Sunteți pe pagina 1din 16

B U L E T I N

INFORMATIV

Nr. 2 / 14.02.2006
INVESTITORULUI DIN DOMENIUL • STOCUL de materii prime æi de
ARTELOR GRAFICE: marfã se vinde prin facturã în preziua
autentificãrii, separat de valoarea de
Valoarea Propriei Intreprinderi tranzacåionare a intreprinderii.
CONCLUZIE: Valoarea unei
Majoritatea întreprinzãtorilor intreprinderi este datã fie de valoarea
înfiinåeazã o societate comercialã cu profitului brut generabil într-o anumitã
gândul sã o dezvolte pânã la a deveni perioadã de timp, fie de valoarea de
bunul cel mai de preå, bun pe care piaåã a activelor.
fiecare sperã ca, în cele din urmã, sã-l Cu cât intreprinderea este mai
predea generaåiei urmãtoare sau sã-l
micã, cu atât riscurile sunt mai mari æi
vândã la un preå consistent. Cine nu
focalizeazã pe creæterea valorii propriei preåul plãtit pentru achiziåia intreprinderii
intreprinderi æi pe mãsurarea trebuie sã poatã fi recuperat mai repede.
progreselor valorice este posibil sã nu De exemplu, se considerã cã valoarea
atingã tocmai åelul exprimat, cel mai minimã pentru o intreprindere micã în
important åel. care familia este asociatã æi lucreazã
Iatã de ce noåiunile de bazã æi fãrã angajaåi este egalã cu profitul pe un
componentele care asigurã valoare unei an.
firme trebuie precizate æi analizate ca æi Dacã intreprinderea este mare,
cum am dori sã vindem cândva propria eventual listatã la bursã, atunci valoarea
firmã. Prezint aici cele mai importante maximã a acelei intreprinderi poate fi
COMPONENTE care se vând prin aproximatã ca raportul dintre profitul
cesiunea tuturor pãråilor sociale în cazul înregistrat în ultimul an raportat æi rata
firmelor care îæi desfãæoarã activitatea în dobânzii de referinåã anunåate de BNR.
sedii închiriate: În cazul intreprinderii listate la bursã
• CONTRACTUL DE riscul este considerat minim æi putem
ÎNCHIRIERE, încheiat pe o perioadã calcula azi valoarea maximã a
determinatã, eventual prevãzut pentru intreprinderii mari ca fiind profitul brut
chiriaæ cu un numãr de opåiuni de raportat pe ultimul an înmulåit cu
prelungire pe perioade suplimentare. coeficientul 11,76 care rezultã utilizând
• Se vând ACTIVELE, adicã rata de 8,5%, adicã rata dobânzii de
echipamentele/mijloacele fixe, obiectele referinåã anunåate de BNR pentru
fixe aflate pe inventar, tot ce este februarie 2006. Nu e de neglijat tendinåa
indispensabil rezolvãrii clientelei anuale, continuã de scãdere a ratei de referinåã
drepturile de autor, dreptul de a a BNR, care pare cã va ajunge cam la
desfãæura francizat activitatea, bunurile 6% imediat dupã integrare. Prin urmare
imobile aferente, pãråile deåinute în alte putem aproxima valoarea anticipatã
intreprinderi, deci orice constituie pentru 2007 a intreprinderii listate la
valoare æi proprietate a intreprinderii. bursã ca fiind de 16,66 ori mai mare
• Æi, mai ales, se vinde decât media ultimelor 2-3 profituri
CLIENTELA, dacã profitul generat de anuale înregistrate. Iatã unul din
aceasta este verificabil æi dacã se poate motivele pentru care intreprinderile
acumula în cca. 1-3 ani (perioada medii doresc sã devinã publice, altul
exprimatã este valabilã în evaluarea decât acela de a-æi autofinanåa
intreprinderilor mici) mai mult profit dezvoltarea. În loc ca un investitor sã
decât valoarea activelor. Deci se vând obåinã puåin prin vânzarea pãråilor sale
clienåii principali æi cei secundari iar, în sociale, el urmãreæte ca, o datã
aceastã situaåie, valoarea activelor se va intreprinderea devenitã publicã, stocul
considera zero în procesul de evaluare lui personal de acåiuni sã valoreze mult
a intreprinderii. mai mult.
2 BULETIN INFORMATIV
Valorile unor intreprinderi diferite intreprindere care trebuie sã achite
dar din aceeaæi categorie dimensionalã curând salarii europene la mai mulåi
pot varia mult chiar dacã înregistreazã angajaåi. Investitorii care decid sã
acelaæi profit anual. Variaåia valorii este minimalizeze riscurile vor gãsi logicã
funcåie de riscul fiecãrei componente opåiunea sã investeascã privat sau prin
relevante (în continuare sunt prezentate bursã æi în alte afaceri care promit sã se
numai o parte din componente): dezvolte imperturbabil, cum ar fi, de
• Perioada viitoare disponibilã în exemplu, cele implicate în resursele
care o intreprindere poate produce energetice.
profitul anual estimat este determinatã În condiåiile unui viitor greu de
de durata contractului de închiriere, a anticipat, pare optimã plasarea
opåiunilor de prelungire aferente, de disponibilitãåilor/activelor în mai multe
asemenea poate fi limitatã de coæuri æi prin urmare intreprinderile care
imposibilitatea de a îndeplini unele decid sã cumpere acåiuni ale unor
norme impuse de aderarea la Uniunea intreprinderi din alte domenii pot sã-æi
Europeanã. creascã valoarea de piaåã faåã de
• Structura clientelei este de intreprinderile care decid sã joace în
asemenea importantã. O intreprindere continuare totul pe o singurã carte.
care realizeazã jumãtate din profit Iatã de ce înåelegerea intimã a
datoritã unuia sau a doi clienåi principali valorii intreprinderilor, a investiåiilor în
se supune unui risc mult mai ridicat æi general, a noåiunilor de bazã vehiculate
valoreazã mai puåin decât una care pe piaåa de capital privesc investitorii
interesaåi în afaceri poligrafice.
realizeazã 90% din profit în baza Misiunea Afaceri Poligrafice æi a
aportului majoritar al clienåilor partenerilor lor este de a oferi
secundari/obiænuiåi. investitorilor æi profesioniætilor din
• Locaåia intreprinderii este de domeniu un numãr cât mai mare de
asemenea importantã. Aæezarea în opåiuni spre a obåine ceea ce îæi doresc.
proximitatea zonelor cu un numãr
important de clienåi poate însemna un Hrisant
avantaj în condiåiile unui trafic paralizant Editor
æi în perspectiva æocurilor petroliere hrisant@afaceri-poligrafice.ro
viitoare. Aæezarea într-o zonã nesigurã
influenåeazã negativ valoarea intreprin- Mulåumesc celor care au înåeles
derii, deoarece siguranåa potenåialului sã devinã interactivi æi au rãspuns
cumpãrãtor, a personalului angajat æi întrebãrilor propuse în primul numãr al
mai ales a clienåilor influenåeazã nivelul Buletinului Informativ.
profitului. Sper cã veåi ajunge la concluzia
• Valoarea intreprinderii este cã aåi adãugat valoare intreprinderilor
dumneavoastrã ieæind din cercul
influenåatã foarte mult de tendinåa obiænuit de siguranåã.
generalã din economie, de tendinåele Mulåumesc æi celor care le-aåi
din industrie, respectiv de cum se citit, fãrã sã-mi rãspundeåi direct,
anticipeazã pe anumite perioade deoarece citindu-le aåi început sã
viitoare care va fi trendul comenzilor din reformulaåi în gând calea prin care sã vã
domeniu æi de cât de competitivi sunt consolidaåi succesul. Succesul fiecãruia
factorii de decizie æi angajaåii, pe de o dintre dumneavoastrã este ceea ce
parte, æi utilajele æi echipamentele, pe de asigurã vitalitate publicaåiilor Afaceri
alta, sã facã faåã unui joc cu reguli noi. În Poligrafice.
condiåiile aceluiaæi profit anual valoreazã Vã rog lansaåi-mi în continuare
mai mult o intreprindere capabilã sã facã prin e-mail cele mai surprinzãtoare
faåã clientelei cu puåini angajaåi decât o gânduri æi întrebãri.
www.afaceri-poligrafice.ro 3
TEHNICA ÎN ARTELE GRAFICE Fotocompunerea. Formarea
imaginii, prin acest sistem, este
Sisteme electronice de imprimare produsã de o unitate de tipar
fotografic controlatã de calculator,
Depunerea ionicã este un care produce imagini originale de
sistem de imprimare electronicã ce pe fiecare cod sau simbol ºi nu
utilizeazã un procedeu electronic copii. În principiu, un fascicul
non-impact, prin care se formeazã miºcãtor de luminã intensã
imaginea. "transmite" imaginea printr-un
sistem de lentile pe un material
fotosensibil. O datã imaginea
ob˛inutã, materialul este procesat
pentru a developa ºi fixa imaginea.
Claritatea ºi rezolu˛ia
imaginii sunt de un înalt nivel
(detalii fine sub 0,07 mm).

Imprimante termice. Se
foloseºte o hârtie tratatã care, fiind
Maºina de imprimare cu depunere ionicã.
expusã la cãldurã, îºi schimbã
culoarea (de obicei în negru).
Acest sistem este capabil sã Încãlzirea se efectueazã în
imprime coduri de bare ºi alte interiorul imprimantei, printr-un cap
informa˛ii pe diferite suporturi de încãlzire electricã controlatã de
(hârtie, carton, PVC, poliester etc.). un microprocesor.
Sistemul de depunere Hârtia tratatã este
ionicã, ca metodã de formare a costisitoare iar imaginea se
imaginii, este asemãnãtor cu cel al decoloreazã în timp.
copiatoarelor xerox. Singura
diferen˛ã este faptul cã imaginea Imprimantele cu transfer
este depusã electrostatic pe un termic utilizeazã o bandã
tambur dielectric, în loc sã fie termosensibilã de unicã folosin˛ã
formatã optic pe un tambur
fotoconducãtor încãrcat. Sta˛ia de
depunere ionicã este aºezatã, de
obicei, în fa˛a primei sta˛ii de
tipãrire pe o presã, când sistemul
este folosit în conexiune cu
tipãrirea clasicã.
4 BULETIN INFORMATIV
din care cerneala este eliberatã Au avantajul cã se poate imprima
sub ac˛iunea cãldurii ºi depusã pe pe o gamã variatã de materiale
fa˛a etichetei. (hârtie, carton, aluminiu, plastic
etc.).
Imprimantele laser. În
imprimantele laser este creatã o
Imprimantele cu jet de
imagine electrostaticã de suprafe˛e
cernealã realizeazã o formã de
încãrcate ºi neîncãrcate. Imaginea
imprimare fãrã contact. Ele
corespunzând imaginii ce va fi
utilizeazã jeturi minuscule de
imprimatã se formeazã pe
cernealã, care sunt controlate de
suprafa˛a unui tambur. Particulele
calculator, prin încãrcãturi electrice
de toner, încãrcate electrostatic, se
ºi prin aceasta formeazã imaginea
depun în jurul tamburului, urmând
doritã pe suprafa˛a suportului.
structura (imaginea) încãrcatã.
Pentru formarea imaginii se
Dupã topire, aceste particule aderã
folosesc tehnici variate, cum ar fi:
la suprafa˛a materialului, sub
jet unic continuu, jet cu cap
ac˛iunea cãldurii ºi presiunii.
multiplu, sistem cu jet-impuls ºi
Acul de trasat laser este un sistem cu cernealã solidã, care
dispozitiv pentru marcare directã, este transformatã în lichid (jet-
controlatã de calculator, pe un bulã) în momentul transferului.
material de film sau folie, cu
ajutorul unui fascicul de laser.
Imaginea este gravatã, fãrã a
putea fi ºtearsã, ºi poate fi produsã
chiar pe o etichetã deja fixatã pe
un obiect.

Imprimantele matriciale sunt


prevãzute cu ace (ciocãnele) ce
Formarea imaginii cu jet-bulã color.
lovesc o bandã de pe suprafa˛a
materialului, creând puncte
minuscule pe suprafa˛a de Matricea de puncte este
imprimat. Imaginea se formeazã proiectatã astfel încât sã se
din aceste puncte în coloane suprapunã uºor, creând o imagine
verticale. uniformã. Imaginea este creatã de
Imprimantele matriciale se calculator ºi poate fi utilizatã pe
folosesc pentru a imprima suprafe˛e variate, incluzând tipuri
documente, tabele, formulare etc. de materiale fragile, flexibile, cu
www.afaceri-poligrafice.ro 5
asperitã˛i sau rigide. Acest sistem tipar cãruia îi este destinatã forma
de imprimare este capabil sã respectivã.
reproducã lucrãri de policromie la Scopul acestor procedee
un nivel acceptabil de calitate. este de a realiza o formã adecvatã
procesului de imprimare.
PROCESE TEHNOLOGICE Formele de tipar pot fi: de
text, de ilustra˛ie sau mixte
Pentru a avea o privire (combinate).
generalã asupra proceselor În pregãtirea formelor de
text, obiectivul este de a reproduce
tehnologice ce au loc în poligrafie
doar con˛inutul manuscrisului,
este necesarã o scurtã trecere în
întrucât forma literelor de tipar este
revistã a acestora. În acest fel se
diferitã de cea a literelor din
va putea în˛elege locul pe care îl manuscris.
ocupã fiecare în ansamblul În pregãtirea formelor de
procesului industrial de ob˛inere a ilustra˛ie, obiectivul principal îl
produselor tipãrite. constituie nu numai reproducerea
În tehnologia tipograficã se con˛inutului originalului (desen,
deosebesc: picturã, fotografie etc.), ci ºi forma
- pregãtirea formelor de acestuia (nu neapãrat ºi cu
tipar; aceleaºi dimensiuni).
- imprimarea; Precizia de reproducere a
- finisarea. imaginilor depinde de mai mul˛i
Fiecare fazã tehnologicã factori, printre care: calitatea
este împãr˛itã în numeroase materialelor (suporturilor) folosite
opera˛ii care îmbinã procedee ºi la imprimare (hârtie, cernealã etc.),
metode foarte variate, determinate calitatea formelor de tipar, scara de
de modul de prelucrare a materiilor reproducere, calitatea originalului
de reprodus etc.
prime, a materialelor ºi
Pregãtirea formei poate fi:
semifabricatelor, cât ºi de
- manualã – când formele se
mijloacele folosite pentru
ob˛in prin culegerea manualã a
prelucrarea respectivã. elementelor, prin desenarea
Orice lucrare poligraficã directã pe plãci, prin gravarea
necesitã alegerea procedeului manualã a plãcilor cu instrumente
tehnologic cel mai adecvat. corespunzãtoare pentru a ob˛ine
elemente reliefate sau adâncite;
Pregãtirea formei de tipar - fotomecanice – când,
diferã dupã genul (procedeul) de pentru executarea formelor, se
6 BULETIN INFORMATIV
folosesc procedee fotografice ºi Imprimarea se face cu
prelucrãri chimice ale suprafe˛ei; maºini de diferite construc˛ii, care
- automate – când formele sunt de trei tipuri, în func˛ie de
se ob˛in direct, cu ajutorul unor suprafa˛a de presiune ºi de
maºini automate. suprafa˛a de formã. Astfel,
Imprimarea are drept scop maºinile pot fi construite pe
ob˛inerea unor imprimate de pe principiul plan-plan (maºini
formele de tipar. Serveºte, deci, la verticale), plano-cilindric ºi rotativ.
multiplicarea imaginilor prin
transferul cernelii de pe forma de Schema principalelor tipuri de maºini de tipar.
tipar pe suportul de imprimat
(hârtie sau alt material).
Imprimarea, deºi se executã
cu utilaje diferite pentru cele trei
genuri de tipar, are opera˛ii
comune, ºi anume:
- depunerea cernelii de tipar
pe formã;
- alimentarea maºinii cu
suportul de imprimat; a-
- trecerea cernelii de pe maºini verticale;
formã pe suportul de imprimat; 1 - suprafa˛a de formã;
- eliminarea tiparelor din 2 - suprafa˛a de presiune; 3 - forma de tipar.
maºinã.
Indiferent de procedeul
(genul) de tipar (la procedeele
clasice) imprimarea se face sub
presiune: direct - prin contactul
suportului de imprimat cu forma
b - maºini plano-cilindrice;
sau indirect - prin intermediul unui 1 - suprafa˛a de formã;
cilindru, care preia cerneala de pe 2 - suprafa˛a de presiune; 3 - forma de tipar.
formã ºi o transmite pe suportul de
imprimat.
Pentru fiecare culoare ce se
imprimã se foloseºte o formã
diferitã, tiparele în mai multe culori
fiind rezultatul imprimãrii succesive
pe suportul de imprimat a c - maºini rotative.
imaginilor de pe mai multe forme, 1 - suprafa˛a de formã;
2 - suprafa˛a de presiune; 3 - forma de tipar.
cu cerneluri diferite.
www.afaceri-poligrafice.ro 7
Finisarea cuprinde PREGÃTIREA FORMELOR
totalitatea opera˛iilor care se DE TEXT
executã asupra imprimatelor
pentru ca acestea sã capete forma "Pentru prima datã, în cei
necesarã scopului pentru care au 500 de ani de dupã Gutenberg,
fost create. este pus sub semnul întrebãrii rolul
Procesele de finisare pot fi tipografului, aproape exclusiv, în
diferite, în func˛ie de tipul de transmiterea informa˛iei. Se
produc˛ie ºi complexitatea creeazã suporturi noi, care pãtrund
acestuia. Procesul de finisare pe pia˛ã cu vitezã ame˛itoare. Se
cuprinde mai multe opera˛ii: schimbã ºi rela˛ia editor/tipograf:
- de deformare, îndoire editorul depinde din ce în ce mai
(fãl˛uire), presare; pu˛in de suportul tipãrit, deci de
- de tãiere; tipograf. Digital, interactiv sau în
- de lipire (încleiere). re˛ea îºi întinde rãdãcinile peste
˚inem sã men˛ionãm cã în tot. Microinformatica aspirã
cursul acestei lucrãri vom acorda posibilitã˛ile individualizate de
un spa˛iu extins procedeului de acces ale fiecãruia la un anumit
imprimare offset, deoarece el este subiect".
predominant ºi prognozele pe De ce acest citat din
termen lung confirmã acest lucru. Conferin˛a prezentatã la Bucureºti
El va fi concurat de (1997) de Jean Bouillot,
flexografie, dar nu va fi în nici un preºedintele organiza˛iei Intergraf?
caz "detronat" din locul pe care îl Pentru cã subiectul pe
ocupã. care-l vom prezenta este strâns
În urma unui studiu fãcut de legat de aceastã uriaºã dezvoltare
firma Höchst A.G. în 1995, lucrãrile a informaticii, de care este legatã
tipografice au fost executate, pe tot mai mult industria poligraficã.
genuri de imprimare, dupã cum Calculatoarele au luat locul
urmeazã: plumbului, iar operatorii PC au luat
- tipar offset 63% locul culegãtorului (manual sau
- tipar adânc 13% mecanic), operatori tot mai
- tipar flexografic 12% califica˛i, atât în prelucrarea
- tipar înalt 8% textelor, cât ºi a imaginilor.
- serigrafie 4%
În acest context, de dragul
Chiar ºi imprimarea digitalã
"esteticului" care este, totuºi, un
(cea mai actualã descoperire în
factor subiectiv, mul˛i operatori uitã
domeniu) provine tot din "familia"
sau nu cunosc regulile ºi
offset.
8 BULETIN INFORMATIV
standardele de bazã care se scrise pentru reproducere
folosesc în industria poligraficã. poligraficã";
Aceste reguli, norme, standarde nu STAS 6073/1988 – "Prezen-
sunt numai "literaturã de tarea redac˛ionalã a publica˛iilor
specialitate"; ele au rolul de a periodice";
asigura ob˛inerea produsului STAS 8660/1982 – "Cãr˛i ºi
tipografic: estetic ºi func˛ional. broºuri. Prezentare redac˛ionalã";
Pentru cã, deºi plumbul a fost STAS 1508/1981 – "Reguli
înlocuit, ceea ce rezultã dupã privind scrierea ºi tipãrirea
prelucrarea digitalã a informa˛iei tot nota˛iilor în fizicã ºi matematicã".
la maºina de imprimare ajunge. ªi Sistemul de mãsurã
aici apare "nodul": formatele nu tipografic este un semn tolerat în
sunt corelate, paginarea este
˛ara noastrã ºi se utilizeazã pentru
necorespunzãtoare etc.
determinarea dimensiunilor. Acest
Pentru început, sã ne sistem foloseºte mãsuri în care
familiarizãm cu câteva no˛iuni unitatea este mai micã decât cea
specifice meseriei de tipograf - din sistemul metric. Unitatea de
editor - culegãtor. mãsurã a lungimii, în tipografie,
este "punctul tipografic".
Sistemul de mãsurã tipografic
Punctul tipografic folosit la
În foarte multe standarde ºi noi în ˛arã a fost creat în prima
norme tehnice în vigoare, interne ºi jumãtate a secolului al XVIII-lea ºi
interna˛ionale, sunt enumerate o se foloseºte de atunci în aproape
serie de date tehnice ºi toate ˛ãrile din Europa, sub
recomandãri în sistemul de mãsurã denumirea de didot, dupã numele
tipografic. creatorului sãu. Acest punct derivã
Exemple ar putea fi din ˛olul francez (27,1 mm) ºi
urmãtoarele: reprezintã a 72-a parte din acest
STAS 885 ºi N.T.R. ˛ol. În STAS-ul 6302/1971 se aratã
312 /1969 – "Formatele oglinzii cã rela˛ia dintre sistemul metric ºi
paginii ºi ale ramelor albe pentru sistemul de mãsurã tipografic este
cãr˛i, buletine ºi reviste"; urmãtoarea:
STAS 2106/1984 – "Cãr˛i ºi - punct tipografic (p) este
egal cu 0,376065 mm la 20 °C;
broºuri. Reguli de pagina˛ie";
deci 1 m (mai precis 1000,333 mm)
STAS 10830/1984 – "Ziare";
la 20 °C = 2660 p.
STAS 6524/1982 – "Manu-
www.afaceri-poligrafice.ro 9
Multiplii acestei unitã˛i sunt:
- 1 cicero = 12 p, deci este egal cu 4,51278 mm;
- 1 cvadrat = 4 cicero, deci este egal cu 48 p = 18,05112 mm.
Conversia din cicero în milimetri
cic mm cic mm cic mm cic mm
1 4.51 21 94.71 41 171.91 61 275.11
2 9.02 22 99.22 42 189.42 62 279.62
3 13.53 23 103.73 43 193.93 63 284.13
4 18.04 24 118.24 44 198.44 64 288.64
5 22.55 25 112.75 45 202.95 65 293.15
6 27.06 26 117.26 46 207.40 66 297.66
7 31.57 27 121.77 47 211.97 67 302.17
8 36.08 28 126.28 48 216.48 68 306.68
9 40.59 29 130.79 49 220.99 69 311.19
10 45.10 30 135.30 50 225.50 70 315.70
11 49.41 31 139.81 51 230.01 71 320.21
12 54.12 32 144.32 52 234.52 72 324.72
13 58.63 33 148.83 53 239.01 73 329.23
14 63.14 34 153.34 54 243.54 74 333.74
15 67.65 35 157.85 55 248.05 75 338.25
16 72.16 36 162.36 56 252.56 76 342.76
17 76.67 37 166.87 57 257.07 77 347.27
18 81.18 38 171.38 58 261.58 78 351.78
19 85.69 39 175.89 59 266.09 79 356.29
20 90.20 40 180.20 60 270.60 80 360.80
Conversia punctelor tipografice în milimetri
p mm p mm p mm p mm
1 0.376 21 7.896 41 15.416 61 22.936
2 0.752 22 8.272 42 15.792 62 23.312
3 1.128 23 8.648 43 16.168 63 23.688
4 1.504 24 9.024 44 16.544 64 24.064
5 1.880 25 9.400 45 16.920 65 24.440
6 2.256 26 9.776 46 17.296 66 24.816
7 2.632 27 10.152 47 17.672 67 25.192
8 3.008 28 10.528 48 18.048 68 25.568
9 3.384 29 10.904 49 18.424 69 25.944
10 3.760 30 11.280 50 18.800 70 26.320
11 4.136 31 11.656 51 19.176 71 26.692
12 4.512 32 12.032 52 19.552 72 27.072
13 4.888 33 12.408 53 19.928 73 27.448
14 4.264 34 12.784 54 20.304 74 27.824
15 5.640 35 13.160 55 20.680 75 28.200
16 6.016 36 13.563 56 21.056 76 28.576
17 6.392 37 13.912 57 21.432 77 28.952
18 6.768 38 14.288 58 21.808 78 29.328
19 7.144 39 14.664 59 22.184 79 29.704
20 7.520 40 15.040 60 22.560 80 30.08
10 BULETIN INFORMATIV
Conversia milimetrilor în puncte, cicero ºi cvadra˛i
mm p cic cv mm p cic cv
1 2.659 - - 160 425.531 35.460 8.865
2 5.319 - - 170 452.127 37.677 9.419
3 7.978 0.664 0.166 180 478.723 39.899 9.973
4 10.638 0.664 0.166 190 505.319 42.110 10.527
5 13.297 1.108 0.277 200 531.914 44.326 11.081
6 15.957 - - 210 558.510 46.542 11.635
7 18.617 - - 220 585.106 48.758 12.189
8 21.276 - - 230 611.702 50.975 12.743
9 23.936 - - 240 638.297 53.191 13.297
10 26.595 2.216 0.554 250 664.893 55.407 13.852
20 53.191 4.432 1.108 260 691.489 57.624 14.406
30 79.787 6.679 1.662 270 718.085 59.840 14.960
40 106.382 8.865 2.216 280 744.680 62.056 15.513
50 132.978 11.081 2.770 290 771.276 64.273 16.068
60 159.574 13.297 3.324 300 797.872 66.489 16.622
70 186.170 15.514 3.878 310 824.468 68.705 17.176
80 212.766 17.730 4.432 320
90 239.361 19.946 4.986 330
100 269.957 22.163 5.540 340
110 292.553 24.379 6.094 350
120 26.595 26.595 6.648 360
130 345.544 28.812 7.203 370
140 372.340 31.028 7.757 380
150 398.244 33.244 8.311 390
Corpul de literã este Eviden˛iere - scoaterea în
mãrimea literei (floarea literei plus eviden˛ã (sublinierea) a textelor,
spa˛iul deasupra ºi dedesubt, care prin diferite procedee.
creeazã distan˛a dintre rânduri), Tãietura literelor - variante
exprimatã în puncte tipografice. ale literelor, în cadrul aceluiaºi
Floarea literei este imaginea caracter de literã, diferen˛ierea
literei care apare pe hârtie. constând în satura˛ia literelor
Coridoare de text înseamnã (grosime relativã a liniilor florii):
poråiuni albe în text formate pe mai litere albe, seminegre sau negre
multe rânduri consecutive prin (aldine); pozi˛ia florii: litere drepte
spa˛iile dintre cuvinte, atât pe linie sau cursive; lã˛imea florii: litere
verticalã, cât ºi pe linie oblicã. înguste, normale sau late.
Este un defect de culegere.
www.afaceri-poligrafice.ro 11
Capitalu˛e - litere cu floarea
având dimensiunile literelor
minuscule dar cu forma graficã a
literelor majuscule.
Îngropare în text - element
cules sau de ilustra˛ie, înconjurat
din douã, trei sau patru pãr˛i de
text. Tipometru.

Format (de text, de coalã


Aºa cum am arãtat, sistemul
etc.) - dimensiunile textului, colii
de mãsurã tipografic nu este
etc. derivat din sistemul metric, ºi de
Pãtriºor - dimensiunea
aceea în practicã se creeazã o
spa˛iului egal ca grosime cu corpul
literei. serie de greutã˛i. Din acest motiv
În alte ˛ãri se folosesc am încercat sã prezentãm, în
sisteme de mãsurã tipografice tabelele de mai sus, conversiile
diferite. Astfel, în SUA ºi în Anglia dimensiunilor în cele douã sisteme
se foloseºte punctul tipografic de mãsurã.
derivat din ˛olul englez (1 åol=
25,4 mm), din care cauzã are Clasificarea literelor.
mãrimea de 0,352777 mm. Literele de tipar care se
Se mai cunosc: folosesc sunt foarte variate din
- punctul german (sistem
punct de vedere al caracteristicilor
Leipzig) = 0,363 mm;
- punctul austriac (sistem grafice. Pentru a putea deosebi un
Haase) = 0,366 mm; caracter de literã de altul, pentru a
- punctul francez (sistem ne putea orienta în folosirea
Fournier) = 0,347 mm; literelor tipografice, profesorul Ni˛ã
În practicã, la mãsurarea Ernest propune o clasificare a
formelor de text (oglinda paginii), acestora dupã anumite criterii.
lungimii rândului, spa˛iilor albe ale Dupã forma graficã, literele
paginii (distan˛a de la oglinda se vor clasifica în func˛ie de
paginii la cotorul cãr˛ii sau de la existen˛a ºi forma picioruºelor ºi de
oglinda paginii la tãietura de sus gradul de contrast.
(capul paginii)) se foloseºte un
Familia de litere cunoscutã
instrument numit tipometru. El
reprezintã o linie gradatã, atât în sub denumirea de "medievale"
sistemul de mãsurã tipografic cuprinde caracterele ce au
(punct, cicero, cvadrat), cât ºi în picioruºe de formã triunghiularã,
sistemul metric (centimetru, racordatã, având un grad de
milimetru). contrast mediu.
12 BULETIN INFORMATIV
MEDIEVALE CALIGRAFICE

A doua familie de caractere, A ºasea familie, denumitã


cunoscutã sub denumirea "maºina de scris" , cuprinde
"anticva", cuprinde caracterele ce caractere ce imitã literele de la
aceastã maºinã: toate literele au
au picioruºe de forma unor linii
aceeaºi lãåime (ex. m ºi i).
drepte, sub˛iri, perpendiculare pe
liniile principale, având un grad de MAªINÃ DE SCRIS

contrast ridicat.
ANTICVA Caracterul "fantezi" cuprinde
caracterele care, având forma
uneori apropiatã de a caracterelor
O altã familie de caractere, din celelalte familii, nu respectã
cunoscutã sub denumirea de caracteristicile acestora. Sunt
"egiptene", cuprinde caracterele cu caractere orientale.
picioruºe sub formã de dreptunghi FANTEZI
(uneori apropiatã de trapez) ºi un
grad de contrast mic.
EGIPTENE

Aºa cum s-a arãtat mai sus,


Familia de caractere
putem clasifica literele dupã
cunoscutã sub denumirea de "tãieturã" . Literele aceluiaºi
"groteºti", cuprinde caracterele ce caracter se împart dupã
nu au picioruºe, fiind lipsite de urmãtoarele criterii: dupã satura˛ie,
contrast (au aceeaºi grosime, atât dupã lã˛imea florii ºi dupã pozi˛ia
a liniilor principale, cât ºi a celor florii.
secundare). TÃIETURA LITERELOR

GROTEªTI

A cincea familie, denumitã a


caracterelor "caligrafice", cuprinde
caractere ce imitã scrisul de mânã.
www.afaceri-poligrafice.ro 13
O altã clasificare ar putea fi Clasificarea cifrelor
dupã mãrimea literei . Mãrimea
literei se exprimã prin corpul lor, Cifrele sunt semne grafice
care se mãsoarã în puncte ale numerelor. Ele se clasificã în
tipografice. Corpul literei a fost douã categorii:
definit mai sus. - cifre arabe – caracterizate
Conform STAS-6302/71, prin aceea cã au grosimea
mãrimea de corp a literei întotdeauna cât jumãtatea corpului
tipografice, exprimatã în puncte lor;
tipografice ºi în milimetri, cu - cifre romane – care se
denumirile lor, sunt: culeg cu ajutorul literelor
- corp 4 - 1,504 mm - Diamant tipografice cu floare majusculã.
- corp 5 - 1,880 mm - Perl
- corp 6 - 2,256 mm - Nonpareille
Alte semne tipografice
- corp 7 - 2,632 mm - Colonel
- corp 8 - 3,009 mm - Petit
a - linii tipografice – se
- corp 9 - 3,384 mm - Borgis
folosesc în special la culegerea
- corp 10 - 3,760 mm - Garmond
tabelelor, formularelor, la culegeri
(Corpus)
de acciden˛ã ºi a altor feluri de
- corp 12 - 4,512 mm - Cicero
culegeri speciale.
- corp 14 - 5,264 mm - Mittel
- corp 16 - 6, 016 mm - Ter˛ia Dupã felul florii , conform
- corp 18 - 6,768 mm - Parangon STAS-ului 6301/77, liniile pot fi:
(1,5 cicero) fine (cu floarea având 1/5 p
- corp 20 - 7,520 mm - Text grosime), semifine (cu floarea
- corp 24 - 9,024 mm - Dublu- având 2/5 p grosime), seminegre
cicero. (cu floarea având 1 p grosime),
negre, fine punctate, semifine
Corpurile de literã pânã la punctate, dublu fine etc.
12 inclusiv se folosesc pentru Se mai cunosc, de
culegerea textului de bazã. asemenea:
Corpurile 14 ºi mai mari se - liniile de siguran˛ã sunt
folosesc în mod special pentru folosite la culegerea chitan˛elor,
culegerea titlurilor textului cãr˛ilor cecurilor; aceste linii sunt sub˛iri,
pentru copii ºi afiºe. ondulate;
14 BULETIN INFORMATIV
- acoladele sunt c - ornamentele tipografice
întrebuin˛ate la culegerea tabelelor constau în figuri separate, care
contribuie la înfrumuse˛area
ºi graficelor;
lucrãrii ce se pregãteºte pentru
- liniile finale sunt folosite tipar.
pentru marcarea sfârºitului de Ornamente tipografice sunt:
capitol sau parte; ini˛ialele, chenarele, vignetele,
- liniile de perforat permit frontispiciile ºi baghetele.
perforarea o datã cu imprimarea;
- col˛urile sunt necesare
pentru culegerea încadrãrilor.

Ele se folosesc pentru


încadrarea decorativã a unui text,
pentru înfrumuse˛area unui început
sau sfârºit de capitol, pentru
decorarea unei lucrãri de acciden˛ã
(programe de spectacol, invita˛ii,
afiºe etc.).
- ini˛ialele sunt litere, simple
Felul liniilor
sau ornamentale, care se aºeazã
b - semnele speciale sunt la începutul de parte sau capitol
semnele folosite pentru lucrãri de având, de regulã, dimensiuni mai
specialitate. Dintre semnele mari decât litera cu care se culege
textul de bazã.
speciale fac parte: semnele
- chenarele sunt ornamente
matematice, chimice, astronomice, folosite pentru încadrãri. Ele pot fi:
tehnice, cartografice, de ºah etc.
www.afaceri-poligrafice.ro 15
Ornamente tipografice.
a - ini˛iale; b - chenare; c - vignete; d - frontispicii; e - baghete.
chenare ºiruri (folosite pentru Tipografiile moderne au
repetarea aceluiaºi model), adoptat un alt vocabular, urmare
chenare linii de diferite lungimi, folosirii culegerii computerizate.
chenare de mozaic pentru Astfel, de exemplu, nu se
realizarea de fonduri sau motive mai spune caracter ci font; litera nu
ornamentale. mai este aldin ci bold, nu mai este
- vignetele sunt ornamente cursivã ci italicã, unitã˛ile de
care se plaseazã la sfârºitul mãsurã sunt doar mm, cm sau
paginilor, având un caracter pur inch … ºi exemplele pot continua.
decorativ. Acesta va fi subiectul unui
- frontispiciile ornamenteazã alt articol.
capul de paginã al unei cãr˛i sau al continuare în numãrul urmãtor
unui capitol.
- baghetele se aºeazã de-a
lungul paginilor, de obicei pe
marginea albã de la cotor; se COPYRIGHT 2002
®

folosesc din ce în ce mai rar. Preluarea con]inutului publica]iei Revista Afaceri Poligrafice,
respectiv a Buletinului Informativ cu acela[i nume - integral`
Denumirile descrise pânã sau par]ial`, prelucrat` sau nu - în orice mijloace de informare,
aici apar˛in de tipografia clasicã. este permis` [i gratuit`, cu condi]ia obligatorie s` se
men]ioneze ca surs` a acesteia: “www.afaceri-poligrafice.ro”

S.C. AFACERI POLIGRAFICE S.R.L.


Str. Motrului nr. 28, sector 5, Bucureæti, cod poætal 050281
tel.: 0722 242 746, tel./fax: 021 337 2900; fax: 021 337 2971
e-mail: afp@afaceri-poligrafice.ro, www.afaceri-poligrafice.ro