Biletul nr. 15.

1. Leninismul. Între „războiul de clasă” si Noua Politica Economică

- Vorbim initial despre Marx, Engels, despre „Manifestul..” care promova ideea unei
societati fara clase – aparut in 1848.
- De asemenea, in contextul politic de atunci, la conducere se afla tarul Nicolae II-lea
care a elaborat o serie de reforme specifice statului modern: cunoaste o puternica
dezvoltare industriala si culturala, se finalizeaza construirea caii ferate transsiberiene.
Totusi, pierde razboiul dintre 1904-1905 in fata Japoniei.Perioada in care tarul a
domnit a fost una tensionata, data fiind existenta bolsevicilor = factiunea radicala a
socialistilor. De asemenea, in cadrul Partidului Social Democrat mai existau si
mensevicii – aflati insa in minoritate in partid.
- In 1905 izbucnesc o serie de revolte ale populstiei din marile orase. Rebelii
organizeaza consilii muncitoresti, numite soviete, care rivalizeaza cu autoritatile
statului. Tarul promite reforme – 1906 – Duma imperial – un Parlament ales pe baze
cenzitare, desi tarul avea oricand dreptul sa dizolve Duma sau sa blocheze masurile
acesteia.
- Totusi, intre 1905-1906 acestia incep sa fie exilati, atat intern, cat si extern.
- 1917 – o reactivare, datorita germanilor care doreau sa scape de inamicul din E.
- Rusia, asa cum am spus, era vulnerabila in WW1 – statul nu mai era legitim in ochii
populatiei – nelinisti sociale, se contesta autoritatea tarului (facuse si el greseli –
Rasputin)
- In februarie/martie 1917, tarul abdica si se formeaza un guvern provizoriu (a lui
Kerensky) – militar, dar si politic care incearca sa readuca ordinea. Problema acestui
guvern era gradul de autoritate – se produce o ruptura intre armata si guvern.
- In aprilie 1917, in Rusia soseste Lenin impreuna cu ceilalti exilati si sunt redactate
tezele din aprilie – programul explicit al lor.
- Prin urmare, existau in acel moment 3 mari perspective: 1. Cei de partea guvernului,
2. Cei de partea sovietelor, 3. Cei de partea dinastiei.
- In octombrie 1917 – cea de-a doua revolutie – dictatura proletariatului. 3 mari
probleme au stat in atentia bolsevicilor – problema pacii (sa se retraga din razboi),
supravietuirea/aprovizionarea populatiei, intreaga putere sa apartina sovietelor.
- Acestia au preluat puterea fara ca cineva sa se opuna – ocupa Palatul de Iarna,
resedinta tarilor Rusiei, fara prea multa rezistenta, desi istoriografia din URSS
 prezinta evenimentele mult mai dramatic. – populatia habar nu avea ce se intampla la
St. Petersburg!
- Congresul Sovietelor a ales Sovnarkomul ca baza a noului govern si a emis 2 decrete:
Decretul asupra pacii (sfarsitul razboiului – Brest Litovsk) si cel asupra pamantului
(taranii urmau sa confiste mosiile aristocratilor sis a le imparta intre ei, in numele
secerii si ciocanului)
- A urmat un razboi civil (1918-1921) - intre bolsevici si adversarii lor, mensevicii.
care a generat mai multe victime decat razboiul propriu zis. De abia in 1922 –
denumirea de URSS.
- Lenin prelease un stat distrus, trebuia sa-si reorganizeze economia, indreptat mai ales
impotriva culacilor – taranilor instariti, incearca solidaritatea claselor de jos.
- Lenin introduce in 1921 – Noua Politica Economica (NEP) care a contribuit la
revenirea productiei industriale la nivelul avut dinainte de razboi. A constituit intr-o
alianta economica dintre clasa muncitoare si taranime. Ea se referea la gestionarea
surplusurilor de produse alimentare, NPE permitea vanzarea produselor agricole pe
piata libera, dupa ce erau cumparate la preturi fixate de govern.
- Statul continua sa fie proprietarul principalelor mijloace de productie si ramuri
economice: industria grea, sistemul bancar si al asigurarilor si transporturilor.
- Se urmarea inlaturarea elementelor capitaliste si construirea fundamentului economiei
socialiste.
- De asemenea, Lenin continua si politica de teroare in randul populatiei.

2. Criza Berlinului 1948.

- Problema Germaniei a fost discutata de aliati chiar pe parcursul WW2, in cadrul
conferintelor interaliate. De exemplu, la Teheran, in 1943, Roosevelt a propus un plan
de impartire a Germaniei in 5 state autonome sub control international. La Yalta, de
asemenea (februarie 1945) s-a discutat problema impartirii Germaniei (+ zonele Ruhr
si Saar sa fie puse sub controlul Natiunilor Unite). De asemenea, la Yalta se discuta si
despre forma de administrare, insa nu se hotarasc pe loc, problema fiind prea
complicata. Totusi, intampina dificultati in ceea ce priveste „cedarea” unui teritoriu
din Germania, Frantei – Churchill e de acord, deoarece aceasta era mai aproape si
cunostea si specificul tarii, Stalin NU este – Franta oricum nu fusese de mare ajutor pe
parcursul razboiului in lupta contra nazismului. In cele din urma se pun de acord sa ii
ofere si Frantei o zona de ocupatie.
- Problema este discutata si la Postdam (iulie-august 1945) unde se vorbeste despre
infiintarea unor departamente administrative central germane pentru probleme
economice. De asemenea, se discuta despre planurile de democratizarea ale zonei si
despre eliminarea oricaror elemente naziste. S-a decis ca URSS sa aiba dreptul de a
primi utilaj industrial si din zonele occidentale de ocupatie, s-a acordat URSS-ului
bunuri mobile si immobile germane din Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria, iar
SUA si Marea Britanie isi revendicau actiunile intreprinderilor germane din zonele
lor.
- Zonele occidentale: NV – Marea Britanie, SV – Franta, E – Rusia, S – SUA.
- Prin urmare, in 1945 Berlinul este administrat in comun de cele 4 puteri, se infiinteaza
de asemenea, Kommandatura, alcatuita din 4 comandanti.
- In 1946 se semneaza un acord Americano-britanic privind creearea unei uniuni
economice in zona de ocupatie (Bizonia)
- Franta va avea mereu o problema in vederea unei Germanii unificate, intrucat mereu
unificarea s-a facut pe baza teritoriilor Frantei.
- In 1948 are loc Conferinta de la Londra – americanii, britanicii si francezii hotarasc
unirea celor 3 zone si organizarea de alegeri pentru Adunare. De asemenea, pentru
rezolvarea problemelor economice se ia hotararea instituirii unei monede comune –
marca germana.
- Stalin se revolta in urma acestei masuri (creeaza si el in zona sa o marca proprie), iar
in iunie 1948 blocheaza caile terestre de access spre Berlinul de Vest, aprovizionarea
cu current electric si carbune. Raspunsul occidentalilor? Podul aerian! Stalin credea ca
podul aerian nu va functiona!
- De asemenea, Kennan a intocmit un plan a unei intelegeri sovieto-occidentale de
retragere a trupelor din ambele partim urmata de o restituire a intregului stat german
independent.
- In septembrie acelasi an, occidentalii supun problema Berlinului in Consiliul de
Securitate, iar in 1949 URSS renunta la blocada.
- Prin urmare, pe 7 septembrie 1949 se forma RFG, o luna mai tarziu, pe 7 octombrie,
ca o replica – RDG-ul.
- Formarea celor 2 blocuri nu a putut fi oprita, intrucat: exista numarul mare a celor
care apartineau administratiei americane si care credeau ca odata cu retragerea din
Germania, Europa Occidentala si-ar pierde increderea in SUA. De asemenea, opinia
 publica credea ca blocada a aparut ca incercare a intregului Berlin, chiar a intregii
Germanii in zona sovietica – se accentueaza sentimentele anticomuniste.
- Dupa ridicarea Blocadei, Visinschi a cerut un tratat de pace , se creeaza unui Consiliu
de stat al intregii Germane. S-a cerut pentru prima data sa fie facute alegeri in zona
sovietica si constitutia sa fie extinsa asupra intregii Germanii.
- Conducerea sovietica avea creeata inca din 1947 Congresul poporului – in scop de
propaganda + un sfat popular german.