Psihologie

Def. tip metafora

Cum investigarea functiilor psihice inferioare(senzati, percepti) care sunt relative
usor observabile si masurabile iau condus pe unii spre constatarea existentei unor
regularitati si generalitati ale manifestarilo lor. In timp ce studierea functilor si
proceselor psihice superioare( afectivitatea,motivatia,vointa etc.) i-au condus pe
altii spre sesizarea caracterului lor unic,singular imediat a aparut
dilemma”psihologia este stiinta sau arta” unii spun ca psihologia este o stiinta care
trebuie facuta arta. Cei mai multi psihologi au definit psihologia de la etimologia
cuvantului psyche= psihic, logos=stiinta, decu rezulta psihologia este stiinta
psihicului.
Paul Popescu Nevean defineste psihologia ca fiind “o stiinta care se ocupa de
fenomene si capacitate psihice urmand descrierea si explicarea acestora in baza
descoperiri unui ansamblu de legi, regularitati sau modalitati determinative”.
Psihologia este stiinta care studiaza psihicul(
procese,insusiri,stari,conditi,mecanisme psihice) utilizand un ansamblu de
metode obiective in vederea descoperiri legitati lui de fuctionare in scopul
descrieri,explicari,integrari,optimizari si ameliorari existentei umane,
Ce este psihicul?
Inainte de a formula un raspuns argumentat la intrebarea “ce este psihicul” oamenii
simpli dar si savantii, ganditori sau cercetatorii au sesizat, au intuit si au inteles
complexitatea si multi-lateralitatea acestui fenomen.
Psihicul era cand suflu,spirit divin, ceva nevazut,intangibil,localizat doar temporar
in om, in esenta insa liber si atemporal cand materie propriu zisa, idealisti reprosau
materialistilor ca vad doar”un suflet de noroi”, materialisti la randul lor considerau
ca unui suflet prost si stupid chiar daca este alcatuit din cele mai pretioase
elemente ii este de preferat”un suflet de noroi”care descopera insa rapid raporturile
si urmarile unei infinitati de idei greu de sesizat.
Provot si analizat mai atent psihicul isi dezvaluie o serie de fatete ce se opun unele
altora dintre cele mai semnificative “perechie” de polaritati sub care este intalnit
psihicul.

1
01.10.2018 Ipostaze ale psihicului:
• Constiinta
• Subconstiinta
• Inconstiinta
Constiinta - este una dintre cele mai importante ipostaze ale vieti
psihice a individului cand afirmata,cand negate.
Pentru introspectionisti toata viata psihica este constienta in timp ce constiinta
nu are nici o importanta si este eliminate din psihologie, astfel constiinta poate fi
definite ca fiind totul( psihologia fara constiinta) sau nimic( psihologia fara
constiinta). Ea a fost cand redusa la o simpla functie psihica deseori”vigilenta”
cand exitinsa pana la pierderea in generalitatea vietii psihice. Piaget a fost cel care
i-a redat statutul stiintific de prim rang astazi termenul de constiinta si
problematica fascinanta a constiintei fac obiectul psihologiei cognitive si a
neurostiintei. Astfel ca zi constiinta isi reia satutul central si fundamental in
gandirea si cercetarea psihologica.
Etape in definirea constiintei
• Prima etapa se inscrie de la inceputurile psihologiei stiintifice pana in anul 30.
Primele definiti se regasesc intr-o lucrare a lui Vasile Pavelcu(1944-Constiinta si
incostient)
Ce inseamna constient?
-a gandi
-a stabili relatii
-a dispune de capacitatea de a face sinteze
-ati putea povesti experienta limbajului fiind o calitate structural a constiintei
- a te adapta cu usurinta la noile solicitari
• A doua etapa
Savantul Hanry Hei ofera in lucrarile “Constiinta”in 1963 si “Manualul de
psihiatrie” din 1977 a definitie complexa a stiintei “a fi constient inseamna a trai

2
particularitatea experientei propri transformand-o in universalitatea stiintei ei. Cu
alte cuvinte constiinta trebuie descrisa ca o structura complexa , ca
organizare”a vieti de solutie a subiectului cu altii si cu lumea. Ea arata ca “a fi
constient inseamna de a dispune de un model personal al lumii”. Hanry Ey
considera constiinta”acea forma bazala a creierului si a gandiri care poate fi
definite ca organizarea experientei sensibile actuale”( constiinta este un fel de
diafragna, ea facand din experientele si sentimentele traite un moment al timpului:
prezentul.
Se axeaza pe caracteristicile psihologice ale constiintei iar Giael descries
constiinta ca pe o “acompanietoare a actiunilor diferentiind o constiinta in act de
constiinta refleziva.
Cei mai multi autori pornind de la idea ca prin constiinta ca individual se
raposteaza la ceva din afara sa fiind constient de actiunile intentionalitatea ca una
dintre caracteristicile esentiale ale constiintei. In conceptia lui Mirsuslate constiinta
era definite ca forma suprema de organizare psihica prin care se realizeaza
integrarea active subiectiva a tuturor fenomenelor vieti psihice a individului la
mediul natural si social.
Conscientia, conscience - arata ca organizarea constienta este reproducere cu
stiinta in care individual dispune de o serie de informati ce pot fi utilizate in
vederea descifrari, intelegeri si interpretari unui nou obiect, eveniment, fenomen.
Functiile constiintei:
1. Functia informationala cognitive
2. Functia realista
3. Functia anticipative - predictiva
4. Functia redatoare
5. Functia creative - obiectiva
Vasile Pavelcu sintetizeaza functiile constiintei : relatia sinteza ,adaptarea care
pune in evidenta unitatea dintre gandire si actiune, intelegere si realizare,
inteligenta si vointa.

3
08.10.2018

Motivatia
Este un fenomen psihic stimulant - energetic
Este o parghie importanta in procesul individului
Reprezinta ansamblul factorilor dinamici care determina conduita unui
individ ( Sillamy).
Alexandru Rosca: “Prin motivatie intelegem totalitatea mobilurilor interne ale
conduitei fie ca sunt inascute sau dobandite, constiente sau neconstiente, simple
trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte.”
Motivatia este factorul care determina organismul sa actioneze si sa
urmasesca anumite scopuri.
Motivatia este o sursa de activitate si de aceea este considerata ”motorul
personalitatii”.
Forme ale motivatiei
Motivatie extrinseca - isi are sursa in afara activitatii desfasurate
-dorinta de afiliere( invata pentru recompense,laude),
conformism, ambitie

Motivatie intriseca - isi are sursa in insasi activitatea desfasurata

-curiozitatea

Sistemul motivational cuprinde urmatoarele structuri motivationale:

-trebuinte
-motive
-interese
-convingeri
-idealuri
-conceptii despre lume si viata

4
 Trebuintele - sunt componentele care semnalizeaza dezechilibrele
fiziologice sau psihologice, ele sunt “sursa primara”a actiuni, elemetul
central al structure motivationale.
Genetic trebuintele umane se impart in doua grupe mari:
 Cele primare sau inascute ( trebuinte biologice)
 Cele secundare sau dobandite ( trebuinte de cunoastere, estetice,
religioase, morale etc.)
Trebuintele ca stare de necesitate ce indeplinesc concomitant functii
energetice, functionale si informational reglatori sunt prezente in cele mai
diverse conduite ale omului.
In plan functional trebuintele cuprind doua faze esentiale:
 Cresterea tensiuni pe masura apropieri de momentul satisfacerii
 Reducerea tensiuni odata cu satisfacerea lor.

Maslow a realizat piramida trebuintelor

5
Motivele sunt reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a stari de
necesitate.
Motivul este mobilul care declanseaza, sustine energia si orienteaza actiunea.
De aici decurg si cele doua segmente ale motivului:
- unul energizant si dinamogent;
- altul orientat si directional.
Au 3 caracteristici esentiale:
 Personale
 Generale
 Anatomia functionala a motivelor

Interesele - sunt orientati selective relative stabile si active spre anumite

domeni dependente de inzestrarea nativa, de caracter, de informatia detinuta
intr-un domeniu.
Prezenta lor se constata prin prioritatea acordata unor activitati pe o perioada
indelungata prin placerea provovata de activitate, prin rezistenta la efort
indelungat, prin rezultate bune si foarte bune.
Le clasificam dupa domeniul de cativitate : interese artistice, sportive.
Convingerile - sunt idei adanc implanatate in structura personalitati
puternic traite afectiv care imping spre actiune mergand uneori chiar
impotriva instinctului de convervare.
Idealurile - sunt proiectii ale individului in sistemul de imagini si idei care
editeaza intreaga existenta
-se formeaza pornind de la exemple oferite de persoane din anturaje, personalitati
literare, artistice ect.
-reprezinta un gen de “stea calauzitoare”si din forta spirituala celor antrenati de ele.
Conceptia despre lume si viata - cuprinde ideile si teoriile despre om, natura si
societate
- se formeaza in cadrul unor conditi de viata , cultura si educatie
- reuneste cognitivul cu valorile si le impleteste in actiuni.
6
26.10.2018 Atentia
Def. - este un fenomen psihic de activare selective, de concentrare si
orientare a energiei psihomereoase in vederea desfasurarii optime a activitatii
psihice in deosebi a proceselor senzoriale si cognitive.
Atentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energic
activitatea.
Este o functie prin care se modeleaza tonusul nervos necesar pentru desfasurarea
celorlalte procese psihice( perceptia, memoria, gandirea), prin prezenta ei se
asigura o buna receptie a stimulilor, o intelegere mai profunda a ideilor, o
memorare mai trainica si mai fidela.
Absenta ei duce la omisiuni in receptarea stimulilor.
Psihologii au oscilat mult între considerarea atenției ca fiind:
- proces psihic,
- stare psihică,
- condiție facilitoare sau peturbare a celorlalte fenomene psihice.
Orientarea și focalizarea pentru stimuli a psihicului în vederea selectării
informațiilor pertinente par a fi 3 note definitorii ale atenției care o diferențiază
de alte fenomene psihice.
Atenția prin toate caracteristicile ei specifice asigură cunoașterea mai bună a
realității și sporirea eficenței activității.
Ea poate fi comparată ca o rază de soare căzând pe obiecte, luminându-le și
scoțându-le din umbră, dă posibilitatea cunoașterilor mai profunde și mai adecvate
(Mielu Zlate - părintele psihologiei generale).

Formele atenției
a) după plasarea obiectului atenției în raport cu subiectul, vorbim de atenție
externă.
b) după intenția și efortul solicitat, după complexitatea mecanismelor și în care se
desfășoară, se deosebesc:

7
A) Atenția voluntară - este intenționată și autoreglată conștient, este
superioară atât prin mecanismele de producere cât și prin efectele ei pentru
activitea omului. În declanșarea ei un rol important îl au mecanismele verbale,
autoreglare voluntară, se exprimă în orientarea intenționată spre obiectul atenției în
inhibarea voită a altor preocupări.
Atenția voluntară susține activitatea în toate momentele ei, fie că sunt atrăgătoare,
plăcute sau neplăcute, ușoare sau grele, menținerea atenției voluntare este
favorizată de stabilirea clară a scopului, ințelegerea semnificației activității și a
consecințelor ei pozitive, de crearea unei ambianțe favorabile de gradul de
antrenament al subiectului pentru sarcina desfășurată în intervalul dat.
B) Atenția involuntară - este o formă simplă întâlnită și la animale, care poate
să apară sub influența unor factori externi sau interni. Asigură eficienta fără să
apară obstacole dar nu este suficientă pentru toate genurile de activități și pentru
toate momentele acestora.
C) Atenția postvoluntară.
Atenția pune în evidență o serie de trăsături sau calități care au valori diferite la
diferite persoane, ceea ce face necesară testarea și evaluarea ei.
1.Concentrația - care exprimă gradul de activare și intensitatea focalizării
conștiinței și a controlului voluntar în cadrul percepției gândirii și acțiunii.
Factori care pot influența:
- interesul subiectului pentru activitate și rezistența lui la factori perturbatori cum
ar fi: zgomotul, căldura
2.Distributivitatea - care constă în concentrarea simultană a conștiinței și
controlul voluntar asupra a două sau mai multe obiecte sau activități.
3.Stabilitatea - proprietate a atenției, care se menține la nivelul optim de
concentrare pe toată durata desfășurării unei activități,
- opusul ei este instabilitatea, care are influență puternic perturbatoare atât asupra
învățării cât și asupra activității profesionale.
4.Mobilitatea - proprietatea atenției de a se deplasa punctual optimei
concentarari în cordondanta cu succesiunea evenimentelor și secvențelor activității,
- opusul ei este rigiditatea sau fixitatea, stagnarea atenției într-un punct.

8
05.11.2018

Personalitatea si relatiile interpersonale

Relatiile sociale sunt formate din totalitatea relatiilor pe care le stabilesc oamenii
intre ei in cadrul acestora se afla categoria relatii interpersonale.
Relatiile interpersonale sunt legaturi psihice reciproce constiente si directe
intre persoane:
- se deosebesc de relatiile cu obiecte unde influenta este unidirectionala
- presipune reciprocitara, indivizii devin parteneri
- sunt directe, fata in fata, spre deosebire de cele mediate de telefon, scrisori etc.
- satisfac diferite trebuinte ca cele de comunicare, de cunoastere, de ajutor.
In grupurile sociale precum familia, clasa de elevi, colective de munca se
realizeaza actiuni subordonate unui scop comun.
Exista grup de apartenenta = persoana apartine efectiv acestui grup la un moment
dat.
Exista grup de referinta = individual doreste sa faca parte si din care imprumuta
valori si norme de comportare cu care se compara si dupa care se apreciaza pe sine
si acesta reprezinta un puternic factor motivational al conduitei individului.
Relatiile interpersonale determina reactii de respingere unilaterale sau reciproce.
Indivizii preferati sunt idolizati in raport cu cei care ne sunt indiferenti. Un tip
special de relatie cu celalalt este in conceptia Lee, cel bazat pe iubire.
Comunicarea ca relatie pune in valoare tipul de personalitate ce poate fi
comunicativa sau necomunicativa si tipul de grup din care facem parte( permisiv,
autoritar) pentru a fi recunoscut drept o personalitate , individual trebuie sa se
integreze armonios si sa fie util insa colectivizat.
Omul este prin excelenta o fiinta sociala si nu solitara, desprinsa, izolata de
altii, astfel nu s-ar forma nici odata ca personalitate si ca om, trecerea treptata de la
inchiderea in sine, solitudine la aproprierea de ceilalti, la cautarea grupului social,
nu doar ca un refugiu ci ca un mijloc de satisfacere a unoro importante nevoi
sociale( afiliere, afirmare, realizare de sine, protective, siguranta) constituie una
9
dintre notele definitorii ale inchegarii personalitatii, grupul, colectivitatea umana ii
ofera individului modele de actiune sociala pregatindul si ajutandul in felul acesta
pentru integrarea cat mai facila in reteaua relatilor sociale.
Un individ poate fi considerat o personalitate atunci cand poate fi luat drept
model pentru formarea altor personalitati.
Personalitatea umana se dezvolta dea lungul ontogenezei printr-o serie de stadii
successive avand o multipla determinare bio-psiho-socio-culturala care se reflecta
in mod semnificativ iar ceea ce numim particularitati de varsta.
Pentru educatorul scolar este important de cunoscut toate aceste
aspect,argumentul principal la scolii este formarea si dezvoltarea personalitati
umane.
Personalitatea este ecoul si in acelasi timp oglinda influentelor sociale, ea se
formeaza si se manifesta numai in societatea umana.
Ereditatea specifica umana este o conditie necesara dar nu si suficienta
pentru umanizare.
Umanizarea se face prin scolarizare.
Scolarizarea este procesul de adaptare la viata sociala, ea se produce in
relatiile cu ceilalti(familie,gradinita,scoala, grupuri). Prin socializare se obtine
aptitudinea de a trai in societate, adica sociabilitatea prin care intelegem
inclinatia individului spre cultivarea relatiilor sociale.
In relatiie interpersonale este firesc sa apara dezacorduri, interese opuse.
Discrepantele actioneaza diferit in relatiile predominant de cooperare fata de
relatiile de competitive
Tipurile de relatii interpersonale:
1. Relatii de intercunoastere - presupune extragerea unor informatii cu privire la
un alt individ cu privire la felul sau de a fi, la personalitatea acestuia.
2. Relatii de intercomunicare - apare din nevoia individului de a schimba
infromatii, de a comunica.
3. Relatii socio – afective - au la baza un schimb de emotii, de sentimente
4. Relatii de influentare - sunt determinate de pozitia pe care o ocupa fiecare
individ in ierarhia grupului sau al clasei
10
16.11.2018
Temperamentul
- constituie latura dinamoco-energetica a personalitatii. Dinamica deoarece ne
furnizeaza informatii cu privire la cat de iute sau lenta, mobila sau rigida este
conduita individului. Energetica pentru ca ne arata care este cantitatea de energie
de care dispune un individ si mai ales modul in care este consumata aceasta.
Unele persoane dispun de un surplus energetic, unele se incarca energetic, altele se
descarca exploziv, unele isi consuma energia intr-o maniera echilibrata, fac chiar
economie , altfel din ……………isi risipesc energia.
Temperametul este una dintre laturile personalitatii care se exprima cel mai
……………….. in conduita si comportament. O serie de indicatori psihico
comportamentali ne pot ajuta pentru a identifica cu usurinta temperamentele.
Indicatorii pot fi:
1 ritmul si viteza desfasurari trairiilor si stariilor psihice
2 ninocitatea sau intensitatea vieti psihice
3 durabilitatea extrema in timp a menifestarilor psihico-comportamentale
4 intrarea, persistenta si “iesirea”din actiune
5 impersonalitatea si ………………..
6 tempul (frecventa pe unitatea de timp a trairiilor psihice)
7 egalitatea sau inegalitatea manifestarilor psihice
8 capacitatea de adaptare la situati noi
9 modul de folosire, de consum real al energiei disponibile
Indicatori amintiti nu apartin doar unui singur proces psihic, unei anumite conduit
ci intregii personalitati. De asemenea ei nu se manifesta sporadic, accidental, ci
sunt stabili, avand manifestari continue
Tipologii comportamentale:
 Tipologi comportamentale: ele pornesc de la luarea in considerare a unei
substante existente in corpul omenesc.

11
Aceste substante pot fi dupa natura lor lichide sau solide, in functie de acestea au
fost elaborate tipologii comportamentale
Hipocrate si Galenus au pus baza clasificari temperamentelor diferitelor
…………prezente in corpul omenesc(sange, limfa,bila galbena, bila neagra). Ei
credeau ca amestecul potrivit temperat al acestor ssubstante duce la o stare perfecta
de sanatate, implicit la un temperament perfect, in timp ce excesul unei
………….produce temperament imperfect
Daca la o persoana predomina sangele, deci irigatia bogata, vasele dilatate, pulsul
amplu si plin, acesta va avea fata destinsa, fericita, satisfacuta, optimista. Cand
predomona limfa, cu functii incetinite si amortite iar psihico-comportamental
persoanei respective va fi lenta, rabdatoate, inerta.
Predominanta bilei galbene produsa de ficat, revarsata in sange, se asociaza cu fata
rigida, cu proeminenta vaselor fruntii, arcadelor, nasului, persoanele respective
fiind agresive, pasionate, impulsive, iar la persoanele la care organismul este
impregnat de bila neagra care generaza intensitatea si profunzimea reactiilor
nervoase, fata va fi zvelta, delicate, ochii plecati, gura amara, iar psihico-
comportamental acestia vor fi predispusi spre interiorizarea, concentrare.
Acestea sunt temperamentele descrise de Hipocrate si Galenus:
1 Sanguin - este un tip puternic, echilibrat, optimist, curajos, deschis, sensibil,
energic si nobil, bine dispus, rezistent si stapanit, rapid in miscari si vorbire.
2 Flegamtic - echilibrat , predominarea inhibitiei, calm , linistis, calculate, stabil in
actiuni, ordonatm rabdator, meticulous, perseverant, insa lipsit fara initiative si
entuziasm. Tip inchis, rece, putin sociabil.
3 Coleric - neechilibrat, predominarea excitatiei, oscileaza intre entuziasm
exagerat, consumand energie mare si abandonarea initiativei, urmata uneori de
stari de presive, de anxietate si neincredere in fortele proprii.Sunt agitate si
impulsive, nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresivi, tendinte de dominare.
4 Melancolic - este un tip slab, nerezistent la eforturi, interiorizat, trist, timid,
anxios, nehotarat, nesigur cu sentimental inferioritati, neincrezator in fortele
proprii, visitor, nu rezista la stari tensionate, dar este serios, constiincios si exigent
cu el insusi, supus.

12
 Tipologii constitutionale: pornesc in clasificarea temperamentelor de la
constitutia corporala, morfologica a individului considerand ca o anumita
constitutie predispune la un anumit comportament.

Krestchemer utilizeaza un ansamblu variat de instrumente, de investigatie a

ajuns la stabilirea a 4 tipuri constitutionale:
 Picnic (caracterizat prin expansiunea cavitatiilor viscerale, prin tendinta
de a acumula grasime, statura mijlocie, fata moale, larga, gat mare)
 Astenic (dezvoltat mai mult in lungime in toate segmentele corpului)
 Atletic ( cu mare dezvoltare a scheletului osos, a musculaturii, epidermei,
partea de sus a corpului dezvoltata in largime, gat lung, degajat, umeri si
trunchi in forma de trapez)
 Dysplastic (cu malformati congenitale)

Constitutia determina nu numai temperamental ci si dispozitia spre anumite

boli psihice:
 Picnic - ciclatimic, predispus spre boli maniac-depresive
 Astenicul - schizotim schizofrenie

Sheldon dupa gradul de dezvoltatre a celor 3 foite embrionare,clasifica:

 Endoderm - constituie endomorfa – temperament viscereton, dorinta de
relaxare, odihna, nevoie de confort, placerea digestive
 Mesoderm - constitutia mezomorfa - temperament somatotonic,
atitudinea astenica, siguranta in afirmare, energie in vorbe si fapte.
 Ectoderm - constitutia ectomorfa - temperament cerebrotonomaniera,
deschis, direct, fara retineri in manifestari si atitudine, reactivitate
nervoasa, sociofobie, dialog social inhibat, somn nervos, nevoia de
singuratate.

13