12/8/2016

UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE

ÎN ROMÂNIA

Herodot (4000îen): dacii şi sciţii

• Plante cu acţiune calmant-anestezică, cicatrizantă,

expectorantă
• Scrieri: Tucidide (460-396îen)
• Tăbliţe dacice

Dioscoride: zeci de plante cu nume dacice

Plante medicinale (alimentare) folosite de pe vremea tracilor
Allium cepa, Aconitum, Hypericum, Sarothamnus, Sambucus nigra,
Chelidonium, Gentiana, Verbascum, Mentha, Salvia, Thymus, Achillea,
Arthemisia, Taraxacum, Pimpinella anisum, Carum carvi, Eryngium
planum, Conium maculatum etc.

1
 12/8/2016

UTILIZAREA PLANTELOR
MEDICINALE ÎN ROMÂNIA
Bărbiereii – foloseau Matei Basarab (1640-
Dobrogea: plantele în tratarea 1652): “Pravila” (Carte
săpături bolilor de legi):
arheologice
• Alexandru • “Vraciul are voie să
Prima carte: 1578 Lăpuşneanu / studieze ierburile şi să
(Cluj) – Herbarium
boală de ochi descopere leacurile
împotriva otrăvurilor”

“Psaltirea
“Lexiconul slavo-
Scheiană”:
român” (1694):
scorţişoara, isop
izma, muştar
“tacta” (gumă)

1735: dovezi de
culegere organizată 1695: Spitalul Colţea
a plantelor (Grigore / Iaşi cu farmacie în
Ghica) care se vindeau
ierburi de leac

2
 12/8/2016

UTILIZAREA PLANTELOR
MEDICINALE ÎN ROMÂNIA

1791 - farmacist Singerus Peter (Sibiu): lista plantelor

medicinale din Ardeal (latină, română, germană,
maghiară)

1833 - Societatea de Medici şi Naturalişti (Iaşi): studierea

florei şi a plantelor medicinale

1863 - Farmacopeea Română ediţia I: 217 droguri vegetale

secolul XX - botanişti, biologi, agronomi, farmacişti, medici –

studierea plantelor medicinale

1904 - Cluj - prima staţiune experimentală din lume,

specializată în studierea plantelor medicinale şi
aromatice (prof. Bela Pater)

3
 12/8/2016

UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE

ÎN ROMÂNIA

• întreprinderea
Digitalis (Orăştie)
1929 • Adonis (Cluj),
Romaniţa
(Bucureşti)
• Plafar
1949 • Biofarm (Bucuresti)
• Uzina de extractie a
alcaloizilor, Viseu

• Staţiunea de
1975 Cercetări pentru
Plante Medicinale şi
Aromatice Fundulea

4
 12/8/2016

C LASIFICARE ( FILOGENETIC )

Angiospermato
- phyta
Bryophyta Gymnospera- • Dicotyledon Specii de
Thallophytae
Pteridophyta matophyta atae animale
• Monocotyle
donatae

5
 12/8/2016

1.T HALLOPHYTAE

alge, fungi, licheni

Phaeophyta
• Laminaria sp.

Rhodophyta
• Gelidium, Gracilaria
• Chondrus crispus, Gigartina mamillosa

6
 12/8/2016

F UNGI , L ICHENI
Usnea barbata
Fungi
 Clavicipitaceae: Claviceps purpurea
 Amanitaceae: muscarina
Claviceps purpurea

Licheni (400 de milioane ani):

 Lecanora esculenta – mana (Biblie)

Lecanora esculenta  Usnea ssp. – acid usnic (antibiotic)

 (U. barbata)

 Cladonia sp.
 Cetraria sp. (C. islandica)
Cladonia cristatella  Evernia prunastri - parfum
Evernia prunastri

7
 12/8/2016

2. B RYOPHYTA Ş I P TERIDOPHYTA

Equisetaceae
• Equisetum arvense – mineralizant (Si),
antiinflamator, diuretic

Polypodiaceae
• Dryopteris filix-mas (Dryopteridaceae)
• Phyllitis scolopendriumn
(Aspleniaceae) (năvalnic)

Lycopodiaceae
• Lycopodium clavatum

8
 12/8/2016

G YMNOSPERMATOPHYTA

 Ginkgoatae: Gingko biloba

 Pinatae: conifere, Taxus baccata
 Gnetatae: Ephedra distachya

9
 12/8/2016

4. A NGIOSPERMATOPHYTA /
D ICOTYLEDONATAE
• 37 ordine + 226 familii:
• Juglandaceae, Salicaceae,
Betulaceae, Caryophylaceae,
Subclasa Papaveraceae, Theaceae, Rutaceae,
250 000 Archichlamydeae Hamamelidaceae, Ranunculaceae,
Rosaceae, Fabaceae, Malvaceae,
specii Sterculiaceae, Berberidaceae, etc
ieboase,
arbuşti,
• 11 ordine + 63 familii:
arbori • Ericaceae, Styracaceae,
Subclasa Sympetalae Lamiaceae, Solanaceae,
Plantaginaceae, Asteraceae,
Apocynaceae, Rubiaceae,
Oleaceae etc

10
 12/8/2016

5. A NGIOSPERMATOPHYTA /
M ONOCOTYLEDONATAE

embrionul are un singur

cotiledon

2800 genuri, 66000 specii

Zingiber (ierboase)
officinale

Convallaria majalis 8 ordine, 17 familii:

Liliaceae, Iridaceae, Poaceae,

Palmae, Zingiberaceae,
Orchidaceae, Amaryllidaceae,
etc
Colchicum
autumnale

11
 12/8/2016

6. P RODUSE ANIMALE

Regnul Protozoa (Protozoare):

• Plasmodium, Entamoeba

Porifera (bureţi, spongieri)

• antimicrobian, citotoxic, antimalaric

Celenterata (meduze, anemone, corali)

• Plexaura homomalla (corali): prostaglandina
A2
• Sarcophyton glaucum: sarcofitoli
(diterpenoide) - antitumorale

12
 12/8/2016

6. P RODUSE ANIMALE

• trăiesc în intestin, tractul

biliar, plămâni, venulele
intestinului, ale tractului
Platihelminti urogenital
(viermi plaţi) • Trematode
• Schistosoma - fibroza hepatică
• Cestoda

Molusca: • Sepia officinalis:

scoici, melci, antiacid, în paste de
sepii, dinţi (pudra albă de
caracatiţe coral)

13
 12/8/2016

6. P RODUSE ANIMALE

Artropode
animale
nevertebrate, ce
Apis melifica au membrele
articulate

insecte,
milipede,
Cantharis
centipede,
vesicatoria arahnide,
crustacee
Coccus cacti:
acid carminic

14
 12/8/2016

6. P RODUSE ANIMALE

Cordata:

Caşalot: vitamina A, D,
Mammalia: grăsime, acid eicosapentenoic
lanolina, gelatina, (omega 3, supliment
mosc, insulina, dietetic)
hormoni, sânge, ficat,
catgut, vaccin, ser

Bufo (broasca)

Şerpi veninoşi
(vipere, cobre):
Crotalus, Bothrops

15
 12/8/2016

FARMACOGNOZIA
GENERALĂ

Istoric

Surse: flora cultivată, flora spontană,

culturi de celule şi ţesuturi

Obţinerea produselor naturale

• Recoltarea, Sortarea, Decorticarea
• Stabilizarea, Fermentarea
• Uscarea, Condiţionarea
• Ambalarea, Marcarea, Depozitarea şi Conservarea

Biotehnologia farmaceutică

Biosinteza principiilor active

16
 12/8/2016

SURSE DE PRODUSE NATURALE

1.Flora spontană

2. Plante de cultură

3. Culturi de celule şi ţesuturi

17
 12/8/2016

SURSE DE PRODUSE NATURALE

• 300.000 cormofite (10% studiate)

• 175.000 talofite (alge, licheni,
Glob: muşchi)
800.000 • 70.000 – se utilizează
specii: 10% • Index computerizat 85.000 specii
medicinale • 40-60% - medicamente de origine
naturală (80% în ţările sarace)

• 900-1000 plante medicinale

România: (300-400 în terapie)
3500 specii • 150 din flora spontană
vegetale • 140–160 specii utilizate în
superioare industrie

18
 12/8/2016

FLORA SPONTANĂ

sursă ieftină şi importantă, nu necesită efort

Tezaur naţional

culegători

colectori
• cartarea plantelor medicinale (1975): ANM – 10-12% se pot
recolta
• exploatare raţională pentru: Arctostaphylos uva-ursi, Pinus
montana, Arnica montana, Adonis vernalis
• Dezavantaje:
• producţia greu de apreciat
• dezvoltare inegală
• inconveniente legate de transport

19
 12/8/2016

CARTAREA PLANTELOR
MEDICINALE

 Arnica montana
numărarea rozetelor care
înfloresc şi care nu
înfloresc, a tijelor
florifere și a
inflorescențelor pe tija

 1. Metoda ramei metrice:

25 de m2

 2. Metoda transectelor

20
 12/8/2016

CARTAREA PLANTELOR
MEDICINALE

Metoda transectelor (monitorizarea

inflorescențelor)

numărarea inflorescențelor de
arnică pe L=30 m și o l=2 m

 se calculează numarul de
inflorescențe pe 60 m2

se raportează/ha

în medie 1052 de flori = 1kg

cantitatea totală de flori de

arnică/ha = nr. de flori /ha / nr. de
flori /kg

21
 12/8/2016

F LORA SPONTANĂ

22
 12/8/2016

F LORA SPONTANĂ

Vaccinium vitis idaea

Pinus montana

23
 12/8/2016

S PECII PE CALE DE DISPARIŢIE

24
 12/8/2016

FLORA CULTIVATĂ

25
 12/8/2016

I STORIC
polenizarea manuală a
palmierului (9000îen)

cultivarea ovăzului, orzului,

ricinului (5000 îen, 2000 îen)

sec. XVI: mănăstirile (Padova,

prima Grădină Botanică)

26
 12/8/2016

I STORIC

• România
• 1959: 14 specii cultivate
• în prezent: 50 specii
cultivate
• Iniţiativa: Cluj, în cadrul
staţiunii de profil înfiinţată
în 1904

27
 12/8/2016

S-au Plante din flora Specii rare, Specii din

spontană: ocrotite: alte zone:
cultivat:
Solanum
laciniatum,
Atropa belladonna, Angelica
Datura
Vinca minor, Carum archangelica,
innoxia,
carvi, Digitalis Gentiana lutea
Digitalis
lanata, Viola purpurea,
tricolor, Glycyrrhiza Lavandula
glabra angustifolia
Sylibum
marianum

28
 12/8/2016

AVANTAJELE CULTIVĂRII
1. 2. 3.
dezvoltarea uniformă zonarea valorificarea
a plantelor pe toată culturilor: unor terenuri
suprafaţa, prin repartizarea mai puţin
semănare în aceeaşi speciilor / propice:
zi → momentul optim zone agro-
de recoltare climatice
nisipoase: Glycyrrhiza
glabra, Hyssopus officinalis,
Gypsophyla paniculata

cu exces de umiditate:
Acorus calamus

29
 12/8/2016

AVANTAJELE CULTIVĂRII

4. combaterea eroziunii solului:

• Lavandula sp., Rosa sp., Salvia officinalis

5. se evită substituirile:
• Plantago / Digitalis
6.
se evită epuizarea unor specii rare:
• Arctostaphylos uva-ursi, Pinus montana, Arnica
montana, Gentiana lutea, Vinca minor

30
 12/8/2016

Substituiri:

Plantago - Digitalis

31
 12/8/2016

Specii rare

Gentiana lutea

32
 12/8/2016

AVANTAJELE CULTIVĂRII

7.
economice: mecanizarea

8.
aplicarea măsurilor şi experimenţelor
agrotehnice:
• pregătirea seminţelor, înmulţirea potrivită, prăşirea,
îngrăşăminte, pesticide, irigare → producţie crescută

33
 12/8/2016

AVANTAJELE CULTIVĂRII
aclimatizarea: din
zone geografice • Solanum laciniatum - Australia
diferite în condiţii • Papaver bracteatum (tebaina →
9. pedo-climatice codeină) - Iran
asemănătoare sau • anason, lămâi, portocal
diferite

ameliorarea: se
10. creşte calitatea
producţiei

Papaver bracteatum
Solanum laciniatum

34
 12/8/2016

A MELIORAREA
ad-la + melior–mai bine = imbunatatire
- realizează
populaţii se bazează naturală –
vegetale, soiuri pe provocată – din obţinută
noi variabilitate taxoni chimici prin
infraspecifici selecţie
existenţa sau (rase chimice, naturală
varietăţi chimice), sau
rezistente crearea unor poliploidizare,
indivizi cu artificială
la boli, hibridare, mutaţii
caractere
secetă, frig morfoanatomice
diferite
conţinut
ridicat în
principii
active

35
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE

Selecţia

Poliploidizarea

Hibridarea

Mutaţia

Consangvinizarea

36
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE ( NATURALE )

1. S ELECŢIA

Exemple
se aleg indivizii • Belladonnae folium:
se bazează pe viguroşi, rezistenţi la 0,75% alcaloizi → 1%
taxoni chimici dăunători + conţinut • Menthae folium: 2% ulei
ridicat în principii volatil → 3,6%
naturali –
active
indivizi cu • Papaveris fructus: 0,37%
fenotip identic, • pentru transmiterea morfină → 0,60%
dar genotip ereditară a
avantajului chimic
• Lavandulae flos: 1,5%
diferit dobândit ulei volatil → 6%

37
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE ( ARTIFICIALE )

2. P OLIPLOIDIZAREA

multiplicarea garniturii cromozomiale a celulelor

somatice

Diploide (2n), triploide (3n), ... poliploide

se asigură o creştere a conţinutului în principii active:

• uleiuri volatile
• alcaloizi

urmată de selecţie

38
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE
2. P OLIPLOIDIZAREA

a. naturală b. indusă
• Acorus calamus (Valeriana sp., • tratamente fizice şi chimice
Scilla maritima): (centrifugare, şocuri termice,
• 2n=24 - America: 1,5–2% iradiere, cu toxice mitotice):
ulei volatil
• 3n=36 - Europa: 3–4% ulei volatil
(10% azaronă) • Chamomilla recutita, Atropa
• 4n=48 - India: 5–6% ulei volatil belladonna, Mentha piperita
(75-80% azaronă)

39
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE
3. H IBRIDAREA

Se dirijează procesul de înmulţire sexuată între partenerii aleşi

(genotipuri noi)
+ Selecţie (uniformizarea şi stabilizarea populaţiei, pentru
obţinerea unui nou cultivar)

intraspecifică - în interiorul aceleaşi specii

• spontană

Interspecifică - între specii diferite, vecine

• rar spontană
• Lavandinul

40
 12/8/2016

Mentha piperita (hibrid dublu)

M. longifolia x M. rotundifolia = M. spicata
M. spicata x M. aquatica = Mentha piperita
Cinchona hibrida - C. calisaya x C. succirubra
Datura ferox x D. stramonium = hibrid (mai bogat
în alcaloizi )

Cinchona sp. M. spicata M. aquatica Mentha piperita

41
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE
4. M UTAŢIA

- modificarea a. spontană
materialului
b. provocată
factori:
genetic
(cromozomi, gene)
care conduce la radiaţii ionizante: X,
endogeni electroni, protoni,
schimbări (metaboliţi neutroni
cantitative şi celulari mutageni)
calitative în radiaţii neionizante:
biosinteza UV sau chimic
principiilor active exogeni (radiaţii
cosmice, solare α, Solanum laciniatum
β) (2% solasodină) /
(60Co) - 3% solasodină

42
 12/8/2016

M ETODE DE AMELIORARE
5. C ONSANGVINIZAREA

şterge
barierele
dintre
specii
Insulina umană:
tehnica ADN-ului
recombinat şi al
genomului bacteriei E.
coli în care s-au
“inserat” genele
responsabile de
biosinteză prin inginerie
genetică:
organisme
modificate genetic
care sintetizează
molecule
farmacologic
active, în cantităţi
suficiente

43
 12/8/2016

REZULTATELE AMELIORĂRII

- soiuri noi (cultivar)- ansamblu de indivizi cultivaţi, care prezintă

caracteristici dinstinctive (morfologice, citologice, fiziologice,
biochimice) transmisibile prin înmulţire sexuată şi asexuată
Tipuri de soiuri:
 linia – descendenţi proveniţi dintr-un singur individ reprodus
sexuat (seminţe, spori)
 clona - populaţie provenită dintr-un singur individ înmulţit
vegetativ
 forma – indivizi cu caracteristici fiziologice diferite
 taxoni chimici (rasă chimică) – indivizii unei specii identici prin
caractere morfoanatomice, dar diferiţi prin constituienţii
chimici.

44
 12/8/2016

REZULTATELE AMELIORĂRII

Chrysanthemum balsamita var.

tanacetoides / carvonă

Chrysanthemum balsamita var.

balsamita / camforă

45
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI ŢESUTURI

VEGETALE

- sursă de produse vegetale,

principii active

proliferarea “in vitro” în condiţii aseptice, pe medii sintetice, a unor

explante (ţesuturi, celule) prin prelevarea din:
• plantă
• fragmente de organe

Scop: obţinerea de noi plante identice cu planta din care s-a făcut
prelevarea

totipotenţa celulelor (menţinerea genomului, chiar dacă

funcţionează anumite gene)

46
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE
 Se obţin:
 calusuri: celulele neoformate sunt îngroşate, de cicatrizare, fără
structură caracteristică ţesuturilor din care au provenit
 plantule: celulele nou formate se reorganizează în structuri
histoanatomice distincte, cu formarea unor ţesuturi şi organe,
reconstituind planta.

 Condiţii speciale: sterile pentru

 Camerele de inoculare
 Instrumentar
 Vase de cultură
 Mediu nutritiv

47
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE

• apa bidistilată
• surse organice de C (glucoză,
zaharoză)
• surse de N (aminoacizi)
• săruri minerale: K, Ca, P, S, Mg, Fe,
Mn, Zn, Na
Mediu nutritiv • vitamine: B1, B6
• factori de reglare a creşterii
= inocularea (citokinina, auxina, gibereline)
explantului • ingrediente cu rol plastic şi energetic
(lapte de cocos, suc de tomate,
malţ)
• denumirea oamenilor de ştiinţă:
• mediul Murashige-Skoog (MS),
Gamborg (B5)
• agar, gelatina, biogeluri

48
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE

• condiţii foarte sterile

• temperatură 22-28ºC
• iluminare (0-5000 luxi)
Obţinerea • alternarea perioadei de
culturilor lumină şi de întuneric
(ciclu diurn)
• O2: prin barbotarea unui
curent de aer în mediu

49
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE

Culturi de calus – 1. Inducerea calusului

 Se taie din plantă (tulpină, rădăcină, peţiol, frunză – 5 cm)
 Se imersează în alcool, în agentul sterilizant (hipoclorit de
calciu) + fasonare
 Se taie în fragmente mai mici (0,5-1cm) = explanta
 Se inoculează pe mediu solidificat cu agar, din vasele de
cultură, în diferite poziţii
 Vasele se acoperă cu folii sterile şi se plasează în camera
de vegetaţie
 După 6-8 săptămâni, la capetele explantelor se observă
calusul = masă de celule care se divid şi cresc neorganizat

50
 12/8/2016

3. C ULTURI
DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE

 2.Obţinerea culturilor de calus

• Calusul se desprinde de pe
ţesuturile explantului
• Se inoculează pe mediu
• După 1 lună, se dezvoltă o
biomasă calusală de 3-4 cm
diametru
• Biomasa se secţionează în 4-5
porţiuni, care se inoculează din
nou

51
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
ŢESUTURI VEGETALE

 Inducerea suspensiilor celulare (culturilor celulare)

 500 mg din calus se inoculează în mediu lichid, fără
agar
 Se agită
 După 1lună – se desprind porţiuni mici din calus şi
celule libere → cultură celulară primară
Culturi de celule in  Din 2 în 2 săptămâni se inoculează din acele culturi
suspensie – → suspensia veritabilă: multe celule libere +
Momordica agregate celulare
caranthia  Subcultivări şi cultivări pe scară largă
 Se recoltează biomasa celulară: analiză de principii
active

52

Momordica charantia L –
cultura celulelor în suspensie
Momordica charantia L. –
regeneranti cu fructe verzi (cultura
în sera)
12/8/2016
Momordica charantia
L. – generatia R1
(regeneranti) Momordica charantia L. –
regeneranti în cultura de
câmp
Momordica charantia L. – regeneranti cu
fructe verzi (cultura în câmp)
Momordica charantia L. – regenerati cu
fructe coapte (cultura în câmp)
53
 12/8/2016

Calus de afin – linie celulara

selectionata producatoare de
antociani
Vaccinium myrthilus (afin)– cultura
calusului pe mediu solid

Vaccinium myrthilus (afin) – calus

producator de antociani

Morus alba L. – plante regenerate in vitro

54
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
Importanţă
ŢESUTURI VEGETALE
 Descifrarea unor mecanisme moleculare (formarea
embrionului)
 Identificarea enzimelor din calea de biosinteză a unor
metaboliţi secundari (alcaloizii berberinici)
 Obţinerea:
 plante devirozate (rezistente la factori de mediu)
 plante transgenice
 Înmulţirea plantelor care nu germinează, a celor
sterile
 Obţinerea unor cantităţi mai mari de principii active
 Teoretic: dintr-o singură plantă cultivată in vitro se
poate obţine un număr indefinit de indivizi
asemănători cu planta din care a fost indusă cultura

55
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
Avantaje
ŢESUTURI VEGETALE

 substituirea metodelor clasice de cultură (înlocuirea

suprafeţelor agricole cu hale industriale)

 independenţa de anotimp, zone pedo-climatice

 creşterea mai rapidă

 valorificarea unor deşeuri (melasa)

 stimularea activităţii enzimelor care controlează

sinteza metaboliţilor doriţi

56
 12/8/2016

3. C ULTURI DE CELULE ŞI
Avantaje
ŢESUTURI VEGETALE

 influenţarea calitativă şi cantitativă a

biosintezei:
 Morinda citrifolia (Rubiaceae): 10x
antrachinone
 folosirea de precursori biosintetici:
 farnesol, acid mevalonic:
stimularea producţiei de
ginsenozide în culturi de Panax
ginseng
 inhibitori (sitosterol, hidroxilamina) –
inhibă sinteza de fitosteroli din Panax

57
 12/8/2016

Aplicaţii 3. C ULTURI DE CELULE ŞI

industriale ŢESUTURI VEGETALE

 Obţinerea shikoninei (colorant naftochinonic roşu) din

calusuri de Lithospermum erytrorhyzon:
 533 mg/l mediu /zi la 4000 dolari/kg
 din plantă costă 4500 dolari/kg
 Calusuri de Digitalis lanata:
 transformarea Lanatozidei A în Lanatozidă C (prin
grefarea unei grupări hidroxilice)
 În culturi de Cataranthus roseus:
 apariţia unor noi (6) alcaloizi străini de planta
producătoare: epiajmalicina, desacetilakuamilina
 Vinblastina: culturi de celule + sinteză chimică

58
 12/8/2016

Aplicaţii 3. C ULTURI DE CELULE ŞI

ŢESUTURI VEGETALE
industriale
 Berberina:

 culturi de Coptis japonica, Ranunculaceae (70g/l

mediu)

 Deliu et al.: culturi de Berberis parvifolia

 Valepotriaţi: Valeriana locusta, Valerianaceae

 Podofilotoxina: culturi de Podophyllum peltatum

(Berberidaceae) x 6

 Acidul rozmarinic: culturi de Coleus blumei (Lamiaceae),

Lithospermum erytrorhyzon (Boraginaceae)

 Diosgenina: culturi de Dioscorea

59
 12/8/2016

C ULTIVAREA HIDROPONICĂ
 cultura fără sol presupune cresterea plantelor cu
rădăcinile în apă (soluţie nutritivă)
 "hidros" – apă; "ponos" - muncă
 rădăcinile sunt suspendate în apă curgatoare - absorb
nutrienții si oxigenul
 Pentru rezultate optime: temperatură, umiditatea,
nivelul de CO2, intensitatea luminoasă, ventilația
 ajustarea gradului de aciditate sau alcalinitate al
soluției (pH-6,0 - 6,5)

Vase cu fertilizanti

60
12/8/2016

61
 12/8/2016

Avantaje:
 • Control mai bun al nutriției plantei
• O creștere a producției
• scade durata de creștere a speciilor
• folosirea eficientă a spațiului
• Economisirea de apa
• Absenta totală a erbicidelor și o reducere a pesticidelor și
fungicidelor
 plantele germinate hidroponic și apoi transplantate in sol -
deschide enorme perspective economice
 Tehnologia hidroponică produce material standard, pe tot
parcursul anului, cu posibilitatea de a controla condițiile de
creștere și de a stimula metabolismul secundar

 Dezavantaje
 Cost ridicat
 Poluare

62
 12/8/2016

 Universitatea din Pisa, 2005-2010: Echinacea angustifolia, Ocimum basilicum

 au crescut rapid și sănătos: 2-4 luni: biomasă mare cu contaminare minimă.

 Echinacea: producția ridicată de biomasă nu a fost asociata cu niveluri mari de

derivati de acid cafeic sau echinacozidă (1%)

 Ocimum basilicum: a acumulat un conținut adecvat de acid rozmarinic, iar

rădăcinile conțineau un nivel mai ridicat decat frunzele

 Facultatea de Farmacie Toulouse:

 Specii hidroponice de Hieracium pilosella (vulturica, Asteraceae): 4.24%

principii active (în Farmacopee 2.5%)

 Specii hidroponice de Hypericum perforatum: hipericine totale : 0,19%

pentru vârfurile înflorite, și 0,13% pentru fructele 0, 12% (Farmacopee -
0,08%)

 Arnica montana, Chrysanthemum parthenium, Aloe vera, Rosmarinus

officinalis, Chamomilla recutita (ulei volatil)

63