UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

Departamentul de Electromecanică, Mediu şi Informatică Industrială

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Şef Lucrări Dr.Ing. Boteanu Niculae Marinel Cătalin Ionuţ

IULIE 2019

CRAIOVA

1
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

Departamentul de Electromecanică, Mediu şi Informatică Industrială

Specializarea Electromecanică

Particularităţi privind utilizarea sistemelor de transfer din structurile

integrate de fabricaţie

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Şef Lucrări Dr.Ing. Boteanu Niculae Marinel Cătalin Ionuţ

IULIE 2019

CRAIOVA

2
 -CUPRINS-
Motivaţia şi obiectivele lucrării.....................................................................................................4

Introducere .................................................................................................................................. 6
Capitolul 1. Instalații de transport continuu cu element flexibil de tracțiune ………………….....7
1.1 Particularități privind construcția instalațiilor de transport cu bandă ...................................... 7
1.2.Particularități ale construcției transportoarelor cu cupe .......................................................... 10
1.3.Particularități privind transportoarele suspendate ............... Error! Bookmark not defined.
1.4 Instalații de transport fără organ felxibil de tracțiune ............ Error! Bookmark not defined.
1.4.1 Particularități privind transportoarele gravitaționale ......... Error! Bookmark not defined.
1.4.2 Utilizarea transporturilor elicoidale ………………………………………………………17

1.4.3 Sisteme de transportoare oscilante………………………………………………………...19

Capitolul 2.Particularități privind alegerea si dimensionarea unor elemente din structura unui sistem de
transport cu banda ............................................................................................................................ 21
2.1 Generalități.............................................................................................................................. 21
2.2Particularități pentru calculul transportoarelor ........................................................................ 23
2.3 Determinarea volumului placii transportorului ....................................................................... 25
2.3.1 Determinarea vitezei arborelui cu plăci ............................ Error! Bookmark not defined.
2.4 Particularități privind dimensionarea transportoarelor cu banda Error! Bookmark not defined.
2.4.1 Forțele în punctele caracteristice ale traseului ................... Error! Bookmark not defined.
2.5 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj ............................................................ 30
2.5.1 Alegerea motorului electric ................................................................................................ 31
2.5.2Alegerea reductorului de turație .......................................................................................... 33
Capitolul 3 Alegerea sistemului de acționare .................................. Error! Bookmark not defined.
3.1 Sistem de acționare motorul pas cu pas .................................. Error! Bookmark not defined.
3.1.1 Metode de comandă a motoarelor pas cu pas .................................................................... 39
Capitolul 4 Analiza sistemelor de transfer ....................................................................................... 40
4.1 Banda transportoare ............................................................................................................... 40
4.1.1Senzor optic Welan photoelectric WE-M4D ....................................................................... 42
4.1.2Cilindru pneumatic............................................................................................................... 44
4.2Convertorul analogic -digital ................................................................................................... 45
4.2.1 Funcționarea convertorului analog –digital cu microcontrollerul Atmega 16Error! Bookmark
not defined.
Bibliografie ....................................................................................... Error! Bookmark not defined.

3
 Motivaţia şi obiectivele lucrării :

Tema proiectului meu este denumită “Particularităţi privind utilizarea

sistemelor de transfer din structurile integrate de fabricaţie”

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de documentare în legatură cu

acest subiect, deoarece este unul extrem de important care se utilizează in analiza
sistemelor de transfer in benzile transportoare si se pot utiliza in diferite procese
industriale.
Datorită dezvoltării tehnologice din ultimii ani multe procese tehnologice au
fost utilizate prin analiza lor si indentificand particularitatile atat sistemelor de
transfer cat si structurile integrate de fabricatie .

Prin comanda acestora se pot controla multe sisteme si procese, productivitatea

fiind foarte mult îmbunătăţită.

Din căutările pe internet am vazut multe proiecte de implementarea benzilor

transportoare in sistemele de transfer acesta a fost principalul motiv de a realiza
această temă dar si curiozitatea de a afla cat mai multe despre benzile
transportoare ,utilizarea lor cat si alcatuirea acestora ,atat cat și convertoarele
utilizate în acest proces de particularitate a sistemelor .

Obiectivele temei :

- Modul de implementare a unor sisteme de transfer,cu ajutorul benzii

transportoare,

-Particularitatile impuse penru instalațiile de transport cu bandă,

-Alegerea si comanda sistemului de acționare,
- Se studiază Funcționarea convertorului analog digital cu microcontrollerul
Atmega16,
-Se prezintă metodele de comanda a motorului pas cu pas.

4
Această temă este potrivită pentru domeniul cunoașteri cat si al învațări , întrucât
în cadrul lucrării am folosit cunoștințe de mecanică, electrică și informatică practic
tot ce înseamnă particularităţi privind utilizarea sistemelor de transfer din
structurile de fabricație.

Este folosit în continuare pentru punerea în practică a cunoștințelor învățate la

diferite training-uri.

În Capitolul I Instalaţii de transport continuu cu element flexibil de tracţiune care

cuprinde particularități privind transportoarele gravitaționale,suspendate ,cu organ
felxibil,sau fara organ flexibil .
Capitolul II cuprinde Dimensionarea unor elemente din structura unui sistem de
transport cu banda (placi)
În Capitolul III este prezentat alegerea sistemului de acționare ,a motorului pas cu
pas.
În Capitolul IV este prezentată Analiza sistetemelor de transfer.

5
 Introducere :

Maşinile de transport continuu cu organe de tracţiune folosesc pentru

deplasarea sarcinilor elemente flexibile de tracţiune (cabluri, lanţuri sau benzi).
Transportoarele cu bandă se utilizează atât pentru transportul sarcinilor vărsate cât
şi a sarcinilor în bucăţi, pe direcţie orizontală sau înclinată faţă de orizontală .

Benzile maşinilor de transport continuu îndeplinesc în acelaşi timp atât funcţia de

organe de tracţiune cât şi pe aceea de organe de lucru.

Benzile transportoare trebuie să răspundă mai multor cerinţe, cum ar fi:

 trebuie să fie flexibile în direcţia rulării;

 trebuie să aibă stabilitate laterală;
 trebuie să fie rezistente la uzură şi să aibă un coeficient de frecare redus cu
roţile motoare;
 stratul de acoperire a acestora trebuie să permită o bună aderenţă a pieselor
transportate;
 trebuie să aibă proprietăţi antistatice;
 zgomotul produs trebuie să fie minim.

O bandă (curea) se numeşte transportoare dacă are rolul de a transporta un

produs dintr-un punct A în alt punct B. Dacă pe parcursul transportului, asupra
piesei se execută diferite operaţiuni, banda se numeşte "bandă de procesare".

In funcţie de condiţiile de lucru în care se realizează transportul produselor se

disting:

 condiţii grele de transport; apar în industria minieră, porturi etc. Ca material

se foloseşte cu preponderenţă cauciucul;
 condiţii de dificultate medie; spre exemplu în agricultură, aeroporturi, oficii
poştale etc. Se folosesc atât materiale pe bază de cauciuc cât şi sintetice;

6
  condiţii uşoare de transport, cum ar fi cele din industria alimentară sau
farmaceutică. Se folosesc în general materiale sintetice.

Capitolul 1.Instalaţii de transport continuu cu element

flexibil de tracţiune

1.1 Particularităţi privind construcţia instalaţiilor de transport cu bandă

Instalaţiile de transport cu bandă sunt cele mai răspândite tipuri de instalaţii

de transport continuu, fiind destinate atât deplasării sarcinilor granuloase cât şi
pentru cele individuale.

Transportorul cu bandă se foloseşte pentru deplasarea pe orizontală sau pe plan

înclinat a sarcinilor, transportate sub un unghi care nu trebuie să fie mai mare decât
unghiul pentru care acestea încep să alunece pe bandă sub propria greutate.

Transportorul cu bandă are în componenţă următoarele elemente principale

(fig.4.1): elementul flexibil care este banda de transport 1, ghidată de rolele de
susţinere pe partea plină şi partea goală 2, tobele de acţionare 4, toba de întoarcere
6, toba 5 cu dispozitivul de întindere aferent, dispozitivul de alimentare 7,
dispozitivul de descărcare 3 şi structura de traseu care este alcătuită din totalitatea
elementelor care realizează configuraţia transportorului.

7
 Fig 1.1 Structura transportorului de bandă

Avantajul întrebuinţării pentru ramura de lucru a unui reazem cu role în formă de

jgheab, constă în creşterea productivităţii transportorului determinată de creşterea
de secţiune a curentului de material transportat comparativ cu cel cu reazem drept,
dar prezintă dezavantajul unei construcţii mai complicate pentru construcţia de
traseu.

Fig.1.2 Susțineri de traseu

Structura de traseu, este determinată de forma de albiere a benzii şi asigură

susţinerea organului flexibil de tracţiune prin intermediul rolelor de susţinere
reperezentat în figura de mai sus .

Rolele reprezintă elementul principal pe care se sprijină banda şi de care depind

rezistenţele specifice la transport, eforturile din bandă şi consumul specific de
energie. Rolele pe ramura plină pot fi din ţeava (rigide), sau cu ax flexibil.

Rolele din ţeavă care sunt cele mai frecvent folosite, trebuie să aibă suprafaţa
perfect netedă şi bătăi radiale cât mai mici. Diametrul rolelor se alege funcţie de
natura materialului transportat şi lăţimea benzii pentru a obţine rezistenţe cât mai
mici la mişcare şi uzură redusă a benzii.

Dintre diferitele construcţii ale legăturii dintre role, cel mai bine se comportă cea
cu element de lanţ cu eclise (fig.4.3)

8
 Fig1.3Legătură role

Rolele cu ax flexibil pot avea axul din cablu de oţel, din oţel rotund sau din corzi
de fibre artificiale pe care sunt fixate discuri din neopren, cauciuc sau aluminiu
(fig.4.4.). Distanţa dintre primele trei discuri de la capetele rolei este micşorată
pentru a proteja marginea benzii.

Fig 1.4 Role de susținere

Rolele de pe ramura goală în afară de cele din ţeava cu suprafaţa netedă, mai pot fi
şi din ţeava sau ax pe care sunt montate inele de cauciuc sau din material plastic
sau se înfăşoară o spirală. Faţă de rolele din ţeava cu suprafaţa netedă, aceste role
au avantajul că sunt mai uşoare, mai ieftine şi contribuie la curăţirea benzii care are
şi mişcări transversale.

Fig 1.5 Sistem de acționare cu rolă central

9
La transportoarele staţionare, centrarea benzii se realizează prin schimbarea
poziţiei rolei de la mijloc 1 (fig.1.5.), cu ajutorul mecanismului de acţionare 4, prin
intermediul articulaţiilor 2 şi 3, deoarece aceasta preia cca 70% din greutatea
benzii şi materialului.

1.2.Particularităţi ale construcţiei transportoarelor cu cupe

Transportoarele cu cupe sunt destinate transportului sarcinilor vărsate, de orice

granulase, asigurând deplasarea fără mărunţirea sarcinilor. Se pot realiza trasee în
plan orizontal, vertical sau înclinat, fără transbordări intermediare. Prezintă însă
dezavantajul unei construcţii complicate, greutate proprie mare, exploatare dificilă.

Fig 1.2 Transportor cu cupe

Transportoarele cu cupe (fig.4.6), se compun din două lanţuri 3, paralele între ele,
între care sunt montate articulat cupele 4. Lanţurile sunt ghidate de şinele 2,
înfăşurându-se pe roţile de lanţ, dintr care roata 5 este motoare, iar 1 face parte din
sistemul de întindere a lanţurilor.

Cupele sunt construite astfel ca centrul lor de greutate să fie poziţionat sub axa
articulaţiei lanţului. Aceasta permite menţinerea poziţiei verticale a cupei tot
timpul, iar după descărcarea prin basculare, revin automat în poziţie normală.

10
Dacă alimentarea transportorului se face continuu, cupele se montează alăturat fără
distanţe într ele, iar la alimentarea cu dispozitive de dozare a încărcăturii
corespunzător capacităţii cupelor, acestea se montează cu o anumită distanţă într
ele (pas).

Elevatoarele cu cupe sunt instalaţii destinate tranportului pe verticală (fig.4.7 ), sau

apropiată de verticală.

Fig 1.3Elevator cu cupe

Au în componentă roată de activare (1), organul flexibil de tracţiune (2), cuple (3),
secţiunile de încărcare (5) şi descărcare (4), construcţia metalică (6).

Organul de tracţiune flexibil poate fi lanjul sau bara la care se fixează rigid cuplele.
Utilizarea benzii ca element flexibil de tracţiune, este mai avantajoasă, elevatorul
având greutate mai mică, asigură viteze mari de transport şi funcţionare silenţioasă.

Fig 1.4 Tipuri de cupe

11
Cupele pot fi montate alăturat sau distanţat având forme şi dimensiuni determinate
de natura materialului transportat şi metoda de descărcare:

- pentru sarcini individuale în bucăţi;

- pentru sarcini granuloase .
Descărcarea se face pe la capătul superior :

- metoda centrifugală prin aruncarea materialului din cupe sub acţiunea

forţei centrifuge, caracteristică elevetoarelor cu mers rapid;
- metoda gravitaţională caracteristică elevatoarelor cu mers încet.

Fig 1.5 Scheme de încarcare si descarcare

Metoda de descărcare gravitaţională poate fi liberă sau dirijată. Descărcarea

gravitaţională liberă, se recomandă pentru sarcini care curg uşor şi sunt transportate
cu cupe rotonjite.
La descărcarea gravitaţională dirijată, sub acţiunea unui dispozitiv de construcţie
specială cupele sunt astfel antrenate încât materialul este dirijat spre jghebul de
evacuare, apărând necesară devierea organului de tracţiune flexibil în zona de
întoarcere.
Materialele mărunte care se varsă uşor cu abrazivitate redusă admit viteze mari de
transport, pentru care se utilizează elevatoare rapide, ale căror cupe se încarcă prin
apucare şi se descarcă sub acţiunea forţei centrifuge.

12
 Fig 1.6 Descărcare centrifugală

1.3Particularități privind transportoarele suspendate

Transportoarele suspendate se utilizează în general în realizarea fluxurilor de

transport din liniile automate de fabricaţie, pentru transportul sarcinilor
individuale. Particularitatea transportoarelor suspendate este posibilitatea asigurării
traseului pe unul sau mai multe niveluri.

Fig 1.3.1 Schema de principiu a transoportorului suspendat

Transportoarele suspendate pot avea ca organ flexibil de tracţiune lanţul

(conveioarele), sau cablul (telefericele).

Conveiorul se compune din calea de rulare 3, căruciorul cu diapozitivul de

susţinere a sarcinii 2, organul de tracţiune (lanţ) l, dispozitivul de acţionare şi de
întindere 4 şi dispozitivul de încărcare-descărcare 5.

13
 Fig 1.3.2 Transportor înclinat

Calea de rulare poate fi un profil I, U, T, suspendata de tavanul halei sau se execută

construcţii metalice de susţinere cu profil T, Π, F, funcţie de dimensiunile
dispozitivului de suspendare a sarcinii, dacă transportul se face în afara
construcţiei.

Pentru conveioare elementul flexibil de tracţiune este lanţul cu eclise (transportul

într-un singur plan orizontal), sau lanţurile forjate pentru transport(transportul în
mai multe planuri orizontale şi verticale ).

Cărucioarele de sarcină se aleg funcţie de greutatea sarcinii transportate, cu două

sau patru roţi de rulare..

Fig 1.3.2 Încărcare automată

Încărcarea se poate realiza automat sau manual. Pentru încărcarea automată în zona
de încărcare, transportorul 1, îşi modifică traseul putând să preia astfel de pe
transportorul 2 sarcina reprezentat în figura de mai sus.

14
 Fig 1.3.4 Descărcare automata

Descărcarea , se face cu depunerea automată a sarcinii 3, suspendată de

căruciorul 2, pe transportorul 1, cu respectarea condiţiei v 1 > v2, pentru o
funcţionare sigură.

1.4 Instalatii de transport continuu fara organ flexibil de tracţiune

1.4.1 Particularități privind transportoarele gravitaționale

Transportoarele gravitaţionale, asigură deplasarea sarcinii sub acţiunea

componentei greutăţii în direcţia deplasării. Ele sunt simple din punct de vedere
constructiv, nu consumă energie, au exploatare şi întreţinere uşoară, dar prezintă
dezavantajul unui gabarit mare şi utilizare numai la coborâre.

Fig 1.4.1 Plan înclinat de transport

Se execută în variantele: planuri înclinate rectilinii sau în spirală, transportoare cu

role şi tuburi de transport telescopice.

a) Planurile înclinate sunt cele mai simple dispozitive destinate

coborârii sarcinilor sub acţiunea componentei gravimetrice G sin  .

15
Pentru situaţiile când nu este posibilă extinderea planului înclinat din considerente
de spaţiu, iar aruncarea pe verticală a materialelor ar produce deteriorarea lor, se
utilizează planul înclinat în spiral. Pentru a evita scoaterea sarcinilor din
jgheabul planului, datorită forţei centrifuge se prevede o supraînălţare a
marginilor jgheabului cu până la 2/3 din înălţimea sarcinilor transportate.

Fig 1.4.2 Transportor gravitational cu role

b) Transportoarele cu role permit micşorarea unghiului de înclinare şi a

rezistenţei la înaintare a sarcinii, datorită frecării cu rostogolire dintre sarcina în
mişcare şi role.

Din punct de vedere funcţional transportoarele cu role sunt: gravitaţionale cu

role (neacţionate) şi orizontale cu role (libere sau acţionate).

Transportoarele gravitaţionale cu role, pot fi pe plan înclinat sau elicoidale. Cele

elicoidale se folosesc pentru spaţii limitate şi înălţime de coborâre mare, rolele
având o uşoară înclinare spre interior pentru a echilibra forţa centrifugă ce apare
la mişcarea elicoidală.

Pasul rolelor lr, se alege astfel încât sarcina să se aşeze cel puţin pe două role. Pe
tronsoanele orizontale sarcinile sunt deplasate manual. Tronsoanele orizontale în
curbă ale transportoarelor pot fi echipate cu role tronconice, care permit o înscriere
mai bună în curbă, ţine astfel cont de traseele diferite parcurse pe raza interioară
şi exterioară.

La deplasarea sarcinii conform (fig 1.4.2) condiţia de funcţionare corectă

pentru transportoarele gravitaţionale cu role este:
Q sin   W

16
unde: Q - sarcina transportată;

α - înclinarea transportorului;

W - rezistenţa la deplasarea sarcinii pe role.

La transportoarele orizontale cu role pentru deplasarea sarcinii este necesară o

forţă pentru învingerea rezistenţei totale la înaintare determinată de: frecarea în
axul rolelor, frecarea cu rostogolire între sarcină şi role şi inerţia sarcinii căreia
rolele îi imprimă o viteză egală cu viteza periferică.

Pentru sarcini mici, în cazul transportoarelor cu role libere acţionarea se face

manual. Pentru transportul sarcinilor mari şi foarte mari pe orizontală se
utilizează rolele acţionate. Elementul de antrenare poate fi o transmisie cu curea,
lanţ, cabluri sau roată dinţată conică.

c) Tuburile telescopice (fig.1.4.3), sunt o variantă a planurilor înclinate,

constituite din tuburi telescopice, care permit o reglare a lungimii, legătura între
tronsoanele de ţevi făcându-se cu lanţ. Unghiul de înclinare al fiecărui tub trebuie
să fie mai mare decât unghiul de frecare.

Fig 1.4.3 Tuburi telescopice

1.4.2 Utilizarea transporturilor elicoidale

Transportoarele elicoidale denumite şi snecuri, asigură deplasarea sarcinilor turnate

într-un jgheab închis , împins de suprafaţa elicoidală a snecului, care produce forţa
axială de transport. Se folosesc la transportul materialelor pe orizontală, pe plan
17
înclinat şi vertical, fiind echipamente simple ieftine şi uşor de exploatat.
Asigură transportul fără pierderi, datorită construcţiei închise, cu posibilitatea
încărcării şi descărcării în diferite puncte ale traseului.
Prezintă dezavantajul unui consum mare energetic, uzură pronunţată a
elementelor componente ,sensibilitate la suprasarcini şi produce mărunţirea
materialului în timpul transportului.

Fig 1.4.2 Transportor elicoidal

Materialul se introduce prin dispozitivul de alimentare 1, în jgheabul închis 2, în

care se roteşte arborele 3, pe care se montează spirala elicoidală (melcul).

Descărcarea materialului se face prin orificiul 5.

La rotirea arborelui, materialul dintre spirele elicoidale, este obligat să se

deplaseze elicoidal datorită greutăţii propri şi frecării de peretele jgheabului.

Fig 1.4.3 Forme constructive melc

Melcul poate fi construit din spirale complete sau din palete dispuse după o elice),
sau cu spire cu suprafaţa continuă dar cu margine profilată acţionînd numai pe o
anumită lăţime folosite la transportul materialelor lipicioase sau care trebuiesc
amestecate în timpul transportului.

18
Transportoarele elicoidale de construcţie specială pot transporta sarcini şi pe
vertical. La partea inferioară se montează melcul orizontal, care asigură
alimentarea celui vertical.

Fig 4.3.4 Transportor vertical elicoidal

1.4.3 Sisteme de transportoare oscilante

Transportoarele oscilante, asigură deplasarea sarcinii prin mişcarea ,,du-te vino" a

jghebului purtător de sarcină, care determină alunecarea sarcinii pe fundul
jghebului. Mişcarea alternativă de ,,du-te vino" este transmisă jgeabului de
dispozitivul de acţionare.

Transportoarele oscilante cu presiune constantă a materialului pe jgheab se

compun din jgheabul 1, dispozitivul de acţionare oscilant 2 şi role de susţinere şi
rulare 3 conform figuri de mai jos .

Fig 1.4.3.1Transportor oscilant cu presiune constantă

La sistemul cu manivelă dublă, manivela OA primeşte mişcarea de rotaţie

uniformă de la motorul de acţionare, o transferă ca mişcare neuniformă
manivelei CB, prin legăturile OC şi AB care o transmite cu ajutorul bielei BD sub

19
formă de mişcare alternativă jgheabului, care se mişcă în jurul axei longitudinale.
Din diagrama cinematică se observă traiectoria vitezei sarcini v1 şi jgheabului v2.
Sarcina are o deplasare comună cu jgheabul şi una independentă de alunecarea pe
jgheab.

Fig1.4.3.2 Diagrama cinematică pentru transportul oscilant cu presiune

constanta

Dacă acceleraţia jgheabului depăşeşte această valoare, apare deslipirea şi

alunecarea sarcinii pe jgheab. Din analiza diagramei cinematice se constată că pe
perioada OA, are loc deplasarea comună a sarcinii şi jghebului.

Transportoarele oscilante cu presiune variabilă a materialului pe jgheab se compun

din: jgheabul 1, montat pe suporţii oscilanţi 2, înclinaţi faţă de verticală sub un
unghi de 15°-20° şi mecanismul bielă manivelă 3.

Fig 1.4.3.4 Transportor oscilant cu presiune variabila

Mişcarea se transmite de la dispozitivul de acţionare la jgheab, prin mecanismul

bielămanivelă la care raza manivelei este foarte mică, astfel că se poate considera
că legea de variaţie a vitezei jgheabului poate fi sinusoidală.

20
 Fig 1.4.3.4 Diagrama cinematică pentru transportul oscilant cu presiune
variabliă

Lungimea manivelei este mică şi în comparaţie cu suporţii oscilanţi, astfel că

mişcarea jgheabului poate fi considerată rectilinie, direcţia ei făcând un
unghi cu orizontala egal cu unghiul a de înclinare al suporţilor.

Capitolul 2. Particularități privind Alegerea si Dimensionarea unor

elemente din structura unui sistem de transport cu banda (placi)

2.1 Generalități

În figura 2.1 este ilustrat schematic un transportor cu plăci pentru transportul

sarcinilor .

21
 Fig 2.1 Transportor cu placi

Elementele componente ale unui transportor cu placi sunt urmatoarele :

1-arborele de intrare; 2,6-roti de lant ; 3-tablier ; 4-organ de tractiune (lant cu role)

5-dispozitiv de intindere(surub-piulita) ; 7-arborele de iesire ;

8-cadrul transportoruluui; 9- bordure laterale; 10-role intermediare.

Organul de tracţiune a transportorului este constituit din două rânduri de lanţuri

articulate (cu eclise, bolţuri, bucşe şi role) de care sunt prinse plăcile 3.

Plăcile se suprapun parţial una peste alta, iar această acoperire reciprocă se menţine
şi în timpul înfăşurării lor pe roţile profilate 2 şi 6 (cu ajutorul lor se realizează
antrenarea lanţului). Pentru întinderea lanţului se va utiliza dispozitivul şurub-
piuliţă 5. Cadrul transportorului 8 se execută din profile laminate de oţel (L sau U)
şi tablă.

22
Transportul sarcinilor în bucăţi sau a sarcinilor se face pe direcţie orizontală,
înclinată sau trase combinate (orizontal şi înclinat).

Fig 2.2 Transportoare cu plăci, tipuri constructive

După transportoarele cu plăci se pot clasifica în următoarele tipuri: ƒ

-Transportor cu plăci tipul A (fig.2.2,a); ƒ

-Transportor cu plăci tipul B (fig.2.2,b); ƒ

-Transportor cu plăci tipul C (fig.2.2,c); ƒ

-Transportor cu plăci tipul D (fig.2.2,d).

2.2 Particularități pentru calculul transportoarelor

Etapele necesare pentru calculul transportoarelor sunt:

-Determinarea cerinţelor de bază ale transportorului

ƒ *masa liniară a materialului transportat,

23
 unde: Q – capacitatea de lucru, [t/h];

S – viteza lanţului transportorului, [ft/min].

ƒ *masa liniară a lanţului, accesoriilor şi plăcilor (racletelor),

unde: CW – masa liniară a lanţului,

N – numărul de rânduri de lanţuri,

Wp – masa liniară a plăcii (racletei),

-Calculul rezistenţei la deplasare

Fig 2.3 Schema unui transportor orizontal

*Transportor cu plăci:

*Transportor cu raclete:

24
Fig 2.4 Schema unui transportor inclinat Fig 2.5 Schema unui transportor vertical

-Determinarea dimensiunilor geometrice ale plăcii

Pornind de la schiţa transportorului cu plăci, ilustrată în figura 2.1, se poate

întocmi schema de calcul (fig.2.6) a dimensiunilor geometrice ale plăcilor acestuia.

Fig 2.6 Dimensiunile geometrice ale plăcii transportorului

25
Fig.2.7Determinarea unghiului de înclinare αp a bordurii laterale a plăcii transportorului

2.3 Determinarea volumului plăcii transportorului

Schema de calcul al volumului unei plăci a transportorului este ilustrată în figura

2.8 de mai jos:

Fig.2.3.1 Schema de calcul a volumului unei plăci a transportorului

26
În baza notaţiilor din figura 2.8 volumul unei plăci este:

unde:

Vp1 – volumul tablierului unei plăci, [mm3 ];

Vp2 – volumul bordurii laterale a plăcii, [mm3 ].

Fig.2.3.2 Componentele volumului Vp1

Fig.2.3.3 Componentele volumului Vp2

27
2.3.1Determinarea vitezei arborelui cu plăci

Fig.2.3.1.1 Secţiune prin material: plăci cu borduri laterale

În cele ce urmează, pentru determinarea factorului de corecţie E (în funcţie de

viteza transportorului S şi numărul de dinţi ai roţii de lanţ) s-a utilizat tabelul de
mai jos .

Fig 2.3.1.2 Diagrama corespunzătoare factorului de corecţie a vitezei transportorului

28
2.4 Particularități privind dimensionarea transportoarelor cu banda

In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere, banda
se sprijină pe role. Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se realizează
datorită frecării lor cu banda.

Fig. 2.4 Montajul rolelor de susţinere a benzii

La transportul materialelor vărsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura

încărcată în cazul benzilor cu lăţimi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu
trei role.

Rolele de susţinere se montează la o distanţă de circa 1,5 m pe lungimea benzilor

cu lăţimi cuprinse între 400 şi 800 mm. La lăţimi între 1000-1600 mm distanţa
dintre role se micşorează la circa 1,2-1,3 m.

Fig 2.5 Dimensiunile rolelor de susţinere a benzii

29
2.4.1Forţele în punctele caracteristice ale traseului

În cazul transportorului din figura 2.4.1, împărţind traseul în tronsoane se poate

scrie:

Fig. 2.4.1 Forţele din ramurile benzii transportorului cu bandă

unde:

W12 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 1-2 [N];

W34 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 3-4 [N];

µ - coeficient de frecare între bandă şi toba de acţionare;

α - unghi de înfăşurare al benzii pe tobă [rad];

Tabelul 2.4.2 Valorile coeficientului de frecare între bandă şi tobă şi a factorului e µ α

30
2.5 Alegerea motorului electric și verificarea la demaraj

Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile

(greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistenţele la
deplasare, de rezistenţele pasive (pierderile prin frecare) şi se determină pe baza
relaţiei:

unde:

Fp - forţa la periferia tobei de acţionare [N];

v - viteza transportorului [m/s];

Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];

Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];

Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];

η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.

Tabelul 2.5.Valoarea coeficientului k, în funcţie de unghiul de înfăşurare

31
2.5.1 Alegerea motorului electric

Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurt
circuit, de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a căror accepţie este
următoarea:

A – motor asincron trifazat;

S – rotor în scurt circuit;

I – constructie închisă (capsulată).

Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o literă
majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul şi o cifră
care reprezintă numărul de poli ai maşinii.

De exemplu, simbolul ASI 250M-60-4 înseamnă: ASI–motor asincron trifazat cu

rotor în scurt circuit, în construcţie închisă (IP 44); 250 M – gabaritul 250 mm de
la planul tălpilor de fixare, iar motorul este executat în lungimea medie (există, în
general, trei lungimi pentru fiecare gabarit:

S – scurtă,

M – medie,

L – lungă);

60 – diametrul capătului de arbore în mm;

4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism, respectiv 1500

rot/min.

32
 Fig. 2.5.1 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi

Tabelul 2.5.2 Motoare electrice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracteristici tehnice.

33
2.5.2 Alegerea reductorului de turaţie

Reductorul de turaţie se va alege în funcţie de mărimea raportului de transmitere,

rezultat din cinematica transmisiei mecanice, care face legătura între motorul
electric şi arborele tobei de acţionare şi de puterea necesara acţionării, rezultată din
calculele anterioare.

In figura 2.6.2.1 este prezentată schema transmisiei mecanice.

1-motor electric,
2- cuplaj I,
3-reductor de turaţie,
4-cuplaj II,
5- bandă transportoare.

unde:
nn – turaţia motorului electric,
nt – turaţia la arborele tobei

Fig 2.5.2.Schema cinematică a transmisiei mecanice

34
 Fig 2.5.2.2 Reductor cilindric cu o treaptă

Fig 2.6.2.3 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele cilindrice cu o

treaptă

35
 Capitolul 3 .Alegerea Sistemului de Acționare

Noţiunea de acţionare presupune efectuarea unui lucru mecanic. Prin acţionare

electrică se înţelege faptul că energia mecanică se obţine de la un motor electric. În
sensul clasic o acţionare electrică cuprinde:

Fig 3.1 Schema bloc a unei acţionări electrice

energie electrică,
energie mecanică.

S.E.E. – sursa de energie electrică, ce furnizează energia electrică având

parametrii corespunzători funcţionării motorului electric.
M.E. – motorul electric transformă energia electrică în energie mecanică cu
anumiţi parametrii.
De regulă această energie se materializează printr-o mişcare de rotaţie astfel
încât parametrii ce o caracterizează sunt:
m – cuplu [N·m]
ω – viteza unghiulară [rad/s]
p = m·𝜔𝜔 [W]
M.T. – mecanismul de transmisie. Are rolul de a adapta parametrii energiei
mecanice furnizate de motorul electric la cerinţele maşinii de lucru [M.L].
Schema bloc a unui sistem de acţionare electrică este prezentată în figura 2:

36
 Fig 3.2 Sistem de acționare electrică

Pe fluxul energetic constatăm apariţia a două noi blocuri:

B.A.P. – bloc de adaptare şi protecţie, care are rolul de a adapta parametrii energiei
electrice (de ex. transformatoarele electrice) şi îndeplineşte anumite funcţii de
protecţie (exemplu: protecţia la scurtcircuit, la supratensiuni)

C.S. – convertor static, transformă energia electrică de un anumit tip (c.c. sau c.a.)
având de regulă parametrii constanţi tot într-o energie electrică ai cărei parametrii
pot fi modificaţi prin comandă.

Convertoarele statice sunt echipamente electrice realizate cu elemente specifice

electronicii de putere (diode, tiristoare, tranzistoare) având şi o parte de comandă
importantă. Partea de comandă are rolul de a furniza şi distribui semnalele de
comandă în funcţie de topologia părţii de forţă astfel încât să se comande puterea
electrică transmisă motorului.

Astfel, convertoarele statice (C.S.) au într-un sistem de acţionare o importanţă cel

puţin egală cu cea a motorului electric.

37
3.1Sistem de acționare motorul pas cu pas (MPP)

Motorul pas cu pas (MPP) este un convertor electromecanic care realizează

transformarea unui tren de impulsuri digitale într-o mişcare proporţională a axului
său. Mişcarea rotorului MPP constă din deplasări unghiulare discrete, succesive, de
mărimi egale şi care reprezintă paşii motorului.

Utilizarea MPP conferă următoarele avantaje:

-asigură univocitatea conversiei număr de impulsuri – deplasare şi pot fi utilizate

în circuit deschis;

-gamă largă a frecvenţelor de comandă;

-precizie de poziţionare şi rezoluţie mari;

- permit porniri, opriri, reversări fără pierderi de paşi;

-memorează poziţia;

- sunt compatibile cu comanda numerică.

Fig 3.3 Schema de principiu a unui motor pas cu pas cu magneți

permanenți

38
Cele mai utilizate tipuri de MPP hibride sunt:

-MPP hibrid cu două faze

a) b)
Fig.3.4 Motor pas cu pas hibrid cu 2 faze

MPP hibrid cu 2 faze, are 2 înfăşurări statorice, A şi B (fig.3.4, a) şi un rotor cu

două coroane dinţate cu câte 50 de dinţi, decalaţi spaţial, cei ai unei coroane fiind
poli nord cei ai coroanei opuse fiind poli sud (fig.3.4, b).

Sunt, deci, în total 100 de dinţi rotorici şi se obţine unghiul de pas: qp = 1,8°,
pentru paşi întregi, respectiv: 0,9° - pentru jumătăţi de pas.

O rotaţie complectă a rotorului este realizată în:

N = 200 paşi (qp = 1,8°) sau N =400 paşi (qp = 0,9°)

Din figura 3.4, b, se observă că înfăşurările A şi B sunt dispuse, fiecare, pe câte 4

poli statorici, care au dinţi, pentru a asigura un traseu optim pentru liniile de câmp
magnetic.

39
3.1.1 Metode de comandăpas cu pas

Fig 3.5 Comanda unui motor în buclă deschisă (sus) şi buclă închisă

Marele avantaj al motoarelor pas cu pas constă în faptul că pot fi comandate în

buclă deschisă (fig.3.5 ), fără a fi necesară o buclă de reglare a poziţiei, care să
compare, permanent, poziţia programată cu cea curentă, furnizată de un senzor de
poziţie.

Aceast mod de comandă impune, însă, funcţionarea în sincronism a MPP, respectiv

numărul de paşi efectuaţi de motor trebuie să coincidă, pe tot parcursul
funcţionării, cu numărul de impulsuri de comandă, transmise de unitatea de
comandă.

Este motivul pentru alegerea unui MPP, pentru o anumită aplicaţie, trebuie făcută
cu mult discernământ, urmărind anumite etape [Oriental Motor]: cum ar fi
,determinarea componentelor mecanismului de antrenare.

40
 CAPITOLUL 4 Analiza sistemelor de transfer

4.1 Banda Transportoare

Schema bloc banda transportoare:

Fig 1. Schema bloc a benzii

Benzile transportoare au o largă utilizare în întreprinderi de toate tipurile, de

exemplu: şantiere de construcţii, în fabrici de ciment şi beton, în depozite de
materiale inerte, precum şi în silozuri, în secţiile de materiale refractare sau de
turnătorie, în gospodăria de cărbune din centralele electrice etc.
Această utilizare largă a benzilor transportoare aduc după sine probleme
privind proiectarea unor transportoare care să satisfacă toate cerinţele tehnice şi
economice. Exploatarea în diferite condiţii de lucru impune o varietate mare de
tipuri de benzi transportoare şi de acţionari.
Sunt cele mai utilizate echipamente pentru transportul în flux continuu a
materialului în vrac.
Transportoarele cu bandă pe role sunt folosite în diverse ramuri ale industriei, cum
ar fi industria minieră, siderurgică, a materialelor de construcţii, etc. Acest tip de
transportor se foloseşte în industriile în care este necesar asigurarea unui flux
continuu de material.
Debitul transportoarelor din aceste întreprinderi este mare, ajungând la sute de
tone pe oră. Varietatea mare a materialelor transportate duce după sine la o

41
varietate a tipurilor de benzi transportoare. Benzile din întreprinderile cu debit mic
au de obicei o lungime redusă şi numărul lor în sistemul de transportoare în flux
continuu este redus.
Pentru cariere, mine de cărbuni sau de minereuri se folosesc în principal benzi
lungi, grele şi foarte grele; pentru uzinele de îmobilare şi aglomerare se utilizează o
varietate mare de benzi atât ca lungime cât şi ca debit.
Toate instalaţiile din sistemele de transport în flux continuu al materialelor
pulverulente şi mărunte constau de regulă la silozuri şi dintr-un lanţ de mecanisme
ce funcţionează succesiv din punct de vedere tehnologic.
Instalaţia poate consta din mai multe lanţuri amplasate atât în serie cât şi în paralel.
Toate instalaţiile din sistemele de transport în flux continuu al materialelor
pulverulente şi mărunte constau de regulă din silozuri şi dintr-un lanţ de
mecanisme ce funcţionează succesiv din punct de vedere tehnologic.
Instalaţia poate consta din mai multe lanţuri amplasate atât în serie cât şi în paralel.
În limitele unui lanţ de asemenea mecanisme, funcţionarea acestora trebuie să fie
coordonată, deoarece oprirea oricărui mecanism poate duce la perturbarea
funcţionării întregului lanţ cu materiale.
De exemplu, în cadrul opririi unei părţi din mecanismele dintre secţiile de
preparare a cărbunelui de la o uzină coxo-chimică, se îngrămădeşte circa un vagon
de material pulverulent blocat/minut.
Curăţirea manuală a unei asemenea îngrămădiri necesită un timp îndelungat, iar
oprirea unui singur mecanism provoacă oprirea de durată a producţiei.

Fig 2 .Banda transportoare

42
4.1.1 Senzor optic Welon photoelectric WE-M4D

Elementele componente ale benzii transportoare:

Fig 3. Senzor optic

Caracteristici -cablaj pe o parte

-usor de aliniat
-raspuns rapid
Distanţa de detective: 0-2 m
Capabilitatea de detective: >10-40mm dia- Opac
Timpul de raspuns: 250 Hz (2 ms)
Power-on timp de reset: 20ms
Voltajul de operare: 12-30VDC
Consumul de curent: 25 mA

Senzorii optici sunt astăzi folositi pe scara largă în camere de luat vederi, aparate
de fotografiat, jucării inteligente, telefoane celulare, automobile.

43
 Oricare ar fi aplicaţia în care sunt folosiţi, aceştia au principalul rol de a capta o
imagine prezentată în faţa obiectivului.

Componentele unui senzor optic:

-Elementul fotosensibil ,inclusiv primul nivel de preamplificare ;
-Elemente optice(oglinzi ,lentile şi elemente auxiliare pentru fixare;
-Elemente de circuit electronic pentru prelucrarea informaţiei.

Schema bloc a unui echipament de captare şi prelucrare a imaginilor utilizand

senzorii optici

Fig 4. Schema blog a unui echipament de preluare a imaginilor

În momentul de faţă există doua importante tehnologii sub care se produc senzorii
optici:

- senzori optici realizaţi în tehnologia CCD (Charge Coupled Device);

- senzori optici realizaţi în tehnologia CMOS (Complementary Metal-Oxid

Semiconductor).

Totuşi, încă cele mai multe echipamente destinate profesioniştilor folosesc senzori
CCD care sunt realizaţi printr-o tehnologie ajunsă la maturitate, au performanţe
superioare privind:

44
 - Sensibilitatea (capacitatea de a furniza semnal electric corespunzator scenei
filmate chiar şi pentru o iluminare foarte scazută);

- Timpii îndelungaţi de expunere (furnizarea unui semnal constant pentru o

iluminare constantă un timp cât mai îndelungat).

4.1.2Cilindru pneumatic

Fig.5 Cilindru pneumatic CD85N12

Construcţia cilindrului pneumatic

Pistonul şi tija se deplasează într-un ansamblu fix construit din 3 părţi

demontabile :
- Carcasa cilindrului, care defineşte cursa cilindrului;
- Capacul din spate;
- Capacul din faţă (pe unde iese şi tija).

45
 Materiale consituind cilindrul pneumatic

- Capacul poate fi fie un tub din oţel, alamă, aliaj de aluminiu sau o raşină
rigidizată , fie un profil de formă etirată din aluminiu.
- În toate cazurile, alezajul interior poate rămâne neprelucrat dupa etirare.

4.2 Convertorul analog-digital

Un convertor analog – digital (ADC) este un circuit electronic care converteste o

tensiune analogica de la intrare intr-o valoare digitala. Aceasta poate fi reprezentata
in mai multe feluri in functie de codificarea datelor : binar, cod Gray sau cod
complement al lui 2.

Fig 6 .Reprezenatarea unui semnal analogic

O alta caracteristica importata a unui convertor analog-digital o constituie rata de

esantionare. Aceasta depinde de timpul dintre doua conversii succesive si afecteaza
modul in care forma de unda originala va fi redata dupa procesarea digitala. Figura
1.7 arata modul in care semnalul esantionat in figura de mai jos va fi reconstituit
in urma trecerii printr-un convertor digital – analog (DAC)

46
 Fig 7 .Semnal analogic esantionat la intervale regulate de timp

Pentru a putea beneficia de avantajele tehnicii digitale atunci când lucrăm cu

semnale de intrare şi de ieşire analogice trebuie să parcurgem trei paşi:

1. Convertirea semnalelor analogice, din lumea reală, în formă digitală. Această

operaţie se numeşte conversie analog numerică (sau analog digitală)

2. Prelucrarea datelor sub formă digital

3. Convertirea semnalului de ieşire spre lumea reală din formă digitală în formă
analogică. Acest procedeu se numeşte conversie numeric (digital) analogică

Figura 1.8 prezintă un sistem de control al temperaturii care necesită conversie

analog digitală pentru a putea folosi tehnicile de procesare digitală şi apoi
conversie digital analogică pentru acţionarea dispozitivului de comandă.

47
 Fig.8 Sistem de control digital al temperaturii.

Definim conversia analog - digitală ca fiind procesul de transformare al unui

semnal analogic de intrare într-un cod binar de ieşire, compatibil cu formatul de
date utilizat în microcalculatoare.

Fig1.9 Puncte discrete (digitale) pe o curbă continuă.

48
În figura 1.9 tensiunea de pe curba analogică este măsurată, sau eşantionată, la
fiecare din cele 35 de intervale egale. Tensiunea din fiecare interval este
reprezentată printr-un cod pe patru biţi.

Fig .10 Convertor analogic digital cu afisaj

4.2.1 Functionarea convertorului analog digital cu microcontrollerul Atmega16

Convertorul analog-digital integrat in microcontrollerul Atmega16. Tensiunea

variabila convertita de la intrarea ADC7 va fi masurata si convertita intr-o valoare
numerica afisata pe ecranul LCD.

Fig.1.3. Convertorul analog-digital integrat in microcontrollerul Atmega16

49
Convertorul analog-digital inclus în microcontrollerul Atmega16 este un ADC cu
aproximări succesive. Are o rezoluție de 10 biți și poate măsura orice tensiune din
gama 0-5V de pe opt intrări analogice multiplexate. Dacă semnalul de la intrare
este prea mic în amplitudine, convertorul are facilitatea de preamplificare a
acestuia in două setări, de 10x sau de 200x.

Schema completă a convertorului ADC este dată în figura de mai jos:

Fig 1.2.Schema exemplificata a convetorului ADC

50
 BIBLIOGRAFIE

1.Boteanu, N., DegeratuP., Manolea Gh., Instalaţii de ridicat şi transportat,

reprografia Universităţii din Craiova, 1997.

2. http://webbut.unitbv.ro/carti%20on-line/BSM/BSM/capitol5.pdf

3.http://em.ucv.ro/images/EuSite/HOME/STRUCTURA/PERSONALDIDACTICS
IAUXILIAR/PAGINIPERSONALE/MihaitaLinca/Curs_AE_2018.pdf

4. https://eprofu.ro/tehnic/sisteme-de-actionare-electrica/

5. https://www.scribd.com/doc/49018991/46872113-1-Sisteme-de-Actionare-
Electrica-1

6. Boteanu,N., Comanda optimală a instalaţiilor de transport cu bandă, teză de

doctorat, Petrosani,2002.

51