Bariere în comunicarea profesor - elevi Orice profesor trebuie
să fie conştient de barierele care pot apărea în comunicare, la clasă, pentru a găsi soluţii de a le depăşi. Acestea pot consta în: diferenţe de percepţie, valori, credinţe (profesorul nu trebuie să facă discriminări, ci să încerce să valorizeze individualitatea fiecărui elev); presiunea timpului, stresul, oboseala (profesorul poate încerca să rupă monotonia unei lecţii prin schimbări de ritm, prin varierea tipului de activităţi şi/ sau a formelor de organizare a clasei); lungimea lanţului de comunicare (frazele prea ample trebuie evitate); durata unei prezentări făcute de profesor (într-o lecţie, o prelegere a profesorului nu ar trebui să depăşească 20 de minute, timp considerat limită pentru capacitatea de concentrare a elevilor în receptarea unui mesaj oral); surplus de informaţii, divagaţii de la subiect (e recomandabil ca profesorul să nu le prezinte elevilor informaţii pe care le pot găsi singuri în manual sau în alte surse pe care le au la îndemână; într-o lecţie, profesorul trebuie să se concentreze asupra informaţiei esenţiale care-i ajută pe elevi să înţeleagă un anumit subiect); poziţia de autoritate a profesorului (chiar dacă profesorul este regizorul procesului educativ, în clasă el trebuie să devină un partener al elevilor, un facilitator care-i sprijină pe aceştia în învăţare); neimplicarea elevilor (prin activităţile pe care le
Didactica oralului
70
propune, profesorul trebuie să-şi propună să-i implice pe toţi elevii
clasei şi pe fiecare în parte); neînţelegerea codului (profesorul trebuie să se asigure că vorbele sale sunt înţelese de elevi, să se oprească pentru a explica termenii necunoscuţi pe care-i foloseşte); ascultare slabă (poate fi contracarată prin exersarea ascultării active); bruiaje de diferite tipuri - zgomote provocate de elevi sau provenite din mediu, mişcarea elevilor prin clasă etc. (puţin tact şi multă răbdare, implicarea elevilor indisciplinaţi în rezolvarea unor sarcini sunt de încercat în astfel de situaţii).