Hajo Banzhaf Coperta de I. OPRISAN + Copentile I, 1V: Cari de Tarot, tipirite 1a Marsilia, 1788, TAROT §I CALATORIA EROULUI Cheia mitologica spre marile arcane Traducere de MAGDA PETCULESCU as Edita SAECULUM 1.0. Bucuresti, 2003, Title originar: Hajo Banzhaf, Tarot und die Reise des Helden. Der mythologische Schlisse! zu den Groben Arkana, Hugendubel (Kailash), 1997 © Haho Banzhaf Editura SAECULUM 10. ISBN 973 642-042-6 © Toate drepturile pentru versiunea romineasca sunt rezervate Editurii SAECULUM 10.Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet BANZHAF, HAJO ‘Tarot etitoria eroull:cheia mitologied spre marile arcane Hajo Banana. ~ Bucure: Secale LO, 2003 ISBN 973-642-062-6 a4 708 print sa rotten: 33595 18: 33597 47! eee Span: 3073077 PREFATA ‘Tarotul este un oracol al cSrui destin consid in aceea c& adesea este identic cu darea cdrtilor. Avand in vedere 8, pe ling8 ghicitul jn cari sau alte distractii de-a lungul secolelor, nici jocul in sine zhu s-a bucurat de o atenfie mai special8, numai pufini s-au straduit Si afle si sd cerceteze explicaja gi simbolul c&rtilor de tarot. Dintotéeauna carile de joc au fost cam disprefuite, iar spiritele cultivate ar fi fost sidiculizate ~ si astizi pare sB fie cam la fel ~ acd s-ar fi dedicat aceastei idei. De aceea sunt putini cei care cunosc substratul arhetipului adevarului pe care se bazeaz& taronul; cand se mai spune ¢3 aceleasi cert contin infelepciunea vieti ottitin cel mai bun caz un gest de mirare, de cele mai multe ori doar un zimbet condescendent. ‘Spre deosebire de astrologie, care are in spate o traditie de cinci mii de ani, in care ~ cu exceptia akimilor 200-300 de ani ~ a fost practicatd cu prec&dere de elite, taronal nu a avut aceeasi rispindire. Supozitia c& acest mod de ghicit in edit are si el o traditie straveche si misterioasd, ale cirei radacini ar fi in India sau vechiul Egipt $i €4 abia incepand cu secolul al XIV-lea a patruns in opinia public, f fost susfinutd cu multé fantezie si entuziasm, dar trebuie si spunem e& nu sau gasit dovexi clare in acest sens. Arthur Edward Waite, un mare expert in acest dameniu, care a sris una din cele mai populare cliyi de tarot, conchide: Nu se cunoaste o istorie a tarotului mai veche de secolul al XIV-lea‘ Batrina si demna astrologie ofera mai mult: a fost cunoscuts si practicatd ine’ de vechii babilonieni. Acelasi lucru este valabil $i pentru I Ging, oracolul chinezesc al probabilitti. Se stie ci Tnarele Confucius a studiat aceasta problema ~ si ca este una din ‘cele mai vechi clsti ale omeninii ca si-si destvaryeascd cercetirile propri, Dupa ce aceste texte au fost redescoperite si traduse prin {nit "20 de sinologul Richard Wilhelm, ele au fascinat personalitati deosebite cum ar fi Carl Gustav Jung, Hermann Hesse, Marie Louise von Franz si Lama Anagarika Govinda, care ~ ascmeni 7 Arthur Edward Waite, ila simbelurilor cdilor de tart, pag. 15.7 —— lll 6 AIO BANZHAF A Banca mmultor altora = au acestor cari de ghicit Ficdnd o comparatic ~ si noi suntem putin fascinati de ceva Hong i harvine Pita _adaosuri si cu renumele unei infelepeiun; deosebite, exotice. Si cercetezi un domeniu care la net cote dlispretuit din mumeroase motive nu este ceva usor. Tarotul sa eae jut si aprecieze infelepciunea deosebiti. a ‘Aceastl carte si reprezinte si ea 0 contnbutie in accasta drcefe Impulsul decisiv mi 2 dat americanca Sallie Nichol 6 cereetitoare @ lui Jung; cartea ci Jung si tarond mi-a atas ateatio €u ani in umd asupra substrarulu mitologie al Datoritt ei am ineles taleul e8latorici eroulu. $i ti ‘mulfumecs Pentru aceasta. Mi-a dat o preocupare de care mul am mai seajat A recunoaste simbolutle arhetipice ale celor 22 de cart ale Marler Atcane sia le injelege din ce in ce mai profund reprezintl tuna din cele mai fascinante experienfe ale vieti mele Milnchen, mai 1997 Hajo Banzhaf ‘Sallie Nichols, Psthologia Yerowle. CE ESTE TAROTUL? Izvoare, simbolistica si constructia cartilor Taronil (sau tarocul ) este un mod de a ghici in cdi, cunoscut sub forma sa actuala din secolul al XVI-lea. Din acea epoca el are 78 de cari, divizate in dow’ grupuni principale: unui, format din 22 de cArti, numite Marile Arcane! si 56 de c&rti numite Micile Arcane. Cele 22 de Arcane mari au motive individuale, nereluate niciodata $i formand o serie cla pe baza mumerelor de pe cle. Micile Arcane ~ precursoarele canilor noastre de astizi - se impart in patru pati sau culon: bate, spade, monede g cupe din care ulterior au rezulat trefle, pici, cupe si cara. Fiecare serie incepe ~ ca si la alte ct de joc ~ cu un as si cregte, respectiv doi peste uns, trei peste doi fi 252 pin la zece: cea mai mare carte. Peste el se pot pune asa-numitele cari de cure: ele poarté numele dupa rangul de la cuntle regale: rege, regind, clldret i valet, deci o carte tn plus fatt de actualele cnt de joc obignuite ‘Nu se tie daca aceste doud grapuri de cdi au fost de la inceput aga sau au devenit astel abia in decursul timpului, nu se cunoaste nici originea lor. S-au gasit urme din care s-ar putea binui c& cele din Micile Arcane au venit in Europa din lumea islamica. Nu se stie incB ce aveau pe ele, daca emu de ghicit sau doar de joc sau c¢ se mai ficea cu ele. $i mai putine se stiu despre carte atit de importante pentru tarot care formeaza Marile Arcane, Ele au apirut in jurul anului 1 600, iar supozitile ~ ca si unele lucruri mai clare despre tarot - sunt foarte difeite. Avand in vedere cf ele au devenit cunascute pe la I 600, unii presupun, pragmatic, 8 au apirut abla ate; alti, in schimb, considers e& Marile Arcane repre2int’ o carte de intelepciune a strivechilor egipteni, plstrati’ de casta preofimii si intrati in Europa pe edi misterioase, Una din legendele pline de fantezie legate de ele este accea ciAMAA 8 HAO BANZHAF TAROT $1 CRLATORIA EROULUL Troi cupe gi nou monede intr-o ilustrare traditional ‘Axcthur Edward Waite Pameta Colman Smith mtoes ety ‘aga putem renunfa Ja ele impacati cu noi ingine, chiar dack nu ajungem sine indoim de spusele vreunuia dintre ei. SA ne consolim cu ideea c& fiecere dintre cei ce au incercat si descopere Adevirul despre tarot, a trebuit si o ia de la inceput ar fi ajuns in Palestina: ele ar fi fost cunoscute de parele preot Moise, initiat in magia egiptenilor, care lear fi luat cu el cand a fugit din Egipt impround cu poporul lui Israel. Acolo ele ar fi fost legate de Cabala, acea invayaturt mistica evreiascd care — intre altele - recunoaste in cele 22 de litere ale acestui alfabet un simbol profund. Numdrul de 22, exact cu cel al alfabetului, este una din cele mai importante dovezi ci Marile Arcane ar putea avea accasta ‘origine. At mai trebui spus o& tot ce este compus din 22 de part, a fost pus in legituri cu tarotul, nu in cele din uri si ecle 22 de capitole ale Evangheliei dupa foan'. Deseori apare dorinja de a fi parintele descoperirii, Nenumaratele interpretiri, necesare pentru a sustine aceste teze, sunt apoi interpretate, la randul lor, cao adevaratd stings misterioast »Fiecare dintre autori, care sustin cd stin ceva special - comenteaza Cynthia Gilles ~ este foarte preocupat sa se delimiteze e ,celaialt’, adevaru! aceluia nefiind fondat sau ar corespunde doar partial cu realitatea. Prin caracterul secret al cunostinjelor do- bandite, ei se vad automat silifi si aduc’ doveai in sprjinut lor. $i Aceleasi cari in Rider-Taror al ui Arthur Edward Waite gi Pamela Colman Smith. 1. Max Luginbahl, Mister jocubu! color wei foneasl 7 HAJO BANZHAF deoarece misterul carlo, chiar daca pare ci a fost dezlegat, nu este complet elucidat! Acelagi lucru este valabil pentru originea cuvantului TAROT; si cl a aptrut spre finele secolului al XVI-lea, dar explicatile sunt foarte diferite, la fel de numeroase si pline de fantezie ca gi cele despre originea camtilor. Ele merg de la ,Drumul regesc’ (din eanul Tar = drum si Ro = rege), de la ,legile sfinte’ (din braicul Thora) pan la explicatii de-2 dreptul profane: in apropiere ‘de Parma curge raul Taro gi total a aptirut probabil pe valea acestuia Cent este c& Tarot este un cuvint francez si cf ultimul T nu se teste. Cei ce il citesc 0 fac pentru a accentua e& prima gj ultima itera 7" sunt legate intre ele, inscamnd o inchidere, deci cuvantul ar fi asemeni unui cere, ar fi soris pe un fel de roata. De aici o alté explicatic: Rota (in lating = roata). Dac avem in vedere §i latinescul ‘orat (vosteste), 8 Ator (HATHOR) a fost zeita egipteand a initieii, atunci infelegem propozitia aleatuitd de ocultistal american Paul Forster Case prin combinarea celor patru litere promuntate: ROTA TARO ORAT TORA ATOR = roata tarotului vesteste legea ier Ca in multe alte situati si aici este posibil ca adevarul despre ‘originea numelui si a clsilor s8 se afle undeva pe la mijlocul tuniror speculatilor. Mie personal mi se pare neimportanta intrebarea legati de vechimes cirtilor. Deoarece daci tarotul ofera o injelepciune arhetipic’, adinc inradacinatd in inconstientul colectiv si care merge ppana in cele mai vechi timpuri ale omenini, atunci nu este relevant dacd aceste citi ce dezvaluie accastd stiinyk sunt vechi de 400 sau 4000 de ani. Imaginile transmise de ele sunt categorie mai vechi decat hartia gi arta tiparului, Cele 22'de citi ale Marilor Arcane sunt cele ce ascund profunda. Celelalte 56 de cérti nu au o asemenea ‘aptul c& niciun seritor ocult sau de alt gen nu a ical st aicorde Micilor Arcane mai mult decdt o importants mod ipoteza e8 cele douk grupuri de “serie Arthur Edward Waite. $i araté in We ca reunenste, odie pentru totdeauna, ed atuurile ape pn dumnezeiesti de actiune a filosofiei, iar wate celelalte rhicitului, Niciodaté cirtile Micilor Arcane nu au fost twanpuse, in vorbiee, care imbraca © teapti superioari in arta preview TC ymtin Ces, Faron 2 AkAWaite, Op. ot 3. AE Wait, Op. et Be OUMANCTE Spinzuratul - tarot Spinzuratel ~ Rider - Spainzurarul - tarot ‘din Marsilia. Tarot Crowley. nk la inceputul secolului al X-lea aceste 56 de citi nici ‘nw aveau o ilustratie mai inspiatl fats de cele de astizi. Ele aveau higte simboluri corespunzttoare cu num&rul e&rti. De pilda pe TRET ‘rau trei pocale (cupe), pe NOUA noua monede. A descifra :aemnificafia lor era Ia fel de greu ca si a unui trei de cup sau nous dle caro, Trebuia fe $8 fi invajat pe de rost sensu fiecdrei cit, fie “ad fi combinat simbolistica cifiei cu calitatea elementului respect si astel sa deslugesti sensul. Aceasta s-a schimbat dup 1910, end i apirat cantile Rider-Tarom ficute de Anthur Edward Waite si Pamela Colman Smith, Pentra prima oard erau ilustrate si cartile Micilor Arcane. Dupi aceea toate cele 78 de cdrti aveau pe ele cate ilustratie. 0 Great ar fi de salut inatva ilu cio, ea au frebuie wine fac 8a trecem cu vederes marea deosebire existent inte ele; aa apirut de-a lungul secolelor din subcongtientul colectiv al bvmenirii ~ ceea ce este de presupus la cele 22 de citi ale Manlor ‘Arcane ~ $i nu reprezints imaginatia unui singur om, oricdt ar fi el tle genial O ilustrafie aleas’ cu atentie este de ajutor ~ categoric, ‘ca nu atinge ins& niciodati continutul gi profunzimea simbolului hep: De ceea nu est relevant tot cli, deal ia ilustratitle erlor Mieilor Arcene. Ele reprezinga pur si simply tema. ea cit ences atte kate ope cum reiese din fructele aflete la picioarele dansatorilor. Cine Tom spade = ser, monede = pling, cupe * api. 2. William Rider a fost numele editrului eon.R HAO BANZHAF Fecunoaste aceasta stie ce vrea s& spund cartea: vremea a fost favorabila, recolta a fost culeasd si strins&, omul este multumit $1 recunosedtor, Hustratia nu arati mai mult, Orice speculatie in plus = de ce una din grat are pantofi auri si cealalta albastri sau ce fel de fructe si legume apar pe desen ~ este superflus. Cele 22 de clini ce formeaz Marile Arcane sunt simboluri ale ‘mesului vietii omului. lar simbolul ~ spre deosebire de semn, icoand, cfu, cod sau serieri secrete - nu este cova creat sau gindit Un simbol nu ascunde ceva evident, dimpotriva arati ceva ce este ‘mai profund si mai amplu, decat s-ar putea arita prin cuvinte si ar putea cuprinde infelegerea noastrd. De pildé cercul este simbolul invegului nedivizat initial, al paradisului, al emisferei zeiesti, ‘uniatea Universului, nestiutul, dar si atotstiutul, desivarsirea, etemitatea gi multe altele, toate acestea nu au fost ceva creat de Cineva, nu ~ ele sunt simtite ca ceva apriori existent despre simbolul cercului: si aceasta este valabil pentru toate culturile. Cheia spre aceste simboluri se afl mai putin in secretomania cercurlor oculte, a diverselor societiti secrete, a ordinelor sau lojelor €e se preaintd drept esoterice si mai degraba intro injelegere profunda a sufletului omenesc, Psihologia lui C.G. Jung a fost cea ‘care a deschis accesul spre simbolistica arhetipic& $i prin aceasta spre ceea ce s-a numit adesea stiinfS secreti $i se mai numeste astfel pe drept cuvint. Aici nu este vorba nici de secretomanie, nici ée veo ,anume introducere in secrete si in niciun caz despre vreo ascundere constienti a unor lucruri cunoscute cu scopul pastririi sectetului lor. Este vorba mai debragi de pares, secrete prin natura ox, devarece au fost formate pe baza raporuritor esentiale, dar invizibile ale lumii extericare, a realitiii din spatele realititii, Aceste ccanostinte in fapt esoterice exist in mod similar in toate culturile Si sunt, Md indoiala, mai vechi decat oricare religie; ele reprezint& ie LUdaeinile ancestrate si, in uncle cazuri, sunt pastrate nv auctew primordial. In centru! lor se afla intrebarea eget) de nical yietu onal gi de semnificagia mori Compusiatr ty savin, weed ce std la baza acestei stiinge Avsdnin 6 NOF thw intro realitate polar’, intt-o lume 10 91 infelegem ceva numai dacd ne putem crea tun contiapol ct puunet de referingd. Nu ne-ar trece prin minte si denuinin cevie mascuin (Sau s¥ recunoaytem) daca nu ar exista feminnul, eX noapte nu ar fi zi, fir moarte nici nu am gti c& {rhim, Htacd ingelegem aceasti lege a polarititii drept principiul atotcuprinzator al realitatii noastre, atunci de aici decurge in mod firesc si polut opus al polarititi, al unititi de neimaginat existenta Dreptarea si Puterea cu numerotarea traditonalA, in toate religile, descrisa in rod specific in imagini si simboturi te celestulsi gi paradisiaculsi. Pribusirea din aceasté unitate primordial, divizarea in diversiune si posibila revenire in paradisul pilerdut este stiinfa esoteric’ legata de mersul vietii omului. Canile renumerotat din Rider-Tarot al lui ‘Asthur Edward Waite gi Pamela Colman Smith. vn 14 HAIO BANZHAF Suecesines inal a cir ie'Akner Crowiy. ‘Acest mers este descris de invataturile spiritualiste drept o cale a mantur, deoaecefelul shu este desivare cml eslvannt ‘= mAntuit). La fel ca in psihologia lui Jung, se porneste de la ideea ca pozitia de pomire a omului este ,fatala” in msura in care parti intinse din aceastA unitate se aflé intro asa-numité umbra, intr-un spatiu considerat de constiings ca stiin sau absent gi de’ care se poate deveni constient numai si numai cu timpul, Atsta. teeme cae Mini din existenta noastra stau in umbri, ele ipsese nu numai din ‘nates constr’, ci_reprezint& concomitent surse pentru vreo compartare eronati, ¢ iplificdind ~ vor s& atraga atentia spt lor AG devine vizibil in cele 22 de eargi ale Marilor ‘we Wn, de unice in fel lor, Aceasta le confer’ e dopyeyte cu mult ceea ce se vede cand se “} santihy Awa aceula semnificatia profanda, unicitatea taro~ (whi Cw njelye seeste raportur, cine te recunoaste ca imagini sale mevaitur viel, g”segte in Marile Arcane un sprijin de o clartate i intrebarea dac nu se falsific& simbolistica initiala inf, cdind apar mereu si mereu cari noi de tarot cu motive ‘ate total sau partial ori macar cu adaosuri invizibile pe predecesoarele lor? Decisiv este daci se infelege semnificatia reala 4 eit, dact se imbogiteste prin simboluri analoge sau dacd FAROT $1 CALATORIA EROULUL 15 modificarea este 0 deformare a semnificatei initiale. De pild dac ‘un tarot are un spanzurat ridicat in furei, atunci putem fi siguri cK creatorul acestor cirti a lipit numele pe cartea fespectiva si nu a injeles semnificatia ci adevirati. Daca el este atirnat cu dreptul (constient) pe crucea in form’ de T si nu cu piciorul sting {inconstient), semnol celui ales (vezi capitolul Spinzuratul) ~ atunci vem de a face cu o imbogatire a simbolisticit iniiale, care nu falsifica nimic, ci depageste ceca ce a existat pana in prezent, Ea ‘rata clar e8 vietima, despre care este vorba aici printre altel, este smulsi benevol sau nu de cel ales. Tar dacd din lemnal crucii au sari agchii, aceasta insemnna c& exist o now’ forté de viata, aparuté prin sacrificil vietimei. ‘Aceeasi carte in tarotul lui Aleister Crowley, apaiut in 1944, ‘vat un om lipsit de viaga, intre viatl gi moarte. Chiar daca sus \utrpele vietii mai ine fa mand ata ~ si ‘tentia hui - capul ~ este indreptata spre sarpele mori. Toate acestea nu sunt o falsificare a simbolisticit intial, cio amplificare, respectiv © imbogitire cum apare ea in conceptia despre vise lui Jung, dovedindu-se utile pentru a intelege semnificatia visclor. in schimb in Rider - Tarot exist una din numeroasele ‘modificasi neluate in scamé, care, dupa parerea mea, reprezint& 0 luare de atitudine: renumerotarea cdrtilor Dreptatea si Puterea. Initial Dreptatea purta numarol VIII, iar Puterea XI; Arthur Ndward Waite le-a schimbat intre ele, deci in tarotul sau ~ cum ‘punea el - Puterea a devenit cea de a opta carte, iar Dreptatea Wajuns pe locul al unsprezecelea. ‘Waite nu a explicat clar de ce a operat modificarea, deci au ‘yparut unele speculagii despre motivul pentra care a ficut-o. In cele ‘mai multe cazuri este invocat’ Cabala, acea invayiturd: mistica cvreiasc, in al cfrei centra se afla un copac - denumit uneori pomul vietii - drept un simbol cuprinzator al intregii Creatii. El (te format din zece emanatii - denumite Sephira sau Sefirot, legate intre ele prin 22 de cdi, In timp ce celor zece Sefirot le corespund cele zece ciffe de bazd, cele 22 de chi isi gisesc paralelele in cele 22 de litere ale alfabetului ebraic si ~ dupa cum presupun unii = in cele 22 de c&sti ale Marilor Arcane. Probabil c& din aceasti pespectiva renumerotarea i s-a pirut necesara Ini Waite. Totusi Aleister Crowley - si el desigur tot un foarte bun cunoseator al Cabalei ~ a restabilit vechea numerotare in Thot~Tarot a sa, apairuti in 1944, © alts supozitie pomeste de Ia faptul cd in timpurile mai vechi iiqile au fost modificate intentionat de unii infelepti pentru a-— stl I 16 HAJO BANZHAF induce in eroare pe neinitiag. Chiar dact asemenea fapte nu au utut fi niciodata excluse pind acum, aproape totul pare si fie impotriva acestei teori, Pe de o parte natura simbolurilor, descrisi anterior, este modificata intr-un limbbaj secret, adoptat de oameni intentionat cu scopul de a codifica un bagaj de cunostinte. Pe de alti parte, orice asemenea modificare nu are niejun efect ~ deoarece niciunul din cei ce s~au straduit din risputeri sa descifreze ,Codul* ‘nu a putut fi oprit in eforturile sale. Dupa cum se va vedea din accasti carte urmarind fundalul mitologic al cArfilor, numerotarea initala este de departe cea mai convingitoare. La acclasi rezultat se ajunge si dac& se compari simbolistica numerelor 8 si 11 cu tema c&ntii respective. CUM TREBUIE FOLOSITA ACEASTA CARTE A clala cirtile de tarot pentra a gisi un rispuns la intrebii puse inainte este doar unul din modurile de a le folosi. Cartea de fat ‘fer o alti modalitate spre a patrunde in tainele tarotului, mai patin ‘cunoscuti, dar mai concludenta. Sz pune problema ca cele 22 de ‘iq ale Marilor Arcane st fie infelese drept o calauza importants, lim putea spune ca nigte pietre de hotar arhetipice pe drumul spre is objine ccea ce este atat de greu - Deplindtatea. Numeroascle intrepatrunderi, ce rezulti aici inte fiecare carte in parte, pot fi oscifrate prin ‘infelegerea raporturlor dintre sensuri si fac posibil& fecunoasterea unei filosofii de viafl ce este transmisd prin tarot, (Cine gi-a insusit aceasta stiinta gio poseda pe de-a -ntregul, gaseste cSrti nu numai un ajutor in a se orienta, dar infelege datoriile, \wdirile gi crizele prin care trecem in viatd, la fel ca si experientele noastre norocoase ~ la un nivel mult mai cuprinzitor si int-un raport mai amplu de sensuri, Cine crede c4 se regiseste in mai multe etape citind aceasta «arte, nu trebuie s8 fie doar mirat ée aceasta. Pe de o parte cele 22 de citi ale Marilor Arcane formeaz un arc incordat, intins peste iregui si posibilul nostru mers in viafd. Limitarea ,posibilitatea de care dispunem noi“ vrea si spun c8 nu existd nici o garantie de 41 ajunge a ultimele crt, Ele fomea2i un potential. Pe de alti parte, aceeasi succesiune de crt aratf imagini din viata noastra in diverse domenii, apoi fiecare fragment din acest mers poarta in sine ‘ncd odata structura Intregului, conform legii ,macrocosmosul este identie cu microcosmosul", Astfel ne~am putea afla in acelasi timp in urmitoarele etape (cami de tarot): 1 in moral viet la Spiinzurat, o oprire fipic’ nn mimai pens mijlocul vieti. 2. Avand o profesie in acca lume, cénd ne-am gisit locul. 3, fn asocierea dintre Diavotul si Turn, cind ne-am complicat ‘intro dependenta si am vrea si scipdm de ea sau / ori ~ $i aceasti experienté este posibila la aceeasi oprire - noi recunoastemMT 18 HAJO BANZHAF frictiunile gi conflictele proprici noastre matematici a umbrelor @iavolul) si spargem mereu vechile modele (Turnul) 4, La Stea pentra c& in rezolvarea unei problematici personale ‘am realizat un progres decisiv (Turnul), sperim din nou si 23rim noi orizonturi (Steaua), dar acestea inseamn& inci 0 experients nesigur’ gi neasiguraté sau ajungerea la lumina abia peste un prag (Luna), ce ar tebui sé ne aducd in viata adevarati Soarele) pentru ‘ca acolo s& poati influenta solupiile (Dreptatea) si s& putem gisi un loc de duraté (Lumea). 5. La inceputul unui now proiect la Faeton, pentru ci am ecunoscut inainte c& proiectal nostru este ingenios (Hierofantul) siam cutezat din toatd inima (Indragostitii) s4 il punem in aplicare (Paetonul) 6. Cind ,clocim'(Stipana) vreun impuls (Magul), care a declansat un proces intem inca inconstient (Marea PreoteasS) si ‘acum urmeaz4 si prinda contur (Stapanul). 7. tn domeniu! deevoltirii constiinfei suntem intr-o fazi de retragere Ja Eremit, cnd este vorba sf ne recunoastem propria ividualitate, pentru ca prin ea S& infelegem misiunea noastré in viati (Roata Destinului). Deci acesta este un acces la c&rti unde nu este nevoie de etalare. Mai mule, cartea indicata rezulti din accea 8 noi infelegem exact ‘cum se oplindeste situatia noastré actual, iar ea ereeaza prin sfera care devin clare si ne sunt atit de necesare in injelegerea Profunel a situated, dar gi pentru orientarea de viitor. Fireste exists ac ctlea invert, Dae’ ne-am pierdut orientarea, putem trage o carte don Maule Arcane ea ad vedem eum descrie tarotul situatia noasta uartwah) Cuvintele de ineheiere ale ficetini capitol pot da indicii thopie Le menu este vorba yi de ee riscuri trebuie finut cont. CALATORIA EROULU ET O PARABOLA PENTRU DRUMUL VIETIT OMENESTI Cand se povesteste un mit sau un basm, pentru cel ce ia parte, adicé ‘pentra cel ce se lasd impresionat, apare un fect tdméduitor prin aceea ca, ‘participand, este ordonat in forma arhe- tipicd de comportament si asifel isi géseste ,linistea” de sine. ; Emma Jung! Emma Jung § Marie-Louise von Franz, Legenda Graalulu! din perspectvdIZVORUL SI SENSUL CALATORIEI EROULUI Calitoria eroului este una din cele mai vechi povesti ale comenini, Ea este inclusd ca structura de baza in mitun, basme $i Jegende, care ne spun cum pomeste el si sivargeasc’ fapte mari Ea este’ povestea din spatele tuturor acestor basme, narati pani astizi sub nenumarate nume in toate limbile si cultuile, dar mereu si mereu in aceeasi maniera. Nimeni nu le-a ndscocit, inventat sau conceput vrcodatd. Mai mult: in ele este cuprinsa gtinfa nemijlocita a sufletului nostru; s-ar putea spune o $tinta yadusd cu sine". Deoarece aceasti cea mai veche poveste a omenirii este con- comitent una exemplar, o parabola pentru mersul vietii omului Accasta o face ait de captivant’ si de aceea ea trebuie mereu si ‘mereu repovestiti, ca s nu se uite de ce suntem noi pe Pamant $i ce avem de ficut pe aceasti lume Numerosi etnologi, psihologi, filosofi si sociologi au studiat comoara ascunsi in miturile si basmele noastre si au cercetat adacinile ei. Aici tebuie st ‘fi fim recunoscatori_psihologulai elvetian Carl Gustav Jung pentru explicatia dati fenomenului si me 3 motivele acestei truditi se afl in sufletal fiecdrai om. El a dovedit «3 neni nu avem numai caracteristici exterioare pe Triza ee poate fi recunoscut ca individ in functie de ili, rah gi ex, ci ca gi Ia nivel sufletese exist ceva propriu icc on. Aecasta stera interioard a fost numité de el inconstientul voleciy, Tn acest domeniu comun, care leaga tofi oamenii inte ci, aetwoneas arhetipurile, imaginile ancestrale ale sufletului omenese. wpini care ne-au fost imprimate, pe care sar spune ci le-am psit dinainte, le-am yadus cu noi si nu trebuie $8 le escoperim prin experienta de viagi Tin asemenea arhetip este da pilda batrinal infelept. El ar putea apérea si in visul unui om, care shu a vazut sau nu a auzit niciodatd in viafa hui de un batran, $i in lipsa unui exemplu exterior, icongtientul nostru este capabil si ne arate accasti imagine arhetipica din patura colectiv’, Acelagi lucru este valabil pentru un inger, un arhetip pentru care probabifitatea de a nu-t fi vizut vreodata anterior este infinit mai real In ‘ume inainte si dup momentul Copemic. fn conceptia geocentrica (Geinga) PAmantul-Mama este in central exsiene tn conceptia heliocentrica (Areata) ‘tal se invre Tn jurul Scare. Thustatie din Harmonia Macrocosmica de Andreas Cellars, [Biblioteca de stat prusacd, Bern, Cilatoria eroului este modelul athetipic al cereului de actiune, \onstruit din aceste imagini traditionale strivechi. De aceea ne este iikit de surprinzator de familiar in numeroasele ei variante. Se Wivesteste mereu despre ,.cazne", elutirile pline de aventuri pentru ni gisi bunul ce se obfine cu greu; ea cuprinde componente Nementare, descrise dupa cum urmeazA de filologul Walter Burkert: ‘lupai ce eroul a pierdut initial ceva sau a primit o misiune, pomegte |v drum, intalneste oponenti si persoane care il ajuta, dobandeste ‘in obiect miraculos, infrunta dusmanol, il invinge si nu deseori este {cl insemnat in lupti. Obfine ce voia sau trebuia 4 recupereze gi [pomeste inapoi spre casi, fi alungi pe urmaritori si pe concurenti “io ineheie cu nunta sau cu urcarea pe tonul (ari! : Oricat de des ar fi povestit acest basm, oricite culegeri de \Wovesti si mituri ar umple, el a gisit 0 singur’ dati o intruchipare Sompleti in imagini $i anume in cele 22 de imagini ale Marilor ‘Areane. in aceste motive nu se oglindeste numai arhetipul basmului; ‘nin aceste c&rti devin transparente si numeroasele intrepitrunderi thntre etapele calatoriei, iar importanta lor pentru mersul_ vieti ‘unnului poate fi infeleas’ pe deplin Motive importante in calitoria eroului au fost descifrate citind tn ceruri, Cele doua plancte ~ Suaicle yi Lue ~ au jucat un mac {Wl in ce priveste lumina. Pentru a infelege acest fundal, lumea ticbuie priviti aga cum a fost ea de-a lungul acestor milenii, inainte 1 invajati precum Galilei $i Copemic sa fi produs schimbarea cca nk Waller Baker, Mf22 HAJO BANZHAF JAROT $I CALATORIA EROULUL 23 Astaai stim e& Pamantul se invirte in jurul axei sale gin jurul Soarelui. Dar uitindu-ne pe cer, vedem tot cum Soarele risare dimineaya si apune seara. In ciuda tuturor cuceririlor stiintifice ate tultimelor secole, pentru sufletul omului nu sa schimbat nimic in aceastd perceptie, lar dac& vrem si infelegem basmul, pe care ni-l povesteste sufletul, trebuie si ne bazdm pe realitate si sf vedem, Jumea aja, cum s-a vazut ea dintotdeauna: in mijloc se afla muntele lumii, pe care waiese oamenii, De ambele pArti se afla dowd colonade putemice. Cea din stinga este incoronata de Lund, cea din dreapta de Sore. Améndoua sustin bolta cereascd, sub care noi trim aparati $i paziti Accastd imagine traditionalA este gi mai claré intr-o prezentare schematica a unei reprezentiri a Universului ficuté de babilonieri Aici muntele lumii se ridic& din mijlocul inconjurat de un ocean ins. Cercul orizontului poarta sferele pe care se migca planetele, jar sub orizont se afl lumea de dincolo. Pe aceasti imagine pot fi studiate doua fenomene, despre care omul a cautat dintotdeauna 0 explicatie si a flcut supozitii, Cum este posibil ca Soarele si apund én fiecare seari la Vest si in mod ‘miraculos s4 risara in fiecare dimineafi din nou la Résirit? Cum ajunge el acolo? Nimeni nu I-a vazut pe timpul nopti gi, cu toate acestea, in fiecare dimineat’ este in cealaltA parte. Spirite indriznete au emis teori diverse. Unit au presupus cd seara, la poarta Vestulu, Soarele se urca intr-o barca - ea uneori a fost echivalaté cu secera Lunii, ce sta culeata ~ care il poartl pe timpul noptii pe cer. Avand in vedere 8 noaptea cerul era vazut ca o mare din cauza albastrului su inchis, din aceasta imagine a cilitoriei noctume a Soarelui au apanut si legendele peripetilor pe mare ale eroului pe timp de noapte. ‘Din alte repiuni ~ si probabil acestea au fost unele de coastt = ‘4 aagnindit vestea & Soarele dispare intr-adevar sear de sear “puitele onvontului, pin urmare trebuie SB existe 0 lume de daw a i noapten ike astra. Se pare c& din acest gen de tia wat nastere legendele despre coborirea in lumea de clhieao, eke ne rehateav’l cum tanjese sufletele celor disparuti dup’ linn a fora dle viag a Soaretui si cum il slavesc odata ajuns pe ‘oral Tor; dh $l acele legende care vorbese cum, mereu, la miezul opti, fortele Tuminit lupe impotriva celor ale intunecimi, iar ‘uitia triumfal a Soares in fiecare dimineata este o nouk dovada a eclor ce intotdeauna obtin victoria in lupta cu bezna © tema importants. a avut la baz3 si migcarea Lunii, cea de a doua sursi de lumin’ de pe cer. La sfirgitul unui ciclu $i astfel la lwele luni inifiale calendaristice, ‘vera Lunii mai poate fi vizutd w singura dati pe cer in partea uied a orizontului, Urmeazi, in Inedie, trei nopti fra Tuna png ‘mid seara, la apusul Soarelui, wire din nou secera Lunii, de lweasti data in partea vesticd a wisontului, In cele tre: zile si opti intermediare Luna traver- 17a lumea de dincolo, c&ci cum ‘aparea ea apoi, dintr=odata la et, dupa ce ultima oard fusese ‘iru la est? Similar cu aceste ‘volutit ceresti, tradi Uipwoare istorisesc despre un erou, ¥ coboari in tirimul celor slvqviruti pentru a destvarsi acolo iva; dupa tri zile el revine pe Pamént santos sau se trezeste din ‘wt, Cel mai familiar ne este acest motiv in Biblie si in religia + wfind atunci cénd despre Isus se spune c& a fost crucificat, a murit ‘1 fost ingropat, dar a treia 2i a inviat din mort ‘Vechii egipteni, carora le datordm cunostine importante despre obilul si simbolurile cdlitoriet eroului, (si prin aceasta cirtile ‘juror Arcane) au ilustrat foarte elocvent cdltoria zeului soarelui, a El traverseaza in fiecare 2i cerul zilei ial nopti into corabie, ‘Avnumita si cea a milioanelor de ani". Rogisim acest motiv in ccle 22 de carti ale Marilor Arcane: + mile formate din ciffe simple de la 1 la 9 povestese catatoria sswtelui pe cerul zilei, cele din doua cifre de la 10 la 18 coborirca lumea de dincolo si revenirea la lumind. Cele dou’ arti legate vue ele prin suma ciffelor lor au o semnificatie importants. ‘Ciatile Eremitul si Luna marcheazd cotitura din timpul cAlétoriei ‘wului. fn timp ce pe cartea cu Luna se recunoaste usor zodia ancerului, la Eremit este nevoie de cunostinte de astronomie whit a sti c& Eremitul corespunde planetei Satum si zadiei upricomului, Aceste cari reprezint’ si punctele de cotitura ale + solutiei Soarelui ~ solstitiul din zodia Racului si cel din zodia ‘ upricomulu, Maitmotvele celor dou segmente de deplasare se gisese in numele doud Arcane, Pentru cartle dinto singurd cifré, tema este si de cartea cu numarul 1: este Magul, care aratt drumul masculin CCatttoria pe timp de noapte @ lui ile multor "sracle, Pictart pe o vazt atc, Muzeul VaticanuluiLe 24 HAJO BANZHAF 1 pe calea cunoasterii, care merge de la stinga (nestiut) spre dreapta Gonstient), Marea Preoteasi, cartea cu numdrul 2, este cheia in drumul feminin al cirilor cu dowd ciffe; acesta merge de la dreapta ‘spre stinga si descrie intoarcerea spre intuneric, inconstient, misterios ~ calea spre mistere. Fireste aici mu este vorba de érarmul ‘barbatilor gi cel al femeilor. Pentru maturizare, barbatul si femeia trebuie si urmeze mai mult érumul masculin, dar si cel feminin. La fel gi calatoria eroului este fireste si cal&toria eroinei, chiar daci majoritatea miturilor au o coloratura patriarhal’ si vorbese mai mult de ealatoria eroului, capabil de fapte mireje. Mi doitea eo Dimineaga (est): ambii mungi wy Seara (vest): ambii munti risheitulal ]” {gh apusului Universal vlzut de bizantini. Muntele lumii cu coloanele ce sustin ecrul Cronica mondiaia a Kosmis, Biblioteca Vaticanului Imaginea babilonind asupr lumii. Dupa imagines despre Babilon 9 lui Gchaed J Belinge, Knaus grofer Religiosfver, Machen 199726 Psihologia analiticd a lui C.G. Jung descrie desavarsirea omuluil ca un proces de individuatie; este vorba de a gisi specificul individual si de a cultiva, de a cristaliza propriul model de a trai Pentru a wisi asfel calea spre sine gi, concomitent, spre integ. Si acest drum ~ similar cu cel urmat de Soare - este compus din dou etape, unde prima jumitate a vieti serveste propriei dezvoltin si croxterii in exterior, in timp ce intoarcerea spre interior si intalnirea| lumbrei sunt temele celei de a doua jumatati din viata. Telul sau Todul iii spre individuatic, personalitatea unificatl, junsi la ‘maturitate este tema ultimelor trei Mari Arcane 19 pani la 21, care| este ajunsa in final de cel care a traversat ambete lumi. Ele sunt revenire la lumina (Soarele), misterul transformarii (Judecata) si paradisul regasit (Lumea). Cea de a 22-a carte are ciffa 0 si Nebunul. felul calstoriet soe ‘ye_marofe. Clovmul tui Shakespeare spune despre el in A ; -tdsprezecea noapte: Nebunia pe nimeni cu ocoleste, e ca lumina vuurelui, bate-n tofi $i std la masé cu oricine. (W. Shakespeare, “ere complete, Bucuresti, 1986) Emisfera deasupra orizontului si ealatoria in humea de dincolo in imaginile Marilor Arcane,mT Nebunal NEBUNUL. Eroul nostra Nu este straniu ci tocmai nebunul trebuic si fie eroul care ‘ahuteste sf fica marea c&ldtorie? Astizi noi infelegem cu totul ale tvisitun de caractercind vorbim de un erou. Ele sunt curajul, tara, ‘einduplecarea, injelepeiunes, un persona inconjurat mereu de aug Yemniculuitavingitor. Dac& privim inapoi, in istorie, vedem ef tot i, invineibili apartin unei epeci ‘impuri, chiar ire i, ca de pildd Ghilgames, Heracle, Orion sau spate 0 istorie de trei-patru mit de ani. Acest tip de W accentuate, este o creatie din vremurle Mului si se deosebeste considerabil ‘de sal ta el de bine cunoscuti de noi. Ei au continuat st 1 tuaditis transmis pe cate oral, in miturile i povestile reput ale ‘we. Avolo croul ~ cel putin la inceput ~ nu este deoscbit de rains, puter ‘nfelept sau ingenios. Din contra, el este mereu hnatafiet, nebunul. Interesant este ca intotdeauna went sprostut* se dovedeste a fi cel care reuseste si facd o mane sjbraval, Toate aceste legende se aseamand in esenta. Ele povestesc, ck pila, cum negura se lasi peste un regat inflotitor, cum regele ‘webuie s8 fie in cdutarea unui erou care si fie gata si-si dea viata ‘ii salveze total de amenintarea nanlidului, De obicei regele are i, din care cei doi mai mari declar& gata sau fn stare sa weaned este zadamic. Cand cel Wan mic spune c& vrea si el si Mweree, este itonizat de’ toti si vimviderat pierdut. $i el stie sbypre sine ci nu prea poate vunilte, c& nu este nici foarte van- ‘1 gi nigi iscusit, cu toate acestea ‘iw curajul si porneasc& la drum, pind ‘usin Ew consolidat $4 post incepe si depigeascd accastd vi hunitare Taetonul inseamna, prin urmare, ck paradisul copiliriei al snip trite Gneonstient) cu bucurie 2 fost depasit si parasit prin (ion unei decizii din toath inima CndzSgostii). Eroul a pésit in «tao te King, Verse 1. ‘ical aceasta este tema minunatlui Basm inclus de Heisich Zimmer in teas Aventuri gi elton ale suflettu um nivel fost clementa, acca inscampi c& putem spune forts spat 4 aolo unde sumtem conving! cb © put faecoo Jumea polar, unde constiinta sa va evolua si il va ajuta sa maturizeze, El va trebui si aiba mereu grja smu fie sfasiat ~ di cauza animalelor diferite care sunt inhimate la cl-, si dea dovady de multi indemanare in a le stipani si sf unifice forfele adve pentru a putea realiza marele salt inainte. El este inca Ia incep: este ined neexperimentat si primeste sfaturi bune si nu-si supraapra cieze puterile. Dac se va gribi prea tare ar putea avea ace. experientd tristd ca ucenicului vrajitor. In legenda Graalului aceastt oprire corespunde cu moment nd Parsifal igi pune armura cavalerului rogu invins de el si ast = cel putin aparent ~ devine bérbat. Arat acum ca un cavale simbolul unei trepte superioare, al unui om matur. Dar sub aceast armuri continua s4 poarte hainele sale de miscirici. Pentru injelege ce se intimpli, e] mai tebuie s& creased, Alte mituri descri pericolele acestei opriri vorbind de fili de zei care se pribusesc, d lunii, precum Tear sau Faeton, care au eguat pentru cd sina) supraapreciat fortele. In aceasti clatorie de mare ajutor este una din acele sufletesti cum apare ea in imaginile meditative de astizi, fami nowt mai ales in budismul tibetan sub forma Mandalal. © stra ‘tipicd a acestor figuri consti dintr-un cere median, care include simbol al desdvargiri, de exemplu un Buddha, un Bodhisattva, prezentare a lui Krishna, o figura abstracta sau in formel occidentale ~ ca in cea a Mandalei lui Hildegard von Bingen simbolul lui Hristos. Acest cerc interior este inconjurat de 0 crucd sau un patrat, care, la randul lor, sunt limitate de un alt cere exter in planul simbolurilor, cercul reprezinti mereu intreg nedespirit, strivechiul sau, exprimat metaforic, paradisul. Cer sau pétratul corespunde inst - la fel cu ciffa 4 legati de ele emisferei pimantene, lumii cu spatiu si timp. Astfel Mandala nd arati prin cercul interior si cel exterior doua paradisur, intre care se afld crucea din timp si spatiu. Aceste trei domenii pot f perceput la diverse niveluri de corespondenis. In limbajul basmelor, cerc interior este paradisul de la inceput, ce corespunde adesea cu lamea copilarici si de regula se pierde inci din prima parte, cind de $i pe care nimeni na i~a investit ca atare sau pe care ‘ww i-ar numi in aceasti functie daca ar fi rationali, emit toate domeniile. Nu se cere nicio specializare pentra ‘eare se abtin de a da curs judecatilor lor pot fi mumaragi yet TMG semnificafc a clr Dreptatca reieae din feptel cf pot f Ww bss spundere sau adusi in faa judecitorului doar maturi, deci ‘cpibili s& comité deliete. Un copil nu poate fi condarnnat, il poate aduce in fata judecdtorului. Cel care a erescut, 1 tne Panett Masa pF puters anfAAA 8 -HAJO BANZHs Parsifal i i Sala Parsifal, de winge pe Ither. . Vinzentinum, Brixen, dar mai ales omul ajuns la maturitaterispunde de tot ceea ce f cartea arata exact acest lucru, Ea exprima importanta Ego-ului aj Ja maturitate: disponibilitatea de a prelua rispunderea pentru si si pentra alti. Omul care inceared c& evite acest pas in evolutie zhu vrea si dea dovada de tiria necesara in acest scop, rine im: si — indiferent de varsta ~ un copil, mai bine 2is unul cu o mi e copil. Poate fi usor recunoscut: mu este capabil si rispunda nimic pentru el sau pentru alti, nu stie s4 piarda gi nu se soci niciodata vinovat. In schimb el a fabricat foarte bine o perfe politics de a arunca vine asupra altora, inet fi surprinde mereu cei neimplicati, obtine acelasi lucru gi in situatii neobignuit respectiv si se absolve de orice rispundere si si o atribuie celorlal Nu este de mirare c& aici este vorba de o constint nematuriza infanti&, acesti oameni traiese la polul opus: se vaité i sunt plangireti cd nu pot fi buni de nimic gi tofi sunt vinovati din aceast cau2. ‘Un Ego maturizat stie sa isi asume raspunderea cand nevoie, pe de alti parte stie si se delimiteze clar si precis cineva’vrea sa fi fact o nedreptate. Poate face uncle greseli, rimdne in picioare. In timp ce un Ego imatur se uiti numsi invidie la ceilal, tsi creeazi firs scrupule judecsti propri tunilaterale de valoare gi nu depigeste faza copilireasca de ,. 1 \ROr §1 CALATORIA EROULUL 69, Stapina indrigostti ‘Stipina (3) si Indraigostitii (6), dublul lui 3, reprezint’ afhetipul sting, ce domina structure maviarbanl \vut®, cel maturizat este marinimos, este concesiv cu ceilalti si le wee oferi bundtate din adaxcul sufletului, A fi-onest, conseevent, "luv delimitiri clare precum si capacitatea de a face promisiun’ Stipiaal Dreptatea Swipinl (4) 31 Drepraten (8), dublul lui 4, meprezins ‘sthetipal depts, ce domind structure patriachalePe care Je respects, dar a spune la fel de sigur ,Nut" sunt al calititi ale unui Ego maturizat; si tocmai aceasta este misiunea i aceasta etapa a calatoriei eroului. Totul necesité o putere clara de Judecati. Unde, dacd nu aici, se fact acest pas in evolutie? Prim Jumitate a ciltorii, cea spre maturizare, drumul activ este aproapo arcurs dej, De accea vechea numerotare a cinilor (Dreptatea = 8) este ‘mai avantajoasi fata de cea recomandats de Wait} (Dreptatea = 11). 4, a cArui inmultire cu doi di 8, numéinul canii Dreptatea. In acest tarot acecasi corespondents apare inte cirtile 3, Stipana, care actioneazé cu stinga si 6, rezultat din dublarea ciftei 3. 6 = Indragostiti, reprezinta decizia luati din inima, care bate pe partea Sengl a compull, Apare aici o analogieinteresan epocile si structurile matriarhatului ea gi in copiliria noastet marcati de mami - morala si decizia din inima sunt cele dominante, Latura lor negativa inseamna. grupari adverse, ostile, Fizbunare i decizii emotionale (justia linsajului). fn epocile §, structurile patriashale domin&, ca si in adolescentd, justitia fands- ‘mentath si judecata rationala, cumpanita. Latura lor nopativa este ispata pentru unele paragrafe, ingimfare, severitate extrem’ si incSpstinare brutala. Pe partea stinga arhetipul este solidartatea si Proprietatea de grup a structurlor matriachale. Athetipul dreptei 1 Teprezinti in schimb stucturile patriathale, promovarea dezvoltiri Ego-ului, trasarea de granite durabile si notiunea de proprietate personals, Cuvinte cheie [Carte ~ Drepratea ‘athetip {injelepeiune ‘isiune Injelegerea legilor viet, area de judectti injelepte, | rationale, cura} eivil sop sim de rispundere, oblectivilate, onesttate gi echilibew 7 tise {ingimfare, incipayinare brutal, idei preconcepute, arogani, viclenie stare de spirit] si recolteze ce a somanat, si fie corect cu sine gi cu [| alti, st ia decizit intelepte Eremitul. Eremitul. Adevdratul nume 1.0 sfiyital ciftelor formate dintr-un singur numa se termin’ -1etktoria Soarelui pe cerul zlei. Cartea, prin motival Eremiralui + st pe un vaxf inzipeait, arati ed aici este vorba de recolta + llotici pe timpul zilet si anume stiinga cea mai avansala pe care ‘+ item atinge pe calea constientizarii, Mituile si basmele prezints ‘stl etapa ca o faza de retragere, de meditatie sau de relatare a ‘wisn eu un batrén infelept, care intotdeauna traiesteretras. E) ii ts» eadou eroului obiecte fermecate, il invath formula magicd ce 4 4 apara in calitorie sau de care - asemsnator cu Sesam vt w hidente! ~ va avea nevoie la sfarsit pentru a realiza ceva marc. ‘(11 mai important este c& aici igi afla adevaranal sau mume. Aceste cunostin(e gi adeviatal nume inseamni & croul ~ 35 ‘iceasta oricine parcurge drumul maturiziii ~ fyi dX seama in Wh etapl cine este cu adevérat. Desprins in primul rand de ceea ‘+ au spus pnd atunci arin, profesori, rudele ori prieteni. men adeviatel iden eae fodul cules pe dru congien- Nit fi apreciat numai in linggtea gi thna unui loc izolat. ts i at CaucaTe me R HAO BANZHAF| ingelept - asemeni altor figuri arhetipice sau opriri - nu este decét| © figuré omamentali, Chiar dacd noi avem impresia 08 accasti| sting ne~a fost dati de altcineva, ea este o forté arhetipicd ce| actioneaz& in noi si de care, in cel mai bun caz, 0 alta persoand se foloseste pentni a se manifesta. De accea ar fi superfluu s& cutim ‘un batrin intelept pentru a dobandi experienfa pe care Eremitul 0 fine pregatiti pentru noi oricat de interesanta ar fi o astfel de intiinire. Mult mai important este de a asculta vocea noastri interioara, care, in acest caz, ne indreaptt intotdeauna spre liniste si retragere si de a 0 urma, Numai acolo un batrin infelept ne dezvaluie invatiminte, numai acolo putem afla cine suntem Sntr-adevar. Una din problemele devenite majore in timpurile noastre este ispandirea largi a liniti, care intre timp a progresat atdt de mult, incat este din ce in ce mai gren sA gasim un loc int-adevar linistit si unde si ascultim ce ne spune Eremitul. De aceea tot mai pufini amen igi aflS adevaratul lor nume $i nu stiu cine sunt. De aceea multi se chinuie mereu sa imite ceva si sf arate ce nu sunt ei, in schimb este ,Ja moda". Desi orice om este Ja nastere ceva original, din ce in ce’ mai mulfi isi sfargesc zilele fiind doar niste copii Talental nostra inniscut de a imita pe altii este numit de C. G. Jung! drept capacitatea atotfolositoare pentru colectivul in care twtim, dar cea mai nociva pentru individuatic. In povestea lui Parsifal este verisoara lui, Sigune, care fl ajuti sl progreseze pe calea cunoasterii. Pans atunci la intrebarea ,Cine este el? a rispuns mereu: framosul fu, iubitul fiu sau domnul aritos. Deci asa cum il numise mereu mama sa. Acum devine constient de numele pe care il poartd, dar si de alte lucruri pe care pind atunci nici nu Je bagase in seama. Concomnitent re 3i Vina sa. Vina de a fi fost fara s8 fi stut la burgul Graalului si din negtint& naiva a omis tomul, dar mai ales $4 puna intebarea izbavitoare. De aceea verigoara sa il numeste Parsifal, nefericitul. Din timpuri strivechi constientizarea merge mand in min cu constiinja picatului, Nu putem trii fara a presi. Locul pe care il preluam nu poate fi ocupat de altul in acelasi timp. Nu ne putem, hirani fird a omori (chiar daca este vorba doar de plante) sau a fura ce apartine altora cum ar fi laptele sm mierea. ,Vazut din perspectiva inconstientului, constientizarea apare ca o vind" sctie Emma Jung, ,0 vind intadevis tragic deoarece omul poate deveni ceca ce vrea numai prin ea", Pacatul strimosilor a fost cA au 1. CG. dung, Relaia dine Ew ot inconstons. 2. Emma Jung gi Marie-Louise von Franz, Legenda Graalulu din perspectiv pathologies 1/00 $1 CALATORIA EROULUT B din pomal cunoasterii, ste de atunci o cunoastere iticienta, dar mai ales o auto- sisi ce omenirea la fel ea eroul, ‘ ywerdut pe vecie paradisal in- -intientel nevinovate, aici ~ la wuloeul doumului ~ nw poate fi Ist decat de a depdsi starea d: (a recent fa suprastiut, exi- nt doar in ultima treime. ‘0 altS intruchipare a acestui slnup este unchiul lui Parsifal, Tvstizent, care tieste ca un seiuig. A e&tatoria fui chinai- ban 5 Parsifal la eremitul Treveizent. in cautarea Graalului, Parsi Fragment din Ciel Parsifad de ‘1 sevine mereu in acest loc pink guard Ile, Wittelsbacher Aus- 1 plscased pe cel adevarat rue dfal afl de la acest eremit ma i lucruti decisive despre sine, ci si ,formula magica. Omul ‘nt fi goptegte o rugaciune la ureche pe Care © poate spune numa +l este in mare pericol apa ee eroul ~ sau noi ~ a aflat adevaratul su nume, nu mai sw Voie sit uite nicfodatd si nici 4-1 renege. Cu alte cuvinte: dac& wnt descoperit cine suntem cu adevarat, misiunea legaté de aceasta + Je de a Rimane fideli si a nu ne trda niciodata, altfl noi - ca si ‘avafal ~ trebuie st revenim tot aici ca si ne tegisim din nou. + sutea de tarot indie& aceasts izolare prin capigonul cu care Eremitul pir de influente strdine. Lanterna lui este interpretatd de Waite mbol al mesajului: ,Unde sunt eu ai vrea sa fit si tu!. Aceasta nati C8 intdlnirea nu este ceva exotic, rezervat cétorva alesi, ci un {101 congtient pe care il poate face orice om, care decide si traiascd iste. (Char gi formula magica sa obiectele fermecats, pe care )hatinul Jed eroului la drum, sunt un cadou ce nu se primeste shnit in basme. Deseori aici este vorba de ceva ce se petrece pe swraiteptate. De pild’ poate fi vorba de o melodie, de 0 imagine ‘ait 0 propozitie, © pit, o pend sau simply doar un cuvant, 0 iba, un simbol. EI poate fi recunoscut intotdeauna fiindca omul 1 Rahar Edward Waite, Chea Wusrapior tarot incercém si ne dovedim c4 mai suntem tineri si evitim — pe cat putem ~ si ne indreptim privirea spre cealalt directie, spre neant, spre acel perete negra, de care Egoul este atit de ingrozit. Poate cca un sfat dat cu bund intentic il incurajeazi pe om sa menting aceasti atitudine. Existi si terapii psihice scurte care vrijese Pacientii cu asemenea solufii ingelitoare, Ele se mandresc afigind succesele objinute si subliniazS aparenta lor superioritate in com- ‘ici este pus pe acclai plan cu cartes Puterea si mu cu indragostii et ‘pebuie nels sub forma lui ancestral de puter ivortoare, dupa sm Spare