. Nu se cruta afirma
cronicarul polon Dlugosz « nici varsta, nici conditia socialä,
nici sexul ». stefan insu§i, in scrisoarea pe care o trimite imediat
dupa luptd, la 1. Ianuarie, regelui polon, spune ea Ungurii o au
inaintat, pradand tara, nimicind §i arzand cu cruzime, prefacand
in cenu§e ora§ele §i satele, ucigand copii §i necinstind bisericile
§i savar§ind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine nu numai a le
spune, dar nici a le gandi §i pe care nu le-au faptuit niciodata
nici.paganii Turci sau Tätari ».
Rand pe rand au fost ocupate,Bacaul, Romanul, unde Mateia§
ramase dela 29 Noemvrie pand la 7 Dechemvrie, §i Baia. stefan,
care pana acum se abtinuse sa dea lupta, marginindu-se numai la
ciocniri cu deta§amentele trimise dupa provizii dupa obiceiul
pamântului se Meuse pustiul in fate. navdlitorului socoti
sosise momentul atacului. Inteadevar dela Baia panä. la Su-
ceava nu mai era distanta mare §i a lasa pe Mateia§ sa intre In
capitala tärii §i sà proclame ca domn pe Berindei, ar fi Insemnat,
cu urea lesne schimbatoare a boierilor, o serioasa primejdie. De
aceea, stefan hoar' sa izbeasca pe Unguri. In seara zilei de 15.
Dechemvrie 1467, cei 12.000 de osta§i moldoveni atacara targul,
dupa ce mai intai li dadusera foc din toate partile. Lupta a avut
un caracter extrem de violent §i a tinut toata noaptea. Pe la.

www.dacoromanica.ro
58 $TEFAN GEL MARE

orele 5 dimineata, Ungurii, razbit,i, au inceput sa fuga. Regele

Mateiav, rdnit in spate, linga vira spindrii, de o sageata cu trei
vArfuri, a trebuit sa fie purtat pe targa indarät. i daca vornicul
moldovean Isaia ar fi atacat acolo unde ii poruncise stefan, regele
ungur ar fi cazut prizonier. Ava, el a putut ajunge, cu sfärknatu-
rile armatei sale, in munti vi trece in Ardeal (vezi fig. 16).
Prada cazuta in mAinile
biruitorilor a lost considera-
Suceava0 bila: « i carele i corturile
In
diferite bombarde, mavini
8a, tunuri mari i mici spune
5tefan in scrisoarea amintita
pe toate le-am luat aducand
lauda lui Dumnezeu ». Tru-
giSirt0
Roman pu6le Ungurilor cazuti vapte
mii la numar au fost stranse
Intrio movild mare. « i pe
13acek0 laiga acevtia adaoga dom-
nul mai sunt multi ale chor
levuri n'au fost adunate ».
TgTro US
(t-7 Punand la socoteald vi pe robi,
s. rezulta cà din armata Won&
Bre.lcu care coborlse pe la Oituz, o
mare parte nu s'a mai tutors
Legenda
Indara. « i-au dat Dum-
Moldovem
=.41. Unguri
nezeu in m'Oinile lui t,efan
Sra OV 1)4 Granite vi ale ovtirii sale vi foarte multi
flied taiati, iar altii arvi In
Fig. 16. Drumul urmat de regale Mateia
Corvinul ln eampania din Moldova (1467). casele ce se aflau pe ulitele
targului. Insuvi Craiul Mateiav
fu sagetat i cu ruvine se intoarse in tara sa pe o alta cale, strAmta
vi neparunsa ». Ava povestevte letopisetul zis dela Putna, infrAn-
gerea dela Baia. lar cronicarul polon Dlugosz o califica drept
« uriav dezastru » (« clade ingenti »).
tefan a socotit trig cd atAta nu era de ajuns. 5 i de aceea a
trecut dupä letopisetul zis dela Bistrita « in acelavi an », deci
In 1468, caci pare putin probabil ca faptul sd fi avut loc in ulti-
mele zile ale anului 1467 (lupta dela Baia s'a dat la 15 Dechem-

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTUL ( ONFLICTULUI CU TURCII. LUPTELE CU MUNTENII 59

vriel), dupá cronicarul polon Dlugosz frig in Iunie 1469 ca

o furtuná » in Ardeal, a fácut mari pr'ädáciuni §i s'a Intors nesu-
parat indárät. Indatä dupä aceastá « expeditie de pedeapsá »,
gáse§te *tefan prilejul sá pláteascá §i lui Petru Aron pentru ticá-
loasa fapt5. dela Ráuseni. Ii trimite anume o scrisoare ca din
partea boierilor nemultzmiti, poftindu-1 sa vie sd ja domnia; pri-
beagul cade In cursá lesne crede omul ce dore§te §i vine
la locul de Intalnire, unde bine Inteles, il a§teptau oamenii lui
.*tefan. Cálául domnesc desävär§i restul. Fiul rázbunase crâncena
moarte a tatálui §.1 in acela§i timp asigurase statornicia tronului
Moldovei. Eliberat de aceasta continua grija, asigurat din partea
Polonilor §.1 §tiind bine ea Mateia§ nu va Indrázni sä" repete un
atac care avusese drept sfär§it Baia, stefan putu in sfär§it, dupà
doisprezece ani de domnie, sá pà§eascá la Indeplinirea gändului
celui mare al vietii lui, lupta impotriva necredincio§ilor, scoa-
terea Moldovei din situatia de tributará a Turcilor.
Inceputul conflictului cu Turcii. Luptele cu Muntenii. Inteade-
-vár, §i acest fapt se cunoa§te mai putin. stefan a trebuit In prima
parte a domniei sale sä pláteascá tribut lui Mohamet al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului. Am vázut mai Inainte ch. Ince-
putul 11 Meuse Petru Aron in 1455, cAnd trimisese pe Mihail logo-
fältul cu 2.000 de galbeni. stefan nu putea face altfel. A refuza
-tributul, ar fi insemnat sá aibá din capul locului du§mánia celei
mai puternice forte militare §i politice din vremea aceea, a Turciei
lui Mohamet al II-lea. A trebuit deci s6-§i serieze scopurile, in
,ordinea urgentei. Cel dint:di era consolidarea tronului §i acestui
scop §i-a subordonat el toate acti'unile in prima parte a domniei.
A§a se explicá §i tratatul cu Polonii din 1459, cu renuntarea mo-
mentang la Hotin, ala se explia §i politica sa fatá de Unguri,
protectorii lui Petru Aron. In momentul frig cAnd, prin moartea
acestuia din urmá, a dispärut competitorul principal §i deci tronul
fost asigurat, stefan s'a putut gändi §i la o politic6 de rezistentá
144 de Turci.
O asemenea politicá Insá, comporta mari primejdii. Cine in-
dráznea s'o fack trebuia 86-0 ja toate másurile, toate precau-
Ounile. Intr'adevár, Turcii puteau ameninta Moldova nu numai
direct, dar §i indirect, prin cei cari ascultau de dän§ii §i anume,
pe de o parte prin Munteni, care erau cu totul in mAna lor (gar-

www.dacoromanica.ro
 60 $TEFAN CEL MARE

nizoana turceascd din Giurgiu putea ajunge in Cateva ceasuri la

Bucuresti!), pe de alta parte prin Tdtarii din Crimeia. 0 lupt-a
impotriva Turcilor, insemna implicit o luptà cu acesti de voie,
de nevoie aliati ai lor.
Cel dintai lucru care se impunea era, prin urmare, scoaterea.
Nlunteniei din sfera de influenta turceascd, asigurarea, printr'un
domn devotat lui Stefan, cà armata acestei Väri nu se mai
aliazd armatei Sultanului. Asa dar, indepdrtarea din scaun a lui
Radu cel Frumos, sluga prea plecatà a Turcilor. Este ceea ce va
urmari Stefan timp de patru ani de zile din 1470 pana in 1474.
Conflictul incepe prin prädarea si arderea Bräilei, cel mai
insemnat port muntean, a Cetatii de Floci si a Ialomitei, de cdtre
armatele moldovene (27 Fevruarie 1470 si zilele urm6toare). Rada
n'a putut replica direct in acelasi an, dar a determinat, se pare
prin plangerile sale la Turci, nävalirea 'Marilor care, spre star-
situl verii, tree Nistrul si incep BA prade. Stefan, prevenit, isi pre-
gatise Insa oastea si a putut räspunde dupd cum se cuvenea. La
20 August, la dumbrava dela Lipinti, aproape de Nistru, näväli-
torii au suferit o infrangere totalà. Multi dintre 'Mari au fost
ucisi in luptà, altii s'au inecat in Nistru, o mare parte, impreund
cu insusi fiul Hanului, au cazut prizonieri. Bine inteles, robii
moldoveni au fost eliberati si toatà prada vite, haine, lucruri
intoars6 celor pagubiti. Dlugosz, cronicarul polon, povesteste ca
Hanul ar fi trimis la Stefan o solie de 100 de 'Mari sa ceard in-
&drat Ou ameninfäri, pe fiul sail. Domnul Moldovei, « barbat cu
suflet mare », cum 11 numeste cronicarul amintit, nu numai ea
nu s'a speriat, dar a poruncit ca, in fata solilor chiar, sà fie taiat
in patru bucati acel fiu al Hanului; apoi a tras in teapa pe nou6-
zeci si nouà dintre soli, iar pe al o sualea l-a trimis indarat, cu.
nasul Ojai, la stapânul s6u, sd-i spuie ceea ce a vgzut. Procedeul
lui Stefan era singurul indicat fatà de acesti näivillitori pe care
numai asprimea li putea impresiona.
In anul urmAtor, 1471, Radu ce! Frumos, cu o puternic6 ar-
matd, gandi sà." se räzbune pentru arderea Brailei. Ndvsáli deci in
Tara de Jos, dar nu putu inainta mult, deoarece la Soci, in ju-
detul Backi, il iesi inainte, cu oastea pregaita, Stefan. Lupta a
avut loe in ziva de 7 Martie, intr'o Joi. «. , . si-au biruit Stefan_
Voevod .. povesteste letopisetul dela Bistrita si au omorit

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTUL CONFLICTULUI CU TURCII. LUPTELE CU MUNTENII 61

mare mult,ime dintre ei. i toate steagurile lui au fost luate, chiar
marele schiptru al lui Radu a fost luat; i mu4i viteji au fost
prinsi atunci, cari mai apoi fura taiati; lasat-au In vialà numai
pe doi boieri mari, pe Mircea comisul si pe Stan logofatul ». In
acest timp, Tatarii ca sa se razbune i ei, navalira din nou in
partea de miazdnoapte a tarii i ajunsera, pradand i arzand,
panä la Targul Siret. tefan era departe, nu-i putu deci impiedeca.
Douà dintre izvoarele care relateaza batalia dela Soci i anume
Cronica In limba germana, descoperità nu de mult la Miinchen
Cronica moldo-polona, afirma chiar ea ea s'ar fi dat In Tara
Romeineasca. Dupa primul izvor, Socii ar fi fost « un targ » (« bey
.einem Margt genand dy Schotz »), iar stefan ar fi adus In Mol-
dova 17.000 de tigani robi: o cifra enorma. Ori unde ar fi situatä
localitatea, cert este cd biruinta a ramas de partea domnului
Moldovei.
Aceasta biruinta nu rezolva Insa problema; atata vreme cat
Radu Isi pastra scaunul, incursiuni ca aceea dela Soci puteau BA'
se repete °Hand. Nici fata de Turci dupa' cum am spus nu
se putea incerca o politica' de rezistenta, cu un asemenea vecin
infeodat completamente lor. Prin urmare, stefan se hotaraste
treaca la actul eser4ial, Inlocuirea lui Radu printr'un protejat
al sau care sä-i serveasca drept avanpost fa6 de Turci. Ce! ales
.era un fiu al lui Dan al II-lea, anume Basarab cel Beltran, zis si
Laiota. Momentul expeditiei este in toamna anului 1473. La 8
Noemvrie, stefan imparte steaguri armatei sale, la Milcov,
porneste hnpotriva lui Radu. Lupta s'a dat la locul numit Cursul
Apei, In judetul Ramnicut-Sarat, si a durat trei zile, de Joi 18
Noemvrie pana Sambata 20 Noernvrie, ispravindu-se prin retra-
gerea precipitata a domnului muntean. Nici In cetatea sa de scaun,
Bucuresti, Radu n'a putut rezista si a trebuit sa fuga, lasand
tot ce avea, familie, averi, steaguri, In mainile Invingatorului.
« In 24 ale aceleiasi luni, povesteste letopisetul dela Bistrita
intr'o Miercuri, luà stefan Voevod cetatea i intra IntrInsa
lua pe Doamna lui Radul Voevod si pe fiica lui, unica lui fiicä,
si toate comorile lui si toate hainele lui i toate steagurile lui;
petrecu acolo trei zile In veselie ».
0 incercare a Turcilor, in ziva de 28 Noemvrie, de a restabili
situatia, se termina catastrofal: toata armata lor vreo 13.000

www.dacoromanica.ro
62 *TEFAN GEL MARE

de oameni fu nimicità; 2.300 de prizonieri pierird tra§i in

teapa.
LaiotA n'a fost in stare insä sä pAstreze scaunul. El trebui
sa fugA in fata lui Radu care se intorsese o lund numai dupä."
aceea cu ajutor dela Sultan. Cei 17.000 de Turci care goniser5_
pe protejatul lui stefan, intrark drept pedeapsà, In Moldova, 10
a§ezard, la 31 Dcehemvrie tabsára, la Barlad, prä'dar6 0 pustiirà
tinuturile din jur 0 apoi se retraserk fdrà ca sà se mentioneze.
vreo luptà cu oastea moldoveanä. In primgvarà !rig, Laiotk
evident tot cu ajutorul lui stefan, era iarà§i domn in Tara Ro-
mâneascA, iar despre Radu aflgin ca. a trebuit sà se retrag6 in
Ardeal In tinutul Fägàra§ului, unde se crede eh' a 0 murit, In
cursul aceluia§i an. Prin urmare, se pärea ca politica domnului
moldovean biruise. Se Orea numai, deoarece Laiotà s'a dovedit
a nu corespunde nici pe departe sperantelor lui *tefan. Intea-
devdr, dupä cetteva luni, 11 gAsim trecut de partea Turcilor. « M'am
dus la Turci, la marele Impgrat serie el Bra§ovenilor la 2
Iunie §i mi-am fäcut pace §i bine m'am nevoit §i pentru binele-
vostru. Deci sä" vä pax% bine §i you'd' ... ».
Bra§ovenilor poate, lui tefan ins6 nu-i p6rea bine In niciun
caz. Trädarea lui Laiot5. explicabilà and tinem seama, cum
argam 0. mai sus, de distanta ce separa Giurgiul turcesc de ca-
pitala tArii insemna anularea tuturor eforturilor de pan6 atunci.
Insemna reinceperea experientei cu altà persoanA 0 cu teama in
acela§i timp de a ajunge la o concluzie identicd. Un altul ar fi
renuntat; tef an Ing nu. El se hotArl s6 dea sprijinul s'äu unui
alt pretendent, anume Basarab cel Tânar, zis §i 7' epelu§., care
petrecuse mula vreme ca pribeag prin Transilvania 0 era spri-
jinit de Unguri. Acesta p6trunde In Tara Romaneasa., trecand
muntii, In timp ce stefan inainteazA dinspre r6s6rit. Soarta ar-
melor nu l-a favorizat ing pe Tepelu§; el e Yd.-tut de c5.tre Laiotd,
la 5 Octomvrie 1474 0 silit sä.' se Intoared In Ardeal. stefan insä
dimpotrivä, dupà ce cucere§te mai Intai, In prima zi a lui Odom-
vrie, cetatea Teleajenului 0 o arde, infrange 0 pe Laiotà, la 20
Octomvrie.
Lupta dela Vaslui. Tocmai In vremea aceasta, se pregatea A
intre frig In Muntenia o mare armatà turcä, In frunte cu Soliman
Hadâmbul, care avea poruncd strasnica dela Sultan sä." supuie.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA DELA VASLUI 63

pe stefan si sa aducä Moldova din nou sub ascultarea Portii.

Mohamet al II-lea avea inteadevar motive puternice sa se teamä
de actiunea lui stefan. Acesta, odatà tronul consolidat, nu numai
ea' refuzase sa mai pläteasca tributul, dar prin campaniile sale
repetate in Tara Romaneascä, aräta cà vrea sä scoatä si aceasta
tara de sub jugul turcesc. Apoi, nu se putea uita nici faptul ca
domnul Moldovei cucerise Chilia, aceasta cetate pe care Mohamet
al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. Indràznetul ghiaur trebuia pe-
depsit. De aceea, se trimise poruncä pasei Soliman Hadambul
care se afla in Albania, in scopul de a cuceri cetatea Scutari, sä
lase totul la o parte si sä se indrepte « fara intarziere contra Dom-
nului Moldovei ». In August 1474, Soliman era la Sofia; dupa ce
isi stranse toatä oastea si räcu pregätirile necesare, porni inspre
Dunke. Abia la sfarsitul lui Dechemvrie sau in primele zile ale
lui Ianuarie 1475, pätrunse in Moldova. Era o campanie neo-
bisnuitä, deoarece Turcii nu purtau räzbiou, in partile noastre,
iarna. Singur acest fapt arata insemn6tatba pe care o dklea Mo-
hamet al II-lea actiunii impotriva lui stefan si nevoia de a ispravi
cat mai repede cu cel ce indraznise a infrunta pe cuceritorul Con-
stantinopolului. Armata lui Soliman numära 120.000 de oameni,
In care intra si corpul muntean al lui Laiotä. Fatà de aceasta
multime, tef an nu avea deck ce! mult 40.000 de ostasi, dintre
cari 5.000 de Secui. Un izvor aminteste si de un detasament de
1.800 de Unguri, probabil dintre aceia care luptaserà alaturi de
Tepelu§ in Muntenia.
Dupà obiceiul cel vechiu, stefan a poruncit sä se fn.-a pustiul
In fata dusmanului. Locuitorii satelor de pe drumul pe care inainta
Soliman si-au parasit locuintele, ascunzand vite, grane, nutret,
tot ce aveau. « Ce nu s'a putut ascunde, a trebuit sci fie ars, fiecare
$i-a ars propria sa casii », spune un izvor contemporan. In curand
foametea a inceput sä se simtà in armata turceasca. Pe de alta
parte, stefan a cäutat un loo potrivit de luptä care sa nu per-
mini desrásurarea tuturor fortelor lui Soliman, mult superioare
ca numär, si in acelasi timp sa favorizeze miscärile proprii. Un
asemenea loo era in fata orasului Vaslui, la confluenta Racovei
Cu 11111 Barlad. Terenul mlastinos, mkginit de pkluri, corespun-
dea de minune intentiilor lui stefan. Aci s'a si dat lupta. In ziva
de 10 Ianuarie 1475, intr'o Mari, se la'sase o negura deasà, care

www.dacoromanica.ro
64 $TEFAN CEL MARE

favoriza In gradul cel mai 'Malt atacul pentru cei care §tiau locu-
rile, §i, dimpotrivä, incurca pe sträinii necunoscdtori. Profifänd
de acest fapt, Stefan a inceput lupta. Un deta§ament, In care in-
trau i Secuii, a atacat frontul armatei turce§ti, In timp ce un
al doilea a atacat prin flanc. In momentul horätitor, cAnd in
urma pierderilor suferite de primul deta§ament, ai no§tri erau
in primejdie, Stefan s'a aruncat el insu§i In mijlocul bdtäliei
.cum va face la alugdreni Mihai Viteazul §i a determinat re-
tragerea Turcilor. Totdeodatà s'a produs printr'un al treilea de-
ta§ament, §i un atac din spate, care a transformat retragerea lui
Soliman In panic.ä.
UrmArirea a durat aproape patru zile, « de Mari pän6 Vineri
noaptea », « pe un mare noroi ». Unii dintre fugan i « s'au lnnecat
In apa Siretului », altii In Dundre ; pe multi i-au luat prizonieri.
« Si au biruit atunci Stefan Voevod poveste§te letopisel ul dela
Bistrita §i au cAzut atunci nenumäratà multime de oameni §i
multi i fdräi de numär au fost prin§i de vii, cari mai apoi au fost
täiati; numai pe unul 11 Idsarä viu, pe fiul lui Sac-ba§a ; §i stea-
gurile lor Impreund cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult
de 40 de schiptre iar Stefan se Intoarse cu o§tenii s6i ca un
biruitor In scaunul sàu din Suceava ».
Rareori s'a vä'zut o infrängere mati completà. In§i§i cronicarii
turci recunosc faptul. « A fost un grozav mäcel màrturise§te
Seadedin §i putin a lipsit ca sà nu fie cu tofii täiati In bucàti,
numai cu mare greutate Soliman Pava vi-a scgpat vieata prin
fugA ». «A fdcut acolo multi martiri spune Nesri §i foarte
multi au Mmas prizonieri ». Iar o rudà a Sultanului conchide:
« Niciodatä armatele turce§ti n'au suferit un dezastru atät de
mare ». Cronicarul polon Dlugosz nu e mai putin categoric: « Foarte
putini Turci vi-au putut gAsi mântuirea prin fugä spune el
.cäci chiar §i aceia cari au fugit i au ajuns pang.' la Dunäre, au fost
sau uci§i acolo de Moldoveni, cari aveau cai mai iuti, sau au fost
innecati de valuri. Aproape pe toti prizonierii turci, afarà de cei
mai de frunte, i-a tras In teapà. Cadavrele celor uci§i le-a ars,
iar cateva grämezi cu oasele lor se vä'd pädä astäzi §i sunt mdr-
turia eternäi a unei victorii atat de insemnate Toafà oastea
lui s'a Imbogälit foarte tare din prada luatà dela Turci: aur, ar-
gint, purpurà, cai §i alte obiecte pretioase ». Impresionante sunt

www.dacoromanica.ro
 LUPTA DELA VASLUI 65

apoi accentele pe care le gäseste Dlugosz pentru a läuda pe Stefan:

« 0, bärbat demn de admirat exclannä el intru nimio in-
ferior ducilor eroici, pe cari atat ii admirAm, care cel dintAi dintre
principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atät de strä-
lucità In contra Turcilor. Dupà pärerea mea, el este cel mai vrednic
sä i se incredinteze conducerea si stApAnirea lumii si mai ales
functiunea de comandant si conducätor contra Turcilor, cu
sfatul comun, intelegerea si hotdrirea crestinilor, pe când ceilalti
regi si principi crestini trandävesc in lene, In desfätäri si lupte
civile ».
Dlugosz vedea limpede: Stefan era, in momentul acela, sin-
gurul care putea duce cu succes lupta impotriva necredinciosilor.
Avea toate Insusirile necesare unui mare comandant: stia sä in-
tocmeascd un bun plan de räzboiu si sà-1 clued cu tenacitate la
indeplinire. Stia sä impunä jertfe alor säi, plätind el cel dintAi
en persoana lui, avea autoritate si prestigiu. Era singurul care ar
fi putut duce la izbändä o cruciatä pentru gonirea Turcilor din
Europa si cucerirea Constantinopolului. Din nefericire, suveranii
crestini n'au inteles-o. S'au märginit sä laude pe Domnul Mol-
dovei pentru marea lui faptà si si-au väzut mai departe de micile
'or treburi. Nici chiar vecinul sdu direct interesat, regele Poloniei,
care avea de altfel si obligatii precise, potrivit actului din 1462,
n'a dat lui Stefan ajutorul necesar, ajutor pe care biruitorul dela
Vaslui, preväzänd ceea ce avea sä urmeze, 1-a cerut a doua zi
dupà victorie. Inteadevär, se putea lesne presupune c.d. Mohamet
al II-lea nu era sä lase neräzbunatà infrangerea si cä avea sä
vie cu toath puterea impotrivá cutezätorului. Stefan a inteles-o
din primul moment si de aceea a si trimis, la 25 Ianuarie 1457,
o scrisoare-circulara cätre toti monarhii crestini din Eurpoa, prin
care, aducandu-le la cunostintä biruinta sa, le cerea in acelasi
timp sä se ridice cu totii impotriva dusmanului comun. Pentru
frumusetea si insemnätatea ei noi credem cd insusi Voevodul
a dictat-o reproducem aceastä scrisoare, care ar trebui &A figu-
reze la locul de cinste In toate cärtile de cetire si de istorie ale tine-
retului nostru: « Prea luminatilor, prea puternicilor si alesilor
domni a toatd crestinätatea, cärora aceastä scrisoare a noastrà
va fi aratatá sau de cari ea va fi auzità. Noi Stefan Voevod, din
mila lui Dumnezeu, domn al färii Moldovei, mä inchin cu prietenie
5

www.dacoromanica.ro
66 $TEFAN GEL MARE

you'd tuturor cdrora vä. scriu §i vd doresc tot binele §i vä

spun domniilor voastre cd necredinciosul impdrat al Turcilor a
fost de multd vreme §i este Incd pierzdtorul intregii cre§tindtäti,
§i in fiece zi se gAnde§te cum ar putea sa supue §i sà nimiceasca
toatd cre§tindtatea. De aceea facem cunoscut domiilor voastre
eh' pe la Boboteaza trecutd, mai sus numitul Turc a trimes in tara
noastrd §i impotriva noastrd o mare Wire in numdr de 120.000
de oameni, al cdrei cdpitan de frunte era Soliman pa§a begler-
begul ; Impreund cu acesta se aflau told curtenii susnumitului
Turc §i toate popoarele din Romania §i Domnul Tdrii Muntene§ti
cu toatd puterea lui §i Assan-beg §i Ali-beg §i Schender-beg §i
Grana-beg §i 0§u-beg §i Valtival-beg §i Serefaga-beg, domnul din
Sofia, §i Cusenra-beg i Piri-beg, fiul lui Isac-pa§a, cu toatd pu-
terea lui de ieniceri. Ace§ti mai sus numiti erau toti cdpitanii
cei mari, cu oti1e lor. Auzind §i vdzAnd noi acestea, am luat
sabia In mand §i cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru atot
puternic, am mers impotriva du§manilor cre§tindtätii, i-am biruit
§i i-am Cake, in picioare, §i pe toti i-am trecut sub ascuti§ul sd-
biei noastre; pentru care lucru ldudat BA' fie Domnul Dumnezeul
nostru. Auzind despre aceasta, pAgAnul Impdrat al Turcilor 1§i
puse In gand rdzbune §i sd vie, In luna lui Mai, cu capul
ski §i cu toatd puterea sa impotriva noastrd §i sd supue tara
noastrd, care e poarta cre§tindtdtii §i pe care Dumnezeu a
ferit-o pând acum. Dar dacd aceastd poartd, care e tara noastrd,
va fi pierdutd Dumnezeu sd ne fereascd de a§a ceva atunci
toatd cre§tindtatea va fi in mare primejdie. De aceea, ne rugdm
de domniile voastre sá ne trimeti pe cdpitanii vo§tri introajutor
impotriva du§manilor cre§tindtAtii, pand mai este vreme, fiindcd
Turcul are acum multi protivnici §i din toate pdrtile are de
lucru cu oameni ce-i stau impotrivd cu sabia In mAnd. Iar noi,
din partea noastrd, fägdduim, pe credinta noastrd cre§tineascd
§i cu jurdmântul domniei noastre, cá vom sta in picioare §i ne vom
lupta pand la moarte pentru legea cre§tineascä, noi cu capul
nostru. A§a trebue sä faceti qi voi, pe mare §i pe uscat, dupd ce
cu ajutorul lui Dumnezeu cel atot puternic, noi i-am tdiat mâna
dreaptd. Deci fili gata fdrd intArziere. Datd In Suceava, In ziva
de Sfantul Pavel, luna Ianuarie in 25, anul Domnului 1475. stefan
voevod, domnul tdrii Moldovei ».

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA LTJI MOHAMET AL II-LEA 67

Puterile cre0ine ale Europei s'au bucurat aflAnd de victoria

dela Vaslui. Papa Sixt al IV-lea scrie lui tefan: « Faptele tale
savar0te Cu intelepciune §i vitejie contra Turcilor infideli,
inamicii comuni, au adus atata celebritate numelui tau, luck,
e§ti In gura tuturor i e0i In unanimitate foarte mult laudat ».
Venetienii Ii trimit §i ei cuvinte frumoase de felicitare, dar numai
atat. Ajutor efectiv, In osta0 sau bani, stefan n'a primit.
Regele Cazimir al Poloniei a avut de-a-dreptul o atitudine
vinovata: din scrisorile §i soliile schimbate lntre el 0 Sultan, In
primävara lui 1476, reiese ea' a fost o Intelegere Intre cei doi mo-
narhi, cà s'a stabilit o « prietenie fräteascd » intre ei, evident cu
sacrificarea de &are Cazimir a lui stefan. Nu e de mirare deci
daca acesta, cunoscand starea de spirit a regelui polon §i informat
de planurile ce se pregateau, s'a Indreptat spre Mateia§ al Un-
gariei i i-a solicitat ln mod formal ajutor. Trecuserd aproape opt
ani dela lupta dela Baia: amintirile nu mai erau a§a de vii; pe
de altä parte Petru Aron disparuse; In sfar0t, Secuii §i chiar un
deta§ament de Unguri dadusera ajutor In lupta dela Vaslui. Te-
renul era pregatit a§a dar. La 12 Iulie 1475, In Iai, unde a0epta
desfa§urarea evenimentelor, iscale§te *tefan actul prin care fa-
gaduqte, intocmai ca i predecesorii sai, credinta regelui 0 co-
roanei ungare 0 se obliga sà dea ajutor impotriva Turcilor 0 a
oricarui du§man, « afara de regele Poloniei, cu care predecesorii
sai au avut lntotdeauna pace ». La rândul sau, Mateia§, prin
actul dat In Buda la 15 August, 10 ja angajamentul sa-i dea ajutor
Impotriva du§manilor §i de va fi nevoie, adapost, Impreuna cu
familia 0 boierii sai. E un moment important In politica externa
a Moldovei, In relatiile dintre cele doua tarii.
Campania lui Mohamet al II-lea. Lupta dela Rkboieni. stefan,
evident, n'ar fi consimtit sa recunoasca autoritatea celui Infrânt
la Baia, dacd n'ar fi fost constrans de imprejuilri. El vedea
cum se apropie furtuna i, trecand peste once consideratie per-
sonalä, voia sà-0 punä" Ora in situatia cea mai but& de a se apdra.
Cu o lurià mai inainte, la 6 Iunie, cazuse In mAna Turcilor puter-
nica cetate genoveza din Crimeia, Caffa ; toti Moldovenii, In numar
de 160, care se aflau acolo, fuseserä decapitati de catre cuceritori.
Era un indiciu de ceea ce va Insemna razboiul contra lui stefan.
Acest rkboiu n'a avut loc insä in vara anului 1475, dupä cklerea
5*

www.dacoromanica.ro
68 $TEFAN CEL MARE

Caffei, asa cum se asteptau toti s'i ce! dintái Insusi Stefan; pricina
e CA. Sultanul se imboln6vise de gutá si nu mai putea conduce
operatiunile; pe de altá parte, comandantul flotei turcesti consta-
tase cá cetátile Chilia si Cetatea Alb6 erau bine intsárite s'i apà-
rate, asa Mat nu ar fi putut fi cuprinse usor. De aceea, campania
a fost amânatä pentru anul urmátor. Intre timp, in Dechemvrie
1475, Turcii ocupa si cetatea Mangopului, unde stä'panea cum-
natul lui Stefan, anume Alexandru, fratele Mariei de Mangop..
Cercul cuceririlor turcesti in jurul Moldovei se strAngea din ce
in ce. In primävara anului 1476, la 13 Mai, Sultanul Insusi porni
din Adrianopol, cu 150.000 de soldati, hotárit sà termine cu In-
drälznetul care sfAramase oastea lui Soliman. In Muntenia, urma
sä se adaoge armata lui Laiotà, de 12.000 de oameni, iar dinspre
rásárit trebuiau sá atace Tátarii. Soarta lui Stefan 'Area pece-
tluitg. Mohamet al II-lea aducea chiar Cu sine pe un pretendent,
pe Alexandru, care se dádea drept frate cu Stefan si care urma
s6 fie 1nscä'unat la Suceava. Dupà aceea, ar fi urmat asediul si
cueerirea celor doug cetAti, Chilia si Cetatea Alba.' ; In felul acesta,
Moldova trebuia sd ajungà cu totul sub stapânirea turceascä. Planul
lui Mohamet Orea bine intocmit, numai cá el nu s'a realizat.
Stefan, a cArui oaste nu trecea de 40.000, trimisese cuvánt
grabnic lui Mateias, regele Ungariei, sà-i viná in ajutor. Acesta
Insä, preocupat de pregUirile nuntii cu Beatrice, fiica luí Ferdi-
nand de Sicilia, a intárziat, asa bleat arrnata pe care a trimis-o
spre Moldova, comandatá de Stefan Báthory, a ajuns la Bretc,
aproape de pasul Oituzului, dupci ce campania se terminase, dupa
ce Sultanul trecuse ind6rsát Dundrea.
Prin urmare, in ceasul cel greu, Stefan a fost singur, cu desd-
-varsire síngur. Nici mäear cu oastea sa intreagà. Intr'adev6r,
Tátarii, dupd ordinul primit, trecuserá Nistrul si incepuserá sá
prade. Rdzesii au cerut atunci voie sà se ducá sà-si apere casele,
ceea ce domnul a trebuit sá ingdduie. Tátarii, ce e drept, au fost
bátuti, eliberandu-se ca la cinci mii de robi; dar cei care-i batuserà
n'au mai putut ajunge la timp, ca s`d ia parte la lupta dela liáz-
boieni. Aci Stefan a luptat numai cu boierii si curtenii sái. « Io
con la mia corte », spune mai tarziu Domnul prin glasul ambasa-
dorului shu Tamblac, relatand Senatului venetian felul cum s'a
dat lupta.

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA LIJI MOHAMET AL II-LEA 69

Pe la sfarsitul lui Iunie, Sultanul trecand neimpiedecat

area, a ajuns in Moldova si a inceput sa inainteze pe valea Sire-
tului. Totul In cale era ars, dupa ordinul lui *tef an. « Pretutin-
deni povesteste Angiolello, un insotitor al lui Mohamet, se
ridica un praf din täciuni care umplea aerul i ori de cate ori
ajungeam in cuartire, eram cu totii negri pe fata si pe haine;
chiar i caii sufereau, deoarece praful le intra prin nari ». Bine
inteles, provizii i nutre t nu se gaseau de loc, iar detasamentele
trimise in locuri mai departate sa le caute erati necontenit atacate
batute. Totusi armata turceasca inainta i, avand ca tintä
Suceava, ajunsese in tinutul Neamtului. *tefan se hotarl sá pri-
measca lupta. In camp deschis, nici vorba nu putea fi de o impo-
trivire. De aceea, el alege, nu departe de Cetatea Neamtului, o
pozitie bine intärita dela natura. Era un platou impädurit, spre
räsarit de Paraul Alb sau Valea Alba, pe care tefanil transforma
inteun adevarat fort ; un insotitor al Sultanului spune cà Mol-
dovenii dispuneau de « foarte multe tunuri mai mari si mai mici »,
iar cronicarul turc Seadedin afirma cal spre a ajunge la acel fort
trebuia trecut « un sant foarte adânc, in dosul cäruia erau mara-
cini bune baterii cu ostasi armati ». Toate masurile fusesera
prin urmare luate; disproportia de forte insa era zdrobitoare.
Dupa marturia adversarilor care aveau tot interesul sä exagereze
cifra celor Invini,*tef an a avut « circa 20.000 de oameni ». Totusi,
el a fost cel care a atacat primul, in dupa amiaza zilei de 26 Iulie,
izbutind, la un moment dat, sa respinga avangarda condusa de
Soliman, infrantul dela Vaslui ; cum frig fortele turcesti se tot
adaogau, Moldovenii au trebuit-sa se retraga in interiorul fortului.
A urmat apoi atacul Turcilor, condus de insusi Moharnet; dupa
o rezistenta crâncena, in care ai nostri au fost literalmente stri-
viti « stropsiti » cum spune cronica de multimea dusmanilor,
acestia patrunserd in fort, pusera mana pe tunuri si pe care si
silira pe stefan sä se retraga. Multi dintre boierii i curtenii Mol-
dovei au pierit atunci, aparand tara si pe Domn. Pomelnicul
dela Bistrita înirá, inteun aliniat special, pe « panii » adica
marii boieri care « au murit in räzboiu cu Turcii ». Ei sunt:
«Toma stolnicul, Petre Margelat, Sima Hrana, Duma usarul,
teful Corui, Petru Iachimovici, Roman Cosuleanul, Stanciul
Neamisul, arstea Braevici, Sarbul, Petre Iezereanul, Ivan

www.dacoromanica.ro
70 *TEFAN CEL MARE

Ciocarlie, Jurj Tudor ». « i biruira ... afurisitii de Turci mar-

turiseste letopisetul dela Bistrita §i cazura acolo vitejii cei
buni §i tineri §i oastea cea buna §i viteaza §i chiar feciorii hu-
sari se innecara ... §i mare scarba au fost atunci in tara Mol-
dovei §i in toate tarile §i domniile de prin-prejur ». lar pisania
bisericii ridicate de stefan in amintirea luptei, spune: « Scu-
latu-s'a puternicul Mahmet, Imparatul turcesc, cu toate ale
sale rasaritene puteri, 'Inca §i Basarab Voevod cel numit Laiotd
venit-a cu dansul cu toad tara sa cea basarabeasca ; au venit
ca sd jefuiasca §i sa ia Tara Moldovei §i au ajuns 'Ana aci, la locul
numit Paraul Alb ; §i noi *tefan Voevod §i cu fiul nostru Alexandru
ie§it-am inaintea lor aici §i am facut cu dan§ii mare raboi in luna
lui Iulie In 26 zile ; §i cu voia lui Dumnezeu furd biruiti cre§tinii
de catre pagani §i cazu acolo mare multime din osta§ii moldoveni ».
Dupd biruinta, sultanul se indrepta spre Suceava. Ora§ul fu
ars, dar cetatea, bine intaritd §i apärata cu vitejie se pare de
endrea, cumnatul lui stefan a rezistat. Nici Hotinul, unde era
staroste Vlaicul, unchiul lui *tefan, nici Neamtul, aparat de
Arbure, n'au putut fi luate. Cat despre Chilia §i Cetatea Alba,
se pare ca Turcii nici n'au mai Indraznit un asediu, deoarece pu-
ternica flotà pregatita in acest scop a fost distrusa de o furtuna
pe Marea Neagra. Prin urmare, nici una din cetatile insemnate
ale Moldovei nu putusera fi cucerite. Pe de alta parte, in armata
turceascä slabita de nemancare izbucnise ciuma. Se auzea
apoi ca Ungurii fac pregatiri §i ea armata lor se apropie de hota-
rele Moldovei. Sultanul, fail sa fi realizat unul macar din sco-
purile ce-§i fixase, adica inlaturarea lui *tefan, supunerea tarii
§i anexarea Chiliei §i Cetätii Albe, fu nevoit sà dea semnalul re-
tragerii. Care retragere a semanat mai mult cu o fuga, deoarece
distanta pana la Dundre a fost parcursd In trei zile, iar o suma
de tunuri au fost abandonate, dupa cum ne arata o marturie
contemporana.
Noi lupte cu Muntenii §i cu. Turcii. Pierderea China i Cetiitid
Albe. Dupa retragerea armatei turce§ti, stefan pe de o parte,
oastea ungara care ajunsese prea tarziu spre a se mai lupta cu
Mohamed, pe de alta, intrard In Muntenia §i izgonira pe Laiota,
punand In locul lui pe Vlad repef (16 Noemvrie 1476). Dar aceasta
noud stare de lucruri nu dura. Peste o luna numai, Laiota se

www.dacoromanica.ro
 NOI LUPTE CU MUNTENII $1 CU TURCII 71

intoarse cu ajutor turcesc, surprinse pe Tepe § fdrd oaste stransa,

si-1 ucise ; garda personald de 200 de oameni, lasatd de stefan,
avu mai toata numai 10 au scapat aceeasi soartä. Nici in-
cercarea urmatoare, din 1477, cu Tepelus, n'are mai mult succes ;
§i acest protejat repetd sub amenintarea garnizoanei din Giur-
giu gestul lui Laiota si trece de partea Turcilor. El ii insoteste
chiar cu o armata de 5.000 de oameni in expeditia din Ardeal si
sufera impreunä cu ei grozava infrangere de pe Cdmpul Pdnei
(13 Octomvrie 1479).
Cu toate repetatele desamagiri, *tefan continua incercarile de
a aduce Tara Romaneasca in sfera sa de influenta. O scrisoare a
reginei Beatrice, sotia lui Mateias Corvin, vorbeste de expeditia
pe care a fäcut-o domnul Moldovei, impreuna cu Ardelenii, pe la
1. Iunie 1480, impotriva lui Tepelus. Acesta ar fi fost batut si
alungat peste Dunare, iar cloud' cetati turcesti de pe unja fluviului
asediate si cucerite ; stirea nu e confirmatä Ina' de analele noastre.
Sigur e numai ca la inceputul anului 1481, Tepelus domnea i avea
intregul sprijin al Turci/or. De aceea stefan se gandea sa-1 lnlo-
cuiasca si in acest scop adapostea la sine pe un pretendent Mircea
pe care 11 recomanda in mod special, lute() proclamatie adresatd
tuturor locuitorilor din judetele Braila, Ramnic si Buzau. Pentru
a lmpiedeca planul domnului Moldovei, Tepelus, impreund cu o
armata turceasca comandata de Mi-beg i Skender-beg, lava-
leste in Moldova si o prada Oa la Lunca Mare». tef an porneste
Indata impotriva navälitorilor, care Intre timp incepusera sa se
retraga, Ii ajunge la lidmnic zdrobeste (8 lulie 1481). « i au
biruit iaras tefan voevod povesteste letopisetul dela Bistrita
si mare si nenumarata multime de oameni fu batut5 cu totul
si toate steagurile lor fura luate i nici unul nu le ramase si toti
vitejii si boierii cazura atunci ; vor aduce aminte de acea
lupta si de acea moarte 'Ana la sfarsitul lumei ». Din prada, stefan
a trimis vreo treizeci de steaguri si lui Mateias, regele Ungariei,
care la randul sau a trimis eateva din ele Papei. In locul lui Te-
pelus, fu asezat domn in Tara Româneascd Vlad Cellugdrul, fiul
lui Vlad Dracul. A urmat Inca o revenire a lui Tepelus, sprijinit
de boierii Craiovesti, din Oltenia, si poate i cu ajutor turcesc ;
ea a durat insa numai cateva luni. In Aprilie 1482, Vlad era din
nou in scaun ; Tepelus care se refugiase in Oltenia, fusese ucis

www.dacoromanica.ro
72 $TEFAN CEL 'MARE

la satul Glogova de boierii mehedinreni. Se parea prin urmare ea,

In sfar§it, se realiza gandul lui stefan, de avea omul sau In
Tara Romaneasca. Realitatea a aratat 'Mg tocmai contrarul ;
chiar dela inceput, Vlad a trebuit sa se plece Turcilor §i a§a a
rämas pana la sfar§itul domniei, in 1495. Nu numai ca n'a putut
servi planurile fostului sau protector, dar el a contribuit ca sä, i
se dea lui tef an cea mai mare lovitura, prin participarea sa la
campania din 1484 care a adus Turcilor Chilia §i Cetatea Alb&
Era ciar prin urmare: once incercare s'ar fi facut de a se aduce
Tara Romaneasca In sfera de influenr4 a Moldovei, ea era sortitä,
mai curand sau mai tarziu, insuccesului, din pricina ameninfärii
continue pe care o reprezenta pentru domnul din Bucure§ti gar-
nizoana turceasca din Giurgiu §i. din celelalte cetari durarene.
Zece ani incercase stefan, cu o admirabila tenacitate, im-
pura voinra ; imprejurarile insä eran mai puternice; de aceea,
dupa experienra Cu Vlad Calugarul, el n'a mai perseverat. S'a
mulrumit cu Intarirea granirei sale spre Muntenia, prin ocuparea
cetarii Crciciuna, fapt care a avut loe la sfar§itul domniei lui Te-
peliq (10 Martie 1482) §i a renunrat sä mai intervie in treburile
de peste Milcov.
De altf el, situatia generala nu era de natura sà incurajeze pe
tefan a continua lupta impotriva Turcilor. Polonii am vazut
cum se purtasera In 1476; Venerienii fac pace In 1479; Ungaria
la randul ei, prinsa de lupta Cu imparatul Frederic al Austriei,
incheie cu Baiazid un tratat de neagresiune In 1483, pe timp de
5 ani. Prin urmare, in fara uria§ei puteri turce§ti, In plina expan-
siune, Moldova ramanea singura. Era de prevazut ea Sultanul se
va folosi de aceasta conjunctura spre a incerca realizarea vechiului
plan: cucerirea celor douà cetäri, Chilia i Cetatea Alba. Intea-
devar, a§a s'a §i. intamplat. In vara anului 1484, Baiazid, in fruntea
unei puternice armate porni spre Moldova. Dupa trecerea Du-
narii, pe la Isaccea (27 Iunie), se adaogara §i forrele lui Vlad Cd-
lugarul §i ale Tatarilor i toate impreunä. incepurä, In ziva de
6 Iulie, asediul Chiliei. Dupä o rezistenra de 8 zile, puternica ce-
tate o cheie i poarta pentru toata rara Moldovei §.1 Ungariei
§i a tarii dela Durare » cum o nume§te insuO Sultanul capitula;
tefan n'avusese timp sa soseasca dela Suceava, iar armata pe
care o trimetea in ajutor Mateia§, n'ajunsese mergand 'fleet

www.dacoromanica.ro
 NOILE RELATII CU POLONII SI CU UNGURII 73

ca de obiceiu nici la Oradea mäcar! Dupä caderea Chiliei, fu

asediatä Cetatea Albd; aci rezistenta a durat si mai putin: numai
douà zile, desi, dupà insäsi märturia Turcilor, fortificatiile ar fi
putut sustine prin importanta lor, si un asediu de treizeci de ani.
Explicarea acestei repezi capituldri stim cat rezistaserä cetà-
tile in 1476 nu se poate gäsi decat in descurajarea
ce va fi cuprins pe locuitori i garnizoana, väzand multimea
nenumäratà a asediatorilor; se poate sä fi fost i vreun act de
trädare.
Oricura s'ar explica, cert este c6 pierderea acestor douà cetäti
a insemnat cea mai mare loviturei care i se putea da lui ,,S'tefan.
Loviturà politicä i militarà In primul rand: cu garnizoanele tur-
cesti din Chilia i Cetatea Albä In coastd, putând deci oricand sä
prade tara, era limpede cä Moldova avea O. fie tinutà sub o yes-
Mod amenintare, cd domnul trebuia sà renunte la politica sa de
Oda' acum i sä recunoascä autoritatea Sultanului. Loviturà eco-
nomic6 in acelas timp, deoarece prin pierderea celor cloud mad
antrepozite comerciale, veniturile Moldovei aveau sä se micsoreze
simtitor: visteria nu va mai lua v'ämile dela negustorii care im-
portau i exportau märfurile lor prin aceste douà « porti » ale
Rdsäritului. Se poate spune c'd odatä cu cäderea Chiliei si a Ce-
-Celli Albe, incepe o nouä faz6 In domnia lui tef an i chiar o nouà
epoc6 in istoria Moldovei. Turcii se wag pe pärnantul tärii
asa cum fäcuserà mai inainte dincoace de Milcov vor rdmane
aci mai mult de trei veacuri, Wand sä se simtä din ce In ce m ai
tare stäpanirea lor.
Noile relatii cu Polonii §i cu Ungurii. Este lesne de inteles
cä tefan. nu s'a putut Impäca la inceput cu gändul cd a pierdut
pentru totdeauna cele douä cetäti. El a Incercat sustine cro-
nicarul turc Seadedin sä recucereasc6 prin surprindere Cetatea
Albg, trimitänd acolo un corp de oaste care a fost insä respins
de garnizoana ce prinsese de veste. A cäatat atunci sprijin la
vecini. Mateias s'a multumit 'Mg sä protesteze numai pe langä
Baiazid impotriva Incälcärii tratatului care prevedea pace timp
de cinci ani, pand in 1488, iar cand acesta i-a replicat cà zisa pace
nu cuprinde si Moldova cancelarul ungur care a si fost pedepsit
de aceea, uitase inteadevär s'ä specifice faptul s'a gräbit
incheie un nou acord, cuprinzänd de data aceasta si Moldova, dar

www.dacoromanica.ro
 74 $TEFAN CEL MAR E

fara cele cloud cetati. Ceea ce insemna recunoasterea formala a

faptului implinit, dar in acelas timp i cälcarea obligatiilor pe
-care Mateias le avea fatä de stefan. Nu-i nicio mirare prin urmare
acesta, desamägit de atitudinea regelui ungar, s'a intors din
nou spre Poloni, crezand ca mAcar ei, ca unii ce erau direct inte-
resati si sub raportul politic si sub cel economic la stapa-
nirea celor douà porturi, aveau sa-i dea ajutorul necesar recuceririi
lor. Dorinta puternica de a se vedea din nou stapan pe Chilia
Cetatea Alba, l-a fault pe stefan sa-si calce pe inima i sa accepte
-a presta personal omagiu regelui Cazimir. Evitase, sub diferite
pretexte, timp de un sfert de veac, sa facti acest lucru; acuma,
imprejurarile 11 sileau. La 15 Septemvrie 1485, domnul Moldovei,
insotit de boierii säi, veni la Kolomea, unde astepta regele i i
.se inchina, fagäduind credint,a. In schimb, Cazimir se obliga,
prin actul iscalit in aceeasi zi, sa apere cu toate puterile sale Mol-
-dova « in ... granitele sale vechi; asa dupa cum erau in vechime
... din toate pärtile ». Ceea ce insemna, cu alte cuvinte, sä. recu-
cereasca Chilia i Cetatea Alba. Totdeodata, se angaja ca nu in-
.cheie rucio pace care ar privi Moldova si granitele ei, « fära stirea
Domnului stefan ». Daca aceste fagadueli ar fi fost tinute, ele
ar fi constituit o compensatie pentru umilirea pe care vi-o impusese
-tefan (scena inchinarii avusese loe in väzul tuturora ; asa dorise
Mosul Cazimir I). Din nefericire insa, °data vanitatea satisfäcuta,
regele polon a uitat sa-si onoreze angajamentul. i in loe de o
.armatä puternicä, asa cum cerea un asediu al celor douä cetati,
i-a dat lui stefan numai un corp de 3.000 de ostasi. Poate ea nu
i-ar fi dat nici pe acestia, daca n'ar fi intrat, tocmai in timpul
-ceremoniei dela Kolomea, Turcii in Moldova, pradand i arzand
Ora, pang la Suceava inclusiv. Navsalitorii s'au retras, e adevarat,
repede in fata armatei lui stefan care a inaintat pana aproape de
Chilia, la Ceit/eibuga. Aci a avut loe lupta (16 Noemvrie 1485) si
Turcii au fost învini. Chilia insä n'a putut fi luatä.
In anul urmator, spre a impiedeca un atac impotriva cetatilor,
Sultanul trimise un corp de oaste, comandat de Bali-beg si avand
.cu el si pe un pretendent anume Petre Hronot sau Hroet, sa lava-
leascä in Moldova si sa cuprinda Suceava. tef an le iesi inainte
la Scheia, in judetul Roman, si in ziva de 6 Martie, dupä o luptä
apriga, in care domnul era sa piard5 nu numai biruinta, dar chiar

www.dacoromanica.ro
 NOILE RELATII CU POLONII $1 CU UNGURII 75

§i viata cäzuse dupd cal §i a fost sdpat de boierul Purice a

izbutit sd-i respingd, prinand §i. pe Hronot care a plait, bine
1geles, cu capul, indräzneala sa. Aceste repetate atacuri de§i
neIncununate de succes dovedeau insä un lucru: a Moldova,
dacà nu se lntelegea cu Turcii, nu avea sä mai aibä lini§te. Cetà-
tile nu putuserà fi luate prin forta armelor. Prin tratative diplo-
matice, ga cum a lncercat Cazimir, avänd §i sprijinul Vengienilor,
cu atät mai putin. De altfel, regele Poloniei, väzänd a Incerdrile
sale sunt zadarnice, s'a gräbit §i el sä incheie pace cu Sultanul,
pe timp de doi ani, Incepänd dela 21 Martie 1489. Chilia §i Cetatea
Alb6 erau sacrificate, iar fägAduelile dela Kolomea, uitate. 5tef an
se umilise zadarnic §.1 nu era om sa n'o pläteasa. Apare prin
urmare foarte explicabilä schimbarea atitudinii sale, modificarea
politicei sale externe. Mateias, regele Ungariei, nu fusese mul-
tumit de actul dela Kolomea §i auta prilejul sd rea§tige pe 5-tef an.
Acesta, la rändul s'äu, desamägit de atitudinea Polonilor, de lipsa
lor de energie, de neIndeplinirea obligatiilor luate in 1485, dorea
o apropiere de Unguri. Ea este fapt indeplinit in vara anului
1489, prin urmare Indatà dupä incheierea tratatului de pace dintre
Poloni §i Turci. Dup5 toate probabilitätile, acum are loo §i cedarea
atre 5tefan a celor douà cetgi din Ardeal, Ciceiul Cu 60 de sate
dimprejur, in tinutul Some§ului §i Cetatea de Baird, pe Tarnava
Mid. Ele li sunt date ca o compensatie pentru pierderea Chiliei
§i Cetätii Albe; in acela§i timp, ele constitue §i o garantie a
domnul Moldovei va pästra leg5.turi stranse Cu coroana ungarà.
Socoteala lui Mateia§ s'a dovedit justa: pänä la sfär§itul vietii
sale, stefan a träit in cele mai bune raporturi cu Ungurii.
A doua modificare a politicei sale externe, de cea mai mare
importantä, este reluarea raporturilor Cu Turcii. Dupä douäzeci
de ani de lupte, in care rästimp avusese repetate prilejuri sä apre-
cieze pe de o parte puterea in plinä desvoltare a acestora, pe de
altà parte, dezbinarea, lipsa de sinceritate §i de energie a monar-
hilor cre§tini din vecindtate, 5tefan trebui sa ajungä la concluzia
a a duce mai departe, singur, politica de rezistentä fatä de Turci,
Insemna a-§i expune Ora la cele mai mari primejdii, a o pierde
chiar. Cu garnizoanele din Chilia §.1 Cetatea Albd in coastä, Mol-
dova era sortità unor prädäciuni periodice, pustiitoare. Inceputul
se Meuse doar §i el era concludent ; pe and se dusese la Kolomea,

www.dacoromanica.ro
76 STEFAN GEL MARE

tefan primi veste ca Turcii inaintasera pradând pcinci la Suceava

§i ca daduserä foc orasului. Prin urmare, concluzia, oricat ar fi
fost ea de dureroasa, se impunea: restabilirea raporturilor cu Sul-
tanul. De altfel Insu§i. $tefan o preväzuse, inca din 1478, asa dar
cu mult inainte de cäderea Chiliei §i Cetatii Albe. In acest an,
solul trimis dupà ajutor la Venetia, spunea Dogelui, in numele
domnului Moldovei, urmatoarele: « i daca Dumnezeu va vrea
ca eu sà nu fiu ajutat, se vor lntAmpla douà lucruri: ori se va
pierde aceasta tara, ori voi fi silit de necesitate sd md supun pdgel-
nilor ». Doisprezece ani mai thrziu, tefan era obligat s'o faca,
tocmai pentru a evita prima eventualitate. In 1492, se constata_
ca. Moldova platea tribut Sultanului; o §tire mai tarzie, din 1503,
aratä &a acest tribut se urca la suma de 4.000 de ducati, In timp
ce Tara Româneasca platea de doua ori mai mult, adica 8.000.
Iblzboiul cu Polonii. Lupta din Codrul Cosminului. Problema
Pocutiei. Asigurat din partea Ungurilor §i a Turcilor si dorind
desigur, s'A' dea §i o replica pentru Kolomea, $tefan intra in vara
anului 1490 In Pocutia, asupra cäreia avea drepturi mo§tenite
dela lnaintasii sai, Petru al Mu§atei §i Alexandru cel Bun. Ocupa
tinutul, pune osta§ii sai In cetati si se intoarce, cu robi §i cu multa
prada, indarät. Cazimir, prins de problema succesiunii la tronul
Ungariei (Mateias murise In 14901), unde ar fi vrut s'A vada rege
pe fiul sau Ioan-Albert, nu poate intreprinde o expeditie militar`á
impotriva lui Itefan. Moartea sa, survenita putin dupa aceea, la
7 Iunie 1492, lasa deci problema Pocutiei deschisa.
Ea creeaza In acelas timp, o nouà situatie in ras'aritul Europei.
Unul din fii lui Cazimir, Yladislav, era rege al Boemiei si dup.&
moartea lui Mateias, ajunge §i rege al Ungariei. Un alt fiu, loan-
Albert, ia mostenirea parintelui, Polonia. Un al treilea, Alexandru,
era mare duce al Lituaniei. Ramânea cel de al patrulea fiu, Si
aismund, care n'avea o tara de cArmuit, ci primea numai o pensie
anuala dela fratele ski. regele Poloniei. Acesta din urma, indemnat
si de fostul säu preceptor, italianul Callimah Buonaccorsi, ar fi
vrut sa-i dea Moldova; s'ar fi constituit astf el In rasaritul Eu-
ropei un bloc impresionant de state conduse de aceeasi familie,
putand prin urmare actiona unitar impotriva Turcilor si eventual
a altor du§mani. Pentru realizarea acestui plan lndraznet, trebuia
insa scos stefan din scaun. Ioan-Albert isi (Idea, se vede, seama

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI 77

cd lucrul nu va putea fi realizat cu usurintd, de aceea a tinut

gAndul sàu ascuns. In consfdtuirea dela Leutschau (primdvara
anului 1.494) la care au participat told fiii lui Cazimir, s'a hot:a-At
ca stefan sd fie obligat a recunoaste suzeranitatea regelui loan-
Albert; dacd ar refuza s'o fug, atunci ei, fratii Iageloni, « s5.-1
alunge cu puterea i cu armele din lard- i sà aseze In locul sdu
In Moldova, pe Sigismund, care ar apdra cu mai multd aten-
tiune Vármul Dundrii in contra Turcilor barbari >>. E probabil ca
§tefan sd fi aflat ceva de aceastd hotdrire dei ea se luase In
mod secret, la discutie neparticipand decat fiii lui Cazimir sau
cel putin s'o fi bdnuit. Asa se explicd atitudinea sa prudentd
fafd de planul de recucerire a celor doud cetài, trâmbitat pretu-
tindeni de Ioan-Albert. Intr'adevdr, regele polon voia sA ascundd
sub acest pretext, eliberarea Chiliei i Cetdtii Albe, adevdratele
sale intentiuni fatd de domnul Moldovei. and solii lui loan-
Albert, In 1497, vin sd-i anunte lui *tefan expeditia Impotriva
Turcilor cer sà participe si el, primesc rdspunsul semnifi-
cativ cd armatele moldovene se vor al.-Aura celor polone numai
nd acestea vor fi ajuns inaintea ceteitilor amintite. In ce priveste
aprovizionarea, ea va fi asiguratd. Prin urmare, stefan bdnuia
planurile vecinului dela miazdnoapte.
Dupd. minutioase pregdtiri si dupd ce unii dintre sfetnici
simtind adevdratul scop al expeditiei sfdtuiserä In zadar pe
rege sd renuate la planul sdu, armata polond ia drumul spre Mol-
dova. La 9 August 1497, ea se 4propia de Nistru. stefan Ii trimite
In Intampinare o solie In frunte cu vistiernicul Isac ; Ioan-Albert
o primeste bine si la rAndul sdu vesteste din nou pe Domnul Mol-
dovei, tot printr'o solie, cd merge sä cucereasa cele cloud cetdti.
Directia pe care o luase armata polond nu corespundea ÎiSA cu
aceastd intentie; ea aräta mai degrabd cä punctul vizat era Su-
ceava. Ceea ce determind pe tef an sd trimeatd o a doua solie,
alcdtuità din logofdtul Tdut i vistiernicul Isac, cu scopul de a
afla exact ce dorea regele. Acesta, 1ncetand acum cu prefäcdtoria
trecuse Nistrul i ajunsese la Cotmani aresteaz6 pe solii
moldoveni si-i trimite la Lw6w, la inchisoare. Intentia lui loan-
Albert apdrea deci limpede.
Ca räspuns, stefan vesteste pe Turci si pe Ardeleni si le cere
ajutor. In acelasi timp, îi concentreazd oastea la Roman, dupä

www.dacoromanica.ro
 78 $TEFAN GEL MARE

ce mai Intdi läsase o garnizoan6 puternicá" in Suceava (vezi fig.

17). Armata moldoveneasca numgra cu totul vreo 40.000 de ostasi,
In timp ce Polonii aveau vreo 100.000. La 28 August, acestia
erau la Prut, la 24 Septemvrie ajunseserä In fala Sucevei. Peste

Legenda
Polonezi
ilfoldoveni

Snyatin Cotmani
Lentesfi
Cernitdi
Codru/Cozminului

Suos eava

do

Roman

Fig. 17. Campania Polonilor In Moldova In 1497.

dota zile, incepe asediul; cetatea e bombardatà cu tunuri grele,

dintre care douà de o milrime deosebità. Pagubele Irisa nu sunt
insemnate. « Cetatea ... se apara cu vitejie spune cronicarul
polon Wapowski; zidul care se &drama In timpul zilei, era
reparat peste noapte de ostasii din garnizoang. ()data s'a 15.cut
In zid o mare spartur'a', pe care Moldovenii au reparat-o cu lemne

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI 7q

tari de stejar, Cu parnant i Cu alte materiale, caci i ei aveau

tunuri i... multe instrumente de rázboi ». In acelasi timp,
detasamentele trimise de asediatori dupa alimente fiindcá, po-
trivit obiceiului, täranii ascunsesera granele si furajul erau ne-
contenit atacate i distruse de ostasii lui Stefan care inchisese-
prunteun puternic corp de cavalerie i drumul spre Polonia. Asa
incat, in curand, armata lui Albert incepu sa sufere de foame
ajunse inteo situatie din cele mai critice, pring intre cetate
°stile lui Stefan care strangeau din ce In ce mai mult cercul in
jurul asediatorilor. Turcii trimiseserd un ajutor de 2.000 de oa-
meni ; Radu cel Mare, domnul muntean, adaogase si el contin-
gentul sau ; voevodul Ardealului, Bartholomeu Drágffy, caruia
ai nostri Ii mai spuneau i Birtoc, sosise, prin pasul Oituzului, cu
12.000 de soldati. Stefan putea prin urmare sa dea lovitura de-
Daca n'a facut-o, aceasta se datoreste lui Drágffy care,
In urma instructiunilor ce primise dela regele Ungariei, Vladislav
al II-lea, fratele lui loan-Albert, intervine pe langa domnul Mol-
dovei sa faca pace. « i l-au rugat Birtoc pe Stefan Voevod pentru
pace povesteste letopisetul lui Azarie Domnul Stefan . .
abia i-au facut voia ». Polonii trebuiau sa se intoarca
pe acelasi drum, pe care venisera, nu prin alta parte « pe unde
era tara intreaga ». Dar aceasta insemna, de fapt, imposibilitatea
pentru Poloni de a se aproviziona, deoarece ei ridicasera, la ve-
nire, ceea ce se mai putuse gasi in drumul lor. Prin urmare, Ioan-
Albert a trebuit sà ja alta cale si anume aceea care trecea prin
orasul Siret, prin marele codru. al Cosminului i raspundea la
Cerncluti. La 19 Octomvrie (asediul Sucevei incetase cu trei zile
mai inainte, la 16) armata polona, demoralizata, porneste indarat
pe drumul aratat. stefan care banuise ch. Albert nu va respecta
conditia cu privire la itinerariu, are acum prilejul sa plateasa
pentru toate pagubele recente i pentru umilinta, mai veche,
dela Kolomea. El porneste in grabá cu ostile sale dupa Poloni
si-i arunge « in marginea fágetului dela Cosmin », unde-si aye-
zasera tabära. Domnul pune sà se ocupe iesirea din codru dinspre-
miazánoapte, aseza apoi ostasi ai s51 chiar in codru, poruncin-
du-le sa taie copacii pe ambele laturi ale drumului, lasandu-i numai
intinati i, in momentul cand armata polond se angaj ase mai
toatà In 'Adore 26 Octomvrie 1497, Intr'o Joi, el ataa

www.dacoromanica.ro
80 STEFAN CEL MARE

puternic ariergarda. In acela§i timp, pedestra§ii prävälesc asupr a

§irurilor de näläreti poloni cari nu se puteau mira u§or din cauz a
locWui strämt ca odinioarä. Ungurii la Posada copacii in-
tinati §i provoacá o desordine cumplità. Oastea regelui loan-
Albert a fost prinsä ca inteo capcanä §i strività. « Fost-au atunci
mare moarte intre Le§i din partea armelor moldovene pove-
ste§te letopisetul dela Bistrita §i toate schiptrele cräie§ti au
fost luate §i multi boieri §i voevozi mari de ai Le§ilor au cdzut
acolo §i multi ostasi ... si toate pu§tile cele mari cu care bältuserh
cetatea Sucevei au fost prinse atunci §i multe altele mici §i mai
mici, pe care nu este cu putintä a le in§ira ». Regele Ioan-Albert
izbuti cu mare greutate sà-§i facá drum si ajunse, urmärit §i
atacat necontenit de Moldoveni, la Cernäuti. Intre timp, venea
dinspre Sniatyn In ajutorul Polonilor, un deta§ament de näläreld
mazuri. Stefan afländ de aceasta, trimite inaintea lor pe vornicul
Boldur cu o parte din oaste. Lupta a avut loe la satul Lentefti,
In ziva de 29 Octomvrie, inteo Duminec6 §i « cu mila lui Dum-
nezeu §i cu norocul Domnului Stefan Voevod --cum spune leto-
pisetul dela Bistrita biruirä iar Moldovenii. « Fost-au si acolo
multà moarte in ziva aceea printre Le§i ... §i cäzut-au si acolo
multà oaste leseascd ». Insusi cronicarul polon Wapowski recu-
noa§te &A Mazurii « inconjurati In cele din urinä din toate pärtile,
luptändu-se in modul cel mai vitejesc, au fost ucisi pâra la unul ».
In sfânsit, chiar la Cernäuti, a mai avut loe o luptd in urma cdreia.
Ioan-Albert « au fugit cu puldni ostasi §i de abia au segpat »,
cum pov.esteste letopisetul dela Bistrita. Din numeroasa §i fal-
nica armatä care intrase in August In Moldova, s'au intors numai
câteva fränturi. Cea mai mare parte a nobilimii ce insotise pe
rege, a « sleathei », cum se spune In limba polonä, a rämas pe
diferitele campuri de bätälie §i rnai ales In Codrul Cosminului.
Insä§i izvoarele lor märturisesc « dezastrul ». Acest cuvant chiar
e intrebuintat de cronicarul polon Cromer. Iar medicul Regelui
loan-Albert spune: « Si mare si nernäsuratä jale a fost in Polonia
din cauza unei atät de nenorocite intämpläri ». Vecinii Polonilor
au rämas, pe drept cuvânt, impresionati de infrängerea lui loan-
Albert. Astfel cronicarul prusian Nacker relateazà: « Oastea re-
gelui a suferit o catastrofä; cea mai mare parte au fost omoriti
si prinsi §i toate carele, cu tot ce aveau in ele, au fost pierdute.

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINULUI 81

Iar in «Analele Rutene » gisim: « Si i-a batut fara mila si i-a fu-
&it pana la granitä., bätandu-i si ucizandu-i. Si atat de mare
a fost nenorocirea Polonilor, twat abia unul din zece s'a intors
Cu Craiul, care s'a si imboldavit din aceastä. cauza ».
Prada luatä. de Moldoveni a fost uriasa. In afara de steaguri,
tunuri si ceea ce aveau cei prinsi sau ucisi asupra lor, un izvor
prusian vorbeste si. de « 6.000 de care acoperite » care au cä'zut
toate In mana ostasilor lui Stefan. Cronica lui Grigore Ureche si
Simion Dascälul adaogä. ea' « nici acei putinei Levi ce iesisera din
codru » n'ar fi scäpat, « de nu s'ar fi incurcat ai nostri in carele
cräiesti si boieresti, de le-a indelungat vremea de au fugit ». In
ce priveste pe prizonieri, traditia, consemnata de Neculce In « 0
mama de cuvinte », spune ca Stefan ar fi poruncit sà fie pusi sa
are mai multe locuri intinse pe care le-a semanat apoi cu ghinda
si asa au crescut « dumbravi pentru pomenire ca sa nu se mai
acoliseasca (sa se lege I) de Moldova: Dumbraya Ro§ie la Botosani,
0 Dumbraya Rofie la Cotnar 0 Dumbrava Rop:e mai gios de Ro-
man ». Unii se indoiese de veracitatea acestei traditii; noi socotim
insä, ca nimic nu ne impiedecà s'o admitem. Detaliile pe care ni
le dä. Neculce asupra tratamentului la care erau supusi acei pri-
zonieri nu par debe a fi inventate.
Stefan nu s'a socotit insä räzbunat numai cu distrugerea ar-
matei lui Ioan-Albert, ci la navälirea, prin nimic justificatà, a
acestuia, a tinut sa raspuncla si el tot printr'o nävälire. Pe dea-
supra, a asmutit impotriva lor si pe Turci. In Mai 1498, acestia
nävalesc, sub comanda lui Bali-heg, comandantul Silistrei, in
Polonia si o prada cumplit. Putin dupa aceea la 22 Iunie,
spune letopisetul dela Bistrita inträ si Stefan pe urma lor.
Cetatile Trembowla, Buczacz 0 Podhajec, au fost luate si arse si
tot tinutul pana la Lw6w dupà alte izvoare, chiar pana la apa
Wisloka, dincolo de Przemysl prddat (vezi fig. 18). 0 suta de
mii de robi ar fi eazut atunci in mainile Moldovenilor; pe o parte
din ei, Stefan i-a asezat In judetele din spre miazanoapte « din
care pricinä. aratà letopisetul lui Grigore Ureche si Simion
Dascalul si Oa astazi träieste limba ruseascA in Moldova »;
pe altii i-ar fi vandut Turcilor.
Si ca si cum n'ar fi fost de ajuns atata, Tatarii navälesc si
ei In cursul lunii Iulie si se intorc de asemenea cu o prada bogatä.
6

www.dacoromanica.ro
 CO

fie/zo

amosc
o
Przeworsk
Jaros/aw
Lancu
RadyInno
LWOW\
(L,Ovl-
Czchow
(Cinov) *Priemysl oPomorz any
Tarnopo,
stru o wo/ocis,
Sambor Rohalyn
,x,
oDrdhobicz Trernbow/a
PoOnajec
o 0 Stry, o
fidfiCI Smerinka
/esupol Buc ac? f,
"
Starnsia. u0 0 Japeinica 08ar
Tysmienic a o
P 0 go.t3I, ON I A .Cdmenec-
4Podolsky
07:40 snoialifónr enka
blunc doc, MOHILEW
o \41.- oCoimanAHotin
Bereg KiSCjUli X..LentecL.:1/m
Hust in I ov:/saut.
7"' tonic "1,
6 Mst Pe n 1,nätiti
Cr Soroca
o Podriga -

Satu Mare
Sarmar
\i 00. airm,inesti
5'UCEAVA

Fig. 18. Expeditia de pedeapsi a lui tetan cel Mare In Polonia. Linia neap% Cu sageti aratä drum' urmat de armata moldoveana.
www.dacoromanica.ro
 RAZBOITJL CU POLONII. LUPTA DIN CODRUL COSMINTJLUI 83

Tara lui Ioan-Albert plätea cu värf si indesat nesocotinta regelui

&au de a fi provocat pe tef an care era, in momentul acela, figura
reprezentativa din orientul crestin si dispunea, dupä cum se
vede, de multe mijloace pentru a razbuna nedreptatea ce i se
Meuse. Aceste navaliri repetate obliga pe Ioan-Albert sa incheie
pace cu Domnul Moldovei. Conditiile pacii constitue cel mai
mare succes diplomatic al lui stefan. Mai intai once pretentie
de suzeranitate, mai mult, once aluzie chiar, e inlaturata. Partile
sunt deplin egale; ceea ce se prevede pentru una din ele, se pre-
vede si pentru cealalta. Toate « ofensele, pagubele si nedrepta-
tile » se uita; de acum inainte va fi « de amandouà pärtile ...
liniste si pace yes/lied ». Cei doi monarhi sunt datori sä se ajute
reciproc « cu sabia si cu sfatul si ... tu toata puterea ... », im-
potriva tuturor vrajmasilor. Dacd Ioan-Albert si fratele sau Vla-
dislav, regele Ungariei, vor porni in persoana impotriva Turcilor
locul de trecere peste Dunare al celui dint:di este prevazut
precis: pe la Oblucip atunci va merge si *tefan; in caz and
va fi impiedeeat, va trimite « pe fiul sail Bogdan sau pe altcineva »
cu toate puterile sale. Donmul Moldovei se angajeazä sä comunice
celor doi regi once stire despre o eventuala navala a Turcilor si
sa nu dea acestora « nici sí at ... nici ajutor »; dacäl insä va fi
totusi obligat s'o faca, atunci aceasta sa nu se considere ca o
cälcare a tratatului. Clauza din urma lasa, de fapt, lui stefan
putinta de a actiona cum va crede in cazul unui rdzbiou dintre
Turci si cei doi regi iageloni. CA acestia au trebuit sä primeasca
o asemenea clauza, arata mai bine deck, once alta consideratie,
pozitia eminentä pe care se afla stefan atat fala de Poloni c'at
si fata de Unguri. Acestia isi dadeau in sfArsit seama ch. peste
domnul Moldovei nu se mai putea trece, mai mult chiar, ca aveau
neapArata nevoie de el si cä, de aceea, trebuiau sa convie la anu-
mite concesii. stefan n'a avut insä nevoie sä feed uz de clauza
amintita mai sus. Dimpotrivä in legätura cu noua liga ce se
formase impotriva Turcilor, liga In care intra, intre altdi si Vla-
dislav, regele Ungariei a incercat In 1500 sa mph' legaturile cu
Poarta, refuzänd tributul si trimitand chiar pe Boldur vornicul
sä dea foc Chiliei si Cetatii Albe. i cu un an mai inainte, In Fe-
vruarie 1499, atacase el o oaste turceasca ce se intorcea din Po-
lonia unde fusese dupä pradä. Moldovenii, imbräcati In haine
6*

www.dacoromanica.ro
84 STEFAN CEL MARE

1eF;e0i, au lovit pe Turci intre Nistru §i Prut, in regiunea Hotin-

Boian §i au ucis pe multi din ei. Dar, In genere, campania cre0inilor
n'a avut succesul dorit. Vladislav a incheiat pace cu Turcii la 20
August 1503; Moldova §i Tara Româneascd au fost cuprinse 0 ele
In tratat ; se prevedea anume cá tributul lor nu va fi sporit: Stefan
plätea 4.000 de ducati, iar Radu de douà ori mai mult, adicil 8.000.
Tratatul s'a incheiat in forma lui definitivä, la Htirliiu, In
ziva de 12 Iulie 1499. El nu cuprindea nimio cu privire la Pocutia ;
aceastä chestiune, dupä' märturisirea insa0 a lui Stefan, fusese
nisatä la o parte spre a fi solutionatä ulterior. Se §tie a Moldova
avea drepturi vechi, dela Petru al Mu§atei §i Alexandru ce! Bun,
asupra acestui teritoriu ; Stefan ocupase chiar o parte a lui In
1490; avuseserd loo, inainte de expeditia lui Ioan-Albert din 1497,
si unele ciocniri ; urma deci ca acum sä se ja o hotärire. Din actele
vremii rezult6. cä trebuia 86 se adune o comisie mixtà Mol-
doveni, Poloni i Unguri care sä" decia. Moartea regelui polon
(17 Iunie 1501) produse Mg o amAnare. La cel de al doilea termen
29 Septemvrie 1502 delegatii poloni nu venird, Mcand pe
aceia ai Moldovei §i pe cei trimisi de Vladislav regele Ungariei,
sä a0epte degeaba mai bine de cinci sgptämäni. In consecintä,
Stefan ocup6 intreg tinutul, punandu-0 pArcälabii In cetäti §i
vame0i In ora§e §i tärguri. Pocutia « e tara mea spune el so-
lului polon care se prezentase mai pe urma pentru a scuza lipsa
delegatilor cäci se tine de Moldova din vremuri depärtate §i
am asupra ei drept sigur ». i « acum vreau s'o pästrez adaogA
Stefan cu pretul pierderii capului meu ». Nici la cel de al treilea
termen, fixat in urma stäruintelor regelui Ungariei, in ziva de
2 Noemvrie 1503, Polonii nu se infäli§eazà la locul hotärit ; Stefan
era prin urmare in dreptul sàu sä considere chestia inchisä. De
fapt, Pocutia i ràmâne sub stäpänirea dregätorilor Moldovei,
iar incercärile Polonilor de a o relua cu armele nu izbutesc, cu toatà
afirmatia contrara a lui Wapowski. Abia sub Bogdan, fiul lui
Stefan, ea va fi lnapoiatä, i atunci de bunä.' voie.
Yiata economicil. Tratatul de comer t pe care-1 incheiase Ale-
xandru ce! Bun cu Liovul (vezi vol. 1 al acestei lucräri, ed. IV,
p. 521), tratat ce fusese confirmat de fiii säli Stefan i Petru Aron,
a fost reinoit 0 de Stefan ce! Mare. La 3 Iulie 1460, pärgarii din
Liov, veniti special pentru aceasta la Suceava, capätä actul

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 85

intarit Cu pecete domneasca, prin care li se confirma vechile pri-

vilegii, pentru once fel de comert, import, export, transit Cu
Moldova. -Mae sunt in genere, acelea0. Li se face chiar un
avantaj i anume: li se iarta « vama tatareasca » pe care trebuiau
s'o plateasca la Cetatea Alba cei ce treceau marfuri peste Nistru.
Liovenii « nu vor da niciun ban, nici macar pentru o miie de marci,
fie ca i-ar a0epta ori nu acolo insu0 fiul -tarului tataresc ». La
trecerea Prutului, la Cernauti, se precizeaza cà suma de 4 gro0
pentru un car « nemtesc sau armenesc », se va plati « numai &and
carele vor trece pe poduri umblatoare; and apa va fi Inghetata
sau and carele vor trece prin vaduri, atunci nu vor da niciun
ban la trecatoare ». Se precizeaza de asemenea ce se intelege prin
« marunti§urile » pentru care se plate0e In Suceava o Irma de
trei gro0 de grivna. Pe langa àpci, nadragi, gbh ungure0i
palo§e care erau mentionate 0 in privilegiul dela Alexandru eel
Bun, aflam ca sub aceasta de-numire generica se mai Intelegea
panza litvana », cea zisa « de Krosno » un or4e1 In Galitia,
cea nemteasca, catifeaua, postavul taiat, harsul o stofa. de
Lana', apoi obiecte de fier 0 de cositor: fiare de plug, cutite,
coase, seceri, talere, tevi, In sfar0t « brânele ferecate », §ofranul
« i alte lucruri marunte ». In ce prive0e punctele de \mina, se

mai adoga, intre Prut i Nistru, « Lei puma târg in tinutul

Cu acela0 nume; pentru postavurile care vor trece in Tara
Romaneasca se va plati vama nu numai la Suceava, trei gro0
de grivna, 0 la Back' cum sta scris In vechiul privilegiu, dar
0 la Roman, la Adjud i « la Putna dacà drumul era pe valea
Siretului sau la Vaslui, la Barlad, la Tecuci daca veneau
pe valea Berladului, i anume « de car cate doi z1oi ». i la Beau
vor pia-Li tot atat, In timp ce pe vremea lui Alexandru, dadeau
doi gro0 de grivna.
Doi ani §i jumatate numai dupa ce le eliberase acest privilegiu
comercial, 0 anume In 1463, la 25 Ianuarie, stefan da un salv-
conduct « burgmistrului i tuturor domnilor çi sfetnicilor de
frunte i tuturor negutatorilor din orapil Liovului, mari i mici »,
pentru ca sa fie volnici i slobozi sa vie la noi, in tara noastra,
cu toate negoatele i marfurile lor, sà cumpere i sä vanza fara
nicio zAbava sau paguba ». Varna vor plati « dupe' privilegiul ce
le-am scris i le-am dat ». Explicatia acestui nou act cuprinzand.

www.dacoromanica.ro
 86 $TEFAN CEL MARE

asigurarea domnului « pe cinstea §i pe credinta noastrd cre§ti-

neascd, fárd In§eldciuni §i Meà nicio viclenie cd va respecta
dispoziiile zisului privilegiu, pare a fi In legäturd Cu reca§tigarea
Hotinului de care Stefan, fapt care turburase, se vede, raportu-
rile dintre cele cloud' tdri. Negustorii din Liov voiau o noud ga-
rantie §i Stefan le-a dat-o.
Aceea§i continuitate se observd §i In raporturile comerciale Cu
Bra§ovul. Chiar din primele luni ale domniei, din Octomvrie
Noemvrie 1457, avem un act prin care Stefan anuntd pe negu-
storii de acolo cd a hotdrIt sd le trimeatd dupd sdrbdtoarea Sfintei
Ecaterina (25 Noemvrie) o scrisoare, invitandu-i sd vie cu mär-
furi In tara sa. Dacd totu§i §i dupd aceasta le va fi teamd, atunci
le va da o scrisoare deschisd, Intdrità Cu pecete, spre a putea
vinde §i cumpdra oriunde, In targurile §i satele Moldovei. Nimeni
nu va iiidrazni sd-i supere, fiindcd s'ar expune sä"-§i piardd capul.
Se vede cd Bra§ovenii au avut totu§i oarecare Indoieli; de aceea,
Stefan le relnoie§te, la 13 Martie 1458, In formd solemnd, ca mar-
tori figurand toti marii boieri In frunte cu mitropolitul Teoc-
tist, privilegiul cel vechiu pe care-I obtinuserd dela Alexandru
cel Bun §i care nu ni s'a pdstrat. Bra§ovenii « sunt volnici §i slo-
bozi sà umble prin toatd tara §i prin cetdti §i prin targuri,
ca sd-§i vânzd marfa lor: §i postavuri §i pAnzd qi bobou §i orice
ar avea ». PAnza §i boboul se vor vinde CU COtUi »; postavul
Cu bucata. Pentru o bucata de postav de Louvain, vor pläti vamd
18 gro§i ; dacä. e « de Colonia », 12 gro§i ; « de Buda » 8 gro§i, iar
« de Cehia » numai 4 gro§i. Pot cumpara in Ord §i boi §i vaci
« §i tot ce au mai cumpdrat pe vremea mo§ului nostru Alexandru »;
trecând peste munti, in Ardeal, vor pldti de fiecare bou cate 2
gro§i. Dacd s'ar IntAmpla ca printre vitele cumpdYrate sd se gd-
seascd §i unele de furat, lucrul fiind dovedit « cu oameni buni »
§i dac'd Bra§ovenii nu vor putea sd aducd cheza§i, atunci ei vor
pierde acele vite, fàrà ca sd mai fie §i globiO adieä sà pldteased
amendd, nici « mdcar un gro § ». Judeedtile vor avea loc In fata
domnului. « Nimeni altcineva In tara noastrid spune Stefan --
nici boier, nici vornic, nici §oltuz sd nu indrdzneascd a-i judeca;
altfel, va päti mare pedeapsä §i urgie ».
De§i acest privilegiu e categoric, negustorii din Bra§ov cer,
peste patrusprezece ani, In 1472, o noud asigurare. Nu §tim

www.dacoromanica.ro
 viATA RELIGioAsÀ. 87

in mod precis cdrei cauze se datoreste cererea lor ; poate sä" fi fost
teama, poate dorinta de a avea In sons garantia care se and
Intr'adevdr in acest document cd nu vor fi obligati sà vändd mdr-
furile lor domnului la pretairi arbitrare, fixate de acesta, ci numai prin
blind invoialà. Fapt este insd ad la 3 Ianuarie., Stefan le dd un act prin
care garanteazd: 1) libertatea deplind a negotului in tot cuprinsul
tärii sale, §i prin targuri §i prin ora§e ; 2) interzicerea confiscarilor ;
3) siguranta intoarcerii in ora§ul lor. Trei ani mai tarziu, §i anume
la 10 Iulie 1475, urmeazd un act similar pentru to0 negustorii din
Ungaria, nu numai cei din Bra§ov ; ei sunt slobozi sh facd negot in
Moldova « fie pe vreme de pace, fie pe vreme de rdzmiriVä ».
Mai avem incd o serie de documente din vremea aceasta, pri-
vind relatiile comerciale Cu Bra§ovul. In mai multe randuri ni
se vorbe§te de cumpArdturi ilcute acolo. La 18 Fevruarie 1476,
prin urmare la Inceputul anului In care a fost lupta dela Frázboieni,
-tefan serie §oltuzului din Bra§ov sà dea voie lui Mihai me§terul
de a se intoarce in Moldova ca sáb iile ci armele cumpdrate acolo.
« cdci avem nevoie de ele . . . sä ne fie impotriva pdganilor ». La
17 Iunie 1482, o noud cumpdrdturd: de data aceasta e vorba trig
de ulei i de posta y, in valoare de 25 de florini ungure§ti; Stefan
roagd pe Bra§oveni ad nu-i ja vamd. Spre sfar§itul domniei, in
anii 1500-1503, gdsim o cerere similard: sd nu se ja vamd. spa-
tarului Totru§an care se dusese acolo, din porunca domnului, sä
cumpere arme, funii i scari de §ea.
Al doilea centru sdsesc din Ardeal care avea legituri comer-
ciale ou Moldova era Bistrita. Nu §tim ca Stefan sä fi dat negu-
storilor de aci vreun privilegiu in felul celui acordat Bra§ovenilor.
Cert este Irish' cd schimbul de m'drfuri a urmat neintrerupt §i in
spre pdrtile acestea ; ne-o spune de altf el §i privilegiul Liovenilor,
din 1460 care aminte§te de postavul ce se exporta « la Bistrita
§i in Tara Ungureascd ». Ni s'a pdstrat o scrisoare din 7 Martie
1481, dela Stefan, care roagä. pe §oltuzul §i pargarii acestui ora§
sd-i trimeatd pe un argintar Antonie, refugiat din Moldova in
timpul prAdaciunilor turce§ti, deoarece are sd-i dea ceva de lucru.
Il va pláti a§a inat sá rämdie multumit §i-i va da voie sa se in-
toarcd inddrdt cand va voi.
Pentru nevoile comertului §i ale vietii economice In genere §i
In acela§i timp §i ca un semn de suveranitate, a bdtut Stefan ce!

www.dacoromanica.ro
 88 $TEFAN CEL MARE

Mare bani. Ei sunt de argint ; au 13 milimetri in diametru; pe

avers, intre douà cercuri de perle si ocolind stema Orii, capul de
bour, stà scris: t MONETA MOLDAV; pe revers, de asemenea
intre douà cercuri de perle si ocolind o cruce cu sase brate, citim:
STEHANUS VOIEV (vezi fig. 19). In afarä de acestia, a bätut
si bani mai mici 10 mm. diametru
tot de argint si f6r6 inscriptii (anepigrafi:
vezi fig. 20).
Tiata religioasii. Mitropoliti si episcopi.
Fig. 19. Moneti de argint Biserica Moldovei si-a p6strat, sub stefan
dela $tefan cel Mare. (Colectia cel Mare, organizarea care se constatà in
Academiei Romine).
prima jum6tate a veacului al XV-lea.
Mitropolia era la Suceava ; in afarà de
aceasta, mai existau cloud' episcopii, una la Roman, cealaltà la
Rkiduti.
Cel care a uns ca domn la Direptate pe fiul lui Bogdan a fost
Mitropolitul Teoctist. Era, se pare, de neam insemnat, poate rudd
cu familia domnitoare, ca si predecesorul sàu losif. Asa s'ar ex-
plica rolul important pe care-1 are, in viata
politicä a Moldovei, timp de un sfert de
veac, acest ierarh. Era si un bun arturar:
ni s'a p6strat tetraevanghelul scris de el si Fig. 20. MonetA micl
(Mina nfängstirii Neartrtului « pentru rug6- de argint, anepigran
ciunea sa si a celor ce vor citi pe el s'i vor dela $tefan cel Mare.
(Colectia Acaderniel
asculta cu os'ardie ». Teoctist figureag adesea Romine.)
in fruntea martorilor din hrisoave, mai ales
in acelea privind mAngstirile, precum si in unele acte de caracter
politic. In 1462, el jurà Impreunà cu ceilalti demnitari bisericesti
si laici ai Moldovei 06 va pästra credintà regelui Cazimir al Polo-
niei, cum Meuse, printeun act deosebit, si stefan. Teoctist a
pAstorit Moldova Ora in anul 1477, luna lui Noemvrie in 18.
A fost inmormântat in m'a'n'Astirea Putna. li urmeaz6 in scaun
Gheorghe, care fusese mai inainte in m6n6stirea Neamtului. A avut
una din cele mai lungi pAstoriri din &Ate cunoaste biserica Mol-
dovei: Ora' in anul 1511, sub Bogdan, fiul lui stefan.
Ca episcop de Roman, g6sim intai pe Tarasie. El e mentionat
pentru prima oarà inteun document din 12 Septemvrie 1464,
unde domnul il numeste: o episcopal nostru chir Tarasie din Tdrgul

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI *TEFAN 89

de jos ». Ultima oarà e pomenit in hrisovul din 14 Octomvrie 1473;

aci el are titlul de: « episcop al Mitropoliei de jos *, ceea ce nu
trebue insa interpretat In sensul a ar fi avut un rang erarhic
egal cu mitropolitul din Suceava. Fiind numai episcop, el era
inferior acestuia; fat6 de episcopul de Rgdduti ing, de§i aveau
ambii acela§i grad erarhic, trecea inainte: aceastà ordine se 1)6--
streazA §i In documentele cancelariei domne§ti. Dupg Tarasie,
urmeazA ca episcop de Roman, Vasile, un ierarh invAtat care a
redactat un tratat despre deosebirile dintre catolicism §i ortodo-
xism. E mentionat In actele vremii lntre anii 1488 (4 Aprilie) §i
1499 (12 Iulie). Are ca urma§ pe Teoctist, fost egumen la Neamt;
acesta apare pentru intAia oarà in actul din 17 Noemvrie 1502,
privitor la mànàstirea Putnei, §i poartà, ca §i Tarasie, titlul de
o episcop al mitropoliei de jos din targul Romanului ».
La 116d6uti gsásim un singur episcop, pe loanichie care dease-
menea are o pAstorie foarte lung6. Cea dintE mentiune e In docu-
mentul din 25 Aprilie 1472, unde e trecut dupà Tarasie, episcopul_
de Roman; cea din uring In 26 August 1503 and Stefan con-
firm6 acestei episcopii « ocina ei dreaptà » anume satele Ràdàutii
cu morile §i Cotmanul mare cu cele noud cgtune care-i fuseser6
d4ruite de « stràmo§ii » s'Ai.
Ctitoriile lid Stefan. Niciunul dintre domnii Moldovei n'a
InAltat atAtea 16ca§uri de rugAciune ca Stefan. Traditia spune
a dupà fiecare luptà el ridica o biseric6 sau o mdnAstire §i ea se
confirm6 aproape intocmai prin màrturiile documentare. A§a de
numeroase sunt ctitoriile lui stefan, unele zidite din temelii, altele
numai reparate sau adAogite, hick, poporul a ajuns s5.-i atribue
acestui drept credincios voevod once läca§ mai vechiu, despre care
nu se mai §tie de and dateaza. « Atletul lui Hristos », luptAtorul
neInfricat impotriva Turcilor §i Tätarilor, a dovedit §i pe aceastà_
cale, prin ctitorii, at de puternia era credinta sa.
Madästirile care pomenesc de ctitor pe $tefan pot fi Impàrtite
In trei categorii. In prima categorie inted acelea care se datoresc
exclusiy marelui domn. Astf el Bunt mängstirile Putna §i Volovdful.
A doua categorie cuprinde mànastirile existente de mai inainte
sau din timpul domniei lui, la care $tefan a Mcut biserici noud
sau diferite imbung.atiri. In aceast6 categorie inträ Neamod, Bi-
strip, Voronqui, Tazldul, Dobrovdful §i, In afara hotarelor tä'rii,

www.dacoromanica.ro
Fig. 21. Manitstirea Putna, ctitoria lui stefan cel Mare.
www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI 5TEFAN 91

mänäsiirea Zografu dela Sf Antul Munte. In sfar§it, a treia cate-

gorie prive§te mänästirile cärora stefan le-a fäcut numai danii,
andu-le sate, vii, tigani §i mertice anuale de sare, vin, cearä, etc.
Constructia Putnei a inceput In vara anului 1466 (4 Iunie,
dupà unele izvoare, 10 sau 20 Tillie dup5. altele) §i a tinut trei ani
incheiati (vezi fig. 21). La 3 Septemvrie 1469 avu loe sfintirea,
In prezenta domnului §i a marilor boieri, slujba fiind fäcutà de
mitropolitul Várii Teoctist, de episcopul de Roman Tarasie §i de
62 de preoti i diaconi. Staret fu numit Ioasaf, arhimandritul.
Putna avea sä fie, potrivit hotärlrii lui tef an, locul säu de ve§nic6
odihnä. Daniile pe care le-a primit aceastà mänästire dela lnaltul
säu ctitor sunt foarte numeroase..Documentul din 6 Fevruarie
1.503, care cuprinde Intärirea tuturor donatiilor anterioare ne
face sä vedem imensa avutie de care dispunea Putna. Ea avea
mai hitAi 29 de sate dintre care 24 däruite de tef an care le cum-
pärase dela diferiti proprietari sau le avusese el personal §i 5 dà-
ruite de doi boieri; satele se aflau mai ales In partea de Nord a
tarii, In tinuturile Sucevii, Cerdäutilor §i CArligAturii; apoi o se-
li§te la gura Frumu§itei §i o bucatà de pämänt la Prut; vii In
dealul Harläului; o « brani§te » intinsà, adicä.' un loe rezervat
pentru pescuit, vAnat §i fàcut Br', In jurul mänästirii; mai multe
mori pe Siret, In apropiere de argul Siretului; o prisaca la Co-
marna ; cAte o sua cincizeci de drobi de sare In fiecare an din ocna
domneasc6 dela Trotu§; toatd dijma din cearä « pietrele de
ceara» cum se spunea atunci din tärgul Siretului; vama cea
micä. a Sucevii care se Incasa la Jicov; scutire de vamä pentru
e§tele adus la mänästire; apoi dajdea §i veniturile popilor din
satele care ascultau de mänästire; gloabele adicA amenzile ce se
vor percepe In acelea§i sate ; un numär de säla§e de tigani. Tra-
ditia, consemnat6 de Ion Neculce In « O seamä de cuvinte », spune
61 la Voloo4 ar fi fost o bisericei de lemn, ridicatà de Bogdan
intemeietorul. stefan pune sä se zideascä aci o mandstire. Pisania
ne arata cä lucrul s'a Inceput In anul 1500 §i s'a isprävit in 1502,
Septemvrie In 14.
La Voronef unde a ridicat In 1488 stefan ctitoria sa (vezi fig.
22), exista de mai lnainte o mänästire de lemn; pe la 1471. se
constata un egumen Misail; tot aci spune traditia cá ar fi trdit
acel sihastru Daniil, cAruia domnul, Intr'un ceas de cumpänä ,

www.dacoromanica.ro
 s. .

" .,

'
.

,' : .,.4 . ,.,.; ,'- ,

1.17' t !.. i - . e ..;

... .
°,i ...,° 1
_ , .: . .: ;

.,. % ' r.1

1,,
s ,. ,
'
ki.
, ..
,. .....V
;.,, ,R
'
' '.11%) ' ' '. . '.,. ',1'.. , ...e .

'
..'k
.

r 1I "`",
A . ,,-; nP Z°
t. "-
A:': -.' S.-{M . L

3".
. tr.". "

Z ' 1
- ... .." S.,
.1
_ L ,
' '
1----- -.-a---: - --a--il------ -' . c---_-
C.,, , :.- - \'
Fig. 22. Iliserica dela Voronet rldican de *tefan eel Mare, In 1488. Peretl exterior' aunt acoperiti de picturl;
acoperlaul e de eindr113..

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI $TEFAN 93

i-ar fi cerut sfat i ajutor. Incä inainte de a ridica biserica sa de

zid, stefan a flout mänästirii dela Voronet o mic5. danie. Chiar
In timpul cand se ridica, in August 1488, el i-a däruit apoi un sat,
tilbicaniisi tot basinul pAyaului Suha mare, cumpärate cu 160
de zloti tätäresti. Alte danii au urmat in 1489, cAnd mànästirea
capätä satul Vlädenii de pe Siret cu morile de acolo, cumpärat
iaräsi de domn, in 1490, când se adaog6 o seliste Poiana, la gura
Homorului, in 1497, cAnd stefan ii därueste o prisacä in tinutul
Cärlignurii si un loe aproape de acea prisacä si in 1499, mänästirea
sporindu-si avutul de data aceasta cu inc6 un sat, Milcinestii, tot
in tinutul Carligäturii, i cu mai multe fMci de vie in dealul
H ârlàului.
La Dobrovlif existau spre sfarsitul domniei lui stefan douä
mändstiri: una cu hramul Schimbärii la fatà, cdreia domnul
däruieste, la 26 Noemvrie 1499, trei sate pe paräul Dobrovätului;
o a doua cu hramul Pogoririi Duhului Sfänt, care primeste, la 6
Octomvrie 1503, cinci sate, tot pe Dobrovät, cumpärate de stefan
cu 1.500 de zloti tätäresti. Pentru aceasta de a doua mànästire
construeste evalaviosul domn o nouä biserick de zid ; lucrarea
a inceput la 27 Aprilie 1503 si s'a terminat in 1504, asa dar chiar
in anul mortii.
La Bistrip, vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun, stefan a
adaos clopotnita si un paraclis « in numele sfäntului martir Ion
cel Nou dela Cetatea Albd ». Constructia a durat cAteva luni; ea
era gata la 13 Septemvrie 1498.
Mänästirea Tazhiului exista In 1481. In acest an, la 1 Fe-
vruarie, stefan Ii därueste satele Borilestii i Drägotestii din
Campul lui Drago. Cinsprezece ani mai tärziu, in 1496, si anume
in ziva de 4 Iulie incepe, din porunca lui, constructia unei noi
biserici, de zid, care se terminä la 8 Noemvrie 1497 (vezi fig. 23).
O frumoasä bisericä, de proportii mai mari i avänd hramul
InälVárii a ridicat stefan in vechea ctitorie a lui Petru al Musatei,
Neampl. Constructia era gata la 14 Noemvrie 1.497, asa dar duph
biruinta din Cosrul Cosminului (vezi fig. 24). Mänästirea Neam-
tului a primit i unele danii: astfel la 13 Iulie 1463, domnul o
scuteste de desetina pe care trebuiau s'_o dea prisäcile ei din ho-
tarul Zahornei, la Nistru, iar la 1 Aprilie 1470 ii acordä privilegiul
.de a nu pläti vamil pentru trei care de pe§te; mai importantd

www.dacoromanica.ro
94 *TEFAN CEL MARE

dania pe care o prime§te la 30 Septemvrie 1503: ea constä din

satul Baicenii pe Siret §i cu morile din sus de Orze§ti §i din jos de
Vornutariu, proprietatea personalil a lui stefan, apoi satul Mogo-
§e§tii, tot pe Siret, cumparat de domn cu 400 de zloti tatare§ti,
o prisacd in brani§tea domneasca dela Bohotin §i un mertic anual
de §ase pietre de ceará din pietrele domne§ti dela Targul Neam-
tului. Pentru aceste danii, stefan cere egumenului i calugärilor,

Fig. 23. Pisania bisericii Tazlau. In ultimele doua rAnduri se vede data cAnd s'a
ineeput constructia: 7004 (1496) Iulle 4 si data eAnd ea s'a ispravit: 7005 (1497)
Noemvrie 8.

o Esa ne cante noua i doamnei noastre Maria o liturghie la toate

sfintele Duminici pana ce vom fi in viatd, iar dupd moartea noa-
strà sa ne cante in fiecare Miercuri sara un parastas, iar Joia o
liturghie pana in veac, cat va sta aceasta sfanta mangstire ».
O deosebita grija a ardtat Itefan manastirii Zografu din Sfântul
Munte, facandu-i multe imbunatatiri: in 1471, a « intarit » adica a
reparat bolnita sau spitalul de acolo §i i-a dat « pentru odihna
sfant raposatilor parintilor no§tri i pentru sanatatea noastra

www.dacoromanica.ro
 r

47/

atom. 4neaaroloT
'a_ inuread Ruttift: o

Nu; )11'
IT Al. 7,0;
t A

'VD

4. _,- ' 0..,t

,... 1
,

-
,
.7
t
.,_
- .." - ....."' . ' ;WO,. ' ..:=301 .
_ K.

,........-.A,. ...,,.., ,..,-,-,;;'

47
m.
,
°
-
_ 74.

Fig. 24. Plsanla biserleil marl deja manastlrea Neamtulul zidlta. de $tetan ; In ultlmul rand se eiteste data and s'a Ispravit
eonstructia: Atrt x... MC1101 1101515 i (sin anul 7005 (1497)... luna /inertly* 14 t).

www.dacoromanica.ro
 96 $TEFAN GEL MARE

0 a copiilor no0ri » un mertic anual de 500 de aspri; in 1475 a

-construit un « turn de cornii »; mai tarziu, in 1495, a zidit.trape-
zäria; in sfar0t, in 1500-1501, a adus apá in mänästire, Mand
un canal, o cristelnità 0 o fantanä. Deosebit de acestea, i-a acordat
Ina din primii ani ai domniei, din 1466, un mertic anual de 100
de galbeni ungure§ti, ceea ce era o sumä importantä. In schimb,
alugärii trebuiau sä respecte urinktorul a§ezärnant, pe care-1 re-
produc in intregime, deoarece e caracteristic pentru grija i mi-
nutiozitatea pe care o punea ina din tinerete evlaviosul voevod
in raporturile sale cu biserica: « Inainte de toate spune Stefan
sä mä scrie pe domnia mea la sfanta proscomidie, dupà obiceiul
sfintilor pärinti §i dui:a a§ezärnantul sfintei biserici, i sä scrie
langa domnia mea §i pe doamna mea 0 pe copiii no§tri de Dum-
nezeu däruiti Alexandru §i Elena ; i sà stea la sfantul pomelnic
cum este scris. Si iar60, Oda' ce Dumnezeu atottiitorul se va in-
dura cu noi i vom fi in viatä sfânta biseria sä ne cante Sam-
bätä seara paraclis i Dumineca la pranz sä se dea bäuturä, Martea
sä ni se cante sfanta liturghie, 0 la pranz sä se dea bäuturd. i sa
mä mai pomeneascà in fiecare zi la vecernie 0 la pavecernitä §i la
miezul noptii 0 la utrenie i la liturghie 0 la sfânta proscomidie
unde mai este obiceiul sfintei i dumnezee0ii biserici, precum
e invätät ura sfintilor pärinti; iar in pomelnic sä ne pomeneasa
dupà a§ezamant. Acestea 84 ni se cante Odd ce vom fi in viatà.
lar dupà trecerea anilor no0ri §i dupà sfalitul vietii noastre, In
anul intai sä ni se faa i sa ni se cante sfântul prohod, de &Are
sobor ; apoi slujbele de ziva a treia, a noua, a douäzecia 0 a patru-
zecia, de o jurnätate de an 0 de un an. lar dupà trecerea unui an,
sä ni se ante inteo zi din an, de atre sobor, pentru mantuirea
sufletului; seara parastas cu colivä §i bäuturä, iar dimineata
sfanta liturghie cu colivä; iar la pranz, bäuturä, spre mângaierea
fratilor. Aceasta sä rämaie a§a, catä vreme va sta §i sfânta mä-
nästire ».
In cea de a treia categorie, a mänästirilor care au primit numai
inträ Moldovita, Pobrata i Homorul. La 12 August 1457,
a§a dar la cateva luni numai dui:a suirea sa pe tron, Stefan scu-
te§te celei dintai dou6 case pe care le avea in Suceava de once
-däri i munci &Are domnie. O scutire similarä capätä Moldovita
§i la 31 August 1458 pentru statul ei Borhine0ii ai arui locuitori

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI $TEFAN 97

Inu vor mai avea nicio indatorire talk' de domnie; nici chiar la
r`ázboiu nu vor merge, decAt atunci când va merge Stefan In per-
soara. La 12 Martie 1488, o nouà donatie: junatate din satul
ZvorA§te, pe Siret, cu morile; In schimb cälugArii sunt obligati
sO-i fac6 slujbe In viata 0 pomeniri dupà moarte. Printr'o serie
de acte deosebite, Moldovita capOtà 0 confirmarea vechilor ei
proprietali.
La Pobrata a fost Inmormantatà mama lui Stefan, doamna
Maria-Oltea; cu atAt mai natural era deci ca sa se bucure aceastä
mOnOstire de mila domneascsá. Chiar Ing dela Inceputul a-COO-
nirii sale documentul e datat 16 Fevruarie 1459 Pobrata
capOtà dela Stefan dreptul ca locuitorii din satele ei Poiana 0
Onicenii pe Jijia sà." nu fie judecati de judecAtorii din Dorohoi,
cum ar fi fost normal, ci numai de egumen sau de oamenii ace-
stuia. De asemenea fa nu facd podvoade, adic6 transporturi cu
carele. La cAteva luni dupg moartea doamnei Maria-Oltea (9
Noemvrie 1465) 0 anume In vara anului urmOtor, natastirea pri-
me§te tocmai o pentru sufletul 0 mântuirea sfAnt rOposatilor. . ..
mop' nostru latranul Alexandru Voevod ... 0 .. . tat51 nostru
Bogdan Voevod i... mama noastrà Maria » confirmarea unui
mertic anual bogat, de zece buti de vin, douä maji de pe§te, una
de morun 0 alta de crap, o junatate de piatrA de cearä din Thrgul
Frumos 0 toate berbintele adiai butoia§ele de miere ce se
vor strAnge din dijma satelor mOngstire§ti 0 a oamenilor ei dela
Botna. I se IntOre§te de asemenea iezerul dela gura Bâcului cu
toate gArlele, o prisac6 0 dreptut de ali face dota navoade de
pe§te pe Nistru, In gura BAcului. Prime§te apoi ca danie dela
Stefan pe unul din Tätarii domne§ti dela Neamt, cu tot neamul
lui. Cativa ani dupà aceea, In 1471, mAnOstirea obtine scutire de
Tana atAt pentru grOul 0 mierea pe care egumenul le va trimite
spre vânzare la Chilia cAt §i pentru pe0ele ce se va aduce de acolo,
prin vadul dela Tutora. AdOogam &A Intocmai ca 0 Moldovitei,
i se confirmd 0 Pobratei, prin acte deosebite, vechile proprietäti
pe care le stdpanea din vremea lui Alexandru cel Bun sau mai
de curand.
MAdästirea Homorului prime§te dela Stefan, la 30 August
1459, un mertic anual de cinci buti de vin. Mai tarziu, spre War-
0tul domniei, ea face un schinfb cu domnul care echivaleaz6 de
7

www.dacoromanica.ro
98 $TEFAN CEL MARE

fapt tot cu o danie; ii d'O' o seliste Poiana « la gura Homorului »

deci un loo unde fusese odata. sat primeste in schimb un sat
In fling Glodenii, cump6rat de Stefan cu 150 de zloti tàtáresti.
Ni s'au pAstrat i actele prin care i se confirmg acestei msänästiri
celelalte posesiuni ale ei, i anume mai multe sate, un munte,
prisacg, etc. Tot asa ni s'a Ostrat i hrisovul prin care Stefan
Intareste mgrfästirii de a1ug6rite dela Horodnic cele douà sate
d6ruite ei de Alexandru cel Bun si scuteste pe locuitorii acestor
sate de toate dàrile, muncile si de slujba osfäseaseg, ei având
numai sà pàzeasc6 inkiàstirea si sà lucreze. La 16 Martie 1490,
aceastà mängstire de càlugàrite Horodnic imprema cu un sat al ei,
Balasinestii, pe Suceava, se Inchin6 de bunà voie nangstirii
Putna.
Mult mai numeroase decat ingnästirile, sunt bisericile ridicate
de Stefan. Ele se intálnesc pe tot cuprinsul Moldovei, dela o mar-
gine pArià la cealalfä a tàrii. Merità a fie relevat faptul cà aproape
toate au fost construite in a doua fumiitate a domniei, dui:4 luptele
cele mari cu Turcii. Unele amintesc o biruintà, altele vreun fapt
lnsemnat din viata voevodului.
La 13 Iunie 1.487 incepe zidirea bisericii dela Päträu0 (vezi fig.
25). In acelasi an, intre 8 Iunie si 13 Noemvrie, ridica Stefan i bi-
serica din Beidauti (azi MileOut* drept multämità" pentru bi-
ruinta dela lUmnic impotriva lui Tepelus. Ne-o spune ränituit
pisania bisericii, scria, dupäi obiceiul timpului, In lirnba slavg:
« In anul 6989 (1481) luna Iulie 8, In ziva sfAntului marelui mu-
cenic Procopie, Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn
al Moldovei, fiul al lui Bogdan Voevod, impreun6 cu prea iubitul
su fiu Alexandru, fkut-a fázboiu la Ramnic cu Basaraba cel
TAdár, Domnul Tàrií Romanesti, numit Ppälus. Si a ajutat
Dumnezeu lui Stefan Voevod si a biruit pe Basaraba Voevod.
a fost aci prApkl, un mare mgcel printre Basarabi (Munteni 1).
Drept aceea, binevoit-a Stefan Voevod cu buna sa hoarire i cu
inteleapt6 prevedere si a zidit acest hram In numele sfântului
marelui mucenic Procopie In anul 6995 (1487). Si s'a inceput In
luna Iunie 8 si s'a terminat In acelasi an In luna Noemvrie 13 ».
Dupà biserica dela Bkräuti urmeaz6 indatà aceea cu hramul
Sf. Bic, de l'Ong6 Suceava. Inceputà la 1 Mai 1488, ea era gata la
15 Octomvrie al aceluiasi an (veii fig. 26).

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI $TEFAN 99

De§i nu se spune in pisanie, suntem ins6 in drept sa credem

:,

Fig. 25. Biserica dela Pltauti, ctitoria lui Stefan cel Mare,
Inceputi In ziva de 13 Iunle 1487.

cà biserica din Vaslui, ridicatà in 1490, aminte§te vestita biruintà

7
www.dacoromanica.ro
1 an $TEFAN CEL MARE

impotriva lui Soliman Hadambul. i aceastà construe* a durat

numai cateva luni, dela 27 Aprilie Odd la 20 Septemvrie. Doi

tr. °

..
.*;,` °' ,
o . A.
-
Th 4
.,
dr . .h
-

t-
° °

. - t . 44 ,,t
tvi, ,
.. ' . "..:
't,""
..' --,

,,...., ,
.,,,,,
. . ....... ,..

.54.1.
' ".

-0.
[ ...NY' #1
.... r '

1.. ' *-1 7,44" e .

'I
.,)
H
'. 1.

:
-
'49
*.'-]

41 , r i' 1
:
',V.:let....),
.1.. sr 4
la ,
r,,- )", I I, .-..... rA
V
.

`.1'., ; -1 -,-..-1..
I
1
.., , 1.:... ..... . 2'' .....
'

!,4

3.. 7,°,-..t,

'1; An:Lik.

Fig. 26. Biserica St. Ilie, Mug& Suceava, restauratl.

ani incheiati sine in schimb zidirea bisericii Sfeintul Nicolae din

la§i. Inceputd la 1 Iulie 1491, ea este gata in August 1493. Pisania

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI $TEFAN 101

ne arata ea domnul a inaltat-o « pentru sufletele raposatilor mosi

parinti i frati i pentru sanatatea Domniei noastre si a copiilor
nostri D. In acelasi timp, i anume Intre 1 Mai si 28 Octomvrie 1492,
a fost ridicata biserica din Ririe1u, ca hramul Sfetntului Gheorghe.
Traditia ne spune ca §tefan cel Mare s'ar fi nascut i ar fi copi-
larit la Borzefti, pe Trotus. In sprijinul acestei traditii s'a adus
argumentul ca pisania bisericii zidite aci de gloriosul domn
de fiul sau Alexandru, intre 9 Iulie 1493 si 12 Octomvrie 1494,
spune cà lacasul a fost Inaltat « pentru rugkiunea sa si pentru
pomenirea sfant raposatilor mosilor i parintilor lor ». Trebue BA
observam Insa ca o formula aproape identica chiar ceva mai
completa, introducand i pomenirea « fratilor » se gaseste, dupa
cum am aratat mai sus, si In pisania bisericii Si. Nicolae din Iasi.
Asa Incat, argumentul nu are o valoare hotarItoare. Ceea ce nu
Inseamna Insa ca trebue sà respingem implicit traditia despre
locul nasterii lui tefan.
In 1495 s'a ridicat biserica SI. Nicolae din Dorohoi; ea era
gata la 15 Octomvrie. Tot atunci s'a construit i biserica din
HILO. « ce este pe Drislivat >>, avand hramul Sfintilor Apostoli
Petru si Pavel. Cladirea era terminata la 30 Noemvrie 1495.
In amintirea crancenei lupte dela Rdzboeni, 111610 stefan In
anul 1496 se Implineau tocmai 20 de ani de and ostasii mol-
doveni cazusera « stropsiti » de multimea lui Mohamet al II-lea
anume chiar pe locul luptei, o biserica. Pisania arata pe scurt
navalirea Turcilor, ajutati de Laiota Basarab i marturiseste In-
frangerea: cu voia lui Dumnezau furà biruiti crestinii de catre
pagani i cazura acolo mare multime din ostasii moldoveni
Pentru aceea continua pisania a binevoit Io tef an Voe-
vod si a zidit acest hram in numele arhistratigului Mihail
pentru rugaciunea sa si a doamnei sale Maria si a fiilor sai Ale-
xandru si Bogdan fi pentru pomenirea fi pentru sufletul tuturor
binecredinciofilor creftini cari au pierit aici. In anul 7004 (1496),
iar al domniei sale anul al 40-lea curgator, luna Noemvrie 8 ».
Constructia bisericii din Piatra a durat un an si patru luni,
dela 15 Iulie 1497 si Ong la 11 Noemvrie 1498. Ea are hramul
Nasterii Sfantului Ioan Boteatorul.
Ultima biserica ridicatä de stefan este aceea dela Rd useni.
« In anul 7011 (1503), Septemvrie 8 glasuieste pisania Io

www.dacoromanica.ro
102 $TEFAN GEL MARE

*tefan Voevod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Moldovei,

a binevoit 0 a Inceput sa cladeasca acest hram In numele Therii
capului Sfantului 0 slavitului prooroc, inainte mergatorului 0
botezatorului loan, in acest loc, unde a fost tdiat capul tateilui seiu
Bogdan Voevod. .5i. pe *tefan Voevod l-a ajuns moartea. Ve§nica
lui pomenire. Iarä fiul sail Bogdan Voevod a continuat ce fusese
inceput de tatal sail 0 a terminat acest hram in anul 7012 (1504),
Septemvrie 18 ».
Daca pentru bisericile de mai sus 0im exact, gratie pisaniilor,
data construirii, sunt, in schimb, altele care nu permit o atare
precizare cronologica. Astfel e Biserica Alba din Baia, atribuita
lui stefan, dar a carei pisanie nu ni s'a pastrat (vezi fig. 27). La
Rdmnicul Seirat, in Tara Romaneasca, exista Inca' 'Ana. in 1898,
cand a fost däramata cei ce au facut aceasta neiertata gre§ealä,
nedanduli, se vede, seama de valoarea istorica a lacaplui o
biserica ridicata de tef an §i reparatd pe vremea lui Brancoveanu.
Pisania, din 1704, p'ästratä inch' din fericire, spune: « Aceasta
sfanta 0 dumnezeiasca biserica, a caria iaste hramul sfanta ...
Paraschiva, fost-au facuta de stefan \Todd cel Bun dela Moldova.
trecand multi ani s'au stricat. In zilele lui Ion Costandin Ba-
sarab Brancoveanu Voevod s'au indemnat vecinatatea 0 au
ajutat cine cu ce s'au indurat 0 o au refacut den ferestri In sus ... ».
tim sigur ea stefan a ridicat o biserica In cetatea Chiliei; tot lui
i se datore§te, dupa toate probabilitAile, 0 biserica Inalta, de
piatra, a manastirii dela Vad, pe Some§, In apropierea cetatii
Ciceiului.
Traditiile locale atribue marelui ctitor 0 bisericile din: Scein-
teia, in judetul Vaslui; din Scheid, in judetul Roman; din Flo-
reqti, (cu hramul Sf. lije), in judetul Tutova; din Ceipriana, in
judetul Lapu§na 0 din Cotnari. Dovezi documentare nu exista
Insa In sprijinul acestor traditii.
Pentru a completa lista lacwrilor biserice§ti zidite in timpul
lui tef an, trebue sa adaogam §i pe acelea ale rudelor sale 0 ale
boierilor care i-au urmat pilda. Alexandru, fiul nascut din casa-
toria cu Evdochia din Chiev, sau, daca ne luam dupa pomelnicul
dela Bistrita, fiul Marumli, o legatura din tinerete a lui stefan,
a ridicat in anul 1491 in Bacilu, o biserica avand hramul Ador-
mirea Maicii Domnului. endrea, cumnatul lui stefan, a facut

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE LUI *TEFAN 103

-
-S.1
- ,
:
41.;
... . . 4.. .

,
.Zit;
Rt -

i. -

tr , lk?'
o t'

u ,°

Fig. 27. Biserica dela Baia, ctitoria lul teran ce! Mare. Data zidIrli nu se cunoaste
precis; ea pare a nu tl WA. mult posterioara /Anne dela Bala (1467).

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
gnpul4 op a intriadoou :pm* no lipadoott luns liopoxa niaJad eaninav 'elan goposla 8z 11A
'
:1
y
.=
 FAMILIA LUI $TEFAN 105

biserica din Dolhefti pe

Siret, unde a fost Inmor-
mAntatd i satia sa Maria
sora domnului, moartd
la 27 Martie 1486 i el 1 LI
Insu0. Luca Arbure, par-
cdlabul Sucevei, « fiul bA-
trAnului Arbure, pared-
labul Neamtului », 10 Pam'
0 el bisericd In satul sdu
de ba§tind, Arburea, in
inutul Sucevei ; inceputd
la 2 Aprilie 1502, con-
struclia era gata In ace-
MO an, la 29 August
(vezi fig. 28 0 31). In
sfdr0t, logofdtul nut,
care a slujit in aceastd
dregdtorie pe stefan timp
de doudzeci i noud de 1&
ani, continuAnd 0 sub
urmaul &du Bogdan, a
zidit In 1499 o bisericä -
In satul sdu Beilinefti din
judet,u1 Dorohoi. Aci a
fost el Inmormantat, in
1511.
Familia lui Stefan.
tefan a fost cdsiitorit
de trei ori. Prima data
la 5 Iunie 1463 Cu Evdo-
chia sau cum Ii spune
documentul pentru m6-
ndstirea Pobrata Ovdotia
din Chiev, sora cnea-
zului Simion Olelkovici.
Evdochia a murit In Fig. 29. Platra de mormint a Mallet de Mangop,
sotia lui $tetan eel Mare (MlnIstirea Putna).
1467. Cinci ani dupd

www.dacoromanica.ro
106 STEFAN GEL MARE

aceea, la 14 Septemvrie 1.472, Stefan se cagtorea cu Maria

din Mango p, de neam impäir6tesc, inrudità au fostii stApanitori
ai Bizantului. Familia
ei carmuia in momen-
tul acela inutul Man-
gop, in Crimeia. Nici
,a,4'."" aceastà cgsätorie n'a
durat mult, Maria in-
cetând din via6 la 19
Dechemvrie 1477. Mor-
mantul ei se allá la
mànästirea Putna (vezi
fig. 29). A treia sotie
a lui Stefan a fost
r Maria, fiica lui Radu
cel Frumos (vezi fig.
33); copild fiind, ea
fusese surprinsà, Im-
preun6 cu mama ei, in
Bucuresti, in 1473, de
armatele moldovene
trebuise sà insoteasc6
pe biruitorul p Arintelui
s'äu la Iasi. CAgtoria
a avut loo In cursul
anului 1478, deoarece
la 9 Martie 1479, este
amintit pentru intAia
data Intr'un docu-
ment Bogdan Vlad,
primul dintrel copiii
Fig. 30. Chipul lui Alexandru, flu! lui $tefan eel
nàscuti dinl,aceasta
Mare, pe un patr4hir dela mArastirea Putna. Inserip- cägtorie. Maria a su-
tia In limba slava: flAtAtINAph CHI CTI4S4H ROHSOA. pravietuit lui Stefan,
anul mortii ei fiind
1511. Este inmormantatà la inkastirea Putna.
Din prima c6sAtorie Stefan a avut pe Olena, amintitä In
hrisovul din 9 Iulie 1466, al rranastirii Pobrata, pe Petra sau

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUI $TEFAN 107

Petraru, citat in cateva acte din anii 1.471-1472 (moare la 21

Noemvrie 1480), poate §i pe Alexandru (vezi fig. 30). Acesta din
urmä. a träit pänä in 1496 (26 Iulie), s'a cäsätorit in 1489 cu fiica
lui Bartholomeu Drágffy de Belthewk, voevodul Ardealului, cä-
ruia cronicile noastre I zic Birtoc §i a zidit biserica Adormirea
Maicii Domnului din Bac6u; a fost inmormantat la mändstirea
Bistrita, längä strämorl al cärui nume 11 purta. Olena s'a cäsä-
torit la Moscova, la 6 Ianuarie 1483, cu Ivan, fiul marelui
neaz Ivan al III-lea. A avut un fiu, pe Dimitrie, care trebuia
urmeze in scaun parintelui säu, §i o fiicä, Evdochia. Dupà moartea
sotului, intämplatà inainte de vreme, in 1490, Olena ramase
singur6, avänd de luptat cu multe intrigi §i mai ales cu invidia
soacrei sale, Sofia, care ar fi vrut ca tronul sà revie fiului ei Vasile,
iar nu nepotului Dimitrie. De§i acesta din urmä este recunoscut
§i proclamat in mod solemn in catedrala Uspeniei din Moscova
la 3 Septemvrie 1498 de atre marele cneaz Ivan al III-lea, ca
urma§ al säu pe tron, totu§i in cele din urmà biruie intrigile So-
fiei. In 1502, la 14 Aprilie, se anuleazä hotärirea anterioard, suc-
esor e proclamat Vasile, iar Dimitrie §i cu mama sa Olena sunt
Inchi§i trite° cetate. Dintr'o scrisoare din acest an, luna Sep-
temvrie, afläm cà stefan intrebase in cloud ränduri pe hanul
tätäresc din Crimeia de soarta a lor lui. « Wäspunde-mi scrie
indureratul §i batränul pärinte fi-vor in vie*" fiicA-mea §i
nepotu-meu? Räspunde-mi: Va fi despoiat marele cneaz pe
nepotu-meu de marea cnejie a Moscovei §i va fi dat-o fiului
marelui cneaz Vasile ? ». La dteva luni dupä moartea lui stefan,
§i-a sfär§it §i Olena zilele in cetatea in care fusese inchisä (18
Ianuarie 1505). Fiul säu Dimitrie, eliberat pentru scurtà vreme
{le Ivan al III-lea, care, pe patul de moarte, i§i recunoscuse gre-
§eala comisä lata de nora §i nepotul säu, n'a putut totu§i cäpäta
tronul. Vasile este cel care reu§e§te 86-1 ocupe; Dimitrie, inchis
{lin nou, moare la 14 Fevruarie 1509.
Din a doua casätorie, stefan a avut pe Bogdan F,si pe
gemeni dupd cat se pare, pomeniti Impreunä, indatä dupà
Alexandru i Petru, in actul din 3 Septemvrie 1473. Ilia§
a murit in cea mai fragedd värstd; nu-1 mai gäsim menti-
onat in niciun alt document. Bogdan i-a urmat in ziva de
26 Iulie 1479.

www.dacoromanica.ro
108 $TEFAN GEL MARE

Din a treia càsàtorie s'a ndscut Bogdan Vlad, urmasul la trort

al lui Stefan (vezi fig. 35). E pomenit pentru intia (lath In lista
martorilor, In documentul din 9 Martie 1479. El insoteste pe
tat61 säu In lupta din Codrul Cosminului si ja parte la toate eve-
nimentele mai importante ce au urmat Odd' In 1504.
Nu se poate preciza din ce cägtorie s'au n6scut douä.
fiicele lui Stefan anume Maria i Ana. Cea dintAi a murit In anul
1518; ni s'a Ostrat piatra ei de mormânt. Cea de a doua a Incetat
din vieatà Incä din timpul domniei tatalui ei. Acesta ddrueste,
la 23 Noemvrie 1499, m6rastirii Bistrita, trei sate pe Siret §i
cinci fAlci i douà fertale de vie la Harlä.0 pentru mântuirea
sufletelor sfânt-räposatilor copii ai domniei mele, a lui Alexandru
Voevod fi a fiicei noastre Ana». Egumenul §i augArii Isi iau
indatorirea sA facd o poman6 pe an, Inteaceeasi zi, pentru aman-
douà aceste odrasle ale Domnului; de asemenea sà le slujeasc6
o leturghie In fiecare sàpt6mand, SArnbata. Prin urmare si Ana
a fost Inmormântatà tot la Bistrita, ca §i Alexandru.
Stefan a avut si doi fii naturali, doi « copii » cum se spunea
in vremea aceea, anume pe Petru, numit si Rare§ si pe sS'tefan,
cäruia i s'a zis mai tarziu, &Mid a ajuns, ca si Rare§, la domnie,
Liicustei. Mama lui Petru se numea Maria si locuia In HarlAu;
numele mamei lui Stefan Läcustà nu-I cunoastern.
Hull dregatori ai lui $tefan. In toate vremurile §i In toate
tärile, rezultatele si strglucirea marilor domnii se explicd nu numai
prin personalitatea monarhului, dar §i prin valoarea si numgrul
sfetnicilor de seamg. °fiat de mari Insusiri ar avea un monarh,
dac6 nu stie sd-si asigure si colaboratori priceputi si devotati,
care sà-i dea sf at §i sprijin la nevoie sà-i execute boil--
riffle, el nu va putea da toat6 m6sura sa. Domnia lui Stefan e
tocmai unul din cazurile care ilustreaz6 mai bine aceastà consta-
tare. Marele nostru voevod a stiut din capul locului s6-si apro-
pie pe boierii de frunte ai Moldovei, sd-si asigure concursul com-
petentelor si caracterelor. OcupAnd scaunul la Suceava, cu cre-
dinciosii cari biruiserà la Doljesti §i Orbic, Stefan n'a inceput
prigonirea adversarilor cum se asteptau unii; dimpotriv5, a cgutat
sr). atrag6 la el pe cei cari tinuserà pânä atunci cu Petru Aron,
a f6g6duit iertare si restituirea mosiilor celor cari se vor Intoarce
din pribegie i vor recunoaste domnia cea noug. Tactica s'a dovedit

www.dacoromanica.ro
 MARII DREGA.TORI AI LUI *TEFAN 109

justa: unul cate unul, marii dregatori cari insotisera in Polonia

pe fostul domn s'au lnapoiat la Suceava §i. au primit indarat
nu numai averile, dar li s'au incredintat §i. dregatorii. Duma Brae-
vici, Stanciul, Costea Danovici, *tibor, Lazea Pitio, care Iinusera
mai Intai cu Petru Aron, apar apoi in lista de martori a docu-
mentelor lui stefan. La 5 Dechemvrie 1460, Duma Braevici e
eitat chiar in fruntea intregului divan §i. 1§i pastreaza acest loe
eminent Ora in 1466, Septemvrie 15, daté.dupä care nu-1 mai
intalnim de loo; documentul urmator, din 8 Dechemvrie, are in
frunte pe Manoil; Duma probabil incetase din vieata intre timp.
Numai Mihail logofatul n'a vrut sà se intoarca ; el ramâne in Po-
lonia, cu toate repetatele salv-conducte ce a primit §i cu toate
asigurarile ca.' a fost iertat §i ca i se vor restitui mo§iile.
0 deosebita atentie a dat *tefan pdrccilabilor sau comandan-
tilor de cetati. El incredinteaza aceste posturi de mare raspundere
rudelor sale §i celor mai insemnati dintre boieri. In lista de mar-
tori a documentelor domne§ti, parcalabii sunt trecuti intot-
deauna inaintea dregdtorilor de curte, Cu exceptia dvornicului
care, in genere, ii precede. Vlaicul, unchiul domnului, e numit,
chiar dela inceput (1457), parcalab de Cetatea-A1M; in 1467 11
gasim ca parcalab de Hotin pe care-1 apara cu vitejie impotriva
atacurilor lui Mohamed al II-lea, in 1476; dupa aceea, trece, in
1481, la parcalabia Orheiului. Duma, fiul lui Vlaicul, var deci
cu stefan ce! Mare, a fost mai intai parcalab sau staroste de Hotin,
impreuna cu tata! sail (unele cet'ati mai insemnate precum: Chilia,
Cetatea-Alba, Hotinul, Neamtul, aveau cate doi parcalabi!), apoi
parcalab de Cetatea-Alba, impreuna cu Harman, dupa aceea par-
calab de Neamt. Stanciul Ponici, unul dintre boierii cei mai in-
semnati ai Moldovei, care ocupase dregatorii Inca. sub Ilia§, fiul
lui Alexandru ce! Bun, e parcalab de Cetatea-Alba, alaturi de
Vlaicul, In 1466. Bdtranul Arbure a fost parcalab de Nearnt din
1471 pana in 1476, el a aparat cu vitejie cetatea impotriva ata-
curilor turce§ti, dupa Raboieni (vezi fig. 31). Fiul sau, Luca, a
ocupat dregatoria de « portar la Suceava », ceea ce e tot una cu
4 parcalabul » acestei cetäti; rezistenta lui indäratnica a silit in
1497 pe Regele loan-Albert al Poloniei sä intrerupa asediul ce-
tätii §i sa primeasca armistitiul a cärui nerespectare a dus apoi
la dezastrul din Codrul Cosminului. Mai inainte de Luca Arbure,

www.dacoromanica.ro
110 STEFAN CEL MARE

'

t
r

. '

-°1
r
nI .° V ,p
a ..
g . .. ,e
'
...
J .4.17) ,..: .. l
1
- Zi, . '. : b
A. ...!! 1P7s1,.- ran

:. , ' '. . n ,04 +).4t

. . .
. 31,,,,.. . t,0 ,... .
..
.1.
. 7 °

- t L ".... ' i-vtf'41,?'''

'
,.14 .
,.. -.,,,1
, 1
-; .. ., - A...,:f,
- . .
s».4.,t- -,1. !C^,.. ,-
-. . -7.1V1
A. 4.17. L'.
4,..0., ... ,- .
. 4 ' .
,'V'

, IT
..
...s
''' 'Z..? AZ

..` pip
''
t

Fig. 31. Chlvotulp adicä mormintul lui Arbure cel Bitrin, In biserica
dela Arbkrea. Se vede influenta stilului gotic'. In partea superioark
inscriptia In limbs. slavi.

www.dacoromanica.ro
 MARII DREGATORI AI LUI *TEFAN 111

a comandat in Suceava, iendrea, cumnatul Domnului, eroul dela

Râmnic.ai in cetàtile celelalte, la Chilia, la Roman, la CrAciuna,.
atefan a numit parcAlabi dintre boieri cei mai de credintg. §i mai
destoinici. A§a se §i explic6 rezistenta pe care au opus-o in 1476
Iui Mohamed, rezistentà care a fost una din pricinile ce au deter-
minat retragerea Sultanului.
La multi dintre dregätorii de curte, incepAnd cu cel mai mare,
logegul, i ispràvind cu cel mai mic, comisul, intAlnim o conti-
nuitate impresionantä. Logofeti mari, adicd §efi ai cancelariei §i
prim-mini§tri, au fost numai trei timp de patruzeci cifapte de ani:
Dobrul, care detine aceastà dregätorie pan'd in 1468; Toma, din
1468 0116 la sfAr§itul anului 1474 sau inceputul lui 1475 i Teiutul,
Odd la moartea lui atefan, pAstrandu-§i slujba i sub urma§ul
acestuia, sub Bogdan. Dintre marii vornici, Goian a ocupat aceastä
dregAtorie §ase ani de zile (1457-1463), Bodea cinci ani (1471
1476), Hranci ease ani i jum6tate, poate §i mai mult (nu avem
documente cu lista dreghtorilor tare. Mai 1476 §i Fevruarie 1478!),
Drago f Boul timp de doisprezece ani (1479-1491) i Boldur tot
at'ata (1491-1502). Dintre marii vistiernici, insemngm pe luga:
aproape douaeci i unu de ani a tinut acesta socotelile Moldovei
(1458-1479); succesorul sàu Chiracol a ocupat dregatoria vreo
cinci ani, iar cel care a venit dupà dânsul, Boldur, viitorul dvornic,
cam tot atAta. Sac14 a fost spnar din 1458 i pAna in 1469, iar
anneal dela 1486 pan6 in 1504, deci optsprezece ani. In sfar§it,
Fruntef stolnicul p6strat neintrerupt slujba din 1488 'Ada
la sfAr§itul domniei. In asemenea conditiuni, cu dregätori sta-
bili, evident CA administratia tdrii se facea mai upr §i in con-
ditii mai bune.
De altfel, atefan a §tiut ssá faspl6teasc6 intotdeauna meritul
devotamentul. slujba cu pricepere i credintà,
dreg6torii erau inaintati treptat pand la posturile cele mai inalte;.
aceastà ascensiune ierarhic6 se poate observa in documente. In
schimb era necruVätor fatà de cei cari ar fi incercat sà unelteasca
ceva impotrivd-i. Pentru vina aceasta a « vicleniei » au càzut
de sigur la 16 Ianuarie 1471, in t&rg la Vaslui, capetele dvor-
nicului Isaia, paharnicului Negrilà i stolnicului Alexa. i doar
Isaia era chiar cumnatul domnului, deoarece tinea pe sor&
acestuia, numità Sora.

www.dacoromanica.ro
 112 *TEFAN GEL MARE

Spiritul de dreptate al lui stefan, faptul ca rasplatea meritul

§i pedepsea vina, ne face sa Intelegem §i mai bine devotamentul
statornic pe care 1-au aratat boierii altadata atat de schim-
batori marelui lor Domn. Credinta lor 1-a Insotit In toate Impre-
jurarile grele, In toate luptele, la Baia ca §i la Vaslui, la Chilia
c a §i la Cosmin. Pentru aceasta credinta au pierit la Raboieni,
striviti de multimea du§manilor. Niciodata, In istoria tarilor
noastre nu s'a vazut un exemplu mai puternic de solidaritate
intre domn §i boieri. E unul din elementele care explica taria §i
rezultatele acestei domnii.
Moartea lui $tefan. Personalitatea lui. Rana pe care o apa-
tase stefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei, In 1462,
nu 1-a Impiedicat sa poarte Ina atatea razboaie §i sa-§i armuiasa
tara timp de peste patru decenii. Nefiind Ingrijita frig cum tre-
buia, ea nu s'a mai Inchis pana la sfar§itul vietii. In 1475, stefan
ceruse un medic la Venetia ; nu §tim daa i s'a trimis vreunul
§i, In cazul acesta, cat a stat In Moldova. In 1502 se constata
Insa ca venise la Suceava un doctor venetian, Matei Mariano.
*tefan suferea acuma §i de podagra sau guta. La 9 Dechemvrie
1502, pleca o scrisoare atre dogele Leonardo Loredano prin care
acesta era rugat sa permitä venetianului Dimitrie Purcivi a se
Intoarce at mai repede In Moldova cu doctoriile prescrise pentru
domn. Muriano Insa moare In cursul anului 1503, Inainte de 24
Iulie, and stefan trimite o nouà scrisoare dogelui Loredano,
prin postelnicul Teodor, solicitand un alt medic. Afräin cu acest
prilej a din cauza podagrei domnul nu mai putea mica mainile
§i picioarele. In urma acestei scrisori, e trimis medicul leronim da
Cesena; plecarea spre Moldova a avut loe la 2 Ianuarie 1504.
Intre timp, boala se agravase. La 9 Noemvrie 1503, regele Vla-
dislav al Ungariei scria dogelui: « Domnul Moldovei e chinuit de
o board lunga §i ajuns la grele batranete ». Odata cu Ieronim,
vine dela Buda §.1 un alt doctor Leonard de Massari. La Suceava
se &eau deja un medic evreu, trimis de hanul Mares° §i un
altul din Nuremberg, loan Klingensporn. Are loe un consult §i
se hotära§te arderea ranilor dela picioare cu fierul ro§u. Operatia
Insa n'a slujit la nimica; marele voevod a fost chinuit degeaba.
Dandu-§i seama cd sfar§itul e aproape, stefan a tinut sA hota-
rasa el Insu§i succesiunea la tron. Boierii se Impartisera In cloud

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI STEFAN. PERSONALITATEA LUI I j3

tabere: una sustinea

pe Bogdan Vlad, pe
care-1 voia si Stefan
si care era agreat si
de regele Ungariei ;
cealaltà ar fi vrut
ca domn pe un alt
fiu, se pare Stefan,
care se afla la curtea
Sultanului. Pentru
a curma once dis-
cutie i pentru a-vi
impune voinIa, bä-
tranul voevod dàdu
porunc6 sd fie dus
la locul unde se
inea adunarea bo-
ierilor i aci puse
sä se taie capetele
sefilor celor cloud
tabere. In urma
acestui gest care
aràta si In ultimul
moment ce putere
stiipanise Moldova
timp de o jumdtate
de veac, once Im-
potrivire disparu ;
Bogdan Vlad fu ales
domn. Indatà dupà
aceea, In ziva de
Mari 2 Iulie 1504, °

7*.#
la ceasul al patrulea
din zi, Stef an Inchise
ochii. Din vreme,
-
voevodul-erou
pregUise mormân- Fig. 32. Piatra de mormint a lul Stefan eel Mare, la
tul, In mänästirea inan5stirea Putna.
8

www.dacoromanica.ro
114 $TEFAN CEL MARE

Putna. Lespedea de marmorà care trebuia acopere trupul,

avea s'apatà gata inscriptia: « Bine cinstitorul Domn Io stefan
Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al Tärii Moldovei, fiul
lui Bogdan Voevod, ctitorul i ziditorul acestui sfânt 1604,
carele aici zace 0 s'a mutat In ve§nicele 14ca§uri in anul 7 ...
luna ... 0 a domnit ani 47, 3 luni » (vezi fig. 32). Data mortii
care, evident, lipsea, n'a fost completatà de urma§i; se ggse§te
¡Ma pe acoperAmântul de stof6 al mormântului, fäcut din po-
runca lui Bogdan; inscriptia acestui acoperdmânt ne aratà ea'
« Io *tefan Voevod ... a domnit In tara Moldovei 47 ani
trei luni i... s'a mutat la Mewl cel ve§nic In anul 7012, luna
Iulie, ziva a doua, Marti, in ceasul al patrulea din zi ». Insotit
de boieri, de toatà curtea 0 de mare multime de norod, care cu-
noscuse ea' a pierdut pe cel mai bun apärätor al ei, a fost purtat
trupul eroului spre m'änästirea unde i astälzi odihne§te.
« Fost-au *tef an Vodä spune Grigore Ureche om nu
mare de stat, mânios 0 de grab a vàrsa sânge nevinovat; de
multe ori la ospete omora färä judet. Amintrelea era om intreg
la fire, nelene i lucrul sdu Il tia a-1 acopen, i unde nu Ondeai,
acolo 11 aflai. La lucru de ràzboaie me§ter, unde era nevoe, insu§i
se \Ira, ca vkAndu-1 ai sdi, s6 nu inddràpteze, i pentru aceia rar
rAzboiu de nu biruia, §i unde-1 biruia altii, nu pierdea nklejdea,
§tiindu-se ckut jos, se ridica deasupra biruitorilor ». Portretul
pe care-1 face cronicarul nostru nu cuprinde nicio exagerare in
ce prive§te insu§irile; dimpotrivà, se poate spune eá el nu redä
Inch' destul de pregnant covar§itoarea personalitate a lui *tefan.
Contemporanii sunt unanimi In laudele lor ; multi 11 prezintà ca
pe cea mai mare figurà a timpului. Am reprodus mai inainte (vezi
p. 50 0 63) cuvintele lui Miechowski 0 ale lui Dlugosz, cei doi
cronicari poloni. Un alt polon, Wapowski 11 calific6 drept « strä-
lucitul lupteitor, foarte vestit prin victoriile contra Turcilor » §i spune
cà « vitejia i succesul lui ,,S'tefan erau renumite la popoarele vecine
pentru experienta in chestiunile militare fi faptele celebre saveirfite
contra Turcilor, Tiltarilor qi Ungurilor ». Bonfinius, istoriograful
regelui ungar Mateia§, cel bàtut la Baia, nu poate s'd nu recu-
noaseä §i el insu§irile deosebite ale lui tefan: « Era insuflefit
pentru lucruri frumoase fi mcindre, pe kingii acestea activ ci strapic
la reizboi ». Un italian contemporan mArturise§te 0 el: « Om foarte

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA LUI $TEFAN. PERSONALITATEA LUI 115

rafinat ci foarte fin in me,stefugul reizboiului ». Iar medicul Matei

Muriano care avusese prilejul sä" cunoasa' lucrurile la fata locului,
la Suceava, i s5. audd ce spunea curtea i poporul despre .5tefan,
'scrie ca" acesta « este un om foarte infelept f i demn de mare laudei,
foarte iubit de supufi, did e bland ci drept, foarte vigilent fi darnic ».
Regele Sigismund al Poloniei, care fusese martor ocular al deza-
strului din Codrul Cosminului, scriind in 1531 lui Petru Rares,
(16 lui *tefan titlul de « cel Mare » (« Stephanus ille magnus »).
Cronicarul Macarie 11 numeste, in 1542, « stefan voevod cel viteaz ».
lar Grigore Ureche i Simion Dasalul, alcauind, in veacul al
XVII, Letopisetul färii Moldovei, pun in fruntea capitolului in
care incepe povestirea vietii marelui domn uringtorul titlu: «De
domnia lui i tefan Vodei, ce-i zic cel bun, feciorul lui Bogdan Vodei,
fi de multe reizboae minunate ce au feicut ».
Aceast6 unanimitate de elogii ne aratà at de puternia a fost
personalitatea lui stefan, at de mult a impresionat ea pe con-
temporani si pe urmasi. i dusmanii au trebuit 86 recunoasa
marile sale insusiri, s6 se incline in fata faptelor, care vorbesc mai
limpede deck, once laude: pe temeiul acestor fapte care nu s'au
limitat la un singur domeniu, ci au imbfätisat intreaga viat6 a
poporului, in toate manifestärile ei, socotim noi pe stefan cel
mai mare dintre toti domnii nostri. Mihai Viteazul a strälucit prin
vitejia sa i prin reunirea o clipà numai a tuturor celor
« de un sange si de o lege » sub aceeasi armuire; Brancoveanu
si-a astigat o etern6 glorie prin sprijinul ce a dat vietii culturale,
prin admirabila inflorire artistia din vremea lui; alti domni, ca
Matei Basarab, au fost buni gospodari; nimeni lug ca stefan
n'a izbutit s6 concentreze armonios in persoana sa insusiri atAt
de variate i sà realizeze opere atat de insemnate. Gloria lui va
strAluci vesnic in istoria patriei noastre.

BIBLIO GRAFIE
tefan eel Mare: 1. AL. PAPADOPoL-CALImAH, Sofia Paleolog, nepoata
impciratului Constantin XII Paleolog qi Domnita Oleana, fiica domnului Mol-
dovei yStefan cel Mare 1472-1509, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t.
XVII (1894-1895), p. 1-157; 2. N. IORGA, Istoria lui S'tefan cel Mare,
Bueurqti, 1904. 374 p. in 80; 3. N. IORGA, $tefan cel Mare, Mihai Viteazul
i Mitropolia Ardealului, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. XXVIII
8*

www.dacoromanica.ro
116 STEFAN CEL MARE

(1904-1905), p. 1-35; 4. V. PARVAN, Relaf jite lui S'tefan cel Mare cu Un-
sana, Bucuresti, 1905, 142 p. in 8°; 5. ANDREI RADULESCU, Luptele lui
.,Stefan cel Mare cu Turcii in anii 1475 f i 1476, Bucuresti, 1908, 90 p. in 8°;
6. AL. LAPEDATU, O bisericá a lui .te fan cel Mare in Tara Roma' neasca, in
Bul. Com. Mon. Ist., III (1910), p. 107.109; 7. GENERAL RADU ROSETTI,
Incercari entice asupra razboaielor din anii 1475 si 1476 dintre te fan cel Mare
qi Turci, Bucuresti, 1914, 44 p. in 80; 7. GH. I. BRATIANU, Lupta dela Baia,
(dupa izvoare unguresti), in Rev. 1st., V (1919), p. 216-224; 9. I. URSU, yStefan
eel Mare Domn al Moldovei dela 12 Aprilie 1457 pcind la 2 Iulie 1504, Bucuresti,
1925, 463 p. in 8°; 10. G. BALS, Bisericile lui tefart cel Mare, Bucuresti, 1926,
331 p. in I° (Bul. Com. Mon. 1st., XVIII, 1925) ; 11. N. IORGA, Cronicele turcesti
ca izvor pentru istoria Roniânilor, in Mem. Secy. 1st. Acad. Rom., t. IX
(1928-1929), p. 1-22; 12. P. HENRY, Le règne et les constructions d'Etienne-le-
Grand, prince de Moldavie (1457-1504), in Mélanges Diehl, II, Paris, 1930,
p. 34-58; 13. VIRGINIE VASILIU, Les Tatars et la Moldavie au temps d'E-
tienne-le-Grand, in Rev. Hist. Sud-Est., VII (1931), p. 188-191; 14. P.
P. PANAITESCU, Contribuyiii la istoria lui ,,S'tefan cel Mare, in Ment. Secy. 1st.
Acad. Rom., t. XV (1934), p. 61-80; 15. GENERAL RADU ROSETTI, Grani-
yele Moldovei pe vremea lui tefan-cel-Mare, in Mem. Secy. 1st. Acad. Rom.,
t. XV (1934), p. 81-91; 16. GENERAL RADU ROSETTI, Despre unele preci-
zdri recente ale locurilor batilliilor dela Doljesti, Vaslui si Scheia, in Mem.
Secy. Isl. Acad. Rom., t. XV (1934), p. 107-115; 17. GENERAL RADU RO-
SETTI, 0 mica intregire la istoria lui yStefan-cel-Mare, in Mem. Secy. Ist. Acad.
Rom., t. XVI (1934-1935), p. 45-58; 18. I. MINEA, Un popas al regelui
Mateias in Moldova, in Cercet. 1st., XXII (1934-1936), 2, p. 89-94; 19.
D. URZICA, Batalia din dumbrava dela Lipinyi, Iasi, 1937, 36 p. in 8°; 20.
DAMIAN BOGDAN, Pomelnicul Mânästirei Bistriya, Bucuresti, 1941, 166 p.
in 8°; 21. N. I. ANTONOVICI, 0 cruce pe locul luptei dela Vaslui, In Rev. 1st.
Rom., XI (1941), la Cronica; 22. CONSTANTIN C. GIURESCU, 7 cit gut Soci,
In Rev. Ist. Rom., XIII (1943).

www.dacoromanica.ro
 URMApI LUI VLAD TEPES PANA LA
RADU CEL MARE
Voevozii din acest rdstimp au cu
totii o facturd subalternd, dominafi
fiin.d de uriasa personatitate a lui
te fan cel Mare si de teama pe care
le-o inspirau Turcii.

Printre domnii cari urmeaza pe tronul Tarii Românesti duph

Vlad Tepes si 'Ana la Radu cel Mare, nu gdsim niciunul care sa
prezinte un interes deosebit. Au told o factura subalterna, domi-
natl. fiind de uriasa personalitate a lui stefan cel Mare si de teama
pe care le-o inspirau Turcii. Degeaba incearca, in atatea randuri,
eroul Moldovei sa faca din domnul Tarii veeine, asezat de el, un
aliat si un luptätor pentru cauza crestinilor; indata ce armatele
care II adusesera pe tron se indepartau, voevodul din Bucuresti,
indiferent care: Basarab Laiotd, Tepelus sau Vlad Calugroul,
trecea de partea Turcilor, numai ca sa-si prelungeasca o stapa-
nire fära stralucire si fail glorie.
Radu cel Frumos ja domnia, dupd cum am vazut, cu ajutorul
lui Mohamed al II-lea. La 15 August 1462, vice-comitele Secuilor
seria Brasovenilor si castelanilor dela Bran sa respecte pacea
incheiata cu # ilustrul principe Radu, acum voevod al partilor
transalpine ». Prin urmare, la aceasta data el ocupase scaunul si
era recunoscut de Unguri. Nici cu acestia din urmd, nici cu pro-
tectorii sai Turcii, n'a avut vreun conflict. Trimitea tributid
regulat la Poartil si informa din cand in cand pe cei din Ardeal
despre miscarile militare ale pasilor dela Dundre. In schimb, a
avut repetate conflicte cu stefan cel Mare, conflicte care s'au
transformat in tot atatea infrangeri. Vrand sa se razbune pentru
arderea Bräilei, a Flocilor si a tinutului Ialomita, el intreprinde

www.dacoromanica.ro
118 URMASII LTJI 'VLAD TEPES PANA LA RADU GEL MARE

In 1471 o expeditie impotriva Moldovei. Rezultatul a fost deza-

strul dela Soci (vezi mai sus, p. 60-61). Al doilea razboiu cu
*tefan, In toamna anului 1473, a avut un sfar§it §i mai räu, de-a-
dreptul catastrofal: Radu pierde tronul, iar familia li este luata
prizoniera; in locul lui, invingatorul wag ca domn pe Basarab
cel Beitra'n, zis §i Laiota; acesta era fiul lui Dan al II-lea (24 Noem-
vrie 1473). Dupà o luna insä, Radu se intorcea cu ajutor dela
Turci §i gonea pe Laiotä (23 Dechemvrie), pentru ca In primavara
anului urmator, acesta sä revinä, tot cu sprijinul lui stefan, ì sa
indeparteze, definitiv, pe rivalul &au. Radu trecu munOi in Ar-
deal §i se wed In -tinutul Fagaraplui, a§teptând momentul prielnic
de a relua domnia. La Turci nu se mai putea duce, deoarece Laiota
se grabise, indata ce a ocupat tronul, sà se Inchine acestora.
« M'am dus la Turci, la marele imparat scrie el Bra§ovenilor la
26 Iunie §i mi-am fdcut pace §i bine §i m'am nevoit §i pentru
binele vostru. Deci sa và para bine §i you'd' ». Pribeag in 1,inutul
Fagära§ului, Radu se pare a a murit acolo in cursul anului 1474.
Ni s'a pästrat rezumatul unei scrisori din acest an prin care re-
gele Mateia ii cere sä dea inapoi Bra§ovenilor satele ercaia §i
Mica pe care le ocupase. Cele douà posesiuni de peste munti,
Amla§ul §i Fagara§ul, pe care Tepe § le stapanise, fusesera pier-
dute odatd cu inlaturarea acestuia de catre Radu cel Frumos.
In 1464, Fagara§ul era dat de Mateia§ lui loan Gereb de Vingard,
iar Amla§ul Sibienilor. Peste trei ani, se hotari lug ca aceste
posesiuni la care se addoga Rodna sä." nu se mai dea nimanui,
pastrandu-se pentru viitorii pretendenti la tronul tarilor ronfa-
ne§ti. Totu§i, in 1469, atät Amla§ul at §i Fägara§ul, intrau In
stapanirea « Universitatii » säse§ti, care obtine In 1472 o confir-
mare a donatiei.
Cu Bra§ovenii §i Sibienii, raporturile lui Radu cel Frumos au
fost mai mult reci. Avem o serie de scrisori care se referà la greu-
t4i1e pe care le intampinau negustorii, §i de o parte §i de alta,
qi la pribegii care-§i &eau adäpostul In ceatile sase§ti. Intere-
santa e scrisoarea din 8 Fevruarie 1470 prin care regele Mateia§
dä ordin sa se interzica exportul de grail, mei, ovaz §i orz spre
Tara Romaneasca, deoarece aceasta provoaa scumpete §i chiar
lipsa in Ardeal. Era foamete, se vede, in Muntenia; a§a se explica
importul de cereale care altfel, In mod obi§nuit, nu se producea.

www.dacoromanica.ro
 BASARAB GEL BITRAN 119

Radu cel Frumos a fost cdatorit Cu Maria; a avut o flied

tot Maria « unica sa flied », spune letopisetul zis dela Bistrita;
,stim a ea a azut in mainile lui stefan cel Mare, dupd biruinta
dela Cursul Apei, si a devenit apoi sotia Invingältorului (vezi
fig. 33). Mormantul lui Radu cel Frumos nu se cunoaste; pro-
babil insà cd el a fost la Mändstirea ninganul (Ilfov), ctitoria
acestui voevod.
Basarab cel Biltran, zis si Laiotd, dupd ce izbuteste
ture definitiv pe Radu (primdvara lui 1.474), domneste, cu o scurtd
intrerupere, pand in Noemvrie 1.477. Desi a fost Insaunat de
..5tef an, totusi a trecut indatd de partea Turcilor i impreund cu
acestia a venit In cloud ränduri Impotriva celui ce-1 ajutase: prima
dad, In 1475, and a suferit, aläturi de Soliman Hadâmbul, de-
zastrul dela Vaslui; a doua oard In 1476, and a ajutat lui Moha-
med al II-lea sà birue, la Raboieni, pe viteazul domn al Moldovei.
Ina din toamna anului 1474, stefan indignat de purtarea
lostului sdu protejat, hotdri sä" Intreprindd o expeditie Impotriva
lui. La 10 Octomvrie, armata moldoveneasa. cucerea Cetatea
'Teleajenului, ai arei parcdlabi pierird; Laiotd nu putu fi trig
inlocuit, cu toatd expeditia simultand a Ungurilor cari aduceau
.cu ei pe pretendentul Basarab ce! Tândr, zis Tepelus, deoarece,
intre timp, sosise la Dundre marea armatd turceasa a lui Soliman
Iladâmbul. In 1.476 frisk dupd retragerea lui Mohamed al II-lea
cdrui victorie dela Rdzboieni rdmäsese fàrà urmdri, se ilcu o
nouä" expeditie contra lui Laiotd.. tef an, de o parte, Cu 15.000
de ostasi, comitele stefan Bdthory impreund cu Tepes de altd
parte, intrard in Tara Româneasa i sfdrämard pe omul Turcilor,
.cu tot ajutorul important pe care acestia i-1 dklurä. La 8 Noem-
vrie Tärgovistea era ocupatd, la 16 adeau Bucurestii. Laiotd
lugi spre Dundre, iar Tepes fu instalat domn. « Toti boierii, afard
de doi, cari i ei In scurt vor veni », trecuserd de partea lui: asa
ne informeazà o scrisoare din 11 Noemvrie a lui Báthory, scrisd
« in apropierea Bucurestilor ». Din nefericire Insà, noua domnie
a lui Tepes a fost loarte scurtd; Indatd dupd plecarea lui stefan,
prin Dechemvrie, Laiotd se Inapoie, insotit de Turci, surprinse
pe Vlad i, In lupta care avu loe, il ucise (vezi si mai sus p. 68).
La 1.3 Fevruarie 1477, se stia la Buda a Sibienii se inteleseserd
deja cu noul domn muntean in ce priveste drumul liber al

www.dacoromanica.ro
120 URMA$I1 LUI \ LAD TEPES PANA LA RADU CEL MARE

Fig. 33. Chipul doamnei Maria, sotia lui $tefan cel Mare, pe o stafä bIserIceasci dela
milnastirea Putna (1500. August 20).

www.dacoromanica.ro
 BASARAB CEL TAN-AR ZIS $1 TEPELUS 121

negustorilor in Tara Româneasa. Brasovenilor, dupd ce mai intAi

negociase cu ei, le scria Laiotà, la 9 August, sä nu sufere In Fá-
gáras pe un pretendent e vorba se pare de Vlad Cálugärul
care vrea sà intre in tará spre a jefui. Spre sfarsitul anului, In
urma unei noi expeditii a lui tef an, Laiotá este inlocuit, de data
aceasta definitiv, prin Basarab ce! Tanár i silit s'd fugä, nu la
Turci cum ne-am fi asteptat, ci In Ardeal. La 28 Ianuarie 1478,
voevodul Ardealului seria Brasovenilor sá primeascá pe boierii
munteni care-si insotiserá domnul in pribegie. Dui:Ca o nouà in-
cursiune in Tara Româneascá, la inceputul anului 1480 (inainte
de 24 Fevruarie), incursiune In care izbuteste ssa" rdpeascá visteria
lui Tepelus si familia acestuia (bunica, sotia si o sorá vitreg6) nu
insá çi domnia, Laiotá moare ca pribeag In Ardeal, spre sfársitul
aceluiasi an. La 22 Dechemvrie, stefan Báthory seria Brasove-
nilor sä. Inroleze vreo sutá de cáláreti dintre Romanii ráposa-
tului Basarab cel Bátran » (« condam Bozorab maioris »).
Laiotá a fost cásátorit in douà ránduri; a doua oará cu o
fiicá a boierului Sinadin al apitanului; numele ei nu e
cunoscut. A avut o fiicà pe care o inchide pentru scurt timp
Tepelus, drept represalii fiindcd Laiotá Ii rápise familia si visteria
(vezi mai sus). Nu se stie locul unde a fost ingropat Basarab
eel Waran.
Basarab ce! Tâniir zis si Tepelus. Acest voevod se numeste,
lute° scrisoare adresatá Brasovenilor, 4 fiul lui Basarab Voevod »;
e vorba de Basarab, fiul lui Dan al II-lea; prin urmare Tepelus
era nepotul acestuia din urmá. I s'a zis Tepelus fiindcä imita,
in ce priveste pedepsele, pe Vlad Tepes. Imitatia s'a oprit insá
aici; in celelalte, nu i-a semánat aprigului säu predecesor. Instalat
pe tronul Tärii Romanesti la sfarsitul anului 1477, Basarab ce!
TarCár a trecut si el In curAnd de partea Turcilor. La 19 Iunie
1478, negocia pacea dintre acestia din urmá i Unguri, era deci
in gratia Sultanului. De aceea, el si e obligat s'a insoteasä pe cei
doi begi dunkeni, Ali si Skender, in expeditia lor in Ardeal,
expeditie terminatá dezastruos prin infrângerea dela Câmpul-
Peinei, la 13 Octomvrie 1479. Pe cand lipsea din %ark sau
indata dupä aceea are loe incursiunea lui Laiotá care izbuteste
s'a puie mána pe visteria í familia luí Tepelus, dar nu poate
ocupa si tronul.

www.dacoromanica.ro
122 URMASII LUI VLAD TEPES PARA. LA RADU GEL MARE

Prin Ianuarie 1481, Basarab ce! Tanär e chemat la Constan-

tinopol ; la 14 Fevruarie era indärät, in Ord'. Cateva luni dupà
aceea, insote§te din non pe Mi-beg §i Skender-beg, cari atacau
de data aceasta Moldova. Trupele turce§ti §i muntene prädarä
Tara de jos « panä sub Lunca cea Mare », a§a ne spune un docu-
ment contemporan din 15 Octomvrie 1481. stefan porni Impo-
triva nävälitorilor §i, ace§tia reträgandu-se, Ii ajunse in judetul
Ramnicul-Särat, la « Ramnic », afirmä cronicile moldovene.
Lupta s'a isprävit printr'o infrängere totalà a Turcilor §i a lui
Tepelu§, care fu nevoit sä se retragä' in Oltenia. Domnul Moldovei
se gandise la un moment dat §i se pare Ca' gandul a §i avut
un inceput de infäptuire sä a§eze in locul lui Basarab cel Tanär
pe un fin natural al lui Vlad Dracul, anume Mircea. Ni s'a pästrat
dela acesta din urma o scrisoare, adresatà Bra§ovenilor, prin
care-i veste§te cä. §i-a dobandit « ino§ia pärinteasc6 §i scaunuI
tatälui meu Vlad Voevod » §i le fägklue§te &A, In ce prive§te a§e-
zämintele de negot, va fi « ca §i In zilele fratelui meu Radul
Voevod §i chiar mai bine ». Pe acest Mircea insä, Munetnii nu-I
voiau in ruptul capului; scrisorile de o rarà vehemeng §i gro-
solänie adresate lui stefan de locuitorii judetului Bräila, Buzau
§i Ramnic, sunt concludente. Pe de altà parte, Mircea intrase
In legäturi §i cu Turcii vechea poveste a pretendentilor spri-
jiniti de *tef an a§a Incat, el nu se putu mentine §i trebui sä
se retragd in fata lui Vlad Clilagdral; acesta avea sprijinul atat
al Domnului Moldovei cat §i al Ungurilor. Prin August Sep-
temvrie 1481, Vlad scria la randul lui Bra§ovenilor, din Targo-
vi§te, cà « Dumnezeu cel de sus mi-a ajutat cu vointa lui Impo-
triva vràjma§ului qi 1-am alungat ». De fapt, Tepelu§ nu päräsise
rara; el se gäsea, dupà cum am spus, In Oltenia; aci, ajutat de
fratii Craiove§ti, probabil §i de Turci, izbuti sà sträng6 o nou'ä
oaste §i sä alunge, Inainte de 16 Noemvrie, pe Vlad, indärät, in
Ardeal. Ultimul document care se cunoa§te dela Tepelu§ este din
23 Martie 1482, dat In Gherghita; in fruntea divanului gäsim pe
doi dintre Craiove§ti, pe Barbu §i pe Parvul, fiii lui Neagoe. Cu-
rand dupà aceea, prin Aprilie, Vlad Cälugärul ocupd iarä§i tronul.
« Boierii mi s'au inchinat scrie el din nou Bra§ovenilor §i
Ali-beg imi este cu bunätate; §i a trimes Mi-beg la Poarta sä-mi
facä pace §i sd-mi aducA steag ». Tepelu§ fuge pentru a doua

www.dacoromanica.ro
 VLAD CALUGARUL 123

oará In Oltenia §i cautá s5. se adáposteascá la cumnatul sáu Stan-

ciul dela Glogova, sotal surorii sale Anca; aci este insá mora,
de boierii mehedinteni.
In timpul acestui sfAr§it de domnie, la 10 Martie 1482, are
loe §i ocuparea cetátii Cráciuna de cátre Stefan ce! Mare. Se pare
cá n'a fost lupa sau rezistentá deosebitá, atentia lui Tepelu§
fiind pring de preparativele pe care le fácea Vlad Cálugärul.
Basarab cel l'Aliar a fost cAsátorit cu doamna Maria; a avut
un fiu, pe Danciu, care apare ca pretendent la tron futre 1508-
1.510. Neagoe Basarab i§i spune §i el, in inscriptia de pe un taler
de argint dáruit mánástirii Tismana, « fiu al lui Mlad Basarab
Voevod ». Din cercetarea celorlalte izvoare, contemporane, se
pare ing cà Neagoe n'a fost fiu legitim, ci fiu natural; s'a sus-
-tinut chiar, In ultimul timp, cu argumente impresionante, cá In
realitate, evlaviosul domn a fost fiul lui Pârvul Craiovescu, vel
vornic, deci nepot banului Barbu Craiovescu, iar nu fiul lui Tepelu§.
Nu se §tie locul unde a fost inmormántat Basarab ce!
In 1633, Intr'un hrisov acordat mán4stirii Bistrita, Matei Ba-
sarab afirmá cá In acest sfant Mea§ a ingropat Barbu Craiovescu
pe tatál mo§ilor Domniei mele Io Basarab Voevod ». Admitând
cá e vorba de Basarab cel ránár, constatám ea' mormántul lui
nu mai existá azi la mánástirea Bistrita.
fiul nelegitim sau natural al lui Vlad Dracul,
s'a näscut probabil, futre 1430-1435. Imbrácánd de tánár rasa,
i s'a zis de °are contemporani Cálugárul; cu acest nume apare
el adesea In scrisorile vremii. A stat mult timp In Ardeal, pán-
dind prilejul de a pune mána pe scaunul domnesc. Vlad Tepe § se
plângea de el Bra§ovenilor in 1457; abia peste dougzeci §i cinci
de ani izbuti pribeagul sà-§i vadii visul Implinit.
In ce prive§te relatiile politice, Vlad Cálugárul a fost supus
In totul Turcilor. Devi instalat cu ajutorul cre§tinilor, urmeaz5
totu§i §i el pilda predecesorilor; begii dela Dunáre erau mult
mai aproape decát oastea lui Stefan sau aceea a regelui ungur.
Insote§te deci armata Sultanului Baiazid In 1484 §i asistá la cá-
derea Chiliei §i Cetátii-Albe; insote§te de asemenea pe Ali be-
glerbegul Rumeliei, In expeditia de pradá din 1485, cánd, In
lipsa lui *tefan, dus la Kolomea, a fost arsá insd§i Suceava (19
Septemvrie). CAtiva ani mai tárziu (1492), scriind Sultanului,

www.dacoromanica.ro
124 URMAS/I LUI VLAD TEPES PANA LA RADU CEL MARE

Vlad Calugdrul Il asigura de devotamentul i supunerea sa. $i

inteadevar, Oda la sfar§itul domniei, a pastrat aceea§i atitudine..
Cu Ardealul, raporturile au fost cordiale pana la inceputul
anului 1493. Cu Maya luni mai inainte, la 23 Iunie, ginerela
domnului, logofatul Staico, prevenea pe Bra§oveni ca s'ar putea
sa fie pradati de Ali, begul dela Nicopole. Tar la 30 Dechemvrie
1492, voevodul insu§i anunta pe Sibieni de schimbarile dela Du-
Tare §i de intentia Turcilor de a cake pacea, atacand Ardealul.
Prin urmare, raporturile eran amicale. Incepand fug din pri-
mavara urmatoare, tonul scrisorilor se schimbä. Voevodul e su-
parat de toate relele pe care i le fac « hotii » de castelani dela
Bran. De aceea i inchide drumurile prin munti. Mai mult chiar,
ingaduie unor cete de Turci sà treaca prin tara i sa atace tinutul
Barsei (15 Octomvrie); nu e exclus ca la aceasta operatiune
fi participat i osta§i munteni. Se va mai ad'hoga, in anul urmätor,
§i un alt motiv de supärare: prezenta pretendentului Mihnea, fiul
lui Tepe, in partile Sibiului. Un emisar al acestuia aducand scri-
sori boierilor e prins de Vlad Calugärul i insemnat la nas (inainte
de 1 Iulie). Un alt pretendent, Vlad, tot fin de al lui Tepe, apare
In 1495 §i face mai multe incursiuni in Tara Româneasca,
vreun rezultat apreciabil insà. Chiar emisarul lui Mihnea se dadea,
el insu§i, drept fin de domn, ceea ce a justificat pedeapsa primita.
Despre un ultim pretendent, anume Vlad vornicul, fost dregator
al lui Tepelu§, ne vorbe§te un document din 1502, dela Radu
cel Mare, prin care se intare§te manastirii Nucet (Cozia), intre
altele, satul Bade§tii. « Pentruca acest sat fost-au batrâna
dreapta ()Gina* a Vladului dvornic ; iar Vladul dvornicul el au perit
cu cumplita rnunca de catra raposatul pdrintele domniei mele
Vladul Voevod Calugarul, pentruca s'au radicat domn peste
capul lui; iar dupa aceea an cazut Vladul dvornicul supt mana.
parintelui Domniei mele i i-au taiat capul §i au ramas bucatele
domne§ti ». Nu se §tie precis cand a avut loe aceasta lncer-
care a lui Vlad dvornicul, se banue§te lush' a la inceputul dom-
niei san in primii ei ani, pana in 1487.
Sub raportul intern, merita A. fie mentionata ridicarea a doua
lacapri biserice§ti: manastirea Glavaciocul i schitul Babele, aman-
douà in judetul Vlara. De fapt, mänastirea Glavaciocul exista
Inca din vremea lui Mircea cel Batran care Ii darue§te satul

www.dacoromanica.ro
 VLAD CALUGARuL 125

alugärenii de pe Neajlov i jumatate din satul alugArenii dela

Teleorman. Vlad alugàrul a fdcut lug biserica de zid ; constructia
s'a isprdvit in 1496, pe cand domnea fiul sàu, Radu cel Mare.
Pisania cea veche nu ni s'a p5.strat; cunoastem frig dou6 hri-
Eoave din 16 Iunie 1493 si 4 Septemvrie 1495 prin care Vlad alu-
gArul Ii face diferite danii. Tot acest voevod Ii darueste in 1492
un clopot. Schitul Babele, pe Neajlov, a fost intemeiat in 1493;
astàzi el nu mai existA. Pisania, copiat5. de Mitropolitul Neofit
In 1774, aräta drept ctitori pe « Vladul Voevod i fiii sài Radul
si Mircea Voevod », iar ca prim egumen pe Visarion. Milostenia
domnului nu s'a revarsat sing numai asupra ctitoriilor sale ; de
ea s'au impärtdsit bogat i alte mänästiri din Iarà si dela Sfântul
Munte. Tismana are nu mai putin de 8 hrisoave dela Vlad
prin care i se intkesc posesiunile i i se däruiesc altele
noi. Vine apoi mànästirea Govora, cu 5 hrisoave, BistriO, Cozia,
Cotmeana, Snagovul, RâncAciovul i Sf. Arhangheli având numai
ate unul. Datele intemeierii acestor ultime douà mädástiri nu se
-cunosc; ele par a fi pe la junaRatea secolului al XV-lea, dac4
nu mai vechi. La Muntele Athos a dàruit: mànästirii Sfântului
Ilie zece mii de aspri, mänästirii SI. Pantelimon nouà mii de
aspri, mängstirii Sfanta Filofteia patru mii.
Vlad Gáluggrul a fost cságtorit de douà ori: prima (lath', se
pare, cu sora boierului Gherghina, pâraabul de Poenari. Cunoa-
-stem numele ei de càlugarie, Samonida. A doua oard, cu Maria,
care s'a cdlugä'rit si ea, numindu-se Eapraxia. Printr'un docu-
ment din 11 Iunie 1520, Neagoe Voclà Basarab int6reste män'ä-
stirii Snagov tot ce-i ddduse « monahia Eupraxia ce au fost muma
lui Vládutà Vodà ». In afaril de acesta din urrnk Vlad aluggrul
a mai avut, cu prima sa sotie, urmdtorii copii: pe Radul, cel mai
mare, care a urmat tatAlui sàu in domnie; pe Mireea, al cArui
nume figureazd in pisania schitului Babele; pe Vlad care a murit
de tânàr, deoarece in 1488, inteun document din 4 Fevruarie,
el e ardtat ca « r6posat »; pe Caplea, càsbitorita intAia oarà cu
Staicu logofAtul, apoi cu Bogdan vornicul.
Vlad alugàrul a murit in toamna anului 1495. In « Soc ote-
lile » orasului Sibiu se inseamra, intre 15 Septemvrie si 16 Oc-
tomvrie, di s'a trimis un om la Buda in legAturà cu o moar tea
voevodului transalpin » si un altul in Tara Româneasch" « pe ntru

www.dacoromanica.ro
126 BIBLI 0 GRAFIE

noul voevod ». Prin urmare, documentul din Condica mänästirii

Tismana, din care rezultä c6 la 20 Aprilie 1496, Vlad Gälugärul
era Inca In via0, are data gre§itä ; In schimb e exact:6 indicatia
analelor sarbe§ti care pun moartea voevodului u In anul 7004 ».
(. 1495), dat fiind di luna e Septemvrie sau Octomvrie); Vlad
Cälugärul a fost 1nmormäntat In mänästirea Glavaciocul, al cärei
ctitor era. In vremea lui Constantin Brâncoveanu, facandu-se-
restaurarea acestui 16ca§, s'a pus deasupra locului unde odihneau
141-n5001e pgmAntesti, o lespede care big nu ni s'a p6strat.

BIBLIOGRAFIE
L Rada eel Frumos: 1. AL. LAPEDATU, Radul cel Frumos (lunie 1462 Ian_
1474), In Transilvania, XXXIII (1902), p. 13-39.
H. Basarab cel Bfitran si Basarab eel Mite: 2. D. ONCIUL, Comunicare-
En chestiunea filiafiunii lui Basarab cel Tdndr, In Cony. Lit., XXXII (1903).
p. 710-711.
V. si p. 126, nr. 3; p. 15, nr. 5.
IIL Tlad Ctdugiirul: 3. AL. LAPEDATU, Vlad-Vodd Cdlugdrul 1482-1496.
Monografie istoria, Bucuresti, 1903, 79 p. in 8°. (Extras din Cont'. Lit.,,
X X XVI ) ; 4. PREOTUL IOAN MUSETEANU, Mandstirea Glavacioc. Mono-
grafie istoricd, Bucuresti, 1933, 96 p. in 80; 5. CONST. I. POPE SCU , Mel neistirecr
Rdriceicioo, In Bis. Ort. Rom., LV (1937), p. 311-328; 6. I. DONAT , Funda-
fiunile religioase ale Olteniei I Mändstiri f i Schituri, Craiova, 1937, 96.
p. in i.,°.
V. si p. 15 nr. 5; p. 133, nr. 3.

www.dacoromanica.ro
 RADU CEL MARE
A cdrmuit jara Romdnilor spre
deosebita multumire a supusitor.....
A fost bun, drept, inkier(
(Sultanul Balazid al II-lea
dire Ieniceri, in 1511).

Calificativul de « cel Mare » care s'a dat lui Radu, mai intai
de scriitorii cancelariei domne0i §i de cronicari, apoi de istoricii
vremurilor noastre, nu e determinat de cine §tie ce biruinte sau
fapte viteje§ti; dimpotriva, sub raportul politic §i militar, acest
voevod n'a strälucit de loo; supus ascultator al Sultanului, mer-
gaud mai In fiecare an la Stambul spre a i se infäti§a i a-i aduce
tributul, Radu a prestat, spre sfar§itul domniei §i un jurämant
de credintil regelui Ungariei. S'a ferit prin urmare de du§mänia
celor puternici §i. a vrut, mai presus de once, pacea. Era i un
om bolnavicios; podagra 1-a flout sä sufere mult; In ultimii ani,
11 duceau cu radvanu1 din loo In loc. Insemnatatea lui Radu eta
in activitatea de ordin bisericesc §i cultural pe care a desfa§urat-o ;
In organizarea pe care a dat-o ierarhiei muntene, In ctitoriile §i.

milosteniile sale, In introducerea tiparului.

Asociat la domnie de. &are tata-sau un hrisov din anul
1494 o dovede§te Radu a continuat politica de supunere fatä.
de Turci a acestuia. In 1503, trimisul venetian la Constantinopol,
vorbind de tributul pe care-1 plateau tärile noastre 4.000 de
ducati Moldova §i. 8.000 Muntenia, spune ca Radu « vine in
fiecare an sa sarute mana Sultanului ». Eran departe timpuriIe
lui Mircea cel Baran i Vlad Tepe! Evident, in asemenea con-
ditii, nu avem de inregistrat niciun räzboiu cu Turcii. Singura
data cand ace§tia tree Dunarea in 1497 o fac pentru a merge
In Moldova sa ajute pe stefan contra Polonilor. Dar supunerea

www.dacoromanica.ro
128 RADU GEL MARE

completa a lui Radu, nu a impiedicat pe Baiazid al II-lea poate

chiar 1-a Indemnat sa-i ceara vi Ed obtina, in 1505, vadurile
dela Dunare cu vamile respective. Ba mai pretindea Sultanul
Inca vi 4-5.000 de pribegi cari ar fi trecut la noi, pagubind astfel
visteria turceasca. A trebuit ca Domnul sa se dual iaravi In per-
soana la Constantinopol spre a regula aceste pretentii.
Cu Ungurii de asemenea, raporturile au fost bune. In August
1497, o solie in frunte cu Albu vistierul, ducea la Buda regelui
Vladislav asigurarea de pace, concordie vi credinta din partea lui
Radu, obtinand, In schimb, Indepartarea lui Mihnea, fiul lui
Tepe, dela hotarele Tarii Romanevti precum vi a oricaror alti
pretendenti cari ar veni In Ardeal. Inteadevar, pana In 1508,
cateva luni inainte de moarte, Radu n'a fost tulburat in privinta
aceasta. 0 incercare pe care o face Mihnea, in Ianuarie 1508, de
a-vi asigura sprijinul Ardelenilor nu reuvevte, ava Inca el e nevoit
sa recurga la ajutorul Turcilor ; acevtia, Inteadevar, dupa moartea
lui Radu, il inscauneaza. 0 reinnoire a actului din 1497 are loc
in 1507. E trimisa iaravi o solie numeroasa la Buda; ea infa-
tdveaza regelui daruii bogate intre altele « cai de oaste inveuati
imparatevte . . ., BAH poleite cu aur vi batute cu pietre scumpe »
vi-1 asigura din nou de credinta domnului v'i de « pacea per-
petua » pe care vrea s'o pastreze.
Aceeavi asigurare de pace dä Radu la 3 Dechemvrie 1507
vi Sibienilor vi tuturor Savilor din Ardeal. Ii va apara impotriva
atacurilor duvmane ale Turcilor In primul rand, iar dacä cumva
n'ar putea s'o faca, atunci ii va anunta cel putin din vreme spre
a putea lua masurile cuvenite. Daca « fereasca Dumnezeu », ar fi
obligat sa paraseasca tara, atunci, la randul lor, Savii se obliga
sa-1 primeasca, pe el, familia, bunurile vi boierii sai, sd-1 gaz-
duiasca vi sa-i ingadue apoi sa plece unde va vrea. De asemenea, ei
nu vor ajuta pe niciun vràjmav al domnului, nici nu-1 vor primi
sau li vor da macar « o bucatica de pane ». Dregätorii lui' Radu,
in frunte cu Gherghina, parcalabul de Poenari, Intäresc vi ei acest
act vi jura « pe unul Dumnezeu care a facut cerul vi parnantul,
vi pe Fericita Fecioara Maria vi pe sí 'Arita cruce », ca-1 vor respecta,
ava cum se angaj ase vi domnul. Ca urmare a acestui repetat act
de credinta, Regele Vladislav ii daruevte lui Radu, fratelui sau
Vlad vi tuturor urmavilor lor, domeniul Geoagiului, in Ardeal; el

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZARE BISERICII MUNTENE. PATRIARHUL NIFON 129

cuprinde, In afara de tärgul cu acela§i nume, nou6sprezece sate,

ocupänd intreaga vale a Bor§ei, dela izvoare pänä la värsarea
in Mure§, a§a dar un teritoriu de circa 25 de kilometri hingime
pe 15 lätime. La 2 Fevruarie 1508, se dädea Capitolului din Alba-
Julia ordinul de a introduce pe reprezentantul domnului muntean
in posesiunea domeniului ; lucrul se indeplini la 14 Aprilie.
Cu Moldovenii, cad vreme a träit marele tef an, raporturile
au fost pa§nice. Dupà moartea acestuia, In timpul domniei lui
Bogdan, a izbucnit Insä un conflict. Pricina a stat In Incercarea
pe care a facut-o un pretendent anume Roman, de a pune mäna
pe tronul Moldovei, nävälind din spre Tara Romäneasca §i cu
ceva osta§i munteni. Probabil c'ä el fagäduise lui Radu retroce-
darea cetälii Cräciuna, In caz de izbändà, Aqa s'ar explica pe
de o parte, §tirea din cronica lui Radu Popescu, cum c'ä Roman
« cerfind oaste deltt Rada Vodd, s'au dus de-au prädat toatà Putna,
locul Moldovei », pe de altà parte pasajul din cronica lui Ureche
Sirnion Dascälul, In care se spune c'ä la Incheierea pdcii « hotarul
pre unde au fost cel baträn, au läsat ».
Bogdan, väzänd paguba fAcutd, f§i stransese, la rändul lui,
armata §i « au Intrat la locul ce s'ä chiamä Rätezatii, la Movila
Calatii, de aceea parte de Rämnic ... §i au §ezut cu oastea de ceia
parte de RAmnic 10 zile de au prädat §i au ars dela Milcov Ong
la Rämnic §i in jos pre de Imbe par*, pänä la Siret ». Ciocnirea
Cu oastea lui Radu care venea §i el spre hotar a fost Insä evitata,
multämitä interventiei cOugärului Maxim, din neamul despotilor
Serbiei. Acesta, trimis ca sol de Radu care, bäträn §i bolnav,
.era bucuros sä nu se batä izbuti s'a convingd pe Bogdan sä
renuate la campanie: « i s'au rugat lui Bogdan Vodà sä facfi
pace cu Radu Vodà pentrucä sunt cre§tini §i de o semin-tie. Deci
Bogdan Vodà, vazand atäta rugäminte dela acel cälugar, au facut
pace pentru voia lui §i au trimis soli la Radu Voda §i atunci Radu
Vodà cu boierii säi au jurat pe Sfänta Evanghelie ca 86 fie pace
neclintitä ». Hotarele au rämas cele vechi, iar domnul muntean
a intors « toata prada §i arderea » WA se Meuse « In Tara Mol-
dovei, la linutul Putnii ». Acestea s'au petrecut In Octomvrie 1507.
Organizarea bisericii muntene. Patriarhul Nifon. Dar dae6 Radu
n'a iubit rdzboiul, In schimb Insä a tinut la cele dumnezee§ti.
Biserica n'a avut multi apäratori §i sprijinitori ca el. Mai Intai
9

www.dacoromanica.ro
130 RADU GEL MARE

a cautat sa dea o nouä oranduiala, mai temeinica, ierarhiei mun-

tene. A facut, In acest scop, apel la un patriarh de Constanti-
nopol, cu numele Nifon, pe care Turcii 11 indepartasera din scaun,
invinovatindu-1 cà ar fi vrut &a-0 insu§easca averea predeceso-
rului sau. L-a adus in tara (anul 1504), 1-a facut pastorul ei su-
fletesc i i-a urmat planul de reorganizare bisericeasca. Re§edinta
mitropolitului, care pana atunci fusese la Arge§, a fost fixata
la Targovi§te, lânga scaunul domnesc. In Oltenia, era de mult,
Inca din vremea lui Vlaicu, o « mitropolie deosebita, de fapt
o episcopie (vezi §i vol. I, p. 412-413). Titularul ei stätuse, pe
cat se pare, mai intai la Severin, apoi, dupa caderea cetälii in
mainile Ungurilor, prin manastirile oltene i la Ramnicul
Nifon hotara§te ca acest episcop sa fie supus mitropolitului din
Targovi§te. Apoi, fiindca populatia Várii se inmultise, pentru
mai bung priveghere, infiintà o noua episcopie In partea de rd-
grit, anume episcopia de Buzau, avanduli re§edinta in ora§ul
Cu acela§i nume. Astfel, teritoriul muntean fu impala In trei
eparhii, in loo de douà ate fusesera Oda atunci, iar raporturile
ierarhice precizate. Cu toata situatia eminenta pe care o avea,
Nif on n'a ramas pana la sfar§it in Tara Româneasca. Impotri-
vindu-se unei casatorii pe care o dorea Domnul e vorba de
casatoria surorii sale Caplea cu Bogdan dvornicul, care se despär-
tise in acest scop, de prima sotie §i, mergand chiar pânà In a
mustra pe Radu pentru fapta sa, el fu nevoit sà traga conse-
cintele. Parasi deci Targovi§tea traditia spune ea vi-ar fi scu-
turat papucii ca sa nu ia niciun fir de praf din pamantul pe care
se comisese o astfel de nelegiuire §i afurisind pe domn i norodul
sau, se retrase la Muntele Athos unde i muri, curand dupa
aceea, in 1508.
Un alt titlu de merit al lui Radu, pe taramul bisericesc, este
ctitoria sa dela Dealul. Manastirea exista Inca din vremea lui
Mircea cel Baran; acuma se facu spelndida biserica, cea mai
frumoasa din cate se inaltasera 'Ana atunci pe pamantul
RomAne§ti. Materialul intrebuintat a fost de cea mai bung' cali-
tate: blocuri de piatra legate intre ele cu scoabe de fier, i mar-
mura. Me§teri proceputi poate tot In frunte cu Manole, cel
dela Curtea de Arge§, sapara cu migalä podoabele (vezi fig. 34)
ridicara Mewl care constitue o capo-d'opera a arhitecturii

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BISERICII MUNTENE. PATRIARHUL NIFON 131

.1.,, -
---,,- -1 e

' .77 it - :-..-- :41 -.

a
,-...,-;, :.......:.:' -47 ,o
,..,.......,,,Ino.,,,,..,,,,,,,,,,,,..-,A.,..,- 4-.!.. ' .4.-k ...., L..
. -:-- '
..... ..--.:,,,,,-.....-........,. MIIII

r ..A5gk,... .0

,'' :' LV. It.-- -'s..,:...

..-

I 4 .t. . .,14¡,,,,Z,;.,'-;t.'ti::
$,.-' - :. ': ,4:.^, :

" 14:44140"..101 .-
G-3-4:,---- , ,,-,,--Ar -Ne,0

.4,,, W1%tfa; AR, ..,

''.7, A , 4','
e. ,,,
ri',1
"I. '"-- , 117:."'...' 1- ''
: .......1,
. "
--
/'-',,..»- ' '
-

.411
4,41

_
-

4
tip,
,
- r
-
'at, ,
, .
_ ..
ft, ... ,,

.8.
,,fewsmrs,i08.01- . , .
.....
,

,.
...-..,..L. ., r ....7.-

g
tka, -
' .. - -2
-'-',. NE
- ..i? ,7"(
-.."--VV, '---rjZ-- -'
,,,,' - C:i ' ...':,
-

-
.., ...
:tr.'''. .,... :-.Z`t=
1'4, cr -4,...: 4,,,.... ...... ,....
,,.:,,,,,,,
, , ..7 ,-, : : 'S
ft. .1,
'se 411..i
.
c
- i.C.... .
O-
- '11
'
"i --lit ' ' ''.
- i'..L . = -,
I
..,, 1.:
-4.,,:

'
,. L-- ,
........ -.......i.., ...: ' -- . ,. - i. ,, a 6, . .. .- L t . . - it s -r-4.7.--. F.
Z.". . .
- - i

Fig. 34. Biserica manastiril Dealului. 0 parte din catada.

9.

www.dacoromanica.ro
'132 RADU GEL MARE

religioase muntene (vezi si cap. despre Arta). i alte mAnastiri

cunoscurä mila voevodului. Ni s'a pa'strat astfel hrisovuI scris
< In mànästirea Glavaciocului » prin care el darueste Govorei
o bucata de mosie langa Poiana. Cu alt prilej ea capata jumatate
din satul Hinta; lmpreuna cu mama sa, voevodul Ii da apoi
satul Stoicenii, pe Olt, pentru care plaise 11.000 de aspri. Mà-
nàstirii 1i Infäreste vama dela Genune, ceea ce In semna
3 la Rita din valoarea tuturor mArfurilor ce treceau pe acolo,
nefiind scutite nici mAcar acelea ale domniei. La Sfântul Munte,
el darueste mAnastirii Rossikon, In 1496, o sunia" de 3.000 de aspri
anual. Aceeasi suma o capata in 1499-1500 o alta mä'n'astire;
läcasul cu hramul SI. Pantelinom primeste si el, la 21 Fevruarie
1502, 4.000 de aspri.
In Craina sarbeasa la Lopufnia, a ridicat evlaviosul domn
muntean, Impreund cu ruda sa « marele parcàlab jupan Gher-
ghina (KEAHKII 11[14]IMAACIr )ftSflitilk reprssa), o biserica de piatr6
de proportii modeste, dar ingrijit lucrata. Pisania dä. data 7009
adica 1501 sau daca luna a fost Septemvrie-Dedhemvrie 1500.
Pe taramul cultural, Radu are de asemenea merit. El primi
pe Macarie tipograful, care lucrase mai 1nainte In Balcani, la
m'elnAstirea Obod, langa Cetinie, si-i ,comancrá cea dintai carte
tiparità In tara noastrà, un Liturghier slavonesc. N'avu Ing parte
s'o vada iesind de sub teascuri, tiparul isprgvindu-se abia sub
urmapl sdu Mihnea (vezi si mai jos, cap. despre Cultura).
Radu a fost casatorit cu doamna Catalina; numele ei 11 In-
Minim atat In pomelnicul m6n6stirii Govora, cat si In documen-
tul din 1496 dat man'astirii Rossikon din Sfantul Munte. Au avut
trei Mieti: pe Vlad-Vintila, pe Rada Paisie, pe Mircea (Ciobanul),
care au domnit pe rand In Tara Romaneasa, i douä" fete: pe
Boba §i pe Crastina. Nelegitimi au fost Rada dela Afuma0 i Bet-
dica; i acestia au ocupat tronul.
In Fevruarie 1508, boala de care suferea Radu se agravase.
La 29 ale acestei luni, el seria Sibienilor In legaturá cu medicul
sAiu Francisc; la 12 Martie, regele Vladislav al Ungariei informa
pe Sasi ea e Ingrijat de boala grea a voevodului transalpin si le
arata ce masuri trebuesc luate In caz de moarte. In cursul lunii
Aprilie, dupg 23, daca este sa." credem relatia cronicei lui Grigore
Ureche Simion Dascalul, i n'avem motiv sa n'o facem, sau

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 133

fnainte de 6, dacsá ne luä'm dupà o stire din Buda, Radu ince-

teazà din viatä, jelit nu numai de ai säi, dar si de popor care avu-
sese parte, mai bine de 12 ani, de liniste. armuirea fusese bla-
jinä, färä ucideri, fàrà räsmerite, judecdtile drepte. Prin firea sa
blandà, prin aplecarea sa spre cele spirituale, voevodul stiuse sä-si
atrag6 stima tuturora. and trei ani.dupà aceea, In 1511, Ieni-
cerii se revoltarà impotriva lui Baiazid, aruncandu-i vinà c'à e
prea pasnic si slab, ceea ce aduce pagub6 i lor i impärätiei,
Sultanul le dAdu drept pildà tocmai pe Radu « care cu toate cà
era in cea mai mare sl'äbiciune a puterilor sale, s'a purtat cu cea
mai mare desteptäciune i cu toate cà apte ani fntregi a fost
pus In rädvan i dus din loe In loe, totusi a cArmuit Tara Ro-
mânilor spre deosebita multumire a supusilor. Acestia, cu toatà
firea lor schimbätoare, nestatornicä, nu s'au insträinat, din cauza
släbiciunii si a podagrei, de Domnul lor bun, drept, Intelept
destul de potrivit pentru carmuire prin superioritatea sufletului
säu ». Aceste aprecien i au fost inregistrate de un sträin: isto-
riograful Leunclavius:, care a serfs, in veacul al 16-lea, o istorie
a Turcilor. El nu poate fi bänuit de p'ärtinire pentru Radu; putem
deci privi elogiul pe care fl reproduce ca pe o sentintä a istoriei
Radu cel Mare a fost ingropat la Dealul, in frumoasa sa cti-
torie. « Vieata Patriarhului Nifon », ne spune cà mormäntul se
afla « in tinda bisericii », iar Cronica lui Radu Popescu adaog6
c'ä era « cioplit in piaträ » çi c'ä voevodul « si-1 gätise singur ».

BIBLIOGRAFIE
Radu eel Mare: 1. ST. NICOLAESCU, Notitele volumului de Documente
slavo-romdne Cu privire la relagile retrii Romilnegti si Moldovei cu Ardealul
la sec. XV gi XVI, Bucurqti, 1905, VII + 367 p. in 80; 2. G. BAL$,
bisericd a lui Radu-cel-Mare En Serbia la Lopugnia, In Bul. Com. Mon. 1st.,
IV (1911), p. 194-199; 3. DIACONUL DR. NIC. M. POPESCTJ, Nifon
Patriarhul Constantinopolului, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ise., t. XXXVI
(1913-1914),.p. 731-798; 4. ALEX. LAPEDATU, Politica lui Radu cel Mare,
1495-1508, In Lui Ion Bianu amintire, Bucure0i, 1916, p. 191-223; 5.
I. IONA$CU, Biserici, chipuri f i documente din Olt, Vol. I, Craiova, 1934, 272
p. in 8°.

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN AL 111-LEA 1 TEFANITÀ
i singur Bpgdan Cu capu/ sdu
au Inuit Cu sulila In poarta Liortaui,
care tucrei si astdzi se cunoaste semnu/
si nici Lesii nu tdgetduesc de aceasta,
ci tried ei mai tare mdrturisesc cd au
fost adeudrat asa o.
(Letopise/u1 TIrii Moldovei
pana. la Aron Vodi).

Cu un an inainte de moartea lui stefan, in 1503, doctorul

Matei Muriano spunea despre Bogdan urmRoarele: « Fiul ...
calcé. pe urmele tafälui; modest ca o fatà 0 puternic, e amic al
curajului §i al oamenilor curagio§i. Are vreo 25 de ani ». Intr'a-
devgr, Bogdan a mo§tenit unele insu§iri ale genialului s'Au p6rinte,
n'a avut ins6 discernàmântul §i simtul politic al acestuia, n'a
§tiut nici &Ali fixeze scopuri care sà merite sacrificiile impuse
tärii. i sub raportul fizicului, era mai prejos de tat5.1 gu: in locul
chipului luminos qi impudätor al acestuia, Bogdan, care pierduse
In lupt6 sau In vreo alta imprejurare un ochiu, aräta lumii o fatà
putin atràgäloare (vezi fig. 35). De aceea, cronicarul, povestindu-i
faptele, 1§i intituleaz6 capitolul: « De domnia lui Bogdan Vodà
cel orb O. grozav », calificativul ultim referindu-se la infgti§are,
nu la fire.
Nu se isprä'vise anul dela moartea lui stefan, cA Bogdan se
gandi sà se asàtoreasc6 §i trimise, in acest scop, in Iunie 1505,
o solie la Alexandru, regele Poloniei, spre a-i cere pe sora sa Eli-
sabeta de sotie. Pentru ali face atmosferà favorabilà, el restitui
totdeodatà Pocutia, cu cet`átile: Kolomea, Tysmienica §i. Czes-
zybiesy. Craiul multumi pentru dar, in ce prive§te ins5 c'ágtoria,
annanA ràspunsul. Mama Elisabetei se opunea, din pricina deose-
birii de confesiune, iar Elisabeta ing§i, din pricina InfAirrii

www.dacoromanica.ro
 1.

, ,....., /...1'
`,...,'...Y.Ittlett,:: ',.,... '':. '''..;
,,... P.-',
,. % hi?
n
k...
. .. if t:rtr. )1
e Ad T.' ',*eF7'1'`'.'',.
1
IL?
0 s'l 1
0 ot, t.:;,,,.; i. % ir,, s , ...., i
A t .i '
'1 t ,.T - ..t0 fit'f % ,... 11, .,1
' r
'1 1 -.4
'
1
J $ IN , V . i *,

www.dacoromanica.ro
. dle.',1 :Itv....f.:4:::,L.' ";11/ 'f, .
.1 k
136 BOGDAN' AL 111-LEA $1 STEFANITA

pretendentului, care era, cum spune cronica: grozav la lata

orb de un ochiu ». Murind intre timp mama Elisabetei, Bogdan
trimise o a doua solie ; de data aceasta, se ajunse la incheierea
unui contract de casätorie (17 Fevruarie 1506), care insa nu fu
respectat de catre Poloni. Ca raspuns, Bogdan intra cu oastea in
Pocutia, ocupa cetatile, i pradand tinuturile inconjurätoare,
se lntoarse apoi neturburat indarat. Garnizoanele pe care le la-
sase In cetati erau insa prea slabe; ele fura biruite de oastea le-
seasca sositä dupa plecarea Moldovenilor i suite sà se retragä ;
urmarindu-le, Polonii ajunsera, pradand la rändul lor, pana la
Botofani (Septemvrie Octomvrie 1506). Nici dupg aceasta,
Bogdan nu renunta la planurile sale. In 1509 el trimise, la Roma,
Papei Iuliu al II-lea, contractul de cäsätorie din 1506, pentru ca
seful Bisericii sa oblige pe noul rege polon, Sigismund, frate
Alexandru i cu Elisabeta, sà respecte cuvantul dat. Cu toata
interventia Papei, nu se obtinu nici de data aceasta un rezultat
pozitiv. Bogdan, exasperat se vede cà nu semana lui tatà-
sàu sa se räzbune. In Iunie 1509, armata Moldovei
trecea Nistrul si ataca, färä succes Insà, Camenita i Haliciul.
Apoi povesteste cronica « arzand i prädänd tara au tras
la Liov de au bätut targul, de putin nu 1-au luat. i singur
Bogdan cu capul sail a lovit cu sulita In poarta Liovului care
lucru i astazi se cunoaste semnul i nici Lesii nu tagaduesc de
aceasta, ci Inca ei mai tare marturisesc ca au fost adevarat asa.
Si au pradat imprejur pretutindenea si au ars Rohatinul, oras mare
vestit, i multa avutie i bunatate dinteinsul au luat. Luat-au
din Rohatin i clopotul cel mare, ce-i la mitropolia din Suceava,
si multi oameni i boieri au robit cu mare izbandà s'au intors
la scaunul sau, la Suceava, fail de nicio sminteala, i robilor ce-i
adusese din tara leseasca, le-au impartit hotare 1n tara sa ». Po-
lonii, greoi la sträns oastea, au sosit dupa ce Bogdan trecuse In-
darat Nistrul Intarzierea, dintr'un punct de vedere, le-a folosit
Insa, deoarece domnul vazand ca nu e urmarit, daduse drumul
ostasilor, la casele lor. Asa incat, atunci and fäcut aparitia
armata Craiului, n'a avut cine-i sta inainte. Cernä'utii, Dorohoiul,
Botosanii iStefanestii au fost arsi i pradati; cavaleria usoarä
a ajuns Oda la Cotnari. Se daduse porunca sa fie ucisi ca räiz-
bunare nu numai bdrbatii, dar si femeile, batranii, copiii

www.dacoromanica.ro
 BOGDAN AL 111-LEA 1 37

turmele, « lucru care nu se obisnueste », cum recunosc stingheriti

cronicarii poloni. O oaste mic6 moldoveneasca, strting in
grabä, fu b4tutà la Nistru, in ziva de 4 Qctomvrie 1509; Lesii
cari nu puteau uita Codrul Cosminului, se bucurarà intr'atata de
izbandà, inat fäcurà din aceast6 zi sàrbkoare. Conflictul dura
de cinci ani de zile; ambele p6rti erau obosite, asa inat media-
tiunea ()feria de regele Ungariei, Vladislav, fu primitä. Pacea se
incheie la 23 Ianuarie 1510 (exemplarul moldovenesc poartà
data 7 Fevruarie), in urrn6toarele conditiuni: Bogdan renunta la
casältorie, lucrurile rApite de o parte si de alta se restituiau, in
privinta Pocutiei avea s'd se supunii hotäririi regelui ungar. De
fapt, in ce priveste ultimul punct, cu toate termenele repetate
cu toate convoarile de comisii mixte, ungaro-polono-moldovene,
nu s'a ajuns la o incheiere definitiv6; i la moartea lui Bogdan,
chestiunea stApAnirii Pocutiei tot nu fusese solutionatà.
De abia se ispilvise ràzboiul cu Polonii, cAnd asupra Moldovei
se abAtu o alt6 nenorocire, anume rAzboiul cu Tätarii. In anul
1510, acestia nAvAlira, se pare, in cloud randuri: odatà, in Aprilie
Mai, altadatd in August Septemvrie. In prima nàvälire, cetele
sau ciambulurile tätäresti au intrat pe neasteptate in tar5 prin
trei locuri si au prAdat « dela Orhei p'an6 la Dorohoi si pre Prut
in sus », f6cAnd « multà robie de oameni si de dobitoace ».
In cursul ciocnirilor cu b6stinasii, conducatorul ralarilor, Sul-
tanul Beti Ghirei, fecior al hanului, a fost « sAgetat loarte rgu
din care apoi i s'a tras si moartea. A doua nAvAlire, la inceputul
toamnei, a avut un caracter si mai distrugUor. Tàtarii, in numAr
de vreo 60.000, se intorceau din Lituania unde pràdaser6 cumplit
Odd la Wilna. Intrand in tard, Bogdan n'a putut [56 li se impo-
triveasc6, asa luck, ei au ajuns Ong la Iasi pe care 1-au ars, si
Oda' la tefariesti i Dorohoi. Alte cete au prat:tat « in jos de Là-
pusna si la Chigheciu ». O ciocnire cu o mic6 oaste moldoveneasc6,
de vreo 1.000 de oameni, comandat6 de boierul Corpaciu, le-a dat
prilejul unei victorii, c6and dintre ai nostri 700, iar ceilalti
trebuind &a' se retrag6. N6v6litorii au putut deci trece Nistrul
ind6r6t cu « pleanul » adica prada i robii, pe care un cronicar
polon Ii evaluiaz6 se pare in mod exagerat la 74.000 de
suflete. Succesul avut in 1510, i-a indemnat pe 'Mari sà repete
operatia In 1513. Pe la sfarsitul lunii August cronica moldo-

www.dacoromanica.ro
138 BOGDAN AL 111-LEA 51 5TEFINITI

polond da' §i ziva: 22 cetele lor pdtrunserd din nou in Moldova

§i arzand §i prkland, ajunserd iard§i pând la Ia§i. Nici de data
aceasta, Bogdan nu putu sd-i Impiedice a ie§i cu prada din Ord.
In ce prive§te raporturile cu Ungurii, ele au fost pa§nice. N'a
purtat cu dan§ii niciun rdzboiu ; In 1507 avu numai un proces
pentru Cetatea de Baltd pe care o revendica Ecaterina Pongracz ;
neprezentându-se, domnul Moldovei fu condamnat sà restitue
zisa cetate, sà pldteascä o amendä de 400 de florini §i sd piardd
toate posesiunile din Transilvania. Sentinta Insd nu s'a aplicat,
deoarece In 1509, Bogdan stdpânea Ciceiul; pâralabul lui se
numea Vlad.
Cu Tara Romaneascd a avut un conflict In 1507, provocat de
incursiunea unui pretendent Roman, care, ajutat de o seamd de
osta§i munteni, pdtrunsese In Tara de jos, fkand « multd. pradd
§i peire ». Ca sd se rkbune, Bogdan trecu qi el cu armata peste
Milcov, In tinutul RAmnicului ; nu se ajunse insd la räzboiu,
deoarece interveni, multumità cdlugdrului Maxim, o Impdcare
intre cei doi domni (vezi §i mai sus, p. 129). Tot din Tara Ro-
mâneased veni, In 1514, un alt pretendent numit Trifaild; el
ajunse pând aproape de Vaslui. Aci 11 int'ampinard otile domne§ti,
la 27 Fevruarie ; in lupta care avu loe, Trifdild fu prins §i decapitat.
S'a crezut multd vreme cd, dupd sfatul lui stefan, Bogdan ar
fi inchinat, in 1513, tara Turcilor, obligAndu-se sd le plateascd
un tribut anual. Se cita chiar §i actul de Inchinare care ar fi fost
distrus de &Are Sobieski, regele Poloniei, In 1686 §i care cuprindea
o serie de clauze at'at in ce prive§te drepturile Moldovei Cat §i
obligaiiIe ei. In ultimul timp, s'a dovedit Insd cà a§a zisul act de
inchinare n'a existat niciodatd §i cd Bogdan n'a inovat in ce
prive§te raporturile cu Turcii ; el le-a pldtit tribut intocmai cum le
pldtise §i tatd-sdu, la inceputul §i la sfar§itul domniei. In anul
1508, acest tribut se ridica la cifra de 8.000 de ducati de aur:
tefan in 1503, platise numai 4.000.
Neputand avea de sotie pe sora regelui polon, Bogdan « §i-au
luat doamnd din tard »: a§a ne spune. cronica §i. faptul se adeve-
re§te. Numele ei era Nastasia; a murit In 1512, la 14 Octom-
vrie §i a fost ingropatd in mändstirea Dobrovdt, unde i se vede
Mod piatra de mormânt. A doua oard, Bogdan s'a cdsdtorit ca
Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rdu. Nunta a avut loe la 21 Iulie

www.dacoromanica.ro
 STEKANITI 139

1513; regele Poloniei i-a trimis daruri: bläni de sobol §i de zibe-

linà. a fost fiu nelegitim; mama sa se numea Stana. La"
moartea lui Bogdan, el avea unsprezece ani, se nascuse deci in
1.506; alte izvoare dau varsta de nouà ani. Potrivit pomelni-
cului dela Bistrita, -tot cu Stana a avut Bogdan Inca §ase
trei baieti: Petraou §i Petra mort la 20 Sep-
temvrie 1527 §i trei fete: Maria, Ana §i iar Ana. Stana a
fost inmormantata la Radauti; piatra de deasupra gropii,
a§ezata de fiul ei Stefanita, poarta data 28 Ianuarie 1518. Un
alt fiu al lui Bogdan, Ilie, apare intr'un document din 21 De-
chemvrie 1515, alaturi de stefan §i Petru. La 10 Dechemvrie
1516, sunt citati numai ace§tia doi; Ilie murise deci tare timp.
Tot nelegitim a fost Alexandru Leipufneanu cu o « Anastasia
Doamna (illiacTacm rcnacAa), moarta in. 1558, Mai 2 precum
Alexandru Cornea, domnul de scurta durata, de dinaintea celei
de a doua domnii a lui Petru Rare§.
Sub raportul ctitoriilor, Bogdan a ispravit, la 8 Septemvrie
1.504, biserica dela Rauseni, inceputa de fatal sau §i a pornit,
In 1514, constructia bisericii mitropolitane din Suceava, cu hramul
Sfantul Gheorghe (vezi fig. 36 §i. 37). N'a putut s'o termine insa;
in momentul mortii sale, intamplate in Hui, la 20 Aprilie 1517,
biserica era ridicata numai pang la ferestre. A facut §i diferite
danii manastirilor mai insemnate. Moldovitei, Putnei, manastirii
dela Dobrovat §i mitropoliei » din Roman le-a daruit cate 800
de zloti tatare§ti; manastirii Voronet un sat anume Bucure§tii,
pe Moldova.
Bogdan a fost ingropat la manastirea Putna. Inscriptia de pe
piatra sa de mormant are urmatorul cuprins: « Acest mormant
este al binecinstitorului domn Io Bogdan voevod, domnul tarii
Moldovei, fiul lui Voevod, ctitorul acestui sf ant laca,
carele s'a mutat la ve§nicele laca§uri in anul 7025 (1517), Aprilie
20, la miezul noptii ».
Stefanita, nevarstnic fiind la moartea tatalui &au, treburile
tarii au fost purtate de divanul boieresc, in frunte cu Arbure,
portarul de Suceava. Acesta socotea ea' interesele Moldovei
reclamau o colaborare cu Polonii, de aceea incheie, in 1517, cu
dan§ii un tratat prin care cele doua pärti se angajeaza sa se ajute
reciproc impotriva du§manilor, sa aiba aceiaì adversari §i aceia§i

www.dacoromanica.ro
140 BOGDAN AL 111-LEA SI $TEFANITÀ

prieteni, ssä nu dea azil pretendenti/or la tron. In cazul and Ste-

ränità ar fi silit sá p6r6seasa tara, el sa g6seasa acläpost In Po-
Ionia, iar in cazul and s'ar face o expeditie generará impotriva
Turcilor, atunci s6 participe in persoand, cu intreaga oaste mol-
doveneasa. Nu e un tratat de recunoa§tere a suzeranitátii polone,
ci o conventie intre parti egale; Moldova 1§i p6streazá situatia
pe care o dobandise in timpul lui Stefan §i care fusese consacratä

_111$14110116 pig t
lliftWilijailk TM_

MikitititifiERDEGIVEDItt

itialfiliilitgiNkffillgit
,iiisfoorr
-
Fig. 36. Pisania bisericii St. Gheorghe din Suceava, arAtInd el s'a 1nceput de catre
Bogdan voevod In anul 1514 §i s'a savagit de cl.tre Stetanit5. In 1522.

prin pacea din 1499. In anul urm6tor, la inceputul lunii August,

Tatarii, in frunte cu Sultanul Albu, nàvàlesc in tail; primiserà
probabil ordin dela Turci cari eran nemultumiti de incheierea
tratatului cu Polonia. Oastea lui Steränitä, comandatà de vor-
nicul Petrea Gáràbát, le ie§i inainte, peste Prut. « i luand aju-
toriu dela Dumnezeu poveste§te cronica Luni dimineata (9
August 1518), In revàrsatul zorilor, i-au lovit fárà veste, and ei
nicio grije nu avea i cu norocul lui stefan Vodá i-au rkbit,

www.dacoromanica.ro
 STEFANITA. 141

multi din Tiitari au per, multi in Prut s'au inecat i s'au fost

'

r . , Mr
,,,,,.. .1 f.

1 ...
.,2,-, ,r-ft' '
. ' '

..
;- -- - ,............,,, ...,... ..
.....
, .
... . .
-
.-
, , , . ...
. . r
;,,..
. r ".. ,);rhii ,,- ,
I. . .V ..- - ' ,
.

°- a ....

=
t.,
ti ,
.

"
'T) "-Li) A ,
. C I --. 7,
o

, r a '. I:.
' 's......,
';,ti
=
. ' r r :- ...74
4 ......;::.7%7
(.... ,-7. '-''...
' ' i,......,
-,... 1 .''''
.4
-.1.

i
41
...,-
r.
off' '
-.
1
rr-It1
V ,..'?
, :
. ,
, .. -1 .i... ., ' :: .'
ti

7', ' ' ..

4L---,
ilP ' t r'..61. '
AV, dr'
O. 1 '
''
V ., ,' ,,j '
... s . ,.
.
. ,...,\ - ' Sk",
IS p 0..,,¡
.. IV:, 1 4i. ,...?
i A .. , _, 4i.1s '.
,
i , . (= ; .',43,,. ^44 ,
.% .

4.
. .0,. :'4
' , tM ..
0

i -
,- - .4" _1.1
..,..f;
.0. . 0 ,o,

r. 2
. .,
'i .1
P. ,
A &i.
! ' .r- 0 , '.

- ,...,... S. t. 41.A-4
._,,..; F- o.
4 ce
'

-.1. . ,.. ,j.

, ,1 - ,. li ., .
. .
c
.
A
!I'''. , .
.4
1k '.1
' .r. c .

' ,
. Eu '
4

- 9...
' ? .1
A' -J..'
ei oi.
:ie
t: Tir t' 1

ie.,1
D,,- ,` ,e ....I^, ,in.1;.r
rAt AO 1
. -.- r,-,,l,e,
01 3" .. r '. 6.1.
' . . %. ,.. ,..
,
\
.. ,

t*, 4. , .., ..
,.. a. / r, S ' .0 fl : . s,
', 4 ' i .0 . . ,,o, 4., ''') : I.
.1 '
,'
11 1 t 7

0 I .

.
0. i . ,a, j :74
0

.
' ''.:0 .
'
s W .
0

° ° a
. .,,' A o.
J111
V ..:;-. ' n
r

. ., 4, " n , , ,. 11
° , . I. ,.
:1
,, lo
e
t ,

o .
a ...° ..
' ' '''' . , 7
Fig. 37. Chipul lui Bogdan, Hui lui $tefan cel Blare, pe tabloul ctitoriceac
al bisericii Sf. Gheorghe din Suceava

inglod&nd in Ciuhru, si pre multi i-au prins vii, asijderea si pre

doi mArzaci mari, anume Timis çi Bicaz, iar cbt,i au ramas, i-au

www.dacoromanica.ro
1 42 BOGDAN AL 111-LEA $1 $TEFANITA

gonit preste ampi, täindu-i §i ggetându-i, pang la Nistru_

Acolo fiind obositi caii de fugä multä intränd In Nistru s'au
Inecat, numai Sultanul cu putini au sapat, Ina §i el fänit räu
In cap, de s'au Intors cu multä. pegub'ä §i perire si ru§ine, si
au scäpat, aceia Ina färä cai §i fäiä arme
Legaurile cu Polonii erau bune §i la sfär§itul anului 1522_
In Decemvrie acest an, boierul Luca Cade tot prin el se
Incheiase tratatul din 1517 a rostit in fata regelui §i con-
silierilor lui un stfälucit discurs, al arui cuprins ni s'a pà-
strat. Trimisul Moldovei atrage atentia asupra primejdiei tot
mai amenintatoare a Turcilor, aratä felul dibaci In care *te-
fänith a respins pära acum cererile lor si insistä asupra nevoii
de a se alatui o lig6 puternicä Impotriva acestor dusmani
ai crestingtatii. Misiunea lui arje a fost ultimul act politic
fAcut cu sfatul lui Arbure. Curänd dupä aceasta, bsátränul boier
cade In disgratie. *tefänità, jignit de faptul cà regele Poloniei
refuzase sä-i dea tn agtorie pe o fiia a sa, se indepästeaa
dela politica urmatà In timpul rainoriatii sale §i Incepe a sus-
pecta pe aceia cari credeau a ea trebue continuatä. Resenti-
mentul domnului creste and vede cá unii dintre boieri, nemul-
tamiti de urea sa autoritara §i violentä, pribegesc in Polonia_
and trece peste Nistru, In Martie 1523, §i postelnicul Cosma
arpe, fruntasul opozitiei, atunci tefanità Invinue§te de trader&
pe Arbure, exponentul politicii polonofile desi, dupà at se parer
acesta nu era vinovat. In Aprilie, capul bätränului boier cAdea
sub securea cAläului; nu mult dupà aceea, piereau In acelasi fe!
§i feciorii säi, Toader §i Nichita. Aceste executii Inspäimantara
pe sfetnicii lui ,5 tefàthà §i fäcurà pe o parte dintre ei sà se ràs-
coale. Dar In lupta care avu loe, la 7 Septemvrie, oastea dom-
neasa birui; multi boieri Intre altii Costea paralabul, Ivasco
logoatul, Sima vistiernicul fura prinsi §i plätirà cu capul In-
drazneala de a se fi ridicat Impotriva stApanului lor. Cei sapati
cu vieatà, pribegirà in Ardeal, la Brasov §i la Sighipara, sau
In Polonia.
Daa raporturile cu Polonii suferirà o modificare, acelea ca
Ungurii rgrnasera bune In tot timpul domniei. In 1519, voevodul
Ardealului, pornind dela faptul a sub Bogdan, pAralabul Ci-
ceiului refuzase sa se judece pentru satul Sänmärghita pe care-I.

www.dacoromanica.ro
 STEFINI TA 143

revendica neme§ul loan Desewffy, ba mai mult chiar, amenin-

tase pe acesta cu sabia, deschide proces. tefanita, bine Inteles,
nu se prezinta §i e condamnat, In lipsa, la amenda §i ca odi-
nioara tata-sau la pierderea tuturor posesiunilor din Ardeal.
Dar, tot ca odinioara, sentinta nu se aplica. Insu§i regele Ludovic
al II-lea opre§te executarea ei, sub motiv ca neprezentarea dom-
nului Moldovei la judecata se datore§te numai necunoa§terii le-
gi/or din Ungaria. Mai tarziu, in 1525, cand Turcii cari cucerisera
Cu patru ani Inainte Belgradul, amenintau tot mai mult regatul,
acela§i Ludovic acorda lui Stefanitä un « subsidiu » de o mie de
florini de aur, platibili din censul datorit de ora§ul Bistrita. Scri-
soarea prin care domnul reclamä aceasta suma e datata.: Bahlui
(adica Harlau!), 28 August. In sfar§it, la 8 Septemvriel, 1526,
tefanita da solilor lui Ludovic un act omagial, fagaduind ore-
dinta. Cu 11 zile mai lnainte avusese insa loe lupta dela Mohacs,
prin care regatul Ungariei era sfaramat.
In anul 1524, la 11 Iunie, tefaniVal surprinse la satul Tara-
844, pe Prut, o ceata de Turci cari se hitorceau cu prada din
%am le§easca §i o at-drama aproape cu totul. « Din 4.000 de oameni
putini au haladuit la locurile sale », spune cronica. Urma un ras-
timp de lini§te, Oda la Inceputul anului 1526 °and *tefanita Intre-
prinse o expedilie 1mpotrivaTarii Romane§ti. Pricina a fost o noua
jignire tot In legating cu proiectele sale matrimoniale. Neagoe
Voda Basarab fagaduise tânarului domn al Moldovei sa-i dea de
sqie pe una din cele doua ffice ale sale §i anume pe aceea pe care
va voi s'o aleaga. Dar atunci cand fu sa' se Indeplineasca aceasta
fagaduiala, tefänita se vazu pus In fala unui fapt Implinit: fiica
cea mai mica §i cea mai frumoasa devenise, cu foarte pi4in
timp Inainte, sotia lui Radu dela Afumati, a§a Moat el nu mai
avu putinta sa aleaga. Pentru a se razbuna, intra tefanifä, la
4 Fevruarie 1526, in Tara Româneasca §i prada, fara vreo Impo-
trivire, pang la Tarpon Dupa aceea se facu totu§i, in Iunie, nunta
cu Stana, cea mai mare din fetele raposatului Neagoe. Curand
dupa nunta intra §i Radu cu oastea lui In Moldova ca Ali in-
toarca dela noul sáu cumnat paguba pe care acesta i-o Meuse In
lama. La 4 Noemvrie se §tia la Sibiu ca domnul muntean s'a
Intors biruitor §i cu multa prada din Moldova )). Dar StefaniVá
nu era om sa lase fara raspuns un asemenea gest. 0 noua expe-

www.dacoromanica.ro
144 BOGDAN AL III-LEA SI STEFANITA.

ditie avu loe, in cursul c'äreia oastea sa trecu « pe unde i-a plä-
cut » sunt cuvintele cronicarului Macarie. Intors in Moldova,
teidnitd, care se imboldävise Intre timp, muri Indatä dup5 aceea,
la 14 Ianuarie, In cetatea Hotinului.Letopise-tml lui Grigore Ureche
si al lui Simion Dascälul a inregistrat si o altà explicare a mortii
ata de premature a voevodului, anume cà « l-au otràvit doam-
n6-sa ». Lucrul nu e exclus, mai ales a i dintr'o altà stire rezultä
°A Stana era o fire aprig6. Jignirea pe care o suferise Inainte de
nunta se vede cd n'o putuse uita; se vor mai fi adàogat i unele
indemnuri din partea boierilor nemultumiti. Dupà moartea so-
tului sàu, doamna veni indärät In Tara Romaneascg, unde mai
tr4i patru ani. A fost inmormantata la mAngstirea Curtea de
Arges; pe lespedea care-i acoperä groapa se citeste urm'ätoarea
inscriptie: Rdposat-au roaba lui Dumnezeu doamna Stana, fiica
lui Ion Basarab voevod si a doamnei lui Despina i fostä doamnä
lui Io stefan Voevod ; iar la moarte a primit chip ingeresc si s'a
numit monahia Sofronia, In anul 7039 (= 1531), luna Fe-
vruarie, 8 zile ». teränitä a fost inmormântat nu In ctitoria sa
din Suceava, In biserica Sf. Gheorghe isprAvità de el la 1522
(vezi si mai sus, p. 139), ci in mänästirea Putna, aläturi de tatäl
bunicul sau. « Acest stefan Vodà Incheie cronica pove-
stirea intru tot semäna cu urea mosu-säu lui -tef an Vodä cel
Bun, c'ä la räzboaie Ii mergea cu noroc, cd tot izbaidea i lucrul
sAu 11 stia purta, mdcar cä era tan'är de zile ; amintrelea era om
mânios si pre lesne värsa sAnge ». De pe urma lui a ranas un fiu
nelegitim loan, caruia istoricii i-au zis « cel Cumplit », dar care
merità mai degrabd numele de « cel Viteaz ». Tot din vremea lui,
avem si un ideas dumnezeesc, ridicat in 1519, de care postel-
nicul Cozma arpe « la curtea sa din chiai » (judqul Roman).

BIBLIOGRAFIE

I. Bogdan al la-lea: 1. CONST. GIURESCU, Capitulagile Moldovei Cu

Poarta Otomand, Bucure§ti, 1908, 65 p. in 80; 2. IULIAN MARINESCU, Bogdan
III cel Orb 1504-1617, Bucurqti, 1910, 117 p. in 8°; 3. GR. ZAGORITZ,
Stabilirea suzeranitiitii turceqti in Moldova, In Cony. Lit., XLVIII (1914),
p. 710-728.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 145

LI.*teffinita: 4. I. NISTOR, Luca Arbore Hatmanul, CernAuti, 1921, 15

p. in 80; 5. VICToR MoToGNA, Cetatea Ciceiului sub stiipdnirea Moldovei.
Schitei istoricei, Dej, (1927), 64 p. in 80; 6. HORIA URSU, Domnia lui
Voievod. Zece ani din istoria politicd a Moldovei 1517-1527, Cluj, 1940,
151 p. in 8°; vezi i recenzia lui Florea Stanculescu in Rev. 1st. Rom., X
(1940), p. 401-404; 7. I. MINEA, Data de zi a luptei dela Ciuhur, in Cercet.
1st., XIIIXVI (1940), p. 694-5.

10

www.dacoromanica.ro
 VREMEA LUI NEAGOEVODA. BASARAB
Neagoe Vodd i toate sfintele biserici
le hrdnea i multd mild pretutindenea
da... Si mai vdrtos in Tara Munte-
neascd mari i minunate mdndstiri a
fdcut... Si fu ctitor mare a toatá
Sfelagora
(Viata patriarhului Nifon,
scriere contemporana).

Mihnea « cel Báii ». La moartea lui Radu ce! Mare erau doi
pretendenti la tron: unul Danciul, fiul lui Basarab cel rángr,
avand sprijinul Ungurilor, i celdlalt Mihnea, pe care-1 sustineau
Turcii. IzbAndi acesta din urinà. La 5 Iunie 1508, el seria Sibie-
nilor cà toti boierii sunt cu el 0 csá a ocupat toate ceatile
Danciu rámase mai departe In Ardeal, fäcand planuri de t'U-
bunare impotriva fericitului sàu rival. Cronica tárii 11 d6 pe Mihnea
ca « feciorul Dracii arma§ul den Màne§ti »; pe de altä parte, in
actele oficiale, el 10 zice fiu al lui Vlad Voevod (Tepe). Aceste
douà mArturii In aparentá contrarii se pot impha admi-
tând ch. era intocmai ca i Rare§, Läpu§neanu, Iancu Sasul
atátia a4ii fiu nelegitim al voevodului arnintit. In cazul cAnd
informatia cronicii e inexactá insá, atunci el rárnâne fiu legitim,
mama sa fiind acea rudd a lui Iancu de Huniedoara pe care Tepe§
a luat-o de sotie. Mihnea ii datore§te porecla de « cel ràu » fap-
tului c'á a táiat o serie de boieri. La inceputul domniei, a fost
pace ; dupd cum serie el Insu§i Sibienilor, toti trecuserà de partea
lui ; avea i sprijinul puternicei familii a Craiove§tilor. Acest
mAndru neam de boieri olteni 10 are Inceputul ascensiunii cu
Neagoe dela Craiova, in timpul lui Vladislav Voevod (1447-1456).
Neagoe a avut patru feciori: pe Barbu, vel ban, In timpul lui
Vlad Cdlugärul i Radu cel Mare, pe Pdrvu, vel vornic, Incá sub

www.dacoromanica.ro
 MIHNEA .CEL RAU 147

Basarab ce! Tan6r (1482), pe Danciu, ve! ,comis, IncepAnd din

1489, apoi armas si la urm6 vel spáltar si pe Radu care a ocupat
dregnoria de postelnic. Acesti patru frati sunt ctitorii a o suma'
de 16casuri bisericesti oltene; unul dintre ele, schitul Zdreala
avAnd un hrisov din 1520, dela Barbu banul, si-a schimbat mai
tarziu numele in Roaba. Cea mai insemnatà fundatie a lor e insi
mandstirea Bi,strita, din judetul Válcea; acesteia i-au d6ruit ei

..

'
r

,-'ut - .! ,
c-'t4
,,
,. . , ' :,

-
v
n1 -'-:- .- .
,
4.- - -
"M- 1.4
4.14, .
,
.
Lt.,

,..,
E=7

,........,

'1111Y,,,, .---J
, t. ,p.5,.;t:
t....;.-
.,
O '0,,,,r." 7 .` ' - - ._ -,'. -.° . .,1 .7--- ,,filii.

rA ' ,..'' ".' ' -, -- .. , , ,ej,....,..,,..t, ,',,,":. 1 ''

,.
, .. -' i ..,
,' -, ...r:-'.
. .:,,,,- -- ,
.4.-x .--. '
.
. lit 14:7, .r .....1,-LX.-r° ,-
.
,..., .,' '.;
' ''- ° % ' . r..
J_ -. .

'1:".1.1. ;
-, ...:-. ;.?,;
4.1....t.:',G.---,--
9
-

.1...,e76,-..... -, 4
vi .1.V.- -.. 'T
- --, -,... ...ge,- ,..-r
,i. -, w.--.--
i ,....4.4,
., . ....,, _4 ..
-..
I.,, ,.
' ,"r A .. 'F
....
,..)2,.t
-.. ,,
1 ' ..
'o
El' ,,,, t °

E .t 3..-A. -

'. ., : r
-t-g.ttl.
..,T,T.4.. .. '
P .' -'' v.......
is-
. ....s....z.,A.,. ' '`iiit _.,
,-,

.. .....-445.-.%
ii
,..: .- ....
Fig. 38. Ministirea Bistrita din Judetul VAlcea, ctitoria bolerilor Craiove§ti.

mai multe mosii, intre altele, Briincovenii §i. Plavicenii (vezi fig.
38). Foarte bogati, detinând functiunile cele mai insemnate, avand
o mare influent:6 si multe legauri in Oltenia, comandând prin
Barbu, marele ban, armata acestei parti din tara, Craiovestii eran
cea dintai familie boiereasc6 si un factor politic de primul ordin.
Domnii care i-au cAstigat de partea lor, si-au avut st6panirea
asigurat6; cei care si i-au facut vràjmasi, au pierdut domnia
intr'un caz, acela al lui V16dut vieata. Asa dar, la in- §i
ceput Mihnea s'a bucurat de sprijinul Craiovestilor. De aceea
10e

www.dacoromanica.ro
148 VREMEA LEI NEAGOE VOW. BASARAB

el 0 (14, In 1508, douà hrisoave ctitoriei lor dela Bistrita. In 1509

frig, se produce conflictul. Cauzele lui nu le cunoaqtem precis ;
bänuim ea ciocnirea hare urea autoritarà a domnului mo§te-
nire dela tatd-säu 0 pretentiile celor 4 frati invätati sä fie
intotdeauna In frunte a fost cea mai de seam'ä dintre ele.
La 1 Ianuarie 1509, Bra§ovenii scriau Sibienilor despre orno-
firea Catorva boieri de &are Mihnea 0 despre. unele cruzimi ale
acestuia. 0 notitä pe un Mineiu aflätor actualmente la Sofia,
aminte§te de asemenea de 4 anul 7017 (1.509), cand a ucis Mihnea
Voevod pe boierii munteni ». Pe de altà parte, in « Viata patriar-
hului Nifon», lucrare aproape contemporanä, se spune c'ä domnul
pe unii dintre boieri i-a « muncit », adic6 i-a chinuit, pe altii i-a
omorlt, iar « preotilor de prin sate, tuturor le-a täiat nasurile .. .
0 se ispitea 0 se sfätuia sä ardä pe toti egumenii dela toate mä-
nästirile ». Läs'and la o parte exagerärile ultime explicabile
prin faptul ca Mihnea trecuse, se pare, la catolicism, favoriza In
once caz pe catolici este evident c'ä au avut loe executiuni
§i mutiläri. Foarte probabil boierimea incepuse iar cu intrigile 0
comploturile: Danciul din Ardeal i0. Meuse se vede iar par-
tizani. Väand represiunea, Craiove§tii se tem ca sä nu le vinä
0 lor rândul, päräsesc deci pe domn 0 piibegesc peste Dunäre.
« Iar Mihnea Vodd poveste0e cronica dacä pribegirà boierii,
au trimis de le-au prädat casele ; §i le-au sfärâmat Oda in pärnânt,
0.nu numai casele, ci 0 bisericile 0 mänästirile lor, §i slugile §i
egumenii era slutiti de dansul §i cazniti ».. Inteadevär, asupra
ctitoriei CraioveOilor, Bistrita, s'a tras cu tunul: Onà acolo
mergea patima politicA. Pribegii stäruiesc sä fie Indepärtat Mihnea
§i obtin sprijinul unuia din puternicii begi ai Turcilor, anume al
lui Mehmet, fiul lui Ali-beg Mihaloglu. Neamul acesta al Miha-
loglilor se va amesteca de aci inainte In mai multe randuri In tre-
burile muntene§ti ; prin puterea 0 legaurile pe care le avea, el
formeazä un adevärat « pendant » pägan al Craiove§tilor. Ar-
mata pribegilor porne§te impotriva lui Mihnea ; un deta§ament,
condus de vätaful de vânätori Neagoe viitorul domn sur-
prinde la mänästirea Cotmeana pe Mircea feciorul §i asociatul
la domnie al lui Mihnea ; « 0 lovindu-1 UM% veste, noaptea, au
scApat numai el cu o slugä a lui, Stoican, pre o fereasträ, iar Wile
s'au räsipit ». Faptul s'a petrecut la Inceputul anului 1510, in cursul

www.dacoromanica.ro
 VLAD AL V-lea CEL TANAR SAU VLADUT 149

lunei Fevruarie. Mircea trece In Ardeal; tata-sau il precedase,

stabilindu-se, impreuna cu told ai sai, la Sibiu. Aci lug Mihnea
cade victima unui asasinat. Danciul, rivalul nenorocos, impreund
cu sarbul Dimitrie Iacsici, a arui sord era casätorita cu un nepot
al lui Radu cel Mare, si Cu vistiernicul Albul, 11 pandesc, in ziva
de 12 Martie 1510, §i, pe arid fostul domn se Intorcea dela bi-
seria, 11 ucid in plind stradä. Asasinii isi primesc ins& imediat
pedeapsa, fiind omoriti la randul lor de care Mircea, fiul celui
ucis, si de orasenii revolt.* de crima comisa. Trupul lui Mihnea
a fost ingropat in biserica cea mare a Predicatorilor din Sibiu,
sub o lespede de marmura cu inscriptie latineasa. Sosia sa, doamna
Voica, §i copiii un document contemporan are: fiii (filios)
desi era si o flea: Ruxandra, viitoarea soSie a lui Bogdan ce! Chior

Fig. 39. Moneta. de argint Fig. 40. Moneta mica

dela Vladislav cel Tamar eau de argint, anepigrafa, dela
Vladut. (Colectia Academiel VIAdut. (Colectia Acade-
Romane). mid Romine).

--mai stau In oras pand in August 1511 and se mute.' la Brasov.

Mircea, fiul din prima casatorie a lui Mihnea, cu Smaranda
ramane, ca pretendent, in Ardeal, apoi trece in Turcia. Insurat
cu Despina el are, la randul &Au, mai mulSi fii: pe Alexandra,
viitorul domn al Tarii Romane§ti (1568-1577), pe Petra ,,Schiopul,
domnul Moldovei, pe Milof, pe Mircea, pe Vlad §i pe Mihnea,
precum §i sase fiice.
Vlad al V-lea eel Tanar sau VladuS ocupa tronul cu ajutorul
lui Mehmet, begul dunarean §i cu sprijinul Craiovestilor (vezi fig.
39 si 40). Are loc chiar un legämant, in f ata lui Mehmet, puter-
nica familie boiereasa fägaduind domnului ca-i va fi cu credinta,
iar acesta, la andul sàu, obligandu-se sa nu faca niciun rau celor
patru frati §i neamului lor. Inteadevar, in 1510, Craiovestii sunt
in fruntea divanului. Dar chiar in cursul acestui an, Parvu Craio-
vescu este inlocuit in dregatoria de mare dvornic prin Danciu,
cdruia-i urmeaza, in 1511, Bogdan, cumnatul domnului, solul de

www.dacoromanica.ro
150 VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

al doilea al Caplei (vezi mai sus, p. 128). In tratatul pe care-1

lncheie Vladut, la 17 August 1511, cu regele Ungariei, fagaduindu-i
credintä i ajutor la vreme de nevoie, Bogdan e cel dintai dintre
dregatori, inaintea Craiovestilor. Acestia continua totusi a spri-
jini pe Vladut, aldturi de care sunt si la 28 Noemvrie. Credinla
lor o dovedisera si pe cdmpul de lupta, respingdnd in cursul ace-
luiasi an, la Gherghip, pe Mircea ptetendentul, fiul lui Mihnea,
venit cu oaste ungureasca sa ocupe tronul. Dupd Noemvrie
'se produce conflictul dintre domn i Craiovesti. Acestia, invatati
sa ocupe lntotdeauna primul loe, priveau cu ochi räi autoritatea
de care se bucura Bogdan. Se addugase apoi i faptul cá Vladut
Incepuse sá banuiasca pe Neagoe, fiul pare-se al lui Pârvu
Craiovescu, ea ar umbla dupa domnie Rezultatul a fost cá pu-
ternicii boieri au parasit pe domn si au trecut peste Dunare, la
Mehmet-beg, In fata caruia avusese loe legdmântul. Armata tur-
ceasca, impreuna cu contingentul Craiovestilor porneste asupra
Bucurestilor. In marginea orasului, « la Vacaresti », are loe lupta.
Vladut, invins i facut prizonier, este decapitat « supt un par in
Bucuresti asa ne spune cronica. Mormântul lui se allá la ma-
nastirea Dealului, inscriptia de pe lespedea care-i acopera
sitele pdmântesti ne arata ca « in anul 7020 (1512), luna Ghenarie
23, a raposat robul lui Dumnezeu Io Vlad Voevod, fratele lui Io
Radul Voevod, fiul prea bunului i marelui Io Vlad Voevod ;
inteal 16-lea an al varstei sezu pe scaunul domnesc i domni un
an si 9 luni i jumdtate. Si a venit domn Io Basarab Voevod
fiind lupta, au tdiat capul lui Io Vlad Voevod In cetatea Bucuresti ».
Vladut a fost casatorit cu doamna Anca. Au avut un fin, pe
Vlad Innecatul, care a domnit intre 1530-1532 In Tara Roma,
fleas*
Neagoe Basarab. In privinta originei lui Neagoe Basarab, isto-
ricii nostri nu sunt de acord: In timp ce unii 11 considera ca fiu
legitim al lui Basarab cel Tandy (Tepelus), cu o soil a Craiove-
stilor, Neaga, alii 11 socotesc ca fiu nelegitim al acestuia, Neaga
fiind nu sora, ci sotia lui Pârvu Craiovescu ; pe temeiul unui izvor
contemporan, « Vieata patriarhului Nifon », s'a mers chiar mai
departe, Inlaturandu-se cu totul paternitatea lui Tepelus ; oricare
ar fi adevarul, un fapt rämâne precis stabilit: Neagoe era inrudit
de aproape cu Craiovestii, fiind nepot drept lui Barbu, banul

www.dacoromanica.ro
 NEAGOE BASARAB 151

Olteniei, lui Radu §i lui Danciu. Cu ajutorul acestora §i a lui Mehmet,

begul dunarean, ocupa el tronul, dupa decapitarea lui Vladut.
Domnia lui Neagoe nu se deosebe§te sub raportul militar §i
politic ; nu avem de Inregistrat nici razboaie, nici vreo activitate
diplomatia deosebita.. « Cu toti vecinii au fost impacat », spune
cronica, omitând sà aminteasca insä cà in prima parte a stapa-
nirii au existati raporturi Incordate cu Moldova. Bogdan cel Chior,
urma§ul lui Stefan, dadea sprijin cumnatului &Au Mircea, fiul lui
Mihnea cel Rau, spre a ocupa tronul Tarii Române§ti. Ca raspuns
Neagoe trimite In 1.514 pe pretendentul Trifclild care este lug
batut §i ucis aproape de Vaslui. Tot in Moldova se refugiasera
si unii dintre boierii lui Vladut, dupa moartea domnului lor. In
1516, inainte de 27 Mai, Incearca un « domni§or » din Ardeal sa
apuce scaunul; Neagoe Insa 11 prinde §i-1 inseamnä la nas.
aceea§i vreme a§tepta peste munti §i Mircea numit §i Milo§
fiul lui Mihnea, un prilej ca sà naväleasca. Prilejul nu s'a ivit;
de altfel Neagoe arata Bra§ovenilor, la 17 Martie 1517, ca.' regele
Ludovic al Ungariei l-a Intarit In domnie §i &A, prin urmare, vor
avea pe viitor aceia§i prieteni i aceia§i du§mani. Adaoga apoi
ea' el insu§i a jurat credinta regelui §i s'a obligat, daca va putea,
sa respinga pe Turci, daca nu, cel putin sa trimita ve§ti despre
mi§carile acestora. Tot In timpul lui Neagoe, are loc §i o precizare
a hotarului dintre Oltenia §i Ardeal. O comisie mixta a§eaza din
nou semnele Incepand dela Olt spre apus §i pe temeiul acestei
lucrari se da hrisovul din 9 Iulie 1520: e prima hotarnica pastrata
astazi cu privire la marginile àrii. Aceea mai veche, din timpul
lui Mircea cel Batran, In care se arata hotarul spre Moldova, s'a
pierdut sau n'a ie§it Inca la iveala.
Insemnatatea domniei lui Neagoe sta In fapte de ordin bise-
ricesc. Sub acest voevod s'a cladit cea mai frumoasa dintre bise-
ricile pämantului romanesc: biserica manastirii dela Curtea de
Arge§. Elegant proportionata, lucrata din materiale de cea mai
buna calitate, impodobitä bogat, ea a starnit admiratia contem-
poranilor §i poate fi considerata, pe drept cuvant, printre capo-
d'operele arhitecturii din intreaga lume (vezi fig. 41). Ani de zile
au lucrat me§terii, sub conducerea vestitului Manole, Ora au
desävar§it acest minunat làca. Sfintirea a avut loc la 17 August
1517, In prezenta patriarhului din Constantinopol, a mitropoli-

www.dacoromanica.ro
152 VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

tului §i episcopilor Vdrii, a patru mitropoliti din rAsarit, a douà-

zeci de egumeni dela Muntele Athos, a tuturor egumenilor din

lki.i.*X'Ar

Fig. 41. Biserica episcopad din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe
Basarab; reconstruid de Regele Carol I.

tail §i a unui mare numAr de preqi. Descriind evenimentul,

Gavril Protul adicd cel dintli dintre egumenii dela Athos, are

www.dacoromanica.ro
 NEA G OE BASARAB 153

despre noua clàdire urilatoarele cuvinte entuziaste: «i a§a vom

putea spune cu adevärat c'd nu este a§a mare §i sobornia ca
Sionul, carele ii Meuse Solomon, nici ca Sfanta Sofia, care o Mcu
Justinian Impäratul, iar cu frumusete este mai predeasupra cleat,
acelea ». Peste mai bine de un veac §i lumätate, un cronicar al
färii Române§ti repetà judecata inainta§ului: «In scurte cuvinte,
in lume nu sä va afla alta ca aceasta ; fericit cel ce au ilcut-o
fericiti cei ce au lucrat-o ; vrednici sAnt de laudä ». In afarà de
biserica mängstirii dela Arge§, Neagoe a zidit i biserica mitro-
poliei din Tdrgovive «mare §i frumoasä cu opt turle, §i tot rotunde,
cum se satur6 ochii tuturor de vederea ei ». Lui i se datore§te §i
schitul Ostro v din insula de pe Olt, In judetul Arge§. A fäcut apoi
diferite imbunätätiri §i adaose la mänästirile Tismana §i Cozia,
a däruit män'Astirii Comana mo§ia Thtärg§ti §i a mai ridicat o
a doua biseria. In Thrgovi§te, cu hramul Srantului Gheorghe. La
Muntele Athos, mila voevodului s'a revärsat asupra mai tuturor.
mänästirilor. O atentie deosebità a dat nfänästiriiCutlumuz, «lavra
cea mare a fárii Romane§ti », ctitoria strämo§ului sdu Vladislav
I, unde a zidit o nouä bisericA, cu hramul Sf. Niculae, apoi o aerie-
intreag6 de ecarete, un adapost pentru coräbii §i « o curd cu arme
§i cu tunuri . . . de pazd ». La män6stirea Sfeintului Atanctsie, a
refAcut biserica ; la Iviron 0 la Hilandar a adus ap5. pe « urloaie
dela depàrtare ; la Pantocrator, la Vatoped, la Dionisiu, la Xero-
potam i la Sfdntul Pagel a fàcut diferite constructii §i imbunä-
tätiri. « Ce vom mai inmulti cuvintele sfar§e§te Gavril Protul
spuind de toate mànästirile pe rând? Cà toate mkastirile din
Sfá.'nt Muntele Atonului imboOtit cu toate trebuintele
§i multe ziduri a fäcut. *i fu ctitor mare a toatä. Sfetagora ». La
Constantinopol, a acoperit din nou eu plumb biserica Patriarhiei
a innoit chiliile §i a fäcut numeroase daruri; la Muntele Sinai §i
la lerusalim, de asemenea a däruit bani §i odoare biserice§ti; la
idänästirea Meteore, in Tesalia, a sporit constructiile §i « o a im-
bogsátit cu multe daruri ». Peste tot, In intreg orientul cre§tin
Neagoe a ajutat läca§urile dumnezee§ti, Inzestrat, fixat
« mertice » anua'le In bani. Ni s'a Ostrat astfel documentul prin
care d6rue§te mänästirii Hilandar dela Muntele Athos un ajutor
de 7.000 de aspri, plätibil « In fiecare an, de Boboteaz6 »; mära-
stirea Sf. Ilia de lâng'á Podgoriana, In Epir, capätà 300 lei anual ;.

www.dacoromanica.ro
154 VREMEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

alte daruri a fdcut mänastirii Xenofon. Fára niciun fel de exage-

rare, se poate spune ca Neagoe a fost sus%inatorul intregei orto-
doxii, din Carpa/i pana in Siria §i dela Marea Ionicä pana In
Egipt ; numele voevo-
dului roman se pome-
nea atunci In nenu-
tio F'ESJit"4
eri m'arate manastiri, in
Balcani, In Grecia, In
Asia Mica.
Pe timpul lui Radu
ce! Mare, Patriarhul
Nifon fusese nevoit s'a
paraseasca rara, din
cauza ca se opunea
e
.71
unei hotariri domne§ti
, (vezi mai sus, p. 130).

RI gil
. -

Lizufiroatu-,.
-

_d.
Neagoe, pe atunci
tallar boier, ramasese
adanc impresionat de
,-oètr'
F3464E0(712' 4., aceasta plecare §i de
,
afurisania pe care o
aruncase ce! plecat.
Ajuns domn, el se
...-_, .1
gandi sa repare gre§ea-
la predecesorului sdu.
Dar cum, intre timp,
Nifon murise, botar'
s'a aduca cel putin
s '

J .!,
igt moa§tele acestuia in
tara. Cu deosebitá
pompa au fost primite
Fig. 42. Neagoe Basarab, doamna Despina si copifi ele de evlaviosul voe-
lor, pe tabloul ctitoric,esc al blsericil dela Curtea de vod i a§ezate la mi-
Argq. Astazi fresca se allá. la Muzeul de ArtA religioasa
din Bucuresti. nastirea Dealului, dea-
supra mormantului lui
Radu. Se facuta rugaciuni si o minune arata cá iertarea se
obtinuse. Apoi moa§tele fura trimise indardt, la manastirea
Dionisiu din Sfantul Munte, a§ezate irisa Inteun chivot de argint

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 155

aurit, impodobit cu pietre pretioase i Cu email, un dar prea

frumos al lui Neagoe.
Tot in timpul acestei domnii, logofatul Harvat zideste din
temelie o manastire la gura Motrului i o Inzestreaza cu venituri.
Hrisovul de intarire poarta data 13 Ianuarie 1515.
Sub raportul cultural, trebuie Insemnatd aparitia Evanghelia-
rului In limba slava, iesit de sub teascurile tipografiei muntene
In 1512, in douà editii: una pe hartie obi§nuita, alta de lux, pe
pergament. E cea de a treia tiparitura din Tara Romaneasca ;
mai lnainte aparuse, tot In limba slava, un Liturghier, sub Mihnea
(1508) si un Octoih, sub Vladut (1510). In ce priveste « Invata-
turile » lui Neagoe, invataturi a caror paternitate s'a contestat
in ultimul timp, vezi mai jos, la capitolul despre Culturcl.
Neagoe a fost casatorit cu Elena, fiica din flori a despo-
tului lovan Brancovici din Serbia ; ea flied de despot i se da In
acte i In inscriptii titlul de Despina. Au avut mai multi copii,
dintre cari unii au murit In frageda varsta. Tabloul ctitorilor, la
biserica manastirii Curtea de Argq, ne hatiseaza trei
Teodosie, Petra §i loan §i trei fete: Stana, Ruxandra §i Anghe-
lina (vezi fig. 42). Teodosie a urmat pentru scurta vreme tatälui
sau la tron i a murit la Constantinopol ; Ruxandra a devenit
sotia lui Radu dela Afumati, iar St ana, sutia lui Stefanita al
Moldovei.
Neagoe Basarab a murit In ziu a de 15 Septemvrie 1521
§i a fost Inmormantat In biserica dela Argeg. Doamna Elena
in calugarid i s'a zis monahia Platonida a mai trait trei-
zeci i ceva de ani; rapusa de eiuma, la Sibiu, la 30 Ianuarie 1554,
trupul i-a f.ost adus dupa doi a ni » In tara spre a fi ingropat
langa acela a lui Neagoe. Alaturi, sunt mormintele a patru dintre
copiii lor, anume: al lui Petru, al lui loan, al Anghelinei §i al
Stanei.

BIBLIOGRAFIE
L Mihnea col Rau: 1. AL. LAPEDATU, Moartea lui Mihnea cel Rdu, In Cony.
Lit., L (1916), p. 314-325; 2. AL. LAPEDATU, Mihnea cel Rdu fi Ungurii,
In Anuar. 1st. Cluj, I (1921-22), p. 46-76; 3. STOICA NICOLAESCU, Date
noui despre filiatiunea lui Petru Vodd domnul rd. rii Moldovei,
1574-1579; 1582-1591, In Adevdrul cu data 22 Noemvrie 1936.

www.dacoromanica.ro
156 VREIIEA LUI NEAGOE VODA BASARAB

Neagoe Basarab: 4. GR. G. TOCILESCU, Biserica episcopald a

mánãstirii Curtea de Arges restauratd in zilele M. S. Regelui Carol I si sfin-
litd din nou in ziva de 12 Octomvrie 1886, Bucuresti, f. a., 102 p. in P; 5. N.
IORGA, Fundatiunile Domnilor romdni in Epir, In An. Acad. Rom. Mem.,
Sect. ¡se., t. XXXVI (1913-1914), p. 881-915; 6. AL. LAPEDATU, Mor-
mtintul Doamnei Despina, in Rev. 1st., VII (1921), p. 23-26; 7. ST. NIC0-
LAESCU, Domnia lui Neagoe Basarab voevod, 1512-1521. 0 danie la meineistirea
Hilandarul din Sfintul Munte Athos, Bucuresti, 1924, 15 p. in 80; 8. I. C.
FILITTI, Des pina princese de Valachie, fille présumée de Jean Brankovitch, in
Re'. Ist. Rom., I (1931), p. 241-250; 9. T. G. BULAT, Din domnia Qom-
dului Neagoe IV Basa,rab. Relatiunile cu Ungurii f i Sasii Ardeleni, in Inchi-
narelui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 73-83; 10. ST. NICOLAESCU, Un pretios-
chivot dela Neagoe Basarab voevod 1512-1521 in meiniístirea Dionisiu din
Sfcintul Munte Athos, Bucuresti, 1923, 8 p. in 80; 11. EmIL VARTOSU, Odoare
rorredne.,sti la Stambul, in Bul. Com. Mon. 1st., XXVIII (1935), p. 1-19;
12. ION DONAT, Fundatiunile religioase ale Olteniei. Partea I-a: Mciniístiri
i schituri, Craiova, 1937, 96 p. (Extras din Arh. Olteniei, nr. 86-88); 13.
MARCEL ROMANESCU, Neamurile Doamnei lui Neagoe Vodá, Craiova, 1940,
23 p. in 8°; 14. V. BRATIMESCU, Frescele din biserica lui Neagoe dela Arges
Bucuresti, 1942, r.,6 p. si XXX planse in f°.
V. si p. 15, nr. 5; p. 51, nr. 3; p. 133, nr. 1; p. 249, nr. 7.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE PENTRU DOMNIA TIM ROMANEM
BUPA. MOARTEA LUI NEAGOE BASARAB
Sd vd fie tiu t e rdzboaiele... pe
care le-am fdcut eu: cel dintdi rdzboiu
cu Agarenii, at doilea la Gubavi, al
treilea la satul Steferti, ldngd IVeajlov,
al patrulea liz Clejani, al cincilea
Ciocdnesti..., at noudsprezecelea la
satul Rucdr, al doudzecelea la Didrihi.
(Inseriptia de pe piatra morman-
tala a lui Radu dela Atumati).

Radu dela Afumati. Moartea lui Neagoe Basarab a fost sem-

nalul unor lupte Indärjite pentru domnia Tärii Românesti. Ur-
masul i fiul säu, Teodosie, era nevarstnic i bolnilvicios; regenta
o aveau doamna Elena §i cumnatul ei, banul Preda Craiovescu,
fiul lui Barbu. De aceasta situatie s'au folosit pretendentii la
tron. Pribegii din Moldova, impreunä cu locuitorii din pärtile
Buzäului ridicarà pe Dragomir Ceilugarul ascendenta lui n'o
cunoastem punandu-i numele de Vlad Voevod, pornird impo-
triva lui Teodosie. Lupta s'a dat la Thrgoviste, panà a nu sosi
Mehmet, begul dunärean care fusese chemat In ajutor. Biruinta
rämase de partea pretendentului; Preda azu pe campul de 136-
taie. Indata Insä li fäcu aparitia i Mehmet si de data aceasta
soarta armelor se schimbä. Invins i fdcut prizonier, Vlad Voevod
fu trecut peste Dunäre; aci, In urma stäruintii comisului Beidica,
unchiul lui Teodosie, din neamul Craiovestilor, i se tale capul.
Buzoienii fura i ei prädati de armata turceascä, pentru sprijinul
pe care-1 dkluserà celui ucis. Cu aceasta insä, lucrurile nu se li-
nistird. In Ianuarie 1522, se ridic6 un nou pretendent, Radu, fin
nelegitim al lui Radu ce! Mare. El ii avea asezarea in satul

www.dacoromanica.ro
158 LUPTELE PENTRU DOMNIA Vi.RII ROMANESTI
Fig. 43. Radu dela Afumati dupa tabloul
ctitorlcesc al Bisericii Episcopale din Curtea
de Arges. Astazi fresca se afla la Muzeul de
Arta religioasa din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
A/ umatii din Ilfov, de aceea
i s'a si zis Radu dela Afu-
matá (vezi fig. 43). Mehmet
veni din nou In ajutorul
lui Teodosie si se dàdurà o
serie intreag6 de lupte cu
rezultatschimbacios. La
Gubavi si la Stefeni pe
Neajlov birui Radu avem
acte interne date de el In
Fevruarie 1522 la Clejani
ins6 fu invins i, dupà alte
cateva ciocniri, silit sa
treaca, In Aprilie, peste
munti, la Brasov. Mehmet
ar fi trebuit acum, °data'
ordinea restabilità, sd se
retragà; el lusa se endi,
In calitatea sa reald sau
atribuita de descendent
din Basarabi, sg. Ostreze
pentru sine tronul. Trimise
deci la Constantinopol pe
slábànogul Teodosie, si el
îiasez6 subasi », adia
subalterni, administratori
« pen toate (medie si pen
toate satele ». Primejdia era
mare: tara putea deveni
pasalâc turcesc, ca si Bul-
garia, Serbia i Grecia_
Cronica adaogà chiar cd dela
Constantinopol i se dkluse
domnia, In urna unei cereri
pe care o Mcuse. Daca
planul lui Mehmet n'a iz-
butit, aceasta se datoreste
perseverentii i vitejiei lui
 RADTJ PELA AFUMATI 159

Radu dela Afumati. Stranganduli din nou oaste in Ardeal §i

ajutat ci de voevodul loan Szapolyay, el cohort, in Iunie, in tara
§i infranse armata turceasca la satul Grumazi, intr'o lupta care a
tinut ziva intreaga. Urmärind pe cei batuti, ajunse pana la Nico-
pole §i sSiftov, unde avu de asemenea ciocniri. Peste o lunä numai,
in Iulie, Mehmet trecea frig iara§i pe tarmul stang §i, de data
aceasta fiind victorios, obliga, pentru a doua oar'ä, pe Radu sa
se retraga in Ardeal (August 1522). Acum se pare cà a avut loe
lupta dela Cetatea Poenarilor, Cu «tdranii » Szapolyay interveni din
nou, coborind chiar el cu armata in Tara Romaneasca ci tronul
fu redobandit (Octomvrie). Urmeazä apoi cateva luni de lini§te,
Ora in Fevruarie 1523 nand Radu trebui sa se räzboiasca iar cu
Turcii, alaturi de care se aflau ci Craiove§tii, in frunte cu comisul
Badica. Invins pentru moment, domnul se intoarce ci izbute§te sal
respinga pe vrajma§i: in Aprilie 1523 &inn acte interne de ale lui.
Un lucru insa aparea evident, anume ca domnia nu se putea
pästra denat cu asentimentul Turcilor ci avand concursul puter-
nicei familii boiere§ti de peste Olt. Radu se hotari deci saii toe-
meascä mai intai treburile la Poarta. Se incepura tratative ; ele
pareau Ca vor avea un sfar§it fericit la un moment dat suc-
cesul fusese chiar anuntat la Brasov nand, in urma opozitiei
lui Mehmet, tronul fu dat unui al treilea, lui Vladislav, nepotul
lui Vladislav al II-lea (1447-1456). Noul domn avu la inceput
sprijinul Craiove§tilor (Tillie 1523); putin timp insa dui:4 aceea,
se ajunge la conflict. In Septemvrie, Parvul banul nu mai e in
divan; in Noemvrie, spre sfar§itul lunei, rasculatii izbutesc sa
inlature pe Vladislav ci sa a§eze pe ruda lor, comisul Baclica.
La 30 Noemvrie acesta era in scaun; la 19 Ianuarie 1524,
serie Bra§ovenilor, aratandu-le imprejnrärile in care izbutise sä
ja domnia: Vladislav spune el « incepand sa omoare pe
boierii de frunte ci batrâni ai Tarii Romane§ti », ace§tia « prea
bine au cunoscut cà le este vrajma§ tuturor ci ca are de gand sä
le piarza capetele ». De aceea « ei n'au voit nicidecum sä se base ...
O. primindu-mä pe mine sä le fiu lor domn .. . m'am a§ezat in
scaunul pärintelui meu ». Bädica era, intr'adevar, fiu nelegitim al
lui Radu cel Mare ci var primar cu Neagoe Basarab. Dornnia lui
insa a tinut foarte putin. Turcii se prefacura nä-1 confirma ci
trimisera steagul, printr'un deta§ament de vreo 300 de oameni.

www.dacoromanica.ro
160 LUPTELE PENTRU DOMNIA ROMANESTI

and addica le ie§i lnainte, bucuros, ca primeascd, ei ii tdiard

capul ; aceia§i soartd avurd §i boierii care-1 intovärd§eau (Ianuarie
1524). Radu dela Afumati care tocmai pornise impotriva noului
domn, se folosi de aceasta Imprejurare §i ocupd scaunul. Anun-
%and Bra§ovenilor printeo scrisoare cele petrecute, el adaogd:
« Iar Turcii de indatd ce au taiat pe Bddica §i pe boieri, s'au In-
tors IndAra la Giurgiu §i au trimis capul lui i alte cloud capete la
Poarta ; iar trupul lui Bddica 1-am luat domnia mea insumi §i
m'am dus domnia mea la mAndstirea Dea/ului §i 1-am Ingropat
acolo ». Vladislav insd nu intelegea sd renunte la tronul pe care-1
avusese. De aceea, ajutat de Turci §i addogandu-se §i sprijinul
Craiove§tilor pe care si-i apropiase din nou, porne§te impotriva
lui Radu. In Mai 1524, acesta stäpanea Inch' ; In Iunie, el trebue
sà se retragd In fata adversarului sau. Se vede insä cd Vladislav
nu putuse uita rolul jucat de Craiove§ti in rdscoala lui Bddica;
de aceea, Cu tot sprijinul pe care i-1 ddduserä acum In urrnd, el
lnlocuie§te In dregätoria de mare ban pe Parvu printr'un anume
Tatul. Puternicii §i ambitio§ii boieri de peste Olt nu acceptarä
insd o asemenea umilire §i drept rdspuns, trecurä de partea lui
Radu dela Afumati. Avandu-i aldturi, acesta izbuti sà InlAture
pe Vladislav, prin lupta de la Didrik (Septemvrie 1524). Noile
tratative cu Turcii furd incununate de succes. E adevdrat cd,
pentru a ajunge aci, Radu trebui sd se clued el Insu§i la Poarta §i
cà avu si sprijinul preldos al sangeacului din Belgrad. La I Fe-
vruarie 1525, reintors In Ord, domnul putea anunta Bra§ove-
nilor cd-§i intocmise treburile la Constantinopol. Era, In fond,
o Infrangere pentru acela care timp de ani de ziJe luptase contra
Turcilor. Experienta Ii ardtase Insd cd nu se putea altfel ; boierii
ne spune cronica ajunseserä la aceia§i concluzie: « hind pu-
tini §i tara mica'... nu vor putea sà sd tot batà cu un Impdrat
ce au luat §i au cuprins atatea tdri §i are multime de oameni ».
Cà aveau dreptate In acest rationament, o va dovedi, un an nu-
mai dupd aceea, lupta dela Mohacs (29 August 1526). Ungurii
de altfel nu fuseserd In stare sd pdstreze nici cetatea Severinului,
care In 1524 cade In mana Turcilor. Iar dacd ocupaserd, In schimbul
posesiunilor ardelene Vintul de Jos §i Vurparul, donate lui Radu,
.cetatea dela Poenari, unde, In 1524 §i 1526, constatam un par-
cdlab de al ion, fdcuserd aceasta nu pentru a apdra Tara Roma-

www.dacoromanica.ro
 RADU DELA AFUMATI 161

neasca, ci pentru a se apara pe ei Insisi, pentru a priveghia mai

bine drumurile care duceau peste munti. Asa dar, Radu trebui
sa se supuie fatalitatii: primi dela Sultan steagul de domnie In
lelul acesta Insa, tara seal:4 de primejdia de a fi transformata In
pasalac, asa cum se va Intampla, ceva mai tarziu, cu mult mai
puternica Ungarie.
Cu toga intärirea turceasca, anul 1525 nu fu Ina un an lini-
.stit pentru Radu. Vladislav izbuti sa reocupe tronul timp de
.cateva luni: avem hrisoave interne dela el, din Mai si Iunie; acel
din 10 Iunie este dat din Bucuresti. Apoi un raport ardelean,
.din 1 Septemvrie, vorbeste de un domnisor care a venit din Mol-
,dova cu vreo 2.000 de oameni, dar care a fost batut la Braila,
pierind innecat. Nu stim din ce an este scrisoarea, datata 7 De-
.chemvrie, prin care Radu comunica Brasovenilor cá s'a ridicat
asupra lui un vrajmas In Mehedinti, vrajmas batut Insä si ucis
de care banul Parvu Craiovescu. S'ar putea s'A fie tot din 1525.
In anii urmatori, nu se mai constata alte Incercari de ale domni-
orilor. Dupa atatea framântari, Radu are parte sub acest ra-
port si de un rastimp mai linistit. Se produce insa, In curand,
un conflict de alta natura. Murindu-i, spre finele anului 1525,
sotia, fiica vornicului Vlaicul, el se casatoreste a doua oara, la
sfarsitul lunii Ianuarie 1526, cu Ruxandra, fiica cea mai mica a
lui Neagoe Basarab (vezi fig. 44). Devine astf el ruda' cu puternica
familie a Craiovestilor care va fi de acum In mod constant alaturi
de domn. In acelasi timp Insa, isi atrage dusmania lui ,,Stefänifei,
domnul Moldovei, care voia si el de sotie pe temeiul unei vechi
lagadueli a lui Neagoe tot pe Ruxandra. Urmeaza de aci o
prima expeditie de rdzbunare a lui tefänita, o a doua, raspunsul
lui Radu, si o a treia, replica celui dintai, toate In cursul anului
1526 (vezi si mai sus, p. 143). In aceeasi vreme, Sultanul Soliman
Magnificul, sfarama la Mohacs nu numai armata, dar insusi statul
ungar. La aceasta lupta, cu consecinte hotarItoare pentru istoria
Europei centrale si räsaritene, domnii nostri n'au participat.
Recunoscut de Turci si sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi
putut domni vreme indelungata, daca nu cadea victima unui com-
plot ticalos. Spre sfarsitul anul 1528, o suma de boieri, In frunte
,cu Neagoe vornicul si Dragan postelnicul, nemultumiti probabil
de influenta puternicei familii de peste Olt, se ridica lmpotriva
11

www.dacoromanica.ro
162 LUPTELE PENTRU DOMNIA TARII ROMANESTI

domnului. Acesta surprins, neavand la indemttna oastea spre

a li se opune, e nevoit sa fuga. Se indreapta In spre partea de
apus a tärii, unde stia ca va gdsi
ajutorul Craiovestilor. Pe drum
insä, boierii 11 ajung la Rtinznicul
Valcei i, nerespectiind nici lä-
casul dumnezeesc in care Radu
se refugiase, il ucid, in bise-
ricu%a de pe dealul Cetaimii, sub
ochii ingroziti ai preotului. Ace-
easi soarta are si fiul sau Vlad.
S'a Intamplat aceasta mizerabila
crimä unica prin imprejurarile
ei in istoria noastra In ziva de
2 Ianuarie 1529; ea pune in lu-
mina cea mai urità boierimea
munteana din acea vreme. Trupul
lui Radu a fost dus apoi la ma-
nastirea din Curtea de Arges ; dea-
supra mormantului sail s'a asezat
o lespede frumoasa de marmura
pe care viteazul voevod e inf a-
Vsat calare, cu buzduganul in
mana Cu mantia fluturand.
lunga inscriplie pomeneste toate
« razboaiele » pe care le-a purtat:
primul f Ara indicarea localitatii,
apoi « la Gubavi ; la satul te-
feni pe Neajlov ; la Clejani ; la
Ciocanesti; la cetatea Bucuresti ;
la cetatea rargovistei ; la raul
Fig. 44. Chipul Doamnel Ruxandra, Argesel ; la satul Plata ; la Ali-
Diaz lui Neagoe Basarab si sola Jut Radu manesti, pe Teleorman ; cel mai
dela Atumati, pe tabloul ctitoricesc dela
biserica episcopaia din Curtea de Arges. iute i cel mai vartos din toate
Astazi la Muzeul de Arta religioasa din razboaiele, la Grumazi, cu 7 san-
Bucuresti.
geacuri ; la Nicopoli; la istov ;
la cetatea Poenari, Cu Váranii ; la Gherghiia; iar la Bucuresti ;
la oras, la Slatina ; la cetatea Bucuresti, cu Vladislav Voevod;

www.dacoromanica.ro
 MOISE VORA 163

la satul Rucar ; la Didrih ». Nu mai putin de doukeci de lupte

in trei ani i ceva, dintre care multe victorioase. De aceea, un
document dela Mihnea, din 4 Iunie 1588, 11 si numeste « cel Viteaz ».
Dintre « copiii lui » pomeniti in felul acesta inteun act din
17 Aprilie 1523 cunoastem sigur numai pe Vlad, care a avut
acelasi srarsit napraznic, la Ramnicul \PAUL S'ar putea ca o soli-
scare datata numai 17 Dechemvrie, fara an, dela Radu Voevod,
prin care acesta invita pe judetul i pargarii Brasovului la nunta
« prea iubitei sale fiice », &A se refere tot la Radu dela Afumati:
stim doard din documentul dela Mihnea citat mai sus, cd a avut
si « douà fete » (Au rvhipspe pawa KontoAa). Siguranta deplina
insä n'avem in ce priveste datarea scrisorii. Cunoastem in schimb
numele a doi frati ai sai, Ceirstea, care a ocupat deegatoria de
vistier si Maican, pe aceea de spatar.
In tinapul lui Radu, a ridicat « jupan Manea marele vornic
si jupanita Vilae », biserica Sf. Nicolae din Targoviste, in anul
7036 (1527-1528).
Noise Toda, care urmeaza la tron, era fiul lui Vladislav, domnul
din 1523 si 1524, adversarul lui Radu dela Afumati. El domneste
putin, un an si jumatate, pang in August 1530. Numit de Turci,
e instalat in a doua jumatate a lui Martie 1529; peste o lunä
murea cel mai puternic dintre boierii munteni mai puternic
cleat unii dintre domnii pe care-i vazuse schimbandu-se Parvu
Craiovescu. Cat de tari se simteau membrii acestei familii se
vede si din faptul c'a fiul au, Barbu, and la 25 Septemvrie 1529,
In calitate de ban al Olteniei, un act manastirii Bistrita, 1ntre-
buinteag, pentru a lega pe urmasii sâi in dregAtorie, formula
domneasca: « pe care-1 va alege Dumnezeu a fi obladuitor acestui
loe, din fralii noftri ori din rudele noastre sau, pentru pacatele
noastre, din alt neam strain ». Considerau deci demnitatea de ban
ereditarci in familia lor, intocnaai ca i domnia In familia Basa-
rabilor, numirea unui strain fiind socotita ca o pedeapa « p en-
tru pacatele noastre ».
Supus ascultator al Sultanului, Moise \Todd trimite, la porunca_
acestuia, armata in Ardeal spre a da ajutor lui loan Szapolyay, pe
care Sasii nu voiau sa-1 recunoasca. Pentru acest serviciu, el pre-
tindea cele &ma Vintul de Jos §i Vurptirul, pe care prede-
cesorul sàu Radu dela Afumati, le stapanise pana la sfarsitul domniei
11

www.dacoromanica.ro
164 LUPTELE PENTRU DOMNIA TA.RII ROMANESTI

In Noemvrie 1529, e asediat Branul, dar nu poate fi luat ;

boierul care indemnase pe domn la aceasta expeditie si care co-
mandase personal oastea, e taiat. In acelasi an, Petru Rares
repurta prin, vornicul sä'u Grozav, stralucita biruinta dela Fel-
dioara; situatia politica a Ardealului era determinata deci, de
fapt, de armatele domnilor nostri.
Pentru a-si apropia mai mult pe Craiovesti, Moise Voda &A pe
sora-sa de sotie lui Barbu, banul. Nunta are loc la 13 Fevruarie 1530
si, chiar cu acest prilej, sunt taiall unii boieri din partida adversa.
Ceilalti pribegesc si in curand se intorc cu oaste turceasca si cu
un domn nou, Vlad, fiul lui Vladut. Au loc cateva ciocniri in Mai,
favorabile lui Moise; la sfarsitul lunei insä sau in primele zile ale
lunei urmätoare, inainte de 4, el e nevoit &A paraseasca scaunul s'i
&A fuga in Ardeal. Capatand ajutor unguresc, reintra in tard pe la
Bran si, impreuna cu Barbu Craiovescu, intampina pe Vlad la
Vii,soara, in apropiere de Slatina. Lupta a avut loo in ziva de 29
August 1530 Analele Secuiesti dau data de 28 August si s'a
sfarsit printeo infrângere totala: intre cei cäzuld au fost insusi Moise
si cumnatu-sau; comandantul corpului de ajutor unguresc, ,Ftefan
Mailath, a fost facut prizonier. Mormantul lui Moise se gaseste
In mängstirea Bistrip, ctitoria Craiovestilor ; anul morlii, 7040
(= 1532), este insa dat gresit in inscriptia de pe lespedea funerara.
Sotia lui Moise se numea Anca; fiica lor Zamfira se pare
singurul lor copil s'a casätorit mai intAi cu un ungur, stefan
Keserti, apoi cu polonul Stanislaw Nisowski. Ea este ctitord la
biserica Densuf §i la mängstirea Prislopului din Tara Hategului ;
In aceasta manastire a si fost ingropata, in Martie 1580.
Vlad Innecatul. Invingatorul dela Viisoara si urmasul lui
Moise la tron era fiul lui Vladut, cel decapitat in 1512. A domnit
putin, doi ani de zi/e, fara vreo fapta mai deosebitä. A fost dusman
al Craiovestilor, carora le confisca mai multe mosii intre ele
insasi Craiova, mosia de bastind.
In Septemvrie 1532, mergand sä se plimbe la un sat Popegi
« den jos de Bucuresti », s'a inecat in Dâmbovita, cu cal cu tot.
Accidentul se explicä prin faptul Ca domnul era asa cum ne
asigura un izvor de peste munti dupa un chef prelungit. A fost
inrnormantat, prin grija mamei sale, doamna Anca, la manästirea
Dealului, alaturi de tata-sau. Vlad Innecatul a avut de sotie pe

www.dacoromanica.ro
 VIrAD VINTILA DELA SLATINA 165

o fiica a lui Petru Rare i anume, se pare, nu pe Chiajna, cum

s'a crezut de unii cercetatori, ci pe Ana, din prima casatorie a
voevodului moldovean.
Ylad TintilA dela Slatina a fost ales de boieri ca urmas al lui
Vlad Innecatul. Era fiul lui Radu cel Mare; una din cronicile
Tarii Romanesti 11 area, Inainte de a ajunge la domnie, ca « judet, »,
adica primar al orasului Slatina, iar o insemnare contemporanä"
numele de « Io Braga Voevod ». Nici stapanirea lui n'a avut
vreo insemnatate deosebita. Craiovestii 1-au sprijinit ; o parte din
ceilalti bojen insà erau Impotriva lui si au cautat sa-1 inlature,
In vara anul 1534, parindu-1 lui Aloisio Gritti, un favorit al Sul-
tanului, favorit care trecea tocmai cu o oaste pe la noi inspre
Ardeal (vezi i mai jos, p. 177). Prinzand de veste, Vlad Vintirá
se duce In tabara lui Gritti, la Pitesti, i Oseste acolo pe räzvrà-
titi, In numar de 75. La cei mai multi le taie buzele i nasul ; unii,
se pare, sunt decapitati; cativa fruntasi cinci dupà o marturie
din Sibiu sunt Inchisi In cetatea Poenarilor. Dar ceea ce nu
izbutise acum, se va realiza peste mai putin de un an. In primele
zile ale lui Iunie 1535, domnul se afla pe malul Jiului, In apro-
pierea Craiovei « la vanätoare de cerbi i alte vanaturi mai mari ».
Avea de gand, cu acest prilej, sa se scape i de cativa dintre boierii
pe care-i considera dusmani. Acestia afla insa de cele planuite
si-i iau inainte ; insusi cumnatul lui Vlad-Vintila, Momce logo-
invata douä slugi ale sale « unul arvat (croat) i altul un-
gurean », cum sa procedeze i intr'adevär acestia trecand in fuga
calului pe lAnga domn, 11 strapung cu sulitele. La 12 Iunie, se
stia de isprava la Brasov.
Vlad-Vintild este, Impreund cu sotia sa Rada, fiica vistierului
Viajen, ctitorul manastirii dela Menedic, din judetul Buzau, pe
apa Slanicului. Läcasul ridicat In 1532 nu ni s'a pastrat ; cel de
astàzi, numit in amintirea intemeietorului, Vintilà Vodli, se da-
torete de fapt episcopului de Buzau Chesarie si a fost terminat
In 1846, Octomvrie 26; el se allá ceva mai jos de vechea m'an4-
stire. La Muntele Athos, Vlad-Vintila a facut o serie de danii-
a dat Hilandarului un mertic anual de 10.000 de aspri iar bol-
nitei de acolo, 800 de aspri; tot 10.000 de aspri plus 1.000
pentru cheltuiala drumului au cal:A-tat calugarii dela Marea
Lavrii a Sleintului Atanasie; manastirile Zograf, Xeropotam, Vatoped

www.dacoromanica.ro
'166 LUPTELE PENTRU DOMNIA TA.RII ROMANE*TI

.§i Cutlumuz s'au impärt4it 0 ele din mila acestui voevod.

Vlad-Vintilà a fost ingropat in ctitoria sa dela Menedic.
Radu Paisie. Dupä el urmeaz6 la tron Radu Paisie, un fiu
nelegitim al lui Radu ce! Mare. Numele lui de botez era Petru;
fäcandu-se cälugär a fost 0 egumen la mänästirea Arge§,
i s'a spus Paisie. Inca' din toamna anului 1534, el Incearck spri-
jinit de boierii nemultumiti, s'a puje mana pe domnie. Incercarea
reu§e0e: la 1 Septemvrie, Paisie, care in noua ipostazà, de domn,
10 schimbA pentru a doua ciará numele, zicandu-0 Rada, ca 0
tatá-sáu, dá, in Tárgovi0e, un hrisov. Dar succesul nu Sine mult.
Pe la sfar0tul lui Noemvrie, Vlad-Vintild reocupä tronul 0 Radu
Paisie e nevoit sä se refugieze in Ardeal ; unul din boierii care-1
susSinuseral, logofAtul Vcilsan, pläte0e cu capul « vicle§ugul » säu.
In Iunie 1535, dupà « vanätoarea » de ranga' Craiova, izbute0e
din nou s'a.' ia domnia 0 de data aceasta, in chip temeinic. Turcii il
recunosc §i aflä inteadevar in Radu Paisie un voevod ascul-
Mor. A§a de ascultátor, incat el consimte s'a le cedeze, drept
räsplatd pentru ajutorul pe care i-I daseral spre a goni pe un pre-
tendent, orapl BrAila 0 regiunea inconjurätoare.
Prima incercare de a i se lua domnia de cdtre un atare pre-
tendent are loe intre anii 1535-1539, mai probabil in 1536. Un
boier Dreíghici, fiul lui Danciul Gogoa§d, dandu-se drept fecior
de domn, izbute0e sä °latina sprijinul PorSii 0 ocupa', se pare,
chiar tronul. Este !m'a dovedit ca impostor indatà dupà aceea §i
piere spanzurat la Constantinopol. Din unele izvoare ar rezulta
4 descoperirea in§elaciunii s'a fäcut inainte ca el sà fi fost instalat.
Oricum s'au petrecut faptele, cert este ea' tentativa lui Dräghici
a avut loe §i cál ea s'a produs In primii ani de stäpanire ai lui Radu
Paisie, inainte de Iunie 1539, cand apare un nou turburAtor, banul
sS'erban, inrudit cu Craiove0ii. De data aceasta, §tim sigur cá
domnul päräse0e scaunul, trecand peste Dudare 0 cá are nevoie
de ajutorul turcesc spre a-1 putea relua. Serban fuge in Ardeal;
un document din 1543 11 aratà stand acolo, impreunä cu un anume
Carlig Orbul. Rezultatul acestei de a doua revolte a fost pier-
derea Biailei, pe care Turcii o obSin in schimbul ajutorului dat
gi o transforma in raja. E un nou punct de observaSie 0 de con-
trol pe malul stang al Dunärii, o nouä ameninlare in caz de ne-
executare a poruncilor Sultanului.

www.dacoromanica.ro
 RADU PAISIE 167

Al treilea asalt impotriva domniei lui Radu Paisie are loe in

anul 1544. Pentru motive care nu ne sunt bine cunoscute, dar
care se pot u§or bdnui: puticiparea la incercarile anterioare de
rdsturnare, t o seamA de bojari » in frupte cu Stroie, Manole §i
Mihalco, pribegiser6 in Ardeal. Aci ei se strang in jurul preten-
dentului Laiotcl Basarab i pornesc impotriva lui Radu. In lupta

;44

. . .,

.._7 ; -21

iiii".'"=.= .r2.-
III! lllllllllllllllllllllllllllllll L=TY'r1.1 r--,t-ra i=e!."- -II.

lii ,7
,, ¡fiii-.71-11,-1''''''''-,=7,-17.
--"" - -_,-.E.,A
- ,17,,
120iu 1iii -
ImalitLilitirit~144:,2-L1,!4.111-31FS_Fi¡Türiitieirl¡Rairt,.
1-t:z-J:p
¡j ial
,__,__RALI, . ..
,....:.-..-.F.,-..--..
_7= _-_,,..-.
1,,,,,,,,

'111.1.Mai
1

. '''-'41-_,,,,,,-r- 1
b131

Fig. 45. BlserIca manAstIrIl \ralea, In Judetul Muscel, ctItorIa lul Radu Palate.

care are loe, domnul e invins §i silit sA se retraga la Turna, in

raiaua turceasca §i apoi peste Dun6re la Nicopole (Mai 1544). Se
intoarce insá in curtind cu ajutor dela paya de acolo la Rin-
tibia riganului, in Prahova, bate §i ucide atAt pe pretendent
cit §i pe insolitorii lui. RasplAtind, dupà biruinta, pe unul din
boierii sai credincio§i, Radu Paisie ne dà el insu§i Meya amä-
nunte interesante: t ... in batrilia dintai cu Stroe pribeagul
ne biruise Stroe §i Invinsese o§tirile noastre §i imprà§tiindu-se ai
no§tri, deterä dosul, lästind visteria domniei mele, de incepuseri

www.dacoromanica.ro
168 LUPTELE PENTAD DOMNIA TARII ROMANE$TI

du§manii a prdda visteria . . stricand carutele ; iar vistierul

.

Radu nu läsa atunci visteria domniei mele §i o scapti prin b6r-

bgtia sa si drese ciirutele
§i aduse toata" visteria la
domnia mea, la Turnul
atunci domnia
Nicopolii ;
mea mult m'am bucurat §i
m'am veselit pentru dreapta
slujb4 ce mi-a slujit vistierul
Radu... ». Dupd un izvor
säsesc, Laiotà Basarab a
ocupat scaunul numai
trei zile.
Sub raportul politicei ex-
terne, Radu Paisie n'a avut
panä In 1543 nicio initia-
tivd, multbmindu-se sd exe-
cute dispozitiile ce primea
dela Poartä. Astf el in 1541,
el merge cu armata sa in
Ardeal asupra lui Mailath
care se revoltase inch' din
. Octomvrie 1539 Impotriva
f, lui loan Szapolyay §i con-
t
tribue la prinderea lui (vezi
§i mai jos, p. 181). In aceastà
..-.
1 fill - iC ;AI-
:' ' expeditie, Radu avea de
altf el §i un interes personal:.
el primise dela Szapolyay
lt
-/ : domeniile Vintul de Jos §i
tr:
Vurpdrul, care apartinuserA,
inainte de revoltà, lui Mai-
Fig. 46. Radu Paisie st Dui sau Marco, dupa
tabloul ctitoricesc dela Biserica Episcopall din
lath. Prinandu-1 deci pe
Curtea de Arges. Actualmente, fresca se allá la
acesta din urma, el 1§i con-
Muzeul de Arta religioasa din Bucuresti.
solida stAptinirea asupra
celor cloud domenii. Dupa ocuparea Budei I nsá (1541), vazând marea
mi§care produsa in Germania §i poate §i sub sugestiile lui Petru
Rare§, Radu incepe sà Incline In spre Imperiali. La 7 Ianuarie

www.dacoromanica.ro
 BIBLI 0 GRAFIE 169

1543, el fagadue§te regelui Ferdinand credinta §i ajutor cu armele

Impotriva « necredincio§ilor Turci » pe care va cAuta sa-i Impiedice
« cat ii va fi cu putinta » a trece prin Iara sa. La 3 Aprilie,
Ferdinand raspunde, fagaduindu-i, la randul säu, ajutor §i cerandu4
§tiri despre mi§carile « du§manului comun ». Din aceste relatii cu
Imperialii i se trage insa lui Radu Paisie sfar§itul domniei. Turcii,
simtindu-1, II chiama In Martie 1545 la Constantinopol §i 11 trimit
In surghiun « la Eghipet », unde a §i murit. Mormantul sau cred
sa fie, probabil, in Alexandria.
Radu Paisie a dat un hrisov, la 17 Septemvrie 1544, pentru
delimitarea teritoriului eparhiei Buzaului; unii istorici cred chiar
ca. el §i nu Radu cel Mare este intemeietorul acestei eparhii. Tot
Radu a zidit manastirile Mislea (Prahova), Valea (Muscel) (vezi
fig. 45), ambele in 1537, apoi Bolnita Coziei in 1538 §i a ispravit
Mitro polia din Tcirgovifte, acoperind-o cu plumb §i zugravind-o ;
din vremea lui este de asemenea schitul Verbila din Prahova,
ctitoria banului Toma care a §i fost ingropat acolo, In 1539, §i
biserica din Stcinefti (Valcea), ridicata in 1536 de Giura logorátul
§i sol,ia sa, jupanita Vilaia, In locul unui mai vechiu laca al lui
Mogo § banul §i al fiului sau Mogo § spatarul. La Muntele Athos,
a dat ajutoare manastirilor Xenofon, Simopetra, Dohiariu, Ivir
§i Esfigmenu; manastirile Caracallu §i Stavronichita au fost rezi-
dite; a ajutat deasemenea manastirea cu hramul Sf. Gheorghe,
dela Meteore, In Tesalia.
Radu Paisie a fost casatorit de douà ori: prima data cu Stana,
a doua oara, In 1541, cu Ruxandra. A avut mai mu4i copii: pe
Marco, Vlad §i Peitraou (viitorul domn) §i pe Maria, Voica §i
Carstina (vezi fig. 46).

BIBLIOGRAFIE
Radu dela Alum* 1. AL. LAPEDATU, Din posesiunile domnilor nostri
In Ardeal. Vinful f i Vurperul, in Bul. Com. Mon. Ist., 11 (1909), p. 40-44;
2. ST. NICOLAESCU, Documente istorice Cu prioire la Radul Vodei dela Afu-
maii, 1522-1529, Bucure§ti, 1909, 12 p. in 40; 3. T. PALADE, Radu dela
Afumati, Bucure§ti, 1939, p. 96 + 7 pl., in 8°.
V. §i p. 15, nr. 5; p. 133, nr. 1.
Maim Vodli: 4. I. URSU, Din influeniele politicei europene asupra isto-
riei noastre. (Moise Yodel, 1529 Martie 1530 August), in An. Acad. Rom.,

www.dacoromanica.ro
170 LUPTELE PENTRU DOMNIA TARII ROMANE$TI

Mem. Sed, Ist., t. XXXVI (1913-1914). p. 517-528; 5. Em. GR. NICO-

LAESCU, Moise Voclii, In Arh. Olt., XVIII (1939), p. 406-429.
Vlad Innecatul: 6. D. CIUREA, Domnia lui Vlad Yodel Inecatul (Iunie
1530Oct. 1532), Ia0,1940, 17 p. in 8°. (Extras din Cercet. 1st., XVI, vol.
2-4).
Vintilli deis Slatina: 7. N. IORGA, Braga voevod, In Cony. Lit., XXXVII
(1903), p. 1042-1045; 8. ST. NICOLAESCU, Domnia lui Vlad Venal Vodd
dela Slatina in lumina unor documente istorice inedite 1532-1535, Craiova,
1936, 27 p. in 80. (Extras din Arh. Olt.); 9. DAMIAN BoGDAN, 0 danie a Dom-
nului muntean Vlad Vintila catre mcincistirea moldoveneasca Homor, In Raze
de lumina, X, p. 263-269.
§i p. 15, nr. 5; p. 236, nr. 19.
V. Radu Paisle: 10 ELIE NICOLESCU, In jurul lui Basarab Laiot din
prima jumatate a sec. XVI, In Arta fi literatura Romdna, VII (1903), p.
641-663; 11. IoN D. TRAIANEScu, Schitul Stianevi (Vcilcea), in Bul. Com.
Mon. Ist., IV (1911), p. 13-23; 12. N. IoRGA, Inceputurile episcopiei de
Buzau, In Rey. 1st., XI (1923), p. 173-177; 13. V. BRILTULEScu, Manastirea
Valea din judqul Muscel. 0 ctitorie necunoscuta a lui Radu Paisie, In Bul.
Com. Mon. Ist., XXIV (1931), p. 11-19; 14. ST. NICOLAESCU, Domnia lui
Radul Vocla Paisie fi a fiului sciu Marcu Voevod, 13 Iunie 1535-17 Martie
1545, Craiova, 1938, 30 p. (Extras din Arh. Olt., nr. 97-100).

www.dacoromanica.ro
 PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII sAI FII
. carele, apucdndu-se de domnie...
ca un pdstor bun ce strdjuiaste turma
sa, ctea in bate pdrtile strdjuia
priveghia i nevoia sd ldleascd ce au
apucat, cd rtimica dupd ce s'au asezat
la domnie n'au zdbovit, ci de rdz-
boaie s'au apucat, si la toate-i mer-
gea cu noroc... s.
(Letopisetul Tarit Moldovei
pana la Aron Vocla.).

Petru Rare§ a fost fiu nelegitim al lui Stefan cel Mare. Pe

mam6-sa o cherna Maria cu acest nume o &inn in pomelnicul
dela Bistrita §i era de fel din Hdrldu. Despre tineretea lui
n'avem §tiri lämurite. Unii istorici cred c'ä ar fi fost trimis cheza§
la Turci de tatà-säu, altii socotesc cà ar fi stat in Polonia. lar
pärerea noastrà este c'ä mai curând are dreptate traditia con-
semnatà de Neculce, in a sa vestità O seamd de euvinte: inainte
de domnie, Petru a fost negustor §i anume negustor de pe§te sau
mäjar, intocmai dupà cum, inainte de a ajunge la dregRorii, tot
negustor a fost §i Mihai Viteazul. In sprijinul acestei Oreri vine
m'ärturia letopisetului Prii Moldovei care spune c'd « dupà
moartea lui Stefan \Todd cel Tänär, stränsu-s'au boierii §i tara,
de s'au sfatuit pre cine vor alege sä puje domn, c'ä pre obiceiul
tärii nu se cadea sä dea altuia domnia, färä carele nu vrea fi sä-
manta de domn. i iscodind unul dela altul » au aflat « pre Petru . .

adeverindu-1 c4-i din osul lui Stefan Voclà ». De-ar fi fost

Rare§ bine cunoscut, ca pretendent pribeag prin vecini sau la
Turci, n'ar mai fi stat boierii sä cerceteze §i sä « iscodeasc6 ». In-
teresant de§i nu concludent e §i faptul ca putin timp
suirea sa pe tron, §i anume la 1 Aprilie 1527, Petru serie Bistri-
tenilor sä facä dreptate lui Toma din Suceava §i tovarä§ului s'äu,

www.dacoromanica.ro
172 PETRU RARE* SI NEVREDNICII SAT FII

negustori de pe§te sarat, care aveau de luat, pentru maría lasatd

acolo, 14 florini ungure§ti. Suma e mica, a§a cal scrisoarea are
poate ca explicare §i legdturi mai vechi cu cei din aceea§i breasla.
Petra Rare§ §i Ardealul. In momentul cand a fost ales domn
al Moldovei (20 Ianuarie 1527), situatia In Ungaria era din cele
mai grele. Cu cateva luni mai inainte avusese loo lupta dela Mo-
hcics, In care statul vecin i§i pierduse nu numai regele innecat
lute° mla§tina In timpul retragerii dar §i independenta §i uni-
tatea. Mo§tenirea lui Ludovic o revendicaserd dela inceput doi
pretendenti: unul Ferdinand, cumnatul raposatului rege §i irate
cu Carol Quintul, impdratul Germaniei, celälalt loan Szapolyay,
voevodul Ardealului. Primul era sprijinit de frate-sau, Impdratul,
§i de Sa§i, cel de al doilea de marea majoritate a Ungurilor §i
de Turci. Szapolyay fusese ales rege la 10 Noemvrie, Ferdinand
la 17 Dechemvrie 1526. Ramanea acum ca armele BA decida cine
e mai puternic.
Petru Rare§ a vazut numaidecat ca§tigul pe care-1 putea avea,
amestecandu-se In luptele de peste murrti: ajutorul dat uneia din
parti, insemna sporirea posesiunilor sale ardelene. Dinspre Po-
loni era asigurat, deoarece Incheiase cu ei, In Octomvrie 1527
un tratat de alianta §i prietenie, asemenea celui Incheiat de -te-
fanita. Toata greutatea era deci sa aleaga partea care va birui_
La inceput, orientandu-se dupd succesele militare §i indemnat §i
de gandul ski ascuns de a scapa de suzeranitatea turceascd, Petru
IncEnd pentru Ferdinand. Cand insä I§i dadu seama c.a. Sultanul
sprijina efectiv pe Szapolyay §i aceasta Insemna enorm cand
vazu In aceea§i tabard §i pe regele Poloniei, i§i schimba atitudinea.
In Mai 1529, trimisul domnului Moldovei incheia cu Szapolyay o
Invoiala prin care Rare§ se obliga sa-i aduca la ascultare pe Sa§i,
primind in schimb Bistrita §i Rodna, cu toate veniturile §i tot
tinutul Inconjurätor §i, bine inteles, confirmarea stäpanirii asupra
Ciceiului §i Cetc4ii de Balui. Secuii fuseserd supu§i cu cateva luni
mai Inainte, tot de Rare§, printr'o expeditie care durase doud
saptamani (dela 29 Ianuarie la 15 Fevruarie). De data aceasta,
se Intocmira douà armate: una, sub comanda vornicului Grozav,
avea sá trend muntii pe la Oituz §i sä se indrepte spre Bra§ov;
cealaltd, cu Barbovski, portarul Sucevii §i cu Danciul, pascalabul
de Roman, trebuia sa patrundä in Ardeal pe la Bistrita §i a

www.dacoromanica.ro
 PETRU RARE$ $1 ARDEALUL 173

cuprindà cetatea Ciceiului. Rare§ nu participà personal, poate §i

din cauz6 ca sosia ii era greu bolnav'ä (a §i murit la 28 Iunie 1529).
Sa§ii §i Ungurii partizani ai lui Ferdinand, se pregätirà §i ei,
formând un corp puternic de oaste, preväzut cu artilerie nume-
roasà. La 20 Iunie, vornicul Grozav ajunse längä Bra§ov, la 22
avu loe lupta, la Feldioara, pe apa Warsei (vezi fig. 47). Inver-
§unarea §i de o parte §i de alta era mare ; In cele din urrra, insd,
biruinla rämase Moldovenilor. Sa§ii §i Ungurii avurà pierdeni
foarte grele. « In acea luptà nenorocitä, ca sä nu zicem ru§inoasd,
recunosc In§i§i Bra§ovenii am pierdut toate tunurile noa-
stre .. . Niciodatä Tara Barsei n'a suferit un dezastru atät de
mare ». In acest timp, armata cea de a doua, sub comanda lui
Barbovski §i Danciul, §i-a atins §i ea obiectivul, cetatea Ciceiului,
pe care a ocupat-o. Ioan Szapolyay, ca sà-§i arate mulSumirea
pentru serviciile aduse de Rare§, i-a rnai ddruit §i cetatea Ungu-
rayul; la 15 Iulie 1529, domnul Moldovei comunica aceastä veste
BistriSenilor. Indatä lnsä ce Wile trecurà Indärät munSii, Sa§ii
se arAtarà din nou ostili. Bistrila refuza sä accepte pe pArcglabii
moldoveni, cu toate somaSiile pe care le primise. Sibiul,Bra§ovul
§i Sighipara persistau in a nu recunoa§te stäpänirea lui Szapolyay.
Fu nevoie, prin urmare de o nota expediSie a lui Rare§. De data
aceasta veni domnul In persoanä. La 25 Octomvrie, el se gäsea
la Prejmer, la 27 satul era ars, la 29 Incepea asediul Bragovului.
Un turn fu cucerit iar garnizoana lui fäcutà prizonierä. Sa§ii,
väzând c'd nu vor putea rezista land la urmä, se rugarä de pace,
care se §i incheie la 3 Noemvrie. Rare§ primi 5.600 de florini, iar
Brasovenii recunoscurà pe Szapolyay ca rege. Sighipara nici nu
a§teptä sa fie asediatä, ci trimise inainte o surnä Insemnatà de
bani §i fägädui de asernenea supunere lui Szapolyay. Bistrifenii,
mai recalcitranSi, sfAr§irà §i ei totu§i, In vara anului 1530, prin
a recunoa§te autoritatea lui Rare§, plätindu-i un cens sau tribut
anual §i furnizAndu-i proviantul de care avea nevoie. In acest
moment, o mare parte a Ardealului asculta de domnul Moldovei.
Ciceiul, Cetatea de Baltà, Bistrita, Rodna §i Ungura§ul erau po-
sesiunile sale ; Secuii li erau supu§i, Sa§ii trebuiserà sä i se Inchine.
« Am cucerit Ardealul cu sabia scria Rare§ Bra§ovenilor
§i n'am de gänd sd-1 dau nimänui, nici regelui Ferdinand, nici
altuia, ci numai regelui Ion (Szapolyay !) care Imi este bun

www.dacoromanica.ro
 '
-
.
%

16.1

,.

...- t
Kr

Fig. 47, 11minele cent!' dela Feldloara, Ij vecinitatea arela s'a dat lupta Intre Moldoveni si Imperial!, la 22 Iunie 1529.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE CU POLONII SI CU TURCII 175

prieten si Irate ». In realitate, ar fi vrut grozav sa-1 pastreze

pentru el, sa nu-1 mai dea nici lui Szapolyay; contemporanii o
vedeau bine si Rares Insusi o lasa adesea sa se Inteleaga. Adre-
sandu-se Sasilor din Sibiu, el le spune: « V'am cucerit cu sabia
v'am facut supusi mie. Am crezut ca irni yeti fi supusii mei ore-
Cunoasteti ori cumva alt stapan ? ». Un partizan al lui
Ferdinand serie: « Tradatorul de moldovean afirma cá tara este
a lui », iar Sibienii comunica o stire asernanatoare: « El (flares!)
spune peste tot ca. Ardealul este al lui, caci cucerit cu sabia ».
Dar cu toad' dorinta lui, cu toate succesele militare, Rares a tre-
buit In cele din urma sa respecte conventia pe care o Mouse cu
Szapolyay i sa lase acestuia stapanirea asupra Ardealului. Nu
e mai putin adevarat ea' de pe urma interventiilor sale, el a realizat
un castig apreciabil: teritorial, prin sporirea posesiunilor, §i moral,
prin autoritatea pe care a dobandit-o in fata tuturor locuitorilor
de peste munti.
Relatille ea Polonii i cu Turcii. °data incheiata putinta de
expansiune in Ardeal, Rare îi indrepta privirile in alta parte,
anume spre Pocufia. Stapanirea acestei provincii nu capatase,
din punct de vedere legal, o solutiune definitiva. Bogdan murise
fara ca ea sä" se fi produs, iar sub Stefanit4 lucrurile ramaseserä
In aceeasi stare. Se putea deci redeschide problema. E ceea ce
face Rares, la inceputul lunii Dechemvrie 1530, intrand cu oastea
ocupand cetatile i targurile mai insemnate. Un numar apre-
ciabil de nobili ruteni, ortodocsi, trec de partea lui: ne-o spune
diploma In limba latina din 3 Ianuarie 1531, prin care se confisca
bunurile tuturor acestor « tradatori ». « Pocutia ne este noua in-
dispensabila scrie domnul dupei ocupare regelui Poloniei am
pus stapanire pe ea pentru ca este Ora noastra adevarata si pro-
prietatea noastra legala ». In acest moment, Rares atinge punctul
culminant al domniei sale. Suprafata Moldovei era maxima.; In
Muntenia stapanea ginerele sau Vlad, casatorit cu domnita Ana
(vezi mai sus, p. 164-165); In Ardeal, cuvantul domnului era lege
in cele cinci posesiuni si inspira tearra restului %àrii. Pareau ca
reinvie vremurile lui Stefan ce! Mare. Dar stralucirea n'a durat
deck, vreo jumatate de an.
La inceputul luí August 1531, Polonii, sub conducerea unui
vestit general, Jan Tarnowski, intra In Pocutia i silesc micile

www.dacoromanica.ro
 176 PETRU RARE* I NEVREDNICII SAI FII

garnizoane moldovene§ti in totul 1.400 de oameni sä se re-

traga. Rare§, furios, ti strange armata §i porne§te lmpotriva lor,
hotarit sa-i nimiceasca. Era a§a de sigur de izbandä, Incat luase
Cu el §i un car de funii ca sä lege pe viitorii prizonieri. Soarta
armelor a voit insa altf el. De§i Polonii erau cam de trei ori mai
putini, totu§i, prin superioritatea tacticei comandantului lor §i
trebue sa addogam prin slabiciunea boierilor moldoveni, sld-
biciune care pare sa fi mers la Obertyn chiar pana la tra-
dare, ei au invins totu§i. S'au dat cloud batalii: una de proportii,
mai reduse, In ziva de 19 August, la Gwozdziec, unde avangarda
lui Harm comandatä de Toma Barnowski, parcalabul de Cer-
nauti §i de Vlad, parcalabul de Hotin, a fost respinsa, de§i a dat
trei atacuri consecutive; a doua, hotarItoare, in ziva de 22 August,
la Obertyn, unde invinsul a fost chiar Rare§. Polonii erau Incon-
jurati si inteo situatie critica; printeun atac Insa viguros de
cavalerie, dat In locul unde frontul moldovenesc se subtiase, ei
izbutesc sa faca o spartura §i sa provoace panica in randurile
osta§ilor no§tri; artileria, care intentionat ràu dirijata de coman-
dantul ei, un popa catolic, nu fusese de mare autor in lupta,
cade toatà in mainile Polonilor. Carele cu bagaje Intre ele §i
cel cu funii sunt parasite; steagul cel mare e pierdut. Rare§
ranit In cloud locuri §i neizbutind sä opreasca pe ai sai, trebue
sa se retragä, läsand pe câmpul de lupta peste 2.700 de morti.
Alti douä mii de soldati au pierit in cursul retragerii. A fost o
Infrangere dureroasa, cu atat mai dureroasa cu cat, la inceput,
sortii victoriei erau de partea noastra. Polonii in§i§i recunosc prin
cronicarul lor Bielski, care a luat parte la razboiu, ea au biruit
« ca prin minune ».
Curand dupa aceasta, oastea fiind refäcuta, Rare§ trimise
ocupe din nou Pocutia §i sa prade tinuturile invecinate. Ras-
punsul fu o navala a Polonilor, In timpul iernii, arza.nd 105 sate
moldovene§ti, un targ §i rapind un mare numar de vite. Dar la
Teirdsdufi, pe Prut, oastea domnului le ie§i Inainte in ziva de 4
Fevruarie 1532 §i Ii batu, provocându-le pierden i simtitoare. In-
terventiile lui Szapolyay pentru curmarea conflictului dusera
acum la un armistitiu; el fu Insa rupt tot de Poloni cari atacara
din nou tinuturile dela margine. In cursul pradaciunilor §i naval-
rilor care au urmat cativa ani §i dintr'o parte §i din alta,

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE CU POLONII $1 CU TURCII 177

Moldovenii I mai ca§tigarä o biruintà, « la apa Siretului », unde

pierderile du0nanului trecura de 2.000 « fall robiti 0 raniti » (1
Fevruarie 1538). Chestia Pocutiei ramase Insa tot nesolutionata.
Polonii, In urma atacurilor lui Rare§, facusera o plangere la
Constantinopol Impotriva lui. Sultanul trimise pe un favorit,
Aloisio Gritti, venetian de origine, sa cerceteze pricina. Acesta
veni In Tara Romaneascä, unde fu bine primit, patrunse 0 In
Moldova, cale de cloud zile, dar apoi, fiindca cei din jur ii spu-
neau ca i se va Intinde o cursä, renunta la cercetare 0 trecu in
Ardeal ; aci el obtinu titlul de locotenent general al regelui ungar.
Se spunea 61 acest Gritti ar fi avand planuri mari, Ca ar umbla
sa Inldture pe Szapolyay, spre a-i lua bou!, ca In Tara Roma-
neasca vrea sa a§eze pe un fiu al sau, iar In Moldova, pe un prieten,
anume pe qtefan, caruia i se va zice mai tarziu, §i Leicustd. Zvo-
nurile capatara 0 mai multd consistent& atunci &And in vara
anului 1534, favoritul Sultanului veni din nou cu o mica oaste
pentru a trece In Ardeal. La 4 August, el se afta In Tara Barsei
0 cerea nobililor a' vie la dansul. Vicevoevodul, Emeric Czibdk,
refuzand, Gritti puse sa-1 omoare. Aceasta lnsa provoaca o ea's-
coala generala in Ardeal ; neavand trupe numeroase, Gritti fu
silit sa se Inchidd In cetatea Medias, unde rasculatii, sub condu-
cerea lui stefan Mailath, roman de origina, 11 asediara. Petru
expediase chiar dela inceput o oaste, cu logofatul Toader, chi-
purile pentru a da concurs celui trimis de Sultan, in realitate
frig pentru a-I Impiedica fa-0 aducd la indeplinire planurile.
Cand sosi 0 a doua oaste moldoveneasca, in frunte cu vornicul
.Huru, Ardelenii atacará cetatea 0 Gritti fu nevoit sa se predea.
Nu 0im daca scrisoarea prin care i se garanta vieata este sau
nu autentica; un fapt e sigur Insa ea ambitiosul favorit ajunse
In mana Ungurilor care il decapitara (28 Septemvrie 1534); cei
doi copii ai lui, trimi0 lui Petru Rare§, fura uci0 0 ei, platind
astfel cu vieata intrigile parintelui.
In urma acestui f apt, domnul Moldovei se putea mtepta, pe
drept cuvant, la o fazbunare din partea Sultanului. Pe langd
plangerile Polonilor, se adaogise acum 0 isprava dela Media.
Trebuiau deci luate másuri. In consecinta, Rareg se apropie din
nou de Ferdinand Szapolyay era omul Turcilor 0 Incheie
chiar cu dansul, la 4 Aprilie 1535, in Ia0, un tratat de alianta,
12

www.dacoromanica.ro
178 PETRU RARES 51 NEVREDNICII SAI FII

prin care se obliga, Intre altele, sä nu permità Sultanului trecerea

prin Moldova. « Dacd bunul Dumnezeu ne va scdpa de domi-
natia tiranic6 a Turcilor addoga Rare§ atunci vom aduce ...
prin trimi§ii no§tri omagiile cuvenite Majestätii Sale ». La rândul
sgu, Ferdinand se obliga « sä." ajute In persoand §i cu toate pute-
rile » pe Moldoveni, la nevoie, §i sà-i dea suma de 6.000 de dup4i
anual pentru serviciile pe care i le va presta In Ardeal. Ii asi-
gura de asemenea, adgpostul, In Orile sale, In caz eh' ar fi tre-
buit sà" p5räseasc6 Moldova.
Campania din 1538. Wfan Lacustil. Alexandru Cornea. Dar
Cu tot tratatul Incheiat, ha foarte probabil, §i de aceea, Rare§ nu
mai putu evita reactiunea Sultanului. E adev6rat c6 ea nu se
produse imediat, deoarece Soliman nu ispilvise Inca' ràzboiul
greu §i relativ lung cu Per§ii, iar pe de altà parte tributul
se trimetea la Poartà cu regularitate. and Insä Rare§, bizuin-
du-se pe legAturile cu Ferdinand care se oferise, In 1537, sd-i
cedeze chiar feudele Munkács §i Bust, refuz6 sA trimit6 contin-
gentul de 1.000 de cglAreti cerut de Sultan §i &and Polonii pro-
puserà la Constantinopol scoaterea domnului Moldovei din scaun,
expeditia fu hotarità.
In August 1538, Sultanul Soliman intra cu o armatä uria§5.
In Moldova; In acela§i timp, TAtarii atacau dinspre fäsdrit, iar
Polonii, sub conducerea lui Tarnowski, asediau Hotinul. Situatia
lui Rare§ era Inteadev6r tragic6. *i cel putin dac51 s'ar fi putut
bizui, ca stefan cel Mare, In 1476, la R5zboieni, pe credinta boie-
rilor I Dar ace§tia, nemultumiti cu firea autoritarà §i aprigg a
domnului, abia a§teptau prilejul potrivit sà-1 tfädeze. La Inceput,
norocul pAru a surade lui Rare§; la teráne§ti, Tátarii furd bAtuti
§i sili0 sd ia drumul Ind6r5t, iar cu Polonii se ajunse la o Ir4ele-
gere, ceandu-li-se Pocutia §it Inapoindu-se prizonierii. Soliman
Ins6 nu putu fi oprit. La 9 Septemvrie, el intra In Ia§i, la 1.5 in
Suceava, Insotit de pretendentul tef an, fiul lui itef an cel Mare.
Boierii refuzard BA lupte §i p5r6sirà pe Rare§. Acesta Incerc5 mai
Intii sa se addposteasc5 la Hotin; nefiind primit, apuca spre
munli ca sa treaca in Ardeal. In drum se opri, in ziva de 18 Sep-
temvrie, la mänastirea Bistrita, sa se odihneasca putin. UrmAri-
torii nu-i dklura ragaz insa, aga 'neat trebui A fuga, « i intrand
In munte intr'adanc ... povestegte cronica au dat la strâm-

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA DIN 1538. $TEFAN L ACC STA.. ALE X AND RU CORNEA 179

tori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru, ci i-au cautat

a lasa calul. i asa sase zile invaluindu-se adica ratacind
prin munte, flämand i trudit, au nemerit la un pa.r'au ce cura
spre Sacui, i mergand pre parau In jos, au dat peste niste pascari
carii, daca i-au luat seama, cu dragoste 1-au priimit. Iara Petru
Vodä infricosandu-se de dansii, s'au speriat, iar ei cu jurämânt
s'au jurat inaintea lui, cumu-i vor fi cu dreptate i nimica sd nu
se teama; iara el le-au dat lor 70 de galbeni. i daca au vazut
ei galbenii, cu bucurie 1-au primit, i 1-au dus la otacul lor, de
1-au ospatat cu paine i cu peste fript, °spat pescaresc, de ce-au
avut i ei, i daca au inserat, 1-au imbracat cu haine proaste de
a lor i cu comanac in cap, si de aci 1-au scos la Ardeal. i fiind
oastea ungureasca tocmità de straja la margine, i-au intrebat pe
dansii: ce oameni santeti? Ei au zis:
gil
santem pascari, i asa au trecut prin
straja ungureasca i nimenea nu 1-au
cunoscut ». La 28 Septemvrie, dimi-
neala <( in rasarita soarelui », Flares
ajungea In cetatea Ciceiului; sotia Fig. 48. Monetil de argint
copiii II precedaserd, Inca dela ince- dela Stefan Licusti. (Colectia
Academiei Romine).
putul ostilitatilor.
In acest timp, Soliman primea Inchinarea boierilor i aseza ea
domn In Moldova pe Stefan (vezi fig. 48). Tighina deveni raia
turceasca i intreg Bugeacul fu anexat: pierderea teritoriala era
considerabila. Noul domn ajunse lush' in foarte scurta vreme an-
tipatic: inconjurat de o garda de 500 de Ieniceri, având nenorocul
ca In timpul scurtei lui stapaniri, lacustele sä pustiasea tara (de
aceea i s'a zis si Lacusta), el nemultumi pe boieri cari se hotarirà"
sa-1 suprime. In Dechemvrie 1540, ceata conjuratilor, in fruntea
carora era hatmanul Mihu i logofatul Trotusanu, patrunse intr'o
noapte in foisorul unde dormea Stefan si-1 ucise. In locul lui, fu
ridicat domn un fiu nelegitim al lui Bogdan al III-lea, anume
Cornea, portarul de Suceava; el Ilia numele de Alexandra
Voeuod. Polonii 11 recunoscura indata si-1 indemnara sa por-
neasca impotriva cetatilor turcesti dela granita. Chilia, Cetatea
Alba, Tighina careia acum noii stapani ii spuneau Bender,
adiea port si Oceacovul fura atacate, nu putura lush' fi
luate.
14.

www.dacoromanica.ro
180 PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII SkI

Nici dupg ce ajunse in Ciceiu, Petru Rare§ nu avu lini§te.

Trebui s'd dejoace mai intäi complotul urzit chiar de pärcälabul
säu §i de episcopul de Vad Anastasie, care puseserà gänd räu
asuprd-i, apoi sä predea cetatea Ungurilor trimi§i de Ioan Sza-
polyay ; situada lui era de f apt aceea a unui prizonier politic.
Dupä un an §i §ase luni, Rare§ se gändi sä Incerce a redobändi
gratia Sultanului; trimise deci, printr'o slugä credincioask o scri-
soare la Constantinopol, ceränd lui Soliman iertare §i voie de a
veni sä i se infäli§eze. Cum in 1538 nu avusese loo o lama- 0 cum
pe de altä parte, treburile in Moldova nu mergeau a§a cum tre-
buia, i se Ingklui pribeagului sä vie spre a se Inchina. Szapolyay
insä nu voia sà-1 libereze; trebuirä ordine repetite din partea
lui Soliman, pentru, ca in sfär§it, sà i se dea drumul. In Iunie
1540, era In Constantinopol, uncle §tiu in scurtd vreme, mul-
t,umità insu§irilor sale personale dar §i darurilor räspändite cu
mare profuziune, sà-§i ca§tige sustinätori. Chiar fiica Sultanului
11 sprijinea: primise cloud' märgäritare enorme, In formä de park
spre a-§i face din ele cercei. Când sosi vestea atacului cetäl,ilor
turee§ti de cnre Alexandru, Soliman dädu din nou domnia lui
Rare§. Insotit de 3.000 de spahii §i ieniceri, acesta ajunse la
23 Ianuarie 1541 la Dun'dre. La Bräila, ii ie§ird inainte multi
dintre boieri, cerändu-i iertare. « Fiti In pace §i iertati de gre§alele
voastre ate mi-ati fäcut oarecând », ar fi räspuns atunci Rare§.
lar boierii « cu totii strigarà: In multi ani sä' domne§ti cu pace!
iarà§i ziserä: Bine ai venit la scaunul täu, domnul nostru ce!
dintai ! ». Se bucurau boierii, dar mai mult se bucurau táranii,
cari fuseserà ocrotiti In timpul primei domnii de Impilärile celor
puternici. Alexandru Cornea voia sä se impotriveasc6; la Galati,
el fu frig päräsit de mai toti ai lui a§a Indt cdzu In mäinile lui
Rare§ care porunci sä i se taie capul (Fevruarie 1541). Aceea§i
south' avurà §i cAtiva dintre marii dregätori care trädaserd in
1538 §i apoi uciseserä pe stefan Läcustä.
A doua domnie a lui Petru Rarq. Inconjurat de o gardà de
500 de spahii, märind tributul la 12.000 de ducati anual §i fiind
obligat sa-§i trimitä unul din fii pe Ilia§ la Constantinopol,
astfel Incepu Rare§ cea de a doua domnie. Se spune c'ä Soliman
i-ar fi Ingkluit s'ä fäscumpere Tighina, dar c'd noul domn n'ar fi
gisit nicàieni sumele trebuitoare. Pierduse §i posesiunile din

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI PETRU RARE$ 181

Ardeal; cuvantul pe care 11 rostise, inainte de a ocupa pentru a

doua card tronul, cd « voi fi ce am fost, ba Ina' §i mai mult cleat
atAta », nu se adeverea deci. Cu toate cd n'a pdrdsit gandul de a
scutura, cu ajutorul cre§tinilor, suzeranitatea turceascd, totu§i el
a fost nevoit ad execute intocmai dispozitiile ce primea dela
Poartä. Astfel, in vara anului 1541, Wu o expeditie in Ardeal
impotriva lui tef an Mailath care trecuse de partea lui Ferdinand
§i stdpAnea cea mai mare parte din tard. Din Muntenia sosea in
acela§i scop Radu Paisie §i un corp de oaste turceascd. Asediat In
cetatei Fdgdra§ului, Mailath fu ademenit printeun §iretlic ad vie
In persoand spre a discuta conditiile pAcii; cdzu astfel in mana
Turcilor care 11 inchiserd pentru tot restul vielii ln lnchi-
soarea celor apte Turnuri din Constantinopol. Indatd dupd
aceea, In Septemvrie 1541, Soliman intra In Buda, care devenea
re§edinIa unui pa§d, regina Isabella, vdduva rdposatului Ioan
Szapolyay, trebuind sä se mute, cu nevArstnicul ei fiu, in Ardeal.
In fata pericolului tot mai amenintdtor, principii germani hotdrird
sd intreprindd o expedilie; ea trebuia mai Mai ad elibereze Buda.
Petru Rare§ crezu cd a sosit acum momentul pentru a incerca
sd scape de Turci; Incheie deci, la 1 Martie 1542, un act secret
cu conducdtorul expeditiei, PrinW1 Ioachim al II-lea, Electorul
de Brandenburg, indatorindu-se ad sprijine cauza cre§tind, ad dea
inform4ii despre puterea §i mirärile du§manului §i, In momentul
hotdritor, ad se intoarcd chiar, cu intreaga sa armatd, impotriva
acestuia, incercand a prinde pe insu§i Sultanul. Pe deasupra,
imprumutd pe Ioachim cu 200.000 de florini ungure§ti, dintre
tare jumdtate in numerar, iar restul In cirezi de vite. Din nef e-
ricire insd, expeditia nu corespunse de loe a§teptdrilor; Buda nu
putu fi cuceritä §i la 9 Octomvrie 1542, armata cre§tinilor incepu
retragerea; aceasta insemna §i definitiva renuntare, din partea
lui Rare§, la visul adu de independentd. El se gdndi atunci sd se
foloseascd de ordinul de a pdtrunde din nou in Ardeal pe care
i-1 trimisese tocmai Sultanul spre a incerca totdeaodatd ad-§i reja
ceatile. La 21 Octomvrie, Rare§ intra In Secuime, la 26 era in
Tara Barsei. Bra§ovenii ii pldtird 1.500 de florini «ea ad nu facd
pagubd ». Cetatea de Baltd fu bombardatä, ca §i Bistr4a. Inarcat
de prdzi §i Mil sd fi fost atacat, Rare§ se reintoarse la Suceava.
0 noud incercare de a lua Ciceiul avu loe in 1543; In anul

www.dacoromanica.ro
 '182 PETRU RARES 51 NEVREDNICII SAI FII

urmAtor, In varà, regina Isabella, pentru a pune capn conflictului,

dgdu porunc6 Fa fie d'aramatà cetatea i dupei aceea restitui do-
meniu/ Inconjuraor domnului Moldovei. Acesta avea, Inc4 din
Septemvrie 1543, §i Rodna, uncle tinea o garnizoanä ; cerea de
asemenea Bistritenilor sà-i pldteasca' lui censul.
Urmard doi ani de liniste. La Pocutia trebuise sà renunte,
in Ardeal rec6p6tase numai o parte din ceea ce stApanise odi-
nioarà; era frig prea obosit i deceptionat pentru a se gandi la
noi incercdri ràzboinice. In 1546, la sfarsitul verii, Rams z6cea
greu bolnav; la 3 Septemvrie, inchise ochii. A fost ingropat In
mänästirea Pobrata, ctitoria sa, « cu multà jale si plangere ca
dupà un pArinte ». Acolo i se vede si astAzi piatra de mormant,
pe care urmasii insà, intocmai ca si la aceea a lui Stefan, la Putna,
n'au mai sapat data mortii.
Ctitoriile. In afar4 de Pobrata, isprsávita in Octomvrie 1530,
Rares a mai zidit si o biseric6 la Baia, In 1532. Tot In acest an,
a reclàdit biserica mändstirii Moldovila (vezi fig. 49 si 50). Cealaltà
ctitorie a lui Alexandru ce! Bun, Bistrip, a fost refkutà in 1542,
ca urmare a fàgäcluelii date atunci &and, alungat de dusmani,
se oprise o clipà In acest Meas. Intrand atunci « in sfanta biserica
spune Rams inteun hrisov din 1546 am cdzut la p6mant
inaintea sfintelor icoane i mult am plans, asisderea i egurnenul
si tot soborul plangea impreun6 cu mine cu fierbinti lacrami
am dat fägaduintà lui Dumnezeu i prea curatei Maicei lui
de mä" voi intoarce iarAsi la scaonul meu cu bine si biruitor, atunce
din temelie voi inoi sfanta màrfästire Iar prinii Ina. au In-
multit ruga &are Dumnezeu facand denie pentru mine.
dandu-le grutare, am zis: pArinti sfinti, rugati pe Dumnezeu
in4 iertati. i m'arn despgrtit de dansii i m'am dus prin locuri
pustii si biruind, am luat iarAsi scaonul meu i mi-am adus
aminte de fdgkluinta mea Rams e ctitor i la ma'ngstirea
Dobroviif; tot el a inceput sä refac5. in 1542, biserica episcopiei
din Roman (vezi fig. 51), ale cArei picturi sunt printre cele mai
frumoase ale epocei. Märiàstirea Reifca s'a Inceput in ziva de 10
Mai 1542 si s'a ispravit In cursul aceluiasi an, cheltuiala Mean-
du-se « prin mana smeritului episcop Macarie al Romanului
prin mana lui loan si a lui Teodor Bale, logofetii lui Petru Voe-
vod Biserica Sf. Dumitru din Suceava a fost ridicatà In inter-

www.dacoromanica.ro
 o

. , 7 .

..
P'
:4
'
,.,-
- -1-'
.- ..,,,T
, E4f.
r. ' o
..
:

t ort

I:1..-
.

o .,,, ?
" - ,. -.
.'
''- ;
' .'. 6
'
L 'i

-w,0
?I .

;::'
,.,,*
...

-
I, ,1
,-..
°

.:( plr , I, ,' .

. P '
r.,,
.,.... ,_ , .. V : , .i' .4'4
1

'.. ..., o

it, ...,,,,
'
r

5'-- '' . ' -

e
,

:, , . m. R

' .
!ha.)

Fig. 49. Blserica mandstirll MoldovItel (Vatra Moldovitel), etItoria lul Petru Rares, terminati de zldit In 1532 al zugravIta In 1537.

www.dacoromanica.ro
184 PETRII RARE$ $1 NEVREDNICII SAI FU

fi

Ot4b;:k1.04. ¡Ns'
t \
,
;
_

-, - Ire -1--,
f i 11,
I. : '
1
1 '
fi'

'
I ,.
I:'
tifr
:, 'i 'N ' ''' ' -
'
:

'-
tg ."..".:t -- '. :,
;,,
,
_,
ilr,..-' ,

,
,
ce____--1,114 .d91
' 1

_..ri..A ..4.7..'--.. . r. .
.-',7 r
Fig. 50. BiserIca nanAstirli Vatra Moldovitel ; vedere dinspre altar.

www.dacoromanica.ro
 CTITORIILE 185

Fig. 51. BiserIca episcopall din Roman, ineeputi de Petru Raree.

www.dacoromanica.ro
186 PETRU RARE$ $1 NEVREDNICII SAI FII

valul 10 August 1534-30 August 1535 (vezi fig. 52); ea cuprinde

piatra de mormant a unuia din fiji 1ui Rare§, anume Bogdan,

e "E. +." .
r

li*INEattagHttgnitaViliiir
Ig11004:110%KipiaitAgt)111..(1.501.
,:.,%iv6vitqksitanstiv
AirocittionfiRANHO.40
wrologolgimitiQN ti4

Fig. 52. Pisanta bisericli Sf. Dumttru din Suceava, ctitoria tut Petru Rares; In ranaui
penultim, se vede data and s'a lnceput constructia: 7042 (1534) st data cftnd s'a isprAvit
ea: 7043 (1535).

mort in 1540. La biserica Sf. Dumitru din Härldu nu s'a pastrat

pisania; ea este hug tot din aceasta epoca ; letopisetul Tarii

www.dacoromanica.ro
 CTIT 0 RIILE 187

Moldovei §tie c.a. Rare§ a ridicat « biserici de piatra in Hirlau §i in

Bae ». Lipse§te pisania §i la biserica domneascii din Tcirgul Frumos;
in fruntea pomelnicului este pomenit frig « lo Petru Voevod §i
Doamna lui Elena §i fiii lui Ilia§ Voevod §i fratele lui Stefan
Tot lui Rare§ i se datore§te, dupa toate probabilitatile, §i restau-
rarea, marirea §i zugravirea paraclisului din cet atea Hotinului,
astazi in ruine.

Fig. 53. Biserica Homorului, etitoria lui Teodor logaltul (1530).

0 deosebita insemnatate prezinta dania pe care o face el la

13 Martie 1533 manastirii Hilandar dela Muntele Athos. Acor-
alandu-i un mertic anual de 3.000 de aspri, plus 300 de aspri chel-
tuiala drumului pentru alugärul care va veni sd-i ridice, Rare§
spune: « lar daca va binevoi Domnul Dumnezeul nostru in Troita
slavit §i prea cinstita Maica Domnului sä-§i faca mila cu noi f i
..sä ne miintuiascli din mílinile celor de alt neam, nu numai acestea
mai sus scrise vom da, ci §i mai multe ». Se vede bine gandul pe
care-1 avea Rare§ de a scapa de sub suzeranitatea turceasca. 0 a

www.dacoromanica.ro
188 PETRU RARE$ SI NEVREDNICII SAI FII

doua danie la Muntele Athos este

&are manlistirea Castamonitu: ea
capAtà suma de 5.000 de aspri.
.Il i rt-,
11
La multele läca§uri §i milostenii
1 r,._ rr,
ale acestui vrednic urma§ al lui
; e ..., tefan ce! Mare, trebue sa" adàogiim
rr
§i pe acelea ale invatatei §i evla-
i l' ';.'il
vioasei sale sotii doamna Elena. Ea
,.- r rf
-,.i 1,.. NA -
',
i 4 a ridicat cloud biserici « in targul
I ,''' i Boto§anilor »: Sf.Gheorghe, ispravità
In Octomvrie 1551 §i Uspenia, adicA
,, 4 b
A 1,,, I.:'
Adormirea Maicii Domnului, isprà-
V r .6\./ '3, 1J r
vita' in August 1552. In Suceava,
\ 1,, .
Too . t, I n . .,.., -:. -,
e ,
1

a ridicat de asemenea biserica Veis-

, ),11, ,, .... _ i ,r,:a c crisenia sau Invierea Domnului;

1`, tii,
il - i
e-t 'N ' '.-.

14 If
;1
-
i
'I)
,
pisania aratà ca lucrgrile s'au srar§it
la 15 Ianuarie 1551.
unii dintre boieri au urmat
14 t
l0' -'i6
' ''' ..
' r
pilda voevodului. Astfel Teodor
logofiitul §i cu sosia sa Anastasia , ,
4 .

-.1' ---l 'it 11'2 '' 4 ridic6 actuala biseric6 a män6stirii

, ,. - /1 ,,' 1 Homorului (vezi fig. 53); pisania
-

; .

i I- : 1 '4
./

;., ,
I/ .

poartà data 15 August 1530. Vis- i .

tiernicul Mateia§ e ctitorul a (loud

. `, U' 7_.
" ),...; il ' .1. 1 1

H biserici: una la Cofula «la mandstirea

1) 'L
..
4 sa pe Miletin », in 1535; alta la
,t 9 ..!!
I fr,t, Horodniceni, isprdvità la 8 Noemvrie
a i
1539, pe cAnd domnea stefan La-
. 5". >,,MIP-4-- "
custa. Parcalabul de Hotin Nicoard
' - 1 Ir / e
HAsovici fiul lui HAra chelarul,
o unul din putinii boieri rdma§i cre-
' - ,,--. Jr/ ,.., - it
dincio§i lui Rare§ in anul rAzbo-
- I) iului cu Soliman a idea biserica
,
dela Ziihdrefti, lâng5. Suceava,
.;"
44
1542 sau putin mai inainte. In
sfar§it, la Ia§i, se pAstra Oat in
Fig. 54. -Platra de mormint a Ma- 1903, biserica Dancu, numitá astfel
ttel, solfa Jul Petru Rare§, la manas-
Urea Putna. Se di data decesului: fiindcd fusese ridicatá « in zilele
t529, Junte 28.

www.dacoromanica.ro
 ILIA5 VOEVOD 189

bine cinstitorului Io Petru Voevod, In anul 7049 (1541), luna

Iulie 30 de zile », de catre doi credincio§i, « Iurie §i Danco ».
Rare§ a fost casatorit In cloud' randuri. Prima data cu Maria,
a carei familie n'o cunoa§tem; cu ea a avut un fiu, pe Bogdan,
mort de tanar, In 1540, Septemvrie 3, §i o fiica Ana, maritatä
cu Vlad zis ce! Innecat, voevodul Tarii Romane§ti (1530-1532).
Maria a murit la 28 Iunie 1529 §i a fost Inmormantatä la mana-
stirea Putna (vezi fig. 54). A doua solie a lui Rare§ a fost Cate-
rina-Elena, fiica lui Iovan Brancovici, despotul sarb, o femeie In-
vaIata, dar, dupa cat se pare, apriga (vezi fig. 55). Ea s'a ame-
stecat in treburile domniei sub fiul ei Ilia§ §i a ispravit in 1552,
sugrumata din ordinul lui Lapu§neanu. Mormantul ei se afla,
Impreuna cu al sqului, la manastirea Pobrata. Din a doua casa-
torie, Rare§ a avut mai mul# copii: trei baieli, Iliaf, . 'tefan §i
Constantin, dintre care primii doi au domnit, iar ultimul a murit
tartar la Constantinopol, §i doua fete: Chiajna, casatoritä cu
Mircea Ciobanul, domnul Tarii Române§ti, §i. Ruxandra, sotia lui
Lapu§neanu. Nelegitim a fost Iancu Sasul, avut cu o Sasoaica,
Ecaterina din Bra§ov, pe timpul expediliilor In Ardeal. Cunoa§tem
§i un frate dupä mama al lui Rare§, pe Theodor, care a ocupat
.dregatoria de parcälab al Hotinului, precum §i o sora din care
se trage Dumitru Wiszniewiecki, pretendent la tronul Moldovei
In 1563.
Ilia§ Toevod, fiul §1 urma§ul la domnie al lui Rare§, n'a se-
mänat de loo parintelui Eau; mai mult chiar, prin lepädarea de
.crediqa stramo§easca f apt unic In analele stapanitorilor Mol-
dovei i-a pangarit numele §i a lasat o amintire blestemata.
Indata dui:a suirea sa pe tron, el hicheie cu Polonii un tratat,
fagaduindu-le ajutor lmpotriva du§manilor §i renunVand la once
drept asupra Pocutiei. Un 1550, spre sfar§itul anului, trimite apoi,
potrivit ordinului Sultanului, oastea sa In Ardeal, pentru ca,
lmpreuna cu domnul muntean Mircea Ciobanul, sa combata pp
regentul Martinuzzi, care trecuse de partea lui Ferdinand, §i sa
ajute pe regina Isabella, vaduva lui Ion Szapolyay. Expeditia
n'avu sumes §i niel nu putea sa aiba deoarece domnii, Intele§i,
se pare, cu Martinuzzi, n'au luptat In mod sincer. Slabiciunea sa
politica nu 1-ar fi impiedicat lug pe Ilia§ sa- domneasca mai de-
parte, daca n'ar fi facut gestul, extraodinar, al trecerii la moha-

www.dacoromanica.ro
 190 PETRU RARE* SI NEVREDNICII SAI FII

-
°
, cr.
;

il !IT 5.1

04e4t1,1,,it- ItA11/14:111-

"."..
ft

,
-

r,

a
°
:1a ,00 1

Oil
M.,

f*
., 0 '. ,,
,
.
: 1: . ' 'i
r =, 4. ' -...4...,,n--,....., . °
-
: . , ,.
.. 7--.._,..ziAk; ,..,,.. .1: : -'---., :
I,
4'.. .,,,.F.A. ..,
-.:
-,.....,...! .7_ 2.:....-a-_-_,......,... _
........_
.-.--,--, ---. -A,::_--¡,-,
- , -,....7--,--
-- \ . -,,,

Fig. 55. Petru Rares, Doamna Elena si fill lor Dias si Stefan, dupd tabloul ctitorIcesc
dela MoldovIta ; Rare§ Inchlnd Mantuitorulul ctitorla sa. Doamna poart ti, sub coroanä.
un vAl alb. Plctura este dintre cele mal/de seamd.

www.dacoromanica.ro
 $TEFAN RARE$ 191

medanism. Tráit la Constantinopol, ca z6log al taalui sáu, c4-

tigat de luxul i stralucirea de acolo, Inconjurat i ca domn al
Moldovei de prieteni i iitoare turce§ti, avand In sfAr§it, exem-
plul unei rude dupg mamá, rucrá care, turcindu-se, ajunsese la o
situatie stillucità In Constantinopol, nenorocitul I§i lnchipui 0'6
va Insemna §i. el mai mult, pärásind credinta p'ärintilor §.1 Imbrd-
ti§And-o pe aceea a suzeranilor sài. Plec'á deci la 1 Mai 1551 din
tará, dupà ce, In cursul lunei precedente, pusese un impozit extra-
ordinar pe mängstiri, obligAndu-le sä." dea, unele Cate 1.00 zloti
ungure§ti, altele numai 40. Boierilor le spuse cá se duce la PoarM
# sà upreze i sá mic§oreze haraciul tárii §i al sáracilor » bine
i-a zis mai tarziu cronicarul csá « din afarà se vedea pom Inflorit,
iará dinläuntru lac Imputit » dar nu se mai Intoarse. Imbra-
tiOnd legea lui Allah §i schimbanduli numele spuneau
acuma Mohamet el cápdtà pa§alacul Silistrei; aci statu doi
ani. Apoi, pArIt de du§mani, fu mazilit la Brusa, In Asia Mick"
§i de aci la Alep, unde muri la Inceputul lui Ianuarie 1562, « de
inima rea », zic ai no§tri, poate Ins6 i « otrávit », daa e sà" credem
un raport francez din Constantinopol. Numele lui a fost ras In
inscriptia dela proscomidie a Bisericii Domne§ti din TArgul-
Frumos, ctitoria párintelui sàu, precum §i In Evangheliarul dela
Voronet, scris In aceastà vreme.
Stefan. Dupá Ilia§, veni la tron ,. 'tef an, frate-gu Iunie
1551). Domnia acestuia confirmatà de Sultan dup5 o sporire
a haraciului cu 5.000 de galbeni, a fost scurtá si a avut un sfar§it
sAngeros. In chestiile ardelene, el Incercá manevra pe care o M-
euse §i tatá-sdu ; la Inceput páru a se apropia de Ferdinand, cerand
acestuia un subsidiu pentru plata oastei de mercenari i st60-
nirea Ciceiului i Cetátii de Bala. Neobtinând ceea ce dorea,
intra aláturi de Turci, In Ardeal, prádá In Sácuime §i mai departe,
spre apus ; nu ajunse Insá la luptà cu trupele, de altfel foarte
pntin numeroase, trimise Impotriva lui de generalii lui Ferdinand
italianul Castaldo i ungurul Báthory. Inainte de 20 Iulie 1552.
el se intorsese Indär6t, In Moldova.
In ce prive§te activitatea interná, Stefan vrand sa feed s'á se
uite fapta fratelui säu, cázu In extrema cealaltà: a persecutiei
religioase. Prigoni pe cei cari erau de and confesiune, In special
pe Armeni, din care cauzä, multi párásir'á' tare. E singura

www.dacoromanica.ro
192 PETRU RARE$ $1 NEVREDNICH SAI EH

persecutie religioasä pe care o inregistreaz6 istoria noastrái. Din fire,

RomAnul e tolerant, având chiar, in ce prive§te credinta In Dum-
nezeu, o vorbA caracteristicä: « sá trdiasca fiecare in legea lui *.
Dar In afark de aceastà träsäturà, neobi§nuità la noi, a intole-
rantei religioase, Stefan mai avea §i un alt cusur: desfränarea.
Familiile boiere§ti, continuu lovite §i amenintate in onoarea lor,
se hotärirà sá reactioneze. Se formä deci cu §tirea §i, mai mult,
Cu sprijinul lui Castaldo, un complot. In noaptea de I. Septem-
vrie 1552, pe cänd domnul se odihnea inteun cort, pe malul Pru-
tului, la Tutora, conjuratii printre cari se gäseäu §i oamenii
generalului impärätesc, nävälirà asupra lui vi-1 uciserà. Trupul
acestui de al doilea fiu nevrednic al lui Rare§, fu dus §i inmor-
mäntat in mänästirea Pobrata, unde se vede §i astäzi piatra fu-
nerarä a§ezatd de doamna Ruxandra, sora celui ucis.

BIBLIOGRAFIE
L Petrn Rare§: 1. I. URSU, Grozav vornicul, In Cono. Lit., XLI (1907),
p. 105-109; 2. I. URSU, Die ausvpiirtige Politik des Peter Rareg, Fiirst von
Moldau, Viena, 1908, 180 p. in 80; 3. I. URSU, La politique orientale de Fran-
fois I, Paris, 1908, 204 p. in 8°; 4. G. CORIOLAN, Petru Rareg Enainte de ur-
carea sa pe tron f i Petru Pribeagul, Bucuresti, 1909, 44 p. in 8°; 5. N. GHICA-
BUDESTI i GH. BAL$, Mänästirea Probota, Bucuresti, 1909, 56 p. in 40; 6. C.
GIURESCU, O carte despre politica externd a lui Petru Rareg, Bucuresti, 1910,
15 p. in 80; 7. I. NISTOR, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien, Viena,
1910, 182 p. in 80; 8. I. URSU, Bátália dela Gcvozdziec gi Obertyn (1531), in
An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXXV (1912-1913), p. 429-465; 9. I.
URSU, Petru Rareg, Bucuresti, 1923, 144 p. in 8°; 10. I. MINEA, Despre Teodor,
fratele lui Petru Voda- Rareg, in Cercet. 1st., VIIIIX, nr. 3, p. 349-351;
11. G. BAL$, Bisericile moldovenegti din veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1928,
397 p. in f°. (Bul. Com. Mon. 1st. XXI); 12. DR. ANDREI ANTALFFY, Miin-
ga'at al-Salatin al lui Rukhsanzade Ahmed Feridun, Et-Tevkii (pomenit
f i supt numele de Ahmed Feridun Bei Nisangi) ca izvor pentru istoria Ro-
mdnilor, In Bul. Com. Ist., XIII (1934), p. 3-23; 13. P. P. PANAITESCU,
Petru Rareg gi Moscova, In In memoria lui Vasile Riman, Bucuresti, 1934,
p. 265-278; 14. T. HOTNOG, Nurnele topic Bender, In Rep. 1st. Rom., VIII
(1938), p. 241-242.
II. Illa I $tefan Rarep 15. IoAN BOGDAN, Evangheliile dela Homor g i
Voronel, din 1473 si 1550, In An. Acad. Rom. Mem. Seci. Ist., ti XXIX,
(1906-1907), p. 645-656; 15. N. IORGA, Renegaji En trecutul ferilor noastre
f i al neamului romdnesc, In An. Acta. Rom. Mem. Secf. 1st., t. XXXVI

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 193

(1913-1914), p. 799-806; 16. VICTOR MOTOGNA, Contribufii la relafille dintre

urmagii lui Petru Rareg gi Ungaria. (Ilie 1546-1551, yStef an 1551-1552),
In Rev. Ist. X (1924), p. 8-26; 17. N. C. BEJENARU, Turcirea lui Iliag Rareg
qi planurile Sultanului de a transforma Moldova in pagaldc, in Anuarul liceului
f i f coalelor comerciale M. Ifogeilniceanu » pe anii 1922-1923, Ia0, < 1932 >,
p. 47-52; 18. N. C. BEIENARIU, Castaldo, Polonii gi omorlrea lui S'tefcinifd
.Rareg, in Revista Critic& 8 (193(i), p. 102-110; 19. I. MINEA, Disculii isto-
rice mdrunte 1). Despre sfa'rgitul lui qtefeinigi Yodel Rareg gi ceva despre Ale-
xandru Lei pugneanu, Ia§i, 1936 , 13 p. in 8°.

13

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU LAPqNEANU. DESPOT VODA
Alexandru Ldpupneanu a au adunat
pe vrdjmapii cari puseserd la cale
imeldciunile de mai nainte fi pe boierii
necredinciopi pi pe 00 i-au dat mortii
nerniloase a.
(Letopisetul lui Azarie).

Felul in care au InfAi§at cei mai multi dintre istorici pe Ale-

xandru L'Apu§neanu este inexact: exagerat, In unele privinti,
incomplet In altele. Atmosfera creatà de povestirea cronicei lui
Grigore Ureche §i Simion Dasaul pe de o parte, de nuvela lui
Negruzzi, pe de alt6 parte, i-a fost cu totul defavorabild: acest
domn ajunsese prototipul stApanitorului crud, tälind cu o pläcere
sadicd boierii, aproape egalul lui Vlad Tepe, celälalt nedreptAit
al istoriei. Uti nu repet5. §i astAzi: « capul lui Moto° cerem »,
MA. BA' §tie, c6 In ce prive§te acest episod, povestirea talenta-
tului Negruzzi e inventat6 pe de-a'ntregul §i cd, In realitate, cele-
brul vornic a pierit la Liov de mâna c416ului polon, iar nu sfA§iat
de multimea Infuriatd a targoveOlor din Ia§i. Cercetarea obiec-
tivA a mdrturiilor contemporane ne aratà c.6 Läpu§neanu, dac4 a
täiat un numAr de boieri ceva mai multi deck, Rare§ n'a
fAcut-o fàrà motiv; ea ne mai aratä Ing §i deosebita atentie pe
care a dat-o vietii economice a grii §i numdrul Insemnat de
ca§uri biserice§ti pe care le-a ridicat, fiind In privinta aceasta
demnul urma§ al lui Petru Rare§ §i stefan cel Mare.
Raporturile cu Polonii, cu Turd i cu Ardealul. Fiu nelegitim
al lui Bogdan al III-lea Cu « doamna » Anastasia (din tinutul
Làpu§nei, se pare), moartd in 1558, Mai 2 §i ingropatà la mgda-
stirea Ita§ca Alexandru Làpu§neanu se numea, inainte de
domnie, Petrea Stolnicul. Pribeag In Polonia impreunäi cu
boieri, el a fost ales de ace§tia domn, dupà moartea lui tefan

www.dacoromanica.ro
 RAPORTURILE CIJ POLONII, TURCII I ARDEALUL 195

Rare§. Venind In tarà Cu ajutor polon, a gäsit lug aci pe un alt

candidat, pe Joldea, susIinut de Elena, väduva lui Petru Rare§,
care voia sà-1 faa ginere, precum §i de ativa dintre uciga§ii lui
tefan. La satul i ipote, pe Jijia, osta§ii lui Alexandru, prind pe
Joldea care e insemnat la nas §i trimis la mänästire (Septemvrie
1552); apriga Elena pliäte§te cu viata amestecul ei In aceastä
chestie ; in schimb fug, in anul urmätor, Ruxandra, fiica lui
Rare§, devine sotia noului domn.
Venit pe tron cu ajutorul Polonilor, era normal ca Läpu§neanu
sd le fie recunosator §i sà aibà cu ei raporturi prietene§ti. Indatä
dupà proclamarea sa de cätre pribegi, pe cand se gäsea Ina. In
Galitia, In ora§ul Trembowla, el jurase creding regelui Sigismund
§i se indatorise sä-i vie In ajutor, ln caz de räzboiu, cu 7.000 de
cäläreti. Instalat la Suceava, Läpu§neanu relnoie§te jurämäntul.
Ca o urmare a acestui act, dd el ajutor Polonilor in Ianuarie 1553,
impotriva Tätarilor, trimitändu-le o oaste de ateva mii de oameni.
Cu Turcii, raporturile au fost cele normale. Le-a plätit tri-
butul regulat §i n'a Incercat sä se ridice Impotriva lor. Le-a ajutat,
In primävara anului 1553, sä reinstaleze In Tara Romaneasa pe
Mircea Ciobanul care fusese alungat de pretendentul Radu Ilie ;
a contribuit de asemenea, prin corpul de oaste trimis sub comanda
vornicului INAddbaico, la lnlocuirea aceluia§i Mircea Ciobanul, azut
acum In disgratia Portii, prin Pätra§cu ce! Bun (Fevruarie 1554).
Fiind In bune raporturi cu Polonii i cu Turcii, Läpu§neanu
nu putea sä albà fatä de problema ardeleanä deat o singurä
atitudine: aceea favorabilà dinastiei Szapolyay. Inteadevär, loan-
Sigismund, fiul nevarstnic al lui loan Szapolyay, era nepotui re-
gelui Poloniei §i avea §i sprijinul Sultanului Soliman. Dar domnul
Moldovei, ajutându-i lui §i mamei sale, Isabella, s5.-§i recapete
stäpanirea asupra Ardealului, urmärea §i un scop personal: redo-
bandirea Ciceiului i a Cetätii de Baltà. Campania pentru insta-
larea lui loan-Sigismund a avut loe abia in 156, fiind Impiedi-
cata Odd' atunci de diferite pricini. Läpu§neanu trece cu cloud
armate ca odinioard Rare§ peste munt,i §i nu intämpinä
rezistentä; de altfel, Ina la inceputul anului, dieta din Sebe§ul-
Säsesc proclamase ca principe pe fiul lui loan Szapolyay. Se
adevereau deci cuvintele semnificative pe care domnul le adre-
Base In 1554 delegatiei din Ardeal, venite sä-i transmità unele
13°

www.dacoromanica.ro
196 ALE XANDRU LIPUSNEANU. DESPOT VODI

propuneri din partea lui Ferdinand: Va trece muntii spunea

atunci Läpu§neanu « nu noaptea, ci ziva, in sunetul trAmbi-
telor si al tunurilor » §i le « va dovedi cä. nu Bunt In stare sà." i se
opunä ». Cu tot serviciul important pe care li-1 adusese, Isabella
§i fiul ei nu se gräbird hash' sd dea domnului Moldovei cele douà
-posesiuni. Fu nevoie de o incursiune a lui Läpu§neanu (sfär§itul
lui Mai 1558) in care Tara Bärsei avu serios de suferit precum
.0 de un ordin formal al Sultanului Soliman (Iunie 1.558), pentru
ca dieta din Alba-Julia, inchisä la 4 Octomvrie acela§i an, sä
hotärasc6 restituirea Ciceiului si a Ceatii de Bala. Parcälabul
moldovean al acesteia din urmd duce Bistritenilor o scrisoare la
7 Fevruarie 1559; tot Bistritenilor li se adreseazà, la 27 Aprilie,
si dregätorul pus de Läpu§neanu peste domeniul « cetätii pustii »
(« castri deserti ») dela Ciceiu.
Despot Vodil. Räscoala lui Tom§a. Cam in aceeasi vreme In
care se retrocedau posesiunile de peste munti, apärea la curtea
din Suceava un personaj extrem de interesant: Iacob Heraclid
Des potul. Era un om de vreo treizeci si cinci de ani, nu prea limit
de staturà, cu pärul negru, cu privirea agerà, remarcabil cuvän-
tätor, cunoscând bine limba greack latink italiank spaniolà ci
francezà. Se dädea drept scoboritor din legendarul Hercules, din
Heracle, impäiratul bizantin, din cneazul Lazär al Serbiei; rudd
a§a dar prin acesta din urna cu Ruxandra, sotia lui Läpusneanu.
Aräla tuturor o diplomà eliberatä." de Carol Quintul la 22 Octom-
vrie 1555, prin care, recunoscandu-i-se titlul de Despot ci acela
de comite palatin, i se &di:lea dreptul de a numi notan i imperiali,
doctori, licentiati, magistrati §i poeti laureati. Avusese o viata
foarte amestecatä ci aventuroasà; näscut in Samos, zäbovind
catäva vreme prin Chios ci Creta, ajunsese student in Franta, la
Facultatea de Medicin6 dela Montpellier, trecuse la Saint-Ger-
main, langd Paris, de unde trebuise sä fugä in urma unui omor,
luptase apoi In armata impäratului Germaniei, luAnd parte la
bätälia dela Renty (1554) ci la asediul cetätilor Thérouanne ci
Hesdin, fapte pe care le-a deschis, in latine§te, inteo lucrare tra-
dug ci in limba franceza. TrecAnd la luteranism, i§i Mouse relatii
printre adeptii acestei confesiuni; cuno§tea pe vestitul Melan-
chton, pe invätatul Sommer, pe o surnä dintre principii prote-
stanti. Colindase prin intreaga Germanie, prin Danemarca, Suedia,

www.dacoromanica.ro
 DESPOT VODA. RASCOALA LUI TOMA 197

Prusia §i ajunsese In cele din urma In Polonia, unde devenise

prieten bun cu nobilul Albert Laski, protestant §i el, §i cu Ni-
culae Radziwill, cancelarul Lituaniei. Din Polonia trecuse apoi
In Moldova, cu gandul ascuns de a pune m'ana pe scaunul dom-
nesc, la care li da dreptul sa aspire pretinsa lnrudire cu doamna
Ruxandra. Ambitios peste rnasur5, /Ira' scrupule, Indráznet,
läudandu-se cu o ascendentá imaginará, iubind pompa, decorul
§i fäcand planuri extraordinare, irealizabile, Iacob Heraclid Des-
p otul era tipul aventurierului; al av'enturierului Insa de o clasä.
Malta, dispunand de cunoOinIe numeroase §i variate, de farmec
personal, de relatii intinse. Intrand In legáturi cu boierii moldo-
veni, li fu u§or &Ali faca prieteni, mai ales ca. Lápu§neanu, In
urma staruintelor doamnei Ruxandra, Il primi la inceput bine.
Cand incerca Irish', prin medicul Blandrata, sa suprime, printea
otravd lentá, pe domn, acesta, banuind ceva, '11 facu sd fuga din
Moldova. Despot se duse la Kesmark, In Ungaria de Sus, proprie-
tatea lui Albert Laski, unde Incepu sa strangd oaste (Martie 1560).
Era sprijinit de Imperiali; Ferdinand, care du§manea pe Lápu§-
neanu din pricind ca ajutase pe Isabella sd reia Ardealu1,1i. dadu
8.000 de florini pentru plata mercenarilor §i un salvconduct. Dar
prima lncercare pe care o facu acest aventurier de a ca§tiga cu
puterea armelor tronul Moldovei &kW gre§; armata lui Despot,
In care esentialul era contingentul lui Albert Laski, fu impra-
Oiatä, din ordinul regelui polon, de palatinul Podoliei, Dimitrie
Wiszniewiecki, descendent dupa mama', din *tefan cel Mare.
Läpu§neanu, prevenit, 1§i stransese de altfel oastea §i. era gata
sa IntAmpine pe pretendent, dacä acesta ar fi trecut hotarul. Silit
sä re1nceapä experiel4a, Despot recurse acum la o stratagemd.
Facu anume FA se raspandeasca svonul ca a murit §i. pe ascuns
recrutä o nouà armatä. Läpu§neanu, indus In eroare, fu surprins
cand i se anuntä, In Noemvrie 1561, ea du§manul sail, impreuna
cu Laiki, au intrat In lug. Stranganduli In grabá oastea, el
Intampiná totu§i pe Despot la satul Verbia, pe apa Jijiei. Lupta
tinu cloud zile (17-18 Noemvrie) §i se terminä prin Infrangerea
lui Lapu§neanu care fu silit sa se retraga spre Hui; invins
pentru a doua oar% aci, el fugi la Chilia, unde 11 precedase
doamna Ruxandra, aducand cu ea §i visteria; dela Chilia porni
spre Constantinopol. Intre timp, biruitorul intrase In Suceava,

www.dacoromanica.ro
198 ALEXANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

fusese uns domn, sub numele de « loan Voevod » i Cu toate

planurile sale de räscoald lmpotriva Turcilor triraisese la Poartd
sd capete confirmarea. Aceasta-i sosi, iar Ldpusneanu fu exilat
In insula Rhodos (Martie 1562).

Fig. 56. Moneta cea mare de argint a lui Despot Voda,

batutA In 1563

Planurile noului domn erau mdrete: el visa recucerirea Chiliei

si Cetatii-Albe, mutarea din nou a hotarului la Duni-tre i rtaboi
« zi i noapte cu necredinciosii i blestematii de Turci ». Voia
apoi sá reia posesiunile din Ardeal i Sdcuimea, ba chiar sd ocupe
si Tara Romdneascd, pentru ca, dupd aceea, avAnd o asemenea

Fig. 57 Moneta de aur a lui Despot Fig. 58. Moneta micA de argint dela
Voda, batuta in 1563. Despot Voda, batuta In 1562.

baza, sd porneascd la cucerirea Constantinopolului i sd se inco-

roneze Impdrat. Boierilor le vorbea de originea lor, din « vitejii
Romani cari fdceau sà tremure lumea intreagd », el lnsusi se inti-
tula, pe monete: « Heraclid Despotul, p6rintele patriei, rdzbunii-
torul i apardtorul patriei », precum i « loan Voevodul,
patronui Moldovei » (vezi fig. 56, 57, 58). Sub raportul religios, voia

www.dacoromanica.ro
 DESPOT VODA. RASCOALA LUI TOMSA 199

sà introducä protestantismul ; chemà chiar un preot, pe polonul

loan Lusinski, fäcu episcop, spre marele scandal al drept ore-
dinciosilor Moldoveni cari nu mai väzuserä episcop insurat. Fatà
de religia tärii, n'avea consideratie; altfel n'ar fi indräznit sä to-
peasc6 odoarele de aur si de argint ale mänästirile spre a face din
ele bani. Realiz6 si un lucru bun: o scoald superioard la Cotnari
aci erau multi Sasi trecuti de putinh vreme la protestantism,
sub conducerea Invä-tatului Ioan Sommer ; avea de gänd sà aducä
si o tipografie. Din toate planurile lui Despot Insä nu se alese
nimio, cum se intamplä de obiceiu cu aceia cari nu stiu sä-si ma-
soare puterile, n'au simtul realitätilor. In foarte scurtà vreme,
aventurierul izbuti sä ridice lmpotriva sa pe toata lumea: pe boieri
cari vedeau batjocorite datinele strävechi, pe tdrani, iritati de
noul bir de un galben de casä, pe care-1 pusese pentru oaste, pe
Laski, cäruia nu-i plätise datoria fdcutà cu strängerea mercena-
rilor In 1.560 si 1561. si Ii reluase cetatea Hotinului, datá drept gaj.
Se forma deci un complot, In frunte cu hatmanul Toma.
Pentru a nu destepta bänuielile, acesta pretext:6 o expeditie
impotriva Tätarilor cari ar fi nsävälit din nou in tail näväli-
serà, de fapt cu un an mai inainte convinse pe Despot sä-i
dea o parte din mercenarii unguri i nerati, de cari era 'neon-
jurat. Pe drum, la satul Seipoteni, dincolo de Prut, acestia
ueisi si Toma se intoarse Impotriva domnu/ui sau. Inchis In
cetatea Sucevei cu vreo 700 de sold* dintre cari 400 de Unguri
iar ceila1i amestecatd, Despot ar fi putut rezista multä vreme,
mai ales eh' izbutise sä se impace cu Laski si astepta sä-i vie acesta
in ajutor. Fu insä trädat de proprii sài ostasi, infuriati de asasi-
narea Cápitanului lor o nouà gresealä a lui Despot care aco-
perise pe ucigas silit sä se predea. Gálare i imbrAcat in haine
domnesti, se infätisä el lui Toma, crezänd cä aceastä aparitie
teatrald va avea darul sä impresioneze pe hatman i sä.-1 fac4
däruiascA vieata. Se Inselä Insä, deoarece chiar buzduganul
lui Toma 11 lovi cel dinti, drept pedeapsä pentru « multele
lucruri Mil de lege » ce Meuse (6 Noemvrie 1563). « i asa au
fost sfärsitul lui Despot Vodd », incheie cronica. Laski, auzind
de cele intamplate se Intoarse din drum, cu mare teamä sä nu
fie atacat de tärani, i avu norocul sä ajungà cu armata neatinsä,
Indärät in Polonia. Mult mai räu Otise un alt nobil polon, pala-

www.dacoromanica.ro
200 ALEXANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

tí nul Dimitrie Wiszniewiecki, cel care rgspAndise In 1560 prima

oaste de mercenari a lui Despot. CrezAnd, In calitatea sa de des-
cendent al lui stefan cel Mare, cg ar putea ocupa tronul Mol-
dovei, trecuse Nistrul in timpul and Despot era asediat In Su-
ceava. Boierii, prefIcandu-se, Ii trimiserg vorbg cg 11 asteaptä
cu mare bucurie ; la satul Vercicani Ina', pe apa Siretului, 11 lovirg.
pe neasteptate i II luarg prizonier impreung cu o sumg dintre
ai sgi. Expediat la Constantinopol, Wiszniewiecki a avut acolo
o moarte ngpraznicg, fiind aggtat «In earlige, despre Galata »,
chinuindu-se trei zile, inainte de a-si da sufletul.
A doua domnie a lui Litpu§neanu. Toma fusese proclamat
domn lncg din 8 sau 10 August 1563 de &are boierii rgsculati.
Odatà inlgturat Despot, el trimite la Constantinopol sd fie in-
alit. Dar Turcii, väzând frgmântärile din Moldova, numiserg
deja, la sfarsitul lui Octomvrie, din nou pe Alexandru Lgpusneanu.
Peste o lung acesta se afla la Brgila, iar la 11 Decheravrie, lncerca,
ajutat de Munteni, sg intre in targ. Toma Insg. 11 respinge. In
acelasi timp, trimite cloud delegatii, una la Lgpusneanu, spuie
cg tara nu-1 voieste, alta la Poartg sg incerce o revenire asupra
numirii Monte. Sfortgrile luí sunt insg zadarnice. Povesteste cro-
nicarul cg Lgpusneanu ar fi rdspuns: « de nu mg. va (vrea!) tara,
eu li voiu pre d'ansii si de nu mg iubesc, eu ii iubesc pre dânsii
tot voiu merge, ori cu voe, ori fàrà voe ». Pe de Ma parte, sosi-
sera ordine dela Constantinopol cgtre beglerbegul Rumeliei
cgtre Mari sà ajute la Inlgturarea lui Toma. Acesta, ne mai
putandu-se opune, se retrase In Polonia, Insotit de vornicul Motoc,
de Veveritg postelnicul si de Spanciog spAtarul (Martie 1564); aci
insg, i se ceru socotealg de moartea lui Dimitrie Wiszniewiecki.
Inchis impreung cu insotitorii &di in Liov, el fu condamnat la
moarte ; In primele zile ale lui Mai, cgläul ii retezg capul; aceiasi
soartä avurg i cei trei boieri. Ni s'a pgstrat testamentul fäcut
de Toma, de Motoc si de Spanciog, in inchisoare, avand data
5 Mai 1564.
De unde prima domnie a lui Lapusneanu incepuse, fatä de
boierí, printeo amnistie generalg stirea o lugm din letopisetul
lui Eftimie cea de a doua Incepe printeun act sAngeros de
represiune. Dupg o informatie polong, din Noemvrie 1564, domnul
ar fi täiat la Suceava doisprezece boieri. Cronica mo1do-polon6

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI LAPU*NEANU 201

ridic6 numilrul acestora la §aizeci, iar letopisetul lui Grigore Ureche

§i Simion Dascàlul la patruzeci §i §apte. Cati anume au fost uci§i,
e greu de precizat; mai verosimilä pare prima cifrà, de doispre-
zece. In ce prive§te motivul, el e identic, credem, aceluia care
a determinat pe Rare§ la un act similar, in imprejurdri similare:
trklarea sau « viclenia » boierilor cari, doritori de schimbare,
pärAsiser'ä pe L'Apu§neanu §i se al6turaserd lui Despot. Dupà at
se pare, la lupta dela Verbia a fost tràdare ; f apt este c6 multi
dintre dregdtorii lui LApu§neanu ocupà slujbe §i sub « Ioan Vodà ».
De altf el Azarie, in letopisetul gu, o spune explicit: o Au adunat
pe QM' jmaisii cari puseserd la cale En.§elaciunile de mai nainte fi pe
boierii necredincioqi §i pe toti i-au dat mortii nemiloase ».
Nici raporturile cu Ardealul n'au fost ca in prima domnie.
In timpul asediului Sucevei, Toma fusese ajutat de Ioan-Sigis-
mund care ii trimisese un deta§ament de cAteva sute de soldati.
Pe de altà parte, posesiunile ardelene, pierdute odatà cu alun-
garea lui Làpu§neanu, nu mai fuseserà date ind6rat, la restabilirea
acestuia In scaun. Erau deci motive serioase de nemultumire. S'a
addogat la acestea §i ad6postul pe care 11 &eau diferiti preten-
denti dincolo de munti. Unul dintre ei, Saga Mdzgd, fusese chiar
proclamat la BArg5u, in 1566, domn al Moldovei, sub numele de
tefan §i cu o oaste de strAnsurà, « pästori §i alta adunältura »,
intrase in Iunie, in tarà. A fost ins6 bätut, mai sus de Cetatea
Neamtului §i abia a sc6pat cu fuga. i Laski avea pretentii asupra
tronului, ca urmare a unei fàgkluieli a lui Despot ; n'a indràznit
totu§i sà facg o incercare Cu armele. Pe un alt pretendent, Bogdan,
11 opriserd cu forta Imperialii de a porni spre Moldova, ha li §i
rdniserà chiar, intr'o ciocnire, mai multi oameni (1565).
Fatà de Turci se pare c'd Alexandru Làpu§neanu se obligase,
la restabilirea lui in scaun, sa « risipeasc6 » adic6 s'a" da'rtime ceatile
tgrii; retopisetul lui Grigore Ureche §i Simion Dascàlul sustine
Ca', in acest scop, ele au fost umplute cu lemne §i arse, «numai
Hotinul 1-au 16sat sà fie ap6r6turà despre Levi ». 0 §tire polonä
contemporanei, ne aratà lug dimpotrivA Ca tocmai Hotinul a lost
ars ; pe de altà parte, constatäm &A celelalte cefäti servesc §i ulte-
rior sub raportul militar. Deci sau §tirea letopisetului e inexactà,
a§a zisa « risipire » a cetAtilor fiind numai un simulacru, sau ea
a privit numai pe cele mai putin importante cum erau CrAciuna,

www.dacoromanica.ro
202 ALE XANDRU LAPUSNEANU. DESPOT VODA

Romanul, Orheiul. De altf el, cronica lui Neculce si aceea a lui

'

Fig. 59. Blserica manAstirii Slatina, ctitoria lui Alexandra LIpusneanu.

Neculae Costin spun c. Dumitra§co Vodà Cantacuzino e cel care

a stricat cetAile; faptul ar fi avut deci loo In 1674-1675.

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI LAPU$NEANU 203

Alexandru Ldpu§neanu poate fi pus printre marii ctitori de

Idcapri dumnezee§ti. A facut mdnastirea Slatina, a cdrei bise-
ricA, terminatd In 1558 §i sfintitä la 27 Septemvrie 1559, e una
din cele mai impunätoare ale Moldovei (vezi fig. 59). A zidit bi-
serica, tot de mari proportii, a mänästirii Bistrip; pisania poartd
data 26 Mai 1554 (vezi fig. 60 §i 61). E primul ctitor al mandstirii

. _

,
1t
'14 .
,

Fig. 60. Biserica mariastirii Bistrlya, In judetul NeamI, anoria lui Alexandru
Lapu5neanu; constructia s'a ispravit la 26 Mal 1554.

Peingeirafi, biserica de astazi datorindu-se lui Vasile Lupu. A fdcut

pridvorul vechei biserici din Retcleiuti (30 Iunie 1559), apoi turnul-
clopotniVd dela biserica Sf. Dumitru din Suceava (1560 sau 1561),
precum si un adaos la mänlistirea Fuina (Mai 1559). Peste hotare,
Läpu§neanu a refdcut In piatrà biserica ortodoxä din Liov, cu
bramul Adormirea Maicei Domnului 5i a inzestrat-o bogat cu
vase, oddjdii, icoane i clopote. Pisania, amintind numele säu,
al Doamnei si a patru dintre copiii lor, poartd data 7067 adich

www.dacoromanica.ro
204 ALE X ANDRU LAPUSNEANU

1559. La Muntele Athos, a impodobit, in 1553, iconostasul nang-

stirii Dionisiu, iar In 1564 a ferecat o icoansá a sfântului loan

BIT NM
IMINIMS11111110
titiffaiit

Fig. 61. Pisanla bisericil minastirii Bistrita, zidite de Alexandru

Ldpusneanu. In randul ultim se clteste data 7062 (1554), Mai 26.

Inainte mergAtorul. In sfarsit, la mAnAstirea Milefevo din Serbia,

a dAruit un aer lucrat cu fir, avAnd data 6 August 1567.
LApusneanu a dat o deosebità atentie i vieldi economice. El
insusi mare negustor, trimitând peste granitd, mai ales In Ardeal

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUI LAPUSNEANU 205

porci §i boj Ingra§ati, apoi vase de vin, a cdutat sá favorizeze

desvoltarea negotului. A fäcut un han in muntii Qmpulungului
pentru cei cari se duceau sau veneau dela Bistrita, a stabilit iar-
maroace la anumite s6rbAtori ale anului, s'a interesat de schim-
burile de bani (vezi fig. 62). Avea spdlatori de aur In raurile dela
munte ; comanda tot felul de articole §i miirfuri intre altele
per-gament In ora§ele ardelene §i la Liov; 1§i aducea me§teri
zidari, pietrari, %iglari, fierari dela Bistrita; pAnd §i marmurà din
Hateg a adus, cu care special comandate, spre a-§i infrumuseta
ctitoriile. In Ia§i, re§edinta sa preferatd In a doua domnie, a
construit o' baie, In 1564. Pentru lngrijirea sdnatAtii sale era
bolnav de ochi a facut adeseori apel la medicul Andrei din
Bistrita; tot de acolo 1§i procura §i vatà §i apa" distilatà.
A/exandru Lapu§neanu a fost
cdsatorit cu Ruxandra, fiica lui Petru
Rare§ §i a avut o multime de copii.
Pe aerul dela màngstirea Mife§evo
sunt pomenite numele voevodului §i
acela al doamnei sale, apoi ale «prea Fig. 62. Monet& de argint dela
Alexandru LApupeanu, din anul
iubitilor feciori Bogdan i Petru 1558. Legenda e In latine.5te.
Constantin §i fiicele lor Anghelina
§i T udora i Cneajna i Teof ana i M artina i Trof ana §i N as-
tasia ». Un alt fiu a fost sS'tef an, care s'a stabilit in Rusia, aviind
proprietati in tinutul Moscovei §i al Rostovului. Intr'un docu-
ment din Aprilie 1559 apar §i alti doi fii: Iona§ co i M ihail.
Cunoa§tem de asemenea doi fii nelegitimi: Aron <4 cel Cumplit »
§i Petra Cazacul ; ambii au domnit In Moldova, la sftir§itul seco-
lului al XVI-lea.
Doamna Ruxandra a zidit biserica Precista din Roman;
construc.tia a durat dela 23 Mai 1568 pand la 15 Septemvrie
1569. Tot ea a reinoit fereatura unui evangheliar al mAndstirii
Putna, intrebuintand, a§a cum aflilm din inscriptie « argintul
cel vechiu dela batrfinul Stefan Voevod ». A däruit §i 52.000 de
aspri manästirii Zograf din Sfrintul Munte, In 1568, spre a se
räscumpara metohul pe care-1 avea zisa manastire pe rAul Struma.
O altà donatie a Wilt m4ndstirii Dohiariu, tot din Sfantul-Munte.
Chinuit de boala lui de ochi, Liipu§neanu cere Bistritenilor,
pentru ultima datà, la 5 Martie 1568, pe medicul Andrei. Acesta

www.dacoromanica.ro
206 ALE XANDRU LAPUSNEANU

soseste Ing dupà ce voevodul incetase din viatà, asa c'ä se In-
toarce Indärät, ducand cu el o scrisoare a noului domn, Bogdan,
din 16 Martie. Traditia consemnata In letopisetul lui Grigore
Ureche si Simion Dasalul, cum c'd Läpusneanu ar fi murit oträvit
si anume chiar de doamna Ruxandra, ni se pare lipsità de temei.
E foarte putin probabil sä fi ucis evlavioasa doamnä pe sotul ei,
cu care träise mai bine de cincisprezece ani si avusese at:Aida copii.
Adevärat e numai faptul c'ä simVndu-si sfârsitul aproape, Läpus-
neanu a cerut sà fie cälugärit si ea dorinla i s'a lmplinit, dându-i-se
numele de monahul Pahomie. Trupul säu odihneste In mänästirea
Slatina.

BIBLIOGRAFIE
I. Alexandru Lipupeanu: 1. PAUL GORE, te fan Alexandrovici, Voevodici
volaychii* Schitù istorico-geneologicii, in Reo. 1st., VI (1920), p. 212-220;
2. I. MINEA, Inceputul domniei lui Alexandru Lcipufneanu, Iasi, 1925, 16
p. in 8°. (Extras din Cercet. Ist., I); 3. DR. G. Z. PETRESCU, In jurul unei
presupuse otreiviri a lui Alexandru Läpusneanu. Un medic ref ormator. . .
aventurier, Bucuresti, 1928, 16 p. in 80; 4. P. P. PANAITESCU, Fundatiuni
religioase romcinevi in Galitia, in Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 1-19;
5. N. C. BETENARU, Cine este pretendentul ,sS'tefan din 1560?, Iasi, 1933, 12 p.
in 80; 6. N. C. BEJENARU, Politica externd a lui Alexandru Lapusneanu,
Iasi, 1935, 131 p. in 8°.
V. si p. 133, nr. 1.
H. Despot Vodil: 7. M. N. BURGHELE, Despot Vodà Ereticul, domnul
Moldovei, 1561-1563, In Cony. Lit., XXX (1897), p. 471.495, 612-628,
717-732 si 795-806; 8. N. IORGA, Nouveaux materiaux pour servir it
Phistoire de Jacques Basilicos, Bueuresti, 1900, XXVI + 93 p. in 16°. 9.
T. G. BULAT, Incá ceva asupra lui Iacob Heraclide Despotul, In Rea. 1st.,
II (1916), p. 45-51; 10. N. IoRGA, Iaretfi ftiri nouil despre Despot, In Rev.
Ist. II (1916), p. 125-136; 11. HANs PETRI, Relatiunile lui Jakobus Basi-
likus Heraclidis zis Despot Voclei cu capii reformatiunii atcit in Germania ccit
f i in Polonia precum i propria sa activitate reformatoare in Principatul Mol-
dovei, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. VIII (1927-1928), p. 1-62; 12.
N. IORGA, Un # Heraclide » et Montpellier et un courtisan valaque de Henri
HI, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XVII (1930), p. 23-48; 13. MARIE
KASTERSKA SERGE SCU , Albert Las/ti et ses relations avec les Roumains, In
Rey. Hist. Sud-Est, VIII (1931), p. 253-276.
V. si p. 206, nr. 4.

www.dacoromanica.ro
 IOAN VODA VITEAZUL
A$a Ion Vodd umpldnd pre toji cu
nddejde, cu glas mare siripard cd ldngd
ddrisul vor peri toji, cum s'au pi tdm-
plat s.
(Letopisetul Tarn Moldovei
p1nk la Aron Vona).

Bogdan Litpugneanu. Dupa moartea lui Alexandru L4puv

neanu, ocupà tronul fiul &Au Bogdan. Era un tandr de 15 ani,
<4inv4at la carte, viteaz, cu cugetul indràznel,, meter in a mica
sulita §i a Intinde coarda arcului ». La inceput, guvern6 sub epi-
tropia mamei sale Ruxandra si a doi boieri mari, Gavril logofältul
Dumitru portarul de Suceava. Dupà sfatul acestora, se incheie,
la 2 Octomvrie 1569, un tratat cu Polonii prin care Bogdan f6-
04:lui, sub jur6m'Ant, credintà regelui i ajutor, in toate impreju-
chiar and va fi chemat de hatmanii regali; se obligä de
asemenea sá nu intreprindä nimic fdrä aprobarea suzeranului
Era o infeodare completà, aqa cum nu se mai intamplase 0116
acum. Se adàogarä i relaVile de rudenie: pe una din surorile
sale o càsätori dupà nobilul Gaspar Paniewski, pe o a doua o
fàgádui lui Cristofor Zborovski; el insuO voia BA ia de sotie o
polonezà: la inceput pe fiica lui loan Tarlo, stegarul oraplui
Liov, apoi pe o fiicA a lui Constantin de Ostrog, in cele din
urm6 pe o flied a cancelarului Dembinski. Dup6 moartea mamei
sale, intAmplate la 12 Noemvrie 1570, Bogdan se inconjur5 de
tineri poloni, tovarg§i de petreceri; Ii plgcea in special jocul la
halca: acesta consta In a arunca, din fuga calului, o sulità prin-
tr'un cerc de fier. In acela§i timp, incepu ssá nu mai -1,ie searnd de
Orerile sfetnicilor in varstà. Treptat, treptat, boierii se Indepär-
tarä de tândrul domn i incepurd a se gAndi la o schimbare.

www.dacoromanica.ro
208 IOAN VODA. VITEAZUL

supara vi risipa vi luxul nechibzuit a lui Bogdan care asvarlea

banii vistieriei, punând, de Facia, sà se faca vine de argint aurit
la ro%ile rädvanului &au. Ava se explica de ce mai multi dregatori,
vi lntre ei vi fostul epitrop Gavril logorátul, trimiserä o Ora la
Constantinopol vi de ce Turcii, bucurovi ca-vi pot umple din nou
buzunarele, o ascultara. Fiul lui Lapuvneanu fu mazilit iar domnia
data lui loan Voda care statuse catdva vreme In surghiun la
Rhodos vi care izbutise a-vi face puternice legaturi la Poarta. Lui
Bogdan i se 1ntamplase tocmai In acest timp un lucru nepläcut:
pe cand trecuse ln vizita peste hotar, sa-vi vaza logodnica, fusese
atacat, ranit vi prins de Cristofor Zborovski, nobilul polon cäruia
Ii fagaduise la Inceput pe sora sa de sotie dar pe care apoi 11 In-
departase. Numai dupa ce se obliga sa pläteasca drept rascumpä-
rare 6.000 de galbeni, garantati vi de cumnatu-sau Paniewski, Ivi
recapata libertatea. Intre timp lug, loan Voda caruia istoricii
novtri influentati de povestirea partinitoare a cronicii, Ii spun
« cel Cumplit », dar caruia noi li zicem, pentru faptele sale, cel
Viteaz Intrase In Ora vi ocupase atat Iavii cat vi Suceava.
Bogdan, ajutat de o oaste polona de vreo 2.000 de oameni,Incerca
In zadar Bali recapete tronul. El Inainta de-a-lungul Prutului
liana aproape de Iavi; fag de superioritatea numerica a adver-
sarului Insä, fu obligat sä se 1ntoarca vi trecu Nistrul Indarat,
pe la Hotin. Nereuvind cu Polonii, Bogdan se duse la Moscova
ca sa °ma ajutor de acolo. Nu-1 putu &Aim vi ramase, bolnav
de ochi ca vi tata-säu, In acele locuri departate unde vi muri.
Sotia lui Bogdan a fost o principesa rusà.
Ioan Veda' Viteazul era fiu nelegitim al lui Stefanita, deci
stranepot lui stefan cel Mare. Fiindca mama-sa fusese armeanca,
i se mai spunea vi Armeanul, dupa cum lui Petru i se spusese
Rarev, iar lui Alexandru, Lapuvneanu. De o statura uriavd,
foarte puternic In bat:5.1a dela Cahul a tras singur un tun
dupa el a-valid darul vorbirii convingatoare, era iubit nu
numai de soldati care-i admirau Indrazneala vi vitejia, dar vi de
popor care vedea In el un aparator. Boierii insa v'i clerul nu 1-au
1nteles v'i nu 1-au sprijinit; de aceea vi portretul pe care i-1 fac
In cronica tarii, unde e Infativat, In chip vädit exagerat, ca un
« calcator de lege » vi un tiran, de aceea vi scuzarea celor cari
1-au trädat In chip marvav. In tinerete, loan Voda statuse &Cava

www.dacoromanica.ro
 IOAN VOIDA VITEAZUL 209

vreme prin Polonia, apoi In Crimeia, la hanul tätäresc, dupä

aceea trecuse pe la curtea impäratului german ci, in cele din urn*
ajunsese acolo unde se putea obtine tronul tärilor noastre, adic6
la Constantinopol. In timpul celei de a doua domnii a lui Läpus-
neanu, fusese exilat in insula Rhodos. Fäcând negot cu pietre
scumpe, izbuti sä strangd o avere considerabilà ci sh-si fug si
legäturi printre puternicii Porti çi In haremuri: Cu ajutorul ba-
nilor a cheltuit 220.000 de galbeni prin sustindtorii pe
care-i avea, reusi loan Vodä sá fie numit domn al Moldovei, dupä
mazilirea lui Bogdan. and acesta din urrnä, nelndräznind sh se
mdsoare cu °stile adversarului säu, trecu Nistrul indärät, Hotinul
rämase in stdpAnirea Polonilor. O pradà in Pocutia, pe care Ioan
Voclà o revendica impreunä cii averile lui Tomsa, cel täiat la
Liov, socotind-o drept « ocina » sa, flcu pe nobilii sleahtici
vadd cd in Moldova era acum un altfel de stäpanitor. Urrnä deci
o intelegere ci Hotinul fu restituit (1572, inainte de 14 August).
S'a facut mult caz de faptul cà boierului Ionasco Zbierea,
mare vornic al tärii de jos, i s'a täiat capul, din porunca dom-
nului, chiar in ziva de Pasti. Dar cronica a omis sä. spunä cà Io-
nasco era « hiclean », càtinea cu fostul domn,'In timp ce armata
polond a acestuia intrase In targ. Se putea täia capul, dupä nomo-
canoane, chiar In aceasta zi de mare särbdtoare, celor cari pro-
fanau mormintele sau rApeau fetele; de ce ar fi constituit un fapt
extraordinar, aceeasi pedeapsà, inteo asemenea zi, pentru crima
de inaltà trädare? i celelalte executii ordonate de loan Vodä
trebue sä aibd o justificare; din sadism nu erau fäcute ci domnul
nu avea interes sd-si ridice boierimea ci clerul impotrivä. Foarte
probabil cd unii din cei ucisi fuseserà tovaräsii lui Ionasco Zbieea;
restul se vor fi fäcut vinovati de alte crime. Despre Veverità,
(le pildà, stim precis, dintr'o scrisoare adresatà Bistritenilor la
30 Iulie 1527, cà fiind copil de casä », fugise dela curte, im-
preunä cu mai multi tovardsi, fäcand domnului «o mare pagub6 ».
11u-i de mirare c.a., odatà prins, a trebuit sä pläteascä cu vieata
cum plateau obisnuit furii sau hiclenii In vremea aceea vina
sa. Despre Tofan, fostul mitropolit, stim dinteo scrisoare datatä
24 Mai anul lipseste 61 el fugise, Impreunä cu trei cälugäri,
luänd cu sine « multà avutie, ughi de aur c alti bani multi ».
In genere, s'a exagerat « cruzimea » domnilor nostri din veacul
14

www.dacoromanica.ro
210 IOAN VOIDA VITEAZUL

al XVI-lea, atat in Moldova cat si In Tara Romaneasca. De multe

ori, nu se putea altfel: boierimea, bogata, numeroasa i puter-
nica ajunsese, de fapt, neguvernabila; vesnic intrigand sau chiar
ridicandu-se cu armele impotriva stdpanului legiuit, erau ne-
cesare actele de represiune. i chiar asa, tot nu se invata minte.
Nu-i de mirare deci ca atatia domni au fost obligati sà taie boieri.
Dar dad a fost aspru cu patura de sus, loan Voda a aratat
In schimb o deosebita atentie celei de jos, multimii nedjite. Pen-
tru ea, pentru negotul ei marunt, a bdtut in 1573 moneta de aramä
care poarta pe avers chipul voevodului, iar pe revers stema tärii
(vezi fig. 63). Poporul sirritea ca are in domn un aparätor ; de
aceea, In lupta hotäritoare cu Turcii, « langd iezerul Cahulului »,
el Ii rämase credincios, In
timp ce boierii tradara.
Luptele cu Turcii. In Fe-
vruarie 1574, Turcii trimit
lui Ioan Voda ordin sal du-
bleze cifra haraciului, dad
vrea sä-si pastreze tronul.
Fig. 63. Banul de arama bltut de loan Se ivise la Constantinopol
Veda Viteazul la 1573. un pretendent, Petru, fiu
al lui Mircea pretendentul
din 1511, i frate cu domnul din Tara Romaneascd, Alexandru:
el oferea 80.000 de galbeni in loe de 40.000 cat fusese pand atunci
§i Sultanul gasea cà e logic sa-i cearà i lui loan tot a:data.
Acesta ins& refuzä. Scriitorul polon Gorecki povesteste cà inainte
de a lua o hotarire, domnul convocase pe told membrii divanului
i le aratase situatia. Le spusese sa aleagä intre plata haraciului
-ndoit dupa care ar fi urmat cu sigurantä alte cereri §i
lupta lmpotriva päganului ; adaogase ca, personal, n'are interes,
deoarece el nu plateste swim cerutd, dar ca. 11 doare inima
de tara. Le fagaduise apoi sa lupte, cu pretul vietii si-i asi-
gurase d Impreuna fiind vor izbAndi. « Asa Ion Vodà
umpland pre toti cu nadejde, cu glas mare strigara ca Mug&
dânsul vor peri told » i jurara credinta pe Sfanta Evanghelie.
In acest ceas greu, domnul Moldovei nu se putea bizui pe vreun
ajutor nici din partea Polonilor, nici din partea Ardelenilor, deoa-
rece i unii si ceilalti erau In bune raporturi cu Turcii. Numai la

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE Cu TURCII 211

Cazacii Zaporojeni la acea populaVe amestecatä, de dincolo de

« pragurile » sau cataractele Niprului (za porojie), dornicd de
pradd, gdsi chemarea lui loan Vodd rdsunet. O ceatd de 1.200
de Cazaci, sub comanda hatmanului Sviercevski, se infälisd la
Iasi; sosirea lor fu sdrbdtoritá printr'un mare ospdt in ziva de

Legends
Munteni st. TUPC/.
M/scarea Mo/cloven/-
o
/or si Cazan/Ion
Jilis les
Fig. 64. Lupta dela JilWe (1574).

21 Martie. Leafa li se plätea nu lunar, ci la intervale mai niki,

uneori zilnic. Rdzboiul incepu indatd dupd aceea; pretendentul
Petru, impreund Cu frate-sdu Alexandru i cu o oaste turceascd
munteneascd, se indreptd spre Moldova (Aprilie 1574). Aproape
- de satul Jili.te cRunul Ziliste de astdzi, dependent de comuna
Slobozia-Ciordsti pe liânina, la Sud-Est de Focsani, furd sur-
14.

www.dacoromanica.ro
212 IOAN VODA. VITEAZUL

prin§i insd de un atac fulgerdtor al lui Ioan \Todd care izbutise prin
avantgarda sa, comandad de vornicul Dumbravd, sd ucidd sau sä.
prindà intreaga strajd a adversarului (vezi fig. 64). Lupta, inceputä
In zorii zilei, se sfarsi printr'o cumplità infrangere a celor doi frai:
Petru abia scdpd cu fuga la Bräila; iar Alexandru la orasul de
Floci, la gura Ialomi0i. Ultimul a fost chiar in primejdie de moarte.
Si de nu 1-ar fi apärat cu sulitele fraii Golesti, dintre cari unul,
clucerul Albu, i§i dddu vieala pe campul de luptá ou acest prilej,
iar celälalt, vornicul Ivaru, fu 'quit, « apoi capul domniei mele-
cum recunoa§te insusi Alexandru ar fi caut ». Dupd biruintd,
loan Vodä trimise pe un pretendent, pe V intilei fiul lui Pätraru
cel Bun, sä ocupe Bucurestii i sd se facd domn. Incercarea reu§i,
dar numai pentru foarte scurt timp. Cáci patru zile dupd aceea,
o sumä dintre boierii lui Alexandru se intoarserd cu oaste i sur-
prinand, la rändul lor, pe noul domn, 11 uciserd. Capul lui fu
Iintuit de poarta curtii domne§ti. Intre timp, loan pornise im-
potriva Brdilei §i o asediase. ()rap' cdzu §i fu dat pradd solda-
; cetatea putu insd rezista. Si aci Turcii avura mari pierden;
un izvor contemporan ne spune cd se rdcu « mdcel infrico§at »
si ca. sangele « curgea parau in Dundre din grdmezile de
morti ». Dela Braila, o parte din armata moldoveneasca. §i Ca-
zacii pornesc impotriva Turcilor dela Chilia §i Cetatea-Albä ;
are loe o luptä in Bugeac in care pdganii sunt iarài invin§i, sea.-
pand cu vieatä, se pare, numai vreo, mie dintre dan§ii. Urmeazd,
impreund cu loan Vodà, atacul Tighinei. Ora§ul e cucerit §i ars,
cetatea insd nu poate fi luatd. O noud luptá cu o armatd turco-
tdtard care venea sà ajute pe asediai se isprdvi de asemenea
prin victoria alor nostri. Insusi comandantul du§man cdzu pri-
zonier. In acela§i timp, un nou corp de 600 de Cazaci, care se
addogaserd la cei 1.200 dela inceput, scoborirä in §dicile lor iuti
Nistrul §i atacará Cetatea Alba. Ca §i la Tighina, ora§ul fu ars
prddat, citadela insd rezistd.
Victoriile lui loan Vodd Viteazul avurd un mare räsunet la
Constantinopol. Sultanul Selim, inspdimantat la gandul cá ar
putea sà piardd nu numai Tärile Romane§ti dar §i tinuturile din
dreapta Dunärii, dddu poruncd sd se trimità impotriva indräz-
nqului ghiaur o mare armatd. La corpurile sangeacildr dundreni
se addogirà osta0i domnului muntean i raarii lui Adel-Ghirai.

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE CU TURCII 213

Cat insurnau toate aceste forte la un loo nu se poate preciza; In

once caz, ele erau mult superioare celor moldovene§ti care nu
depa§eau 30.000 de oameni, « fara prostime 0 adunatura », cum
spune cronica. Dupa luptele din Bugeac 0 dela Tighina, Joan
Vodä i0 avezase tabara la Hui, de unde putea u§or sal se indrepte
fie impotriva Tatarilor, la Nistru, fie lmpotriva Turcilor, la
cetatile din miazäzi sau la vadul dela Oblucita. Raze0i 10 cerura
0 capatara voie sa-0 vaza gospodariile, pe care le parasisera de
douà luni de zile. Tot a§a se Intamplase, cu aproape o suta de
ani mai inainte, pe vremea lui Stefan ce! Mare.
Pentru a impiedica pe Turci sa treaca Dunarea, loan Voda
trimise lnainte pe Ieremia, parcalabul 0 portarul de Suceava;
acesta Mg, cumparat se pare cu 30.000 de galbeni, nuli
indeplini misiunea 0 se Intoarse, spunand domnului ca ar fi ajuns
prea tarziu. Mai mult chiar, dadu 0 informatii false, evaluand ar-
meta du§mana la numai 30.000 de oameni 0 ace§tia osta0 pro0i.
Ioan porni, in sunet de trambite 0 tobe, in intampinarea lor.
« Langa iezerul Cahulului », aproape de Oblucita, avu loo lupta, .
In ziva de 10 Iunie 1574. 0 incercare pe care o Meuse domnul
In prealabil de a se informa e4act asupra numarului §i dispoziliei
armatei turce§ti nu reu0se; dei avangarda acesteia fu invinsa,
nu se putu Irma « prinde limba » adica nu se putura lua prizonieri
spre a fi interoga0. Cand Moldovenii, ingrijati de svonurile ce
umblau, intrebara cali sunt de multi du0nanii, loan Voda le ras-
punse printr'un cuvant care merita sä rarnana in istoria militara
a lumii, aläturi de alte cuvinte celebre ale marilor capitani: « li
vom socoti in lupta ». Si cu toata inferioritatea numerieä a ar-
matei sale, eroul poate tot ar fi biruit, deed' nu se producea o a
doua tradare, rnult mai grava deck, cea dintai. In ajunul luptei, G
parte dintre boieri, In frunte cu cei doi vornici mari, Murgul 0_
Bilai, trecura In tabara turceasca 0 se inchinara lui Petru, cel care
cu putin mai inainte abia scapase cu fuga la Braila. Ace§ti tica-
lo0 nu erau lug decat avangarda trädatorilor. A doua zi, in
momentul °and se dete semnalul atacului, boierimea moldove-
neasca in frunte cu Erernia parcalabul, plecä steagurile 0 punand
cumele In varfuI sulitelor §i sabiilor, trecu 0 ea de partea
du§manului. Turcii o pusera insa in prima linie de bataie, a§a !neat
Ra primi in plin incarcatura numeroaselor tunuri ale lui loan

www.dacoromanica.ro
214 IOAN VODA VITEAZUL

Vodà (erau 140 de toate!) §i suferi pierden i Insemnate. Primul

atac al du§manului nu reu§i. Un al doilea avu sacela§i rezultat.
it Si multà moarte s'au fäcut intre Ambe pärtile, c6 nu era a cälca
pre pämänt, ci pre trupuri de om. i a§a mai apoi de aproape se
bätea, c6 §i mânule le obosise, §i armele-§i scäpa Urmä un
scurt rägaz, in care §i Moldovenii §i Turcii se trasera dinapoia
pu§cilor » adicA a tunurilor « sä se odihneasc5. putintel ». Atunci
Insä se porni o ploaie mare care fu nenorocirea alor no§tri, cäci le
udà praful de pu§c6. Lipsiti de sprijinul atät de eficace pâra in acel
moment al artileriei, atacati pentru a treia oard de Turci, loviti In
coastä de oastea odihnità a Tätarilor, Moldovenii se puturd totu§i
retrage In ordine, dupà ce, In frunte cu loan Vodà insu§i, dädurà
mai hit& un contra-atac fulgerätor, In care prinserä pentru a
le face indatà inutilizabile 60 de tunuri ale du§manului. La
satul Rofcani, pe varful unui deal, 1§i a§ezà voevodul tabära,
Intärind-o bine din toate pärtile cu §anturi i cu care. Fu Ina
inconjurat de marea multime a Turcilor care cdutarä la lnceput
86 ia pozitia cu asalt. Toate incercärile dädurà gre§; un alt du§man
lug mult mai grozav: setea nu putu fi Invins. Doar roua,
culeasä pe bucäti de Oiled, umezea buzele soldatilor. Väzänd
sfar§itul care-i-a§tepta, loan Vodà se hotärl sä se predea. Ahmed-
Pa§a, comandantul turc, jurä de §apte ori pe Coran iar Petru de
§apte ori pe Evanghelie c'ä vor läsa pe cei asediati Moldoveni
§i Cazaci s'ä plece liberi la casele lor §i cà vor duce pe loan,
viu nevdtdmat, In fata Sultanului. Dupà ce därui Cazacilor lucru-
rile de pre% ce avea §i-§i luä rämas bun dela ai säi, voevodul se
duse In cortul cäpeteniei turce§ti ; aci insä, cu toatà garantia
jurämintelor, fu sträpuns cu sabia in mod mi§elesc de capigiul
sau marele u§er impdr'átesc Cigalazade, un italian renegat ; i se
täie apoi capul, iar trupul, legat de cozile a cloud cämile, fu rupt
In bucäti. Veni dupä aceea rändul osta§ilor säi ; Cazacii pierirà
pänä la unul, nu frig MIA sà-§i fi vändut scump vieata. Pe dea-
supra, se ingklui Tatarilor sä prade de n'au fost niciodatà mai
mare pustietate in tail cleat atuncea »; dupa capte decenii, erau
inc4 multe sate pustii intre Prut §i Nistru. A§a I§i isprävi loan
Vodä ce! Viteaz scurta sa domnie ; el a cäzut victimä trädärii
a lor säi, a§a cum vor cädea mai tärziu Horia, Clo§ca §i Crian.
Frumosul säu cap a fost ¡intuit de poarta Curtii domne§ti din

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 215

Bucuresti, alAturi de acela al lui Vintilà; bucatile trupului säu nu

stim unde au fost 1ngropate.
Lui loan Vodá i se datoreste prima secularizare a averilor
mànästiresti; un document din 1599, Martie 30, ne spune lim-
pede: « ccind a luat loan voevod toate satele meindstirilor ». Alte
detalii nu cunoastem Ora acum asupra acestei mäsuri cu
adevärat revolutionare si care i-a adus nu putinà dusinànie din
partea clerului.
Casätorit c'ä Meirica, fiica parcalabului Lupea Hurul, eroul a
avut un fiu cu numele Petru, care apare in ateva documente,
la inceputul listei de martori. O scrisoare din 13 Iunie 1574 a
trimisului venetian Girolamo Lippomano, ne dà tirea cà sotia
lui Ion Vodà era « rudà de aproape » (« stretto parente ») cu Tarul
din Moscova; nu stim Ing ce temei se poate pune pe aceastä
informatie. Un alt fiu, nelegitim cu o Sasoaicd va ajunge, in
1591-1592, domn al Tärii Românesti: e ,Pefan Vodci Surdul.

BIBLIOGRAFIE
Bogdan LAputpeanu : 1. TH . HOLBAN, Bogdan Vodd Ldpusneanu, in
Viata Basarabiei, XI (1942), p. 809-814.
Ion Vodd Viteazin: 2. B. PETRICEICU- HA SDEU, Ion Yodel' cel Cumplit
(1572-1574), ed. 2-a, Bucure0i, 1894, XVIII + 256 p. in 80; 3. N. IORGA,
Istoria armatei romiinesti, vol. III, ed. 2-a, Bucure0i, 1929-1930, 383
-I- 255 p. in 80; 4. SEVER ZOTTA, 0 mistificare genealogicd: leremia Golia,
In Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 431-438; 5. MIHM COSTA.:
CHESCU, Neamul lui Oand, dvornic de Suceam, Si satele lui, in Cercet. Ist.,
VVII (1929-1931), p. 41-79; 6. AL. CIORANESCU, noi din domnia
lui Ion Vocla' cel Cumplit, In Rev. Ise. XX (1934), p. 166-175; 7. C. GRE-
CESCU , unde a fost Jiliftea? In Rev. Ist. Rom., VIII (1938), p. 239-240.

www.dacoromanica.ro
 DECADEREA POLITICA A TAXI' ROMANEOPI
PANA LA MIHAI VITEAZUL
Azi suntem si incline nu mitem
dupd voia lui Dumnezeu r1 ne aftdm
In mdna Turcului f i nici noi nu stim
unde 7)0M fi ptind la capdt s.
(Scrlsoarea din 24 Fevruarie 1578
a doanmei Ecaterina, mama lui
Milmea al II-lea, catre sora ei
Marioara Vallarga).

Rästimpul de aproape cincizeci de ani care desparte suirea

pe tron a lui Mircea Ciobanul de aceea a lui Mihai Viteazul, con-
stitue sub raportul politic una din epocele intunecate ale
istoriei Tärii Romane§ti. In relatiile cu sträinatatea, domnii nu
mai au nicio initiativä, multumindu-se sà execute ordinele ce
primesc dela Poartä. In cea internä, ambitiile §i patimile boie-
re§ti determinä o stare de turburare aproape permanentä. In-
trigile §i comploturile nu mai inceteazà; de aceea §i pribegiile §i
execuliile se tin lant. Fiscalitatea se accentuiazd; biruri noi se
pun asupra tiírii provocAnd särkirea päturii de mici proprietari;
tot mai multi dintre ace§tia 1§i vând pämäntul, sporind astfel
numärul rumânilor. E o vreme de progresivä scädere; in Mol-
dova intälnim mäcar episodul glorios al lui loan Vodà Viteazul ;
dincoace in Tara Româneascd, nimic. 0 singuräl domnie lini§tità:
a lui Patra§cu cel Bun; un scurt rAgaz, de patru ani, inteo jumä-
tate de secol de främantdri.
Mircea Ciobanul, fiu al lui Radu cel Mare, se numea astf el
fiindca, lnainte de a ajunge la domnie, fusese negustor de oi (ge-
lep) §i avea el Insu§i turme. Numit In lanuarie 1545, el intrd In
Bucure§ti abia la 17 Martie, In timp ce predecesorul ski ja drumul
Mrà de tutors al surghiunului. 0 bunä parte dintre boieri privesc,

www.dacoromanica.ro
 MIRCEA CIOBANUL 217

insa Cu ochi rai pe noul domn. Chiar dela inceput cronica ne

spune (loud seiptametni dupa ce se instalase Mircea loveste greu
pe intriganti: cinci boieri mari i altii mai mici sunt decapitati,
iar averile lor confiscate. 0 seeing fug la Brasov, ceea ce face
pe domn sà navaleasca, in Iulie, in Tara Barsei. In Noemirrie
1547, o.alta räzmerita provocata de Vintilá, marele vornic ; nici
aceasta nu izbuteste. Ginerele lui Mircea, Barbu Yornicul, care
fusese, se vede, amestecat si el in complot, fuge peste munti.
In urma reclamatiei facute la Poarta de care domn, e insa ex-
tradat si plateste si el cu capul marea villa a « hicleniei » (Aprilie
1548). Peste cateva luni numai, in August, pribegii din Ardeal, la
care se adaogasera i ceva Secui i Sasi, nävalesc « pre gura Pra-
ovei » (Prahova!), aducand cu ei un domnisor, un « novus erectus
Wayvoda ». Lupta are Ice la Periq §i se termina prin biruinta lui
Mircea. In urma acestei infrangeri, piere Teodosie, marele ban, si
marele vistier. O nouä incercare cu un nou pretendent,
« Radu Voda, ce i-au zis Ilie », se face de pribegi in 1552; de data
aceasta ei sunt invingatori. Batut la Milnefti (16 Noemvrie),
Mircea trebue sa se retraga; in ajunul luptei, el talase pe boierii
cari aveau legaturi cu nàvàlitorii. Tronul rämane lui Radu care-1
pastreaza pänd in primavara anului urmdtor. La 11 Mai 1553,
acest efemer voevod era din nou in Tara Barsei; desi repurtase
o biruinta impotriva armatei turco-tätare care aducea pe Mircea
spre a-I reinstala, nu putuse totusi sd se mentie i trecuse indarat
muntii.
In ce priveste relatiile cu vecinii, trebue sà insemnam expe-
ditia din 1550, facuta in urma unui ordin al Sultanului, in Ardeal,
impotriva lui George Martinuzzi, care dei ministru al reginii
Isabella, urmärea totusi indepartarea dinastiei Szapolyay i su-
punerea tarii fata de Austriaci. Se pare ca trupele lui Mircea ca
acelea ale domnului Moldovei, care fusese si el obligat
trimitä ostile peste munti, n'au -1uptat cum trebue ; unii spun cà
ar fi fost chiar o intelegere cu Martinuzzi ; acesta din lima se
laudà ca a luat Muntenilor cinci mii de cai i trei steaguri.
Probabil ca Turcii n'au fost multumiti de aceasta expeditie ;
se addogau apoi continuele turburari provocate de pretendenti
si de boieri ; Radu Ilie mai Meuse o incercare, neizbutita, in August
1553; vor mai fi fost i alte pricini, destul ca, la 28 Fevruarie

www.dacoromanica.ro
218 DECADEREA POLITICA A TARII ROMANE$TI

1554, Sultanul semna ordinul de mazilire al lui Mircea; In Martie

acesta e scos din scaun, trimis la Constantinopol §i de acolo sur-
ghiunit « tocmai In Etiopia », averea fiindu-i, In prealabil, con-
fiscatä.
Paltra§cu eel Bun. In locul lui, vine domn un fiu al lui Radu
Paisie, anume Piitraou. Era o fire blândà, IngAduitoare. « Au
domnit bine tara spune cronica §i boierii fàrà vräjbi, fled
morti, fgra prdzi, precum tuturor place; pentru aceaia §i Bun
l-au numit, pentru bunAt`átile lui ce avea ».
El face In 1556, tot in urma unui ordin turcesc, o expeditie
In Ardeal pentru a restabili In scaun pe loan-Sigismund care
trebuise sä" se retragà, impreunä cu mama sa, regina Isabella,
In Polonia. Trupele muntene, In numAr de 14.000 tree muntii, In
douà ra'nduri: o parte In Mai, alta In Iulie, iar vornicul Socol,
omul de Incredere al voevodului, merge la Liov §i aduce pe reginà.
La 28 Octomvrie, Pätra§cu Insu§i era In Cluj, bucuros 0 Inde-
plinise ingrcinarea primità. La aceastd expeditie a cooperat §i
domnul Moldovei, Alexandru Läpu§neanu.
In anul urmAtor, cum treburile In Ardeal nu se lini§tiserä Ina.",
fu nevoie de o nouà expeditie. De data aceasta, Pdtra§cu nu mai
putu Insoti osatea: el era bolnav se dusese Inca din Mai la
Râmnic, pentru aer §i se càuta Cu un medic trimis de Sibieni.
La 26 Dechemvrie 1557, se produse decesul. Spun unii ea moartea
lui Pätra§cu n'ar fi fost naturalà §i cd voevodul ar fi pierit otràvit
de &are vornicul Socol care avea el insu§i gAnduri de domnie.
Lucrul nu e dovedit; cert este numai c'd Socol, v6zAnd cd nu se
poate impotrivi lui Mircea Ciobanul, càruia Turcii ii dkluserd din
nou domnia, trece in Ardeal luAnd cu el visteria defunctului:
400.000 de ducati.
Fátra§cu a fost cAsàtorit Cu Voica, din neamul boierilor dela
SI6tioare. A avut o flied Maria, c6sAtorità In Fevruarie 1555,
§i trei fii: Petra, cgruia i s'a zis mai tArziu Cercel, viitorul domn,
Vintilei, care a ocupat, numai pentru patru zile, tronul, In 1574,
§i Petraou zis din Cipru, care n'a domnit. Duph moartea sotului
ei, Voica trece In Ardeal; In 1558 o Osim la Sebe. In ce pri-
ve§te ascendenta lui Mihai Viteazul, vezi mai departe, p. 259.
Pätra§cu a fost Ingropat la màdästirea Dealul. Pe piatra sa
de mormânt se cite§te urmAtoarea inscriptie: «A eáposat Intru

www.dacoromanica.ro
 MIRCEA CIOBANUL A DOUA OARA 219

Christos Dumnezeu, credinciosul loan Petra§cu, Voevod §i Domn

a toatd Tara Ungrovlahiei, fiul lui Io Radul Voevod, §i a murit
In luna lui Dechemvrie a 26-a zi, In anul 7066 (1557) ». E ctitorul
bisericii Sf. Paraschiva din Wamnicul Valcei, pe care a zidit-o
« din temelie
Mircea Ciobanul a doua oarì. Cea de a doua domnie a lui Mircea
Ciobanul Incepe printr'un act s'angeros. O sumä dintre boieri,
auzind de venirea lui, pribegiserd la Bra§ov; altii Insd. 11 recunos-
cuserd. Domnul convocd la curte, In Fevruarie 1558, o adunare
la care luard parte, In afard de boieri, §i inaltii ierarhi §i mai multi
klintre egumenii mändstirilor. La un semnal al lui Mircea, garda
turceascd intrd cu sàbiile In adunare §i ucise pe toti participantii,
vreo 200. Motivul acestei executii in mash' nu ne e cunoscut.
Cd ea s'ar datori exclusiv cruzimii domnului pentru care a§a
.cum s'a afirmat « tdierea inutild a capetelor era ... o distractie
de o ordine superioard », ni se pare greu de admis. Bdnuim mai
de grabd cd este In legdturd cu imprejurdrile in care Mircea fusese
mazilit, cu vreo « viclenie * a boierilor sau cu vreo plAngere a
lor la Nartd. Neput'and pedepseascä atunci, domnul se rdz-
buna acum, fiind sigur cà Turcii cari tocmai Ii reinoiserd lucre-
derea, n'au sä i-o ja In nume de räu. i pe unii dintre pribegii
din Ardeal ii ajunse rdsbunarea lui Mircea. Socol, fostul vornic
al lui Pdtra§cu, Impreund cu Radu Vocld Ilia, cel care domnise
câteva luni, in iarna 1552-1553, se duseserd la Constantinopol.
Aci insd, nu numai cd nu izbutird nimic dar, in urma strdruin-
-telor venite dela Bucure§ti, furd exilati la Rhodos, unde fug nu
mai ajunserd, pierind Inecati, pe drum (Iulie 1558).
In anul urmdtor, pribegii din Ardeal, In legAturd cu unii boieri
din arà, voird sà ndväleascd pentru a Inlatura pe Mircea; Meer-
carea hag fu indbu§ità dela inceput ; nici nu se ajunse la trecerea
muntilor.
Indatd dupd aceea, pe la sfdr§itul lui Septemvrie, sosi la Bra§ov
vestea nea§teptath cd domnul a murit ; faptul era exact: decesul
se produsese la 21 ale lunii, iar inmormantarea se fdcuse la « bi-
serica domneascd » dela Curtea Veche, actuala bisericä studen-
-teased, ctitoria sa (vezi fig. 65).
Mircea Ciobanul a fost cdsdtorit cu doamna Chiajna, fiica lui
Petru Rare§; la 23 Iunie 1546, Sibienii trimiteau daruri de nuntä.

www.dacoromanica.ro
220 DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

, 41P*
in./11CA.*
I.
ma- .

...Po Ws min Aik.

mu, pm Ir. woo :or.'

'

..i.-.-,,_
--

asp r
L
. owl -

*it
011"..10,01

Fig. 65. Biserica domneasca dela Curtea Veche avAnd hramul St. Anton
(azI biserica studenteasca), ctitoria lui Mircea Clobanul. E cea mal veche
biseria din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 PETRU VODA CEL TANAR 221

Au avut mai multi copii ; cunoastem pe Petra, zis cel

-care a urmat tatälui säu in domnie, pe Rada §i pe Mircea; apoi
pe Maria sau Marina, a cärei casätorie cu fratele lui Mihail Can-
tacuzino eitanoglu a alimentat bogat cronica scandaloasä a tim-
pului, .pe Stana, pe Anca §i pe Dobra. Una din aceste trei din
urmä s'a märitat pe la 1552 cu Radu Socol, fiul vornicului Soco],
alta a luat pe Stamatie, nepotul patriarhului Ioasaf din Constan-
-tinopol, a treia pe un boier, Barbu. O alth fiicá era in 1574 in
haremul sangeacului de Magnezia, Murad, viitorul Sultan.
In dará.' de zidirea bisericii dela Curtea Veche, mai insemnäm
darul pe care Mircea 11 face, la 30 Aprilie 1551, mänästirii Arges.
Impreunä cu doamna Chiajna, el däruieste de asemenea mänä-
stirii Dionisiu dela Sf. Munte un frumos tetraevanghel, ferecat
in argint i anr, având pe una din scoar%e chipul säu, al sotiei
a doi dintre copii. Petru i Stana. In timpul säu, sunt amintite
in documente mängstirile Tisdu §i Cdrnu, prin pärtile Buzdului.
Petra Toda ce! Tâniir avea, la moartea tatálui säu, numai
doisprezece ani. A domnit deci sub tutela mamei sale Chiajna,
cäreia contemporanii fi mai spuneau i « Mirceoaia », adicá sotia
lui Mircea (Ciobanul). Era o femeie energica, de mare vointa,
aprigà fatä de dusmani, culta, dar färä scrupule i lipsità com.-
plet de moralitate si de pudoare. Un fel de Caterina a noasträ.
§tia turceste ; in exil la Alep a invälat i limba arabä. Auzind
de moartea sotalui ei, boierii pribegi in Ardeal trecurä. muntii
« cu puiná oaste », la inceputul lui Octomvrie 1559. Ciocnirea
avu loe la.satul Roma'nefti: Mirceoaia impreunä cu Petru furà ne-
voiti sä se retrag6 peste Dunäre. Boierii tänärului domn, rämasi
in Giurgiu, se intoarserä insä indatá dupä aceea, cu ajutor tur-
cese, si izbutirà sà infrang6 pe pribegi la , erptIteqti. Inainte de
5 Noemvrie, situalia era restabilitä. Un nou atac peste o säp-
tämänä numai al altor nemultumiti, veniti, de data aceasta,
din Oltenia, este si el respins: in luptä, la satul Boian, cade, printre
altii, banul Matei din Caracal.
Sub carmuirea efectivä a mamei sale, Petru s'a putut men-
sine aproape nouà ani de zile, pänä in Iunie 1568. Pribegii, cari
in urma infrangerii dela erpätesti, trecuserd indärät in Ardeal,
n'au mai indranit sá facä o nouà incercare. Din pricina lor insä,
In Aprilie 1564, drumurile spre Brasov erau inchise ; in Septemvrie

www.dacoromanica.ro
222 DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

acela§i an, constatam ca raporturile se restabilesc i negus-

torii pot veni iarg§i cu marfurile lor In Tara RomAneasca. In
1566, intalnim pe un pretendent care-§i zicea Nicolae Basarab,
fiul lui Barbu « Nagorae » (Neagoe?). Era poate vreun fiu al lui
Barbu al treilea Craiovescu; deci nepot lui Neagoe Basarab; poate
sä fi fost lug i vreun simplu aventurier, cu o filiatie plasmuita_
Oricum ar fi, planurile lui nu reu§esc: Petru I§i continua domnia
Mirceoaia avea legäturi foarte puternice la Constantinopol, atat
printre dregatori sau « meghistani » cat §i in haremul Imparätesc,
fiind sustinuta de mama .§i de favoritele Sultanului. Bine Inteles,
toate aceste relaii costau bani grei; de aceea ne spune cronica
« adaus-au Petru Vodd cu muma-sa la bir cinci aspri », a§a
dar o nouà sporire a fiscalitätii, destul de apäsatoare i fàrà acest
supliment. Tot pentru intari situatia la Constantinopol,
hotari Mirceoaia sá intre In legaturi de rudenie cu puternica f a-
milie a Cantacuzinilor. Conducatorul acestei familii era pe atunci
Mihail Cantacuzino, un om de o bogatie fabuloasa izbutise
asigure monopolul desfacerii sarii §i de o dibacie care,
stärnind admiratia Turcilor, Ii Meuse pe ace§tia sä-1 porecleasca
«,Feitanoglu», adica « fiul dracului ». Fratele lui Mihail ceruse
pe una din fiicele Chiajnei in casatorie i räspunsul fusese f a-
vorabil. Nunta avu loe la Bucure§ti; dupa aceea perechea porni,
urmata de multe care, cuprinand zestrea i darurile primite,
spre Anhial, pe tarmul Marii Negre, unde Ora un palat al lui $eita-
noglu. Pe drum, izbucni lug un conflict intre so't, are trecuse
de cincizeci de ani, i sotie care avea numai cincisprezece. -"Rezul-
tatul fu ea Mirceoaia 1§i aduse fata indarat acasä, impreuna cu
toad zestrea, ha i cu o parte din lucrurile mirelui. De aci urma
scandal, reclamatie la Sultan care obliga pe doamna sa restitue
lucrurile ce nu-i apartineau §i o du§mänie pe vie* §i pe moarte
cu Cantacuzinii. Se adeverea °data mai mult dreptatea prover-
bului care spune cà « mai binele e du§manul binelui ». Vränd
ca§tige de partea ei 'pe $eitanoglu, Chiajna Meuse acum cel
mai aprig adversar. Intrigile au durat vreo doi ani de zile; in
cele din urma, Petru fu chemat la Poartä sà aduca tributul.
asemenea chemare era lntotdeauna cu primej die, fiind urmata
adeseori de exil i chiar de pierderea vietii. Tânarul domn pleca
insolit de 1.000 de boieri §i slujitori ; lua la el §i 100.000 de

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU AL II-LEA 223

galbeni. La 31 Mai 1568 i§i fdcu intrarea in.Constantinopol; la 1

Iunie tributul era predat, a doua zi, la 2 Iunie, Petru era arestat
§i se trimeteau ceau§i sd fie adusd i Mirceoaia. Banii nu-i puturd
scäpa; domnul mazil, impreund cut mama sa, trebuird sà ja lungul
drum al surghiunului, tocmai la Alep, in Siria, apoi la Konieh,
In Asia Micd. In acest din urrnd ora surprinse moartea, la 19
August 1569, pe tandrul i bolndviciosul Petru; nu e exclus
fi fost otrdvit. Piatra sa de mormânt se pdstreazd i astdzi in
biserica greceascd, cu hramul Schimbdrii la Fatd, din Konieh.
Mirceoaia rdmase Inca multi ani in depdrtatul Alep ; un cdldtor
german povestWe cd a välzut-o acolo in 1579, impreund cu copiii
ei. eitanoglu triumfase; dar peste câtiva ani, numero§ii du§mani
pe cari §i-i fdcuse, prin intrigile §i mai ales prin exactiunile sale,
11 invinserd la rändul lor. La inceputul lui Martie 1578, Sultanul
iritat de continuile reclamatii intre ele erau i acelea ale ha-
nului täTäresc, dddu poruncd sd fie spänzurat; i inteadevär,
Mihail Cantacuzino pieri de aceastd moarte ru§inoasd, iar averea
i se vändu la mezat. Chiajna era rdzbunatd; tronul Tdrii Roma-
ne§ti rdmase insd pierdut pentru totdeauna.
Petru cel ranär s'a cdsdtorit la 22 August 1563 cu Elena Che-
repovici, fiica dregätorului cdpitanului Nicolae Cherepovici din
Ardeal, särb de origine. Cdsnicia nu durd Insà, probabil i din
cauza aprigei soacre care era Chiajna. La 22 Ianuarie 1564, a§adar
numai dupd cinci luni, tândra doamnä se intorcea inddrät, tre-
cand prin Bra§ov; in Mai 1566, ea pärdsea definitiv Tara Roma-
neascd ;avea la aceastä dad §i o flied, pe Tudorifa.
Petru cel Mar a fdcut mänästirea « dela podul Colentinei »
längd Bucure§ti, numitd mai tärziu Plurnbuita, a zugrdvit biserica
dela Curtea Veche, unde era ingropat tatd1 sdu i biserica cea
mare a mAndstirii Snagovul. S'd interesat §i de mdndstirea Arge§,
däruindu-i satul Flämänze§tii. In timpul lui, in 1563, e amintitä
in documente mAndstirea Poduri (poate Podeni, in judetul Prahova).
Alexandru al II-lea, numit de Turci domn, dupd mazilirea lui
Petru, era fiul lui Mircea, pretendentul din 1511, deci nepot lui
Mihnea ce! Rau (1508-1510) i frate cu Petru chiopul. Cu pri-
vire la felul cum vi-a petrecut timpul inainte de a ajunge in scaun,
afldm date interesante din inscriplia unei fantani ridicate in
1571. « Io Alexandru Voevod spune el in acea inscriptie

www.dacoromanica.ro
224 DECNDEREA POLITICA. A TARII ROMANE$TI

eare am fost din tinerete in pribegie in Tara ArApeasa 20 de ani

si In Halep 14 ani in surgun, cu multe lacrimi i suspine, pänä
ce mi-a dat Domnul Dumnezeu scaunul Domniei Mele ». Primit
In audientä de Sultan la 14 Iunie 1568, el irxtrà in Bucuresti In
ziva de 3 Iulie. La vreo dot& luni dupà aceea, se formeaz6 o con-
spiratie a boierilor, pusi la cale probabil de emisarii Chiajnei;
Alexandru prinde de veste insä i dä pe o searnä dintre ei pe mâna
aläului. Au pierit atunci « Radul logorätui den Drägoesti
Mihnia din Badeni, feciorul lui Udriste vistier si Tudor dela Bucov
Vladul Caplii i PAtrasco i Calotä si Stan fecior Dräguletului
si Radul stolnic den Boldesti i Radul lui Socol Vornicul
alii ». A urmat un rästimp de liniste, Odd in 1574 and Ioan
\Todd cel Viteaz din Moldova, räsculându-se impotriva Turcilor,
Sultanul nume§te domn in locul lui pe Petru chiopul, fratele
lui Alexandru, acesta din urmä primind ordin sà-1 Inscäuneze.
Cei doi frati sunt insä bätuti magistral la Jilifte, 14110 Focsani
abia pot scäpa cu fuga (vezi mai sus, p. 212). Domnul Tarii
Românesti era sä-si piardà chiar vieata dacä n'ar fi fost apärat
de fratii Golesti, dintre care unul, Albu clucerul, este ucis in
luptä, iar cerálalt, Ivascu vornicul, e rä'nit. InvingAtorul trimite
pe Vintilá, unul din fiii lui Pätrascu cel Bun, sa ocupe Bucu-
restii i 86 fie domn In locul lui Alexandru. Incercarea izbuteste,
dar patru zile numai dupä aceea, boierii lui Alexandru se intorc
pe neasteptate i ucid pe noul voevod. In afarà de räzboiul din
1574, domnia lui Alexandru a mai inregistrat si o altà incercare,
de altä naturg, a unui pretendent numit Oprea Gäiná Voevod.
Mind la Constantinopol, acesta Meuse pe Turci, prin ce mijloace
si in ce imprejurdri nu stim, sä-1 numeasa domn al Tärii Roma-
nesti. Alexandru, informat la timp, izbuteste Irma sä obtinä anu-
larea numirii i confisa toate bunurile indräznetului pretendent.
Dac4 acest curios Oprea GAind Voevod a plätit i cu capul Incer-
carea sa, nu stim, dupà cum nu stim nici anul and ea a avut
loc. S'ar putea insä ea sä fie In legAturà cu reclamatiile sau pArile
fkute de boieri la Poarta Impotriva lui Alexandru, in douä rän-
duri. Prima. datä, In Iulie 1576, vin la Constantinopol 70-80
de boieri, dar nu li se da crezare, dimpotrivä, sunt « bastonati *;
a deua oarä, in Septemvrie, n'au mai mult succes; ba Incà, in
urma interventei i darurilor trimise de domn, unii dintre ei stint

www.dacoromanica.ro
 ALE XANDRU AL II-LEA 225

trimisi la galere, o pedeapsd din cele mai grele. Ancheta, facial

de formA, dAdu dreptate lui Alexandru.
Sub raportul intern se constatä o nouà sporire a fiscalitAii.
Dupd razboiul din 1574, dupd ce Vintilà e ucis, Alexandru intro-
duce un nou impozit « ce i-au zis oae seacA ». El se lua potrivit
numelui pentru oile sterpe, celelalte fijad supuse oieritului.

"

A
cl

dff.
t .

".*.
-
I
.1

a° 4
4"-e -

e
.

:
_

Fig. 68. Pecete de aur (s hrisovul o) dela s 1ú Petru Voevod s, atIrnata

de un document dat manastlrli Cu hramul Schlmblrlt la Fatä de la Muntele
Sinal. Se pare el Voevodul e Petru cel Tanar.

O deosebità atentie a acordat acest voevod vietii bisericesti.

A zidit mAndstirea cu hramul Sf. Troifei « din jos de Bucuresti »,
pe care mai arziu nepotul ski Radu Mihnea a refAcut-o din te-
melie si care astAzi, aflAndu-se in insusi cuprinsul orasului, se nu-
megte dupg acest al doilea ctitor: man6stirea Radu-Voda. A
ajutat lhcasurile dela SfAntul Munte: mànàstirii Simopetra i-a
15

www.dacoromanica.ro
226 DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

d5ruit douà moii, Scurte§tii i Dragomire§tii; ingnästirii Xeno ton

i-a dat ajutoare In bani, in dou5. randuri; mánàstirä Dohiariu, i-a
r6scumparat mai multe lucruri ce fisesera Instrdinate; In srar0t,
mändstirii Xeropotam, i-a Inchinat ca metoh m6n6stirea dela podul
Colentinei, cu toate averile ei. A ajutat de asemenea manàstirea
Cu hramul Schimbeirii la Fatd dela Muntele Sinai (vezi fig. 66

t ,
I

/.\*
'
"
br

." "-

. ,

Fig. 67. Verso pecetii de aur a lui Petru Voevod.

§i 67). Alexandru avea o reputatie bine stabilità de stApanitor

purta Intotdeauna ne spune jesuitul Antonio Pos-
evlavios ;
sevino un ve§mânt calugáresc ; Cu el a i murit. In timpul lui
sunt pomenite In documente män6stirile Alunif (c. 1570) §i Cio-
lanu (1577), In pärtile Buzàului.
Alexandru s'a chätorit, Inainte de a ajunge la domnie, Cu' o
levantina, o greco-italian6, anume Ecaterina Salvaresso din Pera.

www.dacoromanica.ro
 MIHNEA AL II-LEA TURCITUL 227

Era o ferneie cultä: ni s'a pAstrat coresponderrta ei Cu soru-sa

Marioara Vallarga care locuia In Venetia. Au avut un bgiat, Mih-
nea, care a urmat la domnie i dou5 fete Elena i Despina. In
1590, Ecaterina murise; fiul ei Mihnea, intgrind m5n6stirii cu
bramul SI. Dimitrie din Bucure0ii de sus, nitre pràvàlii, spune
ea' ele « au fost cump4rate de räposata rnaica domniei male doamna
Ecaterina ». E ctitora bisericii din Sliltioara (Valcea), refäcut6
apoi de doamna Elina a lui Matei Basarab.
Alexandru a murit la 25 Iulie 1.577, de boa15., §i a fost Ingropat
ln ctitoria sa de « din jos de Bucure§ti ». Cu cAteva luni mai
inainte, anume la 20 Fevruarie, incetase din vieafá. la Constanti-
nopol i frate-sdu Milo$ Vodci. O fiic5 a acestuia din urm5, Erina,
a fost sutia viteazului clucer Albu Golescu; astfel intelegem
mai bine devotamentul acestei familii boiere§ti fatà de Alexandru.
Mormântul Erinei se 0'5 la m5nästirea Vierof (aproape de Pi-
te0i, dar In judetul Mural), Iâng5 acela al sotului ei. M5n6stirea
e ctitoria, din 1573, a lui Ivaru Golescu. Un an nurnai dupd ce
fusese ridicatà, ea primea färnd§itele p6mante0i ale lui Albu; pe
piatra de mormânt, acest viteaz boier e Infäli§at &Mare, cu mantia
fluturAnd In vânt i cu buzduganul In m'an5, intocmai ca Radu
dela Afumati. Iar inscriptia spune: « R5posat-a jup5n Albul vel
clucer, sa se tie, cAnd a venit Ion Voevod cu o§tirea asupra
capului domnului nostru Io Alexandru Voevod, and a vrut Ira-
tele domniei sale Io Petru Voevod (Petru chiopul 1) sà intre
domn al Tärii Moldovei cu sceptrul Imparatului; atunci to0 cre-
dinciofii boieri. ai domniei sale l-au leisat pre el a pierde cap al lui.
Altfel n'a lost, precum singur Dumnezeu este martor, dar eu n'artz
aitat pdinea domniei sale, ci m'am intors f aá la vreijmasii domniei
sale i m'am feicut paverzei cap ului domniei sale fi astfel m'am set"-
veirfit, In luna Aprilie a 24-a zi, in sfanta Miercuri i In cursul
anului 7082 (1574) ci am avut atunci 23 de ani». In timpul lui Ale-
xandru al II-lea, s'a ridicat de care Badea, marele stolnic, mAn6-
stirea Cobia, In judetul Dâmbovita (Iunie Septemvrie 1571).
Mihnea al II-lea Turcitul. La moartea tatAlui eau, Mihnea avea
vreo 13 ani, a§a bleat a domnit sub tutela mamei sale Ecaterina.
Din punct de vedere politic, e de insemnat o fásmirita a boierilor
din Mehedinti care se ridicA având In fruntea lor pe un preten-
dent « ce i-au zis Rada Popa ». Lupta are loe la Craiova i izbAnda
15*

www.dacoromanica.ro
228 DECADEREA POLITICA A TARII ROMANESTI

rämäne de partea lui Mihnea. Cronica lui Stoica Ludescu spune

a s'a intAinplat aceasta in « al patrulea an » al domniei, deci
Itn 1580-81. Pe de altà parte, un raport din Constantinopol, din
19 Fevruarie 1579, vorbe§te de o conspiratie a boierilor in fa-
voarea unui fiu de domn, aflätor atunci la Rhodos. Se pare deci
.c6 au fost cloud* miFäri, nu una singurà a§a cum s'a crezut pänä.
acurn.
Sub raportul fiscal, o noud greutate: « au adaus in tarä gä-
leata », spune cronica amintitä mai sus. Sub cel bisericesc, re-
facerea bisericii mänästirii dela Podul Colentinei. Intr'un hrisov
din 21 Octomvrie 1585, dela inceputul domniei de a doua, Mihnea
Vodà aratà cä." « dupä moartea räposatului pärintelui domniei
mele Alexandru Voevod, domnia mea §i maica domniei mele,
doamna Ecaterina . . am Intocmit §i am intärit acest ... metoh
dela podul Colentinei. i am zidit ... biserica mare, prea fru-
moasä §i am dat §i am intärit-o domniea mea §i maica domniei
mele ... Cu toate mo§iile §i nodoabele din bisericä, cu feloane §i
Cu multe scule ca la o mänästire laved', cu vii §i baie noud §i cu
prävälii in ora§ul domniei mele Bucure§tii §i cu mo§ii §i mori ».
Incepänd din 1579, doamna Ecaterina §i Mihnea avura de
luptat nu eu armele, ci pe teren diplomatic cu Petra Cercel,
fiul lui Pdtra§cu cel Bun, care voia sä dobandeasc6 tronul pe
care stätuse pärintele säu. Tânär, frumos, cult, talentat, cunos-
cAnd §i scriind mai multe limbi, a fäcut §i versuri in italiene§te
Petru ajunse In 1579 In Franta uncle domnea Henric al III-lea
§i ceru acestuia sprijin pentru realizarea planului säu. Cästigat
de insu§irile fermecätorului pribeag, regele Frantei dädu Intr'a-
devär ordin ambasadorului säu dela Constantinopol, ca s'ä-i spri-
jine cauza pe läng6 Sultan. Rezultatul fu chemarea lui Petru
la Poartà. Acesta se gräbi sä se prezinte: trecu prin Venetia unde,
foarte bine primit §i dus sä viziteze Arsenalul, i se fäcu un dar
de o mie de ducati; scobori pe tärmul celälalt al Adriaticei la
Raguza §i ajunse la 8 Mai 1581. la Stambul. Dar puternicul sprijin
diplomatic pe care-1 avea §i darurile pe care le impärtea eran com-
Mtute de repetatele argumente sunAtoare ale doamnei Ecate-
rina §i de darurile ei §i mai numeroase. A§a incat, Petru trebui
136 a§tepte mai bine de doi ani pänä Sg.-§1 vaza visul indeplinit.
In Iunie 1.583, soseau carele cu tributul färii Romäne§ti; indatä

www.dacoromanica.ro
 PETRU CERCEL 229

dupà aceea iei numirea protejatului lui Henric. In acelasi timp,

porneau ceausii sä aduca' pe Mihnea si pe mama sa la Poartà, de
unde aveau sa plece apoi In surghiun pentru putinä vreme, e
adevgrat In « Barbaria », la Tripoli, pe coasta Africei.

'
'

,...i, .

2
1,,t.-

Fig. 68. Pecete de aur dela Alexandru voevod al TAM RomAneW (1568-1577),
atarnata de un document dat, dupä bate probabilitatile. mInastirii Cu hramul
Schimbarii la Fag dela Muntele Sinai.

Petru Cercel ii fAcu intrarea In Bucuresti In ziva de 29 Au-

gust stil vechiu, dupg ce stause mai multe zile la Adrianopol.
Prima impresie fu excelentà: boierii, cdrora noul domn le dklu
ospete, 11 primirä cu simpatie; gfäcimea, ocrotità, era pentru
el. Petru avea planuri mari, din care nu se realiz'à cleat o mica

www.dacoromanica.ro
230 DECADEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

parte. Isprtivi Mitropolia din Targovi§te, ridicil un frumos palat

domnesc, aduse apd In ora § pe olane dela departare, puse In
sfAr§it sà se toarne tunuri de bronz, a§a cum vOzuse probabil,
In Arsenalul din Venetia. Unul din aceste tunuri, deteriorat, a

ima '

JI
/ ......,... , - "
, _ .

f.2A` fi ' .-._ (-A -

, Ah ')
* jk '
" . ,±Ite'f:ftp. .),
.,,
,i rP

\.
41' _.:;1 ..A

i
e t
..
.

a
-1
-
tf...
L ,

/ete"E .-1A6-'---.-.
,J ,,r.,i

f-
. 1..

-
1 "---0
,
, ....4
ri

'"
.A
...... 1
L__,2 V
... ..", N., e)

I j,
-, %.) rs. r ' ,ft ,,,k.E.1 osolfile--
: 4.,-.0.,
,
....
-
, . 1
.2.0..-' ''''-
, ,f,
a, 14
...
..7;
is1.'
*-

" ,, al.
: '; N.,\:8 r
.U ' 51,
v aun 317.
i
C'' i' I

. ,....-4104...,-,--...,, , 41 t.
04/A1
4,0

.0,
-\, . ....' ....

Fig. 69. Verso peeetii de aur a lut Alexandru Voevod

ajuns 0316 la noi gi se pAstreaz4 In Muzeul Militar din Bucu-

re§ti; are pe el eterna %dril, vulturul 'cu crucea In cioc gi, de jur-
imprejur, urmOtoarea inscriptie: « 4: A fálcut (sub inteles: acest
tun) Io Petru voevod, fiul lui Petra§co voevod, nepotul lui Radul
voevod (1- CkTISOPH TIV Binar HOHIOA CHk 11/11/AWKO ROFKOA, KHOIrKk
194,4yAr. goeKoA...) (vezi fig. 70). Petru Cercel era un spirit larg,

www.dacoromanica.ro
 PETRU CERCEL 231

voia sa introducä o sumä de inovatii; avea in jurul lui Fran-

cezi §i.Italieni, cum era de pildä secretarul Berthier, care II In-
sotise chiar din ordinul regelui Henric al III-lea. Boierii no§tri
Insä, spirite traditionaliste, incepurà s'a' murmure ; nu voiau
sä fie atinse vechile obiceiuri. Se ajunse astfel la un conflict cu
domnul, in urma cäruia trei mari dregätori, Mihäilä vornicul,
Dobromir Banul §i. Gontea paharnicul, pierird de mana cäläului

Fig. 70. Teava unuia din tunurile turnate de Petru Cercel. Se distinge bine marca
tàrii cu inscriptia slava de jur imprejur ; deasupra marcli, un soldat cu un picior de lema.
(Muzeul Militar, Bucuresti).

Se addugarà apoi greutätile financiare: Petru Cercel fäcuse mari

Imprumuturi la Constantinopol §i luase asupra sa §i datoria pre-
decesorului Mihnea, din care i se iertase numai 140.000 de scuzi;
creditorii, veniti In tara, !si cereau acum banii cu insistentä.
El trebui deci sä sporeased impozitele: « §i au pus birul curtii
foarte mare ne spune cronica §i au scos In tarä go§tina
de oi ». Toate acestea Ii Säcurà o atmosferà defavorabilà la Poartà;
Mihnea, din partea lui, nu inceta cu intrigile §i cu dururile masive
catre cei mari spre a putea obtine mazilirea rivalului. In cele

www.dacoromanica.ro
232 DECA.DEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

din urn* acest rezultat fu atins: Petru primi ordinul sa se pre-

zinte in fata Sultanului. tiind ce insemna un asemenea ordin,
el 1§i stranse bogatiile, patruzeci §i trei de care pline, gi lnsotit
de o mica oaste, porni, In ziva de 16 Aprilie 1585, spre Ardeal.
Dar de abia trecuse muntii, in Tara Barsei, cand osta§ii cari mai
ramaseserd pe langa el celorlalti le ddduse drumul ii pra-
dara averile, restul peste 125.000 de galbeni fiind confiscat
de guvernatorul Ardealului. Cereel insu§i este arestat langa Me-
dia § §i inchis in cetatea dela Hust, in Maramure§. Aci a ramas
nenorocosul voevod pana In 1.587, °and izbuti sa evadeze, sco-
borindu-se pe o funie, §i sa se ducal la Roma, unde cäpata sprijinul
Papei. Tabovi apoi catava vreme in Nordul Italiei, la Venetia,
la Mantova §i Ferrara, §i reca§tigand bunavointa regelui Frantei,
se hotari &Ali incerce din non norocul acolo unde se puteau ca-
pdta tronurile tarilor noastre, adica la Stambul Sosi aici la 25
Iulie 1589, inteun moment in care domnia Munteniei era pusa
tocmai in discutie.
Mihnea al II-lea a doua oar& Inteadevar, dupà mazilirea lui
Petru, Turcii restabilira in scaun pe Mihnea care izbutise prin
uria§ele sale daruri a-0 ca§tige bunavointa Sultanului §i a be-
glerbegului Greciei, demnitar cu mare influenta. Spre a-0 putea
plati datoriile insa, Mihnea fusese nevoit sd sporeasca §i el pre-
siunea fiscald: <i adaus in Ora poveste§te cronica un
bir ce i-au zis napaste (numele insu§i e elocvent 1) §i pe megie§i
galeata de paine §i. dijma din cinci stupi un stup ». Acest fapt,
apoi, probabil, executarea unui mare boier, Stanciul logofatul, §i
cu siguranta, necontenitele intrigi constantinopolitane ca §.1 ne-
sfar§ita lacomie a meghistanilor, provoacä, in Iulie 1589, mazi-
lirea lui Mihnea. In locul lui, e numit un nepot de al sau, Vlad,
fiul lui Milo§, In varsta de douazeci de ani, care frig n'avu parte
sd se bucure de norocul ce cazuse asupra-i, deoarece cateva zile
numai dupa numire imbolnavindu-se, san zice-se otravit
muri (6 August 1589). Mihnea sosi indata dupä aceea la Poarta,
se gasi in prezenta lui Petru Cercel care cauta §i el sà obtina tronul.
Dar argumentele, adica, in primul rand, sumele de bani ale ace-
stuia din urrna, fura mai mici decdt ale rivalului eau. Birui
prin urmare tot Mihnea §i de uncl& venise ca mazil, porni indarät
spre Ora iara§i ca domn. Petru, pe care norocul nu-1 mai ajuta,

www.dacoromanica.ro
 MIHNEA AL II-LEA A DOUA OARN 233

fu Inchis la Edicule, adia la inchisoarea celor §apte turnuri.

Meya luni dupá aceea, in Martie 1590, plátind Mihnea o nou6
sumá de 60.000 de scuzi, urma un ordin de executare. Imbarcat
pe o corabie, sub pretextul &A e surghiunit in insula Rhodos,
frumosul §i tanárul Incá fiu al lui Pätra§cu fu sugrumat un
alt izvor spune decapitat §i zvárlit in mare. In urma lui
mâneau patru copii: Dimitrie, cel mai mare, Marcu, loan qi
Peitralcu. Acesta din urmá, aflátor in tará dupá 1620, se cálugäri
sub numele de Parthenie §i. serse un manual de gramaticá gre-
ceascä, pástrat la Dresda.
Lui Petru Cercel i se datore§te biserica de zid numità Caprefti
Cu hramul Intrarea in Bisericá, din Curtea de Arge§.
Mihnea i§i continuà domnia páná in 1591. In acest an, in luna
Fevruarie, el e mazilit fiinda zic unii ar fi refuzat sá
teascá suma de 1.000.000 de aspri <4din datoriile vechi ». Dus la
Constantinopol §i anuntat cà va fi surghiunit la Alep, mazilul
de fric6 sá nu i se aplice §i lui pe drum procedeul care fusese
aplicat lui Petru Cercel, spuse Sultanului cá." e gata s'a' treacá la
mohamedanism. Ceremonia convertirii avu loe In seara zilei de
9 Aprilie; Mihnea cápátá numele de Mehemet-bei §i sangiacatul
de Nicopole.
Incá din prima domnie, in Iunie 1582, el se cásátorise cu
doamna Neaga, fiica lui Vlaicu clucerul din Cisláu. Avusese cu
aceasta trei bleti: pe Rada, náscut in 1584, pe Alexandru cel
Uncir, ráposat inainte de 8 Fevruarie 1589, pe Vlad, amintit
in documentul din 5 Mai 1591 §i o fatá, pe Erina. Dar putiná.
vreme dupá cásátorie, constatám cä Mihnea are legáturi §i cu o
alfa' femeie, Cu Visca, sora comisului Bratu. Si dela aceasta a avut
mai multi copii, Intre altii, pe Rada, viitorul domn Radu Mihnea.
Cand se produce trecerea la mohamedanism, Neaga páráse§te
pe sotul sä'u §i I§i cautá In cele biserice§ti alinarea pentru nenoro-
cirea ce cázuse asuprá-i. Incá in cursul anului 1588, ea ridicase,
impreund cu Mihnea, o biseric6 de piatrá la mánástirea Aninoasa
(astäzi. Buda, In judetal Buzáu), In locul celei de lemn fácute de
inainta§ii ei. Probabil, tot dupá indemnul ei, dáruise Mihnea la
15 Fevruarie 1.587 mánästirii Vlatadon dela Salonic, 2.500 de
aspri, iar la 8 Fevruarie 1.589 mánástirii Hilandar din Sfântul
Munte, un mertic anual de 15.000 de aspri, plus 400 de aspri

www.dacoromanica.ro
234 DECA.DEREA POLITICA A TAM' ROANE$TI

pentru cheltueli de drum (vezi fig. 71). Mandstirea Tutana din

judetul Argev a fost fdcutà In 1583; constructia a durat dela 9
Iulie pArià la 10 Septemvrie. In 1600, doamna pune sa se lucreze
la Sf. Munte o cruce de lemn frumos sculptatà, impodobitä cu aur,
cu argint i cu pietre scumpe vi o däruevte mitropolitului Teofan,
viitorul patriarh al Ierusalimului. Ni s'a pästrat testamentul
Neag6i, din 12 Septemvrie 1614, prin care inchinà ctitoriei dela
Aninoasa toate moviile sale. In 1622 e arätatà ca rAposata ; a fost
ingropatà In biserica dela Aninoasa; sapäturi fdcute acolo in
vremea voastrà de atre d-1 Virgil DrAghiceanu, au dat la ivealà
podoabe (cercei, inele, brove, ace de cap), de o deosebità frumu-
.sete (vezi cap. despre And).
Viva a stat, impreun6 cu copiii ei, multà vreme In Venetia. Aci
a invsátat viitorul
Radu Mihnea carte :
o §tim dintr'o scri-
soare pe care i-o
trimite, la 4 August
1595, tatä-s6u vi In
care li spune: « am
primit scrisoarea ta,
Fig. 71. Cele doul fete ale pecetii de aur aplicate de scrisà cu mana ta,
Mihnea Voevod pe un document acordat mAnastirii Hi- vi mult m'am bu-
landar de la Muntele Athos, in ziva de 8 Fevruarie 1589.
curat de gnatatea
Domniei Tale vi de s'arguinta cu care inveti literile ».
Mihnea Turcitul a murit In Octomvrie 1601.
Urmavii lui Mihnea pânä la Mihai Yiteazul. Din Fevruarie
1591, and a fost mazilit Mihnea vi pânà In Septemvrie 1593
and a fost numit Mihai Viteazul, ava dar In interval de doi ani
jumdtate, Tara Româneasa a avut patru domni. Primul May,
Iiu al lui Alexandru Upuvneanu, nici n'a apucat sa vie in Bucu-
revti ; investit in Martie 1591, vi-a väzut locul luat, in cursul ace-
luni, de Radu, fiul lui Mircea Ciobanul. Nici acesta insä
n'a ocupat efectiv scaunul, deoarece a fost Inlocuit de 'Pekin
Surdul, fiul lui loan Voda ce! Viteaz, care domnevte din Mai
1591 pAnä in Iunie 1592. Pe at fusese lug de puternia perso-
nalitatea lui tatà-sdu, pe atat e de vtearg aceea a lui. N'avem
de relevat nici un fapt deosebit. Turcii Inii, väz'andu-i slàbi-

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 235

ciunea, 11 inlocuiesc Cu Alexandru zis cel Ráu, fiul lui Bogdan

L'alpu§neanu, fostul voevod al Moldovei. Acesta obtine domnia,
indatorindu-se cu sume mari de bani, sume pe care creditorii vin
.86 §i le scoatà apoi din tarà. Cronica oficialä a lui Mihai Viteazul
descrie spoliatiunile i Mr5delegile la care se dAdeau ace§ti cre-
difori §i ele au fost, mgcar In parte, reale. Inteadevar, chiar dac4
am admite o oarecare exagerare, s6 nu se uite du§mAnia dintre
Mihai i Alexandru avem Irish' un alt izvor, o cronic6 de a
SaOlor, care spune cà acest voevod a tdiat pe boieri ca pe vite
§i a domnit ca un tiran §i un p'ägAn Singurul fapt pozitiv din
timpul stäpanirii lui este zidirea mànästirii Prodromul la Muntele
Sinai §i inzestrarea ei cu « averi §i venituri ».

BIBLIOGRAFIE
Mireea Ciobanul: 1. N. loRGA, Prefata, vol. XI din colectia de docu-
mente Hurmuzachi, Bucureti, 1900, XCVIII p. in 4°.
V. i p. 15, nr. 5; p. 235, nr. 4.
H. Pritrwu ce! Bun: 2. I. C. FILLITTI, Mama i solía lui Mihai iteazul,
Craiova, 1934, 32 p. in 8°.
V. §i p. 235, nr. 1; p. 235, nr. 8.
EEL Petru ce! Mar: 3. A. KURZ, Elena Cherepovith, sotia lui Petru
Domnul Tdrii Române.sti, si mai In urnul al Moldaviei (sic!), In
Magazinu istoricu pentru Dacia, t. V., Bucure0i, 1847, p. 377-383; 4. ST. NI-
COLAESCU, Petru Voclif cel Pinar f i Petru Vodit Schiopul. O chestiune con-
troversatà din Istoria Romcinilor, BucurWi, 1915, 34 p. in 8°; 5. N. IoRGA,
Mormcintul lui Petru Vodii Mircea, In Rev. 1st., X (1924), p. 180-181; 6.
N. IORGA, Elena Cherepovici, Doamna lui Petru Voclit Mircea al Tetra Ro-
mdnefti, In Rev. Ist., XVI (1930), p. 154-157. 7. ION SACHELARESCU, Din
istoria Bucurestilor, Plumbuita, BucurWi, 1940, 224 p. in 8°; 8. GEORGE D.
FLORESCU, Un inel domnesc din veacul al XVI-lea, f i cciteva consideralii noui
cu privire la neamul Basarabilor din acel veac, Bucurqti, 1940, 36 p. in 80;
IV. Alexandru al II-lea: 9. N. IORGA, Contribuliuni la istoria Munteniei,
In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t. XVIII (1895-1896), p. 1-112; 10. C.
Moism, Bule de aur sigilare dela Domnii Ronulnevi f i ai Moldovei,
In Revista Arhivelor, I (1925), p. 249-265; 11. N. IoRGA, Piatra de mor-
mint a lui Alexandru Vodif Mircea, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929),
p. 161; 12. N. IORGA, Biserica Doamnei Ecaterina in Bul. Com. Mon. 1st.,
XXIV (1931), p. 38-39; 13. ST. NICOLAESCU, McinCistirea VieroF din judetul
Muscel, ctitoria marilor f i vitejilor boieri din Golesti, Bucurqti, 1926, 15 p.
in 80; 14. N. IOR GA, Fcinteina lui Alexandru Vodif Mircea In Bul. Com. Mon.

www.dacoromanica.ro
236 DECA.DEREA POLITICA. A TARII ROMANESTI

1st., XXVI (1933), p. 32 (cu data dela Hristos a inscriptiei gre0t4); 15. G.
POTRA, Mdruistirea Cobia (Ddmbovita). Studiu f i Documente, Bucure0i,
1937, 64 p. in 8°.
V. 0 p. 235, nr. 4.
V. Mihnea Tureltul: 16. GR. G. TOCILESCU, Raporturi asupra cdtorva
mantistiri, schituri fi biserici din lard prezentate Ministerului Cultelor fi
Invdttitruintului public, in An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., t. VIII (1888),
p. 151-238; 17. N. IORGA, Morraintul Doamnei Neaga .,9i neamul ei, in An.
Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 3, t. XII (1923), p. 189-193; 18. V. DRA.-
GHICEANU, Sit peiturile dela Buda, Lapo f fi Tisilu, in Bul. Com. Mom. Ist.,
XXIV (1931), p. 159-176; 19. I. C. FILITTI, Neamul Doamnei Neaga
metniistirea Aninoasa (azi Buda) din Buzau, Bucure§ti, f. a., 19 p. in 80; 20.
N. IORGA, Un pact de familie f i o nuntd domneascd in 1587, in Mem. Seq.
Ise. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 27-33.
qi p. 156, nr. 5; p. 235, nr. 4 §i 8.
Petru Cercel: 21. HORTENSIA SCHACHMANN, Petru Cercel, dupà-
isvoare de curdnd publicate sau inedite, in Cony. Lit., XXXVI (1902), p.
906-932 i 1015-1035; 22. AL. CIORANEscu, Nou despre Petru Cercel,
Válenii de Munte, 1935, 32 p. in 8°. (Extras din Rey. 1st. XXI); 23. P. P.
PANAITESCU, Origina lui Petre Cercel, in Arhiva pentru tiiro fi reforma
socialti, XIV (1936), II, p. 1042-1045; 24. C. GRECESCU, Pcitrafcu, fiul lui:
Petru Cercel, in Reo. Ist. Rom., IX (1939); 25. I. IONASCU, Catagrafia
eparhiei Argef la 1824, Bucurqti. 1942, XVI + 120 p. in to.
V. 0 p. 206, nr. 12; p. 235, nr. 8.
Urma01 lui Milmea plini la Mihal Titeazul: 26. N. IORGA, Preten-
denti domnesti in secolul al XVI-lea, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., t.
XIX (1896-1897), p. 193-275.
V. 0 p. 235, nr. 9.

www.dacoromanica.ro
 PETRU CHIOPUL
Boierilor le era pdrinte, pre
carii la cinste mare ti !Mai pi din
stain' lor nu epia e,
(Letopisetul Tart' Moldovei
pana la Aron Von).

Daca ar fi sa ne luam dupà marturia interesata a letopisetului

Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche §i Simeon Dascalul, atunci
Petru Schiopul a fost domnul ideal. « Bland, ca o matca farg ac,
la giud4 dirept, nebetiv, necurvar, nelacom, nerasipitoriu
spre grad milostiv, %aril aparatoriu », inteun cuvânt cu
de toate podoabele cate trebue unui domn de cinste ». In rea-
litate, n'a avut de loe « toate podoabele », ci numai unele din ele
vi nu pe cele esentiale. Laudele hiperbolice aduse de cronicar se
explica insa atunci cand citim, in acela§i loc, cà « boierilor le era
parinte, pre carii la cinste mare ti Onea i din *tut lor
nu eqia ».
Pe cat au fost de aprigi inainta§ii säi, Mihnea cel Rau i Vlad
Tepe, pe atat de slab §i de temator s'a aratat Petru
Fire bolnävicioasa, avand i infirmitatea ce i-a pricinuit porecla
sub care e cunoscut in istorie, acest voevod a domnit mai mult
deck predecesorii sai, insa fara strälucire i mereu turburat de
diferiti pretendenti la tron. O prima intrerupere a fost la sfar§itul
anului 1577 cand nevoia§ul domn a trebuit sà se retragà in fata
lui Nicoard zis Potcoavd ; a doua intrerupere a avut loc la !nee-
putul anului urmator; a treia i cea mai lunga aproape trei
ani (1579-1582) s'a datorit Turcilor cari l-au mazilit, punand
In locul lui pe Iancu Sasul. De aceea se i vorbe§te, in mod obi§-
nuit, de cloud domnii ale lui Petru chiopul, una intre 1574-79,
lar cealalta de la 1528 la 1591.

www.dacoromanica.ro
 238 PETRU $CHIOPUL

Luptele cu pretendentii la tron. A ocupat tronul In conditii

foarte grele. Adus de armatele sträine, trebuind sd ingkluie jefuirea
tärii pand la Roman au ars si au prädat detasamentele
cum se spunea atunci, ciambulurile tdtdresti el si-a Inceput.
domnia i Inteun an de foamete. Lipsa era asa de mare, luck,
tef an Báthory, ales rege al Poloniei, trecänd pe atunci prin
Moldova, Petru chiopul abia i-a putut trimite In dar o päine
de secard. Poporul regreta pe Ioan Vodd Viteazul; boierii eran
Insd foarte multumiti de acest succesor atät de docil care nu le
iesea din cuvânt. Fold de Turci, a fost Intotdeauna ascultAtor,
trimitändu-le regulat haraciul i procurändu-le salahori pentru
repararea cetAtilor dela Nistru i chiar de dincolo de Nistru. Cu
Polonii i cu Ungurii a pdstrat raporturi de blind vecindtate,,
pasnice. Domnia lui Petru chiopul s'ar fi putut scurge deci lini-
Oita, dacd n'ar fi intervenit atacurile pretendentilor sau «dom-
nisorilor », sprijiniti de Cazacii cari invätaserd drumul spre Mol-
dova. Cel dintäi dintre acesti donanisori a fost un anume « Creful»;
Incercarea lui cu tot ajutorul dat de logofdtul Bdltatul, cum-
natul lui Bogdan Ldpusneanu nu izbuteste hash% Vine apoi un
Nicoarcl; cronica 11 cunoaste sub numele de « ¡can, fratele Cre-
fului»; i se mai spunea i Potcoavd din pricind cA putea fránge
o potcoavd In mâni. Nici aceastd incercare nu reuseste: o stim
dinteun document cu data 7 Aprilie 1575. 0 altd tentativa a lui
Potcoavd, In toamna lui 1577, e incununatd insä de succes. Ajutat
de un detasament nu prea numeros de Cazaci, el izbuteste sä
batd pe Petru chiopul care e nevoit sä fugd In Tara Romäneascd.
0 a doua ciocnire, la Dorolina, se termind tot In favoarea lui Pot-
coavd. Acesta Insà, dei se Infdtisase In Iai ca domn (23 Noem-
vrie 1577) si luase i numele evocAnd vremuri recente de vitejie
de Ioan Vodd, ii cld seama cd nu se putea mentine multh
vreme si de aceea pdräseste de blind voie tronul, trecând peste
Nistru, In Polonia. Aci, gresit sfatuit, el ajunge prizonierul re-
gelui tefan Báthory i, dupà cAteva luni de inchisoare, este deca-
pitat, In piata publicd a orasului Liov, In f ata unei mari multimi
revoltate de o asemenea rusinoasd cdlcare a dreptului de azil.
« Oameni buni, stiti voi de ce mi se taie mie capul? s'a adresat
Potcoavd celor cari veniserd sd asiste la executie. Fiindcä
mi-am adäpat sabia cu sAnge turcesc si mi-am pus de atätea ori

www.dacoromanica.ro
 IANCU SASUL 239

vieata in primejdie, luptindu-mi cu dusmanii vostri si ai tuturor

crestinilor » (16 Aprilie 1578). Frumusetea bArbiteasci, statura
impunitoare si curajul admirabil aritat in fata mortii de acest
nou loan Vodi, au impresionat adânc pe cei de fal4 si putin a
lipsit si nu izbucneasci o rismiriti. Trupul a fost ingropat in
biserica moldoveneasci ctitoria lui Lqusneanu iar amintirea
acestui viteaz Ma noroc s'a pästrat nu numai in cronici, dar si
In cantecele Cazacilor.
Petru Schiopul revenise in Iasi la 1. Ianuarie 1.578; peste o
lund si ceva, trebuia FA plece insi din nou in fata unui alt « dom-
nisor » Alexandru, frate cu Potcoavi, care trecuse Nistrul iaräsi
Cu o ceati de Cazaci. Plecarea a fost chiar asa de precipitati,
incit doamna Maria n'avu timp si-s'i urmeze sotul si cizu pri-
zonieri. Nici Alexandru nu izbuteste insi si se mentie ; asediat
in Iasi de Petru care se intorsese cu ajutor dela Munteni, dela
Turci si dela Ardeleni, el face o iesire in noaptea de 11-12 Martie
si cade rinit, in mail-die adversarilor sii, «la iazerul Ciurbestilor »,
MO satul Miroslava. Trimis la Constantinopol. Alexandru moare
pe drum din pricina rinilor primite. In cursul aceluiasi an, 1578,,
au mai avut loe inci trei incerciri de ale domnisorilor. Una, la
sfarsitul lui Iulie, a lui Petra, fiul lui Lipusneanu; domnul care
prinsese de veste, ateta insä, pregitit, la Soroca, asa inat
turbursatorii « si-au pus capetele » Cu totii. A doua incercare a
fost Mouth' de un Constantin, fiul lui loan Potcoavi; nu se ajunge
la lupti, deoarece acest pretendent se predi begului de Bender,
socotind ci va putea obline mai usor domnia prin Constantinopol
decAt cu armele. In sfarsit, la 12 Octomvrie, are loo ciocnirea cu
al treilea « domnisor », tot Constantin, fiul lui tef an Licusti;
el e Infrant, iar tovarisii gi, Cazacii, « s'au topit told in Nistru »..
Aceste continue turburiri ficuseri impresie rea la Poarti.
Petru chiopul se dovedea un stipinitor slab si atrigand, tocmai.
prin slibiciunea sa, nivglirile pretendentilor. Turcii se hotirir6
deci si-1 inlocuiasci. La 21 Noemvrie 1579, ordinul de mazilire
era dat; la 2 Dechemvrie, slibgnogul domn pornea din Iasi spre
Constantinopol.
Iancu Sasul. In locul lui era numit lancu Sasul, o figurd ase-
minitoare, in unele privinte, cu Despot Vodà. Protestant, ca si
acesta din urnag, deci pentru bästinasi, « eretic >>, el a oblinut.

www.dacoromanica.ro
240 PETRU SCHIOPUL

tronul, dänd se spune o suma. consuderabila: 120.000 de gal-

beni. Unul dintre creditorii principali, albanezul Bartolomeu Brutti,
vine chiar In tara si e facut mare postelnic, dregatorie insemnatà.
Iancu Voda avea gusturi ciudate; cronica inseamna c'ä umbla
vara « Cu sanie de os ». Mai grave erau insa alte cusururi: desfrä-
narea §i läcomia de bani. Un nou impozit pe care-1 pune: zeciuiala
din boj provoacä o rascoala a Lapu§nenilor; ace§tia 1§i aleg ca
domn pe un anume Lungul, punAndu-i numele de Ion Vodä, si
pornesc asupra Iasilor. Lupta a avut loe la BoIota i s'a sfar§it
prin infrängerea rebelilor, capetenia lor, noul Ion Voda, Innecan-
du-se in Prut (1581). Dar ceea ce n'au izbutit sa faca razesii lä-
pusneni, le-a reusit, pe alta cale, boierilor. Loviti, din cauza des-
frânarii domnesti, In onoarea, lar din cauza ldcomiei, in averea
lor, ei se hotarasc sà pribegeasca si Fa reclame la Poarta pe Iancu,
ceränd mazilirea. Puternica familie a Movileftilor trece In Po-
lonia, altii se due la Munteni, unii de-a-dreptul la Constantinopol.
Rezultatul e ea Turcii Ii iau domnia si o dau iara§i lui Petru
Iancu, dändu-§i seama ca nu se poate Impotrivi
tara 11 ura 1§i ia avutiile §i incearca sa ajunga, prin Polonia,
in Ungaria Superioarä, la Kesmark, unde isi cumpärase un ca-
stel. Pe drum e oprit insa din ordin, de starostele Nicolae Iazlo-
wiecki, pus la inchisoare si la 28 Septemvrie 1582, decapitat,
intocmai ca si Potcoava, In piata publica a orasului Liov. Pentru
a treia oara, un rege polon calca legile
Iancu a fost cäsätorit cu Maria, o greaca din insule, care mai
fusese °data maritata si avea dela primul ei so t trei copii, anume:
un Miat, Filip i doua fete: Enziliana i Chrisafina. Cu cel de al
doilea sot a avut pe Alexandru, care a trait la Constantinopol,
pe Bogdan i patru fete: Elena, Chiajna, Voica fi Despina.
Rama§itele lui Iancu Sasul au fost ingropate in marea biserica
a augarilor bernardini din Liov: in ajunul executiei, domnul
trecuse de/a protestantism la catolicism. In 1817, ele au fost stra-
mutate insa intr'unul din cimitirile dela marginea orasului.
A doua domnie a lui Petru chiopul. La 17/27 Octomvrie
1582, Petru chiopul intra in Ia§i, primit cu bucurie, se intelege,
de boieri. Pribegii se intoarserà acasa §i capatara iar dregätorii.
Brutti, fostul sprijinitor al lui Iancu, este pastrat §i el de noul
domn si ajunge sä aiba, de pe urma slujbelor sale, un venit de

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI PETRU $CHIOPUL 241

12.000 de galbeni anual. Nici de data aceasta, Petru n'are liniste.

Abia apucase sd se instaleze Si la 27 Octomvrie navalesc din nou
Cazacii. Ei sunt Intämpinati Irish' la satul BogelaneVi, pe Prut,
In judetul sO se predea. In loc sä-i pedepseascO,
clomnul milostiv i vränd sá evite poate i noi incursiuni, opreste
pe o parte din cei prini, « carii i-au pOrut oameni de treabA »,
ca sO-i slujeascd, iar celor/alti le da drumul, sub juramant. Si In
anii urmätori, Petru e mereu cu grija, deoarece Cazacii continu6
turburOrile pe unja Nistrului, la Bender si la Cetatea A1134. La
Inceputul lui Ianuarie 1587, ei nOvalesc 'pe la Soroca, sunt InsO
cumplit bätuti de Pärvul paralabul cetätii. Un alt atac are loe
In toamna aceluiasi an, de data aceasta venind si un « domnisor »
cu numele Ivan. Lupta are loe « din sus de Tutora » i se termin6
la 26 Noemvrie, prin biruinta lui Petru chiopul. Pretendentului
i se taie nasul si e trimis la cOlugOrie; Cazacii « mai toti rOniti
pedestri » de abia izbutesc sà se retragà prin päduri, cu un mare
ocol i sä treacO, tocmai pe la Ceremus, hotarul.
Tot in cursul anului 1587 tronul Poloniei devine vacant, prin
rnoartea regelui stefan Báthory. Probabil dupg indemnul lui
Brutti, Petru face demersuri ca s4-1 ocupe el. Fägadueste la Con-
stantinopol 100 de poveri de bani i tribut, nu izbuteste ins6,
dupä cum era de asteptat. Influenta lui Brutti se manifesta
In alt domeniu, anume cel religios. El cautà sà atrag6 pe domn
spre catolicism i obtine dela acesta o serie de mAsuri i ordine
In favoarea propagandei catolice. Papa trimite un numgr de Ie-
zuiti in Moldova; inteo scrisoare anterioará el felicitase pe Petru
chiopul pentru sprijinul acordat. Nici de data aceasta ins6
nu se ajunse la un rezultat apreciabil; convertiri nu se fOcurO,
atät poporul cat i boierii i domnul rOmänând tot la vechea
lege » pravoslavnic6. La 24 Iunie 1577, In al treilea an al stä-
päniirii sale, Petru ceru Bistritenilor sä-i trimità rnai multi me-
steri, 15 sau 16 sau cati vor putea, pentru construirea unei mOnä-
stiri. E vorba de mängstirea Galata, care a fost fäcutà mai intäi
In vale i, därämändu-se aci, nu se stie din ce pricin4: probabil
cutremur, s'a zidit din nou pe deal, unde se aflà i astOzi. Aceastà
ctitorie fu bogat Inzestrata cu odoare i mosii de Petru; intre
altele primi satul Väcárectii, confirmat la 9 Fevruarie 1591.
Unele adaose i reparatii a facut voevodul i la biserica S f. Gheorghe
16

www.dacoromanica.ro
 'AAA

." F

4.
itII.-

I...
rt_ rm..,
4 . 46- n . '
to ,
i , , i
i
II
44 ilf
.0: x: i

' --- - I
... ..,.. -. 4.' :.-_-#4,S -"74 -.
.---.,..g,-c-, f '. - : .------7-7,7-7---

Fig. 72. lanIstirea SucevIta, vedere de ansamblu. In tImp de rizbol, Cu zidurile el puternIce, minastirea
putea servi si ca cetate.
www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI PETRU $GIIIOPUL 263

din Suceava: o inscriptie ne spune eh" « in anul 7097 (1589),

Iunie 24, a acoperit .biserica Mitropoliei 0 a fAcut clopotnita .0 a
adus pe SfAntul Ioan in Mitropolie ». Tot in timpul domniei lui,
mitropolitul Teofan addogä aceleia0 biserici un pridvor sau, cel
putin, picturile interioare. In 1582, incepu bogata i puternica
familie a Movilevilor sA clAdeascA biserica mängstirii Sucev4a,
una din cele mai elegante 0 mai bine proportionate biserici din
cate exista pe intreg pArnAntul romanesc (vezi fig. 72-74); inainte
de 1584, constructia era gata. Pictura s'a fAcut ceva mai tarziu,
tabloul votiv dateazA din anii 1595-96 (vezi fig. 148).
ContinuAnd traditia, Petru chiopul dAdu ajutoare bogate
la Muntele Athos: mAnastirea Zograf u cäpätä un mertic anual
de 100 de galbeni ungure0i, in afarA de 500 de aspri pentru bol-
nità; mAndstirea Dionisiu, un mertic de 6.000 de aspri 0 un metoh
langä Ia0, la Hlincea, zidit i inzestrat de fiica lui Petru
Maria 0 de siftul ei; mAnAstirea Laura, tot 6.000 de aspri, iar
mAnAstirea Hilandar, 3.000 de aspri. Patriarhia din Constantinopol
primi de asemenea daruri, constAnd in diferite obiecte, vase §i
tipsii, avand gravat pe ele numele voevodului i sterna Moldovei.
In sfAllit, mAnAstirii SI. loan Teologul din insula Patmos
intAri vechiul ajutor de 5.000 de aspri, plus 1000 de aspri cheltueli
de drum.
Lui Petru Schiopul i se datore0e 0 prima fabrica de hartie
din Moldova; ea exista In 1583, deoarece un document din acest
an, August 4, e scris pe o hArtie produs6 de fabrica amintità:
filigranul reprezintà un cap de bour.
Toamna anului 1589 aduse lui Petru chiopul o veste nep1A-
cutà: era mazilit si chemat la PoartA. Nu avea nicio vind, nu
f Acuse niciun gest du0nAnos fatä de Turci, dar se schimbase la
3 Aprilie Vizirul i cel nou numit, Sinan, avea nevoie de pa-
rale. Domnul Moldovei intelese; stArui deci cu argumente con-
vingätoare: 200.000 de galbeni Sultanului 0 60.000 Vizirului, ca
s'A fie scutit a face drumul la Constantinopol i inteadevAr izbuti.
Se facu totu0 o schimbare: domnia fu data nevArstnicului &Au
fiu lui stefan care avea numai 5 ani. La 18 Dechemvrie,
trimisul ImpArAtesc, Emir-Alem, pornea cu steagul de domnie;
la 2 Ianuarie 1590, stefan era uns de &Are Mitropolitul Gheorghe
In Suceava ca stApanitor al Moldovei. De fapt continuà sil dom-
16*

www.dacoromanica.ro
 o
1.%
- I I
4 ,i'F'417 471,

or. /- r

14-3
Ill

Fig. 73. Biserica manIstirli Sucevita, mlnunata ctitorle a MovileVilor.

www.dacoromanica.ro
 A DOUA DOMNIE A LUI PETRU *CHIOPUL 245

neascd tot Petru, fiul ski väzându-si mai departe de joacd §i figu-

*VA .

l'''. ,' , 'J., t4,4,,,' r N.. L

u'E,
5 ,
,
i
-pi
f a.'''Z','")*--`';% 41:l..
.06 .,.. " 'V.,-iti:,)..
.-..:-.1.....
-^ a-
,, ; c .' ' k....or , ,,,, ..,"""a
,1 id ,,,,..._-,,,,..
.

.-
,i. rt

4-
-

. , 4,
- 41:
0 Vi .
. .

-r-' 04 ,--
/ IVIL14 ' .
E

.
", ,.È. .4 ".
, : r . i . 4.1.

8 e. i o
- -

,
,
, I ,''' ; 11...-o''''

A
f
, , e ,,,, %:: '
i;',... . - :' ,, - i. I I

.1." ° - '''..."1.' °F ^ 1,

,,, ,
.
P :- 410,,... .
.?
1.: -
,:-.;: - ,i1 itr

f'firigi"11

Fig. 74. Detaliu de interior la biserlea manistirli Sueevita

rAnd numai, potrivit traditiei, ca primul In lista de martori a

documentelor.

www.dacoromanica.ro
246 PETRU $CHIOPUL

Pribegia lui Petra Schiopul. Familia sa. LAcomia turceasch

gAsi, putin timp dupd aceea, un nou mijloc de a stoarce bani:
In 1591, domnul fu incuno§tiintat sa sporeascA tributul. De data
aceasta Insà, Petru nu mai ceda. Dar fiinda nu era o fire rtaboi-
nicii, spre a alege calea Impotrivirii cu armele, el se hoar' sA
pfirdseascA domnia. StrAnse deci pe boieri, le arAta ca dacA ar fi
consinnit la noua cerere a
Portii, ar fi urmat cu sigu-
ranld alta, mai grea, i, Cu
toate stAruintele dregAto-
rilor care 11 lndemnau
plAteascA §i sa rAmAna mai
1-1/-77 departe In scaun, le fäcu
cunoscutA hotArirea sa de a
pleca. Anul financiar se In-
cheia pe atunci la 15 August.
rrie Cum era tocmai in aceastd
vreme a anului, Petru regulA
u-I rn toate socotelile (vezi fig. 75)
luAnduli familia 0 ave-
rn vt, C 4 14` rile, porni 1nsat,it de ativa
mari boieri, pe drumul pri-
770, N7fri..7,7) begiei (19 August 1591).
Trecu mai intAi prin Poculia,
,
¡L.( apoi strAbAtAnd Maramu-
repil i Nordul Ungariei
ajunse prin Ca§ovia la Viena.
Fig. 75. Ordin de plata, In 11mba romana, dela I mp äratul Austriei li ingAdui
Petru $ehlopul, avail," data 7098 (1590),
alai 15. sA se a§eze inteuna din pro-
vincii si anume In Tirol;
Petru care, la un moment dat, se Oxidise sä se clued la Roma
o care, in timpul càlátoriei, vizitA, la Miincben 0 pe ducele Ba-
variei, ajunse, In Iulie 1592, la capritul cAlatoriei sale. I se fixd
ca re§eding ora§ul Bolzano; aci Ii petrecu domnul pribeag mai
tot restul zilelor, cuprins adeseori de nostalgia indepArtatei Mol-
dove 0 incerand chiar, la un moment dat, prin oameni de ai
sa pregAteascA o reintoarcere. Supraveghiat de aproape de Im-
periali, bietul bAtrAn, bolnav de podagrA, muri la 1 Iulie 1594,

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUI PETRU $CHIOPUL 247

Fig. 76. Zotu Tzigara, ginerele lui Petru $chiopul, dupa o gravura
contemporana a lui Antonio Bosio.

www.dacoromanica.ro
248 PETRIJ $CHIOPUL

In castelul Zimmerlehen, unde venise s6 stea, pe timpul verii.

Mormantul j se vede §i astàzi intr'o capelà de langa biserica Fran-
ciscanilor din Bolzano ; inscriptia funerarg, In latine§te, nume§te
pe domn « bärbat prea strdlucit, in vremuri potrivnice ca §i In
vremuri prospere, In räzboiu ca §i In pace ».
Petru Schiopul s'a cAgtorit, inainte de a lua domnia, cu Maria
Amirali din Rhodos. A avut un fiu, Vlad, care meare tânàr e
ingropat la mAnAstirea Galata §i o fiicA Maria. Aceasta s'a
cagtorit cu Zotu Tzigara din Ianina (vezi fig. 76), care a ocupat
mai intai dregaoria de parc6lab de Hotin §i apoi aceea de sp6tar ;
devenind vkluvd In 1599, se cas6tori a doua oarà cu un italian,
Polo Minio. Inca inainte de moartea doamnei Maria, ale cärei
rAmg§ite odihnesc tot In rnAn5stirea Galata, Petru a avut o cu
roabg, Irina Botezata, un fiu nelegitim, pe 'tejan, cel care a fost
uns domn al Moldovei la vArsta de 5 ani. Cu cateva luni inainte
de a pleca In pribegie, la 17/27 Ianuarie 1591, se incheie, in pre-
zenta Mitropolitului §i a catorva boieri de frunte, un act secret
de cäsAtorie, prin care roaba Irina deveni sotie legiuità. Actul nu
trebuia s4 devie public ing cleat, dupà ce domnul a ie§i <in>
altà sarà », ceea ce inseamnA Ca' de pe atunci Petru Schiopul se
gandea la o asemenea eventualitate. Doamna Irina a mers im-
preunä cu sotul ei in pribegie §i a murit la Bolzano, la 3 Noem-
vrie 1592; mormântul ei se aflà acolo. Stefan a rämas, dupà moartea
tatglui s4u, mai departe In Austria, mai intAi la Bolzano, apoi
la Innsbruck. La un moment dat, In 1600, fu vorba sá ja de so0e
pe Florica, fiica lui Mihai Viteazul §i sà fie numit domn al Mol-
dovei. Proiectul InsA nu avu nicio urmare intre timp se dkluse
lupta dela MiràslAu §i boln6viciosul Stefan care suferea de
piept muri, in vArsta de 18 ani, la 21 Martie 1602. Sora sa
Despina, nascutà In 1.588 al doilea copil al lui Petru Schiopul
cu Irina murise la o varsta §i mai fragedä §i fusese Ingropat4
In mAnAstirea Galata: stränepotii rnarelui .Stetan nu mai aveau
nimio din vlaga vechii familii domne§ti.
B/BLIOGRAFIE
I. Petru $chlopul: 1. N. IonGA, Prefata vol. XI din colectia de documente
Hurmuzachi, Bucure0i, 1900, XCVII p. in 40; 2. AL. PAPADOPOL-CALIMAH,
Ccintecul Hatmanului Ivan Serpeaga, In Cent). Lit., XXI (1887), p. 999-1009;

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAEIE 249

3. B. JANUSZ, Zabytji moldawskie we Lwowie, in Wiadomosci Konserwator-

skie, Lwow, I (1924), nr. 2, p. 52-64; 4. V. MOTOGNA, Ceva nou despre
Alexandru Votlti fratele lui loan Potcoavit (1578), in Rev. 1st., XII (1926),
p. 1-4; 5. N. IORGA, Intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio, In
Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932). p. 225-229; 6. N. IoRGA,
noud privitoare la familia lui Petru iSchiopul, in Mem.. Sect. 1st. Acad. Rom.,
t. XII (1932), p. 285-290; 7. ST. NicOLAESCU, Date noi despre filiatiunea
lui Petru Vodd yS'chiopul, dornnul Tara Moldovei, 1574-1579; 1582-1591
f i tratatul comercial din 27 August 1588, incheiat cu Elisabeta, regina Angliei,
Bucuresti, 1937, 12 p. in 40; 8. MIHAI POPESCU, Fabricile de hdrtie ale luí.
Matei Basarab, In Rev. 1st. Rom., VII (1937), p. 384-388.
V. si p. 192, nr. 11; p. 133, nr. 1; p. 155, nr. 4; p. 215, nr. 3; p.
235, nr. 4.
Iancu Sasul: 9. P. P. PANAITESCU, Sldrsitul lui lancu-Vodd Sasul,
Rev. 1st., X (1924), p. 169-178.
V. si p. 248, nr. 1.

www.dacoromanica.ro
 URMA§II LUI PETRU §CHIOPUL. MOVILE§TH
Tara e a Polcmilor, cetdttle
ale pdgdni/or i ¡rebus sd ddm bir
Turci/or ca mai inainte
(Scrisoarea din 28 Octomvrie
1595, a lui Nicoiae Kirschner
din Baia catre biräul Bistritei).

Aron Vodá « cel Cumplit ». stefan Riizvan. AflAnd de plecarea

lui Petru chiopul, Turcii dádurá domnia Moldovei lui Aron V odd ,
un fiu nelegitim al lui Alexandru Lápu§neanu. Numirea costase
o suna enormá, nemai ating Odd acum: un milion de galbeni,
socotind §i dobànzile. Pentru a o putea pláti cámátarilor constan-
tinopolitani dela care se imprumutase, noul domn puse däri grele
peste %al% ; incasarea se fácea In prezenta Turcilor care intová-
rá§eau pe slujitorii vistieriei. Nefiind de ajuns, se fix6 un impozit
extraordinar: fiecare birnic trebuia sá dea cAte un bou; a§adar,
o anticipare a vácáritului. Rezultatul fu o ráscoalá a Orheienilor
§i a Sorocenilor care proclamará pe unul dintre ei I ona,scu, domn,
sub numele de Bogdan Vodá. Aron, dupd ce mai intAi tgie trei
boieri mari, acuzati de complicitate, porni Impotriva rázvráti-
tilor. Lupta a avut loc la räul Ráut. Iona§cu fu Invins, insemnat
la nas §i cálugärit; partizanii lui cunoscurd urgia domneascá. Dar
executiile §i confiscárile de averi ce urmarä Intre cei uci§i era
§i influentul Bartolomeu Brutti Mom% lui Aron o atmosferd
defavorabilá la Constantinopol §i determinará mazilirea lui.
Ca urma§, Poarta hotärise pe Alexandru V odd ; acesta insá nu
ajunse sá se insckineze, deoarece creditorii fostului domn
intre ei §i multi Turci cu vazá obtinurá numirea din nou a nia-
zilitului (18 Iulie 1592); altf el pierdeau banii. Lui Alexandru i se
dädu in schimb Tara Romäneascá. In timpul fug când se fäceau
la Constantinopol aceste aranjamente, tronul Moldovei fu ocupat

www.dacoromanica.ro
 ARON VODA I GEL CUMPLIT o 251

de « Petra Cazacul», un alt fiu nelegitim al lui Läpusneanu; el

veni de pe Nistru cu un corp de Cazaci si se putu mentine mai
bine de dou`á luni de zile. Era un bárbat « foarte frumos, lnalt si
vânjos, Cu párul negru; stia multe limbi ». Avusese o tinerete
aventuroasà; fusese prin Spania, prin Austria si isi incerca si el
acuma, ea atâti alti « domnisori » norocul. La inceputul lui Oc-
tomyrie 1592, o armatà ardeleneasc6 pAtrundea, din ordinul Sul-
tanului In Moldova, In timp ce Aron Insusi, insotit de ajutoare
turcesti, inainta spre Iasi. Petru Cazacul fu prins si trimis la
Poartà unde pieri, atárnat In arlige.
Ina din prima domnie, o sum6 de boieri pribegiserà In Po-
lonia. Afând de revenirea « tiranului » asa i-au spus istoricii
vremurilor noastre, cronicarii lug, Ureche si Miron Costin, ii
spun « ce! Cumplit » fugi si logorátul Nestor Ureche, cel dintAi
dintre dregátori, tot inteacolo. Aron reincepu cu apäsarea sa
fiscalà, izbutind sà-si strâng6 o avere onsiderabilà. Dandu-si
seana lug de situatia sa subredd, de imposibilitatea de a &Aura
lkomia tot mai mare a Turcilor, din pricina csárora fusese silit
sá puie dári mari, el 1u6 hotärirea Indrázneatä de a se ridica impo-
triva sfäpAnilor si de Ora atunci si de a se alipi coalitiei crestine
tare tocmai se punea la cale. Trimise deci un sol la Impáratul
Rudolf al Austriei, intrá In legáturi Cu Sigismund Báthory, prin-
cipele Ardealului si In cele din urm6, ajunse, la 16 August 1.594,
la un tratat formal cu Imperialii. Acestia primeau Moldova In
confederatia germana, se indatorau s'o apere contra Turcilor si
asigurau domnului ei adäpost In cazul and ar fi fost gonit din
tarä. In schimb, Aron se obliga sá ajute pe impárat In lupta
contra pAgani/or si sà-1 informeze de misarile lor. Cu Sigismund
Báthory se incheie de asemenea un tratat: Mosul principe al
Ardealului fu recunoscut ca suzeran si ambele pdrti se obligarg
sä se sprijine In rázboiul care avea sä. inceapà. De comun acord
cu Mihai Viteazul care se aláturase si el coalitiei crestine, se fix6
yiva de 13 Noemvrie 1594 pentru inceperea revoltei. La aceastä
data, creditorii ateva mii furd chemati atAt In Bucuresti
c At si in Iasi, la Curte, chipurile spre a fi platiti, si ucisi cu totii.
Urma apoi atacul cetätilor turcesti: Tighina s'i Chilia full ase-
diate f Ara s.4 poatà fi luate; in Martie 1595 càzu, In schimb,
Ismailul, Cu mare mgcel. Trupele luí Aron Tiranul, cuprinzAnd

www.dacoromanica.ro
252 URMA$II LUI PETRU SCHIOP-UL, 110VILE$TII

Cazaci cu plata, patrunsesera chiar in timpul iernii peste Du-

nare, in Dobrogea, luasera Mdcinul i pustiiserd grozav intreaga
regiune. O armara turceasca, venind sa instaleze In Moldova, in
locul hainului, pe , telan Surdul, fostul domn al Prii Romane§ti,
e batuta langa Silistra de &are banul Mihalcea al lui Mihai Vi-.
teazul. Dar ceea ce nu putuse face du§manul, facu « prietenul
§i suzeranul: banuind Para temeiu, socotim noi pe Aron de
necredinta, Sigismund Báthory puse pe Razvan, capitanul gärzii
ungure§ti ce se afla pe lânga domn, sa-1 prinda §i sa-1 aduca in
Ardeal. Aci « vasalul » fu mai intai inchis in castelul dela Vint
(19 Mai 1595) §i apoi otravit (siar§itul lui Iunie 1597). Mormantul
sa se afla nu in ctitoria ce-§i !maltase,
In frumoasa biserica din « tarina Ia-
§ilor », ci in Alba-Iulia.
Aron a fost crisatorit cu doamna
Stanca; au avut mai multi copii, dintre
care cunoa§tem pe Bogdan, pomenit
Fig. 77. Ban bAtut de $tefan
In hrisovul de ctitorie al manastirii de
RAzvan, In 1595. Legenda e In
latIne§te. langä Ia§i, §i pe Marcu, amintit la 23
Octomvrie 1619. La aceastä din urma
data, Stanca era Inca in viata, o gasim in Ardeal, unde stapanea
o mo§ioara In comitatul Albei.
Pe tronul ramas vacant, principele Ardealului i§i ingadui
numeasca el pe un boier, hatmanul Nizvan, care lua numele de
tefan Vodd (vezi fig. 77). Acesta servise la inceput in armata
polo* ca§tigandu-§i gradele multumita vitejiei sale deosebite.
Intrand in serviciul lui Aron, fu numit hatman §i comandant al
garzii domne§ti, alcatuite din Unguri. Nu cunoa§tem numele
tatalui sail; cat despre mama, contemporanii, intre cari Insu§i
Mihai Viteazul, spuneau §i aveau, se pare, dreptate Ca era
Tiganca §i anume din Tara Romaneasca. Indata ce ocupd tronul,
Räzvan incheie la 3 Iunie 1595 un tratat cu protectorul
Sigismund Báthory, recunoscandu-1 de suzeran §i admitand
sub raportul politic conditii mult mai grele decat cerusera
Turcii vreodata. Acest fapt cat §i numirea insa§i a donmului de
catre principele Ardealului provoaca o reactie din partea P61onilor
cari nu puteau admite, dupa toate legaturile ce existasera liana
atunci, ca Moldova sa iasa complet din sfera lor de influenta.

www.dacoromanica.ro
 IEREMIA MOVILA 953

Ieremia Movilil. lntre boierii cari pribegiserà peste Nistru se

afla i leremia Movila reprezentant al unei puternice
familii, cu multe legaturi. Traditia, consemnatä de Neculce.
ca stramo§ al MovilWilor pe aprodul Parice, acela care in lupta
Cu Hroet a dat calul sdu lui stefan cel Mare §i, fdandu-se «
» la pdmant, i-a ajutat sä Incalece. Cronica In limba ger-
manä, descoperità de curând la Miinchen (vezi cap. despre Cul-
turd), aratä Intr'adevär rolul foarte important pe care 1-a jucat
boierul Purice in zisa luptä, e probabil deci ca i traditia schim-
bärii numelui sä corespunda realitätii. Bun prieten al Polonilor,
agreat §i de ceilalti boieri pribegi, Ieremia Movilà este ales domn
§i inträ In /a§i, la adäpostul Wirii regale, comandate de cance-
larul Zamoyski. Räzvan, In timpul acesta, se afla in drum ske
Tara Româneascä, urmänd sá dea ajutor, impreunä cu Sigismund
Báthory, lui Mihai Viteazul in räzboiul cu Sinan Pava. Dupä res-
pingerea Turcilor peste Dunäre, el se intoarse In Moldova §"i incerca
sä-§i reja cu armele tronul. Lupta avu loe la satul Areni, lang6 Su-
ceava, In ziva de DuminicA, 13 Dechemvrie stil nou 1595 §i se isprävi
In chip dezastruos pentru Räzvan. Infränt i prins, acesta e tras
in A, eapà, in timp ce fratelui säu i se taie capul. Unii dintre boierii
care-1 sustineau pierirà, altii fugirà in Ardeal ; dintre osta§i ar
fi cazut spune o scrisoare contemporana vreo 2.500. Ieremia
Movilä rämase domn, sprijinit de Polon i plätind regulat tribut
Turcilor. Celor dintai le däduse un act, la 27 August 1595, in Ia§i,
prin care Moldova era considerata ca « unità pe vecie » cu Po-
lonia, fiind un « membru credincios i inseparabil al Coroanei, ca
§i toate celelalte tä.ri i palatinate ale ei ». FaVä de Sultan, pe de
altd parte, 4i indeplini obligatiile atät de scrupulos, *Meat acesta
11 ajutà lucru extraordinar chiar i cu bani, trimitändu-i,
in primAvara anului 1597, o sumä importantä: dotal poveri, iar
In 1600, patrazeei de mii de galheni! Situatia politick' a Moldovei
In vremea aceasta e caracterizatä foarte exact inteo scrisoare a
lui Nicolae Kirschner din Baia, adresatà biräului Bistritei: « tara
e a Polonilor, cetätile ale pägänilor i trebue sä därn bir Turcilor
ca mai inainte ».
Astfel stánd lucrurile, era firesc ca Mihai Viteazul sà vadä In
/eremia Movilà un adversar. De aceea are loo campania din 1600,
In care Wile muntene ajung aproape färä impotrivire Oda' la

www.dacoromanica.ro
254 URMASII LUI PETRU *CHIOPUL. MOVILESTII
www.dacoromanica.ro
 IEREMIA MOVILA 255

portile Hotinului (vezi mai jos, p. 286). Reinstalat In scaun de

Zamo3 ski, Ieremia ajunge In §i mai mare dependentà fatd de
Poloni ; se obligh chiar sà le pläteascà o suma anualà. In 1601,
aceasta suing se ridica la 28.000 de zloti ; domnul serie la 30 Iunie
regelui sà-1 ierte c6 a intarziat s'o trime.atg, deoarece a trebuit
sä plateasca din ace§ti bani lefile In restanta ale mercenarilor. Se
adàogau apoi pràdaciunile i violentele pe care le fAceau ostasii
poloni läsati In tarà spre a apara pe domn. In 1601, nemultumirea
era a§a de mare §i a§a de genera15, Incat insu§i Ieremia se
vede silit sä" trimitä o scrisoare regelui. « Tara Intreapà apune
el e atAt de turburatà §i de IntAratatà prin toate aceste suferinte,
inat acei cari 'And deun'azi de abia murmurau, avand In vedere
porunca mea, sub pedeapsd de moarte, de a sta lini§titi §i de a
nu unelti nimic contra armatei polone, au inceput acum a staiga
In gura mare, infruntand ordinele noastre i declarând ch" nici
inteun chip nu mai pot rada ,§i suferi o nevoie ata de mare ».
De aceea, la un moment dat, boierii se adreseazà chiar lui Basta.
ca ja sub protectia lui; generalul Insä nu dà curs cererii. In
genere, raporturile lui Ieremia cu Imperialii au fost papice ; in
1605, and Turcii li dAdusera ordin ca sà p6trundä in Ardeal,
el Incuno§tiinteaz6 de acest f apt pe comisarii lui Rudolf.
Dupäl cum se vede, sub raportul politic i militar, epoca aceasta
e o epoca." de sc6dere In istoria Moldovei ; Ieremia nu e niciun con-
ducàtor de oaste, niciun spirit dArz, iubitor de independentà.
Supus celor puternici, el poate prelungeascà domnia pan&
in 1606, Iunie In 30 de zile, murind In scaun, de moarte budä, iar
nu In pribegie, mazilit, sau §i mai rgu, decapitat in piala publica.
Sub raportul religios §i artistic, stapânirea sa are lnsä" insem-
nhtate. Ieremia Intemeiaza', Inainte de 1599, episeopia Hu§ilor
§i-i dsárue§te spre sfar§itul domniei (1604-1606) mai multe sate.
Pe de altk parte, ctitoria Moviletilor, Sucev4a, este una din cele
mai reu§ite ale Moldovei ; picturile ei, terminate In timpul lui
Ieremia, fac i astazi admiratia tuturora (vezi fig. 72-74 §i
145-448). Tot Ieremia Movila. este, se pare, i ctitorul mAngstirii
Vizantea, din judetul Putna: impreuna cu doamna Elisaveta, el
figureaz6 in fruntea pomelnicului. i In domeniul Impodobirii
manuscriselor, al miniaturilor, anii ace§tia au o deosebità insem-
nätate. Acum miggle§te vestitul Anastasie Crimea desenurile sale

www.dacoromanica.ro
256 URMASII LUI PETRU SCRIOPUL. MOVILESTII

i'zi:Pgiriflit,419itAl0611619/1t81111/1/110F11i110M-kihilOhl',./j)
---

= -

.)

N
I. 44"

li

Fig. 79. Acoperamintul de fmormAnt al lui Ieremia Movilli la

mAnastirea Sucevita.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 25.7

tare pot fi socotite va formand o scoalà sau o directie nouà in

acestä veche si stfälucità artä.
Ieremia Movilà, scoboritor prin marnä-sa Maria din neamul
Läpusnenilor, a fost cäsätorit cu o Ardeleana Elisaveta Csomor-
ldny, una din femeile cele mai aprige ale trecutului nostru. Au
avut mai multi copii: trei bäleti, Con,stantin, Alexandru §i. Bogdan
si cinci fete, Chiafna (Regina), Ecaterina, Maria, Ana §i. Samfira.
Primele patru s'au cägtorit dui:a nobili poloni; ultima a murit
de tânärä, la 7 Martie 1596 si a fost Inmormantatà la mänästirea
Sucevita. Tot acolo se aflä si mormantul, frumos lucrat, al lui
Ieremia, purtând urmätoarea inscriptie: « Aceastä piatrà de mor-
mänt a facut-o si a Impodobit-o pan Gavril, fost stolnic, mai
Inainte räposatului, binecinstitorului si de Hristos iubitorului
domnului nostru Io Eremia Moghila voevod, cu mila lui Dum-
nezeu, domn al tärii moldovenesti. Vesnica lui pomenire, odihnä
fericità. In anul 7114 (1606), luna Iunie 30 » (vezi fig. 78 si 79).

BIBLIOGRAFIE
L Aron Tiranul: 1. I. MINEA, Aron Vodet fi vremea sa, in Cercet. 1st.,
VIIIIX (1932-1933), nr. 1, p. 104-436; 2. I. MINEA, Doamna lui Aron
Vodd gi fiul lor Marcu Vodd, In Comunicdri (Buletinul Institutului de Istoria
Romdnilor 4 A. D. Xenopor»), nr. 2, Ia§i, 1942, p. 5-13.
II. $t et an Rfizvan: 3. N. IORGA, Originea lui S'tef an Reizvan, in Mem.
Secy. 1st., Acad. Rom., t. XI (1930), p. 157-160; 4. I. MINEA, Data de zi
a luptei dela Areni ( 13 Dec. st. n. 1595 ) In Comuniceiri, nr. 1, Ia.i, 1941, p. 3-8.
V. i p. 308, nr. 23 §i 24.
HL Ieremia Morn: 5. EPISCOPUL MELHISEDEC, Notiye istorice gi arclzeo-
logice. Adunate de pe la 48 mdrzeistiri gi biserici antice din Moldova, Bucu-
re§ti, 1885, 318 p. in 8°. 6. N. IORGA, o Doamna lui Ieremia Yodel )), In An.
Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., t. XXXII (1909-1910), p. 1019-1077.
V. §i p. 335, nr. 8.

17

www.dacoromanica.ro
 MIHAI VITEAZUL
In tara mea ali fi putut sd rdmdn
linistit i sigur, fdrd nicio teamd, dacd
nu m'ar fi chemat credinfa mea fald
de erestindtate
lo Mihait Voevod al Ungrovlahiei,
al Ardealului, al Tdrii Moldcrvei s.
(Memoriul luí Mihai Viteazul
catre lmparat, din anul 1601
$i legenda pecetii lui ca sta-
panitor al celor trei taxi ro-
mane$ti).

Tot mai puternic straluce§te chipul lui Mihai Viteazul, tot mai
vie §i mai luminoasa este amintirea faptei lui. Cu cat se adaoga
informatia documentara, cu cat cunoa§tem mai bine lupta, bi-
ruinta i &Adema acestui mare capitan, neInfricat luptator pentru
credinta i ctitor ve§nic altsárii de astäzi, cu atAt spore§te In su-
fletul nostru admiratia. Alaturi de tefan cel Mare, Mihai Vi-
teazul este lntruchiparea eroismului, este izvor de putere, de In-
credere ì de mandrie pentru poporul românesc.
Vieata lui e una din cele mai impresionante din cate s'au des-
favrat pe pamantul stramo§ilor. Mihai iteazul a cunoscut din
plin §.1 durerile i bucuriile vietii; a cunoscut dulceata biruintei
§.1 amäraciunea Infrangerii; a stapanit cat niciunul dintre voevozii
no§tri, pentru ca inteo clipa s'a piarda totul; a vazut pe cei tru-
fa§i Inchinandu-i-se §i a cazut prin tradarea lor. Nimic din ce e
omenesc nu i-a fost strain i faptul acesta ni-1 face §i mai apro-
piat, 11 aduce la Intelegerea tuturora. Contemporanii, prieteni sau
du§mani, au simtit ea au In fata o personalitate exceptionala ;
unii 1-au ridicat In slavi, altii 1-au urIt cu patima, cu totii lusa
au ramas inipresionati de aceasta aparitie unica".

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA LIJI MIHAI. CARIERA SA CA BOIER 259

Originea lui Mihai. Cariera sa ea boier. Originea lui Mihai

Viteazul e o problema nedeslegatd Inca', e un semn de intrebare
al istoriografiei române§ti.- Unii dintre cercetdtori 1-au considerat
drept fiu legitim al lui Pdtra§cu cel Bun, ceea ce s'a dovedit gre§it,
altii au spus cd e fiul nelegitim al acestuia, iar acum in urmd s'a
afirmat cà el n'are nicio legeiturd cu acest voevod. Sigur este numai
eh pe mamd-sa femeie frumoasd o cherna Tudora §i cd a
locuit multd vreme in targul dela gura Ialomitii. Ea era soil cu
lane Epirotul, care a ajuns, gratie Insu§irilor lui, la cea mai inaltd
dregdtorie din Tara Româneascd, la bdnia Olteniei, fiind in ace-
la§i timp §i cap uchihaia sau reprezentant al domnului la Constan-
tinopol. tim cd Mihai s'a ndscut in 1558, deoarece In 1601 avea,
a§a cum ne spune pictorul Sadeler care i-a fdcut portretul, 43
de ani. Pdtra§cu cel bun a murit frig In Dechemvrie 1557, in urma
unei lungi boli, pentru care se dusese, Inca' din luna Mai, la aer,
la Ramnicul-Valcei. A§adar, sau Mihai este fiu postum al lui PA-
tra§cu, sau e opinia ultimului cercetdtor, d-1 P. P. Panaitescu
Mihai a avut un alt tatd, pe care nu-1 cunoa§tem. Mai stint o serie
de argumente cari vin In sprijinul acestei ultime pdreri, a§a de
pildd, povestirea cronicei lui Radu Popescu din care afldra cd
« Mihai-Vodd, dupd ce au luat domnia, s'au numit cd iaste fecior
lui Pdtra§co-Vodd, iar cu adevdrat nu sd §tie; a niciun istoric de
ai no§trii (sau striin) nu adevereazd cine iaste ... fdrd cat den
auz unul dela altul a§a dovedim cd murnd-sa au fost dela ora,
dela Floci ... vdduvd §i frumoasä ». In cazul cand paternitatea
lui Pdtra§cu se dovede§te a fi o iluzie, Mihai Viteazul nu-vi pierde
din Insemndtate pentru aceasta. In definitiv, valoarea lui nu std
In faptul cä a fost feciorul nelegitim al unui voevod, ci In activi-
tatea pe care a desfd§urat-o, In realizdrile lui, In personalitatea
lui care s'o recunoa§tem nu seamdnd cu aceea a lui Pdtragcu.
Mihai e In primul Hind fiul faptelor sale. i alti mari stdpanitori
ai lumii de ieri §i de azi nu au fost §.1 nu sunt de vita dom-
neasca ; aceasta nu i-a lmpiedicat totu§i sd se ridice peste cei-care
se bizuie pe nobletea din hrisoave.
In finer*, Mihai s'a indeletnicit cu negustoria: ne-o spun
mai multe märturii contemporane, intre altele un document intern
descoperit in ultimul timp. 0 märturie polonä il aratd ca negu-
stor de vite; o alta, spaniold, afirmd cd ar fi fost negustor de
17*

www.dacoromanica.ro
260 MIHAI VITEAZUL

giuvaericale. 5tia turce§te i grece§te; avea un scris frumos,

energic ; iscalitura lui se recunoa§te dinteo mie.
Cariera boiereascä vi-a Inceput-o pe langà unchi-säu lane.
Cand acesta ajunge mare ban al Olteniei, Mihai e numit ban mic
sau beini4or In judetul Mehedinti. Il gäsim In aceasta dregatorie
in anul 1588; ni s'a pastrat §i un ordin al lui Mihnea voevod adre-
sat o slugei domniei mele lui Mihai banul din judetul Mehedinti »,
In 1590, este mare stolnic; In 1591-92, sub stefan Surdul, devine
mare postelnic i, dui:4 cateva luni, mare agá. Iar fiindca in tot
acest timp, lane, banul Olteniei, locuia de fapt la Constantinopol,
se pare ea Mihai a fost i ispravnic In locul sau, la Craiova. Cu
aceasta ultima dregatorie 11 cunoa§te cronica lui Radu Popescu.
In timpul domniei lui Alexandru cel Rau (1592-1593), a ajuns
chiar ban al Olteniei. Intr'un document din 27 Septemvrie 1597,
daruind mamei sale, doamnei Teodora, satele Studina Mesteacai,
Studinita Barbului, Cru§ovul, Frasinetul din camp §i Studinita
lui Hamei, cu toate hotarele lor, Mihai spune ea « aceste sate
le-am cumpaiat domnia mea cand am fost ban al Craiovei »
(ci CM4 IlOKSHH)C reAg0 Mi 'ChM CritA1 RNA GAN KIMAIRCICH). Tot din
timpul carierei sale, « din trudä, din slujba ce am slujit » cum
o declarà". Insu§i In hrisovul din 6 Septemvrie 1598, avea .el 23
de sate numai In judetul Romanati, cumparate dela megie§i adica
dela mo§neni. Un altul, Cräicanii, il cumparase pe cand era
bani§or in Mehedinti. Se adäogau apoi satele pe care i le adu-
sese ca zestre sotia sa, Stanca, nepoata lui Dobromir, banul
Olteniei. Mihai era deci, In 1593, nu numai cel dintâi dintre
dregatori, dar i unul dintre cei mai bogati.
Birurile grele puse de Alexandru cel Rau provoaca un com-
plot boieresc. Domnul e pain la Poarta, In Iunie 1593, dar fara
succes pentru moment. Unii dintre comploti§ti sunt prin§i
täiati; Mihai, amestecat i el, afla cà i s'a hotarit pieirea i fuge
In Ardeal. Traditia, consemnata In cronica lui Radu Popescu, ne
prezinta lug lucrurile altfel, anume ca Alexandru ar fi vrut sa-1
omoare, deoarece Ii ie§ise nume « cum ca iaste fecior de domn ».
Deci « au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucure§ti. i trecand
pe langa Biserica Alba pe vremea liturghiei, s'au rugat arma-
§ilor sa-1 lase sä asculte svanta liturghie §i, lasandu-1, au intrat
in biserica §i, rugandu-sd, s'au fägäduit lui Sfeti Nicolae, fiind

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTUL DOMNIEI. PASCOALA IMPOTRIVA TURCILOR 261

hramul, cd, de-1 va mantui, sà-i fac6 msángstire in numele lui,

precum au §i fAcut. CA, ducandu-1 la domn, §i tágkluind de 1:16-
paste, au jurat cu 12 bojari ca nu iaste fecior de domn §i au scápat.
Pentru care nevoe scápAnd §i speriindu-sà, au fugit la Poartà... ».
0 narturie contemporand ungureasc6 insemnArile lui Sza-
mosközy afirmá c6 s'ar fi ajuns chiar la condamnárea la moarte
§i c'ä Mihai a fost salvat numai gratie faptului 06 tiganul c'616u
s'a inspáimAntat §i a zyMit spada. Cat'á valoare prezintà aceste
§tiri, nu se poate spune in mod precis. Impresia noasta este, a§a
cum am afirmat §i mai sus, c6 Mihai, afrand de soarta ce i se pre-
gáte§te, a fugit din Oltenia in Ardeal. Intr'un hrisov din 1594, el
spune de altf el limpede: 4 Ctind s'au inta'mplat domniei mele pri-
begie dela Craiova, am trimis domnia mea de am chemat cAlugArii
dela acea mánástire e vorba de Cofuna (azi Bucov4) de am
ad6ogat aceste vii ... ca EA' stàpâneasc6 aceste vii pand voi veni
domnia mea din pribegie ... ». In Ardeal, Mihai a stat douà sAp-
tAmani, apoi s'a dus la Constantinopol unde, ajutat de unchiul
sdu Iane §i de Andronic Cantacuzino, fiul lui eitanoglu, pe de o
parte, de Sigismund Báthory §i de agentul englez Barton pe de
altà parte, a izbutit sä" ja domnia. Au contribuit la acest succes §i
sumele mari de bani §i bogatele daruri pe care, potrivit obiceiului,
le Mouse la toate márimile din Constantinopol. Datoriile noii
domnii se urcau la o cifrà fabuloasà; creditorii insoteau acum pe
Mihai in tara, ea sà-§i scoatà banii §i dobAnzile respective.
Ineeputul domniei. lfa'scoala fmpotriva Tureilor. Numirea se
facuse in Septemvrie 1593; la 11 Octomvrie, in drum spre tara,
Mihai trecuse de Adrianopol; in cursul aceleia§i luni, el intra in
Bucure§ti. Aci Osi pe creditorii mai vechi, ai predecesorului s'äu,
care-§i reclamau §i ei banii. Intelegem prin urmare cum in primul
an de domnie a trebuit ca nenorocitii de contribuabili, in afarà
de birul obi§nuit, sä" pineasc6 §i birul pentru « poclon §i curama »
(aA noK(Iomi H sa Kopama) cuvântul ultim inseam-16 cotizatie,
contributie precum §i un impozit extraordinar « corn6ritul oilor
§i al boilor ». Se adaoga apoi un bir « pentru cAble §i chile »
Oa ichErm H att IC HAE) adicd pentru proviziile de grttu §i orz ce tre-
buiau trimise armatei turce§ti, in campania impotriva Imperia-
lilor. In afará de acestea, se mai cerea, pentru aceea§i armatà,
cantitAti insemnate de miere, unt §i sare. Ap6.sarea fisealà devenise

www.dacoromanica.ro
262 MIHAI VITEAZUL

insuportabila: unele sate se «risipeau », multe i§i vindeau mo§ia,

sporind numä'rul rumanilor sau vecinilor. Dar nu era numai
atat: Turcii prinserä a se aceza In Tara Romaneasca, a-§i face
laca§uri §i meceturi §i Incepura a tipa cre§tinii de nevoia Tur-
cilor » cari le calcau « tara §i legea n. Mihai, vazand primejdia,
fäcu sfat cu oboierii « mari §i mici » §i toti spusera cà « intealt
chip nu se vor putea izbavi numai cu barbatia sa ridice sabie
asupra vrajma§ilor ». Momentul era prielnic: se forma tocmai
atunci in Europa o liga' sfanta pentru a duce razboiul Cu Turcii.
Papa Clement al VIII-lea (1592-1605) Indemna staruitor pe toti
monarhii cre§tini sa-§i uneasca fortele imp otriva necredincio§ilor.
Concentrarea urma sa se fand In jurul imparatului Rudolf al II-lea
(1576-1612), la a carui curte Jezuitii comandau. Apelul gäsi
rasunet In Spania, unde domnea batranul Filip al II-lea, In cá'teva
ducate italiene (Toscana, Mantova, Ferrara); statele germane faga-
duira §i ele sa dea ajutor In oaste §i bani. O deosebita importantä
prezentau cele trei Vári románe§ti, deoarece ele erau in vecinatatea
nemijlocita a du§manului §i forman o baza de operntiuni indicata.
De aceea, se depusera sfortdri pentru a fi atrase in HO. Sigismund
Báthory, principele Ardealului, dupa tratative laborioase, prin
care cauta sa-§i asigure maximum de avantaje, ajunse In sfar§it,
In Fevruarie 1594, la o intelegere cu Rudolf ; Aron Voda al Mol-
dovei incheie §i el, la 16 August 1594, un tratat cu Imperialii,
declarandu-se aliatul lor, obligandu-se sa colaboreze sub raportul
militar §i obtinand dreptul de azil in cazul °and ar trebui sa-§i
paraseasca tara. In ce prive§te pe Mihai, el abia fusese nurnit
ca domn, a§a Inca emisarul Papei, calugarul croat Alexandru
Cumulovici, ne§tiindu-i gAndurile §i banuind ca are legaturi prea
stranse cu Turcii, nu-i vorbise Inca. In tara, exista totu§i un pu-
ternic curent pentru cauza cre§tinä. Atat boierii, cat §i domnul,
afland de pregatirile ce se faceau In vecini, se simteau atra§i
participe §i ei la lupta impotriva necredincio§ilor. Mihai nu a§teptä
deci sa i se faca propuneri, ci, fapt esential care-1 caracterizeazei
dela inceput, o hid el inainte. Trimise soli at& la Sigismund Bá-
thory cat §i la Aron \Todd: la cel dint'ai pe Radu clucerul Bu-
zescu, la cel de al doilea pe fratele acestuia, pe Preda stolnicul.
Rezultatul fu o intelegere deplina. Cei trei stäpanitori hotarlra
« ca 66 fie nedespartiti unii cu altii *. Cu drept cuvânt a§adar,

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTUL DOMNIET. RASCOALA IMPOTRIVA TURCILOR 263

avea s. serie mai tärziu Mihai ImpAratului Rudolf: « In tara

mea ai fi putut s rämän lini0it i sigur, fàrà nicio teamä, daa
nu m'ar fi. chemat credinta mea fatà de cre0inatate ». Aceastä
credintä pe de o parte, presiunea fiscalà pe de altä parte, explia
rAscoala voevodului. Ca' urmare a Intelegerii cu Sigismund Bá-
thory, sosir5. la Bucure0i vreo douà mii de osta0-ardeleni, sub
comanda apitanului de Flgära§. In ora, era insä 0 un corp
turcesc, tot de vreo douä mii de oameni, sub comanda unui emir,
care supraveghea pe domn. Mai era 0 multimea de creditori;
ace§tia merseserà cu Indräzneala pän6 acolo 'neat atacaserà In-
su0 palatul domnesc.
Mihai, care-vi avea acum stränse trupele sosiser5. i Buze0ii
din Oltenia chem6 pe creditori la vistierie, In ziva de 13 Noem-
vrie 1594, pentru a-i socoti. Cfind toatä lumea fu adunatà, incepu
Inteadev6r socoteala, dar o socotealá sängeroasd. Tunurile izbird
In multime, casa 111à foc, osta0i domne0i desävär0r6 pràpädul.
Dup5 creditori, veni rändul celor douà mii de Turci ai Emirului;
apoi fu atacatà cetatea Giurgiului. Mihai neavänd Insà mijloace
suficiente de asediu, ea putu rezista, mai ales ca-i soseau ajutoare
dela Rusciuk. In acela0 timp, erau mäceráriti Turcii din Ia0 de
atre Aron \Todd. Räscoala devenea a§adar generald. i alte ce-
täti dela Dunäre furà izbite ; o luptä avu loe läng6 Cetatea de
Floci, la värsarea Ialomitei, o a doua la Hdrova, la 1 Ianuarie
1595; o a treia la Silistra, la 8 Ianuarie ; pretutindeni Tureii furä
Intre timp, la Constantinopol se hotArlse Inlocuirea hai-
nilor ; In Tara Româneascà urma sá fie instalat Bogdan, fiul lui
Iancu Sasul, iar In Moldova, L'tefan Surdul, fostul domn muntean.
Douà armate turce0i pornirä In acest scop la Dunäre: una co-
mandatä de Hasan Pap 0 Mustafa Pava, se Indrept5 spre Rus-
ciuk, cealaltà spre Silistra. Mihai porni Impotriva celei dintg.
Pe and ii supraveghea mi§chrile, din tab6ra dela satul Pietrile,
veni lug §tirea a va fi atacat din coastà, din spre apus, de o
oaste tAtäreasa. Erau Tätarii cari luptaserà panä atunci In Banat
0 care, primind ordinul Sultanului, veneau acuma asupra hai-
nului. Mihai 10 retrase atunci trupele putin spre miazAnoapte, la
satul Hulubegti, la eonfluenta CA1n4tei cu Neajlovul, 15.ng6
gäreni, i trimise pe fratii Buze0i ca s6 Impiedice unirea corpurilor
du§mane. Tätarii sunt inteadevar 13414, intäi la satul Putineiu,

www.dacoromanica.ro
264 MIHAI VITEAZUL

In ziva de 14 Ianuarie 1595, a doua ail la Steinefti, In ziva de 16

I anuarie ; unirea frig nu poate fi impiedicatà. Adversarul inain-
teaza pkià la satul . 'erpeitegi; aci el e atacat trite° noapte de
paharnicul Manta care pune pe fugä pe Mari. In retragere,
oastea turceasa se opreste la Ruscia. Mihai care sosise intre
timp 4 cu gloatele » trece Dun6rea pe ghiatà, pe la Marotin, si o
bate cumplit; arnandoi pasii Bunt ucisi, orasul e ars si prädat,
iar bietul Bogdan abia isi scapà vieata prin fug6 (25 Ianuarie).
Cealalth armata turceasa", insqind pe stefan Surdul, se afla
l'Angà Silistra ; ea e atacatà de Banul Mihalcea si imprästiatg.
Orasul are aceeasi soartà ca si Rusciukul; pretendentul cade In
luptà sau fyge ; de aici incolo i se pierde urma. Armatele victo-
rioase ale lui Mihai fac incursiuni pe tot tärmul drept al Dunkii;
ele ajung pan6 la muntele Haemus (Balean); bàstinasii, incura-
jati de aceste succese, se rälscoalà si ei, astfel vreo « 2000 de haiduci
si ckiva skbi » ataa Sofia. Turtucaia e arsd; Babadagul jefuit
cumplit de ostile lui Aron al Moldovei. Brdila intkità cu ziduri
si apkat6 de o mie de Turci, cade in Martie 1595, dupà un atae
repetat, condus de paharnicul Manta si de Albert Király, noul
comandant al corpului de ajutor unguresc.
Campania din 1595. Lupta dela Calugiireni. Era evident a
Turcii nu puteau tolera o asemenea situaVe ; fäscoala tkilor ro-
manesti insemna o intreità lovitur6: de ordin politic, militar §i
economic. Ea constituia mai intai un exemplu si un indemn pen-
tru toti crestinii din Balcani, apoi o importantä extindere a fron-
tului de luptà, In sfksit o perturbare .serioasà in aprovizionarea
Cu materii prime a imperiului In general si a Constantinopolului
In special. Prada, mai ales In vite, luatä de ràscula%i, era asa de
mare inck un or6sean din Brasov a putut cumpka « 50 de boi,
47 de vaci si 44 de vitei de un an » numai cu 100 de leil Sultanul
hotki asadar o mare expeditie de represiune, de nimicire a hai-
nului care produsese o tulburare atat de adkia. Se strkise o
armatä Insemnata, sub comanda lui Ferhat pasa, marele vizir ;
inainte ing de a trece Dunkea, pe and se afla Ina la Rusciuk,
acesta se vàzu inlocuit prin adversarul ski, Sinan-Pasa (vezi fig.
79). Asupra numkului armatei turcesti, nu existà potrivire intre
indicatiile diferitelor izvoare. Unele vorbesc de 40.000 de oameni,
altele de 80.000 si de 100.000, ba chiar o mkturie dä cifra enorra.

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA DIN 1595. LUPTA DELA CALUGARENI 265

de 300.000 din cari ar fi rdmas apoi numai jumatate, &Hod 150.000.

- .

'%,
- L -441

;) _
to ne
% D.
-

Creorgiut tOck'r a. Sy, r otur

lele.ter
dt, -rLt,
CLff.4 ...fref,

Fig. 80. Portret contemporan al lui Sinan Pasa, de George Wickgram din Spin..

Mai probabild pare cifra dintai sau una apropiatd ei ; nu cred ca

armata lui Sinan sd fi trecut de 40.000-50.000 de oameni

www.dacoromanica.ro
266 DIIHAI VITEAZUL

inch' din acestia nu toti erau adevarati luptatori. In once caz,

fortele sale depdfeau cu mult pe acelea ale lui Mihai Viteazul, care
n'ar fi avut dupa marturisirea cronicei oficiale muntene
decât vreo 8.000 de oameni, la care se adaogau cei 2.000 de Un-
guri ai lui Király. Chiar dacà admitem cà intentionat s'a trecut
un numar mai mic de ostasi, pentru a se scoate si mai mult In re-
lief meritele domnului e o cronica oficiala I totu§i, In cel
mai bun caz, socotind oastea de tara, lefegii, cetele de haiduci
ajutorul unguresc, Incà n'au putut fi mai mult de 20.000 de
osta§i. Prin urmare raportul era de unu la doi, Turcii erau de
cloud ori mai multi cleat Romanii.
Mihai Isi dadea perfect seama, inch' din primavara, ca Sultanul
11 va ataca. De aceea cautase asigure un sprijin puternic
din partea lui Sigismund ; acesta frig nu era un cap politic rea-
list ; infumurat si nestatornic, usor influentabil, el se &idea In
primul rand sa-si satisfaca vanitatea; In randul al doilea, veneau
interesele Statului i lupta Impotriva Turcilor; de aceea 1si va si
pierde, mai tarziu, domnia. Delegatia de mari boieri si de Inalti
ierarhi, trimisa de Mihai sá cearä sprijinul lui Sigismund, ajunse
in Alba-Iulia la 2 Mai 1595. In cursul tratativelor ce urmara, ea
nu apara Irisà asa cum trebuia drepturile Tárii Romanesti si ale
voevodului ei. Recunoastem ea Imprejurarile erau grele si pri-
mejdia iminenta ; daca boierii hag ar fi fost solidan i si nu ar fi
avut at:Ma In vedere interesullor pro priu, de siglar cà s'ar fi obtinut
alte conditii. Asa se ajunse, la 20 Mai 1.595, la un act care Insemna
In realitate desfiintarea Statului muntean. Inteadevar se prevedea
cà domnul e numai loctiitorul principelui Ardealului, acesta din
urma avand sa controleze veniturile tarii, cà darile se vor fixa de
catre dieta, la care vor participa §i 12 boieri munteni, cà actele
vor fi date de domn In numele principelui, sigiliul acestuia din
urma fiind sigiliul Statului. Sigismund va fi numit: « Prea lumi-
natul domn Sigisnaund din mila lui Dumnezeu, principele Tran-
silvaniei, Moldovei si Valahiei transalpine si al sacrului imperiu
roman, domnul partilor regatului unguresc si conaitele Sacuilor,
domnul nostru prea milostiv », In timp ce lui Mihai i se va spune
numai: « Respectabilul i magnificul domn Mihai, voevodul Ora
noastre transalpine, crediriciosul nostru iubit ». Nu se va putea
Incheia niciun tratat fara Invoirea lui.Sigismund, nu se va putea

www.dacoromanica.ro
 LIIPTA CIJ TURCII 267

pronunta nicio pedeapsa capitala impotriva boierilor farä §tirea

aceluia§i. Tot In folosul boierilor se prevede §i clauza cà domnul
nu-i va putea demite din dregatorii, ca, in schimb, Grecii nu vor
avea acces la ele, apoi ca sträinii nu vor putea dobandi proprie-
tati n tara, in sfär§it ceea ce fusese i pana" atunci ru-
manii sau vecinii care ar fugi pe ascuns de pe mo§iile proprietarilor,
vor fi adu§i inapoi. Pentru toate acestea, un singur ca§tig anume:
*toate bisericile din stapanirile seninätatii sale (Sigismund Bá-
thory 1) vor fi sub jurisdictia mitropolitului dela Targovi§te »
cloud asigurari: ea se va da ajutor in lupta impotriva Turcilor
cd se vor restabili vechile hotare ale Tarii Romane§ti, atat in
spre Moldova cat 0 la Dunare, urmandu-se « mijlocul » albiei
acesteia, « dela Braila pana la Ru§ava (Or§ova). Putem lesne banui
ce a fost In sufletul lui Mihai, cand a luat cuno§tint4 de condiliile
la care consimtiserä « lealii » i « desinteresatii » &Ai boieri, con-
ditii pe care Turcii nu indraznisera sa le ceara niciodata. N'avea
1ncotro Ins5.; Cu Imparatul Rudolf, la care trimisese un sol de
mare taina, in Aprilie, nu incheiase Inca legaturi puternice; Aron
Voda din Moldova fusese Inlocuit tocmai atunci de Sigismund
prin Stefan Razvan; trebuia deci sá accepte umilinta, pentru
moment, spre a putea face fata primejdiei. Apoi se vor lamuri
ele lucrurile. Cu o suta i zece am mai lnainte, marele Stefan
cunoscuse de asemenea o adanca jignire, la Kolomea; rdspunsul
a fost Codrul Cosminului. Tot a§a i acum, raspunsul va fi Se-
limbar 0, a doua oara, Goraslau.
In acest timp, armata turceasca 10 termina preparativele la
Rusciuk 0 se pregatea sà treaca Dunarea. Mihai a izbutit sä tie
vadul catva timp, In cele din urma lnsa, fiindcà era amenintat
cu Inváluirea, pe la Oltenita, a trebuit sá se traga Indarat. Tre-
cerea Turcilor a inceput in ziva de 4/14 August 1595, pe un pod
de vase 0 a durat trei zile. Cu ei era 0 renegatul Mihnea, fostul
domn al Tarii Române§ti. Fata de superioritatea numerica a
armatei lui Sinan, Mihai nu avea interes sa dea lupta in ctimp
deschis; de aceea, intocmai ca iStefan ce! Mare la Vaslui, a ales
o pozitie care sà nu permitä o desfa§urare largá de trupe §i in
acela§i timp sa-1 fereasca de o eventuala 1nconjurare. Experienta
luptelor din ivna Ii aratase ea o asemenea pozitie era tocmai pe
drumul care duce dela Giurgiu la Bucure§ti i anume la satul

www.dacoromanica.ro
268 MIHAI VITEAZUL

Caugäreni. Aci s'a oprit Mihai. In spate erau dealuri acoperite

de paduri, formând un adäpost natural, In fatä valea mlà§tinoas5.
a Neajlovului §i a Càlni§tei. Drumul ducea peste rail, pe un pod
de lemn, §i continua apoi Intre dealuri, pe valea Tântároasa, a§a,
Inat armata turceasa nu putea inainta deat sub form6 de
coloank cu un front redus.
Lupta avu loe in ziva de 13/23 August. Ina inainte de rev6r-
satul zorilor, avangarda lui Mihai atacg, ajungand Ora la cor-
turile du§manilor. Peste ateva ceasuri, pe la 11 dimineata, are
ice un atac puternic al Ienicerilor ; ace§tia izbutesc sà." resping6
pe ai no§tri, tree peste Neajlov §i captureazä unsprezece tunuri..
Mihai se retrage putin, In perfectà ordine, Cu armata dispus6 in
form6 de unghiu, cu varful spre du§man; apoi, in momentul and
ajunge In dreptul unde se afla deta§amentul lui Király care pAna
atunci nu intervenise In luptä se pare a. nu Poise s6 intervin6
(16 un contra atac fulgersätor care determin6 soarta bàfäliei.
Pentru a incuraja pe ai gi, voevodul Insu§i, invoand numele
lui Isus, se asvarle cu securea In mAn6 asupra duvnanului. Unul
dintre pa§ii turce§ti, ie§indu-i lnainte, are capul despicat dintr'o
loviturà, un altul e izbit In piept. Boierii, väzând pilda domnului,,
se asvarlä §i ei « pre capete asupra Turcilor », li taie vi-i inneaa
In mla§ting. Pe de altà parte, tunurile lui Király li izbesc din
flanc, iar un deta§ament de douà sute de Cazaci, sub comanda
cApitanului Cocea, §i. douà sute de .Ardeleni, din spate. Turcii sunt
cuprin§i de pania §i. Incep o retragere desordonatä. La podul de
peste Neajlov, Imbulzeala era a§a de mare, inat Insu§i Sinan
este asvArlit In nrila§tinA §i cu sigurantä ar fi pierit acolo, daa
un veteran din Rumelia, recunosandu-1, nu 1-ar fi luat In spate
§i 1-ar fi sapat. Sunt uci§i patru pa§i, apte sangeaci §i trei mii
de osta§i. « Si am cktigat poveste§te Insu§i Mihai.cinci tu-
nuri §i. un steag verde al Proorocului lui Mohamed, foarte prquit.
de dAnqii §i foarte respectat ». Bine inteles, cele 11 tunuri fuseserä
reluate. t
Noaptea care se läsa aduse incetarea bàtáliei. Biruinta rämà-
sese de partea noastrà. Dar pentru ca s'ä se bucure de toate roa-
dele ei, ar fi trebuit ca Mihai sà." poat6 continua urnfärirea, ca odi-
nioara Stefan dupg lupta dela Vaslui, sà poath svarli pe du§man
In Dungre. Din nefericire, aceasta nu era cu putintä. Turcii fuseserà,

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA DIN 1595 269

bätuti, dar nu distruyi; superioritatea lor numeric6 era incä

sdrobitoare. Pe de altà parte, armata Insälyi a lui Mihai era obosità,
dupà o luptä care durase mai bine de 16 ceasuri. Iar unii dintre
boieri izvoarele vorbesc de Dan vistierul yi de Miräsläu logo-
f ätul erau nemultamiti i, dupà un päcältos obiceiu, gata sä
trädeze. Tinand searnä de toate aceste elemente, hotäri domnul
retragerea la munte, spre a aytepta acolo ajutorul .znavnicului
Sigismund. Se repetà deci povestea dela Rovine a lui Mircea cel
Bäträn care, deyi biruitor, trebuise sä se trag5. spre Argey. In
cursul noptii de 13 spre 14 August, pornirà ostayii lui Mihai spre
Bucureyti. Dupä un scurt popas la Copkeni, pe Argey, si un al
doilea la Väcäreyti, in timpul cäruia Ungurii lui Kiräly
ostayi jefuirà orayul, retragerea continuà spre Tärgoviyte; de aci
se merse pe Dâmbovita in sus, Oda' la Stoenefti, in munte, unde
fu ayezata tabära. In acest timp, Turcii intrau in Bucuresti, unde
construiau o fortificatie de pämänt, o « palanc6», in jurul mänä-
stirii numite astäzi « Radu-Vodà », a cärei biseric6 fu transformatà
In moscheie. Dupà aceea, ajungeau la Tärgoviyte (26 August) si
construiau yi acolo o fortificatie, in care ayezau 40 de tunuri yi o
garnizoaná de trei mii cinci sute de oameni, sub comanda lui Ali
Paya. Zidurile Bràilei erau refacute yi ele: prin sate se ayezau
subayi, adia primari; se 'Area c6 Tara Româneaseä va fi pre-
fäcut'ä In prpvincie turceascd. Täranii fugeau care incotro ; multi
ftuq luati robi; altii atacau de capul lor cetele räslete ale duy-
manului ; aya au fäcut feiranii din Buzdu, cari nimicird cu coasele
un detayament de 400 de Turci, trimis dup5. provizii.
La inceputul lui Octomvrie, scobora muntii, pe la Bran, yi
Sigismund Bäthory, care pänä atunci fusese foarte ocupat cu
nunta sa, yi a cArui armatà se strängea pe Incetul. Aducea cu el
22.000 de Secui yi 15.200 de ostayi dati de orayele yi de nobilimea
ardeleanä cu 63 de tunuri. In acelayi timp, sosea si Stefan Räzvan
din Moldova cu 3.000 de oameni i cu 22 de tunuri. La 6 Octom-
Trie, Tärgoviytea e asediata; la 8 Octomvrie, dupà masä, cetätuia
construità de Sinan cade in mâinile creytinilor ; Turcii aunt täiati,
iar comandantul lor fäcut prizonier ; cu proviziile pe care le strän-
sese, garnizoana ar fi putut rezista mai bine de trei ani (vezi
fig. 81). Urmärind grosul armatei tmceyti care se reträgea ere-
coboarä spre Bucureyti; orayul fu ocupat la 12 Octomvrie

www.dacoromanica.ro
 !-
' 417.:

A
-
.7-_____..ortyx
.

_
.3t

48,0\VIYA..
\
.
AA,:
: .
.......*. -

! ' 1
&
.,'IVe=
F 41. '

- i.tLlAne%11,1
°
-=-,,,,e- -.- --z. -,. _,, 't4'.._ /.3i AP,,
= slt-j,
,
odp;'''r
,

1.; '.D.s. -VI,..¡If,

s E !Al- lr'súcisn .4m
Li
F.D.-IL.; .
i D It 9c1.71 dort.,1 Gar A clier,fi ,. titi
51,Tryt.j. if, i .. _

L ABRIS.DER BELEGRvNG TEFLGovIsT vND DLR. SCHLAq-rr sovom ye, VON SIBENiVKGN GESCHEttEN.ANO. t$9s l: -
1
-- ei

Fig. 81. Stampl contemporani IntItisind asediul TArgovistel In Octomvrie 1595. In partea de sus e Intitisatl Intrangerea si ruga
Turellor; se vede si podul de peste Dunire, rupt de ghiulelele erestInllor,

www.dacoromanica.ro
 CAMPANIA DIN 1595 271

de cátre Itefan Rázvan Cu un detasament, In timp ce Mihai

si Sigismund grábeau spre Giurgiu. Cand ajunserá aci, Sinan si
cu o mare parte din oastea sa trecuse deja peste Dunáre; mai
rámánea numai ariergarda, robii si o parte din pradd. Atacul se
deslántui imediat: podul, bombardat puternic de tunuri, se rupse
si o sumá dintre Turci pierirä Innecati sau de sabie (vezi fig. 82).
Mai bine de 8.000 de robi furá eliberati. Urmá dupä aceea asediul

Fig. 82. Inceputul luptei dela Giurgiu 0 retragerea Turcilor pe malul drept al
Dunarli. Cre$tinii n'au rupt Inca podul. Gravurà contemporanl.

ceatii. In oastea crestiná se afla si un corp de 300 de Italieni,

cu artilerie, trimisi de ducele de Toscana; acestia se pricepeau
In deosebi la astfel de operatiuni. Dupá un bombardament vio-
lent care dgramá o parte a zidului, cetatea fu cucerità in ziva de
20 Octomvrie. Prada luatá de crestini era enorna: ea se evalua
la mai bine de 2 milioane aur; o márturie contemporaná apune:
« nu numai comandantii ostirii ardelene au devenit bogati, dar
si ostasul cel mai mic avea mácar patru cai, afará de alte spolii ».
Expeditia de pedepsire ordonatá de Sultan se isprávise asadar
In chip rusinos; Sinan Pasa fu destituit din functia de mare vizir;

www.dacoromanica.ro
272 MIHAI VITEAZUL

cronicarul turc Naima, povestind evenimentele, sfAr§e§te prin

urm5toarele elocvente cuvinte: « 0 asemenea retragere deza-
§troasa §i infrângere n'a mai fost pomenit5. In istorie ».
Indat5 dup5 biruintà, Sigismund se intoarse in Ardeal; clan-
du-§i, in sfAr§it, seama de realiati, el renung la clanza prin care
controla veniturile Tgrii Române§ti, 15sAndu-le In intregime la
dispozitia lui Mihai. Ràzvan se intoarse In Moldova unde intra-
será Polonii 0 instalaserà pe Ieremia Movilà; Mihai incepu 8'5
repare strickiunile neobi§nuit de mari pe care le provocase expe-
ditia lui Sinan: Bucure§tii erau o ruin5. de aceea domnul 10
mutà re§edinta la Thrgovi§te multe sate se risipiserA, rumânii
fugiserä care incotro. Incetul cu Incetul frig, tara incepu sa se
a§eze iar50, lumea BA revie la lndeletnicirile obi§nuite. A ajutat
0 Imprejurarea cà, In anul 1596, Turcii §i-au trimis armatele in
altä directie 0 anume impotriva Inaperialilor cari, uniti cu Sigis-
mund, au 0 suferit o infrângere grav5. la Kerestes, In ziva de 26
Octomvrie.
Luptele din 1590. Dar cu toata preocuparea de a t5.m6dui relele
räzboiului, Mihai nu ràmase inactiv nici in acest an: cetele sale
trecw1 pe tàrmul drept al Dunärii 0 prAdará in diferite locuri:
la Babadag, in apropierea càruia a pierit ins5. indrAznetul Vel4co,
pentru care lucru, spune cronica, « Mihai Vodä foarte se Intrista »,
la Vidin sau cum ziceau ai no§tri, «la Diiu », deta§amentul fiind
sub comanda lui Farea,s Aga; un alt c5pitan, foarte indràznet,
Baba Novae, sarb de origine, arse Plevna 0 parunse Ora la
Sofia, prinzAnd In treatorile Balcanilor convoaiele de merinde
ale lui Hasan Pava. Brdila fusese reluatà Inca de a doua zi dupà
retragerea lui Sinan.
In toamna anului 1596, in Octomvrie, se produse pe nea§tep-
tate un atac al Tgarilor. Buz6u1, Gherghita 0 Bucure§tii furà
arse. Când Irma Mihai, careli strAnsese intre timp oastea, porni
Impotriva nä."Välitorilor, ace§tia nu indràznira 86 dea lupta 0 se
retraserd In grabg. Dac5 n'ar fi fost intor§i din cale, ei treceau
In Banat §i dat fiind cä armatele cre§tine fusesera sfdramate la
Kerestes, ar fi putut pr5da toatà Austria. Dupà plecarea Táta-
rilor, Mihai 10 indreptd oastea lmpotriva Turnului §i a cetälii
din fatà, de pe malul drept, Nicopolea, repurtAnd 0 aci o bi-
ruintä ; comandantul turc se rug5 de pace prin daruri stràlucite

www.dacoromanica.ro
 LUPTELE DIN 1596 273

0 prin fagaduiala de a mijloci pe langa Sultan o impacare. Mihai

,ar fi preferat sä continue lupta Impotriva necredincio0lor; a§a 11
Indemna sufletul, a§a il rugau 0 cre0inii din Balcani; situatia
sing era foarte grea. Armatele cre0ine fusesera infrante la Kere-
stes ; Sigismund era un om nehotarft, schimbäcios, care, a§a cum
s'a exprimat Mihai Insu0, « nu §tia nici ce face, nici ce vrea ». Vi-
stieria secase 0 fall bani nu se putea sine armata de mercenari
neaparat necesara pe atunci unui razboiu de lunga durata. Im-
paratul Rudolf era departe §i nu exista Inca un tratat formal,
care sa garanteze subsidiile qi ajutorul armat de care avea nevoie
Tara Romaneasca. Intelegerea cu Turcii era a§adar o fatala ne-
cesitate. Mihai n'o concepea lug decal ca un mijloc de a-0 pregati
mai bine actiunea viitoare, ca un ragaz pentru ali intari legaturile
cu Imperiul 0 pentru a ingadui nenorocitilor sai supu0 sa se
refaca. Totu0, Inainte ca pacea cu Turcii sa fie fapt Indeplinit,
Mihai a tinut sä aibà o ultima convorbire direct:a cu Sigismund
spre a vedea daca nu mai exista 0 vreun alt mijloc de fncercat.
De aceea, Insotit de Banul Mihalcea, de Radu Buzescu 0 alti
<cativa boieri, el vine In Ardeal ; la 9/19 Dechemvrie 1596, are
loe lntalnirea In Alba Iulia. Un izvor unguresc, cronica a§a de
clupnanoasa noua, a lui Szamosközy, spune lamurit nä Mihai
a pus limpede alternativa: sau e raboiu, dar atunci « BA' adune
Imparatul Intr'adevar toate puterile sate 0 Impreuna cu cape-
teniile cre0inatatii sa Inceapa a lucra serios, nu ca pang. acum »,
deoarece « Turcul e foarte u§or de Invins », numai sa fie o prega-
tire temeinicä, sau daca nu, atunci sa se faca. pace. Sigismund,
care, vepic nehotarit, se gandea acum sali paräseasca tara,
predand-o Imperialilor 0 care Indata dupä aceea la Inceputul
anului 1597 va serie Turcilor spunand ca nu el e vinovat de
luptele anterioare, ci ... Sinan Pava care necontenit 11 prigo-
nise, dadu un raspuns echivoc: « va incerca sa ridice cre0ina-
tatea, dar daca nu va putea, va Incheia pace », neuitand, in niciun
caz, Tara Romaneasca. Mihai Intelese. Un rezultat pozitiv avu
totu0 aceasta vizita la Alba-Iulia, dar nu In ordinea politica',
ci In aceea religioasa: se lngadui ridicarea, In marginea ora§ului,
pe o colina situata la circa 100 de stanjeni (= 188 metri) de coltul
sud-vestic al cetatii, a unei biserici pentru vlädica ortodox Ioan,
care avea sub ascultarea sa potrivit unui act al lui Sigismund,
18

www.dacoromanica.ro
274 IiIIHAI VITEAZUL

din 1595 « toate bisericile romanesti din Ardeal si partile ungu-

resti, af ail de acele biserici peste care, cu Invoirea noastrà, pa-
storeste Vladica Spiridon, care e si dansul Roman ».
La 7 Ianuarie 1.597, Hasan Pasa din Belgrad dadea de stire
ca. Sultanul a trimes steag de domnie lui Mihai Viteazul « asa
a atat acesta cat si Intreaga Tara Romaneasca se gaseste in pace
bung ». In Mai, domnul insusi seria cancelarului Poloniei, lui loan
Zamoyski, in legatura cu un negustor de blanuri din Liov: o pen-
truca trebue sa platesc tributul si A' trimet cateva zibeline impa-
ratului Turciei ».
Mihai Titeazul §i Imperialii. Ca intelegerea cu Turcii nu era
deck, un ragaz pentru a se pregati mai bine, ne-o arata tratati-
vele ce au loe intre timp cu Imperialii. Inca' din Aprilie 1597, in-
cercase Mihai, printr'un sol de -Laing, o apropiere de Rudolf al
II-lea; dupa lupta dela Calugareni, el ii trimisese, in semn de
deosebita atentie, unul din steagurile cucerite dela dusman si
anume, pe cel mai insemnat, steagul verde 'al profetului. Cu pri-
lejul vizitei la Alba Julia, in Dechemvrie 1596, dandu-si seama
de slabiciunea lui Sigismund Balhory, hotäri Mihai sa stranga
mai mult legaturile si, In consecintA, expedie o solie alcatuita
din Banul Mihalcea si Sasul Marcu Schonkebonk. Audienta avu
loe la Praga, la 12 Februarie 1597. Schonkebonk ceru ca impa-
ratul sa ja sub protectia sa Tara Romaneasca si sa-i asigure mij-
loacele materiale pentru intretinerea unei armate.
Rudolf, dandu-si seama de folosul pe care i-1 aducea o ase-
menea propunere, accepta si hotari sa acorde subsidiile necesare
pentru 4000 de ostasi. In Iulie 1597, banii soseau intr'adevar la
Targoviste. Urmarä Inca' doua solii una din partea lui Mihai,
in Octomvrie, alta din partea imparatului In Ianuarie urmätor,
'Ana cand, In afarsit, se ajunse la un tratat formal, incheiat la
9 Iunie 1598, la manastirea Dealului. Rudolf se obliga sa-i dea
lui Mihai plata pentru 5000 de soldati, si eventual, Inca pentru
atatia, precum si armament: « tunuri, praf, gloante si alte unelte
de razboiu ». Domnul Tarii Romanesti, recunoscand suzeranitatea
imparatului, Insa « fall plata vreunui tribut sau a vreunei dari »,
se obliga In schimb BA lupte « pentru departarea Turcilor si a
altor dusmani dela Transilvania, Tara Romaneasca s'i partile Un-
gariei ». Fugarii si dezertorii vor fi urmariti si extradati, libertatea

www.dacoromanica.ro
 MIHAI VITEAZUL I IMPERIALII 275

eredintei e asigurata, aceea a comertului de asemenea. Mihai va

primi un castel In Ungaria sau in Transilvania, cu venituri sufi-
ciente pentru a träi, potrivit rangului, in cazul nand ar trebui
sd-si pdraseasca tare. Dui:a cum se vede, e o mare deosebire intre
acest tratat i acela din 1595, incheiat cu infumuratul i nestator-
nicul Sigismund Báthory. La curtea impdrateasca se pretniau
acum in mod deosebit meritele lui Mihai; arhiducele Maximilian,
fratele lui Rudolf, Ii aduce laude, spunAnd ca el « a fost zidul
apararea acestor tari ».
Scurta vreme dupa incheierea tratatului, reincepu razboiul cu
Turcii. Acestia aflasera de sigur cele petrecute i deschisera ei
ostilitatile. Pap de Silistra, dupa sfatul i indemnul Pasei de
Vidin, intrd cu osti in tara sa apuce scaunul lui Mihai Voda *;
este lug batut de &are Dumitru Vornicul, care-i ja i cloud. stea-
guri. Mihai insusi trece Dundrea, asediazd Nicopole (10 Septem-
vrie 1598), pradd pAna in Balcani, arzAnd « peste 2000 de sate »
si bate in cloud* rAnduri pe Turcii din Vidin. In cea de a doua lupta,
domnul era cAt pe aci BA' fie ucis. lata ce povesteste cronica tarn:
« Gonind Turcii i risipindu-i in toate partile, ear Turcii, frig o
ceata, deed vazura peirea, ei se intoarsera cu mare kárborie asu-
pra lui Mihai Voda. i atuncea se alese unul den Turci cu sulita
si o imponcisa asupra pAntecelui lui Mihai Voda si o infipse in
pAntece, iar Mihai Vodà daca vazu ea piere, el apucä sulita cu
amAndouà mAinile de fier i cauta in toate partile, ca sa-i vie
cineva den bojari ajutoriu sa-1 izbaveascà den peire. Si Mtn mai
aproape nu se aflara far 2 boiari anume Preda Buzescul i cu
frate-sau Stroe Stolnicul, ci grabira i tajara capul Turcului si pre
celelalte sotii ale lui i izbävira pe Mihai Voda din mAinile Turcilor
çi multa barbälie aratara Buzestii ». Dela Vidin, inaintard
°stile muntene, pradAnd, pana la Cladova unde cAstigara o nouà
biruinta; abia la 5/15 Noemvrie se trecu Dundrea indarat.
suma de tarani sArbi i bulgari, flied strdmutati .cu acest prilej
in la* cronica lui Szamosközy &A cifra de 12.000; Mihai nisi*
spune ca au fost 16.000.
In aceeasi vreme, avea loo o mare luptd in jurul cetAii Oradea
Mare. In Ardeal se petrecuserä in ultimele luni evenimente In-
semnate. Sigismund Bá'thory, ne mai putAnd suporta, se vede,
permanenta incordare pe care o impuneau imprejurarile, se
18*

www.dacoromanica.ro
276 MIHAI VITEAZUL

hotárise, la inceputul lui Aprilie 1598, sä páráseascá tara, cedând-o

Imperialilor §i retrágandu-se In ducatele de Oppeln §i Ratibor
din Silezia pe care ace§tia i le oferiserá in schimb. Dupá cateva
luni numai, clAnduli seamá de marea gre§ealá pe care o fácuse,
ce se comparau sárácácioasele ducate sileziene cu frumosul §i
bogatul Ardeal Sigismund se intoarse Insá, pe furi§. La 20 August
era In Cluj ; dieta 11 proclamá din nou principe, comisarii cari
guvernau tara In numele lui Rudolf furá arestati. Aceastá vEste
nea§teptatä provocá turburare la Praga; imperialii credeau cá au
Ardealul asigurat i acum totul se punea din nou In discutie ;
se exprimä chiar fáti§ pärerea ca Mihai, ajutat de Sa§i §i de Secui,
sä izgoneascá pe Sigismund. Scäparea pentru moment a acestuia
din urmá se datord faptului ed Turcii Impreuná cu Tàtarii ata-
cará Oradia Mare (vezi fig. 83). Mihai, dei avea de luptat la
el In tará cu pava de Silistra, §i de§i fusese umilit de Sigismund,
nu pregetá sà trimeatá un ajutor de 1500 de oameni sub comanda
agái Leca. Mai presus de resentimentele personale, marele domn
punea datoria de a apära cauza cre§tinátátii; aceasta 11 face ca,
inainte de a fi atacatä Oradea, sa-1 ameninte pe Sigismund cá
dacá se impacá cumva cu Turcii dela un asemenea creier te
puteai a§tepta la once atunci ii va fi el « in loo págán §i Turc
destul *. Tot aceastá con§tiintá a datoriei sale 11 face pe Mihai
dupd ce se produsese atacul Orázii, sä" interviná la 1mpárat ca
nu-1 izgoneascá pe Sigismund, deoarece n'ar fi spre folosul ore-
§tinátátii.
Sfar§itul anului 1598 gási prin urmare pe Mihai din nou In
luptá cu Turcii. Replica acestora nu IntArzie de altfel; indatá
ce se desprimávárá, In Martie 1599, ei fácurá o expeditie de pradà
pe tármul stang al Dunárii; un document intern din acea vreme
e datat: 17 Iunie, dup6 prada Agarenilor, &And au prádat §i
robit Tara Româneased »: Dupá toate probabilitátile, a fost o
expeditie rapidá, ca aceea a Tátarilor din toamna lui 1596; cetele
prádalnice nu stäturá sá dea fate' cu domnul. Drept räzbunare,
acesta 1§i trimise din nou o§tii peste Dunáre. Oblucifa, unde era
vechiul vad de trecere al negustorilor §i al o§tilor, fu erg §i pra-
datá, locuitorii cázurá In robie; o mare caravaná de negustori
moldoveni, poloni, spanioli, ba unul §i din Anglia, 1§i pierdu toate
márfurile.

www.dacoromanica.ro
 .,
,;.
r
G

N
-1"..act..

, 1

t.
Za:134,. ot,
`o
--,14:-''
t...,..fro.,4:91te

-ii...

AN, , .,
- ..SirMI., .11111- .4" ell- AM'''.
. et...4 ; .L1k. 4' /
41111'5.717-4
,oak,./- _oft, ---.---40rfk>4.11
. 04. 4 ....
...,__________,......_.,_..,- - 2......e. ,, i' ' 3. .,-ih.... 14

kk .6"W tl'
.A. ' '
_

1, ..f
-Li.
1 ...k Li, 112:111V4-4
-4- i:Nbo. . 4.',444--t-' 1..44
-411111411. IL = ,.- - ',..
..iwo.. ! t ;11"-: o tiall offj - - -mow
,.........____--
AL.,' TF k CoNTM1ACTVR.
..... .......
IN viLfTkrt:<, c,uos N,WeAni 0...0: uBfR vstGriE wit' off Vor,i Tv1,(C10, BELEGRT.T CEVST.S1._A17_9
.. . I , r5

F1g. 83, Ased1u1 OrAz11 Marl de eltre Turel, In 1598. Stampl contemporana,

www.dacoromanica.ro
278 MIHAI VITEAZUL

Pe and se petreceau aceste lucruri, In Ardeal avea loc o nouà

schimbare. Sigismund Báthory, eland Inca o dovada de seriozitate
§i consecventa, parasi pentru a doua oará carmuirea §i facu sa
fie ales ca principe varul sau, cardinalul Andrei Báthory, pe care
pana atunci 11 du§m6nise (29 Martie 1599). Acest fapt modifica
Irish' In chip esential situatia politica. Inteadevar, noul principe
era prietenul devotat §i. protejatul Polonilor, in a caror tara traise
mult timp pe langa cancelarul Zamoyski §i care 11 ajutasera cu
bani; era, prin urmare, qi prietenul lui Ieremia Movirg, care ob-
tinuse scaunul Moldovei tot multumita cancelarului Zamoyski.
Cum lrisa atat Polonia cat §i Moldova erau In bune raporturi cu
Turcii, chiar In legaturi stranse, rezulta cu necesitate §i pentru
Andrei Báthory aceea§i atitudine. Nu-i de mirare deci cà el tri-
mite agentului sau la Poarta instructiuni precise In vederea In-
cheierii pacii, ihstrucliuni In al caror preambul se spune lamurit:
« voim sa ne intoarcem la buna pace de mai Inainte §i ea recurgem
la puternicul Imparat (Sultanul I) §i sa ne punem sub fidelitatea
Puterniciei sale ». Mihai se vedea prin urmare Inconjurat din
toate pärtile de du§mani, risca, la un moment dat, sa fie atacat
de pretutindeni. E adevärat ea, la Inceput, Andrei Báthory rasa
86 se creada ca nu du§mäne§te pe domnul muntean; In instruc-
tiunile pentru Incheierea pacii, trimise la Constantinopol, specifica,
privitor la Tara Romaneasca, mentinerea lui Mihai « dimpreuna
cu fiul sau §i urma§ii sal. ». De aceea, el se §i crede In drept de
a cere acestuia relnoirea tratatului Incheiat cu Sigismund Bá-
thory In 1595. Neavand lncotro, simtind de jur Imprejur nurnai
du§mani, Mihai consimti §i la acest dureros sacrificiu; In actul
pe care-1 da, la Targovi§te, la 26 Iunie 1599, nu se mai In§ira
Irma, conditiile una cate una, ci se pune numai o formula gene-
rala, prevaand 4 credinta, dreptate §i ascultare ». Realitatea era
Insa alta.
Andrei Báthory ar fi fost bucuros sa-1 vada pe Mihai scos.
din domnie Inca inainte de a se Incheia actul din 26 Iunie, el
trimisese la Targovi§te un sol anume Tama§ Ciomortan spre a
spune voevodului cà trebue sa paraseasca tara. Socofeala era ca
In locul au sa fie pus fratele lui Ieremia Movila, anume Simeon
pe care-1 sprijineau §i Turcii §i Polonii. Fag de protestul indignat
al lui Mihai, care aminti toate sacrificiile pe care le Mouse In lupta

www.dacoromanica.ro
 MIHAI VITEAZUL I IMPERIALII 279

impotriva necredincio§ilor, precum i «jurdmintele ce le-am jurat

intre noi s5. nu ne päräsim unul pe altul pAra la moarte », lucrul
nu avu nicio urmare imediatà, dimpotrivä se ajunsese la recon-
firmarea dela 26 Iunie. Mihai era lug acum prevenit. Väzän-
du-se amenintat sä fie scos din propria sa tar'ä, se hotär4te s'o
ja inainte i sà atace el pe adversar. Boierii erau de acord; im-
päratul Rudolf, sezisat In Iulie 1599 printr'o solie alcgtuitä. din
Stoichitä vistierul i Petre Grigorovici, 1§i dkluse asentimentul.
Cand ii sosi, In August, räspunsul dela Praga, Mihai era in tabärä,
la Ploie§ti. Expeditia intArzie totu§i mai bine de o lunä, din
cauza ezitärilor lui George Basta, generalul imperial, care tre-
buia sä atace la rändul lui Ardealul din spre apus. Vázand
lucrul se lunge§te i Ca' Rudolf nu trimite lui Basta un nou ordin
expres, temändu-se, pe de altà parte, ca Intre timp sä nu se
producA vreo altà complica%ie, Mihai se hotäri sä actioneze
singur. Dupä' cum ideea cuceririi Ardealului fusese a lui, iar nu
sugeratà de Imperiali, tot a§a i infdptuirea acestei ideiîi apar-
linu exclusiv. Ea formeazà unul din marile titluri de glorie ale
eroului, putänd servi ca model de actiune militara i politicA.
Mivärile de trupe furà calculate dinainte §i se efectuarà cu atáta
precizie inat, in ziva i ceasul hotärit, ele ingaduira lupta In con-
ditiile pe care le dorise Mihai. Un prim corp de oaste, mai mare,
comandat de domnul insu§i trecu prin pasul Buzäului,
la 5 Octomvrie 1599. Planul era ca, In drum, sä ridice §i pe Secui,
du§manii Báthore§tilor ace§tia le räpiserä vechile lor privi-
legii §i inteadevär el izbuti: Secuii alergarà In mare numär
sub steagurile muntene. Sa§ii din Bra§ov trimiserà daruri §i asi-
gurarà pe domn de neutralitatea lor. Cateva sate din tinutul
Bärsei furà aprinse de lefegii, apoi oastea, sporità acum cu con-
tingentul secuiesc, I§i continuä' drumul prin Fagära§ spre Sibiu.
In acest timp, venea pe Olt, pe la Turnu-Ro§u, cea de a doua
armata munteand, comandata de fratii Buze§ti, de Udrea i de
Baba Novac. Jonctiunea se fAcu la satul Tälmaciu, In ziva de
16/26 Octomvrie; a doua zi, oastea se gäsea In fata Sibiului,
ocupänd satul elimbár i inältimea « movila Turcilor » (Turken-
hiigel); vezi fig. 84). Fälosul Andrei Báthory, care la inceputul
campaniei se läudase cä' « va distruge » pe Mihai, dändu-§i acum
searna de realitate, incerci un demers « in extremis trimise pe

www.dacoromanica.ro
 280 MIHAI VITEAZUL

nuntiul papal Malaspina In tabara voevodului spre a-1 Indupleca

sa renunte la luptd i sd se retragd. Raspunsul acestuia e categoric:
n'a venit din dorinia lui, ci obligat de atitudinea lui Báthory care
s'a aliat cu Turcul §i a vrut sa-1 scoata din propria sa tara. Nu e
vina lui deci,Idaca In Ice de ange turcesc, va curge sange de al
cre§tinilor. Malaspina n'are de altfel cum sa mai comunice acest,
rasnuns, deoarece e oprit in tabard §i. lupta incepe de Indata (18/28.
Octomvrie 1599). Izvoarele nu
concordä In ce priveqte numdrul
osta§ilor lui Mihai; dupd tog&
probabilitälile insä, ei nu depä--
§eau cu mult cifra de 20.000..
Andrei Báthory avea o oast&
aproape egald; nuntiul Malas-
pina spune: 15-16.000 de
oameni, Mihai afirmd cà erau
Se/Imberg 25.000. Primul atac fu dat la
orele 9 diminea0 de care
Baba Novae ; urmä un contra-
atac unguresc, dupa aceea un
nou atac al alor no§tri i iara§i
unul din partea lui Báthory,
Fig. 84.
Dupa acesta din urind, se pare&
Lupta dela $elimbir (Selimberg).
1 Tabara 1u1 Andrei Bithory. 2 Locul de cà biruinta va ramane de partea
unde a asistat Andrei Bathory la desasurarea
luptel. 3-7 Corpurile de trupi ale lui Andrei
cardinalului: aripa noastra_
Bithory (4 Moise Széleky). 8-11 Corpurile de stanga se retragea ; osta§ii !nee-
trupl ale lui Mihai Viteazul (8 Baba Novae, puserd sä se risipeascd. Atunci
10 Aga Leca, 11 Mihai Viteazul).
interveni, Intocmai ca la Ulu-
gäreni, Mihai insuO ; Imbarbdtanduli trupele, cerandu-le sd-§i fug
datoria, el se aruncd la atac « cu cea mai mare vitejie i Indraz-
nealà » (con grandissimo valore e temerità), izbutind astfel nu_
numai sa respinga pe Unguri, dar sa boà prizonier pe 11160 co-
mandantul armatei adverse, pe generalul Gaspar Kornis. Lauda-
rosul Báthory care, prudent, urradrea de pe o Inaltime, mersul_
bataliei, nu mai a§tepta sfar§itul §i, Wand tocmai invers de cum.
Meuse Mihai, fugi Insoit numai de cativa neme§i, spre muntii
din rasaritul Ardealului, cu gand sá treaca In Moldova. Biruitorul
ar fi putut distruge lntreaga armata ungureascii; dupa interventia.

www.dacoromanica.ro
 MIHAI/VITEAZUL $1 IMPERIALII 281'

lui Malaspina, el o cruth totu§i. Cdzuserd pe ampul de lupa

2027 de osta§i, 1000 fuseserd luati prizonieri, de asemenea 45 de-
tunuri i mai multe steaguri. Sibiul se supuse numai d ecat ;.
pestre trei zile, la 21 Octomvrie (1 Nov. stil nou), Mihai intra In
Alba-Julia. Descrierea alaiului, strälucit, e Pácutd de un o ontem-
poran: Voevodul cálare, pe un cal roib, purta o tunic6 albá i pe
deasupra o manta de aceea0 coloare, avAnd brodati cu fir, mai
multi §ohni. Pe cap avea bine cunoscuta cu§má, al cárei su rguciu,
Cu pene de cocor, era prins printr'o copeä de aur; sabia, bátutá
In rubine i Impodobitá cu aur, atárna In stânga; ciorapii erau de
mätase albà, cismele de sliftian galben. Opt slujitori, f rumos.
Imbrdc4i, duceau de friu opt cai minunai, cu §eile bogat trapo-

110111A0.
TeZA.vaav.
ff:STC °
6:Tilafe ORE
HA©
° aLLI:

Fig. 85. Medalla de aur batuta de M thai Viteazul tn anul 160.0,

ea stapanitor al Ardealulut 81 al 'l'AM Romane4tl.

dobite, veneau apoi trámb4a§ii §i dupá ace§tia láutarii zicânci

din vioare. Urmau boierii i cdpitanii, ImbrAcald i ei somptuos,
apoi lungile §iruri de osta§i. De o parte §i de alta a voevodului,
plecate spre pämânt, erau purtate steagurile luate dela Andrei
Báthory. La poqile ora§ului, Mihai primi cheile trimise de epis-
copul Naprágy; curAnd dupd aceea i se aduse, In 22 de care, vi-
stieria cardinalului, prelmind peste 200.000 de florini. S'au gásit,
intre altele, vase de argint masiv, a§a de grele, ca unul nu puteo..
fi ridicat de doi oameni. Nobilii unguri i se inchinard; ora§ele
ceta/He, dará de cAteva la granita de nord-vest a Ardealului,
care apucaserä a intra osta§ii lui Basta, facuril la fe!: -tara era la
picioarele Invingátorului (vezi i fig. 85).

www.dacoromanica.ro
282 MIHAI VITEAZUL

Intre timp, Andrei Báthory pierea de o moarte nOpraznia.

UrmOrit de aproape de cete de Secui, ramas In cele din urmA
numai cu 2 insotitori, el fu ucis cu lovituri de topor In coliba
unui pästor din munti. Capul säu, purtand dot& rAni, una la
frunte, alta la ceard, fu adus la Alba-Iulia i infOtisat lui Mihai;
doamna Stanca, plängänd, ar fi spus atunci: « gracul popà,
sáracul popg ». Domnul porunci sä i se aducd i trupul si-i fdcu
o inmormântare frumoasà, mergänd el insusi, cu lumánarea
aprinsä in mánO, dupd cosciug.
Ardealul sub Mihai Titeazul. Carmuirea Ardealului a pus lui
Mihai Viteazul o serie de probleme noi i grele, deoarece tara
cucerità prin lupta dela 8elimbAr avea altä structura
socialà i administrativ6 deal Muntenia. Trebuia o vastä opera
de adaptare, de transformare treptatà; o schimbare brusa, o
rupere completä cu trecutul era cu neputinta. In scurtul rOstimp
aproape 11 luni at a durat stápanirea lui Mihai peste munti,
gAsim inceputul acestei transformOri.
Trebuia mai Mt& precizatä latura juridicg, de legitimitate,
a stápánirii. Fatd de ai sdi, in hrisoavele slave, biruitorul dela
zicea, e adevOrat, « Domn din mila lui Dumnezeu
al reirii Românefti i al Ardealului »; pe de altä parte, dieta 11
numeste « principele nostru milostiv » sau « milostivul nostru
domn ». ROmânea Insà recunoasterea faptului de atre cei doi
suverani cari aveau un cuvânt de spus in aceastä privintä: Im-
pAratuI dela Praga si Sultanul. Acesta din urrnA, fag de asigu-
rdrile lui Mihai, nu formurá obiectiuni trimise steag de domnie
atät pentru el, ca stápánitor al Ardealului, at i pentru fiul sOu
Nicolae-Pdtrascu pe care Mihai 11 räsase in locul sOu, in Mun-
tenia. Rudolf se arOtO Insà mult mai greoi, mai bOnuitor. Necon-
tenit avura loe schimburi de solii i tratative, se urmA o intreagA
corespondentà, se fäcurà rapoarte peste rapoarte, Ora and
bolraviciosul impOrat sá se decid6 in sfärsit a recunoaste pe
Mihai nu ca principe cum voia acesta, ci ca guvernator al Ardea-
lului; i incà, hotärirea se luà prea tärziu (22 Septemvrie 1600),
intre timp avänd loe lupta dela Miräsrdu (18 Septemvrie 1600).
In sfatul princiar corespunand divanului dela noi Mihai
numi pe episcopul Naprágyi, pe Gaspar Kornis, pe stefan Csáki
si pe Moise Székely, Unguri cu totii. Primul era cancelar, ultimul

www.dacoromanica.ro
 ARDEALUL SUB MIHAI VITEAZUL 283

comandantul armatei. Dintre boierii munteni, i se dadu lui Stoica

din Stramba dregätoria de postelnic, iar lui Raman, aceea de
-vistiernic. Mai tarziu, dupd cucerirea Moldovei, gasim in sfat
pe banul Mihalcea, pe logofatul Teodosie i pe comisul Leca.
In ce prive§te carmuirea comitatelor i districtelor corespun-
zand judetelor sau -tinuturilor noastre se lasara mai peste tot
vechii §pani; in cetati furá a§ezati insa capitani de ai lui Mihai
anume: la Fagara§, capitanul Farca, la Gherla i la Chioarul,
aga Leca, la Gurghiu, Constantin stolnicul. Se dadura i insar-
cinari speciale, de caracter administrativ, fiscal i politienesc:
cunoa§tem in privin-ta aceasta numele lui Saya arma§ul, al lui
Damian postelnicul §i al lui Todor spatarul.
O institutie proprie Ardealului ceva corespunzätor in
Tara Romaneasca i in Moldova era dieta. Ea se alcatuia din
reprezentantii celor trei « natiuni adicá a nobililor, SaOlor §i
Secuilor §.1 se convoca de cate ori trebuiau luate hotariri 1nsem-
mate fie de ordin politic (alegerea principelui), fie de ordin fiscal,
administrativ sau social. Mihai Viteazul a convocat in patru ran-
duri dieta « prima °ail la Alba-Julia intre 20 §i 28 Noemvrie
1599, a doua °era. la Bra§ov intre 12 §i 15 Martie 1600, a treia
card' tot la Alba-Julia, intre 20 §i 27 Iulie 1600 ». Cea de a patra
dieta, convocata pe ziva de 1. Septemvrie 1600 la Sebe, nu s'a
mai putut tine, neme§ii rasculati, intrunindu-se la Turda. In
tustrele dietele tinute s'au votat impozitele de care avea nevoie
neaparata domnul; s'au confirmat in prima dieta vechile
privilegii ale Secuilor; s'au luat In cea de a treia dupeí do-
rinfa expresei a lui Mihai meisuri pentru imbuneitatirea steirii ioba-
gilor qi a preotilor romdni din Ardeal. Membrfi dietei, lap.' de
aceasta dorinta, consemnata astfel: *pofte§ti Maria Ta stapanul
nostru milostiv ca satele lazuite, satele ungure§ti i sase§ti,
ingaduie pa§unat liber in locurile i in hotarul necultivat, satelor
romane§ti ce skit hotarnice cu ele hotarasc K din respect fatà
de Maria Ta ca toate satele lazuite, atat cele ungure§ti cat f¡i
cele sase§ti, sa dea satelor romane§ti precum i satele romane0i
.altor sate romane§ti pa§unat liber pentru cai, boi, porci i junci,
afara de oi ». De asemenea, fag de « a doua dorintri a Mariei Tale
ca persoanele preotilor romani &a nu poata fi silite de nimeni la
robot hotara§te «ca. preotii romani ail fie scutiti pretutindeni,

www.dacoromanica.ro
284 MIHAI VITEAZUL

In persoana lor, de astfel de slujbe ». A§a dar spun membrii

dietei « am respectat §i in aceasta privintä. dorinta Mariei Tale ».
Interventia repetata a lui Mihai Viteazul e un fapt de cea mai
mare insemnatate: el ne aratä ca marele domn a avut con§tiinta
solidaritatii de rasa cu nenorocitii iobagi ai Ardealului §i ca a
cautat, atat cat li ingaduiau imprejurarile §i mijloacele, sa
u§ureze soarta. Cu sigurantä, daca n'ar fi fost rapus mi§ele§te
pe campia Turzii, el ar fi luat §i alte masuri in favoarea lor.
Grija pe care a purtat-o Mihai elementului romanese din Ar-
deal se vede §i din solicitudinea pe care a aratat-o bisericei orto-
doxe de acolo. Inca dui:4 vizita pe care o Meuse in Dechemvrie
1596 (vezi mai sus p. 273), el ridica o manastire in insa§i Alba-
Iulia, langa zidul cetatii. Ldca§ul era gata In cursul anului 1597;
aci a fost inmormantat Aron Vodä, domnul Moldovei. Dupa ce
birue pe Andrei Báthcfry, Mihai face din aceastd manastire re-
fedinfa mitropolitului romitn din Ardeal; cel dintai ierarh al
nostru instalat in Alba-Julia a fost « loan vladica ot Belgrad »;
mai Inainte, statuse in manastirea Prislopului, din Tara Hate-
gului (v. §i mai jos p. 322). In partile de miaza-noapte, ale Mara-
mureplui, era Inca mai de mult, o episcopie ortodoxa, cu re§e-
dinta in ora§ul Munkács. In ultimul timp, pdstoriserd aci
tenii ; In 1597 insa, Mihai trimite, cu voia lui Sigismund Báthory,.
pe un Roman anume, pe Serghie, egumenul Tismenii. i in alte
parti au fost adu§i clerici romani; izvoarele ne vorbesc astfel de
calugdrii munteni §i moldoveni a§ezati in mänastirea din Alba-
Julia, de preotul Neagoslav, originar din Targul de Floci, locur
copildriei ci tinerefii lui Mihai trimis ca ajutor al protopopului
Bra§ovului, la biserica Sf. Nicolae din chei, in sfar§it de preotii
pe care domnul i-a räspandit o in toate satele », la marginile Ar-
dealului, ceea ce da de banuit, in Ianuarie 1600, lui Gheorghe
Basta. Sunt tot atatea dovezi de interesul pe care l-a purtat Mihai,
prin biserica, Romanilor din Ardeal.
Ca n'a putut face mai mult, e explicabil nu numai prin timpul
scurt cat a durat stapânirea lui, dar §i prin puterea pe care o.
reprezentau corpurile constituite pe care le-a gasit el in Ardeal,
adicd nobilii, cu intinsele lor proprietati, Secuii care de altfel l-au
ajutat §i Safii, cu numeroasele §i bogatele lor ora§e. Fag de
ace§tia, iobagii romani aveau numai superioritatea numarului;

www.dacoromanica.ro
 CUCERIREA MOLDOVEI 285

altfel, sub raportul economic, militar 0 politic, erau In inferio-

ritate. A se sprijini pe cei dintai i a-§i ridica impotriva pe toti
ar fi fost o Incercare extrem de riscata ; Mihai nu s'a
simtit destul de tare ca s'o faca. Iobagii din sate s'au mi§cat, e
adevarat, 1ndata ce s'a räspAndit vestea biruintei dela Selimbar
0 au inceput sà atace pe nobili. Cronicarul ungur Szamosközy
ne spune chiar ca ei faceau aceasta « Intemeiati pe Increderea
,ce le-o da un principe din neamul lor. ». Totu§i mi§carea a
fost Inabu§ita, iar prima dieta, adunatä. la Alba-Julia, obtine
dela Mihai Intarirea vechilor privilegii; 11 roagä In acela§i timp
« sa vesteasca ca toti iobagii sa asculte 0 de acum lnainte de
omnii lor ... i sa le fie supu§i, a§a lncat darea Mariei Tale 0
aprovizionarea o§tirii s'o putem aduna ». Nici Indemnul marei
majoritati a boierilor munteni cari ar fi vrut sà puna mana pe
mo§iile neme§ilor din Ardeal, n'a putut determina pe Mihai la
o masura radicala ; el s'a multurnit sà dea doar catorva dregatori
unele proprietati: astfel banul Mihalcea a primit Uioara, arma§ul
Saya, domeniul Jeciu, Stoica postelnicul o parte din fostele pro-
prietati ale arhiducesei Maria-Christerna, sotia, pentru scurt
-Limp, a lui Sigismund Báthory. Incolo, nobilii ardeleni §i-au
vazut mo§iile Intärite, ha multi dintre ei au primit chiar i altele
noi; tot a§a ormelor li s'au confirmat vechile privilegii. Ceea ce
n'a impiedicat fug pe aceia0 nobili ca, la cateva luni doar,
se ridice Impotriva celui care le lasase nu numai vieata, dar 0
averile 0, la multi, chiar dregatoriile.
Cucerirea Moldovei. Fata de atitudinea ostila pe care o adoptase
Ieremia Movila, Mihai se gandise, Inca din 1597, sä. ocupe Mol-
dova i scrisese In acest sens lui Sigismund Báthory. Primind
insa sfatul sa mai a§tepte, expeditia fusese atunci amanata. Dupa
.cucerirea Ardealului Insa, el revine la vechiul sau plan. Pe langà.
motivele anterioare foarte serioase de du§manie, se adao-
gase acum §i faptul ca Ieremia care adapostea la curtea sa pe
fostul principe al Ardealului, incercase sä omoare pe Mihai « ea
otravei saa prin trcidare ». Indepartarea acestui Inver§unat adversar
se impunea; o cerca nu numai siguranta personala a biruitorului
dela Selimbar, nu numai lini§tea Tärii Romane§ti la al card tron
ravnea Simion Movila, fratele lui Ieremia, dar §i ratdunea Insa'§i a
luptei duse de coalitia cretina. Prin izgonirea domnului Moldovei,

www.dacoromanica.ro
286 MIHAI VITEAZUL

se slObeau fortele turce§ti, se impiedica un atac al Ardealului din

spre rdsärit, se revenea la situatia din 1594-1595, cand tus-
trele tarile romanesiti luptau solidare impotriva aceluia§ du§rnan.
Era ing §i o dificultate insemnatà: opozitia Poloniei care
voia sà-§i pastreze Moldova in zona ei de influenti. De aceea,
curtea dela Praga ezita sà autorize o expeditie de cucerire: se
temea de conflictul ce ar fi urmat cu suzeranii cre§tini ai lui Ie-
remia. Se poate afirma prin urmare cà meritul ocupärii Moldovei
revine exclusiv lui Mihai Viteazul care, dupa cum am aratat,
urmArea de altfel inca din 1597 acest plan.
Armata care a trecut muntii, pela Oituz, in prirnävara anului
1600, numara 17.600 de oameni; pe langä lefegiii lui, unguri, ca-
zaci §i din Balcani, Mihai mai avea §i un corp de 2000 de Mol-
doveni. La 4/14 Mai, osta§ii coborau valea Trotu§ului, in timp
ce un deta§ament pätrundea prin Nord, pe la Ceimpulung, iar un
al doilea trecea Milcovul, venind din Tara Romaneasca. La 10.
Mai, se atinsese Baceiul, la 11. Romanul; Polonii, trimi§i inainte
sä intampine pe nävälitor, furä batuti; Ieremia se retrase la Hotin.
Cetatea Neamfului i Suceava ar fi putut rezista; ele nazurà insa
numai decat, mai mult de spaima decat de luptà, apäratorii in-
frico§ându-se ea au de infruntat pe Mihai. O a doua batOlie, chiar
In fata cetatii Hotinului, se isprävi iard§i defavorabil lui Ieremia.
Acesta se inchise in cetate i, putin dupà aceea, fugi peste Nistru,
la Camenita. Campania durase mai putin de trei sOptOmani:.
invingätorul dela Selimbar stApanea acum §i cea de a treia tara
rgmaneasca.
Dela Hotin, care nu putuse fi luat, cOci pentru aceasta ar fi
trebuit un asediu indelungat, Mihai veni la Ia§i. Aci, el convoca
pe boieri care-i prestara jurOmant de credinta cronica mun-
. teanä
spune ca ace§tia i-ar fi cerut chiar pe fiul sau, pe Nicolae-
Patra§cu, ca domn §i scuti de dari timp de §ase ani pe locuitorii
ora§elor i satelor distruse in timpul rkboiului. In acela§i timp,
deoarece tara ramdsese rara carmuitori biserice§ti mitropolitul
§i episcopii insoldsera in exil pe Ieremia Movild Mihai con-
voca la Ia§i §i un sinod, sub conducerea mitropolitului Dio-
nisie Rally, care caterisi pe ierarhii fugiti §i numi pe altii noi
in locul lor. Pre§edintele sinodului, Rally, deveni mitropolit al
Moldovei, Anastasie fu uns ca episcop al Ridautilor, iar Filotei

www.dacoromanica.ro
 CUCERIREA MOLDOVEI 287

ca episcop al Romanului. Totdeodata domnul intari manastirilor

mosiile lor ; ni s'au pastrat hrisoavele date Agapiei, Pangaratilor,
Bistritei, Neamtului si manastirei Sf. Saya.
Vara anului 1600 inseamna momentul culminant al puterii
lui Mihai; el stapaneste acum cdte fi trele feirile rometnefti; cuvantul
lui e ascultat dela Nistru pana in Banat si din Maramure§ Ora
la Dunare. In hrisoavele sale, el se intituleaza « lo Mihail Voevod,
din mila lui Dumnezeu, domn al Tara Romeinefti, al Ardealului
fi a toatti tara Moldovei » (41w IFIHVHA KOMOAd KONSTIO AiHAOCTTIO
rocnomp-k RAJ:HMO H allA*ACKOE H KKCOE 3f MAN MOA,I,OgeKOH ;

noua sa pecete are o legenda aproape identicä. Niciodatä un

Voevod roman nu stapanise atata intindere de pamant, iar in.
ce priveste faima, numai pe vremea lui Stefan cel Mare, se mai
rostisera aprecien i atat de magulitoare. Dupa cucerirea Mol-
dovei, vestitul rege al Frantei, Henric al IV-lea, scria: « Se zice
ca. Romanul e foarte tare §i ea planurile lui creso potrivit Cu iz-
banzile ». Iar o publicatie din Roma avea urmatoarele entusiaste
cuvinte: « Daca a fost vreodata un principe in lume demn de
glorie pentru actiuni eroice, acesta e signor Mihai principele Va-
lahiei ». Viteazul nostru domn atrasese atentia intregei Europe:
se tiparesc o suma de publicatii ocazionale cuprinzand stiri de-
spre luptele lui; biruinta lui dela Calugareni i§i gaseste ecoul
'Ana si intr'o piesa de teatru italiana contemporana; crestinii
din Balcani se uitau la el ca la un adevarat mantuitor, care avea
scape din robia turceasca, Polonii se temeau ca nu cumva sa
cuprinda si tara lor. Temerea era cu atat mai indreptatita, cu cat
Mihai se bucura de numeroase §i puternice simpatii intre ortodocsii
din Polonia, in fruntea carora sta cneazul Con,stantin Vasile de
Ostrog. El era, pe de alta parte, in legaturi i cu Tarul dela Mos-
cova, eu Boris Gudunov; dela predecesorul acestuia, dela Fedor,
fiul lui Ivan cel Groaznic, primise chiar, in 1597, o insemnata
suma de bani, atat ca danie pentru bisericile din Ord' cat §i ca
ajutor pentru plata lefegiilor. Temerile Polonilor Irma nu se ade-
verira; Mihai, preocupat de problema Ardealului, pentru a carui
recunoastere ducea necontenit tratative cu imparatul Rudolf, se
intoarse indarat, la Alba-Iulia,. si parasi planul unei navaliri peste
Nistru. In locul lui, ramase la Iasi un consiliu alcatuit din patru
boieri, toti munteni, anume Udrea banul, Andronie vistierul,

www.dacoromanica.ro
288 MIHAI VITEAZUL

Saya arma§ul i Negrea spatarul. Ace§tia-trebuiau s administreze

tara pana ce Mihai va trimete un domn care s. stapaneasca in
numele Eau i dupa indicatiile sale. La inceput, era vorba sa vie
4tefan, fiul lui Petru chiopul; apoi boierii moldoveni cerura, fara
rezultat insa, pe Nicolae-Peitra,scu, In cele din urma fu trimis
Marcu Vocid, fiul lui Petru Cercel, avand ca prim sfetnic pe Preda
Buzescu. Dar de abia sosit, acesta trebui sa paraseasck domnia
din cauza evenimentelor care se precipitara i care avura drept
rezultat final präbu§irea lntregei constructii a lui Mihai.
Infrfiagerea. In istoria Romanilor nu cunoa§tem un alt caz
In care prabu§irea sa fi urmat atat de repede momentului de
glorie culminanta. In istoria universala, pastrand proportiile, e
un singur caz asemanator, acela al lui Napoleon I. La amandouä
aceste mari figuri ale istoriei gasim o actiune militara, purtand
pecetea geniului, intinse cuceriri teritoriale, o infrangere hotari-
toare (Miraslau Leipzig), apoi o reluare a actiunii 0, in cele
din urma, un sfar§it impresionant. Asemanarea merge §i mai
departe, In ce prive§te temperamentul: aceea§i vointa, acelea§i
izbucniri violente, aceea§i repeziciune in hotariri.
Cauzele caderii lui Mihai au fost pe de o parte rascoala nobi-
lilor ardeleni i intelegerea lor cu generalul imperial Basta, pe
de alta parte du§mania Polonilor. Cea dintai se explica la randul
ei prin mai multe fapte, atat de ordin material cat i sufletesc.
Neme§ii unguri se Impacau greu Cu gandul sa aiba drept stapa-
nitor pe un « Valah », din neamul iobagilor lor. Li se parea aceasta
o umilinta; ar fi admis-o totu§i, dacä nu s'ar fi adaugat presiunea
fiscalà§i mai ales pradaciunile repetate, abuzurile i uciderile
f acute de lefegii neplätiti ai lui Mihai. Acesta avea cele mai mari
dificultati ca sa achite solda osta§ilor &di. Dela imparatul Rudolf
nu mai primise In ultimul timp subsidiile convenite; Tara Roma-
neasca era secatuita de necontenitele razboaie i nàvàliri, a§a.
-Meat Intreaga intretinere a armatei aproape 100.000 de taleni
pe Ina c6 zuse asupra Ardealului. Sumele votate de diete nu
ajungeau totu§i; de aceea, soldatii recurgeau la pradaciuni. In
cursul acestor pradaciuni, a fost distrus In intregime targul
1-luedin care se Mouse insa vinovat, deoarece locuitorii lui ucise-
sera mai inainte 50 de soldati de ai domnului. In a doua jum5.-
tate a lui August 1600, se §tia de conspiratia unora dintre neme§ii

www.dacoromanica.ro
 INFRANGEREA 289

unguri; Mihai insu0 o anunta la 23 ale lunii arhiducelui Maxi-

milian, fratele lui Rudolf. La 1 Septemvrie, trebuia sà se strAngà
dieta la Sebe§ul-S6sesc spre a hofäri sumele necesare unei noi
expeditii militare, impotriva Timiparei; in loe BA' vie la locul
fixat, neme0i se strAng ins4 la Turda, proclam4 rdscoala i aleg
drept conducàtor pe . tefatz Csáki, unul din cei cari se bucuraserà
totu0 de favoarea lui Mihai. Moise Székely, un alt favorit, fugise
mai dinainte §i trecuse la Poloni. Clujul, Bistrita, Sibiul 0 In
cele din urmä i Bra§ovul, se ridicarä 0 ele. Ostaii 1'100 ai dom-
nului erau nesiguri, deoarece nu fusesera plätiti; unii din ei
vreo trei sute de Unguri au trecut chiar de partea räsculatilor ;
o parte din armatd se afla in Moldova, alta in Tara Româneascà:
situatia lui Mihai era grea. Totu0, el ar fi putut Inc6 sà sfärkne
s5, impr4tie pe neme0, dac6 acestora nu li s'ar fi adàogat
generalul imperial Basta cu lntreaga sa armatk
Pricina care a determinat pe Basta sà" acorde ajutorul &Au
Asculatilor a fost atitudinea curtii imperiale fatA de domn. Dupä
Infrângerea dela Selimbàr, s'a pus problema stApAnirii de lirept
a Ardealului. Rudolf voia sà fac6 din aceastä tail o provincie
austriack iar Ondul lui Mihai era s5. Ostreze cucerirea pentru
sine. Pe dosul actului cuprinzand cererile Infäli§ate comisarilor
imperiali, voevodul scrie cu ulna sa: hotaru Ardealului.
Pohta ce-am pohtit, Moldova, Tara Rumdneascei ». Au trebuit
zece luni de tratative, cu propuneri i contrapropuneri, Intr'o
atmosferà de bànuieli 0 de intrigi, pentru ca, in cele din urmä,
8à se ajungd la o solutie intermediarà: Ardealul va rAmAne in
stApAnirea lui Mihai, acesta purtând Insà titlul de guvernator, ca
reprezentant al imp6ratului j färà recunoa0erea dreptului de
succesiune. Din nefericire insk solutia s'a dat prea tarziu, la 22
Septemvrie 1600; cu ccIteva zile mai inainte, la 18 Septemvrie,
avusese loc lupta hotärltoare dela Mir4s15.u. Basta, vAzAnd ezitd-
rile 0 bànuielile curtii imperiale, asistAnd apoi la prAd6ciunile
neoranduielile Mcute de mercenari In Ardeal, fiind In sfAr0t,
socilitat insistent de cdtre neme0i rAsculati, trecu de partea aces-
tora. Era o eroare politick care s'a intors apoi Impotriva lui
Rudolf, a§a cum au atatat-o evenimentele ulterioare.
Raportul de forte in lupta dela Mir6s1du a fost defavorabil
lui Mihai. Acesta avea 10-12.000 de oameni, in blind parte oaste
19

www.dacoromanica.ro
290 MIHAI VITEAZUL

de stransurà, in timp ce Basta dispunea de 18.000 de oameni,

dintre care 6000 soldati alesi, cäTäreti germani si flamanzi pur-
tand cuirase, precum si muschetari valoni si francezi. Tocmai
din cauza acestei inferioritäti, domnul isi alesese, intocmai ca
la Calugäreni, o poziOe strategia, bine ap6ratà §i care nu per-
mitea o invaluire. Pozitia se afla intre Turda si Alba-Julia, in fAa
satului Miraslau, pe un loe ingust, cuprins intre Mure§ si dea-
luri, avand in fatà pârAul Lapad, iar la flancul drept o padure
infärità cu santuri. Basta ocupase satul insu§i §i ti dadea seama
de taria pozitiei adversarului. A o ataca insemna sa mearga la
infrAngere; de aceea, in dimineala zilei de 18 Septemvrie, el crädu
ordin trupelor sale sa se retraga p'and acolo unde locul cuprins
intre Mures si dealuri se largea mult, Ingdduind o desfasurare
completa a forlelor. Mihai, crezAnd ca inteadevar dugmanul se
retrage, neobservând &A era o simplà mi§care strategica, Mcu
greseala sä-gi p6raseasca pozitia a§a de bine Intärita gi urmarind
pe Basta, s'a iasa la loe larg (« in campagna libera »). Aici, oastea
lui nu putu suporta puternicul asalt frontal al cuirasierilor ger-
mani; cavaleria se risipi, tunurile furd pierdute In urma unei
miscari de Invaluire prin flancul stang, o parte din lefegii cazaci
tradard chiar, trecând la dusman. Mihai, al cärui moral era sdrun-
cinat In tabara dugmanului se aflau nu numai nemesii ras-
culati, dar chiar i oamenii Impgratului Rudolf, comisarii pe
care acesta Ii trimisese In Ardeal nu mai putu restabili, ca odi-
nioara la Calugareni gi la elimbar, situatia. Väz'and lupta pier-
dutà si oastea in risipa, el trecu Mure§ul, cu calul, innot,
de trei Cazaci si purtând asupra lui steagul cel mare al o§tirii.
Patru mii de soldati pierirà in aceastä Mahe, unii de glonl, si
de sabie, alii innecati.
La 20 Septemvrie, invingätorii intrau In Alba-Iulia, ucideau
pe toti Italienii, Grecii, Sârbii i Rom'anii din ora, cleirdmau
biserica roma'neascei zidità cu trei ani mai inainte gi Orându-li-se
ca atAta nu era, se vede, de ajuns, desgropau oasele lui Aron
Voda, inmormantat acolo, si le aruncau afarà. « ü asa neomenie
spune Mihai in memoriul trimis peste cReva luni Ducelui de
Toscana n'a fost facutà nici de pagani ».
Pe când se petreceau aceste fapte In Ardeal, Moldova era
ocupatà de Poloni. La 4 'Septemvrie, cancelarul Zamoyski trecea

www.dacoromanica.ro
 INFRANGEREA 291

Nistrul cu o armatd de 24.000 de oameni, dintre care 9000 de

Cazaci, la 6 Septemvrie erau la Cernduti, la 15 in f ata Sucevii.
Oastea Fdsatd de Mihai nu putu opri inaintarea, de altfel o parte
insemnatd a ei pornise spre Ardeal sd vie in ajutorul domnului.
Ieremia Movild fu restabilit in scaun ; se incercd acela§i lucru,
färd succes frisk §i cu Sigismund Báthory ; un corp de 7000 de
oameni trecuse muntii spre Bistrita dar trebui in cele din urmd
sd se intoarcd inapoi. La 6 Octomvrie, trupele polone erau la
Foqani, gata BA' intre in Tara Româneascä.
Mihai, dupd ce i§i ridicase tezaurul din Alba Iulia, se retr6sese
spre miazd-zi ; laugh' Sibiiu ggsi o§ti sosite din Muntenia, trecu
apoi la Fägdra§ unde se afla familia sa §i de aci in Tara Bársei.
Avurd loe mai multe ciocniri Cu Bra§ovenii cari furd respin§i
§i domnul putu, cu ajutoarele venite din Moldova §i cu trupele
aduse de fiul sdu Nicolae Pdtra§cu, sd-§i constitue o noud armatd,
de vreo 16.000 de oameni.
Cu aceastd armatd trecu Mihai muntii indärdt, tot pe valea
Buzdului pe unde venise cu un an mai inainte: acuma nu mai
era insd vorba de o cucerire, ci de apdrarea propriei sale täri, in-
cAlcate de Poloni. Tabdra fu a§ezatd la Bucov, pe Teleajen, inteo
pozitie bund ; Mihai spera sd-i vie ajutoare din Ardeal, dela Basta.
care in f ata primejdiei infdti§ate de oastea lui Zamoyski, reluase
relatiile cu fostul säu adversar. Dar cu toate asigurArile pe care
le dete domnul 1.vi trimise zdlog pe lângd 4 boieri insemnati, chiar
§i familia cu toatd declaratia cà renuntd la Ardeal, mult,umin-
du-se numai cu trei cetäli Gurghiu, Jeciu §i Fdg'dra§ .ajutoarele
nu sosird. Luptele de avangardd, la Näeni (12 Octomvrie), la Ceptura
(14 Octomvrie), nu puturd impiedica inaintarea Polonilor: la 19 Oc-
tomvrie ace§tia erau in fata taberii lui Mihai. Lupta avu loe a doua
zi §i se termind prin retragerea a lor no§tri. Ploe§tii furd ocupati de
Zamoyski §i Simion Movild proclamat domn, dupd ce mai inth
depusese jurdmânt de credintd, rägdduise un tribut anual de 40.000
de galbeni §i se obligase sd tie o armatd de 3000 de lefegii poloni.
Cetdtile tdrii urmau de asemenea sd primeascd garnizoane polone.
Inaintand cu greu pe drumuri desfundate, se ajunse la I-Argo-
vi§te, unde Simion primi 0 din part,e'a Turcilor steagul de domnie..
In acest timp, Mihai se reträsese dincolo de Olt, la Craiova ; tot,.
Wepta sd-i vie ajutor dela imperiali. In asemenea imprejurdri
19*

www.dacoromanica.ro
292 MIHAI VITE AZUL

greley avu el o ultim'd luptä cu Turcii. Acestia inc'd in Septemvrie,

fAcusera' o prima incursiune pe malul stang, fortificand cetatea
dàrâmatà a Giurgiului i inaintand pan6 la Bucuresti i Tar-
goviste. Acuma, ei trecurd din nou Dundrea, sub comanda beilor
dela Vidin i Nicopol, eu gandul &A ocupe Craiova. Nu izbutira'
insà, deoarece Mihai li sfärâma prin Preda Buzescu, luandu-le
§i trei steaguri. Aceastà biruinth nu modifica Cotusi situatia grea
a domnului. Inconjurat din toate pOrtile de dusmani, era evident
c'd nu se va putea men-tine multa vreme. De aceea, el se hotAri
s'd facO o ultimg incercare. Ocolind pe la miazà-noapte, trecu in-
d'ar'ät Oltul la Ramnicul Valcei i cobori asupra Curtii de Arges.
Lupta avu loo chiar lang6 acest oras, la 25 Noemvrie, se isprOvi
insä t ot in defavoarea lui Mihai. Boierul Udrea trimis inainte,
fu ata cat In tabOrà de atre Poloni i trebui sa' se retrag6 in cele
din urm'd. Buzestii trecurà de partea lui Simion; exemplul lor
fu urmat si de altii. POrAsit de boieri, pa'räsit de noroc, cu fa-
milia zOlog In Ardeal, viteazul domn lud calea pribegiei. Trecu,
impreun6 cu putina ostire care-i mai rOmdsese, prin Deva
unde din cetate se trase cu tunul asupräl-i apoi pr'in Beius,
prin Oradea (12 Dechemvrie), prin Debretin, Tokay, Casovia
unde dAdu drumul ultimilor ostasi prin Bratislava (7-11
Ianuarie) i ajunse In sfarsit la Viena, in ziva de 12 Ianuarie 1601.
Fu primit aci in chip onorabil de arhiducele Matei, un alt frate
al lui Rudolf ; i se dAdu locuintä la hanul « Cerbul de Aur » si se
interveni la curte, la Praga, pentru audientà. NIA.' a sosi rOspunsul,
Mihai redactO un memoriu c'dtre impOrat, in care expuse toatà
activitatea sa ca domn i serviciile pe care le-a adus crestinOtOtii;
un al doilea memoriu, foarte important, tot de caracter autobio-
grafic, fu trimis ducelui Cosimo de Toscana, ai cOrui soldati con-
tribuiser'd la cucerirea Giurgiului In 1595. Sosind ordinul dela
Rudolf, Mihai porni spre Praga; la 23 Fevruarie intra In acest
oras, la 1 Martie dui:a amiaz'd avea loo prima audientà In pa-
latul Hrad'eany, iar peste cateva zile, la 5 Martie, cea de a doua,
care dur6 cloud ceasuri. Ceea ce grabise lucrurile nu era atat me-
moriul trimis impdratului, cat precipitarea evenimentelor din
Ardeal. Dupä ce, prin infrangerea dela Mirdsläu, Indepäs'rtaserà
pe Mihai, nemesii unguri se ridicaserd acum si impcitriva Impe-
rialilor. Basta fusese arestat prin surprindere la Cluj, inteo noapte,

www.dacoromanica.ro
 MIHAI VITEAZUL LA PRAGA 293

Trt',7= z

;.,
,,
.`
?,_
if,-

'
!'t
. .
0
, ,
8, ' ::
;: Vfr - r
41 r'. . --..:t ..., . '
-

» .
... ' : '.-. . . .

'''
. ,

'
7
, . ,4
.'
-7. . t -'4A,
. ',

,r c i i...%4..."
, ,
,
.- 7.
._ %IA -
. .
N

'

C
- r

' \N
curti phut. S Cx.Nr!
rQ -

Fig. 86. Mlhai Viteazul, gravura In arana de Aegidiu Sadeler.

www.dacoromanica.ro
294 MIHAI VITEAZUL

la Inceputul lui Fevruarie i inchis. In cele din urniä, i se däduse

drumul, dar el trebui neavänd forl,e suficiente sä päräseascg.
Ardealul, care ajunse iarägi In stdpánirea neispravitului Sigismund
Báthory. Aceasta insemna Insä anularea tuturor sfortärilor pe
care le fAcuserà pariä atunci Imperialii. Singurul om care putea
restabili situalia era Mihai. Aga se explia atentia pe care i-o
clädu Rudolf, fäcându-i daruri i confirmându-i domeniul Koe-
nigsberg in Silesia, ce-i fusese donat Inca din 1599. Aga se explia
hotarirea care se luà de a se face o nouà oaste de lefegii, sub
comanda domnului, dändu;i-se in acest scop 100.000 de talen.
Mihai era la curte obiectul interesului i curiozitälii generale.
Figura energicä, bärbäteascä, a dommilui-otean impresiona atát,
de mult, incät trei artigti Ii fäcurà portretul. Cel mai reugit este
acelat gravat In aramä, al lui Aegidiu Sadeler, o adeväratä capo-
d'operd (vezi fig. 86). Urmeaz6 apoi portretul pictorul Franz
Franken, In binecunoscutul tablou « Cresus arätändu-gi como-
rile lui Solon », unde Mihai e infäligat in centru sub chipul unui
curtean. Al treilea portret, de un pictor al cärui nume nu-1 cu-
noagtem, a fost reprodus de cätre Domenicus Custos in opera sa
« Atrii Heroici », partea III, apärutä in 1601, intre lunile Martie-
August (vezi fig. 87). Dupà aceste trei portrete s'au fäcut apoi
o sumd de reproducen i copii, in intreaga Europa', aga Inca
chipul lui Mihai Viteazul a fost cel mai cunoscut chip de domn
roman.
Gorilshiu. Moartea Jul Mihai. La 3 Aprilie, Mihai pleca din
Praga spre Viena unde stätea Oa al 29 ale lunei; la 11 Mai,
intra in Cagovia primit cu toate onorurile de &Are comandantul
trupelor de acolo. In acest ora, avu loo gi intrevederea cu Basta,
care, potrivit instructiilor primite, trebuia sä colaboreze cu armata
sa la recucerirea Ardealului. Mihai, inghitindu-si necazul, ii spuse
ea* a uitat cele trecute; Basta se arätä mieros, degi In fond ura pe
« Valah Armatele se inchegarà In douà locuri deosebite: aceea a
domnului la Debretin, cealaltà la Satu-Mare; jonctiunea se fäcu
la satul Moftin, la Inceputul lunii Iulie. Sigismund, având ì ceva
ajutoare dela Ieremia Movild gi dela Turci, îi avezase tabära la
satul Girot. Avurà loe mai intAi eateva mici cioeniri, de avan-
gardà, In cursul cärora se luarà cloud steaguri moldovenesti
patru unguresti; urm6 apoi in dupà amiaza zilei de 3 August

www.dacoromanica.ro
 GORASLAU. MOARTEA LUI MIHAI 295

--

Si DEvs a, uellef,Dacorum hít colla ICHAL

ximaref Turca-' libera to afifflo.
,

Fig. 87. Un alt portret contemporan a lui Mihai Viteazul. Gravur8 pe arami,
reprodus5. de Domenicus Custos7in opera sa Atril Heroicii.

www.dacoromanica.ro
29R MIHAI VITEAZUL

(st. n.) 1601 atacul principal. El se dete la satul Gorcislei a, pe valea

Some§ului, intre Satu-Mare §i Cluj (vezi fig. 88).
Sigismund ocupa o pozitie avantajoasa, pe un deal Malt ; el
nu putu lug rezista asaltului impetuos, in care aripa dreapta,
comandata de Mihai, avu rolul principal. Pieranduli intreaga
artilerie 45 de tunuri care de altfel nu-i fusese de mare
folos, deoarece batea gre§it, el trebui deci sa se retraga, iar re-

1---7 .7"

04k. ! '::. :d
-:.
I# D Ell. .,- ° '' .
sy.444,......;,...±:"Nr--",,,, *--2,
1
- 2, .2 -411
,;..,
4 111" -'' ...! : --..71Altlity' .

kr:

11 .

. a nr
4

' ,V74
6,LAkT6,74.3
Ay...I 9., 24.11, 7_4 titst
:.,"2"7 .j.,t7. .

- -

Fig. 88. Gravura. contemporan3 InritiOnd, In partea superloarl, lupta dela Gorisllu
lar In partea Inferloari, aducerea la Praga, Cu solemnitate, a steagurIlor cucerlte In
aceasta lupta. In legenda., numele lul Mina' e pus Inaintea acelula al lul Basta.

tragerea se transforma in fuga, 'Ana la hotarul Moldovei. O sutd

zece steaguri, multi prizonieri §i cateva care de munitii ramasera
in mainile invingatorilor. Imparatul Rudolf felicita pe Mihai
§i-i multumi pentru aceasta strillucita victorie; indata se tipari
la NUrnberg §i apoi la Praga o descriere a luptei in care numele
voevodului nostru e trecut sistematic cum era de altf el na-
tural inaintea aceluia al lui Basta. Pe verso foii de titlu al
acestei descrieri e reprodus §i un portret al lui, in xilografie.

www.dacoromanica.ro
 REINSCAUNAREA LIJI MIHAI 297

Soarta suradea din nou lui Mihai. Biruise pe Sigismund, iar

din Tara Romaneasca li sosise vestea buna a izgonirii lui Simion
Movila. Fratele lui Ieremia nu §tiuse sa-§i apropie pe boieri, a§a
incat dela inceput chiar, ace§tia se gAndeau la rascoalä. O mi§-
care se produse in Mai 1601, dar conducatorii, banul Udrea §i
Negrea spataruli fiind prin§i, p1atir5 cu vieata incercarea lor.
Mai mult noroc avura fratii Buze§ti. Auzind ch. Mihai vine cu
armata asupra Ardealului, ei stransesera la Craiova pe credin-
cio§ii lar din Oltenia « toate oti1e Mehedintilor » spune cro-
nica §i pornira asupra lui Simion. Acesta, surprins §i lipsit
de ajutor dela protectorii sài, fugi spre Foc§ani unde izbuti sa-§i
inchege o oaste de Moldoveni, Poloni §i Tàtari. Buze§tii atacara
insa pe nea§teptate venisera pe un drum ocolit, prin murrti-
§i biruinta ramase a lor ; Simion abia putu sa-§i scape viata,
trecand prin vad Milcovul (3 Iulie).
Solia trimisä de boierii munteni la Mihai spre a-1 cherna,
st'äpanitor, in Ord, intalni pe dorm la intrarea in Cluj (11 August).
Dupa biruinta dela Gorasläu, Wile se indreptasera spre acest
ora § unde atat Mihai cat §i Basta aveau fiecare ceva de razbunat:
cel dintaiu uciderea groaznica a credinciosului sat' cäpitan Baba
Novae pe care neme§ii unguri, in ura lor cumplita, 11 torturasera
mai intaiu, jupuindu-1 de piele, II arsesera apoi de viu, §i-i puse-
ser'ä in star§it cadavrul in teapa (5 Fevruarie 1601), cel de al
doilea umilinta arestarii. Pe locul unde trupul credinciosului sau
fusese tras in teap'ä, Mihai porunci sä se ridice un steag: acest
gest se repeta astazi in fiecare an, la ziva eroilor. Ora§enii din
Cluj trebuira sa plateasca o suma insemnata circa 100.000 de
florini apoi armatele coborira la Turda. Se punea acum din
nou problema stapanirii de drept a Ardealului. Mihai intelegea
sà-si pastreze vechea situatie, de aceea §i luà masuri in consecintä.
El trimise astfel inainte la Alba-Julia pe un capitan al säu ca
sa-i pregateasca palatul domnesc.
Basta ar fi vrut frig ca puterea suprema sä-i rämaie lui; el
se socotea ca adeväratul reprezentant al Impäratului era evi-
dent cd un conflict trebuia deci sä izbucneasca. La Turda, Mihai
hotari sa-§i desparta armata sa de aceea a lui Basta; voia sa plece
mai de graba la Fagara§ spre a-§i revedea sotia §i copiii. Aceasta
despartire insemna frig pentru domnul nostru libertatea de

www.dacoromanica.ro
298 MIHAI VITEAZUL

initiativA. Basta care §tia cA imperialilor le convenea mai mult o

stApAnire directä asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei
personaliati atAt de puternice, deci greu de maniat, cum era aceia
a lui Mihai, se hotärt sá Impiedice prin once mijloace o
asemenea libertate. In zorii zilei cAnd voevodul trebuia sà plece
spre FAgAra§, la 9/19 August 1601, el trimise un deta§ament
de trei sute de Germani §i de Valoni, ace§tia din urrnA comandati
de ofiterii Jacques Beauri §i Mortagne. Aveau ordin sA-1 are-
steze pe Mihai, iar dacA se opune, ucida% A§a se §i IntAmplä.
IntrAnd In cortul domnului, Beauri ii spuse: e§ti prins ». Mihai
rosti un singur cuvAnt « ba §i dAdu sA puie mAna pe sabie. In
aceea§i clipd Insà, un valon 11 Impu§c6, un al doilea ii strdpunse
pieptul, altii 11 lovirA cu halebardele. «i cAzu trupul lui cel fru-
mos ca un copaciu spune cronica TArii RomAne§ti pentru
.cd nu §tiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute In mana lui cea
viteaza ». Bestiile Ii tdiard capul, apoi 1i batjocorirà trupul §i-1
aruncarA In tabArA. « rAmase trupul gol In pulbere aruncat.
CA a§a au lucrat pisma inch' din Inceputul lumii adaug5 cro-
nica pisma au pierdut pe multi bArbati Meà de vinA, ca
acesta. Cad era ajutor creginilor si sta tare ca un viteaz bun
pentru ei, cat feicuse pre Turci de tremura de frica lui; iar diavolul
.c el ce nu va binele neamului cre§tinesc, nu 1-au lAsat, ci eata
u megte§ugurile lui au intrat prin inima celor rAi, hicleani, pAn6-1
deterà §i mortii. i rdmaserà cre§tinii §i mai vArtos Tara Romi-
neascA saraci de dAnsul ». Duph trei zile, cAtiva SArbi Ingro-
parà pe furi§ trupul Viteazului; comisul Radu Florescu luà cu
sine capul de a cArui privire tremuraserA atAtia §i-1 aduse la ma-
nästirea Dealului; aci, el fu InmormAntat sub o lespede de piatrá
pe care credinciosul Radu Buzescu §i cu sotia sa puserà sá se sape
urmAloarea inscriptie: « Aice zace cinstitul §i rdposatul capul
cre§tinului Mihail, Marele Voevod, ce-au fost domn Tärei RumA-
ne§ti §i Ardealului §i Moldovei; cinstitul trup zace In cAmpii
Tordei §i cAnd I-au ucis Neamti, ani au fost 7109 (1601), In luna
Avg. 8 zile. AceastA piatrA o-u pus jupan Radu Buzescul i jupA-
neasa Preda *.
Dupà unele mArturii posterioare, trupul Vovodului ar fi fost
reinhumat mai tArziu In ctitoria sa din marginea oraplui Alba-
Julia, In biserica ridicatA pentru VlAdica loan (vezi mai sus, p. 284).

www.dacoromanica.ro
 FAMILIA LUI MIHAI 299

Cum ing aceastá biserick impreunä cu intreg complexul clà-

dirilor alcAtuind resedinta Vlädic4i §i mänästirea de acolo, au
lost rase in 1714-1715, cu prilejul reconstruirii si märirii
nu putem §ti intru cAt sunt adevdrate märturiile amintite.
Familia lui Mihai. Boierii. Ctitoriile. La vArsta de 26 de ani,
in 1584, Mihai s'a cdsätorit cu Stanca, vaduva luì Durnitru postel-
nicul din VAlcdnesti §i nepoata lui Dobromir, marele ban al Olte-
niei. Stanca avea doi frati, pe Dragomir, fost mare postelnic in
timpul lui Alexandru Vodd si pe loan M onahul care in 1613,
dAnd o märturie pentru niste mosii ale surorii sale, isi spune
« cumnat al räposatului Mihail Voevod ».
Cu Stanca, Mihai a avut doi copii: pe N icolae, numit uneori
In documentele vremii §i Nicolae-Pätrascu, si pe Florica. Nicolae,
care a Sinut scaunul Tärii RomAnesti, pe cAnd tatäl Mu era In
Ardeal, s'a cäsätorit cu Ancup, fata lui Radu erban, i a avut
la rAndul lui o flick pe Ilinca, sosia lui Istratie Leurdeanu. Flo-
rica s'a mä.ritat in 1603 cu Preda postelnicul, a arui mana era
din neamul Calomfirestilor. Dupà numele soSiei sale, i s'a zis lui
Preda si « Floricoiul ».
Dintr'o legäturä" nelegitimä, cu Tudora din TArgsor, a mai avut
Mihai inch' o fiic'ä, pe Marula, cäsätorità cu Socol din CornäSeni.
Doamna Stanca a murit in 1603, de ciumä, si a fost ingropatä
In biserica episcopiei din RAmnicul
Mama lui Mihai Viteazul, Tudora sau « Theodora » cum i se
spune inteun hrisov din 1597, s'a retras spre sfArsitul domniei
liului ei la mänästirea Cozia unde s'a si augärit, primind numele
de Theo f ana. Impresionant este actul din 8 Noemvrie 1602 prin
care ea därue§te mänästirii Cozia douà sate Frasinetul si Stude-
nita: « Eu roaba domnului Isus Hristos augäriSa Teofana,
muma räposatului Mihail Voevoda din Teara RumAneascäl vie-
Suit-am viiata ce§tii lumi desartä si inselätoare si am pe-
trecut lumeaste destul in tot chipul in viiata mea, pAna ajunsu
{forma veche, in loc de ajunsei !) si la neputinta bätrAneaSelor
meale si la släbiciunea mea, in sfAnta mänästire in Cozia, la 15.-
cuita sfintei TroiSe, si la räpausul roposatului Mirceil Voevoda.
träiiu de ajunsu de luaiu si sfAntul cm n augäresc, derept plan-
gerea päcatelor meale. Ac4 mA ajunse si vestea de avArsirea zi-
lelor drag fiiului Inieu Mihail Voevod si de säracia doamna-sa si a

www.dacoromanica.ro
300 MIHAI VITEAZUL

coconilor domniei lui prin täräle streine. Fuiu de plängere §i de

suspine zua i noaptea. Dup'aceia, cu vrearea §i cu ajutoriul
Domnului din ceriu §i Cu rugáciunea cinstitilor pärinti in zi §.1 In
noapte §i plängerea mea §i suspinele sáraciei lor de tárale streine,
doará sventia lui din naltul ceriului au auzit §.1 s'au milostivit
de i-au scos din tárále streine in teara de mo§tenie. i mai vartoa
au cugetat la svänta mánástire in Cozia pentru bátrana §i jal-
nica lor maicá. i deaca 86 adunar(d) unii cu alalti, mare plan-
gere §i suspini fu intru ei de jalea fiiu säu Mihail Voevod §i pentru
patima lor ce-au pátimit prin täräle striine, doamna Stanca
fiiu säu Ion Nicola Voevod §i fiiesa doamna Floriica. Fu dupä
aceaia intrebare intru jale, cine cum au petrecut. Grái doamna
Stanca: cum am pátit noi, maicá, sä nu path' nime de ruda noa-
strä. Dará molitva ta, maicá, cum ai petrecut ? Maica zise: Cu
mult foc de moartea fiiu mieu §i de jalea domniilor voastre, iar
de catrá svânta mánästire, am har dragului domn din cer, §i
multemesc pärintilor din svänta mänástire, c'am avut pace,
rápaus §i cäutare de molitvele lor la nevo(i)a mea. Ziserá dom-
nia lor: multemim §i noi molitvelor lor pentru molitva ta, cáci
ai avut cäutare de ei. Zise maica Teofana: pentru aceia, featele
meale, am fágáduit sventei mánästiri doao sate din Romanati:.
Fräsinetul i Studenita, pentru sufletul roposatului Mihail Voevod
§i pentru sänälatea fiiusäu Nicolei Voevod, i pentru pomeana
noastrà §i a tot neamului nostru, sà fim pomeaniti la toate sven-
tele pomeani, ci §i la dumnezeiasca liturgie, In vecie. Domnia
lor ziserä: Noi bucuroase, cum ti le-au dat roposatul Mihail Voe-
vod, volnic5 e§ti, fie date §i de noi §i de Nicola Voevod §i de tot
neamul nostru, in vecie, pentru pomeana, ca sá aibi molitva ta
§i de icea innainte milä §i cäutare Odd' la moarte de molitvele lor *.
Nu mult dupä aceastá danie, cälugárita Teofana inchidea
ochii §i era inmormântata In biserica mánástirii Cozia. Piatra de
mormánt, pusá de nepotii ei, doamna Florica §i Nicolae-Pátra§cu,
pow-CA (fat:6 7114 adicä 1606 sau, in cazul cAnd luna, nementio-
natä, a fost Septemvrie-Dechemvrie, 1605.
Un merit deosebit al lui Mihai Viteazul a fost faptul &A a §tiut,.
pentru realizarea marilor lui planuri, s6 se inconjoare de un mä-
nunchiu de dregätori §i cápitani destoinici. La inceput, gàsim In
divan, intocmai ca §i la stefan al Moldovei, o serie de boieri

www.dacoromanica.ro
 BOIERII 301

bätrani cari slujisera multa vreme sub predecesorii lui 0 care, obi§-
nuiti cu starea de apasare 0 umilintä a tarii, nu se mai gandeau
la o reactiune. Dar in Octomvrie 1594, in ajunul rascoalei, con-
statam o mare prefacere: dregatoriile 0 posturile de comanda
ale armatei aunt, aproape toate, in mana unui grup de boieri ti-
neri, indrazneti 0 viteji; e falanga cu ajutorul careia Mihai reali-
zeaza minunata epopee care este domnia lui. In fruntea acestui
grup stau fratii Buze§ti: Stroe stolnicul, Preda postelnicul §i Radu
ducerul. Erau fiii marelui arma § Radu Buzea 0 prin averea lor
pe care 0-au sporit-o in proportii uria§e in acest timp 0
prin legdturile lor de familie, conducatorii necontestati ai boie-
rimii oltene. Lor le incredinteaza Mihai soliile de searnä; ei
deschid seria luptelor cu Turcii; tot ei vor goni, in 1601, pe Si-
mion Movila. Capitani viteji au fost 0 Radu Calomfirescu §i Udrea
hanul Billeanu. Acesta din urrna, boier de vita veche, a facut
parte din locotenenta domneasca lasatä. In Moldova 0 a platit
cu vieata incercarea sa de rascoala impotriva apasatoarei BOO-
niri a lui Simion Movilä. Cunoa§tem testamentul sau, alcatuit la
21 August 1598, in care arata « de voiu peri eu la räzboiu »
cum sa se imparta. averea. Alti dei viteji au fost banul Mihalcea
Caragea, de origina greaca, din insula Chios, 0 spatarul, apoi
banul, Caiota Bozianu. Cel dintai era ruda' prin aliantg. cu BuzeOh
0 intr'un grad indepartat, chiar cu Mihai Viteazul, alaturi de care
a 0 pierit, fiind spanzurat de Unguri. Cel de al doilea a cäzut
viteje§te in lupta dela Targovi§te cu Turcii, din toamna lui 1600.
Unul singur dintre capitanii lui Mihai n'a corespuns parka la sfar§it
a§teparilor voevodului: e aga Leca, albanez de originä, care, in
Septemvrie 1600, impresionat de sornatiile Imperialilor, le-a predat
cetatea Chioarului, mai tarziu 0 Uioara Inlesnind astfel
inaintarea lui Basta 0 implicit biruinta acestuia la Miraslau.
A murit ca pribeag, in tara sträina, in saracie.
Dintre dregatorii de curte trebue pomenit in primul rand
Teodosie Rudeanul care a fost mai tut:Ai vistiernic, apoi mare
logo-fat. El a scris cronica oficiala a domniei lui Mihai, cronica
_pastrata astazi numai in traducerea latina a lui Baltazar Walter.
Sora lui Teodosie, Sima, era sotia lui Stroe Buzescu. Stoica sau
Stoichild din Strdmba (Gorj) 0-a inceput cariera ca vtori logoilt,
a ajuns apoi postelnic 0 la uring, vel vistiernic. A fost trimis ca

www.dacoromanica.ro
302 MIHAI VITEAZUL

sol i, inteun document, domnul pomeneste chiar «credincioasa

dreapta » lui slujba ce a slujit domniei mele in %era streina ».
In starsit, amintim pe Ivan, marele vornic care s'a batut vitejeste in
lupta dela Serpatesti, unde a si fost ranit. Una din fetele lui, Velica,
a inspirat un puternic sentiment lui Mihai ; o gasim alaturi de
domn, in Alba-Iulia, daruind impreuna cu sora ei Zamfira, un sat
din mostenirea parinteasca manastirii Golgota de langa Targoviste.
Am aratat mai inainte atentia deosebita pe care a dat-o Mihai
Viteazul bisericii, masurile pe care le-a luat, atat in Ardeal cat
si in Moldova. Chiar in cel dintai an de domnie, in August 1594,
el isi trimite ierarhii pe mitropolitul Mihail, pe episcopul Par-
tenie de Râmnic si pe episcopul Luca de Buzau sa ia parte
sinodul ce s'a tinut la Iasi, sub presedintia lui Nichifor dascalul,
reprezentantul Patriarhiei din Constantinopol, spre a combate
trecerea Rutenilor ortodocsi la catolicism. Curand dui:4 aceasta
mitropolitul Mihail moare i in locul lui este ales Eftimie, care
pastoreste Tara Romaneasca tot timpul domniei lui Mihai. In
1596, are loe un alt sinod, la Targoviste ; de data aceasta, se dis-
cuta masurile ce trebuesc luate pentru o mai bunà organizare a
gospodariei mänastirilor si a vietii calugarilor. Hotarlrile se iau
In ziva de 13 Aprilie: ele prevad cá boierii n'au dreptul sá pri-
meagca daruri, cleat cu voia soborului; egumenii trebue sá pa-
streze, cu mare grija,' averea comunitatii; calugarii nu pot pärasi
manastirea decat pentru a se duce la Sfantul Munte, la vreun schit
sau « la pustie »; abaterile i greselile vor fi judecate de arhiereu.
In acest domeniu al jurisdictiei inaltilor ierarhi, ni ea -pästrat un
asezamant si mai vechiu, din vremea lui Petru Cercel, dat de epis-
copul Luca, pentru eparhia Buzaului. Se pre vad anume o suma de
cazuri care « dupa pravila sfintei biserici » au a fi judecate de catre
episcop,neamestecandu-se nici banii, nici parcalabii,nici dvornicii».
In afara de aceasta lature de organizare, Mihai Viteazul si-a
aratat interesul ce purta bisericii prin donatiile i intaririle de
mosii pe care le-a Wilt atat mitropoliei i episcopiilor cat si di-
feritelor manastiri din tara si de peste hotare. Cea mai bogat
inzestrata a fost ctitoria sa, manastirea cu hramul Sf. Nicolae
« ce e din susul orasului Bucurestilor », numita astazi « Mihai
Voda. », la Arhivele Statului (vezi fig. 89). In locul vechiului laces
care exista aci, si care fusese stricat pe vremea lui Petru Cercel,

www.dacoromanica.ro
 1
-
!"""..
- _ 6-

1%r .4 oN.2..u,..1
S.

44 ii N ,1 1 , 1
r -,,,,
. .-.. i

L.;
c. , 11.1. wca . fi
4'4 7
,-
,

A
4 ,
c
`..V*1.'.p c

4;

..,,Itit.- :....e. ,.,,s6

....,4,,%
.

, re a "

...- ...._ ...,. ;_

. -'-T ,_ _ .....

S, u

..:
V- -.,,,_ 4.- ,,........- --
.---.1...i.- .

....... _ - .
_

Fig. 89. Biserica Mihai Voda. din Bucure5t1, In cursul restauraril. Astazi, pridvorul Cu stalpl, din rata, nu mal exista;
p'au adaogat In schimb doul turle mici In spatele turlel centrale; e o lntrebare Insa daca aceste turle micl
existat Inteadevar la biserica ridicati de Blihal Viteaaul,

www.dacoromanica.ro
 304 MIHAI VITEAZUL

Domnul a ridicat o nou6 constructie, inconjuratà de ziduri puter-

nice, servind i ca loc de apkare; i-a dAruit apoi nu mai putin de
patrusprezece sate dintre care treisprezece cumpdrate de el insu0
dela mo§neni cu suma de 472.000 de aspri §i unul d6ruit de sotia
sa, doamna Stanca. La 21 August 1599, aceastä bogat6 ctitorie
este inchinat6 de Mihai Viteazul m6rastirii Simopetra dela Mun-
tele Athos, areia Ii fusese inchinat i vechiul 16ca§. O altà ctitorie
a voevodului din 1594 a fost rran6stirea Clococioc sau Clo-
cociov, in ju. (14111 Olt, lang6 Slatina, « zidità i ridicat6 din te-
melie » de el, dupà cum ne spune hrisovul ulterior dela Matei
Basarab, din 2 Aprilie 1646, 0 inzestrat6 cu dou6 sate. Intariri §i
danii au mai primit i m6rastirile Golgota, Bistrita, Co§una,
apoi biserica domneasa dela Curtea Veche (Sf. Anton) 0 bise-
rica catolic6 din Targovi§te. Un hrisov a primit in 1594-1595
mändstirea Xenofon dela Muntele Athos. In Ardeal, in afar6 de
Mewl dela Alba Julia (vezi mai sus, p. 284), el a ridicat, in timpul
scurtei sale stapaniri, Ina trei biserici, una la Ocna Sibiului, alta
In satul Lueirdea, in judetul Some§ului, cea de a treia in mar-
ginea de miaz6zi a cet6tii Feigeirafului; a facut de asemenea repa-
ratii la biserica din ,5'cheii Brafovului unde a locuit i unde era zu-
gràvit chipul lui, 0 la m6rastirea din Rtimeti.
Din toate aceste manifest6ri, se vede a Mihai Viteazul n'a
fost numai un mare conducritor de o§ti, dar 0 un domn drept ore-
dineios, puranduli sabia in slujba credintei, apdrAnd biserica
0 pe slujitorii ei i inzestrAnd 16ca§urile Domnului. Al6turi de
Mircea ce! B6trân, de Iancu de Huniedoara 0 de stefan, el este
al patrulea mare lupt6tor pentru cre§tin6tate pe care 1-a dat
neamul nostru. « Ceea ce am f6cut scrie Mihai In Iulie 1595
Polonilor toate le-am f6cut pentru credinta cre§tineascd, v6-
zAnd eu ce se intampl6 in fiecare zi cu bieii cre§tini. M'am apucat
sà ridic aceast6 mare greutate cu aceast6 arà grae6 a noastr6,
ea set fac un scut al intregii lumi creftine». Sunt cuvinte simbolice,
pornite din inimä i luminând puternic intreaga actiune a eroului.
LegAtura lui Mihai Yiteazul. Documentele urma0lor lui Mihai
Viteazul vorbesc de o m6sur6 pe care a luat-o marele domn in
ce prive0e pe rum4ni, adicd locuitorii neliberi ai satelor boiere§ti,
mangstire§ti sau domne0d. Aceast6 rrasur6 e numità and « a§e-
z6nant » and « legáturà >>; o singtu.6 data i se spune « a§ez6m6nt

www.dacoromanica.ro
 LEGATURA LUI MIHAI VITEAZUL 305

legAturd ». Prima mentiune §.1 cea mai important6 se gAse0e

Intr'un hrisov din 24 Aprilie 1613 dela Radu Mihnea prin care se
infäre§te fratilor PArvu i Radu, boieri din SlAvite§ti, doi rumAni
din BAlteni, ce le fuseserà contestati de un alt proprietar. HotA-
Area e motivatà de faptul « cg. ace§ti rumAni mai sus zii i-au fost
apucat a§ezAmAntul lui Mihai voevod (T IIHï 11HXtTh KOVIOM)
la ace0i boieri Deci Mihail voevod, domnia sa a§a au fost
fAcut a§ezAmAnt atunci, cum care pe unde va fi, acela sä fie
rumAn ve§nic unde se va afla ». Acest pasagiu a fAcut pe Ni-
colae 1361cescu sa atribue lui Mihai Viteazul introducerea rum5.-
niei sau erbiei In Tara RomAneascA, iar pe Xenopol sà sustie
cA e vorba nu de introducere rumAniei ci de « consfintirea » sau
«IntArirea » ei printeun « asezAmAnt formal ». O ce.rcetare am5.-
nuntitA insd, Intrepring In 1915 de pArintele meu, a dovedit ca
mAsura luatä de Mihai n'a insemnat niciuna, nici cealaltà, deoa-
rece rumAnia exista din cele mai vechi timpuri i nu ca o stare
neobi§nuitä, ilegalà, care sA trebuiascA a fi « consfintità » sau
« intArità », ci ca o institufie bine cunoscutd, legald , necontestatirt
de nimeni. Ro. stul mAsurii a fost cu totul altul i anume a des-
fiintat dreptul pe care-1 aveau vechii proprietari de a urmäri
§i a readuce pe mo§iile lor pe rumAnii fugiti. Expeditia lui Sinan
Pa§a a provocat o mare perturbare In Intreaga tarà; multi ru-
mAni au fost robiti, altii au fugit, ascunzAndu-se prin locuri mai
ferite; dup5. retragerea Turcilor, o surnA de sate au fAmas pustii,
In timp ce altele vi-au vAzut sporità populatda prin fugarii
In ele. Incasarea impozitelor pe temeiul vechiului recen-
sAmAnt nu se mai putea face; pe de altà parte proprietarii ai
cAror rumAni fugiserk urmau s'd inceapà o serie intreagA de cer-
cetAri §i procese spre a-vi recäpiita fugarii. Dar aceasta ar fi In-
semnat o mare IntArziere In Incasarea impozitelor respective
Mihai Viteazul avca o nevoie extraordinara de bani spre
putea plAti numero§ii lefegii. De aceea, la sfAr§itul anului 1595
sau Inceputul celui urmAtor, in iarnA, cAnd oamenii se strAnseserà
la casele lor --a flout un nou recensamAnt fiscal, o nouà sam6
cum se spunea atunci §i, In acela§i timp, a hotArit ca fiecare rumAn
sà rAmAie acolo unde 1-a gAsit recensAmAntul, cu alte cuvinte,
vechii proprietari, dela care fugiserà, sà nu-i mai poatA aduce
Inapoi a§a cum, pAnA atunci, avuseserA dreptul. M'Asura lui Mihai
20
www.dacoromanica.ro
306 MIHAI VITEAZUL

a fost deci o ingsurd de ordin administrativ-fiscal. In ultimul

timp, d-1 I. C. Filitti a sustinut totu§i ch., pe temeiul acestei ing-
suri, au devenit rumâni o serie de locuitori cari mai Inainte fu-
seserà liberi. Documentele aduse in sprijinul acestei pareri nu
sunt hash' convingatoare.
Dar dacd Mihai Viteazul nici n'a introdus, nici n'a consfintit
sau intärit rumânia, nu e mai putin adevArat a situatia tàfänimii
§i in special aceea a micilor proprietari de p6mant, a mo§nenilor,
a fost din cele mai grele In timpul domniei lui. Si mai inainte, in
intreg veacul al XVI-lea, ace§ti mo§neni au dus-o rau. Birurile
erau din ce in ce mai mari §i mai numeroase, in urma 16comiei
celor dela Constantinopol. Din cauza acestor biruri, multi dintre
mo§neni i§i vand mo§ia §i, odatà cu ea, §i libertatea, devenind
vecini sau rumani. In timpul lui Mihai Viteazul, pr. ocesul de ru-
manizare se accentueazà: o sumedenie de sate ajung proprietatea
boierilor, un mare numär sunt luate domne§ti, pe seama vistieriei,
din cauza « dajdiilor » neplAtite. Acum se formeaz6 imensele
latifundii ale fratilor Buze§ti ; Radu clucerul, de pildà, cumpàrà
satele Curäte§tii, nureii, WäräpAnatii, Cioroiul, Otie§tii, Gotta,
Coste§tii, Urluianii §i Rae§tii. Mihalcea banul devine proprie-
tarul satelor Var4tii, Periatii, CdlugArenii lui Manea §i CAlugd-
renii lui Stoica ; Teodosie logorátul Rudeanu cumpärä SlAtioara,
Fole§tii, Pope§tii, Fumote§tii §i Negrenii. Toti boierii 1§i spores°
averea; Mihai insu§i cumpdrà un nurnär foarte mare de sate.
De multe ori se faceau §i abuzuri, luandu-se mo§ia cu sila; ni
s'au Ostrat o serie de documente in care sAtenii spun cà au fost
rumanild « färd voia lor » sau pe nedrept.
Din cauza presiunii fiscale, a necontenitelor biruri, uneori
si a « näpä§tilor », s'au produs, in timpul domniei lui Mihai, chiar
unele mirdri 1,6räne§ti. 0 asemenea mirare a avut loe in ju-
detul Dolj, la inceputul anului 1596. Täranii n'au putut plä.ti
« dajdea grea » care se pusese de curänd §i atunci când au aflat
cg, impreun6 cu agentii executori, sose§te §i un deta§ament de
300 de Cazaci, au hotArit sà" se opund. Au chemat deci opt sute
de Turci dela Vidin; impreund cu ace§tia, au surprins noaptea
pe Cazaci §i, luAndu-i prizonieri, i-au trecut peste Dun6re. Intea-
devar grea trebue sä fi fost dajdea pentru ca Väranii s'ä recurgà
La astfel de solutii !

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAM 307

0 a doua mi§care, de alt caracter big, a avut loe pe cand

Mihai se afla la Alba-Iulia, dupa cucerirea Ardealului. Foarte
multe sate am vazut ea fusesera obligate sa se vanda boierilor
sau fusesera luate domne§ti. Indata ce s'a aflat in tara de bi-
ruinta dela elimbar, s'a produs o mare framantare printre ace§ti
nenorociti cari, odata cu pamântul, i§i pierdusera i libertatea.
Au crezut, se vede, ca sosise momentul sa se rascumpere, sä se
« giudeceasca » adica sà devina « judeci », oameni liberi. Au pornit
deci, in miezul iernii, peste muuti, la Alba-Julia. Stim acest fapt
dintr'un hrisov al lui Radu erban privitor la satul Loloie§ti din
Romanati, sat care fusese cumparat de Stoichita, vistiernicui
din Stramba. « Iar dupa aceea spune Radu erban cam'.
a fost Mihai Voda domn in Ardeal ci cdnd s'a fost ridicat toate sa-
tele din lard sd se giudeceascd, iar satul Loloie§ti ei inca s'au sculat
s'au dus la Beligrad, la Mihai Voda, §.1 s'au plans la picioarele
lui, cum ea' le-a fäcut sluga domniei mete Stoica logofatul sila ».
Din alte documente §tim ca s'au mai dus la Alba-Iulia i satenii
din Corcova, Cordun, Sularul i Radovanul. Ace§tia din urma,
neputand obtine dreptate acolo, au mers dupa Mihai Viteazul
pana la Ia§i, and a fost cucerita Moldova, dar tot in zadar. In
Ianuarie 1600, Alba-Iulia era plina de satenii din Tara Roma-
neascä, veniti sa se rascumpere. Dacd n'au obtinut ceea ce do-
reau, pricina este ea Mihai nu putea intr'adevar s'o faca: ar fi
insemnat sa-§i ridice impotriva-i intreaga boierime care, puter-
nick numeroasa i bogata, reprezenta atunci un element hota-
ritor in vieata politica, militarä' i economica a OHL
BIBLIOGRAFIE
Mibai Viteazul: 1. IOAN BOGDAN, Patru documente dela Mihai Viteazul
ca domn al Tara Romeinayti, al Ardealului .,si al Moldovei, In Prinos lui D.
A. Sturdza la implinirea celor .,s aptezeci de ani, Bucuresti, 1903, p. 149-170;
2. D. ONCIUL, ,Stefan cel Mare i Mihai Viteazul, Douit cuvdnairi comemo-
rative, Bucuresti, 1904, X + 70 p. in 8°; 3. DR. ION SARBu, Istoria lui Mihai
Vodei Viteazul Domnul Tetra Rom:Maya, vol. I I I , Bucuresti, 1904 si 1907,
XVI + 596 si VIII + 344 p. in 80; 4. STOICA NICOLAEScU, Portrete istorice.
Domnita Florica, fiica lui Mihai Vodei Viteazul Fi a Doamnei Stanca, Bu-
curesti 1912, 15 p. in 80; 5. $TEFAN D. GRECEANU, Genealogiile docunwn-
tate ale familiilor boiereFti, vol. I (publicat de Paul St. Greceanu), Bucu-
resti,.1913, 432 p. in 40; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Vechimea rumdniei In
Tara Romdneasceí gi legatura lui Mihai Viteazul, In An. Acad. Rom. Mem.
20*
www.dacoromanica.ro
308 MIHAI VITEAZUL

Sect. 1st., t. XXXVII (1915), p. 479-543; 7. T. LONGINESCU, Asezeitruintul

legatura lui Mihai Voclá, Bucuresti, 1919, 74 p. in 80; 8. CONST. C. GIU-
RESCU, Recenzie asupra studiului lui St. Longinescu, in Cony. Lit., LI (1919),
p. 744-749; 9. CONST. C. GIURESCU, Geneva cuvinte asupra Legilturii si
asezeimeintului lui Mihai-Vocki », In Cons). Lit., LII (1920), p. 370-380; 10. G.
OPRESCU, Un portret al lui Mihai Viteazul in Muzeul din Avignon, In Anuar.
1st. Cluj, I (1921-1922), p. 402-403; 11. DR. ANDREI VERESS, Campania
crestinilor in contra lui Sinan Pasa din 1595 (eu 12 relatiuni inedite italiene),
In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. IV (1925), p. 65-148; 12. AL. BUSUIO-
CEANU, Ceiteva portrete noui ale lui Mihai Viteazul, In Mem. Sect. 1st. Acad-.
.Roin., t. V (1926), p. 49-54; 13. I. C. BA.CILA. Portretele lui Mihai Viteazul,
Sibiu, 1926, 43 p. in 160; 14. N. IORGA, O istorie a lui Mihai Viteazul de
el insusi, In Merit. Sect. 1st. Acad. Rom., t. V (1926), R. 339-349; 15.
N. IORGA, Inca un portret al lui Mihai Viteazul, In Mem. Sect. 1st. Acad.
Rom., t.VII (1927), p. 371-372; 16. GENERAL ALEXE ANASTASIU, Bei-
tália dela Cálugáreni 1595, ed. 2-a, Bucuresti, 1928, 160 p. in 80; 17. I. C.
FILITTI, Despre o legátura » lui Mihai Viteazul, In Rev. 1st. Rom., II (1932),
p. 221-231; 18. JOSEF MACUREK, Michal der Tapfere und die böhmisch-
schlesischen Stiinde am Ende des 16. Jh., In Rev. Ist. Rom., II (1932), p.
346-353; 19. B. SLATINEANU, Contributiuni la studiul portretelor lui Mihai
Viteazul insolite de un nou portret, In Rev. 1st. Rom., III (1933), p. 203-216;
20. IOAN C. FILITrI, Mama qi solia lui Mihai Viteazul, Craiova, 1934, 32 p.
in 8°; 21. I. IONA$CU, Biserici, chipuri si documente din Olt, vol. I, Craiova,
1934, 272 p. in 8°; 22. I. CRACIUN, Scrisoarea lui Petru Pellérdi privitoare
la ajutorul dat de Sigismund Báthory lui Mihai Viteazul in campania
din 1595, Cluj, 1935, 11 p. in 8°; 23. N. IORGA, Istoria lui Mihai Viteazul,
vol. III, Bucuresti, 1935, 299 -I- 226 p. in 80; 24. P. P. PANA1TESCU,
Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8°; 25. I. CRACIUN, Originea lui
Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, 14 p. in 8°; 26. I. CRACIuN, Baba Novac,
generalul lui Mihai Viteazul, Cluj, 1936, 29 p. in 80;80; 27. CA.PITANUL
EDUARD DRAGOMIRESCU BUZNE i SuBLOCOTENENTUL IOAN Con-
sideratiuni critice asupra principalelor operatiuni militare ale lui Mihai
Viteazul, Timisoara, 1936, 55 p. in 80; 28. N. CARTOJAN, O dramá popularet
italianci a lui Giulio Cesare Croce despre Sinan Pasa çi vitejiile románesti,
Bucuresti, 1936, 10 p. in 8°; 29. I. IONA$CU, McIniistirea Izvorani (Buzau)
ctitoria Episcopului Luca (1583-1604), Buzdu, 1936, 67 p. in 8°; 30. CH.
GÖLLNER, Quelques plaquettes franFaises contemporaines sur Michel le Brave,
In Cahiers franco-roumains, Décembre, 1938, p. 10-13; 31. T. METES, La
vie menée par les Roumain,s de Transylvanie du XVI-e au XVIII-e siècle,
Bucuresti, 1938, 78 p. in 8°; 32. SILVIU DRAGOMIR, Mormeintul lui Mihai
Viteazul gi vechea catedralii dela Alba-Julia, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t.
XXI (1939), p. 483-498; 33. I. CRACIUN, Dietele Transilvaniei tinute sub
domnia lui Mihai Viteazul (1599-1600), Bucuresti, 1939, 23 p. in 80; 34.
COLONELUL CONST. ZAGORITZ, Caluglirenii sub o noud în/äçifare, Ploesti
1940, 143 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro
 STAREA SOCIALI I RELIGIOASA A ROMANILOR
DIN ARDEAL IN VEACURILE XV I XVI
Romdnii din Ardeal au dat sta-
tului ungar pe cel mai tnare general
al lui, lancu de Huniedoara, pe unta
din csi mai strdlusifi regi, M ateiaa
Corvinul fi pe ilustrul arhiepiscop
diplomat Nicolae Olahul.

La inceputul veacului al XV-lea, Romänii din Ardeal erau

impärtiti in trei mari categorii sociale: cerbii, constituind cate-
goria cea mai numeroasä i träind pe mo§iile regelui, bisericii
nobililor cärora erau obligati sä le pläteasc6 dijme, däri §i sä le
munceascd; apoi cnezii i voevozii, avänd o situatie mai bunä,
In calitatea lor de administratori §i de reprezentanti ai qerbilor
fatá de proprietarii respectivi; In sfär§it, nobilii, bucurand u-se
de toate drepturile i privilegiile rezervate prin legi, decrete §i
obiceiuri. Evolutia, in linii mari, a acestor trei categorii, in vea-
curile XV §i XVI, a fost urmätoarea:
*erbii li se mai spunea §i iobagi, cuvant care la inceput,
a avut totu§i un 1nteles de superioritate socialà, insemnänd « cei
de frunte, cei distin0 » träiesc in conditii din ce in ce mai grele.
Ei formeaiä elementul impozabil prin excelentä; asupra lor cad,
In primul ränd, sarcinile fiscale. Ei plätesc censul sau darea pe
pämänt, dau di/me din produse decretul din 1351 stabile§te
quantumul: a noua parte («nona »), in timp ce in Muntenia §i in
Moldova se dädea a zecea parte fac apoi diferite servicii sau
munci. Desi au, in principiu, dreptul la libera stramutare con-
stituVa din 1.298 11 prevede In articolul 70 totu§i prin faptul
cä' se cere nu numai plätirea in prealabil a därii, dar §i voia pro-
prietarului, acest drept devine, in fapt, adeseori iluzoriu. De

www.dacoromanica.ro
310 STAREA SOCIALA SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

aceea, iobagii, in revendicdrile lor, insistä intotdeauna asupra

acestui punct. Dar, obligatiile sporind, iar drepturile mic§oran-
du-se, era firesc sd se ajungd la miscdri populare.
Miparea din 1437. Unio trium nationum. In decursul veacu-
rilor XV si XVI, au avut loe mai multe asemenea miscdri: dousä
au fost lug mai insemnate: una in 1437, alta in 1514. Mi§carea
din 1437 a izbucnit din cauza unui abuz al episcopului Gheorghe
Lepe. Acesta nu stransese timp de trei ani dijmele care i se cu-
veneau; la urmd, le ceru in bloc pe toate si anume, nu in moneta
obi§nuitd pand atunci, ci in moneta cea noud care valora mai
mult decat cea anterioard. Abuzul era deci indoit. Tdranii unguri
i romani din nordul Ardealului, sdtui de continuile vexatiuni
suferite, se ridicard cu totii §i cerurä sd li se facd dreptate. Avu
loe o consfdtuire a rdsculatilor pe dealul Bobalna teritoriul
comunei Olpret si se formd o delegatie care ceru nobililor sd
revind la vechile libertdti. Acestia insä, avand de partea lor si pe
voevodul Transilvaniei, pe Ladislau Csáky, in loe sh dea ascul-
tare plangerilor, schingiuird §i uciserd pe trimisii tdranilor. Izbucni
atunci o rdscoald infricosatd; multi cdzurd de o parte §i de alta
pand cand nobilii, dandu-si seama de gravitatea situatiei, con-
venird, la 6 Iulie 1437, sd incheie urmdtoarea conventie: plata
dijmelor bisericii sd se facd dupd cursul 1 florin de aur egal cu 100
de dinari; sd nu se mai pldteascd nobililor « none » adicd dijme,
din grane si din -yin; sd se respecte dreptul de liberä strdmutare,
dupä ce lug in prealabil se va fi plait o teragiul » adicd" darea
pe pdmant si datoriile personale ; nobilii care vor incerca sd-i
opreascd pe nedrept sä fie condamnati de care comitele tinutului
la o amendd de trei mdrci. Väduva va avea dreptul la mostenirea
sotului, pldtind numai o oaie la trei ani; In cazul cand n'au niciun
fel de urma§i, se prevede dreptul de testament. In ce prive§te
censul si « darurile » ce trebuiau date anual, se va pldti zece di-
nari la sdrbdtoarea Sf. *tefan, apoi o cabld de ovdz, sase turte
si un pui de gdind; se va face o zi de lucru, la coasd sou la secere
si se vor drege morile. Nu se va mai pläti dijma din porci si din
albine, nici darea sau censul numit popular ako. In fiecare an,
lnainte de särbdtoarea Inältdrii, se vor strange pe dealul Bo-
balnei reprezentantdi tärdnimei cate doi bdtrani de fiecare sat
impreund cu cdpitanii lor si vor cerceta dacd nobilii n'au adus

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA DIN 1437. UNIO TRIUM NATIONUM 311

vreo atingere acestei conventii; cel care va fi aflat ea' n'a respec-
tat-o, sa fie proscris.
Pentru moment, neavând incotro, nobilii consimtirà la aceste
conditiuni ; indatà Insd dupà aceea, Mcurd o legAturà cu
cari avuseserà i ei de suferit de pe urma micàrii, i cu Secuii;
actul incheiat la Clipdlnea, in ziva de 16 Septemvrie 1437, pre-
vedea o « uniune fr6teasca », fiecare parte obligandu-se sà ajute
fdrà intarziere pe celelalte, Impotriva tuturor du§manilor, de
once fel. Cine erau du§manii, in Imprejurdrile de atunci, se poate
lesne
Rezultatele uniunii nu Intarziard sd se producd. Täranii, In-
franti in luptele care avurd loe, furä siliti sà incheie la 6 Octom-
vrie, o mud intelegere, in conditdi mai grele deck, cele anterioare.
Se prevedea acum cà iobagii trebue sà plateasca stdpanilor lor,
In fiecare an, o sumä proportionalà cu averea respectiva; un
florin de aur cei mai avuti, cari aveau un plug cu opt boj, deci
suprafata arabild corespunz6toare (pdm'ant era deajuns, iar popu-
latia rard !); o jumdtate de florin cei cu un plug cu patru boj;
doudzeci i cinci de dinari cei cu doi boj sau doi cai. In cazul cand
n'aveau pàmant, darea se socotea dupà numärul oilor, caprelor,
vacilor sau dupà cantitatea de yin; cine n'avea vite de loe,
muncea cu palmele, plätea 12 dinari. « Daruri » se dAdeau de
trei ori pe an. Stdpanul avea drept sà-§i judece iobagii §i sà exe-
cute pedepsele; se pdstreazA ins6 dreptul de apel la ora. Se va
face o zi de muncd pe an, la once ar vrea stdpanul ; se vor repara
intretine morile. Iobagii cari au päräsit mo§ia in aceste timpuri
de tulburare fàrà sa-0 pläteasc6 « teragiul » i datoriile i farci
sei obtind voia steipa'nului respectiv aceastà ultimd conditie
insemna de fapt anularea dreptului de stilmutare vor fi adu§i
indàrät. Aceea§i « voie » (« habita licentia ») se cere i pentru
cei care ar voi s'a se stramute in viitor. Cand vor fi chematd la
oaste de voevodul Transilvaniei sau de vice-voevod, vor trebui
sa se prezinte. Cine va cdlca aceste dispozitii, va fi judecat
condamnat ca sperjur.
Mi§carea a continuat totu§i, In unele locuri, i in 1438. Ciocniri
au avut loe i lang6 Cluj. Aci a fost prins conducatorul tàranilor,
ungurul Nagy Antal (« quidam Anta! Magnus videlicet Hungarus »)
taiat de &are nobili in bucdtele; nouà tovard§i de ai lui au fost

www.dacoromanica.ro
 312 STAREA SOCIALA. I RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

tra§i In teapä pe dealul din fata ormului Turda. Dintre conduca-

torii Romanilor trebue mentionat Mihai din satul Vireag, c,ari
In documentul din 6 Octomvrie 1437 poarta titlul de « capita-
neus » (« Michael Volachus de Virágosberek, Capitaneus »).
Rezultatul mi§carii a fost o inreiutiitire a starii iobagilor, o In-
greunare a conditiilor lor de vieatA. Ei ajung aproape cu totul
In puterea stapá'nilor lor ; zilele de lucru se inmultesc; dreptul de
stramutare este, in f apt, suprimat. In 1463, In « constitutiunile
militare ale celor trei nátiuni transilvanene, adica ale nobililor,
Secuilor §i Sa§ilor aprobate de regele Mateia§, se introduce o
noua mäsura care ne arata a pe langa apasarea socialei, se adauga
acum §i una de caracter national: se prevede anume, ea in caz
de razboiu, pentru paza cetatilor sa fie Intrebuintati « iobagi
de sänge unguresc » (« jobbagiones hungarici angvinis »). Chiar
intre iobagi a§adar, incepe sa se facä deosebire, dupa cum erau
români sau unguri: ace§tia din urma trebuiesc crutati, In timp
ce primii sunt obligati sa mearga la razboiu.
Mi§carea din 1514. Legiuirea lui Terböczy. A doua mare mi§-
care, la care au participat Românii din Ardeal a fost rascoala
din 1514. Ea a izbucnit in urmätoarele imprejurari: Papa Leon
al X-lea proclamase cruciata Impotriva Turcilor care-§i continuau
cuceririle In apusul Peninsulei Balcanice. La apelul sau raspun-
sera o multime de tarani, unguri §i români, care, parasind ogoa-
rele, se adunará In centrele de mobilizare, la Buda, la Oradea,
la Alba, etc. Acasä ramaseserà batranii, femei/e, copiii. Nobilii,
väzänd pierderile la care li expunea aceasta plecare In masa,
incepura sa" opreascä pe iobagi §i sa pedepseasca pe rudele celor
plecati. De aci, fierbere In taberile de concentrare. Täranii Mar-
mati, In loo sà porneasca impotriva Turcilor, cum fusese vorba
la Inceput, se intoarsera impotriva stapanilor lor. Conducatorul
cruciatei, sacuiul Gheorghe Dosza, trecu de partea räsculatilor ;
focul se Intinse repede- in intreaga campie a Tisei. Sute de nobili
furä macelgriti, casele lor distruse. Nadlacul e ars, Cenadul,
Lipova sunt ocupate; armata conclusa de stefan Bá-
thory §i de episcopul de Cenad Nicolae Csáky, e sfaramata. In
acela§i timp, o alta ceatä de tarani, avand in frunte pe popa Lau-
rentiu, cuprinde Oradea §i pustie§te comitatele Bihorului §i Sä-
lajului. In Maramure§ se pare cä in§i§i nobilii au tinut cu

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA DIN 1514. LEGIUIREA LUI VERBOCZY 31a

räsculatii i « au luat parte la toate faptele lor rele », pentru care

lucru se va ordona mai tarziu o ancheta. Nici partea de Nord-
Est a Ardealului, regiunea Rodnii vi a Bistritei, nu e crutata,
dei aci pagubele au fost mai mici. Un grup de rasculati patrunde,
cu voia oravenilor insa, vi In Cluj, prädand averile catorva no-
bili de acolo. In cele din urma, Dosza asediaza Timivoara. Bá-
thory, väzand ca regele nu-i poate trimite ajutor, se adresa atunci
voevodului Transilvaniei, lui Ioan Szapolyay, rugandu-1 sa in-
tervie cu armata sa pentru a inabuvi rascoala. Inteadevar, acesta
sosevte In fata Timivoarei i, in lupta pe care o da cu taranii,
izbutevte Invingd i sal facà prizonieri pe Dosza insuvi, pe
fratele acestuia Grigore vi pe o suma dintre capetenii. Pedeapsa
aplicata conducatorului a fost cumplitä, impresionand prin feroci-
tatea ei, vi pe cei mai cruzi: Dosza a fost avezat gol, pe un tron
de fier incins, i s'a pus apoi pe cap o coroana tot de fier, incan-
descenta, i i s'a smuls cu clevtele inrovit in foc, carnea, bucata
cu bucata, tovarävii sai, tinuti flamanzi timp de 1.5 zile, fiind
siliti s'o '1161-lance. Popa Laurentiu a fost tras in teapa la Cluj.,
apoi ars. Urmä executarea tuturor acelora cari comandaserd
cetele de räsculati: capitani, sutavi sau fruntavi precum vi a ace-
lora cari atá'tasera la omor sau la violuri. Taranii fura constranvi
sä plateasca toate pagubele suferite de nobili i, In urma unui
decret al regelui Vladislav, dat la Buda, In acelavi an, nu mai
avurd dreptul de a se stramuta de pe o movie pe alta ; devenira,
Cu alte cuvinte legati de glie sau « lipiti pamantului ». Ei fur&
obligati apoi, prin acelavi decret, sà lucreze o zi pe sliptämeind
stapAnilor lor, sa le dea, In fiecare an, un florin de aur sau o sutà
de dinari, a noua parte din toate produsele pamantului In
afara de a zecea parte cuvenita Bisericii apoi doisprezece
pui, douà gavte i, la zece case, cate un ramator ingravat. Casa-
toriile erau reglementate; numirea vreunui cleric de origine ta-
räneasca, In demnitatea ,de episcop, interzisa i, In cazul cand
regele ar lace-o totuvi, unui asemenea ierarh nu i se vor plati
dijme. Decretul din Buda, avand 71 de articole, este o reglemen-
tare draconica a obligatiilor iobagilor ; acevtia, drept pedeapsa
pentruca indraznisera sa ceara o vieata mai omeneasca, ajung-
acuma « verbi perpetui », din tata In fiu (« perpetua rusticitate.
sint subjecti »).

www.dacoromanica.ro
 314 STAREA SOCIALA SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

O nenorocita coincidenta a facut ca in acela§i an, 1514, säli

ispraveasca i juristul Verböczi culegerea sa de legi i obiceiuri
juridice, cu strangerea carora fusese insarcinat in mod oficial cu
§apte ani mai inainte. Sub impresia gravelor desordini provo-
cate de mi§carea tailneasca, Verböczi a redactat partea referi-
toare la iobagi pornind dela dispozitiile decretului din Buda, a
dat prin urmare un temeiu juridic apas'arii exercitate de nobili.
Fiindcd era impartita in trei pdrti, aceasta lucrare juridic6, ti-
parita la Viena in 1517, s'a numit §i « Tripartitum »: ea e consi-
deratä, pe drept cuvant, ca un tip al legiuirii de cima, Mai tArziu,
In 1556, s'a revenit asupra dispozitiei care oprea libera strdmutare ;
conditiile care se cereau lusa iobagului spre a putea parasi mo§ia
erau de a§a natura', inat, de fapt, a ramas tot situatia creata
prin decretul din 1514.
O mi§care täraneasca, de proportii mai mici, a avut loe §i in
1526, in Banat. Aci iobagii s'au ridicat sub conducerea lui Iovan
Tarul, fiu de Roman; turburärile s'au intins pana la Ora§tie. In
acela§i an, statul ungar era izbit de moarte, la Mohács, de arma-
tele sultanului Soliman Magnificul.
Ultima mi§care a taranilor romani din Ardeal in veacul al
XVI-lea a fost In toamna anului 1599, dupä batalla dela ,5 elimbär.
Afland ca tara are acuma un principe din neamul lor, ei pusera
mana pe arme §i incepura sá atace pe nobili i s'a' le prade curtile ;
pe unii fi i ucisera chiar. Mi§carea fu lusa inabu§itä, deoarece
Mihai avea nevoie de 'J'aura conducsátoare, de cei cari repre-
zentau statul i puteau asigura sumele i proviziile necesare intre-
tinerii armatei sale. Daca stiäpanirea asupra Ardealului s'ar fi
prelungit, cu sigurantä ea Mihai ar fi luat másuri pentru u§urarea
starii iobagilor români; inceputul 11 si fäcuse, prin crearea de.
islazuri i prin scutirile acordate preotilor (vezi mai sus, p. 283);
din nefericire, desfa§urarea evenimentelor opri brusc acest inceput.
Cnezii au continuat, In veacul al XV-lea §i. al XVI-lea sá ad-
ministreze satele de iobagi, sá faca legnura intre ace§tia §i ata--
pana mo§iilor (vezi vol. I, p. 270-2). S'a pastrat i deosebirea
filtre cnezii obi§nuiti (« communis kenezus ») §.1 cnezii confirmati
de rege, cari aveau dreptul cnezial ereditar (« knezus per nostras
litteras regales in suo kenezatu roboratus »). In timpul luptelor
necontenite cu Turcii, din veacul al XV-lea, in special din prima

www.dacoromanica.ro
 ROMANII DIN ARDEAL NOBILI 315

jum6tate, multi dintre ei au avut prilejul s6 se disting6 prin acte

de vitejie i s6 fie confirmati §Pchiar innobilafi. In Banat, in Hu-
niedoara, in Tara Hategului, g6sim o serie intreag6 de asemenea
eazuri. In 1406, Sigismund confirm6 lui Dionisie Ciuca cnezatul
comunei Milalent din Banat pentru serviciile aduse in diverse
expeditii militare 0 mai ales in aceea din Bosnia, impotriva «
notoriu » Hervoie. In 1420, castelanul cet6tilor Severin
Or§ova, Mehadia, i Jidova (16 un act similar, confirmand lui
Bogdan, fiul lui Nicolae, cnezatul comunelor Mägoaia, Rechita
§i Strâmtura, din districtul Comiatului, pentru meritele sale mi-
litare, mai ales pentru vitejia argtatà sub Cetatea Severinului
in lupta Cu Turcii. In anul urmätor, Nicolae Csáky, voevodul
Transilvaniei, ddruie§te lui Costea, fiul lui Iaroslav, satul B6-
rigor din Tara Hategului, ca r6splatà pentru felul cum s'a purtat
In lupta Cu Turcii sub cetatea Hategului, lupt6 in care au azut
told fraldi sdi. In timpul regelui Sigismund (1386-1437), a urma-
§ului sau Albert (1438-1440), a lui Vladislav / (1440-1444) 0 a
lui Iancu de Huniedoara, ca guvernator (1446-1452), confirmarea
§i innobilarea cnezilor din Ortile Banatului 0 ale Huniedoarei
se face pe o scard intins6. O carierà deosebit6 a rácut Pavel
Chinezul, inving6torul dela Câmpul Pâinii asupra Turcilor (1479);
el a ajuns comite de Severin 0 ban de Timi§oara.
In loc s6 intareascà hag elementul românesc din aceste p6rti,
innobilarea duce la un rezultat contrar: el rape§te neamului no-
stru elementele lui cele mai distinse. Inteadev6r, ace§ti nobili se,
desnationalizeaz6: deprind limba maghiar6, intr6 in leghturi de
rudenie cu nobilii unguri i, fapt important, inteo vreme and in-
fluenta bisericii era a§a de puternia, tree la catolicism. Multi
au f6cut-o de nevoie, deoarece regii unguri, Ludovic mai int6i,
Sigismund dup6 aceea, d6duser6 ordine categorice in privinta.
aceasta. Astf el, de pild6, in 1428, Sigismund hot6r6§te ca notabilii
§i cnejii din comitatele Severinului i Huniedoarei s6 nu mai
tie preoti schimatici, adicà ortodoc§i, pe mo§iile lor i 86-0 boteze
copiii in confesiunea catolia.
Din aceast6 nobilime româneasa s'au ridicat multe figuri
insemnate. Am amintit mai inainte pe Iancu de Huniedoara
pe fiii lui, Ladislau i Mateia§. Din aceea§i familie a f6cut parte 0
N icolae Olahul, vestitul arhiepiscop de Strigoniu 0 cancelar al.

www.dacoromanica.ro
 316 STAREA SOCIALI SI RELIGIOASI A ROMANILOR DIN ARDEAL

Ungariei. El era fiul lui stefan Olahul a cárui mamá, Marina,.

era sora lui Iancu ; prin urmare, Nicolae venea nepot de vár
regelui Mateias. S'a náscut la Sibiiu in 1493, Ianuarie 10; a facut
studii umanistice stralucite s'i se pregätea la inceput sh imbráti-
seze cariera militará. ConstatAnd apoi cá nu are chemare in aceastä
directie, a intrat in vieata religioasá, ajungAnd in 1553 arhiepiscop
de Strigoniu, cea mai inaltá treaptá a ierarhiei biserice§ti ungare.
In 1558, a fost flout baron al imperiului german de cátre Fer-
dinand I; in 1562, tot Ferdinand 11 numeste regent, adicá loctiitor
al sáu la conducerea pártii din Ungaria care nu fusese ocupatä
de Turci. A murit la 14 Ianuarie 1568, la Bratislava ; osemintele
i-au fost transportate apoi la Tirnavia, in biserica Sf. Nicolae.
Nicolae Olahul a scris mai multe lucrári de caracter istoric, geo-
grafic si religios. In « Hungaria sive de originibus gentis, regionis-
situ, divisione, habitu atque opportunitatibus » el descrie, intre
altele, Transilvania, Banatul, ha chiar si Muntenia §i Moldova.
Se ocupd de originea noastrá romaná, de asemánarea dintre limba
noastrá si aceea a Romanilor, aratá identitatea de limbä, de obi-
ceiuri, de religie, dintre Moldoveni §i Munteni si afirmä cá cei
dint'ai « se considerá mai generosi si mai viteji » cleat acestia
din urmá. A mai scris o lucrare despre Attila si o Cronicá ince-
pâ.nd Cu incoronarea regelui Mateia§ §i terminand Cu incoronarea
impáratului Ferdinand.
0 altá figurá insemnatá de origine româneascä, a fost Mi-
hail Csdki, numit uneori si Mihail Valahul. S'a näscut pe la 1490;
inaintasii sái, din pártile Bihorului, primiserá, la 1268, pentru
meritele lor militare, titlul de cavaleri. A fácut studii la Cracovia
§i a ajuns in 1.543 protopop de Crasna si canonic de Alba-Iulia.
Era bine inteles, catolic, dupá cum catolic fusese §i Nicolae Ola-
hul §i Iancu de Huniedoara. In 1550, Mihail Csáki e numit se-
cretar al reginei Isabella, váduva lui loan Szapolyay, si educator
al fiului acestuia, Ioan-Sigismund. Impártá§ind, si la bine si la
rail, soarta faroiliei Szapolyay, adánc devotat ei, Csáki ajunge
dupá moartea Isabellei (20 Septemvrie 1559) §i suirea pe tron
a lui Ioan-Sigismund, la o mare influen14. In 1564 este numit
chiar loctiitor (« locumtenens ») al Principelui Transilvaniei, dupä
cum Nicolae Olahul ajunsese regent al Ungariei. Moare, sdrac,
in 1572, lásand in urma lui numai o casá in orasul Huszt

www.dacoromanica.ro
 BISERICI, MANISTIRI SI EPISCOPI 317

Olaramure§ul ungar) §i a treia parte din domeniul cetatii acestui

ora. Dei catolic, a avut simpatie totu§i pentru luteranism; a
intervenit In favoarea propovaduitorilor noii confesiuni §.1 a ajutat
.cu bani pe Gaspar Heltai, cunoscutul tipograf, ca sa tipareasca
biblia In limba maghiata.
Dintre ceilalti oameni mai de seama pe care i-a dat neamul
nostru in Ardeal, In veacurile XV-lea §i XVI-lea, insemnam pe
.tefan Mailath . §i pe Gaspar Bekes. Cel dintai era de fe! din
Tara Fagara§ului, din satul TinIari care-i apartinea. In 1531 i se
.confisca satul de catre principele loan Szapolyay, deoarece tre-
cuse de partea Imperialilor. Cu trei ani mai Inainte Insa, el ocupase
cetatea Fagara§ului. A asediat pe trimisul Sultanului, pe Aloisio
Gritti, In cetatea Media§ului §i dupa ce l-a silit sä se predea, a
poruncit sa fie decapitat. 0 soartä asemanatoare va avea el in-
su§i mai tärziu: fiind partizanul lui Ferdinand, ajunge In conflict
cu Turcii §i este asediat, din ordinul acestora, de armatele dom-
nilor milli-1i, In cetatea Fagara§ului (1541). Ademenit, printr'un
iretlic, sa vie In persoana spre a discuta conditiile pacei, cade
prizonier §.1 e inchis, pentru tot restul vie%ii, in inchisoarea celor
§apte Turnuri din Constantinopol (vezi §i mai inainte, p. 178).
« Gaspar Bekes era aunt cuvintele istoricului ungur A. Ve-
ress Cromän neao§ din -t,inutul Cara§-Severinului ». Designat In
1567 Impreuna cu Mihail Csáki §i cu a4i 2 neme§i ca executor
-testamentar de catre bolnaviciosul Ioan-Sigismund, trimis apoi
In solie, in primavara anului 1.570, la imparatul Maximilian al
II-lea, el Incearca sä devina principe al Transilvaniei dupa moartea
liului lui loan Szapolyay (14 Martie 1.574 Este Ina invins In
Jolla lupte de &Are stefan Báthory; mai tarziu ajunge colabo-
rator statornic §i devotat al acestuia, ajutandu-1 in razboaiele
,cu Muscalii.
Biserici, manastiri §i episcopi. Vieaa religioasa a poporului
Iromânesc din Ardeal s'a desvoltat in conditii vitrege. Nu numai
.ca n'a avut sprijinul statului, toata puterea acestuia fiind in
slujba catolicismului, §i dela o vreme, a diferitelor confesiuni
protestante, dar n'a beneficiat nici macar de neutralitatea lui.
.Spre deosebire de domnii no§tri a carol.. atitudine, In ce prive§te
toleraqa religioasa, a fost exemplara, regii ungurii §i-au facut
am punct de program din combaterea « schismaticilor » adica a

www.dacoromanica.ro
318 STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

ortodocsilor. In special Ludovic si, dupa el, Sigismund au luat

o serie de masuri In acest sens (vezi si mai sus, p. 315). In
asemenea conditiuni, nu e de mirare ca n'am putut avea biserici
mari, stralucite ca acelea ale Sasilor sau manastiri vechi, bogate
cum intalnim dincoace de Carpati. lobagii cei saraci si asupriti
au trebuit sal se multumeasca, foarte adeseori, cu biserici modest&
de lemn; cnejii si voevozii lor, precum si unii dintre nemesi, adica
dintre boieri, au ridicat, e adevarat, si cladiri de zid, dar ele sunt
de proportii mici fata de acelea ale oraselor sasesti. In special
impotriva ma neistirilor- s'a indreptat prigoana oficialitälii cato-
lice, de aceea nu intalnim asemenea lacasuri cleat in locuri mai
ferite, spre margini sau in legatura cu sprijinul acordat de domnii
si boierii de dincoace de Carpati. Dacd numarul bisericilor din
Ardeal e insemnat, in schimb acela al manastirilor e redus, mai
ales cand facem comparatie cu Moldova si cu Tara Romaneasca.
Vechi, fail a putea preciza data Intemeierii, sunt bisericile
din Streiu, (vezi fig. 90), din Seinta-Mdria Orlea, din Densuf, toate
In judetul Huniedoarei. Pictura celei dintai ar fi dupa cat
afirma specialistii din anii 1200-1233; picture celei de a doua
indica sfarsitul secolului al XIII-lea inceputul celui de al
XIV-lea; cat despre biserica din Denali§ in zidurile careia se
AA si blocuri mari de piatra Cu inscriptii latine (vezi fig. 91)
epoca intemeierii ei constitue o problema nedeslegatä Inca a isto-
riografiei nationale. Vechi sunt si bisericile din Rdul Bärbat,
Rd ul de Mori, Lefnic, Cincif, Ostrovul Mare si Gura-Sada (jud.
Huniedoara); ultimele trei par a data din secolul al XV-lea.
Cele dint:Ai mentiuni documentare precise despre bisericile
romanesti din Ardeal sunt din veacul al XIV-lea. E amintitä
astfel in 1364 biserica Jeud, in Maramures; biserica din Reifi-
nari, 15.nga. Sibiiu, se crede a fi fost ziditä de Radu, tata! lui Mir-
cea cel Batran, in 1383. Tot cu bani daruiti din Tara Româneascà
s'a ridicat in 1384 biserica din Rdfnov: asa ne spune cel putin
pomelnicul si o inscriptie de pe zidul din fata. In 1398 e amin-
tad in documente biserica româneasca din satul Rediu (comitatul
C ojocna). In Tara Hetegului si in Huniedoara in genere Bunt a
serie de biserici vechi. Astfel in Sdngeorz-Streiu, biserica are a
inscriptie in limba slavä care cuprinde data 20 Octomvrie 6917
(1408) si numele ctitorilor: jupan Chenderes si jupanita lui

www.dacoromanica.ro
 BISERICI, MANASTIRI $1 EPISCOPI 319

l'
') r'

-: ,17.

Fig. 90. Biserica din Streiu (Huniedoara), probabil cea mai veche biserica
din Transilvania

www.dacoromanica.ro
320 STAREA SOCIALA I RELIGIOASA A ROMÁNILOR DIN ARDEAL

Nistora §i fiii lui. Biserica din Almagul Illare e pomenità In 1418.

In tárgul Huniedoarei §tim cá exista in prima jraatate a secolului
al XV-lea o bisericA ortodox6, sau cel putin ruin ele ei ; in-
teadevAr Ladislau, fiul lui Iancu, dà un privilegiu In ziva de
30 Noemvrie 1456, ingAduind ca pe locul celei dinainte s6 se ri-
dice « o capelä » de cálre Sarbii §i Roranii locuitori in acel tArg
(« in loco pristino unam capellam edificare »). La Deva a fost
de asemenea, paa acum câteva decenii, o veche bisericál, clàdità
pe cat se pare, intre 1370-1444. Láng6 Deva, se allá biserica
din Barsau, refdcutd dua toate probabilitälile, de atre Margareta
Cherepovici i de &are fiica ei, Elena, soliia lui Petru cel ;
ambele au fost Inmormantate aici. Mai spre miazá-noapte, in ti-
nutul Zarandului, gAsim douà biserici vechi: una in Criscior,
-ctitoria voevodului Bâlea, la srár§itul veacului al XIV-lea (c.
1385-1390), cealaltd In Rib4a, ctitoria jupanilor Vladislav §i
Mielan isprbritá de zugrAvit la 15 Iulie 1417. In Maramure§ e
amintitä, In afarà de biserica din Jeud, aceea din Ama de mijloc,
la 1428 §i aceea din SArbi, la 1532. In sfAr§it mentioam cele trei
biserici ridicate de Mihai Viteazul In timpul scurtei sale stapAniri
-asupra Ardealului: una in Ocna-Sibiului, ispravnic fiind vistierul
Vasile, cealaltà In satul Lufardea, In judetail Some§ului, a treia in
marginea cetàtii Feigiírafulut.
In ce prive§te mdastirile, cea mai veche constatatá docu-
mentar e mä'astirea din Peri, In Maramure§. In August 1391,
Antonie Patriarhul de Constantinopol dà un act din care aflä'm
o sumä de detalii asupra acestui 16ca§. Ni se apune anume
mä'n5stirea are bramul Sfantului Mihail, .c6 e proprietatea voe-
vozilor Balità §i Drag, care o aveau « dela arinfii lor », deci dela
Sas, fiul desc6lecátorului Moldovei §i a Drag a venit la Constan-
-tinopol spre a o pune sub « supravegherea §i apharea patriarhal6 ».
De aceea, Antonie nume§te aceastà rn6astire « stavropighie » §i
intäre§te pe egumenul ei Pahomie ca exarh « peste f sárile supuse
mgastirii adicA Sâlagiul, Ardudul, Ugocea, Beregul, Ciceiul, Ungu-
ra§ul §i Bistrita (04'set; úrcoxel.[Avocç .rc7.) ti.ovao-ruícp xd.)p ç 1o1.)v T
Mekx-ríov rb 'Avroúv-nv Tó 'Oyyo-ch. -rò 'Ioprzpéxtv Te, IZt-roPtv
-rò -rh Illa-rpocv). El va trebui sà supravegheze
pe preotii din aceste Väri », sfAtuiasc6 §i sà-i invete, « sà"
judece §i sá cerceteze judecàtile biserice§ti » §i s'A sfinteascà biserici.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI, MANASTIRI $1 EPISCOPI 321

ago
..geo..7
,
.

J.

.' 0 .

LA' "

e
)1 i. 1.1 r
^
1 "4,

.
.4 -

V.-

'r
-.!!;:.,, 4
"v.
, .,.
P .
5

.Of js'

,,,-L'

Fig. 91. Biserica din Densus. Biocurile de piatri din care e alatuit zidul provin dela
o veche constructie romanl. SI se observe In special blocul culcat de deasupra usel.

21

www.dacoromanica.ro
322 STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

Nu e amintit sing §i dreptul de a hirotonisi preqi, deoarece

aceasta ar fi Mont din egumenul dela Peri un adevarat episcop.
Astazi manastirea nu mai exista, iar locul unde ea se inalla
odinioara apartine Ungariei.
In acela§i an in care Antonie facea din manastirea maramu-
re§an'a stavropighie patriarhiceasca, Domnul Tarii Romane§ti,
Mircea cel Batrân, daruia egumenului Stanciul §i fratelui sau
Galin satul Seoreiu din Tara l'agara§ului. In acest sat se afla
manastirea al carei egumen era Stanciul: av-em o dovada docu-
mentara signed' in acest sens, din 1748. Mänastirea Prislopului,
din satul Silva§ul de sus, in Tara HaIegului, este ctitoria lui Ni-
codim, deci a fost ridicata in intervalul 1370-1407. In veacul
al XVI-lea, manastirea a fost bogat inzestrata de fiica lui Moise
Voda, Doamna Zamfira, care s'a §i inmormantat aci.
In tinutul Alba, exista in veacul al XV-lea o manastire in
satul Rdmq. Inscriptia, posterioara, de deasupra u§ii de intrare,
ne spune ca « d'intli au fost zugravita aceasta sfanta biserica in
zilele lui Mateia§ Crai, va leatu 6895 » (1487); la proscomidie
sunt pomeniti ctitorii: « ErtImonah Gherasim, ermonah Petronie,
er(monah) Mihail, Ianu, Avraamii, Savul, Maria, Zugrea, Lantea »;
aci a fost ctitor §i Mihai Viteazul. In judetul Huniedoarei era de
asemenea o manastire, la Gebagiul de sus. Nu se poate preciza
data intemeierii, se pare Ina' cà ea cade la sfar§itul veacului al
XV-lea sau inceputul celui de al XVI-lea; in once caz, este
anterioara anului 1557 din care avem un document vorbind de
« dependentele, veniturile §i foloasele pe care le-a avut din vechime »-
(ab antiquo) episcopatul din acest loc. Vechi sunt §i manästirile
din fostul comitat al Aradului: Gdvofdia, mentionata in 1426 §i
Hodbf-Bodrog, de asemenea din veacul al XV-lea.
In parti/e de miaza noapte ale Ardealului au existat trei ma-
nastiri. Doua din ele erau in regiunea Dejului §i anume la Vad
unde stefan ce! Mare a zidit o frumoasa biserica de zid §i a in-
temeiat o episcopie §i la « Strilmba» Fizefului (circa 1470). Cea de
a treia manästire se afla in regiunea Nasaudului. In 1523, fiind
ruinata, cälugarii Matei, andor §i Petru impreuna cu tqi cnejii
din Valea Rodnei cer voie, la 29 Septemvrie, judetului §i parga-
rilor Bistr4ei sa zideasca in acela§i loe una noua. Cererea li se
aproba ; aflam ea locul era situat intre satele Hardau §i Telciu,

www.dacoromanica.ro
 BISERICI. MkNASTIRI SI EPISCOPI 323

in partea stanga a drumului, pe o colink aproape de apa « Byr-

ckes ». La 14 Fevruarie 1533, cand episcopul Ilarion obtine o
nouà intiirire dinpartea sfatului org§enesc, mangstirea avea ceva
avere: o moue, fdcutà chiar de Ilarion, Cateva curaturi, cump6rate
de acela§i, o NO de Odure, donatà de Bistriteni §i ni§te pd§une.
Oricât ar fi fost de modeste bisericile, °fiat de rare §i grace
menästirile, ele implicau totu§i, in mod necesar, prezenta unor
ierarhi. A trebuit g existe in Ardeal, din cele mai vechi tim-
puri, fete biserice§ti mai inalte, arhierei §i episcopi care g sfin-
teasc6 laca§urile §i. g hirotoniseasc'd pe acei ce aveau g slujeasnä
In ele. Nu s'au putut compara evident, sub raportul material
al organizgrii administrative, al averii, al veniturilor, cu impo-
zantii episcopi catolici, sprijiniti de oficialitate §i imbogAtiti
prin dijmele iobagilor. Sub raportul spiritual ing, al harului,
n'au stat intru nimio mai pre jos ; putem spune chiar cä modestia
conditiilor lor de traiu, simplicitatea vietii lor intre plugarii §.1

pAstorii bg§tina§i ai Ardealului, ii apropia mai mult decat pe

ceilalti de esenta ing§i a inväTäturii lui Isus. In 1234, papa Gri-
gore al IX-lea scrie luí Bela, principele de coroand al tingariei,
despre « oarecari pseudo-episcopi ce in ritul Grecilor » §i cari
se are' In episcopatul Cumanilor, adicd in tinuturile dela rAsärit
§i miazà-zi de Carpati. Astfel de « pseudo-episcopi » in rea-
litate, pentru noi, episcopi adevArati trebue g se fi aflat §.1

In Ardeal. Nu le §tim numele, nu §tim unde au stet, dar a au

existat, este in afarà de once indoialà.
Cea dintei §tire despre un ierarh ortodox, In tinuturile de peste
munti, dateaz6 abia din 1456. La inceputul acestui an, constatdm
ne" tràia in t'argul Huniedoarei un episcop loan, venit tocmai
din Caffa, infloritorul ora § al Crimeii. El sfintea pe preotii din
imprejurimi, din regiunea Devei, a *oimu§ului §i poate ar fi IA-
storit mult timp, dacä nu intervenea prigoana bisericii catolice.
In urma indemnului nelug6rului Ioan de Capistrano, care scria
la 6 Ianuarie 1456 nobililor ardeleni, asmulindu-i asupra preo-
tilor ortodoc§i, episcopul Ion fu prins in imprejurimile Lipovei,
dus la Timi§oara §i apoi la Buda. Aci el trecu, de voie, de nevoie,
la catolicism, §i porni dupe aceea la Roma. .In urma indepärtarii
lui, Iancu de Huniedoara dklu un ordin, la 7 Fevruarie 1456,
ca toti preqii pe care-i sfintise Ioan g devie catolici sau g plece
21*

www.dacoromanica.ro
324 STAREA SOCIALA $1 RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

de pe domeniile sale. Nu §tim exact ce succes a avut acest ordin;

§tim 'Mg din scrisoarea Cu data 10 Fevruarie 1456 a cälugärului
minorit Mihail Székely ea Rom&Ai tineau cu tärie la vechea lor
« lege », incurajati §i de predicile unui protopop Petru, §i a
redden expresia insg§i a cälugArului mai bucuro§i erau s6 sarà
In foc decal s6 fie botezati catolici.
Dupä Ioan din Caffa, IntAlnim pe un alt ierarh, loanichie
din Belgradul sdrbesc. Acesta avea sub pAstorirea sa pe RomAnii
din Maramure§; in 1479, el obtinu dela regele Mateia§ ca preotii
ortodocsi din acel tinut s6 nu mai plAteascd vistieriei, niciun fel
de dare, ordinarä sau extraordinarA. I oanichie päistorea §i asupra
Sarbilor cari se a§ezaserA In Ungaria, fugind din fata Turcilor ;
foarte probabil tot de el ascultau §i RomAnii din « partile ungu-
re§ti » adieil din regiunea Cri§anei care se intinde spre vest de
Muntii Apuseni.
Al treilea episcop ortodox, pe care-1 cunoa§tem, 0116 acum,
in Ardeal, este Marca. El se avezase in satul Feleacului, lAngd
Cluj, i§i cumpArase aci cas6 §i mo§ie dela preotul satului Vasile
§i luase pe lAng6 sine pe unul din copiii acestuia, pe Danciu. In
1488, constatAm eh' Danciu devenit in alugdrie Daniil pAsto-
re§te in locul lui Marcu, fie c4 acesta murise, fie eh' plecase in alta
parte. In 1498, Isac vistiernicul moldovean dArue§te o frumoash
evanghelie, ferecatd in argint, « mitropoliei » de fapt episco-
piei din Feleac. Nu §tim cAnd a murit Daniil, in once caz inainte
de 1534. Dupà el gäsim in 1538 pe Petra; cu acesta se incheie
§irul episcopilor de Feleac pe care-i cunoa§tem astdzi.
Obtinând dela regele Mateia§ cetatea Ciceiului, de care de-
pindeau zeci de sate, precum §i Cetatea de Baltd, stefan cel
Mare se gAndi sà." dea acestor noi supu§i ai &Ai nu numai condu-
catori militari §i administrativi, adicA pArcAlabi, dar qi un con-
ducator bisericesc. Intemeie deci m6nAstirea dela Vad §i f Acu pe
egumenul ei episcop peste tinutul pe care-1 stApAnea in Ardeal.
Nu §tim cum s'a numit acest prim episcop de Vad, nici Cat a pa-
storit el; cunoa§tem insA pe Varlaam, in 1527, apoi pe Anastasie,
din 1529 inainte. Pe vremea lui Rare§, Anastasie pUstorea nu
numai cele 60 de sate ale Ciceiului, administrate de §apte voevozi,
§i acelea, mult mai putine, ale Cetatii de Bala, dar Ma. §i 24
de sate care depindeau de cetatea Unguraplui, precum §i 50 de

www.dacoromanica.ro
 BISERICI, MANASTIRI I EPISCOPI

sate din comitatul Bistritei: un teritoriu deci considerabil. In

1546, e numit un nou episcop de Vad, Tarasie; ni s'a pästrat
scrisoarea din 19 Iulie, prin care domnul anuntd faptul Bistri-
tenilor. Dupd el vine Gheorghe; la 5 Ianuarie 1550, Ilia§ fiul lui
Rare§, cere pentru el, tot dela Bistriteni, scrisori « cätre täranii
din tinutul Bistritei care se in de credinta greceascä, spre a-i da
acestui episcop venitul, a-1 asculta §i a-i fi credincio§i cu cinste ».
Toti episcopii de Vad erau hirotonisiti la Suceava; ei ascultau
de Domnul §.1 de mitropolitul Moldovei. Aveau venituri din sa-
tele peste care pästoreau; in afarä de aceasta, episcopia mai stä-
pänea, cu titlul de proprietate, *ase sate: Vad, Slatina, Bogata
romaneascä, Bogata ungureasca, Soare§, Lunca §i o moarä in
satul Cätcäu.
Dupä Gheorghe, Ciceiul §i Cetatea de Baltä fiind pierdute
de eátre domnii moldoveni, §irul episcopilor de Vad se intrerupse;
el va fi reluat in 1574 cu Eftimie care, mai inainte episcop al Ar-
dealului i apoi episcop de Roman, chemat de Ioan Vodà Viteazul,
fusese nevoit sä se intoarc6 indärät peste munti, dupà moartea
cumplità a protectorului säu. Lui Eftimie, care a pästorit pänd
in 1576, cAnd moare, ii urmeazd Spiridon; acesta pastreazA
scaunul episcopal pânä in 1599, cand gäsim in locul lui pe loan
Cernea. In Septemvrie 1605 vlddicA e din nou Spiridon.
In partea de miaza-zi a Ardealului, mänästirile dela Geoa-
giul de sus §i dela Silva, au fost §i ele catdva vreme re§edinta
unor episcopi. In cea dintai constatAm la 1557 pe un Christofor,
numit de Isabella, vkluva lui Ioan Szapolyay, « dupà rugä-
ciunea unor credincio§i ai no§tri §i pentru rneritele, virtutile §i
cunoftintele speciale de limbei ci literaturei greceascei, cu care am
inteles cd este inzestrat *. Cu acest prilej, afläm §i de « dependen-
tele, veniturile §i foloasele pe care le-a avut din vechime» epi-
scopatul de aici. Dupà Cristofor, vine Sava 11 constatärn in
primävara anului 1559 dupä acesta Gheorghe din Ocna Sibiului
§i in curänd, la 10 Aprilie 1562, din nou Saya. De episcopul
din Geoagiul de sus depindeau preotii din districtele Hateg §i
Caransebe§.
Mai putin bine informati suntem asupra episcopilor dela
Silva. Dintre alugärii de aici vine Than care ajunge, sub Mihai
Viteazul, mitropolit la Alba-Julia. Nu cunoa§tem, e adefärat,

www.dacoromanica.ro
326 STAREA SOCIAL/4. I RELIGIOASA. A ROMINILOR DIN ARDEAL

numele vreunui episcop de Silva; existenta unei resedinte epi-

scopale In aceastä manastire se poate deduce Insa Cu siguranta
din titlul pe care-1 poarta, In veacul al XVII-lea, mitropolitii
de Alba-Julia: dupa « al Vadului » acestia isi spun « al Silvasului ».
Si la Ineu, pe Crisul Alb, spre nord-est de Arad, gasim la sfar-
situl veacului al XVI-lea, dela 1595 inainte, un episcop roman.
Se numea Teodor i avea sub autoritatea sa, dupd toate
pe credinciosii din « partile unguresti ». Amintirea ace-
stui scaun episcopal, al Ineului sau « al Ienopolei » s'a pastrat
In titulatura actualilor episcopi de Arad.
Nu se poate vorbi In genere, in veacul al XV-lea si al XVI-lea,
In Ardeal, de o stabilitate §i de o continuitate riguroasa a scaunelor
episcopale, nici de o impar(ire precisa a teritoriului supus juris-
dictiei fiecaruia, asa cum constatam dincoace de Carpati, In Tara
Romaneasca si In Moldova. Uneori simpli egumeni implinesc
atributii episcopale: e cazul egumenului din Perii Maramure-
resului, care, dupa cum am aratat, avea dreptul sa sfinteascä
biserici. Alteori, acest rol revine unor protopopi: astf el sunt pro-
topopii de i, 'eghi§te, ai Criprilor, un Dan (1503), un loan (1538),
un Petru (1554) sau protopopii de Huniedoara fi de Hateg, un
Petru (1506-1526) si un Moise Pestisel (1582). Nu exista, 'Ana
In a doua jumatate a veacului al XVI-lea, niciun arhiepiscop
sau un mitropolit oficial recunoseut, de care sa asculte diferitii
episcopi. Eftimie, sfintit de patriarhul Macarie din Pe-u1 sarbesc,
este cel dintai ierarh cdruia i se recunoaste, in Septemvrie 1572,
intr'un ordin iscalit de Christofor Báthory, fratele principelui
Stefan Báthory, dreptul de a pastori pe Romanii din intreaga
Iara a Transilvaniei si din partile unguresti (« ubique in regno
Transilvaniae ac partibus regni Hungariae »). Plecand In 1574
In Moldova, unde fusese chemat de loan Vodä Viteazul, In Jocul
lui e ales Christofor altul decat cel numit de Isabella care
pastoreste Oda In toamna anului 1579, and Inchide ochii. Dieta
din Turda hotaraste atunci, in ziva de 21 Octomvrie, ca « preotii
romani sa-si aleaga episcop roman pe cine vor voi, de oarece
episcopul lor de Oda' acum a murit, i principele sa Intäreasca
pe acela, pe care-1 vor alege dintre ei ». Potrivit acestei hotarIri,
este ales Ghenadie care-si ja titlul de « prea sfartitul mitropolit
ohir Ghenadie al Ardealului »; Brasovenii Ii spuneau: « luminatul

www.dacoromanica.ro
 BISERICI, MA.NASTIRI I EPISCOPI 327

mitropolit marele Ghenadie, de in tot tinutul Ardealului §i al

Ordziei ». Hirotonisirea lui se face la TdrgoviVe; re§edinta Ii este
la Alba-Julia, unde ¡vea, in deplind proprietate, o cash', In afara
zidurilor cetdtii. Ghenadie pdstore0e 'Add la sfár§itul lui Fe-
vruarie 1585, cAnd, decedand, ii urmeazd loan dela Prislop « om
erudit, cumpdtat, modest, cu vieatA curatd », cum 11 descrie un
act contemporan. In actul de numire, din 20 Martie, principele
Sigismund Báthory spune cà loan va avea In seama sa « toate
bisericile române0i din Ardeal i pdrtile ungure0i, afard de acele
biserici peste care, dui:a invoirea noastrd, pdstore0e Vlddica
Spiridon 0 el Román », 0 care se aflau in comitatele Cluj,
Turda, Crasna, DobAca, Solnocul de mijloc i Solnocul dinduntru.
A§a dar, nici loan nu pdstorea la Inceput intreg Ardealul; aceasta
se va intAmpla numai in timpul lui Mihai Viteazul. Prin tratatul
din 20 Mai 1595 Incheiat la Alba-Julia se prevede cd « toate bi-
sericile din stdpánirile senindtdtdi sale (Sigismund Báthory I) vor
fi sub jurisdictia mitropolitului din Tárgovi0e *. Dupd aceea,
cu prilejul vizitei pe care o face Mihai peste munti, in Dechemvrie
1596, el ridicd un frumos ldca§, o mdndstire, chiar In Alba-Julia,
In afara zidului cetdtii, In sfar0t, dupa biruinta dela *elimbär,
Mihai nume0e pe Ioan pdstor al tuturor Românilor din Ardeal
hotard§te drept re§edintd indastirea pe care o ridicase cu
mai putin de trei ani In urmd. Acuma pentru intaia oarà, existd
un conducdtor spiritual al intregului Ardeal; Ioan se intituleazd,
lute° scrisoare autografd, « mnrrTio veto (Cu mila lui Dumnezeu)
loan vlddica ot Belgrad (Alba-Julia) »; mitropolia va fi, In actele
urma0lor sdi, « Arhiepiscopia i Mitropolia Bälgradului, Vadului,
Fdgdra§ului, Maramureplui i Terii Ungure0i iproci »
(iproci = si celelalte).
Actul lui Mihai Viteazul era nu numai Inceputul unei noi ere
In organizarea ierarhicd a Românilor din Ardeal, dar 0 dovada
categoricd a insuccesului incercdrilor anterioare de a abate pe
fratii no0ri de peste munti din drumul dreptei credinte. Sa0i
voiserd c4tige pentru luteranism, tipdrind carti biserice0i
In limba noasträ, cum este acel « catechism luteran » apdrut la
Sibiiu, In 1544. Principii Transilvaniei Incercaserd sd-i cd0ige
pentru calvinism; numiserd chiar i trei « superintendenti », adia
episcopi calvini, anume pe Gheorghe de Seingeorz (Dechemvrie

www.dacoromanica.ro
328 STAREA SOCIALA. SI RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

1566-1569, inainte de 8 Fevruarie), apoi pe Pavel de Turdaf

(1569-1577, Inainte de 21. Aprilie) §i, in sfár§it, pe o rudä a
acestuia din urmá, poate fiul sáu, Mi/mil de Turdaf. Cu toate sf or-
OHle oficiale, Cu toatá osteneala pe care §i-o dAdurá ace§ti epi-
scopi calvini, cari convocará §i mai multe sinoade (unul la Aiud,
la 16 Octomvrie 1569, altul la Cluj, la 1. Ianuarie 1.571), rezul-
tatele furá, sub raportul convertirei, ca §i nule. Ramase frig
un ca§tig insemnat, in altá. directie, §i anume traducerea, tipd-
rirea §.1 ráspandirea cártilor biserice§ti in limba ronzeind. 0 bun&
parte din activitatea ardeleneascd a lui Coresi §i Paliia dela Ord-
§tie stint consecinta incercárilor de convertire fäcute de Sa§ii
luterani §i Ungurii calvini.

www.dacoromanica.ro
 PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL
AL XVI-LEA
Infiintarea Principatului Tran-
si/vaniei, In secolut al XVI-tea, se
explicd, in parte, prin situatia deo-
sebitd pe care a avut-o intotdeauna
tara de peste munji In cuprinsul sta-
tutui maghiar.

Transilvania sau Ardealul, adic5 tinutul mArginit de Carpati

vi de Muntii Apuseni a avut intotdeauna o situatie deosebith in
cuprinsul statului unguresc, a fost o individualitate aparte, cu
caractere proprii, Cu un conductor special.
Vor unii invAtati unguri, ca de pildA juristul i istoricul Akos
de Timon, s'A prezinte Transilvania numai ca « un concept geo-
grafic » ca tinutul « de dincoace de pAduri sau de Muntii Apu-
seni », fArà ca recunoasca Odd la lupta de la Mohacs o
individualitate proprie, juridic6 i administrativa. Este incon-
testabil o greveald. Transilvania vi-a avut o vieatä a ei deosebita
inainte de 1526; aceasta explicä in parte, de ce s'a putut ajunge
in veacurile XVI vi XVII chiar la o formatie politicd deosebità,
la principatul Transilvaniei, in luptà adeseori cu partea cealaltà,
ramassá sub dominatia habsburgicA. E caracteristic faptul
tinuturile dela vest de muntii Apuseni, alipite la principatul Tran-
silvaniei, se numeau « pktile ungurevti » (partes regni Hungariae)
nu numai pentru noi, dar chiar pentru oficialitatea ardeleang.
Conducdtorul administrativ vi militar al Transilvaniei poartä
numele caracteristic de « voevod »: e o moftenire dela yoevoziti
romOno-slavi supu,si de Unguri. Dad n'ar fi avut loc cucerirea
strAinA, atunci in Cate i trele uírile romAnevti, in Muntenia, in
Moldova, in Ardeal, cArmuitorul statului ar fi purtat acest titlu

www.dacoromanica.ro
 R30 PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

comun, de « voevod ». A§a, voevodul ardelean a fost scäzut la

rolul de reprezentant al regelui ungar; numele cel vechiu s'a
pästrat totu§i, ca unul ce era intrat adânc in con§tiinta b4§tina-
§ilor àrii. Situatia inaltà, deosebitä, a voevodului Transilva-
niei se vede chiar din cele dint:Ai mentiuni pe care le cunoa§tem
despre acest dregätor, anume din trei diplome ale regelui Co-
loman, date In 1103, 1111 §i 1113: in ele apare un Mercurius
princeps Ultrasylvanus. In actele urmätoare denumirea obi§nuità
este aceea de o wayvoda»; traducandu-se acest termen In lati-
ne§te, i se mai spune rareori insd §i « dux ». Prin a§ezarea
In mijlocul masei b4§tina§e, române§ti, a Secuilor, Cu organizarea
lor administrativä i juridic6 pe s scaune » (sedes, in ungure§te
szék) diferitù de aceea ungureasca, pe comitate, apoi prin coloni-
zarea Sa§ilor, se spore§te aspectul deosebit al Transilvaniei, se
adaugà notele care fac din ea o individualiatate distinctà. Nici
impozitéle pe care le plätesc Romanii §i Secuii nu sunt la fel cu
impozitele din restul Ungariei; mai mult Inca*, documentele amin-
tesc chiar de un impozit special al voevodului, tot o urmäcredem
noi a vechii situatii nand acest conducätor era independent.
Armata Transilvaniei are locul ei deosebit: ea formeag aripa
stang6 a armatei ungure§ti, precum §i drapelul ei deosebit, cu
semnul: un vultur. Secuii adaugä, ca semne speciale ale armatei
lor, soarele fi luna. E semnificativ c'ä aceste trei elemente se re-
gäsesc §i in stemele 1,dri1or de dincoace de Carpati: vulturul
Lu crucea In cioc In Tara Româneascä, soarele §i luna, atat In
Moldova Cat §i in Tara Rornaneascä.
La lupta dela Mohacs, armata Transilvaniei n'a participat;
In drum spre font, ea se afla la Szegedin, cánd i-a sosit vestea
dezastrului. Comandantul, voevodul loan Szapo/yay, a dat atunci
ordin de retragere spre miazà-noapte. La Tokay a avut loe o con-
sf Atuire, In urma näreia partizanii säi 11 designeaz6 ca rege al
Ungariei. Pretendent la tron era 1110." §i Ferdinand de Austria,
fratele lui Carol Quintul §i indoitul cumnat al fostului rege: re-
gina väduvä, Maria, era sera sa, iar el tinea In cäsätorie pe sora
lui Ludovic. Pe Ferdinand 11 sustinea §i palatinul stefan Báthory;
avea impotriva sa lima o hotärire care se luase in 1505 ca tronul
sä nu se mai incredinteze unui principe sträin. Deocamdata,
amândoi candidatii sunt proclamati regi: Szapolyay la 11 Noemvrie

www.dacoromanica.ro
 SZAPOLYAY 331

1526,in istorica localitate Székesfehérvár, Ferdinand la 17

Dechemvrie la Bratislava (Pozsony). Croatia recumoa§te pe acesta
din urrnä", Slavonia pe cel dintAi. Conflictul armat izbucne§te
In vara anului 1527. Szapolyay e invins In dou5. randuri §i silit
86 se retrag6 In Polonia. Dupà prima Infrangere, dandu-§i seama
ca" singur nu va putea rezista lui Ferdinand, väzand §i opozitia
pe care o intAmpina chiar In Transilvania, unde Sa§ii tineau cu
regele din neamul lor, trimise un sol, pe Hieronim Laszko, la
Sultanul Soliman spre a-i cere sprijin. Aceasta Insemna insà,
implicit, recunoa§terea suzeranitAtii turce§ti. Soliman, foarte bu-
euros, ii räghlui ajutor. In toamna lui 1528, Szapolyay se intoarse
din Polonia §i izbuti sà ca§tige o biruintà asupra adversarului
sàu. In anul urmätor, avu loc o nouà campanie a Sultanului ;
in fruntea unei armate uria§e se zice 200.000 de oameni
porni acesta Impotriva lui Ferdinand. Szapolyay trebui sá i se
infäli§eze tocmai la Mohács unde, cu trei veri mai inainte, Un-
gurii suferiserà cea mai mare infrAngere din istoria lor. Soliman
li rägàdui din nou tot sprijinul §i porni mai departe (20 Iulie
1529). Cu o lund mai Inainte, Petru Rare§ sdrobise la Feldioara
Fe partizanii ardeleni ai lui Ferdinand (vezi mai sus, p. 173).
La 3 Septemvrie, incepu asediul Budei ; intr'a §asea zi, mercenarii
cari apArau cetatea, deschiserà, In urma unei rgsmerite, portile.
La 27 Septemvrie Incepu asediul Vienei ; fiind Irish' cu vitejie
apArata, ea nu putu fi luatà. Soliman se intoarse atunci indArdt,
lAsAnd Buda in stdpanirea vasalului säu loan Szapolyay. Cu aceasta
insà rkboiul cu Ferdinand nu incetà. Ungaria se impArtise In
douà tabere, una zisä" « turceasa », cealalt6 « germanA »; ele vor
-continua ostilitAtile pánA In 1538 and, la 24 Fevruarie, se In-
-cheie, in sfAr§it, dupà unsprezece ani de lupte interne, o pace
la Oradea Mare. Lui Szapolyay i se recunoscu titlul de rege
§i stdpánirea asupra Transilvaniei, nu trig asupra Croatiei §i
Slavoniei ; In ce prive§te Ungaria propriu zisà, fiecare ramase
cu partea pe care o ocupase. Se consfinti, prin urmare, starea
de f apt.
Un an dupà Incheierea pkii, In Fevruarie 1539, avu loc nunta
lui Szapolyay cu Isabella, fiica regelui Poloniei Sigismund. In
1540 i se ng§tea un fiu, loan-Sigismund ; indatà dupà aceea, la
22 Iulie, Szapolyay muri, de urmdrile unui atac de apoplexie ;

www.dacoromanica.ro
332 PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

Inainte de a Inchide ochii, trimise Ins6 la Soliman, rugándu-1

sä aibá grije de fiul sau.
Conducerea treburilor in Transilvania rämase acum pe mane
« fratelui » George Utieszevycs-Martinuzzi, un cAlugár náscut in
Croatia, dar legat de multá vreme, lna din 1504, de Szapolyay
care fácuse din el omul säu de incredere. Martinuzzi hotári sd
pástreze tare pentru nevarstnicul loan-Sigismund; acesta fu de
altfel proclamat rege pe campul dela Rákos. Ferdinand care cre-
zuse cá prin moartea fostului sáu rival, va deveni stäpan si al
Transilvaniei, asedie, drept ráspuns Buda, in Mai 1541. Atacurile
sale sunt ill-1g respinse de Martinuzzi ; intre timp soseste avan-
garda turceascá; aceasta ate* la rândul ei, pe asediatori si-i
bate cumplit, fäcându-i sd piardá 16.000 de oameni. Cetatea
sapase de a fi cucerità de Ferdinand, cázu Insá In mainile lui
Soliman. Inteadevár, Sultanul ceru la 29 August sa i se infátiseze
copilul lui Szapolyay ; cererea li fu satisfäcutá ; dar pe and micul
loan-Sigismund, Insiftit de Martinuzzi si de comandanti unguri
era In lagárul turcesc, Ienicerii intrarä In grupuri räzlete in ora§
si ocupará cetatea, Mil sá tragá un singur foc mácar. Ironic,
Soliman spuse c.6 däruieste fiului lui Szapolyay Transilvania
§i pártile de langá. Tisa, dar cá opreste Buda, pe care i-o va re-
stitui &And va fi major.,Comandant al cetätii fu numit, cu titlul
de beglerbeg, un renegat ungur, Mohamed; partea din Ungaria
ocupatá de Turci deveni pasalac: se introduserä institutiile tur-
cesti; teritoriul fu Impártit In 15 sangeacuri, corespunzánd jude-
telor noastre, se dádurá proprietáti spahiilor. Steagul verde avea
sä fluture deasupra Budei nu liana la majoratul lui loan Sigismund,
ci timp de o sutá patruzeci si cinci de ani, paná in ziva de 2 Sep-
temvrie 1686.
Reintors In Ardeal, Martinuzzi convocá In 1544 dieta de Turda
care ILIA o serie de hotáriri importante: ,« Pártile unguresti o furá
alipite Transilvaniei ; loan-Sigismund fu recunoscut ca rege al
Várii astfel márite ; In timpul minoritátii se hotärl ca treburile
publice sá fie conduse de Martinuzzi care avea si dregátoriile de
vistiernic si judecátor suprem. Acesta va fi ajutat insá in car-
muire de un sí at de 22 de nemesi. Dieta urma sá se intruneascä
anual pentru a fixa impozitele si a rezolva chestiunile referitoare
la armatä si la apärarea tärii. Cu un an mai Inainte, In 1543, se

www.dacoromanica.ro
 IMPERIALII IN ARDEAL 333

stabilise principiul religioase. Pe aceste baze, tara in-

cepu sá progreseze, finantele se Imbunàtälirà. Din punct de ve-
dere politic ing, Transilvania r6mase sub suzeranitatea turceascd,
intocmai ca §i Moldova §i Tara Româneascà. Tributul trimis
la Constantinopol fu, la Inceput (1541) de 10.000 de florini de
aur ; dela 1.575 insä i pâmI la 1601, el spori la 15.000.
In anul 1551, situatia Imperialilor devenind bunä, Carol al
V-lea fiind biruitor asupra tuturor vriijma§ilor säi, se paru cä a
sosit momentul pentru o actiune Impotriva Turcilor, pentru o
incercare de a se reface vechea Ungarie. Spre a facilita acest plan,
Martinuzzi convinse pe Isabella ca sà renunte, In numele fiului
ei, la tron, primind In schimb dela Ferdinand suma de 100.000
de florini §i ducatele de Oppeln §i Ratibor, iar Ioan-Sigismund
ducatul Zips §i rägäduiala cässátoriei cu o principesd. Transil-
vania fu incredintatd comisarilor imperiali, lui Toma Nádasdy
§i generalului loan Castaldo (21 Iulie 1551), iar Martinuzzi de-
veni arhiepiscop de Gran (Esztergom) §i cardinal. Sultanul, vAzAnd
intorgtura pe care o iau lucrurile, trimisese In 1550 o armata
in Ardeal; comandantul ei insä fu cumpdrat ; cu Domnii din Mol-
dova lije Rare§ din Tara Româneascä Mircea Cio-
banul se ajunse, se pare, la o Intelegere, a§a incat Turcii se
retraserà, cu atat mai mult cu cat Martinuzzi, In fata primejdiei,
se gràbi BA' trimità Sultanului tributul §i sä se desvinovAteasch",
aruncand rAspunderea color Intamplate pe altii. Acest exces de
abilitate ing Ii aduse pieirea: Ferdinand, ne mai având incredere
In el, ingàdui generalului Castaldo sh-1 suprime: « Fratele George »
fu ucis la 1.7 Dechemvrie 1551 la Virgul de ¡os. In anul urmAtor,
Turcii cucerirä, Timi§oara (26 Iulie 1552) §i infiintarà aci un nou
pa§alac, cu zece sangeacuri.
Stapanirea Austriacilor in Ardeal se aràtà însà foarte asprà.
Soldatii lui Castaldo fäceau tot felul de neorAndueli; abuzurile
se tineau lant, fiscalitatea era din ce In ce mai mare. A§a 'neat
dieta din Sebe§ul SAsesc, la inceputul anului 1556, fu foare mul-
tumità sä." recheme pe Isabella §i pe Ioan-Sigismund. Ace§tia se
Intoarserà cu ajutorul domnilor noqtri, al lui Para§cu cel Bun
§i al lui I.Apu§neanu Alexandru (vezi mai sus, p. 192). In 1.559,
dupd moartea mamei sale, loan-Sigismund, de§i n'avea cleat
nouäsprezece ani, luà singur conducerea statului; domnia lui a

www.dacoromanica.ro
334 PRINCIPATUL TRANSILVANIEI IN VEACUL AL XVI-LEA

tinut pána in 1571. Nici Ferdinand, nici urmasul acestuia, Ma-

ximilian (1564-1576), nu voira sa-i recunoascä titlul de rege.
In timpul lui, avu loc, In 1.566, o nou'd expeditie a batrAnului
Sultan Soliman, cand fu cucerita cetatea Szigetvdr, la nord de
raul Drava; tot in acest timp, se tinura dietele prin care fu recu-
noscut i organizat In Ardeal calvinismul (1564 si 1567) si unita-
rismul (1571). Ultima confesiune, avand ca principiu esential ne-
garea treimei, era sustinuta cu multa caldura de medicul
George Blandrata.
Dupa moartea lui Ioan Sigismund (14 Martie 1571), fu ales.
principe al Transilvaniei stefan Báthory. Impotriva acestuia se
ridica insa Gaspar Bekes, roman de origine si stapan al cetatii
Fagarasului: trebui sa se faca o expeditie pentru ca Bekes sa' fie
obligat a pärasi tara, lasandu-si cetatea In mainile adversarului.
Nici a doua incercare nu avu mai mult succes: biruit la lernut pe
Mures, Bekes ii dadu seama ca nu va putea lua locul lui Báthory
si de aceea pref era sa se impace cu fostul sàu dusman, devenindu-i,
apoi chiar un statornic i pretios sfetnic i comandant militar.
La 14 Dechemvrie 1575, stefan Báthory fu ales si rege'al Po-
loniei; *ea deci In noua sa Ora, lasand In locu-i in Ardeal, pe
fratele sau, Christofor. Acesta domni din 1576 pang.' In 1581 and,
murind, li urma fiul nevarstnic Sigisrnund, sub regenta mamei
sale. Daca stefan Báthory, Intemeietorul dinastiei, a fost un
carmuitor priceput, cu Insusiri deosebite, fapt care a si indemnat
pe Poloni sa-1 aleaga ca rege, In schimb insà nepotu-sau n'a'avut
nici pe departe darurile care se cer unui carmuitor de noroade.
Nehotarit, lasandu-se condus de aI%ii, urrnarind planuri dispro-
portionate faVä de mijloacele pe care le avea, Ingamfat i lau-
däros, Sigismund a fost o pricina de continua tulburare i si-a
ispravit In chip lamentabil domnia. A vrut impuna auto-
ritatea asupra Tarii Românesti si a Moldovei i, la un moment
dat, a izbutit chiar s'o faca; desvoltarea ulterioara a evenimen-
telor i-a aratat insa &A nu era In stare sa joace un asemenea rol.
Pentru relaiile lui cu Mihai Viteazul i cu Domnii contemporani
din Moldova, vezi mai sus, p. 262-296).

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 335

BIBLIOGRAFIE
Romani' din Ardeal In veacul al XV-lea si al XVI-lea: I. Starea sociald:-
1. NIC. DENsUsIANu, Revolutiunea lui Horia In Transilvania si Ungaria, Bu-
curesti, 1884, 523 p. in 80; 2. IoAN BOGDAN, Despre cnejii romcini, in An.
Acad. Rom. 'em. Sect. 1st., t. XXVI (1903-1904), p. 13-44; 3. AKOS V.
TIMON, Ungarische Verfassungs- und Rechtsgeschichte mit Bezug auf die
Rechtsentwicklung der westlichen Staaten, ed. 2-a, Berlin, 1909, XVI -I- 836
p. in 8°; 4. N. IoRGA, Istoria Roma'nilor din Ardeal f i Ungaria, vol. I-iu.
Rind la mifcarea lui Horia (1784), Bucuresti, 1915, 463 p. in 8°; 5. I. LUPAS,
Doi umanifti romcini In secolul al XV-lea, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom.,
t, VII (1927-1928), p. 117-145; 6. S. 13EzDEcHi, Familia lui Nicolas.
Olahus, in Anuar. 1st. Cluj, V (1928-1930), p. 63-85.
Starea religioasil: 7. N. IORGA, ,5tefan cel Mare, Mihai Viteazul fi Mi-
tropolia Ardealului, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., t. XXVII (1904-905),
p. 1-35; 8. N. IORGA, Istoria bis ericii romcinefti si a vietii religioase a Romd-
nilor, ed. 2-a, vol. III, Bucuresti, 1929, 1932, 432 + 493 p. in 8°; 9. VIRGIL
VATASIANU, Vechile biserici de piatrcl ronuinefti din judetul Hunedoara, Cluj,
1930, VIII + 225 p. in 80. (Extras din Anuar. Com. Mon. Ist. Sect. p. Trans.
re 1929); 10. S. DRAGOMIR, Vechile biserici din Zarand i ctitorii tor in sec.
XIV-lea fi XV-lea, Cluj, 1930, 40 p. in 8°. (Extras din Anuar. Com. Mon.
1st. Sect. p. Trans. pe 1929); 11. A. VERE SS , Prefata la Vol. II de Docu-
mente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Tdrii Romtinefti, Bucu-
resti, 1930, XI p. in 8°; 12. SuNIU DRAGOMIR, Ctitorii bisericii din Beir-
stlu, In judetul Huniedoarei, in Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans.,
1930-1931, Cluj, 1932, p. 139-148; 13. T. METES, Istoria bisericii ro-
mcinefti din Transilvania, ed. 2-a, vol. I (pálià la 1698), Sibiu, 1935,
XXXVI + 596 p. in 80.
Principatul Transilvaniei In veacul al XVI-lea: 14. EUGEN CSUDAY,
Die Geschichte der Ungarn, vol. II, Pressburg, 1900, 572 p. in 7°; 15. G.
MOLLER, Die Tiirkenherrschaft in Siebenbiirgen. Vert assungsrechtliches Verhiilt-
nis Siebenbiirgens zur Pforte 1841-1688, Sibiu, 1923, 148 p. in 8°; 16. C.
MoisIL, Stema Romdniei. Originea si evolutia ei istoriccl fi heraldica, Bucu-
resti, 1931, 24 p. in 40; 17. I. LUPAS, Voevodatul Transilvaniei in sec. XII-lea
fi XIII-lea, In Menz. Sect, Ist. Acad. Rom., t. XVIII (1936), p. 84-114;
18. I. LUPAS, Desfacerea Transilvaniei de Ungaria f i indltarea ei la treapta
de Principat sub ocrotirea otomand, in Studii, conferinte fi comunicdri istorice,
II, Cluj, 1940, p. 103-119; 19. V. PAPACOSTEA, Les deux Hongries, in Rev_
Hist. Sud-Est., XVIII (1941), p. 157-174.
V. si p. 192, nr. 15; p. 335, Nr. 3.

www.dacoromanica.ro
 R0111;iNII DIN PENINSULA BALCANICA.
IN VEACURILE XV $1 XVI
.... Au venit in fata noastrd cin-
stitii si bunii bdrbati... toti Vlahi
buni... rugdndu-se si cerdnd dela noi
bunele si cinstitele /or legi... (de) cari
s'au servit ei si bdtrdnii loro.
(Hrisovul din 1435 prin care se
confirma vechile privilegii ale
Vlahilor din valea Cetinei, In
Dalmatia).

Romanii din Peninsula Balcanica neizbutind Bali formeze

un stat propriu acela mixt al Asanestilor, intemeiat In 1185,
a devenit In foarte scurta vreme exclusiv bulgar nu poate fi
vorba de o istorie politicli a lor, w cum e cazul cu Romanii din
Muntenia si din Moldova. Neexistand Insa cadrul politic, au lipsit
si o suma dintre manifestarile, institutiile si realizarile care au
Imbogatit fiinta neamului nostru la nord de Dunare. °datá mai
mult, se vede importanta hotärItoare pe care o are In vieata unui
popor statul, adica mijlocul cel mai perfect din cate cunoastem
astazi care sa-i asigure desvoltarea libera si multilaterala. Ro-
manii din Balcani, imprastiati sub forma de insule etnice pe o
suprafata gonsiderabila, din Eubeea Ora la Ni s si din valea Ma-
-ritei pana In Istria, n'au putut intra, din cauza aceasta, in campul
de lumina al istoriei europene, decal In mod incidental, lntr'o
foarte mica masura. tirile asupra lor sunt extrem de reduse,
daca le comparam cu acelea privind pe Romanii din Carpati; ele
ne permit totusi a Infatisa, In linii mari, tabloul vietii duse de
aceasta ramura, mai putin fericita, a neamului nostru.
Indeletnieiri §i organizare. i In veacurile XV si XVI, si In
cele anterioare, ocupatia principala a Romanilor din Balcani a

www.dacoromanica.ro
 INDELETNICIRI $1 ORGANIZARE 337

fost peistoritul. Ei au continuat, Cu turmele lor, stravechile mi§-

edri de transhumantii, suind primävara la munte 0 coborind
toamna la ves, In lunci 0 in locuri mai ferite. Cei din Pind co-
borau fie spre Marea Egee, In Tesalia, fie spre Adriatick in pärtile
Artei sau pe coastele Epirului ; cei din Alpii Dinarici aveau la
indemang coastele Dalmatiei. Ora§ele de pe tàrmul Adriaticei
se plangeau adeseori de pagubele pe care li le fàceau ace§ti pästori
cu turmele lor. Astfel, in 1406, Raguzanii scriau regelui Bosniei
cä nu au mai permis Vlahilor sà ierneze pe teritoriul lor, deoarece
au avut de suferit mult din cauza aceasta, ba chiar li s'a omorit
0 un om. In statutele oraplui Segna se prevedea, la finele se-
colului al XIV-lea, timpul cat pot s6 stea pastorii români in mi§-
cärile lor de transhumantà, pe pà§unile ora§ului: 4 De asemenea
and Morovlahii coboara din munte 0 se duc spre Gaccha, trebue
sa stea douä zile 0 douä" nopti pe pà§unile din Segna 0 tot a-01a
timp cand suie la munte ». Impozitele se präteau in oi 0 in bra'nzà;
numai cei graci de tot n'aveau turme. Din cauza specializeirii
la care ajunseserà Romanii in pAstorit 0 din cauza caracterului
general al acestei indeletniciri, termenul Vlah a c'äpatat chiar,
dela o vreme, un inteles tehnic, acela de peistor. Putem spune,
Mfg exagerare, ca in acest domeniu de activitate, noi am fost
speciali§tii intreg sud-estului european, dovadd terminologia pa-
storale-I pe care am dat-o diferitelor neamuri cu care am venit in
contact.
In afarà de pastorit, Românii din Balcani, se mai ocupau 0
cu ceiraufia. Transportau in carele sau chervanele lor alteori
numai pe cai diferite màrfuri, lanà, cear5, brAnzeturi, plumb,
foarte adeseori sare 0 cuno§teau ca nimeni a4ii drumurile Penin-
sulei. Negustorii raguzani cand se duceau in Serbia aveau drept
cdlduze pe Vlahi. In 1406, doi ambasadori ai oraplui roagA pe
voievodul Sandalj din Bosnia s6 revie asupra ordinului pe care-1
aduse 0 care prevedea tocmai, pentru aceste caguze un drum
special. Fáceau, bine inOles, §i agriculturei; In 1332, dominicanul
Brocard vorbe§te de grAul din Vlahia Mare care se putea exporta
prin portul Bodonita ( o le port de Roudonice par ou nous aurons
largement les blez de toutes manières de Walaquie ». Aceastà
indeletnicire n'a avut fug insemnätatea pe care o g'äsim la Nord
de Dun6re, in mdnoasele campii ale färii Române§ti 0 ale Moldovei
22

www.dacoromanica.ro
338 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA TN VEACURILE XV $1 XVI

§i pe podi§urile ardelene. In schimb, Romanii din Balcani

au aratat mai multa iiftelegere pentru viega ord. feneascei, pentru
comer f pentru unele meftefuguri, cum a fost, de pilda, lucrul
metalelor. Argintarii aromani s'au bucurat §i se bucura Inca de
o binemeritata faima.
Lipsa unui stat propriu n'a impiedicat diferitele grupuri de
Romani dela sudul Dunärii sa-§i aiba forme de organizare spe-
cifice §i obiceiuri sau « legi ale lor stravechi pe care in genere
stapanitorii politici le-au respectat §i le-au confirmat. Cunoa§tem
hrisovul pe care Hang Frankapan, banul Dalmatiei §i al Croatilor,
11 da in 1.435 Vlahilor de pe valea Cetinei (hinterlandul oraplui
Split sau Spalato), intarindu-le obi§nuitele lor legi cinstite §i
bune §i drepte ... (de) care s'au servit si ei §i bätranii lor ». lath'
cateva din dispozitiunile mai insemnate ale acestor legi: 1. « Mai
intai sä nu fie peste ei vreun cneaz cu forta. Daca vreun cneaz
le-ar fi urn, au sa se sfatuiasca cu noi, sà aiba voie a-1 schimba ».
2. « Vlahul care are sat, va sluji cu uncia, cel care n'are, va sluji
&Mare, cu scut §i cu sabie ori cu sageti §i cu sabie ». 3. « Cine,
poruncindu-i-se ( ?) nu merge la razboiu, are sa. pläteasca §ase
libre, din care a zecea parte se cuvine voevodului vlah ». 4. « Calul
osta§esc sa nu i se ja ca zälog pentru nicio vinà ». 5. «Sà nu se
bata in rastimpul dela San-tefan pana la San-Martin ». 6. «
sa nu fie peste ei voevod niciun Croat, ci unul dintre ei sa le fie
voevod, care le va porunci §i se va sfatui cu cneazul nostru ».
7. s i judecata sa le fie sub Sinj (o localitate pe un afluent al
Cetinei!) §i la judecata lor sa nu §ada. niciun Croat, ci cneazul §i
juzii lor ». 8. « lar daca ar cadea asupra cuiva gloaba, sa i se ja
o oaie pentru o libra §i o vaca pentru §ase libre. i sá i se dea
termin pana in ziva a douazecea, iar daca n'o rascumpara pang
atunci sa o piarda ». 9. « Fiecare cash' are sa dea la SI. Gheorghe
un berbec sau o oaie §i un tap §i un ca, iar cine-i aot de sclrac
Col nu are ca.,s, o &a dea un veronez » (moneta intrebuintata In ora§ul
Verona in Italia !). 10. « Toamna, de ziva SI. Martin sa aiba a
da, dupa legea lor, cate un dinar de fiecare cal, in afara de cà-
tunan i dvornici ». 11. « i sa nu fie spanzurat nimeni dintre ei,
pentru nicio vina ». 12. o i sà nu dea ierbarit la munte, nici in
iernatice, nici aiurea, unde n'au dat nici pe vremea banului Iva-
ni§ ». 13. « i Croatii sa nu Vida Vlahi in afara de un pastor ».

www.dacoromanica.ro
 ASIMILAREA DE CATRE POPULATIILE INCONJURATOARE 339

Asimilarea de eatre populatiile inconjuriltoare. Organizarea

lor proprie, obiceiurile sau o legile » pe care le aveau din vechime
n'au putut impiedica totu§i, acolo unde Romanii erau in numar
mai mic sau mai razlefiti, BA fie asimilati de populatia inconju-
ratoare. Chiar in actul din 1435 de care a fost vorba mai sus,
mai toti Vlahii poarta nume croate sau sarbe§ti precum
Ostojié, Hrela Go1day-id, Vukat Vojnovi6, Bilosav Dralevi6, etc.
Incetul cu incetul, Românii din Croatia, Slovenia, Dalmatia 1§i
pierd caracterele etnice specifice, i§i schimba numele, apoi limba.
Acela§i fenomen incepe sa se produca in Serbia veche, in partile
Ni§ului, apoi in muntii Haemus (Balcani), In valea Marital, in
Eubeea. Multi dintre ai no§tri s'au amestecat cu Särbii, altii cu
Bulgarii, altii cu Grecii. S'a intämplat adica acela§i proces care
a avut loe §i are Inca sub ochii no§tri cu Bulgarii colonizati in de-
cursul veacurilor de domnii munteni in câmpia Tarii Romane§ti.
Numai in regiunile unde elementul românesc a fost numeros,
unde a format mase etnice importante, el s'a putut rnentine.
E cazul Romanilor din Pind, din Moglena §i a celor din Istria.
In acest din urma loe, se constata' o puternicä imigrare §i o ade-
varata colonizare, in cursul veacului al XVI-lea. Retragandu-se
din f ata Turcilor, o suma dintre Vlahii din Bosnia, Croatia §i Dal-
matia li se mai spunea i Maurovlahi sau Morlaci, iar Austriacii
le ziceau Cici sunt a§ezati In Istria. Pe litoralul acestei penin-
sula §i In regiunea Carstului, Impäratul Ferdinand I distribuie
Cicilor in 1539 intinse teritorii. In acelasi an, car voie sa se stabi-
leased In Istria doua mii de familii de Morlaci. In imprejurimile
ora§ului Pola au loe numeroase colonizari, In 1556, 1580-81,
1585-87. Se intemeiaza sate noi, se raimpopuleazd cele parasite.
Gratie acestui aflux de noi elemente, Romanii din Istria s'au
putut pastra pana In zilele noastre, spre deosebire de aceia din
Croatia, Slavonia, Dalmatia care au fost asimilati cu desavär§ire.
Procesul de asimilare a fost ajutat, In multe parti ale Peninsulei
Balcanice, §i de faptul identitätii religiei. Ortodoc§i eran §i Vlahii,
ortodoc§i §i Grecii, Sarbii §i Bulgarii. Intr'o vreme cand natio-
nalitatea cuiva avea mult mai putina insemnatate deck, religia lui
§i cand prezenta stdpanitorului turc, de alta credinta, apropia §i
mai mult pe supu§ii drept credincio§i, asimilarea era mai ward'
ca astazi.
22*

www.dacoromanica.ro
340 ROMANII DIN PENINSULA. BALCANICA IN VEACURILE XV $1 XVI

Cucerirea turceasca, in afara de exodul unei parti a Morlacilor

spre Istria, n'a produs perturbäri intre Romanii din Balcani.
N'au avut loe nici persecutiuni religioase e bine cunoscuta
doar toleranta turceasca. nici vreo atingere a vechilor drepturi
si obiceiuri. Dimpotriva, se poate spune ea ei s'au bucurat de mai
multa lin4te §i. libertate de mirare ea inainte. Se organizara
in Macedonia de sud, In Tesalia §i. in Epir, In vremea lui Soliman
Magnificul (1519-1566), 15 capitanate. In fruntea fiecaruia statea
un apitan, care impreuna cu soldatii sai, numiti armatoli, asigura
lini§tea linutului. Pentru acest serviciu, ei erau scutiti de im-
pozite; demnitatea de capitan se putea lasa mo§tenire fiului.
Familia Buia a dat dela 1495 pana la sfargitul veacului al XVI-lea
nu mai putin de 8 capitani, dintre cari Mercuriu Buia (1495
1562) a avut o deosebita insemnatate. Ca reprezentant al autori-
tatilor turce§ti era un cadiu; instanta suprema de judecata era
episcopul. In dieceza Ohridei a existat chiar pe la inceputul vea-
cului al XIII-lea §i apoi in 1335 un episcopat al Vlahilor. Rer-
dinta lui a fost se pare, la inceput, in Vranje, dupa aceea la Lerin
sau Prilep.
Mai mult decat Romanii dela nord de Dunare, cei din Penin-
sula Balcanica au avut inclinare pentru vieata orarneasca. Ne-
gustori §.1 meseria§i, carau§i §i calauze, ei s'au arzat in vechile
orar §i. targuri §i au intemeiat altele noi. Bitolia, Ohrida, pe
malul lacului cu acela§i nume, apoi lanina in Epir, Arta in apro-
pierea marii Ionice, Kastoria, la sud-est de lacul Prespa, Verria
spre apus de Salonic §i Salonicul insu§i Sarunä cum ii spu-.
neau ai no§tri au avut intotdeauna un important contingent
de populatie vlaha, aromaneasca. Ea forma imensa majoritate
In targurile Moscopole, Ceileire0, Siracu, Gramostea, Clisura §i
Metzova sau Aminciu, toate existente la finale veacului al XVI-lea.
Cel dintai din aceste targuri va avea, dup5. 1600, o desvoltare ex-
traordinara, ajungand, pe la jumatatea veacului al XVIII-lea o o
adeviirata metropola a Peninsulei, cu cartiere numeroase §i fru-
moase, cu piete §i bazaruri bogate, in care un furnicar de oameni
§i caravane, de costume §i colori impresionau pläcut ochiul WA-
torului ».
Maurovlah sau Morlac de neam a fost Gaspar Gratiani; el
a ocupat dregatoria de dragoman al Portii; era duce de Paros gi

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRAFIE 341

Naxos, a ajuns In cele din urma chiar domn al Moldovei (1619

20); o frumoasä carierä, amintind In unele privinte pe aceea a lui
Despot si având un sfärsit asemänätor. Din Epir a venit fru-
mosul ginere al lui Petru chiopu1, spätarul Zotu Tzigara; e o
intrebare daeä n'a avut sänge vlah In vine; ea se pune ì pentru
lane Epirotul, unchiul lui Mihai Viteazul.

BIBLIO GRAFIE
Romanii din Peninsula Baleaniel In veaeurile XV st XVI: 1. IO
CARAGIANI, Studii istorice asupra Romeinilor din Peninsula Balcanied, < Bu-
cure§ti, 1891 >, 272 p. in 8° (republicat de Pericle Papahagi la Academia Ro-
mana In 1929); 2. VICTOR LAZAR, Die Siidrumeinen der Tiirkei und der an-
grenzenden Liinder, Bucuresti, 1910, 344 p. in 8°; 3. T. G. DJUVARA, Cent
projets de partage de la Turquie, Paris, 1914, X + 648 p. in 80; 4. N. IORGA,
Histoire des Roumains de la Péninsule des Balkans (Albanie, Macédoine,
Epire, Thessalie, etc.). Bucuresti, 1919, 67 p. in 8°; 5. SILVIU DRAGOMIR,
Vlahii din Serbia in sec. XIIXV, In Anuar. Ist. Cluj, I (1921-1922), p.
279-299; 6. SILVIU DRAGO MIR, Originea coloniilor romeine din Istria, In
Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. II (1924), p. 201-220; 7. sErrIL PUSCARIU,
Studii istro-romdne, II, Bucuresti, 1926, XVI + 370 p. in 8°; 8. V. PAPA-
COSTEA,Teodor Anastasie Cavallioti. Trei manuscries inedite, in Rev. 1St.
Rom., I (1931), p. 383-402; 9. ANASTASE HAcIu, Aromdnii. Comer;, Indu-
strie, Arte, Expansiune. Civilizatie, Focsani, 1936, IV + 616 p. in 8°;
10. TH. CAPIDAN, Macedoromeinii, Etnografie, Istorie, Limbá, Bucuresti, 1942,
274 p. in E.°.

www.dacoromanica.ro
VECHEA ORGANIZARE A TARILOR
ROMANE
VECHEA NOASTRA CULTURA

www.dacoromanica.ro
 NUMELE POPORULUI I AL TARII
*Terra Blaeoram e.
(Documentul din 1222 al Papa.
Honoriu al Hl-lea catre Cava-
lerii Teutoni).

Tot atat de insemnatà ca istoria politicd, sub unele raporturi

chiar mai insemnatà, este istoria « institutiunilor » noastre. Inle-
legem prin institutdi totalitatea formelor de organizare in care
a trdit neamul nostru, incepand din cele mai vechi timpuri. In
paginile urrnOtoare vom incerca BO infOti§dm aceste forme, uring-
rind pe fiecare din ele pe intreg plingintul romdnesc, adicd i in
Tara RomaneascA 0 in Moldova 0 in Ardeal. Aceastà tratare
sincronic6 este cu putintà, deoarece institutiile noastre n'au de-
f erit prea mult in ce prive0e Tara RomaneascO 0 Moldova. Cat
despre Ardeal, unele dintre ele au putut s'd se desvolte mai de-
parte sub stdponirea strAinA, in timp ce altele au fost diformate
sau inlocuite.
Numele poporului. Numele nostru generic 0 strdvechiu, acela
pe care-1 intrebuinteaz6 poporul, este numele de Rumdn. Forma
Roma pare a fi mai nou6 o gOsim in veacul al XVI-lea in Palie
dela Ord§tie 0 se datore0e influentei literare. RumAn este ins6
vechiul nunae al Romanilor, modificat dupd legile desvoltdrii
limbii noastre. Suntem singurul popor romanic care am pdstrat
numele vechilor stApânitori; fragmentul etnic al « Ruman0lor
sau Retoromanilor din Alpi (sudul Elveldei ì nordul Italiei) e
prea putin numeros câteva zeci de mii spre a fi pus alOturi.
Pe lang6 acest nume generic 0 strOvechiu, noi am mai avut
alte nume locale, dupà formatiile politice sau individualitdtile
geografice In care locuiam. Ni s'a spus i ne-am spus astfel Olteni,
Munteni, Moldoveni, Ardeleni, Beineiteni i Maramurefeni. Chiar

www.dacoromanica.ro
346 NUMELE POPORULUI $1 ALARU

In cuprinsul regiunilor care au determinat aceste numiri, s'au

format apoi alte denumiri, corespunzand unor Impartiri si mai
mici, unor tinuturi caracteristice. Astf el s'au deosebit In Ardeal
Beirsanii, Mdrginenii (In regiunea Sibiului) i Mofii; In Moldova,
Vrâncenii. O diferentiere a avut loo si In legatura cu opozitia
dintre munte i campie. Locinitorii celui dintai, specializati
pastorie, s'au numit i mocani, In timp ce aceia cari stateau la
ses, indeletnicindu-se mai mult cu agri