Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Datele înregistrate privind incidenţa şi prevalenţa bolnavilor psihici sunt mult subevaluate în
rapoartele periodice. Analizând incidenţa bolnavilor cu tulburări mentale şi de comportament,
înregistrată în cabinetele medicilor de familie pe perioada 2006–2015, se constată o creştere de
la 802,8%ooo locuitori în 2006 la 1159,8%ooo locuitori în 2015, cu un vârf în 2011 de
1494,2%ooo locuitori și în 2012 de 1495,6 la 100.000 locuitori (fig. 71), creştere care poate fi
explicată prin acţiunea de evaluare a stării de sănătate din anul 2007-2008, continuată cu
politica de simplificare a aparatului economic şi administrativ al statului (cu probabilitate şi
acordarea de concedii medicale cu aceste diagnostice).
Incidența prin boli cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 - pe regiuni, medii și
sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament în anul
2015 pe total țară, sunt în regiunea Centru. Așa cum arată graficul de mai jos, cele mai multe
cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament sunt în regiunea Centru pe total,
mediul urban, rural, masculin și sexul feminin. Cele mai puține cazuri noi de bolnavi cu tulburări
mentale şi de comportament sunt în regiunea București-Ilfov pe total, sexe și medii.
Incidența prin boli cu tulburări mentale şi de comportament în anul 2015 - pe macroregiuni,
medii și sexe. Cele mai multe cazuri noi de bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament în
anul 2015 pe total țară, sunt în macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru). în
macroregiunea unu (regiunea Nord-Vest și regiunea Centru) sunt cele mai multe cazuri noi de
bolnavi cu tulburări mentale şi de comportament pe total, masculin, feminin, urban și rural.
Valori mici se înregistrează și în macroregiunea trei (regiunea București-Ilfov și regiunea Sud-
Muntenia), pe total, masculin, feminin, urban și rural.
Aceasta grupa poate fi pusa in evidenta prin intocmirea arborelui genealogic in vederea
evaluarii riscului de imbolnavire prin carenta psihopatologica sau prin efectuarea cariotipului.
Bolile psihice pot avea uneori caracterul unei transmiteri genetice ca atare, dar de celemai
multe ori ele sunt consecinta transmiterii unei predispozitii genetice, in sensul unui teren
constitutionl zdruncinat sau fragilizat, care, in anumite relatii endo-exogene, permite
decompensarea functionala a creierului si in consecinta aparitia tardiva a demodularilor sau
imbolnavirilor psihice. Factorul de predispozitie poate fi evidentiat sau declansat de factorii
exogeni ocazionali. Rolul acestor factori a fost pus in evidenta in: schizofrenie, psihoze,
epilepsie, oligofrenii, psihopatii sau in alcoolism.
b. Factorii somatici pot actiona fie prin interesarea directa a substantei cerebrale (sindroame
psihoorganice cerebrale), fie ca traire psihica a bolii somatice generale.
- alti factori etiologici pot fi traumatici sau cu localizare intracraniana (tumori cerebrale)
- in opinia lui Freud, agresiunile din copilarie au lasat cicatrici psihologice ce impiedica
dezvoltarea normala si genereaza nevroze
- surmenajul dupa eforturile intelectuale sau dupa afectiunile somatice poate produce stari
neurasteniforme.
Bibliografie: http://insp.gov.ro