SUPORT DIDACTIC LA METODICA PREDĂRII EDUCAȚIEI FIZICE

PENTRU STUDENȚII COLEGIULUI ,,IULIA HASDEU”CAHUL ,

SPECIALITATEA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI PRIMAR

Elaborat de Ştefăniţă Andrei, profesor educaţie fizică şi sport

Cuvînt înainte

Educaţia fizică la clasele I-IV are un rol însemnat atît în ceea ce priveşte influienţa ei
favorabilă asupra procesului de dezvoltare şi fortificare fizică a organismului, cît ca şi instrument
didactic menit să favorizeze cunoaşterea copiilor, adaptarea lor mai rapidă la noile cerinţe
şcolare. Pornind de la necesitatea continuiei îmbunătăţiri a educaţiei fizice prin prezentul suport
de material didactic doresc să vin în sprijinul studenţilor (viitorilor învăţători) în efortul lor de
perfecţionare a metodicii şi conţinutului lecţiilor. Personalitatea, priceperea şi tactul celui care
este chemat să predea educaţia fizică la elevii de vîrstă şcolară mică sînt determinate în trezirea
interesului şi a dragostei faţă de mişcare, faţă de sport. În predarea educaţiei fizice la cei mici
învăţătorul va trebui să aibă răbdare şi tactul pedagogic necesare deoarece nu toţi copii sînt la fel
îndemînatici. El va trebui să-i stimuleze, să-i încurajeze permanent, să le educe încrederea în
posibilităţile lor.
Îmi exprim speranţa că studenţii (viitorii învăţători), cu răbdare şi tactul pedagogic
binecunoscute vor reuşi să predea tot atît bine lecţia de educaţie fizică ca şi celelate obiecte de
învăţămînt, utilizînd suportul de material didactic util, menit să vină în sprijinul lor.

Structura lecţiei de educaţie fizică şi sport

Etapa pregătitoare 10-12min.

În etapa pregătitoare a lecţiei de educaţie fizică învăţătorul trebuie să îndeplinească

următoarele obiective:

- Organizarea colectivului de elevi;

- Anunţarea obiectivelor lecţiei;
- Pregătirea organismului elevilor pentru efort fizic şi pentru executarea exerciţiilor;
- Verificarea ţinutei sportive şi a stării de sănătate a elevilor.

Intrînd în sala de sport (teren sportiv), învăţătorul dă comanda elevilor ,,clasă în linie pe un
rând vă aranjaţi”. Elevii se aranjează în felul următor: Primii se aranjează băieţii şi în partea

1
stângă a lor fetele. Pentru a nu se deranja unul pe altul, al doilea elev pune mâna dreaptă pe şold
şi trebuie cu cotul să atingă braţul colegului din dreapta. Ceilalţi elevi procedează la fel. Elevii
se aranjează cu vârful picioarelor la o linie călcâile aropriate braţele în jos şi plamele lipite de
coapse, privirea înainte. Învăţătorul dă următoarea comandă: ,,clasă spre dreapta vă aliniaţi”.
Elevii întorc capul spre dreapta înafara primului elev. El priveşte înainte şi nu întoarce capul.
După aceea profesorul spune comanda drepţi. Elevii toţi întorc capul spre stânga şi privesc la
învăţător. Învăţătorul salută elevii cu voce tare ,,Bună ziua”, şi elevii răspund la fel ,,Bună ziua”.
Apoi învăţătorul dă comanda ,,clasă pe loc repaus”. La aceasta comandă elevii depărtează un
picior sau îndoaie un genunchi. Învăţătorul anunţă temele lecţiei s-au obiectivele . Se interesează
de starea de sănătate a elevilor, verifică ţinuta sportivă. Elevii fiind aranjaţi în linie pe un rănd
învăţătorul va trebui să-i organizeze pe elevi, să le capteze atenţia le va da elevilor să execute
exerciţii de front ordine şi formaţie şi atenţie. Exemplu: clasă la dreapta 1-2, clasă la stânga 1-2,
clasă la stânga împrejur. Aceste exerciţii le repetă de două ori.Sau un exerciţiu la atenţie:

1-pas înainte cu piciorul stâng.

2-alipirea piciorului drept

3-4 întoarcere la dreapta

5-6 un pas alăturat spre dreapta

7-8 întoarcere la stânga.

Cînd elevii sânt aranjaţi în coloana câte unul la o distanţa de un braţ unul faţă de altul
învăţătorul dă comanda ,,clasă cu ocolire la dreapta (stânga) după înaintaş la pas marş”, şi elevii
merg în coloană unul după altul şi învăţătorul numără stângul 1, 2, 3, stângul 1, 2,3. Le dă
comandă elevilor să execute următoarele variante de mers şi alergare.

1. Braţele lateral mers pe vârful picioarelor;

2. Măinile la spate mers pe călcâie;
3. Mers pe partea interioară şi exterioară a tălpii picioarelor.

Apoi le dă următoarea comandă ,,clasă pas alergător marş”, după care elevii aleargă 2-3
cercuri în jurul terenului (sălii sportive). Trecerea de la alergare la mers va da comanda ,,clasă la
pas marş”, elevii execută trei paşi mari după care merg la pas. Apoi elevii vor îndeplini iarăşi
altele 2-3 variante de mers după cum urmează:

1. La 1-4 rotirea umerilor înainte, la 1-4 rotirea umerilor înapoi;

2. La 1-2 extensii arcuiri braţul stăng, la 3-4 extensii arcuiri cu braţul drept;
3. Mers cu forfecarea braţelor la 1-2 înaintea pieptului, 3-4 la spate;
2
 Apoi va da comanda de alergare elevilor. ,,Clasă alergare cu pendularea gambelor în urmă”,
oprirea din alergare se va da prin comanda ,,clasă la pas marş”, după care la va da un exerciţiu
pentru restabilirea respiraţiei: 1-2 ridicarea braţelor în sus inspiraţie, la 3-4 aplecarea trunchiului
în jos expiraţie. În continuare elevii vor mai îndeplini 2-3 variante de mers şi anume:

1. Mers ghemuit;
2. Mers cu bătaia palmelor deasupra capului;
3. Mers cu exerciţii de respiraţie

După ce termină de executat exerciţiul dă comanda de ajuns (suficient), apoi urmează o altă
variantă de alergare cum ar fi ,,clasă alergarea cu ridicarea genunchilor sus”, la oprirea din
alergare va da comanda ,,clasă la pas marş”, la fel după alergare se va da un exerciţiu de
restabilire a respiraţiei. Mergînd în coloană de gimnastică câte unul învăţătorul fiind plasat în
centrul sălii (terenului) dă următoarea comandă elevilor ,,clasă din coloană câte unul în coloană
câte doi (trei) spre centru terenului (sălii) vă adunaţi.Primii trei elevi merg spre centrul sălii după
care urmează următorii trei şi aşa pînă cînd se aranjează toţi elevii. Apoi întoarce clasa la dreapta
(stânga), le spune elevilor să ia intervalulu spre exemplu: de la dreapta spre stânga de la înaintaş
luaţi intervalulul la depărtarea braţelor în lateral. Apoi cere elevilor să aibă o distanţă de
(1,5-2 m), pentru a nu se încurca la desfăşurarea exerciţiilor (primul rând stă pe loc, al doilea
rând doi paşi înapoi, al trilea rând trei paşi înapoi). Stând în faţa elevilor le va explica că vor
executa câte două exerciţii pentru dezvoltarea fizică armonioasă pentru:

1. Cap şi gât;
2. Braţe;
3. Trunchi şi spate;
4. Picioare.

1) P.I. stând picioarele împreună mâinile pe şolduri;

T 1- alecarea capului înainte;

T 2- aplecarea capului înapoi;

T 3 - aplecarea capului la stânga;

T 4 –aplecarea capului la dreapta.

Exerciţiul se repetă de 5-6ori.

3
2) P.I. stând picioarele împreună mâinile pe şolduri;

T 1-4 – rotirea capului la stânga;

T 5-8 – rotirea capului la dreapta:

Exerciţiul se repetă de 4-5ori.

3. P.I. stând picioarele împreună braţele jos palmele lipite de coapse;

T 1-2 – extensii arcuiri cu braţele îndoite;

T 3-4 – extinsii arcuiri cu braţele îndoite, braţele se întind spre lateral palmele se răsucesc
spre interior.

Exerciţiul se repetă de 5-6 ori.

4. P.I. stând picioarele împreună braţele jos palmele lipite de coapse;

T 1- mâinile pe umeri;

T 2 – braţele sus;

T 3 – mâinile pe umeri;

T 4 – braţele jos.

Exerciţiul se repetă de 6-7 ori.

5. P.I. stând picioarele depărtate mâinile la ceafă;

T 1-2 – răsucirea trunchiului spre stânga;

T 3-4 – răsucirea trunchiului spre dreapta .

Exerciţiul se repetă de 6-7 ori.

6. P.I. stând picioarele depărtate mâinile pe şolduri;

T 1-2 – îndoirea trunchiului spre stânga;

T 3-4 – îndoirea trunchiului spre dreapta.

7. P.I. stând picioarele împreună mâinile pe şolduri;

T 1-4 – sărituri pe piciorul stâng;

T 1-4 – sărituri pe piciorul drept;

T 1-4 – sărituri pe ambele picioare cu bătaie din palme în faţa pieptului.

Exerciţiul se repetă de 4-5 ori.

4
 8.P.I. stând picioarele împreună braţele lateral;

T 1-2 – fandare înainte cu piciorul stâng;

T 3-4 – fandare înainte cu piciorul drept.

T 5-6 – idem1-2; T 7-8 – idem 3-4.

Apoi învăţătorul are sarcina să aranjeze colectivul de elevi ca la începutul lecţiei. Dacă elevii
sânt aranjaţi în linie pe trei rânduri, învăţătorul va da următoarea comandă: ,,clasă din linie pe
trei rânduri în coloană câte unul cu ocolire la dreapta (stânga), după înaintaş la pas marş. Stângul
1, 2, 3, stângul 1,2 ,3, etc.

Etapa de bază 25-30 min.

În etapa de bază a lecţiei se îndeplinesc următoarele obiective:

- Învăţarea materialului nou;

- Repetarea materialului în scopul perfecţionării;
- Însuşirea de către elevi a deprinderilor şi priceperilor motrice
( mers, alergare, săritură, aruncare) şi a calităţilor motrice (viteza, îndemînare, rezistenţă
şi forţă).
- Evaluarea materialului teoretic şi practic (probe şi norme de
control ), care sînt prevăzute în programa curriculară la educaţia fizică.

Pentru a reuşi de îndeplini aceste obiective învăţătorul trebuie să utilizeze în cadrul lecţiei
procedeele metodice de organizare şi desfăşurare a lecţiei. Aceste procedee sînt:

Procedeul frontal- exerciţiile se execută concomitent de către toţi elevii. Acest procedeu
poate fi folosit de cître învăţător la învăţarea majorităţii exerciţiilor din programa şcolară: mers,
alergare, exerciţii cu bastonul cu corzile şi jocuri mobile unele aranjări şi reformări gimnastice.
Procedeul în flux-elevii execută unul după altul într-un flux continuu unul şi acelaşi
exerciţiu. De exemplu: la învăţarea exerciţiului de echilibru pot fi 2-3 fluxuri dacă sînt 2-3 bănci
de gimnastică. Procedeul în flux este comod şi la executarea exerciţiilor acrobatice, la căţărare pe
bancă şi peretele de gimnastică, la echilibru, la săriturile în lungime şi în înălţime.
Procedeul pe schimburi- constă în faptul că elevii sînt repartizaţi în timpul lecţiei pe
schimburi, pe rănduri pentru executarea exerciţiilor. În timpul executării exerciţiilor de către un
schimb ceilalaţi privesc cum execută exerciţiile colegii lor. De exemplu: dacă în sală sînt 10
deschideri ale peretelui de gimnastică iar în clasă sînt 30 de elevi, atunci îmvăţătorul formează 3
schimburi pentru executarea exerciţiilor de căţărare. Procedeul pe schimburi se aplică de obicei
5
la exerciţile acrobatice, la căţărare, la atîrnări, la aruncare la distanţă şi în ţintă, la săriturile în
înălţime.
Procedeul în grup- constă în faptul că elevii sînt repartiziaţi în grupe. Fiecare grupă face
exerciţii de sine stătător la însărcinarea învăţătorului. Învăţătorul aplică acest procedeu cînd
pentru executarea unor categorii de exerciţii ,nu ajunge utilaj inventar sportiv. De aceea pentru a
folosi în mod raţional timpul se învăţă 2-3 categorii de exerciţii. În timpul lecţiei grupele se
plasează în aşa fel să nu se împiedice una alteia. Exemplu:
1. Grupă repetă exerciţii de echilibru la banca de gimnastică.
2. Grupă execută căţărarea pe otgon în trei timpi;
3. Grupă execută săritura cu sprijin depărtat peste capră gimnastică.
După un timp de exersare (8-10 min), grupele îşi schimbă locurile în aşa mod ca toţi elevii să
poată îndeplini toate exerciţiile programate.
Procedeul individual- constă în faptul că fiecare elev execută exerciţiul iar ceilalţi privesc.
Acest procedeu se aplică la lecţiile de control (lecţie de evaluare). El permite învăţătorului ca
după executarea exerciţiului să facă totalurile, să atragă atenţia atenţia elevilor asupra executării
mai bune a exerciţiului, asupra neajunsurilor şi greşelilor şi să motiveze nota acordată. Tot în
etapă de bază după îndeplinirea temelor lecţiei, învăţătorul poate organiza 1-2 jocuri dinamice
(mobile), divesre după structură şi conţinut.

Etapa de încheiere 3-5min

La etapa de încheiere a lecţiei se urmăreşte trecerea treptată de la încordarea şi excitaţie
cauzate de exerciţiile din etapa adoua a lecţiei la o stare relativ liniştită. Învăţătorul face totalurile
lecţiilor, evidenţiază pe cei mai activi elevi la lecţie şi îi încurajează pe cei mai puţini activi.
Dă recomandări pentru activitatea independentă ( lucrul pentru acasă).
Ca conţinut se poate de executat alergare uşoară, exerciţii cu mers, mers cu căntec, mers
cu scuturarea braţelor picioarelor, exerciţii de respiraţie, jocuri dinamice (cu efort fizic redus).
Lecţia de educaţia fizică se termină cînd învăţătorul le spune elevilor lecţia s-a terminat
,,bună ziua” şi elevii răspund cu voce tare şi toţi împreună ,,bună ziua”. După aceasta elevii
mergănd în coloană căte unul după învăţător părăsesc în linişte sala de sport ( teren de sport ).

6
 Cerinţele faţă de lecţia de educaţie fizică.
- Să aibă anumite obiective îndeplinirea cărora trebuie să fie asigurată în procesul tuturor
lecţiilor, s-au seriei de lecţii, şi particulare îndeplinirea în decursul unei singure lecţie;

- Să fie organizată just din punct de vedere metodic;

- Să fie o continuare succesivă a lecţiilor precedente, să prevadă într-o mare măsură

obiectivele şi conţinutul următoarei lecţii;

- Să corespundă elevilor după sex, nivel de dezvoltare, gradul de pregătire fizică;

- Să conţină exerciţii şi jocuri care să contribuie la dezvoltarea fizică multilaterală, la

întărirea sănătăţii, formarea ţinutei corecte;

- Să aibă un caracter educativ.

Tipurile lecţiei de educaţie fizică

Există mai multe criterii de stabilire a tipurilor de lecţii în educaţia fizică, criterii care pot
fi sistematizate astfel:
După tematica abordată :

● lecţii cu teme din deprinderile motrice specifice unor ramuri/probe sportive (atletism,
gimnastică);

● lecţii cu teme din aptitudinile psihomotrice (forţă, viteză, rezistenţă, coordonare). Sînt
considerate lecţii de pregătire fizică generale.

● lecţii mixte, cu teme atît din deprinderi şi /sau priceperi motrice cît şi din aptitudinile
psihomotrice

● lecţii monosport, cu o temă dintr-un singur sport (atletism);

● lecţii bisport, cu temă din două sporturi (atletism şi baschet);

● lecţii polisport, cu teme din mai multe sporturi (atletism , fotbal, baschet);

După etapele învăţării motrice în care se află deprinderile motrice:

● lecţii de învăţăre (sau mai corect de iniţiere primară) a deprinderilor motrice;

● lecţii de consolidare (sau de fixare) a deprinderilor motrice;

7
● lecţii de perfecţionare a dprinderilor motrice şi de formare a priceperilor motrice;

● lecţii de evaluare care pot fi lecţii integrale de verificare sau parţiale;

● lecţii mixte sau combinate aceste rezultă din combinarea celor patru etape ale învăţării motrice
luate cîte două: învăţare cu consolidare, învăţare cu perfecţionare, consolidare cu verificare,
perfecţionare cu verificare.

Termeni şi noţiuni cu care operăm la lecţia de educaţie fizică.

Formaţia-aşezarea elevilor într-o anumită ordine , pentru efectuarea unor acţiuni comune, fără a
se stingheri unul pe altul;

Flanc-extremitatea formaţiei (flancul dprept şi stâng);

Lăţimea formaţiei- depărtarea dintre flancuri;

Interval- depărtarea elevilor (pe linia umerilor);

Front- partea formaţiei unde elevii sînt aşezaţi cu faţa;

Adîncimea formaţiei- depărtarea dintre primul şi ultimul elev;

Distanţă-depărtarea în adîncime (între executanţi);

Rândul- aşezarea executanţilor pe linia umerilor;

Şirul- aşezarea executanţilor unul înapoi celuilalt.

Competenţele la disciplina şcolară educaţie fizică

Noţiunea de competenţă: Ce este o competenţă? O explicaţie generală găsim în Dicţionarul
Eplicativ al limbii române; astfel, competenţa este ,,capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra
unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adînci a problemei în discuţie”(DEX.Ediţia a II-a, Univers
Enciclopedic, Bucureşti,1996. Competenţa este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe,
deprinderi şi atitudini dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de
realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării
unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.

Curriculumul la educaţie fizică include un ansamblu de competenţe, unele avînd caracter

general, însă fiind la fel de importante ca şi altele,cu caracter specific domeniului educaţiei
fizice. Practic, totalitatea competenţelor prezentate în programa curriculară la clasele primare de
educaţie fizică constituie un sistem de achiziţii educaţionale finale, bine corelat, care contribuie
8
la formarea personalităţii elevului contemporan. Ansamblul de competenţe poate fi reprezentat în
modul următor:

Sistemul de competenţe

Competenţe- cheie Competenţe specifice

transversale şi transdisciplinare disciplinei de studiu

1.Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. 1.Formarea unor concepte şi valori

2.Competenţe de comunicare în limba
maternă/limba română.
3.Competenţe de comunicare într-o limbă
străină.
4.Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi
tehnologie.
5.Competenţe acţional-strategice.
6.Competenţe digitale în domeniul
tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale.
fundamentale privind activitatea motrice şi
influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra
organismului uman.
2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
funcţionale, aplicative, volitive şi estetice prin
intermediul exerciţiilor fizice.
3. Formarea calităţilor de personalitate, a
comportamentului civilizat, a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială.

7.Competenţe interpersonale, civile, morale.

8.Competenţe de autocunoaştere şi
autorealizare..

9.Competenţe culturale, intelectuale(de a

recepta şi de a crea valori).

10.Competenţe antreprenoriale.

Trebuie de menţionat faptul că ansamblul competenţelor-cheie ( transversale şi

trasndisciplinare) corespunde concepţiei dezvoltării sistemului de învăţămînt obligatoriu,
asigurînd elevilor cunoştinţe, capacităţi şi atitudini cuprinse în standardele învăţămîntului
european.

9
 Metodele de instruire la educaţia fizică
Programul după care se reglează acţiunile practice şi teoretice în scopul dobîndirii de
cunoştinţe şi realizarea unor obiective poartă denumirea de metodă. Semnificaţia cuvîntului
derivă din termenul grecesc ,,methodos”, ,,cale de urmat”, ,,drum de urmat”, pentru atingerea
obiectivelor propuse. Metodele utilizate în activitatea de educaţie fizică şi sport sînt numeroase
cu aplicaţii multiple. Mă voi opri la metodele de instruire care vizează realizarea obiectivelor de
dezvoltare a calităţilor motrice, de învăţare, consolidare, perfecţionare a deprinderilor motrice, de
comunicare, de cunoaştere, de creativitate necesară activităţii de instruire şi educaţie eficientă.În
practica educaţiei fizice se aplică multe metode şi procedee metodice diverse de instruire.
Metodele clasice pot fi unite în următoarele trei grupe:

1.Metodele verbale:

- explicaţia;

- povestirea;

- convorbirea;

- dispoziţia;

- comanda;

- indicaţia.

2. Metodele intuitive:

- demonstrarea (a învăţătorului);

- folosirea a materialelor intuitive (planşe, scheme, tabele, casete video, CD)

3. Metodele practice:

- exerciţiul (pe părţi şi în întregime);

- întrecerea (la ştafete, jocuri dinamice, jocuri sportive).

În educaţie fizică şi sport există un sistem de metode moderne pe care le presupune

procesul instructiv-educativ specific şi un sistem de orientări metodologice. Pe fondul acestor
caracteristici deosebim:

10
• metode de instruire;

• metode de corectare a greşelilor;

• metode de verificare şi apreciere;

• metode de educaţie;

• metode didactice;

• metode de cercetare;

• metode de evaluare.

Orientările metodologice moderne anumite sînt:

A )Problematizare (orientare metodologica de tip euristic).

B) Modelarea ( sînt orientări metodologice de tip noneuristic)

C) instruirea programată

D) Algoritmizarea

E) Tratarea diferenţiată (orientare metodologică mixtă euristică şi noneuristică, după

unii specialişti este ,,principiu”).

Calităţile motrice de bază

În lucrările de specialitate, calităţile motrice sunt considerate aptitudinile,
posibilităţile organismului în sfera motricităţii particulare pentru fiecare individ, bazate pe
însuşiri ereditare, perfectibile, în limitele fondului genetic, în urma unor acţiuni deliberat
organizate în acest scop. Principalele calităţi motrice care interesează în educaţia fizică la clasele
I-IV sunt: viteza, îndemînarea, rezistenţa, forţa, mobilitatea şi elasticitatea.

Viteza-formele de manifestare:

- Viteza de reacţie este viteza reacţiei motrice. Viteza de reacţie este mai mare la membrele
superioare decît membrele inferioare (alergarea cu start de jos la semnal sonor pe o distanţă de
8-10 m).

- Viteza de execuţie- această formă de viteză se măsoară prin timpul care trece de la începerea
execuţiei şi pînă la încheierea acesteia (alergarea de suveică 3x10 m).

11
- Viteza de repetiţie-se mai numeşte,,frecvenţa mişcării”. Ea constă în capacitatea de a efectua
aceeaşi mişcare într-o unitate de timp prestabilit. (transmiterea mingii cu două măini de la piept
la perete timp de 30 sec. De efectuat 20 de transmiteri).

- Viteza de deplasare-ea constă în parcurgerea unei distanţe prestabilită contra timp.(alergarea

de viteză la distanţă de 25-30 m).

Îndemînarea

Ea reprezintă capacitatea organismului de a efectua acţiunile motrice complexe, dificile

din punct de vedere al coordonării, dirijînd precis şi economic mişcările în timp şi spaţiu, cu
iuţeala şi cu încordările necesare, dependent de situaţiile care apar pe parcursul execuţiei. Ea
depinde de o serie de factori dintre care, la fel ca şi în cazul vitezei, o bună parte sunt puternic
influenţaţi de ereditate. Dintre aceştia menţionăm: capacitatea scoarţei de a selecţiona informaţiile
(depinde de acuitatea organelor de simţ, echilibru) şi de a programa coordonat comenzile
nervoase, contracţiile şi relaxările,experienţa motrică anterioră, nivelul de dezvoltare a celorlalte
calităţi etc.

Formele de manifestare:

- Îndemînarea generală-necesară efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice de către oameni cu

eficienţă maximă şi consum minim de energie.

- Îndemînarea specială-caracteristică sau necesară oamenilor care practică diferite probe şi ramuri de
sport. (atletism, gimnastică, volei, baschet, etc.).

- Îndemînare în regimul altor calităţi motrice: îndemînarea în regim de viteză, de rezistenţă, de forţă.

Rezistenţa

Defineşte capacitatea organismului de a efectua timp îndelungat un efort fără a scădea

randamentul, de a învinge oboseala şi de a se reface rapid în urma efortului. Rezistenţa este
condiţionată de următorii factori principali: posibilităţile funcţionale ale sistemului respirator şi
circulator, unele calităţi ale voinţei (perseverenţă, abnegaţie, tenacitate etc.), alternanţa dintre
efort şi pauze etc.

Formele de manifestare :

- Rezistenţa generală-capacitatea organismului de a efectua un timp îndelungat acte motrice cu

eficienţă şi fără apariţia oboselii solicitînd mult sistemul nervos, cardiovascular şi respirator.

12
- Rezistenţa specială-care este capacitatea organismului uman de a depune eforturi pe care le
implică probele sau ramurile sportive.

- Rezistenţă anaerobă-care este specifică pentru eforturile cuprinse între 45 sec-2min.

- Rezistenţă aerobă-care este specifică pentru eforturile care depăşesc 8 minute adică eforturi de
lungă durată.

Forţa

Altă calitate motrică de bază, defineşte capacitatea individului de a învinge o rezistenţă

prin efort muscular (de a împinge, ridica, transporta, trage o greutate etc.). Ea depinde de:
grosimea muşchilor, numărul fibrelor angrenate în efortul de contracţie musculară, viteza cu care
acţionează, avantajul oferit de pârghiile segmentelor acţionate, calitatea proceselor şi
substanţelor energetice.

Formele de manifestare:

- Forţa generală-care se manifestă atunci cînd la efortul de (învingere a rezistenţei) participă

principalele grupe musculare ale organismului uman.

- Forţă specială-care se manifestă atunci cînd efortul de învingere a rezistenţei participă una sau
cîteva grupe musculare ale organismului uman (cum se întîlneşte la unele probe sau ramuri de
sport).

- Forţă statică-când prin contracţie nu se modifică dimensiunile fibrelor musculare angajate în

efort.

- Forţă dinamică-numită şi izotonică, cînd prin contracţie se modifică dimensiunile fibrelor

musculare angajate în efort.

- Forţă mixtă, cînd pentru învingerea rezistenţei se întîlnesc atît contracţii statice cît şi cele
dinamice.

MOBILITATEA ŞI ELASTICITATEA

Sunt alte calităţi motrice care influenţează calitatea exerciţiilor tehnice în multe acţiuni
de mişcare. Prima se referă la amplitudinea mişcării determinată de gradul de mobilitate al
articulaţiilor, iar ultima la amplitudinea mişcării determinată de posibilităţile de alungire a
muşchiului. Perfecţionarea lor asigură supleţea organismului, prevenind rigiditatea, gradul
limitat de mişcare la nivelul articulaţiilor
13
 Deprinderile motrice de bază

Mersul

Alergarea

Săritura

Aruncarea.

Mersul

În educaţie fizică şcolară mersul poate fi întîlnit în diferite forme :

- Mers pe vărful picioarelor ;

- Mers pe călcâie ;

- Mers fandat ;

- Mers ghemuit ;

- Mers pe exerciţii de respiraţii;

- Mers cu întoarceri sau schimbări de direcţie;

- Mers cu ridicarea unui genunchi la piept şi rotarea braţelor ;

- Mers pe partea etxerioară şi interioară a tălpii piciorului ;

Alergarea
Alergarea reprezintă o deprindere motrică de bază care asigură deplasarea corpului cu
diferite grade de rapiditate şi în diferite forme de execuţie, în funcţie de scopul pentru care este
utilizată.

Variante de alergare :

- Alergare uşoară ;

- Alergare cu pendularea gambelor în urmă ;

- Alergarea cu ridicarea genunchilor în sus ;

- Alergare laterală cu paşi adăugaţi (cu umărul drept şi stăng) ;

14
 - Alergare cu picioarele întinse înainte ;

- Alergare şerpuită, în cerc ;

- Alergare cu schimbări de ritm ;

- Alergare cu ocoliri şi întoarceri ;

- Alergare cu plecare din diferite poziţii.

Săritura
Prin săritură se dezvoltă calităţile motrice combinate forţă-viteză (detentă).

După structura lor pot exista următoarele categorii de sărituri :

- Săritura în lungime de pe loc;

- Săritura în lungime cu elan ;

- Săritura la coardă ;

- Sărituri ca mingea cu bătaia palmelor ;

- Sărituri pe şi peste obstacole, cu atingerea diferitelor obiecte cu palma ;

- Sărituri în adîncime ;

- Sărituri pe loc ;

- Sărituri de pe un picior pe altul ;

- Săritura cu sprijin depărtat la capra de gimnastică ;

Aruncarea şi Prinderea

Dezvoltă forţa braţelor, întăresc articulaţiile, îmbunătăţesc coordonarea, precizia şi

îndemînarea, simţul de aprecier a distanţei.

Forme de aruncare :

- Cu o mână ;

- Cu două mâini ;

- De pe loc şi din deplasare ;

15
- La ţintă sau la distanţă ;

Forme de prindere :

- Cu două mâini ;

- Cu o mână ;

În poziţii diferite :

- De pe loc şi în deplasare.

Deprinderi şi priceperi motrice aplicativ-utilitare

A) Echilibrul - pe o linie trasată pe sol ;

- pe banca de gimnastică ( partea lată, partea îngustă) ;
- mers pe plan înclinat ;
- mers în echilibru cu transport de greutăţi ;

B) Târâre - deplasare pe palme şi picioare ;

- deplasare pe palme şi genunchi ;

- deplasare pe antebraţe şi genunchi ;

- deplasare nunai cu ajutorul braţelor ;

- deplasare pe antebraţe şi picioare ;

C) Tracţiuni - în braţe la banca de gimnastică ;

- în grup 2-6 elevi (la coardă, baston, frînghie) ;

- împingeri în braţe, picioare, (lupta cocoşilor), etc ;

D) Transport de greutăţi - transport individual al unei greutăţi ;

- transport în grup a aparatelor de gimnastică,

obiecte grele ;

- transportul unui coleg (în spate, după cap, roaba etc) ;

16
E) Căţărarea - pe plan înclinat ;

- la scara fixă, frînghie ;

- pe peretele de gimnastică ;

- pe alte aparate (ladă, capră, cal etc) ;

F) Escaladare - trecere de pe o scară fixă pe alta, apropiată ;

- escaladarea aparatelor de gimnastică (ladă, cal, bîrnă)

- escaladarea unui gard.

Metodologia operaţionalizării obiectivelor

Un obiectiv corect formulat prezintă trei-patru şi chiar cinci caracteristici (componente)

esenţiale:

a) Este exprimat în funcţie de subiect;

b) Este concret (specific);
c) Este performativ (măsurabil);
d) Descrie condiţiile şi nivelul realizări lui(criterii de performanţă).

Comportamentul pe care îl demonstrează elevul este exprimat printr-un verb de acţiune, ce

indică:

- Activităţile mintale observabile (ce?);

- În ce condiţii se produce acest comportament şi prin ce categorii de conţinuturi (cum?);
- Nivelul de performanţă sau croteriul de reuşită, raportul la condiţiile didactice concrete:
clasa, vîrsta, locul de desfăşurare a temei etc. (cît).

Exemple de obiective operaţionale:

Domeniul congnitiv (cunoştinţe teoretice).- cl -1,,A”.

Tema:Regulile igienii personale.

Subcompetenţa: să conştiintizeze regulile de igienă personală.

17
Operaţionalizarea obiectivului:

Cine: elevii

Ce: să numească regulile igienii personale

Cum: cu cuvinte proprii.

Cît: corect şi fără a denatura esenţa.

Exemple de obiective operaţionale:

Domeniul psihomotor (calităţi şi capacităţi)-clasa -2,,A”.

Tema: Alergarea de viteză la 30 m

Subcompetenţa: dezvoltarea vitezei de deplasare.

Operaţionalizarea obiectivului:

Cine: elevii.

Ce: să execute alergarea de viteză la 30 de m

Cum: cu viteză maximală.

Cît: corect şi tehnic.

Jocurile Dinamice
În desfăşurarea jocurilor este bine să se apeleze la imaginaţia creatoare a copiilor,iar
comanda învăţătoruluisă fie cît mai puţin folosită.Să se apeleze în marea majoritate a lecţiilor
metoda lucrului frontal ,care asigură mişcare pentru toţi copiii şi este eficientă în utilizarea
raţională a timpului. Întrecerile să fie organizate pe cît mai multe echipe,să fie dinamice, aşa încît
activitatea copiilor să fie continuă,asigurînd astfel o densitate corespunzătoare lecţiei.

Alegerea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea jocurilor.

La alegerea jocurilor se va ţine cont, în primul cont de sarcinile instructiv-educative, de

particularităţile de vîrstă şi sex, nivelul de pregătire fizic a elevilor, şi de condiţiile atmosferice şi
materialul de care este nevoie.

Jocurile se aleg mai întîi de toate în funcţie de conţinutul lor motric. Astfel vom avea:

18
 - Jocuri cu alergare;

- Jocuri cu sărituri;

- Jocuri cu transmiterea şi transportarea obstacolelelor, cu elemente de căţărare;

În programa curriculară pentru clasele I-II sînt astfel de jocuri cu elemente de întrecere care îi
pregătesc pe copii pentru cele mai simple jocuri pe echipe: ,,goana mingilor”, ,,mingea la
centru”, ,,toţi la steguleţele lor”. În clasa a III-,,A”, se organizează jocuri mai complicate cu
conducători,,ziua şi noaptea”, ,,vînătorii şi raţele”. Învăţătorul planifică jocurile dinamice
repartizîndu-le pe simestre ale anului şcolar, ţinînd cont de anotimp. De regulă în semestrul I se
planifică jocuri care pot fi desfăşurate pe terenul de sport, iar în semestrul II-jocuri în sala de
sport. Cu elevii din clasele I-II-,,A”, se desfăşoară unul sau două jocuri dinamice, iar în clasa a
III-IV-,,A”, se petrec două sau trei jocuri.

Pentru reuşita unui joc trebuie rezolvate unele dintre problemele principale ale organizării şi
desfăşurării acestuia ca:

- Alegerea jocului în funcţie de locul şi timpul în care se desfăşoară;

- Alegerea jocului cel mai indicat pentru vârsta şi pregătirea fizică şi psihică a elevilor;

- Explicarea şi eventual demonstarea acestuia;

- Alcătuirea echitabilă a echiplelor;

- Stabilira cîştigătorilor;

Eliminarea uneia dintre problemele enumerate poate duce la :

- Neîncrederea în cel care conduce jocul;

- Neîncrederea în forţele proprii;

- Dezvoltarea trăsăturilor negative de carecter;

- Plictiseala;

- Timiditatea.

Spiritul activ al copiilor şi regalarea efortului fizic în timpul jocurilor:

Spiritul activ al copiilor în timpul lecţiei provoacă un efort fiziologic şi emoţional mare.
Pentru a regla mai uşor efortul fizic se recomandă următoarele procedee:
19
- Schimbarea duratei şi numărul de repetări ale jocului;

- Mărirea sau micşorarea terenului;

- Schimbarea sau complicarea regulilor de joc;

- Întroducerea sau lichidarea pauzelor.

Cracteristicele jocurilor:

- Solicită multilateral organismul elevilor;

- Dezvoltă calităţile fizice;

- Contribuie la întărirea sănătăţii;

- Sînt atractive;

- Respectarea regulilor, îi obişnuieşte pe copii să colaboreze;

- Dezvoltă spiritul fair-play;

- Dezvoltă calităţile morale (spirit de echipe, curaj, perseverenţă, încredere în forţele

proprii.

Exemple de jocuri pentru dezvoltarea vitezei la cl. I-IV.

,,Ziua şi Noaptea”, ,,Cursa numerelor”, ,,Bucheţelul”, ,,Cosmonauţii”, Cursa literelor”,

,,Roata”, ,,Automobilele”, ,,Alergare cu handicap”, ,,Cel mai iute”.

Exerciţii pentru dezvoltarea vitezei cl. I-IV:

- Alergare în linie dreaptă din poziţia în picioare;

- Alergare cu plecare din poziţia ghemuit;

- Alergare pe distanţa de 25 metri cu plecare din picioare;

- Alergare şerpuită;

- Alergare printre 6-8 obstacole;

- Alergare unul după altul combinată cu pasul săltat (trei paşi alergare şi un pas săltat).

20
 Exemple de jocuri pentru dezvoltarea forţei cl.I-IV.

,,Voinicii”, ,,Roaba”, ,,Bicicleta”, ,,Tracţiune cu bastonul pe echipe”, ,,Cine aruncă mai

departe”, ,,Tracţiune pe echipe”, ,,Vrăbiuţe săltăreţe”.

Exerciţii pentru dezvolaatrea forţei la cl.I-IV:

- Sărituri ca mingea cu întoarceri 180 pe al patrulea timp;

- Ridicarea trunchiului la verticală;

- Tracţiuni în braţe;

- Flotări la banca de gimnastică;

- Căţărare la scara fixă şi coborîre în braţe;

- Aruncarea mingii 1-kg la distanţă, de la piept, cu ambele mâini.

Exemple de jocuri pentru dezvoltarea rezistenţei:

,,Huştuluc”, ,,Balonaşul”, ,,Preia conducerea”, ,,Fluturaşul’’, ,,Leapşa în perechi”.

Exerciţii pentru dezvoltarea rezistenţei la cl. I-IV:

1. Alergare uşoară;
2. Alergare de durată ( 2-4 min);
3. Alergarea de rezistenţă pe distanţele 400m, 600m, 800m;
4. Alergarea de rezistenţă 3 x 200m;
5. Joc de fotbal 12 min;

Exemple de jocuri pentru dezvoltarea îndemînării:

,,Îndemînaticii”, ,,Mingea în stea”, ,,Mingea prin tunel”, ,,Mingea peste pod”, ,,Umbra”,
,,Jocuri cu aruncare şi prindere a mingii”, ,,Concurs de pase”, ,,Şeful la mijloc”.

Exerciţii pentru dezvolatarea îndemînării la cl. I-IV:

- Exerciţii de aruncare şi prindere a mingii;

- Lovirea succesivă a mingii în pămînt cu mâna stângă şi cea dreaptă;

21
- Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu balansarea braţelor înainte şi
înapoi;

- Conducerea mingii în linie dreaptă la o distanţă de 8-10 m;

- Conducerea mingii printre obstacole;

- Săritura în sprijin depărtat peste capră de gimnastică.

22
 Proiectul didactic la educaţia fizică
Proiectul didactic este documentul obligatoriu, elaborat de învăţător pentru fiecare lecţie de
educaţie fizică în parte. În momentul realizării proiectului didactic învăţătorul trebuie:

- Să formuleze clar obiectivele operaţionale, derivate din subcompetențe;

- Să stabilească şi să ordoneze conţinuturile în funcţie de obiectivele stabilite;
- Să prefigureze şi structureze scenariul didactic, pe etapele lecţiei necesare realizării
temelor lecţiei (durată, mijloace şi dozare, metode, formaţii de lucru, indicaţii metodice)

Cînd începe să elaboreze proiectul didactic, învăţătorul consemnează partea de sus centrală
resursele umane şi materiale.

Proiect didactic

La lecţia de educaţie fizică desfăşurată în clasa a______cu efectivul de _______elevi

(băieţi____fete____).

Durata desfăşurării_______. Locul desfăşurării_____________________.

Inventarul şi utilajul necesar:__________________________________________________

_________________________________________________________________________.

Învăţătorul trebuie să completeze partea din stînga-centru a planului:

Teme şi subcompetenţe

1. Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Subcompetenţa: . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Tema: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Subcompetenţa:. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Temele sînt luate din proiectul didactic de lungă durată (plan calendaristic semestrial).

Căteva precizări referitor la stabilirea temelor lecţiei:

Temele sînt luate din planul calendaristic: priceperi, deprinderi şi calităţi motrice. Drept
consecinţă, apar cel puţin trei observaţii:

23
 a) Atletismul, gimnastica, jocurile sportive nu sînt teme, ci domenii din care se iau temele
de deprinderi şi priceperi motrice;

b) Ştafetele, parcursurile aplicative, jocurile dinamice nu sînt teme, ci mijloace sau

modalităţi de realizare a unor teme;

c) Antrenamentul în cercuit, izometria, intervalulu nu sînt teme, ci procedee metodice de

dezvoltare/educare a unor calităţi motrice.

Mai multe probleme apar la stabilirea obicetivului (când avem doar o temă) sau a
obiectivelor (când avem mai multe teme), mai ales dacă nu se înţelege complet relaţia ,,temă-
obiectiv”. Tema rămăne aceeiaşi pe parcusul sistemului de lecţii (4-6 lecţii). Obiectivul
reprezintă ceea ce trebuie să se realizeze din tema resprectivă la fiecare lecţie. Se poate menţine
acelaşi obiectiv în maximum 2-3 lecţii succesive, dar sînt cazuri cînd obiectivul se schimbă în
permanenţă.

Pentru calităţile motrice, în ipostază de teme, obiectivele vizează dezvoltarea/educarea,

îmbunăţirea sau verificarea unei calităţi motrice. Exemplu:

Tema: Viteza

Subcompetenţa : Dezvoltarea vitezei de deplasare la distanţe medii (15-20 m);

Tema:Îndemînarea
Subcompetenţa : Îmbunătăţirea preciziiei de aruncare a obiectelor uşoare în ţinte fixe cu fiecare
membru superior;

Tema:Forţa.

Subcompetenţa: Dezvoltarea forţei dinamice la nivelulu principalelor grupe musculare.

Pentru deprinderile şi priceperiile motrice, în ipostază de teme subcompetenţele trebuie să

precizeze etapele învăţării motrice:

- Iniţiere sau învăţare;

- Fixare sau consolidare;

- Perfecţionare şi verificare.

24
Exemple:

Tema: Săritura în lungime cu elan din alergare.

Subcompetenţa : Consolidare cu accentul pe etalonarea elanului (bătaie într-un spaţiu delimitat cu
piciorul cel mai puternic);

Tema:Conducerea mingii de baschet printre obstacole.

Subcompetenţa : Perfecţionare, cu accent pe protejarea corespunzătoare a mingii în funcţie de

obstacol.

În continuare prezint un proiect didactic la educație fizică pentru ciclul primar servind
drept suport didactic pentru studenți anului trei și patru la proiectarea activităţii didactice în
timpul practicii pedagogice de instruire în școala primară.

25
 Proiect didactic

La lecția de educație fizică desfășurată în clasa a IV-a cu efectivul de 25 de elevi:

15 băieți şi 10 fete.

Școala primară: “ Alexei Mateevici “ din or. Cahul.

Data desfașurării: 10 octombrie 2016

Locul desfașurării : teren de sport

Subiectele lecției :

1. Săritura în lungime de pe loc.

2. Driblingul multiplu printre obstacole.

Subcompetențe : Cunoaștere și înţelegere.

La finele lecției elevul va fi capabil :

- Să explice fazele săriturii în lungime de pe loc ;
- Să stabilească legătura dintre driblingul multiplu în linie dreaptă, driblingul printre
obstacole.

Aplicare:

- -Să demonstreze tehnica săriturii în lungime de pe loc.

- Să aplice driblingul multiplu printre obstacole în cadrul ştafetelor sportive.

Integrare :

- Să manifeste atitudini responsabile față de rolul exercițiilor fizice pentru sănătatea

omului.
- Să-și formeze calitați comportamentale : responsabilitate, inițiativă, insistență,
onestitate în cadrul lecției de educație fizică.

Tehnologii didactice : a) Explicația; b)Demonstrația; c) Repetarea; d)Exercițiul.

Bibliografie:

1. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară la educația

fizică. Chișinău, 2011.
2. A.B.C. – ul învățătorului pentru predarea exercițiilor fizice . București , 1981.
3. Educație fizica și sport , București 2003.

26
 Etapa și durata ei
Operaționalizarea
Metodologia Indicații
obiectivelor Dozarea
Conținutul Didactic predare organizatorice
referitor la efortul
învățare și metodice.
dezvoltarea fizic
evaluare Formații de lucru
subcompetențelor

Org. colectivului de elevi. Anunțarea În linie pe un

subiectelor lecției. Verificarea ținutei 1 min Verbală rând.
și a stării de sănătate. Captarea
atenției :
O1. Elevii să execute I – Exercițiul de atenție Elevii execută
2 exerciții la atenție 1Pas înainte cu piciorul stâng păstrînd
corect, simultan și 2-Aplicarea piciorului drept 1-2 ori Frontală formația în linie și
tehnic. 3-4 Întoarcere la dreapta Practică coloană.
5-6 Un pas alăturat la dreapta Repetării
7-8 Întoarcere la stânga 1 min
II – Exercițiul de atenție : Întoarceri
Întoarcere la dreapta-stânga, stânga- 4-5 ori Sincronice.
împrejur.
ETAPA PREGĂTITOARE -10-12 min

Variante de mers :
-M. pe vârful picioarelor 10-15 m În coloană cîte
-M. pe călcâie 10-15 m unul înapoia
-M. pe parte exterioară și interioară a 10-15 m celuilalt.
tălpii piciorului. 1 cerc
O2. Elevii să -M. cu extensii și arcuiri de brațe. 3 min
reacționeze adegvat -M. ghemuit 10-15 Trunchiul drept,
la pregătirea - M. cu exerciții de expirație min Efortul capul sus, privirea
organismului pentru Variante de alergare : 4-5 ori moderat . Înainte.
efort efectuînd 5-6 -Alergare ușoară 2-3 cerc Metoda
variante de mers și -Alergare cu pendularea gambelor în 2x20 repetării.
alergare. urmă 2x20 m Contactul cu
-Alergare cu genunchii sus 3 min vîrful
-Alergare cu picioarele întinse înainte 1 cerc picioarelor,
-Alergare laterală cu pași adăugați 2 x20 m brațele
-Alergare cu oprire la semnal sonor în 3-4 îndoite din coate
poziţia ghemuit. repetări se mișcă înainte
și napoi.

27
 Exerciții pentru dezvoltarea fizică În linie pe doua
generală. rănduri
Clasa se împarte în linie pe doua rânduri:
I-Stănd picioarele împreună mâinile pe
șolduri. Trunchiul drept
T 1-Aplecarea capului înainte Aplecarea lentă.
O3. Elevii să execute T 2- Aplecarea capului înapoi 4-5 ori
5-6 exerciții pentru T 3-Aplecarea capului la stânga
dezvoltare fizică T 4-Aplecarea capului la dreapta Explicația
generală,de sus în jos, II- Stând picioarele împreună mâinile pe Demonstr Rotirea lentă cu
corect și fără greșeli. șolduri : Frontală ochii deschiși
T 1-4 rotirea capului la stânga 2 min Repetării
T 5-8 rotirea capului la dreapta 5-6 ori
III- Stând picioarele departate mâinile pe Coatele
umeri : depărtate la
T 1-4 rotirea umerilor înainte 6-7 ori nivelul umerilor.
T 5-8 rotirea umerilor înapoi.

IV- Stând picioarele depărtate brațele

îndoite din coate:
T 1-2 extensie cu arcuire cu brațele 5-6 ori Explicația Brațele îndoite
îndoite Demonstr din
T 3-4 extensiie cu arcuire cu brațele Repetării coate în fața
Etapa pregătitoare- 10-12 min

întinse 2 min Frontală pieptului

O4. Elevii să execute T 5-6 idem 1-2
toate exercițiile T 7-8 idem 3-4
programate promt și V- Stând picioarel departate mâinile la
conștiincios. ceafă: 5-6 ori Coatele
T 1-2 răsucirea trunchiului la stânga depărtate la
T 3-4 răsucirea trunchiului la dreapta nivelul umerilor
T 5-6 idem 1-2 Răsucirea
T 7-8 idem 3-4 completă la stg-
Repetării dr.
VI- Stând picioarele depărtate Practică
mâinile pe șolduri: Frontală La îndoirea
T 1-2 îndoirea trunchiului la stânga 6-7 ori trunchiului la
T 3-4 îndoirea trunchiului la dreapta stânga se ridică
T 5-6 idem 1-2 brațul drept
T 7-8 idem 3-4 deasupra
capului.
VII- stând picioarele împreună mâinile
pe șolduri:
T 1-4 sărituri pe piciorul stâng 4-5 ori Săriturile se
T 1-4 sărituri pe piciorul drept efectuează pe
T 1-4 sărituri pe ambele picioare vîrfurile
cu bătaie din palme picioarelor.

28
 Pe 2 rânduri
Subiectul 1. Săritura în lungime de pe față în față
O5. La sfîrșitul lecției loc.
toți elevii trebuie să Pe sol se marchează o linie cu lungimea de La aterizare
execute săritura în 2 m (gradată peste fiecare 5 cm). Se 2-3 ori genunchii ușor
lungime de pe loc, prin execută cu desprinderea de pe ambele Explicaţia îndoiți.
respingerea puternică picioare folosind 2-3 elanuri ai brațelor. Se 12 Demonstr Cine sare cel
a picioarelor de la sol măsoară de la vîrfuri (poziția de plecare) și min Exercițiul mai departe
la rezultatul maximal. călcâie (poziția de aterizare). Se acordă 2 este declarat
încercări și se înregistrează cel mai bun campionul clasei
rezultat. Se sare în echipament sportiv. la sărituri.
Rezultatul se înregistreză în cm.

O6. La sfîrșitul lecției Subiectul2. Driblingul multiplu printre Mingea se

toți elevii trebuie să obstacole . împinge cu
execute driblingul cu o -Stafeta cu dribling multiplu în linie dreaptă 1-2 ori palma în sol cu
mână și cu alta, în linie cu mâna stângă. intensitate,ritm
dreaptă și cu ocolirea -Stafeta cu dribling multiplu în linie 1-2 ori și unghiuri
unor obstacole corect dreaptă cu mâna dreaptă 9 min impuse de
Etapa de baza 28-30 min

și fără greșeli. -Dribling simplu pe lîngă 2-3 obstacole viteza de

întoarcere în alergare pe margine și 1-2 ori deplasare
predarea mingiii la următorul coechiper. Pe doua șiruri.
Împingerea
mingei în sol se
face lateral față
de corp în
Demons poziție, joasă,
Concurs medie și înaltă.
O7. La sfîrșitul lectiei Ștafeta cu dribling. Clasa se împarte în
toți elevii trebuie să două șiruri de gimnastică. Elevii se numără 1-2 ori
execute driblingul cu o în adîncime. Fiecare elev are cîte o minge. 5 min
mână depărtată de Cînd își aude numărul strigat aleargă în
obstacol,corect şi fără dribling ocolește obstacolul , se întoarce în
greșeli. dribling la locul său și ridică măna în sus. Ocolirea
obstacolului cu
Demonst. o mână
Repetării depărtată de el.
De joc
O8. La sfîrșitul lectiei Jocul dinamic “Mingea vecinului” . Clasa în
toți elevii trebuie să formă de cerc cite unul . Conducătorul 6-7 A transmite
execute jocul dinamic jocului stă în afara cercului. Elevii transmit rep. mingea repede
“Mingea mingea din măna în măna vecinului său , 3-4 fără a o scăpa
vecinului,”conform conducătorul jocului aleargă prin exterior min jos. Mingea nu
regulilor de joc, cu să atingă mingea. Cînd atinge mingea se se transmite
comiterea unei singure schimbă cu locurile. peste
greșeli. 2-3 elevi.

29
 I.P.I. Stând picioarele la depărtarea Picioarele
O9. Elevii să execute umerilor. 2-3 ori Explicaţia întinse,vărfurile
individual 1-2 exerciții 1-3 aplecări înainte a trunchiului Demonstr la fel.
de relaxare menite să 4- P.I. 1 min Repetării
scadă nivelul efortului
fizic. II. P.I. Stând picioarele depărtate: 3-4 ori Inspirația pe
T 1-2- inspirație nas,expirația
T 3-4- expirație pe gură.
Etapa de încheiere 3-5 min

O10. Elevii să-și Totalurile lectiei

autoevalueze -Aprecierea elevilor mai activi la lecție.
activitatea efectuată la -Încurajarea elevilor mai puțini activi la Apreciere
lecție printr-un lecție. 2 min a verbală. În linie pe un
exemplu concret. -Recomandări pentru activitatea Notarea rând.
independentă. Încurajare
1.Flotări din sprijin culcat facial.
2.Tracţiuni în braţe.

30
 Cuprins
1.Structura lecţiei de educaţie fizică şi sport. pag.1

2. Procedeele metodice de instruire. pag.4

3Cerinţele faţă de lecţie. Tipuri de lecţie. pag.6

4. Termeni şi noţiuni cu care operăm la lecţia de educaţie fizică. pag.7

5. Competenţele la discciplina şcolară educaţie fizică. pag.7

6. Metodele de instruire la educaţia fizică. pag.9

7. Calităţile motrice de bază. pag.10

8. Deprinderile motrice de bază. pag.13

9. Deprinderi şi priceperi motrice aplicativ-utilitare. pag.15

10. Metodologia operaţionalizării obiectivelor. pag.16

11. Jocuri dinamice. pag.17

12. Proiectul didactic de scurtă durată la lecţia de educaţie fizică. pag.20

31
 BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, ,,Curriculumul şcolar la educaţia fizică clasele a I-IV”.
Chişinău 2010.

2.Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova , ,,Ghid de implementare a curriculumului modernizat la

educaţia fizică pentru treapta primară”. Chişinău 2011.

3.,, Metodica predării educaţiei fizice şi sportului”, Institutul European 2006, autor Elena Lupu.

4. Altius, Fortius,Citius ,,Suport metodic pentru orele de educaţie fizică la ciclul primar”, editura
Carminis.Autori: Silvia Barbu, Rodica Dinescu, Carmen-Gabriela Minulescu.

5.Ministerul Învăţămîntului ,,Educaţie fizică pentru clasa X-a, şcoli normale”, editura Didactică şi
Pedagogică-R.A. Bucureşti 1994.

6.Ministerul Învăţămîntului al Republicii Moldova ,,Bazele teoriei şi metodica educaţiei fizice în şcoala
primară”, editura ,,Liceum”. Chişinău-1996.

7. ,,Metodica educaţiei fizice”, B.M.Caciaşchin, editura Chişinău- 1984.

8. Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului ,, Educaţia fizică în clasa a II-a”, I.Boian, S.Şipilov,
editura Chişinău-1997.

9.Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova ,,Educaţie fizică în clasa a III-a”.Ghidul

învăţătorului, S.Bicherschi, P.Sava, I.Boian, editura Lyceum-1999.

10. ,,Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice şi Sportului”, ediţia a II-a, F.Paraschiv, editura Omnia Uni S.A.S.T
Braşov-2007.

32