Revisa lunar8 de schimb de experienq qi

tndrumare metodologic3 apicol& editat5 de

Asociatia Cresciitorilor de Albine din Republia
Socialist5 Romanla -
- 2

A. MALAIU : Consideratii cu pnvire la de-

popularea unor familii de albine in anul
1986.

6 3 D. PITIGOI : Ce se fntirnplil cfnd nu se res-

pectfi prevederile ordinului privind protecfia
4 familiilor de albine
C
7 $, V. ARSU : Importanta folosirii biostiiulat~rilor
$ apicoli in raport de necesitgti $i condifii
! locale.
f.'
11 I.V. COZMA : Cum putem salva o familie mu-
( ribundil
St. POPESCU : Interventiile rationale
rinw fundamental&
- o m-
M. IONESCU : Din nou .despre umiditatea ew-
cesivil din ,stupi.
1 H.B. STOICA : Stupul vertical cu 12 ram&
tupul combinat in pavilion apiL

Remorca pentru practicarea s t ~ ~ i l r i t u - ~

20 1 Tr. VOLCINSCHI : Originea cerii.

22 I. CODAU : 0 fotolfrafie de acnm mai bine de
3 cinci decenii.
DIN VIATA ORGANIZATIEI NOASTRE
* * : Apicultori fruntagi - In anul 1986
yb
27 (i V. POPESCU : Actiuni $i manifestari Xn spriji-
)'
t.
nu1 dezvoltarii apiculturii.

31 8 DOCUMENTAR APICOL - - -

C o p e r t a I-a : Lucrdrile erperimentale desfilwrate

in laboratom1 Colectivulut de valorificare superl-
oard; a produselor apicole pentru sdndtate
pie - apitera-
din Instltutul de cercetare $i producfb pentrtc
-
apfculturd a1 A.C.A. s-au finalitat prin mai tnulte
produse apiterapice care se bucurd .de unaniine up+-
cieri in tar6 $i in strdiniftate.
(f o t o : Pave1 -TANJALA).
~- u
 GONSIDERATII CU PRlVlRE LA. DEPOPULAREA
UNOR FAMlLll DE ALBIME
I N AMUL 1986 \

Ing. Aurel MALAIU

Director a1 Institutului d e cercetare $i productie pentru apiculturB

Este cunoscut de majoritatea apicultorilor faptul cB in anul 1986 apicultura

tarii noastre s-a confruntat cu un fenomen ined~t, rcspectiv depopularea unor
-- familii de albine din anumite stupine, depopulare care a avut .o evolutie $i o filxi-
lizare cu totul neprevSzut5.
Sesizat inc5 de la inceputul lunii iulie, acest fenomen a inreaistrat o extin-
dere Ib special la efectivele transporta,te pentru culesul de la floarea soarel~i.
Depopularca a continuat $i a cunoscut o intensificare i n cursul lunilor august,
septembrje $i octombrie, imprimindu-$i efectul destructiv asupra familiilor de
albine ping la intrarea acestora in iarn5.
0 serie larga de situatii au derutat apicultorii $i chiar caqrelc de sycciali~ti,
in stabilirea rapid5 $i concreta a naturii $i cauzelbr acestul fenomen. Dintre

?\\,\...\, \.\\.\
\.\\\
\\\\\\\\.\\\.
acestea amintim urmitoarele :
\ v
\\.\.\\
I I

a) t n a c e e a ~ izing urtele stupine au fpst
grav afectate (in anumite cazuri s-a In-
registrat o evolutie nemaiintilnitil, ajungirl-
- du-se ping ka qierderea familiilor din in-
treaga stuping), in altele mai Outin sau de-
loc. De asemenea in cadrul aceleia~i stu-
pine unele familii de albine au suierit de-
populgri ping la pierderea intregii '
populatii,
iar altele nu au fost afectate.
b) Repartizarea teritorials a fenomenului
d6 depopulare nu a fBcut posibiiil nici un
fel de corerare cu diverse elemente spe-
cifice agroecosistemelor sau ale regimului
meteorologic.
Astfel, depopularea care s-a finalizat cu
cele mai multe pierderi de familii d e al-
bine $i cu reducerea populatiei la un im-
portant efecGv apicol s-a inregistrat in ju-
detele Bragov, Bistrita $i Mure$. De aseme-
nea o intensitate considerabilg a avut-o de-
popularea familiilbr d e albine in judetele
din nord-vestul tilrii, respectiv Maramure?,,
vatu Mare, Bihor. Arad, Timig, Carag Se-
verin, Mehedinti, Pntr-o grup3 de judete din
Moldova, ca : Neamt; BacHu, Vaslui, Galati
gi o grupH d e jude* din centrul tgrii, res-
pectiv Sibiu, Cluj, SHlaj $i Covasna.
Foarte putin afectate au fost familiile de
albine din judetele Alba, Hunedoara. Gorj.
' Vilcea, Axgey. Dolj, Olt ,TeIeorman. Constan-
ta, precum $i familiile de albine din jtll
detele Suceava, Boto~ani, I a ~ i , Harghita,
Vrancea. BrHila.
C ) Egalonarea h timp a inceperii depopu-
IHrii a fost foarte divers& regpectiv la unele
/
lfamilii de albine din primele luni ale se-
zonului apicol, iar la altele de abia la sfir-
$itul acestuia.
d) A fost afectat concomitent, atit puietul
indiferent de virsta aestuia (larve, prepupe.
Dupe) cit gi albinele eclozionate.
e) ManifestHrile clinice care au illsotit fc-
nomenul .nu a u reprezentat simptomele spe-
cifice unei anumite boli, ci o insumare d e
simptome regilsite in boli ale puietului, ale
alhinelor adulte, in intoxicatiile de diverge
naturi, in caren@ nutritionale (proteino-vi-
taminice) pi de asemenea in cazul unor de-
dradari genetice. -
f ) La unele familii de albine, odatH de-
clan$atH. depopularea nu a putut fi stopat5
cu toate interventiile facute de apicultori :
tratamente mntru combaterea varroozei ~i
a celorlalte boli cunoscute, intzrirea famili-
ilor afectate cu puiet c5pZicit sau prin uni-
ficHri, punerea familiilor d e albine in con-
ditii d e cules natural. administrarea hrilni-
rilor de stirnulare, etc. Aceastil evolutie a
fost cu -atit mai acut5 c p cit depopularea
a irateput mai timpuriu in cursul sezonului
apicol. MHsurile d e combatere au fost in nu-
meroase cazuri ineficiente, aspect care pe
lingil derutarea apicultorilor a cwdus la
demobilizarea acestora.
fntrucft prin cunoa~terea ahBnuntit5 a
cPt mai multor aspecte din manifestarile fa-
miliei de albine ca unitate biologics, cit $i
a albinelor care o compun, se pot depista
insiivi cauzele care le determins, In sezo-
nu1 apicol 1986 s-au urmarit cu deosebita
atentie de c5tre colaboratori ai institutului
(biolog 'Maria DrBgan $i biolog Mihaela
 $erban) un Xnsernnat' 11um8r ' d e familii de
albine afectate d e dkpopulai-e. Constatilrile
au fost corelate cu observatiile deosebit de
competente primite de la c n mare' numrir
de apicultori $i: pe baza acestora s-a con-
turat tabloul manifestarilor clinice legate
de fenomendl de depopulare, dup5,,cum ur-
meazh :
- reducerea continua a populatiei de al-
bine din stupi i n conditiile existenlei puie-
tului in cantitilti care in timp a r fi putut
restabili echilibrul biologic. Disproportia
dintre cantitatea de albine pi puiet s-a men-
tinut pin5 cind in familia de albine nu a
mai rrimas nici o albinri ;
- comportament agitat; dezordonat 31
familiilor afectate, cu albina, rrispinditti in
interiorul stupului, fHr3 a s6 menfine struc-
tura ~i organizarea normal5 a unit5tii bio-
logice ;
- prezenla in fata stupilor, a unui nu-
mrir de albine aparent normale, care se de-
plasau pe sol, incercind sri zboarc dar f3r3
a putea realiza acest lucru, dup5 care mu-
reau ;
- prezenta de buiet mort in stadiu lar-
var (inainte de cSip5cire) cit $i in stare de
prepup5 $i pupa (c'.up5 cBpricire), fBrH a pre-
zenta caracteristici ale bolilor bacteriene
(loc?) sau micotice (puiet ~Siros);
- albine in curs d e , eclozionarc, vii, dar
far5 puterea de a p5rtisi cclula, dupti care
mureau cu limba scoas5 afar5 ;
- aspect pestrit a1 fagurilor cu puict da-
.toritti celulelor goale din -care au fost eva-
cuate de ctitre albine larvele moarte. Pre-
zenta celule!or cu cHp5celele perforate ;
- albine eclozionate cu malformatii, mai
frecvent intilnindu-se albine f5rH nripi sf
albine pipernicite, nedezvoltate sau subdi-
mensionate ;
- infcstatie cu paraziti Varrooa jacobsoni,
fiind parazitate a t i t . albinele adulte cit pi
puietul de albin5 lucrtitoare ;
- fagurii r 5 m a ~ ifHr5 albine, cu rezerve
de mierc gi anumite cantittiti de puiet aveau
aspect curat ;
- productivitatea familiilor de albino
afectate, dar care au supravietuit, a fost
puternic diminuatH ;
- nu s-au observat albine moarte in can-
tit5ti neobivnuite pe fundul stupilor.
La acest manifesttiri se mai pot adtiuga :
- cazuri de pPr5sire a stupului de c5tre
intreaaa familie d e albine, r5minind re-
zervele de hran5 $i puietul - aspect co-
municat de mai mulfi apicultori ;
- aparitia de anomalii. anatomice ale
acului albinelor.
Tabloul manifestririlor conturatc rnai sus
cuprinde acele aspecte biolngice legate de
comportamentul la nivel colonia: ~i indivi-
dual, modificjrile morfolofiice ale albinelor,
alterarea vietii sociale a familiei de albine.
etc, manifestriri ce au putut fi observate
de Apicultorul tehnolbg., Ek ,In mod cert . .
pot fi.c~mpletatede catre speciali~tiiin pa-
tologia apicolil.
A+a dupa cum s-a arritat, manifesGrile cli-.
nice constatate nu reprezintil simptomele
nurnai ale unei anumite boli. Fat2 de multi-
tudinea $i diversitatea acestor manifestari A
clinice, au fost incriminate drept cauze ale j
fenomenului de depopulare, urmiltoarele :
'
- seceta indelungata care a condus la
lipsa polenului $i calamitarea culesurilor de
la tei, floarea soarelui $i celelalte plante
melifere ;
.- cgldura 'excesivg care a perturbat bio-
logia familiei de albine, inclusiv prin des-
hidratarea puietului ;
-
. contaminarea radioactivg a \mediului in- I
conjuritor ; '
- intoxicarea albinelor ,urmare aplicHrii
tratamentelor cu pesticide la culturile agri-
cole ;
- infestarea familiilor de a n i n e cu aca-
rianul Varroa jacobsoni, ca urmare a unor
factori d e mediu favorizanti.
Dupri urm5rirea procesului de depopulare.
pin5 la sfir~itul sezonului apicol $i dup5
nilalizarea amfinuntitri a manifestririlor cli-
nice se pot t r a i e urmfitoarele concluzii : . '
' SECETA, LIPSA POLENULUI $I A
SECRETIEI DE NECTAR nu pot fi consi-
clcrate drept cauze cu efect direct singular,
intrucit depopularea a apfirut $i in perioada
premergjtoare .instalsrii secctei si de asemc-
ilea procesul de depopulare a apiirut $i la fa-
lniliile de albine amplasate in zone Cu umi-
ditate, cu resursc polenifere ~i cu cules de
intretirlere $i chiar de productie pe fntreaga
perioadj iulie-octombrie, in timp ce in zorlc
putcrnic afectate de secet5 au fost stupine la '
car? nu s-a inregi'strat nici un fel de de-
populare.
CALDURA EXCESIVA, de asemenea nu
poate fi acuzat5 ca o cauz5 cu efect direct,
intrucit depopularea familiilor afectate a
continuat ~i in lunile rricoroase dc toamnj.
Trebuie retinut ins5 faptul dcosebit de
important c5 manifestririle unor boli. viro-
tice, ca paralizia albinelor., boala de pzdure,
boala neagr5 etc (toate cu simptomatologie
asem5niitoare) sint legate de unele cauze
secundare favorizante printre care : lipsa
proteinelor ~i a vitaminelor, lipsa apei, ri-
clicarea temperaturii in stupi, deci aspecte
care s-au fricut puternic resimtite in se-
zonul apicol 1986.
Crildura trebuie de asemenea implicatfi ca
factor fnvorizant pcntru dezvoltarea explo-
ziv5 a parazitului Varroa, fricind ca prin
inmuitirea acestuia in progrcsie geometric5
sii sc instaureze. in scurt timp o parazitare
intensii a familiilor de albine. A c e ~ t ipara-
ziti au constituit o mas5 de vectori ai pe-
r'lculoasei viroze - paralizia acut5 5 al-
binelor - aqa dupfi cum se va vedea Sn
cadrul acestui articol.
I
 apgru-
CONTAMLNAREA R ~ ~ I O A C T I V A '
tZi In luna mai 1986, a fost pentru multi,
la uri moment dat factbrul ~ r i ncare s-a
hc&cat explicarea tuturor fenomhelor des-
tructive Snrenistrate In stuoinele t5rii. A
fost un aspect demn de luaf in considerare,
dar nu poate fi considerat determinant In-
trucft mutatiile constatate la albine (aripi
scurte, albine subponderale) au. apilrut $1
In anii anteriori. Intr-o analiz5 logic3. tre-
buie admis c5 In anul trecut contaminarea
radioactiv5 a cuprins htr-un anumit areal,
fntreg 'mediul Incoqjur5tor - cu tot ce
contine el - materie vie vegetal5 $i ani-
mals (inclusiv albinde $i resursele nec-
taro-polenifere) precum $i materia anorga-
ni&. I n aceste conditii faptul c3 intr-o mi-
crokon5 cu acelavi nivel de contaminare,
unele stupine au fost afectate iar altele nu,
~i rnai mult faptul c5 In cadrul aceleiavi stu-
pine, unele familii au disp5rut In totalitaic.
prin depopulare, iar altele nu at1 avut pier-
deri semnificative, ne face s5 excludem
acest factor dintre cauzele r5spunz5toare
direct de fenomenul de depopulare $i s5-1
conslder5rn tot ca .un factor favorizhnt.
Aceasta, cu atit mai mult cu cit In zone cu
nivei de contaminare mai ridicat s-au Inre-
nistrat mat ~ u t i n edevovulilri fat5 de zone
cu, contaminare' radioactid rnai mic3 dar In
care de~oaularea familiilor de alhine au
avut un 'ciracter Ingrijorltor.
POLUAREA CU PESTICIDE, una din
cauzele incriminate, pare a se fi confirmat
h t r d t In toate probele de faguri cu puiet,
fa&i cu p5stur3 $i probele de albinh prele-
vate de institut In anul 1986, din diverse
zone ale #5rii, au fost depistate de c3tre La-
boratorul central de diagnostic sanitar-ve-
te&iar, pesticide, In special organo-cl6ru-
rate.
Acestea a t e s a fn mod cert existenla unei
s t k i de intoxicare cropic5 a' familiilor de
albine, responsabilB direct5 a urm5toarelor
simptome descrise In lucr5rile de patologie
apicolti : stare de excitare a albinelor intoxi-
cate, imposibilitatea acestora de a zbura,
paralizie $i moarte ; diminuarea populatiei
albinelor adulte ,ap5rInd o disproporfie intre
acestea $i cantitatea de puiet ; activitatea
familiei de albine este redus5 $i dezordona-,
t5. caracterul insidios a1 intpxicatiilor cro-
nice este determinat de depopularea continuri
a-familiilor de albine ,f3r3 o cauz5 aparena,
datoritil actiunii lente, dar permanente a
substantelo'r toxice ;. pierderile se produc
prin moartea albinelor culegatoare, care se
extinde $i asupra, albinelor tinere $i a lar-.
velor (care mor sau dau albine neviabile),
pierderi care continu5 pEnB ce fntreaga fa-
miiie este d&tru&.
Toate simptomele de mai sus - clasice
$i specifice pentru intoxicatia cronic5, s-au
regasit In complexul . d e manifestgri clinice
care au Insotit fenomenul de depopulare. ,-
Se ~ ~ a retine
t e deci c5 intoxicatia cronicti
a fost In anumite cazuri, direcC.responsa-
bil5 a 'depopulkii. $i mortalitfitii familiilor
de albine.' -
Chiar daci intoxicatia cronic5 nu a fost
responsabila direct In toate cazurile de mor-
talitate a familiilor de albine, ea a favorizat
actionarea altor boli, care survin pe, fon-
dul familiilor sl5bite ca putere, vitalitats
$i rezistentg biologic5 urrnare intoxirSrli,
boli care au dessvir~it efectul destructiv
a1 acesteia pPn5 la disparitia familillor de
albine.
INFESTAREA cu PARAZITUL VARROA
JA,COBSONI a fost Pndeobvte,f5cut3 respon-
sabil5 a depopd3rilor. Concluzia a fost de-
terminat3 de unele aspecte concrete obser-
vate de rnajoritatea apicultorilor : familiile
de albine care se depopulau continuu $i
piereau, erau infestate, .cu un nurn5r rela-
tiu mare de paraziti. Plus de aceasta, con-
fruntfnd o parte din manifesarile observate
in teren la familiile de albine alectate de.
fenomenul de depopulare, s-a putut con-
stata asem5narea lor cu simptomele des-
crise In lucrarile privind bolile albinelor,
la capitolul varrooza : o activitate general3
slab5, puietul ImprAstiat pe faguri, clp5ce-
lele Infundate $i perforate, nirnfe moarte
In celule, in interiorul celulelor femele de
varroa pe nimfe, albine eclozionate nevia-
bile, cu aripi nedezvoltate, organism diform.
Pentru a trage Ins5 anumite concluzii co-
recte privind rolul varroozei In fenomenul
ap5rut anul trecut, trebuie si+ tinem cont c5
$i In anii anteriori au existat stupine in-
festate ihtens cu varroa $i cu toate acestea
nu s-au observat rnanifestiirile clinice a65-.
rute In 1986. .
De. asemenea, trebuie retinut faptul c5 In
cadrul simptdmelor varrozei nu se reggsesc
cele cu aspect neurotrop, consecutive unor
elemente care actioneaz3 pe cale nervoas3,
provocfnd tulburgri de lgcomotie, paralizia '
$i apoi moartea albinelor. %
Pe de alt5 parte'trebuie sB tinem cont de
precizarea cercet3torilor (S.A. Popravko, La
santC de l'abeille nr. 5511980, citat de dr.
I. Ogradd in Bolile $i dBun5torii albinelor)
c5 "albinele nu mor, $i familiile nu se de-
populeaz5 din cauza pierderii de hemolimfs,
ci datorit5 intoxicatiitor $i infectinor pe care
intep3turile acarienilor le ocazioneaz5. Pre-
supunlnd & In colonie exist5 10 mii paraziti. .,
vii, greutatea total3 a acestora este de cca _
3 grame (0,s rng greutatea medie a unei "
femele), considerlnd c3 necesarul de nrang
a1 unui acarian este echivalent cu dublul
greutitii sale, Insemneaz5 c5 cei 10 mii
acarieni consum3 cca 6 g llemolimf5, ceea ce
4
 pentru o colonie de 2 kg albine Inseamn5
maximum 0,30/0 din greutatea larvelor cres-
cute''.
De asemenea trebuie sB se tin2 cont de
faptul cB la familiile infestate cu acarianul
Varroa jacobsoni, odat5 declan~at5depopu-
larea, aceasta a continuat $i dupB tratarea
albinelor c u Sineacar $i Varachet, pin5 la
, un nivel care a eliminat parazitarea.
Consider util a mentiona evolutia unui
Brup de 15 familii d e albine, la care Pn pe-
rioada culesurilor de la salclm s-a observat
la o parte din stupi, ca prim simptom, o ne-
corelare evident% intre cantit3ile mari de
puiet $i populatia redus5 de albine.
Aceast5 situafie s-a mentinut pe Pntreg
parcursul anului cu toate mgsurile tehnice
Intyeprinse. Astfel, dupB salclmul 111, pen-
tru a asigura culesuri cel putin de in-
tretinere, familiile de albine ah fost trans-
portate la oletar, teiul de\ora$, teiul de p5-
dure, floarea soarelui iar din august pin5
.In 10 octombrie la culesul de la flora spon-
tan5 din Delta Dungril.
La sfir$itul lunii iulie s-a aplicat un tra-
tament cu Sineacar, apoi la Intervale de
7-9 zile Inc5 3 tqatamente cu Varachet.
TncepPnd cu a doua jumBtate a l u n ~ i
august, la toate familiile, infestatia cu Var-
roa era ca Si inexistent& Posibilitatea cle
reinfestare a fost practic redus5 intruclt
pln5 la data de 20 octombrie s-au nlai apli-
cat 3 tratamente cu Varachet.
Cu toate acestea fenomenul de depopulare
nu a putut fi stopat, in partea a doua a
lunii septembrie deja 5 familii erau com-
promise. Pentru a le salva acestea a u fost
ajutate cu cIte 2-3 faguri cu puiet cAp%cit
de la celelalte familii la care cantitatea de 1
puiet era mult mai mare decit populaoa de
albine.
I n final, cu 'toate m5surile luate. cele .
5 familii au disp5rut complet, iar l a restul
familiilor populatia de albin% a fost consi-
derabil redus&.
P e baza urmaririi fenomenului de de-
populare, precum $i a cercetzrii am5nun-
tite a manifestgrilor clinice s-a conturat
ideea c5 pe ling5 cumulul factorilor favori-
zanti, a actionat $i un factor cu caracter .
contagios, neobservat pin5 in anul 1986 Pn
apicultura din tara noastr5.
Pe baza literaturii de specialitate consul-
tate cu deosebit5 atentie de biolog Mi'nacla
$erban s-a suspicionat virusul paraliziei
acute a albinelor. Din cercet5rile Statiunii
experimentale de la Rothamsted-Anglia
$i de la Tierhijgienisches Institut din Frei- .
burg, acest virus neurotrop se manifest5 cn
o infectie inaparentri cu o evolufie insidioasri
de la mijlocul verii (iulie) pln8 Pn toamng.
Pe1trt9 clarificare redam ca atare urmg-
toarele extrase :

%\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'h\\\\\\\i\\\\\\ .\\\\\\\\\\\\\n\.\\\z

BOLILE PUIETULUI ALBINELOR SI VARROA (Rothalnsted report for 1984):

,,.... se continu5 lucrgrile, in cooperare cu cdegii europeni, in sensul fur-
nizarii unor a m 5 n u n t e . r ~privire la asocintia complex5 dintre Varroa jacobsooi $1
$ infcctarea albinelor cu virusul paraliziei acute (APV)..
8 .fn Gerlnania (RF), vara trecut5, explozii de imbolngviri alc puietului a u
a ~ g r u tin colonii care intretineau populalii rnnri, dc acarieni. S-au testnt probe
de puiet din asepenea colonii, prin irnunodifuzie, pentru antiseiul parnliziei acute,
aproape toate larvele din celulele neclpicite au dat reacfie serologic5 gozitiv5
8
( d e ~ iacestea nu erau paraziti de varroa - n.a.). in timp ce numai jumstate dip
prepupele ,i ~ u p e l edin celulele c5p5cite infestate cu acarieni contineau suficient
% APV penirp a fi detectabil prin aceast8 metodg.
$ fn timpul lucrului la Tierhygienisches Pnstitut, de la Freiburg, s-au colectat
$ acarieni vii din celule cu puiet c5p5cit $i s-au transferat pe pqpe, s8n5toase, in
cprubete, individual. P e fieeare pup5 au fost transfcrati cite unul pinG la cinri
9 acarieni. S-au incubat timp de trei zile la 30°C. Chiar din pupele izolate numai
eu cite un ringur acarian, 4oa/. nu yi-au conthnuat de,voltarea ,i au reactionat po-
f zitiv la antiserul APV. Aceasta este prima dovad5 concret5 cB acarienii sint.
I capabili s5 transmit8 APV. Dar (aceasta) nu, explici p-rocentul ridicnt nl infcc(ici
clc APV constatat5 in larvele din celulele nec5pBcite - c5ci Varroa intri in ce-
9 lulele de puiet abia cu putin inaintea cgp5cirii lor. Deduce~n de aici c5 larvelc
inger5 virusul, secretat En hrana larval5 de catre albinele care le ingrijesc. Lu-
cr5rile anterioare indic8 c8 APV se raspinde~tecu infectie neaparentg, prin se-
% cretia glandelorl.salivare. Astfel, ralbinele adulte in care APV sc multiplic5 su-
$ ficient pentru a le pmvoca in final moartea, pot s8 constiutie nu numai Q surs5
de virus pe care acarienii s5 il transmit&-lapuiet, ci pqt de asemenea sH contribuie
$2 gi direct la infectarea tinerelor larve."
 De$i virusul-.paraliziei acute eSte trans- odatd infectate pot , l a rfndal l o r infecta
mis de acarianul Varroa jacobsoni, albinele direct laryele prin hrand.

VARROA $1 INCIDENW , V I R U S U R ~ O R ALBINELOR ADULTE (RO- ,

thamsted report for 1985 : 98-110.

,,...
Pierderea a multor colonii de. albine pe. (intreg) continentul european a
fost atribuitl infestgrii acestora ca acarianul V a r r o a j a c o b s o n i. LucrBrile
anlerioare indicB faptul cs moartea coloniilor infestate poate fi asociatg cu vi-
rusul paraliziei acute (APV) pi, posibil cu alte viroze ale albinei. S-au colectat
albine moarte de sub urdinivurile a 18 colonii de albine infestate cu Varroa in
zona PBdurii Negre in Germania $i din 30 colonii neinfestate, din Hertforcl'sl~~re.
Testele de imunodifuzie nu au depistat niciodat5 virusul paraliziei acute (APV)
in extractele de albine adulte moarte, recoltate' din coloniile din Britania. Spre
deosebire dc' acestea, prpbele de provenienta germaxil dip fiecare categorie de
infestare cu V a r r o a contineau sufieient APV pentru *a fi deteetat direct prin
metoda nerologic5. f n grupul de infestatie sciizutl incidenfa APV a; fost sub 3Oio
per total prvbe analizate. d n r in grupul cu infestatie medie B crescut ia iO"10, in

Pornirid de la datele furnizate de cerce- in stup, scgderea rezistentei albinelor $i po-

tstorii strsini, Pn hcercarea de a elucida
cauzele depopulsrii familiilor de albine, a
aparitiei pentru prima data fn tara noas-
tr& a manifestsrilor clinice mentionate an-
terior, I.C.P.A. a trimis'la Institutul de ccr-
Eetilri pentru protectia plantelor care are
specialivti In virusologia la insecte probe de
albine $i puiet din familiile afectate
Din prirnele probe trimise, s-a izolat $i
fotograflat la microscopul electronic, de
cltre dr. biolog P. Ploaie, un virus sferic-
identic virusului paraliziei acute a albinelor.
Probele ulterioare au evidentiat o concen-
tratie fantaytics a virusului.,
Fat5 de informatlile prezentate, se poate
formula foarte sintetic urm5toarea posibild
explicatie a fenomenului de depopulare $i
mortahtate a unor familii de albinr in 1986 :
- carente nutritionale gi intoxicarea cro-
n i d cu pesticide a condus la debili rea
!i
organismului albinelor. la scsderea p erii
gi vigorii biologice a familiilor de albine ;
- curnulul unui complex de factori (lip-
sa polenului respectiv a proteinelor pi vi-
taminelor, a apei, crevterea temperaturilor
sibil efectul radioactivitstii) a declanvat vi-
iulenta unor agenti pato~eni, in special a
virusului paraliziei acute, aflati curent, in
stare inactivs in organismul albinelor ;
conditii favorabile au determinat dez-
voltarea explozh8 a parazitului Varroa ja-
'cobsoni, care .a rbpindit agentii patogeni
infectiovi in populatia de albine din stupi ;
- odat5 instalate, intoxicarea cronica $i
.infectia cu virllsul paraliziei acute sau aso-
ciatii+de virusuri, a determinat mortalitatea
continul a albinelor, conducind la unele fa-
rnilii pins la disparitia intregii populatii,
chiar dacH factorii favorizanti au Incetat la
un moment dat s2 mai existe.
Fat5 de importanta acestei probleme, fat5
de faptul cd rasplndirea epidemiilor viro-
tice ar putea avea o influent& negativs con-
siderabik asupra apiculturii din tara noas-
trd, dac& apicultorii nu sEnt fn Cuno~tinta"
de cauzii $i nu vor lua m5suri tlrastice pen-
tru limitarea rilspfndirii, ne propunem' ca
in num5rul viitor a1 revi$tei noastre s5 re-\
venim asupra acestei probleme.
 CE" SE
.ORDINULUI PRlVlND PROTECTIA FAMlLllLOR DE ALBINE
Dr. Dumitru PIPGO1
Sectorul tehnic a1 A.C.A.

- Sporirea continug a num5rului ~i Ion Tutunaru $i delegatul consiliului popu-

lar, constatare la care a fost .solicitat sli
productiei familiilor de albine . l a ni- participe $i reprezentantul Centrului de pro-
velul prevederilor Prograrnului de d e ~ - , tectia plantelor Cosk$i.
voltare a apiculturii im'pwe 'luarea Din docdmentele Pncheiate cu acestprilej
mar mgsuri fenhe in toate sectoarele $i care au fost primite la Comitetul Execu-
tiv a1 Asociatiei Cresc5torilor d e Albine re-
pentru mentinerea sGnGt2tii ~i poten- iese c5 .Centrul de protectia plantelor Cos-
tialului productiv a1 acestora. te$i nu a trimis un delegat pentru stabili-
Cu toate misurile dispuse, se inre- rea cauzelor $i proportia pagubelor prici-
gistreazi a n de an fenomenul d e de- nuite apicultorilor $i nu a luat mgsuri pen-
. tru avertizarea operativ5 a consiliului popu-
populare care conduce la diminuarea lar comunal Birla. asupra execuurii trata-
potentialului biologic a1 familiilor de mentelor aviochimice in zona respectiv8.
albine sau chiar pierderea acestora, ca Consecin@, a$a cum rezult5 din informa-
urmare a intoxicatiei lor cu substanfe rea filialei A.C.A. judet Argey, a fost com-
promiterea polenizarii culturilor de floarea-
chimice destinate tratamentelor fitosa- soarelui $i pierderea unor cantiuti Insem-
nitare cu pesticide a culturilor agricole, nate de miere.
plantatiilor pomicole ~i pidurilor. Situatii de acest fel se Intilnesc hfrecvent ,

La nivel superior protectia albine- in relatarile membrilor novtri din judetul

A r g e ~~i se referii la faptul c5 Pn general
lor irnpotriva intoxicatiilor cu pesti- centrele de protectia plantelor transmit
cide a fost reglementati printr-o serie avertizjri ce cuprind intervale calendaristice
de mgsuri obligatorii cuprinse in Or- mari care contravin prevederilor Ordinului
dinul 76/1980. Cu toate acestea tre- mai sus mentionat. '

buie mentionat c5 nu'peste tot preve- Adresiim pe aceast5 cale Inspectoratului , .

derile Ordinului sint respectate, fie
din necunoastere, fie din minimaliza-
rea gravititii sau nerespectgrii aces-
tuia chiar din nepgsare.
In sprijinul acestei afirmatii men-
tionam c i in anul 1986 cazurile de
intoxicatie se cifreazi, pe tars, dup5
datele furnizate de filialele A.C.A. ju-
detene la 13 569 faimilii de alhine dis-
. truse si' 194 085 familii de albine de-
populate ~i scoase din producfie. Pier-
derile cele mai mari s-au inregistrat
in judetele : Ialomita, Teleorman, Me-
hedinti, municipiul Bucuresti, Dolj,
Arad, Dimbovita; Cilirasi, A r g e ~s.a. nipularea cx grijii, in spiritul prevede-
Pentru edificari., vom relata un cnz clc
intosicafic petrccut in comuna Birla judetul
Argev, aSa cum ne informeazZ apicultorii
Ilie vi Tachc Barto~u.
In ziua de 13 iunie 1986, culturilc de griu
din zonS a u fost supuse unor aviotratame~tc I-easc6 indeaproape modul cum sint
cu insecticide organo-fosforice. In urms
acestor tratamente s-n pierdut albina cu-
legstoare in proportie de peste G5%, esis-
tind totgdatg familii total dispjrute. Aceast5
situafie rezult% chiar din procesul-verbal de
constatarc Pncheiat d e medicul veterinar
jadetean de protectia plantelor Arge? invi-
tafia de a analiza situatiile ivite care con-
stituie abateri de la prevederile legale pri-
vind aplicarea tratamentelor cu substante
toxice $i a ne transmite mjsurile luate pen-
tru sanctionarea celor ce se fac vinovati,
precurn vi' a actiunilor Pntreprinse pentru
a evitn pe viitor asemenea situatii care
aduc importante prejudicii apicultorilor.
Din cele relatate rnai sus reiese cB
greselile comise au constat in general
din incslcarea Ordinului 7611980.
In aceste conditii intrebarea care ur-
meazg firesc ,este ce se poate face (ce
trebuie ficut) pentru a se cumna
aceastii situatie, pentru a asigura ma-
rilor legale, a pesticidelor.
Se impun cu prec5dere dou5 solutii :
- factorii de rtispundere sii u r m l -
ulilizate pestieidele i n agriculturii si
sii intervinti prompt ;i responsabil i n
cazul abaterilor de la norme ;
- sii fie sanctiona$i sever cei ce se
fac vinovati.
 lmportanta folosirii biostimulatorilor
raport necesitati
si conditiile . locale
Vasile ARSU
Secretarul Filialei A.C.A. Teleorman

Tehnologiile avansate de crestere sf Zntretinere a fainiliilor de albine, ela-

boratz de I;~stitutulde cercetare si productie pentru apiculturd au pus la dispo- ,
zitia apicultorilor, biostimulatori specifici sezondui rece de iarnd. Acestia, folo-
sifi rational $i tiumai ctnd situabia de fapt o cere, duc la salvarea de la pieire a
roiurilor sf jamfliflor de albine pe timpul iernii,'din cauza insuficienfei de hrand
@ la sttmularea pontef m6;tcilor prfmdvarq timpuriu sau chiar incepind cu luna
februarie, ultima lund din iarna.
In partea I-a a articolului publicat in revista ,,Apicultura in Romcinia" nr.
10/1981; pay. 3, a m descris aindnuntit folosirea apistimului i n raport de tirnlp si
necksitdti. f t z aceastii a doua pcfrte voi incerca sd descriu metodele de folosire a
biostinulalorilor apicoli specifici sezonului rece, pu$i la dispozifia apicultorilor I
i ,
dc ciitre asociaffe.

Peste fondant se aplici'o foaie de per- ,

Este un preparat din zah5r pudr5
(farin) qi ap8 in proportie de 85-87%
zahar ~i 13-150/0 ap8. Se prezinta sub
forma de past& concentrat5 (ca un
aluat) $i se comercializeaz5, in lgdite
din PFL say din carton, fn greutate
de 10 kg. Se administreazg sub formg
de b r t e cu grosimea de 1-1,5 cm,
pentru a. p t e a fi intoduse in spatiul
dintre partea s u p e r i w 5 a ramelor .$i
podhor. Greutatea unei turte preg5-
tit5 pentru actministrme difer5 intre
0,5 ~i 1 kg, in functie de puterea fa-
miliei de albine. Pregc!irea turtelor din
fondant se face astfel : dac8 fondantul
este proaspgt ~i nu a pierduk din umi-
ditate devenind dur, se taie cu un cutit
t h e ascutit ip felii subtiri de 1-1-5
cm grosime, pe litirnea calupului.
Aceste felii se a p z 5 pe o bucati de ti-
fon indoitg, cu dimensiunea de 20 X 25
crn. Astfel preggtit fondantul cu tl-
fonul se a v z 8 pe partea superioari
a . ramelor,
- exact 'deasupra ghemului.
garnent de acelea~idimensiuni, peste
care se aqaz8 podi$orul ~i apoi capa-
cul stupului.
Dac5 din neatentie felia de fondant
este t5iatg mai groasg podisorul lriu
se rnai a~aziibine, lkisind spatiu liber
intre p l ~i corpul stupului. In aceastg
situatie peste podi~drse a ~ a z 5un ziar
care dup5 punerea capacului s5 depfi-
seasc5 corpul stupului pe o l5time de
5-10 cm, hpiedicind . pztrunderea
curentilor de aer rece in iriteriorul stu-
pului. Pe misurg ce albinele consum5
din fondant, felia de fondant i ~ mic- i
5oreazZi grosima si podisorul cade trep-
tat pe locul lui. In cazul in care fon-
dantul s-a intarit din cauza evapor5rii
apei cantitatea rimasi se frGmint5 cu
apH c5ldutit6 sau cu miere fluid5 ping
. cind se obtine consktenh doritg $i
psta'se poate modela Sn turte cu grod
simea de 1-1,5 cm, cu greutatea co-
resprunz5toare puterii familiei de albi-
ne. 0 dat2 cu f r h i n t 8 r e a fondantului
este bine sg se adauge la fiecare kilo-
 \
gram de past5'5-10 kgtpolen de la re-
zerva stupinei, pentru a-L innobila cu
substante proteice ~i cite 17 ml proto-
- fil, preparat d s t i n a t stimul5rii fami-
liilor de albine ~i prevenirii nosemozei.
- Mkurarea protofilului se face -or, cu-
noscindu-se c i volumul capacului din
plastic a1 flaconului de protofil repre-
zinti cantitatea , p n t r u 3 kg pasti.
Turtele astfel pregitite se introduc
in spatiul dintre partea superioar5 a
ramelor si i p d i ~ o r ,dup5 metoda des-
crisi mai sus. .
Atit feliile de fondant, cit ~i turtele
- obtinute prin f r h i n t a r e a iondantului
se pot introduce in pungi de plastic
cu dirnensiunile de 20 X 25 cm, care
se aplici ,peste rame deasupra ghe-
mului. Pentru ca albinele s i aib5 ac-
ces la fqndant%pungase cresteaz5 cu
cutitul pe partea cu care se va aseza
peste rame (fig. 1). Pungile din plas-
tic se pot curnp5ra din comert.
Administrarea turtelor din fondant
in pungi de plastic are avantajul c5
fondantul i ~ mentinr
i in permanent5
prospetimea, iar c5Mura degajati de
albine se ,menone in apropierea ghe-
- (fSrimicioas%),a~ezatepe o foaie per-
Fig. 1 - Punga de plastic cu fondant sau
miere, preg8titl pentru a fi introdus8 Pi1
stup: 1 - punga ; 2 - turta de fondant
sau miere ; 3 - tdieturi In punga de plas-
tic pe partea cu care se va a$eza pe rame ;
4 - cleme (capse) ; 5 - Pndoitura de la
gure pungii.
mulu; qi dup3 ce albinele consum5
f ondantul.
Prepararea fondantnlui se poate face 9
Pn gospodlrie, dup5,mai multe retete pu-
blicate fn literatura de specialitate sau in
coloanele revistei noastre (vezi nr. 10, pag.
8 articolul ,Retete privind hrana proteici"
de ing. Stefan Popescu).
Prepararea En gospodtirie a fondantului
din zahiir pudr8, miere $i polen, f8r5 a
apela la inlocuitori de polen, ofer8 fami-
liilor de albine o hran8 bogat5 In proteine,
asigurind o crevtere corespunziitoare de
puiet fnc8 din iarnl sau prim&vara tim-
puriu, iar schimbul dintre albina uzat5 In
timpul iernii $i generatia nou5 (ttn5rii) de
albine se face In condifii aproape normale.
Este un preparat obtinut la cald
dintr-un amestec de zahir ~i miere in
procent de 92-960/0 si a p i 4-8%. Se
prezin~tisub form5 de plici dreptun-
ghiulare de grosimea 1-1,5 cm, Sri
greutate de 600-800 g ~i de culoare
galben maroniu. Pl5cile au un aspect
dur sau semidur cu masa zgrumturoas5
gament. Pentru a stimula preluarea lui
de c5tre albine, se recornand5 ca inain-
te de inkoducerea pl5cilor Pn stup,
partea neacoperit5 cu pergament, s5
se ung5 cu o pensul5 muiati in miere
sau ap5 c5lduti. $i pentru cZi pl5cile
de candi nu se mai pot friminta ca
in cazul fondantului,. nu se poate
ad5uga pohn in compozitia lor, dar .
pentru prevenirea nosemozei se reco-
mand5 s5 se ung3 partea neacoperit5
de pergament cu $0 pensul5 muiat5 in
suc de usturoi.
Plasa de zah5r candi se a~azZi cu
partea neacoperit5 de pergament pe
rame qi deasupra ghemului. Asezati
astfel, plach de candi va absorbi con-
densul din stup, cohsistenta ei va de-
veni moale si uqor accesibil5 dbinelor.
fn momentul asez5rii in stup a tur-
telor de fondant sau a plZicilor de
candi, o parte din albine va ocupa spa-
tiul dintre rame gi podisor. Pentru a
nu strivi albinele, dup5 ridicarea po-
di$orului, cu o pensuli! fin2 se vol'
m5tura albinele rSimase pe podi~or
deasupra ghemului iar punga .de plas-
tic cu fondant sau .placa de candi se
vor impinge pe directia 10ngitudina~l5
a ramelor, din spate in spre fata stu-
pului sau invers, pin5 ce aceasta va
veni deasupra ghemului (fig. 2).
Biostimulatorii apicoli specifici pe-
r~oadeide iarnd (fondantul $i zahSirul
candi procurati de la asociatie sau pre-
parati in gospodtirie) se folosesc in fu-
rajarea familiilor de albine, cu scopul
d e a le completa hrana, de' a econo-
misi o parte din mierea ltisatli in stup
ca hrand pentru iarnli g i d e a stirnula
cye~terea puietului p-imtivara timpu-
riu.
Furajarea farniliilor de a,lbine pe
timpul iernii cu a c e ~ t ibiostimulatori,
i n mod rational $i fn periode de timp
corespunz5toare, in~liturtio serie de
st5ri anormale ale familiilor de albino Fig. 2 - Modul de aplicare a turtelor de
fondant sau miere cristalizatg tn pungi de
pe timpul iernii, jwtificind cheltuielile
qi munca depusti in . acest scop. Altfel plastic : 1 - pung5 de plastic ; 2 - t8ie;
turi In - punga de plastic pe partea din
folosi~, v m crea noi fnsine st5ri
a n o d e in via@ W l i e i de,albine, spre rame; 3 - turta de fondant sau
s a r i pe care de cele m i multe ori miere cristalizatg ; 4- ghemul albinelor ;
n u le mai putem Pnlgtura. 5 - directia de Pmpingere a pungii cu fon-
&adar, propunindu-ne si! folosim dant sau miere cristalizau.
aceqti biostimulatori cu scopul de a iriceperea h h i r i l o r cu sirop din apis-
asigura qi economisi hrana din- stup $i tim, o farnilie s5 primeascg 3-4 ratii
a stinfula cre~tereapuietului prim& de fondant sau zahgr candi.
vara timpuriu, vom incepe fumjarea N u se recomandii ca furajarea f c ~ -
cu fondant sau zahtir candi, de regul5 miliilor de albine cu astfel de biosti-
cel mai devreme cu data de 1 februa- mulatori sli se facG de la intrarea l o r ,
rie. In acest caz se adminstreazg la in- la iernat g i pin5 Id desprimEv5rat. 0
terval! de 2-3 sSipt2mM cite o turt5 astfel de practicti este catastrofal5, du-
de fondant sau o placti de zahgr candi, cind la,pieirea Pntregului efectiv inain-
pin5 in jmul datei de 15 martie dat5 te de desprimSivi!rmare.Afinn aceasta
la care se poate trece la stimultirile pe-motivul cti am cur~oscut fn timp
de' primtivar5 cu sirop din apistim ad- cinci apicultori care, folosind aceast5
ministrat fn hrsnitor. Sint situatii cind rnetodti, au r e q i t intr-o singurg iarn5
timpul recc se prelungqte ~i in luna s5 se autodesfiinteze ca apicultori. Tre-
martie ~i artunci Pn jurul datei de 15 bu10 65 fim convirqi cSi administrarea
repetat5 ~i indelurrgati! a biostimula-
martie se mai poate aplica o a treia
torilor, va, uza de tianpuriu albina iar
turt5 de fondant sa,u plac5 de candi. Pn cazul in care pe perioada adm5nis-
Cfnd -ti biostimdatori sini- fo- trtirii lor, albinele nu beneficiazg ni&-
lositi pentru completarea rezervelor de car de un z b r de curtitire, familiile
hrani! care s-au epuizat, data la care se imboln5vesc de diaree, vor i q i
bcepem s5-i adrninistr5m va fi prima foarte &be din iarnil ~i se vor reface
decad5 a lunii ianuarie, fncit pin5 la foarte greu in sezonul apicol urm5tor.
I
 I
SiZnt cazuri c M contrar vointei api-
cultorului, fam?liile de albine intrti la
iernat cu , 5-8 kg miere, cantitate
insuficiena pentru traversarea iernii,
- - care uneori se prelunge~tepin5 la sfir-
vitul lunii martie. Dac5 din lips3 .de
timp a p i c u l t d nu pmte aplica hr5-
' liirile de completare a rezervelor de
hren3 cu simp din apistim, in perioadar
optimii .(eel m-ai t2rziu 15 august - 15
septembrie), in asemenea cazuri nu se
mai recurge la furajarea familiilor pe
timpul iernii cu fondant sau zah5r
candi. htr-o astfel de situatie recur-
gem la completarea rezervelor de hra-
n& cu rame cu miere ci?pdrn'tit de la
rezerva stupinei $i dlacii totuyi nu dis-'
punem de aceste r m e cu miere; re-
curgem la furajarea familiilor de al-
bine pe tirnpul i d i cu miere vrac, '
c5pkit5, introdmi fn pungi de plastic,
procedirid ca gi in cazul in care folo-
sim 'fondant fn pungi de plastic, dup5
metoda descris3 rnai fnainte (fig. 2).
Din literatma de specialitate, se $tie
c5 o farnilie de albine in perioada no-
imbrie-ianuarie comtmit in medie pe
lung 500-600 g miere. xncepind cu
luha februarie, d n d mfibcile i$i reiau
din instinct ponta $i albinele fncep s5
creascS puiet, consumul lunar creqk
d e la l la 1,8 kg miere.
TinPnd seam5 de aoest consum, la
familiile de albine cu rezerv3 de hr-5
insuficient5 (5-8 kg miere) putem ad-
mihistra fh-5 nici un rise 1 kg miere
cristalizat5 fn pung5 de plastic, inc5
a n luna decmbrie. A doua ratie de
1 kg miere se va administra in, luna
ianuarie, a treia ratie tot de 1 kg in '
perioada 1--5 februarie iar o a patra
ratie tot de 1 kg fntre 10-15 februa-
rie. Aplicfnd =east5 metod5 de fura-
_ jare, a s i g u r h familiile de albine cu
hanil natural& net superioari fondan-
tului si zahzrului candi. Din cauzac51-
durii degajat5 de ghemul albinelor,
mierea cristalizat3 din pung5 devine
semifluid; iar albinele consrum3 mierea
prin tiiieturile fine f k u t e in pung5,
exact ca $i cum ar consuma-o din ra-
m5. f n plus, aceast5 metad5 are ivan,
taj* c3 mierea fiind amplasat5 de-
asupra ghmului, etlbjnele nu-$i mai '
deplaseazi ghemul lateral, evit£nd ast-
fel amidentele frecvent intilnite dn
,timpul iernii cind-din cauza gerurilor
mari, albinele nu se pot deplasa lateral
si mor de foa>me~i frig, portiunile de
faguri cu miere devenind inaccesibfle,
intrucft ghemul este imobilimt, re-
strins intr-o zon5 lipsit5 de h r - 5 .
Dac5 in luna martie, la un control su- .
mar c[)&- c5 a m t o t u ~ iun con-
sum mare, de data aceasta put- in-
temeni, furajind familiile de albine '
cu fondant sau zah5r candi sau d a d
timpul ne permite, putern trece la hri-
niri cu sirocp dat in hranitor.
Iat5, deci, c5 si in situatii critice,
apioultorul p a t e interveni in via@
unei familii de albine aflat5 in sufe-
rint3.
Dar aceste interventii trebuiesc fri-
cute de q a nahr5, fncft s5 ajute La-
milia de albine qi nicidecum s5-i cre-
eze sau s3-i acutizeze unele st5ri anor-
male. $i pentru 'ca orice interventie
sS+i ating5 scopul, aceasta trebuie a-
cuti plecind de la faptul c5, cu c3t ne
vom indepwa mai mult de la condi-
tide naturale, in care o familie de al-
bine f ~ desfAqoar5
i activitatea in mod
normal cu atit grgim mai mult. Ai-
binele, respwtiv familia de albine ca
o parte organic5 a naturii este cap*
bil5 s5 Snfrunte capriciile ' vrelhii si
cind f$i creeaz3 sau i se creeaz5 con-
ditii bune, traversead cu succes iarna,
perioada cea mai critic3 din via@ unei
familii de albine. Altfel ea refuz5 arti-
ficialul chiar , cu riscul supremului sa-
crificiu.
Aceasta presupmc o analizd atentii
gi responsabild a fiecarei situatii Cita-
intea inceperii lucrfirilor de furajare a
familiilor de albine pe timpul iernii,
incit s5 ~ t i mprecis' ce avem de ficut,
cind $i cu ce tip de. biostimulator s5
le f u r a j h , in conditii in care poten-
tialvl lor biologic s5 nu sufere.
Numai *a vom reuqi ca in prim;-
var5 s5 avem farnilii de albine puter-
nioe, cu albinii shBtoas5 ~i viguroas5,
capbil5 s5 valorifice chiar ~i cele rnai
timpurii culesuri de nedar. ,
f4; ,.
 .ahg~npoJd16 a s e q p q s qsoj
ne 'aure~oz el pugd sun@ ne pJeapur
-!~d q a m auyqp ap !!l!urej P qealw
ure-~ur '$naa.q pue 'eqsa~e Inla$ UI
' g u q e a r $ e ~ ~ a s qqns
o auyj
as pqeur!ueaJ l a g m eypwed .pJeje In1
p m l e~ lndnqs a m p as 'pnop nes yz
o g d n a 'lemou pour ug e$eyh n e p J
!S 3salSyuyl as a l a q q p 'auyq Fzealaya
-edurg as 'a~aywn3 aweJ m d as 'dnqs
ug T&U!OJ uyp alauyqle Day as 'gnzpss
ernle~adwa7na 'a~adp3uE pqle ur
~ e y'au!q pjpms as ?S l n d n ~ sampe as
dun? a q u l -y~alnd~qpdeayS q ~ ad e em
~ B u qas ps daw! a13 aeqeur Arsnpu!
'pjep el Fsnpeal alsa q u ~ q f eap e g y
-ej y q w ~' p o ap qeqpurn! o ~ d n pm3
~sa!poruzap as alauyqle $a3ug-qa3u1
.alauyqle asasp8 as apun Joualu!
uj IS qp 'p~ejeuyp ad l g e 'yz1y3ug EA
o 1-3 ej!u!o~ apupdna e a ernplF3 'quw
ad ajezaSe 'aseo~8 yzyurp~pa z aqsad
'ppp3 e ~ g do ad e$~u!o.I yode aund a s
.auyq q p apy~pug as el!uyo~ aJe3
ydnp 'u!$nd yzaurn a1 e nguad '115 ~ p y
-ez ap do~ysap eyed un es.Ip auyqle
aqsad p z e a z p a ~ v d as !S ap!yasap as
!3!v -y.mplp q em3 u3 a3npe as ' a q q
pS!y3Ul '?$$$.XO~I~ EllFUIeJ "3 E$!U!OH
-K?$!U!OJ ug aqeol und
as !S dnqs uyp aqmour alaulqle IS pm?
-pur a s .lnwaqB aayqs as nu ps qg3u5
Taj e b u! 'aolq q aqeod as p e p nes
p ~ e E-z p a J p a1aure.I as-npurnl ' ~ z n e ?
ug eglwej ea ur aund as IS p$g!o~ o
a n p e a s 'ynlndnqs lnpunj ad yB !rnZej
ad q!$~our€?alauyqle n3 'ppeurp~8eyl!ur
-ej FaJasqo as IS ~oS!vug 'em a l p
eun .~oSypod q ap alalampups p x p y ~
as 'yagyruej ea~eqaqaedsapel a a a ~ ?as
'aurqle aqlelaIa3 q 83 ~ W O U lazumz
l a x apne !cur as n u p a p 'p$eya ap
auuras gp !cur nu auyqpe ap eq!ruej p3
w q s u o n A!q!pne lnlo~quo3el pea
i ~10iu
-LOU lo1 vadu?s v1 'p$vzn vt aanpvad a1 v
n ~ z u a d' a ? ~ v wadvo~dvu g o 6 a1 am3
ad autqlo ap n1!uvJ a?saDv na '?mz
-m uauatuasv u! ymapa3o.d as zun3
run3a~tI '~o!~a?uluyp nTazawn eznw
u ~ p'jnln~ohpod ' e a J e l J m ' J O ~ T $ ~ ? J
-ed ~ J J U Oe ~a l q e q a u 'puuxo) uyp ! !.I-&
-ayaedurg esdg yS !J !cur JV e a r n 3 ap
our alauiqle Je! ' p m ~ yap alan;razaJ
ap yjueqsyp el pzsaulroj as. lnurayB !S
way8 ap awedap !.IO a l l n u ap auyuyn
e u e q ~3 e a a x y j Je ~ m e 3ylje 0
.alnla3 ug aqyga allriur IS a.Itr9.x
ad way8 ug asurqs 'eaura~as u l ~ d~ - a 1
urns eke uIuryJ a$.[nur !em a l a s -cInqs
ug so[ pe3 gun a $ p eun !S way8 uyp
pu~ldsapas 'plea$+oure ap aJe?s o-..qaj
3a.17 alau!qle zm qsa3e u~ .?no ~ u n d a p
FS ada3ug esleur p u p '~!.ryu~a!v q.wd
enop e ug ynlnway8. p z a y ug plsyxa
'3,~ E - P E ap p;resaDau a~nqe~adura)
auyjuaur e ap .IoIauIqle alynyoja qeoq
ns 'pmplps ap aqSaloB 15 'ml lnJo!.ral)
-uy ug a p m ~ ~ payuaqndd p a 8 'a~gqns
yreoa 0 pughe nlyurej xoqsax Inway3
.rue~Zo[ry!nun l n ~ n [u! nes 'ure~8qyy
un qns 'auy$nd au!qle ne a n 3 !![jure~
'aqe~s alFylyureJ purl lnuryd ul FJ .Ie
~yjenqys alsaae el anp a.1~3alaznva
-aq.reour aulqle ap !!l!ruej ~crrsgB
gs g q n ~ y ~ d aeuz r ~ d ~ nmabe
s ag?pnr! TnI
-0~quo3el 'ape&?oJaz ap so! !em : p w
ns p n o q o ~p e p ap emqe~aduraq p u p
'yuny ap a3aJ lndury ad '!.roasapv
" ' ~ S ~ J O pJ w p rwp
aldul,lfu,!as nu Fs auTq alsfl

va lncepe sezonul apicol activ
INTERVENTIILE'RATIONALE - impune .s5 intervenim in sezonul de
o CERINTA FUNDAMENTALA
Ing. Stefan POPESCU
Practica apicol5 demonstreaz5 c8
prhAvara tirnpuriu, in unele stupine
exist5 cu totul nejustifimt pi familii
de albine slabe, care nu pot valorifica
nici- culesul de la saldmul I. Obser-
-wile mele de pe teren, precum qi
rezultatele obtinute in stapina perso-
nal5, m5 indreptiitesc s5 afirm cg o
bun5 parte din aceste familii de albine
se pot dezvolta rnai repede pi pot de-
v m i capabile s5 valorifice culesul de
la salcimul I chiar pi culesul de la ra-
pit5 &c5 la interventiile din sezonul
de prim5var5 se tine seam5 de com-
plexul de cerinte biologice ale albi-
nelor ~i evident, dac5 matca n u este
tarat5 pi se aplic5 o tehnalogie apicol5
capabilg s2 elimine toate cauzele ne-
gative..
Nu enunt o noutate. d n d afirm c5
in sezonul de iainZi, pin5 la a doua de-
cad5 a lunii martie, farniliile qe albine
Pn general sl8besc atit datorit5 mor-
talititii nahrale a albiaelor rnai uzate
cit qi faptului c5 albinele tinere eclo-
zionate nu pot compensa num5rul de
albine pierite in aceasti perioad5. In
Pnclelungata mea practic5 de stupar am
observat c5 primele interventii ratio-
nale constihie o cerint5 fundamental5
qi Pn cazul cind acestea sint facute
bine qi la timp in aceasti3 perioads,
devin decisive pi ne asiguri din plin
nomalizarea nivelului capacit5tii pro-
ductive a farniliilor de albine, chiar
pfn5 la culesul de la rapit8 ~i evident
pin5 la cel de la salcimul I din sudul
t5rii.
Astfel, t i n h d searna de faptul c5
m5tcile selectionate depun ou5 in ra-
port pi in f w i e de numiirul de dojci
existente in familie pi c5 prima gene-
.
. I
ratie de albine k c r e cu d t va f i rnai
numeroas5 ~i va ecloziona rnai devre-
me, ou altft mai energic p i viguros va
activiza viata familiilor de albine, se
primivar5 tiimpuriu, chiar fn cavul fa-
rniliilor puternice, in *a fel b c i t pri-
ma generatie 'de doici s5 ecloxioneze
cit rnai 'devreme pi s5 fie cit rnai nu-
meroas5.
Cum ? D q i mkurile pi puternica lor
influent8 asupra dezvolt5rii rapide a
familiilor de albine s h t , tn general,
cunoscute totupi le reamintim -- pe
scurt - mai ales pentru stuparii in-
cepstori.
Ciildura. In sezonul de prim5var8
m8tcile ipi reiau activitatea de ouat la
temperatura de 5,7"C a mediului am-
biant. Primele ou8 in acest sezon apar
cind tmperatura din cuib,ul albinelor
Pn miezul ghernului de iernare cste de
33-35°C. Prin $trimtorarea qi impa-
chetarea suplimentar5 a cuiburilor
r e q i m s5 determin8m o uzur5 mult
rnai redus8 a albinelor, s5 menticern
c5ldura din'cuib, at?t de necesara in
acest sezon. Efectul, dup5 cum ~ t i m ,
4 consti in impingerea zonei de aer
cald din partea superioar5 a fagurilor
din cuib catre partea lor inferioar5,
ceea ce face ca o supra5at5 rnai mare
din faguri s5 fie inc5lzit5 pi ocupate
de albine, iar matca s5 depuna rnai
multe ou5 fn celulele fagurilor. Dc re-
tinut c5 singura surG de c5ldur8 din
acest sezon fiind asigurat5 de cantita-
tea de miere existent8 in cuibul al-
binelor, fiecare kilogram de miere con-
sumat5 produdnd circa 2 700 calorii
este necesar ca in cuibul albinelor sZi
existe cel putin 9-10 kg miere de ca-
litate superioar8.
De asemenea, protejarea fundului
~i podiporului stupului, manipularea
corect8 a ambelor*urdinipe, invelira
stupilor cu carton asfaltat (termoab-
sorbant) sint. lucr8ri pe care unii st.1- -
pari le efectueaz5 in xederea elirnina-
rii pierderilor de c5ldur5, ele avind o

Modul de ' protejare a familiilor de albine
Cuib nestrimtorat $i neprotejat
Folosind o singuril perni Je podivor
I Strlmtorat la 6 faguri $i perna de podivor
0 perni lateral3 ~i perna de podbor
DouB perne, aplicate cite una marginal, pernil pe podivor $i fundul
protejat ,
\
influen@ favorabils asupra dezyolt5rii
rapide a familiilor de albine in acest
semn.
Datele (din tabelul 1 sint cit se poate
de concludente *.
kotodatii, in vederea menrinerii re-
gimului termic din lcuibul albinelor
este necesar s5 l u c r h corect ~i s5 re-
nuntkn la interventii dese $i inopor-
tune.
Piistura. Lipsa p5sturii din cuibul al-
binelor nu p a t e fi saplinit5 de pio-
viki suficiente de miere pentru ca dez-
, Voktarea familiilor de albine sFi se fac5
normal. In lipsa p&turii suprafata cu
puiet se mentine redus5. Aceasta in-
cepe sA se extind5 o dat5 cu aparitia
polenului in natur5, adica mult prea
tirziu pentru ~ ~ l o r i f i c a r eculesuiui
a de ,
la rapi@ ~i salcimul I:
Polenul necesar albinelor constituie
un factor tot q a de important in se-
zonul de prim5var5 ca ~i cddura. Prin
inlocuirea polenului cu alte subscailte
proteice nu se obtin rezulkate egzle
cu cele obtinute in cam1 folosirii po-
lenului. De aceea la stirnularile cu
turte proteice vom folosi in n16d o6li-
gatoriu polen la prepararea hranel pro-
teice. .Familiile de albine trebuic. s5
consume cit mai timpuriu calltititi
sporite de brans proteic5, in 5pecial
t w t e prqgmte din zah5r pudr5, po-
len si miere, sub forma unui amestec
omogen, dur si nelipicfos. Eflrienta
hranei proteice - fie turte sau si-
rop - este in functie atit de puterea
farniliilofi de albine cPt qi de' procentul
\ wrespunz5tor cu cerinple biologice
* Pcelarstvo, nr. 9/1985.
TABELUL I
, '
6,200
4,300
3,900
' 2,400
2,000
de proteine din turte, care se cere sB
fie de minimum 15%. Pentru orienta-
rea stuparilor inceptitori dam mai jos
procentul de proteine la unele sub-
stante proteice, cu reomandarea da la
pregatirea hranei proteice s5 se tin5
seama de acest procent :
100 g polen contin 25 g proteine ;
100 g lapte praf eontin 32 g pro-
teine ;
100 g drojdie contin 44 g prot~ine.
Laptele praf se va folosi mai ales
primivara iar drojdia de bere inacti-
vat5 toamna. De remarcat faptul eft
albinele cloici cind sint stimulate cu,
polen corlsum5 mai putine 'cantitsti
din substantele ,lor de rezerv5, cresc
mai mult puiet qi nu se uzeaz3 xitit cie
mult in acest sezon. De retinu4 ci po-
lenul din hrana proteics este singura
surs5 de la care albinele i ~ asig~~rii
i $i
alte substante necesare cum silit enzi-
mele, vitminele, substantele rninera-
le etc.
Ventilafia stupului este un mijloc de
mentinere sau de restabilire a unui
echilibru optim a1 temperaturii qi umi-
dititii relative din cuibul albinelor.
Dac5 nu este asiguratti determin5 rup-
tura unei verigi dintr-un lant m o -
nios de interventii ce poate ,duce En
cele din u r n 5 la grave. tulbur2ri in
viata familiei de albine. Est,=, necesar
deci ca prin interventii competente s5
se asigure o ventilatie rational5 in tot
cuisul anului capabil5 s5 regleze aceqti %
doi factori (temperatura ~i umidita~ea)
f
ale albinelor.
 DIN NOU DESPRE UMlDlTATEA E X G E S I ~DIN STUPI
, 1
Mihai IONESCU
Deteminarea cauzelor care favori-
zeazi aparitia tunidjtiitii excesive in
stupi preocupil ou asidiibte apiculto-
rii qi ce&tarea din toate tilrile cu pe-
rioade de c l h t friguros.
Aceasti stringent2 este justificatil qi
prin faptul c5 celelalk .ccxnditii de ier-
nare obligatorii aflate rin sWm5 jnter-
&@en@ ( f a puternice'qi s3n5-
toase, hran3 abundent.5, de calitate qi
accesibil5 ghemului de iernare, protec-
tia t e d c 8 a skupilor, mplasarea ve-
kei de iernare htr-o zon5 feriti de
zgcxmolte etc.) nu sfrt in m5sur8 s3
bereasc2 familiile de albine de aparitia
umidiitatii seconIdst4 de multiple con-
sednte. . dere in anii treouu. fn stupii comtru-
Cercekea de pretutindeni, avhd ca
supolrt tot felul de mhurgtori gi ex-
' perk*, a pus In evident.2 de-a lun-
gul anilor o serie de determinhi utile,
- dintre care d ~ u Ad e r U d perspective
promitiitow pen- elucidarea prob?e-
mei in totalihtea ei.
1. h acest sans, folasinduae mij-
loace moderne d e . stlmdiu s-a stabilit
CA atunci cind 'fn stup, doltorit5 unei
aerisiri stri~nte,concentratia de bioxid
de carbon atinge 9-100/0, albinelC din
ghem &t for$ate vital s5 t r e a d la ae-
risirea antificblil prin efolrt propriu
(ventilatie cu aripiuarele), elianinind
a@ sub farm5 de vapori qi generind
aouanularea umidittitii in spatiul sDu-
pului.
Ga un corolar imediat gi ibligatoriu
se h p u n e asigurarea unei aerisiri lm@,
cu urdimul deschis total la stupul ori-(
mntal gi Dadant sau' cu deschiaerea
a 113 din urdiniq la celeldte tipuri: Pe
alte meleaguri se recomandci, gi alte
p&ee de aerisire abundent5.
2.' Printre 'al+le, numeroa.de ter-
m m d r i i ~i experiente au reliefat qi
uimitoarea rezisten@ a albinelor la ger.
S-a demonstrat s2 albinele au iernat
' punind de informatii complexe qi
h stupi obi~nuitila temperaturi ce au
coborft sub rnin~w50°C. De remarcat
c3 ace& temperaturi scgzute - &d
constante - nu au prgvocat apagfia I
urnezklii Pn stupi. Aceasti constabre
confirm5 ~i dictoltul apicultprilor care
prim observatii indelungate au stabut
cti ,,albinele nu mor de frig, ci de umst
zealti".
Avind la b z 3 aceste douil determi-
n3ri fundamentale, am experimentart
'4 ani urd;ini?ul l a g deschis (20 X 2
cm) far2 perne sau alte materiale ihm-
latoare dup5 diafkgma care delimi-
tea25 ouibul de ie~nhre.Mi-au dat l'e- -
iultate foarte bune stupii orizonbli gi,
Dadant fconfec$ionati din scindmil
groias5 (30 mm), fabricati cu prec3-
iti din material subtire (scinduri de
20 mm) rezultatele au fost mai s l a k
qi dacil a lipsit izolarea termic5 late-
ral5 qi de pe podi r, umiditatea a \ .
i continuat s3 persis$d* familiile au
i e m t in stupi cu urdinigul larg des-
chis, in limitele largi sus men$iom&.
Szlrp+s de aceste rezultate nega-
tive care mi s-au, prezentat ca o ade-
vbat5 nedurnerire - avind iin fat8
rezistenta akbinelor la frig, am con-
tinuat observatiile mai atent la cate-
,goria respectivg de stupi. Folosind ste-
toscopul a m avut surpriza s5 constat
c5 la sc5derile bnqte de temperatufi,
la stupji din schdur5 subtire ap8rea
un zwnzet rnai accentuat specific d-
binelor neliniqtite. Deci, la schimbarea
brusc5 a echilibrului termic din i n t e
riorul slmpului a w e o stare de stres.
A ~ t constatgri
e creeaz5 posibilita-
tea gbirii unor solutii care's5 elimine ,
sau s5 amekreze problematica apari- ,
tiei urniditiitii.
Cercetarea ni>astrg qtiintific5, str5-
luciti5 In multe sectoare de activitate
a t e chemati s5 acorde o atentie mai
aativ5 acestei probleme spinoase, dis-
de mijloace de cercetare oricum su-
perioare stetoscopului.
: !jaitmaa .---------.---.-----------. m !~oesapv . q 3 l e s mquad pmmaw
IEZOL POD z . r v a s i -nu em 163 a!$qndod o q$qo ps qnm
j I I .JU ypnk snqnr . a s ~3Sarmng 'doqs $ 3aq~aPap a p ) na anlnurps
i 3 7 0 3 I d V 2I0711dV3178fld y ~ d ~ v a aj u u!~d ctroa ug ynlo8 ne p e p 'u!ze8sm i
ypueuroa i ug y x n nu aTaurqp ameJ 01 no .!TO
i ~ a o~ ED d p.?a.rqpu~ppur+ap?sum 'aqseou j
i !aMepa~ ksaJp8 ad T-!$e!padxa !S osaaa i -tl.raA !!dnqs el pln3a~ap ~3 n q v w
i ad ap WuoIel 1lqa1duxo3 ure8nJ e a i '11.xds FlFJ -or)
i 'qjdasxa aQ a31jv~6pj~puoaur . a ~ e d eea i .-p8alna ap TnlJgurnu 'ayq e m pu@rna
i a J w IJesnI !a$sase 1nTe.q rl!qqs e q -ap ~nwue'lnsmo$01UJ q e ~ a ! p e'ml
-nd t? nalUad '82U0dVf UJ D R O ~ D N e1 C861 i -nq!oJ apmBpj dg W.IVJ~U! !S g z e a u j ~ ~
j UI 3 e m $ ~ W YIClNOWIdY ?V m3lfQnC j as ejmar>e u y d .a!$!zodqp el snld u!
i sa~6uo3val-xxx Z D ap znpa a1zJpJanl ns j
i p q o p~ g u ~ oequr!I ~ ul urgqqnd p : aweJ z P U ~ A E 'mlnq!n3 e aJEw
j UIIJOP. T.ry+uaurnmp au!~dap !mu JP p u n I e a a q o u a p !J JE a m J ZT n3 pIdn$s
i o!bwyp uj r.ueqn[e ga es pu~uo!$ua~u~i a1 aun4 pzu~xqaqqlazax e!1mgdq
'!J0J!l13 !4m.uns ~ J / %oz ap WJ e a1.enu-e ?a?mp
'.--"----------------.--.....-.---------.----------.---.-.
--.
..--.-'j ' ~oI~I IdWeIpaur
1 . - aurw ZT n3 ~~ea!$~an ~!d
w s BI a3 dux? ur '(!a9 B! tuples el ap
a p ) !.msatn3 pnop el ap a g y q ad
aJa!w By g~ ap arpaur a!jSnpo~d o q t x q
-eaJ we gquozpo !a3 !S a m 1 0.1 m
!TE3qJaA !!dnjs BT '9861 PUe Ul 'dn?~;
un ja!u el uueuraueg- a!qeGi q p o l ~ ~
ure nN .al$ae.qxa el ap ,qe~les" E-! !S
a ~ a ~ u r ' n1!m8ej
a ug Fno ps ,BC!JB" qnAe
. a m J z 15: aur!$pl ad unu OL m ~ n d e eqeur ~ e p'jlnur, ~w la3 3qloAzap
-rcjs ,,pq&lppeU ' l ~ o qadeo.xddeqs.m!pl e-s e!vuxej aJe3 ug 'lequozpo la3 puun
-q lugs (ame.~OT)p a p ; ) ? ~ q T I e aap el IS qeFqia!q~nm lndnjs lode q e m n v
?-qt-tdnqsale a r ~ $ m ~ e z aaqsaav
p .n!z~B .ame.x 01 ad lrnIVaA la3 ?pap a n w pw
-am UJ IS pno armdap eqpm aura^^ %gg rn.1~3n3 a J a p , ap plenue afpaw
-ap ~ e u rapu!ze8eru p8nepe as p e a afianpo~do !ue lop !a3 ug qep e arm
' ~ q o qF3BJ ps qnda3u; E? epureJ $I ml 'u!zeBm IS aw6.x ZT na lndnqs m ynu!$
-nuyz~Bmh! p p g d ~FTuaruom qy!z;ryug -qo ura-a1 aunq TeF ala3 alaqeqpza.tI
 . .
, A V A ~ A J :E
~

.
l;~
- posibdlitatea de a derna familia i n pat STUPUL COMBINAT
$,- . cald ,adice a roti corpul pe fund c u 90"
:I in Jurul axului vertical, pierderile de ail- fi\r PAVILIONUL
'i
dur& ~i deci iernarea fiind, se pare, rnai
. APICOL
- -
'bun@ in acest caz ; --
- impachetarea interioarlt se face ?nai
bine, sultelu?;ele avind loc rnai mult ;i 'p- Vasile COSMA
. tind fi mai voluminoase ; 1 I

- pentru acest stup utilize2 rame $i dia-

fragme conform STAS 11383, deci' se .asi-
gurd interschimbabilitetea pieselor ;
- se pot ierna douii familii pe 5-6 rame,
c u conditia e t a n ~ e r i ipe centrul corpului a
unei diafragme oarbe. Ele i ~ ,,imprumutii"
i prinzind de la un an la altul m numHr tot
ciildura qi ies %u pierderi m i mici din iarnh.
f n acest caz, i n l o c u ~ u n u ipodisor folosesc
2 jumiitiitt sau scindurele ca la orizontal.
Aq propune s5 se analizeze de fac-
torii competenti p d u c e r e a in paralel
cu tipurile actuale, a unui lot experi-
mental de stupi verticali pe 12 rame.
Nu - contest avantajele stupului
multietajat, rnai ales pentru stupinele
rnari, minuite ,,industrial6'. G'oncluziile
mele sint valabile pentru micii apicul-
tori care detin totuqi o pondere de
85% din nurnZirul familiilor de albine
fncadrindu-se in ansamblul general de dez-
voltare, crqtere $i exploatare a albinelor.
stup5ritul pastoral pavilionar a cunoscut in
ultima perioad5 o puternic5 ascensivne, cu-
mni mare de familii de albine, a1 caror aport
la realizarea fondului centralizat a1 statului
cu produse apicole este substantial.
Despre avantajele $i dezavantajele acestui
sistem de stupfirit s-a scris mult in revista
noastrg $i,lucrurile, in mare, par a fi clari-
ficate. Din punct de vedere conrtructiv insl.
in special a1 interiorului unui pavilion, exist5
o mare varietate de solutii, rnai mult sau
mai putin costisitoare gi cu 'implibafii d ~ n
cele rnai neprevszute in exploatare.
Sigur c3, dup5 ce ne-am construit pavilio-
nul, fiecare avem convingerea cg solutia
aleas5 de noi este dintre cele rnai bune gi
pavilionul nostru este cel mai reugit De~i.
in ceea ce pfi privevte n u sint intrntotul st5-

-
plnit de acest gind, doresc sH redau citeva

$i cu piioritate. pentru un stup5rit
stationar sau cu 1-2 deplasari efec-
tuate anual la masivele de salcim
tei, floarea-soareld. Dezavantajul cu
greutatea mai mare a corpdui stupului
cu 12 rame cu 6-8 kg., se poate eli-
mina prin paletizarea suportilor, ri-
dicarea paletelor cu cricul qi cuplarea
rapid$ 'pe o remorc5 de 10-15 stupi,
construit5 pe o punte de Dacia 1300.
:.
. . . . . . . . . .j
i: NUMELE
:
I. PRENUMELE . . . . . . . . j
'x.
-
elemente constructive pe care le-am folosit.
considerind c5 astfel a$ putea veni in spri-
jinul unor interesati.
fnaiwte de a alege solutia construe-
tiv5 m-am docurnentat in primul rind
foarte bine asupra tipului de stup pe
care tl .voi folosi in pavilion. Dup5
multe -c8uthi qi prealabile consult5ri
cu alti apicultori, m-am hot5rit asu-
pra stupului combinat, format dintr-un
corp de stup vertical RA 1001 cu 10
rame ~i dou5 corpuri de stup multieta-
jat.
Criteriile care au stat la baza aces-

,; : tei alegeri au fost urm2itoarele : ,

1 .
- am folosit in continuare 5-1 ex-
i Str. . . . . . . . nr. . . . i
. ;
,
;
4 i ploatare rarnele de. tip orizontal 4351
300 mm pe care le aveam.
I ._i LOCALITATEA . . . . . . . .
: -\ toate elementele stupului - 'po-
diqorul qi corpurile - le-am procurat
CODUL . . . . . . . . . . j
I :

\; prinlllrtagazinul ,nostru apicol la un'

. j JUDETUL . . . Telefon . . . !
I
pret convenabil 1 300 leilstup ;
- stupul combinat satisface mai
bine cerintele biologice ale albinelor
$i se poate dirija mai @or dezvoltarea
familiei de albine, plus restul -avanta-
jelor cunoscute, In special'cele privi-
toare la productivitatea ridicatii a
muncii.
Tipul de stup fiind ales, am tcecut
la organizarea interiojului pavilionu-
lui : iniiltimea'acestuia de 1,90 m mi-a
permis a+ezarea\stupilor pe fiecare la-
turii, pe douii rmduri suprapuse. Lon-
gitudinal, pentru fiecare 5 stupi am
l h a t un spatiu de 2,14 m (42 cm 18-
timea unui stup in pat rece, plus 1 cm
distant5 intre douii Ezi), dup5 care
am fixat bara de sustinere a suportu-
lui de la rxndul de sm. fn dreptul fie-
c5rui stup am tiiiat in peretele pavilio-
nului o deschizZtur5 de 20/10 cm pen-
tru accesul albinelor. Fundul stupului,
wind o lungime mai mare cu 6 cm
decft corpul, creeaz5 un spatiu care Fig. 1 Secfiune transversal8 : 1 - scindura
de zbor ; 2 - u r d i n i ~; 3 - sirma suport
permite introducerea miinii intre pe- colector polen ; 4 - strea~ina. de 12 cm ;
retele pavilionului si stup, In vederea 5 - jgheab de scurgere ; 6 - capac raba- ,
manipuliirii acestuia. Pentru ca in acest tabil ; 7 - perete interior P.F.L. ; 8 - pe-
spatiu sii nu p5trund5 albinele in..pa- rete exterior ; 9 - material izolant ; 10 -
fQie buret; 11 - cornier saport ; 1 2 - tar
vilion am lipit pe peretele acestuia, blB galvanizat8 ; 13 - sit8 ; 14 - mPner.
longitudinal, o fisie de buret latii de \
8 cm. Peretii laterali si plafonul sint
dvbli, h t r e ei fiind introdus material Pentru montarea corpurilor fieciirui
tefmo-izolant in vederea evitirii va- stup unul peste altul qi a sitei de ?en-
riatiilor mari de temperatur5. Pentru tilatie, am ales WI sistem simplu si
aerisire existi un geam in f a g ~i dou5 eficient prin care se inliiturii coltarii
capbce rabatabile in tavan. Accesul se din tab15 : in soclul stupului si in par-
realizeazii printr-o 1.175situatii in spate. -tea superioarii a fieciirui corp, in giiu-
h interior se mentine in permanent2 rile' centrale pentru introducerea ti-
eric, iar albinele care eventual jelor de msolidare in timpul trans-
"%
p a r d iniuntru, ies afarg pe sub per-
deaua de la geam ~i de acolo, printr-o
portului,*am fixat cite un bulon me-
talic, lung de 10 crn qi previizut cu 0
fantii de 1 cm intre partea mperioarii gauri transversali prin care se intro-
a stidei qi rama geamului. Prin ur- duce un hoburub de fixarq in per&
mare, toat5 instalatia interioarii din tele stupului (fig. 2). Pe timpul trans-
pavilion se rezum5 la suportul 'metalic portului nu este nevoie de alt sistem
suplimentar de fixare.
confectionat din fier cornier pentru De,pupra stupilor nu am podi~orsi
qezarea stupilor din rindurile supe- nici capac, decit sita de aerisire, peste
rioare.
In exterior, d w u p r a fieciirui rind care, in timpdl sezonului activ, pun ,
de orificii pentru accesul a<lbinelor, un carton asfaltat tiiiat la dimensiuni.
este montatii, longitudinal, o strewing Iernurea o fac in corpul de RA 1001.
La impachetaj q e z sita cu plasa de
latijde. 12 cm, sub care, prin interiorul , sirmii inspre rarne, peste care a$ez in
unor inele, t r e e o sh-15 - suport prealabil 2-3 beti~oarepentru a faci-
pentru fixarea colectoarelor de polen- lita circulatia albinelor. Peste sitii q e z
(fig. 11. 2-3 ziare, o folie subtire din polieti-

Fig.2 Modul de fixare a buloanelor de an-
samblare In corpul stupulur. Sageata in-
dic5 pozitia hol+urubului de fixare.
$
lens, 'hirtie gudronat5 81 un pre? din
eInep5. , d - combat varrooza ; e - inltitur
fi stup, cuibyl este limitat de dia-
dragm2, in spatele cireia cu 1-2 ziare
.sau hirtie gofrat2 tdiatg la dimensiuni,
izolez perfect cuibul de restul stupu-
Bui.
Primele hriiniri de primclvarii le fac
yprin a$ezarea, turtelor de apifort sau
-wrbet.pe sitde superioare, far5 a nu
produce nici un deranj albinelor, cu
.care ocazie schimb intre ele straturile
cbpachetajului, in sensul c5 imediat
peste site ?i turte q e z folia de-polieti-
Ben5. '
Pn momehiul trecerii la stimularea
xu sirop, introduc, dupii prima ram5
d e margine, un hrgnitor-ram5 avind
uluc cu capacitatea $e 500 ml, care
se continua cu ram5 .cji fagure de mbti-
aetajat (4351300 mm). Paralel cu dez-
"voltarea familiei, pin5 la compJetarea
e l o r -10 rame din primul corp, mai
introduc inc5 dou5 rame de multieta-
.-jat. ,
fn corpurile 2 gi 3 lucrez cu douii
qeluri de rame : 3 rame normale pen-
tru puiet ,(inclnsiv hrhitorul) ?i '0 ra-
-me ingro~atela 45 m.
Atunci cind familiei trebuie s5-i ata-
-SEX primul corp, extrag de jos cele,
d o u 8 rame de multietajat impreuniltcu
"hrSnitoru1, le recoltez portiunile de fa-
: w r i clSditi sub qipca inferioari (aces-
%ea indeplinesc rol de ram5 cl5ditoa-
TV), dyp5 care le q e z in mijlocul cor-
;pului de multietajat, mirginindu-le de
o parte qi de alta cu cite 3 rame ingm-
?ate. Pn corpul de jos stau la cladit 3
rame 'standard, ceea ce-mi permite po-
sibilitatea inlocuirii lor o data la 3 ani.
La atasarea celui de a 1 treilea corp
p r d z in mod similar. Atunci ins5 .
cind se i m p u a mZsuri severe pentru
fnliturarea frigurilor roitului, corpul
a1 treilea- il introduc la mijloci
P ~ i nacest p-ocedeu de Wezare, com- .
binare gi rnigcare a corpurilor gi a ra-
melor, rezolv m i multe problerhe :
a -'asigur m5tcii in permanent5 10-
11 rame pentru ouat ; b - evit blo-
carea cuibului ; c - petermin Albinele
.
s5 ocupe imediat corpul nou a t a ~ a t~i
s5 desfasoare o activitate intens5 ;
tendinta de roire ; f - sporesc pro-
du@ia de cear5 ; g - inl5tu.r gratia
despSrtitoare, deoarece in rahele in-
g r o ~ a t ematca n u depune ou5 iar mie-
rea se recolteazg curati ~i integral;
h - creqte productivitatea muncii ,cu
10-15°/~ ; i - am redus la mihim uti-
lajele $i accesoriile.
Informatiile necesare coordongrii
h n u l u i mers a1 activit5tii din stup le
obtin vizual prin sita supel?ioarii$i prin '
tot m a ce se intimpla la urdini?. Din
momentul in care corpul inferior este
plin cu rame, nu mai L w e z On cuib
decit cu ocazia reviziilor generale sau
la aparitia unor situatii deosebite.
Preg5tirea pentru transport, o reali-
zez in 20-30 de minute qi const5 in
ridicarea cartoanelor de pe sitele de
aerisire. Cu ajutorul acestor cartoane,
Pn perioadele fmrte c5lduroase reg*
?i temperatura din interiorul stupului,
- . prin acpperirea part:a15 a sitelor, diri-
jind astfel un numilr cit mai mare
de albine spre activitati productive.
Toate lucrilrile pe care le reclam3
stupina, inclusiv extractia mierii, le
efectuez fn intervalul din mijlocul pa/-
vilonului, a c5rui 15time de 1,2 m fmi '
asigur5 spatiul necesar $i conditii ex-
celeqte de munc5.
 I

REMORCA.
pentru practicarea stup&rltuluipastoral I

I
Produc5tor I. M. DRAGAVANI
str. Bel~uguluinr. 110, cod 0900, jud.'Vilcea, telefon 10098

- Dimensiuni de gabarit :.
- latime - 1,70 m
- lungime - 3,20 m
- ingltime - 1,35 m
- Poate fi tractats de un autoturism
Dacia 1300 sau alt mijloc de transport.

T A R P COMPONENTE

- Remorca prdriu-zis3 pentru transport,

II '
montatii pe o osie.cu pneuri de c a u c i ~ ~cu
c Fig. 1. - Remorca Ompreunii cu paletu c m
sistem de frinare independent vi sistom de stupi este f ~ x a t 8~i pregiititii pentru trans--
sernnalizare care se cupleazg la sistemul de port.
ssemnalizare a1 autovehiculului, poate'trans-
porta paleta de stupi sau I t e materiale P R W INFORMATIV .
I dup3 transportarea paletei respective. - Remorca pentru transport - 14 000 leb
I
- Paleta pentru stupi ,detaSabi15 de re- -.Paleta cu stupi -
15 000 lei

Fig. 2. - Vedere din fat5 a paletei cu corpurile in care se giisesc familiile de

albint. Se observd remorca de transport dela~atd.

morca pentru transport poate adsposti 15 PRECIZARE

familii de albine, distribuite cite 5 farnilii
Intr-un corp comun. Corpul din mijloc este \ Constructiv "Remorca pentru practicarez-
I fix pe paleta, un corp lateral gliseazA'spre stu~5ritului ~astoral". brevet 99504. a fosh
stingay ,jar celalalt CorP SPre d r e a ~ t afa@ astfel palizat5 ca toate rnanevrele prjvh&i
de corpul din mijloc clnd familiile sint
pregatirea pentru mar$ sau pentru cnls,-
amplasate pentru cyles. Cind familiile se
preggtesc pentru transport, dupa lnc.,iderea atit a remorcii proprin-zise, clt ~i a pal*.
urdiniqurilor, glisarea celor dou3 cutii se face pentru stupi sss fie efectuate de 0 slnmL
In sens invers, corpurile fixmdu-se pe pa- persoanii, ,cu un efort fizic minim $iIn-
let3 cu ajutorul unor dispozitive. . tr-un timp relativ scurt.
P
 / Ing. Traian VOLCINSCHI
Seful Serviciului tehnic a1 As0ciatiei Cresciitorilor de Albine
~ f nantichitate se credea c5 ceara este
recoltat5 de albine din florile unor
plante renurnite in producerea cerii
cum ar fi mirtul, trifoiul, m5slinul.
Chiar A r i s t o t e 1 era de aceast5 p5-
rere, considerind c5 ceara provine din
flori $i din lacrimile care se preling
din scoarb copacilor, iar propolisul 91
considera o varietate de cear5 puri-
' ficat5. R e a u m u r sustinea c5 ceara
este exeretatti de albinele lucriitoare
\ prin tubul digestiv, iar-S w a m e r d a n
~i altii se pare c5 luau drept cear5
ghemotoacele de polen de pe picioarele
albinelor. Mult5 vreme nu a existat
un punct de vedere unitar privind ori-
ginea cerii. Cunoscutul chimist fran-
cez M. M a k e r in a1 s5u Dictionar
chimic scria : ,,Ceara este o substan-
ttl. rti;inoqstl solidti, culeasti de albine
d i n plante".
Stupul primitiv a constituit vreme
indelungata un mare obstacol in calea
cunoa~teriiqi cercetarii v'ietii albinelor
din interiorul stupului. Abia fn anul
1609, B'U t 1e r a ar5tat c5 ceara este
transportat5 de albine sub form5 de
solzi~ori.In 1684, I. M a r t i n ~i mai
tirziu H u n t e r sustin c5' ceara este
un produs a1 activit5tii biologice a al-
binelor. Au fost t o t u ~ inecesari inc5
peste 100 de ani, pentru ca in anul
1814 ~ r ' a n ~ o iHs u b e r, pe .baza ob-
servatiilor $i studiilor f5cute la roi pla-
sati s u b un clopot de sticl5, s5 fie
primul care demonstreaz5 ~tiintific
p'rocesul de secrebie a1 cerii de albine,
ar5tind c5 aceasta este produs5 din
migre !ji c5 propriet5tile solzi~orilor
proaspeti de :ear5 difer5 de acelea ale
fagurelui nou construit,
H u b e r a observat c5 dacg se in-
troduc fn terbenting solzi~oride cear5,
aceytia se dizolv5 rapid ~i complet,
f5r8 s5 tulbure lichidul, ins5 fragmen-
tele de m5rime similar5 dintr-un fa-
gure nou, alb, nu era complet dizolvat,
r5minind particule suspendate in - li-
chid.
D z i e r z o n ~i D e n h o f aduc q i
ei o contributie important5 la cunoav-
terea modului de producere a cerii ar5-
tind c5 ceara este secretat5 indeosebi
.de albinele tinere. Mai tirkiu, R o s t h
aprofundind 'aceste constatari le con-
firm5 ~i le completeaz5 ar5tind &-@
albinele virstnice, la nevoie, pot rege-
nera glandele cerifere si construi fa-
guri.
,
!
De asemenea, Remy C h a u v i n Pn
tratatul s5u de biologie a albinelor
mentioneaz5 c5 ceara lichid5 este eli-
minat5 din corpul albinei la tempe-
ratura de 33-36"C, iar in contact cu
aerul aceasta se solidific5 formind sol-
z i ~ o r d?
i cear5. A c e ~ t solzi~ori
i de cear5
' dupi prelucrarea lor de c5tre albine
cu ajutorul mandibulelor ~i prin folo-
sirea de c5tre acestea a salivei (un li-
chid spumos neutru .sau uSdr alcafin
fat5 de hirtia de turnesol - Lineburg,
1924) ~i a altor substante (propolis $i
granule de polen) in procesul de con-
struirea fagurilor cap5t5 un nou in-
dice de topire aproape dublu, acesta
cresclnd de la 36°C la 63°C tempera-
tur5 ce reprezint5 punctul de topire a1
cerii de stupin5. \
Alimentatia albinelor influenteaz5 in
mod hotgritor productia de cear5 care
se sintetizeaz5 in- corpul albinelor in
mod asem5n5tor cu modul de realizare
a1 gr5similor de ciitre celelalte animale.
Al5turi de miere ~i polenul intervine
in secretia de cearg, el fiind acela care
aduce azotul necesar regenergrii' te- F
I
 .
suturilor cerifei-e gi proteina necesar5
in producerea cerii. Colomntii g i pig-
mentii din polen influenteaz5 culoarea
cerii (Tin' mod deosebit pigmenti! caroti-
noizi si uleiurile colorate ce sint ugor
1 absorbite de cear5).
! spaniols cera (cera de abejas) ; fn por-
De .aceea culoarea .,gi chiar calitatea
cerii est6 influentat5 de zona de cules,
' ,
I compozitia floristic5 ~i epoca acesteia..
Aga de pild5, culoarea data cerii albe
$; .
~
de catre polenul auriu de la floarea-
k;. . soarelui este, galben-portocaliu deschis,
la culesul- de salcim ceara r5mine alb5
: 9 iar la alte culesuri in functie dk flora
' sut5. Astfel, in limba german5 (Bie-
t
! existent5 ceara devine rogiatic5, ver-
zuie 'sau de. alte nuante specifice. De
asemenea, ceara extras5 din -propolis
) - , are o serie de indicatori fi&co-chimici
modificati fat5 .de cealja din .faguri, ce
, o avantajeazii in utilizarea ei in sco-
p&i farmaceutice.
Preluarea de la plante a ,unor colo-
I ranti gi probabil a altor substante
i insuficient studiate care se asociaz5 cu
I
t substankle proprii secretate de albine
F confer5 cerii o dub15 origine vegetal3
1 ~i animal: care determin5 fn'ultirn5 in-
F vintului ceara exist5 d m 5 r5dZcini
r
stint5 calitatea gi propriet5tile ei fi-
[ zico-chimice g i terapeutite.
t Ceara natural5 de' albine contine. gi
i. un antibiotic dovedit .activ h a r e ,cer-
cet5rilor intreprinse fat5 de Salmone-
t. lla gallinarium, Proteus vulgaris, Ba-
!'
I cillus subtilis gi Bacillus alvei. Cu
aceast5 ocazie s-a. demonstrat cii anti-
. bioticu1,extras d@ ceara de albine este
mai activ fat5 de 'microbii sus-men-
tionati, comparativ ' cu. antibioticul ex-
tras din propolis.
e ' Compozitia chimic5 cerii de albine
este foarte complex5, ea contine circa
300 substante ,diferite din care unele
' inc5 insuficient studiite.
Referitor la originea cuvfntului cea-
r5, din punct de vedere lexical men-
tion5m c5 toate cuvintele . care denu-
mesc ceara in Limbile romanice mo-
derne, ca gi wle din lirnbile celtice
provin din cuvintul latin cera.
Astfel in francez5 cire (cire d'abeil-
les) ; in italian5 cera (cera d'api) ; in
tughez5 cera . (cera arnarella) ; in ro-
mAn5 cearti (cear5 de albine) ; in ir-
landez5 ~i scotian5 d i r .
Limbile germanice, slave $i baltice
au la baz5 cuvintul englezesc w m
care la origine inr;emn5 substant5 te-
nen) wachs; in olandezg (bijen) was;
in rus5, polonez5 g i ceh5 - vosk; in
danez5 qi norvegian5 (bi-) vosk; in
suedez5 (bi-) b m ; in leton5 vasks.
Dinkr-un studiu cmparativ efectuat
de fihlogul D.E. L e S a g e a termeni-
lor pentru cear5 gi uniere din limbile
indo-europene care foxmeaz5 familia
lingvistic5 cea mai ouprinz5toare din
vestul globului (Europa, cele dou5
Americi ~i o parte diln Asia cenGal5
qi de vest), rezult5 c5 la oiiginea cu-
indo-eurupene de baz5. Una este baza
cuvintului latin cera gi cealaltg a en-
glezescului w m . Din acestea probabil
c5 numai primul a insemnat cear5 la
origine. El a dat nqtere cuvintelor
grece~tikerds = c a r 5 Si kerion care'
este un derivat obisnuit cu sufix $i
^mseamn5 fagure cu miere.
q f e r i t o r la termend fagure, in &-
dnul limbilor romanice, numai italiana,
podugheza g i rcumina au pbtrat un
cuvint ce se trage direct din latinescu
favus: favo, fauo de m l si respectiv
fagure. 'In spaniol5, fagurele cu miere
se n u r n e ~ k.,panal care provine din la-
tinul panis - piine - folosit in in-.
telesul de amestec de diferite sub-
 Din istoricul apiculturii

FQTOGRAilE DE ACUM c ) i \ ~ l BIME

0,
DE ClNCl
Inv.
-BECEMIl
CODAU
.
Inocentiu
. .,

lncepind de la Ion Inocentiu M i cu-K 1 a i n

reintregire a patriei din anul 1918 - -
dupe de-
unul din centrele
ti - Pn toate domexiiile. Situatia economicB a taranului
C9f. &sea un punct d e sprijin $i En apiculturti, motiv pentru care Sn acest cadru
au functionat i n dese i-Pnduri cursuri de initiere in aceasta Sndeletnvire. Prin
grija apicultorului dr. Dan I 1 i e $ colaboratorul nostru, Invatiltorul Inocentiu %

C o d 5 u ne-a trimis o'interesant5 fotografie In care PnfBtivBrn un moment d i n

desfS$urarea acestor activiati care vizau propijqirea apiculturii.

, Cursantti s-au fotografiat avind . in fat&
mme, prese de faguri artificiali si u n stup
din cei care se utilizau i n acea vreme. Fo-
c-tografia piistreazii $i autograful neobositului
,propagandist apicultor. de acum aproape
-
-3 decenii Al. A t a n a s i u A 1 b i n ii ; cen
de s doua isciiliturd este a ing. Victor
3 2 I S u, directorul de atunci a1 Camerei
-Agrlcole Blaj; azi t n virstii de 79 de ani
*wind altiiuri - in centrul imaginii pe sotia
.+m,tar a1 doilea din stinga ei - Atanasiu
Albinz.
Scopul principal. a1 cursurilor era ca, prin
diverse metode teoretice si practice, ap'tcul-
torii &fie convin~ide avantajele .practicdrii
apiculturii, p i n utilizarea stupului sistema-
tic cu ram6 mobilii. A$a s-a ajuns ca i n
ti?np 'sit fie piirwti stupii primitivi (cosni-
tele, buduroaiele, ~tiubee1.e).Se popularizciu
cu preciidere stupii Dadant, Gerstuiw $i
sistemul trapezoidal.
Desigur se urmiirea cunoa~terea vietii si
comportamentului .albinelor ~i introducerea
- i n practicd a altor elemente de tehnologoie ,

Fotografia este din anul 1934 ; cursurile apicold avansatii. ,

.-selineau de ciitre 3-4 inviitdtori-practfcieni
*spicoli, cum , era tnvdfiitorul $ d r 6 t e a n
afcd din stfnga fmaginii tinZnd o ram& si
bmtul pe capacul stupului) din comuna
-'SPEtoc, care avea atunci 0 s a ~ i n ade 150
:familii de albine. Traditia apicolii i n familie
:s-a continuat t n zilele noastre . printr-un
-,-epot din comuna vezacare practic6 api-
r.mLtura.
Azi, zona Blajului nu mai cunoa~testu-
' piiritul in coSnite care au riimas o reminis- .
cent6 istoricii. $i t n aceastii actiune de pro-
gres - Znviifdtorii animati de cele mai alese
' sentimente de adeviirati patrioti au avut - ca
in multe alte activit6ti - un rol deosebit
de ihportant f n progresul economic, cultu-
rpl ~isocial al tiirii, s

' albinelor, unirea va fi definitivatj prin
tuna rnartie
Martie, p r i k a . lung . de prim5var5. Soa-
rele prinde puteri, z5pada se topeqte, seva
preseaz5 In scoarfa copacilor, 2iutind sB
deschidfi drum mugurilor. f n stupi, ghe-
mu1 albinelor se afineaz5, ,puietul se ex-
tinde pe suprafata Eagurilor, iar .k!pt~ncrea
f
- d e ou8 spore~te, Pnfiripind o noui gen6-
ratie. Totuqi, . evolutia acestor fenomene nu
este continua ci capricioas5. zilele c5ldute
alterneazg cu altele reci, reaparifia ninso-
rilor nu constituie o surprizA. C ~ e a ce
f.. invit5 la prudent5 este eventualitatea ino or
aeruri .sau a unor perioade Pndelungate de
, frig. Tn primul caz ghemul albinelor se
stringe la maximum, depSirtPnduse de hran5.
si l5sind o parte din puiet descopc?rit, con-
secinta fiind moartea lor prin inanitie $i
a fiuietului prin r5fire. fn a1 doilea c::z al-
'binele, care a m m5ninc5 din ce In ce nlai
mult, nu pot ie$i la zbor de curstire. Eiind
expuse la dizenterie $i nosem~z5. Preve-
nirea acestor situatii nedorite se !-ealizcazB
prin :
@ stimularea zborului de curstire, in ca-
zul in cai-e* acest t b o r nu a avut loc in
luna februarie ; \
@ stringerea cuibului, prin scoaterea fa-
g h r i ~ o r cu miere putin8, neinsAminta!i gi
apropierea de puiet a unor faguri cu miere
mai niult5, buni de ins8mintat.
Stimularea zborului de curstire va fi f5-
cuts in prima zi c5ldut5, in care ol!~inClc
tji-au facut aparitia la urdinig. Cit priveste
stringerea cuibului, ea va fi cxecutatii
Tntr-o zi in care -albinele ieS nesillte
)i in n u d r mare la zbor, operatiunca fri-
cind parte din lucr5rile pendinte de contro-
lo1 general de prim5var5.
@ I n cadrul a'cestui control se verific.2 In
prilnul rind d a c l toate familiile a u rn5tci.
0 familie care a devenit orfan5 de c u r h d
s e cunoapte prin aceea c5 la ridicarea podi$o-
rului olbinele freamBt5 aripile si + n i t un
zumzet puternic ; Ins5 mai sigur 3rin pre-
zenta botcilor pe faguri. Cum in aceastii
perioad8 m5teile nu se pot imperechea, ia-
milia orfan5 va fi unit5 (dup5 ruperea bot-
cilor) cu o familie normil5, unilormizih-
du-le In prealabil mirosul (cu n %eapB tB-x
iat5 Pn dous, de exemplu), stringinc! albi-
nele familiei orfane pe ramele d'in rnijlocul
cuibului (prin ridicarea ramelor rn5rgin;r~e) probe de albine de la toate familiile la
~
1 laborator, pentru k a m e n u 1 nosemozei ; ufl ,.,
si mutind ~ a c e s tcuib dup5 diafragma fami-
liei cu matc5. Operatiunea se rezomand5 a
I
1 .
,
fi f5cut5 $re sear&, clnd toate albinele sint
in stupi $i cind frigul le-a domolit rcac-
tiile. Tn cazul stupilor, multietajati, unirea
se face prin , a$ezarea corpului - cu albinele
orfane peste familia cu matc5, .lup5 ce
intre ele a fost pus un ziar .CU prima oca-
zie, respectiv Pn urmiitoarea' zi de zbor a '
,
stringerea celor dou5 cuiburi Intr-uuul sin-
gur, luind afar5 fagurii de prisos, vechl sau
cu miere putin5. . .
Tot cu ocazia acestui control se eu-
r 5 t 2 fundul stupilor, indep5rtind albinelc
moarte $i resturile acumnlate in timpul
iernii. fn acest scop, la stupii orizontali cui- .
bul se trage (toate sau mai multp rame
dintr-odat5) spre capfitul opus, se scot afar5 ,
resturile cu ajutorul unui ~peraclu,se aduce
cuibul inapoi $i se ~ t e r g eurnezeala. din col-
turile capatului neocupat.. La stupii multleta-
jati, operatia. de curatire se face prin h-
locuirea SocluriloI' murdare cu .nitel& curate
de la rezerv5 sau prin repunerca acelo-
r a ~ socluri
i dup5 rszuirea lor cu 1111 tpaclu
sau cu dalta apicol5.
f n mrisura in care timpul permite
(aceasta fiiod fn functie $i de numcirul do
stupi) Pn carnetul d@ stupinii vor fi fB-
cute ~ r i m e l e ndtalii privind starea fami- '
liilor de albine. Ceea ce n e intpresesz5'i.In-
deosebi cste lnodul cum ac'estea au iernat,
pliterea actual& prezenta nBtcilor $i a puie-
tului, suprafata ocupat5 d e puiet, rezerva
de hran5, cantitatea de albin5 moart8, pre-
zenta diareei, a $oarecilor sau a alioi' si-
tuatii anormale. Notatiile ,ne sint neces'are , .
pentru remedierea (imediat5 sail 'ulterio%r5) a
. a deficientelor constatate, preculn vi pen-
tru organizarea activjtstii productive vi-
itoare.
Cuiburile prea largi. care favorizenzs ex-
tinderea fragmentat3 a puietului pe prea
multi faguri, se remediazg prin stringerea
lor, operatiuni de: care am vorbit ma1 sus.
Farniliile cu hrana putin5 v o r l'j aju-
tate cu faguri cu miere lua.fi de la rezcrv5
sau de la alte familii s5ntAtosse. Ajutorul
se poate da $i prin 'a~ezarea deasupra ra-
melor a pnor pl5ci de zahsr candi, turt? de
qerbet sau past5 .din zah5r pudr3 gi miere.
Este bine ca aceste preparafe s=i .fie puse
la toate familiile de albine pentru stimu- 4
I m a depunerii de puiet. Siropul este con-
traindicat in aceast5 perioadg, in primul .
rind pentru c5 albinele se Aeplasenza greu
ss-1 ia, iar dacii o f a c se pot Pnneca in
nutpar m a r e din cauza.. temperaturii scii- .
zute $1 viscozitZitii lichidului.
fn caz de diaree se va impulsion.1 zborul
de curstire a1 familiilor respective >i vor '
fi inlocuite ramele cu miere nacl8ite. Dac5
numrirul cazurilor este mare, vor Ii trimise
rezultat, pozitiv Eh acest sens impune npll-
carea tratamentului corespunzfttor, dezin-
fe&a stupilor $i echipamentuli~i infestat,
restrittii privind mutarea de rame, albine Prognoza
sau echipament de la familiile contaminate
la cele sanstoase.
In ce privevte utilizarea pe plan pro-
meteorolo~lca
dhctiv a notatiilor fiicute In cadrul con-
troiului general de primsvaril, unul din
,
pentru luna martle
obiective este identificarea familiilor foarte
bune, bune, mediocre $i slabe,. En vederea
pregiitirii .lotului de familii cu care se va La scar5 european5 sub raport baric se'aF
participa la primul cules pPincilja1. Devi teapta persistenta unui maxim barometric
a c e a a pregatire se aplicg de regulil in luna
,aprilie (cu exceptia familiilor slabe care intens deasupra regiunilor estioe ale conti-
trebuiesc, unite Inca ' d i n martie). categsri- nentului cu deosebire In prizlla p a r k a ,
sirea familjilor este bine sa fie facutti din
timp, SntrucPt eaiyeste urmatii s i de alegerea lunii. Mept consecint~ fn Moldova gl es-
stupilor $i amplasarea lor pe teren, opera- tul Munteniei luna va debuta cu dk r l -
tie ce trebuie f&cut&,Pnairite ca zilele de
zbor ale albinelor $2' s e bdeseascs. Ulte- coroase, astfel IncIt In prima decadll nu
rior, comple@te cu reeultatele primului cu- sint probabile temperaturf martme a p r e
les principal, notatiile in cauzii, vor servi
$i la alegerea celor rnai valoroase Iami-
lii de albine, care vor fi utilizate ca ma-
piate de +lZ°C, necesare albinelor pentrn .
terial de reproductie. a-$f face zborul de curatire. Sub aspect ter-
0 preocupare principal& in luna rqartie mic regimul anticiclonic va determina n%
este pgstrarea cgldurii din stupi. Vom in-
chide fantele de ventilatie $i urdinirjurile numiir rtdtbat de nopti cu temperuturt mi-
superioare, vom cl~ituicriip5turile sau de- nime negative. In regiuntle vestfce cele mai
nivelsrile de la, fmbinarea corpukilor, vom
Pnlocui materialele de Pmpacnetaj :are s-au coborite minime nocturne vor situa htre
umezit. S?I nu ne lasam amiigiti de cT~ldurrt. -5 @' O°C Pn tirnp ce In 3umiWtea ~esttt9
vremelnics a ~oarelui$i sit ridicsm gratiile
puse Impotrita qoarecilor, ;sii liirgim urdi- acestea se vor stiua fn general lntre -12
ni$ele sau s& renuntam la 'impachetaj.
0 alta lucrare care tine de luna mar-
, $i -5OC. .
tie este instalarea a ~ ~ t o r u l uini stupink Din punct de vedere pluvforneMc se a$-
Intr-un loc adapostit de vint, $i irisorit In teapts un excedent dour 2n regtuntle d-
tot cursul zilei. Daca putem face ra apa
pus8 Ia dispozitia albinelor s5 fie riildutii, vestice unde cantittitile de ap8 dlzute w r
masura va avea ca rezultat salvarua mul- /totaliza intre '50 @ 75 l l d $i sc .vor in-
tor albine care, Pn aceastti perioada se
Snneacii sau riimfn amortite pe adapstoc inregistra aproximativ 10 zile cu preci&-
din cauza apei prea reci. tatii. In celelalte rigiuni cantttU#ile de pre-
Din momentul Pn care zborul albinelor
se intensifies, prevenirea furtl$agului tie- cipitatii $i numarul zilelor de producere ale -
buie $i ea sii ne preocupe, un semnal de acestora vor' fi mai reduse. Precipitatiile in
alarma Pn acest sens-fiind preierlta nnor al-
bine care ne Insotesc prin stupins $i cauta luna martie vor fi mai ales sub form% de
sA intre Pn stupii pe care-i .deschidcm. ploaie tn Banat $i Cri~ana,ln timp ce in .
Ca alte activitgti ale stuparilor Pn ,l.una
martie mentionsm :. adunatul propoiisillui de vestul terftoriului lapovitele $i ntnsorile voe
pe stupii de rezervs $i ramele fagurilor re-
formati, dezinfectatul acestor ntilajc, con- avea o pondere destul de mare.
fectionarea $i SnsPrmarea ramelor, controlul La Inceputul, lunii vintul va rnai prezenta
fagurilor de rezervii si luarea de mFisuri
Pmpotriva gilselnitei $i mucegaiului,- apro- intensificari plnB la tare din sedmr nwd
vizionarea cu materalele necesare (biostimu-
latori, faguri artificiali, sirma, cuie , etc.).
estic, cu deosibire In sudul ~ o i d o v e iDo- ,
solicitarea tle vetre pentru stupgrit pzstcral brogea $i B515gan. Unele intensifieilrl de
$i rnai Inainte de orice, fntocmirea planu- vint pe components sudicg w se.vor fac?e
lui de actiune pentru noul sezon. In acest
plan vor figura produ'wle apicole previizute resimtite En .regiunile estice @ vestice vor
a fi realizate, deplasiirile ce vor fi efe-tua- Pnsoti perioadele de fncillzire specifice Zm-
te, baza material&-necqsai-8 acestor activi-
tiiti, balanta de venituri $i cheltuieli etc. . primsvdril~ii.
Dr. Ilie OGRADA I I CorneEiu POP
1 ~ SLABIREA SEPTELULUI APICOL
ani, precum $i disparitia zonelor Glbatice
D e mai q d t i ani apicultorii semnaleaz5
anomalii f n dezvoltarea familiilor de albine, au produs o lips5 de diversificare a spe-
lip& de dinamism, depopul5ri $i pierderl \ ciilor florale. Speciile - cultivate acuz5 $i ele
inexplicabile. Aceste constatgri, diferite carente minerale ce pot agrava efectul d i d - ,
unele de altele ca form5 $i cauz5, sint h nu5rii varietltilor disponibile pentru cules.
general grupate sub expresia "probleme ale Conditiile climatice au deci o actiune di-
.~eptelului",ele fiind considerate de foarte recta (colonia) $i o actiune indirect& (me-
mulG lume ca rezultat a1 utiliz5rii pestici- diul vegetal $i alimentatia).
&lor. COMPETITIA INTRASPECIFICA. Supra- . ,

Cunoavterea albinei este imperfect& Difi- popularea apicolj. a unor regiuni este u n
cultatea studiului const5 In aspectul social factor negativ suplimentar. Competitia este
dl organizgrii ei, care face din colonie (fa- cu atit rnai important5 cu cit exist3 colonii
milia de albine) un adevgrat organism cu specializate In culesul de polen sau de nec-
o fiziologie proprie, In multe privinte alta tar. Studiile lui B a r b i e r au ar5tat cfi floa-
dec9t a albinelor care I1 compun. Pe de alt5 rea solicitat5 intens r5spunde la lnceput
parte, cu toate ameliorsrile $i progresul api- printr-o sporire a ofertei de nectar, dar de-
culturii, albina va r5m?ne m e f e n depen- p5vind u n Bnumit prag de cules, are loc o
dent5 de mediul exterior, element primor- prsbugire $i oprire a ' secretiei.. Competitia
dial a1 dezvolgrii ei. Numerovi factori in- se amplifica i n ce privevte polexiul, ea fiind
JInenteaz5 ciclul biologic a1 coloniilor (fa- )agravat5 prin raritatea florilor cu polen In ,
miliilor). Unii sfnt cunoscuti, alGi sint mai anumite perioade. Apare deci un blocaj a1
greu de fnteles. f n plus, trebuie intotdeauna pontei, o epuizare a culeg5toarelor $i o de-
$nut seami3 de leg5tura strins5 dintre aceste 'populare mai .mult sau rnai pufin -variabil5
canze, ele putIndu-se influenta benefic $i ca amplitudine.
respectiv agrava reciproc. PATOLOCIA INFECTIOASA SI 'PARA-
CONDITIILE CLIMATICE. Frigul, ploaia ZITARA. Este evident c5 patologia explicj.
' vintul au prin ele insele un efect negativ prin ea fns5$i unele fenoinene anormale In-
asupra coloniei, influentlnd nu numai ier- registrate la familiile de albine. Totuvi, fac- -
natul, ci $i ciclul de dezvoltare pe tot par- ' torii enumerati rnai jos s i n t cauze favori-
m u 1 anului. Ele limiteazii sau opresc com- zante esentlale :
plet activitatea culeggtoarelor, ceea ce se - pesticidele prin depopularea pe care-; .
traduce prin : , provoacd sint surse de micoze. Prin actiunea
- oprirea intrdrilor de hrand, polen-nec- cale
liposolubild asupra cuticulei, ele creeazii o
-de intrare suplimentard a unor viru- .
tar), care determind fntreruperea pontei sau
aparitia de maladii cu caracter trofic (loco suri ;
ezr~opeanii) ; - seceta antreneazlt tritarea culegiitoare-
- r&nerea albinelor t n stup $i. crearea lor, furtipagul $i, p i n aceasta r&sp$ndirea-
bolilor ;
de condipti favorabile pentru aparifia boli-
l o t (nosemozii, acarapiozd) ; - suprapopularea regiunilor faciliteazd si
- cre$erea umiditlitii En perioadele ploi ea riispfndirea maladtilor. Disem,inarea spec-
tacUloasd a acarianuluivarroa prin concen- .
i .iwse, factor favorizant pentru aparitia mi-
cozelor (puietul vdros mai ales). trarea stupilor la niasivele melifere este u n
exemplu evident t n acest sens. Subestimarea
N U T R W Calitatea $i cantitatea apor- tncdrcdturii de parazifi $i respectiv a pe-
tulni nutritiv sint esentiale: Toti apiculto- ricolului pe care aceastd i?lc&rcdturd o pre-
I rii 8u constatat cB In timpul culesului dez- zintd std, de asemenea, la baza unor suc- '

I voltarea colon?ei este bung, chiar excelent5,

si cB nici u n fenomen anormal nu se pro-
.t duce. Din contr5, o perioad5 lung5 de se-
cet5, reducfnd plantele cu polen, v a frfna
dezvoltarea puietului, de unde o sl5bire a
coloniei prin nelnlocuirea albinelor vPrsnice
prize nepldcute cu caracter de masd. fn
ce prive~te bolfle virale sau, rnai bine.zis,
a . virusurilor puse i n evidentd la albinii,
studiul' lor este 2ncd incomplet. Apiculto-
rii cunosc boala neagrli ~i pierderile. impor- ,
tante pe care ea le cauzeazii. Asocierea ei :
,

cu. altele tinere. Pe de alt5 parke, secretiile cu factorii nutritivb. este evidentd (culesul
nectarifere depind de u n echilibru judicios de mand). Din contrd muZte alte virusuri (x, 'x
? n h pluviometrie, higrometrie, temperatur5 y, aripi ennorate) pot f i gdsite cfnd coloniile
atmosfeficl nocturn5 $i diurn5. prezintd diverse a m a l i i . Ce sd mai spu-
Este gren s6 vorbim de nutritie far5 s5 n e m de vfrusurile introduse de Varroa di-
' n e referim $i la carentele alimentare. Dez- rect i n hemolimfd, cale ideald pentru ma-
. uoltarea mnoculturilor din ultimii 40 de nifestarea puterii lor ;pcftogene.
 E ~ L O A T A R E A APICOLA. u n u l din fac- , tre in iarns hu albine tinere, viguroase, iar
torii ,care itlfluenteaza dezvoltarea coloniilor, pentru aceasta s3 fie dezvoltats crgterea
adesea minimalizat sau voit ignorat este toamna.
rolub pq care-1 are apicultorul f n ansamblul I N F L U E N T A TRATAMENTELOR FITO-
.cauzelor deja citade. Printre cele mai im- S A N I T A R E A S U P R A COLONIILOR. . Anul
portante aspecte la acest capitol este api- 1985 a fost marcat de : .
cultura iritensivs, supraexploatare eare, ne- - mortalitdli anormale de albine in cimp
glijabila cPnd conditiile de cules sint'bune, si i n fata stupilor
devine dSun3toare i n caz , contrar. Consecin- - anomalii i n .uncle colonii
tele acestui sistem apicol pot fi anulate dac5 - absenta aproape generald .a recoltei.
acoon5m Pn directia lur qatoarelor aspecte I La originea acestor fenomene au stat tra-
, - P r o f i h i a :dezinfectia materialului api-
col este obligatorie pentru a limita aparitia
tamentele fitosanitare.
Laboratorul a decis s5 studieze . . conse-
maladiilor. Este profilaxia defensivs, cel mai cinta asupra stupilor a tratamentelor fito-
adesea neglijat3 de apicultori. sanitare aplicate culturii de lavanda de pe
- Transhumanta (pastoralul): poate fi Platoul Valensole. Pentru aceasta, 10 stu-
deosebit de favorabils pentru dezvoltarea pine .a clte 5 ' s t u p i au fost amplasate pe
coloniilor, daca este judicios practicata. Din Platou, astfel h c i t G acopere Pntreaga re-r
contr5, ea joac3 u n rol important In r3s- giune. S-au studiat diferiti pwarnqtri :
pindirea bolilor, iar uneori devine u n stress - cresterea Zn gretttate ; mortolitatea -iit
declanqator a1 unei patologii laterale, cu fata stupilor si i n aria de cules ;activitatea
caracter insidios. culegiitoarelor.; aportul de poleiz; simpto-
- Stupina : aspectul ei general atit ca m e ; populatia, suprafata puietului.
ansamblu (amplasa~e)t i t $i la n i v d de stup Pentru fiecare a~nplasament a u . fost In-
(izolare de sol, etanqeitate, orientare) con- . registrate temperatura qi higrometria. A u
stituie principii simple dar neglijate. . fost recoltate periodic vegetale pentru ana-
- Selecpia, virsta d t c i l o r , consangvini- lize toxicologice. Paralel, stupinele veaine
tatea sInt de asemenea ignorate uneori. E au fost urmsrite pentru a prinde diferen-
fear-p ,necesar s5 se crease3 albine pe baz3 , tele de comportament $i realizari lntre ele
de Suse rezistente la boli, de productivi- ; ~i stupinele de experientg, prec.um $i even-
tate, s5 Se elimine nonvalorile. tualele simptome. Interpretarea definitivg a
- Recolta: s& se lase coloniilor o canti- rezultatelor v a f i facut5 la terminarea ana-
tate suficienta de miere. lizelor t o xicologice, patologice $i'. polinice.
- Iernarea condifioneazii anul apicol ur- (J.P. Faucon. In : L'Abeille de France,
mlitw. Principiul fundamental este sii se in- nov, 1980,'p. 487)

..
Recent s-a stins din via@
Alexandru VARTGLOMEI,
uaul dintre apicultorii frun-
t q i ai Filialei Asociatiei
, Cresclitorilor de Albine din
judetul Iasi.
Niiscut la 20 ianuarie 1905,
pe meleagurile moldovene,
Alexandru VARTOLOMEI a
fndrdgit pi. . practicat apicul-
turn fhcd din. tinerere, dedi-
c h d u - ~ i intreaga sn vittfdi
pro2dsirii acestela.
fntre ahfi 1958-2966 a fost-
- secretarul filial& A.C.A. &-
detul Ia$i $i apoi gestionurul.
drumdri practice ori de cite
ori era solicitat.
A fost u n pasionnt $i neo-
bosit cercetztor al vietii .yi
activitatii albinelor, observa-
fiile sale comunictndu-lc tin
zecile de drticole publicate
pfnli t n ultimele' . lu?zi d e
vzatd f n revista ,,Apiculturn
in Rombnia" ~i prln nenu-
miiratele confcrinle rinute la
diferite cercuri apicole.
Pentru activitacea sn deo-
sehitd Zn domeniul npicubtu-
rii a fost d i s t i , ~ds
. douii 01%
principal a1 magazinului ,,A- de ciitre Comitetul Frccutiv
picola" $i conduc6toru~ cer- al Asociatiei .Crescdtorilor rle
cului de studii de pe ' f n g & Albine d i n R . S . Romdnin, c u
.,comitetul cercului apical la$. (diplome ~i medalii.
Fiind i n contact perma-
' Prin disparitia lui dlaxan-
nent cu apicultorii, a cles- d r u VARTOLOMEI apicultu-
fiisurat o muncd susfiinut6 da ra noastrii pierde u n deose-
propagare in mijlocui aces- bit stupar, o m de fnaltd corn-
torn a dragostei pentru api- petentd si nesfirsitd ddruire -
,

cuiturd, dfnd prelioase in- pusd f n slujba apiculturi. . ,

Tiparul executat la I . P. -13 Decembrie 1918" sub comanda nr.'q317