Enciclopedia tehnica-Sisteme-de-Iluminat-Instalatii-Electrice-Si-de-Automatizare PDF

Asocialia lnginerilor de lnstalalii din Romania
lectrice
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
'
MARUALUL DE IRSTALATII
,
SISTEME DE ILUMINAT,
INSTALATII
'
ELECTRICE Sl
'
DE AUTOMATIZARE
®
- Sisteme de iluminat interior ~i exterior;
- lnstalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor;
- lnstalatii pentru protectia cladirilor Ia descarcari electrice atmosferice;
- Automatizarea instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice;
- Echipamente ~i materiale pentru instalatii electrice ~i de automatizare.
Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L.

Coordonator: Prot. univ. dr. ing. Niculae MIRA
Autori: Partea 1
Coordonator Partea 1: Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI
Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.7); 6; 8; 9;
10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13
$ef lucrari dr. ing. Gabriel ISPAS: 4.8
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7
Prof. univ. dr. ing. Dan MOROLDO: 5 (5.1; 5.2; 5.3; 5.4; 5.8)
Cont. univ. dr. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3);
12 (12.2.1)
$ef lucrari dr. ing. Cosmin TICLEANU: 4; 5 (5.5; 5.6)
Partea II
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 4; 5; 6; 7;
8 (8.4); 15
Cont. univ. dr. ing. $erban LAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5)
Prof. univ. dr. in g. Ovidiu CENlEA: 8 (8.1, 8.2, 8.3)
lng. Teodor HRISTEA: 10
lng. Viorel Tule~: 10 (10.4)
lng. Marian ILIESCU: 12
Prof. univ. dr. ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14
lng. Mihai POPOVIC!: 11
lng. Marius $MILOVICI: 16
Partea Ill
IProf. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 I:
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3)
Cont. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4)
Prof. univ. dr. ing.: Sarin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2)
Cont. univ. dr. ing.: Sarin COCIORVA: 3 (3.7.4)
Partea IV
IProf. univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 I:
Prof. univ. dr. ing. Sarin CALUIANU: 3 (3.3)
Cont. univ. dr. ing. Nicolae IVAN: 5
Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 3 (3.2.5); 6; 9
$ef lucrari ing. Dan IONESCU: 7
lng. Marius $MILOVICI: 8
Prof. univ. dr. ing. Sarin LARIONESCU: 8.5
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 9.5
Coordonare 'i recenzie ,tiin,ificl: Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Membru al Academiei Central Europene de $tiinta $i Arta;
Doctor Honoris Causa al UTC Bucure$ti;
Doctor Honoris Causa al UP Timi$oara;
ling. Achile PETRESCU I
Coordonare editoriall: Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26, Tel: 021-3363633

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
MANUALUL DE INSTALATII
ISBN 978-973-85936-5-7
lnstalatii electrice si de automatizare
ISBN 978-973-85936-9-5
© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010
@ Asociatia lnginerilor de lnstalatii din Romania
Cuprins
CUPRINS
Probleme generale
1. Etapele de elaborare a documentatiei tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor
de investitii publice pentru instalatii electrice ~i de automatizare ................................................................................2
2. Tncadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatiile electrice, In sistemul
de lucrari de alimentare cu energie electrica a localitatilor ..........................................................................................7
3. Cerinte esentiale de calitate ~i criteriile de performanta pentru instalatiile electrice ~i de automatizare ................... 7
4. Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile electrice ~i de automatizare .......................................................... .7
I. SISTEME DE ILUMINAT
1. MMIMI FIZICE
1. 1. Marimi fizice In sistemele de iluminat ....................................................................................................................... 10
2. RELATIA LUMINA-VEDERE
2.1. Caracteristicile vederii umane ..................................................................................................................................... 16
2.2. Orbirea ~i efectele sale ...............................................................................................................................................18
3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL

3.1. Mediul luminos interior ...............................................................................................................................................20
3. 1. 1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................20
3.1.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................20
3.2. Mediul luminos exterior ..............................................................................................................................................23
3.2.1. Aspecte cantitative .........................................................................................................................................23
3.2.2. Aspecte calitative ............................................................................................................................................23
4. SURSE ELECTRICE DE LUMINA

4.1. Lampi cu incandescenta ............................................................................................................................................26
4.1.1. Lampa cu incandescenta clasica (LIC) ..........................................................................................................26
4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIH) ...............................................................................................27
4.2. Lampi fluorescente .....................................................................................................................................................29
4.2.1. Lampi fluorescente tubulare ...........................................................................................................................29
4.2.2. Lampi fluorescente compacte ........................................................................................................................32
4.3. Lampi cu descarcare In vapori de sodiu Ia joasa presiune .....................................................................................33
4.4. Lampi cu descarcare In vapori de mercur Ia lnalta presiune ..................................................................................33
4.5. Lampi cu descarcarcare In vapori de sodiu de lnalta presiune ..............................................................................35
4.6. Alte Iampi cu descarcare In gaze ..............................................................................................................................35
4.6.1. Lampile cu descarcare Ia joasa presiune In gaze sau amestecuri
de gaze ~i vapori metalici cu coloana luminoasa pozitiva ...........................................................................35
4.6.2. Lam pile cu descarcare Ia joasa presiune In gazele mentionate ~i lumina negativa ................................... 35
4.7. Lampi cu inductie .......................................................................................................................................................36
4.8. Diode electroluminiscente (leduri) ..............................................................................................................................36
5. APARATE DE ILUMINAT.
5.1 Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL) ...............................................................................................................42
5.2. Aparate pentru iluminatul interior ..............................................................................................................................45
5.3. Aparate pentru iluminatul exterior .............................................................................................................................46
5.4. Aparate pentru iluminatul teatrelor/studiourilor .........................................................................................................47
5.5. Fibre ~i tuburi optice ..................................................................................................................................................49
5.6. Tuburi de lumina ........................................................................................................................................................50
5. 7. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale ......................................................................................................54
5.7.1 Suprafete luminoase ........................................................................................................................................54
5.7.2 Suprafete luminate ...........................................................................................................................................55
5.8. Montarea aparatelor de iluminat. ...............................................................................................................................56
6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR
6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) ...............................................................................................................................60
6. 1.1. Sisteme de iluminat in functie de distributia spatial a a fluxului luminos .....................................................60
6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxului luminos I iluminarii
in planul uti I ....................................................................................................................................................61
6.2. Sisteme de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................63
6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea lucrului ...........................................................................................64
6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventii ...........................................................................................................64
6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare $i alte functiuni. .................................................................................64
6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor
de iluminat de siguranta ..............................................................................................................................66
7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

7.1. Metode de calcul punctuale ......................................................................................................................................68
7.1.1. lluminarea directa, data de surse de lumina punctuale ...............................................................................68
7.1.2. lluminarea directa, data de surse de lumina liniare ......................................................................................69
7.1.3. lluminarea directa intr-un punct, data de surse luminoase (luminate)
de suprafata perfect difuzante .......................................................................................................................71
7.1.4. Calculul iluminarii medii directe pe o suprafata (metoda ,punct cu punct") .............................................. 72
7.2. Metode de calcul globale ..........................................................................................................................................72
7 .2. 1. Metoda interreflexiilor .....................................................................................................................................72
7.2.2. Metoda factorului de utilizare ........................................................................................................................74
7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior ..................................................................................................74
8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

8.1. Metoda curbelor de luminanta limita ........................................................................................................................76
8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) .....................................................................................................77
8.3. Metoda Ro ..................................................................................................................................................................77
9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

9.1. Sisteme de iluminat normal .......................................................................................................................................80
9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, paza) .................................................................................................81
10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

10.1. Calculul sistemelor de iluminat pentru cai de circulatie ........................................................................................84
10.1.1. Calculul in functie de luminanta ..................................................................................................................84
10.1.2. Calculul in functie de iluminare ....................................................................................................................86
10.2. Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii .......................................................................................................87
10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ ...............................................................................................................87
10.4. Evaluarea calitativa a distributiei luminantelor ........................................................................................................88
11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

11. 1. Metodologia de proiectare .......................................................................................................................................92
11.2. Tipuri $i solutii de sisteme .......................................................................................................................................93
11.2. 1. Locuinte, hotel uri, motel uri ...........................................................................................................................93
11.2.2. incaperi destinate activitatii intelectuale ......................................................................................................96
11.2.3. Spatii comerciale ..........................................................................................................................................99
11.2.3.1 Sistemul de iluminat general ........................................................................................................ 100
11.2.3.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine ................................................................................. 100
11.2.3.3 Firmele luminoase ......................................................................................................................... 101
11.2.4. lnstitutii medicale ........................................................................................................................................ 102
11.2.5. Muzee $i galerii de arta .............................................................................................................................. 103
11.2.5.1 Culoarea luminii ............................................................................................................................ 104
11.2.5.2 Galeriile de pictura, tapiserii $i alte exponate plane ................................................................... 105
11.2.5.3 Galeriile pentru sculptura .............................................................................................................. 105
11.2.5.4 Muzee de istorie, numismatica, $tiinte naturale $i alte destinatii ............................................... 105
11.2.6. Sali de spectacole ...................................................................................................................................... 106
11.2.7. Spatii industriale ......................................................................................................................................... 109
11.2.8. Sali de sport ...............................................................................................................................................112
11.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat interior. Managementul in iluminat ........................... 114
11.3.1. Sisteme de control utilizate ........................................................................................................................ 115
11.3.2. Modul de abordare a controlului iluminarii ................................................................................................ 115
11.3.3. Managementul in iluminat .......................................................................................................................... 116
12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

12.1. Metodologia de proiectare ..................................................................................................................................... 118
12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior ......................................................................................................... 118
12.2.1. Cai de circulatie rutiera .............................................................................................................................. 118
12.2.2. Tuneluri ........................................................................................................................................................ 123
12.2.3. lluminatul decorativ arhitectural (monumente, cladiri) ............................................................................... 127
12.2.4. lluminatul decorativ pentru spatii verzi, jocuri de apa .............................................................................. 129
12.2.5. Arii utilitare ..................................................................................................................................................131
12.2.6. lluminatul publicitar ~i de reclama ............................................................................................................. 131
12.2.7. Terenuri de sport ........................................................................................................................................ 132
12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi .................................................................................................................. 135
12.3. Comanda manuala ~i automata a sistemelor de iluminat exterior ...................................................................... 136
13. PUNEREA iN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

13.1. Punerea in functiune a sistemelor de iluminat ..................................................................................................... 140
13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat ......................................................................................................................... 140
13.2.1. Estimari ale pierderilor de lumina .............................................................................................................. 140
13.2.2. Mentinerea sistemelor de iluminat interior ................................................................................................ 142
13.2.3. Mentinerea sistemelor de iluminat exterior ............................................................................................... 142
II.INSTALATII ELECTRICE
1. RECEPTOARE $1 CONSUMATORI
1. 1. Receptoare electrice ................................................................................................................................................ 144
1.2. Consumatori electrici ............................................................................................................................................... 144
2. FENOMENE FIZICE PROPRIIINSTALATIILOR ELECTRICE

2.1. incalzirea conductelor in regim de lunga durata .................................................................................................... 146
- Exemple de calcul ................................................................................................................................................ 146
2.2. incalzirea conductelor in regim intermitent.. ........................................................................................................... 147
2.3. incalzirea conductelor in regim de scurta durata.. ................................................................................................. 148
2.4. Solicitari electrodinamice. Calculul forte lor electrodinamice .................................................................................. 149
2.5 Arcul electric in instalatiile electrice ......................................................................................................................... 150
3. FUNCTIONMI ANORMALE TN INSTALATII ELECTRICE

3. 1. Functionarea cu tensiune crescuta ......................................................................................................................... 156
3.2. Functionarea cu tensiune scazuta (pierderi de tensiune) ....................................................................................... 157
- Exemplu de calcul ................................................................................................................................................ 158
3.3. Pornirea motoarelor electrice ................................................................................................................................... 160
3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu ...................................................................................................... 160
3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trifazate ....................................................................................................... 162
3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone ....................................................................................................................... 166
3.4. Functionarea motoarelor asincrone trifazate in doua faze ..................................................................................... 167
3.5. Functionarea in regim de scurtcircuit... ................................................................................................................... 167
3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit monofazat ........................................................................................................... 167
3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit trifazat ................................................................................................................. 168
- Exemplu de calcul ................................................................................................................................................168
4. APARATE ELECTRICE
4. 1. Aparate electrice de protectie ................................................................................................................................. 172
4. 1 1. Relee term ice ...............................................................................................................................................172
4.1.2. Relee cu termistoare .................................................................................................................................... 173
4.1.3. Relee electromagnetice ................................................................................................................................ 173
4.1.4. Sigurante fuzibile .......................................................................................................................................... 175
4.2. Aparate electrice de conectare ............................................................................................................................... 175
4.2.1. Yntreruptoare de putere ................................................................................................................................ 175
4.2.2. Contactoare ..................................................................................................................................................176
4.2.3. Disjunctoare $i disjunctoare diferentiale ...................................................................................................... 177
4.2.4. Yntreruptoare diferentiale .............................................................................................................................. 181
4.2.5. Chei de comanda $i butoane ...................................................................................................................... 181
4.3. Aparate electrice de semnalizare ............................................................................................................................ 181
4.4. Aparate electrice de masura ....................................................................................................................................181
4.4.1. Aparate magnetoelectrice ............................................................................................................................. 181
4.4.2. Aparate feromagnetice ................................................................................................................................. 182
4.4.3. Aparate electrodinamice ............................................................................................................................... 182
4.4.4. Aparate de inductie ...................................................................................................................................... 182
4.4.5. Masurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de masurare ....................................................................... 182
4.4.6. Masurarea curentilor. Extinderea domeniului de masurare ........................................................................ 183
4.4. 7. Masurarea energiilor activa $i reactiva ........................................................................................................ 184
5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC.!. A RECEPTOARELOR $1

CONSUMATORILOR DE JOAsA TENSIUNE
5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale ..................................................................... 190
5.2. Bran$area consumatorilor clasici Ia SEN ................................................................................................................ 190
5.3. Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electrica ......................................................................... 192
5.4. Alimentarea receptoarelor electrice vitale (preferentiale $i critice) ......................................................................... 193
6. CALCULUL INSTALAniLOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite $i coloane ........................................................................................... 198
- Exemple de calcul ........................................................................................................................................................199
6.2. Alegerea sectiunii conductelor $i cablurilor electrice .............................................................................................200
- Exemple de calcul ........................................................................................................................................................200
6.3. Alegerea tuburilor de protectie ................................................................................................................................202
6.4. Alegerea aparatelor de actionare, protectie $i masura ..........................................................................................203
6.4. 1. Alegerea intreruptorului manual ...................................................................................................................203
6.4.2. Alegerea contactorului ..................................................................................................................................203
6.4.3. Algerea intreruptorului automat. ...................................................................................................................204
6.4.4. Alegerea disjunctorului $i disjunctorului diferential .....................................................................................204
6.4.5. Alegerea releelor termice ..............................................................................................................................205
6.4.6. Alegerea sigurantei fuzibile ..........................................................................................................................205
6.4.7. Alegerea aparatelor de masura ce se monteaza pe tablourile electrice ...................................................206
6.5. Programe de proiectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune ........................................................................ 208
7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI lMPOTRIVA TENSIUNILOR

ACCIDENTALE DE ATINGERE
7.1. Probleme generale ...................................................................................................................................................234
7.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman ..................................................................................................234
7.3. Cazuri de electrocutare ............................................................................................................................................235
7.4. Clasificarea incaperilor $i receptoarelor din punct de vedere al
pericolului de electrocutare ......................................................................................................................................236
7.5. Metode de protectie (metode de baza) ..................................................................................................................237
7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerilor directe ........................................................................................237
7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte .....................................................................................237
Cuprins
8. INSTALATII DE PROTECTIE A ClADIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR

8.1. Probleme generale ...................................................................................................................................................244
8.2. Cazuri In care echiparea cu instalatie de protectie lmpotriva
trasnetelor este obligatorie ......................................................................................................................................245
8.3. lnstalatii de paratrasnet. ...........................................................................................................................................246
8.3.1. Dispozitivele de captare ...............................................................................................................................246
8.3.2. Conductoarele de coborare .........................................................................................................................248
8.3.3. Priza de pamant ...........................................................................................................................................249
8.3.4. Legaturi echipotentiale .................................................................................................................................251
8.3.5. Legaturi de echipotentializare $i bara de egalizare a potentialelor (BEP) ................................................. 251
8.3.6. lnstalatii speciale de protectie lmpotriva trasnetelor ..................................................................................251
8.3. 7. Verificari ale instalatiilor de paratrasnet.. .....................................................................................................251
8.4. Protectia lmpotriva supratensiunilor $i supracurentilor tranzitorii .......................................................................... 252
9. INSTALATII PENTRU TMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

9. 1. Probleme generale ...................................................................................................................................................260
9.2. lnfluentele negative determinate de mic$orarea factorului de putere ................................................................... 260
9.3. Mijloace pentru cre$terea factorului de putere .......................................................................................................261
9.3.1. Cre$terea factorului de putere prin mijloace naturale ................................................................................262
9.3.2. Cre$terea factorului de putere folosind surse
specializate de putere reactiva ....................................................................................................................263
9.4. Calculul de eficienta tehnico-economica ................................................................................................................267
10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR

10.1. lnstalatii pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ..........................................................................270
10.1.1. Probleme generale ......................................................................................................................................270
10.1.2. Metode $i tehnologii pentru detectia incendiului ......................................................................................270
10.1.2.1. Detectoare de fum .......................................................................................................................270
10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumului; detectoare specifice ..................................................................272
10.1.2.3. Detectoare de temperatura .........................................................................................................273
10.1.2.4. Detectoare de flacara ..................................................................................................................273
10.1.2.5. Detectoare de gaze .....................................................................................................................274
10.1.3. Centralizarea semnalizarilor In instalatiile pentru detectia,
semnalizarea $i stingerea incendiului ........................................................................................................275
10.1.4. Alarmarea In instalatiile de detectie, semnalizare
$i stingere a incendiului .............................................................................................................................276
10.1.5. Stingerea automata a incendiului ..............................................................................................................277
10.1.5.1. Agenti de stingere ........................................................................................................................277
10.1.5.2. Tipuri de instalatii .........................................................................................................................278
10.1.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectarea, semnalizarea
$i stingerea incendiului ...............................................................................................................................278
10.1.6.1. Dimensionarea supravegherii .......................................................................................................278
10.1.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................279
10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................280
10.1.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia, semnalizarea $i stingerea incendiului ...................................... 280
10.2. lnstalatii pentru detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ...........................................................................281
10.2.1. Scopul $i necesitatea instalatiilor pentru detectia $i semnalizarea
efractiei $i agresiunii. Reglementari In vigoare ..........................................................................................281
10.2.1.1 Domeniile de aplicatie $i functiile instalatiilor pentru
detectia $i semnalizarea efractiei $i agresiunii ............................................................................281
10.2.1.2 Reglementari legale In vigoare .....................................................................................................282
10.2.2. Metode (tehnologii) de detectie a tentativelor de efractie ........................................................................ 282
10.2.2.1 Detectia deschiderii U$ilor ............................................................................................................282
10.2.2.2 Detectia agresiunii .........................................................................................................................283
10.2.2.3 Detectia mi$Carii ............................................................................................................................283
10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurilor ...........................................................................285
10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilor ..............................................................................286
10.2.2.6 Detectoare tensometrice ...............................................................................................................286
Cuprins
10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ...............................................................................................................286

10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor .........................................................................................................287
10.2.3. Centralizarea semnalizarilor in instalatiile pentru
detectia ~i semnalizarea efractiei ~i agresiunii ..........................................................................................289
10.2.4. Topologii de instalatii pentru detectia ~i semnalizarea
efractiei ~i agresiunii ...................................................................................................................................290
10.2.5. Avertizarea in instalatiile pentru detectia ~i semnalizarea
10.2.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea
10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii in vederea detectiei efractiei ........................................................ 292
10.2.6.2. Calculul retelei de centralizare a semnalizarilor .........................................................................293
10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false .......................................................................................293
10.2.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea
10.3. lnstalatii de control al accesului ............................................................................................................................294
10.3. 1. lnstalatii de control ~i identificare ..............................................................................................................294
10.3.2. lnterfoanele pentru imobil ...........................................................................................................................294
10.3.3. Metode ~i tehnologii de identificare in instalatiile
de control al accesului ...............................................................................................................................295
10.3.3.1 Tehnologii de realizare a indentificatorilor ...................................................................................295
10.3.3.2 Metode biometrice de identificare ...............................................................................................297
10.3.4. Echipamente pentru controlul fizic al accesului ........................................................................................298
10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalatii de control
al accesului .................................................................................................................................................301
10.3.6. Proiectare ....................................................................................................................................................302
10.3.7. Exploatarea instalatiilor de control al accesului ........................................................................................303
10.4. Sisteme video de supraveghere ............................................................................................................................304
11. POSTURI DE TRANSFORMARE $1 SURSE DE REZERVA

11.1. lnstalatii pentru posturile de transformare ............................................................................................................316
11.1.1. Alegerea numarului de transformatoare ....................................................................................................316
11.1.2. Alegerea puterii transformatoarelor ............................................................................................................316
11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare ................................................................ 317
11.1.4. Functionarea in paralel a transformatoarelor ............................................................................................318
11.1.5. Constructia transformatoarelor ~i caracteristici .........................................................................................318
11.1.6. Constructia posturilor de transformare ......................................................................................................319
11.1.7. Aparatajul aferent transformatoarelor ........................................................................................................320
11.2. lnstalatii pentru sursele de rezerva proprii. ...........................................................................................................321
11.2.1. Grup electrogen ..........................................................................................................................................322
11.2.2. Baterii de acumulatoare .............................................................................................................................324
12. INSTALATII ELECTRICE iN MEDIU EXPLOZIV $1 iN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

12.1. Probleme generale .................................................................................................................................................330
12.2. Clasificarea ariilor periculoase ...............................................................................................................................330
12.3. Alegerea echipamentelor electrice .........................................................................................................................331
12.4. Montarea cablurilor electrice .................................................................................................................................332
12.4.1. Sisteme de instalare ...................................................................................................................................332
12.4.2. Tipuri de cabluri utilizate in spatii cu pericol de explozie ........................................................................333
12.5. lnstalatia de paratrasnet ........................................................................................................................................334
12.6. Masuri de protectie impotriva electricitatii statice ................................................................................................334
13. TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE

13.1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurilor ~i conductelor ............................................................................338
13.2. Solutii tehnologice pentru montarea
aparatelor ~i tablourilor electrice ...........................................................................................................................345
13.3. Norme referitoare Ia constructia
tablourilor electrice .................................................................................................................................................348
Cuprins
14. FIABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE

14.1. Definitii ....................................................................................................................................................................352
14.1.1. Notiuni fundamentale ..................................................................................................................................352
14.1.2. Alte notiuni legate de fiabilitate .................................................................................................................352
14.2. Evaluarea fiabilitatii .................................................................................................................................................352
14.2.1. Evaluarea fiabilitatii in sens restrans .........................................................................................................352
14.2.2. Evaluarea mentenabilitatii ...........................................................................................................................353
14.2.3. Evaluarea disponibilitatii .............................................................................................................................354
14.3. Metode, modele :;;i procedee pentru determinarea fiabilitatii instalatiilor ............................................................ 354
14.3.1. Modelul structural pentru calculul fiabilitatii instalatiei .............................................................................354
14.3.2. lpoteze simplificatoare ................................................................................................................................355
14.3.3. Modelarea functionarii instalatiilor prin procese stocastice de tip Markov ............................................. 356
- Exemple de calcul ................................................................................................................................................357
14.3.4. Metoda elementelor echivalente din punct de vedere al fiabilitatii ..........................................................358
14.3.5. Metoda solutiei generale ............................................................................................................................358
14.3.6. Procedeul grupurilor de defectare .............................................................................................................359
14.3.7. Alte metode ................................................................................................................................................359
14.4. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice cu scheme logice de tipul ,a din n" .................................................... 360
14.4.1. Cazul general ..............................................................................................................................................360
14.4.2. Cazul a = n .................................................................................................................................................361
14.4.3. Cazul a = 1; n = 2 .....................................................................................................................................362
14.4.4. Cazul a = 2; n = 3 .....................................................................................................................................362
14.5. lngineria fiabilitatii instalatiilor electrice complexe ................................................................................................363
14.5.1. Relatii de calcul aproximative ....................................................................................................................363
14.5.2. Teoreme de transfigurare ...........................................................................................................................365
14.5.3. Aplicatii ........................................................................................................................................................366
15. MASURI DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU TN EXECUTIA $1 EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

15.1. Probleme generale .................................................................................................................................................370
15.2. Conditii tehnice .......................................................................................................................................................370
15.3. Responsabilitatile pentru aplicarea normelor de protectie a muncii ................................................................... 370
15.4. Principalele mijloace de protectie electroizolante utilizate in instalatiile electrice de joasa tensiune ................ 370
15.5. Masuri tehnice de protectie a muncii Ia executarea de lucrari cu scoaterea de sub tensiune,
in exploatarea instalatiilor electrice .......................................................................................................................371
15.6. Norme specifice de protectie a muncii pentru activitati Ia instalatiile electrice de producere, transport :;;i
distributie a energiei electrice ................................................................................................................................372
15.7. Masuri de prim ajutor in caz de accidente ...........................................................................................................372
16. SIMBOLURI UTILIZATE TN SCHEME $1 PLANURI .........................................................................................................376
Ill. MASURARI
1. PRINCIPII, METODE $1 MIJLOACE DE MASURARE ........................................................................................................384
2. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

2.1. Masurarea tensiunii ..................................................................................................................................................386
2.2. Masurarea intensitatii curentului electric .................................................................................................................386
2.3. Masurarea puterii ........................................ .' .............................................................................................................387
2.3.1. Masurarea puterii in curent continuu ...........................................................................................................387
2.3.2. Masurarea puterii active in curent alternativ ...............................................................................................388
2.3.2.1 Masurarea puterii active in curent alternativ monofazat.. ............................................................. 388
2.3.2.2 Masurarea puterii active in curent alternativ trifazat.. ...................................................................389
2.3.3. Masurarea puterii reactive ..........................................................................................................................390
2.3.3. 1 Masurarea puterii reactive in curent alternativ monofazat.. .......................................................... 390
2.3.3.2 Masurarea puterii reactive in curent alternativ trifazat.. ................................................................391
2.4. Masurarea energiei electrice ....................................................................................................................................391
2.4. 1. Masurarea energiei electrice in curent continuu .........................................................................................392
2.4.2. Masurarea energiei electrice active .............................................................................................................392
2.4.3. Masurarea energiei electrice reactive ..........................................................................................................393
2.4.4. Transmiterea Ia distanta a indicatiilor contoarelor
de energie act iva $i reactiva .......................................................................................................................393
2.5. Masurarea defazajului $i a factorului de putere .....................................................................................................393
2.5. 1. Masurarea cu aparate electrodinamice .......................................................................................................393
2.5. 1. 1 Masurarea Ia circuitele monofazate ...............................................................................................393
2.5.1.2 Masurarea Ia circuitele trifazate .....................................................................................................394
2.5.2. Masurarea cu aparate feromagnetice (electromagnetice) ...........................................................................394
2.5.3. Masurarea cu aparate tip cle1,>te ampermetric ............................................................................................394
2.5.4. Masurarea unghiului de defazaj dintre doua tensiuni cu osciloscopul ...................................................... 395
2.5.5. Masurarea cu aparate cu elemente statice .................................................................................................395
- Exemple de calcul ................................................................................................................................................395
2.5.6. Masurarea indirecta ......................................................................................................................................395
2.6. Masurarea frecventei ................................................................................................................................................396
2.6. 1. Metode de punte ..........................................................................................................................................396
2.6.2. Metode de comparatie .................................................................................................................................397
2.6.3. Metode de rezonanta ...................................................................................................................................397
2.6.4. Filtru trece banda .........................................................................................................................................397
2.6.5. Multi metre .....................................................................................................................................................398
2.7. Aparate de masurat numerice .................................................................................................................................398
2.7.1. Elemente componente ..................................................................................................................................398
2.7.1.1 Circuite basculante bistabile CBB .................................................................................................398
2.7.1.2 Numaratoare binare NB ..................................................................................................................400
2.7.1.3 Decodificatoare D ...........................................................................................................................401
2.7.1.4 Sisteme de afi$are A ......................................................................................................................401
2.7.1.5 Convertoare .....................................................................................................................................403
2.7.2. Voltmetre $i ampermetre numerice ..............................................................................................................404
2.7.3. Puntea automata cu afi1,>are numerica .........................................................................................................405
2.7.4. Frecventmetre $i cronometre .......................................................................................................................405
2. 7 .5. Fazmetru numeric .........................................................................................................................................405
2.8. Aparate inregistratoare .............................................................................................................................................406
3. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE

3.1. Masurarea marimilor mecanice ................................................................................................................................410
3. 1. 1. Masurarea maselor $i forte lor ......................................................................................................................4 10
3. 1.2. Masurarea cuplurilor .....................................................................................................................................41 0
3.1.3. Masurarea vitezelor liniare ............................................................................................................................411
3.1.4. Masurarea vitezelor unghiulare ....................................................................................................................411
3.2. Masurarea marimilor hidraulice ................................................................................................................................411
3.2.1 Masurarea presiunii .......................................................................................................................................411
3.2.2 Masurarea nivelului ........................................................................................................................................411
3.2.3 Masurarea vitezei ...........................................................................................................................................412
3.2.4 Masurarea debitului .......................................................................................................................................413
3.2.5 Detectia scurgerilor din conducte .................................................................................................................413
3.3. Masurarea marimilor termotehnice ..........................................................................................................................414
3.3. 1. Masurarea ·temperaturii .................................................................................................................................414
3.3.2. Masurarea cantitatii de caldura ...................................................................................................................414
3.3.3. Masurarea umiditatii relative (UR) a aerului ................................................................................................414
3.3.4. Masurarea vitezei aerului ..............................................................................................................................414
3.3.5. Concentratia componentelor din gazele de ardere .....................................................................................415
3.4. Masurarea radiatiilor nucleare ..................................................................................................................................415
3.4. 1. Detectarea radiatiilor nucleare .....................................................................................................................415
3.4.2. Masurarea radiatiilor nucleare ......................................................................................................................416
3.5. Masurari in iluminat ..................................................................................................................................................416
3.5. 1. Masurari obiective ........................................................................................................................................416
Cuprins
3.5.2. Masurari subiective .......................................................................................................................................417

3.6. Masurarea pH-ului ....................................................................................................................................................417
3.6.1. Domeniul .......................................................................................................................................................417
3.6.2. Principiul de masurare a pH-ului .................................................................................................................418
3. 7. Masurari privind poluarea atmosferei ......................................................................................................................418
3. 7 .1. Masurarea concentratiilor de gaze combustibile in atmosfera .................................................................. .418
3. 7 .1.1 Masurarea intensitatii relative de absorbtie a radiatiei IR ............................................................ .419
3. 7 .1.2 Masurarea absorbtiei in doua benzi de unda in IR ......................................................................419
3.7.1.3 Senzorul catalitic de gaze combustibile ........................................................................................419
3.7.1.4 Microsenzori de gaz cu bioxid de staniu ......................................................................................420
3.7.2. Masurarea concentratiei de gaze toxice in atmosfera ............................................................................... .420
3.7.2.1 Masurarea pe baza proprietatilor de radiatie specifice ............................................................... .420
3.7.2.2 Senzorul electrochimic de gaze toxice ..........................................................................................421
3. 7 .3. Masurarea concentratiei de praf ~i aerosoli in atmosfera ......................................................................... .421
3. 7 .4. Retele de microsenzori de gaz ....................................................................................................................421
3.7.4.1 Nasul electronic ..............................................................................................................................421
3.7 .4.2 Retele de microsenzori de gaz ......................................................................................................421
3.7.4.3 Retele neuronale artificiale .............................................................................................................422
3.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calitatii atmosferei ......................................................................... .423
4. MASURARI COMPLEXE .....................................................................................................................................................426
IV. AUTOMATizARI
1. PROBLEME GENERAL.E
1.1. Definitii .....................................................................................................................................................................430
1.2. Functiunile sistemelor automate ..............................................................................................................................430
1.3. Clasificarea sistemelor automate .............................................................................................................................430
1.4. Problemele sistemelor automate .............................................................................................................................430
1.5. Semnale utilizate in automatica ...............................................................................................................................430
1.6. Transformata Laplace ...............................................................................................................................................431
1.7. Functia de transfer a functiei original h(t) ...............................................................................................................431
1.8. Functia indiciala ~i functia pondere ........................................................................................................................433
1.9. Sistem de urmarire a pozitiei unghiulare ................................................................................................................433
2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE
2. 1. Traductoare ...............................................................................................................................................................436
2.2. Elemente de comanda. Convertoare .......................................................................................................................438
2.3. Regulatoare ...............................................................................................................................................................439
2.4. Elemente de executie ...............................................................................................................................................446
3 SISTEME DE COMANDA AUTOMATA

3.1. Comanda instalatiilor de iluminat ............................................................................................................................448
3.1.1. lnstalatii de iluminat interior .........................................................................................................................448
3.1.2. lnstalatii de iluminat exterior ..................................................................................................................448450
3.2. Comanda motoarelor electrice ................................................................................................................................450
3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate .....................................................................................450
3.2.1.1 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul in colivie ...................................... .450
3.2.1.2 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul bobinat ........................................ .455
3.2. 1.3 Comanda fninarii motoarelor electrice ...........................................................................................458
3.2.2. Comanda motoarelor electrice sincrone ......................................................................................................459
3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu ...................................................................................................460
3.2.4. Comanda cu program a motoarelor electrice .............................................................................................462
3.2.5. Automate programabile ................................................................................................................................462
3.3. Comanda automatizata utilizand logica fuzzy .........................................................................................................463
3.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................463
3.3.2. Caracteristicile comenzii fuzzy .....................................................................................................................463
3.3.3. Configuratia generala a unui controler fuzzy ..............................................................................................464
4. REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR
4.1. Reglarea presiunii .....................................................................................................................................................466
4.2. Reglarea debitului .....................................................................................................................................................468
4.3. Reglarea raportului gaz - aer ...................................................................................................................................469
4.4. Reglarea temperaturii ...............................................................................................................................................470
4.5. Reglarea umiditatii ....................................................................................................................................................470
4.6. Reglarea pH-ului .......................................................................................................................................................470
4.7. Reglarea fluxului luminos .........................................................................................................................................471
4.8. Reglarea turatiei .......................................................................................................................................................471
4.9. Acordarea regulatoarelor ..........................................................................................................................................4 73
5. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE

5. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................4 76
5.2. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune .................................................................................. .476
5.3. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune,
cu presiunea etajata descrescator ..........................................................................................................................476
5.4. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune,
cu presiunea etajata crescator ................................................................................................................................477
5.5. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune :;;i debit... .................................................................. .478
6. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR TERMICE

6.1. Automatizarea punctelor term ice (PT) .....................................................................................................................482
6. 1. 1. Organizarea ierarhica a sistemului de conducere :;;i supraveghere a PT ................................................. .483
6. 1.2. Functionarea sistemului de automatizare a unui PT. ..................................................................................483
6.1.3. Functionarea sistemului de achizitie :;;i monitorizare a datelor din PT ..................................................... .483
6.1.4. Sistemul de citire automata a datelor provenite de Ia
contoarele montate Ia scari de blocuri ........................................................................................................484
6.2. Automatizarea centralelor term ice ...........................................................................................................................485
6.2.1. Reglarea automata a temperaturii apei din boiler ......................................................................................485
6.2.2. Variante de automatizare folosite in centralele termice ............................................................................. .485
6.2.2. 1. Automatizarea mini mala a cazanelor ............................................................................................485
6.2.2.2. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera ...........................................................485
6.2.2.3. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu
termostat de boiler ........................................................................................................................486
6.2.2.4. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu
termostat de boiler. Prioritate apa calda menajera. Cronotermostat. ........................................ .486
6.2.2.5. Reglarea temperaturii agentului termic intr-un circuit de incalzire direct folosind graficele de
reglare .............................................................................................................................................487
6.2.2.6. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei
calde menajere. Circuite directe independente de incalzire :;;i de apa calda ............................ .487
6.2.2.7. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare, traductor de temperatura
ambianta :;;i reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de
incalzire :;;i de apa calda ...............................................................................................................487
6.2.2.8. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare :;;i reglarea temperaturii apei
calde menajere. Circuite independente de incalzire cu robinete de amestec :;;i circuit direct
pentru prepararea apei cal de ........................................................................................................488
6.2.2.9. Conducerea automata a unei centrale termice cu cazane in cascada, cu trei circuite pentru
incalzire :;;i cu un circuit pentru prepararea apei cal de menajere .............................................. .489
6.2.3. Automatizarea instalatiilor de incalzire centrala de tip individual. ............................................................. .492
6.2.3.1. Cazanul este amplasat pe perete .................................................................................................492
6.2.3.2. Cazanul este amplasat pe sol .......................................................................................................493
6.2.4. Analiza sistemului automat de conducere a cazanelor in cascada .......................................................... .494
6.3. Automatizarea instalatiilor solare .............................................................................................................................495
6.3. 1. Generalitati ....................................................................................................................................................495
6.3.2. lnstalatii solare Ia care necesarul de caldura este acoperit integral de Ia soare .................................... .496
6.3.2.1. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i un boiler solar .................................... .496
6.3.2.2. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i doua boilere ....................................... .497
6.3.2.3. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i un robinet de reglare cu
trei cai .............................................................................................................................................498
6.3.2.4. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua campuri de captatoare solare :;;i doua pompe de
circulatie ........................................................................................................................................499
6.3.2.5. Prepararea a.c.m. folosind doua instalatii de incalzire conduse de un regulator solar ............ .499
6.3.3. lnstalatii solare Ia care necesarul de cal dura nu este acoperit integral de Ia soare ............................... .499
6.3.3. 1. lnstalatie solara cu sustinerea prepararii apei calde menajere .................................................. .499
6.3.3.2. lnstalatie solara cu sustinerea incalzirii :;;i a prepararii apei cal de menajere ............................. .499
6.3.3.3. lnstalatie solara care incalze:;;te piscina :;;i sustine incalzirea cladirii :;;i prepararea apei calde
menajere .........................................................................................................................................501
7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE- CLIMATIZARE .............................................................................504
8. ANCLAN$AREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA

8. 1. Anclan:;;area automata a rezervei (AAR) ..................................................................................................................508
8.2. Conectarea automata a rezervei tehnologice .........................................................................................................513
8.3. Descarcarea automata a sarcinii (DAS) :;;i reanclan:;;area automata a sarcinii (RAS) ............................................ 514
8.4. Automatizarea bateriilor de condensatoare ............................................................................................................516
8.5. Programarea unui automat pentru anclan:;;area rezervei. .......................................................................................517
9. SISTEME DOMOTICE
9.1. Tehnologia informatiei (IT) pentru Cladiri lnteligente :;;i domotica ..........................................................................522
9. 1. 1. Activitati de dezvoltare .................................................................................................................................522
9. 1.2. Concepte de modelare pentru cladirile inteligente .....................................................................................522
9.1.3.Standarde utilizate
9.2. Proiectarea sistemelor domotice ............................................................................................................................522
9.3. Sistemul EHS (European Home System) ................................................................................................................523
9.4. Principii, tehnici :;;i modele pentru comunicatia in sistemele domotice .................................................................524
9.5. Structura sistemelor domotice, magistral e. retele :;;i standarde de comunicatie .................................................. 524
9.6. Sisteme domotice specializate ................................................................................................................................526
9.7. Sistem integrat pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor din cladiri. ............................................................... 527
9. 7 .1. Sistem ierarhizat pentru conducerea unei instalatii de incalzire ................................................................ 528
9.7.2. Sistem ierarhizat pentru asigurarea :;;i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel ........................... 528
9.7.3. Sistem ierarhizat pentru supraveghere :;;i alarmare Ia incendii. .................................................................. 529
V. EFICIENTA ENERGETICA
1. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE ILUMINAT

1. 1. Generalitati ................................................................................................................................................................532
1.2. Terminologie, simboluri :;;i notatii .............................................................................................................................532
1.3. Calculul energiei electrice anuale utilizata pentru iluminat... ..................................................................................532
1.3. 1. Metoda complexa .........................................................................................................................................533
1.3.2. Metoda simplificata ......................................................................................................................................533
1.3.3. Aprecierea corecta a performantei energetice ............................................................................................533
1.4 Recomandari privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea
conditiilor de contort vizual ......................................................................................................................................534
1.4.1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................534
1.4.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................534
1.4.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................534
1.5 Alegerea echipamentelor electrice din punct de vedere al performantei energetice ............................................ 535
1.5. 1 Alegerea sursei de lumina .............................................................................................................................535
1.5.2 Alegerea aparatului de iluminat ....................................................................................................................535
1.5.3 Alegerea aparatajului auxiliar ........................................................................................................................535
1.6 Sisteme de iluminat artificial .....................................................................................................................................536
1. 7 Sistemul integrat de iluminat artificial :;;i natural ......................................................................................................537
1. 7.1 Controlul sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii ............................................ 537
1.7.2 Controlul sistemului de iluminat in functie de accesul luminii naturale ...................................................... 537
1.7.3 Controlul mixt al sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperii :;;i de
accesul luminii naturale .................................................................................................................................538
1n managementu e ege
Companie specializata Ia nivel global In managementul energiei,

cu operatiuni In peste 100 de tari, Schneider Electric ofera
solutii integrate pentru diverse segmente de piata. detinand
pozitii de lider In domeniul energiei $i al infrastructurii,
al proceselor industriale, automatizarilor In constructii $i
al centrelor de date sau retelelor. Cei 114.000 de angajati
ai companiei lucreaza pentru a face energia sigura,
de lncredere ~i eficienta, ajutand indivizii $i organizatiile
,sa profite Ia maxim de resursele energetice".
www.schneider-electric.ro
..
•
• - -
-
PIMEX ELECTRICE S.R.L.,
reprezentant unic al renumitului
producator de sigurante fuzibile ~i
intrerupatoare automate de protectie,
ETI din Slovenia, va ofera o gama
larga de produse de inalta calitate Ia
cele mai avantajoase preturi:
..m. .
• sigurante fuzibile de joasa ~i
medie tensiune,
• intrerupatoare automate,
•lntrerupatoare cu protectie
diferentiala ~i multe altele.
Str. Doina 17A, Sector 5, Bucure~ti

Tel: 021.3171743, 021.4560194
Tel/fax: 021.4248383
e-mail: eti.electrice@gmail.com
www.eti.si
I. Sisteme de iluminat
Probleme generale
Sisteme de iluminat
1.1.2. Reguli de elaborare a masura in care acestea sunt compa-

1. Etapele de elaborare documenfatiei de atribuire tibile cu dreptul comunitar, autorita-
a documenta,iei tehnico- Autoritatea contractanta are obigatia tea contractanta are obligatia de a
economice necesare de a preciza, in cadrul documentatiei defini specificatiile tehnice:
realizirii obiectivelor de de atribuire, orice cerinta, criteriu, re- - fie prin referire, de regula in urmatoa-
investijii publice pentru gula sau alte informatii necesare pentru rea ordine de prioritate, Ia standarde
instal~ii electrice 'i de a asigura ofertantului/candidatului o in- nationale care adopta standarde eu-
automatizare formare completa, corecta ~i explicita ropene, Ia omologari tehnice europe-
cu privire Ia modul de aplicare a pro- ne, Ia standarde internationale sau Ia
Continutul cadru al proiectelor - pe cedurii de atribuire. alte referinte de natura tehnica elabo-
faze de proiectare - este reglementat Documentatia de atribuire trebuie sa rate de organisme de standardizare
prin Ordinul Comun Nr. 1013/873/2001 cuprinda printre altele ~i caietul de europene; in cazul in care acestea nu
al Ministerului Finantelor ~i al sarcini sau documentatia descriptiva, exista, atunci specificatiile tehnice se
Ministerului Lucrarilor Publice ~i aceasta din urma fiind utilizata in cazul definesc prin referire Ia alte standar-
Amenajarii Teritoriului. Prin acest ordin aplicarii procedurii de dialog competitiv de, omologari sau reglementari tehni-
este reglementat continutul cadru al sau de negociere. ce nationale privind utilizarea produ-
documentatiilor de licitatie, al ofertelor selor sau proiectarea, calculul ~i exe-
~i al contractelor pentru executia in- 1.1.3. Caietul de sarcini co~ne, 1n cutia lucrarilor. Orice astfel de referire
vestitiilor. mod obligatoriu, specificafil tehnice trebuie sa fie insotita de mentiune
Pentru realizarea unei investitii de a. Specificatiile tehnice reprezinta ce- sau echivalent;
catre un investitor din punct de vedere rinte, prescriptii, caracteristici de na- - fie prin precizarea performantelor
al proiectarii, este necesara parcurge- tura tehnica ce permit fiecarui pro- ~i/sau cerintelor functionale solicitate,
rea urmatoarelor etape: dus, serviciu sau lucrare sa fie des- care trebuie sa fie suficient de precis
- studiul de prefezabilitate; cris, in mod obiectiv, in a~a maniera descrise incat sa permita ofertantilor
- studiul de fezabilitate; incat sa corespunda necesitatii au- sa determine obiectul contractului de
- proiectul tehnic (PT) ~i caietele de toritatii contractante. achizitie publica, iar autoritatii con-
sarcini; b. Specificatiile tehnice definesc ca- tractante sa atribuie contractu! res-
- documentatia cu detalii de executie racteristici referitoare Ia nivelul cali- pectiv;
(ODE); tativ, tehnic ~i de performanta, ce- - fie atat prin precizarea performantelor
Documentatiile tehnicoeconomice de rinte privind impactul asupra mediu- ~i/sau cerintelor functionale solicitate,
investitii publice pentru instalatii elec- lui inconjurator, siguranta in exploa- astfel cum sunt acestea prevazute Ia
trice ~i de automatizare se elaboreaza tare, dimensiuni, terminologie, sim- punctul b, cat ~i prin referirea Ia stan-
pe baza datelor cuprinse in tema de boluri, teste ~i metode de testare, dardele, omologarile tehnice, specifi-
proiectare. instructiuni de utilizare, tehnologii ~i catiile tehnice comune, prevazute Ia
metode de productie, precum ~i sis- punctul a, ca mijloc de prezumtie a
1.1. Modul de atribuire a teme de asigurare a calitatii ~i con- conformitatii cu nivelul de performan-
contractelor de concesiune a ditii pentru certificarea conformitatii ta ~i cu cerintele functionale respec-
lucririlor publice pentru instala1:ii cu standarde relevante sau altele tive;
asemenea. Tn cazul contractelor - fie prin precizarea performantelor
pentru lucrari, specificatiile tehnice ~i/sau cerintelor functionale solicitate,
1.1.1. Modul de atribuire a contractelor pot face referire, de asemenea, ~i Ia astfel cum sunt acestea prevazute Ia
de concesiune a lucririlor pub/ice prescriptii de proiectare ~i de calcul punctul b, pentru anumite caracteris-
pentru instalatiile electrice din clddiri al costurilor, Ia verificarea, inspectia tici, ~i prin referirea Ia standardele
t~i instalatiile de alimentare cu energie ~i conditiile de receptie a lucrarilor sau omologarile tehnice, prevazute Ia
electrid sau a tehnicilor, procedeelor ~i me- punctul a, pentru alte caracteristici.
Pentru atribuirea contractelor de todelor de executie, ca ~i Ia orice f. Tn cazul in care autoritatea contrac-
concesiune de lucrari publice, in con- alte conditii cu caracter tehnic pe tanta define~te specificatiile tehnice
formitate cu Ordonanta de Urgenta a care autoritatea contractanta este din caietul de sarcini, optand pentru
Guvernului nr. 34 din 19.04.2006, se capabila sa le descrie, in functie ~i modalitatea prevazuta Ia punctul e,
elaboreaza documentatia de atribuire. de diverse acte normative ~i regle- al. 1, atunci nici o oferta nu poate fi
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. mentari generale sau specifice, in respinsa pe motiv ca produsele sau
34 se aplica ~i contractelor de achizitie legatura cu lucrarile finalizate ~i cu serviciile prevazute in propunerea
publica precum ~i a contractelor de materialele sau alte elemente com- tehnica nu sunt conforme cu specifi-
concesii de servicii ~i se aplica din 4 ponente ale acestor lucrari. catiile precizate, daca ofertantul de-
octombrie 2007. c. Specificatiile tehnice se definesc monstreaza, prin orice mijloc adec-
Procedurile de atribuire constau in: astfel incat sa corespunda, atunci vat, ca propunerea tehnica prezenta-
licitatie deschisa, licitatie restrfmsa, di- cand este posibil, necesitatilor/exi- ta satisface intr-o maniera echivalen-
alog competitiv, negociere cu publi- gentelor oricarui utilizator, inclusiv ta cerintele autoritatii contractante
carea prealabila a unui anunt de parti- ale persoanelor cu dizabilitati. definite prin specificatiile tehnice.
cipare, negociere tara publicarea prea- d. Specificatiile tehnice trebuie sa per- g. Tn cazul in care autoritatea contrac-
labila a unui anunt de participare ~i ce- mita oricarui ofertant accesul egal Ia tanta define~te specificatiile tehnice
rere de oferta. procedura de atribuire ~i nu trebuie din caietul de sarcini prin precizarea
Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din sa aiba ca efect introducerea unor performantelor ~i/sau cerintelor fun-
19.07.2006 s-au aprobat normele de a- obstacole nejustificate de natura sa ctionale solicitate, atunci nici o ofer-
plicare a prevederilor referitoare Ia atri- restranga concurenta intre operatorii ta nu poate fi respinsa daca ofertan-
buirea contractelor de achizitie publica economici. tul demonstreaza prin orice mijloc
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului e. Fara a aduce atingere reglementari- adecvat ca produsele, serviciile sau
nr. 34/2006. lor tehnice nationale obligatorii, in lucrarile oferite asigura indeplinirea
Sisteme de iluminat
performantelor sau cerintelor fun- logica" precizata, daca ofertantul de- - detalii de executie.
ctionale solicitate deoarece sunt monstreaza, prin orice mijloc adecvat ca Proiectarea lucrarilor de constructii
conforme cu: produsele/serviciile oferite corespund pentru investitii Ia constructii existente,
- un standard national care adopta un specificatiilor tehnice solicitate. inclusiv instalatiile aferente, se elabo-
standard european; Un mijloc adecvat de a dovedi con- reaza in patru faze ~i anume:
- o omologare tehnica europeana; formitatea cu specificatiile tehnice soli- - expertiza tehnica ~i. dupa caz, audit
- o specificatie tehnica comuna utiliza- citate il poate reprezenta dosarul teh- energetic;
ta in Comunitatea Europeana; nic al producatorului sau un raport de - documentatie de avizare a lucrarilor
- un standard international; incercare/testare emis de un organism de interventii;
- alte reglementari tehnice elaborate recunoscut, autoritatea contractanta - proiectul tehnic;
de organisme de standardizare euro- are obligatia de a accepta certificate - detalii de executie.
pene. emise de organisme recunoscute in Pentru obiectivele de investitii noi, in-
h. ln sensul prevederilor punctelor 6 ~i oricare dintre statele membre ale clusiv extinderi, ale caror documentatii
7, un mijloc adecvat de a dovedi Uniunii Europene. tehnico-economice intra in competenta
conformitatea cu specificatiile tehni- k. Se interzice definirea in caietul de de apobare a Guvernului, se elaboreaza
ce solicitate il poate reprezenta do- sarcini a unor specificatii tehnice un studiu de prefezabilitate anterior
sarul tehnic al producatorului sau un care indica o anumita origine, sursa, elaboriirii studiului de fezabilitate.
raport de incercare/testare emis de productie, un procedeu special, o Documentatia de avizare pentru lu-
un organism recunoscut, cum ar fi, marca de fabrica sau de comert, un crari de interventii este definita ca do-
dupa caz, un laborator neutru de in- brevet de inventie, o licenta de fabri- cumentatie tehnico-economica similara
cercari ~i calibrare sau un organism catie, care au ca efect favorizarea studiului de fezabilitate, elaborata pe
de certificare ~i inspectie care asi- sau eliminarea anumitor operatori baza concluziilor raportului de experti-
gura respectarea standardelor euro- economici sau a unor produse. Prin za tehnica ~i. dupa caz, ale raportului
pene aplicabile, autoritatea contrac- derogare, se admite o astfel de indi- de audit energetic, pentru aprobarea
tanta are obligatia de a accepta cer- catie, dar numai in mod exceptional, indicatorilor tehnico-economici aferenti
tificate emise de organisme recu- in situatia in care o descriere sufi- lucrarilor de interventii Ia constructii
noscute in oricare dintre statele cient de precisa ~i inteligibila a existente.
membre ale Uniunii Europene. obiectului contractului nu este posi- Lucrarile de interventii sunt lucrarile
i. Performantele ~i cerintele functionale bila ~i numai insotita de mentiunea Ia constructii existente, inclusiv instala-
prin care se definesc specificatiile ,sau echivalent". tiile aferente, asimilate obiectivelor de
tehnice, pot include ~i caracteristici I. Autoritatea contractanta are dreptul de investitii, care constau in: reparatii ca-
de mediu. ln cazul in care autoritatea a impune in cadrul documentatiei de pitale, transformari, modificari, moder-
contractanta solicita indeplinirea atribuire, in masura in care acestea nizari, consolidari, reabilitari termice,
anumitor caracteristici de mediu in sunt compatibile cu dreptul comunitar, precum ~i lucrari de interventii pentru
ceea ce prive~te performantele ~i ce- conditii speciale de indeplinire a con- prevenirea sau inlaturarea efectelor
rintele functionale, atunci aceasta are tractului prin care se urmare~te obtine- produse de actiuni accidentale ~i cala-
dreptul de a utiliza, integral sau par- rea unor efecte de ordin social sau in mitati naturale, efectuate in scopul asi-
tial, specificatii definite prin ,etichete legatura cu protectia mediului ~i pro- gurarii cerintelor esentiale de calitate ~i
ecologice" europene, (multi)nationale movarea dezvoltiirii durabile. functionale ale constructiilor, potrivit
sau prin orice alte ,etichete ecolo- m. Autoritatea contractanta are obliga- destinatiei lor.
gice", daca se indeplinesc, in mod tia de a asigura obtinerea docu- Pentru aplicarea unitara a prevederi-
cumulativ urmatoarele conditii: mentatiei de atribuire de catre orice lor hotararii, Ministerul Dezvoltarii, Lu-
- specificatiile respective sunt adec- operator economic interesat care crarilor Publice ~i Locuintelor, cu avizul
vate pentru definirea caracteristicilor inainteaza o solicitare in acest sens. Ministerului Economiei ~i Finantelor,
produselor sau serviciilor a caror fur- poate emite instructiuni care se aproba
nizare/prestare reprezinta obiect al 1.2. Fazele de elaborare a prin ordin al ministrului.
contractului de achizitie publica; docume~ei tehnico-
- cerintele pentru ,eticheta ecologicii" au economice pentru instal~ile 1.2.1. Continutul-cadro a/ studiului de
fast elaborate pe baze ~tiintifice; electrice prefezabilitate
- ,eticheta ecologica" a fast adoptata
printr-o procedura specifica ce a per- Prin Hotararea de Guvern nr. 1.2.1.1. Piese/e scrise
mis implicarea tuturor partilor intere- 28/09/01/2008, s-a aprobat continutul- a. Date generals
sate - organisme guvernamentale, cadru al documentatiilor tehnico-eco- - denumirea obiectivului de investitii;
consumatori, producatori, distribui- nomice aferente investitiilor publice. - amplasamantul (judetul, localitatea,
tori, organizatii de mediu; Prevederile hotararii se aplica pentru strada, numarul);
- ,eticheta ecologicii" este accesibilii/dis- realizarea obiectivelor de investitii noi, - titularul investitiei;
ponibila oriciirei persoane interesate. precum ~i lucrarilor de investitii Ia - beneficiarul investitiei;
Autoritatea contractanta are dreptul constructii existente care se finanteaza - elaboratorul studiului.
de a preciza in caietul de sarcini faptul din bugetele previizute conform Legii b. Necesitatea ~i oportunitatea inves-
ca produsele sau serviciile oferite care privind finantele publice ~i Legii privind titiei
detin o anumita ,eticheta ecologica" finantele publice locale, cu modificarile • Necesitatea investitiei:
sunt considerate ca indeplinesc implicit ~i completarile ulterioare. - scurta prezentare privind situatia
specificatiile tehnice solicitate. Pe de Proiectarea lucrarilor de constructii existenta, din care sa rezulte nece-
alta parte, autoritatea contractanta nu pentru obiective de investitii noi, inclu- sitatea investitiei;
are dreptul de a considera o propunere siv extinderi, se elaboreaza in trei faze - tabele, harti, grafice, plan~e dese-
de ordin tehnic ca fiind neconforma, ~i anume: nate, fotografii etc, care sa exem-
pentru singurul motiv ca produsele sau - studiul de fezabilitate; plifice situatia existenta ~i necesita-
serviciile ofertate nu detin ,eticheta eco- - proiectul tehnic; tea investitiei;
Sisteme de iluminat
- deficientele majore ale situatiei ac- caz ale cladirii, numarul de niveluri $i
tuale privind necesarul de Piese desenate: destinatia tuturor incaperilor, inclusiv
dezvoltare a zonei; - plan de amplasare in zona (1:25000- daca are sau nu subsol tehnic, tipul
- prognoze pe termen mediu $i lung. 1:5000); $i structura acoperi$ului sau terasei,
• Oportunitatea investitiei: - plan general ( 1:2000 - 1:500). dimensiunile incaperilor $i ale
- incadrarea obiectivului in politicile elementelor de constructii precum $i
de investitii generale, sectoriale sau 1.2.2. Confjnutul-cadru a/ studiului de cotele geodezice ale tuturor puncta-
regionale; fezabilitate lor caracteristice ale cladirilor, gradul
- actele legislative care reglemen- de rezistenta Ia foe, categoria $i cia-
teaza domeniul investitiei , dupa 1.2.2.1. Piese scrise sa de pericol de incendiu a construc-
caz; a. Date generale sunt acelea~?i ca Ia tiilor $i instalatiilor, date privind ca-
- acorduri internationale ale statului studiul de prefezabilitate racteristicile proceselor tehnologice
care obliga partea romana Ia rea- b. lnformatii generale privind proiectul: postului de transformare, grupului
lizarea investitiei, dupa caz. - situatia actuala $i informatii despre generator, tabloul general al cladirii $i
c. Scenariile tehnico-economice prin entitatea responsabila cu implemen- atunci cand este cazul, spatii pentru
care obiectivele proiectului de inves- tarea proiectului; amplasare.
titii pot fi atinse: - descrierea investitiei - situatia existenta a utilitatilor:
- scenarii propuse (minimum doua); • concluziile studiului de prefezabili- • necesarul de utilitati pentru varian-
- scenariul recomandat de catre ela- tate sau ale planului detaliat de inta propusa promovarii
borator; vestitii pe termen lung (in cazul in Pentru instalatiile electrice din cladire
- avantajele scenariului recomandat. care au fost elaborate in prealabil) este necesar sa se dea:
d. Date privind amplasamentul $i tare- privind situatia actuala, necesitatea - receptoarele electrice de putere $i
nul pe care urmeaza sa se ampla- $i oportunitatea promovarii investi- caracteristicile acestora;
seze obiectivul de investitie tiei, precum $i scenariul tehnico- - conditiile luminotehnice pentru spa-
• lnformatii despre terenul din economic selectat; tiile de lucru (niveluri de iluminare
amplasament: • scenariile tehnico-economice prin pentru iluminatul general $i local);
- situatia juridica privind proprietatea care obiectivele proiectului de in- - instalatiile $i echipamentele pentru
asupra terenului care urmeaza a fi vestitii pot fi atinse (in cazul in transmiterea informatiilor (telefonie,
ocupat - definitiv $ifsau temporar care, anterior studiului de fezabili- avertizare incendiu, avertizare
de obiectivul de investitii; tate, nu a fost elaborat un studiu efractie, televiziune cu circuit inchis,
- suprafata estimata a terenului; de prefezabilitate sau un plan de- interfon, voce-date etc);
- caracteristicile geofizice ale terenu- taliat de investitii pe termen lung): - caracteristicile receptoarelor vitale,
lui din amplasament determinate in - scenarii propuse (minimum doua); din cladire $i conditiile de siguranta
baza studiului geotehnic realizat - scenariul recomandat de catre ela- in functionare;
special pentru obiectivul de borator; - amplasarea utilitatilor cladirii (instala-
investitii privind: - avantajele scenariului recomandat; tii termice, hidraulice, de ventilare-
• zona seismica de calcul $i perioada • descrierea constructiva, functiona- conditionare, gaze.
de colt; la $i tehnologica, dupa caz. • solutii tehnice de asigurare cu uti-
• datele preliminare asupra naturii tere- c. Date tehnice ale investitiei: litati.
nului de fundare $i presiunea con- - zona $i amplasamentul; Pentru instalatiile electrice din cladire
ventionala; - statutul juridic al terenului care ur- este necesar sa se dea:
• nivelul maxim al apelor freatice; meaza sa fie ocupat; - sursele de alimentare cu energie
- studiile topografice preliminare; - situatia ocuparilor definitive de teren: electrica, de baza $i de rezerva;
- datele climatice ale zonei in care suprafata totala, reprezentand tere- - planurile de situatie cu pozitionarea
este situat amplasamentul. nuri din intravilan/extravilan; retelelor din zona;
e. Costul estimativ al investitiei - studii de teren: - conditiile climatice $i rezistivitatea
Cheltuieli pentru elaborarea docu- • studii topografice cuprinzand pla- solului.
mentatiei tehnico-economice: nuri topografice cu amplasamente- • Concluziile evaluarii impactului
- cheltuieli pentru elaborarea docu- le reperelor, liste cu repere in sis- asupra mediului
mentatiilor de proiectare (studiu de tern de referinta national; d. Durata de realizare $i etapele princi-
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, • studiu geotehnic cuprinzand pla- pale; graficul de realizare a investitiei.
expertiza tehnica, proiect tehnic $i nuri cu amplasamentul forajelor, e. Costurile estimative ale investitiei:
detalii de executie), dupa caz; fi$ele complexe cu rezultatele de- - valoarea totala cu detalierea pe
- cheltuieli pentru activitatea de con- terminarilor de laborator, analiza structura devizului general;
sultanta $i asistenta tehnica; apei subterane, raportul geotehnic - e$alonarea costurilor coroborate cu
- cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i cu recomandarile pentru fundare $i graficul de realizare a investitiei.
acordurilor de principiu necesare ela- consolidari; f. Analiza cost-beneficiu:
borarii studiului de prefezabilitate; • alte studii de specialitate necesare, - identificarea investitiei $i definirea
- cheltuieli pentru pregatirea documen- dupa caz; obiectivelor, inclusiv specificarea pe-
telor privind aplicarea procedurii pen- - caracteristicile principale ale con- rioadei de referinta;
tru atribuirea contractului de lucrari $i a structiilor din cadrul obiectivului de - analiza optiunilor;
contractului de servicii de proiectare, investitii, specifice domeniului de ac- - analiza financiara, inclusiv calcularea
urbanism, inginerie, alte servicii teh- tivitate, $i variantele constructive de indicatorilor de performanta financia-
nice, conform prevederilor legale (in- realizare a investitiei, cu recomanda- ra: fluxul cumulat, valoarea actuala
structiuni pentru ofertanti, publicitate, rea variantei optime pentru aprobare; neta, rata interna de rentabilitate $i
onorarii $i cheltuieli de deplasare etc). - Pentru instalatii este necesar sa se raportul cost-beneficiu;
Valoarea totala estimata a investitiei dea: destinatia, categoria de impor- - analiza economica, inclusiv calcu-
h. Avize $i acorduri de principiu, dupii tanta $i caracteristicile constructive larea indicatorilor de performanta
Sisteme de iluminat
economica: valoarea actuala neta, 1.2.3. Continutul-cadro al i. Principalii inidicatori tehnico-

rata interna de rentabilitate $i raportul documenfatiei de avizare a lucrlrilor economici ai investitiei
cost-beneficiu; de invesfitii - valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
- analiza de senzitivitate; lei)
- analiza de rise; 1.2.3.1. Piessle scrise (in preturi - luna, anul, 1 euro = lei),
g. Sursele de finan1are a investitiei a. Date generale - sunt acelea$i ca Ia din care:
Sursele de finantare a investitiilor se studiul de prefezabilitate. • constructii-montaj (C + M);
constituie in conformitate cu legislatia b. Descrierea investitiei: e$alonarea investitiei (INV/C + M):
in vigoare $i constau din fonduri pro- - situatia existenta a obiectivului de • anul I;
prii, credite bancare, fonduri de Ia bu- investitii: • anul II'
getul de stat/bugetul local, credite ex- • starea tehnica, din punctul de ve- • durata de realizare (luni);
terne garantate sau contractate de dere al asiguarii cerintelor esentiale • capacitati (in unitati fizice $i valo-
stat, fonduri externe nerambursabile $i de calitate in constructii, potrivit rice);
alte surse legal constituite. legii; - alti indicatori specifici domeniului de
h. Estimari privind forla de munca • valoarea de inventar a constructiei; activitate in care este realizata in-
ocupatA prin realizarea investitiei: • actul doveditor al fortei majore, vestitia, dupa caz.
- numar de locuri de munca create in dupa caz; j. Avize ~;~i acorduri de principiu:
faza de executie; - concluziile raportului de expertiza - certificatul de urbanism;
- numar de locuri de munca create in tehnica/audit energetic: - avize de principiu privind asigurarea
faza de operare. • prezentarea a eel putin doua op- utilitatilor (energie termica $i electri-
i. Principalii indicatori tehnico-econo- tiuni; ca, gaz metan, apa-canal, telecomu-
mici ai investitiei: • recomandarea expertului/auditoru- nicatii etc);
- valoarea totala (I NV), inclusiv TVA (mii lui energetic asupra solutiei optime - acordul de mediu;
lei); din punct de vedere tehnic $i - alte avize $i acorduri de princ1p1u
(in preturi - luna, anul, 1 euro - lei); economic, de dezvoltare in cadrul specifice tipului de interventie.
din care: documentatiei de avizare a lucrari-
• constructii-montaj (C + M) lor de investitii. 1..2.3.2. Piess dessnate:
• e$alonarea investitiei (INV/C + M): c. Date tehnice ale investitiei: - plan de amplasare in zona (1 :25000 -
• anul I - descrierea lucrarilor de baza $i a ce- 1:5000);
• anul II lor rezultate ca necesare de efectuat - plan general ( 1:2000 - 1:500);
- durata de realizare (luni); in urma realizarii lucrarilor de baza; - planuri $i sectiuni generale de arhi-
- capacitati (in unitati fizice $i valori- - descrierea, dupa caz, a lucrarilor de tectura, rezistenta, instalatii, inclusiv
ce); modernizare efectuate in spatiile con- planuri de coordonare a tuturor spe-
- alti indicatori specifici domeniului solidate/reabilitate/reparate. cialitatilor ce concura Ia realizarea
de activitate in care este realizata Consumuri de utilitati: proiectului;
investitia, dupa caz. • necesarul de utilitati rezultate, dupa - planuri speciale, profile longitudinale,
j. Avize ~;~i acorduri de principiu: caz in situatia executarii unor lucrari profile transversale, dupa caz.
- avizul beneficiarului de investitie pri- de modernizare;
vind necesitatea $i oportunitatea in- • estimari privind depa$irea 1.3. Studiul de fezabilitate
vestitiei; consumurilor initiale de utilitati.
- certificatul de urbanism; d. Durata de realizare ~;~i etapele Reprezinta documentatia care cu-
- avize de princiu privind asigurarea uti- principale: prinde caracteristicile principale $i indi-
litatilor (energie termica $i electrica, gaz - graficul de realizare a investitiei. catorii tehnico-economici ai investitiei
metan, apa-canal, telecomunicatii etc); e. Costurile estimative ale investitiei: $i se elaboreaza de catre contractantul
- acordul de mediu; - valoarea totala cu detaliere pe struc- care a fost desemnat in urma organi-
- alte avize $i acorduri de principiu tura devizului general; zarii licitatiei.
specifice. - e$alonarea costurilor coroborate cu Continutul cadru curpinde:
graficul de realizare a investitiei. • Date generale - sunt cele cuprinse in
1.2.2.2. Piess dessnate: f. lndicatori de apreciere a eficientei Studiul de prefezabilitate Ia care se
- plan de amplasare in zona economice: adauga descrierea functionala $i teh-
(1:25000 - 1:5000); - analiza comparativa a costului lucra- nologica a obiectivului;
- plan general (1:2000 - 1:500); rilor de investitii fata de valoarea de • Date tehnice ale investitiei - cele
- planuri $i sectiuni generale de arhi- inventar a investitiei. cuprinse in studiul de prefezabilitate
tectura, rezistenta, instalatii, inclu- g. Sursele de finan1are a investitiei cu detalierea solutiilor tehnice (des-
siv planuri de coordonare a tuturor Sursele de finantare a investitiei se criere) avute in vedere pentru cladiri,
specialitatilor ce concura Ia realiza- constituie in conformitate cu legislatia retele, utilajele principale $i instala-
rea proiectului; in vigoare $i constau in fonduri proprii, tiile aferente constructiilor;
- planuri speciale, profile longitudina- credite bancare, fonduri de Ia bugetul • Date privind forta de munca ce va fi
le, profile transversale, dupa caz. de stat/bugetul local, credite externe ocupata pentru realizarea investitiei
garantate sau contractate de stat, fon- (total personal, total locuri de munca
duri externe nerambursabile $i alte sur- nou create);
se legal constituite. • Devizul general a/ investitiei;
h. Estimari privind forla de munca • Principalii indicatori tehnico-econo-
ocupatA prin realizarea investitiei: mici ai investitiei (valoarea totala,
- numar de locuri de munca create in e$alonarea in timp, durata de
faza de executie; realizare, capacitati);
- numar de locuri de munca create in • Finantarea investitiei (surse proprii,
faza de operare. credite bancare, buget local etc.);
Sisteme de iluminat
• Avize $i acorduri (avizul ordonatorului titiei; evita eventualele accidente;

de credit, certificat de urbanism, asi- • Partile desenate (planuri generale de • descrierea solutiilor tehnologice de
gurarea utilitatilor, protectia mediului, amplasamente); planuri topografice montare a tablourilor electrice, cana-
consumul de combustibil etc.); principale; planurile principale ale le :;;i I sau poduri de cabluri;
• Plan de amplasament, plan general obiectivelor investitiei :;;i de arhitectu- • descrierea instalatiei tehnologice, in
$i planuri de arhitectura pentru prin- ra; planuri de structura ale construc- special a fluxului tehnologic (utilaje :;;i
cipalele constructii. tiilor; schema generala de distributie conducte pe care se monteaza apa-
cu energie electrica; schemele tablo- ratele de masura :;;i control);
1.4.Proiectul tehnic urilor generale de lumina :;;i forta; • descrierea instalatiei de automatizare cu
fi caietele de sarcini schemele tehnologice pentru care se prezentarea programului de automatiza-
executa instalatiile de automatizare; re: se vor sublinia aparatele sau cir-
Reprezinta documentatia pentru care schemele talourilor secundare - lumi- cuitele de masura :;;i reglare mai com-
este necesara eliberarea autorizatiei de na, forta, automatizare; plexe :;;i cu o importanta mai mare in
constructie :;;i intocmirea documentatiei • Caietele de sarcini reprezinta detali- conducerea :;;i supravegherea procesu-
de licitatie pentru executie, pe baza erea elementelor tehnice ale proiectului sub aspectul sigurantei in functionare
caruia se contracteaza lucrarea :;;i se lui tehnic :;;i cuprind prescriptii tehnice :;;i a eficientei tehnico-economice. In
elaboreaza documentatia de executie :;;i economice pe care trebuie sa le instalatiile dotate cu calculatoare de
(detaliile de executie). realizeze ofertantul; caietele de sarcini proces, automate programabile sau alte
Proiectul tehnic se elaboreaza pe ba- se intocmesc pe specialitati, iar in sisteme de conducere automata se pre-
za studiului de fezabilitate aprobat :;;i functie de destinatia lor pot fi intoc- zinta caracteristicile acestora, progra-
are urmatorul continut-cadru: mite pentru executia lucrarilor; pentru mele utilizate :;;i functiile sistemului.
• Descrierea genera/a a /ucriirii (ampla- probe, teste, receptii, verificari, puneri • referiri Ia personalul necesar Ia inves-
sament, topografie, clima, seismicita- in functiune, urmarirea comportarii in titor pentru urmarirea montarii :;;i par-
te, organizare de :;;antier, programul de exploatare; pentru furnizorii de ticiparea Ia punerea in functiune a in-
executie a lucrarilor, memorii tehnice materiale, utilaje, echipamente. stalatiei, ca parte integranta a proce-
de specialitate, solutii tehnice etc.); sului de instruire a viitorului personal
• Memoriul tehnic de ca/cul 1.5. Detaliile de execl4ie de exploatare :;;i intretinere.
Expliciteaza continutul lucrarii, al ca- • testele :;;i procedurile de verificare a
rui volum depinde de complexitatea Reprezinta documentatia care sta Ia aparatelor, echipamentelor :;;i instala-
documentatiei; se recomanda sa conti- baza executarii obiectivului :;;i cuprinde tiei atat in ce prive:;;te receptia Ia fur-
na urmatoarele elemente: toate elementele de detaliu necesare nizori cat :;;i receptia lucrarilor de
- baza de proiectare ce cuprinde docu- executantului pentru punerea in opera montare astfel incat perioada de pro-
mentele care stau Ia baza elaborarii a obiectivului contractat. be :;;i de atingere a parametrilor pro-
lucrarii; acestea sunt, de regula: co- Principalele piese scrise :;;i desenate iectati sa se poata realiza de benefi-
manda beneficiarului, (investitorului ale documentatiei de executie sunt: ciar in termenele programate :;;i in li-
sau proiectantului general), tema de - planurile de amplasament, utilaje, mita garantiilor acordate de furnizor;
proiectare sau faza anterioara aproba- aparate :;;i echipamente; planuri de verificarile :;;i testele trebuie sa res-
ta tara modificari sau cu precizarea trasee conducte :;;i cabluri etc.; pecte documentatia de proiectare,
modificarilor intervenite pe parcursul - scheme tehnologice de flux cu am- caietele de sarcini ale echipamente-
aprobarii; alte elemente referitoare Ia plasarea aparaturii :;;i a punctelor de lor, cartile tehnice ale utilajelor :;;i
obiectul contractului; masura :;;i control; aparatelor, alte prescriptii in vigoare
- alimentarea cu energie electrica din - scheme electrice desfa:;;urate; Ia data efectuarii probelor :;;i recep-
sursa de baza, de rezerva :;;i sursa - jurnale de cabluri; tiei.
proprie, atunci cfmd este cazul; - specificatii de echipamente :;;i apara- Pentru verificare trebuie sa existe
- solutiile adoptate pentru sistemele de tura locala; dotarea cu aparate :;;i echipamente ne-
iluminat normal :;;i de siguranta; - specificatii de aparate pentru echipa- cesare prevazute in documentatia de
- amplasarea tablourilor electrice, tra- mente electrice :;;i de automatizare proiectare. Rezultatele verificarilor se
seele coloanelor de alimentare; (dulapuri, tablouri, pupitre etc.) consemneaza in procese-verbale care
- traseele circuitelor electrice pana Ia - reglete de cleme :;;i scheme de cone- stau Ia baza preluarii lucrarilor de catre
receptoare; xiuni; investitor;
- echipamentele de actionare :;;i pro- - detalii de montare, aparate locale etc.; • recomandari pentru conservarea
tectie adoptate; - instructiuni de montare :;;i punere in aparatelor :;;i echipamentelor in cazul
- descrierea instalatiei tehnologice :;;i functiune; scoaterii din functiune a instalatiei pe
de automatizare corespunzatoare :;;i - instructiuni de exploatare; perioade indelungate;
corelarea cu celelalte instalatii, - documentatie economica. • instructiuni de protectie a muncii
inclusiv electrice; pentru personalul de specialitate
- descrierea instalatiei de protectie a 1.6. lnstrue1:iunile de montare care participa Ia lucrarile de verifica-
omului impotriva electrocutarii; fi punere in fune1:iune re, probe, receptie :;;i punere in fun-
- descrierea instalatiei de paratrasnet; ctiune.
- masurile pentru protectia muncii, pre- Se intocmesc odata cu documentati-
vazute din faza de proiectare, ca pe a de executie :;;i au un caracter prelimi- 1.7. lnstruc;tiunile
timpul executarii lucrarilor sa se evite nar, acestea vor fi revazute :;;i comple- de exploatare fi intre,inere
accidentarea personalului; tate dupa punerea in functiune a insta-
• Listele cu cantitati de lucrari, inclusiv latiei. Se elaboreaza detaliat, in functie de
listele cu utilaje :;;i echipamente, apa- lnstructiunile de montare :;;i punere in complexitatea instalatiei, pentru diferite
ratura de automatizare :;;i instalatii, functiune contin: parti ale acesteia (aparatura locala,
specificatii tehnice; • conditiile de montarea a echipamen- echipamente, aparatura din camerele
• Graficul general de realizare a inves- telor electrice Ia inaltime, pentru a centrale de comanda, sisteme de cal-
Sisteme de iluminat
cui, automate programabile etc.) sau executie pe un anumit teren a unuia automatizare se verifica pentru toate
pentru ansamblul instalatiei. sau mai multor obiective cu destinatie cerintele $i pentru toate categoriile de
Trebuie sa cuprinda, in principal: precizata, tinfmd seama de particulari- constructii, de verificatori atestati de
• recomandari pentru numarul $i calitatile generate de teren, de vecinatfltile MLPTL (MDLPL), pentru specialitatea
ficarea personalului de intretinere $i acestuia $i de cerintele functionale. lnstalatii Electrice - IE.
exploatare;
• modalitatile sau programul de instru- 2.3. Avize 'i acorduri 4. Reglementlri tehnice
ire a personalului de exploatare, pe specifice ~ntru instala,iile
specialitati $i responsabilitati, Ia fur- Realizarea obiectivelor de investitii erectrice ,. de automatizare
nizorii de echipamente $i aparate; pentru instalatiile electrice este conditio-
• asigurarea respectarii perioadelor $i nata de obtinerea unor avize $i acorduri, Proiectarea, executarea, montarea,
graficelor verificarilor periodice a dintre care cele mai importante sunt: exploatarea si post utilizarea acestor
aparatelor in scopul mentinerii lor in • Certificatul de urbanism care cuprin- instalatii se efectueaza in conformitate
limitele performantelor din documen- de elemente privind regimul juridic, cu reglementarile tehnice specifice, cu-
tatia de proiectare; economic $i tehnic al terenurilor $i prinse in:
• recomandari pentru dotarea ateliere- constructiilor $i este emis de catre - acte legislative (legi, decrete, hotarari
lor de intretinere $i a laboratoarelor primarii sau prefecturi, dupa caz; $i ordonante guvernamentale);
de verificare cu aparatura de precizie • Avizul tehnic de racordare pentru uti- - normative de proiectare $i executare,
necesara reparatiilor $i verificarilor; lizarea energiei electrice; respectiv de exploatare a instalatiilor;
• recomandari pentru dotarea perso- • Acordul de mediu sau Autorizatia de - ghiduri, regulamente, instructiuni;
nalului de exploatare $i intretinere, a mediu, care stabile$te conditiile de - standarde.
atelierelor $i laboratoarelor de repa- realizare a obiectivului de investitii Datorita numaului relativ mare de
ratii $i verificari cu mijloacele indivi- din punct de vedere al impactului reglementari tehnice specifice acestui
duale $i colective pentru protectia asupra mediului $i este eliberat de domeniu de instalatii, in continuare, se
muncii $i paza contra incendiilor. Agentia pentru Protectia Mediului pe vor mentiona cele mai importante:
baza unui studiu de impact asupra - 17 - 2002 - Normativ pentru proiec-
2. incadrarea obiectivelor de mediului; tarea $i executarea instalatiilor elec-
investitii eublice pentru • Avize $i acorduri pentru racordarea trice cu tensiuni pana Ia 1000V c.a. $i
instala,lile electrice, $i/sau coordonarea retelelor de ali- 1500 V c.c.;
in sistemul de lucriri mentare cu energie electrica, cu cele - GP 052 - 2000 - Ghid pentru instala-
de alimentare cu energie de apa, canalizare, energie termica, tii electrice cu tensiuni pana Ia 1000 V
electricA a localitA,ilor telecomunicatii etc; eliberate, dupa c.a. $i 1500 V c.c.;
caz, de regiile sau agentii economici - GT 020 -1998 - Ghidul criteriilor de
care asigura utilitatile respective; performanta pentru instalatii din
2.1. Autoriza,ia de construire • Avizul lnspectoratului General al cladiri (incalzire, ventilatii, sanitare $i
Corpului Pompierilor Militari privind electrice);
Reprezinta actul eliberat de primaria incadrarea in legislatia sigurantei Ia - PE 103 - 1992 - lnstructiuni pentru
municipiului, ora$ului sau comunei (in foe a obiectivelor respective de in- dimensionarea $i verificarea
functie de importanta constructiei $i de stalatii $i constructii; instalatiilor electroenergetice Ia
amplasament), pe baza caruia se asi- • Alte avize $i acorduri (protectia sani- solicitari mecanice $i termice in
gura aplicarea masurilor legale referi- tara, protectia muncii etc.). conditii de scurtcircuit;
toare Ia amplasarea, proiectarea, exe- - PE 106- 1995- Normativ pentru pro-
cutarea $i functionarea instalatiilor 3. Cerin~e esentiale iectarea $i executarea liniilor aeriene
electrice. de calitate 'i criteriile electrice de joasa tensiune;
Cererea de eliberare a autorizatiei de de perfonnan~ ~ntru - NTE 007/08/00 - 2008 - Normativ
construire trebuie insotita de un certifi- instala,iile electrice 'i pentru proiectarea $i executarea
cat de urbanism emis de catre organe- de automatizare retelelor de cabluri electrice;
le competente, cu respectarea urma- - PE 111 - 1992 - lnstructiuni pentru
toarelor reglementari de urbanism $i Proiectarea $i executarea instalatiilor proiectarea statiilor de conexiuni $i
amenajare a teritoriului: electrice $i de automatizare se fac transformare;
- Regulamentul general de urbanism; astfel inciH acestea sa realizeze $i sa - PE 112- 1993- Normativ pentru pro-
- Planul urbanistic general (PUG) $i mentina, pe intreaga durata de utiliza- iectarea instalatiilor de curent conti-
Planul urbanistic zonal (PUZ); re, urmatoarele cerinte esentiale de nuu din centrale $i statii;
- Planul urbanistic de detaliu (PUD); calitate (conform Legii nr. 10/1995 $i - PE 116 - 1994 - Normativ de incer-
- Regulamentul local de urbanism. Legii 123/2007): cari $i masuratori Ia echipamente $i
Aceste documente se elaboreaza de a - rezistenta mecanica $i stabilitate; instalatii electrice;
catre arhitecti $i speciali$ti, cu partici- b - securitate Ia incendiu; - PE 118 - 1999 - Normativ de siguran-
parea inginerilor de instalatii. c - igiena, sanatate si mediu; ta Ia foe a constructiilor;
d - siguranta in exploatare; - PE 120 - 1994 - lnstructiuni privind
2.2. Planurile urbanistice e - protectia impotriva zgomotului. compensarea puterii reactive in
PUG 'i PUZ f - izolare termica $i economia de retelele electrice de distributie $i Ia
energie; consumatori industriali $i similari;
Stabilesc solutiile generale de ali- Criteriile de performanta pentru reali- - PE 124 - 1995 - Normativ privind ali-
mentare cu energie electrica, din per- zarea acestor cerinte sunt sistematiza- mentarea cu energie electrica a con-
spectiva dezvoltarii localitatii in ansam- te si prezentate, detaliat, in ,GHIDUL sumatorilor industriali $i similari;
blul ei. DE PERFORMANTE PENTRU INSTA- - PE 132 - 2003 - Normativ pentru pro-
Planul urbanistic de detaliu (PUD) LATII ELECTRICE" (I.P.C.T). iectarea retelelor electrice de distri-
stabile$te conditiile de amplasare $i de Proiectele de instalatii electrice $i de butie publica;
Sisteme de iluminat
- PE 134- 1996- Normativ privind me- - C 56 - 2003 - Normativ pentru verifi- - CEI 60364-6-1998 - lnstalatii elec-
todologia de calcul a curentilor de carea calitatii lucrarilor de constructii trice In constructii. Verificari;
scurtcircuit In retele electrice; $i a instalatiilor eferente; - I 20-2000 - Normativ privind protectia
- PE 142 - 1980 - Normativ privind - Ordinul MAl nr. 163- 2007- Norme ge- constructiilor lmpotriva trasnetului;
combaterea efectului de flicker In re- nerale de aparare lmpotriva incendiilor; - I 18-1996 - Normativ pentru proiecta-
telele de distributie; - Legea 319 - 2006 - Legea securitatii rea $i executarea instalatiilor de tele-
- PE 143 - 1994 - Normativ privind $i sanatatii muncii $i normele comunicatii $i semnalizare din cladiri
limitarea regimului deformant; metodologice de aplicare; civile $i de productie;
- SR 234 - 2008 - Standard pentru pro- - CEI 60 364-4-444-1996 - lnstalatii - I 36 - 2000 - lnstructiuni tehnice pen-
iectarea $i executarea bran$amentelor electrice In constructii. Protectia Ia tru proiectarea automatizarii instala-
electrice pentru cladiri civile; supratensiuni; tiilor din centrale $i puncte termice.
1. Sisteme de iluminat
Capitolul 1
Marimi lizice
Capitolul1: Marimi fizice I. Sisteme de iluminat
Masurarea fluxului luminos emis de tru determinarea distributiei spatiale a

1.1. Mirimi fizice in sursele sau aparatele de iluminat se re- intensitatilor luminoase emise de sur-
sistemele de iluminat alizeaza in laborator utilizand lumen- sale ~i aparatele de iluminat (curbele
metrul (sfera integratoare). de distributie a intensitatii luminoase).
• Fluxul luminos (C/J) • lntensitatea luminoasA (I ; I ) re- in acest scop se utilizeaza goniofoto-
Acesta reprezinta puterea sursei lu- prezinta raportul dintre fluxulllfmi~os ~i metrul.
minoase transformata in lumina ~i per- unghiul solid in care acesta este cu- lntensitatea luminoasii caracterizea-
caputa de ochi sub forma de senzatie prins: za sursele luminoase. Fabricantii de
luminoasa. in S.l. unitatea de masura aparate de iluminat au obligatia de a
este lumenul [lm], un submultiplu al I = dC/J sau I LiC/J (1.1.1) elabora, o data cu omologarea ~i agre-
y,c dQ y,c LiQ
Wattului luminos [WI] (daca acesta ar fi mentarea aparatului de iluminat, curba
transformat integral in lumina). Pozitia unghiului solid se reda eel de distributie a intensitatii luminoase
1 lm = 1/683 WI mai u~or in coordonate polare cu aju- I =f(y) pentru diferite unghiuri c. Gel
intrucat etalonul de un lumen nu a torul a doua coordonate unghiulare rhai adesea se folosesc unghiurile c:
fost inca elaborat, fluxul luminos nu (fig. 1.1.1), in care: oo ... 180°; 45o ... 225°; goo ... 270° ~i
este utilizat, in prezent, ca marime fun- y - unghiul dintre directia intensitatii 135° ... 315° sau 0° ... 180° ~i 90° ... 270°.
damentala. luminoase I c ~i axa sursei de lu- in fig. 1.1.2 ~i I. 1.3 se exemplifica dis-
Se define~te fluxul inferior (C/J) sau mina, denurhit unghi de inaltime; tributia intensitatii luminoase in functie
superior ( cp.J fluxul em is intr-un unghi c - unghiul dintre un plan de referinta de unghiurile y ~i c sau numai y.
solid de 2:rt steradiani sub sau respec- (C=0°) ~i planul format de axa sur- Curbele de distributie a intensitatii
tiv deasupra unui plan orizontal ce tre- sei cu directia intensitatii luminoase luminoase pentru un aparat de iluminat
ce prin centrul sursei de lumina. I c (axa unghiului infinit mic dQ), se dau pentru situatia in care in aparat
dEmumit unghi de azimut. s-a montat o sursa etalon cu un flux de
2 1000 lm. Pentru a determina intensita-
Unitatea de masura in S.l.: tea luminoasa reala a unui aparat de
3
['r.c] = f:l =:=candela [cd]
, iluminat se folose~te relatia:
I
I
y
=
(
I
y
)
COIL
n·C/J1
- -
1000
[cd] (1.1.2)
Candela este intensitatea luminoasa pe in care:

o anumita directie a unei surse de lu- (I JcoJL - este intensitatea, pe directia y,
mina care emite o radiatie monocro- r data de curba de distributie a
matica de frecventa 540 Hz ~i a carei intensitatii luminoase;
putere radianta pe aceasta directie es- n - numarul de Iampi din aparatul de i-
te 11683 W/sr (cu o eroare de 5x10· 3 ). luminat;
in prezent, intensitatea luminoasa re- C/>1 - fluxul luminos al unei Iampi.
prezinta marimea fizica fundamentala Distributia intensitatii luminoase mai
din iluminat. poate fi redata sub forma tabelara. Se
Masurarea intensitatii luminoase este indica variatia I =f(y) pentru unghiuri c
Fig. 1.1.1. Pozitja unghlului solid in o masurare de laborator realizata pendate. Variatia u~ghiului y este, de regu-
1 la, Ia intervale de 5 sau 10°. Aceasta
coordonate polare cu a,lutorul a doui
coordonate unghiulare: forma de redare este foarte utila atunci
cand se apeleaza Ia calculul automat.
1 - sursa de lumina; 2 ~i 4 - planuri
Se utilizeaza ~i reprezentarea in coordo-
de referinta; 3 - planul intensitatii lu-
nate carteziene atunci cand intensitatea
minoase; 5 - axa sursei.
depinde numai de unghiul y (fig. 1.1.4).
C=O Aceasta reprezentare permite deter-
minarea functiei analitice I =f(y), printr-o
c=90 -f:=i:::=l-c=270 dezvoltare in serie Fourier; de forma:
c,;,180 (X) (X)
'r = 10 + L I~ sin ky + L 1: cos ky

k~1 k~1
(1.1.3)
Fig. 1.1.3. Dlsb'tbutfa intens~l in care:
lumlnoase in fun~e de unghlul y. 10 . reprezinta valoarea mimma a
intensitatii luminoase (fig. 1.1.4);
I~ ~i /~'- sunt coeficienti (marimi fizice)
ce se determina grafoanalitic
prin una din metodele Perry,
Roth, Runge, Fischer - Hinner.
De regula, pentru calculul analitic
sunt suficienti primii 3-4 termeni ai dez-
voltarii.
Atunci cand se cunoa~te forma ana-
litica de variatie a intensitatii luminoase
Fig. 1.1.2. Distributia intensiti1:ii Iy.c = f(y, c), fluxul luminos se poate de-
Fig. 1.1.4 Reprezentarea intens~i
luminoase in functle de unghlurile y fi c. termina cu relatia:
luminoase in coordonate cartezlene.
I. Sistema de iluminat Capitolul1: Miirimi fizice
Z:n: :n: - pe fiecare din aceste paralele, in- centrul sau. Unghiurile solide egale
lP = J J 'r.c · sin ydydc (1.1.4) cepand de Ia AA', se due segmente trebuie sa priveasca din centrul sferei
C=O y-0 corespunzatoare intensitatilor lumi- arii egale.
sau daca variatia este independenta de noase 11, 12, ... , In; exemplu: pe Se alege ca arie suprafata unei zone
unghiul c: paralela din 2' se plaseaza segmentul sferice de inaltime h. Unghiul solid ce
:n: S2 = l2; prive~te o asemenea suprafata este:
lP=2nf /rsinydy (1.1.5) - se unesc punctele 1, 2, ... ,n. Curba LiQ=2nh/R,
y=O obtinuta, axa AA' ~i paralele duse din unde:
Exemplu: sursele perfect difuzante 1' ~i n' determina o suprafata A a R - este raza sferei.
au o variatie a intensitatii luminoase de carei marime [mm 2] este proportiona- Tn acela~i timp LiD=4n/n este
forma: la cu fluxul aparatului [lm] ce emite constant daca numarul n de unghiuri
curba de distributie data. solide se alege. Rezulta:
(1.1.6) Demonstratie: suprafata elementara 2R
dA este cuprinsa intre intensitatile I ~i h=- 0
n ~~
I +dr infinit apropiate. Distanta dh Jste
Pentru acestea fluxul luminos rezulta: ildy·siny, iar suprafata dA rezulta:
4n n
(1.1.7) dA = a·/ ·R siny·dy ( 1.1.8) ~ I . = 4nl
lP = - n L.J (1.1.12)
y1 ms
Toata >suprafata Ava fi: i=1
unde: :n:
lm- este intensitatea maxima (emisa A= a· R · f
0
'r sinydy (1.1.9) in care:
pe directia y=0°). I . - este intensitatea medie a fiecarui
Alte metode de determinare a flu- Din relatiile 1. 1.8 ~i 1. 1.4 rezulta: r' ung h"1 so I'd 1 ;
xului luminos, cand se cunoa~te curba lms - este intensitatea medie sferica a
de distributie a intensitatii luminoase: lP = 2n
aR
A (1.1.10) aparatului de iluminat.
I . se afla din curba de distributie a
Afetodll grafoanllllllcl unde: int~'nsitatii luminoase astfel:
a lui Rousseau a, R $i A - au semnificatiile cunoscute. - se reprezinta curba de distributie a
Rousseau propune o constructie Fluxul luminos va fi determinat cu intensitatii luminoase Ia o anumita
grafica exemplificata in fig. I. 1.5. care precizia cu care va fi construita ~i mascara, convenabila (fig. I. 1.6);
consta in: surata suprafata A. Aceasta se poate - se inconjoara aceasta cu un cere de
- constructia curbei de distributie a in- face prin utilizarea unei hartii milimetri- raza R, oarecare;
tensitatii luminoase Ia scara convena- ce sau printr-o alta metoda similara. - diametrul se imparte in n parti egale
bil aleasa - a [mm/cd]; ~i se due paralele Ia axa orizontalit
-seduce un semicerc de raza R, [mm] Afetodll grafoanallllcl AA', BB', ... , MM';
oarecare cu centrul in 0, centrul sis- a ungh/urllor so/Ide egale - se determina mijloacele arcelor AA',
temului de axe al curbei de distributie Principiul metodei consta in determi- AB, BC, ... , MM' notate cu 1, 2, ... , n;
a intensitatii luminoase; narea fluxului luminos ca o suma de - se determina intensitatile luminoase
- se due razele S1', S2', ... , .Sn' (cu cat fluxuri luminoase elementare. Fluxul I 1• lr 2 ' ... , lyi'"""' lr n unind 0 cu 1,
se due mai multe astfel de raze cu a- elementar reprezinta produsul dintre 2... n.
tat eroarea de determinare a fluxului unghiul solid (LiQ} ~i intensitatea lumi-
va fi mai mica); acestea intersecteaza noasa medie (lr;) din acesta:
curba de distributie in punctele 1, n
2, .. , n. Astfel S1, S2 ... Sn sunt intensi- ~I.·
lP = L.J LiQ (1.1.11)
yl
tatile luminoase pe aceste directii: 11, l2, i-1
... , In Ia scara desenului;
-din punctele 1', 2', ... , n' se due pa- unde:
ralele Ia axa orizontala a sistemului n - este numarul de unghiuri solide
de axe; acestea taie axa AA' paralela egale in care este cuprins fluxul.
cu axa verticala a sistemului de axe Unghiul total de 4Jt steradiani este
al curbei de distributie; unghiul sub care se vede o sfera din
1'
Fig. 1.1.8. Metoda unghlurllor
sollde egale.
R
~

Fig. 1.1.5. Metoda Rousseau. Fig 1.1.7. Deflnlrea emlta~l.

Capitolul1: Miirimi fizice I. Sistema de iluminat
Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul <P xa geometrica a sursei.

luminos al aparatului de iluminat. Re- sau E=- (1.1.14) Punctul P se poate asimila cu o su-
zultatul va fi cu atat mai corect cu cat A prafata infinit mica dA. Atunci ilumi-
"n" va fi mai mare. Unitatea de masura pentru iluminare narea directa in punctul P este:
• Emitanta este marimea fizica ce · in S.l. este luxul [lx].
E = d<P
reprezinta raportul dintre fluxul luminos i Masurarea iluminarii $i a emitantei se p dA (1.1.15)
emis de o suprafata $i marimea acelei · realizeaza in general ,in situ", dar poa-
suprafete (fig. I. 1. 7): te fi realizata $i in laborator, cu ajutorul unde:
luxmetrului. Pentru efectuarea de ma- d<P - este fluxul cuprins in unghiul
M= d<P
dA sau M=~ A (1.1.13) ·I suratori precise trebuie aplicate urma- solid dw sub care se vede dA din
toarele corectii: sursa S.
Marimea caracterizeaza atat supra- - corectie de sensibilitate spectrala, Fluxul d<P se inlocuiel;ite cu expresia
fetele luminoase (panourile luminoase) - corectie de inclinare, lui din relatia de definitie a intensitatii
cat $i suprafetele reflectante (pereti etc.). - corectie de temperatura. luminoase (1.1.1) $i rezulta:
Unitatea de masura pentru emitanta in functie de natura fluxului $i mari- I dw I dA
in S.l.: mea suprafetei iluminarea poate fi: E =-r-=_r_._n =
- punctuala - cand suprafata este in- p dA dA 12
finit mica; I dA cos (} I cos (}
=-r_. =-r_ _
- medie - cand suprafata este finita; dA 12 12 (1.1.16)
- directa - cand fluxul provine direct de
• lluminarea este marimea fizica ce Ia unul sau mai multe aparate de unde:
reprezinta raportul dintre fluxul luminos 1
iluminat; I - este distanta de Ia sursa Ia punct;

incident pe 0 suprafata $i marimea - reflectata - cand fluxul provine de Ia (} - unghiul de incidenta dintre directia
acelei suprafete (fig. 1.1.8). Relatiile ge- suprafetele reflectante dintr-o incinta intensitatii luminoase $i normala in
nerale pentru iluminare sunt: (pereti, tavan, mobilier); punctul P Ia planul (H) $i
- totala - cand fluxul provine atat de Ia dAn - suprafata normala pe I cuprinsa
aparatele de iluminat cat $i de Ia in unghiul solid dw (calota sferica
suprafetele reflectante dintr-o incinta dintr-o sfera de raza 1 $i care
(incapere). subintinde Ia centru unghiul solid
Legile generale ale iluminarii exprima dw).
legatura dintre iluminarea directa intr- Relatia 1.1.16 exprima cele doua legi
un punct data de o sursa punctiforma generale ale iluminarii:
(ale carei dimensiuni se pot neglija in - Legea cosinusului - iluminarea di-
raport cu distanta de Ia sursa Ia punct). recta intr-un punct data de o sursa
Fie o sursa punctiforma S (fig. I. 1.9) ce punctiforma este direct proportionala
trimite catre un punct p dintr-un plan cu cosinusul unghiului dintre raza de
oarecare (H) o intensitate luminoasa I . lumina $i normala in punct Ia planul
Fig. 1.1.8. Definirea iluminirii. Unghiul y este eel dintre intensit~tea in care se afla.
luminoasa pe directia punctului P $i a- - Legea patratului distantei - iluminarea
directa intr-un punct data de 0 sursa
punctiforma este invers proportionala
cu patratul distantei de Ia sursa Ia
pun ct.
• Luminan1a pe 0 directie este mari-
mea fizica egala cu raportul dintre in-
tensitatea luminoasa pe acea directie $i
suprafata normala de emisie (fig. I. 1.1 0).
dl
L - r (1.1. 17)
I' dAcosy
Luminanta unei surse de suprafata
dA pe directia y fata de normala Ia
aceasta se mai definel;ite $i prin rapor-
Fig. 1.1.9. Reprezentarea expllcatlvlla leglle generale ale llumlnlril:
tul:
1 - axa sursei.
dEp
L =- (1.1.18)
r dw
in care:
dly dEP - este iluminarea directa data de
sursa de suprafata dA intr-un
punct P aflat pe directia y $i in
dw plan perpendicular pe aceasta;
dw - unghiul solid in care se vede
sursa de suprafata dA din punctul
P.
Unitatea de masura pentru luminanta
Flg.l.1.10. Reprezentare de deflnlre a luminame~. in S.l. este:
I. Sisteme de iluminat Capitolul1: Marimi fizice
avand valori supraunitare cand obiectul punct de vedere energetic.

(1.1.19) este mai luminos (2: 1; 3:1 etc) ~i sub- Pentru sursele de lumina insotite de
unitare ( 1:2; 1:3 etc) cand fondul este aparataj conex (ex.: starter, balast) se
mai luminos. define~te eficacitatea luminoasa globa-
Masurarea luminantei se poate reali- Pentru contrast mai este utilizata la ca raportul dintre fluxul luminos emis
za atilt in laborator cat ~i ,in situ" cu relatia: de sursa ~i puterea electrica globala
ajutorul luminantmetrului. absorbita de ansamblul sursa-aparataj
K _ILo-L,I .
Luminanta este singura marime fizica - ----;;-, vez1 cap.2.1. conex:
care impresioneaza ochiul. Fenomenul
<P <P
vederii se datoreaza posibilitatii ochiu- • Eficacitatea luminoasA a surselor e =-=--- [lm/W].
lui de a distinge puncte de luminante de lumina reprezinta raportul dintre 9 Pg p + Pac
diferite. fluxul luminos al acesteia ~i puterea
• Contrastul este definit ca raportul electrica absorbita.
dintre luminanta obiectului (L) ~i lumi- <P
e =- [lm/W]
nanta fondului (L, ). p
( 1. 1.20) Cu cat aceasta este mai mare, cu

atilt sursa este mai performanta din
Capitolul 2
Relatia lumina • vedere
'
Capitolul 2: Rela!ia lumina-vedere I. Sisteme de iluminat
Sistemul vizual este compus din de luat vederi", Ia care cristalinul (len- tia pupilei (1:5) ~i variatia convergentei
ochi, nervul optic ~i partea aferenta din tila) cu convergenta variabila formeaza cristalinului, iar chimica, prin pigmentii
cortex care recepteaza ~i prelucreaza imaginea pe retina - structura sensibi- din celulele sensibile Ia radiatie. Trebu-
radiatia electromagnetica luminoasa. la. Limitarea de flux luminos se reali- ie subliniat ca bastona~ele sunt mult
Ochiul este impresionat de radiatia zeaza prin pupila care cu ajutorul irisu- mai sensibile decat conurile, dar nu se-
luminoasa, rezultfmd senzatia ~i per- lui mare~te sau mic~oreaza (ca o dia- sizeaza culoarea, spre deosebire de
ceptia vizuala. Se spune ca senzatia fragma) admisia de flux. conuri care transmit informatia privind
are o pondere afectiva (se simte efec- Retina este formata din celule sen- aceasta proprietate. Actiunea chimica
tul stimulului mai tare sau mai slab), iar sibile de forma unor conuri ~i bastona- Ia nivelul pigmentilor genereaza impul-
perceptia are o pondere reprezentativa ~e. repartizate neuniform. Partea centra- suri electrice care vehiculeaza informa-
(se percep culoarea stimului, forma, dila a retinei (fovea) reprezinta zona ve- tia Ia nivelul cortexului cerebral.
mensiunile ~i mi~carile sale). Studiul derii clare (vedere conturata cu preci- Sensibilitatea retinei Ia lumina alba
senzatiei ~i perceptiei vizuale s-a reali- zie). in partea centrala a foveii sunt con- este variabila, fiind maxima in zona fo-
zat printr-un mare numar de evaluari centrate mai multe conuri, iar spre ex- veii, in care bastona~ele lipsesc com-
pe diver~i subiecti ~i concluziile s-au tremitati cre~te numarul bastona~elor. plet. in zona centrala, in jurul acesteia
stabilit apoi pe baza statistica. Lumina exercita asupra celulelor o se gase~te pata galbena, avand un dia-
Ochiul poate fi considerat o ,camera actiune fizicochimica: fizica prin varia- metru de 2 ... 3 mm, in care numarul co-
nurilor este mult mai mare decat al bas-
tona~elor. Numai imaginile formate pe
fovee sunt clare ~i perfect conturate.
Prin ,camp vizual" se define~te do-
meniul unghiurilor spatiale in care un
obiect poate fi perceput, atunci cand
un observator prive~te axial inainte
(poate fi monoocular sau biocular).
Campul vizual se define~te ~i prin un-
ghiurile plane limita, vertical (V) ~i ori-
zontal (H) (fig. 1.2.1).
Fig. I. 2.1. CAmpul vizual: Campul vizual central cuprinde un-
a - unghiurile limitii: orizontal $i ghiul spatial (corespunzator semiun-
vertical; b - proiectia unghiului ghiurilor plane de 25° - orizontal ~i
spatial pe un plan normal pe raza vertical) unde imaginea, datorita con-
vizualii; urilor, este clara ~i campul vizual pe-
1 - zona corespunzatoare campului riferic, unde imaginea este neclara
vizual central; 2 - limita campului (estompata) datorita preponderentei
bastona~elor.
vizual normal; 3 - zona in afara
campului vizual.
2.1. Caracteristicile
vederii umane
SARCINA
VIZUALA in fig. 1.2.2. se indica structura sim-
plificata a sistemului vizual ~i caracte-
risticile sale. Organul vizual sesizeaza
sarcina vizuala (SV) transmitand sem-
nalul prin sistemul nervos Ia cortex care
il prelucreaza. Prin sarcina vizuala se
define~te obiectul sau detaliile sale a-
CAMPUL ACOMODAREA supra caruia se realizeaza operatia vi-
VIZUAL VIZUALA zuala (sesizare/distingere).
Toate caracteristicile vizuale cons-
tituie ,capacitatea vizuala" umana care,
in general, scad ca performanta cu
ACUITATEA varsta ~i cresc cu nivelul de luminanta!
SENSIBILITATEA CARACTERISTICI VIZUALA Sl
SPECTRALA
iluminare al fondului.
VIZUALE CONVERGENTA
• Senslbilitatea spectralt
a vederil umane
Sensibilitatea ochiului difera in tunc-
ADAPTAREA VITEZA
(LUMINANTA $1 PERCEPTIEI tie de lungimea de unda a radiatiei lu-
CROMATICA) VIZUALE minoase. Aceasta inseamna ca daca
ochiul prive~te simultan 2 surse lumi-
noase monocromatice cu lungimi de
unda diferite, dar de acela~i flux ener-
CONTRAST SATISFACTIA getic, nu le percepe Ia tel, ca senzatie
DE VIZUALA PERF OR MANTA
VIZUALA luminoasa. Aceasta este maxima pen-
LUMINANTA
tru radiatia cu lungimea de unda
Am=555 nm (corespunzatoare culorii
Fig. I. 2.2. Structure slstemului vizual ,1 a capacititll vlzuale.
galbene). Senzatiile luminoase perce-
I. Sisteme de iluminat Capitolul 2: Rela,ia luminii-vedere
pute de ochi sunt influentate nu numai • Acultatea vlzuall • Performaf11a vizuall

de lungimea de unda a radiatiei ci l?i de Acuitatea vizuala sau prec1Z1a per- .. aatlsfactla vlzuall
nivelul de luminanta a acesteia. Astfel, ceptiei vizuale se defineste, calitativ, Performanta vizuala este notiunea
odata cu scaderea luminantei obiec- drept capacitatea de distingere a doua prin care se apreciaza viteza cu care
tului privit (Ia lasarea serii), obiectele al- obiecte (puncte) foarte apropiate l?i, organul vizual sesizeaza (distinge) sar-
bastre par mai luminoase decat cele cantitativ, ca inversul valorii unghiului cina vizuala l?i precizia cu care aceasta
rol?ii, Ia aceeal?i valoare a luminantei, a- (b) sub care, din ochiul observatorului, poate fi realizata.
dicii invers decat sunt percepute Ia lu- se vad cele doua puncte. Pentru eva- Performanta vizuala este influentata,
minantele mari din timpul zilei. Expli- luarea acuitatii vizuale se utilizeaza pa- pe de o parte, de nivelul de luminanta
catia rezulta din aceea ca vederea di- nourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu ambientala, respectiv, de nivelul de ilu-
urna (fotopicA) este determinata, in cat se percepe mai clar un inel pentru minare, iar pe de alta parte, de dimen-
special, de conuri, iar cea nocturna care distanta s este mai mica, cu atat siunile sarcinii vizuale coroborate cu
(scotopica) de bastonal?e care nu sesi- acuitatea vizuala este mai buna. distanta fata de ochi l?i contrastul de
zeaza corect culorile. Acuitatea vizuala variaza cu luminan- luminanta si/sau culoare.
Sensibilitatea spectrala a vederii u- ta fondului dupa curba din fig. 1.2.5, Satisfactia vizuala este notiunea prin
mane este apreciata prin coeficientul motiv pentru care este unul din factorii care se defineste senzatia de satisfac-
de vizibilitate relativa spectra/a V().). de influenta in stabilirea nivelului de ilu- tie a observatorului, realizata Ia un anu-
Acesta este definit, pentru o radiatie cu minare. mit nivel de iluminare. Ea este determi-
lungimea de unda ;. ca raportul dintre nanta pentru stabilirea nivelului de ilu-
fluxul energetic al radiatiei cu lungimea • Contrastul fl efectele sale minare, in special, in incaperile unde
de unda ;.m si fluxul energetic al radia- Distingerea unui obiect se realizeaza nu se realizeaza o munca fizica. Spre
tiei cu lungimea de unda ;. , in condi- datorita contrastului de luminanta ( CL) deosebire de celelalte caracteristici,
tiile in care cele doua radiatii provoaca dintre obiect (L 0 ) l?i fondul pe care este satisfactia vizuala nu este influentata
ochiului aceeasi senzatie luminoasa. privit (L,) si/sau diferentei de culoare de varsta.
CIE recomanda doi coeficienti de vi- obiect-fond, definit de relatia: in concluzie, caracteristicile vizuale
zibilitate relativa spectrala (fig. I 2.3): C - La- L, - M. enumerate sunt determinante pentru
- pentru vederea diurna (fotopica) VA L - L, - L, (2.1. 1) intelegerea influentei luminii asupra sis-
cu ).m= 555 nm si temului vizual si. respectiv, asupra
- pentru vederea crepusculara sau noc- Contrastul de luminanta poate fi po- efectelor cantitative si calitative ale
turna (scotopica) V}. cu ;.m= 507 nm. zitiv, daca L0>L1 (surse de lumina in i- mediului luminos.
luminatul stradal sau farurile autovehi- Capacitatea vizualli reprezinta o ca-
• Adaptarea vtzuall culelor) si poate fi negativ daca L 0 <L, racteristica a individului, ca si auzul,
Adaptarea vizuala propriu-zisa cons- (scrisul negru pe hartie alba). mirosul, inteligenta etc. Ea este depen-
ta in capacitatea ochiului uman de a se Sensibilitatea relativa de contrast denta de factorii fizici (forma si trans-
adapta Ia diferite luminante receptate, (RCS) este definita ca inversul contras- mitanta pupilei s.a.) sau fiziologici (aco-
datorita proceselor fizicochimice ce se tului de luminanta: modarea, convergenta si centrarea o-
petrec Ia nivelul celulelor sensibile ale RCS= 1/CL (2.1.2) chilor s.a.). Capacitatea vizuala redusa
retinei. Adaptarea este mai rapida Ia si depinde de valoarea luminantei (res- datorata unor defecte fizice congeni-
trecerea de Ia luminante mici Ia lumi- pectiv iluminarii) fondului. tale sau varstei poate fi corectata, dar
nante mari l?i mai lenta, invers. Adapta- intr-un mod limitat, neelastic.
rea ochiului se realizeaza printr-un pro- • Vlteza perceptJel vtzuale
ces fizic care este rapid (datorat re- Prin viteza perceptiei vizuale a
flexului pupilei) si unul chimic care este sarcinii vizuale se defineste inversul
lent (prin migrarea pigmentului reti- duratei de timp de Ia aparitia sarcinii
nian). Adaptarea repetata in timp si/sau vizuale in zona centrala a campului vi-
spatiu provoaca o suprasolicitare a sis- zual si pana Ia perceptia sa clara. Tn
temului vizual, conducand Ia oboseala mod analog se defineste viteza de per- y
5s 1s
vizuala. ceptie a contrastului care depinde de 4
Adaptarea cromatica este proprieta- luminanta fondului.
tea ochiului de a se adapta Ia culoarea
luminii ambientale. Pe baza acestei ca- 1,0
V(~)
racteristici vizuale, Ia doua surse de
V(A.)
lumina de compozitii spectrale de cu- \
0,8 Fig. 1.2.4. lnel Landolt .
loare aparenta diferita, sarcinile vizuale I
colorate vor aparea observatorului de \
aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife- 0,6 1,8
rentele).
I
I "" 1,5
~
• Acomodarea vlzuall 0,4 I 1,0
Acomodarea vizuala reprezinta pro- \
prietatea ochiului de a forma o imagine \
clara pe retina, indiferent de distanta Ia 0,2 \ 0,6
care se afla obiectul privit. Aceasta se \
realizeaza prin modificarea distantei
focale oculare, prin schimbarea co.n-
0,0 _...
400 500 600
" 700 0
10
4
10
2 0
10 10
2 4
10
vergentei cristalinului cu ajutorul mus- Lt [cdfm2]
I. [nm]
chilor ciliari. Acomodarea se realizeaza,
Fig I. 2.3. Curbele V (f..) si V'(f..). Fig. 1.2.5. Vaf'iatla acuitlti vizuale (1/b ).
in mod uzual, spontan (reflex).
Capitolul 2: Relatia lumini-vedere I. Sisteme de iluminat
reflexii parazite pe suprafete lucioase birii, indicate Ia cap. 8, care trebuie a-

2.2. Orbirea 'i efectele sale ; (ecranul calculatorului, piese mecanice, plicate (selectiv) in proiectarea curenta.
' vitrine de magazine !;l.a.). Voalul de re- Orbirea indirecta produsa de lumina
in luminotehnica orbirea se define!;lte 1 flexie sau reflexia de vaal produce ,or- · reflectata de suprafetele cu o reflexie
ca starea de jena sau de reducere a : birea de vaal". regulata sau imperfect difuze, produc
capacitatii de distingere a obiectelor, ; Oat fiind faptul ca orbirea fiziologica senzatii perturbatoare, de Ia inconfort
ca urmare a unei distributii nefavorabile ! este determinata de prezenta unei sur- Ia incapacitate.
a luminantelor in timp !;li/sau spatiu. 1
se de luminanta mare in campul vizual, Cand aceasta reflexie se produce
Orbirea poate fi directa, atunci cand : efectele sale sunt relativ U!;lor de con- , intr-a activitate vizuala (exercitata asu-
sursele cu luminanta ridicata se afla in • trolat !;li evaluat (SL !;li AIL seara/noap- pra unei sarcini vizuale), se nume!;lte
1
campul vizual, deci sunt privite direct, tea, ferestre insorite ziua). reflexie de vaal (sau vaal de reflexie
!;li indirecta, atunci cand acelea!;li lumi- ' lndicarea unei valori limita pentru or- 1
sau reflexie de ecran) !;li determina or-
nante ajung in campul vizual prin birea directa implica un rise pentru ca, , birea de vaal. Atunci cand se manifes-
1
reflexie - deci sursa luminoasa nu este I totdeauna, intervin o serie de factori de ta in afara unei activitati vizuale este
privita direct. 1 influenta (luminanta mediului, luminanta denumita orbire reflectata.
Din punctul de vedere al actiunii in- sarcinii vizuale, timpul de privire a lumi- Lumina reflectata provoaca o sca-
tensitatii stralucirii sursei asupra ochiu- nantei perturbatoare etc.). Raportul CIE dere a contrastului sarcinii vizuale fata
lui, orbirea poate fi fiziologica !;li 19 arata ca unui observator a carui pri- de fond ceea ce conduce Ia diminua-
psihologica (fig. 1.2.6). vire parase!;lte sarcina vizuala !?i prive!;l- rea capacitatii de distingere corecta
Orbirea fiziologica (de incapacitate) · teo suprafata cu o luminanta de 10 ori . (fig. 1.2. 7 a).
se manifesta fie Ia !;lOcul luminantei ri- mai mare, timp de 15 s, capacitatea vi- ! De asemenea, reflexia de vaal provo-
dicate a unei surse, fie Ia diferenta zuala ii scade cu 25 %. , cata de reflectarea AIL in ecranul calcu-
foarte mare de luminante (Ia momente Masurile de protectie se pot lua re- latorului, creaza imposibilitatea perce-
consecutive) !;li se resimte printr-o sea- lativ U!;lor prin utilizarea seara/noaptea perii corecte !;li confortabile a semna-
dere mare a capacitatii vizuale. de AIL corespunzatoare !;li prin ecrana- lelor (fig. 1.2.7 b).
Orbirea psihologica (de inconfort) se rea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabi- Un aspect foarte important privitor Ia
manifesta ca o senzatie de inconfort e- le etc.). alegerea unui sistem de iluminat sau a
valuata numai subiectiv !;li este datora- Orbirea psihologica, prin aspectele altuia il reprezinta determinarea clasei
ta unei diferente de luminante (de e- sale fenomenologice complexe, a pus de calitate a aparatelor de iluminat fo-
xemplu, receptarea unui contrast de probleme dificile in vederea determina- losite, in vederea limitarii orbirii (vezi
luminante Ia periferia campului vizual rii mecanismului sau, influentei asupra tabelul 1.5.1).
produs de diferenta de luminante din- capacitatii vizuale umane !;li sistemului
tre un AIL direct !;li plafonul neluminat). de evaluare a efectelor sale !;li de limi-
Orbirea psihologica, nefiind direct con- tare a lor.
trolabila, ridica probleme cu un grad Factorii ce intervin in orbirea psiholo-
mai mare de dificultate decat orbirea gica sunt:
fiziologica. - luminanta AIL !;li pozitia lor in campul
Orbirea indirecta (reflectata) este pro- vizual;
vocata fie de suprafete pe care reflexia - numarul !;li dimensiunea aparenta a
este regulata (de tipul oglinzilor), fie de AIL;
suprafete difuzante imperfecte (in care - luminanta generala a ambiantei (pla-
imaginea sursei se contureaza). Efectul ton, pereti, pardoseala) !;li
a!;la - numitului ,vaal de reflexie" este, - contrastul dat de luminantele AIL !;li
de multe ori, o diminuare a sensibilitatii ale plafonului.
de distingere corecta a sarcinii vizuale, Cercetarea internationala !;li nationala
fie prin mic!;lorarea contrastului, fie prin a determinat metode de evaluare a or-
a
FIZIOLOGICA
(DE INCAPACITATE)
DIRECTA
b
Fig. 1.2.7. Reflexle de voal
a - suprafata orizontala;
b - ecran calculator in care se
Fig. 1.2.6. Schema tlpurtlor de orblre. observa luminanta de voal.
Capitolul 3
Mediul luminos conlortabil
Capitolul 3: Mediulluminos confortabil I. Sisteme de iluminat
3.1. Medlul luminos interior ce nivelul de iluminare pe suprafata uti- prezinta eficienta, iar eel superior con-
Iii Ev este direct proportional cu lumi- fort. De Ia caz Ia caz, proportiile trebuie
Este determinat de ansamblul facto- nanta fondului L, a suprafetei utile alese astfel !neat sa se satisfaca cerin-
rilor luminotehnici cantitativi ~i calitativi (L,=qEv ), unde q este coeficientul de tele particulare ale mediului luminos
ce concura Ia realizarea unui sistem de luminanta, prin realizarea iluminarii se considerat.
iluminat necesar asigurarii confortului, asigura l;li realizarea luminantei fondului Prin fluxul luminos superior se obtine
functionalitatii ~i esteticii spatiului (in- ceea ce este determinant In procesul l;li un efect estetic-arhitectural, crean-
caperii) In care se desfa~oara o activi- perceptiei vizuale. du-se senzatia de marire a inaltimii in-
tate umana (munca, divertisment, o- Pe baza elementelor determinante cintelor. in lncaperile mici, pentru a se
dihna ~.a.) (sarcina vizuala, performanta vizuala l?i obtine o senzatie pozitiva de cre~tere a
Schema din fig. 1.3. 1 pune In eviden- satisfactia vizuala) au fost stabilite nive- spatiului, este necesara l;li dirijarea unei
ta factorii luminotehnici determinanti lurile de iluminare recomandate de importante cantitati de flux ciitre pereti,
cantitativi (nivelul de iluminare ~i dis- ,Ghidul CIE de iluminat interior". Pentru ceea ce asigura un echilibru foarte bun
tributia fluxului luminos superior ~i in- a Ul;lura adaptarea vizuala se recoman- al distributiei luminantelor in spatiu.
terior) ~i calitativi (distributia luminante- da ca, Ia trecerea de Ia o incapere Ia
lor, culoarea luminii, directionarea lumi- alta, diferentele de iluminare sa nu fie 3.1.2. Aspecte calttatlve
nii ~~ modelarea/reliefarea sarcinii vizu- mai mari de 5: 1 (sau mai mici de 1:5).
ale tridimensionale, evitarea palpairii) pre- Dlstrtbutla lumlnantelor
cum ~i conexiunile lntre acestea. Dlstrlbutla spallall a ftuxulullumlnos Confortul ambientului luminos impu-
Cercetarile realizate pe plan mondial Distributia fluxului luminos emis de ne o distributie echilibrata a luminante-
~~ In tara noastra au cautat sa stabi- aparatele de iluminat In semispatiul in- lor in spatiul incaperii (camp vizual l;li
leasca echilibrul factorilor determinanti ferior l;li superior (fata de planul de am- suprafata utila), pentru evitarea orbirii
in realizarea unui mediu luminos con- plasare a aparatelor de iluminat) repre- fiziologice l;li psihologice.
fortabil. zinta un factor cantitativ, care are o Distributia corecta a luminantelor pe
foarte mare importanta In distributia lu- suprafata utila necesita:
3.1.1. Aspecte cantitatlve minantelor in campul vizual. - realizarea uniformitatii luminantelor
Fluxul inferior creeaza contraste ac- pe ansamblul ariei utile a lncaperii;
Nlvelul de llumlnare centuate In campul vizual, in timp ce - realizarea uniformitatii luminantelor
Reprezinta factorul de baza In ilumi- fluxul superior ridica iluminarea (lumi- pe zona de lucru (masa, birou, plan-
nat prin posibilitatile de normare, de nanta) plafonului l;li diminueaza con- ~eta, bane de lucru ~.a.);
calcul l;li masurare ce le ofera. Deoare- trastele sau ca efect, fluxul inferior re- - directionarea corespunzatoare a lumi-
nii asupra sarcinii vizuale ~i fondului In
vederea redarii corecte a contrastului
1.------11 J Mediul luminos

confortabil interior J 1 l;li a evitarii aspectelor perturbatoare
enuntate Ia cap. 2 (voalul de reflexie).
Dupa normele internationale (cod
IAspecte cantitativel IAspecte calitativel CIE) se recomanda uniformitatea gene-
~~--~!==~,~!~!~,--~,
raJa pentru un sistem uniform distribuit
1 1 Emin /Em >0,8, iar pentru suprafata
1Nivel de Distribulial-l Distributia Directionareai ,Culoarea IIEvitarea piilpairii 1 efectiva de lucru (birou, plan~eta, bane
liluminare fluxuiUI luminantelor luminii _ l luminii _] I ~i a zaomotului j etc.) Emin /Emx ?::0,8.
luminos
J Em, Emin' Emx sunt iluminarile medie,
minima ~i maxima pentru suprafetele
I Modelarea I respective.
De asemenea, In cazul iluminatului
J ! general, localizat sau combinat, acelea~i
Culoarea I Redarea lr:Culoare:~ norme CIE indica o variatie maxima a
aparentii culorilor uprafetel iluminarilor medii lntre suprafata utila l?i
a surselor reflectante
de lumina suprafata de lucru de eel mult 1:3.
Gradarea judicioasa a luminantelor In
L------------>~·1 Claritate II------' campul vizual este o problema esenti-
I vizualii I ala in realizarea calitatii unui mediu lu-
minos confortabil.
in plus, se recomanda ca variatia
Fig. 1.3.1. Medlullumlnos Interior.
maxima a iluminarii medii intre incaperi
adiacente sa fie de eel mult 1:5, pentru
a se respecta cerintele de adaptare
vizuala Ia trecerea dintr-o incapere
intr-alta.
Avand In vedere problema echilibru-
' lumina lui stralucirii lntr-o lncapere, rezulta ne-
reflectata cesitatea controlului ~i a echilibrului ur-
matoarelor surse de luminanta:
- aparate de iluminat;
- surse de lumina;
Fig. 1.3.3. Unghlul a;min =25• - ferestre (prin care se vede cerul/soa-
de lncldenf.l optlm. rele);
- pereti ~~ plafon;
I. Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediulluminos confortabil
- pardoseala; le de expunere de diferite destinatii sau I - calda (alb-ro$iatic, Tcc<3300 K),

- mobilier sau utilaje; a unor elemente plane (fragmente de- j - neutra (alb, Tcc=3300 ... 5300 K) $i
- figura umana; corative de pe pereti $i plafon). - rece (alb-albastrui, Tcc>5300 K).
- marimea sarcinii vizuale. Directionarea luminii reprezinta o De asemenea, se definesc culoarea
conditie determinanta $i pentru redarea aparenta neutra-calda pt. Tcc>3300...
Modelarea fl dlrec1:1onarea lumlnll sarcinilor vizuale din planul util orizon- 4000 K $i culoarea aparenta neutra-
Modelarea sau reliefarea reprezinta tal (mai rar, vertical) prin: rece pt. Tcc>4000 ... 5300 K.
modul de a pune in evidenta sarcinile - redarea corespunzatoare a contras- Culorile neutre sunt recomandate in
vizuale tridimensionale prin contraste tului sarcina vizuala-fond (evitarea toate incaperile in care se desfa$oara o
de luminanta. voalului de reflexie prin respectarea activitate fizica sau intelectuala daca
lmaginea poate fi: unghiului a, de incidenta optima, de se realizeaza un sistem partial integrat
A. normala (redare corecta); 25° - fig. 1.3.3); cu iluminatul natural.
B. contrastanta - utilizarea de AIL cu luminanta redusa Culorile calde se recomanda pentru
(redare ,dramatica"/,dura"); in directiile critice (de privire); : incaperile in care se urmare$te realiza-
c. tara contraste (redare slaba, ,plata"). - utilizarea de AIL ce emit in unghiuri . rea unei atmosfere calde, placute, rela-
Modelarea se poate realiza printr-o solide mari, in special, Ia incaperi de xante sau stimulative. De asemenea,
1
directionare corespunzatoare a luminii, inaltime mica. pot fi utilizate pentru efecte $i sarcini
respectiv, prin amplasarea $i orientarea , Un alt aspect al directionarii/mode- speciale de ambianta, precum $i in zo-
aparatelor de iluminat (AIL). , larii este punerea in evidenta, atunci nele cu clima rece sau in incaperile
Evaluarea modelarii se realizeaza du- i c{md procesul de munca o cere, a amplasate spre nord.
pa Fischer, cu indicele de modelare m: unor defecte pe suprafetele plane. i Culorile neutre-reci sunt recomandate
Tn aceste conditii unghiul a cre$te mult numai Ia niveluri de iluminare ridicate, in
m=-
lEI 1
(3.1.1) (p€ma Ia 70 ... 80°) $i se utilizeaza ilumi- . sisteme integrate de iluminat natural-
Esc natul local (§. 11.2. 7). 1 electric, pentru incaperi cu o suprafata
in care: vitrata foarte mare sau in zonele cu cli-
E - este vectorul iluminare (definit ca Culoarea lumlnll rna calda.
diferenta dintre iluminarile de pe fata Culoarea luminii prin cele trei aspec- Tn Romania nu se recomanda culoa-
(E,) $i spatele (E5 ) unui disc de refe- te mentionate (culoarea aparenta a rea aparenta rece a surselor de lumina
rinta de raza r), iar Esc reprezinta ilumi- surselor de lumina, redarea culorilor $i (electrice).
narea scalara pe o sfera de referinta cu culoarea suprafetelor reflectante), re-
aceea$i raza, r (fig. 1.3.2), produse de prezinta o conditie calitativa foarte im- ! Redsrea culorilor
sistemul de iluminat. portanta in realizarea mediului luminos Este o conditie calitativa ce devine
Daca E,=E5 , mmin=O, reprezinta o confortabil. extrem de importanta in incaperile in
imagine tara contraste (de tip C). Alegerea corespunzatoare a culorii care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin
Daca E5 =0, rezulta valoarea maxima: aparente a surselor este o conditie de- redarea culorilor se define$te modul in
tP terminanta in realizarea functionalitatii care se manifesta efectul luminii asupra
$i esteticii incaperii. Pe de alta parte, i aspectului cromatic al obiectelor ilu-
(3.1.2) culoarea suprafetelor reflectante trebu- i minate. CIE, indica o formula empirica
ie, de asemenea, aleasa judicios fata ce surprinde procesul redarii culorilor:
de culoarea aparenta a surselor, pentru
Ra= 100-4,6J.E a (3.1.4)
a nu compromite efectul dorit.
ceea ce reprezinta o modelare cu con- unde:
traste maxime (tip B) - adica o imagine Cu/oarea aparentll Ra - este indicele general de redare a
dura, dramatica. Temperatura de culoare corelata Tee, culorilor;
Pentru o modelare normala (A), cu o a unei surse luminoase este definita ca J.t=a - media aritmetica a diferentelor
buna redare a figurii umane, se reco- temperatura Ia care trebuie incalzit cor- de coordonate cromatice din sis-
manda, pentru m, valori intre 1 $i 2. pul negru pentru a emite un spectru lu- temul tricromatic CIE pentru 8
Un alt indice folosit in aprecierea minos cat mai apropiat de eel al sursei. culori de referinta (care acopera
modelarii este: Tn functie de temperatura de culoare tot domeniul spectrului vizual) ale
m '=Ec lEu (3.1.3) corelata, culoarea aparenta a surselor unui iluminant de referinta (lu-
unde: de lumina se clasifica in 3 categorii: mina incandescenta sau lumina
Eu - este iluminarea planului util $i
Ec - iluminarea cilindrica (iluminarea su- Tabelull.3.1. Valori orientative pentru Ra
I
prafetei laterale a unui cilindru de Ra 100
----
I
·-- 100 ... 90
----------------
90 ... 70 ! 70 ... 50 I 50 ... 30 30
referintfl plasat perpendicular pe ' Redare ldeala Excelenta Foarte ! Moderata ! Modesta Slaba
planul util). bun a - buna
0 modelare normala se obtine pen- ' Surse .lluminant de LIC, LIH, LF cu LF LVF, sox
tru m'=0,3-3. Daca Ec=O, m'=O $i ima- referinta* LF cu redare I LPN/SON
ginea este plata, iar daca E =0 $i E :dl, inalta foarte !
m'-?oo contrastul este maxi'fn. c redare . buna, MH'
Valoarea minima se obtine printr-o i
amplasare simetrica a AIL, iar cea ma- * Corpul negru incalzit sau lumina naturala reconstituita
xima, printr-o amplasare asimetrica di- I LIC - lampa cu incandescenta clasica; LIH - lampa cu incandescenta cu
rijata (cap. 6). halogen; LF - lampa fluorescenta; LVF - lampa fluorescenta cu descarcari in
Modelarea $i directionarea luminii re- vapori de mercur Ia inalta presiune; LPN/SON - lampa cu descarcari in vapori
prezinta, de asemenea, un aspect es- de sodiu de inalta presiune; SOX - lampa cu descarcari in vapori de sodiu Ia
tetic care contribuie Ia evidentierea u- joasa presiune; MH - lampa cu descarcari in vapori de mercur de inalta
nor elemente tridimensionale din spatii- presiune cu adaosuri de halogenuri metalice.
de zi) $i coordonatele acelora$i (p;z:0,5), ceea ce contribuie Ia echili- zentate in fig. 1.3.5. Acestea pot fi:
culori din spectrul emis de sursa brul ambiental al luminantelor; - armonizate, recomandate pentru in-
considerata. - culoarea suprafetelor reflectante sa caperile obi$nuite de lucru sau odih-
Daca t1E a =0, atunci Ra= 100 (valoa- aiba un rol functional in incaperile de na, unde se urmar8$te realizarea unei
rea maxima) $i redarea culorilor este i- lucru $i estetic in incaperile de odih- ambiante agreabile (schema mono-
deala. Valorile orientative pentru Ra na $i divertisment. cromatica cu 3 saturatii diferite - fig.
sunt date in tabelul 1.3. 1. Functionalitatea $i estetica incaperi- 1.3.5 a sau de culori adiacente - fig.
Datorita proprietatii de adaptare cro- lor pot fi influentate de efectul psiholo- 1.3.5 b). Utilizarea schemei monocro-
matica, obiectele colorate nu produc gic al culorilor asupra sistemului vizual matice de aceea$i saturatie a culorii
ochiului uman diferente sesizabile daca $i asupra omului, in general. poate conduce Ia monotonie, efect ce
sunt privite Ia surse de lumina diferite Gradul de saturatie al culorii (proportia poate fi evitat prin variatii de saturatie
din punctul de vedere al compozitiei de culoare pura) este o componenta im- Ia aceea$i culoare;
spectrale, cu indice de redare foarte bun portanta in realizarea unor efecte am- - contrastante, recomandate pentru
sau excelent (de exemplu, un obiect bientale. Culorile cu un grad mare de sa- incaperile in care oamenii sunt in
colorat Ia lumina incandescenta creeaza turatie produc contraste puternice, favo- trecere $i in care se urmare$te pune-
acela$i aspect cromatic ca $i obiectul rabile atentionarii observatorilor (magazi- rea in evident{! a anumitor obiecte $i
privit Ia lumina zilei, cu toate ca dife- ne, vitrine, panouri de expunere, reclame diverse efecte speciale de atentio-
rentele de coordonate sunt foarte mari). etc.). Culorile nesaturate sau putin satura- nare (se adopta fie o schema com-
Ochiul va sesiza diferenta numai daca te realizeaza o ambianta agreabila, favora- plementara - fig. 1.3.5 c, fie schema
prive$te simultan mostra de culoare bila lucrului $i odihnei, fiind indicate in ma- contrastanta din fig. I. 3.5 d).
luminata de cele doua surse diferite. joritatea incaperilor. in unele cladiri industriale se pot uti-
Culorile calde nesaturate au, de re- liza culorile pentru protectia $i securi-
Cu/oarea suprafefe/or reflectante gula, urmatoarele efecte: tatea muncii, vopsind elementele ce
Pot contribui, daca sunt judicios ale- - diminueaza senzatia de rece din inca- prezinta pericol in culori de atentiona-
se, Ia realizarea culorii ambientale con- perile cu temperatura scazuta; re, cu contrast de culoare fata de me-
fortabile sau pot altera calitatea me- - creeaza un efect stimulativ pentru diul ambiental. De exemplu:
diului luminos, daca alegerea nu este activitatea intelectuala; - conductele de gaze sau cu pericol de
corespunzatoare. Este necesara astfel - dau o U$Oara senzatie de reducere a explozie se vopsesc in galben;
indeplinirea urmatoarelor conditii: dimensiunilor. - conductele de agent termic cu tem-
- armonizarea culorii suprafetelor re- Culorile reci nesaturate: peratura mare (conducte de abur sau
flectante cu culoarea aparenta a lu- - diminueaza senzatia de caldura din apa fierbinte) se vopsesc in rO$U in-
minii (culori apropiate); incaperile cu temperatura ridicata; chis;
- utilizarea de culori cu reflectanta - produc o senzatie de lini$te, de cal- - partile metalice, ce accidental ar pu-
mare pentru plafon (p;z:O, 7) $i pereti mare; tea ajunge sub tensiune, se vopsesc
- produc o U$Oara senzatie de marire a in verde inchis etc.
dimensiunilor incaperii (cand au un
CULORIRECI i CULORICALDE grad de saturatie foarte redus). PaJp§irea $i zgomotul
+-- - - :- - -1- - - - --
Pentru suprafete mari de expunere, Sursele de lumina cu agitatie mole-
fondul se recomanda sa fie realizat in culara (in special, cele cu descarcari)
culori nesaturate pentru a permite ac- au ca efecte secundare:
centuarea exponatelor ce vor fi prezen- - palpairea, determinata de trecerea
tate in culori saturate. Contrastul dintre curentului alternativ prin zero Ia frec-
fond $i exponate va permite o buna e- venta retelei de 50 Hz;
videntiere a acestora. - zgomotul, produs de balasturile cla-
Pentru alegerea corecta a culorilor $i sice prin vibratia tolelor, datorita
a combinatiilor acestora se pot folosi: campului electric variabil.
- cercul culorilor, din fig. 1.3.4 $i Palpairea este atenuata atat prin
- schemele de alegere a culorilor, pre- inertia luminoasa a stratului/straturilor
Fig. 1.3.4. Cercul culortlor.
a b
c d
Fig. 1.3.5. Scheme de culoare:
a - monocromatica; b - de culori
adiacente; c - complementara;
d - contrastantii. Fig. 1.3.6. Mediulluminos exterior.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediulluminos confortabil
de luminofor modern(e), cat l;li prin uti- baza In determinarea cantitativa a siste- mite diferite, In functie de scopul siste-
lizarea balasturilor electronice (de inal- mul de iluminat (SIL) exterior In care e- mului, cu mentiunea ca pentru terenu-
ta frecventa cand, practic, trecerea lementulln mil;lcare este omul in una din rile de sport exigentele de uniformitate
prin zero nu mai este sesizata). activitatile sale de munca, sport, diver- sunt maxime, date fiind conditiile de
Zgomotul Ia balasturile clasice poate tisment, circulatie pietonala l;l.a. vedere corecta l;li confortabila pentru
fi atenuat printr-o executie ingrijita l;li o Pentru platformele deschise, nivelul spectatori l;li sportivi.
montare atenta, cu strangerea elemen- de iluminare se stabilel;lte pe baza sar- Evitarea orbirii directe fiziologice pro-
telor ce pot vibra. El este total eliminat cinilor vizuale caracteristice procesului vocata de sursele de lumina, in gene-
Ia balasturile electronice. de munca sauh;;i vitezei de circulatie, ral, se realizeaza folosind AIL cu unghi
De mentionat posibilitatea aparitiei e- iar In cazul supravegherii l;li securitatii, de protectie mare, In al;la fel lncat sur-
fectului stroboscopic, in conditiile folo- In functie de gradul de rise determinat sa sa nu fie observata Ia unghiuri de
sirii surselor clasice vechi sau tara aco- de procesul tehnologic. privire normale.
perire fluorescenta, cand exista com- Pentru activitatile sportive, nivelul de in circulatia rutiera problema orbirii
ponente ale unor mal;lini ce au o mil;l- iluminare se stabilel;lte In functie de ur- fiziologice determinata de luminanta l;li
care periodica de frecventa apropiata matoarele criterii: numarul AIL, precum l;li problema orbi-
cu cea a retelei. - disciplina sportiva, rii psihologice determinata de neunifor-
intre diferitele aspecte ale mediului - viteza de executie a mil;lcarilor spor- mitatea luminantelor, sunt deosebit de
luminos exista influente logice univoce tivului, importante pentru realizarea securitatii
sau biunivoce care trebuie luate in - dimensiunile mingii, in cazul jocurilor, traficului in conditiile vitezelor foarte
considerare, (fig. 1.3.1) l;li anume: - categoria functionala a terenului (an- mari de deplasare a vehiculelor. Din a-
- cu cat nivelul de iluminare este mai trenament sau competitie), ceste motive, modul de abordare a
mare, redarea culorilor este mai buna - exigentele impuse de transmisia TV problemei este diferit fata de rezolva-
realizandu-se ,claritatea vizuala"; color. rea celorlalte SIL exterior. Codurile CIE
- distributia fluxului luminos determina De asemenea, o conditie suplimen- pentru iluminatul rutier cat l;li al spatii-
nivelul de iluminare in planul util; tara determinata de necesitatea de dis- lor destinate sportului prezinta metode
- distributia fluxului luminos determina tingere spatiala corecta (modelare) es- de evaluare a aspectelor complexe ale
distributia luminantelor; te mentinerea iluminarii verticale (Ev), orbirii fiziologice l;li psihologice.
- distributia fluxului luminos in conexiune In zona centrala Ia h= 1,5 m, Ia eel putin
cu distributia luminantelor l;li direc- jumatate din iluminarea medie orizon- Di~onarea 'i modelarea
tionarea luminii determina modelarea, tala (EH) recomandata, iar pentru obti- Directionarea l;li modelarea SIL se
iar directionarea luminii influenteaza nerea unei redari corecte TV se reco- realizeaza prin orientarea AIL cu distri-
distributia lurninantelor. manda Ev =(1 ... 2) EH (cu cat Ev este butie directa catre suprafata de ilumi-
Cercetarile recente au demonstrat ca mai mare, cu cat imaginea este mai nat cu unghiuri de lnclinare determina-
nu exista o relatie de proportionalitate buna). te de necesitatile nivelelor de ilumina-
intre nivelul de iluminare l;li temperatura Nivelul de luminanta este marimea re/luminanta orizontale sau verticale,
de culoare (culoarea aparenta). de baza pentru calculul SIL rutier, da- pentru redarea corecta a sarcinilor vi-
Trebuie mentionat ca numai respec- torita vitezei mari de deplasare a ob- zuale (sportivi, minge, obstacole pe
tand aspectele cantitative l;li calitative servatorului l;li caracterului ,activ" al lu- drumuri $.a.).
expuse l;li conexiunile dintre ele se va minantei fata de ochi. Valoarea se sta- in cazul special al iluminatului deco-
putea realiza un mediu luminos interior bilel;lte In functie de categoria drumului rativ pentru structuri spatiale se asigu-
confortabil, functional l;li estetic. l;li intensitatea traficului. ra niveluri diferite de luminante pentru
reliefarea subiectului.
3.2. Mediul luminos exterior Disbib~a fluxului luminos
Datorita structurii SIL exterior (ilumi- Culoarea luminii
Analog cu iluminatul interior, l;li in eel natul unei suprafete. de regula, orizonta- 0 conditie de calitate este culoarea
exterior se poate defini mediul luminos le l;li rareori verticale), distributia fluxului luminii sub cele doua aspecte: cu-
ce reprezinta ansamblul factorilor lumi- luminos In marea majoritate a cazurilor loarea aparenta a surselor de lumina $i
notehnici cantitativi l;li calitativi (fig. este directa, pentru realizarea unor sis- redarea culorilor, importanta lor fiind
1.3.6) ce concura Ia realizarea unui am- teme eficiente (utilitare, rutiere, sport, fa- diferita In functie de destinatia SIL con-
bient luminos necesar unor activitati tade, monumente l;l.a.). in situatiile In siderat.
specifice: de munca, jocuri sportive, care un ambient este format din cladiri Exigentele de redare se impun SIL
circulatie pietonala, circulatia auto l;li a (In zone rezidentiale sau comerciale) sau pentru terenurile sportive cu public sau
mijloacelor de transport, a accentuarii din vegetatie (arbori cu coroane cu vo- de Ia care se fac transmisiuni TV. Sur-
estetice a unor obiective de interes ci- lum mare) sau mixte, distributia semi- sa cea mai indicata este lampa cu des-
vic sau arhitectural. directa (cu flux lateral) sau directa-incarcari In vapori de mercur Ia lnalta
in general, lipsa suprafetelor reflec- directa devine necesara pentru estetica presiune $i cu adaosuri de halogenuri
tante laterale l;li de sus transforma sis- ambientala. metalice (MH) - cu redare $i eficacitate
temul de iluminat exterior intr-un ilumi- foarte bune. Exigenta de redare a cu-
nat, de regula, al unei suprafete plane, 3.2.2. Aspecte calitative lorilor este necesara l;li Ia iluminatul de-
amplasat lntr-o incinta ,neagra" cu di- corativ numai atunci cand importanta
mensiuni infinit mari, ceea ce creeaza Disbib~a luminan~elor obiectivului impune o redare foarte
deosebiri esentiale In abordarea condi- Conditia de calitate de baza In me- buna.
tiilor cantitative l;li calitative specifice. diul luminos exterior este distributia lu- Pentru toate celelalte destinatii pri-
minantelor In planul orizontal util l;li In meaza eficienta sistemului (obtinerea de
3.2.1. Aspecte cantitative campul vizual. niveluri ridicate cu consumuri energetice
Pentru planul orizontal util, In vede- minime). in aceste conditii sursele de lu-
Nivelul de iluminare sau luminan~ rea evitarii orbirii psihologice, este ne- mina cu vapori de sodiu de lnalta presi-
Nivelul de iluminare este marimea de cesara realizarea unei uniformitati In li- une sunt cele mai indicate l;li mai rar cele
cu sodiu de joasa presiune. specifice. Dintre acestea cea ma1 lm- schi etc.
Optiunea se bazeaza atat pe efici- portanta este ghidajul vizual al SIL care La SIL destinate tunelurilor ~i pasajelor
enta. cat ~i pe sensibilitatea maxima a consta in necesitatea realizarii orientarii rutiere, apar doua efecte specifice de:
vederii umane Ia culoarea galbena a a- vizuale prin amplasarea judicioasa a a - grota neagra, Ia intrarea in tunel,
cestor surse (dominanta Ia inalta presi- AIL. Acestea trebuie sa marcheze co- ziua, cand nivelul luminantei inte-
une/ ~i totala Ia joasa presiune). rect (tara distorsiuni vizuale) ~i sa faci- rioare este prea mic in comparatie
liteze circulatia rutiera, deplasarea pe cu eel exterior (mai mult de 1:10);
Aspecte particulare ale unor sisteme traseul iluminat. Ghidajul vizual trebuie b - palpaire, produs de AIL montate cu
in anumite sisteme de iluminat ex- realizat atat Ia drumuri, tuneluri ~i pa- discontinuitati Ia periferia campului
terior, se impun unele conditii calitative saje subterane cat ~i Ia pistele de bob, vizual.
Capito lui ,---
Surse electrice de lumina

Capitolul 4: Surse electrice de lumina I. Sisteme de iluminat
Sursa electrica de lumina sau lampa emis de sursa ~i puterea absorbita 4.1. LAmpi cu incandescen~
electrica reprezinta un aparat care de aceasta;
transforma energia electrica in energie - durata de functionare tt [h] ce repre- Lampile cu incandescenta. in ciuda
luminoasa. Dupa natura producerii zinta timpul in care fluxul luminos al vechimii lor, sunt folosite ~i in prezent
radiatiilor luminoase, sursele de lumina lampii ajunge Ia 80 % din valoarea sa pe scara foarte larga ~i se produc in
(fig. 1.4.1) se clasifica in surse cu nominala; gama cea mai variata. Sunt cautate
radiatii produse: - culoarea aparenta ce reprezinta expresia pentru calitati deosebite: culoarea am-
- pe cale termica (Iampi incandescente); de ansamblu a impresiei de culoare bientala calda ~i redarea excelenta a
- prin agitatie moleculara (descarcari cand se prive~te 0 sursa de lumina; culorilor.
sau camp electromagnetic indus) - temperatura de culoare corelata Tee; Conversia energiei electrice in lumina
grupa din care fac parte: lampile cu - indicele de redare a culorilor Ra ce se realizeaza prin incalzirea Ia incan-
descarcari in gaze sau amestecuri de reprezinta evaluarea gradului de ase- descenta a unui filament dintr-un ma-
gaze (neon, argon, kripton, xenon), in manare intre aspectul cromatic al o- terial rezistent (wolfram) Ia temperaturi
vapori metalici (mercur, sodiu) sau in biectului iluminat de sursa considera- ridicate, inchis etan~ intr-un balon din
gaze ~i vapori metalici cu ~i fara ta ~i acela al aceluia~i obiect iluminat sticla in care se afla un mediu neutru.
adaosuri de halogeni, lampile fluo- de un iluminant de referinta. in acele-
rescente de joasa (tuburi fluorescen- a~i conditii de observare caracteristi- 4.1.1. LAmpi cu incandescemA
te) ~i inalta (baloane fluorescente) ce. lndicele de redare a culorilor are clasice (LIC)
presiune ~i lampile cu inductie. valoarea maxima 100;
Parametrii surselor de lumina sunt: - luminanta L [cd/m2]. a unei suprafete Aceste Iampi utilizeaza filamentul din
- tensiunea de alimentare [V] ce repre- luminoase elementare intr-o directie wolfram, functionand Ia o temperatura
zinta tensiunea Ia care sursa de lumi- data; de aproximativ 3000 K, mediul din ba-
na este alimentata pentru obtinerea - geometria ~i dimensiunile. lon fiind gaz neutru sub presiune (ar-
parametrilor nominali; in tabelul 1.4.1 sunt prezentate cateva gon, azot, cu rol de mic~orare a vitezei
- fluxul luminos [lm] ce reprezinta puterea din caracteristicile unor Iampi fabricate de evaporare a particulelor din wolfram
radiata de sursa in domeniul vizibil; de compania PHILIPS. in continuare se incandescent).
- eficacitatea luminoasa [lm/W] ce reprezinta cateva din lampile cele mai uti- Partile componente ale unei surse
prezinta raportul dintre fluxul luminos lizate in tehnica iluminatului electric. incandescente (fig. 1.4.2) sunt:
SURSE ELECTRICE DE LUMINA
RADIATII PE GALE
+
RADIATII PAIN RADIATII PAIN
TERMICA
I AGITATIE MOLECULARA I ELECTROLUMINESCENTA
• • j + +
EXCITAREA
LAMPl CU
LAMPl CU iN CAMP UNEI
INCANDESCENTA
INCANDESCENTA CU DESCARCARI ELECTROMAGNETIC JONCTIUNI DE
CLASICA
CU HALOGEN INDUS CURENT
(CONVENTIONALA)
CONTINUU (LED)
~
I
- cu reflector
l _t
iN VAPORI
+ +
iN LAMPA CU LED-uri DE PUTERE
- balon cu iN GAZE INDUCTIE - Luxeon Philips
inglobat METALICI AMESTEC
anvelopa - QL (Philips) Lumileds
- tubulare (GAZE+
- cu dublu
filament
simpla sau
dubla + VAPOR I
METALICI)
- Endura
(Osram)
- XR-E Cree, Inc.
- P4 Seoul
- liniare - xenon, neon
- decorative etc. - argon, kripton - Genura (GE) Semiconductor
- heliu
• IMERCUR
'
Lampa cu ...... ·--------------·------------------------------------1
'
I SODIU I
lumina
mixta JOASA PRESIUNE
(lampa
fluorescenta tubulara
sau compacta)
'
iNALTA PRESIUNE
(cu balon fluorescent
~i cu halogenuri
metal ice)
+
JOASA PRESIUNE
(cea mai eficace,
dar Ra=O)
+
iNALTA PRESIUNE
(inclusiv sodiu alb,
pentru Ra de valoare
ridicata)
Fig. 1.4.1. Clasificarea surselor electrice de luminA 1n functie de natura radiatiilor luminoase.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina
Filamentul realizat din wolfram - me- C - sectiune conica Ia baza; (adica in zona peretelui din sticla) o ha-
tal ce are punctul de topire foarte ridi- D - adancituri, ondulatii; logenura volatila din W. Aceasta nu se
cat. Acesta poate fi simplu sau dublu F - striatii pe suprafata exterioara; poate depune pe balon ci migreaza in
spiralat; radiatiile din domeniul vizibil :;;i L - lentila; interiorul balonului datorita curentilor
eficacitatea lampii cresc cu cat tempe- S - sectiune circulara Ia baza; convectivi din acesta, astfel incat, in
ratura filamentului este mai mare. T - sectiune circulara Ia varf; timp, ravine in apropierea filamentului.
Balonul /ampii realizat din sticla. X - special (fig. 1.4.3.) La temperatura filamentului de aproxi-
Pentru Iampi ce sunt supuse Ia tempe- Balonul din sticla poate fi supus unor mativ 3000 K se descompune in W
raturi ridicate sau Ia variatii de tempe- tratamente ca de exemplu: matuire, o- (care se depune pe filament) :;;i haloge-
raturi foarte mari, balonul este realizat palizare, colorare, lacuire, oglindare. nul care ravine in ciclu. Din acest mo-
din sticla cu continut de aluminosilicati tiv LIH au balonul sferic sau cilindric, in
sau borosilicati ce-i conferci rezistenta a:;;a fel incat filamentul sa se afle Ia
necesara. 4.1.2. LAmpi cu ciclu regenerativ egala distanta de peretii balonului.
Exista :;;i tipuri de Iampi ce folosesc cu halogen (LIH) Prin acest proces durata de functio-
in componenta lor sticla colorata cu rol nare a lampii cre:;;te.
de a filtra lungimile de unda nedorite, Lampa cu incandescenta cu ciclu Deoarece atat temperatura balonului
cum este cazul lampilor cu spectrul alb regenerativ cu halogen elimina incon- cat :;;i presiunea gazului inert sunt mai
lumina zilei cu tente de albastru. venientul evaporarii filamentului din W mari decat Ia UC, dimensiunile balonu-
Balonul lampii se realizeaza intr-o :;;i depunerii acestuia pe peretii balonului sunt reduse, iar materialul utilizat
gama foarte variata de forme. Conform lui din sticla. este sticla de cuart, rezistenta Ia tem-
IEC (International Electrical Commission) Principiul de functionare este aratat peratura :;;i presiune ridicate, dar mai
codul de identificare a tipului lampii cu- in fig. 1.4.4. putin rezistenta Ia actiunea unor agenti
prinde: o litera ce indica forma balonului Particulele din W, rezultate din eva- chimici. Din acest motiv lampa cu ha-
:;;i o citra ce indica diametrul nominal in porarea filamentului formeaza cu halo- logen nu trebuie manipulata cu mana.
mm. 0 a doua sau chiar o a treia litera genu!, Ia temperatura de 200 ...300 oc Grasimea de pe degete este suficienta,
se poate adauga pentru o identificare
suplimentara a unor detalii.
Tipul balonului (litera de baza):
A - forma standard;
QQ0
B - lumanare;
C - con (baza conului montat pe so-
clu);
E - ovoid;
F - flacara neregulata;
G- glob; A 8 c G
K - ciuperca alungita;
M - ciuperca;
P - tacrima inversata;
A - paraboloid (folosita in special pen-
tru balonul cu reflector incorporat);
S - con inversat;
T - tub sau cilindru;
PAR - circular. 11 R
Tipul balonului (litera suplimentara):
A- ascutit;
PAR 8A cc EO
t ~
.
Rg.I.4.2.Lampa cu I~
.
claslcl. ~
1 - filamentul; 2 - suportul filamentu- Cf Gl GS GT EST GX
lui; 3 - balonul lampii; 4 - gaz inert, de
umplere; 5 - soclu cu filet sau ba-
Fig. 1.4.3. Prlncipalele fonne de baloane ale limpilor lncandescente.
ioneta; 6 - su ort electrozi.
ca Ia temperatura foarte mare a balo- nate de numarul de straturi, variatiile in decurs de cativa ani sa fie gradat elimi-
nului, sa duca Ia distrugerea acestuia. grosimea fiecarui strat :;;i valorile indici- nate complet din sistemele de iluminat.
lor de refractie. Redarea cu/orilor
Reflectorul .dichroicu Lampa cu incandescenta clasica se
Multe tipuri de Iampi incandescente, in Soclul llmpii caracterizeaza printr-un spectru lumi-
special, cele cu ciclu regenerativ (cu Lampile incandescente se executa cu . nos agreabil, bogat in radiatii calde. Ea
halogen), sunt echipate cu a:;;a-numitul soclul in urmatoarele variants: permite realizarea unei ambiante in
,reflector dichroic" sau ,cold-light mirror". ~ - tip Edison (E 10, E 14, E 27, E 40) care redarea culorilor este excelenta.
Altele sunt previizute cu filtre colorate ce i sau cu filet; lndicele de redare este apropiat de va-
functioneaza pe acela:;;i principiu. Scopul 1
- tip baioneta (B 15, B 22) sau tara loarea maxima Ra= 100.
acestuia este de a reflecta anumite radiatii filet. Numarul indica diametrul soclu- De asemenea, inertia termicii :;;i lu-
:;;i de a transmits altele. lui lampii, [mm]. minoasa a filamentului fac ca variatia
Reflectorul dichroic este alcatuit din 1 curentului alternativ sa nu fie sesizabila,
straturi (aproximativ 20) dispuse alter- Caractertstlclle llmpllor cu ceea ce conduce Ia un mediu placut,
nativ ce contin doua materials cu indici incandescent~ (claslce ,1 cu halogen) odihnitor, care nu agreseazii ochiul.
de refractie diferiti (fig. 1.4.5). Lampile cu incandescenta se fabrica Luminanta
Principiu/ de functionare intr-o gama larga de puteri: Valoarea ei este ridicata, fiind de
Fenomenul de reflexie apare Ia in- 7,5 ... 2000 W, dar cele folosite pentru 7·106 cd/m2, dar poate fi diminuata
terfete. in functie de grosimea stratului, : iluminat au puterile intre 25 :;;i 200 W. prin utilizarea sticlei mate sau opale
unele radiatii sunt transmise, altele , Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 (3·104 cd/m2), atunci cand sursa este
sunt reflectate. Astfel, reflectorul reflec- ' :;;i 230 v. vizibila.
ta radiatii vizibile (380 ... 780 nm), fluxul I Eficacitatea luminoasa Deprecierea in timp a lampii cu
luminos fiind dirijat in zona de interes, 1
Este cuprinsa intre 8 :;;i 17 [lm/W] incandescenta clasice
in timp ce radiatiile infraro:;;ii pentru lampa cu incandescenta clasica Exista doua motive pentru care fluxul
(800 ... 1600 nm) sunt transmise inapoi (LIC) (in conditiile pastrarii tensiunii Ia luminos al unei Iampi incandescente
in aparatul de iluminat. Astfel, caldura I valoarea nominala). La lampile cu ciclu clasice descre:;;te in timp. Primul
emisa - o caracteristica a sursei incan- regenerativ cu halogen, eficacitatea lu- consta in evaporarea filamentului care
descente - este considerabil redusa in minoasa poate ajunge Ia 20 ... 30 lm/W. devine mai subtire. Cel de-al doilea
fata aparatului de iluminat, ea fiind di- Durata de functionare motiv il constituie depunerea W pe
rijata in spatele acestuia. Este de aproximativ 1000 h pentru peretii balonului din sticla, ceea ce
Transmisia :;;i reflexia sunt determi- LIC :;;i 2000 h pentru LIH. Scaderea in duce Ia formarea unui strat absorbant
timp a fluxului luminos se produce da- pe peretii interiori ai lampii (avand ca
torita imbatranirii lampii. Dupa acest efect scaderea puternica a eficacitatii
timp lampa trebuie inlocuita. luminoase). Aceste inconveniente sunt
Durata de viata a unei Iampi este eliminate, partial, Ia lampa cu ciclul
timpul dupa care aceasta are fluxul ze- regenerativ cu halogen.
ro (se intrerupe filamentul, se fisureaza Caracteristicile lampilor incandes-
balonul de sticla :;;i patrunde aer in ba- cente sunt mult influentate de tensiu-
lon, aer care provoaca arderea imedia- nea de alimentare Ia care functioneaza
ta a filamentului). (fig. 1.4.6).
Lampile incandescente au durata de Lampile cu incandescenta clasice se
functionare aproape egala cu durata de pot utiliza :;;i in instalatii a caror tensiu-
viatii, astfel ca schimbarea acestor sur- ne de alimentare este variabila, in sco-
se se face, de regula, in momentul in pul modificarii fluxului luminos, obti-
care acestea nu mai emit flux luminos. nandu-se astfel un nivel de iluminare
W+2Br ~ WBr2 Datorita eficacitatii luminoase sciizute corespunzator cerintelor din incaperea
Fig. I. 4.4. Princlpiul de functionare i :;;i a duratei de functionare reduse, Co-
a llmplllncandescente cu clclu munitatea Europeana i:;;i propune red-
regenerativ cu halogen (cu brom). , ucerea Ia minimum a utiliziirii lampilor cu
incandescenta clasice, urmand ca in
40
20 e
0
Fig. lA.&. Diagraml ce lndlcl efectul

vari~i tenslunll de alimentare
asupra duratel de func1ionare (D),
fluxulullumlnos (ct»), eflca~l
luminoase (e), puteril dislpate (P) ca
Fig. 1.4.5. Princlplul de func1ionare a reflectorulul ,dlchroicu procente din valortle lor nomlnale.
respectiva (in cazul sistemelor de ilumi- • aplicatii speciale: Ia farurile auto, ale $i, totodata, valoarea indicelui de reda-
nat interior). Astfel, o reducere a tensi- bicicletelor, Ia lanterne, instrumente . re a culorilor.
unii de alimentare conduce Ia scaderea optice, echipamente medicale, pen- Amorsarea descarcarii se realizeaza
temperaturii filamentului, a temperaturii tru fibrele optice, semafoare, pentru Ia lampile cu descarcari prin: supraten-
de culoare, a eficacitatii luminoase, dar iluminatul mijloacelor de transport; siune ($0C de tensiune), SCaderea len-
Ia cre$terea duratei de functionare. • domeniul foto: pentru proiectoare, ta, prin ionizare, a rezistentei mediului
Lampa cu ciclu regenerativ cu ha- pentru iluminatul studiourilor; ' de descarcare sau prin combinarea ce-
logen poate fi, de asemenea, utilizata • radiator de infraro$ii (in scopuri me- 1lor doua sisteme.
in astfel de cazuri, dar, sub o anumita dicale, uscare, coacere etc.). Pentru stabilizarea descarcarii este
valoare, lampa se race$te astfel incat Conform Directivei 2005/32/EC, da- utilizata o bobina (balastul). Acesta
ciclul regenerativ inceteaza. De aici, torita performantelor energetice (randa- : trebuie sa indeplineasca urmatoarele
lampa cu ciclu regenerativ se va com- ment, eficacitate luminoasa) reduse, in ' conditii: sa asigure stabilizarea descar-
porta ca o lampa clasica, obi$nuita. raport cu alte tipuri de Iampi, lampile carii, sa prezinte un factor de putere
Datorita dimensiunilor mici efectul de cu incandescenta clasice vor fi scoase ridicat, sa aiba un procentaj scazut de
innegrire a peretilor lampii este mai ac- din uz in Uniunea Europeana intre sep- armonici, sa fie echipat cu sisteme de
centuat. De aceea, este de recoman- , tembrie 2009 $i septembrie 2012. atenuare a parazitilor radio sau TV, sa
dat ca folosirea lampii cu halogen sa prezinte o functionare silentioasa intr-
nu se faca sub o anumita valoare a 4.2. LAmpi fluorescente un timp de viata cat mai indelungat. Ti-
tensiunii intr-un circuit cu o miC$Orare l purile de balasturi clasice pot fi inlocu-
prelungita a tensiunii. Sunt Iampi cu descarcari in vapori de 'lite cu unele electronice prevazute cu
Domenii de utilizare mercur, cu sau fara adaosuri de gaze.
1 . convertor de frecventa (pana Ia 20
Datorita simplitatii sale, a calitatilor Radiatiile luminoase sunt obtinute in kHz). Marirea frecventei conduce Ia
sale de contort $i culoare, datorita po- cea mai mare parte nu datorita eliminarea fenomenului de palpaire, ca-
sibilitatii de conectare directa, lampa cu fenomenului de descarcare ci celui de racteristic lampilor cu descarcari ali-
incandescenta poate fi utilizata pentru: fluorescenta. produs de o substanta , mentate in curent alternativ Ia frecven-
• iluminatul din: (luminofor) plasata pe fata interioara a i ta de 50 Hz.
- locuinte. hoteluri, sali de spectacol acestora.

clasice, iluminatul local industrial Lampile fluorescente clasice sunt 4.2.1. Limpi fluorescente tubulare
(unde sunt cerinte de redare a Iampi cu descarcare in vapori de mer-
culorilor); cur de inalta sau joasa presiune. Des- Acestea (fig. 1.4.7) sunt Iampi cu des-
- muzee, studiouri, incaperi cu timp carcarea electrica in astfel de medii ' carcari in vapori de mercur Ia joasa
de utilizare redus; este foarte bogata in radiatii ultraviole- • presiune.
- iluminatul de siguranta; te. Pentru obtinerea radiatiilor luminoa- ' Descarcarea in lampa fluorescenta
• semnalizari: se se folose$te o substanta fotolumi-
- pe panourile de semnalizare, nescenta denumita luminofor. 10v
!!!! (%)
- tablouri de comanda, Stratul de luminofor (care acopera
- lifturi (accentul punandu-se pe peretii din sticla Ia interior) are rolul de
semnalizarea functionarii $i nu pe a realiza conversia energiei emise in
iluminatul mediului inconjurator);
sesc mai ales lampile miniatura);

spectrul U.V. in energie in spectrul vi-
• iluminatul decorativ (in care se folo- zibil, indeplinind urmatoarele conditii:
randament bun al conversiei, transpa-
!L
~
~
CD
2. 3
• medii speciale cu temperatura ridica- renta Ia radiatiile vizibile, rezistenta in ~

ta, cu particule de apa pulverizata, in timp Ia iradiere, rezistenta Ia $OCuri de ::J
~
) JMlA
~+0-0---4+0-0---5~0-0~~6~0=0~-7~0-0~
care sursele sunt supuse unor $OCuri , iradiere produse de conectari - deco-
de temperatura $i impactului cu ! nectari frecvente. Compozitia stratului --+A.[nm)
diferite particule; de luminofor determina culoarea lampii
Fig. IA.S. Componenfa stratulul
fluorescent
RUV 1 - aluminat de bariu $i magneziu;
~ 2 - borat de magneziu; 3 - oxid de
ytriu.
\Q=§=Q 160°/ •60""

EL
a b
AM
Fig. IA.9. ~une printr-o Iampi cu
Flg.IA.7. Lampa ftuorescentl tubulari. reflector (a) ,1 cu fantl (b):
EL - electrod; E - electroni; AM - atom de mercur; L - luminofor; RUV - radiatii 1 - tub de sticla; 2 - stratul reflector;
ultraviolete; RL - radiatii luminoase. 3 - stratul luminofor.
Tabelull.4.2. Diametre sllunalml ale tuburllor ftuorescente (exemDie)

_putere PM. 4 _
..
6 . 8 -
13 14 15 16 18 20 30 36 ----
38 40 58 65
Tip soclu · · - - -85 85 85
- - - - - - - - - - --
813 813 813
------------- ----- -
813 813 - --·
813 813
---·--- - - - - 813 813 813 813 -----
813
_l;>iarn. {mm] 16 -
16 - ---·16. -.
- ----
16 26 26 26 26 38 26 26 26 38 26 ---
38
-----
Lungime [mm] 136 212 288 517 360 437 590 590 590 895 1200 1047 1200 1500 1500
este de tipul ,coloanei pozitive", majo- blemelor de punere in functiune in za acest sistem. Lampile de tip LFR
ritatea radiatiilor (95 %) producandu-se medii cu umiditate mare; (cu aprindere rapids) folosesc l;lOCul de
in spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7 - conductor - dioxid de indiu sau de tensiune, realizat prin intermediul unui
l;li 185 nm) l;li 5 % in spectrul vizibil. staniu aplicat intre stratul fluorescent balast cu rezonanta de tensiune.
Dimensiunile tubului l;li ale diametre- l;li peretele din sticla pentru a permite Gazul de umplere
lor sunt tipizate (tab. 1.4.2). punerea in functiune a lampii l;li Ia Se utilizeaza un gaz inert ale carui
Se executa l;li Iampi fluorescente cu variatii mari de temperatura; functii sunt:
tubul de forma toroidala cu diametrul - reflector (pentru lampa cu reflector - controlul asupra vitezei electronilor
de 32 mm, torul avand diametrul de inglobat) format din dioxid de eliberati in descarcare (in caz contrar
305 mm pentru lampa de 32 W l;li 406 aluminiu; este un strat opac, alb, s-ar produce mai degraba ionizarea
mm pentru lampa de 40 W. Se mon- aplicat intre stratul fluorescent l;li decat excitarea atomilor de mercur);
teaza in aparate de iluminat speciale. peretii tubului. Acesta nu se aplica pe - prelungirea vietii electrodului prin
Lampile sunt echipate cu doua socluri, toata suprafata tubului (fig. 1.4.9 a), reducerea evaporarii materialului emi-
cate unul in fiecare capat al lampii, pe restul suprafetei fiind aplicat siv ca rezultat al unui bombardament
prevazut cu terminatii bipolare pentru numai luminoforul. Astfel tubul emite prea intens;
electrozii de capat; citra soclului (ex. flux luminos intr-un unghi solid redus. - amorsarea lampii.
813) reprezinta distanta [mm] dintre i Fluxul luminos este emis prin supra- Gel mai uzual gaz este argonul care
conexiuni. fata prevazuta cu strat de luminofor. este amestecat cu neon in proportie de
Stratul de luminofor I Se executa l;li Iampi ce au prevazuta pana Ia 25 % in scopul asigurarii vite-
Gompozitia acestuia determina carac- I o fanta, cu rol de dirijare a fluxului lu- zei optime a electronilor emil;li.
teristicile luminoase ale lampii: tem- minos intr-un unghi solid foarte mic (pe Eficacitatea luminoasa
peratura de culoare, indicele de redare a suprafata fantei nu este prevazut lumi- Aceasta poate fi:
culorilor (Ra) l;li eficacitatea luminoasa. nofor - fig. 1.4.9 b). -a sursei e=cf>!Psursa [lm/W],
in compozitia luminoforului intra sa- Electrozii - globala e= cf>/(Psursa+Pbatast) [lm/W].
ruri complexe, substante denumite ac- Sunt realizati dintr-un material emisiv La lampile fluorescente elementul de
tivatori (cu rol de a asigura initierea l;li ce furnizeaza electronii necesari des- ' referinta este eficacitatea luminoasa
activarea radiatiilor luminoase) l;li lianti. carcarii. Din punct de vedere construc- globala. Uzual, pentru o lampa fluores-
De exemplu, in gama de culoare 80 tiv, electrozii sunt alcatuiti dintr-un fila- • centa e=40... 105 lm/W.
Philips, in componenta stratului fluo- ment din wolfram acoperit cu un strat Cu/oarea aparenta ~; redarea culorilor
rescent, intra: aluminat de bariu l;li emisiv ce elibereaza electroni atunci Gama de culori ale lampilor fluores-
magneziu, borat de magneziu l;li oxid cand electrodul este incalzit Ia 800 °G. cente este foarte variata datorita diferi-
de ytriu, fiecare avand emisia maxima Gel mai bun material emisiv utilizat pe ' telor retete de pulberi ale luminoforului.
Ia lungimea de unda de: 447, 542 l;li, scara larga este amestecul de oxid de Temperatura de culoare variaza intre
respectiv, 610 nm (fig. I 4.8). bariu, strontiu l;li calciu. · 2700 l;li 6500 K. GIE a sugerat clasifi-
Eficacitatea luminoasa a lampii fluo- Amorsarea lampilor fluorescente u- carea urmatoare a culorilor l;li tempera-
rescente depinde l;li de alti factori cum tilizeaza in majoritatea cazurilor l;lOcul turilor de culoare:
ar fi, de exemplu: grosimea stratului de tensiune cu ajutorul unui starter pe rculoarea ___ _ temp. de
fluorescent, uniformitatea l;li finetea sa. fondul scaderii rezistentei interioare a I aparenta culoare [K]
Exista insa l;li alte straturi, cu roluri di- tubului, datorita preincalzirii electrozilor I alb-cald 3000
ferite, aplicate pe suprafata tubului astfel: l;li ionizarii spatiului dintre electrozi. 1
alb 3500 '
1
- silicon - ce se aplica in exteriorul ' Astfel, lampa tip LFA (lampa fluores- • alb-rece 4200
lampii in vederea prevenirii pro- ! centa cu electroni preincalziti) utilizea- : alb lumina zilei 6500
i _L_
in general, alegerea temperaturii de
L1:-~ 5I culoare se face in functie de nivelul de
NtzJ'--------_j a
iluminare recomandat l;li de destinatia
spatiului de iluminat. Se pot obtine am-
biante calde Ia valori ale temperaturii
de culoare de 2700... 3000 K, ambiante
b neutre Ia valori de 3000 ... 5300 K l;li am-
biante reci Ia valori de 5300... 6500 K.
Galitatea luminii este data de posi-
i
L1 ~ bilitatea distingerii corecte a culorilor.
lndicele de redare a culorilor variaza
r
i L
L1 tzJ---' i intre valorile 51...98 in functie de fabri-
~
liiiii TL
c cant l;li de tipul de lampa (tab.l.4.4).
NtzJ II Se fabrica l;li Iampi cu emisie mono-

, croma pentru iluminatul decorativ.
Lampile, in functie de caracteristicile
d
N
1
lor, se folosesc in diferite aplicatii:
- Ra<BO (ofera o redare moderata) -
sunt folosite in iluminatul exterior,
c activitati industriale unde nu sunt ce-
Fig. 1.4.10. Scheme de conexlune a llmpllor fluorescente Ia ~: rinte mari de redare a culorilor,
a - cu balast inductiv; b - montare tandem; c - duo balast; d - montare
- BO<RB<90 (ofera o redare buna) -
cu rezonanta de tensiune (amorsare rapida). sunt folosite in activitati comerciale,
L 1 - faza sursei; N - neutrul sursei; TL - tub luminos; S - starter; L - bobi- sociale, locuinte,
na (balast); G - condensator; i - intreruptor. - Ra>90 (ofera o redare foarte buna) -
sunt folosite acolo unde sunt cerinte · Deprecierea lampii se datoreaza, in nu determina senzatii suparatoare Ia
mari de redare a culorilor - muzee, : principal, stratului de luminofor care, privirea lor directa, in comparatie cu
spitale (cabinete medicale), anumite ; datorita iradierii, devine mai putin efi- cea a lampii incandescente.
magazine, studiouri grafice, ateliere · cace, procentul de radiatii UV transfer- Timpul de reamorsare
toto etc. mate in radiatii vizibile fiind din ce in ce Este de maximum 3... 5 s Ia cele cu
fn tabelele 1.4.3. !?i 1.4.4. sunt date · mai mic. ' starter !?i instantaneu, Ia cele tara starter.
cateva din caracteristicile lampilor fluo- Factorul de putere Reg/area f/uxu/ui /ampii f/uorescente
rescente. Deoarece circuitul de alimentare a Aceasta se realizeaza Ia lampile fluo-
Deprecierea lampii lampii este inductiv (datorita balastului !?i rescente cu ajutorul unui sistem cu
Star!;litul perioadei de functionare a unei descarcarii in arc) este necesara o tiristor sau variator de frecventa.
1
Iampi este marcat de pornirea tern- • imbunatatire locala a factorului de putere Reglarea fluxului lampii, cu balast
porizata a acesteia !?i inneg-irea peretilor 1
cu ajutorul unui condensator static. · clasic, se poate face pana Ia o valoare

tubului datorita evaporarii filamentului. Valoarea factorului de putere ameliorat de 50 % din valoarea curentului elec-
Acest proces de imbatranire a lampii este pentru sursele fluorescente montate in tric din tub, valoare sub care descar-
accelerat de o insuficienta preincalzire a aparate de iluminat este, de regula, 0,95. carea nu mai asigura caldura suficienta
electrozilor sau de punerea !?i scoaterea i Luminanta sursei pentru electrozii lampii.
in/din functiune repetata. 1 Are valori sub 3·104 cd/m2, ceea ce 1 Cu regulatorul electronic de frecventa
Tabelull.4.3. Ceracterlstlclle tuburllor ftuorescente fabricate 1n RomAnia

Temperatura I i
de culoare [K] 6500 4300 ! 2900 4000
lipul
Tip de culoare
alb lu;.,ina
zilei
I. ~~inB- OJ~ =la~~~~-:xl~~~J ~:a;:d-! 81b ~uS-
zilei I . de lux
I generatie"
1
1-::c=-u--=-lo_a_r_e_a----+r-e_c_e---=::_:_-:.::___, rece ---lneutra · neutra i calda calda

! calda
~
1
aparenta , _{Qiacuta} I
1
I --- ;
Redarea slaba ameliorata I acceptabila foarte slaba : acceptabila I foarte
culorilor fata de (1) . buna 1
: i buna
1 1
Eficacitatea 1 I
luminoasa [lm/W] 57,5 1 53,75 67,5 46,25 1
70 44,75 i 80
Tabelull.4.4. Ceracterlsllclle tuburllor ftuorescente PHIUPS

Clasificare culoare I Limitele pentru indicele Cod de Temp. de I
1 lndice I Eficacitatea
I de redare a culorilor Ra culoare PHILIPS culoare [K] , de redare a
1 1 luminoasa
f--------___,_1 _j iculorilor (Ra) I [lmiW]
1 Ra < 80 t- 29 1 2900 51 1 83
, 80 < Ra < 90 32 1 2900 87 1
! 49
alb-cald ! I 82 ! 2700 81 I 90
~-- -----Ra ;-so- -- t- -- ~~--- --+--~~gg- ~- ~~ -t- --~~- ----
f---·------------+-- RB-<aO - --~--!~ --1- Eg -i- -5 --_· ii
alb : - - - - - - - ...
· 80 < Ra < 90
t-~::~~ii- L~0:_
36 3700
i -~---~·- 47__ _
84 42
I
I
~! ~:gg : ~~ ~~
1
: Ra > 90 _J__
Ra < 80 1 33 I 4100 I 63 1 83
L_l -------+- 25 i 4100 ! 70 62 ---
alb-rece 80 < Ra < 90 1 84 1 4000 1 80 96

1 ___ as ~ sooo
---------------------L J _____ §9 __ ___ ______ 92 ___ _
1 Ra> 90 37 j 4100 I I 96 46
47 5ooo 1 i 96 46
95 i 5300 1 I 98 65
Ra < 80 ---r 54 6200 I 72 69
I 86 I 6300 77 90
89 (Iampi j 10000 1 70 69
alb lumina zilei cu aplicatii , 1
I speciale) '
~--~--~~----+--=~~~--T----~----~------~
1
Ra > 90 55 6300 95 50 1
96 I 6500 98 64
57 i 7300 94 45
variabila intensitatea curentului electric Aprinderea lampii tensiuni, a retelei ~i cea de autoinduc-
din lampa poate fi diminuat pfma Ia La punerea sub tensiune (fig. 1.4.10 a) tie, sa nu aiba acela~i semn incat intre
10 % din valoarea nominala. intre electrozii tubului nu se poate pro- electrozii tubului sa nu creasca ten-
Functionarea $i /egarea Ia retea duce descarcarea electrica, rezistenta siunea. in acest caz descarcarea in tub
in functie de tipul balastului, durata dintre ace~tia fiind foarte mare. intre nu se produce ~i se reia aprinderea cu
de functionare poate sa fie: 6000 h, electrozi trece un curent mic de con- prima faza. Ciclul se repeta pana Ia
7000 h putand ajunge pana Ia 10000 h. ductie datorita ionizarii naturale din tub. realizarea descarcarii in tub.
in fig. 1.4.10 sunt prezentate cele mai Starterul este o lampa_ cu descarcari in lnfluenta temperaturii mediului ambi-
folosite solutii de Iegare Ia retea a licarire ce are doi electrozi, unul dintre ant asupra caracteristicilor unei Iampi
lampilor fluorescente. ace~tia fiind bimetalic. in prima faza a fluorescente de 40 W in montaj induc-
120
/
....- _, ind
aprinderii, Ia punerea sub tensiune, tiv (ind) ~i capacitiv (cap) este redata in
intre electrozii starterului are loc o des- fig. 1.4.11.
[%) carcare ce produce incalzirea electro- in ultimii ani balastul lampilor fluores-
/ zilor acestuia. Electrodul bimetalic se cente a fost inlocuit cu un balast elec-
~
100
~ - --- --- --- deformeaza, apropiindu-se de celalalt. tronic.
~~
cap
:..:.=.-'Pind Faza se incheie cand cei doi electrozi Acesta are urmatoarele avantaje:
80
-~
', '
~- ...- Vind
intra in contact, moment in care incepe - putere asbsorbita mica, sub 5 W;
faza a doua a aprinderii. Electrozii - timp de aprindere foarte scurt - circa
~-
""""'' ~- starterului se afla in contact, astfel ca , 1 secunda.
60 i-- --- ---
' "~~"\ -
'
'
~--
---
Pea
rezistenta dintre ace~tia se mic~oreaza · Dezavantajul balasturilor electronice
foarte mult (pana Ia rezistenta de con- consta in aceea ca introduc armonici
tact) incat curentul prin electrozii tubu- superioare ce deformeaza puternic
''
~~ Vcap lui cre~te semnificativ. Electrozii tubului reteaua.
40
se incalzesc pana Ia incandescenta
~ T]ind
<Pind ceea ce conduce Ia o puternica ioniza- 4.2.2. Umpi fluorescente
T]cap
'
re a mediului din tub, ce ajunge Ia sa- compacta
20
turatie. in aceasta faza electrozii starte-
I Illcap
rului nemaifiind sub actiunea termica a Din punct de vedere al principiului de
arcului electric se racesc. Ultima faza a functionare lampa fluorescenta com-
0
20 30 40 50 60 70 80 90 100 aprinderii incepe in momentul in care pacta este identica cu cea tubulara.
Temperatura, [ 0 C] electrodul bimetalic al starterului se in- Descarcarea se produce intr-un tub ~i
departeaza brusc de celalalt. intrerupe- canat, de dimensiuni mult mai mici. E-
Fig. IA.11. Vart&1ia caractertstlcllor
rea curentului din circuit produce o ten- chipamentul anex de punere in functi-
limpll ftuorescente de 40W.
I - curent; - flux; V - tensiunea pe siune electromotoare de autoinductie une ~i stabilizare a descarcarii este
ce se suprapune pe tensiunea retelei montat in interiorul soclului lampii.
tub; P - puterea absorbita de lampa;
astfel ca are loc descarcarea electrica ! Din punct de vedere constructiv,
YJ - randamentul luminos pentru toate
intre electrozii tubului (rezistenta dintre lampile fluorescente compacta sunt:
caracteristicile: in montaj inductiv (ind)
ace~tia fiind redusa datorita incalzirii ~i , - direct interschimbabile cu lampile in-
~i capacitiv (cap).
ionizarii). Este posibil ca cele doua candescente, soclul fiind de tip
Edison (E), fig. 1.4.12 a;
- Iampi cu soclul tip baioneta (B), fig.
1.4.12 b.
Tubul de descarcare poate fi direct
vizibil, protejat in globuri sau cilindrii,
clari sau opalescenti, fig. 1.4.12 c.
Timpu/ de functionare
Timpul de functionare garantat de
producatori este de regula, de Ia 8000
Ia 10.000 h.
Eficacitatea luminoasa
La aceea~i valoare a fluxului luminos
emis, lampa fluorescenta compacta
consuma de 4 ... 5 ori mai putina ener-
gie decat lampa cu incandescenta cia-
Fig. 1.4.12. npurt de surse ftuorescente compacta: sica (tab.l.4.5).
a - cu soclu tip Edison; b - cu soclu tip baioneta; c - cu tuburile protejate. Luminanta sursei fluorescente com-
pacta este acceptabila fiind mai mica
Tabelull.4.5. Caractertstlclle lumlnotehnlce ale limpilor ftuorescente compacta.
soclu tip Edison
P[W] 9 11 13 15 18 20 23 25 --
 Jim] -
350 400 550 800 850
---
1100 1400 1500 - ------ 3 2 4 5
e [lm/W] 39 36 42 53 47 55 61 60
soclu tip baioneta Fig.l.4.13. Lampa cu vapori de sodiu
Ia joasi presiune:
PJW] 5 7 9 10 11 1-1:3 18 24 -
26 32 40 55 - ---
1 - tub de descarcare; 2 - adanci-
 [lm] 250 400 600 600 900 f.IOQ_ 1200 1600 1800 2400 2500 4800
--- -- --- turi ce contin sodiu; 3 - tub exterior;
e [lm/W] 50 57 67 60 82 69 67 67 69 75 87 87 4 - electrod; 5 - soclu.
de 3·104 cd/m2, tara a provoca o sen- condensarea sodiului In procesul de cesului. Exista ~i Iampi cu sodiu de
zatie de inconfort. racire dupa ce sursa a fost scoasa din joasa presiune cu tubul de descarcare
Aceste Iampi vor lnlocui lampile in- functiune. in cazulln care aceste adan- sub forma liniara, de fabricatie PHILIPS
candescente clasice, care vor ie~i din cituri n-ar exista, sodiul ar putea con- (denumite SLI). Acestea difera atat prin
uz In Uniunea Europeana lntre 2009 ~i densa oriunde pe peretii tubului fapt ce caracteristici cat ~i prin faptul ca elec-
2012. ar conduce Ia formarea unui strat ce ar trozii trebuie prelncalziti.
absorbi o parte din fluxul luminos emis Caracteristicile lampii
4.3. Lim~i cu descirciri de lampa, scazandu-i astfel eficacita- Aproximativ o treime din puterea
in vapori Cle sodiu Ia joasi tea luminoasa. consumata este convertita In radiatii vi-
presiune Gazul de umplere zibile. Restul II reprezinta ,pierderi" sub
Amestecul este format din 99 % forma de caldura, marea majoritate prin
Lampa cu descarcari In vapori de neon ~i 1 % argon, Ia o presiune In convectie ~i conductie.
sodiu Ia joasa presiune este prezentata stare de nefunctionare a lampii de Culoarea aparenta :;;i redarea culorilor
In fig. 1.4.13. Radiatiile luminoase sunt 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare Lampa cu vapori de sodiu de joasa
produse direct de descarcarea In a lampii, iar argonul are rolul de a for- presiune are temperatura de culoare
vaporii de sodiu. ma cu neonul un amestec de gaze ce de 1700 K ~i emite o radiatie monocro-
Tubul de descarcare initializeaza descarcarea Ia o tensiune matica (589 nm). De aceea, nu se poa-
Este confectionat din sticla clara trade numai 500 ... 1500 V, In functie de tite vorbi de o redare a culorilor Ia acest
tata pentru a fi rezistent Ia solicitari ter- pullampii. tip de sursa, astfel ca Ra=O.
mice ~i mecanice. in mod normal, fiecare adancitura Eficacitatea luminoasa
Tubul de descarcare este prevazut este umpluta cu 75 mg de sodiu. in Este de 100 ... 200 lm/W. Emisia
cu mici adancituri unde este depus so- primele minute ale functionarii, din ca- radiatiilor vizibile se face In apropierea
diul. Aceste spatii sunt mai reci decat uza neonului, culoarea lampii este ro- domeniului ce corespunde eficacitatii
restul suprafetelor, fapt ce determina ~u-oranj, culoare care dispare dupa luminoase relative spectrale maxime
amorsare. Lampa intra In functionare (V~.=1, fig. 1.4.14).
1,0 ---,
I
normala dupa 10 min. La aceasta sursa nu se poate realiza
0,9
0,8 I
E/ectrozii o reglare tina a fluxului luminos.
0,7 Sunt din wolfram. Ca material emisiv lnfluenta temperaturii mediului exterior
0,6 depus pe electrozi se folosesc oxizii de Datorita izolarii termice bune, lampa
0,5 bariu, strontiu sau calciu. cu descarcari In vapori de sodiu de
0,4
Tubul exterior joasa presiune nu este influentata,
0,31
0,2 Pentru a mentine temperatura de practic, de variatiile de temperatura.
0,1 260 oc. pentru evaporarea In conditii Totu~i. amorsarea lampii este influenta
I
optime a sodiului, este necesar ca tu- ta negativ Ia o temperatura mai mica
400 450-500-550 60o650l00 750
bul exterior sa asigure o izolatie termi- de -30 oc.
Lungimea de unda /-.., [nm]
ca buna. Pe suprafata lui interioara se Pozitia de functionare
Fig. 1.4.14. Radiatla monocromaticA depune un strat de oxid de indiu, cu Este recomandata de fabricant. Utili-
a limpii cu vapori de sodiu(A.::589 rvn) rol de a reflecta radiatiile infraro~ii ln- zarea lampii lntr-o alta pozitie reduce
Ia joasl preslune are o eficacitate spre tubul de descarcare, pastrand durata de functionare ~i eficacitatea lu-
lumlnoasi relativi spectrali de 0,n. constanta temperatura necesara pro- minoasa a acesteia deoarece sodiul nu
mai condenseaza In spatiile prevazute.
sox 18 w SOX 90W in fig. I 4.15 se pot urmari pozitiile de
sox 35 w sox 135 w functionare pentru lampile PHILIPS
sox 55 w SOX 180W SOX ~i SOX-E.
4.4. LAmpi cu descirciri

SOX-E 18 SOX-E 66 in vapori de mercur Ia inalti
SOX-E 26 SOX-E 91 presiune
SOX-E 36 SOX-E 131
Fig. 1.4.15. Pozijla de functionare Ia limpile cu descArciri Tn vapori de sodiu Acestea pot fi:
Ia joasi presiune (SOX 'i SOX-E produse de PHILIPS). - cu sticla clara sau strat fluorescent;
- cu adaosuri de halogenuri metalice.
Umpile cu descArcAri 1n vapori de

365 mercur Ia 1na~ presiune cu sticliJ clariJ
253,7 546,1 sau strat fluorescent
435,8 S-a constatat ca, odata cu cre~terea
presiunii mercurului din tub, se obtine
579
o eficacitate luminoasa mai mare, prin
404, cre~terea emisiei radiatiei In domeniul
184,9 vizibil ~i mic~orarea celei In domeniul
I 29 ,7 313365 404 '437 5,a546,1579 253,7 ultraviolet. 0 comparatie a spectrului
de emisie lntre lampile cu descarcari In
200 300 400 500 600 [nm] 300 400
600 500
700 [nm] vapori de mercur de joasa presiune (a)
a b
~i cele de lnalta presiune (b) poate fi
F~g. 1.4.16. Compa~ a spectrelor pentru limpile cu clescirciri in vapori de rnercur:
urmarita In fig. 1.4.16.
a - Ia joasa presiune;
La acest tip de lampa descarcarea
b - Ia inalta presiune.
are loc lntr-un tub din cuart. 0 parte
din radiatia emisa se gase~te In dome- Partile componente ale lampii pot fi bunatate~te foarte mult oferind o buna
niul vizibil iar o alta parte In domeniul urmarite In fig. 1.4.17. redare a culorilor:
ultraviolet. De aceea lampa poate fi Aprinderea lampii se realizeaza cu Lampile "MH" au eficacitatea lumi-
prevazuta ~i cu un strat fluorescent cu ajutorul electrodului auxiliar. Acesta noasa cuprinsa lntre 70 ~i 95 lm/W,
rol de convertire a radiatiilor UV In ra- este conectat Ia electrodul opus prin aceasta depinzand de metalul folosit.
diatii vizibile (In acest caz eficacitatea intermediul unei rezistente de aproxi-
cre~te). mativ 4000 Q. Astfel, Ia punerea sub Lampi cu desciircari In vapori de
tensiune, intre electrodul principal ~i mercur Ia fnalta presiune cu balast In-
eel auxiliar alaturat lui (de regula ace~ corporal (Iampi cu lumina mixta)
tia sunt spiralati impreuna incat distan- Acestea sunt similare lampilor obi~
ta dintre ei este foarte mica - diviziuni nuite cu descarcari In vapori de mercur
de milimetru), au loc descarcari electri- de inalta presiune cu deosebirea ca
2 ce. Acestea lncalzesc tubul ~i ionizea- balastul (format dintr-un filament din
za atmosfera din el pana Ia saturatie, W} este incorporat In lampa, fiind co-
moment in care descarcarea se produ- nectat In serie cu tubul de descarcare.
3 ce intre electrozii principali - deoarece Lampa functioneaza pe baza a doua
4 rezistenta dintre ei este mult inferioara principii: descarcare In vapori de
celei de 4000 Q aflata pe circuitul alec- mercur de inalta presiune $i principiul
5 trod principal-electrod auxiliar. filamentului incandescent.
Parametrii nominali ai lampii se obtin Spectrul luminos al descarcarii eon-
dupa cateva minute, atunci cand mer- tine ~i radiatii calde produse de fila-
6
curul s-a evaporat complet. Variatia ment.
7 caracteristicilor (intensitatea curentului Lampa are avantajul ca poate fi folo-
electric, puterea lampii, fluxul) cu tensi- sita, prin conectare directa, In locul ce-
8 unea de alimentare poate fi urmarita in lei incandescente.
fig. 1.4.18. Ea se fabrica in gama de puteri de
100, 160, 250 $i 500 w.
Lampi cu descarcari in vapori de La lampile cu lumina mixta, eficaci-
mercur Ia lnalta presiune cu adaosuri de tatea variaza intre 11 $i 26 lm!W.
halogenuri meta/ice (metal halide - MH) Partile componente ale lampii cu ba-
9 Pentru a se modifica spectrul radiati- last incorporat sau cu lumina mixta
ilor emise de lampa cu vapori de mer- sunt prezentate In fig. 1.4.19.
cur de lnalta presiune In culori calde Caracteristicile limpii cu vapori de
Flg. IA.17. Lampa cu deacircirtln s-a ajuns Ia introducerea unor elemente mercur de tnalti preslune
vapori de mercur lalnaltl preslune: metalice In tubul de descarcare. Folosi- Eficacitatea luminoasa
1 - inel de sustinere; 2 - balon din rea unor halogenuri metalice (ioduri, Eficacitatea este influentata de stratul
sticla clara; 3 - lnveli~ interior; bromuri, fluoruri}, de sodiu, taliu sau in- fluorescent, acesta determinand trans-
4 - suporturi conductoare; 5 - tubul diu ce produc radiatii in spectrul gal- formarea unui procent mare de radiatii
de descarcare; 6 - electrod auxiliar; ben, verde ~i. respectiv, albastru, spec- UV In radiatii vizibile. De aceea, eficaci-
7 - electrozi principali; 8 - rezistenta; trul luminos ale acestor Iampi se im- tatea pentru lampa cu strat fluorescent
9- soclu. este mai mare decat Ia cea cu balon
clar.
in general eficacitatea variaza in jurul
1 valorilor 35 ... 60 lm/W.
% 150 Culoarea aparenta $i redarea culorilor
140 Lampile cu balon clar au spectrul emis
/
/
2 In domeniile de nm: 404 - violet, 435,8 -
130 / 3
/
/
/
4 albastru, 546,1 - verde $i 579 - galben.
/ /
120 / /
5 Lampa are o culoare cu tenta albastruie
/ /
6 $i este deficitara in radiatii ro~ii. De
7 aceea Ra=15 (pentru Tc=6000 K).
v% Doua variante imbunatatite le repre-
110 115 120 zinta lampa cu adaos de ytrium ~i va-
nadium cu rol In modificare a tempera-
80 turii de culoare (Tc=3850 K $i, respec-
tiv, Tc=3300 K). in acest caz indicele
/ / 70 de redare a culorilor este Ra=45 ~i.
/ /
I' / respectiv, Ra=53.
60
p' 8 La lampile cu filamentul incandes-
cent Tc=3600 K ~i Ra=60.
Pozitia de functionare este universals
F"~g.IA.19. Lampa cu luminA mixti: cu o exceptie: Ia cea cu lumina mixta
Fig. 1.4.18. Varia11& procentuali a se impune o inclinare cu 30° fata de
1 - balonul, 2 - filamentul, 3 - tubul
caractertstlcllor limpll cu vaport verticals pentru 100 $i 160 W, $i 45°
de descarcare, 4 - suportul
rn
de mercur fun~· de tensiune:
filamentului, 5 - electrodul principal, pentru 250 $i 500 W, iar pentru MH,
I - intensitatea; P - puterea; cj> - fluxul cea indicata de fabricant.
6 - lnveli$ interior, 7 - suportul
luminos; V - tensiunea. Durata de functionare a lampii este
tubului de descarcare, 8 - soclu.
de 12000... 20000 h, dar depinde de ti-
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse elect.rice de lumina
pul lampii. De exemplu, Ia cea cu lumi- lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 mercur Ia inalta presiune, conectarea Ia
na mixta, este influentata de frecventa kPa are Ra::::BO. retea facandu-se direct tara igniter.
punerii/scoaterii in/din functiune a lam- Eficacitatea /uminoasa e=66 ... 138
pii ~i. de asemenea, ~i de faptul ca, Ia lm/W, in functie de gazul folosit pentru 4.6. Alte limpl cu descirclrt
inceput, tensiunea aplicata filamentului punerea in functiune a lampii. La lampa tn gaze
este mult mai mare decat cea nomina- SON White eficacitatea are cea mai
fa (pentru lampile incandescente aces- , mica valoare: 37.. .48 lm!W. 4.8.1. Limpile cu deaclrclri Ia
te procese conduc Ia mic~orarea dura- · Durata de functionare a liimpii este joasl prealune tn gaze sau
tei de functionare a lampii). estimata a ajunge chiar pana Ia amestecuri de gaze '' vaport
lnfluente exterioare 26000 h fiind influentata de: stabilitatea metallci cu coloana lumlnoasi
Temperatura exterioara i ntre -20 ~i tensiunii, frecventa conectarii Ia retea, pozltlvi
+40 oc nu influenteaza, esential, pune- tipul de balast ~i igniter, temperatura
rea in functiune a lampii. tubului de descarcare. Sunt utilizate pentru efecte decorati-
Lampa trebuie sa se raceasca pentru Aprinderea se realizeaza cu ajutorul ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt:
a putea fi repusa in functiune. La cea unui dispozitiv (igniter) ce produce ~o ro~u (neon), galben (heliu), albastru (ar-
cu lumina mixta, timpul de repunere in curi de tensiune de 1-3 kV cu frecventa gon). Alte culori se pot obtine prin
functiune este de 5 .. . 10 min, iar Ia MH, de 1 Hz. . amestecul in proportii diferite sau prin
20 min. Variantele constructive sunt i n gama · amestecuri cu vapori metalici (mercur,
Palpairea (flickerul) de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, sodiu sau alte combinatii).
Eliminarea fenomenului de palpaire ! 1000W. SON White (SDW-T): 35, 50 $i Lampile au forme ~i lungimi diferite
este realizata, in mare parte, Ia cele cu I 100 W iar SON-H: 210 $i 350 W. pentru a se realiza literele sau desenele
strat fluorescent, prin legarea a doua Domeniile de utllizare: iluminat pu- impuse de reclama. Acestea se conec-
Iampi intr-un circuit duo sau alimenta- blic, urban, decorativ, industrial ~i co- teaza in serie. Tensiunea de alimentare
rea pe faze diferite a aparatelor de ilu- mercia!. SON-H poate inlocui lampa cu se alege astfel incat sa asigure caderile
minat alaturate (de regula sunt utilizate ' . - - - - - - - - - - - - - - - - . . . , de tensiune liniare de-a lungul tuburilor
circuitele trifazate). inseriate ~i caderile de tensiune Ia e-
Variatia f/uxului luminos lectrozii aflati in serie. Caderile de ten-
Cu un echipament adecvat se poate siune depind de compozitia ameste-
varia fluxul luminos al lampii pana Ia ; cului de gaze din tuburi, de diametrul
50 % din valoarea sa nominala. Sub a- : tuburilor ~i de materialul din care se
ceasta valoare apar (in special Ia MH) executa electrozii.
diferente de culoare, radiatiile devenind Se pot atinge astfel tensiuni de
monocromatice. cativa kV, ceea ce impune masuri spe-
ciale de izolare a lampilor ~~ de protec-
4.5. Lim~ cu desclrciri tie impotriva electrocutarii.
tn vaport ile sodlu Ia fnalti De exemplu, pentru o lampa tubulara
presiune cu neon, tensiunea necesara, ih curent
alternativ, este cuprinsa intre 500 ~~
Lampa este diferita de cea Ia joasa 5000 V, depinzand de lungimea firmei
presiune, datorita presiunii mult mai i luminoase. Lungimea tampii tubulare
mari de vaporizare a sodiului, care pro- : poate sa ajunga Ia 14 m (argon/mercur),
duce scaderea fluxului luminos. ' tubul avand diametrul de 22 mm. In-
Partile componente se pot observa ' tensitatea este cuprinsa intre 20 ~i 100
in fig. 1.4.20. rnA. Datorita tensiunii foarte mari apli-
Comparativ cu lampa Ia joasa pre- cate Ia capetele lampii, este necesara
siune, Ia care aproape toate radiatiile impunerea unor masuri speciale in ceea
din domeniul vizibil sunt monocromati- Fig. 1.4.20. Lampe cu deeclrcirt In ce priv~te interferenta cu undele RTV.
ce, Ia aceasta, i n functie de presiunea vapori de sodlu Ia hdtl preslune: Fluxul luminos este de 100...300 lrn/m
din tubul de descarcare (de 10, 40 ~i 1 - suport; 2 - intrare curent; 3 balon (tub clar tara luminofor) sau 160 lrn/m
95 kPa), sunt emise radiatii ~i pe alte exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul (tub ce fol~e un strat de luminofor cu
lungimi de unda, ceea ce contribuie Ia de descarcare; 5 - inveli~ interior; fosfor de culoare verde). fn general, fluxul
cre~terea capacitatii de redare a culo- 6 - dispozitiv de dilatare; 7 - intrare luminos depinde de diametrul tubului, de
rilor. in tubul de descarcare se introduc curent; 8 - dispozitiv pentru mentine- intensitatea campului, de culoarea luminii
mercur ~i xenon pentru amorsare ~i e- rea vidului; 9 - soclu. ~i sistemului de producere a luminii (claca
chilibru termic care influenteaza pozitiv are sau nu strat fluorescent).
~i compozitia spectrala (tab. 1.4.1). Dt.Jata de viata este de 10000...20000 h.
c.actertstlctle llmpl cu vapori 4.6.2. Limpile cu desclrciri Ia

de aodlu Ia tna1t1 preelune joasi preslune tn gazele
Culoarea aparenta $i redarea culorilor mentionate fl lumina negatlvl
Culoarea aparenta este galbena
moderata (Tc= 1950 ...2500 K), dar, fata Sunt utilizate ca Iampi de semnaliza-
de cea de joasa presiune, Ia aceasta re i n tablourile de comanda pentru
lampa exista radiatii ~i in alte benzi, marcarea intreruptoarelor/comutatoa-
ceea ce face ca aceasta sa aiba un relor de perete, Ia iluminatul de veghe
indice de redare a culorilor ce variaza Fig. 1.4.21. Lampe cu lnductle: din spitale, dormitoare, aparate (~uru
in limite largi. De exemplu, lampa SON 1 - generator de inalta frecventa; belnita pentru controlul tensiunii ~.a.).
(PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 ~i 2 - convertor de putere; 3 - balon. Datorita faptului ca electrozii pot lua
diferite forme, h:lmpile pot fi sub forma minat. tare Ia polarizarea directa, caracteristi-
de litere sau pot fi folosite $i ca ele- Pentru a putea fi utilizate in sisteme ca valorii curentului direct.
mente decorative. de iluminat, LED-urile trebuie sa aiba Lungimea de unda dominanta varia-
Puterea lampilor are valori intre 0,04 caracteristici luminoase (flux luminos, za $i in functie de curentul direct.
$i 0,05 W; intensitatea curentului este intensitate luminoasa, eficacitate lumi- Astfel, daca acesta cre$te, lungimea de
situata in intervalul 0,3 ... 2,5 rnA; tensi- noasa) mult superioare LED-urilor indi- unda se va deplasa spre valori mai
unea de amorsare este cuprinsa intre catoare. Acest lucru se traduce in prin- mici (capatul violet al spectrului vizibil}.
50 $i 100 V c.a., intre 80 $i 160 V c.c.; cipal prin valori foarte mari ale curen- Eficacitatea luminoasa a LED-ului de
eficacitatea luminoasa are valori de tului direct (IF = 1000 ... 1500 mA, fata putere se define$te, Ia fel ca in cazul
0,3 ... 1 lm/W; durata de functionare de 20 ... 40 rnA Ia LED-urile indicatoa- oricarei surse de lumina, ca raportul
este de peste 10000 h. re). Aceasta implica luarea in conside- dintre fluxul luminos emis 4>Led (lm} $i
rare a degajarilor puternice de caldura puterea absorbita strict de catre LED
4. 7. Limpi cu induqie in timpul functionarii Ia conceptia siste- (W), taraa lua in considerare puterea
melor de iluminat pe baza de LED-uri absorbita de rezistenta inseriata nece-
in general, Ia o sursa de lumina par- de putere, adica urmarirea realizarii sara pentru miC$Orarea tensiunii direc-
tile cele mai vulnerabile sunt electrozii. unui management termic. te pe LED. Valorile eficacitatii luminoa-
in timpul functionarii, datorita reactiilor Curentul direct IF este curentul (mase nominale pentru LED-urile de pute-
chimice cu vaporii din tubul de descar- joritar) absorbit de LED Ia alimentarea re existente Ia ora actuala variaza de Ia
care, ace$tia i$i diminueaza functia. in polarizare directa (borna pozitiva a 20 lm/W pana Ia 95 lm/W, in functie de
Lampa cu inductie ofera unul din cele sursei de alimentare este pozitionata Ia curentul direct IF $i de tensiunea
mai mari avantaje - lipsa electrozilor - anodul LED-ului). directa UF, iar eficacitatea luminoasa
fapt care conduce Ia o cre$tere consi- Materiale utilizate in fabricarea globala, inclusiv rezistenta, are valori
derabila a duratei de functionare (pen- LED-urilor de putere sunt AI In GaP reduse cu 20 ... 30 %.
tru lampa PHILIPS QL este de (fosfo-galioindura de aluminiu - pentru Durata de funcponaare a LED-urilor
60.000 h). De aceea, acest tip de sur- culorile ro$U, portocaliu $i chihlimbar) de putere atinge valori de 100.000 de
sa este folosit acolo unde intretine- $i In Ga N (nitrogaliura de indiu - pentru ore, in conditiile unei exploatari corecte.
realinlocuirea ei este foarte dificil de culorile ver, albastru $i alb). Pentru aplicatiile legate de sisteme de
facut $i ar costa foarte mult. iluminat interior, este importanta ob-
Principiul lampii cu inductie are Ia Caracteristicile LED-urilor tinerea luminii albe de culoare aparenta
baza realizarea agitatiei moleculare Una dintre cele mai importante
printr-un camp electromagnetic indus, caracteristici luminotehnice ale
LED-urilor o reprezinta unghiul de ve- CDIL de tip dublu convex in
produs de un generator de inalta frec- coordonate carteziene pentru
venta (fig. 1.4.21). dere (notat 281/2). El reprezinta unghiul valori relative, culoare alb
Generatorul de inalta frecventa plan al conului cu varful in centrul optic 100.-~~~~~~~~~~
(2,65 MHz) are rol de sursa de energie. al LED-ului $i care cuprinde 50 % din 90
Este format dintr-un circuit electronic intensitatea maxima emisa. Acest 80 -,--,--
unghi se mai poate defini ca fiind du- 70 -~--J--
care genereaza un semnal de inalta
blul unghiului dintre axa mecanica 60 - r--'--
frecventa Ia tensiunea corespunzatoa-
(acolo unde unghiul are valoarea 0°) $i 50 -~--~--
re. El initiaza $i mentine agitatia mole- 40 -- T--, - -,--- ~-- ~--
culara. Generatorul poate fi inglobat in generatoarea care delimiteaza zona de I I I I
'T--
I I
-:--
I
I"-- 'T--
I I
Ia care intensitatea luminoasa scade 30 -- f-- ~ - -:--- ~- - f-- ~-- -:-- ~-- f--
soclul lampii sau poate fi furnizat sepa- 20 --~--I --:---~--~--~---:-- ~--~--
rat, legatura dintre acesta $i lampa fa- sub 50%. 1 I I I I I I
10 - - f - - ~
I- -f - - ~- -
-:- - - J - -
- - _I_ - - - -
candu-se printr-un cablu coaxial, in eel Pentru LED-urile de putere de ultima 0 I I I I I I
de-al doilea caz. De asemenea, gene- generatie, unghiul 281/2 ajunge pana Ia -100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100
ratorul este amplasat intr-o cutie meta- 149° $i chiar 160°, ceea ce inseamna Unghi [grd]
lica cu rol de a disipa caldura emisa $i Ca ele pot fi observate U$Or aproape a.
de a evita transmisia campurilor para- din orice pozitie.
Pentru un LED de putere, cea mai CDIL de tip perfect difuza in
zitare (pentru protectie RTV). coordonate carteziene pentru
Convertorul de putere este, o bobina importanta caracteristica este tempe- valori relative, culoare alb
(de regula, un filament simplu, spiralat) ratura jonctiunii (T). care nu trebuie sa 100.-~~~~-=~~~~~
care produce un camp electromagnetic depa$easca o valoare maxima admisi- 90

alternativ in balonul de sticla, camp ce bila pentru a nu permite distrugerea 80
va determina agitatia moleculara in capsulei din material plastic. 70
interiorul acestuia. Temperatura jontiunii p-n influentea- 60
za valoarea intensitatii luminoase, cu- 50
40 --,-- ---,---r--,--,---r-- --,---
I I I 1 I
4.8 Diode elecb'oluminescente loarea emisa $i tensiunea directa (Up). '

--J-
I I I
~---'---L--J--~---L--L
_J __ _
I I I I I
(LED-unl Astfel, odata cu cre$terea temperaturii, 30 I I I I I I I I
intensitatea luminoasa scade, lungimea 20

Una din ultimile solutii care va des- de unda dominanta (a radiatiei mono- 10
a~~~~~~~~~~
chide noi dezvoltari in tehnica ilumina- cromatice emise) se deplaseaza spre
tului electric este utilizarea diodelor -100-80-60-40-20 0 20 40 60 80 100
valori mai mari (capatul ro$U al spec- Unghi [grd]
electroluminescente - LED-uri de pute- trului vizibil}, iar tensiunea directa
re. Datorita eforturilor cercetatorilor de b.
scade.
a descoperi surse de lumina mai eco- Lungimea de unda dominanta varia- Fig. 1.4.22. Distrib~a intens~i
nomice, tinand seama $i de dezvolta- za $i in valori mai mari (capatul ro$U al luminoase de tip dublu convex (a),
rea continua a tehnologiilor de fabrica- spectrului vizibil), iar tensiunea directa respectiv perfect difuz (b), in
tie, diodele electroluminescente scad e. coordonate carteziene, pentru un
(LED-uri de putere) au devenit solutii Tensiunea directa UF este tensiunea LED de putere
viabile pentru anumite sisteme de ilu- aplicata intre bornele sursei de alimen-
ficate in fig. 1.4.22).

Trebuie mentionat ca alegerea co-
recta a culorii aparente a LED-urilor
este esentiala atat in iluminatul interior
cat ~i in eel exterior, avand in vedere
aspectele ce tin de destinatie ~i de
celelalte tipuri de surse.
Avantajele utilizarii LED-urilor:
- durata de functionare foarte mare, in
raport cu toate celelalte surse lumi-
noase;
- consum redus de energie electrica,
datorita eficacitatii luminoase ridicate;
- sistem simplu ~i eficient de control;
- tensiune redusa de alimentare;
- forma compacta ~i dimensiuni mici;
- influenta redusa Ia vibratii ~i ~ocuri
mecanice;
- pot fi utilizate in medii umede ~i reci
{chiar pana Ia -40°C;
- varietate foarte mare de culori ale
luminii emise;
- absenta radiatiilor IR ~i UV din fluxul
emis.
Domenii de utilizare a LED-urilor in
iluminatul interior ~i exterior:
- iluminatul de accent - LED-urile pre-
zinta cea mai redusa emisie de raze
IR ~i UV comparativ cu alte surse de
lumina (cu exceptia fibrelor optice),
protejclndu-se astfel obiectele sensi-
bile Ia aceste tipuri de radiatii;
Fig. IA.23. Tipuri de aparate de iluminat pentru interior ~I exterior echipate cu dimensiunile mici ~i aspectul discret
LED-uri. le recomanda pentru iluminat de ac-
calda, neutra sau rece. Exista trei prote obtinerea unei lumini albe stabile cent tara a evidentia sursa de lumina;
cedee de a realiza acest lucru: ~i de calitate;
- iluminatul decorativ-arhitectural ~i de
a) combinarea, in cadrul aceluia~i c) un LED cu emisie in ultraviolet (UV), efect - iluminatul suprafetelor, ilumi-
dispozitiv, a culorilor ro~u. verde ~i pe a carui capsula (Ia interior) se natul de contur, efectul de ,.spalare"
albastru, cu observatia ca persoane- dispune un luminofor pentru lumina cu lumina a suprafetelor ~i elemente-
le cu deficiente de perceptie a cu- alba (denumit luminofor RGB) - in lor arhitecturale;
lorii pot sa nu sesizeze corect culoa- timp, se produce o degradare a su- - iluminatul ambiental - posibilitati mul-
rea alba astfel obtinuta - cea mai portului fizic al LED-ului, datorat in- tiple de variatie a fluxului luminos
eficienta metoda; teractiunii dintre acesta ~i radiatia emis ~i/sau de realizare de efecte de
b) utilizarea unui strat de luminofor dis- emisa in domeniul ultraviolet, dar lu- schimbare dinamica a culorilor in
pus pe interiorul capsulei din mate- mina alba este de calitate. functie de starea de spirit a utilizato-
rial plastic a LED-ului pe baza de Distributia intensitatii luminoase a rilor ~i de tipul aplicatiei;
lnGaN, cu spectrul majoritar in do- LED-ului de putere este realizata impli- - realizarea ghidajului vizual.
meniul vizibil albastru (cu luminofor cit, prin optica inclusa in capsula (len- - iluminatul exterior - unde sursa de
pentru culoarea galben sau lumina- tila). Pentru sistemele de iluminat inte- alimentare poate fi ~i un panou
for pentru culorile verde ~i ro~u) - rior, prezinta interes distributiile de tip fotoelectric.
metoda este simpla, fiabila ~i permi- dublu convex ~i perfect difuz (exempli-
Tabelul 1.4.1 C&racterlstlclle surselor de lumlnl produse de PHIUPS
GLS LIH SL PL Tl ML HP(L) HPI MHN/MHD , SOX(E) I SON 1
SDW-T I QL
15 ... 500 75 ... 2000 9 ... 25 1§ . .j4~--~~1ci() ..]O"Q-=f5tL.JO[ol JQ ... 20Q9 , 70 ... 180QU ,_18'-,.180u _so ,.. 1!)0Q !-~5.,joo---=_lu85 _ n
1
I»
, 975 ... 5oooo 45 ... 12oo 25o ... 5oo
r---
l75o ... 73oo 11oo... 13ooo 18oo ... 58ooo 55oo ... 189ooo ,51oo ... 15oooo 180 ... 33ooo ]33oo ... 13oooo r13o0 .. .48oo 6ooo
-------1---------- ------r---------__J____~-----
I
-=
-----~------+---- §:
-- -- ,_-- - --- -+-------
..
1
1
.
1
13 ... 25 41...501) : _50 ... 8~ [__~0 ... 1042) 11...~6 ) I 36 ... 58 79 ... ~5 _ e- 73 .... 83 100_... 200 ! __66 ... 1~~- l-~~ ~8 1-7~-- 5.
alb cald alb cald alb cald alb cald , alb cald Ia intermediar ' intermediar rece · alb rece galben t alb auriu r alb cald 1 alb cald ~
en
j alb
z1le1
~~~ina
'
I r:::::
Ci1
Redarea : excelenta excelenta buna buna
1
lmoderata Ia- ~ modera~ slab~ Ia moderata r- -buna Ia -- -- - foarte

i
- - slaba-la buna buna CD
CD
culorilor 100 100 70 ... 85 70 ... 85 : excelent . 50 ... 55 moderata 65 ... 68 ! excelenta slaba moderata 85 180... 85 CD'
a
1
Ra
Balastlignitor
-·
- - - - - - - - - - - - ---
1 incoroorat--bobinA i- ~~'bi~: -incorporat~ - ~~'bi~~ ~--bobina -t--~~'bi~~ --hobina-----+--- ~~'bi~~ I bobina l electronic c:r
CD
,,.cta,lii, reacta""· ''"cta"lii reacta"tii 'eactmtii reacta"tii ' """"'"" 'eactarrtii i ca.
Starter
. electronic
I
- - - : incorporat , incorporHcu sau-
' I
electronic i
'
-
far~-:•
- --_---- -I - --_
.
----~-
.
I
ignito-r
I
-T ig"i'"'
-
. sep"at
!
I
I
sepan~t ; " I sOpamt
CD
r:::::
------ - _ _ _ _ _: _ ;sall ~parat ---:- _____ ,_______ __, · -----l-- sau in balast ~_in la!!l a ~J-- E!.
Timp de
• . I
=
I»<
punere in 0 0 <1 0 0 0-2 3 3 3 . 10 I 5 I 5 0
funcfuJDe [min] - -- --,-------------------- -r-. - --------- ---·- , ,
- - - - - -I + - ,
------
'Tfrr1p de- ---- 1
--------,-------------------~------
•
--------~.
I . I
repunere in 0 0 0 0 0 5 5 : 10 10 2 <1 1 0
functiune [min]
i I I
l
! I
0~0~ r-;~0~~--- -2-~~0~--

I I
Dur~ta de 8000 1600 ... 1 -- - 20000 20000 20000 20000 -- 60000

1000 I I I
ftmctlp_narejh] _ ___ _ _ _ _ ________. - - _____ L --- ----------- ______ _l _______ ___l 1
GLS - cu incandescenta clasica;
LIH - cu incandescenta cu ciclu regenerativ cu halogen;
SL, PL - fluorescenta compacta;
Tl - fluorescenta tubulara;
ML - cu lumina mixta;
HP(L) - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune;
HPI, MHN, MHD - cu descarcari in vapori de mercur Ia inalta presiune cu adaosuri de halogenuri metalice;
SOX (E) - cu descarcari in vapori de sodiu de joasa presiune.
SON, SDW- cu descarcari in vapori de sodiu Ia inalta presiune;
QL - cu inductie;
1 - inclusiv pierderile balastului;
-
en
2 - culorile - 83, 84 [50 W] cu balast de inalta frecventa; ~:
3
CD
ca.
CD
=
E!.
-
=
I»
Tabelull.4.2 Anallzi com 1)8ratlvi 1ntre sursele electrlce de lumini utillzate in lluminatullnterlor '' LED-urtle de putere -
en
~
lncandescenta clasica lncandescenta cu halogen Fluorescenta compacta Fluorescenta tubulara LED de putere
e
I3
. CD
r:::l.
Putere electrica 15... 500 75 ... 2000 3... 80 4... 80 1, 1... 5,7 CD
absorbita P[Wl
Flux luminos [Im] 120... 8400 975 ... 50000 250 ... 3500 120... 6150 100... 240
-
c
3
Eticacitate luminoasa
e rJm/Wl
Temperatura de culoare
(corelata) Tc [K]
8... 17
.. 3000
13... 25
.. 3000
41 ... 88
3000 ... 5400 (1A),

. 2700 ... 6000 (18)
40 ... 105
3300 ... 6500 (1A),

3000 ... 6000 (18),
4000 ... 6000 (2A),
20 ... 95
4500 ... 10000

(neutru rece l;li rece)
l;li 2850 ... 3800
-
:r
I»
3000 (3) (cald l;li neutru cald)

lndice de redare a 100 100 80 ... 90 (18), 80 ... 90 (18), 70 - neutru rece l;li rece,
culorilor Ra 90 ... 100 (1A) 90 ... 100 (1A) 90 - cald l;li neutru cald
8alast/ignitor - - incorporat sau electronic conventional/electronic dispozitiv electronic
--
redresor cu
- ---------------
Starter
----- ---- - - -- -- - - - - --- --
-
- -- --- -- - - - ----------- ---------------
-
------
- · ---incorpciat - - ---cusau tara ------- transtormator, rezistor,
sau separat condensator
Timp de punere 0 0 ... o ... o 0
in tunctiune [min]
Timp de repunere 0 0 .. o -o 0
in tunctiune [min]
Tip soclu E14, E27, E40, G9, GU10, GZ10, E14, E27, G13, 2G13, In curs de
S14s, S14d E14, E27, GX24d-1, GX24d-2, 2GX13, GS standardizare
815d, R7s, GY6,35, GX24d-3, GX24q-1, n
I»
G4, G53, GX24q-3, GX24q-4, "1:1
r
Luminanta cd/m 2P 40·10 4... 700·104
8A15d,
GY4, GUS, 3, GU4
160·104... 2800·104
G23, 2G7,
2G11, 2G10
2,1·104 ... 7·104 0,7·104 ... 1,5·104 20·10 4... 40·104
-·
Q
c
~
Durata de tunctionare 800 ... 1000 1000.. .4000 .. 8000 6000 ... 10000 100000 en
[ore] c
Tensiuni uzuale de 12, 24, 230 AC, DC 12, 230, AC, DC 230 AC 230 AC 6 DC, 12 DC, Ci1
CD
alimentare [V] 110 DC, 220 DC CD
Variatia tluxului luminos 0... 100% 0... 100%
10 % ... 100% cu 10 % ... 100% cu 0,05%- 100% Ci'
balast electronic balast electronic sistem PWM ~
30chiul uman percepe tara pericol de orbire maximum 30000 cd/m 2 • Dupa aceasta valoare senzatia produsa este de durere. c:r
CD
0 valoare de 60000 cd/m 2 este limita pragului de Ia care orbirea produce etecte ireversibile. I r:::l.
I
CD
=
'
5!.
::I
f»(
Capitolul 5
Aparate de iluminat
Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat
- fie Ul?Or de instalat; Amplasand intensitatile luminoase

5.1. Caracteristicile - mentina o temperatura de functio- {lr,c) in centrul de simetrie al aparatului
aparatelor de iluminat (AIL) nare constanta in limitele admise; de iluminat, varfurile acestora se vor
- permita o intretinere Ul?Oara oferind gasi pe o suprafata numita ,suprafata
Prin aparat de iluminat se definel?te un acces rapid Ia pflrtile componente de distributie a intensitatii luminoase".
un aparat electric care: pentru curatire, schimbarea surselor Aceasta este redata prin una sau mai
- sustine mecanic lampa (lampile), sau reparatii. multe curbe de distributie a intensiti(Jtii
- asigura alimentarea cu energie elec- Din punct de vedere functional, luminoase (COIL) - cap. I - in functie de
trica a lampii (lampilor) l?i aparatele de iluminat prezinta o serie felul suprafetei:
- distribuie fluxul luminos in mod con- de caracteristici luminotehnice spe- - daca suprafata este de revolutie este
venabil. cifice (fig. I 5.1.). suficienta o singura COIL
AIL are 2 componente principale: Randamentul 17A al aparatului de ilu- ly= f(y);
- armatura ce cuprinde dispozitivul de minat este dat de relatia: - daca suprafata este oarecare sunt
fixare a sursei sau surselor, aparatura T/A = fPA/t/16 (5.1.1) necesare mai multe COIL
necesara aprinderii l?i functionarii in care: lr= f(y) pentru unghiuri c constante.
lampilor cu descarcari (balasturi, tP6 =n·tP1 (5.1.2) De regula, sunt utilizate 2 sau 4 ase-
startere, ignitere, condensatoare), e- tP6 - este fluxul emis de Iampi; menea curbe, din planurile c=0 ... 180°;
lementele de conexiune electrice (so- n - numarul de Iampi; 90 ... 275° sau c=O ... 180°; 45 ... 225°;
cluri, cleme) l?i conductele electrice; tP1 - fluxul unei Iampi; 90 ... 270°; 135... 315°.
- dispozitivul optic ce are rolul de a tPA - fluxul luminos emis de AIL. Daca AIL este nesimetric sunt nece-
distribui, reflecta l?i/sau transmite flu- Sistemele optice ale AIL, nefiind per- sare mai multe curbe de distributie a
xu! luminos asigurand, de asemenea, fect reflectante sau transmitatoare, fac intensitatilor luminoase, numarul lor
protectia vizuala a sursei. Uneori dis- ca fluxul emis de aparat sa fie mai mic fiind ales in functie de gradul de nesi-
pozitivul optic asigura l?i protectia decat eel emis de surse. metrie. In acest caz intensitatea lumi-
fata de mediu: Ia lovire, Ia degajB.ri de Curba de distributie a intensitatii lu- noasa este in functie de y l?i c, y fiind
praf sau umiditate etc. minoase (COIL) reprezinta repartitia in- unghiul de inaltime, iar c fiind unghiul
Aparatul de iluminat trebuie sa: tensitatilor luminoase intr-un plan care de azimut.
- aiba o forma placuta, estetica; trece prin axa AIL. De exemplu, pentru AIL fluorescente
liniare sunt suficiente 2 curbe (una
transversala c = 0-180° l?i una longitu-
I CARACTERISTICILE AIL I dinala c = 90 ... 270°).
J Curbele de distributie pentru apara-
~ ! ! ! ! ! l tele de iluminat interior l?i exterior sunt
II ct>A II 11A I I COIL II CL as II Ca
MtAIL II II I date de producatori.
Aceste curbe, in majoritatea cazuri-
Fig. I. 5.1 C&racterlstlclle lumlnotehnlce ale aparatelor de llumlnat. lor, sunt ridicate pentru cazul in care in
aparatul de iluminat se monteaza o
lampa conventionala cu fluxul de 1000
Curba de distributie a intensitatii luminoase (calitativa) lm. Ele sunt date, de regula, in coordo-
nate polare, pentru AIL obil?nuite, l?i
-b--b- 13--- -p- -p-

0 ... 10 10 ... 40 40 ... 60 60 ... 90 90 ... 100 coordonate rectangulare, pentru pro-
Clls
iectoare.
[%] Coeficientul de amplificare Ca este o
--
caracteristica mai putin utilizata, definit
Cll; cu relatia:
[%] 100 ... 90 90 ... 60 60 ... 40 40 ... 10 10 ... 0 ca = lmJims' (5.1.3)
Aparate cu distribute in care:
lmx- este intensitatea maxima emisa
directs semidirecta directa-indirecta semiindirecta in directs
de AIL, iar
Fig. 1.5.3. Claslftcarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere al lms- este intensitatea medie sferica,
dlslrtb~ spa11ale a ftuxulullumlnos. fms = (1/4n)·tPA (5.1.4)
Acest parametru da o informatie a-
Domeniul luminantei Tipul lampii

medii Lm a Iampi Ior
cdfm2
Fluorescente
tubulare
Cu descarcari
Ia inalta presiune
~i balon fluorescent
sau opal
Cu balon clar
~i Iampi
incandescente
Fig. 1.5.2. Modalltl1l de stablllre a
*Pentru unghiul de protectie longitudinal oo u hlulul de proteqle.
1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat
supra modului de amplificare a zulta ca Ia instalarea sistemelor de ilu-C - mijloacelor de transport (auto,
intesitatii luminoase. minat acestea trebuie sa asigure conditii aero, navale etc.)
Unghiul de protectie al AIL este un- superioare celor prevazute in norme. D - iluminat special (din domeniul
ghiul in care ochiul nu prive$te sursa de medical etc).
lumina, a$a cum se arata in fig. 1.5.2. Clastftcarea aparatelor Clasele A $i B formeaza grupa apa-
Tn tabelul 1.5. 1. sunt indicate unde llumlnat ratelor de iluminat obi$nuite (cu o utili-
ghiurile de protectie minime, recoman- Din punct de vedere functional (sau zare generala), iar clasele C $i D grupa
date, in functie de luminanta lampilor $i al destinatiei) se disting 4 clase de aparatelor de iluminat speciale (cu o
clasa de calitate privind limitarea orbirii. aparate de iluminat pentru iluminatul: utilizare restransa $i specializata).
Clasele de calitate A, B, C, D $i E co- A - interior; Din punctul de vedere al distributiei
respund claselor de calitate din metoda B - exterior; [ fluxului luminos, aparatele de iluminat
curbelor de luminanta limita (cap. 8).
Pentru alte tipuri de AIL, de exemplu,
cele cu ecrane opale, protectia vizuala
este totala. Aceasta se realizeaza prin
difuzia luminii, obtinandu-se o dimi-
nuare substantiala a luminantei sursei.
Curbele de luminantii (CL) sunt, de
asemenea, o caracteristica importanta
a aparatelor de iluminat, ele servind Ia
aprecierea calitatii iluminatului din a=4 ... 20° a=20 ... 60° a=60 ... 120° a=120 ... 160° a=160 ... 180°
punctul de vedere al orbirii directe ce
poate fi produsa de sursa (cap. 8). a b c d e
Coeficientu/ de mentinere (Mt), expri-
ma faptul ca fluxul luminos al aparate- Fig. 1.5.4. aastncarea aparatelor de llumlnat din punctul de vedere
lor de iluminat scade in timp. Scaderea al dlstributlel fluxulullnfertor.
se datoreaza: Tabelull.5.2. Claslllcarea AIL din punctul de vedere al protectlel elecbtce lmpotrtva
- imbatranirii lampii, fenomen ce se eleclrocullrll fckml CEE - Comlsla I _,,. D8l1lru echl elecbtce)
manifesta prin evaporarea filamen-
tului $i depunerea acestuia pe globul
sau tubul de sticla, marind coeficien-
~lasa i AIC cu
lZolatie tunction:f~~&f~~~~~c~ilfrfi
bornfi-ae ·Iegare
Ia conductorul de protectie
tul de absorbtie al acestuia; AIL cu izolatie tunctionala :;;i cu borna de Iegare Ia conductorul
- imbatranirii dispozitivului optic, ce
. -- -----~__QI"Q!eqi~ -~- .. - -- -~-- -
duce Ia mic$orarea coeficientilor de
I AIL mobile conectate prin cablu tlexibil sunt
reflexie sau transmisie;
echipate cu ti:;;a cu contact de protectie sau
- depunerii de praf intre 2 curatiri con-
------~ socllJ_~U_Q()I"Iector~!r.LJ conductorul de protectie__ ___
secutive.
Acest coeficient este introdus in cal-
II AIL cu izolatie dubla sau intarita tara
_____ .c __bQrQ.a_cj~J~are l<! constl.J_ctorul d~.QI"_Qt~~1i~-- _-· __ _
culele de proiectare astfel ca Ia expira-
rea duratei de functionare a lampilor sis- Ill AIL realizat pentru conexiuni Ia circuite de distributie
temul de iluminat sa ofere conditii op- , de tensiune toarte joasa :;;i neavand Ia interior
time pentru activitatea din incapere. Re- sau exterior cale de curent Ia alta tensiune
Tabelull 5.3. Clastftcarea aparatelor de llumlnat (dupi IEC* ) din punctul de vedere al proteqlella corpurl sollde ,1 api
C=----· -~----·---· ·- . . -. __ __ Tipul de_protecti~{IP} ___ -----~--·--------~----- --~
Prima citra caracteristica A doua citra caracteristica
!
Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de ; Protectia echipamentului din interior impotriva
partile active :;;i impotriva contactului cu partile mobile ' patrunderii periculoase a apei
din interior; protectia echipamentului impotriva
patrunderii de corpuri straine
0 Neprotejat _ _ __ _ _ ______ __ _ ___ _ : 0 NeprQ!~at _ ___ _ . _____ ____ _ __ __ __ __ _

1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm, 1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe verticala
I
_de_ E3)(.: m~n_a_ {dar_I"I.LJlrm:>otriva a_c<::e§iLJiui in_!entiona.!)_

1
_. _ - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - · - -
2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa Ia un
~ ex.: deg13tele __ _ __ _ . _ unghi_ m_(!i ml<2__~1§"__-------~-- _ _
3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate
de exemplu, sculele, conductele :;;.a. (cu diametrul sau ,
grosime mai mica de 2,5 mm) ----- --
4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa
conductele cu diametrul
---------------------- -· --·--
sub 1 mm
--- --- -------------
.~.Protejat impotriva pratului • ~ ProtejC!t impotriva jetullli de apa

6 !=tan:;; Ia prat 6 Protectia impotriva valurilor puternice
7- ____ _ .. ~_?_Pr()telat impotriv~_if!l~l5jl.JI"Iii_**_ _ _ __ _ __
~~---- __ ________ ______ ________ _ ______________ · 8 Prot~tJI!lpotriva_SClJf_l.l_ll_cJ_WiL_ __________ _
* IEC - Comisia electrotehnica internationala
** introducers temporara in apa
se clasifica astfel: • dupa distributia intensitatii luminoa- BZ7: lr= lmax (2+cosy)
• dupa distributia spatiala a fluxului se, mult utilizata de normele britanice BZB: lr = /max
(<PA) in cele douii semisfere, inferioa- $i de metoda CIE; se mai nume$te $i BZ9: lr= lmax (1+siny)
ra (<P) $i superioara (<P 5) (fig. 1.5.3). clasificarea BZ (British Zonal). Din a- BZ10: lr = lmu sin y
• dupa distributia fluxului inferior <Pi' cest punct de vedere aparatele de i- De regula, forma analitica lr f(y) a =
aparatele de iluminat pot fi cu distri- luminat se Impart in 10 clase, dupa COIL nu se cunoa$te. De aceea lnca-
butii de Ia foarte intensiv (cu flux con- modul de variatie al functiei lr _ f(r). drarea In clasa BZ se mai face In tunc-
centrat) Ia foarte extensiv (cu o distri- astfel: tie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3
4
butie evazata) (fig. 1.5.4); de regula, 8Z1: ly= lmax COS y $i N4 definite de:
3
distributia foarte intensiva este proprie BZ2: lr = Imax cos y
Nt FC1. N 2 • FC2.
BZ3: lr = /max cos l
2 =
proiectoarelor, iar cea foarte extensi-
FC4' FC4'
va, aparatelor folosite pentru ilumina- BZ4: lr = /max cos:v; y
tul rutier. Celelalte distributii sunt pro- BZ5: lr = /max cos y N 3 • FC3. N 4 = FC4.
prii aparatelor de iluminat obi$nuite. BZ6: lr = /max (1+2 cosy) FC4' F
m
I I
.c
a b
100
C=O Pentru 1000 lm
C=90 I i I C=270 y [0] lntensitate [Cd]
0 .. . 180° 90 ... 270°
Flux zonal
[lm]
80
~
~
C=180 60
~
0 121 121 .. 0,00
Curba de distributie 123 . 40
5 120 11,60
a intensitatii luminoase 15'- .. 130 ·-· 11'5 -- 46,32 20
25 137 Hl9 103,25
·3s ... 144.. . .1.00 1i9:9o
0
0 30 60 90 120 150 180 [ 0
'45'' ·· 1.48 . ·-·85--'"" 270,'12 )
55 148 68 367,01
56 ..,_ , '463,79
04<<
65
....,s. 145 ICiasa lluminare de serviciu [lx]
-=;::--
leal
137 ' .27
3 ... _.. 550,54 .. caLIUI <
85 128 622,01 / / .- /
95 124 0,00 689,65
105 124 0,00 755,24 75 lr t-- ... 2~:. .~~0
1
115 118 0,00 813,81 65 \" "' ~ r-..... t;r-

"125 .. 1bb
78.
0,00 858,66
..o;oo-·- ··-888,87 55
\ '\ "-.._ r---.r-
"'
135
145 56
- 0,00 906,46 45 \ '\ 0.=1150 1m
c 0,00 914,56
56 8 103 2 3 4 56 810" 2 3 4
155 35 (CdJm2]
165 16 0,00 916 ,82
175 4 0,00 911;02 ...
d
Reflectan lndicatorii N1 N2 N3 N4 N5
Tavan , . OJ O .. Q,10
.... ·- i .•
_..9..§Q
0,30 0,10
0,30
o;3o· · 0
0,00
0
de distributie
ai fluxului [% 31 ' 59
83 . 68 : 92
Pereti o.~o Q.~o o.~Q 10
.• ;!.. . - - ".1..00
•..••
Podea o..~o .Q.30 0,39. . . o.~o . 0,:}.0_. . 0,30 (),10 0, 10 0,00
lndice Factori de utilizare
0,60 0,33 0 ,?5 0,?0.. . . Q,~9 0.2.3 0,18 0,20 0, 17 . ..0,13
Fig. 1.5.5. Datele de prolectare pentru
0,80 0,41 0,33 0,27 0,36 0,2~ 0,24 Q_,2? -·:- _9.._2~ (),17
0,48 0,39 0,33 0,42 0,35 0,30 0,30 0,26 0,21 un AIL:
1,00
0,39 a - vedere spatia/a; b - sectiune;
1,25 0,54 .Q,46 0,47 0 ,41 . 0,35 0, 35 . --.9.z~_:1 .. _0 ,25
1,50 0,59 0,51 0,45 0,52 0,45 0,49 Q,39 0,35 0,?8
c - COIL pentru 4>8 1000 /m; =
0,67 0,59 0,53 0,59 0,52 d - tabel cu variatia intensitatilor $i
2,00 0,47 0,44 9..41 . 0,33
0,65 0,59 0,63 0,57 0,53 0,48 0 ,45 0,37 /uminantelor; e - factorii de utilizare
2,50 0,73
3,00 0,76 0,70 0,64 0 ,66 0,61 ! 0,57 0,51 0,48 0,39 $i indicatorii de distributie zonalii a
4,00 0,81 0,75 0,70 0,7Q_ 0,54 0,52 0,42 fluxului; f - graficu/ de variatie a
0,6€?. . ,0,62
0,84 0,79 0,74 00,72 0,68 0,65 0,56 0,54 0,44 fluxului /uminos in spafiu, $i curbele
5,00
de luminantii suprapuse pe graficul
e curbe/or limita de /uminantii.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat
unde: • Exe (cu siguranta marita), capabil sa

FC1 ... FC4 - sunt fluxurile cumulate evite patrunderea gazelor sau ameste-
caracteristice ale aparate- curilor gazoase explozibile in interior
lor de iluminat cuprinse in printr-o constructie speciala (eventual
unghiurile solide rc/2; n; cu suprapresiune) dublata de un sis-
3rc/2; 2n ~i. respectiv, 4n, tern de siguranta electrica pentru de-
iar N 1... N4 reprezinta nu- conectare in cazul depresurizarii sale.
mere intregi formate din • dupa modul de montare, aparatele
primele doua zecimale ale de iluminat pot fi montate:
rapoartelor. - aparent pe elementele de con-
• dupa gradul de protectie fata de me- structii:
diu, care poate fi: • direct pe plafon: plafoniera;
- e/ectrica sau impotriva electrocutarii • suspendat de plafon: lustra, cande-
(tab. 1.5.2.}; protectia omului Ia atin- labru;
gerea ~i manevrarea aparatului de • pe perete: aplica (dreapta sau oblica)
iluminat cre~te de Ia clasa 0 Ia Ill; - ing-opat in elernentele de construc~e:
- fa(A de patrunderea corpurifor so/ide • in plafon, de regula in plafon fals;
$i a apei - ce se exprima prin gra- • in scafe: pe perete, pe stalpi.
dul de protectie IPXX, unde prima - pe stalpi etc.
citra (de Ia 0 Ia 6} indica protectia pe
care o asigura echipamentul apara- 5.2. AP&rate pe~Jtru
tului de iluminat impotriva corpurilor llumlnatullntertor
straine, iar a doua citra (de Ia 0 Ia 8)
indica protectia impotriva patrunde- • Aparate de iluminat pentru lampile
rii apei (tab. 1.5.3.}. cu incandescenta (normale ~i cu halo-
Cu cat prima citra este mai mare cu gen) ~i fluorescente compacte pot fi
atilt omul este mai bine protejat Ia atinge- clasificate in urmatoarele categorii prin-
rea l?i manevrarea aparatului de iluminat. cipale, in functie de folosinta:
Cu cat a doua citra este mai mare cu atilt - locuinte;
apa (sub diferite forme} poate patrunde - unele sali de spectacole;
mai g-eu Ia echiparnentul electric al - iluminatul decorativ interior sau de
aparatului. Patrunderea apei Ia echipa- accent;
mentul electric ar duce Ia sclJ"tcircuit, Ia - medii cu degajari de praf, umiditate
deconectarea aparatului de iluminat. sau cu pericol de explozie.
Multi fabricanti de aparate de ilumi- In fig. 1.5.5 este indicata o fi~ tehni-
nat dau gradul de protectie IP prin 3 ca de date pentru un aparat de ilumi-
cifre, cea de a treia indicfmd rezistenta nat interior (ELBA -FIA-09-1 18) echipat
aparatelor Ia ~ocuri mecanice. cu lampa fluorescenta de 18 W.
- fata de patrunderea medii/or ga- Pentru incaperile moderne destinate bi-
zoase cu pericol de explozie; din rourilor cu calculatoare se recomanda AIL
acest punct de vedere aparatele de sub forma de aplice (iluminat indirect) e-
iluminat se executa in doua varian- chipate cu Iampi MH (in poz~ii fixe, fig.
te constructive:
• Exct (antiexploziv), capabil sa reziste 247 ~347 ~
Ia presiuni determinate de explozii in-
terne, pentru a evita transmiterea aces-
tara in mediul inconjurator. Acest tip va
avea armatura din otel ~i dispozitivul
optic din sticla dura rezistenta Ia pre-
ID-SW
"'
crr
'!2
70 35
U')
, (iS
1 ';;
.E
Fig. 1.5.6. Aplica pentru birouri mici

siuni ridicate.
cu calculatoare.
Flg.l.5.7. AIL pentru locui~e:

a - plafoniera pentru camere obi$nui-
te; b - plafoniere pentru incaperi de
trecere; c - aplice indirecte;
d - AIL cu e/emente decorative sus-
Fig. I.SA Montaje de AIL pe structuri spa1iale. pendate.
1.5.6) sau lampadare identice ca structtxa Pentru sistemele de iluminat flexibile- - medii cu degajari de praf, umiditate
luminotehnica cu aplica din a~i figt.ra /adaptabile, AIL se monteaza pe ~ina sau cu pericol de explozie.
(solutie flexibila). Evident, pentru alte sau pe structuri spatiale utilizate atat - Pentru spatiile industriale obi$nuite
utilizari decorative se pot utiliza ca st.rse pentru fixare cat ~i pentru alimentare (tara degajari de praf, umiditate, gaze
~ LIH tubula-e. electrica (fig. 1.5.8). explozive) cu o i naltime sub 4-5 m,
Cateva AIL moderne pentru locuinte • Aparatele de iluminat pentru Iampi se utilizeaza iluminatul fluorescent ~i
(p lafoniere sau aplice) pot fi urmarite in fluorescente de joasa presiune (liniare) AIL cu distributie directa a fluxului.
fig. 1.5.7. se pot utiliza in: Un AIL tipic este prezentat i n fig.
- spatii industriale obi~nuite ~i similare; 1.5.9 (gen. FIRA).
~t
] - spatii din cladirile administrative, cu - Pentru spatiile de munca intelec-
birour i, sali de proiectare, i n- tuala, invatamant, unele magazine ~.a.,
-.---t=
==.=i;L==::j- vatamant, cercetare, social - cultu- AIL cu distributie semidirecta pana Ia
2
rale, magazine; indirecta ~i. mai rar, directa (cu gratare
Flg.l.5.9. AIL lndus1rtal. - spatii de circulatie ~i similare; oglindate ~i unghi de emisie mare) sunt
cele adecvate (fig. 1.5.10).
Sistemele de iluminat flexibile/adap-
~~ ~ .......... -~ .....•.....~ ~r~li

I( , J
595
tabile utilizeaza, de asemenea, structuri
spatiale suspendate care inglobeaza
AIL fluorescente liniare (fig. 1.5 . 11).
a - Spafiile cu degajari de praf $i umi-
b
ditate, AIL trebuie protejate $i etan~ate
L corespunzator (fig. 1.5.12).
~ q-r
B • Aparatele de iluminat pentru Iampi
~t=~-=1 cu descarcari in vapori metalici (de
~-2 .I~~'~-
.Iff£~~~
mercur sau sodiu) sunt destinate hale-
lor industriale inalte (peste 6 m). AIL au
I, Lz ,I o distributie directa ~i pot fi deschise
c • B •· sau protejate in functie de mediu (cu
d
Fig. 1.5.10. AIL pentru fncipert de muncllntelectuali, fnvitimlnt .... sau tara degajari). in fig. 1.5.13 se pot
a - FlAG - 03; b - FIR/; c $i d - AIL D-ID Zumtobel. urmari 3 tipuri de aparate i n con-
structie deschisa.
Pentru medii cu degajari, AIL se con-
struiesc de tip etan~. reflectorul fiind
protejat Ia partea inferioara cu apara-
toare din sticla sau material plastic
transparent.
• Aparatele pentru iluminatul de si-
guranta. in sistemele de iluminat de si-
guranta. in general, se pot utiliza
acelea~i aparate ca ~i pentru iluminatul
normal, tinand seama de indicatiile
specificate de norme.
Pentru iluminatul de siguranta specia-
lizat se utilizeaza AIL speciale echipate
cu surse corespunzatoare, cu elemente
colorate adecvate ~i. eventual, cu un
sistem de comutare automata Ia ca-
Fig. 1.5.11. Strucut ...... cu AIL Tnglobate. derea iluminatului normal.
5.3. Aparatele pentru

ilum1natul exterior
Se clasifica i n doua grupe principale
2
pentru:
- iluminatul public (stradal);
- iluminatul suprafetelor indepartate,
denumite proiectoare.
a c
Flg.l.5.13. AIL lndustriale:
s - tip ELBA; b $i c - tipU'i PHILIPS;
1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis Ia partea inferioara;
2 - aparataj; 3 - dispozitiv de prindere. Fig. 1.5.12. AIL protejat fi eta.....
HGS 204/250
lso lso L.O.R.=0,75
42,0 6,0
80,0 5,0
120" 150"180"150" 120"
0,3 1-+--+-+~1-+--+--1
0,21::-.....~:t:~:t::t:::+~
'\.
0 1H 2H Fig.l.5.15. Lampi decorativA.

(cd/1000 lm)
a b • Aparatele pentru iluminatul public
1xHPL-N 250W (stradal)
1x12,7001m ~-;! LL Tn iluminatul rutier sunt utilizate

aparate cu distributie directa larga.
Pentru zonele rezidentiale !?i spatiile
verzi se recomanda AIL cu distributie
semidirecta sau directa-indirecta. Tn
fig. 1.5.14. este prezentat aparatul de
iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru
iluminatul rutier.
Pentru zonele rezidentiale, un exemplu
de AIL poate fi ~rmarit in fig. 1.5.15.
• Proiectoarele pentru iluminatul exte-
rior sunt destinate iluminatului suprafe-
telor indepartate de sursa. Se folosesc
c d e in iluminatul triajelor cailor ferate, ilumi-
natul ~ntierelor, zonelor de lucru din
porturi, terenurilor sportive etc.
Emisia fluxului luminos se realizeaza,
de regula, intr-un unghi solid mic, ob-
Fig. 1.5.14. Aparat de lluminat rutler tinandu-se un fascicul luminos cu am-
tip MGS 2041250 (PHIUPS): plificare importanta a intensitatilor lu-
a - COIL longitudinala $i transversa/a, in- minoase.
clusiv date de calcul; b - TJ=f(E) sau rJ=f(L); De regula, pentru iluminatul terenuri-
c - niveluri de E obtinute pentru diferi- lor de sport mari (stadioane cu tribune)
te date geometrice; d, e, f - niveluri de se folosesc proiectoare cu:
L, Uo, Ut $i T; obfinute pentru diferite date - sectiunea fasciculului luminos circu-
geometrice; g - AIL. lara (fig. 1.5. 16), atunci cand proiec-
g
toarele sunt amplasate concentrat
(pe stalpi) in colturile terenului;
- sectiunea fasciculului rectangulara
NNF 020N 1 x SON - T PLUS 400W (fig. 1.5.17), atunci cand proiectoarele
sunt amplasate uniform de-a lungul
1/21max - -2°/2° 1 x 189,000 lm
laturii mari a terenului de joe.
635 -- -2°12° L.O.R. = 0,63 • Proiectoare pentru iluminatul arhi-
lmax = 13600 cd/1000 lm, o·
tectural, festiv $i alte utilizari
"ln
13750 Pentru iluminatul fatadelor se folo-
sesc proiectoare asemanatoare cu cele
....... 11000 amintite, de regula, cu o deschidere
1 II 8250
mai mare a unghiului de emisie.
"""'
Ill
v ~ 5.4. Aparate ~
~
5500
'-
<0
...... ifuminatul
on 1/ teatrelor/studlourilor
2750
\
/ r-... Proiectoarele destinate iluminatului
- K-60 -40 -20 0 20 40 6Q[•]J tehnologic al scenelor de teatru, studi-
J L -- L -60 -40 -20 0 20 40 60(•]M
ourilor cinematografice, de televiziune
5o [cd/1000 lm] 880712000000
!?.a. sunt AIL speciale cu un sistem op-
a b
tic complex, cu reflector, in majoritatea
cazurilor, din oglinda metalica paraboli-
Fig. 1.5.18. Prolectoare c u sec1iunea fasclculululluminos clrcularl:
a - sectiune, b - COIL in coordonate rectangulare.
ca sau elipsoidala, cu rol de concentra-
re a fluxului intr-un unghi spatial ingust
sau foarte ingust (corespunzator unor neral ambiental, al scenei sau studio- Ientile Fresnel clare pentru obtinerea
unghiuri plane de 2x 10°...2x5•). De ului; este asemanator celui de rampa, unei , pete de lumina" conturate ~i
asemenea, proiectoarele a~ezate Ia dis- fiind suspendat peste nivelul scenei semiobscure pentru obtinerea estom-
tants mai mari de scena (in sala sau in sau studioului, utilizand surse incan- parii conturului ,petei de lumina".
fundul salii), precum ~i cele de urmari- descente de 100... 500 W. Gama de puteri este variabila de Ia
re a personajelor cu spoturi luminoase, Pentru teatre se utilizeaza ~i rivalte 100 Ia 5000 W $i mai mult, utilizand
sunt inzestrate cu obiective alcatuite cu mai multe etaje, fiecare ~ir de pro- pentru teatre Iampi LIC/LIH.
din Ientile care realizeaza o amplificare iectoare avand alta directionare a flu- - pentru efecte speciale. in aceasta ca-
substantiala a intensitatii luminoase xului luminos. tegorie se inscriu proiectoarele de
(pentru urmarire se obtine un spot foar- Pentru studiouri se folosesc grupuri efecte coloristice care sunt echipate
te concentrat de lumina). compacta de rivalte, cu reflector co- cu o caseta de filtre colorate montate
Datorita concentrarii fluxului luminos mun pentru un ~ir de surse. inaintea obiectivului $i care pot fi
intr-un unghi spatial ingust, curbele de - de platou (tip clopot) utilizat pentru schimbate prin comanda de Ia
distributie a intensitatilor luminoase se iluminatul de sus al anumitor zone ale distanta (comanda electromecanica).
dau In coordonate rectangulare. scenei, prevazute cu LIC sau LIH Se realizeaza, de asemenea, proiec-
Pentru efectele de lumini impuse in 500... 1000 W; pot fi echipate cu len- toare pentru reproducerea unor feno-
astfel de sistema, proiectoarele sunt tile plan convexe pentru concentra- mene naturale (nori, ploaie, fulgere $.a.)
echipate cu filtre colorate ce se pot rea fluxului ~i cu filtre colorate fixe. Acestea au un sistem optic complex
schimba, comandate de Ia distanta. - de orizont cu rolul de a realiza ilu- cu mai multe Ientile plan convexe $i
Pentru redarea excelenta a culorilor. minatul suprafetelor mari ale pfmzelor oglinzi de focalizare, rezultand un fas-
proiectoarele destinate functiilor amin- de fundal din teatre ~i studiouri T.V. i cicul luminos foarte concentrat $i uni-
tite se echipeaza cu Iampi incandes- Sunt echipate cu Iampi LIH sau cu ' form distribuit in sectiune. in fata
cente (LIC) de constructie speciala sau descarcare, echipate sau nu cu filtre obiectivului, solidar cu proiectorul, se
Iampi cu halogen (LIH). Pentru proiec- colorate (albastru saturat, albastru monteaza caseta de efecte echipata cu
toarele de orizont, se folosesc lampile nesaturat, verde, galben, ro~u $i alb). un mecanism cu motor cu viteza vari-
cu descarcari in xenon, datorita tem- Puterea pentru LIH este cuprinsa abila, ce produce rotirea diapozitivului
peraturii de culoare cea mai apropiata intre 500 $i 2000 W. de efect. lmaginea proiectata pe panza
de lumina alba a soarelui. Pentru studiouri se utilizeaza $i reproduce fenomenul natural dorit.
in continuare, se prezinta cateva i aparate de iluminat multiple mobile cu Sursa de lumina este LIH.
proiectoare specializate: Iampi tubulare fluorescente. in functie de multitudinea compo-
- de rampa (pentru lumina de jos) for- - mobil de scena sau studio cu rolul de nentelor regiei tehnice, se utilizeaza $i
mat din mai multe AIL intr-un sistem a realiza un iluminat local pe zone re- proiectoare cu un grad ridicat de com-
comun de montara ~i protectie, cu strfmse sau de a pune in evidenta un plexitate, cu mai multe obiective (de
trei culori (albastru, ro~u. galben) in- element decorativ sau de efect. Ele exemplu proiectoare de nori).
seriate, realizate fie din sticla colora- sunt diferite ca forma ~i putere. Astfel Pentru obtinerea efectelor de fosfo-
ta, fie cu Iampi colorate cu incandes- pentru iluminatul local (din apropiere) rescenta a unor suprafete. se utilizeaza
centa. Uimpile sunt alimentate inde- puterea LIC/LIH variaza intre 100 $i proiectoare echipate cu Iampi cu des-
pendent (pe culoare) pentru obtine- 500 W, iar cele destinate iluminatului carcari in domeniul u.v. cu balonul din
rea efectelor de lumina monocroma- suprafetei fundalului de jos sunt de sticla Wood.
tica, bicromatica sau tricromatica; se 1000.. .2000 W (cu LIH). - de urmarire. Acesta este caracterizat
pot echipa ~i cu Iampi cu reflector in- - cu lentila $i oglinda - utilizat pentru 100
globat, caz in care aparatul de ilumi-
nat nu mai necesita reflector. Distri-
obtinerea unei mari amplificari a in-
tensitatii luminoase intr-un unghi 90
-
butia fluxului luminos este larga (ex- solid mic; de regula, lentila sau lenti-
tensiva).
- de rivalta (pentru lumina de sus) uti-
lizat pentru realizarea iluminatului ge-
lele (plan-convexe, biconvexe $i
Fresnel) au rolul de a concentra $i di-
rija fluxul luminos emis. Se utilizeaza ~ 70
80
l
...
SNF 210/61 1xSON-T400W
60
1/2 1max- -28•ts• 1 x 47,000 lm
-- -33•f30• L.O.R. "'0,71
50
lmax = 672 ccV1000 lm, 61•
0 2 4 6 8 10
750 t[aniJ -
, ...
~ ~
lO 600 1/ Fig. 1.5.18. YMatla coaftclentului de
0
C\1 trw181risie, "t • 8 polirnelac:rtla" timp..
450
I \
,~J \
495
300 11 \
185 ./ \
\
630 150 '
a
...
- K 1 21 41 61 81 101 121[•)J
-- L -60 -40 -20 0 20 40 60 (•)M
[ccV1000 lm) b LVW065140000
Flg.l.5.17. Prolector aslmetrfc:

a - sectiune; b - COIL. Fig. 1.5.19. Generator 'i fibre optice.
raza maxima de curbura (15 mm).

unghiul optic de deschidere (30°).
Cablurile sunt realizate din polimetil-
metacrilat - material ce asigura transmi-
sia foarte buna a luminii $i pastreaza in-
tacte calitatile sursei de lumina (tempe-
ratura de culoare $i redarea culorilor),
oferind o inalta eficacitate datorita de-
precierii sale foarte mici, in timp.
Graficul din fig. 1.5. 18. indica depre-
cierea fluxului luminos intr-un sistem
de fibre optice putandu-se folosi Ia
estimarea nivelului de iluminare cu ca-
bluri mai lungi de 2 m, punctul de cal-
cui fiind considerat Ia 2 m de genera-
tor. Acest sistem este folosit cu succes
in iluminatul diferitelor obiecte ale caror
culori se degradeaza sub actiunea UV
(tablourile dintr-o expozitie, muzeu). De
asemenea, caldura degajata de sursa,
in generator, nu este transportata de-a
Fig. 1.5.20. Tipuri de tenninafii optice. lungul fibrelor optice, motiv pentru care
acestea se folosesc Ia iluminatul vitri-
pentru scene de teatru $i ajunge Ia 3000 nelor casetate (casete cu exponate
W $i mult mai mult pentru studiouri. dintr-un muzeu, magazin) nemaifiind
Varietatea proiectoarelor destinate nevoie de ventilarea acestora.
scenelor de teatru $i studiouri este cu Ansamblul de terminatii optice.
mult mai mare decat cea prezentata. Acestea au rolul de a dirija fluxul lumi-
5.5. Fibre 'i tuburi optice

nos spre zona de interes (fig. 1.5.20).
Pentru efecte speciale ele pot fi insoti-
te de Ientile sau filtre colorate. Acestea
Transportul luminii Ia distanta prin in- sunt caracterizate de: forma, modul $i
termediul fibrelor optice este tot mai diametrul de incastrare, unghiul lentilei
des folosit in iluminatul arhitectural, In Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19).
mod special. Deci fibrele optice pot fi folosite in ilu-
17 mm Ansamblul sistemului de iluminat cu minatul general (Ia un nivel scazut al
1+-------------------+ fibre optice cuprinde: iluminarii), de accentuare, pentru expo-
Generatorul care contine sursa prin- nate din muzee $i aplicatii exterioare
Fig. 1.5.21. Secttunea tuburilor optice:
cipala de lumina, care in mod uzual, ca fatade de cladiri, fantani arteziene,
1 - miez reflectant; 2 - strat exterior pro-
este 0 sursa cu incandescenta cu ha- domeniul industrial $i medicinal.
tector Ia radiatii UV; 3 - strat protector
logen sau sursa cu descarcare in va- Tuburile optice, a caror sectiune este
suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre op-
pori metalici cu adaosuri de halogenuri detaliata in fig. 1.5.21, inlocuiesc cu su-
tice.
metalice cu indicele de redare a cces tuburile cu neon ale firmelor lumi-
culorilor foarte bun (Ra > 80). Rolul noase. Ele sunt insa mult mai U$Or de
generatorului este de a asigura alimen- folosit Ia accentuarea conturului, fiind
0 pana Ia 10m tarea sursei propriu-zise $i de a focali-
za fluxul luminos emis de sursa spre
flexibile. Sunt folosite deci pentru: di-
rectionare, iluminat de contur, reclame
zona de ie$ire a fibrelor optice prin in- luminoase, semnale luminoase.
0 0 pana Ia 30m termediul dispozitivului optic intern.
Are In componenta sa un filtru de raze
ultraviolete, impiedicand propagarea
[] [5 6peste 30m componentei UV de-a lungul fibrelor
optice astfel incat punctul luminos
Rg. 1.5.22. Folosirea generatoarelor: contine numai radiatii in domeniul vi-
zibil.
un generator pentru o lungime de cablu
Generatorul poate fi prevazut cu filtre
L < 10m; doua generatoare pentru o lun-
0~
colorate, in scopul obtinerii unor efecte
gime de cablu 10 < L < 30m; trei ge-
neratoare sunt folosite pentru o lungime speciale.
de cablu L >30m. Ansamblul de cabluri are rolul de a
conduce numai fluxul luminos de Ia
printr-o amplificare deosebit de mare generator Ia zona dorita a fi iluminata.
a intensitatii luminoase, cu o emisie Cablurile pot fi de diferite lungimi sau Fibra optica Cablu optic
superconcentrata intr-un unghi spa- diametre, in functie de nivelul de ilumi- OptiC ore clasic
tial foarte mic, obtinuta printr-un sis- nare necesar $i de numarul de cabluri
tern complex de Ientile. aferente generatorului. Este caracterizat Fig. 1.5.23. Fibra opticA de mare
Proiectoarele se echipeaza cu Iampi de: lungime (Ia cerere), diametrul con- diametru OptiCore transportA cu 50%
LIC/LIH. Puterea surselor cu incandes- ductelor flexibile (eel mai utilizat fiind mal multA luminA declit
centa este cuprinsa intre 500 $i 1500 W eel de 5 mm), numarul de fibre optice, un cablu optic clasic.
Aplicatii: fatade ale cladirilor, piscine, lui generatorului de lumina. cifice.

poduri, gradini etc. Pentru efecte colo- Comparatie Tntre fibrele optice ~i Transportul luminii de Ia un capat Ia
ristice se pot utiliza filtre amplasate in LED-uri. celalalt al tubului se realizeaza prin fe-
generatorul aferent. in functie de lungi- Tehnologia actuala in domeniul LED- nomenul de reflexie interna totala (re-
mea fibrelor optice, in sistemul de ilu- urilor destinate iluminatului le confera petata), eficienta acestui sistem fiind
minat se amplaseaza un anumit numar acestora (in prezent) o emisie de flux foarte mult influentata de reflectanta
de generatoare conform schemei din luminos mai mica in comparatie cu sis- materialului.
fig. 1.5.22. temele de iluminat cu fibre optice. in Exista trei tipuri principale de tuburi
Avantajele principale ale sistemelor tabelul I 5.4. sunt prezentate compara- de lumina:
de iluminat cu fibre optice sunt: tiv caracteristicile de baza ale unui pro- - tub din aluminiu oglindat;
- economie de energie pentru iluminat iector punctual cu diametrul de 50mm - tub cu film optic polimeric multistrat
- solutiile de iluminat cu fibre optice in doua variante: echipat cu o termina- montat Ia interior;
pot reduce consumul de energie in tie optica in cadrul unui sistem de ilu- - tub flexibil spiralat din aluminiu.
comparatie cu iluminatul conventio- minat cu fibre optice ~i respectiv echi- Printre avantajele tubului de lumina
nal; pat cu o lampa LED. se numara transportul exclusiv al radi-
- sustenabilitate - 97% din sursa de lu- Recent au fost dezvoltate fibre optice atiilor luminoase, precum ~i faptul ca
mina se reutilizeaza; componentele cu diametru mare (OptiCore), care elimina nu transporta energie electrica, putand
chimice ~i sticla se recicleaza; spatiile goale dintre fibrele optice de dia- fi instalat in medii acvatice sau cu rise
- eliminarea degajarilor de caldura ~i a metre mici din components cablurilor op- de explozie.
razelor UV - ansambluri de fibre optice clasice, crescand astfel fluxul de lumi- Prin faptul ca sursa de lumina se afla
tice ~i filtre pot elimina toate radiatiile na transportat cu 50% fata de un cablu amplasata Ia unul din capete, se facili-
infraro~ii ~i ultraviolete din radiatia optic de acela~i diametru (fig. I 5.23). teaza foarte mult operatiunile de men-
transmisa catre sarcina vizuala; tinere a sistemului de iluminat, in spe-
- multitudine de scheme cromatice ~i 5.6. Tuburi de luminA cial pentru spatiile unde schimbarea
efecte decorative - fibrele optice pot lampilor din sistemele clasice de ilumi-
aduce o cromatica dinamica, animata Tubul de lumina reprezinta o sursa nat electric este dificil de realizat.
~i pot da viata unui proiect ~i adesea secundara de lumina care transmite lu- Tubul de luminA cu film optic.
sunt utilizate doar in acest scop; mina de Ia sursa primara (naturala sau Transmite radiatia luminoasa in inte-
- dimensiuni reduse ~i adaptabilitate - electrica) in spatiul de interes, catre un riorul sau pe baza reflexiei interne to-
solutiile de iluminat cu fibre optice obiectiv specific sau catre anumite su- tale care se produce in structura filmu-
pot fi utilizate acolo unde solutiile prafete reflectante sau transmitatoare. lui optic infa~urat cu fata prismatica Ia
conventionale de iluminat nu sunt Transmisia luminii se realizeaza Ia ca- exterior ~i fata plana Ia interior (fig.
posibile sau adecvate; patul tubului, unde lumina este distri- 1.5.24). in functie de aplicatie, se alege
- siguranta I securitate mult marita - buita sau directionata in functie de par- o structura a filmului optic care sa per-
generatorul de lumina este singura ticularitatile sarcinii vizuale sau prin mita transmisia laterala de-a lungul tu-
componenta a sistemului de iluminat transfer lateral catre obiectivele spe- bului a razelor de lumina cu unghiuri
cu fibre optice care necesita conec-
tarea Ia o sursa de curent electric;
cablurile optice nu transporta energie
electrica ~i nu necesita protectie
o.~o rmn
electrica, putfmd fi instalate in depli-
0.17mm
na siguranta in orice proiect, inclusiv
in medii acvatice;
- mentinere redusa - un singur genera-
tor de lumina alimenteaza mai multe
terminatii optice, operatiunile de Fig. 1.5.24. Structura ,1 prtncipiul de fun~onare a filmului optic.
mentinere reducandu-se doar Ia nive-
Tabell 5.4. Com
Proiector punctual Proiector punctual
50mm diametru 50mm diametru
Termina1i~_optica Lampa LED
Flux luminos emis max. 500 lm Flux luminos emis max. 150 lm
Optiuni variate in alegerea emisiei de flux luminos Optiuni limitate in alegerea emisiei de flux luminos
in faza de proiectare a SIL in faza de proiectare a SIL
Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis
Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise, Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise,
max. 8 culori milioane de culori
Fara tensiune electrica Joasa tensiune electrica
Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis Eliminarea radiatiilor IR ~i UV din fluxul emis
Dispozitivul nu se incalze~te Dispozitivul se incalze~te
Dimensiuni reduse Dimensiuni in functie de marimea LED-ului
~i de managementul termic
Durata de viata a lampii de 5.000-12.000 ore Durata de viata a lampii de peste 50.000 ore
Necesita mentinere Nu necesita mentinere
Flux luminos emis dupa 50.000 ore in functie de mentinere Flux luminos emis dupa 50.000 ore de 70% din fluxul initial
~ide varstalampii- po~t~liJOO% din fluxul iniUaL
Eficacitate luminoasa realizabila peste 50 lm/W Eficacitate luminoasa realizabila de 30 lm/W
1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat
de incidenta peste o valoare limita, iar

pentru unghiuri de incidenta sub
aceasta valoare limitata razele de lumi-
na sunt reflectate de filmul optic inapoi
catre interiorul tubului. Filmul optic
este realizat din acril sau policarbonat
transparent cu grosimea de 0,5mm iar
reflectanta tubului de lumina cu film
optic poate ajunge Ia 0,98.
Tuburile de lumina cu film optic pot
fi folosite atat in iluminatul general, cat
si in iluminatul arhitectural sau publici-
tar. Prin utilizarea unei surse de lumina
cu o distributie a fluxului luminos pre-
cis focalizata, lumina poate fi transpor-
tata total sau partial prin reflexie Ia ce-
lalalt capat, aflat Ia o distanta maxima
de 20 m de sursa.
Exista diverse tehnici de extractie a
luminii de-a lungul tubului care ii con-
fera acestuia o luminanta scazuta si
uniforma (fig. 1.5.25).
Tuburile de lumina cu film optic pot
fi echipate atat cu surse de lumina
electrice, cat si cu dispozitive optice
conectate Ia sisteme de captare a lu-
minii naturale pentru realizarea ilumina-
tului natural si a iluminatului integrat
natural - electric.
in cele ce urmeaza este prezentat un
exemplu de sistem de iluminat integrat
cu tuburi de lumina. Elementele de
captare a luminii naturale reprezinta
unitatea functionala de cea mai mare
importanta din punctul de vedere al
cantitatii de lumina naturala captata.
Acestea sunt astfel construite i ncat sa
urmareasca in mod eficient pozitia
soarelui pe cer prin rotatia i n jurul
axului vertical si/sau in jurul axului ori-
zontal (fig. 1.5.26) si sunt numite helios-
tate. Lumina solara captata de helios- Fig. 1.5.27. Principiul de fune1ionare a
tate (a - cu oglinzi plane) este apoi fo- tuburilor solare.
calizata de un sistem de oglinzi para-
bolice (b), care o reflecta catre sistemul cunoscute sub numele de tuburi so-
de transfer cu tuburi de lumina prin lare. Acestea reprezinta un caz particu-
deschideri in plafon (c) si coturi oglin- lar al tuburilor de lumina din aluminiu
date (d) situate sub fiecare deschidere. oglindat, fiind realizate din aluminiu
Sistemul de iluminat este de aseme- 0,5mm grosime impregnat cu argint
nea echipat cu surse de lumina electri- pur si stabilizat prin depunere de va-
ce, capabile sa compenseze variabili- pori, avand reflectanta 0,98. Tuburile
tatea permanenta a luminii naturale. solare maximizeaza conceptul de ener-
Urmand semnalele provenite de Ia fo- gie regenerabila prin concentrarea si
tocelulele aflate in deschideri (c), unita- transportul prin reflexie a luminii direc-
tea de control pune in functiune una te solare si a luminii difuze a cerului
sau doua Iampi cu descarcari in vapori (fig. 1.5.27).
de mercur Ia inalta presiune cu adaos Prevazut cu coturi reglabile si cu o
de halogenuri metalice de 400 W, pen- suprafata interioara oglindata super-re-
tru a suplimenta sau a inlocui ilumina- flectanta (reflectanta 98%), tubul solar
tul natural in cazul in care cerul este capteaza, tocalizeaza si reflecta lumina
acoperit sau dupa lasarea intunericului. naturala, distribuind-o apoi uniform in
Aceste Iampi sunt situate in punctul d, interior printr-un difuzor microprisma-
Ia capetele tuburilor de lumina. tic. Odata instalat, poate ilumina orice
Tubul solar. spatiu interior tara nici un cost. in
Pentru un transport simplu si eficient functie de caracteristicile arhitecturale
Fig. 1.5.26. Structure unui sistem inte- al luminii naturale catre spatiile inte- ale proiectului, captarea luminii se poa-
grat de iluminat cu tuburi de luminA. rioare, s-au dezvoltat sisteme specifice te face fie Ia acoperis (inclinat sau ori-
pentru aplicatii in acoperis si fatada, zontal, din orice tel de material), fie Ia
Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatii realizate cu ajuton.ll tuburllor solare:

a - spatii pentru tocuit; b - spatii pentru i'nvatamant; c - ctadiri de birouri; d, e - spatii comerciate; f- spatii de circulatie;
g, h - efecte tuminoase In structuri arhitecturale.
Fig. 1.5.28. Exemple de aplicatli realizate cu ajutorul tuburilor solare:

g, h - efecte luminoase in structuri arhitecturale.
fatada, printr-un dom de captare de tip minii naturale in tub pe timpul zilei. binat de iluminat natural l;li ventilare na-
diamant, compus din prisme plane $i Tuburile solare cunosc o gama larga turala, in care se poate observa Ia in-
prisme verticale. Prismele verticale de aplicatii practice, putand fi instalate terior tubul solar, iar in jurul acestuia
sunt amplasate pe circumferinta domu- cu ul;lurinta in spatii pentru locuit (case, conducta de ventilare prin care circula
lui $i permit captarea luminii solare di- apartamente, hoteluri), institutii de in- curentii de aer proaspat (rece) l;li cu-
mineata $i seara, atunci c~nd soarele vatamant (!?coli, universitati), cladiri de rentii de aer uzat (cald), datorita princi-
se afla aproape de linia orizontului. birouri, sali de conferinte, spatii comer- piului natural al circulatiei aerului pe
Tubul solar prezinta avantajul de a ciale, Spitale l;li centre de sanatate, baza diferentei de presiune I tempera-
capta $i de a focaliza, pe langa lumina spatii industriale, sali de sport etc. in tura I densitate.
directa solara, l?i lumina difuza a ceru- fig. 1.5.28 sunt prezentate c~teva Un avantaj deosebit al sistemelor de
lui, astfel inc~t se poate realiza ilumina- exemple de utilizare a tuburilor solare, iluminat cu tuburi de lumina il repre-
tul oricarui spatiu interior in orice con- in care se remarca realizarea unei dis- zinta posibilitatea realizarii unui ilumi-
ditii meteorologice. tributii uniforme a iluminarii in planul nat natural chiar $i pentru incinte care
Exista l;li alte tipuri de astfel de tuburi util care conduce Ia un contort vizual nu au contact cu spatiul exterior {cu
de lumina care transporta catre interio- ridicat, precum $i posibilitatea realizarii utilitate practica deosebita in asigura-
rul cladirilor lumina naturala captata Ia de efecte luminoase prin integrarea direa eficientei energetice pentru spatii
exterior, Ia care domul de captare este fuzoarelor luminoase de plafon in subterane de tipul pasajelor $i parcari-
de forma semisferica. in acest caz structuri arhitecturale specifice. lor subterane, tuneluri, statii de metrou
datorita formei domului, captarea lumi- Tuburile solare pot fi combinate cu etc.), conducand Ia scaderea substan-
nii solare l?i in special a celei difuze a ventilatia naturala, ajungandu-se astfel tiala a consumului global de energie
cerului este mai putin eficienta decat in Ia diminuarea substantiahi sau chiar electrica $i Ia cre$terea confortului vi-
cazul domului de tip diamant. eliminarea costurilor de energie $i Ia un zual $i ambiental.
Tuburile solare sunt sisteme de ilumi- contort mult sporit al utilizatorilor. Fig.
nat pasive, tara piese in mi$care, cum 1.5.29 prezinta schema sistemului com-
este cazul sistemelor cu tuburi de lu-
mina l?i heliostate prezentate mai sus, Fante pentru preluarea
aerului proaspat si Dom de captare
ceea ce conduce Ia eliminarea costurilor
de functionare $i a celor de mentinere.
Prin utilizarea tuburilor solare se ob-
tine o importanta economie de energie.
Oirectia
Studiile $i cercetarile realizate au aratat curentilor de aer
ca consumul global de energie electrica Ia exterior
poate scadea cu p~na Ia 75-80%, in
functie de tipul cladirii $i conditiile me-
teorologice specifice locatiei proiectului.
Tuburile solare permit diminuarea
fluxului luminos sau chiar obturarea
completa a luminii provenite de Ia tub
(acolo unde este necesar: sali de pro-
iectie, spatii de recreere etc.) prin doua Conducta
flexobola
modalitati: montarea manuala pe difu-
zorul luminos a unui capac opac cu
prindere magnetica; utilizarea unui sis-
tern motorizat de variere a fluxului lu-
minos cu o clapeta cu pozitie variabila
montata in tub. Pentru situatia de
montete Ia plafon
seara $i de noapte, se poate utiliza o \__ Oifuzor luminos
sursa electrica de lumina, amplasata in
Fig. 1.5.29. Princlplul de fUncJionare a sistemului comblnat care reallzeazi
tubul solar printr-un suport special
slmultan llumlnatul natural '' ventilarea naturall a ~llor intertoare.
oglindat care nu afecteaza reflexia lu-
ta, pentru imbunatatirea randamentului turata, datorita difuziei mai reduse.

5.7. Suprafe~ luminoase ansamblului care lucreaza ca un aparat Acestea din urma ofera $i posibilitatea
sau luminate amitecturale mare de iluminat. integrarii cu climatizarea incaperii.
Atunci cand se utilizeaza aparate de Utilizarea plafoanelor luminoase pre-
Pentru unele incaperi aferente unor iluminat cu reflector (tip FIRA) este ne- supune investitii mari pentru obtinerea
cladiri care necesita componente de- cesara o adancime mare a cavitatii.
corative (sali de spectacole, muzee, A$a cum se poate urmari in fig. 1.5.32
magazine, locuinte $.a.) se pot utiliza pentru realizarea unei iluminiiri unifor-
suprafete arhitecturale ca surse de lume a placii transparente Ia o distanta in-
mina secundare ce transmit sau re- tre axe de 0,65 m, rezulta o adancime
flecta fluxul luminos emis de surse de necesara de 0,83 m a cavitatii.
lumina primare (fig. 1.5.30). Utilizarea aparatelor de iluminat tara
reflector, tip FIA, are doua avantaje:
5.7.1. Suprafe~ luminoase - se pot monta mai distantat, fluxul lu-
minos fiind uniformizat prin reflexia
Plafoane luminoase de ansamblu a cavitatii plafonului
Plafonul luminos este un element ar- daca a= (1,5 ... 2);
hitectural realizat dintr-o placa transmi- - investitia este mai sciizuta. Fig. 1.5.32. Detaliu de plafon lumlnos
tatoare din module, suspendata de ln functie de unghiul de protectie al echipat cu AIL gen FIRA.
plafonul de rezistenta al constructiei gratarului difuzant se poate determina
(fig. 1.5.31). Modulele pot fi confectio- bmin (fig. 1.5.33) pentru asigurarea pro-
' '
nate dintr-un material transparent opal tectiei vizuale in cazul utilizarii AIL tip
~
sau clar, cu model $i suprafata de di- FlA. Practic, intotdeauna, b ~ bmin da-
fuzie sau din gratar difuzant. torita conditiilor de uniformitate amin-
Panoul difuzant continuu ofera avan- tite. Plafoanele luminoase din placa
tajul unei emitante constante, dublate
de un aspect placut, dar pierderile prin
continua difuzeaza foarte bine fluxul lu-
minos realizand o distributie uniforma a ·~r I
~
" I
I I I I" J, I j
absorbtie sunt relativ mari (30 .. .40 %), iluminarilor. Un dezavantaj este acela
iar deprecierea prin prafuire, rapida.
Suprafata interioara a cavitatii plafo-
ca imaginea obtinuta este ,plata", tara
relief. Plafoanele luminoase cu gratar "")
nului necesita o culoare alba, reflectan- difuzant ofera o imagine mai bine con- Fig. 1.5.33. Detenninarea dlstam&i
mlnlme bmln 1n functie de unghiul
de protectie vlzuali.
SUPRAFETE
ARHITECTURALE
f-----------------1
' '
I I I
.... / .... /~','
I I I
.. ,I
"'.
LUMINOASE
(TRANSMITATO ARE)
LUMINATE
(REFLECTANTE) I ............~.... I
L_ ---~=--::~_L
I
PLAFON
LUMINOS
I
~
PERETE
LUMINOS
r
PLAFON
LUMINAT
I
I
PERETE
LUMINAT
2
1 - element de sustinere $i mas-

care; 2 - aparat de iluminat.
1
Fig. 1.5.34. Scafi de luminA indirecti:
Flg.l.5.30. Clasilicaraa ~ arhitecbrale ulilizate ... sislamele de iluminal
a
3
1 INCINTA 1 5 b
- - - - - - - - - - rig-:T.S.31. PliifotiTuinmos:-------- Fig. 1.5.35. Plafoane luminate:
1 - structura de rezistenta; 2 - suprafata interioara; 3 - aparate de iluminat fluo- a - scafe pe contur; b - scafe pe
rescente; 4 - placa transmitatoare; 5 - elemente de prindere. f8$ii longitudina/e sau transversale.
acelora:;;i niveluri de iluminare cu apa- Plafoanele luminate in zona departata) pentru a realiza o
ratele clasice. Aceasta, deoarece den- Se obtin utilizand scafe de lumina ce uniformitate a iluminarii plafonului;
sitatea de aparatele de iluminat Ia pia- pot lumina plafonul sau zone din aces- - sa prezinte un unghi de protectie co-
ton este mare, pe de o parte, :;;i pe de ta, conditionate de rezolvarea din respunzator;
alta parte, elementele modulate ale punctul de vedere estetic al arhitecturii - sa poata fi curatate u:;;or de praf (pen-
plafonului impreuna cu elementele de incaperii. tru a evita producerea petelor de praf
sustinere a acestora sunt foarte pre- in fig. 1.5.34 este reprezentata scafa ars, in special deasupra lampilor cu in-
tentioase pentru o realizare artistica re- de lumina indirecta, componenta ar- candescenta; scafele :;;i lampile trebuie
u:;;ita. hitecturala care mascheaza sursa de curatate eel putin o data Ia 30 de zile).
Domeniul de aplicare este restrfms; lumina astfel incat sa nu poata fi privita Un alt exemplu de plafon luminal
nivelurile ridicate :;;i modelarea redusa direct. Acest ansamblu reprezinta, de este dat in fig. 1.5.37 unde se poate ur-
impun aceste sisteme pentru salile de fapt, un aparat de iluminat liniar care mari un fragment din sectiunea longi-
expozitii de mare valoare artistica, vitri- face parte din constructie :;;i care dis- tudinala a unui plafon decorativ al unei
ne importante, ateliere de pictura :;;.a. tribuie indirect fluxul luminos. sali polivalente. Astfel, de plafonul de
Suprafata interioara a scafei, daca rezistenta, 1, este atarnat plafonul fals
Perete luminos aparatul de iluminat este simplu :;;i sursa (decorativ) 2, in care se formeaza sca-
Este rar utilizat, fie ca element deco- este Iibera, trebuie sa fie alba, perfect fele unde sunt montate aparatele de i-
rativ (perete luminos sau zone de pere- difuzanta, pentru mflrirea randamentului. luminat cu reflector, 4, care realizeaza
te luminos), fie pentru punerea in evi- Sistemul poate fi montat pe conturul o emitanta uniforma a acestuia. Pentru
denta. prin transparenta a unor expo- incaperii (fig. 1.5.35 a). Pentru obtinerea iluminatul direct se utilizeaza aparatele
nate sau a conturarii lor, fie pentru ob- unei uniformizari acceptabile a emitan- de iluminat cu reflector, 5.
tinerea unui efect luminos colorat intr- tei plafonului, pozitia scafei trebuie sa Utilizarea plafoanelor luminate este
un local de divertisment. respecte conditia d> 1/3 I. Uneori, a- mai restransa datorita consumurilor
Toate aspectele expuse pentru pla- ceasta conduce Ia montarea scafei Ia o energetice mari ale acestora :;;i caracte-
fonul luminos sunt valabile :;;i in acest inaltime scazuta fata de pardoseala, risticilor luminotehnice specifice (ilumi-
caz, cu observatia ca pentru realizarea ceea ce face ca scafa sa devina ines- nat difuz, tara contraste, imagine plata,
lor trebuie utilizate materiale perfect di- tetica. Pentru reducerea distantei, d, tara reflectarea obiectelor in spatiu).
fuzante, cu transmitanta scazuta, pen- exista 2 posibilitati:
tru ca luminanta surselor de lumina sa - fragmentarea plafonului in fa:;;ii lumi-
fie mult diminuata, in scopul protejarii nate (fig. 1.5.35 b) :;;i montarea de
vizuale. scafe in campul acestuia; 0
- echiparea scafei cu aparate de ilumi- <1:
5.7.2. Suprafe~ luminate nat cu reflector cu distributie asime- UJ a:
a: 0::::!0
trica (fig. 1.5.36) . in acest caz este 0 > a:
Anumite suprafete arhitecturale: pe- suficienta conditia d=(115 ... 118) I (in a:c.. 0
reti, plafon sau portiuni din ele, pot functie de tipul reflectorului). UJ ~
servi ca surse de lumina secundare Scafele se pot echipa, in mod uzual, 0 0
<1:
tJo
UJ
0
pentru iluminatul general al unei inca- cu surse punctiforme cate 6 Iampi pe z
::J
c..
(/)
peri sau drept componente aditionale m, in cazul utilizarii sursei libere in
pentru obtinerea unui sistem de ilumi- dulie, sau 3 aparate pe m, in cazul uti- 0 0 0
nat confortabil. lizarii aparatelor cu distributie asimetri-
ca. Daca se utilizeaza Iampi fluores-
0 0 0
J~SJ_
cente, acestea se vor monta ,cap Ia
cap" sau ,petrecute" pentru a evita
umbrele. ECRAN
Pe langa cele enuntate, scafa mai
trebuie sa indeplineasca conditiile: a
c - sa distribuie neuniform intensitatile
Fig. 1.5.36. Scafl echipati cu AIL catre plafon (intensitati mai mici in
cu reflector asimebic. zona apropiata :;;i intensitati mai mari
2 I
§§:>~ 1
1
I
I~
I '
I
~
,' \ I
b
Fig. 1.5.38. Pereti luminati, compo-
I Ill\'I \ / I
I I
I
'
I nente ale sistemulul de iluminat pen-
I I \ lo tru o sali de cinematograf:
I
I
' I
I
I a - sectiune prin salii;
\ b - detaliu de scafa;
\
I
\ I \ I I 1 - aparat de iluminat simplu cu lampa
--~~_,: ____________ I_N_CI~_T_A ----------------~

cu incandescenta sau lampa fluo-
rescenta tubulara; 2 - fa:;;ie de perete lu-
I minata de o scafa verticala; 3 - aparat
Figura 1.5.37. Plafon luminat pentru o sail de spectacole. de iluminat punctual cu distributie directa.
perete decorativ sau a unor exponate treruptor.

plate (picturi) se pot utitiza scafete ori- Dispozitivele pentru suspendare (car-
zontate dirijate direct catre perete (fig. lige, tije, dibluri, hold$uruburi etc) se
1.5.39) echipate cu aparate de ituminat vor alege astfel incat sa suporte, fara
speciate (fig. 1.5.39 a) sau obi$nuite deformari, o greutate egala cu de 5 ori
I'
·I I
simple (fig. 1.5.39 b). greutatea aparatului de iluminat ce ur-
,' -~~INT~ J ~~NCI~TA/__ _

Utilizarea tampilor cu incandescenta meaza a fi fixat, dar eel putin 10 kg. Se
de mica $i foarte mica putere conduce interzice suspendarea aparatului prin
a b Ia sisteme estetice agreabile. conducte de alimentare; fac exceptie
Rg. 1.5.39. PereJi lumin&Jj pentru efec- Pentru realizarea unui efect de lumina aparatele prevazute cu conducte, $ine
te decorative cu scafe orizontale: de zi, in conditii de noapte sau seara, se de alimentare $i sustinere in executie
a - scafa cu aparat de iluminat cu re- recomanda sistemul din fig. 1.5.40. speciala, pentru acest scop.
flector nesimetric; Sursele de lumina fluorescente sunt AIL se monteaza astfel incat sa permi-
b - scafa cu aparat de iluminat; mascate de galeria perdelei sau drape- ta accesul U$0( Ia lampa in vederea in-
1 - reflector nesimetric; 2- aparat de itu- riei, acestea reflectand lumina catre inlocuirii acesteia si in vederea intretinerii.
minat; 3 - plafon de rezistenta; 4 - pia- capere. in cazul montarii aparatelor de ilumi-
ton fats. Montarea mascata a unei scafe de lu- nat pe elemente combustibile (lemn,
mina in spatele unei mobile, in interiorul materiale plastice) intre aparat si
unei vitrine sau unei ni$e, poate con- acestea trebuie introdusa o placa de
duce Ia efecte plastice deosebite (§.11).
2 ' 5.8. Montarea aparatelor
I de iluminat
I CondiJji de alimentare fl montare
I' a aparatelor de lluminat (AIL)
INCINTA AIL se conecteaza Ia circuitul de ali-
I mentare prin cleme de conexiune. La
---- ----------t-- contactul exterior (partea filetata) a du-
liei lampii se va lega conducta de nul a
Ag. 1.5.40. Draperie/perdealjaluzele, 1, Fig. 1.5.42. Aparat de llumlnat ftxat cu
circuitului, iar Ia borna din interior a du-
iluminate cu aparat de llumlnat fluo-
liei, conducta de faza, trecuta prin in-
aiutorul piasalor meta1ce alastlce.
rescent tubular mascat de galeria, 2.
Sistemut se adopta in cazut in care se
dore$te fie reatizarea ituminarii $i punerii
in evidenta a unui plafon decorativ, fie
diminuarea contrastelor $i realizarea
w¢;1
unui ambient luminos, echilibrat.
Sistemul poate fi utilizat, de aseme-
nea, in scopuri pur decorative pentru p
marcarea unui plafon sau a unei zone
din acesta utilizand surse de mica sau M
foarte mica putere. 1>.
in birourile moderne, cu calculatoare
personate cu ecran, pentru evitarea re-
Q_h
ftexiei de voal, se vor utiliza plafoane $i
pereti luminati folosind alte solutii, indi-
cate in §.1 1.2.2. c
PereJji lumln.., a
Peretii luminati se realizeaza prin b
scafe de lumina verticale sau orizon- Flg. l.5.41. Dlblurt foloslte Ia montarea AIL.
tale. Peretii luminati emit fluxul prin re-
ftexie catre incapere, creand 0 ambian- Tabelul 1.5.5. Modul de prindere a AIL in fun~e de elementul de constru~i
ta luminoasa placuta, odihnitoare $i Tipul elementului de constructii Element de prindere
confortabila. Se folosesc ca elemente Beton Dibluri plastic
aditionale (de completare confortabila, Dibluri metal
estetica sau de efect) ale sistemului de Bolturi Tmpu:?cate
iluminat, principal, al incaperii. Dibluri plastic
In fig. 1.5.38 este dat un exemplu de Dibluri metal
pereti luminati cu scafa verticala, Ia o Dibluri lemn
sala de cinematograf, unde ace$tia
Elemente U$Oare - ipsos Dibluri speciale din plastic
sunt utilizati ca o componenta a siste- Dibluri speciale din metal
mului general.
Spectatorii, privind in sensu! $i direc-
Metal $uruburi cu piulita
tia marcate (catre ecran), nu vad surse-
Nituri pop
$uruburi autoperforante
le de lumina din scafe.
Pentru punerea in evidenta a unui Lemn Suruburi autofiletante
teaza prin infiletare sau prin batere $i

poate avea diverse lungimi $i diametre
$i diverse capete (fig. 1.5.41 a). Diblul de
plastic pentru fixarea aparatului de ilu-
minat in pereti U$Ori (de tip gipscarton)
are aripioare care se curbeaza, facili-
tand prinderea (fig. 1.5.41 b). Diblurile
din metal sunt folosite atunci cand AIL
sunt grele $i este necesar un grad sporit
de rezistenta $i siguranta (fig. 1.5.41 c).
De cele mai multe ori, in montarea
aparatului de iluminat se folosesc ale-
mente intermediare de prindere. Astfel,
se folosesc piese metalice de fixare
care se monteaza pe elementele de
constructie. Prinderea aparatului de ilu-
minat se face U$Or (de exemplu, prin
presare ca in fig. 1.5.42).
Tot pentru a U$Ura montarea, dar $i
pentru a permite modificarea configu-
ratiei sistemului de iluminat, se folo-
sesc cabluri din otel (a caror lungime
poate fi reglata). Aparatul de iluminat
se fixeaza de aceste cabluri prin
elemente ,coada de randunica", permi-
' tand culisarea elementelor de prindere.
Fig. 1.5.43. Slstem ,,inl" cu elemente de conectare. Un alt sistem de montare este eel
,$ina". Acesta permite atat montarea
aparatului de iluminat cat $i conectarea
Ia circuitele electrice. Sistemele ,$ina"
mai ofera $i posibilitatea de a modifica
pozitia $i orientarea aparatului de ilumi-
nat in functie de dorinta beneficiarului
(fig. 1.5.43). Pentru a nu putea fi atinse
$i crea pericol de electrocutare pentru
om, $inele se monteaza in canale, de
regula, din material izolant. Daca se fo-
losesc canale metalice acestea din ur-
b
ma se leaga Ia conducta de protectie.
Un sistem de montare foarte modern
il constituie inglobarea aparatului de
iluminat in elementele de constructii.
Folosind tehnologiile moderne de con-
structie: pereti U$Ori (cu grosimi de
12,5 mm), plafoane suspendate sau
fixe din gipscarton sau din fibra mine-
rala, montarea aparatului de iluminat
se poate realiza direct in aceste ale-
a mente.
Fig. 1.5.44. Montajul ingropat al AIL. Aparatele de iluminat echipate cu
Iampi fluorescente se pot monta in pla-
protectie izotermica $i incombustibila In fig. 1.5.41 sunt prezentate cateva ti- fonul suspendat prin a$ezare pe ele-
(ex., azbest) pentru evitarea posibilitatii puri de dibluri ce pot fi folosite in mon- mentele de sustinere a structurii (fig.
de incendiere a elementului de con- tarea aparatelor de iluminat. Diblul de 1.5.44). In cazul aparatelor cu dimen-
structii (I. 7 $i Normativ PC I). plastic este folosit pentru aparatele de siuni mai mici decat distanta dintre ele-
'i
Montarea pe in elementele
de construqii
iluminat U$Oare, pe elemente de con- mentele de sustinere, ele se vor fixa in
structie cu o buna rezistenta. Gaurile se placa plafonului prin clemele elastice.
realizeaza cu ma$ini rotopercutante, Montarea aparatelor de iluminat in
In functie de tipul de prindere (tab. pentru a asigura cilindricitatea loca$ului pereti (tip gipscarton) se va realiza prin
1.5.5), montarea poate fi facuta direct unde se va fixa diblul. Hold$urubul ca- prindere cu cleme $i piese metalice de
sau cu elemente intermediare. re fixeaza aparatul de iluminat se mon- fixare.
Capitolul 6
Sisteme de iluminat interior
Ansamblul aparatelor de iluminat de ambianta (decorativ) !;l.a. luminos, ceea ce conduce Ia o distri-
echipate cu surse de lumina corespun- Daca SIL principale se realizeaza butie necorespunzatoare de luminante
zatoare, amplasate dupa 0 dispunere pentru orice incinta, cele secundare au Tn campul vizual.
logica Tntr-o incinta (Tncapere) depen- un domeniu mai restrans !;li se folosesc, • Sistemu/ de iluminat semidirect
denta de considerente functionale aditional, Tn spatii !;li locuri deosebite ' (SIL- SO) realizeaza o repartitie spatiala
!;li/sau estetice, Tn scopul realizarii me- (spatii comerciale, cladiri de locuit, mu- mai echilibrata a fluxului luminos
diului luminos confortabil capabil sa zee, spatii pentru expuneri etc.). (tl>/tl>A = 0,6 ... 0,9; t1>/t1>A = 0,4 ... 0, 1 ).
asigure desfa!;lurarea unei activitati SIL principale se clasifica, Ia randul Cu cat proportia de flux superior este
umane (impuse) sau realizarii unei anulor, in functie de distributia spatiala mai mare cu atat distributia ambientala
mite functiuni, define!;lte notiunea de !;li/sau Tn planul util al fluxului luminos. a luminantelor este mai echilibrata.
SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele pot avea o structura fixa sau in conditii energetice, economice
Sistemele de iluminat se clasifica din una flexibila care sa permita adaptabi- SIL-SD poate ti o alternativa optima !;li
punct de vedere functional (fig.l.6.1) Tn litatea in timp sau spatiu. pentru unele incaperi de lucru intelec-
2 categorii: sisteme de iluminat normal; tual (laboratoare, sali de invatamant, bi-
!;li de iluminat de siguranta. 6.1.1. Sisteme de iluminat in rouri tara calculator). Este indicat inca-
Sistemul de iluminat normal asigura functie de distrib14ia spatiali a perilor industriale de Tnaltimi mici sau
desfa!;lurarea normala a unei activitati fluxului luminos chiar medii cu sarcini vizuale de mare
umane Tntr-o incinta, conform destina- !;li foarte mare precizie, Ia care ochiul
tiei acesteia Tn conditiile Tn care ilumi- Clasificarea sistemelor de iluminat, trebuie menajat pentru a se evita sca-
natul natural nu este satisfacator. dupa distributia spatiala a fluxului lumi- derea pertormantei vizuale !;li, respec-
Sistemul de iluminat de siguranta a- nos, se face Tn mod conventional, in tiv, a productivitatii muncii.
sigura fie continuarea activitatii, fie eva- functie de raportul Tntre cele 2 fluxuri • Sistemu/ de i/uminat direct-indirect
cuarea incintei sau alte functiuni (fig.l semisferice (emisfera superioara t/>5 !;li (SIL-DID) determina un echilibru foarte
6.1) Tn cazul Tntreruperii alimentarii cu cea inferioara tP;) !;li fluxul emis de bun al distributiei spatiale a fluxului lu-
energie electrica a iluminatului normal. aparatul de iluminat tPA. minos:
• Sistemul de iluminf}t direct (SIL-O) I tP/tPA = 0,4 ... 0,6; tP/tPA = 0,6 ... 0,4
6.1. Sisteme de iluminat se caracterizeaza prin proportie foarte ! - ceea ce conduce, de asemenea, Ia
nonnal (SIL) mare de flux luminos dirijat in emisfera o echilibrare confortabila a luminantei in
inferioara (tP/tPA 2: 0,9; tP/tPA < o, 1). campul vizual, tavorabila desfa!;lurarii
Sistemele de iluminat normal se pot Acest sistem de iluminat este eficient procesului de munca intelectuala,
clasifica dupa functiunile !;li rolul pe !;li economic, randamentul utilizarii flu- odihnei !;li divertismentului, in conditii
care le indeplinesc Tn: principale !;li xului luminos fiind maxim pentru ca economice acceptabile din punct de
secundare (fig. 1.6.1). acesta este dirijat direct catre planul vedere al consumului energetic.
SIL principale asigura desfa!;lurarea de lucru. Sistemul determina contraste • Sistemul de iluminat semiindirect
activitatii umane intr-o incapere, reali- mari !;li o buna modelare a sarcinilor vi- (S/L-S/0) se caraterizeaza printr-o repar-
zand un ambient luminos confortabil, zuale tridimensionale. Datorita acestor , titie a fluxului luminos cu preponderen-
functional !;li estetic. avantaje este folosit in iluminatul indus- ' ta in zona superioara:
SIL. secundare se folosesc pentru trial !;li Ia incaperi medii !;li inalte unde tP/tPA=0,4 ... 0, 1; tP/tPA=0,6... 0,9).
delimitarea unor zone de interes !;li/sau se impune o buna reliefare a produse- Peate fi acceptat pentru unele rezol-
realizarea de aspecte vizuale speciale lor prelucrate, tinand seama !;li de ca- vari ale unor incaperi social-culturale
(accentuare, de efect, modelare sau racteristicile geometrice ale sarcinilor (de arta), locuinte, hoteluri, spitale !;li,
culoare), pentru punerea in valoare a vizuale. nu in ultimul rand, pentru birouri mo-
unor obiecte sau a unor suprafete ca- SIL-O nu corespunde activitatii inte- derne, datorita confortului ee-l ofera
racteristice din incinta (arhitectural) lectuale datorita inconfortului creat de din punctul de vedere al echilibrului lu-
!;li/sau pentru realizarea unui iluminat repartitia spatiala neuniforma a fluxului minantelor. De asemenea, reprezinta o
J TEME DE ILUMINAil sol~tie ce a_v~ntaje"a:a _!?i -~~ec~ul ~sih?-
1-l 818 INTERIOR J ----l log1c de manre a malt1m11 1n mcapenle
care necesita aceasta.
• Sistemul de iluminat indirect (SIL-
/D) se caracterizeaza prin fluxul luminos
' emis in emisfera superioara de eel putin
- pentru continuarea 90 % din fluxul luminos al aparatelor de
PRINCIPALE _ ~~ci~~~:ventie iluminat (t1>5 /tl>A<e:0,9). Randamentul
- pentru evacuarea din utilizarii fluxului este minim, dar con-
- de accent cladire fortul realizat, din punct de vedere al
- cu rol decorativ
-de efect - pentru evitarea panicii distributiei luminantelor in campul vizu-
- de paza
- arhitectural . -de veghe al, este maxim. Datorita acestor avan-
, - pentru ambianta placuta
, - de circulatie taje se utilizeaza pentru obtinerea unor
I - pentru marcarea plafoane luminate decorative sau zone
hidrantilor
de platen, in incaperi care prezinta
aceasta cerinta, pentru birouri in care
se lucreaza, exclusiv, cu calculatoare,
- direct
- semidirect i ____ j
!
1 ~-~
I ------l Tn scopul evitarii reflexiilor parazitare de
- direct-indirect voal de pe ecranele acestora sau Ia ac-
- semiindirect l
IGENERALI ~
_____1____ *
lcoMBINA~ ~
l centuarea senzatiei de inflltime a inca-
- indirect perilor sau, Ia salile de spectacole inal-
Fig. 1. 6.1. Clasificarea sistemelor de lluminat. te, ca sistem suplimentar etc.
Sistemul de iluminat indirect este eel
1. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior
~- ------ _L_____ - .----- ---+ Se utilizeaza, in special, in incaperile

1/n 1/n 112~ 1 E w2n 1/n 1/n ----+i'<----""''
l/2nl , aferente cladirilor social-culturale (sali
IV2n
I I I ::: I I I I ) , de spectacole, lectura, jocuri, holuri,
!
I
' vi I I I
~
=-
foaiere etc.), sali de sport, hale industri-
*
X X t- ale in care se desfa~oara un singur tip
.tl
~
de activitate care, de regula, necesita

'OiI aJ
:::Ji I
niveluri de iluminare mici sau medii.
X X X --t I 4-- I
I
I I
~
~
=- !
De aceea, astfel de sisteme trebuie
sa permita sectorizarea aprinderii
§j _JI -"'0 Ii
I
as I
_ __.I
J'
I
, aparatelor de iluminat prin comenzi
i manuale/automate putand forma un
I
~~
sistem integrat de iluminat electric ~i
X X X t-
I
I I I --=+ - I
I natural.
~EI :ol_
all Astfel, in cazul unei incaperi cu un
perete vitrat, sistemul fiind echipat cu
----4
1
~~ I I I -=j
X X X : surse liniare sau punctuale, conectarea
~i deconectarea circuitelor se va realiza
/A
j__d .~ d _J ~ . in ~iruri paralele cu zona vitrata, de

a b regula, coliniare cu raza vizuala a subi-
. ectilor (fig. 1.6.4). in aceasta situatie,
Fig. I. 6.2. SIL unlfonn dlstrtbulte: conectarea se realizeaza pe ~iruri, in
a - surse punctuale; b - surse liniare. ordinea stabilita in functie de scaderea
nivelului iluminarii naturale (3-2-1), iar
mai costisitor energetic, dar reprezinta i in planul util, respectiv, printr-o unifor- 1 deconectarea in sens invers (1-2-3), in
avantajul ca uniformizeaza luminantele, mitate mare a iluminarii. 1 • functie de cre~terea nivelului iluminarii
elimina umbrele ~i reduce fenomenul de Sistemul se realizeaza printr-o am- I naturale.
orbire. Lipsa modelarii poate fi un deza- plasare simetrica a aparatelor de ilumi- · in unele incaperi din cladirile social-
vantaj atunci cand sarcinile vizuale sunt nat punctuale sau liniare in planul pla- 1 culturale, unde aspectul estetic este
tridimensionale. fonului (fig. 1.6.2). i determinant, se pot realiza distributii a-
in cazul acestui sistem de iluminat Se impune ca pentru o distributie rela- 1 simetrice impuse de plastica arhitectu-
este necesar ca suprafetele reflectante tiv uniforma, distanta dintre doua ~iruri ' rala a incintei.
sa fie de culori nesaturate (deschise) ~i alaturate sa fie dubla fatii de distanta din-
curate pentru a se obtine reflectante tre · perete ~i ~irul apropiat de acesta. De • Sistemul de iluminat general locali-
maxi me. asemenea, din acel~i considerente, in zat sau zonat este o varianta a siste-
in concluzie, de Ia SIL-D Ia SIL-ID, cazul ~irurilor luminoase cu discontinuitati mului de iluminat general ce se reali-
confortul cre~te substantial, fluxul su- se recomanda ca d s 1,5 h, in care h i zeaza prin concentrarea aparatelor de
perior determinand echilibrul luminan- reprezinta inaltimea de montaj a surselor iluminat in zona de lucru cu o distribu- '1
telor in campul vizual, dar costurile de deasupra planului util, iar, d, distanta . tie neuniforma a iluminarii in planul util
investitie ~i. in special, de exploatare dintre ~iruri (fig. 1.6.3). ~i anume:
vor fi, de asemenea, mai ridicate. Datorita uniformitatii distributiei flu- - iluminari ridicate in zonele efective
Ramane ca inginerul de iluminat sa xului luminos, sistemul este confortabil, unde se realizeaza procesele de mun-
aleaga, de Ia caz Ia caz, in functie de dar necesita o investitie mare ~i consu- ca (tehnologice) ~i iluminari scazute in
aspectele cantitative ~i calitative deter- muri energetice ridicate, in special, in spatiile de circulatie ~i depozitare. Da-
minante, solutia optima. cazul spatiilor de dimensiuni mari. ca in hala industriala se desfa~oara
mai multe procese de munca cu sarcini
6.1.2. Sisteme de llumlnat tn vizuale diferite, sistemul de iluminat se
funqle de dlstributla ftuxului divizeaza in mai multe fractiuni, carac-
lumlnosllluminirti tn planul util teristice ca nivel de iluminare fiecarei
11 12 13
zone, corespunzatoare sarcinii vizuale
• Sistemul de iluminat general, uni- specifice.
I' I' I,
form distribuit se caracterizeaza printr- in fig. 1.6.5 se poate urmari un
o repartitie uniforms a fluxului luminos exemplu de SIL localizat, practicat in
industria pentru incaperile cu inaltimi
d d medii sau mari; dezavantajele sunt de
~
1
I' I' I, I I II
h
I' I' I, II II
II II
a b
I I Fig. 1.6.4. Sectorlzarea unul SIL Fig. 1.6.5. SIL locallzat:
Fig. 1.6.3. Semnlnc&11& mlrtmll h. general unlfonn dlstrtbuiL a - plan; b - sectiune.
Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior I. Sisteme de iluminat
contort (AIL apropiate de campul vizual obi~nuit (cu axul vertical); in acest - modificarea geometriei unor AIL sau
central) ~i de estetica (neglijabila in caz este necesara o distanta minima focalizarii sursei in interiorul AIL.
industrie). fata de peretele vitrat de 0,7 ... 1 m; 0 varianta de SIL general localizat o
in fig. 1.6.6 este prezentat un alt pentru evitarea pierderilor de flux, reprezinta SIL directional in care fluxul
exemplu cu astfel de sisteme. Acesta noaptea, este indicata utilizarea dra- luminos este dirijat pe o anumita direc-
are 4 zone diferite, marginite de zone periilor cu reflectanta mare; tie preferentiala fiind realizat cu aparate
de circulatie, fiecare constituind un sis- - solutia moderna consta in utilizarea, de iluminat oglindate echipate cu sur-
tern independent, cu iluminari diferite. pentru ~irul marginal a AIL cu distri- se liniare sau surse de tip spot
Avantajul sistemelor de acest tip este butie asimetrica a intensitatilor lumi- luminos.
economia de energie, dezavantajul noase, care realizeaza o distributie Sistemul se utilizeaza atunci cand
fiind distributia neuniforma a luminan- similara cu cea a AIL inclinat. Astfel sunt necesare:
telor in campul vizual, diminuate de de aparate prezinta ~i un aspect es- - modelarea ~i accentuarea unor obi-
distantele mari. tetic corespunzator; ecte sau exponate tridimensionale;
0 alta varianta este sistemul de ilumi- - sistemul prezinta ~i calitati din punct - realizarea de umbre ~i/sau contraste
nat localizat asimetric dirijat ce se rea- de vedere al eliminarii reflexiei voala- pentru a modela (reliefa) forma sau
lizeaza cu aparate de iluminat liniare te pe suprafetele de lucru plane da- textura unor exponate;
montate in functie de locul de munca, in torita unghiurilor de incidenta favora- - pentru iluminatul unor suprafete re-
a~a fel incat fluxul sa fie concentrat ca- bile. flectante care devin astfel suprafete
tre suprafata efectiva de lucru (fig. 1.6. 7). Proiectarea moderna presupune rea- emisive servind Ia realizarea unor
Sistemul este aplicabil pentru spatiile lizarea unor sisteme de iluminat flexibi- efecte ambientale sau locale.
sau incaperile destinate muncii intelec- le care se pot adapta in timp ~i/sau Sistemul directional poate fi utilizat
tuale (proiectare, invatamant, unele la- spatiu Ia unele schimbari functionale ~i in completarea iluminatului general
boratoare, birouri etc.) in care un pere- sau recompartimentari (birouri ~i simi- uniform distribuit din incaperile unor
te (de regula, eel din stanga lucratori- lare), Ia schimbari determinate de es- cladiri social culturale pentru ruperea
lor) este vitrat, iar locurile de munca (Ia tetica, mentalitate, stil, de asemenea monotoniei acestuia ~i punerea in evi-
birouri, plan~ete, pupitre etc.) sunt fixe. variabile in timp (spatii comerciale, mu- denta a unor exponate sau a unor ele-
Sistemul prezinta urmatoarele avantaje: zee, locuinte) sau Ia schimbari tehnolo- mente de plastica arhitecturala.
- aceea~i directie ~i sens ca iluminatul gice (industriale).
natural, prin amplasarea aparatelor in toate cladirile moderne (indiferent • Sistemul de iluminat local are ca
de iluminat paralel cu ferestrele ~i pe de destinatie) este necesar sa se reali- scop realizarea unui nivel ridicat de ilu-
directia razei vizuale a lucratorilor; zeze posibilitatea echiparii cu un sistem minare numai pe suprafata restransa
- fluxul fiind receptat din stanga lucra- de iluminat flexibil care sa permita: de lucru (masa, plan~eta, bane de lu-
torului este favorabil activitatii simu- - modificarea pozitiei AIL (fixe relativ), cru, ma~ina-unealta, zona de control
landu-se, eel mai adesea, iluminatul Ia coordonate spatiale diferite in tehnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt
natural; functie de necesitati sau dorinte in de precizie mare ~i foarte mare, iar,
- permite realizarea unui sistem integrat timp (spatii comerciale, muzee, expo- uneori, chiar in cazul celor normale.
economic, cu comanda manuala sau zitii, locuinte ~.a.); Pentru diminuarea contrastelor de lu-
automata, prin asigurarea posibilitatii - modificarea pozitiei AIL mobile pe o minanta inconfortabile, iluminatul local
de conectare pe ~iruri, in trepte (de anumita directie (montaj pe ~i este utilizat, totdeauna, in completarea
exemplu, daca iluminatul natural sea- na/canal); unui sistem de iluminat general de nivel
de, se pune in functiune numai ~irul 2) - schimbarea AIL cu altele mai moder- redus, ansamblul devenind astfel un
sau prin reglaj fin al fluxului SIL; ne (performante); sistem de iluminat combinat care, sche-
- este eficient prin concentrarea fluxu- - modificarea parametrilor sursei de lu- matic, este prezentat in fig. 1.6.8.
lui luminos pe zona de lucru neglijan- mina prin sisteme de reglaj al fluxului, Sistemul de iluminat local este eco-
du-se zona de circulatie sau depozi- manual sau automat; nomic pentru ca sursa este foarte a-
tare (E 1 > E2 ); propiata de sarcina vizuala realizandu-
- ~irul de langa ferestre poate fi mon- se niveluri mari ~i foarte mari de ilumi-
tat inclinat ceea ce conduce Ia o mai nare, Ia consumuri energetice reduse.
buna utilizare (economica) a fluxului, Avand in vedere aceste aspecte se
evitandu-se pierderile de flux prin fe- recomanda utilizarea iluminatului local
reastra; sistemul nu corespunde tot- in urmatoarele cazuri (de regula, Ia in-
deauna din punct de vedere estetic; caperi cu lucru manual):
- ~irul de Ia ferestre poate fi montat - sarcini vizuale de precizie mare ~i
foarte mare;
- suprafete care reprezinta un anumit
I I ZONA 2
ZONA 1 relief ce trebuie controlat;
I I [E 2]
[E,] - iluminatul general nu este suficient
f-------
I I- - - - pentru modelarea ~i distingerea sar-
ZONA DE CIRCULATIE [Eo]
r---------1 ---
ZONA 3 I ZO~A
[E3] : I [E4]
I
Fig. 1.6.6. Schema unul SIL zonal
Tntr-o hall indusbiali cu 4 zone de
munci, flecare fllnd caractertzate de
o alti sarcinA vizuali.
Fig. 1.6.7. SIL locallzat aslmetric
dlrtjat.
666
Fig. 1.6.8. Schema unui SIL combinat.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior
cinilor vizuale; in capitolul 11 sunt prezentate as- lluminatul pentru interventii in zone
- pentru realizarea unor niveluri ridicate pecte de detaliu privind realizarea sis- de rise este o parte a iluminatului de
necesare lucratorilor de varsta inaintata temelor de iluminat local utilizate in in- securitate prevazut sa asigure nivelul
sau cu capacitate vizuala redusa; caperile industriale. de iluminare necesar sigurantei per-
- pentru toate cazurile in care, pe baza soanelor implicate intr-un proces sau
unui calcul tehnico-economic com- • Sisteme integrate de iluminat activitate cu pericol potential $i sa per-
parativ, se poate demonstra realiza- electric $i natural - se caracterizeaza mita desfal;>urarea adecvata a procedu-
rea unei economii substantiale in prin utilizarea armonioasa $i echilibrata rilor de activitate pentru siguranta ocu-
consumul de energie electrica. a luminii naturale $i electrice in cadrul pantilor zonei precum $i operarea in
in fig. 1.6.9 sunt prezentate 9 tipuri sistemelor normale de iluminat interior caz de incendiu.
caracteristice de iluminat local (in gene- (general $i combinat) al;>a cum s-a lluminatul pentru evacuarea din cia-
ral, industrial) utilizand surse de lumina amintit anterior. dire este parte a iluminatului de secu-
liniare (Iampi fluorescente de putere Astfel, printr-o comanda automata, ritate destinat sa asigure identificarea
mica) sau Iampi cu incandescenta (in sistemul poate fi utilizat cu succes, $i folosirea, in conditii de securitate, a
special, in cazul in care se impun nece- conducand Ia importante economii. cailor de evacuare.
sitati deosebite de redare a culorilor). Comanda manuala este o necesitate lluminatul pentru circulatie este parte
Asupra celor 9 tipuri se mentioneaza: atat pentru exploatarea rationala cat $i a iluminatului de securitate destinat sa
a - amplasarea sursei evita reflexia voa- pentru adaptarea ulterioara Ia sistemul asigure parcurgerea in conditii de se-
lata, directia luminii reflectate ne- automat. curitate catre caile de evacuare sau
fiind coliniara cu raza vizuala (SL 1); Pentru incaperile de mare adancime catre zonele de interventie.
b - sistemul favorizeaza observarea in care iluminatul natural nu poate per- lluminatul impotriva panicii este parte
detaliilor lucioase pe un fond difu- mite un nivel corespunzator $i unifor- a iluminatului de securitate prevazut sa
zant (SL2); mitate ale iluminarii este necesar un evite panica $i sa asigure nivelul de ilu-
c - iluminat paralel cu suprafata ori- iluminat electric (chiar $i in zilele inso- minare care sa permita persoanelor sa
zontala reliefeaza neregularitatile rite) in zona opusa ferestrelor. Se rea- ajunga in locul de unde calea de eva-
(SL3); lizeaza astfel conditii corespunzatoare cuare poate fi identificata.
d - sursa de lumina de suprafata este · atat ca nivel de iluminare in intreaga in- lluminatul pentru marcarea hidrantilor
favorabila depistarii defectelor pe o cinta a incaperii cat $i ca echilibru al este parte a iluminatului de securitate
suprafata lucioasa (SL4); luminantelor. Totodata se evita sau se prevazut sa permita identificarea U$Oa-
e - lumina difuza produsa de panou diminueaza $i efectul de silueta ce se ra a hidrantilor.
este favorabila urmaririi vizuale a manifesta in zona ferestrelor. lluminatul de siguranta portabil este
sarcinilor din tipografii (SL5); Sistemele de acest tip, denumite $i parte a iluminatului de securitate desti-
f - sistemul prin transparenta pune in PSALI (Permanent Supplementary Arti- nat a fi utilizat in spatiile fara personal
evidenta neregularitatile materialelor ficial Lighting of Interiors - iluminat $i este asigurat de echipament portabil
transparente ca: stofe, tesuturi, har- electric permanent pentru interioare), prevazut cu alimentare proprie.
tie, calc etc. (SL6); sunt neeconomice prin consumul supli- Timpii de punere in functiune, de Ia
g - sistemul utilizeaza efectul de mentar permanent de energie electrica, intreruperea iluminatului normal, sunt
silueta pentru realizarea controlului dar deosebit de confortabile. urmatorii:
de contur (SL7); Din ratiuni de economie de energie - in cladirile destinate publicului sau
h - sistemul directionat modeleaza co- electrica $i de crel;>tere a confortului vi- lucratorilor:
respunzator sarcina vizuala spatiala zual, se recomanda implementarea pe • 0,5 s pana Ia 5 s pentru iluminatul
(SL8); scara cat mai larga a tehnologiilor de pentru continuarea lucrului $i
i - sistemul, utilizand o sursa mascata iluminat natural atunci cand structura iluminatul de interventie in zonele
de un material perfect difuzant, cladirilor permite. de rise;
poate realiza un control corespun- • in mai putin de 5 s pentru celelalte
zator in cazul materialelor transpa- 6.2. Sisteme de iluminat tipuri de iluminat de securitate.
rente (SL9). desigura~ -in industrie (conform STAS 12294):
• 0,5 s pana Ia 15 s pentru: ilumina-
Sistemele de iluminat de siguranta tul pentru continuarea lucrului, ilu-
au rolul de a functiona atunci cand iluminatul de interventie in zonele de
~
minatul normal, alimentat de Ia reteaua rise $i iluminatul pentru circulatie -
furnizorului, se intrerupe. in functie de gradul de pericol;
c lluminatul de siguranta se clasifica • 1 s pana Ia 15 s pentru iluminatul
(conform SREN 1838) in: de evacuare $i eel de marcare a
- iluminat pentru continuarea lucrului; hidrantilor - in functie de gradul de
- iluminat de securitate. pericol.
Acesta din urma se clasifica in: Timpul de functionare, pentru toate
- iluminat pentru interventii in zone de sistemele de iluminat de securitate
rise; este de eel putin o ora.
- iluminat pentru evacuarea din cladiri; Timpul de functionare al iluminatului
- iluminat pentru circulatie; pentru continuarea lucrului este pana
- iluminat impotriva panicii; Ia terminarea activitatii cu rise.
- iluminat pentru veghe; Aparatele de iluminat pentru: conti-
- iluminat pentru marcarea hidrantilor; nuarea lucrului, interventia in zonele de
- iluminat de siguranta portabil. · rise, impotriva panicii, circulatie, tre-
lluminatul pentru continuarea lucrului buie integrate in iluminatul normal al
Fig. 1.8.9 Sistema de llumlnat local este o parte a iluminatului de siguranta spatiilor respective, dar li se asigura
Industrial. prevazut pentru continuarea activitatii punerea in functionare, Ia intreruperea
normale, tara modificari esentiale. iluminatului normal, in timpul mentionat
mai sus. CEI 60331 - 11 $i 21; 8.2.2. Slsteme de llumlnat

Aparatele de iluminat pentru: eva- - un sistem de cablaj care sa-$i pas- de securitate pentru interventii
cuarea din ch!idiri, marcarea hidrantilor, treze caracteristicile de protectie me-
trebuie sa respecte recomandarile din canice ~i electrice Ia foe. Sistemele au rolul de a asigura inter-
SREN 60592-2-22 ~i tipurile de marca Tablourile de distributie pentru ilumi- ventia personalului de exploatare, in in-
(sens, schimbari de directie) stabilite natul de siguranta. de regula, trebuie caperile sau spatiile in care exista apa-
de Directia Consiliului Europei 92158 sa fie distincte de cele pentru ilumina- rate sau utilaje ce trebuie comandate
EEC din 24 ianuarie 1992, transpusa tul normal. Exceptia este atunci cand sau manevrate, Ia intreruperea functio-
prin HG 971 din 26 iulie 2006. sunt utilizate aparate de iluminat de tip narii iluminatului normal.
Sursele de alimentare pentru apara- autonom. Sistemul de iluminat de securitate
tele de iluminat de siguranta sunt: pentru interventii se prevede in urma-
- sursa principala de alimentare: i 6.2.1. Slsterne de llumlnat toarele cazuri, in:
reteaua publica de distributie. pentru continuarea lucrulul a - incaperi unde sunt montate arma-
- sursa de securitate (de rezerva) ce turi (vane, robinete $i dispozitive de
trebuie aleasa astfel incat sa intre in Sistemele au rolul de a asigura con- comanda $i control) ale unor insta-
functionare in timpul mentionat mai tinuarea procesului de munca sau a latii ~i utilaje care trebuie actionate
sus !?i sa mentina o alimentare un unor activitati importante Ia acela$i ni- in caz de incendiu;
timp minimum de o ora, cu exceptia vel de iluminare sau Ia unul mai scazut, b - incaperea centralei de avertizare $i
celui pentru continuarea lucrului care determinat de sarcina vizuala in proce- semnalizare a incendiilor ~i in inca-
trebuie asigurat pe toata perioada lu- sui ce nu poate fi intrerupt. peri de garare a utilajelor PSI;
crului cu rise. Sistemul de iluminat pentru continu- c - incaperile industriale unde, Ia intre-
Sursa de securitate poate fi: area lucrului trebuie prevazut in urma- ruperea functionarii iluminatului
- sursa !ocala, atunci cand este conti- toarele situatii: normal, trebuie actionate aparate
nuta in aparatul de iluminat - aparat a - incaperile in care intreruperea ilu- sau utilaje in vederea scoaterii din
de iluminat de tip autonom (lumina- minatului normal poate provoca: functiune a unor utilaje ~i echipa-
bloc); distrugeri, explozii, incendii, pagu- mente, sau in vederea reglarii para-
- sursa centralizata, atunci cand se : be materiale, accidente sau victime metrilor aferenti. in scopul protejarii
amplaseaza in spatii special destina- : umane; utilajelor, echipamentelor sau per-
te (baterie de acumulatori, UPS sau j b - salile de operatii ale spitalelor $i soanelor.
grup generator). policlinicilor;
Aparatele de iluminat de tip autonom c - laboratoarele unde au loc experi- 8.2.3. Sisteme de Uuminat de
(executate conform SREN 60598-2-22) mentari ce nu pot fi intrerupte; securitate pentru evacuare fi
se alimenteaza pe circuite din tablouri- d - incaperi industriale in care utilajele alte functiuni
le de distributie pentru receptoarele necesita o permanenta suprave-
normale. ghere sau manevre specifice; Sistemele au rolul de a asigura, de
Pot fi alimentate ~i din circuite co- e - incaperi importante pentru activita- exemplu, evacuarea persoanelor din
mune cu aparatele de iluminat normal. tea de conducere a statului. cladire in cazul intreruperii iluminatului
Conductoarele $ifsau cablurile trebuie in general, aceste sistema necesita normal precum $i alte functiuni conexe
sa fie cu intarziere Ia propagarea flika-
rii in manunchi (conform cu SREN
50266 pe parti - de exemplu CYYF).
.
I
conditii speciale de alimentare cu ener-
gie electrica.
Capacitatea bateriilor de alimentare,
,. . -- -------- ---.
Aparatele ~~ coloanele aparatelor de
iluminat de siguranta alimentate din
• pentru cazurile (a), (c) $i (d) se stabi le~
te astfel incat sa se asigure functiona-
I ZONA DE
sursele centralizate se executa astfel: i rea iluminatului de siguranta pentru I. CIRCULATIE
- cu cabluri cu izolatie minerala,
conform SREN 60702 - 1 $i 2;
~
,
continuarea lucrului in tot timpul nece-
sar luarii unor masuri care sa asigure
I AIL !
.~
- cu cabluri de rezistenta Ia foe, con- 1 continuarea activitatii pe o perioada de I o~
form cu SREN 50200, SREN 50362, timp de eel putin 3 h. '
I
•_ _ ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _J .
a
§ .
,------·--------·--·-;
. I
I .
. I
b ! AIL •
pr~GRATAR I
I -,:::::::#/#//#/$/#/~
[21 ljf
Fig. 1.8.10 lndlcatoare de evacuare, lumlnoase sau lumlnate:
·- - · - - · - - · - - · - - · - - · - - · _j
b
Fig. 1.6.11. Amplasarea aparatelor

a - ie$ire de evacuare (fond verde, simbol alb); b- atentiune! cafe de acces blo- de llumlnat cu circu..,._:
catA (fond galben, simbol alb}; c $i d- sisteme directionale pentru caile de eva- a - In perete lateral in zona plintei;
cuare (fond verde, simbol alb); e - reprezentare uzuala (alb pe fond verde). b - contratreapta.
1. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior
securitatii, in cazul aparitiei unor situatii avertizarea unui pericol (de ex.: semna- anta luminoasa de nivel scazut necesa-
accidentale (incendii, panica etc.), sau lizarea obstacolelor), iar culoarea al- ra evitarii accidentelor grave ce se pot
unor functiuni suplimentare in conditii bastra pentru informare (de ex.: came- produce in salile de spectacole mai
de noapte (veghe, paza etc.). ra tablou electric). mari de 400 locuri (teatre, cinemato-
Sistemele de evacuare au rolul sa Formele geometrice utilizate pentru grate, sali de concert individuale sau
marcheze clar traseele de circulatie semnalizari sunt: triunghiul echilateral, inglobate in case de cultura !?i simi-
destinate evacuarii in cazul intreruperii pentru avertizare; patratul sau dreptun- 1
lare), in cazul intreruperii iluminatului
iluminatului normal sau in caz de nece- ghiul, pentru informare; cercul taiat de i normal sau in conditiile nefunctionarii
sitate. un diametru, pentru interzicere. ! acestuia din motive tehnologice.
SIL de evacuare trebuie sa asigure cu Aparatele de iluminat pentru evacua- : Acest SIL trebuie sa intre in functiu-
claritate ghidajul vizual al traseului de re trebuie amplasate astfel incat sa se , ne automat cu o temporizare mai mica
evacuare, sa puna in evidenta eventua- asigure un nivel de iluminare adecvat 1
de 5 s de Ia intreruperea iluminatului
lele obstacole, modificari de directie etc. (conform NP - 061/02) langa fiecare normal, dar trebuie prevazuta !?i co-
Utilizarea unor sisteme de ghidaj lu- U!?a de ie!?ire !?i in locurile unde este manda manuala de punere in functiune
minate sau luminoase constituie un necesar sa fie semnalizat un pericol · (fara posibilitate de intrerupere), din lo-
element vizual de mare importanta in potential sau amplasamentul unui echi- ' curi accesibile personalului de intreti-
asigurarea evacuarii rapide !?i fluente a pament de siguranta, dupa cum ur- nere !?i publicului; tipul de alimentare
cladirii (fig. 1.6.10). meaza: , va fi acela!?i cu eel al iluminatului de
De asemenea, realizarea unui con- , a) Ia fiecare U!?a de ie!?ire dintr-o sala evacuare a cladirii.
trast de luminante corespunzator recu aglomerari de persoane conform ' in general, se utilizeaza, in fiecare in-
prezinta, ca !?i contrastul de culoare, P 118; ' capere protejata !?i in incaperile de
un aspect de ghidare eficienta. Pentru b) langa• scari, astfel incat fiecare : evacuare, eel putin doua surse cu
SIL-evacuare, culoarea verde este cea treapta sa fie iluminata direct; . amorsare practic instantanee, montate
indicata de normele romane!?ti, atunci c) langa• orice alta schimbare de nivel; cu o protectie vizuala din sticla clara
cand sistemul functioneaza cu ghidaj d) Ia fiecare U!?a de ie!?ire destinata a fi ' (nu se modifica culoarea luminii emisa
in permanenta (de ex.: Ia salile de folosita in caz de urgenta; : de sursa), iar alimentarea surselor pe
spectacole). Daca SIL de evacuare e) Ia panourile de semnalizare de secu- · fiecare traseu de evacuare se realizea-
face parte !?i din iluminatul normal, se ritate; , za cu doua circuite separate (un circuit
utilizeaza acelea!?i AIL, cu conditia f) Ia fiecare schimbare de directie; poate asigura circulatia pe un traseu Ia
marcarii lor distincte pentru a da posi- g) in exteriorul !?i langa• fiecare ie!?ire• : un nivel de iluminare redus cu 50 %
bilitatea verificarii in exploatare. Culoa- din cladire; 1
fata de nivelul impus ales pentru situa-
rea ro!?ie este utilizata pentru semnali- h) langa• fiecare post de prim ajutor; , tia de panica).
zarea unei interziceri (de ex.: cale care i) langa• fiecare echipament de inter-
se blocheaza), culoarea galbena pentru ventie impotriva incendiului !?i fiecare • Sistemu/ de iluminat de circulatie
punct de alarma. (fig. 1.6.11) are rolul de a asigura circu-
*) ,langa" este considerat ca fiind latia in interiorul salilor mari de specta-
sub 2 m masurati pe orizontala. i cole, magazine etc., atat in cazul intre-
lnstalatiile electrice pentru iluminatul 1 ruperii tehnologice a iluminatului normal
de securitate pentru evacuare trebuie cat !?i a intreruperii sale accidentale.
; prevazute in: Acesta are acela!?i regim de functionare
· - cladirile civile cu mai mult de 50 de • ca !?i in iluminatul de evacuare pentru
,Ill
le persoane; ! marcarea ie!?irilor din salile respective.
- incaperile amplasate Ia nivelurile su- ; AIL de circulatie se monteaza in:
~IL
AIL~~ praterane cu suprafata mai mare de
300 m 2 , indiferent de numarul de per-
- plinta pe peretii laterali ai salilor de
spectacole;
);:\
soane; - contratreptele din sala.
ILUMINAT VEGHE - incaperile amplasate Ia subsol cu
suprafata mai mare de 100 m2 , indi- • Sistemul de iluminat de veghe
ferent de numarul de persoane; (fig. 1.6.12) are rolul de a asigura circu-
Fig. 1.8.12 Amplaaarea aparatelor de - spatiile de productie cu mai mult de 20 latia in incaperile destinate odihnei, din
llumlnat de veghe. persoane sau atunci cand distanta spitale, maternitati, sanatorii, gradinite,
dintre u~ de evacuare !?i punctul de ere~. camine pentru batrani !?.a., in
lucru eel mai dep'rtat depa!?e!?te 30 m. lipsa iluminatului normal (deconectat voit
• Sistemu/ de iluminat pentru evita- sau accidental). Culoarea recomandata
~------:~1~;-~~- AIL)±il rea panicii are rolul de a asigura ambi- a sursei este albastru, montarea
/j, \".. i
Tabelull.8.1. Utlllzarea dlferitelor surse in SIL de slguranti
! INCE~DIU
_®X:~~lP~~==---- ~1-i--~--T~-: 1 f- Observatii
I I I
i ·
0
d' .I ! Lampi fluorescente + , + + +

, I cu aprindere rapida
Lampi fluorescente
~////&/•.W..w///#//#//#//#/#//##///•.W#/##///4 cu amorsare lenta
+ + Numai daca AIL sunt
utilizate !?i in
L--------------' iluminatul normal
- - ---- ------ - ----
Lampi cu descarcari + + AIL utilizate !?i in

Flg.l.8.13. Amplasarea aparatelor de in vapori metalici iluminatul normal
llumlnat pentru marcarea lumlnoasl Ia inalta presiune (cu alimentare permanent
a hklrantllor de lncendlu (d' < 2 m). din sursa de rezerva)
Tabelull.6.2. Nlvelurl de llumlnare (orlentatlve), confonn nonnelor romln&fti

sursele de lumina uzuale (cu incandes-
actuale centa sau cu descarcari), in conditiile
Tipul i Domeniul de utilizare Nivelul normat indicate in tabelul 1.6. 1. Se observa ca
iluminatului i de iluminare medie numai lampile cu incandescenta l?i cele
r=d:=ec-=s~ig""'u=r~a,_,nt"'ia=t·--c--_________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - fluorescente cu amorsare rapida au u-
Evacuare - in general 20 % din nivelul de iluminare normat • tilizare generala.
- in cazuri speciale in cazul in care se utilizeaza Iampi
• in crel;le 50 lx fluorescente tubulare, pentru siguranta
1 • pe trasee de evacuare 1 lx in functionare, aparatele de iluminat
1 din crel;le, sali de spectacol • egal cu nivelul de iluminare normat vor fi echipate cu eel putin doua surse
---=,---~·~cu peste 400 locuri --'------c-------- - - - - - - - - - - - care pot functiona l;li independent (nu
Evitare -in sali se spectacol cu 10 % din nivelul de iluminare normat, este permisa utilizarea montajului de
_ _Qanic_! __ +_l>E:l!!t~_400 _I_Q_curL ___ _ __ _ _ _d~ !!![njm_~_m_?O_lx ______
1
tip ,tandem").
Circulatie 1
- pe traseele de circulatie 10 % din nivelul de iluminare normat, ; Daca se utilizeaza aparate de ilumi-
1 din salile de spectacol -t----- dar minimum 30 lx nat echipate cu o singura lampa fluo-
Veghe , - in crel;le, cam1ne pentru 2 lx rescenta tubulara, atunci se vor cupla
---------~ Q_Oj)ii, gradinite, sQi!a~_ ____ - -- -- cate doua montate Ia o distanta maxi-
Continuarea , - in general, in cazurile 20 % din nivelul de iluminare normat ma de 6 m, in linie dreapta.
lucrului : prevazute in normativul 1.7; Se pot utiliza l?i Iampi fluorescente
, dar minimum 5 lx
1
1 compacta, de regula, in acelal;li regim cu

1 in cazuri speciale
- lampile cu incandescenta., daca amorsa-
• in incaperile 1 80 % din nivelul de iluminare normat rea este rapida. in solutiile alese se pre-
blocului operator fera lampile fluorescente (tubulare sau
• pentru campul egal cu nivelul de iluminare normat compacta) cu amorsare rapida.
de operatie; Pentru blocurile de locuinte se admi-
' • in cabinete egal cu nivelul de iluminare normat. te montarea aparatelor unitub.
~- @c::llo~afic~_c:l_e__l,!l"~!lti3, -- -- ---- ---------- -- - Din considerente economice, aparate-
lnterventie i - in cazurile prevazute minim 50 lx , le de iluminat de siguranta pot sa faca
~=====i=n=n=o=r=m=a=ti=v=u=l=1.7:::::::=======:::::::=========~ I parte l;li din iluminatul normal (ex.: siste-
Tabelull.6.3. Nlvelul de llumlnare ~ paz1 (securltatelorlentare). me de iluminat pentru evacuare pe cori-
E [lx] ! __ _ _ _ __ garf!cter-jsticile zonei doare, scari, holuri).
1 1
Minimum in zone unde nu exista iluminat adiacent in cazul utilizarii comune, iluminat nor-
-5 Valoare medie ce-Otera faciift'ijfde orientare -------------------- mall;li de siguranta. acestea vor fi mar-
-- ___ ! _jf:ores_p_unde c_lJ_ nivelul strazilor secundare) _______ ___ __ _ cate discret pentru asigurarea intretinerii.
in tabelul 1.6.2 sunt date nivelurile de
20
I
1
Recomandare pentru zone adiacente strazilor cu circulatie;
recunoal;lterea figurii umane este posibila, corespunde
nive,lului strazilor principale ,
1 iluminare recomandate pentru diferite
tipuri de iluminat de siguranta.
1 Pe plan international se recomanda:
aparatelor de iluminat realizandu-se Ia : • Sistemul de iluminat de paza are 1 - pentru evacuare!impotriva panicii - 1
0,2 ... 0,5 m de Ia pardoseala, de re- rolul asigurarii securitatii unor incinte, , % din nivelul normal, dar eel putin
1
gula, ingropate in pereti. cai de circulatie sau in exteriorul unor 5 lx;

Alimentarea cu energie electrica a · obiective. Acest sistem trebuie sa 1
- pentru interventie minimum 5 % din
acestui sistem se realizeaza in acelal;li i functioneze o data cu lasarea intuneri- nivelul normal.
regim ca l;li iluminatul de evacuare a cului sau permanent in incaperile tara Pentru sistemele de iluminat de se-
cladirii respective. lumina naturala. , curitate (paza) nivelurile sunt indicate in
Deoarece normativul (1-7) nu prevede i tabelul 1.6.3, valabile atat in interior cat
• Sistemul de iluminat pentru marca- masuri speciale pentru sistem, el se ; l;li in exterior.
1
rea hidrantilor de incendiu are rolul de i implementeaza de Ia caz Ia caz, in in cazul in care iluminatul de securi-
a permite identificarea acestora in caz : functie de necesitati, alimentarea cu tate este cuplat cu un sistem de came-
de necesitate cand, de regula, ilumina- , energie electrica de rezerva fiind, de ' re de luat vederi, in functie de tipul a-
tul normal este intrerupt (fig. 1.6.13). Se : asemenea, aleasa in functie de impor- : cestora, nivelul de iluminare variaza
prevede in cladirile in care iluminatul i tanta obiectivului. 1
intre 3 ... 20 lx pe planurile orizontale
de evacuare nu este suficient pentru • ! (de supraveghere) l;li intre 1,5 ... 10 lx pe
marcarea hidrantilor. in cazul in care i 6.2.4. Aspecte caracteristice : cele verticale.

pentru marcarea hidrantului se utilizea- echipamentului sistemelor
1
za un aparat de iluminat folosit l;li : de iluminat de sigura~

1
pentru evacuare, intre axele hidrantului
l?i AIL respectiv, distanta nu trebuie sa in general, in conformitate cu norme- ,
fie mai mare de 2m. le romanel;lti, cu exceptia cladirilor
foarte importante se pot utiliza toate
Capitolul 7
Calculul sistemelor de iluminat interior
Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat
Pentru a realiza mediul luminos con- anumit plan al incaperii (plan util, pere- narea cu prec1z1e mare a iluminarilor
fortabil, functional l;li estetic, sistemul te, platen), iar prin metoda interreflexiei directe punctuale cat l;li a celei medii.
de iluminat trebuie dimensionat cores- se poate determina distinct iluminarea Totodata permite aprecierea uniformi-
punzator, din punct de vedere cantita- medie directa Emd de iluminarea medie tatii iluminarii pe planul util, pe planurile
tiv, l;)i evaluat corect, din punct de ve- reflectata Emr pe aceleal;)i planuri. De efective de lucru (birouri, banci, plan-
dere calitativ. fapt, fenomenul interreflexiei sta Ia ba- l;)ete, bancurile de lucru etc.).
in cadrul acestui capitol se trateaza za tuturor metodelor globale (MFU, Pentru calculul manual/automat cu-
sumar metodele de calcul cantitativ MCIE l;).a.) care reprezinta o aplicare rent, metodele globale sunt utilizate
(fig. 1.7.1) cu selectarea metodologiei practica a acesteia. pentru predimensionarea sau chiar di-
de aplicare. Metodele punctuate - prezinta avan- mensionarea (Ia incaperi uzuale), iar
Metodele globale - au Ia baza feno- tajul ca permit calculul unor valori pre- cele punctuale sau mixte sunt destina-
menul interreflexiei l;li au avantajul uti- cise in orice punct al incaperii, respecte verificarii iluminarii efective l;li unifor-
lizarii lor rapide, eficiente in proiectarea tiv al planului util, pentru componenta ! mitatii acesteia data de sistemul de ilu-
curenta prin faptul ca ofera posibili- directa, Ed. lluminarea punctuala totala • minat analizat.
tatea, fie a dimensionarii sistemului in se va determina din suma iluminarii di- 1
functie de valoarea medie normata a recte in acel punct cu iluminarea medie ' 7.1. Metode de calcul
iluminarii (Em), fie a evaluarii iluminarii , reflectata a suprafetei ce contine punc- punctuale
medii pentru un sistem dat. Metoda : tul. Se utilizeaza astfel o metoda mixta
factorului de utilizare permite determi- (punctuala combinata cu una globala). Metodele de calcul punctuale se uti-
narea iluminarii medii (totale) Em pe un ; Avantajul metodei consta in determi- lizeaza in scopul determinarii compo-
nentei directe a iluminarii (iluminarea
directa) in orice punct din plan. Ele
I
METODE DE CALCUL
AL ILUMINARII
I
sunt specifice fiecarui tip de sursa
(punctuala/liniara/de suprafata).
I Pentru deducerea relatiilor de calcul
1 1
specifice se pleaca de Ia legea genera-
la a iluminarii, considerand fie contribu-
IMETODE GLOBALE I
METODE PUNCTUALE I I
tia sursei punctuale ca atare, fie a unui
I I element de linie sau de suprafata (ce
( BAZA l l
poate fi aproximat cu un punct) l;li inte-
l grand pentru intreaga sursa liniara sau
I REFLEXIA MULTIPLA I IIPUNCTUALE
AIL I I LINIARE
AIL II!SUPRAFATA
AIL I
de suprafata considerata.
l
LAPLICATII I I
~ I 7.1.1. lluminarea dlrecti, dati
de surse de lumini punctuale
~ 1
METODA
~
METODA
Se considera o sursa punctuala (AIL
METODA FACTORULUI
de CIE este considerat punctual daca dimen-
INTERREFLEXIEI UITLIZARE (APLICATA) siunea sa maxima este mai mica de
MIA MFU M C IE
1/5 I - AIL echipate cu Iampi incandes-
9----------------- METODA
MIXTA
~
I
cente sau cu descarcari in vapori me-
talici de inalta presiune sau cu vapori
de sodiu de joasa presiune sau Iampi
fluorescente compacte) concentrata in
(Ed+ Emr punctul 0 din fig. 1.7.2.
Fig. 1.7.1. Claslflcarea metodelor de calcul uttllzate 1n lumlnotehnlci. Pe baza legii generale a iluminarii,
rezulta iluminarea in punctul P din pia-
nul orizontal H, intensitatea luminoasa
fiind /r.co
(V)
I c·cosfJ
EPH = M, y, (7.1.1)
12
in care:
M, - este factorul de mentinere pentru
0 d 0'
------o AIL;
I ~--- I
fJ - unghiul de incidenta dintre directia
I I
1 yC I OP l;li normala in puctul P Ia planul
I I orizontal (H);
/.Q"___
I
I lh \
I
I - distanta dintre punctele 0 l;li P.
I I ' \I I
I I I Relatia se exprima, in mod uzual, in
/'' if/
~_\ ------ 0" functie de unghiul de inaltime y l;li de
inaltimea deasupra planului orizontal h
orv d_ --
'''
'
\
9'~ :~rH astfel:
(H)
nv /p (7.1.2)
Flg.l.7.2. Elementele geometrtce 'llumlnotehnlce caractertstlce pentru atunci cand axa AIL este perpendi-
determlnarea llumlnirtltn punctul P 1n planurtle (H) •• (V). culara pe planul punctului P (y=S).
I. Sisteme de iluminat Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior
Similar, iluminarea verticala EPv va fi, infinit mici. Relatia 7.1.9 conduce Ia rezultate co-
cu notatiile din fig. 1.7.2: Pentru corecta evaluare a contributiei recte pentru AIL apropiate de suprafe-
I c · cosfJ' portiunii elementare se tine seama de tele emitatoare perfect difuzante (Iampi
Epv=Mr y, 2 (7. 1.3) , variatia transversala !;li longitudinala a fluorescente libere, aparate de iluminat
I ! intensitatii luminoase. Astfel, se consi- protejate cu ecrane opale).
in care: dera, de regula, variatia transversala ci- Relatia 7.1.1 0 da rezultate corecte
fJ' - este unghiul de incidenta dintre tita din curba de distributie a intensita- pentru aparate de iluminat cu distributii
directia OP !;li normala in punctul P tilor luminoase a AIL considerat, iar cea directe, echipate cu reflector emailat.
Ia planul vertical (V) longitudinala, dupa o lege cosinuso- Relatia 7.1. 11 corespunde aparatelor
idala specifica, exprimata analitic. de iluminat echipate cu g-atare difuzante.
Tn scopul simplificarii calculului, stu- Pentru fiecare din cele 3 clase relatia
(7.1.4) diile experimentale au aratat ca tipurile
i,· de calcul al iluminarii directe va fi di-
1
de aparate de iluminat se pot incadra ferita (in plan paralel !;li perpendicular
lluminarea directa intr-un plan oareca- in 3 clase, in functie de distributia in- pe axul !;lirului).
re (D) inclinat cu unghiul y fata de planul tensitatii luminoase:
(H), rezulta in mod similar (fig. 1.7.3): Glasa A llumlnarea dlrectllntr-un punct, daUi
Iy,c · cosfJ" d · I =dl · cosE - (legea lui Lambert) de o sursi de lumlnl perfect dlfuzantl
EPD =Mf ..1..!..::..---,2-- (7.1.5) Ex y X (7.1.9) (clasa A)
1 ; Glasa B Se considera !;lirul din fig. 1.7.4 format
2 din n aparate de iluminat de lungime IL'
dly · (cOSEx+COS Ex)
d ·I =---'------'- (7.1.10) lungimea !;lirului fiind L = n·IL
Ex 2 Pentru simplificarea relatiei de calcul
·Glasa C se considera un punct P din planul o-
in care: 2 3 rizontal H situat Ia intersectia cu un
semnul (-) corespunde unui unghi dly · (2cOSEx+COS Ex+ COS Ex) plan perpendicular pe axul !;lirului !;li a-
d ·I =---'-----------'-
{) < rc/2, iar Ex 4 flat Ia extremitatea sa. Pentru alte ca-
semnul (+) unui unghi {) ~ rc/2. zuri, iluminarea directa se va putea de-
Se observa ca, daca {) = 0 (planul (7.1.11) duce CU U!;lUrinta prin adunarea !;li SCa-
orizontal H), se obtine relatia 7.1.2, iar in care: derea efectelor unor !;liruri virtuale.
daca {) = rt/2 (planul vertical V) se ob- dlr - este intensitatea luminoasa ele-
tine relatia 7.1.4. mentara normala in planul y.
Pentru aparatele de iluminat simetri- 0
ce, intensitatea luminoasa depinde nu- i
mai de y (y = arctg a/h).
lntensitatea luminoasa I sau I se
determina din curba de dfstributie i in-
tensitatii luminoase in functie de y !;li c '
pentru lampa conventionala de 1000 lm.
De exemplu, pentru un aparat de ilumi-
nat simetric:
I = 1rt000 · cpe
/ / -0:;
(7.1.7)
y 1000
in care: 0' ~=--------'-"----\---f1~0'''
1 1000 este intensitatea luminoasa
- ~D)
r pentru lampa conventionala de
1000 lm, iar
(/>e- este fluxul luminos emis de cele , 1"---(H_l_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __,-o-;--,_,'-------==-L____ _ __/
m Iampi componente ale aparatu-
lui de iluminat care emite, fiecare, F"1g. 1.7.3. lluminarea dlrectllntr-un plan oarecare.
un flux nominal (/>1: L
(/>e = m·(/> (7. 1.8)
1
Pentru cazurile uzuale, cand sistemul X dx 1
--~,....__
de iluminat este realizat cu p aparate

de iluminat, este necesara determina-
rea contributiei lor intr-un punct sau in
n puncte.
7.1.2. lluminarea directi, dati

de surse de lumini liniare
,_--- 0 's·
Pentru determinarea iluminarii directe
intr-un punct din planul orizontal sau
vertical realizata de un !;lir luminos for-
mat din unul sau mai multe aparate de p
(H)
iluminat liniare, se considera contribu- ------------
tia data de o portiune elementara a !;li- : Fig. 1.7.4. Detemlnarea lluminirii dlrecte dintr-un punct p din planul or1zonta1 (H).
rului, insumand apoi toate contributiile ' ' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - '
llun*larea dractl tdr-un pmct, dall de : considerat continuu, dar cu intensitatea

(7.1.12) 0 Slnillnlld cu clstriJulla lntaiSIIill ' luminoasa redusa (I}) (fata de un ~ir
U11moasa corespmzjiDa'e clasel C continuu lr) astfel: r
in care: Considerand acelea~i ipoteze de cal- L
I - este intensitatea luminoasa a AIL, cui, dar o variatie a intensitatilor lumi- : Iril. =Ir ·L- (7.1.20)
r (rei. 7.1.7), [cd]; noase data de relatia 7.1.11, rezulta ilu- i\.
lu a ~i h - au semnificatiile din fig. minarea directa in planul orizontal: unde:
1.7.4, [m]; I .h x(e) L=n·IL ~i Li\.=n·IL +(n-1}·). sau:
t: - unghiul sub care se vede din P ~irul EPH = Mf ---'-r __ (7.1.16)
luminos [rad]; a2 + h2 41L I = I . IL (7.1.21)
L Analog, rezulta iluminarea directa in ril. r ). ( n -1)
e =arctan IL + ----'---'-
1 + h2
'l/a2
plan vertical: n
_ M 1r . x'(e)
Analog, relatia pentru iluminarea di- EPV- f (7.1.17)
recta EPv intr-un punct din planul verti- ~a2 + h2 41L
A M 8
cal M (fig. 1.7.5) este: unde:
E
PV-
- M
f I
'l/a2 + h2
lr . sin2 e
21L
(7.1.13) X (e) = (1~) e + (1 1~) Sin2 e +
(7.17') M' : 8'
-<l
. 1 2 1 3 2
+Sine·-COS e·-COS e+-
4 3 3 (H)
a
llumlnarea dlrecti intr-un punct, dati
de o sursi llnlari cu dlstrlbutla 5
-+COSe
l~llumlnoase corespunzltoare cos 3e 1-cose
clasel B
x'(e) = sin2e. 4 3 + - - + - -
4 3
N
-~---~
A 8
Considerand acelea~i ipoteze de cal- I
cui, dar o variatie a intensitatii luminoa- (7.17") I
se data de relatia 7.1.10, rezulta ilumi- Daca punctul P nu se afla in planul

narea directa in plan orizontal: de capat al ~irului AB, fig. I. 7 .6, ilumi-
(H)
E =M lr. h 'l'(e) narea se calculeaza cu relatia: b
PH f a2 + h2 21L (7.1.14) Ep = EPMA + EPMB (7.1.18)
Fig. I.7.6. Cazurt partlculare ale
unde:
po~el punctulul P fat~ de ,lr.
Analog, iluminarea directa in plan EPMA ~i EPMB - sunt iluminarile ~iruriler
vertical va fi: fictive MA ~i MB ale carer
E - M efecte cumulate dau
PV- f Ja lr+ h2 2
'l''(e)
21L (7.1.15) efectul ~irului AB sau
in care:
'l' (e)= si~ e +~+sine ·;os
2 2
e+ 2s~ne
Ep = EPNB- EPNA
unde:
(7.1.19)
EPNB ~i EPNA - sunt iluminarile ~iruriler

fictive NB ~i NA, ale carer
~·:- ----------y .c,
efecte scazute dau efectul Fig. 1.7.7. $1r lumlnos dlscontinuu.

(7.1.15') ~irului AB (fig. 1.7.6 b).
2 2 Daca ~irul luminos este discontinuu -
'"
..- , (e) -_ -
sin-e+sin
-e -· COSe-COSe+
- - - - -1
2 3 . intre aparatele de lungime lu exista o
distanta A<IL (fig. 1.7.7)- acesta poate fi
L
'.-~
I
' X dx
i·
M
~. . . . . . . ...,~. . . . . . . . . .~8
Fig. 1.7.8. llumlnarea dlrecti 1n
punctul P detenninati de o
suprafa1i lumlnoasi/lumlnati
oarecare.
b ~~
/ ;/
p (H)
.,I ..:
lt'".oQ , AAAAA
E
v /
Fig. 1.7.9. S8ctlune prtntr-o tnclpere
Fig. 1.7.5. Detennlnarea llumlnirtl dlrecte intr-un punct P din planul vertical (V). cu plafonullumlnat.
I. Sistema de iluminat Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior
7.1.3.llumlnarea dlrectl tntr-un unde: j EP = E 1234 -E13 -E34 +E3 =

punct, dati de aurae luminoase a ~i b- sunt dimensiunile panoului iar i =M,.M·{e 1234-e 13-e34+e3 ) (7.1.27)
(lumlnate) de suprafati perfect h - distanta de Ia punctul P Ia panou. 1 unde:
dlfuzante Daca pozitia punctului P difera de : e 1234 - este coeficientul de iluminare al
cea a perpendicularei coborate din col- . panoului format din panourile
Se considers o suprafata luminoasa tul panoului, iluminarea directa se de- : 1,2,3 ~i 4 impreuna, in punctul
(luminata) oarecare (fig. 1.7.8), perfect termina printr-un procedeu analog ~iru- : P etc.
difuzanta, de luminanta L (L = const.) ~i rilor luminoase, adica prin compunerea 1 Pentru panourile cirulare, coeficientul
emitanta M (M = const.). ; de panouri reale ~i virtuale care indepli- ' de iluminare pentru un punct P aflat
lluminarea in punctul P din planul H j nesc conditiile de aplicare a relatiilor : intr-un plan paralel cu acesta (fig.
este data de relatia: i de calcul. 1 1.7.13) este dat de relatia:
EPH = M, ·M·e (7.1.21) i Daca perpendiculara ridicata din P i 1 _ cosy
in care s-a notat coeficientul de ilu- I intersecteaza in P' suprafata panoului J ePH - .:..___:_:~ (7.1.27')
2
minare: I in interiorul conturului sau (fig. 1.7.12 a) 1
e- -
1f (cosa ·cos8) dA (7.1.22) I
atune•:
.
Ep= E 1+E2+E3+E4 =M,.M(e1+e2+e3+e4 )

I
j .....----------------,
I
2
1C I I 0 P' 2
(7. 1.26)
Calculul iluminarii directe pentru 1 unde: 1 3 4
surse de suprafata implica doua as- e 1, e2 , e3 , e4 - sunt coeficientii de ilu-
1
pecte: unul geometric (calculul coefici- minare corespunzatori I
entului de iluminare) ~i unul luminoteh- pano~.rilor 1,2,3 ~i res-
j
nic (calculul emitantei). 1 pectiv 4 in punctul P.
Pentru plafoane luminoase emitanta 1 Daca perpendiculara ridicata din P
se determina cu relatiile de Ia calculul I intersecteaza in P", suprafata panoului
interreflexiei in cavitatea unui plafon lu- in af~a conturului sau (fig. 1.7.12 b) a I
minos realizat din g-atar difuzant, iar 1 atune•:
I
pentru plafoanele luminate ea se poate 1
determina, de Ia caz Ia caz, fie pe baza . . . . . - - - - - - - - - \ - - - - - - - - ,
1
evaluani iluminarii plafonului, fie conside- 1 2
rand scafa fats de plafon o sursa ~i de- I;
I
(/. - .
terminand iluminarea medie directa. i P"~SJ2_,_ - - - 4 - - - -'
Astfel, daca se considera plafonul
din fig. 1.7.9 se poate determina ilumi-
narea medie a plafonului Ep ~i. prin I
metoda factorului de utilizare, cu relatia l> p
7.2.14, indicele cavitatii plafonului fiind !
=
i (b·cYa·{b+c). I b
Daca se noteaza cu p reflectanta !
Fig. I.7.12. Determlnarea llumlnlrll
medie a plafonufui, rezulta Pemitanta sa: i dlrecte ctnd punctul P ae afti:
=
M Pp ·Ep (7.1.23)
a - in contur; b - in afara conturu/ui.
p
Calculul coellclentulul de lumlnere
pentru panourl mart (plafoane) (H)
Pentru panourile de forma dreptun-
ghiulara coeficientul de iluminare, Flg. l.7.10. Calc:Wul coetlclentulul de
calculat cu relatia (7. 1.22), se determi- llumlnare pentru panourl paralele cu
na intr-un punct aflat pe verticala Ia pa- planul utll (ortzontale).
nou intr-unul din colturile acestuia:
- in fig. 1.7.10 punctul P se afla intr-un z
plan paralel cu panoul ~i
- in fig. I.7. 11 , punctul P se afla intr-un
plan perpendicular fata de panou. 1 Flg.l.7.13. Panou circular.
Rezulta, pentru P aflat intr-un plan ~
orizontal, paralel cu panoul (fig. 1.7.10): : 0
1 a b
ePH - - ( · arctan + y
2n ~a2 + h2 ~a2 + h2
b a
+~ · arctan )
b2 +h2 ~b2 +h2
(7.1.24)
~i pentru P aflat lntr-un plan vertical h
fats de panou (fig. 1.7.11): , o p
ePV - ...!..._ (arctan£ - _ h_
2"
. arctan --r=f!==:) j Fig. 1.7.11. calculul coeftclentulul
h Jaz + h2 ..;a2 + h2 I de llumllnare pentru penourt 6A
(7. 1.25)
II perpendlculere pe planul utll
(vertlcale).
Fig. 1.7.14. Calculul lumlnlrll mecll
dlrecte pe o auprafaf;l.
~----------------------_J
Capito lui 7: Calculul sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat
indiferent de pozitia punctului P in aparatului de iluminat. ' suprafete reflectante, unde fluxul lumi-
plan. Relatia 7. 1.28 este cu atat mai preci- nos receptat de Ia sursele de lumina,
sa cu cat suprafata LlA este mai mica, dupa prima reflexie, este din nou re-
7.1 A. Calculul iluminlrii medii deci cu cat numarul n este mai mare. flectat, dar mai mic, iar procesul con-
directe pe o suprafatl Fluxul direct pe toata suprafata A este: tinua pana Ia amortizarea sa.
(metoda ,punct cu punct") n n A n Deoarece reflectantele sunt subunita-
:L :L
q,d = L1tp; = E;L1A = -n .:L E; re, dupa primele reflexii, fluxul pe su-
Fie suprafata A (fig. 1.7.14) ce pri- i=1 i=1 i=1 prafata se stabilizeaza. Fenomenul se
mel;lte flux direct de Ia un aparat de ilu- (7.1.29) ' produce intr-un timp scurt ce nu poate
minat plasat in punctul 0. Fluxul direct Rezulta iluminarea medie directa pe fi perceput direct datorita vitezei mari a
trimis pe suprafata A este fluxul emis suprafata A: luminii. Mecanismul interreflexiei poate
de aparat in unghiul solid Q. fntrucat fi urmarit in exemplele urmatoare.
intensitatea luminoasa nu este uniform (7. 1.30) ' lnterreflexia intr-o incapere paralelipi-
distribuita in Q l;li nici 0 nu are o po- pedica in care pardoseala (0), peretii (1)
zitie simetrica fata de suprafata A, flu- ca media aritmetica a iluminarilor direc- ' $i tavanul (2) sunt suprafete reflectante
xul direct din 0 pe suprafata A este te E; determinate intr-un numar n de distincte (fig. I. 7. 15).
greu de evaluat. puncte, uniform distribuite. Practic, prin aceasta metoda se de-
Acesta (41d) se determina prin com- Relatia 7.1.30 este cu atat mai preci- termina valoarea iluminarii reflectate
ponentele sale finite i!cp; ce cad pe su- sa cu cat n este mai mare. Se apreci- medii E,0 pentru suprafata pardoselii
prafetele elementare M. Pentru Ul;lurin- aza ca pentru valori n = 250 ... 1000 re- (A0 ), care se poate asimila cu valoarea
ta se aleg suprafete egale: M=Ain un- zultatele sunt suficient de precise. Teh- iluminarii reflectate medii Erpu in planul
de n este numarul total de suprafete e- nica de calcul utilizata in prezent per- util (PU), aceasta aproximatie fiind ac-
lementare. Rezulta: mite efectuarea unui astfel de calcul cu ceptabila deoarece valoarea iluminarii
f!cp; = E; ·M (7.1.28) Ul;lurinta. este mai mare in planul util (PU) decat
unde: Relatia 7.1.29 permite determinarea pe suprafata pardoselii (A 0 ).
E; - este iluminarea directa in centrul fluxului direct pe o suprafata atunci cand Se fac notatiile:
suprafetei M. se cunoal;lte iluminarea directa medie pe cpdO' cpd1 l;li cpd2
Aceasta se determina cu una din suprafata, respectiv, iluminarile directe - fluxurile directe pe cele 3 suprafete,
relatiile anterioare in functie de tipul punctuale intr-un numar suficient de suma lor fiind fluxul total al aparatelor
mare de puncte de pe acea suprafata. de iluminat ce formeaza sistemul
(calculul lor este redat in capitolul
7. 2. Metode de calcul globale 7.1.4).
Uao• uot• uo2;
7. 2.1. Metoda interreflexiei uto• utt' u12 $i
lnrerreflexia reprezinta fenomenul ce u2o• u21' u22
are loc intr-a cavitate (incapere) cu - factorii de utilizare corespunzatori
. P.U., ErPU
'-----------
a b
Fig. 1.7.15. N~lle pentru calculul
Flg.l.7.16. Semnlflcafla factorulul Fig. 1.7.17. Pozltille frecvente
lnterreftexlel dlntr-o incipere
paralellplpedlci. de utlllzare u;k" pentru A; fl Ak.
Tabelull.7.1. Fluxurt reflectate
Fluxuri Flux Flux Flux

~irecte reflectat reflectat ! reflectat de A2
Fluxuri ', de A 0 de A 1
din reflexie ', Pa· 41do Pt.q,dt
Dupa prima
reflexie
Dupa o infini-
tate de reflexii
I. Sisteme de iluminat Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior
suprafetelor incaperii (se mai numesc zatoare factorilor de utilizare. Astfel, lpoteza 1: peretii incaperii pot fi indi-
factori de forma). fluxul direct pe pereti c]Jd1 se reflectS. vidualizati in calculul interreflexiei !;li nu
Astfel uik este factorul de utilizare rezultand p 1·c1Jd 1. considerati ca o singura suprafata. Tn
dintre suprafetele A; !;li Ak (fig. 1.7.16) !;li Acest flux este distribuit astfel: acest tel indicele 1 se inlocuie!;lte cu 4
reprezinta raportul dintre: fluxul emis u 10 -p 1·c1Jd 1 - pe pardoseala; indici: p 1 , p2 , p 3 !;li p 4 corespunzatori
de A; care ajunge direct Ia Ak ( cp;k) !;li u11-p1.cpd1- pe pereti; celor 4 pereti.
fluxul total emis de A; (cJJ;): u 12 -p 1·c1Jd 1 - pe tavan. lpoteza 2: in care peretii, pardoseala
uik =tP;k ltP; . Fluxurile ajunse pe pardoseala, pereti !;li tavanul se impart, fiecare, intr-un nu-
Daca suprafetele A; !;li Ak au pozitiile !;li tavan dupa prima reflexie devin cpp;, mar foarte mare de suprafete elemen-
din fig. 1.7.17, factorii de utilizare sunt cp p; $i cp p;. Acestea vor fi !;li ele tare. Numarul acestora poate fi de or-
dati de relatiile: reflectate de suprafetele respective !;li dinul sutelor sau chiar miilor, astfel ca
distribuite, din nou, in incapere, feno- sistemul 7.2.3 va trebui rezolvat cu aju-
menul continuand Ia infinit. Acest me- torul unor programe specializate. Daca
canism este redat in tabelul 1.7.1. suprafetele elementare sunt suficient
b a b Fluxurile finale pe cele 3 suprafete de mici, iluminarile medii ale acestora
arctan- + -arctan-
c c a vor fi: 1
pot fi apreciate ca iluminari punctuale.
-
~a + c arcmn-r====
2 2
b cpo = cpdo+cJJPl+c1J/2)+c1J/3J+... (7.2.3) Programele moderne, utilizate de
cp1 = cpd1+cJJPJ+cJJFJ+cJJPJ+ .. . multe firme de prestigiu, sunt concepu-
C ~a2 +C2 cp2 = cpdz+cJJP)+cJJF)+cJJ#_(1}+ .. . . te dupa aceasta ipoteza, cu observatia
a2 a2(a2+b2+c2) lnlocuind fluxurile c1J/ ,cJJ/fJ, cJJ}1J ... ca numarul de suprafete elementare in
1 cu componentele lor rezulta sistemul li- care se imparte fiecare din suprafetele
uik =- +-In .,---'--,...,.-~c,
1r 4bc (a2 + b2)(a2 + c2) niar: mari (pereti, tavan, pardoseala) ale in-
(1-uoo·Po)c]Jo-u1o·P t"cp 1-uzo·pz-cJJz=cJJdO caperii este limitat Ia ordinul zecilor sau
b (a2 + b2)(c2 + b2) -uot"Po·c1Jo+(1-u u"P JcJJ 1-uzt"PicJJz=cJJd1 sutelor. Totodata, toate suprafetele ele-
+ -ln..l...---r--.!..l...--+ - uoz"Po·c1Jo-u1z"Pt"cp 1+(1-uzz"Pz)cJJz=cJJd2 mentare ale unui perete (tavan sau par-
4c b2 ( a2 + b2 + c2) (7.2.4) doseala) au aceea!;li caracteristica foto-
ale carei solutii sunt fluxurile totale cJJ0 , metrica - aceea!;li reflectanta.
c c2 (a2 + b2 + c2) cJJ 1 $i cJJ2 pe cele 3 suprafete ale inca- lpoteza 3: peretii !;li tavanul pot fi
+-In.,---'--.,...,---'>- periL I considerati o singura suprafata reflec-
4b (a2 + c2)(b2 + c2) lluminarile medii totale pe cele 3 su- tanta (A 1) cu reflectanta p 1 (fig. I. 7. 18),
1
prafete rezulta: iar pardoseala (A2 ) este perfect absor-

pentru fig. 1.7.17 a. (7.2.1) E0 = M,-1110 /A 0 banta (p 2=1). lluminarea medie reflecta-
E 1= M,-111 1/A 1 ta a pardoselei rezulta:
a2 (a2 + c2)(a2 + b2)
E2 = M,-1112 /A2 (7.2.5) E _ Mf . g . u12 . Pt . l1lA
uik=--ln ( ) + lluminarile medii reflectate pe cele 3 (7.2.7)
nbc a2 a2 + b2 + c2 r2- A2(1-p1(1-u12})
suprafete ale incaperii pot fi calculate
~a2 + c2 b
cu relatiile: unde:
M, - are semnificatia cunoscuta;
-'-----arctan -r====
c ~a2 + c2 E,o = M, (111o- tPdo) cpA - fluxul total emis de aparatele de
Ao iluminat;
2
+- +
~a 2 + b 2 arctan c A2 - suprafata planului util;
1r b 1
'\la2+b2 E,t = M, (tPt- tPd1) A 1 = A + A1 - suprafata totala a pere-
~ (7.2.6) P tilor (pana Ia cota par-
a b a c
--arcmn-- -arcmn-
c a b a I E,2 = ~f (1112- 111d2)
p P . AP +
doselii) !;li a tavanului;
Pt . At
2
Pt = reflectanta medie
pentru fig. 1.7.17 b, (7.2.2) unde: AP +At a pere~lor !;li pla-
unde: M, - este factorul de mentinere al sis- fonului, determi-
P0 • P1 !;li p 2 - sunt reflectantele pardo- temului de iluminat. nata ca o medie
selii, peretilor !;li plafonu- Observafie: Sistemul 7.2.3 se poate ponderata intre
lui. amplifica in functie de ipotezele de cal- reflectantele
Tn cadrul interreflexiei, fluxurile direc- cui, cum ar fi: acestor suprafete;
te sunt reflectate de suprafetele ce le
primesc. Acestea se distribuie pe cele- /A1.P1
lalte suprafete in proportiile corespun-
Ul'
f-b
~I
t-a / \.. / \.. d

- - PLAN
--- AIL- - - - - -
(PS)
+---+------------- - - - -PLAN
- -UTIL
----
::::J
(PU)
~ }---~---~------~
A3.P3
Fig. 1.7.18. Ca'aclarlsllcle geomeb1ce
.. foiDmelrlce ale t1Ciperl. Fig. 1.7. 19. Sect~une lntr-o tnclpere cu datele caractertstlce pentru MFU.
~= 1-r])d2 /r])A - pro portia din fluxul plafonul); Metoda factorului de utilizare poate fi
aparatelor care cade di- - indicii 1,2,3 se refera Ia plafon, pereti folosita $i pentru verificarea unui SIL dat.
rect pe plafon $i pereti $i plan util (pardoseala). Astfel, iluminarea medie a acestuia este:
(l/>d2 - fluxul direct pe In calculele de dimensionare fluxul M ·U·q,
pardoseala calculabil cu necesar este dat de relatia (de dimen- E = f ef (7.2.14)
m A
relatia 7.1.29); ' sionare):
u 12 - este factorul de utilizare cores- l/>nec = Em ·AIU·M, (7.2.9) unde marimile din relatie au semnifica-
punzator suprafetelor A 1 (pereti $i unde: liile cunoscute. Aprecierea iluminarii
tavan) $i A 2 (pardoseala) $i repre- Em - iluminarea medie admisa [lx]; medii va fi cu atat mai corecta cu cat
zinta fluxul ajuns pe A2 din fluxul A - suprafata planului util [m2]; M, $i q,et se vor aprecia mai corect.
total emis (prin reflexie) de A 1 (pe- U - factorul de utilizare (stabilit de
reti $i tavan); catre firma producatoatre de AIL); 7.3. Calculul automat
u 12 - trebuie determinat cu relatiile M, - factorul de mentinere a SIL. al sistemelor de iluminat
7.2.1 $i 7.2.2 in functie de dimen- Factorul de utilizare este indicat de interior
siunile incaperii. fabricantul de aparate de iluminat. El
In foarte multe calcule practice se u- se alege in functie de: Verificarea cantitativa a sistemelor de
tilizeaza o relatie empirica: - tipul aparatului de iluminat; iluminat interior se poate realiza in
u12 = A2 IA 1=A2 /(A +At) (7.2.8) - reflectantele tavanului (ptf, peretilor conditii mult mai bune utilizand calculul
considerata satisflcatoare pentru ipo- ' (p 2 ) $i pardoselii (p 3 ); automat cu toate posibilitatile de anali-
teza de calcul folosita. - indicele incaperii (i) ce exprima lega- za rapida pe care le ofera acesta.
Fluxul total al aparatelor de iluminat tura dintre pozitia sistemului de ilumi- In mod uzual, suprafata planului util
l/>A = N·TIA·n·ll>, nat $i geometria incaperii. Cea mai u- se imparte in n suprafete dreptunghiu-
in care: tilizata relatie pentru acesta este: lare cu laturile cat mai apropiate ca di-
N- este numarul de aparate, i = /.Uh(l + L) (7.2.10) mensiune (a ::::b), centrale de greutate
T/A - randamentul unui aparat, unde: ale acestor suprafete mici, pe care se
n - numarul de Iampi ce se monteaza /, L - sunt dimensiunile incaperii iar h poate considera o distributie uniforma
intr-un aparat distanta de Ia planul AIL Ia planul a fluxului luminos, reprezenta'nd punc-
l/>1 - fluxul nominal al unei Iampi. util (fig. 1.7.19). tele de calcul ale iluminarii (directa $i
1
Cunoscand fluxul necesar pentru un reflectata).
7.2.2. Metoda factorului sistem de iluminat se determina numa- Pentru calculul iluminarii directe medii
de utilizare rul de Iampi ale acestuia cu relatia: cu o eroare sub 5 % numarul ,.n" de
i n = q,ne/q,, (7.2.11) puncte de calcul al iluminarii directe tre-
Metoda factorului de utilizare (MFU) in care: buie sa fie intre 250 $i 1000. Realizarea
a fost $i este frecvent utilizata, datorita r])1 - este fluxul emis de o lampa. i unui calcul corect al iluminarii directe
simplitatii, rapiditatii $i eficientei sale in Pentru ca rezultatele obtinute prin impune determinarea acesteia intr-un
calculele curente de predimensionare MFU sa fie corecte, trebuie indeplinite numar foarte mare de puncte, ceea ce
sau chiar de dimensionare a sistemelor urmatoarele condilii: sistemul de ilumi- conduce, practic, Ia obtinerea unei va-
de iluminat nat sa fie de tip general, uniform distri- lori cat mai apropiate de cea reala.
MFU se aplica, in mod curent, pentru buit $i reflectanta peretilor sa se Amplasarea AIL este posibila cu anu-
determinarea fluxului necesar realizarii stabileasca ca o medie ponderata a re- mite restrictii determinate de structura
unui anumit nivel de iluminare in planul flectantelor (p;J suprafetelor ce compun plafonului, prezenta unor utilaje etc.
util/de lucru al incaperii. peretii (A; j. Verificarea cantitativa urmare$te cal-
De asemenea, pentru un sistem de culul:
iluminat dat, se poate determina ilumi- p = LP· I
·A.I
(7.2.12) - iluminarii medii efective Em ;
narea medie efectiva pe o singura su- P }:A; - factorului de uniformitate pe planul
prafata a incaperii (plan util/de lucru) uti I Emin /Em;
sau iluminarile medii efective pe toate Numarul de aparate de iluminat - factorului de uniformitate pe suprafe-
cele 3 planuri caracteristice ale incape- rezulta: tele de lucru din planul util Emin IEmax
rii (plan util (pardoseala), pereti, plafon). N = nln1 (7.2.13) $i trasarea curbelor sau zonelor izolux
In fig. 1.7.19 se pot urmari marimile unde: pe planul util.
geometrice $i fotometrice necesare in n1 - reprezinta numarul de Iampi din- Programe performante de calcul auto-
aplicarea metodei: tr-un aparat de iluminat. mat ofera posibilitatea de a determina:
- planul util - eel in care se desfa$oara Practic, se fac cateva incercari pen- - iluminarile (luminantele) de pe celelal-
activitatea din incapere (pe care se tru diverse puteri $i numar de surse din te suprafete din incapere (pereti, pla-
afla sarcina vizuala). Acesta se afla Ia aparat, pana se ajunge Ia o solutie fon);
distanta hu de pardoseala. De exem- convenabila care sa corespunda $i - factorii de uniformitate pe acestea.
plu: pentru clase, birouri, hu = 0,7 m; conditiilor privind amplasarea AIL. Aceste informatii suplimentare permit o
pentru sali de sport hu = 0 m etc. Metodele de calcul globale au deza- mai buna evaluare a sistemului de iluminat
- planul AIL - planul aflat Ia distanta h5 vantajul ca nu ofera informatii asupra din punct de vedere calitativ prin:
(distanta de suspendare) de plafon $i ' distributiei iluminarilor pe suprafetele - stabilirea distributiei luminantelor in
care trece prin centrul surselor de lu- considerate foarte importante, in spe- campul vizual;
mina (aparatele de iluminat dintr-o in- cial, asupra uniformitatii in planul util, - culoarea luminii $i redarea culorilor;
capere sunt de acela$i tip $i se am- factor de calitate in desfa$urarea acti- - modelarea obiectelor tridimensionale.
plaseaza in acela$i plan - paralel cu vitatilor umane.
Capitolul 8
Aprecierea calitativa a sistemelor
de iluminat interior
Capitolul 8: Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat I. Sisteme de iluminat
Galitatea unui sistem de iluminat luminantei de catre aparatul de amx · este distanta de Ia primul aparat
este apreciata prin aceea ca nu produ- iluminat fata de normala Ia acesta (fig. de iluminat Ia peretele opus $i
ce ocupantilor din lncapere: 1.8. 1). hs - distanta de Ia planul aparatelor de
- orbire fiziologica - prin privirea direc- Aceasta variatie este data pentru: iluminat Ia planul In care se afli'l
ta a surselor luminoase; - 5 clase de calitate pentru sistemele directia de privire. Daca activitatea
- orbire psihologica - prin inconfortul de iluminat (de Ia A Ia E); din lncapere are loc In mod nor-
creat de alternanta de luminante In - 4 trepte de niveluri de iluminare: mal, pe scaun, directia de privire
campul vizual central $i periferic. 2000, 1000, 500 si sub 300 lx. se considera Ia 1,25 m de Ia par-
Aprecierea cantitativa a calitatii siste- Prima familie de curbe (fig. 1.8.2 a) doseala. Daca activitatile din lnca-
melor de iluminat este, de regula, o este folosita atunci cand aparatele de pere obliga Ia pozitia in picioare
problema dificila $i controversata. Se iluminat ale sistemului analizat au emi- (activitate Ia strung, plan$eta,
prezinta metodele cele mai utilizate din sia de flux numai in semispatiul inferior bane de lucru etc.) aceasta se
acest punct de vedere. (<P5 = 0, emisia este directa). De ase- considera Ia 1,6 m de pardoseala.
menea, se aplica $i atunci cand apara- Gampul vizual firesc desupra axei de
8.1. Metoda curbelor tele de iluminat liniare sunt amplasate privire corespunde unui unghi plan de
de luminanJj limiti paralel cu directia de privire (fig. 1.8.1). 45°. De aceea variatia unghiului y din
Gea de-a doua familie de curbe (fig. fig. 1.8.2 este data numai pentru valori
Gomisia lnternationala de lluminat 1.8.2 b) este folosita atunci cand apa- ale acestuia mai mari de 45°. Limita
(GIE) a elaborat doua familii de curbe ratele de iluminat ale sistemului evaluat superioara este de 85° ceea ce cores-
ale modului de variatie a luminantei au emisie laterala a fluxului $i atunci punde unei pozitii a planului aparatelor
limita (ce nu provoaca ochiului cand aparatele sunt liniare si ampla- de iluminat foarte aproape de directia
fenomenul de orbire fiziologica) In sate perpendicular pe directia de pri- de privire, greu de realizat in practica.
functie de unghiul (y) de emisie al vire. Verificarea sistemului de iluminat con-
Gele 5 clase de calitate ale sisteme- sta in faptul ca se determina:
A lor de iluminat sunt date in functie de - unghiul ymx pentru observatorul eel
(/) valoarea indicelui de orbire (G) In tabe- mai dezavantajos plasat, folosind re-
.c
lul 1.8. 1. latia 8.1.1;
De regula, un sistem de iluminat se - luminanta emisa de aparatul de ilumi-
verifica pentru pozitia observatorului nat pe directia ymx fata de verticala.
eel mai dezavantajos plasat fata de De regula, fabricantii de aparate de i-
sistem. Pozitia acestuia corespunde luminat indica distributia luminantei in
valorii maxime a unghiului y (fig. 1.8.1). spatiu. Atunci cand aceasta nu este
Ymx = arctg amx lh5 (8. 1.1) data, se determina prin calcul:
Fig. 1.8.1. Semntfl~ unghlurtlor y
unde: Lr = lr !Acosymx (1.8.2)
d = directia de privire. mx mx
G Glasa ILUMINAREA [lx] G Glasa ILUMINAREA [lx]

1,15 A 20001000 500.~300 1,15
~
2000
1,5 B 20001000 500~300 1,5 18881ggg.~ggg~300
1,85 G 2000 1000 500 ~300 1,85 G 20001000 500 ~300
2,2 D 20001000 500~300 2,2 D 2000 1000 500 ~300
2,55 E 20001000 500~300 2,55 E 20001000 500~300
a bed e f g h abc de f g h
n'Y ny
85 85
75 75
65 65
55 55
1
2 3456 8104 2 3 2 34568104 2 3 4
L[cdfm2] L[cdfm2]
a b
Fig. 1.8.2. Curbele de luminan~ limitA pentru evitarea orbirii:
a - paralel fata de directia de privire; b - perpendicular pe directia de privirelemisie latera/a.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 8: Aprecierea calitativii a sistemelor de iluminat
unde: - se alege alt aparat de iluminat cu valorile UGR calculate pentru un numar
lr - este intensitatea luminoasa a luminante mai mici. de situatii standard ~i pentru diferite ti-
mx aparatului de iluminat pe directia Principalul fabricant de aparate de puri de AIL, adica:
ymx ~i A suprafata luminoasa a iluminat din Romania (ELBA) indica UGRefectiv :s; UGRadmis (8.2.2)
acestuia. curbele de luminanta limita numai Un dezavantaj al utilizarii tabelelor
- se alege familia de curbe ce va fi uti- pentru 3 clase de calitate (1, II, ~i Ill) ce este acela ca o clasificare a AIL este
lizata in functie de tipul aparatului de corespund claselor A, B, ~i D din dificil de realizat. Aceasta dificultate a
iluminat. Pe aceasta familie de curbe clasificarea GIE. fast depa~ita, realizandu-se o nomo-
se reprezinta punctul corespunzator grama cu curbele lim ita UGR (fig. 1.8.3)
valorilor (ymx . Lrmx) determinate ante- 8.2. Metoda UGR (CIE Ele constau doar in cinci linii pentru
rior; de exemptu: pentru ymx=65° ~i Unified Glare Rating System) valori UGR constante. Se poate obser-
Lr =8·103 cd/m 2 corespunde punc- va ca domeniul pentru luminanta este
tul"~ din fig. 1.8.2 a. 0 noua orientare in domeniul studiu- mult mai mare decat eel utilizat de
- se stabilie~te clasa de calitate in care lui orbirii este data de Sistemul Unificat curbele limita de luminanta.
se incadreaza sistemul de iluminat, GIE de Evaluare a orbirii - UGR, care Domeniul indicilor de orbire este de
una din liniile orizontale de Ia A Ia E este destinat, evaluarii orbirii in ilumi- Ia 16 Ia 28, acesta fiind eel mai mic in-
(fig. 1.8.2); natul interior. terval care da o schimbare semnificati-
- pentru clasa de calitate ~i nivelul de i- Baza noului sistem o constituie un va in senzatia de inconfort prin orbire.
luminare medie al sistemului de ilumi- indice global UGR, dat de relatia (ana- Echivalenta fata de clasele de calita-
nat analizat se identifica curba de lu- loga cu indicele global dat de metoda te GIE este data in tabelul 1.8.2.
minanta limitii - una din curbele de Ia britanica - BZ):
a Ia h din fig. 1.8.2; de exemplu:
UGR = 8 ·lg
2
0,25 "\' L w
8.3. Metoda Ro
pentru familia de curbe de luminanta to L LJ 2 (8.2.1)
limita .,a", din fig. 1.8.2 clasa de cali- b p Realizata in urma cercetarilor intre-
tate .. G" ~i nivelul de iluminare de 500 unde: prinse de Gatedra de Luminotehnica
lx, corespunde curba de luminantii Lb - este luminanta fondului; din Universitatea Tehnica de Gonstruc-
lim ita .,e". L - luminanta partilor luminoase ale tii din Bucure~ti s-a ajuns Ia evaluarea
- daca punctul de functionare al siste- fiecarui aparat de iluminat in direc- indicelui de contort (GL) determinat in
mului de iluminat analizat (F) cores- tia ochiului observatorului; controlul orbirii psihologice produse de
punzator valorilor (ym)(' Lr ) se afla in w- unghiul solid sub care se vede su- contrastul de luminanta AIUplafon, in
stanga curbei de luminan~ limita co- prafata luminoasa a aparatului de functie de raportul Ga dintre iluminarile
respunzatoare sistemului de iluminat, iluminat (steradiani); (luminantele) plafon/plan util (fig. 1.8.4).
atunci acesta este considerat cores- p - indice de pozitie (denumit indice S-a stabilit ca pentru incaperile des-
punzator din punctul de vedere al ca- Guth) pentru fiecare aparat de ilu- tinate activitatilor intelectuale (tara
litatii (orbirii directe). minat individual care da informatii ecran de calculator), este necesar,
Daca punctul F se afla chiar pe despre pozitia sa fata de linia ve- pentru realizarea unui contort bun ca:
curba de luminanta limita, sistemul se i derii. Gs = 0,3 ... 0,4 respectiv,
afla Ia limita acceptabilitatii. Metoda UGR are avantajul ca poate fi Et = (0,3 ... 0,4)Eu.
Daca punctul F se afla Ia dreapta inclusii in programe de calcul automat. Gonfortul maxim se obtine Ia Et = Eu.
curbei de luminanta limita, sistemul I 0 valoare simpla, dar putin precisa
CL
este necorespunzator. Pentru a deveni 1 pentru calculul coeficientului UGR,
corespunzator, se poate lua una (sau poate fi obtinuta prin folosirea unor ta-
mai multe) din urmatoarele masuri, in bele standard UGR. Aceste tabele dau
functie de posibilitati:
[0)
- se ridica planul aparatelor de ilumi-
y
nat: cre~te h5 , se mic~oreaza Ymx ~i 85 16 19 22 25 28 -UGR ~
!;1111111~~.
punctul F i~i modifica pozitia;
Tabelull.8.1. Clasa de calltate

in funct:le de lndlcll de orblre. Fig. 1.8.4. Curba de vartat~e
lndicele de II Glasa de calitate a conforlulul vlzual in funqle
orbire _(Q)_j _ _ _ _ _ _ _ _ _ 103 104 105 106 de raportulllumlnlrtlor:
-L[cdfm2]
1,15 1 A-foarte inalta calitate Et - iluminare plafon:
~'------j EFna~t~_ fil_lit~l_~_ .. _
_ Flg.l.8.3. Curbele llmltl UGR. Eu - iluminare in plan util.
1,85 i G-cahtate medte
r=-==------~---------
~----_L_p-cl!litate scazuta Tabelull. 8.2. Echlvalenfa valortlor UGR cu clasele de calltate CIE
2,55 i E-calitate Glasa de calitate GIE A B
----------------··---· i
G D
--------------~-
E
--------
foarte scazuta UGR 16 ... 19 19... 22 • 22 ... 25 25 ... 28 : >28
Capitolul 9
Sisteme de iluminat exterior
Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat
Prin sistem de iluminat exterior se clasificate ~i in funtie de modul de am-

define~te ansamblul realizat de plasare (fig. 1.9.2) astfel: 9.1. Sistema
aparatele de iluminat sau proiectoare - distributii concentrate, ce se utilizeaza de iluminat nonnal
(echipate cu surse de lumina cores- pentru iluminatul suprafetelor foarte
punzatoare) amplasate intr-a anumita ' mari. Se utilizeaza baterii de AIL spe- SIL, in functie de destinatiile ariilor
dispunere logica, in general, de-a , cializate (proiectare), care emit un fas- luminate pot fi generale (uniform distri-
lungul perimetrului suprafetei de ilu- cicul luminos concentrat intr-un unghi buite: drumuri, terenuri de sport ~.a.)
minat, in scopul realizarii unui mediu i solid mic. Bateriile se monteaza pe ~i localizate (decorativ-arhitectural).
luminos confortabil, functional (~i este- ' piloni l'nalti (20 .. .40 m), fiecare proiec- Sistemele de i/uminat destinate des-
tic), corespunzator desfa~urarii activita- tor avand orientare diferita, in a~ tel fi!i$uri!irii activiti!itilor in spafii deschise
tii umane cerute (munca, divertisment, incat sa se realizeze o distributie uni- servesc multiplele necesitati de munca,
circulatie rutiera sau pietonala ~.a.). forma a iluminarii in planul util. divertisment, tranzit ~.a. Amplasarea
Tn fig. 1.9.1 se prezinta o clasificare a j - distributii uniform distribuite ce se aparatelor de iluminat pentru aceste
sistemelor de iluminat exterior. ' utilizeaza pentru zone inguste (de e- zone largi deschise este, in mod uzual,
Spre deosebire de iluminatul interior, xemplu, cai de circulatie) unde AIL cea concentrata, exceptie facand so-
in general, in exterior sistemele sunt sunt montate cate unul sau mai lutiile destinate unor zone mai inguste,
destinate activitatii normale, rareori uti- : multe, Ia inaltimi de 5 ... 15 m pe pe- unde ~i amplasarea uniform distribuita
lizandu-se ~i iluminatul de siguranta : rimetrul zonei. poate fi acceptata, eventual, in urma
~i/sau evacuare a zonei cu aglomerari
1
- distributii mixte utilizate pentru su- unui calcul tehnico-economic.
de persoane. De asemenea, pentru zo- : prafetele mari Ia care este necesara Sistemele de iluminat destinate tere-
nele in care conditiile de securitate o ; un SIL general in anumite ore, iar in nurilor de sport prezinta o varietate de
impun, se prevede un iluminat de paza, i altele numai un iluminat localizat pe solutii in functie de natura activitatii
eventual cu alimentare permanenta. : caile de circulatie sau pe alte puncte sportive (fotbal, rugbi, atletism, tenis
Sistemele de iluminat exterior pot fi de interes. ~.a.), precum ~i de functia terenului
(competitie cu sau tara public, antrena-
ment ~i competitii sau numai antrena-
ment).
SISTEME DE ILUMINAT
EXTERIOR Tn cazul in care sistemul de iluminat
are mai multe functii, acesta trebuie sa
fie flexibil, incat sa se adapteze Ia toate
cerintele. Aceasta se realizeaza fie prin
prevederea mai multor sistema inde-
pendente utilizand aceea~i amplasare,
fie prin sectorizarea unui sistem unic.
Este important de subliniat ca variatia
nivelului de iluminare, prin sectorizare
este dificil de realizat, in special, pe
DIRECT- CAIDE spatiile mari, data fiind orientarea dife-
DIRECT SEMIDIRECT INDIRECT CIRCULATIE
RUTIERA rita a fiecarei surse de lumina.
Pentru zona publicului este necesar
un sistem de iluminat local, de circula-
tie, suficient cantitativ ~i uniform distri-
buit pentru a putea asigura circulatia in
conditii bune.
Sistemele de i/uminat destinate plat-
forme/or deschise in care se desfa~oa
ra diferite activitati sunt, in general, de
tip concentrat, date fiind dimensiunile
mari ale acestora.
1/uminatul pistelor pentru aterizare ~i
Flg.l.9.1. Claslftcarea slsternelor de llumlnat exterior.
decolare este reglementat pe plan in-
ternational atat din punct de vedere al
functionalitatii cat ~i din acela al cons-
I SISTEMELE DE AMPLASARE I tructiei fiecarui tip de aparate de
iluminat destinat fiecarei functiuni.
Sistemele de i/uminat destinate ci!iilor
de circulatie rutieri!i, datorita vitezei
ZONE L J • ZONE mari de deplasare a autovehiculelor,
LARGI I I INGUSTE
impun conditii deosebite de contort vi-
zual pentru a se asigura securitatea ~i
1 1 fluenta traficului. Tn general, data fiind
DISTRIBUTII latimea relativ ingusta a cailor de circu-
CONCENTRATE DISTRIBUTII DISTRIBUTII latie, amplasarea uniform distribuita
PE PILONI MIXTE UNIFORME
iNALTI
corespunde necesitatilor curente, chiar
daca uneori, Ia deschideri mai mari, se
asociaza mai multe aparate de iluminat
Fig. 1.9.2. Slsteme de amplasare. (2 ... 3 Ia un stalp). De asemenea, pen-
tru piete sau intersectii largi poate sa
1. Sisteme de iluminat Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior
fie adoptat :;;i sistemul de amplasare in iluminatul exterior, sisteme/e de

concentrat cu mai multe aparate de i- iluminat decorativ reprezinta sisteme a- 9.2. Sisteme de iluminat
luminat sau chiar proiectoare. parte unde dominant este rolul estetic de securitate
Sistemele de iluminat destinate pa- al acestora fata de eel functional. (evacuare, pazi)
sajelor sau tune/uri/or rutiere sunt cu Sistemele de iluminat decorativ sunt
totul deosebite fata de cazurile tratate. destinate monumentelor de arta sau de Pentru zonele In care exista mari a-
Astfel, din punct de vedere luminoteh- arhitectura, unor constructii de valoare glomerari de persoane (stadioane ~i
nic, aceste sisteme reprezinta o pro- istorica sau moderne importante. alte terenuri sportive), trebuie asigurat
blema de ,interior" tratata ca o portiu- Sistemele de iluminat decorativ sunt un iluminat de securitate (evacuare) si-
ne dintr-un sistem de iluminat exterior. utilizate ~i pentru obtinerea de efecte milar cu eel pentru salile mari de spec-
Fata de sistemele obi:;;nuite, statice, plastice a spatiilor verzi sau jocurilor tacole, care sa marcheze ie:;;irile ~i ca-
iluminatul pasajelor :;;i tunelurilor are un de apa. ile de circulatie.
caracter total diferit, trebuind sa fie di- De asemenea, pentru anumite obiec-
namic lncat sa se poata adapta Ia va- tive, se prevede un iluminat de paza,
riatiile de iluminare exterioara (zi lnsori- de regula, perimetral, cu un grad sporit
ta, umbrita, de vara, toamna, iarna sau de protectie mecanica ~i siguranta In
primavara, seara :;;i noapte). 0 astfel de alimentarea cu energie electrica (In
adaptare corecta se va putea realiza functie de importanta obiectivului). Ni-
numai prin utilizarea unui sistem de co- velurile de iluminare recomandate sunt
manda automata. date In tabelul 1.6.3.
Capitolul 1o
Calculul sistemelor de iluminat exterior
Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat
Calculul SIL exterior se simplifieS. da- de pozitia observatorului. este:

torita lipsei componentei reflectate, iar Normele internationale (CIE) conside- q = f(a,f3,y) (10.1.3)
precizia sa este mai mare. rS. ochiul observatorului plasat Ia inal- Cum a este considerat constant
0 alta caracteristica a SIL exterior timea de 1,5 m de drum pe axul benzii (a=1°) pentru pozitia critica a observa-
este faptul ca sursele de lumina liniare de circulatie. Acesta prive~te o supra- torului, stabilita anterior conform pre-
sau punctuale vor fi considerate intot- fata din drum aflata Ia 60 m de el ~i vederilor CIE, rezulta:
deauna ,surse punctuale, simetrice care se intinde pe o lungime de 100 m q = f(y,f3) (10.1.4)
sau nesimetrice" datorita distantelor (fig.l.10.3). Aceasta suprafata se refera Daca suprafata drumului este perfect
mari de Ia sursa Ia planul util. Calculul Ia tot drumul (pe ambele sensuri de cir- difuzanta, atunci:
se poate realiza, in functie de iluminare culatie, cand intre sensuri nu exista q = p/n = ct (10.1.5)
sau de luminanta (fig. 1.10.1). obstacole de delimitare sau zone verzi) in fig. 1.10.5 se poate urmari repre-
nu numai Ia banda de circulatie pe zentarea tridimensionala a variatiei co-
10.1. Calculul slstemelor care se afla observatorul. Unghiurile a eficientului de luminanta q.
de iluminat ~ cii de sub care se vad de catre observator Volumul V reprezinta imaginea spa-
circula1ie punctele aflate pe suprafata mentiona- tiala a acestei variatii care constituie
ta mai sus variaza intre 0,5° ~i 1,5°. caracteristica de reflexie a suprafetei
10.1.1. Calculultn functle Pentru calcule, se considera acest drumului (locul geometric al marimilor
de luminanti unghi constant de valoare a=1°, fiindca q == f(y,f3)).
intre cele doua limite luminanta emisa Se define~te coeficientul mediu de
Datorita cre~terii circulatiei stradale de drum nu variaza sensibil. luminanta 0 0 in unghiul spatial Q cu
0
(trafic ~i viteza), informatiile furnizate in fig. 1.10.4 este prezentat ansamblul relatia:
de distributia iluminiirii in planul util aparat de iluminat - drum - observator Do
sunt nesatisfacatoare pentru o dimen- ~i sunt definite marimile necesare cal- I q(r.P)dD
sionare corecta, deoarece suprafetele culului (marimi fotometrice, distante, Qo = _,.o'----- (10.1.6)
imbracamintilor drumurilor nu au o re- inaltimi, unghiuri) luminantei din punctul Qo
flexie perfect difuza. Este necesara di- P, privita de observatorul 0. lntegrarea se realizeaza numa1 1n
mensionarea in functie de luminanta, intre luminanta ~i iluminare exists. re- spatiul corespunzator, uzual determinat
care este o marime activa, ochiul per- latia: in functie de inaltimea de montara a
cepand cu u~urinta diferentele de lumi- L=q·E, (10.1.1) aparatului de iluminat, h.
nanta. Pentru suprafetele drumurilor Pcu q:;e:gt pentru suprafete de difuzie Se noteaza expresia:
sau strazilor, reflexia este de tip imper- imperfects. ~i mixta.
fect difuza (fig. 1.10.2), ceea ce face ca I c·cos3 y
in functie de pozitia observatorului, va- L =q·E =q·M ·..!.Y:..:..·---::---
P PH f h2
loarea luminantelor sa fie diferita, chiar
daca iluminarile sunt egale. /
De exemplu, in 2 puncte simetrice (10.1.2)
/ p
fata de un AIL simetric, Ia iluminari e- Coeficientul de luminanta, in functie /
gale, luniinantele sunt diferite in functie de structura acoperamantului drumului, -~-: / '
'
-------
-~-
CALCULUL SIL / c-------
METODE DE PROIECTARE
-------
0
!A a
SUPRAFETE TERENURI DRUM URI STRAzl

DE MUNCA, SPORT, SECUNDARE Fig. 1.10.4. lntensllatea lumlnoaslly,c
DEPOZITARE, ILUMINAT PIETONALE $1 $1
ARHITECTURAL, ALE I
.. coordonatele unghlulare fafi
GARARE, AUTOSTRAzl
TRIAJ FESTIV de pozqla observatorulul aftat Ia volan
.. centru1 P al unel suprafeJel
Flg.l.10.1. Schema calcululul SIL exterior. elementare de drum.
s
i'i
/ / "
0
1 so -1o -0,5° p
Fig. 1.10.3. Pozqla crttlci a

observatorulul 0 fafi de zona de
Fig. 1.10.2. Reftexla dlfuzi a lumlnll calcul care Inti~ direct prtvlrea Flg.I.1D.5. Reprezentarea spatlall
pe suprafata drumulul. conducitorulul auto. a coellclentulul de lumiiUUifl q.
1. Sistema de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior
q (y,{3)cos3y = R(y,{3) (10.1.7) tia luminantelor in planul util. in tabelul I determinarea lui Lmin sau Lmax. Curbele
1
in care R(y,{3) este coeficientul de lumi- 1.10.1 sunt date clasificarile CIE actuale I de izoluminanta relative sunt date in
nanta redus. pentru drumuri, iar in tabelul 1.10.2, noua I procente din Lmax independent de inal-
CIE a adoptat o noua clasificare a variantS simplificata in curs de adoptare timea de montare a AIL.
imbracamintelor drumurilor dupa de catre CIE. Diagramele sunt calculate pentru un
factorul 8 1 , definit prin relatia: Avand in vedere aceste aspecte, cal- observator amplasat intr-un plan C0
81 = R(0,2)/R(O,O), (10.1.8) culul luminantelor se poate realiza du- vertical, coliniar cu axul 0 (fig. 1.10.7)
in care: pa schema din fig. 1.10.6. situat Ia o distants egala cu 10 h fata
R(0,2) - reprezinta coeficientul de lumi- • Calculul luminantei intr-un punct a/ de AIL.
nanta redus pentru coordona- drumului data de un AIL cu distributie Pot aparea 2 situatii:
tele {3 = 0 ~i tgy = 2; simetrici!i a intensiti!itii luminoase $i cu I - observatorul coliniar cu axa oo· a
R(O,O) - reprezinta coeficientul de lu- axa optici!i inclinati!i fati!i de drum AIL sau
minanta redus pentru coordo- Pentru calculul luminantei punctuale - in afara axei oo·.
1
natele f3 = 0 ~i tgy = 0. date de nAIL in punctul P, se utilizea-

1 Curbele izoluminanta sunt construite
Masurarea directa a coeficientilor 0 0 za relatia: ' in prima ipoteza, iar metoda se poate
~i 8 au condus Ia realizarea aparate-
1
n r ·I utiliza direct. Astfel, se aplica pe planul
lor de masurare specializate. Experien- LP = M, · ~ h;·c
1
1 (10.1.9) i aflat Ia scara diagramei, curbele izolu-
ta practica a anitat ca exista o variatie i minanta desenate pe hartie transpa-
foarte mare intre reteta imbracamintei in care: 1 renta, axul drumului ~i axul diagramei
drumului ~i realizarea sa practica, vari- r=q·cos3y - este determinat in functie I fiind paralele, iar punctul central al dia-
etatea granulelor ~i a liantilor provo- de {3 ~i tgy din Codul CIE l gramei se plaseaza pe pozitia AIL,
cand variatia lui q Ia acela~i tip de a- 30.2/1990, : citind luminanta relativa L, intr-un
coperamant. I Celelalte marimi avand SemnifiCatiile punct P.
1
De asemenea, schimbarea caracte- cunoscute. Luminanta absoluta in punctul P este:

risticilor se manifesta ~i in timp, datori- ' • Ca/cu/u/ grafoanalitic a/ luminante- a·L ·n·cp ·Q
ta circulatiei ~i factorilor atmosferici. lor punctuate cu ajutorul curbelor de Lp--Mf r
h2
I 0
(10.1.10)
Astfel, trebuie cautata, practic, o solu- izoluminanti!i relativi!i
tie care sa se inscrie in una din cele 4 Calcul este posibil numai atunci in care:
clase curente, printr-o aproximare ac- cand se cunosc curbele de izoluminan- a - este factorul de amplificare carac-
1
ceptabila (tab. 1.10.1). ta relative ale aparatului de iluminat teristic al diagramei AIL dat de pro-
Dificultatea masurarii lui q(y,{3) a facut sa pentru cele 4 clase de drumuri CIE. ducator;
se renunte Ia aceasta marime, utilizandu- A doua conditie de aplicabilitate este n - este numarul de Iampi ale AIL;
se valoarea medie 0 0 care da o informatie ca determinarile sa se faca in cateva rp1 - este fluxul unei Iampi [lm];
considerata satistacatoare pentru distribu- puncte fixe pentru sondaj, fie pentru 0 0 - este coeficient de luminanta me-
diu al clasei CIE;
CALCULUL SIL EXTERIOR h- este inaltimea de montare a AIL [m];
(DRUMURI) M, - este factor de mentinere a siste-
in functie de luminanta
mului AIL - sursa de lumina.
in ipoteza a doua, diagrama izolumi-
nanta se rote~te avand un punct fix in
lLUMINANTE
PUNCTUALE
I I
LUMINANTE
MEDII
I
pozitia AIL, iar axa sa longitudinala
00' trebuie sa fie coliniara cu dreapta
ce trece prin AIL ~i punctul ce mar-
cheaza pozitia observatorului.
t
l
CALCUL CURBE
PUNCTUAL DE CALCUL
GRAFOANALITIC 11L
MARE PRECIZIE
I I
l MANUAL
(SONDAJ)
I AUTOMAT I I CURBERELATIVE
IZOLUMINANTA I
Fig. 1.10.8. Calculul SIL in fun• de lumlnanfl.
Tabelull.10.1. Claslficarea R a suprafetelor drumurilor

Glasa Limite pentru 81 ________ 8istem ,R" Tip reflexie
____ 1 81 standard
• Nominalizare Oo
__F!!_ -~-=-5! < o_,-42 -~-- --~--- --o~-~5-- - o, 10 --- Difuza
___B!I__~_Q,42_~_1 < 0,85--:-__ ~oJ;~ _- _Q,07__ ____Aproape difuzfi
Rill 0,85_~ 81 < 1,35 ' 1,11 0,07 8tralucitoare
RIV 1 1,3S_s_S1____ ~ 1,55- 0,08 Foarte stralucitoare a
Tabelull.10.2. Clastflcarea Casu or drumurilor Flg.l.10.7. Curbe lzoluminanfl relatlvi
caractertstlce unul AIL in care
Cla~a- __ Lim~e pentru 8 1 8 1 standard1 __ Nominalizat 0 0
Lmax= 100%:
Cl 8 1 < 0,4 : 0,24 0,10 a - curba de referinti!i; b - utilizarea
Cll 8 1 <!: 0,4 --,----0~97 0,07
pe un fragment de drum.
Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat
Daca rotirea f3 < 5°, eroarea este: SIL este considerat bun daca lumi- fata de planul drumului).
±10 %, relatia de calcul fiind aceea!;)i. nanta medie reala este mai mare sau in general, calculul analitic al ilumina-
eel putin egala cu valoarea admisibila rilor punctuale din planul util se reali-
• Calculul luminantei medii (Lmed.ad) ce corespunde tipului de drum zeaza cu ajutorul relatiilor cunoscute
De multe ori, in calculul SIL exterior, pentru care se face calculul. pentru surse punctiforme (cap. 7.1.1):
este necesar sa se cunoasca luminanta - metoda grafo-analitici!i - consta in - pentru plan orizontal
medie ce caracterizeaza zona de cal- determinarea luminantei medii cu aju- , I c·cos3 y
cui. Aceasta se poate determina prin: torul factorului de utilizare rh pentru lu- E PH- -M f - ---
._,_r'-'-. (10.1.13)
- metoda analities - ce consta in cal- minanta !;li poate fi utilizata numai in h2
culul luminantelor punctuale pe o retea conditiile in care producatorul de AIL - pentru plan vertical
densa de puncte aflate in zona de pune Ia dispozitia proiectantului curbe- 3
I c·cos y d
interes. Acest calcul cuprinde un volum le caracteristice 11L pentru tipul de AIL EPV--M·-'-r'-''---
f - (10.1.14)
imens de munca, greu de realizat chiar utilizat (fig. 1.10.8). h2 h
!;li cu ajutorul metodelor grafo-analitice in acest caz, luminanta medie este pentru un plan oarecare
I -
prezentate anterior. De aceea, se reco- data de relatia: 3

manda utilizarea calculului automat. 'YJ • n. fP . Q
I
Epa= M,- y,c
I ·cos y( d
· cosl'J± -sin6
)
Luminanta medie efectiva se determina
L =M L I 0
(10.1.12) h2 h
med f A
cu relatia:
1 n unde: (10.1.15)
Lmed.e,=-·~LP
n LJ . (10.1.11) 11L - este factorul de utilizare caracter- unde:
i-1 ' istic AIL (extras din curbele date I I c - este intensitatea luminoasa emisa
unde: de producator); Y• de Sursa de lumina !;)i orientata catre
Lp; - este luminanta punctelor P; din M,- factorul de mentinere pentru an- punctul in care se calculeaza ilumi-
zona de calcul, samblul AIL - sursa de lumina; narea;
n - numarul de puncte caracteristice 0 0 - coeficientul de luminanta mediu al ! y,c - unghiurile care definesc inten-
ale retelei (centrale unor suprafete clasei CIE a drumului; sitatea luminoasa I c;
dreptunghiulare). cp1 - fluxul unei Iampi [lm]; , h - inaltimea de montarl a AIL;
A - aria de drum considerata intre doua d - distanta dintre proiectia sursei de
AIL amplasate consecutiv pe alini- I lumina pe planul util !;li punctul
ament. pentru care se face calculul;
M,- factorul de mentinere;
10.1.2. Calculul in fune1:ie (i - unghiul format intre planul oareca-
de iluminare re unde se calculeaza iluminarea !;li
planul orizontal.
O,Oh 0 h 2h 3h Se aplica pentru ariile utilitare, par- Metoda de calcul analitic al ilumina-
cari, terenurile sportive !;li cai de circu- . rilor punctuale este laborioasa !;li nece-
Fig. 1.1 0.8.. Cu.rba TJL pentru calculul latie, in care vitezele de deplasare sunt i sita un volum foarte mare de munca.
lumlnamel medii: mici, sau alei pentru pietoni. : Cu ajutorul programelor special realiza-
A - pentru un observator amplasat Pentru acest calcul s-au stabilit me- . te pentru calculul punctual al iluminarii,
in zona trotuarului Ia o distanta h de toda specifice diferite ca forma, dar nu ' calculul devine precis !;)i rapid.
linia AIL; 8 - pentru un observator ca fond (fig. 1.10.9), in functie de tipul Pentru calculul iluminarilor punctuale
amplasat pe linia AIL; C - pentru un AIL ales (simetric sau nesimetric) !;li in 1
se pot utiliza !;)i metode grafoanalitice:
observator amplasat pe drum, Ia o functie de modul de orientare a AIL (cu ! - pentru AIL simetrice, folosind graficul
distanta h de linia AIL. axa optica perpendiculara sau inclinata iluminarii in functie de distanta,
E = f(aj,
' - pentru AIL nesimetrice, folosind cur-
I DEMETODE
CALCULAL I be izolux relative (similara cu metoda
ILUMINARII DIRECTE
curbelor izoluminanta relative), aces-
tea cand sunt cunoscute.
IILUMINARE PUNCTUALAI IILUMINARE MEDIEI Este de mentionat ca metodele gra-
l l fo-analitice au fast, practic, abandona-
(
1
rMETODE PUNCT cu PUNCT METODA FACTORULUI te, fiind inlocuite cu programe de cal-
DE UTILIZARE
cui automat, specializate.
in majoritatea SIL exterior, AIL sau
AIL cu AIL cu
AXAOPTICA AXA OPTICA proiectoarele sunt inclinate fata de ver-
PARALELA cu NEPARALELA cu ticala locului, astfel incat intre aceasta
LINIA VERTICALA LINIA VERTICALA !;li axul optic exista un unghi p -'" 0. De-
..----' ~ ~ ~ ' sigur ca relatiile de calcul sunt cele cu-
ISIMETRICEI INESIMETRICEI ISIMETRICEI INESIMETRICEI
noscute, fiind necesare precizari pri-
~ o,~!"
0~~
OIV
)7( vind geometria spatiala pentru determi-
l\ . \' narea coordonatelor de pozitie !;li a un-
o~v· o~v· IV' 0'
_____v_·_~' ghiurilor de referinta.
------ -----------------y---- - ----- -,----·----
LA TOATE TIPURILE NUMAI LA CALCULELE
Fie AIL nesimetric (proiector) din fig.
DE ILUMINAT EXTERIOR DE PREDIMENSIONARE 1.10.10, inclinat cu axa optica 0'0" fata
A ILUMINATULUI de verticala OZ cu unghiul p. Se
Fig. 1.10.9. Claslflcarea metodelor de calcul al ilumlnlrtl dlrecte pentru dlfertte considera un sistem de axe tridimen-
Upurt de AIL fl amplaslrt faJI de llnla vertlcali a sursel de luminA. sionale fata de care se vor fixa coor-
donatele sursei.
I. Sisteme de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior
Daca O'P= I, rezulta: tPnec = E·AirrM, (10.3.1)

10.2.Calculul sistemelor
I = Jx2 + y2 + z2 (10.1.16) de iluminat pentru alte arii
in care:
11 - este factorul de utilizare a pro-
iectorului respectiv,
. Jx + Y 2 2 Metodologia de calcul a SIL pentru M, - factorul de mentinere a ansamblu-
. OP
e = arcsm- = arcsm - - - - suprafete pe care se desfa$oara dife- lui sursa-aparat,
O'P I rite alte activitati (terenuri de sport, (se poate lua 1J·M,=0,25... 0,35).
(10.1.17) platforme industriale, parcaje, exploa- Numarul de proiectoare n necesare
Se noteaza cu y1 - unghiul corespun- tari carbonifere deschise, depozite de este determinat cu relatia:
zator unei distributii longitudinale fata combustibil etc.) se bazeaza pe calcu- n = cpnecjcpp (10.3.2)
de AIL $i Yr - eel corespunzator directi- lul iluminarilor punctuale care a fost in care:
ei transversale. Rezulta: prezentat in § 10.1.2. tPP- este fluxul luminos emis de un
O"P Astfel, dupa alegerea initiala a SIL proiector.
r1 = arctg--
0'0"
(10.1.18) exterior (amplasare, inaltime, tip surse,
tip AIL $i pozitia lor), se trece Ia verifi- • Metoda lntensltltli lumlnoase
00" carea prin calcul automat a conditiilor Un proiector ce este amplasat Ia
rt = arctg--- p (10.1.19) cantitative (pentru realizarea unui nivel inaltimea h (fig.l.10.12 a) $i care trebuie
00'
de iluminare mediu corespunzator) $i sa realizeze pe o suprafata verticala pe
lluminarea in punctul P(X,Y) (fig. 1.10.11) calitative (al distributiei iluminarilor in : axa sa o iluminare Ev, trebuie sa emita
se poate exprima cu relatia de baza: plan orizontal $i/sau vertical, dupa cum ' o intensitate luminoasa:
sunt cerintele de uniformitate). I = 11M,-E ·d2 (10.3.3)
I
r,.r, · cose
EH{X,Y) = Mf . ..:....!...:....!...._/2..,.--- (10.1.20) Calculul iluminarii punctuale se reali- r Daca pr~iectorul se afla Ia inaltimea
' zeaza prin metoda punct cu punct. h = 0 (montat pe suprafata solului) $i
Pentru iluminatul in plan vertical, (fig. Datorita avantajelor pe care le ofera,
1.10.11) se considera componenta pe i analiza cantitativa $i calitativa se va 1
planul paralel cu YOZ (normala nx). : realiza numai cu ajutorul calculatorului,

X ! prin intermediul programelor realizate
Evx = EH(X,YJ · Z (10.1.21) ; in acest scop.
.s:::
$i componenta pe planul paralel cu 10.3. Calculul sistemelor
xoz (normala ny): de iluminat decorativ
y --------·)o.iI
Ew = EH(X,Y). z (10.1.22) , Sistemele decorative, unde nu este
necesara o precizie deosebita a calcu- a
Cu aceste relatii se pot determina i- lului, utilizeaza metode aproximative
luminarile punctuale in plan orizontal din care se mentioneaza:
pentru surse nesimetrice sau simetrice - fluxul luminos (similara metodei fac-
(c€md intensitatea luminoasa va depin- torului de utilizare);
de numai de un singur unghi). - intensitatea luminoasa (rezultata din
Cum calculele manuale sunt labori- legea generala a iluminarii).
oase data fiind multitudinea de puncte
necesare ridicarii unei harti a iluminari- • Metoda fluxulullumlnos 1--- ---- d
lor, este indicat calculul automat. Cunoscand iluminarea recomandata
b
E [lx] pe o anumita suprafata de arie A
Flg.l.10.12. Detennlnarea lntensitltll
[m2] a obiectivului de iluminat (con-
lumlnoase in functle de Ey:
structie, monument), rezulta fluxul ne-
a - proiector montat Ia lnalpmea h;
cesar:
b - proiector montat Ia nivelu/ solului.
(H)
X
(H)
Flg.l.10.10. Parametrll geometric! pentnl un AIL Flg.l.10.11. Date asupn determlnirllllumlnirll dlrecte
neslmetrlclprolector lncllnat fat~ de axa vertlcali. tn plan vertical.
Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I. Sistema de iluminat
se impune in punct o iluminare vertica- pentru cai de circulatie !;li pentru te- indice global G calculat cu relatia em-
la Ev (in Q), rezulta, conform : renuri mari de sport. pirica:
fig.l.10. 12 b: =
G 13,84-3,31-log/80+ 1,31(/og/80 !188 )112_
E ·h2 • Evaluarea orblrll SIL din clrcufa11a -0,08·/og/80 /188+ 1,29·/ogF+0,97·1ogLm+
I - v
2
(10.3.4) rutSerl + 4,41-logh'-1,46·/ogp+c (10.4.5)
Y M, · sin a·cosa in circulatia rutiera, problema orbirii in care:
Pentru o pozitie oarecare a punctului psihologice ~~ fiziologice este foarte 180 - este intensitatea luminoasa maxi-
P, relatia va rezulta din geometria de- importanta pentru desfa~urarea in con- ma Ia un unghi de lnaltime y 80° =
senului. ditii de maxima securitate a traficului, !;li un unghi de azimut c = 0 ... 20°
in functie de intensitatea necesara, avand in vedere ca viteza de deplasa- [cd};
din curba de distributie a intensitatii lure a autovehiculelor este mare. . 188 - este intensitatea luminoasa maxi-
minoase, se determina tipul de proiec- - Evaluarea orbirii psihologice In planul : ma Ia un unghi de lnaltime y = 88°
tor necesar ~i sursa de lumina cores- caii de circulafie se realizeaza prin fac- ~i un unghi de azimut c = 0... 20°
punzatoare. torul de uniformitate general U0 pe toata [cd];
Diametrul petei de lumina pe supratata suprafata drumului ABCD ~i factorul de F - este aria suprafetei luminoase a
verticala a obiectivului va fi (fig. 1.10.13): uniformitate longitudinal U1 care se AIL, proiectata sub un unghi de 76°
D = 2d·tg {3/2 (10.3.5) refera Ia iluminarile de pe linia de fata de verticala [m2];
deplasare (fig. 1.10.14) a observatorului Lm - luminanta medie a ~oselei [cdfm2];
10A. Evaluarea calltatlvl (axul benzii de circulatie pe care se afla). h ' - lnaltimea AIL deasupra nivelului
a dlslrtbuJiei lumifl8$1or Relatiile sunt: ochiului observatorului de Ia volan
U0 =Lmin A...m• pe zona ABCD (10.4.1) (h' =
h-1 ,5m), unde h este inalti-
Se utilizeaza metode care au drept ~i mea de montaj a AIL [m];
scop aprecierea sistemelor de iluminat U1 = LminA...mx ' pe linia 0 '0 ", (10.4.2) p - numarul de AIL pe kilometru (1/km};
din punct de vedere al fenomenului de - Evafuarea orbirii psihologice in c - un factor de corectie In functie de
orbire fiziologica ~i psihologica ee-l campul vizual se calculeaza cu relatia =
culoare (c 0,4 pentru Iampi cu va-
poate crea utilizatorului sistemului. empirica: pori de sodiu de joasa presiune, c
Aprecierea orbirii psihologice in pia- Tl =65·Lv A...'/;,8 (%) (10.4.3) = 0 pentru Iampi cu vapori de sodiu
nul suprafetei luminate, atat pentru Lumina produsa de sursele care de lnalta presiune ~Vsau pentru
circulatia rutiera, cat ~~ pentru celelalte genereaza orbirea se suprapune ca un Iampi cu vapori de mercur de inalta
arii se realizeaza calculand factorii de "voal" luminos pe imaginea receptata a presiune).
uniformitate (Emin/Em ~i Emin !Emx>· obiectivului. Luminanta de voal Lv se Valorile admise ale indicelui global
Pentru orbirea fiziologica exista me- poate calcula cu relatia empirica Stiles ; de orbire G sunt date In tabelul 1.10.3.
tode specifice prezentate in continuare -Holladay: Pentru caile cu circulatie redusa din
n E zonele rezidentiale evaluarea orbirii se
IV L v =k"'_!lLJ 2 (10.4.4) realizeaza diferit (§ 12).
i · 1 (Ji Orbirea psihologica ~i fiziologica In
in care: ; campul vizual este interpretata In mod
E0 . - este iluminarea pe retina ochiului ! diferit de diferitii cercetatori. in acest
' observatorului l ntr-un plan per- i capitol se ia In considerare efectul de
pendicular pe linia vederii {V) de- : inconfort creat de multitudinea surselor
0 0 terminata de sursa perturbatoare : ce pot fi vizibile ~i efectul de incapaci-
S; (fig. 1.10.15); ; tate produs In campul vizual de sursele
8; - este unghiul dintre directia vederii din zona 60 ... 160 m.
!;li directia intensitatii luminoase /;
orientata de Ia sursa catre ochi;
k - este factorul de varsta (se ia In s2 ~
~.J:.il]_ia_v~~ll ~~ ~
d calcul In mod curent valoarea 10).
Valorile admise ale indicelui Tl sunt ) __ : :.
Fig. 1.10.13. Unghlul plan tn care este
emia fluxullumlnos al prolectorulul
date In§ 12 ~i variaza intre 10 ~i 20 %,
In functie de destinatia drumului.
' Obiectiv lJ
utfllzat .. dlametrul ,petel de luminA" - Evaluarea orbirii fiziologice in " -
Sa ' ·
ochiul
observatorului
ob11nuti pe suprafata oblectlvulul. campul vizual se realizeaza printr-un ~s n
A B
Flg.l.10.15. Determlnarea lumlnantel
de voal Ly pe retina unul observator.
6 4 5
a:i
~
...-:0)
a A- .. - .. - .. - .. - . · - .. - .. - . . - - - - - .. - .. - . . - . • •
a:i ~~ •2
a/4 •8
0 0' 0"
I~- --- - - - - -- - - ----- - --
11 9 10 ·,,
a/4 _ V4.A .. . .... :
D c J/2.A. ...:
.. A.
60m 100m
14--- - - - -- - . 4 -- - · - -- ·----···- ·-· - ··--·--. Fig. 1.10.18. Puncte caractertstlce
Flg.l.10.14. Expl~a detennlnlril factortlor Uo .. U1. pentru determlnarea valortl GR.
I. Sisteme de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior
• Evaluarea orblrtl SIL pentru (cu semnificatiile din fig. 1.10.15), iar Lve determina iluminarea in 11 puncte ca-
terenurile de sport este luminanta suprafetei orizontale racteristice indicate in fig. 1.10.16.
Pentru orbirea fiziologica a SIL pen- perfect difuzante, data de relatia: Pentru orbirea psihologica din planul
tru terenurile de sport, CIE recomanda suprafetei terenurilor, verificarea se
o metoda pe baza indicelui global GR (10.4.8) realizeaza prin factorii de uniformitate
dat de relatia empirica:
GR = 27+24 log Lv; !Le 9
9 (10.4.6) unde:
U
1
= Emin.
E '
mx
U
2
= Emin
E
m
in care: k - este un coeficient de corectie;
Em - este iluminarea medie orizontala; Ace~ti factori trebuie sa fie mai mari
n E0 .
(10.4.7) p - este reflectanta suprafetei terenului. decat valorile indicate in §12 pentru
Lvi = "i (}; Valoarea admisibila pentru GR = 50. categoria respectiva de teren.
1 i
Pentru calculul lui Em conform CIE se
Capitolul 11
Proiectarea sistemelor de iluminat interior
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat
fiecarui loc de munca, dar nu poate - sarcina vizuala are reflectanta mica
11.1. Metetodologia solicita reducerea nivelului de iluminare ; sau contrastul este scazut;
de proiectare sub treapta minima recomandata pen- , - erorile In activitate sunt greu de rec-
tru respectivele locuri de munca. tificat;
Conceptia sistemelor de iluminat este Pentru procesele de munca nepreva- - sarcina vizuala este dificila;
un proces complex care trebuie sa se zute In tabelul I. 11. 1, In functie de sar- - acuratetea sau productivitatea sunt
bazeze pe o strfmsa armonizare lntre cina vizuala l;li conditiile de ambient, se foarte importante;
aspectele ce realizeaza ambianta in- alege un nivel corespunzator unei acti- - capacitatea vizuala a lucratorului este
terioara confortabila, placuta, capabila vitati similare. scazuta.
sa asigure desfal;lurarea activitatii (de Valoarea maxima se ia In considerare Valoarea minima se ia In considerare
1
munca, divertisment, odihna, circulatie daca: daca:

l;l.a.) In conditii corespunzatoare din
punctele de vedere functional l;li estetic.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie
functional pentru a asigura desfal;lura-
rea corespunzatoare a activitatii umane,
adaptat Ia realizarea tuturor aspectelor
specifice variabile In timp l;li spatiu.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie
estetic, placut, cu o distributie judici-
oasa a luminantelor l?i culorilor In cam-
pul vizual, In armonie cu ambianta es-
tetica - arhitecturala (atat ca volume in-
terioare, elemente de constructii, vitra-
re, culori, cat l;li ca forma, amplasa-
ment, dimensiuni l;li culoare de mobilier
sau de utilaje). Fig. 1.11.1. Sbuctura concep1iel unui slstem de llumlnat Interior.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie, In MLIC - mediu luminos interior confortabil
acelal;li timp, rentabil din punctul de
vedere al investitiei l;li al consumului de
energie electrica, asigurand contort 1. STABILIREA DATELOR INITIALE PE BAZA
CONDITIILOR MLIC Sl ASPECTELOR
maxim.
Solutia unui sistem de iluminat se
GENERALE ALE SISTEMELOR I
stabilel;lte printr-o cooperare lntre spe-
cialitati, astfel:
- de iluminat, care stabilel;lte solutia din I 1
1.2 MODUL DE 1.3 TIPUL
1
1.4 SISTEMUL
I
1.5 ALTE DATE
punctul de vedere luminotehnic; 1.1 NIVEL
ILUMINARE DISTRIBUTIE SURSELOR DE SPECIFICE
- de ~hi~ectura, care rezolva aspectele AL«<> DE AMPLASARE ESTETICE/
(Em)
estetice l;li functionale; (TIP AIL) LUMINA A AIL FUNCTIONALE
- de tehnologie, care rezolva aspectele l l l l l
tehnologice specifice (In special, In l
industria);
12. ANALIZA CANTITATIVA Sl
- de instalatii electrice care stabilel;lte CALITATIVA A SISTEMULUI
solutia de alimentare l;li conectare Ia I
sursa sau sursele de energie electrica Fig. 1.11.2. Metodologla de prolectare.
(fig. 1.11.1).
Un iluminat necorespunzator condu-
Tabelull.11.1. Treptele nlvelurllor de llumlnare recomandate pentru dlferite
ce Ia oboseala vizuala, ceea ce se re-
sarclnl ,1 a vlzuale
flecta In scaderea performantei vizuale.
Valoarea iluminarilor [lxL . _______ l"jguJ 9eslircinf1 sau activitate vizllala
in conformitate cu structura concep-
20 - 30 - 50 Spatii de intrare din exterior
tiei unui sistem de iluminat interior se
50 - 75 - 100 Spatii de circulatie, orientare simpla sau vizite
realizeaza metodologia proiectarii,
__ ..§f.I.JI"t~ ~mpg.r~r~ _ __
schematizata In fig. I. 11.2.
100 - 150 - 200 Camere nefolosite In mod continuu, pentru scopuri
Alegerea nivelului de iluminare trebu-
de lucru (ex.: supraveghere industriala, suprafete
ie realizata conform codului CIE de ilu-
de 9ep()z.itare_,_lle~tjar~holur.i_c:l~ iDtf"are_L
minat interior ale carui indicatii sunt .. -
200 - 300 - 500 Sarcini cu necesitati vizuale simple (ex.:

date In tabelul 1.11. 1. Pentru o activita-
prelucrari brute, sali de lnvatamant l;li conferinte)
te se indica 3 trepte, lasandu-se Ia lati-
300 - 500 - 750 Sarcini cu necesitati vizuale medii (ex.:
tudinea l;li competenta proiectantului a-
_ _ _ _ prei!Jcrari llledii,birourLsp~cia.Le, fa.rnere de ~on!roll
legerea celei corespunzatoare pe baza
500 - 750 - 1000 Sarcini cu necesitati vizuale pretentioase (ex.:
datelor luminotehnice specifice locului.
__ _ __croitorie, inspe_ctie ~i te~are!, ajeji~!~-ded~senl
Prima treapta corespunde valorilor
750 - 1000 - 1500 Sarcini cu necesitati vizuale dificile (ex.: prelucrari
minime pentru nivelurile de iluminare,
_. _.. __ fine_ ~i asa1'11_1:l_Lar_e, fil_QQ_t~e_,_cli!;tir}~r.e_dElculori _
cea de a doua, valorilor recomandate
1000 - 1500 - 2000 Sarcini cu necesitati vizuale speciale (ex.: gravura
l;li cea de a treia, valorilor pentru un
___ 1""-~_LJala, l_n_?p_ectare a lu~r~Ugr foa.r!eJine)
contort ridicat. Un beneficiar poate so-
2000 lndeplinirea unor sarcini vizuale foarte exacte (ex.:
licita niveluri de iluminare mai ridicate,
asamblari electronice minutioase, interventii chirurgicale)
pentru a asigura un contort deosebit
I. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
- sarcina vizuala sau contrastul sunt utilizarea AIL cu protectie vizuala !;li cu • Sisteme de llumlnat pentru locuim&
mari; o distributie corespunzatoare a fluxului in locuinte, pe langa atractivitatea !;li
- viteza sau siguranta in activitate nu luminos. ambianta calda, SIL trebuie sa prezinte
sunt importante; Se recomanda surse de culoare cal-
- sarcina vizuala este numai ocazionala. da. Sunt de preferat sursele fluores- Tabelul 1.11.2. Niveluri
Valoarea medie reprezinta valoarea cente compacta !;li tubulare - de culoa- de ilumlnare
recomandata. re calda, cu temperatura de culoare de
lluminarea
De asemenea, se pot utiliza !;li stan- maxim 3000 K !;li cu un coeficient de
~- Hoteluri, moteLu_rj____ [lx]
dardele din seria 6646 in masura racor- redare a culorilor Ra > 80. Acestea din
- hoi pri)1Ci!'~Untar~ __ 3_QO .. .§00 _
darii Ia sistemul international. urma vor fi de dimensiuni corespun-
__: recepti~_,_~a-~e!i_e_ --··--·--------
150 ... 200
Proiectul de iluminat trebuie sa se zatoare spatiului in care se monteaza. -bar 100 ... 150
--
realizeze inca de Ia primele faze, coor- Armonizarea culorilor suprafetelor re- ~-
- restaurant 150 ... 200

- --- --- -
donat cu arhitectura !;li celelalte aspec- flectante (finisaje pereti, plafon, U!;)i, fe- -- - - - - ----------
- holuri de odihna, 50 ... 100

te, sa urmareasca ,pas cu pas" proce- restre, draperii !;).a.) !;li culoarea calda a
__ ~r_der9_!??_______ ,- ------------
sul de conceptie unitara. Tratarea ilu- sursei constituie, de asemenea, un as- - camere cazare 150 ... 300
minatului, independent de cladire sau pect foarte important al obtinerii mediu- - dormitor local ' 100 ... 200
invers, poate conduce Ia solutii defec- lui placut, odihnitor, relaxant. Aceasta _jr"l_optieraJe>_~leta) ___ - - - - - - - - - - -
tuoase. Numai printr-o astfel de tratare cade in sarcina arhitectului proiectului. - sali de baie 150 (ziua)
se poate obtine un mediu luminos inte- Modelarea este o problema impor- - coridoare.. - -. ·-- ____ 2_0 (n~ap_tea)
rior confortabil, o ambianta luminoasa tanta pentru realizarea unei ambiante --- - - -
B. Locuinte
- -- -- -
placuta care sa serveasca estetica !;li placute in anumite zone ale locuintei '- camere de zi
---
50 ... 100
------· -----
functiunile cerute in conditiile unui con- (camera de zi) sau in holurile !;li came-
---dormitoare
--------------- 50- - -
sum energetic minim. rele de a!;)teptare ale hotelurilor. Aceas- - iluminat local 200 ... 300
ta se realizeaza cu un iluminat directio- _ _Qi_rQ_~_~it, scris _________
11.2. Tipuri fi sol~i nat (cu spoturi sau galerii !;li ni!;)e ilumi-
- iluminat local 100 ... 150
desisteme nate) care, Ia randul sau, poate creea mas;a (mancare)
efecte deosebit de plastice !;li intere- - bucatarie 300
--------·· ---------
Capitolul trateaza solutii ale sistema- sante. - baie (Ia oglinda) 100 ... 200
lor de iluminat recomandate pentru di-
verse destinatii ale cladirilor!incaperilor LEGENDA
pe baza conditiilor cantitative !;li calita-
tive determinante in realizarea mediului ®
AIL TIP LUSTRA
luminos. De asemenea, se pun in evi-
denta aspectele caracteristice ale fieca- ' ~
rKx AIL TIP APLICA
DECORATIVA
rui tip de sistem !;li aspectele specifice.
(X AIL TIP APLICA
1..:: FUNCTIONALA
11.2.1 Locul~, hotelurl, motelurl
X AIL SIMPLU
Sistemele de iluminat destinate a- LAMPADAR
castor cladiri au un rol important in re-
alizarea unei ambiante calde, placute, AIL DE MASA
BIROUIPAT
atragatoare. Totodata, au un rol impor-
tant in accentuarea aspectelor arhitec- AIL FLUORESCENT liniar
tonice !;)i decorative.
• Aspecte cantltaUve
Nivelurile de iluminare se caracteri-
zeaza prin valori mai reduse in raport i
cu alte destinatii, variind conform nor-

melor internationale intre 50 !;li 500 lx
(tab. 1.11.2.).
Pentru a realiza confortul vizual ne- !
cesar !;li un echilibru al luminantelor, fa-

vorabil, sunt recomandate aparatele de
iluminat cu distributie superioara a flu-
xului, cum ar fi:
- indirecta, semiindirecta !;li direct-indi-
rect pentru dormitoarele din locuinte
!;li incaperile de cazare din hoteluri;
- direct-indirect !;)i semidirecta pentru
incaperile de zi din locuinte, holuri !;li
zona de receptie din hoteluri.
• Aspecte calltative
Distributia luminantelor in campul vi-
Fig. 1.11.3. SIL pentru un apartament:
zual trebuie sa fie echilibrata pentru e-
1 - camera de zi; 2 - camere de dormit; 3 - bucatarie; 4 - camara; 5 - camera de
vitarea !;)i diminuarea orbirii fiziologice
baie; 6 - camera pentru du!;); 7 - hoi.
!?i psihologice. De aceea se recomanda
:;;i flexibilitate in timp :;;i spatiu, atat din reprezinta o risipa de energie, ci o fle- pot fi utilizate pentru iluminatul local
punct de vedere al variatiei nivelului de xibilitate a instalatiei, care poate fi ast- pentru citit. Pentru oglinda toaletei se
iluminare, cat :;;i al pozitiei AIL (in spe- fel folosita in mai multe scopuri dictate impune, de asemenea, un iluminat local
cial, in camerele de zi). Tn camerele de de tipul activitatii. 1
pentru machiaj, realizat cu AIL ce poate
zi se recomanda un iluminat general cu Utilizarea aparatelor de comanda cu fi cu surse incandescente cu halogen
unul sau mai multe AIL de tip plafoniera. reglare fina este o conditie de functio- sau fluorescente alb cald, special de
Utilizarea de aparate de comanda cu nalitate :;;i eficienta energetica. lux (Ra = 90). Tn camera copiilor, Ia me-
reglare fina sau in trepte permite Utilizarea unor SIL decorative are ca se-pupitre de lucru, este necesar un
obtinerea nivelurilor ambientale mai scop punerea in evidenta a unor obiec- iluminat local mobil F cu sursa incan-
scazute: de veghe, de vizionare T.V. :;;.a. te de arta sau a unor elemente de ar- descenta cu halogen sau fluorescenta
Pentru sarcini vizuale de citit sau hitectura :;;i reprezinta o solutie agrea- de culoare aparenta calda :;;i cu foarte
scris :;;i pentru economie energetica, se bila prin efectele sale. Tn fig. I. 11.4 se buna redare a culorilor. Un sistem sim-
recomanda utilizarea iluminatului local. pot urmari cateva solutii de iluminat lo- plu :;;i economic se realizeaza prin apli-
Acesta se realizeaza fie cu AIL de cal de efect: al unor elemente de arhi- ce (fixe), montate Ia o inaltime mica
birou, masa, fie cu lampadare. Trebuie tectura (ni:;;a) (fig. 1.14.4 a), al unei por- (1,0 ... 1,6 m), deasupra noptierelor. A-
mentionat ca sistemele de iluminat cla- tiuni dintr-un perete (fig. 1.11.4 b), al u- cestea vor avea o distributie direct-in-
sice, cu lustre atarnate de plafon, re- nei portiuni dintr-un mobilier-bibliote- direct a fluxului luminos. Solutia poate
prezinta o solutie depa:;;ita, prezentand ca/vitrina (fig. 1.11.4 c), al peretelui par- inlocui eficient :;;i estetic veiozele clasi-
urmatoarele aspecte negative: tial al plafonului (fig. I. 11.4 d) sau al fe- : ce. 0 solutie bifunctionala, cu aplica
- mic:;;orarea spatiului liber :;;i accentu- restrei :;;i perdelei. Efectele decorative echipata cu doua surse (fig. 1.11.5): una
area senzatiei de inaltime mica; obtinute pot fi favorabile daca se are in jos (pentru citit) :;;i una sus (pentru
- orbirea directa produsa de AIL trans- vedere evitarea stridentelor :;;i realiza- ambianta), cu comanda separata, re-
parente, aflate in zona sau in apro- rea unor aspecte reale de frumos, de prezinta o rezolvare estetica :;;i eficienta
pierea zonei campului vizual central. bun gust. a iluminatului unui dormitor mic. Pentru
Solutia este acceptabila numai Ia in- Tn cazul in care se dore:;;te punerea dormitoare mari se poate prevedea un
caperi de peste 3,50 ... 4,0 m (cladiri in evidenta sau accentuarea unor iluminat supliinentar localizat (AIL inglo-
vechi). obiecte decorative (sculpturi, vaze bate) in zona :;;ifonierelor :;;i Ia toaleta.
Solutiile moderne folosesc aparate :;;.a.), se pot utiliza spoturile luminoase. Tn camera de baie sau du:;;, ilumina-
de iluminat plate, Ia plafon, sau cand Lampile sistemelor de iluminat vor fi tul general este localizat, de regula, Ia
exista plafon fals, semiingropatelingro- incandescente cu halogen, fluorescen- oglinda, pentru incaperi mici (sub.
pate. Cand camera de zi are dimen- te compacta de puteri variate sau tip 6 m2), uniformitatea fiind satisfacatoare
siuni mai mari (30 m2 sau mai mult), o LED de culoare aparenta calda. Co- (fig. 1.11.6). La baile mari sistemul se
sursa centrala nu mai poate satisface manda lor trebuie realizata cu aparate completeaza :;;i cu un iluminat general.
necesitatile de uniformitate :;;i functio- de reglare fina a fluxului, pentru a rea- Sursele de lumina indicate sunt cele de
nale. Tn acest caz, iluminatul general, liza nivelul de iluminare dorit. culoare aparenta calda, cu un indice
zonat, reprezinta o solutie estetica :;;i e- Camerele de dormit trebuie prevazu-
ficienta. Tn fig. 1.11.3 unde camera de te cu sisteme de iluminat care sa reali-
zi are o suprafata mare :;;i o forma ge- zeze o atmosfera odihnitoare, tara um-
ometrica variata s-au prevazut mai bre :;;i contraste, cu o componenta ma-
multe sisteme de iluminat: re a fluxului luminos superior (semi-
A - AIL montat deasupra mesei, care · indirect :;;i indirect pentru indtperile
realizeaza un iluminat localizat; destinate oamenilor maturi :;;i in varsta
B - lampadare mobile montate in zona :;;i direct-indirect sau semidirect, pentru ,....
6q
de odihna, de citit, de relaxare (cu cele destinate copiilor :;;i tineretului). Tn
comanda locala); ! general, utilizarea aplicelor montate pe
C - aplice fixe, montate pe perete, ce I pereti, (fig. 1.11.3, notata cu E Ia came-
pot fi utilizate pentru iluminat am- ra de dormit 2a) cu distributie semiindi-
Fig. 1.11.5. SIL direct-Indirect
1
biental, placut, cu o distributie se- ' recta sau indirecta a fluxului reprezinta
pentru donnltor.
miindirecta sau indirecta; o solutie superioara celei prevazute in
D - aplice fixe in zona din camera care : camera de dormit 2b (pentru copii) cu
poate fi utilizata pentru lucru Ia birou. ' un AIL plat (plafoniera) montat in cen-
Utilizarea unui numar mare de AIL nu trul incaperii. AIL de noptiera (veioza) F
a b c d
Flg.l.11.4. SIL decoratlv/arhltectural. Fig. 1.11.6 SIL local pentru bale.
de redare a culorilor Ra > 85. noptiera montate ca in fig. I. 11.5 1

ar fi o pictura, elemente de relief (mode-
in bucaUirie, se recomanda un sis- (pot fi utilizate ~i veioze mobile care lare) ~i culoare ale peretelui sau ale altor
tern de iluminat combinat (general+lo- au insa dezavantajul ca pot fi lovite obiective, plante sau flori. Pentru ace-
cal, in zonele de interes) cu Iampi fluo- ~i degradate); lea~i zone se utilizeaza uneori ~i lampa-
rescente de culoare aparenta calda, cu C - SIL local al toaletei, care poate fi dare mobile sau AIL mobile de masa,
un indice de redare a culorilor Ra>85. realizat cu surse cu incandescenta ' care, de asemenea, realizeaza o am-
in fig. 1.11.3 s-a prevazut un iluminat cu halogen sau fluorescente de bianta calda sau placuta.
general realizat cu aplice fluorescente culoare aparenta calda cu indicele lntrarea in hotel se recomanda a fi
ce pot fi inglobate in mobilier. Ra>85; bine iluminata, pentru a atentiona pia-
Pe coridoare ~i holuri, se utilizeaza D - SIL local mobil in zona de scris, ci- cut pe vizitator. Astfel, se poate realiza
aplice decorative sau functionale cu tit sau relaxare, realizat cu lampa- un iluminat fluorescent montat pe co-
surse incandescente cu halogen, fluo- dar mobil; pertina sau portalul intrarii, Ia un nivel
rescente compacte de culoare aparen- E - iluminat de efect Ia fereastra, reali- de 50 - 100 lx, completat cu o firma lu-
ta calda, sau LED-uri. zat cu Iampi fluorescente de culoa- ' minoasa sau luminata atractiv. De ase-
in camari ~i debarale, se prevad aplice re aparenta calda, care poate fi uti- menea, locurile de parcare se cer ilu-
functionale cu Iampi cu incandescenta. lizat ca iluminat general, caz in care minate uniform ~i estetic, Ia un nivel de
De asemenea, balcoanele, terasele ~i se poate renunta Ia aplicele A; 10 - 20 lx, in functie de prevederile
logiile pot fi iluminate in functie de di- F - SIL general localizat fluorescent in normelor. Coridoarele de acces in ca-
mensiunile lor ~i dorintele utilizatorului. camera de baie; merele de cazare trebuie prevazute cu
Se folosesc fie AIL functionale pentru G - SIL realizat cu o plafoniera. ' sisteme de iluminat care sa asigure
cele mici, fie ~i decorative pentru cele Din aceste posibilitati, in functie de ambianta placuta ~i de securitate, tre-
mari. gradul de contort (categoria hotelului), buie echipate cu eel putin 2 surse care
Partile comune ale blocurilor de lose aleg sistemele necesare. De exem- sa asigure impreuna 100 - 150 lx, ziua
cuinte (scari, holuri ~.a.) pot fi iluminate plu, Ia un hotel de o stea sau Ia mote- - seara ~i. separat, una, pentru 20 lx,
utilizand AIL functionale cu LIH sau luri, se poate utiliza SIL realizat numai noaptea. Aceasta se poate obtine cu
LEDuri de culoare aparenta calda da- cu aplicele B. un AIL special cu o sursa fluorescenta
torita comenzilor frecvente. in mod o- Holul principal, unde se amplaseaza normala ~i una compacta (solutia opti-
bi~nuit, pe scarile blocurilor de locuin- ~i receptia hotelului, trebuie echipat cu ma pentru functionalitate ~i economie),
te se utilizeaza 2 AIL: unul pentru ilu- un sistem de iluminat general de ambi- cu posibilitatea de comanda separata.
minatul normal ~i altul pentru evacuare. anta, de nivel acceptabil, ~i cu ilumina- in cazul in care nu se dispune de acest
tul localizat al zonei de receptie, AIL special, conectarea pe circuite se-
• Sistema de llumlnat pentru hoteluri schimb valutar, shop, Ia nivelurile mai parate este o solutie acceptabila (dee-
"motelurl ridicate mentionate anterior (fig. 1.11.8). xemplu, iluminatul normal ~i de evacu-
in camerele de cazare, SIL trebuie sa Holurile hotelurilor sunt, de regula, are asigura aproximativ 100 - 150 lx,
asigure un ambient luminos placut, a- mari, ample, completate cu foaiere, zo- ! iar iluminatul de evacuare singur, apro-
tractiv ~i odihnitor (culoare calda a sur- ne de a~teptare, zone de vizita, discu- . ximativ 20 lx).
selor ~i a suprafetelor reflectante). Pen- tii, de citit sau scris. La un hotel de ca- . in incinta sau vecinatatea hotelurilor
tru hoteluri, SIL va fi mai pretentios ~i tegoria 2 sau 3 stele se recomanda ca i ~i motelurilor se prevad totdeauna res-
cu mai multe posibilitati functionale ~i SIL general sa aiba distributie nesime- • taurante care se trateaza diferentiat ca
estetice, in functie de gradul de contort trica a amplasamentului. 0 banda lumi- 1
echipare, in functie de categoria hote-

al acestora. La moteluri, SIL vor fi mai noasa, in zona perdelelor, poate creea ' lului. Sistemele de iluminat trebuie sa a-
simple ~i economice. un efect ambiental placut ~i un echili- sigure niveluri de iluminare diferite pen-
in fig. 1.11. 7 este prezentat un SIL bru al luminantelor. tru zi ~i seara. Se recomanda utilizarea
pentru o structura standard de hotel de Pentru un grad de contort mai ridicat surselor fluorescente pentru hotelurile
2 sau 3 stele, format din: se recomanda utilizarea sistemelor di- de 1 sau 2 stele ~i a surselor cu incan-
A - aplice decorative cu distributia rect-indirect, de iluminat fluorescent ~i descenta cu halogen (in spoturi) pentru
fluxului semiindirecta, direct- incandescent cu halogen sau cu Iampi un contort mai ridicat. Suprafata me-
indirect sau semidirecta, pentru SIL tip LED de culoare aparenta calda, cu selor va fi luminata cu surse fixe (mai
general de ambianta; surse punctuale sau spoturi. Spoturile rar, mobile) alese astfel incat sa se afle
B - aplice pentru iluminatul local de pun in evidenta aspecte estetice, cum in concordanta cu arhitectura salii.
B B c
PLACA REZISTENTA
~
PLAFON FALS
F
@ 'X ~
0
X
'0 '0
0 ••
A
/I \)0
E '!...
I '
\
~£))~
X
~
'G A
"" A
Fig. 1.11.7. SIL pentru o echlpare standard de hotel de 2 sau 3 stele.
D
Fig. 1.11.8. Schema SIL hoi:
B - SIL general; A - SIL local.
Pentru baruri, iluminatul trebuie sa fie calculatoarelor. in general, aceasta realizeaza, Ia birourile obil;>nuite l;>i salile
discret (cu spoturi ascunse) pentru re- ' conditie este greu de acceptat deoare- de invatamant, prin orientarea l;>irurilor
alizarea ambiantei corespunzatoare. ce costul aparatelor de iluminat crel;>te de aparate de iluminat paralel cu direc-
in restaurante, baruri, discoteci, un- mult. De cele mai multe ori sunt utiliza- tia vederii (DV), al;>a cum se poate ur-
de se danseaza, se pot utiliza, cu suc- te aparate cu o distributie semidirecta mari l;>i in fig. 1.11.9.
ces, in zona ringului, suprafete lumi- sau direct-indirect, dar cu suprafete lu- Acest aranjament poate fi realizat
noase colorate (peretii luminol;>i). minoase difuzante. Totodata, ecranul numai in cazul in care mobilierul este
calculatorului este astfel orientat incat, fix. in conformitate cu Ghidul CIE, uni-
11.2.2. lnciperi destinate a~i din pozitia sa, operatorul sa nu percea- formitatea generala, recomandata pen-
lntelectuale pa luminante de vaal, suparatoare. tru intreaga suprafata utila, este
Pentru incaperile cu sarcini vizuale Emin /Em~ 0,8.
Din aceasta categorie fac parte birou- obil;>nuite, dar l;>i calculator, trebuie asi- Daca se utilizeaza un iluminat com-
rile de toate tipurile, inclusiv cele banca- gurata posibilitatea comenzilor separa- binat, iluminarea minima nu trebuie sa
re, sali de reuniuni, sali de invatamant, te ale componentelor iluminatului: fie mai mica de 50 % din cea medie,
biblioteci, laboratoare de cercetare l;>.a. 1 - direct; dar eel putin 300 lx.
Aceste spatii se caracterizeaza prin 2 - indirect; Pentru evitarea orbirii psihologice es-
urmatoarele aspecte comune: 3 - direct-indirect, in functie de sarcina te necesar ca in incaperile adiacente
- acelal;>i tip de sarcini vizuale (scris, citit, vizuala l;>i necesitatile beneficiarilor. (de trecere) nivelul de iluminare sa nu
desenat) cu exceptia laboratoarelor, ' fie mai mic de 1:5, dar eel putin 150 lx.
unde intervin l;>i sarcini specifice; • Aspecte calltatlve De asemenea in campul vizual cen-
- activitatea se desfal;>oara atat in plan Distributia luminantelor in campul vi- , tral l;>i periferic, valoarea raportului lu-
orizontal (mese, planl;>ete, birouri l;>.a.) zual l;>i pe suprafata de lucru sunt ex-
1 minantelor (maxim/minim) trebuie sa se
Ia o inaltime aproximativ constanta trem de importante in aceste incaperi , afle intre 3:1 l;>i, respectiv, 10:1. Cu cat
(0,75 ... 0,9 m de Ia nivelul pardoselii), pentru evitarea atat a orbirii fiziologice, uniformitatea este mai buna cu atat l;>i
cat l;>i in plan vertical atunci cand cat l;>i a celei psihologice. confortul este mai ridicat.
sunt utilizate calculatoarele; Evitarea orbirii directe se realizeaza Confortul este cu atat mai mare cu
- plafonul l;>i peretii sunt de culori des- utilizand aparate de iluminat de lumi- cat contrastul dintre luminantele apara-
chise, putin saturate, cu reflectanta nanta scazuta, echipate cu gratare, pa-
1
tului de iluminat l;>i plafonului este mai
mare; nouri sau alte sisteme difuzante, impu- : mic.
- inaltimea incaperii este, in general, se de inaltimea redusa de montare. De asemenea, reflectantele trebuie
constanta (in medie 3,00 m), cu ex- Evitarea orbirii psihologice determi- ' sa fie crescatoare de Ia pardoseala
ceptia salilor de invatamant mari. 1 nata de luminanta sursa-plafon, de Ia (0,2 ... 0,3) Ia pereti (0,5 ... 0,7) l;>i plafon
Pe baza acestor aspecte comune se periferia campului vizual, este posibila 1
(p ~ 0, 7). Pentru mobilier se recomanda

pot stabili l;>i sisteme de iluminat care prin alegerea unor aparate cu distribu- in general 0,4 ... 0,5 l;>i pentru jaluze-
sa asigure exigentele mediului luminos tia direct-indirect a fluxului. le/draperii 0,5 ... 0,7.
confortabil. Solutia optima din punctul de vedere Culoarea luminii. Deoarece in majori-
al echilibrului luminantelor, respectiv, tatea acestor incaperi nu se pun pro-
• Aspecte cantitatlve confortului vizual, este ca luminanta bleme speciale de redare a culorilor, ci
Nivelurile de i/uminare se inscriu, in plafonului sa fie egala cu luminanta numai de ambianta placuta, se prefera
conformitate cu prevederile codului planului util.
CIE, in domeniul 300 - 500 - 750 lx cu Echilibrul luminantelor se obtine prin
observatiile indicate Ia tabelul I. 11.3. eliminarea efectului de ,grata neagra"
Distributia fluxului /uminos se carac- al ferestrelor in timpul serii (noptii), prin
terizeaza prin prevederea, in toate ca- utilizarea jaluzelelor reglabile sau a dra-
zurile, a unei componente de flux supe- periilor de culoare l;>i reflectanta apro-
rior al carei efect consta in ridicarea ' piata cu a peretilor.
confortului din punct de vedere al dis- 1
Pentru birourile adanci este necesara
tributiei echilibrate a luminantelor. De a- compensarea distributiei neuniforme a
ceea distributia semidirecta l;>i cea mix- luminantei din timpul zilei prin utilizarea
ta a fluxului luminos sunt cele indicate. permanenta a iluminatului electric in a
Pentru incaperile in care se lucreaza : zona opusa ferestrelor.
cu calculatoare, distributia indirecta : Evitarea orbirii reflectate produse de
este recomandata pentru evitarea re- : suprafetele din zona de lucru (utila) se
flexiei de vaal parazitare pe ecranul '
Tabelull.11.3. Nlveluri de lluminare '
l
_j~._n~nJielor gl§_._ I
'-ati~B-1I
' Nivel de
Tipul incaperii
iluminare [lx]
Birouri
----------
500
Sali de
. 300 (variabil)
reuniuni/conferinte L
_§_~-cl~_lnvffitamant I 500
_S~Ii prpi!!ctare
Laboratoare
_ ,__500 __ jf_ l frj
I __
b
Fig. 1.11.10. Structura unul SIL gene-
(functie de minim 500 Fig. 1.11.9. Pozftla AIL linlare paralell ral uniform dlstrfbult pentru:
sa_rciDI3_vizuala) cu dlreqia vedertl (DV) observatori- a - un birou (proiectare) mare; b - o salii
Biblioteci 300 lor(Obs.) de invatamant cu mobilier mobil.
lampile fluorescente de culoare alba, cu exemplu de amplasare a sistemului de de circulatie, neinteresanta pentru
eficacitatea luminoasa mare, de culoare iluminat intr-o incapere mare, destinata sarcina vizuala curenta.
aparenta neutra $i care ofera o redare a unui atelier de proiectare, in care s-au in fig. 1.11.12 a este pus in evidenta
culorilor acceptabila, spre medie. utilizat $iruri de aparate de iluminat pa- contrastul (modelarea dura) realizat de
Pentru birourile vitrate culoarea apa- ralele. Montarea aparatelor de iluminat efectul iluminarii naturale En $i diminu-
renta va fi neutra sau neutra-rece, iar se realizeaza tinand seama de tipul area lui prin punerea in functiune a sur-
pentru cele nevitrate se recomanda plafonului, astfel, daca: sei de lumina interioara y (fig. 1.11.12 b).
culoarea calda/neutra-calda. - grinzile sunt aparente, se monteaza Pentru incaperile de dimensiuni mici
in cazurile in care este necesara re- aparate de iluminat aparente intre $i medii destinate atelierelor de proiec-
darea corecta a culorilor (laboratoare, grinzi; tare $i birourilor de diferite destinatii,
ateliere de arhitectura etc.) se utilizea- - exista plafon fals, aparatele de ilumi- poate fi aplicat acela$i sistem de ilumi-
za Iampi cu indicele de redare Ra~BS. nat se monteaza aparent sau semiin- nat general asimetric dirijat, numarul de
Atentie trebuie acordata $i culorilor gropat (tot intre grinzi), eventual inte- $iruri fiind determinat de adancimea in-
suprafetelor reflectante ambientale (pe- grate intr-un sistem de incalzire-ven- caperii (d). Astfel, orientativ, pentru cal-
reti, plafon, pardoseala) care trebuie ale- tilare-acustica. culele preliminare se poate tine seama
se astfel incat sa se armonizeze cu cu- Sistemul de iluminat combinat (gene- de urmatoarele recomandari, in functie
loarea aparenta a surselor $i avfmd va- ral uniform distribuit si local) este mai de "d" $i de inaltimea incaperii .,h":
lorile reflectantelor indicate mai inainte. favorabil din punct de vedere econo- - d < 1,5 h, este necesar un $ir;
Mode/area $i direcfionarea luminii mic $i functional, in special, in ind'lpe- - 1,5 h s d < 2,5 h, sunt necesare doua
pentru sarcinile vizuale obi$nuite se rile mari in care sarcinile vizuale sunt $iruri;
realizeaza prin $iruri paralele cu direc- diferite (laboratoare). - d <!: 2,5 h, sunt necesare trei $iruri,
tia razei vizuale (de privire). in cazul unei sali de invatamant in unde h este inaltimea incaperii.
care mobilierul nu este fix, se reco- Salile de cursuri, mari, construite in
• Caracteltstlclle slstemelor manda amplasarea uniform distribuita amfiteatru, de conferinte $i a altor ac-
de llumlnat pentru lnciperfle (fig. 1. 11.10 b). Trebuie asigurat $i ilu- tivitati similare se prevad, in mod obi$-
destinate actlvttjJiii intelectuale minatul local al tablei cu aparate cu nuit, cu un iluminat general uniform
in general, pentru incaperile destina- distributia asimetrica. distribuit ce trebuie sa fie atat functio-
te activitatilor intelectuale sunt indicate Sistemul de iluminat general localizat nal cat $i estetic. Aceasta va rezulta in
sistemele de iluminat general uniform $i asimetric dirijat corespunde unor in- urma unei stranse colaborari cu arhi-
distribuit sau general localizat asime- caperi (ca salile de clasa sau birouri $i tectul proiectului.
tric, dirijat, $i uneori general asimetric. ateliere de proiectare) Ia care amplasa- De asemenea, trebuie indeplinite ur-
Sistemul de iluminat general, uniform rea mobilierului poate fi facuta in tunc- matoarele conditii specifice acestor
distribuit este recomandat in incaperile tie de pozitia aparatelor de iluminat. destinatii:
mari $i in cele in care mobilierul nu Avantajele sistemelor de iluminat ge- - un iluminat suplimentar al tablei $i
este fix sau in care amplasarea este neral asimetric dirijat au fost indicate in catedrei Ia salile de conferinte, ulti-
dictata de considerente tehnologice capitolul 6. mul necesar desfa$urarii unor experi-
(laboratoare de fizica sau chimie Ia cain fig. 1.11. 11 se poate urmari in sec- mente demonstrative;
re nu se pastreaza paralelismul dintre tiune transversala modul in care se pot - un iluminat suplimentar al zonei pre-
planul ferestrelor $i raza vizuala). echilibra iluminarile (respectiv lumi- zidiului Ia salile de sedinta $i/sau fes-
in fig. 1.11. 10 a, se poate urmari un nantele) in cazul in care iluminatul na- tivitati;
tural nu este satisfacator decat pentru - comanda centralizata a iluminatului,
primul $ir de banci. Punand in functi- de Ia catedra!masa centrala, cu posi-
une (manual sau automat) $irul y se bilitati de reglare in trepte sau fin a
obtine o echilibrare substantiala, ilumi- nivelului de iluminare (necesar pro-
narile minime fiind inregistrate in zona iectiei de filme, diapozitive etc.).
Fig. 1.11 .11. Secttunelntr-o sali

declasi:
- variatia iluminarii En naturale:
2 ~ variatia iluminarii Ey data de $irul lu-
mmos y; 3 - suma iliminarilor (Ey+Enl·
Fig.l.11.12. Diminuarea contrastului

c d
de luminantJ:
a - numai En; b - En+Ey (artificiala). Fig. 1.11.13 Sistema de iluminat flexibile.
Aceasta comanda este indicat sa se Ia nou, impune realizarea unor sistema (SC1, SC2 $i SC3), diferite prin modul
faca de Ia un mic pupitru montat pe de iluminat $i instalatii electrice flexibile de vehiculare a aerului tratat $i viciat,
catedra. De Ia acesta trebuie sa care sa respecte astfel de cerinte noi, avand insa ca factor comun evacuarea
poata fi actionata ecranarea ferestre- in timp $i spatiu. prin aparatul de iluminat.
lor, In timpul zilei etc. Solutiile amintite, care utilizeaza ilu- Sistemul SC1 (evacuare prin cavita-
Salile de cursuri nevitrate prezinta a- minatul direct-indirect cu comanda se- tea etan$a intre plafonul de rezistenta
vantaje functionale $i de iluminat deo- parata, reprezinta una din variantele $i plafonul fals fonoabsorbant). Distri-
sebite, dar au dezavantajul ca sunt ne- cele mai bune. in fig. 1.11. 13 a, se poa- butia aerului tratat se realizeaza prin
economice din punctul de vedere al te urmari o astfel de solutie cu aparate canale in plafonul dublu, iar evacuarea
consumului de energie electrica. de iluminat suspendate, iar in fig. prin aparatele de iluminat, direct in ca-
Pentru incaperile destinate avizarilor, 1. 11.13 b, o solutie cu aparate de ilu- vitatea plafonului dublu aflat In depre-
reuniunilor $i altor activitati similare, minat montate Ia plafon. siune (fig. 1. 11 . 15).
sistemele de iluminat vor fi proiectate Un grad mai mare de flexibilitate se Dezavantajul principal al sistemului
in aceea$i conceptie ca $i cele destina- obtine cand una dintre componente este consta In imposibilitatea realizarii etan-
te salilor de conferinte. Suplimentar se mobila (fig. 1.11.13 c $i d) - de exemplu, $arii perfecte a cavitatii plafonului, care
va realiza iluminatul planului de expu- un lampadar mobil cu distributie indirec- va provoca intrarea de aer .,fals", dare-
nere, reglarea fluxului luminos, posi- ta a fluxului $i cu sursa MH. gland sistemul $i murdarind orificiile de
bilitatea ecranarii ferestrelor etc.). 0 solutie deosebita se poate realiza trecere. Un alt dezavantaj este trans-
cu structuri spatiale suspendate care ferul de caldura (Oc) catre lncapere,
• Siateme de llumlnat ftexiblle sunt mai adaptabile Ia modificari dar (O'c) catre lncaperea de sus $i (O"c) ca-
Necesitatea permanenta de adaptare mai putin estetice. in figura 1.1 .14 este tre aerul preparat din canal, ceea ce
prezentat un astfel de sistem de ilumi- reprezinta, de asemenea, o dereglare a
nat indirect pentru un birou cu calcula- echilibrului termic dorit $i consum su-
toare. plimentar de energie.
Sistemele flexibile permit modificari Avantajul sistemului este acela ca
ale geometriei aparatului, orientari u- necesita o investitie redusa, prin elimi-
$Oare in spatiu $i chiar ale pozitiei sur- narea canalelor de evacuare $i pieselor
sei in interiorul aparatului, modificand speciale care sunt necesare Ia racor-
astfel mult distributia fluxului. darea cu canalul colector. Sistemul
este recomandat In cazul in care nu-
• Sisteme Integrate de iluminat cu marul de schimburi orare de aer este
lnsta._,i de climatizare .. acustlce mai mic decat 8.
Cladirile moderne, prevazute cu sis- Sistemul SC2 (introducere prin cavi-
tema de climatizare $i izolatie tonica a- tatea plafonului dublu)
decvata destinatiei, pot avea sistemele Distributia aerului tratat se realizeaza
de iluminat integrate in acestea pentru prin cavitatea plafonului dublu care se
ca, functional, avantajele tehnice $i afla In suprapresiune, iar evacuarea
Fig.l.11 .14 Sistem de iluminat
economice sunt deosebite. printr-un sistem de canale (fig. 1. 11.16).
indirect pentru un birou prevAzut
in sistemele integrate, aerul este e- Aerul tratat patrunde in incapere data-
cu calculatoare.
vacuat prin aparatul de iluminat pentru rita suprapresiunii prin plafonul fals cu
a realiza controlul $i utilizarea sarcinii perforatii sau benzi de difuzie a aerului,
termice produse de iluminat. Aceasta iar aerul viciat este extras prin aparate-
conduce Ia reducerea temperaturii sur- le de iluminat speciale, racordate Ia re-
sei $i aparatului de iluminat, Ia miC$0- teaua de canale de evacuare.
rarea radiatiilor termice ale acestora Dezavantajele sistemului sunt: distri-
catre ocupanti, Ia reducerea tempera- butia neuniforma a aerului in cavitate
turii ambientale in jurul sursei $i Ia provoaca o distributie similara a aerului
mentinerea emisiei fluxului luminos Ia introdus prin plafonul perforat $i transfe-
valorile maxime. rul de caldura de Ia aerul evacuat (Oc),
Cercetarile realizate de Sollner, aerului din incapere (O'c) $i aerului din in-
Hentschel $i Fischer au pus bazele caperea de Ia etaj (O"c), ceea ce cons-
sc, teoretice ale sistemelor integrate din tituie elemente perturbatoare, de con-
~--------------- --- -~
punct de vedere al constructiei $i di- sum suplimentar de energie. Acesta
Flg. l.11.15. Sistem lntegratSC1. mensionarii. Se utilizeaza 3 sistema poate fi diminuat, partial, prin izolarea
~~
!I ~Oc ® tC· ~
ti!_~- :
~~ I I.. II ~. \ .
j::c:=~=;z:::==z' !• • • l
!~ 20~ ~ ~- - ~! L.------------- . --·
.I
~------- --- -- ---------
•sc2 .l a b
Fig. L11.16. Sistemullntegrat SC2. Rg.l.11.17. Sistemullntegrat SC3.
1. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
canalelor de evacuare (reducerea lui Oc). tul de accent, nivelul de iluminare pro- Pentru vitrine este indicata distributia
Avantajele sistemului sunt investitia dus de iluminatul general trebuie sa fie directa realizata de un plafon luminos
redusa in canale prin utilizarea cavitatii ceva mai scazut decat eel recomandat, · sau de surse mascate privirii observa-
pentru introducere ~i reducerea radiatiei pentru ca iluminatul de accent pro- torilor. De cele mai multe ori sunt ne-
plafonului fals prin racirea sa de catre duce, local, niveluri ridicate ale ilumina- cesare ~i completari locale de accen-
aerul tratat. Sistemul SC2 este recoman- rii, care contribuie Ia punerea in evi- tuare pentru exponatele din vitrine.
dat cand inaltimea de Ia pardoseala Ia denta a exponatelor. Un iluminat gene-
plafon fals este redusa (2,50 ... 2,80 m). ral puternic ar limita posibilitatea de • A8pecte calltatlve
Sistemul SC3 (cu dub/a canalizare) creare a accentelor de lumina. in incinta magazinelor mari, distribu-
Distributia aerului se realizeaza prin Nivelul de iluminare variaza in functie tia luminantelor trebuie sa fie uniforma,
doua sisteme de canale de aer prepa- de destinatia magazinului. Pe plan inter- tara a fi insa cerinta de baza, important
rat ~i aer viciat, introducerea realizan- national, el variaza intre 300 ~i fiind efectul vizual.
du-se prin fante (eventual, apropiate de 750 lx pentru iluminatul general, intre in majoritatea cazurilor, se recoman-
aparatul de iluminat) ~i evacuarea prin 500 ~i 2000 lx pentru vitrine ~i intre 3000 da contrastele de lumina ~i/sau culoare
aparatele de iluminat (fig. 1.11.17 a, b). ~i 10000 lx pentru accente punctuale. pentru a atrage atentia cumparatorilor,
Dezavantajul sistemului consta in in- Valeri spre limita superioara se aleg mai ales daca ace~tia nu stau un timp
vestitia suplimentara in dubla canaliza- Ia iluminatul unor exponate de reflec- prea indelungat in magazin.
re pentru aer. tanta mica (p = 0,3), pentru realizarea in tabelul I. 11.4 sunt indicati factorii
Avantajele sistemului sunt pastrarea unor luminante acceptabile. de accent (nivel de iluminare local ra-
permanents a parametrilor aerului pre- Distributia fluxului luminos indicata portat Ia nivelul de iluminare general) in
parat ~i viciat, inlaturarea dificultatilor pentru magazinele de inaltime mica conexiune cu efectele produse de mo-
cerute de o cavitate etan~a. controlul sau medie este cea semidirecta pentru : delare/reliefare.
eficient al sarcinii termice ~i intretinerea a obtine ~i o buna echilibrare a lumi- ' in magazinele mici, tara exponate
mai simpla. nantelor; pentru magazinele cu inaltime care sa pretinda conditii speciale, este
in concluzie, sistemul de iluminat in- mare se prefera o distributie directa. suficienta o iluminare uniforma.
tegrat este economic din punctul de ve- Tabelull.11.5. Tlpuri de surse de lumlnl utlllzate 1n ilumlnatul general
dere al reducerii consumului energetic
'lllumlnatul de accent al magazlnelor
(conduce Ia o scadere a puterii instala-
Tipul lampii .
.------ ,--- - - - ' Caract ens
lluminat . t'ICI.1e 1amp1
• .1or
te pentru iluminat de 10... 15 %) fiind,
--------------~eraqst_e ag~;_ent_, _________ _
de asemenea, confortabil ~i estetic. De-
Descarcari in vapori ' , Ambianta calda, durata
zavantajul luminotehnic se manifesta
de sodiu de inalta presiune I I I mare de functionare,
prin cre~terea gradului de inconfort de-
(,sodiu alb" - ,SON - White", 1 · redare buna a culorilor
terminat de necesitatea incastrarii AIL in
~Y'J" -T- PHILIPS) ---!- - -DA DA
plafonul fals ~i accentuarea contrastului -------r---·---
Ambianta neutra:
,Descarcari in vapori de - i
aparat de iluminat-plafon, care determi-
mercur de inalta presiune durata
na 0 posibila orbire psihologica.
cu halogenuri metalice foarte mare de
(,MH") cu Ra bun ~i functionare, redare
11.2.3. Spatll comerclale foarte bun
I
DA buna a culorilor, consum
I DA
Sistemul de iluminat are un rol foarte e:--------------------t----;-- - - - - - mic de energie electrica
~i
Redare excelenta a
important in relatia dintre client rna- ', lnc-andesc--e-nta-cu reflector*) l N U _ ___jl'- __ D
___A_ culorilor, durata mica de
gazin. Un sistem de iluminat ales co-
I functionare, consum
rect scoate in evidenta caracterul unui
anumit magazin, adica il individuali- __ , rigj~ 9e_~l19!'~ el9_91!'ica
zeaza in raport cu celelalte magazine.
De asemenea, printr-o a~ezare judi-
~~::~ea~~=t~~~~n~:r~~~~~~;~~~:~
lncandescenta cu halogen*) I DA I
---------- -------- __[_ ------

L DA
--
I Redare excelenta a
i culorilor, durata mai mare
i de functionare decat Ia
i ultimile doua tipuri _

Fiuorescenta tubulara : DA NU ; 0 larga gama de culori
lor in interiorul magazinului.
conventionala ,
1'
aparente Ia diferiti indici

! : 1
i Ra, durata mare de

• A8pecte cantH:atlve
Alegerea unui nivel de iluminare co- functionare, consum
rect este o cerinta necesara atat pen- ' relativ redus de energie
tru personalul magazinului cat ~i pentru ---------------~------- i electrica
·--------------
cumparatori.
Fluorescenta compacta *) i DA NU Idem LF tubulara,
Atunci cand este prezent ~i ilumina-
I , culori calde
·--
i
--- - - - ---------- - - -- -
LED *) cu conditiaunei culori- NU DA Durata foarte mare de

Tabelull. 11.4. Factorll de accent aparente calde sau ' functionare, consum
in conexlune cu efectele produse neutre-calde ~i a unui redus de energie
de accentuare (modelare) 1
indice Ra > 80 electrica, dimensiuni
Factor de accent I Efectul produs foarte mici ce ofera
u (contra§!L __-h , solutii multiple de
1: 1 , Nu exista accent utilizare, posibilitati
2:1
5:1
15:1
30:1
+
I Accent perceptibil
Putin teatral
Teatral , I
. variate de control
electronic al fluxului
emis ~i al culorii
Dramatic : f---c-------------_j ___ j - ____ _ll!!!!!l_rill__ ___ --- ---
>50:1 II Foarte dramatic 1 * Ofera prin dimensiunile mici posibilitatea unor sisteme variate ~i estetice.
- Culoarea aparentB a siiS8/or de este indicat sa se foloseasca Iampi cu surselor. in mod obit;;nuit, culorile calde
lumin4 proprietati bune, foarte bune sau exce- estompate sunt cele indicate, cu ex-
Pentru magazine cu aport redus de lente de redare a culorilor. Aceasta, ceptia zonelor in care se cere punerea
lumina naturale este indicate utilizarea pentru ca 0 lampa cu 0 valoare a indi- in evidenta a unor exponate t;;i atentio-
surselor de culoare aparenta. calda (cu celui Ra buna-foarte buna (80 ... 85), ' narea cuparatorilor prin t;;oc de culoare
temperatura de culoare in jurul valorii dar cu o culoare aparenta calda poate (zone intens colorate, eventual utilizand
de 3000 K). Daca exista aport impor- fi uneori mai potrivita pentru redarea o schema contrastanta de culori).
tant de lumina naturale atunci este re- culorii pielii t;;i a altar obiecte colorate, - Mode/area exponatelor tridimensio-
comandata culoarea aparenta. neutra imaginea fiind mai atractiva Ia lumina nale este foarte importanta atat in vitri-
sau neutra-rece (temperatura de culoa- acestei Iampi decat Ia lumina zilei. nele interioare, cat t;;i in cele exterioa-
re avand valori maxime de 5000 K) in tabelul I. 11.5 sunt prezentate sur- re. Obtinerea unor contraste dure care
pentru a realiza o buna integrare a cu- sale de lumina recomandate pentru re- sa dea un aspect ,dramatic" manechi-
lorilor. alizarea iluminatului general, precum t;;i nelor expuse poate conduce Ia efecte
a iluminatului de accent in magazine. deosebit de atractive, prin iluminatul
- Redsrea culorilor - Culoarea suprafetelor reflectante de accent.
Pentru cele mai multe magazine, trebuie sa fie armonizata. cu culoarea
• C&ractertslidle slstemelor de
llumlnat destinate spatlllor comerclale
Cerintele fundamentale pe care tre-
buie sa le indeplineasca un sistem de
_jiLJILJILJILJIL
5:o:o:o:o:E
5:o:o:o:o:E
•••• iluminat al unui spatiu comercial sunt:
atentionarea cumparatorilor, crearea in-
5:o:o:o:o:E •••• teresului, crearea unei ambiante placu-

te t;;i atractive, ghidarea vizuala, integra-
rea in ansamblul ambiental al maga-
~lni"r::-ilnlnlr
a b
•••• c
zinului (care este o reflectare a strate-
giei de vanzare) t;;i flexibilitatea sistema-
lor de iluminat in functie de anotimpuri.
11.2.3.1 Slstemul de 1/umlllllf general

Tinand cont de aceste aspecte, dis-
punerea aparatelor de iluminat se rea-
lizeaza intr-un mod ordonat, folosind,
• in mod special, surse fluorescente cu
I I I
•
-. • •
•
.I ' I · I
.
indice bun de redare a culorilor mai
ales deasupra zonelor de interes de-
osebit, cum ar fi zona propriu-zisa de
vanzare (fig. 1.11.18)
• I I• I I in magazinele de lux se recomanda
a se folosi amplasari simetrice, uniform
d e distribuite utilizand aparate de iluminat
punctuale cu Iampi incandescente cu
Flg.l.11.18. Sistema de llumlnat general uniform dlstrtbult Ia magazine
halogen sau Iampi cu descarcari in va-
prevlzute cu plafon fals:
pori de inalta. presiune (,SON - White"
a - AIL fluorescente inglobate in plafon in structura patrata;
sau ,MH").
b - idem, in structura liniara; c - panouri patrate montate in structura simetrica;
Sistemele de iluminat moderne utili-
d - AIL punctuate montate in et?ichier; e - combinatie intre c $i d.
zeaza sisteme flexibile, adaptabile in
timp t;;Vsau spatiu Ia cerintele dinamice
1 ale magazinelor. Astfel, structurile spa-
------- ---l tiale care inglobeaza atat distributia
electrica cat t;;i aparatele de iluminat li-
I' niare sau punctuale orientabile (§ 5) re-
prezinta solutii moderne, chiar daca
4
I aspectul estetic nu este eel mai favo-
2 2 I rabil (al structurii).
' Se pot utiliza, in completare, sisteme
I' de iluminat secundare, de accent,
montate pe o t;;ina de fixare. Aparatele
I de iluminat pot fi punctuale (spoturi) cu
5 I posibilitati de orientare in spatiu.
'
Ia
I
I b
,.
11.2.3.2 Sltltemul de /lumlnst pentru
De regula, iluminatul unei vitrine cu-

___________ _j_' ___________ _l prinde urmatoarele sisteme:
- general pentru o iluminare uniforma;
Fig. 1.11.19. Sistema de llumlnat pentru vlb1ne extertoare: - de accent (de modelare);
a - S/L complet; b - SIL redus. -de fond.
Sistemul de iluminat de accent re- sau in spate). , magazinele mici t;;i medii), deasupra vi-
prezinta o necesitate pentru punerea in in fig. 1.11.20 se prezinta solutia de ' trinelor, t;;i pe orizontala sau verticalS., Ia
evidenta a produselor destinate vanza- evitare a reflexiei de voal ce poate
rii, realizandu-se astfel atragerea cum- aparea ziua:
paratorilor. El este destinat, in mod ! a - solutie recomandata cand acopera-
special, spatiilor de expunere a produ- mantul strazii are reflectanta mica
selor din vitrina (atat interioara cat t;;i t;;i nu este iluminat direct de soare;
exterioara). 0 conditie importanta a ca- b - solutie recomandata cand se folo-
litatii sistemului de iluminat de accent set;;te o copertina fixa de reflectan-
este mascarea sursei de lumina, fata ta scazuta (se pot utiliza t;;i coper-
de ochiul observatorului, prin integra- tine mobile ce se strang seara).
rea sa in mobilier sau in alte elemente 1 Vitrinele interioare t;;i iluminatul de
de constructii. 1 accent in locurile de expunere, urma-
in fig. 1.11.19 se pot urmari compo- 1 resc atentionarea (atragerea) clientilor. 1
nentele SIL pentru o vitrina exterioara: in aceste cazuri este necesar ca sursa
1 - iluminat general; I de lumina Sa nu fie aSCUnSa priVirii.
2 - modelare/accent de sus; in fig. 1.11.21 este indicata o solutie
3 - modelare/accent de jos; de amplasare a aparatelor de iluminat 1
4 - fundal de sus; cu LIH care pune in evidenta exponate 1
5 - fundal de jos. din cristal sau bijuterii, punandu-se in !

Analizarea obiectivelor vizate in ilu- 1
valoare suprafetele mari reflectante t;;i

minatul de accent duce Ia necesitatea 1 stralucitoare.
crearii de contraste de lumina sau de 1 Efectele contrastante de silueta re- i
culoare, contraste intre produs t;;i me- ' prezinta o solutie pentru a pune in evi- Flg.l.11.21. SIL local de accent.
diul inconjurator t;;i contraste pe produ- denta conturul exponatelor. Aceasta se , r - - - - - - - - - - - - - - . . . ,
se identice. Aceste contraste vor fi mai poate realiza cu surse liniare mascate
accentuate daca exista un iluminat ge- in spatele exponatelor ca in fig. 1.11.22. I
neral mai redus. Un alt sistem de iluminat local poate

Prin cret;;terea sau descret;;terea locala fi urmarit in fig. 1.11.23, folosit pentru
a nivelului de iluminare este posibil sa accentuarea unor articole de imbraca-
se creeze efecte variate de lumini t;;i urn- ' minte.
bre, cu contraste care sugereaza dina- Spatiile comerciale se prevad (in
mism. Se pot obtine efecte dure, agre- conformitate cu indicatiile de Ia § 6 t;;i
sive, dramatice din combinarea luminilor normativul 1-7) cu sisteme de iluminat
t;;i umbrelor. de evacuare, de marcare hidranti, de
Efectele speciale folosite in ilumina- : circulatie t;;i de paza/securitate.
tul de accent al magazinelor sunt, in · lluminatul de securitate se prevede
functie de specificul magazinului: for- atat Ia magazinele mici, cat t;;i Ia cele
marea umbrelor, formarea petelor de mari sau foarte mari, utilizand fie o par-
lumina, reflexiile stralucitoare, efectele te din sursele iluminatului general, fie Fig. 1.11.22. SIL local prin efect
de contur, efectul de silueta t;;i altele. surse specializate cu eficacitate mare desllueti.
0 problema deosebita de calitate, in (cu vapori de sodiu de joasa sau inalta
cazul vitrinelor, este evitarea reflexiei presiune). Comanda acestora se reali-
suparatoare determinate de geamul vi- zeaza din zone accesibile personalului
trinei in timpul zilei. Aceasta se poate I de paza. Pot fi combinate t;;i cu un sis-
realiza prin mentinerea in functiune a tern de supraveghere cu camere 1V in 1
iluminatului artificial, in timpul zilei (ne- circuit inchis.

economic), fie prin schimbarea unghiu-
lui de reflexie (prin modificarea vertica- 11.2.3.3 Rnnele lum/noase
litatii planului geamului vitrinei - in fata 1
Se monteaza, uzual, pe orizontala (Ia
/ II
a ________________________ ! b Fig. 1.11.23. Sistem de llumlnat local
cu limpi fluorescent& tubulare lnglo-
Fig. 1.11.20. Amplasarea geamulul vltrtnei pentru evltarea reftexlel de voal. bate 1n structure de expunere.
magazinele mari cu mai multe niveluri. pentru consultatii sau interventii se re-
iluminat local Ia patul bolnavului,
Se folosesc firme luminoase din tu- comanda o distributie a fluxului lu-orientat astfel incat sa nu-i deranjeze
buri modelate cu descarcari in gaze minos direct sau semidirect, spre deo-
pe ceilalti ocupanti ai salonului, sistem
(cu coloana pozitiva), care sunt esteti- sebire de saloanele pacientilor, unde
realizat prin intermediul unui aparat de
ce, vizibile ~i se conecteaza, practic, este indicata o distributie indirecta sau
iluminat special care asigura, in afara
instantaneu, dar au, in principal, deza- semiindirecta. unei luminante scazute (sub 350
vantajul functionarii Ia o tensiune ridi- cdfm2), ~i alte utilitati, cum ar fi: locuri
cata (ceea ce obliga Ia luarea unor ma- • Aspecte calltatlve de priza, circuite de alimentare, circuite
suri suplimentare de protectie). Distributia /uminantelor in campul vi- de curenti slabi ~i eventuale circuite
Se mai pot folosi panouri luminoase zual trebuie sa fie foarte echilibrata, tehnologice (conducte de oxigen, aer
care au marele avantaj al utilizarii lam- pentru realizarea unui ambient placut ~i comprimat etc - fig. 1.11.24).
pilar fluorescente dar au ~i dezavanta- confortabil. Tn afara de aceste doua sisteme de
jul ca nu mai pot crea efecte Ia fel de Reflectantele vor fi, din acelea~i mo- iluminat, se mai pot prevedea: iluminat
spectaculoase. Se mai folosesc uneori tive, crescatoare de Ia pardoseala local suplimentar doar pentru incaperi
1
~i panourile luminate (cu proiectoare). (0,2 ... 0,4) Ia pereti (0,4 ... 0,6) ~i plafon ! speciale, in care tratamentul sau exa-
Solutii deosebite se pot obtine utili- (0,7 ... 0,9). minarea pacientului se fac chiar in
zand fibrele optice (decorative sau Culoarea luminii are un rol foarte im- : acea incapere; iluminat de veghe care
functionale), tuburile de lumina ~i noile portant, ea contribuind Ia realizarea unei · asigura atat senzatia de lini~te a bolna-
Iampi cu LED-uri. ambiante placute, intime pentru pacienti. vului, cat ~i circulatia in timpul noptii;
Culoarea aparenta a surselor de lumi- iluminat de supraveghere (redus) de
11.2.4. ln~i medicale na folosite in saloanele bolnavilor va fi noapte care poate fi comandat local
calda sau neutra (aceasta din urma in doar de catre personal.
Cerintele pe care trebuie sa le inde- spitalele din regiunile tropicale). Distributia longitudinala a iluminarilor
plineasca sistemele de iluminat desti- Culorile suprafetelor reflectante tre- obtinuta cu acest tip de aparat de ilu-
1
nate institutiilor medicale sunt foarte buie sa fie calde ~i estompate. minat este prezentata in fig. 1.11.25.
diferite dupa zonele din incinta institu- Redarea culorilor trebuie sa fie foarte
tiei ~i depind de conditiile de vizibilitate buna/excelenta pentru incaperile desti-
pe care le necesita utilizatorii: pacienti, nate operatiilor, interventiilor ~i consul-
personal auxiliar, medici. tatiilor.
Tn unele incaperi sunt determinante Modelarea intervine in cazul exami-
conditiile impuse de consultatia sau in- narilor ~i interventiilor chirurgicale ~i
terventia chirurgicala (cabinete medicale • este realizata prin intermediul aparate-
~i sali de operatie), iar in altele este lor de iluminat special destinate aces-
determinant confortul bolnavului (saloa- tui scop.
ne, rezerve).
• Csractertstlclle slstemelor
• Aspecte cantltatlve de llumlnat
Nivelurile c;Je i/uminare sunt foarte di- Tn camerele bolnavilor, sistemul de
ferite, in functie de destinatia incaperii. ! iluminat trebuie sa asigure acestora o-
Fig. 1.11.24. Sectlune prlntr-un aparat
Ele pot fi, de asemenea, reduse (seara, dihna, destinderea, lectura, sa permita
de..,.,_ntagratcu nUIIple~
in saloanele pacientilor) sau amplificate ~i examinarea lor, iar din alt punct de
1 - sursa de lumina indirecta; 2 - sursa
(in timpul consultatiei medicale, in sa- vedere sa asigure conditiile de circula-
de lumina directa; 3 - canal pentru cu-
loanele pacientilor). tie, de veghe (noaptea), precum ~i con-
renti slabi; 4 - canal pentru circuite de
Tn tabelul 1.11.6 sunt prezentate ca- · ditiile de curatire a incaperii.
alimentare; 5 - canale pentru circuite teh-
teva din nivelurile de iluminare race- Aceste cerinte implica realizarea unui
nologice; 6 - capac transparent de
mandate de CIE in functie de destina- ' sistem general, de regula, fluorescent
protectie; 7 - lentila tip Fresnel din ple-
tia spatiului. De mentionat ca ele se re- • direct-indirect, necesar ingrijirii medi-
xiglas; 8 - gratar difuzant; 9 - diblu.
fera Ia aparatele de iluminat din clase- cale curente ~i alter servicii uzuale, cu
le de calitate A ~i 8 (§ 5). Tn camerele comanda de Ia u~a. precum ~i a unui
Tabelull.11.6. Nlvelur1 de llumlnare lmedlcale
lncaperi Nivel de Nivel
, iluminare [lx] . de ill.Jrnlnar~jlx
Coridoare: Terapie intensiva: _______________ _
_l")oaptea _______ 50 _ l~c:_a_g~!!JJ_patu_h.Ji ___ 50 __
ziua/seara 200 _Ob§_ervatie 750 E~
01
Camera de garda~---- ___ _ __ _ ___ln_ft_rfTJ_f}rii _______ -~00 ,....._ '
T"": E'
clr<2uJ~~ noaptea______ _ __1_9__ __§iMi__Sj~ ~rEfj_e: __ _ _ _________ _
obserl@l~ noaptea 5 _ pre_g_atire_opera1iEL_ 500 !8i
i ,...., ! I
iluminat general 150 iluminat genera!_ __ jOOO _
I I
,examinari simple,_ <2ttin~" --~OQ_ iluminat local 10000 ! i
Cabinete medicale: _ ------+ _ Autopsie: __
0,5 1,00 1,50 2,00 m
ilull}i11_at gener~l_ _ 500 ' iluiTlin~~n_e_l'"(ll __ 750
iluminat local pentru 1000 ' iluminat local 5000 Fig. 1.11.25. DlstrlbuJ~a llumlnir11or
examinari lntr-o sec11une longltudlnali:
- -----------------
. --- --- -- -]~~i;~kQ~!Qi~§i_t~!!!~qii~~-~-------- 1 - contributia iluminatului direct;
-- _____ ___j_ iluminat general 750 2 - contributia iluminatului indirect;
· iluminat local 1000 3 - suma celor doua contributii.
I. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de ilu'minat interior
Tn fig. I. 11.26 a, se poate observa mo- rna de caracteristicile fiecarei lncaperi. I La cladirile vechi, unde de multe ori
dul de amplasare a unui astfel de aparat ! trebuie puse In evidenta plafoanele ca-
de iluminat In lncaperea bolnavilor. 11.2.5. Muzee 'i galerii de arti i re constituie elemente de arta., se reco-
Pentru coridoare, se are In vedere ca manda distributia semi-indirecta, indi-
trecerea, de Ia o camera luminata de Sistemele de iluminat destinate mu- recta sau directa-indirecta, avand In
soare In coridor sa se faca cu evitarea zeelor, expozitiilor !;li galeriilor de arta, vedere considerentele locale specifice.
contrastelor inconfortabile. De aceea trebuie sa lndeplineasca conditii speci-
aparatele de iluminat se monteaza asi- fice, In special calitative, punand In va- • Aspecte calltatlve
metric, In opozitie, fata de U!;lile came- loare exponatele tara a atrage atentia Calitatea iluminatului este deosebit
relor. Pentru ca bolnavul transportat asupra componentelor sistemului (sur- de importanta.
orizontal sa nu priveasca direct apara- se, aparate, amplasament) sau asupra Distributia /uminantelor In cazul mu-
tele de iluminat, acestea se monteaza unora din efectele sale (suprafete de zeelor !;li galeriilor de arta are aspecte
lateral pe coridor, eventual dirijat. luminanta prea mare sau prea mica). specifice. Problemele de orbire fizio/o-
Tn privinta salilor de operatii, impor- SIL trebuie sa realizeze punerea In gica sunt, In general, evitate printr-o a-
tanta este folosirea aparatului de ilumi- evidenta a caracterului exponatelor, a legere corespunzatoare a AIL, iar cele
nat scialitic amplasat, de obicei, In intentiilor autorilor atunci cand ele sunt de orbire psihologica sunt mai putin
centrul lncaperii, deasupra mesei de cunoscute. importante, durata de vizionare fiind
operatie, cu ajutorul caruia se obtin ni- destul de scurta pentru ca urmarile
veluri foarte mari de iluminare. Apara-. • Aspecte cantitative . contrastului de luminanta sa se mani-
tul de iluminat scialitic (fig. 1.11.26 b) Nivelul de iluminare In muzee !;li ga- ' teste. Aspectul care creeaza problema
se compune din mai multe surse de lu- lerii de arta trebuie mentinut In limite 1 este eel al orbirii indirecte (reflectate).
mina montate In aparate de iluminat cu relativ reduse datorita efectelor de de- i Acesta se manifestS. sub forma orbirii
reflector care concentreaza fluxul lumi- gradare a unor exponate Ia radiatii lu- I de voal a picturilor pe panza luminate
nos pe o suprafata mica (aproximativ minoase !;li ultraviolete. cu spoturi daca unghiurile de incidentS.
500 cm2) corespunzatoare campului Avand In vedere influenta luminii nu sunt corespunzator alese.
operator, asigurand o uniformitate asupra vietii obiectelor de arta se reco- Daca se folosesc casete de protectie
foarte buna !;li un nivel de iluminare de manda nivelurile din tabelul 1.11.7. din sticla, reflexia de voal poate produ-
10000 lx, evitand umbrele sau contras- Distributia fluxului luminos utilizata, ce orbire de voal. Evitarea se realizea-
tele In zona de interventie. ln general, Ia cladirile noi poate fi di- za prin alegerea unor unghiuri de inci-
AIL scialitic este dotat !;li cu sursa de recta, direct-difuzanta sau combinata denta corespunzatoare sau prin intro-
alimentare proprie (baterie de acumula- (directa sau indirecta) pentru echilibru. ducerea de AIL speciale In caseta
toare) care are rolul de a asigura un ni- Tabelull.11.7. Nlveluri de llumlnare pentru muzee •• galeril de artl
vel de iluminare pentru continuarea lu- Materialul expus I Nivelul de iluminare maxim
crului, egal cu eel normal alimentat din I admis [lxl
reteaua de 230 V. Obiecte insensibile Ia lumina I Nelimitat daca nu exists.
Pentru celelalte tipuri de lncaperi, (ex.: metal, piatra, sticla sau ceramicS., I considerente speciale dictate de
tratarea sistemelor de iluminat se face 1
cristal, bijuterii !;l.a.) radiatia termica a sursei de
In mod obi!;lnuit, binelnteles tinand sea- ! luminUorien_1:ativ, 30Q... 500) _
Picturi In ulei sau tempera, articole din 150
piele, corn, os, filde!;l, lemn lustruit !;l.a.
Materiale foarte sensibile Ia lumina ca: 1
picturi de apa, textile, tapiserii, costume, 1
manuscrise, tiparituri, gua!;le, 50
articole de botanieS. !;l.a.
Tabelull.11.8. Factori de depreclere •• caracteristlcl pentru dlferlte llmpl

Sursa de lumina I Factor de Temperatura I Eficacitate I lndicele de
Fig. 11.28 a. llumlnatul tntr-un salon
I depreciere de culoare [K) luminoasa redare a
debolnavl;
[lm/W} culorilor Ra
1 - SIL direct local; 2 - SIL indirect;
3 - SIL veghe.
White SON i-o.1o -- , 2soo - 46
-
80
_ _lSDW-TI 50 W
Lampa cu
-o~1-5----t----2-8--oo----+--1-2.-5--,---1oo-- -
1 -
incandescenta
_______ _l4_Q_m_ _____ I
------------------------~
Lampa
fluorescenta
tubulara [36 W]
culoare: 93 0,15 3000 64 95
94 0,18 3800 65 95
82 0,19 2700 90 85
83 0,20 3000 96 85
84 0,2! 4000 96 85
Lumina de zi
b data de un cer
Fig. 11.28 b AIL sclalltlc acoperit, filtrata 0,60 4500- 7000 100- 290 100
1 - AIL scialitic; 2 - SIL de plafon; printr-o sticla de
3 - masa de operatie. 44 mm grosime I
(mascate). Culoarea suprafetelor reflectante tre- lluminatul suplimentar local, contras-

Reflectanta pardoselii trebuie sa fie, in buie sa fie armonizata cu cea a surse- ' tul de luminantfl, culoare sau tonalitate
general, scazuta (0, 1... 0,3) pentru a lor. De aceea pentru zugraveli ~i placa- : al aceleia~i culori, intre exponat ~i
evidentia mai bine exponatele. in cazul in je se aleg culori calde, mate. I fond, reprezinta aspecte ale modului
care iluminatul este general localizat, cu Directionarea luminii contribuie Ia I de accentuare.
nivel ambiental scazut, se impune o par- modelarea exponatelor tridimensionale Pentru exponatele tridimensionale se
doseala cu reflectanta mai ridicata (0,4). (sculptura, ceramica, portelanuri ~.a) ~i recomanda ca fondul sa aiba o culoare
uneori chiar a celor plane cu textura. neutra sau foarte deschisa (in functie
11.2.5.1 Culoarea lumlnll Relieful trebuie realizat prin umbre u- de culoarea ~i intensitatea culorii) cu fi-
Culoarea luminii este deosebit de ~oare care accentueaza echilibrat ima- 1 nisaj difuzant ~i fara textura.
importanta in privinta redarii culorilor ginea reala, gandita de autor. Pentru obiectele mici, expuse pe
pentru galeriile de pictura ~i expozitiile lluminatul difuz suprima contrastele fond general deschis, trebuie prevazu-
in care se expun opere de arta. ~i capacitatea de modelare, imaginea ! te fonduri locale de saturatie medie
Pe de alta parte s-a constatat ca lam- receptata fiind aplatizata ~i fara detalii, i pentru a se evita pierderea vizuala a
pile cu emisie de radiatii reci in spectrul metalul apare fara luciu, cristalul ~i ce- I detaliilor, datorita contrastului de lumi-
vizibil degradeaza (altereaza) mai rapid ramica fara stralucire. nante. De asemenea, orice solutie ne-
culorile naturale. Datorita acestui consi- Lumina provenita de Ia o sursa cesita o verificare ulterioara inainte de
derent ~i al necesitatii realizarii unei am- punctuala pe o anumita directie, con- darea in exploatare, direct Ia locul de
biante calde, placute atractive, trebuie duce Ia contraste dure care pot degra- montare, unde se realizeaza ultima re-
alese Iampi fluorescente de culoare calda imaginea reala, daca nu se intervine glare, eventual, in prezenta autorului
da ~i neutra cu o redare foarte buna a cu surse de intensitati (distante de exponatului (cand este posibil).
culorilor (tab. 1.11.8). montare) diferite. 0 conditie calitativa specifica a ilumi-
De asemenea, suplimentarea cu Practic, se recomanda ca directiona- natului muzeelor este expresivitatea
Iampi incandescente cu halogen sau rea sa se realizeze prin incercari direc- sistemului, prin aceasta intelegand ca-
fluorescente compacte este adeseori te sau pe model in scopul realizarii unei , pacitatea de a pune in evidenta, prin
necesara ~i deosebit de eficienta. modelari (reliefari) corespunzatoare. lumina, caracterul compozitiei prezen-
Noua sursa SDW-T produsa de firma Accentuarea exponatelor plane sau . tate. Astfel, pentru o scena dramatica
PHILIPS poate asigura un ambient tridimensionale este un alt aspect cali- este necesar un iluminat concentrat cu
cald, o redare buna ~i o conservare tativ specific, in stransa conexiune cu · contraste, iar pentru o scena vesela,
maxima a exponatelor. modelarea. iluminatul uniform fara contraste. lnver-
sarea sistemelor conduce Ia interpre-
tari vizuale eronate.
/
'0
0
Adaptarea vizualii, in conditiile mu-
/
' zeelor, pune probleme specifice. Ast-
'--2 fel, intrarea in muzeu trebuie sa reali-
I
I zeze o trecere acceptabila din exterior
in interior. De asemenea, gradarea ilu-
minarilor pe parcursul circuitului de vi-
, zitare trebuie sa fie judicios aleasa in-
cat sa nu se produca, niciodata, salturi
de niveluri. in special, trecerea de Ia ni-
veluri ridicate (sculptura) Ia niveluri
scazute (tapiserii) nu trebuie sa se pro-
a b duca direct. Aspectul exponatelor, da-
ca nu se respecta aceasta conditie, va
Fig. 1.11.27. SIL pentru galeril de plcturi ,1 exponate plane: fi intunecat, sumbru.
a - SIL general/ocalizat direct difuz; b - SIL generallocalizat 1.
, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , ' • caractertstlclle slstemelor
de llumlnat destinate muzeelor
~ galerillor de artl
Sistemul de iluminat prin componen-
tele lor trebuie sa realizeze conditiile
I cantitative ~i calitative enuntate. Avand
rl ~IJ
in vedere caracterul, in general, dina-
mic al acestor obiecte (in special, ex-
~ L~ pozitiile) ~i sistemul de iluminat trebuie

sa se adapteze acestor cerinte, prin
L__-,------
flexibilitatea (supletea) sa, respectiv,
prin modul de adaptare rapida Ia situa-
--nlil tii noi fara modificarea cailor de curent.

SIL combinat (general ~i local) aco-
- lj pera, in mod uzual, cerintele functiona-
~~~---- le ~i estetice ale muzeelor ~i galeriilor.

Astfel, sistemul de iluminat general uni-
b form distribuit asigura nivelul de ambi-
a
anta. Acesta poate fi suplimentat,
Flg.l.11.28. SIL local pentru exponate plane: atunci cand este necesar, cu iluminatul
....__________a_-_A_l_L_I_in_ia_r_e_;_b_-_A_IL_p'--un_c_t_u_a_le_.- - - - - - - - - - ' · local.
Printre cele mai dinamice sunt struc-

turile spatiale cu AIL punctuale, varia-
bile ca pozitie. 30°
11.2.5.2 Galerllle de plt:lurl, taplserll

,Jslte exponste plsne
Sistemul de iluminat general localizat I·Qj
destinat galeriilor de pictura poate fi
realizat prin benzi sau ~iruri luminoase, ~~
,Cl
montate pe contur, cu o eventuala
orientare catre peretii de expunere, uti- I~
lizand AIL fluorescente integrate in pia-
ton (fig. I. 11.27 a). Sistemul este flexi- plafon
bil deoarece permite schimbarea expo- ~gg~~c=~l~um~in~os~
natelor, eficient, realizand directionarea ,b
1.5 m
iluminatului catre exponate, ~i confor- / I
tabil, datorita unei distributii acceptabi- / I I ,
le de luminante ~i cu accentuarea co-
respunzatoare a peretilor de expunere.
/I
_j _ _ _l_ _ _ _ _ _ _ _ j
!
Un sistem de iluminat general locali-

zat ~i directional (in sectiune) este pre- Fig. 1.11.29. SIL (amplasare) pentru o galerle de plcturl:
zentat in fig. I. 11.27 b. a - SIL general fix perimetral + SIL local reglabil; b - SIL general fix (banda +
Se poate remarca AIL echipat cu Iafon luminos + SIL local re labil, c - coordonatele de ozitionare.
Iampi fluorescente integrat in plafonul
fals (2). Sistemul este prezentat pentru de dimensiunile exponatului (daca inal- - vitrine din sticla aparenta.
o incapere ingusta de expunere (cori- timea exponatului este mai mare decat Fenomenul de reflexie perturbatoare
dor), dar poate fi utilizat ~i pentru o in- cea din fig. I. 11.29 c, se adauga 4 em de vaal, ce se manifests Ia suprafata
capere mai larga prin simetrizarea so- Ia cre~terea inaltimii cu 2,5 em). sticlei de protectie, trebuie diminuat
lutiei. Se preteaza Ia inaltimi mici. Distanta de montare x rezulta: astfel:
De asemenea, tot pentru muzeele X= (H-1,6)tg 30° (1.11.1) - adoptarea de suprafete cu reflectan-
amenajate in cladiri vechi, cu caracter Tn fig. I. 11.29 a ~i b se poate urmari te mari pentru fondul de expunere,
istoric, care sunt accesibile publicului , modul de amplasare a SIL local fats de postamente sau socluri;
in timpul zilei, se poate combina ilumi- SIL general (perimetral sau central) in - utilizarea de AIL cu luminanta scazuta;
natul natural cu eel electric. Astfel, pri- conexiune cu pozitia de observare. - inclinarea geamului vitrinei/casetei cu
mul este folosit pentru ambianta, iar al eel putin 10° fata de planul vertical
doilea, localizat (cu spoturi), pentru ac- 11.2.5.3 Galerllle pentru sculpturl (fig. 1.11.31).
centuare. Pentru curatenie ~i circulatia Tn aceste incaperi, SIL combinate re- Ni~ele neprotejate se utilizeaza in
personalului se utilizeaza un iluminat u~esc sa acopere toate exigentele, prin- muzeele de istorie amenajate in cladiri-
redus de circulatie. tr-un SIL general uniform distribuit de muzeu. Se pot utiliza ni~ele existente,
Un SIL general uniform distribuit uti- ambiantfl, realizat cu surse fluorescen-
lizand un plafon luminos/luminat poate te, completat cu un SIL local cu spoturi.
fi, de asemenea, realizat pentru galeri- Flexibilitatea sistemului Ia dinamica
ile de pictura, unde nu este necesara schimbarii exponatelor poate fi obtinu-
modelarea. ta prin montarea spoturilor pe ~ina,
Expozitiile de desene, plan~e. foto- ceea ce permite modificarea u~oara a
grafii ~i alte exponate instalate pe pa- pozitiei acestora.
nouri verticale, pe langa iluminatul ge- Tn fig. 1.11.30 este prezentata schita
neral, trebuie echipate cu iluminat lo- ' unui sistem de iluminat combinat. Sis-
cal, realizat, in mod obi~nuit, cu Iampi temul de iluminat general (1) este rea-
fluorescente montate in AIL specializa- lizat cu AIL cu Iampi fluorescente inte-
te (fig. I. 11.28 a) sau cu AIL cu LIH (fig. grate in plafon ~i iluminatul local (2) cu
1.11.28 b). spoturi luminoase montate pe ~ina intr- Fig. 1.11.30. SIL comblnat
Sistemele de iluminat local pentru a structura spatiala. din muzeele cu sculpturi.
galeriile de picturi sau alte exponate Adeseori, in cladiri vechi sau chiar de
plane verticale similare trebuie sa inde- 1
data mai recenta, se utilizeaza un pia-
plineasca o serie de conditii geometri- ; fon luminos (transparent) cu lumina na-
ce de amplasare, pentru realizarea , turala ziua, ~i electrica, seara.
conditiilor calitative anterior enuntate,
coordonate cu sistemul de iluminat ge- 11.2.5.4 Muzee de lstotfe,
neral ambiental. Astfel, in fig. 1.11.29 c, numlsnJstlcj, flll,.lllllunlle ,Jslte
sunt indicate coordonatele unghiulare destlnstll
~i liniare ale pozitiei unui spot luminos Tn afara aspectelor comune tratate in
cu distributie concentrata sau larga. domeniul istoriei ~i ~tiintelor naturale,
Pentru o vedere corecta a exponatu- se utilizeaza ~i sisteme specifice de
lui, sunt necesare: expunere, ca:
- o components data de iluminatul ge- - ni~e protejate sau neprotejate cu pe- ' Fig. 1.11.31. SIL general (2)
neral difuz (:::: 40 % Etot) rete din sticla;
"SIL local (1).
- distante minime de vedere in functie - casete verticale sau orizontale;
ferestrele ~.a. pentru a monta in aces- Casetele orizontale, utilizate pentru tional. lnterconexiunea dintre iluminat
tea exponate tridimensionale iluminate exponate mici (bijuterii, numismatica), ~i arhitectura este, mai ales in acest
cu spoturi sau alte sisteme mascate. primesc lumina fie de Ia SIL-general, fie ' caz, o conditie determinanta in con-
Ni~ele protejate cu sticla, utilizate in cumulat cu eel local (inglobat in caseta). ceptia unui ansamblu care sa cores-
muzeele de ~tiinte naturale sau de is- Vitrinele utilizeaza iluminatul general punda exigentelor destinatiei.
torie, pentru exponatele tridimensiona- fluorescent direct realizat cu AIL inte- Mediul luminos trebuie sa realizeze o
le, se echipeaza cu un sistem de ilumi- grate in plafon. Pot fi echipate ~i cu ilu- ambianta placuta, calda, de divertis-
nat propriu integrat. : minat local interior fluorescent (1) sau ment festiv. Din punct de vedere al
Aceste moduri de expunere (in ni~a ' incandescent (2), ca in fig. 1.11.33, da- functiunii se pot distinge doua tipuri de
inchisa) se pot utiliza numai in cazul in ca exponatele impun aceasta. sisteme de iluminat:
care exponatele nu se degradeaza da- • Partlcularfti1i speclftce - destinate salilor de spectacole ~i
torita degajarilor de caldura ale surse- I Radiatiile luminoase ~i ultraviolete re- anexelor lor, accesibile publicului,
lor. Daca evacuarea caldurii nu este 1 prezinta factori agresivi, de degradare ' pentru care caracteristicile sunt simi-
posibila, se alege un alt sistem. a unor opere de arta. Degradarea de- lara indiferent de destinatia salii (tea-
Casetele verticale se monteaza apa- pinde de: tru, opera, cinematograf sau cele cu
rent, pe perete, cuprinzand iluminatul - sensibilitate spectrala a materialului; caracter polivalent);
local integrat (fig. 1.11.31). Daca expo- - compozitia spectrala a luminii; - de productie, specific scenei teatre-
natele se degradeaza Ia temperatura - cantitatea de lumina captata, care lor, operelor, care are multe parti co-
sau lumina, AIL local, se monteaza (cu . este in functie de nivelul de iluminare mune cu sistemul din studiourile de
anexele ~i suprafata de transfer de • ~i timpul de expunere. cinematografie ~i televiziune.
caldura) in afara casetei (fig. I. 11.32). Deteriorarea se poate manifesta in
1
general sau selectiv, prin alterarea une- Aspecte cantitative
ia sau a mai multor culori. Nivelul de iluminare pentru aceste
Degradarea se manifesta Ia materia- categorii de incaperi trebuie astfel ales
lele de natura organica ~i este in ' incat sa asigure o trecere treptata de Ia
functie de cantitatea de lumina Q = Cl>·t , intrarea in cladire ~i pana in sala de
[lm·s] (in care cJ> este fluxul luminos ~i. spectacole, tara variatii mari, ~i. in
t, timpul de expunere) care actioneaza orice caz, ultima incapere inainte de
3 asupra exponatului. 1 sala va avea un nivel mai scazut decat
Efectul cumulat al cantitatii de lumi- . eel al salii. Nerealizarea acestui dezide-
na ~i al compozitiei spectrale produce ; rat va crea un aspect sumbru, trist al
2 o degradare (D) mai rapida sau mai i salii, Ia prima vedere.
lenta in functie de caracteristicile fizi- Pentru sala de spectacole, nivelul
cochimice ale materialelor. 1 variaza in functie de destinatie de Ia
Efectul radiatiilor asupra culorilor es- 50 lx pentru cinematografe, 100 lx Ia
te determinat de lungimea de unda teatre, sali de concerte, pana Ia 150 lx
astfel ca radiatiile luminoase cu lungimi pentru auditorii ~i sali de conferinte.
de unda mici ~i cele ultraviolete sunt Pentru cladirile reprezentative, de tip
Fig. 1.11.32 Caseti vertlcali (2) cu
cele mai agresive. unicat, nivelul poate fi ridicat cu 1 sau
AIL (1) montat in exteriorul casetel;
Radiatiile luminoase de lungime de 2 trepte. Pentru salile polivalente se
in caseti transmlsia lumlnll se
unda mare ~i cele infraro~ii nu degra- asigura mai multe trepte de niveluri,
reallzeazi prin stlcli plani (3).
deaza culorile, dar daca sunt in apro- obtinute in mod obi~nuit prin reglarea
pierea exponatelor de hartie, fibre tex- tina a fluxului luminos, in functie de ac-
tile ~.a. pot conduce Ia uscarea ~i dis- tivitatea desfa~urata in sala, in momen-
Q Q trugerea lor, datorita caldurii acumulate tul considerat. Pentru holuri de intrare
in acestea. ~i foaiere se recomanda 150 ... 200 lx,
Masurile de protectie impotriva de- iar pentru zona de acces catre sala, un
gradarii sunt: nivel de iluminat mai redus, in functie
- utilizarea de Iampi fluorescente cu i de distributia salii.
emisie scazuta sau practic nula de : Distributia fluxului luminos trebuie sa
radiatii ultraviolete (datorita conversi- , satisfaca conditiile de contort, astfel ca
ei ~i absorbtiei acestor radiatii de ca- I are totdeauna ~i o componenta de flux
tre stratul de luminofor dublu); I superior, mai mare sau mai mica, in
- utilizarea lampilor incandescente cu i functie de destinatie (Ia salile de cine-
halogen sau cu descarcari tip SDW; I matograf mai mare, Ia celelalte, mode-
- utilizarea materialelor absorbante de : rata), atat pentru sala de spectacole,
radiatii ultraviolete (filtre ultraviolete) ~i cat ~i pentru anexele sale.
2 transparente pentru lumina naturala;
- limitarea nivelului de iluminare ~i re- Aspecte calltatlve
ducerea timpului de expunere Ia radi- in sala ~i in anexe distributia lumi-
atiile luminoase. nantelor trebuie sa prezinte un echili-
bru foarte bun. Astfel, sursele de lumi-
11.2.6. Sili de spectacole na trebuie sa aiba 0 luminanta mode-
rata pentru evitarea orbirii directe (fizio-
/,: Sistemele de iluminat destinate sali- logice), in special, cand Ia sali vechi se
lor de spectacole trebuie sa raspunda utilizeaza candelabra sau aplice deco-
Fig. 1.11.33. SIL Interior pentru vttrlne unor problema deosebite atat din rative cu surse de lumina vizibile. Evi-
transparente. punct de vedere estetic cat ~i tunc- tarea orbirii psihologice se realizeaza
prin echilibrul de ansamblu obtinut prin distribuit, cu amplasarea AIL in functie

a fluxului luminos, acesta fiind dirijat
gradarea judicioasa a fluxului superior. de rezolvarea plastica arhitecturala a
catre plafonul fals, obtinand astfel 0 lu-
Gradarea ambientala a reflectantelor salii, intr-a conceptie unitara arhitectu-
minanta uniforma a acestuia.
este deosebit de importanta pentru Comanda luminii trebuie realizata
ra-iluminat. Totodata se tine seama de
echilibrul vizual. Astfel, plafonul se zu- necesitatea functionala a intretinerii
centralizat, dintr-o camera de regie; ali-
grave!;lte intr-a culoare foarte deschisa, curente prin accesul U$Or Ia AIL $i
mentarea cu energie electrica a apara-
p =0,8 ... 0,9, peretii cu culori estompa- surse, pentru curatire $i inlocuire. in
telor de iluminat se face asttel incat sa
te cu p = 0,4 ... 0,6 $i pardoseala cu mod uzual, pentru AIL integrate in
· se poata efectua reglarea tina a nivelu-
p < 0,3. in cazul utiliziirii surselor incan- lui de iluminare.
plafoane inalte, se prevede un etaj su-
descente cu halogen, suprafata pardose- perior tehnic, cuprinzand pasarele $i
Pentru salile de spectacole cu carac-
lii va fi difuzanta $i cu reflectanlfi mica. plattorme de circulatie pentru perso-
• ter multifunctional (concert, conferinte,
Necesitatile de contort impun o cu- manifestari !;ltiintifice sau culturale, ci-
nalul de intretinere.
loare aparenta calda a surselor de lu- Pentru salile de opera se adopta, de
nematograf $.a) este necesara realiza-
mina, cu exceptia salilor de conferinte cele mai multe ori, solutia clasica a ilu-
rea unui sistem de iluminat flexibil
unde este recomandata o culoare minatului general realizat cu candela-
adaptabil Ia diferitele functiuni. Se pre-
neutra care corespunde necesitatilor bra decorative din cristal, echipate cu
zinta, de exemplu, doua posibilitati:
ambientale. Pentru sali reprezentative Iampi fluorescente compacta de di-
- echiparea salii cu doua sau mai multe
(unicat) de teatru, opera, concert, LIH SIL, care sa poata fi conectate inde-
mensiuni reduse. Candelabrul trebuie
realizeaza un ambient cald-atragator, prevazut cu un sistem mecanic (troliu)
pendent, tara ca nefunctionarea unuia
placut, punand in evidenta stralucirea de ridicare Ia partea superioara a salii
sa fie sesizata de publicul spectator.
unor elemente decorative. - prevederea unui singur SIL direct sau
sau chiar de mascara, intr-un plafon
De asemenea, spatiile de acces (ho- fals, asttel ca pe perioada spectacolu-
semidirect cu mai multe trepte de
luri, foaiere, scari monumentale $.a) vor functionare ( 1... 3), corespunzatoare
lui sa nu impiedice vizibilitatea specta-
fi tratate similar. torilor aflati Ia balcoane. Sistemul este
mai multor niveluri de iluminare.
Pentru salile polivalente mari $i anexe- completat cu aplice laterale pe pereti $i
Prima varianta este mai estetica dar
le lor, se pot folosi ca solutii moderne necesita o investitie mai mare; a doua
balcoane, din material $i de conceptie
lampile fluorescente din noua generatie este mai economica, dar mai modesta
similare.
de culoare calda cu redare foarte buna ca aspect.
Pentru salile de concert vechi, in ca-
a culorilor. Casele de cultura $i salile de Pentru salile de $edinte importante
zul unei modernizari a instalatiilor de
cinematograf obi!;lnuite se trateaza simi- este recomandabil un iluminat direct
iluminat, sistemul se mentine in nota
lar. in salile de cinematograf importante, pentru scris-citit $i un iluminat indirect
initiala in concordanta cu rezolvarea
cu finisaje deosebite, se utilizeaza surse de echilibrare a luminantelor.
arhitectonica.
incandescente cu halogen. Salile de cinematograf impun sistema
Pentru salile de concert moderne se
recomanda un SIL uniform distribuit cu
specifice, data fiind solicitarea perma-
Redarea culorilor trebuie sa fie foarte nenta a ochiului. Datorita acestui con-
integrarea AIL cu Iampi incandescente
buna sau buna. Culoarea suprafetelor cu halogen in plafonul salii Ia inaltime
siderent este indicat ca, in perioadele
ambientale, in general calda $i nesatu- mare. Deoarece contrastul AIL-platen
dintre spectacole, mediul luminos sa fie
rata, corespunde unui mediu luminos odihnitor, tara contraste $i cu un echi-
poate fi mare, este necesara introduce-
confortabil. rea unui iluminat suplimentar indirect
libru deosebit al distributiei luminan-
Modelarea figurii umane nu pune sau semiindirect, pentru echilibrarea
' telor. Aceasta se poate realiza cu un
problema in cazul utilizarii unor aparate distributiei luminantelor.
· SIL indirect in totalitate sau combinat.
cu components de flux inferior. Aceas- in fig. 1.11.34 se poate urmari o sec-
in fig. 1.11.35 este data o sectiune
ta se rezolva, de regula, prin folosirea tiune printr-o sala de concert echipata
: longitudinala printr-o sala de cinema-
iluminatului incandescent cu halogen. . tograf prevazuta cu un SIL indirect (1)
cu doua sistema de iluminat general
uniform distribuit $i anume: iluminat di-
mascat in scafele transversale (3), sus-
• Caractertstlclle sistemelor rect concentrat cu AIL.D (cu reflector
. pendate de pla!;leul de rezistenta (4).
de llumlnat pentru sAil de spectacole din sticla oglindata, Iampi LIH $i inte-
Pentru completare este utilizat SIL se-
Pentru toate tipurile de sali amintite grate in platen) $i iluminat indirect rea-
miindirect realizat cu aplicele (2) man-
se adopta sistemul general uniform lizat cu AIL.ID cu distributie nesimetrica
. tate pe peretii laterali.
r-------------------------------, Adaptarea vizuala Ia trecerea de Ia
iluminatul in functiune Ia intreruperea
~ PASARELA
ACCES
sa sau invers este o problema foarte
importanta pentru confortul vizual. 0
trecere instantanee sau rapida ,de Ia
totul Ia nimic" este inadmisibila pentru
confortul ochiului, in conditiile unei sali
ZONA ZONA PUBLICULUI REGIE LUMINI 4 3

ORCHESTREI
(ESTRADA)
Fig. 1.11.35. SecPune longitudinall

Fig. 1.11.34. Sectble longlludnall prlnb"-o sail de concert, echipatl cu 2 SIL prlntr-o sail de cinematograf.
de spectacole. Solutia optima este re- prevazute SIL de siguranta. pentru ilu- re de urmarire a actiunii, de 1,5 kW, cu
glarea tina a fluxului luminos. Solutia minat astfel: de evacuare, impotriva fascicul concentrat. Daca sunt montate
economica, dar mai putin confortabila, panicii (Ia salile cu mai mult de 400 de in fundul salii, treptele de putere vor fi
este reglarea in trepte. locuri), de circulatie in sala ~i iluminat mai mari.
La cinematografe, comanda princi- de marcare a hidrantilor. in cazul in care sala are balcon AIL se
pahi se realizeaza din cabina de pro- pot manta ~i pe frontalul balconului re-
iectie ~i anume, de Ia fiecare aparat ci- • Sistema de llumlnat pentru scene (de alizandu-se un sistem mixt: iluminat din
nematografic (comanda amplasata lan- prod~) plafon combinat cu iluminat din balcon.
ga orificiul de observare). in afara co- SIL de productie sunt destinate sce- Pentru proiectoarele destinate ilumi-
menzii principale, se prevad 1 sau 2 nele teatrelor, operelor, studiourilor de natului lateral-fata se prevad deschi-
comenzi de securitate, accesibile nu- radio, televiziune ~i cinematografie. llu- deri laterale fixe sau escamotabile co-
mai personalului de intretinere. Dease- minatul de productie pentru scena pre- mandate de Ia distanta. Se monteaza
menea, trebuie prevazuta posibilitatea zinta o complexitate deosebita datorita 3 ... 6 proiectoare de 1...3 kW pe fieca-
de actionare de catre personalul de in- necesitatii de a fi in concordanta cu re parte, de regula, cu pozitie fixa. Este
tretinere, din locuri u~or accesibile, a desfa~urarea actiunii, de a servi aceas- recomandabil ca toate proiectoarele
unui iluminat redus pentru curatenie. ta actiune, de a simula iluminatul natu- pentru iluminatul din fata ~i lateral-fata,
Sistemele de iluminat destinate ane- ral de zi, seara sau intermediar, de a sa fie prevazute cu filtre colorate co-
xelor salii trebuie sa creeze un cadru produce efecte luminoase care sa su- mandate de Ia distanta.
placut, festiv, de Ia intrare, hoi princi- blinieze actiunea piesei. lluminatul lateral din scena se reali-
pal, holuri secundare, foaiere, scari ~i lluminatul scenei trebuie sa poata fi zeaza de Ia doua grupuri de proiectoa-
pana in sala. Astfel, Ia intrare, in exte- comandat cu proptitudine manual sau re (5) a~ezate pe un ax vertical comun,
riorul cladirii, sub copertina de protec- automat, cu reglare lenta sau rapida a denumite arlechine. Se prevad pe fie-
tie sau sub porticul fatadei, Ia cladirile fluxului luminos. care parte cate 3 ... 6 arlechine de
clasice, se prevede un iluminat de pri- SIL de productie pentru scena se pot 500 ... 1000 w in functie de marimea
mire, atragator, realizat cu Iampi in- grupa in urmatoarele categorii de ilumi- scenei. lluminatul lateral se poate com-
candescente cu halogen sau fluores- nat: din fata ~i din lateral-fata, iluminat pleta ~i cu proiectoare portative (6)
cente in functie de solutia de ansamblu lateral, de sus, iluminatul orizontului, montate pe stative ~i racordabile Ia pri-
~i in concordanta cu iluminatul stradal. mobil. in fig. 1.11.36 sunt indicate pozi- zele laterale sau Ia cutiile de prize pre-
Holul principal trebuie sa fie deosebit tiile de principiu ale diferitelor AIL pen- vazute in pardoseala.
de atractiv, cu un nivel de iluminare de tru scena. lluminatul de sus se realizeaza cu ri-
100 ... 200 lx in functie de importanta lluminatul din fata ~i lateral-fata au valtele (7), proiectoarele (8) montate pe
salii ~i de stilul arhitectural, folosind rolul de a acoperi avanscena ~i zona pasarela mobila sau pe stelajul rivaltei,
LIHILF compacte/MH sau LEDuri de imediat urmatoare de Ia Cortina catre precum ~i cu ajutorul proiectoarelor de
culoare calda. interior. AIL folosite sunt pentru ilumi- tip clopot (9) montate intre rivalte.
Pentru holurile salilor de conferinte ~i natul rampei (1), proiectoarele reglabile Acestea asigura iluminatul general di-
similare se adopta un SIL uniform dis- comandate de Ia distanta montate fie fuz al scenei, prevazandu-se 2 ... 3 :;;iruri
tribuit ce se realizeaza in functie de re- in pozitia (2) in cavitatea transversala paralele in functie de adancimea sce-
zolvarea plastica a plafonului, folosind din plafonul salii, fie in pozitia (3) in nei. Calculul rivaltei se face pentru cu-
AIL fluorescente, de regula, incastrate. ni~a realizata transversal pe peretele loarea alba, incat sa se realizeze Ia ni-
in afara iluminatului normal al salii ~i de protectie al balconului. La teatrele velul scenei o iluminare medie de
anexelor, data fiind aglomerarea de oa- mari :;;i moderne proiectoarele din fata 500 lx. Proiectoarele amplasate pe pa-
meni care creeaza posibilitati de acci- (3) se pot manta in fundul salii, intr-a sarela mobila sunt de tipul spot con-
dente Ia intreruperea acestuia, trebuie incapere special destinata :;;i care central (cu Ientile Fresnel) avand o pu-
poate fi comuna cu camera de coman- tere de 500 ... 2000 W, cu rol de urma-
da ~i orga de lumini. rire a actorilor pe scena (se monteaza
Pentru iluminatul lateral-fata se pre- 2 ... 6 proiectoare). Clopotele au rolul de
vad proiectoarele (4) montate in des- a ridica nivelul de iluminare orizontala
chideri in peretii laterali ai salii sau in scena, fiind echipate cu Iampi de
avanscenei. 500 ... 1000 W. in mod curent, se mon-
lluminatul rampei are rolul diminuarii teaza intre prima ~i cea de a doua ri-
contrastelor produse pe fata actorilor valta. La scenele adanci se pot manta
de iluminatul din plafon sau din peretii :;;i intre a doua :;;i a treia rivalta.
laterali. Ea este echipata cu patru lluminatul orizontului are rolul de a re-
Fig. 1.11.38. Sec1iune prtntr-o scenl culori: alb, albastru, galben ~i ro:;;u, fie- aliza lumina de orizont pentru a putea
cu marcarea echlpamentului: care putand fi comandata ~i reglata se- simula cerul Ia diferite ore ale zilei, de Ia
parat, in functie de necesitatile functio- aurora :;;i pana Ia amurg, precum ~i a
1 - iluminat pentru rampa; 2 - proiec-
tor de sus din sala; 3 - proiector din fatii nale. La teatrele mari rampa este esca- noptilor cu luna. Pentru a putea
motabila. reproduce efectele reale din natura,
(balcon); 4 - proiectoare laterale din sala;
5 - proiectoare laterale scena (arlechi- Proiectoarele din plafon se orientea- iluminatul orizontului se realizeaza de
ne); 6 - proiectoare mobile; 7 - rivalte; za cu axul longitudinal coliniar cu latu- sus, cu proiectoarele (10), ~i de jos, cu
ra unghiului de 35° .. .45° facut cu linia AIL speciale (11) :;;i (12). Pentru ilumina-
8 - proiectoare de sus, montate pe
pasarela mobila (14); 9- clopote; vederii orizontale a unui actor situat in tul de sus al orizontului, se folosesc
zona centrala a scenei. Pentru ilumina- proiectoare de tip special, avand intre
10 - proiector de orizont (sus-fata);
11 - proiector de orizont (jos-fata); tul din plafon se prevad urmatoarele 500 ~i 1000 W echipate cu filtre de
surse: 4 ... 8 proiectoare de 3 kW cu re- culori diferite (4 ... 6 culori: albastru
12 - proiector de orizont (jos-spate); 13
- AIL pentru circulatie; 14 - pasarela mo- partitie elipsoidala a intensitatilor lumi- intens, albastru palid deschis, galben,
noase, 2 ... 3 proiectoare de 5 kW cu ro~u. verde :;;i alb). Fluxul necesar se
bila; 15 - pasarela fixa.
lentila plan-convexa ~i 2 .. .4 proiectoa- calculeaza astfel incat sa se realizeze
1000... 2000 lx albastru l;li 300 ... 600 lx sa i se acorde importanta functionala culoare neutra, iar Ia halele inalte lam-
pentru celelalte culori. Pentru iluminatul ce o are, iar prin gradarea judicioasa a pile cu vapori de mercur sau sodiu de
de jos se folosesc fie proiectoare echi- factorilor cantitativi sa se asigure o inalta presiune.
pate cu Iampi de 500 W, fie AIL speci- creli)tere a productivitatii muncii in con- Se preferS. culoarea neutra-rece Ia
ale de tipul celor folosite pentru ilumina- ditiile realizarii calitative a produselor l;li halele puternic vitrate sau cu lumina-
tul rampelor cu o putere de 300 ... 500 a economiei energetice. toare l;li culoarea neutra pentru halele
W. Se utilizeaza, de asemenea, filtre co- cu vitrare moderata sau nevitrate.
lorate in aceeali)i proportie ca l;li in ilumi- • Aspecte cantitatlve
natul de sus. in cazul utilizarii AIL de tip
rampa, acestea se prevad astfel incat
Nivelul de iluminare
La spatiile industriale, acesta este
sa fie escamotabile, pentru a permite impus, in exclusivitate, de sarcina vi-
de llumlnat pentru ..,.i
• Caracterlstlclle slstemelor
lndustrlale
Aspectele cantitative l;li calitative
circulatia in zona respectiva. Fluxul ne- zuala caracteristica (tab. 1.11.1). enuntate au definit, de fapt, caracteristi-
cesar se calculeaza astfel incat sa rea- Distributia f/uxului /uminos cile sistemului care va trebui sa fie ales,
lizeze 250 ... 500 lx pentru albastru l;li in general, datorita inaltimii mari a ha- incat sa realizeze exigentele impuse.
75 ... 150 lx pentru celelalte culori. lelor industriale, distributia directa este in general, in functie de inaltimea in-
Utilizarea LIC pentru iluminatul ori- cea mai economica l;li recomandabila caperii se definesc:
zontului prezinta dezavantaje cum ar fi: pentru sarcinile vizuale obil;lnuite. • spatii (hale) industriale de inaltime
- eficacitate luminoasa scazuta cu un Pentru unele incaperi industriale de mica sau medie (h < 6 m);
consum mare de energie electrica; I inaltime mica, unde sarcinile vizuale • spatii (hale) industriale inalte
- reglarea Ia temperaturi scazute ale fi- presupun 0 precizie ridicata, trebuie sa (h > 6 m).
lamentului (cu coborarea tensiunii) se creeze conditi suplimentare de con-
1 in conformitate cu cele enuntate Ia cap.
produce importante modificari de cu- fort. Aceasta se realizeaza printr-o pro- 6, in iluminatul spatiilor industriale se uti-
loare, care altereaza efectul filtrelor; partie de flux superior mai mare utili- lizeaza unul din urmatoarele sistema:
- lumina insuficient de difuza creata de zand aparate cu distributie semidirecta. - general uniform distribuit;
aceste surse. Pentru cazuri cu totul speciale, unde - localizat/zonat;
Valorile indicate pentru puterile pro- procesul tehnologic o cere (mecanica - combinat.
iectoarelor sunt date pentru LIC, Ia alte foarte tina), Ia punctele de control, ghi- Sistemul de iluminat general uniform
surse determinandu-se in functie de dul CIE recomanda chiar un iluminat distribuit este specific halelor inalte cu
eficacitatea luminoasa. aditional indirect de echilibrare a distri- procese de fabricatie de aceeali)i cate-
Pentru comanda l;li reglarea luminii, butiei luminantelor. gorie (aceeali)i sarcina vizuala de preci-
se utilizeaza un pupitru electronic de Solutia este oneroasa din punct de zie mica l;li medie, uniform distribuita
comanda, (orga de lumini) conectat Ia vedere al consumului de energie elec- pe suprafata utila).
computer l;li amplasat in partea opusa trica l;li se aplica numai dupa un calcul Cateva example de utilizare: hale din
scenei, din care operatorul are o buna : tehnico-economic atent. industria metalurgica, siderurgica, ha-
vizibilitate a scenei l;li salii. La pupitrul1 lele echipate cu mali)ini l;li utilaje mari
de comanda se conecteaza toate cir- • Aspecte calltatlve din constructia de mali)ini, hale destina-
1
cuitele de lumina ale scenei, sistemul Distributia luminantelor in campul vite realizarii prefabricatelor din cons-
putand memora un numar de scene de zual consta in evitarea orbirii directe, tructii li).a.
lumina. Sistemul mai dispune de me- reflectate l;li o judicioasa gradare a um- in fig. 1.11.37 este data o sectiune
morii de grup l;li de un registru de me- brelor. printr-o hala industriala inalta. Se re-
marie, care poate fi programat pentru Evitarea orbirii directe se realizeaza in marca montarea AIL deasupra podului
a obtine secventele dorite pentru siste- halele inalte, printr-o corecta alegere a rulant, care, de regula, este utilizat l;li
mele de iluminat. ansamblului aparat de iluminat - sursa, , pentru intretinerea acestora l;li schim-
Tranzitia luminii de Ia o scena Ia alta care sa asigure unghiul de protectie vi- i barea surselor. De asemenea, monta-
poate fi abrupta, continua sau centro- zuala corespunzator, iar in halele de ! rea AIL in acest caz general se face pe
lata de ritmul muzicii. inaltime mica, marimea luminantei plafo- 1
elementele de constructii existente
nului este o solutie uneori acceptabila. : (ferme, grinzi cu zabrele, grinzi din be-
11.2.7. Spatli industriale Evitarea orbirii reflectate pune pro- : ton armat prefabricate) cu prindere prin
blema dificile in halele industriale inal- 1 sudare de structurile metalice l;li prin
Datorita proceselor tehnologice l;li de te. Orbirea reflectata poate fi diminuata 1 dibluri impuli)cate in cazul betonului ar-
munca variate, in functie de categoria sau eliminata prin orientarea aparatelor 1 mat; nu sunt admise sistema de prin-
produselor realizate in industria, sarcinile de iluminat in al;la tel incat intensitatea dere care micli)oreaza rezistenta meca-
vizuale sunt extrem de variate ca dimen- reflectata sa nu coincide cu linia privirii : nica a structurii.
siuni, forma (bi-sau tridimensionale) al;l9- (amplasarea AIL in stanga observatoru-
zate pe un fond contrastant sau necon- lui cu un unghi de incidents mai mare
trastant, colorate (intens sau estompat) de 25").
sau cenuli)ii. Cu cat detaliile sunt mai Orientarea corespunzatoare a ilumi-
fine, cu atat se cere o distingere mai natului local contribuie in mod eficient
buna a sarcinii vizuale, impunand conditii Ia modelarea sarcinilor vizuale tridi-
cantitative l;li calitative superioare. mensionale.
Micile defecte calitative de orbire ale Culoarea luminii este impusa, in ge-
sistemelor pot conduce, prin acumulare, neral, de necesitatile de redare a culo- I
Ia degradarea conditiilor de vizibilitate rilor specifice, sarcinilor vizuale colora- I
care au ca efect oboseala vizuala urma- te din anumite domenii industriale (tex-
ta de scaderea performantei vizuale. tile, coloranti etc.). in general, daca nu
Deoarece iluminatul este o compo- sunt necesitati de redare, Ia halele in- Flg. 1.11 .37. Sectlune prlntr-o hall
nents. de baza a desfali)urarii corespun- dustriale de inaltime mica se recoman- lndustrlali lnalti.
zatoare a procesului de munca, trebuie da utilizarea lampilor fluorescente de 1 ' - - - - - - - - - - - - - - - - - '
Sistemele de iluminat general locali- tara intervale, in functie de nivelul de ilu- ~

1
zire $i ventilare.
zat $i zonat sunt specifice halelor in- minare. Pentru obtinerea unei distributii lluminatul local industrial se poate
dustriale in care se desfa$oara simul- uniforme se recomanda respectarea ! alege, in general, pe baza schemelor
tan mai multe procese de fabricatie distantelor indicate in fig. 1.11.38. din fig. 1.11.42 (recomandate de ghidul
sau mai multe operatii cu sarcini vizu- Din punctul de vedere al directionarii lu- CIE de iluminat interior), care cuprinde
ale diferite. Sunt caracterizate printr-o minii $i al evitarii orbirii reflectate, am- indicatii pentru sistemele de iluminat
distributie neuniforma a iluminarilor deplasarea paralela cu directia vizuala este local in functie de caracteristicile sarci-
terminate de cerintele tehnologice. De ! cea rnai recomandata (fig. 1.11.39). nilor vizuale dificile.
regula, aceste hale sunt de inaltime mi- ' De mentionat ca, daca inaltimea este 1 Prin iluminatul local se urmaresc, can-
ca $i medie. mai mare, AIL cu distributie directa i titativ $i calitativ, urmatoarele aspecte:
Sistemele de iluminat combinat (ge- sunt cele corespunzatoare atunci cand 1
- marirea nivelului de iluminare necesar
neral $i local) sunt specifice locurilor de nu sunt exigente speciale (de exemplu, sarcinii vizuale $i fondului de lucru;
munca distribuite neuniform in spatiul aparatul de iluminat FIRA tip ELBA). ' - directionarea iluminatului atat pentru
industrial, cu sarcini vizuale diferite. Pentru asigurarea elasticitatii siste- modelarea sarcinilor tridimensionale
Sunt economice, put€mdu-se realiza ni- mului de iluminat, Ia schimbarea teh- $i evitarea orbirii reflectate sub toate
veluri de iluminare ridicate, cu surse de nologiei de fabricatie, care implica $i formele sale, cat $i pentru realizarea
putere mica. schimbarea pozitiei utilajelor, se reco- contrastului necesar distingerii corec-
Cele trei tipuri de sistema se pot re- 1 manda utilizarea structurilor spatiale te a detaliilor;
aliza cu urmatoarele tipuri de Iampi: . pentru montarea AIL $i conductelor - evitarea inconfortului Ia sarcinile vizu-
- fluorescente tubulare in spatiile de · electrice ca solutia cea mai buna. ale in mi$care rapida sau periodica,
inaltime mica (h = 3 ... 4 m) $i uneori La halele industriale ce au luminatoa- cand sursele cu descarcari nu pot fi
medie (pana Ia 6 m); re laterale (§ 6), trebuie sa se realizeze i utilizate;
- cu vapori de mercur sau sodiu de i- un sistem integrat de iluminat natural $i - economie de energie electrica.
nalta presiune in halele inalte, tara electric (cu comanda manuala sau au- Sarcinile vizuale care necesita un ilu-
necesitati de redare a culorilor; tomata) pentru utilizarea optima a con- minat local (suplimentar) se folosesc
- cu vapori de mercur de inalta presi- tributiei iluminatului natural (fig. pentru controlul (fig. 1.11.42):
une $i adaosuri de halogenuri metali- I. 11.40). Conectarea AIL se face in a - dimensiunilor unor piese;
ce in halele inalte cu necesitati de re- trepte pe linii paralele cu luminatoarele b - obiectelor mici sau ansamblurilor
dare corecta a culorilor. pentru a da posibilitatea unei reglari in de piese foarte mici;
Amplasarea AIL cu Iampi fluorescente functie de variatia luminii diurne (fieca- c - reliefului $i suprafetelor cu neregu-
se realizeaza, de regula, in $ir cu sau re $ir poate fi conectat separat), ere- laritati;
a a and un sistem integrat. d - unor parti in mi$care apartinand
_!_!Jl La halele industriale cu $eduri (fig. unor ma$ini;
~
&» ----
i ...J...
: ...J... 1.11.41 ), in general, de inaltime sub ! e - unor materiale transparente (sticla).
~L..L ~ 6 m, montarea AIL se poate realiza pa- Tn cazurile a $i b, se pot utiliza Ientile
1
_E_LAl'LUTIL l_ j,bs2f'~
ralel sau perpendicular fata de pozitia
spatiilor vitrate.
i de marire sau sistema de proiectie pe
! ecran pentru a putea realiza controlul;
Montarea paralela prezinta ur- 1 f - efectul de directionare a luminii are
matoarele avantaje: ! ca rezultat modelarea sarcinii vizua-
Fig. 1.11.38. Dlstante recomandate
- functional, ofera posibilitatea integra- i le tridimensionale precum $i scoa-
pentru reallzarea untfonn~lllu
mlnlrtlor in planul utll. rii cu iluminatul natural; terea in evidenta a neregularitatii
- de contort, deoarece iluminatul elec- i unor suprafete;
tric are aceea$i directie $i acela$i I g' - utilizarea surselor variabile pe ba-
sens cu iluminatul natural; za efectului stroboscopic pentru

- constructiv, este mai simplu de rea- observarea sarcinii vizuale;
lizat prin fixarea in lungul structurii g" - utilizarea efectului de silueta da re-
orizontale. zultate foarte bune, in special,
Tn cazul incaperilor in care, datorita cand este combinat cu utilizarea
procesului de munca, trebuie sa se luminii monocromatice (Iampi cu
asigure un climat cu parametrii termo- vapori de sodiu de joasa presiune).
fizici constanti, se recomanda utilizarea Radiatiile ultraviolete pun in evidenta
sistemelor integrate de iluminat, incal- fisurile din metal, plastic sau materiale
Fig. 1.11.39. Pozqla ....... de llmH
vlzuall a luc:rllorl&ll.
a b
Flg.I.11A1. Halllndustrlall cu f8(1urt:
Fig. 1.11.40. Halllndustrtall cu luml- a - montarea AIL para/eta cu pozitia luminatoarelor;
natoarele laterale. b - montarea AIL perpendiculara pe pozitia /uminatoarelor.
I. Sistema de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
ceramice, cu conditia ca sursa de radi- Tabelull.11.9. AIL in~ de medu (cu pertcol de saulncendu
atii sa fie ascunsa de ochiul uman pen- Caracteristica
tru a nu-l agresa. Categ. Caracteristica aparatului de Observatii
Lumina polarizata permite investiga- incaperii mediului iluminat necesar
- - --
rea detectelor de neuniformitate ~i de- fixe mobile
formare din sticla, Ientile, tuburi T.V., EIO Amestecuri explozive sau vapori
plastice transparente ~.a. inflamabili: permanents in Exd Exd
Aparatele de iluminat destinate ilumi- funclio11are normala ___ - -
natului local trebuie sa indeplineasca El Amestecuri explozive sau vapori Exd Exd
conditii speciale ca: flexibilitatea (adap- inflamabili: periodic sau intermitent
tabilitatea permanenta Ia sarcini), mo- in funclionare normala _
bilitatea (schimbarea locului in functie Ela Amestecurile explozive sau vaporii Exe Exd
de necesitati), protectia vizuala, pro- inflamabili sunt vehiculati in
tectia mecanica ~i protectia impotriva instalatii inchise ~i apar in interior in
electrocutarii. caz de avarie
Elb Idem Ela cu personal de Exe sau Exd
• Partlcula~ ale sistemelor de supraveghere care pune in functiune, IP54
llumlnat determinate de degajlrtle ce Ia avarie, ventilarea mecanica de
pot aplrea tn procesele de produc1ie evacuare
in anumite medii industrials, datorita Ell Praf combustibil permanent, periodic IP54 IP54
proceselor tehnologice, pot aparea de- sau intermitent in functionare
gajari mai mult sau mai putin agresive normala, ce poate provoca amestecuri
pentru SIL ca: umiditatea, praful, gaze- inflamabile sau explozive
le inflamabile sau explozibile. in ase- Ella Praful combustibil se depune pe IP54 IP54
menea situatii se impun masuri specia- echipamentul electric in cantitati
ls de protectie atat pentru aparatele de suficiente pentru a produce
iluminat ~i surse, cat ~i pentru instalatia inflamarea datorita maririi
electrica de alimentare. _rezistenlei termice a carcasei
Sistemul de iluminat, in special prin Elll Degajari de fibre sau scame IP54 Temp. max. IP54
aparatele de iluminat, trebuie sa asigu- inflamabile in suspensie in aer Ia suprafete
re protectia: putand forma _amest~_uri_explozibile <135 oc
- omului, impotriva electrocutarii; Ell Ia Fibre sau scame inflamabile IP54
I
IP54 Temp. max.
- echipamentului de iluminat, impotriva depozitate sau manipulate Ia suprafete
degradarii datorita agresivitatii me- <135 oc
diului; Obs: AIL montate cu tije se prevad cu dispozitive de fixare impotriva pendularii.
- mediului, impotriva exploziei sau in-
cendiului;
- impotriva patrunderii prafului sau a
altor particule;
- impotriva patrunderii apei.
Gradul de protectie a aparatelor de
iluminat in functie de caracteristicile
mediului in care se monteaza conform
Comisiei Electrotehnice Internationals
(IEC) este dat in tabelul 1.11.9.
in cazul in care nu pot fi procurate
aparatele de iluminat corespunzatoare,
este necesara utilizarea iluminatului din
exterior prin ni~e etan~ate cu geam in- D E
casabil dublu. ....-=:::-.'~
I t/ / F
~
Degajarile de caldura trebuie luate in I 1 I
~- ~
considerare in alegerea echipamentului
sistemului de iluminat.
~v
Astfel, Ia temperaturi joase (de
exemplu, depozite frigorifice) trebuie sa
se tina seama de limita de temperatura
inferioara a pornirii lampilor fluorescen-
te ~i de faptul ca fluxul luminos emis oiQ]o
scade cu temperatura. in astfel de ca-
zuri este indicata utilizarea surselor cu G G' G"
descarcari in vapori metalici de inalta
presiune neinfluentate semnificativ de
temperaturile scazute. De asemenea,
lampile cu incandescenta pot fi utiliza-
te in astfel de situatii, caracteristicile
lor luminotehnice nefiind afectate de
temperaturile joase.
La temperaturi ridicate, fluxul Iampi- Fig. 1.11.42. Sistema de llumlnat local tip, dupl Ghidul CIE.
lor fluorescente scade, iar balastul tu- 1

11.2.8. Sili de sport realiza eficienta economica a sistemu-
turor h1mpilor cu descarcari se poate : lui, este in marea majoritate a sisteme-
degrada. De aceea, este necesara res- Sistemele de iluminat destinate siililor ; lor de tip direct. Rareori (Ia sali de inal-
pectarea limitei de temperatura a ba- de sport trebuie sa realizeze un mediu time mica, destinate natatiei sau in si-
lastului, indicata de fabricant, iar , luminos confortabil pentru cele doua tuatii speciale-sali cu acoperire gonfla-
aparatele de iluminat nu se amplasea- grupe de participanti, sportivi ~i spec- bila), se poate utiliza distributia indirec-
za in zonele CU mari degajari de caldu- I tatori, determinate, pe langa conditiile ta a fluxului luminos.
1
ra (de exemplu, deasupra cazanelor obi~nuite, de viteza mare de deplasare a

1 Pentru marirea gradului de contort
din centralele termice, deasupra cup- sportivilor ~i. eventual, a mingii (Ia jocuri), Ia salile de inaltime mica se recomanda
toarelor de topire a metalelor ~.a.). precum ~i de rapiditatea mi~ciirilor. ~i o componenta de flux superior.
Salile de sport pot fi clasificate, din
• M8f11:1nerea slstemelor 1 punctul de vedere al functiunii, in patru • Condltll calltative
de llumlnat lndusb1al categorii: Realizarea unei bune distributii a lu-
in mediul industrial unde degajarile i - jocuri sau competitii cu public; minantelor in campul vizual al sportivi-
de praf, umiditate, scame ~.a. sunt in- · - antrenamente sau competitii tara pu- lor de pe terenul de joe este de cele
tense, este importanta problema men- blic; 1
mai multe ori o problema dificila -
tinerii constante in timp a iluminarii. - functiune dubla (competitii ~i antre- ace~tia fiind nevoiti sa priveasca ~i ca-
Pentru aceasta sistemul trebuie sa namente); • tre plafon unde sunt montate aparatele
prevada modul de acces Ia aparatele - anexe ale institutiilor de invatamant, de iluminat.
de iluminat, pentru curatirea lor ~i a intreprinderilor, locuinte ~.a. Pentru siilile cu inaltime mica sau me-
surselor, precum ~i inlocuirea acestora Din punct de vedere al utiliziirii, siilile die (6 ... 7 m) se recomanda lampile flu-
din urma. Probleme dificile apar Ia ha- pot fi: unifunctionale sau multifunctionale. orescente montate in aparate cu difu-
lele industriale inalte in care, daca nu Sistemele de iluminat trebuie sa co- ; zoare. Aparatele de iluminat se ampla-
exista poduri rulante ce pot fi folosite respunda destinatiei ~i utilizarii lor. seaza pe ~iruri paralele cu directia de joe.
~i in scopul intretinerii, trebuie create j Diminuarea orbirii psihologice se
rampe ~i pasarele de acces. • Condltll cantltatlve poate realiza fie prin cre~terea compo-
Periodicitatea curatirii ansamblului in tabelul 1.11.10 sunt indicate princi- nentei de flux superior, fie prin alege-
sursa-AIL este indicata in standardul palele caracteristici cantitative ale sis- i rea unor finisaje ale suprafetelor reflec-
6646/2. De asemenea, este necesara · temelor de iluminat pentru cateva tipuri tante (pereti, tavan etc.) in culori calde,
1
curatirea ~i zugravirea suprafetelor re- de sali de sport, in functie de nivelul de estompate ~i mate.
1
flectante din incapere care contribuie activitate al acestora.

1 Distributia luminantelor pe suprafata
Ia mentinerea iluminarii. · Distributia fluxului luminos, pentru a de joe se realizeaza daca se respecta
Tabelull.11.10. Caractertstlcllelumlnotehnlce ale slstemelor de llumlnat din factorii de uniformitate a iluminarii,
sAllie de sport mentionati in tabelul 1.11.10.
Sport Nivelul de Culoarea luminii
E Ra Tc
activitate [lx] [K]
in general, in salile de sport se cere
o buna redare a culorilor, atat pentru
Baschet, antrenamente 200
-
2000 necesitatile de contort ale spectatorilor

·----- ---------- _0,3 --· _ _Q,_§_ _____§5
~i jucatorilor, cat ~i pentru transmisiile
handbal -competitii 300 ! 0,4 0,5 65 4000
nationale lV, filmarile color (Ia salile mari ~i im-
I 500 ~
1
1 -competitii 0,5 4000 portante).

' . t" I Astfel, sursele de lumina vor fi fie
---+----------------+-
1
Fotbal _ ~--- 1nterna lona.~--~-- lampile fluorescente (Ia inaltimi mici) cu

~-~~~~~~~~tj~ : --~~~ 1--- ~::- -- g:f --- ~~ +- -l~~g un indice de redare foarte bun, fie lam-
pile cu descarcari in vapori de mercur
_'!~~Le_ 1 ____ _ 1
-competitii t 6oo-r · o,5 o,7 65 --~--4ooo de inalta presiune ~i adaosuri de halo-

L int~rnationale ' ! __ genuri.
Pentru siilile obi~nuite aferente institu-
Gimnastica, antrenamente 300 ! _ _Q,_4 0,6 _ ___§§_ -+-- 400Q_ __
-competitii 400-r 0,5 --·---0,7 65 ' 4000 tiilor de invatamant sau intreprinderilor
se pot utiliza ~i lampile fluorescente de
! __ na.tionale __ _ --: _
. -competitii , 600 0,5 0, 7 65 4000 culoare aparenta neutra cu eficacitate
1 luminoasii mare ~i redare acceptabila.
_____ ---+- international~--+- I . __ ___ ___ _
Culoarea suprafetelor reflectante tre-
Box ~i arte L-. __antrenamente _I 500 , ___O_A Q& 65 , 4000
martiale ' -competitii r 1000 i 0,5 0,7 -:--- 65--i 4000 buie sa fie calda, estompata ~i cu re-
flectantele: 0,6 pentru plafon; 0,4 ... 0,6
~----ll~ion~ ·
pentru pereti ~i sub 0,25 pentru pardo-
-competitii I 2000 0,5 0, 7 65 4000
int~r@i~n_ale , seala. Exceptie fac salile pentru jocurile
a.n!!"~nl'l~~nte_ I - 6oo 0,5 _____0_,_6 60 4000 cu viteza mare a mingii (tenis, volei,
Natatie
-competitii 750 0,6 0, 7 60 4000 badminton) unde peretii trebuie sa fie
de culoare rece neutra (gri) in a~ fel
·--- -- ~-~!i9~~~-- -- --------- ----------- ___ J incat mingea, fata de fond, sa aiba
-competitii 1000 1 0,6 0,7 60 4000
contrastul necesar distingerii.
Tenis .,- ~~~~~-- 5o:Q=t- 0,4 _ ~--0~~--~-- L-4:@_!) _
_§5 Mode/area are rolul functional de
distingere a mingii in jocuri ~i a contu-
-competitii 750 1 0,4 0,6 65 4000
- -_llational_e ____ · l rarii corpului uman (gimnastica, pati-
:competitii ~ -1ooo 1 0.4 o,6 65 ' 4ooo naj artistic ~.a).
Sistemele de iluminat cu AIL pe ~iruri
internationale 1 1
de lumina asigura o buna modelare, daca

acestea sunt paralele cu directia de joe. orientate ( 1 l;)i 2), formate din aparate salile mentionate l;)i chiar pentru cele
La salile inalte, unde se folosesc sur- de iluminat fluorescente care realizeaza multifunctionale, AIL fluorescente reali-
se concentrate de mare intensitate, iluminatul terenului de joe. Pentru ilu- zand o lumina difuzata care diminuea-
exista riscul unei modelari dure daca minatul tribunelor s-au prevazut apara- za contrastele AIL-plafon.
sursa amite lntr-un unghi solid mic. Se te de iluminat (3) ~i (4) montate lateral Pentru tenisul de masa, este reco-
prefers aparate cu distributie larga. l;)i care pot fi, eventual, deconectate in mandat iluminatul general uniform dis-
timpul desfal;)urarii jocului. Pentru jocu- tribuit (nivel 400...600 lx).
• caractertsllcle 8lstemelor rile cu porti de marcare (de exemplu,
de llumNt destinate sllllor de sport hochei pe gheata) este necesar un ilu- SMI deBtiMie boxulul f/ /uplrllor
Pentru salile de sport mici l;>i medii minat din fata a zonei portarului, In limi- Boxul l;)i luptele martiale necesita un
(tara spectator!) se recomanda un sis- tele uniformitatii. Se pot utiliza AIL am- nivel de iluminare ridicat: 500...2000 lx.
tern de iluminat general uniform distri- plasate lateral In fata. pentru evitarea Realizarea acestui nivel impune un sis-
buit, iar pentru salile medii sau mari cu orbirii reflectate (ce ar putea fi produsa tern general localizat fix, daca sala este
spectator! doua sisteme de iluminat de suprafata lucioasa a ghetii). destinata, in exclusivitate, boxului l;)i,
general uniform distribuit: pentru teren, Unghiui p de lnclinare fata de verti- mobil, daca sala are l;)i alta destinatie.
Ia un nivel ridicat de iluminare impus cals a l;)irului se determina in urma cal- in fig. 1.1 1.45 se poate urmari struc-
de exigentele jocului, In zona publicu- culului de dimensionare a sistemului tura unui sistem de iluminat general lo-
lui, de nivel scazut. prin incercari pornind de Ia o lnclinare calizat pentru un ring de box sau arte
Pentru anumite sporturi (box, tenis initials corespunzatoare coliniaritatii martiale, distantele indicate fiind cele
de masa ~.a.) se recomanda un ilumi- dintre axa optica a AIL (1) cu linia 08 minime. Ele pot fi mal marl in functie
nat general localizat pe zona de desfa- l;)i AIL (2) cu linia O'A'. AIL inclinate se de tipul surselor. tipul AIL l;)i posibilita-
l;)urare cu un nivel de iluminare mare pot lnlocui cu AIL moderne cu distribu- tilor de amplasare a acestora.
sau foarte mare. tia nesimetrica a fluxului luminos, mon-
tate In pozitie orizontala. Plllfa . . , . , . joculul
Sll . . . . . .jotulor.~~ $irlKile de aparate de iluminat pot fi in- • poplce (bowling}
~ blld'llt*' ,....,..., tegrate in plafon daca conditiile estetice Aceasta se compune din 3 zone dis-
~ cum s-a mentiOnat, pentru evitarea o cer. Pentru salile multifunctionale inalte . tincte: lansare, pista propriu-zisa $1 zo-
orbirii directe, l;)irlxile distribuite lateral l;>i sunt recomandate sistemele cu AIL man- na de tinta. Sistemul de iluminat trebu-
paralel cu cfrectia de joe reprezinta tate in structura zonei superioare echi- ie sa fie diferentiat pe cele 3 portiuni,
solutia optima din punctul de vedere aJ pate cu Iampi de mare putere (de regula, : a$a cum se poate urmari In fig. I. 11.46.
confortului jucatorului. Vederea unui l;)ir tip MH) cu redare buna l;)i foarte buna a AIL din zona II $i Ill trebuie sa fie
luminos sau, In eel mai defavorabil caz, culorilor. AIL sunt orientate astfel incat sa mascate privirii jucatorilor pentru a nu
doua ~ui, deranjeaza mult mai putin acopere toate necesitatile de nivel de produce orbire directa. in acest scop
decat privirea unui numar mai mare de iluminare l;)i uniformitate cerute.
surse punctuale sau l;>ilu"i transversale pe Pentru salile destinate, exclusiv, jo- I=8m
care ji.JcAtorul le-ar putea sesiza In cului de baschet, unde zona de privire
cAmpul sau vizual central sau periferic. in sus este zona col;)ului, se pot utiliza
in fig..I. 1~ ;43 se prezinta o solutie de sistema cu aparate uniform distribuite,
sistem realizat cu doua ~lM"i paralele evitand montarea acestora in apropie-
rea co~ului. E
De asemenea, pentru salile de gim- N
nastica, patinaj artistic l;)i/sau hochei,
se recomanda o distributie uniforma a
aparatelor de iluminat pe toata supra-
fata plafonului deoarece pozitia sporti-
vilor pe teren nu necesita ridicarea pri-
virii spre plafon. In fig. 1.11.44 este pre-
Flg.l.11.46. SIL locallzat pentru
zentata o solutie de amplasare cu sur-
un rtng de box.
se liniare l;)i punctuate valabila pentru
d oJ "
4
a
E
. ..
0 !"0"''"0J"'
gratar subtire
0 0 ( o .
difuzor
. .. /2
1 z:d 0
/ gratar obisnuit
4 E; b
..,.
<0 '
Fig. 1.11.43. SIL pentn1 8811 de aport _ _ _ _ _ _ __, .. __y F1g. 1.11.44. SIL general untfonn dlstrtbutt, sail
- )ocurt (cu pubic):
a - plan; b - secfiune.
1 29m
i+-· -- ... -·-··- -
a
.'
... ..~
m~onall cu AIL llnlare (1) fl punctuale (2):
a - plan $i sectiune; b - detalii de montare a All.
Capitolul 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat
se recomanda un plafon avand profilul cu LIH (cu o putere specifica de instalatie etanl;la pentru AIL l;li
in ,dinti de fierastn3u". 150 ... 225 Wfm2), MH (cu 100 Wfm2) ansamblu (cai de curent). Tntretinerea
LEDuri sau fibre optice; in acest ultim caz, este mai dificila l;li
Slllle destinate tltulul - realizarea unui iluminat general direct nu permite reglarea pozitiei AIL.
cu anna sau arcul difuzat ce se poate asigura cu AIL
Nu pun problema speciale pentru ilu- fluorescente amplasate pe linii para- 11.3. Comanda manuali
minatul salii, care va fi uniform distribu- lela cu axa longitudinala a bazinului 'i automatA a sistemelor
it, necesitand insa o marire substanti- ca in fig. I. 11.47 pentru un bazin de de iluminat interior.
ala a nivelului de iluminare in planul 25 m lungime; sistemul este econo- Managementul in iluminat
vertical pe suprafata panourilor de tinta mic l;li eficient, dar nu asigura condi-
(500 ... 1000 lx). Se pot diferentia, de a- tiile de contort optime; - un iluminat Multe spatii din cladirile administra-
semenea, 3 zone distincte pentru care general direct ce se poate realiza cu tive sunt folosite pentru mai multe
conditiile de iluminat difera: AIL laterale punctuale echipate cu functiuni (birouri, sali de conferinte,
zona I - locul de tragere; surse MH (fig. 1.11.47) care asigura amfiteatre etc.). Tn aceste spatii exista
zona II - culoarul; l;li conditii de contort optime. sarcini vizuale variabile, ceea ce impu-
zona Ill - tinta de tragere (de regula, lluminatul bazinului, realizat din perene utilizarea unui sistem de iluminat
marcarea zonelor este reali- tii laterali sub nivelul apei, in afara de flexibil care sa satisfaca conditiile de
zata pe pardoseala salii). contort este necesar pentru urmarirea contort vizual l;li performanta vizuala a
AIL trebuie integrate in plafon dublu inotatorilor de catre publicul spectator utilizatorilor l;li sa permita modificarea
pentru a nu fi vazute de competitori l;li l;li/sau antrenor, precum l;li pentru se- dispunerii in spatiu a aparatelor de ilu-
pentru evitarea orbirii directe fiziologice. curitate, pentru a evita accidentele in , minat in cazul unor schimbari a com-
cazul unor situatii neprevazute. partimentarii incaperilor. Tn acest scop
1
Sill de nafBtle Sunt utilizate AIL, de tip etanl;l, mon- se folosesc comenzi electrice de co-
Sistemele de iluminat destinate sali- tate pe cele doua laturi longitudinale, Ia mutare l;li/sau de reglare.
lor de natatie necesita exigente speci- adancimea mentionata, care sa asigure Strategiile utilizate pentru controlul
ale datorita apei care poate crea refle- reflexia totala a radiatiei luminoase Ia iluminarii includ:
xii suparatoare provocand orbire de suprafata apei. - comenzi manuale;
voal. Pentru bazinele adanci destinate sa- - sisteme de control prestabilite;
Tn acest scop trebuie realizate urma- riturilor de Ia trambulina este indicata - sisteme de control central.
toarele conditii: utilizarea unui al doilea l;lir de AIL mon- Comenzile manuale se realizeaza cu
- realizarea unui nivel de iluminare, co- tat Ia h = 3,0 m sub nivelul apei. comutatoare (intreruptoare) locale, de
respunzator normelor, Ia suprafata Montarea acestor aparate poate fi in perete sau centrale comandate de Ia
apei; nil;la: tabloul de lumina. Aceste comenzi nu
- utilizarea de AIL cu luminanta scazu- - uscata realizata etanl;l l;li despartita sunt eficiente deoarece sunt depen-
ta (fluorescente liniare cu difuzor) in fata de bazin printr-un geam de sticla dente de utilizator.
al;la fel incat luminanta acestora sa groasa (simpla sau dubla); Sistemele de control prestabilite per-
fie cat mai apropiata de luminanta - umeda, cand se utilizeaza AIL etan- mit comandarea simultana a mai mul-
suprafetei apei; l;le, montate incastrat in peretele ba- tor circuite de iluminat. Toate canalele
- realizarea unui iluminat lateral al apei, zinului. Primul sistem ofera avantaje sunt programate pentru a asigura doua
din peretii bazinului, pentru a mari lu- functionale ca: instalatie sigura l;li sau trei moduri de functionare. Aceste
minanta acesteia l;li a micl;lora dife- controlabila intr-un mediu uscat, sisteme se pot folosi in spatiile multi-
rentele de stralucire: aparatele de ilu- accesul simplu prin coridorul de i functionale (sali de conferinte, amfitea-
minat trebuie plasate Ia 0,5 ... 1 m sub vizitare l;li reglarea Ul;lOara a AIL catre I tre, sali de sport etc.).
nivelul apei; acestea vor fi echipate bazin. AI doilea sistem necesita o , Sistemele de control central sunt ce-
le mai performante sisteme de reglare.
- -
I II II II II II
0
--- --- --- ---

0 0
-
- LANSARE 0
0
0
0
0
0
0
I II PISTAII II II II 0;:00
- - a TINTA I
1.0 0
C\1 C')
ZONAl
100-150 lx
0
ZONA II
100-200 lx
ZONA Ill
250-400 lx ~
(vertical)
~\
I
b 12 ~
Flg.l.11.48. SIL pentru o plstl de poplce (bowling):
a - plan; b - sectiune. Fig. 1.11 A7. SIL sill de nata1ie·
Ele au eel putin un panou central de ral mai multe zone locale. Sistemele cu turilor de instalare, dar ofera mai multa
reglare. Statiile de control pot include microprocesor central pot comanda flexibilitate !;li posibilitatea reducerii
procesoare !;li mai multe sisteme de fiecare sistem de iluminat al unei cla- costurilor de exploatare.
control prestabilit sau manual. Aceste diri. Aceste sisteme permit controlarea Unele strategii de control sunt adec-
sisteme pot folosi senzori de mi!;lcare administrarii energiei !;li posibilitatea de vate zonelor mici de control (reglarea i-
sau/!;li celule fotoelectrice ce pot fi co- monitorizare a unor functiuni. luminarii in functie de lumina naturala
nectate Ia un computer. Unele sisteme Un avantaj major al sistemelor de !;li de sarcina vizuala), in timp ce pro-
permit controlul de Ia distanta (cu tele- control al iluminarii consta in faptul ca gramarea !;li intretinerea sistemului de
comanda) $i pot fi conectate Ia sisteme iluminarea poate fi reglata astfel incat iluminat sunt adecvate zonelor de con-
de transmitere a informatiilor (sisteme sa satisfaca cerintele utilizatorilor prin trol corespunzatoare suprafetelor mari
audio-vizuale). integrarea SIL natural cu eel electric. (100 .. .400 m2).
Prin utilizarea dispozitivelor modulate Sistemele de control al iluminarii cu- Un avantaj principal al sistemelor de
de reglaj local a unui computer central prind, de regula, 3 componente princi- control al luminii consta in faptul ca se
!;li a statiilor principale de reglaj, se pale: pot realiza economii importante de e-
poate controla iluminarea, in timp, din a - dispozitivul de captare (celula foto- nergie, tara afectarea confortului vizual
incaperile cladirii. sensibila/ senzori de ocupare) care al utilizatorilor.
recepteaza semnalul !;li-1 transmite in fig. 1.11.48 este prezentata o
11.3.1. Sisteme de control Ia (b); schema bloc de distributie !;li control
utilizate b - circuitul logic care recepteaza automat al unui sistem integrat. Ele-
semnalul de Ia (a) !;li transmite co- mentul principal al unui sistem de con-
Toate sistemele !;li dispozitivele de manda Ia (c); trol centralizat al luminii este compute-
control al iluminatului se incadreaza in c - controlerul de putere ce prime!;lte rul central. Acesta este conectat Ia un
doua tipuri de baza: comanda de Ia (b) !;li regleaza SIL. tablou central de distributie !;li control
- dispozitive de comutare sau reglare; in proiectarea unui sistem de control prin intermediul unei interfete.
- sisteme de control al puterii. al iluminarii, marimea !;li distributia zo- Computerul central proceseaza date-
Dispozitivele de comutare sau de re- nelor de control au un efect important le de intrare, determina modificarile ce-
g/are includ relee de timp, senzori de asupra eficientei sistemului de iluminat. rute !;li initiaza actiunea de executare a
ocupare (prezenta), celule foto-electri- Exista o legatura intre marimea zonei modificarilor. Acesta raspunde unui nu-
ce, intreruptoare de circuit !;li orice alte de control !;li costul sistemului. Zonele mar de conditii complexe de iluminat in
aparate de comutare sau de reglare mai mici sunt mai scumpe din punct spatiu, colecteaza date cu privire Ia
capabile sa fie automatizate. de vedere al echipamentului !;li al cos- puterea !;li folosirea energiei, realizeaza
Cu ajutorul dispozitivelor de reglare,
iluminarea in fiecare zona poate fi vari- Aparate de
ata lent sau rapid !;li continuu astfel in- iluminat
cat sa raspunda dinamic cerintelor uti-
Senzor de
lizatorilor. prezenta
Aparate de
Sistemele de control al puterii reduc iluminat
Celula
puterea in sistemele de iluminat prin re- fotoelectrica
Tablou de
ducerea tensiunii de alimentare sau prin automatizare
modificarea caracteristicilor fizice ale l;li control
sistemului. Aceste sisteme includ va-
[ID-
riatoare de tensiune, balasturi electro- intreruptoare
locale
nice, balasturi capacitive !;li orice alt Aparate de
dispozitiv sau sistem care modifica sau iluminat
reduce puterea in sistemele de iluminat.
Senzor de Aparate de
prezenta iluminat
11.3.2. Modul de abordare Celula
a controlului iluminirii fotoelectrica
Tablou de
automatizare
Sistemele de control al iluminarii pot l;li control
fi implementate in cladiri folosind siste-
ma locale, centrale sau combinatii ale intreruptoare
acestora. locale
Cele doua sisteme de abordare se
deosebesc prin marimea zonelor con- Computer Magistrala de comanda I
central control I reglaje
trolate !;li prin felul in care echipamentul
de control este integrat in sistem.
Sistemele locale de control al ilumi- Retea 220 V
narii se folosesc in zone mici controls-
bile in mod independent, marimea $i
forma zonelor fiind dictata de geome-
tria spatiilor (amplasamentul peretilor
Tablou central
despartitori $i al ferestrelor), precum !;li de distributie
de necesiUitile functionale. Senzorii l;li control
sunt cuplati Ia comanda localizata ast-
fel incat fiecare modul este indepen- Fig. 1.11.48. Schema de dlstrlbut:le ,1 control automat a unui
dent de alte module.
slstem de lluminat Integral.
Sistemele centrale combina in gene-
rapoarte de administrare a energiei pe sistemele de iluminat presupune a lua vizuale, in timp, in acelal;li spatiu (tara
intreaga ch3dire l;li permite, in orice mo- in considerare urmatoarele elemente: diminuarea conditiilor de contort lumi-
ment, monitorizarea starii sistemului de - sursele l;li aparatele de lumina utilizate; nos) l;li/sau in combinatie cu iluminatul
iluminat al tuturor incaperilor din cUi- - dimensiunile spatiilor ce trebuie ilu- natural. Aceasta posibilitate de reglare
dire. Computerul primel;lte intormatii de minate l;li sarcinile vizuale aterente a- reprezinta, in cea mai mare parte, suc-
Ia celulele totoelectrice l;li senzorii de cestora; cesul managementului in iluminat.
prezenta conectati in sistem, proce- - iluminatul natural al spatiilor din 1/uminatul natural este prevazut cu
seaza datele primite pe baza unui pro- cladire; sisteme de reglare (jaluzele, draperii,
gram prestabilit l;li initiaza moditicarile - tiabilitatea (mentinerea) sistemelor de sticla absorbanta) pentru a evita orbi-
necesare in sistem. Comenzile de co- iluminat din cladire. rea (directa sau de vaal) l;li a controla
mutare sau reglare initiate de compu- Sursele de lumina ale sistemelor de transterul de caldura cu exteriorul (uti-
ter sunt transmise Ia tablourile de au- iluminat vor ti cu: lizarea sticlei retlectorizante).
tomatizare l;li control prin magistrala de - eticacitate luminoasa ridicata; De asemenea, in toate cazurile in
date. Aceste tablouri comanda, etectiv, - indice de redare a culorilor adecvat care arhitectura permite, se vor utiliza
aparatele de iluminat din incaperi in tiecarui spatiu; tehnologii avansate pentru accesul
tunctie de comenzile primite. Aparatele - durata de utilizare cat mai mare; controlat al luminii naturale in spatiile
de iluminat echipate cu Iampi cu des- - echipamente anexe care sa permita interioare, care au atat rolul de a crel;lte
carcari trebuie sa dispuna de balasturi reglarea tluxului luminos. nivelul de iluminare l;li/sau unitormitatea
electronice pentru a permite reglarea Aparatele de iluminat din astfel de iluminarii Ia interior, concomitent cu
tina a tluxului luminos in tunctie de co- sisteme vor: evitarea orbirii, cat l;li rolul de a asigura
menzile primite. in tiecare incapere - corespunde destinatiei tiecarui spatiu controlul aporturilor termice solare.
exista intrerupatoare locale prin care in care se monteaza; Prin implementarea acestor tehnici
se poate comanda manual sistemul de - avea randamente cat mai bune; avansate de iluminat natural, se poate
iluminat. - permite actionarea separata a tieca- ajunge Ia economii de energie semniti-
rei surse din aparat; cative, de pana Ia 60-80% din energia
11.3.3. Managementul1n iluminat - ti echipate cu retlectoare a caror electrica sau de 40-60% din energia
pozitie sa se poata regia; globala consumata in cladiri.
Pentru iluminat se consuma o canti- - avea posibilitatea de a moditica Mentinerea sistemelor de iluminat Ia
tate de energie de circa 8 ... 10 % din pozitia sursei in aparat; parametrii proiectati se realizeaza prin:
energia consumata in cladire. - ti integrate in sistemele de ventilare - monitorizarea tunctionarii sistemelor
Sistemele de iluminat degaja o can- sau conditionare, atunci cand aceas- din tiecare spatiu (Iampi, aparatelor);
titate de caldura suplimentara, repre- ta este posibil; - schimbarea surselor de lumina Ia ex-
zentand 4 ... 8 % din sarcina de racire a - ti montate pe sisteme tlexibile care pirarea duratei de tunctionare (pentru
sistemelor de conditionare a aerului. sa permita moditicarea ul;loara a a mentine permanent contortul in in-
Economia de energie electrica poate pozitiei acestora Ia shimbarea desti- caperi);
ti realizata atat prin reducerea puterii natiei sau a mobilierului din incapere. - curatarea aparatelor de iluminat Ia
necesare sistemelor de iluminat cat l;li Sistemul de iluminat al tiecarui spa- datele prevazute Ia proiectare (in
prin reducerea duratei de tunctionare a tiu este dimensional corespunzator tunctie de tactorul de mentinere).
sistemelor de iluminat. destinatiei sarcinilor vizuale l;li dimensi- Managementul energetic al sistemelor
Energia consumata de sistemele de unilor acestora. De asemenea, este de iluminat este cu atat mai eticient cu
iluminat trebuie minimizata tara redu- prevazut cu dispozitive de actionare l;li cat se poate integra intr-un ,sistem in-
cerea contortului vizual al utilizatorilor reglare a tluxului luminos pentru a per- teligent" de control energetic al cladirii.
sistemelor respective. mite o utilizare cat mai economica a
Managementul energiei inglobata in sistemului pentru diterite sarcini
Capitolul 12
Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat
destinate altar categorii de participanti Ia tenta indicatoarelor ~i a panourilor de

12.1. Metodologia trafic (tab. I. 12. 1 a). semnalizare rutiera ~i existenta sema-
de proiectare - lntensitatea traficului rutier se refera Ia foarelor. Acolo unde acestea lipsesc,
valoarea numarului de vehiculelh, banda controlul traficului se apreciaza a fi
Proiectarea sistemelor de iluminat ~i sens care circula pe un drum; astfel: scazut.
exterior este similara, din punct de ve- traficul redus presupune mai putin de 100 - Separarea anumitor benzi de circu-
dere al conceptiei ~i metodologiei, cu vehicule/h, banda ~i sens, traficu/ mediu latie destinate altar categorii de partici-
cea a sistemelor de iluminat interior, ti- intre 100 ~i 1000 vehiculelh, banda ~i panti Ia trafic se refera Ia benzile de
nandu-se seama ~i in acest caz de as- sens ~i traficul ridicat peste 1000 de vehi- circulatie special destinate unei anu-
pectele cantitative ~i calitative ale me- cule/h, banda ~i sens. mite categorii, cum ar fi: camioane, au-
diului luminos confortabil. - Gomplexitatea configuratiei drumu- tobuze, biciclete, pietoni.
Un factor important consta in lipsa in- lui se refera Ia infrastructura, modificari Pentru a realiza un ambient luminos,
cintei reflectante ~i inlocuirea sa cu ,incin- ale traficului ~i vecinatati; factorii de corespunzator, sistemele de iluminat
ta neaga", absorbanta, ceea ce, din care trebuie sa se tina seama sunt: nu- destinate cailor de circulatie trebuie sa
punct de vedere al calculului, introduce o marul de benzi de circulatie de pe fie- ia in considerare urmatorii factori:
simplificare - prin aceea ca nu se calcu- care sens, panta drumului, indicatoare- - nivelul de luminanta ~i uniformitatea
leaza componenta reflectata a iluminarii. le ~i panourile de semnalizare rutiera. distributiei luminantei pe suprafata
De asemenea, datorita distantelor (AIL - - Gontrolul traficului se refera Ia exis- drumului;
suprafata) foarte mari in raport cu dimen-
Tabelull.12.1a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dlferite tlpuri
siunile AIL, acestea pot fi considerate in
de eli de clrcu~
toate cazurile, punctiforme.
Garacteristicile cailor de circulatie Glasa sistemului
Gonceptia sistemelor se realizeaza
de iluminat
dupa aceea~i structura ca aceea din
corespunzator
fig. I. 11. 1, adaptata Ia cerintele specifi-
Gai de circulatie destinate traficului cu viteza mare de
ce ale sistemelor de iluminat exterior,
deplasare, cu sensuri de circulatie separate, tara
cu mentiunea ca, de exemplu, in siste-
i intersectii ~i cu controlul accesului (autostrazi, cai
mele rutiere, ,functionalitatea" repre-
de circulatie expres).
zinta ,siguranta ~i fluenta traficului".
lntensitatea traficului ~i complexitatea
De asemenea, metodologia este si-
configuratiei caii rutiere:
milara, mentionand ca Ia datele de ba-
Ridicate M1
za pentru circulatia rutiera, este nece-
Medii M2
sara, in general, utilizarea marimii de
Scazute
- ·--·------ - -- -· M3
referinta ,luminanta", exceptand anu- ---- -
Gai de circulatie destinate traficului de viteza mare,

mite zone din circulatia rutiera cum ar
cu 2 sensuri de circulatie
fi: intersectii cu cai de circulatie sau cai
Gontrolul traficului ~i separarea benzilor de circulatie:
ferate, piete. pasaje, sensuri giratorii
Ridicate M1
nesemnalizate ~i cai de circulatie des-
Scazute M2
tinate circulatiei pietonale, unde mari-
Gai de circulatie urbane cu trafic important, cai
mea de baza este iluminarea.
de circulatie radiale
12.2. Sol'*-i de sisteme Ridicate M2
pentru iluminatul exterior
____ Scazut~-- ________________ _ M3
Gai de circulatie urbane cu trafic mai putin
12.2.1. Cii de circul&1:ie rutieri important ~i de acces in zonele rezidentiale
SIL destinate cailor de circulatie ruti-
Ridicate M4
era se realizeaza luandu-se in conside-
Scazute M5
ratie viteza mare de deplasare a obser-
vatorilor, astfel incat sase asigure o
Tabelull.12.1 b. Valorile mirimllor de refertnfl
circulatie fluenta ~i sigura.
Glasa
sistemului Domeniul de aplicare
• Aspecte cantltative
Nivelul de luminanfi de iluminat
Reprezinta conditia cantitativa de ba-
-toate caJ cfe-- -- e:a.rC:Je
za in iluminatul rutier, fiind dependent caile de circulatie
circulatie
de viteza de circulatie ~i de intensitatea circulatie tara
cu trotuare
inte~sec:;tii neiluminate
traficului rutier. -----------
Tn publicatia NP-062-02 (GIE 115) se

. im[ cdlm2] Uo Tl[%] ul SA*
recomanda, pentru realizarea unor sis- val. val. val. val.
teme de iluminat corespunzatoare des- val. admisa minima maxima minima minima
tinate drumurilor, utilizarea a 5 clase M1 2,0 0,4 __ 10 _____ Q.,_L_ 0.5
ale sistemelor de iluminat, M1, ... ,M5. M2 ___ 1,5 9~4 10 _ Q.Z 0.5
Atribuirea unei anumite clase a sistemu- M3 1._Q__ _!>A _ _ _1_0_ 0_,§ __ ~ _ 0.5
lui de iluminat unui tip de cale de circulatie M4 0,?5 0,4 15
(drum) se face in functie de urmatorii M5 0,5 0,4 15
factori: intensitatea traficului, complexita- *) Su-rrounding Ratio-niportde-zon~ al~turati definit caraportuldintre ilumina-
tea configuratiei caii, controlul traficului, rea medie pe zona alaturata drumului (o latime de 5 m) ~i iluminarea medie
separarea anumitor benzi de circulatie pe zona marginala a drumului (pe o latime de 5 m).
I. Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
- nivelul de iluminare al vecinatatilor; in functie de tipul zonei periculoase, clasele P1 ... P7 sunt date in tabelull.12.3b.
- limitarea orbirii psihologice ~i CIE recomanda 6 clase ale sistemelor
fiziologice; de iluminat CO, ... ,C5 (tab. 1.12.2a). • Aspecte calltative
- ghidarea vizuala. Pentru o zona periculoasa importan- Distributia echilibrata a luminantelor
Primii 3 factori din enumerarea de ta, clasa sistemului de iluminat C(i-1) ' in campul vizual ~i in planul drumului
mai sus pot fi controlati prin valori limi- este superioara (din punct de vedere al . este determinanta pentru asigurarea
ts, corespunzatoare claselor sistemelor cerintelor luminotehnice impuse) clasei · confortului vizual ~i a securitatii circu-
de iluminat M1, ... ,M5. Aceste valori re- sistemului de iluminat al celui mai im- latiei. Dezechilibrul de luminante gene-
comandate de CIE sunt prezentate in portant drum intersectat ~i caruia ii coreaza orbire psihologica ~i fiziologica,
tabelul 1.12.1 b. respunde clasa sistemului de iluminat creand inconfort ~i pericol de acciden-
Mi. De exemplu, daca celui mai impor- tare. Echilibrul luminantelor se verifica
Nivelul de iluminare tant drum din zona periculoasa ii co- cantitativ in planul drumului prin coe-
Pentru anumite zone destinate circu- respunde clasa M4, zonei periculoase : ficientii de uniformitate generals (Uo) ~i
latiei rutiere cum ar fi: intersectii cu alte ii corespunde clasa C3. longitudinala (U1), iar in campul vizual
cai de circulatie sau cai ferate, piete, Conditiile luminotehnice impuse de prin indicii G, Tl % ~i SR.
pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate clasele sistemelor de iluminat CO, ... ,C5 Culoarea aparenta a luminii este un
~i zone destinate circulatiei pietonale, sunt prezentate in tabelul 1.12.2 b. factor important in circulatia rutiera.
unde viteza de deplasare a observato- Zone pentru pietoni sau cicli$ti Lampile cu vapori de sodiu sunt cele
rului este relativ mica in comparatie cu Sarcinile vizuale ale pietonilor difera mai indicate avand in vedere sensibili-
cea din circulatia rutiera, marimea care mult de cele ale conducatorilor auto, tatea maxima a ochiului Ia culoarea
sti!i Ia baza calculului sistemelor de ilu- deoarece viteza de deplasare este mai · galbena.
minat este iluminarea. mica, timpul de adaptare vizuala este Astfel, se recomanda pentru caile de
Zone periculoase mai mare ~i obiectele aflate in apropi- , circulatie destinate traficului cu viteza
Sunt zonele in care traficul rutier este ere sunt mai importante decat cele 1
mare, lampile cu vapori de sodiu de

ingreunat de prezenta unui numar mare aflate Ia distants. i inalm presiune care ofera un aspect
de autovehicule, pietoni, cicli~ti ~i alti Realizarea unui ambient luminos cores- i ambiental cald, deosebit de placut, ~i
participanti Ia trafic sau zone in care punzator are ca urmare marirea securita~i : o redare satisfacatoare a culorilor pen-
caile de circulatie se ingusteaza dato- zonei ~i a vecinatatilor acesteia. Acest . tru necesitatile curente ale circulatiei
rita reducerii numarului de benzi de cir- lucru este posibil prin alegerea unei clase i rutiere. Pentru zonele din afara ora~e
culatie. in aceste zone, probabilitatea a sistemului de iluminat corespunzatoare, , lor, destinate traficului de viteza mare,
coliziunilor intre autovehicule sau intre conform tabelului 1.12.3 a. ; pot fi utilizate ~i lampile cu vapori de
acestea ~i ceilalti participanti Ia trafic Valorile iluminarilor recomandate de Co- . sodiu de joasa presiune (nefiind nece-
este mare. misia lnternationala de lluminat pentru : sara redarea culorilor).
· Redarea buna sau foarte buna a cu-
Tabelull.12.2 a. Clasele slstemelor de llumlnat P8ldnJ dlfertte tiPIJrl de zone
lorilor, in cadrul sistemelor de iluminat
Tipul zonei periculoase Clasa sistemului destinate circulatiei rutiere, nu este o
de iluminat ! conditie necesara, determinante fiind
1--:----:----------------- -------------- ---- --- - - <2QrE'lsp_u_!lzator ---
• conditiile de vizibilitate ~i utilizarea efi-
lntersectii de 2 sau mai multe cai de circulatie, cienta a energiei electrice.
rampe, zone in care se face reducerea numarului C(i-1)=Mi
Tabelull.12.2 b. Condltlllumlnotehnlce
_de 1:?e11zi _de g_ircul_a_tie
lntersectii cu cai ferate sau cu linii de tramvai: lmpuse de clasele slstemelor
I
-simple Ci=Mi de llumlnat C

1
Clasa Em ; Uo (E)
__ :com~~ G{i-1)=JY1i -
Sensuri giratorii tara semnalizare rutiera:
-
sistemului i 1
- complexe sau mari C1 de iluminat valoare ! valoare

- de complexitate medie C2 _ -1- acj!!l_i§~_[lx] _i m!fl!rn~
_ ____ - _sj'!!QI_~§a_u r11k:i _ C3 co ' 50,0 . 0,4
C1 ----t 30,0 --r--~-
----
Zone aglomerate (in care traficul se desfa~oara greu):

----
---- ---- - +- ----'----- - -

- complexe sau mari C1
C2
- -------"1•I 20,0
~-:L- ---j
n --nun
15,0
I 0,4
0,4
+-----
- de complexitate medie C2 1
- simple sau mici C3 9_4_- - ____J_ 10,0 i 0,4 ---

C5 I 7,5 0,4
Tabelull.12.3 a. Clasele slstemelor de llumlnat pentru dtferlte tlpurl
de ell de clrculatle destinate pletonllor '' ciclletllor
Caracteristicile cailor de circulatie
_j)_entru pietoni sau cicli~ti
- Foarte imj:>ortante
___________
________
-i
, Clasa sistemului
de iluminat
__Ej _____
Greu de utilizat de p~!Qni sau cicli§ti
: ------------------- !)e timpul
--- ----- - - - noptii I P2
-- 1
-----
- Moderat utilizate de j:>ietoni sau cicli§ti_pe timj:>ul noJ:ltii +---___E_~ ___ ___ admisa minima
- Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P4 2_Q,_Q__ - I,?_ -
_ irl_zo_n_~rE'lzident~l~ _ __ __ _ _ - +- _10,0 3,0
i
- Rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii, P5

------------
- --- -! ____]',§_____ __: -- 1_,!)_ -

in zone rezidentiale, imj:>ortante arhitectural i ' 50 ' 10
- Foarte rar utilizate de pietoni sau cicli~ti pe timpul noptii : P6 l-~~3.o _ _i_ ~- O.s~
in zone rezidentiale, importante arhitectural I ---~- __ 1,_§__ ----+---- 0,2_
- Unde exista numai ghidarea vizuala provenita I
P7
---
.tara valoare I tara valoar
de Ia AIL existente impusa impusa
'
Realizarea unui ambient ora~enesc poate face pe partile laterale ale caii mai multe benzi de circulatie pe sens,
estetic ~i atractiv se face mentinand rutiere (este cazul strazilor din zonele · in scopul realizarii unei distributii uni-
aceea~i culoare pe toata aria ora~ului, vechi ale ora~elor); ' forme a luminantelor in planul caii de
de preferinta culoarea aparenta calda, - existenta unei vegetatii abundente, rulare (fig. 1.12.6 b).
obtinuta prin utilizarea sursei de lumina motiv pentru care AIL nu se pot am- Sistemul catenar se realizeaza prin
cu descarcari in vapori de sodiu de piasa unilateral sau bilateral. suspendarea AIL, pe cablu, intre stalpii
inalta presiune. in primul caz (fig. 1.12.5) aparatele de sustinere amplasati in zona centra-
Solutii cu amestec de culori (surse sunt suspendate pe cabluri fixate pe Ia. Solutia este utilizata in cazul auto-
diferite) creeaza distorsiuni cromatice cladirile aflate in imediata vecinatate a strazilor mai inguste. SIL catenar pre-
inestetice. strazii. Se realizeaza o uniformitate co- , zentat in fig. 1.12.7 (vedere transversa-
Ghidarea vizuala in circulatia rutiera respunzatoare a luminantelor in planul ' Ia) asigura o excelenta ghidare vizuala,
este determinanta pentru asigurarea util, datorita componentei reflectate a o excelenta uniformitate ~i un nivel
securitatii traficului, avand rolul de a iluminarii data de suprafetele laterale. 1 scazut de orbire fata de celelalte siste-
realiza recunoa~terea rapida, din mers, in cazul unei vegetatii abundente, 1 me. Distanta dintre stalpi este de
a traseului. Se obtine utilizand solutiile existente pe ambele laturi, amplasarea 60 ... 90 m, iar distanta dintre AIL este
indicate in continuare. axiala este singura solutie, cu dezavan- d = 10 ... 20 m.
tajul ca, in cele mai multe cazuri, am- Zone particulare din circulatia rutiera
• Aspecte caractertstlce plasarea AIL se face Ia inaltimi mici, Pe anumite portiuni ale arterelor de
Sistemele pentru iluminatul rutier astfel incat acestea se atla Ia periferia , circulatie este necesara o dispunere a
sunt, de regula, sisteme uniform distri- campului vizual central al conducatoru- : AIL impusa de caracteristicile acelei
buite. Clasificarea acestora este redata lui auto. De aceea trebuie utilizate AIL portiuni de artera, astfel incat SIL sa
in fig. 1.12. 1. cu unghi de protectie mare. in acest satisfaca necesitatile vizuale ale con-
Amplasarea unilaterala este utilizata caz, fixarea cablurilor pe care sunt ducatorului auto. in aceasta situatie,
in cazul strazilor inguste, cu latimea suspendate AIL se face pe stalpi spe- in care caracteristicile geometries ale
strazii (I) egala cu inaltimea de montare cial realizati sau utilizati in transportul : ~oselei se schimba, se solicita o aten-
a AIL (/=h) ~i o inaltime de montare electric (tramvai ~i troleibuz), atunci ,
maxima de 12 m. in fig. 1.12.2 este re- cand ace~tia exista, ~i sunt amplasati
prezentat un SIL cu amplasare unilate- fata in fata. Utilizarea in comun a aces-
rala a AIL. El se caracterizeaza printr-o tor stalpi (pentru transportul electric ~i
distributie neuniforma a luminantelor ~i iluminatul rutier) se evita ori de cate ori
o marcare neuniforma a bordurii (se este posibil, deoarece AIL sunt supuse, ~4'··
vede mai bine bordura opusa AIL). timp indelungat, Ia trepidatii, cu efecte
Amplasarea bilaterala, alternata, (fig. negative asupra ansamblului AIL - Flg.l.12.2. SIL unilateral:
1.12.3) se utilizeaza pentru strazi cu Ia- sursa. Amplasarea axiala ofera un ghi- I - latimea strazii; h - inaltimea de men-
timea cuprinsa intre 12 ~i 16 m ~i lati- daj vizual foarte bun. Prezenta arborilor tare a AIL; d - distanta dintre doua
mea s 1,5 h. Adoptarea unei astfel de pe marginea strazilor impune alegerea aparate consecutive; p - marimea
solutii are ca rezultat realizarea unei unor solutii diferite de cele mentionate. proiectiei consolei AIL; s - distanta de Ia
distributit uniforme a luminantelor in Aparatele de iluminat vor fi astfel am- bordura Ia proiectia AIL pe drum.
planul util, o mai buna marcare a bor- plasate incat arborii din apropiere sa
durii trotuarelor ~i a semnelor de circu- nu produca umbre pe drum. Se reco- '
latie aflate pe partile laterale ale artere- manda tunderea coroanei copacilor,
lor de circulatie (fig. 1.12.3). periodic, pentru a mentine distributia
Utilizarea sistemelor de iluminat de initiala a fluxului luminos ~i mentinerea
tip bilateral, (fig. 1.12.4) fata in fata, se uniformitatii distributiei luminantelor in
recomanda Ia strazi mai largi de 16 m planul util.
~i I ;;;:1,5·h, strazi foarte largi cu 2, 3, 4 in functie de latimea ~i profilul autos- Flg.l.12.3. SIL bilateral altemat.
~i 5 benzi de circulatie pe sens. trazii, precum ~i de intensitatea traficului
Este solutia care asigura, in acest rutier, se alege ~i se utilizeaza unul din-
caz, o distributie uniforma a luminante- tre urmatoarele sisteme de iluminat: cen- !
lor in planul drumului. Se realizeaza, de tral, bilateral, fata in fata, sau catenar.
asemenea, o marcare foarte buna a Sistemul central se utilizeaza pentru
bordurii trotuarelor. autostrazile cu un numar mic de benzi
Amplasarea axiala (fig. 1.12.5) se uti- de circulatie pe sens ~i se realizeaza prin ,
lizeaza in cazul in care exista eel putin amplasarea stalpilor cu doua brate in Fig. 1.12.4. SIL bilateral fati in fati.
una din urmatoarele situatii: zona axiala de securitate (fig. 1.12.6 a).
- strazi inguste unde, datorita cladirilor Sistemul bilateral, fata in fata. se uti-
existents, amplasarea stalpilor nu se lizeaza in cazul autostrazilor cu trei sau A..
SISTEME DE ILUMINAT
PENTRU GAILE DE
CIRCULATIE
' /
UNILATERAL .
I c. i
,. I . c ,..
Fig. 1.12.5. SIL axial:
IALTERNATI A IN FA I - latimea drumului; c - distanta de Ia
Flg.l.12.1. Clastflcarea SIL rutler. stalp Ia bordura.
1. Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
tie marita din partea conducatorului Observatorul 0 de Ia volan nu poate putin 3 puncte luminoase consecutive.
auto, in scopul depistarii eventualelor urmari vizual conturul clrumului prin Montarea AIL pe exteriorul curbei
obstacole in timp util pentru a le evita. urmarirea surselor de lumina. Se men- (stanga), atunci cand inainte de curba
Cazurile particulare sunt: curbele, pan- tioneaza ca acest tip de ghidare vizua- ele sunt montate pe partea dreapta, se
tete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). la i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate
treceri de pietoni, poduri, parcari. Amplasarea AIL pe partea interioara fi produsa de AIL echipate cu surse de
Zone In curba ale arterelor a curbei se poate face numai in cazul puteri mari !?i care se pot afla in
de circulatie in care conditiile existente in teren nu campul vizual al conducatorului auto
in zonele de curbura ale !?OSelelor, permit amplasarea AIL pe partea exte- se evita daca se aleg AIL cu unghi
dispunerea AIL se face astfel !neat sa rioara a curbei, dar marcarea curbei nu mare de protectie !?i inclinare redusa
fie asi~urata, preferential, ghidarea vi- se realizeaza corespunzator, existand fats de orizontala.
zuala. In cazul in care raza de curbura pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehi- Pentru realizarea unor conditii de
a drumului este r > 300 m, SIL se rea- culului. contort vizual corespunzatoare, in ca-
lizeaza tratand aceasta zona in curba Daca artera de circulatie este foarte zul arterelor de circulatie in panta, este
ca un aliniament drept. larga (I >1,5 h), atunci se impune utili- necesar ca distanta dintre AIL sa sca-
Pentru zone cu raza de curbura zarea sistemului bilateral, fata in fata. da progresiv catre v~ul pantei, pro-
mica, r ~ 300 m, se adopta solutia am- Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate portional cu unghiul de inclinare a pan-
plasarii unilaterale a AIL pe partea ex- produce confuzii !?i poate genera grave tei, pentru a realiza nivelurile de lumi-
terioara a curbei, pentru a marca co- accidente de circulatie. nanta dorite. Pentru reducerea feno-
respunzator zona arterei de circulatie Tn zona de curbura, pentru securitatea menului de orbire, se utilizeaza AIL cu
(fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele circulatiei este necesara cr9$terea ni- unghi mare de protectie, iar axul de si-
parti ale drumului creeaza o imagine velului luminantei cu eel putin 50 %, metrie al AIL este perpendicular pe su-
suprapusa neclara (fig. 1.12.8 a), deru- ceea ce se realizeaza prin reducerea prafata $0Selei.
tanta pentru conducatorul auto. Am- distantei dintre stalpi, aceasta fiind cu- - lntersectii
plasarea pe partea interioara poate prinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta Sunt zone foarte importante ale cailor
conduce Ia accidente provocate de ie- dintre doua aparate consecutive, pe ali- de circulatie $i modul de realizare a SIL
!?irea din artera, daca sursele de lumina niamentul in linie <teapta), in functie de necesita o atentie deosebita din partea
sunt mascate privirii de obstacole, ca raza de curbura, astfel incat conducato- proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul
In fig. 1.12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan). rul auto sa poata vedea, simultan, eel de luminanta. distributia luminantelor in
·r~~; r·
~f.
·r· T-·-~ r l ·r·t ·r·'
plan util, alegerea AIL $i a surselor de
lumina, amplasarea stalpilor.
Atentionarea conducatorului auto
aflat in aproierea unei intersectii se
~-~~ I I I ·~~ I I I I
poate face in mai multe moduri: prin ri-
dicarea nivelului de luminanta in inter-
sectie, cu 50 % peste eel mai mare ni-
-~~
vel de luminanta de pe arterele care se
1-~~ I ~~ I I ·~~ I I intersecteaza, prin utilizarea de AIL de

I tipuri diferite pe fiecare artera $i prin
--· - · ·-· L '-·-·-·-- - · - · - _ -L-·-· i - -- L
moduri de amplasare diferite a AIL pe
strazile care se intersecteaza.
.-I - ( I J 1
Utilizarea de surse de culoare apa-
renta diferita pe strazile ce se intersec-
teaza sau Ia ie$irea din autostrada este
un mod folosit uneori pentru orientare.
a b c in conditiile interiorului unui ora$,
r :=I:
Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):
a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.
04 4
Fig. 1.12.7. SIL catenar (veclere).
a b
c d t:
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe. Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL
aceasta solutie poate avea doua efec- • cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru
te importante: necesitatea adaptarii ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar-
cromatice vizuale (diferita in functie de · cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului
individ) ~i degradarea uniformitatii cro- in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate.
matice a ambientului urban. · de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe-
inaltimea de montare, distanta dintre ~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice
AIL, puterea ~i numarul surselor de lu- corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea
mina se vor determina prin calcul. Am- in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice
plasarea stalpilor se face cat mai mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa-
aproape de colturile intersectiei. in fig. · pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi-
1.12.10 a, este reprezentata intersectia · astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care
unei strazi principale cu o strada se- : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe
cundara; amplasarea stalpilor s-a fikut : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata
Ia colturile intersectiei, pe strada prin- • zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in
. care se amplaseaza AIL, de o parte ~i
.,.,·--.u- , de alta a liniilor metalice. in functie de
. intensitatea traficului rutier, de latimea
' strazii ~i de numarul de linii de cale fe-
; rata se stabile~te solutia luminotehnica
. corespunzatoare (fig. 1.12.11).
- Treceri de pietoni
Sunt zone ale arterelor de circulatie
unde pericolul de accidentare a pieto-
nilor, in conditiile lasarii intunericului,
• este mare. Se impune adoptarea unor
solutii luminotehnice care sa atentione-
ze conducatorul auto asupra prezentei
trecerilor de pietoni, semnalizate prin
. semne de circulatie ~i marcaje rutiere.
. Un SIL destinat trecerilor de pietoni
a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul
; de iluminare mai mare cu 50 % decat
pe restul arterei de circulatie, amplasa-
: rea corecta a AIL fata de trecerea de
, pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea
,_ ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa
fie observat (fig. 1.12.12).
'
-
- - - - - - - - - - --- --
-- ~
· - Poduri -
. Tn cazul podurilor tara suprastructura
; peste nivelul caii de circulatie, se utili-
i zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte-
; rei de circulatie in continuarea careia
! se atla podul. AIL se monteaza pe
1 stalpi amplasati dupa una din regulile
; prezentate anterior. AIL se mai pot
' monta in balustrada, mascat privirii. in
1 cazul podurilor cu suprastructura, se
b utilizeaza elemente de constructie pen-
Rg. 1.12.10. lntersecpJ de strlzl:
a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; tru a monta AIL suspendate pe cablu
c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada. (axial sau catenar).
8/11d
~It;·: !! .
..
• i+'-.
... ...
I . •• " 1/3d
•
.
1/Sd1
I
:• I • -• - 1/2d 1/4dl
I
• • t d
33m I
u
33m I
I I
a b c
Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de
... drumurt cu llnll metallce:
t·lUI. ••
I d 1/2d 1
a, b - bilateral alternat cu 6 AIL
l 112d I
~!
: .~ pentru trafic intens; c - bilateral
a !_
33m 33m I alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu;
d - idem, bilateral fata In fata;
d e e - bilateral alternat cu 2 AIL
pentru trafic redus.
- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia pendicular pe directia y=90°.
Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru ; Valorile maxima recomandate de
necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in pla- : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5.
nevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub ar- Este recomandabil ca sursele de lu-
care, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipa- . mina sa fie cu spectrul luminos apropi-
luminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, ' at de eel al surselor din locuintele din
cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetri- zona. Se recomanda lampile cu descar-
stalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. cari in vapori de sodiu de inalta presiu-
doua AIL se va face In spatiul verde, - Zonele rezidentiale : ne de putere mica sau lampile compac-
daca acesta exista. Tn caz contrar, am- Gaile de circulatie pentru astfel de ; te de culoare calda.
plasarea stalpilor se va face astfellncat · zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se ca- · AIL au forme variate in functie de zo-
sa nu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie j na (noua sau veche), cu distributii se-
in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va ! midirecte sau directe-indirecte (globuri
- Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i al-
Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe te forme), montate pe stalpi, iar in zone
~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, mo- vechi, chiar pe fatade.
realizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti;
Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe tro- 12.2.2. Tunelwt
se utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni;
mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, · - orientarea vizuala buna pentru a re- , Proiectarea ~i realizarea SIL pentru
montate astfellncat sa asigure o ilumi- cunoa~te casele sau alte structuri; i tuneluri se fac tinand cont de o serie
nare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei uma- ! de caracteristici specifice care fac ca
ne de Ia o distants acceptabila, pen- ; sistemele de iluminat destinate acesto-
Tabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; ra sa fie tratate ca sisteme pentru spa-
pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. tii interioare.
h • 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care 0 caracteristica importanta este pre-
Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. 1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i
Nesigura f--:'· · __ _ Sigu!'_a___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerinte- I plafon), de care trebuie sa se tina sea-
circulatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu- ! rna in calculul nivelului de luminan-
5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din j tafiluminare, constituind o componenta
L___ _-.~.._ __;;,5_ ___L
I _ _.:..3---' · tabelul 1.12.4. favorabila echilibrului luminos.
Pentru controlul distributiei luminan- I. Montarea aparatelor de iluminat se
Tabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda:
lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE)
i face Ia inaltimi m1c1, astfel incat este
- mentinerea uniformitatii generate In li- : obligatorie utilizarea unor aparate de
1na1t1mea Valoarea
i mitele cunoscute (Emin/Em:a>,4); · iluminat specializate care sa asigure o
de montara
I maxima admisa
a lui (LA)1'4 _
- verificarea indicelui de luminanta protectie optica corespunzatoare pen-
~ 4,5m
4,5
±,
< h s 6 ..... .
--·-·-·-.
3000
------
4000
5000
(LA)1'4, in care L este luminanta me-
die [cd/m 2] pentru un unghi
y=85 ...90°, iar A este suprafata ami-
tru conducatorii auto, aflati In mi~e
i cu viteza mare de deplasare.
· Tunelul este un spatiu inchis pe o
h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per- lungime foarte mare, in care exista de-
gajari de gaze corosive, praf ~i umidi-
tate. Echipamentul ce trebuie ales in
realizarea sistemelor de iluminat trebu-
ie sa prezinte un grad mare de pro-
tectie contra efectelor rezultate in urma
acestor degajari.
Tn general, tunelul se poate imparti in
urmatoarele zone principale distincte
de: acces, prag, tranzit ~i interioara.
a Zonele mentionate se regasesc ~i pe
b traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd
Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: circulatia prin acesta se face In ambele
a- fan· b- vedere nocturna. sensuri. Daca circulatia este intr-un
r-- - -A_c_c_es_ _ ___ + Prag I Tranzit ~- -·-- lnterio~---~~ire · -

; ____Exteri?ID'a ___ _;
Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

singur sens, ie~irea din zona interioara a lungul zonei de acces, din sticla ar- Zona de tranzit este cea in care se
se face numai prin doua zone: de ie~ire mata, u~or transparenta (ecran conti- · face adaptarea ochiului observatorului
~i exterioara (fig. 1.12.13). nuu) sau suprafete laterale cu reflec- de Ia un nivel de luminanta L20 Ia un ni-
Zona de acces este zona aflata ina- tanta mica (p<0,2), combinate cu , vel scazut de luminanta de
inte de intrarea in tunel, unde ochiul ecrane semitransparente montate Lint= 10... 15 cd/m 2. Legatura dintre lu-
observatorului aflat Ia volan recepteaza deasupra suprafetei de Ia intrare, minanta ~i tipul de adaptare a fast sta-
intrarea in tunel, de regula, sub un pentru ecranarea luminii naturale, ~i bilita experimental ~i este redata in fig.
unghi de 20°. Lungimea zonei este in care sa contribuie substantial Ia re- 1.12.14. Lungimea acestei zone depin-
functie de distanta de franare ~i depin- ducerea nivelului de luminanta in de de timpul de adaptare a ochiului ~i
de de viteza de circulatie. Pe aceasta zona de acces; de viteza de deplasare, fiind aproxima-
zona a tunelului ochii conducatorului - prevederea unei zone cu vegetatie , tiv 300 m pentru o viteza de 70 km/h.
auto, ce se apropie de intrarea in tunel, abundenta (arbori ~i tufi~uri) de-o Zona centra/a se gase~te in conti-
sunt adaptati Ia un nivel de luminanta parte ~i de alta a zonei de acces, cu nuarea zonei de tranzit ~i lungimea a-
foarte mare (7000 ... 8000 cd/m 2 in zile- acelea~i efecte ca ~i in primul caz. cesteia depinde de cea totala a tunelu-
1
le insorite). Daca tunelul este suficient Zona de prag este zona in care se lui. Se caracterizeaza, in general, prin-
de lung, astfel incat conducatorul auto face trecerea brusca, de Ia un nivel de tr-un nivel de luminanta
sa nu poata vedea ie~irea din tunel, iar luminanta foarte mare Ia un nivel de lu- Lint= 5 ... 10 cd/m 2, iar in conditiile unui
nivelul de luminanta din interiorul tune- minanta scazut. Pentru a face vizibil trafic ridicat ~i o viteza admisa in tunel
lului are o valoare foarte mica in com- conturul interior al tunelului ~i eventua- de 70 ... 80 km/h se recomanda un ni-
paratie cu nivelul de luminanta din ex- lele obstacole aflate pe calea de rulare, vel de 15 cdfm2.
1
terior, impresia pe care o are observa- nivelul de luminanta din zona de prag Catre sfar~itul tunelului exista ,in
torul de Ia volan aflat in zona de acces trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune inversa" acelea~i zone ca
este de ,grota neagra" ~i acesta nu din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i Ia inceputul acestuia ~i anume zone-
poate distinge nici un detaliu din inte- SIL adoptat. le de tranzit, de prag, de ie~ire, daca
riorul tunelului. Pentru a mic~ora nive- Lungimea zonei de prag depinde de tunelul este cu dublu sens. Diferenta
lul de luminanta de-a lungul zonei de viteza cu care se deplaseaza conduca- consta in faptul ca ochiul observatoru-
acces, deci pentru o adaptare vizuala torul auto ~i este cu atat mai mica, cu lui se adapteaza mult mai u~or Ia nive-
mai buna, se recomanda adoptarea cat viteza de deplasare este mai redu- luri mari de luminanta. le~irea din tunel
uneia din urmatoarele solutii: sa; Ia 50 ... 60 km/h, lungimea acestei in timpul zilei ofera privirii un contrast
- realizarea unui sistem constructiv de- zone va fi aproximativ 40 m, iar Ia o vi- negativ, dand imaginea de ,grata alba"
teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstaco-
[cd/m 2] de 90 m. lele se vad in efect de silueta. Pentru a
10000 - -- - realiza o conturare mai buna a acesto-
ra, precum ~i pentru o adaptare vizuala
3000
"" , mai buna, se recomanda realizarea pe-
1000 Lc ', x---,, ; retilor tunelului din placaje de culoare
/ \ I deschisa, lavabile, u~or de intretinut.
:::II • Aspecte cantltative

Nivelul de luminanta in planul caii de
30 - rulare este variabil in timp ~i/sau spa-
10 tiu, in functie de caracteristicile luminii
naturale (soare tara nori, cer acoperit,
3 amurg, noapte) ~i in functie de nivelu-
1L___ rile de luminanta recomandate pentru
diferite zone, caracteristice tunelului.
0 5 10
-----
15 20 [s]
Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra
valorilor Lc, Ld, Lt.
:
!
Pe zona de acces se recomanda
adoptarea unei solutii de ecranare a lu-
Flg.l.12.14. Rel&1:1a dlntre lumlnantl Lc - luminanta cerului; Lt - luminanta
" tlmpul de adaptare. i minii naturale (sisteme constructive cu
fondului; Ld - luminanta drumului. lamele sau vegetatie abundenta), pre-
Lth zentate anterior.
[%] - ·--· -~
in zona de prag, normele internatio-
100 nale impun un nivel de luminanta care
80
60 poate ajunge pana Ia 10 % din nivelul
Ltr 40 de luminanta exterior (ceea ce cores-
•!I --Ltr punde aproximativ unui nivel de ilumi-
I 20 nare de 10.000 lx -in cazul unei zile in-
. sorite, valoare mare, care necesita un
10
8 consum energetic ridicat).
6 Utilizarea sistemelor constructive de
4 ecranare a luminii naturale are ca urma-
Linterior re o reducere a nivelului de iluminare in
2 zona de prag (cu pastrarea acelora~i
conditii vizuale) ~i implicit reducerea
-----~------~------~--
consumului energetic. Tot in scopul re-
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 [s] ducerii consumului energetic se poate
utiliza un sistem, in care aparatele de
Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonel de tra~e.
iluminat au o distributie nesimetrica a
fluxului luminos ~i sunt montate in opo- 3000 ... 8000 cd/m 2, Ia nivelul recoman- reflexiei incintei tunelului. Aceasta con-
zitie cu sensul de circulatie (sistem nu- dat pentru zona centrala de i tribuie Ia reducerea substantiala a fe-
mit ,counter beam"). Aceasta conduce 5 ... 15 cd/m 2. Datorita conditiilor de ! nomenelor de orbire psihologica ~i fi-
Ia o reducere a nivelului de luminanta contort vizual impuse, nivelurile de lumi- 1 ziologica ~i a efectelor negative ale
Lth cu eel putin 20 %. nanta diferite, de Ia o treapta Ia alta tre- i acestora asupra capacitatii vizuale a
Conform normelor CIE, L20 se deter- buie, sa se incadreze in limitele ; conducatorului auto.
mina cu relatia: Ln_ 1 /Lns3/1, astfel incat sunt necesare 4 Redarea culorilor nu este un factor
L 0 = yLc+PLd+EL, (12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de determinant in alegerea surselor de lu-
ir{ care semnificatiile luminantelor re- iluminare de-a lungul zonei de tranzit. mina.
zulta din fig. 1.12.15 Ghidajul vizual este un factor impor-
(Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i L, = Lfond)' iar • Aspecte calitatlve tant in realizarea sistemelor de iluminat
valorile sunt date in tabelul 1.12.6, in Distributia luminantelor este un fac- 1
destinate tunelurilor ~i o realizare co-
functie de directia geografica de intrare tor calitativ important (ca ~i in cazul ce- : respunzatoare a acestuia asigura o
in tunel lorlalte cai rutiere) in stabilirea confor- i desfa~urare in siguranta a traficului ru-
y, p ~i E [%] reprezinta procentele tului vizual. Verificarea uniformitatilor • tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin
din suprafata cercului obtinut prin in- luminantelor in planul caii de rulare se amplasarea aparatelor de iluminat in
tersectarea unghiului spatial corespun- realizeaza cu ajutorul factorilor de uni- linii paralele cu axul drumului. in cazul
zator unghiului plan de 20° cu planul formitate mentionati pentru evitarea or- existentei a doua sensuri de circulatie
vertical tangent Ia intrarea in tunel birii psihologice. este necesara utilizarea eel putin a u-
Luminanta zonei de prag se determi- De remarcat ca prezenta suprafetelor : nui ~ir de aparate de iluminat pe fieca-
na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 ~i , reflectante (pereti, plafon ~i uneori care sens, de preferat amplasat pe pia-
de SIL ales. lea de rulare, daca aceasta are o l ton, in axul benzii de circulatie.
Luminanta zonei de tranzitie, care re- reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in : Fenomenul de palpaire este nedorit
prezinta o valoare descrescatoare, este uniformizarea luminantelor din plan util. 1 in tuneluri. Acesta apare atunci cand
data de relatia: Pentru evitarea orbirii fiziologice se • ~irurile de aparate de iluminat sunt dis-
Ltr=Lth (1,9+t)" 1•4 (12.2.2) recomanda AIL cu unghiuri de protec- continue in campul vizual al conduca-
reprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care tie corespunzatoare sau prevazute cu torului auto sau datorita reflexiilor lumi-
este functie de timpul de parcurs in zo- difuzoare. nii pe suprafetele lucioase ale autove-
na de tranzitie (t) [s]. Pentru aprecierea orbirii psihologice hiculelor. Acest fenomen se accen-
Pentru zona centrala, nivelul de lumi- in campul vizual, determinarea indicelui . tueaza, in special, in zona centrala un-
nanta Lint se determina in functie de de cre~tere a pragului Tl se face cu re- de aparatele de iluminat sunt mai rare.
distanta de franare ~i trafic, fiind indi- latiile: , Efectul de inconfort, generat de feno-
cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv JL~B (pentru Lms5 cdfm2) menul de palpaire este apreciat prin
in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) ' frecventa (f) data de relatia:
de franare in functie de viteza de de- sau f=vls [Hz] (12.2.5)
plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95Lv!LJ;,05 (pentru Lm>5 cd/m 2) in care:
sau negativa-coborare). (12.2.4) v- este viteza de deplasare a vehi-
De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: culului [m/s],
luminanta scade in trepte de Ia Lm- reprezinta luminanta medie a s - este distanta dintre aparatele de
peretilor ~i tavanului, iluminat [m].
[m) [kmlh] Lv - este luminanta de voal a surselor Pentru fs2,5 Hz ~i f:<!15 Hz, fenome-
250 100 care apar in unghiul spatial cores- 1 nul este neglijabil sau tara efecte nega-
punzator celui plan de 20° ~i se i tive asupra capacitatii vizuale a obser-
calculeaza cu relatia din § 10.4. vatorului.

200 Confortul este asigurat daca Tl<15%
Contrastele din campul vizual se pot • Caracteristlclle slstemelor
uj 150 80
reduce in mare masura prin cre~terea : de llumlnat pentru tuneluri
Acestea trebuie sa satisfaca exigen-
Categoria SIL a/h surse tele cantitative ~i calitative amintite,
100
TLD printr-o amplasare rationala a AIL ~i o
~l==t==t=;:::=;:= 40
f-- 30
60
50
I
63$::. rtrn
c:!5acfs
:h
I
1,5
2,0
3,5
SOX-E
SON-T
SOX-E
Tabelull.12.7. Valorlle raportulul t.,1120
Distanta de SIL SIL
franare [m] simetric ,Counter-Beam
II ~th 1-20
I
h __ -" __ _ '--_th_IL_2Q
~ SON-T
+12 +8 +4 0 -4 -8 -12 • 4 60 -- O,Q5 _·- __ _ __9,04 -
p-- [%) 100 0,06 0,05

Fig. 1.12.17. Distants de frlnare
Ill if~2' I
:h 2-2,5 SON-T 160 0,10 0,07
1n funqle de v1teza de deplasare
.. panta clll.
~-·
• Tabelul1.12.8. Valortleluminantai
Flg.l.12.18. SIL pentru tuneluri. 1n zona centrall (Lint} [cdlm2]
Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc, Let $1 Lt Distanta de Trafic [veh/h]
Directia de intrare Lc . Ld L1 . franare [m] _
- <100
100 ... 1000 >1000
r.~-------- ~--= ~-=---~~~~-.Rietre ~- -Cit%ciiri- ___ zi%pa<iL paifsti-- ---.---
60 1 2 3
.l!__ ----------r-§__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J 100
- ··---
I 2 -i 4
-- --------
6
---
~-v -----~ ~~---;- - : -- r -1---r-~-~5° .:~'+sl-f--- 160 5 10 15

ale~ere corespunzatoare a surselor de B - l?iruri continue montate in mod grota (neagra/alba), al?3 cum se vede
1
lumma. i obil?nuit cate unul pe fiecare sens : din figura 1.12.20.
Dupa PHILIPS, SIL utilizate in tuneluri : de circulatie (fig. 1.12.19 b); Cele mai utilizate AIL sunt:
se clasifica i n 3 categorii in raport cu ! C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poa-
linia privirii: I, II l?i Ill (.,counter beam"). , sau pereti, in plan orizontal sau te fi echipat cu Iampi fluorescente l?i
Acestea sunt prezentate in fig. 1.12.18 i vertical (orientate) (fig. 1.12.19 c); cu una sau doua Iampi cu vapori de
unde sunt date l?i rapoartele a/h l?i tipul i D - l?iruri luminoase continue realizate sodiu de inalta presiune;
surselor de lumina recomandate. din tuburi de lumina, montate pe : - aparat de iluminat cu distributie nesi-
Sistemele se pot clasifica l?i din i peretii laterali ai tunelului. 1 metrica dirijata i n opozitie cu fluxul
punct de vedere al continuitatii l?i ori- ! SIL "counter beam" utilizeaza AIL de circulatie (sistemul .,counter
entarii astfel: · nesimetrice cu intensitatea maxima di- beam"). Acest AIL se utilizeaza numai
A - l?iruri cu discontinuitati in limita evi- : rijata i n opozitie cu sensul de circulatie. in zonele de prag ale tunelelor; mon-
tarii fenomenului de palpaire (fig. Este utilizat numai in zona de intrare l?i tarea aparatelor de iluminat se poate
1.12.19 a); iel?ire pentru diminuarea efectului de face l?i i ntr-un plafon fals creat din
necesitati fonoizolante;
i - aparate de iluminat universale ce pot
fi echipate cu surse fluorescente tu-
bulare sau cu vapori de sodiu de
1 inalta presiune;
; - tuburi de lumina al carei principiu de
functionare consta in transmiterea lu-
minii prin aer, cu ajutorul unui film
optic OLF (Optical Ligthing Film) care
acopera interiorul tubului l?i asigura
un coeficient de reflexie mare (98 %),
permitand astfel transportul luminii Ia
Fig. L12.19. npurt de SIL

pentru tunelurl: 1.{) .
~·
a - $iruri cu discontinuitati; ~ :
b - intrare tune/; !
c - benzi paralele. .L -://!~,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,..,.,.tr/
Fig. 1.12.20. AIL montat tn s1818mul
c .counter beam•.
1. Lungimea tunelului <25m 25-75 m 75- 125 m >125m
2. le~ire complet vizibila DA

~ NU
~
DA NU
3. Lumina zilei de valoare

~
DA NU DA
~l NU
ridicata in tunel
4. Reflectanta peretilor
mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?
~
MARE MICA MARE
~ MICA
I I
I I I I
5. Trafic greu ? NU DA NU DA
(sau c icli!?til sau pietoni)

I I I I
tara iluminat I 50 % d in nivelul normal nivel normal al
I electric
I al zonei de prag
I zonei de prag
Flg.l.12.21. ParametrO SIL pentru tune1ur1 tn funqle de: lunglme, vlzlbllltatea leflrtl, accesullumlnll naturale,
ret1ectenta ~lor .. tlpul traftculul.
distante mari. Datorita acestui tub de SIL pentru tuneluri trebuie sa fie siste- xima admisa in aceasta situatie. Pentru
lumina este posibila transformarea ma dinamice ale caror niveluri de ilumi- zona de prag ~i tranzitie, nivelul de lu-
surselor punctuale" in ,surse lini- narelluminanta trebuie sa fie permanent minanta asigurat se adapteaza Ia indi-
~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de ilumi- catia de viteza admisa in aceasta ipo-
zona centralS. a tunelului. nare/luminanta din exterior (cer senin, teza (de defect).
Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seara, noapte -fig. 1.12.22). Conform normei CIE 88, pentru ast-
lurilor trebuie sa indeplineasca urma- Datorita acestor variatii SIL trebuie fel de situatii, in functie de lungimea
toarele exigente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatii de reglare tunelului ~i trafic, se recomanda una
robuste ~i sa nu se degradeze datorita automata, actionate in functie de ilumi- dintre urmatoarele solutii de alimentare
traficului sau curatirii; sa fie etan~e narea orizontala exterioara sau de lu- cu energie de rezerva:
(capsulate) Ia efectele corosive ale ga- minanta ambientala exterioara. Regia- - dintr-o sursa independentS. fata de
zelor de e~pare ~i produselor utilizate rea in functie de luminanta este prefe- cea a SIL normal;
pentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura o mai mare - din doua surse independente (baterie
sa fie foarte neteda, evitand astfel de- corectitudine, tinand seama de starea de acumulare cu comutare instanta-
punerea materialelor corosive, permi- reala a suprafetei imbracamintei rutiere nee ~i grup electrogen cu pornire au-
tand 0 curatire u~oara; sa asigure pro- (umeda, uscata, acoperita cu zapada tomata), daca intreruperea este mai
tectie vizuala corespunzatoare; sa fie etc.). Se masoara, Ia 100 m de Ia intra- mare de 30 s;
prevazute cu asigurare locala, cu sigure, luminanta ~oselei, a zonei inconju- - dintr-un grup electrogen automat cu
ranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare ~i a boltii cere~ti, semnalul re- timp de pornire rapida (cateva s).
AIL ~i racordul sau Ia retea sa permita zultat comandand sistemul automat de
schimbarea rapida ~i sigura a acestuia. reglare (§13). 12.2.3. lluminatul decorativ
Sursele de lumina utilizate pentru Pentru realizarea multitudinii de trep- arhitectural (monumente, clidin1
echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag ~i
alese dupa urmatoarele criterii: tranzit, sistemele implica necesitatea Sistemele de iluminat decorativ - ar-
• eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: hitectural au rolul de a realiza punerea
mandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; in evidenta, Ia lasarea serii/noptii, a
prag a surselor cu descarcari (Iampi b -in trepte pe AIL (cu comanda sepa- unor monumente de arta sau a unor
cu vapori de sodiu Ia inalta ~i joasa rata a fiecarei surse); cladiri. Datorita specificului, sistemul
presiune); in zona de tranzit, surse cu c -tina nu se inscrie in modelul prezentat an-
descarcari in vapori de sodiu ~i Iampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, terior pentru iluminatul exterior.
fluorescente tubulare in zona centra- ele mentinand ~i uniformitatea sistemu- De multe ori sistemul de iluminat
IS., Iampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicabila numai Ia electric poate realiza noaptea efecte
combinatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. decorative spectaculoase, mult mai in-
cari cu durata de viata mare; Pentru cazul caderii sursei de ali- teresante decat cele oferite de lumina
• functionarea Ia diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este nede zi. Posibilitatea de a orienta, in ma-
ale mediului ambiant; cesara prevederea unui SIL de siguran- niera dorita, sursele de lumina catre
• timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i obiectiv reprezinta un grad de libertate
care se face comutarea automata pe care sa poata. suporta puterea necesa- care, utilizat corespunzator, poate con-
o retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de duce Ia o redare estetica, superioara
in functie de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in iluminatului natural.
prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de averti- Conceptia sistemului necesita studii
timpul zilei, a~a cum se poate urmari in zare luminoasa Ia 100 ... 150 m de tunel atente ale efectelor intr-o stransa co-
fig. 1.12.21. care sa indice defectul ~i viteza ma- nexiune cu ambianta arhitecturala.
NIVEL LIE pentru un anotimp
(zona L2o)
I
I
I
I Zl
I 3.SEARA
I 4.NOAPTE
I
4.1 CIRCULATIE 4.2 CIRCULATIE

1. CER SENIN - 2. ACOPERIT NOR MALA REDUSA
(Lint=10 cdfm2) (Lint= 5 cdlm 2)
I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
II PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
II 2.1.3
I DIMINEATA
II AMIAZA DUPAAMIAZA
I
Flg.l.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.
Trebuie sa se ia in considerare ca- ' cu ioduri metalice (MH). Aceasta solu- rectia principala de privire a observato-
racteristicile cele mai atractive ale cla- tie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec-
dirii sau monumentului, pentru a fi ac- ! titie mai ridicat fatA de alte solutii, dar toarele sunt amplasate i n A ~i 8, opus
centuate prin iluminat. in mod evident, ! ~i avantajul unui cost de exploatare i fata de diagonala A'B', obtim3ndu-se un
spre deosebire de alte sisteme, am- : foarte redus. : contrast bun de luminanta intre cele
prenta originalitatii estetice a autorului Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea
devine determinanta. proiectoarele cu distributie concentra- 1 ce creeaza reliefarea corecta ~i sugesti-
ta, medie sau larga, in care se montea- ' va a obiectivului. Montarea Ia sol (sau in
• Sunele de lumlnlfi aparatele za sursele amintite. apropierea solului) a proiectoarelor (fas-
deluiNnat ciculul de lumina oblica) pune in evi-
Pentru iluminatul arhitectural se pot
utiliza toate sursele de lumina cunos- .........,
• Alpecle cletennlnante t. reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei.
Suprafetele de apa, daca exista in
cute, fiecare obtin~nd insa un anumit ! Directia de privire principala a obiec- ; preajma obiectivului, pot contribui intr-
efect, determinat de caracteristicile · tivului este importanta deoarece trebu- : un mod fericit Ia realizarea efectului ar-
specifice de culoare. ie sa coincida cu directia sistemului de : tistic. Astfel pe suprafete mari de apa,
in tabelul 1.12.9 sunt date caracteris- i iluminat, respectiv, zona care trebuie ; in raport cu obiectivul, se poate realiza
ticile surselor utilizate. Daca se urma- : iluminata. : reflexia constructiei iluminate in oglinda
re~te o redare corecta, reala a culorilor 1 Distanta de privire este importanta ' ,neagra" a apei.
~i o variatie a fluxului luminos, este ne- ; pentru determinarea vizibilitatii fatadei Obstacolele naturale create de arbori
cesara utilizarea surselor cu incandes- 1 ~i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti-
centa cu halogen care au un cost de : Gradul de intunecare a mediului am- tui o componenta decorativa a sistemu-
investitie redus, dar un consum ener- i biant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro-
getic mare. 1
za obiectivul sunt foarte importante in iectoarelor in spatele arborilor, arbu~tilor
Un aspect important i1 reprezinta ' alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufi~IXilor are ca efect, pe de o
alegerea culorii aparente a sursei in daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser-
functie de necesitatea armonizarii cu : cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea in eviden-
ambientul luminos din zona. Uneori, in . dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta.
functie de obiectiv ~i de aspectul urma- ent redarii sugestive a obiectului (fig.
rit, se pot alege ~i contraste de culoare. 1.12.23). Daca zona este iluminata, cu • .Ampla8area prolectoarelor
Daca nu se urmare~te redarea culo- strazi ~i cladiri ce creeaza o ambianta Deoarece se urmare~te, in principal,
rilor ci efectul artistic de reliefare a mode luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru reali-
numentului, se vor prefera Iampi cu va- sistemului va trebui sa primeasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze
pori de mercur sau sodiu. Costul initial flux mai mare pe unitatea de suprafata
este mai mare decflt al lampilor cu in- (fig. 1.12.24). De asemenea, se poate
candescenta cu halogen, dar consumul realiza un contrast de culoare ce va fi
de energie este mult mai mic (in favorabil conturarii imaginii dorite.
special, Ia lampile cu vapori de sodiu). Geometria (forma) obiectivului trebuie
Atunci cand este necesara redarea pusa in evidenta in functie de directia
culorilor se vor prefera lampile cu des- de privire. Astfel, pentru o constructie a
carcari in vapori de mercur in amestec paralelipipedica (fig. 1.12.25) Ia care di-
A~B
o/
b
Fig. 1.12.23. Imagines unei clAdirl Fig. 1.12.24. lmaglnea unei ciAdirl Fig. 1.12.25. SIL pentru o clldlre:
iluminate pe fond intunecat iluminate fond luminos. a - ansamblu; b - plan.
Tabelull.12.9. Caracterlsticlle 8UI"888or de lurnlnl cln punct de vedere al utlllzirti t1 llumlnatulul

llor .. monument8lor
Surse de lumina fPosibilitati dei Timpul de jEficacitatea: Redarea : Durata de lnvestitie Consum
1-- - - - - - - · · -1-reglare _f!~mor~!lfe l!nkllfJ-uminoas.! :_ - ~_!Jiorilo_r __ .. ~ .f~!lE!ion!¥'~: · - - - · .. -··· en~!!tic __
incandescente cu f Da 0 i scazuta excelenta ; medie redusa foarte mare
haloge.l) ________________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -·-· ____ ... _1 ... . _ •• .. ___ ..
.fJ.uor~s£~~~ _... _ _ ! . .0~ _ ~ .....~ . _ll)~e J?.~n~.. . '!l!Me. ·- mare s_yaz4~
~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --·-· .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. . ... ...
~ il9S_e.f?!a.!?!!~ , mare .. ___ _r:nar~ ____.. . . -~c-~ut ___
cu vapori de mercur : Nu : 4 ...5 I mare · fo~~~ab~~a ! mare , mare scazut
~ Loduri rn.~~ali.~ __ .L. __ 1
• ,
cu vapori de Nu >4 1foarte mare' acceptabila mare foarte mare foarte seazut
sodiu Ia i~?Jt~_p_r:_e~iU,!'!~ • .. . ·- __ _____ L _____ ____ i...... ______________ : _____ ----· ______________ ..
cu vapori de 1 Nu 7 ... 12 ifoarte mare: nesatisfacatoare , mare mare foarte scazut
~diu ~ j~~sa presiune ' II I
LEDuri de culoare r Da - ;.... 0 . - medie bun;\' -~i . .. . 'toarte mare scazut
1
aparenta caleta sau <>i mare foarte buna ' mare
neU~ 1
: II v I
1
toate posibilitatile de amplasare din ex- - corelarea armonioasa lntre iluminatul

(castan, platan etc.). Se adopta o solu-
teriorul cladirii (balustrade, copertine, decorativ $i eel pietonal sau stradal;
tie in care amplasarea proiectoarelor
parapete, balcoane sau logii $.a.). - mascarea proiectoarelor prin integra-
se face astfel !neat fluxul luminos sa fie
Amplasarea proiectoarelor pe orizon- rea acestora in decorul existent pen-
· orientat din partite laterale $i de jos
tala se poate realiza astfel: tru a fi ascunse privirii observatorului
. pentru a evidentia coroana. Adoptarea
- In apropierea obiectivului, ca in fig. in timpul zilei; ; acestei solutii se face evitand posibili-
1.12.26 a, avand ca avantaje: o buna - protejarea plantelor aflate in apropie-
. tatea de orbire fiziologica Ia privirea di-
utilizare a fluxului luminos, eficienta 1
rea aparatelor de iluminat impotriva
; recta a sursei de catre observatorii
economica, dar $i ca dezavantaje: ; degajarilor de dtldura ale aparatelor
· care circula in imediata vecinatate a ar-
umbre pronuntate, excesive; aceasta : de iluminat; : borelui (fig. 1.12.27 a).
amplasare creaza un efect dramatic : - protectia observatorului impotriva or-
- Arbori izolafi cu coroana rara {sal-
ce poate reprezenta un aspect de i cia plangatoare, salcamul etc.). Unul
! birii fiziologice care poate apare Ia
atractie; ; privirea directa a stxselor de lumina.
' sau mai multe proiectoare pot fi am-
- in apropierea obiectivului cu iluminat ! Efectele luminoase obtinute lntr-o
· plasate Ia sol, cat mai aproape de trun-
suplimentar integ-at In elementele de ; zona cu vegetatie abundenta (arbori,
chiul arborelui $i orientate catre zenit.
arhitectt.d proprii (balcoane, balus- ; arbu$ti, zone plantate cu flori) sunt nu-
Proiectoarele se amplaseaza In ni$9
trade, copertine $.a.) ca in fig. 1.12.26 : meroase $i foarte placute. Aceste efec-
special construite, In pamant, cu pro-
b. Se elimina contrastele de pe fatada; ~ tectie realizata dintr-un gratar metalic
· te se pot obtine respectand cateva
- Ia o departare mai mare de obiectiv, ! $i se asigura legatura Ia canalizare
t principii de baza prezentate in cele ce
cain fig. 1.12.26 c, care areca avan- j urmeaza. ! pentru evacuarea apelor de ploaie. A-
taj o utilizare mai redusa a fluxului. ~ ceasta solutie se recomanda numai in
: - Arbori izolati cu coroana deasa
Amplasarea proiectoarelor pe verti- r - -;-- !
-===:--- -- - - -1 cazul arborilor cu frunzi$ rar $i de cu-
cala se poate realiza Ia inaltimi diferite : loare deschisa. Efectele luminoase de-
$i anume: !
osebite se pot obtine cand arborele
- Ia h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se : respectiv se gase$te intr-un mediu in-
plaseaza in spatii cu vegetatie, in alte . tunecat (fig. 1.12.27 b).
1
constructii joase, existents sau in lo- ; - Grup format din mai multi arbori
curi special destinate acestui scop. · din aceea$i specie, cu coroana deasa
- Ia h ~ 0 In functie de particularitatile $i dezvoltatA mutt pe verticala (plopul,
existents in zona; (pe stalpii ilumina- a , bradul, chiparosul). Efecte spectacu-
tului public, alte constructii). Uneori : lease se obtin iluminand arborii din
se creeaza conditii speciale montarii : planul al doilea, lndepartat de observa-
pe stalpi independenti a unor baterii · tor. Arborii din primul plan vor aparea
de proiectoare. iluminati datorita efectului de silueta
Proiectoarele cu distributie larga co- (obtinandu-se una sau mai multe silue-
respund unei lnaltimi de 1 sau 2 etaje. te pe un fond luminos). Se recomandtl
Pentru constructiile lnalte (h>25 m) aceasta sotutie pentru a fi adoptata
trebuie utilizate sisteme combinate: b acolo unde siluetele arborilor se pot
pentru etajele inferioare proiectoare cu observa in lntregime, acestea nefiind
distributie larga sau medie, iar pentru obturate de alte vegetatii sau construc-
cele superioare, proiectoare cu distri- tii existente In zona.
butie concentrata (fig. 1.12.26 d). . - Grup format din aceea$i specie de
Se obtine astfel o luminanta relativ : arbori cu coroana rara (mesteacanul
uniforma pe fatada luminata. c · alb, pinul etc.). in general, sunt intere-
, sant de iluminat in masura In care co-
12.2.4. llumlnatul decoratlv : roana lor prezinta aspecte particulare
pentru apatll verzi, jocuri de api deosebite. in acest caz iluminarea lor
se face in acela$i mod, descris in pa-
• Spattl verzl ragraful anterior. De remarcat faptul ca
lluminatul zonelor verzi din gradini $i efectele obtinute sunt acelea$i iarna ca
parcuri are un dublu rol $i anume: $i vara, chiar $i pentru arborii care
- asigura un contort vizual ridicat (su- nu-$i pastreaza frunzi$UI tot timpul
primand impresia de ambient nne- : anului.
gru") $i securitatea pietonilor, prin ri- ·
dicarea nivelului de iluminare;
- pune In evidenta, pe timpul noptii,
frumusetile naturii prin contraste de
lumini $i umbre.
Pentru realizarea sistemelor de ilumi-
nat destinate zonelor verzi trebuie sa
se ia in considerare urmatoarele as-
pecte:
- obiectivele asupra carora trebuie in- , d
trodus accentul sunt arborii declarati
monuments ale naturii, arborii orna- Fig. 1.12.28:
mentali etc. a, b, c,- variante amplasare AIL
- corelarea sursei de lumina cu culoa- Ia cladirile de ina/time mica; b
rea frunzelor $i a florilor; d: SIL cladire inalta. Fig. 1.12.27. AIL decorativ pentru arbori
- Grup format din mai multe specii iluminat cu proiectoare mobile pentru a - instalatia electrica sa fie de tip etan~ Ia
de arbori. Se recomanda realizarea putea fi deplasate in functie de zona scufundarea in apa ~i prevazuta cu sis-
unui iluminat care sa redea grupul in de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat teme de protectie impotriva electrocu-
perspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in de sus in jos, prin utilizarea proiectoa- tarii destinate mediilor foarte periculoa-
considerare urmatoarele aspecte: for- relor de dimensiuni mici cu suporturi se, conform normelor in vigoare;
ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa- de sustinere de inflltime redusa. - alimentarea Ia tensiuni nepericuloase
rea frunzi~ului, alegerea culorii aparen- - Masive de plante anuale $i bianua- (12 sau 24 V), pentru cazul in care ac-
te a surselor de lumina, amestecul de le. lluminatul se realizeaza in mod ase- cesul persoanelor Ia AIL este posibil;
culoare etc. Se evita realizarea unui ilu- manator cu eel prezentat Ia punctul an- - fixarea aparatelor de iluminat in bazin
minat de ansamblu al grupului, care ar terior, cu deosebirea ca florile acestor pentru a nu fi smulse de jetul de apa;
duce Ia crearea unui decor plat ~i inex- plante dureaza un timp indelungat in - intretinerea corespunzatoare a siste-
presiv. cursul unui an, fiind posibila utilizarea , mului de iluminat.
- Perdea de arbori din aceea$i spe- unor aparate de iluminat fixe. Tn cazul fantfmilor arteziene, sisteme-
cie, intalnita de obicei Ia marginile gra- - Pefuzefe. Tntr-un decor luminos bile de iluminat trebuie sa se realizeze in
dinilor. lluminatul acestor arbori este ne echilibrat, un ,covor" verde u~or i- , functie de tipul jocului de apa jeturi: -
interesant pentru a pune in evident{~ li- luminat este recomandabil pentru a su- verticale; oblice (aproape verticale);
mitele gradinii sau pentru a estompa o blinia linia despartitoare intre diferite inclinate (aproape orizontale); jeturi de
zona mare scufundata in intuneric. A- vegetatii. Pentru iluminatul peluzelor se pulverizare; cascade artificiale.
cest ,perete de lumina" poate anula recomanda proiectoare montate pe su- Sistemele de iluminat destinate jetu-
efectele luminoase create pe obiective porturi de inaltime mica. Pentru pelu- rilor verticale sunt realizate prin ampla-
situate in fata acestuia. Tn acest caz se zele de dimensiuni reduse se recoman- sarea a 3 ... 9 aparate de iluminat Ia ba-
recomanda contrastul de culoare. da folosirea AIL de inaltimi mici (tip · za jetului cu orientarea fluxului luminos
- G"up alcatuit din diverse specii dear- • borna luminoasa), cu distributie semi- : pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exis-
bu$ti. Atractia exercitata de frumusetea , directa pentru a asigura nivelul de ilu- • tenta mai multor jeturi verticale ilumi-
arbu~ilor asupra observatorului variaza, in · minare dorit pe gazon. , nate creeaza imaginea unor coloane
functie de anotimp. Din acest motiv se - Fantani arteziene, jocuri $i caderi ; luminoase.
recurge Ia realizarea unor sisteme de de apa Sistemele de iluminat destinate jetu-
iluminat mobile, unde proiectoarele sunt Un joe de apa sau o tantana arteziana rilor oblice se realizeaza prin ampla-
u~ de deplasat in alte zone de interes, corespunzator iluminata, dupa lasarea sarea unor aparate de iluminat Ia baza
iar racordarea se face prin intermediul intunericului, poate schimba intregul fiecarui jet astfel incat fluxul luminos sa
unor prize etan~. 0 astfel de grupare de aspect al zonei in care este amplasata, urmareasca traseul acestuia ~i alte
arbu~i. corespunzator iluminata, care sa eland viatfl prin culoare ~i armonie. aparate de iluminat amplasate in locul
puna in evident{~ culoarea ~i forma florilor Pentru realizarea unor sisteme de i- unde are loc caderea jetului de apa, cu
~i a frunzelor, poate crea efecte spec- luminat care sa puna in valoare jocurile flux orientat pe verticala locului (fig.
taculoase pentru observatori. Nu se de apa, fantanile arteziene ~i suprafe- 1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat,
recomanda un iluminat de ansamblu care tele lacurilor, trebuie sa se tina seama distributia ~i puterea surselor se aleg in
ar crea un decor plat, inexpresiv. Este de o serie de aspecte: functie de inaltimea ~i grosimea jetului
necesara utilizBrea unui singur tip de - alegerea corespunzatoare a aparate- de apa. La caderea jetului de apa se
sursa, cu o redare foarte buna a culorilor. lor de iluminat ~i a puterii surselor, in recomanda utilizarea unor aparate de
-Botta aeata din acee8$i specie dear- functie de dimensiunile ~i tipul jetului; iluminat cu distributie larga, iar Ia baza
bori, aflata deasupra unei alei. Tn acest - corelarea culorii aparente a surselor jetului, utilizarea aparatelor de iluminat
caz se poate realiza un iluminat de alese pentru jocurile de apa ~i fanta- cu distributie concentrata.
circulatie pietonal combinat cu un iluminat nile arteziene cu culoarea surselor Sistemele de iluminat destinate
decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu o utilizate in iluminatul utilitar; jeturilor cu pulverizare se realizeaza
distributie larga, montate pe stalpi aflati in - utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca prin utilizarea unor aparate de ilumi-
rand cu arborii, Ia aproximativ 2 m oglinda pentru reflectarea imaginii nat cu distributie larga ~i a unor surse
ina~ime ~i orientate catre balta. unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.; de putere mica, iar amplasarea AIL se
- Gradini cu flori $i plante mici. 0 so- - amplasarea reflectoarelor astfel incat face Ia baza jetului de apa. Efectul
lutie buna, in acest caz, este utilizarea sa nu se produca orbire prin reflexie, obtinut este spectaculos datorita par-
unor aparate de iluminat de tip ciuper- cu influente negative asupra circulatiei ' ticulelor de apa foarte fine rezultate in
ca (fig. 1.12.28), special construite in rutiere sau pietonale din apropiere; urma pulverizarii (fig. 1.12.31).
acest scop. - utilizarea unor echipamente cu grad ' r - - - - - - - - - - - - - - - ,
- Masive de p/ante perene. Fiorile mare de protectie Ia umiditate;
acestor plante au o durata scurta de
viata, in timpul unui sezon. Este reco-
mandabila utilizarea unor sisteme de
:j
•.. 1 r
(
II.
-=----::--•it:_.~.
- -- .-.......__
Flg.l.12.28. AIL pentru vegeta11e. Flg.l.12.29. SIL pentru jet vertical. Flg.l.12.30. SIL pentru jeturt obllce.
Sisteme de iluminat destinate jeturi- Emin/Em;;dJ,33, Emin/Ema~.2 daca nu 12.2.6. lluminatul publicitar
/or inc/inate sunt realizate in mod ase- se impun alte condilii speciale. ~de reclami
manator cu cele de Ia punctul anterior Pentru evitarea orbirii directe, fiziolo-
(fig. 1.12.32). gice produse de luminanla surselor, a- Firmele luminoase au rolul de a aten-
Sistemele de iluminat destinate ca- legerea de aparate de iluminat cu un- liona observatorul !?i de a-1 atrage, ele
derilor de apa sau cascade/or artificiale ghiuri de proteclie mari (proiectoare trebuind sa indeplineasca urmatoarele
se realizeaza prin amplasarea aparate- sau AIL public) este suficienta in sco- condilii: sa aiba emitanla uniforms, for-
lor de iluminat Ia baza deversorului, cu pul eliminarii acestui efect suparator. ma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba
fluxul luminos orientat impotriva caderii Tn privinla redarii culorilor nu se pun o aparenta estetica corespunzatoare a-
de apa. Aparatele de iluminat au o dis- problema speciale motiv pentru care tat seara (noaptea), cat !?i ziua, !?i sa fie
tribulie larga, iar puterea surselor se se aleg sursele de lumina cu eficacitate atractive prin forma culoare !?i contrast.
alege in funclie de inallimea jetului. luminoasa cat mai ridicata, cum ar fi Firmele luminoase se pot realiza in
Tn ultimii ani, pentru iluminatul fanta- lampile cu vapori de sodiu. mai multe variante: tuburi mode/ate cu
nilor arteziene !?i a jocurilor de apa se descarcare in gaze (cu coloana poziti-
utilizeaza tot mai mult fibrele optice !?i • caractertstlclle slstemelor de lluml- va), panouri luminoase de culoare alba
lampile tip LED datorita numeroaselor nat destinate platformelor ,1 spa1:111or sau galben nesaturat cu litere sau de-
avantaje pe care le implies folosirea mart deschlse sene de culoare neagra (sau o alta cu-
acestora (§. 4). Sistemele de iluminat se pot realiza loare rece saturata), panouri luminate,
cu surse punctiforme: tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri.
12.2.5. Arii utilitare A - de putere mica, uniform distribuite Tuburile mode/ate cu descarcari au
!?i montate pe stalpi de inallime urmatoarele avantaje: varietate mare a
Tn aceasta categorie se inscriu siste- obi!?nuita in iluminatul public culorilor ce se realizeaza prin ameste-
mele de iluminat exterior destinate (8 ... 12 m); curi de gaze, modelare U!?Oara dupa
!?antierelor, platformelor industrials 8 - concentrate in baterii de reflectoa- forma dorita !?i luminanle mari ceea ce
deschise, parcajelor platformelor ener- re montate pe stalpi inalli (20 ... le face U!?Or vizibile de departe. Deza-
getics (stalii de transformare de inalta 30 m !?i mai mult). vantajele lor constau in alimentarea Ia
!?i foarte inalta tensiune), exploatarilor Varianta 8 reprezinta o solulie mai tensiuni inalte (cu transformatoare spe-
carbonifere deschise, depozite de economics !?i, deseori, funclionala, am- cializate amplasate in apropiere) !?i in
combustibil deschise !?.a. plasarea pe stalpii inalli specializali sau faptul ca structura lor arata mult mai
I comuni cu alte destinalii nederanjand putin favorabil ziua decat noaptea.
• Aspecte cantltatlve procesul tehnologic sau utilajele de pe Tn fig. 1.12.34 sunt date detalii
Nivelul de iluminare are, in general, platforms !?i permiland o iluminare rela- privind modul de realizare a firmelor
valoarea de 20 lx, daca condiliile unor tiv uniforms (printr-o orientare convena- din tuburi modelate. Astfel, variantele
sarcini vizuale speciale nu impun alte bila a proiectoarelor utilizate). a, b !?i c dau o imagine laterals de
niveluri mai ridicate, dar care insa nu De exemplu, in cazul platformelor e- noapte neconturata, spre deosebire de
depa!?esc 50 lx. Pentru !?Bntierele de nergetice, stalpii de paratrasnet se pot , variantele d, e !?i f, a caror imagine este
construclii Ia care se lucreaza, in con- utiliza, in comun, !?i pentru montarea !
.---------~~-------------.
diliile sistemului de iluminat electric, bateriilor de proiectoare.
nivelurile de iluminare vor fi determina- Accesul Ia bateriile de proiectoare de
te de sarcina vizuala specifics (cofrare, pe stalpii inalli trebuie asigurat prin
asamblare armaturi, turnare betoane, scari protejate impotriva caderii, in a!?a
lucrari de finisaje !?.a.). fel incat reglarea !?i intrelinerea surselor
!?i a AIL sa se faca U!?Or !?i eficient.
• Aspecte calltatlve Sistemele de amplasare sunt, in ge-
Tn general, problema calitalii ilumina- neral, determinate de natura !?i geome-
tului nu este atat de importanta in a- tria spaliului deschis iluminat, preferan-
caste sistema, nivelul exigenlelor fiind du-se fie 0 distribulie perimetrala, cand
scazut. Astfel, pentru evitarea inconfor- deschiderile nu depa!?esc 50 ... 100 m
tului produs de neuniformitatea ilumi- (fig. 1.12.33 a) fie o distribulie in incinta
narilor, se recomanda menlinerea fac- (uniforms sau neuniforma) determinata
torilor de uniformitate in limitele: de condiliile specifice tehnologice
(fig. 1.12.33 b).
q
~
)·( )·(
__ .~-
-- -~ _ ~ __ _100 -!- so •I
b
Fig. 1.12.32. SIL pentru Jeturt lndlnate. Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllltare.
0 0 TI Lf
0
----
Fig. 1.12.31. SIL pentru un Jet vertical
.. Jeturt cu pulverlzare.
a b c d
Flg.l.12.34. Profile utllzate pentru llterele flrmelor lumlnoase
imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varian- Tuburile de lumina t?i fibrele optice Acestea nu satisfac in mod obit?nuit
ta g asigura o imagine de noapte foar- se pot folosi, in mod uzual, pentru con- necesitatile transmisiilor TV t?i de filma-
te buna (tubul fiind ingropat, nu poate turul luminos al unor structuri spatiale re color care necesita nivelurile minime
da imagini laterale suparatoare). Ecra- de reclama. Fibrele optice creeaza as- orizontale t?i verticale indicate in tabelul
narea tubului in varianta h t?i contura- pecte spectaculoase in anumite situatii 1.12.11.
rea literei prin efectul de silueta conduc particulare. Distributia fluxului luminos al apara-
Ia o imagine atractiva. Utilizarea ca Panourile sau reclamele luminate se telor de iluminat caracteristice (proiec-
ecran a unui material alb perfect difu- caracterizeaza prin aceea ca sunt bine toare) este in exclusivitate directa. Cu
zant pe fondul intunecat (varianta i) da • vazute t?i Ia lumina naturala, imaginea cat sursa de lumina este mai departata
o imagine placuta atat ziua cat t?i de seara/noapte trebuind sa fie simila- de teren, cu atat fluxul luminos va fi
noaptea. De mentionat ca, in cazul ul- ra, dar mai atractiva. Ele se pot realiza mai concentrat intr-un unghi solid mai
timelor variante, confectionarea firme- ' in planul fatadei unei cladiri sau in plan mic pentru o eficacitate mai mare a
lor luminoase este mai scumpa. , perpendicular pe aceasta. sistemului.
Panourile luminoase se executa din 1
Tn continuare se prezinta cateva siste-
material plastic opal pe care sunt ; me pentru iluminatul acestor reclame: 1 Aspecte calltative
•
structurate literele sau desenul publici- - panou publicitar care are Ia baza o Distributia luminantelor in planul de
tar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza mica suprafata orizontala (A) reflec- desfat?urare a activitatii sportive este
Iampi fluorescente obit?nuite insa nu 1
tanta (fig. 1.12.36 a); · controlata prin factorii de uniformitate
pot crea efecte deosebit de spectacu- - panou publicitar iluminat cu mici pro- : a iluminarilor: U 1=Emin/Em !$i
loase. Pentru ca emitanta panoului iectoare cu emisie intr-un unghi solid U2 =Em;/Emax indicati in tabelele 1.12.10.
opal sa fie uniforma, lampile fluores- mare (fig. 1.12.36 b); t?i 1.12.11.
cente trebuie sa fie suficient de dese, - litere iluminate prin efect de silueta ' Distributia luminantelor in campul vi-
in functie de gradul de difuzie al mate- (fig. 1.12.37). zual al jucatorilor pune probleme deo-
1
rialului (se recomanda d = 2/3 a, con- , ; sebit de dificile, orbirea directa produ-
form fig. 1.12.35). 12.2.7. Terenuri de sport sa de sursele de lumina cu luminanta
1
ridicata practic imposibil de evitat. To-

Sistemele de iluminat destinate tere- ' tut?i, se poate realiza o diminuare ac-
nurilor de sport trebuie sa realizeze ' ceptabila a inconfortului adoptand ur-
e • atat conditii optime de vizibilitate pen- matoarele masuri:

I
tru jucatori, in at?a fel incat mediul lu- - AIL cu unghi de protectie mare;
minos sa asigure rapiditatea t?i precizia - se alege inaltimea de montare a sur-
•
actiunilor specifice sportului practicat, ' selor destul de mare pentru ca aces-
cat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor, tea sa se situeze Ia periferia campu-
in conditii optime, de catre spectatorii lui vizual sau chiar in afara sa (orizon-
prezenti in tribune. tal t?i paralel cu directia de actiune
Din punct de vedere estetic, SIL trebu- sau joe);
ie sa fie integrat in ambianta arhitectu- - sursele de lumina se grupeaza (con-
1
Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat rala. Pentru manifestarile sportive trans- centrate) sub forma de benzi sau
unel reclame lumlnoase alb-negru. mise prin televiziune Qn direct t?ilsau prin puncte incat numarul de surse vizibil
inregistrari), SIL vor asigura exigentele intr-a anumita directie sa fie minim.
-4--- >h/2 _ ____._ necesare realizarii unor imagini de inalta Pentru spectatori, problema este mai
I i calitate (nivel de iluminare mai mare t?i o putin dificila, pozitia acestora din tribu-
foarte buna redare a culorilor). ne (in special cei amplasati Ia inaltime
t mare) oferind, in mod obit?nuit, o pro-
I • Aspecte cantitatlve tectie vizuala corespunzatoare.
I
Tn tabelul 1.12.10 sunt indicate nive- Culoarea luminii produsa de surse
lurile de iluminare medie orizontala ! impune exigente deosebite pentru te-
I
pentru diferite categorii de sporturi. l renurile cu spectatori t?i cu transmisiuni
'
..c::i TV sau filmari color. Tn aceste conditii
este necesara asigurarea unui indice
general de redare Ra > 80, ceea ce co-
FLORE respunde lampilor cu descarcari in va-
; pori de mercur de inalta presiune t?i
I adaosuri cu halogenuri (MH). Pentru
a Flg.l.12.37. Slstem de lluminat I antrenament t?i divertisment redarea nu
pentru lltere vertlcale llumlnate I mai este necesara, sursele cu vapori
n efect de sllueti: 1 - alb mat. de sodiu de inalta presiune fiind satis-
1'- 3c ·1 SISTEME DE ILUMINAT
1 CAMERA 1-r~ A~ I PENTRU STADIOANE I

.T T
-~·-·j,_ __ ___ _J._~__J.
z.J~~
j.___g __ J
1
II
1
II
l 41
c/2 c c c/2
b
I AMPLASARE
.___L_A...,.TE_R_ALA
_ _,----J
AMPLASARE
.____CO_M_B_IN_A_TA
_ __,
AMPLASARE TN CELE
COLTURI
Flg.l.12.38. Slsteme de llumlnat LINIARA

1 I I1 CONCENTRATA I
pentru panouri publlcltare vertlcale: I (2 BENZI) (IN PUNCTE)
a - SIL de sus; b - SIL de jos. Flg.l.12.38. Claslflcarea SIL destinate stadloanelor.
facatoare !;)i deosebit de eficiente. In i Amplasarea liniara sau pe contur re- Aceasta reprezinta avantajul unei am-
tabelul 1.12.10 se dau atat indicii de reprezinta o solutie functionala !;li esteti- plasari independente de sistemul con-
dare, cat !;li temperaturile de culoare ca, putand fi integrata armonios in so- structiv al stadionului. lnaltimea de
recomandate. lutia arhitecturala de ansamblu. Siste- montare se determina in functie de un-
Modelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a mul corespunde realizarii stadioanelor ghiul complementar de incidenta
sportivilor se realizeaza printr-o ilumi- de mare capacitate, cu copertina in zo- (EI ~ 25°) , a!;)a cum rezulta din fig.
nare verticala ridicata Ia valorile indi- , na spectatorilor. Sectiunea prin tribuna 1.12.39 b. In acest caz trebuie asigurat
cate Ia §3.2. Aceasta se obtine prin unui astfel de stadion este prezentat in
1
accesul simplu pentru montarelintreti-

montarea laterala a AIL fata de teren fig. 1.12.40 a.
1 nere (pe scari sau cu ascensoare).
(in linie sau concentrat). lntegrarea estetica in arhitectura sta- SIL destinate stadioanelor de antre-
: dionului se poate face cain fig. 1.12.40 nament !;)i divertisment necesita o re-
• caractertstlclle slstemelor de ! b, ce reprezinta o sectiune laterala prin zolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile
llumlnat destinate terenurtlor de sport partea construita a stadionului. AIL utilizate sunt realizate cu baterii cu sur-
Varietatea sporturilor determina o va- care formeaza banda luminoasa (1) se concentrate pe piloni in cele 3 vari-
rietate de SIL specifice, in general, fie- sunt montate in copertina, putand fi in- ante din fig. I. 12.41.
carei activitati sportive corespunzandu- tretinute !;li orientate din coridorul teh- In aceste variante stalpii pot fi montati
i o anumita solutie. Desigur, exista !;li nic de acces. Se observa, de aseme- foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inal-
prevederi comune ca, de exemplu, nea, AIL destinate iluminatului tribune- timea de montare fiind mult mai mica
pentru sporturile ce se desfa!;)oara pe lor (2, 3 !;li 4). (15 ... 20 m) !;li rezultand din conditia
un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de Utilizarea surselor de lumina montate unghiului complementar de incidenta
iluminat fiind unic. In cele ce urmeaza concentrat in baterii de AIL specializa- (EI ~ 25°).
sunt descrise principalele sisteme !;li te constituie o solutie economica !;li Pentru amplasarea bilaterala sau lini-
solutii specifice terenurilor de sport. functionala, dar mai putin estetica. ara sunt recomandate proiectoarele cu
Din punct de vedere functional, sta- ,

- Stadioane
dioanele pot fi destinate, in exclusivita-
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
te, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor '
!;)i atletismului.
In mod obi!;)nuit SIL sunt similare.
SIL caracteristice sunt indicate in fig.
1.12.38, iar schema in plan a acestor
amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39.
Amplasarea laterala prezinta avanta-
jul unei bune uniformitati a iluminarii
verticale, favorabila modelarii cores-
punzatoare a mingii indiferent de pozi- a b
Flg.l.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:
1
tia acesteia.
a - amplasare latera/a pe doua benzi; b - amplasare in 4 colturi.
.
Flg.l.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament fl divertisment.
Fig. 1.12.40. Sectiune

prtn b1buna stadlonulul:
a - sectiune transversa/a in an-
samblu; b - detaliu;
1 - AIL destinate iluminatului terenu-
lui; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatu-
lui tribunelor; 5 - camera lV. a b
Fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenls cuplate.
fascicul rectangular care vor acoperi menea, culoarea deschisa a mingii j de rezolvare este prezentat~ in fig.
bine terenul $i tu$91e, iar pentru ampla- (alba sau galbena) de reflectanta mare , 1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lun-
sarea in 4 colturi sunt preferabile cele vazut~ pe fondul relativ lnchis al tere- ~ gimea de 50 m.
cu fascicul circular care genereaza nurilor (ro!i)u, verde etc.) sau al supra- ! Pentru a evita reflexia suprafetei apei
"pete" de lumina eliptice, ce vor aco- fetelor verticale aflate pe laturile mici II (produc~toare de orbire reflectat~).
peri corespunzator terenul. ale terenului ce trebuie ofere con- sa , este necesar un unghi de incidenta (i)
- Terenurile de rugbi se caracterizea- trast de culoare sau de luminanta. con- ! cat mai mic, ceea ce conduce Ia o inal-
za prin cateva aspecte diferite fata de stituie factori ajutatori in realizarea unor : time de montare mai mare decat Ia alte
cele de fotbal !;li anume: prin dimensi- conditii corespunzatoare de vizibilitate : sporturi (15... 35 m), in functie de ln~l
unile $i zonele de interes (tu!;>e de ca- pentru jucatori !;li spectatori. : timea tribunelor, In a~ fel incat sa nu
pat $i pflrti). Ca $i Ia celelalte sporturi, este im- ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato-
Avand in vedere aceste caracteris- portanta realizarea unei iluminari verti- : rului eel mai dezavantajat.
tici, SIL se amplaseaza lateral, in apro- cale capabile sa dea relieful necesar : Pentru diminuarea efectului de orbire
pierea terenului, utilizandu-se 3 sau 4 (modelarea) mingii $i distingerea corec- ! reflecta~. ca ~i in cazul piscinelor aco-
stalpi pe o latura, montati nesimetric. ta a fileului. i perite, se poate utiliza cu succes ilumi-
Tnaltimea stalpilor se determina, ca $i SIL cu amplasare laterala a unor mici i natul direct al apei din peretii bazinului.
Ia terenurile de fotbal, recomandandu- baterii de proiectoare satisfac exigen- : - Patinoare pentru hochei
e
se un unghi ~ 25°. Daca constructia tele mentionate, utilizand cate 4 sau 6 SIL este determinat in functie de di-
tribunelor o permite, stalpii pot fi apro- stalpi de 10 ... 12 m pentru doua tere- : rectia jocului de hochei, fiind indicata
piati pana Ia 5 m de tu~ laterala. Sur- nuri cuplate (fig. 1.12.42). ; amplasarea lateral~ pe stalpi inalti (fig.
sele de lumina utilizate pot fi Iampi cu . - Piscinele in aer fiber cu bazine de i 1.12.44) care realizeaza ~i evitarea orbi-
mercur de lnal~ presiune cu adaosuri inot destinate concursurilor sportive, , rii reflectate ce poate fi produsa de su-
de halogenuri metalice MH {in cazul . jocului de polo pe apa, sariturilor de Ia i prafata ghetii (unghiurile de incidenta
transmisiilor lV sau filmarilor color) sau trambulina $i baletului acvatic necesita : trebuie sa fie suficient de mari pentru
Iampi cu vapori de sodiu de inalta SIL electric destinate continuarii activi- I protejarea spectatorilor). Pentru o buna
presiune pentru terenurile obi!;>nuite $i tatii Ia lasarea l ntunericului. ! uniformitate a ilumin&ilor ~i evitarea
de antrenament. Sistemul de amplasare laterala cu ! orbirii reflectate, se recomanda siste-
- Terenurile de tenis se ilumineaza ti- sursele concentrate pe stalpi este so- ! mul cu AIL uniform distribuite, ampla-
nand seama de dimensiunile mici ale lutia uzuala $i eficienta din punct de ! sate deasupra patinoarului, suspendate
mingii de tenis, viteza mare de circula- vedere functional $i economic. 0 astfel ! eventual pe retea de cabluri. Acesta
tie a acesteia $i de pozitia, In perma- realizeaza conditii bune de joe ~i vizibi-
nenta. variabila a jucatorului. De ase- litate atat pentru spectatori cat !;li pen-
tru jucatori.
- Pistele de ciclism necesi~ conditii
: de vizibilitate pentru sportivi $i pentru
,...
I!)
! spectatori.
II . Daca pista este descoperita, se utili-
: zeaza un sistem perimetral, uniform
i distribuit, pe stalpi, in a~ fel incat
! spectatorii din tribune sa nu fie expu~i
Flg.l.12.43. SIL pentru o plsclnl : orbirii directe fiziologice. In mod uzual
ollmplci. : inaltimea stalpilor (h) este eel putin
: egala cu latimea pistei sau mai mare,
• iar distanta (d) dintre stalpi va fi
' d = (1...1,5) h. Pentru terenurile de an-
trenament stalpii se pot amplasa chiar
langa pis~. iar pentru cele cu tribune,
in spatele acestora, caz in care inalti-
mile se maresc.
- Partiile de schi $i bob.
'I De!;>i, de regula, concursurile de schi
- - -
$i bob se desf~!i)oar~. in conditii obi~
i nuite, ziua, totu!;>i exis~ SIL electric u-
·~ tilizate in cazurile speciale (de exem-
F1g. 1.12.44. SIL cu amplaaare
Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron
. AIL 1x • 1 plu, cand temperatura In timpul zilei
bllal8rall cu 8 stAipl, deatlnati acoperit reahzat cu cu amp• ! este prea ridicata datorita insolatiei). Tn
fluorescente tubulare montate paralel
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
: general, SIL pentru o partie de schi es-
f te asemanator celui destinat unei cai
.----------------, : de circulatie (sistem cu puncte de lu-
~ ~
. - . ; mina uniform distribuite situate Ia o
Jl naltime de 6 ...8 m $i Ia o distanta de
25... 30 m). Stalpii de sustinere se
CNJU]{l
1
. monteaza Ia eel putin 1,5.. . 2 m de ele-
1
mentele de protectie aflate pe margi-
Fig. 1.12..45. Trambulna de schl Fig.l.12.48. SIL - · spelll de...._. i nea pistei pentru evitarea accidentelor.
llumhrtl cu "rurt de AIL cu LF cu ~ z~.. umbri clntre de ; Trambulinele de schi reprezinta un caz
: particular al c&ui SIL se realizeaza prin
montate sub balustradi. L __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _
vagoane. ..,~ I ~iruri luminoase montate in balustrade-
le laterale, realizate cu AIL echipate cu proiectoare pe stalpi de inaltime mare. • Slstemele de llumlnat destinate
Iampi fluorescente (fig.l.12.45). Tn general, se monteaza baterii de porturtlor maritime sau fluvlale
Pentru partiile de bob construite sub proiectoare in dispozitie bilaterala, fata Acestea au rolul de a asigura incar-
forma unui !;lant cu adancime variabila, in fata. carea !;li descarcarea navelor, circulatia
AIL se amplaseaza intotdeauna pe par- Tn cazul unui numar mare de linii, ma!;linilor de transportat sau ridicat, cir-
tea interioara a curbelor, pentru a evita pentru a evita mic!;lorarea coeficientului culatia pasagerilor.
atingerea lor accidentala Ia coborarea de umbrire, se introduc stalpi !;li pe zo- Nivelurile de iluminare recomandate
bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc Ia na mediana. Datorita volumului vagoa- variaza intre 5 !;li 10 lx, iar pentru zone-
curbe pentru a oferi conditii mai bune nelor !;li reflectantei foarte mici a supra- · le de circulatie a pasagerilor intre 20 !;li
de vizibilitate. fetei acestora, intre ele apar zone de 30 lx.
umbra foarte pronuntata, a!;la cum se Sistemele de iluminat pentru zonele
12.2.8. Giri, triaje, porturi, vede !;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (danele portu-
aeroporturi - Liniile de primire $i expediere ale lui), in functie de marimea vaselor !;li
trenurilor de calatori se echipeaza cu danelor respective, pot fi cu:
SIL aferente acestor arii au aspecte un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in ilumina-
comune din punct de vedere cantitativ AIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inflltimi ale stalpilor de
!;li calitativ cu cele ale spatiilor utilitare. mica (ca in iluminatul public) echipate 8 ... 12 m);
Fac exceptie sistemele de semnalizare cu Iampi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiec-
luminoasa a aeroporturilor (piste deco- presiune. toare ca in cazurile spatiilor mari,
lare/aterizare). Tn continuare se pun in - La liniile de primire $i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti
evidenta aspectele specifice. trenurilor de marfa, zona liniilor de ma- de 25 ... 30 m.
- Sistemele de iluminat destinate ga- nevra, zona de incarcare !;li descarcare, • Sistemele de iluminat ~i semnallza-
ri/or $i triajelor de cale ferata in functie de deschiderea spatiului, se re destinate aeroaomurilor
Deoarece activitatea pe caile ferate 1
utilizeaza fie sisteme uniform dis- Aceste sisteme reprezinta un caz
1
este permanenta, sistemele de iluminat tribuite, fie concentrate. i particular al spatiilor mari, descoperite,
trebuie sa asigure desfa!;lurarea trafi- - Grupele de primire $i expediere ale care impun exigente deosebite. Tn
cului in conditii de securitate Ia lasarea triajelor, zona de acumulare a vagoa- functie de zona iluminata, exista doua
intunericului. De asemenea, trebuie ! nelor !;l.a. se echipeaza, de asemenea, categorii de sisteme de:
asigurata manevrarea trenurilor, intreti- j in functie de deschidere cu unul din ~----
6
nerea acestora, a cailor ferate !;li ane- : cele doua sisteme mentionate.
xelor, precum !;li circulatia calatorilor in I Zona de impingere (ascendenta) se 0
incinta garii. echipeaza cu un sistem de iluminat u-
Nivelurile de iluminare minime in zo- ' niform distribuit. Varful pantei este pre- - - - - - -
nele de circulatie a calatorilor sunt de vazut cu iluminat local cu un proiector 0

g
° = o~ 5
15 lx (in plan orizontal) !;li de 10 lx (in montat pe cabina !;li orientat catre va-
= 0
plan verical). Pentru zonele liniilor, ma-
cazurilor !;l.a. acestea variaza intre 1 !;li
gon. Partea descendenta !;li zona ma-
cazurilor se echipeaza cu un sistem de
0
=
0
g = 0
3 lx, iar pentru spatiile de triaje, intre 1 iluminat cu baterii de proiectoare mon- g._____ f - - - - - - - - 4
!;li 30 lx conform normelor romane!;lti. tate pe stalp. 0 = g
0
= 0
- Sistemele de iluminat destinate

peroanelor acoperite se realizeaza prin 1
Atat in functionarea normala, cat !;li in
regim tranzitoriu, sursele de lumina uti- 0 =
0
0
0
=._ -----
0
---3
0
AIL liniare montate paralel cu directia · lizate trebuie sa aiba o culoare aparen- 0
de circulatie sub copertina !;li distribuite
neuniform, in a!;la fel incat nivelurile din 1
ta care sa evite confundarea acestora
cu orice semnal luminos specific acti- 0
= 0
0
0
=
0
zona de acces in tren sa fie mai mari

(fig. 1.12.47). Tn cazul peroanelor ne-
vitatilor desfa!;lurate.
Datorita acestui considerent, lampile
= 0
0
0
=
acoperite se utilizeaza AIL uzuale in ilu-
minatul public, montate pe stalpi de
inaltime mica (tronconice, sferice sau
alte forme), echipate cu Iampi cu va-
cu vapori de sodiu de joasa !;li inalta
presiune se utilizeaza in a!;la fel incat
sa nu poata fi confundate cu semnalele
luminoase specifice. Din acest motiv,
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--
pori de mercur de inalta presiune. sunt preferate lampile cu vapori de

Nu este recomandabila utilizarea
lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu
mercur care au spectre mult diferite de
culorile de semnalizare. Sursele de lu-
=
-- --
I I
fi confundate de departe cu culoarea mina ce se afla pe directia semnalelor
verde utilizata in semnalizarile feroviare.
Pentru pasajele pietonale se utilizea-
luminoase se ecraneaza pentru came-
canicul de locomotiva sa fie protejat =
za, data fiind inaltimea redusa, acela!;li
tip de aparat de iluminat !;li sursa. Tn
impotriva orbirii directe fiziologice,
conditie importanta pentru distingerea
=
cazul in care, constructiv, este posibil, corecta a semnalizarii tehnologice.
AIL se integreaza intr-un plafon dublu. Deprecierea sistemului de iluminat in
Solutia este estetica !;li functionala, dar zona cailor ferate cu tractiune cu aburi
mai scumpa. este mult mai accentuata decat Ia alte Flg.l.12.48. Slstemele de llumlnat de
- Sistemele de iluminat destinate sisteme de iluminat exterior, datorita semnallzare destinate unel plste de
zonei cailor ferate se realizeaza, in degajarilor de fum !;li gaze de ardere. aerodrom:
functie de marimea deschiderii sau Datorita acestui considerent, factorii de 1 - de apropiere; 2 - de prag;
spatiului de triaj, cu puncte uniform mentinere ce se for lua in calcul vor fi 3 - a zonei de contact; 4 - axial;
distribuite (deschideri mici), pe stalpi mai scazuti (M, = 0,5 ... 0,6) pentru a 5 - lateral de marcare; 6 - de mar-
mici, sau concentrat cu baterii de compensa acest dezavantaj. care a sfar!;litului pistei.
a) semnalizare !;li tice de ansamblu. La sistemele de ilu- · in utilizarea All echipate cu mai multe
b) circulatie; stationare !;l.a.; minat destinate circulatiei, stationarii surse de lumina care pot fi actionate
a) Sistemele de iluminat de semnaliza- sau manevrarii aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al
re pentru pistele aerodromurilor tre- se impun conditii de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar
buie sa asigure conditiile de ateriza- Din acest motiv se prefera Iampi cu trebui sa contina 2, 3 sau chiar 4 surse de
re sau decolare in conditii de secu- eficacitate luminoasa foarte mare lumina !;li aparatajul anex.
ritate !;li ghidajul vizual pentru apro- (Iampi cu vapori de sodiu). 0 alta posibilitate este reglarea fluxului
pierea, aterizare !;li parasirea pistei luminos emis de AIL prin utilizarea fie a
catre stationare. Ghidajul vizual, 12.3. Comanda manuali unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51), fie a
conditie esentiala de securitate, se 'i automatA a sistemelor unor regulatoare speciale. Principiul aces-
obtine prin forma AIL, amplasarea !;li de iluminat exterior . tui circuit este inserierea, in circuitul lam-
culoarea acestora. Oat fiind caracte- pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul
rul international al zborurilor, siste- Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale fluxului
mele destinate pistelor sunt regle- mului de energie electrica in iluminatul ·--- - - -- --
mentate prin normele internationals

elaborate de Conventia lnternationa-
la pentru Aviatia Civila (ICAO). in fi-
exterior este comanda manuala !;li/sau
automata a SIL. Evitarea risipei se
poate realiza printr-o conceptie ratio- 'Y
,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
g. 1.12.49 este data amplasarea, in nala !;li economica care sa permita o I
plan, a sistemelor de semnalizare exploatare in conditii optime atat din I
-·- --- . -- - ---·· -·

caracteristice unei piste complete. in punct de vedere economic cat !;li teh- a
functie de categoria pistei o parte
din sistema pot lipsi.
nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- ,
za de proiectare, un sistem ce poate fi 1
r -
JJ--l[-----
b) Sistemele de iluminat destinate su-

prafetelor de circulatie !;li stationare
sectorizat !;li/sau sectionat. in cazul ilu-
minatului public, o solutie este reduce-
1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
a avioanelor sunt necesare pentru
asigurarea functionarii permanents a
rea nivelului de iluminare odata cu sca-
derea traficului, prin sectorizarea SIL. I
-
_fj - --
aerodromurilor, avand urmatoarele De exemplu, intr-un SIL public cu 1

b
scopuri de asigurare a: amplasare tip bilateral fata in fata (x+y)
Fig. 1.12.50. Exemple de sectorizare
- iluminatului necesar pentru mane- (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate
1n SIL public:
vrarea aparatelor de zbor Ia sol; in- obtine prin conectare separata a sur-
a - sectorizare bilaterala alternata;
tretinerii curente; selor notate cu x !;li y in perioadele de
b - sectorizare unilaterala.
- securitatii !;li supravegherii aerodro- scadere a traficului.
mului; Se obtine astfel o distributie bilatera-
L2 L1
- circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li la alternata, Ia un nivel de iluminare re-
vehiculelor de intretinere. dus cu aproximativ 50 % !;li Ia 50 % 1
Nivelul de iluminare in plan orizontal, din puterea instalata. Chiar daca uni-
in functie de zona considerata, este de formitatea nu mai poate fi obtinuta,
20 ... 50 lx; iar eel vertical, de 5 ... 50 lx. totu!;li, conditiile de circulatie sunt ac-
lluminarea verticala impusa pe zonele ceptabile in conditiile traficului scazut
de circulatie !;li de intretinere se reali- de noapte. De asemenea, solutia nece- 1
Ne---
zeaza, de regula, printr-un iluminat su- sita un cost de investitie suplimentar.
plimentar cu proiectoare. in fig. 1.12.50 b este data o varianta Fig. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu
Nivelul de iluminare, in ansamblu, economica din punct de vedere al in- ' .___aJ_uto_ru_lcl_rcu_ltu_lu_l_ba_last __se_rl_e_._ _,
trebuie sa descreasca de Ia locul de vestitiilor care transforma amplasarea
parcare a avionului, pista de circulatie bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sis- lluminare relativa [%)
pana Ia pista de decolare, pentru a asi-
gura adaptarea vizuala a pilotului. Or-
tern redus unilateral (x sau y) cu deza-
vantajul unei neuniformitati transversa-
1
100 %1
birea directa fiziologica trebuie evitata le mari. De Ia caz Ia caz, conditiile de 1 Reducere
poter,tijil~
pentru a asigura conditii de vizibilitate proiectare specifice vor duce Ia alege- ' 50%
!;li securitate pentru: pilotii aparatelor rea solutiei corespunzatoare. in general I
ce circula Ia sol; pilotii aparatelor care insa alegerea sistemului de iluminat : Nivel
se apropie; controlorii de trafic (din tur-
nul de control); personalul de intretine-
public !;li a celui de alimentare trebuie i
coordonata intr-o conceptie sistemica,
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
re !;li securitate al aeroportului. in acest tehnico-economica. [Ora]
scop se utilizeaza proiectoare echipa- in functie de frecventa traficului, de lu-
Flg.l.12.52. Reducerea llumlnirll
te, de regula, cu ecrane laterale, orien- minanta fondului !;lilsau a mediului sau de 1
pe tlmp de noapte cu 50 %.
tate corespunzator fata de sensurile de nivelul de iluminare, o alta solutie consta
circulatie !;li montate Ia o inaltime sufi-
cienta pentru a asigura protectia vizu- Retea de joasa
tensiune
ala. inaltimea de montara a unui pro- lluminat public
iector este normata prin regulamentul
international ICAO, in functie de distan-
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
ta pana Ia pista de zbor. Stalpii inalti Amplificator Aparat conectare
folositi pentru proiectoare nu trebuie sa Celula 2 ----,f-
.-I
(rezerva) ' - - - - - '

fie masivi !;li sa constituie un obstacol
vizual pentru piloti !;li personalul de
control, amplasamentul !;li alegerea ti- Flg.l.12.53. Comanda automati a SIL rutier.
nand seama !;li de considerentele este-
luminos de pana Ia 50 % Ia lampile cu va- reglare de mai sus. tomat (cu fotocelula). Comanda auto-
pori metalici (cu exceptia celor cu vapori in cazul celorlalte sisteme de ilumi- mata a SIL de reducere a nivelului de
de sodiu de ihalta presiune Ia care fluxul nat exterior (pentru tuneluri rutiere, tra- iluminare se practica noaptea, dupa o
poate fi redus pana Ia 35 %). Datorita ca- fic pietonal, arii mari de lucru ~i/sau anumita ora, prin sectorizarea ~i sca-
racteristicilor aparatajului anex, specific ~i functionale, decorative) se recomanda derea tensiunii de alimentare (in functie
naturii c:Jescarcarii, orice actionare i~i are actionarea pe zone, comanda automa- de sursele de lumina ~i de componen-
efectul dupa 3... 10 minute de Ia initiere. ta putandu-se realiza in functie de ni- tele aparatajului electric).
Regulatoarele speciale ofera, prin in- velul de iluminare, timp etc). Sistemele de iluminat exterior desti-
termediul unui microprocesor, posibili- Trebuie mentionat faptul ca, in siste- nate activitatilor sportive se recomanda
tatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i mele de iluminat rutier din tarile dez- a fi proiectate cu actionare in trepte in
100 % in functie de tipul de lampa, voltate, nu se adopta, in mod curent, functie de tipul activitatii: intretinere,
volumul ~i natura traficului, structura reglarea fluxului luminos. Aceasta se pregatire fizica, antrenament, competi-
imbracamintei asfaltice, in sensul pas- aplica, de regula, pe caile de circulatie tie nationala, internationala, transmisie
trarii caracteristicilor luminotehnice secundare, aleile pietonale ~i iluminatul TV color sau inregistrare pe pelicula.
care intereseaza (uniformitate, reduce- din parcuri. Alegerea tipului de comanda este
rea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un Comanda SIL rutier se realizeaza au- influentata de multi parametri, astfel
consum de energie redus. tomat, Ia lasarea intunericului, prin sis- incat devine un proces complex care,
in fig. 1.12.52 este prezentata variatia temul automat prezentat in fig. 1.12.53. bine rezolvat, conduce Ia rezultate
iluminarii unui drum public pe durata Comanda iluminatului de paza/secu- . economice importante.
unei zile utilizand una din metodele de ritate se realizeaza, de asemenea, au-
tie marita din partea conducatorului Observatorul 0 de Ia volan nu poate putin 3 puncte luminoase consecutive.
auto, in scopul depistarii eventualelor urmari vizual conturul clrumului prin Montarea AIL pe exteriorul curbei
obstacole in timp util pentru a le evita. urmarirea surselor de lumina. Se men- (stanga), atunci cand inainte de curba
Cazurile particulare sunt: curbele, pan- tioneaza ca acest tip de ghidare vizua- ele sunt montate pe partea dreapta, se
tete, intersectiile (drumuri !?i cai ferate). la i!?i indepline!?te rolul !?i in timpul zilei. face ca In fig. 1. 12.9. Orbirea ce poate
treceri de pietoni, poduri, parcari. Amplasarea AIL pe partea interioara fi produsa de AIL echipate cu surse de
Zone In curba ale arterelor a curbei se poate face numai in cazul puteri mari !?i care se pot afla in
de circulatie in care conditiile existente in teren nu campul vizual al conducatorului auto
in zonele de curbura ale !?OSelelor, permit amplasarea AIL pe partea exte- se evita daca se aleg AIL cu unghi
dispunerea AIL se face astfel !neat sa rioara a curbei, dar marcarea curbei nu mare de protectie !?i inclinare redusa
fie asi~urata, preferential, ghidarea vi- se realizeaza corespunzator, existand fats de orizontala.
zuala. In cazul in care raza de curbura pericolul ie$irii de pe $Osea a autovehi- Pentru realizarea unor conditii de
a drumului este r > 300 m, SIL se rea- culului. contort vizual corespunzatoare, in ca-
lizeaza tratand aceasta zona in curba Daca artera de circulatie este foarte zul arterelor de circulatie in panta, este
ca un aliniament drept. larga (I >1,5 h), atunci se impune utili- necesar ca distanta dintre AIL sa sca-
Pentru zone cu raza de curbura zarea sistemului bilateral, fata in fata. da progresiv catre v~ul pantei, pro-
mica, r ~ 300 m, se adopta solutia am- Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate portional cu unghiul de inclinare a pan-
plasarii unilaterale a AIL pe partea ex- produce confuzii !?i poate genera grave tei, pentru a realiza nivelurile de lumi-
terioara a curbei, pentru a marca co- accidente de circulatie. nanta dorite. Pentru reducerea feno-
respunzator zona arterei de circulatie Tn zona de curbura, pentru securitatea menului de orbire, se utilizeaza AIL cu
(fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele circulatiei este necesara cr9$terea ni- unghi mare de protectie, iar axul de si-
parti ale drumului creeaza o imagine velului luminantei cu eel putin 50 %, metrie al AIL este perpendicular pe su-
suprapusa neclara (fig. 1.12.8 a), deru- ceea ce se realizeaza prin reducerea prafata $0Selei.
tanta pentru conducatorul auto. Am- distantei dintre stalpi, aceasta fiind cu- - lntersectii
plasarea pe partea interioara poate prinsa intre 0,5 $i 0,7 d (d fiind distanta Sunt zone foarte importante ale cailor
conduce Ia accidente provocate de ie- dintre doua aparate consecutive, pe ali- de circulatie $i modul de realizare a SIL
!?irea din artera, daca sursele de lumina niamentul in linie <teapta), in functie de necesita o atentie deosebita din partea
sunt mascate privirii de obstacole, ca raza de curbura, astfel incat conducato- proiectantului in ceea ce prive!?te nivelul
In fig. 1.12.8 c (vedere) !?i 1.12.8 d (plan). rul auto sa poata vedea, simultan, eel de luminanta. distributia luminantelor in
·r~~; r·
~f.
·r· T-·-~ r l ·r·t ·r·'
plan util, alegerea AIL $i a surselor de
lumina, amplasarea stalpilor.
Atentionarea conducatorului auto
aflat in aproierea unei intersectii se
~-~~ I I I ·~~ I I I I
poate face in mai multe moduri: prin ri-
dicarea nivelului de luminanta in inter-
sectie, cu 50 % peste eel mai mare ni-
-~~
vel de luminanta de pe arterele care se
1-~~ I ~~ I I ·~~ I I intersecteaza, prin utilizarea de AIL de

I tipuri diferite pe fiecare artera $i prin
--· - · ·-· L '-·-·-·-- - · - · - _ -L-·-· i - -- L
moduri de amplasare diferite a AIL pe
strazile care se intersecteaza.
.-I - ( I J 1
Utilizarea de surse de culoare apa-
renta diferita pe strazile ce se intersec-
teaza sau Ia ie$irea din autostrada este
un mod folosit uneori pentru orientare.
a b c in conditiile interiorului unui ora$,
r :=I:
Fig. 1.12.8. SIL pentru eutostrlzl (~ transversali fl vedere In plan):
a - central; b - bilateral fats In fata; c - catenar.
04 4
Fig. 1.12.7. SIL catenar (veclere).
a b
c d t:
Fig. 1.12.8. Ghldajul vlzual" curbe. Fig. 1.12.9. Arn.,a-ea In curbl a AIL
aceasta solutie poate avea doua efec- • cipala s-au utilizat tipuri de AIL diferite, . sarea stalpilor in spatiul verde pentru
te importante: necesitatea adaptarii ' iar dispunerea AIL s-a facut diferit pe realizarea unei iluminari mai bune a ar-
cromatice vizuale (diferita in functie de · cele doua strazi care se intersecteaza, . terelor de circulatie ~i utilizarea fluxului
individ) ~i degradarea uniformitatii cro- in functie ~i de latimea cailor. in functie luminos in totalitate.
matice a ambientului urban. · de tipul strazilor care se intersecteaza - lntersectii de drumuri cu calea fe-
inaltimea de montare, distanta dintre ~i de numarul lor se aleg solutii . rata sau alte linii meta/ice
AIL, puterea ~i numarul surselor de lu- corespunzatoare (fig. I. 12.10 b ~i c). SIL destinate intersectiilor cu calea
mina se vor determina prin calcul. Am- in cazul pietelor ~i al intersectiilor terata sau cu alte tipuri de linii metalice
plasarea stalpilor se face cat mai mari se utilizeaza stalpi inalti (20 ...30m) au rolul de a asigura securitatea desfa-
aproape de colturile intersectiei. in fig. · pe care sunt montate baterii de AIL, ~urarii traficului rutier ~i punerea in evi-
1.12.10 a, este reprezentata intersectia · astfel incat sa se asigure o distribuitie denta a semnelor de circulatie care
unei strazi principale cu o strada se- : uniforma a luminantelor in planul ~ose avertizeaza apropierea de acestea. Pe
cundara; amplasarea stalpilor s-a fikut : lei. Atunci cand exista spatii verzi in o lungime de 33 m de Ia calea terata
Ia colturile intersectiei, pe strada prin- • zona carosabila, se recomanda ampla- este considerata zona de securitate in
. care se amplaseaza AIL, de o parte ~i
.,.,·--.u- , de alta a liniilor metalice. in functie de
. intensitatea traficului rutier, de latimea
' strazii ~i de numarul de linii de cale fe-
; rata se stabile~te solutia luminotehnica
. corespunzatoare (fig. 1.12.11).
- Treceri de pietoni
Sunt zone ale arterelor de circulatie
unde pericolul de accidentare a pieto-
nilor, in conditiile lasarii intunericului,
• este mare. Se impune adoptarea unor
solutii luminotehnice care sa atentione-
ze conducatorul auto asupra prezentei
trecerilor de pietoni, semnalizate prin
. semne de circulatie ~i marcaje rutiere.
. Un SIL destinat trecerilor de pietoni
a . bine realizat trebuie sa asigure: nivelul
; de iluminare mai mare cu 50 % decat
pe restul arterei de circulatie, amplasa-
: rea corecta a AIL fata de trecerea de
, pietoni ~i sensu! de circulatie, dirijarea
,_ ! fluxului luminos astfel incat pietonul sa
fie observat (fig. 1.12.12).
'
-
- - - - - - - - - - --- --
-- ~
· - Poduri -
. Tn cazul podurilor tara suprastructura
; peste nivelul caii de circulatie, se utili-
i zeaza acela~i tip de SIL cu eel al arte-
; rei de circulatie in continuarea careia
! se atla podul. AIL se monteaza pe
1 stalpi amplasati dupa una din regulile
; prezentate anterior. AIL se mai pot
' monta in balustrada, mascat privirii. in
1 cazul podurilor cu suprastructura, se
b utilizeaza elemente de constructie pen-
Rg. 1.12.10. lntersecpJ de strlzl:
a - intersecfie simp/a, strazi inguste; b - intersectie simp/a, strazi largi; tru a monta AIL suspendate pe cablu
c - intersectie multip/a; d - ie$ire din autostrada. (axial sau catenar).
8/11d
~It;·: !! .
..
• i+'-.
... ...
I . •• " 1/3d
•
.
1/Sd1
I
:• I • -• - 1/2d 1/4dl
I
• • t d
33m I
u
33m I
I I
a b c
Fig. 1.12.11. SIL pentru lnter'aecJII de
... drumurt cu llnll metallce:
t·lUI. ••
I d 1/2d 1
a, b - bilateral alternat cu 6 AIL
l 112d I
~!
: .~ pentru trafic intens; c - bilateral
a !_
33m 33m I alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu;
d - idem, bilateral fata In fata;
d e e - bilateral alternat cu 2 AIL
pentru trafic redus.
- Spatii de parcare latie superioare, cAt ~i a celor aflate Ia pendicular pe directia y=90°.
Din motive de securitate ~i datorita partea inferioara. in completare, pentru ; Valorile maxima recomandate de
necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii iluminarii in pla- : norma CIE sunt date in tabelul 1.12.5.
nevre cu automobilulln spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub ar- Este recomandabil ca sursele de lu-
care, nivelul de luminanta ~i distributia terele de circulatie superioare. Echipa- . mina sa fie cu spectrul luminos apropi-
luminantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, ' at de eel al surselor din locuintele din
cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie simetrica sau asimetri- zona. Se recomanda lampile cu descar-
stalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. cari in vapori de sodiu de inalta presiu-
doua AIL se va face In spatiul verde, - Zonele rezidentiale : ne de putere mica sau lampile compac-
daca acesta exista. Tn caz contrar, am- Gaile de circulatie pentru astfel de ; te de culoare calda.
plasarea stalpilor se va face astfellncat · zone sunt de 6 ...7 m Iatime ~i se ca- · AIL au forme variate in functie de zo-
sa nu stanjeneasca conducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatie j na (noua sau veche), cu distributii se-
in manevrele de parcare. mica, astfel ca marimea de referinta va ! midirecte sau directe-indirecte (globuri
- Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Cerintele AIL sunt: 1 sferice sau aplatizate, tronconice ~i al-
Sunt zone de mare iJ'11>(ll1an1A unde - detectarea obstacolelor aflate pe te forme), montate pe stalpi, iar in zone
~ea traficului rutier trebuie sa se drum de catre conducatorii auto, mo- vechi, chiar pe fatade.
realizeze fluent ~ in conditii de sigt.ranta. to sau cicli~ti;
Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe tro- 12.2.2. Tunelwt
se utilizeaza stalpi de \'naltime foarte , tuare de catre pietoni;
mare (20.. .40 m) cu mai multe AIL, · - orientarea vizuala buna pentru a re- , Proiectarea ~i realizarea SIL pentru
montate astfellncat sa asigure o ilumi- cunoa~te casele sau alte structuri; i tuneluri se fac tinand cont de o serie
nare uniforms atAt a arterelor de circu- - recunoa~terea trasaturilor fetei uma- ! de caracteristici specifice care fac ca
ne de Ia o distants acceptabila, pen- ; sistemele de iluminat destinate acesto-
Tabelul l.12.4. Valorlle recomandate tru protectie; ra sa fie tratate ca sisteme pentru spa-
pentru llumlnarea ortzontall [lx] Ia - aspectul placut ~i confortabil al zonei. tii interioare.
h • 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care 0 caracteristica importanta este pre-
Situatia zonei sa lumineze ~i In interiorul caselor. 1 zenta suprafetelor reflectante (pereti ~i
Nesigura f--:'· · __ _ Sigu!'_a___ ,__ Pentru asigurarea majoritatii cerinte- I plafon), de care trebuie sa se tina sea-
circulatie j circulatie lor sunt recomandate nivelurile de ilu- ! rna in calculul nivelului de luminan-
5-10 .. .~~vent~ i rara minare orizontala - Ia h=1,5 m - din j tafiluminare, constituind o componenta
L___ _-.~.._ __;;,5_ ___L
I _ _.:..3---' · tabelul 1.12.4. favorabila echilibrului luminos.
Pentru controlul distributiei luminan- I. Montarea aparatelor de iluminat se
Tabelull.12.6. Valortle rnaxlme pentru . telor se recomanda:
lndlcele de lurnlnanCI. (l.A)114 (dupi CIE)
i face Ia inaltimi m1c1, astfel incat este
- mentinerea uniformitatii generate In li- : obligatorie utilizarea unor aparate de
1na1t1mea Valoarea
i mitele cunoscute (Emin/Em:a>,4); · iluminat specializate care sa asigure o
de montara
I maxima admisa
a lui (LA)1'4 _
- verificarea indicelui de luminanta protectie optica corespunzatoare pen-
~ 4,5m
4,5
±,
< h s 6 ..... .
--·-·-·-.
3000
------
4000
5000
(LA)1'4, in care L este luminanta me-
die [cd/m 2] pentru un unghi
y=85 ...90°, iar A este suprafata ami-
tru conducatorii auto, aflati In mi~e
i cu viteza mare de deplasare.
· Tunelul este un spatiu inchis pe o
h>6 siva a AIL proiectata lntr-un plan per- lungime foarte mare, in care exista de-
gajari de gaze corosive, praf ~i umidi-
tate. Echipamentul ce trebuie ales in
realizarea sistemelor de iluminat trebu-
ie sa prezinte un grad mare de pro-
tectie contra efectelor rezultate in urma
acestor degajari.
Tn general, tunelul se poate imparti in
urmatoarele zone principale distincte
de: acces, prag, tranzit ~i interioara.
a Zonele mentionate se regasesc ~i pe
b traseul de ie~ire din tunel atunci cAnd
Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de pletonl: circulatia prin acesta se face In ambele
a- fan· b- vedere nocturna. sensuri. Daca circulatia este intr-un
r-- - -A_c_c_es_ _ ___ + Prag I Tranzit ~- -·-- lnterio~---~~ire · -

; ____Exteri?ID'a ___ _;
Flg. l.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tuneL

1
1
3000

0 5 10
-----
15 20 [s]
:
!
[%] - ·--· -~
80
10
-----~------~------~--

uj 150 80
100
~l==t==t=;:::=;:= 40
f-- 30
60
50
I
63$::. rtrn
c:!5acfs
:h
I
1,5
2,0
3,5
SOX-E
SON-T
SOX-E
Distanta de SIL SIL
II ~th 1-20
I
h __ -" __ _ '--_th_IL_2Q
~ SON-T
+12 +8 +4 0 -4 -8 -12 • 4 60 -- O,Q5 _·- __ _ __9,04 -
p-- [%) 100 0,06 0,05

Ill if~2' I
:h 2-2,5 SON-T 160 0,10 0,07
.. panta clll.
~-·
- <100
100 ... 1000 >1000
60 1 2 3
.l!__ ----------r-§__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J 100
- ··---
I 2 -i 4
-- --------
6
---
~-v -----~ ~~---;- - : -- r -1---r-~-~5° .:~'+sl-f--- 160 5 10 15

1
1 inalta presiune;

~·
c .counter beam•.

~ NU
~
DA NU

~
DA NU DA
~l NU
ridicata in tunel
mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?
~
MARE MICA MARE
~ MICA
I I
I I I I

I I I I
I electric
I al zonei de prag
I zonei de prag
(zona L2o)
I
I
I
I Zl
I 3.SEARA
I 4.NOAPTE
I

I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
II PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
II 2.1.3
I DIMINEATA
I
getic mare. 1
A~B
o/
b

haloge.l) ________________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -·-· ____ ... _1 ... . _ •• .. ___ ..
~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --·-· .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. . ... ...
~ Loduri rn.~~ali.~ __ .L. __ 1
• ,
1
neU~ 1
: II v I
1

$i anume: !
1
lumini $i umbre.
pecte:
:j
•.. 1 r
(
II.
-=----::--•it:_.~.
- -- .-.......__
.---------~~-------------.
(fig. 1.12.33 b).
q
~
)·( )·(
__ .~-
-- -~ _ ~ __ _100 -!- so •I
b
0 0 TI Lf
0
----
a b c d
•
1
1


I
•
1
I
I
'

.T T
-~·-·j,_ __ ___ _J._~__J.
z.J~~
j.___g __ J
1
II
1
II
l 41
c/2 c c c/2
b
I AMPLASARE
_ _,----J
AMPLASARE
.____CO_M_B_IN_A_TA
_ __,
AMPLASARE TN CELE
COLTURI

1


- Stadioane
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
!;)i atletismului.
1
tia acesteia.
.

e
tru jucatori.
,...
I!)
! spectatori.
mile se maresc.
- - -
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
~ ~
CNJU]{l
1
1
1
6

g
° = o~ 5
= 0
0
=
0
g = 0
0
= 0

0
0
0
=._ -----
0
---3
0
= 0
0
0
=
0

= 0
0
0
=
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--

=
-- --
I I
=

,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
-·- --- . -- - ---·· -·

r -
JJ--l[-----

1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
-
_fj - --

b
1n SIL public:
L2 L1
Ne---
1
100 %1
poter,tijil~
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
tensiune
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
.-I
(rezerva) ' - - - - - '

1
1
3000

0 5 10
-----
15 20 [s]
:
!
[%] - ·--· -~
80
10
-----~------~------~--

uj 150 80
100
~l==t==t=;:::=;:= 40
f-- 30
60
50
I
63$::. rtrn
c:!5acfs
:h
I
1,5
2,0
3,5
SOX-E
SON-T
SOX-E
Distanta de SIL SIL
II ~th 1-20
I
h __ -" __ _ '--_th_IL_2Q
~ SON-T
+12 +8 +4 0 -4 -8 -12 • 4 60 -- O,Q5 _·- __ _ __9,04 -
p-- [%) 100 0,06 0,05

Ill if~2' I
:h 2-2,5 SON-T 160 0,10 0,07
.. panta clll.
~-·
- <100
100 ... 1000 >1000
60 1 2 3
.l!__ ----------r-§__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J 100
- ··---
I 2 -i 4
-- --------
6
---
~-v -----~ ~~---;- - : -- r -1---r-~-~5° .:~'+sl-f--- 160 5 10 15

1
1 inalta presiune;

~·
c .counter beam•.

~ NU
~
DA NU

~
DA NU DA
~l NU
ridicata in tunel
mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?
~
MARE MICA MARE
~ MICA
I I
I I I I

I I I I
I electric
I al zonei de prag
I zonei de prag
(zona L2o)
I
I
I
I Zl
I 3.SEARA
I 4.NOAPTE
I

I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
II PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
II 2.1.3
I DIMINEATA
I
getic mare. 1
A~B
o/
b

haloge.l) ________________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -·-· ____ ... _1 ... . _ •• .. ___ ..
~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --·-· .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. . ... ...
~ Loduri rn.~~ali.~ __ .L. __ 1
• ,
1
neU~ 1
: II v I
1

$i anume: !
1
lumini $i umbre.
pecte:
:j
•.. 1 r
(
II.
-=----::--•it:_.~.
- -- .-.......__
.---------~~-------------.
(fig. 1.12.33 b).
q
~
)·( )·(
__ .~-
-- -~ _ ~ __ _100 -!- so •I
b
0 0 TI Lf
0
----
a b c d
•
1
1


I
•
1
I
I
'

.T T
-~·-·j,_ __ ___ _J._~__J.
z.J~~
j.___g __ J
1
II
1
II
l 41
c/2 c c c/2
b
I AMPLASARE
_ _,----J
AMPLASARE
.____CO_M_B_IN_A_TA
_ __,
AMPLASARE TN CELE
COLTURI

1


- Stadioane
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
!;)i atletismului.
1
tia acesteia.
.

e
tru jucatori.
,...
I!)
! spectatori.
mile se maresc.
- - -
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
~ ~
CNJU]{l
1
1
1
6

g
° = o~ 5
= 0
0
=
0
g = 0
0
= 0

0
0
0
=._ -----
0
---3
0
= 0
0
0
=
0

= 0
0
0
=
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--

=
-- --
I I
=

,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
-·- --- . -- - ---·· -·

r -
JJ--l[-----

1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
-
_fj - --

b
1n SIL public:
L2 L1
Ne---
1
100 %1
poter,tijil~
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
tensiune
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
.-I
(rezerva) ' - - - - - '


uj 150 80
100
~l==t==t=;:::=;:= 40
f-- 30
60
50
I
63$::. rtrn
c:!5acfs
:h
I
1,5
2,0
3,5
SOX-E
SON-T
SOX-E
Distanta de SIL SIL
II ~th 1-20
I
h __ -" __ _ '--_th_IL_2Q
~ SON-T
+12 +8 +4 0 -4 -8 -12 • 4 60 -- O,Q5 _·- __ _ __9,04 -
p-- [%) 100 0,06 0,05

Ill if~2' I
:h 2-2,5 SON-T 160 0,10 0,07
.. panta clll.
~-·
- <100
100 ... 1000 >1000
60 1 2 3
.l!__ ----------r-§__-+- 3 I 3 : 8 ' 15--+_ _.2--___-J 100
- ··---
I 2 -i 4
-- --------
6
---
~-v -----~ ~~---;- - : -- r -1---r-~-~5° .:~'+sl-f--- 160 5 10 15

1
1 inalta presiune;

~·
c .counter beam•.

~ NU
~
DA NU

~
DA NU DA
~l NU
ridicata in tunel
mare (> 0,4) sau mica (<0,2) ?
~
MARE MICA MARE
~ MICA
I I
I I I I

I I I I
I electric
I al zonei de prag
I zonei de prag
(zona L2o)
I
I
I
I Zl
I 3.SEARA
I 4.NOAPTE
I

I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
II PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
II 2.1.3
I DIMINEATA
I
getic mare. 1
A~B
o/
b

haloge.l) ________________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -·-· ____ ... _1 ... . _ •• .. ___ ..
~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --·-· .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. . ... ...
~ Loduri rn.~~ali.~ __ .L. __ 1
• ,
1
neU~ 1
: II v I
1

$i anume: !
1
lumini $i umbre.
pecte:
:j
•.. 1 r
(
II.
-=----::--•it:_.~.
- -- .-.......__
.---------~~-------------.
(fig. 1.12.33 b).
q
~
)·( )·(
__ .~-
-- -~ _ ~ __ _100 -!- so •I
b
0 0 TI Lf
0
----
a b c d
•
1
1


I
•
1
I
I
'

.T T
-~·-·j,_ __ ___ _J._~__J.
z.J~~
j.___g __ J
1
II
1
II
l 41
c/2 c c c/2
b
I AMPLASARE
_ _,----J
AMPLASARE
.____CO_M_B_IN_A_TA
_ __,
AMPLASARE TN CELE
COLTURI

1


- Stadioane
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
!;)i atletismului.
1
tia acesteia.
.

e
tru jucatori.
,...
I!)
! spectatori.
mile se maresc.
- - -
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
~ ~
CNJU]{l
1
1
1
6

g
° = o~ 5
= 0
0
=
0
g = 0
0
= 0

0
0
0
=._ -----
0
---3
0
= 0
0
0
=
0

= 0
0
0
=
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--

=
-- --
I I
=

,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
-·- --- . -- - ---·· -·

r -
JJ--l[-----

1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
-
_fj - --

b
1n SIL public:
L2 L1
Ne---
1
100 %1
poter,tijil~
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
tensiune
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
.-I
(rezerva) ' - - - - - '

(zona L2o)
I
I
I
I Zl
I 3.SEARA
I 4.NOAPTE
I

I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
II PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
II 2.1.3
I DIMINEATA
I
getic mare. 1
A~B
o/
b

haloge.l) ________________ _l______ .. _ .... . .. . ...... . _!. _ .. . ..... .. . ... ---- -·-· ____ ... _1 ... . _ •• .. ___ ..
~_vap~-~~- -mer~l!r:.__~-- . -.N!::!..... --·-· .. ?.-..~.. .. __ L_ - ~~.e. . ... ...
~ Loduri rn.~~ali.~ __ .L. __ 1
• ,
1
neU~ 1
: II v I
1

$i anume: !
1
lumini $i umbre.
pecte:
:j
•.. 1 r
(
II.
-=----::--•it:_.~.
- -- .-.......__
.---------~~-------------.
(fig. 1.12.33 b).
q
~
)·( )·(
__ .~-
-- -~ _ ~ __ _100 -!- so •I
b
0 0 TI Lf
0
----
a b c d
•
1
1


I
•
1
I
I
'

.T T
-~·-·j,_ __ ___ _J._~__J.
z.J~~
j.___g __ J
1
II
1
II
l 41
c/2 c c c/2
b
I AMPLASARE
_ _,----J
AMPLASARE
.____CO_M_B_IN_A_TA
_ __,
AMPLASARE TN CELE
COLTURI

1


- Stadioane
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
!;)i atletismului.
1
tia acesteia.
.

e
tru jucatori.
,...
I!)
! spectatori.
mile se maresc.
- - -
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
~ ~
CNJU]{l
1
1
1
6

g
° = o~ 5
= 0
0
=
0
g = 0
0
= 0

0
0
0
=._ -----
0
---3
0
= 0
0
0
=
0

= 0
0
0
=
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--

=
-- --
I I
=

,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
-·- --- . -- - ---·· -·

r -
JJ--l[-----

1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
-
_fj - --

b
1n SIL public:
L2 L1
Ne---
1
100 %1
poter,tijil~
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
tensiune
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
.-I
(rezerva) ' - - - - - '

1


- Stadioane
[~~~~~~~~~~~~~~--~=======~;~~-l
!;)i atletismului.
1
tia acesteia.
.

e
tru jucatori.
,...
I!)
! spectatori.
mile se maresc.
- - -
unul pallnoar.
~,__ _c::.:u::....=
d:.:.
ire-=qi I . ---'
=·a=-=de..:.....::cc:..:ir-=c-=u.:.:~:...::..::e..:....
~ ~
CNJU]{l
1
1
1
6

g
° = o~ 5
= 0
0
=
0
g = 0
0
= 0

0
0
0
=._ -----
0
---3
0
= 0
0
0
=
0

= 0
0
0
=
/
-- --""'=
=
2
-- --
,.________ ____
--

=
-- --
I I
=

,x
JJ
x•
•y
u 'x
y.
¥,1> '¥ l!'
_iL 11
-·- --- . -- - ---·· -·

r -
JJ--l[-----

1
'x •x x• •x I
•x
rr
I
'll H 'll
-
_fj - --

b
1n SIL public:
L2 L1
Ne---
1
100 %1
poter,tijil~
OJ
18.00
de iluminare
22.00 06.00 08.00

,.. ___
tensiune
Celula 1 . _ 1_ _ __,1--~--- -
.-I
(rezerva) ' - - - - - '

Capitolul 13
Punerea in tunctiune si mentinerea
' ' '
sistemelor de iluminat
Capitolul13: Punerea in functiune ' i mentinerea I. Sistema de iluminat
ducte de faza ~i pol. minarii in limite recomandate, reduce-

13.1. Punerea in funqiune Utilizarea cu strictete a codului de rea costului energiei electrice, ambian-
a slstemelor de ilumtnat culori reprezinta o facilitate in manta- ta placuta a incaperii. Dar, chiar ~i cu
rea, mentinerea ~i exploatarea siste- un astfel de program de intretinere,
Reprez.inta suma operatiunilor intre- mului electric. in intreaga instalatie scaderi ale valorii iluminarii sunt inevi-
prinse care au ca rezultat functionarea electrica dintr-o cladire se mentine tabile. De aceea SIL trebuie proiectat
sistemului Ia parametrii nominali. La aceea~i culoare de marcare pentru tinand seama de aceste deprecieri, in-
punerea in functiune se verifica atat conductele ce apartin aceleia~i faze. troducand in calcul un nivel de ilumina-
functionarea fiecarei componente in re initial mai mare decat eel necesar.
parte, cat ~i functionarea sistemului in 13.2. Me~nerea slstemelor Aceasta valoare suplimentara este pre-
ansamblul sau. Verificarea se face ur- d8 iluminat vazuta prin factorul de mentinere care
marind schema de conectare a unui trebuie luat in considerare.
AIL, din aval in amonte (fig. I. 13.1). Nivelul initial de iluminare produs de
Punerea in functiune a unui SIL se un SIL scade permanent in timpul 13.2.1. Estlmiri ale plerderilor
realizeaza urmand succesiunea opera- functionarii datorita reducerii fluxului de luminA
tiunilor, in care se: luminos emis de surse, a surselor care
- alimenteaza fiecare AIL in parte; nu mai functioneaza, a intretinerii ne- • AntiJizs deptecletllor
- verifica functionarea corecta a aces- corespunzatoare a surselor de lumina, Cele mai mari pierderi pot fi atribuite
tara; a AIL ~i/sau a reducerii reflectantelor murdariei care este colectata pe Iampi
- remediaza eventualele defectiuni suprafetelor (reflectante) incaperii. ~i suprafetele care controleaza lumina
constatate; lluminatul se poate men~ne Ia un nivel prin reflexie, refractie ~i difuzie.
- alimenteaza intregul SIL; minim permis (numit valoare mentinuta) Rata deprecierii cauzata de depune-
- verifica functionarea corecta a SIL prin curatarea echipamentelor SIL, a rea murdariei pe suprafetele AIL este
(sectorizare, interdependenta, co- suprafetelor reflectante ale inciiperii ~i afectata de:
manda automata); i'nlocuind lampile care nu mai func- - unghiul de inclinare a suprafetei fata
- remediaza eventualele defectiuni tioneaza Ia parametrii normali, Ia intervale ' de orizontala;
constatate in sistem; de timp bine stabilite, conform unui ' - materialul din care este realizata su-
- pune in functiune SIL pentru situatia progam. Datele unui astfel de progam prafata;
normala de lucru. sunt prezentate in fig 1.13.2. - finisajul suprafetei;
Marcarea prin culori a izolatiei con- in exemplul mentionat, iluminarea - temperatura suprafetei;
ductelor electrice se realizeaza astfel: sistemului neintretinut scade Ia 40 % - gradul de ventilare a incaperii;
- verde/galben pentru conducte de din valoarea initiala in aproximativ 3 ani - tipul aparatului de iluminat: deschis
protectie Ia ~ocuri electrice; ~i va continua sa scada. Dar prin cura- /inchis; cu distributie superioara de
- albastru deschis pentru conductele tare anuala, schimbari de Iampi l?i refa- flux luminoslfara distributie superioa-
neutre; cerea finisajelor incaperii dupa 3 ani, ra de flux luminos;
- alb sau cenu~iu deschis pentru con- nivelul de iluminare scade Ia aproxima- - natura depunerilor (murdariei);
ducte mediane sau neutre; tiv 60 % din vatoarea initiala. - g-adul de poluare a mediului inconju-
- alt~ culori decat cele de mai sus (de Astfel, un program de intretinere bine rator (concentratia depunerilor in mediu).
ex.: r~u. albastru, maro) pentru con- conceput are ca efecte: mentinerea ilu- Deprecierea SIL poate fi redusa ale-
gand tipll'i de AIL adecvate destinatiei in-
:;-I
n___ .___----'~--· - O--i....__----'~-----7(
cflperii unde sunt amplasate. AIL cu par-
TL
u DC AA
Rg. l.13.1. Schema de allmentare a unul AIL:
DC
AIL
tea inferioara deschisa ~i cea superioara
inchisa colecteaza mai multa murc:Jarie
deoarece nu sunt ventilate. La AIL care
sunt deschise Ia partea superioara, curen-
~i de convectie transporta praful ~i mur-
1l. - tablou electric; EP - disjunctor (sau siguranta fuzibila};
DC - doze de conexiuni; AA - aparat de actionare (manual sau automat). dflria departe de suprafetele reflectante. in
mediul poluat este de preferat utilizarea
unor AIL cu gad ridicat de protectie (IP44
100 sau mai mare).
~ lnfluenta tipului d8 mediu asupra

80
:;; EFECTUL CURATIRII suprafetelor Trdperii
Acumularea de praf $i alte impuritati
~
LU
a:
60
VALOARE MENTINUTA pe pereti ~i tavan conduce Ia reduce-
rea valorii indicelui de reflexie, al su-
_J
LU ~
a: prafetei respective, scazand valoarea
~ 40 < w
LU a: iluminarii reflectate. Valoarea deprecie-
~ a: <
::J ~ ~ SISTEM NEMENTINUT rii depinde de marimea incaperii $i de
::! < a: tipul de distributie a fluxului AIL. Efec-
a: ::J
::J u tul este mai pronuntat In lncaperi mici
20 u <
< ::J sau unde SIL are o componenta indi-
~ 0
a:0. 0
<
recta mai mare.
0 2 4 6 8 10 12 14 •
(1) (2) (3) (4) Mil DE ORE DE FOLOSIRE Deprecierea fluxului luminos a/ lampii
(ANI DE FOLOSIRE) Depinde de tipul lampii, de produca-
torul acesteia, de acuratetea realizarii
Fig. 1.13.2. Exemplu prtvind structura ment1ner1 unui SIL echlpat cu LF tubulara.
instalatiei electrice, de frecventa co-
1. Sisteme de iluminat Capitolul13: Punerea in functiune 'i mentinerea
nectarilor/deconectarilor, tipul aparatu- • Factorul de menttnere M,5 R- este factorul de mentinere a

lui anex (unde este cazul) !;li gradul sau La determinarea numarului de surse suprafetelor reflectante ale Tn-
de uzura, temperatura mediului ambi- !;li AIL ale unui SIL, necesare pentru a caperii.
ant, pozitia de montara (Ia lampile cu crea un anumit nivel de iluminare, tre- Mfl.. are doua componente: MfFL !;li
descarcare), reglarea fluxului luminos. buie ales factorul de mentinere al sis- MfDL' putand fi exprimat cu relatia:
Modificarea parametrilor nominali ai temului. Acest factor este raportul Mfl.. = MfFL.MfDL (13.2.2)
surselor conduce nu numai Ia o redu- dintre iluminarea produss de sistemul in care:
cere a iluminarii ci !;li Ia o uniformitate de iluminat dupa intretinere !;li ilumina- MfFL - este factorul de mentinere a
mai scazuta a acesteia. Calculele SIL rea produsa de sistem Ia punerea in fluxului lampii, iar
trebuie sa tina seama de deprecierea functiune. Factorul de mentinere (M,) MfDL - este factorul de durata de
specifics fiecarui tip de lampa. tine seama de deprecierile cauzate de functionare a lsmpii;
diver!;li factori. Este dat de relatia: - pentru iluminatul exterior
Optimizarea intretinerii - pentru iluminatul interior: M, = Mfi..-MfAIL (13.2.3)
lntervalul optim de curstire a AIL pen- M, = Mfi..·MfAit"MfSR (13.2.1) cu semnificatiile anterioare.
tru un SIL depinde de tipul aparatului, de in care: in tabelele 1.13.1 ... 1.13.3 sunt indicati
materialul din care este realizat acesta, M, - este factorul de mentinere a factorii de mentinere: MfFL' MfDL' MfAIL'
de gradul de poluare a zonei !;li a incape- lsmpii, MfSRL"
rii !;li de costurile operatiunii de curatire. MfAIL - este factorul de mentinere a
AIL, iar
Tabelul1.13.1. Valori pentru factortl de rnemlnere a llmpll (AffFL' MfDL)

.9~~.fllncjionare 100 1000
_ _ _ _ T _ _ _ _ _ _T_
-- - - - ------
2000 4000
-------~---
6000 ! 12000 18000 24000
- - - --· --------------'----- ----------,---- ----+---------
LIC MfFL
1,00 . 0,93 . - - ' . .
MfDL 1,00 0,50 -
-- --· - ----+-- ------- -----+---··· ·-' - · ·
- -------- -
I
Fluorescenta MfFL 1,00 0,96 0,94 0,91 0,87 0,84 I
trifosfor MfDL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,75

Fluorescenta MfFL 1,00 0,94 0,89 0,83 0,80 0,74
halofosfat I
I MfDL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,75
. -----·------
Mercur inalta
:- 1,00 0,97 0,93 0,87 0,80 0,68 0,58 0,52
- ·- ·----
MfFL
presiune MfDL 1,00 1,00 0,99 0,98 0,97 0,88 0,75 0,50
MH MfFL 1,00 0,93 0,87 0,78 0,72 0,63 0,52
MfDL 1,00 0,97 0,95 0,93 0,91 0,77 0,50
-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- -
Sodiu inalts MfFL 1,00 0,98 0,96 0,93 0,91 0,87 0,83 0,80
presiune MfDL 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,89 0,75 0,50
Tabelul1.13.2. Valort pentru factoril de rnemlnere a AIL (Af,A1 J

Timpul dintre doua curatiri 0 0,5 1,0 2,0 3,0
.C:::QnS~Q_uJive [ani]
~_diul in care se_ li.fla AIL Oricare c· N* M* c N M c N M C
----------
- - - -.
N
--·----
M
t-IL cu !ampa .f!Jbu.lara _ 1 0,9g Q.!!? 0!811 1 0,93 (),89 0,8~ -· 0,~9Jl,84 (),78 0,85 -
0, 7fl .9,73 .
AIL cu reflector deschis
---·-
--- ---
1 0,95 (),!;)1 0,88 0,90 0,86 0,_83 0,84 0,80 0, 75 0, 79 0, 7 4 0,68.
1
AIL cu reflector inchis 1
----
(),93 0,8§! 0)~3 ; ()~§l.P&LQ,7?
-- ------ ·- -··
O,@_Q,pj} 0,59
--
0, 74 O.fiL9.. 5~ --·-
AIL inglobat 1 0,9_g ~8_7_ 9~~ ;_Q~f3_0,82QJI7. Q.~:3Jl,77 .Q.71 ·- 0, 7!:) 0, 73 0,6§_ ___
AIL etanl? Ia j:>r_~ _ _ __ _ 1 0..9§ 0,93 ()!91 0,9<1Jl,.§!O O,fl6
-------- ---
0,91 Q,fl6 _Q,81 . __Q,§lO
----
(),8.<1_ O,I§l. __
AIL indirect
--
------- -----
1 0,92 0,89 0,85 0,86 0,81 0,74 0, 77 0,66 0,57 0, 70 0,55 0,45
*) C - curat; N - normal; M- murdar.
Tabelull.13.3. Valori pentru factoril de ment~nere a sup~lor reflectante (Af,5R)

Timpul dintre doua 0,5 1,0 2,0 3,0
_ 9.U!_~liri ~onsecutive [ani]
Dimensiunea Mediul C* N* M* c N M c N M C N M
incaperii (i) Distributia -
! fluxului lumina;
- ·-
-
Mica- 0,7 Directa 0,97 0,96 0,95 0,97 0,94 0,93 0,95 0,93 0,90 0,94 0,92 0,88
Directa-indirects 0,94 0,88 0,84 0,90 0,86 0,82 0,87 0,82 0, 78 0,84 0, 79 0, 74
_. _ _ _. __ lr"IQir!lg_ta o,9o o,8<1 o,8o o,8§ o, 78 Q, I3 0.,~1_0,7~_Q,66 0,75 0,_68 0,5~-
Directs 0,98 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
Directa-indirecta 0,95 0,90 0,86 0,92 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 078
___ lndire_cts ___ _9,92 0,8{'_Q,!I~-- .Q,88_0....f!.2 0,77 0,8~ (),]7_ Q,70 -· .Q,?_8_ 0, 72 0,61__ _
Mare- 5,0 Directa 0,99 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
Directs-indirects 0,95 0,90 0,86 0,94 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0, 78
lndirecta 0,92 0,87 0,83 _ _Q,BS._9112_9_,T~ . _ !},84 0,77 0,70. I 0,]8 0,~2_!J.,6_§_
*) c - curat; N-:.- normaT;M-=- murc:iar; (i) - indiceleinc{iperii.
Capitolul13: Punerea in func1iune ~i men1inerea I. Sisteme de iluminat
13.2.2.Men~nerea sistemelor de realiza decat Ia ie$irea din functiune a unui notehnice asupra activitatilor ce se
iluminat interior numar mai mare de surse, ceea ce poate desfa$oara In spatiul analizat (sisteme-
conduce atat Ia un aspect inestetic, cat :;;i le pentru traficul pietonal, pentru ilumi-
Necesita schimbarea surselor :;;i cu- Ia diminuarea nivelului de iluminare $i a narea parcurilor), respectiv asupra
ratarea suprafetelor difuzante :;;i reflec- uniformitatii. efectelor artistice sau securitatii per-
tante a AIL :;;i lntretinerea suprafetelor Varianta combinata a celor doua me- soanelor.
reflectante din lncapere. Schimbarea tode reprezinta un optim. Ca $i In cazul SIL interior, mentinerea
surselor (cu acela:;;i tip de lampa) se nu se refera doar Ia lnlocuirea surselor
poate face individual, In grup (prin 13.2.3. Men,inerea SIL exterioare de lumina, ci :;;i Ia verificarea $i lnlocu-
schimbarea In acela$i timp a tuturor irea elementelor din aparatajul anex
surselor) sau combinat. Schimbarea in- $i In cazul mentinerii SIL exterioare deteriorate (mecanic sau electric) sau
dividuala a surselor are urmatoarele se impun, In principiu, acelea$i metode care lipsesc. Un element important al
dezavantaje: necesita urmarirea per- cu cateva particularitati. Astfel sunt sis- mentinerii este lnlocuirea cu acela:;;i tip
manenta a functionarii surselor, inter- teme, cum ar fi eel rutier sau pentru tu- de lampa.
ventii frecvente, perturbarea frecventa neluri, Ia care se va aplica doar metoda ln anumite cazuri, pentru mentinerea
a activitatii, provoaca diferente mari lnlocuirii individuale a surselor, singura SIL exterioare, este necesara verifica-
lntre fluxul emis de sursele vechi $i care nu produce diminuari ale factorilor rea unghiurilor de orientare a AIL l?i
cele noi. Avantajul acestei metode luminotehnici cantitativi $i calitativi. Cu (eventual) corectarea acestora.
consta In investitia redusa. toate ca lnlocuirea surselor din grup Mentinerea SIL reprezinta o compo-
Ce de-a doua metoda lnlatura dezavan- este o solutie economica, adoptarea nenta de baza a managementului ilumi-
tajele primei metode, In plus ofera conditii acestei metode pentru celelalte tipuri natului $i, chiar daca este considerata
pentru curatarea aparatelor de iluminat. de SIL exterior trebuie precedata de o o componenta secundara a acestuia,
Dezavantajul consta In investitia, relativ analiza a consecintelor pe care le poa- poate conduce, In timp, Ia economii
mare. Schimbarea surselor nu se poate te avea scaderea caracteristicilor lumi- importante.
II. lnstalatii electrice
'
Capitolul 1
Receptoare si' consumatori
Capitolul1: Receptoare 'i consumatori II. lnstalalii electrice
Alimentarea din sistemul energetic, • mari consumatori industriali $i mari

1.1. Receptoare electrice indiferent pe cate cai se face, este con- consumatori tertiari.
siderata o singura sursa de alimentare. Relatia dintre furnizorul de energie
Receptoarele electrice sunt aparate Receptoarele vitale se pot clasifica Ia electrica $i consumator se stabile$te
care transforma energia electrica intr-o pandul lor in: preferentiale $i critice. prin contractu! de furnizare $i utilizare a
alta forma de energie utila omului. in grupa receptoarelor critice intra $i energiei electrice, incheiat intre cele
Exemple: toate receptoarele destinate prevenirii doua parti.
- lampa electrica (becul sau tubul lu- I $i stingerii incendiului: Contractu! reglementeaza atat condi-
minos) transforma energia electrica in - pompele de incendiu (pentru hidranti, tiile de furnizare, facturare, plata cat $i
energie luminoasa; sprinklere, drencere), cele de utilizare a energiei electrice.
- motorul electric transforma energia - instalatia de desfumare, Prevederile cele mai importante din
electrica in energie mecanica; - instalatiile de semnalizare, contract sunt:
- cuptorul electric transforma energia ' - iluminatul de siguranta, - locul de consum, ce indica amplasa-
electrica in energie termica; I liftul de interventie.
- mentul instalatiilor de utilizare ale
- transformatorul electric: transforma unui consumator (inclusiv, ale sub-
energia electrica de anumiti parame- 1.2. Consumatori electrici consumatorilor sai atunci cand este
tri in energie electrica de alti parame- cazul) prin care se consuma energia
tri etc. Consumatorul electric este format electrica furnizata prin una sau mai
Clasificarea receptoarelor electrice: dintr-un ansamblu de receptoare elec- multe instalatii de alimentare;
• din punct de vedere al destinatiei, se trice ce pot functiona intr-o unitate
1
1 - punctul de delimitare dintre cele do-

clasifica in receptoare: functionala sau nu. Consumatorul este ua proprietati, a furnizorului $i consu-
- de lumina (corpuri de iluminat, persoana fizica sau juridica ale carei matorului (de cele mai multe ori
prize); 1
instalatii electrice de utilizare sunt acesta este contorul electric);
- de forta (motoare, cuptoare); ; conectate Ia reteaua furnizorului prin - puterea contractata ce reprezinta cea
- pentru transmiterea informatiilor ' unul sau mai multe puncte de alimen- mai mare putere medie cu inregistra-
(telefoane, ceasuri, difuzoare, prize I tare prin care prime$te $i livreaza ener- re orara sau pe 15 minute consecu-
pentru antene A-TV etc.) I gie electrica, daca are centrala proprie. tiv, convenita prin contract, pe care
• din punct de vedere al sigurantei in Dupa natura consumului de energie consumatorul are dreptul sa o ab-
functionare se clasifica in receptoare: electrica, consumatorii sunt: soarba in perioada de consum;
- normale, pentru care se asigura o - industriali $i similari - daca folosesc - puterea Ia orele de varf ale Sistemu-
singura sursa de alimentare, pe una energia electrica, in principal, in lui Energetic National (SEN) care re-
sau mai multe cai. domeniul extragerii de materii prime, prezinta cea mai mare putere medie
- vitale, pentru care se asigura doua fabricarii unor materiale sau prelucra- cu durata de inregistrare orara sau
sau mai multe surse de alimentare. rii materiilor prime, a materialelor sau pe 15 minute consecutiv, convenita
Receptoarele vitale sunt acelea Ia a unor produse agricole in mijloace prin contract, pentru a fi absorbita de
care intreruperea alimentarii cu energie de productie sau bunuri de consum; consumator Ia orele de vart ale SEN;
electrica poate provoca pierderi de prin asimilare, in aceea$i categorie - puterea minima de avarie, aceasta
vieti omene$ti, pierderi materiale sau sunt incluse $i $antierele de con- fiind puterea strict necesara consu-
morale deosebite, nerecuperabile. structii, statiile de pompare (inclusiv matorului pentru mentinerea in functi-
cele pentru irigatii), unitatile de tran- une a agregatelor care conditioneaza
Exemple de receptoare electrice vi- sporturi feroviare, rutiere, navale $i securitatea instalatiilor $i a persona-
tale: aeriene $i altele asemenea; lului; aceasta este, de regula, puterea
• receptoarele ce asigura functionarea - casnici daca folosesc energia electri- receptoarelor vitale;
unei sali de operatie (iluminatul, bis- ca pentru iluminat $i utilizarea recep- - puterea minima tehnologica care este
turiul electric, receptoarele statiei de i toarelor electrocasnice in propria lo- cea mai mica putere - in regim de li-
climatizare etc.); ' cuinta; mitare - necesara unui consumator
• corpurile de iluminat utilizate in ilumi- : - ~i - sunt consumatorii care nu se pentru mentinerea in functiune, in
natul de siguranta; regasesc in primele doua categorii conditii de siguranta, numai a acelor
• receptoarele ce asigura functionarea (cladiri administrative, $COli, spitale echipamente $i instalatii impuse de
lifturilor de persoane $i de interventie etc.) procesul tehnologic, pentru a evita
(destinate pompierilor); Dupa puterea contractata de consu- pierderi de productie nerecuperabile.
• pompe destinate stingerii incendiului etc. matori, ace$tia se clasifica in:
1
Regimul de limitare corespunde si-
Receptoarele din iluminatul de sigu- • mici consumatori, cand puterea este tuatiei in care, pentru mentinerea in
ranta, de exemplu, sunt alimentate din sub 100 kW; limite normale a parametrilor de
doua surse: • mari consumatori, cand puterea este functionare a SEN, este necesara re-
- sistemul energetic; sau depa$e$te 100 kW. ducerea Ia anumite limite a puterii
- sursa proprie ce poate fi: Tinand seama $i de prima clasificare electrice absorbite de consumatori
* grup electrogen propriu al cladirii; 1 vom regasi: cu asigurarea puterii minime tehnolo-
* bateria de acumulatori !ocala sau • mici consumatori industriali sau mici gice.
baterie centrala a cladirii. consumatori tertiari;
'
Capitolul 2
Fenomene lizice proprii instalatiilor electrice
'
Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice II. lnstalalii electrice
2.1. lncilzirea conductelor (2.1.2): Normativul I - 7 reda legatura lma - 5

in regim de lungl duratl sub forma tabelara in conditii de refe-
In (8 - 8)
f
= - .!_
T
+ C.
I (2.1.4) rinta pentru conducte l;li cabluri. in ca-
Regimul este caracterizat de faptul zul in care conditiile reale difera de ce-
ca pierderea de putere este COnstanta unde: le de referinta, lma se poate corecta.
in timp (fig. II 2.1). Ci - este 0 COnstanta de integrare. Pentru conductele electrice (FY, AFY,
Calculul incalzirii se face in urmatoa- Admitand ca Ia momentul t = 0: F, AF) corectia se face pentru cazul in
rele ipoteze: 8 = 8;, unde 8; este supratempera- care acestea se monteaza intr-un me-
• conducta este omogena l;)i izotropa, tura initiala, rezulta: diu cu temperatura diferita de a celui
astfel ca temperatura 8 a conductei
este aceeal;)i pe toata lungimea;
8 = 8, (1- e-t!T) + 8ie-t!T (2.1.5) de referinta (T~a). in acest caz curentul
maxim admisibil rezulta:
• temperatura 8 are valori reduse Variabila 8 = f(t) este reprezentata in
(60 ... 100°C), incat constantele de fig. 11.2.2. (2.1.9)
material nu variaza. Semnificatiile fizice ale constantelor
Se fac urmatoarele notatii: 8, l;li T sunt:
m - masa conductei; 8, - supratemperatura finala Ia care Exemplul de calcul 1
e - caldura specifica; ajunge conducta Ia t = oo. Conductele FY cu sectiunea de
Tma - temperatura mediului ambiant; T - constanta de timp a conductei, re- 25 mm2 montate cate 4 in tubul de
U - coeficientul global de schimb de prezinta timpul in care conducta protectie au curentul lma = 76 A l;li tem-
caldura (prin conductie l;li convectie); ajunge Ia supratemperatura 8, daca peratura admisibila a izolatiei
A - suprafata laterala de schimb de nu are loc schimb de caldura cu Tad = 70 oc, daca temperatura mediului
caldura cu mediul exterior; mediul (toata caldura este acumu- ambiant este Tma = +25 °C.
p d - puterea dezvoltata in conducta. lata in conducta). Daca aceleal;)i conducte se monteaza
Aplicand legea conservarii energiei Din punct de vedere geometric T intr-un mediu ambiant cu temperatura
intr-un interval de timp dt rezulta: reprezinta subtangenta Ia graficul T:na = +40 oc, incarcarea maxima ad-
p ddt = m·e d8 + U ·A L18 dt (2.1.1) {) = f (t). in general, conductele electri- misibila devine:
unde: ce ajung Ia supratemperatura finala 8,
L1T = T - Tma = 8 - este supratempera- dupa un timp de aproximativ (3 ... 5) T. I'
ma
70 - 40 =76·0,816=62A
=76~70-25
tura conductei. Aceasta rezulta din relatia (2. 1.2) in
Ecuatia 2.1.1 devine: care s-au facut substitutiile (2.1.3): Deci capacitatea de incarcare Ia
pd dt = me d8 + UA8 dt (2.1.2) + 40 oc a devenit 81,6 % din cea de
tga = {)f - {) = d8 (2.1.6)
Facand notatiile: referinta. Ia +25 oc.
T dt
pd Daca temperatura mediului ambiant
{) = - - l;ll. T me
=-- (2.1.3) Daca pierderile se produc prin efect este T:na = -10 oc, incarcarea maxima
' U·A U·A Joule, se poate scrie: admisibila a conductelor crel;)te Ia va-
unde 8, l;li T fiind constante pentru o p Rl2 12 loarea:
conducta data, rezulta solutia ecuatiei {) =-d-=--=p =
' U·A U·A 5·U·2J;;
1
. =10-
76
(-to) =
p
2 rna 70-25
.j;p ·I = 8,-8 (2.1.7)
= 76·1,333 = 101 A
2 n. U. 53/2 rna
deci un spar de 33,3 %.
unde:
T' - este temperatura finala din con- Pentru cablurile electrice incarcarea
ducta Ia trecerea curentului I; maxima admisibila se stabilel;)te cu
5 - sectiunea conductei; relatia:
daca T'
= Tad; Tad fiind temperatura l;,a = k 1·k2·k3·1ma (2.1.10)
0 admisibila a conductei, atunci curentul unde:
I are caracter de curent maxim admisi- lma - este incarcarea maxima admisibila
Fig. 11.2.1. Varl~a plerderil de bil (lm) transportat de conducta. de referinta, pentru conditii date;
putere 1n lncllzlrea de lungi durati. Deci: k 1 - coeficientul de corectie pentru po-
zarea in grup (mai multe cabluri
1ma = ~~ · 2 -j; · U · 5312
( 8ad- 8ma) paralele);
k 2 - coeficientul de corectie pentru
montarea intr-un mediu ambiant
(2.1.8) cu alta temperatura decat cea de
Relatia 2.1.8 stabilel;)te legatura referinta;
dintre lma l;li 5 in functie de: k 3 - coeficientul de corectie pentru
p - rezistivitatea materialului conductor montarea in aer, atunci cand lma
(Cu, AI, 01 - AI etc.); este corespunzator unui cablu
U - coeficientul global de schimb de cal- montat in pamant.
dura - diferit in functie de conditiile
de montare a conductelor ~n tub de Exemplul de calcul 2
0....__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-Jo- protectie, in pamant, in aer etc.); Cablul cu izolatia din PVC cu 4 con-
Tad - temperatura admisibih3 a conduc- ductoare din cupru de 25 mm2 este
tei, ce depinde de natura izolatiei montat in pamant cu Tma = + 15 oc are
Fig. 11.2.2. Varl~a (cauciuc, PVC etc.); lma = 115 A (pentru tensiuni sub 1 kV).
supratemperaturii 1n lncllzlrea Tma - temperatura mediului ambiant, Daca se monteaza 4 cabluri Ia dis-
de lun I durati. ales ca mediu de referinta. tanta de 100 mm unul de altul in pa-
II. lnstalatii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice
mant CU aceea!;li temperatura Tma' in- Relatia 2. 1. 11 se poate folosi atat Ia Atunci:
carcarea maxima admisibila a fiecarui dimensionare, cand se stabile!;lte secti-
cablu este: unea conductei cat !;li Ia verificare,
I'ma = k 1 ./ma = 0,75·115 = 86,25 A atunci cand sectiunea conductei se cu-
Daca acelea!;li patru cabluri sunt noa~te.
montate intr-un sol cu T,;,a = + 30 oc, fJ =e, 1-e-i1.] +fJ2 · e-i t.
(2.2.3)
fiecare cablu va fi incarcat cu maxi- 2.2. incllzirea conductelor 3
(
mum: in regim intermitent
I' =k 1-k2 -1 =0,75·0,85·115=73,3A Punand conditia 2.2.1. rezulta:
mDaca ac~~a!;li patru cabluri ar fi Regimurile intermitente presupun o _!I_
montate in aer liber Ia T,;,a = + 35 oc: functionare ciclica a receptoarelor alec- 1- e T
l'ma = k 1 -k3 -lma = 0,15·0,51·115 = 49,2 A trice. Un astfel de ciclu poate fi com- e,i = e, t (2.2.4)
_..£
Exemplul de calcul 3 pus dintr-un timp de functionare ti !;li
1- e T
Un cablu cu izolatia din PVC cu 4 un. timp de pauza t, (fig.ll.2.3).
conductoare din cupru de 25 mm 2 In timpul de functionare ti, pierderea Cum tc > ti este evident ca !;li
montat in aer Ia Tma = +20 oc are de putere este constanta p !;li conduc- e,i < e, Ia aceea!;li pierdere de putere.
lma = 110 A (pentru tensiuni sub 1kV). tele electrice se incalzesc, iar in timpul Dezvoltand in serie Taylor ~i alegand
Daca se monteaza trei astfel de cade pauza t,, pierderea de putere este numai primii doi termeni ai dezvoltarii,
bluri Ia o distanta egala cu diametrul zero !;li conductele se racesc. 2.2.4 devine:
lor, incarcarea maxima este: Un asemenea regim de functionare e,i :: e, ti ftc (2.2.5)
1:r,a = k flma = 0,95·110 = 104,5 A are frigiderul cu compresie, cei trei Raportul f/tc este cunoscut sub de-
Daca cele trei cabluri sunt pozate timpi tc, ti !;li t, depinzand de anotimp !;li numirea de durata de conectare DC.
astfel incat se ating, incarcarea fiecarui de conditiile de incarcare !;li amplasare Astfel:
cablu va fi: a agregatului. e,i == e, -DC (2.2.6)
1:r,a = kt"lma = 0,80·110 = 88 A. intr-un asemenea regim, supratem- Cum DC < 1, atunci ~i temperatura
Daca cele trei cabluri sunt pozate in peratura conductelor variaza ca in fig. finala in regimul intermitent de functio-
aer Ia T:r,a = +30°C !;li se ating, incarca- 11.2.3, astfel ca dupa un anumit numar nare (T,i) va fi mai mica decat tempera-
rea fiecarui cablu trebuie sa fie de ma- de cicluri aceasta se stabile~te Ia va- tura finala (T,) atinsa in regimul de lun-
ximum: loarea fJfi: ga durata, daca pierderile de putere
1:r,iJ..= k fk 2 -lma = 0,80·0,88·110 = 77,4 A fJ 1 = fJ3 = e,i (2.2.1) sunt acelea!;li. Cum T' este temperatura
ubserva~e: unde: admisibila (Tad), in regimul intermitent
Corectia incarcarii cablurilor trebuie e,i - este supratemperatura finala in regi- putem mari puterea (pi) fata de regimul
sa se faca cu mare atentie pentru a mul intermitent. Cu e, s-a notat su- de lunga durata (p d) astfel incat con-
evita atat supradimensionarea cat, mai pratemperatura acelora!;li conducte ductele sa atinga aceea!;li temperatura
ales, subdimensionarea cablurilor. daca regimul ar fi fast de lunga du- finala (Tad):
Stabilitatea termica a conductelor In rata !;li Ia aceea!;li putere p; pi= a pd (2.2.7)
regimul de lunga durata fJ 1 - supratemperatura Ia sfar!;litul unui unde:
Aceasta se realizeaza daca este in- timp de incalzire ti; a - se nume!;lte coeficient de suprain-
deplinita conditia: fJ2 - supratemperatura Ia sfar!;litul tim- carcare.
lc :S /ma (2.1.11} pului de racire t, imediat urmator; Relatia 2.2.7 se mai poate scrie:
unde: fJ3 - supratemperatura Ia sfar!;litul urma-
lc - este curentul de calcul sau curentul torului timp de functionare ti. (2.2.8)
transportat de conducta.
Din 2.2.8 !;li 2.2.6 coeficientul de su-
praincarcare rezulta ca fiind inversul
p,6 duratei de conectare:
1
a .. - (2.2.9)
DC
p m"TT1"T'T'1n Din 2.2.7 rezulta curentul maxim ad-
a, HH++HH++--~H++H++~----- misibil in regimul intermitent de functi-
6t; onare:
(2.2.10)
~···· unde:
lma - este curentul maxim admisibil in
regimul de lunga durata pentru
conducta.
Stabilitatea termica a conductelor In

regimul intermitent. Acesta se realizea-
za daca este indeplinita conditia:
tc lc s J";; ·lma
Fig. 11.2.3. Var1&1:1a plerderll putertl '' supratemperaturii intr-un reglm (2.2.11)
lntennltent: unde:
tc - timpul ciclului; ti - timpul de incalzire; t, - timpul de racire. lc - este curentul de calcul sau curentul
transportat de conducta.
Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instala!iilor electrice II. lnstala!ii electrice
Observatie: Normativul 1-7 face suficient de lung in care conducta se se determina cu relatia:
recomandarea ca in cazul regimurilor in- raCe$te pana Ia temperatura mediului t 12
termitente cu durata tc ~ 10 min $i ambiant (fig. 11.2.4). f0 l
sd
·dt=...5!:....·t
2
s
f (2.3.7)
t; s 4 min $i pentru sectiuni ale conduc- Regimul, avand o durata de incalzire
toarelor s > 10 mm 2 din AI $i mica (timpul t putand fi comparat cu unde:
s > 6 mm2 din Cupru, coeficientul de timpul de actionare a echipamentelor t, - este timpul fictiv in care curentul de
corectie al curentului maxim admisibil de protectie Ia scurtcircuit) se poate valoare constanta 1"', transportat de
se ia: neglija componenta corespunzatoare conducta, determina degajarea
Fa= 0,875 (2.2.12)
schimbului de caldura cu mediul ambi-
ant din ecuatia de bilant 2. 1.2. astfel,
aceleaia$i cantitati de caldura. Ma-
rimile t, $i I"' sunt furnizate de fabri-
JOG aceasta devine: cantul de echipamente electrice.
Exemplu de calcul Psd dt = me dO (2.3.1) o,sd - supratemperatura finala, se afla
Conductele AFY 16 mm 2 montate Totodata temperatura admisibila in din curba de variatie a lui A(O} din
cate 4 intr-un tub de protectie Ia regimul de scurta durata este cu mult fig. 11.2.5 astfel:
•rna = +25 oc
au curentul maxim admi- mai mare decat cea corespunzatoare - cunoscand o; se determina A(O;};
sibil in regim permanent lma = 43 A. regimului de lunga durata. Din acest - Ia valoarea A(O) se adauga valoa-
Acelea$i conducte utilizate in alimen- motiv cal dura specifica (c) $i rezistivita- rea integralei:
tarea unui receptor cu o functionare tea conductorului (p) sunt variabile cu t
intermitenta cu tc = 12 min $i t;= 4 min temperatura: f j;d · dt determinata prin calcul
vor putea fi incalzite pana Ia valoarea: C = c 0 (1 + ac(J ) 0
875 p =p 0 (1 + aPO) (2.3.2) sau prin metoda timpului fictiv; se
Imat. = ON;, · 43 = 65, 1 A unde: determina in acest tel A(Ofsd);
4 c0 $i p0 - sunt valorile corespunzatoare - se afla o,sd din aceea$i nomogra-
12 Ia temperatura mediului am- ma, corespunzator valorii A(Otsd).
biant (0 = 0) $i ac $i aP sunt
2.3.Tncilzirea conductelor coeficientii de variatie cu Stabilitatea termicii a conductelor in
in regim de scurtl durati temperatura pentru c $i p. regimul de scurtii duratii
Notand cu y densitatea conductoare- Pentru regimul de scurta durata
Regimul de scurta durata (de exem- lor $i considerand y = constant, relatia (scurtcircuit) dat, se compara supra-
plu scurtcircuitul) este caracterizat prin (2.3.1) se mai poate scrie: temperatura finala a acestuia cu valoa-
aceea ca, intr-un interval scurt de timp, rea admisibila. Daca:
pierderea de putere in conducta este p0 (1 + a p o) ·.!._5 • isd2 · dt = (Jfsd < (}fad (2.3.8)
mai mare, dupa care urmeaza un timp atunci se asigura stabilitatea termica.
= y · s ·I· c0 (1 +ace)· d(J (2.3.3) De cele mai multe ori determinarea
P.e lui (Jtsd este dificil de stabilit. in cazul
unde: scurtcircuitului, stabilitatea termica se
I - este lungimea conductei; realizeaza daca:
P sd ITrrTTTTTTT1 s - sectiunea;
isd - curentul de scurta durata prin lsc s It ~ (2.3.9)
!ltsd
conducta. vr:
Relatia 2.3.3 se poate scrie sub unde:
forma: lsc - este curentul de scurtcircuit stabi-
yc 1 +a (J lizat;
j 2 · dt = ___Q_ • _ _c_ dO
sd p 1+a0
(2.3.4) tsc - timpul de actionare a echipamen-
0 p tului de protectie Ia scurtcircuit
unde: (siguranta fuzibila sau releul elec-
jsd = i5 dls - densitatea de curent in tromagnetic);
0 regimul de scurta durata. 11 - curentul de stabilitate termica pen-
Integrand in limitele 0 - t $i 0; - 0 re- tru tsc, furnizat de producator (de
Fig. 11.2.4. Vartat~a puterll '' regula t = 10 s, 5 s sau 1 s).
supratemperaturtl in reglmul de zulta:
t Un caz particular al regimului de
scurti durati. fj:d · dt = A - A; (2.3.5) scurta durata il reprezinta pornirea mo-
0 toarelor. in acest caz constantele de
unde: material nu au variatii semnificative, in-
A=A(o)= ' cat pot fi considerate constante.
Totodata densitatea de curent a re-
300
c
j_
0
=;a
o
[:c
p
(J + aP - ac ·1n(1 +ape)]
2
ap
gimului poate fi considerata con-
' stanta:
200 I k I
J =.E..= __ n (2.3.10)
i $i .A; = A(O) (2.3.6)
p s s
100 In fig. 11.2.5 se arata modul de unde:
6;
variatie a lui A in functie de 0. IP - este curentul de pornire al moto-
0
lntegrala din 2.3.5 se poate calcula rului;
0 104A(8;) 2·10 4 3·1ifA(8tsd) 5·104A
daca se cunoa$te forma de variatie a In - curentul nominal al motorului,
Fig. 11.2.5. Curbele de vartatte curentului de scurta durata in timp. k = I II - coeficient ce depinde de ti-
1
in cazurile in care nu se cunoa$te . p n pul de pornire: directa, stea -

A = f(e), pentru Cu, AI '' 01.
forma de variatie a curentului, integrala triunghi (Y/t:.) sau cu reostat.
II. lnstalalii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice
Valoarea lui k este indicata de produ- canice datorata fortelor electrodinami- • una constanta :;;i
cator pentru pornirea directa (kll). ce. Din punct de vedere al solicitarilor • una variabila cu frecventa dubla fata
Acesta are valori de Ia 4 Ia 7. Pentru mecanice, barele electrice sunt ele- de cea a retelei.
pornirea Y/t:.: ky = 1/3 kt:. iar pentru mente din instalatiile electrice cele mai Forta maxima are expresia:
pornirea cu reostat k = 1,6. solicitate datorita curentilor mari Ia care
in aceste ipoteze stabilitatea termica pot fi supuse. f =f.l. Im1 · Im2 [ cos(cp -cp)+1 ]
m o 4na 2 1
a conductoarelor electrice, ce alimen- '
teaza un motor Ia pornirea acestuia, se a. Bare paralele strAbAtute de curent (2.4.5)
realizeaza daca: continuu (fig. 11.2.6) Valoarea cea mai mare a fortei maxi-
Fie doua bare paralele strabatute de me se obtine pentru conditiile:
c ·y·(} curentii 11, 12 • Barele sunt circulare, cu • cp2 = cp 1 - curentii sunt in faza :;;i
J s 0 p
p p .t (2.3.11) diametrul d. Distanta dintre bare a>>d, intre bare se exercita
0 p
• astfel incat inductia 8 1 produsa de forte de atractie;
unde: curentul 11 , Ia distanta a este data de • cp2 = cp 1 - n - curentii sunt in opozi-
e - este supratemperatura admisibila ' relatia: tie de faza :;;i intre
P Ia pornirea motorului; bare se exercita forte
11
t - timpul de pornire. 8 1 = f.l.o-- (2.4.1) de respingere cu:
P Pentru valori medii ale marimilor din
2na
relatia 2.3. 11, radicalul are urmatoarele unde: f = f.1. lm1 ·1m2 [cos (cp - cp ) + 1]
m o 4 na 2 1
valori admisibile: f.l.o = 4n·1CF 7 H/m - permeabilitatea
Jad cu = 35 A/mm2 :;;i Jad AI = 20 A/mm2 magnetica accep- (2.4.6)
(2.3.12) tata pentru aer;
Exemplul de calcul 1 8 1 actioneaza asupra curentului 12 :;;i
I
Un motor asincron trifazat cu putere produce forta cu care curentul 11 actio-
nominata P = 4 kW cu turatia neaza asupra I2 :
n = 1500 roVmin are 11 = 0,84,
l
cos cp = 0,84; kll = IP /In = 6 :;;i curentul ~2 =f.l.o-- 1
11 . 12
(2.4.2) I
nominal In= 8,6 A. 2na
Rezulta ca alimentarea cu energie unde:
I
'
electrica se poate face cu conducte I - este lungimea pe care cele doua bare I a
FY 1,5 mm2 (3 conducte in tub; sunt paralele (I» a pentru a neglija
Tma = +25°C :;;i Tad= 70 °C), deoarece efectele de Ia capetele barelor).
lma = 14 A > 8,6 A. in mod asemanator :;;i curentul 12
La pornire motorul absoarbe un curent actioneaza asupra curentului 11 cu forta
1
I = 6·8,6 = 51,6 A. in acest regim de 'F;1 = - F12 , astfel incat fortele electro-
Ccurta durata, densitatea de curent este dinamice tind sa apropie cele doua
JP = 51,6/1,5 = 34,4 A/mm2 < 35 A/mm2. bare. Daca sensurile curentilor sunt
Rezulta ca sectiunea aleasa prezinta contrare, fortele tind sa indeparteze
stabilitate termica Ia pornirea motorului. bare Ie.
Exemplul de calcul 2 Din relatia 2.4.2 rezulta ca pe unita- Fig. 11.2.8. Bare paralele stribitute
Un aparat electric are stabilitate • tea de lungime a fiecarei bare actio- de curent contlnuu.
termica Ia regimul de scurta durata de ' neaza o forta uniform distribuita (N/m)
referinta: It = 100 A pentru un timp de valoare:1
t = 1 s. Este montat intr-un circuit elec- I ·I

tric in care lsc = 300 A :;;i tsc = 80 ms f = f.1. 0 _g__j_ (2.4.3)
(tsc este dat de timpul de actionare a 2na
sigurantei fuzibile). Conform relatiei b. Barele paralele strAbAtute de cu-
2.3.9, curentul de scurta durata admi- rent alternativ monofazat
sibil pentru aparat este: Curentii din fig. 11.2.6 sunt: Fig. 11.2.7. For1ele (pe metru liniar)
= lm 1 sin(wt- cp 1) :;;i
100~
i ce se exercltl pe bare paralele in
ad vt:
(lsc) =It {I=
1
0,080
= 353,5 A
1
i2 = 1m2 sin(wt - cp2 )
Expresia fortei unitare de-a lungul
acela'l plan, stribitute de curent
altematlv trifazat.
barelor va fi:
Cum lsc = 300 A < 353,5 A, aparatul i .i
are stabilitate termica Ia scurtcircuit. f = f.1. 0 _1____g_ =
2na
2.4. Solicitiri I ·I
= f.1. m1 m2 sin(wt- cp) · sin(wt- cp )
electrodinamice. Calculul o 2na 1 2
fortelor electrodinamice
sau
Curentii electrici produc solicitari me- I ·I
canice statice :;;i/sau dinamice ce pot f = f.1. 0 m1 m2.
2na
duce Ia pierderea stabilitatii mecanice
a unor parti din echipamentele sau -~[cos(cp - cp )- cos(2wt- cp - cp )]
constructiile electrotehnice. De exem- 1
1 2 1 2 Fig. 11.2.8. For1ele ce se exerciti pe
metru llnlar in barele paralele
plu, izolatoarele ce sustin barele sau (2.4.4) amplasate in vArfurile unul trtunghi
firele electrice se pot fisura sau chiar . Relatia 2.4.4. evidentiaza in expresia echllateral.
distruge Ia pierderea stabilitatii me- : fortei doua componente:
Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice II. lnstalatii electrice
c. Bare paraJele in ~ plan strti- Deci bara din mijloc este cea mai so- a. Arcul electric in curent continuu
tute de a.-ent aJtemativ trifazat (fig. 11.2.7) licitata. De aceea toate calculele de re- Caracteristica arcu/ui electric ne
Curentii prin bare sunt: zistenta statica $i dinamica se fac pen- arata legatura dintre tensiunea arcului
i 1 = lm sin wt, tru aceasta, solutia rezultata aplicandu- (U8 ) $i curentul acestuia (/). Acestea se
i2 = lm sin (wt - 2:rr/3), (2.4. 7) se in mod identic pentru toate. pot obtine experimental utilizand mon-
i3 = lm sin (wt + 2:rr/3), tajul din fig. 11.2.9, unde arcul electric
corespunzatori curentilor de alimentare d. Bare paralele amplasate in vArfuri- are loc intre electrozii unui tub de des-
ai unui consumator (receptor) cu sarcini le unui triunghi echilateral ~i strAbAtute carcare.
simetrice pe faze. de curent alternativ trifazat (fig. 11.2.8) Prin deplasarea cursorului C pe tubul
Fort:ele pe unitatea de lungime ce Din motive de simetrie, toate cele trei
actioneaza asupra celor trei bare sunt: bare vor fi Ia fel solicitate.
'1 = ,21 + ,31 ' Asupra conductei 1 actioneaza fort:a
'2 = ,32 - ,12' (2.4.8) unitara f1:
'3 =- (f23 + '13),
unde f12 = - f21; f13 = - f31 $i f23 = - f32 (2.4.13)
i .i
f. = ll _l_____g_ = unde:
12 o 2 :rra
f 1x $i f 1Y - sunt componentele fortei in
sistemul de axe xOy:
= llo t!
8:rra
(-1 + cos 2wt - J3 sin 2wt) :rr
~X= (21 + (31 COSJ
+ -
i .i
f.
13
= ll _1_3_
o 2:rr. 2a
= ~Y = -f31 sin~ (2.4.14) Fig. 11.2.9. Montaj pentru ridlcarea
caracterlstlcll arculul electric.
= llo t! (- 1 + cos 2wt + J3 sin 2wt)
16:rra
unde:
f21 $i f31 - sunt date de relatiile 2.4.9 cu
observatia ca intre barele 3 $i
1 distanta este ,a" in loc de
i2. i3 .. 2a".
'32 = llo-- =
2:rra Rezulta:
~x
12
= llo __m_ (- 1 - 2 cos 2wt)
8:rra
(2.4.9) = llo t! ·J32 (-J3 + J3 cos a- sin a)
8na
astfel ca: (2.4.15) i
~ =
12
~Y = -110 t! · J32 (-1 + cos a + J3 sin a)
8na
= llo __m_ (-3 + 3 cos 2wt -
8:rra ·
J3 sin 2wt)
12
12 J3 (2.4.16)
f. = -11 ...11!.. • -(sin wt)
f2 = llo __m_ (-3 cos 2wt + J3 sin 2wt) = 1 o :rra 2
8:rra
Valoarea maxima a fortei va fi:
= llo t! ·J3 sin (2wt - !!_)
4:rra 3 ~m
12
= 0,86611 0 ___m_ (2.4.17)
11 12
2:rra =
Fig. 11.2.10. Variatia UT f(l) in tubul
12 aceea$i cu a fortei ce actioneaza asu- de deaclrcare:
f.3 = ll0 ___[[]___ = pra barei din mijloc atunci cand aces- 1 - zona descarcarii obscure;
16:rra tea sunt amplasate in acela$i plan (re- 2 - zona descarcarii luminescente;
= (-3- 3 cos 2wt + J3 sin 2wt) latia 2.4.11). 3 - zona descarcarii in arc.
(2.4.10) 2.5. Arcul elecbic u

Forta f2 are valoarea maxima: tn instalatiile elecbice
f
12 J3
ll ___m_.-- 0,866/l ___m_
12
Arcul electric este un fenomen free-
2m
=
0 2:rra 2 ° 2:rra vent in instalatiile electrice. in unele si-
tuatii el este dorit, cum ar fi Ia sudarea
(2.4.11) electrica, Ia instalatiile de topire cu arc,
Pentru f 1 $i f3 , valorile extreme vor Ia functionarea lampilor cu descarcare
rezulta pentru valorile (2wt), pentru care etc. in multe alte situatii el este un feno-
derivata de ordinul intai in raport cu men nedorit: Ia deschiderea contactelor
timpul se anuleaza: electrice, Ia contacte imperfecte etc.
in primele situatii arcul trebuie sa
5:rr . 11:rr
2wt=- $1 2wt=-. functioneze cat mai bine - stationar $i
6 6 stabil. in celelalte situatii arcul trebuie
Rezulta, in valoare absoluta: sa se stinga intr-un timp cat mai scurt,
12 pentru a nu provoca distrugerea unor
Fig. 11.2.11. Caractertstlca arculul
~m = f3m = 0, 808110 :a (2.4.12) part:i din echipamentul sau instalatiile
electric, U = f(l).
2 electrice.
II. lnstalatii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice
de descarcare se poate varia tensiu- curentului I ca in fig. 11.2.10 (zona 3).

nea. Aceasta este aratata de voltmetrul Aplicand legea lui Kirchhoff pentru , u
V. Curentul arcului este masurat cu ochiul de retea din fig. 11.2.13, rezulta:
ampermetrul A. dl
Legatura dintre cele doua marimi -L- = RI+U -U (2.5.1)
dt a s
este aratata in fig. 11.2.10. Curba carac-
teristica a descarcarii prezinta trei do- Arcul electric functioneaza stationar
menii in functie de valoarea curentului ' atunci cfmd I = canst, deci cu conditia:
prin tub: ! Us - Rl = Ua. (2.5.2)
0 s I s 11 - descarcare obscura, in ' Cei doi termeni ai relatiei 2.5.1 sunt
care tensiunea pe tub are o variatie cu ' reprezentati in fig. 11.2.14.
panta foarte mare. Egalitatea 2.5.1 este indeplinita :;;i
Curentul prin tubul de descarcare se · functionarea arcului este stationara in
datoreaza ionizarii naturale existente in punctele A :;;i B de intersectie a celor
gazul din tub. Deplasarea electronilor :;;i doua functii:
sarcinilor pozitive se face sub actiunea Us - Rl = f 1 (/) :;;i Ua = f2 (/) (2.5.3)
fortelor electrostatice. Functionarea stationara nu este sufi-
/1 sIs 1 - descarcare luminescenta, cienta pentru o buna functionare in
2
in care intensitatea campului electric timp. Este necesar ca functionarea sa Fig. 11.2.14. Reprezentarea functlllor
dintre electrozi este ridicata, astfel ca fie :;;i stabila. u. fl u.- Rltn functle de curent.
deplasarea sarcinilor se face cu viteze
mari. Ciocnirile sarcinilor electrice cu Functionarea in punctul A:
particulele neutre nu au un caracter Presupunem o modificare a parame-
elastic, ci conduc Ia excitarea acestora. trilor circuitului astfel incat curentul
u
Mediul dintre electrozi se ionizeaza ! I< /A.
treptat, astfel ca acesta devine mult Atunci Ua > Us- Rl, ceea ce conduce
mai conductiv. Tensiunea cre:;;te foarte Ia: - L (d lldt) > 0, sau derivata curen-
putin, in timp ce curentul cre:;;te semni- . tului in raport cu timpul este negativa.
ficativ. Fenomenul de ionizare este in- Deci functia curentului I (t) va scfldea in
sotit :;;i de emisia de trenuri de radiatii • continuare, tinzand catre I = 0 :;;i arcul
electromagnetice a caror frecventa · se intrerupe.
este in functie de natura mediului din Daca I > /A, atunci Us - Rl > Ua,
tub. 0 parte din aceste frecvente se - L (d lldt) < 0 deci l(t) va cre:;;te. Cu-
afla in domeniul radiatiilor luminoase, ' rentul nu revine nici in aceasta situatie
astfel incat descarcarea este insotita , Ia valoarea /A corespunzatoare punctu-
de efecte luminoase neuniforme de-a lui anterior de functionare. I
lungul tubului. Rezulta ca functionarea in punctul A
I > 12 - descarcare in arc, ce se pro- este stationara, dar instabila. Fig. 11.2.15. Modlftcarea punctulul
duce din momentul in care ionizarea ' de functlonare 1n functle de
din tub a ajuns Ia saturatie. Arcul ince- Functionarea in punctul 8: valoarea rezlste...l R.
pe sa functioneze de Ia o valoare a cu- 0 modificare a curentului I < 18 este
rentului I > 12 . Deoarece curentul 12 are echivalenta cu situatia anterioara in
o valoare redusa (de ordinul miliampe- · care I > /A. u
rilor), in studiul arcului electric acest .-----------------,
curent se neglijeaza :;;i caracteristica
arcului electric U = f (/) pentru I = con-
stant cuprinde numai curba corespun-
zatoare zonei 3 (fig. 11.2.10) ca :;;i cum
arcul electric s-ar aprinde Ia atingerea
tensiunii Uap Ia un curent zero (fig.
11.2.11).
Tensiunea dintre electrozii arcului nu
variaza liniar de-a lungul arcului.
Cflderile de tensiune L1U 1 :;;i L1U2 au loc
1\U,
in apropierea celor doi electrozi iar iiU1
este caderea de tensiune pe coloana 0
v I
larc .!'~
arcului. Aceasta din urma are o variatie ;;>./
liniara (fig. 11.2.12) U1 • Fig. 11.2.18. Modlftcarea punctului

Fig. 11.2.12. Varla1:ia ciderllor
Functionarea arcului in curent conti- ,
de tenslune de-a lungul arcului. de functlonare 1n functle
nuu poate fi studiata folosind montajul de lunglmea arcului.
din fig. 11.2.13, unde:
Us- constanta este tensiunea sursei; R L R Ua
R - rezistenta circuitului electric din 0 0
care face parte arcul electric;
Ua - tensiunea Ia bornele arcului;
L - inductanta proprie a circuitului.
Fig. 11.2.13. Arcul electric 1n curent Fig. 11.2.17. Arc electric 1n curent
Tensiunea Ua' in timpul functionarii
arcului electric, variaza cu intensitatea contlnuu. altemativ 1n serle cu o reziste~.
Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalafiilor electrice II. lnstalatii electrice
Functia l(t) este crescatoare, deci cu- iar tensiunea de aprindere a arcului pentru wt = cp, unde cp este unghiul
rentul revine Ia valoarea 'a·
Daca I > Ia rezulta U8 > Us - Rl,
U = const. (tensiune ce depinde de
di~anta dintre electrozi, constructia
pentru care curentul se anuleaza.
Rezulta:
-L(dlldt) > 0, l(t) este descrescatoare ~i electrozilor etc.).
curentul revine Ia valoarea 'a·
Rezulta Daca u8 < Uap, arcul nu functioneaza i = ~~ (coscp- coswt) + ~7 ·(cp- wt)
ca punctul B este un punct de functio- ~i curentul i = 0. La bornele arcului ten-
nare stationara ~i stabila. Acesta cores- siunea va fi U8 = us. (2.5.8)
punde unei tensiuni mici (Ual fata de Daca u 2: U , atunci curentul i "' 0 Cum i = 0 ~i pentru wt = cp + n,
te~siunea sursei Us ~i unui curent mare. ~i confor~ legifPiui Kirchhoff rezulta: wt = 2n etc., se obtine:
In functie de valoarea rezistentei R din 0 = R; + Uap - us (2.5.4) U n
circuitul arcului, punctul de functionare ~i COScp=~·
Um 2'
stabila are diferite pozitii, pentru un arc . um sinwt- uap
de caracteristica ua
= f(l) data. I = --'--------""-
R
(2.5.5) iar relatia 2.5.8 se mai poate scrie:
R trebuie sa aiba valori mai mici decftt
valoarea limita R1 - corespunzatoare in fig. 11.2.18 sunt reprezentate varia- u
i=_m_coswt+~· -+cp-wt
wL
u
wL
(lr2 )
punctului B de functionare (unde Us - Rl tiile ua ~i i in timp.
este tangenta Ia Ua ). Tensiunea arcului u8 urmare~te ten~i (2.5.9)
Pentru valori R > R 1 arcul nu functio- unea sursei us pana Ia valoarea Uap· In Curentul i este reprezentat grafic in
neaza. La valori foarte mici ale lui R (ce acest timp curentul i = 0. fig. 11.2.21, unde
tind catre zero) arcul functioneaza bine Curentul i .. 0 ~i are forma data de . = _m_coswt
u
Ia caderi de tensiune pe arc foarte mici relatia 2.5.5 cat timp u > u . 1
1
. •s <gJ t . wL
~i Ia curenti foarte mari. Dar Ia curenti Arcu I f unc t 1oneaza cu 1n rerupen
foarte mari electrozii arcului sunt in pe- (timpul in care i = 0). Acestea sunt cu este componenta alternativa a curen-
ricol de distrugere. De aceea un arc atat mai mari cu cat U este mai mare. tului ~i
electric functioneaza bine pentru valori in fig. 11.2.19 sunt repr:Zentati timpii de
R ,< R1 ~i apropiate de R1 (fig. 11.2.15). functionare (t, - timpul in care
In functie de lungime arcului electric, u > U ) in functie de valoarea tensiu-
u,i
caracteristica ua
= f(l) are diferite pozitii. nii de :prindere, Uap· Cu cat Uap cre~
Pentru un circuit cu Us ~i R date, po- te~ cu atat t, scade.
zitiile punctelor de functionare stabila a In timpii de pauza tP arcul electric se
arcului se deplaseaza pe dreapta Us- Rl stinge. Mediul dintre electrozi se race~
de Ia punctul C in jos. te, se deionizeaza.
Punctul C este punctul corespunza- Din aceste motive arcul functioneaza
tor arcului cu lungimea critica lc, pen- greu sau chiar se intrerupe.
tru cele doua puncte de functionare
stationara se confunda (curba U8 este b2. Arc electric In serie cu o bobina
tangenta Ia dreapta Us - Rl ). idea/a (fig. 11.2.20)
: 4 tp : 4
Astfel, -arcuri cu lungimi 11 < lc sunt Aplicand legea lui Kirchhoff pentru
arcuri ce pot functiona stabil, in timp ochiul din fig. 11.2.20 rezulta: Fig. 11.2.18. Vari~a mlrimllor us, ua
ce daca lungimea dintre electrozi este .. lln tlmp.
l > lc arcul nu functioneaza (fig. 11.2.16). -L dl = U - U sin wt (2.5.6)
dt ap m
b. Arcul electric in curent alternativ Integrand, rezulta solutia:

u
Pentru a u~ura analiza fenomenului
se vor studia doua cazuri limita simple: i =- um coswt- uap .wt +c. (2.5.7)
wL wL / ...........
P1 / '\
b 1. Arc electric In serie cu o rezis- unde: P2 I 1'\
tenta (fig. 11.2. 17). C;- este constanta de integrare.
Tensiunea sursei este us= Um sin wt, Aceasta rezulta din conditia i = 0
~v
u,i 0
t"
1\m\ t
tf2
43
Urn------- ---------- Fig. 11.2.19. Vart~a tlmpulul de
Urn
WL---- fun~onare lntr-o semlpertoadl
1n fun~e de valoarea tenslunll
de aprtndere uap"
wt
L Ua
0 0
Fig. 11.2.20. Arcul electric 1n curent

altematlv 1n serte cu o boblnl
Fig. 11.2.21. Vart,.,a curentului din circuitul din fig. 11.2.20. ideaII.
II. lnstalafii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalafiilor electrice
* apropierea electrozilor; tic, electromagnetic, cu gaz etc.);

i2 = ~7(%+~-wt) * marirea tensiunii dintre electrozi
prin impulsuri de tensiune;
- se raCel?te spatiului dintre electrozi
prin:
este componenta liniara. - se lncalzesc electrozii, permitand * suflare;
Din modul de variatie a curentului re- eliberarea mai Ul?Oara a electronilor * cu ulei;
zulta ca arcul electric, In serie cu o bo- din acel?tia; * introducerea unor mase metalice
bina, are o functionare mult mai stabi- - sunt utilizati electrozi speciali ce masive reci;
la, deoarece timpii In care curentul este emit Ul?Or electroni; - divizarea arcului prin suflarea acestu-
zero sau foarte aproape de zero sunt - In serie cu arcul electric, se utilizea- ia peste un gratar de stingere (placi
mult mai mici deciH In cazul In care arza o rezistenta, In curent continuu, metalice din cupru sau otel plasate
cul ar functiona In serie cu o rezistenta. l?i o bobina, In curent alternativ; perpendicular pe directia arcului).
Concluzii privind functionarea stabila • pentru o functionare instabila l?i stin- Stingerea arcului trebuie sa se faca
!?i instabila a arcului electric: gere Ul?Oara a arcului electric se pot lntr-un timp controlat. Daca timpul de
• pentru o functionare stabila a arcului aplica una sau mai multe din urma- stingere este prea mic pot aparea su-
se pot aplica una sau mai multe din toarele masuri; pratensiuni de comutatie ce pot rea-
urmatoarele metode: - se alungel?te arcul electric prin: prinde arcul electric.
- se marel?te intensitatea campului * lndepartarea contactelor;
dintre electrozi prin: * suflarea arcului (termic, pneuma-
'
Capitolul 3
Functionari
'
anormale in instalatii
'
electrice
Capitolul 3: Func!ioniiri anormale in instala!ii electrice II. lnstala!ii electrice
lntroducere din fig. 11.3.1. renti mai mari ca cei nominali, numiti
Pentru curentii cu valori cuprinse supracurenti de sarcina.
lnstalatiile electrice sunt dimensiona- intre 0 l?i /lim instalatia electrica functio- Pentru a determina crel?terea de ten-
te sa functioneze Ia anumite valori ale neaza teoretic, tara a se defecta, un siune, din fig, 11.3.3 se poate scrie:
1~ 1 = U sin cp +XL I
tensiunii, curentului, frecventei l?.a.m.d. timp nelimitat. Acesta este domeniul 2 1
(3.1.3)
Daca, in timpul functionarii, parametrii functionarii cu sarcini normale - zona unde:
acestor instalatii capata alte valori hal?urata A.
decat cele normale, prevazute de intre- in cazul functionarii cu curenti mai (3.1.4)
prinderile producatoare, atunci se intra mari ca /lim, defectarea se poate pro-
in regimuri de functionare anormala ca- duce intr-un interval de timp determi-
re pot produce deranjarea l?i avarierea nat de ordonata caracteristicii de de- l?i
instalatiilor electrice. fectare - zona 8 sau intr-un timp foarte
Efectul regimurilor anormale este cu scurt care se poate considera practic '= ut (3.1.5)
atat mai nefavorabil cu cat timpul de nul - zona C (domeniul curentilor de JR2 + (xc- xLt
functionare in aceste regimuri este mai scurtcircuit).
mare. Spre exemplu, crel?terea valorii Daca din momentul aparitiei unui inlocuind 3.1.4 l?i 3.1.5 in 3.1.3
curentului peste valoarea nominala de- curent mai mare ca /lim in domeniul va- rezulta:
termina suprasolicitari de natura termi- lorilor ce caracterizeaza zona 8 l?i pana Xc
ca l?i mecanica care sunt cu atat mai Ia disparitia sau micl?orarea curentului u2 = ut,r===~=== (3.1.6)
mari cu cat valoarea supracurentului sub valoarea /lim trece un timp mai mic ~R2 + (xc- xLt
este mai mare (solicitarile termice l?i decat td, atunci defectarea instalatiei
mecanice se pot considera proportio- nu are loc. De aceea, instalatiile electri- Crel?terea de tensiune t!U va fi:
nale cu patratul curentului). in aceste ce sunt prevazute cu dispozitive de t!U = u2 - u1 =
conditii, suprasolicitarea poate fi su- protectie, care dupa un timp, daca su-
portata de catre instalatie un anumit prasolicitarea nu a disparut, deconec- X
timp, care este cu atat mai mic cu cat teaza instalatia de Ia reteaua de ali- = ut c -1 (3.1.7)
solicitarea este mai mare. Functia mentare. intarzierea sau temporizarea
td = f(/), unde td este timpul in care in- dispozitivelor de protectie trebuie sa fie
JR2 + (xc- xLt
stalatia se defecteaza atunci cand este m~.i mica decat td. sau, in procente:
parcursa de supracurentul de intensita- In cazul aparitiei unui curent mai
te /, se numel?te caracteristica de de- mare ca /lim' dar in domeniul curentilor
fectare l?i are graficul de forma celui de scurtcircuit - zona C, actionarea
dispozitivelor de protectie trebuie sa fie
cat mai rapida.
8 c
3.1. Functionarea (3.1.8)
cu tensiune crescuti Daca rezistenta R (a liniei de alimen-
tare) este foarte mica in comparatie cu
Crel?terea tensiunii in instalatiile alec- reactantele Xc l?i XL, atunci ea se poate
trice apare atunci cand functioneaza cu neglija l?i expresia 3.1.8 capata forma:
baterii de condensatoare destinate im- X
bunatatirii factorului de putere conec- t!U = L ·100 [%] (3.1.9)
tate Ia reteaua de alimentare, iar sar- XC -XL
Fig. 11.3.1. Caracteristlca de
cina este redusa sau egala cu zero. Conectarea bateriilor de condensa-
defectare td = f(l} a unei instala1ii in fig. 11.3.2 se prezinta cazul in care, toare Ia reteaua de alimentare da na$-
electrice.
Ia capatul unei linii electrice de ali- tere, de asemenea, Ia o functionare
mentare, de rezistenta R l?i reactanta anormala l?i anume, produce un supra-
inductiva XL = wL, sarcina este nula, iar curent al carui varf este mai mare de-
bateria de condensatoare de reactanta cat curentul nominal. Considerand cir-
capacitiva Xc = 1/wC este conectata. cuitul din fig. 11.3.2, Ia inchiderea intre-
Considerand U 1 - tensiunea Ia ince- ruptorului kin ipoteza ca XL<<R (deci
Fig. 11.3.2. Schema unei linil putul liniei l?i U2 - tensiunea Ia sfarl?itul XL poate fi neglijat) l?i tensiunea retelei
electrice Ia care este conectati liniei, ecuatia in complex a tensiunilor de alimentare este sinusoidala [u 1 = U1
o capacitate. din circuit este: -v'2sin (wt + cp}], se poate scrie:
!,b = fl.t- R[- j ·XL[ (3.1.1)
u1 = Ri + ~ f idt (3. 1. 10)
unde:
(3.1.2) unde curentul i care strabate con-
!1.2 = -P<cl
densatorul in functie de tensiunea u2 Ia
Diagrama fazoriala corespunzatoare bornele condensatorului este:
0 este prezentata in fig. 11.3.3 l?i se obser- du
va ca, in modul, tensiunea de Ia sfarl?i- i=C d: (3.1.11)
tul liniei este mai mare ca tensiunea de
.\:!.F-iXcl Ia inceputul liniei l?i, deci, mai mare ca inlocuind 3. 1. 11 in 3. 1. 10 se obtine
valoarea nominala. Astfel se poate ecuatia:
Fig. 11.3.3. Diagrams fazoriall
ajunge Ia functionare cu tensiune cres-
corespunzltoare schemei din
fig. 11.3.2 sau ecua1iei 3.1.1.
cuta, functionare in care condensatoa- uJ2 sin(wt + cp) = RC d~: + u2 (3.1.12)
rele l?i sarcina vor fi strabatute de cu-
II. lnstalatii electrice Capitolul 3: Functioniiri anormale in instalatii electrice
a carei solutie este: electric prin motor. Aceste receptoare

absorb o putere electrica:
u1 -u./2·
- 1
P. r:
-t P = _!_ = v3UI cos cp (3.2.1)
a rJ
·sintjJ cos(fP+t/J)er -cos(wt+fP+t/J)
unde (3.2.2)
Pi - este puterea instalata a motorului ~i Pierderea de tensiune in valoarea abso-
(3.1.13) este egala cu puterea mecanica a luta se poate scrie:
unde: receptorului pe care-1 antreneaza, 3
1/J = arctg XdR = arctg 1/w CR; rJ - este randamentul electric al moto- t!U = 2(rr'1 + r2 12 + r313 ) = 2 :L (ri)K
T - este constanta de timp a procesu- rului. K=1
lui (T = RC). Cum Pi ~i rJ sunt constante, mic~o (3.2.3)
inlocuind 3.1.13 in 3.1.11 ~i prelu- rarea tensiunii Ia bornele motorului are inlocuind curentii I cu relatiile 3.2.2
crand, rezulta Ia t = 0 curentul i$oc din ca efect cre:;;terea curentului ~i. ca ur- rezulta:
momentul cuplarii bateriei de conden- mare, pierderea de tensiune este limi- 3
satoare: tata prin norme. Cateva exemple de t!U = 2(Ri1 + R2 i2 + R3 i3 ) = 2 :L (Ri)K
pierderi de tensiune admisibile: K=1
i
uJ2 .
= - 1-SinfP (3.1.14) - intre cofretul de bran~ament ~i recep- unde k reprezinta tronsonul liniei.
$0C R torul de lumina (eel mai dezavantajos Pierderea de tensiune relativa in pro-
Se observa ca intensitatea curentului plasat) este s 3 %; cente, generalizata pentru o linie cu n
de ~oc este maxima in cazul in care - intre postul de transformare ~i recep- tronsoane, va fi:
cuplarea se face in momentul cand
IP = n/2, iar valoarea curentului, ca ur-
torul de lumina estes 8 %,
- intre cofretul de bran~ament ~i un t!U = 2 ·100
u
f (ri)K =
Kz1
mare a faptului ca rezistenta R a circu- motor in functionare nominala este
itului se cauta sa fie cat mai mica (pen-
tru reducerea pierderilor de energie ~i
, s 5 %, iar in regim de pornire s 12 %.
= 2 ·100
U
f
K=1
(Ri)K [%] (3.2.4)
de tensiune) este de multe ori mai ma- ' a - Galculul pierderii de tensiune pe liniile
re ca valoarea curentului nominal. De de CU'ent continuu sau atlemaiv, mo- inlocuind r = 1/ys; R = L/ys;
asemenea, constanta de timp T este nofazat cu reoeptoa'e ohmice I = PIU; i = p/U, rezulta:
foarte mica datorita rezistentei R ~i Schema electrotehnica de calcul este
conduce Ia o durata mica a regimului data in fig. 11.3.4, in care s-au facut ur-
tranzitoriu - sub 1 s. in aceste conditii matoarele notatii:
t!U = 2 ·10~ (IP)
Y. U K=1 S K
f
curentul de ~oc nu este atat de pericu- R 1, R2 , R3 - receptoarele electrice (in
los din punctul de vedere al incalzirii c.a. receptoare ohmice); = 2·100L.~ (Lp) [%]
2
(3.2.5)
cat datorita faptului ca poate determina r 1, r2 , r3 - rezistentele tronsoanelor li- Y. U K-1 S K
declan~area protectiei Ia scurtcircuit. niei de lungimi 11 , 12 , 13 ; unde p este puterea absorbita de re-
Pentru evitarea acestei declan~ari, ne- i 1, i2 , i3 - curentii absorbiti de recep- ceptoare ~i P este puterea transportata
dorite, ~i totodata pentru limitarea cu- toare; de tronsoanele liniei.
rentului de ~oc, se recomanda ca Ia 11 , 12 , 13 - curentii transportati pe tron- in c.a. monofazat U = = 230 V. u,
cuplarea bateriei de condensatoare Ia soanele liniei; prin tronson
reteaua de alimentare sa se introduca se intelege portiunea de linie A X
in circuit rezistente limitatoare de cu- dintre doua receptoare con- ~>-#.»!~'_,,_--tc:::Jl----1-·p.·Cf-OS-cp-,l B
rent care apoi se scurtcircuiteaza. secutive;
R1, R2 , R3 - rezistentele liniei de Ia sur- Re
3.2. Funqionarea sa
Ia receptoarele R 1, R2 ,
Fig. 11.3.5. Unle de curent
cu tensiune scizuti R3 ~i corespunzatoare lun-
(pierderi de tensiune) gimilor de linie L 1 , L2 , L3 . altematlv trifazat cu un receptor
Sunt evidente relatiile: concentrat Ia capit.
Tensiunea scazuta Ia bornele unui re-
ceptor se datoreaza pierderilor de ten-
siune pe liniile de alimentare. A
Efectele tensiunii scazute Ia bornele
receptoarelor depind de caracteristicile
acestora.
in cazul lampilor electrice (receptoare A'
rezistive) tensiunea mai mica Ia borne
are ca efect scaderea curentului prin
lampa. Aceasta face ca fluxul luminos r1 I, r2 ra
A
al lampii sa scada ~i sa se reduca ni-
velul de iluminare dat de sistemul de
iluminat. Cum scaderea de flux este 11
®) 12 Ia
®
pronuntata (10 ... 17 %) Ia scaderi mici L1, R1
ale tensiunii (3 %), este necesar ca L2, A2
pierderea de tensiune pe linii sa fie cat La, Ra
mai mica.
in cazul motoarelor electrice (recep- Fig. 11.3.4. Schema de calcul a plerderll de tensiune pentru linli de c.c. sau
toare inductive) tensiunea mai mica Ia . c.a. monofazat cu receptoare ohmlce.
borne are ca efect cre~terea curentului 1
.____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ ,
Capitolul 3: Func!ioniri anormale in instala!ii electrice II. lnstala!ii electrice
b - Pierderea de tensiune pe liniile de ([Q/m] sau (Q/km]) a liniei. 100 n

curent alternativ trifazat cu receptor Relatia 3.2. 11 se mai poate scrie: .dU = u2 ~ (r;P; + xp;) [%] (3.2.15)
concentrat Ia capAt {linie incArcatA •
100 100
simetric) , .dU= -dU = ·(RP+XO) (%] sau
Schema electrotehnica de calcul este U U2 100 ~ P. ·[ .
data in fig. 11.3.5, unde R ~i X sunt ca- (3.2.12) · .dU = _ _ L_,_, [%] (3.2.16)
racteristicile liniei de alimentare a re- unde: yU2 1 S;
ceptorului. Acestea se pot determina 0 - este puterea reactiva a receptorului. atunci cand factorul de putere este
cu relatiile: Pentru liniile in care cos <p are valoa-
R= R t ) ! re mare (0,7 ... 1) ~i R » X, relatia
0
(3.2.6) 3.2.12 devine: Exemplu de calcul
X= X0 / Se calculeaza pierderea de tensiune
unde: : .1U = 100 . P ·I [%] (3.2.13) de Ia un post de transformare (P1) Ia
R0 ~i X0 - sunt marimi specifice (Q/m) yU2 s un tablou electric secundar (TS), linia
corespunzatoare liniei de ali- c - Pierderea de tensiune pe liniile de de alimentare avand caracteristicile din
mentare, de lungime /. curent alternativ trifazat cu mai multe ' fig. 11.3.8 in urmatoarele ipoteze:
P este puterea activa a receptorului receptoare concentrate {fig. 11.3.7.) 1. linia este folosita pentru alimentarea
~i cos <p factorul de putere al acestuia. S-au facut urmatoarele notatii: unor receptoare de lumina, cu un
I este curentul absorbit de receptor r 1 , r2 , r3 , x 1, x2 , x 3 - sunt caracteristi- factor de putere ridicat, coscp = 0,95;
~i transportat pe linie. cile tronsoanelor 2. linia este folosita pentru alimentarea
Legea lui Kirchhoff corespunzatoare de alimentare ale unor receptoare de forta. cu un fac-
ochiului din fig. 11.3.5 este: liniei ~i depind de tor de putere scazut, coscp = 0, 7
sectiunile ~i lun- (pentru simplificare toate tronsoane-
-jX[ = Rl + !:l.a- !J.A
(3.2.7) gimile acestora; le au coscp = 0, 7).
unde: 11 , 12 , 13 - curentii pe tronsoanele liniei
UA - este tensiunea sursei (Ia tabloul carora le corespunde puteri- Rezolvare:
electric) ~i le transportate P 1 , P2 , P3 , 1. in ipoteza 1:
Us - tensiunea Ia bornele receptorului. respectiv 0 1, 0 2 , 0 3 • Factorul de putere este ridicat ~i
Pierderea de tensiune pe linie este: Pierderea de tensiune rezultata din atunci termenii x;O; pot fi neglijati de-
r::: r:::
.dU = v3.1Uf = v3 UA- U8
( ) (3.2.8)
generalizarea relatiei 3.2. 11:
r::: oarece X; << r; Ia sectiuni mici ~i
' v3 ·100 n . 0;<< P;.
Diferenta UA - Us se determina din .1U = U ~ (r;t; cos fP; + x;f; sm fP;) Se aplica relatia 3.2.16:
diagrama fazoriala corespunzatoare re-
latiei 3.2.7 din fig. 11.3.6.
i=1
[%] (3.2.14) .
f
.dU = 100 f'; · I; =
2
100
Pentru calcul se face urmatoarea con- unde: yU 1 s; 56 · 3802
structie. Cu raza OA = UA se duce un n - este numarul de tronsoane ale liniei. . [ 15 . 103 . 25 + 45 . 103 . 15 + 100 . 103 . 50) =
arc de cere ce intersecteaza OB in C. Se mai pot folosi relatiile:
10 35 70
Din A ~i E se due perpendiculare pe
OC ~i se obtin punctele D ~i F. intrucat
unghiul o (dintre UA ~i Us) este de
1-2°, segmentul CD este foarte mic ~i
se poate neglija in calcul.
A Ch~~c=~-
r1 X1
.... r-~~-=r~ -
x2
.... -
'
.. .-c=~-
-
13, p3
--
r3 X3
......--. ....-,
Pierderea de tensiune pe faza este: Re2 Re3

.dU, = UA - Us = OC - OB ::::: OD - OB = /2 /3
= BD = BF + FD = Rl coscp + XI sin cp
(3.2.9)
Fig. 11.3.7. Unle din curent altematlv trffazat cu mal multe receptoare
Deci pierderea de tensiune pe linie este:
concentrate Reo
.dU = .J3 ( Rl cos cp + XI sin cp)
(3.2.10)
~i in procente: TS
.dU = 100-dU =
u
= .J3-to0·/·l
U · ( R0 coscp + X0 smcp
. )
Fig. 11.3.8. Unia de allmentare pentru tabloul secundar TS.
[%] (32.11)
L
unde:
R0 ~i X0 - sunt rezistenta ~i. respectiv, 1
reactanta inductiva unitara ·

A(CM~~~--~~~------------------------~--~~~
!!,!! J!
~
- '
d<
8 F <p: C
Fig. 11.3.9. Unle de curent altematlv trifazat cu receptoare ohmice

uniform distrlbuite.
II. lnstala1ii electrice Capitolul 3: Func1ionari anormale in instala1ii electrice
= 1,58% lx=lo(L-x)
Cu L 1", ••• L 4" ~i. respectiv, Z 1", ••• Z4'
2. in ipoteza 2, termenii X; 0; nu pot s-au notat lungimile ~i impedantele co-
fi neglijati. Din datele problemei rezulta: drx = R0 dx (3.2.19) respunzatoare ale liniei de Ia capatul A'
Q = 15,3 KVA; pana Ia fiecare dintre cele 4 receptoare.
1
Q2 = 45,9 KVA; inlocuind 3.2.19 in 3.2.17 ~i inte- Cum receptoarele sunt alimentate de
Q3 = 102,0 KVA; grand de Ia 0-L rezulta: Ia cele doua capete, exista un receptor
x01 = 0,096 Q/km; (fig. 11.3.10, receptorul 3) care absoarbe
x02 = 0,084 Q/km; LlU = J3Ro lo . t2 curent atat de Ia sursa din A (13A), cat
x 03 = 0,079 Q/km; 2 ~i de Ia sursa din A'(i3A.).
r 01 = 1,790 Q/km; sau Calculul pierderii de tensiune pentru
r 02 = 0,511 Q/km; linia din fig. 11.3.10 se reduce Ia calcu-
LlU J3Rt
r 03 = 0,256 Q/km.
=
(3.2.20) lul pierderii de tensiune pe doua linii tri-
2 fazate incarcate simetric cu sarcini
Aplicand relatia 3.2.15 unde:
r; = r 0;l; ~i X;= x 0;l; Rezulta ca pierderea de tensiune pe concentrate (ca in tipul c de retea), ca
rezulta: astfel de linii se poate calcula ca ~i in fig. 11.3.11.
3 pierderea pe o linie cu un singur recep- Se considera drept pierdere de tensi-
100 )
LlU = 2 }:(roH'; + Xo/;0; = tor concentrat (echivalent cu al recep- une a liniei alimentata Ia doua capete
u 1 toarelor uniform distribuite) amplasat Ia pierderea de tensiune cea mai mare
100 . (1,790 . 25. 10- 3 . 15. 103 + mijlocul liniei. dintre cele doua pierderi pe liniile echi-
=
valente (fig. 11.3.11).
380 2
e - Pierderea de tensiune pe linia de cu- Din fig. 11.3.11 rezulta:
+0,511·15 ·10- 3 . 45 ·103 + rent altemativ trifazati cu receptoare
Y.A- Y.A· =
+0, 256 . 50 . 10- 3 . 100 . 103 + concen1rate alimentati Ia ambele ca-
pete (fig. II 3.10) = J3 (t~?.1 + lg_?.3 -1~?.4 -1~?.5)
+0, 096 . 25 . 10-3 . 15, 3 . 103 + S-au facut urmatoarele notatii:
+0,084 ·15 ·10-3 . 45,9 ·103 + 11 , 12 , ••• 14 - curentii absorbiti de recep- (3.2.21)
3 3 toare; Tinand seama de relatiile:
+0,079. 50 ·10- ·102 ·10 ) =
11A ~i JJ.A. - tensiunile de Ia capetele li- l..t = ?.t
= 0, 46 + 0, 24 + 0, 89 + 0, 03 + niei;
~ • ~ ••.• z - impedantele tronsoanelor ?..2 = ?.t + ?.2
+0,04+0,28=1,94 % 1 2 5
liniei de lungimi 11 , ••• 15 • ?..3 = ?.t + ?.2 + ?.3 (3.2.22)
in ipoteza 2 pierderea de tensiune este Marimile de mai sus sunt cunoscute ?..4 = ?.t + ?.2 + ?.3 + ?.4
aproximativ cu 23 % mai mare decat deoarece se cunosc caracteristicile re-
in ipoteza 1. ceptoarelor ca ~i parametrii tronsoane- l..t = ?.1 + ?.2 + ?.3 + ?.4 + ?.s
lor ce compun linia.
d - Plerderea de tensiune pe linille de cu- Cu !A ~i fA. s-au notat curentii de
rent allemativ 1rifazat cu receptoEn alimentare ai surselor A ~i A'; ?.. 1 = ?.2 + ?.3 + ?.4 + ?.s = l..t - l..t
otvnice uniform dstrlluiiB (fig. 11.3.9) !2 , !3 , 14 - sunt curentii transportati pe ?.. 2 = ?.3 + ?.4 + ?.s = l..t - ?..2
Receptoarele pot fi considerate uni- tronsoanele liniei catre re-
form distribuite daca distanta l dintre , ceptoare; ?.. 3 = ?.4 + ?.s = l..t - ?..3
doua receptoare este mult mai mica L 1 , L 2 , ••• L 4 - lungimile liniei de Ia sursa
decat lungimea totala a liniei L ~i pute- din A pana Ia fiecare din- ?.. 4 = ?.s = l..t - ?_4
rea p a unui receptor este mult mai mi- tre receptoare. Acestora (3.2.23)
ca decat puterea totala absorbita de lile corespund impedantele
nia P. Un bun exemplu il constituie li- Z 1 , •••• Z4 ; Z1 este impe-
niile electrice de alimentare a ilumina- danta totala a liniei.
tului exterior.
Pe portiunea de linie infinit mica dx, !A !2 13 !4 !A·
A(' A'
aflata Ia distanta X de sursa, pierderea !JA1 f"i3A'
de tensiune este: !1 !2 !3
i4
d(Llut = J3tx drx (3.2.17) /1,Z1 /2,Z2 /3,Z3 /4,Z4 ls,zs

unde: L1,Z1 L'1•Z'1
lx- este curentul necesar sa alimen- L2.~ L'2·~
teze receptoarele de pe portiunea
(L-x) din linie ~i drx este rezistema L3,Z3 L'3·Z'3
liniei de lungime dx. L4,Z4 L'4·Z'4
Se fac notatiile:
Lt.~
I
1o = L [Aim]
(3.2.18) Fig. 11.3.10. Unle trlfazati allmentatlla ambele capete.
R
R0 =- [Q/m]
L
unde:
10 - este considerat curentul absorbit
de un metru din linie ~i
AQ/// •
!A
~.
!1
!2
~
!2
.
!3
l
!3A
~
!JA'
14
- ...
~!4
lA'
"i: /// OA'
R0 - rezistenta unitara a liniei.

Atunci rezulta:
Fig. ll.a11. Unllle echlvalente cu llnla din fig. 11.3.10.
Capitolul 3: Func!ionari anormale in instala!ii electrice II. lnstala!ii electrice
deci curentul Ia pornire se micl?orea-

{A = it + l2 za, iar panta caracteristicii mecanice,
{2 = i2 + b data de ecuatia 3.3. 1, in conditiile
lJ =iJA =Ct-M·ct' (3.3.2) U = Un; lP= lPn l?i RP ;~:. 0, crel?te (a se
vedea fig. 11.3.12- caracteristicile meca-
nice artificiale reostatice - c.m.a.r., cu
l?i reprezinta caracteristica mecanica na- rezistentele de pornire RP 1' RP2 l?i R 3
(3.2.24) turala (c.m.n.) a motorului de curent unde R 1 > R 2 > R 3 ; caracteristicfle
p. ptflpd.
continuu cu excitatia in derivatie. Carac- sunt num1te as e upa parametrul
i3 = i3A + iJA • care poate fi modificat).
teristica este o dreapta (fig. 11.3.12).
{A = it + i2 + iJA La pornire, n = 0 l?i se observa din Acum, rezistenta totala din circuitul
fig. II 3.12 ca ~omentul corespunzator rotoric este:
M (intersectia c.m.n. cu axa momen- Rrot = Ra + RP (3.3.6)
tului) este, mai mare, de multe ori ca In practica, atunci cand se efectuea-
Mn. Tinand cant de faptul ca momentul za o pornire cu rezistente. se alege un
Relatia 3.2.21 devine: este direct proportional fata de curent: 1
interval de variatie a curentului Ia por-
1./.A- 1JA' = ..J3 (JA Z1 +(!A- j1) Z2 + M = Km ·lP ·I (3.3.3) nire intre o valoare maxima:
inseamna ca l?i curentul IP absorbit de lpmax = {1,5... 2}1n
(!A - 11 - 12) Z3 - (1 1 + 12 + 13 - !A ) Z4 - 1
Ia reteaua de alimentare Ia pornire este l?i una minima:
(11 + 12+ 13 + 14 - !A) zs:J = mai mare, de multe ori, fata de curentul lpmin = {1, 1... 1,3}1n;
= -13 [!A (z1 + Z2 + Z3 + Z4 + Zs)- nominal I [I = (10 ... 20)1 ]. Aceasta se corespunzator acestor valori se deter-
datoreazcf rCzistentei mi~i a circuitului mina rezistentele de pornire. in fig.
- i1 (z2 + Z3 + 6 4 + Zs)- rotoric, careia, Ia pornire, i se aplica Ia 11.3.12 este infatil?ata o astfel de por-
- i2 ( Z3 + Z4 + Z5 ) - 13 (Z4 + Z5 ) - 14 Z5 ] = borne intreaga tensiune a retei de nire. La conectarea motorului Ia sursa,
= ..J3 (JA Zt- L 1; Zi' J (3.2.25) alimentare, al?a cum rezulta din 3.3.2. in serie cu rezistenta infal?urarii rotori-
Curentul absorbit de sursa A reprezinta: Dupa prelucrare, prin inlocuirea lui MP ce, se introducere o rezistenta RP. 1 ,
cu Km ·lPn·IP l?i a lui nP cu zero rezulta: astfel incat curentul de pornire sa fie
I = U IR (3.3.4) egal cu lpmax (punctul a). Motorul por-
(3.2.26) P Cur;ntii a foarte mari de Ia porn ire nel?te l?i turatia incepe sa creasca.
, deranjeaza, deoarece due Ia caderi Cand turatia ajunge Ia valoarea nb l?i
mari de tensiune in reteaua de alimen- curentul absorbit de Ia retea ia valoa-
tare, Ia eforturi electrodinamice in infa- rea I min, se scoate din circuit o parte
(3.2.27) l?Urarea rotorica, Ia posibila aparitie a din fezistenta R 1 (prin scurtcircuitare),
focului circular Ia colector l?i Ia solicitari , in circuit ramancfnd rezistenta R 2 . Ast-
termice (in special, Ia pornirile care fel se trece de pe caracteristiclmeca-
' dureaza mult). Din aceste motive nu se nica artificiala reostatica cu rezistenta
3.3. Pomirea motoarelor conecteaza direct Ia retea decat mo- R 1 (fig. 11.3.12- c.m.a.r.R 1 ) pe carac-
·electrice toarele de putere foarte mica l?i cu rna- tlristica mecanica artificiCia reostatica
mente mici de inertie. Altfel, pentru li- cu rezistenta R 2 (c.m.a.r.R 2 ). Trece-
3.3.1. Pomirea motoarelor mitarea efectelor prezentate, curentul rea se face asttJI incat, pe rfoua carac-
de curent continuu de pornire se limiteaza Ia valori teristica mecanica artificiala reostatica
I = (2... 2,4) In prin inserierea unor re- (c.m.a.r.R 2 ), curentul sa nu depal?eas-
Ecuatia ce caracterizeaza mecanic fistente de pornire R , prin micl?orarea ca valoar~a lpmax· Punctul de functio-
functionarea motorului de curent conti- tensiunii aplicate saJ' utilizand electro- nare trece din b in c. De aici, procesul
nuu cu excitatia in derivatie (adica de- nica de putere (motoare, choppere). se repeta identic, pana se scoate din
pendenta intre turatia motorului l?i cu- • Prin introducerea de rezistente Ia circuit toata rezistenta introdusa Ia por- 1
plul electromagnetic al motorului) este: pornire in serie cu circuitul rotoric, re- nire, l?i punctul de functionare ajunge
U Ra + RP latia 3.3.4 capata forma: pe caracteristica mecanica naturala,
n = - - - M ----=-~- (3.3.1) I lp = un /(Ra + Rp) (3.3.5) stabilindu-se in Fin cazul functionarii Ia
Ke · lP Ke ·lP · Km ·lP
n
unde:
n0 F
n - este turatia motorului; -~-.$:_~ ~ ":' -~--o- -~-----
: :i
M - cuplul electromagnetic dezvoltat ---- ,._ "'- _..,_ ~-' -~li.o- •"-= -- ·-Q-
, ......... -- .... c·I'TJ.n I
de motor; _______ , ___

' .... ....
...~-----¢...
..... .....
,_J._·~-
I
c -
-- - - - - - - •
U - tensiunea continua aplicata moto- ' i .... 1 .... ,.._ , 9 - - :_rn.a.r.-R

04
'
-----------,·---:<?----,..-"""~
r
c.rn
,'
.......
.... I --
rului; .;. d, --.... , e ...... -a.r.-R

Ke l?i Km- constantele electrica l?i me- : '': ........ : .... IJJ
canica ale motorului; ------------ -~--- 0--... ----'6. . q0

: b: ' 'q0 :c ........ -~...
lP - fluxul magnetic rezultat din motor; . : ' -~... : ........·'1,
Ra - rezistenta infal?urarii indusului (ro- ~,·'1
' 7
.. ~
torului) motorului;
0
' a
R - rezistenta de pornire, legata in se- Mn Mpmin Mpmax Mp3 M
P .
ne cu a·
R (i)
(lpmin) (lpmax)
Daca tensiunea aplicata este cea no-
minala (Un), fluxul magnetic este eel i Fig.ll.3.12. Depende$11ntre tura1ia n cuplul electromagnetic MIa
motorul de curent contlnuu cu exc~tat~a 1n ~:
'i
nominal (fPn) l?i rezistenta de pornire RP :
este nula, atunci expresia 3.3. 1 capata F - punctul de functionare Ia parametrii nominali (nn l?i Mn); n0 - punctul de
forma: functionare in gol ideal (cand M = 0).
II. lnstalatii electrice Capitolul 3: Functioniri anormale in instalatii electrice
sarcina nominala. Numarul de etape

='pmin(R R )-R (3.3.12)
sau trepte este, in principiu, de 3.. .4, I a+ p1 a Rp2 = :pmin ( Ra + Rp1)- Ra =
putandu-se ajunge in anumite situatii pmax pmax
pana Ia 7. Rezistenta care se scurtcircuiteaza Ia 91 2
trecerea de pe prima pe a doua treapta = • (0,386 + 2,5)- 0,386"' 1,35 Q
152
Ca/culul rezistentelor de pornire. Re- va fi:
zistenta de pornire RP 1 se determina R1• = RP 1 - RP2 (3.3.13) Rezistenta scurtcircuitata in treapta intai
din relatia 3.3.5: In continuare, pentru determinarea conform 3.3.13 este:
rezistentelor RP3 , RP4.... a turatiilor in R1 = Rp 1 - RP2 =2,5- 1,35 = 1,15 Q
R
p1
= _!:!n_-
I
R
a
(3.3.7) punctele de functionare e, g .... ~i a re- Rezistenta R 3 care ramane in circuit Ia
pmax zistentelor care se scurtcircuiteaza R11' trecerea pun~tului de functionare din d
Rezistenta care trebuie sa ramana in R11r··· se procedeaza Ia fel ca mai sus. in e se calculeaza cu formula 3.3.12,
treapta a doua - RP2 , se obtine din re- adaptata pentru punctul e ~i are valoa-
latia 3.3.1, punand conditia ca aceasta Exemplu de calcul: rea:
sa fie verificata de punctul de functio- Se determina valorile rezistentelor de
nare c. Deci: pornire in cauzul pornirii cu rezistente Rp3 = lpmin (Ra + Rp2)- Ra =
inseriate in circuitul rotoric al motorului lpmax
n = _U_
n__ , Ra +Rp2
(3.3.8) de curent continuu cu excitatia in deri- 91 2
c K If>
e n
pmax K If>
e n vatie care are urmatoarele date nomi- = • (0,386 + 1,35)- 0,386"' 0,65 Q
152
unde, in functie de datele de pe placu- nale:
ta motorului sau din catalog (Pn, Un, In, Pn = 29 KW; Un = 440 V; In = 76 A; i Rezistenta scurtcircuitata in treapta a
nn) se pot determina: nn = 1000 rot/min; IP = 15 In doua:
Se adopta: R1L= Rp2 - RP3 = 1,35- 0,65 = 0,7 Q
K If> "' Un - Ra In (3.3.9) (max= 2/n 2·76 =
152 A ~i = In continuare, se procedeaza Ia fel
e n nn
pmin = 1,2 In = 1,2·76 = 91,2 A pentru punctele f -> g ~i h -> i
R8 (in cazul in care nu se poate masu- Pentru motorul respectiv, conform : (fig.ll.3.12) obtinandu-se:
ra cu un ohmetru) relatiilor 3.3.3 ~i 3.3.9 se obtin:
R_a = Un//P = 440/15·76 = 0,386 Q Rp4 = lpmin (Ra + Rp3)- Ra =
Ra"' Unln- pn ( 0, 3 ... 0,5 } (3.3.10) ~I
1pmax
12
n 91 2
K - _U.!.!.n_-_R_.a._l.!.!.n = • (0,386 + 0,65)- 0,386 0,23 Q
iar turatia nc, tot din relatia 3.3.2, dar el[>n -
152
Ell
punand conditia ca in punctul de func-

tionare b sa se verifice, in cazul c.m.a.r 440-0,386.76 "'24 6 ~i R111 =RP3 - RP4 = 0,65 - 0,23 =0,42 Q
- RP 1 , adica: 100 ' 1ar
U Ra + Rp1 60
nc - n = __n_ - I . Rps = lpmin (Ra + Rp4)- Ra =
b K I[> pmm K I[> 1pmax
e n e n Rezistenta care trebuie introdusa Ia
pornire in circuitul rotoric se poate 91 2
(3.3.11) ' determina cu relatia 3.3.7 ~i are valoarea: = • (0,386 + 0,23)- 0,386 '!!! -0,02 Q
152
lntroducand acum valorile determina-
te in relatia 3.3.8, se obtine rezistenta: 440
R =-n--R =--0,386=2,5 Q
u ceea ce arata ca se intra direct pe ca-
pi I a 152 racteristica mecanica naturala (semnul
prnax
minus) ~i. in acest caz, rezistenta scurt-
Rezistenta R 2 care trebuie sa ramana in circuitata in treapta a patra este egala
circuit cand ~unctul de functionare tre- cu tot ce a mai ramas in circuit, adica
i ce din bin c (conform fig. 11.3.12) este da- cu RP4 : Rtv =RP4 =0,23 Q
1 ta de relatia 3.3.12 ~i are valoarea: • Pornirea cu tensiune scazuta $i
cre$terea apoi progresiva a acesteia
pfma Ia valoarea nomina/a reprezinta o
n metoda care se folose~te numai atunci
cand sursa de alimentare de curent
c.rn·f"I.-(J.
n
a--::___ F n
ns "'::::::------ \ \ \
F
-----~---------
\ \
\ \
k \
-----~ --------
lJ< _____ _
h
lJ~------- 9
e
e
d
c
b a M
a
0 M3 M2 M, (I)
0 Is l2 I, I
(13) (12) (1,)
Flg.ll.3.14. Pomirea cu trepte
Fig. ll.a13. Pomlrea motorulul de c.c. cu exctt:at~a 1n deriv&1ie pe de rezlste~ a motorului de curent
caracterlstlcl mecanice artlflclale de tensiune. contlnuu cu excfta1:1a 1n serle.
Capitolul 3: Funclioniri anormale in instalalii electrice II. lnstalalii electrice
continuu este o sursa cu tensiune re- dispozitivelor de comanda pe grila care 3.3.2. Pomirea motoarelor
glabila. Tn aceste conditii, curentul de modifica continuu unghiul de comanda asincrone 'bifazate
pornire conform relatiei 3.3.5 devine: a tiristoarelor, !;li totodata, !;li valoarea
IP = U/R8 (3.3.14) tensiunii redresate care se aplica moto- Tn momentul cuplarii Ia reteua de
!;li se observa ca el scade odata cu rului. alimentare a motorului asincron, rotorul
scaderea tensiunii aplicate. Tn cazul motorului de curent continuu acestuia este imobil (n = 0) !;li curentii
Pornirea incepe pe caracteristica cu excitatia in serie, pornirea cu trepte : prin ma!;lina au valorile de scurtcircuit,
mecanica artificiala de tensiune (numi- de rezistente se poate face intre limite I a!;la cum rezulta din schema electrica
ta astfel dupa parametrul care poate fi de curenti mai mari, deoarece !;lOcurile echivalenta a motorului asincron in mo-
modificat), in conditiile in care U = U 1 , sunt mai mici (curentul maxim Ia mentul pornirii (fig. 11.3.15):
4> = cpn !;li RP = 0. Tensiunea U 1 se de- !
pornire 1 putand ajunge acum pana Ia
termina astfel incat punctul de functio- 2,5 In). In fig. 11.3.14 se prezinta depla- IP = Isc = --=U=.!t..._f- = '=!.tr (3.3.15)
nare sa corespunda Ia pornire (cand sarea punctului de functionare in cazul - - Rsc + P<sc ?.sc
n = 0) curentului maxim adoptat pornirii cu trepte de rezistente !;li se Curentul de pornire IP este mare !;li este
11 = lpmax (fig. 11.3.13). Cand punctul de observa ca pornirea incepe din punctul' cuprins, in mod obi!;lnuit, in limitele
funct1onare ajunge in b (datorita a (corespunzator unei rezistente RP 1 ),(4 ... 8) In. El variaza in timpul procesului
cre!;lterii turatiei), unde curentul este 12 cand turatia este n = 0 !;li curentul 11 •
de pornire datorita caracteristicilor func-
(curentul minim adoptat Ia pornire La rezistenta constanta, turatia cre!;lte,
tionale atat ale motorului, cat !;li ale sar-
12 = lpmin). 12 fiind mai mare decat cu- curentul scade !;li punctul de functiona-
, cinii. Tn practica, in mod acoperitor, se po-
rentul stationar corespunzator sarcinii re se deplaseaza pe caracteristica spre ate considera pentru intreaga dlJ'ata a por-
/ , se trece pe o alta caracteristica me-
5
stanga pana ajunge in punctul b (co- , nirii ca IP este constant !;li egal cu (4 ... 8)
canica artificiala de tensiune U2 , intr- respunzator curentului minim de porni- In, valoare ce se poate utiliza !;li pentru
un punct c, care corespunde curentului i efectuarea verificarii densitatii de curent
re /2 ). Tn acest moment se scurtcircui-
maxim 11 (ce nu va fi depa!;lit in cursul teaza o parte din rezistenta, RP 1 , rama-
Ia pornire. Daca durata pornirii nu se poa-
acestei porniri). nand in circuit rezistenta R 2 . Punctulte determina sau evalua, atunci se poa-
Procesul se repeta, prin reglarea tensi- de functionare trece Ia tura(ia constan-te adopta durata acoperitoare de 40 s.
unii Ia valorile U3 (U3 > U2 ), U4 (U4 > U3 ) ta din b in c, iar curentul ajunge din Curentul de pornire, pe durata porni-
!;l.a.m.d., pana se ajunge pe caracte- nou Ia valoarea 11 • Din acest moment, rii, determina solicitari termice !;li maca-
ristica mecanica naturala un'
in punctul procesul se repeta pana se scurtcircu- nice periculoase pentru infa!;lurari !;li, de
de functionare F. Cei doi curenti limita, iteaza toata rezistenta de pornire !;li asemenea, datorita valorilor mari, de-
intre care se face pornirea, 11 !;li 12 au, punctul de functionare intra pe carac- termina pierderi mari de tensiune, atat
in general, valori apropiate datorita teristica mecanica naturala, stabilindu-in propriul circuit de alimentare cu
numarului mare de trepte de tensiune. se in punctul de functionare F, cores- energie electrica, cat !;li in circuitele al-
Fata de pornirea cu reostat, pornirea punzator curentului de sarcina /5 • tor receptoare, prin intermediul coloa-
prin modificarea tensiunii de alimentare La motorul de curent continuu cu ex- nei de alimentare comune.
a motorului este mai economica, ea eli- citatie mixta, pornirea !;li calculul rezis-Pierderea de tensiune in circuitul
minand elementele disipative de ener- tentelor de pornire se fac Ia tel ca Ia propriu este nefavorabila deoarece cu-
gie (rezistentele de pornire). motorul de curent continuu cu excitatia plul de pornire este mic!;lorat (cuplul
• Utilizand electronica de putere, ; fiind proportional cu patratul tensiunii
in derivatie, contributia infa!;lurarii de
pornirea poate decurge Ia curent con- excitatie in serie fiind practic aceea!;li
de alimentare) !;li, ca urmare, accelera-
stant, iar reglarea tensiunii se face in pe toata durata pornirii. tia unghiulara Ia pornire este mica, iar
mod continuu. Spre exemplu, in cazul durata pornirii se prelunge!;lte. Tn cazuri
utilizarii redresoarelor cu tiristoare, se cu totul defavorabile, procesul pornirii
actioneaza manual sau automat asupra nici nu poate avea loc.
Pierderea de tensiune determinata in
circuitele altor motoare conduce Ia
i cre!;lterea curentilor absorbiti de aces-
tea !;li Ia accentuarea scaderii tensiunii.
Calculul pierderii de tensiune Ia por-
nire se face pentru circuite cu ajutorul
relatiei 3.2.12, unde puterile P !;li Q se
determina in functie de curentul de po-
Fig. 11.3.15. Schema electrlci A2;P2 nire [/P = (4 ... 8)/nl !;li de factorul de pu-
echlvalentl a motorulul aslncron 1n tere nominal daca nu se cunoa!;lte eel
(p2<P1 !?i A2>A1)
momentul pomirti: corespunzator pornirii, iar pentru co-
R 5 c- rezistenta de scurtcircuit; Fig. 11.3.16. Seqlune prtn rotorul loanele de alimentare, cu ajutorul cu-
X5 c - reactanta de scurtcircuit; scurtclrcultat al unul motor aslncron rentului de varf al coloanei tv, calculat
k - intreruptor; JJ. 1, - tensiunea trtfazat: cu relatia:
retelei in complex (pe faza); a - cu dub/a colivie; b - cu bare n
I - curentul absorbit de motor. inalte. 1v = ~ 1ni + 1pM (3.3.16)
i-1
Tabelulll.3.1. Curen1il de pomlre •• cuplurtle de pomlre unde:

pentru_ motoarele aslncrone cu rotorulln scurtclrcult (Nsa) In; - este curentul nominal al motorului t,
Putere nominala 1 ... 5,5 7 ... 30 30 ... 40 40 ... 100 I M - curentul de porn ire al_ motorului M
I P (eel mai mare curent de pornire).
.. _jkWJ --- ----- ----- ·-- -----
--+
7,2 7,2 6,5 6,5 Tn relatia 3.3.16 s-a presupus, aco-
-·
_}r/fn ___ ------- ...... l. I peritor, ca toti curentii sunt in faza
M.JMn 1,6 ' 1,2 1,1 I 0,9
(deci toate motoarele au acela!;li factor
11. lnstalatii electrice Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice
de putere). SP = U1~/Zsc ~i S~ = (U 1nlk)2-(1/Z5 c)

R = _R_,_t_·R_,2._ (3.3.20)
Cand fabrica producatoare nu pres- ech R+R (3.3.18)
erie valoarea pierderii de tensiune Ia 1 2 Raportul celor doua puteri conduce Ia:
pornire, maxim admisibila, atunci ~i se observa ca este mai m1ca sau I' = (1fk2)·1 (3.3.21)
aceasta se poate considera egala cu mult mai mica decat R 1 (dupa cum s- P Pe de alfa parte, cuplul Ia pornire MP
12%. au ales A 1 , A2 , p 1 ~i p2 ). a motorului se reduce ~i el de k2 ori,
Dupa cum se poate observa din ta- Valoarea mare a rezistentei rotorice datorita dependentei lui de patratul
belul 11.3.1, pentru motoarele obi:;muite, Ia pornire (R,01 = R 1 ) limiteaza tensiunii de alimentare:
momentul de pornire este destul de intensitatea curentului de pornire ~i a
mic ~i. de aceea, cand este posibil, ~ocului de curent Ia valori admisibile.
• Pornirea cu tensiune scazuta, in n
pornirea acestor motoare se face in F c c.m.n.
gal. in caz contrar, se cauta solutii trepte, cu autotransformator nt (Utnl
pentru cre~terea momentului de porni- Consta in alimentarea motorului asin- net
c.m.a.t.
re a motoarelor asincrone trifazate. cron prin intermediul unui autotrans- (U,.,Jk)
• Pornirea prin conectare directa Ia formator sau transformator. Daca ten-
retea siunea este mic~orata de k ori, atunci
Aceasta metoda consta in cuplarea intensitatea curentului de pornire
directa a infa~urarii statorice Ia reteaua absorbit de Ia reteaua de alimentare
de alimentare ~i prezinta toate inconve- scade de k2 ori. Considerand SP - pu-
nientele mentionate mai sus. De aceea, terea absorbita de Ia retea Ia pornirea
utilizarea ei nu se accepta decat in -
directa ~i s~ puterea absorbita prin Mn
M'p M'max
cazul motoarelor de putere mica, adica autotransformatorul cu raportul de
sub 5,5 kW Ia Un = 380 V, cu limitarea transformare k, se poate scrie: Fig. 11.3.17. Dlagrama pomlril cu
~ocurilor de tensiune in retea Ia valori SP = U 1n IP ~i S~ = U 1n I~ (3.3.19) autotransfonnator.
admisibile mai mici sau egale cu 10 %, sau
iar pe linia de alimentare a motorului Ia
valori mai mici sau egale cu 15 %.
De asemenea, ea mai poate fi utiliza-
2--t----~--+-- 2---t---~--+--
ta in cazul motoarelor asincrone trifa-
zate cu rotorul in scurtcircuit, prevazu- 3--1----+-----9--- 3 ---+----1-----<--
te cu dubla colivie sau cu bare inalte Jpv JpA
(fig. 11.3.16). A B c A B
Pornirea directa a acestor motoare
se bazeaza pe efectul pelicular al cu-
rentului alternativ (refularea curentului
electric spre suprafata conductorului ~sc ~sc ~sc
odata cu cre~terea frecventei) care are
ca urmare mic~orarea suprafetei active
(parcurse de curentul electric) a con- X y z X y z
ductorului ~i deci marirea rezistentei Fig. 11.3.18. Conectarea lhfifUririlor statorice ale unui
acestuia (R = p·IIA). La pornire, cand motor aslncron b1fazat:
turatia rotorului este nula, frecventa f2 a a - conexiune stea; b - conexiune triunghi.
curentului din rotor este maxima
(50 Hz, pentru reteaua industriala din
tara noastra) ~i curentul strabate numai
sectiunea A 1 (fig. II. 3.16). Rezistenta
conductorului este, in acest caz:
R 1 =p 1 ·11A 1 (3.3.17)
~i are o valoare mare. Dupa demarare, ,
turatia rotorului cre~te, iar frecventa f2 !
scade ~i cand se ajunge Ia valoarea
nominala, frecventa f2 este de circa
0,2 ... 0,3 Hz ~i curentul strabate acum
intreaga sectiune (A 1 + A2 ). Rezistenta
conductorului in acest caz este:
0 0
a b c
Fig. 11.3.20. Dlagramele fazoriale corespunzltoare pomlrii motorulul
aslncron cu lmpeda.,.. conectate 1h serie:
a - in momentul cuplarii Ia retea; b - in momentul atingerii turatiei stationare
Rp Xp
cu impedantele inseriate; c - in momentul scurtcircuitarii impedantelor
Fig. 11.3.19. Motorul aslncron (inchiderea contactorului C din fig. 11.3. 19);
conectat culm~ de pomlre RP, XP - parametrii impedantei de pornire; Rsc Xsc - parametrii de scurtcircuit
1h aerie. ai motorului; R; - rezistenta rotorului; s - alunecarea.
Capitolul 3: Funclioniiri anormale in instalalii electrice II. lnstalalii electrice
M' /M = (U 1n lkf/Uf, = (1!k2) ne cele 6 capete ale infa$urarilor $i na$tere Ia $OCuri de curent Ia trecerea
p p (3.3.22) functioneaza Ia putere nominala cu fa- in triunghi, comparabile cu cele de Ia
in aceste conditii, pentru a beneficia zele statorice alimentate in triunghi. conectarea directa in triunghi, anuland
de avantajul reducerii curentului de Metoda prezinta avantajul unei redu- astfel avantajul principal al metodei.
pornire $i a evita dezavantajul reducerii ceri a curentului de pornire de trei ori. Din acelea$i motive, timpul in care se
cuplului motor, pornirea cu autotrans- in fig. 11.3.18 sunt prezentate cele doua face manevra de trecere din conexiu-
formator se executa in gol sau Ia sar- tipuri de conexiuni. Daca se noteaza cu nea stea in triunghi trebuie sa fie foarte
cina redusa. Cand turatia motorului s-a Z impedanta pe o faza a motorului,
1
mic. La efectuarea conexiunilor in cir-

apropiat suficient de mult de turatia de atunci curentii de pornire in conexiunea cuitele de forta trebuie avut in vedere
sincronism, se trece Ia alimentarea mo- stea lpy $i, respectiv, in conexiunea ca Ia comutarea din stea in triunghi sa
torului Ia tensiunea retelei, continuu, in triunghi /p, vor fi: nu se modifice succesiunea fazelor sis-
trepte sau direct, in functie de $OCurile I _ U fY _ U1 . 1 temului de alimentare, caz in care, Ia
care apar. PY - zsc - ,J3 z (3.3.23) comutare, ar apare o franare in contra-
Diagrama pornirii, pe caracteristicile curent, urmata apoi de o pornire direc-
mecanice corespunzatoare (cu tensiu- ta in triunghi.
ne scazuta $i naturala) este prezentata • Pornirea cu impedante intercalate
in fig. 11.3.17, pornirea executandu-se in serie cu motorul asincron
pe traiectoria a-b-c-F. Facand raportul celor doi curenti de lndiferent de faptul ca impedantele
Metoda se utilizeaza pentru pornirea pornire, din 3.3.23 rezulta: au caracter preponderent ohmic sau
motoarelor de putere medie $i mare, , lpy = !._ inductiv, actiunea lor se manifesta prin
alimentate din retele de joasa sau me- (3.3.24) crearea unei caderi de tensiune LlU de
die tensiune. /PI! 3 valoare proportionala cu intensitatea
• Pornirea prin comutarea stea - · in privinta cuplului de pornire, avand curentului de pornire, ceea ce face ca
triunghi in vedere raportul tensiunilor pe o faza tensiunea Ia bornele motorului Urn sa
Este o pornire cu tensiune redusa, a infa$urarii, se constata ca scade de creasca pe masura ce turatia rotorului
care consta in aplicarea sistemului tri- trei ori fata de cuplul de pornire nomi- cre$te.
fazat de tensiuni, in prima faza a porni- nal. Tinand seama de scaderea cuplu- in fig. 11.3.19 se prezinta schema cu
rii, infa$urarii statorice a motorului co- lui, pornirea se va face cu sarcini redu- impedantele intercalate in serie cu mo-
nectata in stea, iar dupa atingerea unei se de trei ori sau in gol. torul asincron in vederea reducerii in-
turatii de 90 ... 95 % din turatia de sin- Daca se analizeaza pornirea cu co- tensitatii curentului de pornire, iar in fig.
cronism, infa$urarii comutate in tri- mutator stea - triunghi, prin prisma 11.3.20, diagramele fazoriale cores-
unghi. pornirii prezentate in fig. 11.3.18, se punzatoare pornirii motorului asincron
Pornirea stea - triunghi se aplica mo- constata ca procesul de comutare tre- conectat ca in fig. 11.3.19.
toarelor de mica $i medie putere care buie sa se faca, obligatoriu, Ia alune- • Pornirea cu rezistente fnseriate cu
trebuie sa aiba scoase Ia cutia de bor- cari suficient de mici, pentru a nu da circuitul rotoric al motorului asincron
Metoda este aplicabila numai in ca-
zul motoarelor asincrone trifazate cu
' rotorul bobinat (sau cu inele), spre deo-
A sebire de precedentele care se pot
8 aplica oricarui tip de motor asincron -
2----6
cu rotor bobinat sau in colivie (in spe-
3---c~ cial, celor din urma) $i conduce, pe de
o parte, Ia reducerea intensitatii curen-
Rp3 Rp2 Rp1 tilor de pornire, iar pe de alta parte, Ia
~--------v ~-------) cre$terea cuplului de pornire pana Ia

valori care pot egala cuplul maxim. Ea
Rp consta din inserierea fazelor infa$urarii
1
rotorice cu un reostat trifazat de porni-
Fig. 11.3.21. Motor aslncron trlfazat cu rotor boblnat cu rezlsteme de
re, reglabil in trepte sau continuu, ca in
pomlre lnserlate cu clrcultul rotorlc:
fig. 11.3.21.
C1, C2, C3 - contactoare; Ap1, Ap2, Ap3 - rezistente de pornire.
Analizand relatiile ce caracterizeaza
functionarea motorului asincron rezulta
M
ca, Ia modificarea valorii rezistentei cir-
' cuitului rotoric, se modifica alunecarea
critica sm (corespunzatoare momentului
maxim Mmax ), in timp ce cuplul maxim
ramane constant.
R~+R'
smp = X P (3.3.25)
sc
Mp2 $i
Ms
11p .. --;====~====
ut
0 Sm Smp s
Fig. 11.3.22. Dlagrama pomlrll motorulul aslncron trlfazat cu rotorul unde:
( R1 + R~ + R~ t X~c
+
(3.3.26)
boblnat cu rezlsteme smp -este alunecarea critica cand rezis-

de pomlre lnserlate cu clrcultul rotorlc. tenta RP este conectata in circuit;
II. lnstalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice
R' - rezistenta circuitului rotoric rapor- ~P - 2·144,9/130,4 5mp + 1 = 0

2
tata• Ia stator;
5mp = R~ + R~ = R2 + RP 5m 1,2 "" 1,6 $i 0,63
R' - rezistenta de pornire raportata Ia 5m R~ R2 (3.3.31) Deoarece 5 trebuie sa fie mai mare
P stator; ca 1 (fig. 11.3.2'2'), solutia este 5 = 1,6.
1 - curentul absorbit Ia pornire de in- Cand punctul de functionare ajunge 1 Utilizand relatia 3.3.31 se p~~te cal-
1P fa~urarea statonca .• de Ia re.t eaua · in b, unde 5 = 5b t;;i M = MP2, se inchide cula acum rezistenta inseriata Ia porni-
de alimentare; : contactorul C 1 , scurtcircuitandu-se rere cu infat;;urarea rotorica:
R1 - rezistenta infa~urarii statorice. , zistenta RP 1 • Alunecarea in punctul
Din formula 3.3.26 rezultii cii prin in- b (5b) se determina din ecuatia lui
troducerea rezistentelor de pornire RP. in Kloss, care trebuie sa fie verificata de
circuitul rotoric, se obtine reducerea cu- , coordonatele acestui punct. Rezulta:
rentului absorbit de motor de Ia retea. unde:
Ecuatia lui Kloss: (3.3.32) R2 - (rezistenta infat;;urarii rotorice) se
M = 2Mmax poate calcula cu relatia:
(3.3.27)
5m 5 5nMnQ
-+- R =---
5 5m Tinand cant ca 5b = 5c se poate 2 312
2n
pune in evidenta faptul ca Ia pornire, determina rezistenta de pornire care a
cand 5 = 1, pentru o alunecare critica mai ramas in circuit R~ (R~ = in care:
5m ce poate deveni t;;i ea egala cu 1 in = Rp2 + Rp3). = n1 - nn = 1500-1450 = 0 , 033
cazul unei anumite valori a rezistentei D1n ecuatia lui Koss, verificata de coor- 5
n n 1500
de pornire RP, cuplul de pornire poate donatele punctului c (5 = 5c, M = M 1), 1
deveni egal cu cuplul maxim. unde sare punctul de functionare d~pa
Singurul dezavantaj al acestei porniri inchiderea contactorului c1' Q = 2nn1 = 2n · 1500 = 157 radls
1 60 60
consta in pierderile de energie ce au 2Mmax
loc in reostatul de pornire. Mpt = -. -""""'--- (3.3.33) t;;i inlocuind se obtine:
Realizarea pornirii cu rezistente in 5mp 5c
-+- R = 0,033 · 65,86 ·157 "'0, 276 Q
circuitul rotoric inseamna calcularea sc 5~P 2
unui reostat de pornire, avand un nu- 3. 20,4 2
mar de trepte (3 ... 7), scurtcircuitate in- i se determina 5,;,P t;;i apoi R~. De acum 5m- (alunecarea corespunzatoare mo-
tr-a anumita succesiune t;;i Ia anumite procesul se repeta pana se ajunge pe mentului maxim) se determina din
intervale de timp, care sa asigure un caracteristica mecanica naturala (cand ecuatia lui Kloss care trebuie verifi-
cuplu maxim Ia pornire, rezistenta de pornire este scurtcircuita- cata de punctul de functionare no-
Mp 1 = (0,8 + 0,9) Mmax (3.3.28) ta integral). minala, pe caracteristica mecanica
(coeficientul adoptandu-se in functie 1 naturala:
de pierderea maxima de tensiune a re- Exemplu de calcul 2M
telei, admisa in conditiile cele mai ne- Se determina valorile rezistentelor de M= 1
n
max=>
favorabile) t;;i un cuplu minim: pornire, necesare pornirii cu rezistente , 5n 5m
-+-
MP2 = (1, 1... 1,3) M 8 (3.3.29) • inseriate in circuitul rotoric, in cazul uti- 5m 5n
unde: lizarii unui motor asincron cu urmatoa- M
M8 - este cuplu static al mat;;inii de rele date nominale: 2
=> 5 - 2 max 5 · 5 + 5 2 = 0
m M n m n
lucru. Pn = 10 kW; Un = 380 V; In = 22 A; n
Diagrama pornirii in 3 trepte pe cur- nn = 1450 rot/min; ~ - 2·144,9/65,86·0,033 5m + 0,0332= 0
bale caracteristicilor mecanice este pre- U20 = 315 V; 12n = 20,4 A; 11n = 84 %; 5m 1, 2 "" 0,008 t;;i 0, 138
zentata in fig. 11.3.22, pornirea facan- C05r:pn = 0,825; Deoarece 5m trebuie sa fie mai mare
du-se pe traiectoria a-b-c-d-e-f-g-F. M.,Mmax/Mn) = 2,2; GJJ2 = 0,415 daNm2; ca 5n (fig. 11.3.22), solutia este:
Rezistenta RP se calculeaza astfel ca, G = 150 kg. 5"l. = 0, 138.
Ia pornire, punctul de functionare sa se Momentul rezistiv (corespunzator lnlocuind acum valorile obtinute din
afle pe zona stabila a caracteristicii sarcinii) este egal cu momentul nominal relatia de calcul a rezistentei R ,
mecanice artificiale reostatice (in a) co- al motorului. Conform relatiilor 3.3.28 t;;i rezulta:
1
P
respunzator cuplului maxim Ia pornire 3.3.29 se adopta:
Mp1 adoptat. Ecuatia lui Kloss, 3.3.27, MP 1 = 0,9 Mmax t;;i Mp2 = 1,2 Ms RP = 0,276(~
0,138
-1) = 2,9Q
trebuie sa fie verificata de punctul de unde M 5 = Mn = 9550·Pnlnn
functionare, a (5 = 5 =1 t;;i M = M 1) t;;i = 9550·10/1450 = 65,86 Nm; Rezistenta R. care trebuie sa ramana in
cunoscand cup lui P maxim M max P al Mmax = A.Mn = 2,2 · 65,86 = 144,9 Nm circuit Ia trecferea din b in c (fig. 11.3.22)
motorului asincron, rezulta: Deci: se determina din relatia 3.3.31 scrisa
M _
p1- 5
2M
mp
-+-
1
max
1
5mp
~P 1 = 0,9·144,9 = 130,4 Nm t;;i
(3.3.30) M 2 = 1,2·65,86 = 79 Nm
insa pentru noua alunecare critica- 5~,;:
5~'P
Din relatia 3.3.30 care trebuie satis- - = R2 + RP' =>R. =R - - 1
facuta, rezulta alunecarea critica Ia 5
m
R2 P 2 5
m
(5~'P l
Ecuatia 3.3.30 contine o singura necu- unde 5;,P - se obtine din relatia 3.3.33:
noscuta, 5mp, care poate fi determinatii.
2M
Acum, cu ajutorul relatiei 3.3.25 t;;i cu- M = max =>
p1 .
noscand parametrii R2 t;;i X8 c se poate 5mp 5c
determina valoarea rezistentei R . Daca -+-
nu se cunoat;;te reactanta de sctfrtcircuit 5c 5~P
Xsc , se poate apela Ia relatia:
Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice II. lnstalatii electrice
~ - 2(Mmax /MP2 )sd · s,;,P + {s,;,PJ2 =0 Rezistenta scurtcircuitata in treapta a

2
=> (s' ) - 2 Mmax · s · s' + s 2 = 0 ~ - 2·144,9179·0,75·sd + 0,752 =0 treia va fi:
mp M cmp c
p1 RP3 = R; = 0,42 Q
sd 1 2 - 2,53 ~i 0,22
~i sc(sc = sb) din relatia 3.3.32: Solutia este sd = se = 0,22 Observalie: in cazul in care st este
- pentru s;;,P: . mai mare ca sm calculul se continua
2Mmax
Mp2 = => (5 mp " + 5 e2 -- 0 ' conform procedeului descris (crescand
" )2 - 2(Mmax IMp2 ) 5 e·5 mp
smp sb (s"mp )2-2·144, 9/1304·022· s"mp +0222=0
numarul de trepte de pornire) pana
-+- ' , ,
cand se ajunge Ia o alunecare cores-
sb smp smp1, 2 - 0,35 ~i a.
138 punzatoare
• momentului Mp 2 mai mica
=> 2 _ Mmax . . 2 _0 Solutia estes~ = 0,35 d ecat sm.
sb 2 - - sb smp + smp - - rezistenta R"
(corespunzatoare
Mp2
functionarii in e): P 3.3.3. Pomirea motoarelor
sg - 2·144,9 I 79·1,6·sb + 1,(32
Sbt, 2-5,39 $i 0,47
Solutia, conform fig. 11.3.22, este:
sb. = sc = 0,47.
=0
"
Rp=R2 -;;::-1rs~p l =
sincrone
Deoarece motoarele sincrone nu
dezvolta cuplu electromagnetic sincron
lnlocuind in expresia lui s;,P, se ob- 0 35 decat atunci cand turatia rotorului este
tine: = 0,276( • -1) = 0,42 Q egala cu turatia campului magnetic in-
0,138
(s;,P) 2 - 2·{144,9/130,4)·0,47 s,;,P + 0,472=0 vartitor, ele nu au cuplul de pornire de
s;,p 1,2 - 0,75 $i 0,29. - rezistenta RP2 ce se scurtcircuiteaza in tip sincron ~i nu pot fi pornite direct,
Deoarece s;,P nu poate sa fie mai treapta a doua: decat daca se utilizeaza convertoare
mic ca sc (fig. 11.3.22), solutia este RP2 = R~ - R; = 1.'2 - 0,42 = 0,78 Q de frecventa. Convertoarele de frec-
s;,= 0,75 - pentru s, = s9 . venta. prin cre~terea progresiva a frec-
Rezulta: sf - 2(Mmax /MP 2) s,. s;;,P + (s;;,PJ2 = 0 ventei (de Ia valoarea zero), pot deter-
mina Ia motoarele sincrone obtinerea
5 sf - 2·144,9179·0,35 s, + 0,352 = 0
R' = 0 276 ( 0,7 - 1) = 12 Q de cupluri de pornire sincrone. Aceasta
p • 0,138 • s,1, 2 - 1, 18 $i 0, 1 metoda de pornire (sincrona) este folo-
Rezistenta care trebuie scurtcircuitata Solutia este s, = s = 0, 1. sita rar (pretul convertoarelor care mo-
in treapta intaia este: Se observa ca afunecarea s este difica frecventa de Ia zero este ridicat).
9
Rp_1 = RR - R; = 2,9 - 1,2 = 1,7 Q mai mica decat alunecarea crit1ca pe 0 alta metoda de pornire a motoare-
Repetfmd procesul de mai sus, dar caracteristica mecanica naturala sm ~i. lor sincrone este pornirea cu motor au-
pentru punctele d, e, f ~.a.m.d, se ob- in aceasta situatie, daca se scurtcircu- xiliar, motor care trebuie sa accelereze
tine: iteaza toata rezistenta ramasa (R"), se sistemul pana Ia turatia de sincronism,
- pentru sd = se: intra pe zona stabila a caracte~isticii cand motorul sincron se cupleaza Ia
mecanice naturale. retea. $i aceasta metoda este folosita
destul de rar.
Cea mai utilizata metoda de pornire
a motoarelor sincrone este pornirea in
asincron. in acest caz, rotorul este pre-
vazut cu 0 infa~urare suplimentara,
pentru pornire, de tip colivie. infa~ura
rea statorica a motorului sincron se co-
!,!2 necteaza Ia reteaua trifazata, iar cea
a b c d rotorica, pe o rezistenta. Cuplul de por-
nire, de tip asincron, ia na~tere Ia tel ca
Fig. 11.3.23. Diagramele fazoriale ale curentllor motorulul aslncron trifazat 1 Ia motorul asincron, prin interactiunea
alimental in doul faze (faza 31ntreruptj): a - situatia initiala (motorul campului magnetic invartitor cu curentii
din infa~urarea tip colivie. Dadi cuplul
1
alimentat pe trei faze); b - sistemul curentilor de succesiune directa;

c - sistemul curentilor de succesiune inversa; d - compensarea curentilor Ia de pornire este mai mare ca eel re-
.______m_o_t_or_u_l_a_li_m_e_n_ta_t_i_n_d_o_u_a_fa_z_e_;(_te_n_s_iu_n_e_a_a....:1_·u_ng=-a_·n_d_la-=Y'-t2.:....~·------' 1 zistent, atunci motorul porne~te. Cand
turatia ajunge Ia valori de 95-97 % din
u,i
turatia de sincronism, infa~urarea rota-
rica se deconecteaza de pe rezistenta
~i se conecteaza Ia sursa de curent
, continuu. Urmeaza, dupa un interval
scurt de timp, stabilirea turatiei Ia
valoarea de sincronism.
--- ---- /
/it
R L
B:n:
Fig. 11.3.25. Vartatllle componentelor curentulul de scurtcircult monofazat

"!o--------------------0
Fig. 11.3.24. Unle monofazatl
•• a curentulul total. scurtclrcultatl.
II.Instalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice
La pornirea in asincron, ~ocul de cu- de potential, se realizeaza o legatura

uJ2 sin (cp - f3}
rent poate ajunge pfma Ia 9 ln. Ca ur- electrica prin intermediul unei impe- k = - ----'~--'-- (3.5.8)
mare, pornirea prin conectare directa dante de valoare neglijabila. In aceste zl
se poate face numai cand pierderea de conditii, curentul din circuit are o inten-
tensiune pe reteaua de alimentare se sitate de multe ori mai mare decat a ~i
incadreaza in domeniul valorilor admi- curentului nominal, iar solicitarile termi- L
sibile. In caz contrar, limitarea curen- : ce ~i dinamice (ce depind de patratul T=_l_ (3.5.9)
tului de pornire se face utilizand bobi- curentului) sunt foarte mari. Rl
ne de reactanta sau autotransforma- in care:
toare. Solutia mai avantajoasa (prin 3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit k - este constanta de integrare,
prisma cuplului de pornire) este cea cu monofazat T- constanta de timp a circuitului.
autotransformatoare de pornire, dar ea Variatiile componentelor curentului
este mai scumpa. , Scurtcircuitarea unei linii monofazate de scurtcircuit ~i a curentului total:
, alimentate cu o tensiune sinusoidala de '
3.4. Funqionarea motoarelor forma:
asincrone trifazate
1=--Stnw+rp- t · uJ2 · (
13) -smrp-
· ( 13) ·e
zl
-f
u = uJ2 sin (wt + cp) (3.5.1)
in doui faze
t
' conduce Ia o ecuatie a tensiunilor (pen-
Se produce atunci cand una din cele . tru schema din fig. 11.3.24) care are =I"' J2 sin(wt + rp- 13)- sin(rp- 13) · e-T
trei faze ale alimentarii se intrerupe. · expresia:
Acum, sistemul trifazat simetric de cu- u = R1i + L 1(di/dt) (3.5.2)
renti de secventa directa se inlocuie~te unde: (3.5.10)
cu doua sisteme trifazate simetrice, R1 - este rezistenta liniei, sunt prezentate in fig. 11.3.25.
unul de secventa directa ~i altul de L1 - inductivitatea liniei. Daca X1 >>R1 , se poate considera
secventa inversa, iar intensitatea ~i fa- Solutia ecuatiei 3.5.2 este: {3 1 - :!T/2; acum relatia 3.5.10 devine:
zele acestor curenti se determina u~or, i = ip + it (3.5.3)
din conditia ca pe faza intrerupta, su- unde:
ma curentilor sa fie nula (ceea ce in- i - este componenta permanenta a
; -1. J2 .-f cos~- cos(wt + ~J]
seamna ca, pe faza intrerupta, curentul P curent1'I or,
din secventa inversa este egal ~i de it - componenta tranzitorie. (3.5.11)
sens contrar cu eel din secventa direc- Expresiile componentelor sunt: iar pentru o constanta de timp T foarte
ta - fig. 11.3.23). . uJ2 sin (wt + cp- f3) mare:
Deci: I = (3.5.4)
i=I"'J2[coscp-cos(wt+cp)] (3.5.12)
!3 = 0 ~i 11 = 12 = ..J3 1dl (3.4.1) P zl
Motorul asincron trifazat, Ia functio- ~i Analizand expresia 3.5.12 se poate
narea in doua faze, absoarbe de Ia re- t constata ca valoarea maxima a curentu-
teaua de alimentare un curent care it = k · e T (3.5.5) I lui total se atinge pentru
este de ..J3 ori mai mare decat Ia func- cos (wt + cp) = -1, adica:
tionarea normala. Acest curent, in ca- unde:
imax = i~;oc =I"' J2 [t + Ieos cpl] (3.5.13)
zl = ~·R_f_+_X_I_ 2 ; XI = wL
zul motoarelor asincrone cu rotorul in
(3.5.6)
scurtcircuit, de putere mare, duce Ia in- ~i pentru cp = 0 sau n
calzirea rotorului ~i. intrucat caldura
dezvoltata in rotor se evacueaza in ma- f3=arctg _j_
X
(3.5.7) imax = i~;oc = 2J21"' (3.5.14)
re masura prin stator, exista pericolul Rl Deci, in cazul cand
supraincalzirii infa~urarilor statorului. scurtcircuitul se produce in momentul
Totodata are loc ~i incalzirea conduc-
~:==================~~~===
trecerii tensiunii prin zero, valoarea
telor de alimentare. Protectia se reali- maxima a curentului de scurtcircuit este
zeaza cu relee termice prevazute cu egala cu de doua ori amplitudinea
mecanism de protectie Ia mers in doua L3---------------------L---- componentei permanente.
faze. Fig. 11.3.26. Scurtclrcultul trffazat Definind timpul fictiv ca fiind timpul in
In timp, au fost intreprinse numeroa- 1n ~ua trifazati. care curentul de intensitate constanta I
se studii asupra functionarii in doua fa- circuland prin conductor, determina de':
ze a motoarelor asincrone trifazate. Ele
arata ca Ia puteri ale motoarelor sub k~oc L1-----------------------
15 kW, temperaturile in infa~urarea sta- 2V2 L2---------------.~----
torica sunt sub valoarea nominala, in
schimb, Ia puteri ale motoarelor peste 1,BV2 ~ L3----------------L------
40 kW, temperaturile in infa~urarea sta- 1,6V2
\ Fig. 11.3.28. Scurtcircuitul blfazat
torica depa~esc intotdeauna tempera-
tura nominala. 1.4112" '
1\..
.....
.........
1n ~ua trifazati.
1,2V2 .......... L1-----------------------

3.5. Funqionarea in regim V2
r-
de scurtcircuit L2-----------------------
0 0,2 0.4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4;
L3--------------~-------
Scurtcircuitul reprezinta un regim anor- N -------------~----
mal de functionare a instalatiilor electri- , Fig. 11.3.27. Raportul curentului Fig. 11.3.29. Scurtclrcultul
ce !?i este intalnit atunci cand, intre do- de fOC k$oc funC1ie de R/X1• monofazat 1n reteaua trifazati.
ua puncte intre care exista o diferenta
Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice II. lnstalatii electrice
gajarea aceleia~i cantitati de caldura ca Raportul curentului de ~oc COS fPsc"

~icurentul real de scurtcircuit, atunci: k = i II se poate determina tinand Cu ajutorul acestor date se poate
t =_!__It ;2dt
cb~t d:~elatiile 3.5. 11 ~i 3.5.9. Daca se calcula impedanta, rezistenta ~i reactan-
f 12 (3.5.15) pun conditiile rp = 0 ~i wt = :n:, rezulta: 1 ta de scurtcircuit pentru toate elemen-
., 0 tele intercalate intre generatoare ~i
~iinlocuind 3.5.11 in 3.5.15, prelucrand T = !::J_ = _1_ = punctul cu puterea de scurtcircuit data:
~i tinand cont ca t » T (exemplul: R1 Rt u2
-t-
(1)- 1
t = 0,1 s ~i T < 0,05 s), rezulta: x, (3.5.18) I ZSC=
!_ ~r---1--co_s_
SC
t _?!._ = !_ tg/3 = 2 -/3
t, = 2 cos 2 rp Je T dt - 4 cos rp · Rsc =Zsc . cosrp sc
0 w w COS/3
X 5 c=Z5 c · sinrp5 c (3.5.24)
t _!_
Jcos(wt+rp)e Tdt+ urmand ca pentru determinarea para-
0
metrilor totali de scurtcircuit sa se adu-
t ne, Ia valorile obtinute cu relatiile
2
J
+2 cos (wt + rp )dt "" 3.5.24, valorile parametrilor raportati ai
0 (3.5.19) elementelor cuprinse intre punctul cu
2 putere de scurtcircuit data ~i punctul
"" T cos rp + 0 + t "" t (3.5.16)
de scurtcircuit.
Rezulta ca, in retelele de joasa tensi- Particularizari. in cazul unui scurtcir-
une, componenta aperiodica a curentu- cuit bifazat intr-o retea bifazata (fig. II.
lui de scurtcircuit nu contribuie Ia cre~te Raportul curentului de ~oc este cu- 3.28) curentul prin una din fazele scurt-
rea temperaturii. prins intre -../2 ~i 2-../2. ~i, in functie de ra- circuitate este:
portul R1 IX1, conform relatiei (3.5.19), ( ) = J3. un
3.5.2. Scurtcircuitul unui este prezentat in fig. 11.3.27. 1sc2 z (3.5.25)
circuit bifazat in cazul retelelor de joasa tensiune 1
2 sc
raportul curentului de ~oc k 50c are va- I iar in cazul unui scurtcircuit monofazat
in cazul unui scurtcircuit trifazat Iori de circa (1,2 ... 1,3)-../2.. I intr-o retea trifazata (fig. 11.3.29) curen-
{fig. II 3.26) se observa ca potentialul in in general, datorita faptului ca intre 1 tul prin faza respectiva este:
punctul de defect este egal cu zero ~i punctul de defect ~i sistemul energetic,
un
1
daca impedanta unei faze pana Ia locul luat ca sursa de alimentare cu energie l1J = (3.5.26)
electrica, exista diferite tensiuni, pentru sc zsc + Zo
de defect este zsc' atunci curentul de
scurtcircuit se obtine cu relatia: calculul parametrilor circuitului echiva- unde:
15~) = U/Zsc {3.5.17) lent se folosesc marimile raportate Ia Z 0 - este impedanta solului sau a con-
1
unde: tensiunea de baza (de regula, egala cu ductorului neutru.

Un- este tensiunea de faza aplicata Ia cea a zonei in care are loc scurtcircui- ' Se observa ca:
capetele liniei de alimentare, tul). Notand cu k raportul dintre 1(3) > 1(2) > 1(1) (3.5.27)
sc sc sc
~~~) - este curentul de scurtcircuit prin tensiunea de baza u
~i tensiunea ui a
oricare faza din cele trei liniei ,i", adica: Exemplu de calcul: determinarea
scurtcircuitate. k = UIU; (3.5.20) valorilor intensitatilor curentilor de
1
Scurtcircuitul trifazat este eel mai pe- atunci parametrii raportati (notati cu in- scurtcircuit in punctele k1 ~i k2 ale
1
riculos (a se vedea 3.5.27) ~i se obser- dicele ') vor fi: retelei electrice din fig. 11.3.30 a.
va ca studiul efectuat in paragraful · 2 . ·
R1.= R1. • k ~~X,.= X 1• • k 2
{3.5.21)
in fig. 11.3.30 b s-a realizat schema
3.5. 1 in cazul scurtcircuitului monofa- i electrica echivalenta cu valori raportate
zat este valabil ~i in acest caz, pentru iar parametrii de scurtcircuit se vor ale parametrilor elementelor retelei
fiecare faza in parte. Tinand cont ca calcula cu: ' (tensiunea de baza fiind U = 0,4 kV) ~i
cele trei tensiuni aplicate sunt defazate s-au calculat valorile raportate ale
intre ele cu 2.n/3 radiani, atunci in orice 'L
Rsc = R;: parametrilor dupa cum urmeaza:
Z 5 c = )R ~ + X ~
5 5
moment al scurtcircuitului una din ten- 1. Sistemul:
siunile de faza este nula sau foarte
apropiata ca valoare de zero ~i. ca ur-
mare, curentul de ~oc in aceasta faza
Suma se refera Ia toate elementele
intercalate intre sursa de alimentare ~i
(3.5.22)
Z 1 =-n
u2 (to ·to3
=
t =0,338 Q
sse 300 ° 106
va avea o intensitate foarte mare. punctul de defect {linii aeriene, trans-
Relatiile prezentate pana acum sunt formatoare, bobine, cabluri etc.).
Z~=Z1 · k 2 =0,333 · 0,0016=0,5 mQ
valabile daca, in cazul unui scurtcircuit, in calcule se tine cont de conserva-
tensiunea aplicata Ia capetele liniei de rea energiilor activa, reactiva ~i aparen- unde:
alimentare ramane neschimbata ca vata in cazul raportarilor, adica:
loare. Aceasta situatie este intalnita in
practica atunci cand scurtcircuitele se R; ·I{ =R; · (';)
2
k2 =(~f 0 4
=( ;
0
f =0.0016
produc in puncte suficient de indeparta-
te de generatoarele sincrone ale siste-
mului trifazat de alimentare cu energie
X; ·I{ =X;· (1;t (3.5.23)
electrica, adica in retelele de joasa ten- U; ·I;=U ·I;

siune, iar parametrii circuitului pot fi con-
siderati constanti. in acest caz, intensita- de puterea de scurtcircuit a sistemului
tile curentilor de scurtcircuit determina Ia in anumite puncte: 2. Linia electrica aeriana de 10 kV:
generatoare valori ale curentilor in do- sse = .J3un ~~~),
meniul celor de sarcina normala. ~i de factorul de putere Ia scurtcircuit -
II. lnstalatii electrice Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice
JR
1x:
= R0 ·I= o, 54· 2 = 1, 08 Q
= x 0 ·I= 0,308 · 2 = 0,616 Q
l R3 =
1350
3·100 2
= 0 045 Q
,
X~ = X4 = 0,094 mQ
5. Reductoru/ de curent:
R; = R5 = 0,05 mQ
Rezulta marimile raportate:
X~ = X5 = 0,04 mQ
R~ = R2 · k 2 = 1,08 · 0,0016"'
6. Linia electrica in cablu de 0,4 kV:
"'1,73 mQ
x~ = x 2 . k 2 = o,616 · o,oo16"'
· I 1 50
s
R6 = R6 = p = 34 . 70 = 21 mQ
s0,99 mQ X~= >f6 = X0 ·I= 0,06·0,05 = 3 mQ

7. lntreruptorul:
'
3. Transformatorul de 1010,4 kV $i iar
1000 kVA: R~ = R 7 = 0, 12 mQ
R3 = P5 cl3f¥n (de Ia incercarea in scurt-
x3 = )zj- Rj "'6 g X~ = X7 = 0,094 mQ
circuit a transformatorului), unde Marimile raportate vor fi: 8. Aportul motoru/ui asincron M Ia
/
1
este curentul absorbit de transfor- 2 curentul de $OC:
mnator, in infa~urarea primara, Ia sarci- R3 =R3 ·k =0,045·0,0016= /Mas = 6,5·/n = 6,5·108 = 702 A
na nominala:
sn = un ·11n =>
=> I = Sn = 1000 · 10
1n un
Rezulta:
10·103
3
= 100 A I= 0,07 mQ
'
X3 =X3 ·k
= 9,6 mQ
4. intreruptorul:
R~ = R4 = 0, 12 mQ
2
=6·0,0016=
Pentru scurtcircuitul produs in punc-
tul K 1 rezulta:
3
R5 c1 = ~ R; = R~ + R~ + R~ =
i-1
= 0+ 1,73 + 0,07 = 1,8 mQ
3
X 5 c1 = ~ x; =X~+ X~+ X~=
i-1
=0,5+0,99+9,6=11,09 mQ
zsc1 = )R:c1 + x;c1 =
= ~1,8 2 + 11,092 "'11,24 mQ

~i curentul de scurtcircuit:
I = U
10 kV x;=o,99 mQ sc1 J3. Z
sc1
Tr. Usc=6% 0,4 ·103 = 20,55 kA
1000 kVA Psc=1350 W
J3 ·11,24 ·10-3
0 Curentul de ~oc se poate aprecia ca:
0,4 kV i$oc 1 = 1,3..J2. = 20,55 = 37,78 kA
A=O, 12 mQ Pentru scurtcircuitul produs in punc-
400 A X=0,094 mQ tul K2 rezulta:
A=0,05 mQ
0 X~=0,094 mQ 7
Rsc = ~ R; = 0 + 1, 73 + 0, 07 + 0, 12 +
400/5 A X=0,04 mQ i=1
+0,05 + 21 + 0,12 23,09 mQ
1=0,05 km
® 7
=
LEG X=0,06 mQ/km , xsc = ~x; =D,5+0,99+9,6+0,094+

3x70+50
i=1
AI
A=O, 12 mQ
® +0,04 + 3 + 0,094 "'14,32 mQ
~o ~-tx~.004 me
I, k2 0 zsc2 = )R:c + x;c =
= ~ 23, 09 2 + 14,322 = 27, 17 mQ

~i curentul de scurtcircuit:
200 A
I - U
l1Mas=700 A sc2- J3z
sc2
55 kW 0,4·103 ,8,51 kA
108 A J3 · 21, 11. 10- 3
a b Daca Ia curentul de ~oc se tine cont
~i de curentul furnizat de motorul asin-
Fig. 11.3.30. R~ua electrlcl ,1 schema electrlcl echlvalentl
pentru exemplul de calcul. cron, atunci:
i$OC2 = 1,3..f2.·8,51 + 0,7"' 16,3 kA
'
Capitolul
Aparate electrice
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstalafii electrice
4.1. Aoarate elecbice echipament de intrerupere) care Ia ran- - direct, atunci cand benzile bimetalice
de proteqie dul sau intrerupe circuitul de alimentare se afla in circuitul de supravegheat $i
a receptorului pe care il protejeaza. Tn sunt parcurse de intreg curentul sau
Sesizeaza modificarea In timp a anu- acest fel bimetalul releului termic de o parte a acestuia atunci cand se
mitor marimi $i atunci cand acestea iau lntrerupe curenti de valoare mica, ce utilizeaza un $Unt;
valori periculoase, actioneaza in vede- tree prin bobina echipamentului de - indirect, atunci cand benzile bimeta-
rea preintampinarii sau limitarii avariei intrerupere. lice sunt incalzite prin conductie
care s-ar putea produce. Tncalzirea bimetalului se face treptat, $i/sau radiatie de curentul suprave-
in timp, in functie de sarcina $i supra- gheat;
4.1.1. Relee tennice sarcina circuitului supravegheat. Pentru - semidirect (mixt), atunci cand benzile
ca departarea contactului mobil, de eel bimetalice sunt incalzite simultan prin
Sunt aparate destinate protectiei im- fix (fig. 11.4.1) sa nu se faca lent, pentru procedeele de mai sus; bimetalele se
potriva suprasarcinilor de durata. Prin- a nu se produce arc electric ce ar pu- afla In serie sau In paralel cu o rezis-
cipiul lor de functionare se bazeaza pe tea duce Ia sudarea contactelor, relee- tenta de incalzire;
proprietatea bimetalelor de a se defor- le termice sunt echipate cu dispozitive - cu reductor de curent, atunci cand
ma atunci cand temperatura acestora de actionare in salt. curentii de supravegheat au valori
se modifica (fig. 11.4.1). Bimetalul este o Releele termice pot fi cu sau tara re- mari $i nici una din metodele de mai
banda realizata din 2 placi metalice armare, adica prevazute sau lipsite de sus nu satisface. Benzile bimetalice
imbinate prin sudare, lipire sau nituire. dispozitivul de blocare a reancla$arii. Tn se conecteaza in secundarele reduc-
Cele 2 bimetale au coeficienti de dila- cazul lipsei dispozitivului de blocare, torului de curent.
tare termica diferiti. La lncalzire bime- instalatia protejata functioneaza nesta- Tn tabelul 11.4.1 sunt indicate diferite-
talul se curbeaza $i intrerupe circuitul bil, fiind succesiv conectata $i deco- le moduri de incalzire in functie de va-
de alimentare a instalatiei protejate. Tn- nectata. loarea curentului de supravegheat.
treruperea se realizeaza prin cuplarea Reancla$area se realizeaza manual Caracteristica unui releu termic, nu-
releului termic cu un echipament de in- sau automat. mita caracteristica de declan$are, ex-
trerupere - de exemplu, un contactor. Releele termice pot fi prevazute cu o prima dependenta dintre timpul t de
Astfel, releul termic intrerupe circuitul banda metalica de compensare termica declan$are $i raportul 1//R , unde 11/R
• t I . t
bobinei contactorului (sau al altui ce permite declan$area Ia valoarea im- este va Ioarea reg Iata a curentu u1.
pusa a intensitatii din circuit, indepen- Sageata elementului bimetalic (f) de-
dent de temperatura ambianta. Aceasta pinde liniar de temperatura acestuia,
este eficace intre -20 $i + 50°C. astfel ca variatia in timp a acesteia va fi
lnstalatiile trifazate sunt protejate prin
intermediul unui bloc de relee termice, f=Te,
k [2 (
1-e r
_!_] (4.1.1)
adica al unui dispozitiv campus din 3
bimetale, montate fiecare pe cate una
dintre faze care, prin intermediul unei in cazul incalzirii de Ia temperatura
tije comune, actioneaza un sistem de mediului ambiant (8; = 0; cap. 2) unde:
contacte unic. l $i d sunt lungimea $i grosimea ele-
Blocurile de relee termice trifazate se mentului bimetalic, iar k o constanta ce
executa cu sau tara dispozitiv de acti- tine de constructia releului.
onare Ia mersul in doua faze. Dispozi- Substituind pe e, rezulta:
tivul consta in aceea ca, Ia lipsa defor- 1
marii bimetalului dupa una din faze, sa- (4.1.2)
geata rezultata din deformarea celorlal-
te doua bimetale este mult amplificata,
Fig. 11.4.1 Releu tennlc cu reannare: astfel incat circuitul de comanda sa fie
a - principiul de constructie; actionat intr-un timp mult mai scurt.
b - simbolul re/eu/ui termic; Releele termice cu astfel de dispozitive
1 - bimetal; 2 - piesa de incastrare; sunt utilizate, in special, Ia protectia Ia (4.1.3)
3 - tija; 4 - contact fix; 5 - contact suprasarcina a motoarelor trifazate a-
mobil; 6 - resort tensionat; 7 - resort sincrone, pentru a se evita functionarea /Rt- este curentul de reglare a elemen-
comprimat; 8 - opritor; 9- buton in 2 faze a acestora. tului bimetalic;
pentru rearmare; PM - punctul mort. Tncalzirea bimetalelor unui releu ter- T - constanta de timp a acestuia;
mic se poate face: k - coeficientul de schimb de caldura;
Tabelulll.4.1 Moduri de incilzlre in func1:1e de valoarea curentului de supravegheat
~lndirecta prin:
e 1 2 5 10 15 20 25 40 60 100 200 400
- inf~~~re __ X X X X
--
__:_r_!!Q_i~ X X X X X X X - -
Semidirecta -- c
X X X X X X
Directa:
_:_irl seri~ X X X X X -
X
-- --
:_in Qaralel~ ___ - - - -- -

X X X X X X X X ---
- c_u_ !?Unt i X X X X
Cu reductor de curent X X X X
II. lnstalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice
A - suprafata de schimb de caldura. electrica variaza brusc Ia o anumita intre temperatura infa~urarii ~i cea a
in fig. 11.4.2 se prezinta caracteristica temperatura. in protectia Ia suprasar- termistorului exista un decalaj. lnterva-
de declan~are a unui releu termic tri- cina a instalatiilor electrice, cele mai lul de timp necesar termistorului pentru
fazat. utilizate termistoare sunt cele de tip a atinge temperatura infa~urarii se nu-
Valoarea maxima a curentului pentru PTC (cu coeficient de temperatura po- me~te constanta de transfer ~i are va-
care este destinat sa functioneze un zitiv), a caror rezistenta electrica cre~te lori de 0, 1 .. .4 s.
releu termic se nume~te curent de ser- brusc (fig. 11.4.3) Ia o anumita tempera- Termistoarele se folosesc pentru
viciu {15 ). Curentul de reglare /Rt se ale- tura (•nl· Acestea sunt realizate din ti- protectia motoarelor de putere mare,
ge, de regula, in limitele (0,6 ... 1) /5 • tanati de tip ceramic cu insu~iri de se- pentru controlul direct al temperaturii
miconductor ~i caracter feroelectric. infa~urarii statorului.
4.1.2. Relee cu tennistoare Temperatura in jurul careia se produ- Se recomanda folosirea termistoarelor
ce variatia rezistentei se nume~te tem- in curent continuu in campuri electrice cu
Termistoarele sunt traductoare elec- peratura nominala (•nl· Prin modificarea o intensitate mai mica de 1,5 Vlmm.
trice de temperatura a caror rezistenta compozitiei se realizeaza o gama larga Termistoarele sunt integrate in scheme
de termistoare, cu temperaturi nomina- de comanda automata, ca in fig. 11.4.4.
t
le intre 60 ~i 180 oc. Cu butonul (cu retinere) 51 se pune
2h Pentru utilizarea in practica, termistorul in functiune puntea redresoare PR ce
1 I se realizeaza sub forma unei pastile asigura alimentarea in curent continuu
40 min
I ceramice Ia capetele a 2 conducte termi- a celor 3 termistoare plasate in infa~u
I
nale. Termistorul se introduce in zona rarile statorului motorului. Acestea sunt
20
\I
interesata, intre conductoarele in~urarii a legate in serie cu un contactor de
10 carei temperatura se supravegheaza. comanda K2. Astfel contactul K2, nor-
\ mal deschis, din circuitul de comanda
4
a motorului, se inchide. Numai dupa
2 \ (kQ)
R
aceste manevre motorul poate fi pus in
1 1\ functiune prin butonul 51: bobina con-
'\. 4 I
40s tactorului principal K 1 este pusa sub
'\.
20 I II tensiune. Aceasta actioneaza contac-
'
I
3 I tele principale K 1 ~i motorul este ali-
10
II mentat; de asemenea, contactul se-
4
I
2 cundar de automentinere, K1, pentru a
I
putea fi eliberat butonul 51. Daca unul
2 I I
I din termistoare sesizeaza atingerea
1 1 I
0,8
temperaturii nominale (datorita supra-
II sarcinii), rezistenta lui cre~te foarte
0,8 1 2 4 6 10 I
mult, astfel incat contactorul K2 i~i eli-
IRt •n 't
bereaza armatura. Aceasta are drept

Fig. 11.4.2. caracteristica de
consecinta deschiderea contactului K2
declan.-re a unul releu tennlc Fig. 11.4.3 Caracteristica R = f Ma
din circuitul bobinei contactorului K 1,
trtfazat. tennlstorulul.
astfel ca ~i contactorul K 1 este scos
din functiune ~i motorul se opre~te.
PE - - - - - - - -----
1 4.1.3. Relee electromagnetice
L1 I L
L2
L3
--------
o
I
0
N-----, M-f"'
s3 E--
Releele electromagnetice sunt apara-
te destinate protectiei impotriva supra-
2
N ----- curentilor foarte mari, adica a curentilor
I
I
I 2
[][ JW 'K
I
I
I K1
K1' ' '

~--- ------
S1r;1
0
) K2
•
u,~
I rv a b
~ Fig. 11.4.5. Releu electromagnetic:
PR
a - principiul de constructie a unui
Fig. 11.4.4. Schema de prlnclplu de montare a tennlstoarelor pentru releu electromagnetic; b - simbolul
~ Ia suprasarclni a motoarelor: releului electromagnetic;
U1, U2, U3 - termistoare montate in infa~urarile statorice, pe cele trei faze; o - intrefier; 1 - miez magnetic;
PR - punte redresoare; 51 - buton de punere in functiune a PR; 2 - bobina; 3 - armatura mobila;
K 1 - contactorul de actionare a motorului; K2 - contactor de comanda in 4 - resort; 5 - contacte normal des-
curent continuu; 52, 53 butoane de pornit ~i oprit ale motorului. chise; 6 - contacte normal inchise.
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstala!ii electrice
F de scurtcircuit. Asupra armaturii mobile actioneaza

Releele electromagnetice au ca ele- doua forte antagoniste: forta dezvoltata
Fem2 ment constructiv principal un electro- de resort (F,) $i forta electromagnetica
: magnet (fig. 11.4.5). Bobina electromag- (Fem). Acestea sunt date de relatiile:
netului este traversata de curentul su-
r - - - - - - - - ' - - > f - - - - + - - F,1 pravegheat. Armatura electromagnetu- F,=k,(L1-a)l
r - - - - - - - / - f - - - - > ' f - - - - F12 lui este retinuta in pozitia departata de 12
un resort. Simbolul este prezentat in Fern =kern a2 (4.1.4)
fig. 11.4.5 b.
0 1em1 1em2 I
ooo8 l5~
~~~
0
(C) or- cooo.oo.o 0
Fig. 11.4.8. Modlftcarea curentulul T"""C\JC\J(f') L()COCO,.... r- C'\J (C)
A
de reglare ,_ prtn modlftcarea 100
a a
lntrefterulul initial de Ia 1 1a 2 > ~5 1 •
40
\ \ I\
c 20
\1\ \ \ \ \ l\ \ \,\
F I 10
4
2 \ \ \ \ \ \ \ l\1 ,\1\\\
1 \ \ \I\ 1\ 1\ \ \ \ \ l\ \\'
40
20 ,\'
10 \ \ 1\ 1\ 1\\ \ \ l\1\\ \
6
4 \ 1\ 1\ \ \ \ \.'\ ,\.
2 \ 1\ \ \\\ \ \\ ~-...: \.\'
1
0,6
:!!2: 0,4 \. \.1\. 1\. \. .\. ~\..
0,2 1\. ,\
0,1
1\ \\ \ ."\ ~
-~
0 1em1 1em2 I 0,06
Fig. 11.4.7. Modlftcarea curentulul

de reglare ' - prin modiftcarea
0,04
0,02
0,01
0,006
' \..
'\I"\
'\I" \..
"' "' r\. "'' .\.. ·' "'"-1\: I\.. I\..
~~ ~
,\..\.. -"I'\.
slg_,l resortulul de Ia L1 1 la L12 > L1 1 • -0,003

10 1 2 3 4 6 8 102 2 3 4 6 8 103 2 3 4 6 8 104 2 3 4 6 8 105
t -I[A)
Fig. 11.4.10. caractertsticlle de protecJie Ia suprasarcinl ale unei serii de

slgura$ raplde.
300
200 /
td
ilt=2'f21s I
."-._,
100 I~ /
80 ilt 'f21s
60 A
0 Iem I l 40
'-L 400, 375, 355
10 / y ..-: 300, 250
Fig. 11.4.8. Caractertstlca t = f(l) a ~ 30
~
~ 224
releelor electromagnetlce cu !9 .. ::;.. 200, 160
~mporizare lndependentl de curent ~

c
20
~
~ :::: ~
~~
.... . ~
~
125
80 100
---
10 63
~ 8 50 35
0 25
6 :...- I""'
20
t 4
3
~~
~
IP": ~ ....
....
~ :;...-
~ ::::;;..
...... ~ ;..I'
~
16
10
2 6
1.1 ~~ ~::::::
~ :::::
~~
- -
1
0,8
0,6
0,4 / ~~
0,3 k ' z. . .
0,2 '-7
0
/
lem I 0,1
Fig. 11.4.9. Caracteristica de 0, 1 0,2 0,3 0,5 0,8 1 2 3 4 5 6 8 10 20 30 40 60 100
declarlf&re a releulul ___,. Curent de scurt circuit stabilizat Is [kA)
electromagnetic cu temporizare
dependentl de curent. Fig. 11.4.11. Caracteristlcile de llmltare ale unel seril de slgura$ fuzibile.
unde: bile cu 0 masa inerta, durata deplasarii Timpul de topire a sigurantei este dat
kr :;;i kern - sunt constante ce depind echipajului mobil fiind cu atat mai mica de relatia:
de constructia releului; cu cat curentul care strabate bobina
I - intensitatea curentului ce trece prin este mai mare. Caracteristica de de- (4.1.6)
bob ina; clan:;;are este prezentata in fig. 11.4.9.
{J - intrefierul dintre armaturile fixa :;;i Temporizarea mai poate fi realizata :;;i
cea mobila, reglabil cu ajutorul unui pe cale electrica. in acest caz, in circu-
excentric; itul principal al instalatiei protejate se unde:
L1 - sageata resortului in pozitia in care leaga bobina de excitatie a unui releu fum - este eel mai mare curent care nu
cele doua armaturi sunt lipite electromagnetic cu actiune netempori- produce topirea sigurantei sau eel
(6 = 0); aceasta se modifica prin zata. mai mic curent care o tope:;;te;
modificarea pozitiei punctului B in Temporizarea poate fi realizata :;;i pe T- este constanta de timp a sigurantei.
care se prinde resortul. cale electronica. in fig. 11.4.10 sunt prezentate carac-
Pentru o anumita valoare a curentu- in cazul curentilor de scurtcircuit teristicile de protectie Ia suprasarcina
lui care traverseaza bobina electro- foarte mari, pentru comanda intrerup- ale unei serii de sigurante rapide, iar in
magnetului, numit curent reglat /em, re- : toarelor se folosesc relee ultrarapide. fig. 11.4.11 sunt prezentate caracteris-
leul i:;;i atrage armatura mobila :;;i des- Releele ultrarapide determina deschi- ticile de limitare ale unei serii de sigu-
chide contactele 6, inchizand contacte- derea contactelor intreruptoarelor in rante fuzibile.
le 5. timp extrem de scurt, de ordinul milise-
4.2. Aparate electrice de
~
. cundelor, sau :;;i mai scurt, realizandu-
J
Iem = kk, · 60 · ...;a- uo (4 · 1·5) se astfel deschiderea contactelor Ia o '
1
conectare
em valoare inferioara curentului de scurt-
unde: circuit de :;;oc. 4.2.1. lntreruptoare de putere
60 - reprezinta intrefierul maxim (initial) Se construiesc :;;i relee magnetoter-
dintre armaturile fixa :;;i mobila. mice formate dintr-un releu electro- Sunt aparate mecanice de comuni-
Relatia 4. 1.5 evidentiaza modurile in magnetic :;;i un releu termic; primul asi- catie, capabile sa inchida, sa suporte :;;i
care se poate modifica valoarea curen- gura protectia impotriva curentilor de sa intrerupa curentii in conditii normale
tului de reglare: scurtcircuit :;;i Ia doilea impotriva supra- de functionare a circuitului :;;i, de ase-
- prin modificarea intrefierului initial curentilor. menea, in conditii prestabilite, sa in-
60 (fig. 11.4.6}, chida pe o perioada specifica :;;i sa in-
Pentru un intrefier initial 6 1 , intersec- 4.1.4. Sigurame fuzibile trerupa curentii anormali cum sunt cu-
tia dintre cele doua functii Fem 1 :;;i F, 1 rentii de scurtcircuit.
are loc in punctul 1 (fig. 11.4.6), curentul Sunt aparate de comutatie care in- in acela:;;i timp sunt prevazute cu
de reglare rezultfmd lem 1 • trerup circuitul in care sunt instalate, relee :;;i declan:;;atoare, realizand astfel
Prin cre:;;terea intrefierului initial Ia va- prin topirea unuia sau a mai multor ale- protejarea liniilor electrice :;;i a circuite-
loarea 62 punctul 1 se muta in 2, caruia mente concepute :;;i calibrate in acest lor de forta impotriva supracurentilor
ii corespunde un curent lem2 >lem 1 scop, atunci cand curentul care parcur- de sarcina :;;i de scurtcircuit, ca :;;i im-
- prin modificarea sagetii resortului 4 ge siguranta depa:;;e:;;te o anumita va- potriva lipsei de tensiune.
din fig. 11.4.5 (fig. 11.4.7;. loare pe o anumita durata. in fig. 11.4.12 se prezinta diagrama de
Pentru sageata .12 > .1 1 , curentul de re- Sigurantele fuzibile asigura protectia limitare a curentului pentru o serie de
glare cre:;;te de Ia valoarea Iem 1 Ia Iem2 . impotriva supracurentilor de scurtcircu- intreruptoare ultrarapide.
Aceste relee actioneaza Ia depa:;;irea it :;;i de sarcina. Pe axa absciselor se prezinta valoa-
curentului de declan:;;are /em :;;i se nu- Exista doua tipuri de sigurante fuzibi- rea efectiva a curentului de scurtcircuit
mesc relee cu temporizare indepen- le: cu filet :;;i cu mare putere de rupere. trifazat stabilizat:
denta de curent (fig. 11.4.8). Elementul principal al unei sigurante u
Releele electromagnetice pot actiona este fuzibilul, realizat cu sarma rotunda lsc = J3zsc (4.2.1)
cu temporizare dependenta de curent, din cupru sau argint calibrata, Ia sigu-
de exemplu, prin cuplarea armaturii mo- rantele cu filet sau cu benzi in paralel, Atunci cand intreruptorul este instalat
Ia sigurantele cu mare putere de rupe- pe partea de joasa tensiune, in imedi-
180 re. Firul sau benzile se monteaza intr- ata apropiere a unui transformator, cu-
.~~
X 170
I
~ 160 / un corp ceramic umplut cu nisip de rentul de scurtcircuit se calculeaza,
<(' 150 cuart :;;i terminat cu capace sau cutite acoperitor, cu ajutorul tensiunii de
~ 140 .-:'2-~()~ de contact. scurtcircuit a transformatorului, usc"
130
- 120 "' Atunci cand intensitatea curentului
. 07 ~ ; I =I 100
:::J 110
lJ! 100 "'/ ~ depa:;;e:;;te o anumita limita, fuzibilul se sc n.. u (4.2.2)
0
Jl. 80
90 , , ~
..... ~ooo~
-:..;....-
tope:;;te :;;i intrerupe circuitul. Curentul
cu care siguranta fuzibila poate fi incar- unde:
sc
70 ~~~A cata in regim permanent, tara ca tem- lntr - este curentul nominal al transfor-
v. ,...
/. I."'
60
50 ;.',
~
sop A. peratura punctelor de contact cu cir- matorului.
40 cuitul exterior sa depa:;;easca valoarea Pe ordonata graficului se prezinta
30 I -400-SOOV-
20 / - -250V - maxima admisibih3, se nume:;;te curent curentul de :;;oc. in fig. 11.4.12 sunt tra-
1 1
10 nominal al sigurantei, ln. Supracurentul sate caracteristicile de limitare: pentru
0 10 20 30 4050 60 7080 90 100 cu care siguranta poate fi incarcata in o anumita valoare a curentului de
- lsc [kA) regim permanent, tara a se topi, se scurtcircuit lsc' se determina curentul
nume:;;te curent limita inferior, de scurtcir~uit maxim limitat 11, para-
Fig. 11.4.12. Diagrams de llmltare a
, II" .. 1, 1 In. Curentul care determina metrii curbelor fiind curentul nominal al
curentulul pentru 0 serle · topirea sigurantei se nume:;;te curent aparatului :;;i tensiunea lui nominala.
L.__d_e_lntreru
___ __re_u_lb'a
ptoa __ra_p_lde __1
• _ _, limita superior 1 .. 1, 15 In. in fig. 11.4.13 se prezinta caracteris-

15
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstalatii electrice
tica de limitare a unor intreruptoare ul- toare sau relee. Elementele caracteristicilor cores-
trarapide de fabricatie AEG, unde: in fig. 11.4.14 este prezentata schema pund urmatoarelor tipuri de declan:;;a-
1 - curba curentului limitat, bloc a unui intreruptor de protectie, toare:
2 - curba curentului nelimitat, unde: 1
m - electromagnetice, cu temporizare
15 - curentul de :;;oc, 1 - este intreruptorul cu organele de independenta de curent;
10 - curentul de varf limitat. cuplare, camerele de stingere, za- mtm - electromagnetice, cu dispozitiv
intreruptoarele pentru protejarea mo- vorul :;;i organul de actionare; de retinere mecanica;
toarelor de curent nominal mic, preva- 2 - declan:;;atoare de supracurent ter- mt - electromagnetice, cu temporizare
zute cu declan:;;atoare de supracurent mic temporizate t :;;i electromagne- scurta;
termice :;;i electromagnetice poseda, tice netemporizate m; 1 d - electrodinamice.
pentru curentii reglati foarte mici, o re- 3 - declan:;;ator de tensiune minima r Liniile trasate intrerupt completeaza
zistenta proprie - a arcului electric - sau declan:;;ator de curent de lucru f, caracteristicile intreruptoarelor cu o zo-
atat de mare incat reu:;;esc sa reduca 4 - contacte auxiliare. na de protectie asigurata de relee tar-
un curent de scurtcircuit lsc' oricat de in fig. 11.4.15 sunt prezentate carac- mice.
mare, Ia sau sub valoarea capacitatii teristicice de protectie ale unor intre-
de rupere a lor. Aceste intreruptoare ruptoare prevazute cu declan:;;atoare 4.2.2. Contactoare
sunt nelimitat stabile Ia scurtcircuit. electromagnetice:
Elementele constructive principale , a - cu temporizare independenta de Contactoare mecanice
ale intreruptoarelor sunt: curent; Sunt aparate de comutatie cu o sin-
- mecanismul de inchidere :;;i deschide- b - cu temporizare dependenta de cu- gura pozitie de repaus, actionate in alt
re a intreruptorului; rent; mod decat manual, capabile sa inchi-
- contactele intreruptorului :;;i dispozi- c - combinate, cu temporizare scurta da, sa suporte :;;i sa intrerupa curenti in
tivele de stingere a arcului electric; de curent :;;i tara temporizare; conditii normale ale circuitului, inclusiv,
- dispozitivele de protectie: declan:;;a- d - combinate, tara temporizare :;;i curentii de serviciu :;;i de suprasarcina.
electrodinamice. in fig. 11.4.16 se prezinta schema de
100
I_!_ 21 I
90 -
s ,' '~
.. ..'..
I
T 1~g
loj&1 \ '
. I\ I
80
I
.. . '
m1n. 10
\ 1 \
i;j 70
'•
'
I l ~ t \
\ t
~
~
E
60
2'\ I 40
10
\
\
'
coscp=0,25-
_o
_:_;n
I 4 ' 1\
1\ mt
v
50
1
s 0,4
\
40
1 30 I 500V 380V 220V
0,1
0,04 \
20 ~ P' 1 0,01
........ -....m
... r-...
r-r-
) P' -0,004 -0,004
10 1 2 4 610 20 406080 1 2 4 610 20 406080
I a _1
~
b -- I
IR
0 10 20 30 40 50
lsc [kA] T 1~g 100
11n. ~~
\
1
\
Fig. IIA.13. CaractertsUca m1n. 10
de llmltara a unor tntraruptoare
l ~
\ \
uttraraplde AEG. t
l ~ \ t
I ~~
\
----1 -1 40
\
!f ;~3. 10
4
L-:--J '
' 1
~-r·--3~-------1~--41 s mt
0,4 s 0,4
~-~_j I I I i i 0,1 0,1
1
0
m
' 0,04 0,04
I I O,Q1
~ 0,01
........
-
0 004
' 1 2 4 610 20 406080
I
-lA
0,004
0,001
2 4 610 20 4060 100
' d
1'
I
c d --lA
Fig. IIA.14. Schema bloc a unul Fig. 11.4.15. CaractertsUclle de proteqle ale unor lntreruptoare previzute
tntrarupitor de Protec1ie· cu declan.-oare elecb'omagnetlce.
11. lnstalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice
principiu a unui contactor electromag- punti cu tiristoare. re ar aparea in cazul sarcinii inductive.
netic. inchiderea ~i deschiderea con- in fig. 11.4.18 se prezinta schema unui
tactorului se comanda prin butoanele contactor static de curent continuu. 4.2.3. Disjunctoare
5 1 ~i 52 care stabilesc sau intrerup in faza initiala se comanda conductia 'i disjunctoare difere-*ale
circuitul electromagnetului de actio- , tiristorului auxiliar T2. Condensatorul C
nare. Pentru mentinerea contactelor in se incarca Ia o tensiune egala cu aceea Disjunctoare
stare inchisa, butonul de pornire 51 . a sursei, cu polaritatea indicata in 5unt aparate de actionare ~i protec-
este ~untat de contactul de automenti- partea stanga a condensatorului C. La tie a instalatiilor de distributie a energi-
nere Ka. sfar~itul perioadei de incarcare, curen- ei electrice.
Circuitul de comanda se poate tul se anuleaza ~i tiristorul T2 se deza- Functiile unui disjunctor sunt:
alimenta, din retea, cu curent alternativ, i morseaza. - stabilire, intrerupere ~i comanda a
inchiderea contactorului se reali-
1
in mod direct, sau cu curent continuu, unui circuit;

prin intermediul unui redresor. in aces- ' zeaza prin comanda conductiei tiristo- - protectie impotriva suprasarcinilor ~i
te cazuri, electromagnetul de actionare • rului T1. Condensatorul C ~i bobina L a curentilor de scurtcircuit prin inter-
joaca ~i rolul de decla~ator de tensiune au tendinta de a amorsa o descarcare mediul releelor termice ~i electromag-
minima. oscilanta prin tiristorul T1 ~i dioda D2. netice integrate.
Bornele contactoarelor inchid contac- Descarcarea inceteaza dupa o jumata- in fig. 11.4.19 se prezinta schema de
tele principale Ia o tensiune (0,9... 1, 1)Un te de perioada, deoarece dioda D2 nu principiu a unui disjunctor, in care:
~i le deschid atunci cand tensiunea , permite inchiderea curentului in sens 1 - reprezinta polii sau contactele prin-
scade sub 0,7 Un. Daca deschiderea invers. Condensatorul C ramane incar- cipale prevazute cu sistem de
contactorului in cazul reducerii tensiunii cat cu o tensiune egala cu aceea a sur- stingere a arcului electric;
pentru un timp scurt este nedorita, ' sei, insa cu sensul inversat. 2 - releul termic;
alimentarea bobinei de actionare se intreruperea circuitului se obtine prin 3 - releul electromagnetic;
face cu un dispozitiv de intarziere. · comanda aprinderii tiristorului T2. Atunci 4 - legaturile mecanice care conduc Ia
Contactoarele sunt destinate comen- · condensatorul C este legat in paralel cu deschiderea automata a con-
zii Ia distanta. 5e folosesc in instalatiile · tiristorul T1, care se dezamorseaza, fiind tactelor principale ~i. prin aceasta,
de automatizare. Acestea sunt destina- supus unei tensiuni inverse. Condensa- Ia intreruperea circuitului;
te sa suporte un numar mare de mane- torul C se descarca prin T2 ~i sarcina z 5 - dispozitivul de anclan~are ~i de-
vre (105 ... 10 7), cu o frecventa de co- ~i apoi se incarca in sens inversat, pre- clan~are;
nectare ridicata. gatind o noua conectare. 6 - levierul de comanda manuala sau
Contactoarele nu au rolul de a reali- Dioda D1 serve~te Ia protectia impo- automata.
za protectia impotriva curentilor de triva supratensiunilor de comutatie cain fig. 11.4.20 a sunt prezentate cur-
scurtcircuit ~i. de aceea, contactoarele bele de declan~are a disjunctoarelor
se leaga in serie cu sigurante fuzibile pentru curenti nominali mai mici de
sau alte echipamente de protectie. 100 A. Curba tip L corespunde protec-
Contactoarele se aleg in functie de cutiei generatoarelor ~i a cablurilor lungi,
rentul nominal In ~i tensiunea nominala in regimurile de neutru T.N. ~i I.T.
Un. Curentul nominal al contactorului
trebuie sa fie mai mare decat curentul
nominal al circuitului sau coloanei pe 1
care se monteaza.
Contactoare statice +
Fata de contactoarele mecanice,
Flg.ll.4.16. Schema de prtnclplu a
contactoarele statice realizate cu ajuto- 1
unui contactor electromagnetic. o, z

rul tiristoarelor, diodelor prezinta avan-
tajele lipsei organelor de mi~care, al
comenzii simple, gabaritului redus, pre-
cum ~i pe acela al posibilitatii reglarii
puterii absorbite de receptor.
in fig. 11.4.17 a se prezinta schema Fig. 11.4.18. Schema unui contactor
de principiu a celui mai simplu contac- a
U,i static de curent continuu.
tor de curent alternativ monofazat din
l l l--- J_ z
doua tiristoare in montaj antiparalel.
Fiecare tiristor conduce in dite una
dintre semiperioade. La sfar~itul fieca- 5
rei semiperioade, in momentul in care
curentul trece prin zero, conductia in-
I
ceteaza. in urmatoarea semiperioada,
prin intermediul unui impuls de curent wt __ J
I
aplicat portii tiristorului T2, acesta con- I
duce. Lipsa impulsurilor aplicate tiri- b t----..4

I
stoarelor conduce Ia deschiderea con-
tactorului.
. _Prin reglarea timpului de conductie a Fig. 11.4.!~n=or de c.a
t1nstoarelor se regleaza puterea trans-
terata sarcinii. a - schema de principiu; Fig. 11.4.19. Schema de principiu a
i n curent alternativ se folosesc ~i
1 b - principiu/ de functionare.
L __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...J
unui disjunctor.
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstalalii electrice
(/em= 2,6 ... 3,85 /R1); curba U corespun- toare de curent de precizie $i se ali- loarea efectiva de 100 kA, Ia 42 kA.
de protectiei cablurilor care alimentea- menteaza de Ia o sursa auxiliara. Disjunctoarele se aleg in functie de
za receptoarele clasice (/em = 5,5...8,8 Aceste declan$atoare realizeaza 3 ni- tensiunea retelei, frecventa. curent per-
/Rt); curba D corespunde receptoarelor veluri de protectie (fig. 11.4.21): manent, numar de poli, curentul de ru-
cu un curent mare Ia punerea sub ten- 1 - Ia suprasarcina; pere, tipul receptoarelor.
siune (/em = 10... 14 IR 1); curba MA co- 2 - impotriva curentilor de scurtcircuit; Curentul nominal al disjunctorului tre-
respunde protectiei demaroarelor mo- 3 - ,instantanee". , buie sa fie mai mare decat curentul per-
toarelor (/em = 12,5 IR1). Cu /em s-a Exemplu: un disjunctor SCHNEIDER manent, iar curentul de rupere trebuie
notat curentul de reglare a releului ELECTRIC tip C 400 N cu un declan$a- 1
sa fie mai mare decat curentul de scurt-
electromagnetic $i cu /Rt - curentul de tor electronic ST 204S are protectia Ia circuit din locul in care este instalat.
reglare a releului termic. suprasarcina reglata Ia 0,5x400 = 200 A, in tabelul 11.4.2 sunt prezentate princi-
in fig. 11.4.20 b sunt prezentate cur- protectia Ia scurtcircuit reglata Ia palele caracteristici ale unor disjunctoa-
bele de declan$are a disjunctoarelor cu 10x200 = 2000 A $i protectia ,instanta- : re fabricate de SCHNEIDER ELECTRIC,
curenti nominali intre 125 $i 1250 A. nee" reglata Ia 15 In= 15x400 = 6000 A. pentru tensiunea nominala de 440 V.
Disjunctoarele cu curba D se folosesc Declan$atoarele electronice se folo- Prin filiatie se intelege utilizarea pute-
pentru alimentarea receptoarelor clasi- sese pentru protectia cablurilor, trans- rii de limitare a disjunctoarelor, oferind
ce, cele cu curba G pentru generatoare formatoarelor, generatoarelor. Au o posibilitatea de a instals, in aval, dis-
$i cabluri foarte lungi, cele cu curba SA mare precizie de reglare $i sunt insen- junctoare mai putin performante. Dis-
au o ameliorare a selectivitatii protecti- sibile Ia temperatura ambianta. junctorul din amonte joaca, in acest
ilor, cele cu curba MA se folosesc pen- in fig. 11.4.22 sunt prezentate curbele caz, rolul unei bariere pentru curentii
tru demaroarele motoarelor electrice. de limitare in curent ale unor disjune- inten$i de scurtcircuit.
Anumite disjunctoare au integrat un toare construite de firma SCHNEIDER Filiatia se refera Ia toate aparatele si-
declan$ator electronic. Acesta realizes- ELECTRIC, Ia o tensiune de 380 V. ! tuate in aval, nu numai Ia doua aparate
za protectia declan$atoarelor de tip D, Exemplu: un disjunctor C 400 L limi- : consecutive. Se precizeaza ca curentul
G $i SA. El este alimentat prin capta- teaza un curent de scurtcircuit cu va- de rupere a disjunctorului din amonte
.-~--------------~~--~-------------------------------,
t[s] t[s) t[s)
10000 10000 10000
5000 5000 5000
2000 2000 1
2000
1~ 1~ 1~
200 \ 200 \ 200
100 100 100
50 1\ 50 \ 50
20 20 20
10 10 10
5 5 5
2 2
1
0,5
1
0,5 0, 5
1 2
L I[ IMA L ~ ~~A
8·~ 8·~
2
0,~5 0,05
1
o.~5
8· 'l
...... l..
0,02 0,02 0,02
0~5
O~Ql O~Q1 1 r--
O,wo O,w5
0,002 0,002 0,002
0,001 0,001 1
0,5 2 3 45 7 10 20305070100200 VIn 0,5 2 3 45 710 20005070100200 Vln O,OO 0,5 1 2 3 45 710 20305070100200 Vln
a b
Fig. 11.4.20. Curbele de declallf&re ale dlsjunctoarelor: Fig. IIA.21. ~a Ia
a - pentru curenti nominali mai mici de 100 A; suprasarclni (dlsjunctor cu
b - pentru curenti nominali intre 125 $i 1250 A. decla.,.ator electronic).
Tabelulll.4.2. Princlpalele caractertstlcl ale unor dlsjunctoare fabricate de SCHNEIDER ELECTRIC,

pentru tenslunea nomlnali de 380 V
Tip disjunctor Curent Curent de Tip Curent Curent de
permanent [Al rupere lkAl disjunctor permanent [A] rupere [kA]
C 32 a
--------
38 4,5 _ ~- 160H , 160 35
c __ Q_1@__L__ ---~ ~~-- :J6_p~ ~ ____ --+- __ 15(f- _
1 60
32 N
- ··--------------------- 38 ___8_
___ g_~2_H 40 10 ____ _,_ __ TC_160H_ 25
22 C 250 N -----r--250 _________35 - - -
C 32 L 38
C 32 LH
- - - ----- --
40 50
------a(5o A)-- -~-------c2soT-
c 250 H I 2SO-
---t-- - - -2-5-o --- -------15_0__ _
50
c 63 H 63
6 (63 A) - - _, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
-
C 63 L
-----------
60 __g£_ ____ --+--C_4_9Q__N __l __ -~QQ____ __ _ _ 35 __ _
c 1?2 PilL___ ~----~- --- I ___ 50 __ _ ,_ _ _g _1_oo tL 409 __ __ §() __
c 100 100 10 C 400 L 400 150
TC 100
-------- -·------- --·-
- - - - - - - - - - - ------ ------ -----------
c 125 N
-------------- - ---· -·-- 125 -
22
s(f- I c 630 N
--~---C63o_H____
[___ ___ 63Q___ - __; __ --35- --
63o 5o
C 125 H
- -------
125
- - - - - - - - - - - - --- -- - - ----------
c 125 LB 125 100 . -- C630 L-- 630 150

C 125 L 125
--=----:=--=---------i--------'-'=-=--------- -----,--------
1so ______ +
c fooo L 10oo 15o
c 160 N 160 I 25 ! c 1250 1250 50
I
trebuie sa fie superior curentului de ELECTRIC care asigura selectivitatea. automat.

scurtcircuit din locul in care este instalat. in fig. 11.4.25 se prezinta un exemplu de in absents unui curent de defect, flu-
in tabelul 11.4.3 sunt prezentate dis- alegere a disjunctoarelor. Limita de xurile magnetice produse de bobinele
junctoarele care pot fi montate in aval, selectivitate intre Do - D1, D'o - D4, D'o infal?urate pe tor au suma algebrica nu-
cu puterea de rupere ,intarita" prin fili- - D1, este multiplicata cu numarul de la. in cazul aparitiei unui defect, fluxul
atie cu disjunctoarele din amonte. transformatoare legate in paralel. 380 v
Exenplu: filiatie in trei trepte (fig. 11.4.23). Disjunctoarele Do ~i D'o se aleg de
Disjunctorul A alege un C 250 L cu o tip C 1250 cu curentul nominal 1250 A A~ 200A 200C 250 L
> 1155 A ~i cu puterea de rupere
putere de rupere de 150 kA, pentru un I
lsc = 80 k1
curent de scurtcircuit in aval de 80 kA. 50 kA > lsc = 48 kA.
Disjunctorul B alege un C 125 N care,
del?i are o putere de rupere de 22 kA,
Celelalte disjunctoare se aleg in
. functie de curentii nominali, de curentii 8 I
prin filiatie, puterea de rupere este
,intarita" Ia 150 kA. Disjunctorul C se
de scurtcircuit ~i de selectivitatea pre-
. cizata in tabelul 11.4.4.
lsc =50 kA j 63 A C 125 N
alege un C 32 N, puterea de rupere de

8 kA fiind ,intarita" prin filiatie cu
C 250L Ia 25 kA, peste 150 = 24 kA.
Disjunctoare diferentiale
Au rolul de a asigura protectia:
- personalului de exploatare impotriva
I
C j25 A C 32 N
lsc = 24 kA
Prin selectivitate se intelege coordo- contactelor indirecte;
narea dispozitivelor de intrerupere au- - a echipamentelor ~i constructiei Ia
tomata, astfel incat un defect care in- existenta unor curenti de fuga pe una Fig. IIA.23. Flllatlaln trel trepte.
tervine intr-un punct oarecare al retelei din faze datorita unor defecte cum ar
sa fie eliminat de disjunctorul amplasat fi: scurtcircuit, contacte imperfecte,
in amonte fatfl de locul defectului. defecte de izolatie.
in fig. 11.4.24 se prezinta un transfor- I Dispozitivul diferential este format
mator care alimenteaza 3 tablouri de dintr-un circuit magnetic in forma de
distributie. • tor pe care sunt bobinate (sau il traver-
Selectivitatea este ideala daca, pen- • seaza) circuitul sau circuitele de faza ~i
tru oricare defect, suprasarcina sau eel de neutru. D,
scurtcircuit, disjunctorul D2 se deschi- in fig. 11.4.26 a se prezinta schema ,
de ~i D1 ramane inchis. in acest fel se unui disjunctor diferential monofazat, in
intrerupe alimentarea cu energie elec- care sunt prezentate:
trica numai a receptoarelor care sunt 1 - contactele;
situate in aval de locul defectului. · 2 - declanl?ator magnetotermic;
Selectivitatea se poate realiza fie in 3 - tor;
functie de curentul de declan~are /m 4 - circuit de faza;
(selectivitate ampermetrica), fie in tunc- 5 - circuit de nul;
tie de timpul de declan~are td (selecti- 6 - bobina de masura;
vitate cronometrica). 7 - electromagnet; Fig. IIA.24. Transfonnator care
in tabelul 11.4.4 se prezinta coordona- 8 - buton de ancla~are a disjunctorului; allmenteazl trel tablourl
rea unor disjunctoare SCHNEIDER 9 - buton de declan~are manual sau de dlstrlb~Jtie.
4
2 3 4 5 6 7 8 910 20 30 40 50 60 70 80 90 100 200 [kA]
Fig. 11.4.22. Curbele de llmltare 1n curent ale unor dls)unctoare construtte

de ftnna SCHNEIDER ELECTRIC, Ia o tenslune de 380 V.
magnetic din tor are o valoare diferita 1
siune electromotoare, iar electromag- In cazul in care se realizeaza selecti-

de zero, in bobina 6 se induce o ten- 1
netul 7 produce declanl;larea disjuncto- ' vitatea orizontala, disjunctorul din
rului. In cazul unui disjunctor trifazat, in amonte este fara protectie diferentiala.
afara bobinei 6, pe un tor sunt dispuse In cazul unui defect se intrerupe numai
4 bobine traversate de curentii de faza circuitul in care acesta s-a produs (fig.
l;li de curentul din conductorul de nul. 11.4.27 a).
1
Sensibilitatea disjunctorului diferenti- In cazul selectivitatii verticale, sensi-

al precizeaza valoarea curentului de bilitatea disjunctorului din amonte 11d
1
defect care conduce Ia declanl;larea trebuie sa aiba o valoare de 2 ori mai

disjunctorului. Acest curent are valori mare decat cea a disjunctorului din
de 6, 10, 30, 100, 300 l;li 500 mA l;li 1A. aval 12 d' iar timpul de declanl;lare a dis-
In cazul in care se instaleaza mai junctorului din amonte trebuie sa fie
multe disjunctoare diferentiale, se poa- mai mare decat al disjunctorului din
Fig. IIA.28. Schema de prtnclpiu a te realiza fie o selectivitate orizontala, aval (fig. 11.4.27 b).
lntrenlptorulul dlferentlal. fie o selectivitate verticala.
1n=1155 A 1n=1155 A
c 1250 tips c 1250 tips

~ selectivitate
totalii
~
selectivitate
selectivitate lsc=48 kA totalii
totalii
1n=350 A In= 230 A
C 400 L
~ C 250 L
~ C 32 LH
SA 400
r_. . ___..__s_c=__-4kAt-~
SB 250 20 A
~
lsc= 30 kA selectivitate
totalii
1 30 selectivitate
selectivitate
totalii \:" ~ totala
C 125 L
125 A
c 100
80 A
curba U
~ C1 ~~5AL
1n=72 A
i@!] 1 20
n= A
c2:~L
curba U
selectivitate
totalii
rv
C 32 N
25 A
Flg.IIA.25. Exemplu de alegere a dls)unctoarelor.
1
J
I I
1 1
5
:------:.
,
~-···~
....
,--· ~
~----cp
a
,--· ~
~----cp
b b
a
Fig. 11.4.26. Dls)unctor dlferentlal:

a - schema disjunctorului diferential; Fig. 11.4.27. Reallzarea selectlvtti1il
b - simboluri utilizate in schemele electrice ortzontale (a) ,1 vertlcale (b).
II. lnstala1ii electrice Capitolul 4: Aparate electrice
4.2.4. lntreruptoare diferentfale semnalizare sunt cu incandescenta Ia o · In afara de sonerii mai sunt utilizate,
tensiune mai mica de 130 V, putere de ca aparate de semnalizare sonora: bu-
Se folosesc pentru: . 2,6 W, sau cu neon care functioneaza . zerele, hupele ~i sirenele. Acestea, de
- personalului de exploatare lmpotriva Ia tensiuni cuprinse lntre 110 ~i 380 V, regula, sunt montate In schemele de
atingerilor directe sau indirecte cu precum ~i blocuri cu butoane de co- comanda ale diferitelor tablouri de au-
mediile bune conducatoare de elec- manda ~i semnalizare. tomatizare.
tricitate, adica lmpotriva riscului de
electrocutare. Aceste lntreruptoare 4.3. Aparate elecbice • Aparate de semnalizare luminoasi
diferentiale sunt cu sensibilitate de semnallzare
ridicata, de Ia 10 pana Ia 30 mA; Acestea sunt Iampi de semnalizare cu
- protectia instalatiilor lmpotriva defec- Semnalizarea electrica are drept scop diode electroluminiscente cu rezistenta
telor de izolatie, care au ca urmare · transmiterea Ia distanta a unor infor- · de balast lncorporata sau coloane lumi-
deteriorarea materialelor ~i provoca- matii sub forma luminoasa sau sonora. noase ce pot avea pana Ia cinci etaje.
rea incendiilor; aceste intreruptoare lnformatiile se codifica dupa care se
diferentiale au o sensibilitatea de Ia transmit Ia distanta. 4.4. Aparate electrtce
100 mA pana Ia 300 mA. Prin codificarea semnalului se lntele- Clemlsuri
Schema de principiu a intreruptorului ge transformarea unor informatii, In
diferential este prezentatii In fig. tensiune sau curent, prin contacte ac- Un aparat de masura este un sistem
11.4.28. Pe torul 1, situat in aval de ln- tionate automat sau prin butoane. care traduce un fenomen fizic intr-un
treruptor, se monteaza bobine traver- Semnalul este transmis prin linii $i une- alt fenomen care poate fi vizualizat ~i
sate de curentii din circuitul de alimen- . ori este amplificat. Semnalul transmis apreciat. in fig. 11.4.32 se prezinta sche-
tare; 2 este un buton pentru verificare . actioneaza fie direct, fie prin relee. ma bloc a unui aparat de masura.
(testarea) functioniirii ansamblului; Sursa de energie este de curent al-
3 - rezistenta aditionala !?i de protectie ternativ: 12, 24, 48 V sau de curent 4.4.1. Aparate magnetoelectrice
a circuitului de testare; 4 - buton rota- : continuu (baterii de acumulatoare).
tiv de rearmare sau comanda manuala Acestea au in constructie un magnet
a inchiderii sau deschiderii; 5 - dispo- . • Aparate de semnalizare sonorA permanent ce produce un camp
zitiv pentru blocarea lntreruptorului In magnetic uniform.
pozitie deschisa, in vederea evitarii In fig. 11.4.31 se prezinta schema unei in acest camp se gase~te o bobina
reancla~arii lntreruptorului; 6 - organ de sonerii, unde: mobila ce este alimentata cu un curent
comandii. 1 - este clopot; proportional cu marimea de masurat.
intreruptorul diferential poate fi pre- 2- ciocan; Asupra bobinei actioneaza un cuplu
vazut cu contacte auxiliare normal in- 3 - bobina cu circuit magnetic fix; motor produs de campul magnetic ~i
chise $i normal deschise. 4 - borna de racordare; un cuplu rezistent mecanic, produs de
5 - armatura mobila; un sistem de arcuri elastice. La echi-
4.2.5. Chel de comandi 6 - $Urub de reglare a contactului bo- libru, deviatia unghiularii a a bobinei
•i butoane binei mobile;
r.n. _~-4
7 - borna $i suportul armaturii mobile.
Se folosesc pentru comanda circui- Atunci cand curentul traverseaza bo- .----~~-~--.;_7
telor electrice de curent alternativ, Ia bina 3, armatura mobila, 5, este atrasa

frecventa de 50.. .60 Hz, !?i a circuitelor ~i ciocanul love~te clopotul. in acela!?i
electrice de curent continuu Ia tensiuni timp contactul 6 este intrerupt. Cand ar-
3
de 24; 48; 110 V. Acestea se constru- matura 5 revine in pozitia initiala, con-
iesc astfel lncat sa suporte milioane de tactul 6 este restabilit, curentul traver-
comenzi. seaza din nou bobina $i ciclul se reia.
in fig. 11.4.29 se prezinta diferite tipuri Reglarea frecventei sunetului se rea-
de butoane cu comanda prin apasare lizeaza cu ~urubul 6.
(a), pentru oprirea de urgenta (b), cu Exista sonerii de curent alternativ
maneta (c), cu cheie (d), cu maneta (e). care au o armatura mobila ce vibreazii .. -
in fig. 11.4.30 se reprezinta butoane Ia frecventa curentului alternativ, aceas-
cu semnalizare luminoasa. Liimpile de ta fiind atrasa de doua ori pe perioada. Flg.11.4.31. Schema unel soneril.
a b c
Fig. 11.4.29. Dlfertte tlpuri de butoane. Fig. 11.4.30. Butoane cu semnaltzare lumlnoasi.
este marcata pe un ecran, de un ac in- alternativ. In curent alternativ aparatul In regim alternativ, pentru masurarea
dicator (solidar cu bobina). Ea este mascara valoarea efectiva a marimii: tensiunilor, se folosesc voltmetre mag-
proportionala cu curentul ce trece prin tensiune sau curent. netoelectrice cu redresor, feromagneti-
bobina: ce, electrodinamice sau electronice.
a = k I (4.4.1) 4.4.3. Aparate electrodinamice Voltmetrele se monteaza in paralel
in care: cu elemente de circuit pe care se ma-
k - este constanta caracteristica apa- Circuitul magnetic este format din scara caderea de tensiune sau intre
ratului; doua bobine fixe conectate in serie l;li bornele retelei.
I - curentul ce trece prin bobina. traversate de un curent 11• Acest circuit Pentru extinderea domeniului de ma-
Scala aparatului este uniforma. Daca produce un camp magnetic inductor in surare in regim continuu se folosesc
se schimba sensul curentului care tra- care se dispune o bobina mobila tra- rezistente aditionale Ra legate in serie
verseaza bobina mobila, acul aparatu- versata de un curentul 12 . cu voltmetrul, cu rezistenta interna Rv
lui deviaza in sens opus. Acestea sunt Deviatia unghiulara a acului apara- (fig. 11.4.34 a). Rezistenta aditionala se
aparate polarizate l;li se folosesc in cu- tului este proportionala cu valoarea determina cu relatia:
rent continuu. medie a produsului celor doi curenti: R3 = Rv (n-1) (4.4.8)
Aparatele magnetoelectrice au o cia- 1T unde:
sa de precizie foarte buna (0, 1 sau J
a= k- 11 12 dt (4.4.4) n - reprezinta raportul dintre tensiunea
chiar mai mica). To care se mascara l;li tensiunea indi-
Cu ajutorul mecanismelor magneto- Cu ajutorul mecanismelor electrodi- cata de voltmetru.
electrice se construiesc miliamperme- namice se construiesc ampermetre, Pentru extinderea domeniului de
tre, milivoltmetre, ampermetre l;li volt- voltmetre, de curent continuu l;li alter- masurare, in regim alternativ, se tole-
metre de curent continuu. nativ l;li wattmetre. sese transformatoare de masura de
Pentru a fi utilizate in curent alterna- tensiune (fig. 11.4.34 b).
tiv, se folosesc punti redresoare. Scala 4.4.4. Aparate de induqie Transformatoarele de masura de ten-
aparatului se gradeaza in valoarea siune nu se deosebesc din punct de
efectiva a marimii de masurat: curent, Functionarea acestor aparate se ba- vedere constructiv de transformatoare-
tensiune. zeaza pe actiunea reciproca dintre flu- le monofazate de mica putere. lnfal;lu-
xurile magnetice create de una sau mai rarea secundara a transformatorului se
4A.2. Aparate feromagnetice multe bobine l;li curentii indul;li de aces- dimensioneaza pentru o tensiune de
te fluxuri in organul mobil. Aparatele de 100 V. Regimul de functionare a aces-
Functionarea acestor aparate de inductie functioneaza numai in curent tor transformatoare este regimul de
masura se bazeaza pe forta electro- alternativ. mers in gol, deoarece rezistenta inter-
magnetica exercitata de un camp mag- Aparatul de inductie cu fluxuri multi-
netic asupra unei piese magnetice. ple (fig. 11.4.33) este format dintr-un
Echipajul fix il constituie o bobina disc metalic ce se rotel;lte in intrefieru-
parcursa de curentul (/). Aceasta creea- rile unor electromagneti.
za campul electromagnetic ce actio- Fluxurile magnetice cP 1 l;li <P2 defazate
neaza asupra echipajului mobil, format intre ele interactioneaza cu curentii in-
dintr-un fir moale l;li solidar cu acul indul;li de ele in disc, formand un camp
dicator. Cuplul antagonist este dat de invartitor.
un resort spiralat. Cuplul motor este proportional cu Fig. 11.4.33. Aparatul de lnduct~e cu
Cuplul motor este dat de relatia: produsul curentilor 11 l;li 12 l;li sinusul un- fluxurt multiple.
ghiului de defazaj IJI dintre acel;ltia:
M !_2 1 (dL)
= 2
da (4.4. 2) Ma = ka ·1 1 ·12 sin IJI (4.4.5) ,
Cuplul rezistent este dat de arcuri
unde: spirale l;li este proportional cu turatia n
L - este inductia proprie a ansamblului a discului:
bobina - miez, M, = k, · n (4.4.6)
a - este deviatia unghiulara a acului La echilibru:
aparatului. n = k' ·1 1 ·12 sin IJI (4.4.7)
Daca dUda = const., deviatia un- Aparatele de inductie cu fluxuri mul-
ghiulara a acului aparatului este: tiple se utilizeaza ca voltmetre, amper-
2
a= k·l (4.4.3) metre, wattmetre l;li contoare. a
in care:
k - este constanta caracteristica a 4.4.5. Misurarea tensiunilor.
aparatului; Extinderea domeniului
I - curentul ce trece prin bobina. de misurare u,
Scala aparatului este patratica.
Aparatele feromagnetice se folosesc In regim continuu, tensiunile se ma-
atat in curent continuu, cat l;li in curent scara cu voltmetre magnetoelectrice.
100 v
Miirimea
.__e_le_c_tr_ic_a___,t-----•.-
I Fenomen
electric t-------••IL.._c_u_p_lu-~
. motor
Cuplu _ ____,...1 Echipaj Afi$area I b

I rezistent 1- 1I mobil
miirimii
electrice
Fig. 11.4.34. Extlnderea domeniului
de mlsurare a tensiunilor in regim:
Fig. 11.4.32. Schema bloc a unul aparat de mlsuri. a - continuu; b - alternativ.
na a vcltmetrului legat Ia bornele i'nfa- 1 , standardizate: 10/5; 20/5; 25/5; 50/5;

~urarii secundare are valori foarte mari. R = - ·R (4.4.10) : 100/5;... ; 3000/5.
s n -1 a
Raportul de transformare al transfor- ! Ampermetrul mascara curentul 12.
matorului: uncle: i Curentul din circuit are valoare efectiva:
ku = U ,fU2 (4.4.9) Ra - este rezistenta ampermetrului. =
: 11 k 1 • 12 (4.4.11)
are valori standardizate, u1 ~i u2 fiind Pentru extinderea domeniului de rna- Regimul de functionare a transforma-
tensiunile primarului ~i, respectiv, se- . surare in curent alternativ se folosesc torului de curent este regimul de scurt-
cundarului. ; transformatoare de curent numite l?i re- , circuit, deoarece Ia bcrnele infa~urarii
1
ductoare de intensitate. ! secundare se leaga un ampermetru
4A.8. Misurarea curentJior. Reductorul de intensitate (fig. 11.4.36) I care are o rezistenta foarte mica.
Extinderea domeniulul ; se ccmpune dintr-un miez magnetic , La functionarea in gcl a transforma-
dernlsware : sub forma de tor pe care se dispun do- J.torului de curent, solenatia de magne-
: ua}nfal?urari: primara l?i secundara. tizare N ,110 capata valori importante,
In regim ccntinuu, masurarea curen- . lnfa$urarea primara are putine spire . prcducand o lncalzire exagerata a mie-
tilor se realizeaza cu ampermetre mag- ; N 1 l?i mai multe prize. Aceasta se leaga [ zului l?i tensiuni electromotcare induse
netoelectrice. In regim alternativ, cu- ; in serie in circuitul in care se mascara I importante. Acest regim de functionare
rentii se mascara cu ampermetre mag- i curentul. . se evita prin scurtcircuitarea bornelor
netoelectrice cu redresor, feromagneti- i fnfa~urarea secundara are multe spi- I infa~unlrii secundare atunci cAnd am-
ce, electrcdinamice, electronice. ! re N • La bornele infal?urarii secundare, J permetrul nu este legat.
2
Ampermetrele se monteaza in serie ! dimensionata pentru un curent de 5 A, ! Tn practica, pentru masurarea curen-
cu circuitul traversat de curentul care ! (mai rar de 1 A), se leaga un amperme- i tilor se folose~te l?i cle~tele amperme-
se mascara. Pentru extinderea dcme- 1 tru de 5 A (respectiv 1 A). i tric (fig. 11.4.37). fnfa$urarea primara a
niului de masurare in curent ccntinuu ! Rapcrtul de transformare al transfor- ' acestuia este constituita de conductorul
se fclosesc ~unturi (fig. 11.4.35). Pentru I matorului de curent (k 1) are valori traversat de curentul care se mascara.
a mari de n ori domeniul de masurare : Pentru masurarea tensiunilor l?i cu-
se fclosel?te un l?Unt cu rezistenta: : rentilor se folcsesc multimetre analogi-
Fig. 11.4.35. Extlnderea domenlulul

de mlsurare 8 curentllor foloslnd
fUnluri (In cuent contlnuu).
....~ Fig. 11.4.39. Contond
- I, Fig. IIA.38. Multimetre analogice •leclroclnamlc - prtnclplul
sau numerice. de funcllonare.
~
a.
~
Q)
a:
Fig. 11.4.36. Recfuctonal

de lntensltate.
Fig. 11.4.40. Schema de princlplu 8 contorulul de lnductie:

S - $Unt; BC - bcbinaj de compensare; EC - electromagnet de curent;
Fig.ll.4.37. Cle~;te ampennebic ET - electromagnet de tensiune; A - receptor; 1 ; l?i ~ - curentii de inductie din
pentru mAsurarea curen~ilor. discul de aluminiu.
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstalalii electrice
u
:·a.!. r 1:
I I
~ ·..:- --
-
Receptor I
Fig. IIA.43. Misurarea energlel
12 active In ~lela trlfazate cu
conductor de neutru.
Flg.ll.4.41. Diagrams de fazori.
prin frecari k sunt alimentate cu tensi-
220V ~
unea U a retelei. Bobina traversata de
curentul I produce fluxul magnetic: 2
<P = kl (4.4.13)
Cuplul activ care actioneaza asupra
echipajului mobil este: I I
I I
M =k ·<P·i=k -k·lu =k -P
L,
L2 ----....1
La - - - - - - - - - '
a a
unde:
a R 1
(4.4.14)
R - este rezistenta totala a circuitului

W,
Fig. 11.4.42. Misurarea energlel bobinei de tensiune.
active in ~lela trlfazate firi Cuplul activ, proportional cu puterea
conductor de neutru. P = Ul consumata de receptor, pune in
mil;)care de rotatie echipajul mobil al Fig. 11.4.44. Princlpiul de misurare
ce sau numerice (fig. 11.4.38) a energlel reactive:
contorului.
in discul de aluminiu care se rotel;)te 1 - disc; 2 - releu capacitiv; 3 - paleta
4.4.7. Misurarea energiilor activi in intrefierul magnetului permanent se mobila; 4 - paleta fixa; 5 - numarator
de impulsuri.
•i reactivi indue curenti turbionari (Foucault) care
interactioneaza cu fluxul <PM al magne- l;li cuplul activ are expresia:
Masurarea energiilor se realizeaza cu tului permanent, producand un cuplu k k
ajutorul contoarelor. de franare, antagonist: M = ~U/coscp = ~P (4.4.21)
a R R
Energia activa se masoara cu con- Mr = kr ·n (4.4.15)
toare ale caror cupluri sunt proportio- proportional cu viteza de rotatie n a Cuplul rezistent este:
nale cu- puterea activa. Acestea permit discului; k, k8 , k 1 l;li k, sunt constante M, = k, · n (4.4.22)
masurarea energ1e1 active consumate ale echipamentului. La echilibrul (M~ = M, ) se obtine:
de un receptor, in intervalul de timp La echilibru (M8 = M,) discul are o k
t2 -t1: mil;)care uniforma, cu turatia: P=...LR-n=K·n (4.4.23)
wa = p (t2- t1) (4.4.12) k
ka
Aceste aparate sunt aparate integra- n=- (4.4.16) l;li
P
toare care, in afara dispozitivului care t
masoara puterea activa, au un dispozi- Energia consumata de receptor in W= f Pdt = Kn1 (4.4.24)
tiv care insumeaza puterea activa con- timpul t: 0
sumata intr-un interval de timp. in cu- t unde:
rent continuu, se utilizeaza contorul f
W = Pdt = Kn1 (4.4.17) K- este constanta contorului [rot/kWh],
electrodinamic, iar in curent alternativ, 0 k8 l;li k, - sunt constante ale echipa-
contorul de inductie. este proportionala cu numarul de ro- mentului.
Contorul electrodinamic (fig. 11.4.39) tatii n1 efectuate de disc in acest timp. in retelele trifazate tara conductor de
este constituit dintr-o bobina fixa (for- Constanta K a contorului este indicata nul, energia activa se masoara cu doua
mata din doua bobine identice) traver- pe placuta de fabricatie. contoare de inductie legate ca in fig.
sata de curentul absorbit de consuma- Contorul de inductie are schema de 11.4.42.
tor. intre cele doua semibobine, fixate principiu din fig. 11.4.40. in retelele trifazate cu conductor de
pe un ax vertical, se dispune bobina Cuplul activ are expresia: nul, pentru masurarea energiei active
mobila B, care se rotel;)te in doua laga- M 8 = k 8 ·1 1 • 12 sin lf1 (4.4.18) se folosel;)te contorul trifazat cu sche-
re. Pe ax, este fixat un disc Ul;)or, din unde: ma de montaj din fig. 11.4.43.
aluminiu care se rotel;)te in intrefierul lf1 - este unghiul de defazaj dintre Masurarea energiei reactive se reali-
unui magnet permanent. Pe ax, este curentii 11 l;li 12 . zeaza cu contoare de energie reactiva.
dispus un colector pe care calca doua Deoarece 11 = U/R l;li 12 = I, rezulta Constructia acestora este astfel reali-
tara
perii :;;i un l;)urub sfarl;)it care antre- ca: zata, incat cuplul activ sa fie proporti-
neaza in mil;)care un mecanism cu roti onal cu putere reactiva (fig. 11.4.44).
dintate. Acesta este mecanismul inte- M
a
= k Y. I sin lf1
aR (4.4.19)
grator al numarului de rotatii efectuate
de discul aparatului. Bobina mobila in Din diagrama de fazori din fig. 11.4.41
serie cu rezistenta aditionala rad l;li cu rezulta ca:
bobina de compensatie a pierderilor lf1 = 90 - cp, sin lf1 = cos cp (4.4.20)
II. lnstala!ii electrice Capitolul 4: Aparate electrice
Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate in aval, cu puterea de rupere ,intaritA" prin filiatie
Oisiunctor in amonte: putere de rupere nominala (curent de rupere nominal
(kA]
150 C125L
100 • C125LB
70
60
50
35 'C160H I
25 ~
C160N 1
22 r-=--- .. C32L
C100
C125N .
10 C32H , + t
8 C32N LU • TC100 t
6 u C63H LU
XC40 (63A)
C63H
(50A)
Disiunctor in aval: puterea de rupere .,Tntarita" prin filiatie {curent de rupere .,intarit"
[kA]
150 C125NI
C63LH1
C32LH
100 'c12sN
65 C63LH I
60
C32LH
l
-~
50 XC40 C63H C125N 1Loo
C32H XC40 C63L C63L C63L
~
35 C32N" C32H C32L C32L C32L
30 C32a C32N' C63Hl
~
C32a XC40
25 C32H
C32N" ~ C32L
C32L I
~I
22 'xC40 +
rc63H
20 C32N XC40
15 C32H C32N iC10o'J croo-: C10o·' C100'
10 C32a C32H [C63Hl C63H C63H C63H C63H H
l
C32a XC40 XC40 XC40 XC40 XC40 XC40
j· +' .. _.+I I .____

U
C32N' C32N C32N C32H C32H C32H
8 C32N'II 1
6
C32a
C32a C32al
C32H'
...__
C32H'
'--- 1
1
U
C32N'I C32N'
I.__._
Nota: * - limitele filiatiei cu un disjunctor cu curba de declan~are 0 in aval sunt acelea~i cu ale unui disjunctor cu
curba de declan~are U.
Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstala,ii electrice
Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate 1h aval, cu puterea de rupere "intAritl" prin filiatie (continuare)
Disjunctor in amonte:
[kA]
150 C160L C250H C400L C630L C1000L
100 ~
70 .,_..,C,_M--,1 1
60 HBOO
50 'c125o
35
25
22
10
8
6
J
[kA]
150 C250N C250N C400N C630N H800
C125N C160N C250N C400N C630N
~63LH C125N C160N C250N C400N
p32LH C125N C160N C250N
C125N C160N
~N
100 C63LH c63ill C1250
65 C32LH C32LH s1000A C12so c12so
H800 H800
~
60 C630H
C400H
50 cloO'l
c63L 1
lc25oNl
t16oNI
C63L
C32L
C400N
C250N
§:0
C32L
C63oN
C400N C160N
C630N C630N c63QN:
. C400N C400N iC400N
35 $L C16oN C125Ni C250N C160N C400N C250N C125N C250N
30 C63H C125N C63L c100 C160N C125N C250N C160N C160N
XC40 C63L C32L ~SA) C125N C63L C160N C125N C125N
25 C32H C32L C63H C63L C32L C125N
C32N' XC40 C32L
C32H
C32N'
(~OA)
XC40 CWO'l
C32N* (~SA) '
(<20A)
curba de declan$are U.
C160N/HA. C250N/HA. C400NIHA. C400NIHA. C6340N/HA. C630N/HA. HBOO C1250
AMONlE
AV/>J._ tip SA t1p SA tip ST204S (de Ia 0,4 Ia lr) t•p SA tip ST204S (de Ia 0.4 Ia lr) tips tips .........
.........
ln(A) 63 100 160 125 160 200 250 250 320 400 160 200 250 320 400 400 500 630 250 320 400 500 630 320 400 500 630 630 800 1000 1250
DPN
rofil L·U
limiteaza select.
toate m8.rimile
A 4000 4000 4000 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
=
~
C32a limiteaza select. A 2800 2800 2800 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T Cll
lprofll L-U toate mfl.rimile
Cll
C32N-C32H
C32L-C32LH
limileaza select
limiteaza select.
lA
A
5000
T
5000
T
5000
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T T T T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T
T T
T
T T T T T T . ~.
T T T T T T T
lJ:>rofil L-U-D toate mil.rimile CD
-
R~flexSC40 limiteaza select. A 4000 4000 4000 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
CD
XC40 toate marimile (")
C63H - limiteaza select A 5000 5000 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
C63lAH - limiteaza select. A 10000 10000 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
:::::!.
(")
toate marimile CD
C100-CodisC100 lim1teaza select. A 2800 2800 2800 5000 5000 5000 5000 T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T T
profit L -U-0 cal. lr (A) 15
20
25
32
40
50/63
eo
100
C125N - hmiteaza select. (A) 2000 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 6500 6500 6500 9500 9500 9500 9500 16000 T T T T T T T T T T T T T T T
C125H - hmiteaza select. A 2000 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 6500 6500 6500 9500 9500 9500 9500 16000 20000 35000 35000 35000 35000 35000 35000 25000 25000 25000 25000 T T T T
C125LB - lim1teaza select. A 2000 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 T T T T T T T T T T T T T T T T
C125l - limiteaza select A 2000 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 T T T 30000 30000 30000 30000 T T T T T T T T T T T T T T T T
cal. lr (A) 16
25
40
63
100
125
C160N/H - limiteaza select. A 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 6000 6000 6000 8000 8000 8000 8000 8000 12000 13000 T T T T T T 20000 20000 20000 20000 T T T T
C160L - lim1teaza select. A 2000 2000 2000 3000 3000 3000 3000 T T T 30000 30000 30000 30000 30000 T T T T T T T T T T T T T T T T
cal. lr (A) 25
40
63
100 1
160
C250N/H - limiteaza select. A 6000 6000 7500 7500 7500 7500 7500 9000 11000 14000 20000 20000 20000 20000 20000 10000 10000 10000 10000 20000 20000 20000 20000
C250L - limiteaza select. A 6000 6000 9000 9000 9000 9000 9000 15000 20000 T 40000 40000 40000 40000 40000 13000 13000 13000 13000 T T T T
cal. lr A 160
200
250
n
Cll
C400N/H - limiteaza select. A 6000 6500 6500 6500 6500 6500 9000 9000 10000 13000 13000 13000 13000 13000 7000 7000 7000 16000 16000 16000 16000 "CI
C400L - limiteaza select. A 6000 7500 7500 7500 7500 7500 10000 10000 12000 22000 22000 22000 22000 22000 9000 9000 9000 20000 20000 20000 20000 ;:;:
C)
cal. lr A 250
300 c
400
C630NIH - limiteaza select. A 9000 9000 9000 9000 9000 15000 15000 15000 15000 ~
C630L - limiteaza select.
cal. lr A
A
400
9000 9000 9000 9000 9000 18000 18000 18000 18000 l>
"CI
...
Cll
-
500
630
Cll
H800 limileaza select. A 15000 15000 15000 15000
CD
~ T - selectivitate totala
cal. lr (A)
CD
~
C1000L
C1250
limiteaza select.
cal. lr (A)
~
~
800
A
I 400
I 500
- zona de selectivitate
( 1) - selectivitatea se asigura daca
valoarea releului magnetic din Tabelul II 4.4. Coordonarea unor
15000 15000 15000
-
CD
(")
:::::!.
(")
CD
amonte/valoarea releului magnetic disjunctoare SCHNEIDER
I 630
I 800 din aval este mai mare dedit 1,5
ELECTRIC, care asiguri
I~~ selectivitatea
'
Capitolul 5
Alimentarea cu energie electrica
a receptoarelor si' consumatorilor
de ioasa tensiune
Capitolul 5: Alimentarea cu energie electric& II. lnstala~ii electrice
Alimentarea cu energie electrica este ceptoare vitale. face ul;ior, tara a modifica reteaua de ali-
reglementata, in principal, de ,Regula- mentare. in acelal;ii timp conectarea con-
mentul de furnizare a energiei electri- 5.1. Scheme de alimentare sumatorilor se face tara sectionarea fi-
ce" $i de Normativul I - 7. pentru consumatori derului, ca in cazul utilizarii schemei ra-
Consumatorii, in functie de felul recu receptoare nonnale diale. in acest tel, fiabilitatea retelei cre$-
ceptoarelor (normale sau vitale) care se te deoarece, pe de o parte, punctele de
afla in componenta lor pot fi alimentati: Schema radiala (sau arborescenta) racordare a consumatorilor se afla in
- de Ia o singura sursa: post de trans- (fig. II. 5. 1). cladire l;ii nu in sol sau in aer liber, iar, pe
formare sau cofret de branl;iament; Din postul de transformare pornesc de alta parte, izolarea portiunii defecte
sursa, Ia randul ei, poate fi: mai multe fidere, fiecare dintre acestea (fig. 11.5.3) se realizeaza ul;ior prin deco-
• sistemul energetic national (SEN), alimentand mai multi consumatori. nectarea acesteia de Ia capetele ei, prin
• sursa propria: centrala propria, Schema se utilizeaza pentru alimen- scoaterea sigurantelor F1 $i F2.
grup electrogen, baterie de acumu- tarea micilor consumatori, de regula, Pentru a mari l;ii mai mult siguranta in
latori etc. casnici, urbani $i mai ales rurali sau si- alimentare a unor consumatori (cum ar
- de Ia doua sau mai multe surse: una milari cu acel;itia. Este o schema ce nu fi, de exemplu, un spital, o centrala tar-
dintre acestea va fi sursa de baza asigura siguranta ridicata in functionare, mica de cartier etc.), se executa lega-
care, de regula, este sistemul energe- deoarece intreruperea unuia dintre fi- turi suplimentare in interiorul buclei
tic national, indiferent prin cate cai se dere scoate din functiune toti consuma- (fig. 11.5.4). Aceeal;li retea din fig. 11.5.2
face alimentarea, iar a doua (sau ce- torii din aval de locul defect (in sensul are o legatura suplimentara intre con-
lelalte) este o sursa propria: centrala, de transport al puterii). De asemenea, sumatorii C2 $i C(N-1). in acest tel, chiar
grup electrogen, baterie de acumula- schema nu permite extinderi Ul;ioare. La daca ar avea loc doua defecte simultan
tori etc. aparitia unor consumatori noi, acel;itia in K 1 l;ii K2 l;ii consumatorul C2 ar fi
Alimentarea de Ia o singura sursa se pot fi racordati numai in masura in care scos din functiune, prin legatura
face atunci cand receptoarele consu- exista disponibil de putere pe fiderul suplimentara realizata acesta este in
matorului sunt receptoare normale care apropiat. Cand aceasta nu este posibil, continuare alimentat cu energie electri-
nu cer siguranta marita in functionare. fie se adopta un nou fider din postul de ca pe traseul PT, CN, C(N-1), C2.
Cand se dorel;ite, totul;li, o siguranta transformare, atunci cand in P.T. exista in prezent asemenea scheme de ali-
mai mare in functionare, dar tara ca re- disponibil de putere, fie se construiel;ite mentare sunt foarte mult folosite in ali-
ceptoarele sa se incadreze in categoria un nou P.T. legat Ia SEN. mentarea micilor consumatori urbani.
de receptoare vitale, alimentarea se fa- ' Schema de alimentare in bucla Marii consumatori au unul sau mai mul-
ce de Ia o singura sursa, dar pe doua (fig. 11.5.2.) te posturi de transformare proprii.
sau trei cai de alimentare. in acest tel, Din P.T. pornel;ite un fider (F) ce ali- Echiparea cofretelor de branl;iament
Ia defectarea uneia dintre cai, alimenta- menteaza consumatorii C1 ... CN l;li revine Ia reteaua de joasa tensiune este tipi-
rea receptoarelor nu se intrerupe, in P.T. Astfel, reteaua de alimentare a zata. Aceasta este prezentata in
acestea putand fi alimentate prin una consumatorilor este o retea alimentata Ia fig. 11.5.5.
din celelalte cai. , doua capete. in acest tel se asigura in functie de solutia de alimentare a
Alimentarea de Ia doua sau mai mul- consumatorilor o siguranta mai mare in , consumatorului, ca $i de configuratia
te surse se utilizeaza atunci cand in functionare, deoarece in caz de defect · retelei de alimentare, se alege una din
componenta consumatorului se afla re- (intreruperea fiderului) reteaua se reduce solutiile indicate in fig. 11.5.5. La alege-
Ia doua retele radiale $i nici un con- i re se va tine seama l;ii de eventualele
sumator nu este scos din functiune. extinderi viitoare, atunci cand acestea
Atunci cand consumatorii sunt raspanditi pot fi anticipate, astfel incat in cofret sa
pe o suparafata mare, se executa doua se gaseasca rezervele necesare.
sau mai multe bucle pentru acelal;ii PT.
C2.2 Fiderele ce formeaza buclele sunt di- 5.2. Bran~rea
mensionate Ia puterea nominala a PT, consumatorilor casnici
C2.3 , astfel ca alimentarea unui nou con- Ia SEN
sumator (in limita puterii disponibile) se
C2.N Aceasta se face de Ia un cofret de
branl;iament in functie de numarul de
Fig. 11.5.1. Schema radlali apartamente din cladire.
de allmentare: F2
Pentru blocurile de locuit cu numar
P. T. - postul de transformare; mare de apartamente se adopta cate un
F 1 ,F2 , F3 - fideri de alimentare; Fig. 11.5.3. Por1iune defecti dlntr-o
cofret de branl;iament pentru fiecare
C 1. 1, C 1.2 ... C3.5 - consumatori. ~ allmentatlln bucli.
scara a blocului. Confretul se monteaza
intr-o firida Ia parter. Tipul acesteia (fig.
C2
11.5.5) se alege in functie de numarul de
apartamente l;ii de configuratia retelei
exterioare. Apartamentele (consumatorii)
nu se leaga direct Ia cofret. Legatura Ia
acesta se realizeaza prin intermediul unei
firide de distributie (fig. 11.5.6).
Firidele de distributie se executa in
doua variante constructive, de:
C(N-1) C(N-1)
- 600 x 400 x 200 mm echipate cu ma-
ximum 12 sigurante fuzibile de 25 A;
Fig. 11.5.2. Schema de allmentare Fig. 11.5.4. Schema de alimentare - 600 x 600 x 200 mm echipate cu ma-
1n bucli. 1n bucli irnbun~. ximum 20 sigurante fuzibile de 25 A.
II. lnstalatii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie electricii
Consumatorii casnici urbani indivi- tamente distincte ce formeaza conse Ia cliidire, unde fie sunt sustinute de
duali (tip vila sau gospodarie sumatorul. izolatoare montate pe zidul casei (fig.
individuala) se conecteaza Ia SEN Consumatorii casnici rurali se conec- 11.5.7), fie sunt trecute printr-un suport de
printr-un confret de bran~ament de teaza Ia SEN, de regula, printr-un ra- trecere. In firida de bran~ment se afla
400x600x200 mm, cu o echipare ase- cord aerian mono sau trifazat in functie una sau trei sigurate de 25 A, in functie
manatoare cu a firidei de distributie - de puterea ceruta ~i felul receptoa- de tipul racordului (mono sau trifazat).
din fig. 11.5.6. Numarul de sigurante relor din gospodarie (fig. II 5. 7). Racordarea consumatorilor casnici se
este in functie de numarul de apar- Cablurile electrice de racord sunt adu- va face respectand ~i SR234-2008.
E1a E2a E3a

I' 6so •1 l:_ __a~--
r-----,
I Ab~at I ;~ Abonat I Abonat ;iij l;ia Abonat
I ~ ~ ljla.
I a. I~ I a.
v lv
I 1;i I~ I 11;i
I I
~ 1- ~-- -:lll I
;! I=:::!::::=;::±=!:::! I <::::!:=;=I=;=I=;;::J::::b
I I II I
I • I
I I 1•1
I I
I J J I
I I
I I
I I
I_ Ret~_ J ~_ _ ete2._ _ ~ I __ Re~--
E3b E4b E5b
t:: - -1~0- - ~ 1::--~~--i
l:ia Abonat ;iij 1 ha Abonat ;iij 1 l;iij 1
Abonat ;iij
l~
1! ! I I! ! I Ia. a. I
~
1"": I I"": 1
I~ ~ I
v v
I~ ~ I lj ~ I I~ ~ I
~I I I I
'<!" I I
.,... I 1l 1 Ill
I •I I I.!J
I II 1 1•1
I I I J I
I JI
I I I I
I I I I
_ _!!etea _ _ _ I ~ Eetea _ _ _ _ _I I_ _ _____ jI
Retea
Fig. 11.5.5. Echiparea cofretelor de bran.-ment Ia re•ua de joasi tensiune.
5
200
7
2
0
0
'<!"
Fig. 11.5.7. Racordarea

consumatorilor casnicl rurali
Ia SEN:
- izolatori pentru linia aeriana;
2 - stalp de sustinere; 3 - conducte
Fig. 11.5.6. Echiparea unei firide de distribuJie a energiel electrice de racord; 4 - izolatoare pe cladire;
dlntr-un bloc de locuin~: 5 - conducte catre blocul de masura
1 - coloana; 2 - placa din marmura pentru derivatii; 3 - sigurante fuzibile de ~i protectie (BMP); 6 - tub metalic de
25 A; 4 - bara de nul de lucru; 5 - bara de nul de protectie; 6 - placa din lemn protectie; 7 - BMP; 8 - siguranta de
geluit. protectie.
Capitolul 5: Alimentarea cu energie electric& II. lnstala!ii electrice
5.3. Alimentarea receptoarelor in instalatiile electrice cu un numar Dintre dezavantaje pot fi mentionate:
elecbice nonnale redus de receptoare (mici consumatori) - numar mare de coloane;
cu energie elecbici pot sa lipseasca 0 parte din categoriile - echipamente multe in tablourile alec-
de tablouri mentionate. trice - in special, Ia eel general l;li Ia
Receptoarele electrice sunt alimen- in functie de siguranta dorita in ali- cele principale (cand este cazul).
tate cu energie electrica prin circuite mentarea cu energie electrica a unora • distributie radiala cu coloane ma-
electrice mono sau trifazate - in functi- dintre receptoare, de dezvoltarea pe ori- gistrale (fig. 11.5.10): se utilizeaza atunci
e de tipul receptorului - legate Ia tablo- zontala l?i inaltime a cla.dirii consumato- cand tablourile secundare au un numar
urile electrice. , rului, de distantele dintre diferite grupe mic de circuite l;li o putere, de aseme-
Tablourile electrice sunt parti din inde receptoare, distributia energiei electri- nea, redusa (P; = 5... 8 kW). Astfel, o
stalatia electrica in care se realizeaza ce in interiorul consumatorului poate fi: coloana radiala alimenteaza 2 - 3 ta-
distributia energiei electrice. Totodata in r • distributie radiala cu coloane sim- blouri secundare. Numarul de coloane
acestea se monteaza l;li echipamentele ple (fig. 11.5.8); postul de transformare magistrale poate fi stabilit printr-un cal-
electrice pentru: actionare, protectie, din fig. 11.5.8 poate fi inlocuit cu un co- cui tehnico - economic. Este bine insa
masura, comanda, automatizare etc., in fret de branl;lament montat Ia parterul ca o coloana magistrala sa nu depa-
functie de complexitatea tabloului. constructiei. l;leasca o putere instalata de 25 - 30 kW
in functie de pozitia in distributia Schema se utilizeaza pentru distribu- l;li nici sa nu asigure distributia energiei
energiei catre receptoare, se deose- tia energiei electrice catre receptoarele , pe o arie mare din cladire.
besc urmatoarele tipuri de tablouri unui mare consumator, dezvoltat atat Astfel de distributii sunt mai econo-
electrice: pe verticala cat l;li pe orizontala. ' mice fata de cele anterioare, dar ofera
- general, care este legat direct Ia un Schema radiala cu coloane simple o mai mica siguranta in functionare in
1
post de transformare sau Ia un cofret pentru mici consumatori se simplifica l;li alimentarea receptoarelor.
de branl;lament printr-o coloana ge- se poate reduce Ia forma din fig. 11.5.9. Un defect pe una din coloane va
nerala. Acesta distribuie energia Tabloul general alimenteaza direct scoate din functiune un numar mare de
1
electrica catre toate receptoarele din tablourile secundare TS l;li acestea, Ia receptoare.
cladire prin intermediul alter tablouri; randul lor, receptoarele electrice. • distributie In bucla (fig. 11.5.11).
- principal, care este legat Ia tabloul , Distributia radiala cu coloane simple Distributia realizeaza o foarte buna
general l;li distribuie energia catre re- ' este mult utilizata in proiectarea insta- siguranta in alimentarea receptoarelor,
ceptoare prin intermediul unor table- latiilor electrice, avand cateva avantaje: deoarece un defect pe coloana de ali-
1
uri secundare; legatura dintre tablou- - este simplu de executat; mentare este Ul;lOr de izolat fara a
rile principale l;li tabloul general se - permite identificarea rapida a unui afecta functionarea tablourilor electrice
face prin coloane principale; eventual defect; (prin deschiderea adecvata a intrerup-
- secundare, care asigura distributia - asigura o buna siguranta in alimenta- toarelor aflate de o parte l;li de alta a
energiei electrice direct Ia receptoare rea receptoarelor. locului defect).
prin circuite electrice; legatura de Ia
tablourile principale se face prin co-
loane secundare. etaj 6 TS8 TS4.3
etaj 9 TS4.2
etaj 5 TS7
etaj 8 TS4.1
etaj 7 TS3.3
etaj 4 TS6
etaj 6 TS3.2
etaj 3
TS5 etaj 5 TS3.1
' etaj 4 TS2.3

etaj 2
etaj 2 TS4
i TS2.2
etaj 3
etaj 1
etaj 2 TS2.1
etaj 1 TS3
etaj 1 TS1.3
TS2 TS1.2
parter
TS1.1
subsol TS1
Fig. 11.5.8. Schemi de dlstrlb~
radlali cu coloane simple: Fig. 11.5.10 Schema de dlstrlb1J1ie
PT - post de transformare; TG radlall cu coloane maglstrale:
TG - tablou general; TP - tablou Fig. 11.5.9. Schema de dlstrlbuJie CB - cofret de branl;lament; TG - ta-
principal; TS - tablou secundar. radlall flrl tablourl prlnclpale. blou general; TS - tablou secundar.
II. lnstala,ii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica
De asemenea, un defect (scurtcircuit) generale, in amonte de fiecare tablou. mcarcare, cu functionare in tampon
pe unul din circuitele tabloului electric, De aceea, astfel de solutii se adopta (fig. II 5. 12);
este izolat fie de siguranta aflata pe cir- atunci cand ele sunt bine justificate din Aparatele de iluminat de siguranta Ia
cuit, fie de siguranta generala a tablo- punct de vedere economic (o parte din care alimentarea este in varianta 1a
ului (F3.1.1). instalatiile electrice din spitale, centre trebuie sa fie permanent in functiune
Dezavantajele solutiei sunt: de calcul importante etc.). pe toata perioada in care sunt prezente
- coloana generala trebuie dimensionata persoane in incaperile sau pe caile de
Ia puterea totala a TG; va avea dimen- 5.4. Alimentarea evacuare din cladirea respectiva.
siuni ~i costuri mari; receptoarelor electrice vitale 1b - grup electrogen - permanent in
- tablourile se maresc datorita intrerup- (preferen~ale 'i critice) rotatie (fig. II 5.13);
toarelor necesare pe traseul coloanei ln acest caz se admite ca iluminatul
ln functie de importanta lor, recep- sa fie in mod normal alimentat din SEN
toarelor vitale li se asigura doua sau (PT sau CB) daca se indeplinesc simul-
etaj 5 mai multe surse de alimentare. De ase- tan urmatoarele conditii:
menea, alimentarea de Ia fiecare sursa - alimentarea cu energie electrica se
se poate face prin una sau doua cai. face dintr-un punct de primire ~i pe o
etaj 4
Receptoarele vitale cele mai frecvent cale de alimentare, diferite de cele
intalnite in instalatiile electrice de joasa ale iluminatului normal;
etaj 3 tensiune sunt: corpurile de iluminat ce - Ia caderea alimentarii din SEN sa se
formeaza iluminatul de siguranta ~i asigure trecerea automata pe alimen-
pompele utilizate pentru stingerea in- tarea din grup cu o durata de cornu-
etaj 2 cendiului. tare de eel mult 0,5 secunde.
a. Alimentarea receptoarelor pentru Alimentarea in varianta 1a presupune
etaj 1 iluminatul de siguran~ ca lampile sistemelor de iluminat de si-
ln functie de conditiile de alimentare guranta sa fie:
~i de functionare, alimentarea recep- - incandescente, pentru a putea fi ali-
parter toarelor pentru iluminatul de siguranta mentate in curent continuu;
se poate face in urmatoarele variante: - fluorescente (de regula, de putere mi-
Varianta 1, Ia care alimentarea de ca), prevazute cu convertor de trans-
baza se face de Ia SEN, iar alimentarea formare a c.c in c.a. de frecventa co-
de rezerva se asigura dintr-o sursa de respunzatoare sursei.
interventie ce poate fi: Alimentarea in varianta 1b presupune
a
1a - baterie centrala de acumulatoa- existenta Ia consumator ~i a unor re-
re - legata permanent Ia instalatia de ceptoare vitale, altele decat cele ale
83.1.1
------
1 P.T.
T83.1
83.1.2 I ([)
I
sau
ABIS I TIS
~
b
Fig. 11.5.11. Schemi de disbib~e IS
1n bucli: C.B.1
a - schema genera/a;
b - detaliu de Iegare a unuia dintre ------
1
tablourile electrice.
~ 1'----------~
GE
IS
------
1 P.T.
SR :®
J~)~JHns SB 1sau 1 - - - - + - - ~ "'-----{] TG
BA
Fig. 11.5.12. Allmentarea iluminatului
de slguran~ 1n variants 1a:
~
C.B.2
SB - sursa de baza; SR - sursa de re- Fig. 11.5.13. Schemi de alimentare a iluminatului de siguran~ 1n variants 1b:
zerva; TG - tablou general; II - insta- ABIS - alimentare de baza pentru iluminatul de siguranta; SA - sursa de rezerva;
latie de incarcare; BA - baterie de SB - sursa de baza; IS - inversor de sursa; TIS - tablou pentru iluminatul de
acumulatoare; TIS - tablou pentru ilu- siguranta; TRV - tablou receptoare vitale; TG - tablou general (receptoare
minatul de siguranta. normale); GE - grup electrogen.
Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica II. lnstalalii electrice
iluminatului de siguranta. Durata de comutare admisa pentru cofret de branl;lament) distinct de eel
Varianta 2, Ia care alimentarea de reconectarea pe sursa de rezerva este care alimenteaza tabloul general
zerva cu energie electrica trebuie sa fie de eel mult 0,5 s. (fig. 11.5.17 b).
asigurata de una din urmatoarele surse: Lampile iluminatului de siguranta Solutia se utilizeaza de regula in ur-
2a - baterie centrala de acumulatoare pentru evacuare trebuie sa fie in func- matoarele cazuri:
(fig. II 5.14 a); tiune pe toata durata cat sunt persoane - Ia consumatori Ia care nu se prevad
2b - grup electrogen cu pornire auto- in cladirea in care este prevazut acest pompe de rezerva;
mata (aflat in stare ,calda") (fig. II iluminat, daca alimentarea este reali- - Ia consumatori Ia care se prevad
5.14 b); zata in varianta 3. pompe de rezerva, dar acestea sunt
Durata de comutare admisa pentru Varianta 4, Ia care alimentarea cu actionate manual;
conectarea iluminatului de siguranta energie electrica a iluminatului de - locuinte cu mai putin de 11 etaje;
este intre 0,5 - 5 s. siguranta se poate face din coloana - cladiri administrative cu pana Ia 400
Lampile iluminatului de siguranta tabloului general (sau principal) sau din
pentru continuarea lucrului pot sa nu cea de forta din fata intreruptorului ---I
fie in functiune atunci cand sunt pre- general sau a sigurantelor generale, in I P.T.
I CID I
zente persoane in incaperile din cladi-
rea in care este prevazut acest sistem
lipsa acestuia (fig. 11.5.16).
Punerea in functiune a lampilor ilumi- SB 1I1\71sau ~~'------fl
1 -----u . TG
de iluminat daca limentarea se face in natului de siguranta se face in aceleal;li I l:0j I
varianta 2a sau 2b. conditii ca l;li pentru iluminatul normal I _C:§. _! ~'-{] TPI
Lampile iluminatului de siguranta (de exemplu, intreruptoare locale, auto-
pentru evacuare trebuie sa fie in func- mate de scara etc.). a
---I
tiune pe toata durata cat sunt persoane b. Alimentarea tablourilor pentru I P.T.
in cladirea in care este prevazut acest
iluminat.
pompele de incendiu
0 categorie importanta de receptoa-
1CID
I
sau I
I______________ ~'--fl TG
SBI!\71 ~ ' u
Varianta 3, Ia care alimentarea cu re critice pentru cladiri este aceea a I l:0j I
1 _C:§. _ 1
energie electrica trebuie sa fie asigura- pompelor de incendiu. Numarul l;li con-
ta de Ia una din urmatoarele surse: ditiile de functionare a acestora sunt ---I
I P.T.
- baterii locale de acumulatoare (de stabilite de tehnologul ce executa in- I CID I
exemplu, luminoblocuri prevazute cu stalatiile hidraulice. Aceste receptoare pp: ~ ~~"--{]TPI
dispozitiv de comutare automata pe sunt alimentate dintr-un tablou distinct, I l:0j I
baterii - fig. II 5.15). tabloul pentru pompele de incendiu. l_c.~. -~ b
Alimentarea tabloului pompelor de
incendiu se poate face: Flg.ll.5.17. Allmentarea pe o
1. Pe o singura cafe de alimentare: singurl cale a tabloului pompelor
- din coloana tabloului general, inaintea pentru lncendlu:
intreruptorului general (fig. 11.5.17 a) a - din coloana tabloului general,
sau inaintea intreruptoru/ui general;
- dintr-un post de transformare (sau b - dintr-un post de transformare
(sau cofret de bran~ament) distinct
,... ---.
:jl ~~·~I TIS
de eel care alimenteaza tabloul
general.
SB - sursa de baza; PP - punct de
IS primire; TG - tabloul general;
a TPI - tablou pompe pentru incendiu.
,... P.r.-1
I(]) I
1
SB I ~ I
I I
l_c~.~
TIS
Fig. 11.5.15. Allmentarea ilumlnatulul
de slguranfl in varianta 3: TPI
I I SB - sursa de baza; TG - tablou

.---
1@1 ~'---QTRv general; TIS - tablou pentru iluminatul I
I 16\1
I de siguranta; LB - luminoblocuri. SIDP1 1~1 .----.........~'-{]TRv
L-- I
I GE I
b I - _I
·- - - - - ~
r---- I
P.T.
I I
Fig. 11.5.14. Alimentarea lluminatului I CID I
de siguranfl in variantl 2 I1~saun=Wh

1 ~ '\. n
-uTG
Fig. 11.5.18. Alimentarea pe doul eli
a tabloului pompelor pentru
cu sursi de rezervl: I I
incendlu:
I I
a - baterie centra/a de acumulatoare; SB - sursa de baza; SIDP - sursa de
b - grup electrogen cu pornire
automata - aflat in stare calda;
I_E·~-~ ''\.
'-!< ---un TIS interventie, inclusiv dulap pornire ~i
comutatie automata; TG - tablou ge-
SB - sursa de baza; TG - tablou Fig. 11.5.18 Alimentarea lluminatulul neral; IS - inversor de sursa; TPI - ta-
general; IS - inversor sursa; TIS - de slguranfl in variant& 4: blou pompe pentru incendiu;
tablou pentru iluminat de siguranta; TG - tablou general; TIS - tablou TRV - tablou alte receptoare vitale;
TRV - tablou pentru receptoare vitale. pentru iluminatul de siguranta. GE - grupe electrogen.
II. lnstala!ii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica
de persoane; ca in cazul alimentarii pe o singura fig. 11.5.18).

_ cladiri pentru birouri cu inaltime sub cale) $i cea de a doua, de Ia o sursa In conditiile in care nu exista $i alte
28 m. de interventie (grup electrogen). Comu- receptoare vitale, grupul electrogen ali-
2. Pe douii ciii de alimentare tarea de pe sursa de baza pe cea de menteaza direct tabloul pompelor de
Una din cai este de Ia SEN (de Ia interventie se face automat, prin incendiu.
sursa de baza sau un punct de primire, sisteme AAR (inversor de sursa -
'
Capitolul 6
Calculul instalatiilor
'
electrice
de ioasa tensiune
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune II. lnstalalii electrice
Acesta cuprinde: pi= pnl + pnb (6.1.2) - pe un circuit se prevede maximum 15

- calculul curentului nominal al circuite- unde: prize simple sau duble, cu exceptia
lor !?i coloanelor electrice, curent ce sta Pn1 - este puterea nominala a lampii; locuintelor;
Ia baza intregului calcul; Pnb - puterea nominala a balastului cores- - in locuinte, circuitul de prize va ali-
- alegerea sectiunii conductelor sau ca- punzator. menta maximum 8 prize simple sau du-
blurilor electrice pentru conditiile con- Exemplu de calcul 1. Un circuit elec- ble, iar pentru racordarea receptoare-
crete de utilizare (regim permanent sau tric de lumina ce alimenteaza 10 apara- lor cu putere mare - ma$ina de spalat
intermitent) !?i de montare (in tuburi de te de iluminat FlAG - 240 va avea pute- rufe, ma!?ina de spalat vase, ma$ina de
protectie, in aer, in sol etc.); rea instalata: gatit etc. - se vor prevedea circuite se-
- verificarea sectiunii alese Ia regimurile Pi= 10x2(Pn1 + Pnb) =10x2(40+ 10) = parate pentru fiecare din aceste re-
anormale de functionare: regim de = 1000W ceptoare;
scurta durata (pornirea motoarelor sau Curentul nominal al circuitului va fi: - puterea instalata pe un circuit de priza
scurtcircuit), pierdere de tensiune; In= 1000/(220·0,95) = 4,78 A se considers Pi= 2 kW.
- alegerea tubllilor de proteqie pentru con- Curentul nominal se determina cu
ductele electrice ale circuitelor !?i co- - Circuite trifazate pentru receptoare de relatia 6. 1.4 unde cos cp !?i 11 pot lua, cu
loanelor; lumina o buna aproximare, valoarea 0,8.
- alegerea aparatelor de actionare, de pro- Curentul nominal este:
tectie !?i de masura. p - Circuite trifazate pentru receptoare de
I =
Caracteristicile stabilite prin calcule n J3u cos cp
I
(6.1.3) forta
pentru toate echipamentele ce compun Astfel de circuite asigura alimentarea,
instalatiile electrice se inscriu in scheme- unde: de regula, a unui singur receptor de for-
le !?i planurile instalatiilor respective. Pi - este puterea instalata a circuitului ta. in conditii speciale, pe astfel de cir-
trifazat; aceasta nu poate depa$i cuite, se pot alimenta mai multe recep-
6.1. Calculul curentului nomi- 8 kW, iar pe fiecare faza nu vor fi ali- toare trifazate, de putere mica, cu ace9a$i
nal pentru circuite 'i coloane mentate mai mult de 30 de aparate utilizare $i in numar limitat.
de iluminat; Curentul nominal se determina cu
- Circuite monofazate pentru receptoa- U = 380 V, tensiunea de linie; relatia:
re de lumina cos cp - factorul de putere al circuitului; a- P.
I = I
Curentul nominal se determina cu re- cesta se determina in acela!?i fel (6.1.5)
latia: ca in cazul circuitelor monofaza-
n J3u ·11· coscp
te. unde:
I = --'---
P; (6.1.1) Circuitele de lumina trifazate sunt uti- P.l - este puterea instalata (puterea• me-
n u, coscp
lizate in cazurile in care sistemele de ilu- canica) a receptorului de fortfl. In ca-
unde: minat sunt formate dintr-un numar ma- zul in care Pi reprezinta puterea el-
Pi - este puterea instalata a receptoarelor re de aparate de iluminat: sala de spec- ectrica activa, din relatie lipse!?te
de lumina.; aceasta nu poate depa$i tacol, sala de sport etc. De asemenea, cir- randamentul 11;
3 kW, iar pe circuit pot fi conectate cuitul trifazat se mai utilizeaza atunci cos cp !?i 11 - sunt factorul de putere $i ran-
eel mult 30 de aparate de iluminat; cand se dore!?te eliminarea efectului damentul receptorului in re-
in practica, puterea instalata pe un stroboscopic al lampilor cu descarcare din gim normal de functionare.
circuit monofazat este 1200- 1500 : incaperile in care exista corpuri in mi$- in cazul in care receptorul nu functio-
W, alimentand 12-15 aparate de ilu- . care cu viteza mare (sali de sport). in a- neaza in regim nominal ci in subsarcina,
minat. Pentru locuinte se prevede: ceste cazuri lampile din aparatele de relatia 6. 1.5 devine:
• maximum 12 aparate de iluminat cu iluminat alaturate se alimenteaza pe faze c.P.
I = I I
Pi s 1,5 kW pentru apartamentele Ia diferite sau chiar lampile din acela!?i apa- (6.1.6)
care puterea instalata este de 6 kW; rat pot fi legate pe faze diferite, cu
n J3u . 11i . cos cpi
• maximum 12 aparate de iluminat cu atentia cuvenita pentru evitarea unor co- unde:
Pi s 1,0 kW pentru apartamentele Ia nexiuni incorecte ce pot genera scurt- ci - este coeficientul de incarcare reala al
care puterea instalata este de 4 kW; circuite sau chiar puneri sub tensiune. receptorului. Acesta este stabilit cu
• pentru circuitele de lumina din spa- ajutorul tehnologului;
tiile comune ale acestora (holuri, - Circuite monofazate de forta $i prize • cos cpi !?i 11i- sunt factorul de putere !?i
scari etc.) se pot prevedea eel mult Aceste circuite sunt folosite pentru randamentul corespunzato-
15 corpuri de iluminat cu Pis 1,0 kW; alimentarea unor receptoare de forta are incarcarii reale a recep-
- u, - 220 V, tensiunea de faza; monofazate - fie direct, fie printr-un ra- torului.
- cos cp - factorul de putere al recep- cord flexibil de Ia o priza.
toarelor circuitului. Curentul nominal este: - Coloane monofazate pentru tab/au-
Daca receptoarele sunt numai Iampi in- rile de lumina
candescente cos cp = 1, iar daca sunt Iampi I = - - -P;' - - - (6.1.4) Acestea sunt utilizate pentru alimenta-
fluorescente sau Iampi cu descarcare
n u, · 11 ·cos cp
rea tablourilor electrice de lumina, de mi-
cos cp = 0,95. in acest ultim caz, lampile unde: ca putere, cum ar fi cele din cladirile de
trebuie prevazute cu condensatoare pen- Pi - puterea instalata (putere mecanica) locuit, cladirile administratice etc. Curentul
tru ameliorarea factorului de putere, ast- a receptorului de forta; nominal se determina cu relatia 6. 1. 1 in
fel cos cp:::: 0,55 !?i instalatia va functiona cos cp - factorul de putere al acestuia; care Pi este puterea instalata a tabloului.
in suprasarcina. 11 - randamentul receptorului.
La lampile incandescente puterea in- - Coloane trifazate pentru tablourile
stalata este identica cu puterea activa ab- - Circuite monofazate de prize, atunci de lumina
sorbita de acestea. cand prizele sunt de utilizare generals. Curentul nominal se determina cu re-
La lampile cu descarcare puterea insta- Normativul 1-7 stabile!?te urmatoarele latia 6. 1.3 in care Pi este puterea instalata
lata este fermata din: conditii pentru aceste circuite: a tabloului de lumina, putere uniform
II. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune
distribuita pe faze. Aceasta rezulta din in-

sumarea puterilor instalate ale circuitelor
unde:
PiL - este puterea instalata pe circuitele
,
{lnL = ~30,72 + 19,62 = 36,4 A
1
electrice alimentate din tablou. de lumina ale fazei respective, I Curentul nominal pe faza l3:
Exemplu de calcul 2. Un tablou elec- PiP - puterea ins1alata pe ci'cuitele de prizfl (Ina )L3 = [4300/220] + [2000/(0,8·220)] =
tric de nivel are puterea instalata (elec- i ale fazei respective. = 19,5 + 11,4 = 30,9 A
trica activa) Pi = 12,4 kW !?i alimenteaza, (lnr)L 3 = {19,5·0,3286] + [11,4·0,75] =
in principal, Iampi cu descarcare, cu Exemplu de calcul 3. Fie TI..P cu sche- = 6,4 + 8,6 = 15 Ar
(1n)L = ~30,9 + 15 = 34,3 A
factorul de putere cos cp = 0,95. Curentul ma din fig. 11.6.1. 2 2
nominal rezulta aplicand relatia 6. 1.3. piL = 10300 W; cos q;L = 0,95; rJL = 1; 3
I = 12400 = 19 8 A tg cpL = 0,3286 Curentul nominal al coloanei tabloului
PiP = 8000 W; cos CfJp = 0,8; rJp = 0,8; va fi In= 36,4 A, corespunzator fazei ce-
n J3 · 380 · 0, 95 '
I tg CfJp = 0,75 lei mai incarcate.
Pentru coloanele magistrale, coloane- i Pe faza L1: - Coloanele trifazate pentru tablourile
le firidelor de alimentare din cladirile de PiL = 4250 W, PiP = 2000 W secundare de forta
locuit sau coloanele tablourilor generale COS cpL = 0,95, COS CfJp = 0,8 Cu astfel de coloane sunt alimentate
relatia 6. 1.3 devine: Pe faza L2: frecvent tablourile de forta, tablouri ce ali-
I = csP;
piL = 1750 W, piP= 4000 w menteaza un numar oarecare de recep-
(6.1.7) Pe faza l3: toare de acest tel: in principal, motoare
n J3ucoscp
PiL = 4300 W, PiP = 2000 W asincrone cu rotorul in scurtcircuit, pri-
unde: Curentul nominal pe faza L 1: ze trifazate ce permit alimentarea unor re-
c5 - este coeficientul de simultaneitate al , - se calculeaza componentele ace- ceptoare de forta cu racorduri flexibile,
receptoarelor alimentate de coloana; i stuia cu relatiile 6.1.9: cuptoare de mica putere etc.
=
cateva valori ale coeficientului de I (Ina )L 1 {4250/220} + {2000/(0,8·220)} = Pentru calculul curentului nominal al
simultaneitate: = 19,3 + 11,4 30,7 A= coloanei este necesar sa se faca unele ipo-
- cladiri civile !;li industriale · (/n,}L1 = {19,3·0,3286} + {11,4·0,75] = teze de calcul. Astfel tabloul alimenteaza
=
cs 0,8... 0,9; = 6,4 + 8,6 = 15,0 Ar n receptoare (circuite). Un receptor (circuit)
- tablourile iluminatului de siguranta !;li curentul nominal este: oarecare k are urmatoarele caracteristici:
=
cs 1; (ln)Lt = ~30,7 2 2
+ 15 = 34,2 A
- putere instalata (mecanica): (Pi )k;
- coloanele firidelor de distributie din i - factor de putere: cos cpk ;
cladrile de locuit, in functie de numarul Curentul nominal pe faza L2: - randament: rJk.
de apartamente, au valorile din tabe- (Ina )L 2 = [1750/220] + [4000/(0,8·220)] = Din cele n receptoare se apreciaza
lulll.6.1. = 8,0 + 22,7 = 30,7 A ca numai m functioneaza simultan. Si-
De cele mai multe ori c5 nu este nor- , Un,)L 2 = [8,0·0,3286] + [22,7·0,75] = multaneitatea va fi apreciata pentru ca-
mat !?i este apreciat de proiectant sau teh- = 2,6 + 17,0 = 19,6 Ar zul de functionare eel mai dezavantajos
nolog. Fig. 11.6.1. Schema ,1 dlstrlbuJia pe faze a putertl active a unul tablou
Un caz particular il prezinta coloane- clelumlni
le tablourilor de lumina !;li prize in care pri-
zele au o putere comparabila cu cea a re- Schema tabloului Pi [W] Distributia pe faze a puterii active
-------r-----
1
ceptoarelor de lumina. Puterea circu- ,-----------~

L1 . L2 l3
__ --~ _ _ __ ! __ ____ 1- _
1
itelor se distribuie uniform pe fazele ta- '

bloului, dar fiecare faza va avea un nu- 1 800 800 1
mar diferit de crcuite de prizfl !;li, respectiv, -- ----: - - - - - T----- -- -

lumina. Este necesar sa se calculeze 2 1000 1000 --+--
-- ----- -- _____ ._ _________
1 •. ----
curentul nominal pe fiecare taza a tabloului , 3 1150 I I 1150
sau numai pe faza pe care puterea pri- ~ ' I
zelor este cea mai mare, deoarece pe 4 650 i 650

aceasta taza, curentul va fi eel mai mare
!?i acest curent va fi luat in considerare
5 ___ 7 _5_
o_-_-T · -_--------
+- 750
1
1 _ ---+-----
pentru alegerea sectiunii. 6 1150 I 1150
Receptoarele de lumina functioneaza - --- I - •I - goo
----
7 900
~utr~c;o~ed~!~~~i~~t=~~ =d~·~~=~:~ 1------7----r-f-==..:------------+--8----t-- -sao---~----+------
1
8oo_l_
buie luat in calcul atat faptul ca acestea ' '
au atat randamentul subunitar (de regula, 1000 ! 1000
'r/p = 0,8), cat !;li un factor de putere mai
=
scazut (de ce1e mai multe ori cos cpp 0,8).
10
~--
1100 i
'----------------,--------J
1100
Curentul nominal pe fiecare faza se va I 11 ! 2500") ,I- - - - -~500~i- -------

determina cu relatia: r---- -12--~-2soo I 2500
1n =~~~a+ 1! (6.1.8) '
1--- -- - -L
I 13 . 2500
- L _
I 2500
unde: rn~~~==rt' - 14
--t ---------;-
2500 : 2500
Ina !;li lnr- sunt componentele activa !;li r- -
reactiva ale acestuia. 15 1000 I 1000 I
H--:--t==o=?"'--==~==tl_c_(~-~~:J ~-~- 6-7-5o_ ____j___l_67-50- : 6-8-oo
(6 . 1_9 ) 1
'-*_)_la_r_a_nd_a_m_e_n_t_rJ..:...P_=_o_,_8_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ____J
Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune II. lnstalatii electrice
pentru coloana. cladire; valoarea acestuia nu este nor- 1

F - cabluri cu un conductor in aer liber
Pentru o apreciere cat mai corecta a mata. apropiate;
simultaneitatii in functionare este nece- Aprecierea asupra c 5 trebuie facuta G - cabluri cu un conductor in aer li-
sar a fi consultat tehnologul instalatiei de cu multa atentie pentru a evita atat su- ber distantate
forta deservita de tabloul respectiv. pradimensionarea cat :;;i subdirnensionarea. - numarul de conductoare active montate
Curentul nominal al coloanei se calcu- De exemplu, pentru instalatia de forta ce impreuna in tub, etc;
leaza cu relatia 6.1.8, unde Ina :;;i lnr sunt alimenteaza centralele de instalatii dintr- - natura sistemului de pozare: tub, jgheab,
componentele activa :;;i reactiva ale ace- o cladire (statia de hidrofor, centrala ter- i ghena, canal, pat de cabluri etc;
stuia. Pentru cele doua componente se mica :;;i/sau de ventilare) coeficientul de - numarul de cabluri aflate simultan intr-
folosesc relatiile: simultaneitate poate avea valori cuprin- un sistem de pozare $i distanta dintre
m se de 0,6 :;;i 0,7. acestea;
1na = 'L 1nk COS cpk
(6.1.10)
Celelalte marimi electrice ale TG se pot - temperatura mediului ambiant.
k=1 calcula cu relatiile 6. 1. 11. Pentru conductoarele $i cablurile electrice
m montate in cladire curentul maxim admisibil
1nr ='L 1nk sin cpk - Coloane trifazate pentru tablourile se determina cu relatia:
k~1
generale de lumina $i forta 1:na = lma · K1·K2 (6.2.2)
unde: Coloanele de acest fel sunt utilizate in unde:
Ink- este curentul nominal al receptorului cladirile in care instalatia de forta are o lma - este curentul maxim admisibil pen-
(circuitului) k, determinat cu relatia putere instalata mica fata de cea pentru , tru conductor sau cablu, stabilit in
6.1.5. lumina :;;i prize sau in situatiile in care ta- tara
conditii specifice, ca temperatura
Cunoscand valorile In' Ina :;;i lnr se pot rifarea este unica. sa
acestuia ~ valoarea sta-
determina $i celelalte marimi electrice ale Curentul nominal se va determina cu bilita pentru regimul permanent (ta-
tabloului: relatiile 6.1.8 :;;i 6.1.12, in care coeficien- belll 6.4)
- factorul de putere: tul de simultaneitate c5 tine seama de si- K 1 - factor de corectie pentru cazurile in
COS cp = Ina /In (-) multaneitatea generala a instalatiei elec- care temperatura mediului ambi-
- puterea activa absorbita: trice din cladire - lumina :;;i forta im- ant difera de 30°C (tabelul II 6.5)
Pa = J3Uina [W] (6.1.11)
preuna. K 2 - factor de corectie pentru pozarea in
grup a mai multor circuite (tabel II
- puterea aparenta absorbita: 6.2. Alegerea secJiunii 6.6)
Sa = J3uln [VA]
conductoarelor •• cablurilor Pentru cablurile electrice montate in
electrice pamant curentul maxim admisibil se de-
Exemplu de calcul 4. Se determina termina cu relatia:
curentul nominal al coloanei unui tablou Sectiunea conductoarelor sau cabluri- 1:na = 1ma · (1 · (2· fx (6.2.3)
de forta care alimenteaza urmatoarele relor electrice pentru circuitele :;;i coloane- unde:
ceptoarele din tabelul 11.6.2: le electrice se stabile:;;te ca sectiunea mi- Irna - este curentul maxim admisibil pen-
Se apreciaza ca. din cele n = 11 circuite nima care respecta urmatoarele conditii:
1
tru cablu pozat in pamant cu o
functioneaza simultan circuitele 1, 2, 4, 1. in reghimul de lunga durata (per- ! rezistenta termica a solului de 1
6, 7, 8, 10 :;;i 11. Deci m = 8. manent) incarcarea maxima admisibila (I;J K·m/W, o temperatura a solului de
Pentru toate receptoarele se calcu- a conductorului (cablului) trebuie sa fie mai 20°C $i un grad de incarcare de 0,7.
leaza curentul nominal Ink :;;i sin cpk. mare decat curentul nominal transportat Gradul de incarcare reprezinta du-
Valorile sunt incluse in tabelul 11.6.2. de circuit sau coloana (In): rata de functionare ciclica dintr-o zi
Aplicand relatiile 6.1.10 rezulta: 1:na ~ 1n (6.2.1) (24 h) Ia curentul maxim admisibil
Ina = 5,3·0,8 + 5,3·0,8 + 8,6·0,86 + unde 1:na este in functie de: f 1 -factor de corectie in functie de:
15,8·0,84 + 68,6·0,84 + 68,6·0,84 + . - saturatia conductoarelor (cupru sau - temperatura solului diferita de 20°C,
+ 8,4·0,7 + 16,6·0,8 = 163,6 A aluminiu); Ia adancimea de pozare;
lnr = 5,3·0,6 + 5,3·0,6 + 8,6·0,5102 + - felul izola~ei conductoarelor sau cablurilor - rezistenta termica specifica a solului;
+ 15,8·0,5426 + 68,6·0,5426 + 68,6·0,5426 electrice (neizolat sau izolat cu po- - gradul de incarcare;
+ 8,4·0,7141 + 16,6·0,6 = 109,7 Ar liclorura de vinil (PVC), polietilena reti- f2 - factor de corectie (tabel II 6.9) in
$i curentul nominal rezulta: culara (XLPE), izolatie minerala; functie de:
2 2 - sistemul de pozare. Normativul 1-07 :;;i - numarul de cabluri (sisteme) pozate
In = J136, 6 + 109,7 = 197 A SRHD 60364.5.523 evidentiaza 80 de alaturat;
- Coloane trifazate pentru tablourile sisteme de pozare. Acestea se pot - tipul cablurilor;
generale de forta grupa in 9 sisteme de referinta (tabel II - distanta dintre cabluri;
Curentul nominal al coloanei generale 6.3) astfel: - rezistenta termica specifica a solului;
se calculeaza cu relatia 6. 1.8 in care: A 1 - conductoare izolate in tub in pe- - gradul de incarcare;
m rete izolat termic; 1
fx - factor de corectie in functie de pozare
Ina = Cs 'L Ink cos cpk
(6.1.12)
A2 - cablu multiconductor in tub in Acesta este:
k=1 perete izolat termic; - 0,85, daca cablul este pozat in tub de
m 8 1 - conductoare izolate in tub pe pe- , protectie,
lnr = cs 'L Ink sin cpk rete; - 0,9, daca cablul este acoperit cu
k-1 82 - cablu multiconductor in tub pe pe- placi curbate ce nu permit eliminarea
unde: rete; incluziunilor de aer dupa acoperire
k - estre un indicele ce se refera Ia o co- C - cablu cu un conductor sau multi-
loana oarecare ce pleaca din tabloul conductor pe un perete; Exemplul de calcul 1
general; D - cablu cu un conductor sau multi- 1
Sa se determine curentul maxim ad-
m - numarul de coloane; conductor ingropat in perete sau in misibil pentru un cablu cu conductor de
cs - coeficientul de simultaneitate in func- tub ingropat; i cupru 3x2,5 mm2 , utilizat pentru un circu-
tionare al intregii instalatii de forta din E - cablu multiconductor in aer liber it monofazat (cu 2 conductoare incarca-
II. lnstalalii electrice Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de ioasa tensiune
te). de 0,7). zei (sF) $i din acela$i material cu con-

Cablul are urmatoarele caracteristici: Rezolvare: ductorul de faza astfel:
- are izolatie din PVC; -din tabelul II 6.7 rezulta /ma= 42 A; - pana Ia 16 mm 2 se alege sN = sF;
- pozarea este aparenta pe perete - din tabelul II 6.8 f 1=0,93 (pentru gra- -peste 16 mm 2 , sN se alege in functie
fixat Ia o distanta mai mica deciat 0,3 dul de incarcare 1, temperatura 20°C de sF din tabelul 11.6.10.
din diametrul exterior al cablului; $i rezistenta termica specifica 1K·m!W); • sectiunea conductorului de protectie
- temperatura ambianta este de 35°C. - din tabelul II 6.9 f2 =0.76 (gradul de (sPE) se ia de aceea$i valoare cu sN cand
Rezolvare: in car care 1); fazele $i neutrul se executa din cupru. Gand
- modul de pozare este de tip C, con- Curentul maxim admisibil al cablului re- acestea din urma sunt din aluminiu, con-
form tabelului 11.6.3; zulta: ductorul de protectie este din cupru cu
- din tabelul II 6.4 rezulta /ma= 27 A 1:r,a = 42· 1· 0,93=29,68 A. sectiunea sPE cu o treapta mai mica (pe
- din tabelul II 6.5 factorul de corectie Rezulta o reducere sensibila a posibi- gama de sectiuni) decat a neutrului sw
in functie de temperatura (35°C $i izo- litatii incarcarii cablului prin modificarea • sectiunea conductorului comun ne-
latie din PVC) este K 1=0,94. gradului de incarcare. utru $i de protectie (sPEN) are aceea$i va-
- din tabelul II 6.6 rezulta factorul de re- loare cu sPE'
ducere de grup este K 2=0,85. 2. sectiunea sa fie mai mare sau eel pu- Exceptie fac cablurile cu patru conduc-
Curentul maxim admisibil al cablului din tin egala cu sectiunea minima impusa de toare din aluminiu. AI patrulea conduc-
exemplu este: Normativul 1-7 (tab. 11.6.10); sectiunile tor poate fi conductor comun PEN intre
1:r,a = 27· 0,94· 0,85=21,57 A. din tabelul 11.6.10 sunt sectiuni minime re- postul de transformare $i consumator sau
zultate din condij:iile de rezistenta mecanica pe coloanele de distributie.
Exemplul de calcul 2 Ia transport $i montara $i de siguranta in Regulile de mai sus se aplica pentru cir-
Acela$i cablu din exemplul 1 dar man- · functionare. cuitele $i coloanele Ia care curentul ab-
tat Ia distanta de un diametru al cablu- 3. sectiunea aleasa va trebui sa se ve- sorbit este sinusoidal. Alimentarea cu
lui fata de cablul invecinat. rifice Ia stabilitatea termica in regimul de energie electrica a unor receptoare electrice
Rezolvare: scurta durata Ia care poate fi supusa; neliniare, Ia care dependenta dintre ten-
- se modifica modul de pozare din C - in cazul pornirii motoarelor, densita- siunea aplicata $i curentul care TI strabate
in E; tea de curent Ia pornire va fi mai mica nu este liniara, conduce Ia producerea cu-
- din tabelul II 6.4 rezulta lm8 =30 A; decat valoarea admisibila (§ 2.3.12); rentilor armonici $i Ia distorsionarea for-
-din tabelulll 6.5 K 1=0,94 (35°C $i izo- - in cazul scurtcircuitului, verificarea mei de unda a tensiunii. Este cazul echi-
latie din PVC); se realizeaza daca siguranta fuzibila pamentelor electrice, a motoarelor cu
~ din tabelul II 6.6 K 2=0,94. plasata pe circuit sau coloana are cu- turatie variabila etc. Tn astfel de situatii va-
In acest exemplu curentul maxim ad- rentul fuzibilului (/F); IF s 3 /ma ( § 6.4.6) loarea curentului pe conductorul neutru
misibil este: 4. sectiunea aleasa va trebui sa con- poate fi mai mare decat curentul pe
1:r,a = 30· 0,94· 0,94=26,5 A. duca Ia pierderi de tensiune sub valori- faza. Daca reteaua alimenteaza receptoare
Se poate observa ca numai o modifi- le admisibile impuse de norme. neliniare, chiar daca fazele sunt incarca-
care mica adusa in pozarea cablului Conditia 4 se va verifica dupa dimen- te identic ( cazul receptorului trifazat
cre$te curentul maxim admisibil cu pe- , sionarea tuturor circuitelor $i coloanelor. echilibrat), mai mult ca sigur valoarea cu-
ste 20%. , Daca aceasta nu se respecta, sectiunea rentului prin conductorul neutru nu este
Exemplul de calcul 3 • se va mari pe portiunea sau portiunile unde zero, ci poate avea o valoare impor-
Sa se determine curentul maxim ad- pierderea este mare, pana Ia valoarea sau tanta. Aceasta se datoreaza faptului ca
misibil al unui cablu cu conductoare de valorile ce fac conditia indeplinita. armonicile multiplu de trei ale curentilor
cupru 3x2,5 mm 2 utilizat pentru un circuit · Conditiile 1-4 de mai sus permit deter- de linie sunt in faza $i in loc sa se anu-
monofazat (cu 2 conductoare incarcate) minarea sectiunii conductorului de faza. leze (prin insumare fazoriala ) se insumeaza
daca: Pentru stabilirea sectiunii conductoa- algebric.
- izolatia este din PVC; relor de neutru (N), de protectie (PE) Prezenta armonicilor de orice ordin $i
- cablul este pozat in pamant Ia 0, 7 m; ; sau conductor comun neutru $i de pro- in special a celor de ordinul trei, condu-
- temperatura solului este de 20°C; tectie (PEN) se procedeaza astfel: ce Ia incalzirea suplimentara a conduc-
- rezistenta specifica termica este • sectiunea conductorului de neutru (sN) toarelor de faza, dar in special al con-
1K·m/W se stabile$te in functie de sectiunea fa- ductorului neutru.
- gradul de incarcare este 0, 7;
- pozarea: este an contact cu un alt ca- IN/ IF
2,0
blu in sarcina de 3x2,5 mm 2 ;
---
Rezolvare: 1,8
-din tabelul II 6.7 rezulta lm8 =42 A (2 1,6 .......
conductoare incarcate, izolate din 1,4
/
PVC); 1,2 /
- din tabelul II 6.8 rezulta f 1=1,0 (con- /"'
1,0
ditii normale de functionare $i poza-
re); 0,8 /
- din tabelul II 6.9 f2=0,89 (pentru 2 sis- 0,6 v
tema de pozare); 0,4 /_
Curentul maxim admisibil este:
0,2 /
1:r,a = 42· 1· 0,89=37,38 A.
0 v p ('*o)
Exemplul de calcul 4 0 20 40 60 80 100

Acela$i cablu din exemplul 3 pozat in Fig. 11.6.2. Factorul de incircare a conductorului neutru in func1;ie de
pamant in contact cu eel de al doilea ca- co""nutul de annonici de ordinul trei
blu dar cu gradul de incarcare 1 (in loc
Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune II. lnstala!ii electrice
in fig. 11.6.2. este aratata dependenta nicilor. Prin urmare, ~unea de 6 mm2 nu este
factorului de incarcare a conductorului neu- Sectiunile fazelor vor fi marite Ia mari- suficienta. Este necesar un cablu cu
2
tru in functie de continutul de armonici de mea sectiunilor conductorului neutru. sectiunea de 10 mm •
ordinul trei. Pentru valoarea efectiva a armonicii de 2. Daca continutul armonicii a treia
Rezulta ca este necesara aplicarea ordinul trei cu o pondere mai mare de 45% este 40%, alegerea cablului se va face in
unor coeficienti de corectie pentru valo- din valoarea efectiva a curentului de functie de curentul prin conductorul neu-
rile curentilor l;li implicit, a sectiunii con- faza, dimensionarea se face avand in ve- tru, care va avea valoarea 10 = 0,40 x 38
ductoarelor, astfel cain regim tempera- dere valoarea curentului din conductorul x 3 = 45,6 A l;li in acest caz sectiunea de
turile izolatiei sa nu depal;leasca valorile neutru. Nu este necesara aplicarea unui 6 mm 2 nu ar fi suficienta. Ar fi necesara
admise. factor de corecpe deoarece in aceste con- o sectiune de 10 mm 2 (/ma = 60 A).
Norma internationala CEI 60364-5-52 ditii sectiunii conductoarelor de faza sunt 3. Daca continutul armonicii a treia
stabilel;lte pentru regimul deformant o se- supradimensionate, ceea ce diminueaza este de 55%, alegerea cablului se face
rie de coeficienti de corectie a capacitatii sensibil cantitatea de caldura disipata de tot in functie de curentul prin conductorul
conductoarelor l;li a cablurilor electrice. catre acestea. neutru, a carei valoare este:
Coeficientul care ~ne seama de prezenta 10 =0,55x38x3=62,7A(k5-1). in
armonicilor de ordinul trei este denumit Exemplul de calcul 1 acest caz ar fi necesara o sectiune de 16
k5. Se considera un circuit trifazat incarcat mm 2 (/ma = 80 A).
Valaile acestuia sunt date in tabelul 11.6.1. cu 30 A care admite instalarea unui ca-
Curentul ce se ia in calcul pentru ale- ' blu cu 4 conductoare, izolat cu PVC 6.3. Alegerea tuburilor
gerea sectiunii va fi In lk5, unde In este fixat pe un perete, mod de pozare C. de proteq:ie
curentul de faza (relatiile 6. 1. 1; 6. 1.3; 1 Plecand de Ia tabelul II 6.4 col. 11 un
6.1.5). cablu de 4 mm 2 avand conductoarele de Conform SR EN 61386-1, 21, 22 l;li 23
Astfel, daca valoarea efectiva a ar- cupru prezinta un curent admisibil de 32 indica caracteristicile tuburilor de protectie
monicii de ordinul trei reprezinta mai A $i este corespunzator in cazul ab- , pentru a asigura o protectie fiabila pen-
putin de 15% din valoarea efectiva a cu- sentei armonicelor in circuit. tru utilizatori l;li pentru spatiile invecina-
rentului de faza, se poate considera ca in cazul prezentei armonicii de ordin 3 te, cand sunt montate in cladire. Aceste
nu este necesara marirea conductorului de 20% din curentul de faza, se aplica se clasifica prin 12 citre cu urmatoarele
neutru. Aceasta deoarece conductorul un factor de corectie de 0,86 l;li curentul semnificatii:
neutru va fi parcurs de un curent a carui devine: 1. Prima citra indica rezistenta Ia com-
valoare efectiva nu depal;lel;lte 45 %, 30/0,86=34,88 A. presiune l;li poate fi:
ceea ce conduce Ia o crel;ltere de apro- Pentru acest curent este necesar un ca- 1 - foarte scazuta ( 125 N);
ximativ 6% a cantitatii de caldura dega- blu de 6 mm2, curent maxim admisibil 41 A. 2 - scazuta (320 N);
jate (fata de situatia in care armonicile de in cazul prezentei armonicii de ordin 3 3 - medie (750 N);
ordinul trei ar lipsi). Aceasta degajare de de 40% din curentul de faza, alegerea se 4 - ridicata (1250 N);
caldura este acceptabila . Fac exceptie face in functie de curentul prin conduc- 5 - foarte ridicata (4000 N).
situatiile in care cablul este amplasat torul neutru care este: 2. A doua citra indica rezistenta Ia impact
intr-un mediu cu temperatura diferita de 30x0,4x3=36 A care poate fi:
cea pentru care a fost stabilita valoarea $i se aplicii un factor de cor~e de 0,86 1 - foarte scazuta (0,5 J);
sarcinii maxime admisibile (lma). ceea ce conduce Ia un curent de: 2 - scazuta ( 1 J);
Daca valoarea efectiva a armonicii de 36/0,86=41 ,86 A. 3 - medie (2 J);
ordinul trei are o pondere intre 15% $i 33% i Pentru acest curent este necesara o 4 - ridicata (6 J);
din valoarea efectiva a curentului de sectiune de 10 mm2, cu curent maxim ad- 5 - foarte ridicata (20,4 J).
taza, valoarea efectiva a curentului din con- misibil de 57 A. 3. A treia citra indica temperatura minima
ductorul neutru este cuprinsa intre 45% in cazul prezentei armonicei de ordin suportata de tub, care poate fi:
l;li 100 % din valoarea efectiva a curen- 3 in pr~ de 50% alegerea se bazeaza 1 - pentru +5°C;
tului de faza. Aceasta conduce Ia o din nou pe curentul din conductorul neu- 2 - pentru -5°C;
crel;ltere a cantitatii de caldura de apro- tru care este: 3 - pentru -15°C;
ximativ 30 %, comparativ cu situatia in 30x0,5x3=45 A. 4 - pentru -25°C;
care armonicile de ordinul trei ale curen~lor in acest caz, factorul de corectie este 5 - pentru -45°C.
de faza ar lipsi. Pentru astfel de situatii 1 l;li este necesara o sectiune de 10 4. A patra citra indica temperatura ma-
se aplica un factor de corectie egal cu mm 2 . xima suportata de tub, care poate fi:
k5 = 0,86. Toate sectiunile de mai sus se ba- 1 - pentru +60°C;
Daca valoarea efectiva a armonicii de zeaza pe intensitatea curentului admisi- 2 - pentru +90°C;
ordinul trei are o pondere intre 33% $i 45% bil in cablu. Nu au fost luate in considerare, 3 - pentru + 105°C;
din valoarea efectiva a curentului de caderea de tensiune l;li alte aspecte le- 4- pentru +120°C;
taza, valoarea efectiva a curentului din con- gate de alegere a sectiunii. 5 - pentru + 150°C;
ductorul neutru este cuprinsa intre 100% 6 - pentru +250°C
l;li 135% din valoarea efectiva a curentului Exemplul de calcul 2 7 - pentru +400°C.
de faza. in aceasta situatie dimensiona- Un circuit trifazat cu curentul de faza 5. A cincea citra indica rezistenta Ia inco-
rea se va face avand in vedere valoarea calculat In= 38 A voiere, care poate fi:
curentului din conductorul neutru, pen- Pentru un astfel de curent ar fi nece- 1 - pentru tub rigid;
tru care k5 este 0,86. ' sar un cablu cu patru conductoare (mon- 2 - pentru tub pliabil;
Curentul prin conductorul neutru, pen- tat in aer- pe perete) cu s =6m 2 avand 3 - pentru tub pliabil/elastic;
tru un receptor trifazat, este Ina = 43 A > 38 A (tab. 11.6.4 a). 4 - pentru tub flexibil.
10 = p 1100 X In X 3/k5, 1. Daca continutul armonicii a treia 6. A ~ cifra indicii proprieta~le electrice.
unde: este 20%, coeficientul k5 este 0,86 l;li cu- Aceasta poate fi:
p- este ponderea armonicii a treia in %; rentul In devine I'n = In lk5 = 38/0,86 = 44,2 , 0 - pentru proprietati nedeclarate;
1
In - este curentul de faza in lipsa armo- A. . 1 - cu caracteristici de continuitate el-

11. lnstala!ii electrice Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasi tensiune
ectridi; - codul de clasificare, care trebuie sa bului de protectie pentru conductoare FY,
2 - cu caracteristici de izolatie electridi; contina eel putin primele 4 citre. H07V-U ~i H07V-R.
3 - cu caracteristici atat de continuitate Materialele care propaga flacara vor fi in afara de tuburi de protectie, con-
cat ~i de izolatie electrica. de culoare portocalie. ductoarele ~i cablurile electrice se pot poza
1. A ~aptea citra indica rezistenta Ia pa- Materialele care nu propaga flacara In diferite sisteme. Alegerea sistemelor de
trunderea corpurilor solide, care poa- vor avea orice culoare dar nu culoarea gal- pozare se face In functie de tipurile de con-
te fi: ben, ro~u sau portocaliu (cu exceptia ca- ductoare sau cabluri electrice. Tabelul II
3 - protejat lmpotriva corpurilor soli de zului In care marcarea este foarte clara 6.14 recomanda sistemele de pozare, cele
cu diametrul ;::>: 2,5 mm; pe tub). mai adecvate, In functie de utilizarea
4 - protejat lmpotriva corpurilor solide Marcarea se face pe toata lungimea tu- conductoarelor ~i cablurilor electrice.
cu diametrul ;::>: 1 mm; bului, de preferinta din metru In metru, dar 1
5 - protejat lmpotriva prafului; nu Ia distante mai mari de 3 m. 6.4. Al~erea aparatelor

6- etan~ Ia praf. Dadi tuburile flexibile sau pliabile nu pot de aqionare, protectie
8. A opta citra indica rezistenta Ia patrun- fi marcate, vor fi prevazute cu etichete Ia fi misuri
derea apei ~i poate fi: extremitati sau pe ambalaj.
0 - nedeclarat; Un exemplu de marcare minima (cu pa-
1 - protejat lmpotriva diderilor verticale tru citre) ar fi: 6.4.1. Alegerea lntreruptorului
ale stropilor de apa; 2221 - ceea ce lnseamna tub: manual
2 - protejat lmpotriva diderilor verticale - rezistent Ia compresiune 320 N;
ale stropilor de apa atunci cand sis- - rezistent Ia impact 1J; Acesta este caracterizat de:
temul de tuburi de protectie este - temperatura minima -5°C; - curentul nominal (In;), curentul ce poa-
lnclinat Ia mixim 15°; - temperatura maxima +60°C. te fi parcurs de aparat In conditii de sta-
3 - protejat lmpotriva apei pluviale; Tubul poate fi metalic, din material bilitate termica;
4 - protejat lmpotriva apei lmpro~cate; plastic sau din alte materiale. - curentul de rupere (/, ), curent ce poa-
5 - protejat lmpotriva jeturilor de apa; Diametrele tuburilor (In mm) sunt stante fi lntrerupt de aparat In conditii de sta-
6 - protejat lmpotriva jeturilor puterni- dardizate Ia urmatoarele dimensiuni: 6, 8, bilitate termica.
ce de apa; 10, 12, 16, 20, 32, 40, 50, 63 ~i 75. Relatia dintre cei doi curenti pentru ln-
7 - protejat lmpotriva efectelor unei Diametrele interioare nu sunt standar- treruptoarele de joasa tensiune este data
imersiuni temporare In apa. dizate, ele depinzand de caracteristicile In tabelul II 6. 17 pentru diferite utilizari ale
9. A noua cifra indica protectia lmpotri- tub uri lor. lntreruptorului manual.
va coroziunii care poate fi: in functie de modul de instalare SR EN Din tabelulll 6.17 se observa ca Ia ast-
1 - protectie scazuta interioara ~i ex- 61386 recomanda caracteristicile minime fel de lntreruptoare curentul de rupere este
terioara; pentru tuburile de protectie pentru instalatii I, < lni. Din acest motiv lntreruptoarele se
2 - protectie medie interioara ~i exte- electrice, In functie de modul de instalare. aleg astfel lncat:
rioara (electrozincare, email cu us- Acestea sunt date In tabel II 6.12. 1, ~ In (6.4.1)
care In cuptor, vopsire cu uscare In Conductoarele ~i cablurile electrice unde:
aer liber); trebuie instalate In tubulatura a caror In - este curentul nominal al circuitului sau
3 - protectie compozita medie/ridicata dimensiuni (diametre interioare) trebuie ale- coloanei ce trebuie lntrerupt(a).
(interior clasa 2/exterior clasa 4); se In functie de sectiunea conductoarelor, intreruptoarele de mica putere, folosi-
4 - protectie ridicata interioara ~i ex- numarul lor sau tipul de cablu. te In actionarea circuitelor de lumina,
terioara (zincare prin cufundare, ~ardizare, Diametrul interior D; (mm) al unui tub de au curentul de rupere 1, = 6 A.
otel inoxidabil). pretectie se stabile~te din conditia:
10. A zecea citra indica rezistenta Ia 1
A;2>: 3Ac, 6.4.2. Alegerea contactorului
tractiune, ce poate fi: ' unde:
o - nedeclarata; A; - este aria sectiunii interioare a tubului Pentru contactoare, curentul de ru-
1 - foarte scazuta; Ac - aria sectiunii ocupata de conductoare pere (1,) este mult mai mare deciit curentul
2- scazuta; (cu izolatie) nominal al acestuia (In):
3- medie; Exemplu: 1, s {8 ... 10}1nc (6.4.2)
4 - ridicata; Un conductor FY 10 mm 2 are diame- Alegerea se face punand conditia:
5 - foarte ridicata. ; trul exterior al conductorului de 6,4 mm. Inc ~ In (6.4.3)
11. A unsprezecea citra indica rezistenta : Aria ocupata de conductor este de 32, 15 unde:
Ia propagarea flacarii ~i poate fi: mm 2 • Inc - este curentul nominal al contac-
1 - nu propaga flacara; Rezulta: torului
2 - propaga flacara. - pentru doua conductoare In - curentul nominal ce trebuie lntrerupt
12. A douasprezecea cifra indica rezistenta Ac =64,3 mm 2 ; de catre contactor.
Ia sarcina suspendata ~i poate fi: A;= 192,9 mm2. in tabelele II 6.18 ~i II 6.19 se dau cate-
0 - nedeclarata; , Tubul de protectie trebuie sa aibe un va din marimile mai importante ale con-
1 - foarte scazuta; ' diametru interior de 15,7 mm. rezulta tactoarelor romane~ti de tip TCA
2- scazuta; un tub cu diametrul exterior de 20 mm. (fig. 11.6.3).
3- medie; - pentru trei conductoare de 10 mm2 De asemenea, contactorul trebuie ales
4 - ridicata; va rezulta: ~i In functie de numarul de contacte au-
5 - foarte ridicata. Ac =96,4 mm 2 ; xiliare disponibile, tensiunea bobinei ~i ti-
A treisprezecea citra referitoare Ia efec- A; =289,2 mm2. pul de executie climatica.
tele focului este In studiu. Tubul trebuie sa aibe diametrul interior Bobina contactorului actioneaza ~i ca
Tubul de protectie ~i fitingurile trebu- de 19,2 mm. Rezulta un tub cu diame- un releu de tensiune minima, aceasta eli-
ie sa fie marcate cu: trul exterior de 25 mm. berand armatura mobila cand tensiunea
- marca fabricii sau numele producatoru- in tabelulll 6.13 sunt prezentate cateva de alimentare scade sub 0,7 un.
lui; exemple de calcule pentru alegerea tu-
e .Y. tactelor principale. Echipamentul di-

ferential (§ 4) este optional. Atunci cand
disjunctorul a fost prevazut cu un ase-
menea echipament, el se nume!;)te ,dis-
junctor diferential". Valorile lui !\I sunt 10
!;li 30 mA pentru disjunctoarele de mare
sensibilitate !;li 100, 300 mA !;li 1 A pen-
tru celelalte. Disjunctoarele de mare pu-
tere au echipamentul diferential reglabil.
• tensiunea de alimentare a bobinei. De
Fig. 11.6.3. Dlmenslunlle contactoarelor TCA. regula, aceasta este 24, 230 sau 240 V
in c.a. sau in c.c. De cele mai multe ori
6.4.3. Alegerea intreruptorului au- pamentului ce asigura protectia Ia scurt- bobina disjunctorului lucreaza !;li ca
tomat circuit (/m). Echipamentele romane!;)ti declan!;lator de tensiune minima. Aceasta
(AMRO, USOL) nu mentioneaza valoarea poate ac~ona ,instantaneu" sau cu o tem-
intreruptoarele automate se aleg in lui lm deoarece reglarea acestuia se face, porizare, ce uneori poate fi reglabila.
acela!;)i mod ca !;li contactoarele. Este de prin constructia aparatului, odata cu Declan!;)atorul de tensiune minima de-
amintit ca aceste aparate se deosebesc reglarea curentului de serviciu de Ia va- clan!;)eaza Ia valori ale tensiunii intre 0, 7
de contactoare prin aceea ca: loarea 15 Ia I,= In, unde In este curentul !;li 0,35 un.
• permit un numar mult mai mic de acce trebuie supravegheat. De regula, se re- Disj.Jnctcrul se va alege respectand condijia:
1ion<'iri, deoarece nu sunt concepute pen- specta conditia lm .. 4,5 I, . Multe dis- ~~~ ~A~
tru a fi introduse in sistema de automa- junctoare permit reglarea independenta unde:
tizare. Au rolul de a intrerupe liniile el- a releului electromagnetic. De exemplu, In- este curentul nominal al liniei pe
ectrice, manevra care are loc rar. disj.Jnctoarele LEGRAND din gama PX per- care se monteaza.
De exemplu, intreruptorul LEGRAND - mit 8 trepte de reglare pentru curentul de Disjunctorul se alege astfel ca reglarea
VISTOP 160A permite un numar de declan!;)are Ia scurtcircuit: 1,5; 2; 3; 4; 5; echiparnentului de prot~e Ia suprasarcina
20.000 de actionari mecanice. Cu cat 6;8;10xl,. sa se poata face Ia 1, = In , iar cea de pro-
curentul nominal este mai mic, cu atat • disjunctoarele din ultima generatie tectie Ia scurtcircuit Ia lm = lsc' unde lsc
numarul de actionari cre!;)te. ofera !;li o protectie ,instantanee" (apro- este curentul efectiv al curentului de
• pozitiile de ,deschis" !;li ,inchis" sunt vi- ximativ 10 ms) pentru un curent de scurt- scurtcircuit daca defectul s-ar produce in
zibile !;li u!;)or de identificat incat nu pot cir_cuit foarte mare (11 ) apropierea (in aval, in sensul de transport
duce Ia confuzii ce sa permita manevre In fig. 11.6.4 se prezinta caracteristici- , al puterii) disjunctorului.
gre!;)ite, cu consecinte grave pentru in- le de functionare pentru disjunctorul · Daca disjunctorul este prevazut !;li cu
stalatie !;li pentru personalul de ex- DPX1600 (LEGRAND). echipament de protectie diferen~ala, va-
ploatare. Pozitia ,inchis" sau ,deschis" • curent !\I pentru care echipamentul loerea norninala a acestuia se va alege in con-
poate fi asigurata, suplimentar, !;li prin uti- diferen~al a~oneaza prin deschiderea concordanta cu selectivitatea dorita (§ 4.2.3):
lizarea unor chei speciale de blocare.
• contactele ·sunt pregatite pentru curenti 10000
de rupere mari, de ordinul kiloamperilor.
t[s]
intreruptoarele automate pot fi echipate,
optional, cu echipamente diferentiale (cu 1000
!\I de 100; 300; 500 mA sau 1A).
Bobina intreruptorului automat poate lu-
aa !;li ca releu de tensiune minima, ~
100
Ia scaderi ale tensiunii nominale sub 70 %
(de regula, in intervalul 0,7- 0,35 Un).
10
6.4.4. Alegerea disjunctorului
'i disjunctorului diferen1:ial
r:n
Disjunctoarele sunt aparate de actio-
nare prevazute cu echipamente de pro- IU1JlJ A
tectie Ia suprasarcina !;li scurtcircuit. Op-
tional, pot fi echipate cu un bloc pentru 0,1
·~~~'~
protectia diferentiala (§ 4).
Disjunctoarele sunt caracterizate de:
• curentul nominal (/nD), suportat de apa- ,Itr-
0,01
rat in regimul de lunga durata;
• curentul de serviciu (/s), corespunza-
tor echipamentului ce asigura protectia 0,001
Ia suprasarcina. Acesta poate fi reglat fin, ( J 10 0
de regula, in intervalul I, E (0,6 ... 1)15 • VIr
Sunt disjunctoare Ia care domeniul de Fig. II.&A Caractertsticlle de func1:kmare ale
reglare este diferit de eel mentionat sau
reglarea se face in trepte, de exemplu, in
=
dls)unctorulul DPX1600 ( 180 1600 A).
Protectia Ia suprasarcina: 1, poate fi de 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; 1 x 180
trepte fixe: 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; Protectia Ia scurtcircuit (reglabila): lm poate fi de 1,5; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10 x 1,
1 din curentul nominal (/n0 ); Protectia ,instantanee" Ia scurtcircuit: 11 = 20 kA.
• curentul de reglare corespunzator echi-
II. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune
6.4.5. Alegerea releelor tennice 6.4.6. Alegerea siguran~i fuzibile Receptoarele cu puteri mai mari se pot
racorda Ia priza daca aceasta se afla pe
Releele termice sunt aparate electrice Sigurantele fuzibile sunt utilizate pen- un circuit separat, iar conectarea l;li de-
folosite pentru protectia receptoarelor tru protectia Ia suprasarcina a circui- conectarea se fac cu aparate corespun-
sau liniilor electrice Ia suprasarcinit Re- telor de lumina ~i Ia scurtcircuit a circuitelor zatoare (de exemplu, contactoare) men-
leul termic este folosit in serie cu un con- de forta (protectia Ia suprasarcina fiind asi- tate pe circuitul fix, in fata prizei, daca
tactor, in circuitele de alimentare ale re- gurata de relee termice) ~i a coloanelor receptorul prin constructie nu este
ceptoarelor electrice, ~i in serie cu un int- tablourilor electrice. De asemenea, si- previizut cu intrerupator.
reruptor automat, pe coloanele tablourilor gurantele fuzibile pot fi folosite ~i pentru Pe un circuit monofazat de priza se pot
electrice. Ultima rezolvare este mai rara, deconectarea circuitelor sau coloanelor monta:
deoarece grupul intreruptor automat (re- electrice atunci cand pe acestea nu sunt • 8 locuri de prizii (simple sau duble), atun-
leu termic) poate fi inlocuit cu un disjunctor. prevazute aparate de actionare. ci cand circuitul apartine unei locuinte;
in Romania se fabrica blocul trifazat de • 15 locuri de prizii (simple sau duble) pen-
relee termice - tip TSA (fig.ll.6.5) Alegerea sigurantei pentru protectia tru celelalte destinatii.
Frecventa de conectare pe ora: 15 circuitelor de lumina Ia suprasarcina Puterea instalatii a unor astfel de circu-
Domeniul de reglare: (fig./1.6.6). ite de priza (de utilizare generala) este de
I, E (0,67... 1)/s, (6.4.5) Pentru determinarea curentului IF al 2 kW, iar sectiunea minima admisa a con-
unde: sigurantei fuzibile se pun conditiile: ductorului de faza al circuitului este de 2,5
Ir = In - este curentul nominal ce trebuie IF 2 In (6.4.6) mm2, din cupru sau 4 mm2, din aluminiu.
supravegheat. IF S k /ma (6.4.7) Fiecare prizii in parte se va alimenta cu con-
Este de preferat ca valoarea lui In, ce unde: ductoare cu sectiunea de 1,5 mm2 din cu-
corespunde curentului de reglare sa se lma - este curentul maxim admisibil al pru, sau 2,5 mm2 din aluminiu.
gaseasca cat mai aproape de mijlocul in- sectiunii fazei circuitului; Siguranta fuzibila se alege punand
tervalului pentru a permite realizarea k = 1 - pentru circuitele ce alimenteaza conditia 6.4.7 unde: k = 0,8 ~i /rna este cu-
u~oara a operatiei de reglare. Iampi fluorescente (nu se pot rentul maxim admisibil al conductelor
Se alege tipul releului in functie de op- realiza suprasarcini datorita con- electrice ale circuitului.
tiunile 1), 2) ~i 3) mentionate in tabelul structiei particulare a lampilor de Daca conductele electrice sunt FY
11.6.20 pe care le poate avea proiectantul. diferite puteri); 2,5 mm2 sau AFY 4 mm2, /ma =24 A sau
k = 0,8 - pentru circuite ce alimenteaza /rna = 23 A, rezulta pentru circuitele de priza
Exemplu de calcul. Se determina releul Iampi cu incandescenta (unde sigurante fuzibile IF s 16 A. Solutia
termic necesar protectiei Ia suprasarci- exista posibilitatea realizarii de IF = 16 A este utilizata eel mai frecvent
na a unui motor trifazat asincron care are suprasarcini prin inlocuirea be- deoarece:
=
curentul nominal In 6,9 A ~i functioneaza curilor de putere mica cu une- - se asigura o protectie buna Ia suprasar-
Ia temperatura mediului ambiant de le de putere mai mare). cina a conductelor electrice dintre cir-
+20 °C. Se alege cea mai mica valoare IF care cuit l;li priza cu sF = 1,5 mm2 din cupru
Rezolvare indepline~te conditiile de mai sus. Dacii cu /rna= 17 A sau sF= 2,5 mm2 din alu-
Temperatura mediului fiind intre +10 oc nu a fost aleasa sectiunea circuitului, miniu cu /ma = 18 A.
l?i 35oc, nu este necesara corectia cu- siguranta se determina numai din conditia - se asigura, implicit, protectie Ia scurt-
rentului de reglare, acesta ramanand 6.4.6. Conditia 6.4.7 va fi utilizata pentru circuit;
1, =In= 6,9 A. Curentul de serviciu poa- 1 determinarea sectiunii fazei. Siguranta fu- - permite functionarea circuitului de pri-
te fi: /s = 8 A, care are domeniul de re- zibila astfel determinata asigura ~i protectia za, in regimuri de scurta duratii ~i Ia pu-
glare: (0,67 ... 1)8 = 5,36 ... 8 A sau Ia scurtcircuit. teri mai mari de 2 kW.
=
Is 10 A, care are domeniul de reglare:
(0,67 ... 1)10 = 6,7... 10 A. Exemplu de calcul. Se calculeaza sigu- Alegerea sigt.rantei fuzibi/e pentru protec(ia
Din cele doua solutii este de preferat ranta fuzibila pentru protectia Ia supra- Ia suprasarcina a coloanelor electrice
Is = 8 A, deoarece reglarea releului ter- sarcina a unui circuit de lumina cu Iampi Este o protectie mai rar utilizata deoa-
mic Ia valoarea 1, = In = 6,9 A este mai fluorescente de joasa presiune al carui cu- rece coloana ar intra intr-un regim de su-
Ul;loara. Urmarind tabelul II. 6.18 rezulta rent nominal este In= 8,4 A. Sectiunea fa- prasarcina daca toate sau aproape toa-
urmatoarele solutii pentru tipul de releu: zei circuitului este sF= 2,5 AFY. te circuitele ar functiona in suprasar-
- TSA 10 (/s =8A; 1, =6,9A), care nu ofe- Rezolvare cina.
ra protectie Ia funqionarea in doua faze; Din tabelulll.6.5 rezulta /rna= 18 A (pen- Pentru a proteja coloana Ia suprasar-
- TSA 16 (Is= 8 A; I,= 6,9 A) l;li tru n = 2 conducte). Curentul fuzibilului cina, siguranta fuzibila se alege ca cea mai
- TSA 32 (I =8 A; I =6,9 A) ambele . trebuie sa indeplineasca conditiile: mica valoare care indepline~te conditiile:
tipuri asigura~d l;li posfbilitatea protecti- 1 IF 2 8,4 A l;li IF s 1·18 = 18 A. Aceasta IF;<: In
ei Ia mersul in doua faze. poate fi /F = 10 A; IF= 16 A. Se alege IF S /ma
IF= 10 A. IF;<: (IF)PS (6.4.8)
unde:
Alegerea sigurantei fuzibile pentru pro- In - este curentul nominal al coloanei;
tectia circuitelor monofazate de priza Ia /ma- este curentul maxim admisibil al
suprasarcina (fig. 11.6. 7) sectiunii fazei coloanei pentru n = 3
Prizele sunt aparate electrice care per- sau n = 4, in functie de numarul de
mit conectarea receptoarelor electrice conducte active ale coloanei;
prin racorduri flexibile cum ar fi: calcula- (IF )ps - valoarea fuzibilului corespunzator
toare, receptoare R- rv, receptoare elec- protectiei selective: aceasta tre-
trocasnice, case de bani, corpuri de ilu- buie sa depa~easca cu doua
minat pentru iluminat local etc. Re- trepte- pe gama valorilor IF- va-
Fig. 11.6.5. Bloc trtfazat de relee ceptoarele electrice ce se pot racorda Ia loarea maxima a fuzibilului aflat pe
tennlce. prize trebuie sa aibii puterea panii Ia 2 kW. circuitele tabloului.
Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune II. lnstalatii electrice
Sectiunea coloanei, care stabilel?te l?i IF~ I /k- cond~ie pentru a suporta incai- IF s (IF)RT =50 A => IF :S 50 A;
valoarea /ma' este determinata din con- P zirea in timpul pornirii, IF s (/F)c =35 A=> /Fs 35 A;
ditia stabililfltii termice Ia regimul permanent ! IF s 3 /ma (a) - conditie pentru protectia , IF S 3 lma =3·20 = 60 A => IF :S 50 A
Daca conditia IF s /ma conduce Ia o ne- conductelor ca izolatia sa Rezulta IF =25 A.

determinare a sistemului 6.4.8 se pro- nu atinga temperatura ad-
cedeaza Ia marirea sectiunii coloanei misibila Ia scurtcircuit; Alegerea sigurantei fuzibile pentru pro-
pana cand sistemul are solutie. IF s (/F)RT (b)- conditie pentru protectia tectia Ia scurtcircuit a co/oanelor electrice
bimetalului releului ter- Este situatia frecvent intalnita in calcu-
Exemplu de calcul. Corespunzator cu- mic, lul retelelor electrice interioare de joasa
rentului In =23 A l?i n = 4 conducte ac- IF s (IF )c (c) - conditie pentru protectia tensiune.
tive rezulta sectiunea fazei coloanei contactorului, Conditiile pentru alegerea marimii fu-
sF= 4 mm2 din cupru cu /ma = 24 A (se 1 unde: zibilului sunt:
respecta conditia 6.2.1). Din conditia de IP - este curentul de pornire a motorului ! IF~ In
selectivitate este necesar ca IF al coloa- ce se determina din caactaisticile ace- IF S 3 /ma (6.4.10)
nei sa depal?easca valoarea de 16 A cu 1 stuia. Cataloagele indica raportul IF ~ (IF)PS
eel putin doua trepte, deci 25 A. Con- ; IP /In pentru pomirea directa. Daca por- unde In, /rna l?i (/F)PS au semnificapile ara-
ditiile 6.4.8 devin: nirea difera de aceasta, IP se va de- tate anterior. Siguranta fuzibila va co-
IF~ 23A termina in consecinta. De exemplu, respunde valorii minime care satisface si-
IF s 24 A l?i cand pornirea este stea/triunghi, cu- stemul 6.4.10.
IF~ 25 A. rentul de pornire este de trei ori mai
Sistemul nu are solutie. Se mar9l?te sec- mic; 6.4. 7. Alegerea aparatelor de
tiunea coloanei Ia sF = 6 mm2 din cupru k - un coeficient corespunzator modului mlsuri ce se monteazi pe tablou-
/ma = 31 A. de pornire a motorului: pentru pornirea rile electrice
Conditiile devin: IF~ 23 A, IF s 31 A, l?i directa k = 2,5, iar pentru pornirea
IF~ 25 A. Se va alege IF =25 A. stea/triunghi k = 2,0; Alegerea voltmetrului. Aparatul este
/ma - curentul maxim admisibil al sectiu- utilizat pentru masurarea tensiunilor de fa-
A/egerea sigurantei fuzibile pentru pro- nii fazei (pentru n = 3 in cazul mo- za l?i de linie. Se monteaza un singur volt-
tectia Ia scurtcircuit a circuitelor de forts toarelor trifazate); metru de 0-400 V sau 0-600 V prin in-
Acestea au prevazute pentru protectie (IF)RT l?i (/F)c- sunt valorile maxime ale termediul unei chei voltmetrice cu l?ase
Ia suprasarcina relee termice, astfel ca si- fuzibilelor care pot proteja releul termic pozitii active l?i una de repaus (CV 67).
gurantele fuzibile asigura protectia Ia l?i, respectiv, contactorulla scurtcircuit- Pozitia de repaus este necesara pentru
I
scurtcircuit atat a conductelor electrice adica caldura acumulata de aparate pe reglarea (prin aducere Ia zero) a aparatului.
cat !;li a aparatelor electrice montate pe durata scurtcircuitului, ce depinde de Voltmetrul se protejeaza Ia scurtcircuit
circuit (fig. 11.6.8). timpul de actionare a fuzibilului, nu cu sigurante cu IF= 6 A sau 10 A.
Totodata, siguranta trebuie sa per- depa!;lel?te valoare admisibila pentru ace- Alegerea ampermetrelor. Aparatele
mita trecerea curentilor nominali (/n) l?i de stea. (IF )RT depinde de curentul de ser- sunt utilizate pentru masurarea curentului
pornire (IP ) . Conditiile pentru alegerea si- viciu (/s) al releului termic (tab. 11.6.20), iar pe liniile de alimentare. De regula, pe ta-
gurantei rezulta: (IF )c, de curentul nominal al contacto- blourile de lumina se monteaza trei am-
rului (Inc) (tab. 11.6.21). permetre, cate unul pe fiecare faza.
IF <!: 1n
Aceasta, deoarece tablourile de lumina,
IF 2: lp I k (6.4.9) Exemplu de calcul. Se stabilel?te ma- adesea, nu functioneaza uniform incar-
rimea sigurantei fuzibile din circuitul mo- cate pe cele 3 faze. in acelal?i timp, per-
IF s 3/ma torului din fig. 11.6.8. sonalul de exploatare, avand o evidenta
IF s {IF )RT Rezolvare in timp a incarcarii pe faze, poate lua de-
Rezulta curentul nominal In = 10,6 A, sec- cizii de echilibrare a sarcinii pe cele trei
IF s (IF )C tiunea fazei conductelor de alimentare faze. Pe tablourile de forta se monteaza,
sF= 2,5 FY cu /ma = 20 A l?i JP = 21,2 A/mm2 de regula, un singur ampermetru, deoa-
(sectiunea sF= 1,5 FY cu /ma = 14 A nu rece fazele sunt practic echilibrate, rna-
respecta cond~ia stabilitatii termice Ia por- rea majoritate a receptoarelor fiind trifa-
=
nire JP 35,3 A/mm2 > 35 A/mm2). zate. Ampermetrul nu se monteaza direct
=
Releul termic va fi TSA 32 cu Is 15 A pe linia de alimentare ci prin intermedi-
(cu o reglare intre 9 l?i 15 A, domeniul in ul unui reductor de curent.
care este cuprins In = 10,6 A). Contactorul Reductorul de curent este un transfor-
I I /
I I I
rezulta TCA 16 (16 > 10,6 A). Pentru cele mator de curent cu raportul/np//ns' unde:
1: -
L doua aparate pe circuitul motorului rezulta I - este curentul nominal din primar
(IF)RT =50 A l?i (/F)C =35 A. curentul nominal din secundar. Acesta
Siguranta fuzibila va rezulta ca cea este, de regul~. Ins = 5 A l?i, mai rar,
Fig. 11.6.6. Circuit de lumlnl protejat mai mica valoare ce satisface sistemul: 10 A sau 1 A. In acest tel, amperme-
cu slgurantt fuzlblll. IF~ In = 10,6 A => IF~ 16 A; trele au aceea!;li constructie, schim-
' IF~ /p/2,5 =5·10,6/2,5 = 21,2 A =>
:b
L . __ _ -=-=..=..:!!c=::..:=:::....:.;===--------' bandu-se numai scara cadranului
IF ~25 A; astfel ca aceasta sa corespunda cu-
I' ' IF
r-f-1
S, In
rentului lnp.
Reductorul de curent se alege din ga-
II:: t:::t=J ,'
,' /
·' ma sa de fabricatie, punand conditia:
~ -- -.-.:.:...::.::.../ /np ~ 1, 1 In (6.4.11)
unde In este curentul nominal ce trebu-
Fig. 11.6.7. Circuit de prlzl prote)at Fig. 11.6.8. Clrcuitul de allmentare ie masurat. Se alege astfel pentru a evi-
cu slgurantt fuzlblll. al unul motor (cu pomlre dlrectl). ta o functionare defectuoasa a reductorului
II. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasii tensiune
(in cazul unor suprasarcini Ia depa$irea

curentului I indicatia ampermetrului nu
~
mai este li~lara) datorita saturatiei ma-
L1
gnetice a transformatorului. L
Legarea ampermetrului $i transforma- L2
k
toarelor de curent pe o coloana trifaza-
l3
ta a unui tablou de lumina se poate fa- K
ce ca in fig. 11.6.9. a
b
Alegerea contoarelor de energie activa
$i reactiva se face in functie de condili- Fig. 11.6.10. Legarea ampermetrelor pe o coloani trifazatA a unui
ile de masurare $i preferintele pentru tablou de luminA:
constructia aparatului. Contoarele se pot a - schema monofilara; b - schema multifilara.
manta direct pe linia de alimentare atun-
ci cand suprasarcina admisibila a contorului
depa$e$te valoarea curentului nominal al
liniei sau prin reductoare de curent.
In fig. 11.6.10 - 11.6.12 sunt prezentate
cateva din schemele de Iegare a conto-
arelor Ia retea.
Contorul se va alege utilizand datele din
tabelul 11.6.22, in functie de:
- felul coloanei electrice pe care se mon- a b
teaza: monofazata sau trifazata;
Fig. 11.6.11. Schema de Iegare chcli Ia retaa a contoare1or de energle aclivA:
- tensiunea retelei; a - contor T-2CA 32; b - contor T-2CA 43.
- curentul nominal al coloanei $i
- clasa de precizie dorita pentru cantor.
Este de preferat ca pe coloanele tablo-
urilor de forta, de regula, echilibrate, sa
fie utilizate contoarele CA 32, iar pentru
coloanele tablourilor de lumina, cele din
tipul CA 43.
In cazurile in care exista tarife diferen-
L1
liate ale energiei electrice pentru consu- L2-*+----l
mul de zi (intre 6,00 $i 22,00) $i consu- L3--~----------~
mul de noapte (22,00 - 6,00) $i de vine- N--~-----------------
ri, ora 22,00, pana luni, Ia ora 6,00, se uti- a b
lizeaza contoare cu dublu tarif echipate
cu ceas de comutare. In fig. 11.6.14 este Fig. 11.6.12. Schema de Iegare prin transformator de curent a contoarelor de
aratata schema unui astfel de cantor energle activi:
monofazat (contorul 5 CM4 DTB - AEM a - contor T-2CA 32; b - contor T-2CA 43.
Timi$oara), iar in fig. 11.6.15 se prezinta
schema unui asemenea cantor trifazat (tip
BMT4) conectat direct.
TCA16 TCA32 (1 5 =15A)

4FY 2,5mm 2/IPY16
~--~
Fig. 11.6.9 Circultul de alimentare
al unul motor cu:
P; = 4 kW; n = 750 rot/min; rJ = 0,80; a b
cos cp = 0,72; ~ I In = 5 incarcat Ia Fig. 11.6.13. Schema de Iegare direcllla retaa a contoare1or de energle raactivA:
sarcina nominala. a - contor T - 2CR 32; b - contor T - 2CR 43.
L1
L2-------------~
L3-----------------------~
N --------------------------
Fig. 11.6.14. Schema contorului
monofazat SCM 4DTB. Fig.ll.6.15. Schema contorului trifazat BMT4- conectat direct.
Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune II. lnstalatii electrice
6.5. Programe de proiectare ace$tia, pentru restul considerand va- Programul are Ia baza ghidul de cal-
a instala1;iilor electrice lori implicite, care pot fi insa accesate cui european CENELEC R 064-003 $i
de joaSi tensiune $i modificate Ia nevoie. norma de instalare CEI 364. Limba de
Programul realizeaza apoi calculul in- utilizare poate fi aleasa inaintea lansarii
Atat fabricantii de aparataj electric, stalatiei $i permite exploatarea rezulta- programului (romana, franceza sau en-
cat $i diferite firme de software au dez- telor: curenti de scurtcircuit, pierderile gleza). Ecodial vine insotit de o docu-
voltat $i au difuzat pe piata programe de tensiune, sectiuni de cabluri, rezis- mentatie tehnica $i de un exemplu de
de calcul al instalatiilor electrice de joa- tente $i reactante ale acestora, incar- calcul (in format electronic) $i este pre-
sa tensiune. cari in diferite puncte, caracteristici ale vazut cu un ,help" contextual.
in general, intr-un astfel de program aparatelor de protectie sau de comuta- Programul, personalizat prin introdu-
se porne$te prin introducerea schemei tie etc. cerea datelor utilizatorului (nume, sigla,
de calculat, folosind o biblioteca de Programele dezvoltate de fabricantii datele proiectului), genereaza rezultate-
simboluri pusa Ia dispozitie de pro- de aparataj electric ofera, in general, le sub forma unor documente care pot
gram. Se introduc apoi caracteristicile mai multe detalii legate de aparate: rea- fi anexate Ia dosarul proiectului (pagina
generale ale schemei (valorile nominale lizeaza alegerea acestora, pot specifica de garda, schema monofilara, prezen-
ale tensiunii $i frecventei, schema de echiparea lor cu auxiliare (telecomanda, tarea echipamentelor, lista componen-
Iegare Ia pamant, factorul de putere declan$atoare, contacte auxiliare, relee telor, note de calcul).
neutral etc.), precum $i caracteristicile de protectie diferentiala), pot calcula Schneider Electric urmare$te aduce-
fiecarui circuit (lungimea $i tipul cablu- valorile reglajelor necesare , pot lua in rea lui periodica Ia zi, pe masura innoirii
lui, modul de pozare, polaritatea circu- considerare tabelele de coordonare. ofertei de aparate sau a completarii
itului, valoarea sarcinii $i alte caracte- Un exemplu de astfel de program normelor internationale care stau Ia ba-
ristici ale acesteia). Parametrii necesari este Ecodial 3.2, program de calcul al za programului.
calculului fiind numero$i, programul so- retelelor de joasa tensiune dezvoltat de
licita valori numai pentru o parte dintre Schneider Electric.
11. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalafiilor electrice de joasi tensiune
Tabelll 8.3. Moduli de pozare

derefert~
Conductoare
Camera izolate In tub
A1
In perete
izolat termic
Camera Cablu
multiconductor
In tub In A2
perete izolat
termic
~
Tabelulll.8.1. Valorile coeficientulul Conductoare
de slmuttaneltate pentru locuinte izolate In tub 81
Nr. apartamente cs pe perete
---- --· ··-
1 0,95
f-- -- -
- ---
2 0,93
--
4 -- 0,89
6 0,83
~
10 0,64 Cablu
-- -
16 _0,45 multiconductor
82
--
20 0,38 In tub
pe perete
Tabelulll.8.2. Date pentru exemplul de calcul 4, ca~ 8.1
Nr. Pi[kW] nk[roVmin] TJk (-) cos rpk (-) Ink [A] sin rpk (-)
~
1 2,2 1500 0,79 0,80 5,3 0,6
1500 0,79
Cablu cu un
- _2_ _?_,2 - - . -- 0,80 -- 5,3 0,6 -
conductor sau
3--- 2,2 1500
--
.. 0,79 0,80 -. 5,3 0,6 -
multiconductor
c
- ! __ 4 -. --
3000 -
_0,82
--'--
0,86
--
8,6 0,5102
pe un perete
-
5 4 3000 0,82 0,86 8,6 0,5102
1-- 6_ 7,5 1500 __Q,86 0,84 15,8 0,5426
- 7--
-
11 1500 0,87 .
--
0,84 -. 68,6 0,5426
-
8 11 1500 0,87 0,84 68,6 0,5426 Cablu cu un
9--- 11 1500 0,87 --- 0,84 - - _,_ 68,6 0,5426_ conductor sau
10---- ~.o 750 0,78 0,70 - ~-
8,4 0,7141 multiconductor D
11 7*) - 0,80 0,80 16,6 0,6 lngropat In pamfmt
*) circuitul 11 este un circuit de prize trifazate pentru care s-au luat: sau In tub lngropat
cosrp = 0,8 :?i TJ = 0,8.
~~
Cablu
multiconductor E
in aer liber
~~r
Cablu cu un
conductor In
aer liber
apropiate F
Distanta Ia perete
mai mare decat
diametrul cablului.
r ®
~
+Gel putin
un diametru
ll" '
~®®
Cabluri cu un
conductor in aer
liber apropiate
distantate
G
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune II. lnstalalii electrice
Tabelll 6A.1. Curen11 admlslblll [A] pentru cablurt lzolate cu PVC, 2 sau 3 conductoare tncircate.
Temperatura conductorului 70°C
Temperatura amblanti 30°C.
~- -- - -A 1 - - -[ A.2 [Mod pQz:f - - 82 C
Sectiune
nominala a
r- r~--r--
1
, ,------,----~.------,
!
---------
conductoarelor i I I i
:I~IIWII~I~I1P p:~ ~ ~:~

! i i
! I ! i I '
f------- ----c-c---'---c-----------'--- - - - - - --- -----~------ --------
Nr. conductoare
_ --r
2 __ -f _J_ ~-[ x __ -~ 3 , 2 3 _ 2 _i- 3__ i ___ 2 1 __3
-cTi~RU---t- ?__ --+--~--~ __4__··--- 5-- _____§._~ _ _7 8 9 --t___!Q___L__1_
1 ---
1,5 : 14,5 13,5 14 13 17,5 15,5 16,5 I 15 ! 19,5 II17,5

2,5 19,5 18 18,5 17,5 I 24 21 23 i 20 II27 24
4 I 26 24 25 23 I 32 28 30 27 36 32
6 34 31 32 29 I 41 36 38 34 46 41
10 ' 46 42 43 39 I 57 I 50 52 46 i 63 57
16 i 61 I 56 ' 57 52 ; 76 I 68 69 62 I 85 76
25 I 80 73
1
I 75 68 101 89 90 80 i 112 96
35 ! 99 89 92 83 125 110 111 99 138 119
1
r 1
50 : 119 108 110 99 I 151 134 133 ! 118 : 168 144

70 ! 151 136 : 139 125 192 171 168 149 213 184
95 182 I 164 ! 167 150 232 207 I 201 179 1
258 223
120 210 188 192 172 269 239 232 206 i 299 259
150 240 I 216 ' 219 196 300 262 258 225 ! 344 299
185 273 245 248 223 341 296 294 255 ' 392 341
240 321 ! 286 291 261 400 346 344 297 ' 461 403
- ---~- --+ 36L__l-_328 __;__~~- 298_ ___ ~ _4_5~--: 394 --~4__ _l 339_-+-_p3Q___ j_ __464_____ _
ALUM41NIU I i : ' i I
20 j 18,5 19,5 17,5 25 22 24 t 21 1 28 25
6 26 1
24 25 23 I 32 28 30 I 27 I 36 32
10 36 32 33 31 44 39 41 36 I 49 44
16 ! 48 I 43 44 41 60 53 54 1
48 i 66 59
25 I 63 57 58 53 79 70 71 62 83 73
35 i 77 70 71 65 97 86 86 i 77 103 90
50 93 84 , 86 78 118 104 104 ! 92 1 125 110
70 118 107 108 98 ' 150 133 131 116 j 160 140
95 142 129 130 118 181 161 157 139 : 195 i 170
120 I 164 149 150 135 ; 210 186 181 160 I 226 : 197
150 189 i 170 172 155 234 204 201 176 261 227
185 1 215 194 195 176 266 230 230 199 298 259
240 1 252 227 229 207 1 312 269 269 232 352 305
300 ' 289 261 , 263 237 ' 358 306 308 ' 265 I 406 1
351
! I !
II. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune
Tabelll8.4.2. Curentl admlslblll [A] pentru concluctoare de cupru,lzolate cu PVC.

Temperatura concluctorulul70•c
T..... ._. ...ura de refertn1:130"C.
Metode de r~,_,_fe""'r._,_,_in,_,ta..___-----,,---,----,---,-----------------
Sectiune ~abluri multiconductoare I Cabluri cu un conductor
nominala a
conductoarelor Doua Trei I Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie
conductoare conductoare Iconductoare conductoare I ! Distantate
incarcate incarcate apropiate in trefla I Apropiate f f - - - ,- - - - - - - , - - - - - - - · · -
j __ _ ..... _ . _ ·-- _ 1,.,cate _ 1nc8':cate . . :. 1 Qrizontal > ~-Vertical
~' ~' I{ i ~ I J: w ~: 1
1
I I
I
~~~--:--f~--r 'fr I---~ --t,- ~--r r-r -~

Medota E Metoda E 1 Metoda F I Metoda F I Metoda F Metoda G Metoda G
8
I i
10 70 60 - I
16 94 80 - I
I
25 119 101 131 110 i 114 146 130
35 148 126 162 137 I 143 181 162
I
50 180 153 196 167 I 174 219 197

70 232 196 251 216 225 281 254
95 282 238 304 264 I 275 341 311
120 328 276 352 308 321 396 362
150 379 319 406 356 372 456 419

185 434 364 463 409 I 427 521 480
I
240 514 430 546 485 507 615 569
300 593 497 629 561 587 709 659
I
400 - - I
754 656 689 852 795
500 - - I 868 749 789 982 920
630 - - I
1005
I
855 905
I
1138 1070
Tabelll8.4.3. Curen1:1 admlslblll [A] pentru conc:luctoara de alumlnlu, lzolate cu PVC.

Temperatura conc:luctorulul 70°C
Temperatura de raferlnti 30°C.
Sectiune
nominala a
conductoarelor
4
6
10
16
25
35
50 135 117 149 128 133 169 152

70 173 150 192 166 173 217 196
95 210 183 235 203 212 265 241
120 244 212 273 237 247 308 282
'
'
150 282 i 245 316 274 287 356 327
185 322 280 363 315 330 407 376
'
240 380 330 430 375 392 482 447
!
300 439 381 497 434 455 557 519
I
400 - - 600 526 552 671 629
500 - - 694 610 640 775 730
630 - I
i
- 808 711 746 j 900 852
11. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune
Tabelll6.4.4. Cureml admlslblll [A] pentru conductoare lzolate cu XLPE, 2 sau 3 conductoare lncircate (Cu sau AI).
Temperatura conductorului90°C
Tem ratura amblantl 30°C.
_____ ____ _ ___ _ Mod_pozare _____________________ _
Sectiune ·--
A1 A2
-----~~- - - - - - - j - -
81
---------
82
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,
c _ _ _ _ _[_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ --
nominala a
conductoarelor • I iI I I
, I i'
: : I I
~l,l~lil~l!l~l. p I
i
[_
Nr. conductoare
-------------=2-----'-- 3 2 1 3 2 I 3 ~___..3_ ___--_2- 3
---1- - - - - - - - - 2 ·-
--- -- --
3
----------
_ _1__j__ __ _§ _____fL __ J 7 n
9 10 -
: 11
-- r - - - - - - - - - - - -
I I
CUPRU
1,5 19 17 18,5 16,5 23 20 19,5 24 22
2,5 2,5 26 23 22 31 28 26 33 30
4 35 31 33 30 42 37 35 45 40
6 45 40 32 29 41 36 34 46 41
10 61 54 57 51 75 66 69 60 80 71
16 81 73 76 68 100 I 88 91 80 107 96
25 106 95 99 89 133 117 119 105 138 119
35 131 117 ' 121 109 164 144 146 128 171 147
50 158 141 145 130 198 175 175 154 209 179
70 200 179 183 164 253 222 221 194 269 229
95 241 216 220 197 306 269 265 233 328 278
120 278 249 253 227 354 312 305 268 382 322
150 318 285 290 259 393 i 342 i 334 371300 441
185 362 324 329 295 449 384 384 424340 506
240 424 380 386 346 528 450 459 500398 599
300
---------- - 486
------------------
435 442
-----------
L_ 3~€)- __ 603 514 ! 532 576455 693
ALUMINIU i
2~--T-~1-----2; ---~5-,- ;2
4 27 25 26 24 33
6 35 32 33 31 43 38 40 35 45 41
10 48 44 45 41 59 52 54 48 62 57
16 64 58 60 55 79 71 72 64 84 76
25 84 76 78 71 105 93 94 84 101 90
35 103 94 96 87 130 i 116 115 103 126 112
50 125 113 115 104 157 I 140 138 124 154 I 136
70 158 142 145 131 200 179 175 156 198 174
95 191 171 175 157 242 217 i 210 188 241 211
120 220 197 201 180 281 I 251 242 216 280 245
150 253 226 230 206 307 267 261 240 324 283
185 288 256 262 233 351 300 360 272 371 ' 323
240 338 300 307 273 412 351 358 318 439 I 382
300 387 344 352 313 471 402 415 364 508 ' 440
Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune II. lnstalatii electrice
Tabelll 8.4.5. Cureml admlslblll [A] pentru conductoara de cupru, lzolate cu XLPE.
Temperatura conductorului90"C
, Temperatura medlului30°C.
i Metode de referinta
Sectiune
nominala a
.. Ca~IU_I'i-rn~,t~c:~ndu~to~~- r - .. -- r- ---(:;abl~~i £U- un _C:OI'l~uctO_I' - - --·- - -
conductoarelor Doua Trei ! Doua I Trei Trei conductoare incarcate, in linie

conductoare conductoare conductoare · conductoare
1
--- - ---· T ·- -··Distantate ------------·
incarcate incarcate apropiate in trefla • Apropiate ~------,----····-
, incarcate incarcate --+-~rizonta~-~ Vertica~-
,
l~w ~:
I
~
~~~ ~~u ~sau
,~·I~
I De
I
I
I d
~ i
-·- -
- , -
1,5
n
26
I
23
I
--r- Med-f"E :~ M"":'"=- -r Metf"_£ ;-Met'/;"" f
- l - -
+i
1
~et~ 1 ~'t~
- 1 -
2,5 36 32 - - I - I - I -
4 49 42 - - I - I - ! -
6 63 54 I - - - I - I -
I I I
10 86 75 I - - - I - !
~~ ~: ~~~ ~~~ ~~
16 115 100
25 149 127
35 185 158 I : I I
I
50 225 192 242 207 216 I
275 246
70 289 246 310 268 279 353 318
95 352 298 377 328 342 430 389
120 410 346 437 383 400 500 454
150 473 399 504 444 464 577 527

185 542 456 575 510 533 I 661 605
240 641 538 679 607 634 781 719
300 741 621 783 703 736 902 833
400 940 823 868 1085 1008

500 1083 946 998 1253 1169
630 1254 i 1088 1151 1454 1362
I
II. lnstalaJii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune
Tabelll8.4.8. Cu~ admlslblll [A] pentru conductoare de alumlnlu,lzolatle XLPE.

Temperatura conductoruluiiO"C
Temperatura medlului3CrC.
Metode de referin~ --
Sectiune Cabluri multiconductoare Cabluri cu un conductor

nominala a i
conductoarelor Doua Trei Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie

conductoare conductoare conductoare conductoare L Distantate --
I
incarcate incarcate apropiate in trefla Apropiate 1
,
I
[mm 2] incarcate incarcate I Orizontal Vertical
w ~:
I
~
~
I~
~ ~
:
~sau ~sau
• d
De
3d 3d I
~ ~
d
I
I
Medota E Metoda E Metoda F Metoda F Metoda F Metoda G Metoda G --
1 2 3 4 ' 5 6 7 8
I
4 I
38 32 - - - - -
6 i
49 42 - - - - -
i
10 67 58 - - - - -
16
'
91 77 - - - - -
25 108 97 121 103 107 138 122
35 135 120 150 129 135 172 153
I
50 164 146 184 159 165 210 188
70 i
211 187 237 206 215 271 244
95 i 257 227 289 253 264 332 300
120 300 263 337 296 308 387 351
I
i
'
150 346 304 389 343 358 448 408
185 I 397 347 447 395 413 515 470
240 470 409 530 471 492 611 561
300 543 471 613 547 571 708 652
400 - - 740 663 694 856 792

500 - - 856 770 806 991 I 921
630 - - 996 899 942 1154 I 1077
i
Tabelll6.4.7. Curem! admlslblll [A] pentru conductoare de cupru cu lzolatie mlnerali ,1 manta de cupru sau PVC.
Temperatura conductorulul 70°C
Temperatura medlului30°C.
_f\./le!()_9~de_r~rlnlL _________________________ _
Sectiune . ·-
Trei conductoare
- ----
--- - - ------- ---- ---- -------- ---
nominala a Doua conductoare Cablu multiconductor Cabluri cu un conductor

conductoarelor sau un cablu cu doua sau cabluri cu un apropiate in linei
conductoare incarcate conductor in trefla
[mm 2]
~ ~. ~
Medota C
---------- ----
Metoda C
-------
Metoda C
1 ------ - .. 2 3
--- ---------- --- --
4
--------------- ------
500 v
1,5 23 19 21
2,5 31 26 29
4 40 35 38
750 v
. 1,5 25 21 23
2,5 34 28 31
4 45 37 41
6 57 48 52
10 77 65 70
16 102 86 92
25 133 112 120
35 163 137 147
50 202 169 181

70 247 207 221
95 296 249 264
120 340 286 303
150 388 327 346

185 440 371 392
240 514 434 457
11. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune
Tabelll8.4.8. Curen1:1 admlslblll [A] pentru conductoare de cupru cu lzola1ie mlnerali •• manta de cupru sau PVC.
Temperatura conductorulul 70°C
Temperatura medlului30°C.
Metode de referinta
Sectiune Doua Trei conductoare incarcate
nominala a conductoare - - - -Cablu- cu
- -- -- cabii:iri un - - Cabluri cu un Cabluri cu un
conductoarelor sau un cablu multiconductor conductor conductor, conductor
cu doua sau apropiate distantate distam;;ate
conductoare cabluri cu un in linei vertical orizontal
incarcate conductor in linie in linie
in trefla
r---
r--- --sob v
Medota E sau F j _ Metoda E sau F Metoda F l Metoda G
__g_____+ _____:L___ - - --- _ _4_ --- ---- ' --------- --------- ---
Metoda G
-- --
1
1
1,5 25 ~ 21 23 26 29
2,5 33 28 31 34 39
4
r---·---------- 44
---------------- ' 37
--t----------- 41 j -- - _!~------ . 51
750V
1,5 26 22 26 28 32
2,5 36 30 34 37 43
4 47 40 45 49 56
6 60 51 57 62 71
10 82 69 77 84 95
16 109 92 102 110 125
25 142 120 132 142 162
35 174 147 161 173 197
50 215 182 198 213 242

70 264 223 241 259 294
95 317 267 289 309 351
120 364 308 331 353 402
I
150 416 ! 352 377 400 454

185 472 399 426 446 507
240 552 I
466 496 497 565
Tabelulll.8.5 Factorll de corect1e K1 pentru temperaturl amblante de 30°C apllcablll valortlor cu.....,lor admlslblll
pentru cablurl tn aer llber
I lzolatie
I Minerala* ----
Temperatura PVC I XLPE Manta PVC

ambiantii I ! sau cablu
I
[OC] I
neizolat !?i
-I-
I
----------------------t-
I
_j accesibil 70°C --
10 I 1,22 1,15 1,26
15 1,17 1,12 1,20
I
20 1,12 1,08 1,14
25 1,06 I 1,04 1,07
30 1,00 I
I
1,00 1,00
35 I
i 0,94 0,96 0,93
40 I 0,87
I 0,91 0,85
I
45 i 0,79 0,87 0,87
50 0,71 i
0,82 0,67
i
55 I 0,81 0,76 0,57
i
60 0,50 0,71 0,45
65 - 0,65 -
70 - 0,58 -
75 i
- 0,50 -
80 i - 0,41 -
I
85 I
- - -
90 - - -
95 - - -
* Pentru temperaturi ambiante mai ridicate, a se consulta fabricantul.
11. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instala1iilor electrice de joasa tensiune
Tabelulll.8.8.1 Factoril de corect~e K2 pentru grupir1 de mal multe clrculte sau mal multe cabluri multlconductoare
apllcablll valorilor cu.._,lor admlslblll din tabelele II 8.4.
I Dispunerea I
Nr. crt. ' cablurilor 1 Numarul de circuite sau de cabluri multiconductoare
apropiate
--1---,-2-~-3--.1-4-.--5-----;l,------6--.-7--.,-8--,1-9-~:-1-2----1--6-- - 2o__ _
!
.___!
1
- - I Grupari In aer ! , ,-:--i---=--+-~-~,--'----r---.='-----+-j---=-- t---------~---~-----1

1•
pe o suprafata. ' 1 : ' i ! 1
! lncastrate li 0,80 I 0, 70 : 0,65 0,60 i 0,57 ·,- 0,54 · 0,52 II 0,50 I 0,45 0,41 0,38
1
sau lnchise I 1
+- (vezi nota 81__ i I I !

1
1---- 1 a) Strat simplu I ! :--~---~-- ----------+---+----+--

!
pe perete, I I i I i
; I
I I I I I I I
..~~~~ I0,85 I 0,791 0,751 0,731 0,72 0,72 0,71

i
0,70 I
I
I
I
I'
2 ___ {ve~_!lota~ _ _ ___ + _ f ! l ·-·- ~----·--
j
I
b) Idem, cu spatiu ' I
egal cu diametrul 1,00 1

0,94 0,90 I' 0,90 0,90 i 0,90 0,90 0,90 0,90
exterior d 1
----~~i~?!imWu 1 -- i c-- f , -- i ------ :

1
fixat sub plafon I 0,95 ; 0,81 0,72 ! 0,68 ; 0,66 0,64 : 0,63 0,62 0,61 Fara factor de
cu contact 1 1
reducere
b~~~;:;~ ~95 o.~ t~~~ ~~ o.~"~.a5 o.~ ~.85

- 1 ,
exteri<>< d I ' .
I
1 :
,
i o,85tl !
suplimentara
pentru mai mult
de noua circuite
sau cabluri
~:~t ns~~~~~)
pe tavi perforate
i
!
1
!
t--i--+----;------- -j--- -- -~
I
1
:
' ,
I
1
j
multiconductoare
4 1 orizontale sau 1,00 10,88 1 0,82 I 0, 78 0, 75 I 0, 73 0, 73 0, 72 ' 0, 72 I
verticale cu I
1
I '
1
'
---------·- Str~~~~~;lu,
I
~-- -
I I
'" - --~-----+-
!
:
I
j - ' ---- +--
! I
I
5 1 pe !~~~~ tip I 1,00 0,87 i 0,82 I 0,80 j 0,80 i 0, 79 · 0, 79 ! 0, 78 I 0, 78 I
--:-:--:----- ' consola, etc_._____ [ ___ __L_ i 1 ! I----~

_L_j____ __________ _
Nota 1 - Ace:;;ti factori se aplica gruparilor omogene de cabluri, lncarcate egal.
Nota 2- Atunci cfmd distanta orizontala intre cabluri lnvecinate este mai mare de doua ori diametrul exterior, nu este
necesar nici un factor de corectie.
Nota 3 - Aceea:;;i factori de corectie se aplica:
- Ia grupari de doua sau trei cabluri cu un conductor,
- cabluri multiconductoare.
Nota 4 - Daca o grupare este constituita din cabluri cu doua sau trei conductoare, numarul total de cabluri este luat ca numar
de circuite, :;;i factorul de corectie este aplicat tabelelor pentru doua conductoare incarcate pentru cabluri cu doua
conductoare :;;i tabelelor pentru trei conductoare lncarcate pentru cabluri cu trei conductoare.
Nota 5 - Daca o grupare este constituita din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de doua
conductoare lncarcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare incarcate.
Nota 6 - Valorile indicate sunt valori medii In domeniul dimensiunilor conductoarelor :;;i a modului de pozare din tabelele II 6.4
Nota 7 - Pentru anumite instalatii :;;i pentru moduri de pozare care nu sunt prevazute In tabele, poate fi corespunzatoare uti-
lizarea factorilor calculati pentru cazuri specifice.
~- ~ ~ • ~~
Nota 8 Nota 11
.,
Nota 10
Nota 9
Ill
' Nota 12
Tabelulll6.6.2 Factoril de coreqie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri conductoare (nota 1) aplicabili valorilor
ntru cabluri multlconductoare zate in aer llber abelele 6.4.2, 6A.3, 6.4.5, 6.4.6, 16.4.8.
Nr. Mod de pozare Numar Numar de cabluri
crt. . de tevi 2 3 4 6 9
L~J~
1 1,00 0,86 0,82 0,79 0,76 0,73
2 1,00 0,87 0,80 0,77 0,73 0,68
Tevi
.~.,A
3
6
1,00
1,00
0,86
0,84
0,79
0,77
0,76
0,73
0,71
0,68
0,66
0,64
> 20 mm
perforate
--r
(nota 2) Spat1ate
1 1,00 1,00 0,98 0,95 0,91
2 1,00 0,99 0,96 0,92 0,87
3 1,00 0,98 0,95 0,91 0,85
1 1,00 0,88 0,82 0,78 0,73 0,72

2 1,00 0,88 0,81 0,76 0,71 0,70
Tavi
Alaturate
2 verticale
perforate
(nota 3) ~
:> 225 mm:
'
~ ..
~ .'
' 1
2
1,00
1,00
0,91
0,91
0,89 0,88
0,88 '087
I '
0,87
0,85
~.' Spatiate
Alaturate
E
E
1 0,97 0,84 0,78 0,75 0,71 0,68
3 Tavi 0
0 2 0,97 0,83 0,76 0,72 0,68 0,63
neperforate '"A' 3 0,97 0,82 0,75 0,71 0,66 0,61
6 0,97 0,81 0,73 0,69 0,83 0,58
1 1,00 0,87 0,82 0,80 0,79 0,78

E 2 1,00 0,86 ! 0,80 0,78 0,76 0,73
E
0
3 1,00 0,85 0,79 0,76 0,73 0,70
0
Suporturi '"A' 6 1,00 0,84 0,77 0,73 0,68 0,64
tip scara,
4 console
etc
Distantate
(nota 2) 1 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
2 1,00 0,99 0,98 0,97 0,96
3 1,00 0,96 0,97 0,96 0,93
Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri asa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor
dispuse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici si trebuie determinate printr-o metoda
corespunzatoare.
Nota 1 - Valorile indicate sunt medii pentru tipurile de cabluri si domeniu de sectiuni luate in considerare.
Nota 2 - Valorile sunt indicate pentru o distanta verticala intre tavi de 300 mm si pana Ia 20 mm intre Hivi si perete. Pentru
distante mai mici, factorii ar trebui redusi.
Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanta orizontala intre tavi de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate. Pentru
distante mai mici, factorii ar trebui redusi.
11. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune
Tabelulll 8.8.3 Factoril de cof8C1:ie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri multiconductoare (nota 1)
Aplicablll valorilor pentru un cablu conductor pozate in aer liber
od de re E din tabelele 8.4.2., 8.4.3, 8.4.5, 8.4.8 I 8.4.8
Nr. Mod de pozare Numar Numar de circuite trifazate De utilizat
crt. de tavi . (nota 2) pentru
2 3
Apropiate
Tavi ~ 1 0,98 0,91 0,87 Trei cabluri in
~J~
perforate 2 0,96 ' 0,87 0,81 formatie
(nota 3) 3 0,95 0,85 0,78 orizontala
~ 20 mm
2 Tavi verticale 1 0,96 0,86 Trei cabluri in

perforate 2 0,95 0,84 formatie
(nota 4) verticala
I - - - ____ _j_ --- ----· ---- --·-- ----
Apropiate
3 Suport tip E 1 1,00 0,97 0,96 Trei cabluri in

E
scara console 0 2 0,98 !
0,93 0,89 forma tie
0
etc. (nota 3) "'
N
3 0,97 0,90 0,86 orizontala
---------·--
4 i Suport tip 1 1,00 0,97 0,96

scara, console
1 2 0,98 0,93 0,89
i etc (nota 3) 3 0,97 ! 0,90 0,86
----1~- - -- ·- -------- -------

I
5 Tavi verticale 1 1,00 0,91 0,89 Trei cabluri

perforate 2 1,00 0,90 0,86 in trefla
'
(nota 4)
~
~ Spatiate :
--,---- -- - 1- - - ---- - - - - - -- I
6 ! Suport tip 1 1,00 1,00 1,00

! scara, console 2 0,97 0,95 0,93
i etc (nota 3) 3 0,96 0,94 0,94
Factorii sunt aplicabilistraturilor-simple decabluri a$a-cum sunt reprezentate mai SUS, dar-nu-sepofaplicacablurWordis~
puse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici !?i trebuie determinate printr-o metoda corespunzatoare.
Nota 1 ~ Vaioriie indicate-sunt vaiOrimedii._pentrutipurile- de cabluri !?i donieniu de sectiuni luate -in -considerare.
Nota 2 - Pentru circuite care contin mai multe cabluri in paralel pe faza, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite sa fie
considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel.
Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanta verticala intre tavi de 300 mm. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui
redu!?i.
Nota 4 - Valorile sunt indicate pentru o distanta orizontala intre tavi de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate !?i Ia di-
stanta dmai putin 20 mm intre tava !?i perete. Pentru distante mai mici , factle fiind montate spate in spate !?i Ia
distanta de mai putin 20 mm intre tava ~i perete. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redu~i.
Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune II. lnstalatii electrice
Tabelulll8.7 Sarcina ac:lmlslblli, pozarea 1n plmlnt, pentru cond.,l de functtonare nonnale

Cablu cu U0 AJ = 0,811 kV
Materialul PVC XLPE
1 _-----'i=zo=l=an=t'----+-------~~-~------------------------ --r---- ~~-------~----~~---
Temperatura 1
de functionare I 7Q o_c I
I
_ac:lrni~a f'GJ
1) ~ -2r~----r~ -3y-~ i -~ ~ -- -1f -
J~- 3) ___ r T --- - ~--
8~ ~© ~ ~©
I
Dispunerea ®
-~~-~----~ ---- ---~'----- ~-~ ---~--~ ~
I 8::)8 I
--- _____L _ _ _ _ _ _ ~~---~-~----
® .8::B
-'---~--
Sectiunea
nominala
conductor Sarcina admisibila, conductor cupru, In A
1) incarcarea admisibila In instalatii de curent continuu.

2) Cabluri cu 2 conductoare lncarcate.
3) Cabluri trifazate cu 3 conductoare lncarcate.
II. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune
Tabelulll 6.8 Factorll de corec1ie spectftci solului f 1 , pozare in pimAnt.

Rezistenta termica specifica solului, [K·m/W]
0,7 1,0 1,5 2,5
Q) · -
'!l!
"0 E co
co "0 ....
co .a·-
!::;
- co ::::1 Q) Q)
1ii ~ m:2 "0 ....
m co a. o Gradul Gradul de Gradul de :; ~
a.§ E Ill de Tncarcare Tncarcare Tncarcare "0 )~
E ~ a> co 0c::
Q) 0 I- ....
I-] I (!) ·-
i
~eCl-·: o,5o o,6o o,1o i-o,85. 1,oo o.~o o,6o o,7o o,85 1,oo , o,5o o,6o o,7o o,85 1,oo o,5+1,oo
~ h~- ~:~~ ~:~~' i:i~ ~:~-1: ~:~~ -~~6~- ~~~~ .t~~- ~~~~ 6:~~ '~:~~ ~:~~ ~:~~ ~:~~ ~~:~1 ~:~~
~ 115 . 121 1,17- 1_.!4__1,03 1.()~- 1,07 1,05 . 1,01_-
-:
0,9!L_Q,_9_5 0,95 0,93 ; 0,92 0,91 _0,89 0,~4
-
::::~9f2o-{19-1,15 1.12 .1,06 1,00J.Q5 __ 1.Q2 1,oo o,96 o,93 o,92 o,91 o,9o _o.~s-'ol~6_ Q,81
~ ~ [ 215--~-- • ~ · - · - , - -- 1.02 , 1,oo a,98- o,94 'o~9oTo~9-o -· o~as - o,87 . o,85 o,84 o,78
.,
:0 f_¥.l - - - - - - - 0,95 0,91 , Q,88 ~ 0,87 0,86 • Q,84 _:_ 0_,_8_~ j_o_,_81 Q_, 75_
~ w~~I~~~ ~;~ ~:li. ~:~~ ~:~~ :~:i~ ~:~ · ~:~~ :ci:~ il~ ~~~ ·;~~; ·;:~~ -;:~ · !iL
o> 0 5-1;25-1,21'1,17
- - - - - - -- - - 1,16-1,o3·1~aa·1:o6
- 1,03 o,99 o,94 o,93 o.~~-0.91 :o:ff5~-o:S4. o,79
ll. 0 Q . 1,23 1,18 1,14 1,08 1,01 1,06 1,03 1,00 0,96 0,91 0,90 0,80 0,87 . 0,85 0,83 0,76
13 R ___Q_ ___
- ___ - __' _- _ ~ e1&3 _ _1,00 _ Q,9_7 __ Q,9_3 _()_,8!J_'
- __ - __ 0,87 0,85 : Q,M_l 0,82 :0,79 ; 0,7_£
::::1 ~~- _ : __ -1-__-_ _;__:___j_ __: _ _ _-_ ·--~ _ ~ 0,9~__Q,BQ__:_0_,_~5__ 0,84 0,82_! 0_,80 t_Ol8_;Q_,7(3[ 0,08_
~ ~~ __ - - ~ _·~~~-~--~-~-j---~~ --~ --~-~ _ ~ : ~ ~- -~ ~ ~ __o}~ ~o,~ _D·!2l ~:~~

Factorul de corectie f 1 se utilizeaza numai Tmpreuna cu factorul de corectie f2 din tabelele 6.9.1...6.9.5.
Tabelulll6.9.1 Factorll de corec1ie f2 , pozare in pimAnt

Cablu cu trei conductoare in slstem monofazat
~
c::
~
~
~ 1il
<!X!)
::::1
a.
Ill 25 em
0
r--
Q)·
R~zil)tenta termica _specifica sollllui IK ·m/W]
> ~ , __ 0.7 .. 1,0 1,5 2,5
~ t)
::::1 ·c;;
~ Q)'
c:: "0:
"5·
0
0 a, Gradul de Tncarcare Gradul de Tncarcare Gradul de Tncarcare Gradul de Tncarcare
~~·E:
i= ~I
I
~-r=- .,..0.5oT o~6o- o7o o,85 1,oo o,5o o,6o o7o o,85 1.oo__ Q._?o~ o,6o o7o o.8_? ;_1.oo o,5o o,6o o7o. o,85 1.oo
--~ i1L(J:Sa,. o,91 -o.93-o.96 o,91 o.9a-o.99----~oo- 0.96 o,91 1,05 1,04 1,03 o,97. o,91 1,14· 1,o9--1.a4: a~97- o,91
' . I .
' i2 0,831 0,85 0,85 0,81 0,76 0,93 0,92 0,89 0,82 0,76 0,98' 0,95 0,90 0,82 0,76 1,03. 0,96 0,90 0,82 0,76
<0 1-----'--------:--- -- - -- ---- ---. --- --
0 r3 _ o,8o: o,79 _ o,78 o,72 o,66 o,87 o,86 o,8o o,72 o,66 o,93 o,86 o,8o o,73 o,66 o,95 o,87 o,81 o,73 • o,66
§Z~4--~·~7_ _(),76_0_,7~_o~~~- o,61 o,83 o,81 o,75 o,67 o,61 o,89 o,8? __0,7_?_ o,68 o,61 o,9o_o.~2_!J,7~- o,68 o,61
'; L5 0,75 0,76 0,70 0,63 0,57 0,84 0,77 0,71 0,63 0,57 0,85 0,77 0,71 0,63 0,57 0,86 0,78 0,72 0,64 0,47
~ ~--0,_7~_(),73 0,67 0,60 0,55 0,81 0,74 0,68 0,60 0,55 0,82 0,74 0,68 0,61 0,55 0,83 0,75 0,69 0,61 0,33
~ ~__O,_?Q_Q.~~ _0,6~_0,56: 0,51 _ 0,77 0,64 0,56 0,51- 0~77- 0,70 0,64 0,57 0,51 0,78 0,78 0,71 0,64 0,57 0,51
_<.:)_[!'!__ 0,67- 9,66 ()~600,5_3- 0,48 0, 74 0,67 0,61 0,54 0,48 0, 74 0,67 0,61 0,54 0,48 0, 75 0,67 0,61 0,54 0,48
Cablu cu doua ~i trei conductoare Tn sistema monofazate ~i curent continuu
Tabelulll 8.9.2 Factortl de cof8C1:1e f2 , pozare 1n pimlnt.

Cablu cu trel conductoare Tncircate 1n slstem trifazat.
tU
....Q)Q) (.":)(.";)fo'l
c
::J
a.
~~
1/) 7 em
i5 --------------- -- --
Q)
Rezistenta termica _specifica solului [K ·m/W]
-
>
:;::::
-
(.)
::J
....
1/)
E
Q)
1/)
'iii
Q)
'
0,7 1,0 1,5 2,5
c "0
0 Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare
(.) "S
....
>til
"S
a. E
::J
F z '
· o.so o,6o o7o~_.8!5__!._(lCJ__'_(},_so l_C>._~~7o _r:J.13_5_L 1.oo;~o·s~o-'- o.~o_,~_o7~- _(1.85__!-Q(). o.s~o- o,6o
1 010 _ o.~!l_-~_o
"' 1 1,02 1,03 0,99 0,94 0,89' 1,06: 1,05. 1,00 0,94 ' 0,89 1,09 1,06 1,01 0,94 0,89: 1,11 1,07 1,02j 0,95 0,89
>I
~ •2
!::: r--
0,95 0,89~~0,84~~.77 0,72 . 0,98 0,~1- 0_._85 : 0,78 : 0,72. 0,99' 0,~2: 0,861 0,78. 0,72! 1,01 0,94 0,87_, 0!~ 0,72
eo_' 3 0,86 0,80 0,74' 0,68 i 0,62 I 0,89! 0,81 . 0,75 ! 0,68 ! 0,62 : 0,90 I 0,83 I 0,77: 0,69 . 0,62 0,92' 0,84 0,77' 0,69 0,62
0
w •4 ' 0,82 0,75 . 0,69' 0,63 0,57 0,84' 0,76 0,70
0.. :_
I 0,63 ' 0,57 0,85' 0,78 i 0,71! 0,63 0,57 0,86 0,78. 0,72 0,64 0,57 1
~ ,s 0,78 0,71 : 0,65 0,59. 0,53 0,80 0,72: 0,66 . 0,59 0,53 . 0,81; 0,73 i 0,67. 0,59 0,53' 0,82. 0,74 0,69 0,60 0,53
i3::J ~ 6 ' 0,75 0,68
· : ~-~- ~ ~~~-
0,63 0,56. 0,51 ' 0,77 i 0,69. 0,63 ' 0,56 . 0,51
--~- --- i- T i~~ - - T
0,78 0,70; 0,64: 0,57 0,51
--;- -r--r--r- -- ··:
0,79 0,71 0,65 0,57 0,51
~ 8 i 0,71. 0,64 0,59: 0,52. 0,47 ' 0,72 ~ 0,65; 0,59_1 0,52 :-0.~71 0,73: _(:l.~6~~ 0,60i 0~52 . 0,47 0,74 0,66 0,60 0,53 0,47
l) 10 I 0,68 0,61
1~------
0,56 0,49 0,44 0,69 0,62 56
·-·----~-. ..
· 0,50 0,44 , 0,70. 0,63 0,57 0,50 0,44'
-~-~--~~---~··· --~-~--- -
0,71 -·0,63 0,57 0,50 0,44 ~ ~
"' 1 • 0,91 0,92 ' 0,94 0,94 0,89 0,97 0,97 1,00 ' 0,94 0,89 . 1,04 1,03 1,01 0,94 0,89 1,13 1,07 1,02 0,95 0,89
>I
~ i 2 0,86 0,87 0,85 0,77 0,72 0,91 ' 0,90 ~ 0,86 i 0,78 . 0,72 : 0,97 0,93 i 0,87 0,78 0,72' 1,01 0,94 0,88 0,79 0,72
1
.!::: ·-- ·- -:-- . i . ' -
co_ • 3 : 0,82 0,80 . 0,75 0,68 0,62 0,86 0,82 0,76 0,68 · 0,62 0,91: 0,84 0,77 0,69 0,62. 0,92 0,84 0,78 0,69 0,62
0 1 I · l . . . . : l ; ; j . .
l) I 4 i ' 0,80 0,76 0,70 0,63 0,57 0,84! 0,77 0,71 I 0,63 I 0,57 I 0,861 0,78 0,72 0,63 0,57' 0,87 0,79' 0,73 0,64 0,57
> ·--+-------~---··-' ~--~-L-------------~----~--~--· ·-········•····· +-· -•
'; ! 5 , 0,78. 0,72 i 0,66 _0,59 0,53 ~ 0,81 ! 0,73. 0,67 ! 0,59 0,53 I 0,81 1 0,74 0,68 0,59 0,53. 0,82 0,75 1 0,68 0,60 I 0,53
~ :~ 0,76 0,69~- 0,6~~~5_6_~0,53; 0,79 0,70 i 0,64 ~ 0,56. 0,51: 0,7~_q.?1_ (),_6?_(),5!__ ~·~, 0,~9-~.~2~0,65_~.~7 -~,!)1-
~ I 8 : 0,72. 0,65 j 0,59. 0,52. 0,47 . 0,73. 0,66. 0,60 0,52 . 0,47 t 0,74 • 0,67. 0,61. 0,52 . 0,47 0,75. 0,67: 0,61. 0,53 . 0,47
1 1
l) 110 : 0~,69 0,62 i 0,57 0,49 0,44 I 0, 70 1 0,63 ' 0,57 I 0,50 0,44 I 0, 71 i 0,64 i 0,58 0,50 0,44 I 0, 71 0,64 ! 0,58 0,50 _ 0,44
1> in sistema trifazate aceste valori sunt valabile de asemenea, pentru cabluri pentru 0,6 kV/1kV cu 4 sau 5 conductoare.
2) in sistema de curent continuu aceste valori sunt valabile, de asemenea, pentru cabluri cu un conductor pentru 0,6/1 kV.
n. lnstalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune
Tabelulll 6.9.3 Factoril de col'eqle f2 , pozare In pimint.

Cablu cu un conductor In sisteme trifazate ru In trefll.
~ ~
---+--d-- 1il
(!X!)
25 em
R~zi~!em~ t~rr11ic;~ s_pe~ifica. solului (K ·m/W]

.Ql
'E 0,.7 1,0 1,5 2,5
~~$
(J Ul
.E: "iii
~ {l
0
(J
"S
....
Gradul de lncarcare Gradul de lncarcare Gradul de lncarcare Gradul de lncarcare
"S •«<
a. E
i= ~
o,5o· o,6o 0,70 0,85 1,00
I
1,09 1,04 0,99 0,91 0,87

r- :
0,97 : 0,90 0,84 0,77 0,71
0,83 0,76
-----·------
0,78 0,71
0,73 0,67
0,70 0,64
Tabelulll 8.9.4 Factorll de corectle f2 , pozare in pimlnt.

Cablu cu un conductor in slsteme trtfazate ru in trefll.
ttl
...
Q)
Q) ~ ~ iil
a.
c::
::I ---kJ- @X!)
Ill 25 em
C5
0>"
. Rezi~tent~. ter.mjg~pecifl_c~ s_~ului [K ·m/W]
-
- >
:;::::;
0
...
::I
Ill
c::
~~
Ill
"iii
Q)
"0
0,7 1,0 1,5 2,5
0 -1
0 ...
::I Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare
:; •ttl
a. E::I
F z
' . I . . . . - . I .. : -
0,50 0,60 070 0,85 1,00 0,50 0,60 070 ' 0,85 1,00 0,50 0,60 070 0,85 , 1,00. 0,50 0,60 070: 0,85 1,00
. ----~---------------,-----•
1
I
--~---~------------------, --·· ··r·.
I
- -· -~· ...
> 1,00 1,04 0,9910,93 0,87
1,11 1 1,05 1,00 0,93' 0,87. 1,13 1,07 1,01 0,94 0,87 • 1,17: 1,09 1,031 0,94 0,87
-:: 2 I o.a2 ' o,75: 1,04. o,57. o,9o t o.a2 : o,75; 1,o6 i o,5a;' o,91·[ o,a3
1.01 o,34 . o,a91 o.a2. o,75 : 1.o2l o.95! o,a9
(0 --. --------,----·---·-:-----;--·-~---' - ,---~-------------c---__J__ -·
. o,75
0w 3 0,94 0,87 0,81! 0,74 0,67 0,95 88 0,82 ' 0,74 0,67 0,97 0,89 0,82! 0,74 ; 0,67. 0,99! 0,90; 0,83: 0,74 0,67
- : --·- - i 1' ~ ! 1 ) . . -
1
; . i ' ; .
a.. 4 0,91; 0,84 ' 0,78; 0,70 0,64 0,92 I 0,84 I 0,78 ~ 0,70 0,64 : 0,53 0,85 0,79 0,70 , 0,64 0,55 I 0,86 • 0,791 0,71 0,64
_J ·---··--·-·-+-· -·1·-·- -- -·· --~-~-·-:·-- t .. ·-·-·· . . ··•-·--- ,----··-----·,-··· ----~,--- -·---
~ 5 . 0,88- 0,80.: 0, 74 ~ 0,6_7 . 0,60 ; 0,89 c 0,81 i 0, 75 j 0,67 : 0,60 ' 0,90 0,82 0, 75 ~ 0,67 I 0,60 : 0,91 ~ 0,83 0, 76 ! 0,67 . 0,60
6 0,88 0,79 0,721 0,65 0,59 : 0,871 0,79. 0,73 0,65 ' 0,59 I 0,88' 0,80 0,73 0,65 ' 0,59 0,891 0,81 · 0,74: 0,63 0,59
0
::::1 ····--·-··-·--·-· --~·------ - +---1-- I
-r- ---,--- r--:---·------t-·- j
··--r ---·· · ·-: ..... ,.. ·r . . . . . --

~ .a. _o._a3. o,76 I o,7o l o,62 o,56 l o,a4 ;o.76t o,7o i0,62 , o,56
1
i
o,as.o,77. o,7o: o,62 o,56. o,a6 !_0,78; o,71 j o,62 . o,56
() 10 0,811 0,74 I 0,681 0,60 0,54 ' 0,82 I 0,74! 0,68 : 0,60 0,54 I 0,83 0,75 0,68: 0,61 0,54 0,841 0,76 0,69 I 0,61 0,54
. ----·--------~--r-·--·--- -·-~--+--'-··-t- ' ---·- --· --~---· -:--------+----'---1---· ----
> 1 1,01 1,02 0,99 10,93 0,87 ; 1,04: 1,05 i 1,00 0,93 0,87 . 1,07 1,06 1,01 1 0,94 0,87: 1,11 i 1,08 1,011 0,94 0,87
.::s:. - . - .. ... ·-- ,.. ·-. ·- ; ·- . ·- I I ~. 1- . •·- --- I . -- ' . . i -. ' . . ·-
,.... 2 0,97 0,95 0,89 i 0,82 0,75 1,00 0,96 I 0,90 0,82 0,75 • 1,08 0,97 0,91. 0,82 I 0,75 1,061 0,98 0,92[ 0,83 0,75
;-- ----:----
1
!
co---------~~---:----------
I I
-~-- -r--- --~--- ~-- ~----------~-- ~------ :---- --- r·-- -----;- --~--------- - ---
a 3 o,94 o,aa o.s2~ o,74 o,67 o,97: o,aa o.a2I o,74. o,67 . o,97 o,a9 o,a3 o,74 o,67 · o,9a o,9o o,a3. o,74 o,67
o . 4 . o.91. o.84 ' o. ?a o.
> --~:
?a -o.6-4 o,92 :-a.asl o.?il
------:----·-r----t-----r------;----~-------'-----r---
i
o. 7o r o,64 i o,s3 . o,a6 . o. 79 ;- o. 7o o,64 ·- 0.951 o,a7 . -o.ao 1 71 . o,64
'---+------ ·-
a,
i
- - - - - ; I 1
' ; ' _5 : -~·~~- _0,81 ,o. 75 [0.67 . 0,60 i ~.89 : ~.82 I 0,!6 i 0,67 . 0,60 ~ _0,90 - 0,~2 " ~· 76 I 0,67 f 0,60 . 0,91 I ~.83 0, 77 0,67 . 0,_60 I
~ -~ -·:-~~~?_0,79_'_(),~~ o,63 o,59 ! o,a7.

I o.s()G-?_4--+--0,65~·?9l_o.aa .~~~ ; ~._!4~ ~.()5 ~.~9:_~~~-~~.~~~~·!_5jo.~5 _O-?~-
ttl 8 i 0,83 0,76 0,70 0,62 0,56 0,84 • 0,77! 0,71 0,62 0,56 : 0,85. 0,78 0,711 0,62 0,56 0,861 0,78 0,721 0,62 0,56
I
1
() --·----·-----'----.-·--·-•-···-·~--·
1
~--+--·--~--~.--~-·---·--·- ~----·~· ---,---·-----+-·---···--···
10 I 0,82. 0,75 ' 0,69. 0,60 0,54 0,82. 0,751 0,69 : 0,150 . 0,54 i 0,83 0,76 0,69. 0,61 : 0,54! 0,84 i 0,76' 0,70 I 0,61 0,54
11. lnstalaJii electrice Capitolul 6: Calculul instalaJiilor electrice de joasa tensiune
Tabelulll 6.9.5 Factoril de coreqle f2 , pozare 1n pimAnt.

Cablu cu un conductor 1n sistema trtfazate zate allturat.
~
c @ @ @
:I
a.
Ul
0
Rezi~tenta termicaspecifica solului [K·m/W]
>!: ~Q) --- -~-
O_J_ -- 1!.0_ 1,5- 2,5
~it;)
::J i ·c;;
~I Q>
~I "0
01-
u I 2' Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare
-:>tO
5.1 E
i=!~
---+----~---------·-- ---- --------- ------------ ------------~-- ---------·--·-· l .. - . -. ,. . . ..... .
_-_;-=._~+-~15()__()~_;_0·!J-~ 1,00__ (),50__0.~~--~7~ ___0,~5_' 1,00 0,50' (),60__:_0_70_~~5j_1,~0L(),5~- 0,6_0_Jl~~(),B~~.OO _
~ 1_ _1,0Bf_1,~5__ ~.99,_0,9_1 __~.a~ __1,13_ 1,07_ 1,oo. o,92. o,a5_ 1.~~~--1~~~~]_.01 __0,9_?! o.a5: _1,19: 1,1]; 1,03!_(),~3: o,a5 _
1
I ~ . :
~ i-2-~o~+- o,93__~.B_()_,_o,7i_~_o?_1__ 1,~3- o.~4. ~.87. O.?_B o.~ __ 1._~~ _c>.~~; 9,88_(>.~~().71;. 1,96. o,~6: o,aa,_().~9 ,o.71
1
ci 13 I 0,92 ~~_J 0,77 :~~_(),_~-~·~3_0~~~- 0,77 __ __(),~~--+--~.62. 0,951 0,8~,78 0~9 I o.~.j_().~~+~·!'_6~~z~ (),~~ 0,62 -
~ ;4 ' 0,88 i 0,80 0,73. 0,65 0,58 0,89 0,80 0,73 0,65 ! 0,58 0,90 i 0,81 ' 0,74 0,65 0,58 0,91. 0,82 0,74 0,63 0,58
_J f- : -----,----~---~- ----------r-------4---------------~ ~-
~ ~~_(),84 1_(),76 __0._6~:_0,61 I 0_.5~--~·~~- -~·77__ ()_.!0 . 0,61 :o,55 0,87_l0,7~ j ().7_0 __ o.~ '_()~5 0,8_7 r0,78_ 0,7]_ _0,62 . 0,55 .
u 16 ' ; ' ' '
.2 r-=- · o,a2 , o. 74 0,67 , o,59 ~._53 . o,aa . o, 7~ __ _().~8 ---~~6() _ (),53_ ~B~_(l. 75 ~ o,6B_ o,6o . o,s3_ ~.a~, o,
1 1
I
o~69 -• o,6o . o,53

I I
?? + I
{l ~--.oz~l_0_.?_1__ 0,64. 0,57 i 0,51 _o.~o. ~.71. ~.~5- o.~! ' 0,51 0,81; 0,72' 0,65 0,57 . 0,51 t 0,81 i 0,72 ,0~6~~0_.57 '0,51
() ' ' ' . ' '
!10 0,77' 0,69
---~,~----------'--------·----------"
0,62 0,55
----.-
0,49 0,78 0,69 0,63 0,55 ' 0,49 .
0,78 0,70 ·--0,63 - 0,55 . 0,49'. 0,79 ·--0,70 ! 0,63''----
-- -·- -
0,55 . 0,49
~ ~1__~,_?~(),9.?_~,98~ 0,91:0,85 _1,01 __ 1,01 __1,~0__ 0,92 I 0,85 1,0!_ 1,05. 1,01 0,92 0,85_ 1._~-~,15 1,02 __(1,~3. 0,85
~ ]2
1
0,92: 0,89 0,86 0,77: 0,71 0,96 0,94 0,87 0,78 0,71 1,00 0,95 0,88 0,78 0,71 1,05 I 0,97 0,89 0,79 : 0,73
CDr:;-:··---:---------- i l . . - - ·--- -- -·----- ---; - : . . ~
ci 3 : 0,88 i 0,84 0/7 0,69 i 0,62

J --- I
1 _0,91 . 0,85. 0,78 . 0,6_9 , 0,62 . 0,95 j 0,86 , 0,79 0,69 0,62, 0,96 ~ 0,87 . 0,79 0,69 ! 0,62
§Z ]~
1
_l_().B61 o,ao o,73 o,65 1 o,5a • o,a9: o.a1 o,74 ' o,65 1 o,5a o,9o i o.a2' o,74 o,65 · o,5al o,91: o.a2. o,75 o,65 o,5a
B 5 -~ 0,84 ~~ - o_.~o 0,61 0,55 . o,83 ~ ~.17,-o:iO' -0,61-rO~SS- 0,87: o,?a: o,71-· o-:62: O,S5: O,S7:0,79. o:71. o:62 . 0,55
r
.2 6 o.a2 o,74 o,6B 0,59 o_.~3-'_o._~~_~__Q,7_?__(),~!l__._(),~{)J o_._5~ __ o~~+, 0~7~-'-0,69_~.~~- o,~3- _o,~s_,_o,76 -~·~~Lo._~o 10,53
.c·1
co I~ I 0,79] 0,71 0,65 0,57! 0,51 ' 0,80 0,72 0,63 0,57 ' 0,51 0,81 0,73' 0,65 0,57 0,51 0,81 0,73 0,66 i 0,57 0,53
() 110 O,T7l ci.69. O,S3 0,55; 0,49. 0,78 0,70 0,63 . 0,55 . 0,49. o~79 i 0,70. 0,63 0,55 • 0,49 0,79 i 0,71. 0,64 0,55 '0,49
i
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune II. lnstalalii electrice
Tabelulll 6.10. Secllunlle minima admlse pentru conductoare utlllzate in lnstal~lle electrtce din clldlrt.
Nr. Destinatia conductoarelor din Sectiunile minime
crt. circuitele fixe . _ ___ (1'11111 2L_ _ _ _
Cupru Aluminiu
-
1 Conductoare de faza
----------------------
------- --------- -- - ----------- ----- -
1.1 Circuite pentru iluminat 1,5

1.2 Circuite pentru prize monofazice 2,5
__ j.~--- Circuite d~t~~orta)_ __ _ .1,5 4 (n()ta 4)
1.4, ___ ColoanELmonofazate (individu~~Lc:liD_gl~diride.lo_cl.Jl!.. 6 4
1.5 Coloane electrice colective 10 16
__ _2 ___ Conductorul neutru llilJD.Qtele._h_~!_ ~i _3J.
2. 1 in circuite :;;i coloane trifazate, cu armonici de
ordinul 3 :;;i multiplu de 3 sub 15 %, pentru
sectiuni ale conductoarelor de faza de:
25 16 25
35 16 25
50 25 25
70 35 35
95 50 50
120 70 70
150 70 70
185 95 95
240 120 120
300 150 150
400 185
------------- ------ -185
-·-
>400 50 % din sectiunea conductorului
de faza
Nota:
1. in circuitele :;;i coloanele monofazate conductorul neutru va avea aceea:;;i sectiune cu conductorul de faza.
2. in circuitele :;;i coloanele trifazate in care sectiunea conductorului de faza este mai mica sau egala cu 16 mm2 ,
sectiunea conductorului neutru va fi egala cu sectiunea conductorului de faza.
Tabelulll 6.11. Exemplu de alegere a sect~unll conductoarelor de fazl fl neutru in functle de prezema armlturtlor de
ordlnul3 t1 multlplu de 3 .
. __ . £C!.cto.rii _d~.core~ti~ in fu_nc.t~ cl_e. 9Ure_11til.!lrmo_r~icj 111. cat>luriLe ~u3 .§l:llJ_S_c()!lclU_ctolil'e
Armonica de ordin 3 in .. . __ ._ _ _ __ ._F.~ctor .9e ~educere {k5j_
curentul de faza % Alegerea bazata pe curentul i Alegerea bazata pe curentul
de faza - ---------
1
in neutru --------------------
0-15 1,0
15-33 0,86
33-45 0,86
>45 1,0
Tabelulll 6.12. Alegerea tuburtlor de protec1:1e pentru lnstal~l electrtce in functle de modul de lnstalare
(caractertstlcl minima)
f- ReZistentaC~rr~:~f~~~~~1n la~~i~s~~n;Ria~t-J- j~!~stentala.

6
Starea .
1 1 Ia compresiune ! Ia impact i temperatura temperatura
--·· . - - · · - - - - - I+ - - - - - - - - - - · · - - - - - · -- ' ------ -+----"~=--------"..-==.".."=-_
---+--·---·- --- .. --·- ·-'-- minima maxima
lnstalare in ; lnstalare aparenta ' 3 1
3 · 4 1
exterior
___ ll'l§tal~~ aparen!_a __ 2 2 2
.... lnstalare sub pardoseala
0
~ _{floor. screed)
beton
2 3 2
.E
goluri (cavitati in
-- _Qe.r.et&_ - - - .
in zidarie
-- - - - - - - - - - - - - -
goluri in c:ladire
gQiuri in _QiafQn 2 2 2
Montare aeriana 4 3 3
Nota 1: Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propaga flacara trebuie sa fie de culoare portocalie
:;;i sunt permise numai pentru instalare in beton.
Nota 2: Producatorul trebuie saentioneze compatibilitatea tuburilor de protectie in functie de influente externe :;;i codul
de clasificare.
11. lnstala!ii electrice Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasii tensiune
Tabelul II 6.13. AI
_____C::9Dductor FY, H07V-U ~i HOZY-R _:>____ -~ _______"[l.J_I:> de prot=e=ctc-:-:ie:_2_l_ _
Sectiunea , Diametrul i
Sectiune • Conductoare :sectiune · Sectiune · Diametrul • Diametrul
unui exterior
1
sc
1
in tub ' Sc nxsc =
8 1 ~ 3Sc interior3l exterior
conductor d9 D; informativ4l
i De
1f!J:2] -~--- -+--LnJ;~- +-J~f 21 ____ _[m ml____ 1_ Jf!1 rnl_
, 1
---~· ___ [mm 2] I mill] 1_ .

_ n __
1 2 3 5 8 9
2 ' 16 -1 -48 ----r7~8-(8,1)- ~---12 --
1,5 . 3,2 (3,3)6l 8 3 24 72 : 9,6 (9,9) ' 12
4 32 96 11 (11,4) 16
______ § __ - __ 4Q___, __1?Q ___ ~12,:3_(g8l __ _16__
2 3,9 71,7 ' 9,6 (9,8) ' 12
2 3,9 (4) 11,94 2 3 35,8 107,4 11,7 (12) 16
4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20
- -- --------- -- §_ ____ ____!_ 59,7_~- 179_,1__ -r- _1§_,_1~~1~ ____ 2Q_ __ --
: 2 ! 30,4 • 91,2 • 10,8 (11,3) • 16
3 4 i 4,4 (4,6) 15,2 3 45,6 , 136,8 I 13,2 (13,8) i 16
4 60,8 182,4 I 15,2 (15,9) ! 20
Pus -H- ,- 76 r __ 22,8__ __1]j17,8L_: ____ 2_§ ___
2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16
4 6 5 (5,2) 19,62 i 3 58,9 176,7 : 15 (15,6) 20
4 78,5 235,5 ! 17,3 (18) 25
-i 5 913_, 1 c?~4'-3 __ i _19_,4_{20, 1L _ 25
2 64,3 192,9 ' 15,7 (16,4) 20
5 10 6,4 (6,7) 32,15 3 96,4 289,2 19,2 (20, 1) 25
4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32
5 160_,8 482,4 t 24,_8_(26} 32
2 95,5 286,5 19,1 25
6 16 7,8 47,76 3 143,3 430 23,4 32
4 191 573 27 32
5 _ g_31t13_ ___ L_l16,,:t __ -+- __:m,_2 46 _
2 147,7 ' 443 23,7 32
25 9,7 73,86 3 221,6 664,8 29,1 40
4 295,4 886,2 33,6 40
_5 369,~ ~ - _1_108_- -+ 37 &_ -+ __ _§Q__ --
t- 2 186,5 I 559,5 26,7 32
8 35 10,9 93,27 3 279,8 839,4 32,7 40
4 373,1 1119,3 37,8 50
" -- -5 46§,4 139~2 42,2 50
2 257,2 771,6 31,3 40
9 50 12,8 128,6 3 385,8 1157,4 38,4 50
4 514,4 1543,2 44,3 50
------L--------------l-- --- -+- - _ _§ --- __§~--- 1~g9 49,6 63
2 334,7 1004 35,8 50
10 70 14,6 167,33 3 502 1506 43,8 50
4 669,3 2008 50,6 63
---j-
5 836,7 2510 56,5 63
2 459,1 1377,3 41,9 50
11 95 17,1 229,54 3 688,6 2065,8 51 ,3 63
4 918,2 2754,6 59,2 63
5 1147,7 3443 66,2 75
Capitolul 6: Calculul instalaJiilor electrice de joasa tensiune II. lnstalaJii electrice
NOTA Ia Tabelul II 6.13.:

1. Alegerea diametrului interior D; (mm) al tubului de protectie se face in functie de sectiunea sc (mm 2) a conductorului ~i
numarul de conductoare, din tub.
2. Marimea diametrului interior D; (mm) al tubului de protectie din coloana 8 este valabil in urmatoarele conditii:
- S;;:?. 3·Sc unde S; (mm 2) este sectiunea interioara a tubului ~i Sc (mm 2) este sectiunea ocupata de conductoare;
- pe trasee cu lungime de maximum 15m, cu eel mult 3 curbe intre doua doze;
- pentru curbe executate cu raza interioara egala cu minimum de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului Ia montajul apa-
rent ~i egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului Ia montajul ingropat;
- tragerea conductoarelor in tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor.
3. Tn cazul in care sectiunea sc (mm 2) difera de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al tubului se recalculeaza cu
_formula S;;:?. 3·Sc.
In standardul pe parti SR EN 61386 pentru tuburi de protectie nu sunt tipizate diametrele interioare ~i exterioare pentru
tuburi folosite in instalatii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului ~i de producator.
Sunt tipizate diametrele exterioare De (mm), in standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63,
75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.
4.in coloana 9, diametrul exterior De (mm) este dat informativ, urmand ca acesta sa fie ales din catalogul producatorului in
functie de diametrul interior D; (mm) din coloana 8.
5. Caracteristicile conductoarelor:
FY - Conductor cupru unifilar clasa 1 sau multifilar clasa 2, rigid conform SR CEI 60228.
lzolatie PVC
-Standard de produs: SRHD 21.383;
- Tensiune nominala: U0 /U = 450/750 V;
- Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare: 70 oc;
-Conductor clasa 1 unifilar sau clasa 2 multifilar pentru sectiuni 1,5- 10 mm 2 ;
- Conductor clasa 2 multifilar pentru sectiuni 16 - 400 mm 2 ;
- lzolatie cu intarziere Ia propagarea flacarii conform SR EN 60332-1-2.
H07V-U- ca FY sectiuni 1,5- 10 mm 2 cu conductor de cupru clasa 1 este similar cu FY calsa 1, 1,5 + 10 mm2 .
H07V-U-R- ca FY sectiuni 1,5- 400 mm2 cu conductor din cupru clasa 2 este similar cu FY clasa 2, 1,5- 400 mm 2 •
Valorile din paranteze sunt pentru conductoare FY ~i H07V-R clasa 2.
Tabelul II 6.14. Alegerea slstemelor de pozare ih functle de tlpurlle conductoarelor sau cablurllor
_t..llod ~p()_ZE-re____ _
....
Q)
-
>Ill ;;::::
-Q)
..!!!
'
':0
·;::
::J ..!!1
0 ....Q)Ill
-
u ·-
Conductoare ~i cabluri Ill ....
Q) ·;:: :s -~ 0
a. .2- :=-- '§
....
Ill
u
>cO
ffi 0
Cl)i
c 0
X
;;:::: '6 ::J
.£I
~ -~ ·- g;!..:!
~-- ::J a. Q) u u,
Ill
Q) ::J :cgmco ·;:: -c (/) 0
>Ill
.... .... 1- I·~ .Q.~' .!::!
'
•Ill Ill ~=£..!!!(/) ::J
.£I Q)
LL X ' ::J - .£I
u:::: a. ::J
1- i
-
Ill -
Ill c..
'c..
~~---C_o_n_ductoa_re_ne_iz_o_la_t~ _______- ---~--- ___ _: _______-_ ____-____ _:_______ ±_~ ___ : ____
Conductoare izolate
- ------ -------
+ +* + +
Cabluri in manta
(inclusiv cabluri armate Multiconductor + + + + + + 0 +
~i conductoare cu
izolatie_IT1ill_E!ai~L ____ gu_un_c()nduc::;t()r 0 + + + + + 0 +
+ Admis
Neadmis
0 Neaplicabil sau neutilizat in practica
Conductoarele izolate sunt admise daca capacul poate fi inlaturat numai cu aju-
torul unei scule sau numai depunand un efort important cu mana ~i jghiabul are
un grad fi inlaturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunand un efort
important cu mana, deoarece jghiabul are un grad de protectie IP 4X sau IP XXD.
Tabelul 11.6.15.1ntreruptoarele bipolare cu pArghie pAnlla 1kV

Curentul de rupere I, [A) Gabarite [mm)
~SI
' c.c. c.a. Grad de Masa
lni [A) I
380 v
500 protectie [kg) v
220 v 440V
--
cos <p
--- -------
cos <p
-·
--
1 - Q,7 1 0,7 -
L I h
25 19 12,5 20 12,5 - - IP201 0,5 155 130 87
63 45 30 50 30 - - IP201 1,3 155 155 95
100 75 50 80 50 -- - -
- -
IP201 --- 2,3_
---- -----
175 175 105
200 - - 160 100 80 60 IP001 6,5 415 178 240
350 - - 280 175 140 105 IP001 7 415 178 ; 240
630 I
- - 480 300 240 180 IP001 19 415 178 240
1000 - - 800 500 400 300 IP001 19 445 178 . 240
II. lnstala,ii electrice Capitolul 6: Calculul instala,iilor electrice de ioasa tensiune
Tabelulll.8.18. Dimenslunlle contactoarelor TCA

Contactor Cod ______ Dimen~i_uoUmmL _____ , x y
a b c d e i min min
'TeA 6 4000/4001- - 35 45 =47--_~-=_-:zg:__:___79i98 : - - - - -
~A 1o ~- '!QQ5/40Q6 _, 79/98 45 45
f-TCA 1o*f 4Q07j4008 35 45 47 72 93/111
i'CA 16 • 4009 98
f-lcA 32-- ·- 4010 65 70 83 96 119
----------
86 20
----
'TCAC 32*Y- -4611- - 142

*) Bobina este cu alimentare in curent continuu
Tabelulll.8.17. Caractertstlclle contactoarelor TCA

[A] Qontacte a!.l~jJiar~-· Masa [k : Curentul maxim
1nc g1 al sigurantei fuzibile IFc[A]
1
1
Cod NO Nl
4000 6 1 - - - Q,3g_
-4001 ~-- 6- -- - _? __ _g_ _91~"7' -
--4005 -· -- 10 1 - 0,32 25
f- 4006 . 10 - -- ?_ - _? ---- _(),37' -·- -- - 25
- 400f ___ 10 - 1 - - 0,53 25
f - 4008 -:---10- 2 2 0,58 25
f------4009-; f6 ______ 2___ 2 -6;37 --r-
35
-- --4o1o - ~g_ ____ 2 2 __ 1~_Q 50
f- 4011 _l_ ~2 - - _?___ ~-- 2,1 50""
'lenslimea nominala: 500 v c.a. - ---- - ---- - ---- --- - --
Tensiunea de utilizare: 220, 380, 500 V c.a.
Tensiunea de comanda pentru bobine:
tipul TCA: 24, 48, 110, 220, 380, 500 V c.a.
tipul TCAC: 24, 48, 60, 110, 220 V c.c.
Frecventa nominala: 50-60 Hz
Frecventa de conectare: 600 de conectari/h.
Rezistenta de uzura mecanica: 107 conectari.
Executie climatica: ,Normal", ,T3", ,Naval".
Tabelulll.8.18. Prtnclpalele caractertstlcl ale releulul termlc tip TSA

Curentul 1 1
Tipul Codul i nominal 1

Curentii de serviciu Dimensiuni de
lnRT[A] !
1
ls[A] I gabarit [mm]
---- - - - - - - - - - _l _______ c - - - - - - - -· · - - - - - - - - - - -----,--- -·---------
TSA 104 ) 3670 , 10 _ -+ _0,19;0~_g3;0,3;0,_4;9~.§~~0,7'§~1_;_1,3; 1.§;_2,4;3,3;4,§_;§~8~_1_().__ ~__§6_,_5_><7'_4x_§4

TSA 161)4) 3671 ~_1!)______ 0,4;_(),55;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,~~4.5;6;8;11;1§__ __ I 56,5x74x54
0 32 -~Q,4;0,5_9;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,3;4,5;6;8;11;15;20;25;32
1
TSA 32 1)4>
----- 3672 -69x76x54 !
TSA 631)2) - 3674 • 63 : 40;63 196x100x64,5- -

fSA 100,->2> 3647 100 80;100
1
t s6x160Xs4:5 1
TSAW 4001)2) ' 3678 : 400 I ~0;1()0;125;160;200;250;31!?_;_4_()_()___ _ _ ______ l190x130x155 --

TSAW 6301)2) 3677 630 315;400;500;630 190x130x155
TsAw- PG s3o1)2)3)-3679 ------ 63o- 63;8o;1oo;125;16o;2ao;25o;315;4oo;soo;63a -------- 19ox13ox155-
1) reilizeazA- protecti8.-18m-ers-UI in 2--faze; -- -------- ---------
2) asigura compensarea dilatarii datorita temperaturii mediului ambiant;
3) sunt utilizate pentru protectia motoarelor cu pornire grea (tpC!:13 s $i lp/ln>6);
4) pentru cazul in care temperatura mediului ambiant are valori in afara limitelor + 10 ... +35 oc se aplica urmatorii factori de
corectie valorii curentului de reglare /,:
tei'Tl~atll_rl!rnediului
ambiant [ 0 Cjj -20 _. -10: 0 ~+10 i +35! +40 +45. +50
factoruldecorectie(-) 10,87 0,9 0,93!0,9611,07 1,1 1,13 1,15 1
1
Tabelulll.8.19. Valortle (I.,)RT 1n fune11e de Is, Ia releele termlce.

Is [A]
0,19 0,23 ~ 0,3 0,4 0,55 ' 0,75 1 1,3 1,8
(IF)~T- (A]
1
2 2 2 2 2 4 4 6 6
1
i I
-~s- - [Af 2,4 : 3,3

1
4,5 ; 6 8 ' 10/11 ' 15/16 20 25
li;);;l.A.T- -1o-- " 16- 20 20 25 · 35 so - · 63 80
-~~-[AT-' --32 . 4o--~ 63 -·-- 80--- 1oo ~--166 . 2oo
--1--- --- -·--
250 1 315
~ (A]-;1-00-- -12S 160- 160- -- 160- - 225 . - 315 400 I 630
1
Tabelulll.8.20. Valortle OFJc, 1n func11e de Inc Ia contactoare

Inc [A] I 6 10 16 25 40 63 100 160 200
oF) IAJ 1 20 -35- i-35 -: ·63-
1
1oo 16o 3oo 4oo-- - -63o-
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune II. lnstalalii electrice
CIRS") - 0,5 kW 5
--------- _j)~~
CIS- 0,5 kW 10 0,6
15 __Q..~ --
20 . __1,~
30 . ...1!3
·- 40
-----------
2,4
50 ----- 3,0 __ _
75 5 0,5 10 4~5.
100 6,0
125 .. _7,§ -
150
---------
9
200 12
250 15
350 18
CITl- 0,5 kW 100 6
CIRT- 0,5 kW 125 7,5
150 9
200
------------
5 12
250 15
350 18
400 5 24
500 10 30
'-· 600 0,5 36
750 45
1000 15 60
1250 75
1500
-------
90
2000 30 120
2500 150
3000 180
Observatii:
Tt=Tipul transformatorului; Cp=Ciasa de precizie; Pa=Puterea absorbita de secundar;
Ct=Curentul termic 100 pt. it = 1 s
*) C - transformator de curent; I - montat in interior; S - tip suport;
T- tip trecere; R - izolatie cu ral?ina
Tabelulll.6.22. Contoarele de energle actlvl (A) el reactlvi (R) de fabrlca1:1e Indigent (monofazate - M el blfazati - 1l
Tipul I Tensiunea Curentul de baza lb[A] Supra Glasa Consumul Gabaritul
i
nominala un
Curentul maxim lm[A) sarcina de pe eire. de [mm]
M admisibila precizie tensiune (W)
[%) eire. de
i
curent [VAl
Contoare monofazate de energie act iva
1 CM 4A 110; 220 2,5; 5; 10/- 200 123x211x116

3 CM 4 220; 230; 240 25/50 400 123x211x116
5 CM 4 127; 220 2,5; 5; 10; 15; 20; 25/50 200 123x211x116
6 CM 4 110;120 2,5 + 25/100 300 2 8/2,5 143x195x128
7 CM 4 125; 127 2,5 + 25/50 400 ' 123x211x116
'
10 CM 4 125; 127 15; 20/- 300 123x211x116
1 CM 5 220; 230; 240 2,5 + 25/50 500 123x211x116
Contoare trifazate de energie activa (A) l?i reactiva (R)
T-2CA32 3x100*/3x38 5+20/1;5 125 '

2 6/2,5
T-2CA32P 3x100* 1;5 300 1 4,5/4
T-2CR 32 3x100*/380 5+/380 200 2 6/5
T-2CR32P 3x100* 1;5 400 1 4,5/4 183x326x142
T-2CA43 3x220/380 5+50/1;5 125 2 6/2,5
I
T-2CA43P 3x220/380 5 200+400 1 6/5
T-2CR43 3x380 5+30/1;5 200+400 2 6/4
*) Conectarea se face prin intermediul unor transformatoare de tensiune, cu tensiunea Ia bornele secundarului de 100 V.
'
Capitolul 7
lnstalalii pentru protectia omului impotriva
' '
tensiunilor accidentale de atingere
Capitolul 7: lnstala~ii pentru protec~ia omului II. lnstala~ii electrice
stalatiei electrice aflate sub tensiune. man, atunci cand se depa~e~te o anu-
7.1. Probleme generale Atingerile pot fi: mita valoare a curentului, sunt:
- directe, cand omul vine in contact cu - e/ectrotraumatisme ce constau din
Atunci cand lntre doua puncte ale parti din instalatia electrica care, in arsuri sau metalizari ale epidermei,
corpului exista o diferenta de potential, regimul normal de functionare, se prin patrunderea stropilor de metal
prin corp va trece un curent electric. afla sub tensiune; topit sub actiunea arcului electric;
Corpul omenesc se comporta ca o im- - indirecte, cand omul vine in contact arsurile pot fi superficiale in locurile
pedanta (fig. 11.7.1) a carei valoare este cu parti sau piese ale unor echipa- unde curentul electric intra ~i iese din
variabila, pentru aceea~i persoana, in mente sau instalatii care in mod nor- corp, dar pot fi ~i intense, atunci
functie de: mal nu se afla sub tensiune, dar care cand ating organele interne ale cor-
- pozitia celor doua puncte de pe su- au ajuns sub tensiune in urma unui pului. Acestea din urma pot provoca
prafata corpului intre care exista dife- defect sau a altor cauze accidentale. chiar lncetarea din viata.
renta de potential, deci de traseul cu- Exemple de atingeri indirecte ar fi: - electrO$OCurile (electrocutarile) ce se
rentului electric prin corp; atingerea carcaselor metalice ale produc prin actiunea curentului asu-
- de starea de sanatate a acestuia; un electromotoarelor, cutiilor metalice pra sistemului nervos ~i pot avea di-
organism bolnav are o impedanta ale tablourilor electrice, pupitrelor sau ferite aspecte, in functie de intensita-
mai mica Ia trecerea curentului; panourilor electrice, conducte de apa tea curentului, traseul prin corp ~i du-
- de umiditatea pielii corpului. Cu cat etc. care, In mod accidental, ar putea rata acestuia.
pielea este mai uscata cu atat Zt este ajunge sub tensiune. Electro~ocurile constau In:
mai mare. in caz cc:mtrar, valoarea Zr Tensiunea Ia care este supus omulln • zguduiri sau contractii;
scade foarte mult. In fig. 11.7.2 se in- cazul unor atingeri indirecte se nume~ • pierderea temporara a auzului sau
dica variatia, In procente, (dupa te de atingere. in caz particular daca vocii;
norma CEI 479-1) a impedantei cor- aceasta este aplicata talpilor omului • paralizia temporara a centrilor ner-
pului, in functie de traseul curentului (aflat in apropierea unei prize de vo~i respiratori (oprirea respiratiei);
electric, In raport cu impedanta cor- pamant sau unui conductor al unei linii • paralizia temporara a inimii ~i fibri-
pului pe traseul ,mana-mana". aeriene cazute Ia pamant) aceasta se latia (contractia neregulata a fibre-
Cifrele fara paranteze corespund tra- nume~te tensiune de pas. lor musculare);
seului curentului de Ia mana, Ia partea Prin acordarea unui ajutor adecvat:
considerata a corpului. 7.2. Efectele curentului - respiratie artificiala;
Cifrele in paranteze corespund trase- elecbic asupra corpului uman - masaj cardiac,
ului dintre ambele maini ~i partea co- victima poate fi reanimata, adesea,
respunzatoare a corpului. Cele mai importante dintre efectele dupa un timp indelungat de Ia produ-
De exemplu: impedanta dintre o pe care le poate produce curentul cerea mortii aparente.
mana ~i laba piciorului este 100 %, iar electric Ia trecerea lui prin corpul u- Efectele cele mai periculoase le da
impedanta dintre ambele maini ~i laba curentul electric de frecventa industria-
piciorului este 75 % din impedanta la (40 ... 60 Hz) Ia care se produc con-
dintre cele doua maini. Totodata, im- vulsii ce fac ca omul sa nu se poata
pedanta totala a corpului uman este elibera de sub actiunea curentului. La
mult influentata ~i de tensiunea de frecvente foarte lnalte (peste 400 Hz)
contact a~a cum se vede In fig. nu se mai produc electrocutari, iar
11.7.3. Cele trei curbe corespund pro- electrotraumatismele sunt dependente
centelor de 5, 50 ~i. respectiv, 95 % de valoarea curentului. Limita maxima
din numarul total al subiectilor pentru a curentilor nepericulo~i care pot trece
care nu se depa~e~te valoarea impe- (Q)
dantei din grafic.
6000
Corpul omului poate ajunge sub ten-
5500
siune prin atingerea unor parti ale in-
5000
4500
}~,
.......... }
:;i ~ Zt
}~ 0 100 200 300 400 500 600 700

Tensiunea
de contact Ur
[V)
Fig.ll.7.3. Valorile statistice ale

100 impedamei totale a corpului
75)
Fig. 11.7.11mpedanfa corpului uman: omenesc, valabile pentru subieqii
Z 1 , ZP2 - a pielii; Z; - interna; Fig.ll.7.21mpedanfa corpului vii, pe traseul mlnl-mAnl,
.t; - totala. in funC1ie de traseul curentului. in funC1ie de tensiunea de contact.
11. lnstala!ii electrice Capitolul 7: lnstala!ii pentru protec!ia omului
prin corpul omului este de 50 mA, in mosfera, starii febrile a organismului (fig. 11.7.6) sunt utilizate rar, atunci cand
curent continuu, l?i 10 mA, in curent etc. Astfel impedanta organismului este alimentat un receptor de putere
alternativ de 50 Hz. poate scadea Ia 600 ... 1000 Q. La stra- mare sau un grup redus de receptoare
Efectele curentului electric depind de pungerea pielii cand tensiunea depa- cu sarcinile identice pe faze. lndiferent
mai multi factori ca l?i de simultaneita- ~el?te 60 ... 100 V) impedanta organis- de modul de executie a retelelor - ae-
tea realizarii lor: mului scade l?i mai mult ajungand Ia rian, subteran sau conducte montate in
- timpul cat trece curentul electric 200 Q. Rezulta ca in situatiile defavo- tuburi de protectie, intre fiecare linie
prin organism. in fig. 11.7.4 se indica rabile (lncaperi cu pardoseala buna electrica l?i pamant, exista o impedanta
probabilitatea ca inima sa intre in fibri- conducatoare, umiditate mare in aer, ce poate fi mai mare sau mai mica, in
latie in functie de marimea curentului l?i aer cu praf conducator etc.) se pot functie de caracteristicile straturilor de
durata trecerii acestuia prin corp. produce accidente grave chiar Ia tensi- izolatie dintre linie l?i pamant (fig.
Curba C 1 indica conditiile in care, Ia uni de valoare mica (zeci de volti). 11.7.6). Astfel, nici retelele izolate fata
trecerea curentului, inima nu intra in fi- - traseul curentului prin corpul emu- de pamant nu sunt complet izolate fata
brilatie. lui (fig. 11.7.2); de acesta. lmpedanta dintre fiecare li-
Conditiile corespunzatoare curbei C2 - factorii de natura personala, cum ar nie l?i sol este uniform distribuita in lun-
indica probabilitatea de 5 % ca inima fi starea fizica a omului, gradul sau de gul retelei. Pentru Ul?Urinta explicatiilor
sa intre in fibrilatie, iar curba C3, con- atentie in momentul punerii sub tensiu- acestea se vor considera concentrate
ditiile pentru o probabilitate de 50 %. ne etc. (fig. 11.7.6).
De exemplu, un curent alternativ de
peste 50 mA daca trece prin organele 7.3. Cazuri de electrocutare • Cazuri de electrocutare prin atingere
vitale (inima) un timp mai mare de directl
0, 1... 0,2 s poate fi mortal; Retelele electrice trifazate de joasa Atingerea simultana a unei linii elec-
- impedanta totala a corpului uman. tensiune pot fi: trice l?i a pamantului sau a doua dintre
Aceasta este compusa din rezistenta Ia - legate Ia pamant (fig. 11.7.5) sau liniile retelei (fig. II 7. 7) provoaca trece-
intrare l?i iel?ire din corp l?i rezistenta - izolate fata de pamant (fig. 11.7.6). rea unui curent electric prin om.
organismului (fig. 11.7.1). Primele doua Retelele legate Ia pamant (fig. 11.7.5) lndiferent de tipul retelei, daca omul
sunt mult influentate de echiamentul sunt utilizate, practic, in exclusivitate, intra in contact cu una din fazele aces-
omului in momentul punerii sub tensiu- in instalatiile de joasa tensiune. Dupa teia l?i se afla in legatura directa cu pa-
ne. Cu cat este mai bine izolat cu atat cum se va vedea, aceste retele sunt mantul (fig. 11.7.7 a l?i b), prin corpul
efectele curentului electric vor fi mai deosebit de periculoase din punctul de acestuia va trece un curent electric a
reduse sau chiar nule. lmpedanta orga- vedere al electrocutarii omului. Totul?i carui valoare depinde de impedanta
nismului este fermata, in cea mai mare sunt foarte utilizate deoarece neutrul circuitului ce se formeaza. Deoarece
parte, din impedanta pielii ce are valori retelei legat Ia pamant ofera tensiune rezistentele de izolatie Ziz (fig. 11.7.7b)
de 40 ... 100 kQ. Dar conductivitatea constanta intre fazele retelei l?i neutru, au, in general, valori mari, curentul prin
epidermei poate crel?te mult datorita indiferent de natura sarcinii - echilibra- om, in cazul atingerii unei faze a unei
umiditatii de Ia suprafata acesteia - data sau dezechilibrata. retele izolate fata de pamant, va fi mai
torita transpiratiei sau umiditatii din at- Retelele izolate fata de pamant mic fata de curentul ce trece prin om
Ia atingerea unei faze dintr-o retea le-
[ms) gata Ia pamant (fig. 11.7.7a). Din punct
10000 de vedere al pericolului de electrocu-
Ia b c1 i c3 tare rezulta ca reteaua legata Ia pa-
5000
\
C2
. mant este mult mai periculoasa .
f 2000
:1000
I
I
I
\
\ \ ,.' in cazul atingerii simultane a doua
20 kV/0,4 kV
-
::J
"5
c: 500
I
I
~
' ®
!'...: '·........... .........
~· ' \ ill =
L1
L2
""'
Cll
....
::J
0
200
CDI (])
'1'\
@) L3
- - - - - - - - - PEN
: ' \
·.:::
Cll
0 100 \ I\
Cll ~ I~
.b I I' \ \
l!!
....as
50 I I ..
::J
Q 20
I I '' \ PPE
Flg.ll.7.5. R$8 legali Ia pimAnt
10 ~ I
i (PPE - priza de pamant de exploatare).
0,1 0,2 0,5 2 5 10 20 50 100 200 500 1000 2000 5000 10000
20 kV/0,4 kV
Curentul care trece prin corp 18 - - [ mA I
Fig. 11.7A. Zonele ce delimiteazi efectele patoftziologlce
Ia trecerea curentulul prln om (dupi nonna CIE 479-1):
ill: L1
L2
L3
zona 1 (in stanga dreptei a): in mod normal, nu se produce nici o reactie; zona
Z2
2 (intre curbele a l?i b): in mod normal, nu se produce nici un efect fiziologic pe- z1 - ) I lJ
riculos; zona 3 (intre curbele b l?i c1): in mod normal, nici un pericol organic;
efectele (contractiile musculare) sunt reversibile ele fiind influentate de intensi-
~atea curentului ~i durata de trecere; zona 4 (Ia dreapta curbei c1): fibrilatia PPE
lnimii, este, probabil, in functie de intensitatea curentului l?i durata lui de trecere; Flg.ll.7.6. R~ lzolatl fat~
de asemenea, este de prevazut sa apara l?i efecte fiziopatologice grave. de pimlnt.
Capitolul 7: lnstalatii pentru protectia omului II. lnstalatii electrice
dintre fazele retelei (fig. 11.7.7c l;li d), in- - defecte de izolatie ale conductoarelor te fata de pamant (cain fig. 11.7.7 b l?i
diferent de tipul retelei, curentul prin de faza. d) circuitul electric s-ar inchide prin im-
om este acelal;li. Retelele, in acest caz, Acestea Ia randul lor se pot datora: pedantele de izolatie ale fazelor nede-
sunt Ia fel de periculoase pentru om. imbatranirii izolatiei (fie datorita imba- fecte.
Pentru a evita asemenea cazuri de tranirii naturale, fie datorita suprasarci- Rezulta ca, indiferent de tipul retelei,
electrocutare, omul trebuie sa utilizeze nilor repetate Ia care a fast supus con- pericolul de electrocutare, Ia atingerea
echipamentul special de protectie indi- ductorul in timp, distrugerii izolatiei in unor parti metalice ajunse accidental
viduala. Acesta este format din manul;li, unul sau mai multe locuri (datorita unor sub tensiune, exista.
cizme l;li l?Ort electroizolante care, in forte mecanice: loviri, tasari ale con-
prealabil, au fast verificate ca au rezis- structiei etc. sau actiunii unor rozatoa- 7.4. Clasificarea inciperilor
tenta de izolatie corespunzatoare. Utili- re) sau chiar unor defecte de executie 'i rece~arelor din punct
zfmd acest echipament, omul va putea a izolatiei ce nu au fast observate Ia de vei:lere al pericolului
interveni in instalatiile electrice numai montare. de electrOcutare
sub supravegherea unui partener de in fig. 11.7.8 sunt prezentate cazurile
lucru care ii va dirija actiunile din a- frecvente de electrocutare prin atingere Curentul care trece prin corpul
proape in aproape. indirecta in retelele legate Ia pamant. omului depinde de impedanta circuitu-
in cazurile prezentate, carcasele me- lui ce se stabilel;lte in cazul unei atin-
• Cazuri de electrocutare prin atingere talice ale celor doua receptoare au geri indirecte a retelei. lmpedanta cir-
indirecti ajuns sub tensiune datorita contactului cuitului, Ia randul sau, este dependenta
Acestea se produc atunci cfmd omul electric cu una din fazele retelei. Atunci atat de contactul dintre corpul omului
atinge parti metalice ale unor utilaje, cand omul atinge o astfel de carcasa l;li receptorul defect cat l;li de contactul
echipamente sau corpuri care au ajuns l;li, in acelal;li timp, o alta parte a cor- dintre corpul omului $i partile bune
sub tensiune, in mod accidental. De pului (eel mai adesea, picioarele) se conducatoare ale constructiei din inca-
exemplu, stelajul metalic al unui tablou afla in contact cu solul, prin corpul perea in care acesta se afla.
electric, carcasa unui motor electric, omului va trece un curent. Traseul in functie de pericolul de electrocu-
carcasa unei mal;lini de spalat rufe etc. acestuia (fig. 11.7.8) cuprinde: transfor- tare, incaperile se clasifica in urmatoa-
care, in mod normal, nu se afla sub matorul de alimentare a retelei de joa- rele categorii:
tensiune. Din cauza unui defect, aces- sa tensiune, faza defecta, carcasa re- • putin periculoase - acestea sunt in-
tea pot ajunge sub tensiune l;li, Ia atin- ceptorului Ia care s-a produs defectul, caperi uscate $i incalzite, cu pardo-
gerea lor, de catre un om care are pi- omul, elementele de constructie bune seala izolanta l;li tara constructii me-
cioarele pe un suport bun conducator conducatoare de electricitate, solul, talice in apropierea instalatiilor alec-
de electricitate $i in contact cu paman- priza de pamant de exploatare a trans- trice. Exemple: camerele de zi l;li dor-
tul il vor pune pe acesta sub tensiune. formatorului, transformatorul (bobinajul mitoarele din locuinte, birourile din
Defectele cele mai frecvente ce con- fazei pe care s-a produs defectul). Cu cladirile administrative etc.;
due Ia astfel de situatii sunt: cat impedanta acestui traseu este mai • periculoase - acestea sunt incaperile
- desprinderea uneia sau mai multor mica cu atat curentul care trece prin care indeplinesc eel putin una din ur-
faze din circuitele electrice, datorita om va fi mai mare l;li efectele lui mai matoarele conditii:
unor solicitari mecanice dinamice sau grave. - temperatura este in permanenta in-
accidentale; Daca retelele din fig. 11.7.8 ar fi izola- tre 20 $i 30 oc;
- in incapere exista permanent praf
1
/-~ ..----~----~~------
bun conducator de electricitate;
- in incapere se afla constructii me-
talice in apropierea instalatiilor
electrice tara ecrane protectoare;
- pardoseala este buna conducatoa-
re de electricitate (pamant, beton,
caramida, metal, lemn umezit con-
tinuu din cauza procesului de pro-
ductie);
-----
PPE
'
..... - I
~-
'\..-
- umiditatea este cuprinsa intre 75 l;li
a b 97%;
- in incapere se manevreaza cu gaze
sau lichide ce scad rezistenta elec-
------~-----
trica a corpului uman;
- suprafata incaperii este acoperita, in
' proportie de sub 60%, cu mase me-
talice ce pot ajunge sub tensiune;
Exemple: laboratoare, hale industria-
..
I
le, vestiare, holuri etc.
• foarte periculoase - acestea sunt
cele in care se realizeaza eel putin
una din urmatoarele conditii:
PPE - temperatura este in permanenta
c d
peste 30°C;
Fig. 11.7.7. Cazuri de electrocutare prin atlngere dlrectl:
- umiditatea relativa a aerului este, in
a - unei faze dintr-o retea legata Ia pamant; b - unei faze dintr-o retea izolata
mod obil;lnuit, peste 97% (exista
fata de pamant; c - a doua faze ale unei retele legate Ia pamant;
permanent condensat pe suprate-
d - a doua faze ale unei retele izolate fata de pamant.
tele incaperii);
II. lnstala!ii electrice Capitolul 7: lnstala!ii pentru protec!ia omului
- in incapere exista permanent • masuri de protectie partiala prin: Ca metoda principala se utilizeaza:
vapori sau gaze corosive; - protectia prin intermediul unor ob- - legarea Ia pamant;
- suprafata incaperii este acoperita stacole sau prin plasarea partilor - legarea Ia nulul de protectie;
in proportie de peste 60%, cu aflate sub tensiune in afara zonelor - utilizarea tensiunilor reduse;
mase metalice ce pot ajunge sub de accesibilitate normala; in acest - separarea de protectie.
tensiune. fel accesul Ia partile aflate sub ten- Ca metode suplimentare cele mai
Exemple: baile publice, spatii indus- siune va fi permis numai persona- utilizate sunt:
triale etc. De asemenea, in aceasta ca- lului autorizat care va dispune de - izolarea suplimentara de protectie;
tegorie intra ~i rezervoarele metalice, echipamentul individual de protec- - egalizarea ~i dirijarea potentialelor;
cazanele de abur etc. in care, in timpul tie (manu~i. cizme ~i ~ort electroi- - deconectarea automata de protectie:
executiei, reviziei sau reparatiilor, pot zolante ~i ochelari de protectie). • Ia aparitia unei tensiuni de atingere
Iuera oameni. Metodele de mai sus au un caracter periculoase;
Echipamentele electrice, Ia randul preventiv. Efectul de protectie poate fi • Ia aparitia unui curent de defect
lor, se clasifica, din punctul de vedere mult diminuat datorita uzurii normale a periculos pentru om.
al electrocutarii in: izolatiilor, prezentei apei sau conden- In toate cazurile se recomanda utili-
- fixe - au o pozitie fixa, functioneaza satului, impedantei utilizatorilor etc. zarea echipamentului individual de pro-
permanent in acela~i loc ~i sunt am- • masuri aditionale de protectie prin: tectie: manu~i. cizme ~i ~ort electro-
plasate in ~i pe elemente de - utilizarea de dispozitive foarte sen- izolante ~i ochelari de protectie impo-
constructie; sibile ~i cu declan~are rapida, ba- triva arcului electric.
- mobile - au o pozitie fixa temporar, zate pe detectarea curentului rezi- Metodele mentionate asigura protec-
iar cand sunt mutate dintr-un loc in dual catre sol - indiferent daca tia omului impotriva tensiunilor acci-
altul, sunt scoase de sub tensiune; acesta trece sau nu prin corpul dentale de atingere prin una sau mai
- portative - sunt construite special unui om. multe din urmatoarele masuri:
astfel incat in timpul functionarii se - mic~orarea tensiunii de atingere pana
afla in contact cu corpul uman. 7.5.2. Metode de protec1ie im- Ia valori ce nu pun in pericol omul
lnstalatiile de protectie a omului impotriva atingerilor indirecte (sub 50 V in c.a. ~i 120 V in c.c.);
potriva tensiunilor de atingere trebuie - mic~orarea duratei de trecere a cu-
sa asigure tensiuni de atingere sau de Acestea pot fi de baza ~i suplimen- rentului prin om prin scoaterea de
pas ce sa nu-l puna in pericol, in caz tare. Metodele din prima grupa pot sa sub tensiune a sectorului defect;
de defect. Aceste tensiuni maxime, ad- realizeze protectia omului in caz de de- - marirea impedantei echivalente a
misibile, depind de categoria incaperii fect. Cele din a doua grupa vor fi utili- corpului omului sau a circuitului de-
in care se afla omul ~i de tipul echipa- zate in paralel cu una din metodele fect astfel incat curentul prin om sa
mentului electric cu care lucreaza. principale pentru o siguranta mai mare. fie nepericulos.
Trebuie aratat ca, de foarte multe ori, Metoda de Iegare Ia pamant este o
7.5. Metode de p~e atunci cand pericolul de electrocutare metoda proprie retelelor izolate fata de
este foarte mare, ca metoda suplimen- pamant. Principiul metodei este ilustrat
7.5.1. Metode de protec1ie im- tara, se folose~te tot una din metodele in fig. 11.7.9.
potriva atingerilor directe (metode baza (alta decat cea utilizata ca me- Reteaua izolata fata de pamant ali-
de de bazl) toda principala). menteaza un motor trifazat a carei faza
Acestea constau in:

• masuri de protectie completa prin:
- izolarea partilor aflate sub tensiune; ------......... - ......
1~. .--------~--~~------
de mentionat ca vopselele, lacurile, 1
~i varnish-urile nu asigura o
I
protectie adecvata; I
- folosirea de bariere sau carcase cu lA
un grad de protectie egal cu eel \
putin IP2X; metoda este eel mai
mult utilizata, echipamentele alec- -- - - - - -~- ----
trice fiind montate in carcase (cutii), a
PPE
panouri de comanda ~i tablouri de
distributie; este obligatoriu ca un
element de deschidere a incintei r-
(u~a. panou, sertar etc.) sa poata fi I
-------- ~ I
deschis, deta~at sau extras numai: ------------_I
• prin utilizarea unei chei sau scule
special destinate acestui scop
sau
• dupa completa izolare a partilor
aflate sub tensiune din incinta;
- utilizarea tensiunilor foarte joase;
metoda este utilizata pentru ali- --- ---
mentarea unor receptoare de mica
putere (portative) ~i aflate in inca- PPE b
peri foarte periculoase, din punct
de vedere al pericolului de electro- Fig.ll.7.8. Cazurl de electrocutare prln atlngerea lndlrecti a carcasel:
cutare.
a - unui motor; b - unei ma:;;ini de spa/at rufe.
Capitolul 7: lnstalalii pentru proteclia omului II. lnstalalii electrice
L 1 prezinta un defect de izolatie astfel nepericuloase pentru om.

incat carcasa acestuia este pusa sub Aplicand legile lui Kirchhoff rezulta, lh = J3u (7.5.5)
tensiune. Reteaua are, din punct de in complex: 3Rh + Riz
vedere electrotehnic, intre linii !;li sol, Admitand ca U = 380 V !?i
1::! 10- l,l. 20 =luRe- IL2 Riz
cate o impedanta cu valori ce depind Rh= 1000 Q, rezistenta de izolatie tre-
de izolatia reala a liniilor. Pentru simpli- /::! 10 - /::! 30 = 1L1 Re - /L3 (7 ·5· 1) buie sa fie R;z > 63 kQ pentru ca prin
Re
ficare, impedantele de izolatie au fost unde: om sa treaca un curent mai mic de
inlocuite cu rezistente de izolatie, R;z· u10' u20' u30- sunt tensiunile de faze, 10 mA. Rezistente de izolatie a!?a de
Metoda de Iegare Ia pamant presu- iar Re rezistenta echi- mari se intalnesc foarte rar in explo-
pune legarea Ia pamant a partilor valenta pe faza L 1: atare. Chiar daca Ia darea in functiune
metalice ce, in mod accidental, ar pu- 1
1 1 1 1 R;z are asemenea valori, in timp, valoa-
tea ajunge sub tensiune (cum este car- -=-+-+- (7.5.2) rea ei scade foarte mult, pana Ia valori
casa !;li stelajul motorului). Legatura es- Re Riz RP Rh curente de 10-20 kQ. Tn aceste situatii
te materializata prin rezistenta RP (fig. $tiind ca: curentul prin om ar fi de 28-50 mA
11.7.9) ce corespunde unei prize ae pa- 1::! 10 + l,l. 20 + 1::! 30 = 0 ceea ce ar duce Ia accidente deosebit
753
mant !;li elementelor metalice ce se lea- luRe= lh Rh ( · · ) de grave. Pentru o rezistenta de Iegare
1
ga Ia aceasta. rezulta: Ia pamant ideala, f!P = 0 Q curentul prin

Astfel de retele sunt denumite IT: J3u om ar fi lh = 0 A. In acest tel omul ar fi
I - indica faptul ca reteaua este izolata · lh = ----'--R---R-. (7.5.4) protejat chiar !;li Ia pierderea rezistentei
fata de pamant printr-o impedanta 3Rh + R.IZ + _j]_____g_ de izolatie (ceea ce ar conduce Ia alte
de marime mare; categorii de defecte in instalatie).
T - indica faptul ca masele metalice ce . Normele republicane impun pentru
ar putea ajunge accidental sub ten- unde: rezistenta prizei de pamant o valoare
siune sunt legate Ia pamant) !;li se ! U - este tensiunea intre faze (380 sau maxima de 4 Q. Tn acest tel prin om ar
reprezinta cain fig. 11.7.10. 400 V). putea sa treaca un curent periculos,
Curentul de defect IL 1 are sensu I in- 1 Relatia 7.5.4 indica dependenta peste 10 mA, numai daca rezistenta de
dicat in fig. 11.7.9, iar schema electrica ; valorii curentului prin corpul omului in izolatie ajunge sub 250 Q, ceea ce este
corespunzatoare reprezentata in fig. i functie de valoarea rezistentei prizei de ' putin probabil sa se intample in condi-
11.7.11. pamant, RP. tiile in care instalatia electrica functio-

Este important de determinat i Pentru R = oo Q, ceea ce inseamna neaza normal. Totu!;li, pentru siguranta
curentul prin om lh, pentru a aprecia · lipsa prize[ de pamant, curentul prin exploatarii instalatiilor electrice, aces-
factorii de care acesta depinde !;li mo- om are expresia: tea sunt prevazute cu echipamente de
dalitatile in care poate fi adus Ia valori masura a rezistentei de izolatie. Tn
IL1 acest tel, Ia inceputul unui ciclu (zi,
schimb de lucru de exploatare) se ve-
r-~--. .
---------~-T------~-----------_-_-__-_-__-_-__-~1 r----------- L1 rifica buna functionare a instalatiei de
- - IL2 I
r-..-----.+-~------------------~.----------
1 - - IL3
L2 protectie prin masurarea rezistentei de
izolatie.
L -. .~----~~~~------------~~;,--------- L3
IL1* Tn practica, instalatia de Iegare Ia pa-
mant, dintr-o cladire, cuprinde:
t - priza de pamant, ce poate fi naturala,
atunci cand este utilizata armatura
metalica a fundatiei cladirii, artificiala,
atunci cand rezistenta prizei naturale
are rezistenta mai mare de 4 Q;
- reteaua genera/a de Iegare Ia pamant,
formata dintr-un conductor metalic,
amplasat in interiorul cladirii Ia care
se leaga partile metalice (ale recep-
,, / toarelor) ce accidental ar putea ajun-
' ...... -----/ // ge sub tensiune;
------ In - legaturile (eel putin doua) dintre priza
Fig.ll.7.9. Principiul metodel de Iegare Ia pimlnt. de pamant !?i reteaua generala de Ie-
gare Ia pamant. Pe fiecare din aceste
legaturi se monteaza piese de sepa-
- - ratie cu rolul de a izola priza de

pamant de restul instalatiei, pentru a
da posibilitatea masurarii rezistentei
- --I - --
J-----' J-----'
~ ~
I de dispersie a prizei;
I I
I I I I - ramificatiile conducatoare ce asigura
continuitatea electrica dintre reteaua
z z generala de Iegare Ia pamant !?i par-
tile metalice ce, accidental, ar putea
~
-==- ajunge sub tensiune.
a b Tn fig. 11.7.12 se prezinta schema in-
stalatiei de Iegare Ia pamant pentru
Fig. 11.7.10. R$1e IT. doua corpuri de cladire apropiate care
a - fiira neutru; b - cu neutru. au o singura priza de pamant.
II. lnstalatii electrice Capitolul 7: lnstalatii pentru protectia omului
Reteaua generala de Iegare Ia pa- Conductoarele ramificatiilor au sectiu- Piesa de separatie consta intr-o ecli-
mant (RGLP) poate fi pe contur inchis nea minima de: sa prevazuta CU 4 $Uruburi de prindere
sau deschis. in acest ultim caz cape- - 10 mm 2 daca sunt din cupru; (de eel putin <P 8).
tale se vor lega obligatoriu Ia priza de - 25 mm2 din aluminiu sau OL-AL;
pamant (P.P) (sau Ia alta retea generala - 50 mm 2 din otel. Metoda de Iegare Ia conductorul de
de Iegare Ia pamant). Legarea Ia pamant a carcaselor me- protectie este o metoda proprie retele-
Conductoarele ce formeaza reteaua talice supuse vibratiilor se face cu con- lor legate Ia pamant, de tipul TN in
generala de Iegare Ia pamant se mai ductoare flexibile - tip funie - ce vor care neutrul retelei este legat Ia pa-
numesc !?i conductoare principale de avea o lungime de eel putin 30 em. mant (fig. 11.7.7 a !?i c) (Ia postul de
Iegare Ia pamant !?i au sectiunile mini- Piesele de separatie reprezinta legaturi- transformare) !?i masele metalice ce,
me de: le demontabile dintre reteaua generala !?i accidental, ar putea ajunge sub tensiu-
- 16 mm2 din cupru masiv (grosimea priza de pamant. Acestea se pot monta: ne, sunt legate Ia acesta prin conduc-
minima 2 mm) sau funie; - in interiorul cladirii; toare de protectie.
- 100 mm2 din otel (grosimea minima 3 - pe peretele exterior al cladirii: Principiul metodei este prezentat in
mm). • aparent, Ia o distanta de sol de 3 m fig. 11.7.13.
Legaturile Ia priza de pamant se exe- (pentru a nu fi U$Or accesibile); Neutrul retelei este legat Ia pamant
cuta cu conductoare din otel cu secti- • ingropat, intr-o ni!?a special desti- printr-o priza de pamant de exploatare
unea minima de 100 mm 2, dar cu gro- nata, amplasata Ia mai mult de 0,6 (PPE). Reteaua cuprinde, in afara con-
simea minima de 4 mm. m de sol !?i prevazuta cu U!?a me- ductoarelor active (L 1, L2, LJ), conduc-
Ramificatiile se executa pe traseul talica cu cheie triunghiulara sau toarele legate Ia neutrul acesteia:
eel mai scurt dintre masa metalica a patrata. - conductorul de neutru (N - sau nul de
unui receptor legat Ia pamant !?i re- EO
teaua generala de Iegare Ia pamant.
Nu este permisa legarea in serie a ma-
EV/ EV
~----·---·------
pp
PS
1 --------L-_- -e
R
selor deoarece, in caz de intrerupere a 1
legaturii, un numar mai mare de recep- ps•..-
toare vor fi izolate fata de pamant. SM
R
RDTE
RGLP
M TE M
RGLP
R
R R
-y,-
Eo
f'/
Ev
- - - - - - - - - - - - -~'s- - -
PS
SM
Fig. 11.7.12. lnstalatla de Iegare Ia plmAnt:

R - ramificatii; RGLP - reteaua generala de Iegare Ia pamant; PP - priza de
Fig. 11.7.11. Schema electrtci pamant; EV - electrozi verticali uniform distribuiti pe contur inchis; EO - electrozi
corespunzitoare clrculatlel orizontali, de Iegare a electrozilor verticali intre ei; PS - piese de separatie;
curentulul de defect IL 1 M, TE, SM - carcase metalice legate Ia pamant (ale unor motoare, tablouri
din fig. II.7 .9. electrice, stelaje metalice) ce ar putea ajunge sub tensiune.
ld
r-~~------------------.---------- L1 ·~---~-~---~--------------------------~---------- L1
I
r-~~------------------r--.------- L2 ~~~----------------~~~------- L2
r-~~------.-----------r--+--.---- L3 ~~~------.---------~~-+--.---- LJ
N N
ld·-- ~
~------.---r-r---~----r--+--+---- PE r-----~~-;-;~~~--~--r-~---- PE
AM AT AM
PPE
Flg.ll.7.13. Prtnclpiul metodei de Iegare Ia conductorul Flg.ll.7.14. Traseul curentulul de defecttntr-o reJ&a
de proteqle: legati Ia plmAnt in care s-a utillzat metoda de Iegare Ia
RM - receptor monofazat; RT - receptor trifazat. conductorul de proteqle.
Capitolul 7: lnstala~ii pentru protec~ia omului II. lnstala~ii electrice
lucru) necesar racordarii receptoare- este lntrerupt In punctul A. - TN-C In care functiile celor doua
lor monofazate ~i Deci toate receptoarele aflate lntre conductoare sunt lndeplinite de un
- conductorul de protectie (PE sau transformator ~i punctul A au conduc- singur conductor (PEN) pentru lntrea-
nulul de protectie) care se distribuie torul de protectie continuu ~i legat Ia ga retea, caIn fig. 11.7.16.
Ia masele metalice ce accidental ar neutrul retelei, ca In fig. 11.7.14, astfel - TN-C-S In care functiile celor doua
putea ajunge sub tensiune. ca, orice punere sub tensiune a uneia conductoare sunt lndeplinite de un
in cazulln care, Ia unul din receptoa- dintre mase, duce Ia scoaterea de sub singur conductor numai pe o portiu-
re, are loc un defect ce ar putea pune tensiune a receptorului unde s-a pro- ne a retelei. 0 astfel de retea se
sub tensiune masele metalice ale aces- dus defectul. Un defect Ia unul din recompune dintr-o retea de tip TN-C ~i
tuia (cu care omul ar putea intra In ceptoarele aflate In aval de punctul A, una TN-S (numai In aceasta ordine)
contact In timpul exploatarii), rezulta un ce ar duce Ia punerea sub tensiune a fig. 11.7.17.
curent pe traseul: faza defecta (L 1), partilor metalice ale acestuia (de - TI In care neutrul retelei este legat Ia
masa metalica a receptorului, conduc- exemplu, receptorul R2 din fig. 11.7.15) pamant ~i partile metalice (masele)
torul de protectie (PE), neutrul retelei, are ca efect punerea sub tensiunea ale receptoarelor ce, accidental, ar
faza defecta (L1) (fig. 11.7.14). fazei defecte a conductorului de pro- putea ajunge sub tensiune sunt, de
Acest curent de defect are valoarea: tectie PE, pe toata lungimea sa, ca ~i a asemenea, legate Ia pamant, inde-
u,
Id = -----''----
partilor metalice legate Ia acesta. Astfel, pendent, de neutrul retelei, fig. 11.7.18.
(7.5.6) daca un om se afla In contact cu car- Este de precizat ca, In acest ultim
Ru + Rc + RPE
casa receptorului R3 (Ia care nu exista caz, curentii de defect, de valori mai
unde: nici un defect) acesta va fi supus unui mici, ca cele ale curentilor de scurtcir-
Ru, RPE- sunt rezistentele liniei (L 1) ~i . ~oc electric datorita curentului ce se in- cuit, pot provoca aparitia unei tensiuni
a conductorului de protectie staleaza pe traseul: faza defecta (L 1), de atingere periculoase pentru om (ln-
(PE) iar Rc rezistenta de carcasa metalica a receptorului R2, tre carcasa receptorului defect ~i pa-
contact In locul defect. conductorul de protectie PE , carcasa mant). Se recomanda utilizarea In para-
Cum rezistentele Ru, RPE ~i Rc au metalica a receptorului R3, corpul omu- lei cu legarea Ia conductorul de protec-
valori foarte mici, curentul de defect ld lui, pamfmt, neutrul retelei, faza defect- tie ~i a altar metode, cum ar fi izolarea
ajunge Ia valori mari, comparabile cu a (L 1). Daca rezistenta traseului este suplimentara de protectie ~i/sau deco-
cele ale curentului de scurtcircuit. in sub 22 kQ curentul care va trece prin nectarea automata de protectie.
acest tel echipamentul de protectie om va fi mai mare de 10 mA ~i omul se
aflat pe linia defecta (siguranta fuzibila, afla In pericol. Metoda utilizarii tensiunilor reduse
releu electromagnetic sau echipament Pentru a reduce Ia minimum pericolul consta In alimentarea receptoarelor Ia
diferential) actioneaza ~i scoate de sub de punere sub tensiune, metoda de Ie- tensiuni sub valorile tensiunilor de atin-
tensiune receptorul. Carcasa metalica ' gare Ia conductorul de protectie este gere ~i pas, maxime admise. Acestea
a acestuia este scoasa de sub tensiu- ' completata cu una sau mai multe me- sunt In functie de locul de utilizare, de
ne ~i omul nu se mai afla In pericol. tode cum ar fi: legarea Ia pamant categoria echipamentului (receptorului),
Daca omul s-ar afla In contact cu car- ~i/sau deconectarea automata de pro- felul curentului, periculozitatea mediului
casa metalica, chiar In momentul pu- tectie. ~i timpul de deconectare a echipameri-
nerii acesteia sub tensiune, pericolul Retelele legate Ia pamant sunt utiliza- telor de protectie In caz de defect
este redus deoarece aparatele de prote, aproape In exclusivitate, In alimenta- (conform 1-7-2009).
tectie actioneaza lntr-un timp de ordi- rea receptoarelor de joasa tensiune. in Tensiunile reduse se pot obtine cu
nul milisecundelor. ! functie de modul In care sunt distribuite transformatoare coboratoare sau cu
Metoda prezinta dezavantajul ca In conductorul neutru (N) ~i. respectiv, con- grupuri motor-generator. Circuitele de
cazul lntreruperii conductorului de pro- ductorul de protectie (PE) retelele legate tensiune redusa vor avea trasee dis-
tectie (fig. 11.7.15) exista pericolul ca Ia pamant sunt de urmatoarele tipuri: tincte de cele de tensiune normala. Pri-
omul sa fie supus unui ~oc electric In - TN-S, In care se folosesc conductoa-
1 zele nu vor fi prevazute cu contact de
cazul In care, Ia unul din receptoare, rele distincte pentru neutru (N) ~i protectie, iar masele metalice ale re-
masa sa metalica a fast pusa sub ten- pentru conductorul de protectie (PE) ceptoarelor alimentate din astfel de cir-
siune datorita unui defect. in figura pentru lntreaga retea, a~a cum se cuite nu este necesar a fi legate Ia pa-
11.7.15 conductorul de protectie (PE) arata In fig. 11.7.14. mant sau Ia un conductor de protectie.
ld Metoda separarii de protectie consta
r- -....iiiiii.------ -~----- .... · In utilizarea unui transformator, de re-
L,
~
-.. ~
------~---r--------~--r-,--------r----------- L3
~
gula, cu raportul de transformare 1: 1,
pentru alimentarea receptoarelor. in
r---------+---+---------~-r-+------r+-----------
~c I I
r-------r-~---r~~--~1 _,
A
- - --+- ~
1 --T-~--~~~~~----------
1
PEN acest tel, receptoarele sunt alimentate
dintr-o retea izolata fata de pamant,
~0 [] c: ~-~l~~~,
mai putin periculoasa, decat dintr-o re-
r-,..--------r-----------L,
r-,_.--------+-.---------L2
I I L3
~,_.-~-----+~--~--=P~EN
R, R
3
I
I
I PE~( :N:o o:JPE -r
I
~
PPE I
I
1_':"~ ~-=-=~~
--~-------~---------
Fig. II.7.15. Evlden1:1erea pertcolulul de ~ electrtc 1n cazullntreruperii PPE
conductorulul de proteqle. Fig.ll.7.16 Rete& tip TN-C.
II. lnstalalii electrice Capitolul 7: lnstalalii pentru proteclia omului
tea legata Ia pamfmt (fig. 11.7.19). mice $i electrice din functionarea nor-
Metoda se folosel;;te pentru alimen- mala $i sa nu fie traversata de ele- .-..----------.---------~L,
~. .--~------~-r--------=L2
tarea sculelor portabile de putere ma-
re, cand nu pot fi alimentate cu tensi-
mente conductoare electric. Astfel de
echipamente nu se leaga Ia pamant
=
r-..--+-------r--r-.-I---.N~L 3
uni reduse, sau a unor receptoare de (marcajul de Iegare Ia pamant va fi PE

putere mica, utilizate in medii foarte anulat vizibil daca exista pe borne) $i
periculoase din punct de vede~e al pe- nici Ia conductorul de protectie.
ricolului de $OCuri electrice. In acest Metoda este utilizata ca metoda su-
ultim caz, transformatorul este inclus in plimentara a unei metode de baza.
receptor - de exemplu, priza din came-
rele de baie pentru alimentarea mal;;ini- Metoda egalizlirii $i dirijlirii potentiale-
lor electrice de ras. /or consta in a dirija potentialele cu care
Fig.ll.7.18. Re'ea tip TT:
Transformatorul de separare va avea omul poate intra in contact - potentialul R -priza de pamant de exploatare
mainilor $i potentialul picioarelor - astfel 1
infal;;urarile distincte $i prevazute cu a~ransformatorului retelei; R 2 - priza
incat acestea sa aiba valori, daca nu
izolatie intarita. Tensiunea primara nu de pamant Ia care se leag~ masele
poate depal;;i 1000 V, iar cea secunda- egale, eel putin apropiate, astfel ca ten-
metalice ale consumatorului.
ra 500 v. siunile de atingere $i de pas sa fie,
Circuitul separat (al secundarului) nu practic, neglijabile $i omul protejat.
L,
va avea nici un punct comun cu alt In mod teoretic, aceasta se poate
L2
circuit $i nici un punct legat Ia pamant realiza executand, Ia suprafata solului,
o priza de pamant dintr-o placa metali- I L3
sau Ia alte mase.
Un circuit separat poate alimenta
mai multe receptoare daca:
ca de dimensiunea suprafetei pe care
se afla masele metalice ce accidental
L=:/
_j
220V
L9eceptor
N
- alimentarea se face in cablu; ar putea ajunge sub tensiune, (fig.

- masele receptoarelor sunt legate 11.7.20). Toate masele metalice s-ar lega
printr-un conductor de egalizare a Ia aceasta priza.
potentialelor. Acesta nu se leaga Ia In cazul unui defect Ia unul din utilaje
pamfmt sau alt conductor de pro- 4 (fig. 11.7.20) stelajul metalic al acestu-
tectie sau masa a altor circuite. Con- ia ar fi pus sub tensiune $i, odata cu /PPE
ductorul de egalizare a potentialelor el, placa 1, prin intermediul legaturii Fig.ll.7.19. Receptor alimentat
este inclus in cablul de alimentare; metalice 5. In acest tel, potentialele printr-un transformator
- prizele vor avea contact de protectie punctelor A, 8, C vor fi egale. Daca de separare.
legat Ia conductorul de egalizare a omul atinge o astfel de masa metalica
potentialelor; pusa sub tensiune, tensiunea de atin-
- pe circuit se va prevedea un dispozi- gere (intre mana, - A $i picior, - B) $i
tiv de protectie care sa semnalizeze tensiunea de pas (intre picior, - 8 $i
primul defect de izolatie Ia masa $i picior, - C) vor fi nule. Va exista un
care sa deconecteze dupa maximum pericol numai daca omul se afla pe sol,
5 s de Ia aparitia celui de al doilea in afara placii, $i atinge un element
defect de izolatie Ia alta masa. metalic aflat in contact cu placa.
In practica, placa este inlocuita cu o
Metoda izollirii suplimentare de pro- retea metalica din tier - beton inclusa
tectie presupune acoperirea cu o in placa din beton a constructiei. Po-
izolatie suplimentara realizata ca un in- tentialul Ia suprafata placii, pe care se Flg.ll.7.20. Principiul metodel
veli$ izolant pe toate partile echi- afla masele metalice ale utilajelor (ce egalizlrii 'i dirijlrii poten1:Jalelor:
pamentului. Acesta trebuie sa ofere un accidental ar putea ajunge sub tensiu- 1 - placa metalica; 2 - dulap metalic
grad de protectie de eel putin IP2X, sa ne), nu va mai fi constant ci va avea o cu echipament electric; 3 - carcasa
suporte toate solicitarile mecanice, ter- variatie de tipul celei din fig. 11.7.21. metalica a unui motor; 4 - stelaj me-
Retea TN-C
I
Retea TN-S talic al unui utilaj electric; 5 - legaturi
I
I
de egalizare a potentialelor.
L,
I
I L2 v
L3
I
N
I l PE
- I
4Q_i ~W~i
~
i Q_: ...,
j'"
I I
I I
I I
I I I_ _ _ _ _ J
---.1 I I_--
I
I 0 0 0 0 0
""' w. •w •w " " "" .w, "'· w. .V/ 1\V " " "" "" ""' "'' Fig.ll.7.21. Vari~a poten1:1alului Ia
t PPE sup~ pllcii pe care se aftl
masele metalice ce, accidental,
Fig. 11.7.17. Re~ tip TN-C-S. ar putea ajunge sub tensiune.
Capitolul 7: lnstalafii pentru protecfia omului II. lnstalatii electrice
protectie Ia scurtcircuit, contactul K 1

-----r---------------------------------- L1
----~~r------------------------------- L2
pentru actionare (dar care poate tunc-
tiona ~i ca releu de tensiunea minima -
L3 deconectand alimentarea Ia o scadere
N a tensiunii sub 70 % din valoarea no-
F1 minala} ~i releul termic trifazat F4. S 1 ~i
Fs 82 sunt butoane cu revenire folosite
F2
0 0 0 0 pentru pornirea ~i. respectiv, oprirea
motorului. 81 se afla in paralel cu con-
L1 L2 L3 tactul de automentinere K 1 (2-4).
Carcasa metalica a motorului este le-
K1 gata de pamant (priza P.P.) prin inter-
A 8 c mediul unui releu K2, sensibil Ia tensi-
uni de peste 50 V, ce ar putea fi peri-
L1 L2 L3 culoase pentru om.
F4 Daca Ia motor are lac un defect ce
ar duce Ia punerea sub tensiune a car-
casei, releul K2 este excitat ~i contac-
tul NI-K2 (3-5) al acestuia se deschide.
In acest fel circuitul bobinei contac-
torului K 1, ce mentinea in functiune
motorul, este intrerupt. In acest fel
contactele principale K 1 revin in pozitia
deschis scotand de sub tensiune
motorul.
Butonul 83 (cu revenire) are rolul de
a simula un defect de punere sub ten-
siune a carcasei: releul K2 este conec-
tat intre una din fazele de alimentare ~i
pamant. Conectarea se face in serie cu
o rezistenta A dimensionata astfel incat
caderea de tensiune pe releul K2 sa fie
de 50 V. 8imularea defectului se face
Fig. 11.7.22. Schema de princlpiu a ~eltrnpotriva tenslunllor Ia fiecare inceput de ciclu de activitate
accidentale de atingere prin deconectarea automatA Ia aparf1:1a tenslunii (schimb} a receptorului respectiv. Daca
de atingere periculoasi. protectia functioneaza corect se poate
pune in functiune receptorul. In caz
Tensiunile de atingere Ua ~i de pas s-ar putea afla in afara zonei de pro- contrar, se identifica locul defect, se
U nu vor mai fi nule. Valorile aces- tectie sa poata intra in contact cu un inlatura defectiunea ~i apoi se pune in
tcfr~ vor depinde de distanta dintre element metalic aflat in zona de pro- functiune, pentru lucru, receptorul.
conductoarele metalice (d) ce inlocu- tectie ~i pus sub tensiune (tevi metali-
iesc placa. La distanta d sub 30 em ce, corniere etc.). Metoda deconectarii automate Ia
tensiunile de atingere ~i de pas sunt aparitia unui curent de defect. Metoda
sub valorile ce ar putea duce Ia curenti Metoda deconectarii automate Ia utilizeaza un echipament de protectie
periculo~i pentru om. aparitia unei tensiuni de atingere peri- diferentiala (§ 4.2.4) de sensibilitatea
Metoda este aplicata in industrie, dar culoase consta in aceea ca, Ia aparitia dorita. Acest echipament va scoate re-
are dezavantajul ca, pe lfmga 0 cheltu- unei astfel de tensiuni intre masa me- ceptorul din functiune Ia orice defect
iala mare, obliga Ia o buna coordonare talica a unui utilaj ~i pamant, utilajul de izolatie sau de intrerupere a unei fa-
a lucrarilor de constructii cu cele de in- respectiv este seas de sub tensiune. ze - defecte ce ar putea sa conduca Ia
stalatii, pentru a realiza continuitatea Principiul metodei este prezentat in punerea sub tensiune a maselor meta-
electrica a retelei metalice din placa. fig. 11.7.22. Motorul M trifazat este ali- lice ale acestuia. In acest fel omul nu
Totodata trebuie sa se ia masuri ce sa mentat de Ia retea, avand pe circuit: si- este supus punerii sub tensiune ca ur-
nu permita, in nici un fel, ca un om ce gurantele fuzibile F1, F2 ~i F3 pentru mare a defectelor mentionate.
'
Capitolul 8
lnstalatii de protectie a cladirilor
' '
impotriva efectelor trasnetelor
Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor II. lnstalatii electrice
in asemenea puncte, campul electric Pentru densitatea anua/a a loviturilor

8.1.Probleme generale este cu atat mai intens, cu cat (vartul de trasnet se utilizeaza relatia:
Ng = 0,04 N~
25
covex) este mai ascutit. Pentru cazul [nr. lovituri/km2·an)
1. Trasnetul este o descarcare elec- infati!;lat in fig. 11.8.1 trasnetul va prefe- (8.1.2)
trica intre nori !?i pamant spre deosebi- ra sa cada in varful D: mai putin peri- unde:
re de fulger care este o descarcare clitat este vartul B !;li inca mai putin NK - ·este indicele keraunic al regiunii
electrica intre norii aflati Ia potentiale varful F. in punctele de tipul A, C, E !;li in care este amplasata construc-
diferite; de aceea locul de cadere a , G, care reprezinta varfuri concave, pe- tia (Anexa 11.8.1).
trasnetului va fi determinat de campul ricolul caderii trasnetului este minim, in tabelul 11.8.1 se prezinta numarul
electric cu o anumita probabilitate. campul electric fiind foarte atenuat. Tabelll.8.1. Numirul mediu anual de
Chiar pe timp senin, in atmosfera 1
Factorul determinant pentru stabili- zlle cu oraje (furtunl) (1981 -1990)

exista un camp electric de intensitate rea locului de cadere a trasnetului il re-
Nr. Statie Nr. zile
redusa, de 400-500 V/m; pe timp de prezinta deci, intensitatea campului
crt. ___ !lle~oroiQQl_c_a
furtuna, intensitatea cre!;lte de mii de electric. Alaturi de aceasta insa, desfa-
1. Alexandria 39,6
ori, din cauza unor fenomene comple- !;lUrarea fenomenelor este influentata
2. Baia Mare 39,3
xe de natura atmosferica. de unele conditii microclimatice din zo-
3. Bis~rita, 42,4
Plafonul de nori !;li suprafata paman- na: forma plafonului de nori !;li distribu-
4. Barlad 36.~
tului formeaza armaturile unui conden- tia sarcinilor pe suprafata lor, directia !;li - -- - - - - - - - - - -
5. Boto!;lani 29,8
sator uria!;l al carui dielectric este for- viteza vantului, distributia in atmosfera
6. _§r~_y _ 4Q_,_()__ _
mat de stratul de aer intermediar. ! a temperaturii, precum !;li cea a con-
in functie de pozitia locului in care centratiei umiditatii !;li a altor substante.

7. Bucure!;l,ti_-:_ Baneasa :315& __
8. Calafat 3:3,7
cade trasnetul, efectele sale pot fi mai Ace!;lti factori suplimentari au un carac- ---- --------- --
9. Ceahlau (vart 1900 m). 42,5

mult sau mai putin nocive, constand in ter aleatoriu.
10. _ _ C:~111Pln~ 45&
pagube materiale !;li/sau pierderi de
11. Cam~Jeni 38,4-
vieti omene!;lti. Stabilirea necesitAtii prevederii insta-
12. Campulung_Mold. 34,7 ..
Factorul principal care determina j latiei de paratrAsnet
13. G_amp_lll_u_ng_MIJSC~I 55,_3
punctul in care solul este lovit de tras- i Normativul 1-7-2009 stabile!;lte nece-
14. ____ CQn:3t~r~_ta 24,8 ___
net il prezinta intensitatea campului e- sitatea prevederii instalatiei de para-
15. Craiova _35,_2-
lectric. in zonele de pe suprafata pa- trasnet, pentru o constructie pe baza - --- --- ----------
41,4
16. Curtea de Arge!;l
mantului in care campul depa!;le!;lte o trecventei anuale prevazute de lovituri
17. Deva -- 47,?_
anumita intensitate, apar fenomene de de trasnet directe pe constructie (sau - - - - - - -·--- ----- - --------------
18. Drobeta-Tr.
-·- . ··---- .
Severin
- 42,8
ionizare de natura foarte complicata, pe volumul de protejat) Nd !;li a frecven- 45,2
19. Fagara!il
care favorizeaza producerea unui canal tei anuale acceptate de lovituri de tras-
20. ____fe!_e.§lti_ --- ?9,2
conductor in atmosfera prin care are net Nc.
21. _(3~1aji 32,1
loc deplasarea sarcinilor electrice, de- Atunci cand Nd s Nc nu este necesa- 33,5
22. Giurgiu
plasare care formeaza curentul de tras- ra instalarea unei instalatii de paratras-
1
~·-" _ __ __ _grjyita _ 33,7 __
net. Datorita incalzirii puternice a cailor I net. 48,2
24. ' §u@hQnt
prin care se inchide, respectiv, a tensi- · Marimea Nd (lovituri/an) se determina
25. _ __La~i 37,8
unilor de pas mari pe care le provoaca, cu relatia: 35,5
26. Miercurea Ciuc
curentul de trasnet poate conduce Ia Nd = Ng ·A9 ·C 1 • 10·6 [lovituri/an] (8.1.1)
27. Odorheiul Secuiesc 46,5
incendii precum !;li Ia accidentarea oa- unde:
28. f::la~~ng _4_6,8
menilor !;li a altor vietuitoare. N - este densitatea anuala a loviturilor
29. Piatra Neamt 37,0
Suprafata pamantului (conductor e- g de trasnet din regiunea in care
lectric) este o suprafata echipotentiala: este amplasata constructia
30. Platforma
-
Gloria
--·· --------- f>,Z -
in zonele in care aceasta suprafata pre- [numar de lovituri!km2·an];
- :31-__ _ _Po_lg_v_l'agi__ 4Q,2
32. Predeal 43,8
zinta proeminente, are loc o concentra- A9 - suprafata echivalenta de captare
33. _B~elli ?~,6
re a campului care poate atrage trasne- a constructiei [m 2);
34 R~d_aiJti _ 33,9_-
tul. Asemenea zone sunt reprezentate, C 1 - un coeficient ce tine seama de
35. ___ 8~ori d~_Ved~ - 41,0
de exemplu, de imbinarile intre peretii mediul inconjurator.
36. Satu Mare 38,1
verticali ai constructiilor !;li acoperi!;l, de ' 42,3
37. Semenic
turlele ascutite ale bisericilor etc. -------- --- ---
L 38.
-- -------
Sibiu ------------- ~9_,13
39. Sinaia 46,2
D / 40. Sf. Gheorghe (Delta) 18,1
I 41. Suceava 32,7
a
42. Timi§oara ~7,9
43 Targu Mure!;l 41,8
44. Tg. Logre!;lti 41,4
45. Targo\(i:;;te 45,5
46 Tg. Jiu 58,8
47. Tg. Ocna 36,1
48. To!Jiija 44,3
b 49. Turnu Magurele 35,1
s 50. Turda 38,5
Fig. 11.8.1. Contur echlpotentJal Fig. 11.8.2 Metoda de stablllre a 51. Tarcu (2200 m) 33,6
fonnat din suprafafa solulul S, su~l echlvalente pentru 52. Vf. Omu 40,8
constructle C •• un paratrisnet o clidlre paraleliplpedlci: 53. Vladeasa (1800 m) 43,8
vertical P. a - dimensiunile c/adirii; b - suprafata A9 • 54. Zalau 37,7
II. lnstalatii electrice Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cliidirilor
mediu anual de zile cu oraje (furtuni), - cand o suprafata de captare echiva- protectie se vor alege dimensiunile ele-
pentru unele localitati din tara (NK). lenta a unei constructii acopera com- mentelor componente ale instalatiei de
Suprafata echivalenta Ae se stabile:;;- plet pe cea a altei constructii, aceas- paratrasnet.
te dupa metoda prezentata in fig. ta din urma nu se ia in considerare;
11.8.2, pentru o cladire paralelipipedica. - daca suprafetele de captare ale mai m
8.2. Cazuri care echiparea
Suprafata echivalenta de captare multor constructii (alaturate) se su- cu instalatia de p~e
pentru o constructie paralelipipedica prapun, suprafata comuna rezultata irnpotriva trlsnetelor este
(fig. 11.8.2) este: se considera ca o singura suprafata obligatorie
A = L·l + 6H(L + I) + 9nH 2 = de captare echivalenta Ac (fig. 11.8.4).
9
= (6H + LX6H + I} - 9(4-n)H 2 (8.1.3) Calculul suprafetei Ae din fig. 11.8.4 a) Constructii in care se afla incaperi
Pentru partile proeminente ale conse va face prin aproximare, de regula, cu aglomerari de persoane astfel:
structiilor cum ar fi turnurile, co:;;urile printr-o reprezentare Ia scara pe hartie - teatre, cinematografe, sali de con-
etc, suprafata echivalenta este un cere milimetrica. cert, sali de sport, circuri, sali de
cu raza egala cu de trei ori inaltimea Coeficientul C 1 se determina din ta- intruniri etc. cu peste 400 locuri;
acesteia (fig. 11.8.3). belul 11.8.2. - spitale, sanatorii etc. cu peste 75
Pentru un turn suprafata echivalenta Marimea Nc se stabile:;;te cu relatia: de paturi;
este: 3 - universitati. :;;coli, gradinite, cre:;;e,
5,5 ·10-
A9 = 9nH 2 (8.1.4) N =-~-:__- [lovituri/an] cu mai mult de 10 clase, sali de
in stabilirea suprafetei de captare c C2 ·C3 ·C4 ·Cs joe, laboratoare sau ateliere;
echivalenta se tine seama :;;i de urma- (8.1.5) - restaurante :;;i magazine cu supra-
toarele reguli: unde: fata peste 1000 m2 (tara spatiile de
C2 , C3 , C4 :;;i C5 - sunt coeficienti dati depozitare :;;i anexe);
in tabelele 11.8.3 ... - cladiri pentru calatori, in care in pe-
[[}
a
11.8.6. rioada de trafic maxim se pot afla
mai mult de 300 calatori;
Nivelul de protectie al instalatiei de b) Constructii care adapostesc valori
paratrAsnet de importanta nationala, ca muzee,
lnstalatia de paratrasnet este nece- expozitii permanente, arhive etc. sau
sara atunci cand Nd > Nc. monumente istorice sau de arhitec-
Eficacitatea instalatiei de paratras- tura;
net, ce trebuie prevazuta pe construe- c) Constructii de locuit cu parter :;;i 11
tie, este data de relatia: etaje sau mai multe;
E.= 1 - Nc I Nd (8.1.6) d) Constructii inalte :;;i foarte inalte,
In functie de eficacitatea ce trebuie diferite de normativul P 118;
sa 0 asigure instalatia de paratrasnet, e) Constructii :;;i instalatii tehnologice
aceasta va corespunde nivelurilor de exterioare care sunt de eel putin
b protectie din tabelul 11.8.7. doua ori mai inalte decat constructi-
in functie de cele patru niveluri de ile sau copacii din jur :;;i au eel putin
Fig. 11.8.3. Stablllrea suprafe~l
echlvalente Ae pentru un tum: Tabelulll 8.2. Valorlle coeficlentulul C 1
a - turn de inaftime H; b - suprafata Ae. Amplasarea constructiei C1
Constructieamplasata _intr-0 zona cu alte C()nst~uc::til_sau a_I"~Ori 0,25
Constn.Jctie inconjurata_ de constructii mai mici 0,5
Constructie izolata, tara alte constructii pe o distanta de eel putin 34 m • 1
Constructie izolata pe varful unei coline sau oromontoriu 2
Tabeluiii.8.3.Valorile coeficientului C2 1n fun~e de natura constru~ei
Acoperi:;; Metal Beton Material combustibil
Structura
Metal 0,5 1 ----· --2- ----- ...
Beton 1 1 .. -··
-- g,_5
Material
2 2,5 3
combustibil
b
Tabelul 11.8.4. Valorile coeficientului C3 1n fun~
Fig. 11.8.4. Stablllrea suprafetei echi-
de con1:inutul construct:lei
Fara valori _~i l'lecombustibile 0,5
valente 1n cazul unel constru~l cu
Valeri obi~nuit!l !;li nor111al combu~tibile 1
tum (CCMJ): --·
Valeri importante sau combustibile 2

a - dimensiunile constructiei;
Valeri inestimabile, de patrimoniu sau u:;;or combustibile, explozive 3
b - suprafata Ae.
Tabelulll. 8.5.Valorlle coeflcientului Tabelulll.8.8. Valorlle coeficientulul C5 1n fune1:1e de conseci~le

C41n fun~ de gradul de ocupare trlsnetului
al constru e1 Nu necesita continuarea lucrului :;;i nu are efecte daunatoare 1
NE!oc::_u_pate 05 asu_pr13 rn~9iull.Ji___ .
N~ll!~ Qfupate _________ _ c _ -1 --- -
Necesita continuarea lucrului :;;i nu are efecte daunatoare

-
5
Evacuare dificila sau - - - · ~ --3- - a~u_p~_ medil.JLLJ.i In_c()njljrator
rise de panica Efecte daunatoare asupra mediului 10
10 m inaltime (co:;;uri de fum, caste- valoare mare sau importanta deose- IEPT au rolul de a capta direct lovi-
le de apa, turnuri, cladiri turn etc.); bita. turile de trasnet, de a conduce curentul
f) Constructii :;;i instalatii tehnologice j) Constructii :;;i instalatii tehnologice Ia pamant :;;i de a disipa energia tras-
exterioare, amplasate izolat in zone exterioare incadrate in categoriile netului astfel incat sa nu se produca
cu indice keraunic mai mare de 30 BE3a sau BE3b de pericol de incen- descarcari termice sau mecanice pen-
(coloane, cladiri pentru calatori de pe diu, conform normativului I - 7; tru constructia de protejat :;;i tara a
liniile de cale terata etc.); k) Constructii pentru adapostirea ani- conduce Ia supratensiuni periculoase
g) Constructii de importanta pentru eco- malelor, daca sunt: pentru persoanele sau echipamentele
nomia nationala (centrale termice, cen- - grajduri pentru animale de rasa, in- din constructii.
trale telefonice, centre de calcul etc.); diferent de capacitate; De regula, IEPT sunt fixate direct pe
h) Constructii :;;i instalatii tehnologice - grajduri pentru animale mari cu mai constructia de protejat, tara a fi izolata
exterioare incadrate in categoria C mult de 200 capete; de aceasta.
de pericol de incendiu daca se afla - grajduri pentru animale mari cu IEPT se poate executa :;;i izolata fata
in zone cu indicele keraunic mai peste 100 de capete daca se afla de constructia de protejat daca:
mare de 30 :;;i daca materialele com- in zone cu indicele keraunic mai - nu sunt admise efecte termice in
bustibile ce se manevreaza, prelu- mare de 30; punctele de impact cu trasnetul sau
creaza sau depoziteaza sunt obiecte - depozite de furaje fibroase ampla- pe conductoarele prin care trece
de baza ale intreprinderii sau au o sate in zone cu indicele keraunic curentul produs de trasnet, deoarece
valoare mare sau sunt de importan- mai mare de 30; ar produce deteriorari constructiei
ta deosebita; I) Amenajari cu public, cu peste 5000 sau continutului acesteia;
i) Depozite deschise de materiale :;;i/sau locuri; - constructia urmeaza sa sufere trans-
substante incadrate in clasele de pe- m) Poduri amplasate izolat in zone cu formari importante care ar duce Ia
riculozitate P3, P4 :;;i P5 conform nor- indice keraunic mai mare de 30; modificarea IEPT.
mativului P118 daca sunt situate in n) lnstalatii mobile de ridicat :;;i trans- B. lnstalatia interioara (IIPT) formata din:
zone cu indice keraunic mai mare de portat, existente in aer liber (de - legaturi echipotentiale :;;i
30 :;;i daca sunt considerate obiecte exemplu, macarale). - bare pentru egalizarea potentialelor
de baza ale intreprinderii sau avand (BEP).
8.3. lnstal~i de paratrisnet
8.3.1. Dispozitivele de captare
Acestea se proiecteaza :;;i se executa
conform normativului I - 07 - 2009 din Acestea se constituie din unul sau
cap.6, II. lnstalatii Electrice. mai multe din urmatoarele elemente:
lnstalatia de protectie impotriva - tije de captare simple;
trasnetului este, in general, formata din: - tije echipate cu un dispozitiv de amor-
A. lnstalatia exterioara (IEPT) compu- sare, electronice sau piezoelectrice;
sa, Ia randul ei, din: - conductoare de captare simple sau
- dispozitivele de captare; dispuse intr-a retea.
- conductoarele de coborare; in functie de nivelul de protectie (din
- priza de pamant :;;i tabelul 11.8. 7) folosirea diverselor ele-
- legaturi echipotentiale. mente de captare se face respectan-
Fig. 11.8.5. Volumul proteJat de o tiji du-se conditiile din tabelul 11.8.8, rete-
de captare simpli. Tabelulll.8.7. Nlvelul de protec1ie
• ritoare Ia inaltimea (h) pentru punctul
al instala11el de paratrisnet 1n
eel mai de sus al dispozitivului de cap-
functle de eflcacltatea E tare :;;i Ia dimensiunile ochiurilor retelei
E • Nivel de protectie de captare.
0,95 < E s 0,98 : lntarit (I} -- Limitele volumului de protec1ie Ia trls-
Q.~_o _< ~ __sjl.9i~~2-=-Tntarit_(uf- net aeat de dispozitivele de captare:
0,80 < _E- s 0,90 Normal (I) - Tija de captare simp/a: volumul
E s 0,80 Normal (II) protejat este acela al unui con a carui
axa este tija de captare (fig. 11.8.5), iar
unghiul a are valorile din tabelul 11.8.8
a corespunzator nivelului de protectie :;;i
1"1 inaltimii h a varfului tijei fata de sol.

Tijele de captare se executa, de re-
gula, din otel zincat, otel inox sau cu-
d pru electrolitic. Dimensiunea minima a
tijelor trebuie sa fie de 2 m in lungime
CJ CJ '
' :;;i 18 mm, diametru (fiind preferat ma-
CJ CJ terialul cu sectiunea rotunda). in capa-
CJ CJ tul superior al tijei se fixeaza un varf
CJ CJ ascutit cu lungimea de 0,3 ... 0,8 m.
CJ CJ Daca se utilizeaza otelul zincat sectiu-
b nea se ia dubla (diametru de 26 mm).
Tijele de captare se monteaza verti-
Fig. 11.8.6. Legarea tljelor de captare: Flg.ll.8.7. Volumul proteJat de o t1Ji de cal sau inclinat cu eel mult 30° fata de
a - d < 1,5 m - tijele (1) se leaga intre captare cu dlspozitlv de amorsare: verticala. Acestea se fixeaza :;;i se an-
ele (2); b - d 0!! 1,5 m - nu este necesara 1 - dispozitiv de amorsare; 2 - tija; coreaza de elementele de constructie
leg{Jtura intre tije (1). 3- volumul rote"at. astfel incat sa reziste Ia solicitarile me-
11. lnstalatii electrice Capitolul 8: lnstalatii de protectie a cladirilor
canice $i Ia intemperii. Dadi dispoziti- unde: de protectie ce trebuie asigurat de in-

vul de captare se compune din mai h - este inaltimea dispozitivului de stalatie (tabelul 11.8.8).
multe tije, acestea le leaga intre ele amorsare (varful tijei) fata de planul Conductoarele de captare se pot
(fig. 11.8.6 a). orizontal al constructiei de protejat executa din:
Legatura nu este obligatorie atunci (fig. 11.8.6); - otel zincat: rotund, cu diametrul de 8
cand denivelarea traseului pe care tre- R - raza sferei fictive corespunzatoare mm sau banda de 20 x 2,5 mm;
buie sa-l execute conductorul de legatu- nivelului de protectie (tab. 11.8.8); - otel inoxidabil sau cupru electrolitic:
ra este mai mare de 1,5 m (fig. 11.8.6 b). L1L - lungimea suplimentara determina- rotund, cu diametrul de 8 mm sau
- Tija de captare echipatii cu un dis- ta de avansul L1 T al dispozitivului banda de 30 x 2 mm;
pozitiv de amorsare: volumul de pro- de amorsare, calculata cu relatia: - aluminiu: rotund, cu diametrul de 8
tectie creat de un astfel de sistem de L!L = v ·L1 T (8.3.2) mm sau banda de 25 x 3 mm;
captare este delimitat de o suprafata unde: - elemente naturale cum ar fi table,
de revolutie cu axa pe directia tijei (fig. L1 T - avansul dispozitivului de amor- tevi, ferme, $ine, armaturi din otel -
11.8.7). sare [f.! s] dat de producator, iar v, beton etc. cu conditia ca trecerea
Dispozitivul de amorsare poate fi viteza de propagare a liderului as- curentului electric datorat trasnetului,
electronic sau piezoelectric. Are rolul cendent $i descendent. in calcule sa nu afecteze buna functionare a
de a genera un avans de timp in amor- se ia v = 1 m/f.!S (experimental, echipamentelor din care acestea fac
sarea trasnetului (DT) (prin compararea aceasta marime variaza intre parte. Pentru acestea se impune sa
in acelea$i conditii cu o tijii de captare 0,9... 1, 1 m/f.!S). fie asigurata continuitatea electrica $i
simpla). Relatia 8.3.1 este aplicabila numai sa aiba 0 grosime minima de:
Astfel de dispozitive de captare se pentru h;;:: 5 m. Pentru h < 5 m se pot • 4 mm pentru otel (inoxidabil, galva-
previid pe constructii cu inaltimea ma- utiliza datele oferite de fabricant sau nizat);
xima de 60 m. Raza de protectie RP datele oferite de Normativul I - 07 - • 5 mm pentru cupru;
este data de relatia: 2009. • 7 mm pentru aluminiu.
Spre exemplu, fir.ma INDELEC Cand se monteaza pe coamele con-
Rp=Jh(2R-h)+L!L(2R+L!L) I
Franta executa dispozitive de amorsare structiei, conductoarele de captare se
(8.3.1) I - tip PREVECTRON, in cinci variante indoaie in sus (Ia capetele coamelor)
constructive ce difera prin materialul pe o inaltime de circa 0,3 m pentru a
utilizat; (cupru sau otel inoxidabil) $i forma mici tije de captare (fig. 11.8.10).
prin avansul de amorsare L1 T, cuprins Conductoarele de captare se mon-
intre 25 $i 60 f.!S. teaza direct pe elementele de construe-
in fig. 11.8.8 se prezinta dispozitivul tie (invelitori sau pereti) necombustibile,
de amorsare PREVECTRON2 - tip S ca beton sau tabla. Cand se monteaza
6.60 avand inaltimea de 385 mm $i pe alte tipuri de invelitori sau pereti
diametrul maxim 185 mm. Acesta se distantele minime fata de acestea sunt:
monteaza in varful tijei de sustinere. • fata de carton asfalt, materiale hidro
sau termoizolante pe suport:
Conductoare de captare simple sau
~77779
dispuse intr-o retea
Acestea se plaseaza pe conturul cla- 20m
Fig. 11.8.8. Dlspozltlv de amorsare

tip PREVECTRON 2.
dirii formand un poligon inchis. Atunci
cand formeaza o retea (fig.ll.8.9),
ochiurile acesteia trebuie sa aiba di-
----------
v 20m
mensiunile maxime impuse de nivelul
/ ~
l
'
----------
----------
v 20m
~
<20m
Fig. 11.8.9. lnstala1ie de captare

v
~v Fig.ll.8.12. Montarea
tip ~ pe un acoperl' terasi. conductoarelor de captare
Fig. 11.8.11. lnstala1ia de captare supllmentare pentru protectia
ftxatl pe elementele de constructle impotrlva loviturllor de trlsnet din
proemlnente de pe acoperl,. lateral.
Tabelulll.8.8. Caracterlstlclle de dispunere a dlspozltlvelor de captare 'i

metodele de stablllre a volumului proteJat
Nivelul de Dimensiunile retelei : Raza sferei I lnaltimea maxima a
protectie de captare [mxm] fictive R[m] dispozitivului de captare h [m]
1
I
I
20 I• --- . 30
---
: 45
- -- - ---
60
Unghiul de protectie a lo]
iritar~ {ll _ . 5x5 20 • 2S ; * 1 ·* · .*
Fig. 11.8.10. Montarea conductorulul inta~it (II) 10x_10 - --3-ri- -'--~~ ~-~-~~2~---=--~-· ----- ·-
de captare pe coaml: 1\l_ormal (Ill) ______ __l§_>e1.§_ __, ____ 45 __ J ~_§_.._ _35 -· _25 ___ * _
1 - conductor orizontal; t-Jormal mQ__'_ ___ ___1_Q)(g_O __ _ _____ 60 __L __§!)_ _i_ _ _4~___ L_~5 ____ g!)_
2 - tija de captare de 0,3 m. • Pentru aceste cazuri se aplica metodele retelei $i sferei fictive
Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cladirilor II. lnstalalii electrice
- necombustibil 0,1 m; foane de terasa etc.) form normativului I - 07 - 2009, ~i

- combustibil 0,4 m; Elementele de constructie proemi- constructia nu este metalica.
• fata de lnvelitori din materiale u~or nente de pe acoperi~ (cum ar fi co~u Conductele de coborare se executa
combustibile (paie, stuf): rile, camera troliului liftului etc.) vor fi de preferinta dintr-o singura bucata
- pfma Ia suprafata acoperi~ului 0,4 m; prevazute cu conductoare de captare tara imbinari. in cazul In care aceste~
- pfma Ia coama acoperi~ului 0,6 m; pe contur (Ia partea superioara) ~i in- sunt necesare, numarul lor se reduce
• fata de pereti (aticuri, co~uri de ven- cluse In reteaua de captare. Se pot Ia minimum. Acestea se executa ver-
tilare, aerisire etc.) din materiale: prevedea ~i cu mici tije captatoare de tical, evitandu-se buclele ~i schim-
- necombustibile, direct pe acestea; maxim 0,3 m lnaltime (fig. 11.8.11). barile de directie. Cand acestea nu
- combustibile 0,2 m. La constructiile cu lnaltime mai pot fi evitate (fig. 11.8.13) este necesar
Conductoarele de captare se insta- mare de 30 m, care nu mai au pe sa se respecte conditia: d > S unde:
leaza pe constructie cu piese de fixare. peretii exteriori elemente metalice ce n· k.
Distanta dintre aces tea este 1... 1,5 m ar putea fi utilizate ca elemente de S=--1 ·1 [m] (8.3.3)
pe traseele orizontale ~i de 1,5 ... 2 m captare naturale (de exemplu: fatade Km
pe traseele verticale. Fixarea trebuie metalice, conducte), se prevad con- in care:
realizata astfel lncat sa nu se produca ductoare de captare suplimentare din n - este un factor dependent de nu-
ruperea sau slabirea acesteia sub 20 In 20 m (pe conturul cladirii) pentru marul de coborari;
efectul electrodinamic al trasnetului protectia lmpotriva loviturilor de n = 1 pentru o coborare;
sau Ia alte solicitari mecanice, cum ar trasnet din lateral. Ultimul conductor n = 0,6 pentru doua coborari;
fi cele din alunecari de zapada, tasari se va afla Ia eel mult 20 m fata de sol n = 0,4 pentru trei sau mai multe
ale constructiei, cutremur etc. (fig. 11.8.12). coborari;
Elementele metalice aflate pe acope- k; - un factor dependent de nivelul de
ri~ ~i care se afla In contact cu parti ale 8.3.2. Conductoarele de protectie:
constructiei In legatura cu pamantul se coborire k; = 0, 1 pentru nivelul intarit (I);
leaga Ia reteaua de conductoare de k; = 0,075 pentru nivelul intarit (II);
captare pe drumul eel mai scurt (tevi Au rolul de a conduce sarcina elec- k; = 0,05 pentru nivelul normal (Ill ~i
de amorsare, canale de ventilare, si- trica catre pamant: IV).
- pe cat posibil pe mai multe trasee In Km - un factor dependent de materialul
-IYI
paralel; dintre cele doua extremitati ale
- fiecare traseu spre pamant sa fie cat buclei:
mai scurt posibil. Km = 1 pentru aer;
l Conductoarele de coborare leaga Km = 0,5 pentru un material plin;
dispozitivele de captare de priza de I - lungimea buclei [mm] a~a cum se
pamant. Se executa de regula din: arata in fig. 11.8.13.
- otel zincat: banda 20 x 2,5 mm sau Fiecare conductor de coborare, cu
rotund <1> 8 mm; exceptia celor naturale, este prevazut
- otel inoxidabil sau cupru electrolitic: cu o piesa de separatie Ia locul de ra-
banda 30 x 2 mm sau rotund <1> 8 mm; cordare cu conductorul de Iegare Ia
- aluminiu: banda 25 x 3 mm sau priza de pamant. Piesele se amplasea-
rotund <1> 8 mm; za, de regula, Ia 2 m de nivelul solului,
Dimensiunile de mai sus sunt dimen- fie aparent, fie lntr-o firida special ame-
Fig.ll.8.13. Stablllrea dlmensiunilor siuni minime. Ele pot fi marite cu pana najata. Ele se realizeaza astfel incat sa
pentru mlrtmlle d fi l pe traseul Ia 100 % daca se apreciaza ca exista nu poata fi demontate decat cu ajuto-
coborArilor. riscul de corosiune sau de solicitari rul unor scule (atunci cand se executa
mecanice. masuratori ale rezistentei prizei de pa-
De regula, se mai pot folosi drept mant).
coborari ~i elementele mecanice verti- Distantele dintre conductoarele de
cale ale constructiilor ~i instalatiilor coborare se iau In functie de nivelul de
daca acestea au asigurata continuita- protectie al instalatiei de paratrasnet
A tea electrica (prin lipirea, sudare, serti- astfel:
zare, in~urubare, eclisare etc.) ~i di- - intarit I - 10 m;
mensiunile minime de mai sus. Se pot - intarit II - 10 m;
utiliza drept coborari: - normal Ill - 15 m;
a <:!) - scheletul metalic al constructiei; - normal IV- 20 m.
- armaturile din otel ale constructiei (cu Traseul conductoarelor de coborare
exceptia celor pretensionate); trebuie sa se gaseasca Ia eel putin
- elemente metalice de fatade, profile- 0,5 m de cadrul ferestrelor ~i u~ilor.
le etc. in situatiile in care dispozitivul de
Nu se pot utiliza drept coborari natu- captare este format dintr-o tija preva-
rale: zuta cu dispozitiv de amorsare, acesta
- conductele metalice pentru fluide se leaga Ia pamant printr-un singur
combustibile (acestea se leaga Ia ni- conductor de coborare (fig. 11.8.14 a),
velul solului de cea mai apropiata co- atunci cand inaltimea constructiei este
Fig. 11.8.14. Legarea dlspozltiwlui de
borare); A < 28 m ~i proiectia pe orizontala a
amorsare Ia plmlnt: - elementele de fatada atunci cand conductorului de coborare (B) este mai
a - printr-o coborare (A<28 m; A>B);
apartin unor constructii incadrate In mica decat proiectia lui pe verticala (A).
b - prin eel putin doua coborari categoriile BE2 (pericol de incendiu) Daca A > 28 m sau A > B se prevad
(A > 28 m; A s B).
sau AE5 (cu praf combustibil), con- eel putin doua conductoare de cobora-
11. lnstalaJii electrice Capitolul 8: lnstalaJii de protecJie a cladirilor
re (fig. (11.8.14 b). 8.3.3. Priza de pimint realiza o priza naturala sau aceasta are
Conductoarele de coborare se pot rezistenta de dispersie mai mare de
instala $i in interiorul constructiilor, nu- Este formata din elemente metalice 5 0 se prevede o priza de pamant ar-
mai in incaperi din categoriile BE1a ce au rolul de a disipa sarcinile electri- tificiala. Daca priza artificiala este pro-
sau BE1b de pericol de incendiu, conce rezultate din descarcarea loviturii de prie instalatiei de paratrasnet rezistenta
form normativului I - 7, din constructii trasnet tara a provoca supratensiuni de dispersie trebuie sa fie mai mica de
de gradul I, II sau Ill de rezistenta Ia periculoase de pas. 10 0. Daca priza de pamant este co-
foe, conform normativului P 118. Prizele de pamant sunt: muna instalatiilor de paratrasnet $i in-
Nu se admite ca traseul conductoa- - singulare, formate dintr-un singur elec- stalatiilor pentru protectia omului impo-
relor de coborare sa treaca prin burla- trod ce poate fi vertical sau orizontal; triva tensiunilor accidentale de atinge-
ne, balcoane, logii, luminatoare. Punc- - multiple, cand sunt formate din mai re, rezistenta de dispersie trebuie sa fie
tele de fixare a conductoarelor de co- multi electrozi orizontali sau verticali sub 1 0.
bonire pe elementele de constructie $i orizontali; Dimensiunile minime admise pentru
trebuie sa se gaseasca Ia eel mult - orizontale, cand electrozii sunt am- electrozii prizei $i racordurile Ia con-
1,5 ... 2 m unul de celalalt. plasati in plan orizontal in apropierea ductoarele de coborare (respectiv de
solului. Prizele provizorii se ampla- egalizare a potentialelor) sunt:
seaza Ia 0,5 m de suprafata solului, • pentru otel zincat:
iar cele definitive sub adancimea de - rotund <1> 10 mm;
PPN
I------, inghet a zonei conform STAS 6054, - banda 25 x 3 mm;
I I dar nu Ia mai putin de 0,5 m; - bara tubulara: diametrul exterior
I - verticale, cand electrozii principali de 25 mm $i grosime 2 mm;
I I dispersie sunt electrozi verticali (le- • pentru otel nezincat sectiunile sunt
1------J gati intre ei cu electrozi orizontali). in duble fata de OL-Zn;
a functie de adancimea Ia care se • pentru otel inoxidabil:
monteaza acestea pot fi: - rotund <1> 10 mm;
• de adancime cand partea superi- - banda 50 x 2 mm;
oara a electrozilor verticali se afla • cupru electrolitic:
, - -PPN
-----
1 Ia cota de inghet a zonei, dar nu - rotund <1> 8 mm;
I mai putin de 0,5 m fata de supra- - banda 25 x 2 mm;
I
I
fata terenului; - bara tubulara: diametrul exterior
,_' _______ , • de mare adancime cand partea su- 20 mm;
5 perioara a electrozilor verticali se • armaturi din otel beton: - diametrul
b afla Ia mai mult de 5 m fata de su- 10 mm 2 .
prafata terenului, care, de regula, Cand cladirea are o priza de pamant
Flg.ll.8.15. Example de Iegare a
este un teren stancos. in astfel de naturala (de fundatie) $i una artificiala,
prlzelor de plmAnt ale aceleia'l
situatii electrozii se monteaza prin cele doua prize se leaga intre ele (fig.
clldlri cAnd lnstalatla de paratrlsnet
forare, pana se atinge o portiune de 11.8.15 $i fig. 11.8.16).
are un singur conductor de
cobortre: teren cu rezistivitate mica; Dispunerea electrozilor PPA din fig.
PPN- priza de pamant naturala (de fun- - naturale: atunci cand electrozii sunt 11.8.15 se adopta in cazurile in care
datie); PPA- priza de pamant artificiala; naturali, din elemente metalice, in instalatia de paratrasnet este prevazuta
contact cu pamantul, ale constructiei cu eel mult doua coborari. Pentru
1 - conductor de coborare; 2 - piesa de
separatie; 3 - legatura demontabila; sau instalatiilor acesteia, sau alte fiecare dintre coborari se prevad:
4 - electrozi orizontali; 5 - electrozi structuri metalice subterane care se - fie electrozi orizontali (fig. 11.8.15) cu
verticali (in bucla). afla Ia eel mult 10 m de constructie sectiunea egala sau echivalenta cu a
$i pot fi utilizate pentru trecerea cu- conductorului de coborare;
rentului electric rezultat din lovitura - fie verticali dispu$i in bucla - triunghi
de trasnet, tara a-$i pierde functiona- echilateral (fig. 11.8.15b) sau in linie.
litatea; Cand instalatia de paratrasnet are
- artificiale: atunci cand electrozii sunt mai multe conductoare de coborare
special destinati trecerii curentului (fig. 11.8.16) $i este prevazuta atat cu
electric spre sol. priza naturala (de fundatie) $i priza
in general, se recomanda prevederea artificiala, acestea se leaga intre ele eel
de prize naturale. Acestea trebuie sa putin in doua puncte. Priza de pamant
indeplineasca urmatoarele conditii: artificiala poate fi executata pe contur
5 4 - sa asigure continuitatea electrica pe poligonal inchis, de regula, in jurul
toata lungimea prizei. De regula, este constructiei (fig. 11.8.16) sau pe contur
Fig. 11.8.16. Legarea prizelor de
utilizata armatura fundatiei cladirii deschis.
plmAnt naturall '' artificiall a care se sudeaza pe tot perimetrul; Detaliile de legatura intre conductoa-
acelela'i clldiri cAnd lnstalatJa de
- rezistenta de dispersie sa fie mai rele de captare $i priza de pamant na-
paratrlsnet are mal multe
mica de 50; turala se pot urmari in fig. 11.8.17.
conductoare de cobortre:
- sa se prevada posibilitati de acces Electrozii verticali se executa, de
PPN- priza de pamant naturala (de fun-
pentru elementele de racord Ia con- regula, din teava de OL-Zn 2" sau
datie); PPA- priza de pamant artificiala
ductoarele de coborare ale instalatiei 2 1/2" cu lungimi de 3 m. Electrozii
(pe contur inchis); 1 - conductor de co-
de paratrasnet sau Ia conductoarele orizontali, de legatura intre cei verticali,
borare; 2 - piesa de separatie;
pentru egalizarea potentialelor. Aces- se executa de regula, din banda de
3- legatura (demontabila) dintre PPN $i
tea (capete de armaturi, mustati) se OL-Zn 40 x 4 mm.
PPA; 4- electrod vertical; 5- electrod
marcheaza vizibil cu vopsea ro$ie. Electrozii prizei de pamant naturale
orizontal de legatura.
Atunci cand nu sunt conditii pentru a se monteaza Ia distanta de eel putin
Capitolul 8: lnstala,ii de protec,ie a cliidirilor II. lnstala,ii electrice
1 m de fundatia constructiei. De ase- , Cand aceste distante nu se pot res- orizontali, date de relatiile:
menea, ace$tia nu se vor afla sub locu- pecta, acestea se izoleaza fata de ele- r r.
rile de acces In constructie, cu aglome- mentele prizei de pamant pe toata por- R =-v_. Ro =-o-
v 'v . uv • no . uo (8.3.5)
n3ri de persoane (cladiri lnalte $i foarte tiunea de apropiere neregulamentara,
lnalte) sau zone cu circulatie pietonala cu tuburi din materiale electroizolante unde:
intensa. Cand aceasta conditie nu corespunzatoare tensiunii de 1000 V. 'v $i r0 - sunt
rezistentele unui singur
poate fi respectata se prevad acoperiri electrod vertical $i orizontal;
izolante deasupra elementelor prizei (de i Calculul rezisten~ei prizei de pAmAnt nv $i n0 - numarul de electrozi verticali
1
exemplu: cauciuc, material plastic, artificiale multiple $i orizontali;

lemn impregnat hidrofug etc.). Electrozii, verticali $i orizontali ai pri- Uv $i U0 - coeficientii de utilizare co-
1
Elementele componente ale prizei de zei de pamant sunt legati In paralel, i respunzatori numarului de
pamant trebuie sa se gaseasca Ia : astfel ca rezistenta prizei (R ) este da- electrozi, verticali $i orizon-
distante minime, indicate In tabelul ta• de reat1a: I . PP
tali, ce formeaza priza.
11.8.9, fata de elementele metalice ale R ·R Relatiile pentru calculul rezistentelor
instalatiilor pozate In pamant (electrice, R = v o (8.3.4) , 'v
$i r0 sunt date In tabelele 11.8.12 $i
PP R +R
de apa, de gaze, de comunicatii etc.) v 0 11.8.13, In functie de tipul electrozilor $i
atunci cand acestea din urma nu se unde: pozitia de montare In pamant.
afla conectate Ia legatura echipotentia- Rv $i R0 - sunt rezistentele tuturor e- Coeficientii de utilizare uv $i U0 sunt
la principala a constructiei. lectrozilor verticali, respectiv dati In tabelul 11.8.14 In functie de tipul
prizei (pe contur lnchis sau contur des-
Tabelulll.8.9. Dlstame mlnlme tntre elementele componente ale prlzel chis), numarul de electrozi $i distanta
de pimlnt 'I alte elemente metallce din sol dintre doi electrozi consecutivi.
Elemente metalice ale altar instalatii __ _ Distante minime [m] Pentru rezistivitatea solului se iau va-
' Rezistivitateasolului ' Rezistivitatea solului lorile recomandate In tabelul 11.8.15 ..
1-=-· - - - - - - - - - - - -s5000m
-------------- >5000m
--------- Configuratia finala a prizei de pa-
8~tele__9e~~lt_a tensiune ______ ! ______ Q.§____________ _Q2__ ___ _
' mant se stabile$te prin lncercari modi-
Retele de joasa !Emsi~ne __ ___ ___ ___ _ _ ____ 2 ____ ____ p __ _ ' ficand succesiv numarul de electrozi
Prize de pamant ale instalatiilor 1
• verticali $i distanta dintre acel;ltia, pana

electrice In cazul In care 10 20 se obtine rezistenta prizei, RPP' mai mi-
nu sunt comune ca decat valoarea admisibila (10 n
Conducte metalice de gaz, pentru instalatia de paratrasnet sau
apa, comunicatii
5 5
1 n pentru priza comuna - instalatie de
paratrasnet $i instalatia de protectie a
omului).
in cazurile In care solul are o rezisti-
vitate mare $i nu se poate realiza o pri-
za de pamant cu rezistenta corespun-
zatoare pe perimetrul pe care con-
structia II are Ia dispozitie, electrozii
verticali sunt montati In bentonita sau
pamant cu carbune activ (fig. 11.8.18)
in astfel de situatii numarul de elec-
trozi se reduce foarte mult (1 ... 3, de re-
gula), numarul lor rezultand din masurari.
Flg.ll.8.17. Conftguratla tiplci pentru legltura dlntre un conductor

,1
de coborlre priza de pimlnt artlftclall:
a - dispozitie generalii; b - cutia pentru piesa de separatie; c - eclisa piesei de
separatie; d - suport de prindere a conductorului de coborare pe zid; Flg.ll.8.18. Eleclrod vertical montatlh
e - e/ectrod vertical; strat de betonitl sau cirbune actlv:
1 - conductor de coborare montat pe zid; 2 - piesa de separatie montata In cu- 1
1 - electrod din OL-Zn 21/2; 2 - strat
tie pe zid; 3 - conductor de Iegare Ia priza de pamant, protejat (In teava sau pro- de bentonita sau carbune activ;
til metalic). 3 - conductor de legatura.
11. lnstalatii electrice Capitolul 8: lnstalatii de protectie a clidirilor
8.3.4. Legituri echipote"'ale Legaturile de echipotentializare tre- 8.3.7. Verificirt ale instal~ilor
buie sa aiba sectiunea minima in tunc- de paratrisnet
Legaturile de echipotentializare se tie de materialul utilizat, de: 16 mm2
executa intre conductoarele de cabo- pentru cupru, 25 mm 2 pentru aluminiu Verificarea instalatiilor de paratrasnet
rare l?i masele metalice sau elementele l?i 50 mm2 pentru otel. se fac:
conductoare din vecinatatea lor Ia ni- - initial Ia punerea in functiune;
velul solului sau in subsol l?i in toate 8.3.6. lnstal~i speciale - periodic, in exploatare.
punctele in care distanta d (fig. 11.8.13) de protectie lrnpotriva Verificarile initiale cuprind:
este mai mare ca distanta de protectie trisnetelor - verificarea proiectului, de catre per-
s, data de relatia 8.3.3. Se folosesc soane fizice atestate de catre Minis-
conductoare de legatura avand materi- Normativul I - 07 - 2009 prevede ast- terul Lucrarilor Publica, privind cerin-
alul l?i sectiunea similare celor pentru . tel de instalatii pentru: tele de calitate impuse de L 10/1995;
conductoarele de coborare. Lungimea - constructii din categoria BE3a l?i - verificari Ia receptia lucrarii care cu-
lor trebuie sa fie cat mai mica. in cazul BE3b de pericol de incendiu conform prind:
coloanelor de gaze situate in aval de normativului I - 7 - 2009; • natura, sectiunile l?i dimensiunile
un manl?On izolant, distanta de protec- - instalatii tehnologice exterioare su- dispozitivelor de captare;
tie S este de minim 3 m. praterane pentru depozitarea fluidelor • natura l?i sectiunea materialelor uti-
Legatura de echipotentializare, in ca- combustibile; lizate pentru conductoarele de
zul antenelor l?i al suportului pentru in- - COl?Uri independents sau cuplate Ia captare;
stalatia electrica, trebuie sa se faca cladiri; • traseele, amplasamentul l?i continu-
prin eclator, amplasat pe traseul in - constructii in forma de turn; itatea electrica a conductoarelor de
care conductorul de coborare este eel - spitale l?i clinici; coborare;
mai apropiat de antena sau suport. - cladiri cu acoperil?ul din material • fixarea mecanica a elementelor in-
Tevile de apa sau gaz care au parti combustibil, de gradul IV l?i V de re- stalatiei;
izolante in volumul de protectie al in- zistenta Ia foe; • respectarea distantelor de protecti-
stalatiei de paratrasnet se scurtcircui- - depozite deschise de furaje fibroase e l?i/sau a legaturilor de echipoten-
teaza prin eclator. de paie l?i de alte materials similare; tializare;
- amenajari pentru sport, cu public; * rezistenta prizei de pamant;
8.3.5. Legituri de - poduri; * interconectarea cu alte prize de pa-
echi~alizare 'i bara de - instalatii mobile de ridicat l?i traspor- mant;
egallzare 'i bara de egallzare a tat de pe l?antiere; * documentele de agrementare a
~alelor (BEP) - constructii cu instalatii avand compo- echipamentelor noi (dispozitivul de
nents sensibile Ia supratensiuni - insta- amorsare, eclatoare, descarcatoa-
Normativul 1-07-2009 prevede exe- latii AMC cu circuite electrice pentru re);
cutarea de legaturi de echipotentializa- prelucrarea sau transformarea de infor- * daca instalatia de paratrasnet este
re in interiorul cladirii, pentru reducerea matii. echipata cu tija cu dispozitiv de
riscurilor de incendii, explozie l?i l?OC amorsare se verifica ca acesta sa
electric pentru persoane.
Legatura pentru egalizarea potentia-
lelor trebuie realizata in partile exteri-
oare - IEPT (captare, coborari, priza de
pamant) - l?i elementele metalice in le-
gatura cu pamantul ce se gasesc in in-
teriorul constructiei de protejat sau in
peretii ei: conducte de apa, de incalzi-
re, de gaze, de stins incendiu, de ven- ,
tilare-climatizare, l?ine de ascensoare,
echipamente metalice, armatura con-
structiei, echipamente ale instalatiilor
electrice l?i de telecomunicatii etc.
Elementele metalice de mai sus se
leaga intre ele l?i bara de egalizare a
potentialelor (BEP), care se leaga Ia
pamant (fig. 11.8.19).
Legarea elementelor metalice Ia BEP
(fig. 11.8.19) se face prin:
- conductoare de egalizare a potentia-
lelor: conducte de apa, de incalzire,
de ventilare - climatizare, mase me-
talice etc.;
- descarcatoare sau eclatoare: insta-
latiile electrice de 400/230 V, de cu-
Flg.ll.8.19. Leglturl ce se executi Ia bara de egalizare a poten1ialelor (EEP):
renti slabi, pentru tehnica informatii-
lor pentru conductele de gaz. 1 - instalatii electrice de 220/380 V; 2 - instalatii de curenti slabi; 3 - instalatii
pentru tehnica informatiei; 4 - conducta de apa; 5 - conducta de gaze; 6 - con-
Bara de egalizare a potentialelor
(BEP se executa din cupru cu sectiu- ducta de incalzire; 7 - conducta de canalizare; 8 - dispozitiv de protectie Ia su-
nea minima de 75 mm2 sau alt mate- pratensiuni pentru instalatii electrice; 9 - idem pentru instalatii de telecomunicatii;
rial cu o sectiune echivalenta. 10- eclator cu gaz sau aer; 11 - priza de fundatie.
Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cliidirilor II. lnstalalii electrice
fie cu eel putin 2 m deasupra zonei coborari, a unui contor de inregistrare minimiza costurile finale.
de protejat. a loviturilor de trasnet. Protejarea liniilor de alimentare ~i a
Verifidirile periodice se fac in functie echipamentelor electrice se face in trei
de nivelul de protectie astfel: 8.4. Protec1:ia im_potrtva nivele de protectie:
Nivel de proteclie Periodicitate [ani] supratensiuniror '-i - nivelul 1 se realizeaza cu descarca-
nor mala seven3 supracure~lor tranzitorii toare de curenti atmosferici, ce se
intarit (I) 2 1 amplaseaza Ia intrarea in cladire: ta-
intarit (II) 3 2 Masurile primare impotriva undelor de bloul general sau tabloul cu contorul
Normal (Ill) 3 2 descarcare, datorate trasnetelor, sunt: electric;
Normal (IV) 4 3 - ecranarea; - nivelul 2 se realizeaza cu descarca-
- legarea conductoarelor Ia pamant; toare pentru undele de descarcare,
Verificarea cu periodicitate severa se - echipotentializarea; ce se amplaseaza Ia nivelul tablouri-
recomanda in zonele cu atmosfera co- - instalarea separata a liniilor care pot lor secundare;
rosiva: de-a lungul litoralului, in apropi- interfera una cu cealalta. - nivelul 3 ce se realizeaza cu descar-
erea combinatelor chimice, metalurgi- De cele mai multe ori, in practica, catoare pentru protectie individuala
ce, siderurgice etc. aceste conditii nu sunt indeplinite amplasate inaintea echipamentului ce
Verificarea mai este obligatorie dupa: integral. Pentru siguranta echipamen- trebuie protejat.
- fiecare modificare sau reparare a telor, a instalatiilor din cladire ~i chiar a Cele trei tipuri de descarcatoare
constructiei; cladirii este necesar sa se instaleze difera prin capacitatea de descarcare
- seism; descarcatoare. in acest fel tensiunile !;li ~i nivelul de protectie. in tabelul 11.8.10.
- explozie in apropierea constructiei; curentii pot fi redu~i pana Ia valori este prezentata clasificarea acestora.
- o lovitura de trasnet pe instalatie. nepericuloase chiar ~i pentru sistemele in tabelul 11.8.11. se indica un ghid
Pentru a se cunoa~te exact daca electrice. de selectie a descarcatoarelor in
constructia a fost Jovita de trasnet se Descarcatoarele trebuie prevazute functie de protectia ce trebuie realizata
recomanda montarea, pe una din inca din faza de proiectare pentru a ~i caracteristicile de montare.
Tab. 11.8.10. Clasificarea descircitoarelor

Denumire DescArcator de DescArcatoare DescArcatoare Prot~ia
curenli combinate de fronturi de individuaiA a
Clasificare in atmosferici und8 echipamentului
VOl= ... - 8 8 +c c ---o- . - . - --.--- -
En ... Tip 1 Tip 1 + Tip 2 ' Tip 2 .Tip 3
- -- --IEC ...- Clasa I +
-· Clasa 1 Clasa a -n..:a ' Glasa a H-a - Clasa a 111-a - -
ldentificare T1 : f1 + T2 . t2 T3
Punct tipic de instalare Tabloul principal Tabloul princpal · Subdistributie · La echipament
-Dfspozitiv de protectie ·-FLASHTRAB*) - FLASHTRAB . VALVETRAB*r -- - - ·-oe-exem-plu
compact compact MAINTRA8*)
*) Echipamente comercializate de firma PHOENIX- CONTACT

>!tl
E
-~ ·u ~
(tj Q)
::J .... E E c ~
...0 >!tl
c Q)
u't;
"53 <ll'"'
u-g
u..Q
:~ $
uc cQ)
E
,....
C\1
1.0
...:
,....
+U)
!tl >!tl
c
·u;.
.N
0
c.
>!tl
N
>!tl
u
.... 0 .... ::J ~u '
·.;::; 0 Q) c
·;: .9 E .9 Q) ·- E
Q)
c. u ·.;::;. !tl
Q)_ Q)_
ii= j9J!:! :; > 0 E
~ !tl ....
Q)
)~ 10 >!tiU .!!l u !tl U!tl !ti..C E .!: :;:::;Q)
!tl
sc
Q)
)ca u
Q) Q) Q)
,~ "§ -c. c c ~!tl "' Q) 5 "N 0 0
:-
Q) Q) Q) ....
"§" ,ffi "-E- 0 ·-
E ~ E ~ o- Q) 0
.... "'
.... !tl
0.. ::J 0 ....
u ~ c.
"E5
"'
0
"' ....Q) o ....
"'c
Q).S::
.... 0
~ Q)
':p... .._ :;:::l. ..... ..c Q)
!tl 0
~--
0
!tl
u
u0 c. c.
.!!l Q)
u
~~
Q) 0 >!tl >!tl Q) Q) .... 0
ca 0 F 0
Q) Q)
Oo
::J
o-= C..!tl ...JC.
Q)
...JC. o·u;. ::E <( en c ou (.)
G)
·.;; ..
~---::------~
t/ t/ FLT-CP-3S-350 2859712
-...=-
u
G)
0
G)
~
Q)
Sistem cu 3 faze
N ~i PE separate
t/
t/
t/
t/ t/ t/ VAL-CP-3S-350
VAL-MS 320/3 + 1/FM

2859521
2859181
"CC
·-·.;;..!!.
~~-
C')
::J t/ t/ FLT-CP-3C-350 2859725
0
Sistem cu 3 faze
E t/ t/ t/ t/ VAL -CP -3C-350 2859547
ucac: ~
PEN comun
t/
-a; i:i5 t/ VAL-MS-320/3 + 0/FM 2859055
~--~---j
t/ t/ FLT-CP-2S-350 2859767
'5 Sistem cu 2 faze
0 Q)
N ~i PE separate t/ t/ t/
.t= ~ t/ t/ VAL-CP-2S-350 2859505
Cl. C\1
ca
u ::J
~~L
0 t/ t/ FLT-CP-2C-350 2859770
II .
0
E
~
i:i5
Sistem cu 2 faze
PEN comun
t/ t/
t/ t/ t/
VAL-CP-2C-350 2859589
!
I F---=------~:
>!tl
N
Sistem cu o faza t/ t/ FLT-CP-1 S-350 2859738
.l!!
N ~i PE separate t/ t/ t/
0
t/ t/ VAL -CP-1 S-350 2859563
1,
::J
0
E
.2l ~~~N Sistem cu o faza
t/ t/ t/ t/ t/ FLT-CP-1 C-350 2859741
PEN comun
"' "'
i:i5
F~
CD
iI
~
Sistem cu 3 faze
Ia terminalele
t/ t/ t/ MT-4PE-230 AC 2762100
=-----------~E
CD
..
u
u
·;:
CD
-8
3!!
.c
C!J
E
Q)
E
!tl
c.
echipamentului N
~i PE separate
PT 2-PE/S-230AC/FM
"i .,.: E t/ t/ t/ t/ 2858357
·-..... ,.. 0
Q)
F---=------~:
Sistem cu o faza
..!!
..!!l
(tj Ia terminalele t/ t/ MNT-1 D 2882200
ca
u
i=
::J
echipamentului
u
·:;: t/ t/ CBT-SCHUKO 2857280
-
.5
~
15
c t/ t/ BT-SKT 230/A 2859343
m::l Capitolul 8: lnstalalii de proteclie a cladirilor II. lnstalalii electrice
Tabelulll.8.12. Rel&1:111e de calcul pentru rezlstema unul electrod vertical, rv

e-Nr. crt. : Electrodul prizei simpl~~...in"-"g,_..u._..la..._r~e), _________ -~------ ______ Formula de calcul ______ _
I I
! 41
1. Teava cu partea superioara 'Po= 0,366E..Iog-
Ia nivelul suprafetei solului l d
conditia d s I P*
'Po= 0,9-1-
- ---------+------------------------- - ----- ------- - --------
m
---
2. Teava ingropata Ia adancimea

h = q + (l/2) rph =
p(21 -1 l o g
0,366- log-+ 4h+l)
--
1 d 2 4h -I
I
3. Sara cu sectiunea dreptunghiulara p 81

'po = 0,366/·logb
41 1 4h +I)
rph = 0,366 ( Iogb + 1og-h---
I
------ ---------r-------- ------- --- - - - - ---- -- - ---
2 4 1
- --- -- -- -- ·--- --
4. i Placa ingropata Ia adancimea h
1
1
masurata de Ia centrul placii
pana Ia suprafata solului 'ph=
8-
gp
1 +!!_arc
:rr
sin~: 4h 2 +~
I :rr ::rr
-- ---+-------- - - -- - ------1--
I
5. : Placa patrata ingropata Ia adancime
h = q+ (a/2)
p
..
'ph= 0,25-
a
6. Placa circulara ingropata Ia adancim

h = q + (D/2) 1
rph = 0,25p_ 1 + 0,637arcsin
D \ 1+(~f
unde:
ql - este rezistenta Ia calcul a solului [ohm·cm]; I este lungimea electrodului [em];
d- diametrul exterior al electrodului [em];
b - latimea barei [em];
q- distanta de Ia partea superioara a electrodului pana Ia suprafata solului [em];
A - suprafata placii (em);
a - latura placii patrate [em];
D - diametrul placii [em];
r - rezistenta de dispersie a prizei simple cu partea superioara Ia suprafata solului;
~~ - rezistenta Ia dispersie a prizei simple cu partea superioara Ia adancimea q.
P *) Formula simplificata cu aproximatie acceptabila pentru I = 1 - 6 m.
**) Formula simplificata cu aproximatie acceptabila.
II. lnstalalii electrice Capitolul 8: lnstalalii de protec1ie a cladirilor
Tabelulll.8.13. Rela1111e de calcul pentru rezlstenfa unul electrod orizontal, r0 •

Nr. Electrodul prizei simple (singulare) Formula de calcul
crt.
r---
1. Teava a~ezata orizontal
Ia nivelul suprafetei solului ·~ r
po
= 0,732-/og-
p
I
21
d
2. Teava ingropata orizontal p 12

'P = 0,366-/og-
Ia adancimea q [em] q I dq
p•
r =2-
pq l
f - - - + - - - - - - - - ----
3. Bara (otel lat) cu sectiune dreptunghiulara p 41 2

rpo = 0,732-/og-
- Ia suprafata l dq
p 2 ·1 2
- Ia adancime rpq = 0, 366 -log--
l bq
f - - + - - - - - - - - - - - - - . ··--
4. Electrod inelar cu sectiune circulara a~ezat p 81

r = 0,732-log-
orizontal Ia nivelul suprafetei solului po I d
t - - - t - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ---- --
5. Electrod inelar cu sectiune circulara ingropat p 4 ·1 2

rpq = 0,366-/og--
orizontal Ia adancimea q 1 dq
--~1---------------------
6. Electrod inelar cu sectiune dreptunghiulara 161

I rp
0
=0,732E._Iog
- Ia suprafata: ! l b
- Ia adancime: p B·b2
rpq = 0,366-log--
l bq
1 - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ------
7. Placa a~ezata pe suprafata solului

rpo = 0, 44 J-;.
~--+------------------------+---------- - . ----
8. Placa circulars a~ezata pe suprafata solului r = _p_

po 20
-----------------------------+------------
9. Electrod semisferic ingropat pe suprafata

circulara Ia nivelul suprafetei pamantului
-- ----- - - - - - - - - - - - - · - - - ------
unde:
r 0 - rezistenta de dispersie a prizei simple Ia suprafata solului;
f - rezistenta de dispersie a prizei simple Ia adancime;
/~ rezistivitatea de calcul a solului [ohm·cm];
b - latimea barei [em];
1 - lungimea electrodului [em];
A- suprafata placii [cm2];
D - diametrul placii [em];
q- adancimea de ingropare a prizei orizontale [em];
* - formula simplificata cu aproximatie acceptabila pentru I = 10 .... 25 m
~i d == 16 mm.
Tabelulll.8.14. Coeflclemll de utlllzare uv .- U0 pentru prize multiple.

Nr. de Distanta (e) dintre Coeficientul de utilizare --- --
electrozi electrozii verticali in Electrozii verticali • Electrozii verticali

raport cu lungimea a:;;ezati liniar amplasati pe un contur
{I) a electrozilor (circuit inchis)
Priza Priza Priza Priza
vertical a orizontala • verticala orizontala
I I
' ----------- -·
ut !
uz I ut uz
2 0,85 0,80 - -
I
3 0,80 ' 0,80 0,75 0,50
4 0,75 0,77 0,65 0,45
5 I e =I 0,70 0,75 0,62 0,42
6 0,65 0,60 0,60 0,40
10 0,60 0,60 0,55 0,33
I
20 0,50 0,20 0,50 0,25
'
40 - 0,20 0,40 0,20
60 - - 0,38 0,20
100 - - 0,35 0,19
2 0,90 0,90 - -
3 0,85 0,90 0,80 0,60
4 0,82 0,88 0,75 i 0,55
5 e = 21 0,80 0,85 0,72 I
0,52
i
6 0,78 0,80 0,70 ' 0,50
I
10 0,75 0,75 0,66 0,44
20 0,70 0,56 0,61 0,30
40 - 0,40 0,55 ' 0,29
60 - - 0,52 0,27
100 - - 0,50 l - 0,24
I
-
2 0,95 0,95 - -
3 0,90 0,90 0,90 i 0,75
!
4 I 0,88 0,85 0,85 0,70

5 I e = 31 0,85 0,82 0,82
I
0,68
6 0,82 0,80 0,80 0,65
10
i
0,80 0,75 i 0,75 i 0,56
' I
20 0,75 0,68 0,70 ! 0,45
40 - 0,54 0,65 0,39
60 - - 0,62 i 0,36
100 i - - 0,60 ' 0,33
Tabelulll.8.15. Rezlstlvitatea dlferltelor solurt •• ape

Rezistivitatea pa
[Om] -
Nr. Domeniu de Valori

crt. Natura solului variatie in tunc- recomandate
tie de umiditate pentru
:;;i continutul ' calculele
de Saruri I pr~lir:ni~~re
1 _ Solutie de sare :;;i ape acide O,Q1 0,01

_2 Apa de mare __________ _ 1 .. ~5- 1 __ 3
-~--~a de para_l.l_~ rau ___________ _ 10 ... 50 20
_4 __ AJ:I~ _Qe_i~ §_al.J _izvor ---
40 ... 50
-- ------~--
40
---- ----
I
-·----------
5 : ~a ~IJbteranj 20 ... 70 50
_13_ _.~a d_~ munte (p~rauri,r~ur~ ll!curD ___ _10_0_. .. 1?00 700
__]_ _ _Eamant, huma, turl:l_a (fo~rte_u_rn~<:le_L_ 15... 20 20
8 Cernoziom 10... 70 50
9 ___tllll!l~ va_!l~?__ciJ_c:;()n!i_rlliLcl_e _sulfura dE! _fi~~- _1Q ... 20 ___ _ __ __ 1o
10 Pamant arabil - - - -
~C:---~~~-=:C-'-~ -- --- ------- 40 .. 60 --- . ---------50
11 Pamant argilos, argila 40 ... 150 80
_"1?_._ pa_m~ots_u__Qi_e!r_iL___ _ _____ -~ 1QQ._._._500 ______ 200 _
_"1? ,_L_~~§d:!~!flall_t_d~_p_ac:IIJI'"e____ __1oo ... 3oo 200 _
14 Argila cu ni~-- _ _ _ ____ __ : 100 ... 300__ 2QO__ _
u ____
15 Pamant nisipos 150 ... 400 300

__1§__'_Nisip f~r_te__tJ_m_ecj 100 ... 500 400
,J7 __Ba~s!_~_!.J_pam~!___ u H-- __ ..
------,--5oo~ 6000 _____100Q __ _
18 . Njsip,_ ni§ip _c:u pietri$ 100 ... 2000 1000
1~ _Roci_,__l:>_az~l!_ur-j__ ___ __ __ _ __ .. 10000 10000
20 Stanca compacta 1ooooo --- -100000 - ·-
Anexa 11.8.1 ,.-·-·-...
Harta cu numarul mediu anual
--
de zile cu oraje NK
=
LEGENDA
6r
I»
1- >50zile ·::::!'.
1 - 45.c..5o zile CD
-
J -1.0.:,.45 zile CD
4- 4Q.c..J5 zile n
5 - )S.c..)] z ile :::::!.
n
6 -· JJ-:-2'5 zile CD
7 - 15~20 zile
'? / B- <: 10 zde
~I
0\r .
-0~ ; /
)J
r-·--'
\"""'" -~rrzl
·"· \,7 4
UCRAINA C")
I»
i "CC
'J ::::i."
Cl
\_ c
~
=
~
I»
<::--Q . •
"""~" 6 I»
-~.
OS( ~ Q.
CD
-<//.--
•&/CCI.Qc.5TI5
, ________ ...s
"CC
~ • 5hlim
.
J~
4
~&ddc, CD
(~ Coi'oir?. n
":::!-.
~i CD
-·\.... . ./"\..., I»
~.~~~JO, 2.
'\. I»<
/ Q.
./
·-...... -...
:::::! •
Cl
SULG,~i?IA
II. lnstalalii electrice
'
Capitolul 9
lnstalatii
'
pentru imbunatatirea
'
lactorului
de putere Ia consumatori
Capitolul 9: lnstalalii de imbunatalire a factorului de putere II. lnstalalii electrice
este decalat In urma tensiunii, puterea re-

9.1. Probleme generale (9.1.3) activa are sensul pozitiv al axei ima-
ginare, fiind inductiva, iar factorul de
Transportul energiei active este lnsotit putere este inductiv. Doar In cazuri spe-
Q
invariabil de transportul unei energii re- cp = arctg- (9.1.4) ciale de ,supracompensare", In retelele
active, a carei marime este determinata P de distributie, situatia se poate prezen-
de valoarea factorului de putere. in relatiile de mai sus s-au realizat ur- ta, local, invers.
Puterea aparenta S poate fi reprezen- matoarele notatii: Din cauza indicata mai sus, In limbaj
tata: cp - unghiul de defazaj dintre tensiune ~i curent, sfera notiunii de energie reacti-
- grafic, In sistemul de coordonate com- curent; va este restransa Ia cea a notiunii de ener-
plexe prezentat In fig. 11.9.1; S - putere aparenta; gie reactiva inductiva.
- trigonometric: P - puterea activa; Factorul de putere lntr-un circuit elec-
Q= Ul cos cp ± Ul sin cp = P ± j Q (9.1.1) 0 - puterea reactiva. tric de curent alternativ este:
-exponential: Observfmd fig. 11.9.1 se poate scrie ur- p p
matoarele relatii: K=s= ~P2+02 (9.1.10)
~ = UJeirp ( sau ~· = Ule-irp) (9.1.2) s
p = cos cp (9.1.5)
0 = S sin cp (9.1.6) iar In regim sinusoidal monofazat sau
- algebric, prin modulul ~i argumentul sau: S2=P2+Q2 (9.1.7) trifazat simetric acesta este:
Ia = I cos cp (9.1.8) p
I,= I sin cp (9.1.9) K=-=COScp (9.1.11)
+i a unde: s
1- este curent aparent (aferent lui S); Motoarele asincrone formeaza princi-
Ia - curentul activ (aferent lui P); palul consumator de energie reactiva
S=Ul* I, : curentul reactiv (aferent lui Q). inductiva (cca. 70% din total), In ordine
0---------
1
In fig. 11.9.1, conventional, sensul po- urmand transformatoarele (cca. 20% din
zitiv al axei imaginare corespunde unei total) ~i liniile electrice aeriene (cca. 10%
puteri reactive inductive absorbite, res- din total). in tabelulll.9.1. se dau valorile
pectiv, unui curent decalat In urma ten- factorului de putere al receptoarelor care
siunii, iar sensul negativ al axei imaginare intervin, In mod curent, In instalatiile
corespunde unei puteri reactive ca- electrice.
p pacitive absorbite, respectiv, unui curent Generatoarele de energie reactiva in-
p +1 decalat In avans fata de tensiune. ductiva cele mai raspandite sunt conden-
in instalatiile sistemelor energetice re- satoarele statice, ma~inile sincrone ~i
actantele inductive (XL) sunt mult mai mari liniile electrice In cablu.
decat reactantele capacitive (Xc), curentul
9.2. lnfluentele negative
Pierderi anuale de energie detenninate de mictorarea
Puterea sarcinii pe unitate de lungime factorului de putere
alimentate [kWh/an.m]
Sectiune 10 in instalatiile electrice, mic~orarea fac-
cablu [mm2] [kW] torului de putere determina o serie de in-
15 fluente negative cum ar fi:
Cu AI - necesitatea supradimensionarii instala-
Factorul de 20
300 putere al tiilor de producere, transport ~i distri-
250 sarcinii butie;
30
200 - cre~terea pierderilor de putere;
cos cp tg cp
150 240 40 - cre~terea pierderilor de tensiune;
150 1 0,00 50 - scaderea capacitatii de lncarcare cu pu-
.... ..0,9 0,48 60
... -+ 0, ,75 tere activa a instalatiilor;
95 150 -+100 70
...... !!tl 0,7 1]2' .. 80 - necesitatea utilizarii unor lntreruptoa-
80 0,6 1,33 90 re cu o putere de rupere marita.
... 70 0,5 1,73 100
95-+-- 60 • Supradimensionarea instala~ilor de pro-
50 50 0,4 2,29 ducere, transport ~i distributie
150
40 0,3 3,18 Puterea activa, respectiv curentul, In cu-
35 200 rent alternativ trifazat sunt definite de
50 30
25 0,2 4,90 250 relatiile:
25 300
35 P J3unlcoscp
20 350 =
(9.2.1)
400
15 500 I= p
600 (9.2.2)
J3un coscp
10 700
800 Se poate observa ca Ia puterea activa
900
1000 P, constanta, Ia mic~orarea factorului
de putere - cos cp - se produce o cre~
tere a curentului, ceea ce duce Ia nece-
sitatea supradimensionarii instalatiilor.
Fig. 11.9.2. Plerderl anuale de energle pe metru llniar de cablu. Reducerea capacitatii de transport ~i
supradimensionarea cablurilor datorita
II. lnstala~ii electrice Capitolul 9: lnstala~ii de imbuniitii~ire a factorului de putere
scaderii factorului de putere se poate ob- Analizand aceasta relatie se poate ob- in cazul aparitiei unui scurtcircuit Intr-
serva In tabelul 11.9.2. serva ca o cre~tere a puterii reactive de- a retea electrica, cu cat factorul de pu-
• Cre~terea pierderilor de putere termina cre~terea pierderii de tensiune, tere este mai mic cu atat curentul per-
Pierderile de putere In curent alterna- ceea ce va impune o supradimensionare manent de scurtcircuit /00 are o valoare
tiv trifazat sunt date de relatiile: a instalatiilor de transport. in acela~i mai mare, iar aceasta valoare se atinge
2 timp, tensiunea scazuta Ia bornele re- dupa un interval de timp mai mare.
Lip= rP { 2 +0 2)
r P
=- ceptoarelor are efecte In functionarea ace- Aceste doua elemente determina mari-
u2 cos2 cp u2 (9.2.3) stora astfel: rea puterii de rupere a lntreruptoarelor,
Prin scaderea factorului de putere - receptoarele de lumina vor avea un flux pentru a face fata Ia valorile ridicate ale
pierderile de putere cresc, cu efecte ne- luminos mai mic; aceasta va conduce curentului de scurtcircuit In momentulln-
gative In bilantul energetic al sistemului. Ia mi~area iluminarii pe planul de lucru treruperii circuitului In care a aparut de-
in tabelul 11.9.3 pot fi urmarite pierde- ~i inconfort pentru cei din lncapere; fectiunea.
rile anuale de energie datorate variatiei - receptoarele de forta vor intra In supra-
factorului de putere pentru un cablu din sarcina; puterea mecanica fiind constanta 9.3. Mijloace pentru
aluminiu cu sectiunea de 95 mm 2 ~i lun- (este puterea ceruta Ia arbore) prin c~erea factorului
gimea de 100m. scaderea tensiunii va cre~te curentul. de putere
Cu nomograma din fig. 11.9.2 se poa- • Scaderea capacitatii de lncarcare
te determina pierderea anuala de ener- cu putere activa Pentru ameliorarea factorului de putere
gie pe metrulliniar de cablu In functie de P = ~8 2 _ 0 2 se folosesc mijloace naturale ~i mijloace
modificarea factorului de putere. (9.2.5) specializate (artificiale).
• Cre~terea pierderilor de tensiune La o putere aparenta S constanta, Mijloacele naturale pentru ameliorarea
Pierderile de tensiune sunt date de marirea puterii reactive Q determina sca- factorului de putere constau, In general,
relatia: derea capacitatii de lncarcare cu pute- din masuri tehnico-organizatorice In ca-
rP+xQ re activa P a instalatiilor. drul exploatarii instalatiilor ~i necesita
.tiU=--- (9.2.4) • Necesitatea utilizarii unor lntreruptoa- cheltuieli reduse.
u re cu putere de rupere marita in instalatiile electrice de joasa tensi-
Tabelulll.9.1. Valorile factorului de putere al •, relor care lntervln 1n mod curent 1n lnstalatlile electrlce.
Receptor co~ cp _ _ tg cp Observatii
Motor sincron 0% 0,17 5,8
sarcina In procente 25% 0,55 1,52
din sarcina 50% 0,73 0,94
nominala 75% 0,8 0,75
100% 0,85 0,62
Lampi cu incandescenta 1 0 Lampile fluorescente ~i cele cu descarcare sunt,
In general, prevazute cu lmbunatatire locala
Lampi fluorescente 0,5 1,73 a factorului de putere. Factorul de putere este
cos cp = 0,95 (sau indicat de fabricant).
1-Lampi cu descarcare 0,4 ... 0,(3 . 2,29 ... 1,33
Cuptoare cu rezistenta 1 0 . in afara cuptoarelor reglate cu
graduatoare cu tiristoare
Cuptoare cu lncalzire prin
inductie electromagnetica 0,85 0,62 Se impune ameliorarea cu condensatoare
prevazuta de constructor
Cuptoare cu lncalzire
dielectrica 0,85 0,62 idem
Aparate de sudare cu rezistente 0,8 ... 0,9 0,75 ... 0,48 Valorile sunt valabile pentru cazul cand
constructorul nu a prevazut ameliorarea
Aparate de sudare cu arc 0,5 1,73 factorului de putere.
Transformatoare - redresoare 0,7 ... 0,8 1,02 ... 0,75

_ P~Qtru _s_u_darea cu arc
Cuptoare cu arc 0,8 0,75
Tabelulll.9.2. Supradimenslonarea cablurilor de Tabelulll.9.3. Plerderile de energie lntr-un cablu cu

allmentare a receptoarelor cu factor de putere scizut sect:lunea de 95 mm2 , din alumlnlu, de 100 m lunglme,
! Puterea activa maxima · Reducerea care allmenteazlln curent trlfazat, 380/'a/JV, o sarcinA
1
transportata, [kW], capacitatii de 100 kW, tlmp de 2500 ore.
cos IPI tg 1P de un cablu de JT din aluminiu, de transport Pierderile anuale Pierderile raportate Variatia
----t- _ ' _gu_~~cjiunea: Irol cos cp tg cp de energie [kWh]' Ia energia activa pier de
_ _ _ -~- _ •.§O rnrQ 2_95 mm 2 150 mm2 240 mm2 utila [%] . rilor [%]
J,OO ! 0 106 162 212 284 0 1,00 0 6250 2,5 0
Q!.!!9_LQ.48 .· 96 146 19o 255 -10 0,90 . 0,48 7700 3,1_ +23
Q,BO i 0,75-- BS-- - 1~0 _ . 170 _ 227 -20 o,[() ~ 6,75 9750 3,9 +56
0,?0 J:1,02: 75. 113 : 149 1-99 -30 0,70 . 1,02 12750 5,1 +104
(),60_] 1,33 . 64 97 126 170 -40 0,6_0 ' 1,33. 1735.9_ __:_ ____ .§JL +177
o.5o Tf73i s3- 81 106 142 -50 0,50 1,73
1 25000 10,0 +300
Capitolul 9: lnstalatii de imbunatatire a factorului de putere II. lnstalatii electrice
une principalele mijloace de ameliorare Mijloacele specializate (artificiale) pen- sorbita de un motor sincron este, prac-
a factorului de putere, care pot fi luate tru ameliorarea factorului de putere, cele tic, constanta ~i nu variaza in functie de
in considerare, sunt: mai utilizate, sunt: sarcina acestuia.
• inlocurea rnotoarelor asincrone $i a trans- - condensatoarele statice; Factorul de putere al motoarelor vari-
formatoarelor supradimensionate; - ma~inile sincrone (compensatoare, mo- aza odata cu sarcina (tabelul 11.9.5), mic-
• utilizarea comutatoarelor stea - tri- toare supraexcitate); ~orandu-se pe masura reducerii coefici-
unghi Ia motoarele asincrone de joasa - compensatoare de faza. . entului de incarcare a acestuia.
tensiune care sunt incarcate sistema- Pot fi amintite ~i alte mijloace specia- In practica, pentru eliminarea acestor
tic sub 40% din sarcina nominala, lizate cum ar fi sincronizarea motoa- efecte negative, motoarele asincrone
pentru functionarea de durata a mo- relor asincrone sau utilizarea motoarelor supradimensionate se inlocuiesc cu al-
toarelor in conexiune stea; asincrone compensate, insa acestea tele de puteri mai mici.
• limitarea mersului in gol al motoarelor sunt foarte putin folosite in practica. lnlocuirea motoarelor asincrone cu o in-
asincrone, al transformatoarelor de car care medie cuprinsa intre 45 ~i
sudare ~i al altor transformatoare spe- 9.3.1. Cl'&flerea factorului 70% din puterea nominala cu motoare de
ciale cu regim de functionare intermi- de putere prin mijloace naturale putere mai mica se va face pe baza re-
tenta, daca durata dintre operatii zultatelor unui calcul de eficienta tehnico-
depa~e~te 10 secunde, atunci cand din intocuirea motoarelor asincrone su- economica. Aceasta masura devine avan-
punct de vedere tehnologic acest lucru pradimensionate • tajoasa numai daca reducerea pierderi-
este posibil ~i nu apar implicatii tehni- Un coeficient de incarcare redus al unui , lor active de mers in gol ale motorului ~i
ce. Aplicarea acestor mijloace va fi motor determina functionarea acestuia cu ' reducerea pierderilor de putere activa in
stabilita in urma efectuarii unor calcu- un randament ~i un factor de putere 1 retea, datorita scaderii puterii reactive con-
le de eficienta tehnico-economica, prin necorespunzatoare. i sumate de noul motor, este mai mare
metoda cheltuielilor totale actualizate. In tabelele 11.9.4 ~i 11.9.5 au fost indi- decat cre~terea pierderilor active in cu-
Exista ~i o serie de mijloace naturale cate valorile randamentului ~i ale factorului pru datorita mic~orarii puterii motorului.
a caror aplicare este indicata fara a li se de putere pentru diverse motoare asin- La inlocuirea unui motor se va respec-
verifica eficienta economica: crone ~i pentru incarcari de 25, 50, • ta conditia ca noul motor sa nu se incal-
• functionarea in paralel a transformatoa- 75, 100, 125% din sarcina nominala. . zeasca peste limita admisa prin norma de
relor de putere dupa graficul de pier- Puterea reactiva consumata de un fabricatie. In acela~i timp, este necesar
1
deri minime, ori de cate ori conditiile de motor asincron se compune din puterea ca, Ia pornire, noul motor sa asigure
1
exploatare permit acest lucru (se va ve- reactiva de mers in gol corespunzatoa- ' cuplul necesar.
rifica ~i stabilitatea Ia scurtcircuit); re curentului de magnetizare al motoru- Motoarele asincrone a caror incarca-
• exploatarea motoarelor sincrone Ia li- lui (care este, practic, independenta de re de durata este sub 45% din puterea
mita economica a capacitatii de produ- sarcina) ~i din puterea reactiva cores- lor nominala pot fi inlocuite cu motoare
cere a puterii reactive; punzatoare campurilor magnetice de corespunzatoare de puteri mai mici fara
• modificarea conexiunilor din triunghi in scapari (proportionala cu patratul sarcinii). a mai fi necesar un calcul de eficienta teh-
stea Ia motoarele care functioneaza per- Componenta de mers in gol, pentru un nico-economica, cu conditia ca, Ia por-
manent Ia o sarcina redusa sub 40% coeficient mediu de incarcare egal sau mai nire , sa fie asigurat cuplul de pornire.
din sarcina nominala; mic de 0,5 reprezinta 85% - 90% din pu- intocuirea transformatoarelor slab incar-
• verificarea corectei executii a repara- terea totala absorbita de motor. Se po- cate 1
tiilor Ia motoarele electrice. ate concluziona ca puterea reactiva ab- ' lnlocuirea unui transformator care lu-
Tabelulll.9.4. Randamentul motoarelor aslncrone in funct:le de coeftclentul de incircare
T] [%] Ia diverse sarcini din sarcina nominala T] [%] Ia diverse sarcini din sarcina nominala
25-- 50 - j___ _l_§__ 100
-------
125 25
---- - - - - -
50 75
- - -- - -
' 100 ---
125
89 ----
----- -----
94 - 96 96 96 7_7_,5
---------
84 86 --- 86 - 85 -- - - - - - ------
88 93 95 95 -
95 77 83 85 85 84
86 92 94 94 ---- 94 76 82 84 84 83
85 91
-
' 93 93
---
93 74 81
-- ---83--- r----83-----82--
--
84 90
------ --------
92 92 92 73 80 82 r -82-- - 81
1-
--
82
--------·
89 91 91 91 72 79 81 81 80
81
-------
_87:.~ - 90 90 -
90 70 78 80 L_ ~Q_ __ _______ 7_!1
80 86,5 89 89 89 69 77 79 I 79 77
79 -~5.~ - 88 88 ·----
88 68 76 78 ! 78 - - --i6
78 85 I 87 87 86 67 75 77 i 77 75
Tabelulll.9.5 Factorul de putere al motoarelor asincrone in funct:le de coeftclentul de incircare

cos cp [%) Ia diverse sarcini din sarcina nominala cos cp[%) Ia diverse sarcini din sarcina nominala
25 50 ---+--7_5_____ _100- 125 25
--------- --· 50 75 i 100 125
0,64 ~___Q,82 _ i- __Q,88 __ _ _(),91 0,91 - 0,6_§__ -· ---0,76-r o:a1- - 0,83
__(),62 0,8_9_ ' 0,87 Jl,§JQ 0,_9Q
---0,45 --
0,43 o,65 ,_- o)5 --- -o.82- a.ao- -
_OL@_ _ _ _9,1~ ___ 0,fl6 _0,_89 0,90 _Q,~ - _o~3 __ ()_,_73 o,79 o,BJ
-- 0,5fl_ - 0,7~-- ! _0_,?_!)_ - - __0,88 - ~-- 0~ - Q,4_1 0,61 0,73 0,78 0,80
0,57 0, 77- 0,84 0,87 0,88 0,4Q o,_59 --- 1 -6;?2- - o,ii---t- -o-.79-
0,55 0,7_~- - - _Q,I3_3 -- - 0,86 - _Q,_8l__ __ _Q,3_8 Q,58___ ' __ O_,('Q 9,76 --· _l__
0,7~--
0,53-- ;-- _Q.?~- OL82 - _0,85 O,(Jp- Q,31) - 0,_!)IL_ 0,69 I 0, 75 0, 77
-Q,51 0, 72 -- 0,81 - _0,84 0,86_ 0,36 o,s4 -~ o;~:;- -[76_- r 0.74
Q,50 0,71_ 0,80 - 0,83 O,!J5 0,35 0,52 ! 0,66 ! 0,73 -: 0,75
0,47 ! 0,67 i 0,78 0,82 l 0,84 0,34 0,51 I 0,65 , 0,72 0,74
II. lnstalatii electrice Capitolul 9: lnstalatii de imbunititire a factorului de putere
creaza, in general, subincarcat, cu un alt Pentru eliminarea pierderilor de pute- surse specializate, de putere reactiva
transformator de putere mica este eficienta re activa ~i pentru reducerea consumu- ' (baterii de condensatoare, compensatoare
daca pierderile de energie in trans- lui de putere reactiva corespunzatoare re- ! sincrone etc.).
formator, in reteaua consumatorului ~i in gimului de mers in gol al motoarelor Puterea reactiva ce trebuie compensa-
sistem se mi~eaza in urma acestei inlo- sau transformatoarelor se utilizeaza limita prin surse specializate se determina ast-
cuiri. tatoare automate care opresc echipa- ' fel incat, prin reglare, sa se asigure va-
Se recomanda inlocuirea transforma- j mentele in intervalul dintre doua operatii ! loarea factorului de putere neutral, atat
toarelor care au o incarcare mai mica de · active. Ia varful de sarcina al sistemului, cat ~i
50% din puterea lor nominala ~i o durata Folosirea limitatoarelor de mers in gol Ia puterea medie zilnica a consuma-
de functionare de peste 1500 ore/an. in- este oportuna pentru motoarele electri- torului.
locuirea se va face in urma unui calcul de ce, transformatoarele de sudare etc., Ia Prin factor de putere neutral se intele-
eficienta tehnico-economica. care durata de mers in gol intre doua pe- ge acea valoare a factorului de putere me-
Se mentioneaza ca inlocuirea transfer- rioade active, succesive, este mai mare diu lunar, stabilit prin lege, pe care tre-
matoarelor inciircate cu 50% sau mai mult de 20% din intregul timp de utilizare a echi-buie sao realizeze consumatorul pentru
din puterea lor nominala, precum ~i ace- pamentului respectiv. Se va efectua un a fi scutit de plata energiei reactive.
lor subincarcate, indiferent de gradul lor calcul de eficientii tehniccr€COOOIT1icii, pen- Factorul de putere neutral se stabile~
de inciircare, dar care se afla sub tensiune tru a stabili daca economia de energie acte, periodic, prin studii de sistem, pen-
un timp de maxim 1500 ore/an, nu este tiva realizata, anual, prin oprirea echi- tru o anumita etapa de dezvoltare a sis-
eficienta din punct de vedere economic. pamentelor pe durata timpilor morti temului energetic national, tinand seama
in aceste cazuri, costurile initiale legate depa~e~te sporul de consum anual da- de conditiile de tarifare a energiei alec-
de inlocuirea transformatorului vor fi torat numarului majorat de porniri ~i trice, precum ~i de costul echipamentelor
amortizate dupa un interval de timp mult daca valoarea acestor economii justifica de compensare.
prea indelungat (valoarea reducerii pier- investitiile pentru montarea limitatoa- in prezent, factorul de putere neutral este
derilor de energie fiind relativ mica in de- relor de mers in gol. de 0,92. Consumatorii care realizeaza un
cursul unui an). Reducerea pierderilor de energie acti- factor de putere mediu lunar sub 0,92
Utilizarea comutatoare/or stea - tri- vii, prin montarea de limitatoare de mers platesc energia reactiva consumata fata
unghi Ia motoarele asincrone care tunc- in gol, este egala cu diferenta dintre · de cos cp neutral.
tioneazii cu o sarcina mult diferiti!i de cea , energia consumata in perioadele de Alegerea tipu/ui de instalatii pentru
nomina/a mers in gol ~i energia consumata Ia ameliorarea factorului de putere
Exista motoare asincrone al caror re- pornirile suplimentare ale motoarelor. Generatoarele ~i motoarele sincrone se
gim de functionare este caracterizat prin in cazul in care opririle motorului, sub pot utiliza in regim de compensator sin-
perioade scurte de timp in care sarcina actiunea limitatorului de mers in gol co- cron in cazul in care aceasta functionare
este apropiata de cea nominala, restul tim- respunzatoare regimului de functionare este mai avantajoasa, din punct de ve-
pului sarcina avfmd valori sub 40% din in gol a ~nii antrenate, au o durata prea dere economic, in raport cu alte tipuri de
cea nominala. Solutia recomandata in ace- scurta, economia rezultata din opririle mo- surse.
ste cazuri este utilizarea unui comutator torului ar putea fi anulata sau chiar intre- Cele mai uzitate mijloace de compen-
stea- triunghi, motorul functionand, in pe- cuta de consumul suplimentar de ener- sare a puterii reactive sunt bateriile de con-
rioadele in care sarcina este apropiata de gie aferent perioadelor de pornire ale ace- densatoare. Bateriile fractionate (cu mai
cea nominala, in conexiune triunghi, iar, stuia. in vederea eliminarii acestui peri- multe trepte de putere) se adopta in si-
in eel cu sarcina redusa, in conexiune stea. col, limitatorul de mers in gol trebuie tuatiile in care variatia sarcinii reactive im-
in conexiunea stea, tensiunea aplicata prevazut cu un dispozitiv de temporiza- pune o adaptare a bateriei Ia curba de
fiecarei faze a bobinajului motorului se re astfel reglat incat sa nu actioneze Ia : sarcina, astfel incat, in regimul de sarcina
mic~oreaza cu raportul 11.../3, cuplul opriri prea scurte. . mica, consumatorul sa nu debiteze en-
maxim scazand Ia randul . ergie reactiva in sistem. Fractionarea
sau in raportul 1/3. 9.3.2. Cr8flerea factorului bateriilor mai este impusa de posibi-
Se recomanda ca functionarea in code putere folosind surse litatile tehnice de rupere a curentilor ca-
nexiune stea sa fie mentinuta numai specializate de putere reactivi pacitivi de catre intreruptoare.
atat timp cat cuplul maxim cerut este mai Bateriile fractionate sunt, de regula, au-
mic de 40% din cuplul nominal al mo- in scopul cre~terii factorului de pute- . tomatizate, avand $i posibilitati de comandii
torului, evitandu-se prin aceasta supra- re pana Ia o valoare justificata din pun-
incalzirea bobinajului. ct de vedere tehnico-economic, dupa ce
Cheltuielile de procurare ~i montare ale au fost epuizate toate posibilitatile de '
comutatoarelor stea - triunghi sunt rela- cr~tere ale acestuia prin mijoace naturale,
tiv mici. Din aceasta cauza, in astfel de : se va lua in considerare instalarea unor :
situatii, nu este necesar un calcul de efi-
cienta tehnico-economica.
Montarea limitatoarelor de mers in go/
in industria exista o serie de echiparnen-
' I
.0 u,
t
te al caror regim de functionare este calc Re
-- c
racterizat prin perioade active in care sar-
cina este apropiata de cea nominala, ur-
-- coscp
mate de perioade de mers in gol. Astfel
de situatii pot fi intalnite Ia ma~ini unel-
te, transformatoare de sudare etc.
Puterea reactiva de mers in gol a mo- Fig. 11.9.3. Princlplul irnbuniti11ril
toarelor asincrone sau a transformatoa- factorulul de putere pentru un Fig. 11.9.4. Dlagrama fazoriali
relor reprezinta cea mai mare parte din receptor monofazat. a curen1ilor din fig. 11.9.3.
puterea reactiva totala consumata.
Capitolul 9: lnstala,ii de imbuniti ,ire a factorului de putere II. lnstala,ii electrice
manualit Receptorul R6 absoarbe de Ia retea cu- se poate determina puterea reactiva

Bateriile automatizate de condensatoa- rentul 1, defazat in urma fata de tensiu- necesara ridicarii factorului de putere de
re, derivatie, de joasa tensiune sunt con- nea de Ia borne - egala cu tensiunea retelei Ia vatoarea cos qJ 1 1a valoarea cos qJ2 in
stituite dn lJ"''Mtocrele elemente principale: u, - cJaca sunt neglijate pierderile - cu ung- functie de puterea activa absorbita, mul-
• modulul de comanda care asigura cu- hiul qJ1 . Curentul prin condensatorul C este tiplicflnd valoarea acesteia cu factorul
plarea automata a treptelor bateriei Ia =
lc defazat cu 1fl2 in fata tensiunii sursei, k tg ll't- tg qJ2 .
retea; acesta cuprinde: sigurante fuzi- u,. Astfel de Ia retea este absorbit un c~ in tabelulll.9.6 sunt date valorile aces-
bile, contactoare, blocul de comanda rent I (I< 1, ) defazat cu qJ2 (l!J2 < qJ1). In tui factor k pentru diverse valori ale lui
automata $i rezistente de descarcare. urma ameliorarii, receptorul functioneaza cos qJ 1 , respectiv, cos qJ2 •
Pe pa-tea frontaJa cuprinde butoane pen- cu un factor de putere cos qJ2 >cos qJ1 • · i n cazul retelelor monofazate:
tru actionarea manuara, Iampi de sem- De exemplu: lampile f luorescente de Oc= Uf w C (9.3.2)
nalizare $i comutatorul de selectie a co- joasa tensiune au un factor de putere C= OciUf w (9.3.3)
menzii (manual - automat); cos qJ 1 :::0,55. Prin montarea unui con- ' in care:
• modulul de condensatoare compus densator in paralel, factorul de putere se · Oc- este puterea condensatorului [VAr];
din condensatoare montate pe stative amelioreaza Ia valoarea cos qJ2 = 0, 95. u, - tensiunea de faza M;
tipizate, conectate corespunzator trep- Notflnd cu indicii 1 $i 2 puterea activa C - capacitatea condensatorului [F];
telor respective. P, puterea reactiva 0, puterea aparenta w - pulsatia care este egala cu 2 1d
Cre$terea factorului de putere cu aju- S $i factorul de putere cos qJ , inainte $i (w = 3 14 pentru f =50 Hz).
torul bateriilor de condensatoare dupa ameliorare, $i neglijand pierderile de in cazul retelelor trifazate ameliorarea
Aceasta se realizeaza prin montarea, putere activa care sunt foarte mici, d in se face prin montarea condensatoarelor
in paralel cu receptorul (R8 - din fig. fig. 11.9.5 rezultaca puterea instalatiei de fie in stea (fig.l l.9.6), f ie in triunghi
11.9.3), unui condensator C. ameliorare a factorului de putere este: (fig. II. 9.7).
Curentii 1,, lc $i I sunt reprezentati i n Oc = 0 1 - 0 2 = P(tg qJ1 - tg l!J2 ) (9.3.1) Pentru conexiunea stea puterea totala
fig. 11.9.4. Analizflnd relatia 9.3. 1 se observa ca a condensatoarelor este:
Oc = U 2 w C).
. (9.3.4)
1n care:
U - este tensiunea de linie M:
c).- capacitatea pe 0 faza in conexiunea
stea [F).
C = 0(/Ufw (9.3.5)
' ),entru conexiunea triunghi:
Oc = 3l.P w c4 (9.3.6)
p in care:
Fig. 11.9.5. Dlagrama putertlor C - este capacitatea pe o faza in co-
pentru amellorarea factortlor 4 nexiune triunghi.
de putere. C" = 0(/U 2w (9.3.7)
unde:
L1 · Ob - din relatiile 9.3.5 $i 9.3.7 reprezinta
capacitatea bateriei pe una din faze.
u Din compararea relatiilor 9.3.5 $i 9.3.6
. rezulta ca. pentru furnizarea aceleia$i
Fig. 11.9.8. Baterte de condensatoare : puteri reactive, in cazul legarii conden-
L __ __ _V. _M__BL _ OC
_._ _ _ __.. · satoarelor in triunghi, valoarea capacita-
J:
V'' \
Fig. IL9.8. ~ COIIdel..co.elor
Tabelulll.9.6. Valorile factorului k
cos ({ 1 0,95
0,52
0,54
1,31
1,23
cos Cf'2
0,92
1,21
1,13
0,90 0,85
1,16
1,07
1,02
0,94
0,56 1,15 1,05 1,00 0,86
.. staa.
0,58 1,08 0,98 0,92 0,79
0,60 1,00 0,91 0,85 0,71
L1 0,62 0,94 0,84 0,78 0,65
0,64 0,87 0,77 0,72 0,58
u 0,66 0,81 0,71 0,65 0,52
0,68 0,75 0,65 0,59 0,46
0,70 0,69 0,59 0,54 0,40
0,72 0,64 0,54 0,48 0,34
0,74 0,58 0,48 0,43 0,29
0,76 0,53 0,43 0,37 0,24
0,78 0,47 0,37 0,32 0,13
0,80 0,42 0,32 0,27 0,09
0,82 0,37 0,27 0,21 0,08
0,84 0,32 0,22 0,16 0,03
c 6. 0,86 0,27 0,17 0,11 -
Fig. IL9.7.i..eglwM COIIdel.alolnior Fig. 11.9.9. Baterte de condensatoare 0,88 0,21 0,11 0,06 -
... ~ VARMATIC• 0,90 0,16 0,06 - -
II. lnstala1ii electrice Capitolul 9: lnstala1ii de imbunatii1ire a factorului de putere
tii este de trei ori mai mica dedit in ca- preferinta, cu o caracteristica lenta, cu un Schemele de montare a bateriilor de
zul legarii in stea, ceea ce constituie un curent nominal al fuzibilului eel putin joasa tensiune
avantaj economic remarcabil. Cu toate ace- egal cu 1,6 Inc• in cazul conectarii in trep- Bateriile de condensatoare de joas8. ten-
stea, in practica, pe medie tensiune, se te intermediare a bateriei !;li, eel putin egal siune, de regula, cuprind:
prefera conexiunea stea care permite cu 1,8 Inc• in cazul conectarii directe (tara • un intreruptor manual sau automat
un control al integritatii condensatoarelor. trepte). Prin Inc s-a notat curentul nominal pentru conectarea bateriei daca func-
Tn fig. 11.9.8 !;)i 11.9.9 sunt prezentate ba- al bateriei, curent calculat cu relatia tionarea ei este independenta de func-
teriile de condensatoare VARBLOC !;li VAR- 9.3.8. tion area unui receptor inductiv
MATIC. Disjunctoarele pentru protectia in- (fig. 11.9.10); in cazul in care bateria este
Tn tabelul 11.9.7 sunt date caracteristi- stalatiilor de condensatoare se aleg de destinata, in exclusivitate, pentru un anu-
cile tehnice ale bateriei de condensate- tipul cu rupere in aer. Curentul releelor ma- mit receptor, atat bateria cat !;li recep-
are VARBLOC, iar in tabelul 11.9.8, cele ximale se va regia Ia o valoare de eel mult torul vor fi conectate prin acela!;)i intre-
ale condensatoarelor VARMATIC. 1,21nc· ruptor sau contactor (fig. 11.9.11);
Montarea bateriilor de condensatoare
Ia consumator se poate face: Tabelulll.9.7. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare
- centralizat sau semicentralizat, Ia tablo- VARBLOC, Ia 50 Hz
urile generale de distributie sau Ia ta-
blourile de distributie ale grupurilor de 230 v 400 v
receptoare; a Nr 1
Ref. a a Nr. a
Ref.
- individual (local), Ia bornele receptorului; [kVAr] • trepte [kVAr] [kVAr] trepte [kVAr]
- mixt (centralizat sau semicentralizat !;li pe pe
unitate unitate
local).
Tn cazul ameliorarii factorului depute- 60 4 ---- 15
--------.----
97060 ------------
125 . 5 25 97070
re centralizat sau semicentralizat se fo- 80 4 1 20 97061 132 ! 4 33 97071
losesc baterii de condensatoare fractio- 100 : 5
------~----------
20 97062 ------- ------------ - 175 -! 7 25 __ ~ 97072
nate (cu mai multe trepte de putere) co- 120
··-
4 30- -
97063 198 6 33 97073
mutabile automat, care sunt in masura sa 150 5 30 97064 200 - 4 -
50 97074
180 6 30 . 97065 225 ! 9 25 97075
asigure un factor de putere corespunzator, - -
210 • 7 30 ___970§§ 232 i 4 58 97076

in cazul unei sarcini reactive variabile in
timp, taraa debita energie reactiva in si- 240 8 30
-- ---
97067 ---- - . - - - - - - - - - -
250 i 5 50 i 97077
stem, in regimuri de sarcini mici. 270 9 30 97068 290 ! 5 58 97078

300 [_ 6 50 [_9]07~
Tn cazul ameliorarii individuale Ia mo-
toarele asincrone, puterea bateriei de 348 -----
6 58 97080
condensatoare se stabile!;)te astfel incat 406 ! 7 58 ! 97081
sa asigure eel mult 90% din puterea de 464 8 58 97082
mers in gol a motorului. 522 9 58 97083
Calculul sectiunii conductoarelor 580 10 58 'I- 97084
Conductele pentru alimentarea bateriei
638 1 11 58 97085 !,
de condensatoare se dimensioneaza 696 : 12 58 97086

pentru un curent maxim egal cu 1,4 ori
curentul nominal al bateriei, curent ce se Tabelulll.9.8. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare
calculeaza cu relatia: VARMATIC, Ia 50 Hz.
I = Oc (9.3.8) 230 v 400 v
nC J3u a Nr. a Ref. a Nr. a Ref.
[kVAr] trepte [kVAr] [kVAr] trepte [kVAr]
in care:
pe pe
Qc- este puterea bateriei [VAr];
; unitate unitate
U - tensiunea de linie M· 10 . 4 2,5 - ·- ---- 97100
--- 1 20 4 5 97130
Elementele de protectie a bateriilor ----------------.---------- - - ·- -- --
de condensatoare
12,5 5 . 2,5_ - _j}_7101__ 25 "--- §_________ ___§_ --~ 9_7131
lnstalatiile de condensatoare pentru
15 3 5 . 97102 ·- 30
----- ' 3 10 - ~]'~2-
20 -- 4 ; 5 --~--97103 40 4 10 97133
imbunatatirea factorului de putere trebu-
25 - - · - 5 5 97104 45 I 3 15 97134
ie protejate impotriva supracurentilor prin ---- ---- --- -~
30 4 _]'_,_§___ ___ 97105- 50 ! 5 - 10 - 97135

sigurante fuzibile, sigurante fuzibile !;li ~- - --
contactoare cu relee termice sau disjunc-

3],? ti - 7,5 97106 60 ' 4 15 97136
40 4 ' 10 97107 80 I 4 -- 20 97137
toare, dupa caz. 50 - 5 ---,-16 97108- 100 I 5 20 97138
Fac exceptie bateriile de condensatoa- ------ -- - - - - - - 1 - - . - - - - - - - - - - - - - - - -
60 6 10 97109 120 6 -. 20 97139
re legate direct Ia bornele receptoarelor -~----- 5 -- -,--15--- ---97110--
1
-,
160 ' 4 40
--- --
97140
!;li conectate Ia retea simultan cu acestea, -- 1- --- --
care nu necesita dispozitive de protec- --~-----6___ L_ 15 97111 175 7 --' 25 97141- - -
tie speciale in afara celor care asigura pro- 19Q _____5_ _ _gg ___ -- j}lJJ2 -1
200 5 40 97142
120 6 I 20_ __!:!?1_13 240 6 40 97143
tectia receptoarelor respective (motoare,
125 5 i 25 97114 280 7 -- 40 97144
Iampi fluorescente etc.). -
__1§9 _- ~~~ _!)--:_~-=---~~~§ --~~ 971-f§ . 320 8 40 97145

Caracteristicile dispozitivelor de protec-
175 - 7 25 97116 360 9 40 97146
tie Ia supracurenti se aleg avandu-se in - - - -- --- - - -
vedere amsamblul receptor- condensator. 200 8 _J - _g_t;_ - - --~"7'117 400 10 40 97147

225 9 25 97118
Sigurantele fuzibile pentru protectia
250 10 25 97119
instalatiilor de condensatoare se aleg, de
Capitolul 9: lnstala!ii de imbunatii!ire a factorului de putere II. lnstala!ii electrice
• sigurante fuzibile in cazul in care bate- in fig. 11.9.12 este prezentata o baterie siune, se intrebuinteaza rezistente de
ria nu este protejata de un intrerupa- de condensatoare cu 3 trepte conectata descarcare, legate in paralel cu con-
tor automat; 1
pe barele unui tablou de forta TF. Conec- densatoarele.
• ampermetre pe fiecare faza, legate di- 1
tarea celor trei trepte este comandata prin Valoarea rezistentei de descarcare
rect sau pe secundarul unor transfer- intermediul unui bloc de comanc:Ja automat este data de relatia:
matoare de masura. BCA. La bornele acestui bloc de comanc:Ja t
f=---- [Q)
sunt conectate un semnal de curent, (9.3.9)
preluat de Ia transformatorul de masura Cin Umax
~~---------- L1 de curent TC montat pe faza L 1 a alimen- uad
--~--.------- L2 tarii tabloului TF, precum ~i tensiunile fa- in care:
---lf----1--.-- L3 zelor L2 ~i l3 de pe barele tabloului. r - este rezistenta de descarcare pe fa-
Circuitele electronice din interiorul blo- za [W];
cului de comanda prelucreaza semna- t- timpul de descarcare [s];
lele de tensiune ~i de curent, iar Ia ie~i C - capacitatea bateriei pe faza [F);
rea blocului de comanc:Ja va apare un sem- uad - tensiunea de atingere admisibila M;
' nal de tensiune proportional cu curentul Umax- tensiunea maxima Ia bornele re-
F4 reactiv in punctul de racord. zistentei M;
in functie de necesarul de putere reac- Rezistentele de descarcare trebuie sa
tiva se vor conecta treptele bateriei de con- · satisfaca doua conditii:
' densatoare prin aqionarea disjunctoarelor. • dupa trecerea timpului de descarcare
Daca treptele bateriei vor fi inegale, de t, tensiunea Ia bornele condensatoru-
1 exemplu, in raportul 1:2:3, bateria va lui sa fie sub limite maxime admise, de
1
asigura 6 paliere de energie reactiva, asi- regula, 42 V;
gurand in acest fel o corelare foarte bu- • pierderile in rezistentele de descarca-
na intre necesarul de energie reactiva so- re, pentru o tensiune egala cu tensiu-
licitat de receptoarele racordate Ia tabloul nea nominala a bateriei, nu trebuie sa
de forta respectiv ~i energia reactiva depa~easca 1 WlkVAr, intrucat rezis-
debitata de baterie. tentele de descarcare pot fi conecta-
in practica se utilizeaza baterii de con- te permanent Ia retea in timpul functio-
densatoare cu 3 ... 6 trepte. narii condensatoarelor. Acest lucru
Fig. 11.9.11. Legarea batertel de Descarcarea condensatoarelor poate fi evitat daca pe circuitul rezis-
condensatoare Ia bomele unul Dupa deconectarea condensatorului tentelor se prevede un intreruptor ma-
receptor: de Ia retea, acesta ramane incarcat cu o nual (fig. 11.9.10) sau un contactor ac-
F1 ... F3 - sigurante de protectie Ia ' cantitate de energie electrica, iar tensi- tionat automat Ia punerea ~i scoaterea
scurt circuit; K - contactor; F4 - relee ' unea Ia bornele lui este egala cu tensi- din functiune a bateriei.
termice; A - ampermetre. unea retelei in momentul intreruperii cir- in instalatiile de curent alternativ trifa-
...------------------, I cuitului. Circuitul ramanand deschis, se zat, rezistentele de descarcare pot fi
L1 --~----------- produce, in timp, o autodescarcare a con- conectate fie in triunghi (fig. 11.9.13), fie
L2 --~---.------ densatorului care dureaza cu atat mai mult in stea (fig. 11.9.10), independent de
L3 --~---+--~~- cu cat dielectricul este de calitate mai buna. schemele de legatura ale condensatoa-
in conditiile dielectricilor moderni, aceasta relor din baterie.
descarcare poate dura ore intregi. in ceea ce prive~te siguranta in explo-
Acest lucru poate constitui un pericol atare a circuitului de descarcare, co-
pentru personalul de exploatare. Din nectarea in triunghi a rezistentelor este
aceasta cauza, normativele in vigoare im-
pun ca fiecare baterie sa fie prevazuta cu
dispozitive de descarcare astfel alese incat
dupa eel mult un minut de Ia deconec- TC E - - - - - - - - I
tarea bateriei, tensiunea Ia bornele ei sa
scada sub 42 V.
Fac exceptie ~i nu se prevad cu dis- 1
pozitive speciale de descarcare, conden-

' satoarele legate direct Ia bornele recep- ,
toarelor (fig. 11.9.11).
Se mentioneaza ca, daca un conden-
sator este reconectat inainte de a fi
complet descarcat, curentul va depinde
atat de tensiunea retelei cat ~ de tensiunea
Flg.ll.9.12. Legarea unel baterti de
Ia bornele condensatorului, putand depa~i
condensatoare cu trel trepte Ia
valoarea curentului de conectare al con-
barele unul tablou de forti:
densatorului descarcat.
Fig. 11.9.10. Legarea bateriei de TF - barele tabloului de forta; TC -
De aceea, pentru realizarea sigurantei
condensatoare Ia ~: transporter de curent; BCA - blocul
in exploatare ~i pentru a reduce ~ocuri
K 1 - contactor pentru conectarea ba- de comanda automata; 1 - baterii tri-
le de curent Ia conectare, trebuie sa se
teriei; S2 - intreruptor manual pentru fazate legate in triunghi; 2 - disjunc-
asigure o descarcare rapida a conden-
conectarea rezistentelor de descarcatoare (pentru actionare ~i protectie);
satoarelor, imediat dupa intreruperea
re; r - rezistente de descarcare legate 3 - comanda disjunctorului; 4 - recep-
circuitului.
in stea. toarele tabloului.
in acest scop, in instalatiile de joasa ten-
II. lnstalafii electrice Capitolul 9: lnstalatii de imbunatatire a factorului de putere
preferabila, deoarece Ia intreruperea un- tranzitorii Ia conectarea, deconectarea l?i de curent care actioneaza declan~ea
eia din rezistente, triunghiul ramane des- descarcarea automata a bateriilor. elernentului de comutare. Releele sunt ali-
chis, iar posibilitatea de descarcare se Conectarea bateriei produce un l?OC de mentate de transformatoarele de cu-
pastreaza pentru toate condensatoarele curent a carui valoare nu va trebui sa derent din celula de condensatoare. Treapta
bateriei, singura diferenta fiind ca, in pal?easca valoarea curentului de l?OC al I -a va actiona Ia scurtcircuit pe baterie
cazul triunghiului deschis, pe unul din cir- intrerupatorului sau contactorului folosit avand 0 temporizare de 0,2 ... 0,5 s.
cuitele de descarcare sunt inseriate doua ca aparat de comutare l?i un l?OC de Treapta 11-a va actiona Ia suprasarcina
rezistente, in loc de una singura, timpul tensiune care nu trebuie sa depal?easca avand 0 temporizare de 1... 5 s;
de descarcare marindu-se corespunzator. 3% din tensiunea nominala a retelei. • protectie maximala de tensiune care pro-
Bateriile de condensatoare care se Conectarea unei baterii se va executa nu- tejeaza bateria de condensatoare im-
racordeaza pe statiile de medie tensiu- mai daca aceasta este complet descarcata, potriva crel?terilor de tensiune peste li-
ne (6-1 0 kV) vor fi cu comanda ma- pentru ca, in caz contrar, pot apare su- mita de 10% admisa de baterie. Tem-
nuala sau automata, cu una sau mai pratensiuni l?i supracurenti de valori mari porizarea protectiei se stabilel?te intre
multe trepte de putere. care pot conduce Ia deteriorarea instalatiei 1 l?i 5 s.
Schemele de conexiuni pentru bateri- l?i Ia perturbatii in sistemul energetic. • protectie de minima tensiune care ac-
ile de condensatoare trifazate sunt de me- Fenomenul de deconectare a bateriilor tioneaza in cazul scaderii tensiunii pe
die tensiune l?i se realizeaza, de regula, de condensatoare este dependent de ca- bara Ia care este racordata bateria, de
in dubla stea cu neutrele izolate fata de racteristicile aparatajului de conectare (int- regula, Ia pauzele de tensiune provo-
pamant (fig. 11.9.14). reruptor, contactor disjunctor), respectiv, cate de AAR (anclanl?area automata a
Pe legatura dintre conductele de neu- de curentul maxim capacitiv, care poa- rezervei), in scopul evitarii unor supra-
tru se monteaza un transformator de te fi rupt de acesta. tensiuni periculoase ce pot apare Ia an-
curent cu care se realizeaza o protectie Regimul de descarcare a bateriei este , cla~ea intrerupatorului sursei, bateria
diferentiala de curent, eficienta in cazul impus de considerentele prezentate mai nefiind descarcata. Temporizarea se va
defectelor interne in condensatoare. sus, precum l?i in scopul asigurarii lucrarilcr regia cu o treapta de timp inferioara tim-
Celulele de medie tensiune prin inter- de revizii l?i reparatii in conditii depline de pului de actionare al AAR-ului.
mediul carora se conecteaza bateriile securitate a muncii.
de condensatoare pot fi echipate cu Bateriile de condensare de medie ten- 9.4. Calculul de eficien~
disjunctoare sau contactoare. siune sunt prevazute cu o instalatie fixa de tehnico-economici
Prezenta bateriilor de condensatoare descarcare, avand rolul ca dupa de-
in retelele electrice determina fenomene conectare sa asigure reducerea tensiunii In conformitate cu actualele regle-
sub 50 V intr-un timp maxim de 5 min. mentari, consumatorii industriali trebuie
Descfra:rea se face automat prin i~le sa absoarba energia de Ia sistem Ia un
L1 --~---------- a doua transformatoare de tensiuni bifa- factor de putere neutral de 0,92. Energia
L2--~--~----- zate, conectate in triunghi deschis l?i ra- reactiva consumata suplimentar de Ia un
L3--~--~---Q-- cordate, nemijlocit, Ia bornele bateriei de factor de putere mai mic de 0,92 se
1
condensatoare tara aparate de conecta- platel?te Ia un pret variabil, in functie de

re sau protectie (fig. 11.9.14, TT1, TT2). I tensiunea Ia care se realizeaza consumul.
lnstalatii de protectie prin relee ! In vederea realizarii factorului de putere

Bateriile de condensatoare de medie I neutral, consumatorii vcr lua, in primul rand,
tensiune vor fi prevazute cu urmatoare- masuri de crel?tere a factorului de putere
le tipuri de protectie prin relee: I pe cale naturala l?i, dupa epuizarea ace-
• protectie maxima de curent realizata in stor masuri, de crel?tere a factorului de
doua trepte de reglare cu relee maximale ' putere, pe cale artificiala.
,------------------, lnstalarea de mijloace suplimentare
de ameliorare va fi eficace daca cheltu-
TT1 ielile aferente instalarii l?i exploatarii aces-
tcra vor fi mai mici decat efectul economic
TT2
obtinut:
Cw + Co+ Cu + Cc <!: CK (9.3.10)
unde:
Cw - este efectul economic obtinut prin
reducerea pierderilor de energie
1 1 1 act iva;
C0 - efectul economic obtinut prin re-
ducerea pierderii aferente puterii
reactive;
TC Cu - efectul economic obtinut prin ridi-
carea nivelul de tensiune;
Fig. 11.9.14. Schema de Iegare a Cc- efectul economic obtinut prin crel?-
baterlllor de condensatoare pe terea capacitatii de transport;
Fig. 11.9.13. Legarea rezlstenJelor
medie tensiune, in dubli stea cu CK - cheltuieli pentru instalarea l?i explo-
de desclrcare In triunghi:
punctele ,neutru" lzolate ~ de atarea instalatiilor de ameliorare
F1. .. F3 - sigurante fuzibile pentru pro-
pimint: l?i reglaj.
tectie Ia scurtcircuit; F4 - releu termic
pentru protectie Ia suprasarcina; TT1 l?i TT2 - transportoare de putere;
K 1 - contactor pentru actionarea ba- BC1 l?i BC2 - baterii de condensatoa-
teriei; K2 - contactor pentru actionare pe medie tensiune; TC - transfor-
rea rezistentelor de descarcare. mator de curent.
'
Capitolul 1o
lnstalatii
'
de semnalizare
pentru transmiterea inlormatiilor
'
Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare II. lnstala1ii electrice
de semnalizare $i stingere a incen- 10.1.2. Metode 'i tehnologii

10.1. lnstalatii pentru diului; ponderea instalatiilor de stin- pentru detec1:ia incendiului
det~a, semnalizarea gere este mult mai mare datorita ris-
'i stingerea incendiului curilor mari de incendiu in sectiile in
care se utilizeaza materiale inflama- 10.1.2.1 Detectoare de fum
10.1.1. Probleme generale bile, instalatii electrice de forta, insta- Fumul este constituit din totalitatea
latii termo-mecanice etc; instalatiile particulelor aeriene, vizibile sau invizi-
lncendiul este un fenomen complex de semnalizare sunt, de asemenea, bile, rezultate in urma combustiei. De-
cu caracter aleatoriu $i evolutie necon- frecvent intalnite in zone in care ris- tectoarele de fum sunt proiectate sa
trolata. Prin formele sale violente de curile de incendiu sunt mult mai mici sesizeze prezenta acestor particule.
manifestare, reprezinta un pericol per- sau timpul de desfa$urare a acestuia, Astazi sunt utilizate doua principii de
manent pentru om. Oriunde ar izbucni, mai mare; sesizare a fumului: ionizarea $i efectul
incendiul provoaca panica, distruge li- • depozitele $i statiile de distributie fotoelectric.
ni$tea, armonia, confortul material $i pentru carburanti, zone cu atmosfera
psihologic al celor confruntati cu acest cu pericol de explozie etc; pentru Detectoarele de fum cu camerA de
sinistru. Tn cazuri grave, incendiul pro- aceste domenii, cu rise mare de in- ionizare
duce pierderi de vieti omene$ti, impor- cendiu, se utilizeaza instalatii de stin- Un detector de fum, cu camera de
tante pagube materiale $i, prin conse- gere; acolo unde desfa$urarea incen- ionizare, clasic este constituit din doua
cintele sale, poate genera efecte care diului poate fi atat de rapida incat nici plcki conducatoare de electricitate, co-
greu pot fi imaginate. stingerea automata nu limiteaza sufi- nectate Ia o sursa de tensiune continua
cient urmarile unui incendiu se va uti- $i o sursa radioactiva (de obicei Ame-
Domeniile de aplicalie ale instalaliilor liza o instalatie de monitorizare a ga- riciu 241) care ionizeaza aerul dintre
pentru deteclia, semnalizarea $i stinge- zelor $i substantelor $i de semnaliza- placi. Sursa radioactiva creaza un mic
rea incendiilor re a aparitiei amestecurilor explozive. curent de ionizare care poate fi ma-
lnstalatiile automate se diferentiaza, surat de un circuit electronic conectat
in general, dupa principala utilitate ; Reglementiri legale in vigoare Ia cele doua placi.
(semnalizare sau stingere). Aceste prin- i Tntreaga activitate in domeniul pro- Particulele emise in urma unei com-
cipale functiuni ale unei instalatii auto- iectarii, realizarii, instalarii, punerii in bustii sunt mult mai mari decat mole-
mate se regasesc atat separat, cat $i functiune, exploatarii $i intretinerii unei culele de aer ionizate. Pe masura ce
impreuna. astfel de instalatii se poate face numai particulele de fum patrund in camera
Principalele domenii de aplicatie sunt: de firme avizate, de institutii desemna- de ionizare, moleculele de aer, ionizate
• locuintele, cladirile cu birouri, intre- te, prin persoane avizate $i cu echipa- se combina cu ele. Tn acest mod
prinderile in care riscurile de incendiu mente agrementate. particulele de fum devin centre de
sunt reduse, tinand mai mult de ali- Tn tara noastra, dintre normativele recombinare, iar numarul total de
mentarea cu energie electrica, termi- care reglementeaza aceste probleme, particule ionizate din camera se re-
ca sau gaze; in acest domeniu predo- se remarca urmatoarele: duce. Cand curentul se reduce cu o
mina instalatiile de semnalizare, insta- • Normele generale de protectie impo- anumita valoare predeterminata se de-
latiile de stingere automata utilizan- ' triva incendiilor Ia proiectarea $i rea- clan$eaza o semnalizare de alarma.
du-se numai ca o masura suplimen- lizarea constructiilor $i instalatiilor; Schimbarile de umiditate $i presiune
tara de protectie, acolo unde sunt • Normele tehnice de proiectare atmosferica pot afecta curentul din ca-
depozitate valori mari (tezaure de i privind protectia Ia actiunea focului i mera de ionizare $i astfel pot crea un
banca, depozite de muzeu etc.) sau p 118; efect similar cu patrunderea particule-
in zonele cu echipament de calcul cu • Normele de prevenire $i stingere a lor de fum in camera de masura.
importanta strategica; incendiilor in unitatile din ramurile in- Pentru compensarea efectelor umidita-
• intreprinderile industriale care, prin dustriei electronice, electrotehnice $i tii $i presiunii s-a construit detectorul
diversitatea lor, reprezinta un camp mecanicii fine $i de dotare cu ma$ini, cu camera de ionizare dubla care este
foarte vast de aplicare a instalatiilor instalatii, utilaje, aparatura, echipa- frecvent utilizat in zilele noastre
mente de protectie $i substante chi- (fig. 11.10.1).
2 3
mice pentru prevenirea $i stingerea Un detector de fum cu camera dubla
incendiilor, aprobate cu Ordinul nr. de ionizare utilizeaza o camera care
12 I 92 - O.D.I.E.M.F.; este deschisa catre mediul inconjurator
• Normativul pentru proiectarea, exe- (camera de masura) $i o a doua came-
cutarea $i exploatarea instalatiilor ra inchisa fata de mediul inconjurator,
fixe de stins incendiul cu CO:c--1049; dar afectata de umiditate $i presiune
• Hotararea Guvernului nr. 51/92, com- (camera de referinta). Camera de refe-
pletata prin Hotararea Guvernului nr. rinta este separata de mediul prin pe-
71/96, privind unele masuri pentru reti in care sunt practicate orificii de
imbunatatirea activitatii de prevenire diametru foarte mic care nu permit pa-
$i stingere a incendiilor; trunderea particulelor de fum. Circuitul
• Normele generale de prevenire $i stin- electronic monitorizeaza curentii de io-
gere a incendiilor, Legea 307/2006. nizare din ambele camere $i le compa-
Fig. 11.10.1. Structure unui detector Alte normative, legiferate in statele ra valorile. Daca umiditatea sau presi-
de fum cu cameri dubli de CEE sunt in curs de omologare $i in unea se schimba, ambele camere sunt
ionizare: tara noastra. Norma cea mai impor- afectate in mod egal $i nu apar diferen-
1- grila de protectie; 2 - sursa tanta din punctul de vedere al dimen- te intre curentii lor de ionizare.
radioactiva; 3 - directie de radiatie; sionarii instalatiilor pentru detectia $i Daca in camera de ionizare de
4 - carcasa; 5 - electrod ; 6 - ecran; semnalizarea incendiului este standar- masura patrund particule de fum.
7 - pin de conectare. dul SREN-54-1 Ia SREN 54-22. curentul de ionizare a acesteia se
II. lnstalalii electrice Capitolul10: lnstalalii de semnalizare
reduce, in timp ce curentul de ionizare ajunge, in acest mod, Ia receptor pro- tectorului.
din camera de referinta ramane nes- vocand generarea unei semnalizari de intr-un detector de fum optic, patrun-
chimbat. Diferenta valorilor celor doi alarm a. derea insectelor, a murdariei, a prafului
curenti este detectata de circuitul elec- din aer, a particulelor desprinse de pe
tronic care emite o semnalizare de Detectoare speciale peretii uscati pot reflecta lumina emisa
alarma. Detectoarele de fum prezentate se mai de dioda electroluminiscenta l?i pot pro-
numesc l?i detectoare punctuale datorita duce astfel alarme false.
Detectoarele de fum optice prin ob- faptului cii necesita o amplasare de Perturbatiile electrice tranzitorii sau
turare asemenea maniera incat fumul emis in energia radiata de alte aparate electrice
Sunt constituite dintr-o sursa de lu- caz de incendiu sa treacii prin ele. pot afecta circuitele electronice ale am-
mina l?i un receptor fotosensibil (de Cum in unele situatii nu este posibila belor tipuri de detectoare l?i pot fi in-
exemplu, o fotodioda). intr-a atmosfera amplasarea detectoarelor de fum pe terpretate de acestea ca sesizari de fum
normala (care nu contine particule de traseul probabil al fumului emis in caz generandu-se semnaliziiri de alarma.
combustie) receptorul primel?te o cande incendiu, s-a dezvoltat o serie de Trebuie precizat ca valorile sensibili-
titate constanta de lumina emisa de constructii auxiliare care sa orienteze tatii admise pentru detectoarele de fum
sursa. Aparitia particulelor de fum duce fumul pe drumul dorit. sunt standardizate l?i verificate, pentru
Ia obturarea partiala sau totala a fasci- De exemplu, pentru monitorizarea fiecare producator l?i tip de dispozitiv,
colului de lumina stabilit intre sursa l?i aerului vehiculat prin tubulatura instala- de catre institutii specializate (VdS in
receptor, producand reducerea curen- tiei de climatizare se utilizeaza un dis- Germania, Underwriters Laboratories in
tului electric generat de receptor. Mo- pozitiv special care realizeaza o cale Statele Unite etc.).
dificarea curentului receptorului este de circulatie (derivatie) pentru acesta, Pentru reducerea alarmelor false, in
detectata de un circuit electronic l?i, trecandu-1 astfel prin dreptul unui de- conditiile asigurarii unei sensibilitati co-
daca acesta a depal?it o anumita va- tector de fum (fig. 11.10.6). Aparitia de respunzatoare, se folosesc metode de
loare, este generata o semnalizare de fum in aerul ventilat duce Ia generarea prelucrare electronica a semnalelor.
alarma. unui semnal de alarma. Astfel firma Eft-Eft (Germania) utilizea-
in mod curent acest tip de detectoa- za doua metode de reducere a alarme-
re este utilizat pentru extinderea zonei Metode de reducere a alarmelor fal- lor false, denumite SDN (Storungsmel-
supravegheate l?i in cladiri cu inaltime se Ia detectoarele de fum dung - Diagnose - Nachfuhrung) l?i
foarte mare (biserici, holuri interioare Detectoarele de fum trebuie sa gene- MSR (Mehrkriterien-Auswertung - Sig-
cu inaltime mare). raze o semnalizare de alarma atunci nalanalyse - Rastererkennung).
cand sesizeaza prezenta particulelor Metoda SON realizeaza urmatoarele
Detectoare de fum optice prin difuzie de combustie, dar, pe de alta parte, prelucrari de semnal:
Cele mai utilizate detectoare de fum trebuie sa minimizeze impactul semna- • evaluarea automata a erorilor pentru
optice sunt cele care se bazeaza pe di- lelor nedorite ce apar dintr-o varietate semnalele care nu ating pragul de
fuzia luminii (fig. 11.10.2). de cauze. decizie l?i corectarea nivelului de de-
0 dioda electroluminiscenta (LED) Exista o serie de factori care afec- cizie in functie de aceasta (fig.
emite o radiatie luminoasa (in spectrul teaza detectoarele de fum cu camera 11.10.3); atingerea unor praguri prede-
infrarol?u) in camera de masura a de- de ionizare: praful, umiditatea excesi- terminate duce Ia semnalizarea imi-
tectorului. in aceasta camera este va, curentii de aer importanti l?i insec- nentei defectari a detectorului (o
amenajat un labirint in care este inte- tele mici pot fi interpretate in mod gre- semnalizare de preavertizare l?i, res-
grat un receptor de lumina (de exem- l?it ca particule de combustie. Cu cat pectiv, o semnalizare de avertizare);
plu, o fotodioda), care insa nu recepti- detectorul este mai sensibil cu atat el • declanl?area, Ia comanda transmisa
oneaza radiatia emisa de LED. va fi mai afectat de acel?ti factori l?i va de centrala de semnalizare, a unei
Cand particulele de fum patrund in genera alarme false. Praful l?i murdaria autodiagnosticari care, pe de o
zona camerei de masura inundata de se pot acumula pe sursa de radiatie parte, verifica circuitul electronic l?i
radiatia luminoasa a diodei electrolumi- provocand scaderea sensibilizarii de- functiile logice ale procesului de
niscente, lumina este reflectata de
acestea. 0 parte a radiatiei luminoase
7
6
Pra A+
~~Pr~a~B~+---3--------------------~~_.~..--~------------- -- ......-- 5
3
2
2
Um
Fig. 11.10.2. Structura unul detector

de fum fotoelecbic:
1 - fotodioda; 2 - dioda emitatoare; Fig.ll.10.3. Corectarea nivelului de declzie Ia detectoarele SON:
1 - valoare de baza; 2 - valoare de decizie; 3 - diagnoza; 4 - avertizare;
3 - lentila biconvexa; 4 - filtru;
5 - adaptare; 6 - intretinere preventiva; 7 - eroare; 8 - valoare masurata.
5 - receptor; 6 - emitator; 7 - labirint.
Capitolul10: lnstalatii de semnalizare II. lnstalatii electrice
semnal, iar, pe de alta parte, semna- Prin aceasta metoda pot fi preluate de 3 mm diametru.
lizeaza daca corectia nivelului de de- mostre de aer de Ia diferite niveluri de Datorita faptului ca prin aceasta me-
cizie a ajuns Ia valorile predetermina- lnaltime, eliminandu-se astfel inconve- toda incendiul poate fi detectat cu mult
te indicfmd murdarirea sau lmbatra- nientul stratificarii fumului prin care lnainte de a lncepe, detectia ultrarapida
nirea detectorului; concentratia de particule de combustie a fumului prin absorbtie este recoman-
• adaptarea succesiva Ia conditiile am- difera in functie de lnaltime, temperatu- data, In special, In obiectivele care con-
bientale. ra sau umiditate. tin valori materiale deosebite sau In
Metoda MSR realizeaza urmatoarele Un alt avantaj, In special, In obiecti- care lntreruperea activitatii, ca urmare a
prelucrari de semnal: vele de mari dimensiuni, este acela ca unui lnceput de incendiu, poate fi foar-
• utilizarea In tandem a unui detector efortul de mentenanta este redus prin te daunatoare sau foarte costisitoare
de fum (optic sau cu camera de io- aceea ca mai multe puncte de preluare (de exemplu, Intr-a ,camera curata").
nizare) impreuna cu un detector ter- a e$antioanelor de aer sunt conectate Camerele cu echipament de calcul
modiferential sau termomaximal, nu- Ia un singur detector de fum. sau de telecomunicatii dotate cu echi-
mit $i detector multicriteriu, un ase- Capacitatea de a prelua mostre de pamente de climatizare artificiala a ae-
menea tip de detector asigura detec- aer de Ia distanta permite disimularea rului sunt adesea protejate cu dispoziti-
tarea incendiului $i In cazurile In care instalatiei, prin mascarea retelei de ve de detectie a fumului, prin absorbti-
incendiul se manifesta prin fenomene tevi, din motive estetice (de exemplu, e, instalate astfel lncat sa preia mostre
atipice (de exemplu, un incendiu cu In cladiri cu arhitectura deosebita) sau de aer din interiorul echipamentelor sau
flacara lntr-un mediu In care, In mod functionale (de exemplu, lntr-o camera din conductele principale de ventilare.
normal, emisia de fum este manifes- izolata acustic). Pentru preluarea Metoda mentionata permite suprave-
tarea tipica); mostrelor de aer sunt suficiente orificii gherea unor suprafete mari cu un singur
• corectarea nivelului de decizie se fa-
ce prin reducerea sa In trepte, din [%]
momentul In care semnalul de masu- 150
ra a atins un prag de prealarma
(fig. 11.10.4). Reducerea In trepte este Prag de decizie
Ia detectorii MSR
astfel reglata, lncat detectorul prezin- 125
ta o sensibilitate marita Ia o cre$tere
lenta a continutului de fum $i o sen-
sibilitate mic$orata Ia o cre$tere rapi- 100
da a acestuia In acest mod, o mare
Prag de decizie
parte din fenomene este ignorata. In standard
functie de analiza in laborator a ma- 75
nifestarii incendiului In diverse condi-
tii, se pot programa parametrii de
corectie a nivelului de decizie, obti- 50
nandu-se astfel detectoare perfect
adaptate situatiei 'de facto' din teren Cre~?tererapida
(fig. 11.10.5). 25 a concentratiei
de fum
10.1.22 Defectla ullrarapldj a
fumulul; datactoara specifics 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t[s)
Tehnici de detectie ultrarapida a fu- Fig. 11.10.4. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR Ia un puseu
mului prin absorbtie scurt de fum.
Un dispozitiv de detectie a fumului
[%]
prin absorbtie este alcatuit dintr-o car-
casa care contine un detector de fum, 150
un dispozitiv de absorbtie $i cateva ie- Prag de decizie
$iri de comanda. Ia detectorii MSR
in locul amplasarii unui detector de 125
fum astfel lncat, In caz de incendiu, ae-
rul sa treaca prin el, dispozitivul de ab-
sorbtie realizeaza presiunea negativa 100
necesara pentru a asigura o circulatie Prag de decizie
permanenta de aer printr-o retea de standard
tevi distribuite pe toata suprafata su- 75
pravegheata. in tevile retelei sunt prac-
ticate orificii pentru absorbtia aerului. Cre~?tere lenta
50 a concentratiei
Principalul avantaj al acestei metode de fum Concentratia fumului atinge
este acela ca detecteaza fumul Ia mo- pragul de prealarma
mentul incipient al unui incendiu. 25 Detectorul i~?i mare~?te sensibilitatea
Un alt avantaj este reprezentat de
capacitatea unei astfel de instalatii de
a supraveghea suprafete mari, fie prin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t[s]
asigurarea unei ventilatii fortate cores-
Fig.ll.10.5. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR Ia variatia lentl
punzatoare, fie printr-o retea extinsa
afumulul.
de tevi de absorbtie.
II. lnstala1ii electrice Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare
dispozitiv. Delimitarea suprafetei de su- Detectoarele bazate pe ionizare cendiu, se manifesta ulterior aparitiei
praveghere este conditionata de timpul functioneaza asemanator cu detectoa- fumului. Exista insa tipuri de incendii
maxim admis pentru transportul aerului rele de fum cu camera de ionizare, (de exemplu, arderea benzinei) care se
de Ia oricare punct de preluare catre punctuale, echipate insa cu o sursa ra- manifesta cu putin fum $i cu o cre$tere
detector. Reglementarile BFPSA (British dioactiva de intensitate mai mare in ve- rapida a temperaturii. De aceea detec-
Fire Protection Systems Association) li- derea incarcarii particulelor cu o sar- toarele de temperatura sunt frecvent
miteaza acest timp Ia 120 secunde. cina electrica sporita, astfel incat un intalnite in instalatiile de semnalizare a
numar mai mic de particule sa poata incendiului.
Detectoarele folosite in dispozitivele asigura atingerea pragului de detectie.
de cletec~ie a fumului prin absorb~ie Detectoarele termodiferen~iale
Principiul de functionare al acestei Detectoarele cu camerA cu cea~ au Sunt dispozitive automate care ras-
metode impune utilizarea unor detec- o atmosfera bogata in vapori de apa in pund Ia o anumita viteza de cre$tere a
toare de fum ultrasensibile. Detectoa- care particulele de combustie sunt in- temperaturii. Elementul de detectie
rele de fum punctuale prezentate ante- conjurate de mici picaturi de apa care este consituit de un rezistor cu variatie
rior ar necesita un flux de aer foarte condenseaza. Ele devin astfel U$Or vi- negativa cu temperatura. Aceste com-
mare, pentru a asigura o semnalizare zibile $i sunt detectate printr-un sistem ponente sunt imbatranite artificial, in
corecta intr-un dispozitiv de detectie a optic de masura. prealabil, asigurand astfel un raspuns
fumului prin absorbtie. uniform pe parcursul mai multor ani.
Exista mai multe metode de detectie Semnalizarea incendiului cu detec- Masurarea este realizata de un am-
utilizate pentru a se asigura sensibilita- toare de fum prin absorbtie poate fi plificator cu tranzistori cu efect de
tea sporita necesara: difuzie in lumina unizonala, multizonala sau multipunctu- camp, iar generarea semnalului de a-
intensa, numaratoarea particulelor cu ala. Un dispozitiv unizonal ofera o sin- larma, de un etaj bistabil.
laser, ionizare $i tehnologia camerei cu gura semnalizare pentru toata zona su- in practica, se utilizeaza 3 clase de
ceata. pravegheata, un dispozitiv multizonal detectoare termodiferentiale, corespun-
asigura semnalizari diferite pentru mai zator unor viteze de cre$tere a tempe-
Detectorul cu difuzie in luminA inten- multe domenii ale zonei supravegheate raturii de 4, 8 $i, respectiv, 18°C/min.
sA functioneaza similar cu un detector iar un dispozitiv multipunct identifica Detectoare termomaximale
de fum optic punctual. 0 sursa emite unul dintre punctele supravegheate. Alcatuit Ia tel ca detectorul termodi-
lumina intr-un volum de masura. Un to- Alegerea tipului de dispozitiv se face ferential, detectorul termomaximal ras-
to-detector este astfel amplasat, in ra- in functie de marimea zonei suprave- punde Ia atingerea unui prag de tem-
port cu sursa, incat, in conditii de aer gheate, de domeniile delimitate in peratura. in practica se utilizeaza 4 cla-
curat, nu receptioneaza lumina. Pre- aceasta zona, de timpul de raspuns se de detectoare termomaximale, co-
zenta fumului provoaca difuzia luminii cerut $i de unele considerente de echi- respunzator temperaturilor de 58; 65;
incidente care este partial receptionata pament. De exemplu, un detector mul- 71 $i 81°C.
de toto-detector. tizonal supravegheaza acea$i zona ca
Capacitatea de a detecta fumul Ia ni- $i un detector unizonal, utilizand acela$i 10.1.2.4 Detectoare de tlaclnJ
veluri de densitate mult mai mici este tip de tevi (de obicei, tevi cu diametrul 0 alta forma de manifestare a unui
obtinuta prin mai multe metode. Una cuprins intre 15 $i 21 mm). Un dis- incendiu o reprezinta radiatia electro-
dintre primele tehnici folosite a fost uti- pozitiv multipunct supravegheaza ca- magnetica, in spectrul dintre infraro$U
lizarea unei surse de lumina cu xenon, teva puncte de masura, utilizand tevi $i ultraviolet. Manifestarea acestui feno-
de mare intensitate, care inunda volu- de absorbtie cu diametrul redus men, in spectrul vizibil, este flacara. in
mul de masura, eliminand orice efect (6 ... 8 mm). consecintfl, o metoda de detectie a in-
provocat de zgomotul indus de lumina Detectoarele de fum prin absorbtie cendiului este masurarea nivelului de
ambienta. detecteaza un prag de prealarma, intr-
Tehnicile mai frecvente folosesc pen- un mod continuu de masura dupa care
tru acela$i scop surse laser. intra intr-a secventa de identificare a
Alte surse de alarmare pot fi elimina- zonei sau punctului care a generat
7
te prin utilizarea mai multor senzori alarma.
care sa permita diferentierea particule- Detectoarele de fum prin absorbtie sunt
lor (dupa culoare, marime, forma etc.). livrate in diferite variante de echipare:
Utilizarea de algoritmi de analiza a - cu control local sau de Ia distanta;
semnalului detectat reprezinta o alta - cu sau tara interfata adresabila pen- 2
modalitate de a cre$te sensibilitatea de tru integrarea intr-a bucla de centra-
detectie $i de a elimina alarmele false. lizare a semnalizarilor;
Detectorul cu numArare a particulelor - cu sau tara sursa de alimentare.
cu laser utilizeaza acela$i principiu al Sunt disponibile detectoare de fum
difuziei luminii descris mai sus dar se ' prin absorbtie $i pentru medii cu peri-
bazeaza pe foto-detectoare foarte sen- col de explozie.
sibile. Lumina difuzata este receptiona-
ta sub forma unor impulsuri a caror 10.1.2.3 Detectoare de temperatunJ
amplitudine este dependenta de mari- Cre$terea temperaturii este unul din
mea particulei $i de curentul de aer ca- fenomenele prin care se manifesta un Fig. 11.10.6. Structure unul detector
re traverseaza volumul de masura. Cir- incendiu. in functie de felul incendiului, de fum pentru tubulatura
cuitul electronic, integrat in detector, de marimea spatiului in care acesta se de ventilare 'i circul~a aerului prln
asigura o sensibilitate proportionala cu desfa$oara, de conditiile de mediu acesta:
fluxul de aer $i reduce alarmele false cre$terea temperaturii se realizeaza 1 - tub de ventilare; 2 - derivatie;
prin numararea statistica $i analiza ma- mai devreme sau mai tarziu. in general, 3 - carcasa; 4 - detector de fum.
rimii particulelor. cre$terea temperaturii, in cazul unui in-
radiatie electromagnetica din zona su- un gaz ionizabil, astfel incat, daca un cu arc este o sursa intensa de radiatii
pravegheata. Prezenta fondului de radi- electron este emis de catod $i atras ultraviolete $i trebuie sa nu se faca in
atie electromagnetica naturala (solara) spre anod, el bombardeaza molecula zonele supravegheate cu detectoare
sau artificiala face posibila detectarea de gaz, intalnita, cu suficienta energie de flacara in ultraviolet, deoarece va
incendiului numai in zonele de infrarO$U pentru a provoca o emisie secundara genera alarme false.
sau ultraviolet. Detectoarele de flacara de electroni din aceasta; Ia randul lor, Trebuie avut in vedere ca suprave-
in infrarO$U sunt mai putin utilizate, in ace$ti electroni vor lovi alte molecule gherea cu detectoare de flacara in ul-
ultima vreme, datorita prezentei unui eliberand alti electroni. Numarul de traviolet este eficienta daca intre foca-
fond de radiatie naturala sau artificiala electroni generat in acest fel este, tipic, rul de incendiu $i detector exista o vizi-
(surse de incalzire sau iluminat care de cateva milioane de ori mai mare de- bilitate directa. Anumite gaze $i vaporii
emit radiatii $i in acest spectru). cat numarul electronilor emi$i din cade apa absorb radiatiile ultraviolete $i
tod $i determina un curent electric in optureaza vizibilitatea detectorului. De
Detectoare de flacara in ultraviolet circuitul catod-anod. Curentul poate fi asemenea, fumul absoarbe radiatiile ul-
Detectorul de flacara in ultraviolet u- oprit prin reducerea tensiunii aplicate traviolete $i, daca este de a$teptat ca
tilizeaza un traductor GEIGER - pe electrozii tubului. acumularile de fum dens sa preceada
MUELLER care detecteaza radiatia intr-un detector de radiatii ultraviole- prezenta flacarii, atunci nu se vor folosi
electromagnetica in spectrul 1850- te, curentul stabilit de receptia unei ra- detectoare de flacara in ultraviolet.
2450 A (fig. 11.10.7). diatii in spectrul mentionat este menti- Trebuie evitata utilizarea detectoare-
Radiatia luminoasa este emisa in nut putin timp, inainte ca tensiunea sa lor in medii neaerisite in care vaporii de
cuante (fotoni). Energia unui foton este fie redusa $i curentul oprit. lmediat du- ulei sau alte produse petrochimice se
dependenta de lungimea de unda a ra- pa aceea, tensiunea este restabilita, iar pot depune pe sticla traductorului $i
diatiei. Cfmd un foton este absorbit in- radiatiile ultraviolete, daca persista, vor pot atenua vizibilitatea directa. Daca
tr-un metal, cum este catodul (placa genera un nou impuls de curent. Sem- totu$i, utilizarea detectoarelor de flaca-
conectata Ia polul negativ al unei surse nalul de ie$ire al tubului este preluat de ra in ultraviolet este necesara intr-un
electrice) unui detector de radiatii ultra- un circuit electronic care este astfel re- astfel de mediu, se vor face curatiri $i
violate, energia sa este donata unui glat incat sa asigure generarea unui verificari periodice ale traductoarelor.
electron din metal determinandu-1 sa semnal de alarmare pentru o flacara
paraseasca suprafata metalului $i sa fie standard de laborator. 10.1.2.5 Detectoare de gaze
atras spre anod, daca se afla in pre- Un detector de flacara in ultraviolet, Gazele combustibile reprezinta o
zenta unui camp suficient de mare. Ni- tipic, asigura semnalizarea unei flacari materie prima utilizata pe scara larga
velul de energie necesar pentru des- de benzina cu un diametru de 30 em atat casnic, cat $i industrial, dar, in
prinderea unui electron din catod este de Ia o distanta de 9 m, in maxim 10 s. acela$i timp un potential pericol de in-
caracteristic metalului din care este Unghiul de vizibilitate al unui astfel de cendiu. lncendiul provocat prin aprin-
construit acesta. detector variaza, in functie de pro- derea gazelor combustibile are o des-
Catodul detectorului de radiatii ultra- ducator $i forma constructiva, intre 90 fa$urare foarte rapida, uneori sub for-
violete va emite electroni daca este ex- $i 120°. . rna de explozie.
pus Ia radiatii cu lungime de unda mai Dupa cum se poate observa $i din Detectarea incendiului prin masura-
mica de 2450 A. Pe de alta parte, an- graficul energiei spectrale, fondul de rea fenomenelor care-1 insotesc (fum,
velopa detectorului opre$te radiatia radiatie electromagnetica naturala sau flacara, cre$terea temperaturii) $i sem-
electromagnetica cu lungime de unda artificiala nu afecteaza detectorul de nalizarea lui in vederea unei interventii
mai mica de 1850 A. De aceea raspun- flacara in ultraviolet (fig. 11.10.8). nu reprezinta o solutie acceptabila
sul spectral al detectorului de radiatii Este important de retinut insa $i o pentru incendiile provocate de aprinde-
ultraviolete este eel prezentat mai sus. serie de limitari ale acestui tip de rea gazelor. in functie de viteza de
Balonul detectorului este umplut cu detector. evolutie a incendiului posibil in zona
Nivelurile ridicate de radiatii X sau supravegheata se poate apela Ia o so-
Gama pot produce declan$area detec- lutie de stingere automata a incendiului
torului de flacara in ultraviolet. Sudura sau Ia detectia aparitiei pericolului de
2 ULTRAVIOLET VIZIBIL INFRARO$U

80
Domeniul de
sensibilitate
al detectorului
>ttl in ultraviolet
Ettl 60 I
~ I Radiatia solara
Q) receptionata pe
"01 I pam ant
m
c:
4o
w
20
Fig. 11.10.7. Structura unul detector

de flacirt in ultraviolet
5000 6000 7000
1 - unghi de vizibilitate; 2 - detector
2800 Lungime de unda [A]
de ultraviolete; 3 - pini de comunica-
tie cu soclu. Flg.ll.10.8. Graflcul energiei spectrale a detectorulul de fum in ultraviolet.
11. lnstala!ii electrice Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare
incendiu prin sesizarea emisiei de gaze electrice. vind localizarea acestora, de a asigura
combustibile. lnstalatiile de stingere o serie de utilitati, generale sau parti-
automata realizeaza detectia incendiu- Detectorul de gaz catalitic este rea- culare, necesare pentru o exploatare
lui printr-una dintre metodele cunoscu- lizat dintr-o pereche de elemente men- eficienta.
te, dupa care inunda focarul de incen- tate intr-o carcasa de metal. Unul din- Centralizarea semnalizarilor se reali-
diu, automat, cu un agent de stingere. tre elemente este un sesizor catalitic zeaza printr-o retea de conexiuni care
Aceste instalatii sunt prezentate in ca- activ, iar celalalt este un elemeRt de permit un transfer de informatie intre
pitolul 10.1.5. compensare inactiv. Fiecare element echipamentul central l?i fiecare de-
Detectia gazelor reprezinta solutia op- este constituit dintr-un fir subtire de tector, bidirectional, asigurand toate
tima acolo unde este posibil sa apara platina inglobat intr-o pastila de oxid conditiile de functionare (de exemplu,
gaze combustibile sau amestecuri ex- de aluminiu. Elementul de sesizare alimentarea electrica centralizata a de-
plozibile, semnalizand pericolul de in- este dotat cu catalizator fiind sensibil tectoarelor). Tn instalatiile pentru detec-
cendiu inainte de aparitia acestuia. Ia concentratia gazului de masurat. An- tia l?i semnalizarea incendiilor sunt uti-
lnstalatiile de detectie l?i semnalizare samblul este protejat de un filtru care lizate mai multe tipuri de conexiuni, di-
a gazelor sunt instalatii de sine stata- are l?i destinatia de a bloca trecerea ferentiate prin numarul de informatii
toare utilizate, de regula, in domeniul flacarii. Masurarea concentratiei de gaz transmise, redundanta Ia deranjamen-
industrial sau acolo unde aparitia gaze- se face similar cu detectorul de gaz cu te, pretul de cost.
lor poate pune in pericol viata oameni- semiconductor.
lor (prezenta gazului metan sau propan Conexiunea conven,ionala asigura
in bucatarii, centrale termice, subsoluri Detectorul de gaz electrochimic centralizarea unei singure semnalizari
sau prezenta monoxidului de carbon in utilizeaza ca element de masura 0 de Ia toate dispozitivele legate Ia un ra-
garaje, parcari subterane etc.). celula umpluta cu electrolit sensibil Ia cord (denumit linie sau grupa). Echipa-
Existenta pericolului aparitiei scurge- gazul ce trebuie masurat l?i dotata cu 3 mentul central este prevazut, de regula,
rilor de gaze combustibile sau acumu- electrozi. Celula utilizeaza o bariera de cu un numar de grupe mai mic decat
larii de monoxid de carbon impune, difuzie capilara l?i este protejata de un numarul de detectoare. Aceasta in-
uneori, integrarea unor detectoare de filtru de otel inoxidabil. seamna ca, Ia un moment dat, de Ia
gaze in instalatiile de detectie l?i sem- Gazul difuzeaza prin filtrul de otel toate dispozitivele conectate Ia o linie
nalizare a incendiului. inoxidabil l?i bariera capilara. lnterac- poate ajunge Ia echipamentul central o
Detectoarele de gaz utilizeaza ale- tiunea chimica dintre molecule de singura informatie; in caz de alarma, Ia
mente de masura a concentratiei de gaz l?i electrolitul din celula provoaca echi pamentul central este semnalizat
gaz in aer l?i genereaza semnale de modificarea rezistentei electrice numai racordul (linia, grupa) de Ia care
preavertizare in functie de nivelurile dintre electrozii de masura l?i de re- s-a generat alarma, dar nu se poate
prestabilite Ia fabricatia echipamentului ferinta. identifica dispozitivul emitator, pentru
sau programabile. Detectoarele de gaz Valorile concentratiei de gaz Ia care aceasta fiind nevoie de o deplasare Ia
de acest tip sunt capabile sa genereze, sunt etalonate detectoarele sunt urma- fata locului (toate detectoarele sunt
in mod automat, o comanda de utilita- toarele: echipate cu o dioda electroluminiscenta
te imediata (de exemplu, inchiderea • pentru metan: prealarma Ia 2% l?i care se aprinde in caz de semnalizare).
electrovalvei de admisie a gazului) Ia alarma Ia 3%; Conexiunea clasica se realizeaza pe
atingerea unui nivel prestabilt de con- • pentru monoxid de carbon: pre- 2 fire sau pe 4 fire, in functie de modul
centratie de gaz. alarma Ia 5% l?i alarma Ia 7%. de alimentare a detectoarelor. Detec-
Detectoarele de gaz care sunt integrate toarele conectate pe 4 fire au borne
in instalatii de detectie l?i semnalizare a 10.1.3. Centralizarea separate pentru alimentare l?i, respec-
gazelor realizeaza numai masurarea semnali:zirilor in instal~ile tiv, pentru semnalizare. Detectoarele
concentratiei de gaz din aer l?i trans- pentru detec1ia, semnalizarea pe 2 fire se alimenteaza l?i transmit
miterea valorii determinate, de regula, 'i stingerea incendiilor semnalizarea prin numai doua borne.
printr-un semnal unificat (4 ... 20 rnA). Trebuie remarcat ca generarea unei
lnstalatiile pentru detectia, semnali- semnalizari de alarma trece detectorul
Detectorul de gaz cu semiconductor zarea l?i stingerea incendiilor sunt intr-o stare de memorare a alarmei
utilizeaza ca element de masura un mi- formate din mai multe dispozitive l?i (semnalizarea se mentine, LED-ul ra-
crocip de siliciu pe care au fost depuse echipamente distribuite pe intreaga mane aprins) pana Ia anularea tensiunii
doua filamente metalice. Unul dintre fi- zona care face obiectul supravegherii. de alimentare.
lamente este utilizat pentru incalzire, Detectoarele de incendiu sunt am- Echipamentul central realizeaza anu-
celalalt, elementul de masura, este plasate in fiecare punct in care exista larea tensiunii de pe fiecare racord
sensibil Ia gazul masurat. Un filtru po- pericol de incendiu avand sarcina de a (linie) Ia comanda de initializare pe care
res realizat din otel inoxidabil, sinteri- masura unul sau mai multi dintre para- operatorul o da prin panoul de operare.
zat, protejeaza suprafata elementului metrii caracteristici combustiei. La atin- Tn cazul conexiunii pe 4 fire trebuie
de masura de contaminarea cu materie gerea unor praguri predeterminate sau avut in vedere ca circuitul de alimenta-
lichida sau solida l?i asigura o functio- preprogramate detectoarele genereaza re sa realizeze aceasta functie.
nare sigura intr-un mediu cu pericol de o semnalizare de alarma. Utilizarea efi- Circuitul de semnalizare este monito-
explozie. cienta a acestor semnalizari impune rizat permanent pentru a se asigura
Gazul difuzeaza prin filtrul poros sin- centralizarea lor. permanent integritatea canalului de
terizat l?i ia contact cu suprafata fila- Orice instalatie pentru detectia l?i transmitere a semnalizarilor din instala-
mentului de incalzire. Filamentul de semnalizarea incendiului dispune de un tie. Pentru aceasta Ia capatul fiecarui
masura il?i modifica rezistenta electrica echipament central care are sarcina de racord (linie) se conecteaza un rezistor
proportional cu concentratia gazului. a centraliza semnalizarile de Ia toate de o anumita valoare care stabilel?te un
Pe masura ce scurgerea de gaz este detectoarele din instalatie, de a pre- curent de repaus, cunoscut, prin
eliminata, filamentul de masura revine zenta aceste semnalizari unui operator circuit. Rezistenta integrata in circuit
Ia valoarea initiala a rezistentei sale (dispecer), impreuna cu informatii pri- asigura un curent mult mai mare decat
curentul de alimentare a detectoarelor de 75 rnA ~i o protectie Ia scurtcircuit a detectiei incendiului de catre un de-
in stare de repaus. In caz de alarma care deconecteaza linia Ia 100 rnA. Co- tector automat sau a apasarii unui bu-
detectorul care genereaza semnaliza- nectarea fiecarui dispozitiv Ia unul din- ton, destinat avertizarii asupra existen-
rea incarca linia cu un curent suficient tre cele 8 racorduri se face in functie tei unui incendiu, de catre un operator.
de mare ca sa poata fi decelat de catre de considerente de montare (pentru Alarmarea locala este insotita, de re-
echipamentul central. minimizarea traseelor de cablu) sau de gula, de urmatoarele actiuni:
Scurtcircuitul sau intreruperea circui- considerente de redundanta. Un scurt- • averizarea sonora Ia nivelul echipa-
tului electric al unei linii sunt, de ase- circuit pe unul dintre racorduri duce Ia mentului central ~i in cladire; avertiza-
menea, detectate de echipamentul scoaterea din functiune a unui numar rea sonora in cladire poate fi oprita ~i
central ~i semnalizate operatorului redus de dispozitive, celelalte dispozi- repornita, temporizata sau continua;
uman. In anumite conditii, scurtcircuitul tive ale circuitului logic functionand co- • avertizarea optica, Ia nivelul echipamen-
sau intreruperea sunt considerate crite- rect. Este de remarcat ca traseele de tului central ~i local, prin indicatorul ata-
rii de generare a alarmei de incendiu. cabluri realizate pentru o conexiune ~t dispozitivului care a generat semna-
paralela se adapteaza mai bine Ia lizarea (detector sau buton); avertizarea
Conexiunea adresabiiA asigura trans- structura cladirilor. optica Ia nivelul echipamentului central
miterea mai multor tipuri de semnali- Conexiunea buc/ii (inel} ce se caracte- ofera informatii asupra felului semnaliza-
zari, bidirectional, intre echipamentul rizeaza prin controlul ambelor capete ale rii (automata sau manuala) ~i a localizi:irii
central ~i toate dispozitivele conectate circuitului de catre echipamentul central. dispozitivului care a generat semnaliza-
Ia un racord (linie, bucla). Exista mai Pe bucla se conecteaza toate dispo- rea; avertizarea optica locala, realizata
multe tehnologii de comunicare dedi- zitivele adresabile. In cazul unei intre- printr-un indicator optic conectat Ia dis-
cate conexiunilor adresabile, unele asi- ruperi, dispozitivele sunt accesate in pozitivul care a generat semnalizarea ~i
gurfmd un numar finit de semnalizari mod alternativ prin ambele capete ale amplasat Ia vedere, este destinata
diferite, altele asigurand o transmisie buclei ~i fluxul de informatii nu are de orientarii interventiei pompierilor volunta-
seriala clasica (cum este cea utilizata suferit. In cazul unui scurtcircuit insa, ri sau militari;
de catre echipamentele de calcul). toate dispozitivele ies din functiune. Por- • actionarea unor dispozitive speciale
Conexiunile adresabile permit ali- tiunea de circuit scurtcircuitat trebuie destinate facilitarii interventiei pompi-
mentarea dispozitivelor conectate Ia izolata. Pentru aceasta s-au dezvoltat erilor. Mai putin intalnite in instalatiile
linie (pe acelea~i 2 fire) fie in dispozitive specifice numite izolatoare. realizate in Romania, dispozitivele
12 V cc, fie in 24 Vee. Integrate intr-o bucla, izolatoarele speciale mentionate faciliteaza inter-
Prin intermediul conexiunii adresabile supravegheaza circuitele aflate de o ventia rapida a pompierilor care pot
fiecare dispozitiv conectat Ia linie este parte ~i de alta ~i deconecteaza atunci actiona chiar in absenta proprietarilor
adresat periodic ~i poate transmite in- cand detecteaza un scurtcircuit sau o cladirii.
formatii catre echipamentul central sau intrerupere. Prin intermediul izolatoarelor Dintre aceste dispozitive speciale
poate primi comenzi de Ia acesta. Fie- se pot defini tronsoane de bucla, astfel mentionam:
care semnalizare de alarma primita Ia incat in cazul unui scurtcircuit sunt - panoul de informare pentru pompi-
echipamentul central este asociata cu deconectate de Ia instalatie numai eri, care reprezinta un panou stan-
adresa dispozitivului care a generat-e. dispozitivele de pe tronsonul defect. dard, cunoscut de pompieri, de Ia
Astfel, printr-un singur racord (linie) se Detectoarele moderne din ultima care ace~tia sa capete informatiile
pot centraliza informatii de Ia mai multe generatie au integrat doua asemenea necesare privind incendiul in desfa-
dispozitive, numarul lor fiind limitat din izolatoare, cate unul pentru fiecare sens. ~urare; varietatea de echipamente
motive de software sau de consideren- Conexiunea adresabila permite atat centrale de semnalizare a incendii-
te privind curentii de alimentare. comunicatia dintre echipamentul cen- lor face dificila cunoa~terea lor de
Punctul slab al acestor tehnologii de tral ~i detectoare, cat ~i utilizarea unor catre pompieri;
conectare este faptul ca, in cazul in dispozitive auxiliare care permit: - cutie cu cheile u~ilor incaperilor din
care un racord (linie) este scurtcircuitat • interfatarea cu echipamente din ge- cladire - aceasta cutie este, in ge-
sau intrerupt, schimbul de informatii neratii anterioare; se pot conecta dis- neral, blocata (incuiata) ~i se deblo-
dintre echipamentul central ~i dispozi- pozitive conventionale Ia magistrala cheaza automat numai in caz de
tivele conectate Ia linie nu mai este po- adresabila; incendiu; fortare~ acestei cutii (prin
sibil. In caz de intrerupere nu se mai • distribuirea echipamentelor de co- spargere, perfor~re etc.) este de-
comumca decat intre echipamentul manda (pentru actionare in caz de tectata de un cit,cuit dedicat, co-
central ~i ultimul dispozitiv localizat alarma) precum sirene, indicatoare nectat Ia instalati; de semnalizare
inainte de locul intreruperii, iar in caz optice, releu pentru deconectarea a efractiei; \
de scurtcircuit, atat schimbul de infor- tabloului electric etc. - cutia cu documentatia cladirii, cu
matii cat ~i alimentarea dispozitivelor functionare simi lara:, cu cea prezen-
conectate Ia linie sunt compromise. 10.1.4. Alannarea in instal&1iile tata mai sus; :.
S-au dezvoltat 2 solutii pentru a se de de~e, semnalizare • inscrierea datelor principale privind
asigura functionarea, eel putin partiala, 'i stingere a incendiului alarmarea (data ~i ora' cand s-a pe-
a unei instalatii pentru detectarea ~i trecut evenimentul, felt.4l ~i localizarea
semnalizarea incendiilor in caz de Scop prioritar al instalatiilor pentru semnalizarii) in jurnalul -pe evenimen-
scurtcircuit. detectia ~i semnalizarea incendiului, te al echipamentului central ~i. dupa
Conexiunea paralelii ce se caracteri- alarmarea reprezinta atat semnalizarea caz, in jurnalul listat de imprimanta
zeaza prin existenta mai multor racor- locala ~i Ia distanta a detectiei unui sistemului. \
duri (linii) pentru acela~i circuit logic. focar de incendiu, cat ~i declan~area Alarmarea Ia distanlA reprezinta
Astfel centrala BMC616 a firmei Eff-Eff unor actionari -automate in vederea transmiterea semnalizarii lli unitatea de
(Germania) asigura 8 circuite fizice (ra- protejarii vietilor omene~ti ~i limitarii pompieri, in vederea asigu~arii unei in-
corduri, linii) pentru un circuit logic de desfa~urarii incendiului. terventii prompte pentru limitarea efec-
127 dispozitive adresabile. Fiecare Alarmarea locaiA reprezinta semnali- telor incendiului detectat. ,
racord are o capacitate de alimentare zarea Ia nivelul echipamentului central Alarmarea Ia distanta poate utiliza dife-
II. lnstala!ii electrice Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare
rite canale de transmisie, precum liniile pate cu broa$te electrice sau electro- 10.1.5. Stingerea automatA
telefonice comutate sau lnchiriate, canale magneti care le mentin blocate In mod a incendiului
radio sau circuite fizice dedicate. in tara normal. Declan$area unei alarme de in-
noastra nu exista o retea completa de cendiu comanda deblocarea acestor Principalul deziderat In cazul aparitiei
preluare a semnalizarilor Ia unitatile de U$i. Din acest moment U$ile pot fi tole- unui incendiu este stingerea lui $i dimi-
pompieri. Exista totu$i circuite BC (circuite site pentru evacuarea oamenilor $i nuarea urmarilor nefaste care pot peri-
fizice cu alimentare din dispeceratul bunurilor materiale. clita viata oamenilor $i integritatea bu-
pompierilor) lntre unele unitati de pompieri Un exemplu tipic 71 reprezinta ch3diri- nurilor materiale.
$i cladirile mai vechi. Avantajul acestor le moderne In care, pentru accesul Acolo unde desfa$urarea incendiului
circuite este acela ca sunt destinate normal, sunt folosite numai lifturile, aceste suficient de lenta astfel lncat inter-
numai sarcinii de transmitere a alarmei $i cesul Ia scara fiind blocat de U$i anti- ventia pompierilor sau chiar a oameni-
ca pot fi monitorizate permanent, astfel panica. in caz de incendiu, aceste U$i lor aflati Ia fata locului sa limiteze ur-
lncat orice defectiune aparuta este adusa, sunt deblocate automat, cu atftt mai marile, se utilizeaza instalatii de sem-
imediat, Ia cuno$tinta factorilor interesati. mult cu cat utilizarea lifturilor nu mai nalizare a incendiului.
Avfmd In vedere faptul ca primirea este recomandata. Daca desfa$urarea incendiului este
unei alarmari declan$eaza deplasarea U$ife antifoc au rolul de a separa o rapida $i de mare amploare punand In
imediata a pompierilor Ia cladirea de Ia lncapere sau un grup de lncaperi de pericol activitatea $i viata oamenilor
care a pornit semnalizarea, Ia nivelul restul cladirii In vederea limitarii extin- sau valori materiale mari este reco-
echipamentului central al instalatiei derii incendiului. Functionarea U$ilor mandata instalarea unui echipament de
pentru detectia $i semnalizarea incen- antifoc este inversa U$ilor antipanica, stingere automata a incendiului. Reco-
diului exista un circuit dedicat prelu- ele fiind blocate, automat, Ia semnali- mandat de faptul ca ciclul de detectie-
crarii acestei semnalizari. zarea unui incendiu. Echipate asema- semnalizare-stingere a incendiului se
Acest circuit trateaza diferit transmi- nator CU U$ile antipanica, U$ile antifoc realizeaza integral, acest tip de insta-
terea alarmei pe durata programului de sunt, ele lnsele, rezistente Ia foe pentru latii este impus de normative $i este
activitate al institutiei supravegheate $i, o anumita durata. U$ile antifoc sunt solicitat de pompieri pentru a aviza ac-
respectiv, In afara programului de acti- utilizate numai acolo unde caile de tivitati cu pericol de incendiu.
vitate: evacuare sunt asigurate pe alte trasee.
• pe durata programului de activitate, Actionarea instalatiilor electrice In 10.1.5.1 Agent/ de stlngere
cand instalatia pentru detectia $i sem- caz de semnalizare a incendiului se Pentru stingerea incendiilor se utili-
nalizarea incendiului este supraveghea- refera, de regula, Ia deconectarea au- zeaza ca agenti de stingere: apa sub
ta local, transmiterea alarmarii Ia distan- tomata a alimentarii electrice In zona forma de jet sau apa pulverizata, bioxi-
ta se face temporizat; temporizarea nu- implicata, In vederea eliminarii unei podul de carbon, azotul, substante speci-
mita ,de informare" permite pompierului sibile cauze de lntretinere a focarului. ale etc.
local sa analizeze Ia fata locului existen- Deconectarea este destinata, de ase-
ta incendiului. Daca semnalizarea nu es- menea, protejarii echipamentului elec- Componente ale instalatiei de stinge-
te anulata pfma Ia epuizarea temporiza- tric care poate fi deteriorat de incendiul re automatA a incendiului cu bioxid de
rii, alarmarea se transmite Ia distanta. In desfa$urare. carbon
Acolo unde este necesar ~n cladiri de Actionarea instalatiilor de climatiza- Comanda declan$arii inundarii cu bi-
mari dimensiuni), se pot amplasa butoa- re-ventilare are rolul de a opri circulatia oxid de carbon este emisa de o insta-
ne de Ia care timpul de informare poate aerului care poate facilita extinderea latie de semnalizare a incendiului.
fi relansat In vederea clarificarii existen- incendiului sau intoxicarea cu fum a Semnalizarea se poate face atat auto-
tei incendiului; oamenilor prezenti In cladire. mat, prin intermediul a eel putin doua
• In afara programului de activitate Comanda automata pentru evacua- detectoare, cat $i manual, prin interme-
alarma este transmisa imediat Ia rea fumului $i a gaze/or fierbinti are diul unui buton. Comanda automata
pompieri. rolul de a proteja oamenii $i valorile este precedata de o faza de avertizare
Alarma manuala este, de asemenea, materiale In prima faza de desfa$urare In care persoanele aflate Ia locul incen-
transmisa imediat Ia pompieri. a incendiului, pana Ia interventia pom- diului trebuie sa paraseasca zona.
Trecerea lntre cele doua regimuri de pierilor. Durata acestei faze este reglabila, de
functionare (activitate-repaus, zi-noap- lncendierea materialelor utilizate In regula, lntre 30 $i 60 s. Comanda efec-
te) se face manual sau automat dupa constructiile moderne produc degajari tiva se realizeaza electric $i/sau pneu-
ceasul intern al echipamentului central. puternice de fum $i gaze toxice. Acu- matic $i presupune deschiderea, In
AClionArile automate In caz de alarma mularea fumului $i gazelor toxice pe prealabil, a robinetului de linie cores-
au scopul de a proteja oamenii $i vale- caile de evacuare pun In pericol viata punzator (deversarea bioxidului de car-
rile $i de a limita desfa$urarea incendiu- oamenilor prin inducerea panicii $i su- bon lnainte de deschiderea robinetului
lui. Pot fi enumerate mai multe tipuri de focare. Cre$terea temperaturii poate de linie duce Ia blocarea acestuia).
actionari care trebuie incluse lntr-o induce Ia aprinderea generalizata a tava- De$i bioxidul de carbon este numai
stalatie pentru detectia $i semnalizarea nelor false sau poate pune In pericol slab toxic, atunci cand se gase$te In
incendiului In functie de configuratia structurile metalice. concentratia necesara pentru stingerea
cladirii, de instalatiile aflate In dotarea Deschiderea automata a cailor de unui incendiu poate provoca pierderea
cladirii (alimentare electrica, climatizare- evacuare a fumului $i gazelor fierbinti cuno$tintei sau chiar moartea, actiunea
ventilatie, echipamente electrice etc.), (ferestre, clapete etc.) limiteaza efecte- sa fiind mai degraba legata de un efect
de valorile ce trebuie protejate, de nele de mai sus. La sosirea pompierilor de sufocare. De aceea normativul ID49
cesitatile de limitare a extinderii incen- ace$tia pot lnchide caile de evacuare, impune functionarea unei instalatii de
diului. reducand astfel aportul de oxigen In stingere a incendiului cu bioxid de
U$ife antipanicii sunt anumite U$i ale vederea cre$terii eficientei interventiei. carbon dupa urmatoarele regimuri:
cladirii, blocate, In mod normal, care - regim automat - numai daca In lnca-
deschid cai de evacuare numai In caz perea respectiva nu se afla oameni;
de incendiu. U$ile antipanica sunt echi- - regim normal manual - actionare de
Capitolul10: lnstala~ii de semnalizare II. lnstala~ii electrice
Ia buton, prin intermediul instalatiei 10.1.5.2 Tlpurl de lnstalatii mai mare de 1OX 10 m2).
electrice; lnstalatiile de stingere automata a in- In cazul in care o supraveghere com-
- regim manual - declam?are tara utili- cendiului sunt echipamente caracteri- pleta a cladirii este considerata prea
zarea instalatiei electrice; operatorul zate prin grad mare de disponibilitate, costisitoare, trebuie realizata o supra-
va actiona succesiv, manual, robine- fiabilitate, siguranta. Declanl?area unei veghere a incendiului in eel putin urma-
tul de linie l?i, apoi, parghiile de de- asemenea instalatii se face foarte rar l?i toarele locuri:
clanl?are a buteliilor. nu trebuie sa dea grel?, altfel pagubele - caile de evacuare;
Comanda electrica este similara cu pot fi irecuperabile. - zonele in care se afla persoane puse
cele prezentate anterior, cu diferenta Orice instalatie de stingere automata in pericol de aparitia unui incendiu in
ca Ia unele instalatii, se declanl?eaza respecta o secventa simpla de actiuni vecinatate (bolnavi, invalizi etc.);
mai multe cicluri succesive deversare- atunci cand este declanl?ata. - zonele in care exista pericolul apariti-
pauza, in vederea consolidarii straturi- Detectia incendiului se realizeaza cu ei unui incendiu sau sunt depozitate
lor succesive de spuma. detectoare adecvate tipului de incendiu materiale a caror aprindere poate ex-
supravegheat, de regula, prin coinci- tinde focarul astfel incat sa
lnstalatie de stingere cu inlocuitori denta a doua semnalizari de Ia dispozi- pericliteze viata persoanelor;
de halon tive diferite, amplasate in aceeal?i ca- - camerele destinate odihnei astfel
lnlocuitorii de halon sunt produl?i de mera. Detectia poate fi l?i o semnalizare incat sa permita avertizarea unei per-
sinetza eficienti in incendii in spatiile in manuala provocata de un operator. soane adormite;
care prezenta umana este posibila sau Avertizarea, optica l?i sonora, are ro- - camerele cu echipamente electrice.
probabila. Aceste instalatii sunt carac- lul de a provoca evacuarea persoane-
terizate de: lor aflate Ia locul de deversare, in spe- Alegerea tipului de detector
- concentratii de stingere sub 10 %; cial, pentru acei agenti de stingere a Alegerea tipului de detector pentru
- presiune de stocare sub 50 atm; caror prezenta in atmosfera pune in fiecare zona supravegheata se face ti-
- nu ataca stratul de ozon; pericol integritatea oamenilor. nand cant de urmatoarele criterii:
- sunt sigure pentru oameni Ia concen- Dezvoltarea incendiului
tratiile de stingere. 10.1.6. Proiectarea instala1:iilor - Pentru incendiile cu dezvoltare limita-
pentru detectarea, semnalizarea ta (emisie de fum, putina caldura, pu-
lnstalatii de stingere cu gaze inerte 'i stingerea incendiului tine flacari) se utilizeaza detectoare
Gazele inerte sau amestecurile de de fum.
gaze inerte intra in categoria agentilor 10.1.6.1 Dlmensionsrea - Pentru incendiile cu dezvoltare rapida
de stingere ,curati", permil?i a fi utilizati supravegherll (caldura puternica, radiatie puternica
in spatii ocupate. Proiectarea instalatiilor pentru detec- l?i mult fum) se pot utiliza detectoare
Gazele cele mai folosite sunt: tia l?i semnalizarea incendiului este re- de fum, termice, de flacara sau com-
- azotul, glementata prin normative nationale l?i binatii. Daca dezvoltarea incendiului
- argonul, internationale. Unificarea normativelor este foarte rapida, este recomandat
- bioxidul de carbon. europene (realizata sau in curs de rea- sa se prevada 0 instalatie de stingere
Principiul de stingere consta in de- lizare in toate tarile europene) impune o automata a incendiului.
versarea in spatiul de stins a gazului standardizare a dimensionarii acestor - Daca aparitia fumului in faza incipien-
sau amestecului de gaze intr-a cantita- instalatii. Considerentele de proiectare ta a incendiului poate afecta persoa-
te sufficienta astfel incat procentul de prezentate in continuare sunt in confor- ne sau valori, se vor utiliza metode
oxigen din acel spatiu sa fie redus Ia mitate cu normativul european EN-54. de detectie ultrarapida a fumului.
valori de 12 % sau mai mici. La aceste Sfera de supraveghere iniiltimea inciiperii
valori reactia de oxidare inceteaza, ast- Detectia incendiului trebuie prevazu- Cu cat incaperea este mai inalta, cu
fel ca incendiul nu mai este intetinut. ta in toate incaperile, puturile pentru atat distanta dintre focarul de incendiu
Presiunea de stocare este ridicata iar ascensoare, canalele de cabluri (daca l?i detector este mai mare l?i deci tim-
volumul de gaz deversat depal?el?te, in sunt vizitabile), instalatiile de climatiza- pul de raspuns l?i zona de concentratie
mod uzual, 40 % din volumul de stins. re, camerele l?i echipamentul industrial uniforma a fumului sunt mai mari. Co-
Cantitatea de gaz fiind mai mare decat de orice tel, zonele din tavanele inter- respondenta dintre tipul detectorului l?i
in cazul inlocuitorilor de haloni numarul mediare sau sub podele false. Sunt ex- inaltimea maxima Ia care poate fi man-
de recipiente de stocare este mare. ceptate grupurile sanitare, canalele de tat este prezentata in tabelul 11.10.1.
Atentie sporita trebuie acordata purita- cabluri nevizitabile, incaperile echipate Conditiile de mediu
tii agentului de stingere, deoarece pre- cu instalatii de stingere automata a in- Pentru fiecare tip de detector se vor
zenta vaporilor de apa poate produce, cendiului, tavanele intermediare (daca avea in vedere limitarile privind condi-
Ia deversare, dopuri de gheata. inaltimea lor este mai mica de 80 em, tiile de mediu (intervalul de temperatu-
nu contin conducte electrice de forta. ra, viteza maxima a curentilor de aer,
puterea incendiului este sub 25 MJ/m 2 umiditatea, fumul, praful, aerosoli, ilu-
l?i nu au volume limitate cu suprafata minarea ambianta).
Tabelul 11.10.1. Tlpurl de detectoare 1n fun~e de Tnlq:imea Tnclperli Dimensionarea numArului de detec-
Tipul de detector lnaltimea incaperii [m] toare
termic - clasa I < 8 --- Numarul detectoarelor se dimensio-
termic - clasa II <6 ---- neaza in functie de geometria spatiului
termic - clasa Ill < 4,5 (suprafata, inaltime, forma tavanului) in
de fum-----
< 11 < 25 in doua straturi ---- - ----- - - conformitate cu tabelul 11.10.2.
de flacara -- -- --
< 20 ------- - -- --- - Daca un tavan (acoperil?) are inclinari
40 (numai daca exista posibili- diferite, pe portiuni, pentru dimensiona-
Detector de fum optic prin opturare tatea de interventie in maximum re se considera inclinarea cea mai mica.
5 min de Ia semnalizare)
Zonele de utilitate speciala (centre mica de 0,6 din suprafata normala de utilizata $i de circuitele de intrare ale
de calcul, centrale de telecomunicatii supraveghere, se va prevedea un de- echipamentului central. Cerintele teh-
etc.) trebuie tratate in mod special, tector Ia mai multe alveole, in confor- nice principale se refera Ia reducerea
dupa cum urmeaza: mitate cu tabelul 11.10.4. perturbatiilor electrice $i electromag-
- se definesc urmatoarele zone de in- - daca grinzile au o grosime mai mare netice precum $i Ia reducerea pierderii
teres: de 800 mm, in fiecare alveola va fi de tensiune pe cabluri in vederea asi-
zona 1 - incaperea echipamentelor; prevazut un detector gurarii unei alimentari corespunzatoare
zona 2 - incaperea operatorilor; Amplasarea detectoarelor trebuie sa tuturor detectoarelor din instalatie.
zona 3 - incaperi limitrofe zonelor 1 respecte urmatoarele distante limita: Retelele de centralizare a semnaliza-
$i 2; - distanta dintre detectoare $i pereti nu rilor sunt verificate permanent de echi-
tavanul intermediar $i podeaua inter- trebuie sa fie mai mica decat 0,5 m; pamentul central.
mediara, existente in zonele 1 $i 2, - distanta dintre detectoare $i bunurile Calculul unei retele de centralizare a
sunt tratate independent; materiale depozitate in incapere nu semnalizarilor se face prin configurarea
- pentru supraveghere se vor utiliza trebuie sa tie mai mica decat 0,5 m; minimala a traseelor de cabluri $i calcu-
detectoare de fum; numarul detec- - detectoarele termice se vor manta in- larea diametrului conductoarelor utili-
toarelor va fi dimensionat in confor- totdeauna direct pe tavan; zate, in functie de pierderea de tensiu-
mitate cu tabelul 11.10.3. - detectoarele de fum se vor distanta ne maximum acceptata Ia eel mai inde-
Pentru camere/e ale caror tavane de tavan conform tabelului 11.10.5. partat detector de pe fiecare tronson.
sunt compartimentate de grinzi se apli- Calculul unui tronson se face astfel:
ca urmatoarele reguli:
- daca grinzile au o grosime de
10.1.6.2 Calculul re,.,.,
de
centrallzsre a semnalizArllor
- se calculeaza consumul normat pe
tronson, considerandu-se un numar
maximum 200 mm, in cazul utilizarii Reteaua de centralizare a semnaliza- acceptat de detectoare in stare de
detectoarelor termice, sau maximum rilor are rolul de a prelua informatiile de alarma, ltr;
350 mm in cazul utilizarii detectoarelor Ia detectoare, butoane de avertizare $i - se calculeaza rezistenta maxima ac-
de fum, atunci acestea nu se iau in alte dispozitive auxiliare (in cazul ceptata pentru conductor asttel incat
considerare. conexiunilor adresabile) $i a le trans- pierderea de tensiune sa nu depa-
- daca suprafata alveolei determinata mite catre echipamentul central in con- $easca limita maxima admisa:
de grinzi este mai mare sau egala cu ditii corespunzatoare de corectitudine. R = Uadm/ltr;
0,6 din suprafata normala de supra- In acest sens, retelele de centralizare - se calculeaza sectiunea necesara a
veghere, atunci in alveola va fi a datelor sunt realizate cu cabluri ecra- conductorului, dupa formula
prevazut un detector. nate sau neecranate, in general, cu pe- Anec = 2 URK,
- daca suprafata alveolelor este mai rechi torsadate, in functie de tehnologia unde:
Tabelulll.10.2. Caracteristlclle de supraveghere pentru detectoarele de fum tennice ,1
Suprafata Tip lnaltime Suprafata maxima de supraveghere (A) [m 2]
camerei detector camera Distanta maxima acceptata pana Ia un detector (D) [ml
[m2] [m] Unghi tavan [grade sexagesimale]
<15° 15 ... 30° >30°
A D A D A D
<80 de fum <12 80 6,7 ·- 80 7_,2 80 --
8,0
! -
de fum <6 60 5,8 80 7,2 100 9,0

>80 de fum 6 ... 12 80 6,7 100 8,7 120 9,9
- - ---- -~--. -- ------ -- _, -- --
termic cl.l <7,5

<30 termic cl.ll <6 30 I 4,4 30 4,9 30 5,5
termic cl.lll
----------------- <1,5- - - - --.- ----·- - --------- --- -
termic cl. I <7,5

>30 termic cl. II <6 20 3,6 30 4,9 40 6,3
termic cl. Ill <4,5
Su rata a maxima de su
Zona 1 Rezistenta Ia
Felul partilor foe a
de constructie peretelui de peretelui de
separare separare
dintre zonele dintre zonele
1 $i 2 2 $i 3
A D A D ---
A
Tavan 40 4,73 60 5,8 >F 90-A Nu e cazul
intermediar >F 30-A
inC:fipere 25 3,7 40 4.Z~-
Podea 40 4,73 60 5,8 <F 90-A Conform tab. 11.10.2
..
-
intermediara
·------- ·-· -
-- --- -
Tavan 40 4,73 40 4,73 >F 90-A Nu e cazul

intermediar <F 30-A
fnQ~pire 25 3,75 25 3,Z_~_ Nu e cazul
Podea 40 4,73 40 4,73 <F 90-A Conform tab. 11.10.2
intermediara
Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare II. lnstala!ii electrice
L - este lungimea cablului [m], false, cat ~i utilizarea unor functiuni de tionale) semnalizeaza, succesiv, in cur-
K - conductivitatea specifica a con- prelucrare a semnalizarilor, disponibile sui unui interval de timp determinat.
ductorului [m/Qm2]. Ia nivelul echipamentului central. Semnalizarea transmisa de unul dintre
Daca se utilizeaza un cablu stan- Memorarea intermediarA a semnali- cele doua detectoare, declan~eaza o
dard, pentru obtinerea sectiunii nece- zarii temporizare pe durata careia se a~
sare se pot lega in paralel mai multe Prin aceasta metoda, alarmarea este teapta o semnalizare de Ia celalalt de-
conductoare ale acestuia. generata Ia a doua semnalizare. Prima tector. Numai daca sose~te o semnali-
semnalizare declan~eaza o temporizare zare de Ia eel de al doilea detector ina-
10.1.6.3 Metoda de reducers pe durata careia se a~teapta o a doua inte de terminarea temporizarii, se ge-
s slsnnelor false semnalizare de Ia acela~i detector. Nu- nereaza alarmare.
Alarmarea in caz de incendiu este mai daca o a doua semnalizare Cea de a doua semnalizare poate fi
scopul principal pentru care sunt pro- sose~te de Ia detector, inainte de ter- atat detectie de incendiu, cat ~i 0 intre-
iectate instalatiile pentru detectia ~i minarea temporizarii, se genereaza rupere sau o scurtcircuitare a conexiu-
semnalizarea incendiului. Alarmarea in alarmarea. nii (desfa~urarea unui incendiu poate
caz de incendiu declan~eaza o serie Aceasta metoda elimina alarmele duce Ia deteriorarea circuitelor).
intreaga de activitati de maxima priori- false determinate de cantitati de fum Temporizarea este programabila ~i
tate care trebuie sa se desfa~oare tara sau praf, aparute accidental ~i care nu nu poate depa~i cateva minute.
intarziere ~i care implica interventia se mentin in timp. Aceasta metoda de eliminare a alar-
pompierilor militari. De aceea alarmele Temporizarea este programabila ~i melor false verifica validitatea semnali-
false reprezinta o posibila sursa de nu poate depa~i cateva minute. zarii atat in timp cat ~i in spatiu.
cheltuieli nejustificate ~i de stres, afec- Pentru detectoarele care contin circu- Alarmarea corelata a doua. semnali-
tand activitatea desfa~urata in cladirea ite speciale de reducere a alarmelor fal- zari dintr-un grup desemnat
respectiva. se nu se recomanda utilizarea acestei Aceasta metoda este similara cu
Reducerea alarmelor false reprezinta metode de reducere a alarmelor false. alarmarea corelata a doua semnalizari,
una dintre sarcinile principale ale fazei numai ca Ia decizie participa doua de-
de proiectare ~i implica atat corecta di- Alarmarea corelata a doua semnalizari tectoare oricare dintr-o grupa prestabi-
mensionare a supravegherii, alegerea Prin aceasta metoda alarmarea este lita. Metoda este recomandata pentru
detectoarelor moderne care contin cir- generata numai daca doua detectoare incaperile cu suprafata mare.
cuite speciale de reducere a alarmelor (sau grupe in cazul conexiunii conven-
Tabelulll.10.5. Condijii de montara a detectoaralor
10.1.7. Exploatarea instal&1;iilor
pentru deteqia, semnalizarea
de fUm Ia tavan
lnflltimea Distanta necesara intre detector ~i tavan
'i stingerea incendiului
incaperii [mm]
Normativele impun beneficiarului
lnclinare tavan lnclinare tavan Tnclinare tavan
unei instalatii o serie de masuri care sa
Iml sub 15° intre 15° ~i 30° peste 30°
sprijine activitatea de protectie Ia in-
minim maxim minim maxim minim maxim
cendiu ~i. implicit, utilizarea unei insta-
<6 30 200 200 300 300 500 latii pentru detectia, semnalizarea ~i
6 ... 8 70 250 250 400 400 600 stingerea incendiilor. Avand Ia baza
8 ... 10 100 300 300 500 500 700 proiectul de instalare ~i cartile tehnice
10 ... 12 150 350 350 600 600 800 ale furnizorilor de echipamente, se in-
tocmesc, afi~eaza ~i prelucreaza in-
Tabeluiii.10A. Cond~l de montara a detectoaralor structiuni detaliate ~i clare, privind uti-
in fUnctie de structure tavanulul lizarea acestor instalatii, in conformi-
Tipul Suprafata Suprafata Numarul de tate cu prevederile normativelor in vi-
de normata de alveolei alveole Ia care goare.
detector supraveghere se monteaza Aceste instructiuni vor indica:
[m2] [m2] un detector - modul de evacuare ~i sarcinile perso-
Detector 20 >12 1 nalului in caz de incendiu;
termic 8 ... 12 2 - modul de exploatare ~i intretinere a
6 ... 8 3 instalatiei.
4 ... 6 4 Periodic se fac exercitii de alarmare
<4 5 prin care se urmaresc cunoa~terea
30 >18 1 semnalizarilor de alarmare ~i realizarea
12 ... 18 2 corecta a operatiilor de evacuare.
9 ... 12 3 Pentru obiective de mai mare anver-
6 ... 9 4 gura instalatiile pentru detectia, sem-
- -
<6 5 nalizarea ~i stingerea incendiilor sunt
Detector 60 >36 1 mult mai complexe ~i nu intotdeauna
de 24 ... 36 2 pot fi cunoscute in detaliu de persona-
fum 18 ... 24 3 lui utilizator. De aceea aceste instalatii
12 ... 18 4 trebuie sa ofere utilizatorului o serie de
<12 5 functiuni de utilizator prin care acesta
80 >48 1 sa cunoasca, in orice moment, starea
32 ... 48 2 de fapt in intregul obiectiv, sa poata in-
24 3 terveni eficace in caz de eveniment.
16 ... 24 4 Avertizarea ~i prezentarea informatiilor
<16 5 Sarcina principala a instalatiilor pen-
II. lnstala1ii electrice Capitolul10: lnstala1ii de semnalizare
tru detectia, semnalizarea ~i stingerea • lnstalatia permite o serie de functii tinere. Pentru instalatiile de stingere
incendiului este avertizarea In cazul de- de utilitate generala precum suspenda- automata a incendiilor trebuie avute In
tectarii unui lnceput de incendiu. Aver- rea (reactivarea) unor semnalizari data- vedere caracteristicile ~i recomandarile
tizarea trebuie realizata, atat Ia nivelul rita aparitiei unor conditii generatoare de exploatare ~i lntretinere a agentilor
cliidirii, cat ~i Ia postul de supraveghe- de alarme false controlate sau defecta- de stingere.
re. Pentru instalatiile de complexitate rii unui dispozitiv. Simularile solicita functionarea co-
medie ~i mare trebuie respectate ur- Modul de intervenlie l;li conlucrarea recta a instalatiilor pentru detectia,
matoarele cerinte: cu instalalia semnalizarea ~i stingerea incendiului.
• Semnalizarile sunt lnsotite de afi~a Sarcina principala a instalatiei pentru Unele instalatii detin functiuni speciale
rea unui mesaj In text clar, In limba ro- semnalizarea incendiului este aver- pentru regimurile de simulare In vede-
mana, care va preciza localizarea de- tizarea In caz de incendiu, iar sarcina rea evitarii unor interventii nesolicitate.
tectorului care a generat-o, felul aces- principala a utilizatoului acestei instala- Pentru instalatiile de stingere automata
tuia (detector automat sau buton), data tii este interventia directa sau indirecta a incendiului se recomanda efectuarea
~i ora semnalizarii. Se va avea In vede- (coordonare a interventiei) pentru stin- unei probe de verificare completa (in-
re ca, In cazul semnalizarilor multiple, gerea acestuia. Din acest punct de ve- clusiv, deversarea agentului de stinge-
toate informatiile mentionate sa fie ac- dere conlucrarea cu instalatia de sem- re) eel putin o data pe an.
cesibile utilizatorului. Sistemul va per- nalizare trebuie sa asigure 0 informare 0 activitate de importanta deosebita
mite memorarea a eel putin 100 de rapida, corecta ~i clara asupra incen- este verificarea ~i repunerea In functio-
semnalizari, astfel lncat sa faca posibi- diului, efectuarea unor actionari ajuta- nare a instalatiei dupa producerea unui
la o ancheta post eveniment. toare pentru limitarea incendiului, aver- incendiu. Aceasta activitate poate cu-
Pentru instalatiile de mari dimensiuni tizarea persoanelor care activeaza In prinde refacerea partilor deteriorate ale
se utilizeaza dispecerizarea informatiilor obiectiv. instalatiei, verificarea tuturor echipa-
pe calculator. Principalul aport de uti- in plus, utilizatorul (dispecerul) trebu- mentelor supuse conditiilor de incen-
litate adus de aceasta metoda este re- ie sa cunoasca mijloacele de interventie diu, verificarea globala a instalatiilor.
prezentarea grafica sub forma de si- impotriva incendiului, localizarea lor ~i Pentru instalatiile care contin echipa-
noptic care permite localizarea semna- modul de utilizare, persoanele care tre- mente de stingere automata a incen-
liziirii (semnalizarilor) pe planurile obiec- buie sa intervina ~i mijloacele de comu- diului ce au fost declanl;late In cursul
tivului. Graficul sinoptic permite, de nicare cu acestea (numere de telefon, evenimentului trebuie avuta In vedere
regula, mai multe niveluri de detaliere adresa etc.), alte informatii ajutatoare reumplerea, cu maxima urgenta, a con-
(planul general al complexului, planul (amplasarea cheilor cladirii, planurile tainerelor cu agent de stingere. Pentru
fiecarei cladiri, planul fiecarui nivel din cladirii, caile de acces pentru pompierii perioada In care se face aceasta ope-
cliidire etc.) ~i contine simboluri care l~i militari etc.). lnstalatiile moderne pentru ratie, instalatia va fi asigurata numai cu
schimba forma ~i/sau culoarea In tunc- semnalizarea incendiului asigura bateria de rezerva.
tie de starea functionala a dispozitivului automat o serie dintre aceste activitati Exploatarea corecta a instalatiilor
din teren asociat (In supraveghere, (apelarea telefonica sau ,paging" a pentru detectia, semnalizarea l;li stinge-
alarmat, deranjat, murdar etc.) persoanelor care trebuie sa intervina) ~i rea incendiului asigura o corecta amor-
• Semnalizarea detectiei unui incen- pun Ia dispozitia utilizatorului in- tizare a efortului investitional, permite
diu sau a alertarii manuale va fi lnsotita formatiile necesare (amplasarea mijloa- desfal;lurarea eficienta l;li nelngradita a
de declan~area unei alarme sonore. celor de interventie care trebuie utilizate activitatii In obiectivul asigurat, limitea-
Sistemul va permite alarmarea sono- pentru eficienta maxima, imprimarea za, pana Ia anulare, efectele unui sinis-
ra de incendiu partial sau In tot obiec- planurilor necesare pentru interventie, tru, indiferent de conditiile care 1-ar
tivul supravegheat. Tonalitatea de deblocarea cutiilor blindate care contin produce.
alarma va fi astfel aleasa lncat sa nu se cheile zonei afectate etc.) In functie de
confunde cu alarma sonora de efractie felul l;li localizarea evenimentului. 10.2.1nstal~i ~ntru
sau alte alarme sonore. Arhiva tuturor informatiilor ~i operati- det~a f!i semnalizarea
Alarma sonora va putea fi suspenda- ilor efectuate de utilizator permit anali- efraqie1 fi agresiunii
ta de catre utilizator ~i repornita Ia doza post-eveniment l;li sprijina activitatea
rinta. Alarma sonora neanulata va fi ac- de eficientizare a interventiei. 10.2.1. Scopul 'i necesitatea
tiva pentru o perioada de timp nelimi- Tntrelinerea instalaliei instal..,ilor pentru detec1:ia
tata sau limitata, programata anterior. Gradul mare de fiabilitate a instalati- 'i semnalizarea efracJiei
Alarma optica generata de semnali- ilor moderne, precum ~i gradul mare 'i agresiunii; reglementiri
zarile de incendiu poate fi anulata de Ia de automatizare a echipamentelor utili- in vigoare
punctul de paza, dupa clarificarea eve- zate simplifica foarte mult metodologia
nimentului. de lntretinere a acestora. Pe de alta 10.2.1.1 Domenllle de apllcatJe
Alarmarea Ia incendiu este lnsotita de parte, procentul redus de evenimente Ji functllle lnstalatJIIor pentru defectla
actionari automate care sunt semnaliza- aparute In viata reala, precum ~i nece- J/ semnal/zarea efractJel J1 agres/un/1
te de sistemele respective (tablou elec- sitatea imperioasa ca instalatia sa Cerintele unui sistem de alarma
tric, climatizare, ferestre antifoc etc.) functioneze corect, In caz de incendiu, (fig. 11.10.9) bine proiectat l;li realizat
• lnstalatia permite o serie de functii impun organizarea frecventa de verifi- sunt:
de autotestare ~i autoetalonare precum: cari, simulari sau operatii de lntretinere - sa reactioneze sigur lntr-un timp cat
- semnalizarea atingerii gradului critic preventiva. mai scurt;
de murdarire a detectorilor; Verificarile ~i operatiile de lntretinere - sa aiba o rata minima a alarmelor
- reglarea pragurilor de decizie atat preventiva sunt prezentate de fiecare false;
pentru starea de alarma cat ~i pentru producator de echipamente, In cartea - sa nu poata fi anihilat sau bruiat;
o stare de prealarma; tehnica a dispozitivului. Functiunile de - sa fie deschis pentru dezvoltari ulte-
- verificarea permanenta a prezentei (auto)diagnosticare, (auto)etalonare, rioare;
detectoarelor ~i butoanelor ~i a inte- preavertizare, existente Ia instalatiile - sa anunte In timp util institutiile de-
gritatii cablurilor de conexiune. moderne completeaza efortul de lntre- semnate pentru interventie astfel
incat efectele efractiei sa fie limitate; semnala un atac din exterior asupra afectata nici una dintre cerintele im-
- sa aiba posibilitatea de analiza post- peretilor, geamurilor sau Ul?ilor cla- puse pentru functiile principale:
eveniment in vederea recuperarii unor dirii, realizand detectia in timpul for- - Legea nr. 18/1996 privind paza
prejudicii l?i de imbunatatire a metoda- tarii patrunderii; se poate realiza cu: obiectivelor, bunurilor l?i valorilor;
lor de prevenire a evenimentelor. - detectoare de deschidere a Ul?ilor, -Standard European EN501x1-3-1
Sistemul de semnalizare a efractiei l?i - detectoare de vibratii, realizat de CENELEC - Bruxelles;
agresiunii depinde de domeniul de - detectoare acustice de geam spart; - VdS realizat de Societatea Asigurato-
aplicatie, de valorile care trebuie su- - supravegherea perimetrica realizeaza rilor din Germania;
pravegheate l?i de reglementarile in vi- detectia l?i semnalarea prezentei intr- - Norme internationale CEIIIEC 839-5-x;
goare (politie, societati de asigurari). un spatiu delimitat (incapere, culoar - Norme ISR.
0 clasificare a sistemelor, dupa etc.); se poate realiza cu:
aceste principii, ar fi pentru: - detectoare pasive cu infrarol?U, 10.2.2. Metode (tehnologii)
- locuinte, vile, magazine, depozite; in - detectoare cu microunde, de detec1ie a tentativelor
general, acestea sunt cele mai vizate - detectoare cu ultrasunete, de efraqie
datorita valorilor detinute l?i datorita - detectoare duale.
absentei unui personal de paza cali- - supravegherea obiectelor are ca 10.2.2.1 Defectla deschldarll UJIIor
ficat; scop supravegherea obiectelor de • Contacte magnetice
- institutiile publice; valoare in cazul vandalizarii sau asi- Au fost proiectate pentru a furniza
- intreprinderile industriale; gura controlul mil?carii in jurul obiec- informatii sigure despre existenta unei
- local?urile de cultura, datorita obiectelor protejate; se poate realiza cu: Ul?i sau ferestre deschise. Contactele
telor de patrimoniu pe care le detin - detectoare pentru protejarea tablo- magnetice sunt disponibile in mai mul-
precum l?i datorita specificului aces- urilor, te versiuni: pentru Ul?i l?i ferestre de in-
tara; - detectoare de l?OC, terior sau pentru Ul?i l?i ferestre de ex-
- institutiile bancare, datorita sumelor - detectoare de protejare a vitrinelor; terior, standard sau de inalta securita-
importante de bani, precum l?i a altor - a/armarea in caz de efractie. te, cu montare aparenta sau ingropata.
valori considerabile Contactul magnetic (fig. 11.10.10) este
in proiectarea, realizarea, utilizarea l?i 10.2.1.2 Reg~rllegale In compus din doua parti: un comutator
perfectionarea unui sistem de securita- vlgoare magnetic (o lamela montata intr-un tub
te se procedeaza Ia: Aceste reglementari specifica cerinte, cu atmosfera rarefiata a carei pozitie
- analiza realista a riscurilor posibile l?i proceduri de testare l?i criterii de perter- se schimba Ia aplicarea unui camp
costurilor ce pot fi suportate; manta pentru echipamentele de control magnetic extern) l?i un magnet. Ambele
- proiectare l?i acreditare; l?i avertizare utilizate in detectia efractiei componente sunt montate in carcase
- autorizare l?i asigurare; pentru sistemele de detectie in cazurile identice.
- operationalitate l?i perfectionare. de jaf. Echipamentele pot fi instalate in Comutatorul magnetic se monteaza
Functiile supravegherii sunt: interiorul sau exteriorul cladirii. pe tocul ferestrei (pe partea fixa), iar
- supravegherea perimetrala care va Reglemetarile contin principalele magnetul pe fereastra (pe partea mo-
semnala tentativa de patrundere nea- functii absolut obligatorii pe care trebu- bila). Montarea se face pe partea opusa
utorizata intr-o zona deschisa l?i alar- ie sa le indeplineasca toate echipa- balamalelor l?i cat mai putin vizibila.
marea inainte ca agresorul sa ajunga mentele de control l?i avertizare pre- • Contacte mecanice
Ia cladire. Se poate realiza cu: cum l?i functii optionale care, in cazul - Contact de deschidere
- bariere in infrarol?U, ca sunt folosite, trebuie, de asemenea, Au aceeal?i functie ca l?i contactele
- bariere de microunde, sa respecte aceste reglementari. Func- magnetice. Constructiv, acestea se
- cablu capacitiv, tiile aplicate in legatura cu sistemele de compun dintr-un comutator mecanic
- cablu ingropat, control l?i avertizare Ia efractie care nu care se monteaza pe tocul Ul?ii l?i o tija
- cablu microfonic; au referire in reglementari pot fi uti- de actionare a comutatorului care se
- supravegherea periferica care va lizate numai in masura in care nu este monteaza pe Ul?a. Deoarece montarea
l?i reglarea este anevoioasa l?i datorita
uzurii care apare in timp, acest tip de
contact este din ce in ce mai putin fo-
losit. El poate fi intalnit in instalatiile
.1----":,_---+
mai vechi, inca in functiune.
- Contact cu fir de tractiune
2 Acest tip de contact servel?te pentru
supravegherea deschiderilor in cladiri
3 Ia patrunderea furil?ata. Este utilizat in
supravegherea unor zone mai greu ac-
cesibile cum ar fi cupolele luminatoare-
lor, orificiile de admisie ale instalatiilor
de aerisire etc.
11 Contactul prin tragere a firului este
constituit dintr-un contact lamelar elec-
tromecanic care deschide blocul de
Flg.ll.10.9. Structure unui sistem de pazi 'i alannare:
- contacte cu Ul?a; 2 - detectoare de spargere a geamurilor; 3 - detectoare semnalizare in cazul tractiunii firului.
Firul din otel este intins cu ajutorul
de mil?care; 4 - detectoare de incendiu; 5 - supraveghere perimetru; 6 - centrala
unor role de ghidare a unui tendon l?i
de efractie; 7 - dialer telefonic; 8 - alimentare cu baterie back-up; 9 - sirene;
al unui carlig de suspensie deasupra
10 - tastatura de comanda; 11 - imprimanta; 12 - raportare alarma Ia politie cu
deschiderii de supravegheat.
ajutorul telefonului.
Este recomandabil ca aceste con-
II. lnstalatii electrice Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
tacte, dispozitive de deviere ~i fixare in functie de sistemul de Ientile tole- influenteze reciproc.
terminala sa nu poata fi observate din site detectoarele in IR se impart in: Unele detectoare sunt echipate cu
afara zonei de asigurat. Este, de ase- - detectoare cu lentila Fresnel!; un sistem optic dublu, in acest tel se
menea, recomandabil ca, in cazul unei - detectoare cu oglinda. ofera posibilitatea unei supravegheri
deteriorari, respectiv, a distrugerii firu- Detectoarele de mi$care in IR cu superioare a incaperilor.
lui, contactele actionate Ia tractiune sa lentila Fresnel/ Sistemul electronic de prelucrare
tie astfel conectate incat sa fie declan- Radiatia de raze infraro~ii em1sa de este complet capsulat intr-o carcasa
~ata alarma. corpul omenesc este aplicata focalizat metalica, ca 0 masura de protectie
• Contacte inductive printr-un sistem de Ientile pe un piro- contra influentelor perturbatoare elec-
Sunt folosite pentru supravegherea element. tromagnetice ~i electrostatice.
concomitenta a deschiderii u~ilor sau Suprafata de supravegheat este im- La proiectarea unui sistem de paza
ferestrelor ~i a spargerii geamurilor. partita, in functie de sistemul de Ientile, ~i alarmare cu detectoare de mi~care
De Ia unitatea de prelucrare montata in mai multe niveluri, cu zone de su- in IR trebuie evitata radiatia directa a
pe tocul u~ii sau tocul ferestrei este praveghere. surselor de caldura inconstante ca, de
transmis continuu un semnal catre uni- in scopul unei adaptari Ia cerintele exemplu:
tatea de semnalizare montata pe par- tehnice ale unui caz specific de utiliza- - nu trebuie orientate semnalizatoarele
tea mobila a u~ii sau ferestrei. Acest re pot fi disponibile (in functie de fabri- spre radiatoare de caldura, radiatoa-
semnal este folosit atat pentru alimen- cant) Ientile Fresnel! cu diverse carac- re de raze infraro~ii, aeroterme sau
tarea cu energie a semnalizatorului cat teristici de cuprindere. in functie de nu- instalatii climatice;
~i pentru comunicatie. Daca u~a sau marul de zone ~i numarul de nivele pe - trebuie evitata actiunea solara ~i lu-
fereastra sunt deschise sau daca gea- care acestea sunt impartite, de unghiul mina puternica a reflectoarelor asu-
mul este spart, comunicatia se intreru- de deschidere pe orizontala ~i verticala pra detectorului;
pe ~i unitatea de prelucrare genereaza ~i de raza de actiune, detectoarele de - nu trebuie orientat detectorul asupra
un semnal de alarma. mi~care in IR (fig. 11.10.13) se impart in: obiectelor reflectoare (ferestre, su-
- volumetrice; prafete metalice, oglinzi);
10.2.2.2 ~8 8gresiunii - pentru distante mari; - trebuie evitate turbulente ale aerului in
Pedala (fig. 11.10.11) sau butonul de - cortina 1
atac sunt cele mai utilizate in interiorul - de tavan.
institutiilor financiar-bancare ~i in toate Sistemele optice pot fi interschimba-
institutiile unde se lucreaza cu elemente individual chiar Ia fata locului. Drept
te de valoare sau cu sume mari in nu- accesorii pot fi disponibile sisteme op-
merar. Pedalele sau butoanele de atac tice (Ientile) pentru supravegherea zo-
trebuie sa fie astfel amplasate incat sa nelor lungi, a acoperirii orizontale, a
fie actionate prin mi~cari fire~ti care nu acoperirii verticale ~i a suprafetelor.
sunt percepute de raufacator. 0 alta categorie a detectoarelor de
Exista o mare varietate de modele mi~care in infraro~u o reprezinta detec-
de butoane ~i pedale de atac dintre toarele antimasking. Acestea, prin in-
care cele mai raspandite sunt: termediul unei diode emitatoare in in-
- buton de atac mecanic, tara memo- fraro~u. emit periodic impulsuri.
Fig.ll.10.10. Montarea unul contact
ria; Reflexia naturala de baza a mediului
magnetic pe o fereastri:
- buton de atac cu senzor ,reed" tara (memorata) este permanent comparata
- comutator magnetic; 2 - magnet.
memorie mecanica; cu reflexia receptionata astfel incat, in
- buton de atac cu senzor ,reed" cu momentul acoperirii, apare o modifica-
memorie mecanica; re a intensitatii reflexiei, rezultatul fiind
- pedala de atac actionata cu piciorul semnalizarea tenativei de sabotaj, in-
prin apasare; diferent de starea de etractie.
- pedala de atac actionata cu piciorul Detectoare de mi$CBfe in IR cu oglindfl
prin ridicare. Fiind tot detectoare in IR, au acela~i
Alarma declan~ata este silentioasa ~i principiu de functionare ~i acelea~i ca-
ea trebuie sa fie transmisa Ia un dispe- racteristici cu detectoarele in IR cu len-
cerat local unde trebuie sa existe per- tila Fresnel! deosebirea dintre ele con-
sonal specializat ~i proceduri de inter- stand in faptul ca radiatia de raze infra-
ro~ii emisa de corpul omenesc este fo-
ventie.
calizata cu ajutorul unei oglinzi pe un Flg.ll.10.11. Amplasarea ,1
10.2.2.3 ~8 miJCirll piroelement. aC1ionarea unei pedale de atac.
Detectoa"e de m~ ih infrar~ OR) Avantajele folosirii detectoarelor de
~---·········- ..
Semnalizatorul pasiv cu senzor de mi~care in IR sunt urmatoarele:
raze infraro~ii este utilizabil pentru su-
pravegherea incaperilor, pentru asigu-
- delimitarea domeniilor de actiune,
prin posibilitatea folosirii de diverse ~
rarea obiectelor sau a traseelor de par- sisteme de Ientile; prin aceasta exista
~
~
curs. posibilitatea delimitarii spatiale a in-
Detectorul de mi~care in IR (fig. caperilor, a asigurarii obiectelor sau a
11.10.12) recunoa~te radiatia de caldura
cu o lungime de unda cuprinsa in inter-
anularii influentelor perturbatoare ca,
de exemplu, radiatoarele de caldura; ~
valul 700 ... 1400 nm. Orice modificare
a intensitatii radiatiei care apare Ia in-
- datorita comportamentului pasiv (re-
ceptor de radiatii), se pot instala in
~
trarea in zona supravegheata produce aceea~i incapere mai multe semnali- Fig.ll.10.12. Montarea unui detector
o declan~are a semnalizatorului. zatoare tara ca acestea sa se 1n lnfrarQfU.
apropierea semnalizatorului (suflante, sunt, din acest motiv, influentate de colectate de un receptor aflat in com-
ventilatoare, ferestre deschise etc.). conditiile de mediu (umiditate, tempe- ponenta detectorului ultrasonic. fn ab-
Detectoarele nu se monteaza in spa- ratura). Detectoarele ultrasonice functi- senta unui obiect in mil;lcare, frecventa
tele zidurilor iel;lite in afara, coloanelor, oneaza conform efectului Doppler. receptata este egala cu cea emisa.
perdelelor l;li altar obiecte asema- Acest efect consta in modificarea Daca exista o modificare a pozitiei unui
natoare care patrund in zona de supra- frecventei de oscilatie daca sursa de obiect sau a unei persoane pe directia
veghere rezultand o atenuare a supra- oscilatie se mil;lca in raport cu un punct detectorului, valoarea frecventei recep-
vegherii. de referinta. tionate se va modifica in conformitate
Emitatorul transmite un semnal de cu principiul Doppler, iar alarma va fi
Detectoare de mi~e ultrasonice aproximativ 26 kHz in volumul care tre- generata. La instalare, detectoarele ul-
Transmit unde ultrasonice cu frec- buie protejat. Undele sonore sunt re- trasonice vor fi astfel dispuse incat sa
venta de aproximativ 26 kHz prin aer l;li flectate de podea, pereti, tavan l;li sunt fie evitate alarmele false generate de
vibratia peretilor pe care acestea sunt
montate. Rata alarmelor false, datorata
animalelor mici, poate fi redusa prin
Unghi de modificarea sensibilitatii receptorului.
inclinare oo 1naltime de fnaintea instalarii unui detector ultra-
montare = 2,5m sonic se recomanda verificarea zonei
[~)~ Unghi de pentru identificarea eventualelor sem-
2,5~ inclinare oo nale ultrasonice perturbatoare. Detec-
4 ~;2~4~5+-+8~1~0-1r2-1r4-1+6-m
torul ultrasonic se monteaza intotdea-
45" una astfel incat calea de patrundere a
eventualului intrus sa fie pe directia
detectorului. Daca sunt necesare mai
multe detectoare pentru aceeal;li in-
capere, ele se instaleaza in al;la fel in-
cat sa nu existe interferente intre ele.
Nu se utilizeaza niciodata detectoare
care sa opereze Ia frecvente diferite.
Limita de detectie maxima este de
aproximativ 9 m (fig. 11.10.14).
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 m Detectoare de mi~e cu microunde
Sunt folosite, in special, pentru su-
pravegherea volumelor mari, interioare,
in combinatie cu detectoare pasive in
infrarol;lu (dubla tehnologie) (fig.
11.10.15). De asemenea, contin un emi-
tator l;li un receptor, functionand dupa
principiul Doppler.
Corpul uman este un bun absorbant
al semnalului de microunde, energia
reflectata receptionata este foarte mica
in comparatie cu cea reflectata de alte
obiecte.
Unghi de Daca in constructia cladirii intervin
inclinare go· penetrari de microunde nedorite, aces-
25° tea perturba functionarea detectoare-
lor. Constructiile din beton sau carami-
da prezinta in mai mica masura pene-
trari nedorite, dar rigipsul, lemnul, plas-
2m 81. ticul l;li sticla sunt penetrate cu Ul;lUrin-
2,5m ta. Suprafetele metalice reflecta l;li im-
3m pral;ltie caracteristica de protectie.
4m De aceea se recomanda ca detecto-
rul sa fie montat intr-a asemenea pozi-
2 4 10 12 14 m tie incat zona de acoperire sa nu fie
obstructionata.
Ori de cate ori este posibil, detecto-
~~~~~:-I)I ) . ___ --1f-- ·- ___ _g._; ___ ----H--------:-------·---
= 2 , 5 m . ____ _______ .1 ___ : : : : : : --------B
::::::::::::::::::::.
rul se monteaza pentru a supraveghea
punctele de intrare, eventualul intrus
Unghi de • • • ·- • • • • • • • • • • • • ·::::::::: mil;lcandu-se pe directia detectorului.
inclinare oo fn locurile unde trebuie instalate mai
multe detectoare, acestea se seteaza
I I
pe frecvente diferite, pentru a fi evitate
2 4 6 8 10 12 14 m
interferentele. Alte interferente pot apa-
rea datorita lampilor fluorescente, fiind
Fig. 11.1 0.13. Caracteristlclle de detec1:ie pentru detectoarele volumetrice,
necesar ca detectoarele utilizate sa fie
de distanfl mare ,1 detectoarele cortinl.
dotate cu filtre.
11. lnstalalii electrice Capitolul10: lnstalalii de semnalizare
Detectoare cu dubla tehnologie Pe baza caracteristicilor de frecventa sistema independents va duce Ia anu-
Utilizarea a doua tehnici de detectie selective sunt eliminate alarmele false. larea automata dupa un anumit tip de
face ca probabilitatea ca o alarma falsa Detectie activa memorare.
sa influenteze doua tipuri de detectoa- Senzorul activ de spargere a sticlei Datorita modului de supraveghere, Ia
re sa fie foarte mica. De exemplu, zgo- este, in calitatea sa de semnalizator de proiectarea unui sistem de paza $i
motele ultrasonics sau turbulentele de suprafata, o componenta fixa a unei alarmare, trebuie avute in vedere urma-
aer care pot constitui o problema pen- tehnici de asigurare bine gandita. Sen- toarele:
tru detectoarele ultrasonics nu influ- zorul activ de spargere a sticlei tine, - pe fiecare geam poate fi montat un
enteaza un detector in infraro$U. Pe de permanent, sub control suprafata de singur senzor; senzorii activi de spar-
alta parte, lumina directa a soarelui sau supravegheat a sticlei, prin doua siste- gere a sticlei emit pe geamul de sti-
punctele calde locale nu vor influenta ma independents (masurarea reflexiei cla frecvente in banda ultrasunetelor;
un detector ultrasonic. Cand aceste $i masurarea frecventei) cuplate intr-a interferentele pot fi eliminate daca
doua tehnici de detectie sunt combina- conexiune tip ,$1". Aceasta inseamna geamurile alaturate prezinta o legatu-
te, astfel incat ambele detectoare pot ca, daca ambele sistema sunt activate ra metalica intre ele sau prin utiliza-
semnala prezenta unui intrus intr-un concomitant, are loc un mesaj de alar- rea unui distribuitor de sincronizare;
anume timp, atunci alarmele false sunt rna atingandu-se o inalta siguranta Ia - senzorul se plaseaza, preferential, in
eliminate. Combinatia dintre detectoa- perturbatii. zona superioara a ferestrei, in afara
rele in infrarO$U $i detectoarele ultraso- Prin elementul piezoelectric de ma- razei de actiune a mainilor;
nics este recomandabila pentru acope- surare a reflexiei, geamului de sticla i - Ia sticla de blindaj, geamul trebuie sa
riri limitate, pana Ia mediu, deoarece li- se imprima (Ia anumite intervale de aiba o anumita dimensiune minima
mita superioara a detectoarelor ultra- timp) oscilatii. Dupa timpul de emisie, (in functie de producator).
sonics este de aproximativ 9 m. elementul piezoelectric comuta electro- La reglajul detectoarelor active de
in timp ce pentru o combinatie infra- nic pe receptie. Oscilatiile reflectate spargere a geamurilor, instalatorul tre-
ro$u-ultrasonic limitarea vine din partea sunt astfel receptionate, digitalizate $i buie sa tina seama de conditiile locale
detectorului ultrasonic, pentru combi- memorate. Aceste operatii se repeta $i de tipul sticlei ce urmeaza a fi supra-
natia infrarO$U-microunde detectorul in de cateva ori pe secunda, datele emise vegheata deoarece caracteristica re-
infrarO$U este eel care de cele mai mul- fiind comparate permanent cu datele flexiei geamului de sticla rezulta indivi-
te ori limiteaza intervalul de acoperire a receptionate. dual din marime, material, tip de suda-
suprafetelor. Detectoarele infraro$U- Daca o suprafata de sticla este distru- re $i montaj.
microunde sunt mai voluminoase decat sa, oscilatiile receptionate nu coincid cu
detectoarele infrarO$U-ultrasonic datori- cele emise $i memorate (duratele de
ta volumului pe care il ocupa cele doua propagare), producandu-se intern o me-
antene ,horn" ale partii de detectie cu morare care insa nu duce Ia o alarma.
microunde. Limita maxima a detectiei Daca, in acela$i timp, prin elementul
este de aproximativ 30 m. piezoelectric de masurare a frecventei
este activat sistemul de analiza a frec-
10.2.2.4 Detectia tentative/or ventei sticlei, prin circuitul ,$/" are loc
de spargere a geamurllor un mesaj de alarma. in cazul unor in-
in conformitate cu studii recente, in fluente perturbatoare, activitatea unui
Fig. 11.10.15. Detectorul
aproximativ 30 % din spargerile de lo- singur sistem de analiza din cele doua
cu mlcrounde.
cuinte. hotii au reu$it sa intre in casa
spargand geamul unei ferestre sau al 90" 80"
70"
unei U$i. Pentru spatiul comercial $i in-
dustrial, acest procentaj cre$te Ia apro-
ximativ 50 %.
Avantajul acestor detectoare (fig.
11.10.16) este ca ele pot realiza supra-
vegherea chiar $i atunci cand detec-
toarele de mi$care nu pot fi active.
Deteqie pasiva
Detectoarele pasive sunt utilizate pentru
ferestre care au geamurile dintr-o singura
spargere
bucata. in momentul spargerii geamului a geamului
apare un spectru de frecvente care se
propaga pe suprafata sticlei sub forma
unui cere a carui raza cre$te.
Senzorul pasiv de spargere a gea-
mului, montat pe geam, receptioneaza
acest spectru prin intermediul placii
de baza in care este integrat un cristal
piezoelectric.
Cristalul piezoelectric transforma
tensiunile mecanice in semnale electri-
ce. Partea de prelucrare a detectorului
compara semnalele receptionate cu o Fig. 11.10.16. Montarea ,1 raza de
mostra de frecventa. Daca frecventele act~une a unui detector
receptionate se situeaza intr-un dome- de spargere a geamului.
niu dat este generata alarma.
Detectia acustica nimentelor trebuie sa se incadreze in nea cu scopul de a face diferenta intre
Aceste tipuri de semnalizatoare ser- anumite domenii prestabilite). in cazul o modificare ocazionala de mediu ~i un
vesc pentru supravegherea geamurilor unei succesiuni corecte a semnalelor, atac real.
de sticla Ia strapungere, tara ca senzo- analiza conduce Ia o alarma. Montarea se face in ni~e sau, direct,
rul ~i geamul de sticla sa se afle in Pentru proba de functionare a sem- pe perete.
contact direct. Datorita acestei tehno- nalizatoarelor acustice de spargere a Raza de supraveghere depinde de
logii exista posibilitatea ca printr-o uni- sticlei, in exploatare ~i intretinere, se tipul de detector, de natura materialului
tate de semnalizare sa se supraveghe- folose~te un aparat manual de control. din care sunt confectionati peretii, de
ze mai multe geamuri (fig. 11.10.17). Acesta simuleaza printr-un difuzor sensibilitatea dorita ~i de vibratiile ca-
Anumite tipuri de ferestre (constituite integrat frecventele, in succesiunea racteristice ale cladirii (fig. 11.10.19).
din mai multe segmente), ferestrele temporala corecta, pentru a face sa
glisante, geamurile bombate, lucarnele reactioneze semnalizatorul. 10.2.2.6 Detectoare tensometrice
~i ferestrele de supralumina se pretea- La proiectarea unui sistem cu astfel Sunt folosite, in special, pentru su-
za a fi supravegheate, Ia spargerea sti- de semnalizatoare trebuie avute in ve- pravegherea obiectelor de arta atarna-
clei, cu ajutorul detectoarelor acustice. dere urmatoarele: te pe pereti (tablouri). Pot fi active in
Principiul de semnalizare al semnaliza- - nu este permis ca zona de vizitabili- timpul prezentei publicului, reprezen-
torului cu detectie acustica se bazeaza tate intre semanalizator ~i obiectul de tand o suplimentare a supravegherii
pe faptul ca in cazul spargerii sticlei se supravegheat sa fie restrfmsa prin spatiale.
produc audiofrecvente medii, iar Ia inci- portiuni de zidarie ie~ita in afara, Detectorul prime~te, prin intermediul
denta acestora pe sol este generat un coloane, piese mobiliare, perdele fo- unui senzor piezoceramic, modificarea
spectru de inalta frecventfl. Acest pro- noabsorbante sau alte obiecte de sarcina ~i/sau deplasarile mecanice
ces este prelucrat electronic ~i comparat asemanatoare; pe care le transforma in semnale elec-
cu modelele de semnale de alarma - nu este permis ca semnalizatorul sa trice. Acestea sunt evaluate in functie
(benzile de frecvente individuale, precum fie montat in fata unor surse de ultra- de repetabilitate, amplitudine ~i de
~i desfa~urarea temporala a eve- sunete; anumite frecvente tipice. Pragurile de
- semnalizatoarele acustice de sparge- reactie modificabile ~i numarul de im-
re a sticlei se vor folosi numai in spa- pulsuri programabil fac posibila opti-
tii interioare uscate; mizarea intre sensibilitatea Ia reactie ~i
- nu se preteaza Ia supravegherea sti- raspunsul Ia deranjament.
clei consolidate cu sarma sau a sti-
clei securit. 10.2.2.7 Supravegherea vltlfnelor
Functionarea supravegherii se ba-
10.2.2.5 Defectla tentative/or zeaza pe variatia periodica a volumului
de penetrare a pere'lor de aer din vitrina (de ordinul a cativa
Detectoarele de vibratii au fost pro- centimetri cubi) cu ajutorul unei dia-
iectate pentru detectia incercarilor de fragme. La scaderea presiunii (monito-
patrundere neautorizata (prin pereti sau rizata de detector) ca urmare a unei in-
prin u~a) in tezaure, case de bani, ban- cercari de deschidere a vitrinei, algorit-
comate (fig. 11.10.18). mul analitic al detectorului identifica
Fig.ll.10.17. Amplasareaintr-o
Datorita tehnologiei incorporate, de- aceasta schimbare ~i genereaza sem-
Tnclpere a unui detector acustic tectorul depisteaza orice dispozitiv de nalul de larma.
de spargere a geamului. penetrare (borma~ina cu percutie, freza
cu diamant, presa hidraulica, explozie)
aflat in functiune in raza de actiune. in
acela~i timp, acestea permit deplasa-
Tabelulll.10.6. Riscuri 'i factori
rea in zona supravegheata tara a da perturbatori
alarme false. Riscurile ce Factori pertur-
Semnalele receptionate sunt proce- trebuie acoperi- batori
sate de detector, analizandu-se frec- te prin protectia pentru protectia
I perimetrelor perimetrelor
venta semnalului, durata ~i amplitudi-
- Efractie - Ceata, fum
- Talharie - Ploaie, burnita
Flg.ll.10.18. Echiparea unui tezaur - Sabotaj - Zapada
de bancl cu detectoare de vlbr&1ii. - Atac terorist , - Formare de gheata,
chic iura
- Spionaj - Umiditate (a aerului,
a solului)
- Patrundere - Nisip, praf
neautorizata - Fulgere
- Campuri
electromagnetice
Fig.ll.10.20. Barieri mecanicl cu - Expunere Ia soare
sistem de deteqle automat - Variatii mari
A - bariera exterioara; B - zona de temperatura
supravegheata; C - gardul interior; - Cutremure, vibratii,
1 - supraveghere aeriana; 2 - supra- ~ocuri
Fig.ll.10.19. Raza de supraveghere vegherea solului; 3 - supravegherea - Arbori, radacini
a unui detector de vlbr&111. barierelor. - Animale
11. lnstala.ii electrice Capitolul10: lnstala.ii de semnalizare
10.2.2.8 Supravegherea perlmetrelor Zona B este monitorizata impotriva - functionare fiabila a tuturor compo-
Sistemele de supraveghere perime- patrunderii intru$ilor. Exista mai multe nentelor $i asigurarea unei detectii si-
trala trebuie sa functioneze in aer liber metode de monitorizare a zonei B: gure independent de factorii pertur-
$i sunt expuse influentei factorilor de - in aer; batori externi;
mediu (vant, ploaie, zapada, praf, nisip, -in sol; - semnalizarea deranjamentelor aparu-
vibratii etc.). in aceste conditii, sisteme- - pe gardul exterior; te in sistem;
le trebuie sa ignore influenta factorilor - o combinatie a celor de mai sus. - monitorizarea impotriva sabotarii
perturbatori !?i sa identifice, sigur, sem- Scopul barierei C este acela de a in- echipamentelor sau cablurilor.
nalizarea de patrundere in perimetru. tarzia patrunderea intrusului, in zona in vederea asigurarii unei localizari
Pentru rezolvarea acestor cerinte, in protejata, in vederea asigurarii timpului cat mai precise a semnalizarii patrun-
majoritatea cazurilor, este necesara necesar ca echipa de interventie sa derii unui intrus, care sa permita o in-
completarea sistemului de suprave- opereze eficient. terventie rapida, perimetrul va fi divizat
ghere perimetrala cu sisteme de supra- Alegerea echipamentelor potrivite in cat mai multe zone de alarmare.
veghere TV $i sisteme de iluminat. Nu- pentru supravegherea patrunderii in Sistemul de monitorizare trebuie sa
mai astfel este posibil ca Ia dispecerat, perimetru trebuie facuta dupa analiza- furnizeze 3 tipuri diferite de informatii
dupa receptionarea unei alarme, sa se rea atenta a riscurilor Ia care este su- pentru fiecare zona de alarmare:
analizeze situatia, rapid $i eficient, !?i sa pus obiectivul $i, respectiv, a factorilor • alarma de patrundere a unui intrus;
se initieze masurile de interventie. perturbatori existenti. in tabelul 11.10.6 • alarma de sabotare a echipamentelor
Un sistem de supraveghere perime- sunt prezentate principalele riscuri $i sau cablurilor;
trala, eficient, combina o bariera meca- principalii factori perturbatori intalniti in • semnalizarea prezentei unor factori
nica cu un sistem de detectie automat aplicatiile de supraveghere a patrunde- perturbatori peste o anumita limita
(fig. 11.10.20). rii in perimetru. prestabilita.
Gardul exterior A reprezinta o delimi- Echipamentele $i instalatiile de moni- Caracteristicile diferitelor sisteme de
tare vizibila a zonei care trebuie prote- torizare a perimetrului trebuie sa inde- supraveghere a patrunderii in perimetru
jata !?i previne patrunderea neintentio- plineasca cerintele functionale specifice sunt prezentate in tabelul 11.10.7.
nata a oamenilor sau animalelor $i, im- aplicatiei !?i sa asigure suplimentar:
plicit, declan$area alarmei. - functionare permanenta, 24 h din 24;
Tabelulll.10.7. Caracteristicile slstemelor de supraveghere
Sistem Principiu de Avantaje Posibilitati Riscuri de Latimea Cost
detectie de depa$ire alarme zonei relativ
a sistemului false [m]
Bariera in Opturarea Zona Catarare, Ceata, 0,1 100

infraro$U fascicolelor de ingusta de tune I zap ada,
radiatie in detectie furtuna,
_spe~truL i1_1fraro$u _c:tnimale,
Bariera cu Modificarea Cost redus Catarare, Ani male, 1,5 ... 10 80
microunde intensitatii tunel reflexii pe
campului suprafete
electromagnetic metal ice
intr-un fascicol de sau apa
--- - - -microunde
- · - - - - - -- - - - ,
-r-- ----------- - --- -- ---
Camp Modificare Sensibilitate Catarare, Corosiune, 3 250

electrostatic permitivitatii prin , mare tunel gheata,
_apropiere animale
Cablu de Modificarea sarcinii Cost redus Catarare tara Ani male, 0,1 50
presiune polarizate sub a atinge gardul, vibratii,
pre::;iun_~ _ _ __ _ tune I trafic
"E Detector cu . Analiza vibratiilor Cost redus Catarare Vibratii, 40
~ vibratii gardului tara a atinge trafic,
Q) gardul, ani male
a. tunel
----- -- ------ --- . -
Detector cu Modificarea Rata redusa Catarare Pasari, 0,1 160

fir tensiunii in firele de alarme tara a atinge teren
tensionat gardului false gardul, instabil
f- -f--- - --
tunel
Tub de Modificarea lnvizibil Realizarea Ani male, 2 250

presiune presiunii solului unui pod vant,
peste zona arbori
0
Ul supravegheata
,..!: Cablu Modificare lnvizibil; Salt peste Apa 2 ... 3 180
coaxial cu campului supravegheaza zona curgatoare
pierderi electromagnetic !?i sub sol sensibila
din apropierea
cablului
• Echipament pentru deteclia pA- deosebirii intre alarmele utile ~i cele • Echipamentul asigura detectia
trunderii cu cablu coaxial cu pierderi, false ~i pentru asigurarea unor caracte- obiectelor in mi~care care au o sectiu-
in~opat ristici tehnico aplicative specifice se ne de ecranare electromagnetica sem-
Cablul coaxial cu pierderi genereaza utilizeaza algoritmi brevetati. nificativa (oameni, vehicule, obiecte
un camp de detectie de radiofrecventa Caracteristicile tehnico-aplicative de- bune conducatoare de electricitate de
in jurul traseului perimetral pe care este finesc domeniul de utilizare al acestei dimensiuni mari). Probabilitatea de de-
ingropat. Semnalele electrice transmise metode: tectie a unui om este de 99 % pentru
prin cablu genereaza un camp elec- • Perimetrul definit de traseul cablu- un factor de incredere de 95 %. Echi-
tromagnetic invizibil care poate detecta lui ingropat este invizibil ~i permite de- pamentul detecteaza un om care se
prezenta unui intrus care-1 traverseaza. tectia patrunderii fara ca intrusul sa se deplaseaza in plimbare, alergare, tara-
Cablul coaxial cu pierderi este ele- a~tepte Ia a~a ceva. Echipamentul re, salturi, cu o viteza cuprinsa intre
mentul de sesizare. El este constituit functioneaza Ia parametrii nominali in 0,02 ~i 8 m/s, indiferent de directia de
din doua cabluri coaxiale in aceea~i medii diferite cum ar fi pamant, asfalt, mi~care. in vederea evitiirii alarmelor
cama~a din polietilena de mare beton sau alte medii a caror conducti- false, echipamentele mentionate detec-
densitate, rezistenta Ia solicitari mec- vitate este cuprinsa in domeniul teaza un om cu o greutate minima de
anice sau atac chimic. In interiorul ca- 10 ... 250 mQ/m. Terenul trebuie sa 30 ... 35 kg.
blului se afla un material de umplere pe aiba schimbari de planeitate de maxim • Echipamentul functioneaza in con-
baza de parafina care are rolul de a 30 %, iar colturile traseului sa aiba 0 ditii de exterior ~i este susceptibil Ia
preveni patrunderea apei daca cama~a raza de curbura de minim 6 m. Cablul alarme false in anumite conditii meteo-
cablului a fost deteriorata (crapata, se ingroapa Ia circa 5 ... 10 em in asfalt rologice sau de mediu:
roasa). sau beton. - vegetatie, in lungul traseului, care de-
Cablul este conectat Ia un echipa- • Campul de detectie este continuu pa~e~te inaltimea de 30 m;
ment electronic care genereaza semna- ~i uniform in lungul perimetrului. Di- - ploaie, zapada;
lul electric, i1 injecteaza in cablu ~i ana- mensiunile caracteristice ale campului - rasaritul sau apusul soarelui;
lizeaza modificarile aparute ca urmare a de detectie sunt: - vant;
pertubarii campului electromagnetic din - inaltime: 1... 1,5 m; - schimbari bru~te de temperatura;
jurul cablului. Prelucrarile de semnal, - largime: 1... 3 m; - ceata, furtuni de nisip;
ulterioare, sunt complexe. In vederea - adancime: 0,5 m. - mi~carea in zona a obiectelor cu sec-
tiune electromagnetica semnificativa
\ (autovehicule, cursuri de apa Ia su-
prafata sau subterane);
2 \ i 3 - surse generatoare de perturbatii elec-
tromagnetice sau acustice.
• Echipamentul asigura o lungime
maxima pentru un tronson de detectie
de circa 200 m. In practica se utilizea-
za tronsoane de 50, 100 sau 150 m, in
vederea identificarii cat mai precise a
locului de efractie.
• BarierA de microunde
Este constituita dintr-un emitator ~i
un receptor amplasate Ia o distanta de
Fig.ll.10.21. Prlnclpiul de deteqie Ia gardul senzitiv cu fire tenslonate: 50 ... 300 m unul de celalalt. Emitatorul
- detector; 2 - deformare a firului tensionat; 3 - fir tensionat. este un generator de radiatie electro-
Q; Q; Q; Q; Q; Q; Q5 Q; Q;
.0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0 .0
:.J :.J :.J :.J :.J :.J :.J :.J :.J
II I II I I I
100~1~ 100~1~ 00~1~
Central a
I'
\
~~~·'~~~~n~~·'~~~~~
,, '\ a:a:
r IJ
+12V DC I
ov I 1 1 I , 1
I I 1
~~~-H~~~~++--~
I 1 1/ I
Alarma
{ I '++1-H+----++,---+-+-++++------' I I j_
I
Sabotaj { I I I I I
Stergere
I I I I I I II
dezactivat \ I \I
-
\I
--~; II
Tresa J Detector 1 Detector 2 Detector n

~----------------~
Rezistente capat de linie

{doar Ia anumite centrale de efractie)
Fig.ll.10.22. Conectarea conven1:ionali a detectoarelor.
11. lnstalatii electrice Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
magnetica de inalta frecventa (micro- de detectie, echipat cu cate un senzor Pentru unele aplicatii metoda se pre-
unde), de regula, in jurul a 10 GHz. pentru fiecare fir pretensionat. Pentru a teaza Ia combinarea cu o concertina
Solutiile moderne utilizeaza oscila- asigura o rezistenta fizica a gardului, din sarma ghimpata.
toare rezonante cu dielectric care sunt precum ~i pentru orientarea mi~carii fi- • Succesul acestei metode depinde
foarte stabile pentru o gama larga de relor pretensionate, se amplaseaza Ia mult de corecta instalare a echipamen-
temperaturi. distante egale, stalpi de sutinere. Stal- tului. Trebuie asigurata o fundatie co-
Receptorul utilizeaza o metoda de pii de sustinere permit transformarea respunzatoare pentru posturile de
detectie bazata pe analiza de semnal, mi~carilor verticale ale firelor, deforma- acordare, astfel incat modificari ale
modificarile in amplitudinea semnalului te de catararea unei persoane, in mi~ factorilor meteorologici sa nu produca
fiind direct proportionale cu marimea ~i care orizontala, sesizabila de catre de- deplasari sesizabile. La instalare tre-
densitatea obiectului aflat in d1mpul tectoarele din postul de detectie. De- buie avute in vedere topologia terenu-
barierei. tectoarele din postul de detectie au o lui, felul solului, caracteristicile de eli-
Polarizarea antenelor este variabila ~i constructie speciala destinata discrimi- rna. Alte amenajari existente, precum
permite crearea de canale de transmi- narii intre mi~carile foarte lente care linii telefonice, electrice sau pomi pot
sie multiple pentru aplicatii care utili- pot aparea datorita modificarilor me- constitui cai de patrundere in perime-
zeaza mai multe bariere in sistem (se diului ~i mi~carilor rapide provocate de tru, fara a atinge gardul senzitiv. Tn
evita astfel influentarea reciproca a ba- taierea sau supratensionarea firelor. unele aplicatii, aceasta metoda poate fi
rierelor). De asemenea, prin modifica- Orice incercare de penetrare in peri- suplimentata cu o supraveghere mas-
rea polarizarii antenelor se regleaza ca- metru prin taierea gardului, catararea cata (detector IR, detector de microun-
racteristica de detectie. cu sau fara scara, va genera un semnal de, cablu ingropat).
Carcasele echipamentelor sunt me- de alarma. Semnalizarile generate de
talice ~i protejate Ia ploaie sau inghet. fiecare detector din postul de detectie 10.2.3. Centralizarea
Barierele sunt dotate cu echipament sunt preluate de un echipament elec- semnalizirilor in instalatiile
auxiliar (optic ~i/sau sonar) pentru ali- tronic, care le transmite pe un canal de pentru detect:ia 'i semnalizarea
nierea ~i analiza perturbatiilor mediului. comunicatie seriala cablat, catre un efra~ei 'i agresiunii
Semnalizarile generate de receptor, calculator de dispecerizare sau gestio-
ca urmare a detectarii patrunderii in nare a cladirii. lnstalatiile pentru detectia ~i semna-
perimetru, sunt transmise, prin ie~iri fi- Caracteristicile tehnicoaplicative re- lizarea efractiei ~i agresiunii sunt for-
zice sau logice, catre echipamente de comanda aceasta metoda de protectie mate din mai multe dispozitive ~i echi-
dispecerizare sau gestionare a cladirii. a perimetrului ca optima, din punct de pamente distribuite in interiorul ~i/sau
Caracteristica de detectie are o lar- vedere performanta-pret, pentru obiec- exteriorul obiectivului supravegheat,
gime dependenta de lungimea barierei tive speciale, precum unitati militare, ale caror semnalizari trebuie centraliza-
(distanta dintre emitator ~i receptor) ~i inchisori, aeroporturi, centrale nuclea- te in vederea utilizarii. De regula, aces-
anume circa 4 ... 6 m Ia o lungime de re, alte intreprinderi de inalta tehnolo- te centralizari se fac in centrala de
100 m. gie sau cu activitati cu grad mare de efractie.
• Detector iner1ial de vibratii periculozitate. Modalitatea de conectare a echipa-
Opereaza ca un filtru ,trece-banda" • Metoda permite o dimensionare mentelor Ia centrala de efractie a dus
cu o sensibilitate uniforma intr-un flexibila a perimetrului ce trebuie su- Ia urmatoarea clasificare a tipurilor de
spectru larg de frecvente. Detectoa- pravegheat. Lungimea maxima a unui conexiuni:
rele, de regula, incapsulate ~i etan~e tronson, delimitat de doua posturi de - clasica;
se pot manta pe cele mai multe tipuri ancorare este de 50 m. - adresabila;
de garduri realizate din confectii meta- • Echipamentul genereaza o alarma - bucla;
lice (placi metalice sudate, gard de daca unul dintre fire este deformat de -radio.
sarma ghimpata, concertina etc.) o forta mai mare de 100 .. .400 N, elimi-
Semnalele electronice generate de nandu-se astfel alarmele false produse • Conexiunea claslcj
detectoarele de vibratii sunt analizate de animale mici, pasari etc. Pentru fie- Conectarea se face pe 6 fire (2 ali-
de o unitate de control electronica. care semnalizare se identifica firul mentare, 2 alarma, 2 sabotaj) (fig.
Aceasta utilizeaza analiza de semnal afectat ~i deci se cunoa~te inaltimea Ia 11.10.22). La conectarea unui singur
adaptiva care minimizeaza influenta care s-a produs efractia. echipament sau dispozitiv Ia centrala,
evenimentelor intamplatoare ~i com- • Metoda de detectie, preponderant pe un racord (denumit ~i linie sau gru-
penseaza conditiile de mediu. mecanica, face ca acest echipament pa), semnalizarile de efractie sau sabo-
Echiparea tipica pentru un gard con- sa fie foarte putin susceptibil Ia alarme taj provenite de Ia dispozitiv vor fi bine
struit din bare metalice se realizeaza prin false. Producatorii garanteaza o rata localizate.
fixarea de gard, Ia o inaltime de 120 em anuala mai mica de 4 alarme false Tn cazul in care pe un racord vor fi
de sol, a cate unei perechi de detectoa- pentru un kilometru de gard senzitiv. conectate mai multe dispozitive, Ia
re inertiale de vibratii (montate Ia 30 .. .40 • Fiabilitatea ~i mentenabilitatea sunt aparitia unei semnalizari de efractie
em unul de celalalt) Ia fiecare 3 m. foarte ridicate. Producatorii garanteaza sau sabotaj, centrala nu va putea iden-
Gard senzitiv cu fire tensionate o medie a timpului de buna functionare tifica dispozitivul care a declan~at alar-
Acest echipament asigura o bariera de 2 - 2,5x10 7 h ~i un timp mediu de rna sau care a fost sabotat. De aceea
fizica ferma, combinata cu un sistem reparare de 30 min. este recomandabil ca, in cazul folosirii
de detectie a efractiei, fiabil ~i sigur • Gardul senzitiv poate fi montat de conexiunii clasice, conectarea a mai
(fig. 11.10.21). sine statator sau pe un gard sau zid mult de un singur dispozitiv Ia un ra-
Principiul de baza al acestei metode existent. Forma recomandata pentru cord al centralei sa se faca numai daca
consta dintr-o arie de fire pretensiona- gard include o portiune verticala ~i una dispozitivele respective se gasesc in
te (sarma ghimpata sau lisa) prinse in- inclinata Ia 45° in vederea descurajarii aceea~i incapere.
tre doua posturi de ancorare succesi- tentativelor de catarare cu sau fara Unele tipuri de detectoare mai au o
ve. La jumatatea distantei dintre postu- scara. Tnaltimea echivalenta a gardului intrare de comanda a diodei electrolu-
rile de ancorare este amplasat un post va fi cuprinsa in intervalul 2,5 ... 4 m. miniscente ~i o ie~ire de semnalizare a
acoperirii sau de deranjament. Pentru lor se pot defini tronsoane de bucla, - capacitatea memoriei de evenimente;
valorificarea acestor informatii Ia nivelul astfel incat, in cazul unui scurtcircuit, - numarul iel;lirilor programabile l;li posi-
centralei de efractie vor trebui supli- numai dispozitivele de pe tronsonul bilitatea de extindere;
mentate firele de conectare. defect vor ramane nefunctionale. - posibilitatea de a introduce mesaje in
Circuitul de semnalizare este perma- Unele detectoare moderne sunt do- limba romana l;li conectarea Ia calcu-
nent monitorizat de centrala de efrac- tate cu doua astfel de izolatoare, cate lator.
tie. Pentru aceasta Ia capatul fiecarui unul pentru fiecare sens.
racord (numai Ia unele centrale) se co- • Partifionarea instalstJel
necteaza un rezistor de o anumita va- • Conexiunes radio in functie de structura obiectivului
loare. Atunci cand valoarea masurata Acest tip de conexiune este folosit care trebuie protejat se impune ca gru-
scade sau crel;lte peste un anumit pro- atunci cand se dorel;lte supravegherea pele de semnalizare sa fie asociate Ia
cent din valoarea nominala este sem- Ia efractie a obiectivelor in care nu se domenii. Fiecare domeniu poate fi pri-
nalizata starea de alarma. poate duce tubulatura pentru introdu- vit ca o centrala de efractie separata Ia
Alarma de sabotaj apare atunci cand cerea firelor, pentru a nu modifica as- care posibilitatea de activare, dezacti-
dispozitivul este deschis sau cand ca- pectul existent al interioarelor. Astfel vare, l;ltergere alarme, nu depinde de
blul este taiat. de obiective sunt: muzee, biserici etc. starea celorlalte domenii. De exemplu,
Pentru aceasta se pot folosi dispozi- acest lucru este foarte util in cazul unei
• Conexiunes adresabiM tive radio cum ar fi: detectoare de mil;l- banci. Un domeniu va fi asociat tezau-
Asigura transmiterea mai multor care, contacte de deschidere Ul;la, derului de valori, un domeniu tezaurului
tipuri de semnalizari, bidirectional, intre tectoare de spargere a geamului, bu- de casete, un domeniu dispeceratului
centrala l?i dispozitivele conectate toane de atac, receptoare radio, inter- l;li un domeniu pentru restul cladirii. in
(fig. 11.10.23). fete care sa asigure conectarea Ia cen- acest fel, Ia un moment dat, un tezaur
Conectarea se face pe 3 sau 4 fire, trale conventionale. l;li dispeceratul pot fi puse sub supra-
in functie de echipament, comunicatia Semnalul transmis de emitator este veghere in timp ce celalalt tezaur l;li
putand fi analogica sau digitala captat Ia distanta de un receptor co- restul cladirii, nu, creandu-se astfel po-
(seriala, cum este cea utilizata de catre nectat prin intermediul unei interfete sibilitatea desfal;lurarii activitatilor spe-
echipamentele de calcul). speciale Ia centrala de alarma. cifice fara sa fie facut nici un compro-
Prin intermediul conexiunii adresabile, Emitatoarele au incorporate baterii mis din punct de vedere al securitatii.
fiecare dispozitiv conectat este adresat ,extra long life", asigurand functiona-
periodic l;li poate transmite informatii rea cca 2 ani. Starea de baterie des- • Activarea inteml
catre echipamentul central sau poate carcata este semnalizata de fiecare Regimul de lucru activ intern permite
primi comenzi de Ia acesta. Astfel fieca- emitator al centralei de alarma. supravegherea ,in prezenta'' a unui do-
re semnalizare de alarma, deranjament, Modul in care are loc transmisia intre meniu, adica supravegherea unei parti
sabotaj, primita Ia centrala de efractie emitator l;li receptor face, practic, im- din grupele de semnalizare ale dome-
este asociata cu adresa dispozitivului posibila bruierea acestora mai ales, in niului, celelalte fiind blocate.
care a generat-o. Pe un singur racord cazul in care se aleg echipamentele La declanl;lare, liniile active transmit
se pot centraliza informatii de Ia mai care folosesc tehnologia spectrului alarma programata, iar cele blocate
multe dispozitive, numarul lor fiind li- distribuit, tehnologie de data recenta, semnalizeaza prin mesaj pe afil;laj.
mitat (in functie de producator) din mo- folosita, inclusiv, in transmisiile militare. Centrala trece un domeniu selectat in
tive de prelucrare l;li din considerente de Totodata, puterea foarte mica Ia emisie stare de activ intern printr-o comanda
alimentare. (max. 100 mW) precum l;li gama de data de Ia unul din panourile de opera-
in cazul sistemelor mari, in care co- frecvente folosita (900 MHz) nu pertur- re. Ea accepta regimul de activare in-
municatia dintre dispozitive este analo- ba alte aparate electronice aflate in terna pentru domeniul respectiv numai
gica, intre momentul producerii unui apropiere. daca grupele de semnalizare aparti-
eveniment l;li receptionarea l;li prelucra- nand domeniului sunt nealarmate sau
rea sa de catre echipamentul central 10.2.4. Topologii de instalatii cele alarmate sunt blocate. Cand acti-
poate exista un decalaj de ordinul se- pentru detec1:ia 'i semnalizarea varea se face cu intarziere, un buzer va
cundelor. Acest decalaj este mult mai efraqiei 'i agresiunii
mic in cazul sistemelor in care comuni-
catia este digitala. Prin utilizarea microprocesoarelor l;li I I .------
h ~I
a tehnologiilor de ultima ora s-a facut Ill Ill Ill
• Conexlunes bucll trecerea Ia sisteme modulare care pot 2 3 4
Se caracterizeaza prin controlul am- satisface toate dorintele, in ceea ce
belor capete ale circuitului de catre privel;lte adaptarea Ia obiectiv, servirea
echipamentul central. Dispozitivele l;li
echipamentele montate sunt adresabi-
l;li instalarea.
Principalele elemente care caracteri-
I I .------
le. Marele avantaj al unei astfel de co-
nexiuni este ca in cazul unei intreruperi
zeaza o centrala de efractie sunt:
- numarul de linii conventionale inte- I~ Ill
2
Ill
3
Ill
4 ~I
a cablului de legatura, dispozitivele grate pe placa de baza l;li posibilita-
sunt accesate, in mod alternativ, prin tea de extindere;
ambele capete ale buclei.
Pentru rezolvarea problemelor de
- numarul de semnalizatori adresabili
care se pot conecta;
I I I .------ Central a
scurtcircuit care pot apare in interiorul

buclei trebuie montate izolatoare.
- numarul de grupe de semnalizare Ia
care pot fi atribuite liniile conventio-
r~ Ill
2
Ill
3
Ill
4 ~I '+T2iT
ov
Date
Acestea supravegheaza circuitele afla- nale l;li/sau semnalizatorii adresabili; ~
te de o parte l;li de alta a lor, deconec- - numarul de domenii l;li subdomenii Ia
Fig.ll.10.23. Conectarea
tandu-se in momentul detectarii unui care pot fi distribuite grupele de
detectoarelor adresabile.
scurtcircuit. Prin intermediul izolatoare- semnalizare;
semnaliza pe durata temporizarii. intertata; procedura de alarmare Ia distanta.

Cand centrala nu permite comutarea • cheie de identificare (I DENT-KEY); Alarma de sabotaj
pe activ intern, trebuie examinate cau- sistemul ldent-Key este constituit dintr- Semnalizeaza o tentativa de sabota-
zele acestei imposibilitati de comutare o unitate de prelucrare a datelor, o re a detectoarelor (distrugere fizica), de
(se vad grupele deranjate sau eventua- broasca cu blocare cu cheie de identi- scurtcircuitare sau intrerupere a cablu-
lele deranjamente). ficare $i o rozeta speciala cu accesorii; rilor de conectare, de acoperire a de-
le$irea din regimul activ intern se prin ldent-Key, firma EFF-EFF introdu- tectoarelor antimasking. La unele tipuri
face printr-o comanda de Ia unul din ce o combinatie intre tehnica de incu- de centrale de efractie aceasta sem-
panourile de operare a centralei. iere mecanica $i transmiterea electroni- nalizare duce Ia declan$area sirenelor
De mentionat ca trecerea unui do- ca a datelor $i informatiilor. Cheile ate- de avertizare sonora $i a procedurii de
meniu in regimul activ intern este per- rente au o codificare specifica clientu- alarma Ia distanta.
misa numai daca domeniul respectiv lui, ele putand fi citite tara fir prin roze- Alarma de agresiune
este dezactivat extern (nu este posibila ta speciala. Avantajul acestui sistem Sesizarea situatiei de agresiune este
trecerea directa din regimul activ consta in posibilitatea folosirii unor chei facuta de factorul uman: personalul de
extern in eel activ intern). provenind de Ia producatori diferiti. conducere, agentii de paza etc. prin
Caracteristici tehnice: actionarea unor elemente ca: butoane,
• Actlvarea extetni Ji dlspozltlve - memoria de coduri; pedale sau telecomenzi. Din aceasta
speclflce - zone de timp definite de utilizator; cauza amplasarea lor trebuie sa fie co-
Acest tip de activare este specific - memoria de evenimente; respunzatoare astfel incat actionarea
centralelor de efractie fabricate de firma - memoria de programe sigura, Ia casa nu fie perceputa de raufacator.
EFF-EFF din Germania $i presupune derea retelei; Alarma de agresiune este semnaliza-
existenta unui dispozitiv special (ele- - ceas de timp real cu data calendaris- ta optic $i acustic (printr-un buzer de
ment de activare/dezactivare cu cheie, tica; intensitate mica) Ia dispecerat, unde
cu cartela magnetica sau cu cartela de - conectare Ia diverse tipuri de centra- trebuie sa existe proceduri $i persoane
proximitate, cu tastatura etc.). le; specializate pentru interventie. Con-
Regimul de lucru activ extern permi- - poate functiona in regim ,stand alo- comitant este pornita inregistrarea ca-
te supravegherea completa a unui ne"; in acest caz, anumite persoane merelor video care supravegheaza zo-
domeniu, adica supravegherea tuturor selectionate primesc, Ia anumite ore, na respectiva $i este alarmata echipa
grupelor de semnalizare ale domeniu- dreptul de acces. de interventie. Din punct de vedere al
lui. Daca exista grupe blocate de utili- • tastatura. sirenelor de alarmare acest tip de alar-
zator (grupele blocate Ia nivel de insta- Diferentele dintre activarea interna $i rna este ,tacuta".
lator nu au acest regim) acestea vor fi cea externa sunt urmatoarele: Alarmarea Ia distan~
automat deblocate Ia activare. - domeniul activat extern nu poate fi Reprezinta transmiterea semnalului
Centrala trece domeniul corespunza- dezactivat decat de Ia dispozitivul, de alarma Ia o unitate specializata de
tor dispozitivului de activare in starea de special, asociat; interventie cum ar fi: jandarmi, politie
activ extern prin prezentarea unei carte- - domeniul activat poate fi dezactivat etc. in vederea asigurarii unei interven-
le (de proximitate sau magnetica), prin de Ia oricare din panourile de operare; tii prompte. Alarmarea Ia distanta se
introducerea unui cod de Ia tastatura - o alarma provenita dintr-un domeniu poate face prin utilizarea de diferite ca-
sau prin rasucirea unei chei de cons- activ extern nu poate fi oprita sau nale de transmisie cum sunt:
tructie speciala. La activare se va auzi o $tearsa decat dupa dezactivarea do- - linii telefonice comutate; pe linia tale-
confirmare sonora locala de aproximativ meniului. Alarma se opre$te automat tonica sunt montate ,dialere" care pot
1 s. Centrala accepta regimul de activa- Ia dezactivare. memora un mesaj vocal de o anumita
re externa pentru domeniul respectiv durata $i care pot apela mai multe nu-
numai daca grupele de semnalizare 10.2.5. Avertizarea in instala1iile mere de telefon in caz de alarma $i
apartinand domeniului sunt nealarmate pentru detec1ia fi semnalizarea transmite mesajul inregistrat;
sau cele alarmate sunt blocate de insta- efra~ei fi agresiunii - circuitele fizice dedicate; acest tip de
lator $i daca nu exista alte deranjamen- legatura prezinta eel mai ridicat grad
te ale cetralei cum ar fi: deranjament de Detectarea unui eveniment nedorit $i de siguranta; o linie inchiriata consta
acumulator, lipsa retea etc. semnalizarea lui acustic $i/sau vizual dintr-un cablu dedicat care leaga, di-
De mentionat ca trecerea unui do- reprezinta una din conditiile de baza rect, dispeceratul cu o unitate speci-
meniu in regimul activ extern este pentru asigurarea unei securitati cores- alizata de interventie; aceasta linie
permisa $i atunci cand domeniul este punzatoare. De aceea, detectarea tre- este permanent supravegheata Ia in-
activat intern. buie urmata imediat dupa o etapa de trerupere sau scurtcircuit, semnali-
Dispozitivele specifice de activare interpretare $i tratare a alarmei, de sta- zarea acestui eveniment facandu-se
externa sunt: bilirea unor semnificatii unice, perfect Ia unul dintre capetele legaturii;
• broasca electronica cu blocare; in intelese de cei carora le sunt adresate, - canale radio; sunt mai vulnerabile Ia
dezvoltarea acestei broa$te cu blocare in vederea eliminarii consecintelor ne- actiuni de sabotaj, au avantajul unor
s-au folosit cele mai noi posibilitati teh- gative ale evenimentului care a declan- costuri de exploatare relativ reduse $i
nice ale microelectronicii; astfel in locul $at alarma. Cele mai importante sem- pot fi folosite $i ca rezerva a
microcomutatoarelor electromecanice nale de alarmare sunt urmatoarele: canalelor fir;
s-au folosit senzori electronici care Alarama de efractie - retea cu comutare de pachete X25;
functioneaza tara atingere (tara uzura), Semnalizeaza tentativa de patrunde- este o retea digitala folosita pentru a
rezultand o foarte lunga durata de re intr-o zona interzisa sau intr-un mo- transmite date de Ia o adresa Ia alta;
viata; informatiile primite de Ia senzori ment nepermis (atunci cand sistemul fiecare mesaj este transmis sub
sunt prelucrate in broasca cu blocare este activat). Semnalul este declan$at forma unor pachete; pachetele, care
de catre un sistem electronic, transfer- de unul din detectoarele sistemului de nu sunt transmise in mod neaparat in
mate in date seriale $i transmise mai paza $i alarmare. Sirenele de avertizare ordine, sunt reasamblate Ia adresa
departe unitatii de prelucrare printr-o sonora sunt pornite $i este declan$ata de destinatie pentru a recompune
mesajul; reteaua este configurata, in pentru a se permite utilizarea inde- va fi limitat prin control acces.
mod obi:;;nuit, pe linii inchiriate; pendenta a anumitor zone :;;i arma- - ghi$eele de plati - incasari vor fi
- reteaua cu comutare de pachete pe rea acestora pe timpul programului prevazute cu sistem dublu pedale -
canale radio este similara cu reteaua de lucru cand in celelalte zone exis- butoane de panica;
X25, cu diferenta ca, in acest caz, pata personal de lucru. - biroul casierului :;;ef va fi protejat cu
chetele se transmit prin canale radio. 3. Alocarea fiecarui element de detec- detector de prezenta $i buton de
Alarma falsi tie din structura sistemului de alar- panica;
Apare datorita unei defectiuni aparu- rna Ia o zona separata in centrala de - Ia numaratori se va prevedea buton
te in mecanismul de detectie :;;i semna- alarma; vor face exceptie de Ia de panica;
lizare. Dintre acestea cele mai frecven- aceasta regula urmatoarele: Programarea avertizarii Ia tentativa
tate sunt: - pedale $i butoane de panica care de ,hold-up" va fi in ,mod silentios" Ia
- functionarea defectuoasa a unui dese pot grupa cate trei daca sunt tastatura personalului de paza.
tector din cadrul sistemului; alaturate; c - Zona oficiului de calcul
- interfete de campuri electromagnetice; - senzorii de vibratii de pe pereti, - acces limitat prin yala electromag-
- nerespectarea instructiunilor de in- plafonul :;;i pardoseala tezaurului; netica;
stalare a elementelor mecanismului - mai multe detectoare prevazute in - incaperea se va proteja prin detec-
de detectie; aceea:;;i incapere; tor de prezenta in dubla tehnologie.
- factori de mediu sau catastrofe 4. Asigurarea autonomiei energetice a d - Zona detiniitorului de chei ale te-
naturale; sistemului in cazul caderii retelei zauru/ui
- exploatarea incorecta a sistemului de electrice de tensiune; subsistemul - se vor prevedea detectoare de pre-
catre utilizator. de alarma antiefractie trebuie sa zenta $i butoane de panica in
Cauzele alarmelor false sunt dispuna, obligatoriu, de o autonomie birourile acestora.
controlate :;;i tin de: energetica de eel putin 24 h in stare e - Zona postului de pazii sau dispe-
- calitatea echipamentelor utilizate; de veghe $i 30 min. in alarma :;;i nu cerat
- solutia tehnica aleasa; este comun din punct de vedere - control acces Ia u:;;a incaperii;
- modul de proiectare :;;i executie; energetic cu alte subsisteme; - buton de panica;
- modul de exploatare a sistemului. 5. Amplasarea centralei de alarma in - videointerfon sau interfon cu lega-
zone greu accesibile pentru tura Ia postul exterior de Ia intrarea
10.2.6. Proiectarea instal~ilor personalul neautorizat, mai putin in unitate;
pentru detectia 'i semnalizarea frecventat de personalul institutiei $i - tastatura sistemului.
efrac1iei 'i agresiunii protejat suplimentar prin sistemul de f - Zona U$ilor de acces In institutie
alarma, daca in spatiul respectiv nu - U$ile de acces vor fi supravegheate
Pentru a fi eficient, structura unui exista personal de paza permanent. prin contact magnetic sau detector
sistem de detectie a tentativei de e- 6. Utilizarea de echipament ce dispune de prezenta;
fractie :;;i agresiune se configureaza ti- de facilitarea de memorare $i listare - daca exista u:;;a pentru acces per-
nand seama de urmatorii factori: de evenimente in timp real, partitio- sonal se prevede controlul de
- tipul cladirii; nare $i alocare de tastaturi alfanu- acces Ia aceasta.
- localizarea, compartimentarea :;;i ocu- merice precum :;;i niveluri de autori- g - Zona spatiu/ui centralei de alarmii
parea cladirii; tate pentru coduri. Spatiul unde se amplaseaza centrala
- elemente de protejat; 7. Pentru institutiile bancare, zonele care de alarma se va supraveghea cu un
- clasa de securitate stabila; necesita protejare obligatorie sunt: detector de prezenta.
- caile de acces :;;i distanta pana Ia pri- a - Zona antetezaur - tezaur 8. Avertizarea starii de alarma eel putin
ma echipa de interventie in caz de Aceasta zona va fi partitie separata in doua puncte departate din care
efractie; de restul sistemului, cu tastatura dedi- unul exterior, cu ajutorul unei sirene
- categoria, numarul :;;i modul de utili- cata, amplasata in antetezaur $i va fi cu autoalimentare, flash luminos,
zare a personalului de paza. dezactivata numai pe perioada in care protejata Ia sabotaj :;;i amplasata Ia
se introduc sau scot bani. inaltime mai greu accesibila :;;i bine
10.2.6.1 Dlmenslonarea Protejarea va consta in: fixata in zid.
supravegherll detecflel efractlel - detectori de vibratie pe peretii ex- 9. Transmiterea automata a semnalului
Sistemele de alarma impotriva efrac- teriori, plafon $i pardoseala a teza- de alarma Ia un dispecerat specia-
tiei destinate institutiilor financiar-ban- urului; lizat sau anuntarea personalului pro-
care care, in conformitate cu prevede- - contact magnetic Ia u:;;a tezaurului; priu care raspunde de securitatea
rile Legii nr. 18/1996 privind paza - detector in dubla tehnologie :;;i an- obiectivului prin apelator telefonic.
obiectivelor, bunurilor :;;i valorilor, nece- timasking (optiunea de antimasking Aceasta se poate realiza in 2
sita avizarea de catre organul de poli- va fi activata $i pe perioada cat moduri:
tie, trebuie sa indeplineasca urmatoa- alarma este dezactivata); - prin comunicator digital telefonic
rele cerinte minime: - detector de umiditate cand tezau- sau radio Ia un dispecerat speciali-
1. Sa asigure protejarea zonelor: rul este amplasat Ia subsolul cladirii zat prin interventie;
- caile de acces :;;i spatiile spre exte- ori prin peretii acestuia sunt inglo- - prin apelator telefonic cu sinteza
rior ale obiectivului (u:;;i, ferestre, bate conducte de apa sau scurgeri; vocala.
goluri tehnologice, curti interioare - buton de panica in antitezaur sau 10. Asigurarea posibilitatii de comuni-
etc.); traseul interior al valorilor mo- tezaur; care in afara orelor de program,
netare va fi delimitat prin control - detector de prezenta in dubla teh- din exteriorul obiectivului, cu per-
acces :;;i supravegheat cu detec- nologie pentru eliminarea alarmelor sonalul de paza din interior, prin in-
toare de prezenta; false in antetezaur. termediul videointerfonului sau in-
2. Partitionarea sistemului (crearea mai b - Zona casieriei terfonului.
multor domenii) :;;i alocarea de ele- Accesul din holul public spre holul 11. Existenta protectiei Ia sabotaj pen-
mente de activare/dezactivare locale de circulatie personal in zona ghi:;;eelor tru toate componentele sistemului
II. lnstala~ii electrice Capitolul10: lnstala~ii de semnalizare
Nu se vor utiliza: utilizarea unor functii de prelucrare dis- - blocarea sau deblocarea unor grupe;
- sisteme cu dezarmare prin chei fi- ponibile Ia nivelul unor centrale de - oprirea unei alarme sonore;
zice sau prin telecomanda; efractie. - activarea/dezactivarea unui domeniu.
- centrale de alarmare care nu dis- 0 astfel de functie este: alarmarea
pun de facilitati de partitionare, corelata a doua grupe. Alarma este ge- • Modul de lntetventle
memorare de evenimente In timp nerata numai daca doua grupe (lntre Jl conlucrare cu lnstslatia
real precum ~i vizualizarea ~i lista- care exista aceasta corelatie) semnali- Detectarea unui eveniment (real sau
rea acestora, niveluri de autoritate zeaza succesiv In cursul unui interval nu) ~i semnalizarea acestuia printr-o
pentru codurile de acces Ia sistem de timp determinat. Semnalizarea alarma, indiferent de tipul ei, trebuie
~i tastaturi; transmisa de una dintre grupe, declan- urmata imediat de o etapa de tratare ~i
- proceduri de ~untare a elementelor ~eaza 0 temporizare pe durata careia interpretare a alarmei, precum ~i de un
de detectie tara ca centrala de se a~teapta o semnalizare de Ia cealal- set de actiuni care sa asigure conse-
alarma sa sesizeze evenimentul. ta grupa. Alarma se genereaza numai cinte negative minime.
daca, lnainte de terminarea temporiza- Orice alarma receptionata trebuie ve-
10.2.6.2 Cslculul retelel de rii, sose~te o semnalizare de Ia cealalta rificata. Aceasta verificare se poate
centrallzare a semnallzArllor grupa. Aceasta metoda de eliminare a face fie automat prin folosirea subsis-
Reteaua de centralizare are rolul de alarmelor false verifica validitatea sem- temului de televiziune in circuit inchis
a prelua informatiile de Ia detectoare ~i nalizarii atat in timp cat ~i in spatiu. acolo unde este posibil, fie prin actiu-
de a le transmite centralei de efractie. nea directa a echipelor de interventie.
Retelele de centralizare sunt realizate 10.2.7. Exploatarea instal~ilor Numai dupa etapele de verificare ~i
cu cabluri ecranate, In general, cu pe- pentru detec1ia •i semnalizarea evaluare se poate lua decizia daca
rechi torsadate, pentru reducerea Ia efra~ei •i agresiunii alarma a fost falsa sau nu. Daca alar-
minim a perturbatiilor electrice ~i elec- rna nu a fost reala se trece Ia determi-
tromagnetice precum ~i pentru asigu- Actiunea va fi facuta de beneficiar in narea cauzei care a produs-o. Daca
rarea tensiunii minime de alimentare a conformitate cu proiectul de instalare alarma a fost reala, se trece Ia declan-
fiecarui detector din sistem. ~i cartile tehnice ale echipamentelor ~area procedurilor de interventie ~i Ia
Calculul retelei de centralizare se precum ~i cu normativele in vigoare. stoparea evenimentului nedorit.
face pentru determinarea sectiunii con- Aceste instructiuni vor indica: Arhivarea tuturor informatiilor ~i ope-
ductoarelor utilizate, astfel: - sarcinile personalului in cazul produ- ratiilor efectuate de utilizator permit
- se calculeaza consumul normat pe cerii unui eveniment; analiza posteveniment ~i sprijina activi-
tronson plecand de Ia datele de cata- - modul de exploatare ~i intretinere a tatea de eficientizare a interventiei.
log ale fiecarui detector (/tr); instalatiei.
- se calculeaza rezistenta maxima ac- • Tntre"nerea lnsts/atlei
ceptata pentru conductor astfel lncat • Prelucrarea J1 prezentarea Gradul mare de fiabilitate a instalati-
pierderea de tensiune sa nu depa- lnfonnatlllor ilor moderne, precum ~i gradul mare
~easca limita maxima admisa: Sarcina principala a instalatiilor pen- de automatizare a echipamentelor utili-
R = Uadm 1/tr; tru detectia ~i semnalizarea efractiei ~i zate simplifica foarte mult metodologia
- se calculeaza sectiunea necesara a agresiunii este, pe de o parte, detecta- de intretinere. Verificarile ~i operatiile
conductorului: rea ~i prezentarea unui eveniment intr- de intretinere preventiva sunt prezenta-
Anec = 2URK, o forma cat mai clara (eventual in limba te de fiecare instalator in proiectul teh-
unde: romana) Ia postul de supraveghere ~i. nic, cele mai frecvente fiind:
L - este lungimea cablului, pe de alta parte, alarmarea Ia nivelul - trecerea automata pe alimentarea din
K - conductivitatea specifica a con- intregului obiectiv ~i Ia unitatile de in- bateria de acumulatoare Ia caderea
ductorului. terventie. retelei;
in cazul utilizarii unui cablu standard, Pentru instalatiile de complexitate - masurarea tensiunii de incarcare a
pentru obtinerea sectiunii necesare se mare se utilizeaza dispecerizarea infor- baterei de acumulatoare a carei va-
pot lega In paralel mai multe conduc- matiilor pe calculator. Aceasta metoda loare trebuie sa se incadreze in
toare ale acestuia. are avantajul ca semnalizarea primita limitele 13,8 V +/-5 %;
va fi localizata grafic prin intermediul - testarea prin sondaj a detectoarelor,
10.2.6.3 Metode de reducere unui sinoptic. Graficul sinoptic permite a butoanelor ~i pedalelor prin declan-
a a/anne/or false o detaliere pe mai multe niveluri (planul ~area provocata a alarmei.
Situatia ideala a unui sistem de se- general, planul simplificat al cladirii, - realizarea de teste asupra centralei
curitate este lipsa alarmelor false. Din planul unui nivel etc.) ~i contine simbo- de efractie;
pacate, In practica, rata alarmelor false luri care i~i schimba forma ~i/sau cu- - verificarea conditiilor de mediu pen-
este foarte mare punand sub semnul loarea in functie de starea functionala tru detectoare (umiditate, praf etc.).
intrebarii insa~i eficacitatea sistemului a dispozitivului asociat din teren (in Daca se constata ca detectoarele
de securitate. Cauzele alarmelor false ordine, alarmat, sabotat etc.). sunt acoperite cu praf se curata prin
sunt controlabile ~i tin de: Sistemul trebuie sa permita memora- suflare cu aer comprimat.
- modul de proiectare ~i de executie; rea unui numar de eel putin 256 de
- calitatea echipamentelor utilizate; semnalizari, astfel incat sa fie posibila • Dlspecerate de intetventle
- solutia tehnica aleasa; o analiza post eveniment. Date fiind conditiile deosebite in care
- modul de exploatare a mecanismului. Tonalitatea alarmei sonore de se desfa~oara activitatea de monitori-
Reducerea alarmelor false reprezinta efractie va fi astfel aleasa lncat sa nu zare a alarmelor ~i a interventiilor pen-
una dintre sarcinile principale ale fazei se confunde cu alarma sonora de intru anihilarea acestora, este necesara
de proiectare ~i implica atat corecta di- cendiu sau cu alte alarme sonore. Alar- existenta unui loc in care sa se poata
mensionare a supravegherii, alegerea rna de agresiune va fi ,tacuta". concentra functiile ~i serviciile de su-
detectoarelor ce contin circuite specia- lnstalatia va permite o serie de func- praveghere ~i dirijare a interventiilor.
le de reducere a alarmelor false, cat ~i tii de utilitate generala cum ar fi: Dispeceratul este locul de concen-
Capitolul10: lnstalalii de semnalizare II. lnstalalii electrice
trare a tuturor informatiilor care provin zervat tara plasator. Se pot intalni in- diverse alte functii de executie care
dintr-o anumita zona. Aceste informatii stalatii de control al accesului Ia stadi- sunt transmise intre postul de apel $i
pot veni fie de Ia detectoarele instalate oane, parcuri de distractie, sali de con- postul apelat.
in obiectivul protejat, fie de Ia echipele carte, spitale, universitati, mijloace de lnterfoanele de imobil (fig. 11.10.24)
de supraveghere sau de Ia cei ce lu- transport in comun (metrou, tren etc.), au derivat din instalatii telefonice cu
creaza in obiectiv. parcari etc. centrale locale care permiteau comuni-
La nivelul dispeceratului central, in- ldentificatorii sunt, in aceste cazuri, carea dintre posturile interne, precum
formatiile privind starea de securitate a simpli, ieftini $i cu durata de viata re- $i din sistemele de comunicare din in-
componentelor retelei ajung pe urma- dusa. treprinderi. Aceste aplicatii industriale
toarele cai: in ultima perioada, echipamentele de $i-au gasit utilitatea $i in zona aplicati-
- prin intermediul unui comunicator control al accesului se constituie in inilor casnice. Desigur, atat centralele te-
echipat cu interfata de apel telefonic; stalatii total automate care elimina lefonice moderne de secretariat, cat $i
- pe circuit fizic inchiriat; complet prezenta operatorului uman, sistemele de alarma antiincendiu $i an-
- prin intermediul unui comunicator intr-a serie de activitati $i servicii, de tiefractie de ultima generatie au incluse
echipat cu o interfata radio; exemplu, transportul cu telecabina, ca- $i functii de interfon de acces.
- printr-o retea de comunicare de pa- sieria automata, accesul Ia telecomuni- Principalele functii pe care le are un
chete X25; catii etc. interfon sunt:
- printr-o retea cu comunicare de pain institutiile cu caracter deosebit, in - apelul posturilor interne;
chete pe canale radio. care se desfa$oara activitati de mare - comunicatia intre postul extern $i
Activitatea de interventie se desfa- importanta, secrete, cu caracter peri- posturile interne;
$Oara cu participarea unor forte umane culos sau in care sunt depozitate valori - comanda de deschidere a U$ii;
special destinate pe baza unor infor- materiale importante sau informatii se- - mentinerea U$ii de acces inchisa.
matii reale $i oportune primite de Ia crete exista, aproape tara exceptie, in- Alte functii pe care le poate efectua
dispeceratul de interventie. stalatii de control al accesului. Acestea un echipament de interfonie pot fi:
blocheaza accesul persoanelor neavi- - aprinderea luminii pe caile de acces:
10.3. lnstalatii de control zate catre zonele sensibile. ldentifica- scari, alei, holuri etc.
al accesului torii sunt compleC$i, scumpi $i, dese- - autodetectarea imaginii video a zonei
ori, se utilizeaza mai multe elemente de postului de apel;
10.3.1. lnstal&1ii de conb'ol verificare. De multe ori se controleaza - informatii despre locatari (nume $i
'i identificare accesul in mai multe puncte de pe numere de apartamente) in agende
traseu, verificandu-se atat intrarea cat grafice fixe sau agende electronice;
Principiul de baza consta in aceea $i ie$irea prin punctul respectiv. Toate - deschiderea U$ii cu cod de acces,
ca, Ia fiecare punct de intrare in zona solicitarile de trecere sunt centralizate cartele sau telecomenzi radio, chei
protejata, exista un dispozitiv care ci- $i arhivate de catre un echipament mecanice;
te$te un identificator aflat in posesia central. Se pot intalni astfel de instalatii - actionarea intregii U$i prin intermediul
solicitantului, analizeaza drepturile lui de control al accesului Ia banci, labo- unei automatizari;
de acces $i descuie U$a sau semnali- ratoare, centrale nucleare, unitati mili- - comunicatia $i apelul intre posturile
zeaza interdictia. Dupa ce o persoana tare, intreprinderi de distributie a ener- interne;
a trecut (a fast acceptata), U$a se incu- giei electrice, centre de calcul etc. - gestionarea mai multor puncte de ac-
ie in mod automat. lnstalatiile de control al accesului ces de catre acela$i post intern;
Controlul accesului permite oameni- sprijina efortul organizatoric al admini- - supravegherea video a altar spatii, al-
lor indreptatiti Sa intre pe U$ile prin stratiei prin eliminarea deplasarilor ne- tele decat punctele de acces pietonal
care au voie sa treaca, Ia momentele productive ale personalului $i inregis- (garaje, rampe, alei).
stabilite. Controlul accesului incepe de trarea timpului de lucru. lnstalatiile pot Clasificarea interfoanelor
Ia intrare $i include toate punctele de inregistra, automat, momentele de so- Din punct de vedere al tipului de co-
intrare in zonele unde exista riscuri. El sire $i plecare $i ofera baza de calcul municare ales de catre proiectant se
minimizeaza costurile de paza, tara a pentru pontaj $i salarizare. lnstalatiile disting 2 modele de interfoane:
compromite nivelul de securitate. Con- moderne gestioneaza prezenta persoa- - cu comunicatie simplex - Ia care sen-
trolul accesului se realizeaza prin dife- nelor sau a vehiculelor, pe zone $i in- sui de transmitere a semnalului audio
rite tipuri de echipamente mecanice $i tervale de timp, $i comanda, in mod
electronice $i se aplica, atat persoane- automat, actionarea altar instalatii din 220V
lor, cat $i autovehicolelor. dotarea institutiei (oprirea alimentarii
Cele mai simple instalatii de control electrice, activarea supravegherii de
al accesului $i cele mai ieftine, prote- efractie, blocarea ferestrelor etc.).
jeaza locuintele, persoanele sau spatii- Domeniu de ultima ora in preocupa-
le comune ale complexelor de locuit, rile pe plan mondial, comertul electro-
permitand intrarea numai a persoanelor nic se bazeaza pe echipamente de
care detin chei (fizice sau numerice) identificare a indivizilor umani, tara de D
sau a celor acceptate de proprietarii
locuintelor.
in institutiile publice in care circula
care nu se pot face confirmarile de co-
menzi $i plata electronica. D 3
un numar mare de persoane, controlul 10.3.2. lnterfoanele pentru

accesului are rolul de orientare $i echi- imobil
librare a fluxurilor, de protectie a inte- Fig.ll.10.24. Schema bloc a unei
gritatii personale, de verificare $i con- Sunt instalatii electrice moderne, instal&1ii de interfon uzuall:
trol. Nu in ultima instanta, instalatiile de complexe care au rolul de a permite 1 - centrala; 2 - bloc de apel;
control al accesului asigura taxarea au- comunicarea $i accesul in imobil. Echi- 3 - zavor electromagnetic; 4 - posturi
tomata $i orientarea spre sectorul re- pamentele pot fi prevazute $i cu interne.
este comandat de Ia unul din postu- in functie de varianta constructiva tic. in functie de varianta constructiva
rile aflate In comunicatie prin mane- aleasa de proiectant se disting doua se disting doua modele de yale elec-
vrarea unui comutator; comutatorul modele de echipament: tromagnetice:
poate fi comandat manual sau activat • lnterfoane cu centra/a de distributie • Zavoarele electromagnetice simple.
de voce; monobloc. La aceste echipamente Acest dispozitiv functioneaza in lega-
- cu comunicatie duplex - Ia care sem- tipul de cablare este matriceal. Co- tura directa cu o broasca mecanica
nalul audio este transmis In ambele dul de apel este dat, de obicei, de cu butuc. Broasca se incastreaza in
sensuri, nefiind necesara manevrarea numarul apartamentului. Regula de ul;)a, iar zavorul se incastreaza in to-
unui comutator. cablare este data de conectarea po- cui ul;)ii. Ul;)a se descuie cu cheia din
in functie de modul de apelare a larizata a posturilor interne Ia inter- exterior, electric, prin comanda data
posturilor interne se disting urmatoare- sectia coloanei de zeci cu coloana de interfon sau cu clanta din interior.
le modele de interfoane: de unitati. Prin apelare este selecta- Aceste modele de zavoare electro-
- ape/are directa - Ia care apelarea se ta linia fermata din zeci l;li unitati (de magnetice pot avea sau nu memorie
face prin actionarea unui comutator exemplu, 7 zeci, 2 unitati = ap. 72 = mecanica.
corespondent postului intern apelat; cod 072. Pe linia selectata sunt exe- • Broa$te electromagnetice monobloc.
- cod de ape/ - Ia aceste modele este cutate celelalte functii ale interfonu- Aceste dispozitive pot fi aplicate sau
utilizat un cod pentru apelarea pos- lui. lnstalatia contine astfel maxim incastrate in Ul;)a. Ul;la se descuie cu
tului intern. Fiecare post intern are un douazeci de fire pentru cablarea cheia din exterior, electric, prin co-
cod unic, de regula, numarul aparta- unei scari cu 99 de apartamente. manda data de interfon sau prin ac-
mentului. • lntefoane cu amplificator $i distribui- tionarea mecanica din interior a me-
Modul de cablare a instalatiei este alt toare de palier. Acest model de inter- canismului de deblocare. Toate
criteriu de clasificare a acestor instala- ton folosel;)te pentru transmiterea in- aceste modele de broal;)te electro-
tii. De regula, interfonul se instaleaza formatiilor o coloana fermata din 4 magnetice sunt dotate cu memorie
dupa ce constructia a fast finisata, fire iar Ia fiecare palier este instalat mecanica. Acest sistem permite
chiar dupa mai multi ani de functiona- cate un distribuitor care poate ges- actionarea electromagnetului pentru
re, l;li de aceea este necesara alegerea tiona un numar de 4 - 6 posturi inter- scurt timp, dar Ul;)a ramane deblo-
unei metode de cablare cat mai discre- ne. Codificarea l;)i programarea pos- cata.
ta l;)i, In acelal;li timp, fiabila l;li rezisten- turilor interne se face din distribuitoa- Este esential ca sistemul de inchi-
ta In timp. re. Aceste modele de interfon, del;li dere folosit sa se autozavorasca pentru
Fiecare model de interfon are o re- mai economice Ia instalare, sunt mai a mentine Ul;)a inchisa.
gula proprie de cablare care este data putin fiabile datorita distribuitoarelor
de modelul de echipament folosit l;li de palier care pot fi Ul;)or agresate l;li 10.3.3. Metode 'i tehnologii
specificatiile producatorului l;li anume: distruse. de identificare in instal~ile
• lnterfoane cu comunicatie simplex $i • Videofoane, interfoane cu agenda de control al accesului
ape/are directa. Cablarea acestui tip electronica etc. lnstalarea l;li cabla-
de instalatie este axata pe o coloana rea acestor echipamente va fi facuta Prima etapa In controlul accesului,
comuna care transmite semnalul au- In functie de specificatiile produca- identificarea solicitantului, trebuie sa
dio, comanda zavorului electromag- torului. De obicei, pentru fiecare rezolve o serie de probleme, unele din-
netic, comanda de comutatie de model de echipament, producatorii tre ele contradictorii:
sens audio, masa. Aceasta coloana atal;)eaza l;)i documentatia tehnica • identificarea trebuie sa fie sigura: sa
se completeaza cu semnalul de apel necesara instalarii l;li conectarii cu nu accepte un intrus, dar nici sa nu
pentru fiecare post intern. Astfel re- alte echipamente. refuze un indreptatit;
zulta o coloana comuna de 4 fire • identificatorul trebuie:
completata cu coloana de apel care Echipamente anexe, dotari suplimen- - sa fie simplu, ieftin, comod de pas-
contine un numar de fire echivalent tare trat l;li de utilizat;
cu numarul apartamentelor de pe lnterfoanele sunt instalatii complexe - sa asigure un grad acoperitor de
scara. care integreaza, pe langa echipament unicitate;
• lnterfoane cu comunicatie duplex $i electronic performant, l;li elemente de - sa nu poata fi copiat sau utilizat de
ape/are directa. Cablarea se face In automatizari l;li feronerie din ultima ge- cineva care 1-a furat;
functie de amplificatorul folosit l;li de neratie. - sa prezinte o anumita rezistenta Ia
complexitatea echipamentului. Pen- Ul;lile de acces In imobile sunt uzura l;li sa-l;)i pastreze proprietatile
tru echipamentele clasice de interfon utilizate foarte frecvent l;li din aceasta in timp.
sunt folosite 4 fire pentru coloana cauza se uzeaza foarte rapid. Aceste Doua metode principale de identifi-
comuna (masa, microfon, difuzor, za- Ul;li trebuie reparate lnaintea dotarii lor care sunt utilizate in instalatiile de con-
vor electromagnetic) l;li un fir de apel cu sisteme de lnchidere. trol al accesului: metoda utilizarii unui
pentru fiecare post intern. Pentru Pentru asigurarea lnchiderii corecte a identificator aflat In posesia solicitantu-
unele echipamente moderne, coloa- ul;)ii de acces este obligatorie montarea lui l;li metoda identificarii biometrice.
na comuna este reprezentata de un unui amortizor. Acest dispozitiv va fi
singur fir care se conecteaza Ia masa ales In functie de dimensiunea Ul;lii, tra- 10.3.a 1 Tehnologii de realizare
echipamentului, firul de apel indivi- ficul pe aceasta ul;)a, curentii de aer din B ldentJtlcstorl/or
dual fiind folosit, dupa selectarea bloc l;)i din afara blocului, sensul de Cartelele magnetice reprezinta o so-
postului intern, pentru completarea deschidere a Ul;lii, pozitia de instalare a lutie economica l;li des utilizata, atat in
functiilor de comunicatie l;li comanda amortizorului. Aceasta dimensionare va instalatiile de control al accesului cat l;li
a zavorului electromagnetic. fi facuta pentru a evita distrugerea in instalatii de taxare automata sau de
• lnterfoane cu comunicatie duplex $i amortizorului. operatiuni bancare automate. Cartela
ape/are prin cod de ape/. Aceste este realizata prin aplicarea unei benzi
echipamente sunt eel mai des utiliza- Elementul de executie pentru deschi- magnetice standard pe un suport de
te In echiparea moderna a imobilelor. derea Ul;lii este un zavor electromagne- hartie (carton) sau material plastic.
Cartelele magnetice pe suport de har- pastila etc.). Exista l;ii tehnologii de pro- ldentificatorii de proximitate sunt tot
tie sunt utilizate pentru aplicatii de ximitate care utilizeaza campuri electro- mai des utilizati l;ii pentru identificarea
scurta durata l?i au pret foarte scazut, magnetice de frecventa ridicata. urmarirea l;ii gestionarea marfurilor i~
de regula, cuprins in pretul activitatii pe Tehnologia prezinta o serie de avan- magazinele l;ii depozitele de mari di-
care o taxeaza (precum Ia metrou, par- taje importante: mensiuni sau a produselor in unitatile
cari automate etc.). Cartelele magneti- - pentru ca procesul de citire se poate de productie.
ce din material plastic, mai rezistente, face prin orice material nemetalic, nu Cartelele cu efect Wiegand sunt lami-
sunt utilizate in instalatii curente de mai este nevoie de scoaterea identifi- nate din material plastic l;ii contin fire
control al accesului, precum l;ii in ope- catorului din geanta sau portofel; conductoare asamblate in straturi de
ratii de casierie automata. - cititoarele pot fi ascunse, pentru pro- marimi diferite. Cand cartela este mil;i-
Dimensiunile standardizate (85, 7 x tectie antivandalism sau din conside- cata intr-un camp magnetic fiecare fir
54 x 0,8 mm) l;ii suportul din material rente estetice, in spatele unor pereti transmite un impuls electric catre bobi-
plastic permit o pastrare sigura in por- nemetalici, tara a afecta procesul de na cititorului. Cartela trebuie sa fie rigi-
tofel sau in buzunar. Codul este inre- citire; da pentru a evita ruperea firelor. Unele
gistrat pe una dintre cele 3 piste exis- - citirea se poate face tara contact l;ii, cititoare folosesc trecerea cartelei prin
tente pe banda magnetica. Pentru co- corespunzator, tara uzura; durata de cititor tocmai pentru a evita deformarea
durile de control al accesului se utiliz- viata a cartelei este nelimitata daca acesteia. Foarte utilizati Ia un moment
eaza pista 2 (cu densitate de 75 bpi) se respecta indicatiile de pastrare l;ii dat, identificatorii cu efect Wiegand
l;ii/sau pista 3 (cu o densitate de manipulare; sunt tot mai rar aplicati in instalatiile
210 bpi). Se utilizeaza doua tipuri de - procedeul permite etanl;iarea cititoru- moderne, fiind eliminati, fie de pretul re-
banda magnetica, diferentiate prin va- lui ceea ce asigura functionarea in dus al identificatorilor cu banda magne-
loarea coercitivitatii magnetice a mate- conditii grele de temperatura l;ii umi- tica, fie de performantele mai bune ale
rialului: LOCO (,low coercitivity" - ditate; identificatorilor de proximitate.
300 Oerstedt) l;ii HICO (,high coercitivi- - viteza de identificare este sporita prin Cartelele inteligente (smart card)
ty" - 4000 Oerstedt). rapiditatea citirii, dar l;ii prin elimina- contin un circuit integrat microprocesor
In vederea asigurarii unei protectii rea timpului necesar pentru manevra- care ofera un grad de securitate deo-
sporite a cartelelor magnetice utilizate rea identificatorului (scoatere din por- sebit.
in instalatii de control al accesului, se tofel, introducere in cititor, scoatere Pentru smart card-uri exista standar-
folosesc metode de codare brevetate. din cititor etc.). de ISO care impun producatorilor ca-
Alte firme utilizeaza codarea standard Raza de citire este direct proportio- racteristici ce le fac cea mai buna ale-
ISO 7810 care utilizeaza 107 digiti pen- nala cu diagonala bobinei cititorului l;ii, gere pentru o tehnologie contactless,
tru codul numeric. implicit, cu dimensiunile acestora. Sunt ceea ce le face utilizabile intr-o gama
Citirea cartelei magnetice se face uzuale distante de citire nominale de de aplicatii, nu numai in controlul ac-
prin trecerea acesteia printr-un cititor 10, 15, 25, 75 em. ces electronic. Exista doua tipuri mari
echipat cu un cap magnetic. Citirea Pentru distante mai mari, identifica- de smart card-uri:
cartelei magnetice produce, in timp, torul este echipat cu o baterie miniatu- - cele cu contact fizic intre cartela l;ii
uzura cartelei l;ii a capului magnetic. ra l;ii nu mai este necesara alimentarea cititor l;ii
Durata normata de functionare a lui din campul electromagnetic emis de - eel tara contact.
cartelei magnetice este de 18 - 30 de cititor (aceste cartele sunt denumite Cele cu contact nu sunt optime
luni, dar se reduce Ia 10 - 15 luni in ,tara maini", in sensul ca este suficient pentru control acces electronic din
conditiile unei atmosfera poluate (cu ca solicitantul sa detina identificatorul cauza timpului mare de procesare.
praf sau alte particule abrazive). asupra sa ca sa fie recunoscut). Pentru control acces se folosesc smart
Cartelele magnetice sunt inca utilizate Aceasta tehnologie este curent card-urile bazate pe tehnologia
pe scara larga, mai ales acolo unde utilizata l?i pentru identificarea autove- RF13.56 MHz.
controlul accesului este combinat cu hiculelor. Exista doua posibilitati de a Din punct de vedere constructiv
activitati bancare sau de taxare citi un identificator montat pe un auto- smart card-urile se impart in:
automata. vehicul: - carduri cu memorie (memory card);
cartelele de proximitate ofera un - Prin intermediul unei antene {buc/e) - carduri cu logica, cablata (wired lo-
grad mare de securitate l;ii sunt aproa- ingropate in sol in vecinatatea punctu- gic);
pe imposibil de copiat. Citirea cartelei lui de acces (pentru autovehicule - carduri inteligente bazate pe micro-
de proximitate se face tara a necesita punctul de acces poate fi materializat controller (MCU).
contact fizic. Cartela cu dimensiuni prin bariera , poarta etc., actionate au- Cardurile cu memorie au in compo-
standard, contine un circuit electronic tomat). De regula, antena are dimensi- nenta lor un circuit in care sunt stocate
integrat l;ii 2 bobine prinse intr-un su- uni de 2-3 m lungime l;ii de 0,4-1 m la- informatiile de autentificare prin care
port de plastic. Citirea identificatorului time l;ii este pozitionata transversal pe se face accesul in zona de memorie
se face in apropierea unui cititor care calea de rulare. ldentificatorul poate fi protejata in care se afla un unic numar
emite permanent un camp electro- citit in mil;icare pana Ia viteze de ordi- de identificarre. Unele dintre ele folo-
magnetic alternativ cu o frecventa de nul a 40 km/h, de Ia o distanta maxima sesc diverse metode de criptare a in-
125 kHz (sau 135 kHz). Apropierea car- variind (in functie de producator) intre formatiei.
telei in raza de citire produce alimen- 0,8l;ii 3m. Cardurile cu logica, cablata folosesc
tarea circuitului integrat din campul - Prin intermediul unuia sau mai un circuit electronic special pentru au-
electromagnetic emis de cititor (campul multor cititori de proximitate proiectati tentificarea dintre card l;ii cititor. Acetea
de 125 kHz). Circuitul integrat utilizeaza pentru functionare in exterior, montati nu pot fi recrise/reprogramate dupa
cea de a doua bobina a sa pentru a cat mai aproape posibil de calea de producere.
emite, printr-un camp electromagnetic rulare, de regula, integrati in structura Cardurile MCU sunt cele mai ,inteli-
de frecventa 62,5 kHz, codul sau de constructiva a punctului de acces. gente" avand posibilitatea de a folosi
identificare. Principiul este utilizat l;ii Ia Distanta de citire poate ajunge Ia diverse metode sofisticate de autentifi-
alte forme de identificatori (breloc, 2 ... 2,4 m. care l?i criptare chiar pe card insul;ii l;ii
11. lnstalalii electrice Capitolul10: lnstalalii de semnalizare
au o interactiune inteligenta cu cititorul. instalatiile moderne sau i~i limiteaza marcat ca prelucrarile de informatii
Ele au o capacitate de memorie destul domeniul de utilizare Ia alte aplicatii sunt foarte complexe pentru ca se lu-
de mare ~i ruleaza a~a numite sisteme (precum utilizarea identificatorilor cu creaza cu caracteristici care includ
de operare de card tip MULTOS sau cod de bare pentru gestionarea marfu- multi parametri, cu grad mare de vari-
JavaCard. Acest tip de card permite rilor in magazinele ~i depozitele de atie pentru acela~i individ (in functie de
utilizarea zonelor de memorie pentru mari dimensiuni). starea lui: obosit sau odihnit, ragu~it,
mai multe aplicatii, accesul Ia fiecare Telecomanda pe canal radio sau in cu barba sau tara etc.).
zona de memorie facandu-se prin in- infrarO$U reprezinta o alta tehnologie Cele mai utilizate caracteristici bio-
termediul unei chei de acces (publica de identificare pentru instalatiile de metrice pentru identificare sunt: am-
sau privata). In plus, intre card ~i cititor control al accesului, mai ales pentru prenta digitala, amprenta palmara, vo-
are loc un proces de autentificare mu- controlul autovehiculelor. Pentru a fi cea, fizionomia, mimica, irisul.
tuala. Comunicarea dintre card ~i citi- utilizata ca identificator, o telecomanda Analiza amprentei digitale presupune
tor se face criptat folosind algoritmi trebuie sa fie capabila sa-~i transmita mai multe etape, o etapa de inregistra-
avansati gen DES/3DES/RSA etc. Ca- propriul cod, pe baza caruia sa fie re ~i apoi verificarea propriu-zisa. lnre-
pacitatea de scriere/citire a acestor analizat dreptul de acces prin punctul gistrarea se face o singura data, iar da-
carduri permite stocarea de informatii respectiv. Unele instalatii moderne tele se memoreaza in instalatia de con-
gen template biometric sau cod PIN ~i permit conectarea Ia telecomanda a trol al accesului, reprezentand marca
elimina necesitatea interogarii unei unui dispozitiv de citire a identificatoru- dupa care se va verifica, ulterior, indi-
baze de date comune. De asemenea, lui aflat in posesia utilizatorului (de vidul respectiv. Citirea amprentei ~i
aceste carduri constituie suport pentru exemplu, o cartela de proximitate). Te- digitalizarea informatiei se realizeaza
tehnologii hibride: lecomanda transmite dispozitivului de prin intermediul unui senzor cu matrice
- contact smart card, control al accesului, atat codul propriu, ceo (precum senzorii utilizati in came-
- proximitate, cat ~i pe eel al utilizatorului. rele TV moderne). Fi~ierul obtinut in ur-
- biometrie, Utilizarea telecomenzilor pe canal ma citirii amprentei digitale, care are
- banda magnetica, radio sau in infraro~u ridica probleme initial o marime de cca. 150 KBytes,
- printare logo, de utilizare datorita razei mari de acti- sufera 2 etape de comprimare, ajun-
- holograme etc. une (uzual, 5 ... 20 m) ~i trebuie gand succesiv Ia dimensiuni de
Fiecare astfel de ca are un numar asociata cu masuri organizatorice ~i 20 KBytes ~i. respectiv, 1,2 KBytes.
unic de identificare numit CSN - Card constructive pentru a se evita Ace~ti 1200 de Bytes reprezinta ,mar-
Serial Number - alocat Ia momentul confuziile. ca" care va fi utilizata Ia verificare. Pro-
producerii. Folosirea acestuia in scopul Codul individual (PIN) este un cod cesul de inregistrare se completeaza
de a controla accesul nu este reco- numeric care trebuie tastat pentru a cu alte 2 ... 4 citiri ale caror date sunt
mandata deoarece acesta nu este crip- identifies solicitantul. De regula, acest analizate statistic, in vederea memora-
tat ~i poate fi citit cu orice cititor com- cod individual este utilizat impreuna cu rii numai a caracteristicilor care sa per-
patibil. Standardele care stau Ia baza identificator pentru a se evita accesul mita apoi identificarea sigura (echipa-
functionarii acestor tipuri de carduri cu un identificator furat sau gasit. mentul trebuie sa realizeze identifica-
sunt ISO/IEC 14443 ~i ISO/IEC 15693. Se practica coduri de identificare nu- rea, chiar daca degetul a suferit taieturi
Fiecare dintre aceste standarde are o merice de 4 Ia 8 cifre. fine sau zgarieturi, este putin murdar
serie de implementari ce raspund anu- sau amplasat putin diferit pe dispoziti-
mitor cerinte de pe piata (cele mai cu- 10.3.3.2 Afetode blometrlce vul de citire). Etapa de inregistrare du-
noscute fiind MIRARE ~i iCLASS). Dife- de ldentltlcare reaza pana Ia un minut, dar trebuie re-
rentele principale intre cele doua teh- Toate metodele de identificare pre- alizata o singura data.
nologii constau in: raza de citire, viteza zentate anterior sunt vulnerabile Ia furt Verificarea presupune citirea am-
de transfer a datelor ~i dezvoltarea sau chiar duplicare. Cititorul recunoa~ prentei, analiza informatiei digitale, tara
anumitor facilitati. Anti-coliziunea este te identificatorul ~i nu pe posesorul a mai fi nevoie de comprimarea date-
un termen ce reflecta capacitatea citi- acestuia. Pana ~i codul individual poa- lor, comparativ cu ,marca" inregistrata
torului de a distinge ~i a citi mai multe te fi furat sau copiat (prin observatie, initial. Daca prin comparare se obtine
carduri prezente simultan in campul de inregistrare video, deconspirare etc.). un procent de identitate mai mare de-
citire. Avantajele tehnologiilor tara con- In cazul instalatiilor de control al ac- cat o limita prestabilita, se accepta
tact sunt: cesului cu grad mare de siguranta, in identificarea. In etapa de verificare se
- este foarte u~or de folosit, nu nece- vederea reducerii pana Ia anulare a po- realizeaza ~i o analiza a modificarii cu-
sita o orientare anume a cardului ~i sibilitatilor de patrundere frauduloasa, lorii degetului produsa de variatia flu-
nici introducerea lui intr-un anume ci- s-a recurs Ia metode biometrice de xului de sange datorata presarii sale pe
titor; identificare. Utilizate initial in domenii suprafata senzorului. Aceasta analiza
- viteza mare de transfer a datelor ~i speciale, precum criminalistica, roboti- elimina posibilitatile de frauda prin co-
de acces; ca, cercetari militare, cercetari spatiale pierea amprentei pe un material adec-
- asigura o protectie mare a datelor etc. (datorita in mare parte pretului vat (de exemplu, silicon) sau utilizarea
codate in card; prohibitiv), aceste metode au migrat unui cadavru. Timpul de verificare este
- durabilitate a cardurilor ~i cititoarelor; spre domeniul instalatiilor cu spectru de 1,5 ... 2 s. ceea ce face ca aceasta
- nu pot fi falsificate u~or; larg de aplicare, in special, datorita metoda sa fie adecvata instalatiilor de
- se pot integra cu diferite tehnologii; evolutiei echipamentelor de prelucrare control al accesului.
- mentenanta u~oara pentru citirea im- numerica a informatiilor. Procentajul de reu~ita a verificarii
preuna cu protectia anti-vandalism. Metodele biometrice de identificare este foarte bun, teste de laborator
utilizeaza diferite caracteristici specifi- estimand rata de eroare Ia una Ia un
Alte tehnologii de identificare, prece fiintei umane, caracteristici care, milion pentru identificare gre~ita (ac-
cum identificatori cu ferita de bariu, prin complexitate ~i diversitate in ra- ceptarea gre~ita a unui individ) ~i una
identificatori in infraro$U, identificatori port cu indivizii, permit identificarea Ia zece mii pentru o respingere gre~ita
cu cod de bare, nu mai sunt aplicate in univoca a unei persoane. Trebuie re- (respingerea unui individ care are drept
de acces). Tntre cei doi parametri de registrand modificarile spectrale aparu- ras, fardat sau nefardat, lovit etc.).
estimare a erorilor exista un echilibru te in timp. Mimica: procedee moderne analizea-
dimanic. Algoritmul de verificare se Algoritmii de modelare, care descriu za l;li memoreaza o ,marca" a expresi-
poate modifica prin program astfel in- in mod concis semnalul l;li pot fi prelu- ilor fetei pe care apoi o utilizeaza pen-
cat unul dintre parametri sa fie imbu- crati in echipamente locale de control al tru verificarea l;li identificarea unui indi-
natatit in defavoarea celuilalt, in functie accesului, sunt preferati altor metode. vid. Aceste caracteristici sunt mult mai
de principalele deziderate ale instalatiei Fizionomia reprezinta o alta caracte- invariabile l;li procentul de eroare este
de control al accesului (asigurarea unei ristica individuala des utilizata pentru mult mai mic. Producatorii acestor
identificari foarte sigure astfel incat un identificare. echipamente garanteaza recunoal;lte-
intrus sa nu poata intra sau asigurarea ldentificarea dupa fizionomie se poa- rea sigura a unui individ, indiferent de
unui flux de trecere mare, negrevat de te face semiautomat sau automat. starea lui (odihnit sau obosit, ras sau
refuzuri eronate de intrare). ldentificarea semiautomata se ba- neras, fardat sau nefardat, lovit etc.).
Analiza amprentei palmare se realizeaza pe inregistrarea prealabila a ima- Analiza mimicii se poate asocia cu
zeaza similar cu cea a amprentei digi- ginii (fotografiei) fiecarei persoane care recunoal;lterea vocii, in vederea crel;l-
tale. Citirea amprentei palmare se face, va solicita verificarea de catre instalatia terii gradului de securitate, dar l;li in ve-
insa in infrarol;lu cu senzori realizati din de control al accesului. In cazul unei derea provocarii unei anumite expresii
semiconductori. Cititorul este dotat cu solicitari de acces facuta, de regula, Ia solicitant.
un echipament mecanic care sa impu- printr-un alt indicator, pe ecranul cal- Analiza irisului este similara analizei
na amplasarea mainii intr-o pozitie cu culatorului sunt afil;late atat imaginea de amprenta. Citirea se face prin inter-
variabilitate cat mai mica. memorata (fotografia), cat l;li imaginea mediul unui senzor ceo, iar prelucra-
Analiza l;li recunOSl;lterea vocii repre- directa (in timp real) preluata printr-o rea datelor se face pe baza unor algo-
zinta un domeniu de cercetare destul camera TV amplasata Ia punctul de in- ritmi specifici. Initial se inregistreaza o
de vechi, cu aplicabilitate in comanda trare respectiv. Un operator uman ,marca" a fiecarei persoane care va
vocala a echipamentelor (roboti, calcu- compara cele doua imagini l;li accepta solicita accesul l;li, apoi, se realizeaza
latoare etc.) sau in dictarea automata. sau refuza solicitarea persoanei res- verificarea l;li identificarea Ia fiecare
Analiza vocii presupune, de asemenea, pective. Utilizata in institutii cu grad trecere prin punctele de acces.
2 etape, una pentru memorarea unui mare de siguranta l;li in care prezenta
mesaj specific, cealalta pentru recu- unui operator uman (paznic, dispecer 10.3.4. Echipamente
noal;lterea sau identificarea unui vorbi- etc.) este solicitata l;li din alte conside- pentru controlul fizic al accesului
tor al carui mesaj caracteristic a fost rente, aceasta metoda are dezavanta-
inregistrat in prealabil. jul de a nu fi automata, presupunand Controlul accesului persoanelor sau
Modelarea semnalului audio pentru preturi de exploatare mai mari l;li even- autovehiculelor presupune existenta
identificarea unui vorbitor poate fi im- tuala eroare umana. unor echipamente mecanice care sa
partita in 4 operatii de baza: formare, ldentificarea automata se realizeaza delimiteze strict zona supravegheata l;li
analiza spectrala, transformare para- prin analiza pe calculator a gradului de sa permita trecerea numai Ia comanda
metrica l;li modelare statistica. Modela- coincidenta intre imaginea memorata l;li instalatiei de control al accesului.
rea semnalului este orientata pe utiliza- imaginea directa. Pentru simplificarea Bariera acces auto reprezinta echi-
rea unor parametri analogi celor utili- analizei, imaginea directa este fermata pamentul folosit pentru controlarea
zati de sistemul biologic de auz, numiti din una sau mai multe fotograme (ca- traficului auto in punctele de acces l;li
parametri cu inteles perceptual. dre), comparatia facandu-se cu entitati este, deobicei, primul contact cu un
Acel;lti parametri trebuie sa fie invari- de acelal;li tip. Avantajul metodei de a sistem de control acces. Bariera este
abili in functie de intensitatea sau tonul oferi preturi de exploatare mai mici un echipament electromecanic echipat
vocii, de zgomotul de fond sau micro- este compensat de procentajul, relativ cu o unitate electronica de control, un
fonul utilizat. mare, de refuzuri eronate, datorat mo- element de actionare l;li bratul barierei.
Suplimentar, echipamentele moder- dificarilor normale ale fizionomiei unui Pentru o functionare in siguranta se
ne realizeaza o corelare temporara, in- individ (odihnit sau obosit, ras sau ne- folosel;lte o fotocelula de siguranta,
care permite blocarea bratului barierei
in cazul prezentei unei mal;lini sau a
6 unei persoane in spatiul de actionare al
barierei. Tn multe aplicatii se folosesc l;li
sisteme de semaforizare care regleaza
accesul Ia bariera. Tn mod uzual,
• bariera poate fi folosita l?i tara o co-

manda dintr-un sistem de control ac-
ces, folosindu-se doar o telecomanda
2 radio sau butoane de comanda (in-
chis/deschis). Bariera poate functiona
in regim:
- manual - comenzile de deschislinchis
fiind date de un operator folosind o
- cheie, butoane de comanda sau o te-
lecomanda radio. Tn acest regim co-
menzile de inchidere l;li deschidere
sunt date separat, iar intre cele doua
comenzi bariera ramane inchisa.
Fig.ll.10.25. Controlul accesului printr-o u" simpli: - automat - comenzile sunt date dintr-
1 - intrare; 2 - cititor; 3 - buton deblocare; broasca electrica; 4 - contact
un sistem de control acces. Tn acest
magnetic; 5 - broasca mecanica; 6 - mecanism inchidere; 7 - iel;lire.
regim comanda este data de Ia un
11. lnstala!ii electrice Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare
echipament de control suplimentar, za in aceasta. Semicilindrul nu mai trece $i alte persoane pana cand me-
iar tipul de deschidere este progra- este mobil pentru ca, Ia deschniderea canismul hidraulic inchide U$a.
mat de unitatea de control a barierei. U$ii, comanda electrica de deblocare Turnichetii sunt cele mai simple echi-
Barierele difera din punctul de vede- se anuleaza. Pozitia U$ii este monitori- pamente care permit controlul acce-
re al tipului de aplicatie: zata de un contact magnetic, precum sului persoana cu persoana. in functie
- de trafic intens sau redus. $i de un microcontact care sesizeaza de necesitatile de control al accesului,
Pentru trafic intens barierele au un prezenta zavorului in broasca electrica. de fluxul prin punctul respectiv, de alte
timp de deschidere mai mic - in functie Pe baza acestor contacte sunt semna- considerente constructive sau estetice
de lungimea bratului (2m-6m), de tipul lizate, instalatiei de control al accesu- se intalnesc mai multe tipuri de tur-
constructiv (dintr-o bucata sau din lui, situatiile anormale aparute, precum: nicheti.
doua parti). deschiderea fortata a U$ii (tara a utiliza Turnichetul cu tripod (de tipul celor
Metodele automate de accesare a identificatorul), mentinerea U$ii deschi- utilizati Ia metrou) este utilizat pentru
barierelor sunt cu: se prea mult timp etc. fluxuri de 15 ... 20 de persoane pe mi-
- tichete de parcare bazate pe banda Pentru U$ile din sticla, pe care nu se nut. Acest echipament de incadreaza
magnetica; poate manta un zavor (din consideren- cu U$Urinta in cerintele estetice $i func-
- jetoane de parcare; te constructive sau estetice), se utili- tionale ale ambientului, dar pot fi for-
- bucle inductive; zeaza broa$te electrice Ia care semici- tate prin depa$ire (sarire, incalecare).
- cititoare auto (de proximitate sau de lindrul este inlocuit cu un element mo- Se preteaza foarte bine pentru contra-
raza lunga). bil, special, care ghideaza $i retine U$a. lui accesului $i, eventual, taxarea auto-
Orice zona cu restrictii de acces auto in unele aplicatii se doteaza U$a cu o mata in institutiile publica $i de diver-
impune folosirea unor astfel de bariere. broasca cu maner care nu se deschide tisment, in trasportul in comun etc.
Acestea nu asigura insa $i securitatea decat din interiorul camerei (echipare Turnichetii cu tripod pot fi unidirecti-
pentru accesul pietonilor. tipica pentru hoteluri). Zavorul utilizat onali (in acest caz se amenajeaza se-
Porti de acces, sunt un tip aparte de pentru controlul accesului este chiar parat cai de intrare $i cai de ie$ire) sau
,bariera" de acces auto. Acestea asi- eel care echipeaza broasca cu maner. bidirectionali $i permit diferite tipuri de
gura o securitate marita, atfit pentru in acest caz microcontactul din broas- actionare din partea instalatiei de con-
vehicule cat $i pentru pietoni. in functie ca electrica este utilizat ca buton de trol al accesului.
de modalitatea de deschidere sunt: deblocare a broa$tei. in cazul acceptarii unei solicitari de
- batante, cand se deschid in lateral; in alte aplicatii U$a este echipata cu trecere:
- culisante, cand aluneca pe o $ina o broasca cu motor electric care antre- • rotirea se face automat, imediat sau
metalica sau au o roata de deplasa- neaza zavorul. Alimentarea electrica $i dupa o temporizare preprogramata;
re. comanda de descuiere-incuiere se • rotirea trebuie pornita de persoana
Ambele tipuri de porti sunt actionate transmit printr-un cablaj mobil intre ca- care trece prin turnichet (cu mana
folosind elemente de automatizare drul U$ii $i U$a. sau cu piciorul), dupa care rotirea se
comandate prin intermediul unei unitati Ca element de incuiere a U$ii cu co- face in mod automat.
de control. manda electrica se pot utiliza $i electro- in cazul refuzului unei solicitari de
Ca $i barierele auto pot fi conectate magneti. Datorita faptului ca electro- acces, turnichetul va permite numai o
Ia echipamente de control acces pen- magnetii nu au parti in mi$Care ei pot fi rotire limitata a tripodului astfel incat sa
tru a primi comenzile deschis!lnchis. utilizati in zone cu pericol de incendiu. blocheze trecerea solicitantului, dar sa
Timpul de deschidere!lnchidere este in functie de dimensiunile U$ii $i de nu afecteze integritatea corporala a
mult mai mare decat eel al barierelor. greutatea ei se dimensioneaza atat ele- acestuia.
De aceea sunt folosite in aplicatiile un- mentul de incuiere (broasca, electro- Modelele evaluate de turnicheti cu
de numarul de vehicule este redus. magnet etc.) cat $i mecanismul hidrau- tripod permit deblocarea caii de
U~ simpiA reprezinta eel mai intalnit lic de inchidere automata. trecere atunci cand primesc un semnal
punct de acces, dad! ea este echipata in situatia caderii alimentarii cu ener- de urgenta. Aceasta se realizeaza prin
cu un zavor pana, iar cadrul ei cu o gie electrica, echipamentele de blocare plierea acelei bare din trepied care se
broasca electrica cu semicilindru devin libere sau blocate dupa destina- afla, Ia momentul respectiv in pozitie
(fig. 11.10.25). Orice solicitare de acces, tia U$ii respective (de protectie sau de orizontala. La revenire, tripodul se ro-
facuta prin trecerea identificatorului din evacuare). te$te pana cand bratul pliat revine, sub
posesia solicitantului prin dreptul citito- U~ cu douA aripi poate fi, de ase- actiunea gravitatiei, in pozitia initiala $i
rului (sau prin cititor), este analizata de menea, utilizata ca punct de control al se indexeaza.
instalatia de control al accesului care, accesului. in acest caz echipamentul Modelele evaluate de turnicheti con-
in cazul unei acceptari, comanda de blocare se fixeaza fie pe cadrul U$ii troleaza rotirea tripodului cu motoare de
broasca electrica cu semicilindru $i fie pe una dintre aripi. Se va avea in curent continuu supravegheate cu mi-
semnalizeaza, solicitantului, acceptul. vedere necesitatea blocarii ambelor croprocesor asigurand un regim de vite-
Solicitantul are Ia dispozitie un timp aripi ale U$ii, precum $i respectarea za variabila (acceleratie $i deceleratie)
delimitat (programabil) in care poate secventei de inchidere a aripilor U$ii pentru o trecere cat mai confortabila.
impinge U$a ca sa intre. Zavorul rote$- astfel incat U$a sa poata fi blocata in Turnichetul cu rotire realizeaza un
te semicilindrul broa$tei electrice care pozitia corecta. control sigur al accesului blocand orice
a devenit mobil Ia comanda instalatiei, Deosebit de avantajoasa din punct incercare de trecere frauduloasa. lnte-
$i permite deschiderea U$ii. de vedere al pretului, solutia de mate- grat, de regula, in structuri metalice
Pentru inchiderea automata, dupa rializare a unui punct de acces printr-o care tin de gardul intreprinderii sau de
trecerea unei persoane, se monteaza U$a dotata cu un echipament de blo- constructii ajutatoare, turnichetul pose-
un mecanism hidraulic care trage (sau care prezinta un mare dezavantaj, prin da 3 sau 4 aripi realizate din bare me-
impinge, in functie de modul de man- aceea ca nu permite un control al ac- talice, trecerea efectuandu-se printr-o
tare) U$a spre pozitia inchis. Datorita cesului persoana cu persoana. Este rotire de 120° sau, respectiv, 90°.
formei sale, zavorul depa$e$te semici- suficient ca detinatorul unui identifi- Pentru situatii speciale, turnichetii cu
lindrul broa$tei electrice $i se blochea- cator sa deschida U$a $i prin ea pot rotire se asociaza cu alte echipamente
mecanice sincronizate care sa permita sunt dotate cu u~i rotative care au nu- - declan~area rotirii dupa acceptarea
introducerea prin punctul de acces a mai rol de izolare a circulatiei aerului solicitarii de acces, dar numai daca
unor obiecte voluminoase (de exemplu, din interior. Aceste u~i sunt, in general, mi~carea este pornita de catre soli-
bicicleta). Acest tip de echipamente se masive ~i sunt actionate de persoanele citant; solicitantul trebuie sa roteasca
utilizeaza, de regula, Ia accesul in uzi- care intra sau ies din cladire. Pentru a aripa care blocheaza calea de trecere
ne, pe stadioane sau in aplicatii unde asigura o manevra comoda, rotirea numai 2 ... 3°, dupa care mi~carea
exista tendinta de evitare a controlului u~ii este asistata de un motor electric este preluata de motorul electric
sau taxarii automate. De regula, tur- care insa nu face decat sa sustina mi~ pana se ajunge in urmatoarea pozitie
nichetii sunt destinati aplicatiilor in aer carea impusa de trecator. U~ile rotative de repaus.
liber ~i de aceea protectia Ia intempe- sunt, de regula, constructii masive, Se asigura o mi~care cu viteza vari-
rii este deosebita (constructie din otel unele dintre ele fiind chiar echipate cu abila, cu accelerare pana Ia o viteza
inoxidabil, fie fier acoperit in zinc topit) geamuri antiglont. In consecinta, mi~ convenabila, apoi decelare pana Ia o
~i garantata 15 ... 20 de ani. carea u~ilor este asigurata de motoare viteza mica astfel incat franarea in
U!i'ile rotative sunt echipamente de electrice supravegheate de circuite pozitia de repaus sa nu provoace ~o
control al accesului pentru intrarea in electronice. In practica, se intalnesc curi mecanice.
cladiri, institutii publice etc, Ia care as- mai multe modalitati de declan~are a U~ile rotative sunt echipate cu senzori
pectul estetic joaca un rol important, rotirii aripilor: care opresc mi~carea daca s-a detectat
integrat in arhitectura, de regula, mo- - declan~area rotirii Ia acceptarea soli- o prindere intre aripi ~i partea fixa. Ac-
numentala a cladirii respective. U~ile citarii de acces solicitantul trebuie sa tionarea electrica este astfel suprave-
rotative sunt dotate cu 3 sau 4 aripi intre prompt in u~a rotativa ~i sa ur- gheata electronic incat intalnirea unui
realizate din sticla, trecerea efectu- mareasca mi~carea acesteia; obstacol (sau a unei opozitii Ia mi~care)
andu-se printr-o rotire de 120° sau, - declan~area rotirii dupa acceptarea duce Ia oprirea mi~carii. Dupa inlatura-
respectiv, 90°. solicitarii de acces, dar numai dupa rea obstacolului mi~carea se reia.
U~ile rotative au ~i rolul de a asigura ce un sesizor special (sesizor optic Trecerea prin u~ile rotative este posi-
un grad cat mai mare de etan~are in sau covor sensibil amplasat Ia intra- bila, de regula, bidirectional. Trecerea
vederea mentinerii regimului termic din rea in rotativa) detecteaza prezenta intr-un sens se face pe calea cea mai
interiorul cladirii. Unele cladiri publice solicitantului in pozitia de trecere; scurta (prin rotirea aripilor cu 120°, de
exemplu). Cealalta cale (care ar presu-
'MoOOm ~
U~a rotativa
pune pentru trecere doua rotiri succesi-
ve) este interzisa. Daca o persoana pa-
trunde in acest sector, este detectata
de sesizori optici sau de greutate. In
acest caz u~ se mi~ca in sens invers,
Control EI3""{3_
~ o jumatate de rotatie (60 °, de exemplu)
retea R8415 "'/ astfel incat sa permita ie~irea persoanei
U~a simpla care a gre~it, in directia din care a venit.
Reteaua telefonica Tratarea erorii este prioritara regimului
~~J---t-1 comutata de control al accesului astfel incat un
Broasc@ intrus nu poate folosi trecerea unei
electrica
persoane cu drept de acces pentru a
Control patrunde in cladire pe calea interzisa.
retea R8415 ~ Trebuie remarcat ca majoritatea
u~ilor rotative nu sunt adecvate pentru
~ lSI ie~ire in caz de urgenta. De aceea in

cladirile dotate cu u~i rotative de acces
se vor prevedea u~i antipanica care se
vor debloca numai in caz de urgenta
LAN
Server Statie de dispecerizare Statie de dispecerizare (incendiu, cutremur etc.). Echipamente
foarte moderne au integrat functia an-
(±] Router/Bridge
tipanica ~i realizeaza eliberarea caii de
trecere prin plierea aripii aflata in mo-
" mentul respectiv in pozitia de blocare a

caii, Ia un semnal de urgenta.
Ecluzele sunt echipamente de con-
trol al accesului constituite din doua
u~i care se deschid succesiv daca sunt
indeplinite anumite conditii. In forma
circulara sau rectangulara, ecluzele
prezinta un grad ridicat de automatiza-
re ~i. de regula, asigura mai multe ti-
Statie de informare puri de verificari.
LAN Functionarea unei ecluze se rea-
B~
lizeaza astfel:
- Persoana care dore~te sa intre prin
ecluza prezinta identificatorul din po-
sesie (cartela, breloc, amprenta etc.).
lnstalatia de control al accesului
Flg.ll.10.28. Controlul centrallzat al accesului.
verifica identificatorul ~i accepta sau
refuza accesul. in caz de accept se - contact magnetic care sesizeaza po- integrate in broasca montata pe U$a
deschide prima U$a a ecluzei. zitia U$ii; fiecarei camere. Permisiunea sau refu-
Refuzul este semnalizat optic $i/sau - buton pentru deblocarea U$ii din inte- zul accesului se realizeaza fizic prin
sonor. rior; Ia unele aplicatii, butonul din in- blocarea $i deblocarea broa$tei care se
- Persoana patrunde in ecluza. Sesizoa- terior este inlocuit cu un al doilea manipuleaza, apoi, normal. Circuitul
re optice sau de greutate detecteaza cititor de identificare; electronic al broa$tei este alimentat din
patrunderea persoanei in ecluza $i - dispozitiv hidraulic sau mecanic de baterii, iar programarea lui se face ma-
comanda inchiderea primei U$i. inchidere automata a U$ii; nual cu ajutorul unei console de pro-
- Urmeaza o a doua verificare a solici- - dispozitiv de control al accesului. gramare.
tantului. Aceasta verificare poate Dispozitivul de control al accesului Spre deosebire de punctul de control
avea ca scop confirmarea identitatii este un echipament electronic realizat al accesului, prezentat mai sus, Ia
(de exemplu, controlul greutatii, iden- cu microprocesor care realizeaza ur- aceasta aplicatie o serie de date sunt
tificarea fizionomiei sau mimicii etc.) matoarele functii: inscrise pe banda magnetica a cartelei
sau verificarea detinerii de arme sau • inregistrarea $i memorarea caracte- (u$ile Ia care are drept de acces, peri-
eliminarea tentativei de trecere simul- risticilor de identificare pentru toate oadele de valabilitate ale drepturilor de
tana a mai multor persoane. Daca persoanele care au dreptul de acces acces, functia cartelei respective etc.),
una dintre verificari are un rezultat prin acel punct; aceasta se poate ceea ce simplifica algoritmul de prelu-
negativ, de regula, se deschide U$a realiza prin preluarea directa a crare a datelor de catre circuitul elec-
de intrare astfel incat solicitantul sa datelor (invatarea codului cartelei tre- tronic montat in broasca.
piece pe unde a venit. La unele echi- cute prin cititor, inregistrarea ,marcii" Functiile specifice de centralizare a
pamente, detectarea prezentei arme- biometrice caracteristice a per- informatiilor $i controlului sunt realizate
lor provoaca blocarea persoanei din soanelor etc.) sau prin inscrierea de pe 2 cai:
ecluza pana Ia sosirea politiei. Daca catre un operator a datelor carac- - prin sistemul de editare $i adminis-
toate verificarile din aceasta etapa au teristice (local printr-o tastatura sau trare a cartelelor magnetice care ges-
rezultat pozitiv se deschide cea de a consola de programare); tioneaza distributia camerelor de
doua U$a $i solicitantul intra in zona • citirea unui identificator sau a ,mar- oaspeti, activitatile administrative sau
dorita. cii" biometrice caracteristice unui so- situatiile speciale;
Ecluzele permit $i regimuri de lucru licitant, compararea lor cu datele - prin citirea periodica, prin intermediul
speciale (urgenta. transport obiecte vo- memorate, verificarea incadrarii in in- consolei de programare, a datelor
luminoase etc.) in care una dintre cele tervalele de data $i timp admise $i memorate in circuitele electronice
doua U$i sau amandoua se deschid comanda broa$tei electrice, in caz montate pe broa$tele camerelor.
dupa necesitati. de acceptare a solicitarii de acces Acest tip de instalatie este completa-
Barierele $i portile mobile sunt prin- sau semnalizarea refuzului; ta cu dispozitive de control al accesu-
cipalele echipamente pentru controlul • comanda broa$tei electrice in cazul lui care au alte destinatii:
accesului autovehiculelor. Functional, apasarii butonului din interior; - accesul Ia parcare, piscina, sala de
ele se comporta similar cu U$ile simple. • semnalizarea optica $i sonora in ca- gimnastica $i alte utilitati;
Pentru aplicatii speciale doua porti sau zul detectarii unei anomalii (precum - cuplarea tensiunii electrice de alimen-
doua bariere sunt integrate functional mentinerea U$ii deschisa un timp mai tare a instalatiei TV prin cablu etc.
intr-o ecluza asigurand un comporta- lung decat eel programat, deschide- - accesul Ia seiful camerei.
ment similar. rea fortata a U$ii depa$irea unui nu- Existenta cartelei magnetice ca iden-
mar programat de incercari de acces tificator permite utilizarea ei $i pentru
10.3.5. Metode de control refuzate); activitati de taxare automata sau plata
al accesului. Tipuri de instal~i • memorarea unui numar de eveni- electronica Ia magazinul hotelului, re-
de control al accesului mente (solicitari de acces acceptate, staurant etc. Pentru aceasta sistemul
situatii anormale etc.); de editare $i administrare a cartelelor
Analogia dintre un punct de control • programarea unor parametrii specifici magnetice dispune de functii dedicate
al accesului $i o U$a echipata cu o precum: zonele de timp, timpul ma- acestor utilitati.
broasca mecanica este numai punctul xim de deblocare a broa$tei, timpul Controlul centralizat al accesului se
de plecare in evolutia instalatiilor de maxim de deschidere a U$ii etc. realizeaza prin conectarea in retea a
control al accesului. in functie de nece- Controlul local al accesului se utili- dispozitivelor de control al accesului
sitatile de control al accesului, de zeaza in aplicatii simple in care numa- impreuna cu un calculator de coordo-
cerintele constructive ale cladirii sau de rul de puncte de acces $i de solicitanti nare $i administrare a datelor (fig.
alte functiuni care pot fi integrate, in- este redus, iar considerentele de pret 11.10.26). Conexiunea in retea mare$te
stalatiile de control al accesului se prevaleaza in fata celor functionale. mult fiabilitatea $i confortul operational.
remarca printr-o diversitate de tipuri. 0 retea de puncte locale de control Datele privind persoanele implicate in
Controlul local al accesului este eel a/ accesului se poate constitui acolo fluxurile de circulatie, drepturile de
mai apropiat de analogia mentionata. unde centralizarea functiunilor este ne- acces ale fiecaruia, parametrii specifici
Aplicat, de regula, pentru a controla in- cesara, dar dificultatile de cablare (da- fiecarui punct de acces sunt introduse
trarea $i ie$irea printr-o U$a, instalatia torate, in special, instalarii echipamen- prin calculator $i transmise, in mod
se compune din: tului ulterior lucrarilor de constructie automat, dispozitivelor de control al
- cititor de identificare (de cartele, de sau reamenajare) nu permit pozarea accesului, distribuite in cladire.
amprente etc.) amplasat in exteriorul cablurilor de comunicatie. Aceasta me- Reciproc, dispozitivele transmit, spre
U$ii; toda de centralizare semiautomata ca- calculator, toate solicitarile de acces
- broasca electrica montata in cadrul re utilizeaza identificarea prin cartela acceptate, semnalizarile situatiilor
U$ii, in dreptul unui zavor pana, magnetica este aplicata pe scara larga anormale, informatii despre propria
montat pe U$a; de regula, broasca in intreprinderile hoteliere. stare de functionare.
electrica contine un microintrerupator Cititorul de cartela magnetica $i dis- Acest tip de instalatie prezinta un
care sesizeaza prezenta zavorului; pozitivul de control al accesului sunt anumit grad de redundanta prin aceea
ca, In caz de deranjament al retelei, fie- avertizare. 10.3.6. Proiectare

care dispozitiv de control al accesului - Gestiunea timpu/ui de lucru. lnstalatia
asigura, autonom, functionarea integra- poate urmari venirea ~i plecarea oa- Proiectarea unei instalatii de control
Iii a punctului de acces pe care-1 ser- menilor Ia lucru, punand Ia dispozitie al accesului se face pe baza cerintelor
ve~te, pe baza datelor disponibile Ia toate informatiile necesare pentru functionale ~i implica o serie de analize
data aparitiei deranjamentului. Dis- elaborarea pontajului ~i a calculului ~i calcule care tin atat de configuratia
pozitivul asigura memorarea locala a salarial. obiectivului, cat ~i de modul de organi-
datelor pe care le va transmite spre - Supravegherea genera/a a instalatiei zare al activitatii. Principalele subiecte
calculator atunci cand conexiunea de dintr-un dispecerat. lnstalatia asigura de analiza sunt prezentate In fig.
retea se repune In functiune. urmarirea In timp real a tuturor punc- 11.10.27.
Controlul centralizat al accesului asi- telor de acces, prin informatii text Alegerea amplasarii punctelor de
gura utilitati suplimentare pentru o in- sau grafice, precum ~i o serie de control al accesului ~i a tipului instala-
stalatie de control al accesului, precum: functii de informare ~i autodiagnosti- liei. Analiza ce trebuie efectuata In
- Condifionarea accesu/ui de traseul care. Unele metode de identificare aceasta etapa porne~te de Ia cerintele
urmat. lnstalatia de control al acce- sunt posibile numai In aceasta confi- functionale generale ale instalatiei ~i
sului urmare~te prezenta fiecarei per- guratie (identificarea prin analiza se- implica o serie de alti factori precum:
soane lntr-unul din domeniile delimi- miautomata a fizionomiei). - caile de acces In obiectiv;
tate de punctele de acces ~i nu ac- - Preluarea, local sau de Ia distanti!i, a - valorile, datele secrete ce trebuie
cepta o solicitare de intrare decat da- datelor necesare pentru salarizare, protejate, zonele cu grad mare de
ca persoana respectiva ,se afla" In analiza gradului de utilizare a fortei periculozitate;
domeniul vecin. Suplimentar se cu- de munca etc. - fluxurile de persoane ~i autovehicule
noa~te, In orice moment, numarul ~i Unele instalatii de control centralizat caracteristice activitatii din obiectiv;
identitatea persoanelor care se afla In al accesului dispun de o parte de ,au- - necesitati exceptionale de acces In
fiecare domeniu. Pe baza acestei uti- tomat programabil" ~i pot prelua o obiectiv sau In zonele de importanta
litati se pot implementa functiuni care serie de sarcini de gestionare a cladirii, deosebita;
tin de gestionarea cladirii precum precum controlul ascensoarelor, al - gradul de control al accesului pentru
activarea supravegherii antiefractiei Ia portilor de Ia garaje etc. Globalizarea fiecare zona;
parasirea unui domeniu, deconec- comunicatiilor de date permite centra- - existenta personalului de paza Ia
tarea alimentarii electrice etc. lizarea distribuita a controlului accesu- punctele de acces sau In alte zone;
- Contro/u/ patruli!irii. lnstalatia realizea- lui, cu mai multe centre de informare ~i - specificul arhitectural ~i dotarile exis-
za supravegherea automata a execu- operare, amplasate local sau Ia distan- tente referitor Ia caile de acces sau
tarii misiunilor de patrulare In cladire ta. Comunicatia datelor poate include alte zone din obiectiv.
sau In jurul ei. Pe baza unor trasee diferite suporturi de transmisie precum Rezultatele acestei analize se con-
declarate anterior, instalatia a~teapta retele locale de centralizarea a semna- cretizeaza In amplasarea punctelor de
ca, In anumite intervale de timp, paz- lizarilor, retele locale de calculatoare control al accesului, stabilirea tipului
nicii sa prezinte identificatorii din po- (LAN), sistemul de telefonie comutata, instalatiei, definirea cerintelor de prelu-
sesie anumitor dispozitive de citire. lnternetul etc. crare a datelor ~i a principalelor functii
Daca nu se respecta traseul sau de utilizator.
daca timpul de a~teptare este depa- Dimensionarea punctelor de control
~it, se genereaza o semnalizare de al accesului. Se realizeaza prin detalie-
Studiul zonelor
nevralgice Studiul criteriilor de
Studiul fluxurilor identificare Optiuni privind tipul
i;li al punctelor critice
Evaluarea diferitelor
echipamente existente
pe piata
IPIanu 1de protect'1e I ..,.•1---.,.~

I.
Pianul fiuxunlor de
acces Prelucrarea datelor
+
Definirea drepturilor
[~:;:;:;:;~:~:~:,~:~: : : : t:t:11: : : : : : : ~r5o: ~: :l::i::::::su:l:ui==~

de acces
[ Definirea functiilor de control al accesului
Flg.ll.10.27. Etapele de elaborare a studiului privlnd alegerea punctelor de control al accesului

'i a tipului instalatiei.
rea cerintelor pentru fiecare punct de carea ulterioara a solicitantilor se poate zare, Ia serviciul comercial etc.)
acces. face prin invatarea identificatorilor sau Programul de centralizare ~i gestio-
• Se alege echipamentul de control fi- a ,marcii" sau prin introducerea codu- nare a datelor unei instalatii de control
zic al accesului in functie de caracte- rilor asociate prin panoul dispozitivului al accesului are o multitudine de functii
rul verificarii: acces simplu, acces de control al accesului. Se mai intra- specifice, precum:
persoana cu persoana, verificare due date privind intervalele de timp de - introducerea ~i exploatarea bazei de
multipla, prezenta personalului de permisiune a accesului, timpii caracte- date de personal al institutiei pe care
verificare. ristici functionarii etc. o serve~te, asocierea identificatorului
• Se dimensioneaza numarul cailor pa- • Utilizarea punctului de acces de fiecarei persoane se poate face ma-
ralele in functie de timpul de trecere catre 0 persoana se face prin prezen- nual sau prin citirea acestuia cu aju-
caracteristic echipamentului de con- tarea identificatorului. Daca dispozitivul torul cititoarelor din sistem;
trol fizic ales, de timpul de identifi- accepta accesul, solicitantul are Ia dis- - modificarea parametrilor pentru fie-
care ~i de fluxul determinat Ia pozitie un timp prestabilit de intrare pe care post de acces;
punctul anterior. u~a. Daca nu intra, punctul de acces - centralizarea ~i prelucrarea semnali-
• Se dimensioneaza capacitatea de se blocheaza. Daca solicitantul a intrat zarilor de acces sau avertizare, infor-
prelucrare locala a datelor in functie Ia timp, el trebuie sa permita inchide- matiile sunt organizate intr-a baza de
de numarul de persoane care vor tre- rea u~ii Ia un interval de timp altminteri date ceea ce permite prelucrari ~i va-
ce prin punctul de control al acce- se va declan~a o avertizare sonora. lorificari ulterioare;
sului, de necesitatile de memorare De exemplu exploatarea instalatiilor - editarea de programe ,batch" (pro-
locala a evenimentelor, de alte cu specific hotelier se face pe baza in- grame de comenzi) cu lansare auto-
sarcini de monitorizare ~i control. formatiilor memorate pe banda magne- mata Ia anumite momente (ora/tip de
• Se aleg canalele de comunicatie netica a cartelelor puse Ia dispozitia oas- zi) (generari automate de liste, reor-
cesare pentru programare date ~i ci- petilor ~i personalului propriu. Cartelele ganizare fi~ier baza de date, schim-
tire memorie de evenimente in functie sunt codate specific pentru urmatoare- barea regimului posturilor de acces
de tipul instalatiei ~i cerintele de ex- le functii: etc.);
ploatare. - oaspeti: cartela personalizata cu da- - editarea ~i intretinerea unui calendar
Dimensionarea calculatorului de cota de expirare; (de regula, pe 4 ani);
ordonare a instalatiilor de control al ac- - administrator: cartela pentru cei care - gruparea personalului pe diferite cri-
cesului se realizeaza in functie de: au diferite sarcini tehnico-administrati- terii (asocierea pe grupuri, sectii, co-
- numarul total al persoanelor ~i/sau ve (instalator, depanator, camerista, lective) in vederea exploatarii bazei
autovehiculelor care activeaza in obi- ~ef de etaj, administrator general etc.); de date de inregistrari ~i programari
ectiv, permanent sau temporar, zilnic - anulare administrator: cartela care in- globale a drepturilor de acces;
sau sporadic; terzice accesul unui administrator; - controlul patrularii prin declararea de
- numarul de puncte de control al ac- - anulare oaspete: cartela care blo- trasee ~i orare de parcurs de catre
cesului din sistem; cheaza accesul oaspetelui pentru a-1 gardieni, precum ~i supravegherea
- perioada de timp pentru care datele forta sa vina Ia receptie; automata a acestora;
memorate sunt tinute Ia dispozitia - apartament: cartela care deschide - controlul prezentei in anumite zone
utilizatorului; dupa aceasta perioada toate u~ile unui apartament; ale cladirii ~i emiterea unor comenzi
datele pot fi arhivate; - acces multiplu pentru oaspeti: carte- catre alte sisteme de semnalizare sau
- necesitatile de prelucrare a datelor, la care permite accesul pana Ia 4 ca- utilitare (precum sisteme de semnali-
utilitatile de exploatare a instalatiei. mere diferite; zare a efractiei, sistemul de alimenta-
Dimensionarea retelei de centralizare - acces unic: cartela care permite ac- re cu energie electrica etc.), prin in-
a datelor se face in functie de tipul re- cesul o singura data; termediul sistemului de administrare
telei, distantele dintre punctele de con- - urgenta: cartela care deschide toate a cladirii (,building management");
trol al accesului, canalele de comuni- u~ile ~i anuleaza orice restrictii decla- - modificarea automata a regimului
catie (circuit fizic, linii telefonice, canale rate anterior; punctelor de control al accesului (eli-
radio etc.), alte considerente, precum - blocare: cartela care blocheaza acce- berare, blocare, controlul accesului cu
telealimentarea etc. sul in unele camere; una sau mai multe metode) in functie
Alimentarea cu energie a echipamen- - invatare: cartela care trece circuitul de data curenta ~i intervalele orare, de
telor reprezinta un punct important in electronic al broa~tei in regim de in- semnalizari transmise de Ia sisteme
proiectarea acestui tip de instalatii, da- vatare (acest regim, utilizat numai in de semnalizare sau utilitare (precum
torita implicatiilor in protectia obiecti- cazul defectarii sistemului de editare sistemul de semnalizare a incendiului,
vului ~i a integritatii persoanelor. Re- ~i administrare a cartelelor magneti- sistemul de detectie gaze etc.);
zervarea alimentarii electrice cu surse ce, permite memorarea locala a car- - facilitarea semnalizarii starii de func-
neintreruptibile ~i grupuri generatoare telei de oaspete); tionare ~i a diagnosticarii, sub forma
se impune ca solutie in obiectivele im- - diagnosticare: cartela care trece grafica sau de text, pentru toate
portante. Autonomia instalatiei Ia cade- broasca in regim de verificare stare echipamentele care compun instala-
rea alimentarii de Ia reteaua nationala functionala ~i stare baterie. tia de control al accesului.
trebuie sa rezolve eel putin evacuarea Exploatarea instalatiilor centralizate Exploatarea curenta a instalatiei nu
personalului ~i protectia celor mai im- de control al accesului se face centra- necesita interventia unui operator,
portante zone. lizat sau distribuit, de regula, prin inter- gradul de automatizare atins fiind des-
mediul unuia sau mai multor calcula- tul de mare. Numai considerente spe-
10.3.7. Exploatarea instal~ilor toare legate in retea. Conectarea cal- ciale de securitate sau activitati ale in-
de control al accesului culatoarelor in retea permite valorifica- stitutiei, care pot fi sprijinite de datele
rea datelor privind controlul accesului inregistrate de catre instalatia de con-
Exploatarea dispozitivelor de control acolo unde acestea sunt necesare (Ia trol al accesului, impun interventia
local al accesului dispeceratul de administrare a cladirii, omului. Chiar ~i in acest caz, o serie de
• lntroducerea datelor pentru verifi- Ia serviciul personal, Ia serviciul salari- functii se pot face in mod automat
(pontaje, state salarii etc.) producere a semnalului video; Signal Procesor - care ofera facilitati $i
Tntretinerea instalatiilor de control al • transmisia semnalului video, folosind optiuni ce permit o mai U$Oara instala-
accesului nu necesita cheltuieli impor- diverse medii de transmisie; re, reglare ~?i cu rezultatul final -calita-
tante ~?i se limiteaza, de regula, Ia veri- • procesul de inregistrare, conversie, tea imaginii- mult mai buna decat pre-
ficarea ~?i conditionarea echipamentelor distributie a semnalului video; cedenta serie de camere analogice.
de control fizic al accesului, curatirea • procesul de afi~?are. Senzorul de imagine este format din-
cititoarelor acolo unde este cazul (citi- intr-un sistem de supraveghere video tr-o ,matrice" de elemente fotosensibi-
toare de cartele magnetice, cititoare · se pot distinge, conform cu procesele le numite elemente de imagine sau pi-
optice de amprenta etc.), arhivarea pe- mentionate anterior urmatoarele ale- xeli. Pixel-ul este elementul de baza al
riodica a inregistrarilor din bazele de mente componente: imaginii, care transforma lumina cazuta
date. • elementul de achizitie a imaginii in pe el in semnal electric, intensitatea
obiectiv (lentila) ~?i camera video; acestui semnal este direct proportiona-
10.4 Sisteme de • mediul de transmisie a semnalului vila cu cantitatea de lumina care cade
supraveghere video deo: cablul coaxial, perechea torsa- pe elementul de imagine. CCD-ul este
data, fibra optica etc; scanat de Ia stanga Ia dreapta de 50
• elemente de achizitie si prelucrare. de ori pe secunda. lntensitatea luminii
10.4.1. lntroducere, prezetare Aici gama de echipamente este exce cade pe ceo este ,translatata" in-
generali trem de larga ~?i diversa: digital video tr-o mixtura de culori: ro~?u, verde ~?i al-
recordere, matrici video, multiplexoa- bastru din care se obtin valorile de lu-
Sistemele de supraveghere video au re, distribuitoare; minanta (Y) ~?i diferenta de culoare (U,
devenit, cu timpul, o componenta • elemente de afi~?are a semnalelor vi- V) ce compun semnalul video complex.
cheie pentru asigurarea sigurantei ~?i deo: monitoare, video wall, software. in specificatiile camerelor numarul de
securitatii pentru foarte multe organiza- Folosirea luminii este, practic, un ele- pixeli ai unui ceo este specificat ca nu-
tii. Odata cu cre~?terea riscului de secu- ment cheie in implementarea unui sis- mar de pixeli orizontala X numar de pixeli
ritate, nevoia de monitorizare video ~?i ' tern video. Acest lucru, pe langei altele, pe verticala (De exemplu: 752H x 582V).
de inregistrare a evenimentelor a dave- influenteaza in mod direct calitatea Senzorul de imagine tip CCD (Char-
nit din ce in ce mai importanta. Ca re- imaginii afi~?ate ~?i/sau inregistrate. Lu- ged Coupled Device): Tehnologia senzo-
zultat, multe organizatii implementeaza mina este o forma de energie fermata rilor tip ceo este una dezvoltata special
astfel de sisteme pentru o gama larga din ~?apte componente de baza. Aceste pentru industria camerelor video.
de aplicatii ~?i nu doar in domeniul strict componente formeaza un spectru, din Principalul avantaj, comparativ cu tehno-
al sistemelor de securitate. Trebuie care ochiul uman poate percepe doar logia CMOS, consta in sensibilitatea
spus de Ia inceput ca aceste sisteme o portiune cuprinsa intre aproximativ ridicata in conditii de iluminare scazuta
vin sa completeze sistemele traditiona- 400 nm ~?i 700 nm. Aceasta lumina es- ceea ce inseamna imagini de calitate
le de securitate ~?i siguranta in detectie , te folosita pt ,sensibilizarea" elemente- mai buna pentru conditii de iluminat
efractie, control acces, detectie in- lor fotosensibile (senzorul de imagine). scazut. Tehnologia CCD presupune un
cendiu - sistemele de supraveghere Pe langei radiatia vizibila o alta forma proces mai complex de producere ~?i
functionand in relatie de colaborare cu de radiatie este folosita de camerele incorporare in camerele video.
acestea, asigurand elementul de moni- de tip zi/noapte pentru preluarea Senzorul de imagine tip CMOS
torizare in timp real ~?i posibilitatea de imaginilor in conditii slabe de iluminat. (Complementary Metal Oxide Semi-
vizualizare post-eveniment precum ~?i Radiatia infrared se situeaza in afara conductor): Tehnologia CMOS este
inregistrarea, afi~?area ~?i transmisia in- spectrului vizibil. una larg raspandita pentru componen-
formatiei video catre diver~?i beneficiari Acest tip de radiatie este emisa de tele electronice. Senzorii tip CMOS pot
ai acesteia. Datorita progreselor tehno- catre obiecte, oameni, animale etc. fi produ~?i in dimensiuni variabile, de Ia
logice inregistrate de-a lungul timpului Obiectele ,calde" apar evidentiate pe camere miniaturale pana Ia camere tip
in industria electronicii ~?i, in principal, un fundal ,rece" in conditii slabe de megapixel.
in domeniul tehnologiei informatiei, in- iluminat, de exemplu noaptea. in ultimul timp distanta intre cele doua
dustria TVCI ~?i-a schimbat foarte multe tipuri de tehnica pentru conditii de ilu-
din principiile de baza, trecand de Ia 10.4.2.2. Camera VIdeo minat a scazut. in conditii de iluminat
sistemul complet analogic Ia eel com- Principiul de baza de functionare al constant acest lucru nu este o problema
plet digital, centrat in jurul conceptului unei camere video consta in transfor- dar in conditii de iluminat scazut imagi-
de retea. marea luminii reflectate de catre ,sce- nea rezultata este intunecata sau de
na" supravegheata in semnal electric. calitate slaba (perturbata de ,zgomot").
10.4.2. Procese in sistemele La baza acestui proces sta senzorul de Formate de ceo
video, elemente componente imagine. Senzorul de imagine este un Standardul de imagine folosit in in-
circuit integrat specializat care are rolul dustria CCTV este 4:3 (H:V). Cele mai
de a transforma ,informatia" luminoasa des intalnite formate pentru senzorii de
10.4.2.1 Cons/dera#ll generale. in semnal electric. Acest semnal elec- imagine CCTV sunt urmatoarele: 1",
Sistemul de supraveghere video cu tric este apoi prelucrat de circuitele de 2/3", 1/2", 1/3", 1/4". Cu cat dimensiu-
circuit inchis este format din camere procesare digitala a semnalului (DSP- nea CCD-ului este mai mare cu atat
video, elemente de transmisie, sortare, Digital Signal Processor). Semnalul vi- imaginea rezultata va avea o calitate
afi~?are ~?i prelucrare a imaginilor achizi- deo rezultat Ia ie~?irea camerei este a~?a mai buna. Totu~?i, din motive economi-
tionate de Ia camerele video. Aceste numitul semnal video compozit. Pana ce, cele mai des folosite sunt cele de
imagini sunt folosite doar in scopul asi- de curand, circuitele de procesare a 1/3" $i 114".
gurarii functiilor specifice. semnalelor erau circuite analogice dar, Semnalul video complex (composit)
Procesele principale ce au loc intr-un odata cu dezvoltarea circuitelor spe- Semnalul video composit este sem-
sistem de supraveghere video pot fi , cializate de procesare a semnalelor, nalul obtinut din camera video folosind
descrise ca fiind: majoritatea camerelor de astazi tole- circuite de procesare a semnalului
• procesul de achizitie a imaginii ~?i de sese ,chip set"-uri specializate- Digital (DSP-Digital Signal Processor).
Se numel;lte semnal video composit Acest lucru se reflecta in mod direct ca fiind iluminare minima). Acest para-
(sau complex) deoarece este campus asupra numarului de linii verticale care metru este influentat de mai multi fac-
din informatia video, un puis de sincro- pot fi distinse, pentru echivalentul de tori, printre acel;ltia se includ: apertura
nizare l;li un semnal de referinta. Ampli- proportie 4/3 (HN). Numarul de linii (deschiderea) irisului, calitatea obiecti-
tudinea maxima a acestui semnal este verticale, adica numarul elementelor vului, dimensiunea l;li calitatea CCD-u-
de 1 v varf-la-varf (1V peak-to-peak) distincte dintr-o linie orizontala, se ob- lui, amplificarea camerei, timpul de ex-
(fig. II 10.28). tine din rezolutia orizontala inmultita cu punere, modalitatea de procesare a
Pentru standardul PAL o imagine valoarea 4/3. Acest lucru se face pen- semnalului video.
este fermata din 625 linii scanate Ia o tru a pastra proportiile naturale ale Sensibilitatea mai poate fi descrisa
frecventa de 50Hz. Exista doua moduri imaginii. Cu cat numarul de elemente ca fiind iluminarea minima necesara, Ia
de afil;lare a informatiei video: individuale dintr-o linie orizontala este o deschidere data a lentilei, pentru ca
Modul intretesut (2: 1 Interlaced): in mai mare, cu atat in imaginea rezultata sa avem Ia ie$irea camerei un semnal
acest mod o imagine completa (frame) vom putea distinge mai multe detalii. video util.
este fermata din doua treceri (scanari), De exemplu, o camera cu rezolutia de Masura acestei valori este exprimata
fiecare trecere (scanare) formand un 520 linii lV va avea intr-a singura linie ca fiind ,cantitatea" de lumina necesara
field. Prima trecere este pentru field- 520 x (4/3) elemente distincte de ima- in anumite conditii, raportata Ia apertura
urile impare (313 linii) l;li urmatoarea gine. irisului (pentru o distanta focala fixa).
trecere pentru field-urile pare (312). 0 clasificare tipica a camerelor color Raportul Semnal Zgomot (Signal
Acest mod se mai numel;lte l;li 2:1 este, din punctul de vedere al rezoluti- Noise Raport - SNR): Este un parame-
Interlaced (2 field-uri: 1 frame). ei, urmatoarea: tru care descrie, din punct de vedere
Modul progresiv scan (1:1 Non-inter- - rezolutie normala: in jur de 330-380 dinamic, comportamentul camerei l;li
laced): este modul de formare al ima- linii lV; capacitatea ei de a compensa influenta
ginii prin scanarea progresiva de Ia li- - rezolutie medie: mai mica de 480 linii perturbatoare a ,zgomotului", a sem-
nia 1 Ia linia 625 cu o frecventa de 25 lV; nalului parazit, care se suprapune pes-
frame-uri/secunda. - inalta rezolutie: peste 520 linii lV. te semnalul util. Nicio camera nu poate
Interlaced scan este mol;ltenit de Ia Pentru camerele monocrome se folo- rejecta acest ,zgomot", influenta aces-
sistemele lV l;li este inca larg folosit sel;lte aceeal;li clasificare dar rezolutia tuia putand fi dear redusa. Masura
astazi. Progressive scan este folosit de este, in medie, cu 80 de linii lV mai acestui parametru este data in decibeli
noile monitoare tip LCD, TFT pentru a mare. 0 masurare a rezolutiei camerei (dB). 0 camera cu un raport semnal
afil;la imaginea in ordinea aparitiei lini- se poate face folosind chart-ul de test zgomot cat mai mare are o capacitate
ilor. Pentru afil;larea unui semnal lntre- EIA. Acest parametru, rezolutie, este mai mare de a reduce ,zgomotul" l;li de
laced aceste echipamente au nevoie extrem de important in alegerea unei a furniza imaginii o calitate mai buna,
de un circuit de de-interlaced, pentru a camere care sa corespunda cu cerinte- decat o camera cu SNR mai mic.
afil;la imaginile in modul progresiv. le de vizualizare, identificare l;li recu- Compensarea Luminii din Spate
Caracteristici generale ale camerelor noal;ltere a detaliilor necesare aplicati- (Back Light Compensation - BLC):
video ei. De mentionat ca rezolutia intregului Aceasta functie are un rol major in si-
Rezolutia: Rezolutia este o masura sistem este data de cea mai mica re- tuatiile in care obiectul supravegherii
foarte importanta a calitatii imaginii pe zolutie a mai multi factori, printre acel;l- se afla pe un fundal luminos, ori cand
care acea camera o poate reda. Rezo- tia se includ, apertura (deschiderea) iri- cea mai mare parte a luminii vine din
lutia unei camere reflecta capacitatea sului, calitatea obiectivului, dimensiu- spatele obiectului. Sistemul de expu-
acelei camere de a reda detaliile unei nea l;li calitatea CCD-ului, amplificarea nere al camerei se seteaza automat
scene. Aceasta marime se exprima u- camerei, timpul de expunere, modalita- pentru o medie a cantitatii de lumina
zual in termeni de linii lV orizontale. in te de procesare a semnalului video. din scena. Daca in scena apare o can-
specificatiile unei camere, valoarea re- Sensibilitatea: sensibilitatea unei ca- titate mai mare de lumina, atunci siste-
zolutiei se bazeaza pe numarul de ele- mere este o masura a performantei ca- mul de expunere reactioneaza Ia
mente distincte, dintr-o linie orizontala, merei camerei in conditii slabe de ilu- aceasta prin ajustarea (inchiderea) iri-
care pot fi capturate de catre camera. minat (se mai intalnel;lte in specificatii sului (sau a irisului electronic) acest
semnal sincronizare
purtatoare de
culoare
0.7 v
1 1140
v p-p
100 IRE
IRE
+· I
nivelul de negru, pornel;lte de Ia 8-10
IRE peste GND
0.3vl
I
64 IJS (microsecunde)
Flg.ll.10.28. Schema semnal video color

Capitolul10: lnstala,ii de semnalizare II. lnstala.ii electrice
lucru avfmd ca efect o imagine mai in- influentat de amplificarea camerei, functie intalnita Ia camerele digitale.
tunecata. Pentru a compensa acest dupa reglaj se seteaza AGC ON. Datorita complexitatii $i numarului
efect, prin activarea BLC-ului, camera Electronic Iris: in contrast cu functia mare de functii prezente Ia o astfel de
va calcula timpul de expunere bazfm- AGC aceasta functie compenseaza va- camera trebuia sa existe o metoda de
du-se pe nivelul de iluminare doar din- lorile crescute ale semnalului video prin a putea seta ace$ti parametri, metoda
tr-o parte a imaginii, uzual in centrul controlul timpului de expunere in con- gasita presupune actionarea unor bu-
imaginii, care este de interes pentru vi- cordanta cu nivelul de iluminat. Shu- toane de pe camera $i intrarea in me-
zualizare. Orice modificare a iluminatu- tter-ul este circuitul care controleaza niurile de configurare care apar supra-
lui in afara acestei ferestre este ignora- timpul de expunere a senzorului de puse pe semnalul de ie$ire din camera
ta de catre sistemul de expunere. imagine Ia fluxul luminos care este atunci cand camera este conectata Ia
Automatic Gain Control: Circuitul focalizat de lentila. Cu cat acest timp un monitor.
care realizeaza aceasta functie are este mai mic cu atat timpul necesar Detectie de mi$care: Este o functie
rolul de a compensa fluctuatiile de ilu- senzorului pentru a ,acumula" lumina ce permite detectarea mi$Carii in cam-
minat care due Ia scaderea semnalului este mai mic $i, in acccest tel, se evita pul vizual al camerei prin analiza de
video. Daca valoarea semnalului este supra expunerea Ia lumina. Circuitul de imagine Ia nivelul camerei video.
adecvata circuitul nu va aplica nicio Electronic Iris asigura ca semnalul vi- Zone de mascare: Aceasta functie
amplificare, totu$i daca semnalul video deo de ie$ire sa fie Ia valoarea de 1 permite eliminarea unor zone din cam-
continua sa scada (pe masura scaderii Vp-p. lrisul electronic are limitele sale, pul vizual al camerei, zone care nu tre-
iluminatului) atunci circuitul va aplica daca prea multa lumina cade pe sen- buie sa apara in imaginea vizual al ca-
din ce in ce mai multa amplificare pana zorul de imagine poate rezulta fenome- merei, zone care nu trebuie sa apara in
ce semnalul video atinge valoarea de nul de ,smearing". imaginea rezultata de Ia acea camera,
1V p-p. Trebuie mentionat ca acest cir- Shutter Speed: Shutter-ul are rolul permitand protejarea anumitor obiecte.
cuit nu poate face minuni $i in scena de a controla timpul de expunere a
trebuie sa existe lumina pentru a se senzorului Ia lumina. Un shutter cu vi- 10.4.2.3 Oblectlvul (Lentils}
putea produce un semnal video. Tre- teza mare (adica cu timp redus de ex- Alegerea obiectivului este una din
buie mentionat ca amplificarea unui punere) este recomandat pentru reda- alegerile care influenteaza in mod
semnal slab presupune $i amplificarea rea imaginilor in care avem obiecte in direct perfotmanta unui sistem de tele-
zgomotului din acel semnal, de aceea mi$care rapida. Totu$i un shutter rapid viziune cu circuit inchis. Acesta alegere
semnalul video preluat in conditii slabe inseamna un timp de expunere mic, depinde de mai multi factori, ca de
de iluminat $i amplificat va produce o adica mai putina lumina ajunge pe exemplu: pozitia fizica a camerei, nive-
imagine de proasta calitate, dar acest senzorul ceo $i are ca rezultat o ima- lul de iluminare existent, cerinte privind
lucru este de preferat in schimbul lipsei gine mai intunecata. Daca este necesar tipul de imagine dorit, ce anume se do-
totale de imagine. Este recomandat ca un shutter rapid atunci trebuie sa ne re$te a se monitoriza, identifica, etc.
aceasta functie sa fie activata, daca asiguram ca avem suficienta lumina. Lentila (obiectivul) este un element
exista lumina suficienta cand scena Valoarea shutter-ului poate fi setata optic-electronic-mecanic ce realizeaza
AGC nu functioneaza. Cand se reglea- manual sau poate fi lasata pe regimul functia de preluare $i focalizare a lumi-
za o camera trebuie setat AGC OFF automat. nii pe senzorul de imagine. Punctul de
astfel incat semnalul obtinut sa nu fie OSD - On Screen Display: Este o pe axa lentilei unde se focalizeaza
Camp de vizualizare tipic Camp de vizualizare tipic

(cu Ientile fixe de 8 mm) (cu Ientile fixe de 25 mm)
Fig.ll.10.29 CAmpul de vizuallzare fl distants focaiA
y •
'
L f
...----------------~~-· ~ -
....__
,, ..
Ag.ll.10.30 Rela11a dlntre distants focaiA ,1 cAmpul de vlzuallzare
II. Instal a~ii electrice Capitolul10: lnstala!ii de semnalizare
(converg) razele luminoase se nume~te catiei, in termeni de camp de vizualiza- lentila de 112" pe un senzor de 113").
punct focal. Distanta de Ia acest punct re, cerinte de identificare etc. Acest tip Ca principiu, se alege o lentila care
Ia planul de formare a imaginii se nu- de lentila permite reglarea distantei fo- poate furniza o imagine mai mare de-
me~te distanta focala. Distanta focala cale intr-o gama fixa, relativ mica (de cat cea a senzorului camerei.
determina ,campul de vizualizare" - ex: 3,5 - 8 mm, 5 - 50 mm etc). Fixarea Dacii se alege o lentila cu un format
field of view - sau unghiul de vizualiza- distantei focale se face Ia instalarea mai mic decat al senzorului atunci ima-
re, Ia o distanta data, adica ceea ce camerei, in mod manual, folosind con- ginea rezultata va avea colturile negre,
,vede" acea camera. Cu cat distanta trolul Wideffele aflat pe lentila. daca se va alege o lentila cu un format
focala este mai mare cu atat campul Obiectivele cu zoom motorizat sunt mai mare atunci nu toata energia lumi-
de vizualizare devine mai ingust. 0 dis- un pas inainte in ceea ce prive~te noasa ajunge pe senzor, iar o parte din
tanta focala mica inseamna ca acea obiectivele varifocale, oferind cea mai unghiul de vizualizare (o parte din cam-
lentila ,vede" o arie mai mare (larga) mare functionalitate. Aceste obiective put de vizualizare) se va pierde. Forma-
atat in plan orizontal cat ~i in plan sunt comandate de Ia distanta prin tete mari de lentila ofera cateva avan-
vertical, din acest motiv obiectele din modificarea distantei focale ~i. implicit, taje comparativ cu cele mici: o mai
campul vizual apar departate ~i de a campului de vizualizare, realizandu- mare adancime a campului de focaliza-
dimensiuni mici (fig II 10.29). se focalizarea automata (autofocus) re ~i imagini cu mai putine efecte de
Tn fig. II 10.30. este reprezentata sau manuala. Astfel se permite opera- distorsionare Ia margini.
schematic relatia dintre distanta focala torului sa examineze amanuntit anumi- lrisul (Diafragma)
~i dimensiunea in plan orizontal a sce- te detalii ale scenei. Prin modificarea Cantitatea de lumina care cade pe
nei/ariei supravegheate. distantei focale se modifica ~i adanci- senzorul de imagine trebuie sa fie intre
Y = Y' x Uf mea campului de focalizare. Uzual anumite limite pentru o performanta
Daca ~tim ce dimensiuni are obiec- aceste Ientile se folosesc pentru came- optima a camerei. Prea multa lumina
tul pe care vrem sa-l supraveghem pu- rete de tip Pan&Tilt&Zoom, acele ca- duce Ia fenomenul de supraexpunere
tem deduce distanta focala necesara mere ata~ate Ia un dispozitiv electro- sau albire, prea putina lumina inseam-
pentru lentila. Tn mod obi~nuit produ- mecanic ce permite deplasarea in plan na 0 imagine mai intunecata ~i pierde-
catorii de Ientile asigura instrumente de vertical ~i in plan orizonatal a camerei, rea detaliilor in zonele aflate in umbra.
calcul pentru distanta focala, astfel in- comenzile pentru zoom fiind trimise di- lrisul (sau diafragma) are rolul de a
cat sa putem alege de Ia inceput tipul rect obiectivului. controla cantitatea de lumina ce ajunge
de lentila necesara unei aplicatii. Pen- Pentru a descrie calitatile acestui tip pe senzorul de imagine. lrisul consta
tru a identifica corect detaliile unui de obiectiv se folose~te raportul dintre dintr-un numar de pale metalice aran-
obiect trebuie ca acesta sa ocupe eel distanta focala maxima ~i cea minima jate astfel incat produc o deschidere
putin 50 % din imagine. (Zoom Ratio - raportul de zoom sau circulara in centrul lor. Deschiderea
Din punctul de vedere al distantei fo- zoom optic). De exemplu pentru un (apertura irisului ) se poate mari sau
cale obiectivele se impart in: obiectiv avand distanta focala intre 10 micsora in incremente numite f-stops.
• obiective cu distanta focala fixa; mm ~i 100 mm acest raport este de Un alt rol al irisului, in afara contro-
• obiective cu distanta focala variabila 10X, iar pentru un obiectiv care are lului luminii ce ajunge pe senzor, este
- varifocale; distanta focala intre 18 mm ~i 144 mm acela de a controla adancimea campu-
• obiective cu zoom motorizat. raportul de zoom este de 8X. De ob- lui de focalizare. Practic irisul este eel
Obiectivele cu distanta focala fixa servat ca un zoom optic mare nu in- mai bine definit de F-stop (Numarul F
sunt folosite din considerente de eco- seamna o distanta focala mare, in sau F.No).
nomie dar, avand distanta focala fixa, exemplul de mai sus o camera cu Acest parametru este o masura a ,lu-
atunci si ciampul de vizualizare este obiectivul avand zoom optic 8X poate minozitatii'' obiectivului. Valoarea acestui
fix, acest lucru presupune ca trebuie sa ,vada" mult mai departe decat cea numar se calculeaza cu formula:
luate in calcul inca de Ia inceput discu zoom optic de 10X. F.No = f/0,
tantele de montaj precum ~i marimea Formatul obiectivului. Ca ~i pentru unde:
obiectelor supravegheate pentru a pu- senzorul ceo obiectivele au formatele f - distanta focala a lentilei,
tea alege lentila cu distanta focala code: 1", 2/3", 112", 113", 1/4", aceste D - diametrul irisului.
recta. Orice schimbare a cerintelor fiind rezultate din diametrul lentilei, ra- Cu cat F.No este mai mare cu atat
aplicatiei presupune, de cele mai multe portat Ia dimensiunile imaginii produse. mai putina lumina ajunge pe senzorul
ori schimbarea lentilei ori a locului de Practica uzuala este de a folosi acela~i CCD. 0 valoare mica a numarului F.No
amplasare a camerei. format atat pentru lentila cat ~i pentru inseamna mai multa lumina care
Obiectivele varifocale sunt mai senzorul de imagine al camerei, dar ajunge pe ceo.
scumpe dar au avantajul de a putea fi este posibil sa se foloseasca ~i obiec- Acest parametru este luat in calcul Ia
folosite intr-o gama extrem de larga de tive cu format mai mare pe camere cu masurarea sensibilitatii camerei. Tn
aplicatii, mai ales atunci cand nu stim senzor de imagine mai mic decat al tabelul urmator sunt date cateva valori
de Ia inceput care sunt cerintele apli- lentilei (de exemplu se poate folosi o privind procentul de lumina ce ajunge
•
pe ceo pentru diverse valori ale
Lentila
numarului F .
~,
Din punctul de vedere al irisului in-
corporat obiectivele pot fi:
- obiectiv cu iris fix;
'-•'
- obiectiv cu iris manual;
- obiective cu iris automat (autoiris).
Obiectivul cu iris fix este un tip de
Diafragmli Diafragma iris care nu poate sa se adapteze Ia
deschisa inchisli conditiile variabile de iluminat, deschi-
Ag.ll.10.31 Dlafragma derea acestuia ramanand COnstanta.
Obiectivul cu acest tip de iris este
F.No F1.0 F1.2 F1.4 F1.7 F2.8 F4.0 F5.6 camerele fixe exista posibilitatea de a
%lumina 20 14,14 10 7,07 2,5 1,25 0,625 avea montat un obiectiv cu zoom
ajunsa motorizat astfel incat sa existe con-
pe ceo trolul asupra unghiului de vizualizare.
Uzual, acest tip de camere au fast fo-
recomandat doar pentru conditii de in- nalul de control al lentilei iar damping losite pentru ata!;larea Ia echipamente
terior unde nivelul de iluminat ramane signal este folosit pentru prevenirea si- de tip Pan&Tilt.
constant. tuatiilor cand lentila reactioneaza prea 0 categorie de camere mobile cu
Parte din functiile irisului sunt realizate repede Ia schimbarile de iluminat din functii deosebite o constiuie a$a numite-
de camera prin folosirea functiilor Elec- campul vizual. Aceste semnale sunt le camere de tip ,dome" sau ,speed
tronic Iris $i Automatic Gain Control. furnizate de catre camerele video care dome". Aceste camere sunt folosite intr-
Obiectivul cu iris manual permite re- accepta acest tip de Ientile. a larga gama de aplicatii in care exista
glarea deschiderii irisului Ia momentul Adancimea campului de Focalizare. cerinte de supraveghere deosebite:
instalarii, astfel incat sa corespunda Este momentul sa vorbim acum despre • arii mari de supravegheat;
condiliilor de iluminat existente, totu!;li, un parametru important al lentilelor $i • este necesara urmarirea unor obiec-
Ia fel ca $i Ia obiectivele cu iris fix, anume adfmcimea campului de focali- te/persoane aflate in mi!;lcare;
conditiile de iluminat trebuie sa fie zare. Uzual, o lentila se focalizeaza, Ia • se cere preluarea unor imagini din mo-
relativ constante pentru a avea o o anumita distanta. pe un obiect. Acel mentul producerii unor evenimente;
imagine buna. Pentru astfel de obiectiv obiect va aparea in imagine foarte clar, • se cere interconectarea cu alte siste-
se recomanda gasirea unei valori totu!;li, pe o anumita distanta in fata !;li me (control acces, efractie, building
"medii" care sa corespunda cat mai in spatele lui $i celelalte obiecte vor managemet, detectie incendiu);
multor variatii ale luminii. aparea foarte clar. Suma acestor doua • U!;lurarea muncii de supraveghere
Obiectivul cu autoiris este, practic, distante, din fata $i din spatele obiec- video a operatorilor,
eel mai folosit $i eel mai util pentru tului, se nume!;lte adancimea planului • costuri reduse, pentru supravegherea
marea varietate de aplicatii in care de focalizare. lmpreuna formeaza a!;la unor suprafete mari, unde ar fi nece-
condiliile de iluminat nu sunt constan- numitul ,camp de focalizare". Obiecte- sar un numar mai mare de camere
te, in special pentru aplicatiile de exte- le care nu sunt in acest ,camp de fo- fixe.
rior unde conditiile de iluminat se calizare", pe toata adancimea lui, vor 0 camera de tip speed-dome este
schimba continuu. Acest tip de obiec- pierde din claritate. Adancimea cam- compusa dintr-o camera video, in
tiv, cu autoiris, este controlat in mod pului de focalizare depinde de numarul general de mare rezolutie, cu obiectiv
automat $i constant de catre camera F.No (,luminozitatea" lentilei, care de- auto-iris, cu zoom motorizat $i autofo-
pentru obtinerea unui nivel de ilumina- pinde invers proportional de deschide- cus, actionata de un set servo-motoa-
re optim pe senzorul de imagine. rea irisului). A!;ladar, adancimea cam- re, comandate de te compusa dintr-o
Controlul iris-ului se poate face prin pului de focalizare depinde de deschi- camera videocompusa dintr-o camera
mai multe metode. Astfel, obiectivele dera irisului. Pe masura ce irisul se in- videon echipament de control.
cu iris automat se pot clasifica in mai chide adancimea campului de focaliza- Toate aceste componente se afla
multe tipuri. re va cre!;lte, ceea ce inseamna ca mai intr-a carcasa comuna avand, in partea
Video Drive Iris. Acest tip de obiectiv multe obiecte vor intra in campul de inferioara, un capac de sticla de forma
contine toata partea electronica de focalizare - adica vor aparea mai clar unui dome (semisfera). Modalitatile de
analiza a semnalului video obtinut de Ia in imagine. Un dezavantaj al cre!;lterii montaj sunt multiple: tavan, perete,
camera. Un semnal video de referinta acestei adancimi prin inchiderea irisului stalp, coltul unei cladiri, in atarnare de
se preia de Ia camera iar lentila incear- este ca pe senzorul de imagine va diver!;li pereti.
ca sa mentina acesta valoare de tensi- ajunge mai putina lumina, iar imaginea Aceste camere au cateva caracteris-
une Ia 1V p-p prin inchiderea sau des- va fi mai intunecata. Adancimea cam- tici deosebite dintre care enumeram:
chiderea diafragmei. De exemplu, daca pului de focalizare este dependenta de • zoom optic mare(30x, 36x),
nivelul de iluminare incepe sa scada distanta de focalizare, obiectivele • lentila autofocala,
atunci $i valoarea semnalului video va ,wide angle", cele care au unghiul de • rotatie in plan orizontal de 360 grade,
scadea, in acel moment circuitul de vizualizare mare - adica distanta focala • rotatie in plan vertical de aprox. 180
analiza a semnalului va da o comanda mica - vor avea o adancime mai mare grade,
catre servo-motorul inglobat de des- decat cele de tip ,telephoto" - adica • numar mare de prepozitii (presets)
chidere a diafragmei, pana cand se cele cu o distanta focala mica. Obiec- care pot fi memorate,
atinge din nou valoarea optima de 1V tivele autoiris, prin natura lor putand • posibilitatea de executie a tururilor,
p-p a semnalului de referinta. sa-!;li modifice deschiderea irisului, vor • intrari de alarma (care pot declan!;la
Direct Drive Iris. Pe masura ce circu- face ca $i adancimea campului de fo- tur-uri sau ,sarirea Ia prepozitii),
itele de analiza a semnalelor TV $i de calizare sa se modifice • ie!;liri de alarma pentru activarea unor
comanda au fast incorporate pe scara echipamente auxiliare,
din ce in ce mai larga direct in came- 10.4.2.4. Tlpurl de camere • zone de mascare,
rele de supraveghere video, au aparut A$a cum am aratat mai sus tipologia • protocoale de comunicatie multiple.
din ce in ce mai mult obiective mai camerelor este foarte diversa, o clasifi- In plus, exista astfel de camere care
mici $i mai ieftine - numite Direct Drive. care a acestora se poate face din au $i functia de auto-tracking, sau urma-
Aceste obiective controleaza diferit punctul de vedere al mobilitatii lor in: rirea unei tinte. Aceasta functie este uti-
iris-ul printr-un procedeu numit - gal- camere fixe $i camere mobile. la pentru spatii care, in general, nu au
vanic drive. Camerele fixe au diverse forme con- obiecte in mi!;lcare $i cand se dore!;lte
Obiectivele Direct Drive nu contin structive. $i dimensiuni care merg de Ia urmarirea oricarei mi!;lcari in acel loc.
circuite de analiza semnalului ele fiind cele tip ,pin hole", camere de tip mini- Camerele de tip speed-dome pot
comandate direct de catre camera vi- dome, camere cu obiectiv incorporat in functiona total autonom, independent
deo prin doua semnale: drive signal $i carcasa camerei, camere Ia care se de operatorii sistemului de suprave-
damping signal. Drive signal este sem- adauga, separat, obiectivul etc. Pentru ghere. Camerele pot fi programate sa
execute automat tururi sau pot fi inter- pentru ochiul uman, totu~i camerele in tabelul II 10.8 sunt exemplificate
fatate cu alte sisteme de Ia care sa pri- monocrome sunt mult mai sensibile diferitele tipuri de cablu coaxial folosite
measca comenzi. decat cele color in condilii slabe de des in sistemele CCTV.
De exemplu o astfel de camera de iluminat, cele color avand nevoie de Optiunea pentru cablul coaxial trebu-
tip speed-dome folosita intr-un sistem mai multa lumina pentru a furniza un ie sa aiba in vedere atat distantele de
de paza perimetrala poate primi, in caz semnal util. A!;la cum s-a aratat mai transmisie cat !;li atenuarile de semnal.
de alarma pe un anumit segment, co- sus lumina este un factor foarte Se pot obtine distante mai mari tala-
manda de comutare Ia o anumita pre- important in functionarea unei camere sind echipamente de amplificare a
pozitie care este memorata in camera, video. Fara lumina nicio camera nu semnalului. Un sistem de televiziune cu
acea prepozitie fiind alocata segmen- poate furniza un semnal video util. Din circuit inchis trebuie sa foloseasca
tului respectiv. spectrul de radiatie, prezentat in semnale de banda de 5 Mhz !;li mai
Comanda camerelor mobile speed paragraful referitor Ia lumina, o camera sus. in conditii reale cablul are anumite
dome se face de Ia un echipament color poate percepe mai mult decat caracteristici de rezistivitate care due
care poate fi: DVR, matrice video, PC ceea ce poate percepe ochiul uman Ia atenuari ale semnalului. Atenuarea
cu un software adecvat, tastaturi dedi- (radialia vizibila), intrand in gama de cre~te cu lungimea cablului ~i se rna-
cate, sau alt tip de controller. radiatie infra-red pana Ia aproximativ saara in decibeli (dB). De asemenea, in
in general comunicatia acestor 1000 nm. Totu~i. pe timp de zi, a cablul coaxial se pot induce perturbatii
speed-dome-uri are Ia baza un proto- percepe aceasta radiatie IR inseamna electromagnertice (EMI - ElectroMag-
col serial de distanta mare (RS-485, a distorsiona culorile, a~a cum sunt ele netic Interference) daca acest tip de
RS-422). Aceste protocoale, de nivel percepute de ochiul uman. De aceea cablu este instalat in apropierea unor
fizic (care definesc din punct de vedere toate camerele color sunt echipate cu surse de inalta tensiune sau alaturi de
electric interfetele de comunicatie), un a~a numit ,IR-cut filter", filtru de cabluri cu curenti tari. in final, pertur-
sunt protocoale diferentiale de distanta eliminare a radiatiei IR. Acest filtru batiile pot avea drept rezultat o calitate
mare ( 1200m) ce folosesc perechea elimina radiatia IR ~i permite afi~area proasta a semnalului. 0 problema ce
torsadata ca mediu de transmisie. Pe culorilor in mod natural. Filtrul poate fi poate sa apara pentru acest tip de ca-
langa acest mediu de transmisie, in mecanic - o piesa de sticla plasata blaj este cea a impamantarilor diferite
ultimul timp un alt mediu ~i-a facut intre lentila ~i senzorul de imagine - pentru camera ~i pentru echipamentul
aparitia, este vorba de fibra optica. sau electronic - acesta apare ca o de preluare a semnalului video. Daca Ia
Sunt camere speed-dome care vin functie a chip-set-ului. La scaderea lu- nivelul camerei exista o impamantare
gata echipate cu interfata de fibra op- minii sub o anumita valoare intr-a ca- iar Ia nivelull DVR-ului (monitor, matrice
tica astfel incat pe acela~i mediu - fibra mera de tip Day/Night, acest filtru este etc) alta impamantare a~a numitul fe-
optica - se transmit atat semnalul seas, astfel incat lumina IR sa ajunga nomen de bucla de impamantare, care
video cat !;li semnalul de comanda pe senzorul de imagine, iar camera tre- consta in producerea unei diferente de
(date). Evident, in dispecerat exista ce in modul de functionare monocrom. tensiune intre cele doua impamantari ~i
echipamentul de conversie a semna- aparitia unui curent ce poate duce Ia
lului luminos folosit pentru transmisia 10.4.3 Medii de transmisie a distrugerea echipamentelor. Eliminarea
din fibra optica in semnalul video com- semnalului video acestui fenomen se face prin folosirea
posit necesar echipamentelor de co- unei singure impamantari (daca este
mutare/inregistrare afi~are. posibil) sau introducerea unor echipa-
De mentionat ca peste protocolul se- 10.4.3.1 Cablul cosxlal mente numite izolatoare de impaman-
rial de nivel fizic fiecare camera folo- Cablul coaxial este eel mai raspandit tare, care separa din punct de vedere
se~te un protocol de nivel inalt, speci- mediu de transmisie al semnalului video. electric cele doua echipamente.
fic producatorului respectiv sau tala- Componenta acestui tip de cablu
sind standard-ul de facto protocolul este aratata in fig. 11.10.32. 10.4.3.2 Pereches torsadafj (UTP -
PELCO-D. Pe piata exista o multitu- Printre caracteristicile de baza se nu- Unshielded Twisted Palrj
dine de camere de tip speed-dome mara: 0 optiune din ce in ce mai folosita
care pot folosi mai mult de un proto- • impedanta de 75 Ohmi; pentru distante mari (ce depa~esc 300
col, uzual eel proprietar ~i PELCO-D. • imunitate relativ buna Ia perturbatii m, dar nu numai) este aceea de a
Pentru rezolvarea problemelor de com- de frecventa inalta; transmite semnalul video folosind pe-
patibilitate dintre elementul de coman- • varietate de tipuri; rechea torsadata ~i echipamente inter-
da ~i camera mobila se pot folosi con- • latime de banda suficienta pentru mediare de conversie. Acest tip de
vertoare de protocol. Totu~i este po- tipul de semnal video composit. transmisie are cateva avantaje:
sibil ca din protocolul ,sursa" sa nu Tabellulll10.8
poata fi traduse toate comenzile in
Tip cablu Lungime maxima recomandata Atenuare
protocolul ,destinatie", acest lucru du-
• _(rn_~_- (dB/100 m I 50 MHz)
cand Ia anumite limitari ale functionali- -------- --- ---
RG59 250-300 2,2

tatii camerei. i
500-700
RG6 1,8
Camera ZVNoapte (Day/Night) 800-1000
RG11 1,2
0 gama aparte de camere o consti-
tuie camerele de tip Zi/Noapte. Aparitia
8--·.: --:: ·. ·. --::--·.:::-. ·.:::- ·. ·. J ~ srrat exte<;o,

acestor camere are Ia baza comporta-
mentul diferit al camerelor monocrome
~i al celor color in conditii slabe de ilu- Folie cupru
minat (in general noaptea, dar pot fi al- _- _- _-_-_-_-_- _-_-_-_-_- _-_-_-_-_- _- _-_-_-_-_- _-_- Material dielectric
te conditii, de exemplu camere slab lu- Conductor interior de
minate etc). Camerele color, raportate cupru
Ia cele monocrome, aduc in plus infor-
Fig. 11.10.32 Cablu coaxial
matia de culoare, extrem de utila
• distante mai mari de transmisie (folo- 10.4.4 Echipamente de achiz~e. video. Sistemul de operare al acestor
sind echipamente active); prelucrare 'i afi~re OVA-uri este unul de tip Windows.
• costuri mai mici de instalare compa- Majoritatea functiilor lnregistratoare-
rativ cu fibra optica; Sub aceasta denumire am lncadrat o lor video sunt comune ambelor tipuri
• folosirea unor echipamente care au mare varietate de tipuri de echipamen- de sisteme.
izolare galvanica; te ce au functii ~i caracteristici diverse, lnregistrarea este principalul rol al
• imunitate crescuta Ia perturbatii de toate folosite pentru aplicatii diverse: acestor echipamente. Semnalul video
joasa frecventa. datorate modului de monitorizare, lnregistrare, comutare, preluat de catre sistemul (placa) de
transmisie. afi~are semnale video, comanda echi- achizitie video este transferat Ia circui-
pamente etc. tele de conversie analog-digitala, unde
10.4.3.3 Flbra optlcl Digital Video Recorder-ul a fost evo- au loc procesele de e~antionare ~i
Fibra optica este un mediu de trans- lutia fireasca a sistemelor de lnregistra- cuantizare. Apoi semnalul digital intra
misie relativ nou pentru sistemele de re video cand s-a trecut de Ia VCR In circuitul de compresie. Acest circuit,
supraveghere ce se bazeaza pe trans- (Time Lapse Recorder) care folosea ~i functiile implementate In el, joaca un
misia luminii printr-o fibra de sticla de banda magnetica pentru lnregistrare, Ia rol important In performanta globala a
dimensiuni foarte mici. Acest mediu de solutia de lnregistrare pe Hard Disk. sistemului. Deoarece semnalul digital
transmisie a devenit o alternativa viabi- Principalele roluri ale unui OVA sunt: obtinut In urma digitizarii nu poate fi
la ~i extrem de eficienta Ia mediile ba- • lnregistrarea semnalelor video furni- folosit ca atare (din cauza dimensiuni-
zate pe cupru folosite In diverse siste- zate de catre camere, pe hard lor foarte mari ale imaginii rezultate)
me de telecomunicatii, instrumentatie disk-urile interne; acest semnal digital trebuie compresat
~i control, broadcast etc. Capacitatea • redarea (playback-ul) acestor lnregis- pentru a putea fi stocat pe hard-disk.
fibrei optice de a transmite volume trari; Procesele de compresie video care au
mari de informatie Ia viteza luminii a re- • arhivarea informatiei digitale pe di- loc In circuitele specializate (compre-
volutionat industria de comunicatii ~i verse suporturi (OAT, matrice de sor) vor fi descrise In capitolul referitor
nu numai. In acela~i timp, cu volumul hard disk-uri RAID, LAN, USB, CD, Ia compresia video In sistemele digitale
mare de informatii ce se pot transmite DVD-RW); IP. Pe scurt, semnalului video digital
se diversifica ~i tipul de semnale trans- • afi~area semnalelor video In timp real de intrare i se aplica un procedeu de
mise, acest lucru ducand Ia aplicatii pe monitoarele ata~ate; compresie video In urma caruia are loc
mai sofisticate. • comunicatia cu un software client o scadere considerabila a dimensiuni-
Avantajele fibrei optice sunt: pentru furnizarea de informatii video lor imaginii rezultate. lmaginea rezulta-
• dimensiuni ~i greutate reduse; ~i/sau setari. ta va putea fi apoi trimisa Ia sistemul
• latime de banda foarte mare: peste 4 Toate aceste functii se pot executa de stocare (HOD). Orice lnregistrator
miliarde bps; simultan (de unde ~i denumirea de folose~te o tehnica de compresie con-
• atenuare scazuta (pentru fibra single- OVA pentaplex). form unui standard. De exmplu: JPEG,
mode 0,3 dB/Km, multi-mode 0,35 lnregistratoarele video digitale se Im- MPEG, Wavelet, MPEG4, MPEG2,
dB/Km), acest lucru duce Ia acoperi- part In doua mari clase: lnregistratoare H.264 etc. Fiecare din aceste standar-
rea de distante mari tara alte echipa- de tip ,stand-alone" ~i eel de tip ,PC- de este particularizat de producatorul
mente intermediare de amplificare; based". echipamentului respectiv. Acest lucru
• imunitate Ia zgomot, spre deosebire lnregistratoarele de tip stand-alone lnsemnand ca nu este posibil sa ,ci-
de cablul de cupru ce necesita ecra- sunt echipamente dedicate. Ele au te~ti" informatia de pe un OVA cu un
nare pentru atenuarea perturbatiilor doar rolurile specificate anterior ~i nu software de Ia alt producator. In gene-
electromegnetice, fibra contine un pot fi folosite In alte scopuri. Acest tip ral producatorii l~i parametrizeaza ~i
material dielectric ce nu este afectat de echipament este bazat pe o struc- protejeaza propriul format, tocmai pen-
de radiatia electromagnetica sau de tura hardware dedicata ce contine o tru a adauga elemente de securitate,
interferente radio; placa de baza In care sunt lnglobate nefiind posibil sa modifici lnregistrarile,
• transmisie securizata, fibra nu radia- functiile de conversie analog digitala, care pot fi folosite ca probe. Stocarea
za nicio forma de energie care poate compresie, stocare, interfata cu utiliza- informatiei video se face pe hard-disk-uri
fi interceptata, iar bre~ele In fibra due torul. In fapt, este o strucutra de calcul In format proprietar, aceasta putand fi
Ia pierderea semnalului; dedicata, bazata pe un procesor de tip apoi exportata sau arhivata In alte for-
• nu exista scurtcircuite, este folosita industrial, pe aceasta structura este in- mate proprietare sau standard (AVI de
In medii explozive sau industriale tara stalat un sistem de operare (kernel) tip exemplu). Problema stocarii este una
pericol de foe; Linux Embedded, avand doar functiile deosebit de importanta.
• performante stabile In timp ~i pentru strict necesare functionarii acestui Astazi toate lnregistratoarele video
diferite configuratii. echipament. Modul de operare al aces- digitale au facilitati ce au devenit
Cateva din dezavantajele fibrei opti- tui tip de echipament este bazat pe o standard de-facto pentru orice sistem
ce sunt: interfata de operare prin butoane sau de supraveghere video:
• costul componentelor, conectorilor, telecomanda, dar se poate opera ~i • lnregistrare bazata pe evenimente
cablurilor, echipamentelor de testare prin intermediul unui software client de (intrari de alarma, detectie de mi~ca
~i de conectare; gestiune. re) programata, continua;
• refacerea conexiunilor este mai difici- lnregistratoarele PC-based, a~a cum • selectare individuala a ratei de lnre-
la, odata sistemul instalat este dificil le spune ~i numele, sunt echipamente gistrare ~i a calitatii imaginii pe fie-
de montat noi conectori ~i/sau echi- de calcul de larg consum (PC-uri, care canal;
pamente intermediare. eventual cu specificatii mai bune), care • cautare inteligenta bazata pe tip eveni-
au In dotare un numar de placi de ment, data&ora, detectie de mi~e
achizitie a semnalelor video ~i un soft- lntr-o anumita regiune a imaginii (ROI);
ware dedicat care permite integrarea • interfatare cu tastaturi/controllere de
acestor placi pe structura de PC ~i comanda a camerelor mobile;
operarea siistemului cu un lnregistrator • conectivitate In retea LAN/WAN, AS-
232, RS-485; (Catode Ray Tube) Ia cele de tip TFT, tele locale, retele metropolitane, retele
• porturi USB, unitati de arhivare LCD, plasma. Un tip aparte de sistem larg distribuite etc.
CD/DVD-RW, interfata SCSI pentru de afi$aj este eel numit Video Wall, LAN (Local Area Network) - este eel
matrici RAID; destinat dispeceratelor de dimensiuni mai raspandit mod de interconectare a
• posibilitate de setare software sau prin mari, unde exista multa informatie de calculatoarelor, in principiu sunt retele
telecomanda (pentru cele stand-alone). afi$at. distribuite pe arii mici - o cladire, cam-
Matricea video Amplificatoare Convertoare video pus - care folosesc resurse comune
Este un echipament care are drept Amplificatoarele video sunt folosite gen servere de fi$iere, imprimante, web
principal rol controlul unui numar mare pentru imbunatatirea calitatii semnalu- server-e. ftp server-e etc. $i servesc
de camere existent intr-o aplicatie. lui atunci cand avem pierderi de sem- scopurile unei organizatii bine definite.
Exista aplicatii in care numarul mare de nal sau se dore$te atingerea unei dis- La randul lor LAN-urile se interconec-
camere (uzual peste 100), face ca tante mai mari de transmisie. in ceea teaza prin intermediul unor medii de
procesul de monitorizare a acestora sa ce prive$te convertoarele video aces- transmisie $i echipamente diferite. in fi-
fie destul de dificil. Partea umana a tea sunt folosite in principal cand se nal, pentru a comunica, toate aceste
acestui proces, operatorul de suprave- dore$te transmisia semnalului video pe echipamente foloses acela$i ,limbaj"
ghere video, poate fi cople$it de nu- diferite medii de transmisie, de exem- comun, care, in cazul retelelor, este
marul mare de informatii video, astfel plu Coaxiai-UTP, coaxial-fibra optica suita de protocoale TCP/IP. Practic,
incat atentia lui scade dramatic. Matri- etc. Convertoarele video coaxiai-UTP aceste protocoale permit ca echipa-
cea video permite controlul unui numar sunt folosite Ia transmiterea semnalului mente produse de diver$i fabricanti sa
mare de camere video, preluarea aces- video pe perechea torsadata. Aceste poata fi integrate ca resurse hibride ce
tor semnale video pe intrari, $i afi$area convertoare se impart in: permit realizarea unor functii general
lor e un numar relativ mic de ie$iri de • active, care necesita alimentare se- valabile. Pentru a putea functiona im-
monitor. Afi$area pe ie$irile de monitor parata; preuna toate aceste echipamente tre-
se poate face in mod automat sau • pasive, care nu au nevoie de alimen- buie sa se conformeze anumitor stan-
manual. tare separata. darde. Tocmai aceste standarde, $i
Pentru modul automat se progra- respectarea lor, face ca echipamente
meaza a$a numitele secvente, care 10.4.5 Sisteme video IP - diverse sa fie ,transparente" utilizato-
sunt constituite din perechi ,camera, NETWORK VIDEO rului final.
monitor, timp de afi$are". 0 astfel de
secventa de perechi poate fi ,rulata" in 10.4.5.3 Procese , tennenllil slsteme
mod manual, daca operatorul coman- 10.4.5.1. lntroducere vldeo/P
da acest lucru sau se poate activa au- Sistemele video digitale aduc o Procese intr-un sistem video IP. in-
tomat atunci cand se produce un eve- flexibilitate marita in stocarea, tr-un sistem video IP avem urmatoarele
niment in sistem. Uzual operatorul transferul, monitorizarea $i analiza a procese:
poate sa selecteze pe orice monitor continutului video comparativ cu • codare-digitare $i compresie;
(ie$ire din matrice) orice camera video sistemele clasice analogice. Din ce in • comunicatie (transmisie, receptie);
(intrare in matrice). Matricea se operea- ce mai mult aceste sisteme sunt • decodare;
za prin intermediul unor tastaturi, pen- folosite pentru fuctiile suplimentare • inregistrare/arhivare;
tru sistemele mari (numar mare de ca- asociate cu transmisia de informatie • afi$are;
mere) fiecare operator are propria tas- sub forma de date $i nu sub forma de • analiza continutului video.
tatura $i set de monitoare pe care ur- semnal video analogic. Dar beneficiile Se observa ca, spre deosebire de
mare$te aria alocata. Matricea video nu se opresc aici. Bazandu-se pe sistemele analogice, unde procesul de
poate sa aiba $i module de intrari de tehnologii recunoscute $i testate de-a codare (digitizare $i compresie) are loc
alarma pentru a putea primi informatii lungul anulor de catre industria IT Ia nivelul DVR-ului, intr-un sistem video
de Ia alte sisteme $i sa decida, sistemele video IP au profitat de IP aecst proces are loc Ia nivelul came-
automat, actiunile ce se executa Ia un aceste avantaje pentru a ajunge Ia o rei, inainte de transmiterea, ca pachete
anumit eveniment. Un exemplu ar fi diversitate de facilitati care impun de date, catre echipamentul de inregis-
urmatorul: operatorul urmare$te pe alegerea lor pentru alegerea lor pentru trare $i/sau afi$are. in acest tel s-a rea-
monitoarele sale un grup de camere aplicatii de tip "high security" sau lizat distributia proceselor catre ele-
din zona publica a unui Mall, daca o aplicatii integrate de securitate. Gama mentele de baza $i s-a eliminat nece-
U$a de urgenta de pe un hoi tehnic se de aplicatii a sistemelor video IP este sitatea de procesare centralizata a in-
deschide, atunci in matrice se va una foarte diversa. formatiei. Pe de alta parte, se observa
activa o intrare de alarma (contactul ca procesul de transmisie nu este uni-
magnetic de pe U$a de urgenta), iar pe 10.4.5.2 Tehnologll de ,..,_ directional, ca Ia camerele video, ci bi-
monitoarele de alarma vor fi afi$ate Pentru inceput sa clarificam cativa directional, camera video/encoder-ul
camerele de pe holul tehnic $i camera termeni des utilizati in sistemele IT, putand fi accesate de catre software-ul
de exterior care supravegheaza U$a de termeni care sunt folositi $i in sistemele de gestiune.
urgenta. La tel ca $i DVR-urile $i video IP. intreg conceptul de video IP Termeni folositi in sistemele video IP
matricile video pot fi integrate in se bazeaza pe structura de retea $i pe Frame. Un frame este o imagine vi-
sisteme complexe, comanda catre suita de protocoale TCP/IP. Tipul de deo completa. Un frame este campus
matrice putand fi data pe baza unor retea eel mai des utilizat este eel cu din 2 field-uri separate, intretesute Ia o
evenimente din alte sisteme (control comutare de pachete. intre ,nodurile" frecventa de 50 Hz, astfel incat for-
acces, efractie, building management retelei (server, routere, switch, NAT, meaza un frame complet Ia 25 Hz.
etc). calculatoare) se schimba pachete de Acest termen este larg folosit pentru
Monitoare video date IP. Aceste pachete contin toata exprimarea diverselor caracteristici ale
Odata cu procesul de digitizare a informatia necesara pentru a ajunge in echipamentelor: rata de inregistrare,
sistemelor $i monitoarele au cunoscut siguranta de Ia sursa de destinatie. Re- rata de achizitie, rata de prelucrare, in
o evolutie, de Ia cele analogice CRT teaua poate fi de mai multe tipuri: re- general este folosit pentru a descrie
frecventa de update/transmisie/stocare 10.4.5.4 Stsndsrde de compresle vente de imagini $i nu doar unei singu-
a unei secvente de imagini. Cand semnalul video analog este re imagini.
Rezolutie. Daca in sistemele analogi- digitizat, in concordanta cu standardul Cele mai utilizate tehnici de compre-
ce vorbeam de rezolutie in termeni de ITU-R BT.601 (CCIR 601), este necesa- sie de imagini sunt: MJPEG, MPEG,
linii TV, pentru sistemele digitale rezo- ra o rata de transfer de 116Mbit/s. H.264s
lutia este exprimata in pixeli. in urma Aceasta valoare nefiind practic de folo- Compresia Motion JPEG - MJPEG
procesului de digitizare se ajunge ca sit in retelele de date, acestui stream Aceasta tehnica de compresie se
imaginea rezultata sa aiba anumite di- video i se aplica diverse tehnici de aplica pentru secvente video ca succe-
mensiuni ca de exemplu: compresie, astfel incat, in urma acestui siuni de imagini independente compre-
PAL NTSC proces sa rezulte o valoare a ratei de sate JPEG. Fiecare imagine este com-
Dl 720X576 720X480 transfer care sa poata fi folosita in mod presata independent de celelalte. Are
4CIF 704X576 704X480 rezonabil pentru transmisia $i stocarea avantajul ca fiecare imagine din sec-
2CIF 704X288 704X240 datelor. venta are aceea$1 calitate a imaginii.
CIF 352X288 352X240 Aceste tehnici de compresie pot fi Practic aceasta tehnica este o tehni-
QCIF 176X144 176X/120 impartite in doua clase: ca de compresie de imagini aplicat
• compresia de imagine; succesiv unui $ir de imagini.
Un alt tip de rezolutie, folosita in ge- • compresia video. 0 alta abordare o constituie tehnica
neral pentru monitoare este cea tip Compresia de imagine sau cea video MPEG. Spre deosebire de compresia
VGA: 640X480 $i submultiplul ei QVGA poate fi facuta in doua moduri: cu pierde imagine care face uz de similaritati
(SIF) 320X240. Pentru camerele Me- dare de informatie sau tara pierdere de in imagine, compresia video MPEG
gaPixel, rezolutia se masoara in numar informatie. in compresia tara pierderi, face uz de similaritati in succesiunea
de pixeli respectivi. Exista camere cu dupa decompresie se obtine o imagine de imagini.
rezolutii de: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 16 Me- identica cu cea initiala, pretul platit Compresia MPEG
gaPixeli. Pentru fiecare tip de aplicatie consta in rata de compresie foarte mi- Principiul de baza al acestei tehnici
trebuie gasita rezolutia potrivita, care ca, adica compresia este destul de mi- de compresie este de a compara doua
sa raspunda cerintelor de calitate a ca. Acest lucru inseamna valori mari de imagini succesive ce urmeaza a fi
imaginii $i de latime de banda. transmis $i stocat. Un format cunoscut transmiselinregistrate $i, folosind prima
Bitrate (Rata de transfer) de compresie tara pierderi este GIF. imagine ca imagine de referinta (1-fra-
Numarul de biti transferati sau pro- Compresia cu pierderi functioneaza pe me), se transmit din a doua imagine
cesati in unitatea de timp. in aplicatiile principiul eliminarii din imagine a ele- doar diferentele fata de imaginea de re-
multimedia bitrate este numarul de mentelor invizibile ochiului uman. Prin ferinta (B-frame sau P-frame). La des-
biti/unitatea de timp folositi pentru a aceasta metoda se cre$te rata de tinatie, pentru vizualizare, se vor reface
reprezenta/stoca o secventa video sau compresie foarte mult, astfel incat se imaginile bazandu-se pe ,imaginea de
audio. Acest parametru este foarte im- obtin informatii ce pot fi transferate $i referinta" $i pe diferentele din cadrele B
portant in momentul proiectarii unei re- stocate in conditii optime. sau P. Exista $i alte functii mai
tele. Suma tuturor bitrate-uri aferente Un parametru important folosit in complexe gen predictia mi$carii intr-o
echipamentelor de pe acel segment de toate tehnicile de compresie este rata scena sau identificarea unor obiecte.
retea nu trebuie sa depa$easca latimea de compresie. Cu costul unui algoritm mai complex
de banda a acelui segment de retea. Rata de compresie este definita ca se transmit mai putine date decat in
Bandwidth (Latimea de banda) fiind: tehnica M-JPEG.
Este unul dintre cei mai importanti Raportul dintre dimensiunea imaginii Standarde MPEG
parametri care sunt folositi in descrie- inainte de compresie $i dimensiunea MPEG-4
rea performantelor unui sistem. Acest imaginii dupa compresie. Cu cat rata Aparut in 2000. MPEG-4 este un
parametru descrie capacitatea de de compresie este mai mare cu atat standard care aduce o dezvoltare ma-
transmisie a canalului de comunicatie, imaginea este mai comprimata (dimen- jora fata de MPEG-2. Nu are o desti-
sau mai exact, numarul de biti care pot siuni mici) dar $i calitatea este mai sca- natie clara precum MPEG-1 sau
fi transferati in unitatea de timp pe acel zuta. in cazul transmisiei, o rata de MPEG-2, poate fi folosit pentru trans-
canal. Acest parametru descrie de fapt compresie mai mare inseamna o latime misii video de Ia aplicatii pentru tele-
limitarea Ia care este supus un sistem, de banda mai redusa, daca se pastrea- foane celulare, aplicatii de securitate
din punctul de vedere al transmisiei de za aceea$1 rata de transfer, sau, daca video, monitorizari video, pana Ia
date. Practic, a proiecta un sistem vi- latimea de banda se pastreaza se poa- aplicatii de studio unde nu sunt limitari
deo IP in mod eficient, revine Ia a cal- te cre$te rata de transfer. de spatiu $i latime de banda. in acest
cula latimea de banda necesara pentru Compresia de imagine set de standarde se introduc termeni
transferul de date, deoarece aceasta Aceasta tehnica de compresie se noi precum:
este resursa limitativa, cea care induce aplica unei singure imagini Ia un mo- - Profile, nivele, short header si long
costuri marite pentru asigurarea calita- ment dat. Principiul de functionare header, constant bit-rate (CBR) $i va-
tii imaginii transmise. consta in utilizarea de similaritati in re- riable bit-rate datorita faptului ca
Latenta. prezentarea imaginii - pixeli apropiati, necesita putere mare de procesare $i
in cazul sistemelor de transmisie vi- de nuante diferite ale aceleea$1 culori, deci o latenta mai mare. Majoritatea in-
deo digitale este timpul total necesar sunt ,comasati" Ia o valoare medie strumentelor folosite in MPEG-4 pentru
pentru encodare, transmisie $i decoda- comuna. Aceasta valoare este folosita transmisia in timp-real sunt acelea$i ca
re. in general, pentru transmisii de Ia decompresie unde imaginea rezultat pentru MPEG-1 $i MPEG-2.
date, este timpul de raspuns Ia o cere- avea pixeli de aceea$i nuanta. Cea mai Constant Bit Rate si Variable Bit
re adresata unui sistem. Acest parame- folosita metoda este metoda JPEG dar Rate CBR si VBR
tru are importanta mai ales pentru apli- mai exista $i alte tehnici (JPEG2000, intr-un sistem MPEG este posibil de
catiile care presupun transmisia real- Wavelet). ales intre constant bit-rate sau variable
time, unde nu se accepa intarzieri mari. Compresia video bit-rate.
Compresia video se aplica unei sec- Alegerea depinde de tipul de aplica-
tie ~i de reteaua de transmisie. Dacc'i • web server - permite furnizarea de hard-disk-uri USB, memory card-uri,
se alege CBR - se garanteaza un anu- informatii, in mod securizat oricarui • canale audio;
mit bit-rate dar calitatea imaginii nu client care folose~te protocolul • intrari/ie~iri digitale.
este constanta. Calitatea imaginii este HTTPS; Gama de astfel de echipamente este
relativ mare daca nu este mi~care in • ftp server - camera poate realiza trans- diversa, fiecare producator adaugand
cadru ~i scade odata cu cre~terea mi~ fer de fi~iere catre diverse destinatii; functii specifice. De mentionat ca anu-
dirii in cadru. Aceasta setare este re- • client de email - camera poate trans- miti producatori permit functionarea
comandabila cand exista o latime de mite email-uri in conditiile producerii acestor echipamente in regim ,open
banda mica disponibila. Daca se alege unor alarme sau a altar evenimente; standard". Acest lucru insemnand ca
VBR - se va pastra aceea~i calitate a • alarm management software - ges- echipamentele pot fi integrate in siste-
imaginii indiferent daca este sau nu tioneaza activitatile de monitorizare ma ale altar producatori, pe baza unor
mi~care in cadru, pretul este cre~terea ~i supervizare a detectiei de mi~care, standarde.
bit-rate-ului ~i. deci, a necesarului de intrari de alarma, etc.;
latime de banda. Acest mod este • modul de compresie - se ocupa de 10.4.5.6 ~I de slstem VIdeo IP
necesar in aplicatii de supraveghere partea de compresie ~i de video A proiecta un sistem video IP impu-
unde se dore~te o identificare chiar in streaming. ne considerarea unor factori ce trebuie
conditiile unei mari mi~cari in cadru. Practic, pe langa functiile clasice ale luati in calcul Ia stabilirea unor solutii
H.264 (MPEG-4 Part 10 -Advanced camerei analogice o camera IP este de performante.
Video Coding) fapt un calculator. Acest lucru permite Latimea de banda, este parametrul
Aceasta metoda de compresie este camerei sa comunice in mod bidirec- care influenteaza orice transmisie de
o dezvoltare a standardului MPEG, prin tional cu diverse echipamente ~i soft- date. Acest parametru depinde de:
adaugarea de functii ~i tool-uri noi ~i ware de mangement video. • rezolutia imaginii;
mai sofisticate care due, in final, Ia o Multe camere IP sunt dotate cu ceea • rata de compresie;
compresie mai buna, in conditii de ce se numeste ,intelligence on board". • complexitatea scenei;
pastrare a calitatii imaginii. Aceste tool- Aceasta functie descrie capacitatile • frame rate; controlul frame rate-ului
uri sunt implementate folosind notiu- acelei camere de a procccesa/analiza este 0 masura de optimizare a utili-
nea de profil. In acela~i profil sunt im- informatia video ~i sa ia decizii conform zarii latimii de banda. Se pot transmi-
plementate functii specifice unui tip de cu setarile programate. Daca procesul te stream-uri cu rezolutie ~i numar de
aplicatie. de analiza ~i decizie este adus chiar in frame/secunda diferite Ia destinatii
Exista 4 tipuri de profile: camera acest lucru are influente asupra diferite, tinandu-se cant de latimea
• profilul de baza - pentru aplicatii cu puterii de procesare inglobate in de banda disponibila pentru fiecare
latenta mica gen videoconferinta sau camera respectiva, dar ~i asupra soft- destinatie.
aplicatii pentru telefonia mobila. ware-ului de management video, care Pentru managementul latimii de
• profilul extins - pentru aplicatii gen nu va mai fi ,incarcat" cu sarcina de a banda se pot folosi:
video streaming mobil procesa in mod centralizat evenimen- • switch-uri cu management de latime
• profilul principal - pentru aplicatii tip tele din sistem. Practic acesta este inde banda;
supravehgere video ~I video ca un pas in vederea distribuirii functi- • retele tip Gigabit;
streaming mobil ilor in sistemele de supraveghere video. • frame rate variabil dependent de
• profilul ,high" - pentru aplicatii tip Camerele IP pot fi clasificate astfel: eveniment (event driven).
televiziune de inalta definitie • camere IP fixe; Capacitatea de stocare, acest factor
Acest tip de codare este relativ nou • camere IP fixe de tip dome; este dependent de:
aparut pe piata sistemelor de suprave- • camere de retea mobile tip PTZ; • numarul de camere din sistem;
ghere, dar are deja multi producatori • camere de retea mobile top speed • timpul de inregistrare pentru fiecare
care-1 implementeaza in produsele lor. dome; camera;
Nicio tehnica de compresie nu ras- • camere PTZ -non mecanice - ,mi~ • cat timp trebuie sa stocam inregis-
punde Ia toate cerintele unui sistem vi- carea" are loc Ia nivelul electronicii trarile;
deo digital. camerei. • ce tel de inregistrare se dore~te:
Cea mai potrivita tehnica de compre- Aceste tipuri de camere pot functio- continuu, Ia eveniment;
sie se poate alege doar printr-un com- na in regim de camere: de interior, de • este necesara redundanta.
promis intre cerintele pentru: frame exterior, day/nigth, anti-vandal etc. lnregistrarea informatiei video se
rate, calitatea imaginii, latenta. robus- Encoder - video server. poate face in:
tete ~i latime de banda consumata. Acest echipament are rolul de a pre- • DAS- Direct Attached Server - hard-
lua un semnal analogic de Ia o camera disk-uri instalate in acela~i sistem pe
10.4.5.5 Elements components (sau mai multe) ~i sa ,digitizeze" acest care ruleaza software-ul de manage-
Camera IP semnal in vederea inglobarii intr-un sis- ment al sistemului video. Este o so-
Procesele dintr-o camera IP sunt simi- tern IP. Practic este un echipament lutie acceptabila pentru sisteme mici
lara celor dintr-o cam~a analogica dar care permite o tranzitie de Ia un sistem ~i medii.
spre deosebire de o camera analogica, analogic Ia unul digital in conditiile • Network Video Recorder - este un
intr-a camera IP are ~oc procesul de pastrarii camereleor analogice. echipament de calcul - in general o
compresie ~i transmit~e a pachetelor Din punct de vedere functional un structura de tip server - pe care ru-
IP. 0 camera IP are in dotare un pro- encoder are acelea~i functii cu cele ale leaza software-ul de inregistrare vi-
cesar, memorie, placa d~ retea Ethernet, camerelor IP (exceptand partea de deo. Acest echipament este folosit
interfete diverse: USB, IE;EE1394, intrari achizitie video). Pe langa acestea se pentru sisteme medii-mari in care,
de alarma, ie~iri de alarma etc. In aceal~i adauga ~i functii de: eventual exista mai multe centre de
timp, din punct de vedere software, • comunicatie seriala cu camere mobi- inregistrare (NVR-uri) ~I de monitori-
camera IP, este controlata de un ,sistem le folosind porturi dedicate RS- zare ~I afi~are a informatiilor.
de operare" tip real-time i'11 care ruleaza 232/RS-485; • NASI/SAN - tipuri de medii de sto-
aplicatii de tipul: I • interfatare cu elemente de inregistrare: care specifice industriei IT dar care
raspund foarte bine cerintelor siste- 10.4.5.7 Slsteme video lntellgente punct de vedere tehnic.
melor video IP, in general mari con- (Intelligent VIdeo} Prima etapa consta in definirea con-
sumatoare de resurse de stocare. Sistemele video inteligente fac posi- ditiilor de instalare:
Redundanta sistemelor de inregistra- bile diverse functii care, in mod tradi- • scena: ce tip de scena va fi monito-
re, este o metoda de protejare a inre- tional, sunt executate cu alte tipuri de rizata? Se va decide sensibilitatea l?i
gistrarilor video in cazul pierderii unor sisteme. Al?a cum am aratat mai sunt tipul de lentila;
medii de inregistrare. Cea mai obi~nu functiile de analiza l?i decizie pot fi in- • conditiile de iluminat: conditii de inte-
ita metoda de a asigura redundanta troduse Ia nivelul camerei dar ele pot fi rior sau de exterior. Se va decide
este metoda RAID (Redundant Array of prezente $i Ia nivelul centralizat al apli- daca alegem camere de tip day/night,
Independent Disks). catiei de gestiune video. cu Ientile cu iris fix sau autoiris;
Pe langa aceasta se mai pot folosi: Printre functiile din categoria ,inteli- • distanta fata de obiectul suprave-
Replicarea Datelor intre servere, Tape gent video" se pot enumera: gheat: se decide tipul camerei l?i al
Backup ~i Server Clustering. • recunoal?terea numerelor de inmatri- lentilei (wide format, tele, normal).
Securitatea date/or: in momentul culare; • unghiul de vizualizare: se decide cat
transmiterii datelor sub forma pachete- • numarare persoane; din scena va fi supravegheat, daca
lor IP este posibil sa se foloseasca sis- • alarmare Ia patrundere in permiteru; se folosesc camere fixe sau mobile;
teme de criptare, de asemenea se fo- • incalcarea benzilor de circulatie; • este sau nu mult trafic (mi~care) in
losesc metode de autentificare a cone- • mutarea obiectelor dintr-un perime- scena?
xiunii pentru accesul Ia camera (imagini tru; Urmatoare etapa consta in stabilirea
live, setari etc.) prin emiterea de certi- • stationarea in perimetru; specificatiilor pentru aplicatie:
ficate de autentificare. Prin watermar- • detectia de mil?care. • aplicatia poate sa monitorizeze,
king fiecare camera il?i ,semneaza" vi- inregistreze, transfere (export, arhiva,
deo stream-ul astfel incat orice modifi- 10.4.5.8 Prolectat88 slstemelor video IP backup) catre alte medii
care a imaginilor sa poata fi detectata. Cand se proiecteaza un sistem video • pentru vizualizare se stabilesc locatiil
Scalabilitatea sistemelor IP: Spre de- digital trebuie sa raspundem Ia cateva • pentru vizualizare se stabilesc locatiile
osebire de sistemele analogice cu inre- intrebari: l?i permisiunile de acces, pentru clienti;
gistrare pe digitala (OVA) unde proble- 1. Ce frame rate este necesar? • se calculeaza cerintele privind inre-
ma scalabilitatii se pune in termeni de 2. Este acest frame-rate necesar tot gistrarea: capcitatea NVR-ului, meto-
numar de intrari video disponibile pe timpul? da de arhivare, frame rate/camera,
OVA, in sistemele IP aceasta problema 3. Este necesar monitorizareflnregistra- calitatea imaginii pentru diverse tipuri
se pune in privinta numarului de re tot timpul sau doar Ia mil?care/e- de inregistrari (continuu, programata,
imagini pe secunda preluateflnregistra- veniment? Ia eveniment), se stabile~te daca
te de Ia o camera l?i in privinta specifi- 4. Pe ce durata trebuie stocate imagi- este necesar inregistrare redundanta;
catiilor sistemului de inregistrare. nile/video? • se calculeaza necesarul de latime de
5. Ce rezolutie este ceruta? banda. in functie de acel?ti parametri
6. Ce calitate a imaginii este ceruta? se pot calcula cerintele privind capa-
7. Ce nivel de latenta este cerut? citatea retelei l?i eventualele proble-
8. Cat de robust trebuie sa fie sistemul? me (gatuire, lipsa unor echipamente,
9. Care este la~mea de banda disponibila? necesitatea maririi latimii de banda,
Toate aceste intrebari trebuie sa marirea performantelor sistemului de
duca Ia gasirea unor solutii optime din gestiune etc.)
'
Capitolul 11
Posturi de translormare si' surse de rezerva
Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva II. lnstalalii electrice
11.1.1. Alegerea numArului de rea unor consumatori (receptoare);

11.1. lnstala'ii ~ntru transformatoare - In regim normal de lucru, functiona-
posturile de tranSfonnare rea transformatoarelor trebuie condu-
Cazul eel mai frecvent este acela al sa dupa graficul eel mai rational;
Alegerea numarului $i locului de am- posturilor de transformare cu doua uni- - necesitatea dezvoltarii In timp a con-
plasare a posturilor de transformare se tati independente, dar pentru consu- sumatorului, care poate sa duca Ia in-
face dupa principiul apropierii de con- matorii de mai mica importanta trebuie stalarea unor transformatoare mai pu-
sumator $i al utilizarii transformatoare- analizata $i posibilitatea instalarii unui ternice sau Ia marirea numarului lor.
lor cu o putere nominala corespunza- singur transformator. Se recomanda:
toare, tinand seama $i de configuratia Numarul de transformatoare din pos- - instalarea de transformatoare cu ln-
retelelor primare $i secundare. Se ur- turi se va alege tinand seama de mari- carcare maxima In regim normal de
mare$te, In general, urmatoarea succe- mea $i configuratia sarcinilor respecti- 60-80% din puterea nominala;
siune: ve. intrucat, de cele mai multe ori, re- - admiterea supralncarcarii transforma-
- pe planul general al obiectivului se teaua de distributie a sistemului ener- torului, In timpul functionarii In caz de
tree sarcinile diferitelor sectii (In cazul getic national se poate asimila ca o avarie, de exemplu pana Ia 130% din
lntreprinderilor) sau cladiri (In cazul singura sursa de alimentare (datorita puterea sa nominala, pe timp de
obiectivelor civile sau social-culturale); distantelor mari dintre doua posturi de doua ore (pentru transformatoare
- se determina sarcinile concentrate $i transformare apropiate), pentru cazul imersate In ulei);
centrele de greutate ale grupelor de defectarii acesteia, consumatorii im- - verificarea puterii nominale alese din
sarcini distribuite; portanti vor fi prevazuti cu alimentare punct de vedere al conditiilor tehnice
- se marcheaza pe plan locurile de am- de rezerva asigurata de surse proprii de functionare (conditii normale de
plasare a posturilor de transformare (grup electrogen, baterie de acumula- functionare, conditii de pornire a mo-
$i se distribuie lntre ele sarcinile. toare etc) conform celor prezentate In toarelor, curenti de scurtcircuit admi-
La alegerea numarului, tipului $i pu- cap. 11.2. sibili pe joasa tensiune, inclusiv In ca-
terii posturilor de transformare, precum Folosirea a doua transformatoare In zul functionarii In paralel, a se vedea
$i Ia alegerea transformatoarelor, tre- posturi poate fi indicata In urmatoarele 11.1.4).
buie sa se tina seama de urmatoarele cazuri: Dimensionarea puterii P a postului
considerente: - cand se cere un grad ridicat de sigu- de transformare se realizeaza pe baza
- numarul $i amplasarea posturilor de ranta (In cazul defectarii unui trans- puterilor de calcul Pci evaluate pentru
transformare trebuie alese tinand formator, alimentarea consumatorilor instalatia alimentata. Valori de proiec-
seama de situatia energetica In zona sau receptoarelor este asigurata de tare recomandate, In lipsa unor date
respectiva, de perspectivele de dez- transformatorul ramas In functiune); exacte, pentru puterile de calcul ate-
voltare economica a acesteia $i de - cand graficul anual sau zilnic al sar- rente consumatorilor casnici urbani sau
conditiile ce se pun In legatura cu cinii este neuniform; rurali, iluminat public $i consumatori
asigurarea rezervei In alimentarea cu - In cazul In care puterea postului de din sectorul tertiar sunt indicate In PE
energie electrica; transformare cu o singura unitate va 132. in conditiile PE 132, pentru stabi-
- numarul de tipuri de transformatoare trebui sa fie marita In viitor; lirea puterii de dimensionare a unui
trebuie sa fie cat mai mic, din punctul - daca puterea transformatorului este post de transformare se va utiliza un
de vedere al puterii nominale; limitata Ia conditiile de transport sau coeficient general de simultaneitate de
- Ia dimensionarea transformatoarelor de dimensiunile spatiului In care se 0,85, aplicat Ia suma puterilor absorbi-
trebuie sa se tina seama de regimul monteaza. te pe toate liniile de joasa tensiune ali-
lor de lucru $i de capacitatea lor de Prescriptia PE 132 specifica limitarea mentate In regim normal din postul de
supralncarcare, In functie de acest puterii maxime instalata In posturile de transformare.
regim; Ia consumator alimentate din reteaua n
- pentru reducerea curentilor de scur- publica de medie tensiune Ia 2x1600 P=O,B52, PC, [kW] ( 11.1. 1)
tcircuit $i simplificarea protectiei prin kVA. i=1
relee, se recomanda functionarea se- Folosirea a mai mult de doua

parata a transformatoarelor; transformatoare se admite In anumite coscpmed = ~ (11.1.2)
- de regula, este indicat ca atat ali- cazuri, cum ar fi: w:+w~
mentarea receptoarelor de forta. cat - In cazul unor sarcini concentrate de
$i a celor de iluminat, sa se faca din mare putere; Factorul de putere mediu poate fi
acelea$i transformatoare. in acest - pentru separarea alimentarii recep- determinat cu relatia (11.1.2) unde WP
caz se va creea posibilitatea ca In toarelor de forta de instalatia de ilu- $i W0 sunt valorile energiilor active $i
perioadele In care lntreprinderea sau minat; reactive pentru un interval de timp dat.
sectia nu lucreaza, transformatoarele - din considerente legate de dimensi- Pentru proiectare se poate folosi o for-
sa poata fi deconectate; pentru unile spatiilor In care se monteaza. ma simplificata a acestei relatii, lnlocu-
aceasta este necesar ca alimentarea ind valorile energiilor cu cele ale pute-
receptoarelor vitale de siguranta 11.1.2. Alegerea puterii rilor.
(pompe de incendiu, iluminat de si- transformatoarelor Majoritatea aplicatiilor din industrie
guranta. lifturi de interventie etc) sa contin sarcini neliniare, care genereaza
fie alimentate de un transformator se- Alegerea puterii transformatoarelor un puternic regim nesinusoidal al cu-
parat de putere corespunzatoare este dictata de urmatoarele aspecte: rentului de alimentare. Exemple de sar-
care ramane In functiune; - cand lntr-un post exista mai multe cini neliniare sunt: calculatoare, UPS-
- pentru asigurarea alimentarii consu- transformatoare, Ia avaria unuia din- uri, variatoare de turatie, invertoare etc.
matorilor importanti, In caz de avarie tre ele, cel(e) ramas(e) In functiune Prezenta armonicilor curentului cu free-
a retelei, se admite deconectarea au- trebuie sa permita alimentarea cu vente superioare frecventei undei fun-
tomata a receptoarelor mai putin im- energie a consumatorilor (receptoare- damentale poate conduce Ia marirea
portante. lor) conectati eventual cu deconecta- pierderilor In sarcina $i implicit Ia su-
II. lnstala~ii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva
praincalzirea transformatorului. Metode rului, investitii, cumulate cu totalul cheltuie-

de calcul pentru determinarea puterii - costul pierderilor de energie electrica lilor actualizate, datorita consumurilor
nominale a transformatoarelor in ulei din infa$urarile transformatorului Ia tehnologice proprii;
sau uscate avand curenti de sarcina sarcina maxima anuala. - sarcina maxima anuala a transforma-
nesinusoidali sunt indicate in SR EN Dupa practica tarilor cu sisteme torului (SM) este puterea aparenta
50464-3:2007, respectiv SR HD 538.3 energetice dezvoltate, pentru CTA nu maxima de durata din anul conside-
81:2004. se iau in considerare investitia de echi- rat, cu care transformatorul se incar-
valare aferenta diferentelor de putere ca in conditiile unei functionari in re-
11.1.3. Stabilirea puterii nominale instalata intre variantele comparate, gim normal;
economice pentru valoarea remanenta a echipamentului - coeficientul de lncarcare Ia sarcina
transformatoare dupa durata de studiu $i nici valoarea maxima anuala (k) este raportul dintre
reziduala Ia expirarea duratei de viata. sarcina maxima a trasformatorului $i
Un transformator are pierderi de pu- Daunele medii anuale (Dan) se esti- puterea sa nominala;
tere $i energie in fier, datorita magneti- meaza pe baza prevederilor din con- - durata de utilizare a sarcinii maxime
zarii miezului (pierderi de mers in gol tractu! de furnizare a energiei electrice. anuale (TM) se exprima cu relatia:
P0 ) $i pierderi de putere in infa$urari In cazul in care se compara transfor-
datorita trecerii curentului (pierderi Ia matoare de acela$i tip, avand aceea$i /w2 + w2
T =103\/ p 0 (11.1.4)
mers in sarcina PK ). putere nominala, cu exceptia valorilor M ' sM
Pierderile Ia mers in gol sunt genera- pierderilor, se pot neglija cheltuielile de
te totdeauna cand transformatorul este instalare, de intretinere, de reparatii, cu in care:
sub tensiune $i in mod uzual sunt con- salariile, de dezafectare, precum $i WP $i W0 reprezinta estimarile cu
-
siderate timp de 8760 h/an. Acestea valoarea daunelor. privire Ia totalul energiei
sunt independente de sarcina. Astfel, conform SR EN 50464- active $i, respectiv, totalul
Suma ambelor tipuri de pierderi re- 1:2007, relatia de calcul simplificata a energiei reactive care se
prezinta o pierdere de energie care CTA este: a$teapta a fi tranzitate prin
este transformata in caldura $i trebuie CTA = CT +A· P 0 + 8 · PK (11.1.3) transformator in primul an
evacuata de sistemul de racire al tran- unde: de exploatare.
sformatorului. CTA - cheltuieli totale actualizate - timpul de calcul al pierderilor anuale
Deoarece energia are un anumit CT - costul transformatorului in sarcina (r), care, pentru retelele de
cost, este important sa se cunoasca $i A - costul pe unitatea de putere expri- distributie publica, poate fi calculat
valoarea financiara a pierderilor gene- mat in moneda locala pe watt (de cu relatia (conform NTE 401/03/00)
rate pe durata de viata a transformato- exemplu Euro/W) corespunzatoare
rului, $i nu doar investitia initiala de pierderilor Ia mers in gol; T = T 10000 + TM (11.1.5)
achizitie a acestuia. P0 - pierderile Ia mers in gol garantate, M 27520- TM
Profilul sarcinii, pierderile transforma- in Watt;
torului $i costul energiei trebuie luate in B - costul pe unitatea de putere expri- In relatia CTA, pentru un post de
considerare pentru alegerea combina- mat in moneda locala pe Watt (de abonat din sectorul industrial sau
tiei optime de pierderi Ia mers in gol $i exemplu Euro/W) corespunzatoare tertiar parametrii aferenti P 0 $i Pk pot fi
Ia mers in sarcina. pierderilor Ia mers in sarcina; calculati cu relatiile:
Valorile pierderilor prezentate in tabe- PK - pierderile Ia mers in sarcina ga-
lele 11.11.2, 11.11.3 $i 11.11.4 reflecta prac- rantate, in Watt. A= c w ·T ·Tts (11.1.6)
tica europeana Ia nivelul anului 2007.
Evaluarea investitiilor $i a costurilor Pe baza acestui criteriu se poate sta- (11.1.7)
Ca metoda de selectare a solutiei bili varianta optima tehnico-economica
optime, prescriptiile 3RE - lp 51/1, 2 pentru o aplicatie data $i anume pentru unde:
,lnstructiuni privind stabilirirea puterilor un set de parametri A $i B. Ofertele cw - pretul energiei [Euro/kWh]
nominale economice pentru transfor- mai multor furnizori vor contine pentru T - durata anuala de functionare, uzual
matoare" stabilesc aplicarea criteriului ace$ti parametri valorile CTi' Po;• Pki' 8760 h/an
minim al cheltuielilor totale actualizate care introduse in relatia CTA, vor con- Tts - factor de actualizare aferent unei
(CTA) corespunzatoare unei durate de duce Ia valori CTA; = Cn+A.P0;+ B.Pki' rate de actualizare ,a", pentru o
stu diu. Se alege transformatorul care conduce durata de studiu Os [ani], calculat
Aceste cheltuieli cuprind: investitia in Ia CTA minime. cu relatia:
transformator $i pentru instalarea aces- Totu$i, evaluarea se poate schimba
tuia, cheltuielile de exploatare $i dau- in timp $i poate fi diferita functie de T = 1- (1 + al· (11.1.8)
ts a
nele datorate intreruperilor in alimenta- politicile energetice $i investitionale.
rea cu energie electrica, costuri de In 3RE - lp 51/1, 2 se opereaza cu
dezafectare, valoarea remanenta $i va- urmatoarele notiuni: In relatiile de mai sus se presupune
loarea reziduala a echipamentului. - puterea nomina/a a transformatorului ca pretul energiei $i coeficientul de in-
Cheltuielile de exploatare cuprind trei (SNT ), este valoarea conventionala a carcare raman constante pe durata OS.
componente $i anume: puterii aparente luata ca baza Ia con- Exemplu
- cheltuieli de intretinere, de reparatii $i structie, Ia garantiile $i Ia incercarile Pentru un punct de consum cu
cu salarii C1Rs . fn mod obi$nuit, transformatoru Iui; TM=5000 h/an $i SM=300 kVA, se
aceste cheltuieli se estimeaza a fi un - puterea nomina/a economica (Sn,ec) considera trei modele constructive de
procent (p ex} din investitie (CT }, prin este valoarea, din scala puterilor no- transformatoare avand SNT=400 kVA
urmare: minale normalizate pentru transfor- (v. tabelele 11.11.2 $i 11.11.3):
c,Rs= p ex . CT matoarele din posturi, cu care, in
- costul pierderilor de energie electrica conditiile de exploatare date, se obti-
din miezul magnetic al transformato- ne un minimum al eforturilor de
Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva II. lnstala~ii electrice
Model Combinajia de pierderi CT Tensiunea de scurtcircuit rezultanta 11.1.5. Construc1;ia

Cont. EN 50464-1:2007 [Euro] este: uk = 5,25 % transfonnatoarelor 'i
M1 Bk-Co , 7540 Puterea considerata preluata de fie- caracteristici
M2 .- ·--ck~o- --------~ --·-
care transformator este:
M3 , Ak-Ao , 9100
Transformatorul este o ma:;;ina elec-
Pentru acest consumator, considerfmd St = s,t uk I ukrt = trica destinata sa transfere energia elec-
0 5 =20 ani, a=10%, cw=0,09 eur/kWh, 100 · 5,2514=131,25 kVA trica de Ia un sistem electric cu ten-
parametrii aferenti P0 :;;i Pk au valorile siunea nominala U1 Ia un sistem electric
A=6,7 eur/W :;;i 8=1,4 eur/W :;;i, intro- S2 = s,2 uk I ukr2 = cu alta tensiune nominala U2 .
ducfmd In (11.1.3), rezulta urmatoarele 250 · 5,2516=218,75 kVA Conditiile tehnice generale pentru
valori ale CTA: transformatoarele de putere sunt spe-
CTA [Euro] Statal = S 1 + S 2 = 350 kVA cificate In SR CEI 60076, iar conditiile
Model
specifice pentru transformatoarele de
r~2oooj hian in acest caz, transformatorul 1 este distributie uscate In SR HD 538.1
M1 13195 !
supralncarcat cu cca 30%. Deoarece S 1:2003 :;;i pentru transformatoarele de
M2 14867
-
I
transformatoarele nu trebuie sa fie distributie In ulei, In SR EN 50464-
M3 13304
supralncarcate, rezulta ca acestea pot 1:2007.
Se observa ca, de:;;i M3 are eel mai furniza numai o sarcina partiala astfel Dupa natura mediului de izolatie,
mare pret de achizitie, pe termen lung, lncat tensiunea de scurtcircuit a transformatoarele sunt grupate In trei
conform criteriului CTA, M3 este cea fiecaruia sa fie Uk = 4% ca In cazul clase:
mai buna investitie avfmd valoarea transformatorului 1. Prin urmare, - Transformatoarele de clasa A sunt de
CTA minima, de 16651 Euro. Daca In tip uscat, miezul :;;i lnfa:;;urarile nu
exemplul considerat TM=2000 h/an, ce- S 1 = 100 · 414 = 100 kVA sunt continute lntr-un lichid izolant.
lelalte date ramanand acelea:;;i, rezulta S2 = 250 · 416 = 167 kVA Pierderile de caldura sunt disipate di-
ca M 1 este cea mai buna investitie pe Statal = S 1 + S 2 = 267 kVA rect In mediul ambiant, motiv pentru
termen lung, de:;;i nu are pretul de care necesita o suprafata mare :;;i o
achizitie minim. Daca aceasta putere nu este sufici- densitate de curent mica. Se con-
enta, se va instala Inca un transforma- struiesc pana Ia aproximativ 20 000
11.1.4. Fun~onarea in paralel a tor de 100 kVA cu uk = 4 %. kVA si Ia maximum 36 kV.
transfonnatoarelor Efectul rapoartelor de transformare - Transformatoarele de clasa 0 sunt
diferite ale transformatoarelor conec- transformatoarele cu miezul si lnfasu-
Se considera ca transformatoarele tate In paralel rarile imersate In ulei mineral sau
functioneaza In paralel atunci cand Atunci cand functioneaza In paralel lntr-un lichid sintetic similar cu un
sunt conectate In paralel atat pe partea transformatoare cu tensiuni diferite ale punct de aprindere s 300°C care este
de lnalta tensiune cat :;>i de joasa ten- prizelor de reglaj pot apare curenti atat mediu de racire, cat si de izolare.
siune. Conditiile pentru functionarea In tranzitorii periculosi. Acest curent de - Transformatoarele de clasa K sunt
paralel a transformatoarelor sunt: echilibrare se suprapune peste curentii transformatoarele cu miezul si lnfasu-
- grupe de conexiuni cu acela:;;i indice de sarcina ai transformatorului si se rarile imersate lntr-un lichid sintetic
numeric (defazaj). Doar bornele ter- adauga curentului transformatorului cu un punct de aprindere > 300°C
minale cu acela:;;i simbol se leaga In care are o tensiune de mers In gol a care este atat mediu de racire cat si
paralel; secundarului mai mare. de izolare. Constructiv sunt asema-
- rapoarte de transformare pe cat po- in posturile de transformare cu doua natoare cu transformatoarele de cia-
sibil egale; sau mai multe transformatoare, nu este sa o.
- tensiuni de scurtcircuit diferite cu lntotdeauna economic ca toate Metoda de racire este declarata de
maximum ± 10 % fata de valoarea transformatoarele sa functioneze In producator prin patru litere majuscule,
medie Ia toate unitatile ce trebuie sa paralel, dupa cum nu este totdeauna primele doua litere denumesc agentul
functioneze In paralel; indicat sa lucreze un singur transfor- de racire si modul de circulatie pentru
- raportul puterilor nominale sub 3:1. mator, chiar daca sarcina nu depases- lnfasurare si ultimele doua litere indica
Distributia sarcinii pe transformatoa- te puterea sa nominala. agentul de racire si modul de circulatie
rele conectate in paralel cu tensiuni de pentru racirea suprafetei exterioare a
scurtcircuit diferite. transformatorului (a se vedea tabelul
Pentru transformatoarele conectate II. 11. 1).
In paralel avand tensiuni de scurtcircuit
diferite, prin fiecare transformator va Tabelul 11.11.1 - Simbolizarea sistemelor de racire
tranzita o sarcina partiala ca :;;i cand Agentul de racire Simboluri
toate transformatoarele ar avea ace-
ea:;;i tensiune medie de scurtcircuit. Ulei mineral sau un lichid sintetic echivalent
Exemplu: cu punct de aprindere s; 300 oc 0
transformator 1: Alte lichide sintetice, cu punct de aprindere > 300 °C K
S, 1 = 100 kVA; ukrt = 4,0 % Gaz G
transformator 2: Aer (transformatoarele de tip uscat) A
S,2 = 250 kVA; uk,2 = 6,0 % Apa w
Total S = 350 kVA
Formula pentru calculul tensiunii de Circula\ia agentului de racire Simboluri
scurtcircuit rezultante se deduce din: Circulatie naturala N
Circulatie fortata (nedirectionata) F
Circulatie fortata (directionata) D
II. lnstalalii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva
Example: AN - Transformator de tip valori ale puterii nominale $i tensiunii Factorul de lncarcare (k t) pentru
uscat cu circulatie naturala a aerului; de scurtcircuit standardizate, In tabe- care randamentul este maxi% este:
ONAN - Transformator cu miezul $i lele 11.11.2 $i 11.11.3 sunt prezentate
lnfii$urarile imersate In ulei cu racire valorile pierderilor de putere Ia mers In k = Jpo · T (11.1.10)
prin circulatia naturala a aerului. sarcina $i, respectiv, Ia mers In gol, opt Pk·T
Caracteristicile electrice pentru d~terminate pentru Um = 24 kV.
transformatoarele de distributie de Ia In tabelele 11.11.2 $i 11.11.3, valorile 11.1.6. Constru~a posturilor
50 kVA pana Ia 2 500 kVA, 50 Hz, din coloana A sunt cele mai mici valori de transfonnare
imersate In ulei mineral, racite prin cir- de pierderi care se folosesc In mod
culatia naturala a aerului, cu doua lnfa- obi$nuit In Uniunea Europeana pentru fn functie de solutia constructiva,
$Urari, sunt acoperite de SR EN 50464- instalatii electrice. posturile de transformare pot fi clasifi-
1:2007. fn tabelul 11.11.4 se prezinta pier- cate dupa cum urmeaza:
- Valorile puterii nominale sunt: derile de putere pentru transformatoare - aeriene pe stalpi metalici sau de
50 kVA - 100 kVA - 160 kVA - 250 uscate. beton;
kVA- 315 kVA- 400 kVA- 500 kVA- Randamentul transformatorului cu - In cabina supraterana In anvelopa de
630 kVA - 800 kVA - 1 000 kVA - puterea nominala SN poate fi calculat beton sau de metal cu alimentare, de
1 250 kVA- 1 600 kVA- 2 000 kVA- pentru un factor de lncarcare oarecare regula, In cablu (eventual trecere din
2 500 kVA. (k) cu relatia: LEA In LES);
Valorile subliniate sunt preferate. - In constructie Ia sol cu montaje exte-
- Valorile tensiunilor cele mai mari '7=(1- k . SNk2·Pk+Po
+ k2 . pk +Po
)100[%] rioare;
pentru echipament sunt: - lnglobate In constructii deservite;
• pentru lnfii$urarile de lnalta tensi- - subterane.
une: 3,6 kV- 7,2 kV- 12 kV -17,5 (11.1.9) Constructia posturilor de transfer-
kV - 24 kV - 36 kV unde: mare prefabricate
• pentru lnfii$urarile de joasa ten- Pk $i P0 au semnificatiile de mai sus. Posturile de transformare In cabina
siune: 1,1 kV.
- Valorile uzuale ale tensiunii nomi- Tabelulll.11.2 - Pierderi de putere Ia mers in sarcinA pentru
nale a lnfii$urarii de lnalta tensiune transfonnatoare in ulei
sunt: Putere Pk [W] Ia 75"C pentru Um=24 kV Tensiune de
6 kV, 10 kV, 20 kV. nominala scurtcircuit
Pentru lnfii$urarea de joasa tensiune, [kVA] Dk ck Bk Ak [%]
tensiunea nominala trebuie aleasa dintre
100 2150 1750 1475 1250
urmatoarele valori preferate: 400 v- 160 3100 2350 2000 1700
410 V- 415 V- 420 V- 433 V.
- fnfii$urarea de lnalta tensiune poate 250 4200 3250 2750 2350 4
fi prevazuta cu prize. Domeniile de 400 6000 4600 3850 3250
reglaj ale prizelor sunt uzual ± 2,5 % 630 8400 6500 5600 4800
sau ±2 x 2,5 % daca nu se specifica 630 8700 6750 5600 4800
altfel. Comutarea prizelor se face In 1000 13000 10500 9000 7600 6
absenta sarcinii. 1600 20000 17000 14000 12000
- Grupele de conexiuni recomandate
pentru transformatoare de distributie
sunt: Y zn sau D yn pentru puteri Tabelulll.11.4 - Pierderi de putere Ia mers in sarcinA
nominale de 50 kVA $i 100 kVA, $i D yn $i Ia mers in gol pentru transfonnatoare uscate
pentru puteri nominale ;;:: 160 kVA. Putere Pierderi de putere Ia Pierderi de putere Ia
lndicele defazajului trebuie sa fie 5 sau nominala mers in sarcina mers in gol
11, pentru care corespund simbolurile (conform HD (conform HD
de conexiuni: Y zn 5; Y zn 11; D yn 5; 538.1 :2003) 538.1 :2003)
D yn 11. [kVA) Pk Pk
- Conductorul $i borna neutrului lnfa- [W] [W]
$Urarii de joasa tensiune sunt dimensi- 100 2000 440
onate pentru curentul nominal $i curen- 160 2700 610
tul de punere Ia pamant de defect, da- 250 3500 820
ca nu se specifica altfel. 400 4900 1150
- Valorile preferate ale tensiunii de 630 I 4% 1l 7300 1500
scurtcircuit Ia temperatura de referinta 630 I 6% 7600 1370
de 75°C sunt: . 1000 10000 2000
• 4 % pentru puterea nominala s 630 1600 14000 280
kVA;
• 6 % pentru puterea nominala ;;:: 630 Nota: 1l Tensiunea de scurtcircuit a transformatoarelor este 4 % sau 6 %In cele
kVA. mai multe cazuri. Acest parametru tehnic este important pentru proiectarea $i
Alte valori ale tensiunii de scurtcircuit dimensionarea retelelor de joasa tensiune alimentate de transformatoare.
pot fi specificate pentru conditii de Transformatoarele cu aceea$i putere nominala dar cu tensiune de scurtcircuit
functionare particulare ale sistemului, diferita au o constructie diferita $i de aceea pierderile sunt U$Or diferite.
de exemplu In cazul optiunii functiona- Transformatoarele uscate conforme cu HD 538 au valoarea preferata pentru
rii In paralel. tensiunea de scurtcircuit de 4 % pentru transformatoare cu puterea nominala
Pierderi pana Ia 630 kVA inclusiv $i de 6 % pentru 630 kVA $i peste.
Pentru transformatoare In ulei cu
Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva II. lnstalatii electrice
supraterana sunt constructii prefabri- tectia publicului aflat in afara postului, Se utilizeaza celule prefabricate, in-
cate (fig.ll.11.1), modulare, destinate considerandu-se permis accesul aces- chise cu izolatie in aer sau capsulate
utilizarii in retele de distributie publica tuia in jurul postului. cu izolatie in SFs, de exemplu:
sau industriala, in bucla sau radiala. Pentru clasa IAC-A8 se verifica atat - celula de linie in cablu, echipata cu
Aceste posturi sunt concepute pentru protectia personalului de exploatare, separator de sarcina cu sau tara si-
a fi amplasate in spatii reduse, Ia dis- cat l?i a publicului. gurante fuzibile sau intreruptor, l?i se-
tante mici in raport cu alte instalatii l?i Se recomanda: parator de Iegare Ia pamant;
cladiri. Datorita finisajului exterior se in- - daca riscul datorat unui arc electric - celula de transformator, echipata cu
cadreaza Ul?Or in arhitectura ambianta. intern este considerat neglijabil, nu separator de sarcina !;li sigurante fu-
Echipamentele postului sunt adapos- este necesar un post prefabricat cla- zibile sau intreruptor, l?i separator de
tite intr-o anvelopa metalica sau de be- sificat lAC-A, IAC-8 sau lAC A+8. Iegare Ia pamant;
ton, alcatuind impreuna un ansamblu - daca riscul datorat unui arc electric - celula de masura medie tensiune,
montat l?i testat in fabrica, montat pe o intern este considerat important, se echipata cu transformatoare de rna-
fundatie prefabricata. Standardul interva prevedea numai un post prefabri- , sura de curent l?i de tensiune.
national pentru constructia posturilor cat clasificat lAC-A, IAC-8 sau lAC Transformatoarele de masura utili-
m.t./j.t. prefabricate este CEI 62271-202. A+8. zate pentru contorizare l?i decontare
Posturile, din punctul de vedere al ac- Posturile de transformare realizate trebuie sa aiba clasa de precizie in
cesului Ia echipamentul inclus, pot fi cu intr-o constructie sunt de doua tipuri: conformitate cu Codul de Masurare
exploatare din interior sau din exterior. - supraterane (fig. 11.11.2); (ANRE).
Echipamentele din post sunt monta- - subterane (fig. II. 11.3). Caracteristici principale ale echipa-
te in compartimente, al caror numar In posturile supraterane se utilizeaza mentelor de comutatie de m.t. (celule
depinde de modul de exploatare, de transformatoare cu ulei, avandu-se po- capsulate) sunt urmatoarele:
cerintele de echipare l?i numarul de sibilitatea realizarii masurilor pentru co- - tensiunea nominala: 12 kV; 24 kV,
transformatoare: compartimentul celu- lectarea uleiului, iar in cele subterane, - tensiunea de tinere Ia frecventa in-
lelor de m.t., compartimentul transfor- transformatoare uscate. dustriala 50Hz, 1 min 50 kV,
matorului (compartimentele transfor- Realizarea posturilor de transformare - tensiunea de tinere Ia unda de impuls
matoarelor), compartimentul tabloului subterane este dictata de spatiile 125 kV,
de j.t. Pentru transformatoarele cu ulei , limitate disponibile in zonele construite, - curentul nominal celula de linie (cu
se prevede o cuva de colectare a 1 ele prezentand dificultati de realizare, separator de sarcina sau intreruptor)
eventualelor scurgeri de ulei, cu capa- tehnice l?i economice, costurile fiind ' 400; 630 A,
citatea de a retine intreaga cantitate de mai ridicate decat Ia posturile suprate- - curentul nominal celula trafo (cu
ulei din transformator in caz de avarie. rane, atat in ceea ce privel?te construc- separator de sarcina/cu intreruptor in
Standardul indica proceduri de · tia, cat l?i echipamentul. vid sau SFs) 200 I 630 A,
testare pentru trei clase de certificare a : Montarea transformatoarelor in pos- - curentul nominal de stabilitate termi-
eficacitatii protectiei persoanelor in turi se face conform prescriptiei PE 101. ca 16 kA, 1s (3s),
eventualitatea producerii unui arc - curentul nominal de stabilitate dina-
electric intern: lAC-A, IAC-8, lAC A+8. 11.1.7. Aparatajul aferent mica 40 kA max.,
Pentru clasa lAC-A se verifica pro- transfonnatoarelor - gradul de protectie ct. CEI 60529: IP
tectia personalului de exploatare aflat · 65.
in fata echipamentului de m.t. din com- Echipamentul de medie tensiune tre- Pe panoul frontal, celulele de m.t.
ponenta postului, considerandu-se ca buie sa corespunda CEI 62271-200: sunt echipate cu dispozitive pentru
accesul publicului in jurul postului este i Aparataj in anvelopa metalica pentru actionare l?i indicatoare de pozitie a
interzis. curent alternativ l?i tensiuni nominale aparatelor de comutatie primara l?i in-
Pentru clasa IAC-8 se verifica pro- pana Ia 52 kV. dicatoare cu divizor capacitiv de
12 3 6 9 12
2 2
11
Fig. 11.11.1. Post de transformare prefabrtcat:

1 - cabina prefabricata; 2 - compartiment transformator; 3 - compartiment de medie tensiune; 4 - compartiment de joasa
tensiune; 5 - transformator de putere; 6 - celule de medie tensiune; 7,8 - tablou de joasa tensiune; 9 - acces cabluri de
medie tensiune;10 - acces cabluri de joasa tensiune; 11 - grile de ventilatie; 12 - Ul?a de acces cu fante; 13 - cutie
contorizare.
II. lnstalatii electrice Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva
~-------~---------~-~--~---~ prezenta a tensiunii pe fiecare faza a

13 I 12 5 4 ' ~ cablului.
·\r--- I
~\ ?~i
Pentru protectia personalului de
exploatare impotriva unor manevre
nepermise sunt prevazute:
~ r--.+- I - ___J ~ - interblocaje Ia actionarea aparatelor
- I \ - '\ r----~ de comutatie
_11___---~
-- v' , ---
~g:
----
2 - bariere l?i blocaje impotriva atingerii
partilor aflate sub tensiune, de catre
personalul de exploatare.
Tabloul de joasA tensiune trebuie sa
corespunda SA EN 60439-1.
Poate fi echipat pe sosire cu separa-
tor de sarcina (cu sau tara sigurante)
sau intreruptor automat fix sau debro-
l?abil, dimensionat in functie de curen-
~~============~~-
tul admisibil din secundarul transfor-
matorului din post.
========::::::J Circuitele de plecare j.t. se echipea-
·~ ""' -
za cu sigurante MPR in montaj fix sau
~-o----! ~ tip separator in blocuri trifazate.
Tabloul de distributie de joasa ten-
siune poate fi echipat cu circuite de
. I masura a energiei electrice:
I . - transformatoare de curent pentru
0------0--- -d masurare;
- circuite de tensiune prevazute cu si-
Fig. 11.11.2. Post de transfonnare 1n construe1:ie zidlti, suprateran: gurante automate tripolare;
1- constructia postului de transformare; 2 - boxa transformator; 3 - camera de - cutie separata care poate fi sigilata
medie tensiune; 4 - camera de joasa tensiune; 5 - canal cabluri de joasa pentru montarea contorului de
tensiune; 6 - tuburi de protectie cabluri; 7 - celule de medie tensiune; 8 - cabluri energie pentru decontare.
de medie tensiune; 9 - bare de medie tensiune; 10 - cabluri de medie tensiune Protectia transformatoarelor se reali-
(legatura Ia transformator); 11- transformator; 12 - tablou de joasa tensiune; zeaza atat Ia curentii de scurtcircuit l?i
13 - legatura Ia priza de pamfmt; 14 - priza de pamant-medie tensiune; suprasarcina care apar in instalatie, cat
15 - priza de pamant - joasa tensiune. l?i Ia defectele interne prin:
- relee de protectie prevazute in celulele
de m.t. l?i intreruptoare automate sau
12 13 sigurante fuzibile de medie tensiune,
Ia transformatoare de puteri mici;
- protectii tehnologice ale transforma-
torului: de gaze, de temperatura.
Protectia Ia suprasarcina se realizea-
za cu relee termice, montate Ia joasa
tensiune. La consumatorii unde supra-
sarcinile sunt frecvente sau exista in-
stalatii de automatizare, este necesar
sa se monteze intreruptoare.
Protectia trebuie sa fie dimensionata
astfel incat sa asigure selectivitatea
prin temporizare intre releele electro-
magnetice ale intreruptorului de medie
tensiune l?i cele ale intreruptorului de
joasa tensiune.
11.2. lnstal~ii ~ntru sursele

de rezervi proprii
Pentru alimentarea cu energie elec-
Fig. 11.11.3. Post de transfonnare subteran: trica a instalatiei in cazul in care ali-
1 - tuburi de protectie pentru intrarea cablurilor de medie tensiune; 2 - celule mentarea de Ia sistemul public de dis-
de medie tensiune; 3 - cablu de conectare a transformatorului; tributie se intrerupe datorita unor de-
4 - transformator; 5 - canal de cabluri medie tensiune; 6 - bare de distributie fecte, se prevad surse de alimentare
joasa tensiune; 7 - tablou de joasa tensiune; 8 - tuburi de protectie cabluri de de rezerva care pot substitui, de regula
joasa tensiune; 9 - trapa acces echipament; 10 - trapa acces personal; automat, sursa normala pe durata
11 - ventilator de evacuarea a caldurii; 12 - Ia reteaua de distributie de joasa indisponibilitatii acesteia. Sursa de ali-
tensiune (consumatori); 13 - Ia priza de pamant; 14 - din reteaua de medie mentare de rezerva este dimensionata
tensiune. de regula sa preia intregul consum al
instalatiei l?i poate fi o alta linie elec-
Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva II. lnstala1ii electrice
F, F2 Dezavantajul grupurilor electrogene pe un $asiu comun din otel. La mode-

rn rn
Ill Ill
bare medie
tensiune 6,10,20 kV
consta In faptul ca pornirea lor (norma-
Iii sau automata) necesita un timp In
lela compacte, rezervorul de carburant
este lnglobat In $asiu $i asigura o du-
care receptoarele respective nu sunt rata de functionare, In plina sarcina, de
l1 l11 Ill IV V VI
alimentate de ordinul 5-20 secunde. 8 ore.
~~;g ~s~~lg ~~
~~~~-:
i
R
Grupurile electrogene de curent al-
ternativ sunt formate din generatoare
sincrone antrenate de motoare cu
Grupurile electrogene sunt prevazute
cu dispozitive pentru atenuarea vibrati-
ilor, precum $i cu atenuatoare de zgo-
T, -r- - T2@
WJ
~
IVArhl
combustie interna. In tabelul II. 11.5 mot montate pe e$apament care reduc
sunt prezentate cateva din caracteristi- nivelul de zgomot produs de motor.
S 31 ' ' 1S4 cile tehnice ale unei familii de grupuri
I" I 1D2
D~ electrogene de 20+200 kVA (Schick
Din punctul de vedere al tipului con-
structiv, grupurile electrogene pot fi:
·--1_j_Jd: 0,4 kV Gmbh). Datele respective sunt puse Ia deschise (pentru montaj Intr-a Inca-
dispozitia utilizatorilor de catre fabri- pare) $i inchise In anvelopa (destinate
Fig. 11.11.3. Schema unui post de cantii de echipamente. a functiona In exterior). Din ultima ca-
transfonnare cu doui uniti~i: Constructie tegorie fac parte grupurile mobile.
1, 2 - fidere de ali men tare (linie In Motorul de antrenare este de regula Pentru grupurile electrogene de tip
cablu); 3 - celula de masura; un motor cu aprindere prin compresie inchis, In anvelopa (fig. 11.11.5):
4, 5 - celule de transformator; (Diesel) construit special pentru antre- • anvelopa grupului Diesel este realiza-
T - transformatoare de putere. narea grupului electrogen $i este de tip ta din otel, avand 0 protectie durabi-
industrial In doi sau patru timpi. Pentru la Ia coroziune $i abraziune, rezisten-
trica de m.t. sau j.t., sau un grup grupuri cu puteri nominale mai mari de ta Ia actiunea factorilor de mediu
electrogen. 100 kW, se utilizeaza In mod curent specifici montajului In exterior.
Surse de alimentare de siguranta motoare Diesel cu turbo-compresie, • anvelopa este prevazuta cu U$i $i pa-
sunt acele surse de rezerva indepen- avand o turatie nominala de 1500 nouri demontabile din otel, prevazute
dente, autonome, care se prevad pen- rot/min. Aceasta, pe langa un raport cu balamale $i lncuietori din otel ino-
tru a prelua alimentarea receptoarelor optim greutate/putere, permite cuplajul xidabil, ce faciliteaza accesul Ia echi-
care necesita o siguranta deosebita In direct al motorului Ia generatorul sin- pamentele din interior, cum ar fi mo-
alimentare, In cazul In care celelalte cron. 0 particularitate a motoarelor cu tor, generator, baterie de pornire, in-
surse au ie$it din functiune. Sursele de turbo-compresie este aceea ca nu pot dicatoarele de nivel $i bu$oanele de
alimentare de siguranta sunt dimensio- furniza puterea nominala Intr-a singura umplere ale fluidelor motorului (com-
nate sa preia doar consumul receptoa- treapta. bustibil, ulei, lichid racire).
relor specificate $i pot fi grupuri elec- Sistemul electric al motorului Diesel • rezervorul de combustibil este lnglo-
trogene, baterii de acumulatoare $i sur- cuprinde un demaror, o baterie de por- bat In rama de baza;
se neintreruptibile pe baza de baterii nire de 12 Vc.c.sau 24 Vc.c., un alter- • in dreptul dulapului de automatizare,
de acumulatoare (UPS, invertoare). nator $i un redresor pentru mentinerea anvelopa este prevazuta cu fereastra
bateriei In stare lncarcata, $i un re- pentru vizualizarea indicatiilor. Butonul
11.2.1. Grup electrogen gulator electronic de turatie. de oprire de urgenta a grupului este
Sistemul de racire include un radia- accesibil din exteriorul anvelopei.
In cazul In care consumatorul de tor, un ventilator $i un termostat. Pen- • in interiorul anvelopei se prevad
energie electrica include $i receptoare tru reducerea timpului de pornire Ia iluminat interior $i instalatii de
care necesita o alimentare de siguran- rece se utilizeaza prelncalzirea lichidu- climatizare, incalzire, anticondens,
ta, este obligatorie prevederea unei lui de racire. necesare functionarii ansamblului in
surse proprii de rezerva, eel mai indicat Puterea generata de grupul electro- conditiile specificate.
fiind grupul electrogen. Grupurile elec- gen este produsa de alternator care lnstalatia de comanda, protectie, au-
trogene au avantajul ca sunt disponibi- este, de regula, de tipul tara perii, automatizare se realizeaza intr-un dulap
le Intr-a gama larga de puteri nominale toexcitat $i echipat cu regulator de montat pe $asiul grupului sau, pentru
Ia joasa tensiune $i au o lntretinere tensiune inclus. echipari speciale, montat separat In ln-
relativ U$Oara. Motorul $i alternatorul sunt montate capere $i este realizata in jurul unui au-
Tabelulll.11.5 - Grupuri electrogene antrenate de motoare Diesel tomat programabil cu microprocesor.
lnterfata cu utilizatorul se realizeaza
Generator Motor de antrenare Capacitate
printr-un display cu cristale lichide,
Putere nominala Turatie 1500 rpm rezervor
butoane $i chei de comanda, indica-
- regim de Consum Numar Capacitate (inclus in rama
toare luminoase. Tabloul de comanda
interventie Ia 3/4 cilindri cilindrica de baza)
digital Power Wizard 2.0 (CATERPI-
[kVA] sarcina [I] [I]
LLAR) (fig. 11.11.6) realizeaza urmatoa-
[1/h]
rele functii standard:
20 5,2 3 2,9 100
a. Masurarea principalilor parametri de
30 5,2 3 2,9 100
functionare, prin:
40 8,4 3 2,9 100
Voltmetru (lntre cele 3 faze, intre
60 12 4 4,5 180
cele 3 faze $i nul)
70 12 4 4,5 180
Ampermetru (pe fiecare faza, media)
80 14 4 4,5 180
Frecventmetru/tachometru
100 16,5 4 4,5 190
Wattmetru (total $i pe fiecare dintre
120 18,5 6 6,70 340
faze)
150 25 6 6,70 340
VARmetru (total $i pe fiecare dintre
180 31,3 6 6,70 340
faze)
200 32,6 6 6,70 340
VAmetru (total $i pe fiecare dintre
II. lnstalatii electrice Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva
5 6 3 Presiune scazuta a uleiului cu

oprirea grupului
2
Temperatura ridicata a apei tara
oprirea grupului
E
Presiune scazuta a uleiului tara
A oprirea grupului
Grupul nu este i n mod automat
Redresor de baterie defect
Start ratat
Supraturatie
Subturatie
4 Pierdere detectie turatie motor
Fig. 11.11.5 Grup Diesel tip tnchls, de Subtensiune I supratensiune baterie
extertor Supracurent Flg.ll.11.8 Tablou de comandi
1-u~i de acces; 2-panou de comanda digital
~~ automatizare; 3-buton "Oprire de d. Dispozitiv de semnallzare cu LED
urgenta"; 4-rezervor de combustibil pentru: electrogen: ca sursa de interventie
inglobat i n baza; 5-e~pament; 6- avarie grup electrogen (functioneaza numai in cazul pierderii
ochi de ridicare; A-grile admisie aer; alarma grup electrogen alimentarii de Ia retea) sau ca sursa
E-grila evacuare aer. pornire grup manual de baza (tunctionare continua).
pornire grup automat - structura sarcinii precum ~~ modul de
faze) oprire grup aplicare a acesteia Ia bornele genera-
Cantor energie activa e. Mistnrea Ia distant~ a parametrllor torului. Valoarea uzuala in proiectare
Cantor energie reactiva electrici ~ mecanlci prin protocol de pentru ponderea in puterea generato-
Factor de putere comunlcalie standard. rului a motoarelor electrice este de
Cantor orar 50%, respectiv a redresoarelor stati-
Indicator de presiune a uleiului Scheme tipice de racordare Ia barele ce sau UPS-urilor de 20%, iar pentru
Indicator de temperatura a apei de distributie a grupului generator sunt sarcina treapta aplicata este de cca.
Voltmetru baterie prezentate in fig. II. 11.7. 50% SN (pentru motoarele diesel cu
Viteza motorului Dlmensionare turbo-compresie).
Cantor porniri e~uate ale grupului Puterea grupului Diesel se alege Amplasarea grupulul electrogen
Cantor porniri ale grupului pentru a acoperi consumul receptorilor Pentru determinarea locului de am-
vitali din instala~e. La stabilirea puterii plasare trebuie avute in vedere urma-
b. Comanda: cerute se aplica un coeficient general de toarele:
3 butoane pentru pornire manuala I simultaneitate {k5 ) stabilit in func~e qe - ventilare corespunzatoare;
oprire I mod automat regimul de tunctionare al instala~i. In - protectie contra intemperiilor;
Buton oprire urgenta (tip ciuperca lipsa unor date precise se poate adopta - protectie Ia pulberi, praf etc;
ro~ie) k5 = 0,8+0,85. Se recornanda ca puterea - existenta unui spatiu liber de mini-
Buton testare Iampi ceruta rezultata din calcul sa reprezinte mum un metru i n jurul grupului ~i de
Buton pentru ati~area parametrilor cca 70% din puterea nominala a grupului doi metri deasupra sa;
motorului ales, pentru ca acesta sa poata ftxniza ~i - asigurarea accesului grupului i n sala
Buton pentru ati~rea parametrilor puterea reactiva absorbita de sarcina, de montaj;
alternatorului precum ~i curentii de ~ aparuti Ia - traseul canalelor de cabluri electrice
conectarea unor receptoare importante. ~i a conductelor de combustibil.
c. Dlspozitiv de oprlre de siguranti cu Pentru dimensionarea corecta a an- - traseul conductelor (canalelor) pentru
lncicatoare pentru: samblului motor-generator, trebuie in- aspiratie, respectiv refulare a gazelor
Temperatura ridicata a apei cu dicate furnizorului: arse.
oprirea grupului - regimul de functionare al grupului lndicatiile privind montarea grupului
GO GO
r, t cp !~!
L\_j
I
~
400V 1---(}--1 400V J )--v- -i J
'TC2 T'--r--L
C
?I -;----il
i
C1 I
~J~--r--~
1 C1 ' T C2 -'-t-------.
!
UPS UPS
Co 1Co
a) b)
Flg.ll.11.7. Scheme de racordare a grupululelectrogen
a) cu ,.inversor de sarcina"; b) cu racordare separata Ia bare $i instalatie AAR;
T - transformatoare, GO - grup electrogen, Co - receptoare vitale ce nu accepta i ntreruperea alimentarii,
c, - receptoare vitale ce accepta intreruperea alimentarii pe o perioada limitata, Cz - receptoare nevitale ce vor fi
deconectate automat inainte de conectarea grupului electrogen.
Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezervii II. lnstalalii electrice
pe fundatie, asigurarea ventilarii l;li inco-economice, in special, determinate gura intregul consum de curent con-
calzirea incaperii sunt date de con- de sectiunea conductoarelor l;li de ten- tinuu, inclusiv, incarcarea permanen-
structorul echipamentului. siunea minima admisa de catre recep- ta a bateriei de acumulatoare. in
in fig. 11.11.8 sunt prezentate solutiile toare. Pentru receptoare in curent con- aceasta situatie, bateria de acumula-
de ventilare a unei incaperi in care este tinuu cu tensiune nominala diferita de toare va participa numai Ia asigurarea
montat grupul electrogen, care aspira cea a bateriei se pot utiliza convertoare consumului receptoarelor de curent
aerul de combustie din interior. Fluxul c.c./c.c. continuu in caz de defect pe partea
de aer rece traverseaza camera, tre- Receptoarele alimentate de Ia bate- de curent alternativ;
cand peste alternator, motor l;li este riile de acumulatoare pot fi clasificate - Ia iel;)irea din functiune a unui redre-
evacuat prin radiator (aerul de combus- in urmatoarele categorii: sor, celalalt redresor va asigura intre-
tie fiind aspirat din interiorul camerei). • dupa perioada in care functioneaza: gul consum de curent continuu;
Golurile prevazute in peretii incaperii - oricand; - Ia iel;)irea din functiune a ambelor re-
pentru admisia (1) l;li evacuarea aerului - numai cand dispare tensiunea in dresoare, bateria de acumulatoare va
(2) trebuie sa fie dimensionate cores- instalatiile alimentate in curent trebui sa asigure, pe toata durata
punzator, pentru a permite intrarea l;li alternativ (perioada de avarie); normata a avariei, intregul consum
iel;)irea normala a aerului din incinta. • dupa durata de functionare: de curent continuu.
Gurile de ventilare vor fi prevazute cu - receptoare de lunga durata (cateva Schema electrica a serviciilor proprii
jaluzele fixe sau mobile cu deschidere minute sau permanent); de curent continuu va fi astfel alcatuita
automata. - receptoare de scurta durata (numi- incat sa faca posibila separarea elec-
te l;li receptoare de l;)OC, nedepa- trica l;li scoaterea de sub tensiune a
11.2.2. Baterii de acumulatoare l;)ind, de regula, cateva secunde); diverselor parti de circuit in vederea re-
• dupa continuitatea alimentarii (numai viziilor, a reparatiilor l;li a localizarii de-
Bateriile de acumulatoare au drept , pentru receptoarele de lunga durata): . fectelor cu simple puneri Ia pamant,
scop alimentarea cu energie electrica a ' - receptoare care nu admit nici o in- ' tara intreruperea alimentarii receptoa-
unor receptoare de curent continuu · trerupere a alimentarii in timpul relor importante.
care pot fi: functionarii (ex. calculatoarele elec- Pentru fiecare baterie de lucru va
- receptoare de interventie in cazul dis- tronice, releele de protectie l;li au- exista, de regula, cate un sistem sim-
paritiei tensiunii alternative (iluminatul tomatizare etc); plu de bare colectoare. Sistemul poate
de siguranta, agregate pentru menti- - receptoare care admit scurte intre- fi sectionat in doua sectii, in acest caz
nerea in stare de functionare a unor ruperi (de ordinul secundelor) in ali- bateria fiind racordata Ia ambele sectii
echipamente de baza etc); mentare in timpul functionarii (ex. de bare, prin intermediul unei cuple
- aparate de comanda l;li protectie din iluminatul de siguranta, Iampi de longitudinale, iar sursele de incarcare
circuitele de automatizare; sem-nalizare etc). (de baza l;li de rezerva), fiecare Ia cate
- mecanisme de actionare. Tensiunea nominala a receptoarelor una din sectii (fig. 11.11.9.).
Tensiunea continua furnizata de ba- precum l;)i domeniul de variatie admis a Bateria de acumulatoare este
teriile de acumulatoare poate fi utilizata acesteia Ia bornele lor sunt indicate de racordata in permanenta, Ia doua sectii
de asemenea prin invertoare pentru a catre furnizori. La lampile pentru ilumi- de bare 1 l;li 2 prin doua intreruptoare.
realiza ,alimentarea sigura" (UPS) a in- natul de siguranta l;li semnalizare, ten- Redresoarele R, l;li R2 se racordeaza
stalatiilor importante care functioneaza : siunea maxima este limitata de reduce- ' fiecare Ia cate o sectie de bare colec-
in c.a. l;)i nu admit intreruperea alimen- · rea duratei de viata, iar cea minima, de toare prin intreruptoare automate. in
tarii, cum ar fi retelele de calculatoare, scaderea randamentului luminos. regim normal de exploatare, un redre-
echipamente digitale pentru conduce- , Sursele normale de alimentare ale in- sor este cuplat Ia bare, alimentand re-
rea de proces l;li protectie. stalatiilor de curent continuu vor fi, de ceptoarele de curent continuu l;li asigu-
in cadrul instalatiilor de curent conti- regula, redresoarele de c.a./c.c., iar ca rand permanenta incarcarii, iar celalalt
nuu se utilizeaza urmatoarele tensiuni surse de siguranta se vor folosi baterii redresor este in rezerva (deconectat).
nominale: 24, 48, 110 l;li 220 V. Se pot • de acumulatoare l;li convertoare Bateriile de acumulatoare utilizate,
utiliza l;)i alte tensiuni nominale (de · c.c./c.a. (invertoare). de regula, in instalatiile de curent
exemplu, 60 V), pentru echipamente Regimul de functionare a surselor de continuu sunt baterii de acumulatoare
care au receptoare alimentate Ia alimentare va fi urmatorul: stationare, acide cu plumb sau alcaline
aceasta tensiune. i - in mod obil;)nuit, una din sursele nor- nichel - cadmiu (Ni-Cd) (tabelul 11.11.6).
Aiegerea tensiunii nominale se face ' male (redresoare de c.a./c.c), functi- Acumulatoarele acide sunt de doua
tinand seama de tensiunea nominala a 1
onand in paralel cu sursa de siguran- tip uri:

receptoarelor l;li de considerente tehni- 1
ta (bateria de acumulatoare), va asi- - neetanl;)e, cu posibilitati de interven-

tie l;li corectie in cadrul operatiilor de
intretinere;
- etanl;)e, considerate "tara intretinere
corectiva". Din aceasta categorie fac
parte acumulatoarele capsulate cu
- supapa de suprapresiune (VRLA), cu

electrolitul fixat in gel sau cu electro-
litul absorbit in separatoare pe baza
de fibra de sticla (AGM).
in interiorul acumulatoarelor acide, in
functionare se produce hidrogen l;li oxi-
gen. Acumulatoarele VRLA sunt echi-
pate cu o celula de recombinare in
Fig. 11.11.8. Ventilarea cameral grupulul generator
care hidrogenul l;li oxigenul sunt re-
1 - priza de aer; 2 - gura de evacuare; 3 - teava de el;)apament
combinate in apa. Cantitatea foarte
II. lnstala,ii electrice Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezervii
400 Vc.a. 400 Vc.a. standard, cu 20 % a eN Ia

sfar~itul duratei de viata a
acumulatorului;
k 2 - este un coeficient de corectie ce
tine seama de diminuarea eN
pentru temperaturi mai scazute
decat cea nominala, TN= 20 oc.
Dependents eN-TN este indicata
de fabricant.
Numarul de elemente n (avand UN =
· 2 Vlelement pentru bateriile acide ~i UN
= 1,2 V/element pentru bateriile al-
caline) se determina cu relatia:
n = U8 /Ufl (11.2.2)
INV
unde:
U8 - este tensiunea pe barele de c.c.
ufl- tensiunea de floating (V/element)
Fig. 11.11.9. Schema electrici de princlpiu a racordlril bateriel fl ~i trebuie sa indeplinesca condi-
redresoarelor cu reglare automatA Ia barele de curent continuu tia:
R - redresoare; B - baterie; INV - invertoare cu comutator static; c, -
receptoare in c.c.; Co - receptoare in c.a. ce nu admit intrerupere (alimentare UR.( 1 + ___!!!ll!!_
___!!l!!L.1U) s n s ___!!1!!!_
U8 .1U.)
( 1 + ____!!1!!!_
sigura in c.a.) UE 100 uoc 100
redusa de hidrogen care scapa afara cilor de descarcare ale tipului respectiv (11.2.3)
din celula este indicata de fabricant ~i de acumulator, prin intermediul urma- unde:
trebuie luata in considerare Ia , torilor parametri: URmin - tensiunea m1mma admisa Ia
asigurarea necesitatilor de ventilatie ale Ia - curentul permanent absorbit de bornele receptoarelor, in V;
incaperii pentru a evita pericolul de catre receptoare in timpul avariei; UE - tensiunea minima pe element (dar
explozie. 15 - curentul maxim de ~oc absorbit de nu mai mica de 1,8 VIelement
Principalele avantaje ale bateriilor catre receptoare in timpul avariei; pentru acumulatoare acide);
etan~e (capsulate), sunt: T - durata conventionala (teoretica) a Uamax - tensiunea maxima pe bare
- etan~eitatea; bateriile capsulate in avariei in instalatiile de curent c.c., in V;
timpul intregii durate de viata, nu alternativ; Uoc- tensiunea de incarcare ocaziona-
necesita nici un tel de intretinere, nu UE - tensiunea finala de descarcare la, in Vlelement;
necesita completare cu electrolit ~i Capacitatea unei baterii este evalua- .1U - caderea de tensiune pe conduc-
nici cicluri de incarcare-descarcare; ta cu relatia: toarele de legatura, in %.
- autodescarcarea este foarte redusa; eN=f(i, T, UE)xk 1 xk2 (11.2.1) Regimul de exploatare a bateriilor de
- toleranta Ia inghet (AGM); unde: acumulatoare
- nu exista scurgeri de acid chiar in ca- k 1 = 1,25 - este un coeficient de coree- Regimul poate fi:
zul deteriorarii cuvei ~i nu necesita tie ce tine seama de dimi- - tampon, adica in paralel cu sursa de
masuri de protectie antiacida in nuarea, acceptata de incarcare ~i receptoare (sarcina); in
functionare; acest regim, bateria este mentinuta in
- nepoluante ~i economice - electrolitul Tabelulll.11.5. Caractertsticl speclflce ale acumulatoarelor stat~onare
fiind fixat in gel sau in porozitatea se- Acumulatoare
Specificatie U.M. Acumulatoare
paratoarelor - prezinta disponibilitate 1
alcaline
completa de reincarcare ~i nu creea- acide cu
nichel-cadmiu
za problema de mediu, deci nu au plumb
costuri suplimentare pentru amenajari Capacitate nominala eN [Ah] c10 Cs
~i protectia mediului in exploatare;
Ia 20 °C
- manipulare simpla tara riscuri impli-
Curent nominal de [A] / 10 =0,1xC 10 / 5 =0,2xC 5
cate de prezenta acidului sulfuric;
descarcare IN
- tehnica de montare compacta ~i 1
posibilitate de functionare in diferite Tensiune nominala finala [VIelement] 1,80 1,0

pozitii. de descarcare UEN
Bateriile acide cu plumb, stationare, Ia 20 oc
capsulate, tara intretinere, cu electroli- Tensiune de incarcare in [V/element] 2,23+2,27 1,4
tul imobilizat in gel, prezinta in plus ur- regim floating ufl
matoarele avantaje: suporta descarcari Tensiune de degajare [VIelement] 2,40 1,5
profunda, tara a se deteriora; rezistenta
gaze UG
mare Ia ambalare termica; se elimina ,
stratificarea acidului ~i depunerile de Randament - 0.8 0,7
3
substanta activa; se elimina scurgerea 1
Densitate a electrolitului [kg/dm ] 1 ,22+1 ,24±0,01 1 ,19±0,02
chiar accidentala a electrolitului. Rezistenta interna [m0/100 Ah] 1,0+3,0 0,6+1 ,4
Dimensionarea bateriilor de acumu- R;lelement (valoare tipica)
latoare Capacitate de descarcare 1l - L,H L, M, H
Capacitatea unei baterii se determina +5 oc Ia +55 oc -20 °C Ia +45 oc
Domeniu de temperatura
in ipoteza unei avarii in instalatiile de
aprobat
curent alternativ, pe baza caracteristi-
Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva II. lnstala~ii electrice
Acumulatoare acide VRLA, cu electro lit imobilizat in gel • pentru acumulatoarele acide:
- EXIDE Technologies - in regim tampon:
2,5 ... 2,7 V/element;
- in regim floating:
1000 2,25 ... 2,4 Vlelement;
• pentru acumulatoarele alcaline:
C10 [Ah): -in regim tampon: 1,60... 1,75
s:! 2500
VIelement;
-in regim floating: 1,45_._ 1,55
2000
...
ICI
1500 VIelement
...!a 1200
1000
Tncarcarea de egalizare este operatia
rl 100
..
"CI
"CI
BOO
600
speciala care se aplica bateriilor Ia
care se constata, dupa o anumita pe-
.
'C
:;
~~8
350
300
rioada de exploatare, stari de incarcare
diferite intre elementele componente_
u 250
200 La incarcarea de egalizare, tensiunea
finala pe element este:
10 - pentru acumulatoare acide:
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2,75 V/element;
Timp de descarcare (h) - pentru acumulatoare alcaline: 1,75
VIelement
Fig.ll.11.10. Caracteristici de descircare pentru acumulatoare acide DescArc6ri func,ionale ~;~i de
intre,inere
(UE = 1,8 V/element).
Aceste descarcari pot avea loc in
decursul exploatarii:
Acumulatoare alcaline a) periodic (descarcare normal a ~i des-
SLM- SAFT car care de intretinere);
b) ocazional (descarcare de avarie).
- Descarcarea norma/a se produce Ia
bateriile aflate in exploatare (incar-
care-descarcare).
- Descarcarea de intretinere este o
s:.. 100 descarcare fortata pe o sarcina
!a controlata ~i este urmata de o in-
... carcare completa_ Pentru bateriile
!a
... acide, descarcarea de intretinere
.rl
"CI
"CI
se face pana cand tensiunea va fi
de 1,93 V/element
..:;
'C
10 - Descarcarea de avarie se produce
in timpul incidentelor care provoa-
u
ca disparitia tensiunii Ia barele ta-
bloului de curent alternativ, in cazul
bateriilor functionand in regim tam-
pon sau floating. La acest tip de
descarcare, tensiunea nu trebuie
sa scada, pentru acumulatoarele
Timp de descarcare (h) acide, sub 1,8 V/element
Fig. 11.11.11. Caracteristicl de descircare pentru acumulatoare alcaline Surse de inc6rcare ale bateriilor de
(UE = 1,0 V/element). acumulatoare
Sunt redresoare statice cu stabilizare
permanenta incarcata, consumul nor- floating. Aceste baterii nu necesita nici automata a tensiunii ~i limitare de
mal ~i compensarea autodescarcarii un tel de operatii de intretinere corec- curent, alese pe baza urmatoarelor
bateriei fiind asigurate de sursa de tiva, in timpul intregii durate de viata. considerente:
incarcare; Tncarcarea functionala ~i de intretine- a) fiecare sursa asigura atat incarcarea
- floating, adica in paralel cu sursa de re a bateriilor de acumulatoare se exe- permanenta a bateriei (in regim tam-
incarcare ~i receptoare, cu deosebi- cuta in exploatare: pon, floating sau tara sarcina), cat ~i
rea ca sursa de incarcare este com- - in mod permanent; incarcarea ocazionala ~i de egali-
plet automatizata ~i mentine tensiu- - periodic (incarcarea completa). zare;
nea constanta in anumite limite im- Tncarcarea completa are loc in urma- b) fiecare sursa de incarcare dispune
puse; toarele cazuri: de reglare automata pentru tensiune
- de incarcare - descarcare, adica in - incarcarea ocazionala; ~i curent:
paralel numai cu receptoarele (sarci- - incarcarea de egalizare. - exista doua paliere de tensiune (Uc
na) in faza de descarcare; Tncarcarea ocazionala se executa ~i uc1) pentru incarcare permanen-
- de incarcare permanenta, adica in dupa descarcari pronuntate in functio- ta, respectiv, pentru incarcare oca-
paralel cu sursa de incarcare, dar nare ~i are ca scop refacerea capaci- zionala; pe fiecare palier, tensiunea
tara sarcina_ tatii. Daca nu sunt alte indicatii ale fir- se mentine constanta in mod auto-
Regimul de exploatare a bateriilor de mei furnizoare de acumulatoare, tensiu- mat, in limite ± 1 %, Ia orice valoare
acumulare de tip etan~ este de tip nea finala de incarcare pe element va fi: a curentului sursei, mai mica sau
II. lnstalalii electrice Capitolul11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva
egala cu cea nominala; • ocazionala - se utilizeaza, de regula, - in circuitele de alimentare a

- curentul sursei este automat limitat una din urmatoarele metode, in tunc- receptoarelor importante.
Ia valoarea nominala ln. tie de tipul redresorului: Controlul se face Ia capatul circuitu-
Trecerea de Ia situatia de incarcare - automatizate, incarcarea cu carac- lui, cat mai aproape de receptor.
permanenta Ia cea de incarcare ocazi- teristica combinata, curent cons- Retelele de curent continuu se pre-
onala ~i invers se face atat automat, tant -tensiune constanta (IU); vad cu instalatii pentru controlul izola-
cat ~i manual. - neautomatizate, incarcarea cu cutiei. La instalatiile care functioneaza
c) tensiunea nominala a sursei de in- rent constant in trei sau doua complet izolate fata de pamant, acest
carcare, pe partea de curent alterna- trepte; control va consta din masurarea rezis-
tiv, este 400 (380) sau 230 (220) V; • de egalizare - se face conform indi- tentei de izolatie ~i semnalizarea optica
d) tensiunea nominala a sursei de in- catiilor furnizorului de echipamente, ~i acustica a punerilor Ia pamant.
carcare, pe partea de curent conti- dar intotdeauna cu reglare manuala a lnstalarea acumulatoarelor ~i amena-
nuu, corespunde celei a bateriei sau tensiunii. jarea spatiilor aferente
a sectiei de baterie alimentata; Limita superioara a domeniului de re- Bateriile de acumulatoare se insta-
e) curentul nominal, pe partea de cu- glare a tensiunii trebuie sa permita re- leaza in spatii special destinate acestui
rent continuu, se alege astfel incat glarea acesteia Ia valoare prescrisa pe scop.
sa permita atat incarcarea bateriei, element, tinandu-se seama ~i de pier- Acumulatoarele individuale ~i baterii-
cat ~i alimentarea concomitenta a derile de tensiune in conductoarele de le de acumulatoare pot fi instalate in
receptoarelor care functioneaza in legatura. incaperi de productie industriala, tara
perioadele respective; Aparataj de conectare !iii de proteclie pericol de explozie, daca elementele
f) ~ocurile de curent, care iau na~tere !iii cAi de curent sunt de tip etan~. De asemenea, pot fi
in timpul functionarii receptoarelor Retelele electrice de curent continuu instalate ~i baterii cu elemente de tip
de scurta durata, trebuie sa fie su- sunt, de regula cu ambele polaritati inchis, neetan~e. daca este indeplinita
portate de redresor. izolate fata de pamant (Schema IT). eel putin una din urmatoarele conditii:
Racordarea redresorului Ia reteaua Aparatele de conectare ~i protectie - incarcarea nu se face in incaperea
de alimentare in curent alternativ trebu- se monteaza obligatoriu pe ambele po- respectiva;
ie sa se faca printr-un transformator, in laritati ale fiecarui circuit. - elementele sunt montate intr-un du-
vederea izolarii galvanice a retelei de Toate circuitele electrice trebuie pro- lap ventilat;
curent continuu fata de cea de curent tejate Ia scurtcircuit ~i suprasarcina - camera este ventilata corespunzator,
alternativ. prin intreruptoare automate sau sigu- iar incarcarea acumulatoarelor se
Alegerea surselor de incArcare rante fuzibile. Se recomanda ca apara- facetara depa$irea tensiunii de de-
Curentul nominal In al redresorului se tul de conectare ~i protectie sa fie bi- gajare a gazelor.
alege conform relatiei: polar. Protectia circuitelor se realizeaza Pe langa fiecare camera de acumu-
ln=I0 +1P (11.2.4) astfel incat sa asigure o selectivitate latoare se pot prevede urmatoarele
in care: intre protectiile diferitelor elemente anexe (fig. 11.11.12):
10 - reprezinta valoarea curentului de componente. - camera tampon;
incarcare Ia egalizare a bateriei (de Gaile de curent pentru alimentarea - depozit de electrolit ~i apa distilata;
1... 2 ori curentul de descarcare de instalatiilor de distributie principale se - camera instalatiilor electrice anexe
10 ore); dimensioneaza pentru o putere egala (redresoare, tablouri de distributie);
I - este consumul receptoarelor de cu puterea surselor de alimentare (re- - camera instalatiilor de ventilare.
P lunga durata care sunt alimentate dresoare, baterie etc). Prin folosirea acumulatoarelor VRLA,
in paralel cu bateria in timpul in- Supravegherea funclionArii instalaliei suprafata necesara pentru montarea
carcarii acesteia. de servicii proprii de curent continuu bateriei se poate reduce cu cca 50 %
NumArul surselor de incArcare Se realizeaza prin aparate de masura fata de cea necesara montarii acumu-
Fiecare baterie de acumulatoare dis- ~i semnalizare. latoarelor ne-etan~e.
pune de propria sursa de incarcare. La Masurarea tensiunii se realizeaza: Camerele acumulatoarelor trebuie sa
consumatori importanti se prevad sur- - Ia bornele bateriei de acumulatoare; fie uscate ~i bine ventilate. Peretii, pla-
se de incarcare de rezerva, care pot fi: - pe fiecare sistem de bare foanele, pardoselile trebuie sa fie con-
- racordate Ia instalatie; colectoare; struite din materiale necombustibile, re-
- neracordate Ia instalatie, dar existen- - Ia bornele sursei de incarcare. zistente Ia umiditate $i Ia electrolit. Pla-
te Ia fata locului (Ia consumatorul res- Masurarea curentului se realizeaza foanele vor fi necompartimentate, pen-
pectiv). in:
Regimurile de exploatare a surselor - circuitul bateriei;
de incArcare - circuitul fiecarei surse de incarcare; 2
incarcarea poate fi: - toate circuitele in care este necesar
• permanenta - tensiunea de pe partea controlul sistematic al regimului de
de curent continuu trebuie sa poata lucru.
fi reglata voit intr-un anumit domeniu Ampermetrele montate in circuitul 3
de reglare, astfel incat sa se asigure bateriei vor avea gradatia ,0" Ia mijlo-
4
valorile prestabilite tinandu-se seama cul scalei.
~i de pierderile de tensiune in con- Se prevad dispozitive pentru contra-
ductoarele de legatura; Ia redresoa- lui permanent al prezentei tensiunii in Fig. II. 11.12. Organizarea spa1:iilor
rele cu reglare automata sunt com- urmatoarele puncte ale retelei de aferente bateriei de acumulatoare:
pensate variatiile de tensiune cu ± 10 curent continuu: 1 - camera acumulatoarelor;
% ~i variatiile de frecventa de ± 1 din - pe barele colectoare generale; 2- depozit de acid ~i apa distilata;
reteaua de alimentare, iar Ia cele cu - pe barele colectoare ale tablourilor 3 - camera tampon; 4 - camera de
reglare manuala, aceste valori sunt de distributie care alimenteaza ventilare.
reglate de catre operator; receptoarele importante;
Capitolul 11: Posturi de transformare 'i surse de rezerva II. lnstalatii electrice
Tabelulll.11.7. Valorile curentulul de lnclrcare I pentru lnclrcare nu functioneaza instalatia de

cu redresoare automate IU fl U ventilare mecanica;
- ventilatoarele trebuie sa fie dublate,
Specificatie Baterii Baterii acide Baterii alcaline instalatia de rezerva intrand automat
acide etan§e (VRLA) neetan§e in functiune Ia oprirea instalatiei de
neetan§e baza.
Functionarea instalatiei de ventilare
In [mA/Ah] 5 1 5
va fi semnalizata.
pentru calculul debitului lnstalatia de ventilare mecanica se
de aer Ia U" [V/element] 2,23 2,27 1,40 realizeaza:
foe [mA/Ah] 20 8 50 - in depresiune, in camera
pentru calculul debitului acumulatoarelor l;li in depozitul de
de aer Ia Uoc [V/element] 2,4 2,4 1,55 electrolit;
- in suprapresiune, in camera tampon.
tru a nu favoriza acumularea de gaze. minimum oo C), cu conditia dimensio- Daca intr-o incapere se instaleaza
Acumulatoarele se vor dispune, de narii corespunzatoare a bateriei, tinand mai multe baterii, necesarul pentru
regula, pe un singur nivel sau in planuri seama de scaderea capacitatii in ventilarea acestora se insumeaza.
succesive, montandu-se pe pardoseala functie de temperatura. Masuri specifice de securitate in
sau pe socluri. Camerele de acumulatoare trebuie muncA, de evitare a pericolului de
Postamentele vor fi confectionate din sa fie ventilate, indiferent daca bateriile explozie, de prevenire a incendiilor
materiale rezistente Ia electrolit sau trase gasesc in incarcare, descarcare sau lnstalatiile de curent continuu fac
tate corespunzator, dimensionate pen- repaus. parte din categoria instalatiilor de joasa
tru a asigura protectia antiseismica a Ventilarea se realizeaza pentru: tensiune.
bateriei. intre l;lirurile de acumulatoare - diluarea amestecului de hidrogen in Protectia impotriva electrocutarii este
l?i pereti trebuie sa existe un spatiu aer; asigurata prin masuri l;li mijloace de
liber de minimum 50 mm pentru circu- - diluarea l;li evacuarea degajarii de protectie Ia atingere directa, atingere
latia aerului. Pentru fiecare l;lir de acu- electrolit in aer (pentru acumulatoare indirecta sau atingere directa l;li in-
mulatoare montate trebuie sa existe un neetanl;le). directa adoptate conform HD 384.4.41
coridor de acces, eel putin pe o parte. Debitul de aer necesar se calculeaza l;li particularizate in SR EN 50272-2. in-
Uitimea Iibera a coridoarelor de acces cu relatia: caperile pentru acumulatoare sunt
. -3 3
trebuie sa fie eel putin de 1,5 ori V=0,05·/·n·CN·10 [m /h] (11.2.5) considerate incaperi speciale pentru
adancimea bateriei, dar nu mai putin in care: echipamente electrice, accesibile nu-
de 0,8 m. li' - este debitul de aer; mai persoanelor autorizate.
Cand exista acumulatoare pe ambele I - curentul care strabate bateria La proiectarea instalatiilor de curent
parti ale coridoarelor, se recomanda o [mA/Ah]; continuu se respecta prevederile cu-
latime Iibera de eel putin 1 m. n - numarul de elemente. prinse in ,Normele generale de protec-
in interiorul camerelor de acumula- CN- capacitatea nominala [Ah] (C 10 tie impotriva incendiilor Ia proiectarea
toare, conexiunile electrice Ia baterii pentru acumulatoare acide l;li C5 constructiilor l;li instalatiilor" (P 118).
vor fi realizate cu bare metalice ro- pentru acumulatoare alcaline). Camerele de acumulatoare, camere-
tunde neizolate ori cu conductoare izo- Valoarea curentului se alege in le tampon l;li camerele de ventilare pot
late electric, cu materiale rezistente Ia functie de regimul de incarcare, confi incadrate in categoria ,D" de pericol
umiditate l;li Ia electrolit. in cazul acu- form tabelului 11.11.7. de incendiu, daca sunt indeplinite con-
mulatoarelor acide cu plumb, conduc- Debitul necesar de aer proaspat este ditiile:
toarele vor fi din cupru, iar al celor al- preferabil sa fie asigurat prin ventilatie - incarcarea ocazionala se face cu o
caline, din otel sau din cupru placat cu naturala, in caz contrar prin ventilatie sursa automatizata, tensiunea de
nichel sau aliaje similare. Conductoare- fortata. incarcare fiind limitata automat Ia o
le neizolate se vopsesc cu lac rezistent Camera bateriei sau dulapul trebuie valoare care nu depal;le~te tensiunea
Ia electrolit sau se ung cu vaselina. sa aiba o fanta de admisie l?i o fanta de degajare a gazelor l;li se renunta
Trebuie asigurata o distanta minima de de evacuare a aerului, amplasate, de Ia incarcarile de egalizare;
1500 mm intre partile conductoare ne- preferinta, pe pereti opul;li, Ia o distanta - exista un sistem de blocare care
izolate aflate sub tensiune ale unei ba- pe verticala de minim 2m, avand intrerupe automat incarcarea
terii avand tensiunea nominala mai ma- fiecare suprafata: ocazionala sau de egalizare, daca
re de 120 Vc.c .. A= 28 li' (11.2.6) nu functioneaza instalatia de
in zonele cu grad de seismicitate ri- unde: ventilare mecanica.
dicat, se adopta masuri constructive li'- este debitul de aer, in m3/h; Cand conditiile de mai sus nu sunt
care sa impiedice rasturnarea sau A - este aria fantei, in cm2. indeplinite, camerele de acumulatoare
spargerea vaselor de acumulatoare. in cazul prevederii unei ventilari me- l;li camerele tampon respective se in-
TncAizirea l;li ventilarea camerelor de canice, trebuie sa fie indeplinite condi- cadreaza in categoria ,A" de pericol de
acumulatoare tiile urmatoare: incendiu. Celelalte incaperi se inca-
Temperatura minima in camerele de - sa existe un sistem de blocare care dreaza, intotdeauna, in categoria ,D"
acumulatoare este de + 10° C. Se ad- sa intrerupa automat incarcarea de pericol de incendiu.
mit temperaturi mai joase (pana Ia ocazionala sau de egalizare, daca
'
Capitolul 12
lnstalatii electrice in mediu exploziv
'
si in mediu cu pericol de incendiu
'
Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv II. lnstalalii electrice
me nul de ,defectiune catastrofica", in inflamabile de prafuri in aer.

12.1. Probleme generale acest context, se aplica, de exemplu, Grupe/e aparaturii si clasele de tem-
Ia ruperea unui vas de proces sau a peratura
Proiectarea, executarea, verificarea unei conducte); Aparatura electrica pentru atmosfere
si receptionarea instalatiilor in zone cu - efectele defectiunilor consecutive; explozive gazoase se impart in doua
pericol de explozie se realizeaza pe - alte surse de aprindere decat cele grupe:
baza urmatoarelor reglementari exis- care sunt asociate echipamentelor - grupa I - aparatura electrica pentru
tente in Romania: electrice. mine grizutoase;
- SR EN 50014- 1995 ,Aparatura elec- Definitiile $i termenii folositi cores- - grupa II - aparatura electrica pentru
trica pentru atmosfere potential ex- pund standardului SR CEI 50 (426) locuri cu o atmosfera potential explo-
plozive - prescriptii generale"; ,Vocabular electrotehnic international, ziva, altele decat minele grizutoase.
- CEI 79-14 *) ,lnst~llations electriques Cap. 426: Aparatura electrica pentru Pentru tipurile de protectie prin cap-
en atmospheres explosives gazeuses atmosfere explozive". sulare antideflagranta ,d" si securitate
(autres que les mines); *) Standarde preluate de IRS ca intrinseca ,i", aparatura electrica din
- CEI 79-10 *) ,Classification des em- standarde romanesti. grupa II este subdivizata in IIA, liB, IIC.
placements dangereux"; fn functie de temperatura maxima a
- CEI 1241-1-2 *),Materiels electriques 12.2. Clasificarea ariilor suprafetelor, aparatura electrica din
destines a etre utilises en presence periculoase grupa II se clasifica asa cum se indica
de poussieres combustibles. Partie 1 in tabelul 11.12.1.
- Materiels electriques proteges par • Clasificarea conform CEI • Clasificarea conform NECINFPA
enveloppes Section 2: Selection, in- Proiectarea, executia si verificarea Avand in vedere importata industriei
stallation et entretien du materiel"; instalatiilor electrice in spatiile cu peri- nord americane se impune prezentarea
- STAS 995411-74 lnstalatii $i echipa- col de explozie se face in functie de clasificarii zonelor periculoase conform
mente electrice in zone cu pericol de zonarea ariilor periculoase. NECINFPA (National Electrical Code I
explozie datorita gazelor si lichidelor 0 atmosfera exploziva gazoasa este National Fire Protection Association)
inflamabile - Prescriptii de proiectare un amestec cu aerul, in conditii atmos- din SUA si conform CEC I GSA (Cana-
si montare"; ferice, a substantelor inflamabile sub dian Electrical Code I Canadian Stan-
- I 20-2002 ,Nomativ privind protectia forma de gaz, vapori sau ceata, in dards Association) din Canada.
constructiilor impotriva trasnetului"; care, dupa aprindere, arderea se pro- fn cele doua state nord americane
- ID 17 - 1986 ,Normativ pentru propaga in ansamblul amestecului necon- spatiile periculoase sunt incadrate in
iectarea, executarea, verificarea si re- sumat. trei clase, in functie de tipul substante-
ceptionarea instalatiilor in zone cu Pentru ariile cu atmosfere explozive lor inflamabile.
pericol de explozie". gazoase clasificarea actuala distinge Glasa 1:- gaze si vapori inflamabili;
Romania este membru afiliat Ia trei zone: Glasa 11:- praf $i pulberi inflamabile;
CENELEC (European Committee for - zona 0, in care o atmosfera explozi- Glasa Ill:- lichide, fibre si solide.
Electrotehnical Standardisation) si al va gazoasa este prezenta in perma- Fiecare clasa este impartita in functie
CEI (Commission Electrotechnique ln- nenta sau in cursul unor perioade de nivelul de rise prezent, in 2 divizii:
ternationale). lungi de timp; Divizia 1: - pericolul poate fi prezent in
Se au in vedere instalatiile electrice - zona 1, in care este probabila apari- functionare normala, in
care fac parte din domeniul de aplicare tia unei atmosfere explozive gazoase timpul reparatiilor sau
a publicatiei CEI 79-14, adica instalati- in functionare normala; efectuarii lucrarilor de intre-
ile electrice permanente ale construc- - zona 2, in care nu este probabila tinere;
tiilor precum si instalatiile electrice care aparitia unei atmosfere explozive ga- Divizia 2: - materialul combustibil este
pot fi considerate ca temporare (insta- zoase, in functionare normala, si prezent, dar este limitat in
latiile experimentale, instalatiile prototip daca ea apare, acest fapt se produce containere sau sisteme
si instalatiile pilot). putin frecvent si numai pentru o inchise si spatii adiacente
Nu se au in vedere urmatoarele ca- perioada scurta. celor din divizia 1.
zuri particulare: 0 atmosfera exploziva cu praf este Zonele periculoase din clasa I sunt
- instalatiile electrice din minele grizu- un amestec cu aerul, in conditii atmos- impartite in 4 grupe, in functie de tipul
toase sau instalatiile electrice din ferice, a substantelor inflamabile sub gazelor sau vaporilor inflamabili:
spatiile in care pericolul provine de Ia forma de praf sau fibre, in care, dupa Grupa A - atmosfera care contine ace-
substante explozibile; aprindere, arderea se propaga in an- tilena;
- incaperile cu utilizari medicale; samblul amestecului neconsumat. Grupa B - atmosfera care contine hi-
- defectiunile catastrofice care depa- Pentru ariile cu atmosfere explozive drogen;
$esc conceptul de normalitate (ter- cu praf clasificarea actuala distinge do- Grupa C - atmosfera care contine eti-
ua zone: lena, eter etilic;
Tabelulll.12.1. Clasele
- zona 21, in care praful combustibil sub Grupa D - atmosfera care contine ace-
de temperaturA ale aparatelor
forma de nor poate fi prezent in can- tona, amoniac, benzen,
electrice din clasa II
titate suficienta pentru a da in amestec butan, ciclopropan, etanol,
Glasa de Temperatura
cu aerul, Ia operatiile normale de gazolina, metan, gaz na-
temperatura maxima a
0
functionare, manevrare sau curatire, o tural, propan.
suprafetelor [ C]
concentratie exploziva de prafuri com- Zonele periculoase din clasa II sunt
T1 450 bustibile sau inflamabile; impartite in 3 grupe:
T2 300 - zona 22, in care norii de praf combus- Grupa E - atmosfera care contine praf
T3 200 tibil se pot produce rar si se mentin pe de metal combustibil
T4 135 perioade scurte sau in care acumularile (aluminiu, magneziu etc.);
T5 100 sau straturile de praf combustibil pot fi Grupa F - atmosfera care contine praf
T6 85 prezente si pot genera amestecuri de carbune, cocs;
11. lnstalalii electrice Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv
Grupa G - atmosfera care contine praf Normativul 1.0.17-1986 admite in zo- - transformatoare ~i autotransforma-
de cereale, faina, lemn, plas- na 0 numai echipamentele electrice cu toare (uscate sau in ulei) - indiferent
tic sau produse chimice. siguranta intrinseca .,Ex ia II". de tipul de protectie;
in functie de temperatura maxima a • Echipamente electrice pentru zona 1 - condensatoare cu protectie p, e ~i o;
suprafetelor aparatelor, clasele de tem- $i in cadrul zonei 1 sunt diferente in- - corpuri de iluminat fixe cu Iampi cu
peratura sunt prezentate in tabelul tre diversele standarde. incandescenta, fluorescente sau cu
II. 12.2. Conform prescriptiilor CEI 79-14, se vapori de mercur, cu protectie e;
Corespondenta zonelor periculoase pot utiliza echipamente electrice con- - corpuri de iluminat cu vapori de so-
dupa normele nord americana ~i nor- struite conform unuia sau mai multor diu, indiferent de tipul de protectie ~i
male CEI/CENELEC este prezentata in tipuri de protectie: tara a se face o diferentiere intre cele
tabelul 11.12.3. - siguranta intrinseca ia sau ib; de joasa presiune ~i cele de inalta
Corespondenta claselor pentru - capsulare antideflagranta d; presiune;
aparatura electrica intre normele nord - capsulare presurizata p; - doze de conexiuni cu protectie e (in
americana ~i normele CEI/CENELEC - siguranta marita e; zona 1 se admit numai dozele meta-
sunt prezentate in tabelul 11.12.4. - inglobare in nisip q; lice IP54 ~i numai pentru instalatiile
- imersiune in ulei o; de iluminat);
12.3. Al~erea - incapsulare m. - aparate telefonice cu protectie e;
echipamentelor elecbice in zona 1, norma CEI 79-14 nu ad- - termocupluri ~i termorezistente cu
mite utilizarea lampilor cu vapori de protectie e.
Pentru alegerea echipamentelor alec- sodiu de joasa presiune, fiind admise
trice corespunzatoare spatiilor cu pe- numai cele de inalta presiune. • Echipamente electrice pentru zona 2
ricol de explozie, sunt necesare urma- Este de mentionat faptul ca standar- Publicatia CEI 79-14 admite instala-
toarele date: dul SA EN 50 014 I 95 admite utilizarea tuturor echipamentelor electrice
- clasificarea spatiilor cu pericol de ex- rea lampilor cu sodiu de inalta presiune executate conform regulilor aplicabile
plozie; in spatiile cu pericol de explozie (de pentru zonele 0 ~i 1, precum ~i a echi-
- temperatura de aprindere a gazelor exemplu, cele conforme cu EN 60662). pamentelor electrice proiectate special
sau vaporilor respectivi; Lampile care contin sodiu metalic in pentru utilizarea in zona 2, cum ar fi de
- clasificarea gazelor ~i a vaporilor in stare Iibera (de exemplu, lampile cu exemplu cele cu tipul de protectie n (ti-
legatura cu grupele sau subgrupele sodiu de joasa presiune) nu sunt per- pul n este un tip de protectie aplicat
aparatelor electrice; mise in spatiile cu pericol de explozie unui aparat electric astfel incat, in
- influente externe ~i temperatura am- din cauza riscului aprinderii provocate functionare normala, aparatul nu este
bianta. de sodiul liber de Ia o lampa sparta. capabil sa aprinda o atmosfera explo-
STAS 9954/1-74 admite utilizarea, in ziva inconjuratoare ~i un defect capabil
• Echipamente electrice pentru zona 0 zona 1, a aparatajului ~i ma~inilor alec- sa cauzeze o aprindere nu este posibil
trebuie sa asigure un nivel de secu- trice cu tipul de protectie d, p ~i i. sa se produca).
ritate deosebit de ridicat, tin€md seama Standardul nu prevede utilizarea in zona 2, STAS 9954/1-74 ~i STAS
de natura speciala a mediului inclu- echipamentelor cu tipul de protectie 6877/1-86 admit utilizarea echipamen-
zand factorii termici, mecanici, coro- e - siguranta marita, iar normativul 1.0. , telor executate in urmatoarele tipuri de
sivi, electrici, chimici ~i electrostatici. 17-1986 nu admite in zona 1 echipa- protectie:
Conform prescriptiilor CEI 79-14, se mentele electrice cu tipul de protectie - siguranta intrinseca, ia sau ib;
pot utiliza numai echipamente electrice q ~i o, ca ~i urmatoarele echipamente: - capsulare antideflagranta d;
cu securitate intrinseca de tip .,ia" (in- - motoare asincrone de j. t. cu rotorul in - capsulare presurizata p;
stalate ~i marcate conform regulilor scurtcircuit, cu siguranta marita e, - siguranta marita e;
mentionate in certificatele lor). de~i admite motoarele de acest tip - inglobare in nisip q;
STAS 9954/1-74 admite montarea realizate pentru inalta tensiune; - imersiune in ulei o.
aparatului cu tipul de protectie .,i", tara
a face mentiuni legate de tipul de pro- Tabelulll.12.3. Coresponde~ zonelor pertculoase dupi normele
tectie .,ia" sau .,ib". nord amertcane 'i normele CEVCENELEC
Pericol
1
Pericol cu Conditii 1
Tabelulll.12.2. Clasele de 1
continuu intermitenta , anormale
I
temperaturA ale aparatelor electrice SUA ~i Canada Oivizia 1 Oivizia 2
dupi NEC I NFPA ,1 CEC I CSA _ gaze ~i _Qr"_af gaz~_Qra!_
Glasa de Temperatura maxima CEI/CENELEC Zona 0 Zona 1 Zona 2
temperatura -yocf -- Zona 21 Zona 21 Zona 22
T1
------
450
-----------
-
T2 300 Tabelul 11.12.4. Coresponde~ claselor pentru aparaturi electricl tntre
- _I~-- __2_!lQ_______ - normele nord amertcane 'I normele CEll CENELEC
T28
·--------------
260
. ------- -
~-- _ ____ __QI~sificarea_aparaturii _______, Energia de
T2C 230 1
C::~/_Q~I'JE:L~(; SUA §i _c:;_anada aprindere
T20
----- - - - - 215
-------
-----
--~~~_n_______ ---;-__ _gr:u~_!__ _ _ _ clasaj~~p _ _
T3 ..
- - - - - - - - - --
200 _Acetilena _______ ,_ _gr_l.!P~_!L__g ___ _Q!asa _1_gr~-~ _____ > 20 !!J _
T3A 180 HidrQ_g~n , _ _QIJ.JQ_a 11_,_9 __ _ cla~~-1. 9"LJP~- _ _ _ ~~Q_!ld_ __
C----T38 __ _ _ 165 Etilena _ gr_u~_ll, 8 clasa I, grupa C > 60 !!J
,_ _T3Q_ _ ___ ______1§_0________ _ E~op~n grupa II, P. _ c!~sE I, grupa 0 > 180 !!J
T4
------
135 __PI?t_!Tl~!ali9 _ _ ~_ ______ cl_~s-~ ll_,_gi'!:JPE-_E: _ ________ _
T4A
--------
120------
Praf de carbune u _______ • clasa__l!, grupaf ____________ _
__
T5 100 Praf de cereale clasa_ll, grup_a(3_

~-6- - - - - - - -85- -- - Fibre clasa Ill
Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv II. lnstalatii electrice
Normativul I.D. 17-1986 admite ace- a - protejat impotriva prafului (IP5X), cu este racordat Ia cutia de borne con-
lea~i echipamente cu tipurile de protectie urmatorul marcaj: form prevederilor tipului de protectie a
prevazute in STAS 6877/1-86. Acest - DIP A22 sau DIP A21 pentru apara- cutiei.
normativ nu face referiri Ia echipamentele verificate conform practicii ,A"; In ltalia, in zona 1, se poate utiliza
tele electrice cu tipul de protectie s ~i n, - DIP 822 sau DIP 821 pentru apara- numai sistemul de instalare in teava.
de~i ultimele sunt special concepute tele verificate conform practicii ,8"; In Germania ~i in multe tari influenta-
pentru a fi utilizate in zona 2. b - temperaturile maxime de suprafata te de tehnologia VDE, pana Ia aparitia
0 situatie aparte o constituie instala- ale aparatului nu trebuie sa depa- noului standard VDE 0165/6.80, era
tiile frigorifice care utilizeaza amoniac ~easca valorile indicate mai sus, admis numai sistemul de instalare in
~i care nu sunt prevazute in normele pentru zona 21 ~i zona 22 cu praf cablu cu intrare indirecta, prin compar-
mentionate mai sus. In aceste instalatii, conductor, Ia punctele b, c ~i d; timent terminal realizat cu tipul de pro-
echipamentul electric este in executie Observatie: se recomanda ca planul tectie ,siguranta marita". In acest com-
normala, cu exceptia instalatiei de de zonare (cu clasificarea ~i extinderea partiment terminal, cablul este introdus
semnalizare de avarie ~i a iluminatului ariilor periculoase) sa cuprinda tipul de printr-o presgarnitura obi~nuita care
de siguranta care sunt in executie an- zona ~i grosimea stratului, daca ea este are gradul de protectie mecanica IP
tiexploziva. La aceste instalatii se pre- mai mare de 5 mm pentru practica ,A" 54. Cablul trebuie conectat Ia terminale
vede deconectarea circuitelor electrice sau daca este mai mare de 12,5 mm realizate cu tipul de protectie siguranta
de Ia unul sau mai multe intreruptoare pentru practica ,8". marita. Legatura intre compartimentul
instalate intr-un loc sigur, comandate terminal care este cu siguranta marita
de unul sau mai multe butoane de 12.4. Montarea cablurilor ~i carcasa echipamentului electric rea-
oprire rapida, situate imediat in exteri- electrice lizata cu tipul de protectie capsulare
orul spatiului sau incaperii. 8utoanele antideflagranta se face cu conductoare
de oprire rapida trebuie sa fie protejate 12.4.1. Sisteme de instalare unifilare, prin intermediul unor piese de
cu geam ~i amplasate in exteriorul in- trecere etan~e. Piesele de trecere etan-
caperilor (conform STAS 6987-82). Proiectarea sistemului de cabluri ~e sunt fixate de producatorul echipa-
electrice ~i a partilor lui constitutive tre- mentului ~i sunt verificate Ia inchiderea
• Echipamente e/ectrice pentru zona buie sa se faca pe baza caracteristicilor carcasei cu protectie capsulare antide-
21 $i zona 22 cu praf conductor spatiului cu pericol de explozie, inclu- flagranta. Executantul lucrarii de insta-
Pentru echipamentul electric ce se zand factorii mecanici, chimici ~i ter- lare are voie sa deschida numai com-
monteaza in aceste zone se cer urma- mici. partimentul terminal cu siguranta rna-
toarele conditii, conform CEI 1241-1-2: Echipamentele electrice pentru spati- rita. El nu are voie sa deschida ~i cap-
a - total protejat impotriva prafului ile cu pericol de explozie sunt realizate sularea antideflagranta.
(IP6X), cu urmatorul marcaj: pentru 3 sisteme de baza de instalare: Tehnologia britanica admite intrarea
- DIP A21 pentru aparatele verificate -in teava; directa a cablurilor in capsularea anti-
conform practicii A; - in cabluri cu intrare directa; deflagranta. De exemplu, Ia intrerup-
- DIP 821 pentru apratele verificate - in cabluri cu intrare indirecta. toarele de comanda executate cu tipul
conform practicii 8; Aceste 3 sisteme trebuie comparate de protectie capsulare antideflagranta,
b - temperatura maxima de suprafata din punctul de vedere al gradului lor de cablurile de legatura sunt introduse di-
a aparatului nu trebuie sa depa- siguranta ~i din eel al aspectului eco- rect in carcasa intreruptorului. Totu~i.
~easca doua treimi din temperatura nomic. Ia intreruptoarele cu mare putere de
de aprindere (exprimata in grade Cerintele de instalare nu sunt identi- rupere se impune un compartiment ter-
Celsius) a amestecului praf/aer ce in diversele tari europene ~i in SUA. minal separat care este realizat, ~i el,
considerat (Tc1): Tmax = 2/3 Tc1; Standardul SA EN 50014 admite cu tipul de protectie capsulare antide-
c - temperatura maxima de suprafata toate cele 3 sisteme de realizare a in- flagranta. Cablul este adus din exterior
a aparaturii (Tmaxl' dmd este incer- stalatiilor electrice. in compartimentul terminal antidefla-
cata prin metoda ,tara praf" (con- STAS 9954/1-74 admite, de aseme- grant ~i nu in camera antideflagranta a
form practicii A), nu trebuie sa de- nea, toate cele 3 sisteme de realizare a echipamentului care contine aparate
pa~easca o valoare cu 75 K infe- instalatiilor electrice. Numai comparti- capabile de a produce scantei in func-
rioara temperaturii minime de aprin- mentele terminale trebuie sa fie realiza- tionarea normala. Pentru introducerea
dere pentru o grosime de strat de 5 te conform standardului specific pentru cablurilor in camera terminala, speciala
mm a prafului respectiv ( T5 mm ): tipul de protectie a echipamentului con- antideflagranta, se folosesc intrari de
Tmax = TS mm- 75 K; siderat. cablu cu garnituri de etan~are din neo-
d - temperatura maxima de suprafata Norma CEI 79-14 admite cele 3 sis- pren. lntrarea de cablu este aleasa in
a aparaturii (Tmaxl• cand este incer- teme de realizare a instalatiilor electri- concordanta cu tipul cablului ~i locul in
cata prin metoda ,cu inveli~ praf" ce precum ~i sisteme mixte. Un sistem care se utilizeaza instalatia.
(conform practicii B), nu trebuie sa mixt este o instalatie electrica care cu- Anumite tipuri de cabluri folosesc
depa~easca o valoare cu 25 K prinde echipamente electrice sau cap- materiale care pot manifesta o caracte-
inferioara temperaturii minime de sulari special concepute pentru racor- ristica de ,curgere rece" (,cold flow"),
aprindere pentru o grosime de darea conductoarelor instalate in tevi care poate avea efecte negative privind
strat de 12,5 mm a prafului de protectie, dar racordate prin cabluri. protectia aparatului. Acolo unde se uti-
respectiv (T 12.5 mm): Un adaptor antideflagrant prevazut lizeaza astfel de cabluri, trebuie sa se
Tmax = T12.5 mm - 25 K. cu izolatori de trecere ~i cutie terminala foloseasca dispozitive de intrare cores-
poate fi conectat Ia intrarea pentru tea- punzatoare, a~a cum sunt intrarile de
• Echipamente electrice pentru zona 22 va de protectie a carcasei prin interme- cabluri omologate care nu folosesc
Pentru echipamentul electric ce se diul unei tevi de protectie a carei lun- etan~arile de compresiune. Legatura
monteaza in aceasta zona, conditiile, gime nu depa~e~te 150 mm. Capsula- intre compartimentul terminal antidefla-
conform CEI 1241-1-2, sunt urmatoa- rile antideflagrante trebuie sa aiba eel grant ~i camera antideflagranta, care
rele: putin 5 filete complet angajate. Cablul contine aparatele, se realizeaza Ia tel cu
II. lnstala!ii electrice Capitolul12: lnstala!ii electrice in mediu exploziv
cea prezentata Ia tehnologia germana. Normativuii.D. 17-1986 precizeaza ca • Cab/uri pentru zonele 211}122
Utilizand tehnologia franceza, este circuitele cu siguranta intrinseca se rea- Tipurile de cabluri care pot fi utilizate
posibil de a intra in capsularea lizeaza conform prevederilor standar- in zona 21 ~i 22 sunt:
antideflagranta ce contine aparate ca- dului specific acestui tip de protectie. - cabluri in tuburi de protectie in~u
pabile sa produca scantei in functiona- rubate sau cu racorduri sudate;
rea normala, direct, in orice situatie. • Cab/uri pentru zonele 1 1}12 - cabluri care, constructiv, sunt co-
Etam;;area intrarii de cablu este mai CEI 79 -14 nu face diferentieri intre respunzator protejate impotriva dete-
pretentioasa decat una utilizata de teh- zonele 1 ~i 2 privind utilizarea cablurilor riorarilor mecanice ~i care sunt
nologia britanica ~i compenseaza mai armate ~i nearmate. etan~e Ia praf;
bine diferentele de diametre ale cablu- Pentru instalatii fixe se pot utiliza ca- Example de cabluri care satisfac
rilor. bluri cu manta termoplastica, cu manta aceste specificatii:
Tn SUA, pentru toate aplicatiile in clasa din material plastic termorigid, cu man- • cabluri cu izolant termoplastic sau
I, divizia 1, NEC 501-4 (National Electrical ta din elastomeri sau cu izolatie mine- elastomer armate, cu manta din
Code), sunt permise numai sistemul in rala ~i manta metalica. PVC, PCP sau echivalent;
teava sau eel in cabluri cu izolatie Pentru echipamente portabile sau tran- • cabluri cu manta continua din alu-
minerala, aceste cabluri fiind utilizate, in sportabile se vor folosi cabluri cu manta miniu, cu sau tara armatura;
principal, drept cabluri de semnalizare sau din policloropren executie grea sau alt • cabluri cu izolatie minerala cu inve-
de comandii in spatiile corespunzatoare. elastomer echivalent, cabluri cu manta din li~ metalic;
in divizia 2 este admisa utilizarea anumitor cauciuc executie grea sau cabluri cu - cabluri protejate impotriva deteriorarilor
tipuri de cabluri. constructie robusta echivalenta. mecanice sau instalate unde nu exista
Luand in considerare marimea pietiei Conductoarele vor avea sectiunea minima riscul de deteriorare mecanica, cu
americana ~i a celei influentate de stan- de 1 mm2• Conductorul de protectie va fi izolant termoplastic sau elastomer, cu
dardele SUA, se poate spune ca cea izolat in mod similar cu conductoarele manta din PVC, PCP sau echivalent.
mai mare parte a instalatiilor protejate active ~i va fi incorporat in aceea~i manta Este recomandabil sa se prevada
Ia explozie sunt executate in teava. Tn cu cablul de alimentare. treceri ale cablurilor astfel incat aces-
acest sistem, conductele electrice ~i Cablurile pentru instalatiile fixe vor tea sa nu fie expuse Ia efecte de fre-
cablurile unipolare sunt introduse in tevi avea caracteristici corespunzatoare care ~i de formare a electricitatii statice
din metal. Tntregul sistem de conducte pentru a rezista Ia propagarea flacarii. in urma trecerii prafurilor. Trebuie luate
este in constructie antideflagranta ~i se Echipamentele electrice mobile, Ia precautii pentru a impiedica acumu-
etan~eaza in punctele de intrare a tevi- care curentul nominal nu depa~e~te larea de electricitate statica pe supra-
lor in carcase. Etan~area este necesara 6 A, destinate sa fie utilizate Ia tensiuni fata cablurilor. De asemenea, trecerile
pentru a se preveni transmiterea prin care nu depa~esc 250 V in raport cu de cabluri trebuie prevazute cu acces
conducte a scanteilor ~i gazelor fierbinti pamantul, pot fi alimentate cu cabluri pentru curatire, astfel ca depunerile de
produse de o explozie interna in timpul cu manta din cauciuc, polichloropren praf sa poata fi inlaturate.
functionarii normale. sau dintr-un elastomer echivalent, exe- Tn masura posibilului, cablurile care
Etan~arile se executa in sistemul de cutie mijlocie, sau sa fie de o construe- nu sunt asociate zonelor periculoase,
conducte, Ia anumite distante, in tunctie robusta echivalenta. Aceste cabluri se recomanda sa nu traverseze aceste
tie de diametrul conductelor. nu sunt admise pentru echipamentele zone. Daca traversarea este inevitabila,
electrice mobile sau transportabile ex- cablurile trebuie sa indeplineasca con-
12A.2. Tipuri de cabluri utilizate puse Ia solicitari mecanice mari. ditiile impuse de zonele periculoase.
in spatii cu pericol de explozie STAS 9954/1-74 admite in zona 1 Tn locurile in care cablurile traversea-
urmatoarele tipuri de cabluri omologate za 0 pardoseala, un perete, 0 ingradi-
CEI 79-14 admite utilizarea aluminiu- pentru utilizarea in aceste zone: tura sau un plafon care formeaza o ba-
lui numai daca sectiunea minima este - cabluri armate cu izolatie din hartie, riera pentru praf, este bine sa se pre-
de eel putin 16 mm2 , tara a se face de- cauciuc sau material termoplastic, cu vada orificii de trecere care sa oprea-
osebiri intre sectiunea conductelor manta din plumb (ex: CYPAbY, sca acumularea prafurilor combustibile.
montate in tevi de protectie ~i a cablu- ACYPAbY);
rilor. - cabluri armate cu izolatie din cauciuc • /ntrjrl de csblu
STAS 9954/1-74 admite conductoare sau material termoplasttic (ex: Norma CEI 79-14 face urmatoarele
din aluminiu cu sectiunea minima de CYAbY, ACYAbY, NYFGbY); precizari:
4 mm 2 montate in tevi de otel precum - cabluri cu nul concentric de 1 kV (ex: - Ia echipamentele cu protectie d se
~i cabluri cu conductoare din aluminiu CYCY, ACYCY, CYCoY, ACYCoY); poate utiliza un dispozitiv de intrare cu
cu sectiunea minima de 16 mm2 • - cabluri cu izolatie minerala, cu manta inel de etan~are daca:
Normativul 1.0. 17-1986 admite, de din cupru. • capsularea nu contine surse inter-
asemenea, conductoare din aluminiu Pentru zona 2, STAS 9954/1-74 ad- ne de aprindere;
cu sectiunea minima de 4 mm2 monta- mite ~i folosirea cablurilor nearmate, • echipamentele Ex fac parte din
te in tevi din otel precum ~i cabluri cu dar care sunt omologate pentru zona 2. subgrupa II A sau II 8 ~i sunt
conductoare din aluminiu a caror sec- Normativul 1.0. 17-1986 prevede montate in zona 2 sau in zona 1,
tiune minima este insa de 25 mm 2 • pentru zona 1 folosirea cablurilor arma- dar volumul capsularii este mai mic
te, cu izolatie din PVC sau hartie. Ca- de 2 dm3 ;
• Cablurl pentru zona 0 blurile flexibile sunt admise numai pen- Tn celelalte situatii se vor utiliza fie un
CEI 79-14 precizeaza ca circuitele cu tru alimentarea macaralelor, podurilor dispozitiv de etan~are antideflagrant
securitate intrinseca se realizeaza con- rulante ~i a lampilor portabile. (cutie de stopare sau camera de etan-
form standardului specific acestui tip Pentru instalatiile in zona 2, normati- ~are) care contine compound sau alt
de protectie. vul 1.0. 17-1986 admite utilizarea ~i a material de etan~are a conductoarelor
STAS 9954 I 1-74 nu face referiri Ia cablurilor nearmate. individuale, fie o intrare de cablu anti-
conductoarele ~i cablurile utilizate in deflagranta cu compound de umplere;
zona 0. - Ia echipamentele cu protectie e, co-
Capitolul12: lnstalalii electrice in mediu exploziv II. lnstalalii electrice
nectarea cablurilor se efectueaza prin evite deteriorarea cablului; - conductele din otel care au grosimea
intrari de cablu corespunzatoare ti- - tuburile metalice flexibile trebuie sa peretilor de minim 5 mm.
pului utilizat ~i care contin compo- asigure o continuitate electrica co- Elemente de captare - pentru realiza-
nente de etan~are pentru a se realiza respunzatoare, insa aceasta nu rea unei protectii intarite se folosesc dis-
un grad de protectie de eel putin trebuie sa constituie singurul mijloc pozitive, respectand dimensiunile H
• max ~i
IP54 intre cablu ~i capsulare; de Iegare Ia pamant; Amax prezentate 1n tabelul II. 12.5., unde:
- Ia echipamentele cu protectie i se vor - atunci cand se folosesc sisteme de - Hmax este inaltimea maxima fata de
utiliza numai cabluri izolate, cu tensi- conducte metalice sau plastice, pamant a celui mai inalt punct al
unea de incercare conductor- acestea trebuie sa fie etan~e Ia praf dispozitivului de captare; - AmaK este
pamant, conductor-ecran ~i ecran - iar imbinarile se vor executa cu gar- distanta maxima intre suportii de sus-
pamant de eel putin 500 V c.a. nituri, prin in~urubare, prin imbucare tinere ai dispozitivelor de captare.
STAS 9954/1-74 prevede ca Ia intra- sau cu brida. imbinarile prin in~uru Limita zonei protejate pe dispozitivul
rea cablului in cutia de borne a moto- bare trebuie sa aiba angajate eel pu- de captare se poate stabili, in functie de
rului sau a aparatului sa se execute 1 tin 5 filete cilindrice sau 3 filete coni- inaltimea HmaK fata de pamant a celui
etan~area pe cablu (Ia un grad de proce. mai inalt punct al dispozitivului de
tectie de eel putin IP 54). captare, prin urmatoarele doua metode:
Normativul 1.0. 17-1986 cere o etan~ 12.5. lnstal~a de - metoda unghiului de protectie a fata
re corespunzatoare gradului de protectie paratrisnet de verticala a zonei de protectie;
a cutiei respective Ia intrarea cablurilor in - metoda sferei rotative fictive R.
cutia de borne a motoarelor sau Constructiile ~i instalatiile tehnologi- Pentru protectia intarita, limita zonei
aparatelor sau in cutia de conexiuni. ce exterioare in care se utilizeaza, pre- protejate este prezentata in tabelul
Norma CEI 1241-1-2 face urmatoa- I lucreaza, manipuleaza sau se depozi- 1 11.12.6.
rele precizari: i teaza substante care pot forma cu ae- ' Elemente de coborare - o instalatie de
- Ia echipamentele protejate impotriva i rul amestecuri explozive se prevad, paratrasnet trebuie sa aiba eel putin 4
prafului, pentru racorduri Ia aparate 1
obligatoriu, cu o protectie intarita im- coborari. Se prevede cate un conductor

fixe care pot fi uneori deplasate pe 1 potriva trasnetului. de coborare Ia fiecare 10 m de perimetru
distante mici {de exemplu, motoare Se considera autoprotejate ~i nu se de acoperi~. Se prevad numai 2 coborari
pe glisiere) este bine sa se prevada prevad cu instalatii de captare urma- Ia constructiile care au eel mult 10 m
cabluri care sa permita mi~carea ne- toarele utilaje ~i instalatii tehnologice: lungime ~i eel mult 6 m latime.
cesara tara deteriorare sau se poate , - rezervoarele metalice cu capac me- Priza de pamiint - rezistenta de dis-
folosi un tip de cablu prevazut pentru talic in urmatoarele conditii: persie a prizei de pamant, in cazul in
aparate transportabile. Acolo unde 1 • corpul ~i capacul sunt din tabla din care este folosita exclusiv pentru insta-
cablajul fix nu este de un tip care sa ! otel cu o grosime minima de 5 mm; latia de paratrasnet, trebuie sa aiba. eel
permita mi~carea necesara, trebuie • • este realizata o legatura electrica putin valorile din tabelul 11.12.7.
prevazute cofrete de racord protejate sigura intre capac ~i corpul Legarea Ia pamiint - toate rezervoa-
convenabil pentru racordul intre : rezervorului legat Ia pamant; 1
rele, cu exceptia celor subterane, se
cablajul fix ~i cablajul catre aparat. • toate conductele racordate Ia re- I leaga Ia pamfmt cu un numar stabilit
Daca se folosesc tuburi metalice : zervor sunt legate electric Ia 1

de legaturi in functie de diametrul sau
flexibile, acestea trebuie sa fie etan~e 1 acesta in punctul de intrare; lungimea acestora dupa cum urmeaza:
Ia praf ~i folosirea lor nu trebuie sa i • sunt etan~e sau sunt prevazute cu ' - o legatura - pana Ia 2 m;
afecteze caracteristicile capsularii supape de respiratie ~i dispozitive ' - 2 legaturi - peste 2 m, pana Ia 10 m;
aparatului respectiv precum ~i sa i opritoare de flacara; : - 3 legaturi - peste 10 m, pana Ia 20 m;
- 4 legaturi - peste 20 m.
Tabelulll.12.5. Dlmenslunlle maxlme pentru elementele de captare Conductele din otel pentru transportul
Tipul dispozitivului de captare HmaK [m] AmaK [m]
1 fluidelor combustibile care au grosimea
l-_-o-t....,.ij"'·;a-d-,-e-c-~-t-~-~e- ___-__ ---------,--~2::::0:....__ _ _-if,-----"-""'-_----l
___-_-_-__-_-_- 1 peretilor de minimum 5 mm, instalate Ia
- doua tije de captare 20 i 20 : inaltimi mai mari de 4 m de Ia sol, se
~-___Q_atru_!~-d~_c_ap!"!f"e_dj~fli.JSeinpA'trat ____2_Q__ __ 20 ___ : considera autoprotejate impotriva
1
r---'" un~o_ndi.JCtQI'_QELcap tar~ __ u- _ _ _ ___ ___ 20 ____ -_ __ _ loviturilor de trasnet. Aceste conducte se
- doua sau mai multe conductoare de captare nu se limiteaza - leaga Ia prize de pamant cu rezistenta de
~i retea de captare I ! dispersie de maximum 20 ohmi, Ia fiecare
, 20 ... 30 m lungime de traseu. in situatia in

i care astfel de conducte sunt montate Ia
Tabelulll.12.6. Umlta zonel prote)ate pentru t"'"':....-;:a lntlrltl
: inaltimi mai mici de 4 m de Ia sol, ele se
lnaltimea Hmax [m] 10 20 30
~ leaga Ia prize cu rezistenta de dispersie
i I
__-__unghiul a [grad] I 45 -~----3_0___ _ *j __ de maximum 30 ohmi, Ia fiecare

-- ochiurile ret~~-~!~~-[rnl___ -- - 10x10 --+-
' 10x10_--- 1()~_1_Q**) m
200 ... 300 m lungime de traseu, pentru
_-__raza Rjm_l_ ________ _j_~--- ____ ---~_§_ ______ 35**1 protectia impotriva efectelor secundare
Nota: (*) - se folose~te numai metoda sferei fictive; ale trasnetului.
(**) - pentru situatii cu rise deosebit de ridicat se poate folosi retea cu
ochiuri de 5x5 m ~i sfera cu R = 20 m. 12.6. Misuri de -~rotectie
impobiva electricitA~i statice
lnstalatia de in vederea evitarii formarii de sarcini
___ paratrasnet
____________ _
--....:...__
montata pe constructie independenta
, electrostatice se vor lua masuri tehno-
Tipul pri~~----- --=--- _ -- ---------- - _ _ _ _ _ j ___________ _ logice ~i constructive precum:
- naturala
------------- ----------
~~- ' 5 - ionizarea aerului in interiorul utilajelor,
- artificiala 5 10 rezervoarelor;
II. lnstalatii electrice Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv
- umezirea aerului in locurile periculoase. traseele de conducte paralele conexiu- mant.

Pentru indepartarea sarcinilor nile se executa Ia intervale de 20 em. Legarea Ia piimant a instalatiilor din
electrostatics se vor lega Ia pamant Conductele montate pe estacada tre- zonele de perico/ de explozie
toate utilajele, conductele ~i rezervoa- buie legate Ia pamant Ia capete precum ~i Legarea Ia pamant este o masura de
rele care ar putea acumula electricitate Ia fiecare 200...300 m de traseu. protectie impotriva:
statica. La rezervoarele metalice, capacul - tensiunii de atingere, care se execu-
Rezervoarele metalice se vor lega cu plutitor se va lega prin conductoare fle- ta conform prevederilor generale (fa-
obiectele metalice de pe sol sau sub- xibile Ia mantaua rezervorului. In cazul ra cerinte suplimentare in zonele cu
terane ~i cu instalatiile de paratrasnet in care mantaua rezervorului este reali- pericol de explozie);
ale constructiilor vecine care se afla in zata din material slab conducator, le- - loviturilor de trasnet (a se vedea pre-
jurul rezervorului Ia o distanta mai mica gatura capacului se va face Ia pamant cizarile de Ia punctul 12.5);
de 30m. prin exteriorul rezervorului. - electricitatii statice (a se vedea preci-
Toate conductele care intra sau ies Rezistenta prizei de pamant, folosita zarile de Ia punctul 12.6).
din instalatie ~i cele care fac legatura exclusiv pentru descarcarea electricita- In retelele electrice cu neutrul izolat,
intre utilaje trebuie legate pentru a fortii statice, va fide maximum 100 ohmi. Ia utilizarea protectiei prin legarea Ia
ma un circuit electric neintrerupt. Pen- Rezistenta de contact intre flan~e nu pamant, trebuie sa se asigure un con-
tru a se preintampina producerea de trebuie sa depa~easca 0,03 ohmi. trol automat al izolatiei retelei. La sca-
scantei se vor realiza punti de conexi- Nu se admite utilizarea conductelor derea rezistentei de izolatie, sub limita
una intre toate conductele care se afla pentru transportul lichidelor ~i gazelor admisa, reteaua respectiva se va deco-
Ia o distanta mai mica de 10 em. La inflamabile ca prize de Iegare Ia pa- necta automat.
'
Capitolul 13
Tehnologia executarii instalatiilor electrice
'
Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice II. lnstalaJii electrice
Solutiile tehnologice pentru realizarea Conductoarele neizolate sunt realiza- Cablul electric fabricat dupa standar-
instalatiilor electrice trebuie sa cores- te, de regula, sub forma de bare cu de romane$fi si simbolizat MYYM, cu
punda eel putin urmatoarelor cerinte: sectiune dreptunghiulara sau circulara semnificatiile simbolurilor:
- minime de calitate, prevazute in nor- (bare rotunde). in cazul liniilor de con- M - (Ia inceput) cablu pentru instalatii
mele nationale !?i internationale; tact se folosesc sectiuni adecvate cu- mobile (flexibil);
- de calitate explicite !?i implicite ale legatoarelor de curent. Y - izofatie din PVC;
clientilor; Pentru lungimi de peste 20 m este
- de economicitate; necesara intercalarea, In circuitul bare-
- privind durata de realizare a lucrarilor. lor, a unor compensatoare flexibile de
Diversitatea actuala a materialelor, a dilatare realizate din bare dreptunghiu-
aparatelor !?i accesoriilor componente lare sau conducte rotunda flexibile (in
ale instalatiilor electrice conduce Ia un cazul barelor dreptunghiulare se reco-
ansamblu deosebit de vast de metode manda sa se realizeze un ansamblu de
!?i procedee pentru montarea acestora. bare de sectiuni reduse). Dimensiunile
Solutiile sunt in acela!?i timp in perma- !?i numarul compensatoarelor se stabi-
nenta evolutiei determinata, atat de lesc In functie de sectiunea si lungimea
evolutia tehnologiilor de fabricatie !?i a circuitului de bare si a sistemului de fi-
caracteristicilor tehnice ale componen- xare a barelor.
telor instalatiilor, cat si de acumularea in cazul liniilor de contact, compen-
experientei in exploatare, feedback-ul satoarele se realizeaza prin sectionarea
mentenantei fiind hotarator din acest si jonctionarea cu conductoare rotunda
punct de vedere. flexibile, astfel incat sa nu fie afectata
zona de contact. Fig. 11.13.1. Cablu electric multifilar
13.1. Solutll tehnologice in toate cazurile trebuie luata in con- pentru comandi ~i semnalizare,
pentru montarea cabfurilor siderare alungirea barelor determinata t.\ri halo en.
~ conductelor cu relatia:
.11=/ ·a ·ilT [mm]
Conductoarele electrice se realizea- in care:
za, de obicei, din cupru, aluminiu sau 1- lungimea barelor [m];
otel. in instalatiile electrice de joasa a- coeficientul de dilatare [mm/m·K]
tensiune, materialul eel mai utilizat (0,017 pentru cupru; 0,023 pentru
pentru conductoare este cuprul, aluminiu; 0,012 pentru otel);
datorita prioritatilor electrice si mecani- .1 T - diferenta maxima de temperatura
ce superioare aluminiului !?i otelului. [K].
Utilizarea aluminiului se poate reco- Cele mai uzuale materiale electroizo-
manda datorita costului mai mic, pen- lante utilizate pentru izolarea cablurilor
tru sectiuni relativ mai mari ale con- !?i conductoarelor electrice au principa-
ductoare!or, pentru trasee ale circuite- lele caracteristici prezentate In tabelul
lor nesupuse Ia solicitari mecanice (de- II. 13.1 (pag. 294).
plasari, vibratii !?.a.) si in lipsa unei ce- Pentru diferite grupe de cabluri se
rinte deosebite (explicite sau implicite) folosesc atat standarde de tip STAS
de fiabilitate. cat !?i standarde de tip SR - CEI, CEI -
Utilizarea otelului este limitata Ia situatii IEC, VDE, NFC 15 - 100, codul armo-
speciale, cum ar fi, liniile de contact ale nizat CENELEC s.a., in functie de pro-
unor poduri rulante, electrozi pentru prize ducatori. Pentru echivalarea cablurilor
de pamant (tip teava sau banda) etc. !?i conductoarelor produse de diferite
Conductoarele pot fi izolate sau nei- firme este necesara cunoasterea sim-
zolate electric. bolizarii acestora pe baza codurilor din
Cablul electric este un ansamblu de standardele conform carora sunt pro-
conductoare electrice izolate, distincte, duse.
protejate din fabricatie intr-un inveli!? Cablul electric de forta din fig. 11. 13.1
izolant din punct de vedere electric, si este fabricat dupa standardul german
protector, din punct de vedere meca- VDE 0271 conform caruia este sim-
nic. In instalatiile de telecomunicatii !?i bolizat NAYY-J cu semnificatiile urma-
transmisii de date se folosesc !?i cabluri toare:
speciale din fibre optice. N - standard VDE,
Conductoarele neizolate se utilizeaza A - conductor din aluminiu;
in aplicatii specifice ca: linii de contact, Y - izolatie din PVC;
legaturi in tablouri si in posturi de J - prevazut cu conductor galben-verde
transformare, pentru alimentarea cup- pentru Iegare Ia pamfmt.
toarelor electrice, in distributii de ener- Are corespondenta in standardul CEI
gie din industria, in instalatiile de elec- - IEC 502.
troliza, sali de acumulatoare, in instala- Cablul electric multifilar, fara halogen
tiile de Iegare Ia priza de pamant. Uti- din fig. II 13.2 este fabricat dupa stan-
lizarea conductoarelor neizolate este dardul german VDE 0250 conform ca-
interzisa in cladiri de locuit, sedii admi- ruia este simbolizat (N) HXSLHXOE. Nu
nistrative, localuri publice, incaperi cu are corespondenta In alte standarde Fig.ll.13.4. Cabluri electrice plate ~i
tip panglicA.
pericol de incendiu sau explozie. folosite uzual.
II. lnstalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice
M- executie mijlocie (alternative tate sau nenumerotate, in acest din ur- dat. Avantajul consta, in principal, in
U - executie u~oara ~i ma caz putand fi realizate cu coduri de eliminarea perturbatiilor de natura elec-
G - executie grea). culori pentru identificarea conductoa- tromagnetica cauzate de fenomenele
Simbolul MYYM poate fi asimilat cu relor. de comutatie electrica ~i de descar-
simbolul din codul CENELEC (Comi- Dupa forma sectiunii materialului carile electrice atmosferice.
tetul European de Normalizare in do- conductor, cablurile electrice de co- Gama cablurilor fabricate acopera
meniul Electric) H05W- Fin care sim- manda pot fi rotunde sau plate (de tip toate cerintele legate de transmisia de
bolurile au semnificatiile: panglica - fig. 11.13.4). Pentru montare date ~i telecomunicatii, atat pentru lu-
H - armonizat (cod CENELEC); subterana se recomanda folosirea ca- crari interioare, cat ~i exterioare. Ca-
05V - tensiunea nominal 300 I 500 V; blurilor armate (cu o armatura supli- blurile cu fibra optica pot fi ingropate in
V - izolatie din PVC; mentara, de obicei, banda din otel, pamant, protejate in tevi de protectie
F - conductoare suple (litate). pentru protectie mecanica). sau se pot instala tiber, in canale de
Conductorul electric fabricat dupa Pentru protectia mediului se produc cabluri.
standardul romanesc SA - CEI - 227 I cabluri ~i conductoare ufara halogen", Primele cabluri cu fibra optica au
3 - 97 ~i simbolizat FY cu semnificatiile utilizandu-se materiale electroizolante fost fabricate in SUA Ia inceputul anilor
simbolurilor: cu aceasta proprietate (tab. 11.13.1). '70 avand o atenuare de circa
F - conductor pentru instalatii fixe; Cablurile cu fibre optice (fig. 11.13.5 ~i 20 dB!km. Din 1972 s-a reu~it, prin fa-
Y - izolatie din PVC. fig. 11.13.6) sunt in prezent cea mai per- bricarea unei sticle de inalta puritate,
Simbolul FY poate fi asimilat cu sim- formanta solutie pentru transmiterea Ia sa se ajunga Ia o atenuare de 4 dB/km.
bolul CENELEC H07V-U cu semnifi- distanta a semnalelor analogice sau De~i sticla este cunoscuta ca un mate-
catiile: digitale, atat in domeniul telecomu- rial fragil, printr-o tehnologie speciala,
H - armonizat; nicatiilor cat ~i in eel al transmisiei de s-au obtinut fibre de o mare elasticitate
07 - tensiunea nominala 450/750 V;
V - izolatie din PVC;
U - conductor cu sectiune circulara,
masiv.
Codurile CENELEC de mai sus cores-
pund cu codurile CEI - IEC 227 IEC 53
(H05W-F) ~i 227 IEC 01 (H07-U) con-
form publicatiei CEI - IEC 227 I 3 - 93. Fig. 11.13.6. Cablu cu conductoare
Pentru cele mai multe situatii este din fibri optica pentru montare
necesar ca echivalarile sa se faca pe 2 exterioari:
baza analizei caracteristicilor tehnice - fir din sticla pura, 62,5 J.lm, invelit
3 intr-o teaca de sticla, culoare exterioa-
ale cablurilor ~i conductoarelor.
Dupa destinatie ~i caracteristici con-
4 ra rosu, (pentru identificare Ia capete);
structive se utilizeaza o mare diversita- 2 - idem, verde; 3 - suport central de
5 rezistenta; 4 - umplutura de mastic;
te de grupe de cabluri ~i conductoare
6 5 - invelis din lac epoxidic; 6 - manta
dintre care trebuie mentionate:
- cabluri de comanda ~i semnalizare 7
din aluminiu acoperita cu polietilena;
(fig. 11.13.1); 7 - element nemetalic pentru preluarea
8
deformarilor; 8 - manta exterioara din
- cabluri de energie (cunoscute ~i sub
denumirea de cabluri de forta)
(fig. 11.13.2);
- cabluri pentru transmisii de date, cu
conductoare din cupru (fig. 11.13.4)
sau cu fibre optice (fig. 11.13.6);
- cabluri coaxiale, pentru transmisii de
semnale in gamele de freceventa vi-
deo ~i audio (fig. 11.13.3);
- cabluri ~i conductoare rezistente Ia
temperaturi inalte, cunoscute ~i sub
denumirea de siliconice;
- cabluri pentru telecomunicatii, inclu- a b c
siv cele realizate din fibre optice;
- cabluri ~i conductoare rezistente in
diferite medii agresive;
- cabluri pentru instalatii de semnali-
zare incendiu.
Cablurile de comanda $i semnalizare
pot fi rigide sau flexibile, ecranate sau
neecranate, cu conductoarele numero-
e
Flg.ll.13.7. Cleme flrl halogen pentru ftxarea cablurllor electrlce:
a - din poliacetat, pentru fixat mai multe cab/uri; b - din polipropilena, pentru
fixat un cablu; c - din polistiren, pentru fixat un cablu; d - din poliamida,
optici izola~ pentru montare pentru fixat doua cab/uri; e - din polipropilena rezistenta Ia foe, pentru fixat un
in interior. cablu.
Capitolul 13: Tehnologia executarii instalaliilor electrice II . lnstalalii electrice
$i rezistenta Ia $Ocuri mecanice. Oia- in care aceste cabluri se amplaseaza. tie Ia consumator.
metrul fibrei este, uzual, de 10, 50, 62, Conectarea cablurilor cu fibra optica Cablurile electrice se instaleaza apa-
100 sau 200 ~-tm, iar al mantalei izo- Ia emitatorul I receptorul de date pre- rent sau mascat, in aer, pamant, beton
lante exterioare de 125, 140 si 230 J.lm supune o tehnologie speciala, diferita sau apa. Pentru fiecare situatie trebuie
(fig. 11.13.6). de cea a celorlalte cabluri electrice. De ales tipul de cablu adecvat.
Transmiterea informatiilor prin fibre aceea, producatorii de cabluri cu fibre Din punctul de vedere al comportarii
optice se face in domeniul infrarO$U, optice ofera $i o gama larga de ele- Ia flacara $i foe se disting urmatoarele
indicele de refractie al sticlei utilizate mente specifice pentru conexiuni $i, in tipuri de cabluri $i conductoare:
fiind n = 1,5, rezultand o viteza de pro- consecinta, cablurile de acest tip tre- - tara intarziere Ia propagarea flacarii;
pagare c/n :::: 200000 km/s (200 ml~-ts). buie procurate impreuna cu accesoriile - cu intarziere Ia propagarea flacarii;
Pentru transmisii pe distante scurte se necesare pentru fixare, conexiuni $i prezinta proprietatea ca, incercat
mai folosesc si cabluri cu fibre din ma- jonctiuni. individual Ia actiunea flacarii, flacara
terial plastic (cu un diametru de cca. 980 Conductoarele unui cablu electric de se stinge singura dupa un timp si Ia
~) care au o mai mare flexibilitate, dar o energie trebuie sa respecte urmatoare- o distanta determinate de Ia locul
atenuare decca. 150 dBA<m. le culori: aplicarii flacarii;
La alegerea cablului se tine seama - conductorul neutru - albastru deschis; - cu intarziere marita Ia propagarea
de volumul de informatii care trebuie - conductorul de protectie - verde-gal- flckarii; prezinta proprietatea ca, in-
transmis (cablurile avand una sau mai ben; cercat in grup (pe trasee verticale
multe magistrate de fibre) $i de mediul - conductoarele de faza - negru, maro sau orizontale) Ia actiunea flacarii,
etc. aceasta se stinge singura dupa un
Conductorul neutru se recomanda sa timp determinat si Ia o distanta de-
aiba o sectiune egala cu cea a con- terminata de Ia locul aplicarii flacarii.
ductoarelor de faza. - rezistent Ia foe; continua sa func-
in cazul cablurilor cu culori diferite tioneze normal in timpul $i dupa un
pentru conductoarele de faza se reco- foe prelungit, intensitatea focului fiind
manda respectarea culorii fiecarei faze suficienta pentru a distruge materialul
Fig. 11.13.8. Scoabe din otel in toata instalatia electrica de distribu- electroizolant al cablului in zona in
galvanizat pentru ftxarea cablurtlor. care se aplica flacara.
in cazul montarii aparente, in aer, ca-
blurile electrice se pot fixa direct pe
elementele de constructie cu ajutorul
unor cleme, scoabe, bratari, suporturi
sau coliere. in fig. 11.13.7 sunt prezen-
tate cateva tipuri uzuale de cleme tara
halogen, pentru unul sau mai multe ca-
bluri, in fig. 11.13.9-10 se prezinta cate-
Flg.ll.13.10. Supor1i din pollamidl
va tipuri uzuale de scoabe, bratari $i
pentru ftxarea cablurtlor electrtce.
suporturi de fixare.
Cablurile se prind de zidarie cu
b
cleme rigide (fig. 11.13.11) sau elastice
(fig. 11.13.12 $i 11.13.13).
Pentru sustinerea cablurilor atat in
plan vertical cat $i in plan orizontal
sunt utilizate cleme tip ,gheara"
(fig.ll.13.14).
c Aceste cleme se fixeaza pe elemen-
tele de constructie (tavan, pereti, stalpi)
cu ajutorul unei $ine din cornier elec-
F1g.ll.13.9. Britirt cln otal galvalizat

pentru fbana cabl...lor elaclrice:
a - 2 cab/uri cu sectiuni egale;
b - 2 cab/uri cu sectiuni diferite;
c - 3 cab/uri; d - cui de fixare cu Fig. 11.13.12. Soll4ie de fixare a
sectiune patrata, 5 mm; e - cui de cablurilor cu cleme elastica Fig. 11.13.13. Soll4ie pentru fixarea
fixare - cu $Urub filetat, D =4,3 mm, din poliacetat, tArA halogen cablurilor cu cleme elastice de tipul
lungime 35 mm. silicon. celor din fig. 11.13.7 a .
II. lnstala~ii electrice Capitolul13: Tehnologia executarii instalatiilor electrice
trotehnic tip ,.C" (fig.ll.13.15). - pereti subtiri (fig. II. 13.17); - Ia cald, prin imersie in baie de zinc
Prinderea de elementele de - zidarie din caramida expandata topit, asigurandu-se un strat de zinc
constructie a clemelor, bratarilor supor- (fig. 11.1 3. 18). de 50 - 60 f..lm, respectiv 350 - 420
tilor sau $inelor ,.C" se face de regula in cazul montarii suspendate in aer a g!m2;
cu dibluri specializate pentru: cablurilor sunt necesare elemente in- - Ia cald, prin imersie repetata in zinc
- beton (fig. II. 13. 16); termediare de sustinere ca: stalpi sau topit, prin care se asigura un strat de
profile, console $i poduri de cabluri. zinc de 90 - 100 1-1m.
Podurile de cabluri se realizeaza, in Pierderea medie anuala de zinc pen-
mod curent, sub forma de jgheaburi tru diferite medii se poate considera:
din tabla perforata, scara sau sarma - pe camp 7 - 15 g!m2;
sudata. Pentru o buna protectie contra - in ora$ 20 - 40 gfm2;
corosiunii, stalpii, consolele $i podurile - pe literal 20 - 50 g!m2;
de cabluri se realizeaza din tabla din -in industrie 40 - 80 g!m2.
otel zincat sau din otel inoxidabil. Pentru utilizare in mediul corosiv,
Zincarea se face, in functie de me- elementele zincate pot fi vopsite sau
diu! caruia ii sunt destinate elementele acoperite cu pelicule speciale.
de sustinere, prin 3 procedee: Tn industria alimentara se recomanda
- procedeul Sendzimir care asigura un utilizarea jgheaburilor de cabluri $i ac-
strat de zinc cu grosimea de 30 - 40 cesoriilor acestora din tabla inoxidabi-
!Am; la, special destinata acestui scop.
Tn fig. 11.13.19 se prezinta solutii pen-
tru suportul de fixare a consolelor pro-
priu-zise $i solutii de poduri din tabla
perforata prin ambutisare. in cazul
cablurilor cu sectiuni mari accesul pe
podul de cabluri se face numai prin
partea superioara, tara gaurirea supli-
mentara a tablei pentru a nu degrada
stratul de zinc.
Fixarea podurilor de cabluri se poate
face (fig. 11. 13.19):
- pe console duble sau simple;
- prinse de $ine ,.C" sau profile
metalice (ce fac parte din elementele
--· ..
·····~··~-
----- ----
Fig.ll.13.16. Soll4ie de fixare a unei
de constructie-ferme etc.);
- pe tiranti sau tendoane.
Fixarea pe langa perete a podului de
cabluri se face tot prin intermediul unei
brn~ pentru cabluri cu ajutorul console.
1 diblului in perete din beton. Firmele producatoare ofera, pentru
Flg. ll.13.14. Cleme de su~nere fiecare tip de pod de cabluri, curbe de
pentru cabluri, din otel galvanizat. variatie a i ncarcarii admise in functie
de distanta dintre console cu ajutorul
. .tffrgpQ~.~ ,l
12.5 25 25 25 25
Fig.IJ.13.15. Solulie de fixare a Fig.JI.13.17. SoiLflie de fixare a Fig. 11.13.18. SoltJtie de fixare a
cablurilor cu clemA de tip "ghearn", accesoriilor pentru instalatll cu diblurilor in cArAmidA expandatA. Se
pe ~inA "C" din otel zincat prin ajutorul diblurilor speciale pentru observA $i fixarea $inel "C", a
procedeul Sendzimir. clemelor $i cablurilor.
Capitolul13: Tehnologia executirii instala~iilor electrice II. lnstalatii electrice
carora se poate calcula distanta nece-

sara intre reazeme.
in spatiile in care exista pericolul
unor depuneri (prof, zgura etc.) sau
solicitari mecanice ce ar putea afecta
integritatea $i buna functionare a
retelelor de cabluri, podurile de cabluri
orizontale se acopera cu capace
(fig. 11.13.20).
Un alt tip de pod este podul tip
,scara" (fig. 11.13.21).
Profilele longitudinale $i transversale
sunt realizate din tabla indoita Ia rece
$i, de obicei, zincata in acelea$i
conditii ca in cazul podurilor de tip
jgheab. Forma profilului longitudinal ii
confera o rezistenta mecanica deo-
sebita, realiz~ndu-se o importanta re-
ducere a consumului de metal. Tra-
versele sunt realizate din $ina de tip C
$i sunt fixate prin nituire de profilele
longitudinale. imbinarea intre tronsoa-
ne se face prin eclise.
0 solutie mai economica o prezinta
podurile de cabluri din s&ma sudata
(fig. 11.13.22). Protejarea contra corosiu-
nii se face Ia fel ca in cazurile prece-
dente. lmbinarea tronsoanelor $i schim-
F1g. 11.13.19. Solutfl de ftxare a podurlor de cablurt suspendate: batile de directie nu prezinta dificultati.
1 - tronsoane de poduri de cabluri din tabla perforata; 2 - suport pentru fixarea 0 alta solutie uzuala pentru manta-
podurilor de cabluri; 3- consola; 4- tirant; 5- solutii de fixare a suporturilor. rea cablurilor electrice este cea a utili-
zarii canalelor de forme $i de culori
asortate din punct de vedere al arhi-
tecturii cladirilor. Aceasta se realizeaza,
de obicei, de forme dreptunghiulare in
sectiune, cu capace demontabile pen-
tru introducerea cablurilor in interior.
Sunt destinate, In special, traseelor de
cabluri in interiorul locuintelor $i localu-
rilor publice, in situatiile in care manta-
rea mascata in interiorul peretilor nu
este posibila din diverse motive. Sunt
confectionate din materiale plastice,
aluminiu sau otel. Sunt cunoscute $i
sub denumirea de plinte sau jgheaburi,
prima denumire fiind folosita, in spe-
cial, pentru cazul montarii Ia nivelul
pardoselii, Ia baza peretilor. Tn figura
Fig. 11.13.20. SoiUfie de montare 11.13.23 se prezinta un jgheab dublu,
a cablurilor pe un pod de cabluri pentru un numar relativ mare de
de tip jgheab, din tabla zincata am- cabluri, folosit frecvent in spatiile din
butisata, protejat cu capac. sedii administrative. Acest sistem
permite montarea de prize sau alte
Fig. 11.13.23. Canale de tip pUnta aparate (intreruptoare, butoane etc.) pe
pentru seclii administrative. traseul jgheabului.
in fig. 11.13.24 se prezinta un sistem,
3
plinta $i jgheab, cu detalierea pieselor
4 componente pentru schimbarea de
2 /
) I directie, fixarea aparatelor etc.
Canalele din mase plastice $i metali-
ce (fig. 11.13.25) se executa intr-o gama
"'-. larga de dimensiuni $i tipuri con-
1 structive.
Fig. 11.13.24. Sistem de plinte pentru Acestea permit montarea:
circuite electrice: - circuitelor de lumina, prize $i forta;
Fig. 11.13.21. Ansamblu de poduri 1 - racord pentru intrare In camera; - circuitelor telefonice, de RlV, de lV-
de cablu de tip scara intr-o 2 - doza de aparat; 3 - unghi interior; in cablu;
gospodarie industriaiA de cabluri. 4 - unghi exterior. - altor circuite de transmitere a infor-
II. lnstala,ii electrice Capitolul 13: Tehnologia executiirii instala,iilor electrice
matiilor: tehnica de calcul, semnaliza- ce, semnalizare etc.) sa fie influentate Montarea cab/uri/or in exteriorul cla-
re $i avertizare etc; de campul electromagnetic creat de dirilor se poate face In pamant Ia o
- prizelor pentru curenti tari; circuitele de curenti tari (lumina, prize adancime de 0,6.. .0, 7 m. Adancimea
- prizelor telefonice, R-TV etc; etc.}, acestea se monteaza in compar- este determinata de protejarea meca-
- intreruptoarelor pentru alte receptoare timentele ecranate ale canalelor sau se nica a cablurilor in care seep, Ia circa
conectate Ia circuitele din canale etc. utilizeaza canale metalice (mai putin 20 em deasupra cablurilor, trebuie
Cand exista posibilitatea ca circuitele estetice). montata $i o folie avertizoare de aten-
de transmitere a informatiilor (telefoni- Montarea mascata a cablurilor elec- tionare. Cablurile se aseaza pe un pat
trice in interiorul cladirilor se face, de de nisip de circa 0, 1 m in scopul elimi-
obicei, in ghene special destinate narii contactului cu diferite asperitati
acestui scop, in canale $i tuburi in parcare pot afecta inveli$UI de protectie,
doseala si in tuburi in pereti. Canalele cu atat mai mult cu cat, Ia incarcarea
$i tuburile se monteaza in pardoseala cu sarcina nominata, cablurile sunt in
inaintea turnarii betonului de egalizare, stare calda $i inveli$UI este mai expus
iar tuburile de protectie in pereti se re- deteriorarii. Tot pentru a proteja cablu-
comanda sa fie montate inainte de rea- rile, deasupra acestora se recomanda
lizarea tencuielii. in cazul peretilor de sa se realizeze o umplutura cu nisip de
tip gips carton, cea mai buna solutie circa 10 em. in zonele in care cablurile
tehnologica este cea a montarii circui- electrice subtraverseaza partea caro-
telor electrice in cabluri sau cu con- sabila a drumurilor, adancimea de
ductoare in tuburi, dupa montarea montare se recomanda sa fie mai mare
structurii de sustinere a peretelui si a (de eel putin 1 m), iar cablurile sa fie
primei placi de gips carton, respectiv,
inainte de aplicarea izolatiei $i a celei
de a doua placi.
in fig. 11. 13.26 sunt prezentate cateva
tipuri de tuburi $i accesorii din material
plastic rigid pentru realizarea circuitelor
electrice cu conductoare protejate in
tuburi, montate in pereti. a
Pentru trasee sinuoase in pereti sau
pardoseli sunt folosite tuburile flexibile
din material plastic (fig. 11.13.27) sau e
metal (fig. II. 13.28).
b
()
Fig. 11.13.27. Tuburi flexibile din

material plastic pentru prote~a
cablurilor ~i conductoarelor.
g
FJg. 0.13.29. Subansambluri

prefabricate pentru realizarea
inslaJatillor de paabi&itet ~
de punent Ia pimAnt:
a - piesa pentru fixarea platbandei pe
acoperi$uri plate; b - piesa pentru fixa-
rea platbandei pe coama de fig/a ;
c - piesa pentru fixarea conductorului
pe coama de tigla; d - piesa de fixare
pe tigla, din material plastic;
Fig. 11.13.26 Tuburi ~i accesorii rigide Fig. 11.13.28. Tuburi flexlbile din o~el e - electrod de impamantare; f - tija de
pentru realizarea circuitelor electri- pentru prote~a cablurilor paratrasnet; g - varf de paratrasnet
conductoarelor. din alama - cupru.
Capitolul 13: Tehnologia executirii instala!iilor electrice II. lnstala!ii electrice
protejate in tevi din otel sau canale in- a cositorului sau cre$terii rezistentei de
chise din beton. Pentru realizarea tra- contact ca urmare a unor supracurenti,
seelor pentru subtraversare se pot fo- Ia care cositorul poate sa se topeasca.
losi foreze cu deplasare orizontala. Solutiile tehnologice cele mai utilizate
Montarea cab/uri/or electrice In apa sunt cele bazate pe folosirea conec-
nu prezinta dificultilti. Lansarea se face toarelor (fig. 11.13.30). Tn cazul conduc-
cu ajutorul ambarcatiunilor, cablurile se toarelor flexibile de sectiune mica se
Fig. 11.13.30. Conectoare lasa pe fundul apelor, iar Ia cele doua folosesc ~i racorduri fixate Ia capetele
din pollamldl rezlstenti Ia ftac.lri. maluri, se lasa rezerve de lungime ~i se conductoarelor prin sertizare. Aceasta
marcheaza, vizibil, existenta traseului solutie are dezavantajul crearii unor zo-
de cabluri. Se evita zonele debarcade- ne de contact suplimentare.
relor. Tn zonele de derivatie se pot folosi,
Realizarea prize/or de pamant $i a inca solutii tehnologice alternative fata
stalafiilor de paratrasnet necesita solu- de conectoarele din figura 11.13.30 di-
tii tehnologice specifice. Conductoare- verse alte tipuri de cleme de legatura
le electrice, in acest caz, sunt din otel prin presare cu sau tara $Uruburi (fig.
(sub forma de banda galvanizata) sau 11.13.31).
cupru (sub forma de funie, in unele ca- Pentru conductoarele din aluminiu
zuri stanata), iar priza de pamfmt se procedeul eel mai recomandat este
poate realiza din electrozi confectionati sertizarea.
din otel profilat, teava din otel sau bara Pentru conectarea conductelor in ta-
din cupru. Tn figura II. 13.29 sunt pre- blouri ~i Ia receptoare se folosesc pa-
zentate cateva piese prefabricate puci fixati Ia capetele conductoarelor
pentru realizarea acestor instalatii. prin sertizare (fig. 11. 13.32).
Conectarea conductelor electrice in cazul unor receptoare de mica pu-
este o operatie tehnologica careia tre- tere $i al unor aparate de masura, co-
buie sa i se acorde o atentie deosebita manda sau comutatie, conductoarele
datorita faptului ca zonele de conecta- pot fi conectate direct, tara intermediul
re reprezinta una din cele mai impor- papucilor.
tante surse de defect al instalatiilor Pentru 1m1direa cab/uri/or electrice se
electrice. Tehnologiile de conectare recomanda solutiile bazate pe proce-
trebuie sa realizeze cerinte referitoare dee care folosesc man$oane din ma-
atat Ia rezistenta mecanica cat $i Ia teriale plastice umplute cu ra~ini epo-
conductibilitatea electrica. Cea mai im- xidice, benzi $i/sau tuburi termoretrac-
portanta cerinta impune realizarea unei tabile. Pentru exemplificare, in figura
pierderi de tensiune pe imbinare, Ia cu- 11.13.33 este prezentat un man$On din
rentul nominal in regim permanent, mai material plastic utilizat atat pentru
mica sau eel mult egala cu valoarea cabluri de joasa tensiune, cat $i pentru
pierderii de tensiune pe o portiune de cele de medie tensiune, cu mentiunea
circuit de lungime echivalenta a unui ca ecranul metalic (10) se folose$te
conductor de referinta. numai Ia cablurile de medie tensiune.
Solutiile tehnologice bazate pe rasu- Analog sunt tratate ~i capetele termi-
cirea $i/sau cositorirea conductoarelor nate ale cablurilor.
nu se mai recomanda in prezent dato- Pentru cablurile cu fibra optica se
rita dificuttatilor de realizare a cerintelor
mentionate. In cazul cositoririi apar $i
Fig. 11.13.32. Papuci fix~i dezavantajele posibilitatii deteriorarii
pe conductoare prin sertizare. izolatiei datorita temperaturii de topire
a
8
---·t===; b
5 c
Fig. 11.13.33. Solutfa de reallzare a unul ma,..on din material plastic: Fig. 11.13.34. Conectori ~~ cuplor:
1- corp man$on; - 2 con terminal; - 3 palnie de umplere; - 4 racord pentru a - conector cu pin metalic;
presare; 5 - inel etan$are din PVC; 6 - izolatie faza; 7 - masa de turnare; b - conector cu pin ceramic;
8 - palnie de aerisire; 9 - distantier; 10 - ecran. c- cup/or.
II. lnstalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice
utilizeaza conectoare ~i cuploare spe- Amplasarea ~i montarea aparatelor ge asttel incat sa nu se stanjeneasca
cifice, cu pini metalici sau ceramici (fig. electrice in instalatii se face in tablouri circulatia sau sa se pericliteze siguran-
11.13.34). electrice ~i/sau separat (local). ta persoanelor.
Tablourile electrice se confectionea- Se evita montarea tablourilor electri-
13.2. Solutii tehnologlce za din materiale metalice sau plastice ce in locuri in care exista posibilitatea
pentru montarea apariltelor ~i se monteaza aparent, fixate pe par- deteriorarii lor In exploatare, ca urmare
fi tablourilor electrice doseala, pe pereti sau mascat (ingro- a loviturilor mecanice sau a actiunii
pat) in spatii special amenajate in inte- agentilor agresivi. Daca acest lucru nu
Oezvoltarea utilizarilor energiei alec- riorul peretilor (fig. 11.13.35 ~i 11.13.36). este posibil, tablourile electrice se aleg
trice ~i perfectionarea tehnologiei in lntrarile ~i ie~irile cablurilor sau tubu- cu un grad de protectie adecvat sau se
domeniul fizicii arcului electric ~i con- rilor de protectie se pot face prin ori- iau masuri pentru protejarea lor.
tactelor electrice au condus Ia necesi- care parte a tablourilor. Se prefera par- Se recomanda montarea tablourilor
tatea ~i posibilitatea fabricatiei aparate- tea inferioara cand nu exista motive electrice astfel incat inaltimea de Ia
lor electrice intr-o gama foarte larga de pentru alta alternativa . lntrarile ~i ie~i pardoseala finita pana Ia latura de sus
curenti nominali, de Ia fractiuni de am- rile pot fi libere sau prevazute cu acce- a tabloului sa nu depa~easca 2,30 m.
per pana Ia mii de amperi. sorii de fixare ~i etan~re, de obicei, de Fac exceptie cele din cladirile de locuit
tipul presetupelor din bachelita, mate- pentru care se admite o inaltime de eel
riale plastice, otel sau cauciuc. In figu- mult 2,50 m, dar se recomanda mon-
rile 11.13.37 ~i 11.13.38 sunt prezentate tarea lor Ia o inaltime convenabila pen-
cateva tipuri de astfel de presetupe. tru exploatare, in locuri discrete ~i, in
Nu este admisa fixarea conductoare- acela!;)i timp, u~or accesibile pentru in-
lor cu accesorii din materiale feromag- terventii.
netice pe suporturi din materials fero- inaltimea fata de pardoseala finita a
magnetice deoarece se pot forma cir- laturii de jos a tablourilor va fi astfel
cuite in care curentii indu~i pot provo- stabilita incat sa permita realizarea in
ca supraincalziri care pot conduce Ia bune conditii a razei de curbura pentru
avarii prin distrugerea izolatiei conduc- cablurile care intra in tablou.
torului. Toate capetele circuitelor din Pentru tablourile montate in incaperi
tablouri (intrari in, ~i ie~iri din aparate ~i speciale in care are acces numai per-
cleme de ~ir) trebuie etichetate con- sonal instruit, inaltimea de montaj nu
form schemei electrice. in cazurile in se normeaza.
care este necesar, pentru identificare, Latimea coridorului de servire din fa-
trebuie etichetate !;)i aparatele. ta sau din spatele tabloului, masurata
Tablourile electrice se amplaseaza intre punctate cele mai proeminente ale
astfel incat incendiile sau degajarile de tabloului de distributie Ia elementele
fum, care s-ar putea produce Ia ele, sa neelectrice de pe traseul coridorului
nu se propage in incaperile cu aglome- (perete, balustrada de protectie etc.),
rari de persoane sau pe caile de eva- trebuie sa fie de eel putin 0,8 m.
cuare ale acestora. Amplasarea se ale- Latimea coridorului de servire intre
doua tablouri de distributie sau a cori-
- dorului dintre tablou !;>i alte echipamen-

te sau utilaje electrice se recomanda
sa fie de eel putin 1 m. Distanta dintre
elementele sub tensiune neizolate a
doua tablouri a~ezate de ambele parti
ale coridorului de servire sau dintre
aceste elemente ale tabloului ~i alte
echipamente sau utilaje electrice se
recomanda sa fie de eel putin 1,4 m.
lnaltimea minima a eoridorului de ser-
vire din fata sau din spatele tabloului
de distributie, masurata de Ia pardo-
F1g. 11.13.38. Tablourt aleclrtce din seala pana Ia tavanul incaperii, se re-
materials plastfce pentru montare comanda sa fie de eel putin 2 m.
aparenti fllngropatl. Se interziee montarea tablourilor de
7 .5
Fig. 11.13.39. Solutie tehnologlci

Fig. 11.13.37. Presetupe din polistirol de montare a unui tablou electric Fig. 11.13.40. ~na suport,
tArA halogen, IP54. general. proftl 35 X 7 p, tip EN.
Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice II. lnstalatii electrice
distributie in interiorul podurilor de cade tip rama ~i cu tabla numai in partea partea frontala a tablourilor in care
bluri. frontala, eventual, cu tabla subtire in acestea se in~urubeazii, se fixeazii cu
Fixarea tablourilor electrice montate partile laterale folosita in loc de cofraj ~uruburi sau se incastreaza fixandu-se
aparent se face direct pe pardoseala . Ia confectlonarea ni~ei din beton. prin diverse solutii in partea posterloa-
sau pereti, cu ajutorul diblurilor de fixa- Aparatele electrlce din tablouri se ra a tablei frontale a tablourilor.
re. in incaperile in care pardoseala este ; monteazii pe stelaje (fig. 11.13.39) care Fixarea aparatelor in interiorul tablo-
supusa, frecvent, spalarii cu apa se in- sunt prinse de carcasa tabloului cu urilor se face, de obicei, cu ajutorul ~1-
tercaleaza un soclu metalic intre tablou ~uruburi sau prin sudare. Pe partea nei tipizate denumlta ~ina EN (fig.
~~ pardoseala. frontala a tabloului se executa decupiiri 11.13.40). Aceasta solutle presupune fo-
Pentru tablourile electrice montate Ia pentru elementele de actionare (butoa- loslrea aparatelor in constructia adec-
distants de pereti ~i pardoseli, tablou- ne, piirghii etc.), de semnalizare (Iampi) vatii acestei tehnologii de fixare. Gama
rile se fixeaza pe suporturi din profile, sau pentru aparatele de masura (am- acestor aparate a crescut deosebit de
fixate Ia r~ndu l lor, de obicei, pe par- permetre, voltmetre, contoare etc.). mult in ultimii ani, fapt care a condus
doseala, pereti ~i. mai rar, de plafoane. Legaturile electrlce in tablouri se Ia consacrarea solutiei tehnologice de
1
Fixarea tablourilor electrice montate . executa numai cu conductoare din fixare a aparatelor pe ~ina de acest tip
incastrat in ni~ se face, de obicei, cu cupru: ca solutie principala pentru montarea
dibluri sau cu alte solufii adecvate spe- - neizolate, rigide; aparatelor in tablouri.
cificului locurilor de amplasare (sudare, ! - izolate, flexibile sau rigide. $ina tip EN a devenit astfel un sub-
console etc.). in cazul montarii masca- Fixarea aparatelor pe tablouri se face ansamblu de baza pentru montarea
te se admite confectionarea tablourilor prin practicarea unor goluri de fixare in aparatelor cu functluni foarte diverse in
tablourile electrice. Fig. 11.13.41...45
prezinta numai ~teva example de apa-
rate care se pot ftXa, in prezent, cu
acest tip de ~ina, care Ia randul ei se
poate fixa foarte simplu, prin ~uruburi,
in orice tip de tablou electric.
' ...----..
·~~
• •• •
- -
5.5 (;IJ 9,6 Fig. 1.13.44. Modul programllbll

pentru convenle.........,. unul
Fig. n.13.43. lntreruptor - dlaJunctor termocuplu" Mmll8l eneloglc
monopoler 18 A, 15 kA. unlftcet, mom.t pe flnl EN.
Flg. ll.13.42. Contactor bipolar 20

AIDJ V, cu 2 c.n.d. Ag. 11.13.45. Surse de EN.
'--------=
II. lnstalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executirii instala1iilor elect.rice
Montarea ~i demontarea aparatelor Fixarea aparatelor montate Ia distan-

pe ~i de pe ~ina se face printr-un sista de pardoseala sau perete se face cu
tern tara ~uruburi, fiabil ~i de mare pro- ajutorul unor suporturi fixate, Ia randul
ductivitate. lor, pe pardoseala, perete, plafoane
Aparatele electrice din afara tabloului sau utilaj.
se pot monta aparent pe elementele de Fig. 11.13.46 prezinta tipuri de apara-
constructie sau ingropat in acestea. te de comanda pentru iluminat ~i patti
Fixarea aparenta a aparatelor se componente ale acestora pentru mon-
face, de obicei, in cazul celor montate tajul aparent (Ia interior).
pe pereti, cu dibluri sau ~uruburi , in Conectarea conductoarelor Ia apara-
functie de materialul din care este te se face in bornele acestora, direct
realizat peretele. sau cu papuci (§ 13.1). Dozele de de-
Fixarea aparatelor montate ingropat rivatie a circuitelor, in care se realizea-
se face in doze de aparat, cu ajutorul za conectarea conductoarelor electri-
~uruburilor de fixare. Dozele se mon- ce, se monteaza incastrat in pereti. in-
teaza in goluri practicate cu ajutorul gropat in pardoseli ~i aparent pe pereti
frezelor speciale pentru doze (pentru sau plafoane (deasupra plafoanelor fal-
beton sau gips carton). se). In fig. 11. 13.47 este prezentata o
doza de derivatie etan~a pentru mon-
tare aparenta, iar in fig. 11.13.48, exam-
ple de doze de derivatie etan~e ~i de
subansambluri ale acestora pentru
montare in pardoseala (necesare
atunci cand incaperile sunt de mari di-
mensiuni $i exista multe receptoare
Fig.ll.13.46. intreruptoare elecbice montate in campul incaperii).
pentru comand~ iluminat, Prefabricarea instalatiilor electrice, cu
montaj aparent interior. consecintele binecunoscute de redu-
cere a manoperei ~i cre~tere a calitatii,
s-a extins ~i in domeniul realizarii co-
nexiunilor. in special, a eelor pentru cu-
renti mici in tablourile de automatizare.
in fig. 11.13.49 sunt prezentate com-
ponentele ~i principiul unui sistem de
prefabricare partiala a conexiunilor in
cleme, iar in fig. 11.13.50 este prezentat
un exemplu de aplicare intr-un tablou
electric de automatizare a sistemului de
prefabricare a 50 % din conexiuni. Pe
Flg.ll.13.47. DozA de derivati• langa avantajele cunoscute ale prefabri-
etanfl, lncombustiblll,
carii, in acest caz, se realizeaza ~i re-
din duraplast, IP54.
ducerea probabilitatii erorilor de conec-
tare, realizarea controlului prealabil al
calitatii conexiunilor ~i reducere foarte
Fig.ll.13.48. Doze de pardoseali

pentru 12 aparate. Fig. 11.13.49. Sistem prefabricat pentru realizarea conexiunilor in cleme.
Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice II. Instal alii electrice
importanta a duratei de mentenanta. co- criptiile din standard $i care se diferitele parti conductoare expuse
rectiva. Toate acestea conduc Ia o cre$- efectueaza pe parti ale ansamblului; ale ansamblului, care nu trebuie sa
tere importanta a fiabilitatii $i mentena- • 3 teste individuale, care se realizea- fie mai mare de 0, 1 Q .
bilitatii intregii instalatii. za pe tabloul complet terminat. 5) Verificarea distantelor de izolare in
Acestea sunt destinate sa verifice aer $i a distantelor de izolare pe
13.3. Nonne referitoare conservarea caracteristicilor validate suprafatii
Ia construqia tablourilor de testele de tip (detecteaza even- Valorile masurate trebuie sa fie supe-
electrice tuale defecte ale materialelor sau de- rioare distantelor minime indicate de
fecte de fabricatie). norma. Se aplica conductoarelor active
Tabloul de distributie este unul dintre Cele 7 teste de tip sunt urmatoarele: neizolate $i aparatelor. Distanta minima
cele mai importante elemente ale unei 1) Verificarea limite/or de inciilzire de izolare in aer este functie de tensi-
instalatii electrice. Se verifica daca nu sunt depa$ite li- unea nominala de izolare Ia impuls $i
Proiectarea $i constructia acestuia mitele de incalzire prescrise pentru di- de gradul de poluare in tablou. Distan-
trebuie facute conform unor standarde ferite parti ale ansamblului, in conditiile ta minima de izolare pe suprafata este
bine definite, astfel incat orice improvi- incarcarii Ia curent nominal, in regim functie de tensiunea nominala de
zatie sa ramana in afara legii. termic permanent. izolare, de gradul de poluare $i de gru-
Asociatia de Standardizare din Ro- 2) Verificarea proprietfJtilor dielectrice pa materialului izolant care separa par-
mania (ASRO) a aprobat in decembrie Tensiunea de incercare trebuie aplicata: tile active.
2001 standardul roman SR EN 60439- - intre toate partile active $i partile 6) Verificarea functioniirii mecanice
1, ,Ansambluri de aparataj de joasa conductoare expuse ale ansamblului, Norma impune ca dupa efectuarea a
tensiune". Acest standard este identic legate intre ele; 50 de cicluri de manevre, mecanismele
cu standardul european EN 60439- - intre fiecare pol $i ceilalti poli racor- de incuiere, de interblocare $i alte ele-
1:1999, care a preluat tara modificari dati, pentru aceasta incercare, Ia par- mente mobile ale tabloului sa i$i con-
standardul international CEI 60439- tile conductoare expuse ale ansam- serve proprietatile initiale:
1:1999. blului. - functionare;
SR EN 60439-1 are ca obiect formu- Valoarea tensiunii de incercare die- - efort Ia manevrare.
larea definitiilor, a prescriptiilor cons- lectrica este de 2500 V pentru o tensi- 7) Verificarea gradului de protectie
tructive, a caracteristicilor tehnice $i a une nominala de izolare a tabloului incercarea are rolul de a valida ca-
incercarilor pentru ansamblurile de apa- U; s 690 V. Se considera ca rezultatul racteristicile anuntate de constructor
rataj de joasa tensiune (Un < 1000 V). incercarii este corespunzator daca nu prin codul IP pentru tabloul montat-ca-
Standardul define$te ansamblul de apare nici o strapungere $i nici o con- blat $i echipat cu toate panourile $i
aparataj de joasa tensiune (tabloul turnare. toate elementele care formeaza imbra-
electric) ca fiind ,combinatia unuia sau 3) Verificarea Ia curenti de scurtcircuit camintea exterioara. Se verifica astfel
a mai multor aparate de comutatie de Aceasta incercare se realizeaza prin aptitudinea tabloului complet montat
joasa tensiune cu echipamente de co- simularea unui defect care s-ar putea de a proteja:
manda, masura, protectie $i reglare, produce in practica. in caz de scurt- - persoanele, impotriva accesului Ia
complet asamblate sub responsabilita- circuit petrecut in afara sau in interiorul partile sub tensiune;
tea producatorului, avand toate legatu- tabloului electric, acesta trebuie sa su- - materialul din interior, impotriva
rile electrice $i mecanice interioare $i porte toate solicitarile produse (incalzi- patrunderii corpurilor solide straine $i
elementele lor constructive. re, forte electrodinamice intre conduc- a lichidelor;
Este important de retinut in aceasta toare sau bare etc.). Rezistenta Ia - materialul din interior, impotriva influ-
definitie ca totalitatea elementelor aceste solicitari inseamna in primul entelor externe (lovituri, corosiune).
constructive ale tabloului este cuprinsa rand evitarea pericolelor (ruperea sau incercarile de tip pot fi executate in
in notiunea de ansamblu: aparatele, proiectarea de bucati din componente, ordinea dorita, pe un e$antion dintr-un
componentele mecanice, legaturile aparitia arcului electric $i propagarea • ansamblu sau pe parti ale acestuia,
mecanice $i electrice. lui etc.). Dar, in acela$i timp, inseamna executate pe baza aceluia$i proiect
0 alta notiune definita de acest stan- $i garantia posibilitatii repunerii rapide sau a unuia similar.
dard este unitatea functionala: ,parte a in serviciu a instalatiei dupa incident. Cele 3 teste individuale, care trebuie
unui ansamblu continand toate ele- Rezultatele dorite ale acestei incer- efectuate sistematic pe fiecare nou an-
mentele electrice $i mecanice care cari sunt urmatoarele: samblu montat sau, dupa caz, pe fie-
contribuie Ia realizarea aceleia$i func- - deformarile barelor sau ale conduc- 1
care unitate de transport sunt:
tii". Pornind de Ia aceasta definitie, ta- toarelor sub actiunea fortelor electro- · 1) Examinarea ansamblului cuprinzand
bloul electric poate fi conceput ca o dinamice trebuie sa pastreze . examinarea cablajului $i, dacii este
combinatie de unitati functionale, care distantele de izolare in aer $i i cazu/, verificarea funcponfuii electrice
pot fi standardizate. distantele de izolare pe suprafata; Trebuie verificata conformitatea an-
Doua elemente ale standardului SR - nu trebuie sa se produca nici o sla- samblului cu schemele circuitelor $i cu
EN 60439-1 contribuie in mod esential bire a conexiunilor electrice; datele tehnice indicate in proiectul de
Ia garantarea sigurantei in exploatare: - eventualele deformari ale anvelopei executie, montarea corecta a aparate-
• definirea clara a incercarilor individu- nu trebuie sa afecteze nici distantele lor, amplasarea corecta a cablurilor $i
ale $i de tip; de izolare, nici gradul de protectie. a conductoarelor $i strangerea acesto-
• definirea formelor de separare intre 4) Verificarea eficacitiitii circuitu/ui de ra, marcarea diferitelor elemente, res-
unitatile functionale adiacente. protectie i pectarea distantelor de izolare in aer $i
Astfel, standardul define$te 10 incer- Eficacitatea circuitului de protectie pe suprafata etc.
cari obligatorii care garanteaza confor- este controlata prin doua incercari: 2) incercarea electricii
mitatea tabloului electric $i au scopul - verificarea Ia curenti de scurtcircuit a Se aplica tensiunea de incercare in
sa verifice caracteristicile acestuia: circuitului de protectie; conditiile specificate de norma $i se
• 7 teste de tip, destinate sa verifice - masurarea rezistentei intre borna de verifica.pe timpul incercarii ca nu apare
conformitatea ansamblului cu pres- intrare a conductorului de protectie $i nici o conturnare $i nici o strapungere.
11. lnstalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executirii instalatiilor electrice
3) Verificarea masurilor de protectie in ceea ce prive~te posibilitatea de a SCHNEIDER ELECTRIC (fig. 11.13.52),
$i a continuitatii electrice a circui- efectua interventii asupra tabloului aflat care permite realizarea de tablouri de
telor de protectie sub tensiune: calitate pana Ia 3200 A, conforme cu
Trebuie verificate: - aceasta este nula pentru tablourile de SR EN 60439- 1.
- masurile de protectie impotriva atin- forma 1, orice interventie impunand Tn cazul sistemului functional Prisma,
gerilor directe ~i indirecte; scoaterea de sub tensiune a acestu- responsabilitatea garantarii conformita-
- continuitatea circuitelor de protectie. ia; tii cu SR EN 60439-1 este impartita
Un alt aspect important al SR EN - pentru tablourile de forma 2, inter- intre SCHNEIDER ELECTRIC ~i con-
60439-1 este definirea modurilor de ventia asupra unei unitati functionale structorul de tablouri. Astfel, SCHNEI-
separare a interiorului unui ansamblu este supusa numai riscului manifes- DER a efectuat cele 7 teste de tip cu
prin bariere sau pereti despartitori, in tarilor exterioare ale unitatilor functio- aparatura marca Prisma produsa de
scopul realizarii urmatoarelor protectii: nale invecinate. SCHNEIDER ELECTRIC, pe care le
- protectia impotriva atingerii paytilor in ceea ce prive~te interventia asupra garanteaza ~i pentru care poate oferi
periculoase apartin~nd unitatilor bornelor pentru conductoare exterioare, buletinele de test obtinute pe platforme
functionale adiacente; pentru forma 2a exista riscul ridicat al de test acreditate (LOVAG, ASEFA,
- protectia impotriva patrunderii corpu- atingerii barelor colectoare sub tensiune, KEMA. LCIE, ASTA). Constructorului
rilor solide straine dintr-o unitate a rise eliminat in cazul formei 2b; de tablouri care asambleaza Prisma ii
ansamblului intr-o unitate adiacenta. - forma 3 elimina, fata de forma 2, ramane de efectuat cele 3 teste
Sunt definite astfel 7 forme de sepa- riscul manifestarilor exterioare ale uni- inidividuale pentru a dovedi conformi-
rare distincte pentru a asigura protectia tatilor functionale invecinate; tatea cu standardul. Raspunderea lui
impotriva contactelor directe, in cazul - forma 4 elimina practic toate riscurile, este angajata prin aceste 3 teste, in
interventiei in tabloul aflat sub tensiu- putandu-se interveni asupra unei unitati urma carora trebuie sa emita buletine
ne, forme pentru care norma ofera o functionale ~ asupra borr1elor pentru de test.
reprezentare schematica (fig. 11.13.51). conductoare exterioare care ii apa-tin, tara Prisma este un sistem de instalare ~i
Forma 1: nici o separare interioara intreruperea generala a tabloului. racordare electrica presetat, care consta
Cutia tabloului este inchisa pe toate CEI 60439-1 este o norma recunos- din componente mecanice ~i electrice
partite, cu un grad de protectie minim cuta de peste 100 de tari din lume. concepute pentru a simplifica integ-area
egal cu IP2x, tara separari interioare. Se poate da ca exemplu practic sis- aparatelor produse de SCHNEIDER
Forma 2: separarea barelor colectoa- temul functional Prisma, fabricat de ELECTRIC.
re de unitatile functionale
Forma 2a: bornele pentru conduc-
toare exterioare neseparate de barele
colectoare
Forma 2b: bornele pentru conduc- a b c
toare exterioare separate de barele co-
lectoare
Forma 3: separarea barelor colectoa-
re de unitatile functionale ~i separarea
tuturor unitafilor functionale intre ele. d e g
Separarea bornelor pentru conductoa-
re exterioare de unitatile functionale, Flg. ll.13.51. Modurtle de...,....,. alnterloRIIul unul ansamblu:
dar nu ~i separarea bornelor intre ele. a - forma 1; b - forma 2a; c - forma 2b; d - forma 3a; e - forma 3b;
Forma 3a: bornele pentru conduc- f - forma 4a; g - forma 4b.
toare exterioare neseparate de barele
colectoare
Forma 3b: bornele pentru conduc-
toare exterioare separate de barele co-
lectoare
Forma 4: separarea barelor colectoa-
re de unitatile functionale ~i separarea
tuturor unitatilor functionale intre ele,
inclusiv a bornelor pentru conductoare
exterioare, care fac parte integranta
din unitatea functionala
Forma 4a: bornele pentru conduc-
toare exterioare sunt amplasate in ace-
la~i compartiment cu unitatea functio-
nala careia ii apartin. ·
Forma 4b: bornele pentru conduc-
toare exterioare nu sunt amplasate in
acela~i compartiment cu unitatea func-
tionala careia ii apartin, ci in spatii pro-
tejate sau in compartimente individuate
separate ~i inchise a b
Alegerea formei de constructie a ta-
bloului trebuie sa faca obiectul unui
acord intre constructorul de tablouri ~i Rg. 11.13.52. Tablou electric .,Prtsma" SCHNEIDER ELECTRIC:
utilizator. a - fara panouri latera/e; b - complet echipat.
_,_.,.. I
I
..:,_oc:lll::J3::!!
1 :;) C S!!.
Gi"~tii ~ 8"'Q.¥~~~ 3~
::J lll•S. -CD<C Ill CD ::J.;:::;:III lifCD
s-iil··
t:rll)C..~15'::JCD-.Ill•oC:CD-tt ro
ca £
CD •~ . ft.
0
- Ill "0 2" ji3 C.. Q. Ill• "00 .(1) c: CDII
~-iii"::!! ~"0- c: -· Ill

n
~IIICD :::::!.c..c..;::::.o C..c:D-o
C»
-~£ !!l.~~~~-o
CD.., CDcoc..c:!!l,llllll "CC
o co-o :rc: ii3 ::::.·
Ill -. ::::;· Ill CD CD -. - :::::!. ;:::;: - -
ll)IIICD gg-o~g_x·i5_-.g~~~ 2.
;::;:llllll
coc:"O_, Dl
c..::Jiil
Iii" 0 -
"Oo"O
25.o
;:::;:c=rS:-.colllco::Jolll
CDil)Oill.!l(a··33C:
lllCD
r+ CD ~ -·
C: • . Ill 0 - CD
CDcoc..
~- 3o_ac.. S..S"-o
iii' o31ll•cr coer
;:::;:-~ ....CD ::J"'Q..(Il ~ c..
o_,<C
C.. ::J 2
a g.
-
c
~
=-
:;::· 0 CD
CDc:::!!
:;- c: c..
Ill ::J CD
c..
~ <~(ii
CD CD -· • .
ii)-3co
CD c:
og~
01
- Ill =
Q
;-
S"lll3
ii)-0
0
::J
~:;t;:!_
!:!:;c:
3C:jil
-o- =i»"
<t£:7' CDOI -•CD
~ ... IllI 3 lll•CD
----------
CD
>C
-
CD
Tabelulll 13.1 Caracterlsllcl ale unor materlale electrolzolante utlllzate 1n fabrlca1:1a cablurllor •• conductoarelor electrlce n
c
DENUMIRE CARACTERISTICI ELECTRICE CARACTERISTICI TERMICE HAL. MEDIU C»<
Simbol I Abreviere Denumire Densitate 1- Rd Rv tg {I I e, - - 1 - (Jt I Rezistenta: Sarcina ct ! Rezistenta! prezenta Rezistenta. Rezistenta I ::::!.
sd ~~
material [g/cm 3]
[kV/mm] [Qcm] I perm. i ! ·. Ia foe i termica . l1a radiatii ' halogen Ia conditiile
~---cc--+--c ~~c+-"==c-=-=-'_+__@ ~9L!_ ____ -~ __[".Ql__l_j"Ql _ [+ Cl_! ______ fM..J~Ll\NJI<n:!] L [Mra~] _:
0
_ . cl!matic;e _:
Ia trig
=
~
y PVC Policlorura 1,35... 1,5 10 13 ••• 10 15 4x10- 2 1 -30 ' +100 >140 ; auto- i 17... 25 0,17 • 80 nu medie- moderata- C»
·cr.
P~Ie~i~~~~-,o.92.:~o~94 1
'··2~~~~~ 1 ~~~ i
1
in~f~~=~~a ~-
1
LDPE · 1017 +1oo 1o5 , 42 .. .44 o,3 100 da ~~~i!- ~~~= ...-·
;-
dejoasa 1 • i +70 ... 110• buna CD
2Y densitate i"
HoFifi-Fiolietilen~-rb,94 ... o:sa
1 '
1
1017 3x1o- 4 :- -5o :- +120 13b : intlamabila 42 ... 44 o.4 i 11JO da ~
de inalta
! · +100
1 1
::::!.
r--3v
I densitate
---Fis--1 -Polistiren . 1,05 1016 1x1o-4 ~--so--,_
!
I ·
>12ointlamabil~ -- 40 ... 43 . o~25
+To£:>1-
t
1
1 80 da medie- moderata-
n
CD
. ~ +80 ~ da i .
1
buna 1
buna
4Y- PA---~-Poliamida-1,oi .. {o1~-- -3o 1o 1s- -· ix-io-2 - =si:l ·- .t12s- --216--intlamabila: 27 ... 31 0,23 10 da buna I buna
1 ••. 1x10-
3 +105 _ _ _ I
5Y PTFE Politetrafluor 1
2,0 ... 2,3 20 10 18 3x10- 4 -190 +300 >325 auto- 5 0,26 1 0,1 nu foarte foarte
-etilena +260 , stingere 1 buna buna
-
1
•
9Y !.. . PP LPol~~i:~i~-- Q,9_1_ -~~~J_19_1_6 _:_4~10· 4 J1o ..-±_1QQ:_ -f-1491. _16_0 ___DotlarnJiliilfii. -~2_...4_4 o, 19 ~ 10 __ , da moderata , buna
10Y 1 PVDF 1Fluorura de: 1,7... 1,9 25 10 1,4x10- -40
1
14
+160 >170 2
auto- :
1
+P~~~~~~n~ 1,15.~1]"_:__2a-t -ro 1o -2.3x1o-2r_-t~~s_ ___ +1oo- [- -1-w Tn~~r;;:~itt2Q..26- o,25 i16o(5oo)• da
15 1
0,17 1
10 · nu foarte foarte
=
~
1w
12v-
L PUR-
1 ~ 10 J 1
+80 12
-+
PEiP IPOiiterattalat: - -1,4 --15- ; -10 16 - 1,8x10-2 -=-wo- -- +3i)o --200- Tnflaniabila 20~.. 26 -, - o,25 i 5o
•••
t~~~!
buna
1
da lr Toarte
' ,
'
-t~~':fe-
buna
--toarte-
ii"
·=r.
CD
__ ~ _ : I + 1~0 , I _ 1
1 j buna buna CD
~X_~~_\,'PL _ ~olielli_ell~~ __ _Q,9_2___ _§Q_ J 1_9 1 ~-10 1 6_ _2x1!t_3 J-~5 .._:~-90:_ +_10_Q _ 11.9 , j_nf!~llla~lal 1_,7_..• 1,9_j _0_,_3_ L 100 __ d~ __ '- buna
_ _
~
1
buna
::::!.
Observatii: HAL.=HALOGEN; Rd=Rigiditatea dielectrica; Rv=Rezistivitate de velum; O,=Temp. in regim de lucru; perm.=permanent; sd=de scurta durata; n
01 =Temperatura de topire; C1 =Conductivitate termica. CD
'
Capitolul 14
Fiabilitatea instalatiilor electrice
'
Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice II. lnstala1ii electrice
14.1. Definijii 14.1.2. Alte no1:iuni legate - Iibera,

de fiabilitate - ocupata,
- de incapacitate,
14.1.1. No1:iuni fundamentale Cele mai importante notiuni utilizate - de incapacitate externa,
curent in studiul fiabilitatii sunt: - critica etc.
Fiabilitatea reprezinta aptitudinea • Defectare: incetarea aptitudinii unei • Restabilire - recuperarea aptitudinii
unei entitati de a indeplini o cerinta entitati de a-l;ji indeplini cerinta func- unei entitati de a indeplini o cerinta
functionala (o functie specifica) in con- tionala (functia specificata); alt functionala dupa o defectare. Resta-
ditii date l?i de-a lungul unui interval de termen utilizat: defectiune. Defecta- bilirea se poate realiza, in general,
timp dat (definitie in conformitate cu rea este un eveniment care consta in prin reparare, inlocuire, intrarea in
Vocabularul Electrotehnic International trecerea din starea de functionare in functiune a unei rezerve, reconfigura-
- VEl, publicatia CEI 50 (191). cea de defect. rea unei scheme.
Se folosesc notiunile de ,fiabilitate in Defectarea poate fi, in general, de Dupa o defectare nu urmeaza tot-
sens restrans" $i ,fiabilitate in sens larg". ' mai multe feluri: deauna o restabilire, existand situatii in
Prima se refera Ia definitia fiabilitatii - inopinata (neprevazuta, brusca, care care restabilirea nu este posibila l?i si-
mentionata anterior, iar cea de a doua Ia ' nu poate fi prevazuta prin examinare tuatii in care restabilirea nu este nece-
aspectele combinate de disponibilitate, sau supraveghere anterioara), sara sau poate fi amanata. in conse-
fiabilitate (in sens restrans), men- - progresiva (treptata), partiala, totala cinta, teoria actuala a fiabilitatii cuprin-
tenabilitate $i logistica de mentenantfl. (care conduce Ia o inaptitudine totala de caracteristici de fiabilitate $i modele
Conform standardizarii internationale de satisfacere a cerintelor functiona- matematice specifice (in afara celor
actuale (CEI 50 (191) se definesc: le ale entitatii), comune) functionarii entitatilor cu re-
Mentenabilitatea: aptitudinea unei en- - primara, stabilire l?i tara restabilire.
titati de a fi mentinuta sau restabilita, in - secundara, Functionarea tara restabilire este in-
conditii de utilizare date, intr-o stare in -majora, talnita $i sub denumirea de ,functiona-
care sa poata indeplini o cerinta functi- - inerenta, re neintrerupta", ,functionare tara de-
onala, daca mentenanta este realizata - intermitenta l;j.a. fectare", ,functionare pana Ia defec-
in conditii date, cu proceduri $i resurse Se iau in considerare numai tare" sau ,functionare intre doua de-
prescrise. defectarile care sunt simultan inopinata fectari".
Mentenanta: ansamblul tuturor actiu- $i totale, denumite $i catalectice (sau • Ameliorarea fiabilitatii - actiune des-
nilor tehnice $i administrative, inclusiv catastrofice). Defectarile catalectice nu tinata imbunatatirii fiabilitatii prin eli-
cele de supraveghere, destinate menti- trebuie confundate cu defectarile minarea cauzelor defectarilor siste-
nerii sau restabilirii unei entitati intr-o critice care pot provoca raniri de per- matica l;ji/sau prin reducerea proba-
stare in care sa poata indeplini o cerin- soane, pagube materiale importante bilitatii de aparitie a altor defectari.
ta functionala. sau alte consecinte inacceptabile. • Crel;jterea fiabilitatii - ameliorarea
Disponibilitatea: aptitudinea unei en- • Stare de functionare - atunci cand progresiva a unui indicator de fiabili-
titati de a fi intr-o stare in care sa poa- entitatea indeplinel;jte cerinta functio- tate al unei entitati in timp.
ta indeplini o cerinta functionala, in nala. • Managementul fiabilitatii $i mentena-
conditii. date, Ia un moment dat sau • Stare de nefunctionare - atunci cand bilitatii - pentru functiunile $i activita-
intr-un interval de timp dat, presupu- entitatea nu indeplinel;jte cerinta fun- tile destinate definirii l?i realizarii
nand ca resursele exterioare necesare ctionala. obiectivelor de fiabilitate $i mentena-
in acest scop sunt asigurate. • Stare de defect (pana) - atunci cand bilitate ale unei entitati.
Logistics de mentenanta: aptitudi- entitatea este inapta de a indeplini o Vocabularul fiabilitatii cuprinde, in
nea unui sistem (structura, organizatie) cerinta functionala, excluzand inap- prezent, un numar de peste 350 de no-
de a putea oferi Ia cerere, in conditii titudinea datorata mentenantei pre- tiuni cu definitii normalizate (standardi-
date, resursele necesare pentru mente- ventive sau altor actiuni programate zate) international Ia care se adauga $i
nanta unei entitati, in conformitate cu o sau lipsei unor resurse exterioare. alte notiuni folosite in mod curent l?i
politica de mentenanta data. • Mentenanta preventiva (intretinere) - care nu sunt, in prezent, definite prin
Siguranta de functionare: ansamblul atunci cand este efectuata Ia interva- normele internationale.
proprietatilor unei entitati care descriu le predeterminate sau conform unor
disponibilitatea $i factorii care o condi- criterii prescrise l?i destinata micl;jora- 14.2. Evaluarea fiabil~i
tioneaza: fiabilitatea, mentenabilitatea rii probabilitatii de defectare sau de
l?i logistica de mentenanta. degradare a functionarii unei entitati. 14.2.1. Evaluarea fiabiliti1:ii
Fiabilitatea, mentenabilitatea $i dis- • Stare de disponibilitate - atunci cand 1i1 sens restrtns
ponibilitatea sunt masurabile, in timp entitatea este caracterizata prin apti-
ce mentenanta, logistica de mentenan- tudinea acesteia de a indeplini o ce- Se presupune, in general, ca entita-
ta l?i siguranta de functionare sunt no- rinta functionala, presupunand ca retea este in stare de indeplinire a cerin-
tiuni generale, tara caracter cantitativ. sursele exterioare, eventual necesa- tei functionale Ia inceputul intervalului
Notiunea ,entitate" folosita in defini- re, sunt asigurate. de timp dat.
tiile anterioare are un sens mult mai • Stare de al;jteptare (stand-by) - Functia care exprima nivelul de fiabi-
larg $i permite extinderea aplicarii teo- atunci cand entitatea este disponibila litate, conform acestei definitii, se no-
riei fiabilitatii $i asupra serviciilor, soft- $i in stare de nefunctionare. teaza cu R(t 1 , t2 ), unde (t 1 , t2 ) este in-
ware-ului, organismelor l?i organizatii- • Stare de indisponibilitate: atunci tervalul de timp dat. Se poate conveni,
lor, mediului ambiant, activitatilor, per- cand entitatea este caracterizata prin in general, ca t 1 = 0. in acest caz, no-
soanelor $i chiar ambiantei sociale, po- 1
defect, fie prin inaptitudine eventuala tand cu t lungimea intervalului (t 1 , t2 ),

litice $i culturale. de a indeplini o cerinta functionala se poate scrie R(t 1, t2 ) = R(O,t) = R(t),
pe durata intretinerii. ultima notatie fiind cea mai uzuala.
Se mai pot defini $i alte stari ale unei Conform definitiei, se poate scrie:
entitati: R(t) = P (T, ~ ~ (14.2.1)
11. lnstalalii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice
unde: tatilor reparabile (cu restabilire). nanta activa pe durata caruia este
T - este durata (timpul) de functionare Relatia 14.2.6 este valabila ~i pentru efectuata asupra unei entitati o actiune
' pana Ia defectare, [s]. MTBF, in cazul entitatilor reparabile, de mentenanta corectiva.
Marimea r, este o variabila aleatoare daca variabila aleatoare cu densitatea • Timpul de mentenanta activa - par-
continua. Functia R(t) se nume~te tunc- de probabilitate f (t) este durata cumu- tea din timpul de mentenanta pe dura-
tie de fiabilitate. Este o functie mo- lata a timpilor de functionare intre do- ta caruia o actiune de mentenanta este
noton descrescatoare ~i evident ua defectari. efectuata asupra unei entitati, manual
R(O) = 1 ~i lim R(t) =0; Se folosesc uzual notatiile m sau sau automat, excluzand intarzierile lo-
t-->oo
M(T,) atat pentru MTTF, cat ~i pentru gistice.
Functia F(t) = 1 - R(t) = 1 - P (T,"" t) = MTBF, astfel incat se poate scrie in ge- • Timpul de mentenanta - intervalul
=p (T, < t) (14.2.2) neral: de timp pe durata caruia este efectua-
reprezinta conform teoriei probabi- ta, asupra unei entitati, o actiune de
litatilor, functia de repartitie a variabilei (14.2. 7) mentenanta, manual sau automat, cu-
aleatoare T, . prinzand intarzierile tehnice ~i intarzi-
Ourata de functionare pana Ia defec- erile logistice.
tare reprezinta durata cumulata a tim- 14.2.2. Evaluarea mentenabiliti1:ii • Timpul de mentenanta corectiva -
pilar de functionare ai unei entitati, du- partea din timpul de mentenanta, pe
pa prima punere in stare de disponibi- • Functia care exprima nivelul de durata caruia sunt efectuate actiunile
litate, pana Ia aparitia unei defectari. mentenabilitate se noteaza cu M(t 1, t2 ), de mentenanta corectiva asupra unei
Rata (instantanee) de defectare - li- unde (t 1 , t2 ) este intervalul de timp dat. entitati, cuprinzand intarzierile tehnice
mita, daca exista, a catului dintre pro- La tel ca in cazul fiabilitatii, se poate ~i intarzierile logistice inerente acestei
babilitatea conditionata ca momentul T conveni, in general, ca t 1 = 0 ~i notand mentenante.
al defectarii unei entitati sa fie cuprins cu t lungimea intervalului (t 1 , t2 ), se • intarzierile tehnice - ansamblul in-
intr-un interval de timp dat (t, t + Lit) ~i poate scrie M (t 1 , t2 ) = M (0, t) = M(t). tervalelor de timp necesare pentru
lungimea L1t a acestui interval, daca L1t Conform definitiei, efectuarea actiunilor tehnice auxiliare
tinde catre zero, cu conditia ca entita- M(t) = P(T, < t) (14.2.8) asociate actiunilor de mentenanta pro-
tea sa fie in stare de indeplinire a ce- unde: priu-zise.
rintei functionale Ia inceputul intervalu- T,- este timpul (durata) de restabilire. • intarzierile logistice - ansamblul in-
lui de timp. Marimea T, este, ca ~i r,, o variabila tervalelor de timp de-a lungul carora
Rata de defectare se noteaza cu A (t) aleatoare continua iar M(t) poate fi nu- actiunile de mentenanta nu pot fi efec-
~i este data de relatia: mita ~i functie de mentenabilitate. Se tuate din cauza necesitatii de a se pro-
R'(t) d utilizeaza ~i notatia Td (d- defect). cura resursele necesare acestor actiuni
).(t) = - - = --lnR(t) (14.2.3) Functia M(t) reprezinta chiar functia excluzand intarzierile administrative.
R(t) dt
de repartitie a variabilei aleatoare T,. intarzierile logistice pot fi datorate,
prin care se stabile~te legatura directa • Rata (instantanee) de reparare. Se de exemplu, deplasarilor pana Ia insta-
intre rata de defectare A ( t) ~i functia de noteaza cu f.l (t) limita, daca exista, a latiile nesupravegheate, a~teptarii pie-
fiabilitate R (t). catului probabilitatii conditionate de a selor de schimb, speciali~tilor, apara-
Prin rezolvarea ecuatiei diferentiale termina o actiune de mentenanta co- telor ~i echipamentelor pentru incercari
(14.2.3) se obtine functia de fiabilitate: rectiva intr-un interval de timp dat ~i verificari, informatiilor necesare ~i
(t, t + Lit) ~i lungimea L1t a acestui in- realizarii unor conditii de adaptare Ia
R(f}=e+(t)dt (14.2.4)
terval, daca At ---.. 0, cu conditia ca ac- mediul ambiant.
Probabilitatea de functionare in inter- tiunea de mentenanta corectiva sa fie • intarzierile administrative - ansam-
valul de timp (t 1 , t2 ), cu conditia ca en- in curs Ia inceputul intervalului de timp. blul intervalelor de timp de-a lungul ca-
titatea sa fie disponibila Ia inceputul in- • Mentenanta corectiva este cea rora actiunile de mentenanta corectiva
tervalului este data de relatia: efectuata dupa constatarea unui defect asupra unei entitati in stare de defect
'2 cu scopul restabilirii unei entitati in sta- (pana) nu pot fi efectuate din motive
- fA(t)dt
R(t1, t2 ) = e '• re de disponibilitate. administrative.
(14.2.5) Pentru exprimarea analitica a lui f.l (t) • Durata medie de pana - media va-
Timpul mediu de functionare pana Ia se poate proceda Ia tel ca in cazul lui riabilei aleatoare timpul de pana.
defectare (MTTF) - media variabilei ale- A ( t), astfel ca: • Timpul de pana (timpul de restabi-
atoare ,durata de functionare pana Ia lire) - intervalul de timp in care o anti-
(t) _ M'(t)
defectare" definita anterior. f.l - 1- M(t) (14.2.9) tate este in stare de indisponibilitate ca
Timpul mediu de functionare intre urmare a unei defectari.
defectari (MTBF)- media variabilei ale- Rezolvand ecuatia diferentiala Durata medie de pana (restabilire) se
atoare ,durata de functionare intre de- (14.2.9) cu conditia initiala M(O) = 0, noteaza cu MTTR (se mai folosesc no-
fectari" numita ~i ,timp (durata) de bu- rezulta: tatiile m, ~i M(T,}
na functionare". ~i este:
-I' ~It )cit
Durata de functionare intre defectari M(t) = 1- e o (14.2.11)
- timpii cumulati de functionare intre (14.2.10) MTTR = j[1- M(t)pt
0
doua defectari consecutive ale unei en- • Durata medie de reparare - media
titati reparate. variabilei aleatoare timpul de reparare. sau
Se demonstreaza ca: Se noteaza cu MRT. X - f !•It )cit
MT7F = j R(t)ctt
• Timpul de reparare - eel de mente-
nanta corectiva activa pe durata caru-
MTTR =
I eo
0
(14.2.12)
0
(14.2.6)
ia sunt efectuate actiunile de reparatii
MTTF caracterizeaza fiabilitatea enti- asupra unei entitati.
tatilor nereparabile (tara restabilire). • Timpul de mentenanta corectiva
MTBF caracterizeaza fiabilitatea enti- activa - partea din timpul de mente-
Capitolul14: Fiabilitatea instalafiilor electrice II. lnstalafii electrice
14.2.3. Evaluarea disponibil~i MUT. tata), in care sunt reprezentate numai

• Timpul de disponibilitate - interva- elementele care influenteaza fiabilitatea
• Disponibilitatea sau disponibilitatea lul de timp in care o entitate este in sistemului. Reprezentarea acestora se
instantanee reprezinta probabilitatea stare de disponibilitate. face, de obicei, prin dreptunghiuri, in-
ca o entitate sa fie in stare de a inde- • Durata medie de indisponibilitate - diferent de simbolurile !;li functiunile din
plini o cerinta functionala, in conditii media variabilei aleatoare timpul de in- schema tehnologica, iar legaturile din-
date, Ia un moment dat, cu conditia disponibilitate. Se noteaza cu TMI sau tre elementele din schema logica nu
asigurarii resurselor necesare exterioa- MDT. reprezinta conductele de legatura din
re. Se noteaza cu A(t). • Timpul de indisponibilitate - inter- schema tehnologica, ci modul de co-
• lndisponibilitatea (instantanee) - valul de timp in care o entitate este in nectare a elementelor din schema teh-
probabilitatea ca o entitate sa nu fie in stare de indisponibilitate. nologica din punctul de vedere al fiabi-
stare de a indeplini o cerinta functi- • Durata medie totala de disponibili- litatii.
onala, in conditii date, Ia un moment tate in perioada de referinta T - media 0 exceptie se intalne!;lte in cazul
dat, cu conditia ca resursele exterioare duratei cumulate a duratelor starilor de schemelor logice de fiabilitate ale in-
necesare sa fie asigurate. Se noteaza disponibilitate intr-un interval de timp stalatiilor electrice de distributie in ca-
cu U(t). dat (0, T). Se noteaza cu a (T) !?i are re, din motive practice, sistemele de
• Disponibilitatea asimptotica - limi- relatia: bare din statiile de transformare !;li/sau
ta, daca exista, a disponibilitatii instan- T distributie se pot prezenta !;li cu ace-
tanee exprimata printr-o expresie ma- a(T) = f A(t)dt (14.2.13) lea!;li simboluri ca in schemele tehnolo-
0
tematica in care se face timpul sa tinda gice (in loc de dreptunghiuri).
catre infinit. Se noteaza cu A. • Durata medie totala de indisponibi- Pentru alcatuirea schemei logice de
• lndisponibilitatea asimptotica - li- litate in perioada de referinta T- media fiabilitate, se porne!;lte de Ia cerinta
mita, daca exista, a indisponibilitatii in- duratei cumulate a duratelor starilor de i functionala !;li se analizeaza defectarile
stantanee exprimata printr-o expresie indisponibilitate intr-un interval de timp ' posibile, rezultand elementele a caror
matematica in care se face timpul sa dat (0, T). Se noteaza cu f3 (T) !;li se defectare poate contribui Ia incetarea
tinda catre infinit. Se noteaza cu U. exprima ca: · indeplinirii cerintei functionale. Trebuie
• Disponibilitatea in regim permanent precizat ca pot exista elemente a caror
f [1 - A (t) pt
T
(stationar) - media in regim permanent f3(T) = (14.2.14) defectare nu conduce Ia defectarea

0
(stationar) a disponibilitatii instantanee sistemului (instalatiei), elemente a caror
pe un interval de timp dat. • Numarul mediu de stari de indispo- defectare conduce Ia defectarea siste-
• lndisponibilitatea in regim perma- nibilitate in perioada de referinta mului, toate celelalte elemente fiind in
nent (stationar) - media in regim per- T - numarul mediu de treceri din stari stare de functionare, precum ~i ele-
manent (stationar) a indisponibilitatii inde functionare in stari de defect, in in- mentele a caror defectare conduce Ia
stantanee pe un interval de timp dat. tervalul de referinta (0, T). Se noteaza defectarea sistemului numai daca, si-
• Durata medie de disponibilitate - cu v (T) !;li este dat de relatia: multan cu ele, sunt in stare de defect
media variabilei aleatoare timpul de f3( T) f3(T) f3(T) ' !;li alte elemente. Un acela!;li element
disponibilitate. Se noteaza cu TMD sau v(T) = MTTR = M [r,] m,
= (14.2.15) poate fi in oricare din cele trei categorii
corespunzator definirii cerintei functio-
R1 unde: nale, fapt deosebit de important care
M[T,] = MTTR = m, (diferite notatii). . trebuie avut in vedere Ia intocmirea
• Probabilitatea functionarii neintre- schemei tehnologice de fiabilitate.
rupte intr-un interval de timp (t, t+x) - Elementele din prima categorie se
probabilitatea ca o entitate aflata in mai numesc neesentiale sau irelevante,
stare de disponibilitate Ia momentul t ' iar cele din ultimele doua categorii, e-
Flg.ll.14.1. Schema tehnologlci a sa ramana in aceasta stare in intervalul sentiale sau relevante.
unul circuit cu doul rezlstente 1n de timp (t, t+x). Aceasta se mai nu- Se precizeaza doua aspecte impor-
ralel. me!;lte !;li functia de fiabilitate pe inter- tante:
val. Se noteaza S(x) sau R(t, t+x) !;li - schema logica de fiabilitate se rega-
R1 R2 este data de relatia: se!;lte in literatura de specialitate sub
R(t, t + x) = A(t)-R(x) (14.2.16) o mare diversitate de denumiri, dintre
care se mentioneaza: schema echi-
a
14.3. Metode, modele valenta de fiabilitate, schema echiva-
fi procedee pentru lenta de calcul, diagrama de fiabilita-
detenninarea fiabilitl'ii te, diagrama bloc, modelul logic de
instal~ilor fiabilitate, schema logica pentru cal-
culul fiabilitatii, model structural pen-
Notiunea de instalatie se considera tru calculul fiabilitatii sistemelor,
sinonima cu cea de sistem, iar cea de schema functionala etc.;
componenta a instalatiei se considera - schema logica de fiabilitate nu este
sinonima cu cea de element al siste- unicul model structural pentru cal-
mului. culul fiabilitatii sistemelor; modelul
structural pentru calculul fiabilitatii
b 14.3.1. Modelul structural pentru sistemelor face parte din ,formaliza-
Flg.ll.14.2. Schemele loglce de calculul fiabil~i instal~ilor rea logica a sistemelor" prin a carei
fiabilitate ale clrcuttulul paralel din transpunere matematica se obtin mo-
fig. 11.14.1: Schema logicl de fiabilitate delele de calcul al fiabilitatii.
a - schema serie; Se elaboreaza sub forma unei retele Exemplul 1. Se alcatuie!;lte schema
b - schema paralel.
(in general, dar nu obligatoriu, neorien- logica de fiabilitate a instalatiei electri-
11. lnstala!ii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice
ce din fig. 11.14.1 in care R 1 ~i R2 repre- R(t) = e·J..t (14.3.4) - diferentele de rezultate din calcule, in
zinta rezistente electrice. M(t) = 1 - e·l't (14.3.5) urma a numeroase verificari, in cazul
Sollijie. Starea de functionare (cerin- sau schemelor de instalatii electrice, sunt
ta functionala) poate fi definita in acest M(t) = 1 - a·e·tfJ (14.3.6) nesemnificative fata de cazul in care
caz in 2 feluri: Tn cele ce urmeaza se vor considera elementele sunt considerate ,depen-
a - existenta in stare de functionare a admise ca ipoteze relatiile 14.3.4 ~i dente" din punct de vedere al proba-
ambelor rezistente R 1 ~i R2 ; 14.3.5 in toate cazurile in care nu se va bilitatilor de defectare;
b - existenta in stare de functionare a specifica contrariul. - prin admiterea acestei ipoteze se
eel putin uneia din rezistentele R 1 Din relatiile 14.2.3 !?i 14.2.9 rezulta: simplifies relatiile de calcul !?i se re-
~i R2 . duce semnificativ volumul de calcule.
S-a convenit ca in cazul a) schema
!!__e-At c - lpoteza limitarii numarului de
logics de fiabilitate sa fie reprezentata A(t) = s11..__ =A= constant (14.3.7) stari ale unei entitati
e-M
prin schema din fig. 11.14.2 a, iar in ca- Din punctul de vedere al metodelor
zul (b) prin cea din fig. 11.14.2 b. Aceas- ~i procedeelor pentru calculul fiabilita-
ta conventie folosita in teoria fiabilitatii
!!... (1 - e-pt) tii, entitatile se pot afla in numai 2 stari:
11(t) = dt
sistemelor a fost inspirata de schemele
din electrotehnica. S-au adoptat pentru
1- (1- e-pt) = 11 = const. (14.3.8) stare de functionare ~i stare de defect
(pana), definite in § 14.2, cu exceptia
schemele logice de fiabilitate din fig. iar din relatiile 14.2.6 ~i 14.2.11 rezulta: cazurilor in care se precizeaza, in mod
11.14.2 ~i denumirile de schema ,serie" expres, considerarea ~i a altar stari,
-Aid 1
fe
m
(a) respectiv ,paralel" (b). MTTF = t =- (14.3.9) definite sau nu in § 14.2.
Se constata ca in functie de definirea 0 A Este necesara precizarea faptului ca,
cerintei functionale schema logics are
diferite aspecte putfmd sa coincida sau MTTR = f [1 - (1 - e-pt)]
0
dt = !._
11
in paragraful de mai sus, nu este vorba
de numarul de stari ale unui sistem, re-
nu cu schema tehnologica. zultate ca urmare a starilor fiecarui ele-
Referitor Ia exemplul ales, trebuie (14.3.10) ment component. Aceste stari sunt in
precizat ca este necesara ~i analizarea Astfel se pot obtine ~i expresiile analitice numar 2" (n fiind numarul componen-
defectarilor posibile. Astfel, cele expu- ale disponibilitatii instantanee ,4(~ ~i dis- telor relevante ale sistemului) !?i sunt, Ia
se sunt valabile in cazul in care defec- ponibilitatii asimptotice A in aceasta ipo- rfmdul lor, fie stari de functionare fie
tarea uneia din rezistente consta in in- teza. stari de defect.
treruperea ei ~i nu sunt valabile in ca- Daca Ia t = 0 entitatea este in stare d - /poteza limitiirii numaru/ui de tranzi-
zul in care defectarea unei rezistente de functionare A(O) = 1 se demonstrea- tii posibile lntr-un interval de timp
consta in scurtcircuitarea ei. Tn cazul za ca: dat
acestui din urma tip de defectare, sta- Necesitatile teoretice (in cazul mode-
rea de functionare trebuie definita nu- A(t) = - 11 - +_A_· e·('-•,•)·t (14.3.11) lului proceselor stocastice) ~i practice
mai ca Ia subpunctul (a) ~i schema lo- A+!l A+!l (in cazul procedeului grupurilor de de-
gics de fiabilitate va fi cea din fig. Disponibilitatea asimptomatica rezul- fectare) au condus Ia admiterea urma-
11.14.2 a, deci schema logics de fiabilita: toarelor doua ipoteze:
tate va fi de tip serie fata de schema A= lim A(t) = IJ/(A+!l) (14.3.12) - probabilitatea producerii simultane a
tehnologica, care este de tip paralel t-"' doua sau mai multe evenimente de
din punct de vedere electric. Conform relatiilor 14.3.9 ~i 14.3.10, tipul defectarilor (catalectice) sau res-
se poate scrie: tabilirilor, intr-un interval de timp ele-
14.3.2. lpoteze simplificatoare A =--M_T_T._F__
mentar, este neglijabila;
(14.3.13) - probabilitatea ca intr-un interval de
MTTF+MTTR
a - /poteza functiei de repartitie ex- timp finit, in care o instalatie are un
ponentiala pentru variabilele Conform relatiilor 14.2.13-16, rezulta: element relevant defect, sa se defec-
aleatoare T, !$i T,. teze mai mult deciit inca un element
Exprimarea analities a functiilor de a(t)=A·T=~-T (14.3.14) relevant se poate neglija. Aceasta
11.+/1
repartitie ale variabilelor aleatoare T, ~i ipoteza este cunoscuta in literatura
T, este o problema centrals a teoriei fide specialitate ~i sub denumirea de
abilitatii. Aplicatiile practice ale dezvol- f3(t) = (1- A)· T =_A_· T (14.3.15) ipoteza neglijarii probabilitatii defecte-
tarilor ~i abstractizarilor din teoria actu- A+/1
lor triple sau cu ordin de multiplicitate
ala a fiabilitatii sistemelor sunt, in cazul mai mare. lpoteza, de~i nu intotdeau-
instalatiilor electrice, relativ reduse Ia V(t) __ (1- A)·
1
T __ ...!:!!._. T
A+ 11
(14.3.16) na conforms cu realitatea, este extrem
cele in care se folose!?te ipoteza expo- de utila in rezolvarea practica a pro-
nentialitatii repartitiilor lui T, ~i T, ~i. in- 11 blemelor de fiabilitate pentru sistemele
tr-a masura mai mica, a repartitiei Wei- complexe ~i/sau mari. Tn situatiile in
bull pentru T,. care, din motive evidente, ipoteza nu
Pentru timpul de functionare tara de- R(t,t+ x) = A(t) · R(x) = _11_ · e'-·x
A+!l
corespunde realitatii, se recomanda
fectare T,, expresia analities a functiei fie acceptarea ei insotita, dupa nece-
de repartitie exponentials (sau ,expo- (14.3.17) sitati, de evaluarea erorii introduse, fie
nentials negativa") este: b - lpoteza elementelor independen- utilizarea unor modele, metode sau
F(t) = 1 - e·J..t (14.3.1) te din punct de vedere a/ proba- formule care nu presupun indeplinirea
iar pentru timpul de restabilire T : bilitatii de defectare acestei ipoteze.
F(t) = 1 - e·~'t (14.3.2) Defectarea unui element al sistemu- e - lpoteza neglijarii tranzitiilor din
Tn cazul repartitiei Weibull pentru T, lui nu influenteaza probabilitatile de de- stari de defect In stari de defect
F(t)= 1-a·e·~'tfl (14.3.3) fectare ale celorlalte elemente. Se considers ca se poate neglija
Conform relatiilor 14.2.2 ~i 14.2.8 re- Se considers admisa ipoteza datorita probabilitatea defectarii unui element al
zulta: urmatoarelor considerente: unui sistem in perioada in care siste-
Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. lnstalalii electrice
mul este in stare de defect. in aceasta postactiune (pentru care starea proce- t)
perioada sistemul (instalatia) nu este sului Ia un moment dat este complet
P00 ( Po,m-1 ( t)
supus decat actiunilor mentenantei co-
rective, in care principalele alternative
determinata de ultima stare cunoscuta).
in cazul instalatiilor, variabila alea- liP t)I =p ~ t)
ij (
10 P1,m-1 (t)
ale sistemului sunt de a se restabili sau toare este starea instalatiei, iar argu-
de a ramane in starea in care se afla. mentul este timpul. Pm-1,0 (t) Pm-1.1 (t) ... pm-1.m-1 (t)
Practic, este posibil sa se defecteze, in Prin lant Markov se intelege un pro-
unele cazuri foarte rare, inca un alt ele- cas Markov in care variabila aleatoare (14.3.23)
ment in perioada in care sistemul nu poate lua numai valori discrete aparti- problema care se pune este determi-
functioneaza, dar probabilitatea unui
astfel de eveniment se poate, prin ipo-
nand unui !;)ir, numite, de obicei, stari.
Corespunzator !;)irului finit sau infinit,
' narea valorilor t liP ;( )I ,
teza neglija. Aceasta ipoteza conduce i lantul Markov se nume!;)te finit sau in- fiind cunoscute valorile
Ia avantaje privind reducerea !;li siste- finit.
matizarea calculelor. in functie de natura valorilor pe care : !;li matricea liP (t )II·
ij
Verificarile facute prin realizarea cal- le poate lua argumentul, lanturile Mar-
culelor cu sau tara acceptarea acestei kov pot fi cu argument continuu sau intrucat probabilitatile de tranzitie co-
ipoteze au confirmat vaJiditatea ei. discret. respund evenimentelor unui sistem
Exista insa !;)i cazuri in care nu este nici Lanturile Markov finite sunt descrise complet, se poate scrie:
necesar !;li nici util sa se ia in consi- direct de a!;)a numitele probabilitati de
derare aceasta ipoteza, cazuri care vor tranzitie (trecere). }: P;; ( t) = 1 (14.3.24)
fi mentionate explicit. Ca regula gene- Probabilitatea de tranzitie admite ca
rala, ipoteza va fi in cele ce urmeaza ' variabila aleatoare ~~sa ia valoarea x. de unde, introducand notatia:
acceptata. pentru valoarea argumentului t1 daca d , p (o) = q 11 11
(14.3.25)
f - /poteza valorilor, relativ, mari ale avut valoarea x; pentru valoarea argu- I
timpului de functionare fata de mentului tk: : rezulta:

timpul de defect Pr1 (tk' t1) = p{x(t1) = x.1 ·x{tk) = x) ~ ( ) ~
0 instalatie, pentru care timpul de (14.3.18) LJP~ O = O = LJq;; (14.3.26)
functionare nu este suficient de mare, Prin lant Markov finit !;li omogen pro- 1
i
fata de timpul de defect, nu poate pre- babilitatile de tranzitie nu sunt afectate ~
zenta interes pentru beneficiari din de o tranzitie a argumentului, adica q~ = - LJ q;;
j .. i
(14.3.27)
cauza nonfiabilitatii. Este important insa Pr1 (tk + a, t1 + a) = Pr1 (tk, t1) (14.3.19) 1
sa se cunoasca unele informatii !;li con-

. . ce l"f"
ceea permite• sa se utilizeze o no- P' (t) =
qii . Pi ~ P (t)
(t) + LJ j •
q i (14.3.28)
secinte suplimentare din acest punct tat1e s1mp 11cata ;.;
de vedere. P;i ( tk' t1) = P;i (t1) = P;i ( t) ( 14.3.20)
Experienta practica arata ca instala- care nu poate da na!;)tere Ia confuzii este relatia fundamentala pentru apli-
tiile fac parte din sistemele numite de daca, prin t , se intelege totdeauna va- catiile teoriei lanturilor Markov finite !;li
inalta fiabilitate. Pentru aceste sistema loarea cea mai mare a argumentului omogene in calculele de analiza a fia-
se considera, de obicei, ca raportul 1 din cele corespunzatoare starilor i !;li j. bilitatii sistemelor. Marimile q11.. se nu-
MTTFIMTTR are valori in jur de 100 !;)i Pentru analiza fiabilitatii instalatiilor mesc intensitati de tranzitie.
mai mari. in cazuri cu totul izolate, se este adecvat modelul lanturilor Markov Relatia 14.3.28 reprezinta un sistem
pot intalni valori intre 50 ... 100. finite !;li omogene cu argument conti- de ecuatii diferentiale a carui solutie re-
Se cunoa!;)te ca durata dupa care nuu (timpul). prezinta solutia problemei propuse,
disponibilitatea unei entitati se poate Problema consta in determinarea adica determinarea probabilitatilor ab-
considera in regim stationar, respectiv, probabilitatilor celor m stari posibile ale solute ale starilor sistemului in functie
independenta de timp !;li aproximativ : instalatiei Ia un moment oarecare t. de starile componentelor !;)i de intensi-
egala cu disponibilitatea asimptotica Acestea se noteaza cu P 1 (~. P2 (~ •... , tatile de tranzitie intre stari.
are un ordin de marime de cateva du- Pm(~ !;li se numesc probabilitati abso- ' Prin particularizarea lui i !;)i j, relatia
rate medii de defect (MTTR). in ipoteza 1 lute ale procesului stocastic. Pentru 1
14.3.28 se poate scrie sub forma ma-
MTTF I MTTR > 50 ... 100 rezulta ca : determinarea lor este necesara cu- triceala:
dupa o durata de timp, in general, mai
mica decat a zecea parte din MTTF, se
noa!;lterea starii initiale a instalatiei !;li a , ll~'(t)ll =II~
' matricii probabilitatilor de tranzitie.
(t)ll·llq,ll (14.3.29)
poate considera disponibilitatea inde- · Starea initiala !;li matricea probabilita- · sau sub forma echivalenta
pendenta de timp, fapt care echivalea-
za !;li cu independenta de timp a pro-
tiler de tranzitie determina complet lan-
tul Markov finit !;)i omogen.
ll~'(t)ll =11~ (t)ll·llq;;ll (14.3.30)
babilitatilor absolute ale starilor unui Notand cu: Tinand cont de relatia 14.3.25 se mai
sistem. Ca urmare, sistemul de ecuatii ( )II -
11~ t ~=ricea probabilitatilor abse- poate scrie:
diferentiale pentru determinarea indica- '
11~·( t)ll =II~ (t)II·IIP~ (o)ll (14.3.31)
torilor de fiabilitate prin modelul proce-
Il~ (t)ll =~~~ (t)P2 (t) ... Pm (t)ll
1
(14.3.21)
selor stocastice de tip Markov ! ceea ce reprezinta un sistem de ecua-
(§ 14.3.3) se transforma intr-un sistem starea initiala va fi caracterizata de tii diferentiale a carui rezolvare cu aju-
II~ (o)ll =II~ (o) P2 ( o) ... Pm (o)ll (14.3.22)
de ecuatii algebrice liniare. torul transformatei Laplace conduce Ia
gasirea probabilitatilor absolute ale
14.3.3. Modelarea funqionlrii Notand cu: procesului, in functie de probabilitatile
instalatiilor prin procese - matricea probabilitatilor de de tranzitie.
stocastice de tip Markov tranzitie Pentru compatibilitate, intrucat
}:P;; = 1·
Procesele stocastice de tip Markov
(sau procesele Markov) sunt cele tara se adauga Ia sistemul 14.3.31 !;)i
11. lnstalatii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice
ecuatia: qoo = -A f3(T)

qat= A m (14.3.55)
~~(t)=1 (14.3.32) qto = 0 (14.3.45) '
=--
v(T)
Pentru valori relativ mari ale timpului qtt = 1 (14.3.46)
t, procesul Markov devine stationar (i- Pentru procesele stationare, probabili-
poteza f din subcapitolul precedent),
probabilitatile absolute ale starilor de-
lip; (t) ~·(t)li =11PO (t) ~ (t)li·ll-~ ~II= o tatile absolute ale starilor sunt indepen-
dente de timp $i relatiile de mai sus devin:
vin independente de timp, iar derivate- relatie identica cu relatia 14.2.3 pentru
A(t) = A = constant in cazul ipotezei A = ~ Pk
1
le lor, in raport cu timpul, se anuleaza, (14.3.56)

kEF
a~a incat se poate scrie: functiei de repartitie exponentiala a lui
ll~ll·IIP~ (o)ii = 0 (14.3.33)
T,, deoarece, evident, conform defi- , a (T) = ~ pk . T
nitiei: , kEF (14.3.57)
sau P0 (t) = R(t)
~pk)·T
Prin rezolvarea ecuatiei diferentiale
(14.3.34) se obtine:_._, f3(T)=(1- (14.3.58)
ceea ce reprezinta un sistem de ecua- P0 (~ = e = R(t) (14.3.47) kEF
tii algebrice liniare Ia care, pentru com- Pentru o instalatie cu restabilire, indi- v(T) = ~ ~ qkt .pk. T (14.3.59)
patibilitate, intrucat Iq;j = 0, se adauga catorii de fiabilitate utilizati frecvent kEF lED
relatia sunt A(t), a(T), f3(T), v(T), m $i m,.
IP; = 1 (14.3.35) Ace$ti indicatori se determina in ca-
Pentru exemplificare se considera 2 zul proceselor nestationare cum s-a
cazuri simple: aratat mai sus, cu ajutorul sistemului (14.3.60)
Exemplul 1. Cazul unei entitati care format de ecuatiile 14.3.30 $i 14.3.32.
evolueaza in doua stari. Se noteaza in modul urmator:
cele 2 stari cu 0 - starea de functionare A(~ rezulta prin insumarea probabili-
~i 1 - starea de defect (aceasta notatie tatilor absolute, obtinute prin rezolva- 1 - ~ Pk
se va utiliza in continuare in toate carea sistemului 14.3.30, 14.3.32 pentru m, = -="""""""k""E.,_F__ (14.3.61)
zurile in care nu se va specifica altfel). toate starile care corespund starii de ~ ~
kEF /ED
qk, · Pk
Probabilitatile de tranzitie sunt: functionare a instalatiei.
p00 (t) = R(t) = e-At (14.3.36) relatii prin care se pot determina direct,
-At
Pot (t) = 1 - R(t) = 1 - e (14.3.37) (14.3.48) • in functie de probabilitatile absolute ale
-l't
p 10 (t) =M(t) = 1 - e_ t (14.3.38) ! starilor $i elementelor matricii intensita-
Ptt(t) = 1- M(t) = e~' (14.3.39) unde cu F s-a notat multimea starilor ' tilor de tranzitie, oricare din indicatorii
Se observa ca probabilitatile de tran- ' de functionare. · sistemului, in ipotezele facute.
zitie depind de lungimea intervalului lndicatorii a(T) $i f3(T) rezulta imediat Pentru rezolvarea concreta a proble-
(0, t). din relatiile: melor de determinare a fiabilitatii insta-
lntensitatile de tranzitie corespunza- T latiilor cu ajutorul acestui model, trebu-
toare rezulta conform relatiei 14.3.25: J
a(T) = ~ Pk (t)dt
0 kEF .
(14.3.49) ie parcurs urmatorul algoritm:
%0 = -A (14.3.40) 1. definirea cerintei functionale din
%t = A (14.3.41) definitia fiabilitatii $i disponibilitatii;
qto = /1.
qtt = -1-l
(14.3.42)
(14.3.43)
f3(T)=![1-k~Pk(t)] dt (14.3.50) 2. intocmirea modelului structural -
schema logica de fiabilitate;
iar sistemul 14.3.30 se scrie Pentru determinarea celorlalti indica- 3. descrierea tuturor starilor posibile
tori v(T), m $i m, este necesar sa se ale instalatiei, in functie de starile
liP; (t) ·~·(t)li =l po ~ (t)li·II:A -:11
(t) · analizeze matricea JJq ;;JJ . de functionare sau de defect ale
elementelor relevante din schema
Ia care se adauga, pentru compatibili- Pentru a se determina numarul de logica de fiabilitate;
tate, relatia 14.3.32 defectari in intervalul de timp (0, T), se 4. gruparea starilor posibile ale insta-
m
P0 + Pt(t)= 1 poate scrie: latiei in stari de functionare (F) $i
~i rezulta ecuatia diferentiala: de defect (D), conform cu cerinta
(14.3.51) functionala;
dP~t( t) + (A+ /1.) . Po (t) - /1. = 0 5. intocmirea graficului tranzitiilor po-
unde prin D s-a notat multimea starilor sibile intre stari;
(14.3.44) de defect. 6. intocmirea matricii intensitatilor de
in care: Pentru intregul sistem trebuie insu- tranzitie;
A(t) = P0 (t). mate expresiile de mai sus, pentru toa- 7. rezolvarea sistemului de ecuatii
Exemplul 2. Cazul unei entitati care te starile de functionare rezultand: 14.3.38, 14.3.40, respectiv, 14.3.42,
functioneaza pana Ia prima defectare. 14.3.43, dupa cum procesul este
Este cazul unei entitati care, dupa (14.3.52) nestationar sau stationar;
defectare, nu se mai repara (restabile~ 8. calculul indicatorilor de fiabilitate
te), respectiv, ramane definitiv in starea sau $i disponibilitate ceruti de proble-
de defect. 0 astfel de stare se nume$- T ma, functie de probabilitatile ab-
te absorbanta. Probabilitatile de tranzi-
kEF /ED
J
v(T) = ~ ~ qkt · Pk (t)dt (14.3.53)
0
solute $i intensitatile de tranzitie.
tie dintr-o stare absorbanta in orice
alta stare vor fi nule, iar probabilitatea , lndicatorii m $i m, rezulta din rapoar-
de ramanere in aceasta stare este 1. tele:
Procedand ca in exemplul prece- a(T)
dent, se gase$te: m = v(T) (14.3.54)
Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice II. lnstalatii electrice
14.3.4. Metoda elementelor exceplia unor cazuri particulare) sensul in loc de 6 indicatori in problemele in
echivalente din punctul de fizic al lui ). l?i fl deoarece relaliile care nu se poate preciza, de Ia inceput,
vedere al fiabiliti1ii m = 1/). l?i m, = 1/fl sunt proprii re- care sunt indicatorii ceruli sau in
partiliilor exponenliale pentru r, l?i r,. problemele in care se cer tali indicatorii.
Pentru simplificarea calculelor se iar pentru elementul echivalent, in problemele in care nu se cer v(t),
poate inlocui, in multe cazuri, o grupa funcliile de repartilie pentru r, l?i r, de- m l?i m, , este mai avantajoasa metoda
1
de elemente componente ale unui si- pind de structura grupei de elemente soluliei generale (§ 14.3.5).
stem printr-un element echivalent din echivalata. De aceea marimile ;..e l?i fle
punctul de vedere al fiabilitalii. Condi- trebuie considerate ca parametrii de ' 14.3.5. Metoda soiiJ1jei generale
liile de echivalare impun ca, pentru calcul pentru elementul echivalent, cu
grupa de elemente echivalate l?i ele- semnificalia valorilor inverse ale lui m a - Metoda solutiei genera/e pentru
mentul echivalent, principalii indicatori l?i m,. Cu aceste consideralii, se poate analiza fiabilitatii instalatiilor cu re-
de fiabilitate sa fie aceeal?i. scrie pentru elementul echivalent, stabilire
in acest scop se poate inlocui o linand seama de relaliile menlionate Deriva din metoda modelarii prin
structura fiabilistica sau o parte a unei mai sus: procese stocastice de tip Markov (§ 3)
structuri, cu o alta structura fiabilistica, l?i se bazeaza pe generalizarea scrierii
care sa indeplineasca condiliile de
A=~ (14.3.68) relaliilor pentru determinarea proba-
echivalare de mai sus l?i ai carei indi-
A. +fl. bilitiililor absolute ale starilor, rezultate
catori de fiabilitate sa fie mai Ul?Or de , in urma rezolvarii sistemului de ecualii
calculat cu metodele l?i procedeele cu- a(t)=~·T (14.3.69) 14.3.34, 14.3.35. Prin aceasta genera-
noscute.
A. +fl. : lizare se evita necesitatea rezolvarii sis-
Un interes special i1 prezinta, in practi- ). . temului de ecualii.
ca, echivalarea unor structuri fiabilistice P ( t ) = - • ·T (14.3.70) Metoda este foarte utila, in special, in
din categoria schemelor logice de fia- A. +fl. : cazurile in care nu se cere determinarea
bilitate cu cate un element echivalent. numarului mediu de defectari v(TJ, deoa-
Pentru o structura fiabilistica consi- v(t)= \fl. ·T rece nu este nevoie, in acest caz, de in-
derata ca o entitate, principalii indica-
A. +fl. (14.3.71) tocmirea grafului tranziliilor l?i I sau a ma-
tori de fiabilitate, in cazul instalaliilor cu 1 tricii intensitalilor de tranzilie.
restabilire, sunt dali de relaliile 14.3.9- m=- ;.. (14.3.72) Metoda presupune satisfacerea ipo-
10, 14.3.12, 14.3.14-16 care se pot re- e . tezelor din § 14.2.
scrie l?i grupa conform scopului urmarit 1 Forma generala a soluliilor pentru
astfel: m=- (14.3.73) probabilitalile absolute ale starilor sis-
' fl. . temului se poate obline, in ipotezele
A= _fl_ (14.3.62)
A+fl Pentru determinarea lui ).e l?i fle , o admise, cu ajutorul regulii de inmullire
solulie practica este alegerea ecualiilor a probabilitalilor evenimentelor inde-
reprezentate de expresiile A l?i u(t), dependents, linand seama de faptul ca
a(t) = _fl_ · T (14.3.63) oarece acel?ti indicatori se determina, se poate scrie:
A+fl
de obicei, cu prioritate, iar sistemul re- U = 1 -A (14.3.78)
). prezentat de ecualiile 14.3.68 l?i iar conform relaliei 14.3.12 rezulta:
/3(1)=--T (14.3.64) 14.3.71 este compatibil. fl ).
A+fl U=1---=-- (14.3.79)
Rezulta:
A+fl A+fl
(14.3.65) ). = -
v(r) (14.3.74) de unde pentru o entitate:
A· T
e
u ).
1 v(r) (14.3.80)
m=-
;..
(14.3.66) (14.3.75) : A fl
iar pentru elementul (entitatea) i:
1 Se pot determina l?i direct parametrii u ).
___!_ = _!_
mr (14.3.67) echivalenli, ).e $i fle in funclie de pro- (14.3.81)
A
babilitalile absolute l?i intensitiilile de I
Analizfmd aceste relalii se constata tranzilie, inlocuind valorile lui v(~ l?i A Daca se noteaza cu P0 , P 1, ... ,P;:n _ 1
ca indicatorii respectivi, pentru o anu- cu cele din relaliile 14.3.59 l?i 14.3.56 probabilitalile celor 2" stari ale siste-
mita durata a intervalului de timp de mului, conform relaliei 14.3.81 acestea
funclionare T, se pot determina in se poate scrie l?i sub forma:
funclie de numai doua marimi, ;.. l?i fl, (14.3.76) n n fl .
P =flA.=fl-- 1
-
in ipotezele considerate. o i-1 i-1 ). + fl .
I (14.3.82)
I I
in consecinla, pentru elementul echi-
valent al unei grupe de elemente, unei
structuri fiabilistice sau unei parli dintr-
P1 =Po ·!:!...J_=P
A
·~
o , (14.3.83)
1 ~""1
o structura fiabilistica este suficient sa (14.3.77)
se determine valori corespunzatoare
pentru aceste doua marimi. in funclie (14.3.84)
de aceste valori se pot determina tali l?l 1n continuare, cu ajutorul relaliilor
indicatorii de fiabilitate menlionali ai 14.3.68-73, se determina indicatorii
elementului echivalent (care reprezinta ceruli in problema respectiva. (14.3.85)
o entitate in sensul conferit acestei no- Acest ultim mod de abordare a pro-
liuni in § 1). Valorile cautate se noteaza blemei prezinta avantajul necesitalii de-
cu ).e l?i fle l?i nu mai au, in general, (cu terminarii a numai 2 parametrii de calcul
II. lnstalatii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice
p = p . u2 . u3 . .... un-2 . un-1 . un purile de defectare rezultate, din cate

p2"-2(t)=
2"-2 ° A 2 ·A 3 · ... ·A n-2 · A n-1 ·A un singur element, se prezinta in sche-
n
= Poft}. 02{t}. 03 (t) ..... On-1 (t). On{t} ma echivalenta de calcul ca atare, iar
cele reprezentate de cate doua ale-
R/t) · R/t) · ... · Rnjt) · R/t)
mente se reprezinta prin grupari in pa-
(14.3.91) ralel. Schema echivalenta de calcul se
(14.3.86) obtine prin reprezentarea in serie a tu-
p2"-1(t)=
p = p . u1 . u2 ..... un 2 . un 1. un = turor grupurilor de defectare.
2"- 1
0
A1 · A 2 · ... ·A n-2 ·A n-1 · A
= Poft}. Q /tJ. Q At) ..... Q n-1 (t). Qn{t} Pentru constituirea propriu-zisa a
n
Rtft) · R2 (t) · ... · Rn_Jt) · Rn(t) grupurilor de defectare, dupa intocmi-
).1 . ).2 • ).3 .••.. ). . ). 1 . ). rea schemei logice de fiabilitate,
=Po . •-2 n- n
(14.3.92) · aceasta se simplifica in masura in care
f.11 . f.12 . f.13 · ·· · · f.ln-2 · f.ln-1 . f.ln Deoarece acest lucru este posibil cu ajutorul re-
latiilor de echivalenta $i apoi se intoc-
(14.3.87) P (t)
0
=iT R {t)rezulta:
i-1 I
me$te o matrice cu numar de linii $i
Tn continuare, se determina A, a(T) $i coloane egal cu numarul elementelor
f3(T} cu relatiile 14.3.56, 14.3.57 $i din schema simplificata, afectandu-se
14.3.58. Pentru v(T), m $i m,, daca se p
2 -1
n (t) = i-I Q (t)
i•1 I
(14.3.93) fiecarui element o linie $i o coloana. Tn
cer in problema, este necesara folosi- . cazurile deosebite, in care ne intere-
rea algoritmului din § 14.3.3 (care pen- Dupa determinarea functiei de fiabili- seaza, in final, influenta unuia sau mai
tru n > 5 necesita utilizarea calculului tate ceilalti indicatori de fiabilitate ai , multor elemente asupra fiabilitatii insta-
automat) sau a procedeului grupurilor sistemelor (instalatiilor) tara restabilire, latiei, acestea nu se vor include in
de defectare. rata de defectare ).(t) $i durata medie . echivalarile respective fiind considerate
b - Metoda solutiei generate pentru de functionare pana Ia aparitia unei de- ca grupuri de defectare constituite din
analiza fiabilitiitii instalatiilor fiirii fectari MTTF = m se determina cu re- elemente individuale.
restabilire latiile cunoscute 14.2.3 $i 14.2.6. Se urmare$te, in continuare, pentru
Pentru aceasta categorie de instalatii fiecare linie, daca elementul respectiv
nu se pune problema determinarii nu- 14.3.6. Procedeul grupurilor defect impreuna cu un alt element de-
marului mediu de defectari - functiona- de defectare fect (pe coloane) conduce Ia defecta-
rea fiind luata in considerare numai parea schemei logice de fiabilitate. Tn ca-
na Ia defectare sau intre defectari. Tn Este un procedeu utilizat pentru ana- zul in care acest lucru este adevarat,
consecinta. nu se pune problema in- liza fiabilitatii sistemelor (instalatiilor) se noteaza intersectia liniei cu a coloa-
tocmirii unui graf de tranzitii intre stari complexe, ale caror scheme logice de nei respective, intersectiile notate defi-
sau a unei matrici a probabilitatilor sau fiabilitate nu sunt reductibile Ia configu- nind grupurile de defectare.
intensitatilor de tranzitie intre stari de- ratii clasice. Analiza matricii se face, din motive
oarece analiza se face pentru o singura Procedeul este foarte eficient in de simetrie, numai deasupra diagonalei
stare, starea de functionare. Evident, practica daca se admit ipotezele: principale, inclusiv aceasta diagonala.
referirea este facuta Ia starea de func- - elementele sunt independente din Trebuie mentionat faptul ca, in tunc-
tionare a sistemului (instalatiei), ele- punct de vedere al fiabilitatii de de- tie de definirea cerintei functionale a
mentele componente se pot afla, fie- fectare (§ 14.3.2, ipoteza b); instalatiei, pentru aceea$i schema logi-
care, atat in stare de functionare cat $i - probabilitatea ca Ia un moment dat ca de fiabilitate grupurile de defectare
in stare de defect. sa fie in stare de defect mai mult de pot fi diferite.
Probabilitatile absolute ale starilor se doua elemente relevante ale schemei
pot determina, ca $i in cazul functiona- logice de fiabilitate poate fi neglijata 14.3.7. Alte metode
rii, cu restabilire prin regula de inmulti- (§ 14.3.2, ipoteza d).
re a probabilitatilor evenimentelor inde- Prin ,grup de defectare" se intelege Tn teoria fiabilitatii sistemelor exista
pendente pentru fiecare stare din ,ta- multimea elementelor caracterizate de foarte multe alte metode utilizate pen-
belul starilor", identic cu eel din figura faptul ca starea de functionare a multi- tru evaluarea fiabilitatii. Dintre acestea
11.14.1, cu exceptia expresiilor probabi- mii respective este asigurata daca, eel se mentioneaza metoda proceselor
litatilor starilor. Tn continuare, se deter- putin, un element al grupului se afla in Markov finite cu argument discret, me-
mina functia de fiabilitate a sistemului stare de functionare. Tntrucat din expe- toda proceselor semi - Markov cu ar-
prin insumarea probabilitatilor starilor rienta practica s-a constatat ca, in ca- gument continuu, simularea Monte -
de functionare. zul schemelor de instalatii, in general, Carlo, metoda algebrei variabilelor
Daca se introduce notatia: $i al instalatiilor electrice, in special, in aleatoare, metoda arborilor de defecta-
0; (t) = 1 - R; (t), perioada in care un element al schemei re, metode bazate pe retele Petri de-
se obtin urmatoarele expresii pentru este defect, probabilitatea de a se de- terministe $i stocastice, metode legate
probabilitatile celor 2" stari ale unui tecta mai mult de inca un element este de teoria multimilor fuzzy (vagi) $.a.
sistem a carui schema logica de fia- extrem de redusa, conform celei de a Aceste metode sunt folosite, in pre-
bilitate contine n elemente relevante. doua ipoteze de mai sus grupurile de zent, mai putin in domeniul fiabilitatii
defectare se considera ca putand fi instalatiilor electrice.
(14.3.88) constituite numai din unul sau doua
elemente. Astfel, se iau in considerare,
ca grupuri de defectare, numai ele-
(14.3.89) mentele individuale prin a caror defec-
tare schema trece in stare de defect
sau grupuri de cate doua elemente prin
(14.3.90) a caror defectare in aceea$i perioada
schema trece in stare de defect. Gru-
Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. lnstalalii electrice
indicatori, se prezinta solutiile pentru: doua intervale ,programate" pentru

14.4. lngineria ftabil~ii - disponibilitatea asimptotica A; functionare. Tn unele probleme practice
instal81;iilor elecbice - numarul mediu de defectari intr-un atat durata T cat ~i durata t pot fi re-
cu scheme logice de tipul interval de referinta T, v(T); . zultate, in loc de date ale problemelor.
,a din n" - functia de fiabilitate pentru un interval Pentru parametrii echivalenti }..e ~i 1-le
de referinta t, R(t); nu sunt prezentate reguli generale de-
Este cazul instalatiilor compuse din n - parametrii echivalenti }..e ~i 1-le· oarece se pot determina imediat cu re-
elemente din care, pentru asigurarea Ceilalti indicatori se pot calcula, du- latiile 14.3.74 ~i 14.3.75.
starii de disponibilitate, este necesar pa caz, in functie de cei de mai sus, cu Tn cazul elementelor identice, din regu-
sa fie in stare de disponibilitate un nu- relatiile 14.2.3-18, 14.2.20-21, 14.3.23, lile generale, rezulta relatiile:
mar de a elemente. 14.3.63-64, 14.3.66-67 ~i 14.3.72.
Problema care se pune este determina-
rea indicatorilor de fiabilitate ai instalatiei
(necunoscute problemei) in functie de in-
Solutiile sunt prezentate pentru
cazul general (n, a) oarecare ~i pentru
principalele cazuri particulare intalnite
A =
e (}.. + 1-l
~-t"
. ck .
k-0 r 'f
n 1-l
(~)k
dicatorii de fiabilitate ai elementelor com-

ponente (datele de intrare).
in ingineria fiabilitatii instalatiilor, atat
pentru elemente componente diferite
=A".~ c~. (~)k (14.4.4)
k-0 1-l
Tn literatura de specialitate se intal- ca fiabilitate cat ~i pentru elemente
ne~te frecvent pentru sistemele cores- identice cu ). 1 = ).2 = ... = ).n = }.., res-
punzatoare instalatiilor de acest tip pectiv, t-t 1 = t-t2 = ... = 1-ln = 1-l·
denumirea de ,sisteme k din n" unde
k este numarul minim al elementelor 14.4.1. Cazul general n-a
care trebuie sa se defecteze pentru ca
sistemul sa treaca din starea de dis- lndicatorii A, v(T) ~i R(t) se determina
=}..·A"· a· 'f c~-a ·(~ )
k-0 1-l
·T
ponibilitate in starea de indispo- cu ajutorul urmatoarelor reguli gene-
nibilitate. Este evident ca exista relatia rale. (14.4.5)
k = n - a + 1. S-a ales alternativa - Pentru exprimarea lui A se inmul-
,a din n" pentru ca permite 0 tratare
mai generala a problemelor ~i pentru
te~te probabilitatea P cu suma pri-
0
milor (n - a + 1) coeficienti ai puterilor
R.(tJ = R"(t). 'f c~ [a((t))lk
k-o R t
ca, pe parcursul analizei de fiabilitate, lui x din dezvoltarea produsului:
n-a k
se are in vedere, permanent, starea
de disponibilitate (respectiv, starea de nn(x)=g(t+~;-x) (14.4.1)
= Rn (t). :L c~ (eM -t) (14.4.6)
k-0
functionare).
Tn analizele de fiabilitate se iau in con- ordonati dupa puterile crescatoare ale Precizare. Se folosesc, in continuare,
siderare numai elementele esentiale re- lui x dupa care se face x = 1, unde pentru indicatorii de fiabilitate ai siste-
levante ale schemei logice de fiabilitate, probabilitatea P0 este data de relatia mului atat notatiile A, v(T) ~i R(t) cat ~i
a~a cum au fast definite in § 14.3.1. 14.3.82. notatiile Ae, ve(T) ~i Reft), primele fiind
Se vor folosi, in continuare, termenii - Pentru exprimarea lui v(T) se inmul- preferate in cazurile in care nu se pot
de stare de functionare, respectiv, nete~te produsul Po· T cu suma formata produce confuzii (in general, se pot
functionare, in loc de disponibilitate, din produsele dintre termenii coeficien- produce unele confuzii in cazul ele-
respectiv, indisponibilitatea. Diferenta tului lui _xn-a din: mentelor componente identice din
celor 2 tipuri de stari consta in faptul punct de vedere al fiabilitatii). Se folo-
ca 0 entitate poate fi in stare de dis-
ponibilitate fara a fi in stare de functi-
nn(x)=g(t+~;-x) sesc ~i notatii cu alti indici in cazurile
in care prin aceasta se obtine un plus
onare, dar invers, nu se poate. ~i sumele 7}.... unde j reprezinta partea de semnificatie sau expresivitate.
·(;fa
1
Altfel spus, Ia durata starilor de func- din indici i = {1, 2, ... , n} care nu apar
tionare se adauga, pentru determina- in termenii respectivi ai coeficientului a ·C~
rea starilor de disponibilitate, durata lui xn-a. }.. =}... (14.4.7)
starilor de a~teptare (stand-by) in care
entitatea nu este programata sa functi-
- Pentru exprimarea lui R(~ se inmul-
te~te probabilitatea P cu suma primi-
0
. ~c>(~)k
k-0 1-l
oneze. Spre deosebire de duratele sta- lor (n - a + 1) coeficienti ai puterilor lui
rilor de functionare care sunt variabile x din produsul: a ( }..)n-a+l
aleatoare, duratele starilor de a~teptare a·C · -
sunt de natura determinista (sau cvasi- n (x)=li[t+ O;ft)
n RJt}
i-1
·x]= 1-l. = 1-l'
n /-l
k
(14.4.8)
determinista). Modelele matematice
uzuale actuale ale teoriei fiabilitatii, im-
= g[t +(eA.' -t) ·x] (14.4.2)
}: ck.
k-n-a+1 n
(!:)
/1
prumutate din teoria probabilitatilor, nu
iau in considerare dedit duratele alea- Relatiile generalizate 14.4.7 ~i 14.4.8
toare ale starilor de functionare. Cores- reprezinta formule de calcul care pun
punzator acestor durate se alege dura- ordonati dupa puterile crescatoare ale in evidenta factorii cu care se modifica
ta programata (sau durata de referinta) lui x dupa care se face x = 1. parametrii }.. ~i 1-l in cazurile corespun-
pentru functionare intr-un anumit inter- Probabilitatea P 0 se determina in zatoare ale valorilor n ~i a.
val de timp calendaristic. acest caz cu relatia Exemplul 1. Tntr-o statie de transfer-
Solutiile pentru determinarea principa- mare MT/JT sunt montate 4 transfor-
lilor indicatori de fiabilitate ~i a parametrilor (14.4.3) matoare identice, puterea ceruta de
echivalenti (pentru cazul ,metodei consumatori putand fi asigurata de nu-
elementelor echivalente", § 14.3.4) in Observatie. Tn cazul functiei de fiabi- mai trei transformatoare, al patrulea
functie de care, cu relatiile de calcul din litate s-a folosit notatia t in loc de T fiind de rezerva. Se determina parame-
14.2 ~i 14.3 se pot determina toti ceilalti pentru a diferentia semnificatiile celor trii echivalenti de fiabilitate pe durata
II. lnstala!ii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice
t =8000 h, cunoscand ratele de defec- n Corespunzator acestor relatii, pentru

tare (A.) :;;i de restabilire pentru un (.u) A.=~A.
e LJ 1 (14.4.12) . elemente identice, se scrie:
transformator A. = 0,03195·10·8 s- 1 :;;i i-1
A=-.U-
.u = 72,97·10"8 s- 1. nA. + .u (14.4.22)
Solutie: in acest caz n = 4 :;;i a = 3,
rezultand conform relatiilor 14.4.7 :;;i (14.4.13) nA..u
(14.4.8).
v (T ) = - - · T (14.4.23)
nA. + .u
Nr. cai A. .u U.M.
1 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] (14.4.24)
2 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] iar in cazul elementelor identice:
3 3,20E - 10 7,30E- 07 [s-1] Exemplul 2. Se determina indicatorii
A = (-.u-)" =A" (14.4.14) de fiabilitate ai instalatiei din figura
• A.+,
11.14.4, pentru o durata programata de
A. = 0,0001675 ·10-8 s· 1
• functionare T = 8760 h :;;i o durata pro-
1 (14.4.15) gramata de functionare neintrerupta
""· = 145, 908 · 10-a s·
t = 1000 h, cunoscandu-se ratele de de-
Utilizand calculul automat rezulta: fectare, respectiv, restabilire pentru ba-
n = 4; a= 3 (14.4.16) re, separatoare, intreruptoare :;;i cabluri:
t=8000h A.8 = A. 1 = 0,03306·10"8 s- 1
A.8 = 0,000167578641217656 E-08 s-1 = A. nA.a (14.4.17) .u8 = .u 1 = 1656·10"8 s- 1
= 0,603283108383563 E-08 h-1; •= A.s = A.2 = 0,00834·10"8 s-1
.Ue = 145,908052327311 E-08 s-1 = nA..u" .Us = .u2 = 1538·10"8 s- 1
(14.4.18)
= 525268,98837832 E-08 h-1. .Ue = n A.1 = A.3 = 0,04334·10"8 s-1
(A. + .u) - .u" .u, = .u3 = 1552·10"8 s- 1
14.4.2. Cazul a =n Observatie importantii. in unele A.c = A.4 = 0,355·10" 8 s· 1Jkm
lucrari de specialitate, in locul relatiilor .Uc = .u4 = 103·10"8 s- 1
Acest caz este cunoscut sub denu- pentru A, v(T) :;;i !J-8 de mai sus, rezultate Lungimea traseului de cablu se con-
mirea serie, denumire imprumutata din din ,regulile generale", se intalnesc re- sidera egala cu 1 km.
electrotehnica. Cazul serie corespunde latiile: Solutie. Cerinta functionala: sa se
ipotezei conform careia, pentru asigu- asigure energie Ia consumatorul M.
rarea starii de functionare a instalatiei 1 (14.4.19) Schema logica este data in fig. 11.14.5.
A=---
(,cerinta functionala"), este necesar ca Pentru:
toate elementele relevante (din schema n=4
logica de fiabilitate) sa fie in stare de a=4
functionare. T= 8760 h
Schema logica de fiabilitate este de t = 1000 h
tipul schemei serie din electrotehnica (14.4.20) utilizand calculul automat rezulta:
(fig. 11.14.3).
in acest caz denumirea de ,a din n"
Nr. cai A. , U.M.
[s-1]
1 3,31E-10 1,66E-05
este improprie deoarece nu exista re- [s-1]
2 8,34E-11 1,54E-05
dundanta iar n - a = 0. Considerarea [s-1]
3 4,33E-10 1,55E-05
acestui caz este justificata de posibili- [s-1]
4 3,55E-09 1,03E-06
tatea obtinerii expresiilor de calcul (14.4.21)
pentru indicatorii de fiabilitate prin
particularizarea relatiilor de mai sus. B
intr-adevar, pentru a = n rezulta:
A=
n (
ll1+_l_
i-n
1
.U;
A)
n .U·
=ll-- 1
;.1 }..
I
n
- = l l A1
+ ,U.
I
i-1
Daca probabilitatea acestor tranzitii
nu se neglijeaza, Ia numitorul relatiilor
14.4.19 ... 21 apar, in plus, sume de
produse de tipul:
T s
A.iA.j A.iA.jA.k . . . .
(14.4.9) - , - - :;;.a.m.d. (cu 1~1. i*f<, k~1),
.U;.Uj .U;.Upk
care conduc Ia expresiile de Ia numitor
(14.4.10) ale relatiilor 14.4.9-10 :;;i 14.4.13.
intrucat posibilitatea unei tranzitii
dintr-o stare de defect a unei instalatii
intr-a alta stare de defect, respectiv,
probabilitatea defectarii unui element '' c
i
(14.4.11)
relevant, in perioada cand instalatia
este in stare de defect, poate fi negli-
jata (conform ipotezei din §14.3.2, con-
1 2 i n-1 n firmata de realitate), ambele grupe de M
---D--C:J- -~- .....-. .....-.
-- relatii de calcul de mai sus pot fi utili-
zate in practica. Diferentele intre rezul-
Fig. 11.14.4. Circuit de alimentare a
unui consumator M:
tatele care se obtin sunt nesemnificati-
Fig. 11.14.3. Circuit serte cu n B - bara de alimentare; S - separator;
ve. Preferinta inclina, evident, catre ul-
elemente. I - intreruptor automat; C - cablu.
timele, deoarece sunt mai simple.
R(~ = R1(~ + R2(~ - R1(~·R2(~ (14.4.27) Pentru t = 8760 h

B s c }..(f) = 0, 15273·1(jB s-1
}..1}..2 (11-1 + 11-2)
}.. = --------'------'--- (14.4.28) Rezulta ca rata de defectare in cazul
• ;..1 . !1-2 + ;..2!1-1 + !1-1!1-2 · alimentarii prin doua cabluri in paralel,
Fig. 11.14.5. Sechema logici a 11-e = 11-1 + 11-2 (14.4.29) pentru t = 8760 h, este de aproximativ
schemel din fig. 11.14A. In cazul elementelor identice: 3 ori mai mica decat in cazul in care se
2 2 face alimentarea printr-un singur cablu.
P0 = 0,99651211 2 Ea este mai mica in acest caz pentru
A = 1 - (-;.. ) = (-11- ) = A
A = 0,99651211 • }.. + 11- }.. + 11- orice valori ale lui t deoarece din
a(T) = 31426005,89 s = 8729,44 h (14.4.30) relatiile 14.2.3 l;li 14.4.32 rezulta:
{3(T) = 109994, 10 s = 30,55 h 2
-2}.. -M + 2}..e-2M
v(T) = 0,138 v
e
(r) = 2w (-11--) · T
A+!J.
(14.4.31)
;..(t)- 2~-At-e-2At
m = 2,27 E+08 s = 0,0006316 E+08 h
m, = 795947, 186 s = 221,096 h I Re(~ = 2 e-At _ e-2At (14.4.32) 1- e-At
=}... <}..
R(t) = 0,984 I 2}..2 1 -At
A9 = 0,4397 E-08 1/s = }.. = - - (14.4.33) 1 --e
• 2}..+ 11- 2
= 1583,064 E-08 1/h
11-e = 125,636 E-08 1/s = 11-e = 211- (14.4.34) 14.4.4. Cazul a 2, n 3 = =
= 452291,3154 E-08 1/h. Exemplul 4. Se cere functia de fiabi-
Exemplul 3. Se cere valoarea functiei litate a instalatiei din fig. 11.14.3 exem- Este un caz frecvent intalnit in pro-
de fiabilitate a schemei de comanda au- plu 2, pentru t = 8. 760 h, in cazul in blemele de fiabilitate a instalatiilor. Prin
tomata reprezentata in fig. 11.14.6 in care in loc de un cablu se monteaza particularizarea regulilor generale se
care defectarea oricarei componente : doua cabluri identice in paralel, fiecare obtine:
conduce Ia defectarea schemei. Se cu- I putand prelua intreaga sarcina.
nose ratele de defectare pentru siguran- ! Sa se compare rata de defectare in (14.4.35)
te fuzibile ;.., = 0,5·1(j6 h·1; pentru bu- acest caz cu cazul din exemplul 2.
1
toane de comanda ;..b = 0, 175·1(j6 h·1 ! SoltJtje. In acest caz, cablurile sunt in
pentru o grupa de contacte l;li pentru paralel l;li din punct de vedere electric
1
contactoare }..c = 0,25·1(j6 h·1. Durata l;li din punct de vedere fiabilistic.
de referintfl t = 1000 h. · Fiabilitatea sistemului format din cele
SoltJtje. Conform relatiei 14.4.12 l;li doua cabluri in paralel este data de re-
tinfmd cant de faptul ca butonul S1 are latia 14.4.32.
utilizare in schema 3 grupe de contac- RP.cft) = 0,98878
te, contactorul K2 are utilizate 2 grupe ' Fiabilitatea instalatiei trebuie calcula-
de contacte, iar contactorul Ka are ta prin ,.inserierea" barei separatorului,
utilizate 3 grupe de contacte, rezulta: intreruptorului l;li sistemului format de '
}.. = ;.., + (3+ 1)}..b + (1 + 2 + 3)}..0 = cele doua cabluri in paralel: (14.4.36)
= 2,7·1(j6 h· 1 R(t) = Rb(t) · R.(t) · RJt) · Rpc(t) =
I unde:
l;li conform relatiei (14.3.4), 3 !J.. 3

R(t) = e·2.7-urB·t =e·!..- 1 • e-1.,-r · e·!.,·t · R (t) P = l l -1 -=ITA (14.4.37)
pc 0 i-1 }..i + 11-; i-1
R(1000 h) = 0,9973
deci o fiabilitate, relativ, buna. respectiv,
R(8760) = 0,9627
14.4.3. Cazul a= 1, n 2 = In cazul din exemplul 2 rata de de-
fectare este data de relatia 14.4.12 (14.4.38)
Este cazul a doua elemente in para- }..s. = 0,43974·1(jB s- 1.
1
lei, denumire imprumutata, de aseme- In cazul din acest exemplu deoarece,

nea, din electrotehnica. · pentru elemente in paralel, din punct
Prin particularizarea regulilor genera- de vedere al fiabilitatii, functia de re-
le se obtine: partitie a sistemului nu mai este expo- (14.4.39)
2 }.. nentiala, rata de defectare trebuie de- In cazul elementelor identice:
A=1-IT--;-=A +A -A ·A terminata pentru cele doua cabluri in
i-1 A. + !J..
I I
1 2 1 2
paralel cu ajutorul relatiilor 14.2.3 l;li A = -=11-2__,__(11-_+_3~}..) (14.4.40)
(14.4.25) 14.4.32 • (;.. + 11-r
\ (t)= 1-e-o,35s1o-•r ·0,355·108
(14.4.26) c 1 -0 355·10' 8
1- -e · (14.4.41)
2
deci rata de defectare in acest caz,
pentru sistem, depinde de timp. 6}..2
}.. =--
Pentru intregul sistem, conform • !J.+3}.. (14.4.42)
relatiei rezulta:
}..(t) = (0,3306 + 0,00834 + 0,04334) ·10- 8 2!1-2
11-. =}.. +3!1- (14.4.43)
+ 1- e-o.355·to·•·t • 0, 355 ·10-8
N----~----~--~-
1 -0.355·10' 8·I
--·e
1
Fig. 11.14.6. SchemA de comandl. 2
II. lnstala1ii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice
metrii de fiabilitate se pastreaza Ia un A.'e:::: 51·A2 + 52 ·A1 (14.5.1)

14.5. lngineria fiabiliti1:ii nivel mai mult decat satisfacator, erori- in care s-a introdus notatia:
instal81;iilor electrice le fiind, in majoritatea cazurilor, lipsite A.
complexe de importanta. 5. = _L
I (14.5:2)
Relatiile prezentate sau deduse in f.l;
Prin instalatii complexe se inteleg capitolele precedents, in ipotezele re- Aproximarea este acoperitoare deoa-
toate instalatiile care nu sunt de tipul partitiilor exponentials pentru variabile- rece, evident A' e > A8 iar eroarea rela-
(n - a) redundante. le aleatoare T, $i T, $i independentei tiva a acestei aproximari este:
Pentru aceste instalatii (sistema) nu de timp a probabilitatilor absolute ale o}.. = (5 1 + 5 2 )·100 [%] (14.5.3)
exista solutii generale de rezolvare starilor din modelul lanturilor Markov, Avand o expresie simpla, eroarea se
pentru orice tip de structura fiabilistica. sunt relatii aproximative, rezultate ca . poate determina cu U$urinta in cazul in
Problemele se rezolva, in fiecare caz urmare a acceptarii acestor ipoteze ' care acest lucru este necesar pentru
concret, utilizand metodele, modelele care au adus Ia simplificarea relatiilor aprecierea preciziei sau pentru eventu-
$i procedeele prezentate in § 14.3 sau initiale. ale corectii.
alte metode. Alegerea metodei este Relatiile aproximative prezentate in Analog, in cazul a trei elemente in
determinata, in general, in cazul insta- continuare se bazeaza pe observarea a paralel cu a = 2, relatia 14.4.38 poate
latiilor electrice ($i nu numai in acest doua particularitati importante ale in- : fi aproximata prin relatia simplificata
caz), de durata necesara rezolvarii pro- stalatiilor, in general, $i instalatiilor acoperitoare:
blemei in functie de mijloacele disponi-
bile pentru rezolvare, intre care profe-
electrice, in special:
- frecventa aparitiei rapoartelor
(5
A.: "' A.7 (52 +53)+ A.2 7 +53)+ A.3 7 +52) = (5
sionalismul $i software-ul sunt, de re- A; lf.l; in relatiile pentru determinarea = 5, (A.2 + A.3) +52 (A., + A.3) +53 (A., + A.J
gula, determinants. indicatorilor de fiabilitate pentru siste-
mele cu restabilire; (14.5.4)
14.5.1. Relatii de calcul - valorile relativ mici ale rapoartelor cu o eroare relativa egala cu:
aproximative A./f.l; pentru elementele components o}.. = (5 1 + 52 + 53 )·100 [%] (14.5.5)
ale instalatiilor, intalnindu-se, in ge- Pentru n elemente serie relatia
Pentru instalatii de complexitate me- neral, in practica, valori uzuale sub 14.4.21 devine:
die, utilizarea numai a relatiilor prezen- 0,001 $i maxime sub 0,01 (exceptiile
tate sau deduse in capitolele anterioa- sunt tot mai rar intalnite).
re conduce, uneori, Ia solutii fie dificil a - Relatii aproximative simplificate (14.5.6)
de obtinut, fie dificil de utilizat in prac- pentru calculul parametrilor echi- i
tica. Mai mult, preocuparile teoretice valenti .A8 $i "'•
exagerate pentru precizie sunt aproape Dificultatile de calcul pentru determi-
inutile in acest caz deoarece datele nu- narea fiabilitatii sistemelor cu restabilire $i conform relatiei:
merice utilizate in calcule reflecta reali- provin, in mare masura, din cauza n n A
tatea cu un grad destul de scazut de relatiilor pentru determinarea parame- ~ A. = A.e rezulta: LJ,
LJ, ~ A. = ~ (14.5.7)
fidelitate, in special, din cauza lipsei de trului echivalent A8 in cazul elementelor i-1 i-1 f-l.
informatii suficiente privind fiabilitatea in ,paralel" din punct de vedere al fia- Daca se introduce notatia:
elementelor. bilitatii. Astfel relatia 14.4.28, pentru A
5=~
Pentru inlaturarea, in mare masura, a cazul a doua elemente in paralel: (14.5.8)
• f-l.
acestor inconveniente, se prezinta une- A.l2. (!1-, + fl-2)
le relatii (formula) aproximative de cal- A = ----=---'--'-----.-::..!.- rezulta:
cui care pot fi utilizate, cu mult succes, • f.l,fl-2 + A.,A.2 + A2f.l1
in cazul instalatiilor cat l?i al altar siste- intervine repetat, de multe ori, in expri- (14.5.9)
ma (cu anumite precautii), relatii cu marea indicatorilor de fiabilitate ai unei
ajutorul carora volumul de calcul se re- instalatii, chiar de complexitate relativ Grupul de relatii 14.5.6 $i 14.5.9 sunt
duce deosebit de mult, iar precizia cu redusa. mult mai comode in practica ingine-
care se determina indicatorii l?i para- Relatia se mai poate scrie sub forma: reasca decat grupul de relatii 14.4.12
$i 14.4.21.
Tabelulll.14.1. Relatll uzuale pentru calculul parametrilorechivalen1i de Relatia 14.5.9 are caracter de relatie
ftabllltate. ' aproximativa in aceeal?i masura cu re-
Tipul !
Relatii exacte Relatii aproximative Eroare relativa [%] latia 14.5.6, datorita neglijarii, prin ipo-
schemei simplificate teza, a tranzitiilor din stari de defect in
n stari de defect.
elemente n n
- Pentru 2 elemente in paralel tinand
Ae =}:A..1 A=}:A.
e 1 seama de relatia f-le = f-lt + fl- 2 , se ob-
i-1 i-1
serva ca, l?i in acest caz, utilizand rela-
n
in serie tia 14.5.1 rezulta o relatie foarte simpla
}:A.; n
- pentru 5e conform notatiei:
f-l. =~ 5e = }:5 I
A.'
}:A; i-1
5' .. ~ = 5 · 5 (14.5.10)
I e f-le 1 2
i-1 f.l;
r -
doua cu o eroare relativa a aproximarii:
I
elemente A.,A.2 (!1-, + fl-2) ;.: .. 5,A2 + 52At (5 1 + 52}·1()2 os. = (5 1 + 5 2 }·100 [%] = oll (14.5.11)
IA = I In concluzie, pentru relat1ile cele mai
i •
f.l,fl-2 + A,fl-2 + A2f.l1. utilizate in calculele pentru determinarea
1
I
in paralel f-l.= f.l, + fl-2 5e .. 5 7 · 52 (5 1 + 52}·1()2 : fiabilitatii instalatiilor se pot folosi relatiile
I
· sau formulele aproximative stabilite mai
Capitolul14: Fiabilitatea instala1iilor electrice II. lnstala1ii electrice
sus, sintetizate in tabelul 11.14.1. iar in cazul sistemelor, conform rela- b - Relalii aproximative pentru deter-
Un avantaj al utilizarii parametrului 5 tiei 14.3.68: minarea numArului mediu de de-
introdus in capitolul precedent este eel 1-l. 1 fecte ~i a duratei medii totale a
al simplificarii relatiilor cele mai uzuale A =---=--
(14.5.16) starii de defect intr-un interval de
de calcul, prin stabilirea formulelor
A. + 1-l. 1 + 5.
timp dat
aproximative sintetizate in tabelul Dezvoltand in serie relatiile 14.5.15 ~i Relatia pentru determinarea numaru-
11.14.1. Avantajul este evident, atat in 14.5.16 ~i neglijand, datorita valorilor lui mediu de defecte se poate scrie
cazul structurilor de tip serie din n ale- mici ale lui 5, termenii de Ia s2 in con- functie de 5:
mente- inlocuirea relatiei 14.4.21, cat ~i tinuare, rezulta:
A.~-t A.
in cazul structurilor de tip paralel din v(T) = -- · T =- · T (14.5.22)
(14.5.17) A+!-l 1+5
doua elemente - inlocuirea relatiei
14.4.28. Pentru structurile de tip paralel, relatie aproximativa a carei eroare ab- in care, neglijand valoarea lui 5 de Ia
conform tabelului 11.14.1 este Ia tel de soluta se determina din identitatea al- numitor, rezulta relatia aproximativa
avantajoasa ~i utilizarea parametrului 1-le• gebrica: simplificata:
care are o expresie Ia tel de simpla. 2 v(T):::: A.·T (14.5.23)
1 5
Pentru alte tipuri de structuri, de --=1-5+-- (14.5.18) cu o eroare relativa:
exemplu, cazul cu trei elemente cu 1+5 1+5 0 = 5·100 [%] (14.5.24)
v -
a = 2, nu rezulta posibilitatea stabilirii ultimul termen reprezentand ,restul" Analog, rezulta:
unei relatii aproximative simplificate dezvoltarii in serie, daca se iau in con- v(7) ::: Ae · T (14.5.25)
convenabile pentru 1-le dat de relatia siderare numai primii doi termeni. Re- cu eroarea:
14.4.39. zulta eroarea absoluta: ov = 5e ·100 [%] (14.5.26)
Pentru parametrul 5e se poate insa 2 acceptabila in majoritatea cazurilor.
L1A = _5_
(14.5.19) Relatia pentru determinarea indicato-
stabili o astfel de relatie daca se utili-
1+ 5
zeaza expresia corespunzatoare a lui rilor /)[7] se poate scrie functie de 5:
A.~ data de relatia 14.5.4, iar pentru 1-le ~i eroarea relativa 5
expresia 14.4.39: f3(T) =_A._ 0T = - - 0T (1405027)
~
A+/-l 1+5
A.'
5' ""____!_ = 5152 53 + 5152 + 52 53 + 53 5 1
OA =
2
=5 ·100 [%] (14.5.20)
$i analog se poate scrie relatia aproxi-
• 1-l.
Relatia 14.5.17 este importanta ~i mativa simplificata:
(14.5.12) pentru faptul ca, cu ajutorul ei se poate {3(T) :::: 5 · T (14.5.28)
sau: interpreta semnificatia parametrului 5. cu o eroare relativa:
Astfel, conform relatiei 14.5.17 ~i defi- o = 5·100 [%] = ov (1405.29)
13
(14.5.13) nitiei din § 2, indisponibilitatea asimp- Analog:
cu o eroare relativa prin care este tomatica se poate scrie: f3(T)::: 5e 0T (1405030)
aproximat 5e prin 5~ care se determina U = 1 -A :::: 5 (14.5.21) cu eroarea:
cu u~urinta ~i se gase~te: deci, in cazul unei entitati, parametrul 5 0 = 5 ·100 [%] (1405031)
13
05 =o;. =(5 1 +52 + 53 )·100 [%] (14.5.14) aproximeaza foarte bine indisponibili- Relatiile 14.5023 ~i 1405.28 sunt de-
Un alt avantaj al introducerii parame- tatea asimptomatica. Aceea~i semnifica- osebit de importanteo Conform acestor
trului 5 consta in exprimarea mai co- tie se poate da ~i pentru 5e in cadrul relatii rezulta ca fiabilitatea poate fi
moda ~i a altor indicatori care caracte- unei instalatii privita ca sistem, cu rezer- foarte bine caracterizata de parametrii
rizeaza fiabilitatea instalatiilor. Astfel, va luarii in considerare, de Ia caz Ia caz, A. $i 5, respectiv, A.e $i 5e, in toate
pentru probabilitatea starii de disponi- a efectului propagarii erorilor. cazurile in care valorile:
bilitate, conform relatiei 14.3.12 in ca-
zul unui singur element, rezulta:
A1 A2 An
-=~~:J-
A ' = ____!:lj_ = _1_ (14.5.15)
A.;+ 1-l; 1 + 5;
-DO---
A1
81
A1
82
A1
........
........
8m
f-
A2
........
........
81
~
........
82
e---o A2
8m
81 82
Fig.ll.14.8. Transfigurarea schemei
A
din fig. 11.14.7.
A
8m
An An An --o-
-OD---D Fig.II.14.7.Scheml loglci de
fiabilltate compusl din
m x n elemente.
81 82
a
8m
-c=::J-
81 82 8m A
Tabelulll14.5.2 Variante de dlmenslonare a schemelor in biunghl

in cazul unei allmentiri ,1 a 2 consumatori
Circuitul Puterea luata in calculul de dimensionare 81 82 8m
caz 1 caz 2 caz 3 caz 4 b
1-2 P2 + P3 p2 + p3 p2 + p3 p2 + k3P3 Fig.ll.14.9. Schema loglci
1-3 P2 + P3 p3 + k2 p2 p3 p3 din fig. 11.14.7 pentru (a) n = 1
2-3 p2 p3 + k2 p2 p3 k3 p3 'i transfigurarea acesteia (b).
11. lnstalaJii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalaJiilor electrice
o = o = 100· s [%], respectiv, m in afara faptului ca prin relatiile

l ="I_ = 100·S8 (%] S=S·~). (14.5.33) 14.5.34 $i 14.5.35 se pot determina
e A ~ a,
J-1
v sunf relativ mici. foarte U$Or parametrii echivalenti de
Precautia verifidirii prealabile a erorii: Valoarea deosebita a acestor transfi- fiabilitate, in cazul transfigurarii unei
0 = 0 = 100·S8 [%], gurari, in afara reducerii foarte mari a scheme in triunghi compuse din ele-
• d e regu 1·a, a$a cum o
v estefJ necesara, volumului de calcule, consta in faptul mente cu fiabilitati diferite intr-un sin-
confirma experienta practica de calcul, ca transfigurarea se realizeaza direct, gur element echivalent, in cazul a doua
numai in cazul unui numar mare de grafic, tara relatii de transformare a pa- alimentari $i un consumator; cele con-
elemente in serie. rametrilor de fiabilitate. stante mai sus conduc $i Ia concluzia,
c - Transfigurarea triunghi-stea pen- foarte importanta, privind transfigura-
14.5.2. Teoreme de transfigurare tru elemente diferite din punct de rea schemelor de tipul celor din fig.
vedere al fiabilitatii 11.14.10 a in scheme de tipul celor din
a - Consicleratii asupra unor teoreme Pentru schemele logice de fiabilitate fig. 11.14.10 b tara nici un tel de calcule,
de transfigurare triunghi - stea ~i ale instalatiilor prezinta interes deose- pe cale directa, grafica, analog cu
stea - triunghi bit numai transfigurarea triunghi-stea. transfigurarea din subcapitolul b.
Modelarea structurii unui sistem in cazul a doua alimentari $i a unui
complex, din punct de vedere fiabilis- consumator este suficienta o echivala- Cazul scheme/or in triunghi cu o ali-
tic, sub forma schemelor logice de fia- re a schemei in triunghi cu un singur mentare $i doi consumatori
bilitate $i asemanarea acestora, din element echivalent in locul a trei ale- in acest caz schema nu trebuie echi-
multe puncte de vedere, cu schemele mente conectate in stea, ceea ce se valata, ca in cazul precedent, cu un
circuitelor electrice, a condus Ia ten- poate face mult mai comod. singur element echivalent pentru ca nu
dinta de a se imprumuta unele denu- ar corespunde scopului urmarit, res-
miri pentru notiuni sau chiar teoreme Cazul scheme/or in triunghi cu doua pectiv, analiza fiabilitatii Ia nivelul fieca-
din electrotehnica, pentru teoria fiabili- alimentari $i un consumator rui consumator sau receptor. Tn cazul
tatii sistemelor. Ca exemple se pot Se pune problema echivalentei sche- precedent exista un singur consuma-
mentiona denumirile serie, paralel $i temelor din fig. 11.14.10 a $i 11.14.10 b de- tor. Tn cazul de fata sunt 2 consuma-
oremele de transfigurare. oarece in problemele de analiza a fia- tori, ceea ce sugereaza o transfigurare
Referitor Ia cazul echivalarii circuite- bilitatii prezinta interes fiabilitatea rea- de tipul celei din fig. 11.14.11, mai sim-
lor stea cu circuite triunghi, problema lizata Ia nivelul consumatorilor iar in pla deci!tt transfigurarea in stea de tipul
pare putin fortata in cazul fiabilitatii in- acest caz exista un singur consumator. celei din electrotehnica $i, in acela$i
stalatiilor deoarece nu prezinta acela$i Se considera, prin ipoteza, ca fiecare timp, necesara $i suficienta pentru
interes practic ca in electrotehnica. sursa asigura, singura, puterea nece- scopul urmarit.
b - Proprietatea important! a unor sara consumatorului, circuitele fiind di- Problema se complica, intr-o anumi-
structuri tipice in schemele logi- mensionate in consecinta. ta masura, in acest caz datorita faptu-
ce de fiabilitate ale instalatiilor Pentru schema logica de fiabilitate lui ca, in cazul circuitelor electrice ($i
Se demonstreaza ca pentru valori re- din fig. 11.14.10 a, parametrii echivalenti nu numai in acest caz), caile de ali-
lativ mici ale rapoartelor A./fJ. ale ele- sunt: mentare 1-2, 1-3 $i 2-3 pot fi diferit di-
mentelor componente ale unor instala- ).e::::: ).13 ·S23 + ).23.s13 (14.5.34) mensionate in functie de sarcina maxi-
lii schema logica de fiabilitate din fig. se ::::: ).13 ·S23 (14.5.35) ma $i, respectiv, sarcina prioritara a
11.14.7 se poate transfigura in schema Determinand fiabilitatea elementului celor doi consumatori.
din fig. 11.14.8. echivalent prin metoda ,exacta" a mode- Se va considera, in cele ce urmeaza,
Pentru A.i I fJ.i < 0,01, caz frecvent in larii prin procese stocastice de tip Markov cazul unei instalatii de distributie a
instalatiile electrice, eroarea de aproxi- (metoda solutiei generale) se constata ca, energiei electrice Ia consumatori, pu-
mare este in jur de 0,05 %. nici in acest caz, parametrii elementului tfmdu-se proceda, in mod similar, $i in
Un caz particular este eel in care dintre nodurile 1 $i 2 nu intervin in cazul altor tipuri de instalatii.
n = 1. Tn acest caz rezulta echivalenta expresiile lui A.8 $i s8 • Parametrii elemen- Fie P2 > P3 , tara a mic$ora generali-
schemelor din fig. 11.14.9 a $i 11.14.9 b, tului dintre nodurile 1 $i 2 intervin numai in tatea, P2 $i P3 fiind puterile corespun-
respectiv, relatiile: expresiile lui A $i v(T) insa cu influenta zatoare sarcinii maxime a consumato-
foarte mica (neglijabila). Aceste aspecte rilor 2 $i 3.
(14.5.32) conduc Ia validarea relatiilor de calcul Se disting 4 cazuri pentru schema
14.5.34 $i 14.5.35 pentru aplicatiile ingine- din fig. 11.14.11 a in functie de puterea
riei fiabilitatii instalatiilor. luata in calcul Ia dimensionarea celor 3
circuite, prezentate in tabelul 11.14.2,
unde ki ·Pi este puterea corespunzatoa-
re sarcinii prioritare a consumatorului i,
a b b
Flg.ll.14.11. Schemele loglce pentru

Flg.ll.14.10. Schemele loglce pentru ' dol consumatori
un consumator cu doul allmentlrt: cu o slngurl allmentare: 2 5
a - schema clasica; a - schema clasica; Fig. 11.14.12. Schemlloglcl pentru
b - schema transfigurata. b - schema transfigurata. un slstem cu clnci elemente.
0 < k; s 1, i = {2,3} $i, prin ipoteza, se 14.5.3. Aplicatii

co_nsidera P2 > P3 + k2 ·Pz
In cazul in care ultima $i singura re- Exemplul 1. Se determina disponibili- Solutie. Se poate folosi metoda solu-
strictie nu e realizata, pot fi mai mult tatea l?i durata medie totala de indispo- tiei generale:
de 4 cazuri, iar analiza se poate face 1 nibilitate pentru instalatia din figura n=5
prin aceleal;li procedee pentru fiecare · 11.14.12, in cazul in care elementele F =(0 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 19 23)
caz concret in parte. sunt diferite din punct de vedere al fia- i
Nr. cai ). U.M.
f-l
Problema consta in determinarea bilitatii, avand: · 1 3.00E-01 3.50E+01 [an- 1]
parametrilor echivalenti de fiabilitate Ia I }..
7
= 0,3 an-1, 2 4.00E-01 4.20E+01 [an- 1]
nivelul nodurilor (consumatorilor) 2 l;li ' }.. = 0,4 an-1, [an- 1]
2 3 5.00E-01 5.00E+01
3. Cea mai comoda metoda de I ;..
3
= 0,5 an-1, 4 6.00E-01 5.70E+01 [an- 1]
rezolvare a acestei probleme este }.. = 0,6 an-1,
4 5 ?.OOE-01 6.50E+01 [an- 1]
procedeul grupurilor de defectare cu A. = 0,7 an-1,
5
utilizarea relatiilor aproximative din 1
f-lt = 35 an-1, T = 1 an
tabelul 11.14.1, analog cu calculul i f-t = 42 an-1,
2
, A 1 = 9.915014E-01 U1 = 8.498584E-03
pentru stabilirea relatiilor 14.5.34 l;li 1 f.,t 3 = 50 an-1, A2 = 9.905660E-01 U2 = 9.433962E-03
14.5.35. . f-l 4 = 57 an-1 l;li A3 = 9.900990E-01 U3 = 9.900990E-03
Cazul 1. Schema logica de fiabilitate f-ls = 65 an- 1 pentru durata T = 1 an. · A4 = 9.895833E-01 U4 = 1.041667E-02
din fig. 11.14.11 a, se echivaleaza Ul;lor Este cazul unei instalatii clasice de • A5 = 9.893455E-01 U5 = 1.065449E-02
cu schema din fig. 11.14.11 b unde: : tip ,puncte" reprezentata in figura di- !
}..2 = ).12'( 5 13 + 5 23) + ().13 + }..23)' 5 12 i rect prin schema logica de fiabilitate in
(14.5.36) I care elementele componente 1, 2, 3, 4 ·
I
52= 512·(513 + 52~ (14.5.37) ' l;li 5 reprezinta cai de trecere (pentru
pentru consumatorul 2, respectiv: fluide, energie, informatie etc.).
}..3 = ).13·( 5 12 + 52~ + (}..12 + ).23)· 5 13 Cerinta functionala: existenta unei cai
(14.5.38) de trecere de Ia A Ia B.
5 3= 5 t3'( 5 12 + 5 23) (14.5.39) I
pentru consumatorul 3.
Cazul 2. Pentru A.2 l;li 5 2 se obtin
relatiile:
}.. = }.. (14.5.40) I
2 12
5 2= 5 12 ( 14 ·5 .4 1) .--N:-:-r---.----=-c-::-a:-id...,..e-tr-ec_e_r_e----.----.---::P-ro_b_a_b_a-bi--lit-a-te_a_s_t-=-ar..,.,ii-------,
Pentru ;..3 l;li 5 3 rezulta relatii identice
cu 14.5.38 l?i 14.5.39:
;..2p = ;..12·( 5 13 + 52~+
+ ;..2~· 5 12
().13
cg.
1
1
F
2
F
o ----F' -F---~=---~=-
3
F
4
F
F
5
F A1 A2 A3 A4 A5
--F
9.52E-01
--ufA"2 A3 -A4-A5--8.-16-E.~o3
( 14·5.42) r---2-c---r=---o-- ~=-----F"--- F=-- F --A1-u2 A3-A4"A5- 9.oYE-=a-3
5 2 = 5 12 ·( 5 13 + 5 23) (
14·5.43) 3 F F D F -F - F -A-1 A2 u3.A.4 A5- -- 9.52E-03
urfde cu }..2 l;li 5 21? s-au notat parame- 4 F F F F F A 1 A2 k3 D4 A5 1.06E-=62
trii de fiabintate ai alimentarii cu ener- --- ----0 - --- ----- ---------------------------
gie electrica a receptoarelor vitale din 1---_§_-f------ F F F F D _ _E___ A 1 A2 A3 A4 U5 ___ J.03_E:-:Q~--
consumatorul 2, prin schema din fig. 6 D D F F F D U1 U2 A3 A4 A5 7.77E-05
11.14.11 a transfigurata in fig. _?_ -- ___D_ _E_ __Q_ __ _F__ L - £ - __ U_j A2_lJ_3 A4 A5 _8.16E-05
8 D F F D F F U 1 A2 A3 U4 A5 8.59E-05
II. 14· 11 b. -- 9-- r--- D- --F- ---- ~=- F - -6- ~=-- --u-1-A2A3 J.\4 -LTS 8. 79E-05
Cazul 3. Pentru A.2l?i 52 se aplica re- 10 F -- b D F -F F A 1 u2 03 A4-AEi 9:671::~65
latiile 14.5.40 l;li 14.5.41 iar pentru A3l;li - 11-r--- --F D- - F -- 0 --F F --- -A .,-u2 A3 u4 AS 9.54E-o5
53 relatiile 14.5.38 l?i 14.5.39. r--12- - --F----15- -F- ___F_D_ r-
A1 U2 A3 A4 U5 9.76E-:..o5-
Cazu/ 4. Pentru ;..2 l?i 52 se aplica r---13- 1--F -- F ----6-- o
F -- - F -- --AfA2- u3- U4 A5- 11loE-o4-
relatiile 14.5.40 ~i 14.5.41 iar pentru ---F- ----0 A A -u A U5-
----1 - -- 4
F F F .63E-~Q
consumatorul 3: 14 0 --1 --------
2 3 4
A.3 = }..13
53= s13
(14.5.44)
(
14 5 45
· · )
- -i~
17
- 6 6 6 ~ -+ -g
D D F D F D
~~-m~-~! ~; ----;~~~~~~~-
U1 U2 A3 U4 A5 8.18E-07
---18--r--D _D ____F __ F____ D___ b 8.37E~07
1
;..3p=;..t3'( 5 t2+ 5 23)+(A.12+}..23)· 5 13 U1U2-A3A4D5-

(14.5.46) ------- ------------------ ------ --------
53 = 513·(512 + 523) (14.5.47)
urfde s 3 l;li s 3 au semnificatii analo-
-- }~-- r- § -- -f g ~ 6 6 --~{ ~ ~~ ~: ~~ ~~~~~~~~
age cu ~
P 2
l;li ~ din cazul 2.
· tp • 2 • t
- 21_ ---- P ---
22 F
- E __ F
D D
D
D
D
F
D
D
l.,ll_A2
A 1 U2
~~ l.l_4 U§
U3 U4 A5
9.2_1)_E-07
9.54E-07
0 caractens ICa comuna pen ru 23--F D -0- F D F A1 U2 u3 A405- 9~i6E-07
toate aceste transfigurari consta in 24 F F 0 0 0 A u A u4 u 1.o3E-06
faptul ca schemele in triunghi sau cu r--
25 -
0
r---~=--- F- -
0 0 0 0 A11 A22 3
D3D:fu
5
5 1 .o8E.~o6
legaturi transversale au fost - 26 D D -- D --D -~=--- r- D uf U2 U3 U4 A5 - 8.18E~09
transfigurate in schemele simple
radiale. r--- 27_+_ _Q__ _ I;> __ _Q _F__ Q _D _ U1 U2 U3 A4 U5 8.3l_E-_Q~
28
---- - - - -
D D F
---------------- --
D D D U1 U2 A3 U4 U5
-- - - - - - - - - - - - - - - -
8.81E-09
-- - - - - - - - - --
29 D F D D D D U1 A2 U3 U4 U5 9.25E-09
-30--r----F-----o-- 0---- 0 -0- D Af 02 03 U4 us 1.63R~08
31 D D D D D D U1 U2 U3 U4 U5 8.81E-11
A = 9.998070E-01
[j,7) = 0.00193 an = 16.9068 h
II. lnstalaJii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalaJiilor electrice
Exemplul 2. Se rezolva problema din Solu~ie. Se poate folosi metoda

exemplul 1 in cazul in care elementele solutiei generale.
sunt identice din punct de vedere al fia- n=5
bilitatii, avand: Nr. cai }.. /l U.M.
}..1 = }..2 = }..3= }..4 =As= 0,5 an-1 l;li 1 3.00E-01 3.50E+01 [an- 1]
11 1 = 112 = 113 = 114 = lls = 50 an- 1 pentru 2 4.00E-01 4.20E+01 [an- 1]
duarata T = 1 an. 3 5.00E-01 5.00E+01 [an- 1]
4 6.00E-01 5.70E+01 [an- 1]
5 7.00E-01 6.50E+01 [an- 1]
F = (0 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 19 23)
T = 1 an
A1 = 9.9009901E-01 U1 =9.99009901E-03
A2. = 9.9009901E-01 U2 = 9.99009901E-03
A3 = 9.9009901E-01 U3 = 9.99009901E-03
A4 = 9.9009901E-01 U4 = 9.99009901E-03
AS = 9.9009901E-01 US = 9.99009901E-03
Nr Cai de trecere Probababilitatea starii

crt. --
1 2 3 4
----------------------
5 --- -- ----- ---- -------
0 F F
-------------
F F --
F F--- A1A2A3A4A5
---------------
9.51E-01
--------
-~ -
1 D F F F F F U1 A2 A3 A4 A5 9.51E-03
2 F D F F F --
F A1U2A3A4A5 ------ -
9.51E-03 ----
3 F F D F F F A1 A2 U3 A4 A5 9.51E-03
-4 --- ~=-- F --F--0- F ~-. -~=- A1-A2A3 U4 AS 9.51E-03
- - --- --
5 F F F F D F A1A2A3A4U5 9.51E-03
-6- - ·-o--6--F- -
F
-----------
F
-
D
- -
--01 U2 A3 A4 A5
----------------
9-:51-E-05
- --------~
------
7 D F D F F F U1 A2 U3 A4 A5
...... -·- ~ -
9.51E-05
8 D F F D F F U1 A2 A3 U4 A5 9.51E-05
-fo- - - ----
~ 6 6 ~ ~ ~ ~~ ~~ ~~ ~! ~;
---- -- - - - - --
~:;~~~~;
- . - - --
11 F D F D F F A1U2A3U4A5 9.51E-05
12 F D F F D F A1U2A3A4U5 9.51E-05
-13-- F F- - D D F F-- A1 A2 u3Li4A5 9KfE-05-
14~- F F D F D-r-··F· A1A2U3A4U5 9.S1E-05-
----- -----
15
----- -
F F F D D D A1A2A3U4U5 -- ------
9.51E-05
---------------
_1§_ Q_ ___g_ __Q_ _ _F_ f ___Q__l.Jj_U2U~A4A5 ~.5_1E-OI__
17 D -D - -F- --D- - F
---
D
------- --·--
U1 U2
----------
A3 U4 A5 9.51E-07
--------
18 D D F F D D U1 U2 A3 A4 U5 9.51E-07
19 D
----------
F -
D D
-----------
F F U1 A2
-------------
U3 U4 A5 9.51E-07
----------------
20 D F D F D D U1 A2 U3 A4 U5 9.51E-07
21 - D -F--F---[)--
--
D D -u1.A.2 --
A3Ti4tT5 ___
----
9.51E-07
-- - - - - - - - - - -
_?2_ _ F D D D F D A1 U2_U_3 U4A5 _ 9.~1~:-_07'

23 F D
- ----------
D F D
-- --- ·-- F A1 U2 U3 A4 U5 9.51E-07
-------------
24
--
F D F D D D A1U2A3U4U5 9.51E-07
25 F F D D D D A1A2U3U4U5 9.51R-07
26 5---0--- ---b-- -0-- F _0____ U1 U2 U3 U4 A5 9~5-11:~09--
- - ----·--- ------------------ ·- ------------------- ------------
27 D D
------
D F
---------------------
D -· D -
U1 U2 U3 A4 U5
- --- ---
9.51E-09
28-----
D D F D D D U1 U2 A3 U4 U5 9.51E-09
_?9 _ D .. _F_ _ Q__ __Q ___ _Q -· D _!!1_A_LU3 _l.J'!_lj_5_ .. 9.51E-_9_g_
__ 30 __ F ___ D D D D... D )\) Jl2 1_)3_U4 U5 9.51E-09
31 D D D D D D U1 U2 U3 U4 U5 9.51E-11
Observatii:
- Rezultatul obtinut pentru A este cuprins intre valorile obtinute prin calcul di-
rect prin metoda solutiei generale, respectiv, procedeul grupurilor de defec-
tare (0,999797; 0,999804; 0,999802). Rezultatul obtinut pentru fX..7) este mai
mic decat cele obtinute prin rezolvarile precedente (1,778 h; 1,752 h; 1,734
h). Diferentele, evident nesemnificative pentru scopurile practice, constituie
un argument important in favoarea validarii utilizarii procedeului grupurilor de
defectare in ingineria fiabilitatii instalatiilor.
- Rezolvarea asistata de calculator, in ultimul exemplu, are in vedere interven-
tia rezolvatorului numai Ia gruparea starilor instalatiei in stari de functionare
(F) l;li de defect (D) in cea de a 7-a coloana a tabelului (matricii) oferite de
calculator.
'
Capitolul 15
Masuri de protectie a omului
'
ce se iau in executia si exploatarea
' '
instalatiilor electrice
'
Capitolul15: Masuri de proteclie a omului II. lnstalalii electrice
structiuni specifice pentru executarea - sa aiba calificarea corespunzatoare

15.1. Problema generale lucrarilor sau operatiilor curente de ex- lucrarilor ce i se incredinteaza;
ploatare (de exemplu: stalpi pentru linii - sa cunoasca, sa-l;li inSUl;leasca l;li sa
Normele cele mai importante ce prevad electrice, putreziti; intreruptoare cu ca- respecte normele de protectie a
masurile de protectie a muncii pentru pacitatea de rupere depal;lita; conden- muncii care privesc functia l;li locul de
activitatile care se desfal;loara in instalatiile satoare ce curg etc.). munca in care lucreaza;
electrice de joasa tensiune sunt: - sa cunoasca procedeele de scoatere
- Legea 319-2506 - Legea securitatii 15.3. Responsabilititile de sub tensiune a persoanelor elec-
muncii l;li sanatatii in munca; pentru apllcarea nonnelor trocutate l;li de acordare a masurilor
- Norme de protectie a muncii pentru de proteqie a muncii de prim ajutor.
activitati in instalatiile electrice - Nor-
mativ PE 119/90; Cunoal;lterea, respectarea l;li aplica- 15.4. Principalele mijloace
- Regulamentul general de manevrare rea normelor de protectie a muncii - de pro~e electroizolante
in instalatiile electrice; generale l;li specifice - sunt obligatorii utilizate in instalatiile
- Normativul PE 118/1999. pentru intregul personal din proiectare, elecbice de joasi tensiune
Tn afara acestora exista regulamente constructie-montaj l;li exploatare-repa-
proprii unor sectoare de activitate ce ratii instalatii electrice. Tnainte de utilizarea unui mijloc de
prevad masuri specifice de protectie a Proiectantul prevede in proiect ma- protectie electroizolant, personalul este
muncii. suri de protectie a muncii pentru con- obligat sa verifice:
struirea, exploatarea l;li repararea in- • tensiunea Ia care este permisa uti-
15.2. Condi1:ii tehnice stalatiilor electrice, potrivit prevederilor lizarea acestuia;
legale in vigoare, inclusiv, cele specia- • starea tehnica generala, pentru a nu
Din punctul de vedere al normelor de le necesare pentru executia propriu-zi- prezenta defecte care sa-l faca inuti-
protectie trebuie indeplinite urmatoarele: sa a lucrarilor ce fac obiectul proiec- lizabil;
- instalatiile electrice sa fie concepute, tului, precum l;li pentru operatiile de ra- • daca echipamentul nu a depal;lit ter-
proiectate l;li executate astfel incat sa ! cordare, punere in functiune, probe, menul de Ia ultima incercare periodica.
permita desfal;lurarea, in conditii de ' exploatare l;li reparatii ale acestora. Principalele mijloace de protectie
siguranta. a activitatilor de constructii Verificatorul de proiect verifica pro- electroizolante sunt:
- montaj l;li exploatare - reparatii, in iectul astfel ca acesta sa respecte in- 1. Prajinile electroizolante sunt folosite
conformitate cu prevederile l;li pres- tegral cerintele de calitate prevazute de pentru:
criptiile in vigoare; L 10/1995 - Legea calitatii lucrarilor din - manevrarea separatoarelor aflate Ia
- instalatiile electrice sa fie construite constructii. inaltime;
astfel incat sa se previna accidentele Verificatorul de proiect este solidar cu - montarea l;li demontarea scurtcir-
ca urmare a accesului persoanelor proiectantul in tata autoritatilor legale. cuitelor;
neavizate in instalatii; Unitatea constructoare are obligatia de - indepartarea unor obiecte aflate pe
- instalatiile electrice aeriene sa res- a realiza toate lucrarile de instalatii elec- partile sub tensiune sau din
pecte gabaritele prevazute in pres- trice in conformitate cu normele de pro- apropierea lor;
criptiile tehnice in vigoare l;li sa fie tectie a muncii existente in vigoare Ia data - desc8rcarea de sarcini capacitive etc.
prevazute cu indicatoare de interzice- executiei, chiar daca o parte din acestea 2. Cle$tii electroizolanti servesc Ia:
re a elementelor sub tensiune, a atin- nu sunt cuprinse in proiect. - montarea l;li demontarea patroane-
gerii conductoarelor cazute, a stalpi- Comisia de receptie, stabilita con- ' lor fuzibilelor, degetarelor electroi-
lor; form normelor in vigoare, nu va permi- zolante etc.
- instalatiile electrice interioare sau exte punerea in functiune a instalatiilor 3. Cle$tii ampermetrici se folosesc Ia:
terioare ingradite trebuie incuiate l;li pre- electrice noi sau reparate capital, daca - masurarea curentului in retele de
vazute cu indicatoare de avertizare etc; acestea nu respecta, in totalitate, con- joasa tensiune.
- proiectele instalatiilor electrice pre- ditiile prevazute in normele l;li prescrip- 4. lndicatoare/e de tensiune se folo-
vad dotarile l;li amenajarile necesare tiile tehnice in vigoare. sesc pentru verificarea prezentei sau
in vederea desfal;lurarii normale a ac- Unitatea de exploatare asigura in- absentei tensiunii in instalatiile elec-
tivitatilor de exploatare l;li reparatii; struirea personalului sau, in conformi- trice. Acestea trebuie sa sesizeze
- instalatiile ce au suferit reparatii capi- tate cu normele in vigoare, l;li instructa- prezenta unei tensiuni (fata de
tale trebuie sa fie astfel concepute l;li jul periodic al acestuia pentru a se asi- pamant) egala cu eel putin 25 % din
executate incat sa respecte, integral, gura ca acesta poseda cunol;ltintele tensiunea nominala a indicatorului.
prescriptiile l;li legislatia tehnica in vi- corespunzatoare de protectie a muncii. 5. lndicatoarele de corespondentfl a fa-
goare, din acel moment; Tn functie de conditiile locale specifi- zelor ce se folosesc pentru punerea
- instalatiile electrice temporare res- ce instalatiei electrice sau pentru lu- corecta in paralel a doua instalatii (cu
pecta aceleal;li conditii, din punctul crari ce prezinta un grad sporit de pe- tensiunea pana Ia eel mult 20 kV) sau
de vedere al protectiei impotriva ac- riculozitate, unitatea poate elabora in- pentru determinarea succesiunii fazelor
cidentelor ca l;li instalatiile definitive; structiuni tehnice interne, specifice, cu l;li efectuarea corecta a legaturilor alec-
- instalatiile electrice care, din diferite detalii sau masuri suplimentare de pro- trice.
motive (uzura, depal;lire a parametri- tectie a muncii, tara a contraveni nor- 6. Placile electroizolante se folosesc
lor nominali, deranjamente etc.) nu se melor generale. pentru a impiedica inchiderea unui
incadreaza in procedurile normative- Personalul care il;li desfal;loara activi- separator sau conectarea unui intre-
lor tehnice in vigoare, trebuie readuse tatea in domeniile exploatarii l;li repara- ruptor prin care s-a creat o separare
Ia parametrii nominali de functionare rii instalatiilor electrice trebuie sa inde- vizibila sau pentru a impiedica tensi-
cu ocazia lucrarilor de reparatii. plineasca urmatoarele conditii: unile produse de o instalatie de in-
Pana Ia remediere se iau masurile - sa fie sanatos fizic l;li psihic l;li sa nu cercare sa determine o amorsare a
necesare pentru evidentierea l;li averti- aiba infirmitati ce i-ar stanjeni activi- arcului electric dinspre instalatia in-
zarea starii anormale l;li se stabilesc in- tatea lui sau a altor persoane; cercata inspre restul instalatiilor.
II. lnstalalii electrice Capitolul15: Miisuri de proteclie a omului
7. recife electroizolante se folosesc Ia cutarii in cazul aparitiei acciden- nouri ~?i paravane mobile, indica-
izolarea conductoarelor electrice din tale a tensiunii in zona de lucru, toare de securitate.
liniile electrice de joasa tensiune, in ca urmare a unor manevre gre~?ite, 16. Mij/oace de protectie impotriva
timpul executarii lucrarilor, direct Ia a descarcarilor electrice etc. Con- efectelor actiunii arcu/ui electric $i
partile aflate sub tensiune. ductoarele scurtcircuitoarelor vor a traumatismelor mecanice. Aces-
8. Paliiriile e/ectroizolante ce se folo- fi din cupru cu sectiunea minima tea constau in ochelari de protec-
sesc Ia izolarea legaturilor electrice data de relatia: tie, manU~?i ~?i ~?Ort electroizolante,
Ia izolatoarele liniilor electrice de ca~?ti de protectie ~?i centuri de si-
joasa tensiune ~?i Ia izolarea elemen- s . = Isc . Ji [mm2] guranta. Aceasta din urma se utili-
telor cutiilor de distributie subterane mm jad zeaza ori de cate ori se lucreaza Ia
atunci cand se executa lucrari direct in care: o inaltime mai mare de 2 m, de Ia
Ia partile aflate sub tensiune. lsc - este curentul de scurtcircuit trifa- sol pana Ia picioarele executan-
9. Foliile e/ectroizolante ce sunt utiliza- zat [A] stabilit Ia locul de montare tului, ~?i locul de munca nu are in-
te in instalatiile de joasa tensiune a scurtcircuitoarelor; gradiri sigure de protectie impotri-
pentru izolarea partilor aflate sub t - timpul de deconectare a defectului, va caderii.
tensiune din apropiere, in cazul lu- corespunzator protectiei de rezerva in functie de particularitatile locului de
crarilor Ia panouri sau tablouri de a elementului pe care s-a montat interventie se pot utiliza ~?i alte mijloace de
distributie. Se pot folosi in locul te- scurtcircuitorul; protectie decat cele mentionate (cum ar fi
cilor ~?i palariilor electroizolante. jad - densitatea de curent admisibila Ia dispozitive de urcat - carlige cu gheare
10. Degetarele electroizolante se folo- scurtcircuit timp de o secunda, sau tampoane din cauciuc - scari din
sesc in instalatiile de joasa tensiu- conform STAS 6670. lemn sau metal etc.).
ne, prin aplicarea directa pe cape- Sectiunea minima poate fi realizata ~?i
tele conductoarelor dezlegate de Ia prin montarea in paralel a 2-3 scurtcir- 15.5. Mlsuri tehnice
aparate, in timpul executarii unor cuitoare. in acest caz sectiunea mini- de proteqie a muncii
lucrari Ia acestea. Lungimea dege- ma se va majora cu 25 % fata de cea Ia executarea de lucrlri
tarelor electroizolante se alege ast- obtinuta prin calcul. cu scoaterea de sub
fel incat acestea sa acopere partea Sectiunea minima a conductoarelor tensiun!Lin exploatarea
izolata a conductoarelor pe eel pu- scurtcircuitoarelor nu va fi mai mica de instaliqiilor electrice
tin 10 mm. Montarea ~?i demonta- 16 mm2 , pentru a se asigura o buna
rea se fac fie cu cle~?tele electroizo- rezistenta Ia uzura in timp. Pentru executarea de lucrari Ia insta-
lant, fie cu mana Iibera daca lucra- b. dispozitivele pentru descarcarea latiile electrice este necesara scoaterea
torul sta pe un covor electroizolant. de sarcina capacitiva a elemente- de sub tensiune:
11. Manu$ile electroizolante se folo- lor bateriilor de condensatoare - a instalatiilor sau a partilor instalatiilor
sesc atunci cand se lucreaza Ia destinate a proteja personalul im- Ia care urmeaza a se Iuera;
parti ale instalatiei electrice direct potriva electrocutarii Ia executarea - a instalatiilor invecinate sau a partilor
sub tensiune. De regula, sunt utili- de lucrari Ia aceste baterii sau ele- instalatiilor invecinate care se gasesc
zate impreuna cu ochelarii de pro- mentele lor. Aceste dispozitive se Ia o distanta mai mica decat distanta
tectie impotriva efectului arcului compun din: prajina electroizolan- limita Ia care se pot apropia execu-
electric, cu ~?Ort ~?i cu cizmele elec- ta corespunzatoare tensiunii bate- tantii, utilajele, materialele sau unel-
troizolante. riei; rezistenta de descarcare de tele necesare executarii lucrarilor,
12. Covoarele electroizolante se folo- sarcina capacitiva a bateriei; rezis- tara pericol. in instalatiile sub 1 kV,
sesc pentru izolarea lucratorului fata tenta de descarcare de sarcina ca- distantele limita nu sunt normate, dar
de pamant, atunci cand intervine Ia pacitiva a elementelor baterie de este interzisa atingerea directa a
o instalatie electrica (pentru mane- condensatoare; rezistenta de des- partilor aflate sub tensiune. Peste 1
vre, masurari etc.). Acestea sunt carcare de sarcina capacitiva a kV acestea depind de tensiunea
mobile (600x600 mm2) sau fixe. bateriei dupa masuri sau incercari instalatiei.
Cele fixe se amplaseaza in fata ~?i in ~?i conductoare de Iegare Ia pa- Pentru interventie in instalatiile elec-
spatele panourilor de comanda, mant ~?i in scurtcircuit a elemen- trice este necesar sa se delimiteze
protectie, masura sau distributie din telor bateriei de condensatoa-re. urmatoarele zone:
statiile de transformare, centrale c. dispozitivele pentru desciircarea de - de protectie;
electrice sau din incaperi destinate sarcina capacitiva a cab/uri/or dupii - de lucru.
echipamentelor electrice respective. incerciiri, care se compun din: Zona de protectie se realizeaza prin
Cele mobile se utilizeaza Ia punctul prajina electroizolanta corespunza- urmatoarele masuri tehnice:
de lucru in conformitate cu normele toare tensiunii de incercare; rezisten- • intreruperea tensiunii l?i separarea vi-
de protectie a muncii. ta de limitare a curentului de descar- zibila a instalatiei sau a partilor insta-
13. Plafoanele electroizolante au ace- care ~?i conductorul de descarcare a latiei;
la~?i rol ca ~?i covoarele electroizo- sarcinii capacitive a cablului (prin Ie- • blocarea in pozitia deschis a dispozi-
lante. Acestea sunt confectionate gare Ia o priza de pamant). tivelor de actionare ale aparatelor de
din materiale izolatoare rezistente 15. Mijloace de protectie pentru deli- comutatie prin care s-a facut separa-
(tara parti metalice de fixare), cu mitarea materia/a a zonei de lucru. rea vizibila ~?i montarea indicatoarelor
dimensiunile m1mme de Au rolul de a ingradi zona de lucru, de securitate cu caracter de inter-
500x500x100 mm3. pentru a nu permite accesul invo- zicere a manevrarii acestor dispozi-
14. Mijloace/e de protectie pentru /e- luntar al persoanelor straine pre- tive (,NU INCHIDE", ,SE LUCREA-
garea Ia pamant $i in scurtcircuit a cum ~?i de a nu permite parasirea ZA" etc.);
instalatiilor e/ectrice. Acestea sau depal?irea Iibera a ei de catre • verificarea lipsei tensiunii;
cuprind: membrii formatiei de lucru. Aceste • legarea instalatiei sau a partii din in-
a. scurtcircuitoarele, destinate a pro- mijloace cuprind: bariere, franghii stalatie Ia pamant ~?i in scurtcircuit.
teja personalul impotriva electro- l?i benzi pentru imprejmuire, pa- Zona de lucru se realizeaza prin lua-
Capitolul15: Masuri de protectie a omului II. lnstalatii electrice
rea urmatoarelor masuri tehnice: Respectarea normelor specifice fiecarei Pana Ia revenirea completa, electro-
• verificarea lipsei tensiunii; categorii de lucrari are ca rezultat: cutatului nu i se da nimic de baut. Du-
• legarea Ia pamfmt l;)i in scurtcircuit a - evitarea accidentelor de orice tel; pa revenire i se pot da lichida calde,
instalatiei sau a partii din instalatie; - realizarea de lucrari ce asigura un grad nealcoolice.
• delimitarea materiala a zonei de lucru mare de fiabilitate instalatiilor electrice. Persoana care acorda ajutorul tre-
cu mijloacele adecvate, prin ingradiri buie sa l;>tie ca intr-un asemenea acci-
evidente; 15.7. Misurt de prtm ajutor dent, electrocutatul prezinta uneori
• asigurarea impotriva accidentelor de in caz de accidente mil;)cari convulsive in momentul reveni-
natura neelectrica. rii, dupa care poate urma o noua pier-
Dupa terminarea lucrarii se proce- Generalitati. Fiecare formatie de lu- dare a respiratiei. De aceea respiratia
deaza astfel: cru va fi dotata cu trusa sanitara de artificiala nu va fi abandonata decat
- se verifica starea tehnica a lucrarii prim ajutor, prevazuta cu medicamente dupa revenirea completa sau Ia aparitia
executate pentru a avea certitudinea · l;)i consumabile in limitele baremurilor semnelor specifice mortii - pe care nu-
ca instalatia se afla in starea de a pu- aflate in vigoare. Pe masura utilizarii lor mai medicul le poate aprecia.
tea fi pusa sub tensiune; sau a expirarii termenului de valabilita- Respiratia artificiala prin insuflare de
- se strang sculele l;)i materialele l;)i se te acestea se vor completa sau inlocui. aer se face prin unul dintre sistema:
curata punctul de lucru; intregul personal de exploatare - repa- ,gura Ia gura" sau ,gura Ia nas".
- se demonteaza mijloacele de protec- ratii l;)i de constructii - montaj angrenat Acestea se pot utiliza cu accidentatul in
tie din zona de lucru; in executarea de manevre l;)i lucrari Ia pozipe orizontala (culcat pe spate), in
- se evacueaza formatia de lucru; instalatiile electrice trebuie sa cunoas- pozitie l;>8z8.nd sau in pozitie verticala.
- se pune sub tensiune instalatia. in ca eel putin urmatoarele masuri de Cand metodele de mai sus fie nu se
cazuri deosebite, instalatia poate fi prim ajutor: cunosc, fie nu se pot aplica, se poate
pusa sub tensiune inainte de termi- • scoaterea unui accidentat de sub ac- efectua respiratia artificiala manuala
narea normala a lucrarii. in astfel de tiunea curentului electric; (sau metoda ,Silvester modificata") sau
situatii lucrarea trebuie incheiata in • efectuarea respiratiei artificiale; se poate utiliza un aparat manual por-
eel mai scurt timp l;)i echipa de inter- • in caz de arsuri; tabile pentru respiratie artificiala .
ventie evacuata din zona. • in caz de raniri cu hemoragie;
in cazul lucrarilor Ia instalatii cu ten- • in caz de fracturi. Masuri de prim ajutor in caz de ar-
siune nominala peste 1 kV, punerea ' suri
sub tensiune se executa numai cu ' Masuri de prim ajutor in caz de elec- Arsurile pot proveni ca urmare a
acordul l;)efului ierarhic superior, dupa ! trocutare efectului arcului electric sau prin actiu-
ce se comunica acestuia ca lucrarea a Electrocutatul se afla sub tensiune l;)i nea unor agenti chimici. Arsurile loca-
fast terminata. trebuie seas cat mai repede de sub lizate, care nu sunt intinse pe suprafete
tensiune. Persoana care intervine nu mari l;)i nici profunde, se vor trata Ia
15.6. Nonne specifice trebuie sa se expuna pericolului de pu- fata locului astfel:
de pro~-~ a muncii nere sub tensiune. Aceasta va deco- - se inlatura corpurile straine de pe ra-
pentru a~ Ia instal&1:iile necta instalatia ce se afla in contact cu na l;>i din jurul ei;
electrice de producere, electrocutatul astfel: - se spala cu solutie de bromurat sau
transport 'i distrib~e - prin manevrarea echipamentului de rivanol;
a energiei electrice deconectare cand acesta se afla in - se aplica un strat subtire de vata hi-
apropiere sau: drofila l;)i un bandaj strans ul;)or;
PE 119/90 prevede astfel de nor me - prin realizarea unui scurtcircuit in - se transporta accidentatul Ia eel mai
pentru urmatoarele categorii de lucrari , amonte de electrocutat, prin arunca- apropiat punct sanitar.
in instalatiile electrice din: rea unui conductor legat Ia pamant, Sunt interzise:
• statiile electrice de transformare peste faze. Anterior, il;)i va lua toate - curatarea ranilor cu obiecte aspre;
l;)i/sau de conexiuni; masurile de a nu se expune efectului - intrebuintarea apei pentru curatire;
• punctele de alimentare l;)i posturile arcului electric sau atingerii directe a - aplicarea de substante grase;
de transformare: instalatiei aflate sub tensiune. - utilizarea de solutii cu acid picric.
• liniile electrice aeriene; Daca instalatia nu poate fi deconec- in cazul arsurilor grave (intinse) se va
• liniile electrice subterane; tata, se va incerca indepartarea de proceda astfel:
• circuitele secundare, de comanda l;)i ' electrocutat a conductoarelor aflate - nu se va dezbraca accidentatul;
automatizare; sub tensiune, avand grija de a nu se - nu se va sufla deasupra ranilor l?i
• executarea masuratorilor cu aparate expune atingerii directe. Se vor utiliza - nu se va face nici un tratament local;
portabile; manul;)ile electroizolante, prajina elec- - se va acoperi accidentatul cu o pan-
• generatoare, compensatoare l;)i mo- troizolanta, covorul sau platforma elec- za sterila;
toare electrice; troizolanta. Totodata se vor lua masuri - se va transporta de urgenta Ia un spi-
• bateriile de acumulatoare stationare; de prevenire a caderii electrocutatului, tal de specialitate.
• bateriile de condensatoare; inainte de intreruperea tensiunii. in cazul arsurilor provocate de agenti
• instalatiile de telecomunicatii aferen- in toate cazurile se vor folosi mijloa- chimici se va spala locul arsurii cu
te retelelor electrice; cele de protectie adecvate. Dupa ce foarte multci apa, dupa care:
• executarea verificarilor l;)i reparatiilor ' electrocutatul a fast seas de sub ten- - pentru arsuri provocate de acizi se va
aparatelor electrice din laboratoare siune este chemat medicul. Pana Ia spala cu solutie de bicarbonat de so-
(pentru masurare, protectie, control sosirea acestuia i se va face respiratie diu 2%;
l;)i automatizare); artificiala prin insuflare de aer. Aceasta - pentru arsuri provocate de substante
• instalatii de iluminat exterior, stradal se executa local, tara a transporta alcaline se va spala locul cu o solutie
sau de incinta; electrocutatul, dupa ce a fast degajat de acid acetic 1% sau cu apa cu otet
• alimentarea cu energie electrica a Ia gat l;)i Ia brau l;)i i s-au seas ochelarii, (noua parti apa Ia una de otet);
consumatorilor. in cazul ca ii are. - pentru arsuri provocate de fosfor sau
II. lnstalalii electrice Capitolul15: Masuri de protec!ie a omului
substante cu fosfor se va spala locul hemoragii se va interveni pentru opri- dus fractura pentru a constata daca
cu o solutie de sulfat de cupru 5 %; rea acestora. este deschisa sau inchisa; fractura
- pentru arsuri provocate de gudroane se Hemoragiile pot fi: deschisa va fi acoperita cu pan-
va :;;terge locul cu tampoane de vata - venoase :;;i capilare; sangerarea este samente sterile pentru a preintampi-
hidrofila, imbibate in eter pentru a in- abundenta, iar sangele are culoarea na o eventuala infectie;
latura particulele de gudron; nu se va inro:;;u inchis; - va realiza imobilizarea fracturii pentru
sista daca aderenta acestora este mare; - arteriala; sangerarea este sacadata :;;i a nu agrava stare accidentatului.
- in toate cazurile, ranile se vor pansa sangele este de culoare ro:;;u des- lmobilizarea se va realiza in functie
cu pansament steril uscat, tara alte chis; acestea sunt foarte grave pu- de membru :;;i de locul unde s-a pro-
solutii :;;i accidentatul va fi transportat tand provoca moartea in cateva mi- dus fractura. Este bine ca imobilizarea
Ia un spital de specialitate. nute. . sa se faca in prezenta unei persoane
Masuri de prim ajutor in caz de raniri Hemoragiile arteriale importante ne- ' calificate.
cu hemoragie cesita o interventie rapida. Oprirea in cazul fracturilor craniene, acci-
Ranirile pot fi: scurgerii sangelui se va face: dentatul va fi transportat culcat, Ia eel
• u:;;oare :;;i putin profunde; se vor tra- - prin compresie (apasare), cu ajutorul mai apropiat centru chirurgical :;;i va ra-
ta local de catre eel ce acorda primul mainilor, in apropierea ranii; mane in evidenta acestuia eel putin 48
ajutor, pentru a evita infectarea; - prin folosirea unui garou; in acest caz de ore. Aceasta este necesar deoarece
• grave, profunde sau intinse - acciden- se va mentiona pe un bilet ee-l va in- perceperea traumatismului de catre
tatul va fi transportat imediat Ia medic. soti pe accidentat, ora exacta Ia care accidentat se manifesta cu intarziere
in primul ajutor sunt interzise: a fost pus garoul; accidentatul este de cateva ore. De regula acestea sunt
- spalarea ranilor cu apa sau cu sub- apoi transportat de urgenta Ia spital; • insotite de dureri de cap, hemoragii pe
stante farmaceutice; aceasta se daca transportul dureaza, garoul se 1
nas, inro:;;irea ochilor etc.

poate face numai de personalul slabe:;;te din 20 in 20 de minute; daca in cazul fracturii coloanei vertebrale
calificat; hemoragia a incetat garoul se • sau a bazinului nu se face nici o imo-
- atingerea ranilor chiar cu mainile inlatura. , bilizare. Aceste sunt de o gravitate ex-
spalate :;;i dezinfectate; Compresia se va face totdeauna in- ! ceptionala :;;i accidentatul va fi tran-
- utilizarea de alifii sau prafuri pentru tre rana :;;i inima. Accidentatul nu va fi 1 sportat Ia eel mai apropiat punct medi-
acoperirea ranilor; parasit pana nu va fi predat unui medic cal pentru a fi vazut de un medic spe-
- nu se vor indeparta cheagurile de sau personalului sanitar specializat. cialist. Accidentatul se a:;;eaza pe o
sange de pe rani pentru a nu plan:;;eta tare, prin rostogolire, cat se
provoca hemoragii. Masuri de prim ajutor in caz de fracturi poate de incet. Este interzisa transpor-
in cadrul primului ajutor ranile vor fi Fracturile sunt caracterizate de: du- tarea pe brate pentru a nu agrava sta-
acoperite cu pansamente :;;i bandaje reri foarte mari, imposibilitate de a mi:;;- rea accidentatului.
sterile. in locul acestora, atunci cand ca membrele, deformatii. Persoana cain cazul fracturilor de coaste va fi imo-
trusa de prim ajutor lipse:;;te, se poate re acorda primul ajutor va trebui: bilizat toracele cu un bandaj strans, rea-
utiliza o panza curata. - sa nu mi:;;te accidentatul; lizat printr-o ta:;;a. Transportul Ia punctul
Atunci cand ranile sunt insotite de - sa dezveleasca zona unde s-a pro- medical se face in pozitie :;;ezand.
'
Capitolul 16
Simboluri utilizate in scheme si planuri
'
Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri II. lnstalatii electrice
Tipuri de simboluri sunt, in principal, urmatoarele: Dimensiuni/e simbolurilor grafice,

- utilizarea celei mai simple forme a grosimile liniilor
Simbolurile grafice pentru scheme simbolului corespunzator scopului
electrice sunt stabilite prin SR EN particular; in majoritatea cazurilor, semnificatia
60617:1999 (corespunde CEI - utilizarea, pe cat posibil, a formei unui simbol grafic este definita prin
60617:1983. preferentiale; forma sa. Dimensiunea simbolului
in unele cazuri, pentru acela~i ele- - alegerea simbolurilor astfel incat grafic ~i grosimea liniei nu afecteaza, in
ment sunt indicate mai multe semne toate elementele unei documentatii general, semnificatia sa.
conventionale, astfel: tehnice sa fie coerente intre ele. in anumite cazuri este de dorit utili-
- o forma preferentiala, una sau mai zarea de marimi diferite pentru
multe forme tolerate; Orientarea simbolurilor simbolurile grafice:
- o forma simplificata, o forma detali- - pentru a reliefa anumite particularitati;
ata; Simbolurile grafice pot fi orientate, in - pentru a permite includerea de infor-
- pentru modul de reprezentare: mono- general, in orice directie. Daca nu matii complementare.
filar, multifilar. exists indicatii contrare, simbolurile pot Pentru distingerea sau scoaterea in
fi transpuse prin rotatie sau in scopul evidenta a anumitor circuite se pot uti-
Combinarea $i compunerea simbo- evitarii curbarii sau incruci~arii liniilor liza, pentru reprezentarea conductelor,
lurilor grafice. care reprezinta circuite. diferite grosimi. Pentru astfel de situatii
Se recomanda, suplimentar, aplica- se pot utiliza linii mai groase ~i pentru
Standardele nu contin simboluri rea urmatoarelor reguli: alte scheme decat acelea ale conduc-
pentru toate utilizarile posibile. - in cazul contactelor rotative, contactelor.
Anumite simboluri se pot obtine prin tul mobil din simbolul grafic re-
combinarea intre ele a simbolurilor prezentat pe desen trebuie sa cores- in Anexa sunt reprezentate
existente in standarde sau cu simbolu- punda intotdeauna contactului mobil simbolurile literare pentru marcarea
rile literale. din aparatul fizic; aparatelor ~i echipamentelor.
- semnul de mi~care a contactelor din
Alegerea simbolurilor grafice pentru pozitia de repaus, in pozitia de lucru, in Anexa 2 sunt reprezentate
a schema. va fi de Ia stanga Ia dreapta - in re- principalele simboluri grafice utilizate in
prezentarea verticals - ~i de sus in schemele electrice.
Regulile de baza pentru alegerea jos - in reprezentarea pe orizontahi
unui simbol grafic pentru o schema
II. lnstalatii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri
ANEXA 1
Simboluri literale oentru marcarea aparatelor 'i echipamentelor.

Sim- lip echipamente Semnificalie
bol
A Ansambluri, subansambluri functionale. Amplificatoare cu tuburi sau tranziastoare, amplificatoare

magnetice, lasere.
B Traductoare ale unei marimi neelectrice Termocuple, celule fotoelectrice, dinamometre, microfoane,
intr-o marime electrica ~i invers. difuzoare, intreruptoare de proximitate.
c Condensatoare. Condensatoare.
D Operatoare binare, dispozitive de Relee de timp, relee bistabile, memoria magnetica,

temporizare, memorii. inregistratoare pe banda.
E Dispozitive diverse. Sursa de iluminat, echipamente de incalzire, alte dispozitive.

(ex. ventilatoare etc.).
F Dispozitive de protectie. Sigurante fuzibile, eclator, dispozitiv de supratensiune, descarcator.
G Generatoare, surse de alimentare. Generatoare, baterii de acumulatoare, oscilatoare, oscilatoare cu

cuart. surse de alimentare.
H Dispozitive de semnalizare. Lampi, casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri
K Relee, contactoare. Contactoare, relee intermediare, relee de palpaire, relee de curent,

relee de tensiune etc.
L lnductante ~i reactante. Bobine de reactanta. bobine de filtraj, bobine de inalta frecventa.
M Motoare. Motoare de curent continuu, motoare asincrone, motoare sincrone.
N Regulatoare, amplificatoare de semnal. Regulatoare de tensiune, de frecventa. de turatie, echipamente

de calcul, de procesare, echipament de control analogic.
p Aparate de masurare ~i dispozitive Aparate de masurare indicatoare, inregistratoare, contoare,

de incercare. generatoare de impulsuri, ceasuri electrice.
a Aparate de comutatie (de putere) pentru intreruptoare, separatoare.

inalta ~i joasa tensiune.
R Rezistoare. Rezistoare, potentiometre, shunturi, rezistente de incalzire.
s Aparate de comutatie pentru circuite Butoane de comanda, comutatoare, limitatoare de pozitie,

electrice secundare. comutatoare voltmetrice, selectoare.
T Transformatoare. Transformatoare de curent, de tensiune, convertoare CA/CC.
u Modulatoare, convertoare de marimi lnvertoare, redresoare, traductoare convertoare de masura.

electrice.
v Tuburi electornice, semiconductoare. Tuburi electronics, tuburi cu descarcari in gaze, diode,

tiristoare, tranzistoare.
w Conductoare, antene. Fire (conductoare), cabluri, bare, antene parabolice.
X Borne, fi~e. prize. Prize, fi~e. cleme de ~ir
y Dispozitive mecanice actionate electric. Electroventile, electromagneti, cuplaje, servomotoare.
z Sarcini corective, bobine hibride, filtre, Filtre de cuplaj, transformatoare diferentiale, limitatoare de cursa.
egalizatoare, limitatoare.
ANEXA 2: Principalele simboluri grafice utilizate 1n schemele electrice.
Slmboluri graflce generale

0-- Actionare prin efect electromagnetic
Simbol Semnificatia simbolului

0--- Comanda cu motor electric
------- Curent continuu Slmboluri pentru conductoare ~ dlspozitive de conectare
r-v
' Curent alternativ Conector, cablu, linie, conexiune
Ex:"" 50 Hz; ""100 ... 600 Hz;
3N ,., 400/230V 50 Hz; ,~, 3 cenexiuni
3
Curent redresat cu componenta

, conductoare
~
'
=110V
alternativa Circuit de c.c. 110 V, cu doua
------- conductoare din aluminiu de 120 mm
2
2x120mm' AI
+ I Polaritate pozitiva
I
3N -50 Hz 400V Circuit trifazat, 50 Hz, 400 V, 3
- I
Polaritate negativa conductoare pe faza de
2
120 mm , 1 conductor neutru
3K120mm 2 + 1x70mm2 2
N i Neutru de 70 mm (3N poate fi 3+N)
I
M I Median a ('':J Circuit ecranat
Functionare atunci cfmd

~
z.c. Conexiune torsadata
•
> marimea caracteristica depa~e~te
valoarea de reglaj Punct de conexiune
- - - I
I
Conexiune mecanica
0 Born a
-----.-
------
I
I Conexiune mecanica cu indicarea
directiei de mi~care
[ill] $ir de cleme
i
I
TsauT Conexiune in T
--~--
:
Conexiune mecanica cu indicarea
directiei de rotatie I Conexiune dubla in T
!
I
€=)=:
--4--
I
I
!
Actiune intarziata
Revenire automata
+-{-
--<-
Conexiune dubla
Priza ~i fi~a
--v-- Revenire neautomata -(~ Priza ~i fi~a multipla
lnterblocare mecanica intre --a:::::::::::: Dispozitiv de deconectare (inchis)

--~-- doua dispozitive
__ .o__ Dispozitiv de blocaj

~o- Idem, deschis
!
Simboluri graflce pentru rezlstoare,
Elemente de acttonare ,1
condensatoare lnducta~
r-- I
Actionare manuala
~
--"vV\A- Rezistor - semn general
~- --¢--
I Actionare manuala protejata impotriva Rezistor cu rezistenta variabila
actionarilor neintentionate
i
---¢- Varistor
]-- I' Actionare prin tragere
_F- Actionare prin rotire ~ Rezistor cu contact glisant
~ $unt
E-- Actionare prin apasare
-H- -1E- Condensator
G--- Actionare de urgenta
--
...rYVV"\.... lnductanta, bobina, infa~urare,
g-- Comanda prin cheie bobina de ~oc
0-· Comanda prin acumulare

de energie mecanica ...fV'VV"'\_
lnductanta
cu miez magnetic
II. lnstalalii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri
Slmboluri grafice pentru producerea ,1 transformarea

energlel electrlce
--0
. Convertor c.c./c.c.
-0 Redresor
Ma~in;~(simbol general)
--rn-
I
8
*=G - generator Invertor
I M- motor
GS - generator sincron
MS - motor sincron
-If- Element de baterie de acumulatoare
Simboluri graftce pentru aparate de comandi fl prolecJie
0 Motor liniar
(I Functie de contactor
@ Motor pas cu pas
X Functie de disjunctor
~ Motor de c.c. cu excitatie serie Functie de separator
~ Motor de c.c. cu excitatie derivatie u Functie de separator de sarcina
w~
Motor serie monofazat
Generator sincron
cu magnet permanent
•
~
Functie de declan~are automata
initiata de un releu inclus
Functie de !imitator de cursa

(intreruptor de pozitie)
~
~ Functie de revenire automata
@) Motor asincron trifazat cu rotor

in scurtcircuit 0 Functie de revenire neautomata
~ ~ sau~
Motor asincron trifazat cu rotor Contact
! bobinat normal deschis
LLW
rrm $ Transformator cu 2 infa~urari
7
Contact
normal inchis
w
00 1111 Transformator cu 3 infa~urari
~
Contact
co mutator
0d)~ Autotransformator
Reactor
~
Contact pasager care se inchide
momentan cand dispozitivul
este actionat (energizat)
'{ Contact pasager care se inchide
~ sau $
momentan cand dispozitivul revine
Transformator de curent
~
Contact normal deschis cu
$sauH Transformator monofazat cu

2 infa~urari ~i ecran
temporizare Ia actionarea releului
~
Contact normal deschis cu
Transformator trifazat cu 4 prize, temporizare Ia revenirea releului
~ conexiune stea - stea
~
Contact normal inchis cu
~ -m
ill
Transformator trifazat cu
conexiune stea - triunghi
temporizare Ia actionarea releului
~
Contact normal inchis cu
~~u~
Autotransformator trifazat cu temporizare Ia revenirea releului
conexiune stea
~
' Contact normal deschis
esau~ Transformator de tensiune

cu temporizare Ia actionarea
~i revenireaa releului
t~:: ~
Transformator de curent cu Contact normal deschis
2 infa~urarisecundare cu 2 miezuri cu revenire automata
magnetice
~ Contact normal deschis cu retinere
$:~~
Transformator de curent cu
~
2 infa~urari secundare pe un Contact normal inchis cu revenire
' miez magnetic comun automata
Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri II. lnstalaJii electrice
l>~6
Contact cu doua directii, cu pozitie
mediana, cu revenire automata
[;] !
Dispozitiv de pornire stea - triunghi
pentru directia stanga ~i cu retinere Demaror cu contactor pentru

pentru directia opusa [;] inversarea sensului de rotatie
I Buton cu contact normal deschis cu Demaror
~·····~ actionare manuala - simbol general [;] ! cu autotrafo
I Buton actionat prin tragere cu contact

'
Demaror-
J""'\ I normal deschis ~i revenire automata ~ regulator cu tiristoare
E..·\
Buton actionat prin apasare
cu revenire automata Q Bobina de releu sau contactor
(simbol general)
~
I Buton actionat prin rotire cu contact Bobina de releu cu temporizare
normal deschis ~i tara revenire Ia revenire
_F ..\ automata
~
i
Bobina de releu cu temporizare
~
Buton normal deschis Ia actionare
cu revenire automata
IJ$o Bobina de releu cu temporizare
~
Buton normal inchis Ia revenire ~i actionare
cu revenire automata
~ intreruptor de pozitie, CND EC1 !
I
Bobina de releu cu actionare rapida
ES:J ! Releu termic
i intreruptor de pozitie, CNi

;.)..,
I
Tensiunea defectului Ia masa
~8
intreruptor care functioneaza sub
efectul temperaturii, CND. Simbolul Ursd Tensiune reziduala
e poate fi inlocuit cu
temperatura de functionare ld Curent diferential
~8 Idem, CNi I_L

- Curent de defect Ia pamant
~
intreruptor actionat termic IN Curent in conductorul neutru
(de exemplu bimetal), CNi
Curentul intre neutrele a
Tub cu descarcari in gaze cu element IN-N 2 sistema polifazate
G) termic (starter pentru
lampa fluorescenta)
I ~ I
Caracteristica
Comutator cu mai multe pozitii " de timp dependenta
1~11 J~ll
2 3
....
,_··t>:~ (pentru un numar mic de pozitii),
cu indicarea pozitiei I I U=O Releu de tensiune nula
~ Contactor I I I+- Releu de curent invers
I I P< Releu de putere minima
~
Contactor cu declan~are automata
~
initiata de un releu incorporat Releu maximal
r
de curent temporizat
Ruptor (CNi)
' Releu maximal de curent cu 2
~
2(1>)
Disjunctor (intreruptor automat) 5 ... 10A
elemente de masura, cu domeniul de
! reglaj 5... 10 A
~ Separator
0> Releu de putere reactiva maxima
~ Separator de sarcina .............

1MVAr
- transport de enrgie spre bare;
- valoare de reglaj 1MVAr;
~-{ Separator cu actionare manuala - temporizare independenta

~
cu dispozitiv de blocaj 5... 10 s - reglabila de Ia 5s Ia 10s
Dispozitiv de pornire motor (demaror) Releu de impedanta

D - Semn general I Z<
I minima
~
Demaror Releu
Q in trepte ! Buchholz
II. lnstalalii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme 'i planuri
Siguranta fuzibila Lamp a

I I
Q9 de semnalizare
[[}····· .. Siguranta fuzibila

cu percutor
®- Lampa de
semnalizare palpaitoare
~
Siguranta fuzibila cu percutor I
~
~i cu contact de semnalizare (3 borne) I
I
Indicator de pozitie
' electromecanic
H
!
Siguranta fuzibila cu contact
de semnalizare separat ..1. ' Hupa
1.,1=~
~ Q
'
intreruptor I Sonerie
- fuzibil
4
I
Sirena
(
I
Separator
'
cu fuzibil ):( Buzzer
~
I
Separator de sarcina Simboluri graftce pentru planuri de lnstala1ll e1ec1rtce
cu fuzibil
- Linie subterana
-+~ I Eclator
\JV Linie submarina
-EEJ Descarcator
e Linie aeriana
Slmboluri graftce pentru aparate de comandl .. proteqle
1
t. 1 Conductor neutru (N)
8 Aparat indicator
0
!
Aparat inregistrator r- Conductor de protectie (PE)
;!: Conductor PEN
~ Aparat integrator
0 Voltmetru ? Traseu care urea
Ampermetru de curent reactiv

7 Traseu care coboara
@ 0 ' /ampermetru obi~nuit

I I
I
Traseu care traverseaza pe verticala
-+-@ Indicator de maxim

(actionat de un contor)
® Doza (cutide de conexiuni)
"'n
Priza de forta (simbol general)
e Varmetru
------n-3 Priza tripolara
8 Cosfimetru
Priza cu contact de protectie
0 Fazmetru
il\
e(!) '
I
!
Frecventmetru
Sincronoscop X
Priza cu obturator
Priza cu intreruptor monopolar
8 Osciloscop X I
Priza cu intreruptor de blocare
Dispozitiv de comanda cu cheie

W1
'
(0 Voltmetru diferential '
~
I
!
Corp de iluminat
~ ' Wattmetru inregistrator
I
~ Corp de iluminat de perete
Iw lvArl
i
Watt - varmetru inregistrator
Corp de iluminat - lampa
B
'
Oscilograf ® (simbol general)
~ Contor de energie activa

I I
Corp de iluminat
cu lampa fluorescenta
~
Contor de energie activa ,3
cu dublu tarif I ; I Corp de iluminat
cu 3 Iampi fluorescente
I I
~
.
Contor de energie activa
! cu indicator de maxim
~ Proiector (simbol general)
®::: Proiector cu fascicul putin divergent
~(
'
Reflector
Corp de iluminat de siguranta

X alimentat pe circuitul special
~ : Bloc autonom de iluminat de siguranta
~ Priza cu transformator de izolare
;:I, Priza pentru telecomunicatii

(simbol general)
TP Telefon
FX Telefax
M Microfon
lV Televiziune
TX Telex
-{{] I
Difuzor
' intreruptor (simbol general)

cl / exemplu: intreruptor monopolar
/ intreruptor cu lampa de semnalizare
/ I
I
intreruptor bipolar
v !
intreruptor dublu
/ I
intreruptor monopolar
cu 2 cai (de capat)
X I intreruptor
intermediar (cruce)
cf I
Dimmer
/ I
intreruptor cu $nur
@ I
!
Buton comanda
® I Buton comanda cu lampa inclusa

I
@~
I Buton comanda protejat
' contra actionarii involuntare
III. Masurari
Capitolul 1
Principii, metode si miiloace de masurare
'
Capitolul1: Principii, metode 'i mijloace de masurare 111. Masurari
Metrologia (metrologia genera/a) este multe comitete consultative $i de care racterizeaza obiectul (fenomenul) dupa
definita ca fiind $tiinta $i tehnica masu- apartine organizatia internationala de care se efectueaza comparatia.
rarilor $i este constituita din teoria $i standardizare ISO (International Stan- • modul de prelucrare a informatiei de
tehnica masurarilor. Cuvantul metrolo- dard Organisation). masurare: prin mediere sau prin
gie provine din limba greaca metron - La noi in tara, activitatea de metrolo- e$antionare;
masura $i logos - vorbire. , gie este coordonata de Biroul Roman • timpul de raspuns: in timp real sau
Teoria masurarilor (metrologia teoretica) de Metrologie Legala, BRML, care are
1 cu intarziere;
are ca obiect aspectele teoretice generale Ia baza Legea metrologiei. Practic, i$i • legatura dintre marimea de ie$ire $i
privind masurarile, respectiV marimi, indepline$te misiunea prin intermediul I cea de intrare.; legatura este data prin
unitati $i sisteme de unitati de masura, lnstitutului National de Metrologie Bu- functii de corelatie $i autocorelatie.
mijloace $i metode de masurare, erori de cure$ti, INMB.
masurare $i metode de prelucrare a Principiul de masurare sta Ia baza I Mijloacele de masurare sunt mijloace
datelor obtinute din masurari. efectuarii unei masurari. tehnice utilizate pentru obtinerea, pre-
Tehnica masurarilor (metrologia unei I 1 lucrarea, transformarea $i stocarea de
anumite marimi fizice) are ca obiect as- : Metodele de masurare reprezinta 1 informatii de masurare.
pectele practice ale masurarii unei anumi- procedee de efectuare a operatiilor de Mijloacele de masurare se clasifica
te marimi sau ale unei anumite grupe de masurare $i se clasifica dupa mai dupa structura $i dupa modul de su-
marimi. De exemplu, tehnica masurarii multe criterii: bordonare metrologica.
lungimii, tehnica masurarii vitezei etc. • modul de exprimare al masurandului; Dupa structura, mijloacele reprezen-
in afara notiunilor de metrologie ge- metodele de masurare sunt: analogi- tative sunt:
nerala, metrologie teoretica $i metrolo- ce, numerice $i mixte; • masuri ce materializeaza pe durata
gie a unei anumite marimi fizice, exista • domeniul in care se efectueaza de- utilizarii una sau mai multe valori ale
$i notiunea de metrologie aplicata (ale- terminarile: timpul sau domeniul de unei marimi fizice. De exemplu: rigla
gerea corecta a mijloacelor de masura- frecventa; gradata, greutatea etc.
re, dezvoltarea de noi mijloace de ma- • modul de preluare a informatiilor de • instrumente de masurat ce sunt con-
surare, tehnica masurarii, norme $i in- masurare: obiectiv (se efectueaza cu stituite din cele mai simple asocieri
structiuni de verificare) $i metrologie /e- aparate) sau subiectiv (intervine ope- de dispozitive $i elemente, care pot
ga/a (care stabile$te prin acte normati- ratorul uman). furniza informatii de masurare; de
ve conditiile tehnice metrologice $i ju- • modul de stabilire a contactului intre exemplu: $Ublerul, balanta, termome-
ridice privind metodele $i mijloacele de mijlocul de masurare $i masurand: cu trul, manometrul etc.
masurare in vederea asigurarii garantiei sau tara contact; • aparate de masurat ce sunt construi-
publice din punct de vedere al siguran- • principiul utilizat $i metodele de mate, in general, pe baza asocierii unui
tei de executie, exactitatii $i reproduc- surare: traductor cu dispozitive intermediare
tibilitatii masurarilor). - prin citire - se pot efectua direct $i cu un instrument de masurat. De
in acest capitol se prezinta: principii, (marimea se masoara cu un aparat exemplu: voltmetrul, termocuplul -
metode $i mijloace de masurare; ma- destinat acestei marimi) sau indi- dispozitive intermediare - milivoltme-
surarea marimilor electrice; masurarea rect (marimea se masoara cu doua tru. Aparatele de masurat se clasifica
marimilor neelectrice; aspecte metrolo- sau mai multe aparate, marimea ce dupa:
gice privind mijloacele $i metodele de intereseaza obtinandu-se prin in- - natura marimii masurate (masuran-
masurare. troducerea datelor masurate intr-o dul), in aparate pentru:
Etalonarea sau verificarea unui mijloc formula) sau * marimi electrice $i magnetice;
de masurare se efectueaza pe baze de - prin comparatie, acestea sunt si- * marimi neelectrice (deplasari,
standarde, SR, norme tehnice metrolo- multane $i succesive; presiuni etc.);
gice, NTM, norme tehnice de ramura, Metodele simultane au Ia baza com- - modul de exprimare al masurandului:
NTR, caiete de sarcina, CS, $i specifi- paratia masurandului cu un etalon de * analogice (variatie continua);
catii tehnice, ST, elaborate de produ- valoare egala sau apropiata sau com- * numerice (variatie discreta);
catorii mijloacelor de masurare $i avi- paratia masurandului cu un etalon de - modul de furnizare a informatiei de
zate de lnstitutul National de Metrolo- valoare diferita. masurare:
gie (INM). Cand masurandul este comparat cu * indicatoare,
Organismul international care ia ho- un etalon de valoare egala sau apropi- * inregistratoare, integratoare $i cu
tarari in domeniul metrologiei este ata se poate utiliza metoda directa sau memorie.
Conferinta Generala de Masuri $i Gre- indirecta. Metoda directa poate fi dife- • instalatii de masurare - ansambluri
utati - CGPM (Conference Generale rentiala (coincidenta) sau de zero (de de masuri, instrumente de masurat $i
des Poids et Mesures). CGPM are un comparatie $i punte). Metoda indirecta aparate;
Comitet International de Masuri $i Gre- se realizeaza prin comparatie simpla, • elemente de automatizare cu functii
utati CIPM (Comite lntenational des substitutie $i permutare. de masurare - traductor, adaptor,
Poids et Mesures) care este dotat cu Cand masurandul este comparat cu un dispozitive intermediare etc;
un laborator de cercetari in domeniul etalon de valoare diferita se poate utiliza • mostre de material $i substanta.
metrologiei cu sediul Ia Paris - Sevres metoda prin aditionare sau raport.
numit Biroul International de Masuri $i Metodele succesive - se masoara
Greutati - BIPM (Bureau International etalonul cu un aparat de masurat co-
de Poids et Mesures) care are mai respunzator $i apoi marimea care ca-
III. Masurari
Capitolul 2
Masurarea marimilor electrice
Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari
de unde: Observatii:
2.1. Mlsurarea tensiunii Rad = (n-1) Rv. (2. 1.4) • masurarea tensiunii este cu atat mai
precisa, cu cat rezistenta interna a
Se efectueaza cu voltmetre care Extinderea domeniului de mAsurare voltmetrului este mai mare (intensita-
sunt: magnetoelectrice, electromagne- cu divizor de tensiune tea curentului ce trece prin voltmetru
tice, electrodinamice sau ferodinamice Tn fig. 111.2.2 este data schema elec- este mai mica);
~i electrostatice. trica a unui divizor de tensiune. • infa~urarea primara este calculata
Voltmetrele magnetoelectrice sunt Referitor Ia fig. 111.2.2 se poate scrie: pentru valoarea tensiunii ce trebuie
utilizate in curent continuu deoarece masurata, iar infa~urarea secundara
u1 = 11R1
unghiul de deviatie a acului indicator a (2.1.5) este calculata pentru o tensiune
U IR
depinde de tensiune. standardizata de 100 V.
a = f(U) (2.1.1) ~i
Voltmetrele electromagnetice pot Utilizarea cheii voltmetrice pentru
functiona atat in curent continuu (c.c.) u = !!!_u (2.1.6) mAsurarea tensiunilor
R/1 1
cat ~i in curent alternativ (c.a.) La retelele de c.a. trifazat se masca-
deoarece: Extinderea domeniului de mAsurare ra tensiuni intre L 1 - L2, L 1 - L3, L2 - L3,
a = f(LJ2) (2. 1.2) cu transformator de mAsura a tensiunii L 1 - N, L2 - N, L3 - N, 0. Pentru a nu
in mod obi~nuit sunt utilizate in cu- Tn acest caz, se utilizeaza schema efectua multe conexiuni ~i a avea un
rent alternativ. din fig. 111.2.3. singur voltmetru, se utilizeaza un co-
Voltmetrele electrodinamice sau fe- Regimul de functionare a transfor- mutator (cheie) voltmetric cu ~apte po-
rodinamice sunt utilizate Ia masurarea matoarelor de masura a tensiunii Tu • zitii CV - 76 avand schema ca in fig.
tensiunilor alternative, dar pot fi utiliza- este eel de mers in gol, deoarece pe · 111.2.5. Cheia are functia de selectare.
te ~i Ia masurarea tensiunilor continui. secundarul transformatorului este co-
Voltmetrele electrostatice sunt utili- nectata rezistenta interna a voltmetrului 2.2. Mlsurarea intens~i
zate Ia masurarea tensiunilor continue. care are o valoare foarte mare. curentului elecbic
Ele au un consum foarte mic (de ordi- Tn aceasta situatie, raportul de trans-
nul microamperilor) ~i se pot construi ' formare K este dat de relatia: Se efectueaza cu ampermetre care
pentru tensiuni foarte mari (de ordinul pot fi: magnetoelectrice, electromagne-
zecilor de kilovolti). (2.1.7) tice, electrodinamice, ferodinamice sau
Voltmetrul se monteaza in paralel cu term ice.
sarcina pe care se determina caderea in care: Ampermetrele magnetoelectrice sunt
de tensiune. La masurarea tensiunilor U 1 - este tensiunea de primar; utilizate in c.c. (conform relatiei 2.1.1).
se pune problema extinderii domeniului U20 - tensiunea de secundar Ia mers in Ampermetrele electromagnetice pot
de masurare. Pentru aceasta in c.c. gol; functiona atat in c.c. cat ~i in c.a. (con-
sunt utilizate rezistentele aditionale sau N 1 , N2 - numarul de spire ale transfor- form relatiei 2. 1.2).
divizoarele de tensiune, iar in c.a., matoarelor in primar, respec- Ampermetrele electrodinamice sau
transformatele de masura a tensiunii. tiv, secundar. I ferodinamice sunt utilizate Ia masura-
Deoarece Ia deteriorarea infa~urarii rea intensitatii curentilor alternativi ~i
1
Extinderea domeniului de mAsurare primare, infa~urarea secundara ~i apa- continui.

cu rezistent! adilionala ratele conectate Ia aceasta se vor gasi
Rezistenta aditionala Rad se montea- Ia un potential ridicat fata de pamant,
za in serie cu voltmetrul ~i are rolul de putand provoca accidente grave, infa-
a limita valoarea curentului ce trece ~urarea secundara este legata Ia pa-
prin voltmetru, fiind astfel posibila ma- mant. Tn cazul cand voltmetrul nu este
surarea unor tensiuni mari (fig. Ill 2.1). conectat Ia bornele infa~urarii secun-
Tn acest caz se poate scrie: dare, aceasta se lasa deschisa sau se
monteaza o rezistenta mare; in caz
I= nU u (2.1.3) contrar, se produce incalzirea infa~ura
Fig. 111.2.4. Schema de montare
Rad + Rv R a unul transformator de tenslune.
v rilor ~i deteriorarea transformatorului.
Schema de montare a unui transforma-
tor de masura a tensiunii este data in L1
Aad L2·---r--------------------
fig. 111.2.4.
L~-+-r~----------------
I. N~4-+-~---------------
nU
N
I
Fig. 111.2.1. Extlnderea domeniului de I
misurare cu rezlstenli adQionali. I
I
I
I
I
I I
u L _ _ _ _ _ _ _CU J
Fig. 111.2.3. Extlnderea domeniului
Fig. 111.2.2. Extlnderea domeniului de misurare cu transformator Fig. 111.2.5. Chele volbnetrlci cu
de misurare cu divizor de tenslune. de misuri a tenslunll. ..-pte pozijii CV - 76.
III. Misuriri Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice
Ampermetrele termice pot fi utilizate Extinderea domenlului de mAsurare 1

atat Ia masurarile intensit<itii curentului cu ~nt R =-R (2.2.3)
• n- 1 A
continuu cat ~i ale curentului alternativ $untul este construit dintr-o rezisten-
(frecvente inalte). Curentul (continuu ta R$ montata in paralel cu amperme- Extinderea domeniului de misurare
sau alternativ) determina o variatie a trul de rezistenta interna RA (fig. 111.2.6). cu transformator de intensitate
temperaturii sesizata de un termocuplu. Prin :;;unt trece curentul 1$, iar prin in acest caz se utilizeaza schema din
La bornele termocuplului, se obtine o ampermetru curentul /A . Tensiunea Ia fig. 111.2. 7.
tensiune termoelectromotoare depen- bornele A, 8 !lste aceea:;;i ~i pentru R$ Raportul de transformare K 1 este:
denta de temperatura celor doua punc- :;;i pentru RA. In aceste conditii, se poa-
te, cald :;;i rece, ce este masurata de un te scrie: K _.!;__ N2
, 12 N, (2.2.4)
voltmetru magnetoelectric. Amper- R$1$=RAIA;
metrul se monteaza in serie cu sarcina. Regimul normal de functionare a
$i Ia masurarea intensitatii curentului ~= RA (2.2.1) acestor transformatoare este eel de
electric se pune problema extinderii /A R$ scurtcircuit, deoarece pe secundarul
domeniului de masurare. in c.c. se rea- Pentru a mari de n ori domeniul de transformatoarelor sunt conectate re-
lizeaza cu ~unturi, iar in c.a. cu trans- masurare, prin :;;unt trece curentul zistentele interne ale ampermetrelor, ce
formatoare de intensitate (reductoare n-1 1 au valori foarte mici. Cand amperme-
de curent). ----;;- · I , iar prin ampermetru, ;; · I trul nu este conectat Ia bornele infa:;;u-
rarii secundare, acestea se scurtcircui-
J4 As Rezulta: teaza. in aceasta situatie fluxurile pro-
n- 1 duse de cele doua infa:;;urari tp 1 ~i cp2
I R
-L =-Oi _ _
-n_·__
/ n- 1 sunt aproximativ egale ~i in opozitie de
(2.2.2) faza, astfel incat prin miezul transfor-
/A R$ !_·I matorului circula un flux rezultant tpR,
n foarte mic, pentru care este dimensio-
Fig. 111.2.8. Extfnderea nal miezul transformatorului. Daca se
domenlulul de miaurare In c.c. lasa deschisa infa~urarea secundara,
cu utlizarea tuntulul. fluxul produs de aceasta dispare, iar
prin miezul transformatorului trece in-
N tregul flux din infa~urarea primara,
ceea ce provoaca incalzirea excesiva a
u miezului transformatorului ~i distruge-
rea infa~urarilor; in acela~i timp, apare
o tensiune periculoasa Ia bornele infa-
~uriirii secundare.
a
Schema de montare a unui transfor-
mator de masura a intensitatii curentu-
lui electric (transformator sau reductor
de intensitate - curent) este data in fig.
F1g.lll.2.7. Extfnderea domenlulul de 111.2.8.
mlsurare cu transfonnatoare de
u
Observatie:
misuri a lntenslti1fl. • infa~urarea primara este calculata
b pentru valoarea intensitatii curentului
ce trebuie masurat, iar infa~urarea se-
Fig. 111.2.10. Mlsurarea puterli cu
cundara este calculata pentru intensi-
watbnetrul eleclrodlnamic:
tatea standardizata de 5 sau 1 A.
a - montare amonte; b - montare aval.
Utilizaaa ~i ~ pentru
~ lnt811Siti111 cu-entulul eleclrtc
Cle~tele este un tip special de re-
ductor de intensitate (fig.lll.2.9).
Trebuie retinut ca intensitatea masu-
rata este cea corespunzatoare conduc-
torului imbrati~at de miezul magnetic al
Fig. 111.2.8. Schema de montare
cle~telui. Exista cle~ti polivalenti care
a unul transfonnator de lntenaltate. pot masura tensiuni alternative. De
a exemplu, 3 calibre: 150, 300 ~i 600 V
~i curenti alternativi, 4 calibre: 20, 60,
200, 600 A etc.
2.3. Mlsurarea putertl

2.3.1. Misurarea puterti tn curent
contlnuu
b
Masurarea directa utilizeaza wattme-
Fig.lll.2.11. Mlsurarea puteril cu
trul electrodinamic montat cu bobina
voltmetru fl ampermetru:
de curent in serie cu receptorul, iar bo-
Fig. 111.2.9. Cle,te ampermetric. a - montare amonte; b - montare aval.
bina de tensiune impreuna cu rezisten-
Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice III. Miisuriiri
( Ru)
ta aditionala Ra in derivatie fata de re- 2 Masurarea indirecta are Ia baza utili-
ceptor, respectiv, fata de tensiunea de P = U (1 - Iv ) = U I- - = Ul - -U zarea wattmetrului electrodinamic aso-
av R
alimentare. Pentru ca wattmetrul sa dea v v ciat unor transformatoare de masura a
indicatii corecte, in sensul normal (sen- (2.3.3) · tensiunii, respectiv, intensitatii curentu-
sui scarii), curentul trebuie sa aiba un in acest caz este necesar a se aplica lui electric, masurarea cu utilizarea ele-
anumit sens in infa~urarile aparatului ~i puterii o corectie egala cu LJ2/Rv (pu- mentelor statice ~i prin dubla modulare
deci Ia montarea wattmetrului trebuie terea consumata de voltmetru). a impulsurilor.
respectata polaritatea bornelor marcate Pentru I < 10 A ~i U < 500 U, (fig.
cu steluta. Montarea wattmetrului poate 2.3.2. Misurarea puterii 111.2.12) wattmetrul se conecteaza
fi amonte (fig. 111.2.10 a) sau aval in curent altemativ direct in circuit. Daca una dintre aceste
(fig. 111.2.10 b). marimi depa~e~te valoarea indirecta,
Masurarea indirecta se realizeaza cu in curent alternativ, in afara puterii ; se recurge Ia utilizarea transformatoa-
ajutorul voltmetrului ~i ampermetrului, active P, din cauza inductantelor ce pro- • relor de masura (fig. 111.2.13 ~i 111.2.14).
utilizand montarea amonte sau aval due decalajul cp intre tensiune ~i curent, in aceste cazuri, puterea indicata de
(fig. 111.2.11). mai este necesara masurarea puterii wattmetru trebuie multiplicata cu ra-
in ambele scheme sunt necesare co- reactive, Q, consumata de inductivitatile . portul (rapoartele) de transformare ale
rectii. Tinand seama ca puterea P este receptorului ~i a puterii aparente, S. ! transformatoarelor de masura utilizat.
data de relatia: Puterea aparenta se determina indi-

P = Ul (2.3.1) rect cu voltmetru ~i ampermetru. Masurarea puterii cu utilizarea
pentru montarea amonte, se poate elementelor statice
scrie: MASURAREA PUTERII ACTIVE Metoda se bazeaza pe relatia:
Pam = (U - RA 1)1 = U I- RA 12 (2.3.2) (x + yf - (x - yf = 4 xy (2.3.4)
Rezulta ca este necesar a se aplica 2.3.2.1 Aflsurarea puterll active in care:
puterii o corectie egala cu RA 12 (pute- Iii curent sltemstlv monofazBt X - este 0 marime proportionala CU
rea consumata de ampermetru). intensitatea curentului electric,
Pentru montarea aval se poate scrie: Masurarea puterii cu wattmetrul y - 0 marime proportionala cu intensi-
electrodinamic tatea curentului electric.
Masurarea puterii active in c. a. mono- in fig. 111.2.15 este data schema de
fazat se poate efectua direct sau indirect. principiu a unui astfel de aparat.
Masurarea direct:ii se utilizeaza pana Ia ' x = K 1 U; y = K2 I (2.3.5)
Is 10 A ~i U s 500 V, cu wattmetrul elec- (x + y)2- (x- y)2 = cpK 1K2 UI =
K
trodinamic, in acel~i mod ca ~i Ia c.c. = KUI = KP (2.3.6)
Elementele patratice EP sunt realiza-
p ·r-- te cu semiconductoare cu elemente
• feromagnetice pe baza unor fenomene
~y K ~ fizice cu dependente patratice (legea
L k~ lui Joule - Lenz) etc.
~~ I Tl A
lmed
u
[ I~ L
I
Au :::--
-'
r-
,
:"
-
I ' , /
~Uo---____.>--il ~ -
'l
I
Receptor
L__--r··
u u
Receptor
L
Fig. 111.2.12. Montarea in cazul Tu I '
I
t
I~ 10A. T T T T T
v} L l
4 - · - - · ._,
.o!·- -t- ---------- -->f
Fig. 111.2.18. Prlnclplul de mlsurare

Fig. 111.2.14. Montarea in cazul a putertl prtn dubla modulare
I > 10 A ,1 U > 500 V. a lmpulsurtlor.
I
i
I 2
I
K1 U+K 2 1 EP ( K1 U+ K2 I )
u- I Receptor I I Tu ___ _____.,
-
lL
i
J
i
tK 1 U
- -
'
I I K2 1
c
I
u-
' 5 I t -- ~ ~
KP
5 ~t
!
I Tl
EP (
!K U \...__A__/
! 1 •I - -
K1 U-K 2 1
.
~
-u -
I
v-
lL -
2
(K 1 U-K 2 1)
Fig. 111.2.13. Montara in cazul
U >500V. Fig. 111.2.15. Mlsurarea puterii active cu utillzarea elementelor statice.
III. Misuriri Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice
p
u1o Receptor
L-' trifazat
2 I
u2o ...
L3 ~--------,f---------+-----6--...../ .8
c.
L2o------+--~--~ Q)
u
Q)
I ! a:
I I L3o--~--r---+--~
I I
N
Fig. 111.2.21. Misurarea puterti
active Ia sarcini conectate
1n triunghl.
Fig. 111.2.17. Metoda celor trei watbnetre.
metrelor variaza ~i ele, dar suma lor ra-
p
mane COnstanta ~i egala CU puterea tri-
fazata, ca in relatia 2.3.8. Rezulta ca
punctul comun 0 al bobinelor de tensi-
une, poate avea orice potential ~i deci
se poate lasa ~i liber (fig. 111.2.19).
Aceasta schema se utilizeaza cand
neutrul receptorului nu este accesibil
!z
sau cand receptorul este montat in
triunghi.
La sarcini echilibrate P 1 = P2 = P3 =
~ = P,, relatia 2.3.8 devine:
P .= 3 P, (2.3.9)
Fig. 111.2.18. Diagrams fazortlor In acest caz este deci suficient sa se
de tensiune •• curent. masoare puterea cu un singur wattme-
L2 o-----'
. tru (fig.lll.2.20).
L3o-------------J Cand punctul neutru al sarcinii nu
Fig. 111.2.20. Misurarea puterti este accesibil sau daca sarcina este
active 1n sarclnl echlllbrate. conectata in triunghi se poate realiza
un punct neutru artificial cu ajutorul a
~ o---------1------1~ frecventa impulsurilor, respectiv, peri- doua rezistente aditionale r2 ~i r3 egale
oada T este constanta. cu rezistenta bobinei de tensiune a
~o---+----+--=-<>--' wattmetrului plus rezistenta sa aditio-
nala (fig. 111.2.21).
2.3.2.2 Mlsursrea puterll active 1iJ
cutWJt altemstlv trlfazat Metoda celor douii wattmetre
Deoarece punctul comun 0 al bobi-
Fig. 111.2.19. Misurarea puterii Metoda celor trei wattmetre nelor de tensiune din ,metoda celor
active a receptoarelor montate Metoda este utilizata Ia sistemele cu trei wattmetre" este arbitrar, rezulta ca
1n triunghi. fir neutru (patru conductoare). Puterea se poate alege ca potential de referinta
aparenta S este data de relatia: chiar potentialul unei faze, prin legarea
S = JJ.10lt + JJ.2ol/ + JJ.3ol3* = P + jQ. punctului 0 Ia una dintre faze, care
Miisurarea puterii prin dub/a (2.3.7) reprezinta faza de referinta. Tn acest
modulare a impu/suri/or p = u101tcosJ..JJ.10h) + u201posJ..JJ.20!2) + caz wattmetrul montat pe faza de refe-
Metoda consti:i in dubla modulare (in U3olposi..JJ.3ol3) = U10/tcoscp + rinta nu mai da nici o indicatie ~i poate
amplitudine ~i durata) a unei serii de + u20/2coscp + u30/3coscp = fi scos din circuit (fig. 111.2.22).
impulsuri de curent. Realizand o serie = p1 + p2 + p3 (2.3.8) Tn acest caz, puterea in complex
de impulsuri de curent ca in fig. Relatia arata ca, in acest caz, pu- este data de relatia:
111.2.16, a caror amplitudine Au este terea se poate masura cu trei -2 = ll.1Lt + ll2!..2. + ll:J_3* +
proportionala cu tensiunea ~i a caror wattmetre (fig. 111.2.17). + (lj1- lj2)!..t + (lj3- !!2)!_2*
durata t; este proportionala cu intensi- Tn fig. 111.2.18 este aratata diagrama = ll12!..t + ll32li. =
tatea curentului electric, valoarea me- fazorilor de tensiune ~i curent. = llt2lt - !!23!_3 = p + jQ (2.3.10)
die a curentului filtrat /mad dat de impul- Observatii: Puterea activa trifazata este data de
surile respective este proportionala cu • daca potentialul V0 al punctului ' partea reala a relatiei:
suprafata impulsurilor, respectiv, cu comun 0 al bobinelor de tensiune I p = p1 + p3 = u12/1cosJ..U12' /1) +
puterea. Acest lucru este posibil cand variaza, indicatiile P 1 , P2 ~i P3 ale watt- U32 13cos(U32 , 13 ). (2.3.11)
Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice 111. Masurari
Diagrama fazorilor tensiune $i curent iar P 1 = U 12 11cos(U 12 ,1 1) =

corespunzatoare acestei metode este =U 111 cos(30° + IP) (2.3.14)
data in fig. 111.2.23. P3 = u3 21pos( u32' 13) =
Din figura se observa ca: =U 1 11 cos(30° - tp) (2.3.15) I
u12= u23 = u31 = u1 (2.3.12) Prin urmare

11 = 12 = 13 = 11 (2.3.13) P = P 1+P3 = U 111[cos (30° + IP) + (2.3.20)
+ cos (30°- tp)] = ~ U 111cos IP = Rezulta ca utilizfmd metoda celor
=~ Ul cos 1P (2.3.16) doua wattmetre se poate determina $i
adica se obtine formula cunoscuta a factorul de putere cos IP·
puterii active trifazate.
Observatie: 2.3.3. Mlsurarea puterii reactive
• daca se face diferenta
12 5 .2.3.3.1 AMsu181811 puterll reactive
L2
--=--. a. CD
P3 - P 1 = U 111cos(30° - tp)-
(.)
CD
-U 111cos(30° + tp) = Ulsintp (2.3.17) liJ curent altematlv monofazBt
a: Se poate efectua direct sau indirect.
P3 - ~ = Ul sin IP = _1_ tgtp
Masurarea directs utilizeaza varme-
P3 + ~
b J3w cos IP J3 : tre electrodinamice asemanatoare cu
(2.3.18) wattmetrele electrodinamice (fig.
De aici 111.2.24). Varmetrele au montate o in-
• P3
ductivitate L mare in serie cu bobina
Fig. 111.2.22. Metoda celor doui tgtp = "Jr:P-P
_3_ _ 1 (2.3.19) de tensiune (Ia wattmetre este montata
1
watbnetre. p3 +~ o rezistenta aditionala Rad).

Datorita inductivitatii L, curentul 12
U' P' ! din bobina de tensiune este defazat cu
rrJ2 in urma tensiunii de alimentare $i

1
are valoarea efectiva:
I=-
u
2 wL"
Deviatia a a organului mobil al var-
u Receptor metrului electrodinamic este:
1
a = Kl 1 12 cos(' 1 ,1 2 ) =
= Kl1 !:!__ cos (90" - 1P) =

u2 wL
Fig. 111.2.23. Dlagragma fazorllor a = ..!5.__ Ul 1 sintp= ..!5.__ Q
tenslune ,1 curent. u wL wL (2.3.21)
deci deviatia a este proportionala cu

puterea reactiva Q.
Observatie:
- masurarea directs a puterii reactive
-=-=-----· monofazate este posibila $i cu wattme-
~ trul obi$nuit daca se dispune de o sur-
, sa auxiliara U' pentru alimentarea bo-
U' b 1 binei de tensiune care sa fie defazata
· fata de tensiunea U a receptorului cu
u rrJ2 (fig. 111.2.25).
Fig. 111.2.25. Misurarea puteril Notand cu P' puterea indicata de
reactive cu watbnetru: 1 wattmetru, se poate scrie:
a - schema de montare; P' = U'lcos(U', I) = U'l cos (90° - tp} =
b - diagrama fazoriala. = U'lsin IP (2.3.22)
a P' !:!__ U'l sin 1P !:!__ ·
u u·
=
u·· (2.3.23)
P'U
- = Ulsintp = Q
U'
- masurarea indirecta consta in ma-
, surarea puterii active P cu wattmetrul
$i al puterii aparente S cu ampermetrul
$i voltmetrul. Puterea reactiva Q rezulta
b din relatia:
12 Q = ~82- p2 (2.3.24)
Fig. 111.2.24. Misurarea puterli
reactive cu varmetru:
a - schema de montare; Fig. Ill. 2. 26. Metoda celor trei
b - diagrama fazoriala. varmetre.
III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
2.3.3.2 Mlsurarea puterl/ resct111e

In curent altematlv trifazat
Metoda celor trei varmetre

Pentru sistemele cu fir neutru tinfmd U,0 sin(y_10,lr)= Jsu23 cos(y_23,{,)
seama de relatia 2.3.7 $i de faptul ca
partea imaginara reprezinta puterea (2.3.34)
reactiva a, se poate scrie:
a= U 10 11sin(U 10,11)+U20 12sin(U20 12 )+
+ U30 13 sin(U30 ,/3 ) (i3.25)
Conform fig. 111.2.20, se scrie: (2.3.35)
a= U10 11sin ({! + U20 /2 sin ({! +
+ U30 13 sin({!= a 1 + a 2 + a 3 (2.3.26)
Rezulta ca puterea reactiva se poate
' masura cu trei varmetre, respectiv, (2.3.36)
Fig. Ill. 2. 27. Metoda celor doul ,metoda celor trei varmetre" (fig.
vannetre. 111.2.26), asemanatoare cu metoda ce-
lor trei wattmetre de Ia masurarea pu- '
terii active. (2.3.37)
Pentru sistemele Ia care neutrul nu Adunand ultimele trei relatii, se obtine:
este accesibil se utilizeaza schema de U,a',sin (U10 ,/1 ) +U2012sin (U20 ,/2) +
I montare din fig. 111.2.19 in care in locul
I Rad sunt inductantele L. +U3a'3sin( U30 ,t3) =
I Metoda celor doua varmetre
U2311cos (U23 ,11 ) +
~ Schema de montare utilizata pentru
I
masurarea puterii reactive este asema-
natoare cu cea utilizata Ia metoda celor
= }J +U3,t2cos(u3,,t2)+ (2.3.38)
I doua wattmetre (fig. 111.2.27). +U,jpos ( U,2,/3)
Puterea reactiva trifazata este data
de partea imaginara a relatiei 2.3. 7;
a= U 12 11sin(U 12 11) + 1 ( )
+U3213 sin (U32/3) = a1 + a3 (2.3.27) I a,+ a2 + a3 = J3 P, + p2 + p3
Observatie: I (2.3.39)
~ cum s-a procedat pentru deduce- I Schema de montare corespunzatoa-
rea relatiei 2.3.19, se poate demonstra ca: re este data in fig. 111.2.29.
1
Fig. 111.2.28. Dlagrama fazorilor

1 a _a 3 1
La receptoare echilibrate:
tgqJ = r:: a' a (2.3.28) : 1 . r::
reprezentatlvl al tensiunllor v3 , + 3 a= J3 P, P = v3a (2.3.40)
fl curentJior.
1
COS({!= ---r====== (2.3.29) in acest caz, puterea reactiva trifaza-
1+ !__(a,- a3)2 . ta se poate masura cu un wattmetru
(fig. 111.2.30).
3 a, +a3
Metoda ce/or trei wattmetre 2.4. Misurarea energiei
in fig. 111.2.28 este data diagrama fa- elecbice
zorilor reprezentativi ai tensiunilor $i
curentilor. Se realizeaza cu contoare de energie
Din figura rezulta: activa, respectiv, reactiva. Contoarele
Fig. 111.2.29. Mlsurarea putertl se clasifica:
reactive cu tre1 wattmetre. y_23 =Y.20 -!1_30 (2.3.30) · - dupa natura curentului, contoarele
sunt: pentru c.c.; pentru c.a. monofa-
U23 sinqJ=U2pos (!1_ 23 , 11)
p (2.3.31) zat $i trifazat; cele pentru c.a. trifazat
sunt pentru retele cu fir neutru $i tara
J3U,0 sinqJ = U2pos(Y. 23 ,l,) (2.3.32) fir neutru;
- dupa marimea masurata, contoarele
sunt pentru: energie activa (wattora-
metre); energie reactiva (varorametre)
$i pentru cantitatea de electricitate
(amperorametre);
- dupa principiul de functionare, con-
toarele sunt: cu simplu tarif (tarifare
monoma); cu dublu tarif (tarifare bino-
ma), care inregistreaza, separat, ener-
gia electrica consumata in perioada
Fig. 111.2.30. Mlsurarea puteril de varf $i energia consumata in restul
reactive lrlfazati Ia sarclnl timpului, pretul unitatii de energie
Flg.lll.2.31. Contor electrodlnamlc fiind diferit in cele doua intervale de
echlllbrate cu un wattmetru.
de curent contlnuu. timp; cu triplu tarif care inregistreaza
separat energia electrica care se tari- consumata pentru o putere inferioara in care:
feaza diferit in cele trei intervale de unei limite stabilite $i, separat, C - este constanta contorului, [rot/kWh].
timp; de varf - intra in functiune daca energia consumata pentru puteri
puterea consumata depa$e$te o superioare; cu plata anticipata - intra 2.4.2. Mlsurarea energiei
putere limitata dinainte stabilita; de in functiune $i inchid circuitul consu- electrice active
depa$ire - se inregistreaza energia mator numai Ia introducerea unei
monede (fise) functionand pana Ia Masurarea energiei electrice active in
consumarea energiei electrice curent alternativ se efectueaza cu con-
achitate. toare de inductie.
I
Energia activa consumata de un re-

ceptor intr-un interval de timp: · 2.4.2.1 Misurares energlel eleclrice
M = t2 - t 1 este data de relatia: active 1iJ curent sltematlv monofazst
1 12 Se efectueaza cu contoare de inductie
2~--------'
W =I Pdt (2.4.1) monofazate. Schema de montare a con-
3------'
1, torului este cu cea de Ia c.c. (fig. 111.2.31)
o--------------~
Rezulta ca aparatul ce va masura Cantitatea de energie electrica W con-
Fig. 111.2.32. Contor pentru re~le energia activa este un aparat integrator sumata de receptor intr-un interval de
trifazate cu fir neutru. (totalizator). Ca urmare el trebuie sa • timp teste data de aceea$i relatie 2.4.3.
contina un dispozitiv de masurare 1
W=W1+W2 wattmetric pentru masurarea puteri ac- 2.4.2.2 Misurares energlel eleclrfce
1
tive $i un dispozitiv pentru integrarea ! active 1iJ curent sltematlv trtfazat

• W1
..Av- l ..Av-
.
W2 acestei puteri in intervalul de timp dat. Se efectueaza cu contoare de induc-
Energia reactiva consumata de un . tie trifazate in mod diferit Ia retelele
receptor intr-un interval de timp : electrice cu fir neutru fata de retelele
M = t2 - t 1 este data relatia: electrice fara fir neutru. Practic, in cele
12 doua cazuri, masurarea se efectueaza
I
1------1 1------1
,-----
.....
I
~ = Qdt (2.4.2) · cu trei, respectiv, doua contoare de in-
1<>-- % 1, ductie monofazate sau cu contoare tri-
2 Q)
in acest caz apare necesar un dispo- fazate (fig. 111.2.32, 111.2.33).
3 '---- 0
Q)
0:: zitiv de masurare varmetric $i un dis- Observatie:
L__
pozitiv pentru integrarea puterii reacti- La tensiuni sau curenti mari, contoa-
Fig. 111.2.33. Contor pentru ~le ve in intervalul de timp dat. , relor li se ata$eaza transformatoare de
trifazate flrl fir neutru. tensiune Tu, re.spectiv, de intensitate ~
2.4.1. Mlsurarea energiei (fig. 111.2.34 a). In fig. 111.2.34 b este pre-
electrice in curent continuu zentat un modul de conectare Ia retea
al unui contor tip CA 32 - trifazat cu
Cel mai frecvent utilizat este contorul doua eclise mobile. Daca raportul de
electrodinamic. transformare Ia transformatoarele de in-
Schema de montare a contorului tensitate ltr litr este 100/5 A, 500/5 A, ...
pentru masurarea energiei electrice $i al transformatoarelor de tensiune
consumate de un receptor este data in Utr/utr este 6000/100 V, 35000/100 V,
fig. 111.2.31. . . . identic cu eel inscris pe placuta con-
Energia electrica W0 consumata de • torului, atunci constanta proprie a con-
u receptor intr-un interval de timp t este torului C = 1 $i indexul contorului (ci-
~~-------~ data de relatia: • frele indib~te de mecanismul lui de inre-
12 N gistrare) indica direct cantitatea de ener-
W =IPdt=- (2.4.3) : gie consumata. in acest caz, constanta
Fig. 111.2.35. Contor de energie o
I,
c generala a contorului cg este egala cu
electrtci reactlvl monofazatl.
COnstanta proprie a COntorului Cpc·
Alimentare cg =Cpc (2.4.4)
Gl100 V
'----------=--=-t---=;
II - :1 II
I 3x100 V
1A (SA)
in cazul cand raportul de transforma-
re Ia transformatorul de intensitate sau
IL Gl L - - I 50 Hz Ia eel de tensiune nu este identic cu
1 -- I clp. 2 raportul inscris pe placuta contorului,
rezultatul citirii este afectat de corectia
I I denumita constanta generala a conto-
00
101T __. rului Cg' care este data de relatia:
~utr
a
C = C itr utr
g pc I U (2.4.5)
__.£_ ___£._
b
in care:
Fig. 111.2.34. Contor pentru tensiunl sau curen1i mari ltrlitr - este raportul de transformare al
a - montarea contoru/ui de inductie prin intermediul T1 $i Tu; transformatorului de curent Ia
b - scena de montare indirecta a unui contor tip CA 32. montare;
Ill. Misuriri Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice
U/utr- raportul de transformare al trans- Vic$i U/uc - raportul de transformare energiei electrice consumate.
formatorului de tensiune Ia men- insais pe placut.a conto- Cu asemenea tipuri de contoare, im-
tare; rului. pulsurile se pot transmite Ia un calcula-
Exemplul de calcul 1 tor care poate efectua diverse calcule
Se cere sa se calculeze C , cunos- $i care afi$9aza, pe display sau pe im-
9
cfmd ca pe placuta unui contor scrie primanta, situatia energetica a unei in-
.
LED
0 LED
cpc = 1, treprinderi in orice moment $i cumulat
cu cunoa$terea evolutiei consumului pe
!s_ _ 3x200 A. Uc = 6.300 V
parcurs. 0 asemenea instalatie poate
I
ic 5 ' Uc 100 efectua bilantul electroenergetic $i poa-
~~~
iar transformatoarele, de intensitate te controla, permanent, situatia energe-
existente sunt de 100/5 A iar cele de tica a intreprinderii.
Fototran- tensiune de 6000/110 V. Alte detalii privind citirea Ia distribu-
zistor Rezolvare: tie se dau in incheierea § 2.7.
a b
!.r.. u, 100 6000
Fig. 10.2.38. Prlnctplul de transmltere
2.5. Mlsurarea defazajului
Ia dlstanf,l a lndlcatiRor contoarelor.
c -c i, u, - 1 5 110 9! 0,144 fi a factorului de putere
g pc I U 600 6300
a - schema mecanica; ...£____£_ ---
ic Uc 5 100 Masurarea defazajului q; $i a factoru-
b - schema electrica.
lui de putere cos q; se efectueaza prin
(2.4.6) metode directe !;li indirecte. Dupa cum
aparatele masoara q; !iii cos q; se nu-
2.4.3. Misurarea energlel mesc fazmetre sau cosfimetre.
electrice reactive Masurarea directa se realizeaza cu
aparate electrodinamice $i feromagne-
Se efectueaza cu contoare de energie tice (electromagnetice), cu aparate tip
reactiva. Constructia lor este astfel rea- cle$te ampermetric, cu osciloscopul,
lizata, incat cuplul activ este proportional cu aparate ce au in componenta lor
cu puterea reactiva. Schemele de montaj elemente statice.
I F2 1 \ e'2, sunt asemanatoare cu cele de Ia contoa-
I I \ '
rele de energie activa. in fig. 111.2.35 este
~ prezentat un contor de energie electrica

reactiva monofazat.
Aparatele electrodinamice sunt utili-
a
2.4.4. Transmlterea Ia dlstanti zate Ia masurarea q;, respectiv, cos q;
a lndlca1fllor contoarelor de atat pentru circuitele monofazate cat $i
energle activl .. reacllvl trifazate.
Principiul de transmitere Ia distanta a 2.6.1.1 AMsunnalll clrcultele

indicatiilor contoarelor consta In utiliza- monofazste
rea unui optocuplor (LED $i un fototran- Schema de principiu a unui fazmetru
u z.istor). LED-ul $i fototranzistorul sunt electrodinamic este data de fig.
plasate de o parte $i de alta a discului 111.2.37.
de aluminiu in care se practica un Fazmetrul este alcatuit dintr-o bobi-
orificiu (fig. 111.2.36). La fiecare rotatie a na tixa (realizata din doua jumatati
discului, fototranzistorul prime$te o ra- identice A-A montate in serie in circui-
b
za luminoasa de Ia LED transmitiind tul parcurs de curentul /, care creeaza
mai departe un impuls. Cum energia fluxul magnetic ¢) $i doua bobine mo-
consumata este direct proportionala cu bile 81, 82 fixate rigid intre ele sub un
numarul de rotatii, impulsurile se trans- unghi de 90°. In circuitul bobinei 8 1
mit Ia un numarator unde se inmulte!;lte este conectata rezistenta R, iar in
cu o constanta $i se obtine masurarea circuitul bobinei 82, inductivitatea L.
Sensul fazorilor tensiune $i intensitate
din aparat este reprezentat in fig.
u 111.2.38.
A A in aceste conditii apar fortele F 1 $i F2
• v'\ 81 82 'v
£a.
l care dau cuplurile M 1 $i M 2 asupra
bobinelor 81 $i 82.
M 1 = K 1 // 1 COS<p sina (2.5.1)
U31
---,.
U12
-· -·
12 h
R2
Q)
0
Q)
a:
=
M2 K2 1 12 cos(90°-a) sin(y-a) (2.5.2)
Daca 8 1 este identica cu 8 2, atunci
K 1 = K 2 = K.
• U23
La stabilirea echilibrului dispozitivului
de masurare M1 M2 ;=
11 cosq; sina = /2 sinq;eosa (2.5.3)
Fig. 111.2.39. MAsurarea fazei
Ia circuitele trifazate Ia care sau
Fig. 111.2.38. Dlagrama fazortlor
tenelune fl lntensltate. punctul neutru nu este accesibil.
Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Masurari
I in unitati de cosq>, bobinele 8 1 l?i 8 2 Fazmetrele se executa In mod obi~uit

tga - _g_ tg q> (2.5.4) se fixeaza sub un unghi mai mic in constructia universala atat pentru circu-
I, decat 90° sau se aleg astfel ite monofazate cc1t l?i pentru circuite trifa-
Pentru 11 = 12 , relatia 2.4.10 devine: *
parametrii circuitului incat 11 12 ; zate sirnetrice (fig. 111.2.40)
a =q> ~~~ • prezenta reactantei inductive XL in 8obinele 8 1 82 sunt fixate sub un
Deci unghiul q> de defazaj lntre tensi- circuitul bobinei 82 respectiv: unghi de 60°, iar defazajul intre 11 l?i 12
une l?i curent este dat de unghiul de =
XL w · L, face ca indicatiile aparatu- este tot de 60°.
deviatie a. lui sa depinda de frecventa: din acest Condensatorul C este necesar pen-
Cc1nd scala aparatului este divizata In motiv, fazmetrele se etaloneaza pentru realizarea coincidentei de faza a fa-
unitatile valorilor unghiului q> ea este tru o anumita frecventa; zorului curentului I' = 11 + 12 cu fazorul
uniforma. Daca este divizata In unitatile • din relatia a = q> rezulta ca Ia schim- tensiunii dintre punctele 1 l?i 0 (datorita
valorilor cos q> ea este neuniforma. barea unghiului q> (sarcina poate fi acestui fapt se poate extinde limita de
Observatii: inductiva .,ind" sau capacitativa masurare pentru tensiune, prin legarea
• pentru obtinerea unei scari uniforme .,cap.") se schimba l?i semnul devia- rezistentelor aditionale r81 sau r82 ) .
tiei a a dispozitivului de masurare; Observatii:
2 3 din acest motiv cadranele fazmetre- • pentru masurarea unghiului de defa-
lor se construiesc cu zero Ia mijloc. zaj Ia circuitele monofazate, tensiu-
!. ., nea se aplica in functie de marime,
A .2.5.1.2 , . . , _ , . clrcultBie tllfaute intre bornele 1 l?i 0 sau 1 l?i 2;
BtXB.2 ~
v' v La circuitele trifazate simetrice Ia care • pentru circuitele trifazate simetrice,
' punctul neutru este accesibil, masu- tensiunea se aplica Ia bornele 1, 2 l?i
.!l .11 rarea q>, respectiv, a cos q> se poate 3 (iar circuitul serie 1-1 se conecteaza
efectua cu fazmetrul descris, cu obser- ' Ia primul conductor al liniei);
OL R ra1 l'ra2
.0 vatia ca bobinele de tensiune 81, 82 ! • acul indicator al fazmetrelor nu revi-
sunt alimentate cu tensiunea de faza. ne Ia inceputul scalei, ci ramane in
c L r2 .
-I' La circuitele trifazate Ia care punctul
neutru nu este accesibil, se utilizeaza
pozitia unde a functionat, datorita
lipsei cuplului rezistent de natura me-
fazmetrul trifazat (fig. 111.2.39). canica (montare logometrica).
Fig. 111.2.40. Fazmetrul in contru~e in cazul dat, in locul conductivitatii L,
universaiA. se monteaza o rezistenta R2 . 2.5.2. Miaurarea cu aparate
La fazmetrul 1rifazat, defazajul intre cu- feromagnetlce
rentii 11 l?i 12 este de 60° l?i se realizeaza (electrornagnetlce)
prin schema de conexiuni corespun-
zatoare in~lJ'arilor in circuitul trifazat. Schema de principiu este data in fig.
10
• 111.2.4 1
Cele doua bobine fixe 8 1 l?i 82 l?i
decalate intre ele cu 60° sunt parcurse
de curenti defazati Ia 120°. 8obina 83
este fixa.
.t
Dispozitivul de masurare (echipajul
mobil) alcatuit din 8 1, 82 in functie de
campul produs de 83 se stabile$te lntr-
0 pozitie ce depinde de defazajul dintre
curentul din 83 l?i curentii din 8 1, 82.
•
Flg. lll.2.41. Fazmetru
m Dispozitivul de masurare are posibili-
tatea sa devieze cu 360° ceea ce per-
feromagnetlc. Fig. 111.2.43. Observarea slmultani mite sa se execute fazmetrul cu patru
pe ecranul osclloscopulul a celor cadrane. El este confectionat ca un
2 2 doul tensiunl. miez in forma de Z din material mag-
netic moale a carui axa coincide cu
axa bobinei 83.
.3
'] 2.5.3. Mlsurarea cu aparate tip
clefle ampennetric
A Aparatul are forma din fig. 111.2.42
Prin actionarea manetei 1 se depar-
teaza piesele 2 putand introduce, intre
ele, un conductor prin care trece un cu-
x rent I. Clel?tele 3 se conecteaza Ia faza,
iar cordonul 4, Ia neutru; prin aceasta
aparatul este pus sub tensiune.
4 D
c·
Fig. 111.2.42. Schlfa aparatulul (tip
clefte ampermetrlc) care mlsoari
cos cp. Fig. 111.2.44. Metoda ellpsel.
2.5.4. Misurarea unghiului zaj cunoscut, ca marime ~i semn .~i ob-

de defazaj dintre doui tensiuni servand modul in care se deformeaza
cu osciloscopul elipsa. Daca defazajul total cre~te, re-
zulta ca defazajul initial este de acela~i
s Q Se poate masura cu osciloscopul cu semn cu eel introdus, iar in cazul in ca-
doua spoturi sau cu osciloscopul cu un re scade, rezulta ca defazajul initial este
spot. de semn contrar cu eel introdus.
p Miisurarea cu osciloscopul cu douii 2.5.5. Misurarea cu aparate

spoturi cu elemente statice
Fig. 111.2.48. Triunghiul puterilor. Defazajul dintre doua curbe de tensi-
une oarecare, avand aceea~i frecventa. Aparatele au Ia baza schema de
se poate determina prin observarea si- principiu data in fig. 111.2.45.
RaO • U multana pe ecranul osciloscopului, ca Valorile instantanee ale lui u, $i u2
~ +~ in fig. 111.2.43. sunt aratate in fig. 111.2.46.
Defazajul cp este dat de relatia: Prin aplicarea tensiunilor $i de- u; u;
cp; 360-
n fazate cu unghiul cp transformatoarelor
m (2.5.6) r, si T2, pe rezistoarele de sarcina Ra $i
Miisurarea cu osciloscopul cu un spot Rb se obtin tensiunilor U8 $i Ub, variabi-
Este utilizata metoda elipsei (figurile le in functie de cp. Aceasta se poate ur-
0 0 Lissajous). Se aplica placilor de defle- mari in fig. 111.2.47 unde sunt reprezen-
xie pe verticala ~i orizontala cele doua tate diafragmele fazorilor tensiune.
tensiunii: Diferenta dintre tensiunile U8 $i Ub
Fig. 111.2.45. Aparat cu elemente ul = ulm sin wt ~i este data de relatia:
statice. =
u2 u2m sin(wt - cp) (2.5.7) LlU = Ua- Ub =
care, avand aceea~i frecventa. deter-
u • mina obtinerea pe ecran a unei elipse = Ju: + u: - 2U,U2 cos cp -
uj (fig. 111.2.44.) (2.5. 17)
Daca amplificatoarele osciloscopului nu -Ju: + u: + 2U,U2 cos cp
introduc defazari, deviatiile spotului sunt: Exemplul de calcul 1
y = k 1u 1 = k 1U 1msin wt = A sin wt, Pentru cp < go• (2.5.18)
.
t x = k 2 u2 = k 2 U2msin (wt- cp) =
(2.5.8) Se considera cp = so•; cos6o• =1/2
(2.5.1g)
=C sin (wt - cp). (2.5.g)
Deviatiile maxime pe verticala res-
LlU = Ju: + u; - u,u2 -
• <p . pectiv orizontala sunt:

Ymax =A; Xmax = C (2.5.10)
- Ju: + u: + U,U2 <D (2.5.20)
Pentru a determina ordonata in origi- Exemplul de calcul 2

Fig. 111.2.46. Modul de variatie ne a lui y, respectiv, y 0 , trebuie pusa =
Pentru cp go•(coscp 0) = (2.5.21)
al tensiunilor ,1 u; u;. conditia x = 0, respectiv: LlU = lu 2
+U 2
- lu 2
+U 2
=D
wt - cp = 0 sau wt = cp. " 1 2 " 1 2 (2.5.22)
y 0 = 8 = A sin cp, (2.5. 11) Exemplul de calcul 3
" !::!a • de unde: Pentru cp > go• (2.5.23)
~ Se indica cp = 120•(cos120• = - 1/2)
~ . 8 . 8
sm cp ~ - ; cp ~ arc sm - (2.5.12) (2.5.24)
1D 1D A A
<f ~ <f U2 Pentru a determina obtinerea lui x in LlU = Ju: + u: + u,U2 -
f"'
"' origine, respectiv, xo trebuie pusa con- (2.5.25)
- Ju: + u: - u,U2 >D
!:!.Q ditia y = 0 respectiv wt = 0
1D U1 = = =
xo D C sin (- cp) -C sin cp (2.5.13) Din cele trei exemple, rezulta ca:
In valoare absoluta: LlU = f(cp),
respectiv, cp = g {LlU} (2.5.26)
~ . D . D
• • sm cp = C; cp =arc sm C (2.5.14) 2.5.6. Misurarea indirecti
a b
I>
Avand in vedere relatiile 2.5.12, Masurarea indirecta a cos cp se poate
2.5.14 se poate scrie: realiza prin: masurarea puterilor activa P
. 8 . D $i reactiva Q, a puterilor activa P $i apa-
1D Fig. 111.2.47. Dia- cp = arc sm- = arc sm- (2.5. 15) renta S, utilizand metoda celor doua
Ua grama fazorilor A C
wattmetre sau a celor doua varmetre.
• <p tensiune: sau Determinarea cos cp prin masurarea
a) cr < go•; B D P $i Q, respectiv, P $i S are Ia baza tri-
LlU = U8 - Ub < 0; A C
(2.5. 16) unghiul puterilor (fig. 111.2.48).
U2 b) cr = go•;
!:!.1 Din figura, rezulta:
4
LlU "" U8 - Ub = 0; Observatie: tg cp "" QIP si
.. Ub
c) cr > go•;
LlU =U8 - Ub > 0.
Metoda conduce Ia determinarea de-
fazajului in valoare absoluta. Determi-
1
cos cp = ~1 + tg2 cp (2.5.27)
c narea sensului se poate face, introdu-
cand Ia unul din semnale, un mic defa- sau
Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari
cos cp = P/S. (2.5.28) 1 1

- Utilizand metoda celor doua watt- cos cp = -;== = == = (2.5.29) cos cp = r======
2
(2.5.30)
(~='~p3 ---~
2
metre
1+3 ) 1 ,-03)
1+- (0
---
+ P, 3 0,+03
- Utilizand metoda celor doua var- Exista ~i alte scheme de montare de
metre masurare a cos cp, fara afi~are, utilizate
in diverse aplicatii, de exemplu, Ia eco-
nomizorul static.
2.8. Mlsurarea frecven~i

0
Masurarea frecventei se efectueaza
b= prin metode directe ~i indirecte.
+
-x x Masurarea directa se realizeaza, in
z~ mod obi~nuit, cu aparate bazate pe re-
eN
·u; II zonanta mecanica si cu frecventmetru
X X
:> s numeric.
II
X
Masurarea indirecta se realizeaza cu:
L - - - - - o u - (fx) 0-- - - - ' ::> metode de punte, metode de compa-
ratie cu o frecventa etalon, metode de
Fig. 111.2.49. Puntea de rezonan~. 0
rezonanta ~i cu filtre trece banda.
ue = Ue simile!
c 0 t•Je = 2rtfe 0
2.6.1 . Metode de punte
Fig. 111.2.52. Aplicarea semnalelor
Ue ~i Ux pe osciloscop. Constau in utilizarea puntilor de c.a.
J[ J[ 3n Ia care echilibrarea depinde de frec-
xlfc ((' oo 4 ~ 4 il
venta semnalului de studiat. Sunt utili-
1/1 /0 C) ~~ zate frecvent puntea de rezonanta sau
puntea Wien - Robinson. Ca aparate
1/2 ::> :::> 8 c c indicatoare de nul (IN), pentru frecven -
1/3 s s § 2 c? te cuprinse intre 300-500 Hz, sunt uti-
lizate casti telefonice, galvanometre de
1/4 ? ? ~ ~ ~ vibratii (cu frecventa de rezonanta in
D 1/5 ~ ~ ~ ~ ~ domeniul frecventei undei fundamenta-
le) sau wattmetre electronice asociate
' - - - - - - o u - (tx)o------' 1/6 $ ~ ~ ~ ~ cu filtre trece-banda, alese convenabil.
Prin ,nul" se intelege ca sunetul auzit
~ ~ ~ ~ ~
Fig. 111.2.50. Puntea Wten -
1/7 in d!~ti are intensitatea minima, ca am-
Robinson.
plitudinea vibratiilor constatate de gal-
~ ~ ~ ~ ~
vanometru este minima sau ca watt-
1/8
fx = to metrul indica o valoare minima.
c
~ ~ I ~ ~
A B 1/9 Metoda puntii de rezonanta
intr-una din laturile puntii este co-
D
l l I l l
A B nectat un circuit serie LC (fig. 111.2.49).
1/10 Se modifica R 3 ~i Cn pana Ia echili-
a brarea puntii (se obtine rezonanta cir -
Fig. 111.2.53. Curbele Lissajous cuitului LC). Din conditiile de echilibru
fx >to
A
c pentru fxlfc = 1/1 ... 1/10. (prin egalarea partilor reale si imagina-
B re) se obtine:
u•
A D B R, c:cn + R X+ jwL X)= R2R3 (2.6.1)
1co de aici rezulta ca este necesar ca:
R,R.=R2 R3
b
(2.6.2)
A---~----------------+ B
c Din ultima relatie se obtine:
A __________________~_D__+B ... 1
W=--
f
"LxCn {2.6.3)
1oc
Fig. 111.2.54. Varialia tensiunli f = 1
(2.6.4)
c in funclie de frecven~ ~i x 2JT"LxCn
Fig. 111.2.51. Dlagrame fazoriale. de factorul de calitate al bobinei.
III . Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
Metoda puntii Wien - Robinson inchise si imobile (figuri Lissajous) cu in fig. 111.2.53 In mod periodic.
in fig. 111.2.50 este reprezentata diferite forme corespunzatoare diferite- Aceasta metoda se aplica pentru
puntea Wien - Robinson lor defazaje lntre cele doua semnale frecvente al caror raport este mai mic
La echilibru: aplicate (fig. 111.2.53). decat 10; Ia depa~irea acestui raport
UAC = UAO; Uac = Uao; fx = to (2 .6.5) Raportul fx lf8 pentru q> = oo este dat metoda devine inaplicabila.
adica: de numarul punctelor de intersectie ale
figurii cu doua trepte, una orizontala p 2.6.3. Metode de rezonanfj
R, ( R. + jwL. ) ~R3 ( R2 + j:c ) (2.6.6) si alta verticala q.
~~P. Sunt cu rezonanta mecanica (lame
2
De aici rezulta ca: (2.6.15) vibrante) prezentate Ia masurarea di-

fb q
R,R.=R2 R3
recta a frecventei si cu rezonanta elec-
(2.6.7) Cand frecventele sunt egale: trica, bazate pe proprietatea selectiva
fx lf8 = 1/1 pe ecranul osciloscopului a circuitelor LC serie si derivatie. La
(2.6.8) apare o elipsa. metoda de comparatie a fost
Cand frecventele fx si f8 difera cu pu- prezentata partea de rezonanta ce
pentru R 1 = R3 (2.6.9) tin, lucrurile se petrec ca si cum cele utiliza un circuit LC serie.
1 doua tensiuni ar fi sincrone, dar faza Circuitele de masurare cuprind un
w~ --
(2.6.10) uneia din ele ar varia lent in timp, ceea aparat indicator al maximului de curent,
JLxC2 ce face ca imaginea pe ecran sa fie o respectiv, al maximului de tensiune.
f = 1 elipsa ce trece prin fazele reprezentate La rezonanta:
(2.6. 11) 1
x 2nJL.C2 -wC =wL (2.6. 16)
1/2L 2C1 2C1 1/2L
Puntea Wien - Robinson permite o c=::::J II II c=::::J 0
efectuarea masurarilor cu precizie mai de unde:
mare decat puntea de rezonanta (in- (j) = _1_. f = --;1=
ductivitatile nu se pot realiza cu preci- JLC' • 2nM (2.6.17)
zia cu care se realizeaza condensatoa-
0 0
rele). in plus, condensatorul nu mai L - reprezinta o inductibilitate fixa,
este necesar sa fie variabil. C - o capacitate variabila.
Din fig. 111.2.51 rezulta modul In care Fig. 111.2.55. Filtru trece bandA. La aceeasi frecventa nu se obtine in-
se efectueaza masurarea in mod practic. totdeauna aceeasi tensiune; aceasta
Referitor Ia fig. 111.2.51 a; 111.2.51 b; depinde de factorul de calitate al bobi-
respectiv, 111.2.51 c se poate scrie: nei Q = wLIR (fig. 111.2.54).
leo : 0;
'o
cand fx = = Uac = UBO; vc = vo ~i
(2.6.12) 2.6.4. Filtru trece bandA
cand fx > 'a= UBO = f(RxwL) creste;
UBO > UBC; vc > vo si 'co > 0; (2.6.13) in fig. 111.2.55 este data schema elec-
cand 'x <'a= UBC > UBO; vo > vc ~i 0 trica a unui filtru electric tip ,trece ban-
10 c > 0. (2.6.14) q.• da" ce functioneaza pentru banda cu-
Din aceste relatii rezulta ca odata cu
180°
variatia fx variaza si 'co, respectiv, foe ·
Scala galvanometrului este etalonata In So{O)
0
unitati de frecventa.
2.6.2. Metode de comparafie 0 f1 f2

Fig. 111.2.56. Caracteristicile filtrului
Se bazeaza pe comparatia frecventei trece bandA din fig. 111.2.55.
de masurat cu o frecventa etalon (fur-
nizata de un generator de frecventa).
Comparatia se efectueaza cu oscilos- 1
J""L lmpuls
copul catodic (metoda figurilor Lissa-
jous, metoda modulatiei spotului In in- Fig. 111.2.58. Schema bloc a unui CBB
tensitate, metoda modulatiei in viteza a cArula I se apllcA Ia lntrare un lmpuls.
fasciculului de electroni si metoda sin-
cronizarii bazei de timp) si prin hetero-
dinare (miscarea sau interferarea celor So{O)
0
I
doua frecvente).
Metoda figurilor Lissajous

Pe placile de deviatie orizontala a
unui osciloscop catodic se aplica un
semnal U8 de frecventa f8 , iar pe placile
de deviatie verticala, semnalul ux, de
frecventa necunoscuta fx (fig. 111.2.52). __n_n_
Se demonstreaza ca, atunci cand
cele doua tensiuni de frecvente diferite Fig. 111.2.59. Schema bloc a unui CBB
au frecventele intr-un raport exprimabil cAruia i se aplicA Ia intrare
Flg. lll.2.57. Multimetru analoglc. doul lmpulsuri.
printr-un numar rational, se obtin curbe
Capitolul 2: Mi surarea mirimilor electrice III. Misuriri
pr~nsa intre f 1 ~i f2 • ~i 20 MQ. Folosind o celula toto- 2.1.1.1 Clrculte b8scultltrt. blstllblle
! 200 Q
sensibila, se pot efectua masurari de ilu- CBB
In fig. 111.2.56 sunt date caracteristicile
filtrului cu tensiunea Ia intrare U 1 ~i Ia minare de Ia 0 Ia 12000 lx care pot fi Ele fac parte dintr-o categorie de cir-
ie~ire U ~i faza qJ pentru f s f s f • extinse pfma Ia 12.000 lx. 0 sonda de cuite numite circuite basculante CB.
I
2 1 2
Cand: j temperatura transforma aparatul in Un circuit basculant privit sub forma
u2 = 0; qJ = 0°; f < f1 (2.6.18)
I termomei!:U, care masoara de Ia -50 Ia unei cutii negre (black-box) arata cain
U2 = 0; qJ = 180° f > f2 (2.6.19) + 150 oc. In fine, o sonda de inalta ten- fig. 111.3.58. Are o intrare I $i doua ie~iri
I
U2 = U,. 0 s qJ s 180°; f 1 s f s f2 (2.6.20)
j siune extinde posibilitatea multimetrului s, $i respectiv So.
Rezulta ca filtrul traduce variatia ! pana Ia 30 kV. Se considera situatia Ia un moment
frecventei intr-o varatie de faza. Aceas- i Aparatele de masurat analogice $i dat, in care comutatorul are pozitia din
ta permite ca prin combinarea unui I
electronice sunt prezentate in § 2. 7. La fig. 111.2.58.
astfel de filtru cu un fazmetru sa se ob- 1 noi in tara sunt produse astfel de apa- - Daca Ia intrare se aplica un impuls,
tina frecventa in functie de tensiunea Ia I rate Ia fntreprinderea de Aparate Elec- atunci comutatorul i~i schimba pozitia
ie~ire U • !fice de Masurat (IAEM) Timi~oara ~i Ia (basculeaza) trecand pe pozitia So care
2
pbservatie: 1 lntreprinderea de Elemente de Masura devine So(l), iar pozitia s, devine S1(0)
In sistemele de reglare automata a 1 lndustriala (IEMI). . (fig. 111.2.59). Aceasta situatie se pas-
frecventei este folosit, uzual, fazmetrul l treaza un timp nelimitat. Daca se mai
cu filtru de trecere banda. I 2.7. Aparate ~ misurat da un impuls (al doilea), comutatorul
1 numence . revine pe pozitia initiala (fig. 111.2.58), si-
2.8.5. Multimetre j : tuatie ce se pastreaza un timp nelimi-
1 2.7.1. Elemente component& • tat, $.a.m.d. CB care lucreaza in acest
Multimetrele sunt aparate care per- ! :
mod are doua pozitii stabile care dau
mit masurarea analoga a mai multor : Elementele componente ale aparate- numele de CBB. i
marimi electrice Ia tensiuni continue $i ' lor de masurat numerice sunt: circuite- ' - CB Ia care se aplica Ia intrare un
alternative, a intensitatii continue ~i al- ; le basculante bistabile CBB, numara-
ternative, frecventei etc. (fig. 111.2.57). j toarele binare NB. decodificatoarele D,
Exista multimetre Ia care treptele sunt I sistemele de afi$8re A $i convertoarele.
a
0011
acelea~i in curent alternativ $i continuu: 1101/0
de Ia 200 mV Ia 1 000 V $i, respectiv, de I
Ia 2 Ia 200 mA. Un cle$te permite extin- i
I
~ :1
derea gamei intensitatilor alternative 1
pana Ia 150 A. cu raportul 1/1000. Pen- I -
I
tru ohmetrul, intervalul este cuprins intre R3[ ~I)
E
0101
1010/1
Tabelullll.2.1. De adevar pentru

R, [
S,("1")
~
;::::
R ~sJ _,. .-
! R(reset, clear)
0
circuitullogic SI-NU. ~- -o, A - 03
o("O") I
I Flg.IIL2.81. CBB cu clrculte loglce
W1 0 0 1 1 T, Rs
W2 0 1 0 1
c T2)f- D ! f-*- $1-NU.
y
27
1 1 1 0 )R )R1 w, I
Tabelullll.2.2. De adevir a CBB-SR. + !
y
s 0 0 1 1 c, . I
c2
I
R 0 1 0 1 Stergere llntrare .rt.. ;
w2
Q 1 1 0 1/0 (punere Ia
6 1 0 1 0/ 1 i zero) Fig. 111.2.82. Stmbolul clrcultulul
- Stare interzisa Fig. 111.2.80. Schema electrlci a CBB.
I logic $1-NU
Tabel lll.2.3 Prezentarea fUncllonirtl unul numir blnar cu patnJ ranguri.
lmpuls 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
numarare
CBB1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
CBB2 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
CBB3 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
CBB4 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
Semnal
intrare lj I/ I !/ !/ I/ I/ v- I 1/ ij I/ /' I :/
CBB1 181
82
Vjjj TTl7 7TT7 VIII TTl7 7m Iff/ 7TTl
1/ I I I VIII 7777 1!777 Ill 1!777 1/ I I I Ill
CBB2183 Vjjj '/I/; I I I I I I II 1/ I I I Ill Ill I I I1
84
1/ I I I /IIt I II I /IIt Ill II It 1/ I I I '///
CB83185
86
II I I I Ill 1/ I I I Ill/
1/ I I I /// VIII 'Ill! Ill 'I I /1 Ill/ /I /1
CB84187 VI II I I/; i/ I I I II/; Ill Ill! VIII Ill/
88
II I I I 'I I/; VIII /I I I :1 I I I Ill/ vI I/ 1/ I I I
III. Misuriiri Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice
impuls (fig. 111.2.58) comutatorul tre-

s 0
d 01/0 100/1 0 1/o.a cand pe pozitia So unde sta un timp
0 prestabilit ~i apoi ravine singur Ia pozi-
tia initiala; de aceea se nume~te circuit
basculant monostabil (CBM). Are o sin-
R 0
01/0 0 0/1 .a gura pozitie stabila - cea initiala - CBM
fiind utilizat ca releu de timp.
- CB Ia care se aplica Ia intrare un
Porti de CBB
transfer Slave (secundar) impuls (fig. 111.2.58) comutatorul tre-
..JL cand pe pozitia So unde sta un timp
Tact Porti de prestabilit dupa care ravine Ia pozitia
intrare CBB-SR S1 unde sta un timp prestabilit ~i iara~i
Master (principal)
ravine Ia pozitia So(O) ~.a. m.d ., deci
basculeaza, tot timpul, Ia intervale de
Fig. 111.2.63. Circuitul Master-Slave MS.
timp prestabilite; se nume~te circuit
basculant astabil CBA, utilizat ca releu
81. de palpaire, cu actiune intermitenta.
82
83 Modul de functionare al unui CBB cu
84 tranzistoare (continutul cutiei negre)
85 este aratat in fig. 111.2.60. CBB contine
86
87 doua tranzistoare, opt rezistente. trei
88 diode ~i doua condensatoare.
Se considers T 1 blocat !?i T2 saturat.
Oaca T1 este blocat, prin el nu trece
curent ~i in punctul A se va gasi un po-
tential negativ dat de sursa de alimen-
1 .., 1 1
0 0
tare. Acest potential - semnal - este
transmis Ia ie~irea S1. Existand semnal
pe ie~irea S1 avem semnal logic , 1". fn
CBB1 CBB2 CBB3 CBB4 acela~i timp, T2 fiind saturat (in con-
ductie) in punctul B potentialul este ze-
ro ~i deci pe ie!?irea So semnalul este
Fig. 111.2.64. Principiul de funellonare al NB. 0. Neexistand semnal pe ie~irea So, se
spune ca semnalul logic este , 0".
Aceasta stare se mentine un timp neli-
zeci unitati mitat.
Oaca se aplica Ia intrare un impuls
CJ··
N8Z N8Z pozitiv cu amplitudinea in modul mai
mica decat a sursei de alimentare (de
T ~ T .. llJL.JL
exemplu, impulsul are +9 V, iar sursa
are - 10 V), el va trece prin C1 ~i C2 ~i
va ajunge in punctele C ~i D. Ajungand
1I I in C, semnalul care se aplica diodei
=
01 este de + 9 - 10 -1 V. Semnalul
D C 8 A D C 8 A D C 8 A fiind negativ, 0 1 nu conduce ~i starea
(7) (5) (3) (1) (7) (5) (3) (1) (7)(5)(3)(1) existenta se mentine. Ajungand in 0 ,
semnalul de +9 V se intalne:?te cu
'---v-------l semnalul de potential E care este egal
1,3,5, 7 - bare
Fig. 111.2.65. Numarator binar-zecimal. cu eel de potential B, respectiv, 0.
de pondere
Oeci pe Oa se aplica semnalul +9 V
care, aplicat pe baza T 2, face ca
aceasta sa se blocheze. Ca urmare a
blocarii T2 in punctul B, potentialul este
~
eel al sursei de semn minus ~i el se
0 aplica pe baza T 1 care intra in conduc-

tie, deci potentialul punctului A este
v zero ~i pe S1(0). Cum potentialul punc-
0 3
1,3,6,8
Decada
7
1,3,5,8
8 10
s
2,3,6,7
14
2,3,5,7
Ka c::::J Releu
b
._
Amplificator
c
tului B este eel al sursei rezulta So( 1).
Au aparut conditiile in care s-au schim-
bat ie~iri le - circuitul a basculat.
Aceasta stare se mentine un timp neli-
mitat. La aparitia unui nou impuls, du-
pa acela~i mecanism, are loc o now\
basculare, ~.a.m.d. Oioda 02 este
Decodificator montata pe circuitul de :?tergere (sau
a pentru un numarator punere Ia 0). Cand se aplica pe 02 un
binar cu 4 ranguri
. impuls pozitiv, T1 se blocheaza ~i T2 se
Fig. 111.2.66. Principiul de funellonare a decodificatoarelor. ' satureaza.
~------------------------------------------------------~
Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Misuriri
Aceasta stare se transmite Ia un nu- in momentul initial se considera toa- cum basculeaza C88 1.
mar mare de C88, toate pornind din te CBB puse pe pozitia 0. lmpulsurile La a/ doilea impu/s, C88 1 basculea-
aceasta stare. Circuitele basculante bi- ce vor fi numarate se aplica pe intrarea za de pe pozitia 1 pe pozitia zero. Ca
stabile pot fi realizate ~i cu circuite lo- 1 ~i se tree pe linia unu a tabelului urmare, bara 1 ramane nealimentata
gice integrate $1-Nu (fig. 111.2.61). Tabe- 111.2.3. Pe liniile 2... 5 sunt notate barele (v. col. 2 linia 1 ~i col. 2 linia 7), dar se
Ia de adevar (tab. 111.2.1) a circuitului de pondere 1, 3, 5, 7 ~i se arata daca transmite un impuls Ia C882 care trece
logic $1-NU este in legatura cu fig. ele sunt alimentate sau nu. Completa- de pe pozitia ,0" pe pozitia .. 1". Deci
111.2.62. rea coloanei 0 corespunzatoare impul- bara 83 este alimentata. Pe col 2 linia
Tabela de adevar a C88-SR (tab. sului 0 este zero (0000), pentru ca nu 2... 5 este (0100). Pe col 2 linia 7 este
111.2.2). Se completeaza tinand seama a aparut nici un impuls (vezi linia 6, co- 0 iar pentru 83 col. 2 linia 9 este 1.
de tabelul 111.2.1. 1 loana 1). La a/ treilea impuls C881 trece pe
Pentru eliminarea starii interzise Ia La aparitia primului impuls C88 1 pozitia 1 iar C882 ramane in aceea~i
intrarea C88-SR se aplica un circuit : basculeaza pe pozitia 1 ~i alimenteaza · stare Col.3 linia 2 ... 5 ...... 1100, iar 81 ~i
combinational ~i se obtine un C88-JK · bara 81 de pondere. Se poate urmari 83 alimentate, col. 3 linia 7, 9. Se
1
Tinand seama de datele din tabelele in tabelul 111.2.3, pe coloana 1, liniile observa ca pe coloanele 0 ... 3 ale
111.2.1 ~i 111.2.2 ~i considerand pe portile 2... 5 (1000) sau linia 7 in care se vede · tabelului 111.2.3 respectiv lin. 2... 5 au
de intrare semnale 0, Ia ie~irea C88 • Tabelullll.2.4. Selectarea segmentelor Ia slsteme de aflf&re cu tuburl Nixie
Master se obtine Ia ie~irea Q (110), iar --------8 arele _o 1 2 3 4 5 6 7 a 9
Ia ie~irea negata Q (0/1). Se observa ca 8;egment~
prin portile de transfer se descarca
informatiile in C88-Siave.
:
-~ - --- -{ -1 ~- +---~ --'---~ ____ L___
~ ~ ~~ ---~---~ ~---J~
2.7.1.2 NunMrltoare blnare NB
c
_d _____ 1
--1
1
0
9_1 , __1_
1
1__ L
0 1
__L
1
1
0
1
1
1
1
Au Ia baza utilizarea C88. in fig. 1
--- 9 - --· · 1 · r cf + 1 r a
111.2.64 este reprezentat un numarator -- - f - --~ro +a- r-o--- ~ ~--~-~- ~ ~ ~
cu 4 ranguri (are 4 C88). C88 1 este ------g--·--·-- ·-o--1---o-··-----1------~---1-- 1 1 1----o-----1 I 1
de rang zero --+ 2°, C882 este de rang
unu ...... 21, C883 este de rangul doi Tabelullll.2.5. lntrirl-letlrl a slstemulul de aftf&re cu clfre slntetlzate
-+ 22 iar C884 este de rang trei ...... 23 • __ ·- T~l:>el_ie~iri
-- A.- -Tabel intrari
- 8 ___ c____o __
,
-~-a- b : c d e f g
+Ea=250V 0 0 0 I 0 0 j. 1 1 ! 1 1_ _1 __ _., 1 1
1 o o'o 1 ro 11 o o o o
2----0--,- 0-~;-i_~ __O __ Jj~ j_L; __O r_-f-·-1 I 0 1
3 0 0 I 1 1 • 1 __ _!~ __1__ ~_1 __ 0 • 0 1
r-4- 0 1 _Q_ _O____ j Q _ 1 i 1 0 0 _ 1 ~- 1--
5 _ _Q 1 Q_ -- 1 j_J __ Q__!_ _! +--1--t __Q__ +_j ___ _1__ _
6 __ 0__ 1 1 0 : 1 0 I 1 1 _~ _ 1 1 1
Reg
7
~ -_ o 1 1
-~~=r:-t~ ~--r- ~ ~-=- ~r-- --~ ----~
1.111
- , -·--i --{X: o o oio
-~ ~ -}-
10
11 --r-r'
1 0
--~-T--~~-,
~ 1 0
6-
+ )( __ ~_)(
-r X X!
_X
X
)(__ , __
X X
X
X
~_X
X
Fig. 111.2.87. Tub Nixie. x - Stari diferente, neatinse de automat
0123456789
SAU1
3,8
SAU2
3,8,1
Fig. 111.2.89. Prlnclplul de fune1ionare a aflflrll cu fBple

Fig. 111.2.88. Aflf&rea cu tuburl Nixie. segmente.
111. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
A 8 c D
...Ib_
T rA- 01------- r--a ~-
1- ~
1-
8 1 1------- r--b
r-- ~
DCD DCD r--c \ .... ~~ ..... ~~
~P-
-
c A 8 c
~
r--d
N8Z D
-- 8-Z -e
~ ~
8-Z
7s -f ~
9 1-------
-g id
Flg.lll.2.71. Allmentarea
Fig. 111.2.70. Aflf&rea cu clfre sintetlzate. segmentelor.
-- - Tabellll.2.6. Mlnimlzarea slstemului

Circuit de atlfare prtn metoda Kamaugh
u2 uo"("1")
a-"1"("0")
poarta
~ R
c
Il I ~
00 01 11 10
11111 u3 leo
s a u... ~i+C
I :"----~ 00 ~ 0 X
~lrlrT
Uc 01 0 I 1 XI 1
11 1 1 X X
_f1_f1_f1_ Sl N8
-- 10 1I 1 )(
rYT
R
GTLV A
8
. 2.7.1.3 Decodltlcstosre D
u, Decodificarea din sistemul de nume-
I ratie binar in eel zecimal se face pe ba-
_f1_f1_f1_ _f1_f1_f1_ I za unor circuite $1.
I DT
r I OE
I in fig. 111.2.66 b ~i 111.2.66 c este aratat
Fig. 111.2.72. Schema bloc a CAN. cum se realizeaza, principia!, afi~ea.
Practic se realizeaza cu tuburi Nixie ~i
aparut urmatorii biti: Ia impulsul 0 : cifre sintetizate.
I
(absent) respectiv 0000, Ia impulsul 1
--+ 1000; Ia impulsul 2 --+ 0100, Ia =7 2.7.1.4 Slsteme de atlfare A
impulsul 3 --+ 1100, ~.a.m.d. Se 10 --+ Nz = 2° · 0 + 2 1
• 1+ 2 2
• 0+2 3
• 1= Sunt cu tuburi Nixie ~i cu cifre sinte-
constata ca, de fapt, Ia fiecare noua tizate
stare s-a adunat cate un bit (0000; 14 --+ Nz = 2° · 0 + 2 1 • 1 + 2 2 • 1 + 2 3 • 1 = Tuburile Nixie sunt indicatoare opto-
1000; 0100; 1100; 0100; 1010; 0110; electronice cunoscute ~i sub denumi-
1110; 0001; 1001; 0101; 1101; 0011; = 14 rea de digitroane (fig. 111.2.67).
1011; 0111; 1111). Observatii: Sunt alcatuite dintr-un tub de sticla
A~a cum se face completarea liniilor 1. Aplicarea formulei este greoaie ~i umplut cu gaz (neon), 10 catozi din
7, 9 pentru barele de pondere 8 1, 83 atunci s-a cautat o solutie directa. sarma de crom-nichel care au forma
se face ~i completarea liniilor 11, 13 Cum de Ia sistemul zecimal am cifrelor 0, 1... 9 ~i un anod realizat sub
pentru barele de pondere 85, 87. Pen- ajuns Ia eel binar printr-o codificare, forma unei plase ce inconjoara grupul
tru barele complementare 82, 84, 86, ideea ar fi ca intoarcerea de Ia sis- de catozi. Circuitul de comanda este
88 completarea liniilor 8, 10, 12, 14 se temul binar Ia eel zecimal sa se fad! format din 10 tranzistoare p-n-p pe ba-
face exact invers decat Ia barele de printr-o decodificare. Elementul (dis- . za carora se aplica semnale provenind
pondere. pozitivul, aparatul) care face trece- de Ia un decodificator. Cand un tran-
Pentru impulsul 3 barele de pondere rea de Ia sistemul de numeratie bi- ! zistor este saturat, potentialul colecto-
alimentate sunt In ordinea 1, 3, 5, 7 --+ nar Ia eel zecimal este decodificato- 1 rului sau este, practic, zero, iar tensiu-
1100; pentru impulsul 7 --+ 1110; pen- rul. Decodificatorul are Ia baza cu- • nea dintre catodul aferent ~i anod este
tru impulsul 10 --+ 0101, iar pentru im- noa~terea barelor alimentate din N8. i egala cu £ • intrucat Uapr > Ea ~i. anu-
3
pulsul 14 ..- 0111. me, Uapr = Ea + Ec, descarcarea nu se
Pentru trecerea din sistemul de nu- Exemplu: pentru impulsul 3, barele amorseaza. Cand un tranzistor este
meratie binar in eel zecimal este utili- alimentate sunt 1, 3, 6, 8. blocat, tensiunea pe colectorul sau
zata formula: Pentru impulsul 7, barele alimentate 1
este egala cu - Ec, iar tensiunea dintre
sunt 1, 3, 5, 8 . anod ~i catod este Ea + Ec, descarca-
(2.7.1) Pentru impulsul 10, barele alimentate rea se amorseaza ~i catodul respectiv
k-0
sunt 2, 3, 6, 7 devine luminiscent, avand o culoare ce
in care: Pentru impulsul 14, barele alimentate depinde de natura gazului (ro~ie, pen-
P - este ponderea P = {0, 1} sunt 2, 3, 5, 7 tru neon). Aceasta se lntampla ori de
Se aplica formula pentru exemplele 2. in mod obi~nuit, N8 au 4 C88, ele · cate ori pe una din ie~irile de Ia deco-
enuntate: impuls 3 --+ 1100; 7 ..- 1110; fiind utilizate pentru a efectua numa- dificator se obtine un impuls pozitiv,
10--+ 0101; 14 -- 0111. rari din binar in zecimal N8Z. De care blocheaza, prin baza, tranzistoru-
lmpuls fapt, un N8Z numara unitati de Ia o, lui respectiv.
3 1, ... 9. Daca apare un impuls, se tre- Curentul absorbit este de ordinul
3 ..- Nz = ~ 2k · P = ce pe 0 ~i se transporta 1 Ia un alt rnA, timpul de raspuns 10 J.tS, iar dura-
k·O
N8Z pentru zeci (fig. 111.2.65). l ta_de viata circa 150.000 ore.
= 2° . 1 + 2 1 • 1 + 2 2 • 0 + 2 3 • 0 = 3 In fig. 111.2.68 este aratat principiul de
Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Misuri ri
functionare a sistemului de afi$are cu pentru cei posteriori, lizibilitatea redu-

· 2,5.. . 15 mm pentru care se obtine un
tuburi Nixie. candu-se pentru ace$tia, Ia unghiuri de
consum de 60 ...280 mW cu toate seg-
Principiul de functionare a cifrelor sin- vizualizare mai mici de 100°. Dezavan-
: mentele polarizate.
tetizate (cu $apte segmente) rezulta din tajul eel mai important care va condo-
Cristalele /ichide prezinta proprieta-
fig. 111.2.69. Fiecare citra poate fi afi$ata ce Ia disparitia tuburilor cu descarcare
tea de fluiditate a lichidelor $i structura
prin selectarea adecvata segmentelor. in gaze consta in faptul ca utilizeaza
· moleculara ordonata, caracteristica so-
Sistemul are un geam mat in fata $i tensiuni de alimentare ridicate (min.
lidelor. Asemenea cristale lichide, de-
lampi care ilumineaza fantele cifrei. 170 V). , puse intre doua phici conductoare
Selectarea segmentelor se realizeaza Segmentele cifrelor sintetizate pot fi
transparente, in momentul in care sunt
conform tabelului 111.2.4. luminate cu LED-uri (Light Emitting
supuse unui camp electric, prin aplica-
Practic, sistemul de afi$afe cu cifre Diodes) - diode electroluminiscente -
rea unei tensiuni continue intre phicile
sintetizate (afi$afea cu 7 segmente) se sau LCD (Liquid Crystal Display) - cris-
conductoare, i$i schimba orientarea
realizeaza cu un numar binar zecimal tale lichide.
: cristalelor astfel incat lumina nu mai
NBZ, un decodificator binar-zecimal LED-urile sunt dispozitive semicon-
poate strabate. Tn acest mod, variatia
DCD-BZ, un decodificator din binar in ductoare cu jonctiune p-n, care emit
· opacitatii cristalului lichid se poate utili-
? segmente DCD-7s $i citra realizata : za pentru a afi~ un semn sau o citra.
radiatii, in spectrul vizibil, atunci cand
din 7 segmente (fig. 111.2.70). sunt polarizate direct. Caracterele sunt
: Sunt compatibile cu circuitele integrate
Tabelul de intrari-ie$iri al sistemului dispuse intr-un singur plan, realizarile
! COS-MOS, functioneaza in domeniul
de afi$afe este dat in tabelul 111.2.5. de temperatura 0-55 oc. durata de via-
practice, fiind cu 7 segmente pentru
Tinand seama de fig. 111.2.70 $i tabe- ta circa 10.000 h are timp de raspuns
afi$area cifrelor 0 ...9 $i a literelor
lui 111.2.5 se poate scrie ecuatia logica ABCDEFHJLPSU sau cu o matrice de
20-100 ms, consum extrem de redus.
pentru segmentul a, b ...g. Prin metoda 5 x 7 sau 4 x 7 puncta pentru afi$area
Din tabelul 111.2.4 rezulta ca segmen-
diagramelor Kaurnaugh se poate efec- alfanumerica. tul a este alimentat (" 1") cfmd A, B, C,
tua minimizarea ca in tabelul 111.2.6. Sunt compatibile cu circuitele integra-
' D sunt toate nule, deci se scriu sub
Tuburile Nixie utilizate frecvent in · forma A, B. C, D, $.a.m.d.
te TTL $i COS-MOS, functioneaza in do-
aparatele de masurat au inaltimea ca- i a = A·BC·D + A·BC·D + A·B·C·D +
meniul de temperatura 0...70°C $i
racterelor de 13 mm. Plasarea supra- -55... 200°C, durata de viata. 100000 h.
+ A·B·C·D + A·B·C·D + A·B·C·D + i
pusa a catozilor este dezavantajoasa inflltimea caracterelor
: + A-BOD+ A·BCD este de (2.7.2)
. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . , ' Se efectueaza minimizarea $i rezulta:
a=¥+~+~+~ (2.7.3)
La tel se procedeaza pentru b, c...g.
Pentru alimentarea segmentului A
ux Tabelullll.2.7. Pentru convertoare cu
7lntrlrt
Alx .. tx
..t lntrare A i B C UeM
ta .. · 22·--j-21--:- 2o- ·
u,u 2 •
~"t ~"TI"· ~",r· ~r

~u ,
..t
Upoarta •
(U3)
n n n nl.
("\./-,
..t
Ux •
~
.B[ ~
C1>
..~ ..
""' le~ire
analogicA
lmmmjmmm mm mm mm
.. _.T
..t
~ ·iii
c:E
-:I
c
2n
-=----
CNA
U8 (k)
Fig. 111.2.73. Variatia semnalelor in CAN. Fig. 111.2.74. Schema bloc a CNA.
Retea
comutatoare
le A B c
Comutatoare R D D D T 1
-retea- -c::::l- A" s.' ..c'
D ~ A.O. Ue
21 "" KTA
2~
22 ,c
--s Ts ~Ts
T
~0 ~0 RoO
j_
Ue
KTc :uret
lnterfata
Retea
rezistente . -·
numerica
Fig. 111.2.75. Schema de structurA a CNA. Fig. 111.2.76. Schema electrica de principiu a CNA.
III. Miisuriiri Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice
schema este data in fig. 111.2.71. le numerice (000) ... (111) in tensiuni ~ [§] [Q]
analogice echivalente, se alege un do-
2.7.1.5 Convertoare meniu de variatie a acestor tensiuni, U
e
= R +
ORR
(!.__ ~
+ ..!..._) U
R ref (2.7.13)
Convertoare analog - numerice CAN prin determinarea valorilor maxime l;li 0 0 0
Aceste convertoare transforma tensi- minime. De exemplu, celui mai mic nu-
unea continua Ux de masurat intr-un mar (000) sa-i corespunda Ia iel;lirea
numar binar, proportional cu aceasta 0 V iar celui mai mare ( 111) sa-i cores- Cu relatia 2.7.13 se pot calcula ten-
tensiune. Principiul de functionare a punda 7 V. siunile Ia iel?ire U6 corespunzatoare in-
CAN rezulta din fig. 111.2. 72 l;li 111.2. 73. Practic, acel;lti 7 V se vor imparti in 7 trarilor numerice date de tabelul 111.2.7.
Oscilatorul OE genereaza impulsuri. nivele distincte, corespunzatoare celor Daca toate intrarile sunt 0
lnitializarea - inceperea procesului de 7 numere cuprinse intre 000 l;li 111.
masurare - este data de impulsul U1 Rezulta ca o treapta de tensiune de A = o; 8 = o; c= o loool
(aducerea Ia zero a N8). Odata cu 1 V corespunde unui 1 in unitatea bi- atunci contactele releelor A, 8, C din
aceasta GTL V produce o tensiune eta- nara cea mai putin semnificativa din reteaua de comutatoare sunt deschise l?i
ion sub forma de rampa Uc (incarcarea numarul binar (2°). Citra 1 in rangul
R -+oo-+..!._=0-+U =R ·O·t=IQI
unui condensator sub I = canst) data imediat urmator (2 1), trebuie sa deter- E R • 0
E
de relatia: mine o schimbare a tensiunii de iel;lire
Uc = k(tx- t0 ) (2.7.4) de 2 ori mai mare (2 V). Citra 1, in ran- (2.7.14)
in care: gul 22 - eel mai semnificativ in cazul Daca se inchide contactul C Ia inter-
t0 - este timpul (momentul) Ia care sistemului cu trei ranguri, trebuie sa fata numerica, conduce tranzistorul Tc
GTLV incepe sa genereze Uc; determine o schimbare a tensiunii de l;li anclanl;leaza bobina releului C. Ca
tx - timpul (momentul) corespunzator Ia iel;lire de patru ori mai mare fata de pri- urmare, se inchide contactul normal
• care Uc = Ux. mul, deci 4 V. deschis (end) C l?i este alimentata re-
In momentul in care Uc = Ux, impul- in general, unei retele cu n intrari, zistenta R0 . Deci Ia semnul 1, pe intra-
sul U2 care marcheaza terminarea ma- corespunzatoare Ia n ranguri binare, i rea C (rangul 2°) este alimentata rezis-
surarii, este generat de comparatorul C. se pot aplica 2" -1 numere binare bine tenta Ro.
Ca urmare, U3 devine ,0" l;li N8 nu mai distincte, ponderile succesive ale intra-
A=D; 8=0; C=1 lootl
primel;lte impulsuri pentru numarare. rilor fiind 1/(2" -1) pentru rangul eel mai
in acest moment: putin semnificativ l;li care determina o
Ux = Uc = k(tx - t0 ) sau (tx- t0 ) = Ux lk treapta de tensiune Ia iel;lire; 2/(2" -1)
u. =R 0 (o+D+ ~Jt=~ (2.7.15)
(2.7.5) pentru rangul urmator care determina
Pe durata tx - t0 prin circuitul poarta doua trepte de tensiune Ia iel;lire;
tree N impulsuri de perioada T: 22/(2" -1) pentru rangul binar corespun-
Daca: A=D; 8=t; C=D latol
N = (tx - t0 )/T sau tx - t0 = NT (2. 7.6) zator lui 22 . Practic, aceste ponderi se
Egaland relatiile 2.7.5 l;li 2.7.6: realizeaza cu un divizor care trebuie sa
u. =R 0 (o+ ~ +D)t=l2vl (2.7.16)
tx- t0 = Ux lk = NT (2.7.7) satisfaca urmatoarele cerinte:
Ux = kNT sau N = UxlkT = KU (2.7.8) - rangul binar 20 sa determine
Daca: A=D: 8=t: C=t Iotti
Rezulta ca numarul impulsurilor nu- aparitia 1 V Ia iel;lire; rangul binar 2 1 sa
marate N este proportional cu marimea determine aparitia a 2 V Ia iel;lire;
tensiunii masurate. rangul 22 sa determine aparitia a 4 V Ia
u = R (o
• o
+ ~
R
+ ..!..._) t = ~
R
(2.7.17)
0 0
Din relatia 2.7.8 -+ Ux = kNT rezulta iel;lire l;li, in general, rangul 2° sa
ca precizia masurarii depinde direct de determine o tensiune de 2" V Ia iel;lire;
N. Precizia masurarii este cu atat mai - tensiunile corespunzatoare acestor
Daca: A=t: 8=0; C=D ltool
buna, cu cat frecventa (OE) este mai ranguri sa poata fi insumate pentru a
mare sau panta Uc este mai mica. Se da tensiunea analogica totala Ia iel;lire.
U. =R 0 (;o +0+0)t=lm (2.7.18)
prefera marirea frecventei OE, deoa- ' CNA are structura conform fig.
rece micl;lorarea pantei Uc duce Ia ma- 111.2.75 care, adaptata pentru trei intrari
rirea timpului de el;lantionare. numerice n = 3, are schema de princi-
ltotl
Daca: A=t: 8=0; C=t
U =R (..i_+D+_!_)t=~
Observatie. Timpul de succesiune a piu cain fig. 111.2.76.
(2.7.19)
impulsului U1 determina timpul de Pornind de Ia: • o R R
0 0
el;lantionare.
u. = u,.f
Convertoare numeric - analogice CNA
Aceste convertoare sunt sisteme cu Ro RE
(2.7.9)
Daca: A=t; 8=t; C=D lttol
mai multe intrari (n unitati binare apli-
cate Ia cele n intrari) l;li o singura iel;lire t
in care:
t t t
U =R
• o R
(..i_+~+D)t=~
R
(2.7.20)
(tensiune sau curent de nivel cores- -=-+-+- (2.7.10)
0 0
RE Ro Ro Ro
punzator) fig. 111.2.74.
Asemenea convertoare sunt necesa- 4 2 Daca: A=t: 8=t: C=t It ttl
re Ia iel;lirea unui sistem numeric in ca-
zul cand semnalul de iel;lire trebuie sa
sau u. = RD (!.__ + ~ + ..!..._) t = ~ (2.7.21)
Ro Ro Ro
actioneze un ac inregistrator sau un (2.7.11)
servomotor cuplat Ia cursorul unui po- Aceste tensiuni U6 se tree in ultima
tentiometru. se obtine: coloana a tabelului 111.2.7. Ele cores-
in cazul unei retele cu trei intrari, punzand intrarilor numerice A, 8, C.
n = 3, se pot aplica combinatii diferite Ue = RE Ro U
ref
(2.7.12)
de ,0" l;li "1", intr-un numar egal cu
2" = 23 = 8 (tab. 111.2.7). Tinand seama de relatia 2. 7. 11, rela-
Pentru a transforma cele opt semna- tia 2.7.12 poate fi scrisa sub forma:
numerice
'i
2.7.2. Volbnetre ampennetre rezistenta etalon R 9 (fig. 111.2.80).
Ux = RJx = k/x (2.7.22)
1 a R9 , incepand cu cea mai mare, co-
respunzatoare unitatii celei mai semni-
: ficative a numaratorului. Dupa sensul !?i
Schema bloc a acestora este data in I Ux = KU (2.7.23) ~ valoarea tensiunii de dezechilibru care
fig. 111.2.77. Voltmetrul contine un circu- X k X
; apare in diagonala detectoare, aceasta
it de intrare Cl care are o impedanta : rezistenta este scoasa sau lasata in
mare Ia intrare Z; in vederea introduce- 2.7.3. Puntea automatA cu ' circuit, valoarea ei in acest ultim caz
rii unei erori de interactiune intre aparat • afi~re numerici • combinandu-se cu aceea a rezistentei
!?i masura cat mai mica (fig. 111.2. 78), un imediat urmatoare care este introdusa
convertor analog-numeric CAN care : Schema de principiu este data in fig. Ia tactul urmator. Prin etape succesive
converte!?te semnalul analogic in sem- 111.2.81. sunt incercate diferite combinatii de re-
nal numeric, un numarator N, o memo- Tensiunea de dezechilibru, sesizata ' zistente, pana ce puntea este echilibra-
ria tampon MT care descarca (cand de detectorul nul DN, comanda prin in- • ta. Numarul afi!?at corespunde valorilor
poarta este inchisa, rezultatul masurarii termediul blocului logic BL rezistenta • rezistentelor care au ramas in circuit.
se afi!?eaza, pana cand circuitul de co- etalon R9 astfel incat tensiunea de deze- 1
manda decla!?eaza o noua masurare) chilibru sa fie adusa Ia minimum. Rezis- 2.7.4. Frecver$netre
pe decodificatorul D !?i un sistem de tenta etalon este alcatuita din rezisten- ,icronometre
afi!?are a rezultatului masurarii A. te comutabile (fig. 111.2.82). Comutatoa-
Tn cazul tensiunilor alternative se rele K sunt CBB, comandate de ie!?irile Se bazeaza pe numararea perioade-
monteaza un redresor (fig. 111.2.79). BL !?i DN. lor semnalului de frecventa necunoscu-
La ampermetre se utilizeaza schema Tn BL exista un generator de tact. La ta fx care are loc intr-a secunda (fig.
de Ia masurarea tensiunii Ux utilizand o fiecare impuls al generatorului de tact, 111.2.83).
se introduce in circuit cate o sectiune
2.7.5. Fazmetru numeric
c
, Se pune problema masurarii defaza-
R, 1 jului qJ intre doua tensiuni u1 !?i u2 ce
i au aceea!?i frecventa (fig.lll.2.84).
' Tn fig. 111.2.85 este data schema bloc
A B
1 a unui fazmetru numeric, iar in fig.
1 111.2.86 diagramele de semnal cores-
punzatoare.
F1g.111.2.n. Schema bloc a unul Elementele componente sunt: oscila-
volbnetru numeric. ! torul etalon OE, circuitul formator CF;
: circuitele poarta P1, P2, P4 ~ $1; cir-
; cuitul poarta P3 ~ SAU-EXCLUSIV;
; numaratoarele N1, N2; circuitul start-
E : stop (furnizeaza un impuls-start - Ia in-
Fig. 111.2.81. Puntea automatl cu , ceputul masurarii, avand ca origina in-
atltare numertcl. · ceputul cre!?terii U2 !?i un impuls - stop
L-----'------------' - Ia sfar!?itul semiperioadei pozitive a
Cl
Fig. 111.2.78. Detallu Cl.

4R BR
Redresor Fig. 111.2.82. Components R••
r - - ---- - - -- - - - - - - - - - - - - - --- - - - ·- --
I
I
.--
I
I
I
'
Oscilator
cuart
lm• Divizor IT 10Hz
:10 ~r-o
1Hz
:10
'--------
0,1Hz
r----- I
L~·
' '
I
- - -- - -- - - - - -
GBT '
s 10s
I~
- . -· -
' - --I
K
I
I I
G)- . - - - - - - - - - - -- -
Circ~
Ux Circuit formator
,--- ,--- -
Fig. 111.2.80. Prtnclplul mlsurlrtl

lntensftltll curentulul electrtc.
'-----
A
<------
D
'-----
I<- MT ------
-
N
Fig. 111.2.83. Schema bloc a frecventmetrulul numeric.

<------
poarta
$1
::z ~
U2 ) circuitul memorie tampon MT, de- $i PHILIPS - Olanda.

codificatorul D $i sistemul de afi$are A. Concernul SCHLUMBERGER INDUS-
Din fig. 111.2.85 $i 111.2.86 rezulta fun- TRIES produce contoare electronice
ctionarea fazmetrului numeric. care mascara energia activa $i reactiva
Aparatele de masurat numerice sunt In ambele sensuri $i mai multe tarife.
produse Ia noi In tara de IAEM $i IEMI. Cele mai utilizate functii ale unui
Astfel Ia IAEM sunt produse aparate asemenea contor sunt: calculul puterii
numerice pentru tensiune sau curent active $i reactive; calculul energiei
continuu, contorul de energie de aparente; calculul puterilor medii $i
curent continuu, contor electronic pen-
tru energie electrica activa, frecventme- P,
trele numerice, ceasuri electronice etc.
in fig. 111.2.87 sunt prezentate multi- u1 • =C)-
metre produse de diferite firme, iar In
fig. 111.2.88 $i 111.2.89 un cle$te amper- ..t
metric $i un cle$te multimetru numeric.
Caracteristicile tehnice ale multime-
trului 38022 produs de firma DAVIS
INSTRUMENTS:
I ..t
UcF
- tensiuni c.c 200 mV Ia 1000 V (5 do- IIIWIIIIIIIJIIIIIIWIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII ..t
menii)) c.a. 2 V Ia 750 V (4 domenii); Up, •
IIUilllllllliUIUJlllill Ullll!Ullll
- intensitate c.c. 2 mA Ia 10 A (4 do-
menii) c.a. 2 mA Ia 10 V (4 domenii); p2
r
- rezistenta de Ia 200 0 Ia 20 MO.
Osciloscoape numerice rapide sunt u2 • ~
realizate de firma BIOMATION - Franta
® ® © ..
u,. t
_j
•
I .
t
Ucp
llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll ..
t
Up2
•
lllllllllllllllllllllllllll IIUIIIII ..
t
•
=J~
u2 • Up3
IIIII!I
t
..
~Stop Fig. lll.2.87. Tipuri de multimetre.
• ~ Start ~ Start •
® ® ® .. p4 t
t
Up4 • =C)-
~
J 1 ..t
.. ..
t T
N2 •
1111111 ..t Fig. 111.2.88. Cle~ ampermeb1c
numeric.
Fig. 111.2.84. Variatia U1 ~ U2 Fig. 111.2.86. Diagrame de semnal.
u1
Start
Stop
GBEJGG
Fig. 111.2.89. Cl• e multimeb1c
Fig. 111.2.85. Schema bloc a tazmetrulul numeric. numeric.
compararea cu puterile limita pro- potentiometrul cu fir calibrat Re ~i tra- densatorul C alimentate cu tensiunea
gramate; gestiunea depa~irilor de pu- ductorul Tr alimentate cu tensiunea al- U ; motorul electric bifazat reversibil
tere medii detectate de functia indica- ternativa U ; transformatorul de tensiu- Mb; reductorul de turatie r1; sistemul
torului de putere maxima; calendare ne TR; amplificatorul de tensiune; am- de indicare realizat de un sistem cine-
complexe de tarife aplicate asupra plificatorul sensibil Ia faza; bobina L 1; matic cu trei scripeti ~i o curea de
energiilor ~i puterilor medii; determina- circuitul format din bobina L2 ~i con- transmisie cu un ac indicator ce se de-
rea energiilor cu diferite tarife precum ~i
durata de functionare in aceste tarife;
generarea curbelor de sarcina pentru
diverse energii masurate ~i lnregistrate;
gestiunea energiilor ~i a puterilor ma-
xime cu intentia de a limita puterea me- T,
Traductor
die. Afi~area este realizata cu cristale
lichide. Datele memorate pot fi afi~ate
prin apasarea unor butoane sau pot fi
afi~te automat intr-o anumita secventa
programata. lnterfata de comunicatie
cea mai utilizata este cu radiatii infraro-
~ii (standardizate prin documentul CEI
1107). Aceasta permite programarea ~i
citirea contoarelor prin intercalarea unui
senzor optic.
Are dezavantajul ca nu permite co-
Fig. 111.2.90. Schema de prtnciplu a tnregistratorului speclallzat pentru
municarea Ia distanta. Pentru progra-
termorezlstenfe.
marea ~i citirea Ia distanta se utilizeaza
interfete seriale RS 232 cu modemuri ~i
prin intermediul retelei telefonice.
Acest mod de comunicatie permite ci-
tirea date lor de Ia contor,tara deplasa- L,
rea cititorului de contoare Ia locul de L2
montare a contorului (detalii in § 2.8).
2.8. Aparate inregistratoare f' --

--~~0~3
Motor C
_.@--- bifazat
Aparatele inregistratoare (numite pe Reductor
scurt inregistratoare) au scopul de a ri-
dica automat diagrama variatiei unui
parametru sau a mai multor parametri
independenti ~i caracteristicile proce-
selor ce se determina in functie de
timp. Aceste diagrame permit urmari-
rea evolutiei proceselor.
in general, inregistratoarele sunt pre-
vazute cu functia de indicare a valorii
parametrului respectiv, ele permita,nd Fig. Ill. 2.91. Schema de prtnclplu a tnregistratorulul speciallzat pentru
astfel controlul pe parcurs al procesului. termocupluri.
Cunoscand variatia in timp a diferiti-
lor parametri caracteristici proceselor
se pot face comparatii ~i lua decizii. in-
registrarea reprezinta, practic, o me-
moria a desfa~urarii procesului.
inregistratoarele Y-t care urmaresc
variatia parametrului in timp sunt spe-
cializate ~i cu semnal unificat (su). in-
registratoarele specializate sunt de do-
ua tipuri: unele pentru semnale de tip Mb
parametric (de natura unor impedante)
~i altele pentru tensiuni continue (de Ia
--oG
Motor
traductoare generatoare). inregistratoa- indicare
rele cu su sunt pentru curent de 8 ... 10
sau 4 ... 20 rnA c.c.
in fig. 111.2.90 este aratata schema de
principiu a unui inregistrator specializat
Y-t pentru traductoare de timp para- Motor de antrenare mecanism imprimator
metric. in cazul prezentat, traductorul comutare intrare
este o termorezistenta. Fig. 111.2.92. Schema de princlpiu a tnregistratorului pentru semnal unlficat
Elementele componente sunt: puntea (2... 10 mA) pentru tase puncta de mlsurare.
cu rezistentele R1, R2, R3 (de calibrare),
plaseaza In fata unei scari gradate. sis- modifica Ae. Deplasarea acului indica- continuu stabilizata U5 • La ie$irea din
temul de lnregistrare care are o penita tor se opre$te In momentul cand tensi- comparator rezulta tensiunea de deze-
solidara cu acul indicator care se de- unea de dezechilibru este zero, respec- chilibru U 1 care este transformata prin
plaseaza odata cu aceasta, lasand o tiv, cand valoarea indicata de acul indi- intermediul modulatorului, in tensiunea
urma orizontala pe imprimanta (Y); sis- cator pe scara gradata este egala cu alternativa, aplicata transformatorului,
temul de deplasare a hartiei (impriman- cea masurata de Tr. Concomitant cu amplificata prin intermediul amplifica-
ta care este montata pe un cilindru) al- deplasarea acului indicator se depla- torului de tensiune ~i al amplificatorului
catuit dintr-un micromotor sincron Ms seaza ~i penita pe imprimanta. Cum sensibil de faza, devenind o tensiune
~i un reductor de turatie r2. imprimanta este rotita de Ms prin inter- de comanda a motorului electric bifa-
Rezistentele de calibrare A1, A2, RJ mediul r2 urma penitei pe imprimanta zat reversibil Mb care actioneaza prin
au rolul de a ,.aduce In banda" inregis- arata variatia Y-t. intermediul reductorului r1 asupra cir-
tratorul astfel incat valorile minima ~i Daca valoarea masurata de Tr sea- cuitului potentiometric.
maxima date de traductor sa cores- de, atunci tensiunea de dezechilibru Deplasarea mecanica a cursorului
punda cu inceputul ~i sfar~itul scarii pe din diagonala puntii scade $i pe bobina potentiometrului are loc pana cand
care se efectueaza indicarea. L 1 se aplica, prin intermediul amplifica- tensiunea de dezechilibru (tensiunea
Modul de functionare. Dadi puntea torului de tensiune ~i al amplificatorului de eroare) se anuleaza ceea ce in-
este echilibrata, tensiunea din diagona- sensibil Ia faza, un curent de sens inseamna ca s-a realizat egalitatea
la puntii este zero ~i lntregul sistem ra- vers fata de situatia anterioara. Ca ur- Ux = UE, cursorul indicand totodata
mane pe pozitie, deci acul indicator ra- mare motorul electric bifazat reversibil valoarea tensiunii Ux. Acesta este mo-
mane pe pozitia initiala. Daca valoarea Mb se rote$te In sens contrar ~i prin mentul de echilibru in care are loc
masurata de traductorul Tr cre~te (re- sistemul cinematic al scripetilor $i, cu- automat imobilizarea Mb. Orice variatie
zistenta electrica cre~te), atunci apare o relei de transmisie, se efectueaza de- a tensiunii Ux conduce Ia actionarea
tensiune de dezechilibru In diagonala plasarea acului indicator spre stanga, Mb intr-un sens sau altul, in sensul
puntii care este aplicata transformato- pana cand tensiunea de dezechilibru compensarii tensiunii de masurat, pro-
rului de tensiune, amplificata de ampli- din diagonala puntii se anuleaza. cesul de reechilibrare a montajului re-
ficatorul de tensiune $i aplicata amplifi- Tn fig. 111.2.91 este aratata schema de lncepand. Tn tot acest timp imprimanta
catorului sensibil Ia faza. La ie$ire din principiu a unui lnregistrator specializar (banda de hartie) se deplaseaza, fiind
amplificatorul sensibil Ia faza se obtine Y-t pentru traductoare de tip gene- actionata de micromotorul sincron Ms
un curent ce trece prin bobina L 1. Sen- rator. Tn cazul prezentat, traductorul prin intermediul reductorului r2, astfel
sui curentului prin L 1 face ca lmpreuna este un termocuplu. La ie$irea din tra- ca variatia tensiunii Ux se inregistreaza
cu sensu! curentului ce parcurge L2 ductor se obtine o tensiune ce trebuie prin intermediul penitei fixata de indi-
(care este constant) sa produca o roti- masurata $i lnregistrata. Comparatia cator $i cursorul potentiometrului.
re a motorului electric bifazat In sensu! dintre valoarea masurata Ux $i cea in- in fig. 111.2.92 este aratata schema de
acelor de ceasornic. Turatia este dicata cu ajutorul potentiometrului cu principiu a unui inregistrator cu semnal
redusa de reductorul de turatie r1 care fir calibrat se efectueaza, Ia acest inre- unificat pentru sase puncte de masura.
comanda sistemul cinematic cu scripeti gistrator, pe principiul opozitiei. Ele- Aceste lnregistratoare sunt utilizate, in
~i curea de transmisie care deplaseaza mentele componente noi care apar Ia special, in instalatiile de automatizare
acul indicator spre dreapta. Concomi- acest inregistrator sunt rezistenta vari- electronice ce functioneaza cu semnal
tant cu deplasarea acului indicator se abila de calibrare Ac $i sursa de curent unificat. Ele se monteaza in serie cu
elementele de automatizare, deoarece
semnalul unificat este un curent. Modul
lor de functionare este asemanator cu
eel al inregistratoarelor Y-t pentru tra-
ductoare de tip generator. Exista, in
plus, un circuit care converte$te curen-
tul [mA] in tensiune [mV] $i realizeaza
totodata adaptarea cu celelalte circuite
ale sistemului unificat respectiv.
Circuitul de intrare contine sursa sta-
bilizata de curent ce alimenteaza po-
tentiometrul cu fir calibrat Ae. Pe ace-
la$i circuit se afla si rezistentele regia-
bile P1 $i P2 cu ajutorul carora se aduce
in banda inregistratorul. Semnalul de
intrare este cules prin intermediul cutiei
cu borne C.B. $i introdus in amplificator
prin circuitul serie format din: borna de
intrare a semnalului de masurat (+), AE,
AP cursorul potentiometrului cu fir
calibrat Ae, A2, P2 ~i borna (+)a sursei
stabilizate de curent, prin borna (-) a
sursei stabilizate de curent AL inchi-
-- --
zandu-se circuitul potentiometrului Ae .
Diferenta dintre cele doua semnale res-
pectiv dintre semnalul de Ia intrare $i
eel de Ia sursa stabilizata de curent
Fig. 111.2.93. lnreglstratoare firl h6rtie. este aplicata amplificatorului sensibil de
faza $i modulatorului, care are o tunc-
tionare identics cu cea din fig. 111.2.91. prin puncte, in ~ase culori diferite. crsri pe calculator PC
Echilibrarea se realizeazs Ia coincidenta in fig. 111.2.93 sunt prezentate mini- • precizie mssurs 0,3 %
celor doi curenti comparati. inregistratoare fsrs hartie, produse de • 3 1/2 digiti sau 4 digiti (-1999 ... 1999)
Tot in acest moment este trimis un firma ELECTRO TOTAL Romania: • intrare 4-20 mA; 2-10 mA; 0-10 V
impuls motorului MP. Se tipsre~te un • precizie mssurata 0,2% • 96x48 sau 48x48
punct pe diagrams corespunzstor cu- • 1-2 canale 4-20 mA sau 2-10 mA • display ro~u sau verde
rentului ix mssurat ~i se comuts prin • afi~are grafics, tabelars, bargraf • bargraf optional ce imbins precizia ci-
intermediul cutiei de borne C.B. punc- • dimensiune 96x48 tirii digitale cu indicatia analogies u~or
tul urmstor de mssurs astfel incat ci- • functii matematice auxiliare de urmarit.
clul se reia printr-o nous mssurare. • memoria 64 k
Curbele evolutiei procesului se obtin • pachet de programe pentru prelu-
III. Masurari
Capitolul 3
Masurarea marimilor neelectrice
Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice III. Masurari
care sunt realizate, marcile tensometri- de excitatie, se pot deosebi doua vari-
3.1. Misurarea mirimilor ce se impart in: ante constructive de baza: cu plasarea
mecanice • marci tensometrice din conductor coardei in camp magnetic constant ~i
metalic (fig. 111.3.1); cu excitare prin oscilator comandat.
3.1.1. Misurarea maselor • marci tensometrice din folii metalice;
'ifo~lor • marci obtinute prin depuneri metalice; c. Traductoare magnetostrictive
• marci tensometrice semiconductoare. Folosesc elementele sensibile alcatu-
Mijloacele de masurat forte se nu- Datorita variatiilor relativ mici ale re- ite din materiale care au proprietatea
mesc dinamometre ~i se impart in do- zistentei marcii tensometrice atunci de a-~i schimba caracteristicile magne-
ua grupe: mecanice ~i electromecanice. cand este supusa Ia deformatii, se im- tics (mai exact ciclul de histerezis) sub
Dinamometrele mecanice functio- pune utilizarea unor adaptoare. actiunea unei forte. Dintre materialele
neaza pe principiul masurarii deforma- de acest tip cele mai utilizate sunt ni-
tiei unui element elastic sub actiunea b. Traductoare cu coarda chelul pur ~i aliajul permalloy. Efectul
unei forte sau a presiunii datorate cir- Cuprind elementele sensibile care efortului asupra curbei de histerezis se
cuitului hidraulic. valorifica proprietatile vibratorii ale unor prezinta in fig. 111.3.2. Variatia pantei
Dinamometrele electromecanice func- structuri elastica, urmarind evidentierea poate fi convertita intr-a variatie de
tioneaza pe baza traductoarelor. unui semnal a carui frecventa depinde tensiune electromotoare. in fig. 111.3.3
de starea de tensiune a acestor struc- se prezinta schema de principiu a unui
a. Traductoare de tip tensorezistiv turi (de obicei coarde metalice). traductor magnetostrictiv.
Masurarea fortelor se realizeaza prin Frecventa fundamentala de rezonan-
masurarea alungirii relative, care repre- ta a unei coarde tensiometrice este: d. Traductoare piezoelectrice
Utilizeaza elemente sensibile piezo-
zinta deformatia produsa de forta ce
actioneaza pe unitatea de suprafata Ia
un solid:
f = ;L ~ (3.1.1) electrice ~i se folosesc pentru masura-
rea fortelor dinamice de compresie.
a unde:
E=-
E : L - este lungimea coardei vibrante; e. Traductoare inductive
unde: T - tensiunea in coarda; Detecteaza forte prin deformari elas-
e - este deformatia; m1 - masa unitatii de lungime. tica care provoaca deplasari sesizabile
a- efortul unitar; Pentru asigurarea stabilitatii in func- cu traductoarele specifice deplasarilor
E - modulul de elasticitate. tionare ~i a sensibilitatii maxime, tra- liniare mici sau unghiulare.
Conversia deformatiei in sensul util ductorul trebuie sa asigure, prin blocul
este, in prezent, cea mai raspandita de adaptare, mentinerea in permanen- f. Traductoare capacitive
metoda de obtinere a traductoarelor de ta Ia rezonanta a coardei, printr-un Utilizeaza ca elemente sensibile con-
forta. aceasta datorita posibilitatilor semnal de reactie proportional cu vari- densatoare Ia care se pot modifica ur-
tehnice de valorificare relativ simpla a ' atia de frecventa. in functie de sistemul matorii parametri Ia aparitia unei forte:
efectului tensometric. distanta dintre armaturi, suprafata ar-
Dupa natura ~i forma materialului din maturilor ~i permitivitatea dielectricului.
Tinand seama de caracteristicile tra-
F ductoarelor capacitive (circuite de
adaptare mai pretentioase decat cele
rezistive sau inductive) se recomanda
utilizarea lor doar in aplicatiile Ia care
forta dinamica variaza intr-a banda lar-
Fig. 111.3.3. Schema de prlnclplu ga de frecventa sau in conditii de lucru.
DEn +AT a unui traductor magnetostrictiv:

F - forta de masurat; B - bobina;
CMi - circuit magnetic inchis;
3.1.2. Misurarea cuplurilor
Fig. 111.3.1. Marca tensometrici CA - circuit de adaptare; Pentru masurarea cuplurilor sau mo-
din conductor metallc: SU - semnal unificat. mentelor, de regula, se folosesc acelea~i
LA - lungimea activa; DE - directia traductoare ca Ia masurarea fortelor. Unul
eforturilor; C - conectori; F - filament; dintre cele mai utilizate este traductorul cu
AS - axa sensibila; AT - axa transver- cuplu inductiv (fig. 111.3.4).
sala. Axul de masurare (1) are doua dis-
curi, prevazute cu doua miezuri fero-
B[Gs] magnetice ~i doua bobine (2), astfel
incat miezurile fixate pe un disc pa-
trund in bobinele pe celalalt disc ~i re-
ciproc. Un sistem adecvat de inele co-
lectoare permite alimentarea puntii ~i
culegerea semnalului util. Pentru a evi-
ta erorile datorate contactelor aluneca-
toare, se poate folosi un sistem de cu-
plare magnetica.
Un alt traductor de masurare a cu-
Nichel
plului este ~i eel cu discuri incre-
Fig. 111.3.2. Modlflcarea curbei mentate. Traductoarele de acest tip
de histerezis a unui material Fig. 111.3.4. SchemA de mlsurare sunt astfel realizate incat sa genereze
magnetic sub a~unea unel fol1e. cu traductor de cuplu inductiv. un numar fix de impulsuri pentru
III. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
fiecare unitate de rotatie unghiulara studiul capsulelor zburatoare, Ia con-

(increment unghiular) a discului codat. trolul circulatiei feroviare sau Ia supra- 3.2. Misurarea mirimilor
Procedeul de sesizare a incrementelor vegherea circulatiei rutiere. Pentru ma- hidraulice
poate fi magnetic sau optic. Circuitul surarea vitezei autovehiculelor In trafi-
electronic asociat discului contine un cul rutier, unda electromagnetica este 3.2.1. Misurarea presiunii
numarator care ofera o ie$ire numeri- centimetrica (frecventa de 10 GHz, lun-
ca, lntr-un anume cod dependent de gimea de unda 3 em), iar semnalele Se face, In general, prin masurarea
numarul de incrementa generate de sunt emise sub forma unor impulsuri unei forte produsa de presiune asupra
disc, plecand de Ia o anumita pozitie. scurte, Ia intervale de 0,2 secunde unei suprafete. in aceste conditii se
De asemenea, este necesar sa se in- (timpul fiind suficient $i receptionarii mascara lntotdeauna presiunea relativa
dice directia de rotatie, care nu mai undei reflectate). La viteza de circulatie fata de mediul ambiant. Din acest mo-
este cuprinsa In informatia oferita de de 15 ... 150 Km/h frecventa Doppler tiv trebuie acordata o mare atentie ori-
numarator. Discul codat Contine o variaza lntre 300 $i 3000 Hz. ginii de masurare luata In considerare.
retea optica de zone active, alternate Diferenta de frecventii este masuratii cu Unitatea de masura pentru presiune
cu intersectii de aceia$i latime. Zonele precizie $i poate fi U$0r prelucratii, am- [bar] se refera Ia o presiune absoluta.
active se disting de intersectii fie prin plificatii $i convertitii In unitiiti de vitezii. Pe langa aparatele de masurare a
transparenta, fie prin puterea de presiunii de tipul cu coloana de lichid,
reflexie. Citirea este realizata de un 3.1.4. Misurarea vitezelor cu membrana sau cu tub deformabil se
cap cu o grila de urmarire prevazuta unghiulare utilizeaza $i manometrul cu cristal
cu ferestre In dreptul fiecarei piste. piezoelectric.
Deci, ca element sensibil al traduc- Traductoarele pentru masurarea vite- Manometru cu cristal piezoelectric
torului de cuplu se utilizeaza discuri zelor unghiulare sunt foarte diverse: Utilizat, In special, In instalatii de la-
codate de tip numeric incrementate. - tahogeneratoare de curent continuu; borator, acest tip de manometru se
Se folosesc doua discuri, primul, - tahogeneratoare de curent alternativ; bazeaza pe efectul piezoelectric adica:
solidar cu axul supus torsiunii $i care - traductor de turatie cu reluctanta daca se aplica o tensiune pe doua din
se deplaseaza In raport cu al doilea variabila; fetele cristalului, pe celelalte doua fete
disc, celalalt, de referinta, fix. Astfel - traductor de turatie cu elemente perpendiculare se obtine o tensiune ri-
defazajul dintre cele doua discuri este fotoelectrice; guros proportionata cu presiunea.
proportional cu cuplul aplicat axului. - traductor de turatie cu elemente Viteza de raspuns este foarte mare
in cazul folosirii discurilor optice, va- sensibile inductive; deoarece deformarea cristalului este
riatia de cuplu este proportionala cu - traductor de turatie cu elemente extrem de mica. Se pot masura pre-
variatia fluxului luminos captat de un sensibile, magnetice etc. siuni foarte ridicate $i mai ales presiuni
receptor plasat In spatele discului de in cele ce urmeaza este prezentat variabile rapid In timp.
referinta, In timp ce sursa luminoasa traductorul de turatie cu elemente foto-
este plasata lnaintea discului mobil. electrice. 3.2.2. Misurarea nivelului
Dupa felul cum se obtine variatia de
3.1.3. Misurarea vitezelor liniare flux luminos, poate fi: Aparatele se folosesc pentru trei ca-
• cu lntreruperea fluxului luminos (fig. zuri tehnice curente In exploatare a re-
Una din metodele de masurare a vi- 111.3.5) zervoarelor de lichide semnalizand:
tezei liniare are Ia baza efectul Doppler: • cu reflexia fluxului luminos (fig. 111.3.6) - atingerea unui anumit nivel,
lntre frecventa f a unei unde electro- lmpulsurile luminoase furnizate de
magnetics emise $i frecventa f, a undei orificii sau repere reflectorizante ajung
reflectate de un corp In mi$care cu vi- pe elementul fotoelectric, sunt con-
teza v (viteza liniara cu directia de pro- vertite cu ajutorul unor circuite elec-
pagare a undei) exista o diferenta, nu- tronics In impulsuri de natura unei
mita frecventa Doppler (fd): tensiuni electrice, a caror frecventa
este egala cu viteza de rotatie multi- Disc
1
f = 2v- (3.1.2) plicata cu numarul de orificii sau repe- Fig. 111.3.5. Traductorul de tu~e
d u
re. Toate elementele mentionate, incu elemente fotoelectrice
unde: clusiv circuitele electronics sunt cap- cu intreruperea fluxululluminos:
u - este viteza de propagare a undei sulate pentru ca functionarea sa nu fie SL - sursa de radiatii luminoase;
1 c perturbata de lumina mediului am- EF - element fotoelectric.
U=--=---
J; ~; biant sau de zgomote de natura elec-
tromagnetica.
In care: Domeniul de utilizare a elementelor
c - este viteza luminii; sensibile de tip fotoelectric este foarte
e, - permitivitatea relativa a mediului larg, de Ia 1 pana Ia 107 rot/min In
de propagare; cazul traductoarelor cu un reper, iar Ia
1-t, - permiabilitatea relativa a mediului turatii $i mai mici In cazul traductoare-
de propagare). lor cu mai multe repere.
in cazulln care viteza v nu este co- Elementele sensibile se pot cupla
liniara cu directia de propagare a atat Ia adaptoare analogice cat $i Ia
1
undei, atunci, relatia 3.1.2 devine: cele numerice.
Fig. 111.3.6. Traductorul de tu~e
f cu elemente fotoelectrice cu
f =2·v·-cosa (3.1.3)
d u reflexia fluxului luminos:
Pe acest principiu functioneaza in- R - element reflectorizant;
stalatii care se folosesc In navigatie, Ia EF - element fotoelectric.
Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice 111. Masurari
- doua pozitii: minimum ~i maximum, tronice de masurare a rezistentei ~i de ne mare; alte sisteme utilizeaza un
- mai multe niveluri, de exemplu 5 ni- amplificare comanda un releu folosit Ia imersor mai greu decat fluidul ~i cufun-
veluri: normal, minim, minim de ava- semnalizare luminoasa sau Ia comanda dat in fluid. in acest ultim caz se rna-
rie, maxim, maxim de avarie. utilajelor de umplere. saara modificarea greutatii imersorului
De asemenea, se utilizeaza aparate Ca exemplificare, se prezinta in fig. cu nivelul fluidului, datorita efectului
pentru masurarea continua a nivelului 111.3.7 b un semnalizator de nivel cu Arhimede. Un astfel de aparat este
intre minimum ~i maximum. electrozi produs de AMCO-OTOPENI. ilustrat In fig. 111.3. 7 d ~i este produs de
Ca exemplificare pentru primul caz Electrozii pot fi pozitionati cu ajutorul AMCO-OTOPENI. Tija imersorului, sus-
se prezinta in fig. 111.3.7 a un senzor unor scripeti. pendata elastic in partea de sus, intra
capacitiv de nivel fabricat de IRTD- Pentru semnalizarea anumitor cote In cutia aparatului care contine traduc-
PA$CANI. Principiul de functionare ale lichidului, importante din punct de torul mecanic de deplasare, palpatorul
este acela al modificarii constantei di- vedere tehnologic, dintr-un recipient electronic al deplasarii ~i circuitele
electrice intre doua placi, care consti- deschis sau sub presiune, se poate uti- electronice de afi~are ~i transmitere Ia
tuie armaturile unui condensator, in liza un sistem cu actionare magnetica distanta a nivelului. Semnalul de ie~ire
momentul cand intre armaturi apare asupra unor contacte deschise tip este 4 ... 20 rnA cc. Materialul imersoru-
fluidul masurat care are o constanta REED (fig. 111.3.7 c). Contactele sunt in- lui este otel inoxidabil.
dielectrica diferita de a aerului. chise prin intermediul actiunii unui Domeniul de masurare a nivelului
Avantajul aparatului este acela ca nu magnet permanent situat in interiorul este 300, 480 ~i 720 mm iar precizia
se pune o conditie pentru rezistivitatea plutitorului sferic care urmare~te nivelul masurarii este +1- 0,5%.
fluidului de masurat. lichidului. lmediat ce plutitorul nu se
Pentru semnalizarea a doua pozitii, mai gase~te in dreptul contactului 3.2.3. Misurarea vitezei
minimum ~i maximum, in cazul fluidelor acesta revine Ia starea normal deschi-
care au o rezistivitate minima de sa. Aparatul poate semnaliza 5 niveluri Masurarea vitezei lichidelor se efec-
400 kO/cm, nivelul se poate sesiza prin diferite. tueaza, In general, prin acelea~i proce-
modificarea rezistentei electrice intre Aparatul se monteaza vertical pe dee ca Ia masurarea vitezei gazelor.
un electrod de referinta ~i electrozii de flan~a superioara a rezervorului. Filmul cald este o sonda de tip termo-
semnalizare aflati Ia cotele de minimum Un produs din aceasta clasa este anemometric bazata pe principiul de-
~i maximum ale nivelului. Electrodul de aparatul SNT produs de AMCO- pendentei racirii unui film cald In functie
referinta poate fi recipientul de lichid, OTOPENI. de viteza de curgere a apei. Schema
daca este confectionat din material Pentru urmarirea continua a nivelului sondei este prezentata in fig. 111.3.8.
conductor electric, sau o tije de otel se pot utiliza sisteme mecanice de se- Filmul este, In general, o folie foarte
inoxidabil care ajunge pana Ia nivelul sizare a nivelului: unele sisteme sunt subtire de platina prinsa pe doua brate
minim. Tensiunea maxima in circuitul cu plutitor, dar au dezavantajul exis- de legatura. Un curent electric de in-
electrozilor este de 5 V. Circuitele elec- tentei pieselor in mi~care cu amplitudi- tensitate controlata lncalze~te filmul. in
5
4
MAX lii--R---
2
4
t?c ( ( ????? 2 ? / ; /????/? ?J f???????????c?/1
3 c
a b d
Flg.lll.3.7. Aparate de mlsuri a nivelulul:

a - sesizor capacitiv de nivel (1 nivel);
1 - blocul traductor ~i de comanda; 2 - flan~a de prindere; 3 - tija; 4 - corp condensator; 5 - placi armaturi condensator;
b - sesizor rezistiv de nivel (2 niveluri);
1- electrod de maxim; 2 - electrod de minim; 3 - electrod de referinta; 4 - scripeti; 5 - blocul traductor ~i de comanda;
c - sesizor magnetic cu 5 nive/uri;
1- cilindru vas comunicant; 2 - sfera plutitoare; 3 - magnet permanent; 4 - releu de magnetizare; 5 - flan~a de etan~are;
6 - blocul traductor ~i de comanda.
d - traductor de nivel variabil;
1- imersor; 2 - tija imersorului; 3 - flan~a; 4 - teava de ghidaj; 5 - blocul traductor ~i de comanda.
acela$i timp lichidul, printr-un schimb Debitul volumetric este calculat cu
de caldura convectiv, raCe$te filmul, CU relatia:
atat mai mult cu cat viteza lichidului V = K(t21 - t 12 ) I (t21 + t 12 ) [m 3/s]
este mai mare. Temperatura filmului es- (3.2.1)
te masurata indirect, prin rezistenta lui, unde:
deoarece rezistenta filmului de platina K - este o constants a aparatului care
variaza cu temperatura. Tn continuare se inglobeaza parametrii de fluid, de
face corelatia intre temperatura fluidului geometrie a detectorului $i de pro-
$i viteza de curgere a lichidului. til de viteze.
Sonda se caracterizeaza prin inertie Aparatul se fabrics pentru diametre
termica foarte mica $i in consecinta de conducte de Ia 50 Ia BOO mm pen-
raspuns rapid Ia variatii de viteza. tru temperaturi ale fluidului de lucru de
Acest sistem de masurare este utilizat -25 ... + 150°C, presiune maxima de lu-
$i Ia determinarea intensitatii turbulen- cru 16 bar.
tei intr-o curgere. Viteza ce poate fi masurata se ga-
Datorita fragilitatii sondei $i aparaturii se$te in domeniul 0,3 ... 6 m/s pentru
complicate de transpunere in valori diametrele 50 ... 250 mm $i 0,3 ... 3 m/s
electrice a marimii masurate, sistemul pentru diametrele mai mari. Glasa de
se utilizeaza in special in lucrari de cer- precizie este foarte buna (clasa 1) $i
cetare. prezinta $i avantajul ca nu produce ca-
Se mai pot utiliza, pentru masurarea deri de presiune in fluidul masurat.
vitezei lichidelor, sonda Pitot-Prandtl 0 alta configuratie de aparat este cu
sau sonda cu elice. sonde mobile, care se instaleaza de
persoana care face masurarea, pe ex-
3.2.4. Misurarea debitului teriorul conductei. Avantajul unui astfel
de sistem este case pot face masurari,
Aparatele cele mai utilizate pentru in diferite locuri, cu un singur aparat
masurarea debitului sunt: dar dezavantajul este necesitatea de a
• rotametre: pentru debite mici, con- programa de fiecare data aparatul pen-
ducte pana Ia diametrul 50 mm; tru diametrul conductei care se mas-
• debitmetre cu diafragme de masura; oara, grosimea peretelui metalic etc.
• debitmetre cu elice;
• debitmetre cu ultrasunete.
Debitmetre cu ultrasunete
Sunt aparate care se bazeaza pe ma-
surarea efectului Doppler Ia o unda ul-
trasonics in lichidul a carui viteza se
mascara. Se realizeaza in doua varian-
te: cu sonde mobile $i fixe.
Tn varianta cu sonde fixe, utilizata de 2
aparatura ITRD Pa$cani, se intercalea-
za in conducta cu fluidul de masurat un
tronson calibrat prevazut cu doua emi-
tatoare piezoelectrice denumite con-
vertoare. Convertoarele au partea acti-
va realizata cu elemente piezoceramice
incapsulate etan$ in otel inoxidabil re-
zistent Ia coroziune $i abraziune. Axa
comuns a convertoarelor intersecteaza 3
axa tronsonului sub un unghi a a$a Fig. 111.3.8. Schema sondel de vltezA
cum se prezinta in figura 111.3.9a. cu film cald:
in fig. 111.3.9 b se prezinta schema de 1 - film cald de platina; 2 - brate de
functionare. Fiecare convertor este $i legatura; 3 - corp sonda.
emitator $i receptor de ultrasunete,
functionarea lor bazandu-se pe feno- L
menul piezoelectric direct $i invers. L3
Cele doua convertoare lucreaza alter- ,,L
.---
nativ $i complementar ca emitator $i l1l:
receptor, functionarea lor fiind pilotata
-f-----7 -~--
...J
de adaptorul electronic. ~
Viteza de curgere a fluidului M se ./
compune cu propagarea ultrasunetelor
(c) rezultand o modificare a timpilor de
'---- w
propagare in sensul curgerii (t 12 ) $i in a
sens. contrar curgerii (t21 ), dependente b •
de Vlteza lichidului. Fig. 111.3.9. Mlsurarea debitu tls«''pre-
a - pozitionarea sonde/or; b _ lui cu ultrasLI tiO(I
L---------------~ schema de tunC
ducere). Uneori sunt ramificatii, a$a masura, se face prin legarea corecta 3.3.3. Misurarea umiditi1;ii
cum se arata in fig. 111.3.11, in care caz (in serie) a conductoarelor CD $i Cl. relative (UR) a aerului
determinarea simpla a lungimii traseu- Pentru conducte de diametru pana Ia
lui pentru calibrarea aparatului de 450 mm se utilizeaza o singura pere- Sistemul modern de masurare cu
che de conductoare. Tn domeniul de senzor capacitiv a fast introdus in apa-
diametre 500 ... 700 mm se folosesc ratura curenta de masura dupa anul
Cl CD doua perechi, deoarece conturul tevii 1985. Simplitatea, precizia $i miniaturi-
este mare $i astfel se poate localiza zarea sistemului au dus Ia eliminarea
mai precis defectul. Din acela$i motiv sistemului clasic de masurare cu ter-
se folosesc trei perechi de conductoa- mometru uscat $i umed.
re Ia tevile cu diametru peste 800 mm. Senzorul este constituit dintr-o placa
Modul de a$ezare a perechilor de con- ceramica (fig. 111.3.13). Pe acest suport
ductoare se prezinta in fig. 111.3.12. se afla un electrod metalic care, pentru
Cl Sistemul are o precizie buna de ma- a fi protejat Ia corosiune, este acoperit
CD surare pentru localizarea defectelor din cu un strat de oxid foarte subtire.
conducte, ordinul de eroare fiind 1%. Stratul activ este constituit dintr-un
polimer absorbant de umiditate, peste
3.3. Misurarea mirimilor care se a$eaza un al doilea electrod
termotehnice poros, permeabil Ia vapori de apa. Cei
doi electrozi formeaza un condensator,
3.3.1. Misurarea temperaturii iar electrolitul este masa de polimer ale
Cl CD carui caracteristici dielectrice variaza
Aparatele de masura utilizate in dome- proportional, practic liniar, cu umidita-
Fig. 111.3.11. Misurarea niul de temperatura pana Ia 600°C sunt tea absorbita.
in conducte ramlficate: termocupluri Ni - NiCr sau NiCr - NiCr - Pentru aplicatiile practice in masurari
CD - conductor de detectie; NiAI cu diametrul minim de 0,5 mm in climatice, sonda se completeaza cu un
Cl - conductor de intoarcere. sonde cu diametrul de 8 mm. senzor de masurare a temperaturii.
Termocuplurile Ni - NiCr pot functio- Pentru aplicatii industriale (masurari
na $i pana Ia 1000°C. Pentru tempera- in aer comprimat) completarea este cu
turi pana Ia 1600°C se utilizeaza ter- sonda de presiune.
mocupluri Pt - PtRh. Temperatura in
functie de tensiunea termoelectromo- 3.3.4. Misurarea vitezei aerului
toare masurata e [mV], aproximata prin
regresii exponentiale pentru diferite ter- Masurarea vitezei de curgere a unui
mocupluri, este: curent de aer se efectueaza in functie
D < 500 mm Ni - NiCr domeniul 0 ... BOO oc de domeniul de masurare cu urmatoa-
e = 20,636 oc; e = 1,878 mV rele dispozitive:
Cu - Canst domeniul 0... 300 oc - sfera calda 0 ... 5 m/s;
e = 27,242 oc; e = 0,8944 mV - sonda cu ulei, de diametru mare:
Pt - PtRh domeniul 0 ... 300 oc 1,5 ... 10 m/s;
e = 153,86 oc; e = 0,8233 mV - sonda cu elice, de diametru mic
Pentru masurari de precizie ridicata 5 .. .40 m/s;
se utilizeaza sonde rezistive cu platina. - sonda Pitot - Prandtl 20 ... 100 m/s.
Sondele Pt100 $i Pt50 au rezistentele
Ia ooc de 100 0, respectiv 50 0. Sfera calda este o sonda de tip ter-
Tn domeniul de clima se poate utiliza, moanemometric bazata pe principiul
cu avantajul unei precizii ridicate, sonde dependentei racirii unei sfere calde in
D = 500 l - 700 mm NTC (termistoare) produse pentru do- functie de viteza de curgere a aerului.
meniul 20.... +70 oc sau -20... + 140 oc. Schema sondei este prezentata in fig.
Pentru masurarea temperaturilor in 111.3.14.
zone cu radiatie preponderenta se fo- Senzorul este o sfera din aluminiu
lose$te o sfera cu diametrul 150 mm al continand un termistor. Termistorul
carei inveli$ este in legatura cu o rezis- este incalzit Ia peste 100 oc cu ajutorul
tenta de platina Pt100. unui curent electric. Caldura este
transmisa in interiorul sferei in mod si-
3.3.2. Misurarea ca~i metric. Curgerea aerului imprejurul sfe-
de cilduri rei provoaca o racire a ei care face ca
rezistenta termistorului sa creasca. Un
Contorizarea cantitatii de caldura sistem de compensare controleaza cu-
(debitelor de caldura) se realizeaza curentul care trece prin termistor astfel
pland un cantor de debit de apa cu Ca temperatura lui sa ramana Constan-
doua masurari de temperatura pe ta. Curentul de control este folosit
agentul termic Ia intrarea $i Ia ie$irea pentru masurarea vitezei. Gel de al
Fig. 111.3.12. Montarea
din instalatie. doilea termistor este folosit pentru
conductoarelor Ia dlferite diametre
compensarea efectului de temperatura
de conducte:
a mediului.
CD - conductor de detectie;
Avantajele sistemului de masurare
Cl - conductor de intoarcere.
sunt robustetea aparatului, indepen-
111. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
denta fata de directia de curgere a cu- Semnalul de ie$ire este curentul sau curent de ionizare proportional cu nu-
rentului (eroare de orientare < 1%), po- tensiunea masurata pe o rezistenta cu- marul perechilor de ioni formate. De
sibilitatea de curatire a sondei. noscuta. aici rezulta ca o camera de ionizare
Principiul celulei de CO este acela al poate fi utilizata pentru masurarea ra-
3.3.5. Concen~a bateriei cu 3 electrozi: electrodul de diatiei. Pentru masurarea radiatiilor a
componentelor din gazele masura, electrodul de referinta $i con- camera trebuie sa aiba o fereastra
de ardere traelectrodul. Ca $i in celula preceden- subtire pentru ca particulele ce o tra-
ta exista o bariera de difuzie. La anod verseaza sa piarda o energie minima.
Aparatele moderne utilizeaza numai este o reactie de reducere a apei prin Tot pentru acest tip de radiatii s-au
celule electrochimice de masura, ca- efectul CO, cu generare de ioni de hi- construit camere care prevad instala-
racterizate prin dimensiuni mici, preci- drogen $i sarcini electrice. rea interioara a sursei de radiatii.
zie ridicata $i fiabilitate mare. La catod se reconstituie H20 din ra- Contorul Geiger-Muller (fig. 111.3.18)
Principiul de masurare a celulei este dicalii H $i 0 adus prin difuzie contra- este alcatuit dintr-un tub de sticla in
aratat in fig. 111.3.15. lata din aerul ambiant, cu eliberare de care sunt introdu$i doi electrozi: unul
Principiul celulei 02 este eel al barierei sarcini electrice. Contraelectrodul are cilindric (catodul) constituit dintr-o foita
metal/aer cu difuzie limitata. Oxigenul rolul de a inchide circulatia electrochi- metalica lipita pe fata interioara a
ajunge in celula prin difuzie, debitul fiind mica prin electrolitul H2S04 + H20. tubului $i altul (anodul) fiind un fir de
controlat de bariera de difuzie $i este Electrodul de referinta controleaza wolfram plasat pe axul cilindrului.
total absorbit. In consecinta debitul de functionarea celulei avand un nivel ne- Tubul este umplut cu un amestec de
oxigen absorbit de celula este proporti- gativ mai mare decat contraelectrodul. gaze Ia presiune scazuta.
onal cu presiunea partiala 02 din gazele Concentratia de CO din mediul masu- lntre electrozi se stabile$te o tensiu-
analizate, deci proportional cu concen- rat este proportionala cu intensitatea ne de 102 - 103 V, ce creeaza un camp
tratia de 02 in gaze. La catodul de aer curentului generat. Se poate, in conti-
02 este redus Ia ioni de OH, care oxi- nuare, masura curentul sau tensiunea
deaza anodul metalic cu producerea pe o rezistenta cunoscuta. In fig.
de sarcini electrice. Curentul generat 111.3.16 se prezinta schema celulei.
este proportional cu absorbtia de 02 (le- Celelalte celule de masura sunt asi-
gea lui Faraday); I = f(02). milate cu cea de CO, cu alte reactii
specifice.
3.4. Misurarea radi~ilor

nucleare
4
3.4.1. Detectarea radi~ilor
nucleare
Fig. 111.3.16. Celull de mlsurl CO:
~::a..:I.::.::.W~""""""""""""'"""""""""~5
Detectorii de radiatii nucleare se ba- 1 - protectie de praf; 2 - membrana
Fig. 111.3.13. Mlsurarea capacltlvl selectiva; 3 - bariera de difuzie; 4 - di-
zeaza pe efectele interactiunii dintre ra-
a umid~l relative: fuzor; 5 - electrod de masura; 6 - elec-
diatie $i mediul pe care il strabat.
1 - electrod poros; 2 - polimer trod de referintii (anod); 7 - contraelec-
absorbant de umiditate; trod (catod); 8 - electrolit (H2S04+H20).
Detectoare care se bazeaza pe feno-
3 - film de oxid; 4 - electrod de
menul de ionizare in gaz
baza; 5 - suport ceramic.
Camera de ionizare se compune din
anod
doi electrozi intre care se afla un anu-
mit gaz (aer, azot, argon) Ia presiunea
atmosferica. lntre electrozi se aplica o
2 tensiune care poate ajunge Ia cateva
3 sute de volti (fig. 111.3.17). Daca camera
4
este a$ezata intr-un flux de particule catod
ionizante, galvanometrul va indica un
Fig.lll.3.17. CamerA de lonizare.

5
6 c
~+---------~~~~
9 8
ie!?ire
Fig.lll.3.15. Celull de mlsurl 02: catod
Flg.lll.3.14. Sondl de vitezl 1 - protectie de praf; 2 - membrana
cu sferl caldl: selectiva; 3 - bariera de difuzie;
- sfera metalica; 2 - senzor de 4 - difuzor; 5 - membrana hidrofoba; inaltii tensiune
masura; 3 - chit; 4 - teaca; 5 - senzor 6 - catod; 7 - separator; 8 - electrolit
de compensare; 6 - maner. (KOH); 9 - anod. Fig. 111.3.18. Contorul Geiger-Muller.
electric a carui intensitate este foarte nizarii secundare, numarul de electroni radioactivitatii, sunt descrise in continu-
mare in apropierea anodului. Particula care vin Ia anod nu este proportional are prezentand totodata cateva modele
ionizata ce patrunde in contor produce cu numarul de perechi de ioni formati moderne de detectori de radiatii, fa -
electroni liberi care sunt puternic acce- de particula initiala. Din acest motiv bricati de firma HARWELL INSTRU-
lerati de dimpul electric din apropierea astfel de contoare se folosesc numai MENTS sunt descrise in continuare;
anodului :;;i genereaza mai departe o pentru numararea particulelor, nu :;;i - dozimetre individuate cu fibre de cuart
ionizare in avalan:;;c'i (descarcare de tip pentru determinarea energiei lor. (fig. 111.3.19) ce pot masura energii de
Townsend). Gazul de stingere (90% ar- Ia 10 keV;
gon $i 10% alcool) adaugat Ia gazul de 3.4.2. Mlsurarea radiatiilor - monitor de radiatii (fig. 111.3.20) pentru
umplere are ca scop sa intrerupa nucleare determinarea nivelului radioactivitatii
aceasta descarcare imediat dupa ce din incaperile de lucru, de tratament, a
s-a produs. Curentul electric ce apare Mijloacele de detectie a radiatiilor nu- vecinatatilor instalatiilor nucleare etc;
in timpul acestei descarcari provoaca cleare se folosesc intr-o serie intreaga - monitor de contaminare (fig. 111.3.21)
in rezistenta electrica din circuitul de domenii, incepand cu asigurarea pentru determinarea contaminarii cu
exterior o variatie de tensiune care va protectiei individuate contra radiatiilor si substante alta - active a suprafetelor
fi preluata de instalatia electronica $i starsind cu aparatura sofisticata. dedi- plane;
redata sub forma de puis. Datorita io- cata cercetarii stiintifice. Principalele - monitor de radiatii cu sistem de aler-
situatii in care este necesar controlul tare sonora si auditiva (fig. 111.3.22)
pentru determinarea contaminarii ra-
dioactive (alta $i beta) cu unitatea de-
tectoare deta:;;abila si utilizata prin te-
lecomanda de Ia o distanta de pana
Ia 100m etc.
in unitatile nucleare :;;i in imprejurimile
acestora, in unitatile spitalicesti care uti-
lizeaza izotopi radioactivi sau instalatii
Roentgen, in intreprinderile care fo-
losesc instalatii de defectoscopie nucle-
ara, in laboratoarele de cercetare stiin-
tifica care utilizeaza substante radio-
active etc. exista doua principale direc-
tii de interes in ceea ce priveste ma-
suratorile dozimetrice: aflarea dozelor
individuate absorbite de personal si mo-
nitorizarea fondului de radiatii prezente.
3.5. Mlsuriri in iluminat

3.5.1.Misurlri obiective
Acestea se bazeaza pe un element

sensibil Ia radiatia luminoasa (foto-sen-
sibil), transformfmd energia luminoasa in
energie electrica (emisie de electroni).
Masurarea iluminarii
Se realizeaza cu luxmetru (fig.
111.3.23).
5 7 8
\ I
I
\I
3
- H-<>-·->)\
2 t'!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:l- 'r_:t.;J.J
Fig. 111.3.23. Prfnclplul constructiv

alluxmetrului:
1 - placa de fier; 2 - strat de seteniu;
3 - strat de baraj; 4 - pelicula din aur;
5 - inel din fier; 6 - filtru de corectie a
curbei de sensibilitate spectrala a se-
leniului; 7 - carcasa din masa plasti-
ca; 8 - galvanometru (cu ac indicator
Fig. 111.3.21. Monitor de contaminare alfa A 92. sau digital).
III. Miisuriiri Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice
Luxmetrul este compusa dintr-o ce- Mlsurarea intensiti~ii luminoase in negru mat, astfel incat coeficientul
1
lula fotoelectrica legata Ia un galvano- 1 Se executa in laboratoarele produca- de reflexie sa fie sub 0,05.
metru. Celula este formata din mai torilor de corpuri de iluminat pentru a ,
multe straturi, prezentate in fig. 111.3.23. determina distributia intensitatii lumi- 3.5.2. Misuriri subiective
Fluxul luminos, ajuns pe stratul de ! noase a acestora.
seleniu fotosensibil, este transformat Pentru aceasta se utilizeaza un go- Acestea se bazeaza pe faptul ca
intr-un flux de electroni in sensul de Ia 1 niometru ce permite rotirea corpului de ochiul uman poate aprecia cu mare
seleniu Ia aur. Stratul de baraj impiedi- iluminat in spatiu: precizie egalitatea a doua luminante,
ca emisia inversa. - fata de axa verticala a corpului (un- care sunt privite simultan. Pe acest
lntensitatea curentului rezultat este ghiul a) ~i principiu s-a construit dispozitivul Lu-
indicata de un galvanometru. Aceasta - fa~ de un plan de referin~ (unghiul j3). mmer - Brodhun pentru aprecierea in-
este convertita in luc~i. indicfmd in Se masoara iluminarea directa intr- ; tensitatii luminoase (fig. 111.3.25).
acest tel densitatea fluxului luminos pe un punct fix fata de aparat (cu un lux- Prin ocularul cubului fotometric (2)
suprafata luxmetrului - iluminarea metru) astfel ca intensitatea luminoasa din fig. 111.3.25 se pot privi simultan
(E = d~dS sau E=~IS). pe o directie data de unghiurile a ~i 13 doua suprafete concentrice iluminate
Celula fotoelectrica este prevazuta se determina indirect: de sursele Se ~i Sm cu intensitatile le ~i
cu filtre (de regula 1:10 ~i 1:100) ce E · 1
2 lm. Prin deplasarea cubului, luminante-
permit marirea gamei de masura oferi- I =-a,p_ _
(3.5.2) le celor doua suprafete se modifica.
a,p cos(}
ta de galvanometru. Aparatul permite Cand devin egale (L 9 = Lm) nu se mai
masurarea iluminarii intr-un punct din- unde: percepe diferenta dintre ele ~i apar in
tr-un plan, considerand suprafata celu- l ~i (} - sunt marimile geometrice dintre ocular ca o singura suprafata.
lei neglijabila. corp ~i luxmetru; Cum intensitatile le ~i lm sunt dirijate
Daca in locul galvanometrului se E - iluminarea directa masurata perpendicular pe suprafetele din cub
13
monteaza un dispozitiv inregistrator, se a, pentru intensitatea I • rezulta relatiile:
13 2
poate determina variatia iluminarii de-a Precizia masurarii este acu atat mai
lungul unui traseu pe care se depla- mare cu cat componentele reflectate :I I
_!!!_=~$if =I_!!!_
m e 1
(3.5.3) (I )
seaza celula fotoelectrica. ale fluxului luminos, ce ar putea ajunge 1m2 1e2 e
pe luxmetru, sunt eliminate. lncintele in unde:
Mlsurarea fluxului luminos (lumenmetru) care se executa masurarile se vopsesc , I m ~i I e - sunt distantele de Ia sursele
Masurarea se executa numai in la- Sm ~i Se Ia cubul fotometric,
borator, pentru a determina fluxul lam- 2 4 5 3 citite pe rig Ia gradata ( 1).
pilar sau al corpurilor de iluminat. Cum sursa Se este o sursa etalon a
Lumenmetrul mai este denumit ~i carei intensitate Ia se cunoa~te, se
,sfera integratoare" (fig. 111.3.24). Lam- 1 poate stabili, cu o aproximare ce poate
pa sau corpul de iluminat se monteaza ajunge pana Ia 1%, intensitatea lm a
in sfera. Ecranul (4) se manevreaza sursei Sm. Aproximarea de 1% se rea-
astfel incat pe fereastra (3) sa nu lizeaza atunci cand:
ajunga radiatiile directe. In acest tel pe - sursele de lumina au aceia~i culoare;
fereastra ajunge numai flux reflectat de - luminantele Le ~i Lm sunt mai mari de
peretii sferei (prin reflexii multiple), ilu- 3 cd/m 2 ;
minarea acesteia fiind: - observatorul ce executa masurarea
are ochii odihniti ~i a stat in intuneric
E = _p__ . _____!!!___ (3.5.1) eel putin 15 s inainte de a face ma-
1-p 4nR 2
surarea.
unde:
p - este coeficientul de reflexie a Fig. 111.3.24. Lumenmetru 3.8. Mlsurarea pH-ului
suprafetei inferioare a sferei; (sfera lntegratoare):
R - raza sferei; 1 - sfera cu raza 1... 4 m, perfect 3.6.1. Domeniul
tP - fluxul luminos emis de lampa sau difuzanta Ia interior; 2 - lampa sau
corp. corp de iluminat; 3 - fereastra in Cu cat o solutie este mai bogata in
lluminarea E se masoara cu un lux- peretele sferei, de dimensiunea ioni de H+, cu atat ea are un caracter
metru, astfel ca se poate determina celulei fotoelectrice a luxmetrului acid mai pronuntat.
fluxul ~ emis de sursa (lampa sau (diametru de 4 ... 5 em); 4 - ecran Cu cat o solutie este mai bogata in
corp). Cu cat raza sferei este mai mare opac; 5 - dispozitiv de deplasare a ioni de hidroxil OH-, cu atat ea are un
cu atat determinarile sunt mai precise. ecranului. caracter bazic mai pronuntat.
2
Mlsurarea randamentului corpurilor
de iluminat 02 lm
Randamentul este dat de raportul ""-':.L':.~:r - - - - - - - - - - - - - - +---
0 1
TJ = tJ>c/tJ>I'
unde
tl>c - este fluxul corpului de iluminat;
t1>1- fluxul lampii/lampilor cu care este
echipat.
Fig. 111.3.25. Schema dispozltlwlui Lummer Brodhun.
Cele doua fluxuri se determina prin
Se, Sm - sursa etalon, respectiv de masurat; le, lm- intensitatile surselor Se ~i
masurari cu lumenmetrul.
Sm; 1 - rigla gradata; 2 - cub fotometric; le, lm - distantele de Ia Se ~i Sm Ia
cubul fotometric.
Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice III. Miisuriiri
0 solutie este neutra cand concen- va apare un potential de electrod, insa 3.7.1. Misurarea concentratiilor
tratia ionilor de hidrogen este egala cu constant ~i cunoscut, deoarece pH-ul de gaze combustibile
concentratia de hidroxil. solutiei tampon din interior este in atmosferA
in orice solutie neutra ~i in apa pura, constant ~i cunoscut.
concentratiile [H+] ~i [OH-] sunt egale Diferenta de potential dintre solutia La trecerea radiatiei electromagneti-
cu 10-7 mol/1. cercetata ~i solutia din interiorul mem- ce de banda larga printr-un mediu ga-
Daca in apa pura sau intr-a solutie branei este proportionala cu diferenta zos are loc un fenomen de absorbtie a
neutra se dizolva un acid, concentratia pH-urilor celor doua solutii. undelor electromagnetice de o anumita
totala [H+] cre~te ~i. in mod corespun- Pentru masurarea acestei diferente lungime de unda in acest mediu. Spec-
zator, concentratia [OH-] scadea. de potential sunt necesari doi electrozi trul lungimilor de unda absorbite de-
Daca se dizolva o baza are loc feno- de referinta: unul plasat in interiorul pinde de compozitia gazului analizat.
menul invers. Deci, in solutii acide con- electrodului de sticla (electrod de refe- Gazele a caror molecula este ferma-
centratiile [H+] > 10-7 mol/1, iar in solutiile rinta interior) ~i altul, plasat in solutia de ta din atomi diferiti (molecule heteronu-
bazice concentratiile [H+] < 10-7 mol/1. masurat (electrod de referinta exterior). cleare) au proprietatea de absorbtie a
S-a demonstrat in acest fel, de ce Acela~i fenomen are loc de ambele undelor electromagnetice aflate in do-
concentratia ionilor de hidrogen [H+] parti ale membranei din sticla. Dar, nu- meniul infraro~u al spectrului. Acesta
arata caracterul acid, bazic sau neutru marul de ioni de H+ care patrund in re- este cazul monoxidului de carbon CO,
al unei solutii ~i ce valori poate avea tea este diferit, in functie de concentra- bioxidului de carbon C02, metanului
aceasta concentratie (tab. 111.3.1). tia solutiei. Deci apare o diferenta de CH4, acetilenei, a altar hidrocarburi ~i a
Pentru comoditate, spre a nu se Iuera potential intre cele 2 suprafete. majoritatii gazelor combustibile. Dome-
cu exponenti negativi, concentratia ionilor Variatia pH-ului cu o unitate ii cores- niul lungimilor de unda a radiatiilor ab-
de hidrogen se exprima cu logaritmul cu punde o variatie a potentialului electro- sorbite precum ~i absorbtia radiatiei in-
semn schimbat al aceste marimi: dului de masurat de 58, 1 mV (Ia 20 °C). fraro~ii care corespunde frecventelor
Exemplu: -lg [H+] = pH (3.6.1) La pH= 7, e = 0 de rotatie ~i de vibratie ale moleculei
Daca: (H+) = 10-s mol/1, pH = 5 La pH = 6, e = -58, 1 mV sunt specifice fiecarui gaz in parte.
La pH = 8, e = + 58, 1 mV Spectrele de absorbtie in domeniul in-
3.6.2. Principiul de misurare La pH = 0, e = - 406,7 mV fraro~u (IR) ale monoxidului de carbon,
a pH-ului La pH = 14, e = + 406,7 mV bioxidului de carbon ~i metanului sunt
Valoarea potentialului de electrod prezentate in figura 111.3.27.
Electrodul din sticla, eel mai utilizat depinde nu numai de concentratia ioni- Masurarea concentratiei unui anumit
electrod de masura a pH-ului, este lor H+, ci ~i de temperatura solutiei (fig. gaz dintr-o mostra prin determinarea
alcatuit dintr-un cilindru din sticla, 111.3.26). gradului de transmisie a unei radiatii
avand Ia partea inferioara o membrana Electrodul de referinta, interior sau electromagnetice de o anumita lungi-
din sticla sensibila Ia variatia pH-ului, exterior este format dintr-un fir de pla- me de unda pe o distanta data in mos-
de forma semisferica. in interior se tina inconjurat de mercur in contact cu tra respectiva este numita metoda
gasesc o solutie tampon cu pH cunos- clorura de mercur (calomel). Aceste
cut ~i un electrod de referinta intern. elemente sunt protejate de un tub din e [mV]
Sticla speciala din care este confec- sticla avand Ia partea inferioara un dop
tionata membrana are in compozitie din asbest.
metale alcalino-pamantoase (exemplu: in cazul electrodului de referinta ex-
sodiu sau litiu). Cationii acestor metale tern, acest tub, care constituie electro-
(Na+ sau Li+), sub influenta moleculelor dul propriu-zis, este inclus intr-un cilin-
de apa, parasesc reteaua cristalina a dru din sticla plin cu solutie de clorura
sticlei, trecand in solutia de masurat. in de potasiu saturata (puntea electrolitica).
locurile ramase libere din reteaua
cristalina patrund cationii H+ existenti 3.7. Misurlri prtvind
in solutie, care au o mobilitate foarte poluarea atmOsferei
mare.
in acest fel, Ia suprafata membranei Determinarea concentratiilor de gaze Fig. 111.3.26. Caracteristica pH-ului
din sticla are loc un schimb ionic, cu poluante ale atmosferei in zonele locu- elecb'odulul din sticll:
atat mai intens cu cat concentratia de ite ~i in zonele cu un inalt grad de pe- Ia 10 oc, 8e = 56,1 mV/pH
ioni de hidrogen din solutie este mai riculozitate reprezinta una din cele mai Ia 20 °C, M = 58,1 mV/pH
mare: va apare, deci, un potential de importante functiuni ale sistemului de Ia 30 oc, 8e = 60,2 mV/pH.
electrod, direct proportional cu logarit- monitorizare a calitatii vietii.
mul concentratiei ionilor de hidrogen, transmit.
deci cu pH-ul solutiei. [%]
Pe suprafata interioara a membranei 100
75
Tabelullll.3.1. Valortle conce~llor de H+ ,1 OH-, 1n funqle de felul
soiLJ1:1ei 50
I
Tipul solutiei Valoarea concentratiei Valoarea concentratiei 25
de H+ [molll] de OH- [mol/1] A. [f.lm]
C::oncentratie mare de acizi 10° ... 10-2 10-14 ... 1Q-12 0
- - - 1o-6 - - ---~
10-8
----
Co_Qcel}!r~~-r1lica_cl~~<2i~i T--- -- ---

3 4 5
_Soluti~n~utra ______ 1Q-7 10~7
Cqnc:eotr~~-mjca d_§l_~e __
--- ----- --
-.,-6~8 --- ' --
1Q-6 Fig. 111.3.27. Spectrele de abso~e

Concentratie mare de baze
- ---.,-Q-14.-::Io-12________
10° ... 10-2 ,1
1n IR a CH4, CO C02.
III. Misuriri Capitolul 3: Misurarea mirimilor neelectrice
fotometriei nedispersive. acelea$i intensitati 11 • Pentru a asigura minata de senzor sub forma de dife-
Analizoarele de gaze realizate pe practic, egalitatea riguroasa a intensita- renta de tensiune electrica $i preluata
baza acestei metode sunt destinate tilor celor doua fascicule, aparatele de de sistemul electronic de masurare $i
identificarii unui anumit gaz (molecula). masurare sunt prevazute cu un dispozi- control, este o masura a concentratiei
Metoda fotometriei nedispersive este tiv de reglare pentru echilibrare (regia- de gaz poluant in monstra de studiat.
aplicabila in doua variante: rea punctului de nul, ,aducere Ia zero"). Spectrele de absorbtie in domeniul
- metoda masurarii intensitatii relative La ie$irea din incinta de masurare, infrarO$U (lA) ale monoxidului de car-
de absorbtie; fasciculul corespunzator este atenuat, bon, bioxidului de carbon $i metanului
- metoda masuraru absorbtiei in in zona spectrului de absorbtie a gazu- sunt prezentate in fig. 111.3.27.
doua benzi de lungimi de unda. lui de masurat, proportional cu con- Dezvoltarea actuala a microelectroni-
Metoda fotometriei nedispersive, in centratia acestui gaz in mostra, in timp cii $i a opticii de precizie a facut posi-
ambele variante, se bazeaza pe legea ce acelea$i radiatii tree neatenuate prin bila realizarea unor senzori optici cu
de absorbtie a radiatiei electromagne- incinta de referinta, fapt ce determina raze infraro$ii de uz industrial, pentru
tice in gaze, legea Lambert - Beer, o diferenta a intensitatilor de ie$ire 12 a gaze combustibile cu pericol de explo-
care furnizeaza intensitatea radiatiei 12 celor doua fascicule, in zona spectrului zie, respectiv gaze toxice (CO). in a-
Ia ie$irea dintr-o mostra de gaz de lun- respectiv, proportionala cu concentra- cest caz totul este miniaturizat $i ca-
gime optica d, Ia intrarea careia intentia de masurat. mera de masurare este larg deschisa,
sitatea este 11 , concentratia gazului in Analizoare de gaze, deosebit de patrunderea gazului de masurat in zo-
mostra [%] fiind c. Forma matematica performante, bazate pe acest principiu na fasciculului lA facandu-se prin con-
a legii este data de relatia 3.7.1 $i fig. au fost realizate de firma ROSE- vectie naturala.
111.3.28. MOUNT. Metoda masurarii absorbtiei in doua
I = I e·E,-c·d benzi de lungimi de unda lA poate fi
(3.7.1)
2 7
3.7.1.2 Afaura,.. ·~Iii c1ou1 folosita pentru supravegherea concen-
benz/ de undllii/R tratiei de gaze combustibile $i toxice in
(3.7.2) Determinarea concentratiei de gaz zone intinse (platforme industriale, do-
poluant dintr-o mostra de gaz atmos- curi, tunele). Supravegherea poate fi
in care: feric, prin metoda masurarii absorbtiei facuta prin detectare punctuala, care
E)_ - este coeficientul de atenuare a ra- radiatiilor in infrarO$U din doua benzi se realizeaza prin montarea intr-o re-
diatiei de lungime de unda }..; apropiate de lungimi de unda, consta tea, a unor senzori individuali cu lA,
c - concentratia de gaz [%]; din compararea, Ia ie$ire, a intensitati- sau detectare liniara, prin folosirea a$a
d - lungimea cuvei de masurare lor luminoase a doua fascicule de radi- numitilor senzori deschi$i cu lA. Sen-
Ab = 1 - e -E,_ ·c·d (3.7.3) atii lA de banda ingusta, unul aflat in zorul deschis de gaz cu lA consta din-
zona spectrului de absorbtie a gazului tr-un emitator, un reflector $i un recep-
in fig. 111.3.29 este prezentata variatia de masurat, celalalt fiind intr-o zona tor de radiatie lA, care sunt plasate, in
gradului de absorbtie Ab, definit de neabsorbanta de raze lA, care au par- zona de supraveghere, in a$a tel incat
relatia 3. 7.2 in functie de produsul c·d. curs acela$i drum prin mostra de ma- raza emisa de emitator sa fie reflectata
Se observa ca, pentru un anumit gaz, surat $i au avut Ia intrare aceea$i inten- de reflector in zona receptorului. De
o anumita lungime de unda a radiatiei sitate. Diferenta intre intensitatile lumi- obicei, emitatorul $i receptorul se afla
;.. $i o lungime data d a cuvei de ma- noase ale celor doua fascicule, deter- in aceea$i capsula, reflectorul fiind dis-
surare, gradul de absorbtie Ab depinde tantat fata de aCe$tia Ia cateva sute de
doar de concentratia c a gazului din metri (100 ... 300 m) (fig. 111.3.30).
cuva, deci este 0 masura a acesteia. Metoda este foarte sensibila $i in
Pe aceasta observatie se bazeaza me- acela$i timp foarte robusta, putin sen-
toda masurarii intensitatii relative de sibila Ia zgomote $i perturbatii, deoare-
absorb tie. ce orice obiect aflat in calea razelor lA
atenueaza, in mod egal, cele doua fas-
3.7.1.1 1Msui'IIT8B llftenBIMtll reiBtJve cicule de radiatii. Astfel ceata, ploaia,
de . , _ , . a rad/atlel IR. Fig. 111.3.28. llustrarea legll ninsoare, fumul nu perturba sensibil in-
Practic, determinarea coeficientului Lambert Beer. dicatia instalatiei de masurare, Ia tel ca
de absorbtie se realizeaza prin compa- $i prezenta intamplatoare a unui obiect
rarea intensitatilor de ie$ire a doua fas- Ab opac (pasare, animal) in calea razelor.
cicule de raze de aceea$i intensitate Realizari practice deosebite, in acest
incidenta 11 $i aceea$i lungime de unda domeniu prezinta firma SIEGER.
}.., care strabat aceia$i distanta d, dar 1 -----------------------------
parcurg medii diferite. Unul dintre me-
dii este neabsorbant pentru respectiva
lungime de unda (de regula azot, N2)
celalalt mediu este mostra de studiat. IR ~reflector
Mostra de masurat se introduce in
A~
incinta de masurare in timp ce in incin-
{J"'''
~ ;~
ta de referinta se gase$te un gaz neab-
sorbant de radiatii din domeniul in-
frarO$U.
Cele doua incinte, de dimensiuni
0 ~d
identice, sunt strabatute de doua fasci-
cule de raze infraro$ii, provenite de Ia Fig. 111.3.29. Varia1ia absorbtlei
functlel de produsul c.d. Fig. 111.3.30. Senzor deschls
aceea$i sursa sau surse identice, fas-
(con~, lunglme). de gaz cu IR.
cicule care, Ia intrarea in incinte, au
Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice III. Miisuriiri
3.7.1.3 SenzoNI Clltalltlc de gaze 02, monoxid de carbon, CO, metan, Principalele gaze toxice prezente in
combust/bile CH4, $i alte gaze combustibile. atmosfera sunt: oxizii de sulf (S02 $i
Componentele combustibile continu- Senzorul de gaze cu Sn02 face parte S03), oxizii de azot (NOx), hidrogenul
te in amestecurile de gaze, in aer de din clasa senzorilor cu rezistenta varia- sulfurat (SH2), monoxidul de carbon
exemplu, sunt acelea$i substante ga- bila (chemorezistenta), dependenta de (CO), amoniacul (NH3), ozonul (03) $i
zoase care, in combinatie cu oxigenul, concentratia de gaz de Ia interfata gaz- unele hidrocarburi.
conduc Ia reactii exoterme, deci furni- solid a oxidului metalic.
zoare de caldura. Determinarea gradu- Sn02 este un semiconductor de tip n 3.7.2.1 Afjsljf'81811 pe baza
lui de incalzire a amestecului de gaze, (electronic). proprletAtllor de radlatJe specltloe
in conditiile realizarii reactiei exoterme Cand sezorul este incalzit Ia o tem-
este o masura a concentratiei de peratura de 400°C, in absenta oxige- 3.7.2.1.1 Anallzorul de 802 prtn
componente combustibile in gazul de nului, electronii liberi se mi$Ca U$Or ftuorescenfl
analizat. prin structura poroasa a bioxidului de E$antionul de gaz atmosferic este
in mod normal, reactiile exoterme se staniu policristalin, determinand o re- prelevat continuu, traverseaza un filtru
produc Ia temperatura de aprindere a zistenta electrica mica a materialului. de praf din teflon, apoi un filtru de hi-
gazului combustibil, in jur de 900°C, in aer uscat, oxigenul 02 avid de drocarburi, intrand apoi in camera opti-
dar, in prezenta unui metal catalizator electroni, se absoarbe pe suprafata ca de analiza a S02. E~ntionul este
(platina, paladiu, rodiu, toriu), combus- particulelor de Sn02, formand o bariera supus unei puternice radiatii in ultravio-
tia are loc Ia o temperatura mult mai de potential Ia limitele de granulatie. let, cu o lungime de unda in jurul valorii
scazuta, sub 450°C. Acest lucru este Aceasta bariera de potential impiedica de 215 nm, produsa de o lampa cu va-
datorat falptului ca metalul catalizator mi~ea electronilor, determinand cr9$- pori de zinc, care are un spectru de
reduce inertia de combinare a gazului terea rezistentei electrice a materialului. emisie de foarte mare intensitate Ia
combustibil $i activeaza moleculele de Cand senzorul este expus unei aceasta lungime de unda. Puternica ra-
oxigen. atmosfera ce contine gaze reducatoare diatie UV excita cea mai mare parte a
Senzorii catalitici de gaze combusti- (CO, CH4, alcool sau alte gaze com- moleculelor de S02 care se dezactivea-
bile, moderni sunt realizati sub forma bustibile), suprafata materialului ab- za printr-un proces radiativ, cu emisie
de pastila miniaturala in care sunt cu- soarbe aceste molecule de gaz $i prede radiatie electromagnetica de frec-
prinse doua elemente senzitive. zenta oxigenului determina oxidarea venta mai scazuta (fluorescenta). Masu-
Fiecare element senzitiv este format · acestora. Acest fenomen conduce Ia rarea cu precizie a energiei de fluores-
dintr-un fir bobinat din platina, incalzit consumarea oxigenului absorbit, deci centa se realizeaza cu un tub fotomul-
electric, incapsulat in ceramica (alu- Ia scaderea diferentei de potential, cu tiplicator de inalta sensibilitate, semna-
mina) $i acoperit ulterior cu un strat din efect direct mic$orarea rezistentei lul fiind ulterior amplificat $i prelucrat
alt catalizator, paladiu sau toriu, dis- electrice a materialului de un microprocesor. Rezultatul masu-
persat pe un strat de oxid de toriu de- Senzorul de gaz cu Sn02 poate fi fa- ratorii este afi~t direct in ppm sau
termina cre$terea temperaturii, deci $i 1
bricat utilizand tehnologia siliciului $i a J.lg/m3 de S02 in aerul atmosferic.
a rezistentei firului de platina corespun- straturilor subtiri. Determinarea concentratiei de gaz
zator; pe cand, celalalt este inhibat Aplicarea tehnicilor de procesare a poluant in atmosfera prin metoda fluo-
(pasivizat) $i are rolul de a urmari siliciului Ia senzorii de gaz cu Sn02 du- rescentei poate fi aplicata $i in cazul
schimbarile datorate mediului ambiant ce Ia o putere de incalzire joasa masurarii concentratiei de hidrogen
(presiune, temperatura, umiditate). (100 mW pentru temperaturi de 300°C} sulfurat, H2S, prin modificarea lampii
Cele doua elemente senzitive ale se- $i Ia posibilitatea integrarii senzorului in UV $i a frecventei de receptie a tubului
zonului sunt plasate pe brate opuse ale circuite electronice ce contin senzori · fotomultiplicator.
unei punti Wheatstone de masurare, de temperatura $i dispozitive pentru
initial echilibrata. amplificarea $i prelucrarea semnalului • 3.7.2.1.2 Anallzorul de oxlzl de azot
Diferentele de rezistenta dintre cele · uti I. NO, N02, NOx prin chlmilumlnescentl
doua elemente ale senzorului determi- Senzorul de gaz cu bioxid de staniu Chimiluminescenta este fenomenul
na un dezechilibru al puntii, 0 tensiune ~ este, in general, un traductor de gaz de aparitie a unei radiatii electromag-
care este proportionala cu diferenta de : neselectiv, folosit adesea pentru detec- 1 netice din spectrul vizibil ca urmare a
temperatura, deci cu concentratia de : tarea gazelor combustibile, cu deosebit reactiei chimice dintre doua substante.
gaz combustibil in aerul analizat. succes mai ales pentru monoxid de • Acest fenomen poate fi folosit Ia deter-
Tensiunea de dezechilibru a puntii este ~ carbon CO $i hidrogen sulfurat H2S. ' minarea concentratiei unei anumite
amplificata $i transmisa sistemului de Senzorul trebuie sa lucreze Ia tempe- · substante specifice in cadrul unui
supraveghere, alarmare $i control ca o ! ratura constanta, ridicata, in jur de · amestec. Este cazul monoxidului de
masura a concentratiei de gaze com- 200 ... 300 °C, pentru a mari viteza de , azot NO, care in reactie cu ozonul, 03,
bustibile in atmosfera. Timpul de raspuns ' reactie $i a-1 face insensibil Ia variatiile duce Ia formarea bioxidului de azot,
al unui astfel de senzor, in zona 25% Ia de temperatura ale mediului ambiant. N02, in stare excitata $i care, Ia trace-
50% LEL (Limita Minima de Explozie), De referinta in fabricarea senzorilor rea in stare fundamentala, emite un fo-
este de ordinul secundelor, plaja sa de de gaz cu bioxid de staniu este firma , ton luminos.
lucru fiind 0... 100% LEL. I FIGARO din Japonia. NO + 03-+ N02 + 02 + hv (3.7.4)
Fotonul, hv, emis in reactia de mai
3.7.1.4 Mlci'Osenzorl de gaz cu bloJdd 3.7.2. Misurarea con~ei sus, are o lungime de unda (1100 nm)
destanlu de gaze toxice in atmosferA situata in domeniul rO$U al spectrului.
Bioxidul de staniu este un material Reactia chimica arata ca, daca con-
semiconductor care i$i schimba con- i Gazele toxice sunt acele componen- centratia de ozon este fixa ($i suficient
ductibilitatea electrica daca este expus ' te ale atmosferei care pot conduce Ia de mare), intensitatea luminoasa emisa
unui gaz reducator. Pe acest fapt se inrautatirea starii de sanatate $i contort ! prin chimiluminescenta este proportio-
bazeaza senzorul chimic cu Sn02, pen- i a omului, a sanatatii animalelor $i aten- nala cu cantitatea de NO prezenta in
tru detectarea concentratiei de oxigen, teaza Ia integritatea mediului ambiant. camera de reactie.
III. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
Reactia de chimiluminescenta permi- mune gaze toxice: monoxidul de car- 3.7.4. R$1e de microsenzori
te doar determinarea concentratiei de bon CO, hidrogenul sulfurat H2S, bioxi- degaz
NO din el;lantionul de masurat. Din dul de suit S02, amoniacul NHa, clorul
aceasta cauza, determinarea concen- Cl2 l?i altele. De multe ori, in aprecierea aerului at-
tratiei totale de oxizi de azot, NOx, res- Fiecare tip de celula este proiectat 1 mosferic este nevoie doar de o evalu-
pectiv a concentratiei de bioxid de astfel incat sa asigure sensibilitatea ' are calitativa, pentru a determina: gra-
azot, N02, se realizeaza prin masura- maxima pentru componenta analizata, dul de contort, de poluare, mirosuri
rea concentratiei de NO dupa ce el;lan- in acelal;li timp cu asigurarea minimului sau arome predominante, marimi in
tionul de masurat a fost trecut printr-un de interferenta fata de gaze, posibil general, nemasurabile l?i care prezinta
convertizor catalitic cu molibden, care ' prezente in mediul inconjurator. un puternic caracter subiectiv. Deoare-
asigura transformarea totala a bioxidu- I Limita minima de detectie poate fi in ce, in aprecierea calitatii aerului, a ali-
lui de azot in monoxid de azot (N02 - plaja de Ia 0,05 ppm Ia 50 ppm in mentelor l?i a bauturilor, omul folosel;l-
NO). Se mascara succesiv sau paralel functie de gazul analizat l;li de tipul ce- • te, din instinct primordial, simtul olfac-
prin chimiluminescenta concentratiile lulei. Timpul de raspuns tipic este in jur • tiv, s-a ajuns Ia ideea realizarii unui nas
de NOx, respectiv NO, in camerele de de 30 ... 60 s. 1 electronic, care sa determine calitativ
reactie, diferenta dintre cele doua con- I gradul de poluare a atmosferei.
centratii reprezentand concentratia de 3.7.3. Misurarea concel1tratiei de 1
N02 in el;lantionul studiat. Marile firme, praf 'i aerosoli in abnosferi 3.7.4.1 Nasul eleciTonlc
specializate in realizarea sistemelor de Un nas electronic este, in principiu,
monitorizare a calitatii aerului prezinta ! Masurarea prafului in aerul ambiant un sistem electronic capabil sa indepli-
in nomenclatorul lor de fabricatie se realizeaza, in prezent, prin metoda ' neasca functiile olfactive ale nasului
analizoare de S02 prin fluorescenta l;li absorbtiei radiatiei beta.
1 uman.
analizoare de NOx prin chimilumines- Radiatiile beta de mica energie sunt Sistemul olfactiv uman (situat in nas)
centa. absorbite de corpurile solide, prin cioc- cuprinde in jur de 10.000 de senzori.
nirea cu electronii materialelor din care Acel;ltia sunt, in general, foarte sensibili
3.7.2.2 Senzorol eleclrochlmlc sunt formate acestea l;li a caror densi- · dar nu l;li selectivi. Semnalele prove-
de gaze toxlce tate este proportionala cu masa mate- ' nind de Ia acel;lti senzori, atunci cand
Celula electrochimica este fermata rialului respectiv. Absorbtia radiatiei 1 ei sunt expul;li unei excitatii complexe
din doi electrozi incorporati intr-un me- beta este astfel proportionala cu masa • (unui miros), sunt trimise Ia creier l;li su-
diu electrolitic. Acest electrolit poate fi materiei intalnite, independent de natu-
1
. puse unei analize complexe. Semnalul
sub forma lichida vascoasa, sub forma ra fizico-chimica a acesteia. de iel;lire de Ia creier este in mod nor-
de gel sau sub forma de solid poros ' Deci absorbtia radiatiei 13 de catre ' mal o concluzie simpla. lndividul uman
impregnat cu solutie. Electrolitul este praful atmosferic nu depinde de propri- nu incearca nici sa descompuna aroma
izolat de influentele exterioare printr-un etatile chimice ale prafului l;li nici de • in diferitele ei constituente l?i nici sa
strat de bariera care poate fi sub forma ! culoarea sau granulatia particulelor in 1
cuantifice aceste constituente. in orice
unei membrane permeabile Ia gaze, un suspensie in atmosfera. i caz, inalta sensibilitate a senzorilor u-
mediu de difuzie sau un mediu preva- Principiul de masurare a concentra- 1 mani permite detectarea unor compo-
zut cu canale capilare. tiei de particule solide l;li lichide in nente ale unui miros complex, prezen-
in timpul functionarii se aplica o ten- aerul atmosferic consta in deter- tate in cantitati mici, in unele cazuri pa-
siune electrica, de referinta, intre elec- i minarea masei de substanta depusa na Ia unu Ia un trilion (1Q- 12).
trozii celulei. in absenta din mediu a pe un filtru, parcurs, un timp dat, de Nasul electronic poate fi folosit
substantei chimice active, curentul prin un debit cunoscut de aer prelevat din pentru masurarea l?i monitorizarea mi-
celula este foarte mic datorita efectului ' zona de masurat. Din cele precizate l rosurilor in orice domeniu, ceea ce su-
de polarizare intensa a electrozilor. mai sus, referitoare Ia absorbtia radia- gereaza faptul ca acesta poate avea
Daca in incinta din partea superioara tiei beta de catre substante, aceasta
I diverse aplicatii, incepand cu industria
a celulei se gasel;lte gazul chimic activ, determinare se realizeaza, eel mai . alimentara l?i pana Ia monitorizari ale
acesta patrunde prin membrana semi- fidel, prin masurarea absorbtiei radia- I calitatii mediului.
permeabila in senzor, atingand supra- tiilor beta de catre filtru inainte l;li dupa
fata electrolitului. Moleculele chimic : filtrarea aerului. i 3.7.4.2 Retele de mlcrosenzorl de gaz
active difuzeaza prin pelicula subtire Radiatiile beta sunt absorbite ur- I Retelele (matricile) de senzori de gaz,
de electrolit l;li ajung Ia nivelul electro- mand o lege exponentiala; determina- ' elemente constitutive de baza ale unui
dului de masurare, unde produc depo- rea cantitatii de praf depuse pe filtru
I ' nas electronic, pot fi concepute in di-
larizarea locala a acestuia, printr-o consta in a calcula diferenta dintre ab- : ferite tehnologii de realizare a micro-
reactie de oxido-reducere. Se realizea- sorbtia filtrului curat l;li absorbtia filtrului ! senzorilor electronici de gaz. Se pot
za astfel 0 scadere a barierei de poten- • incarcat cu depozitul de praf. aminti aici: senzori semiconductori cu
tial l;li, pentru ca intre electrozi exista I Elementul de baza in realizarea ma- bioxid de staniu (Sn02 senzor), senzori
tensiunea de referinta, prin celula apa- surarii prafului din atmosfera prin ab-
I
1
cu unda acustica de suprafata, senzori
re un curent electric a carui intensitate sorbtia radiatiilor {3, i1 reprezinta dispo- cu unda acustica de volum, senzori
este direct proportionala cu concentra- zitivul de masurare cu radiatiile beta. TEC MOS cu poarta din metal cataliza-
tia de gaz activ. Radiatia neabsorbita de filtru este tor (PdMOS FET de exemplu). Toate
Dispozitivele miniatura, realizate pe determinata cu ajutorul unui numarator , aceste tipuri de traductoare de gaz
baza acestui fenomen de depolarizare Geiger-Muller dupa trecerea ei printr-o (doar cu exceptia senzorilor cu Sn02)
a electrodului activ a unei celule elec- sita de protectie l;li limitata de un coli- sunt puternic selective l;li dificil de inte-
trochimice, in prezenta unui gaz toxic, mator.
1 grat intr-un nas electronic. S-a desco-
se numesc senzori electrochimici. perit ca o clasa, relativ larga, de po-
S-au fabricat senzori electrochimici ' limeri organici conductori poseda pro-
pentru detectarea concentratiei de oxi- prietatea de a fi sensibili Ia o multitu-
gen 02 l;li a celor mai importante l;li co- dine de substante volatile sau gazoase.
Acel?ti polimeri organici au proprietatea 3.7.4.3 Rete/e neuronsle al'flflclale catuita dintr-o multime de noduri in ca-
de a-l?i modifica conductivitate cand 0 retea neuronala artificiala este un re se afla neuroni artificiali, elemente
sunt expul?i unui mediu ce contine sistem de procesare a informatiei ale de procesare neliniare, care opereaza
anumite gaze. De remarcat ca aceasta carui performante prezinta caracteris- in paralel.
proprietate este Ul?Or repetabila, pre- tici asemanatoare cu cele ale sistemu- Prin analogie cu neuronul biologic,
zinta un histerezis scazut l?i se ma- lui nerves biologic. Retelele neuronale un neuron artificial are un anumit nu-
nifesta rapid, Ia temperatura camerei. artificiale au fost dezvoltate ca o gene- mar de intrari l?i o singura iel?ire, care
Trebuie subliniata, de asemenea, slaba ralizare matematica a modului de gan- se poate conecta Ia intrarea mai multor
selectivitate, imbinata cu puternica dire uman (biologic),bazat pe urmatoa- neuroni. Fiecare intrare are asociata o
sensibilitate a acestor polimeri Ia dife- rele cunol?tinte: pondere, care reprezinta importanta pe
rite substante volatile, cat l?i posibilita- 1. procesarea informatiei are loc Ia ni- · care o are impulsul, prezent pe linia
tile de integrare a acestor retele (ma- velul catorva elemente simple numi- respectiva, Ia activitarea neuronului.
trici) de senzori. Tehnologiile de reali- te neuroni; Neuronul artificial este o copie mult
zare a acestor matrici de senzori sunt 2. semnale care se transfera intre neu- simplificata a neuronului biologic.
compatibile cu cele de fabricare a cir- roni se realizeaza prin interconexiuni; El este format (fig. 111.3.32) dintr-un
cuitelor integrate pe scara foarte larga 3. fiecarei interconexiuni ii este asoci- corp Y, un set de intrari X; l?i o iel?ire Y.
(microtehnologii). ata o pondere care, in retelele neu- Fiecare intrare este ponderata, adica
Senzorii raspund Ia vapori in mod si- ronale clasice, multiplica sensul semnalul de Ia intrarea sa este multipli-
milar cu nasul uman, dar Ul?Or mai lent. transmis; cat cu o valoare corespunzatoare, nu-
in cele mai multe aplicatii circa 90 % 4. fiecare neuron aplica asupra rezul- mita pondere, w;; toate intrarile ponde-
din semnalul de iel?ire este obtinut in tantei semnalelor de intrare (suma rate sunt insumate, obtinandu-se sem-
mai putin de 60 s. ponderata a semnalelor de intrare) o nalul total de excitatie x = Y-;n . Asupra
Lantul de baza al polipirolului este functie de activare (neliniara) pentru sumei obtinute se aplica o functie de
conductor in cazul in care electronii se a furniza semnalul sau de raspuns. activare, f(x), de obicei o functie cu
pot deplasa de-a lungul lantului. in ca- 0 retea neuronala artificiala este al- graficul sub forma de S, obtinandu-se
zul unui material pe baza de polipirol
pur, conductivitatea poate fi red usa da-
ca se atal?eaza lantului o molecula adi-
tionala, de exemplu, o molecula de tri-
fluorometil cu rolul de a reduce circu-
latia electronilor (fig. 111.3.31).
a N
I
H fco~du~ti~ - 1
1 ~l~c_!r~n_!JI~i ~ Fig. 111.3.33. R. . . neuronali cu propagare inainte, cu un slngur strat
x 1 , x 2 , ••• xn- valorile intrarilor; w 1 , w2 , •.. wn- ponderile cu care se multiplica,
H H
I I fiecare intrare;
N CF3 N
n
x =~
.L.J w. . x. = y . ; excitatia totala a retelei asupra neuronului;
I I -In
i-1
y = f(x) - valoarea iel?irii neuronului (Y_ 0 u1).
Fig. 111.3.31.
a - lantul de polipirol simp/u;
conductia electronica;
b - lantul de polipirol cu un grup
trifluorometil ata$at.
Fig. 111.3.32. Structure unul neuron

arUftclal. Fig. 111.3.34. Rete& neuronali muttistrat cu propagare inalnte.
111. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
valoarea semnalului de ie~ire a respec- tratarea corecta a neliniaritatilor senzori- fuzzy ~i teoria posibilitatilor.
tivului neuron, y = y-our = f(x). lor, a zgomotelor ~i o adaptabilitate mai Utilizand o reprezentare prin submul-
n buna Ia procesele stocastice. timi fuzzy a acestor cuno~tinte se re-
~W.I ·X.=
X= .L,., I
y.
-tn (3.7.5) Nasurile electronice dotate cu retele zolva probleme legate de utilizarea
i-1 de microsenzori ~i retele neuronale ar- unei reguli cand data folosita cores-
Cel mai simplu tip de retea este retea- tificiale permit evaluarea atat cantitati- punde in mod intuitiv, dar nu expres
ua neuronala cu propagare inainte ~i va cat ~i calitativa a informatiilor premisei unei reguli, de determinarea
un singur strat, caracterizata prin ace- obtinute din mediul inconjurator. Antre- limitei rigide, de decuparea in intervale
ea ca prezinta un singur strat de neu- nate in regim dinamic, retelele pot pre- care mare~te practic numarul de reguli
roni ~i trebuie stabilita o singura matri- zice concentratiile de gaz intr-un anu- ~i de continuitatea in apropierea
ce de ponderi (fig. 111.3.33). Exista un mit mediu chiar inainte ca acestea sa acestor limite.
numar (nivel) de intrari, egal cu nu- fie stabile Ia nivelul matricii de senzori. Exista doua situatii posibile:
marul senzorilor, de exemplu, ~i un nu- - cuno~tintele utilizate in reguli ~i faptele
mar (nivel) de ie~iri, egal cu numarul 3.7.5. Sisteme inteligente care caracterizeaza o anumita situatie
neuronilor, deci cu numarul de decizii de monitorizare a calitit:ii sunt imprecise ~i vagi. in acest caz o re-
care pot fi luate. atmosferei prezentare a cuno~tintelor pe baza unor
Nodurile de intrare X; au rol numai de variabile lingvistice ~i un motor de infe-
a transmite intrarile tara rol de calcul; lnteligenta artificiala este un domeniu renta ce utilizeaza logica fuzzy, permit
de aceea nu se considera ca formeaza privilegiat de utilizare a submultimilor tratarea eficienta a acestora;
un strat. Neuronii sunt doar cei notati fuzzy ~i a teoriei posibilitatilor, deoare- - cuno~tintele utilizate sunt precise,
cu Y. Reteaua este cu propagare ina- ce se lucreaza cu cuno~tinte care sunt dar regulile ~i faptele care caracteri-
inte, pentru ca permite fluxul de infor- adesea exprimate de fiinte umane, deci zeaza o anumita situatie sunt imposi-
matie doar dintr-un singur sens, de Ia fundamental imprecise, incerte ~i vagi. bile. Tratarea acestora se poate face
intrare spre ie~ire. Reteaua din fig. in acest context se incadreaza ~i cu motor inferenta care utilizeaza te-
111.3.33 este o retea total conectata monitorizarea calitatii atmosferei. oria posibilitatilor.
pentru ca neuronii de ie~ire sunt co- in acest caz este, in mod cert, utila I lmplementarea unui motor de infe-
nectati Ia toate intrarile. folosirea ,sistemelor expert fuzzy", fun- 1 renta pe baza logicii fuzzy poate parea
in fig. 111.3.34 este prezentata o retea damentate pe reguli de tipul: ,daca p, • mai dificila ~i operatiile realizate mai
multistrat {doua straturi) total conec- atunci q". lungi, decat pentru un motor cu infe-
tata, cu propagare inainte. lmperfectiunile asupra cuno~tintelor renta de utilizare logica clasica.
Reteaua are un nivel de intrare, cu n in monitorizarea calitatii atmosferei ~i Anumite conceptii actuale permit
intrari, un nivel de ie~ire, cu m ie~iri ~i oportunitatea utilizarii logicii fuzzy. simplificarea ~i. uneori, chiar evitarea
un strat ascuns de p neuroni. Exista intr-un sistem expert clasic, orice re- calculelor, ramanand compatibil princi-
doua matrici ale ponderilor, corespun- gula (R) de tip ,daca p, atunci ct' are o piului general cunoscut generic ca fiind
zatoare celor doua straturi, una ata~ata premisa p ~i o conditie q exprimate in- ,modus ponens general".
legaturilor dintre nivelul de intrare ~i ni- tr-un mod precis ~i sigur, ea fiind ges- in concluzie, urmatoarele conditii
velul ascuns, (v;k)' de dimensiune n x , tioanta de catre un motor de interfe- sunt oportune utilizarii logicii fuzzy
p, cealalta ata~ata legaturilor dintre ni- renta fundamentat pe logica clasica. pentru realizarea unor sisteme expert
velul ascuns ~i nivelul de ie~ire ( Wki ), Daca anumite fapte sau anumite re- de monitorizare a calitatii aerului, date-
de dimensiune p x m. Desigur, in cazul guli nu sunt bine cunoscute, regula (R) le sunt furnizate de instrumente de ob-
acestor retele, procesul de invatare de- poate fi prevazuta cu anumiti coefici- servatie a caror precizie nu este abso-
vine mai dificil, uneori putand da gre~. enti care exprima increderea expertului luta, precizia reprezentarii trebuie sa fie
in acest ultim caz, procesul de invatare (cum este cazul sistemului expert cia- flexibila pentru a se adapta conditiilor
se ia de Ia inceput cu trepte mai mici sic Mycin, utilizabil Ia diagnosticare de observatie; descrierile folosite utili-
de modificare a valorilor ponderilor ~i medicala) sau sa exprime cuno~tinte zeaza obiecte cu limite imprecise, cu
eventual cu alte seturi de proba. probabilistice asupra fiabilitatii reguli- categorii care, eventual, se intrepa-
Cuno~tintele unei retele neuronale lor, daca problema de tratat permite trund; observatorii furnizeaza descrieri
artificiale sunt inglobate in ponderile astfel de cuno~tinte (cum este cazul in subiective, reprezentarea obiectelor
sale, ponderi care se ajusteaza in faza meteorologie sau medicina).
1
trebuie sa fie apropiata descrierii ling-
de antrenare. in cazul in care cuno~tintele sunt in- vistice furnizata de catre observatori.
Exista o serie de algoritmi de invata- certitudini, deci probabilitatile nu sunt Alaturi de sistemele expert destinate
re, care se impart in doua mari catego- cunoscute sau sunt imprecizii sau des- monitorizarii calitatii aerului, au fost
rii, supervizati ~i nesupervizati. crieri vagi - cum este cazul monitori- realizate ~i sisteme expert destinate
Retelele neuronale artificiale, folosite zarii calitatii atmosferei, avand in vede- tratarii diferitelor probleme in domeniul
in realizarea de nasuri electronice perfor- re fenomenele fizice ce guverneaza re- medical, financiar ~i ca suport pentru
mante, prezinta doua, trei sau chiar mai gulile, este potrivita construirea unui realizarea unor probleme matematice
multe niveluri ascunse, ceea ce permite sistem expert care utilizeaza logica ~i de previziune.
III. Masurari
Capitolul
Masurari complexe
Capitolul 4: Miisuriiri complexe III. Miisuriiri
0 problema importanta este consti- , Yo pentru A1<A2 = 0, 1, legatura F = Y1 indicatoare Ia cele inregistratoare a
tuita de efectuarea masurilor aleatorii. ' $.a.m.d. in mod conventional, in constituit o evolutie importanta in do-
Pentru masurarea Ia distanta a mai dreptul intrarii Ia MUX $i a ie$irii Ia meniul centralizarii masurarilor (§ 2.8).
multor parametri se utilizeaza multiple- DMUX se noteaza adresele pentru care Acestea sunt capabile sa achizitioneze
xoare MUX demultiplexoare DMUX se efectueaza legatura intrari-ie$ire, $i sa trateze un numar mare de intrari
care permit utilizarea unui singur fir in- respectiv intrare-ie$iri. $i chiar sa actioneze asupra procesului
tre MUX $i DMUX (fig.lll.4.1). in fig. 111.4.3 este data schema de prin contactele unor relee. Adica pe
Pentru a transmite mai multe infor- transmisie a informatiilor MUX, respec- langa functia de masurare au $i functii
matii (mai multe masuri - intrari) pe un tiv DMUX in varianta electronica (digi- de comanda. Prelucrarea marimilor fizi-
singur canal (o singura ie$ire) este uti- tala), pentru cuvinte cu patru biti. ce necesita tratamente specifice (de
lizat un selector electromecanic numit Un cuvant (byte) este format din mai presiune, nivel, debit, temperatura
$i multiplexor MUX. Pentru citirea infor- multi biti. in cazul respectiv byte-ul are etc.). Ansamblul acestor masurari $i in-
matiilor transmise prin intermediul unui patru biti; Ia calculatoarele personale u- registrarea lor informeaza utilizatorul de
MUX Ia un aparat receptor cu o singu- zuale un byte este format din opt biti, starea sistemului Ia un moment dat $i
ra intrare $i cu mai multe ie$iri este uti- conform codului ASCII (American Stan- de evolutia procesului supravegheat
lizat un distribuitor, cunoscut $i sub dard Code Interchange Information). Cu- (monitorizat) in timp. inregistratoarele
denumirea de demultiplexor DMUX. vantul de opt biti se mai nume$te octet. se aleg, in functie de proces, cu sau
Selectoarele $i distribuitoarele sunt in mod normal, sistemul transmite pe tara hartie (imprimanta), pentru 0 rna-
utilizate frecvent in centralele telefonice un singur fir F un byte. Deci MUX tran- rime sau mai multe (monocurba sau
automate. sforma informatia paralela intr-a infor- multicurbe). inregistratoarele multi-
in fig. 111.4.1. este aratat principiul de matie seriala, care este transmisa prin curbe se realizeaza in mod obi$nuit,
transmitere-receptie a informatiilor Ia F Ia DMUX. La randul sau DMUX trans- pentru 3, 6 sau 12 marimi. Ele utilizea-
distanta pe un singur fir. forma informatia seriala intr-a informa- . za un multiplexor, fiind necesar un sin-
Daca se dore$te trimiterea semnalu- ~ tie paralela. Pentru aceasta, pe adre- . gur dispozitiv de trasare.
lui de Ia sursa E Ia lampa de semnali- I sele A1 A2 atat MUX cat $i Ia DMUX se Memorarea se efectueaza pe impriman-
zare H2, trebuie adusa peria MUX pe efectueaza o baleiere completa. Pentru ta (suport de hartie cu deplasare liniara
borna 1 $i DMUX pe borna 2. Pentru ca a nu se distruge informatia, baleierea sau unghiulara cu viteza constanta).
lampa de semnalizare H1 sa functio- adreselor trebuie efectuata sincron. Tehnica inregistrarii permite rezolva-
neze, este necesar ca peria MUX sa fie in functie de lungimea cuvantului se rea functiilor de baza ale unui concen-
pe borna 1 $i a DMUX tot pe borna 1. alege tipul de MUX, respectiv DMUX. trator de date (colectarea $i conserva-
Evident ca pentru a evita distrugerea De exemplu, pentru un cuvant de opt rea observatiilor cu privire Ia sistemul
informatiei transmisia trebuie facuta : biti (Wo ... W1 ~ 23) sunt necesare pen- monitorizat). Desigur ca trecerea de Ia
sincron. tru o baleiere completa trei adrese A1, multiplexoare analogice - logica cabla-
in varianta electromecanica, MUX $i A2, A3. in cazul prezentat Ia patru biti ta (fig.lll.4.1) Ia cea numerica - logica
DMUX pot functiona atat cu semnale (Wo ... W3 ~ 23) sunt necesare doua programata (fig. 111.4.2) permite cre$te-
analogice (tensiunea putand avea orice ' adrese (A 1, A2). rea numarului de functii asigurate, su-
valoare) cat $i cu semnale logice. Deci cuvantul este format din 2" biti, pletea in utilizare $i caracterul universal
Varianta electronica a multiplexoare- in care n este numarul de adrese ne- al concentratoarelor de date.
lor respectiv demultiplexoarelor logice cesar. in acest caz, ecuatiile defuncti- 0 centrala de masura are, ca obiec-
functioneaza pentru semnale logice onare sunt: tiv, achizitia $i tratarea datelor. Aceasta
(U = 0 sau U = 5V). Pentru MUX: se realizeaza prin urmatoarele functii:
in acest caz, atat MUX cat $i DMUX - -
F = A 1 ·A 2 · W0+A 1 ·A2 · W 1 +A 1 ·A2 · W2+ interfata cu procesul (intrari/ie$iri), con-
contin: intrari W, ie$iri Y $i adrese A. trolul centralei $i tratarea masurarilor;
Prin intermediul adreselor se realizeaza , + A 1 ·A2 • W3 (3.4.1) interfata om-ma$ina, comunicarea cu
operatia de comutare de Ia un fir Ia Pentru DMUX: un calculator de supervizare. lnformati-
altul, in directia intrari-ie$ire Ia MUX $i ' yo= At·A2· F ile din proces sunt semnale analogice
intrare-ie$iri Ia DMUX. Referitor Ia fig. (intensitati sau tensiuni furnizate de tra-
111.4.2 a (MUX) pentru A1, A2 = 0,0 yt = At·A2·F ductoarele de masura) sau semnale lo-
comutatorul stabile$te legatura Wo = Y; ' y2 = At·A2·F (3.4.2) gice (contacte sau informatii codificate
pentru A1, A2 = 0, 1, legatura W 1=Y I numeric). Semnalele analogice sunt in-
$.a.m.d. in fig. 111.4.2 b (DMUX) pentru · y3 = At·A2·F tensitati in gama 4-20 rnA c.c. sau ten-
A1, A2 = 0,0 se stabile$te legatura F = Trecerea de Ia aparatele de masurat siuni 0 ... 5 V c.c.
MUX DMUX
Wo 0.- ~-- ', --- .....
.. o wa
MUX DMUX
----w-----1) '\
/
/
.------'-1..
IF I
I \1 y1
-wo 00
-
c
w1
~
01 F
\ I
w2
/
','-- ~ --~y3 10
'
E +
H2 H1
-w3
11
x- A1
a b
Flg.lll.4.1. Prtnclplul de transmlsie-receptie a mai
multor lnfonna1:11 pe un slngur canal Flg.IIIA.3. Schema de transmitere
(multlplexare-demultlplexare). a lnfonna1:111or cu MUX ,1 DMUX.
III. Masurari Capitolul 4: Masurari complexe
__!!_Q_ 00
~01 y
Calculator
electronic
--'!!..L 11
Fig. 111.4.4. Schema bloc a unui sistem de mlsurare asistat de calculator.

00
(intensitati, tensiuni); prelucrarea preli- multiplexorului, catre blocul de e~anti
minara a acestor marimi electrice astfel onare ~i memorare.
lncat sa poata fi prezentate sub 0 for- Prin intermediul convertorului ana-
10 ma accesibila unui calculator numeric; log-numeric acestea sunt aduse Ia o
prelucrarea propriu-zisa a informatiei forma compatibila cu echipamentul
de catre calculatorul electronic, In con- central ~i apoi trimise In magistrala de
formitate cu un algoritm stabilit ante- • date ~i adrese catre modem. Dupa
rior; afi~area rezultatelor masurarilor ~i ' transformarea lor In semnale modulate,
A1 A2 luarea unor decizii, fie automat In con- ' acestea sunt transmise prin statia de
b formitate cu acela~i algoritm prestabilit, emisie radio catre statia de receptie
Fig. IIIA.2. Princlpiul de functlonare fie prin comenzi date de operator, de radio centrala. Aici sunt demodulate ~i
al MUX-DMUX cu clrcuite integrate Ia consola calculatorului. I transmise calculatorului electronic.
VLSI. Un astfel de sistem de prelucrare a Unitatea centrala UC coordoneaza

informatiei, construit In jurul unui calcu- activitatea de transmisie a datelor catre
Cele mai moderne sunt sistemele de lator numeric, presupune considerarea ' ~i de Ia calculator.
masurare asistate de calculator. a doua categorii importante de proble- , in cazul in care sistemul are ~i rol de
Sistemele de masurare ~i preluare a me: cele legate de partea de ,hard- · conducere a procesului, semnalele de
informatiei presupun o automatizare a ware", adica de echipamentul propriu- ; comanda primite de Ia calculator sunt
masurarilor, astfellncat sa se poata rezis ~i cele legate de partea de ,soft- , convertite In semnale analogice de
aliza pe de o parte, obtinerea de date ware", adica programele necesare pre- CNA, iar apoi transmise elementelor de
din mai multe puncte de masurare, lucrarii informatiei In scopul propus. . executie E1 ... En prin intermediul de-
lntr-un timp cat mai scurt, ~i pe de alta Functionarea sistemului de masurare 1
multiplexorului.
parte o preluare rapida a rezultatelor asistat de calculator prezentat In figura Sistemul de achizitii de date ~i eel de
masun!lrilor pentru a se lua decizii efi- 111.4.4. consta In urmatoarele: supraveghere sunt realizate de diferite
ciente In timp util. - informatiile primite de Ia traductoa- firme, printre care ENERGO-CONTROL,
Aceasta presupune: culegerea infor- rele T 1 ... Tn sunt adaptate In semnale ASTI CONTROL ~i ROKURA din Bucu-
matiei primite, In general, de Ia mai electrice analogice de catre adaptoare- re~ti. DATA AQUISITION KEITHLEY
multe traductoare care transforma male A 1 ••• An ~i transmise pe o singura INSTRUMENTS INC., Cleveland, SUA.
rimile neelectrice In marimi electrice cale de transmisie, prin intermediul
IV. Automatizari
Capitolul 1
Probleme generale
Capitolul1: Probleme generale IV. Automatizari
Comparatorul (Comp.) efectueaza

1.1. Definitii comparatia dintre marimea de referinta 1.3. Clasificarea SA
w(t) $i cea masurata y,{t) conform rela-
Automatica este definita ca parte a tiei 1.5.1. Se face dupa:
$tiintelor tehnice, care se ocupa cu te- Amplificatorul (A) realizeaza am- - marimea de intrare w:
oria $i realizarea constructiva a obiec- plificarea semnalului de abatere E(t). • daca w = canst., SA este cu
telor tehnice, de exemplu instalatii $i Elementul de comanda (C) prime$te stabilizare;
utilaje ce functioneaza tara interventia Ia intrare semnalul E*(~ $i transmite Ia • daca w = program, sistemul este
directa a omului ie$ire semnalul u m. cu program;
Automatizarea este definita ca apli- Elementul de executie (E) realizeaza • daca w = aleatoriu, sistemul este
carea automaticii Ia anumite obiecte legatura elementelor de automatizare de urmarire;
tehnice, cu ajutorul sistemelor automa- (echipament de automatizare) EA cuP. - numarul marimilor de ie$ire; monova-
te. De exemplu: automatizarea instala- Traductorul (T) transforma semnalul riabile $i multivariabile;
tiilor pentru constructii, automatizari in din proces y intr-un semnal compatibil - agentul purtator de semnal: electro-
industria chimica, automatizari in meta- cu SA notat cu Y,· nice, pneumatice, hidraulice, elec-
lurgie etc. 8/ocu/ de calcul (BC) asigura functia tropneumatice etc.;
Sistemul automat (SA) este definit ca de inregistrare de date $i de conducere. - caracteristicile constructive: speciali-
model al unui obiect, realizat prin meta- zate, unificate;
de sistemice, in scopul studierii lui in ra- 1.2. Funqiunile SA - modul de transmitere a comenzii: cu
port cu variabila independenta de timp t. $i tara energie auxiliara;
Metodele sistemice utilizate in mod Acestea sunt de: masurare, coman- - caracterul prelucrarii semnalului: con-
obi$nuit sunt: metoda renuntarii $i metoda, reglare, semnalizare, protectie $i tinuu (liniar - P, I, PI, PD, PID $i neli-
da experimentala. Sistemele automate conducere $i se pot urmari pe fig. niar - bi $i tripozitional); discret (logica
sunt cu reactie inversa (inapoi) - feed IV.1.1. Functia de masurare este reali- combinationala, logica secventiala -
back (schema bloc data in fig. IV. 1. 1 $i zata pe calea inversa, de traductor. logica cablata $i logica programata,
cu reactie inainte - feed forward - cu Functia de comanda este realizata pe numerice de tip P, I, PI, PD, PID);
schema bloc data in fig. IV.1.2). calea directa - SA cu circuit deschis $i - viteza de raspuns: rapide, lente.
Elementele componente ale celor corespunde initierii comenzii de catre
doua scheme sunt: elementul de comanda $i este trans- 1.4. Problemele SA
- comparatorul (Comp); misa Ia elementul de executie. Functia
- amplificatorul (A); de reglare este realizata de SA cu un Acestea sunt: analiza, sinteza $i
- elementul de comanda (C); circuit inchis, care urmare$te obtinerea testarea.
- element de executie (E); marimii date w(t) prin supravegherea Analiza consta in determinarea sem-
- instalatie tehnologica (IT); permanenta a semnalului de ie$ire y $i nalului Ia ie$ire y (raspunsul SA), atunci
- proces de automatizat (P); actionarea in lantul de elemente de au- cfmd se cunoa$te semnalul aplicat Ia
- traductorul (T); tomatizare in sensul realizarii w(t). intrare w $i sistemul fizic f.
- element de adaptare a perturbatiei Functia de semnalizare este realizata Sinteza consta in determinarea
(N); pe calea inversa, in sensul ca atunci structurii constructive a sistemului fizic
- blocul de calcul (BC). cfmd ie$irea y iese dintr-un anumit do- f $i implementarea lui, atunci cand se
Semnalele sunt: Ia intrare w(t); meniu prestabilit (sub minimum sau cunosc intrarea w $i ie$irea y.
Ia ie$ire y(t). peste maximum) atunci se realizeaza o Testarea consta in determinarea in-
in interiorul sistemului automat SA semnalizare acustica sau/$i optica. trarii w cand se cunoa$te ie$irea $i sis-
exista semnalele: Functia de protectie este mai puternica temul fizic.
E - Ia ie$irea din comparator: decftt cea de semnalizare; in cazul de-
E = w(~- Y,(~ (1.5.1) pa$irii limitelor admise (semnalizarea a 1.5. Semnale utilizate
E* - semnalul amplificat; functionat $i nu s-a intervenit asupra in automaticA
u - semnalul de comanda; sistemului) din diverse motive, functia
m - semnalul de executie; de protectie intervine $i blocheaza Semnalele utilizate in mod obi$nuit
v - semnalul Ia ie$irea din elementul N (opre$te) functionarea sistemului. sunt: treapta, rampa, impuls $i semnale
ce adapteaza perturbatia p; Functia de conducere presupune exis- armonice (sinusoidal sau cosinusoidal.
y - semnal ce intra in P; tenta calculatorului. Acestea sunt definite in modul urmator:
/- semnal Ia ie$irea din proces, care • Semnalul de treapta poate fi unitara
se aplica pe intrarea T; Ia ie$irea (fig. IV.1.3 a) sau de valoare K (fig.
din T se obtine semnalul Y, (mari- IV.1.3 b) $i sunt exprimate prin rela-
mea de reactie). tiile 1.5.2, 1.5.3:
Flg.IV.1.1. Schema bloc a unui sistem automat Fig.IV.1.2. Schema bloc a unui sistem automat
cu reactie inversi. cu react~e lnainte.
IV. Automatizari Capitolul1: Probleme generale
{y = 0 t<O y =sinwt {1.5.6)

y=1 {1.5.2) y =cos wt {1.5.7) {1.7.1)
t"" 0
t<O 1.6. Transfonnata Laplace
{y = 0 {1.5.3) Exemplul de calcul 1:
y=k t"" 0 Avand functia original y(t),functia Sa se calculeze h{t) a circuitului RC
• Semnalul rampa poate fi unitar imagine {transformata Laplace) Y(s)
in din fig. IV.1.8.
{tga = 1 - fig.IV.1.4 a) sau panta v care s = a± jw se obtine prin aplicarea
{fig. IV 1.4 b) $i sunt exprimate prin operatorului Laplace functiei original u
.= c I idt
Ri + !.__ {1.7.2)
relatiile: Y(s)=.t:[y(t)] {1.6.1)
y = 0 ts 0 u = .!_fidt {1.7.3)
{1.5.3) e C
{ y=t
Y(s) = f y(t)e-•'dt {1.6.2) Se aplica transformata Laplace:
0
y = 0 t"" 0 {1.5.4) Prin intermediul transformatei Lapla- u; (s) = Rl ( s) + 5~ 1( s) {1.7.4)
{ y=vt t > 0 tga=v ce, se poate efectua trecerea unei
• Semnalul impuls {functia Dirac) este functii din domeniul real {timp ~ in do-
reprezentat in fig. IV.1.5 $i este expri- meniul complex {frecventa s). Utilizand u. (s) = 5~ l(s) {1.7.5)
mat de relatiile: transformata inversa Laplace {se plea-
ca. de Ia functia imagine) se ajunge Ia
;=: tt: ~0
{1.5.5)
functia original
y(t) = -2 1 .7w Y(s)e-•'ds

H(s) = u. (s) = sbl(s)
u;(s) (R+ s~)l(s)
1y=O t>O Jfj c-jw
{1.6.3)
• Semnalele armonice {sinusoidale $i co- in care c este constanta pragului de 1 1

{1.7.6)
sinusoidale) sunt date in fig. IV.1.6 $i convergenta. 1+ sRC 1 + sT
IV. 1.7 $i sunt exprimate de relatiile:
1.7. Fun~a de transfer a unde:
funqiei original h(t) T = RC - constanta de timp a circuitului
y {1.7.7)
Notata cu H(s)
este caracteristica
cea mai generala a unui element sau Algebra funcliilor de transfer
SA $i este definita ca fiind raportul Conexiunea paralelii {fig. IV.1.9)
I
transformatelor Laplace dintre marimile Se pune problema inlocuirii acestor
de ie$ire $i cea de intrare in conditii elemente cu unul singur care sa aiba
initiale nule. acela$i efect. Trebuie determinata fdt
t
echivalenta.
a
y Y(s)= Y2(s)+ Y (s)
~(s)+ 3 {1.7.8)
Y,(s). Y2(s).
H~(s)= w(s)' H2(s)= w(s)'
k
b
Fig. IV.1.3. Semnal treapti.
t
J
Flg.IV.1.5. Semnal impuls.
R
y y
0 {)
Fig.IV.1.8. Circuit RC.
a Fig.IV.1.6. Semnal sinusoidal.

y
y
Y(s)
b
Flg.IV.1.4. Semnal rampl. Fig.IV.1.7. Semnal cosinusoidal. Fig. IV.1.9. Conexlunea paraleli.
Capitolul1: Probleme generale IV. Automatiziiri
H(s)- _H_d_,__,(s)f--;- (1.7.30)

-1±Hd(s)
Flg.IV.1.10. Conexiunea serie. Obs. La stabilitatea SA se pune pro-
blema determinarii polilor fdt. Pentru
aceasta este necesar a se rezolva ecu-
(1.7.9) (1.7.21) atia de Ia numitorul relatiei 1.7.29 sau
ecuatia de Ia numitorul relatiei 1.7.30 in
~ (S) = S) W (S) ;
H1 ( Y(s)
(1.7.22)
Y (s)= H (s)w(s);
2 2
Y (s)=H (s)w(s) (1.7.10)

3 3
inlocuind in relatia (1.7.8) se obtine:

Y(s)= e(s)Hd {s} (1.7.23) Fig.IV.1.13. Transfonnarea
Y(s)=e(s)Hd(s)= conexiunii paralel-opuse lntr-o
Y(s)= [H (s)+H (s)+H 1 2 3 (s}]w{s} conexlune cu reaqie unitari.
(1.7.11) =[ w{s} ±Y, (s)]Hd (s) =
Din care rezulta:
=W(s)Hd (s)±Y, (s)Hd (s}(1.7.24) .
Y(s)
H(s) = w(s) =
Y, ( s) = H, ( s) Y ( s) (1.7.25)
=H (s)+H (s)+H (s)=
1 2 3
3 Y(s)=w(s)Hd (s)±H, (s} Y(s)Hd (s}
(1.7.12) .
=}:Hi{s} ( 1. 7.26) • L..,__F_ig_._IV_._1._14_._SA_c_u_d_o_u_l_rea_cJI_I_.__,
i-1
in cazul general:
Y(s}[1±Hd (s)H, (s)]=w(s)Hd (s)
(1.7.27) I
H(s) = iHi {s} (1.7.13)

Y(s) Hd(s)
i-1
H(s) = -{-} = { } { } (1.7.28)
Ws 1±HdsH,s : !
a
Hd (s) (1.7.29)
H(5 ) = 1± Hd(s) H, (s)
(1.7.14)
Daca coeficientul de proportionalita-
te al traductorului de pe calea de reac-
tie este 1, se obtine conexiunea cu re- 1
· actia unitara H (s) = 1. in acest caz co-

~ (S) = H1 ( S) w; (S) = H 1 ( S) W( S) H 1(s)H3(s)H4(S)
nexiunea paralel-opusa devine paralel- 1±H1(s)H2(s)
(1.7.15) opusa cu reactie unitara (fig. IV.1.12): 1± H1(s)H3(s)H4(s)H3(s)
Y s) =H s) W s) =H s) Y s) =
2 ( 2 ( 2 ( 2 ( 1(
1± H1(s)H3(s)
=H (s)H (s)w(s)
7
(1.7.16)
2 c
Y(s) Fig. IV.1.15. Felt a SA cu doul
Y3 ( s) = H 3 ( s) W3 ( s) = H 3 ( s) Y2 ( s) reacJII din ftg. IV.1.18.
= H1 (s)H2 (s)H3 (s)w{s} y1l F;
H(s) = ~~j} = H(s)H (s)H 7 2 3

(1.7.17)
{s} =
Y,(s)
'------1 H,(s)
L
_w
__(tl____~~~------y-(t)__
3 Fig. IV.1.11. Conexlunea paralel -
= fl Hi {s} (1.7.18) opusl.
Fig. IV.1.18. Funqie indiciall F;.
i-1
in cazul general: W(s) Y(s)
H(s) = Il Hi (s)
i-1
(1.7.19) JL"t_
Conexiunea paralel - opusa (fig.
IV.1.11).
--------~·~~---
Flg.IV.1.12. Conexiunea paralel-
e(s)=w(s)±Y,(s) (1.7.20) opusl cu reaqie unltari. Fig.IV.1.17. FuncJ!a pondere FP·
IV. Automatizari Capitolul1: Probleme generale
cazul reactiei unitare. cu F, sau Yt(t) (fig. IV.1.16). i~i modifica ~i el pozitia cu unghiul Be
Din acest motiv se cauta aducerea
~=Y
1 1 (Bi =Be).
(t)=Y
SA Ia forma cu reactie unitara. Pentru a- (1.8.1) u; = k 1B; (1.9.1)
H(s)=~= Y(s) =S·y(s)

ceasta se procedeaza ca in fig. IV. 1.13.
Ue = k 1Be (1.9.2)
Y(s)
H(s) = w(s) = w(s) !__ ud = ui- ue (1.9.3)
I I
s Tensiunea de diferenta u este am-
plificata de amplificatorul J Ia ie~irea
=S·L[i(t)]=L[~ ]
1
1 Hd (s)H, (s) (1.8.2) • caruia se obtine ud respectiv i.

=H, (s) 1 ± Hd (s)H, (s) = (1.7.31) i = K ud (1.9.4)
Cand semnalul aplicat Ia intrare este Molorul electric de c.c. cu excitatie
Hd (s) un impuls, raspunsul se nume~te independenta M este parcurs in circu-
,.functie pondere" ~i se noteaza cu F, itul de actionare de curentul i, iar in cir-
f'X.~ sau h (fig. IV.1.17) P cuitul de excitatie, respectiv prin infa-
SA cu reactii multiple. ~urarea de excitatie L de curentul
Se calculeaza:
fdt a conexiunii paralel - opuse de pe
H(s) =:\~ =Y~s) =Y(s) =L[h(t)] i = const. (u = consfJ. Pe arborele
motorului electric M care actioneaza
calea directa ~i P2 sunt prevazute: un reductor de tu-
fdt echivalenta a elementelor His) ~i (1.8.3) ratie R, o clapeta de reglare CR care
His) conectate in serie (fig. IV.1.15 a); Legi!itura dintre F; $i FP (fig. IV. 1. 18) se rote~te cu unghiul Be' cuplu de
fdt pe calea directa (fig. IV.1.15 b); Pentru un acela~i SA: inertie J ~i cuplul de frecare vascoasa
fdt pentru conexiunea paralel-opusa a D dintre rotor ~i stator, inclusiv de Ia
SA (fig. IV.1.15). H(s)- £1 dy~(t)l (1.8.4) ventilatorul motorului electric M.
in regim stationar
1.8. Funqia indiciali B.= 8; u. = u; ud = 0; i = 0 (1.9.5)
fi functia pondere I ~i M s~a pe loc
H(s)=L[h(t)] (1.8.5)
in regim dinamic
Atunci cand Ia intrarea unui sistem Rezulta: B. :1: 8; U.:t: U; Ud:t: 0; i :1:0 (1.9.6)
Modelul m~tematic rezulta din ecu-
1
se aplica un semnal oarecare, Ia ie~ire
rezulta o marime (semnal) care se nu-
me~te raspunsul SA.
£1 dy~(t)l = L[h(t)] atia de echilibru dinamic (cuplul motor
Mm egal cu cuplul rezistent M,).
Cand semnalul aplicat Ia intrare este
Mm = 'i.M, (1.9.7)
[dy~(t)l = h(t)
un semnal treapta, raspunsul se nu-
me~te .,functie indicia/a" ~i se noteaza (1.8.6) M, = Mi + MD+ M, (1.9.8)
in care:
M, - este cuplul de frecare ce se negli-
(1.8.7) jeaza (M,e 0)
i(t)=fh(t)dt
M eM.+ MD (1.9.9)
r 1
1.9. Sistem de unnirire d2B

Mi = J dt 2• (1.9.10)
a poz~ei unghiulare
Prin studierea acestui sistem se poa-
te vedea in ce consta problema anali- M = DdB. (1.9.11)
zei SA. D df
Conform fig. IV.1.19 sistemul are Ia
Mm = K3 (/)ex i (1.9.12)
h(t) baza potentiometrele P 1 ~i P2.
Fig. IV.1.18. Legitura dintre Daca se modifica pozitia unghiulara Deoarece i = const. ~i fP = const.
in aceste conditii se poate s"crie:
F1fi Fp. B; a P 1 atunci prin SA de urmarire P2
Lex
n Uex=Ct
lex=Ct
+ +
U= ct
Flg.IV.1.19. Slstem de urmirire a pozijiei unghlulare. Fig. IV.1.20. Rispunsul SA.

Capitolul1: Probleme generale IV. Automatiziiri
SA depinde de factorul de amortizare

Mm=K4 • i (1.9.13)
.;. Daca .; = 0 atunci SA este oscilatoriu
l;)i relatia 1.9. 7 devine: neamortizat (Ia limita de stabilitate - din
d2e de in care: punct de vedere practic este instabil).
K• . i = J dt2• + D d; (1.9.14) .; - este factorul de amortizare; Pentru 0 < .; < 1 raspunsul este osci-
wn - pulsatia sistemului. latoriu amortizat. Pentru .; = 1 l;)i .; > 1
Ecuatia diferentiala de ordinul 2 neomo- raspunsul este aperiodic l;)i tinde mai
K•. i=K• . K2. Ud= gena, cu coeficienti constanti 1.9.19 are repede catre anularea regimului tranzi-
=K. · K2· K (ei+e.) =K (e;+e.)
1 (1.9.15) solutia sub forma generala: toriu l;)i intra intr-un regim permanent
e. (t)=e., (t)+e.. (1.9.20) de functionare.
d2e de Fizic, in cazul .; = 0 acul indicator P2 il;)i
K(e.-e )=J-•+o-· 2 (1.9.16) lntegrarea ecuatiei 1.9.13 conduce Ia va modifica continuu pozitia in jurul ee =
1
e dt dt •
solutia 1.9.20 in care intereseaza com- e. . In cazul 0 < .; < 1 acul P2 va da indi-
2
de de e
ponenta tranzitorie etft). catii intr-o parte l;)i alta a pozitiei ee = ei cu
J--•2 + D-• + Ke = Ke. (1.9.17) Variatia e (~in functie de factorul de amplitudine din ce in ce mai mica pana
dt dt e 1
et cand acul se va stabiliza Ia ee = ei . Tn ca-
amortizare .; este data in fig. IV.1.20.
care este ecuatia ce descrie functio- zul .; ~ 1 acul indicator al P2 va pleca de
narea SA de urmarire a pozitiei unghiu- ' Ia pozitia initiala l;>i se va opri Ia ee= ei. Tn
lare. e.,= 1 - ; ; sin[wn (~t- e }t+ QJ] cazul prezentat nu s-a luat in considerare
Se imparte Ia J l;>i se obtine: eroarea ei - ee; se presupune ca acesta
d2e ode K K (1.9.19) este suficient de mica.
dt2e +J d; +Jee =Jei (1.9.18) Din fig. IV.1.20 rezulta ca raspunsul
IV. Automatizari
Capitolul 2
Elemente de automatizare
Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatizari
plasarea liniara .1/ este transformata de mare, odata cu crel?terea h a nivelului

2.1. Traductoare un convertor mecanic intr-a deplasare cre!?te l?i rezistenta electrica cuprinsa
unghiulara a l?i apoi prin intermediul ' intre a l?i c. Deci.
Traductorul este elementul de auto- unui adaptor ELT 370 in semnal R = f(h) (2. 1.3)
matizare care transforma o marime de electric unificat 2 ... 10 rnA c.c. (4 ... 20 in fig. IV.2.6 este aratat un traductor
o anumita natura fizica intr-a marime , rnA c.c). de nivel inductiv cu deplasare unghiu-
de alta natura fizica. in general, 0 rna- Schema bloc este data in fig. IV.2.3. lara.
rime neelectrica intr-a marime electri- Nota: Variatia h se transforma intr-a varia-
ca. Traductorul este alcatuit dintr-un - Adaptoarele din seria ELT transfer- tie a unghiului a. Daca variatia unghiu-
detector !?i un adaptor (fig. IV.2.1) . rna deplasarile in semnal unificat 2 ... 10 lara a este aplicata unui seisin genera-
Detectorul transforma marimea fizica I rnA c.c, iar cele din seria FE in semnal tor, ea se transmite unui seisin motor
de masurat X; (in general, 0 marime ne- electric unificat 4 .... 20 rnA c.c. care indica direct h.
electrica) intr-a marime electrica xe. • Traductoarele de presiune au ca Traductorul de tip capacitiv se ba-
Adaptorul transforma marimea rezul- element de masurare tubul Bourdon, zeaza pe evidentierea marimii h in
tata de Ia detector xe in marimea Xa . clopotul, capsula, burduful elastic l?i functie de capacitatea C formata dintr-
compatibila cu sistemul automat. , cristalul piezoelectric. un electrod introdus in lichidul al carui
• Traductoare pentru mi~i de ! Traductorul de presiune cu crista/ nivel trebuie masurat l?i rezervorul res-
translatie =;;i rotatie piezoelectric (fig. IV.2.4) pectiv.
in automatizari, sunt utilizate frecvent : Daca se actioneaza cu o forta • Traductoare de debita
traductoare cu semnal electronic unifi- F = pA = kQ = kUC (2.1.1) Sunt de tip magnetoelectric, cu dia-
cat. Acestea sunt alcatuite din elemen- rezulta ca semnal o tensiune: fragma, de inductie, rotametric, cu ul-
U= ~
tul sensibil (de masurare) l?i adaptor. trasunete.
(2.1.2)
lmprimarea unei deplasari unghiulare Traductoarele de tip magnetoelectric
a, unui adaptor deplasare unghiulara - in care: sau tip turbina se monteaza pe traseul
curent, conduce Ia rotirea unui magnet p - este presiune; conductei in care trebuie masurat de-
permanent cu unghiul a, intr-un miez I A - suprafata; bitul li' (fig. IV.2.7).
magnetic toroidal, bobinat, in care Q - cantitatea de electricitate inmaga- Debitul ce trece prin conducta rotel?-
apare un curent electric i. Prin interme- zinata intr-un condensator de cate sistemul format din elicea 1 !?i mag-
diul unei montari electronice se obtine pacitate C; netul permanent 2 montate pe axul 3
o dependenta liniara intre i l?i a respec- U - tensiunea ce apare Ia borne; cu turatia n. Prin rotirea magnetului
tiv i = f(a). De regula, semnalul electric k - constanta. permanent 2 cu turatia n, in bobina 4
este unificat l?i este cuprins intre 2 l?i • Traductoarele de nivel sunt de tip se induce o tensiune electromotoare e
10 rnA (mai rar 4 ... 20 rnA). rezistiv, inductiv, capacitiv etc. proportionala cu n, respectiv cu li'.
Adaptorul deplasare unghiulara - cu- in fig. IV.2.5 este prezentata schema e = f (n) = g(li') (2.1.4)
rent este codificat cu indicativul ELT ; de principiu a unui traductor rezistiv. Traductorul cu inductie se utilizeaza
370 l?i sub forma bloc se prezinta ca in 1
Plutitorul P urmarel?te nivelul apei, Ia lichide cu rezistivitate electrica mai
fig. IV.2.2. I ceea ce conduce Ia deplasarea liniara mica de 100 1!0/cm. Pe conducta se
Adaptoarele deplasare liniara - a cursorului C pe rezistenta R. Ca ur- monteaza detectorul prin intermediul
curent sunt codificate ELT31 0. 0 de-
I Axa optica
unor flanl?e (fig. IV.2.8).
Detectorul este format dintr-un tub
diamagnetic (protejat Ia interior cu un
Axa electrica
Fig. IV.2.1 Schema bloc a unul

trac:luctor.
Axa mecanica
{Zi]
Fig.IV.2.4. Traductor de presiune
h
)I ce utlllzeazl efectul piezoelectric.
Fig. IV.2.6. Traductor de nlvel

Fig. IV.2.2 Schema bloc a unul inductlv.
adaptor ELT 370.
4
f{%1 ·l21 I· ~LT310 -----------

-·--------
---------
~h
~ 1 2 Suport
Fig. IV.2.3 Schema bloc a unul Fig. IV.2.5. Traductor de nlvel Fig. IV.2.7. Traductor de tip
adaptor ELT 310. rezlstlv. magnetoelectrtc.
IV. Automatiziiri Capitolul 2: Elemente de automatizare
strat de teflon, pentru a rezista Ia tem- temperatura. Prin dilatarea lichidului, ! f3 - este un coeficient ce depinde de
peraturi ridicate ~i lichide corosive) pia- se creeaza presiune, care prin interme- material.
sat intr-un camp de inductie B (fig. diul tubului capilar o transmite unui tub Pe principiul producerii tensiunii ter-
IV.2.9). Bourdon, obtinandu-se astfel transfor- moelectromotoare (ttem) sunt utilizate
Datorita deplasarii lichidului cu viteza v marea presiunii intr-o deplasare un- , termocuplurile (fig. IV.2.12).
in conducta ~i prin, in campul magnetic ghiulara a data de acul indicator pe Termocuplul este constituit din doua
8, in masa lichidului se induce o ten- scala aparatului. metale de natura diferita sudate Ia un
siune electromotoare e care este cu- Termometrele manometrice cu gaz ! capat. Cele doua metale pot fi:
leasa prin intermediul electrozilor a ~i b. difera numai prin rezervorul termic in , tier - constantan (0 ... 500°C);
e = 8/v (2.1.5) care exista gaz (Ar, C02, N2 etc.) care • cromel - alumel (0 ... 1000°C);
in care: se dilata puternic cu temperatura. platin - platin rhodiu (0 ... 1200°C);
1 - este diametrul tubului. Pe principiul variatiei rezistentei elec- platin-platin rhodiu 13 % (0 ... 1400°C);
Sub forma bloc, detectorul (OEM) trice cu temperatura sunt utilizate me- platin-platin rhodiu 18% (0 ... 1600°C).
transforma \1' in e. in practica, aceste tale (termorezistente) ~i semiconduc- Cand cele doua capete sunt Ia tem-
detectoare sunt cunoscute prin notatia toare (termistoare). peraturi diferite, in circuitul astfel for-
FE 800. Detectorului i se ata~eaza un Termorezistentele (fig. IV.2.11) au ca mat apare o tensiune e de natura ter-
adaptor tensiune - curent tip FE - 96, element sensibil o rezistenta electrica moelectrica numita termoelectromo-
care furnizeaza Ia ie~ire i = 2 ... 10 rnA din Cu sau Pt montata intr-o teaca de toare (ttem). Deoarece nu se cunoa~te
c.c. (4 ... 20 rnA c.c.) proportional cu \1'. otel OLT 45 sau otel inoxidabil. Dome- cu exactitate expresia analitica a ttem,
• Traductoare de temperaturA niul de functionare este -200 ... +500°C. in functie de proprietatile materialului
Functioneaza pe principiul dilatarii, al Rezistenta electrica corespunzatoare celor doua conducte ~i de tempera-
variatiei rezistentei electrice cu tempe- unei temperaturi fJ este: tura, se intocmesc tabele, unde in
ratura, al producerii tensiunii termo- RIJ.. = R 0 (1 + afJ + {38 2 + yfJ 3) (2.1.6) . functie de temperatura T2 = constanta
electromotoare ~i al radiatiei. 1n care: : a extremitatii conductoarelor ~i cunos-
Pe principiul dilatarii sunt utilizate a, {3, y- sunt coeficienti specifici formei , cand ttem e produsa de termocuplu
atat solidele (bimetalul), lichidele (ter- ~i materialului; (se masoara cu milivoltmetrul) se obti-
mometre manometrice) cat ~i gazele Ro - rezistenta electrica Ia ooc. ne temperatura punctului de jonctiune
(termometre manometrice). Daca este necesar, Ia ie~irea semna- T1 a termocuplului:
8imetalul este constituit din doua , lului electric unificat 2... 10 rnA c.c. se T1 = f (e) pentru T2 = canst (2.1.8)
metale cu coeficienti de dilatare diferi- utilizeaza adaptoare rezistenta-curent. Elementul sensibil (termocuplul) se
ti, ceea ce determina transformarea va- Termistoarele au forma cilindrica ~i introduce intr-o teaca de protectie din
riatiei temperaturii intr-o deplasare d · sunt confectionate din oxizi, carburi sau ; OLT 45, otel inoxidabil, otel refractar
(fig. IV.2.10). sulfuri. Domeniul de functionare este - sau teaca ceramica.
Termometrele manometrice cu lichid 100.... +400°C. Rezistenta electrica Pentru obtinerea Ia ie~ire a unui sem-
se bazeaza pe dilatarea unui lichid (gli- corespunzatoare unei temperaturi fJ este: nal electric unificat 2 ... 10 rnA c. c. se
cerina, clorura de etil etc.) care se afla R = R0 e-f3B (2.1.7) utilizeaza adaptoare tensiune-curent.
8
in rezervorul termic (bulb) cand cre~te in care: Pe principiul radiatiei termice sunt pi-
rometrele cu radiatie ce au Ia baza le-
detector gea radiatiei corpului negru. Radiatia
termica este focalizata printr-un sistem
/
optic intr-un focar in care se afla o ba-
: terie de termocupluri. La ie~ire se obti-
; ne o tensiune de ordinul milivoltilor. Pi-
i
. rometrele cu radiatie sunt utilizate in
t domeniul 600 ... 2000°C.
Flg.IV.2.8. Plasarea detectorului '
• Traductoare de umiditate
traductorulul cu lnduqle. Functioneaza pe principiul modificarii
Flg.IV.2.10. Blmetalul.
lungimii firului de bumbac, al termome-
trului uscat (psihrometric) sau al utiliza-
rii clorurii de litiu.
Pe principiul modificarii lungimii firului
"Tub
/ diamagnetic de bumbac se transforma variatia umi-
ditatii intr-o variatie a lungimii acestuia.
Traductoarele de umiditate ce functi-
oneaza pe principiul termometrului us-
cat au Ia baza utilizarea a doua termo-
e rezistente TR 1 (termometru uscat) ~i
TR 2 (termometru umed) montate intr-o
T2 =constant
Fig. IV.2.9. Prtnclplul

de funct~onare al traductoarelor 8
cu lnduqle. Fig. IV.2.11. Termorezistenfi. Fig. IV.2.12. Termocuplu.
punte (fig. IV.2.13). TR 2 este alimenta- derea circuitului prin care circula cu-
ta permanent cu apa prin capilaritate 2.2. Elemente de comandl. rentul de sarcina /5 • Pastila 8 are rolul
din rezervorul de apa 1. Ventilatorul 2 Convertoare de a mentine 6 minim, care sa permita
vehiculeaza aer peste TR 1 $i TR 2. Dar arcului 7 sa aduca paleta Ia pozitia ini-
TR 2 are umiditatea cp = 100% pe cand Releul electromagnetic cu paleta (fig. tiala (6 max.) cand lc = 0. Daca 6 ar fi
TR 1 are umiditatea aerului vehiculat. IV.2.14). fost zero, datorita magnetismului rema-
Apare un dezechilibru care este trans- Principiul elementului de comanda nent paleta nu ar mai fi revenit.
mis prin intermediul puntii Ia un ampli- este eel al releului electromagnetic. Deoarece un curent de comanda
ficator sensibil Ia faza 3. in functie de Daca lc = 0, contactele 5 sunt deschi- mic, /c poate determina inchiderea unui
sensul curentului pe bobina de ie$ire se datorita fortei antagoniste F creata circuit de sarcina prin care circula un
L2, motorul electric bifazat 4 se va roti de arcul 7. Daca bobinei 2 morftata pe curent mare 15 (15 > /c) releul are o ca-
in mod corespunzator. Prin intermediul miezul magnetic 1 i se aplica un curent racteristica de amplificator tip releu
reductorului de turatie 5, se deplaseaza de comanda lc, prin miezul magnetic 1 (fig. IV.2.15). Cand apare semnal de
acul indicator 6 pe scala 7 $i, concomi- apare un flux magnetic 41 care produce "*
comanda lc 0 releul functioneaza, iar
tant, se deplaseaza cursorul potentio- o forta de atractie Fa in intrefierul 6. Ca dind /c = 0 revine Ia pozitia de zero
metrului de reactie 8 (fig. IV.2.13). urmare se produce o accelerare a pa- (are o singura pozitie stabila caracteris-
letei 3, Fa fiind mai mare decat forta tica unui circuit monostabil).
antagonista data de arc F _ in c.a. miezul este realizat cu tole din
9
Fa > F9 (2.2.1.) otel electrotehnic. Variatia 41 $i a fortei
in sensul anularii, concomitant cu ac- de atractie Fa ar trece de o suta de ori
tionarea unei lame elastica 4 fixata pe pe secunda prin zero (fig. IV.2.16) ceea
piesa izolanta 6, ce conduce Ia inchi- ce ar conduce Ia vibratia contactelor.
derea contactelor 5, respectiv Ia inchi- Fa = f ((/}2) (2.2.2)
Pentru a evita aceasta pe miez se
<1>
monteaza o spira in scurtcircuit 9. A-
ceasta spira produce un flux magnetic
412 defazat in urma fata de 41 1 (fig.
IV.17). Fiecare flux 41 1 $i 412 produce
cate o forta de atractie respectiv Fa 1 $i
Fa 2 care dau o forta de atractie rezul-
. tanta Fa, care nu mai trece prin zero
(fig. IV.2.18).
L1 Releul electromagnetic cu plonjor
(fig. IV.2.19).
Fig. IV.2.13. Traductor de umiditate in momentul in care bobina 1 este
ce fUnctloneazl pe prlnclplul parcursa de curentul lc se creeaza o
tennometrului uscat. Fig. IV.2.16. Variatfa ~ fi F8 forta de atractie Fa, care atrage plonjo-
firl splrlln scurtclrcult. rul 2 determinand inchiderea sau des-
6 chiderea unor contacte. Prin inchiderea
circuitelor de sarcina contactate sunt
parcurse de curentii de sarcina 151 , 152 ,
1s3' 1s4 ·
Cand bobina 1 nu este sub tensiune
contactele 1-2 $i 5-6 sunt contacte
normal deschise (end), iar 3-4 $i 7-8
Fig. IV.2.17. Defazajul creat sunt contacte normal inchise (cni).
de spirlln scurtcircult. Cand bobina 1 este parcursa de cu-
rentul /c end devin cni $i invers.
2 9 8
2
Fig.IV.2.14. Releu electromagnetic
cu palate.
153
0 IS4
0 t
Fig. IV.2.15. Caracterlstica Fig. IV.2.18. Varlatflle fluxurllor Fig. IV.2.19. Releu electromagnetic
de ampllflcator a releulul. ,1 for1elor cu spira in scurtcircult. cu plonJor.
IV. Automatizari Capitolul 2: Elemente de automatizare
Releele de acest tip sunt utilizate pozitia mediana. Daca i > 0 voletul de- Duza 5 lmpreuna cu paleta 6 actionata
pentru multiplicarea de contacte ~i vine electromagnet. de voletul 1, lucreaza ca o rezistenta
sunt cunoscute sub denumirea de re- Fluxul produs de curentul i -+(/); se pneumatica variabila.
lee intermediare. !mparte In fluxurile (J) 1 ~i (J)2 • Ajutajul 7 este o rezistenta pneuma-
Simbolul releelor In schemele de !n intrefierul <52 va exista fluxul q, + (J) 1. tica fixa care asigura In elementul de
comanda este dat In fig. IV.2.20. !n lntrefierul <5 1 va exista fluxul l1f - (J)2 . comanda 8 o presiune de 1 bar.
Releele de timp sunt relee electro- In lntrefierul 63 va exista fluxul q,: + (J)2 iar Deci prin modificarea marimii 65 se
magnetice care actioneaza contactele lntrefierul <54 va exista fluxul q, - q, 1• obtine o modificare a Pc (fig. IV.2.23),
cu o lntarziere oarecare. intarzierea se ' Corespunzator fluxurilor ~or aparea realizandu-se astfel o a doua treapta
realizeaza prin mecanisme de ceasornic, fortele: F 1(6 1 ), F2 (<52 ), F3 (63 ), F4 (6 4 ) de conversie. Montajul (fig. IV.2.24)
circuite RC etc. Contactele releelor de i deoarece F2 > F 1 ~i F3 > F4 voletul se , realizeaza Ia variatia i, variatia Pc. Cand
timp pot fi cu temporizare Ia lnchidere va roti In sensul acelor de ceasornic cu i = 2 mA c.c. corespunde Pc = 0,2 bar,
(tij sau cu temporizare Ia deschidere (td}. un unghi a, respectiv va modifica 65 . iar Ia i = 10 mA c.c. corespunde Pc =
I
Releele de timp sunt cu temporizare Deci s-a realizat prima treapta de con- 1 bar.
Ia actionare ~i cu temporizare Ia reve- versie a curentului iln deplasarea In 65 .
nire. Acest moment activ este echilibrat 2.3. Regulatoare
Contactele releelor se simbolizeaza de momentul rezistent creat de arcul 4.
caIn fig. IV.2.21. Astfel curentul de 2 ... 10 mA c.c. este Sub forma de bloc sunt reprezentate
convertit Intr-a deplasare liniara <55 sau ca In fig. IV.2.25. in componenta regu-
Convertoare unghiulara a. latoarelor sunt cuprinse comparatoare-
in fig. IV.2.22, este prezentat un Daca voletul 1 s-a rotit spre dreapta, le (camp), amplificatoarele A ~i elemen-
convertor electropneumatic. 65 se mic~oreaza ~i ca urmare sistemul tele de comanda C.
Practic, conversia este realizata In duza 5 - paleta 6 a intrat In actiune.
I
doua trepte (curent-deplasare ~i depla- Micl?orandu-se 65 iese mai putin aer Comparatoarele (camp.) functionea-
sare-presiune). prin duza 5 ~i mai mult pe Pc. Cand za pe principiul puntii (fig. IV.2.26) ~i al
Convertorul curent-deplasare are Ia ' duza este lnchisa complet (6 5 = 0) opozitiei (fig. IV.2.27).
baza utilizarea: unui electromagnet po- atunci Pc = 1 bar; cand duza este des- Daca W(t) = Y,(t) atunci e(t) = 0 (2.3.1)
larizat format din miezurile feromagne- chisa complet (65 = 65maxl Pc = 0,2 bar. Aceasta rezulta din ecuatia puntii
tice M1 ~i M2, voletul 1, care oscileaza R 1 Ryr = R2 Rw (2.3.2)
In jurul punctului 0 ~i magnetii perma- 8 7 Pentru R 1 = R2 rezulta R = Rw
nenti 2, 3. Cand voletul este pe pozitie , I ./, -
Aceasta numai daca W(tr= Y, (t)
mediana, arcul 4 este netensionat. ~~~bar Pc=0,2 ... 1 bar
Daca W(t) *" Y,(t) apare o diferenta
Daca i == 0 asupra voletului actionea-
za numai campul de polarizare produs
de 2 ~i 3. Cum magnetii 2 ~i 3 sunt
identici1 fluxurile de polarizare q,f? sunt .
egale. lntrefierul 6 1 = 62 = 63 = i54 = 6 1
~i voletul ramane In continuare pe I

Fig. IV.2.24. Schema bloc a
convertorului curent - preslune
decomandi.
Fig. IV.2.20. Slmbolul releulul

electromagnetic: Flg.IV.2.25. Reprezentarea
a - bobina releului; regulatorulul automat
b - contact normal deschis; sub formA bloc.
c - contact normal inchis.
W(t)
4
Fig. IV.2.21. Reprezentlrl ale

releelor de limp 1n scheme: Flg.IV.2.22. Convertor
a - bobina releului cu temporizare Ia electropneumatic.
revenire; b - bobina releului cu
temporizare Ia actionare; c - contact
normal deschis cu temporizare Ia yr(t)
deschidere; d - contact normal
deschis cu temporizare Ia 'inchidere; E
e - contact normal 'inchis cu
temporizare Ia deschidere; Fig. IV.2.23. Schema bloc a
f - contact normal 'inschis cu convertorulul deplasare - preslune Fig. IV.2.26. Comparator ce
temporizare Ia 'inchidere. decomandi. functloneazl pe prlnclplul pun1:11.
Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatiziiri
data de ecuatia comparatorului: ca ie~irea se va face pe contacte, pe un impedanta de intrare Z mare.

E( ~ = W(t) - Y, (t) :;t 0 (2.3.3) releu sau pe celalalt, in functie de e(t). Se considera ca Z ~i Ku tind catre in-
Semnalul de abatere e(t) poate fi mai Regulatoarele se clasifica dupa: . finit. Elementele de corectie operatio-
mare, egal sau mai mic deciH zero - modul de transmitere a comenzii: dinala sunt constituite din impedantele
e(t) ~ 0 (2.3.4) recte sau indirecte; cele directe func- operationale de pe circuitul de intrare
Tn cazul conectarii a doua surse in tioneaza tara energie auxiliara; I z1 ~i reactie z2. Schema generala este
serie, tensiunea este data de suma - viteza de raspuns: lente ~i rapide; data in fig. IV.2.30
tensiunilor electromotoare a celor doua sunt considerate lente cele Ia care
surse E = E 1 + E2 • Tn cazul conectarii timpul de raspuns este egal sau mai Z(s) -- u(s) (2.3.5)
opozitiei acestea se scad E = E 1 - E2 • mare de 10 s; l(s)
- caracterul prelucn3rii semnalului: con-
Amplificatoare tinue sau liniare, neliniare, discrete sau
Tensiunea u; aplicata I"; este ampli- cu e~antionare, numerice ~i logice; z =(s) u(s)
= R (2.3.6)
ficata ~i inversata Ia ie~irea primului - caracteristicile constructive: specia/i- R l(s)
etaj. Tensiunea de ie~ire de Ia primul zate ~i cu semnal unificat;
etaj este aplicata Ia intrarea etajului al - agentul purtator de semnal: electrice,
doilea. La ie~irea etajului al doilea se pneumatice, hidraulice; (2.3.7)
obtine tensiunea de ie~ire uc, care re- - numarul marimilor de ie~ire: monova-
produce tensiunea aplicata Ia intrarea riabile ~i multivariabile.
u; cu amplificarea corespunzatoare. Un
asemenea amplificator se prezinta sub Regulatorul de tip liniar i = c ~~; l(s) = scu(s) (2.3.8)
forma de bloc ca in fig. IV.2.28. Are Ia baza utilizarea amplificatoare-
Tn fig. IV.2.29 este aratat principiul de lor operationale ~i a unor elemente de
functionare a unui amplificator sensibil corectie operationale. Amplificatoarele -K = u2(s) -+U (s)=- u2(s) .. o
Ia faza. Rezulta ca atunci cand u; are operationale sunt amplificatoarele de u Uo(s) o Ku
sensul, de exemplu, din fig. IV.2.29 b c.c. cu factor de amplificare negativ -
atunci apare curentul i' in bob ina L 1 ~i Ku de valoare mare - Ku-+ 105 ... 106 ~i (2.3.9)
motorul electric M se rote~te in sensul
(1). Daca u; este defazat cu 180°, apare
curentul i" in bobina L2 ~i motorul T,
electric M se rote~te in sensul (2) -
inverseaza sensul de rotatie. Deci
amplificatorul sensibil Ia faza in functie T,
f u'
i' l L,
uJ!] a Ua I>
~>
de sensul u; da comanda de rotire a Ue
motorului electric M intr-un sens sau
celalalt. Tensiunea u; este de fapt e(t)
care este furnizata de comparator. Da-
ca e > 0 apare i' ~i M se rote~te intr-un
i"l L2
sens, daca e < 0 apare i" ~i M se ro-

te~te in sens invers. Daca e = 0 atunci
M ramane pe pozitia existenta. a
Daca in locul L 1 ~i L2 se monteaza
bobinele unor relee intermediare, rezulta
U;
"·bIV:c7
U;
lu I I
I
I
I I
I
I
I ,... ...._ I
I; \1
u'
u" u" I~
I I I I
I I I
Fig. IV.2.27. Comparator ce I I

fun~oneazi pe prtnclplul opo~ei.
n
I I I I
~
I
b
nn c
I
Fig. IV.2.28. Reprezentarea Fig. IV.2.29. Ampllftcator sensibilia fazl:

ampllftcatorulul de tenslune cu a - schema electrica; b - diagrama de semnale pentru U; figurat cu linie
2 etaJe sub formA bloc. continua; c - diagrama de semnale pentru U; figurat cu linie intrerupta.
IV. Automatizari Capitolul 2: Elemente de automatizare
Z -+ oo -+ i -+ 0 deci i .. i (2.3.10) 1
3 1 2
(2.3.15)
u (s) =- sC u (s) = - 1-u (s) 2
2 R1 7 sR1C2 7
Din relatia 2.3.15 se observa ca u2
este proportional cu u 1 • Coeficientul de (2.3.19)
(2.3.12)
proportionalitate (amplificare) este KR.
Practic KR = 50 ... 0,5, dar se lucreaza
cu banda de proportionalitate BP
U2 (t) = -f JI
U 1(t)dt (2.3.20)
BP = _1_ 100 domeniul u1 Caracteristica acestui regulator este

KR domeniul u 2
(2.3.16) constanta de timp:
Prin particularizarea impedantelor Z 1 1";.= R 1 C2 (2.3.21)
~i Z se obtin regulatoare liniare de di- in cazul utilizarii unui semnal unificat, In cazul aplicarii Ia intrare a unui
2
ferite tipuri. domeniul u; este identic cu domeniul u2 semnal treapta u; (t) = 1 raspunsul este
~i atunci: ca in fig. IV.2.34 a.
1. Regulatorul de tip proportional P
(fig. IV.2.31) BP = Kt 100 = 2 ...200 %
R
(2.3. 17) tga = d; fu (t)l
2
1
t•O
=
I
7
1•0
= ; (2.3.22)
I
(2.3.13) Deci semnalul obtinut Ia ie~ire u2 este a = arctg 1fT;

inlocuind in relatia 2.3.12 se obtine: proportional cu u 1 (fig. IV.2.32 a). Sim- Simbolul este dat in fig. IV.2.34 b.
bolul regulatorului de tip P este dat in
U2 (s)=-: u (s) 2
7 (2.3.14) fig. IV.2.32 b. 3. Regulatorul tip proportional -
7 integral PI (fig. IV.2.35)
Efectuand transformata Laplace in- 2. Regulatorul de tip integral I (fig.
versa rezulta: IV.2.33) Z 1 (s) = R7
1 1
Z7 (s)=R 7; Z2 (s)=- (2.3.18) Z
2
(s) = R +--
2 sC (2.3.23)
sC2 2
inlocuind relatia 2.3.12 rezulta:
J:
Fig. IV.2.30. Schema generall
a unui regulator llnlar.
Fig. IV.2.33. Regulatorul tip I.
0 0
mL
Fig. IV.2.31. Regulator tip P.
a t
K1 u2(t)
, ...
~ --
I
u2(t) - real
I
I
1 I
u 1(t) b
I
Fig. IV.2.38. Regulatorul tip PI:
b
a - raspunsul regulatorului;
Flg.IV.2.34. Regulatorul tip 1: b - simbolul regulatorului.
a - raspunsul regulatorului;
a b - simbolul regulatorului.
---------+
___j r------
b
____....,
u 1(t)
~~-u-2(-ot)
Fig. IV.2.32. Regulatorul tip P:
a - raspunsul regulatorului; Fig. IV.2.37. Reprezentarea unel
b - simbolul regulatorului.
Fig. IV.2.35. Regulatorul tip Pl. a~unltip D.
Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatiziri
2
U 2 (t) = - : U 7 (t)-y Jur(t)dt = 5. Regulatorul de tip proportional -
1 ; derivativ PD (fig. IV.2.39)
= KR[u 1 (t)+ ~ Ju (t)dt] 7 ur (s) =- U'(s) ~ U'(s) =- R2 ur (s)

Rr R2 Rr
(2.3.25) (2.3.29)
Parametrii regulatorului sunt KR !?i 1";. (2.3.30) I
Raspunsul unui asemenea regulator Ia
un semnal treapta unitara ca in fig.
IV.2.36 a.
tga = du21 = K KR u1I = KR

dt RT T
t-0 I t•O I
(2.3.31)
sR~~2 U (s)]
(2.3.22) 2 2
a = arctg KR IT1 U2 (s) = -[ ; U7 (s) + 7
Simbolul este dat in fig. IV.2.36 b.
4. Actiune de tip derivativ D (fig.

IV.2.37). Nu pot functiona astfel de re-
gulatoare (numai cu actiune D).
(2.3.18')
U2 (s) =- ~2 U7 (s) = -sRp7 U7 (s)

(2.3.33) !
sC7
Parametrii sunt KR !?i T0 . Raspunsul
(2.3.27) !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.40.
u (t) = T dur(t) (2.3.28) 6. Regulatoru/ de tip proportional -

2 d dt integral - derivativ PID (fig. IV.2.41). (2.3.36)
Raspunsul !?i simbolul sunt date in Practic este un regulator PO a carui Parametrii sunt KR, T1 , T0 • Raspun-
fig. IV.2.38. ie!?ire devine intrare intr-un regulator PI sul !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.42.
Tinfmd seama de relatia 2.3.33
u,(t)--
2
:.' [u,(t)+ R~, ""J'l]
(2.3.34)
Tinand seama de relatia 2.3.25:
1
u (t) =- R4 u - - -Ju' (t)dt
2 R r RC r
3 3 4 Flg.IV.2.41. Regulatorul tip PID.
a t (2.3.35)
--oo--. b uit)
• _. ______ /._ ______ u 1(t)
:/.
'
''
~
.
KA ........
.·
.· .·
.....·..·
Fig. IV.2.38. Act~unea de tip D:
a - raspunsul Ia actiune;
b - simbolul Ia actiune.
a
a
b b
Fig. IV.2.40. Regulatorul tip PD: Fig. IV.2.42. Regulatorul tip PID:
a - raspunsul regulatorului; a - raspunsul regulatorului;
Fig. IV.2.39. Regulatorul tip PD. b - simbolul regulatorului. b - simbolul regulatorului.
IV. Automatiziri Capitolul 2: Elemente de automatizare
P(t) procesele cu constanta de timp TP
w(t) r0- ~t) u(t)

~ '"''L
mica, crel?te fc.
0
y(t)
- E Regulatorul de temperatura - termo-
statul
RA Cand temperatura mediului in care
este imersat elementul sensibil este
yr(t) egala cu cea prescrisa, contactele mo-
Tr
bile sunt pe o pozitie neutra. Daca tem-
peratura masurata crel?te, fluidul din
Flg.IV.2.43. Schema bloc a unul SRA 1n care este lnclus un RA nellnlar. interiorul elementului sensibil se dilata,
se creeaza o presiune l?i prin intermediul
• Regulatoare neliniare incalzire va incepe racirea pe o curba tubului capilar fluidul provoaca dilatarea
Au ie$irea pe contacte. descrescatoare pana in punctul 3, burdufului elastic. Forta provenita de Ia
Schema bloc a unui RA neliniar intr- cand se efectueaza o noua reincalzire burduf se compara cu cea determinata
un sistem de reglare automat SRA este $.a.m.d. lntervalul 2LlW = Wd este de un arc, respectiv de marimea pres-
data in fig. IV.2.43. intervalul de conectare, iar T este • crisa. Cum forta provenita de Ia burduf
Dependenta ideala l?i reala Ia un perioada. Precizia este determinata de I este mai mare (fata de marimea ma-
regulator bipozitional este data in fig. i intervalul de conectare Wd. Cu cat Wd • surata), se declan$eazc'i un proces de
IV.2.44. ' este mai mic, cu atat precizia este mai · comutare ce are ca rezultat inchiderea
Dependenta reala este afectata de buna, dar frecventa de conectare fc ' unui contact. Daca temperatura masu-
histerezis. (fig. IV.2.46) este mai mare. Dar mari- ; rata devine mai mica decat cea prescri-
Tn fig. IV.2.45 este data dependenta mea fc este defavorabila duratei de I sa se inchide un alt contact.
ideala l?i reala Ia un regulator tripo- functionare a regulatorului. Din fig. Tnchiderea unuia din contacte deter-
zitional. IV.2.46 se mai poate observa ca Ia mina inchiderea sau deschiderea unei
Tn fig. IV.2.46 se poate urmari cum armaturi.
are loc reglarea bipozitionala pentru un u(t) Presostatul - regulator de presiune
proces de ordinul I. ----------.--- contine: elementul de masurare a mari-
Se considera procesul de ordinul I, 1 mii de reactie y,, constituit dintr-un bur-
un proces de incalzire dat de curba 1

duf elastic; butonul pentru prescrierea
crescatoare, respectiv de racire dat de marimii dorite W, care actioneaza asu-
curba descrescatoare (fig. IV.2.46 a).
lntroducand RA bipozitional Ia care
j _____ _ W(t)
pra unei parghii cu rol de comparator,
contactul l?i contactul fix. Daca pre-
marimea de referinta (prescrisa) este a siunea Y, < W, atunci contactul se de-
W, Ia incalzire u(t) va crel?te dupa I plaseaza l?i deschide circuitul electric.
curba caracteristica procesului, data u(t) Hig-ostatu/ - regulator de umiditate.
de ecuatia corespunzatoare, pana Ia : Elementul de masura este constituit dintr-
punctul 2. Procesul de incalzire nu s-a o harpa realizata cu fir de par. Marimea
oprit Ia W ci Ia W + LlW, datorita hi- prescrisa este data de butonul de
sterezisului. Odata oprita sursa de , prescriere. Daca umiditatea cp a aerului (y,
W(t) = cp) este mai mare decat cea impusa W,
u(t) harpa se dilata l?i se deschide un contact.
' Cand Y, < W harpa se contracta l?i se
inchide un alt contact.
Un regulator neliniar este constituit
b de manometrul cu contacte electrice.
Fig.IV.2.45. Dependenfa dlrecti u(t) Daca presiunea p crel?te, tubul
I Bourdon se deformeaza l?i printr-un si-
W(t) ' ' W(t) Ia reglarea tripozi1:1onall:
a - idea/a; b - rea/a. stem cinematic, presiunea se transfer-
rna intr-a deplasare unghiulara a,
u(t)
a ' '
--------- --~- --------:-- -·_:-~--_,.--+----:------+--- ---~--- -- -~------
u(t)
W+l'l.W
w
W-l'l.W
W(t) T
- ...... ~ .
I I I I 1
r-- .. - - - - --·---- -- -'-------- !.. .. ---- '-

b
Fig. IV.2.44. Depende$ directi u(t)
'' W(t) Ia reglarea blpoz...onall: Flg.IV.2.46. Reglarea blpoz...onall pentru un proces de ordlnull:
a - idea/a; b - rea/a. a - curba incalzirii pure; b - curba racirii pure.
Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatiziri
transmisa acului indicator ce se depla- unghi a proportional cu tensiune ma- lar, cand acul indicator ajunge Ia maxi-
seaza in fata unei scale etalonate co- surata; concomitent cu deplasarea bo- mum, Ia palparea care surprinde acul
respunzator. in spatele scalei sunt binei se produce !;li deplasarea acului in pozitie de maximum sau dupa repe-
contacte electrice mobile ce pot fi indicator cu obturatorul 2. lndicarea rul fixat Ia maximum, intreruptorul de
fixate Ia valorile dorite prin intermediul tensiunii termoelectromotoare produsa maximum basculeaza !;li inchide circui-
unei chei. de termocuplu 4 poate fi citita pe scala , tul respectiv !?i se executa comanda
Acestui tip de regulator (manometru 3. Aceasta este functia de masurare. i corespunzatoare.
cu contacte) daca i se ata!;leaza un re- Pentru functia de reglare, este utilizat Acest tip de montaj de reglare exista
zervor termic (bulb) se obtine un ter- un montaj specific. Din exterior se pot inca in exploatare, dar este inlocuit cu
mometru manometric cu contacte fixa sesizoarele inductive (traductoare montajul de reglare cu sesizoare in-
TMC. Cand temperatura 8 cre!;lte, lichide proximitate) 5, respectiv 6 pe pozitii i ductive.
dul din rezervorul termic se dilata !?i corespunzatoare unei temperaturi dori- in circuitul de masura al milivoltme-
trece prin tubul capilar crescand presi- te. Cand acul indicator cu obturare 2 trului in afara termocuplului Tr mai
unea. Modificarea temperaturii 8 se ajunge in dreptul unui sesizor indicativ : exista o rezistenta de etalonare Re !;li
transforma intr-a modificare a presiunii de minimum (min) sau maximum (max) doza de compensare DC. Se precizea-
p care este masurata prin intermediul se schimba punctul de polarizare al za ca exista milivolmetre regulatoare Ia
tubului Bourdon !;li a acului indicator pe bazei unui tranzistor care intra in con- . care compensarea se realizeaza printr-
principiul manometrului. ductie !;li, ca urmare, se obtine o am- un circuit electronic in interiorul mili-
• Regulatoare speciallzate pentru plificare ce conduce Ia anclan!;larea re- , voltmetrului.
procesele din instala1ii leului intermediar D1 respectiv D2 (sar- Logometrul regulator este asociat
Sunt utilizate pentru montaje bazate cina in colectorul tranzistorului). An- unui traductor rezistiv, in mod obi!;lnuit
pe milivoltmetre, logometre !;li amper- clan!;larea releului D1 respectiv D2 de- unei termorezistente.
metre regulatoare. De asemenea, sunt termina inchiderea sau deschiderea in fig. IV.2.48 este prezentat un logo-
utilizate regulatoare specializate de contactelor apartinand releului respec- : metru indicator in montaj cu trei fire.
temperatura, pentru punctele termice, tiv, ce trimite comenzi corespunzatoare ' Logometrul indicator are un echipaj
climatizare etc. elementelor de executie. mobil format din doua bobine incruci-
Milivoltmetrul regulator este asociat Exista milivoltmetre Ia care in locul !;late 81 !;li 82 fixe intre ele prin care tree
unui traductor generator, in mod obi!;l- sesizoarelor inductive sunt prevazute · curentii 1 !?i 1 • Bobinele 81 !?i 82 sunt
1 2
nuit unui termocuplu (fig. IV.2.47). intreruptoare cu mercur. Aceste apara- plasate intr-un camp magnetic produs
Milivoltmetrul regulator este alcatuit te sunt prevazute cu un sistem de pal- de un magnet permanent.
dintr-un milivoltmetru indicator mV !;li pare care verifica pozitia acului indica- Logometrul indicator este utilizat Ia
un montaj de reglare. Milivoltmetrul tor Ia 15 secunde. Daca acesta a ajuns ~ masurarea rezistentelor Rrr. Aceste re-
indicator prime!;lte tensiunea de masu- in dreptul intreruptorului fixat pe mini- : zistente pot fi constituite de traductoa-
rat Ia bornele a, b (in acest caz de Ia mum, atunci acesta basculeaza !;li inre rezistive, de exemplu, de termore-
termocuplu Tr) care este aplicata bobi- chide circuitul de minimum, cu emite- · zistente. in acest mod, logometrul este
nei mobile 1. Sabina 1 se rote!;lte cu un rea comenzii respective. in mod simi- · utilizat Ia masurarea temperaturilor.
,::::,max
;:::
;:::
§§
bl §§
I
,,(i,,~~
#3
DC min I a
t • I
4 ;,,,,~11/1111 11111111~1\\\\\
T,
Ftg.IV.2.47. Mlllvoltmetrul regulator. Fig. IV.2.48. Logometrullndicator in monta,lul cu trel fire.
, PW
I
I
I
I
I
I
3 I I
I
.P::----------
Fig. IV.2.49. Mlllampermetru regulator cu s.u. Fig. IV.2.50. Schema electrici a unul regulator neliniar.
IV. Automatiziri Capitolul 2: Elemente de automatizare
Pentru functia de reglare este utilizat sau nu releul intermediar D1 care face pective.
un montaj asemanator cu eel de Ia misa basculeze contactul cu acelal;li Prin potentiometrul P se impune
livoltmetru regulator, cu doua sesizoare nume, ce da comenzi corespunzatoare marimea de referinta W. Traductorul Tr
inductive, fixate pe pozitia de minimum elementului de executie. trimite din proces marimea masurata Y,·
l;li maximum a domeniului de variatie Milivoltmetrele regulatoare, logome- Puntea Wheatstone PW are rol de com-
impus temperaturii; ca l;li in cazul mili- trele regulatoare l;li miliampermetrele parator $i compara marimea de referinta
voltmetrelor regulatoare exista montaje regulatoare MR 192, LA 192 $i AR 192 W cu marimea reala y . Abaterea rezul-
de reglare l;li cu intreruptoare cu mercur. sunt produse de intreprinderea de tata este u,. Abaterea este aplicata Ia
Miliampermetrul regulator. Este utili- Aparate Electrice de Masurat IAEM Ti- intrarea ASF. Daca W este mai mare
zat pentru semnal unificat (fig.IV.2.49). mil;loara. Aceste regulatoare, impreuna decat Y,. U> 0 $i anclanl;leazii releul D1
Miliampermetrul 1 functioneaza cu cu reactii electronice RMC-3 (pentru care comanda elementul de executie
semnal electric unificat 2 ... 10 sau procese lente) sau RMC-4 (pentru pro- prin contactul normal deschis D1 in
4... 20 mA c.c. Acul indicator cu obtu- case rapide) care au Ia baza RC fac ca sensul crel;lterii Y,. Daca W este mai mic
rator 2 trece prin interiorul unui sesizor sa se obtina regulatoare pas cu pas ce decat Y,, atunci U, < 0 $i anclanl;leazii
inductiv (paleta - obturator - intrand in functioneaza ca regulatoare Pl. releul D2 care da comanda corespunza-
bobina sectiunea crel;lte, reductanta Un regulator specializat de tempera- toare asupra elementului de executie (in
scade, inductanta crel;lte l;li curentul ce tura (fig. IV.2.50) este alcatuit dintr-o se.nsul reducerii Y, ).
trece prin bobina scade) care face sa punte Wheatstone PW, un amplificator In locul celor doua relee intermediare
intre in conductie sau sa se blocheze sensibil Ia faza ASF $i doua relee D1 $i D2 poate fi prevazuta o bobina
tranzistorul T1. Ca urmare anclanl;leaza intermediare D1, D2 cu contactele res- care sa joace rolul unei excitatii pentru
un motor electric de c.c. Cand bobina
3 este parcursa intr-un sens motorul se
_j_ rotel;lte, de exemplu, in sensul acelor
r-- de ceasornic, cand bobina este par-
1 10... 50 mm
cursa in sens invers, motorul se rotel;lte
' in sens trigonometric.
• Regulatoare specializate pentru cli-
rnatizare
2 in fig. IV.2.51 este data schema de
f
II
structura a unui regulator specializat
pentru climatizarea RSC. El permite
2
conectarea Ia intrare a 1... 3 traductoa-
re de temperatura 1u1 ... 1u3 l;li un tra-
Fig. IV.2.52. Servomotor tip ductor de umiditate relativa 2u 1. La ie-
Fig. IV.2.53. Servomotor tip
electromagnet - cursl scurtl. l;lire se pot conecta 1... 3 elemente de
electromagnet - cursllungl.
executie 1s1 ... 1s3 pentru reglarea
temperaturii l;li 1... 3 elemente de exe-
<p cutie 2s1 ... 2s3 pentru reglarea umidi-
I 1s3 \ I \ tatii relative.
Numarul maxim al elementelor de
(2s2) executie este de 4.
I • •I
''
Sunt utilizate termistoare ca traduc-
toare de temperatura $i traductoare cu
clorura de litiu pentru umiditate. Modul
1u4 de reglare este P sau Pl.
Regulatoare numerice
Primesc, prelucreaza $i transmit in-
formatii sub forma unor semnale nu-
merice care se reprezinta sub forma
unor impulsuri codificate. Codul eel
mai utilizat este eel binar, cu doua ni-
veluri ale semnalelor, carora li se ata-
Bloc de referinta pentru Bloc de referinta l;leaza valorile booleene "0" $i "1 ".
temperatura 10... 30 •c pentru umiditate selective Avantajele utilizarii regulatoarelor nu-
46...66%
merice in comparatie cu cele analogice
sunt urmatoarele:
- permit memorarea datelor pe intervale
'----t-1 Bloc pentru actiunea de timp mari in comparatie cu cele
integra Ia
analogice unde informatia poate fi pas-
tram nealterata pe intervale mici de timp
(datorita descarcarii condensatoarelor);
- se poate Iuera, datorita posibilitatilor
de memorare a date lor, in mai multe
bucle de reglare prin conectarea lui
Flg.IV.2.51. Schema bloc a unul regulator speciallzat succesiva Ia aceste bucle prin inter-
pentru cllmatlzare RSC. mediul unui multiplexor;
- permit utilizarea unor algoritmi mai
IV.2.57) ~i trifazate.
1
evoluati de reglare decfd cei tipizati tromagnet sunt diferite in functie de I
utilizati Ia regulatoarele analogice (P, lungimea cursei, ele avand cursa Motoarele electrice monofazate sunt
PI, PO, PID); I scurta (fig. IV. 2.52) sau lunga (fig. motoare asincrone cu rotorul in colivie.
- se poate realiza o precizie foarte I IV.2.53). Daca se actioneaza butonul S1 se in-
ridicata. · Sunt alcatuite dintr-o armatura fixa 1, chid circuitele: faza L - butonul S1 -
Dezavantajul utilizarii regulatoarelor 0 armatura mobila 2 ~i 0 bobina 3. bobina L 1 - nul N (circuit principal di-
numerice in comparatie cu cele analo- Cand bobina este parcursa de curent rect) ~i faza L - butonul S1 - conden-
gice este constituit de pretul de cost se creeaza un camp magnetic in jurul satorul C - bobina L2 - nul 0 (circuit au-
inca ridicat. in cazul unui numar mare bobinei care se inchide prin armatura xiliar-indirect).
de bucle de reglare se pot utiliza regu- fixa 1 ~i cea mobila 2. Ca efect, arma- Cele doua bobine L 1 ~i L2 sunt
latoare multiple cu microprocesoare • tura mobila este atrasa. Cand bobina 3 parcurse de curentii 11 , 12 care produc
sau microcalculatoare, situatie in care nu este parcursa de curent, armatura cate un camp magnetic in jurul bobine-
utilizarea echipamentelor numerice de- mobila ramane Ia pozitia initiala. lor. Rezultanta acestor campuri este un
vine competitiva. Electromagnetii sunt asociati adese- camp magnetic invartitor care determi-
Structura regulatoarelor numerice ori robinetelor de reglare (fig. IV.2.54). na o mi~care de rotatie a rotorului, de
este alcatuita din: bloc de prescriere a Servomotoarele electrice de tip exemplu in sensul (1). Daca se actio-
marimii de referinta BPR, bloc de com- motor. Motoarele electrice sunt de c.c. neaza S2 se inchide circuitul:
paratie numerica BCN, bloc pentru ~i c.a. Motoarele de c.c. utilizate sunt - faza L - S2 - L2 - N (circuit principal)
realizarea legii de reglare BLR, bloc de cele cu excitatie separata (fig. IV.2.55) ~i
acordare a parametrilor BAP, dispozitiv ' Comanda pentru actionarea elemen- ' - faza L - S2 - C - L 1 - N (circuit auxi-
de comanda EC, convertoare numeric- tului mecanic de reglare se realizeaza liar). in acest caz, sensul campului
analogice CNA ~i convertoare analog- prin variatia curentului de excitatie lex, ' magnetic invartitor este invers ~i de-
numerice CAN. din infa~urarea statorica mentinand termina o mi~care de rotatie a
constant curentul din infa~urarea rota- rotorului in sens invers (2).
2.4. Elemente de exec~e rica t, (procedeu de comanda prin ex- Motoarele electrice bifazate sunt, de
citatie sau inductor). asemenea, motoare electrice asincrone
Sunt alcatuite din servomotoare ~i Comanda poate fi realizata ~i prin cu rotorul in colivie, alimentate mono-
elemente mecanice de reglare. variatia 1, mentinand constanta lex (pro- · fazat (tensiunea U 1 ).
Servomotoarele utilizate frecvent cedeu de comanda prin indus). Proce- Bobinele L 1 (alimentare - excitatie) ~i
sunt electrice ~i pneumatice. Servomo- deul de comanda prin excitatie nu asi- L2 (de comanda) sunt montate pe sta-
toarele electrice sunt de tip electro- gura curentul indus constant. ' tor. Rolul condensatorului C este de a
magnet sau motor electric. Motoarele electrice de c.a. sunt mo- : asigura un defazaj de goo intre curentii
Servomotoarele electrice de tip elec- : nofazate (fig. IV.2.56), bifazate (fig. din L 1 ~i L2. Pentru un cuplu constant,
.-----------------------------, · turatia n a arborelui motorului este
+ N-------------.---------- aproximativ proportionala cu u2.
n = f(U2 ) (2.4.1)
Sensul de rotatie depinde de faza
, tensiunii de comanda in raport cu cea
de excitatie. La faza oo corespunde un
L1 sens, iar Ia faza 180° celalalt sens.
Motoare electrice trifazate sunt utiliza-
, te cand sunt necesare puteri mari (cu-
pluri mari). lnversarea sensului se obtine
I prin inversarea a doua faze intre ele (se
I • schimba sensul campului invartitor).
'
(2) --1-_ Elementele mecanice de reg/are
~/',. (1)
Motoarele electrice transmit mi~ca
rea de rotatie sau translatie elemente-
Fig. IV.2.58. Motor electric lor mecanice de reglare prin interme-
Fig. IV.2.54. Ventll electromagnetic. monofazat. diul unor reductoare de turatie. Ele-
mentele mecanice de reglare sunt: ro-
binetele de reglare, clapetele de regla-
U =220V; 50Hz re, tijele pentru actionare (de exemplu
1
actionarea jaluzelelor).
Fig. IV.2.55. Motor de c.c.

Fig. IV.2.57. Motor electric bifazat.
cu exclta1ie separati.
IV. Automatizari
Capitolul 3
Sisteme de comanda automata
Capitolul 3: Sisteme de comandi automata IV. Automatiziri
Se prezinta comanda instalatiilor de rul (cheia) SO pe pozitia manual M. Tn functie de pozitie potentiometrului P1
iluminat, comanda motoarelor electrice aceasta situatie se inchide circuitul: , prin care se creeaza o temporizare a
~i comanda unor echipamente specifi- faza L1 -SO - H1 - neutru N, respectiv circuitului format din rezistentele R1,
ce instalatiilor din constructii. faza L 1 - SO - H2 - neutru N ~.a.m.d. Se R2, R3 ~i condensatorului C1. Datorita
observa faptul ca lampile H1, H2, ... Hn temporizarii obtinute ~i datorita tranzis-
3.1. Comanda instalatiilor ' sunt montate in paralel fata de sursa ~i toarelor T1 ~i T2 precum ~i rezistentelor
de iluminat odata cu trecerea SO pe pozitia M toa- R4 ... As se obtin impulsurile necesare
1 te lampile sunt alimentate. amorsarii V5.
3.1.1. lnstalatii de iluminat Tn regim automat, se trece comutato- Pentru rezistenta potentiometrului
interior rul SO pe pozitia automat A. P1, RP1 = 0 constanta de timp este
Pentru punerea sub tensiune a lam- data de r = R31Ct = 1,5 ms ceea ce co-
Se evidentiaza automatul de scara ~i pilar H1, H2, ... Hn este suficient a actio- respunde unui unghi de deschidere
dispozitivele pentru reglarea fluxului luna unul dintre butoanele S1, S2, ... Sn. a = 17JO ~i V5 conduce practic intrea-
minos (fig. IV.3.1). De exemplu, actionand butonul S2 se ga semialternanta.
Tn regim manual se trece comutato- inch ide circuitul: faza L 1 - releu de timp Pentru pozitia cursorului in care RP1
, cu temporizare Ia deschidere D - S2 - are valoarea maxima:
Hn · neutru N. Tn momentul in care D este r = ((RP 1 ·R )1(RP 1+R )+ R ]C 1 = 9,5 ms
r------....;;;;r 2 2 3
parcurs de curent acesta inchide con- ceea ce corespunde unui unghi de
tactul normal deschis cu temporizare Ia deschidere a = 10° ~i V5 este blocat
deschidere (cndtd) D (1-2) ~i toate (fig. IV.3.2 b).
lampile sunt puse sub tensiune. Dupa
' timpul prestabilit, cndtd D (1-2) se des- 3.1.2. lnstalatii de iluminat
chide ~i lampile raman nealimentate. exterior
Pentru o noua punere in functiune se
actioneaza un nou buton (S1, S2, ... Sn) Tn fig. IV.3.3 este prezentata schema
H2
>---+-----~ ~i procesul se repeta. electrica desfa~urata pentru comanda
De remarcat ca lampile sunt in func- succesiva a punerii sub tensiune a lam-
tiune atata timp cat este inchis cndtd D pilar din grupurile G1, G2, G3. Punerea
(1-2). Tn mod obi~nuit el se regleaza sub tensiune nu se efectueaza simul-
pentru aproximativ trei minute. tan, deoarece aceasta ar conduce Ia
Tn fig. IV.3.2 a este data schema de absorbtia din retea, in momentul pune-
principiu a unui dispozitiv pentru regia- rii sub tensiune a instalatiei, a unor cu-
rea fluxului luminos ce utilizeaza un renti mari.
tiristor. Punerea in functiune a dispozi- Pentru punerea in functiune se actio-
tivului se efectueaza prin actionarea neaza butonul de pornire S2. Ca urma-
r---------~
butonului cu retinere S1. re, se inchide eire 4, bobina contacto-
Tn acest moment puntea de redresa- rului K 1 este parcursa de curent ~i an-
re dubla alternanta fermata din diodele clan~eaza. Se modifica pozitia contac-
0 semiconductoare V1 ... V4 este alimenta- telor conform diagramei de contacte.
ta. La bornele A-8 se obtine o tensiu- Prin inchiderea end din eire. 1, se pun
so D
I
Dl ne pulsatorie pozitiva de 100 Hz. Tiris- sub tensiune lampile din grupul G1; prin
~-'---...---'----'
torul V5 montat intre punctele A ~i 8 inchiderea end din eire 5 se realizeaza
scurtcircuiteaza ie~irea puntii, astfel in- automentinerea; prin inchiderea end
N L1 ~ cat curentul /5 prin sarcina L; poate fi din circ.6 se anclan~eaza contactorul
I .. M variat in functie de unghiul de aprinde- K2 (se inchide end conform diagramei
-T::-0 re a. Variatia a se obtine prin circuitul de contacte). Prin inchiderea end din
.J A 1
de comanda alimentat prin intermediul circ.2 se pun sub tensiune lampile din
Flg.IV.3.1. Schema electrtci rezistentei R1 ~i a diodei stabilizatoare G2; prin inchiderea end din eire. 7 se
~urati a unui automat
' de tensiune Vs. Circuitul de comanda ' anclan~eaza bobina contactorului K3.
de scarl. genereaza impulsuri cu a variabil in Conform diagramei de contacte se
1
L1
L;
-220V
177 a= 177" 90 a=90" 10 a= 1o· b

Fig. IV.3.2. Schema de prlnclplu a unui dlspozitiv Flg.IV.3.3. Schema electrtci desfi'urati pentru
pentru reglarea ftuxulullumlnos. comanda succeslvi a llumlnatulul exterior.
IV. Automatiziri Capitolul 3: Sisteme de comandi automata
inchid end din circ.3 $i ca urmare, se chise in pozitia 0). este realizata cu circuitul divizor de
pun sub tensiune lampile din grupul G3. Pe pozitia manual - M, se inchid tensiune P1, FD1 $i R1. Nivelul de ten-
5untem in conditiile ca toate grupurile contactele corespunzatoare calor cinci siune in baza este stabilit pe de o parte
de Iampi sunt sub tensiune. discuri dupa cum urmeaza: CP; FO; IR; de iluminarea exterioara (FD1) $i pe de
Deoarece, Ia actionarea 52 se pune L5 $i OT. in aceasta situatie, se stabi- alta parte de valoarea rezistentei serie,
sub tensiune G1 $i numai dupa ce G1 le$te circuitul electric prin contactele IR fixata manual prin intermediul potentio-
este sub tensiune de comanda puna- $i OT. La actionarea butonului de por- metrului P1. in acest mod, prin P1 se
rea sub tensiune a G2 $.a.m.d. acest nire 52, bobina releului K1, fiind parcur- fixeaza marimea impusa, iar prin FD1
tip de comanda este succesiva. sa de curent, determina bascularea se obtine marimea masurata. Compa-
Oprirea consta in scoaterea de sub contactelor sale de pe pozitia L 1(L2) pe ratia se efectueaza pe principiul com-
tensiune a G1, G2, G3, care intrerupe pozitia H1(H2). inchiderea contactelor pararii serie.
alimentarea circ.4. Ca urmare bobina C1(H1) C2(H2) determina punerea sub Cand iluminarea exterioara este mica
contactorului K 1 ramane nealimentata, tensiune a retelei de iluminat exterior. (intuneric, fixat ca marime impusa prin
contactele K 1, K2 din circuitele 6 res- Totodata contactul normal deschis P1) rezistenta interna a FD1 este mare,
pectiv 7 raman deschise $i bobinele K 1 (montat in paralel cu 52) determina baza tranzistorului comun este slab
contactoarelor K 1 $i K3 nealimenatate. memorarea acestei stari. intreruperea polarizata ceea ce determina in punctul
Aceasta implica intreruperea alimentarii functionarii iluminatului exterior se rea- V1 un potential apropiat de zero. Prin
cu energie electrica a grupurilor de lizeaza prin actionarea butonului de RsC1 se fixeaza constanta de timp, cir-
Iampi G1, G2 $i G3. oprire 53 care intrerupe alimentarea cuit prin care se filtreaza perturbatiile
Pentru reducerea mai accentuata a bobinei releului K 1 astfel incat contac- ce pot apare in timpul zilei cand ilumi-
curentilor Ia cuplarea Ia retea a lampi- tele basculante K 1 revin in starea initi- narea este mai mica decat cea impusa
lor din G1, G2, G3 se pot introduce tem- ala C1(L 1) C2(L2). (de exemplu, aparitia unui nor). Pentru
porizari prin intermediul a doua relee Pe pozitia automat - A, se inchid
de timp D1, D2 (fig. IV.3.4). contactele corespunzatoare calor cinci
Pentru pornire se actioneaza 52. Ca discuri dupa cu urmeaza: AP; DO: GR;
urmare se inchide circuitul 5 $i anclan- J5 $i MT. in aceasta situatie, se stabi-
$eaza bob ina contactorului K 1, care le$te circuitul electric prin contactele
pune sub tensiune G1 (inchide contac- AP, DO $i J5. Contactul AP pune sub
tele principale din circ.1), realizeaza au- tensiune circuitul electronic CE. Con-
tomentinerea (inch ide end K 1 din circ.6) tactele GR $i J5 leaga bobina releului
$i inchide eire. 7 (prin inchiderea end K 1 K 1 Ia tranzistorul final Vs al CE.
din eire. 7). Elementul de sesizare a iluminarii ex-
inchiderea eire. 7 realizeaza punerea terioare este constituit de fotodioda !
sub tensiune a releului de timp cu tem- FD1. Aceasta fotodioda este montata
porizare Ia actionare D1. Dupa timpul intr-un tub negru cu o lentila de focali-
prestabilit, releul de timp D1 inchide zare, amplasata astfel incat sa nu fie
cndti D1 din circ.8. 5e inchide astfel influentata de iluminatul artificial. Cu
circ.8 $i este anclan$ata bobina con- cat iluminarea exterioara este mai ma-
tactorului K2. Acesta inchide circ.2 . re, rezistenta interna a FD1 scade.
(incep sa functioneze lampile G2) $i end Tranzistoarele V1, V2 formeaza un tran- Flg.IV.3.4. Schema electrlci
K2 din circ.9 (incepe sa functioneze zistor campus in montaj de amplificare destlfuratl pentru comanda
releul de timp D2). Dupa timpul presta- de tip emitor comun (f3v 1 = 10, temportzati a llumlnatulul exterior.
bilit bobina releului de timp D2 inchide f3v2 = 10, f3 = 100). Polarizarea bazei
cndti D2 din circ.10, care are drept
efect inchiderea circ.10 $i prin aceasta R,
anclan$area bobinei contactorului K3.

5e obtine inchiderea contactelor
principale din eire. 3 $i deci punerea in
functiune a lampilor din grupul G3. 1FD, 1,
Pentru oprire se actioneaza 51. --- "'lv.
in fig. IV.3.5 este prezentata schema
electrica a unui aparat prin intermediul
caruia se poate realiza comanda auto-
I
i I
mata a iluminatului exterior. Aparatul !R

este cuplat Ia reteaua electrica de 220
V/50 Hz prin trecerea comutatorului 5s
I I
pe pozitia I. Prezenta tensiunii este I

I
semnalizata de lampa cu neon H2.
Aparatul functioneaza Ia tensiunea I I CE
OV
stabilizata de 12 V c.c. Aceasta tensiu- ~---------------------------

ne este obtinuta prin intermediul trans-
formatorului T1, a puntii redresoare for-
mata din diodele Va- V11, a condensa-
torului de filtraj C3 $i a stabilizatorului
de tensiune Ra $i V?.
5e alege modul de lucru prin actio- Fig. IV.3.5. Schema electrlci a unui aparat pentru comanda automatA
narea comutatorului 54 cu 3 pozitii (8 1
a lluminatului exterior.
discuri, cu doua contacte normal des-
Capitolul 3: Sisteme de comanda automata IV. Automatizari
obtinerea unei constante de timp mai derii furnizoare de energie electrica in paralel.
mari se actioneaza butonul cu retinere IFE (tensiunea de linie dintre faze Tn fig. IV.3.6 sunt prezentate scheme-
S1 care introduce in circuit C2 in paralel de 380 V (400 V) c.a.; le electrice ale unui motor asincron tri-
cu C1 obtinandu-se constanta de timp 2 - motoarele electrice sunt alimentate de fazat cu rotorul in colivie cu pornirea di-
Rs(C1 + C2). Prin intermediul grupului Ia posturi de transformare proprii. recta. Pornirea se realizeaza prin inchi-
R6V3 se realizeaza o zona moarta (fixa- Cand sunt alimentate de Ia reteaua derea butonului (cu revenire) S1. Acesta
ta prin V3 Ia un nivel de 0,6 V) care in- electrica a IFE pot fi pornite direct mo- inchide linia 10 punand sub tensiune
lfitura posibilitatea intrarii in oscilatie a toare electrice cu puteri mai mici de bobina contactorului K 1. Urmarind sche-
CE datorita perturbatiilor in momentul sau egale cu 5 kW. ma contactelor lui K 1 rezulta:
atingerii egalitatii intre marimea impusa Pentru motoarele electrice cu puteri - inchiderea contactelor principale K 1
~i marimea masurata a iluminarii exte- mai mari trebuie indeplinite conditiile: din circuitul 1 al motorului, conectand
rioare sesizata de FD1. Tn punctul V2 Ia lp < lpr (3.2.1) motorul in retea;
trecerea timpului impus prin grupul de MP > M, (3.2.2) - inchiderea end secundar K 1 2-4 din
temporizare mentionat PsC1, respectiv circuitul 11, facand automentinerea
Rs(C1+C2) se obtine potentialul de des- (fJUp)ef % S (fJUp)ad % (3.2.3) alimentarii bobinei contactorului ~i
chidere al amplificatorului de putere, in care: - inchiderea end secundar K 1 6-8 din
format din tranzistorul compus de V4 ~i IP - este curentul Ia pornire corespun- circuitul 12 punand sub tensiune
VB. Tn aceasta situatie bobina releului zator cuplului de pornire M ; lampa de semnalizare H1.
K 1 fiind parcursa de curentul de co lec- IP,- curentul maxim de pornirlpe care Acest tip de pornire este simplu, ro-
tor a tranzistorului VB determina bascu- il admite reteaua ce alimenteaza bust ~i economic. Are dezavantajul ca
larea contactelor sale de pe pozitia L 1 motorul electric; valoarea curentului Ia pornire /P este
(L2) pe pozitia H1 (H2). Rezistenta Ra li- MP - cuplul de pornire pe care trebuie mare:
miteaza curentul pe stabilizatorul V?. sa-l dezvolte motorul Ia pornire; IP = (5 ... 8) In (3.2.4)
M, - cuplul rezistent pe care-1 necesita in care:
3.2. Comanda motoarelor Ia pornire agregatul ce trebuie pus In - este curentul nominal.
electrice in functiune; Curentul mare Ia pornire lp face ca
(fJUp)et% - pierderea de tensiune efec- pierderea de tensiune (fJUP) et% sa fie
tiva Ia pornire; mare, ceea ce determina functionarea
3.2.1. Comanda motoarelor (fJU )ad% - pierderea de tensiune ma- nefavorabila a receptoarelor conectate
electrice asincrone trifazate P xima admisibila Ia pornire; Ia aceea~i retea.
este data de intreprinderea 0 pornire ameliorata se poate realiza
3.2.1.1 Comands motoarelor eleclrfce producatoare pentru fieca- utilizand motorul in dubla colivie sau cu
asincrone fl1fazste cu rotorullil col/vie re motor (in cazul cand nu bare inalte (se obtine Ia pornire un cu-
Motoarele cu rotorul in colivie se este cunoscuta, se ia o- plu mai mare ~i o intensitate a curen-
pornesc direct prin aplicarea tensiunii rientativ 12 % ). tului mai mica).
Ia retea sau prin aplicarea unei tensiuni Daca motoarele electrice sunt ali-
red use. mentate de Ia posturi de transformare
Se disting doua situatii: proprii, se admite pornirea directa a
1 - motoarele electrice sunt alimentate motoarelor ce nu depa~esc 20 % din
de Ia reteaua electrica a intreprin- puterea transformatoarelor conectate
PE l=---PE
'
I'
--1-
2
10- -fi --:;2--
a 12 ~\\ b N
10 11 12 13
i~~
~
Flg.IV.3.6. Pomlrea dlrecti a }2
motorulul aslncron trifazat 13
2 :f12 10
(a~onare manuali):
a - circuite principale; b - circuite
secundare (de comanda). Fig.IV.3.7. Reversarea de sens cu comandi manuali.
IV. Automatiziiri Capitolul 3: Sisteme de comandii automata
Reversarea de sens a unui motor inchide end K2 din eire. 13 (de automen- Prin rotirea b 1 se pot obtine doua
electric asincron trifazat cu rotorul In tinere) !?i deschide cni K2 din eire. 10 (de pozitii de conexiuni !?i anume: pozitia
colivie cu pornire directa (regim de interblocare care nu permite pornirea M 1 de conexiune 1 cu linie continua intre
functionare manual} in sensul 1 chiar daca se actioneaza 82, bornele 1-2 ale celor !?ase discuri; po-
Tn fig. IV.3. 7 este prezentata schema eire. 10 ramanand deschis). zitia de conexiune 2 cu linie intrerupta
electrica desfal?urata, de principiu, Contactele normal inchise K 1 din intre bornele 3-4 ale celor !?ase discuri.
pentru reversarea de sens a motorului circuitul 12 !?i K2 din 10 au rolul de in- Daca semnalul de comanda vine pe
cu pornire directa (regim de functionare terblocare a contactoarelor K2 !?i, canalul 1 (turatie lenta) !?i b1 este pe
manual). respectiv K 1 pentru a nu produce pozitia de conexiune 1, se inchide cir-
Pentru a realiza reversarea de sens, scurtcircuit bifazat in cazul in care am- cuitul: canal 1 - (b1/l)2-1 - F48-7 -
este necesar a schimba doua faze intre bale contactoare ar fi sub tensiune. - K10-1 - F1 - L1.
ele, de exemplu, fazele L 1 cu l3 (prin Ca urmare, anclan~ bobina contac-
schimbarea fazelor intre ele se schim- Comanda motoarelor asincrone cu torului K 1, se inchid contactele principale
ba sensul campului invartitor l?i deci rotorul In colivie cu doua trepte de tu- K1-2, K3-4, K5-6 punandu-se sub
sensul de rotatie a rotorului). ratie (fig. IV.3.8) tensiune inf~urarile statorice ale M1.
Pentru pornirea in sensul 1 se actio- Reglarea are Ia baza relatia: Astfel: faza L1 - F1 - K11-2- F41-2-
neaza butonul de pornire 82. Ca urma- 60f (b1/11)1-2
re se inchide circ.10 l?i anclanl?eaza n=- (3.2.5) - borna U 1 a M 1; faza L2 - F2 -
p
bob ina contactului K 1. Conform diagra- - K 13-4 - F43-4 - (b1/lll)1-2 - borna V1;
mei de contacte, se inchid end din in care: faza l3 - F3 - K1S-6 - F45-6 -
circ.1 (motorul electric M1 este alimen- n - este turatia; - (b1/IV)1-2 - borna W 1.
tat l?i pornel?te), se inch ide end K 1 din f - frecventa tensiunii de alimentare a Este realizata alimentarea bornelor
circ.11 (de automentinere) l?i se deschi- infa!?urarilor statorice U , V , W !?i prin aceasta se formeaza
de cni K1 din circ.12 (chiar daca se ac- (f = 50 Hz .. canst); o bon~xiuhe triunghi cu numar mare de
tioneaza 83, circ.12 ramane deschis). p - numarul perechilor de poli. perechi de poli p (bobinele sunt inseri-
Pentru oprire se actioneaza butonul de Rezulta ca: n = f(p). ate) !?i respectiv turatie n mica (lenta).
oprire 81 care intrerupe circ.10, bobina Comanda (semnalul) poate fi data pe Aceasta functionare este indicata de
K 1 ramane nealimentata l?i se deschid canalul 1 sau 2. Tn functie de canalul lampa de semnalizare Hm. Tn aceasta
cni K1 din circ.1; M1 ramanand neali- ales !?i pozitia comutatorului (cheii) b1 situatie bobinele Uo, Vo, Wo nu sunt co-
mentat se opre!?te. se obtine o conexiune a infa!?urarilor nectate Ia nici un circuit. Daca se initi-
Pentru pornirea in sensul 2, se actio- statorice a M1 in triunghi (to) cu numar aza o comanda pe canalul 2 (turatie ra-
neaza butonul de pornire 83. Se inchi- mare de perechi de poli deci turatie pida) !?i b1 este pe pozitia de conexiu-
de circ12 !?i bobina contactorului K2 mica sau o conexiune in dubla stea (Y) ne 2 !?i inchide circuitul:
anclan!?eaza. cu numar mic de perechi de poli (redus canal 2- (b1/1)3-4-1 - F48-7- K10-1 -
Conform diagramei de contacte, in- Ia jumatate - fig. IV.3.9) deci cu turatie F1 - faza L1.
chide end K2 din eire. 2 (M1 este alimen- dubla (mare). Anclan!?eaza K11-0, se inchid con-
tat prin acest circuit care schimba intre Comutatorul b1 (fig. IV.3.8) are !?ase tactele principale ale lui K 1 punandu-se
ele doua faze !?i porne!?te in sensul 2) discuri I - VI cu cate patru borne 1... 4. sub tensiune infa!?urarile statorice ale
lui M1.
Astfel: faza L1 - F1 - K11-2 -
PET-N
- (b1/11)1-4-3 - Vo;
' faza L2 - F2 - K13-4 - F43-4 -
I - (b1/111)1-4-3 - Wo; faza L3 - F3 -
'
I' - K 15-6- F45-6 - (b1/IV)1-4-3 - U0 .
Sunt alimentate bornele U , V, W •
I' Se remarca urmatoarele: borna ~ este
0 0
conectata Ia (b1/ll)2 - Hm - N;
I borna V1 - (b1/lll)2 - (b1N)3-4 -
(b1NI)4 - (b1/ll)2- Hm - N;
borna "'! 1
- (b1/IV)2 - (b1N1)3-4 -
- (b1/ll)2 - Hm - N.
Cele trei borne U1, V1, W1 sunt man-
tate in Y (fig. IV.3.9).
S-a realizat o conexiune dubla stea
Ia care p scade Ia jumatate (bobinele
sunt montate in paralel cate doua) !?i n
___ ...,.
Uo
Fig. IV.3.8. Comanda motoarelor electrlce cu doui trepte de turat~e. Fig. 3.9. Conexiune dubli stea.
IV. Automatiziri
cre~te de doua ori (se obtine o turatie pe caracteristica IA1, IA2 respectiv MA1,
mare). MR2 (fig. IV.3.12 b,c). ·
Aceasta functionare este indicata de Dupa un timp prestabilit, corespun-
lampa de semnalizare HM. zator turatiei nR 1, se s?urtcircuiteaza R2
Comanda motoarelor electrice asin- ~i ramane numai R1. In acest moment .... In
crone trifazate cu rotoru/ In colivie prin se produce saltul de pe caracteristica
aplicarea unei tensiuni reduse artificiala IR1, respectiv MR1 pe caracte-
Tensiunea redusa este aplicata infa- ristica artificiala IR2, respectiv MR2.
~urarilor statorului prin intermediul: re- i Dupa un alt timp prestabilit corespun-
zistentelor, bobinelor de reactanta, au- zator nR2 se scurtcircuiteaza ~i R1 ~i se
totransformatoarelor, amplificatoarelor produce saltul pe caracteristica natura-
magnetice, prin conexiunea stea-tri- Ia In, respectiv Mn. Functionarea se
unghi, cu tiristoare. stabilizeaza in punctul de functionare a
Pornirea cu rezistente, consta in F, punct care se afla Ia intersectia ca-
montarea in serie cu infa~urarile stato- racteristicii mecanice M a motorului cu
rului a unei rezistente metalice (pe fie- caracteristica ma~inii de lucru Mr. Tre-
care faza) cain fig. IV.3.10. La actiona- buie avut grija ca punctul F sa fie pia-
rea S2 se inchide circ.4 anclanl;leaza sat pe partea stabila a caracteristicii
bobina contactorului K2 ~i este pusa , mecanice.
sub tensiune bobina releului de timp D1 ' Daca Ia pornirea directa lp=(5 ... 8)/n,
care incepe sa functioneze. Ca urmare Ia pornirea cu rezistente in circuitul
a anclan~arii bobinei contactorului K2 ' statoric IP. =(3,5 ... 5,5)/n corespunzator
se inchid contactele principale (de ' rezistentelor introduse in circuitul sta-
n
forta) K2 din circ.3 ~i end K2 de au- toric.
tomentinere din circ.S. inchiderea end Rezistenta de pornire pe faza R , se
K2 din circ.3 conduce Ia inchiderea calculeaza cu relatia: P
b
circ.1 l;li prin aceasta Ia pornirea M1 cu R = 0,82 Fig. IV.3.11. Caracteristici l=f(n):
prima treapta de rezistente R1 in pt
3 kl (3.2.6) a - pentru o treapta de rezistenta;
circuit. n b - pentru doua trepte de rezistenta.
Dupa un timp prestabilit pe releul de in care:
timp D1, corespunzator turatiei nR1, bo- Un - tensiunea nominala M;
bina releului de timp D1 inchide cndti In - intensitatea curentului nominal [A]; Ma,
Mn
din eire.?. Prin inchiderea eire.? se ob- k- raportul dintre curentul initial de
tine anclanl;larea bobinei contactorului pornire l;li curentul nominal (IP /In).
K 1. Bobina contactorului K 1 il;li inch ide Pentru pornirea in gol (M,::: 0) cores-
contactele de forta din circ.1, contactul punde k = 2,5; Ia M,f3 corespunde
de automentinere din circ.8 ~i deschide k = 3 ... 1,5, iar Ia M,f3 ... M, /2 cores-
cni K1 din circ.4. Prin inchiderea end K1 punde k = 1,2... 0,9. Utilizarea acestei
din eire. 1 se face saltul de pe carac- metode este indicata cand motorul
teristica artificiala pe cea naturala ~i se porne~te in gol sau Ia cupluri mai mici
ajunge Ia punctul de functionare F (fig. decat Mn /3. n
a
IV.3.11 a,b). Se precizeaza ca utilizarea acestei
Pentru cazul a doua trepte de rezis- metode implica prevederea unei reglari M
tenta R1 ~i R2, ele se introduc tempori- automate a turatiei in functie de care sa
zat in circuitul statoric ~i functioneaza se faca scurtcircuitarea rezistentelor.
n
:----- s1
• La treapta
a doua
de rezistente M
- - R2 s2
N c nR 1nR2nF n
~---
'
Fig. IV.3.12. Caracteristicl
mecanice:
-1- 2 3 a - genera/a; b - pentru o treapta
de rezistenta; c - pentru doua trepte
Fig. IV.3.10. Pomirea cu rezlstente. de rezistenta.
IV. Automatizari Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
Daca scurtcircuitarea unei trepte de din circ.4 pentru automentinere. An- 1

I =-I
rezistenta se efectueaza inaintea turatiei clanl;larea lui K3 conduce Ia inchiderea pr kA 1m (3.2.10)
prestabilite (n < nR 1) se obtin salturi eire. 2. Motorul electric M1 pornel;lte cu
mari ce conduc Ia cupluri mari, ceea ce infal;lurarile autotransformatorului T1
conduce Ia pierderea avantajului aces- conectate in serie cu infal;lurarile sta- 1 (3.2.11)
tei porniri. Daca scurtcircuitarea se torice ale motorului. Dupa timpul care i
efectueaza cu intarziere (n > nR 1) rezis- a fast reglat D1 (atingerea turatiei ma- ' I 1 U 1
tentele se incalzesc, pot arde (produc xime corespunzatoare tensiunii de ali- Ipr =.1.!!!..=-·__.111_=-1
k k2 z k2 lkN (3.2.12)
A A lk A
incendii). Prevederea reglarii automate mentare), acesta inchide cndt D1 din
a turatiei poate fi evitata prin inscrierea eire. 7 l;li anclanl;leaza bobina contac- Din relatia 3.2.12 rezulta ca Ia porni-
pe faze a unor rezistente termovariabile torului K2. Anclanl;larea bobinei con- rea cu autotransformator, curentul Ia
(rezistenta electrica scade pe masura tactorului K2 conduce Ia scurtcircu- pornire se micl;loreaza de k! ori fata de
crel;lterii turatiei). itarea infal;lurarilor autotransformatoru- curentul Ia pornirea directa. Cuplul de
Tn fig. IV.3.13 este indicata forma lui l;li prin aceasta Ia functionarea direc- pornire este proportional cu Ufm l;li
caracteristicii mecanice a motorului ! ta a lui M1 (Ia tensiunea nominala). avand in vedere relatia 3.2.9 rezulta ca
electric cu pornirea directa tara rezis- Functionarea lampii de semnalizare H1 l;li cuplul se micl;loreaza de k~ ori fata
tente in circuitul statoric, in raport cu i indica momentul trecerii de Ia functi- de cuplul Ia pornirea directa. Pentru
caracteristica mecanica a motorului onarea cu autotransformator Ia cea di- acelal;li lpr' Ia pornirea cu autotransfor-
electric a rezistentei metalice in circui- recta (normala). Oprirea se efectueaza mator se obtine un cuplu mai mare
tul statoric l;li caracteristica mecanica a prin actionarea butonului de oprire S1. decat Ia pornirea cu rezistente sau bo-
motorului electric cu rezistente termo- Daca se noteaza cu U 1N l;li I , tensiunea bine de reactanta in circuitul statoric.
variabile. l;li curentul de pornire luatePde Ia retea
l;li cu U 1m l;li 11m - tensiunea l;li curentul Pornirea cu amplificatoare magnetice
Pornirea cu bobine de reactanta de pornire Ia bornele statorului l;li cu kA montate in circuitul statoric (fig.IV.3.15)
consta in montarea in serie cu infal;lu- - raportul de transformare a au- consta in montarea in serie pe fiecare
rarile statorului a cate 0 bobina de totransformatorului, cu z1k - impedan- faza ce alimenteaza infal;lurarile statori-
reactanta pe fiecare faza. Bobinele de ta unei faze a autotransformatorului l;li ce a infal;lurarii de lucru (II) a cate unui
reactanta sunt formate din spire man- cu 11kN - curentul de Ia pornirea directa amplificator magnetic (sunt utilizate trei
tate pe suporturi din beton. Sunt utili- a motorului se poate scrie: amplificatoare magnetice A1, A2, A3).
zate, in general, pentru limitarea curen- U1n ·Ipr ... U1m ·I1m (3.2.7) Tnfal;lurarile de comanda (lc) ale celor
tuor de scurtcircuit (bobinele maresc trei amplificatoare magnetice sunt
reactanta circuitului). Schema desfal;lu- I = Ulm I montate in serie intre ele l;li sunt ali-
rata electrica este identica cu cea pen- pr U 1m (3.2.8) mentate in curent continuu de Ia o
In
tru pornirea cu rezistente in circuitul punte redresoare V1 prin intermediul u-
statoric, cu mentiunea ca in locul rezis- uln k 1 u nei rezistente reglabile R1 pentru limita-
- = A' ulm = - IN
0
tentelor se introduc bobinele de (3.2.9) rea curentului in aceste infal;lurari. Pun-

Ulm kA
reactanta. tea redresoare U1 este alimentata de Ia
bornele statorului motorului. Cand cu-
Pornirea cu autotransformatoare rentul prin infal;lurarea de comanda lc
(fig. IV.3.14) se bazeaza pe aplicarea Ia
L1
bornele infal;lurarilor statorice ale
motorului electric M1 a unei tensiuni ce
poate fi variata continuu sau in trepte.
La actionarea butonului de pornire S2
se inchid circuitele 3 ... 6. Ca urmare,
anclanl;leaza bobinele contactoarelor
PT_
N
K 1 l;li K3 l;li incepe sa functioneze releul

de timp D1.
Prin anclanl;larea lui K 1 se inchid con- 1
tactele principale din eire. 1 l;li end K 1 '
K~ J
' 2
-=!=-
n
Fig. IV.3.13. Caractertstlcl mecanice

pentru dlferHe tlpurt de rezlste$ Fig. IV.3.14. Pomlrea cu autotransfonnatoare a motorului electric
electrice. M1 cu apllcarea unel tenslunl ce poate ft vartati contlnuu sau 1n trepte.
Capitolul 3: Sisteme de comandii automata IV. Automatiziiri
cre~te, scade reactanta inductiva XL, se efectueaza in functie de turatie. Pe conditie se realizeaza in cazul pompe-
ceea ce conduce Ia mic~orarea pierde- arborele motorului se monteaza un ta- lor ~i ventilatoarelor din instalatiile cu-
rii de tensiune pe infa~urarile de lucru hogenerator a carui tensiune este tunc- rente pentru constructii.
~i deci Ia cre~terea tensiunii Ia bornele tie de turatie. Tensiunea produsa de Comutarea de Ia conexiunea stea Ia
statorului motorului. Crescand tensiu- tahogenerator este aplicata infa~urarii conexiunea triunghi este insotita de un
nea Ia bornele statorului motorului de comanda. , salt de curent, respectiv de cuplu (fig.
cre~te lc pana cand XL tinde catre zero IV.3.16).
~i Ia bornele statorului se aplica o ten- Pornirea stea-triunghi (conexiune Y - Schema de principiu, utilizata Ia por-
siune, practic, egala cu a retelei. L1) se realizeaza in cazul cand momen- nirea stea-triunghi este data in fig.
0 alta modalitate de utilizare a ampli- tul de pornire in stea este mai mare de- IV.3.17.
ficatoarelor magnetice Ia pornirea mo- cat momentul rezistent (cerut de echi- Pentru pornire se actioneaza butonul
toarelor asincrone cu rotorul in colivie pamentul antrenat de motor). Aceasta S1 din linia 4. Se inchid:
* linia 4 a bobinei contactorului K3 ~i
* linia 5 a releului de timp 01.
Contactorul K3 inchide contactele
principale din linia 3 facand conexiunea
stea a infa~urarilor motorului. Totodata
··- lo·-. actioneaza:
- end din linia 5 ce face automentine-
Salt rea (lui K3);
curent - end din linia 5-6 ce pune sub tensi-
une linia 6, actionand contactorul K1;
- end din linia 5 are in paralel lampa de
0 ns n semnalizare H1 privind conexiunea
din stea;
a
- cni din liniile 7 ~i 8 facand blocarea
M
actionarii contactorului K2 ce ar reali-
za conexiunea in triunghi ~i ar produ-
Mo ce scurtcircuit in circuitele principale.
Linia 6 fiind pusa sub tensiune, bobi-
na contactorului K 1 actioneaza:
* contactele principale K 1 din linia 1
punand motorul sub tensiune in co-
nexiune stea;
* end din linia 6 pentru automentinere
I
2 3 4 Mr I- ~i
F
---------r-· * end din linia 7 ce pregate~te actiona-
Fig. IV.3.15. Pomirea cu

''!· 0
b
ncr
Fig. IV.3.18. Caracterlstlcl

Ia pomlrea stea-trlunghl:
ns n
rea ulterioara a releului intermediar
02.
Motorul functioneaza in stea timpul
impus de releul de timp 01. Oupa acest
timp, cndtd 01 din linia 4 se deschide
amplificatoare magnetlce. a - salt curent; b - salt cuplu.
deconectand contactorul K3 ~i releul
01. Contactele lui K1 revin in pozitie ini-
tiala. Astfel conexiunea stea se deschi-
de (motorul merge din inertie avand tu-
ratia mare) ~i linia 7 se inchide punand
sub tensiune releul 02. Acesta inchide
end din linia 8 punand sub tensiune
contactorului K2. Acesta realizeaza co-
nexiunea in triunghi (inchizand con-
tactele principale din linia 2), blocarea
contactorului K3 (prin cni din linia 4) ~i
actionarea lampii H2 ce semnalizeaza
functionarea in triunghi a motorului.
Timpul de actionare al releului 01
este corespunzator diagramei din fig.
IV.3.16. Releul 02 este necesar pentru
a realiza o temporizare (egala cu timpul
de actionare a acestuia) intre stingerea
arcului electric pe contactele principale
K3 ~i inchiderea contactelor principale
K2. Cand acest timp este insuficient (Ia
motoare de putere peste 15 kW), pen-
' tru a nu se produce scurtcircuit, se co-
Flg.IV.3.17. Pomlrea stea-trlunghi: necteaza doua relee intermediare in se-
a - circuite principale; b - circuite de comanda. rie pentru actionarea contactorului K2.
IV. Automatiziiri Capitolul 3: Sistema de comandii automata
Pornirea cu tiristoare se realizeaza ca circuitul de declan!;)are permite ince- I pe sarcina, de Ia o conductie totala
in fig. IV.3.18. perea generarii unei tensiuni liniar cres- (cand a = 180°) pana Ia blocare totala
1
Circuitul de forta contine: sigurantele catoare UC' CU panta (definita prin un- (cand a: 0°).
I
fuzibile F1 ... F3, contactele principale ale ghiul m. variabila manual prin interme- I In cs
cele !;lase tiristoare V1 ...V6, (fig.
contactorului K1, blocul sesizor de cu- diul potentiometrului P (fig. IV.3.19). La IV.3.18) pot fi inlocuite cu trei triacuri,
1
rent F4 !;li contactorul static propriu-zis coincidenta valorilor tensiunii crescator ~ DCP avand aceea!;li structura. Acest tip
blocul CS. liniare cu tensiunile de referinta u,.se ! de pornire poate fi utilizat pentru orice
Partea aferenta a schemei de co- genereaza impulsurile de deschidere a puteri ale motoarelor, dimensionand
manda cuprinde circuitul de comanda tiristoarelor, astfel ca in circuitul de CS in tunctie de curentii de pornire
manuala a contactorului K 1, respectiv forta se obtine o tensiune u,.Se poate corepunzatori.
butonul de oprire S1, butonul de porni- observa de asemenea influenta variatiei
re S2 in paralel cu contactul de auto- pantei tensiunii Uc prin intermediul po- 3.2.1.2. Comanda motoare/or eleclrfce
mentinere K 1, bob ina contactorului K 1 tentiometrului P daca unghiul f3 se mic- as/IJCt'OtHI trifazate cu rototul boblnat
!;li circuitul aferent dispozitivului de co- !;)oreaza, unghiul de "aprindere" a se Pornirea cu rezistente in circuitul ro-
manda pe poarta DCP prin intermediul mic!;loreaza corespunzator, timpul de toric se efectueaza atunci cand nu sunt
caruia se comanda CS. conductie pe tiristoare fiind mai mic. indeplinite conditiile de utilizare a unui
Pentru pornire se actioneaza butonul Prin aceasta se poate controla puterea motor asincron cu rotorul in colivie, sau
S2 prin care se permite circulatia de
curent prin eire. 3. Contactorul K 1 an- L1
clan!;)eaza, se inchid contactele K 1 din L2
eire. 1 prin care se pune sub tensiune
circuitul de forta. se inchide contactul
de automentinere din eire. 4 !;li se
inchide contactul K 1 din eire. 5 prin
care se alimenteaza DCP. In acest tip
de schema, contactorul K 1 este folosit
ca separator, iar din punct de vedere
functional butonul S1, de impuls, in- 1
depline!;)te functia de stop de urgenta K1

sau izolare. Butonul S2 indepline!;)te
functia de conectare generala, este de
tip impuls cu cheie (yale). Prin aceasta
se evita punerea sub tensi-une a insta-
latiei pe timpul depanarii sau intretinerii
de catre persoane neavizate. CS COnti- -I
ne tiristoarele V1 ... Vs montate ciite I
doua antiparalel pe fiecare faza. Cand I I

I I
tiristoarele nu sunt comandate, ele pre- I I
zinta o rezistenta directa practic infini- I I
ta; se izoleaza astfel circuitul de forta I I
pentru ambele semialternante. nemai-

trecand prin tiristoare decat un curent I
rezidual, ca valoare foarte apropiat de : 2~-----------------

3 4 5 6
zero. Cand sunt comandate, rezistenta 1
directa devine aproape zero !;li prin ti-

ristoare va circula curentul absorbit de
infa!;)urarile motorului, caderea de ten-
siune pe ele fiind neglijabila. DCP este Fig. IV.3.18. Pomlrea cu tlrtstoare.
un bloc electronic specializat prin inter-
mediul caruia se genereaza impulsurile
de comanda necesare deschiderii tiris- 1-------~-----·---------~----
I I
I I
toarelor.
Circuit I
In principiu, DCP (fig. IV.3.19) conti- Circuit de
de amplificare
ne un circuit de sincronizare (detector sincronizare
de trecere prin zero al sinusoidelor), un
circuit de declan!;)are !;li formare a im-
pulsurilor, un circuit de basculare cu
prag pentru blocarea impulsurilor in
caz de depa!;)ire a valorii limita admisi-
bila a curentului !;li o sursa de tensiune 1
stabilizata necesara bunei functionari a

dispozitivului. In fig. IV.3.20 este indicat i Sursa de
modul de obtinere a impulsurilor de co- tensiune
manda pentru tiristoare pe o faza. stabilizata
1 I
Forma reala a sinusoidei, ajunge Ia I 1
circuitul de sincronizare de Ia transfor- ~------~--------------------
matorul de curent F4 pe circuitul 7 (fig.
Flg.IV.3.19. Schema bloc a unui dlspozltlv de comandi poarti DCP.
IV.3.18). In momentul trecerii prin zero,
Capitolul 3: Sisteme de comandii automata IV. Automatiziiri
instalatia tehnologica impune utilizarea incat punctul de functionare se depla- pe primul plot 1 spre stanga se scurt-
unui astfel de tip de motor. seaza pe caracteristica naturala circuiteaza bornele R- A1 l?i T- C1. Ca
Valoarea cuplului maxim dat de (R5 = 0) pana in F l?i ~rocesul tranzitoriu ' urmare, se inchid circuitele: L 1 - R- A1
motor Mmax este independenta de de pornire ia sfarl?it. In fig. IV.3.21 este - S17-9 - LC - P - borna W a M1 l?i La
valoarea rezistentei circuitului rotoric, data variatia cuplurilor in functie de - T - C1 - S13-5 - LC - P - borna U.
iar alunecarea sm (corespunzatoare turatie M = f(n). Cum circuitul L2 - LC - P - borna V
Mmax) este direct proportionala cu re- Rezistentele montate in circuitul rota- este inchis, rezulta ca M1 este ali-
zistenta de faza rotorica. ric sunt metalice. Ele sunt impartite in mentat trifazat de Ia L1, L2, La prin bor-
in fig. IV.3.21 sunt aratate curbele M mai multe trepte. Valoarea rezistentelor nele U, V, W. in aceasta situatie, M1
= f(s) pentru diferite valori ale rezis- pe o treapta poate fi aceeal?i pentru pornel?te l?i concomitant se ridica M2.
tentei suplimentare R5 (caracteristici ar- toate fazele (rezistente simetrice) sau M1 are o turatie mica, deoarece R1 ... Rs
tificiale). Pe masura ce R5 scade, ma- diferite intr-un anumit raport (rezistente sunt conectate in circuitul rotoric. Se
ximul cuplului se deplaseaza spre alu- asimetrice). trece Sa pe plotul 2. in aceasta situatie
necari s mai mici. $tiind ca: Pornirea cu rezistente in circuitul rota- in afara bornelor scurtcircuitate Ia
n = n 1 (1 - s) (3.2.13) ric se poate efectua manual l?i automat. actionarea Sa pe plotul 1 se mai scurt-
in care: Pornirea manuala are Ia baza utiliza- circuiteaza bornele aa - 0 prin aceasta
n - este turatia motorului Ia un moment rea rezistentelor metalice l?i a controle- scurtcircuitandu-se rezistenta R1. M1
dat; relor. se accelereaza l?i turatia crel?te. La tre-
n 1 - turatia de sincronism; cerea Sa pe plotul 3 se scurtcircuiteaza
s- alunecarea in fig. IV.3.22 este aratat modul in l?i R2, turatia lui M 1 crescand. La trace-
rezulta ca atunci cfmd s scade tura- care se efectueaza comanda manuala rea Sa pe plotul 4 se scurtcircuiteaza l?i
tia n crel?te. a variatiei valorii rezistentelor electrice Ra turatia crescand in continuare. La
Se poate alege o rezistenta R5 = R3 din circuitul rotoric, in vederea reglarii trecerea Sa pe plotul 5 se scurtcircui-
pentru care Ia pornire (s = 1) cuplul sa turatiei motorului electric M1. cu ajuto- teaza bornele a2, b2, c2 l?i prin aceasta
fie egal cu cuplul maxim (curba d). in rul controlerului Sa. Tot prin Sa se rea- grupul de rezistente R4, M1 marindu-l?i
momentul pornirii, rezistenta suplimen- lizeaza l?i se alege l?i sensul de rotatie in continuare turatia. Asemanator Ia
tara de pornire Ra trebuie sa fie sufici- al M1. trecerea Sa pe plotul 6 l?i 7 se scurtcir-
ent de mare, pentru a asigura un cuplu in circuitul statorului motorului M1 cuiteaza bornele a1, b1, c1 l?i respectiv
de pornire mai mare decat cuplul sunt montate limitatoarele S1 l?i elec- a, b, c astfel incat M1 functioneaza pe
rezistent M,. in aceasta situatie, rotorul tromagnetul de frana M2. caracteristica naturala, turatia fiind cea
se accelereaza, alunecarea scade, iar in circuitul rotoric sunt montate rezis- nominala.
cuplul scade dupa curba d pana Ia o tentele metalice R1 ... Rs. Cand M1 il?i realizeaza cursa maxima,
anumita valoare corespunzatoare De Ia retea este alimentat controlerul se deschide S1. Ca urmare, raman nea-
punctului A, cand se intervine l?i se Sa dupa cum urmeaza: faza L 1 - borna limentate bornele U, W ale M1 l?i acesta
micl?oreaza brusc rezistenta suplimen- R l?i faza La- borna T. Faza L2 este co- ramanand alimentat cu o faza L2 se
tara de Ia valoarea R3 1a R2 . Punctul de nectata prin intermediul liniei de con- oprel?te.
functionare ,sare" pe caracteristica ar- tact LC l?i a periilor P, direct Ia M1, bor- Pentru functionarea M1 in sens invers
tificiala c, corespunzatoare R2 . Rotorul na V. Atata timp cat Sa este pe pozitia (dreapta) se trece maneta Sa pe plo-
este din nou solicitat Ia un cuplu mare, 0, M1 este oprit. Daca Sa este actionat turile 1... 7 Ia dreapta, inversandu-se
punctul de functionare se deplaseaza fazele L 1 l?i La printr-un alt Iimitator S2
pe curba c spre alunecari mai mici, (analog lui S1).
cuplul scazand treptat. in punctul 8 se Pornirea motoarelor electrice asin-
intervine din nou (ca Ia punctul A) crone cu rotorul bobinat cu rezistente
l?.a.m.d., pana cand rezistenta supli- in circuitul rotoric se efectueaza in
mentara se micl?oreaza Ia zero, al?a functie de timp, curent l?i turatie.
Aceste porniri se exemplifica prin
pornirea automata In functie de curent
in fig. IV.3.23 este prezentata o
schema de pornire a motoarelor asin-
crone cu rezistente electrice in circuitul
rotoric in functie de curent. Pentru
scurtcircuitarea treptelor de rezistenta
sunt utilizate relee de curent.
in cazul prezentat sunt trei trepte de
M Mm2 Mma Mmo rezistente R1, R2, Ra (eire. 1) l?i trei re-
- -,----·---.. . - -/_,e..;.,-,.,- 1 lee de curent K1, K2, Ka (eire. 1). Porni-
'( " \ I
rea motorului M1 se realizeaza prin ac-
tionarea butonului de pornire s2 (eire.
3), care inchide calea de curent pe eire.
3. Contactorul K4 anclanl?eaza, con-
-- tactele principale K4 (eire. 1) se inchid
conectand infal?urarile statorice ale
motorului M1 Ia retea l?i end K4 (eire. 4)
n
se inchide realizand automentinerea. in
0
b acelal?i timp se pune sub tensiune
bobina releului de timp D1 (eire. 4). Din
Fig. IV.3.20. O~nerea lmpulsului
de comandl pe o fazl. = 'i
Fig.IV.3.21. Caracteristlcile
M f(s) M f(n).= cauza curentului mare rotoric Ia pornire
(I) toate releele de curent K 1, K2, Ka vor
IV. Automatiziiri Capitolul 3: Sisteme de comandii automata
anclan~a. deschiz{md contactele 2), scurtcircuitand treapta de rezistente rotoric. Principiul de functionare consta
normal inchise K1, K2, Ka (eire. 5, 6, 7). R2. Concomitent se inchide end Ks in scurtcircuitarea rezistentelor R 1
Dupa un timp, cndti D1 (eire. 5) se (eire. 7) care pregate~te scurtcircuita- montate in circuitul rotoric, prin inter-
inchide pregatind scurtcircuitarea rea treptei de rezistente R3 . Curentul mediul infa~urarilor de lucru ale ampli-
treptelor de rezistente din circuitul cre~te din nou pana Ia o valoare apro- ficatoarelor magnetice A1, A2, Aa.
rotoric. Releul de timp D1 a fost piata de 12 dupa care scade sub valoa- lnta~urarile de comanda ale amplifi-
introdus in schema de comanda pentru rea curentului /3 (1 1 > 12 > /3 ) de anclan- catoarelor magnetice sunt legate in se-
a evita scurtcircuitarea treptei de ~are a releului de curent Ka, bobina rie ~i sunt alimentate de Ia bornele unui
rezistente R1, prin anclan~area contac- acestuia dezexcitandu-se. Se inchide tahogenerator. Pornirea motorului M1
torului Ks, inaintea deschiderii contac- contactul Ka (eire. 7) anclan~eaza bobi- se realizeaza prin actionarea butonului
tului releului de curent K 1 (eire. 5). Du- na contactorului K7 realizand scurtcir- de comanda S2 (eire. 3), care inchide
pa pornire, motorul se accelezeaza, cuitarea treptei de rezistente Ra (se in- eire. 3. Bobina contactorului K1 (eire. 3)
tunctionand pe caracteristica artificiala chid contactele principale K7 - eire. 2). este alimentata, contactorul i~i atrage
corespunzatoare intregii rezistente su- In acela~i timp se realizeaza ~i o au- armatura inchizand contactele prin-
plimentare din rotor. Curentul in circu- tomentinere prin inchiderea contacto- cipale K1 (eire. 1) ~i contactul auxiliar
itul rotoric scade sub valoarea curen- rului K7 (eire. 8). Astfel, punctul de K 1 (eire. 4).
tului 11 (I > 11) de anclan~are a releului functionare al motorului ajunge pe ca- Prin inchiderea contactelor principale
de curent K1, bobina acestuia se de- racteristica naturala. Oprirea motorului K 1 statorul motorului este conectat Ia
zexcita inchizand contactul K 1 (eire. 5). se realizeaza prin actionarea butonului retea, iar inchiderea contactului auxiliar
In felul acesta se stabile~te circuitul de comanda, S1 (eire. 3). In schema de K 1 realizeaza automentinerea. La ince-
contactorului Ks care va inchide con- comanda este folosit contactul de pro- put, deoarece infa~urarile de comanda
tactele principale Ks (eire. 2), scurt- tectie a releului termic F4 (eire. 3), care ale amplificatoarelor magnetice nu sunt
circuitand treapta de rezistenta R1. in caz de avarie va intrerupe eire. 3, alimentate, reactanta inductiva a infa-
Concomitent se inchide end Ks (eire. 6) deci alimentarea bobinei contactorului ~urarilor de lucru este mare ~i deci cu-
care pregate~te scurtcircuitarea treptei K4, realizand oprirea motorului in rentul va trece in cea mai mare parte
de rezistente R2. vederea protejarii acestuia. prin rezistentele de pornire R 1 (eire. 1).
Curentul in circuitul rotoric cre~te pa- Pe masura ce motorul se accelereaza,
na Ia o valoare apropiata de 11 dupa Pornirea cu rezistente $i amplifica- cre~te turatia ~i odata cu aceasta ten-
care scade sub valoarea curentului l2 toare magnetice in circuitul rotoric siunea Ia bornele tahogeneratorului,
(1 1 > 12 ) de anclan~are a releului de cu- In fig. IV.3.24 este prezentata sche- ceea ce conduce Ia cre~terea curentu-
rent K2, bobina acestuia se dezexcita ma electrica desfa~urata pentru por- lui in infa~urarile de comanda ale am-
inchizand end K2 (eire. 6). Bobina con- nirea automata a unui motor asincron plificatoarelor magnetice. In felul aces-
tactorului Ks (eire. 6) este alimentata ~i cu rotorul bobinat utilizand amplifi- ta reactanta inductiva a infa~urarilor de
se inchid contactele principale Ks (eire. catoare magnetice montate in circuitul lucru scade ~i o parte din ce in ce mai
L1----------------------~---
L3 ____~-----------------r---
L2
~-,~--~~.~------~~--
r·PE 83
7 4 101234567
T
-.,
r-- C3
1 7654321 1234567
in s13nga in cteapta
R6~ QQ
R5 Q[
R4~ 00
R1 R2 R3
Flg.IV.23. Schema electrtci desfi'uratili pentru
pomlrea automati a unul motor aslncron cu
Fig.IV.3.22. Comanda cu controler. rotorul boblnat 1n fun~ de curent.
Capitolul 3: Sisteme de comandi automata IV. Automatiziri
mare din curentul rotoric se va inc hide 3.2.1.3 Comanda frii~Wrll motoarelor mentul in care motorul electric este de-
prin aceste infa~urari. Cand turatia mo- , eleetrlce conectat de Ia retea. Franarea electrica
torului atinge viteza nominala, tensiu- · Oprirea unui motor electric se efectu- 1
utilizata Ia oprire, sau reversare, se rea-
nea Ia bornele tahogeneratorului este i eaza prin intreruperea alimentarii cu lizeaza prin franare dinamica (reostati-
mare, curentul in circuitul de comanda ; energie electrica a infa~urarilor stato- ca), franare prin cuplare inversa (contra
cre~te ~i reactantele inductive ale infa- rului motorului. Aceasta se realizeaza curent) ~i franare prin recuperare.
1
~urarilor de lucru devin practic nule, prin intreruperea circuitului de alimen-

astfel incat aproape intreg curentul ro- tare al bobinei contactorului, care se Regimul de frfmare dinamicii
toric trece prin aceste infa~urari. Rezis- dezexcita ~i contactele sale revin Ia po- Franarea dinamica se realizeaza prin
tentele R 1 din circuitul rotoric pot fi zitia initiala (contactele principale se cre~terea pierderilor de putere in partile
considerate in acest caz scurtcircuita- deschid). Prin deschiderea contactelor rotitoare. Pentru aceasta este utilizat un
te. Oprirea motorului se realizeaza prin principale infa~urarile statorului moto- camp magnetic fix fata de stator, creat
actionarea butonului 81 (eire. 3) sau au- rului raman nealimentate ~i campul prin alimentarea cu curent continuu a
tomat in cazul unei avarii cand se des- magnetic invartitor dispare. Datorita infa~urarilor statorice ale motorului.
chide contactul auxiliar al releului ter- energiei cinetice pe care o inmagazi- Prin invartirea rotorului in campul
mic F4 (eire. 3). neaza, rotorul se invarte~te in continu- magnetic constant creat prin alimenta-
are. Cand energia cinetica este consu- rea cu curent continuu a infa~urarilor
Pornirea $i reg/area turatiei motoare- mata de pierderile prin frecare ~i de statorice, in rotor se indue tensiuni
lor asincrone cu rotorul bobinat prin consumul de energie al mecanismului electromotoare, respectiv curenti, care
conectarea in cascadii subsincronii cuplat, rotorul se opre~te. datorita rezistentelor rotoruluj, produc
8e bazeaza pe recuperarea puterii , lntreruperea circuitului de alimentare pierderi de energie prin degajare de
din rotor ~i injectarea ei in reteaua de · al bobinei contactorului se poate obti- caldura de forma Ri 2t, care conduc Ia
alimentare. In acest scop din momen- ne manual prin actionarea unui buton reducerea mai rapida a energiei cineti-
tul cand motorul a intrat in regim de de oprire sau automat prin intreruperea ce initiale a rotorului. Practic, aceasta
functionare, se elimina rezistentele ro- circuitului de limitatoare de cursa, conse obtine prin deconectarea alimentarii
torice in care se consuma puterea ~i se tacte de protectie etc. statorului de Ia retea ~i alimentarea lui
introduce intre rotor ~i reteaua de ali- 8unt cazuri in care oprirea utilajelor in curent continuu.
mentare un dispozitiv electronic de pu- ~i deci a motoarelor electrice care le In fig. IV.3.25 este aratat modul in
tere prin intermediul caruia puterea din antreneaza trebuie Sa Se prOdUCa Cat I care se realizeaza franarea dinamica Ia
rotor se dirijeaza controlat in reteaua mai repede fata de momentul initierii un motor asincron cu rotorul in colivie.
de alimentare. Dispozitivul trebuie sa comenzii de oprire. Reducerea timpului Pentru pornire, se actioneaza butonul
functioneze astfel incat sa fie urmarite de oprire conduce Ia mic~orarea tim- de pornire 82; se inchide eire. 4 ~i an-
caracteristice mecanice artificiale ale pilar morti ~i deci Ia cre~terea produc- clan~eaza bobina contactorului de linie
motorului mentinand valoarea cuplului tivitatii utilajelor respective. K1. Ca urmare, se inchid contactele
critic constanta ~i variind alunecarea. Din aceste motive apare necesara principale K 1 din eire. 1 (motor electric
Termenul de cascada subsincrona se tranarea. M1 porne~te), se inchide end K1 din
refera Ia faptul ca dispozitivul electro- Franarea unui motor electric in vede- eire. 5 (de automentinere) ~i se des-
nic de putere, care este realizat in cas- rea opririi lui se efectueaza mecanic chide cni K 1 din eire. 3, fiind in con-
cada, permite reglarea turatiei intr-o sau electric. Franarea mecanica se ditiile de functionare normala. Pentru
plaja de valori cu limita superioara in- executa cu frane cu saboti sau pangli- oprire se actioneaza butonul de oprire
totdeauna sub turatia de sincronism a ca, comandate in general de electro- 81; se intrerupe eire. 4, se dezexcita
motorului. magneti de frana sau frane electrohi- bobina contactorului K 1 (este intrerupta
draulice, care intra in actiune in mo- , alimentarea cu energie electrica a M1),
+
L1
2 3 5 6 7
Flg.IV.3.24. Schema electrtci desfifurati pentru 21~ 21~

pomlrea automati a unul motor aslncron cu rotorul
boblnat cu ampllficatoare magnetice. Fig. IV.3.25. Frinarea dlnamlci.
se deschide contactul de automentine- Regimul de franare cu recuperare de c.c.). Odata cu cre!;)terea turatiei n a M1
re K 1 !;)i se Inch ide contactul K 1 din energie electrica cre!;)te !;li turatia Ex. La bornele Ex se
eire. 3 de pregatire a lnchiderii contac- Regimul de franare cu recuperare are obtine o tensiune electromotoare e
torului de frfmare Ka. Concomitant cu loc in conditiile in care statorul este co- proportionala cu n, respectiv e = f(n).
intreruperea eire. 4 (Ia actionarea 81) se nectat Ia retea, iar rotorul este invartit Tensiunea e necesara este asigurata
inchide eire. 6 !;li anclan!;)eaza bobina intr-un mod oarecare cu o turatie n mai de infa!;)urarea de excitatie a excitatricii
contactorului K2, care inchide contac- !llare decat viteza sincrona n0 (n > n0 ). LexEx !;li reglata cu reostatul de ex-
tele din eire. 2. Bobina releului de fra- In aceasta situatie motorul in loc sa ab- citatie R2 • Cand turatia n este suficient
nare dinamica D1 este pusa sub tensi- soarba, va furniza energie electrica in de mare pentru ca Ex sa produca
une !;)i inchide end D1 din eire. 7. retea; rotorul sau este franat cu atat tensiunea e necesara (circa 95 % din
Aceasta conduce Ia inchiderea eire. 7 !;li mai puternic cu cat energia electrica turatia de sincronism n5 ), atunci bobina
Ia anclan~ea bobinei contactorului de furnizata va fi mai mare. Aplicarea releului de tensiune Ka anclan!;)eaza. Ca
tranare Ka care inchide contactele prin- acestei metode este eficienta in tracti- urmare se inchide end Ka din eire. 5 !;)i
cipale din eire. 2. in acest moment s-a unea electrica unde, pe pante lungi, se anclan!;)eaza bobina contactorului K2.
realizat alimentarea a doua infa!;)urari pot recupera cantitati apreciabile de Bobina K2 deschide cni K2 (eire. 1-2) !;)i
statorice in curent continuu ceea ce energie electrica. inchide end principale K2 din eire. 1 !;)i
determina oprirea mai rapida a rotorului. 8chemele de comanda pentru frana- 2. Prin inchiderea celor doua end prin-
rea motoarelor electrice sunt caracte- cipale K2 se pune sub tensiune infa!;)u-
Regimul de franare prin cup/are ristice diferitelor tipuri de motoare alec- rarea de excitatie Lex a M1, cu tensiu-
in versa trice, respectiv asincrone !;)i curent con- nea produsa de Ex. Prin parcurgerea
Cuplarea inversa se obtine prin inver- tinuu. Lex de curentul produs de Ex se cre-
sarea legaturilor a doua faze ale sta- eaza un camp magnetic, care in inte-
torului (Ia circuitul de alimentare cu 3.2.2. Comanda motoarelor ractiune cu campul invartitor statoric
energie electrica al motorului), in timpul electrice sincrone produc un cuplu electromagnetic co-
functionarii (fig. IV.3.7). ' respunzator ma!;)inii sincrone excitate.
Prin aceasta se modifica sensul de in fig. IV.3.26 este data schema elec- 8uprapunerea campului indus de Lex
rotire a campului lnvartitor din stator, ! trica desfa!;)urata pentru comanda mo- peste campul invartitor statoric deter-
deci sensul cuplului dat de motor, care torului electric sincron. mina aparitia unor oscilatii de turatie,
devine cuplu de franare. lnversarea le- La actionarea butonului de pornire 82 , care fac ca rotorul sa atinga turatia de
gaturii Ia retea a doua faze in timpul se inchide eire. 3. Ca urmare, anclan- sincronism !;li, de multe ori, sa o depa-
functionarii motorului produce un cu- !;)eaza bob ina contactorului K 1 care !;)easca pentru scurte intervale de timp.
rent de inversare 1,, care este mai mare : inchide contactele principale din eire. 1 Dupa mai multe oscilatii ale turatiei in
decat curentul de pornire IP Din aceas- !;li motorul sincron M1 porne!;)te in jurul valorii de sincronism, motorul intra
ta cauza, apare necesara introducerea asincron !;li concomitant inch ide end K 1 in sincronism.
unor rezistente electrice in circuitul ro- din eire. 4 de automentinere. 8untem in La oprire se actioneaza butonul de
toric al motorului, rezistente numite de conditiile in care M1 functioneaza in oprire 81 care intrerupe alimentarea bo-
cuplare inversa. asincron. Pe acela!;)i arbore cu M1 este binei contactorului K1 !;)i M1 se opre!;)te.
montata excitatricea Ex (ma!;)ina de
g1~
200/SA
L2
La
Nf-PE
W Statc;>r motor-
s~ncron
Rotor motor-
D'fr4 F1 ... Fa
Comanda functionare motor M 1

Functionare motor
M1 Conectare stator lc Conectare tensiune
1
Ia retea continua Ia infa~urare retea
Flg.IV.3.28. Schema electrtci desfl'urati pentru Flg.IV.3.27. Comanda motorulul sincron

comanda Ia pomlrea motorulul slncron. utlllzlnd tlrtstoare.
Observatii: dintr-un transformator triunghi-stea f5 = 0,05 ·50 = 2,5 Hz (3.2.16)

1. Considerand ca M 1 absoarbe curenti conectat direct Ia retea. Din secundarul Rezulta ca introducand in M1 un dis-
mari, pentru a asigura protectia ter- realizat in conexiune stea tensiunile pozitiv care sa sesizeze frecventa de
mica se utilizeaza transformatoarele sunt introduse intr-o punte trifazata 2,5 Hz sau o frecventa ceva mai mica,
de intensitate T1, T2, T3 conectate Ia formata din diodele Vs ... V1o, Ia bornele cu acesta s-ar putea controla atingerea
relee termice de 5 A (F4). carora se obtine o tensiune continua. turatiei Ia care trebuie inchis circuitul
2. in timpul cand M1 functioneaza in Pe masura ce turatia cre~te, dispoziti- de alimentare a infa~urarii de excitatie
asincron este inchis circuitul: K2- R1 vul de comanda incepe sa inchida tiris- Lex cu tensiune continua in vederea
Lex. Aceasta este necesar pentru a toarele V11, V12. Cand tiristoarele V11, intrarii in sincronism. in aceste conditii
evita aparitia Ia bornele infa~urarii de V12 sunt deschise, curentul continuu excitatricea Ex ar putea fi inlocuita cu
excitatie Lex a tensiunii electromo- produs de tensiunea existenta Ia bor- un redresor.
toare induse mari care poate produ- nele puntii de diode Vs ... V10 circula Este necesar a se realiza un dispozi-
ce strapungerea izolatiei conductoa- prin tiristoarele V11, V12. Cu cat dispo- tiv eficient care sa sesizeze frecvente
relor infa~urarii respective. zitivul de comanda inchide mai mult mai mici de 2,5 Hz.
3. Pentru reglarea tensiunii produse de tiristoarele V11, V12, cu atat va trece
excitatricea Ex Ia care releul maxi- prin ele un curent mai mic ~i. prin infa- 3.2.3. Comanda motoarelor
mal de tensiune K3 sa anclan~eze, ~urarea de excitatie Lex, va trece un de curent continuu
se utilizeaza infa~urarea de excitatie curent mai mare. Corespunzator situa-
a excitatricei LexEx ~i rezistenta de tiei cand turatia reprezinta circa 95 % Pornirea motoarelor de curent conti-
excitatie R2. din turatia de sincronism, tiristoarele nuu nu poate fi efectuata direct, deoa-
4. Masurarea intensitatii curentului in V11, V12 se inchid complet ~i tot curen- rece acestea absorb un curent foarte
circuitul statoric se efectueaza prin tul produs de puntea trifazata cu diode mare Ia pornire.
intermediul unui transformator de in- este dirijat in sensul parcurgerii infa~u lntensitatea curentului prin indusul
tensitate T4 ~i a unui ampermetru de rarii de excitatie Lex. in acest moment, ma~inii de curent continuu functionand
5 A, g 1. Masurarea intensitatii curen- motorul intra in sincronism. in regim de motor are expresia:
tului in circuitul rotoric parcurs de Observatie: Relatia, I= (U-E)IR8 (3.2.17)
curent continuu se efectueaza prin w, = s. ws (3.2.14) in care:
intermediul unui ~unt R3 ~i al unui poate fi scrisa ~i sub forma U - este tensiunea aplicata Ia bornele
ampermetru de 5 A, g2. f, = S · f5 (3.2.15) motorului;
Pentru a evita utilizarea excitatricei in care: E - tensiunea electromotoare depin-
Ex (ma~ina de curent continuu cu perii) w,, f, - reprezinta pulsatia respectiv zand de turatie;
se pot utiliza redresoare statice. frecventa curentului rotoric ; R8 - rezistenta infa~urarii indusului.
in fig. IV.3.27 este aratata schema de w5 , f5 - pulsatia respectiv frecventa cu- La pornire E = 0 ~i deoarece R8 are
comandii a unui motor sincron care este rentului Ia sincronism; valori foarte mici rezulta ca intensitatea
excitat cu o punte cu tiristoare. s - alunecarea. curentului va cre~te catre valori foarte
Cand turatia este mica, dispozitivul Cunoscand ca conectarea excitatri- mari. Din acest motiv pornirea nu se
de comanda al tiristoarelor V11, V12 cei Ex pe infa~urarea de excitatie Lex efectueaza direct ~i este necesara in-
deschide tiristoarele. Diodele V1 ... V4 au se face cand s = 5 %, acesta revine Ia troducerea unor rezistente de pornire in
rol de limitare. in aceasta situatie, sta- a scrie: circuitul indusului.
torul ~i rotorul excitatricei sunt realizate f, = 0,05 in instalatiile electrice ~i de automa-
tizari sunt utilizate frecvent motoarele
01 electrice de curent continuu cu excita-
F1 I T"
L_+~E:J~--o~.(J--~.r---~-----------v------v---~r--------
tie independenta.
Pornirea motoarelor de curent continuu
cu excitatie independenta se realizeaza
F3 in functie de timp, curent ~i viteza.
Pornirea motoarelor de curent conti-

nuu cu excitatie independenta in functie
K1 de timp (fig. IV.3.28)
Prin inchiderea intreruptorului 01
(eire. 1) se pune sub tensiune schema
de comanda pentru pornire ~i se ali-
menteaza infa~urarea de excitatie Lex.
Lex Releul de timp cu temporizare Ia reve-
D1 nire D1 (eire. 8) deschide instantaneu
01
contactul D1 din eire. 9. Prin actionarea
L- F2
!:f..
0 (
, butonului de pornire 81 se inchide eire.
~E:J~~ Y---~~--~----------~-----J'----/~--~---
' 6 punandu-se sub tensiune bobina
2 3 4 5 6 7 8 9 10 contactorului K 1. Acesta inch ide con-
tactul K 1 (eire. 3) punand sub tensiune
indusul motorului M1 ~i bobina releului
de timp cu temporizare Ia revenire D2
(eire. 5). Motorul porne~te avand co-
nectat in circuitul rotoric rezistentele R1
~i R2. Anclan~area contactorului K 1
Fig. IV.3.28. Pomlrea motorulul de c.c. (eire. 6) determina ~i deschiderea con-
cu exclta1ie lndependenti 1n fun~e de timp. tactului K 1 (eire. 8), intrerupand ali men-
IV. Automatiziri Capitolul 3: Sisteme de comandi automata
tarea releului de timp 01. Oupa timpul ruia bobina K 1 a contactorului de linie gatita pentru 0 noua pornire.
prestabilit pe releul 01 se inchide con- va fi alimentata. Contactul K 1 (circ.3) se
tactul 01 (eire. 9) realizand alimentarea inchide realizand alimentarea infa~urarii Pornirea motoarelor de curent con-
bobinei contactorului K2 din eire. 9 rotorice a motorului M1, conectat in tinuu cu excitatie independenta in
(contactul 02 din eire. 10 este deschis, serie cu rezistentele R1 ~i R2. La functie de viteza (fig. IV.3.30)
deci bobina contactorului K3 nu este pornirea motorului, infa~urarile rotorice Viteza se masoara indirect prin tensiu-
alimentata). Contactorul K2 (eire. 4) vor fi strabatute de un curent de ~oc, nea electromotoare indusa in infa~urarea
scurtcircuitand prima treapta de porni- care va face ca releul de curent K4 rotorica, pornirea realizandu-se, de fapt,
re (R1) ~i bobina releului 02. Bobina re- (eire. 3) sa anclan~eze ~i contactul nor- in functie de tensiune. Pentru aceasta,
leului 02 nu mai este alimentata. Oupa mal inchis K4 (eire. 7) sa se deschida. schema de comanda este prevazuta cu
timpul prestabilit pe 02, contactul 02 in consecinta, bobina K2 a primului trei relee Ks, Ks, K7 care au tensiunea de
(eire. 10) se inchide, determinand an- contactor de accelerare nu va fi ali- anclan~e reglabila. Pentru inchiderea
clan~area contactorului K3. Contactul mentata. in momentul in care curentul intreruptorului 01 (eire. 1) se pune sub
K3 (eire. 4) se inchide scurtcircuitand ~i rotoric, in scaderea sa atinge o anu- tensiune schema de comanda pentru
cea de a doua treapta (R2). mita valoare, releul K4 declan~eaza, iar pornire ~i se alimenteaza infa~urarea de
Motorul functioneaza in regim normal. contactul sau K4 (eire. 7) revine in po- excitatie Lex. Prin actionarea butonului
Prin actionarea butonului S2 (eire. 6) se zitia initiala (se inchide). Bobina K2 S1, contactul K1 (eire. 8) anclan~eaza,
intrerupe alimentarea contactorului K 1 (eire. 7) este strabatuta de curent ~i se inchizand contactul K 1 (eire. 3) ~i motorul
(eire. 6), acesta determinand oprirea inchide contactul K2 (eire. 4) care porne~te avand conectat in circuitul
motorului. Elementele de comanda scurtcircuiteaza prima treapta de rezis- rotoric rezistentele R1, R2, R3. Turatia
revin in pozitia initiala pregatind schema tente R1 (eire. 3). Curentul rotoric, inre- motorului cre~te ~i implicit ~i tensiunea
pentru o noua pornire. Schema prezinta gistreaza un nou ~oc strabatand de da- indusa in infa~urarea rotorica, ajungand
dezavantajul ca reglajul releelor de timp ta aceasta bobina Ks (eire. 4) a celui Ia valoarea de anclan~e a releului Ks
01 ~i 02 trebuie facut pentru fiecare de-al doilea releu de curent. Acest re- (eire. 5). Contactul Ks (eire. 10) se
sarcina diferita a motorului. leu actioneaza deschizandu-~i contac- inchide, permitand alimentarea bobinei
tul Ks (eire. 8) impiedicand alimentarea contactorului K2 (eire. 10). Prin inchi-
Pornirea motoarelor de curent conti- bobinei K3 (eire. 8) a celui de-al doilea derea contactului K2 (eire. 4) se scurt-
nuu cu excitatie independenta in contactor de accelerare de~i contactul circuiteaza prima treapta de rezistente
functie de curent (fig. IV.3.29) K2 (eire. 9) este inchis. (R1 - eire. 3). Tensiunea cre~te in con-
in acest caz pornirea motorului se Atunci cand curentul rotoric in tinuare determinand anclan~ea releului
face in functie de curentul care stra- scaderea sa atinge din nou o anumita Ks (eire. 6) ~i implicit a bobinei con-
bate infa~urarea de excitatie Lex ~i in- valoare, releul Ks (eire. 4) declan~eaza tactorului K3 din eire. 11. Contactul K3
fa~urarea rotorica a motorului. permitand inchiderea contactului Ks (eire. 4) se inchide ~i scurtcircuiteaza
Schema de comanda se pune sub (eire. 8), urmata de alimentarea bobinei treapta de rezistenta R2. Cand tensiunea
tensiune prin comutarea intreruptorului K3 (eire. 8) ~i scurtcircuitarea celei de a devine egala cu tensiunea de anclan~e
01 (eire. 1) pe pozitia inchis ,I". Siste- doua trepte de rezisterita R2 (eire. 3) a releului K7, contactul K7 (eire. 7) se in-
mul de comanda functioneaza in modul prin inchiderea contactului K3 (eire. 4). chide ~i contactorul K4 (eire. 12) anclan-
urmator: dupa comutarea intrerupto- Oprirea motorului se realizeaza prin ac- ~eaza determinand scurtcircuitarea ulti-
rului 01, se actioneaza butonul de co- tionarea butonului de comanda S2 mei trepte de rezistenta R3 (se inchide
manda S1 (eire. 5) prin intermediul ca- (eire. 5), schema de comanda fiind pre- contactul K4 - eire. 4). Oprirea motorului
L+ F1
-EE33--,..:..
F3
02
L F2
- E3
Comanda functionare M1
Alimentare Functionare
v
220 c c motor M1 Conectare I Treapta II Treapta 11
motor Ia • (R1 (R 1in s.c.)
Alimentare
220 V.c.c
Functionare
motor M 1 U1
retea 1n s.c.)
Fig. IV.3.29. Pomlrea motoarelor de c.c. cu exc~e Fig. IV.3.30. Pomlrea motoarelor de c.c. cu ex~e
lndependenti 1n fune1ie de curent. lndependenti 1n funct~e de turatfe.
se realizeaza prin actionarea butonului 3.2.5. Automate programabile fiecare instalatie cu ajutorul unuia sau
82 (eire. 8), care intrerupe alimentarea ; mai multor automate programabile
contactorului K 1 !;)i implicit a motorului. Genenii/Mtl configurate corespunzator !;li care tre-
Aceasta schema se folose!;)te pentru Automatizarea instalatiilor include re- buie sa asigure toate sarcinile de auto-
comanda automata a motoarelor de glari automate, comenzi logice, comu- matizare impuse instalatiei.
puteri reduse. nicatii intre echipamente de automati- Un nivel superior in automatizarea in-
zare, achizitii de date etc. Automatele stalatiilor i1 reprezinta realizarea unui si-
3.2.4. Comancla cu program programabile reprezinta o solutie mo- stem de conducere dedicat cladirilor,
a motoarelor electrice derna pentru implementarea tuturor care sa controleze functionarea tuturor
functiilor automate impuse instalatiilor. instalatiilor care echipeaza cladirile.
La instalatiile de incalzire, ventilare Structura unui astfel de sistem automat
sau sanitare, pe langa functionarea au- Domenii de aplicabilitate ale automa- este distribuita !;)i ierarhizata !;li se poate
tomata in functie de anumiti parametrii, te/or programabile Ia instalatiile din aplica in urmatoarele cazur'i: magazine
poate sa apara !;li necesitatea functio- clfldiri mari, centre comerciale, hoteluri, banci,
narii acestora dupa un anumit program. Automatele programabile pot asigura cladiri administrative, spitale !;)i clinici,
Comanda cu program a motoarelor supravegherea !;)i conducerea instalatii- universitati etc. Denumirea actuala a sis-
electrice se realizeaza prin intermediul lor din cladiri cum ar fi: iluminat, incal- temului complex de automatizare pentru
releelor electromagnetice, a ceasurilor zire, climatizare, ventilare, securitate Ia cladiri mari este aceea de sistem de
programatoare tip CPA, a programa- incendii, control acces, grupuri electro- gestiune tehnica a cladirilor (fig. IV.3.31).
toarelor electronice tip PIA, a progra- gene, grupuri frigorifice, retele hidrauli- Functiile unui sistem de gestiune teh-
matoarelor cu matrici, a programatoa- ce, sisteme antiefractie etc. nica a cladirilor pot fi structurate astfel:
relor electronice etc. Conducerea instalatiilor mentionate a) imbunatatirea calitatii serviciilor, da-
, se poate realiza independent pentru torata unei mai bune supravegheri,
unei conduceri optimale !;)i a unei in-
tretineri preventive;
@ Utilizator b) diminuarea consumurilor energetice
prin exploatarea eficienta a instalatiilor;
c) diminuarea costurilor necesare func-
tionarii instalatiilor prin programarea
orara !;li optimizarea functionarii, de-
conectarea unor instalatii in anumite
situatii, folosirea eficienta a sistemu-
Retea de comunicatie lui de tarifare;
d) o mai buna exploatare a instalatiilor;
e) intretinere !;li activitate de service
mai eficiente;
Post local de automatizare
(automate programabile) f) cre!;)terea gradului de securitate a
cladirilor, echipamentelor !;li persona-
lului din cladiri.
Structura hardware $i functionarea

, automate/or programabile (fig. IV.3.32)
Arhitectura unui automat programabil
G) Echipamente Elemente de
executie
Elemente de
executie
cuprinde elementele hardware de baza
ale unui calculator numeric. Totu!;)i intre
Flg.IV.3.31. Slstem de gestiune tehnici a clldlrilor. Sb'uctura generall. un automat !;li un calculator exista nu-
meroase diferente. Astfel, unitatea cen-
trala este, in principiu, o unitate logica
Comunicatie cu alte
Energie
echipamente
------------i Sistem de progamare
!;li aritmetica capabila sa interpreteze
i un numar mic de instructiuni prin care
se exprima functiile de baza ale unui

proces automatizat.
lnterfete cu procesul Executarea instructiunilor din pro-
Unitate centrala gram, de obicei, este ciclica, ceea ce
determina o simplificare considerabila
a structurii logice interne !;li evita intro-
.... ducerea unui sistem de intreruperi pri-
]! oritare. Frecventa de baleiere a in-
~ i structiunilor este foarte mare in raport
;;; ' cu constantele de timp ale procesului,

ceea ce permite luarea in considerare a
evenimentelor din proces imediat dupa
ce acestea au avut loc. Memoria au-
tomatelor programabile stocheaza pro-
grame !;li date !;li este, in general, de
mica capacitate in comparatie cu me-
moria unui calculator.
Fig. IV.3.32. Schema bloc a unul automat programabll.
Datorita modului cum este conceput,
automatul programabil este adaptat $Urate cu contacte $i relee (fig. IV.3.33). blemele de comanda a proceselor, eel
pentru functionarea in mediu industrial. Metoda utilizeaza elementele specifi- mai frecvent plecand de Ia cuno$tintele
Astfel, este insensibil Ia perturbatii ce schemelor cu contacte $i relee expertilor sau operatorilor calificati care
electromagnetice, poate functiona (-//- contact normal deschis, -//- con- lucreaza asupra acestora.
intr-un domeniu larg de temperatura $i tact normal inchis, -{ }- bobina de re- Pot fi amintite de exemplu: comanda
umiditate $i este compatibil direct cu leu etc.) completate cu o serie de alte ma$inilor-unelte, a grupurilor de as-
procesul prin utilizarea unor semnale Ia elemente sub forma unor blocuri care censoare, a aparatelor electromenaje-
tensiuni industriale. indeplinesc cele mai diverse functii re, a camerelor de luat vederi, a auto-
Eliminarea unui automat dintr-o apli- necesare in automatizari (comparatie, mobilelor sau elicopterelor tara pilot, a
catie $i reutilizarea lui in alta aplicatie transfer al informatiei, conversie de metroului Sendai (Japonia).
este foarte simplit Se concepe noul cod, numarare, deplasari ale informati-
program de lucru, se inscrie in memo- ei in registru, operatii aritmetice, comu- 3.3.2. Caracteristicile comenzii
rie $i se conecteaza automatul Ia noul nicatia cu alte echipamente inteligente fuzzy
proces prin intermediul bornelor cores- etc.)
punzatoare ale interfetelor de in- Acest limbaj grafic poate fi utilizat Comanda fuzzy are acela$i scop ca
trari/ie$iri. pentru programarea automatelor pro- $i comanda realizata in automatica cia-
duse de cele mai importante firme cum sica, adica gestionarea automata a
Programarea automate/or ar fi: SIEMENS, SCHNEIDER, ALLEN- unui proces in functie de o marime im-
Dupa alegerea automatului progra- BRADLEY, EATON etc. pusa, prin actiune asupra variabilelor
mabil in configuratia ceruta de aplicatie - limbajul Grafcet care se bazeaza pe care descriu procesul. Ea difera insa
$i conectarea fizica Ia proces, urmeaza metoda Grafcet de reprezentare de comanda clasica prin urmatoarele
partea cea mai laborioasa $i anume - normalizata a caietului de sarcini caracteristici:
program area. pentru automatele logice. Deoarece - cunoa$terea ecuatiilor matematice a
Mijloacele de programare actuale metoda Grafcet a inceput prin a fi o
sunt consola de programare $i calcula- norma de reprezentare frantuzeasca $i
torul PC. Consola de programare be- din 1987 a devenit 0 norma internatio-
neficiaza de avantajul ca este portabila nala, limbajul grafic Grafcet este folosit
$i poate programa automatul local, co- in special, Ia automatele SCHNEIDER
nectat Ia instalatia automatizata. Calcu- (fig. IV.3.34)
latorul PC asigura programarea auto- - "control system flowchart" este o
matului in laborator sau birou, folosind metoda de programare grafica care fo-
un program de dezvoltare a aplicatiilor lose$te simbolurile portilor logice $i al Fig.IV.3.33. Exemplu de progam
oferit de firma producatoare a automa- bistabilelor integrate. Schemele de au- scrts in llmbajul contactelor
tului. Utilizarea calculatorului PC ca tomatizare implementate cu circuite in- ,1 releelor.
mijloc de programare asigura proiec- tegrate digitale se deseneaza pe ecra-
tantului de aplicatie toate facilitatile de nul calculatorului, folosind simbolurile
care dispune calculatorul Ia momentul specifice limbajului de programare.
actual. Aceasta tehnica de programare este
Programul aplicatiei se depune in folosita in special Ia automatele Sima-
memoria automatului, care poate fi o tic produse de SIEMENS (fig. IV.3.35)
memorie fixa de tip EPROM, EEPROM Oricare ar fi limbajul de programare
sau mai simplu chiar memoria RAM grafica utilizat, sistemul de programare
protejata Ia pierderea informatiei prin executa o proiectare asistata de calcu-
alimentare permanenta. Alimentarea lator, care are drept scop transformarea 5
memoriei RAM in perioadele cand au- programului grafic intr-un program sub
tomatul este deconectat de Ia retea forma listei de instructiuni, direct execu-
6
este asigurata de o pila electrica ga- tabile de catre automatul programabil.
rantata pentru eel putin doi ani. De$i automatele programabile au
Tehnicile de programare actuale pen- aparut ulterior calculatoarelor de pro- 7
tru automatele programabile sunt lista ces $i au rezolvat Ia inceput probleme
de instructiuni $i limbaje grafice. de complexitate redusa, acestea inre-
Programarea sub forma listei de in- gistreaza in ultimii ani o evolutie spec-
structiuni (,statement list") propune taculoasa. Cunoscute $i sub denumirea
scrierea programelor cu ajutorul setului de PLC-uri (Programable Logic Contro-
de instructiuni de care dispune auto- llers), automatele programabile se ell
matul utilizat pentru implementarea apropie tot mai mult de complexitatea Fig.IV.3.34. Exemplu de progam
functiilor de automatizare impuse. calculatoarelor de proces. scris in llmbaj Grafcet.
Limbajele de programare grafice re-
prezinta o metoda moderna care ofera 3.3. Comanda automatA
proiectantului facilitati suplimentare. utilizAnd logica fuzzy I 2,3
Dintre limbajele grafice se pot enumera
I 4,3
urmatoarele trei, care sunt utilizate in 3.3.1. General~
prezent de cele mai importante firme a 1,6
producatoare de automate: Comanda automata folosind logica I 3,2
- ,ladder diagram" sau ,langage a fuzzy este domeniul in care exista cele
Fig. IV.3.35. Exemplu de program
contacts" care asigura programarea mai multe realizari efective $i mai ales
scrts in llmbajul porplor loglce ,1
prin desenare pe ecranul sistemului de industriale.
al bistabllelor Integrate.
programare a schemei electrice desfa- Scopul acesteia este de a trata pro-
functionarii procesului nu este nece- 1 vazul etc.) se pot cu u!;)urinta modela. 3.3.3. Configu~a generali
sara. Este utilizat "know-how-ul" I Se utilizeaza totodata criterii descrise a unui controler fuzzy
operatorului calificat care manipulea- lingvistic sau ale carer caracteristici
za in mod normal procesul sau cu- sunt definite incomplet, cum ar fi fru- Un controler fuzzy poate fi vazut ca
no!;)tintele expertilor. Astfel se poate musetea unei culori sau confortul unui un sistem expert simplu ce functionea-
realiza comanda fuzzy a acestuia. pasager. za de Ia o reprezentare a cuno!;)tintelor
Daca se considera, spre exemplu, In consecinta, realizarea unui contro- bazata pe submultimi fuzzy (fig.
conducerea unui automobil, nu este lerlregulator fuzzy este in mod deose- IV.3.36).
necesar a se cunoa!;)te functionarea bit recomandat cand procesul ce tre- Baza de cunQ!?tinte contine definitiile te-
motorului pentru a se realiza o co- buie comandat nu este bine cunoscut oremelor utilizate in comanda !;li regulile
manda fuzzy, fiind suficient a se !;)ti sau este dificil a fi descris cu precizie, care caracterizeaza scopul comenzii !;li
1
numai cum actioneaza un conducator spre exemplu, datorita unei mari com- care descriu conduita expertului.
experimentat; plexitati. Un modul de interfata cu domeniul
- sunt utilizate variabile caracterizate Aceasta realizare este, de asemenea, fuzzy stabile!;lte o reprezentare adecva-
subiectiv. Simturile omene!;)ti (auzul, foarte utila in cazul in care variabilele ta a cuno!;)tintelor !;li define!;)te caracte-
r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , i ce intervin in proces sunt caracterizate risticile fuzzy ale variabilelor care co-
i intr-o maniera imprecisa sau cand cu- respund calificarilor lingvistice.
I no!;)tintele sunt exprimate in limbaj na- Modulul de interfata cu domeniul
tural !;li nu numeric. non-fuzzy determina o actiune precisa
Comanda fuzzy este interesanta din i pornind de Ia descrierile fuzzy ale va-
urmatoarele ratiuni: riabilelor de ie!;)ire. Fiecare stare a sis-
- sinteza parerilor mai multor experti temului de comanda trece pe filtrul de
dintr-un anumit domeniu este relativ : interfata cu domeniul fuzzy inainte de a
U!;)or de realizat; fi prelucrat de modulul de rationament,
' - este posibila coordonarea mai multor pornind de Ia cuno!;)tintele bazei. Rezul-
obiective; tatul fuzzy astfel obtinut trece prin eel
, - comanda este flexibila !;li U!;)or adap- de al doilea filtru, acel al interfetei cu
tabila conditiilor de functionare a pro- domeniul non-fuzzy, care furnizeaza o
cesului sau a unei utilizari particulare; comanda precisa, non-fuzzy direct
Fig. IV.3.36. Conflgurat~a generali - este recunoscuta ca robusta, (rezista aplicabila sistemului care trebuie co-
a unul controler fuzzy. bine perturbatiilor care pot afecta , mandat.
procesul).
IV. Automatizari
Capito lui
Reglarea automata a parametrilor
Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatizari
Se prezinta modul de realizare a neliniare. Tn fig. IV.4.1 este prezentata nalul u ce este aplicat amplificatorului
reglarii urmatorilor parametri: schema de principiu pentru reglarea sensibil de faza ASF.
- presiune, presiunii lntr-un rezervor. Tn functie de abaterea E, ASF da co-
- debit, Se cere reglarea presiunii p 8 din con- manda pe releul D1 sau D2, astfel ca
- temperatura, ducta de iel;)ire a rezervorului. Pentru servomotorul electric SE (motor elec-
- umiditate, masurarea presiunii este utilizata priza tric monofazat) lnchide sau deschide
-pH, de presiune PP, care transmite semnal clapeta de reglare CR In sensul redu-
- flux luminos, hidraulic Ia traductorul Tr. Traductorul cerii abaterii E. Limitarea cursei CR
- turatie, Tr transforma presiunea p 8 In semnal este realizata de limitatoarele b1 l;li b2.
- raport gaz-aer. electric unificat i = 4 ... 20 mAce (pentru Potentiometrul P1 are rol de reactie l;li
presiune p e =0 corespunde i = 4 mAce, potentiometrul P2 de indicator de pozi-
4.1. Reglarea presiunii iar pentru presiune maxima Pe = Pmax tie afil;lata prin intermediul aparatului
corespunde i = 20 mAce). Legatura indicator /.
Tn mod obil;)nuit se cere mentinerea dintre i l;li p e este liniara. Curentul i ob- Tn fig. IV.4.3 este data schema teh-
unei presiuni constante lntr-un rezervor tinut Ia iel;)irea din Tr reprezinta semna- nologica cu aparatura de automatizare
sau lntr-o conducta, In conditiile unui lul de reactie Y, In bucla de reglare. pentru reglarea continua a presiunii, iar
debit variabil al consumatorului. Pentru Comparatorul C compara presiunea In fig. IV.4.4 schema electrica des-
mentinerea presiunii constante sau impusa (de referinta) W cu presiunea , fal;)urata corespunzatoare.
lntre anumite limite, se modifica debitul existenta In instalatie data de semnalul Presiunea impusa este fixata pe re-
admis. de reactie Y, furnizand, Ia iel;)ire, sem- gulatorul u2.
Ecuatia care descrie functionarea nalul de abatere E. Daca E = 0, RA nu Tn fig. IV.4.5 este prezentata reglarea
proceselor pentru reglarea presiunii emite nici o comanda. Daca E *" 0, RA presiunii lntr-o conducta utilizand echi-
este: emite un semnal de comanda u (In in- pament pneumatic.
Cdp = {10 - li'8 ) dt (4.1.1) teriorul RA) care este aplicat elementu- Componenta l;li functionarea buclei
In care: lui de comanda, ce furnizeaza Ia iel;)ire de reglare este identica cu cea de Ia
C - este capacitatea rezervorului; semnalul m catre elementul de execu- reglarea cu echipament electric
dp - variatia de presiune; tie EE (format din servomotorul electric (fig.IV.4.2) pana Ia presiunea semnalu-
V:. li'8 - debitul de intrare respectiv SE l;li robinetul de reglare RR). Tn tunc- lui de comanda u din RA. Convertorul
iel;)ire. tie de abaterea E, EE sta pe pozitia CV transforma semnalul electric
La procesele cu C mare (cazul rezer- existenta l;li deschide mai mult (presiu- i = 4 ... 20 mAce In semnal de comanda
voarelor) este recomandata o reglare nea In rezervor crel;)te) sau se lnchide pneumatic cu p = 0,2 ... 1 bar (presiu-
de tip Pl. Cand C este mic (cazul con- (presiunea In rezervor scade). nea de alimentare Pa = 1,4 bar). Sem-
ductelor) viteza de variatie a presiunii Tn fig. IV.4.2 este prezentata schema nalul de comanda Pc este aplicat ser-
dp/dt este mare. de principiu pentru reglarea presiunii vomotorului pneumatic SP care trans-
dp \i-v lntr-o conducta. forma acest semnallntr-o deplasare ce
-=-'--e (4.1.2) Priza de presiune Pp transmite semna- este aplicata CR.
dt c lul hidraulic p Ia traductorul Tr (cu functia ! Reglarea neliniara se poate realiza
Cu cat variatia de presiune este mai de adaptor) care transforma presiunea p utilizand presostate, manometre cu
mare, cu atat reglarea este mai dificil lntr-un curent i (4 ...20 mAce), ce co- contacte electrice sau miliampermetre
de realizat. Tn general, sunt utilizate respunde In bucla de reglare semnalului : regulatoare.
regulatoare liniare cu actiune PI, P sau de reactie Y, . Acesta este comparat cu Tn fig. IV.4.6. este data schema teh-
PID. Tn aceasta situatie reglarea presi- ser:nnalul de referinj:B. W impus prin inter- nologica cu aparatura de automatizare
unii se efectueaza In jurul unei valori. mediul elementului de prescrierea re- pentru reglarea presiunii lntr-o con-
Aceasta evita uzura provocata de ln- ferintei EA. Abaterea, respectiv semnalul E ducta utilizand reglarea bipozitionala
chiderea l;li deschiderea frecventa a este aplicat pe intrarea regulatorului , (cu presostat), iar In fig. IV.4.7 schema
elementelor de executie care ar fi apa- automat RA care prelucreaza abaterea E electrica desf~l;)urata.
rut In cazul utilizarii unor regulatoare dupa algoritmul PI l;li rezulta Ia iel;)ire sem- Alegerea regimului de functionare
T,
~ASF
SE
~
EE Rezervor
{
p;,V;
Fig. IVA.1. Reglarea preslunli i11tr-un rezervor:

+!:t-+ - semnal hidraulic; Fig. IV.4.2. Reglarea presiunii i11tr-o conductl utilizAnd
----- _,. - semnal electric. echlpamentul electric.
IV. Automatiziiri Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
manual (M) sau automat (A) se efectu- functionare (pozitia 2 a comutatorului din eire 06); ca urmare, bobina contac-
eaza cu comutatorul cu came S1 fixan- S1) Ia inchiderea presostatului u1 torului K 1 ramane nealimentata ~;;i mo-
du-1 pe pozitia 1 sau 2. anclam;;eaza bob ina contactorului K 1 torul electric m1 se opre~;;te (contactele
in cazul regimului manual de functio- ~;;i, ca urmare, conform diagramei de 02 revenind in pozitia deschis).
nare, pornirea pompei P, respectiv a contacte se inchid circuitele 02, 05, 09 Pentru reglarea presiunii cu mano-
motorului electric de actionare a pom- ~;;i se deschide circuitul 11. metru cu contacte, schema tehnologi-
pei m1, se realizeaza prin actionarea Prin inchiderea circuitului 02 porne~;; ca cu aparatura de automatizare este
butonului de pornire S3, iar a opririi, te m 1. inchiderea eire. 05 nu are efect identica cu cea din fig. IV.4.6. Schema
prin actionarea butonului de oprire S2. asupra regimului automat. inchiderea electrica desfa~;;urata a circuitelor de
Actionarea S3, respectiv S2, se efectu- circuitului 09 realizeaza semnalizarea comanda este data in fig. IV.4.8
eaza in functie de vizualizarea indicati- pornirii. Deschiderea circuitului 11 (circuitele principale fiind acelea~;;i cu
ilor unui manometru. arata ca m1 nu este oprit. Cand presi- cele din fig. IV.4.7).
in cazul alegerii regimului automat de unea in conducta cre~;;te peste limita Functionarea manometrului cu con-
prestabilita pe presostatul u1, acesta tacte u1 este indicata de diagrama de
PE PIC PJ se deschide (se deschide contactul u 1 contacte. Reglarea presiunii consta in
u1 ------~--------0--: u mentinerea ei intre min ~;;i max. Cand
:----------------.cv presiunea este sub valoarea minima se
~RA
inchide contactul e-m (conform diagra-
PZ
mei de contacte - respectiv contactul
e-m al u1) care inchide circuitul 05 ~;;i,
W: : Yr
R '
Fig. IVA.3. Schema tehnologlci cu Pa=1,4 bar
aparaturl de automatlzare pentru
reglarea contlnui a preslunli:
PE - element primar de presiune;
u1 - traductor electronic de presiune;
PIC - indicare reglare presiune;
u2 - regulator electronic continuu; Fig. IV.4.5. Reglarea preslunlllntr-o Flg.IV.4.6. Reglarea preslunll
PJ- pozitionare element final de comanda conducti utlllzAnd cu presostat:
presiune; U3 - pozitjoner electronic (X 902); echipament pneumatic: PIC - indicare, reglare, presiune;
PZ - element final de comanda presiune; --1:-1:-l:-- - semnal hidraulic; u1 - presostat; PZ- elementul final de
51 - robinet de reglare cu servomotor i ----- -~ - semnal electric; comanda presiune; m 1 - motor
electric (RRAE, MAR 1). - - - - semnal pneumatic. electric asincron; P - pompa.
1 Fs 2
I' Uo
2 2 2 I'
I
R S T R S T'
K~
A B C'
I'
I
i______ i____ _
, _}
04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18
01 02 8~~o2 gg~o3
c:::j;:: 10
c:::j;:: 12 15~12 17 ~09
Alimen- Actionare robinet Semnalizare

tare de reglare
3x
380/220 v
Fig. IV.4.4. Schema electrici destlfuratl pentru reglarea preslunll cu un regulator contlnuu:
01 - intreruptor; S1 - comutator cu came; S2- buton; F1 ... F3, Fs- siguranta fuzibila; F4- releu termic; Ho, H1, H2- Iampi de
semnalizare; s1 - servomotor electric cu robinet de reglare RR; uo - sursa de alimentare; u1 - traductor electronic de pre-
siune; u2 - regulator electronic continuu; U3 - pozitioner electronic.
Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatiziri
ca urmare, anclan~eaza releul interme- pneumatic SP ~i robinetul de reglare · re RR ~i invers.

diar K1. Releul intermediar K1 inchide • RR) semnalul m pneumatic (0,2 ... 1 bar). Reglarea debitului utilizand ca ele-
end K 1 din circuitul 06 (de automenti- I Cand semnalul m = 0,2 bar, RR este ment de masurare EM detectorul elec-
nere) ~i end K 1 din circuitul 09 (se in- , complet deschis, iar cand m = 1 bar, , tromagnetic de debit OEM este pre-
chide circuitul 09). I RR este complet inchis. Oaca debitul li', : zentata sub forma bloc in fig. IV.4.10.
Ca urmare, se pune sub tensiune ce trece prin EM(y, ), este mai mic Oebitul ce trece prin OEM este trans-
bobina contactorului K2 care porne~te decat li' impus (W) EF actioneaza in format intr-a tensiune de ordinul mili-
m1. Presiunea se ridica pana cand se sensu! deschiderii robinetului de regia- voltilor. Prin intermediul adaptorului Ad
deschide contactul e-M ~i circuitul 05
se deschide, releul K 1 este seas de
sub tensiune ~i m 1 se opre~te.
4.2. Reglarea debitului

i
5
Procesele de reglare a debitului sunt I
caracterizate de constante de timp ;

mici (0,5 ... 3 s) ceea ce inseamna ca :
raspunsul sistemelor de reglare auto- ;
mata depinde, in mare masura, de ·
constantele de timp ale traductorului, ·
regulatorului ~i elementului de executie :
(in mod obi~nuit constanta de timp a :
unui sistem de reglare a debitului este :
mai mica de 60 s).
Oeoarece constanta de timp este mi-
ca, Ia sistemele de reglare a debitului i 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
*
~~{~~9
se utilizeaza numai regulatoarele linia- i
re. Tinand seama de faptul ca actiunea i
0 amplifies zgomotele, sunt utilizate : 11
regulatoare cu actiune Pl. Acestea au ' Alimentare Actionare Protectie Comanda Semnalizare
KR mic (respectiv BP mare) ~i 1"; (con- : 3x380/220 V pompa P schema motor electric
stanta de timp) mica. • comanda Manual Automat !~~~~ Oprit
Elementele primare de masurare ale
debitului li' sunt, in principal, diafrag- · Fig. IV.4.7. Schema electrici desfl~ratl corespunzitoare schemei
mele ~i detectoarele electromagnetice : tehnologlce cu aparaturl de automatizare din fig. IV. 4.6:
de debit. in cazul utilizarii diafragmelor F1 ... F3, Fs - sigurante fuzibile; F4 - releu termic; Ho ... H2 - Iampi semnalizare;
de masura, se are in vedere relatia: K 1 - contactor; 01 - intreruptor; S1 - comutator cu came; S2 ... S4 - butoane
comanda; m1 - motor electric (pampa P); U1 - presostat.
V=K.JiP (4.2.1)
in care: 1 Fs 2
K- este un coeficient care depinde de
presiune ~i temperatura; .
!Jp - caderea de presiune pe diafragma. :
Reglarea debitului utilizand ca ele-
ment de masurare diafragma EM este '
prezentata sub forma bloc in fig. IV.4.9.
Oiferenta de presiune !Jp este masu-
rata cu diafragma EM ~i transmisa Ia
traductorul de presiune diferentiala Tr 1
care transforms !Jp in semnal electric :
unificat 4 ... 20 mAce. Pentru a obtine '
un semnal proportional cu debitul li'
conform relatiei 4.2.1 este necesar a se
extrage radicalul din !Jp. Pentru
03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15
aceasta, semnalul de Ia ie~ire Tr este
~~{~08
1
aplicat unui element de calcul FX (care c::j;::06

extrage radacina patrata). Semnalul c::t=09
*14
obtinut Y, este semnalul de reactie care
este aplicat regulatorului automat RA Comanda
Protectie Masurare reglare Semnalizare
de tip Pl. in interiorul RAse efectueaza schema motor electric
presiune
comparatia intre marimea impusa w ~i comanda Manual! Automat Su~ra_
sarc1na
I Pornit I Oprit
marimea de reactie Y, rezultand aba-
terea t:: in functie de care se da coman-
da u.
Fig. IVA.&. Schema electrici desfl,uratl pentru reglarea preslunll cu
in functie de semnalul de comanda u
manometru cu contacte:
(4 ... 20 mAce) convertorul electropneu-
K 1 - releu intermediar; K2 - contactor pentru motorul electric; S1 - comutator cu
matic CV transmite elementului de exe- I
came; S2 ... Ss- butoane comanda; u1 - manometru cu contacte electrice Mc-1.
cutie EE (format din servomotorul
IV. Automatizari Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
FX ~RA cv
I v+ ~-- YI_ ---b} ----~---- "'-I-.--'-'
1,4 bar
: 1,4 bar
'
•------------·'
Fig. IV.4.9. Reglarea debitului intr-o conducti utilizAnd

- '
~==:::1-
•------------·'
Fig. IV.4.10. Reglarea debibAii l'dr-o conducli ulllldnd ca

ca element de mlsurare dlafragma. element de rnilu1n detectorull eleetromagnellc de debit.
(tensiune-curent), acest semnal este semnalul sa fie proportional cu debitul obtinuta este transmisa adaptorului
transformat intr-un semnal electric uni- masurat se extrage radicalul prin inter- Ad1 care o transforma in semnal unifi-
1
ficat 4 ... 20 mAce, care constituie mari- mediul elementului de calcul FX. Sem- · cat electronic 4 ... 20 mAce. Acest sem-
1
mea de reactie Y, (masura) ce este apli- nalul de reactie obtinut Y, 1 se aplica re- : nal este aplicat Ia intrarea elementului
cata regulatorului de tip Pl. Regulatorul gulatorului RA1. Regulatorul RA1, com- de calcul FX1 care extrage radicalul l?i
compara marimea de reactie Y, (masu- para W = W1 cu y, 1 l?i transmite Ia transmite semnalul unificat electronic in
ra) cu marimea impusa w (referinta) l?i iel?ire semnalul de comanda u 1. Sem- domeniul 4 ... 20 mAce (care reprezinta
trimite marimea de comanda u conver- nalul u1 devine manme impusa debitul de gaz masurat) elementului de
torului electropneumatic CV, care ac- u1 "'W2 pentru RA2. Regulatorul RA2 raport ERap. Semnalul primit in ERap
tioneaza corespunzator elementul de compara u1 cu Y,2 l?i Ia iel?ire rezulta I este multiplicat cu o constanta K ce de-
executie EE. u2 "' m care actioneaza asupra elemen- pinde de presiune l?i temperatura l?i este
Daca este necesara o reglare rigu- tului de executie. Avantajul SRA in cas- aplicat ca marime impusa W Ia intrarea
roasa a debitului este utilizat un sistem cada consta in reducerea constantei • regulatorului automat RA de tip Pl.
de reglare automat in cascada (fig. de timp. Debitul de aer este masurat prin in-
IV.4.11). . termediul diafragmei de masura EM2.
Diafragma de masura EM, transmite 4.3. Reglarea raportului Presiunea diferentiah~ rezultata este
diferenta de presiune !Jp Ia traductorul gaz- aer aplicata adaptorului Ad2 care o trans-
de presiune diferential Tr unde trans- . forma in semnalul unificat electronic
forma semnalul hidraulic in semnal Reglarea raportului gaz - aer este 4 ... 20 mAce.
electric unificat 4 ... 20 mAce. Pentru ca necesara Ia instalatiile de ardere in ve- Acestui semnal i se aplica o corectie
derea obtinerii unei combustii optime. de temperatura KT din care se extrage
Schema bloc rentru reglarea raportu- · radicalul cu elementul de calcul FX2 l?i
• lui gaz - aer, utilizand aparatura din ' prin intermediul ERap. Se aplica RA
sistemul unificat electronic 4 ... 20 sub forma semnalului de reactie Y, 1 •
1
mAce, este data in fig. IV.4.12. : Corectia de temperatura KT este nece-

Sistemul de reglare automata menti- : sara pentru ca Ia crel?terea sau scade-
ne raportul constant, actionand asupra rea de temperatura debitul sa ramana
1
debitului de aer. Debitul de gaz nece- constant.

sar se regleaza prin clapeta de reglare Aceasta rezulta in conditiile in care Ia
CR1. Masurarea debitului de gaz se intrarea RA este aplicata marimea im-
Fig. IV.4.11. Reglarea debitulul in efectueaza prin intermediul diafragmei : pusa (de referinta) W l?i cea de reactie
cascadi. de masura EM1. Presiunea diferentiala ,i yr 1 • in functie de abaterea E = W- yr 1 ,
. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , RA transmite semnalul de comanda u
1
amplificatorului sensibil Ia faza ASF,

1 care transmite motorului electric ME
semnal de executie m1 sau m2.
1
, Daca semnalul apare pe canalul m1,

motorul electric ME se rotel?te in sen-
sui (1); daca semnalul apare pe canalul
m2, ME se rotel?te in sensul (2). Pentru
' sensul (1) clapeta de reglare CR2 se
deschide iar pentru sensul (2) se inchi-
de astfel incat sa se mentina raportul
· FX2 gaz - aer constant.
:------------{0---s--- i
Cand debitul de gaz crel?te din anu-
mite motive, pentru mentinerea con-
' stanta a raportului gaz - aer trebuie sa
creases l?i debitul de aer; ME se va roti
Gaz Aer : in sensul (1) l?i CR2 se va deschide.
flg.IV.4.12. Reglarea raporb.llul gaz _ aer. 1 Cand debitul de gaz scade, CR2 se va
' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ' ~ inchide.
ajunge pana Ia 5 %. acesta necesita preincalzire, racire cu

4.4. Reglarea temperaturii Reglarea temperaturii, intr-un cuptor umidificare :;;i reincalzire. Pentru mic:;;o-
utilizand regulatoare liniare cu semnal rarea umiditatii este utilizata incalzirea,
Reglarea temperaturii este practic o electronic unificat 4 ... 20 mAce este ' iar pentru cre:;;terea umiditatii este uti-
reglare a transferului de dildura. Cand data in fig. IV.4.13. lizata umidificarea cu apa sau abur.
transferul de caldura este mare :;;i re- Marimea impusa (de referinta) W Procesele de reglare a umiditatii sunt
glarea liniara, se ajunge Ia oscilatii de este aplicata regulatorului RA de tip caracterizate de capacitati mari :;;i con-
amplitudini mari. in aceasta situatie se PID. Ca element de masura EM a tem- stante de timp medii. La reglari precise
recomanda o reglare de tip P. Daca peraturii din cuptor este utilizat un ter- sunt necesare regulatoare de tip PID.
perturbatiile de sarcina sunt mari :;;i mocuplu. Acesta transforma tempera- Daca variatiile de sarcina nu sunt prea
frecventa sau constantele de timp mari tura intr-a tensiune de ordinul mV ce mari, regulatoarele pot fi de tip P sau
(cazul schimbatoarelor de caldura :;;i al este transmisa adaptorului tensiune - neliniare (bi sau tripozitionale). Menti-
cuptoarelor continue) se recomanda o curent Ad. lntensitatea curentului i de nerea umiditatii intre anumite limite, de
reglare de timp Pl. in general, Ia pro- Ia ie:;;irea Ad reprezinta marimea de re- exemplu intr-un depozit de materiale,
cesele cu constante de timp mari in actie a sistemului Y,. Comparatorul d!n : are Ia baza utilizarea unor traductoare
care se regleaza temperatura se utili- ' interiorul RA compara W cu Y, . In de umiditate ce functioneaza pe princi-
1
zeaza reglarea PID. La procesele cu functie de abaterea E = W - Y, 1 , rezulta piul psihrometrului Tr. Aceste traduc-
capacitate mare, constante de timp :;;i marimea de comanda u ce este aplica- toare sunt conectate Ia aparate inregis-
timp mort mici sunt utilizate regu- ta convertorului electropneumatic CV. tratoare ce indica :;;i inregistreaza atat
latoare neliniare (bi sau tripozitionale). Convertorul actioneaza asupra elemen- : temperatura cat :;;i umiditatea. Aceste
Regulatoarele liniare sunt directe :;;i tului de executie EE format din servo- inregistratoare sunt prevazute cu
indirecte. motorul pneumatic SP :;;i clapeta de re- functie de reglare (ie:;;irea pe contacte).
Regulatoarele directe sunt utilizate in glare CR, marind sau mic:;;orand debi- Cand umiditatea scade sub valoarea
mod obi:;;nuit Ia reglarea temperaturii tul de gaz, astfel incat sa se mentina minima prescrisa se inchide contactul
apei calde de consum prin punctele temperatura impusa W. mobil deschis e-m, iar cand umiditatea
termice sau Ia reglarea temperaturii Ia Reglarea temperaturii cu regulatoare cre:;;te peste valoarea maxima pre-
corpurile de incalzire. neliniare este realizata cu presostate, scrisa se inchide end e-M (fig.IV.4.14).
Este de prevazut o extindere a utili- manometre cu contacte electrice, re- Cand umiditatea rp este mai mica
zarii regulatoarelor directe, deoarece gulatoare neliniare cu semnal electro- decat cea prescrisa rp < rpP (conform
ele sunt simple, robuste, u:;;or de intre- nic unificat, milivoltmetre regulatoare, diagramei de contacte) se inchide end
tinut, se monteaza local (nu necesita logometre regulatoare, miliampermetre e-m (eire. 11) :;;i anclan:;;eaza bobina
dulapuri de automatizare) :;;i lucreaza regulatoar etc. releului intermediar D2. Ca urmare se
tara a consuma energie auxiliara (ener- deschide end d2 din circuitul 8, se in-
gia consumata este preluata chiar din 4.5. Reglarea umid~i trerupe alimentarea bobinei contacto-
procesul pe care il regleaza). Un deza- rului K 1 :;;i ventilatorul care evacua
vantaj este constituit de faptul, ca in Reglarea umiditatii rp constituie un aerul din depozit se opre:;;te. Daca
general in pozitia inchis, robinetul de proces care necesita reglarea tempera- umiditatea rp cre:;;te :;;i ajunge Ia un
reglare nu inchide complet, existand turii :;;i a cantitatii de apa continuta in moment dat egala cu cea precisa
un debit de scapari ale apei care poate aer (diagrama i-x). in cazul general rp = rp sau rp > rp , atunci se inchide
end c~M (eire. 7).P Ca urmare anclan-
, :;;eaza bobina releului intermediar D1
EE ' care inchide end d1 (eire. 9) :;;i se pune
~
, sub tensiune bobina contactorului K 1
care inchide contactele principale de
1
alimentare cu energie electrica a venti-

latorului care incepe sa functioneze.
Concomitent cu inchiderea contactelor
I·-o------··
}87!QrI
1,4 bar
principale se inch ide :;;i end K 1 din cir-
cuitul 10 de automentinere. Ventilatorul
!Yr Ad
~:·.·~-~ ~:C:-----~Zl
functioneaza pana cand rp < rpp cand
acestea se opre:;;te.
:__ ------- EM
Fig.IVA.13. Reglarea temperaturiiintr-un cuptor.

4.6. Reglarea pH-ului
Datorita faptului ca adaosul de reac-
N tivi intr-a solutie nu influenteaza liniar
c variatia pH-ului acesteia (fig. IV.4.15),
m reglarea ridica probleme deosebite.
Debitul unui reactiv adaugat intr-a so-
lutie determina o variatie liniara a con-
centratiei ionilor de hidrogen :;;i o
variatie exponentiala a pH-ului. Se ob-
serva ca variatiile mari de pH sunt in zo-
na neutra, in jurul valorii pH = 7. in
So
' aceasta zona, Ia cele mai mici adaosuri
----~JL~~~-+------~----------~------~~------~ : de reactiv Llx, pH-ul cre:;;te brusc in
2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp ce in zona A-8 :;;i C-D Ia o cantita-
Fig. IV.4.14. Reglarea umld~l. 1
te mare de reactiv, pH-ul cre:;;te putin.

IV. Automatiziiri Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
Pentru a anita aceasta este utilizat indi- ~irea semnalului de comanda u aplicat automat A. Alegerea regimului de tunc-
cele de tamponare i1 definit de raportul: elementului de executie EE. . tionare M sau A se efectueaza prin in-
. !JpH Daca pH-ul Ia ie~irea solutiei tratate : termediul comutatorului s1. Daca se
', = !Jx (4.6.1) din instalatie (Y,) este mai mic decat , alege regimul manual, respectiv s1 pe
pH-ul prescris (W) atunci robinetul de pozitia 2-3, atunci marimea impusa se
lndicele de tamponare are o valoare reglare RR actionat de servomotor , stabile~te prin intermediul potentiome-
mare in zona neutra ~i o valoare redu- , electric SE se deschide ~i este admis trului PI, iar marimea de reactie este
sa in zonele acida ~i bazica. El se de- : in reactor mai mult reactiv. Astfel con- I data de potentiometrul semireglabil PF.
termina experimental. Daca i1 este mai centratia de reactiv in solutie cre~te ~i Pentru functionarea in regim automat
mare (concentratia ridicata) se utilizea- Y, va cre~te. , se trece comutatorul s1 pe pozitia 2-1,
za reglari de tip PI sau PID, in cascada marimea impusa se stabile~te prin PI
sau cu previziune. 4.7. Reglar:ea fluxului iar marimea de reactie este data de fo-
Daca i1 este mic (concentratie re- 1um1nos totraductorul (fototranzistor) FT. Cele
dusa) se utilizeaza reglare de tip P sau doua marimi date de PI ~i PF sau PI ~i
bipozitionala. Se realizeaza Ia lampile cu incandes- FT sunt prelucrate in interiorul circuitu-
in fig. IV.4.16 este aratata o reglare centa. Plaja in care se poate efectua lui integrat, obtinandu-se pe terminalul
tip PID a pH-ului. reglarea fluxului luminos Ia lampile flu- 7 un tren de impulsuri sincrone cu re-
Traductorul de pH Tr transforma pH- orescente (cu descarcare in gaze este : teaua ~i un unghi variabil, proportional
ul intr-o tensiune U ce este aplicata limitata Ia 20-30 V) ceea ce face ca o cu tensiunea de abatere.
adaptorului Ad care o transforma in in- reglare a fluxului luminos Ia astfel de
tensitatea unui curent electric i compa- Iampi sa nu fie eficienta. 4.8. Reglarea tuf81:iei
tibil cu regulatorul automat RA (y,). in fig. IV.4.17 este prezentat princi-
Acest semnal provenit de Ia masurarea piul de realizare a reglarii fluxului lumi- Din mecanica fluidelor sunt cunoscu-
pH-ului (Y,) este comparat in interiorul nos Ia un grup de Iampi cu incandes- ; te relatiile:
RA cu pH-ul impus (W) ~i rezulta Ia ie- centa GLI. Alimentarea circuitului este
realizata prin intermediul Dispozitivului (4.8.1)
de Comutatie Statica DCS (comutator
pH
static realizat prin montarea a doua ti-
14 ristoare Th1 ~i Th2). Comanda deschi- (4.8.2)
12 derii tiristoarelor (principiul taierii sinu-
Baze
soidei) este data de Dispozitivul de Co-
7 --------- ,-;-_- _-i_------- manda pe Grila DCG. Comanda este in
:: ApH functie de iluminarea exterioara rea- (4.8.3)
::· --_,- Acizi lizata de fotorezistenta FR ~i fixarea
2 ------ •8-~I
punctului de functionare prin interme-
I
0 A --:-:-! ----------- diul potentiometrului P;. in care:

Concentratia de in fig. IV.4.18 este prezentata regia- li' - este debitul;
reactivi x(m 3) rea fluxului luminos, Ia grupul de Iampi H - inaltimea de pompare;
Flg.IVA.15. Curba de va~e a
cu incandescenta GLI, cu un triac, co- n - turatia pompei
mandat de circuitul integrat L 120. Re- lndicii 1 ~i 2 se refera Ia parametrii
pH-ululla tratarea cu reactlv a unel
glarea se poate realiza manual M sau corespunzatori turatiilor n, ~i n2.
soluJII.
-220 v
GLI
15 14 13 12
Flg.IV.4.16. Reglarea PID a pH-ului.
GLI
~:----[§]
P;tJ
Flg.IV. 4.17. Reglarea fluxulullumi-
nos cu Urtstoare. Flg.IVA.18. Reglarea fluxului lumlnos cu un biac.
in fig. IV.4.19 este ari!ltata cum variaza La variatia debitului, utilizarea pom- cat dispozitivului de comanda pe grila
calitativ 1% H l?i P in functie de turatie. pelor cu turatie constanta, conduce Ia DCG care deschide cele l?ase tiristoare
Din relatia 4.8.3 l?i fig. IV.4.19 c crel?terea inaltimii de pompare care are (sau trei triacuri) in al?a tel incat Ia bor-
rezulta dependenta puternica a puterii o serie intreaga de inconveniente. nele statorice ale motorului electric sa
P fata de turatia n ceea ce implica l?i Problema reglarii turatiei a fost asi- se aplice o tensiune care conduce Ia
dependenta consumului de energie W gurata Ia inceput Ia motoarele de cu- obtinerea n, = n;.
in functie de turatia n (fig.IV.4.20). rent continuu l?i apoi Ia cele de curent Reglarea turatiei motoarelor asincro-
alternativ. Initials-au utilizat metode de ne cu inele cu cascada subsincrona cu
reducere a tensiunii de alimentare a tiristoare, conduce Ia reglarea turatie
statorului Ia motoarele sincrone cu ro- tara pierderi, energia electrica din rotor
torul in colivie l?i introducerea de rezis- : fiind recuperata in retea.
tente in circuitul rotoric Ia motoarele Schema bloc pentru reglarea turatiei
asincrone cu rotorul bobinat; de ase- ' motoarelor asincrone cu inele prin cas-
menea, s-a utilizat modificarea numa- cada subsincrona cu tiristoare este
rului perechilor de poli conform relatiei: ' prezentata in fig. IV.4.24.
60( Aceasta schema cuprinde un redre-
n=- (4.8.4) sor trifazat cu diode R cu rolul de a re-
P dresa tensiunea rotorica Lt cu rol de
a
in care: ' filtru de curent l?i un invertor I cu tiris-
H2 f - este frecventa, ' toare care are rolul de a transforma
p - numarul perechilor de poli. tensiunea continua in tensiune alterna-
1
H1
100% Solutia optima este aceea a modifi- tiva l?i de a recupera in retea energia
carii frecventei. Ea a putut fi utilizata electrica prin intermediul unui transfor-
H1
64% odata cu introducerea comutatiei stati- mator de recuperare T, astfel obtinan-
ce, a dispozitivelor semiconductoare du-se l?i variatia turatiei motorului.
H1 de putere l?i realizarii convertizoarelor Schema desfal?urata electrica cores-
26% punzatoare schemei bloc este identica
de frecventa.
Reglarea turatiei prin variatia tensiu- ! cu cea prezentata in fig. IV.4.8.
0 n1 n1 n1 n2 nii de alimentare a statorului Ia motoa- Curentul de Ia retea este redresat l?i
50% 80%100% rele asincrone cu rotorul in colivie se i filtrat dupa care este transformat in
b poate realiza eficient cu tiristoare ce curent alternativ trifazat prin interme-
1
utilizeaza principiul ,taierii sinusoidei" i diul unui invertor. Comanda invertorului

(fig. IV.4.21) sau a ,trenurilor de impul- este asigurata prin intermediul unui mi-
suri" (fig. IV.4.22). , crocalculator conceput pentru aceasta
P1
100% in fig. IV.4.23 este prezentata sche- I aplicatie. Curentii furnizati de converti-
ma de principiu a reglarii turatiei mo- ! zor sunt trifazati cu frecventa variabila
P1
64% toarelor asincrone cu rotorul in colivie ' intre 0 ... 160 Hz pentru motoarele cu
prin variatia tensiunii de alimentare a puteri sub 4 kW l?i 0 ... 240 Hz pentru
P1
statorului cu ajutorul tiristoarelor. motoarele cu puteri cuprinse intre 5 l?i
26%~--~~--~--~----+ Se observa ca tahogeneratorul TG 110 kW.
0 n1 n1 n1 n2
50% 80%100% masoara turatia l?i 0 trimite comparato- DANFOSS produce convertizoare de
rului C. Acesta face comparatia intre · frecventa, seria VLT - 3500 pentru
c
turatia motorului n, l?i turatia dorita; motoare electrice cu puteri cuprinse
Flg.IVA.19. Vart&1ia parametrtlor V', abaterea o transmite regulatorul de tu- intre 0,75 ... 250 kW.
ratie Rn. Semnalul acestuia este apli- Firma SCHNEIDER ELECTRIC reali-
H •• P 1n funqle de n:
a - variatia debitului V'2 cu turatia n2 ; zeaza convertizoarele statice ALTI-
b - variatia inaltimii de pompare H2 START pentru motoare electrice cu
cu turatia n2 ; c - variatia puterii puteri cuprinse intre 1,1 l?i 37 kW.
consumate P2 cu turatia n2 .
u
w u
100%
90% ------------::..·;.-; ~ 0~-4----+----\----j'---+--..:.
75% ------~ ~ "\ : U1

: a ,
+U2~~--~~+-~~~
0 ~p....;..~--¥-+--?r-____,~-+-~
40%
14%
U3
0
30% 70% 100% n(V)
Fig. IV.4.20. Consumul de energle Ia a:
o pompi cu tu~a constanti Fig. IVA.22. Vart&1ia tenslunll
'I Ia o pompi cu tur&1:1a vartablll: Fig.IV.4.21. Varl&1ia tenslunll de de alimentare cu ajutorul
a - pompa cu turatia constanta; allmentare cu ajutorul tlrtstoarelor, tlrtstoarelor, prtn apllcarea unor
b - pompa cu turatie variabila. pe prtnclplul .,tllertl sinusoidal". .,trenurt de sinusolde".
IV. Automatizari Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
L1--------~----------------------~~--
L1------~-------------------------
L2------,_--~---------------------
L2===~~=================;~==
L3
N-r----+-+-+-----------
L3 ______,___-+--~r---------------- t--+-
N --,------+----+
t--'-----------
'
~.
:
' ''
T
~::
''
-n,
Fig. IV.4.23. Schema de prtnclpiu a regllrii turatiei Fig. IV.4.24. Schema bloc pentru reglarea turatlel
motoarelor asincrone cu rotorulln colivle prin variat~a motoarelor asincrone cu inele prin cascadl
tenslunii de allmentare a statorului cu ajutorul tiristoarelor. subsincronl cu tlristoare.
4.9. Acordarea pe baza raspunsului indicia! cu para- variabilelor de ie~ire y egal cu numiirul
regulatoarelor metrii proiectati ai regulatorului, in variabilelor de comanda u se solicitii,
punctul nominal de functionare ~i in re- adeseori, propietatea de decuplare. in
La punerea in functiune a instalatiilor gim de urmarire. Parametrii utilizati mai felul acesta fiecare ie~ire depinde de o
automatizate se verifica atingerea per- frecvent pentru aprecierea performan- singura intrare.
formantelor impuse in faza de proiectelor sunt eroarea stationara E51 , suprain practica, pe langa robustete sunt
tare. in acest scop se fac determinari reglarea T, gradul de amortizare c'l, du- ' necesare, de cele mai multe ori, ~i alte
experimentale ale unor valori ale mari- rata regimului tranzitoriu ttr ~i pulsatia performante. Acestea sunt specifice
milor conduse automat ~i se verifica oscilatiilor w 0 • Daca sistemul automat sistemelor automate de urmarire, siste-
valoarea corecta a parametrilor apara- este aproximat cu un sistem de ordinul melor automate de stabilizare (reglare)
telor ~i regulatoarelor. doi, cum se intampla adesea, atunci ~i sistemelor automate care trebuie sa
in primul rand se probeaza functiona- toti ace~ti indicatori de performanta functioneze bine atat in regim de urma-
rea instalatiei in regim stationar ~i cu depind numai de doua marimi: fractiu- rire cat ~i in regim de stabilizare. in ca-
conducere manuala. Cu regulatorul au- nea de amortizare critica p ~i frecventa zurile frecvente in care nu se impun
tomat in regim manual se masoara proprie (naturala) vn a sistemului. sistemului automat anumite performan-
semnalul in toate punctele accesibile ale Minimum de performante solicitate te specifice este de dorit ca sistemul
buclei de reglare pentru intregul do- sistemelor automate i1 reprezintii: siste- sa aiba 0 comportare globala buna.
meniu de functionare ~i se verifica con- mul sa fie stabil; eroarea stationara sa Daca performantele instalatiei auto-
stantele de proportionalitate ale apa- fie zero sau mai mica decat o valoare matizate nu pot fi atinse cu ajutorul
ratelor. Daca constanta de timp ia va- impusii; proprietatile sistemului sa ra- regulatorului proiectat, iar mici modifi-
loarea maxima(~= co), iar COnstanta de mana valabile chiar ~i in prezenta unor cari ale constantei de proportionalitate
timp derivativ este nula (T0 = 0) se de- variatii arbitrare, dar mici, ale parametri- nu sunt folositoare, atunci este nece-
termini! cu aceasta ocazie ~i valoarea lor sistemului. Regulatorul multivariabil sara reproiectarea regulatorului. in
corecta a urmatorilor parametri ai re- care asigura aceste performante se nu- acest scop se verifica identificarea par-
gulatorului: constanta de proportiona- me~te robust. Regulatorul monovariabil tii fixe a sistemului automat, se stabi-
litate KR, zona de insensibilitate ~i pra- tip PID poseda intotdeauna caracte- le~te domeniul de liniaritate, se recon-
gul limitatorului miirimii de comanda. ristici de robustete daca este acordat in sidera structura sistemului automat ~i a
Performantele instalatiei cu bucla de mod corespunzator. Pentru sistemele regulatorului ~i se stabilesc valori noi
reglare inchisa se verifica, de obicei, automate multivariabile avand numiirul pentru parametrii regulatorului.
IV. Automatizari
Capitolul 5
Automatizarea instalatiilor hidraulice
'
Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice IV. Automatizari
incendiu, schema de comanda reali- sunt montate presostate.

5.1. General~ zeaza anclanl;larea pompei de rezerva Pentru statii de pompare cu o pampa
Ia disparitia tensiunii de alimentare a activa $i una de rezerva, regimul de func-
8tatiile de pompare pentru alimenta- pompei in functiune. tionare este prezentat in fig. IV.5.1.
rea cu apa necesara consumului me- Automatizarea functionarii pompelor La atingerea presiunii PP, presostatul
najer, industrial sau pentru combaterea se poate realiza in functie de presiune,
PC comanda pornirea pompei active,
incendiilor, sunt prevazute cu instalatii de debit, sau de presiune $i debit. iar Ia atingerea presiunii P0 , presosta-
de automatizare care au scopul de a tul comanda oprirea pompei active.
asigura functionarea acestora Ia para- 5.2. Automatizarea ~ilor 8emnalizatorul de nivel cu electrozi
metrii proiectati, de a pune in functiune de pompare in funqie LIC a fast prevazut pentru protectia
prin rotatie pampa de rezerva $i de a de presiune pompelor in cazul scaderii nivelului
asigura pornirea automata a pompei apei in VT sub o valoare minima.
de rezerva in cazul defectarii pompei Pentru automatizarea statiilor de in schema de comanda exemplificata
active. pompare in functie de presiune, se in fig. IV.5.2, aferenta schemei tehnolo-
in cazul statiilor de pompare pentru prevad recipiente de hidrofor pe care gice din fig. IV.5.1, s-a prevazut selec-
tarea regimului de comanda (A - auto-
p mat, M - manual) prin intermediul co-
mutatorului cu came 81. Comanda ma-
nuala a pompelor, realizata prin inter-
mediul bornelor de pornire bp1 $i bp2,
· respectiv de oprire bo1 $i bo2, este
specifica perioadelor de probe.
in regimul de comanda automata,
pampa activa, selectata in prealabil cu
ajutorul comutatorului 82, va porni $i se
va opri automat, comandata de PC, iar
in cazul defectarii pompei active va
porni automat pampa de rezerva (releul
termic al pompei active, F1 respectiv
F2, va anclanl;la releul intermediar de
• avarie, Ko1 respectiv Ko2, care va reali-
za comutarea pe rezerva).
Atingerea nivelului minim in VT,
precum $i avarierea ambelor pompe
sunt semnalizate optic !;li acustic.
Flg.IV.5.1. Stat~e de pompaPe cu o pompi actlvi ''una de rezervl, 5.3 Automatizarea staJjilor
automatlzatltn fune11e de preslune: de pompare in fun~e
a - schema tunctionala; de presiune, cu presiunea
b - schema tehnologica cu aparatura de automatizare; etajati descr8scitor
VT- vas tampon; P1, P2- pompe; RH- recipient de hidrofor; LIC- semnalizator
de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - blocul (schema) de comanda. in cazul unei statii de pompare cu
doua pompe care functioneaza in pa-
L ralel !;li una de rezerva, schema functi-
onala !;li schema tehnologica sunt reda-
s1 ~-i~\~ --------------- -.-~~-~ -;~-- ----- --rl---~~- ~ te in fig. IV.5.3.

La atingerea presiunii P 1 presostatul
·---, LIC
: min•
:
hbp1 K1
:,- --:
: •
K2 b p2
primei pompe comanda pornirea
pompei, iar Ia atingerea presiunii P01
:- acesta va comanda oprirea pompei.
.......
....... Ciclul se reia pfma in momentul in care
debitul cerut de consumatori devine
mai mare ca debitul li 1 dat de prima
pampa, cand scadetea presiunii in
recipientul de hidrofor pana Ia valoarea
PP2 este sesizata de presostatul celei
de-a doua pompe care va comanda
pornirea acesteia.
La atingerea presiunii P02 , daca de-
bitul cerut Ia consumatori este mai ma-
re ca li 1 , Ia comanda presostatului,
cea de-~ doua pampa se va opri, ra-
manand in functiune numai prima
pampa.
Comanda pampa P2 Daca Ia atingerea presiunii P02 debi-
tul cerut Ia consumatori este mai mic
decat li 1 , presiunea din recipientul de
Flg.IV.5.2. Schema de comandl aferentl ~ei de pompare din ftg.IV.5.1. hidrofor bre!;lte !;)i in acest caz presostatele
IV. Automatizari Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice
comanda oprirea celor doua pompe. Pentru obtinerea unei uzuri uniforme automata a pompei P1 atunci cand
La atingerea presiunii PP 1 prima pampa a pompelor, in schema IV.5.4 s-a pre- sunt selectate P1 !;li P2 ca pompe
intra in functiune !;li ciclul se repeta. vazut comutatorul S2 prin intermediul active !;li s-a atins nivelul de presiune
in fig. IV.5.4 este exemplificata o caruia se pot selecta cele doua pompe PP 1 (releul Kp1 !;li-a inchis contactul din
schema de comanda care realizeaza active !;li implicit pampa de rezerva, circuitul 8), sau cand este selectat gru-
algoritmul de functionare descris mai aceasta intnlnd automat in functiune Ia pul de pompe P2 !;li Pa iar P2 este ava-
sus, semnificatia !;li rolul componente- defectarea oricareia dintre pompele riata, sau cand este selectat grupul de
lor fiind asemanatoare cu cele din active. De exemplu, grupul de contacte pompe Pa !;li P1 !;li !;li-a atins nivelul de
schema IV.5.2. din circuitele 8 !;li 9 va realiza pornirea presiune PP2 (releul Kp2 !;li-a inchis
contactul din circuitul 9).
p $i in aceasta schema functionarea,
respectiv, avarierea unei pompe, sunt
semnalizate optic, iar avarierea pompei
de rezerva sau atingerea nivelului mi-
nim in VT sunt semnalizate !;li acustic.
intreruperea semnalizarii acustice se
face prin actionarea butonului oprire-
hupa (boh), anclan!;landu-se releul Koh,
acesta automentinandu-se prin contac-
tul sau normal deschis din circuitul 23
!;li deschizand contactul normal inchis
din circuitul 22. Dupa indepartarea
avariei, hupa va trece automat in stare
de functionare (Koh nu se mai auto-
~------ :---------®: mentine).
---~0------w~
:,'
Po1
~;:::::::==1
5.4 Automatizarea st&Jjilor
de pompare in fun91ie
,,
"
RH de presiune, cu presiunea
VT etajatl cresCAtor
A!;la cum se observa din schema
functionala din fig. IV.5.1 !;li in special
din fig. IV.5.3, presiunile sunt etajate
descrescator in sensul ca prima pam-
pa intra !;li iese din functiune Ia presiuni
b mai mari decat presiunile celei de-a
doua pompe.
Fig. IV.5.3. ~ de pompare cu doul pompe active ,1 una de rezervl, Deoarece o mare parte din timp Ia
automatlzatltn funqle de preslune, cu preslunea eta,latl descrescltor: functionarea in paralel a doua pompe,
VT- vas tampon; P1, P2, P3 - pompe; RH -recipient de hidrofor; functioneaza numai prima pampa, se
LIC - semnalizator de nivel cu electrozi; PC 1, PC2 - presostate; poate obtine o economie de energie
PZ - blocul (schema) de comanda. daca prima pampa poate sa functione-
ze Ia nivelele de presiune mai scazute
decat cele Ia care functioneaza cea
de-a doua pampa (fig. IV.5.5 a). Sche-
ma de automatizare din fig. IV.5.6 rea-
lizeaza algoritmul de pornire descris in
fig. IV.5.5 a. Spre deosebire de sche-
ma anterioara, aceasta schema utili-
zeaza in plus un presostat cu actiune
inversa (deschide circuitul Ia presiunea
de pornire !;li i1 inchide Ia presiunea de
oprire) !;li un releu intermediar.
Considerand momentul de functiona-
re cand pompele nu lucreaza !;li cand
apa este trimisa in instalatie de catre
presiunea creata in recipientul de hi-
drofor, acest moment corespunde unei
~
14
18 ~~7 presiuni cuprinse in!fe PP 1 !;li P01 ,
23 d:24 respectiv unui debit V1 mai mic decat
debitul unei singure pompe. Contactele
~ ~ Semnalizare Presastate Camanda Camanda Camanda Semnalizare presostatelor PC 1 !;li PC2 sunt deschi-
l!l·:! nivel minim camanda pampa P, pampa P2 pampa Pa acustica se, deci pompele P1 !;li P2 nu lucreaza.
~ 8l in VT pampe
a.'- Daca se mentine debitul V1 !;li pom-
pele nu lucreaza, presiunea in recipien-
Fig. IV.5A. Schema de comandl aferenti statlel de pompare : tul de hidrofor va scadea pana Ia atin-
din fig. IV.5.3.
gerea valorii PP 1 •
Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice IV. Automatizari
in acest moment presostatul PC 1 i:;;i

inchide contactul realizand pornirea
pompei P1 care va functiona pana Ia
atingerea presiunii po1 cand
presostatul PC 1 va comanda oprirea
pompei.
Atata timp cat consumul este mai
mic decat debitul maxim al pompei P 1
(debitul corespunzator presiunii ei de
1 pornire, ~ 1), aceasta pampa va functi-
ona singura intre limitele P 1 :;;i P01 -
Daca consumul cre:;;te PeSte debitul
li 1 presiunea din recipient scade sub
P', 1
atingand valoarea PP2 , cand con-
tactul presostatului PC2 se inchide co-
mandand intrarea in functiune a pom-
pei P2.
Cand pampa P2 incepe sa lucreze,
a ea asigura un debit ~2 care va deter-
mina o cre:;;tere brusca a presiunii in
recipientul de hidrofor deoarece con-
sumu.l ~ 1 ~ste destul de mic in com-
~~~ ................ Q~z ...................................................
0 i parat1e cu V .
2
Odata cu ~nclan:;;area releului Kp2 prin
PCO care comanda pornirea pompei P2
1 contactul presostatului PC2 pune sub
tensiune :;;i bobina releului Kpo care i:;;i
VT ' inchide contactul sau din circuitul 4.
Astfel, atata timp cat va actiona pampa
1
P2 va functiona :;;i pampa P1, indiferent
de pozitia contactului presostatului PC 1.
Pentru . oric~ debit ~ cuprins intre
b debitele \.j :;;i \{,2 • pompele P1 :;;i P2 vor
Iuera intre limitele de presiune PP3 :;;i
I Po3' pampa P1 functionand contmuu,
Flg.IV.5.5. Sfa1:1e de pompare cu douA pompe active •• una de rezervl,
' iar pampa P2 va functiona intre pre-
cu preslunea etajatl crescltor:
siunea de pornire PP3 :;;i presiunea de
a - schema functionala In cazul presiunii etajate crescator;
oprire P03 (Ia atingerea presiunii P03
b - schema tehnologica cu aparatura de automatizare.
contactul normal inchis al presostatului
P1; P2; P3 - pompe de circulatie; PC1; PC2; PC3 - presostate;
PC3 se deschide :;;i pampa P2 este
M1; M2- motoarele pompelor de circulatie active P1 :;;i P2; LIC - semnalizator
1
oprita).
de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - bloc (schema) de comanda;
Daca consumul scade sub debitul
RH - recipient de hidrofor
~. Ia functionarea celor doua pompe,
presiunea va cre:;;te in recipientul de hi-
drofor pan a Ia valoarea P03 , cand se
va opri pampa P2; pampa P1 rama-
nand in functiune, presiunea va conti-
nua sa creases deoarece debitul ei va
fi mai mare decat consumul. in acest
caz presiunea va cre:;;te peste valoarea
, P03 atingand valoarea P02 cand se va
1 opri :;;i pampa P1.
Cand presiunea coboara Ia valoarea
PP 1, intra in functiune pampa P1 :;;i in-
tregul ciclu se reia.
Fata de schema de automatizare cu
presiunea etajata descrescator, sche-
ma de automatizare cu presiunea eta-
jata crescator necesita in plus un pre-
~1418 8~
~~7
03
!02 !03
11
03
21 sostat cu actiune inversa :;;i un releu in-
23 24
termediar, dar conduce Ia o reducere a
aiQ) consumului de energie electrica cu
.... 1::
Semnalizar Presostate Comanda
5i.2
NUl nivel minim comanda Comanda Comanda Semnalizare cca. 50 ... 10 %.
Q)Q) pompe pompa P1 pompa P2 pompa P3 acustica
a: a. in VT
Fig. IV.5.6. Schema de comandl aferentl sta1iei de pompare cu doul

pompe active '' o rezervl, automatlzatl cu presiunlle etajate crescltor.
IV. Automatizari Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice
functie de debit un variator de turatie bucle de reactie inversa de Ia acesta.

5.5. Automatizarea ~ilor care functioneaza pe principiul reglarii Schema bloc de principiu a acestui
de pom~re in fun9P.e directe a cuplului (DTC - Direct Torque tip de variator de turatie este redata in
de presiune 'i debit Control), tehnologia fiind dezvoltata de fig. IV.5.9.
firma ABB care livreaza acest tip de Specific acestui regulator este ca
Comanda pompelor in functie de variator incepand din anul 1995. incorporeaza un bloc de calcul numeric
debit elimina, in principiu, recipientele Acest principiu de reglare elimina, in care este programat modelul adaptiv
de hidrofor din statiile de pompare l;li, practic, tahometrul l;li necesitatea unei al motorului.
dupa unii autori, se considera ca este
mai economica dedit comanda in
p
functie de presiune.
Costul de investitie al statiilor de
pompare cu recipienti de hidrofor este,
in general, cu 25 ... 35 % mai mare de-
cat costul de investitie al statiilor tara
recipienti, ca in cazul comenzii pompe-
lor functie de debit.
Costul consumului de energie de
pompare este in general mai mare in
cazul comenzii functie de debit decat
in cazul comenzii functie de presiune.
Alegerea solutiei care trebuie adoptata
se va face pe baza unui calcul tehnico-
economic comparativ.
Reglajul dependent de debit din fig. v
IV.5. 1 presupune o curgere continua in
reteaua de alimentare cu apa, astfel ca
el nu poate fi aplicat pentru toate pom-
pele, deoarece, in cazul in care nu
exista consum sau Ia un consum foarte
mic instalatia nu mai poate functiona.
in acest caz este nevoie de combi-
narea comenzii functie de debit cu co- --4
~y
-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_- -,'
manda functie de presiune. ' '
Prima pompa va fi comandata de '
'
presiune, iar cea de-a doua in functie VT
de debit.
'
Pentru pompa de baza este indicat
sa se foloseasca o pompa cu caracte-
ristica debit-presiune accentuat des-
~+
cendenta, nu aplatizata, l;li cu un debit b i : ®
mic. Aceasta va permite utilizarea co-
menzii functie de presiune l;li cu un
:_-------------®----------------- ~
ecart optim intre presiunea de pornire Fig.IV.5.7. Sta1ie de pompare cu o pompi actlvi ,1 una de rezervi
l;li presiunea de oprire, deci cu un con- actlonate 1n functle de preslune ,1 o a trela pompi actlonati 1n functle
sum redus de energie electrica l;li toto- de debit. cu variator de turatle.
data un volum mic al recipientului de
hidrofor.
in fig. IV.5.7 este redata schema teh- L Variator de
turatie
nologica cu aparatura de automatizare
pentru instalatia descrisa mai sus, in
care s-a prevazut o pompa de rezerva
numai pentru pompa de baza, avandu-
se in vedere fiabilitatea ridicata a ac-
tionarii cu variator de turatie.
Adaptorul de debit FT ofera Ia iel;lire
un semnal unificat 0 ... 10 mA, proporti-
onal cu debitul masurat de detectorul
FE, care este aplicat pe intrarea
analogica a variatorului de turatie FZ.
Schema de comanda aferenta este re-
data in fig. IV.5.8, in care circuitele 1...12
sunt identice cu circuitele corespun-
zatoare din schema de comanda aferenta
statiei de pompare cu o pompa activa l;li 220 Semnalizare Comanda Comanda Semnalizare
50 Hz nivel minim In VT pompei P2 pompei P3 acustica
una de rezerva din fig. IV.5.2.
Schema de comanda exemplificata Flg.IV.5.8. Schema de comandi aferenti ~el de pompare din ftg.IV.5.7.
utilizeaza pentru comanda pompei P3 in
Capitolul 5: Automatizarea instalatiilor hidraulice IV. Automatizari
Acest model se autoacordeaza in pri-

mele cateva secunde de Ia pornirea
motorului, iar cu valorile pe care le pri-
Redresor
me$te Ia intrare (curentul pe linia de ali-
---[::1 mentare a motorului, tensiunea Ia intra-
rea in inverter $i starea switch-urilor) $i
cu valorile presetate, determina valorile
actuale ale: turatiei motorului, fluxului
M
statoric $i cuplului, valori actuale care
• Regulator constituie msrimile de intrare in com-
Cn referinta -.. Regulator
cuplu impuls paratoarele regulatoarelor prevazute in
----~-----~-- optim -- --- -·--
(rot/min) y -> '
' blocul de reglare pentru aceste msrimi.
<1> optim : Regulator in schema de comands din fig. IV.5.8
------------ -·-
- - - - • referinta Modelul ""; __!,){'{)~ se pune in functiune variatorul de
- ?~!!~?~?P_- _:_---- flux
:---~~--- adaptiv
: ---- _IJ~L
al turatie Ia comutarea cheii 81 pe pozitia
: _________________~a__________ _
motorului A - automat, intrucat pe intrarea ana-
logics Al1 este aplicat semnalul de Ia
traductorul de debit.
Stsrile de functionare, repaus sau
avarie sunt semnalizate optic pe cutia
variatorului, pe tabloul de comands
proiectat fiind prevazuts o lamps de
Fig. IV.5.9. Schema-bloc de princlplu a vartatorulul de turatle FZ.
semnalizare avarie HaVT care va fi
puss sub tensiune de contactorul nor-
L, So , mal deschis al releului de avarie R3 de
~ IT'-------------r------------------------~---------------------r--------~----- Ia ie$irea variatorului. Avarierea variato-
~ 11'------------~--------------------+-.--.-------------+----r-+------ rului va fi semnalizats $i acustic, caz
~
N pentru care s-a prevszut releul interme-
PE
diar KaVT.
in schema electrics de forts (fig.
Fg IV.5.10) pentru circuitul motorului pom-
F10 pei P3 se vor prevedea in mod obliga-
Fn toriu sigurante fuzibile rapide. De ase-
menea, se va acorda o atentie deose-
bits alegerii motorului, mai ales in ce
prive$te rezistenta de izolatie $i se vor
lua toate mssurile de protectie contra
1 tensiunilor de atingere prevazute de
furnizor.
m3
Cl LP ' ,
r'
~---- .. ·---------------·----------------e.----------- ~
Punere sub Alimentare pompa Alimentare pompa Alimentare pompa

Tensiune P1 (porniVoprit) P2 (porniVoprit) P3 (variator turatie)
Flg.IV.5.10. Automatlzarea ~el de pompare din flg.IV.5.7.

IV. Automatizari
Capitolul 6
Automatizarea instalatiilor termice
'
Capitolul 6: Automatizarea instala,iilor termice IV. Automatiziiri
conducerea intregului sistem de punc- respectiv pentru citirea automata a

6.1. Automatizarea punctelor te termice dintr-o retea de termoficare. contoarelor de energie termica. Un
term ice Sistemul automat de conducere :;;i astfel de sistem complex de conducere
supraveghere a proceselor dintr-un a punctelor termice este, de fapt, un
Stadiul actual de automatizare a anumit numar de puncte termice este sistem SCADA (Supervisory Control
punctelor termice a atins un nivel ridi- un sistem distribuit, cu functii distincte and Data Acquisition), care este format
cat de complexitate prin faptul ca re- pentru a_utomatizarea proceselor din din doua parti principale:
zolva atftt conducerea locala a proce- punctele termice, pentru monitorizarea 1. reglarea temperaturilor de lucru din
selor din fiecare punct termic, cat :;;i proceselor :;;i supervizarea comenzilor, punctul termic;
l
AC ·
QIQ
8
Tinc.1 FE~
6.1 irE
6.2
1 --
Tinc.2
+
AC
Li E
AR
AR '
~an~ tara acumul~re ~
Fig. IV. 8.1. Schema tehnologici cu aparatura de automatlzare pentru un punct tannic.
Legends:
AR - apa rece
@ element primar de temperatura
AC - apa calda
E - expansiune @ element primar de debit (curgere)
i - incalzire
T - tratare
@ termostat
Ter - termoficare
@ regulator de temperatura
Te - temperatura exterioara
@ cantor de debit
Ta.r. - temperatura apa rece
Ta.c.c. - temperatura apa calda de consum
® detector de debit (senzor)
TAc - temperatura apei calde din vasul de acumulare
@ cantor de caldura
@ element de executie in functie de temperatura

Tine. 1;2 -temperatura agentului termic secundar
de incalzire pe tur, respectiv retur @ senzor de presiune
Td, Tr -temperatura agentului termic primar (de Ia termoficare)
pe tur, respectiv retur @ element de comanda in functie de presiune
circuite de masura, de semnalizare, de comanda (electrice)
............... semnal hidraulic ® element de executie in functie de presiune
IV. Automatiziiri Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor term ice
2. monitorizarea !;li conducerea operati- ducere operativa de Ia distanta a punc- de reglare cu semnale tripozitionale
va a punctului termic impreuna cu ci- telor termice. (rotire dreapta, rotire stanga, neac-
tirea automata a contoarelor montate In continuare, se prezinta sub as- tionat)
Ia scarile de bloc aferente punctului pectele conceptuale !;li functionale pri- 9) Pornirea !;li oprirea pompelor de cir-
termic. mele doua niveluri ierarhice ale siste- culatie incalzire, recirculare !;li res-
Functionarea in conditii optime a mului de conducere !;li supraveghere pectiv ridicare presiune apa calda
unui punct termic precum !;li a unei re- automata, localizate fizic in interiorul menajera, in functie de programarea
tele urbane de termoficare presupune punctelor termice. orara !;li de regimul de operare.
urmarirea !;li corectarea in timp real a fntr-un punct termic, pentru sistemul 10) Protectia Ia inghet prin pornirea
principalilor parametri: debite, presiuni, de conducere !;)i supraveghere automa- pompei de circulatie incalzire.
temperaturi, cantitati de caldura etc. ta se disting urmatoarele parti compo- 11) Raspuns intarziat pe circuitul de in-
Rezultatul exploatarii unui astfel de nente: calzire Ia fluctuatiile rapide ale
sistem de conducere !;li supraveghere a • automatizarea punctului termic cu temperaturii exterioare.
punctelor termice consta in gestionarea ajutorul unui controler specializat 12) Semnalizarea starii reale a elemen-
mai eficienta a resurselor, a consumu- (CS) pentru procese termice; telor de executie din proces (pom-
rilor energetice !;li a productiei Ia nivelul • achizitia !;li monitorizarea datelor din pe, robinete de reglare).
punctului termic, lucrul simplu !;li rapid punctul termic cu ajutorul echipa- 13) Pornirea periodica !;li pentru inter-
cu clientii abonati (facturare automata). mentului de achizitie a datelor (EAD); vale de timp scurte a pompelor in
• citirea automata a datelor provenite perioadele prelungite de nefunctio-
6.1.1. Organizarea ierarhici de Ia contoarele montate Ia scarile nare, pentru a preveni blocarea
a sistemului de conducere de blocuri. mecanica a pompelor.
'i supraveghere a punctelor 14) Semnalizarea defectiunilor aparute
termice 6.1.2. Funct:ionarea sistemului Ia traductoarele folosite in buclele
de automatizare al unui punct de reglare.
Sistemul de conducere !;li suprave- termic 15) Ajustarea valorilor masurate de tra-
ghere a punctelor termice este organi- ductoarele de temperatura, ca ur-
zat ierarhic pe trei niveluri. Schema tehnologica cu aparatura de mare a constatarii unei erori siste-
Primul nivel este constituit din ele- automatizare pentru un punct termic matice de masurare.
mentele primare care interactioneaza care prepara apa calda de consum 16) Comunicatia cu echipamentul de
cu procesul. Acestea permit automati- intr-a treapta in paralel cu instalatia de achizitie a datelor (EAD) printr-o in-
zarea locala a procesului, cat !;li prelu- incalzire, este prezentata in fig. IV.6.1. terfata, astfel incat toate informatii-
area !;)i masurarea marimilor de interes Sistemul de automatizare a unui le necesare sa fie disponibile Ia
din proces. punct termic trebuie sa asigure urma- EAD !;li sa poata fi transmise Ia ni-
Componentele sistemului amplasate toarele cerinte principale: velul ierarhic superior.
Ia acest nivel sunt urmatoarele: 1) Comanda automata a pompelor de
• traductoarele de temperatura, presi- circulatie a agentului termic de in- 6.1.3. Funct:ionarea sistemului
une, nivel !;li alte elemente de masu- calzire p 1 in functie de temperatura de achizi1je 'i monitorizare
rare/detectare; exterioara (8e); a datelor din punctul termic
• elementele primare de executie, cum 2) Reglarea temperaturii agentului termic
ar fi pompe de circulatie, de recircu- secundar pentru incalzire (8inc) in Sistemul de achizitie !;li monitorizare
latie, de ridicare a presiunii, robinete functie de temperatura exterioara (Oe); a datelor Ia nivelul unui punct termic
de reglare cu doua sau cu trei cai; 3) Reglarea temperaturii apei calde (PT) este organizat in jurul unui echipa-
• contoarele de energie termica man- menajere ((}ace) Ia valoarea prescri- ment de achizitie a datelor (EAD), care
tate pe intrarea, respectiv ie!;)irile sa, in doua variante: prepararea cu este de fapt un calculator industrial de
punctului termic. acumulare a apei calde; tara. proces specializat pentru utilizarea in
AI doilea nivel ierarhic cuprinde echi- 4) Limitarea debitului de agent termic procesele termice. Aceasta componen-
pamentele de conducere automata !o- primar care intra in punctul termic, ta a sistemului SCADA este necesara
cala a punctului termic !;li de achizitie a prin actiunea unei vane de reglare pentru colectarea din punctul termic !;li
datelor din punctul termic. La acest ni- cu doua cai !;li conditionata de tem- transmisia Ia nivelul ierarhic superior
vel se deosebesc doua tipuri de echi- peratura pe conducta de retur. (dispecerat) a tuturor parametrilor ne-
pamente: 5) Mentinerea unei caderi de presiune cesari, dupa cum se prezinta in conti-
• controler specializat (CS) pentru pro- constanta pe intregul punct termic nuare.
cese ta·mice care implementeaza al- prin utilizarea unui regulator de pre-
goritrnii numerici de reglare !;li logica de siune diferentiala (regulator direct 1) De Ia controlerul specializat (CS)
comanda. combinationala !;li secventiala; sautara energie auxiliara) montat pe CS este prevazut cu o interfata seri-
• echipamentul de achizitie a datelor returul primar. Se obtine o echilibra- ala AS 232 prin care se pot transmite
(EAD) din punctul termic. re a circuitului primar !;)i asigura un Ia EAD urmatoarele informatii:
Tot aici are loc !;li gestionarea !;li cen- punct de functionare stabil pentru a) Configuratia CS;
tralizarea automata a datelor in vede- vanele de reglare. b) Parametrii buclelor de reglare au-
rea transmiterii Ia distanta catre dispe- 6) Posibilitatea de a configura progra- tomata;
cerul de zona. me orare, saptamanale !?i anuale, cu c) Temperatura primara Ia intrarea in
AI treilea nivel ierarhic este reprezen- comutare automata intre regimurile schimbatorul de caldura ACM;
tat de dispecerul de zona, prevazut cu iarna/vara, pentru furnizarea de cal- d) Temperatura ACM;
mai multe calculatoare PC, unde se vor dura !;li apa calda menajera. e) Temperatura circuitului secundar
concentra toate informatiile solicitate 7) Permiterea functionarii in oricare din de incalzire;
de Ia fiecare punct termic. Pe langa regimurile urmatoare dorite: auto- f) Temperatura exterioara;
functia de monitorizare, dispecerul de mat, contort, redus !;li manual. g) Temperatura pe returul circuitului
zona are !;)i rolul de supervizare !;li con- 8) Comanda servomotoarelor vanelor primar;
Capitolui 6: Automatizarea instalatiilor termice IV. Automatizari
h) Starea traductoarelor ~i a elemen- ' care permite transmisia Ia EAD a ur- 8) De Ia sistemul de supraveghere a/
telor de executie; matoarelor informatii: conductelor se trimite Ia EAD printr-o
i) Diferite semnale de avarie; a) Starea de pornit I oprit a pompei interfata seriala AS 485 un semnal
j) Valorile indicate de contoarele de ACM sau de iNC; numeric referitor Ia detectarea avariilor
pentru apa de adaos. b) Frecventa de lucru; pe conducte.
c) Diferite avarii.
2) De Ia contoarele de energie termi- Pompele pot fi pornite ~i oprite de Ia La EAD poate fi conectat un PC
ca montate in PT dispecer. Laptop pentru operatii de service, o
In PT se masoara energia termica pe imprimantii !ocala pentru tiparirea de
urmatoarele circuite: 5) De Ia sistemul de expansiune rapoarte ~i calculatorul PC de Ia dispe-
a) Circuitul primar tur; Sistemul de expansiune dispune de cerat prin fibra optica.
b) Circuitul secundar incalzire (pe propriul echipament de automatizare, , Schema bloc a sistemului de monito-
tiecare ie~ire spre consumator); care printr-o interfata serials AS 485 i rizare a PT ~i conexiunile electrice pen-
c) Circuitul ACM (pe fiecare ie~ire : transmite Ia EAD informatii privind: : tru interfatarea EAD cu celelalte echi-
spre consumator); a) Nivelul apei din rezervor (min, max); i pamente de automatizare din PT este
d) Aecirculare ACM. b) Starea de pornit sau de oprit a . prezentata in fig. IV.6.2.
I
pompelor; !
3) De Ia contoarele de energie termi- : c) Semnale de avarie. : 6.1.4. Sistemul de citire automati
ca montate Ia scarile de bloc, organi- i I a datelor provenlte
zate intr-o retea MBUS, prin interme- ' 6) De Ia analizorul electric de putere j de Ia contoarele montate Ia
diul centralei de citire MBUS. i se transmit Ia EAD energiile activa ~i i sclrtle de blocurt
I reactiva. i
4) Da Ia convertizoarele de frecventa : . Contoarele de energie termica mon-
pentru actionarea pompe/or de ACM $i 7) Presiunile masurate pe circuitele
: tate Ia scarile de bloc pe circuitele de
de iNC primar ~i secundar INC ~i ACM, pe
' incalzire ~i de apa calda menajera sunt
· citite automat prin intermediul unei re-
Convertizoarele de frecventa sunt conductele de ducere ~i intoarcere.
prevazute cu o interfata seriala AS 485 i
tele fizice MBUS, controlata de o cen-
r - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , ; trala MBUS de lecturare a datelor.
: Pentru conectarea Ia EAD este necesa-
i ra o interfata serials AS 232.
; Prin intermediul comunicatiei MBUS,
' de Ia contoarele de energie sunt prelu-
TCP/IP Fibra optica
ate urmatoarele marimi:
1-
Q. . - valorile instantanee ale temperaturilor
c tur- retur;
'5 Ethernet
Q) : - valorile cumulate ale volumului ~i
G) RS232 Dl - 1
l8 BACnet energiei termice;
Bc - orele de functionare;
0 - starea senzorilor de temperatura;
0
RS232
BACnet - starea acumulatoarelor de alimentare
cu energie electrica;
- codurile de eroare, in masura in care
sunt disponibile.
Dispozitive tip on I off

(Contacte sistem expansiune
EAD
stari pompe-ie$iri tip contact)
14--~RS232
i+o-~RS485
ransmitator de presiune
ransmitator de presiune
14--~RS485
Al-16 .....__,L._________,
Dispozitive cu ie$ire analogica
4-20 mA sau 0-10 Vc.c.
14-----JtRS485
LPT
lmprimanta I
Fig. IV.8.2. Schema bloc a slstemulul de monltortzare tn puncta tennlce.
IV. Automatiziiri Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor term ice
ajutorul unei bucle de reglare automata - termostat de reglare a temperaturii

8.2. Automatizarea proprie cazanului, prin actiuni asupra cazanului;
centralelor termice arzatorului cazanului. - termostat de securitate pentru opri-
La finalizarea prepararii apei calde i rea arzatorului in cazul atingerii tem-
menajere (atingerea valorii temperaturii ! peraturii maxime permise in cazan.
6.2.1. Reglarea automati a prescrise) centrala termica trece in re-1 Pompele de circulatie functioneaza
temperaturii apei din boiler gimul incalzire, cand alimenteaza cu . permanent ~i temperatura agentului
caldura instalatia de incalzire. termic Ia ie~irea din cazan se contro-
Structura de reglare automata utili- leaza cu ajutorul termostatului de re-
zata pentru controlul temperaturii apei 6.2.2. Variante de automatizare glare al cazanului.
menajere din boiler este structura de folosite 11'1 centralele termice In cazul existentei unui boiler pentru
reglare clasica, cu un singur regulator. prepararea apei calde menajere, tem-
Functionarea se bazeaza pe principiul Se prezinta principalele variante de peratura din boiler va fi egala cu cea a
minimizarii abaterii dintre temperatura automatizare folosite in centralele ter- agentului termic care pleaca din cazan.
de referinta impusa pentru apa calda mice, incepand cu cele mai simple ~i Nu se asigura prioritate pentru prepa-
menajera ~i temperatura masurata a mai putin performante ~i terminand cu rarea apei calde menajere ~i nici o tem-
apei preparate in boiler. Regulatorul cele mai complexe ~i mai eficiente din peratura constanta dorita a acesteia.
automat este unul neliniar de tip bipo- punctul de vedere al asigurarii confor- Schema electrica de automatizare
zitional. tului termic cu un consum minim de este prezentata in fig. IV.6.3.
Temperatura apei calde preparate in energie.
boiler va fi adusa Ia valoarea impusa Modul de prezentare este gradual ~i , 6.2.2.2. Reglsrea tempersturll
cu ajutorul referintei, prin actiuni de ti- se bazeaza pe adaugarea Ia varianta lnterlosre cu tennostst de csmenl
pul pornit I oprit ale regulatorului asu- precedenta a unor noi posibilitati de Varianta de automatizare se bazeaza
pra pompei din circuitul primar al boi- conducere automata. pe automatizarea minimala a cazanelor
lerului. Pompa pornita actioneaza asu- descrisa mai inainte care se comple-
pra boilerului modificandu-i crescator 6..2.2.1. Automatlzarea minimalls teaza cu un termostat de camera, am-
temperatura. CBZBnelor plasat corespunzator in interiorul cladi-
Galea de reactie negativa a sistemu- Cea mai simpla varianta de automa- rii incalzite.
lui automat este constituita din traduc- tizare a unei centrale termice ~i in Temperatura interioara se stabile~te
torul care mascara temperatura apei acela~i timp cea mai slaba din punctul dupa dorinta cu ajutorul termostatului
preparate in boiler. Functie de tipul de vedere al performantelor obtinute, ~i contactul electric al termostatului se
constructiv al boilerului, traductorul de este atunci cand se utilizeaza automa- leaga pe linia termostatica a cazanului,
temperatura se amplaseaza pe boiler Ia tizarea minimala a unui cazan. in serie cu contactul termostatului de
diferite inflltimi fata de baza acestuia. Centrala termica dispune de unul : reglare ~i cu contactul termostatului de
Diferentele dintre valoarea referintei sau mai multe cazane, fiecare echipat securitate.
~i valoarea marimii reglate apar ca ur- cu arzatorul propriu automatizat. Auto- Temperatura interioara din cladire se
mare a modificarii valorii marimii de re- matizarea arzatorului este conditie obli- regleaza folosind o structura de reglare
ferinta sau prin actiunea perturbatiilor gatorie. bipozitionala. Arzatorul cazanului se
(consumul de apa calda menajera, izo- In centrala termica exista un tablou ' opre~te atunci cand se atinge tempe-
latia termica imperfecta a boilerului). electric pentru alimentarea cazanelor ~i ratura interioara dorita.
Pentru functionarea centralei termice a pompelor de circulatie a agentului Termostatul de reglare a temperaturii
in regimul preparare apa calda mena- termic. cazanului se fixeaza Ia valoarea maxi-
jera cu prioritate fata de incalzirea cla- Cazanul (cazanele) sunt prevazute cu ! rna permisa de acesta. Daca valoarea
dirii, cazanul se comporta ca o sursa tablou (tablouri) de automatizare care temperaturii prescrisa de Ia termostatul
de energie termica Ia temperatura con- contin: cazanului va fi mai mica, atunci va-
stanta. Aceasta temperatura a cazanu- - circuit de alimentare electrica a arza- loarea trebuie sa fie aleasa astfel incat
lui se regleaza Ia valoarea de 80°C cu torului; cazanul sa asigure pentru cladirea (cla-
dirile) incalzita necesarul de caldura
F cerut conform temperaturilor exterioare
inregistrate in acea perioada.
Pompele de circulatie din circuitul de
incalzire functioneaza permanent.
TRC in cazul existentei unui boiler pentru
prepararea apei calde menajere, tem-
peratura din boiler depinde de starile
TS de pornit sau de oprit ale arzatorului,
comandate de termostatul de camera
~i de termostatul de reglare a tempera-
turii cazanului. Temperatura apei calde
AUTOMATUL menajere poate atinge o valoare maxi-
PB ARzATORULUI ma egala cu cea fixata Ia termostatul
de reglare a temperaturii cazanului.
Nu se asigura prioritate pentru pre-
pararea apei calde menajere ~i nici o
temperatura constanta dorita a acesteia.
Fig. IV.6.3. Schema pentru automatizarea minimall a cazanelor.
Schema electrica de automatizare
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire
TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate
este prezentata in fig. IV.6.4.
Capitolul 6: Automatizarea instalatiilor termice IV. Automatizari
6.22.3. Reglatea tempenllurfl IG F

lnf8tlotn CCI termosfat de CIIIJ'Hri f/ L 0- ~-F===lf-----,------.-----.----
reg/BreB fampenltutllapel CIJide CCI
tetmo8tBt de~
Automatizarea se bazeaza pe
varianta de reglare a temperaturii
interioare cu termostat de camera
completata cu un termostat montat pe
boiler. Nu se asigura prioritate pentru
prepararea apei calde menajere. Tem-
peratura acesteia poate atinge o valoa-
re maxima egala cu cea fixata Ia ter-
mostatul boilerului prin comanda
functionarii pompei din circuitul primar PB
al boilerului.
Pompele de circulatie din circuitul de N 0- Y-- - --.1..- - - - ' - - - - - - ' - - -
incalzire functioneaza permanent.
Schema electrica de automatizare Fig. IV.8.4. Schema pentru reglarea temperaturtllntertoare cu termostat
este prezentata in fig. IV.6.5. decamerl.
IG- intreruptor general, F- siguranta fuzibila, PB- pompa boiler, Pi- pompa incalzire
8.2.U Reg/lltN ,.,.,..,., TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate.
lnf8ttoete CCI f8nnolt8t de camerl f/
reg/8rea ,.,.,..,... ape/ CIJide CCI
fannosfat de~- PrfotftBte.,.
ctlldl mentJ/et'l. Cronofelmoefat.
Sistemul automat in acest caz se
completeaza cu un sistem logic de co-
manda care asigura prioritatea prepa-
rarii apei calde menajere in raport cu TB
incalzirea:
- daca apa calda preparata in boiler
are temperatura prescrisa, atunci
pompa din circuitul primar al boile-
rului este oprita, functioneaza pompa
(pompele) din circuitul de incalzire ~i
cazanul (cazanele) functioneaza nu- PB
mai pentru incalzirea cladirii;
- daca apa calda preparata in boiler N Q- :,-- - ---1-- - - l . . . - - - - - L - - -
are temperatura mai mica decat cea
Fig. IV.8.5. Schema pentru reglarea temperaturtllntartoare cu termostat de
prescrisa, atunci pompa (pompele)
camerlfl reglarea temperaturtl apel calde cu termostat de boiler
din circuitul de incalzire se opresc,
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire,
porne~te pompa din circuitul primar
TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate,
al boilerului ~i cazanul (cazanele) TB - termostat boiler.
functioneaza numai pentru prepara-
rea apei calde menajere.
IG F
Daca temperatura interioara din eta-
dire ~i temperatura apei din boiler sunt L 0- ,.--F===lf - - - r - - - - . - - - - ,- - - . - - -..-- - - . - - - - - , -
Ia valorile impuse cu ajutorul termosta- CTR :
k
tului de camera, respectiv termostatul
de boiler, atunci sistemul automat at
TB
centralei termice opre~te pompele de
circulatie din circuitul de incalzire ~i k
pompa din circuitul primar al boilerului. ke
Arzatorul cazanului se opre~te ~i va
porni numai pentru mentinerea tempe-
raturii cazanelor Ia valoarea stabilita Ia
termostatul de reglare al cazanului.
Termostatul de camera poate fi inlo- PT
cuit cu un cronotermostat, in scopul op-
timizarii consumului de energie termica N o- ~---~----'--------~--~---~
pentru incalzirea cladirii. Acesta permite
prog-amarea orara zilnica sau sapta- Fig. IV.6.8. Schema pentru reglarea temperaturtllntertoare cu tennostat de
manala a regimurilor contort ~i eco- cameri •• reglarea temperaturtl apel calde cu tennostat de boiler.
nomic, Ia temperaturi interioare dorite. Prlorttate api caldi menajerl. Cronotennoatat.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, TB - termostat boiler,
TC - termostat de camera, TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate,
este prezentata in fig. IV.6.6. CTR - cronotermostat, Ke - releu comanda pompa boiler, K - releu comanda,
PB - pompa boiler, Pi - pompa incalzire.
IV. Automatiziiri Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice
6.2.2.5. Reglsres temperaturll rii automate consta in utilizarea unei re prescrise va determina oprirea pom-
agentulul tennlc lillr-un circuit de ,sonde de temperatura ambianta" care pei de circulatie din circuitul de incalzire
lircllzlre direct fo/oslnd graflcele de dispune de un traductor pentru masu- al spath..ilui interior prevazut cu sonda
reglsre 1 rarea temperaturii ambiante (interioare) de temperatura ambianta proprie.
Cazanul centralei termice produce l;li de un sistem de prescriere a valorii Prepararea apei calde menajere se
dildura numai pentru incalzire. Cir- dorite pentru aceasta temperatura. : face prioritar fata de incalzire, Ia doua
cuitul hidraulic al boilerului lipsel;lte. Atingerea valorii temperaturii interioa- , valori diferite ale temperaturii (de exem-
Temperatura agentului termic Ia ple-
carea din centrala se controleaza cu un
regulator electronic specializat care are
implementate graficele (curbele) de re-
glare ale cladirii. Astfel, necesarul de
caldura adus cladirii tine seama de
temperatura exterioara masurata, prin
corelarea temperaturii agentului din F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT
conducta de ducere cu temperatura
exterioara. Regulatorul electronic dis-
pune de o familie de grafice de reglare
din care se poate alege graficul cores-
punzator tipului de cladire l;li zonei cli-
matice in care se afla aceasta.
Regulatorul actioneaza asupra arza-
torului (arzatoarelor) prin comenzi de
pornire-oprire, sau de modulare a pu-
terii flacarii.
Aceasta varianta de automatizare nu
dispune de traductor de temperatura
interioara.
Schema electrica de automatizare Pi AUTOMATUL
ARzATORULUI
6.2.2.6. Reglsres temperaturll

agentulul tennlc foloslnd gratlcele de Fig. IV.8.7. Schema pentru reglarea temperaturtl agentulul tennlc lntr-un
reglsre ,I reglsres temperaturll ape# circuit de lncilzlre direct foloslnd graflcele de reglare.
IG - lntreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi - pompa lncalzire, TRC - termostat
calde mena]ere. C/rculte dlrecte
reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara,
lndependente de lircllzlre ,I de apj Sc - senzor temperatura cazan, kP - contact releu din regulator pentru comanda
csldl pompei, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului.
Cazanul centralei termice produce
caldura pentru incalzire l;li pentru pre- i
pararea apei calde menajere. Circuitele
hidraulice pentru instalatia de incalzire
l;li pentru boiler functioneaza automat
independent, dar prepararea apei cal-
de menajere este prioritara.
Circuitele de incalzire sunt reglate pe IG F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT
L 0- r-+---1~---,.---------;--------,
1
baza graficelor de reglare conform ce-

lor prezentate anterior. N I
Pompele de circulatie din circuitele ()-IJ-----~~------+-----
de incalzire se opresc atunci cand se
prepara apa calda in boiler. Cazanul
functioneaza Ia aooc pentru prepararea I
rapida a apei calde, dupa care se
oprel;lte pampa boilerului l;li se repor-
nesc pompele de circulatie din circui-
tele de incalzire.
este prezentata in fig. IV.6.8. Pi PB
6~7. Reglsres temperaturll

sgentu/ul tennlc foloslnd gratlcele de Fig. IV.8.8. Schema pentru reglarea temperaturii agentului tennic folosind
reglsre, traductor de temperatunl graflcele de reglare 'i reglarea temperaturtl apei calde menajere.
smblsntl ,I reglsres temperaturllspel Clrculte dlrecte Independent& de lncilzlre ,1 de api caldi.
calde mena]ere. Clrculte dlrecte IG - lntreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi- pompa incalzire, PB - pompa boiler,
lndependente de lircllzlre ,I de apj TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura
csldl exterioara, Sc- senzor temperatura cazan, Se - senzor temperatura boiler, kP - contact
Sistemul de automatizare al centralei releu din regulator pentru comanda pompei instalatiei de incalzire, ke - contact releu din
regulator pentru comanda pompei boilerului, kA - contact releu din regulator pentru
termice functioneaza conform celor
comanda arzatorului.
descrise anterior. Completarea structu-
Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor termice IV. Automatiziiri
plu 20°C in regim economic !;li 55°C in

regim contort) conform unei programari
orare zilnice sau saptamanale.
Daca exista un circuit hidraulic pen-
tru recircularea apei calde menajere,
atunci pampa din acest circuit poate
porni sau opri conform unui program
F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT orar zilnic sau saptamanal.
ks
6.2.2.8. Reglal'ea tempenll.urll egenlulul

tennlc foloslnd grstlcele de reg/are ,
reglat811 tempenll.urll ape/ cskle
mensjere. Clrculte lndependente de
1itcllzlre cu roblnete de amestec 1}1
circuit direct pentru pt8p11181'811 ape/
cskle
Circuitele de incalzire sunt prevazute
Pi PB fiecare cu:
' - robinet de reglare cu trei cai;
- pampa de circulatie;
Fig. IV.6.9. Schema pentru reglarea temperaturil agentulul tannic foloslnd
- traductor de temperatura montat pe
graftcele de reglare, traductor de temperaturA amblantl fl reglarea
conducta de ducere a circuitului;
temperaturil apel calde menajere.
- regulator electronic tripozitional
Clrcuite dlrecte Independent& de tncilzlre fi de api calcUli.
pentru comanda robinetului de
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi - pompa incalzire, PB - pompa boiler,
TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura
reglare cu trei cai.
exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, Sa - senzor temperatura boiler, SAMa - Circuitele de incalzire pot dispune,
senzor temperatura ambianta, kp - contact releu din regulator pentru comanda pompei optional, de sonda de temperatura am-
instalatiei de incalzire, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei bianta proprie.
boilerului, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului. Deoarece fiecare circuit de incalzire
are propriul robinet de reglare, atunci
F REGULATOR ELECTRON! C SPECIALIZAT
Pi, PB
Fig. IV.6.10. Schema pentru reglarea temperaturil agentulul termic folosind graftcele de reglare fl reglarea
temperaturii apel calde menajere.
Clrculte Independent& de tncilzlre cu roblnete de amestec fl circuit direct pentru prepararea apel calde.
IG- intreruptor general, F- siguranta fuzibila, Pi1 - pompa circuit incalzire 1, Pi2- pompa circuit incalzire 2, PB- pompa boiler
M 1 - servomotorul robinetului de reglare 1, M2 - servomotorul robinetului de reglare 2, TRC - termostat reglare cazan
TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, Sa - senzor temperatura boiler
SAMB- senzor temperatura ambianta, SCi1 - senzor temperatura circuit incalzire 1, SCi2- senzor temperatura circuit incalzire 2
kP1 -contact releu din regulator pentru comanda pompei circuitului de incalzire 1, kP2- contact releu din regulator pentru comanda
pompei circuitului de incalzire 2, k1i- contact reglare tripozitionala pentru inchidere robinet reglare 1, km - contact reglare
tripozitionalii pentru deschidere robinet reglare 1, k2i - contact reglare tripozitionalii pentru inchidere robinet reglare 2, k2o - contact
reglare tripozitionala pentru deschidere robinet reglare 2, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei boilerului,
kA - contact releu din regulator pentru comanda arziitorului.
IV. Automatiziiri Capito lui 6: Automatizarea instala!iilor termice
se pot regia independent temperaturile verticale stanga a cladirii pe toate ni- lizeaza printr-un reglaj calitativ cu
agentului termic din fiecare circuit. Se velurile; acesta contine ventilele de ajutorul robinetului de reglare cu trei
impune, insa, ca temperatura sursei separare VD2 - VC2 l?i pompa de cir- cai VRI1;
calde (cazanul) sa fie superioara celei culatie PCI2 cu robinetul de separare - Asigurarea optimizarii relatiei confort
mai ridicate temperaturi care trebuie VP2; - consum minim de energie pentru
atinsa pe un circuit de incalzire. - circuitul de incalzire 2 cu ventilocon- spatiile incalzite cu ventiloconvectoa-
Circuitele de incalzire pot fi conduse vectoare asigura incalzirea sectiunii re se asigura prin reglare locala folo-
automat dupa grafice de reglare dis- verticale dreapta a cladirii pe toate sind buclele de reglare din dotarea
tincte, alese fiecare conform specificu- nivelurile; acesta contine ventilele de acestora, individual, pe spatii com-
lui circuitului de incalzire: radiatoare, separare VD3 - VC3 l?i pompa de cir- partimentate;
ventiloconvectoare, incalzire prin par- culatie PCI3, cu robinetul de separa- Cantitatea de caldura produsa de
doseala, centrala de tratare a aerului, re VP3; cazane se adapteaza permanent Ia ce-
piscina, etc. - circuitul independent cu boiler pentru rintele circuitelor de incalzire l?i de pre-
Prepararea apei calde menajere Ia prepararea apei calde menajere parare apa calda menajera. Tn acest
temperatura prescrisa, in raport cu cir- (a.c.m.); acesta contine ventilele de sens se utilizeaza o strategie de con-
cuitele de incalzire, se face cu priorita- separare VD4- VC4l?i pompa de cir- ducere care tine seama de temperatu-
te sau fara prioritate. culatie PCI4 cu robinetul de separare ra exterioara pentru reglarea tempera-
Schema electrica de automatizare VP4; boilerul are capacitatea de 200 turii agentului de pe conducta de tur
este prezentata in fig. IV.6.10. litri l?i contine pe circuitui primar ven- general. Cazanele se comanda sa
tilele de separare VA1, VA2. functioneze in cascada, in concordanta
6.2.2.9. ConducetN automstla unel Vasul de expansiune inchis VE preia cu parametrii mentionati l?i curbele de
centrale tennlce cu cazane liJ variatiile de volum ale agentului termic reglare prescrise.
cascacll, cu tTel clrculte pentru l?i este racordat Ia nivelul distribuitoru- Prepararea apei calde menajere in
Tncllzlre J1 cu un circuit pentru lui prin intermediul ventilului de separa- boiler se efectueaza prioritar fata de
prepararea ape/ calde menajere re VE1. circuitele de incalzire.
a. Schema tehnologicl cu aparatura Umplerea l?i completarea cu apa Sistemul de reglare adoptat conduce
de automatizare rece a instalatiei se realizeaza pe circu- Ia obtinerea unui randament maxim al
Solutia adoptata pentru conducerea itul principal retur prin intermediul robi- cazanelor, precum l?i o uzura uniforma
automata a centralei termice aferente netelor VR 1 (VR2). Supravegherea pre- a acestora.
unui imobil de birouri P+5 se prezinta siunii in instalatie se efectueaza vizual Strategia de conducere automata
in fig. IV.6.11. prin intermediul manometrului P. Presi- descrisa este asigurata prin intermediul
Circuitele hidraulice ale instalatiei unea maxima din instalatie nu va depa- regulatorului pentru cascada de caza-
termice reprezinta structura centralei l?i 3,5 bari. ne modulante A:x 5200 SR-R (regulator
termice l?i a instalatiei de incalzire din Tn vederea functionarii corecte a in- master) l?i regulatorul zonal cu 6 iel?iri
cladire. Acestea sunt organizate astfel: stalatiei termice, in schema tehnologi- digitale A:x 5112 ZN (regulator slave).
- 4 cazane C 1, C2, C3, C4, legate in ca cu aparatura de automatizare s-au La intrarile regulatoarelor se conec-
paralel Ia butelia de egalizare a mai prevazut urmatoarele: teaza traductoarele de temperatura
presiunii BEP; - pe circuitul de ducere al fiecarui ca- TBE (temperatura agentului termic din
- circuit independent cu boiler pentru zan se monteaza clapetele de retine- conducta de ducere principala), TEX
prepararea apei calde menajere re cu ventilele de separare CR 1 - (temperatura mediului exterior), TC
(a.c.m.); V1.2; CR2 - V2.2; CR3 - V3.2, res- (temperatura agentului termic din con-
- circuit independent pentru incalzire pectiv CR4 - V4.2; ducta de ducere pentru circuitul de in-
cu corpuri statice (radiatoare), preva- - pe circuitul de incalzire cu corpuri calzire cu corpuri statice), TV (tempera-
zut cu robinet de reglare cu trei cai; statice se monteaza robinetul de re- tura agentului termic din conducta de
- 2 circuite directe pentru incalzire cu glare cu trei cai VRI1 l?i clapeta de ducere pentru circuitul de incalzire cu
ventiloconvectoare. retinere CRI1 cu robinetul de separa- ventiloconvectoare) l?i TB (temperatura
Cazanele functioneaza cu condensare VR1. a.c.m. preparate in boiler).
tie, cu combustibil gaz natural l?i sunt - pe circuitul primar al boilerului se Regulatorul master comanda caza-
de tip Keston C55. Fiecare cazan poa- monteaza clapeta de retinere CRI4, nele C1 ... C4, conform strategiei de
te fi izolat hidraulic de restul instalatiei intercalata intre pompa PCI4 l?i venti- functionare in cascada l?i pompa PCI4
termice cu ajutorul robinetelor de izola- lul de separare VP4. a boilerului.
re cu actionare manuala V1.1 - V1.3; Pentru a elimina pericolul de explozie Regulatorul slave comanda elemen-
V2.1 - V2.3, V3.1 - V3.3; V4.1 - V4.3. in centrala termica se recomanda intele de executie ale circuitelor de incal-
Circuitele de incalzire sunt racordate stalarea unui detector de gaz natural zire. Pentru circuitul de incalzire cu
Ia butelia de egalizare a presiunii prin pe tavanul incaperii centralei l?i monta- corpuri statice se comanda pompa
intermediul unui distribuitor - colector. rea unui electroventil pe conducta prin- PCI1 l?i robinetul de reglare cu trei cai
Cladirea este dotata cu trei circuite cipala de alimentare cu gaz natural, in VRI1, functie de TC l?i TV. Pentru cir-
de incalzire l?i unul de preparare a apei exteriorul cladirii. cuitele de incalzire cu ventiloconvec-
calde menajere, astfel: b. Functionarea sistemului de auto- toare se comanda pompele PCI1, res-
- circuitul de incalzire cu corpuri stati- matizare. pectiv PCI3, functie de TV.
ce care asigura incalzirea holurilor, Tn conformitate cu specificul instala- lnterfata de comenzi este constituita
spatiilor comune de acces l?i grupuri- tiei de incalzire din cladire s-a adoptat din releele de comanda l?i siguranta de
lor sanitare; acesta contine ventilele urmatoarea strategie de conducere au- protectie. Acestea sunt necesare pen-
de separare VD 1 - VC 1 l?i pompa de tomata: tru comanda data de regulatoare catre
circulatie PCI1 cu robinetul de sepa- - Asigurarea optimizarii relatiei confort motoarele pompelor.
rare VP1; - consum minim de energie pentru
- circuitul de incalzire 1 cu ventilocon- incalzirea holurilor, spatiilor comune
vectoare asigura incalzirea sectiunii de acces l?i grupurile sanitare se rea-
C")
CIRCUIT INCALME VENTLOCON\I'ECTOARE 2 I»
"CC
i'
CIRCUIT INCAI.ZIAE CAI.OfUFERE
s:
TEX
.,
,..c:
~
S'
a
,--------------------------------------------.--------------~·· a
me
'Ill> TV iii'
- ---· 1111 :
12 ACM
;
(6 I»
:;·
ii»
L~;:
BOILER
BCP 2001
m
.. ~.
...-·
APA
lmERfATA
COMENZI
RECE
0
;-
5)
.''"
I 'IR2
"'' __ _J
_...... REGULATOR
MASTEA
AX ~200 $0-R
IC31
c:r
CD
XIB 8u$
INSTALATIE TERMICA
Fig. IV.8.11. Schema telvlologlci cu aparatura de automatlzare pentru o centrall tennlci cu cazaneln cascadi.
C1...C4- CAZANE CU CONDENSATIE TIP KESTON, CR1...CR4- CLAPETE DE RETINERE, PC1...PC4- POMPELE DE CIRCULATIE DIN CAZANE; CRI1 V I.J- ROBINETE, BEP- BUTELIE,
-,..
:<
EGALIZARE PRESIUNE, VE- VAS DE EXPANSIUNE INCHIS, PC11 ... PCI4- POMPELE DE CIRCULATIE TNCALZIRE ~
INSTALATIE DE AUTOMATIZARE a
TEX- SENZOR DE TEMPERATURA EXTERIOARA, TV- SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITELE VENTILOCONVECTOAAELOR, TC - SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITUL a
;::;·
CORPURILOR STATICE DE iNCAlziRE, TB- SENZOR DE TEMPERATURA BOILER, TBE- SENZOR DE TEMPERATURA TUR GENERAL, AC1 ...AC4- BLOC DE AUTOMATIZARE PROPRIU t»<
CAZANELOR CU CONDENSATIE TIP KESTON, T- TERMOMETRU, M- MANOMETRU. ~.
TABLOU DE REGULATOR
MASTER
REGULATOR
SlAVE
-
:<
):a
ALIMENTARE CU
ENERGIE
ELECTRICA
M5200 SO-R
(C3)
M 5112 ZN
( C3) g
EXISTENT a
~ I XIB I I XIB I
a;::j'
....jl·~~ frn ~ ~]"]"" ~~
"'~ ~laD~ 32814
s
"""'""""
IIUJ
C»<
::!.
\1 ..... "-J
~
~ ~
: TBE I 0 VRI1
-
, PCI1
~
'/
'
1 3' 31&31
PCI2
, I·~·
~ ~~~
-
-
~~~
5)4 ~· (5}4 IS}4
"
PCI3 NL
f000< "'CC
/ . ~.
< I' I
..---' INTERFATA
i'
PCI4 COMENZI
5:
r/__ · ~ ~
):a
g
AC1
~EN
TI-IERM
SENZOR
I1
2
AC2
~EN
~EAM
SENZOR
I 1
2
AC3
~N
THERM
SENZOR
I 1
2
AC4
~EN
THERM
SENZOR
I
1
2
-
a
3
C»
~·
C»
EXTERIOR 1 EXTERIOR , EXTERIOA I ~XT£1=t!CIA 1
-·
Sl.1
AUMENTARE
SL2 2
~~
SL2
SL1
AltMENTAAE
2
·~
Sl2
Sl.1
ALIMENTARE
2
' of( ALIMENTARE

SL2
SLI
2
' ~ -- CIRCUITE DE FORTA

;=
ii'
CAZAN
Cl ~ v CI<ZAN
C2 ~ v CAZAN
C3
N
L v CAZAN
CA
N
l v --
--
CIRCUITE DE COMANDA
CIRCUITE DE MASURA SI SEMNAL "S::
--
--
--
CONDUCTOR DE FAZA
CONDUCTOR NEUTRU
CONDUCTOR DE LEGARE LA PAMANT
...0
Cf
a
(;'
Fig. IV.8.12. Schema electrtci de comandl eutomati. ct
TEX- SENZOR DE TEMPERATURA EXTERIOAAA, lV - SENZOR DE TEMPERATURA PENTRU CIRCUITELE VENTILOCONVECTOAAELOR, TC - SENZOR DE TEMPERATURA PENmU CIRCUITUL
CORPURILOR STATICE DE TNCALZIRE, T8 - SENZOR DE TEMPERATURA BOILER, TBE - SENZOR DE TEMPERATURA TUR GENERAL, AC1 ... AC4- BLOC DE AUTOMATIZARE PROPRIU
CAZANELOR CU CONDENSATIE TIP KESTON.
Capitolul 6: Automatizarea instala,iilor termice IV. Automatizari
c. Schema electricA de comanda tor (gaz natural, propan, butan, com- Cazanul poate functiona In regim de
automata (fig. IV.6.12) bustibil lichid); incalzire sau de preparare a apei calde
Circuite de fortii - numarul cazanelor utilizate (un singur menajere, folosind o singura pampa de
lnstalatiile de alimentare cu energie cazan, doua, trei sau mai multe caza- circulatie pentru agentul termic. Comu-
electrica se prevad din tabloul electric ne care functioneaza in cascada); tarea intre cele doua regimuri de fun-
existent al centralei termice. Tot aici se - numarul $i tipul circuitelor indepen- ctionare se face automat prin actiona-
alimenteaza regulatoarele $i interfata dente de incalzire (preparare apa cal- rea clapetei de inversare lncalzi-
de comenzi. da menajera instantaneu sau cu acu- re/a.c.m. (C.I.). Aceasta dirijeaza agen-
Regulatoarele $i interfata de comenzi mulare, lncalzire cu corpuri statice, tul termic din cazan spre corpurile de
sunt pozitionate grupate In acela$i loc, incalzire cu ventiloconvectoare, lncal- incalzire sau spre schimbatorul de cal-
langa regulatorul master AX 5200 SQ-R. zire prin pardoseala, lncalzire piscina, dura al a.c.m ..
Circuite de comandii circuite de incalzire directe sau cu ro- Prepararea apei calde menajere este
Circuitele de comanda se refera Ia binete de reglare cu trei cai, etc.); prioritara fata de circuitul de incalzire.
motoarele pompelor PCI1 ... PCI4, robi- - exigentele In asigurarea confortului Atunci cand se solicita de catre consu-
netului de reglare VRI1 $i comenzile termic $i efectuarea economiei de mator apa calda, unitatea centrala de
cazanelor AC 1... AC4. Cablarea se face energie (tablouri de automatizare automatizare prime$te un semnal elec-
pe traseu comun cu circuitele de forta. care asigura functii minime obligatorii tric de Ia traductorul de debit al a.c.m.
Circuite/e de miisurii $i semnal $i tablouri de automatizare electroni- $i comanda clapeta de inversare
Circuitele de masura $i semnal se rece complexe prevazute cu posibilitati incalzire/a.c.m; se lnchide circuitul cor-
fera Ia traductoarele de temperatura de programare a parametrilor de purilor de incalzire $i pampa alimentea-
din sistem. Cablarea circuitelor de rna- functionare ai sistemului, programare za circuitul primar al schimbatorului de
sura $i semnal se face cu cabluri orara zilnica $i saptamanala a regi- caldura pentru prepararea apei calde.
flexibile din cupru, montate aparent In murilor contort I economic $i protec- Se comanda de asemenea $i o putere
canale de cabluri din PVC cu capace. tie impotriva inghetarii agentului ter- a arzatorului adaptata acestui regim de
Traseele acestor circuite sunt separate mic, cu regulatoare numerice, cu lo- functionare. Dupa ce consumul de apa
de traseele de forta. in cazul In care gica de comanda a pompelor, cu po- calda inceteaza, se inchide circuitul
traseul acestor circuite este paralel cu sibilitati de comunicare cu alte schimbatorului de caldura pentru pre-
celelalte trasee, atunci ele se monteaza echipamente inteligente de automati- pararea apei calde $i se deschide cir-
Ia o distanta minima de 0,3 m lntre ele. zare, etc.); cuitul de incalzire, urmarindu-se reali-
- posibilitatea de integrare a instalatiei zarea temperaturii impuse pentru tem-
6.2.3. Automatizarea instal~ilor de incalzire in sisteme de gestiune peratura agentului termic, conform gra-
de incilzire cenb'ali de tip tehnica a cladirilor. ficului de reglaj termic calitativ.
individual lnstalatia de lncalzire analizata in Sistemul de reglare automata exis-
continuare poate fi utilizata pentru ln- tent in cazan asigura mentinerea con-
Sistemul de conducere automata a calzirea unui apartament sau a unei stanta a temperaturii agentului termic Ia
instalatiilor de lncalzire de tip individual vile. in aceste conditii cazanul $i insta- ie$irea din cazan prin inchiderea sau
este capabil sa asigure alimentarea latia de lncalzire propriu-zisa pot avea deschiderea alimentarii cu combustibil
rationala $i eficienta cu caldura a caracteristicile care se prezinta in con- a arzatorului sau, in cazul cazanelor cu
cladirii, adica o calitate superioara a tinuare. flacara modulanta, prin modularea
serviciilor (lncalzire $i apa calda) cu un debitului de combustibil. Aceasta tem-
consum de energie termica cat mai 6.2.3.1. Cazanul este amplasst pe peratura este un indicator de reglare a
scazut. perete alimentarii cu combustibil a arzatorului
Se prezinta principalele modalitati de Cazanul poate fi cu tiraj natural sau cazanului. Valoarea temperaturii se sta-
automatizare a functionarii unei instala- cu tiraj fortat. Aceasta varianta se bile$te fie manual cu ajutorul termosta-
tii de lncalzire centrala individuala. alege acolo unde spatiul nu permite tului de cazan, fie automat prin inter-
lnstalatia de lncalzire, din punctul de amplasarea unui cazan pe sol $i atunci mediul traductorului de temperatura
vedere constructiv, consideram ca este cand beneficiarul dore$te 0 investitie exterioara $i al curbei de reglare alese.
formata din trei componente principale: minima in instalatia de incalzire. in varianta stabilirii automate, tempe-
- centrala termica, Arzatorul poate functiona cu gaz na- ratura agentului termic Ia ie$irea din
- instalatia de lncalzire propriu-zisa; tural, propan sau cu butan $i puterea cazan este obtinuta cu ajutorul curbei
- instalatia de preparare $i de flacarii poate fi modulata cu ajutorul de reglare alese, functie de temperatu-
alimentare cu apa calda. unui ventil electromagnetic. ra exterioara. in general, cazanele au
Echipamentele de automatizare au Echipamentul de automatizare poate aceasta functie de automatizare dispo-
rolul conducerii automate a lntregii in- controla un circuit de lncalzire direct, nibila optional. Se alege o anumita cur-
stalatii de incalzire. in general, structu- iar temperatura interioara se masoara ba de reglaj termic calitativ, potrivita
ra sistemului automat se alege cores- $i se regleaza prin intermediul termo- ansamblului constructie-instalatie de
punzator particularitatilor instalatiei de statului sau al cronotermostatului de incalzire. Astfel, o curba de reglaj ter-
lncalzire adoptate $i depinde de o serie camera. Acest aparat de automatizare mic bine setata reflecta aprecierea co-
intreaga de factori cum ar fi: este recomandat a fi utilizat Ia acest recta a corelatiei dintre necesarul de
- tipul cazanului utilizat (cazan ampla- cazan pentru asigurarea confortului caldura al constructiei, marimea supra-
sat pe perete, cazan din fonta ampla- termic $i reducerea consumului de fetei de incalzire $i parametrii agentului
sat pe sol, cazan cu arzator atmosfe- combustibil. termic (temperatura $i debit).
ric cu tiraj natural sau cu tiraj fortat, Prepararea apei calde menajere se 0 alta categorie de reglaje se face
cazan cu arzator cu aer suflat, cazan face in regim instantaneu cu un debit prin intermediul termostatului de inte-
cu arzator cu o singura treapta, ca- decca. 11.;.14 1/min., cre$terea tempe- rior. Prin intermediul lui se mentine o
zan cu arzator cu doua trepte, cazan raturii apei calde menajere fiind de cca. temperatura cvasiconstanta intr-una
cu arzator cu flacara modulata, etc.); 35°C fata de temperatura apei reci din din incaperile imobilului incalzit. Daca
- tipul combustibilului utilizat de arza- reteaua de alimentare (fig. IV.6.13.). temperatura interioara masurata este
IV. Automatizari Capitolul 6: Automatizarea instalatiilor termice
diferita de temperatura interioara seta- dificat pe doua trepte. turii setate a agentului termic Ia ie~irea
ta, atunci unitatea centrala de automa- Termostatul de interior poate fi ~i un din cazan, ceea ce atrage dupa caz:
tizare comanda lntreruperea alimentarii cronotermostat, adica un termostat - diminuarea debitului de combustibil
cu combustibil a arzatorului sau porni- care permite setarea temperaturii inte- Ia arzatorul cazanului;
rea alimentarii dupa cum temperatura rioare Ia diferite momente ale zilelor - trecerea de Ia treapta superioara Ia
interioara masurata este mai mare sau saptamanii. cea inferioara;
mai mica decat temperatura interioara 0 solutie mai elastica din punctul de - oprirea arzatorului.
impusa Ia termostatul de interior. Tot vedere al reglarii este solutia cu robi-
unitatea centrala de automatizare con- nete termostatice plasate pe fiecare 42.3.2. Cazllnul este amp/llsllt,. sol
troleaza ~i activitatea pompei de circu- corp de lncalzire. Fiecare din robinetele Cazanul se amplaseaza lntr-un loc
latie a agentului termic prin instalatie, termostatice poate fi setat individual special amenajat ~i arzatorul poate fi
care este In corelatie cu comenzile pe temperatura interioara dorita. Reali- atmosferic (cu tiraj natural sau cu tiraj
date asupra alimentarii cu combustibil zarea temperaturi interioare se face fortat) sau cu aer suflat. Poate dispune
a arzatorului cazanului. prin reglarea debitului de agent termic. de o singura treapta de putere, de
Cazanele cu condensatie dispun de Fluctuatiile diurne climatice sau de doua trepte de putere ~i de modulatia
modularea flacarii, adica debitul de aporturi interioare de caldura indue puterii flacarii. Combustibilul poate fi
combustibil Ia arzatorul cazanului poa- prin intermediul robinetelor termostati- gazul natural, propanul sau butanul. Un
te fi modificat aproximativ continuu. La ce fluctuatii ale debitului total de agent arzator cu aer suflat poate utiliza ~i
cele mai multe tipuri de centrale termi- termic. Scaderile debitului de agent combustibilul lichid.
ce debitul de combustibil poate fi mo- termic conduce Ia atingerea tempera- Echipamentele de automatizare pot
atinge aici niveluri ridicate de comple-
xitate, asigurand conducerea arzatoru-
lui, conducerea mai multor circuite de
incalzire independente ~i conducerea
circuitului de preparare al apei calde
menajere In boiler. Prepararea apei cal-
de menajere se poate face cu prioritate
sau fara prioritate ~i se poate activa
functia "antilegionela". Prepararea cu
acumulare In boiler se poate face Ia
temperatura dorita de utilizator, fixata
de Ia tabloul de automatizare sau cu
ajutorul termostatului de boiler.
Schemele hidraulice ale instalatiei de
lncalzire cu aparatura de automatizare
pot avea o multitudine de structuri.
Fig. IV.6.13. lnstal~ie individuaiA de incAizire cu preparare instantanee de Pornind de Ia cerintele beneficiarului,
a.c.m. alegerea solutiei optime trebuie facuta
S.C. - schimbator de caldura instantaneu, U.C.A. - unitatea centrala de automatizare, numai lmpreuna de catre inginerii de
V.G. - vana alimentare combustibil (gaz), C.l. - clapeta inversare (incalzire I a.c.m.), instalatii termi~ti cu inginerii de instala-
P - pompa agent termic, T.T. - traductor de temperatura agent termic (alimentare tii automati~ti.
generala), TAC - traductor de temperatura apa calda menajera, T.l. - traductor de Schema cea mai simpla poate fi
temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterioara, DAC - traductor de
atunci cand instalatia are un singur
debit apa calda.
circuit de incalzire direct (fara robinet
de reglare cu trei cai) ~i circuitul de
boiler. Urmeaza apoi schema obtinuta
r·· - T~_~ 1::~:c.~• •r·;;.:~·~=·==Tk.~~;A. . .:::_

h _.-,, _ _ _____.::..,....
prin introducerea robinetului de reglare
cu trei cai pe circuitul de lncalzire (fig.
IV.6.14.).
' iT.T.I CAS Daca se prevad mai multe circuite de
lncalzire independente atunci se poate
utiliza butelia de amestec ~i cate un ro-
binet de reglare cu trei cai pe fiecare
circuit.
Echipamentul de conducere automa-
ta trebuie ales ~i configurat corespun-
zator schemei hidraulice adoptate. De
asemenea, programarea echipamentu-
lui trebuie sa fie facuta corespunzator
schemei adoptate ~i scopului propus.
Fig. IV.6.14. Instal~ de lncllzJre de dlmenslunl medii, cu preparare fl Prepararea apei calde se programeaza
acumulare de a.c .m. dupa caz a fi prioritara fata de incalzire
U.C.A. - unitatea centrala de automatizare, V.G. - vana alimentare combustibil (gaz),
sau simultana cu lncalzirea. in cazul
R.T.C. - robinet de reglare cu trei cai, P - pompa agent termic, T.T. -traductor de
constructiilor mici avem un circuit de
temperatura agent termic (alimentare generala), T.T.I. - traductor de temperatura agent
termic alimentare incalzire, TAC - traductor de temperatura apa calda consum
lncalzire ~i un circuit pentru boiler. Cir-
T.l. - traductor de temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterioara, cuitele functioneaza automat indepen-
DAC - traductor de debit apa calda. dent cu prioritate pentru prepararea
apei calde menajere.
Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice IV. Automatiziiri
in general schema hidraulica a insta- temperaturii exterioare, care reprezinta ceruta de instalatia de incalzire (fig.
latiei de incalzire cu aparatura de auto- perturbatia principala pentru structura IV.6.15) $i devine nesatisfacator pentru
matizare cuprinde urmatoarele elemen- de reglare tripozitionala. o functionare Ia sarcina redusa. De
te de automatizare: tabloul electronic Reglarea temperaturii agentului ter- aceea, este preferabila instalarea mai
central, automatul arzatorului, pompele mic prin intermediul robinetului cu trei multor cazane de putere medie, decat
de circulatie pentru incalzire $i pentru cai se face in cadrul instalatiilor mai un singur cazan de putere mare,
boiler, pampa de recirculatie pentru mari, in care alimentarea circuitului de pentru ameliorarea bilantului energetic
apa calda menajera, robinetul de regla- incalzire se face concomitant cu ali- al centralei termice.
re cu trei cai pentru circuitul de incal- mentarea cu apa calda a consumato- a. Descrierea functionaiA prin meto-
zire, traductoarele pentru masurarea rului. Cazanul prepara agent termic da Grafcet a automatului pentru
temperaturii (din cazan, de pe circuitul conform graficului de reglaj termic (cu conducerea cascadei
de incalzire dupa robinetul de reglare portiunea de frangere) iar pe circuitul Avand in vedere complexitatea con-
cu trei cai, din boiler, temperatura ex- de incalzire se corecteaza temperatura ducerii unor cazane in cascada, se uti-
terioara, temperatura interioara din lo- agentului termic conform graficului de lizeaza descrierea functionala cu ajuto-
cuinta), sesizorul de curgere a agentu- reglaj termic propriu incalzirii. : rul metodei Grafcet, specifica automa-
lui termic prin cazan, presostatul pen- Reglarea temperaturii interioare din tizarilor industriale. Se folosesc doua
tru sesizarea atingerii presiunii minime locuinta folose$te structura de reglare Grafcet-uri structurate ierarhic, unul Ia
in circuitul hidraulic, termostatul de se- combinata. Aceasta intrune$te avanta- nivelul superior (fig. IV.6.17) denumit
curitate al cazanului. jele reglarii clasice dupa abatere (eroa- Grafcet de supraveghere, cu rolul de a
Functionarea sistemului automat tine re stationara nula) $i a reglarii dupa per- , autoriza sau a bloca functionarea cas-
seama de temperaturile dorite in locu- turbatie (actiunea regulatorului de com- cadei $i unul Ia nivelul inferior (fig.
1
inta $i in boiler. Tabloul electronic co- pensare a efectului perturbatiei are loc IV.6.18) denumit Grafcet de conducere,
manda pornirile $i opririle arzatorului, in inainte de aparitia unei abateri intre va- cu rolul de a asigura procedurile de
timp ce derularea secventelor obligato- 1 loarea dorita a temperaturii din cladire pornire $i de oprire ale cascadei.
rii pentru arzator sunt controlate de au- $i valoarea reala masurata a acesteia). Pentru a permite unei etape sa emita
tomatul propriu al arzatorului. Sistemul automat de conducere a in- un ordin de executie catre Grafcet-ul
a. Prepararea apei calde menajere stalatiei de incalzire mai asigura printre i de Ia nivelul ierarhic inferior, se folo-
Prepararea apei calde din boiler, in altele: stabilirea temperaturilor minime Se$te o macro-etapa. Macro-etapele,
varianta in care aceasta este prioritara $i maxime admise in cazan $i pe circu- in general, permit descompunerea unui
fata de incalzire, se realizeaza prin itele de incalzire, programarea orara Grafcet in mai multe parti, :;;i permit
oprirea pompei de circulatie a incalzirii, zilnica $i saptamanala a temperaturilor dialogul intre Grafcet-urile situate pe
pornirea pompei boilerului $i mentine- interioare in regim contort I economic, niveluri ierarhice diferite.
rea temperaturii Ia sooc in cazan pana protectie impotriva inghetarii agentului Modul in care actioneaza o macro-
ce in boiler se atinge temperatura im- 1
termic $i a apei din boiler, logica de etapa se poate urmari in fig. IV.6.16,
pusa (recomandata Ia 55°C). Pornirile comanda a pompelor, comportarile Ia unde activarea macro-etapei M 1, din
$i opririle arzatorului sunt comandate intreruperea tensiunii electrice de ali- Grafcet-ul de pe nivelul ierarhic supe-
de regulatorul bipozitional destinat pre- , mentare, Ia intreruperea alimentarii cu rior, conduce prin salt Ia activarea eta-
pararii apei calde menajere. ' combustibil, Ia scaderea presiunii din pei de intrare 11 din Grafcet-ul subor-
in cazul variantei in care prepararea . instalatie, Ia supratemperatura. donat.
apei calde se face simultan cu incalzi- ' Dupa parcurgerea etapelor acestui
rea atunci rezulta de regula capacitati 6.2.4. Analiza sistemului automat
superioare ale sursei de alimentare cu de conducere a cazanelor 1n l](%)
cal dura. cascadi lJ teoretic
b. Reglarea temperaturii interioare I
din locuin~ incalzirea cladirilor $i prepararea apei I
80 I
Pompa de circulatie pentru incalzire , calde pentru consum menajer se poate I
functioneaza $i pampa boilerului este , asigura cu un singur cazan sau cu
70 lJ mediu anual I
oprita. Arzatorul porne$te $i opre$te , 2 ... 10 cazane identice legate in casca- ----------r
sub comanda regulatorului bipozitional da. Termenul "cascada" se refera Ia un 60 I
al cazanului, mentinand temperatura in numar corespunzator de cazane identi- I (%)
cazan Ia o valoare ceruta de atingerea 1 ce legate hidraulic in paralel $i care be- 0 100 Sarcin
randamentului maxim al acestuia (su- ; neficiaza de o automatizare specifica
perioara celei necesare in circuitul de · acestei situatii. Energia termica totala Fig. IV.6.15. Randamentul unul cazan
incalzire). solicitata de instalatia de incalzire este in fun~e de sarcina tennlci ceruti
Un regulator tripozitional comanda 1 obtinuta din suma energiilor termice de lnstal&11e
servomotorul robinetului de reglare cu . produse de fiecare cazan in parte. De-
trei cai, tinand seama de temperatura i oarece cantitatea de energie termica
masurata pe circuitul de incalzire dupa 1
solicitata de instalatia de incalzire este Etapa de
robinetul de reglare $i pampa de circu- , variabila pe durata unei zile, de Ia o zi intrare
latie. Aceasta temperatura trebuie sa I Ia alta $i de Ia un anotimp Ia altul, au-
fie mentinuta Ia valoarea impusa prin 1 tomatizarea specifica acestui caz va
graficul de reglare al cladirii in functie · determina pornirea Ia un moment dat a
de temperatura exterioara. Panta grafi- unui singur cazan sau a mai multor ca-
cului de reglare se alege prin progra- zane. Puterea arzatoarelor va fi contra-
mare de Ia tabloul electronic. Valoarea lata prin numarul de trepte in functiune Etapa de
temperaturii de referinta a regulatorului sau prin sistemul de modulare a flacarii. ie!;lire
tripozitional rezulta din graficul de re- Randamentul 1J al unui cazan se Flg.IV.6.16. Macro-etapi in Grafcet
glare $i se modifica corespunzator diminueaza rapid cu sarcina termica
IV. Automatizari Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice
Grafcet se ravine in Grafcet-ul princi- pentru evitarea supraincalzirii cazanului

pal, unde tranzitia din aval de macro- care poate duce Ia actionarea termosta-
etapa este validata prin activarea eta- tului de protectie Ia supratemperatura.
pei de ie!;lire E1 din Grafcet-ul subor- Cascada se recomanda a fi utilizata
donat. pentru instalatiile de incalzire ale cladi-
Deschiderea circuitului
b. Grafcet de supraveghere a casca- rilor mari !?i cu destinatie speciala, cum
hidraulic al cazanului 1
dei (nivelul superior) ar fi: !?COli, spitale, hoteluri, banci, cen-
Acest grafcet asigura punerea in fun- tre comerciale, etc.
ctiune a cascadei. Etapa 0 este etapa ac-
Circulatia apei in cazanul
tiva initial, iar etapa 3 este macro-etapa. 6.3. Automatizarea
c. Grafcet de conducere a cascadei instalatiilor solare
(nivelul inferior)
Autorizarea functioniirii Are rolul de asigurare a functionarii
cascadei normale a cascadei atunci cand Graf- 6.3.1. Generalitl1i
cet-ul de Ia nivelul ierarhic superior o
cere. Acest Grafcet asigura temperatu- lnstalatiile termice din cladiri pot
Mentinerea circulatiei apei ra impusa in conducta de tur prin por- functiona cu energie obtinuta de Ia di-
in cazanul 1
nirea !?i oprirea corespunzatoare a eta- ferite surse de caldura:
jelor cascadei. - cazane care functioneaza pe diferite
d. Concluzii tipuri de combustibil sau cazane
Oprirea circulatiei apei in
Functionarea cazanelor in cascada electrice;
cazanul1
se poate caracteriza prin: - captatoare solare;
- un randament mai bun al instalatiei - combinat de Ia cazane !;li de Ia cap-
inchiderea circuitului de incalzire; tatoare solare.
hidraulic al cazanului 1 - dispune de un anumit grad de rezer- 0 schema de principiu care arata
vare care permite furnizarea caldurii cum se prepara apa calda menajera
Ia parametri nominali sau diminuati folosind instalatia solara se prezinta in
Flg.IV.6.17. Grafcet de chiar atunci cand un cazan este de- fig. IV.6.19.
supraveghere cu macro-etapi. fect; Preluarea energiei termice de Ia cap-
- asigura o uzura uniforma a cazanelor tatoarele solare !;li I sau de Ia cazan, se
prin permutarea acestora Ia intervale asigura prin automatizarea corespun-
de timp prestabilite. zatoare a instalatiilor. Rezulta ca vom
Un cazan al cascadei care nu fun- avea doua tipuri de echipamente de
ctioneaza trebuie sa fie izolat hidraulic, automatizare:
pentru a nu se comporta ca un consu- - pentru instalatia solara;
mator de energie termica !;li sa nu con- - pentru cazan.
duca Ia pierderi de energie in sistem. Cele doua tipuri de echipamente de
Automatizarea cascadei regleaza automatizare trebuie sa functioneze
temperatura ek din conducta comuna impreuna, cuplate functional prin pro-
Deschiderea circuitului
de tur, temperatura care se masoara cesele termice din instalatie, dar sepa-
hidraulic al cazanului 2
cu un traductor ce trebuie irigat per- rate din punctul de vedere al semna-
manent prin circulatia apei. lelor electrice purtatoare de informatii
Circulatia apei in cazanul 2
La oprirea unui cazan, trebuie menti- masurate sau de comanda.
nuta un timp circulatia apei in corpurile Echipamentul principal de automati-
de incalzire dupa oprirea arzatorului, zare al instalatiei solare este un echi-
incalzire cu cazanul 1 si
cazanul 2 RS
/·····~---···········-····---·--··-··--·····-·····0
T1/ : :
Oprirea cazanului 2. Mentinerea
circulatiei apei in cazanul 2
..........
/ t ;~ ; \
Oprirea circulatiei apei

in
r/ BS ~-~3 11 -~--~-
! ·;~..... ; . '•
inchiderea circuitului
hidraulic al cazanului 2 !PC ............... .
Car ~
incalzire cu cazanul 1
Flg.IV.6.19. Schema de princlplu a unellnstalatll solare de preparare a apei
calde menajere
CS - captator solar; BS - boiler solar; PC - pompa de circulatie; RS - regulator
Oprirea cazanului 1 solar; Car - contor de apa rece menajera; T 1 - senzor de temperatura pentru
captatorul solar; T2 - senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara a
boilerului; T3- senzor de temperatura pentru apa din partea superioara a
Fig. IV.6.18. Grafcet de conducere. boilerului.
Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor term ice IV. Automatiziiri
pament complex, denumit in continua- temperatura T3 detecteaza o tempe- data de regulatorul solar in perioadele
re regulator solar. ratura mai mare de 60 ·c. comanda de timp programate, respectiv cand
La intrarile regulatorului solar se co- oprirea pompei. temperatura din conducta de dis-
necteaza traductoare (senzori) pentru Pompa porne~te automat atunci tributie a apei calde menajere coboara
masurarea temperaturilor: cand temperatura a.c.m. din boiler sub valoarea de 35 ·c
- din captatoarele solare; scade sub valoarea impusa de 40°C.
- apei calde din partea inferioara a boi- Regulatorul solar controleaza dife- 6.3.2.2. PreparaffNJ a.c.m. cu un c§mp
lerului; renta dintre temperaturile masurate de de captstoare so/are 1J1 ~ bol/ere
- apei calde din partea superioara a T1 ~i T2 , in scopul impiedicarii porni- a) folosind robinet de reglare cu trei
boilerului. 1 rilor ~i opririlor frecvente ale pompei. cAi (fig. IV.6.21)
le~irile regulatorului solar comanda Regulatorul opre~te pompa daca tem- Apa calda menajera se prepara in
electric elementele de executie prin in- peratura masurata de T1 depa~e~te doua boilere solare, folosind un singur
termediul carora conduce procesul: valoarea de 65°C. Pompa reporne~te camp de captatoare solare. Tempera-
- pompe de circulatie; atunci cand temperatura masurata de turile apei din boilere depind de
- robinete de reglare cu trei cai. T1 scade sub 65°C ~i daca temperatu- consumul de a.c.m. Pentru aducerea ~i
Regulatorul solar regleaza tempera- ra masurata de T2 este sub 40°C. mentinerea temperaturii apei in fiecare
tura apei din boiler actionand asupra b) cu recircularea a.c.m. (fig. IV.6.20) boiler Ia valoarea prescrisa, regulatorul
pompei de circulatie din circuitul pri- Functionarea instalatiei este asema- solar va comanda servomotorul M al
mar, contorizeaza energia termica acu- natoare cu cea prezentata Ia punctul a) robinetului de reglare cu trei cai.
mulata in boiler, comanda pompa de cu singura completare ca aici pompa Schema ofera posibilitatea contoriza-
recirculare a.c.m., maximizeaza canti- pentru recircularea a.c.m. este coman- rii energiei termice captate ~i stocate in
tatea de energie acumulata in boilere
functie de valorile temperaturilor din
captatorul solar ~i din boilere, etc.
Tn instalatiile solare, regulatoarele pot
conduce instalatiile termice astfel incat
sa functioneze in urmatoarele regimuri:
- preparare a.c.m. numai cu energia
captata de Ia soare;
- preparare a.c.m. cu energia produsa
de cazan, sau de un incalzitor elec- '
tric, sustinut de energia captata de Ia
soare.
6.3.2. lnstala1:ii solare Ia care

necesarul de cilduri este
acoperit Integral de Ia soare Fig. IV.8.20. lnstalfl1:1e solarl de preparare a a.c.m. cu reclrcularea a.c.m.
PR - pompa de recirculare a apei calde menajere; celalalte notatii au semnificatia din
in acest caz parametrii a.c.m. depind 1
fig. IV.6.19.
~~--------------------------------------------------------~
de conditiile meteorologice, deoarece ' r--------------------------------------------------------------,
nu se utilizeaza o alta sursa de caldura '
clasica pentru perioadele din an in care
energia solara nu este suficienta.
Boilerul care prepara a.c.m. este un
boiler clasic cu o singura serpentina.
Volumul acestui boiler va fi marit con-
form specificului functionarii instalatiilor
1
solare: se acumuleaza cat mai multa

energie termica in boiler atunci cand
soarele poate sa o ofere ~i se consuma M --~--:-
:·····························f··BS1'! !
apa calda atunci cand este necesara.
:
j
t :
j
6.3.2.1. PreparaffNJ a.c.m. cu un c§mp
de captstoare sol8re 1J1 un boiler solar
a) fm'A recircularea a.c.m.
(fig. IV.6.19)
Reglarea temperaturii in boiler se ob-
tine prin pornirea I oprirea pompei, sau Car
prin reglarea turatiei motorului electric
al pompei, atunci cand senzorul de Fig. IV.8.21. lnstalfl1:1e solarl de preparare a apei calde menajere cu 2 bollere
temperatura T1 detecteaza faptul ca ' de acumulare a apel cakle fl cu roblnet de reglare cu trei ell:
temperatura captatorului este mai 881 - boiler solare 1; 882 - boiler solar 2; T2 - senzor de temperatura pentru apa din
mare decat temperatura apei de partea inferioara a boilerului 881; T3- senzor de temperatura pentru apa din partea
deasupra serpentinei din boiler T2. superioara a boilerului 881; T4- senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara
Apa din boilerul solar este incalzita a boilerului 882; Ts - senzor de temperatura pentru apa din partea superioara a
pana Ia valoarea prescrisa a tempera- boilerului 882; Ts- senzor de temperatura pentru turul circuitului solar; T7 - senzor de
temperatura pentru returul circuitului solar; TD - traductor de debit; R3c - robinet de
turii acesteia, care de obicei are valoa-
reglare cu trei cai ~i servomotor; celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.19
rea de 60°C. Cand senzorul de
IV. Automatiziri Capitolul 6: Automatizarea instalafiilor term ice
boilere; in acest scop se folosesc tra- Daca procesul de stocare s-a inche- pind de consumul de a.c.m. Pentru re-
ductorul de debit TO !;li traductoarele iat, regulatorul comanda prin interme- glarea temperaturii apei in fiecare boi-
de temperatura T6 !;li T7. ' diul robinetului initializarea stocarii Ia ler se utilizeaza pompe de circulatie
Sistemul de conducere automata nivelul boilerului secundar. distincte, PC1 !;li PC2, pentru fiecare
asigura prioritate pentru boilerul solar Printr-o strategie de reglare in functie boiler. Regulatorul solar va comanda
BS 1 (boiler prioritar), care se incalze!;)te de timp !;li praguri de temperatura pornirile I opririle pompelor PC 1 sau
prioritar fata de boilerul solar BS2 prestabilite se comanda bascularea PC2. Boilerul solar 1 se incarca priori-
(boiler secundar). stocarii intre cele doua boilere, in sen- tar fats de boilerul solar 2.
Functionarea schemei sui optimizarii, pe criterii de maxim a Schema ofera posibilitatea contoriza-
Tn momentul in care senzorul de acumularii de energie termica. rii energiei termice trimise de Ia capta-
temperatura T2 sesizeaza indeplinirea b) folosind doua pompe de circulatie tor Ia boilere; in acest scop se folosesc
conditiilor de alimentare a boilerului pentru circuitul solar (fig. IV.6.22) traductorul de debit TO !;li traductoarele
prioritar, regulatorul comanda robinetul Apa calda menajera se prepara in de temperatura T6 !;)i T7.
de reglare cu trei cai, astfel incat ince- doua boilere solare folosind un singur Tn momentul in care T2 sesizeaza in-
pe stocarea apei calde Ia nivelul aces- camp de captatoare solare. Tempera- deplinirea conditiilor de pornire ale boi-
tuia. turile T2 !;li T3 ale apei din boilere de- lerului prioritar, acesta este incarcat cu
prioritate fata de eel de-al doilea boiler.
Printr-o strategie de reglare in functie
de timp !;li praguri de temperatura
prestabilite !;li in acest caz se comanda
bascularea stocarii intre cele doua boi-
lere, in sensul optimizarii, pe criterii de
maxim a acumularii de energie termica.
6.3.3. lnstal&1ii solare Ia care

necesarul de cilduri nu este
acoperit integral de Ia soare
Tn zona de clima in care se afla

Romania, radiatia solara nu este sufi-
TD cienta pe toata durata unui an pentru a
acoperi intreaga cantitate de caldura
necesara pentru prepararea a.c.m. De
aceea, in Romania, o instalatie solara
Car
' trebuie sa functioneze combinata cu
un alt generator de caldura (un cazan
PC2 • care functioneaza pe combustibil lichid
Fig. IV.8.22. lnstala11e solarl de preparare a apel calde menajere cu 2 bollere · sau gazos, sau un incalzitor electric).
de acumulare a apel calde ,1 cu 2 pompe de clrculatie:
PC1 - pompa de circulatie 1, pentru incarcarea cu apa calda a boilerului solar BS1;
PC2 - pompa de circulatie 2, pentru incarcarea cu apa calda a boilerului solar BS2;
celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.22.
.........................................
RS
I IS
Cl
r-6
I ...
-I .,,
I I ..
-I
tr-.6
I ...
I ::·
~ I
_ _ _ _ _ _ _ _ _J _ _ ...l
I
t
TD
_ _ _ _ _ _ _ _ _ JI
!PC
Car
Fig. IV.8.23. lnstalatie solarl de preparare a apel calde menajere cu cazan pentru incilzlrea apei calde menajere .a
pentru incilzlrea clidlrtl:
CZ - cazan pentru pentru incalzirea apei calde menajere ~i pentru incalzirea cladirii; Cl - corpuri de incalzire; IS - instalatie sanitara de
alimentare cu apa calda menajera; T4 - senzor de temperatura pentru returul circuitului solar;
celalalte notatii au semnificatia din fig. IV.6.19.
Capitolul 6: Automatizarea instalaJiilor termice IV. Automatiziri
6.3.3.1. lnstalatle solstd cu sustJneres masurata in partea superioara a boi- functioneaza, Ia scaderea temperaturii
,.,.,..,, ape/ calde menajere lerului va fi sub valoarea impusa. Ca- a.c.m. sub valoarea impusa, cazanul
(fig. IV.6.23) zanul dispune de propria sa automati- pornel;lte automat, servomotorul vanei
Se prezinta structura l;li functionarea zare clasica, care primel;lte o singura cu 3 cai asigura circulatia agentului
unei instalatii solare de prepararea apei informatie din instalatia solara: tem- termic prin serpentina din partea
calde menajere intr-o cladire, care utili- peratura din partea superioara a boile- superioara a boilerului.
zeaza un boiler cu 2 serpentine, cu sus- rului. in acest tel se asigura prepararea
tinerea instalatiei de incalzire a cladirii. Tncarcarea boilerului cu energie sola- apei calde menajere in perioadele in
Conducerea automata a instalatiei se ra se realizeaza intotdeauna atunci care captatoarele solare nu pot asigura
realizeaza cu ajutorul regulatorul solar. La cand radiatia solara este capabila sa ri- temperatura minima de 40°C.
intrarile regulatorului solar se conecteaza dice temperatura in captatoarele solare Cand instalatia de incalzire functio-
traductoare (senzori) care masoara peste valoarea temperaturii apei stoca- neaza iar captatoarele solare asigura
temperaturile: din captatoarele solare, te in boiler. Principiul folosit este acela temperatura apei calde menajere din
apei calde din partea inferioara l;li ca trebuie stocata oricand in boiler boiler sub temperatura minima pre-
superioara a boilerului solar. energia solara captata, oricat de mica scrisa, servomotorul vanei cu trei cai
Regulatorul solar comanda elemen- ar fi cantitatea de energie l;li se consu- , asigura circulatia agentului termic prin
tele de executie ale sistemului de con- ma aceasta energie atunci cand con- serpentina situata in partea superioara
ducere automata conform algoritmului fortul din cladire o cere. a boilerului.
implementat in regulator: motorul elec- Apa din boiler este incalzita pana Ia Tn acest tel instalatiile solare pot
tric al pompei de circulatie din statia valoarea prescrisa a temperaturii aces- asigura o parte din energia necesara
de pompare solara $i servomotorul ro- teia. Pentru a acumula o cantitate cat prepararii apei calde menajere in pe-
binetului de reglare cu trei cai din cir- mai mare de energie termica in boiler, rioadele de Ia inceputul l;li sfarl;litul
cuitul de incalzire al cladirii. este necesara mentinerea unei tempe- perioadei de incalzire, cand tempera-
Cazanul va porni automat, in sprijinul raturi ridicate in boiler; se recomanda turile exterioare sunt pozitive ..
instalatiei solare pentru preparare valoarea de 60°C.
a.c.m., atunci cand temperatura Daca instalatia de incalzire nu
IV. Automatizari
Capitolul 7
Automatizarea instalatiilor
'
de ventilare-climatizare
Capitolul 7: Automatizarea instala1iilor de ventilare-climatizare IV. Automatizari
Staefa Elvetia pentru controlul circuitu- temperatura exterioara este sub va-
Automatizarea unei instal~i lui de incalzire, a celui de racire !;li re- loarea punctului setat.
de climatizare - glarea proportiei de aer recirculat. Pentru realizarea functiunilor princi-
cu reglarea t~~J~~raturii Regulatorul poate fi utilizat atat ca re- pale descrise mai sus sunt necesare 5
'i umidita1:ii gulator secvential (pana Ia 3 controlere sonde (fig. IV.7.1) de temperatura, !;li
independente, cu actiune P, PI sau PID) anume:
Descrierea instalatiei tehnologice cat !?i ca regulator digital (pana Ia 3 81 + 82 - unitate de camera cu posi-
(fig.12.5.6 din vol V lnstalatii de venti- controlere independente, cu actiune P). bilitate de setare a tempe-
lare !;li climatizare) Regulatorul de control universal raturii dorite tip QAA 25;
lnstalatia de climatizare este compu- RWX62.7036 poate indeplini functii 83 - senzor de temperatura montat pe
sa din urmatoarele echipamente: principale !;li auxiliare de control. Func- canalul de introducere aer tratat
PA - priza de aer, tiile principale de control sunt cores- tip QAM 22, cu rol de mentinere
GE - gura de evacuat a aerului viciat, punzatoare functiilor cerute de schema a parametrilor aerului introdus in
CR1 - clapeta de reglare actionata cu functionala !;li anume: limite prestabilite;
servomotor montata pe circuitul 1. reglarea automata a temperaturii 84 - senzor de temperatura montat pe
de introducere, aerului introdus, prin actionarea vanei canal tip QAM 22, dupa bateria
CRR - clapeta de reglare actionata cu cu 3 cai V1 din circuitul de alimentare de incalzire, cu rol de protectie Ia
servomotor montata pe circuitul cu agent termic al bateriei de incalzire inghet a acesteia;
de recirculare, 81, respectiv prin actionarea vanei cu 3 85 - senzor de temperatura aer exte-
CRE - clapeta de reglare actionata cu cai V2 din circuitul de alimentare cu rior tip QAM 22, pentru compen-
servomotor montata pe circuitul agent frigorific al bateriei de racire 8R; sarea punctelor setate in functie
de evacuare, de conditiile exterioare !;li pornirea
F - filtru de praf, Functii auxiliare de control: pompei de pe circuitul bateriei de
81 - baterie de incalzire cu agent 1. Comutarea in regim "normal", operare incalzire periodic atunci cand
termic apa calda, in regim de "noapte" !;li "stand-by". temperatura exterioara scade sub
8R - baterie de racire cu agent termic 2. incalzire sau racire rapida o valoare limita.
apa racita, 3. Alarma Ia deviatia valorii curente, pe Furnitura generatorului de abur GA
14 - generator de abur, termen lung (timpul este reglabil), in contine tabloul de comanda !;li automati-
VI - ventilator de introducere, afara limitelor de toleranta setate. zare. Acesta este echipat cu automati-
VE - ventilator de evacuare, 4. Setarea Ia distanta. zare propria care realizeaza controlul u-
M - servomotor, 5. Limitator general, cu actiune PI, ca- miditatii relative a aerului, respectiv un
V1 - ventil cu 3 cai montat pe circuitul re permite limite absolute minime !;li senzor de umiditate care comanda por-
primar al bateriei de incalzire, maxime. nirea !;li oprirea generatorului GA in trep-
V2 - ventil cu 3 cai montat pe circuitul 6. Comutare de inghet care determina te in functie de nivelul de umiditate setat.
primar al bateriei de racire. deschiderea clapetei de aer recircu- Pentru siguranta functionarii instalati-
lat CRR !;li a ventilului de pe circuitul ei se prevede montarea unor diferenti-
Programul de automatizare bateriei de incalzire V1 in pozitia ale tip Q8M 81.13 sau Q8M 81.15
Automatizarea trebuie sa asigure ur- maxima, precum !;li inchiderea cla- pentru sesizarea !;li semnalizarea col-
matoarele functiuni: petei aer proaspat CRI. matarii filtrului, respectiv a defectului Ia
1. reglarea automata a temperaturii ae- i 7. Protectie Ia inghet. care determina, curea ventilatoarele VI, respectiv VE.
rului introdus, prin actionarea vanei suplimentar fata de functia prezen-
cu 3 cai V1 din circuitul de alimenta- tata mai sus, oprirea ventilatoarelor Functionarea instalatiei
re cu agent termic al bateriei de in- !;li da semnal de alarma. Functionarea echipamentelor tehno-
calzire 81 respectiv prin actionarea 8. Controlul in functie de temperatura logice conform programului de auto-
vanei cu 3 cai V2 din circuitul de ali- exterioara, care, in combinatie cu matizare se face cu ajutorul echipa-
mentare cu agent frigorific al bateriei monitorizarea protectiei Ia inghet, mentelor de automatizare, descrise
de racire 8R; mentine pornita in mod continuu mai sus, precum !;li cu ajutorul unui ta-
2. reglarea automata a umiditatii aeru- pompa de apa calda atat timp cat blou care realizeaza comanda echipa-
lui introdus, prin comanda functio-
narii in trepte a generatorului de
abur 14.
3. protectie Ia inghet a bateriei de in-
calzire daca temperatura aerului Ia
ie!;lirea din bateria de incalzire 81 co-
boara sub o valoare minima setata,
prin inchiderea clapetei de aer
proaspat CR1, deschiderea clapetei
de recirculare CRR !;li deschiderea
completa a vanei cu 3 cai V1 Ia ba-
teria de incalzire;
4. semnalizarea colmatarii filtrului;
5. semnalizarea defectului Ia curea
ventilatoarele VI, respectiv VE.
Descrierea instalatiei de automatizare

Aceasta cuprinde: un regulator de
control universal tip POL YGYR, res-
pectiv RWX62. 763 productie Landis&
Fig.IV.7.1. Schema de automatlzare.
l
IV. Automatiziri Capitolul 7: Automatizarea instala1iilor de ventilare-climatizare
mentelor din centrala de climatizare l;)i

interconditionarile echipamentelor de
automatizare.
Schema de comanda a tabloului de au-
K2 K3
tomatizare este prezentata in fig. IV.7.1.
Sesizarea colmatarii (fig. IV.7.2.)
Presostatul diferential AP 1 sesizeaza
pierderea de sarcina pe filtru. La depa-
l;)irea unei valori limita (ce poate fi
setata in functie de caracteristicile
filtrului) contactorul de comanda K 1
este pus sub tensiune, iar acesta Ia
randul sau comanda aprinderea lampii
de semnalizare H 1.
Sesizarea ruperii curelelor ventilato-
rului VI l;>i VE (fig. IV.7.2).
Semnalizatoarele de rupere t:P2 l;)i
t:P3 sunt conditionate de functionarea
ventilatoarelor VI l;)i VE prin contractele SEMNALIZARE SEMNALIZARE SEMNALIZARE
NO cu temporizare Ia inchidere KT1 l;)i COLMATARE RUPERE CUREA RUPERE CUREA
KT2. La ruperea uneia dintre curele FILTRU VENTILATOR VI VENTILATOR VE
(QBM 81.13) (QBM 81.13) (QBM 81.13)
semnalizatorul de rupere corespunzator
inchide contactul (t:P2 sau t:P3) punand Fig. IV.7.2. Schema pentru semnallzarea colmatirll
sub tensiune un contactor de comanda ,1 ruperti curelelor de ventilator.
(K2 sau K3). Acesta va semnaliza
defectul prin aprinderea lampii (H2 sau se mentine pana Ia scoaterea manuala ! contactoarele K2 l;)i K3 fiind automenti-
H3). Este de mentionat ca semnalizarea din functiune cu butoanele ni S 1 l;)i 82, ~ nute cu ajutorul end K2 l;)i K3.
IV. Automatizari
Capitolul 8
Anclansarea automata a surselor de rezerva
'
Capitolul 8: Automatizarea instala~iilor electrice IV. Automatizari
de legatura se complica :;;i implicit le Ia care sunt racordati ace:;;ti consu-

8.1. Anclan.-rea automatA sunt mai scumpe (protectii diferentia- matori. Disparitia alimentarii normale
a rezervei (AAR) le longitudinale sau transversale, di- (principale) poate fi produsa de:
rectionale etc.). - avarierea elementului de legatura
Rolul anclam~arii automate a alimen- Solutia alimentarii de rezerva consta principal (linie sau transformator);
tarii de rezerva $i domeniul de aplicare in aceea ca Ia fiecare consumator exis- - avarierea sursei de alimentare princi-
La alegerea solutiilor de alimentare a ta, pe langa elementul de legatura nor- pala;
consumatorilor trebuie sa se tina sea- mal, :;;i un element de rezerva, care are - manevrarea gre:;;ita a intreruptoarelor
rna de importanta acestora, de conti- rolul de a suplini elementul normal in elementului de legatura principal;
nuitatea necesara in alimentarea cu cazul defectarii acestuia. in functionare - avarierea barelor de Ia statia de ali-
energie electrica, de cheltuielile de normala elementul de rezerva este de- mentare;
investitii, exploatare :;;i intretinere etc. conectat. - avarii in sistemul consumatorilor.
Pe baza considerentelor economice Solutia prezinta urmatoarele avantaje: Rezulta urmatoarele posibilitati de
este rational, intotdeauna, sa se utilize- - alimentarea normala este incarcata in pornire a unei AAR:
ze alimentarea radiala. Acest tel de ali- permanenta cu sarcina consumatoru- - prin protectia care determina declan-
mentare nu rezolva insa problema con- lui; :;;area intreruptorului elementului de
tinuitatii in alimentare, deoarece un de- - solicitarile termice :;;i dinamice ale apa- legatura principal;
fect ce survine pe ramura de alimenta- ratajului consumatorului sunt reduse; - prin declan:;;area intreruptorului ele-
re poate scoate din functiune consu- - sistemele de protectii prin relee sunt mentului de legatura principal (cand
matorul respectiv. mai simple, deoarece reteaua este pornirea se face instantaneu);
Pentru marea majoritate a consuma- radiala; - prin masurarea tensiunii pe barele
torilor, schemele de alimentare trebuie - o singura alimentare poate servi ca statiei de alimentare (cand pornirea
concepute astfel incat, in timpul unei rezerva pentru mai multe elemente in se face cu intarziere).
avarii pe linia sau Ia sursa de alimenta- functiune. Utilizarea primei metode nu este re-
re normala, sa existe posibilitatea unei lntrarea in functiune a rezervei poate comandata deoarece prezinta deza-
alimentari de rezerva. Pentru aceasta, fi comandata manual sau automat. Co- vantajul ca nu este sensibila Ia mane-
consumatorii pot avea o dubla alimen- nectarea manuala intarzie alimentarea vrare gre:;;ita, Ia disparitia tensiunii pe
tare (de exemplu: prin doua linii sau consumatorilor, mai ales cand nu exis- bare datorita avarierii sursei de alimen-
prin doua transformatoare in perma- ta personal de exploatare Ia fata locu- tare principala, precum :;;i pentru ca
nenta in functiune) sau o alimentare in lui. De aceea, in instalatiile care ali- timpul AAR (tAAR) este eel putin egal cu
functionare normala :;;i una de rezerva, menteaza consumatori importanti sau timpul protectiei considerate.
care intervine cand alimentarea norma- foarte importanti (in instalatii de distri- lnstalatiile de AAR trebuie sa fie blo-
la a ie:;;it din functiune. butie :;;i de producere a energiei elec- cate in cazul defectelor in reteaua con-
Solutia dublei alimentari are urma- trice) conectarea alimentarii de rezerva sumatorilor, care pot duce Ia scaderi
toarele dezavantaje: trebuie sa se faca automat. Prin an- importante ale tensiunii :;;i care trebuie
- nu sunt utilizate decat eel mult c/an$area automata a alimentarii de re- , sa fie eliminate de protectiile acestora.
50 % din capacitatile elementelor de zerva - AAR - se intelege totalitatea De asemenea, instalatiile de AAR nu
legatura; dispozitivelor care, in cazul deconecta- trebuie sa lucreze in cazul defectelor
- se utilizeaza de doua ori mai mult rii din orice cauza a alimentarii norma- din amonte fata de barele de alimenta-
aparataj de legatura decat eel nece- /e, conecteaza automat alimentarea de re, care trebuie eliminate de protectiile
sar (intreruptoare, separatoare, trans- rezerva. respective.
formatoare de intensitate etc); lntroducerea anclan:;;arii automate a AAR trebuie executata dupa declan-
- deoarece cele doua alimentari func- rezervei prezinta urmatoarele avantaje: :;;area alimentarii normale.
tioneaza in paralel, impedanta lor - reducerea personalului tehnic de ex- Schemele AAR vor cuprinde urma-
scade Ia jumatate, ceea ce conduce ploatare a instalatiilor electrice; toarele elemente (schema bloc din fig.
Ia cre:;;terea puterilor de scurtcircuit - simplificarea schemelor de alimen- IV.8.1.):
pe barele consumatorilor, deci solicitare pentru acela:;;i grad de siguranta; - elementul de pornire (1), format din
tarile termice :;;i dinamice ale aparata- - marirea considerabila a sigurantei in relee minimale de tensiune care con-
jului cresc; functionare in caz de avarie; troleaza tensiunea pe barele consu-
- protectiile prin relee ale elementelor - eliminarea completa a intreruperilor matorilor :;;i care comanda pornirea
ce survin in urma manevrelor gre:;;ite. numai dupa ce s-a constatat existen-
Alimentare Alimentare lntroducerea acestor automatizari ta tensiunii pe barele alimentarii de
rezerva nor mala
necesita unele cheltuieli de investitii :;;i rezerva (elementul de control 2);
TT2 L2 L1 intretinere, care sunt relativ reduse fata - elementul de temporizare (3); tAAR tre-
5 de avantajele pe care le prezinta. buie sa fie cat mai scurt posibil, dar
trebuie sa fie mai mare decat timpul
11
Conditiile pe care trebuie sa le inde- necesar deionizarii mediului in care a
plineasca AAR. avut loc scurtcircuitul;
BS
Scopul unei scheme AAR este cain - elementul de comanda a declan:;;flrii
momentul cand, din orice cauza, ali- intreruptorului elementului de legatura
mentarea principala nu mai este in rna- principal :;;i, ca urmare a acestei de-
sura sa satisfaca cererile consumatori- clan:;;ari, anclan:;;area intreruptorului
lor (manevre gre:;;ite sau avarii) sa intre elementului de legatura de rezerva;
in functiune alimentarea de rezerva. - un element de blocare contra anclan-
Elementul care permite o detectare :;;arilor repetate ale intreruptorului ele-
Flg.IV.8.1. Schema bloc sigura a unei stari normale care pericli- mentului de legatura de rezerva (4);
de elemente a dlspozltlvelor AAR. teaza functionarea in bune conditiuni a - impulsul de declan:;;are de Ia intre-
consumatorilor este tensiunea pe bare- ruptorul din amonte (5);
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice
- un element de intarziere (6) a AAR pentru statii de medie tensiune. rea motoarelor prin protectie de mini-
anclanl?arii elementului de legatura Principiile de functionare sunt: ma tensiune.
de rezerva in cazul cand timpul pro- 1. AAR pornel?te Ia lipsa tensiunii pe Releele de minima tensiune F301 ...
priu de declanl?are al intreruptorului barele active l?i in prezenta tensiunii pe F306 trebuie sa aiba contactele normal
elementului de legatura principal plus barele de rezerva. inchise inseriate pentru a nu da co-
timpul de anclanl?are al intreruptoru- La statiile de medie tensiune manda grel?ita Ia arderea sigurantelor
lui elementului de rezerva este mai (6, 10 kV) este indicat ca demarajul in circuitele de tensiune. Conditia pre-
mic decat timpul necesar deionizarii; AAR sa fie realizat de releele de mini- zentei tensiunii este multiplicata prin
- dispozitive auxiliare: cheia AAR, sem- ma tensiune care comanda declanl?a- releele K 143, K 149 (eire. 18, 19).
nalizari de functionare
Schema electricii pentru AAR Ia post MT
de transformare cu douii transforma-
toare (1+ 1) MT/0,4 kV
Se prezinta principiile de functionare
AAR exemplificate pe schema desfal?u-
rata a unei instalatii AAR Ia un post de
transformare cu doua transformatoare
T1 T2
MT/0,4 kV racordate Ia doua sectii de
bare unite prin cupla longitudinala (fig.
IV.8.2)
in regim normal de functionare cele 1L 1;1L2;1L3 1l 1 2L1
doua transformatoare T1 l?i T2 sunt in
functiune l?i sunt racordate prin intre-
F041 ~ 10 F051
F042 F044 F054 F052
ruptoarele 10 l?i 20 Ia cate o sectie de F043 Sectia I 30 Sectia II F053
bare, intreruptorul de cupla 30 fiind --~--~--_. ______ ~._---.~~~
deschis. intreruptoarele 10, 20, 30 Fig. IV.8.2 a. Schema electrlci AAR Ia post de transfonnare echlpat
sunt de tip OROMAX. cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV.
Similar sunt concepute l?i schemele
eire. 3 eire. 7
K153 K154 F304 F305 F306
2L1----------------+---~--~~--~----
2L2--------------------~---4~--------
2L3------------------------~~--------
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
8 9 10 11 12 13 14
Control tensiune
pe sectia l·a bare Control sigurante Control lensiune pe sectia ll·a bare Ur=0.65 Un
Ur=0.65 Un
b c
Fig.IV.8.2 b, c. Schema electrlci AAR Ia post de transfonnare echlpat

cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV:
b - controlu/ sigurantelor de comandii $i a tensiunii pe sectia /-a de bare; c - idem, pe sectia a 1/-a de bare.
K156 K151
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Alimentare Tensiune minima lntreruotor 1a lntreruotor 2a Anclan~are Anclan~are

barete I
Sectia 1-a Sectia 11-a Pozitie I Armare Pozitie I Armare intreruptor 1a intreruptor 2a
de comandii U<0,65 Un U<0,65 Un lntrodusl Extras! resorturi lntrodusl Extra~ resortur · Extras llntrodus lntrodus Extras I
Flg.IV.8.2 d. Schema electrtci AAR Ia post de transformare echlpat cu doui transformatoare MT/0,4 kV.
Capitolul 8: Automatizarea instala1iilor electrice IV. Automatiziri
Arderea sigurantelor in circuitele de 10, respectiv 45, 46 pentru 20). Tem- ; sincrone, ar determina o circulatie de
tensiune se semnalizeaza personalului porizarea determina ,pauza MR" :;;i de · putere inadmisibila (circuitele 48 :;;i 51).
de exploatare prin intermediul contac- aceea trebuie sa fie cat mai mica. 4. Pentru accelerarea AAR, declan~
telor releelor K147, K148, respectiv 3. Declan:;;area alimentarii normale , rea intreruptorului din amonte al fide-
K153, K154. este urmata tara temporizare de an- ' rului de alimentare a unei sectii de bare
Releele F307, F308 controleaza pe clan:;;area alimentarii de rezerva (co- (sau a intreruptorului de MT al unui
fazele omoloage ale fiecarei sectii de manda este data prin contactul normal transformator MT/0,4 kV), comanda prin
bare (1L 1 - 2L 1, 1L3 - 2L3) tensiunea inchis al intreruptorului alimentarii nor- contactul sau normal inchis declan:;;area
rezultata din tensiunea reziduala a mo- male). in consecinta. Ia declan:;;area intreruptorului corespunzator de pe
toarelor, astfel in cat aceasta sa aiba o accidentala a intreruptorului alimentarii ; fider, care constituie alimentarea sectiei
valoare sub 1,2 Un - tensiunea nomina- normale, intreruptorul alimentarii de re- ; respective de bare (circuitele 36,44). in
Is, evitand inchiderea cuplei cand ten- zerva anclan:;;eaza tara temporizare. acest fel, declan:;;area accidentala sau
siunile rezultante ale fazelor omoloage Acela:;;i contact auxiliar realizeaza :;;i prin protectii netemporizate este urmata
sunt in opozitie de faza. blocajul conectarii alimentarii de rezer- de functionarea netemporizata a AAR.
2. lnstalatia MR comanda cu tem- va cand alimentarea normals este in Daca Ia conditia de mai sus se adauga
porizare declan~rea intreruptorului de functiune, in scopul evitarii punerii in blocajul anclanl?Srii intreruptorului din
alimentare normals, corespunzatoare paralel a celor doua surse care ar pu- , aval, daca intreruptorul pe acela:;;i fider
sursei defecte (circuitele 37, 38 pentru tea fi nesincrone sau, chiar daca fiind (transformator) este declan:;;at, se evita
54oo:::v·~ --r··M
54oo·------•- A
•C\1
r150 ~ '7
\ K144
i
ao1
il ~K202 5201 \ K150

~nK204 5202
~ ~
ya
r K144
r K150
K143 r '115 , K149 r

1 15 ,
\·1~. \ ~t.,~ \~· \ 54~1-~1.,J

Q)
a:-
~~., 3a 54p1 3a
K202 K146u 'ED a K204 K152u 'ED a
::__] ::__]
32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47
Conditii AAR Control Deelan~e intreruptor 1a Condilii AAA Control Declan~e intreruptor 2a
pe 5ectia l·a eire. de pe Sectia a 11-a eire. de
La Prin decl. Prin AAR Co· La Prin decl. Prin AAR Co-
c-daAAR para lei intreruptor c-da AAR para lei intreruptor
manda manda
Temp. l;emp. Sectia 1-a prin 30 MT T~mp. l;emp. manuala
Temp. l;emp. 5ectia a 11-a prin 30 MT Tefi!P· l;emp. manuala
mica mare m1ca mare mica mare m1ca mare
I 0
K142
f 2:
10}
(C9) 5401
2
10
(C5D)
%
l M
A
;; C\1
0
"'
0
<t
0 "'
0
"'
0
C\1 C\1 C\1 C\1 C\1 C\1
:X: :X: :X: :X: :X: :X:
46 49 50 51 52 53 54 55 56 57 56 59 60 61 62 63 64 65
Anclan~e intreruptor 3Q intreruptor 3Q Multipli- Semnalizari de stare

Pe pozitia "INTRODUS" Pozitie intreruptor Declan~e care con- lntreruptor 1Q intreruptor 20 lntreruptor 3Q
Pe pozitia Arm are
Prin AAR IComanda "EXTRAS" lntrodus I Extras resorturi Comenzi!l Comenzi
tact cheie
S401 Declan$311Anclan$31 Declan$311Anclan$31 Declan$31 Anclan$31 I
manuala automate manuale
Flg.IV.8.2 e, f. Schema electrici AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doui transfonnatoare MT/0,4 kV:
e - comenzi declan$are intreruptoare, 1Q, 2Q; f - comenzi intreruptor 3Q. Semnalizari.
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice
:;;i alimentarea fiderului din aval in bare Ia care functioneaza releele de diul comutatorului S401 cu blocare
amonte (circuitele 27, 30). tensiune minima ce pornesc AAR. Re- mecanica, care are 4 pozitii: 0; 1 - T1;
5. in cazul existentei unor motoare gland Ia o valoare mai mare, este po- 2 - T2; C - cupla (de exemplu, pentru
sincrone sau generatoare racordate Ia sibil sa apara un curent (Ia un defect Ia scoaterea voita din functiune a trans-
bare tara tensiune, pornirea AAR se consumator) :;;i o scadere a tensiunii formatorului T1, anclan:;;area cup lei 30
face in conditiile de mai sus, iar co- corespunzatoare pe bare, astfel ca este urmata de declan:;;area automata
manda de declan:;;are a intreruptorului AAR sa porneasca :;;i sa nu fie blocata a intreruptorului 10 - circuitul 35).
alimentarii de rezerva va fi blocata de de protectia maximala de curent. Re- 8. Punerea in functiune a instalatiei
conditia declan:;;arii intreruptoarelor zultatul este conectarea sursei de re- de AAR se realizeaza cu cheia de co-
motoarelor sincrone :;;i generatoarelor zerva pe un consumator defect, deci manda S400.
conectate Ia bara tara tensiune. in extinderea avariei. 9. in cazul disparitiei tensiunii pe o
acest caz, temporizarea anclan:;;arii ali- in cazul inexistentei blocajului AAR Ia bara, toate barele din aval alimentate
mentarii de rezerva este max (tAAR, scurtcircuite pe bare sau in aval, tem- de Ia aceasta vor fi lipsite de tensiune,
tdecl.mot.sincr. ). porizarea AAR trebuie sa fie superioara ceea ce determina pornirea AAR in
6. Scaderea tensiunii pe bare, care temporizarii maxime a protectiilor cir- toate statiile electrice respective.
determina pornirea AAR, poate fi pro- cuitelor conectate Ia barele respective, Pentru rezolvarea acestei situatii este
vocata de: astfel ca scurtcircuitele pe aceste cir- suficient sa lucreze AAR in statia de
a. scurtcircuite pe barele respective cuite sa poata fi lichidate de intrerup- amonte; acest lucru este necesar :;;i pen-
sau in aval care determina trecerea toarele circuitelor inainte de conecta- tru ca barele din aval sa ramana pe ali-
unor curenti mari prin intreruptorul rea sursei de rezerva. mentarea normala, pastrandu-:;;i rezerva.
alimentarii normale; 7. lnstalatia AAR prezentata nu este De aceea, este indicat ca AAR in
b. scurtcircuite pe alte plecari din sta- reversibila, adica trecerea respectivei toate statiile de MT :;;i JT sa aiba doua
tiile in amonte, declan:;;ari ale ali- sectii de bare de pe alimentarea de trepte de temporizare: treapta mai mi-
mentarii acestor statii, care nu de- rezerva pe alimentarea normala nu se ca, pentru cazurile in care AAR din
termina trecerea unor curenti mari realizeaza automat. Functionarea cu amonte nu a pornit (deci nu trebuie
prin intreruptorul alimentarii normale. alimentare pe sursa de rezerva inseam- 1 a:;;teptata conectarea sursei de rezerva
in cazul ,a", defectul se afla pe partea na functionarea tara nici 0 alta rezerva. in amonte) :;;i o treapta superioara,
consumatorului, in raport cu bara tara De aceea, este necesar ca punerea in pentru situatia in care AAR din amonte
tensiune (daca sursa de alimentare nu functiune a alimentarii sa se realizeze a pornit. in ultimul caz revenirea tensi-
este defecta, dar este deranjata de decat mai repede :;;i sa treaca sectia de unii se realizeaza cu treapta de timp
fect) :;;i AAR nu trebuie sa functioneze. bare pe alimentarea normala. Pentru mai mica, datorita functionarii AAR in
in cazul ,b", defectul este pe partea ca trecerea de pe o alimentare pe alta amonte. Daca AAR in amonte nu rezol-
sursei de alimentare in raport cu bara sa se realizeze tara intreruperea tensi- 1 va conectarea sursei de rezerva in lo-
tara tensiune. in aceasta situatie AAR unii, este necesar ca cele doua alimen- cul celei normale, de:;;i a demarat, AAR
trebuie sa functioneze pentru a inlocui tari sa fie puse in paralel, pentru scurt 1 in aval lucreaza cu treapta a 11-a (mai
sursa defecta cu cea de rezerva. timp, cu conditia realizarii paralelului in mare). Cele doua trepte de timp ale
Blocajul AAR Ia scurtcircuite pe bare amonte. AAR sunt acelea:;;i pentru toate statiile
sau in aval se realizeaza cu o protectie Reducerea maxima a duratei de de MT :;;i de 0,4 kV. in lipsa interbloca-
maximala de curent netemporizata (in functionare in paralel se obtine prin derii instalatiilor AAR amonte-aval trebuie
cazul analizat, contactele 1 CSD, 2 clan:;;area automata a unui intreruptor marita temporizarea AAR din aval fata
CSD-circuitele 48,51 - al releelor elec- (care intrerupe legatura de punere in i de AAR din amonte, ceea ce conduce
tromagnetice ale intreruptoarelor auto- paralel), dupa anclan:;;area intreruptoru- Ia pauze mari AAR pe barele de 0,4 kV,
mate). Reglarea releelor de curent se lui care realizeaza paralelul. Alegerea adica tocmai Ia consumator, ceea ce
face Ia valoarea minima a curentului intreruptorului care se dore:;;te a fi de- scade eficienta AAR.
care determina scaderea tensiunii pe clan:;;at automat se face prin interme- in cazul existentei interblocarii intre
I
~K141 ~ ~
'
2
I
u Pozitie Pozitia
~K146 ~K1452
>aJ
E .!!!
c: Manual ~utomat Contact
aJ
(.) 0
(.) M A 0 1 c 2
A-8 - A-8 - - - -
~K147 ~K153
X
1
C-D - X C-D X - - -
E-F X - E-F - X - -
2
G-H - X G-H - - X -
1K1481K154 1-K X - 1-K - - - X
3
L-M - X L-M X - - -
K157
67 68 69 70 71 72 73 74
Multipli- Semnalizari Ia distants

care
contacte
Pozitie intreruptoare I Functionare normals Diagrama cheii S400 Diagrama cheii S401
10 I 20 J 30 ISectia 1-a ISectia 11-a
Flg.IV.8.2 g. Schema electrlcl AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doul transfonnatoare MT/0,4 kV.
Semnalizari Ia distanta (contacte libere). Diagrame chei.
Capitolul 8: Automatizarea instala~iilor electrice IV. Automatiziri
instalatiile AAR amonte-aval, revenirea tomate, blocajelor cu alte aparate iluminatului de siguranta tip 3) este
tensiunii se realizeaza cu treapta mica electrice, iar comenzile ~i blocajele prezentata in fig. IV 8.4.
de timp ~i. numai in caz de refuz de determinate in alte circuite sa fie Schema electrica pentru alimentarea
functionare a unei instalatii AAR, cu active; tabloului de iluminat de siguranta (ali-
treapta a doua de temporizare. - pe pozitia , extras" intreruptorul sa nu . mentarea iluminatului de siguranta tip
10. Valoarea temporizarii treptei a fie supus comenzilor manuale exteri- 1) este prezentata in fig. IV.8.5.
doua (mai mare) a AAR trebuie sa fie oare ~i automate ~i nici blocajelor ex-
mai mica decat pauza de tensiune ma- terioare, iar blocajele ~i comenzile Utilizarea AAR ca metoda de evitare
xima admisa de consumatori; in caz date in alte circuite sa fie anulate; pe , a intreruperii procesului tehnologic Ia
contrar AAR poate deveni inutil. Treap- pozitia ,extras" se pot face probe : caderea sursei de alimentare norma/a;
ta a doua trebuie sa fie mai mare decat electrice ~i mecanice, reglarea diferi- : implicafii asupra scheme/or de coman-
treapta intai cu un interval de timp de- telor dispozitive. da a receptoarelor
terminat de timpii proprii ai intrerup- Este necesar sa fie controlate con- Pentru eficacitatea AAR, consumatorii
toarelor ~~ ai releelor de tensiune (Ia ex- tactele limitatoarelor de cursa, iar des- alimentati in sli"Sa normala inainte de
citare). De asemenea, este uti! ca chiderea lor anormala sa fie semnaliza- avarierea ei, trebuie sa fie conectati Ia
treapta intai sa depa~sca timpul cu ta personalului de exploatare. sursa de rezerva, dupa functiorwea AAR.
care sunt lichidate acele scurtcircuite 12. 0 conditie esentiala pentru efica- Se disting urmatoarele categorii de
care produc pornirea AAR. Acoperitor, citatea instalatiei de AAR este aceea receptoare:
se poate lua treapta intai de 0,4 - 0,5 ca receptorii alimentati de Ia sursa nor- - racordate Ia bare prin separator ~i si-
sec, ceea ce reprezinta in general un mala, inainte de avarierea ei sa fie co- gurante;
timp satisfacator pentru utilajele actio- nectati Ia sursa de rezerva dupa func- - racordate Ia bare prin sigurante ~i
nate de motoare asincrone. tionarea AAR. contactoare ale caror bobine sunt ali-
11. Tn schema AAR realizata cu intre- mentate Ia tensiunea barelor;
ruptoare debro$<lbile este importanta Scheme electrice pentru AAR Ia - racordate Ia bare prin sigurante ~i
nu numai pozitia contactelor principale tablouri electrice contactoare ale caror bobine sunt ali-
ale intreruptoarelor, ci ~i pozitia ,intro- Schema electrica, pentru alimentarea mentate de Ia o sursa independenta
dus" sau ,extras" a intreruptorului. Ast- dublu radiala a unui tablou de forta de tensiunea de pe bare (baterie de
fel, un intreruptor inchis, aflat pe pozi- este prezentata in fig. IV.8.3. acumulatoare);
tia ,extras" este echivalent cu acela~i Schema electrica pentru alimentarea - racordate Ia bare prin intreruptoare
intreruptor deschis aflat pe pozitia ,.in- dublu radiala a unui tablou de iluminat automate (0,4 kV sau 6 kV).
trodus", adica circuitul respectiv este (solutie aplicabila ~i pentru alimentarea Receptoarele racordate Ia bare prin
deschis.
Pentru a utiliza in schemele desfa~u
rate pozitia intreruptorului, se folosesc
1L, q041
. -+- 2L, °F044
. -+
~2 ~ . ~
1L2 2L2
limitatoare de cursa pentru cele doua o-
1L3 2L3
pozitii - , introdus" ~i ,.extras". Contac-
tele multiplicate ale acestora servesc Ia
F043
.., F046 ._
•?
\ K141
realizarea schemelor de comanda, pro- · K02 I 0

K01 I
tectie ~~ semnalizare astfel ca:
- pe pozitia ,introdus" intreruptorul sa
K1420 . S400
K1430
•
S400
fie supus comenzilor manuale ~i au-

' \ K201 \ K142
\ K142 \ K143 ~ K201
001
t 002
f \ K143
K1410 0K01 K201 °"' 0K02 K01 \ \ K02
N (PEN)
Diagrama selectorului S400
F041, F042, F04 1, F042, Pozitia
~3 ~3 Contact 1, o• "2
'M'--' 'M'--'
2-4 X- -
3-5 - - X
K01 K02
AlimentarP.a nuhlt ranialli a unui tablou de forta
1
I
Alimentaraa Controlul I
Comanda Alimentarea~~ Controlul
circuitului de1 tensiunii contactorului circuitului de tansiunii
Comanda Samnalizare
contactorului Ia distantii
0,4 kV
Ill comandii pe fider K01 comanda pe fider K02
1/,
IIAiimentarea dublu radiala a tabloului de fortS

Alimentare 1 I Alimentare 2 NOTA
II Puneraa in paralal a calor douii alimentari se face obligatoriu numai cu verificarea
Fig. IV.8.3 a. Allmentare dublu prealabilii a sincronismului intra cele doua sistema de tensiune din amonte.
raclall a unul tablou de forti. Fig. IV.8.3b. Allmentare dublu radlall a unul tablou de forti.
Circuite principale. Circuite de comanda.
separator ~i sigurante (instalatii electri- torului K se dezexcita, dar circuitul ei Ia sursa de tensiune continua a barete-
ce de iluminat, coloane spre tablouri ramane inchis pe durata temporizarii lor aferente receptoarelor racordate Ia
secundare etc.) raman conectate Ia releului de timp K201. Daca tensiunea barele tara tensiune.
bare in cazul variatiilor de tensiune pe revine pe bare (dupa AAR sau dupa li- Utilizarea acestor scheme implica o
bare ~i in pauza de AAR (functionand chidarea unui scurtcircuit care a deter- extindere considerabila a retelei de cu-
apoi pe sursa de rezerva). minat scaderea tensiunii pe bare) in li- rent continuu, cu consecinte negative
Receptoarele racordate Ia bare prin mitele temporizarii releului K20 1, con- legate de punerile Ia pamant ~i spori-
sigurante ~i contactoare cu bobina ali- tactorul K anclan~eaza, iar releul K201 rea numarului surselor de curent conti-
mentata de tensiunea de pe bare vor fi se automentine. nuu.
deconectate datorita lipsei tensiunii de Dezavantajul acestei scheme este In schema din fig. IV.8.6 c, Ia lipsa
comanda (bobinele contactoarelor se acela ca orice comanda de oprire tre- tensiunii pe bare, contactoarele raman
dezexcita Ia tensiuni aplicate mai mici buie sa dureze mai mult decat tempo- anclan~ate pana Ia conectarea sursei
de 0,7 Un). rizarea releului de timp. Se impune uti- de rezerva. Aceasta are avantajul ali-
Pentru ace~ti consumatori AAR nu lizarea butoanelor de oprire cu retine- mentarii cu tensiunea remanenta de pe
are nici o eficienta. lor trebuie sa li se re, dar aceasta are dezavantajul ca im- bare, ceea ce are ca efect o reducere
asigure conectarea (anclan~area con- piedica comanda de anclan~are manu- mai mica a turatiei pana Ia conectarea
tactoarelor) Ia bare imediat dupa co- ala sau automata din alt lac. sursei de rezerva prin AAR ~i deci u~u
nectarea sursei de rezerva. Anclan~a In schema din fig. IV.8.6 b, tensiunea rarea autopornirii motoarelor. $i in
rea contactoarelor dupa conectarea de comanda este asigurata de o sursa acest caz, Ia lipsa prelungita a tensiunii
alimentarii de rezerva se poate realiza: independenta de tensiunea de pe bare, pe bare, contactoarele trebuie sa fie
- prin intermediul instalatiilor de auto- aceasta sursa fiind o baterie de deconectate printr-o protectie de mini-
matizare tehnologica care sesizeaza acumulatoare. In cazul lipsei de tensi- ma tensiune care sa declan~eze ali-
scaderea sau cre~terea unor parame- une pe bare, contactorul K declan~ea mentarea baretelor de comanda de pe
tri ~i dau comenzile necesare; za datorita dezexcitarii bobinei sale, fiecare sectie de bare.
- cu ajutorul unui releu de timp cu tem- dar circuitul bobinei sale ramane in- In aceasta schema apare ca element
porizare Ia dezexcitare (fig. IV.8.6 a); chis, intrucat releul K100 ramane exci- nou rezistenta r, de stabilizare termica
- cu ajutorul unui releu intermediar tat, astfel ca Ia revenirea tensiunii pe . (economizer) inseriata cu bobina con-
avand tensiunea de comanda de Ia o bare, contactorul K anclan~eaza. tactorului.
sursa independenta de tensiunea de Oat fiind faptul ca circuitul bobinei
pe bare (fig. IV.8.6 b); contactorului K se mentine inchis timp 8.2. Conectarea automatA
- prin alimentarea receptoarelor din cir- nelimitat, in absenta unei comenzi de a rezervei tehnologice
cuite echipate cu contactoare ale ca- declan~are a releului K100, din motive
rer bobine au tensiune de comanda de protectia muncii, este necesara o Pentru asigurarea functionarii norma-
in curent continuu (fig. IV.8.6 c). protectie de tensiune minima (pot fi utile a multitudinii de echipamente ~i uti-
In schema din fig. IV.8.6 a, Ia dispa- lizate releele de tensiune minima ale in- laje ale instalatiilor industriale din
ritia tensiunii pe bare, bobina contac- stalatiei AAR) pentru deconectarea de centralele termice, de exemplu, este
2L2--4---~.-------~~-----
F041 F042
t
001)
t
002)
K02 K201
F041 F042
r-+, ..,....,
L+-1 '+--'
K01 K02
0,4 kV
Ill
IAiimentarea tabloului general de iluminatl Controlul tensiunii pe fiderul Semnalizare

Alimentarea
I Alimentare 1 I Alimentare 2 I circuitului de alimentarii 2 ~i temporizarea Ia distanta
comanda comenzii
Fig. IV BAa. Allmentarea dublu
radlall a unul tablou de llumlnat. Fig. IV 8.4 b. Allmentarea dublu radlall a unul tablou de lluminat.
Circuite principale. Circuite de comanda.
Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice IV. Automatizari
necesar sa se realizeze conectarea au-

L1 N PE (+) (-)
tomata a diverselor agregate sau echi-
Rl Tl Rl Tl pamente, in sensu! corelarii functiunilor
$i interconditionarii acestora. intr-a
centrala termica, Ia ie$irea din functiune
t+ t+
a unei electropompe (ca urmare a sca-
01 02 derii frecventei tensiunii de alimentare,
de exemplu), se recurge Ia conectarea
automata a pompei de rezerva.
Se convine ca dispozitivele de co-
A c A c nectare automata a rezervei tehnologi-
ce (utilajul de rezerva) sa se noteze
DCRT.
DCRT trebuie sa asigure anclan$area
F11 F21
.----, 'r----1_
automata a utilajului de rezerva cand
c~rc. { L-....1 L-....1
}c;c. utilajul de lucru (in serviciu) se opre$te
r---1 sau nu mai satisface parametrii tehno-
'-------'
F22 logici normali.
R sJ T
\ \ \
R I\~ T
\ \
Schema pentru anclan$area automa-
. ta a utilajului de rezerva, cu un ciclu,
1 IZJ 2 [Z]
• realizeaza:
A s' c ALB c
- blocarea circuitului de anclan$are au-
tomata a rezervei in cazul in care fie-
care schema proprie utilajului trans-
mite, simultan, celei urmatoare, co-
L1(+) manda de anclan$are (Bic, fig.
I
N(-) IV.8.7);
PE ------------~------------------ - blocarea circuitului de anclan$are au-
tomata a utilajului de rezerva, in ca-
zul in care acesta a fast oprit de ca-
tre protectia de minima tensiune
I Schema de alimentare a tabloului de iluminat de sigurantii I (U<);
I Alimentare in curent alternativ I Alimentare in curent continuu I - blocarea in cazul in care utilajul a fost
Fig. IV.8.5 a. Allmentarea tabloulul de llumlnat de slguranfj. oprit, in mod voit, prin comanda ma-
Circuite principale. nuala sau automata (AIM));
- pornirea, Ia primirea semnalului de
F11 permisie de lucru (Pm), determinata
(+) F21
de parametrii tehnologici (Pt); dupa
scurgerea timpului necesar pentru
atingerea acestora (Ta) executarea
comenzii automate pentru prima an-
5
clan$are a rezervei (PA);
- selectarea utilajului de rezerva ce ur-
meaza a fi conectat (Sel); in aceasta
K10'l situatie, comanda de pornire normala
(prin anclan$are PA), sosita simultan
r···················: Ia schemele tuturor utilajelor ciclului,
7 determina pornirea utilajului preselec-
K201 K102 tat, celelalte ramanand in rezerva;
6 Ir 2
- verificarea executiei comenzii de an-
:. ...................: clan$are; in caz de neexecutare, intr-
un timp prescris, comanda este
transmisa utilajului urmator; in orice
situatie, schema blocheaza, un timp,
orice comanda de pornire, pentru a
K201 K101 permite utilajului respectiv sa intre in
K1 K1~ functiune, Ia parametrii tehnologici
necesari.
N
2 3 7
8.3. Descircarea automatA
4 a sarcinii (DAS)
'i reanclan~rea automatA
Alimentarea Comanda Controlul Alimentarea Controlul Comanda Semnalizare a sarcinii (RAS)
eire. de contactorului tensiunii eire. de tensiunii eontaetorului Ia distant{!
eomandii C2 eomandii C2 Descarcarea automata a sarcinii
Fig. IV.8.5 b. Allmentarea tabloulul de ilumlnat de slguranfj. (DAS). Obiectul $i necesitatea DAS.
Circuite de comanda. Principiu/ de functionare. Dispozitive
pentru DAS
IV. Automatiziiri Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice
Cat timp se mentine echilibrul dintre - cea de a doua treapta are rolul de a culele privind volumul ~i parametrii tran-
puterea electrica activa generata in restabili frecventa Ia valoarea de re- ~lor de DAS se refac din doi in doi ani.
sistem (PE) ~i cea consumata (Pc), frec- venire f~ =48 - 49 Hz (de regula 48,5 Se urmare~te realizarea volumului
venta ramfme in jurul valorii de Hz), fiind temporizata cu 3 s. necesar de sacrificii cu un numar limi-
consemn fa = 50 Hz. La conectarea Daca fer = 45 Hz, se adopta drept tat de dispozitive, pentru a u~ura ex-
unor consumatori mari sau Ia deconec- frecventa minima admisibila, pentru un ploatarea acestora ~i a le menta doar
tarea unor grupuri generatoare, carora scurt timp, valoarea de 45,5 Hz. De in statii ale SEN Ia care sunt racordati
rezerva de putere turnanta din SEN nu asemenea, nu se admite scaderea consumatori sacrificabili.
le poate face fata integral, acest frecventei sub 47 Hz mai mult de Dispozitivele pentru DAS au un ele-
echilibru se pierde (deficitul de putere 20-30 s. ment sensibil, reprezentat de releul de
t1P = PE- Pc < 0 impiedica sistemele de Datorita dezvoltarii continue a SEN, cal- masura a frecventei, acordat pentru
reglare automata a frecventei ~i puterii
L1--~------------------
active sa restabileasca echilibrul) ~i frec-
L2--~--~-------------
venta scade inadmisibil de mult ~i se
L3 --~--+-~-----------
pierde stabilitatea sistemului. Sca.derea
N
frecventei in SEN determina scaderea
productivitatii sau chiar ie~irea din func-
tiune a unor consumatori importanti,
ceea ce are ca efect atenuarea deficitu-
lui de putere activa f§J, dar, totodata, Fs K
reducerea frecventei pana Ia o valoare
fm;n inadmisibil de mica (de~i este posi-
bil ca Ia aceasta valoare sa se fi resta-
bilit echilibrul PE - Pc• functionarea Ia
(~p %
aceasta frecventa nu mai este posibila).
Este posibila aparitia unui deficit de
putere reactiva, insotit de scaderea
tensiunii in diferite puncte ale SEN. Se
801
( ~
p
h K201
produce astfel fenomenul de ,avalan~a
de frecventa ~i tensiune", care, Ia sca-
derea frecventei pana Ia valori
fmin = 44 - 45 Hz, poate determina
K
ie~irea din functiune a intregului sistem
energetic.
in aceste conditii, unica solutie pen-
Fig. IV.8.6 a. Schema de comandi pentru receptoarele electrice
tru evitarea unei avarii generalizate in
cu releu de tlmp.
SEN ramane sacrificarea anumitor con-
sumatori, mai putin importanti, prin in-
treruperea automata a alimentarii lor, L1--~~--------------- + BC
L2---1--~-------------
e~alonata, in trepte, urmata de reduce-
L3--~--r-~-----------
rea deficitului de putere. in acest fel, se
N--
creeaza conditiile ca egalitatea PE = Pc
sa se restabileasca cat mai repede ~i
frecventa sa revina Ia valoarea de con-
semn f = fa sau in vecinatatea acesteia,
Ia o valoare de revenire de regim ad-
misibila f = frev < fa.
Dispozitivele de automatizare care
realizeaza deconectarea automata a
consumatorilor Ia scaderea frecventei K100 K
in SEN se numesc dispozitive de des-
carcare automata a sarcinii - DAS.
in sistemele dezvoltate, descarcarea
automata a sarcinii Ia scaderea frec-
ventei este folosita pentru u~urarea re-
sincronizarii unor parti din SEN care, in
urma unei perturbatii oarecare, ajung
sa functioneze nesincron.
in sistemul energetic national se fo-
losesc doua trepte pentru DAS: K100
- prima treapta, rapida, are rolul de a
evita scaderea frecventei sub valoarea
criticS. fcr =45 Hz ~i este temporizata
cu numai 0,5 s (temporizare necesara - BC
pentru a nu se produce actionarea in
timpul fenomenelor tranzitorii provo- Fig. IV.B.& b. Schema de comandi pentru receptoarele electrice cu releu
cate de scurtcircuite, in timpul lntermediar allrnentat de Ia o sursi lndependenti de tensiunea
actionarii RAR ~i AAR rapide etc); de pe bare (c.a.).
IV. Automatizari
pornirea selectiva In functie de frec- in fig. IV.8.8 este prezentata Ia valoarea de actionare a releului
venta. Acesta poate fi un releu de in- schema de principiu a dispozitivului F701, acesta 1$i lnchide contactul $i
ductie, cu cuplu de actionare depen- DAS, cu doua tran$e, realizat cu relee prin releul K 101 comanda declan$area
dent de frecventa sau un releu polari- de frecventa, releu de timp $i relee in- lntreruptoarelor consumatorilor din pri-
zat, combinat cu filtre de frecventa termediare. ma tran$3. de sacrificiu. Daca dupa
(L, c) alimentate de Ia tensiunea retelei. Tran$a de baza, rapida se realizeaza executarea treptei de baza frecventa
Cele mai noi tipuri de dispozitive DAS cu releul de frecventa F701 $i releu in- nu revine Ia valoarea prestabilita, inter-
utilizeaza tehnologie numerica. termediar K 101. Cand frecventa scade vine o tran$3. suplimentara, realizata cu
releele F702, K201 $i K102. Valoarea
L,--~~----------- de actionare pentru releul F702 este
L2--~~~---------
+BC Fs f82 = 47 - 48 Hz.
La lnchiderea contactului releului
L3--~~+-~--------
F702, se excita bobina releului de timp
N-------------· K201, care actioneaza releul K102, cu
o temporizare de 15... 25 s, conform
programului DAS. Prin contactele rele-
ului K102 se comanda declan$area ln-
K K treruptoarelor consumatorilor din tran-
$a II de sacrificiu, alcatuind treapta su-
plimentara de DAS.
Reanclan$area automata a sarcinii

(RAS)
Pentru restabilirea alimentarii consu-
matorilor sacrificati prin DAS, Ia reveni-
rea frecventei, ca urmare a lichidarii
defectelor sau a conectarii unor gene-
ratoare cu pornire rapida (hidroagrega-
Hv te), se poate folosi reanclan$area auto-
mati:1 a sarcinii (RAS) (fig. IV.8.9) sau
reanclan$area automata rapida In tunc-
Rg. IV.8.8 c. Schema de comandl pentru receptoarele electrtce cu tie de frecventa (RAR de frecventa). De
contactor cu bobina alimentatlln curent contlnuu. regula, aceste dispozitive se folosesc
In statiiletara personal de deservire,
care sunt echipate cu dispozitive
Blc U<
Automat
I Manual
Pm
Pt PA Sel pentru DAS.
Eficacitatea RAS este legata direct de
Comanda Declan$3re Ta durata efectiva a lntreruperii. Astfel, ea
este eficace Ia lntreruperi de alimentare
l l · care nu depa$9SC 25 secunde.

RAS este comandata tot pe trepte
Blocaje Pornire (tran$e) de consumatori. Dispozitivele
care asigura reconectarea automata a
Fig.IV.8.7. Reprezentarea slmbolici a schemei pentru anclanf&rea sarcinii contin un releu de frecventa
automatA a utllajulul de rezervi, cu un clclu. (care lucreaza de aceasta data Ia cre$-
terea frecventei), un releu de timp $i
- + unul sau mai multe relee intermediare,
J( prin contactele carora se transmite
F 701
F 701 semnalul pentru anclan$area lntrerup-
K 101 toarelor de Ia consumatorii ce urmeaza
a fi reconectati. De obicei, schema
K 201 porne$te prin impuls de comanda de Ia
F 702 dispozitivul DAS.
K 102
8.4. Automatizarea baterlllor
de condensatoare
- ------
La declan~area
intreruptoarelor De regula, lmbunatatirea factorului
(treapta de baza) de putere Ia consumatorii industriali de
} energie electrica In reteaua de medie
- ----- sau joasa tensiune se realizeaza cu
baterii de condensatoare.
La declan$3rea Bateriile automatizate de condensa-
intreruptoarelor
toare derivatie, de medie sau joasa
} (treapta superioara)
- ----- tensiune, sunt baterii trifazate, avand
puterea nominala divizata In mai multe
trepte egale sau inegale, comutabile
Fig. IV.8.8. Dlspozltlv pentru DAS cu doui tr'anf8.
automat sau manual.
Numarul de trepte se stabilel;lte in retele Petri interpretate :?i temporizate. ' interpreteaza tranzitiile :?i locatiile
functie de variatiile curbei de sarcina Modificarea caietului de sarcini prin eli- . retelei Petri (fig. IV.8.12) sunt marimile
reactiva. minarea blocarilor :?i introducerea inter- de intrare, respectiv de ie:?ire, ale AP
Blocul de comanda este un regulator locarilor apare in fig. IV.8.13. (fig. IV.8.11). Variabilele logice T (timer)
care permite cuplarea automata a trep- Conceptele :?i metodele definite in le- determina intarzierile Ia declan:?area
telor de condensatoare, in functie de gatura cu retelele Petri interpretate, tranzitiilor.
necesarul de putere reactiva de com- temporizate :?i conforme sunt prezenta- Locatiile, desemnate prin cercuri :?i
pensat al retelei consumatorului, astfel te pe scurt in continuare in legatura cu denumite L 1, L2 ... L 12, L 16 sunt
incat sa se mentina un factor de putere automatul pentru anclan~rea rezervei. interpretate de actiunile specificate in
egal sau superior celui neutral. Blocul Variabilele I, S :?i Q, R care dreptul lor. Locatiile active sunt speci-
de comanda preia semnalele de tensi-
une :?i curent pe care le prelucreaza,
determinand puterea reactiva consu- grsz
mata in sarcina; in functie de valoarea az
OOE'Egrsr
obtinuta, comanda conectarea sau de-
conectarea treptelor de condensatoa- SOI-I'D
re, cu o temporizare intre 10 ... 200 s. .......
Secventele de conectare :?i deconec- 2£..:1-
~n
tare ale treptelor pot fi geometrice
(1:2:4), caz in care cu un numar mic de £1 21 n
trepte fizice se obtine un numar mare
de trepte de reglare sau aritmetice £1 21 l l
(1:1:1; 1:1:1). t..:l-
~~~~~Rr+,
Logica de conectare sau deconecta- 0
;;:; EITR'E 2;
~rf j;r·E
..;
re ia in considerare trei obiective deci- OL'Z ::c
sive pentru durata de viata a sistemului 3J ~l 06Z"E lrf r-zr, ~
de imbunatatire a factorului de putere:
~~ ~'
\ LJ..J
a) optimizarea numarului de conectari al El'' ::c

treptelor, prin contorizarea numarului 08Z'E iff r---n·l ~
051'Z - f--::C
de conectari ale fiecarei trepte l;li £1 21 n m '~'~
conectarii intotdeauna a acelei trepte
care a functionat eel mai putin; 'U <I £1
b) condensatoare ,in repaus"; reco-
~ :j
v <I ---u-
21 ___;_
nectarea oricarei trepte se face nu-
mai dupa ce aceasta a fost scoasa
din circuit un timp programabil, pen- + ._..u
tru a reduce solicitarea condensa-
toarelor;
c) regulatorul supravegheaza constant
~!"- ~
-
(To)[.<:.
f-'
-
C\J
0
I
factorul de putere :?i il compara cu

valoarea prescrisa, evitand conectari grsz
inutile ale treptelor. az
Regulatoarele moderne asigura pro- O'Z'E 9r s r
tectia retelei pentru conditia de rezo- aT"'
SOl I'D
nanta intre condensatoare :?i impedan- .......
ta retelei, in special Ia amplificarea l£..:1-
~n
anormala a armonicilor 5 :?i 7.
£1 21 n
8.5 Programarea unui
microautomat pentru £1 21 l l
anclan~rea rezervei.
Microautomatele programabile pot fi

0
"'
N
..;
v'l v·l v
~~~~~
R £..:1-
OEI'Z
EffR'E
~if j;r·E
2;
::c
folosite :?i Ia anclan:?area automata a
rezervei AAR in cazul existentei a doua
~q I
r+, OEZ'E IIT!zr' ~
~'
LJ..J
~~I
\
surse de alimentare cu energie electri- El'' ::c
ca. Elaborarea programului necesita OZZ'E crf' r---n·l ~
cunoa:?terea schemei electrice, sche- 06'Z - f--::C
£1 21 n m '~'~
mei de configurare a automatului pro-
gramabil AP :?i caietul sau de sarcini.
Schema electrica de forta este ; ~.:.L £1
prezentata in fig. IV.8.9, schema ~-----P£.:1 21
electrica de comanda in fig. IV.8.10 iar :.----[v <I ---u-
schema de conectare :?i configurare AP + __ ..U
in fig. IV.8.11.
Caietul de sarcini al automatului
pentru anclan:?area rezervei AAR este
E~ c.,z
=~
-
0
I
~~ ~~
_JI-' 1-'
prezentat in fig. IV.8.12 sub forma unei
Capitolul 8: Automatizarea instalafiilor electrice IV. Automatiziri
ficate cu ajutorul unei marci plasate in conectare ~i deconectare, are prioritate AP. in reteaua Petri din fig. IV.8.12
interiorul lor. La momentul initial este deconectarea prrintr-o interblocare acest semnal interpreteaza tranzitia de
activa locatia L 16. Toate variabilele lo- electrica realizata de contactul normal Ia L3 Ia L5 prin intermediul timerului T3
gice care interpreteaza o locatie iau inchis K4 din circuitul 50, fig. IV.8.11. dupa ce este negat ~i temporizat cu
valoarea logica unu (adevarat) atunci Din locatia L3 se poate trece in L5 0,3 s. Declan~area acestei tranzitii
cand locatia este activa. Pentru ampli- sau L 11 atunci cand apare una sau dezactiveaza L3 ~i activeaza simultan
ficare se specifica numai variabilele doua avarii in amonte. Daca traducto- L5. in L5 se deconecteaza statia 1 de
care i~i modifica valoarea. in locatia rul de tensiune minima F31 (fig. IV.8.9) alimentare cu ajutorul intreruptorului
L 16 automatul este initializat ~i toate actioneaza contactul sau normal inchis 011 prin trimiterea unui semnal logic
variabilele logice iau valoarea zero din circuitul 240 (fig. IV.8.13) se trimite unu Ia ie~irea 02 a AP (fig. IV.8.11). Se
daca nu se speciifica altfel. De un semnal logic zero Ia intrarea 105 a actioneaza releul K4 care Ia randul sau
exemplu, in locatia L 11 din fig. IV.B.12,
automatul pentru anclan~area rezervei
AAR executa toate actiunile corespun-
.., ;!
zatoare unei avarii duble in amonte. in ~ ~
x~
acest scop ie~irile AP notate cu 02, 04
..j"
~i S3 iau valoarea llica unu, releele co- NZ
:I:
(j:E
respunzatoare K4, K6 se actioneaza ~i
lampa H9 semnalizeaza (fig. IV.B.11) in
xtCA X
... ~
-
consecinta se deconecteaza intrerup-
'<.>'
toarele 011 ~i 012 (fig. IV.8.10). ....
:I: ;! t!!
Tranzitiile, desenate prin linii perpen- .,; .,; ~
diculare pe arcele orientate, suntt inter- ::=> ~
......o:c ___!:.....
pretate de variabile sau expresii logice.
Cand acestea iau valoarea logica unu
... - N ;::
(adevarat) ~i toate locatiile precedente ""

:.::
sunt active tranzitia se declan~eaza.
Prin aceasta operatie toate locatiile
... "':.::- ....
C>
-
precedente tranzitiei se dezactiveaza ~i ""
:.:: N
dI
cele posterioare tranzitiei se activeaza.
De exemplu tranzitia de Ia locatia L3 Ia ..,
~ ~
;!
xtCA
...
X
locatia L5 este interpretata de o tem- '<.>'
porizare care face variabila logica T1 :=~
N
:I:
O:I:
egala cu unu dupa 0,3 s de Ia activa-
rea locatiei L3 daca negarea variabilei
105 ia valoarea unu, adica traductorul x ... X ....
"'
-
de avarie Ia tensiune minima F31 i~i
activeaza contactul normal inchis. Se i: ~
t!! .......
;;;....._ .,;
folose~te un contact normal inchis
~;::::= ~
___!:.....
pentru detectarea avariei pentru a se
......
O:I:
putea sesiza eventuale intreruperi ale

liniei de transmisie a semnalului (fail
... - N ;::
.... ..j"
:.::
safe). ... :.:: - ....
C>
Din locatia 16 in care AAR este ini- '--

..j"
tializat se poate selecta statia de lucru :.::
~
dI
~i statia de rezerva prin actionarea bu-
toanelor de impuls S21 ~i S22 care tri-
mit un semnal logic unu Ia intrarile 101
~i 102 ale AP (fig. IV.8.11). Dupa de-
... -
;;;::
clan~area tranzitiilor corespunzatoare
se trece in locatiile L 1 respectiv L2.
Daca s-a ales drept statie de lucru ...... N
statia de alimentare numarul 1 (locatia
L 1) se poate porni/opri alimentarea prin
~
N
u.
N
:.::
D-
;;;::
actionarea butoanelor de impuls N
I-
I
S11/S13 care trimit semnale logice unu :::::;

Ia intrarile 107R01 ale AP (fig. IV.8.11).
La pornirea statiei 1 se activeaza L3.
Aceasta locatie este interpretata de o
actiune care trimite semnalul logic unu
... -
Ia ie~irea 01 a AP. Din fig. IV.8.11 re- N
:.::
zulta ca in aceasta situatie se activea-
za releul K3 care conecteaza Ia statia
<C
1 de alimentare intreruptorul 011 prin u ... N
~
actionarea contactului sau K3 din cir- > ,....----,
cuitul 50, fig. IV.8.10. Cu aceasta

....
0
;;;::
£:! u::: ~ ~
ocazie se observa ca daca intrerupto- , ;;::; ~ I m
...J :::::; ...J
rului i se transmit simultan semnale de
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instala!iilor electrice
il;li actioneaza contactul sau normal iar in consecinta se conecteaza statia este interpretata de timerul T9 $1 1n
deschis in circuitul 40 (fig. IV.8.10). 2 de alimentare. Locatia L7 este inter- consecinta se declanli)eaza temporizat
Atunci cand intreruptorul 011 s-a de- pretata de 03 care devine unu Ia acti- avand loc reversarea Ia statia de ali-
conectat efectiv contactul sau din cir- varea sa. mentare numarul 1.
cuitul 40 (fig.IV.8.10). Atunci cand intre- Daca avaria din amonte dispare, Aparitia unei avarii in aval de intre-
ruptorul 011 s-a deconectat efectiv adica tensiunea statiei de alimentare 1 ruptorul 011 este sesizata de catre
contactul sau din circuitul 220 (fig. revine Ia normal mai mult de 0,3 s, acesta l;li AAR trece din locatiile L3 sau
IV.8.11) se inchide l;li 103 = 1. Tranzitia atunci timerul T7 declanli)eaza tranzitia L7 in locatiile L 12.
dintre L5 l;li L7 se declanli)eaza, L5 se spre L9. Modul de functionare al AAR in cazul
dezactiveaza, L7 se activeaza simultan, Tranzitia dinspre locatiile L9 l;li L3 selectarii sursei 2 de alimentare drept
~
~
:;;':"
sY
iE
fj) ~~
"'
~
~~
t _..,1
VI
r-.
~
r-.
~
,_
~
-
~
,.., ""
c-.
-
VI
.c'\
""
~
.c'\
'-" -
N
,., VI
~ ~ r-.
~
,., It!
L.l.J"'
~
~
~ ~,1
r-.
~
-
L.l.Jv; ,., VI c-.
~ ~
""
~
L.l.Jv;
N
~
"'
""' ~
u..
"'
""'
'll ~ "'
d
""
.c'\
~-
:I:
It! '-"
~ ,.,
N
~
~~
.; .; u..
. .c'\
~!!
;::: ~'-"
d:l: ~
""' NZ
O:E
;>'
,., ;!
c-.
_..,1""
-'rll
0
N
L.l.Jv; ,., d .c'\
N
~ ~ '-"
"'
"'f
:"! "! L.l.Jv; .c"\
,., ,..,,1 '-"
~ ~
u.. d r-.
It! 'll h ~
~
;;; ;>' "'
:.::
.; .; u.. r-. '
;:::...: N\1 '-"'
d:E
~
,Y
d c-.
'-"
sr=il
~
;>' :.::
;;; N
~~ .c"\ '
'-"
N
N c r-. -'rll,.,
D
'" L.l.J V)-.4'
~
;;; :.::
L.l.J"' '
~
,Y
r-.
to~
"
u "
u u
> u> "
u
u "
-
u
I~ -
C\J 0
""'" Qj -
V'
V'
T> > u
C\J
C\J
C\J Qj"<t
""'C\J"
>
0
....J ....J ~C\J V' V'
I::Q -
C\J
M M
....J ....J
• Capitolul 8: Automatizarea instalaJiilor electrice IV. Automatiziiri
Initializare ARR,Q6
I<j>2
R<j>l R<j>2
~
I<j> 1
T 9 { L9/t /0,3s}
T 10 { Ll O/t/0,3s}
3.I<j>5/t/0,3s} T {M4.111/t/0,3
t T 8 {M8.111/ 0,3s}
Avarie aval, S4
Fig. IV.8.12.
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice
105.T4{M4.111 t/0,3s}
t To{MB.Ill/ 0,3s}
Fig. IV.8.13.
Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice IV. Automatiziri
~
.rxxxx
r'n
I •I
sn l
I
Xn
<+61 I
I
Fig. N.8.15.
Fig. N.8.14.
sursa de lucru, In care este activa intr-un mod determinist este necesar
locatia L2, este asemanator deoarece ca in reteaua Petri sa nu existe conflic-
reteaua Petri este simetrica. te structurale $i efective. Aceste con-
0 performanta importanta a automa- flicte pot aparea daca dintr-o locatie
telor o constituie reversibilitatea, adica pleaca mai mult de doua arce $idaca
posibilitatea revenirii i n oricare locatie tranzitiile corespunzatoare se declan-
dupa un numar finit de tranzitii. Retea- · $9aza in acela$i timp. Conflictele struc-
ua Petri din fig. IV.8. 12 are o locatie turale $i efecti pot fi eliminate prin in-
sursa L 16 tara nici un arc de ie$ire $i terblocare.
doua locatii receptoare L 11, L12 tara ; Reteaua Petri pentru AAR, interpre-
nici un arc de ie$ire. Din aceasta cauza tata $i temporizata, modificata astfel
l+d'
reteaua nu este reverssibla. Pentru a incat sa fie asigurate reversibilitatea $i X II
obtine aceasta performanta se adauga eliminarea conflictelor structurale $i
doua arce suplimentare de Ia L 11, res- · efective se nume$te conforma $i este
pectiv L 12 Ia L 16. Tranzitiile care con- prezentata in fig. IV.8.13.
troleaza deplasarea marcilor pe aceste Pentru implementarea automatelor Fig. IV.8.18.
arce sunt interpretate de variabila logi- descrise de retele Petri interpretate,
ca R03 care ia valoarea logica unu temporizate $i conforme, retele care co-
atunci c~nd este actionat butonul de respund unei clase largi de g-afceturi $i x,."'
n
(s' I
; n + i1 ) + n x'n (8.5.1)
initializare S15 a AAr (fig. IV.8.1 1). automate finite (FSM) folosite i n prac-
lnitializarea, adica activarea fortata a tica, am propus (10, 11, 3, 12) o metoda
uneia sau mai multor locatii, este o alta bazata pe folosireaaa automatelor fi
xn1•"' - s'n + (r'n + i' \.,t
rn (8.5.2)
performanta a automatelor. in cazul elementare cu prioritate Ia pornire.
AAR prin initializare, actionarea buto- Metoda de implementare propusa Prima relatie (1) se refera Ia locatiile
nului S15, trebuie sa devina activa lo- necesita prelucrarea retelei Petri pentru active initial (L4 i n fig. IV 8.14) iar a do-
catia L 16 indiferent de starea automa- asigurarea caracterului sau conform. ua relatie (2) este valabila pentru loca-
tului. Realizarea acestei actiuni s-ar Pentru aceasta, se fac modificarile ne- tiile inactive initial. Variabilele logice au
traduce In reteaua Petri din figura cesare pentru inlaturarea buclelor care urmatoarea semnificatie:
IV.8.12 prin introducerea unor arce cu produc degenerarea, pentru asigurarea • i - conditia de initializare a automa-
tranzitii interpretate de variabila logica repetabilitatii $i viabilitatii $i se elimina tului;
R03 de Ia toate locatiile Ia locatia L 16. prin interblocare conflictele structurale • sn- conditia de setare a bitului n;
Deoarece prin introducerea acestor efective. 0 astfel de retea este prezen- • 'n- conditia de resetare a bitului n.
arce reteaua Petri s-ar complica foarte tata in fig. IV.8.14. Se codifica distribu- lmplementarea relatiilor (1) $i (2) prin-
mult am preferat sa introducem initiali- tiv locatiile $i se atribuie fiecarui bit un tr-un program pentru AP elaborat sub
zarea nu in caietul de sarcini ci In algo- automat elementar cu prioritate Ia por- forma LD (ladder diag-am) este prezen-
ritmul de programare care va fi prezen- nire. in aceste conditii relatiile logice . tata in fig. IV.8.15 $i IV.8.16.
tat In continuare. care asigura evolutia retelei in timp Conditia de setare a bitului caracte-
Pentru ca un automat sa functioneze este data de urmatoarele relatii logice: : ristic a unei locatii este data de declan-
IV. Automatiziri Capitolul 8: Automatizarea instala!iilor electrice
I pentru locatia L4 din fig. IV.8.14. Deoa-

rece aceasta locatie este activa initial
se folose~te relatia (1). Conditia. de se-
tare este data de declan~ea tranzitiei
e 1 sau e2 care sunt validate de locatii-
le L 1 respectiv L2. Deci:
I 54 ~ x;e, + x~e2 (8.5.3)
Conditia de resetare a bitului cores-

1 punzator locatiei L4 este data de de-
, clan~ea tranzitiei e3 care este valida-
ta de locatiile L3 ~i L4.
l
e4 I r4 = x~x~e3 (8.5.4)
I Se lnlocuiesc conditiile de setare ~i

1 resetare In relatia (1) ~i se obtine dupa
1
aplicarea teoremei De Morgan.
(8.5.5)
Fig. IV.8.17.
r.
I
I
s'
I
F]
l
t
- x,e, + x 2I e2 + e3 x4 + 1·
Se observa ca pentru automate tip
i ma~inade stare conditia de resetare
I nu mai necesita validarea pentru de-
' clan~rea tranzitiei posterioare. Aceas-
l+l>
X I. ; ta simplificare a metodei este impor-
l tanta atunci cand implementarea auto-
! matului se face cu automate progra-
! mabile care folosesc automate ale-
Fig. IV.8.18. ; mentare tip RS cu prioritate Ia pornire.
! __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ ___;,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-.~ : Automatele programabile poseda
: instructiuni care implementeaza auto-
i mate elementare. Pentru folosirea
.I
! acestor automate elementare Ia imple-
l ; mentarea relatiilor (1) ~i (2) le transfor-
: mam In modul urmator:
Relatia (1) corespunzatoare locatiilor
active initial devine:
I
: x'"!l
n
- (s' + i') + -;rx'
n n n (8.5.7)
S I.
lmplementarea sa cu un automat
elementar SR cu prioritate Ia pornire
apare in fig. IV. 8.18
Relatia (2) corespunzatoare locatiilor
l+f>
X I. inactive initial o transformam in felul
urmator:
x~+il
n
= s'n ji + (r'n + i' \vr
rn (8.5.8)
Flg.IV.8.19.
Automatul elementar SR cu prioritate
~area tranzitiilor precedente iar condi- i este validata, adica toate locatiite pre- Ia pornire corespunzator apare In fig.
tia de resetare a aceluia~i bit este data ! cedente sunt active ~i conditia logica IV.8.19.
l
de declan~ea locatiilor posterioare. ata~ta are valoarea 1 (adevarat). Drept Drept exemplu se determina conditi-
Declan~area unei tranzitii are loc daca · exemplu, sa
determinam relatia logica ile de setare sn ~i resetare rn pentru Ia-
Capitolul 8: Automatizarea instala.iilor electrice IV. Automatizari
006
--------1c R
-iJ-J M01
---1~
007
102
008
---1 101 M01
s
~
009
M02
-1~ I~
010
M03 RD1
011 ~·------t II 1/~

MOB R06 110
Fig. IV.8.20.
catia L 1 inactiva initial a automatului din tranzitiile posterioare sa se declan- AAR prin activarea locatiei L 1;
pentru anclan$area rezervei AAR cu $eze. Din L 1 pleaca doua arce in struc- 3. lnitializarea AAR se va face cu
caietul de sarcini dat de reteaua Petri tura SAU $i deci conditia de resetare ajutorul butoanelor STAAT/STOP al
interpretata, temporizata $i conforma este: AP $i pornirea AAA cu butonul i;
din fig. IV.8.13. Conditia de setare s1 4. Prioritatea Ia pornire a automatului
ca locatia L 1 sa fie activa, impune ca (8.5.10) este asigurata de faptul ca intai se
una dintre tranzitiile precedente sa se implementeaza in fig. IV.8.20 condi-
declan$eze. 0 tranzitie se declan$eaza lnstructiunile de program LD (ladder tia de resetare $i apoi conditia de
daca este validata, adica toate locatiile diagram) pentru automatul programabil setare;
precedente sunt active, iar variabila lo- corespunzatoare locatiei L 1 se obtin 5. Programul LD conform specificatiilor
gica ce o interpreteaza ia valoarea unu introducand conditiile logice (9) $i (10) standardului IEC 61131.3 pentru
(adevarat). Locatia L 1 este accesata de in fig. IV.8. 19. Se obtine rezultatul din AAA implementat pe un microauto-
patru arce in structura SAU, deci con- fig. IV.8.20 cu urmatoarele observatii: mat programabil este format din au-
ditia sa de setare este: 1. Programul LD a fost realizat de data tomate elementare de tipul celui din
aceasta sub forma de schema des- fig. IV.8.20 pentru toate locatiile din
s, = M,io/o2 + M/ot + MsRo, Ts 1w + fa$urata LD (ladder diagram) in fig. fig. IV.8.13.
(8.5.9) IV.8.20 conform specificatiilor stan- Programarea automatelor programa-
dardului IEC 61131.3; bile se poate face folosind aceea$i me-
Pentru calculul conditiei de resetare 2. Microautomatul programabil permite toda ca cea prezentata pentru micro-
r 1 tinem seama de rezultatul obtinut un numar limitat Ia patru contacte automatele programabile $i exemplifi-
anterior referitor Ia automatele finite intr-un circuit. Folosind conditia de cata in cazul automatului pentru an-
(FSM). Pentru acestea nu este neesara setare (9) in fig. IV.8. 19, ar rezulta un clan$area rezervei. In acest caz, dato-
Ia calculul resetarii validarea tranzitiei circuit cu cinci contacte. Pentru a rita resurselor crescute pe care le au
in vederea declan$i'lrii sale. Cu aceasta realiza totu$i programul, am reuntat automatele programabile, se renunta Ia
observatie constatam ca conditia de Ia butonul de initializare i conectat Ia restrictiile adoptate in cazul microauto-
resetare r1 a locatiei L 1 prin care intrarea R03 a automatului. Acest matelor programabile.
aceasta devine inactiva, impune ca una buton va fi folosit numai Ia pornirea
IV. Automatizari
Capitolul 09
Sisteme domotice
Capitolul 09: Sisteme domotice IV. Automatizari
9.1. Tehnolqgla infonnatiei implementare $i folosinta. Sistemele inserate ,embedded" - pot fi

(11} pentru Clldiri lnteligente Aspectul ,functional" este un exem- de asemenea asociate.
'i domoticl plu de ,modelare pentru specificare", In aspectul ,functional" sunt incluse
in carte aspectele "comportamental" $i aspectele de descriere a activitatilor $i
, structural" pot fi incluse in grupul proceselor sub forma unor liste de pro-
9.1.1. A~ de dezvoltare , modelare pentru proiectare". ceduri sau diagrame ,data-flow".
in aspectul , comportamental" sunt Modelele despre date/informatii sunt
Conceptul de cladire inteligenta inte- incluse toate modelele asociate con- cuprinse in modulul ,sisteme de infor-
greaza contributia mai multor agenti. trolului diferitelor dispozitive $i resurse. matii".
Fig. IV.9.1.1 prezinta mai multe acti-
vitati de dezvoltare asociate implemen-
tarii conceptului de cladire inteligenta $i
Populatie Mediu
care identifica trei grupuri importante,
fiecare dintre ele asociate diferitelor
grupuri de persoane, de Ia echipele de
proiectare Ia utilizatori.
Primul grup, din varful fig. IV.9.1.1,
denumit "dezvoltare", este asociat cu "Off-line"
dezvoltarea sistemului. Telul acestui
grup de activitati este dublu: pe de o
parte sa asigure dezvoltarea unor sub-
sistema ce urmeaza sa fie instalate In
cladire, produse de grupuri de proiec-
tanti $i arhitecti $i, pe de alta parte, sa
asigure ca aceste sub-sisteme sa inte-
ractioneze astfel incat sa se poata be- "On-line"
neficia de interoperabilitatea lor.
Activitatea grupului de Ia baza, de-
numita ,executie", este responsabila de Real-time!"on-line"
operativitatea In timp real a sistemelor
domotice. Principalii agenti care Flg. IV.9.1.1. Dezvottarea actlvttl1flortn interiorul conceptulul de
interactioneaza cu aceste sisteme includ Clidlre lntellgenti.
managerii, proprietarii $i utilizatorii.
Asigurand In mod convenabil lega-
tura intre cele doua grupuri anterioare, Functionalitate
se poate indentifica, Ia mijlocul fig. 1 activitati
grupul de ,configurare". Activitatile in
interiorul acestui grup sunt de o im-
portanta esentiala pentru suportul im-
plementarilor incrementale, schimba-
rilor in cladire $i reconfigurarea dina-
mica a resurselor cladirii.
9.1.2. Concepte de modelare

pentru clidlrtle lntellgente arhitectura
informare
Din punct de vedere general pot fi
considerate doua tipuri de obiecte: Flg.IV.9.1.2. Difertte aspect ale modellrii Clldlrilor lntellgente.
- in primul grup, obiectul fundamental
este specificatia: aici, caracterizarea
sistemului va fi indeplinita dintr-un
punct de vedere , extern", ca intr-un
, black-box" Ia care se cunosc numai
intrarile $i ie$irile;
- in eel de-al doilea, obiectul specific
este sprijinul proiectarii/implementarii.
ln acest caz este necesara cunoa$te-
rea In detaliu a caracteristicilor in-
terne ale modelului.
ln fig. IV.9.1.2, cele mai importante
aspect (din punct de vedere al tehno-
logiei informatiei) sunt: comportamen-
tul, functionalitatea, structura $i infor-
matia sistemului. Acestea trebuie vazu-
te ca fiind complementarele unui ace-
la$i sistem complex, cladirea inteligen-
ta, care permit sustinerea specifica a
'i
Flg.IV.9.1.3.1ntegrarea dezvoltarea actlvttl1flor care folosesc
standarde ,1 reprezentlri europene.
unor activitati de modelare, specificare,
IV. Automatiziri Capitolul 09: Sisteme domotice
9.1.3. Standard& utilizate • o integrare U$oara a unor interfete Acestea pot fi:
pentru: - Limbaje de programare de nivel sca-
Conceptul de cladire inteligenta/ - reducerea costurilor de dezvoltare; zut, denumite "low level program·
domotica este in mod intrinsec unul - reducerea costurilor de productie; ming";
multidisciplinar. De aceea, este de a~ - reducerea costurilor de mentenanta. - Limbaje de programare de nivel
teptat ca diferitele comunitati incluse in in plus, prin definirea anumitor mediu "medium level";
diferite proiecte sa aiba diferite con- interfete ale sistemelor domotice este - Limbaje de programare de nivel inalt,
cepte despre formalismele cele mai posibila o recunoa$tere automata a "high level";
potrivite, precum $i despre modelele $i functiilor. astfel identificandu-se o retea - Macro-limbaje, limbaje specializate
utilitatile care trebuie folosite. de elemente aditionale. Acest meca- diferitelor domenii, ca de exemplu
Chiar daca se utilizeaza diferite mo- nism poate fi aplicat tuturor elemen- XML (Extensible Markup Languaje);
dele $i unelte, toate g-upurile trebuie sa telor domotice $i sistemelor $i este - Limbaje formale (destinate pentru de-
contribuie Ia specificatia globala a cla- denumit "plug and play". scrierea a ceea ce o aplicatie sau un
dirii, a$8 cum se prezinta in fig. IV.9.1.3, in anumite situatii este necesar sistem trebuie sa faca), ca de exem-
unde aplicatiile specifice sunt integrate pentru structurarea elementelor sis- plu UML (Unified Modeling Language)
$i interoperabile. temelor domotice sa se automodifice sau VRML (Virtual Reality Modeling
singure in mod automat, in interiorul Language).
9.2. Proiectarea sistemelor ciclului lor de viata. pentru a obtine
domotlce obiectele dorite intr-o maniera optima. 9.3. Sistemul EHS
Astfel de sisteme, care pot sa-~i mo- (European Home System)
in zilele noastre, instrumentatia, apa- difice structura in interiorul functiilor
ratele $i sistemele de automatizare in lor, in scopul indeplinirii anumitor cri- ESH este un protocol de comunicatie
interiorul cladirilor nu pot fi concepute terii de optimizare sunt denumie "siste- dedicat sistemelor Home Automation
ca elemente independente, deoarece me cu reconfigurare". in acest scop (automatizarea cladirilor - domoticii)
cerintele referitoare Ia confortul indi- "programarea in-system" a acestor ale- care se concretizeaza printr-o noua fa-
vizilor versus economisirea resurselor mente a dobandit o importanta sporita za actuala: produse hardware $i soft-
de energie cat $i programarea facili- in sistemele domotice actuale. ware.
tatilor ~i actionarea Ia distanta, sunt Sistemele distribuite sunt de aseme- Specificitatea sistemului EHS a fost
esentiale in aplicatii. nea configurate catre o ierarhie a ele- definita ca dedicata aplicatiilor in cla-
Dezvoltarea sistemelor de automati- mentelor constituente, fiecare grup de diri, care pot comunica $i .,imparti" re-
zare care sa raspunda nevoilor "do- elemente fiind diferit activat pentru: sursele existente. Protocolul European
mestice" implica o conceptie unitara - implementarea functiilor locale; EHS este fundamentat pe o comuni-
despre elementele hardware $i soft- - conducerea unui grup de functii; care impartita ("shared") $i functionali-
ware, acestea generand functii specifi- - integrarea $i supervizarea activitiitilor. tati ale dispozitivelor bine definite.
ce sau locale, de o complexitate relati- Totodata, exista "sistema dedicate" EHS precizeaza ,physical layer".
ve redusa. Pe de alta parte elementele pentru ajustarea anumitor procese: ,data layer", ,.network layer" $i .,ap-
trebuie sa fuctioneze impreuna pentru sistema care implementeaza confortul plication layer" in sistem (fig. IV.9.3.1).
a indeplini functii globale Ia nivelul unei termic sau luminos. sistema de supra- Modelul urmeaza structura OSI
case sau cladiri. veghere a unitatilor, sisteme care inter- (Open Standard Interconnection) ca $i
Tinand cant de elementele compo- vin in controlul echipamentelor audio- model de referinta.
nente, sistemele pot fi clasificate in vizuale, in accesul cladirilor $i pentru Stratul .,layer application" traduce
felul urmator: controlul comunicatiilor. limbajul intr-un cadru de date, capabile
- Sisteme care implementeaza functii Este esentiala pentru aceste sisteme sa circule in retea.
definite de un numar finit de stari; intercomunicarea, ca un aspect optimal ,.Data link layer" -ul, separat in doua
- Sisteme care implementeaza regula- de indeplinit. substraturi, "Medium Acces Control"
toare pentru controlul dimensiunilor; Deoarece elementele sistemelor do- (MAC) $i Logical Link Control (LLC),
- Sisteme complexe care implemen- motice sunt, in general, elemente pro- manevreaza conversia fluxului de biti.
teaza strategii de control; gramabile, mediile de programare $i regulile de acces catre retea, recu-
- Sisterme inteligente, capabile sa re- limbajele de programare sunt mijloace noal?terea cadrelor $i produce intele-
cunoasca limbajele, mesajele, sa se utilizate in implementarea functionalita- gerea $i repetitia acestui mecanism.
autoadapteze automat anumitor cir- tii lor. ,.Network layer" (stratul de retea) este
cumstante. sa recunoasca starile $i
sa n!spunda in concordanta cu ele.
Sistemele actuale distribuite au in
componenta microcontrolere sau mi-
croprocesoare care le genereaza func- ~ ------ - -- - - -- -- - -- -- - -- - - :·
tionalitatea: ele transmit $i preiau date
Applicalion l ayer
.'
de Ia protocoalele de comunicare, cu
scopul de a-$i corela functiile cu cele
ale sistemului integrat cladirii. Netw011< l ayer
De Ia mijlocul secolului trecut a fost

statuat principiul care stipuleaza ca fie- Dala Link Layer (Pl)
care functie va fi implementatii de pro-

EHS
• L------L----~------~------~
·---------------------------------'' .---.
priul procesor, principiu care permite: frame sb'uctiXe
2 · two bytes
• o structura functionala de aplicatii; 1 - one byte
• o dezvoltare separata de module
hardware $i software; Flg.IV.9.3.1. Nlvele de procesare a mesajelor tn cazul unul protocol EHS.
Capitolul 09: Sisteme domotice IV. Automatizari
componente ale sistemului teleinformatic.

Mode/u/ arhitectural. Din cauza com-
plexitatii lor deosebite, sistemele telein-
formatice au fost concepute ~i proiec-
tate intr-o maniera ierarhica, cu o serie
de niveluri, fiecare fiind construit pe
EHS
baza nivelului inferior.
Modelul interconectarii sistemelor
deschise (OSI - Open Systems lnterco-
nnectation), dezvoltat in cadrul Organi-
zatiei lnternationale de Standardizare
(ISO - International Standards Organi-
zations), se refera Ia procesele de soft-
ware care permit schimbul de informa-
tii intre sisteme diferite, in principal,
pentru legarea echipamentelor inteli-
gente in retele. S-a constatat necesita-
Fig. IV.9.3.2. Structura comenzllor lntr-un EHS, corespunzAnd unui DD. tea organizarii unei ierarhii de procese,
intre care legaturile se asigura standar-
identic pentru toate unitatile compo- reteaua de comunicatie. Comunicatia dizat de jos in sus.
nente ale EHS ~i conduce datele catre intre procese se efectueaza prin me- Modelul arhitectural ISO-OS/ este
ruta (adresele care acceseaza o unitate saje, avfmd ca suport un subsistem de proiectat in ideea stabilirii cadrului de
din mai multe sub-straturi). comunicatie distribuit. Arhitectura sis- 1
coordonare a dezvoltarii standardelor
Arhitectura unei retele EHS se ba- temelor teleinformatice este modulara existente ~i viitoare pentru interconec-
zeaza pe controlere ~i dispozitive co- ~i structurata ierarhic. tarea sistemelor (fig. IV.9.4.1).
nectate in diferite domenii. Canalele pentru transmisia informati- Sistemele de conducere distribuite
Controlerul denumit ,feature control- ei, de obicei, sunt linii de comunicatie (a~a cum este cazul instalatiilor din cla-
ler" (FC) controleaza aplicatia domotica pe fire metalice, fibre optice sau radio. diri) sunt sisteme deschise, Ia care se
~i produce programe ~i inteligenta pen- Tehnicile de comunicatie specifice pot conecta, respectiv deconecta, alte
tru aplicatie ca, de exemplu, resurse de pentru transmisia datelor prin linii me- sisteme. Modelul de referinta propus
monitorizare, algoritmi de control sau de talice, In ordinea aparitiei, sunt urma- de standardul ISO 7498, descrie ~apte
luare a deciziilor in procesul condus. toarele: comutarea de circuite, de me- niveluri pe care trebuie asigurata com-
Un dispozitiv produce ~i conduce re- saje ~i de pachete. patibilitatea lntre doua sisteme interco-
sursele aplicate. De exemplu, un sis- Modelarea este o metoda de studiu a nectate (fig. IV 9.4.1), corespunzatoare
tern de incalzire electric conduce resur- sistemelor complexe, greu accesibile celor ~apte functii care intervin In co-
sele de incalzire, un termostat stabile~ cercetarii directe, cu ajutorul unor mo- municatia dintre sisteme.
te pragul de temperatura. in general, dele teoretice sau materiale, cu care res- ,
un dispozitiv apartine unui domeniu de pectivele sisteme prezinta o analogie. 9.5. Structura sistemelor
aplicate, dar poate fi impartita de mai Mode/u/ topo/ogic al unui sistem te- ' domotice, magistrale, r:e1;ele
multe controlere. leinformatic este un prag neorientat 'i standafde ere comunic8f;ie
Fiecare dispozitiv este descris de un G = (N,R), in care nodurile (varfurile) N
Device Descriptor (DD). Toate dispozi- reprezinta echipamentele inteligente, Tehnicile actuale de conducere a
tivele care au acela~i DD sunt inter~an iar arcele (ramurile, legaturile) R repre- proceselor au condus Ia utilizarea unor
jabile (fig. IV.9.3.2). zinta legaturile de comunicatie. sisteme numerice de prelucrare a infor-
Configuratiile cele mai raspandite sunt: matiei cum ar fi regulatoarele numerice,
9.4. Principii, tehnici retea in stea, retea in linie, retea ar- automatele programabile, calculatoarele
'i modere ~ntru borescenta, retea in inel, retea in piasa. de proces, sistemele multiprocesor,
comuni~a iri sistemele Mode/u/ structural are rolul de a eviden- care ridica problema transferului de
domotice tia repartizarea functiilor intre diferite date, sub forma numerica, intre aceste
Orice sistem de transmisie a informa- SistemA Sistem B

tiei implica un emitator (sursa de infor-
matie) care furnizeaza mesaje, un canal 7 Aplicatie 7 Aplicatie
de comunicatie ~i un receptor. Trans-
misia informatiei presupune diferite 6 Prezentare 6 Prezentare
tehnici de comunicatie: modulatia im-
5 Sesiune 5 Sesiune
pulsurilor in amplitudine, modulatia im-
pulsurilor in cod, modulatia ,delta".
4 Transport 4 Transport
Un sistem de transmisie Ia distanta a
datelor, cunoscut ~i sub denumirea de 3 Retea 3 Retea
sistem teleinformatic, este un ansam-
Sistem
blu arhitectural de echipamente inteli- 2 Legiitura de date inter- 2 Legiitura de date
gente conectate intre ele prin legaturi mediar
de date. Sistemul teleinformatic include 1 Nivel fizic 1 Nivel fizic
un numar arbitrar de procese ~i fiecare
proces este condus de un echipament l Mediu de comunicatie I
de automatizare propriu, care are una Flg.IV.9.4.1. ModeluiiSO-OSI pentru lnterconectarea slstemelor deschlse.
sau mai multe interfete de legatura cu
IV. Automatiziiri Capitolul 09: Sisteme domotice
echipamente. Sistemul de transmisie de bazata pe comunicatia seriala Ia viteza

date va avea o structura ierarhizata, ridicata intre echipamentele inteligente
care va urmari structura ierarhizata de plasate chiar in proces, conduce Ia
conducere a procesului. elaborarea de sisteme distribuite, care,
Progresele din microelectronica, rea- datorita realizarilor in domeniul
lizarea dispozitivelor cu un inalt grad microelectronicii, permit performante
de integrare, determina patrunderea sporite Ia preturi mai mici.
tehnicii numerice in achizitia ~i prelu- Magistrala BITBUS este definita ca o Fig.IV.9.5.1 Accesulla maglstrall
crarea informatiei Ia nivelul procesului, magistrala seriala de mare viteza pen- prin metoda hlbrtdl in standardul
inlocuind rapid adaptoarele solutiei tru sisteme ierarhizate. in ceea ce pri- PROFIBUS.
,sistem unificat". Structurile inteligente, ve~te controlul accesului Ia magistrala internationale existente, deoarece arhi-
programabile, care iau locul adaptoare- BITBUS se disting doua modele: tectura magistralei are Ia baza modelul
lor sunt robuste ~i mult mai bine adap- - modelul ierarhic cu un singur nivel al de referinta ISO-OSI al unei retele loca-
tate Ia conditiile din proces, motiv pen- magistralei, care contine un singur le ISO 7498.
tru care sunt denumite frecvent ,echi- echipament master ce comunica cu in standardul PROFIBUS, participan-
pamente de camp". Aceste echipa- mai multe echipamente slave; tii Ia comunicatia in retea, care au din
mente sunt conectate intre ele pe o - modelul ierarhic multinivel. punctul de vedere al sistemului de au-
magistrala seriala, numita magistrala Din punctul de vedere electric, ma- tomatizare o complexitate mare sau
de proces sau magistrala de camp gistrala BITBUS este conceputa in medie, pot avea controlul accesului Ia
(fieldbus). acord cu prevederile standardului EIA magistrala ~i se numesc statii active.
Un sistem ierarhizat de conducere ~i RS-485, care permite conectarea pe Atunci cand exista o singura statie
transmisie de date cu o structura, care doua fire torsadate a unui numar de eel activa in retea, accesul Ia magistrala
poate satisface aplicatii de mare com- mult 32 de echipamente. este de tipul master/slave cu polling
plexitate, poate fi structurat pe patru • PROFIBUS (PROcess Field BUS) central. in al doilea caz, cand exista
niveluri. este o norma industriala germana (DIN mai multe statii active in retea, metoda
19245), care conduce Ia asigurarea accesului Ia magistrala este hibrida (fig.
Nive/ul proces/aparatura de camp comunicatiei intr-o conceptie unitara IV.9.5.1):
este nivelul Ia care are loc achizitia de pentru intregul spectru de aplicatii de • token ring (deplasarea in inel a jeto-
date de Ia traductoare ~i se trimit co- Ia nivelul procesului independent de nului) intre statiile active;
menzi spre elementele de executie. aplicatie. • master/slave intre statiile active ~i
Serviciile in magistrala PROFIBUS sunt cele pasive.
Nivelul productie/fabricatie grupeaza structurate pe trei niveluri: nivelul fizic, Sistemele de conducere distribuite in
echipamente de conducere a procese- nivelul legatura de date ~i nivelul aplicatiei. general ~i sistemele distribuite din do-
lor care se interconecteaza prin retele Arhitectura magistralei PROFIBUS este in meniul constructiilor in special, folosesc
locale (LAN - Local Area Network). acord cu modelul de referinta ISO-OSI pentru comunicatie interfata seriala.
Echipamentele interconectate sunt au- pentru magistralele de camp. Dezavantajul unui timp mai mare pentru
tomate programabile, echipamente de Participantii conectati Ia magistrala efectuarea transmisiei este compensat
conducere numerica, regulatoare nu- PROFIBUS pot fi participanti activi (asi- de numarul redus de fire ~i pretul mic al
merice, calculatoare de proces. gura controlul accesului Ia magistrala) cablului, care nu necesita tehnologie
sau participanti pasivi (tara controlul speciala de realizare. Standardele folo-
Nivelul conducerelgestiune asigura accesului Ia magistrala). site pentru interfetele seriale sunt
conectarea intre ele a diferitelor retele Comunicatia in reteua PROFIBUS se RS-232C, RS-422, RS-423, RS-485.
existente Ia nivelul productie/fabricatie. efectueaza conform standardului EIA Pentru firme specializate (STAEFA
RS-485, iar codificarea informatiei este CONTROL SYSTEM, HONEYWELL,
Nivelu/ supervizare este un nivel de tip NRZ (nonreturn to zero). in acest JOHNSON CONTROLS, LANDIS &
utilizat numai in cazul aplicatiilor com- caz structura magistralei este liniara, GYR, SATCHWELL etc.), singurul mod
plexe ~i transmisia are loc, in general, mediul de comunicatie este cablul bifi- de comunicatie folosit este eel serial,
Ia distante mari. lar torsadat sau ecranat, care permite conform standardului RS-485.
Sistemele de conducere ierarhizata interconectarea a maximum 32 de par-
s-au impus ~i in automatizarea instala- ticipanti pe un segment (tronson) al 9.8. Sisteme domotice
tiilor din cladiri, incat ASHRAE (Ameri- magistralei, tara a utiliza amplificatoare specializate
can Society of Heating Refrigerating de linie (repetoare). Daca se utilizeaza
and Air Conditioning Engineers) a ela- repetoare, atunci numarul participanti- in cazul cladirilor, sistemele de con-
borat un standard pentru o retea dedi- lor poate cre~te pana Ia 127. Lungimea ducere sunt distribuite ~i distantele din-
cata automatizarii instalatiilor din cla- magistralei PROFIBUS este de maxi- tre echipamentele inteligente sunt de
diri, retea care poarta numele de BAG- mum 1200 m, atunci cand nu se utili- ordinul sutelor de metri. Din punctul de
Net. Echipamentele de conducere din zeaza repetoare ~i de 4,8 km, atunci vedere al topologiei, modelele adoptate
retea sunt conectate printr-o magistra- cand se utilizeaza repetoare. pot fi in stea sau in inel. Modelul
la de camp realizata conform acestui Una din aplicatiile tipice de sisteme structural este de tipul retea de cal-
standard. informatice, Ia nivelul fabricatiei, este culatoare, iar modelul arhitectural este
Solutii standard pentru comunicatia reteaua de automate programabile. stratificat pe ~apte niveluri, conform
Ia nive/u/ proces Standardul de comunicatie PROFI- modelului de referinta ISO-OSI pentru
• Firma INTEL a elaborat specificatia BUS, datorita tehnicii de transmisie sistemele deschise.
BITBUS Interconnect Specification, simple (semiduplex asincrona) ~i a ali- Arhitectura reprezentativa a unui sis-
care propune o metoda de conectare nierii lui Ia standarde internationale, a tern de gestiune tehnica a cladirilor
Ia calculator a echipamentelor de con- depa~it nivelul de standard national al este prezentata in fig. IV.9.6.1.
ducere dedicate ~i a echipamentelor de Germaniei, fiind acceptat ~i de firme La nivelul instalatiilor automatizate se
achizitie a datelor din proces. Metoda din alte tari. Este aliniat Ia standardele afla echipamentele specifice cladirilor
Capitolul 09: Sistema domotice IV. Automatiziri
energie electrica $i eel de iluminat, statele componente au urmatoarea sem-

tiile de hidrofor, dispozitivele de conto- nificatie:
rizare a consumurilor de energie, gru- 1 - adaptor de magistrala, care asigura
purile electrogene, sistemele de supra- conversia semnalelor din standardul
veghere $i alarmare Ia incendii etc. RS-232 in standardul RS 485,
Nivelul automatizarii locale poate fi pentru transmisie de date pana Ia
implementat cu echipamente speciali- 1200 m;
zate sau cu automate programabile $i 2 - interfata care asigura transferul da-
functioneaza independent cu nivelul telor intre echipamentul local $i
trei. Nivelul doi asigura conducerea echipamentul de supervizare;
proceselor grupate Ia posturile locale 3 - automat logic pentru conducerea
de automatizare. secventiala a procesului;
T EE T EE Nivelul gestiunii tehnice este dotat, 4 - regulator numeric multicanal.
Fig. IV.9.8.1 Sl8tem de conducere de obicei, cu un calculator numeric. Sistemul este ierarhizat pe trei nive-
lerarftlzati a lnstal81illor din clldlrt. Nivelul utilizator este rezervat perso- luri astfel:
Structura generall. nalului de exploatare $i intretinere a cla- • nivelul inferior contine echipamentele
1 - echipamente; 2 - automatizare dirii, care este informat permanent des- de automatizare locala a proceselor,
locala; 3 - gestiune tehnica; pre starea de functionare a instalatiilor. formate din automate logice $i re-
4 - utilizator; T - traductoare; La acest nivel se iau deciziile privitoare gulatoare numerice;
EE - elemente de executie; Ia regimul de exploatare a cladirii. • nivelul doi este rezervat comunicatiei;
PLA - post local de automatizare; Pornind de Ia conceptia generala a este constituit din supervizorul (con-
RC - retea de comunicatie; . sistemului de conducere, prezentata in trolorul) Ia care se conecteaza toate
LP_C_ -_:p_r_o_c e
_s_o_r_d_e_ c_o_m_u_n_ic_a_:t_
ie_ ____, ' fig. IV.9.6.2, se prezinta doua structuri echipamentele locale $i din interfetele
care sunt adoptate de firmele speciali- 1 $i 2 pentru transferul datelor intre
cum ar fi: cazanele, schimbatoarele de zate in acest domeniu. supervizor $i echipamentele locale; Ia
caldura, sistemul de distributie al agen- Prima structura de sistem este pre- supervizor se pot conecta $i alte
tului termic, sistemul de alimentare cu zentata in fig. IV.9.6.3, in care elemen- retele locale LAN A, LAN B.
• nivelul superior corespunde postului
central format dintr-un calculator per-
sonal dotat cu software-ul adecvat.
Modulul regulator numeric (4), din fi-
gura, poate fi conectat direct Ia interfa-
ta (2) proprie formand un singur echi-
pament, sau poate fi desprins $i utilizat
local pentru conducerea procesului. in
acest al doilea caz, fiecare regulator se
conecteaza Ia magistrala proprie regu-
latoarelor printr-un adaptor/convertor
RS-232/RS-485 $i intreaga retea de re-
gulatoare numerice este conectata Ia
supervizor numai printr-o singura inter-
fat{! (2).
Daca, in anumite aplicatii, este nece-
sara utilizarea mai multor supervizoare
conectate in retea, atunci lungimea
maxima a liniei intre primul $i ultimul
2 3 4 2 3 4 2 34 2 4 4
supervizor nu poate depa$i 1200 m.
Fig. IV.9.8.2 Slatame de conducere alnstal81iflor cln clidlrt. Vartanta 1. Pentru distante mai mari se folosesc
modem-uri. De asemenea, daca dis-
tanta dintre postul central $i supervizor
Post ~lnterfata grafica este mai mare de 15m, transmisia se-
central ~ cu utilizatorul : riala a datelor nu se mai poate realiza
; conform standardului RS-232, fiind ne-
' cesar $i aici adaptorul RS-232/RS-485.
Cea de-a doua varianta de implemen-
tare a sistemului de conducere a in-
stalatiilor din cladiri este prezentata in
fig. IV.9.6.3.
Echipamentele de conducere locala
exercita controlul asupra proceselor
prin intermediul modulelor de intra-
relie$ire. Tn functie de complexitatea
procesului, sertarul electronic contine
numarul adecvat de module intrare/
ie$ire $i un modul de comunicatie cu
nivelul superior. Schimbul de informatie
Fig. IV.9.8.3 Slstem de conc1ucere a lnstalatlllor din clldlrt. Vartanta 2. , intre sertarele cu module intrare/ie$ire
' - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - -- ------' ! $i echipamentul de conducere !ocala
coordonator se efectueaza pe o ma- veghere ~i alarmare Ia incendii ~~. 1n mat din aparatele ~i echipamentele de
gistrala PROFIBUS, conform standar- anumite cazuri (hoteluri, spitale), cu in- automatizare montate in procesul din
dului specific. stalatie de asigurare ~i monitorizare a instalatia de incalzire, motiv pentru
Echipamentul de conducere locala serviciilor in camere sau saloane. care acest nivel mai este denumit ~i ni-
indepline~te o serie de functii, dintre Sistemul propus se remarca prin fap- velul proces.
care se pot mentiona: tul ca permite integrarea in sistem a unor Nivelul automatizare este prezentat
• programare orara (saptamfmala, zil- automate programabile sau a unor au- de automatul programabil TSX 17-20,
nica, speciala etc.); tomate specializate, care pot proveni de produs de SCHNEIDER ELECTRIC, a
• reglari ale parametrilor din proces Ia firme producatoare diferite sau din ge- carui configuratie hardware este urma-
(chiar ~i reglare adaptiva); neratii diferite, cu conditia ca acestea sa toarea:
• optimizarea consumurilor energetice; fie aliniate Ia standardele de comunicatie • modulul de baza al automatului;
• memorarea datelor semnificative din pe magistralele sistemului ierarhizat ~i Ia • modulul de intrari analogice (patru
proces ~i administrarea bazei de date; protocoalele de comunicatie adoptate in canale in tensiune 0 ... 10 V c.c.);
• rapoarte de functionare a instalatiei sistem. in vederea comunicatiei intre au- • modulul de ie~iri analogice (doua ca-
(stari normale sau anormale, alarme, tomate ~i calculatorul de Ia nivelul ierar- nale in tensiune 0 ... 10 V c.c.);
marimi logice, analogice sau numeri- hic superior, programarea automatelor, • adaptorul pentru termorezistenta.
ce etc.); cat ~i conceperea driverilor software Nivelul supraveghere $i gestiune este
• tratarea situatiei create Ia intrerupe- pentru calculator, se vor adopta distinct, asigurat de un calculator PC, care co-
rea accidentala a tensiunii de alimen- tinand seama de particularitatile echipa- munica serial cu automatul programa-
tare ~i reluarea functionarii Ia resta- mentelor care se angajeaza Ia dialog bil. Software-ul utilizat de calculator
bilirea alimentarii cu energie; (calculator -automat). este sistemul de simulare ~i comunica-
• comunicatia cu reteaua subordonata in mod obi~nuit, un PC este capabil tie Kit, pentru sisteme analogioce, dis-
~i cu echipamentul de supraveghere sa comunice serial pe patru porturi. Din crete logice cu e~antionare, conceput
centralizata Ia nivelul ierarhic superior. acest motiv, in structura propusa, cal- in Catedra de Electrotehnica din Uni-
Topologia retelelor locale respecta culatorul comunica cu doua echipa- versitatea Tehnica de Constructii Bucu-
metodele topologice ale sistemelor tele- mente specializate (antiefractie ~i sigure~ti, ~i completat, in mod special, pen-
informatice. Echipamentele ,inteligente" ranta contra incendiilor), cu un automat tru conducerea ierarhizata a instalatiilor,
conectate in retea trebuie sa comunice programabil puternic configurat incat cu driveri de comunicatie dedicate. in
intre ele, fapt pentru care este necesara sa asigure conduceri secventiale, re- volumul ,lnstalatii de incalzire" §7 sunt
o conexiune fizica ~i o conexiune glari, comunicatii ~i cu o retea locala prezentate sistemele de gestiune a
logica. Se utilizeaza de obicei proto- de automate programabile (exemplu energiei termice.
coale dinamice, care permit alocarea reteaua PROFIBUS).
canalului de comunicatie numai utiliza- Sistemul ierarhizat propus poate fi 9.7.2. Sistem ieramizat pentru
torului care solicita acest lucru. constituit dintr-o mare diversitate de asigurarea 'i monitorizarea
echipamente de automatizare, care serviciilor in camerele unui hotel
9.7. Sistem i~rat pentru dispun de functiile de baza pentru con-
conducerea ierarh1zatl ducerea automata ~i pentru comunica- Din structura generala propusa in fig.
a instal&1:iilor din clidiri tie. Pentru fiecare cladire supusa auto- IV.9.7.2., reiese ca sistemul de con-
matizarii, configuratia sistemului poate ducere poate asigura ~i ierarhizarea
Cre~terea gradului de complexitate a dobandi forme particulare, insa nu se intre un calculator PC ~i o retea de au-
proceselor tehnologice, corelata cu ne- poate indeparta prea mult de structura tomate programabile APC 702 (produ-
cesitatea optimizarii regimurilor de func- din fig. IV.9.7.1. Acest sistem poate fi se de AUTOMATICA SA din Bucure~ti),
tionare, impun tot mai mult solutii mo- construit cu un efort financiar redus, conectate conform standardului de co-
derne in automatizarea acestora, atat in deoarece poate prelua, partial, auto- municatie seriala pe doua fire RS-485,
ceea ce prive~te aspectele conceptuale, matizarea existenta in cladire ~i poate protocolul PROFIBUS.
cat ~i in ceea ce prive~te aspectele fi dezvoltat pe etape. Scopul constituirii retelei de automa-
aplicative. Modalitatea ideala pentru in- Argumentele prezentate pana aici au te programabile este acela de a oferi o
deplinirea obiectivelor care revin siste- stat Ia baza utilizarii termenului ,integrat" solutie de preluare ~i deservire distribu-
melor de conducere automata este or- pentru sistemul de conducere propus. ita in camerele unui hotel, cum ar fi:
ganizarea acestor sisteme in structuri intre nivelurile de automatizare ~i su- prestatii ale menajerei de pe etaj, soli-
ierarhizate, ce satisface exigentele ac- praveghere/gestiune, distantele Ia care citari Ia spalatorie, bar, receptie etc.
tuale din automatizarea instalatiilor. se efectueaza transmisia informatiei Reteaua de automate APC 702 este di-
Un sistem de conducere ierarhizata pot atinge maxim 1200 m (RS-485). mensionata pentru un hotel cu parter ~i
este un sistem Ia care sarcinile de con- Structura prevazuta in fig. IV.9. 7.1 se patru etaje, care are 20 de camere pe
ducere sunt distribuite pe mai multe ni- detaliaza prin prezentarea urmatoarelor fiecare nivel. La fiecare nivel a fost pre-
veluri sau structuri. sisteme: vazut cate un automat programabil, ca-
in continuare, se prezinta o solutie re trateaza solicitarile de Ia camere
de sistem ierarhizat specializat pentru 9.7.1. Sistem ieramizat pentru catre oficiul menajerei pe respectivul
conducerea instalatiilor din cladiri (fig. conducerea unei instalatii nivel. lnterconectarea in retea a auto-
IV.9.7.1.). de incilzire matelor de Ia fiecare nivel, permite tra-
Orice cladire moderna, de dimensiuni tarea solicitarilor de servicii in camera
medii ~i mari, de o anumita importanta lerarhizarea sistemului de conducere incat, daca menajera de Ia etajul res-
sociala (hoteluri, spitale, ~coli, cladiri este structurata pe trei niveluri ~i anume: pectiv nu poate rezolva solicitarea intr-
administrative, centre de afaceri etc.) • nivelul aparatura de camp (nivelul de un interval de timp prestabilit, atunci
trebuie dotata minimal cu instalatie de proces); solicitarea se transfera catre oficiul me-
incalzire automatizata, instalatie impo- • nivelul automatizare; najerei de Ia nivelurile apropiate, pana
triva patrunderii prin efractie ~i pentru • nivelul supraveghere ~i gestiune. Ia rezolvarea solicitarii. in camera care
controlul accesului, instalatie de supra- Nivelul aparatura de camp este for- solicita serviciul este prevazut un sis-
Capitolul 09: Sisteme domotice IV. Automatiziiri
tem de confirmare optica a faptului ca dotate cu programe de aplicatie care nele de memorie alocate procesoarelor
apelul a fost preluat $i urmeaza rezol- au structuri similare. Deosebirile apar Ia de comunicatie ale automatelor co-
varea solicitarii. numerotarea diferita a camerelor de Ia nectate in retea.
Calculatorul PC de Ia nivelul supra- parter $i de Ia fiecare etaj, conform re- Unitatea centrala a automatului, de
veghere/gestiune este conectat in regulilor obi$nuite in hoteluri, cat $i Ia zo- tip biprocesor, contine un procesor de
~eaua automatelor programabile de Ia
nivelul automatizare $i, prin folosirea
unui software adecvat, poate monitori-
za asigurarea serviciilor in camerele
hotelului, cat $i interventia in timp real
Ia eventualele necorelari ale personalu-
lui pe oricare nivel al hotelului.
Observatie. Automatele APC 702 pot
fi conectate intr-o re~ea locala de maxi-
mum opt automate, cu ajutorul interfe- Automat Automat
ren~elor seriale RS-485 (protocolul este specializat specializat AP (Automatizare
(antiefractie !;i (antiefractie si instalatii)
de tip PROFIBUS Token-Ring). Din control acces) control acces)
cauza limitarii Ia opt a numarului de au-
tomate din re~ea, hotelul nu poate avea
mai mult de opt niveluri. Pentru un
numar mai mare de etaje se pot adop-
ta solutii speciale, bazate pe automa-
tele APC 702 (cum ar fi constituirea mai liE specializate liE specializate liE logice si BuciA de liE logice $i
multor retele independente) sau se uti- antiefractie !;i supraveghere $i analogice reglare analogice
control acces alannare Ia incendii
lizeaza alte tipuri de echipamente.
Principiul de functJonare a slstemulul Flg.N.9.7.1 Slatem lntegrat de conducere lerarhlzati a proceselor
in oficiul menajerei de Ia fiecare din fl serviclllor din clidiri.
cele cinci niveluri ale hotelului se atla
cate un automat APC 702, legat prin Nivel
intrarile $i ie$irile logice Ia cele 20 de supraveghere/gestiune
camere de pe un nivel. Suportul fizic
prin care se interconecteaza automate-
le in retea este constituit din doua fire
metalice torsadate (rasucite), conform magistrala PROFIBUS
standardului serial RS-485.
Un automat instalat Ia un nivel al ho- '
telului are configuratia hardware mini- Oficiu Nivel
mala oferita de modulul de baza al au- de etaj automatizare
tomatului, tara utilizarea modulelor
APC 702 EXTENSIE. Acesta dispune Nivel
de 24 intrari logice pe tranzistoare, o Camera lntrari/ie~iri aparatura
intrare de numarare rapida (neutraliza- de hotel logice de camp
ta), un canal de comunicatie seriala Flg.IV.9.7.2 Slstem ieramlzat pentru asigurarea servlclllor
RS-232C pentru consola de programa-
tn camerele unul hotel.
re $i un canal de comunicatie seriala
RS-485 pentru conectarea in reteaua
locala de automate.
Nivel
in reteaua celor opt automate pro- supraveghere/gestiune
gramabile este conectat calculatorul
PC, de Ia nivelul ierarhic superior de
supraveghere $i gestiune. Calculatorul Convertor RS-232/RS-485
poate sa ,asculte" toate informatiile ve-
hiculate in retea, dar nu poate emite Hupa
propriile mesaje. Are rol de supervizor Nivel
automatizare Sonerie
central $i se instaleaza intr-unul din bi-
rourile personalului de conducere a ho- ApeI
~ ~ ~
telului sau Ia receptie. De aici se poate telefonic
urmari dinamica asigurarii serviciilor in
camere, cu ajutorul ecranului special
conceput in acest scop. Camerele care Nivel
@ @ @
solicita servicii se coloreaza in mod di- aparatura
ferit de celelalte (rO$U) $i revin Ia culoa- de camp
rea comuna (gri), dupa anularea servi-
ciului prin executare.
Organlzarea progamului de lucru al
unui automat Linia 1 Linia 2 Linia 3 Linia 4
Automatele programabile APC 702,
F1g. N.9.7.3 Structura slstemului lerarhlzat reallzat cu MICRO-sAM.
plasate Ia fiecare nivel al hotelului, sunt
automat (80C32) pentru executia pro- a elementelor de initiere a alarmei cat si me provenite de Ia butoane sau detec-
gramelor utilizator si un procesor de a elementelor de executie (avertizare). toare, intreruperi sau scurtcircuite in li-
comunicatie (80C32) pentru transferul lndicarea evenimentelor care au loc niile de semnalizare cablate in cladirile
datelor pe linie. in sistem se efectueaza local pe un afi- sau spatiile supravegheate, intrerupe-
Transmisia informatiilor in reteaua de sor cu patru caractere sintetice prin rea alimentarii centralei de Ia reteaua
automate programabile se efectueaza sapte segmente, apartinand centralei, de 220 V c.a., descarcarea acumula-
prin utilizarea memoriei de date pentru sau prin tiparire Ia o imprimanta conec- toarelor etc.
comunicatie. Aceasta zona de memorie tata pe iesirea seriala RS-232 a centra- Sistemul ierarhizat pentru detectare
este alocata tuturor automatelor din lei. lndicarea evenimentelor produse in si alarmare Ia incendii realizat cu MI-
retea si orice modificare, care apare Ia sistemul de supraveghere se poate CRO-SAM (fig. IV.9.7.3) este imple-
un automat, este actualizata prin inter- efectua si Ia distanta, datorita comuni- mentat ca o parte componenta a siste-
mediul retelei de comunicatie si in zo- catiei care se poate stabili intre centra- mului pentru conducerea ierarhizata a
nele corespunzatoare ale celorlalte au- la MICRO-SAM si un calculator Ia nive- instalatiilor din cladiri (fig.IV.9.7.1). Cal-
tomate din retea. lul ierarhic superior. De asemenea, Ia culatorul de Ia nivelul supraveghe-
Emisia datelor se efectueaza din zo- distanta se poate comunica automat re/gestiune este acelasi calculator care
na memoriei de date alocata in auto- prin linie telefonica, folosind principiul asigura nivelul ierarhic superior in sis-
mat, catre toate automatele din retea comunicarii circuitelor, dispozitivul de temul de conducere al instalatiei de in-
pentru care s-a validat emisia. apel telefonic avand o capacitate de calzire si in sistemul pentru asigurarea
Receptia datelor se efectueaza prin maxim patru numere (abonati). si monitorizarea serviciilor in camerele
preluarea din memoria de date pentru Centrala de semnalizare a fost code hotel.
comunicatie, a datelor care au fost re- nectata in vederea comunicatiei cu un Daca dimensiunile sau alte particula-
ceptionate de pe magistrala si se actu- calculator PC, aflat Ia nivelul ierarhic ritati ale cladirilor supravegheate Ia in-
alizeaza memoria de date in zona de- superior. Comunicatia intre centrala si cendii impun utilizarea a mai mult de
dicata automatului care le-a transmis. calculator se efectueaza serial, cu o vi- patru linii de semnalizare cu un total de
teza de 2400 bauds, este de tip asin- butoane si detectoare mai mare de 60
9.7.3. Sistem ieramizat pentnJ cron si respecta standardul RS-232C. elemente, atunci se poate opta pentru
supraveghere 'i alannare Sensul transmisiei informatiei este de solutii cu mai multe centrale MICRO-
Ia incendii Ia centrala MICRO-SAM, aflata Ia nive- SAM conectate in retea.
lul automatizare al sistemului ierarhizat, Comunicatia in reteaua centralelor
Rolul unei instalatii de semnalizare a catre calculatorul situat Ia nivelul de MICRO-SAM se efectueaza conform
incendiilor consta in supravegherea supraveghere si gestiune. Este posibila standardului serial RS-485. La calcula-
permanenta a spatiului protejat, in de- transmisia informatiei si in sens invers, tor este necesara prevederea converto-
pistarea corecta si precoce a prezentei atunci cand centrala se programeaza rului RS-232/RS-485.
incendiului si in declansarea sistemelor de Ia nivelul calculatorului. Protocolul de comunicatie PROFI-
de alarmare si/sau de protectie adap- Distanta maxima dintre centrala BUS nu poate fi adoptat in acest caz,
tate unei interventii rapide si eficiente. MICRO-SAM si calculator poate fi de deoarece reprezinta o solutie prea
MicroSupervizorul Adresabil Modular 15 m, atunci cand comunicatia se rea- complicata pentru resursele hardware
,MICRO-SAM", produs in Romania de lizeaza conform standardului RS-232C. ale centralei. Microprocesorul 80C32
AUTOMATICA SA, este un sistem de Daca situatia concreta dintr-o cladire din unitatea centrala a MICRO-SAM
tip adresabil destinat supravegherii, impune comunicatia Ia distante mai este suficient de ocupat cu activitatea
detectarii si a!armarii in cazul aparitiei mari, atunci se poate utiliza cea de-a de supraveghere si alarmare Ia incen-
unor incendii in spatii inchise. doua iesire seriala a centralei, care fo- dii, pentru a prelua si sarcinile de co-
Sistemul (fig. IV.9.7.3) este compus loseste standardul RS-485. La capatul municatie in retea. Un argument supli-
dintr-o centrala de semnalizare si dispo- dintre calculator al cablului de comuni- mentar ar fi ca automatele programa-
zitive periferice adresabile (butoane, catie se va utiliza un adaptor RS- bile APC 700, 701, 702 pot comunica
detectoare de fum, de flacara, de tem- 232/RS-485 si distanta maxima poate conform protocolului PROFIBUS deoa-
peratura, sonerii etc.). Centrala permite fide 1200 m. rece dispun de un microprocesor
realizarea a 4 linii (circuite) de semnali- in regim de monitorizare, centrala 80C32 afectat special acestui scop, pe
zare si pe fiecare dintre acestea se pot MICRO-SAM transmite Ia calculator langa microprocesorul care rezolva
stabili 15 adrese distincte. Fiecare circuit sau tipareste Ia imprimanta orice eve- sarcinile de automatizare obisnuite ale
de semnalizare permite conectarea atat niment care se produce in sistem: alar- procesului.
v. Elicienta
'
energetica
Capitolul 01
Metodologia de calcul a perlormantei
'
energetice a instalatiilor de iluminat
'
Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanJei energetice a instalaJiilor de iluminat V. Eficie~ energetic&
1.1. General~ Puterea instalatA a unui sistem de electrica pentru doua sau mai multe
iluminat dintr-o zonA delimitatA sau in- cladiri cu aceea~i destinatie, de dimen-
Legea 372/2005 are drept scop cre~ cApere, Pn- care deserve~te o incapere siuni ~i configuratii diferite.
terea performantei energetice a cla.dirilor. reprezinta suma puterilor nominale ale lndicatorul LENI se stabil~te din relatia:
Pe baza Legii 372/2005, s-a elaborat tuturor surselor de lumina montate in
,Metodologia de calcul privind perter- aparatele de iluminat aferente sistemu- LENI = W,,um [kWhfm2·an]
lui de iluminat, Ia care se cumuleaza A
manta energetica a instalatiilor de ilu-
minat McOO 1/11-4-2006". puterea totala a aparatajului auxiliar. unde:
Metodologia de calcul cuprinde ~i Relatia de calcul este: Wilum - reprezinta energia electrica
evaluarea consumului de energie a sis- consumata de sistemele de ilu-
temelor de iluminat interior, cu scopul
Pn = N[n(Pc + P.J] minat din cladire.
eficientizarii consumului energetic al in- unde: Eficacitatea luminoasA a unei surse
tregii cladiri. N - numarul de aparate de iluminat; de luminA, e - raportul dintre fluxul lu-
Metoda de calcul poate fi utilizata n - numarul de surse de lumina men- minos nominal <P v em is de o sursa de
pentru urmatoarele aplicatii: tate in aparatul de iluminat; lumina ~i puterea nominala Pc consu-
• evaluarea conformitatii cu normele Pc- puterea nominala a unei surse de mata de aceasta, tara sa se ia in consi-
care prevad limite de consum ener- lumina; deratie puterea consumata de apara-
getic; Pa - putere aparataj auxiliar. tajul auxiliar.
• optimizarea performantei energetice Unitate de masura: [W]. <P
a unei cladiri in proiectare prin apli- Puterea specificA a unui sistem de e= ___!L
p
carea metodei pentru mai multe va- iluminat, p 5 - reprezinta raportul dintre c
riante posibile de realizare; puterea instalata a acestuia ~i supra- Unitate de masura: [lm/W].
• stabilirea unui nivel conventional de fata totala a incaperii iluminate. Eficacitatea luminoasA globaiA a unei
performanta energetica pentru cla.di- Relatia de calcul este: surse de luminA, e - raportul dintre
9
rile existente; p fluxul luminos nom1nal <P v em is de o
• certificarea energetica a cladirilor; P=_..!!. sursa de lumina ~i puterea nominala Pc
s A
• evaluarea efectului asupra unei cladiri consumata de aceasta, Ia care se cu-
existente al masurilor posibile de Unitate de masura: [Wfm2]. muleaza puterea consumata de apa-
conservare a energiei, prin calcularea limp de functionare to - numarul de ratajul auxiliar (balast).
necesarului energetic cu sau fara im- ore de functionare a aparatului de ilu- <P
plementarea masurilor de reabilitare; minat. Acest numar depinde de desti- e =--·-
g p +P
• predictia resurselor energetice nece- natia cladirii ~i de programul de lucru. c a
sare in viitor Ia scara nationala sau Unitate de masura: [h]. Unitate de masura: [lm/W].
internationala prin calcularea nece- limp standard anual ty - durata unui Unghi de ecranare, y - unghiul dintre
sarului energetic al unor cladiri repre- an standard - 8760 h. axa de referinta a aparatului de iluminat
zentative pentru intregul segment de limp efectiv de utilizare tn - timpul , ~i linia vederii (cea mai dezavantajoasa)
cladiri. de utilizare a sistemului de iluminat. de Ia care sursele de lumina ~i supra-
Realizarea confortului vizual se face Unitate de masura: [h]. fetele luminoase ale aparatului de
pe baza unor criterii de performanta ~i limpul operational al puterii para- iluminat nu mai sunt vizibile.
a unor valori normate specifice sis- zitare, t este timpul de utilizare efec- !
temelor de iluminat artificial sau inte- tiva a p~terii parazitare. 1.3. Calculul energiei
grat interior. Unitate de masura: [h]. electrice anuale utiHzati
Aria totaiA a pardoselii folosite a ciA- pentru iluminat
1.2. Tenni11o1o~. simboluri dirii, A - cuprinsa intre peretii exteriori
,. no 1 excluzand spatiile nefolosite ~i spatiile Determinarea consumului de energie
neiluminate. electrica utilizata se poate face in doua
Puterea electricA a corpului de Unitate de masura: [m2]. moduri: prin calcul ~i prin masurari di-
iluminat P; - este reprezentata de pute- Factor de dependentA de lumina de recte.
rea consumata de sursele de lumina zi, F0 - exprima gradul de utilizare a Metodele de calcul pentru estimarea
care echipeaza corpul de iluminat, puterii sistemului de iluminat dintr-o in- energiei electrice necesare se vor apli-
balast (balasturi) ~i alte aparate elec- capere in functie de cantitatea de lu- ca urmatoarelor tipuri de cladiri:
trice necesare functionarii acestora, mina naturala admisa in incapere. - birouri;
masurata in situatia functionarii nor- Factor de dependentA de durata de - cladiri de invatamant;
male sau in cazul emisiei unui flux lu- utilizare F0 - exprima gradul de utilizare - spitale;
minos maxim, atunci cfmd corpurile de al puterii instalate a sistemului de ilu- - hoteluri ~i restaurante;
iluminat pot fi actionate prin intermediul minat luand in considerare durata de - sali de sport;
unui variator de tensiune. utilizare a sistemului de iluminat aferent - cladiri pentru servicii de comert;
Unitatea de masura [Wfm2]. unei incaperi sau unei zone. - alte tipuri de cladiri consumatoare de
Puterea parazitarA Pp; este puterea lndicatorul numeric al iluminatului, energie electrica.
nominala a corpului de iluminat ma- LENI - reprezinta raportul dintre ener- Pentru consumul specific mediu
surata cand acesta este in ,stand-by". gia electrica consumata de sistemele anual de energie electrica al locuintelor
Pentru corpurile de iluminat cu detec- de iluminat aferente unei cladiri in sco- unifamiliale ~i apartamente din blocuri
tor de prezenta. puterea parazitara este pul crearii mediului luminos confortabil de locuit se vor utiliza valorile din
puterea absorbita de detector, iar pen- necesar desfa~urarii activitatii in cladire tabelul 10.4.
tru cele din iluminatul de siguranta pu- ~i aria totala a pardoselii folosite a cla- in cazul cladirilor mai sus mentionate
terea parazitara este puterea necesara dirii, A. puterea electrica absorbita din reteaua
pentru a incarca bateriile. lndicatorul LENI poate fi utilizat pen- electrica poate fi considerata, din punct
Unitatea de masura [W]. tru a compara consumul de energie de vedere al performantei energetice,
v. EficieiJla energetica Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat
ca fiind: puterea nominala a aparatului Factorii F0 $i F0 vor fi apreciati cu F0 factorul de dependenta de durata
-
de iluminat P $i puterea parazitara P . ajutorul tabelelor 1.3 $i 1.2. de utilizare (tabelul 1.3)
Puterea no~inala a aparatului de il~ A - aria totala a pardoselii folosite din
minat este formata din puterea nomi- 10.3.2. Metoda simplificatl cladire [ m2].
nala a sursei (surselor de lumina), pu- Numarul 6 din relatia de calcul re-
terea nominala a balastului (balasturi- Aceasta metoda este o metoda ra- prezinta 1 kWh/m 2·an (consumul de
lor) montate in circuitul de alimentare, pida de calcul $i consta in aplicarea energie estimat pentru incarcarea ba-
puterea nominala a altor receptoare urmatoarei relatii de calcul: teriilor corpurilor de iluminat de sigu-
consumatoare de energie electrica, ranta) Ia care se adauga 5 kWhfm2·an
masurate in cazul functionarii Ia para-
ti.P
W =6A+-"-" [kWh/an] (1.3.2.) (consumul de energie electrica pentru
metrii nominali a aparatului de iluminat """' 1000 sistemul de control al iluminatului).
sau in cazul emisiei unui flux luminos unde:
maxim atunci cand se poate varia flu- 1.3.3. Aprecierea corecti a
xul luminos emis de sursele de lumina.
tu =(to·Fo·Fo)+(tN·Fo) perfonna"'ei energetics
Puterea parazitara este puterea ab- Pn - puterea instalata;
sorbita de intregul sistem (aparat de t0 - timpul de utilizare a luminii de zi in 1. Consumul specific de energie
iluminat + aparate necesare functiona- functie de tipul cladirii (tabelul 1. 1); electricA se calculeaza raportand ener-
rii) $i trebuie masurata cand aparatul tN - timpul in care nu este utilizata gia electrica calculata Ia aria totala a
de iluminat este in stand-by. Pentru lumina naturala (tabelul 1.1); pardoselii folosite a cladirii, A, ceea ce
aparatele cu senzor de prezenta. F0 - factorul de dependenta de durata conduce Ia determinarea indicatorului
aceasta poate fi puterea nominala a de utilizare; LENI, definit anterior.
detectorului de prezenta, iar in cazul F0 - factorul de dependenta Ia lumina 2. Aprecierea corectl a pertormantei
iluminarii de siguranta, puterea nece- de zi (tabelul 1.2) care depinde de ' energetice $i incadrarea cladirii intr-o
sara pentru a incarca bateriile. sistemul de control al iluminatului clasa de consum energetic se face
Calculul energiei electrice necesare din cladire $i de tipul de cladire. numai in conditiile in care sistemele de
realizarii unui iluminat adecvat destina- Tabel1.1. Tlmpul de utllizare anual, in functle de tlpul clldlrll
tiei cladirii se face cu ajutorul a doua
metode de calcul, prezentate in conti- Orele de functionare, anua/
nuare. Tipul cMdirii tD tN _ ttotBI
Cladiri de birouri 2250 250 2500
1.3.1. Metoda complexi Cladiri de invatamant 1800 200 2000
Soitale 3000 2000 5000
Pentru calculul cu acurateta a esti- Hotel uri 3000 2000 5000
marilor consumului de energie electrica Restaurante 1250 1250 2500
pentru iluminat se folose$te relatia: Sali de sport 2000 2000 4000
Cladiri pentru servicii de comert 3000 2000 5000
W JI(PP ·tp) +}";P" [(t0· F 0 · F0 ) + (tN · F0)]]
.., 1000 Tabel1.2. F0 - Factorul de dependen- de lumina de zi
[kWh/an] (1.3.1.) Tipul clidirii Tipul sistemului de control F0
unde:
Birouri, cladiri sportive Manual 1,0
t:-
P - puterea parazitara [W];
timpul operational al puterii parazi-
tare;
'
Celula toto iluminare
constanta
0,9
Celula toto iluminare cu 0,8

Pn- puterea instalata a unui sistem de
senzor lumin;inatyrala
iluminat;
Hoteluri, restaurante, Manual 1,0
t0 - timpul de utilizare a luminii de zi in
magazine Celula toto iluminare 0,9
functie de tipul cladirii;
constantll _
tN - timpul in care nu este utilizata
Cladiri de invatamant, Manual 1,0
lumina naturala;
spitale Celula toto iluminare 0,9
F0 - factorul de dependenta de durata
constanta
de utilizare;
Clelula toto iluminare cu 0,7
F0 - factorul de dependenta de lumina
senzor lumina naturala
de zi. --- - -- - --
Notii: Se considera ea eel putin 60% din iluminat este eontrolat prin
Determinarea factorilor t0 $i tN care
intermediul sistemului eonsiderat.
intervin in relatia de calcul complexa se
va face prin stabilirea riguroasa a tim- Tabel1.3. - Factorul de dependent~ de durata de utilizare
pului de utilizare a luminii naturale sau Tipul clidirii Tipul sistemului de control F0
a timpului in care lumina naturala nu
este utilizata pentru completarea ilumi- Birouri, cladiri Manual 1,0
natul general al spatiilor aferente cla- de invatamant Automat s 60 % din 0,9
dirii, in functie de conditiile existente $i incarcatura conectata
de anotimp. Cladiri sportive, Manual 1,0
De asemenea, se determina cu pre- resturante 0,7
cizie timpul de operare a puterii parazi- Hotel Manual 0,7
tare, luandu-se in consideratie situatia Spital Manual (controlul automat 0,8
existenta (de exemplu: regimul de prezent in procent redus)
functionare a aparatului de iluminat de -Nota:- Se ConsideiB-control auiOmat cu seniOr ae
prezenta, eel putin unu7
siguranta etc.). din fieeare fneapere, iar pe suprafete mari, eel pufin unulla 30m 2 •
Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanJei energetice a instalaJiilor de iluminat V. EficieR!B energeticii
iluminat din cladire realizeaza gradul de electrice utilizate, astfel incat instala- 1.4.2 Alegerea aparatului de
contort vizual minim impus prin regle- tia de iluminat sa prezinte un grad iluminat
mentarile tehnice in vigoare. In cazul in ridicat al eficientei energetice;
care confortul vizual nu este realizat, • alegerea adecvata a tipului de sistem Din punct de vedere functional, tipul
incadrarea energetica a cladirii intr-una de iluminat din punct de vedere al aparatului de iluminat se alege in tunc-
din clase nu este relevanta $i trebuie sa distributiei fluxului luminos in spatiu; tie de o serie de criterii:
se impuna masuri de reabilitare a sis- • utilizarea de metode de calcul pre- • activitatea desfa$urata in incaperea
temelor de iluminat. cise pentru stabilirea solutiei lumino- respectiva;
Realizarea confortului vizual in inca- tehnice; • estetica;
perile aferente cladirilor Ia care se face • utilizarea programelor de calcul spe- • unghiul minim de protectie vizuala;
referire in prezentul document este im- cializate pentru o dimensionare co- • luminanta;
pusa prin normativ, fiind obligatorie. recta a solutiilor de iluminat in vede- • modul de distributie al fluxului
Pentru cla.dirile de locuit, se va opta rea evitarii supradimenionarii sau luminos: direct,
pentru stabilirea unui consum mediu subdimensionarii sistemelor de ilumi- semi-direct,
de energie electrica, in functie de tipul nat artificial; direct-indirect,
apartamentului, conform tabelului 1.4. semi-indirect,
Pentru estimarea acestui consum 1.4.1 Alegerea sursei de luminA indirect.
specific s-a considerat utilizarea unui • tipul suprafetei pe care va fi montat;
iluminat incandescent, preponderent in Sursa de lumina sau lampa electrica • grad de protectie Ia agentii de mediu;
locuinte. Auditorul va face recomandari realizeaza conversia energiei electrice • grad de protectie Ia electrocutare.
privind cre$terea eficientei energetice a in energie luminoasa.
sistemelor de iluminat aferente locu- Pentru realizarea unui mediu luminos 1.4.3 Alegerea aparatajului
intelor, in vederea reducerii consumului adecvat se recomanda ca, in alegerea auxiliar
de energie electrica. sursei de lumina, sa se ia in conside-
ratie parametrii luminotehnici ai sur- Aparatajul auxiliar necesar functiona-
1.4 RecomandAri privind selor de lumina: rii adecvate a surselor de lumina este
reabilitarea sistemelor de • culoarea aparenta; reprezentat de balast $i condensator.
iluminat din punct de vedere • temperatura de culoare; Balastul trebuie sa indeplineasca ur-
ene~etic cu respectarea • redarea culorii caracterizata prin indi- matoarele conditii: sa asigure stabiliza-
condiliilor de contort vizual cele de redare a culorilor, Ra; rea descarcarii, sa prezinte un factor de
• durata de functionare; putere ridicat, sa introduca un procentaj
Mediul luminos confortabil este de- • durata de punere in functiune; redus de armonici, sa fie echipat cu sis-
terminat de o serie de factori cantitativi • geometrie $i dimensiuni AIL. teme de atenuare a parazitilor radio sau
$i calitativi care caracterizeaza un sis- Alegerea parametrilor enumerati an- lV, sa prezinte 0 functionare silentioasa
tern de iluminat artificial interior, con- terior se face de catre specialistul in 0 perioada cat mai lunga de timp, ate-
ducand Ia asigurarea confortului vizual, tehnica iluminatului, in functie de desti- nuarea fenomenului de palpaire.
functionalitatii $i esteticii incaperii in natia incaperii, activitatea desfa$urata, Din punct de vedere functional,
care se desfa$oara activitatea umana. in consecinta, de conditiile minime de aceste echipamente electrice trebuie
Reabilitarea corespunzatoare a sis- contort pe care trebuie sa le asigure sa prezinte compatibilitate electrica,
temelor de iluminat artificial in vederea sistemul de iluminat. astfel incat functionarea surselor de lu-
asigurarii confortului vizual prin respec- mina sa se faca Ia parametrii nominali.
tarea factorilor cantitativi $i calitativi im- in general, aparatele de iluminat sunt
PU$i de normativul in vigoare, precum $i distribuite de catre furnizorii de echipa-
a implementarii unor solutii performante mente, complet echipate.
din punct de vedere energetic se fac
luand in considerare urmatoarele aspecte:
• alegerea adecvata a echipamentelor
electrice din punct de vedere functional;
• alegerea judicioasa a echipamentelor
Tabel 1.4. Consumul mediu de energie electricl estimat pentru spatiile de locult
Tip locuinta Suprafata Consumul specific Consumul specific wlight wlight
considerata mediu de energie mediu de energie
electrica electrica
[m2] [kWh/sezon·m2] [kWh/an·m2] [kWh/sezon] [kWh/an]
Sezon Sezon Sezon Sezon
rece cald rece cald
Garsoniera 25 8,7 6,2 14,8 217 155 372
Apartament 2 camere 40 6,3 4,5 10,8 253 180 433
Apartament 3 camere 60 6,5 4,5 11 390 270 660
Valorile corespund unui raport Av /A (suprafata vitratatsuprafata pardoselii incaperii) intre 0,30 $i 0,45 $i
existenta grupurilor sanitare cu fereltre exterioare.
Pentru cazul unui raport Av lAP mai mic de 0,30, valorile din tabel se maresc cu 10 %.
Pentru apartamente cu grupuri sanitare tara ferestre exterioare, valorile din tabel se maresc cu 5 %.
V. EficielllS energetici Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalaJiilor de iluminat
1.5 Alegerea echipamentelor Tabel1.5. Puteri speciflce pentru llumlnatullnterior general recomantate 1h
electrice din punct de vedere al vederaa raabllltirll slstemelor de llumlnat
performa~i energetice Tipuri de destinatii Em Putere specifica
[lx] [W/m 2 ]
pentru incaperi
1.5.1 AJegerea sursel de lum/nl avand inaltimea
in functie de natura producerii ra- cuprinsa intre:
diatiilor luminoase, sursele de lumina 2,4+4 m
pot fi: surse cu radiatii produse pe cale 1. Arii comune ale cla.dirilor
termica (surse cu incandescenta) sau Birou 500 13,7 ... 17,2
surse cu radiatii produse prin agitatie Holuri de intrare 200 3,5 ... 5,9
moleculara (surse cu descarcari). Holuri hotel 100 3,3 ... 4,2
Din punct de vedere al eficientei lumi- Zone de circulatie, coridoare 100 3,3 .. .4,2
noase, sursele cu descarcari folosite in Platforme de incarcare 150 3,9 ... 5,0
interiorul cladirilor sunt net superioare Scari, scari rulante 100 3,3 ... 5,3
celor cu incandescenta. eficacitatea lu- Cantine 150 3,3 ... 5,9
minoasa a acestora fiind de cca 3 ... 6
Camere de odihna 200 3,5 .. .4,2
ori mai mare. Deci, se recomanda utili-
Sali pentru exercitii fizice 100 5,0 ... 10,6
zarea cu preponderenta a surselor cu
Sali de baie, toalete 300 3,3 ... 5,9
descarcari, cu conditia realizarii conditi-
lnfirmerii 200 13,7 ... 17,2
ilor de contort vizual impuse de preve-
Sali consiliu medicale 500 13,7;17,2
derile reglementarilor tehnice in vigoare.
Salile ma~inilor 200 5,0 ... 6,7
Utilizarea surselor cu incandescenta
este permisa numai in cazuri speciale Sali cu panouri de comanda 500 13,7 ... 17,2
(ex: foaierele teatrelor, localuri de lux Depozite, magazii (h = 3+5 m) 100 2,5 ... 3,3
etc.), acolo unde conditiile de contort Spatii pentru ambalare 300 5,0 ... 10,6
(redare excelenta a culorilor, culoarea Puncte de control 150 3,3 ... 5,9
aparenta calda etc.) impun aceasta so- 2. Birouri
lutie neeconomica atat din punct de Scris, citit, procesare de date 500 13,8 ... 17,2
vedere al consumului de energie cat ~i Desen tehnic
din punct de vedere al costurilor de in- - iluminat local 750 13,8 ... 17,2
tretinere. - iluminat general 500 13,8 ... 17,2
Birouri/sali de proiectare
1.5.2 AJegerea apsratu/ul de 1/umlnat asistata de calculator 500 13,8 ... 17,2
Din punct de vedere al performantei Sali de conferinte ~i reuniuni 300 7,6 ... 10,6
energetice, alegerea aparatului de ilumi- Birouri de primire 300 7,6 ... 10,6
nat se va face in functie de randamen- Arhive 200 5,0 ... 6,7
tul optic al acestuia, lJ. Randamentul 3. Spatii comerciale
optic al aparatelor de iluminat variaza in Spatii comerciale mici 300 7,6 ... 0,6
functie de tipul aparatului de iluminat ~i Spatii comerciale mari 500 13,8 ... 17,2
de firma producatoare, acesta avand o , Zone case de plata 500 11 ,9 ... 13,4
gama de valori cuprinsa intre 0,28 ~i Zone de impachetare 500 11 ,9 ... 13,4
0,98. Alegerea unor aparete de iluminat 4. Restaurants ~i hoteluri
cu randament necorespunzator duce Ia Receptii 300 7,6 ... 10,6
reducerea eficientei energetice a : Bucatarii 500 10,0 ... 12,6
sistemului de iluminat. Restaurants, spatii functionale 200 5,04 ... 7,5
in consecinta, se va opta cu prepon- Restaurant auto-servire 200 5,04 ... 7,5
derenta pentru aparate de iluminat cu Bufet 300 7,6 ... 10,6
randament optic mare, in conditiile in Sali de conferinta 500 13,8... 17,2
care calitatea mediul luminos al unei Coridoare 100 3,3 .. .4,2
incaperi (oricare ar fi destinatia aces- 5. Spatii de divertisment
teia), este cea indicata prin normativul Teatre ~i sali de concert 200
in vigoare. Sali polivalente 300 7,6 ... 10,6
Sali pentru repetitii, cabine arti~ti 300 7,6 ... 10,6
1.5.3 AJegerea aparats}u/ul aux/1/ar Muzee 300 7,6 ... 10,6
Balasturile utilizate in circuitul de ali- 6. Biblioteci
mentare al surselor de lumina pot fi: Rafturi carti 200 5,0 ... 7,5
balasturi electromagnetice ~i balasturi Locuri pentru lectura 500 13,8 ... 17,2
electron ice. Ghi~ee 500 13,8 ... 17,2
Din punct de vedere al eficientei 7. Parcari interioare
energetice, balasturile electronics au
Rampe intrare/ie~ire pe timp
un consum energetic redus, utilizarea 6,3 ... 7,9
de zi 300
acestora conducand Ia o importanta
Rampe intrare/ie~ire pe timp
reducere a consumului global de ener-
de noapte 75 1,2 ... 1,6
gie electrica (pentru intreaga cladire) ~i.
Banda de circulatie 75 1,2 ... 1,6
de asemenea, Ia o serie de avantaje
Spatii de parcare 75 1,2 ... 1,6
din punct de vedere functional, cum ar
fi: cre~terea eficacitatii luminoase a
Capitolul 01: Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat V. Eficienta energetica
Tabel 1.5. Puteri specifice pentru iluminatul interior general recomantate in lampilor fluorescente, cre$terea duratei
vederea reabilitlrii sistemelor de iluminat (continuare) de functionare a acestor surse, posibi-
Tipuri de destinatii Em Putere specifica [W/m 2 ] litatea varierii fluxului luminos in functie
[lx] pentru incaperi de necesitatile utilizatorului.
avand in{!ltimea Balasturile electromagnetice pot fi
cuprinsa intre: 2,4+4m utilizate, dar numai cele performante, in
8. lnstitutii de invatamant vederea gestionarii judicioase a ener-
Camere de joaca 300 7,6 ... 10,6 giei electrice.
Sali de clasa in cre$e $i gradinite 300 7,6 ... 10,6
Sali de consultatii 300 7,6 ... 10,6 1.6 Sisteme de iluminat
Sali de clasa 300 7,6 ... 10,6 artificial
Sali de clasa pentru cursuri
de seara sau pentru adulti 500 13,8 ... 17,2 Sistemele de iluminat interior trebuie,
Sali de lectura 500 13,8 ... 17,2 prin mod de conceptie $i realizare, sa
Tabla 500 13,8 ... 17,2 asigure mediul luminos functional, con-
Ateliere 500 11,9 ... 13,4 fortabil $i estetic, in functie de activita-
Ateliere de arta in $Coli de arta 750 16,8 ... 21,0 tea desfa$urata in incapere, luand in
Sali de desen tehnic considerare criteriile de realizare a per-
- iluminat local 750 13,8 ... 17,2 formantei energetice.
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 Reabilitarea sistemelor de iluminat se
Laboratoare 500 13,8 ... 17,2 va face cu respectarea nivelurilor de
iluminare impuse de normativul in vi-
Amfiteatre 500 13,8 ... 17,2
goare. in tabelul 1.5 sunt indicate valo-
Sali de muzica 300 7,6 ... 10,6
rile puterii specifice necesare realizarii
Sali de calculatoare 500 13,8 ... 17,2
nivelului de iluminare impus, in functie
Laboratoare lingvistice 300 7,6 ... 10,6
de destinatie $i in functie de inaltimea
Sali de studiu 500 13,8 ... 17,2
incaperii.
Camere comune pentru
Sistemele de iluminat interior pot fi
studenti $i sali de reuniune 200 3,3 .. .4,2
clasificate din punct de vedere functio-
Cancelarii 300 7,6 ... 10,6
nal, astfel:
Sali de sport $i bazine de inot 300 7,6 ... 10,6 • sistema de iluminat normal - care asi-
9. Spitale $i clinici gura desfa$urarea activitatii umane in
Sali de a$teptare 200 3,5 ... 5,9 conditii optime de confort vizual, in
Coridoare, ziua 200 3,5 ... 5,9 cazul in care iluminatul natural nu
Coridoare, noaptea 50 1,6 ... 2,5 este satisfacator sau lipse$te.
Birouri personal 500 3,8 ... 17,2 • sistema de iluminat de siguranta care
Camere personal 300 7,6 ... 10,6 trebuie sa asigure conditii optime
lluminat general saloane 100 3,3 .. .4,2 pentru evacuarea persoanelor din
Bai $i toalete pentru pacienti 200 3,5 ... 5,9 cladire in caz de urgenta, continua-
lluminat general sali de consultatie 500 3,8 ... 17,2 rea lucrului etc.
Examinarea ochilor $i urechilor Sistemele de iluminat normale pot fi
- iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 sisteme de iluminat principale care
- iluminat Qeneral 500 13,8 ... 17,2 realizeaza iluminatul general al incaperii
Teste de vedere (citit $i culoare) 500 13,8 ... 17,2 necesar desfa$urarii activitatii, com-
Saloane dializa 500 13,8 ... 17,2 pletate sau nu cu sisteme de iluminat se-
Saloane de dermatologie 500 13,8 ... 17,2 cundare, cu rol in realizarea unor efecte
Saloane de endoscopie 300 7,6 ... 10,6 luminoase decorative, de accent etc.
Sali de pansare 500 13,8 ... 17,2 Sistemele de iluminat principale se
Saloane de masaj $i radioterapie 300 7,6 ... 10,6 realizeaza pentru orice incinta, cele se-
Saloane preoperator $i cundare au un domeniu mai restrans
de reanimare 500 13,8 ... 17,2 de aplicabilitate cum ar fi: expozitii,
Sali de operatii: magazine, muzee etc.
- iluminat Qeneral; 500 13,8 ... 17,2 Reabilitarea sistemului de iluminat
Terapie intensiva: normal se face luand in consideratie si-
- iluminat general 100 3,3 .. .4,2 tuatia de seara/noapte, atunci cand
- examinari simple 300 7,6 ... 10,6 componenta naturala lipse$te, astfel
- supraveghere pe timp de incat aceasta sa indeplineasca factorii
noapte 20 1,6 ... 2,5 cantitativi $i calitativi ce caracterizeaza
Stomatologie: un sistem de iluminat.
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 Din punct de vedere al performantei
Controlul culorii (laboratoare) energetice, sistemul de iluminat trebuie
- iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 dimensionat astfel incat consumul de
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 energie electrica sa fie minim, in con-
Camere sterilizate/dezinfectate 300 7,6 ... 10,6 ditiile realizarii unui mediu luminos
Sali de autopsie $i morga adecvat activitatii umane desfa$urate.
- iluminat local 750 13,8 ... 17,2 La alegerea sistemului de iluminat se
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 au in vedere urmatoarele aspecte:
• sarcina vizuala specifica activitatii
V. EficieOlB energetici Capitolul 01: Metodologia de calcul a performan!ei energetice a instalaliilor de iluminat
desfa~urate in incaperea respectiva; Tabel 1.5. Puteri specifice pentru iluminatullntertor general recomantate in
• clasa de calitate a sistemului de vederea reabilitirii sistemelor de llumlnat (contlnuare)
iluminat: A - foarte inalta calitate, Tipuri de destinatii Em Putere specifica
B - inalta calitate, [lx] [W/m 2]
C - calitate medie, pentru incaperi
D - calitate scazuta, avand
E - calitate foarte scazuta; inaltimea
• nivelul de iluminare impus prin cuprinsa intre:
normativ; 2,4+4 m 3+5 m
• modul de distributie a fluxului 10. Aeroporturi
luminos: SIL direct, Terminale plecari, sosiri, spatii
SIL semi-direct, de recuperare a bagajelor 200 5,0 ... 6,7
SIL direct-indirect, Zone de legatura, scari rulante 200 5,0 ... 6,7
SIL semi-indirect, Birouri de informatii ~i de
SIL indirect; inregistrare 500 13,8... 17,2
• estetica. Posturi de control _Q_asapoarte 500 13,8 ... 17,2
Sistemele de iluminat normal se cla- Spatii de a~teptare 200 5,0 ... 6,7
sifica dupa mai multe criterii, cele mai Spatii de depozitare a bagajelor 200 5,0 ... 6,7
importante fiind: Posturi de verificare ~i control 300 7,6 ... 10,6
• distributia fluxului luminos in spatiu; Turnul de control 500 13,8 ... 17,2
• distributia iluminarii (a fluxului lumi- Camere de urmarire a traficului
nos) in plan util. aerian 500 13,8 ... 17,2
Platforme ~i pasaje pietonale 50 1,3 ... 2,0
1.7 Sistemul i~rat de Holul caselor de bilete 200 3,5 ... 5,9
iluminat artificial fl natural Case de bilete ~i birouri bagaje 300 7,6 ... 10,6
Sali de a~teptare 200 3,5 ... 5,9
Sistemele integrate de iluminat au ca
scop realizarea mediului luminos con- Consumul specific de energie electrica se obtine luand in consideratie
fortabil in conditiile utilizarii echilibrate numarul de ore de functionare specific fiecarui tip de incapere.
a luminii naturale, iar din punct de ve- Scoaterea aparatelor de sub ten- cu ferestrele, astfel incat aparatele de
dere al confortului vizual ~i al perfor- siune se face etapizat, prin reducerea iluminat sa fie puse sub tensiune pe
mantei energetice reprezinta solutia treptata a nivelului de iluminare. masura ce iluminarea produsa de lumi-
cea mai indicata. De~i sistemul de ilu- Sistemul este eficient si se realizeaza na naturala scade in intensitate.
minat al unei incaperi este conceput cu costuri suplimentare reduse. Acest tip de control nu presupune
pentru situatia de seara.Jnoapte (ilumi- • sistema cu detectare automatA a costuri suplimentare, se poate imple-
natul natural lipse~te sau este insu- prezenlei utilizatorilor in incApere menta inca din faza de proiectare prin-
ficient), proiectantul sistemului de ilu- Actionarea aparatelor de iluminat se tr-o conceptie corecta a sistemului de
minat trebuie sa conceapa sistemul de poate face, in acest caz, prin interme- iluminat.
iluminat ca pe un sistem integrat prin diul senzorilor care detecteaza prezen- Eficientizarea sistemului prin imple-
implementarea unor solutii agreate ~i ta utilizatorilor in incapere. mentarea acestui sistem ramane insa Ia
de beneficiar. Cre~terea performantei Senzorul de prezenta comanda pu- latitudinea utilizatorilor prezenti in inca-
energetice a sistemelor integrate de ilu- nerea sub tensiune a aparatelor de ilu- pare, existand riscul ca functionarea sis-
minat se face prin implementarea unui minat in momentul in care sesizeaza temului de iluminat sa nu se realizeze Ia
tip de control, in functie de care se prezenta utilizatorilor in incapere ~i parametrii nominali sau sa nu se realize-
poate face diferentierea acestora din apoi scoaterea de sub tensiune a aces- ze parametrii de contort luminos.
punct de vedere al gestionarii judicioa- tara atunci cand ultima persoana para- Deci implementarea acest tip de con-
se a energiei electrice. se~te incaperea. trol presupune o urmarire atenta a aces-
Avantajul consta in faptul ca utiliza- tui aspect de catre utilizatori, actionarea
1.7.1 Controlul sistemului de rea aparatelor de iluminat se face nu- aparatelor de iluminat fiind manuala.
iluminat 1h funqie de timpul de mai pe perioada utilizarii incaperii, ne- • reglarea automatA a fluxului luminos
utilizare allncAperii. existand consumuri inutile de energie emis de sursele de lumina ce echi-
electrica. peaza aparatelor de iluminat dintr-o
Acest tip de control se poate realiza lmplementarea acestui sistem presu- incapere prin intermediul unor foto-
prin: pune insa costuri de investitie supli- celule montate in incapere care co-
• sistema fArA detectare automatizatA mentare, costuri ce se amortizeaza in manda variatia tensiunii Ia bornele
a prezenlei utilizatorilor in incApere timp prin economia de energie ce se surselor de lumina artificiala in tunc-
Actionarea aparatelor de iluminat se realizeaza. tie de aportul de lumina naturala.
face prin intermediul: Se realizeaza astfel un iluminat inte-
- intreruptoarelor manuale; 1.7.2 Controlul sistemului de grat artificial - natural, cu efecte pozi-
- intreruptoarelor manuale, Ia care se iluminat 1h funqie de accesul tive asupra confortului vizual al utiliza-
adauga stingerea automata Ia sfar~i luminii naturale torilor ~i eficient din punct de vedere al
tul programului, pentru a se evita consumului de energie electrica.
functionarea sistemului de iluminat Acest tip de control se poate realiza Costul investitiei este mai ridicat dar,
dupa terminarea programului. prin: amortizarea acestora se face intr-un
Stingerea automata se poate realiza • aclionarea sectorizatA a corpurilor de timp relativ scurt prin reducerea semni-
prin intermediul unui ceas programator iluminat ficativa a consumului de energie pentru
care sa comande intreruperea alimen- Acest lucru presupune actionarea iluminatul spatiilor.
tarii cu energie electrica. aparatelor de iluminat in ~iruri paralele
Capitolul 01: Metodologia de calcul a performan!ei energetice a instala!iilor de iluminat v. Eficie~J!a energetica
1.7.3 Controlul mixt al sistemului aparatelor de iluminat :;;i celule foto- mediul unui program de calcul specia-
de iluminat in funqie de timpul electrice pentru reglarea fluxului lumi- lizat, care confera acesteia eficienta :;;i
de utilizare al inciperii •i de nos in functie de aportul de lumina flexibilitatea, permite masurarea consu-
accesulluminii naturale naturala. mului real de energie electrica, inregis-
• control centralizat al instalatiei de trarea curbelor de sarcina.
Acest tip de control se poate realiza iluminat din ciAdire
prin: Un alt tip de control al iluminatului, pe
• control local Ia nivelul fieci!irei inc8peri tipuri de incaperi avand destinatii diferite,
Prin combinarea celor doua tipuri de deci programe diferite de functionare, se
control al iluminatului pot fi obtinute poate realiza prin intermediul implemen- Nota:
alte variante de control, cea mai efi- tarii unei instalatii BMS. Pentru auditul energetic :;;i certificatul
cienta fiind aceea in care se folosesc Controlul :;;i gestiunea instalatiei de energetic al unei ciAdiri, vezi cap. 7 din
senzori de prezenta pentru actionarea iluminat se poate realiza prin inter- volumul de lncAizire, editia a 11-a.
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandrov - Sintez reguliatovo mnogomerhih sistem. Ma~inostroienie, 1986.
2. Bejan, M. - in lumea unitatilor de masura, Editura AGIR, Bucure~ti, 2000.
3. Bianchi, C. ~.a. - Sisteme de iluminat interior $i exterior. Editura Matrix-Rom, Bucure~ti, 2001.
4. Bianchi, C. Mira, N., Parlog, R.C. - Dictionar explicativ- Luminotehnica. Editura Academiei Romane, Bucure~ti, 2001.
5. Bianchi, C. ~.a. - Proiectarea instalafiilor de iluminat electric. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1981.
6. Bistriceanu, E. - Algebre Booleene $i circuite digitate. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1997.
7. Caluianu, S.; Cociorva, S. - Masurarea $i controlul poluarii atmosferei. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999.
8. Caluianu, S. - lnteligenta artificiala in instalatii. Logica fuzzy $i teoria posibilitatilor. Editura Matrix-Rom, Bucure~ti, 2000.
9. Centea, 0. - Protectia instalatiilor electrice de joasa tensiune. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1982.
10. Constantin, P. - Culoare. Arta. Ambient. Editura Meridiana, Bucure~ti, 1979.
11. Centea, 0.; Bianchi, C. - lnstalatii electrice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1973.
12. Chevalier, G. - Le GRAFCET /es automatismes par le diagramme functionnel et Ia technologie modulaire, Dunod,
Paris, 1980.
13. Chirita, 1.; Conecini, I. - Compensarea regimu/ui energetic deformant. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1989.
14. Ciugudean, M. ~.a. - Circuite integrate liniare. Aplicafii. Editura Facia, Timi~oara, 1986.
15. Colo~i. T. ~.a. - Automatizari industriale continue. IP Cluj-Napoca, 1983.
16. Com~a. D. ~.a. - Proiectarea instalatiilor electrice industria/e. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1983.
17. Constantinescu I. ~.a. - Pre/ucrarea date/or experimentale cu calculatoare numerice. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1980.
18. Duminicatu, M. ~.a. - Proiectarea instalatiilor de joasa tensiune. Editura Tehnica, Bucure~ti, 1975.
19. Dumitrache, I. ~.a - Retele neurale. ldentificarea $i conducerea proceselor. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999.
20. Dumitrache, I. - Automatizari electronice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1993.
21. Freudenthal, H. - Limbaju/logicii matematice (traducere din limba engleza). Editura Tehnica, Bucure~ti, 1973.
22. Georges Asch et collaborateurs - Acquisition de donnees. Du capteur a l'ordinateur. Dunod, Paris, 1999.
23. Georges Asch et collaborateurs - Les capteurs en instrumentation industrielle. Dunod, Paris, 1999. 834 pages, ISBN
2-10-004758-2.
24. Ghiau~. C. - La conception assistee par Ordinateur. UTCB, 1997.
25. Hans, Jurgen, Eysenek - IQ teste de inteligenta. Editura Queen, 1998.
26. lonescu, C.; Larionescu, S.; Popescu, D. - Masurarea marimilor e/ectrice, UTCB, 1997.
27. lonescu, C; Larionescu, S. - Mode/area fizica a sistemelor automate. Bul. $t. al ICB, nr. 2, Bucure~ti, 1986.
28. lonescu, C; Larionescu, S. - ldentificarea procese/or dintr-un sistem multivariabil de tratament termic. Bul. $t. al ICB,
nr. 2, Bucure~ti, 1987.
29. lonescu, C.; lonescu, D. - Comutatia statica in automatizarea instalatiilor. ICB, 1981.
30. lonescu, C.; Vladeanu, V. - Automatizarea instalatiilor pentru constructii. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti,
1981.
31. lonescu, C.; Vladeanu, V.~.a. - Automatizari. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1982
32. lonescu, C,; Larionescu, S. - Automatizari. Sisteme Automate Discrete Logice. UTCB, 1997.
33. lonescu, C.; Noran, Ov. - Tratarea statistica a erorilor de masurare. ICB, 1993.
34. lonescu, C.; Slavescu, M.; Caluianu, S. - Masurari in insta/afii. ICB, 1990.
35. lonescu, C.; Larionescu, S. - Automatizari. Modele fizice $i analogice. ICB, 1987.
36. lonescu, C.; lonescu, D. ~.a. - indrumator de proiectare pentru automatizarea instalafiilor, Vol. I, II, ICB, 1981, 1982.
37. lonescuuu C., Larionescu S., Caluianu S., Popescu D., Automatizarea lnstalatiilor. Comenzi Automate, Matrix Rom,
Bucure~ti 2002.
38. lonescu C., Larionescu S., Decizii prin simulare in retelele Petri temporizate, Simpozionul $tiinta Moderna ~i Energia,
Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1992.
39. lonescu C., Larionescu S., Ghiau~ C., lmplementarea pe Automate Programabile a Retelelor Petri sigure, a XXIV-a
Conferinta de lnstalatii, Sinaia, 1990.
40. lonescu C., Larionescu S., Retele Petri ~i Grafcet, Conferinta a Vll-a, Facultatea de lnstalatii, Bucure~ti, 2001.
41. lonescu C., Larionescu S., Simularea Sistemelor Discrete Logice cu Evolutie Paralela, a XXV-a Conferinta de
lnstalatii, Sinaia, 1991.
42. lonescu C., Larionescu S., Tntocmirea Caietelor de Sarcini pentru lnstaatii de Automatizare prin GRAFCET,
Constructii, nr. 9, 1984.
43. Jack H., Automating Manufacturing Syste, http://claymore.engineer.gvsu.edu/,2005.
44. Larionescu, S. - KitSAS - Simularea $i Analiza sistemelor. Editura Matrix Rom, Bucure~ti, 1999.
45. Larionescu S., Compararea Grafcetului cu reteaua Petri, Masurari ~i Automatizari, nr. 3, 2001.
46. Larionescu S., lonescu C., lmplementarea Caietului de Sarcini GRAFCET cu automate programabile, Simpozion
SIEAR, Bucure~ti, 18 noiembrie, 1994.
47. Larionescu S., lonescu C., Proiectarea automatelor cu contacte ~i relee prin metoda automatului elementar,
Sesiunea ~tiintifica instalatii montaj, Bucure~ti, 25-26 mai, 1984.
48. Larionescu S., Sinteza sistemelor discrete logice cu evolutie paralela, A XXV-a Conferinta de lnstalatii, Sinaia, 1992.
49. Larionescu S., Teoria sistemelor, Matrix Rom, Bucure~ti, 2006.
50. Larionescu S., Proiectarea Sistemelor de Conducere cu Automate Programabile, a 41-a Conferinta Nationala de
lnstalatii, Sinaia, 19-21 octombrie, 2006.
51. Larionescu S., Programarea Automatelor de tip ma~ina de stare, a 41-a Conferinta Nationala de lnstalatii, Sinaia, 19-
21 octombrie, 2006.
52. Lazar, C. - Conducerea asistata de calculator a proceselor tehnice. Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1997.
53. Mange, D. -Analyse et synthese des systemes logiques. Dumond, Paris, 1981.
54. Manolescu, P. l?.a. - Masuri electrice $i e/ectronice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1979.
55. Millea, A. - Masurari e/ectrice, principii $i metode. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1980.
56. Moroldo, D. - 1/uminatu/ urban. Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1999.
57. Nicolau, Edm. l?.a. - Manualul inginerului electronist. Masurari e/ectronice. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1979.
58. Nicolau, Edm.; Belil?, M. - Masurari e/ectrice $i electronice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1984.
59. Novae, I. l?.a. - Ma$ini $i actionari electrice. Editura Didactica l?i Pedagogica, Bucurel?ti, 1983.
60. Palma, R. - Algebra binara a lui Boole $i aplicatiile ei In informatica (traducere din limba franceza). Editura Tehnica,
Bucurel?ti, 1976.
61. Pastravanu, 0. - Sisteme cu evenimente discrete Tehnici calitative bazate pe formalismul retele/or Petri.
Editura Matrix Rom, Bucurel?ti, 1997.
62. Popescu, D. - Contributii Ia conducerea ierarhizata a instalatiilor din c/adiri. Teza de doctorat. UTCB, 1998.
63. Popescu, D. - Norme utilizate In transmisia numerica a informatiei, Revista Masurari l?i Automatizari, nr. 2/2001,
pag. 52-54, Editura Artecno Bucurel?ti, ISSN 1582-2834.
64. Popescu, D. - Automatizari In constructii, Matrix Rom Bucuretti, 2006, ISBN (10)973-755-071-4
65. Popescu, D. - Automate Programabile, Matrix Rom, Bucure$ti, 2005, ISBN 973-685-942-8.
66. Popescu, D. - Conducerea automata a instalatiilor de lncalzire solara pentru prepararea apei ca/de menajere. Revista
lnstalatorul nr.3/2008, pag. 14-16, ARTECNO Bucurel?ti.
67. Popescu, D. l?· a. - Aspecte specifice automatizarii instalatiilor de lncalzire so/are. Revista lnstalatorul nr.?-8/2007,
pag. 28-31, ARTECNO Bucurei;lti.
68. Popescu, D. l?· a. - Conducerea automata a instalatiei de lncalzire so/are cu doua campuri de captatoare so/are.
Revista Masurari&Automatizari nr.1/2008, pag.52-54, ARTECNO Bucurei;lti.
69. Popescu, D. - Aspecte ale functionarii automate a centralelor termice. Revista Masurari&Automatizari nr.5/2007, pag.
36-38, ARTECNO Bucurel?ti.
70. Potter, D. - Signal Conditioning Fundamentals for PC - Based Data Acquisition Systems - Orizonturi In
instrumentatie, Vol. 1, Nr. 2, 1993.
71. Pul?Cal?u, S.; Marcovici, J. - Marimi $i regimuri e/ectrice nesinusoidale. Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1984.
72. Rumi;liski, L.Z. - Prelucrarea matematica a date/or experimentale (traducere din limba rusa). Editura Tehnica,
Bucurel?ti, 1974.
73. Sufrim, M. i;l.a. - Mijloace moderne de protectie lmpotriva tensiunilor accidentale In instalatiile e/ectrice de joasa
tensiune, Oradea, 2000.
74. $erban, S. - Teoria sistemelor: Vol. /, II, Editura Matrix Rom. Bucurel?ti, 1997.
75. $erban, S. - Teoria sistemelor. Culegere de probleme. Editura Matrix Rom, , 1997.
76. Tiron, M. - Prelucrarea statistica $i informationala a date/or de masurare. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1976.
77. Todoran, I. - Tratarea matematica a date/or experimentale. Editura Academiei, Bucurel?ti, 1976;
78. Taconet B., Chollot B., Programmation du Grafcet sur automate a langage logique, a ralais ou boolean,
Automatisme, feb., 1997.
79. Toulotte J.M., Reseaux de Petri et automate programmables, Automatisme, aug., 1978.
80. Vasilache, G. - Sisteme de protectie lmpotriva tensiunilor electrice accidentale. Editura Tehnica, Bucurel?ti, 1980.
81. *** Normativ pentru proiectarea, executia $i exploatarea instalatiilor e/ectrice sub 1000V In c.a.
$i 1500 V In c.c. /-7-2002
82. *** Normativ privind protectia constructiilor fmpotriva trasnetu/ui. 1-20-2000
83. *** Memoratorul inginerului electrician - Siemens. Traducere In limba romana. Editura Tehnica, Bucurel?ti.
84. *** Normativ pentru proiectarea $i executarea sistemelor de i/uminat artificial din cladiri, 2002.
85. *** Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier $i pietona/, 2002.
86. *** PE 112193 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale $i statii electrice.
87. ***Access Control Systems-Phi/ips. Comunication & Security Systems.
88. *** Antifurto, 1997-1998
89. *** International Fire and Security News, 1997-1998.
90. *** Buletinul pompierilor 1996-1998.
91. *** Manual de uti/izare: Eff-Eff- Germania, Northern Computers; Keri Szstems; Philips; Motorola; Kantech; Tesa;
Koba Systems; Mitsubishi Electric; Linear Industries; Aritech; Bewator A.B.
92. *** CNR-CEI Dictionarul termino/ogiei E/ectrotehnice Standardizate - roman-englez; englez-roman. Editura Tehnica,
Bucurel?ti, 1996.
93. *** /nstructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nomina/e economice ale transformatoarelor din posturi, 1993.
94. *** Donald G. Fink, H. Waine Beaty; Standard Handbook for Electrical Engineers, Thirteenth Edition, Me. Graw-Hill
Inc., New York.
95. *** International Vocabulary of Basic and General Terms in Metrology (BIPM, lEG, ISO, 0/ML) Geneva, ed. 150/1984.
96. *** STAS 737/1 ... 15 (standard pe parti). Sistemullnternational de Unitati (SI}.
97. *** Sistemullnternational de Unitati (Sf). Editia a 111-a In limba romana. Editura Academiei Romane, Bucurel?ti, 1989.
98. *** STAS 100852-86. Unitati de masura care nu fac parte din sistemul international de unitati (SI}.
99. *** STAS 10085/1, 3-75. Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unitati In altul. Metode generale de
conversiune. Tabele de conversiune.
100. *** The New Lexicon Webster's Encyclopedic Dictionary of the English Language. De luxe Edition 1991, Lexicon
Bibliografie
Publication, Inc. New York.

101. *** Sisteme de automatizare :;;i monitorizare pentru puncte/e termice ale RADET Bucure:;;ti. Documentatie tehnici!J
ELSACO Electronic Bucure:;;ti, 2001.
102. *** Sistem ierarhizat, cu automat programabil TSX 17-20 (SCHNEIDER ELECTRIC), pentru conducerea unei instalatii
de inci!Jizire;
103. *** Sistem ierarhizat, cu automate programabile APC 702 (Automatica SA) conectate In retea PROFIBUS, pentru
asigurarea :;;i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel;
104. *** Sistem ierarhizat pentru supraveghere :;;i alarmare fa incendii, realizat cu centrala MICRO-SAM (Automatica SA).
105. Raymond, J.P., Minne, J - Les schemas d'automatisme, Theorie et pratique, Dunot Paris, 1983.
106. *** Ghid pentru proiectarea automatizi!Jrii instalatiilor din centrale :;;i puncte termice, lndicativ I 36-01.
107. ••• Cataloage de produse
- Philips, Helukabel, OBO Bettermann;
- Legrand, Phoenix Contact, Rehau, Schrack;
- Schneider Electric, Tehalit, Hilti, Erico;
- Eaton Moeller Electric.
108. SA EN 61082- 1+A1+A2 (CEI 61082- 1+A1+A2): Elaborarea documentelor utifizate in electrotehnici!J, Partea 1:
Prescriptii generate, ASRO, Asociatia de Standardizare din Romania, editia 1, 2000.
109. SA EN 61082 - 2 (CEI 61082-2): Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnici!J, Partea 2: Scheme adaptate Ia
functie, ASRO, Asociatia de Standardizare din Romania, editia 1, 2002.
110. SA EN - 60617: 1999: Simboluri grafice pentru scheme 'efectrice. Corespondent CEI 60617: 1983.
111. SA EN 61346 - 1: 1998 (EN 61346-1-1996): Sisteme industria/e. instalatii :;;i echipamente :;;i produse industria/e.
Principii de structuri!J :;;i identifici!Jri de referinti!J. Partea 1: Reguli de baza.
112. Mc001/ll-4-2006 Metodologia de calcul a performantei energetice a instalatiilor de iluminat.
113. Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor.

Enciclopedia tehnica-Sisteme-de-Iluminat-Instalatii-Electrice-Si-de-Automatizare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enciclopedia tehnica-Sisteme-de-Iluminat-Instalatii-Electrice-Si-de-Automatizare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asocialia lnginerilor de lnstalalii din Romania

Editura ARTECNO Bucure$ti S.R.L.

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26, Tel: 021-3363633

3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL

4. SURSE ELECTRICE DE LUMINA

7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

13. PUNEREA iN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

2. FENOMENE FIZICE PROPRIIINSTALATIILOR ELECTRICE

3. FUNCTIONMI ANORMALE TN INSTALATII ELECTRICE

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC.!. A RECEPTOARELOR $1

6. CALCULUL INSTALAniLOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI lMPOTRIVA TENSIUNILOR

8. INSTALATII DE PROTECTIE A ClADIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR

9. INSTALATII PENTRU TMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR

10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor ...............................................................................................................286

11. POSTURI DE TRANSFORMARE $1 SURSE DE REZERVA

12. INSTALATII ELECTRICE iN MEDIU EXPLOZIV $1 iN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

13. TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE

14. FIABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE

15. MASURI DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU TN EXECUTIA $1 EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

16. SIMBOLURI UTILIZATE TN SCHEME $1 PLANURI .........................................................................................................376

1. PRINCIPII, METODE $1 MIJLOACE DE MASURARE ........................................................................................................384

2. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

3. MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE

3.5.2. Masurari subiective .......................................................................................................................................417

4. MASURARI COMPLEXE .....................................................................................................................................................426

3 SISTEME DE COMANDA AUTOMATA

5. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE

6. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR TERMICE

7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE- CLIMATIZARE .............................................................................504

8. ANCLAN$AREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA

1. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE ILUMINAT

Companie specializata Ia nivel global In managementul energiei,

Str. Doina 17A, Sector 5, Bucure~ti

1.1.2. Reguli de elaborare a masura in care acestea sunt compa-

economica: valoarea actuala neta, 1.2.3. Continutul-cadro al i. Principalii inidicatori tehnico-

• Avize $i acorduri (avizul ordonatorului titiei; evita eventualele accidente;

Masurarea fluxului luminos emis de tru determinarea distributiei spatiale a

Candela este intensitatea luminoasa pe in care:

'r = 10 + L I~ sin ky + L 1: cos ky

Fig. 1.1.5. Metoda Rousseau. Fig 1.1.7. Deflnlrea emlta~l.

Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul <P xa geometrica a sursei.

iluminat; I - este distanta de Ia sursa Ia punct;

avand valori supraunitare cand obiectul punct de vedere energetic.

( 1. 1.20) Cu cat aceasta este mai mare, cu

pute de ochi sunt influentate nu numai • Acultatea vlzuall • Performaf11a vizuall

reflexii parazite pe suprafete lucioase birii, indicate Ia cap. 8, care trebuie a-

1.------11 J Mediul luminos

- pardoseala; le de expunere de diferite destinatii sau I - calda (alb-ro$iatic, Tcc<3300 K),

Capito lui ,---

Surse electrice de lumina

SURSE ELECTRICE DE LUMINA

Fig. lA.&. Diagraml ce lndlcl efectul

- locuinte. hoteluri, sali de spectacol acestora.

sesc mai ales lampile miniatura);

• medii speciale cu temperatura ridica- renta Ia radiatiile vizibile, rezistenta in ~

\Q=§=Q 160°/ •60""

0~0~ r-;~0--- -2-0~--

0 Neprotejat _ _ __ _ _ ____ _ ___ _ : 0 NeprQ!~at _ ___ _ . _ _ _