Sunteți pe pagina 1din 54

Candidat: Jitaru Andra Gabriela

Profesor coordonator : Olaru Liviu Constantin

Lucrare pentru examenul de atestare a competențelor


profesionale a absolvenților claselor de matematică-
informatică

Colegiul Național PETRU RAREȘ Piatra Neamț


2017
Astronomia

2
Astronomia

Introducere
Am decis să realizez o pagină web referitoare la o temă de actualitate, ce a pus în
dificultate chiar și pe cei mai capabili oameni de-a lungul timpului pentru a-i
desluși misterele, ASTRONOMIA.
Mulțimită avansurilor tehnologice, astăzi avem mult mai multe șanse decât cei din
trecut pentru determinarea evenimentelor ce au loc la distanțe enorme față de
ochii noștri curioși.
Ca un mic omagiu adus celor dinainte, pagina mea web va conține un mic istoric al
evenimentelor științifice importante referitoare la tema astronomiei și, desigur, va
conține o listă a descoperirilor de actualitate, alături de planurile de viitor ale
oamenilor de știință.
Sper ca lucrarea mea să atingă elemente ce vă vor stârni curiozitatea pentru a afla
mai multe în acest domeniu atât de vag, astronomia!

3
Astronomia

Istoria
Astronomia (de la cuvintele grecesti ,,astron”=stea si ,,nomos”=lege) se ocupa cu
studierea:
- corpurilor ceresti: stele, planete, comete, galaxii, meteoriti;
- fenomenelor care provin din afara atmosferei Pamantului: radiatii cosmice;

Aceasta stiinta contine informatii despre corpurile ceresti de la simpla observatie


si pana la teorii despre univers. Astronomia etse una dintre cele mai vechi stiinte,
inceputurile ei gasindu-le in China, Mesopotamia(Babilon) si Egipt, cu cateva mii de
ani in urma. Oamenii au fost inca din cele mai vechi timpuri preocupati sa
desopere misterele universului si astfel au inventat telescopul inainte ca
astronomia sa devina o stiinta moderna. Astronomia a luat nastere din necesitatile
practice ale societatii omenesti,cum ar fi orientarea pe uscat si ape,masurarea
timpului,calendarul.Legile stabilite in astronomie sunt folosite pentru viata
practica. La inceput, astronomia se ocupa doar cu observarea si prezicerea
obiectelor vazute cu ochiul liber

Inca din Antichitate,s-a dovedit a fi fundamentala utilizarea Soarelui,Lunii si a


stelelor pentru a cunoaste ora si ziua,precum si pentru a naviga.Astronomii,de
multe ori,au dat inapoi in fata limitelor necunoscutului.De exemplu,pana in sec al
XV-lea,toata lumea credea ca Terra(Pamantul) era centrul Universului.A fost
nevoie de astronomi curajosi si inspirati pentru a modifica aceasta viziune. De-a
lungul secolelor,tehnologiile au progresat,astfel ca astronomii pot spune astazi din
ce sunt facute stelele,chiar fara sa le atinga,si pot estima dimensiunea si varsta
Universului.

In timpul Greciei Antice (1400-300 î. Hr.), grecii au contribuit la dezvoltarea


termenului de astronomie teoretica. Odiseea - un poem epic traditional scris de
autorul grec Homer in secolul al VIII-lea î.ch., - face referire la numele unor stele
precum Ursa Mare, Orion si prezinta cum vapoarele,corabiile se ghideaza dupa
stele. Pitagora Pitagora Thales si Pitagora au studiat cu atentie stelele , dar nici
una din lucrarile acestor matematicieni nu au supravietuit timpului. Dar geometria
lui Pitagora i-a ajutat pe urmasii acestuia sa determine forma sferica a
pamantului.

Dupa caderea Imperiului Roman si pana in Evul Mediu,studiul astrilor progreseaza


gratie astronomilor musulmani.In „Cartea stelelor fixe”,astronomul persan Al-
Sufi(903i.Hr-86d.Hr)stabileste pozitia a mai mult de 1000 de stele.

4
Astronomia

WILLIAM HERSCHEL: Astronomul englez Sir William Herschel(1738-1822),observand


cerul cu telescopul construit de el,a descoperit in anul 1781,o noua planeta a
saptea in ordinea departarii de Soare si care a fost numita Uranus.A cercetat
stelele duble si roiurile stelare si a descoperit satelitii lui Uranus –Titan si Oberon-
si cei ai lui Saturn-Mimas si Enceladus.

EDWIN POWELL HUBBLE: Astronomul American E.P.Hubble(1889-1953) a determinat


departarile nebuloaselor,descoperind ca acestea sunt sisteme stelare
independente de Galaxie.A dedus deplasarea spre rosu din spectrul galaxiilor
iondepartate ,ceea ce a condos la idea expansiunii universului vizibil

ALBERT EINSTEIN: Einstein(1879-1955) fizician german emigrat in


S.U.A(1933),laureate al Premiului Nobel pentru fizica(1921),este savantul care a
pus bazele teoriei relativitatii generalizate sau cum se mai numeste ,teoria
gravitatiei,conform careia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sunt
aceleasi in toate sistemele de referinta din Univers,inertiale sau
neinertiale.Aceasta teorie a revolutionat problemele cosmologiei.A enuntat legile
statice ale proceselor de emisie spontana si ale emisiei stimulate a luminii,pe baza
carora s-a construit,in anul 1960, laserul. In Germania, anul 2005 a fost decretat
"Anul Einstein": se împlinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativitatii precum si
50 de ani de la moarte. In acest an sunt prevazute o serie de manifestari stiintifice
si de popularizare a teoriilor sale. Este foarte important de stiut despre Einstein ca
nu a fost niciodata de acord cu mecanica cuantica. A purtat discutii aprinse cu
marele fizician Niels Bohr in legatura cu principiul de nedeterminare si s-a stins din
viata fara sa accepte metoda acestei teorii.

Astfel, datorita acestor teoreticieni care s-au ocupat de studierea stelelor si a


planetelor, s-a ajuns ca omul, pentru prima data, la doi ianuarie 1959 a izbutit sa
trimita in spatiul cosmic un obiect, care smulgandu-se de atractia Pamantului, a
trecut pe langa Luna si a pornit mai departe in juurul Soarelui. Acest obiect consta
dintr-o racheta perfectionata inzestrata cu aparate stiintifice de masurat. La 7-8
ianuarie 1959,prima nava cosmica se transformase definitiv in planeta artificiala a
Soarelui.In timpul zborului navei cosmice sovietice spre Luna, a fost efectuata cu
ajutorul ei o alta experienta interesanta: cand racheta se gasea la 113.000 km
departare de Pamant,un mecanism electronic de dimensiuni mici,aflat la bord,a
comandat aruncarea in spatiu o mare cantitate de vopori de sodiu,formandu-se
astfel o cometa artificiala stralucitoare.

Un alt gen de zbor lunar fara debarcare a fost realizat tot de URSS la 4 octombrie
1959,cand a fost trimisa pe luna o statie automata interplanetara.Statia a fost
lansata in asa fel incat sa dea ocol Lunii si sa se intoarca pe
Pamant,transformandu-se intr-un satelit artificial al planetei noastre cu orbita

5
Astronomia

foarte alungita.Cu ajutorul acestei statii,au fost obtinute istoricele imagini ale
acelei parti ale Lunii pe care nu o putem vedea de pe Pamant. Prima racheta cu
destinatia spre Luna a fost lansata la 12 septembrie 1959,pentru a lovi Luna "in
plin".Racheta a atins suprafata Lunii dupa 36 de ore de la lansare cazand intr-un
punct situat cam la 800 de km de centrul lunar,fiind dirijata de comenzi radio de
pe Pamant.

Primul om trimis in spatiu a fost rusul Yuri Gagarin,urmat apoi dupa doar cateva
saptamani de Alan Shepard devenind astfel primul American in spatiu.Incepand cu
anul 1959 zeci de sonde automate au fost lansate spre Luna. Primele areu
destinate simplei fotografieri a suprafetei, in timp ce o savurau inainte de a se
prabusi pe intindera ei. In octombrie 1959, sonda ruseasca Luna 3 a trimis primele
imagini ale fetei "nevazute" ale Lunii. Intre 1969 si 1972, sase zboruri efectuate de
navala spatiale Apollo au permis ca 12 astronauti americani sa paseasca pe Luna ei
au fost Neil Armstrong si Eorvin Aldrin, pe 20 iulie 1969 in timpul zborului efectuat
de Apollo 11, astronautii misiunii au instalat pe suprafata acesteia , instrumente
stintifice, au efectuat diverse masuratori si au adus pe Pamant pentru analiza
aproape 400 kg de roci selenare.

6
Astronomia

7
Astronomia

Obiecte interesante
Observațiile astronomice se fac de dragul de a le face sau cu scop științific. Cele
de „agrement” se fac de plăcere iar cele științifice se fac…tot de plăcere dar în
plus se obțin și date importante. Fotografiile astronomice de pe site-ul acesta sunt
realiazte de mine dacă nu se specifică altfel.
Observațiile științifice se fac cu scopul de a se obține date. Datele pot fi străluciri
de stele variabile, poziții ale asteroizilor, cometelor, momentele aparițiilor
meteorilor sau chair pozițiile stelelor duble.
Domeniul meu favorit este cel al stelelor variabile. Urmează astrometria
(observarea pozițiilor asteroizilor și a cometelor) și observarea suprafețelor
planetare. Pentru a vedea ce se poate face daca ai instrumente medii ca
dimensiuni și camere de astrofotografie foarte ieftine, intrați pe „fotografie
astronomică”. Observațiile mele cu caracter științific se pot vedea la secțiunea
„observații cu caracter științific”.

8
Astronomia

9
Astronomia

Curiozități
1. Dacă Saturn ar fi pus în apă, ar pluti.
2. Spaţiul nu este un vid complet. Există în jur de 3 atomi pe metru cub.
3. Lucy, o stea din constelaţia Centaurului, este un diamant enorm, având în jur de
10 la puterea 30 karate.
4. Un anotimp durează 21 de ani pe Uranus.
5. Un an pe Mercur durează mai puţin de-o zi.
6. Heliul este singura substanţă din Univers care nu poate exista în stare solidă.
7. Pe Titan, satelitul lui Saturn, există oceane de metan.
8. Toate planetele din sistemul nostru solar au aceeaşi vârstă.
9. Nicio eclipsă solară nu poate dura mai mult de 7 minute şi 58 de secunde din
cauza vitezei Soarelui.
10. Eclipsele lunare, în schimb, pot dura pâna la o oră şi 40 de minute.
11. Luna plină este de 9 ori mai strălucitoare decât Luna nouă.
12. Un quasar produce la fel de multă energie ca 1.000.000.0000.000 de sori.
13. Când Luna este în zenit cântăreşti, din pricina atracţiei ei gravitaţionale, mai
puţin cu câteva zeci de grame.
14. Imediat după Big Bang toată materia din Univers se afla în stare lichidă.
15. În fiecare an Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,8 centimetri.
16. În medie, o galaxie are 40.000.000.000 de stele.
17. Suprafaţa planei Marte este acoperită cu rugină.
18. Doar a 14-a miliarda parte din energia emisă de Soare ajunge pe Terra.
19. Sweeps-10 este planeta cu cea mare viteză orbitală descoperită. Un an pe ea
durează 10 ore.
20. Pe unele pitice maronii plouă cu fier lichid.
21. Fotonilor din interiorul Soarelui le iau peste 10 milioane de ani să ajungă la
suprafaţa acestuia.
22. Fotonii emişi de Soare străbat distanţa până la Pământ în 8 minute şi 10
secunde.
23. Din cei peste 20 de milioane de meteoriţi observabili care cad în fiecare zi pe
Terra, doar unul sau doi ajung pe pământ. Ceilalţi ard complet în atmosferă.
24. În S.U.A. sunt 3.500 de astronomi, dar peste 15.000 de astrologi.

10
Astronomia

25. Din pricina tensiunii de suprafaţă, orice lichid lăsat liber în spaţiu va lua forma
unei sfere.
26. Stelele neutron se pot roti şi de 500 de ori pe secundă.
27. Cea mai mare structură observată în spaţiu este Marele Zid Sloan. Acesta este
un super roi de galaxii care se întinde pe mai bine de 1,37 de miliarde de ani
lumină.
28. Dacă două bucăţi de metal se ating în spaţiu, acestea vor rămâne unite pentru
totdeauna.
29. Din pricina vântului solar, Soarele pierde 1.000.000 de tone de materie pe
secundă.
30. Dacă ar călători cu 160 de kilometri pe oră, o navă ar ajunge la cea mai
apropiată stea în 29 de milioane de ani.
31. Pământul se roteşte în jurul propriei axe, în jurul Soarelui, alături de el în jurul
centrului galaxiei şi împreună cu toată galaxia se îndreaptă spre Andromeda.
32. Neil Armstrong a păşit pe Lună cu stângul.
33. Pământul devine zilnic cu 100 de tone mai greu din pricina meteoriţilor care
cad pe el.
34. Se estimează că în Univers sunt peste 10.000.000.000.000.000.000.000 de stele
35. Steaua Polară este singura de pe cer care nu pare a se mişca de la o noapte la
alta.
36. Venus este singura planetă din sistemul nostru solar care se roteşte retrograd,
de la est spre vest.
37. Pentru a te elibera de atracţia gravitaţională a Terrei ai nevoie de-o forţă
egală cu 16 milioane de cai putere.
38. Peste 5 miliarde de ani, o zi pe Terra va avea 48 de ore.
39. De la descoperirea ei, care a avut loc acum mai bine de 150 de ani, Neptun nu
a terminat încă de dat un singur rotocol în jurul Soarelui.
40. Din pricină că nu şi-a eliberat complet orbita şi că Charon, satelitul ei, nu se
roteşte în jurul ei, ci a unui punct situate între ele, Pluto nu mai este considerată
o planetă, ci una pitică sau, împreună cu Charon, un sistem dublu de planete
pitice.
41. De două ori în cursul unei orbitări, Mercur se apropie atât de mult de Soare şi
accelerează într-atât de tare încât Soarele pare că se deplasează înapoi.
42. După aselenizare, o oglindă a fost lăsată pe Lună, iar cu ajutorul ei se poate
măsura, prin reflectarea undelor laser, distanţa faţă de Terra, cu precizie
milimetrică.

11
Astronomia

43. Stelele mai mari decât Soarele nostru, după ce au terminat de transformat
hidrogenul în heliu, trec la transformarea heliului în carbon. Soarele nostru,
neavând masa şi implicit nici atracţia gravitaţională necesară atingerii
temperaturilor la care se transformă heliului în carbon, după ce-şi va fi terminat
provizia de hidrogen, va începe să se răcească treptat.
44. Cele mai mari stele ajung să transforme carbonul în fier. Dar cum acest proces
consumă energia în loc să o elibereze, transformarea se accelerează pe măsură ce
densitatea creşte, iar volumul se micşorează, culminând printr-o explozie solară
cunoscută sub numele de supernovă. Ca urmare a acestei explozii, straturile
exterioare ale stelei sunt aruncate în Univers, iar ce rămâne din fosta stea este
nucleul de fier, de dimensiuni foarte reduse, de rândul metrilor sau zecilor de
metri pătraţi, dar cu o masă ce-o depăşeşte pe-a Soarelui nostru. Acestea sunt
stelele neutron.
45. O stea şi mai mare decât cea menţionată anterior poate da naştere în urma
exploziei sale unei găuri negre.
46. În centrul fiecărei galaxii se află o gaură neagră gigantică.
47. Peste câteva milioane de ani, Calea Lactee şi Andromeda se vor ciocni. Staţiul
dintre stele este atât de vast încât, cel mai probabil, nu vor exista două stele care
să se lovească. Multe vor fi aruncate, cu viteze colosale, în spaţiul intergalactic,
iar altele vor continua să orbiteze în jurul galaxiei nou formate.
48. În constelaţia Lebăda se află cea mai mare stea descoperită până acum.
Aceasta este de aproximativ un milion de ori mai mare decât Soarele nostru.
49. O sută de sateliţi artificiali sunt lansaţi în jurul Pământului în fiecare an.
50. Majoritatea sateliţor de comunicaţii se află la 300 de km deasupra suprafeţei
terestre.
51. Cel mai înalt munte din sistemul nostru solar este Olympus Mons şi se găseşte
pe Marte. Acesta este de peste 3 ori mai înalt decât Everestul.
52. Câmpul magnetic din jurul planetelor este generat de nucleul acestora, prin
efectul de dinam.
53. Voyager 1 este obiectul uman care a ajuns la cea mai mare depărtare. Lansat
în 1977, a trecut în 1989 de Neptun şi după ce a străbătut mai bine de 6 miliarde
de km, se pregăteşte să iasă din Sistemul Solar.
54. În sistemul nostru solar există trei sateliţi care au la rândul lor sateliţi: Lo,
Titan şi Triton.
55. Cea mai mare lună din sistemul nostru solar este Ganymede, luna lui Saturn.
56. Saturn este străbătură în permanenţă de vânturi care ating peste 1100 de km
pe oră.

12
Astronomia

57. Un sistem solar binar este un sistem în care două stele se rotesc una în jurul
alteia. Planetele unui astfel de sistem sunt cele mai bune candidate la susţinerea
şi dezvoltarea vieţii.
58. Pe Triton, luna lui Neptun, temperatura este mai scăzută decât pe Pluto. De
fapt, Triton este cel mai friguros corp ceresc din sistemul nostru solar, cu o
temperatură de -236 de grade Celsius.
59. Primul animal în spaţiu nu a fost omul, ci câinele. Laika, pilotul canin al navei
Sputnik 2 a murit în 1957 după ce i s-a terminat rezerva de oxigen.
60. Nucleul unei stele ajunge şi la 16 milioane de grade Celsius. Un fir de nisip
având această temperatură ar ucide un om aflat la 150 de kilometri depărtare.
61. Stelele par că ar fâcâi din pricina atmosferei terestre.
62. Soarele cântăreşte 2.000.000.000.000.000.000.000.000 de kilograme.
63. Gravitaţia pe Lună este de 6 ori mai scăzută decât cea existentă pe Terra, de
accea astronauţii pot sări până la 4m înălţime.
64. Cele mai strălucitoare stele pe cerul de noapte nu sunt de fapt stele, ci
planete: Venus, Jupiter, Saturn şi Mercur.
65. Se crede că Europa, satelitul lui Jupiter, ar avea oceane de apă sub suprafaţa
sa de gheaţă.
66. Big Bang-ul a dus la crearea materiei şi antimateriei care au început să se
anihileze reciproc. Materia a ieşit învingătoarea, însă Universul a rămas aproape
gol.
67. Singura galaxie vizibilă cu ochiul liber este Andromeda. Pentru a o vedea este
nevoie să te afli în sudul peninsulei Arabice.
68. Universul se extinde cu o viteză crescândă.
69. Soarta Universului depinde de materia întunecată. Dacă este insuficientă,
Universul se va extinde la nesfârşit, până când planetele se vor depărta de Soare,
soarele de centrul galaxiei, iat legăturile dintre atomi şi electroni se vor rupe.
Dacă este suficientă, Universul va începe de la un moment dat să se contracte
până când va sfârşti prin a fi un singur punct, asemenea celui de la începutul său,
care a dat naştere Big Bang-ului.
70. În momentul Big Bang-ului întregul Univers era redus la un punct de miliarde de
ori mai mic decât un atom, dar având o densitate şi o temperatură infinite.
71. Soarele se măreşte treptat. În aproximativ 5 miliarde de ani va ajunge până la
orbita Pământului.
72. Cea mai apropiată stea de noi este Soarele. A doua este Proxima Centauri.
73. De pe Mercur, Soarele se poate vedea răsărind, urcând pe cer, apoi oprindu-se,
întorcându-se şi apunând de unde a răsărit.

13
Astronomia

74. Jupiter are cele mai multe luni din întreg sistemul solar – 63.
75. Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun sunt alcătuite din gaz, motiv pentru care nu
se poate ateriza pe ele.
76. Pe Mercur, temperatura variază de la zi la noapte cu peste 500 de grade
Celsius.
77. Cea mai caldă planetă din sistemul nostru solar nu este Mercur, ci Venus. Deşi
se află mai departe de Soare, aceasta are o temperatură mai ridicată din pricina
atmosferei bogată în dioxid de carbon, care dă naştere efectului de seră.
78. Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar care nu poartă numele
unui zeu grec sau roman.
79. Planeta cu cea mai mare densitate din sistemul solar este Pământul.
80. Cea mai lungă zi din sistemul nostru solar este pe Venus.
81. O zi pe Lună durează cât un an, viteza ei de rotaţie fiind egală cu cea de
revoluţie. Din această cauză nu vedem decât o singură faţă de-a sa.
82. Faţa întunecată a Lunii primeşte de fapt la fel de multă lumină ca şi cea
vizibilă. Exceptând-o, desigur, pe cea reflectată de Pământ.
83. Cel mai mare magnet din Univers este o stea neutron.
84. O stea se naşte în Calea Lactee la fiecare 18 zile.
85. Pe Venus nu există anotimpuri.
86. Soarele se află la 149 de milioane de ani depărtare, de 270 de mii de ori mai
aproape decât Proxima Centauri.
87. Anul cosmic este perioada de timp care-i ia Soarelui să se rotească în jurul
centrului galaxiei – aproximativ 225 de milioane de ani.
88. Spre centul galaxiei nu există noapte. Cerul este atât de înţesat de stele încât
este în permanenţă lumină.
89. Luna este de un milion de ori mai uscată decât deşertul Sahara.
90. Pământul se învârte în jurul Soarelui cu peste 100.000 de kilometri pe oră.
91. Sistemul Solar s-a format acum aproximativ 4,6 miliarde de ani.
92. Pe lângă cele 8 planete, există în Sistemul Solar şi 5 planete pitice: Pluto,
Ceres, Eris, Makemake şi Haumea. Cea mai mare dintre acestea este Eris.
93. În Univers sunt mai multe stele decât fire de nisip sunt pe Pământ.
94. Sirius este mult mai strălucitoare decât Soarele. Dar este şi mult mai departe.
95. Undele sonore nu se propagă prin vid. De aceea, în spaţiu nu se poate auzi
nimic.

14
Astronomia

96. Galileo Galilei a fost primul om care s-a uitat la cer printr-un telescop.
97. Marginea Sistemului Solar este de 1000 de ori mai îndepărtată decât Pluto.
98. Toate elementele cunoscute de omenire provin fie din procese care au loc în
interiorul stelelor, fie din explozia acestora.
99. Atmosfera soarelui se extinde dincolo de planeta Pluto, marcând marginea
Sistemului Solar. Aceasta poartă numele de Heliosferă.
100. Primul om care a ajuns în spaţiu a fost rusul Yuri Gagarin.
101. Formaţiunile de la suprafaţa planetei Marte demonstrează că în trecut au
existat pe ea lacuri, râuri şi chiar mări.
102. Costul unui costum spaţial este de 11 milioane de dolari.
103. Într-o noapte senină, departe de oraşe şi de sursele de poluare luminoasă,
ochiul uman poate vedea până la 3000 de stele.
104. Când priveşti o stea, priveşti în trecut. Cu un telescop suficient de puternic ai
putea vedea azi cum arăta acum câţiva ani sau chiar miliarde de ani, depinde cât
de departe priveşti.
105. Deşi este alcătuită preponderent din gaz, Jupiter este mai grea decât toate
celelalte planete din sistemul nostru solar luate împreună.
106. Dacă Soarele ar fi redus la mărimei unui fir de grâu, cea mai apropiată stea s-
ar afla la mai bine de 10 kilometri depărtare.
107. Pe Venus este atât de cald, încât poţi topi plumb.
108. Din cauza forţei centrifuge, la Ecuator eşti cu 3% mai uşor decât la poli.
109. Datorită mărimii sale, Jupiter acţionează ca un aspirator, atrăgând tot felul
de comete şi asteroizi. Fără el, Terra ar fi bombardată de meteoriţi.
110. Saturn şi Neptun sunt singurele planete din sistemul nostru solar care au
inele.
111. În fiecare secundă în interiorul Soarelui patru milioane de tone de materie
sunt transformate în energie.
112. Deşi Soarele este o stea de mărime mijlocie, este mai mare decât 85% dintre
stelele existente în Calea Lactee.
113. Dacă numeri 100 de stele pe minut, poţi număra stelele din galaxia noastră în
aproximativ 200 de ani.

15
Astronomia

16
Astronomia

Cum observăm cerul?


Ce este o harta cereasca?
O harta a cerului conține constelațiile vizibile la o anumita oră, zi și luna din an,
pentru un anumit loc de pe Pământ. Pe aceasta sunt trecute și planetele vizibile în
acea lună, la ora la care a fost trasată harta. Hărțile de mai jos sunt trasate pentru
mijlocul lunii, la ora 21, ora acceptabilă pentru observarea cerului în timpul iernii.
Hărtile pentru lunile de vară sunt trasate pentru ora 22.

Cum folosim o astfel de harta?


Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă noastră. Ţineţi harta
ridicată în faţa voastră, având grijă să o orientaţi după punctele cardinale de pe
teren. Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele. Marginea hărţii noastre
reprezintă orizontul şi stelele de pe hartă se potrivesc cu cele de deasupra
capului. Centrul hărţii noastre este zenitul, punctul de deasupra capului. Este
foarte important să orientaţi harta după punctele cardinale. Este cheia succesului
învăţării constelaţiilor. După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe
cer. Căutaţi-o şi pe hartă. Pe hartă, stelele strălucitoare sunt cele reprezentate
prin disc mare. Dupa ce aţi găsit-o, cautaţi, pe hartă, stele din apropierea stelei
identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele, cautaţi-le şi pe cer. Constelaţiile sunt
formate de stelele unite cu linii, pe harta noastra. Din stea în stea puteţi învăţa
toate constelaţiile vizibile la un moment dat. Harta este realizata pentru
latitudinea medie a ţării noastre. Dacă încercaţi să observaţi de la latitudini
nordice, stelele din sudul hărţii vor coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii vor
fi situate mai sus pe cer

17
Astronomia

18
Astronomia

Actualitate
Sonda Cassini ajunge azi între Saturn şi inelele sale. Mişcarea face parte din
,,Marele Final'' ce va oferi informaţii importante despre gigantul gazos
Sonda Cassini se pregăteşte să realizeze prima plonjare, dintre cele 22, între
inelele şi atmosfera lui Saturn. Momentul va reprezenta ultima şansă ca sonda să
transmită informaţii către Pământ înainte de sfârşitul misiunii ce va avea loc în
septembrie. Sonda va trece prin primul gol dintre inelele planetei cu o viteză de
110.000km/h, miercuri, la ora 12:00 (ora României), conform BBC. În timpul
acţiunii, sonda ar putea fi lovită de particule de gheaţă sau rocă, ce ar putea
provoca deteriorarea acesteia. Conform analizelor, riscurile sunt minime, însă
cercetătorii vor lua măsuri de protejare a antenelor. În momentul plonjării,
conexiunea dintre sondă şi Pământ va fi întreruptă, urmând să fie reluată în
următoarele 20 de ore. Dacă prima etapă va fi îndeplinită cu succes, cele 21 de
plonjări rămase vor fi executate în decursul a cinci luni, înainte ca sonda să
pătrundă în atmosfera lui Saturn. NASA afirmă că acesta este ,,marele final'' al
sondei deoarece în timpul manevrelor finale va transmite către Pământ imagini şi
informaţii ce ar putea ajuta la descoperirea secretelor planetelor gigant. ,,Vom
termina misiunea aceasta cu noile măsurători şi informaţii,'' declară Athena
Cousteins, din cadrul Observatorului din Meudon, Franţa. Un obiectiv cheie este
determinarea masei şi vârstei inelelor . Una dintre teorii sugerează că inele lui
Saturn sunt ,,tinere,'' fiind rezultatul pătrunderii unei comete în atmosfera lui
Saturn.

19
Astronomia

20
Astronomia

DESPRE UNELTELE INFORMATICE UTILIZATE LA CREAREA


PROIECTULUI
Pentru a realiza proiectul, am utilizat limbajul HTML prin intermediul programului Adobe
Dreamweaver 2017.

Limbajul HTML

Pagina ACASĂ – ASTRONOMIA

<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Simple Theme</title>
<link href="css/multiColumnTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<div class="container">
<header>
<div class="primary_header">
<h1 class="title">ASTRONOMIA</h1>
</div>
<nav class="secondary_header" id="menu">
<ul>
<li><a href="istoria.html">ISTORIE</a></li>
<li><a href="obiecte interesante.html">OBIECTE INTERESANTE</a></li>
<li><a href="curiozitati.html">CURIOZITĂȚI</a></li>
<li><a href="cum observam cerul.html">CUM OBSERVĂM CERUL?</a></li>
<li><a href="actualitati.html">ACTUALITATE</a></li>
<li><a href="contact.html">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<section>
<h2 class="noDisplay">Main Content</h2>
<article class="left_article">
<h3>INTRODUCERE</h3>
<p>Am decis să realizez o pagină web referitoare la o temă de actualitate, ce a pus în
dificultate chiar și pe cei mai capabili oameni de-a lungul timpului pentru a-i desluși
misterele, ASTRONOMIA. </p>
<p> Mulțimită avansurilor tehnologice, astăzi avem mult mai multe șanse decât cei din
trecut pentru determinarea evenimentelor ce au loc la distanțe enorme față de ochii
noștri curioși.</p>

21
Astronomia

<p>Ca un mic omagiu adus celor dinainte, pagina mea web va conține un mic istoric al
evenimentelor științifice importante referitoare la tema astronomiei și, desigur, va
conține o listă a descoperirilor de actualitate, alături de planurile de viitor ale oamenilor
de știință.</p>
<p>Sper ca lucrarea mea să atingă elemente ce vă vor stârni curiozitatea pentru a afla
mai multe în acest domeniu atât de vag, astronomia!</p>
<p>&nbsp;</p>
&nbsp;
<p>&nbsp;</p>
</article>
<aside class="right_article"><a
href="https://www.google.ro/url?sa=i&amp;rct=j&amp;q=&amp;esrc=s&amp;source=imag
es&amp;cd=&amp;ved=0ahUKEwj0lMuUqr_TAhWkFJoKHROHApIQjBwIBA&amp;url=http%3A
%2F%2Fstudents.iitj.ac.in%2FTech%2FWebsites%2Fastronomy%2Fimages%2Fastronomy.jpg&
amp;psig=AFQjCNESa-uVYR73wkfVk4Sb__MX58lyOg&amp;ust=1493200144231922"><img
src="astronomy.jpg" alt="" width="2160" height="1080" class="placeholder"></a> </aside>
</section>
<div class="row">
<div class="columns">
<p class="thumbnail_align"> <img src="NGC_4414_(NASA-med).jpg" alt=""
class="thumbnail"/> </p>
<h4>NGC 4414</h4>
<p>NGC 4414, o galaxie spirală tipică din constelația Coma Berenices; are un diametru
de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ
60 de milioane de ani</p>
</div>
<div class="columns">
<p class="thumbnail_align"> <img src="300px-M45_filip.jpg" alt="" class="thumbnail"/>
</p>
<h4>PLEIADELE</h4>
<p>Pleiadele, un roi stelar deschis dominat de stele fierbinți albastre înconjurate de
reflecțiile nebulozității.</p>
</div>
<div class="columns">
<p class="thumbnail_align"> <img src="Barnard_33.jpg" alt="" class="thumbnail"/> </p>
<h4>NEBULOASA CAP DE CAL</h4>
<p>Nebuloasa Cap de Cal fotografiată de Telescopul Spațial Hubble .</p>
</div>
<div class="columns">
<p class="thumbnail_align"> <img src="Molecular.cloud.arp.750pix.jpg" alt=""
class="thumbnail"/> </p>
<h4>NEBULOASA CARINA</h4>
<p>Acest nor a fost rupt din Nebuloasa Carina. Noile stele formate sunt vizibile în
apropiere, cu imaginile lor înroșite de lumina albastră, împrăștiate preferențial de praful
omniprezent. Această imagine se întinde pe aproximativ doi ani-lumină și a fost
înregistrată de telescopul spațial Hubble în 1999</p>
</div>
</div>
<div class="row blockDisplay">
<div class="column_half left_half">
<h2 class="column_title">PRIMELE TELESCOAPE</h2>
</div>
<div class="column_half right_half">
<h2 class="column_title">TELESCOAPE HI-TECH</h2>

22
Astronomia

</div>
</div>
<div class="social">
<p class="social_icon"><img src="telescope-isolated-white-background-ancient-
68678801.jpg" width="240" alt="" class="thumbnail"/></p>
<p class="social_icon"><img src="download.jpg" width="205" alt=""
class="thumbnail"/></p>
<p class="social_icon"><img src="21048_2008powerseeker_large_1.jpg" width="900"
alt="" class="thumbnail"/></p>
<p class="social_icon"><img src="darpaunveils.jpg" width="802" alt=""
class="thumbnail"/></p>
</div>
<footer class="secondary_header footer">
<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>ASTRONOMIA</strong></div>
</footer>
</div>
</body>
</html>

23
Astronomia

Subpagina ISTORIE

<!doctype html>
<html lang="en-US">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Light Theme</title>
<link href="css/singlePageTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!--The following script tag downloads a font from the Adobe Edge Web Fonts server for
use within the web page. We recommend that you do not modify it.-->
<script>var __adobewebfontsappname__="dreamweaver"</script>
<script src="http://use.edgefonts.net/source-sans-pro:n2:default.js"
type="text/javascript"></script>
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<!-- Main Container -->
<div class="container">
<!-- Navigation -->
<header> <a href="">
<h4 class="logo">ASTRO</h4>
</a>
<nav>
<ul>
<li><a href="ASTRONOMIA.html">ACASA</a></li>
<li>&nbsp;</li>
<li> <a href="#contact">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<!-- Hero Section -->
<section class="hero" id="hero">
<h2 class="hero_header">ISTORIA <font color="#717070">ASTRONOMIEI</font></h2>
<p class="tagline">Sau despre istoria stiintei care studiaza corpurile ceresti</p>
</section>
<!-- About Section -->
<section class="about" id="about">
<h2 class="hidden">About</h2>
<p class="text_column">Astronomia (de la cuvintele grecesti ,,astron”=stea si
,,nomos”=lege) se ocupa cu studierea: </p>
<p class="text_column">- corpurilor ceresti: stele, planete, comete, galaxii, meteoriti;
</p>
<p class="text_column">- fenomenelor care provin din afara atmosferei Pamantului:
radiatii cosmice;</p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column"> Aceasta stiinta contine informatii despre corpurile ceresti de la
simpla observatie si pana la teorii despre univers. Astronomia etse una dintre cele mai

24
Astronomia

vechi stiinte, inceputurile ei gasindu-le in China, Mesopotamia(Babilon) si Egipt, cu cateva


mii de ani in urma. Oamenii au fost inca din cele mai vechi timpuri preocupati sa desopere
misterele universului si astfel au inventat telescopul inainte ca astronomia sa devina o
stiinta moderna. Astronomia a luat nastere din necesitatile practice ale societatii
omenesti,cum ar fi orientarea pe uscat si ape,masurarea timpului,calendarul.Legile
stabilite in astronomie sunt folosite pentru viata practica. La inceput, astronomia se ocupa
doar cu observarea si prezicerea obiectelor vazute cu ochiul liber </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">Inca din Antichitate,s-a dovedit a fi fundamentala utilizarea
Soarelui,Lunii si a stelelor pentru a cunoaste ora si ziua,precum si pentru a
naviga.Astronomii,de multe ori,au dat inapoi in fata limitelor necunoscutului.De
exemplu,pana in sec al XV-lea,toata lumea credea ca Terra(Pamantul) era centrul
Universului.A fost nevoie de astronomi curajosi si inspirati pentru a modifica aceasta
viziune. De-a lungul secolelor,tehnologiile au progresat,astfel ca astronomii pot spune
astazi din ce sunt facute stelele,chiar fara sa le atinga,si pot estima dimensiunea si varsta
Universului. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">In timpul Greciei Antice (1400-300 î. Hr.), grecii au contribuit la
dezvoltarea termenului de astronomie teoretica. Odiseea - un poem epic traditional scris
de autorul grec Homer in secolul al VIII-lea î.ch., - face referire la numele unor stele
precum Ursa Mare, Orion si prezinta cum vapoarele,corabiile se ghideaza dupa stele.
Pitagora Pitagora Thales si Pitagora au studiat cu atentie stelele , dar nici una din lucrarile
acestor matematicieni nu au supravietuit timpului. Dar geometria lui Pitagora i-a ajutat pe
urmasii acestuia sa determine forma sferica a pamantului. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">Dupa caderea Imperiului Roman si pana in Evul Mediu,studiul
astrilor progreseaza gratie astronomilor musulmani.In „Cartea stelelor fixe”,astronomul
persan Al-Sufi(903i.Hr-86d.Hr)stabileste pozitia a mai mult de 1000 de stele. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">WILLIAM HERSCHEL: Astronomul englez Sir William
Herschel(1738-1822),observand cerul cu telescopul construit de el,a descoperit in anul
1781,o noua planeta a saptea in ordinea departarii de Soare si care a fost numita Uranus.A
cercetat stelele duble si roiurile stelare si a descoperit satelitii lui Uranus –Titan si
Oberon-si cei ai lui Saturn-Mimas si Enceladus. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">EDWIN POWELL HUBBLE: Astronomul American E.P.Hubble(1889-
1953) a determinat departarile nebuloaselor,descoperind ca acestea sunt sisteme stelare
independente de Galaxie.A dedus deplasarea spre rosu din spectrul galaxiilor iondepartate
,ceea ce a condos la idea expansiunii universului vizibil</p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">ALBERT EINSTEIN: Einstein(1879-1955) fizician german emigrat
in S.U.A(1933),laureate al Premiului Nobel pentru fizica(1921),este savantul care a pus
bazele teoriei relativitatii generalizate sau cum se mai numeste ,teoria
gravitatiei,conform careia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sunt aceleasi in
toate sistemele de referinta din Univers,inertiale sau neinertiale.Aceasta teorie a
revolutionat problemele cosmologiei.A enuntat legile statice ale proceselor de emisie
spontana si ale emisiei stimulate a luminii,pe baza carora s-a construit,in anul 1960,
laserul. In Germania, anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": se împlinesc 100 de ani de
la lansarea teoriei relativitatii precum si 50 de ani de la moarte. In acest an sunt
prevazute o serie de manifestari stiintifice si de popularizare a teoriilor sale. Este foarte
important de stiut despre Einstein ca nu a fost niciodata de acord cu mecanica cuantica. A
purtat discutii aprinse cu marele fizician Niels Bohr in legatura cu principiul de
nedeterminare si s-a stins din viata fara sa accepte metoda acestei teorii. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>

25
Astronomia

<p class="text_column">Astfel, datorita acestor teoreticieni care s-au ocupat de


studierea stelelor si a planetelor, s-a ajuns ca omul, pentru prima data, la doi ianuarie
1959 a izbutit sa trimita in spatiul cosmic un obiect, care smulgandu-se de atractia
Pamantului, a trecut pe langa Luna si a pornit mai departe in juurul Soarelui. Acest obiect
consta dintr-o racheta perfectionata inzestrata cu aparate stiintifice de masurat. La 7-8
ianuarie 1959,prima nava cosmica se transformase definitiv in planeta artificiala a
Soarelui.In timpul zborului navei cosmice sovietice spre Luna, a fost efectuata cu ajutorul
ei o alta experienta interesanta: cand racheta se gasea la 113.000 km departare de
Pamant,un mecanism electronic de dimensiuni mici,aflat la bord,a comandat aruncarea in
spatiu o mare cantitate de vopori de sodiu,formandu-se astfel o cometa artificiala
stralucitoare. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">Un alt gen de zbor lunar fara debarcare a fost realizat tot de
URSS la 4 octombrie 1959,cand a fost trimisa pe luna o statie automata
interplanetara.Statia a fost lansata in asa fel incat sa dea ocol Lunii si sa se intoarca pe
Pamant,transformandu-se intr-un satelit artificial al planetei noastre cu orbita foarte
alungita.Cu ajutorul acestei statii,au fost obtinute istoricele imagini ale acelei parti ale
Lunii pe care nu o putem vedea de pe Pamant. Prima racheta cu destinatia spre Luna a
fost lansata la 12 septembrie 1959,pentru a lovi Luna "in plin".Racheta a atins suprafata
Lunii dupa 36 de ore de la lansare cazand intr-un punct situat cam la 800 de km de centrul
lunar,fiind dirijata de comenzi radio de pe Pamant. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">Primul om trimis in spatiu a fost rusul Yuri Gagarin,urmat apoi
dupa doar cateva saptamani de Alan Shepard devenind astfel primul American in
spatiu.Incepand cu anul 1959 zeci de sonde automate au fost lansate spre Luna. Primele
areu destinate simplei fotografieri a suprafetei, in timp ce o savurau inainte de a se
prabusi pe intindera ei. In octombrie 1959, sonda ruseasca Luna 3 a trimis primele imagini
ale fetei "nevazute" ale Lunii. Intre 1969 si 1972, sase zboruri efectuate de navala spatiale
Apollo au permis ca 12 astronauti americani sa paseasca pe Luna ei au fost Neil Armstrong
si Eorvin Aldrin, pe 20 iulie 1969 in timpul zborului efectuat de Apollo 11, astronautii
misiunii au instalat pe suprafata acesteia , instrumente stintifice, au efectuat diverse
masuratori si au adus pe Pamant pentru analiza aproape 400 kg de roci selenare. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
</section>
<!-- Stats Gallery Section -->
<div class="gallery">
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">90-168<br>
</h1>
<h4>PTOLEMEU (Claudiu Ptolemeu din Alexandria)<br>
</h4>
<img src="PTOLE.jpg" width="100" height="122" alt=""/>
<p>El mentinea sistemul geocentric,dar,pentru a explica miscarile aparente in forma
de bucle ale planetelor pe sfera cereasca ,a imaginat un sistem denumit al epiciclelor.De-
a lungul a aproape 1500 ani,astronomia s-a bazat pe Almageste,tratat elaborat de savantul
grec Ptolemeu.Aceasta lucrare aduna si explica munca tuturor marilor astronomi dinaintea
autorului.Almageste apara ideea ca Terra este in centrul Universului,idee demonstrata
ulterior ca fiind gresita.Aceasta conceptie este cunoscuta ca sistemul ptolemeic.Ipotezele
lui Ptolemeu referitoare la miscarea planetelor au permis sa se calculeze pozitiile
planetelor pe cer si au adus un anumit folos practic,insa in fond erau gresite.</p>
</div>

26
Astronomia

<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">1473-1543</h1>
<img src="nicolas.jpg" width="192" height="122" alt=""/>
<h4>COPERNIC (Nicolaus Copernicus)</h4>
<p>Genialul savant polonez Nicolaus Copernicus-numele latinizat al lui Mikolaj
Kopernik(1473-1543) a fost primul astronom din lumea moderna care a retras Pamantul din
centrul Universului,punand bazele „sistemului heliocentric”.In sistemul sau,toate
planetele se invartesc in jurul Soarelui,iar Pamantul nu este altceva decat o planeta ca
oricare alta. El a mai explicat succesiunea anotimpurilor si procesia echinoctiilor.Copernic
a aratat oamenilor adevaratul loc al Pamantului in Univers,precum si miscarea lui;el a
ajuns la convingerea ca Pamantul se misca si ca miscarile astrilor pot fi mai usor si mai
bine explicate, daca admitem ca Pamantul se misca.Pornind de la acest punct de vedere a
explicat rasaritul si apusul prin rotatia diurna a Pamantului,ca si miscarea aparenta a
Soarelui pe ecliptica,prin deplasarea anuala a Pamantului in jurul Soarelui.</p>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">1564-1642</h1>
<img
src="b.200.133.16777215.0.continut.date_generale.istoria_astronomiei.galileogalilei.jpg"
width="105" height="122" alt=""/>
<h4>GALILEO GALILEI</h4>
<p>Afland de inventia unei lunete in Olanda,invatatul italian Galileo Galilei(1564-
1642) a construit si el in anul 1609 o luneta,pe care a folosit-o la observarea astrilor.Cu
ajutorul lunetei,Galilei a facut multe observatii stiintifice care au servit ca dovezi
stralucite pentru teoria lui Copernic.In primul rand Galilei a descoperit existenta muntilor
de pe Luna.Acest fapt a dovedit asemanarea dintre corpurile ceresti si Pamant ca si
inexistenta unor deosebiri radicale intre ele.Apoi,Galilei a descoperit ca in jurul lui
Jupiter se rotesc patru sateliti tot astfel dupa cum Luna se roteste in jurul Pamantului.Mai
tarziu Galilei a identificat fazele planetei Venus adica a stabilit ca aceasta planeta isi
schimba aspectul la fel ca Luna.Acest lucru dovedea ca Venus are o forma sferica si
reflecta lumina primita de la Soare si ca are o miscare de revolutie in jurul Soarelui si nu
in jurul Pamantului.Cu ajutorul lunetei sale Galilei a mai descoperit pete intunecoase pe
suprafata Soarelui.Observand ca aceste pete se deplaseaza pe suprafata discului solar,el a
dedus ca Soarele se invarteste in jurul axei sale.In felul acesta a fost mai usor de admis ca
si Pamantul se invarteste in jurul axei sale.In sfarsit,cand Galileo a privit Calea Lactee cu
luneta,a descoperit ca aceasta fasie luminoasa ce traverseaza bolta cereasca se compune
din foarte multe stele mici.Aceasta a dovedit oamenilo ca Universul este mult mai mare
decat si-l inchipuiau si deci nu s-a mai putut admite ca acest Univers imens ar putea
executa o miscare de rotatie in 24 de ore in jurul Pamantului. </p>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">1642-1727</h1>
<img
src="b.200.133.16777215.0.continut.date_generale.istoria_astronomiei.newton.jpg"
width="135" height="122" alt=""/>
<h4>ISAAC NEWTON</h4>
<p>Invatatul englez,Sir Isaac Newton(1642-1727) a descoperit legea atractiei
universale.Newton a dovedit ca atractia Pamantului sub influenta careia toate obiectele
cad pe Pamant,se extinde si mai departe ,micsorandu-se invers proportional cu patratul
distantei de la centrul Pamantului.Aceasta inseamna ca forta de atractie a Pamantului se
intinde la infinit si ca ea se exercita deci si asupra Lunii,pe care o retine pe orbita ei..In
fiecare zi la tramurile oceanelor si marilor deschise se poate observa ridicarea periodica a
nivelului suprafetei apei marilor si oceanelor ca urmare a miscarii de rotatie a Pamantului
si a atractiei exercitate de Luna si de Soare.De doua ori in decursul a 24 de ore nivelul

27
Astronomia

apei creste(acesta este fluxul) si de doua ori descreste(refluxul).Refluxul are loc


aproximativ la 6 ore dupa flux;dupa inca 6 ore se repeta fluxul,astfel ca intervalul de timp
intre doua fluxuri este de 12 ore.Oscilatia ritmica a nivelului apei Oceanului
Planetar,materializata prin flux si reflux poarta numele de maree sau de unda
mareica.Newton a dovedit ca fluxurile si refluxurile sunt intr-adevar cauzate de atractia
Lunii si a Soarelui.Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul compozitia luminii ca si
natura sa corpusculara.Newton a mai aratat ca miscarile satelitilor planetelor permit
determinarea maselor planetare a observat ca miscrile cometelor se supun acelorasi legi
ca si cele ale planetelor. </p>
</div>
</div>
<!-- Parallax Section -->
<section class="banner">
<h2 class="parallax">GALILEO GALILEI</h2>
<p style="text-align: right;"><font color="#ffffff">Toate adevarurile sunt usor de înteles
imediat ce sunt descoperite.</font></p>
<p style="text-align: right;">IMPORTANT ESTE SA LE DESCOPERI </p>
<p style="text-align: right;">&nbsp;</p>
</section>
<!-- More Info Section -->
<footer>
<article class="footer_column">
<h3>SISTEMUL SOLAR AL LUI KEPLER</h3>
<img src="Kepler-solar-system-2.png" alt="" width="288" height="144" class="cards"/>
<p>Cu ajutorul unui cuadrant circular, astronomul danez Tycho Brahe a efectuat cele
mai precise observaţii astronomice de până atunci, care i-au permis lui Kepler să
construiască modelul actual al sistemului solar. Johannes Kepler a enunţat şi publicat,
începând cu 1609, cele trei legi fundamentale ale astronomiei: </p>
<p>1. Planetele se mişcă pe orbite care au Soarele într-unul din focare;</p>
<p>2. În mişcarea neuniformă a planetelor pe traiectorii eliptice, razele vectoare duse
de la Soare la planete, mătură arii egale în intervale de timp egale;</p>
<p>3. Pătratele perioadelor de revoluţie a planetelor în jurul Soarelui, T, sunt
proporţionale cu cuburile semiaxelor mari ale elipselor, a;</p>
</article>
<article class="footer_column">
<h3>MAREA PIRAMIDA DIN GIZA, construita dupa aranjamente astronomice</h3>
<img src="800px-Giseh_13.jpg" alt="" width="800" height="400" class="cards"/>
<p>Clădirile egiptene au purtat un rol important în astronomia egipteană, multe dintre
ele fiind aliniate dupa anumite stele sau constelații (ceremonialul Pedj Shes). Principalele
constelații folosite pentru aliniere erau Orion și Carul Mare, iar instrumentul folosit se
numea merkhet. Unele temple erau construite în așa fel încât razele Soarelui să lumineze
un anumit zeu în timpul unor ceremonii, sau să marcheze o anumita stea care fie răsărea
sau apunea la momentul începerii culesului recoltei. Acesta este cazul Marii Piramide, a
cărei tunele indică spre constelația Orion, și care se presupune că era folosită în timpul
ceremonialului de înălțare a faraonului și era strâns legată de ritualul mumificarii. </p>
</article>
</footer>
<!-- Footer Section -->
<section class="footer_banner" id="contact">
<h2 class="hidden">Footer Banner Section </h2>
<p class="hero_header">PENTRU CELE MAI NOI ȘTIRI</p>
<div class="button">subscribe</div>
</section>
<!-- Copyrights Section -->

28
Astronomia

<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>ASTRONOMIA</strong></div>


</div>
<!-- Main Container Ends -->
</body>
</html>

29
Astronomia

Subpagina OBIECTE INTERESANTE

<!doctype html>
<html lang="en-US">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Light Theme</title>
<link href="singlePageTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!--The following script tag downloads a font from the Adobe Edge Web Fonts server for
use within the web page. We recommend that you do not modify it.-->
<script>var __adobewebfontsappname__="dreamweaver"</script>
<script src="http://use.edgefonts.net/source-sans-pro:n2:default.js"
type="text/javascript"></script>
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<!-- Main Container -->
<div class="container">
<!-- Navigation -->
<header> <a href="">
<h4 class="logo">ASTRO</h4>
</a>
<nav>
<ul>
<li><a href="ASTRONOMIA.html">ACASA</a></li>
<li>&nbsp;</li>
<li> <a href="#contact">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<!-- Hero Section -->
<section class="hero" id="hero">
<h2 class="hero_header">OBIECTE <font color="#717070">INTERESANTE</font></h2>
<p class="tagline">SAU DESPRE OBIECTE CE MERITA A FI OBSERVATE INTR-O VIATA</p>
</section>
<!-- About Section -->
<section class="about" id="about">
<h2 class="hidden">About</h2>
<p class="text_column">Observațiile astronomice se fac de dragul de a le face sau cu
scop științific. Cele de „agrement” se fac de plăcere iar cele științifice se fac…tot de
plăcere dar în plus se obțin și date importante. Fotografiile astronomice de pe site-ul
acesta sunt realiazte de mine dacă nu se specifică altfel. </p>
<p class="text_column">Observațiile științifice se fac cu scopul de a se obține date.
Datele pot fi străluciri de stele variabile, poziții ale asteroizilor, cometelor, momentele
aparițiilor meteorilor sau chair pozițiile stelelor duble. </p>
<p class="text_column">Domeniul meu favorit este cel al stelelor variabile. Urmează
astrometria (observarea pozițiilor asteroizilor și a cometelor) și observarea suprafețelor

30
Astronomia

planetare. Pentru a vedea ce se poate face daca ai instrumente medii ca dimensiuni și


camere de astrofotografie foarte ieftine, intrați pe „fotografie astronomică”. Observațiile
mele cu caracter științific se pot vedea la secțiunea „observații cu caracter științific”.
</p>
</section>
<!-- Stats Gallery Section -->
<img src="gallery/messier.jpeg" width="900" height="676" alt=""/>
<div class="gallery">
<div class="thumbnail"> </div>
<div class="thumbnail"> </div>
<div class="thumbnail"> </div>
</div>
<!-- Parallax Section -->
<!-- More Info Section -->
<footer>
<article class="footer_column">
<h3>NEBULOASA VULTURUL</h3>
<img src="gallery/01-the-eagle-nebula-stellar-nursery.png" alt="" width="492"
height="246" class="cards"/>
<p>Este situată la 7 000 de ani-lumină de Pământ, într-unul dintre braţele spirale
dense ale Căii Lactee, unde se dezvoltă stele tinere, se formează stele noi şi există
materie şi forţe care vor declanşa formarea altor stele şi în viitor. Observaţiile asupra
acestei nebuloase au adus idei noi în cadrul teoriei despre formarea stelelor. Văzută în
lungimi de undă optice, regiunea este dominată de lumina emisă de roiul de stele tinere
strălucitoare M16, cu o vârstă de 5 milioane de ani şi un diametru de 15 ani-lumină. Dar,
nebuloasa Vulturul este mult mai mare decât roiul, având un diametru de 70 de ani-
lumină. În 1995, Hubble a transmis nişte imagini în care se observă nişte structuri - Stâlpii
Creaţiei - turnuri de materie densă care nu a fost evaporată de radiaţia stelelor tinere
locale. Totuşi, radiaţia ultraviolet a stelelor evaporă treptat suprafaţa stâlpilor, printr-un
proces numit fotoevaporare. </p>
</article>
<article class="footer_column">
<h3>NEBUNOASA CONUL</h3>
<img src="gallery/02-cone-nebula-ngc-2264-gas-stream.png" alt="" width="492"
height="246" class="cards"/>
<p>Cu o magnitudine de 3,9, nebuloasa Conul a fost descoperită de William Herschel
în 1789. Ne îndepărtăm mai mult de Soare, mai exact la 2 500 de ani-lumină de acesta.
Suntem la marginea unei regiuni turbulente imense în care se formează stele. De fapt, ne
aflăm într-un stâlp conic de praf şi gaz, cu o lungime mai mare de 7 ani-lumină şi cu un
diametru de 2,5 ani-lumină. </p>
</article>
</footer>
<!-- Footer Section -->
<section class="footer_banner" id="contact">
<h2 class="hidden">Footer Banner Section </h2>
<p class="hero_header">PENTRU CELEMAI NOI ȘTIRI</p>
<div class="button">subscribe</div>
</section>
<!-- Copyrights Section -->
<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>astronomia</strong></div>
</div>
<!-- Main Container Ends -->
</body>
</html>

31
Astronomia

Subpagina CURIOZITĂȚI

<!doctype html>
<html lang="en-US">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Light Theme</title>
<link href="singlePageTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!--The following script tag downloads a font from the Adobe Edge Web Fonts server for
use within the web page. We recommend that you do not modify it.-->
<script>var __adobewebfontsappname__="dreamweaver"</script>
<script src="http://use.edgefonts.net/source-sans-pro:n2:default.js"
type="text/javascript"></script>
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<!-- Main Container -->
<div class="container">
<!-- Navigation -->
<header> <a href="">
<h4 class="logo">ASTRO</h4>
</a>
<nav>
<ul>
<li><a href="ASTRONOMIA.html">ACASA</a></li>
<li>&nbsp;</li>
<li> <a href="#contact">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<!-- Hero Section -->
<section class="hero" id="hero">
<h2 class="hero_header">CURIOZITATI <font
color="#717070">ASTRONOMICE</font></h2>
<p class="tagline">SAU DESPRE LUCRURI CE NU GASESC O EXPLICATIE
(MOMENTAN...)</p>
</section>
<!-- About Section -->
<section class="about" id="about">
<h2 class="hidden">About</h2>
<p class="text_column">1. Dacă Saturn ar fi pus în apă, ar pluti. </p>
<p class="text_column">2. Spaţiul nu este un vid complet. Există în jur de 3 atomi pe
metru cub. </p>
<p class="text_column">3. Lucy, o stea din constelaţia Centaurului, este un diamant
enorm, având în jur de 10 la puterea 30 karate. </p>
<p class="text_column">4. Un anotimp durează 21 de ani pe Uranus. </p>
<p class="text_column">5. Un an pe Mercur durează mai puţin de-o zi. </p>

32
Astronomia

<p class="text_column">6. Heliul este singura substanţă din Univers care nu poate exista
în stare solidă. </p>
<p class="text_column">7. Pe Titan, satelitul lui Saturn, există oceane de metan. </p>
<p class="text_column">8. Toate planetele din sistemul nostru solar au aceeaşi vârstă.
</p>
<p class="text_column">9. Nicio eclipsă solară nu poate dura mai mult de 7 minute şi 58
de secunde din cauza vitezei Soarelui. </p>
<p class="text_column">10. Eclipsele lunare, în schimb, pot dura pâna la o oră şi 40 de
minute. </p>
<p class="text_column">11. Luna plină este de 9 ori mai strălucitoare decât Luna nouă.
</p>
<p class="text_column">12. Un quasar produce la fel de multă energie ca
1.000.000.0000.000 de sori. </p>
<p class="text_column">13. Când Luna este în zenit cântăreşti, din pricina atracţiei ei
gravitaţionale, mai puţin cu câteva zeci de grame. </p>
<p class="text_column">14. Imediat după Big Bang toată materia din Univers se afla în
stare lichidă. </p>
<p class="text_column">15. În fiecare an Luna se îndepărtează de Pământ cu 3,8
centimetri. </p>
<p class="text_column">16. În medie, o galaxie are 40.000.000.000 de stele. </p>
<p class="text_column">17. Suprafaţa planei Marte este acoperită cu rugină. </p>
<p class="text_column">18. Doar a 14-a miliarda parte din energia emisă de Soare
ajunge pe Terra. </p>
<p class="text_column">19. Sweeps-10 este planeta cu cea mare viteză orbitală
descoperită. Un an pe ea durează 10 ore. </p>
<p class="text_column">20. Pe unele pitice maronii plouă cu fier lichid. </p>
<p class="text_column">21. Fotonilor din interiorul Soarelui le iau peste 10 milioane de
ani să ajungă la suprafaţa acestuia. </p>
<p class="text_column">22. Fotonii emişi de Soare străbat distanţa până la Pământ în 8
minute şi 10 secunde. </p>
<p class="text_column">23. Din cei peste 20 de milioane de meteoriţi observabili care
cad în fiecare zi pe Terra, doar unul sau doi ajung pe pământ. Ceilalţi ard complet în
atmosferă. </p>
<p class="text_column">24. În S.U.A. sunt 3.500 de astronomi, dar peste 15.000 de
astrologi.</p>
<p class="text_column">25. Din pricina tensiunii de suprafaţă, orice lichid lăsat liber în
spaţiu va lua forma unei sfere.</p>
<p class="text_column">26. Stelele neutron se pot roti şi de 500 de ori pe secundă. </p>
<p class="text_column">27. Cea mai mare structură observată în spaţiu este Marele Zid
Sloan. Acesta este un super roi de galaxii care se întinde pe mai bine de 1,37 de miliarde
de ani lumină. </p>
<p class="text_column">28. Dacă două bucăţi de metal se ating în spaţiu, acestea vor
rămâne unite pentru totdeauna. </p>
<p class="text_column">29. Din pricina vântului solar, Soarele pierde 1.000.000 de tone
de materie pe secundă. </p>
<p class="text_column">30. Dacă ar călători cu 160 de kilometri pe oră, o navă ar
ajunge la cea mai apropiată stea în 29 de milioane de ani. </p>
<p class="text_column">31. Pământul se roteşte în jurul propriei axe, în jurul Soarelui,
alături de el în jurul centrului galaxiei şi împreună cu toată galaxia se îndreaptă spre
Andromeda. </p>
<p class="text_column">32. Neil Armstrong a păşit pe Lună cu stângul. </p>
<p class="text_column">33. Pământul devine zilnic cu 100 de tone mai greu din pricina
meteoriţilor care cad pe el. </p>

33
Astronomia

<p class="text_column">34. Se estimează că în Univers sunt peste


10.000.000.000.000.000.000.000 de stele </p>
<p class="text_column">35. Steaua Polară este singura de pe cer care nu pare a se mişca
de la o noapte la alta. </p>
<p class="text_column">36. Venus este singura planetă din sistemul nostru solar care se
roteşte retrograd, de la est spre vest. </p>
<p class="text_column">37. Pentru a te elibera de atracţia gravitaţională a Terrei ai
nevoie de-o forţă egală cu 16 milioane de cai putere. </p>
<p class="text_column">38. Peste 5 miliarde de ani, o zi pe Terra va avea 48 de ore.
</p>
<p class="text_column">39. De la descoperirea ei, care a avut loc acum mai bine de 150
de ani, Neptun nu a terminat încă de dat un singur rotocol în jurul Soarelui. </p>
<p class="text_column">40. Din pricină că nu şi-a eliberat complet orbita şi că Charon,
satelitul ei, nu se roteşte în jurul ei, ci a unui punct situate între ele, Pluto nu mai este
considerată o planetă, ci una pitică sau, împreună cu Charon, un sistem dublu de planete
pitice. </p>
<p class="text_column">41. De două ori în cursul unei orbitări, Mercur se apropie atât
de mult de Soare şi accelerează într-atât de tare încât Soarele pare că se deplasează
înapoi. </p>
<p class="text_column">42. După aselenizare, o oglindă a fost lăsată pe Lună, iar cu
ajutorul ei se poate măsura, prin reflectarea undelor laser, distanţa faţă de Terra, cu
precizie milimetrică. </p>
<p class="text_column">43. Stelele mai mari decât Soarele nostru, după ce au terminat
de transformat hidrogenul în heliu, trec la transformarea heliului în carbon. Soarele
nostru, neavând masa şi implicit nici atracţia gravitaţională necesară atingerii
temperaturilor la care se transformă heliului în carbon, după ce-şi va fi terminat provizia
de hidrogen, va începe să se răcească treptat. </p>
<p class="text_column">44. Cele mai mari stele ajung să transforme carbonul în fier.
Dar cum acest proces consumă energia în loc să o elibereze, transformarea se accelerează
pe măsură ce densitatea creşte, iar volumul se micşorează, culminând printr-o explozie
solară cunoscută sub numele de supernovă. Ca urmare a acestei explozii, straturile
exterioare ale stelei sunt aruncate în Univers, iar ce rămâne din fosta stea este nucleul de
fier, de dimensiuni foarte reduse, de rândul metrilor sau zecilor de metri pătraţi, dar cu o
masă ce-o depăşeşte pe-a Soarelui nostru. Acestea sunt stelele neutron. </p>
<p class="text_column">45. O stea şi mai mare decât cea menţionată anterior poate da
naştere în urma exploziei sale unei găuri negre. </p>
<p class="text_column">46. În centrul fiecărei galaxii se află o gaură neagră gigantică.
</p>
<p class="text_column">47. Peste câteva milioane de ani, Calea Lactee şi Andromeda se
vor ciocni. Staţiul dintre stele este atât de vast încât, cel mai probabil, nu vor exista două
stele care să se lovească. Multe vor fi aruncate, cu viteze colosale, în spaţiul intergalactic,
iar altele vor continua să orbiteze în jurul galaxiei nou formate. </p>
<p class="text_column">48. În constelaţia Lebăda se află cea mai mare stea descoperită
până acum. Aceasta este de aproximativ un milion de ori mai mare decât Soarele nostru.
</p>
<p class="text_column">49. O sută de sateliţi artificiali sunt lansaţi în jurul Pământului
în fiecare an. </p>
<p class="text_column">50. Majoritatea sateliţor de comunicaţii se află la 300 de km
deasupra suprafeţei terestre. </p>
<p class="text_column">51. Cel mai înalt munte din sistemul nostru solar este Olympus
Mons şi se găseşte pe Marte. Acesta este de peste 3 ori mai înalt decât Everestul. </p>
<p class="text_column">52. Câmpul magnetic din jurul planetelor este generat de
nucleul acestora, prin efectul de dinam. </p>

34
Astronomia

<p class="text_column">53. Voyager 1 este obiectul uman care a ajuns la cea mai mare
depărtare. Lansat în 1977, a trecut în 1989 de Neptun şi după ce a străbătut mai bine de 6
miliarde de km, se pregăteşte să iasă din Sistemul Solar. </p>
<p class="text_column">54. În sistemul nostru solar există trei sateliţi care au la rândul
lor sateliţi: Lo, Titan şi Triton. </p>
<p class="text_column">55. Cea mai mare lună din sistemul nostru solar este Ganymede,
luna lui Saturn. </p>
<p class="text_column">56. Saturn este străbătură în permanenţă de vânturi care ating
peste 1100 de km pe oră. </p>
<p class="text_column">57. Un sistem solar binar este un sistem în care două stele se
rotesc una în jurul alteia. Planetele unui astfel de sistem sunt cele mai bune candidate la
susţinerea şi dezvoltarea vieţii. </p>
<p class="text_column">58. Pe Triton, luna lui Neptun, temperatura este mai scăzută
decât pe Pluto. De fapt, Triton este cel mai friguros corp ceresc din sistemul nostru solar,
cu o temperatură de -236 de grade Celsius. </p>
<p class="text_column">59. Primul animal în spaţiu nu a fost omul, ci câinele. Laika,
pilotul canin al navei Sputnik 2 a murit în 1957 după ce i s-a terminat rezerva de oxigen.
</p>
<p class="text_column">60. Nucleul unei stele ajunge şi la 16 milioane de grade Celsius.
Un fir de nisip având această temperatură ar ucide un om aflat la 150 de kilometri
depărtare. </p>
<p class="text_column">61. Stelele par că ar fâcâi din pricina atmosferei terestre. </p>
<p class="text_column">62. Soarele cântăreşte 2.000.000.000.000.000.000.000.000 de
kilograme. </p>
<p class="text_column">63. Gravitaţia pe Lună este de 6 ori mai scăzută decât cea
existentă pe Terra, de accea astronauţii pot sări până la 4m înălţime.</p>
<p class="text_column">64. Cele mai strălucitoare stele pe cerul de noapte nu sunt de
fapt stele, ci planete: Venus, Jupiter, Saturn şi Mercur. </p>
<p class="text_column">65. Se crede că Europa, satelitul lui Jupiter, ar avea oceane de
apă sub suprafaţa sa de gheaţă. </p>
<p class="text_column">66. Big Bang-ul a dus la crearea materiei şi antimateriei care au
început să se anihileze reciproc. Materia a ieşit învingătoarea, însă Universul a rămas
aproape gol. </p>
<p class="text_column">67. Singura galaxie vizibilă cu ochiul liber este Andromeda.
Pentru a o vedea este nevoie să te afli în sudul peninsulei Arabice. </p>
<p class="text_column">68. Universul se extinde cu o viteză crescândă.</p>
<p class="text_column">69. Soarta Universului depinde de materia întunecată. Dacă
este insuficientă, Universul se va extinde la nesfârşit, până când planetele se vor depărta
de Soare, soarele de centrul galaxiei, iat legăturile dintre atomi şi electroni se vor rupe.
Dacă este suficientă, Universul va începe de la un moment dat să se contracte până când
va sfârşti prin a fi un singur punct, asemenea celui de la începutul său, care a dat naştere
Big Bang-ului. </p>
<p class="text_column">70. În momentul Big Bang-ului întregul Univers era redus la un
punct de miliarde de ori mai mic decât un atom, dar având o densitate şi o temperatură
infinite. </p>
<p class="text_column">71. Soarele se măreşte treptat. În aproximativ 5 miliarde de ani
va ajunge până la orbita Pământului. </p>
<p class="text_column">72. Cea mai apropiată stea de noi este Soarele. A doua este
Proxima Centauri. </p>
<p class="text_column">73. De pe Mercur, Soarele se poate vedea răsărind, urcând pe
cer, apoi oprindu-se, întorcându-se şi apunând de unde a răsărit.</p>
<p class="text_column">74. Jupiter are cele mai multe luni din întreg sistemul solar –
63. </p>

35
Astronomia

<p class="text_column">75. Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun sunt alcătuite din gaz,
motiv pentru care nu se poate ateriza pe ele. </p>
<p class="text_column">76. Pe Mercur, temperatura variază de la zi la noapte cu peste
500 de grade Celsius. </p>
<p class="text_column">77. Cea mai caldă planetă din sistemul nostru solar nu este
Mercur, ci Venus. Deşi se află mai departe de Soare, aceasta are o temperatură mai
ridicată din pricina atmosferei bogată în dioxid de carbon, care dă naştere efectului de
seră. </p>
<p class="text_column">78. Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar care
nu poartă numele unui zeu grec sau roman. </p>
<p class="text_column">79. Planeta cu cea mai mare densitate din sistemul solar este
Pământul. </p>
<p class="text_column">80. Cea mai lungă zi din sistemul nostru solar este pe Venus.
</p>
<p class="text_column">81. O zi pe Lună durează cât un an, viteza ei de rotaţie fiind
egală cu cea de revoluţie. Din această cauză nu vedem decât o singură faţă de-a sa. </p>
<p class="text_column">82. Faţa întunecată a Lunii primeşte de fapt la fel de multă
lumină ca şi cea vizibilă. Exceptând-o, desigur, pe cea reflectată de Pământ. </p>
<p class="text_column">83. Cel mai mare magnet din Univers este o stea neutron.</p>
<p class="text_column">84. O stea se naşte în Calea Lactee la fiecare 18 zile. </p>
<p class="text_column">85. Pe Venus nu există anotimpuri.</p>
<p class="text_column">86. Soarele se află la 149 de milioane de ani depărtare, de 270
de mii de ori mai aproape decât Proxima Centauri. </p>
<p class="text_column">87. Anul cosmic este perioada de timp care-i ia Soarelui să se
rotească în jurul centrului galaxiei – aproximativ 225 de milioane de ani.</p>
<p class="text_column">88. Spre centul galaxiei nu există noapte. Cerul este atât de
înţesat de stele încât este în permanenţă lumină. </p>
<p class="text_column">89. Luna este de un milion de ori mai uscată decât deşertul
Sahara.</p>
<p class="text_column">90. Pământul se învârte în jurul Soarelui cu peste 100.000 de
kilometri pe oră. </p>
<p class="text_column">91. Sistemul Solar s-a format acum aproximativ 4,6 miliarde de
ani. </p>
<p class="text_column">92. Pe lângă cele 8 planete, există în Sistemul Solar şi 5 planete
pitice: Pluto, Ceres, Eris, Makemake şi Haumea. Cea mai mare dintre acestea este Eris.
</p>
<p class="text_column">93. În Univers sunt mai multe stele decât fire de nisip sunt pe
Pământ. </p>
<p class="text_column">94. Sirius este mult mai strălucitoare decât Soarele. Dar este şi
mult mai departe. </p>
<p class="text_column">95. Undele sonore nu se propagă prin vid. De aceea, în spaţiu
nu se poate auzi nimic.</p>
<p class="text_column">96. Galileo Galilei a fost primul om care s-a uitat la cer printr-
un telescop. </p>
<p class="text_column">97. Marginea Sistemului Solar este de 1000 de ori mai
îndepărtată decât Pluto.</p>
<p class="text_column">98. Toate elementele cunoscute de omenire provin fie din
procese care au loc în interiorul stelelor, fie din explozia acestora. </p>
<p class="text_column">99. Atmosfera soarelui se extinde dincolo de planeta Pluto,
marcând marginea Sistemului Solar. Aceasta poartă numele de Heliosferă. </p>
<p class="text_column">100. Primul om care a ajuns în spaţiu a fost rusul Yuri Gagarin.
</p>
<p class="text_column">101. Formaţiunile de la suprafaţa planetei Marte demonstrează
că în trecut au existat pe ea lacuri, râuri şi chiar mări. </p>

36
Astronomia

<p class="text_column">102. Costul unui costum spaţial este de 11 milioane de dolari.


</p>
<p class="text_column">103. Într-o noapte senină, departe de oraşe şi de sursele de
poluare luminoasă, ochiul uman poate vedea până la 3000 de stele. </p>
<p class="text_column">104. Când priveşti o stea, priveşti în trecut. Cu un telescop
suficient de puternic ai putea vedea azi cum arăta acum câţiva ani sau chiar miliarde de
ani, depinde cât de departe priveşti. </p>
<p class="text_column">105. Deşi este alcătuită preponderent din gaz, Jupiter este mai
grea decât toate celelalte planete din sistemul nostru solar luate împreună. </p>
<p class="text_column">106. Dacă Soarele ar fi redus la mărimei unui fir de grâu, cea
mai apropiată stea s-ar afla la mai bine de 10 kilometri depărtare. </p>
<p class="text_column">107. Pe Venus este atât de cald, încât poţi topi plumb. </p>
<p class="text_column">108. Din cauza forţei centrifuge, la Ecuator eşti cu 3% mai uşor
decât la poli. </p>
<p class="text_column">109. Datorită mărimii sale, Jupiter acţionează ca un aspirator,
atrăgând tot felul de comete şi asteroizi. Fără el, Terra ar fi bombardată de meteoriţi.
</p>
<p class="text_column">110. Saturn şi Neptun sunt singurele planete din sistemul nostru
solar care au inele. </p>
<p class="text_column">111. În fiecare secundă în interiorul Soarelui patru milioane de
tone de materie sunt transformate în energie. </p>
<p class="text_column">112. Deşi Soarele este o stea de mărime mijlocie, este mai
mare decât 85% dintre stelele existente în Calea Lactee. </p>
<p class="text_column">113. Dacă numeri 100 de stele pe minut, poţi număra stelele
din galaxia noastră în aproximativ 200 de ani. </p>
<p class="text_column">. </p>
</section>
<!-- Stats Gallery Section -->
<div class="gallery">
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">150.000.000 km</h1>
<h4>DISTANTA DINTRE PAMANT SI SOARE</h4>
<p>0.00001585501 ani lumina</p>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">4 ani lumina</h1>
<h4>DISTANTA PANA LA CEA MAI APROPIATA STEA</h4>
<p>Proxima Centauri</p>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">14 ani lumina</h1>
<h4>DISTANTA PANA LA CEA MAI APROPIATA EXOPLANETA POTENTIAL
LOCUIBILA&nbsp;</h4>
<p>Wolf 1061c</p>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">162.983.823 ani lumina</h1>
<h4>DISTANTA PANA LA CEA MAI APROPIATA GALAXIE </h4>
<p>Norul Magelanic Mare, galaxie-satelit a Caii Lactee</p>
</div>
</div>
<!-- Parallax Section -->
<!-- More Info Section -->
<footer>

37
Astronomia

<article class="footer_column">
<h3>CRUCEA LUI EINSTEIN</h3>
<img src="gallery/crucea-einstein.jpg" alt="" width="600" height="300" class="cards"/>
<p>“Crucea lui Einstein” este una dintre cele mai spectaculoase imagini ale
universului cunoscut. Departe de a purta semnificatii religioase, formatiunea este un
quasar imaginat cvadruplu, cu o galaxie in centru. Impreuna, formeaza imaginea perfecta
a unei cruci. Quasarul este localizat la o distanta de 8 miliarde de ani-lumina de Pamant,
in vreme ce galaxia sa se afla ceva mai aproape, la 400 de milioane de ani-lumina. Multi
cercetatori sunt de parere ca acesti quasari sunt alimentati de catre gauri negre imense.
Gazul captat de catre puterea gravitationala a gaurilor negre este comprimat si incalzit
pana la milioane de grade, de unde lumina intensa si eliberarea in spatiu a energiei radio.
</p>
</article>
<article class="footer_column">
<h3>OBIECTUL LUI HOAG</h3>
<img src="gallery/800px-Hoag's_object.jpg" alt="" width="800" height="400"
class="cards"/>
<p>O galaxie inelară este o galaxie cu un aspect asemănător unui cerc. Obiectul lui
Hoag, descoperit de Art Hoag în 1950, este un exemplu de galaxie inelară. Așa-zisul inel
conține multe stele masive și relativ tinere, care sunt extrem de luminoase. Regiunea
centrală conține puțină materie luminoasă. Unii astronomi cred că galaxiile inelare se
formează când o galaxie mai mică trece prin centrul unei galaxii mai mari. Deoarece
majoritatea unei galaxii este formată din spațiu gol, această „coliziune” are foarte rar ca
rezultat ciocnirea unor stele. Totuși, perturbările gravitaționale cauzate de un asemenea
eveniment ar putea cauza un val de stele să treacă prin galaxia mai mare. </p>
</article>
</footer>
<!-- Footer Section -->
<section class="footer_banner" id="contact">
<h2 class="hidden">Footer Banner Section </h2>
<p class="hero_header">PENTRU CELEMAI NOI ȘTIRI</p>
<div class="button">subscribe</div>
</section>
<!-- Copyrights Section -->
<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>ASTRONOMIA</strong></div>
</div>
<!-- Main Container Ends -->
</body>
</html>

38
Astronomia

Subpagina CUM OBSERVĂM CERUL?

<!doctype html>
<html lang="en-US">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Light Theme</title>
<link href="singlePageTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!--The following script tag downloads a font from the Adobe Edge Web Fonts server for
use within the web page. We recommend that you do not modify it.-->
<script>var __adobewebfontsappname__="dreamweaver"</script>
<script src="http://use.edgefonts.net/source-sans-pro:n2:default.js"
type="text/javascript"></script>
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<!-- Main Container -->
<div class="container">
<!-- Navigation -->
<header> <a href="">
<h4 class="logo">ASTRO</h4>
</a>
<nav>
<ul>
<li><a href="ASTRONOMIA.html">ACASA</a></li>
<li>&nbsp;</li>
<li> <a href="#contact">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<!-- Hero Section -->
<section class="hero" id="hero">
<h2 class="hero_header">CUM OBSERVAM <font color="#717070">CERUL?</font></h2>
<p class="tagline">SAU NOTIUNI DE BAZA PENTRU STUDIUL BOLTII CERESTI</p>
</section>
<!-- About Section -->
<section class="about" id="about">
<h2 class="hidden">About</h2>
<h4>Ce este o harta cereasca?</h4>
<p class="text_column">O harta a cerului conține constelațiile vizibile la o anumita oră,
zi și luna din an, pentru un anumit loc de pe Pământ. Pe aceasta sunt trecute și planetele
vizibile în acea lună, la ora la care a fost trasată harta. Hărțile de mai jos sunt trasate
pentru mijlocul lunii, la ora 21, ora acceptabilă pentru observarea cerului în timpul iernii.
Hărtile pentru lunile de vară sunt trasate pentru ora 22. </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>
<h4>Cum folosim o astfel de harta?</h4>

39
Astronomia

<p class="text_column">Iesiţi afară cam cu o oră inainte de ora afişată pe hartă noastră.
Ţineţi harta ridicată în faţa voastră, având grijă să o orientaţi după punctele cardinale de
pe teren. Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele. Marginea hărţii noastre
reprezintă orizontul şi stelele de pe hartă se potrivesc cu cele de deasupra capului.
Centrul hărţii noastre este zenitul, punctul de deasupra capului. Este foarte important să
orientaţi harta după punctele cardinale. Este cheia succesului învăţării constelaţiilor.
După ce orientaţi harta, căutaţi o stea mai strălucitoare pe cer. Căutaţi-o şi pe hartă. Pe
hartă, stelele strălucitoare sunt cele reprezentate prin disc mare. Dupa ce aţi găsit-o,
cautaţi, pe hartă, stele din apropierea stelei identificate. Dupa ce aţi ales aceste stele,
cautaţi-le şi pe cer. Constelaţiile sunt formate de stelele unite cu linii, pe harta noastra.
Din stea în stea puteţi învăţa toate constelaţiile vizibile la un moment dat. Harta este
realizata pentru latitudinea medie a ţării noastre. Dacă încercaţi să observaţi de la
latitudini nordice, stelele din sudul hărţii vor coborî sub orizont iar cele din nordul hărtii
vor fi situate mai sus pe cer </p>
<p class="text_column">&nbsp;</p>

</section>
<img src="gallery/6.PNG" width="887" height="549" alt=""/> <!-- Stats Gallery Section -->
<div class="gallery">
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">6000</h1>
<h4>STELE VIZIBILE CU OCHIUL LIBER</h4>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">88</h1>
<h4>CONSTELATII</h4>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">12</h1>
<h4>CONSTELATII ZODIACALE</h4>
</div>
<div class="thumbnail">
<h1 class="stats">110</h1>
<h4>OBIECTE MESSIER</h4>
</div>
</div>
<!-- Parallax Section -->
<section class="banner">
<h2 class="parallax">MESSIER</h2>
<blockquote>
<p class="parallax_description">Messier făcea observații sistematice în speranța de a
găsi comete. Obiectele nebuloase pe care le găsea aveau o poziție fixă față de stelele
vecine de pe cer. Erau obiecte ce se aflau la mare distanță, deci nu erau comete . Acest
catalog repertoriază cea mai mare parte a obiectelor de pe cerul profund accesibile cu
instrumente ale astronomilor amatori.</p>
</blockquote>
</section>
<!-- More Info Section -->
<footer>
<article class="footer_column"> </article>
</footer>
<!-- Footer Section -->
<section class="footer_banner" id="contact">
<h2 class="hidden">Footer Banner Section </h2>

40
Astronomia

<p class="hero_header">PENTRU CELE MAI NOI ȘTIRI</p>


<div class="button">subscribe</div>
</section>
<!-- Copyrights Section -->
<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>ASTRONOMIA</strong></div>
</div>
<!-- Main Container Ends -->
</body>
</html>

41
Astronomia

Subpagina ACTUALITATE

<!DOCTYPE html>
<html lang="en">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Bootstrap Portfolio template</title>

<!-- Bootstrap -->


<link rel="stylesheet" href="css/bootstrap.css">

<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>

<body>
<nav class="navbar navbar-default">
<div class="container">
<!-- Brand and toggle get grouped for better mobile display -->
<div class="navbar-header">
<button type="button" class="navbar-toggle collapsed" data-toggle="collapse" data-
target="#myDefaultNavbar1" aria-expanded="false"> <span class="sr-only">Toggle
navigation</span> <span class="icon-bar"></span> <span class="icon-bar"></span> <span
class="icon-bar"></span> </button>
<a href="ASTRONOMIA.html">ASTRO</a></div>
<!-- Collect the nav links, forms, and other content for toggling -->
<div class="collapse navbar-collapse" id="myDefaultNavbar1">
<ul class="nav navbar-nav">
<li class="active"></li>
<li></li>
<li class="dropdown">
<ul class="dropdown-menu">
<li><a href="#">Action</a></li>
<li><a href="#">Another action</a></li>
<li><a href="#">Something else here</a></li>
<li role="separator" class="divider"></li>
<li><a href="#">Separated link</a></li>
<li role="separator" class="divider"></li>
<li><a href="#">One more separated link</a></li>
</ul>
</li>
</ul>
<form class="navbar-form navbar-right" role="search">
<div class="form-group">
<input type="text" class="form-control" placeholder="Search">
</div>
<button type="submit" class="btn btn-default">Submit</button>
</form>

42
Astronomia

</div>
<!-- /.navbar-collapse -->
</div>
<!-- /.container-fluid -->
</nav>
<section>
<div class="jumbotron text-center">
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col-xs12">
<h1>ACTUALITATE</h1>
<p>Aici puteți găsi cele mai noi știri și evenimente ce au avut, au, sau vor avea loc
în lumea astronomiei</p>
<p><a href="#https://www.nasa.gov/">Mai multe detalii»</a></p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>
<section>
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col-xs-12 text-center">
<h1>Sonda Cassini ajunge azi între Saturn şi inelele sale. Mişcarea face parte din ,,Marele
Final'' ce va oferi informaţii importante despre gigantul gazos</h1>
<p>Sonda Cassini se pregăteşte să realizeze prima plonjare, dintre cele 22, între
inelele şi atmosfera lui Saturn. Momentul va reprezenta ultima şansă ca sonda să transmită
informaţii către Pământ înainte de sfârşitul misiunii ce va avea loc în septembrie. Sonda
va trece prin primul gol dintre inelele planetei cu o viteză de 110.000km/h, miercuri, la
ora 12:00 (ora României), conform BBC. În timpul acţiunii, sonda ar putea fi lovită de
particule de gheaţă sau rocă, ce ar putea provoca deteriorarea acesteia. Conform
analizelor, riscurile sunt minime, însă cercetătorii vor lua măsuri de protejare a antenelor.
În momentul plonjării, conexiunea dintre sondă şi Pământ va fi întreruptă, urmând să fie
reluată în următoarele 20 de ore. Dacă prima etapă va fi îndeplinită cu succes, cele 21 de
plonjări rămase vor fi executate în decursul a cinci luni, înainte ca sonda să pătrundă în
atmosfera lui Saturn. NASA afirmă că acesta este ,,marele final'' al sondei deoarece în
timpul manevrelor finale va transmite către Pământ imagini şi informaţii ce ar putea ajuta
la descoperirea secretelor planetelor gigant. ,,Vom termina misiunea aceasta cu noile
măsurători şi informaţii,'' declară Athena Cousteins, din cadrul Observatorului din Meudon,
Franţa. Un obiectiv cheie este determinarea masei şi vârstei inelelor . Una dintre teorii
sugerează că inele lui Saturn sunt ,,tinere,'' fiind rezultatul pătrunderii unei comete în
atmosfera lui Saturn. </p>
</div>
<img src="gallery/s.jpg" width="1000" height="561" alt=""/> </div>
</div>
</section>
<section>
<div class="container well">
<div class="row">
<div class="col-lg-4 col-md-4 col-sm-6">
<div class="media">
<div class="media-left"> <a href="#"> <img src="gallery/1024px-john-w-young-on-
the-moon.jpg" alt="..." width="35" height="35" class="media-object"> </a> </div>
<div class="media-body">

43
Astronomia

<h2 class="media-heading">45 de ani de la Apollo 16 </h2>


De-a lungul istoriei, cinci misiuni NASA au aselenizat cu succes, din 1969 până în 1972, şi
doar una singură a eşuat. Pe 27 aprilie se împlinesc 45 de ani de la momentul în care
echipajul Apollo 16, prenultimul care a ajuns pe Lună, s-a întors în siguranţă pe Pământ.
</div>
</div>
</div>
<div class="col-lg-4 col-md-4 col-sm-6">
<div class="media">
<div class="media-left"> <a href="#"> <img src="gallery/dsf.jpg" alt="..." width="35"
height="35" class="media-object"> </a> </div>
<div class="media-body">
<h2 class="media-heading">ESO a publicat imagini INCREDIBILE cu două nebuloase
aflate la peste 5.000 de ani lumină de Pământ</h2>
Obiectele localizate la 5.500, respectiv 8.000 de ani lumină de Pământ au fost descoperite
de astronomul britanic Josh Herschel în 1837. Însă după multe zeci de ani imaginile au
început să devină mai clare, notează IFL Science. </div>
</div>
</div>
<div class="col-lg-4 col-md-4 col-sm-6">
<div class="media">
<div class="media-left"> <a href="#"> <img src="gallery/actualitati/sts103-713-
048.jpg" alt="..." width="35" height="35" class="media-object"></a></div>
<div class="media-body">
<h2 class="media-heading">Telescopul spaţial Hubble împlineşte 27 de ani de
funcţionare</h2>
Telescopul spaţial Hubble împlineşte 27 de ani de la lansarea sa în spaţiu. Lansat pe 24
aprilie 1990, de naveta spaţială Discovery, telescopul Hubble a fost plasat pe o orbită
aflată la 570 de kilometri deasupra Terrei.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>

<section>
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col-lg-12 text-center">
<h2>Cele mai noi știri</h2>

</div>
</div>
<div class="row">
<div class="col-md-6 text-center">
<img src="gallery/actualitati/ceress.jpg" alt="" width="400" height="400">
<h3>Alunecările de teren de pe Ceres au scos la iveală un lucru uimitor:
există multă apă </h3>
<h6>Pe planeta pitică Ceres au loc alunecări masive de teren, similare cu
cele formate pe Terra. Conform unui nou studiu, există dovezi din ce în ce mai mari că
Ceres reţine o mare cantitate de apă în formă solidă. Studiul, publicat în Nature
Geoscience, a utilizat date ale navei spaţiale Dawn a NASA pentru a identifica trei tipuri
de alunecări de teren, relatează Science Daily. Tipul I reprezintă alunecări relativ rotunde
şi mari, fiind similare cu alunecările de teren care se produc în zona arctică a Pământului.

44
Astronomia

Acest tip se găseşte de obicei la latitudini ridicate, acolo unde este şi cea mai mare
cantitate de gheaţă. Tipul II este des întâlnit pe suprafaţa lui Ceres şi seamănă cu
depozitele lăsate de avalanşele pe Terra. Sunt mai subţiri şi mai lungi ca tipul I şi sunt
găsite la latitudini medii. Tipul III se formează atunci când gheaţa este topită în urma unui
impact cu alt asteroid. Aceste alunecări de teren se găsesc la latitudini joase şi sunt găsite
laolaltă cu cratere de impact. Cercetătoarea Britney Schmidt, de la Georgia Institute of
Technology, a condus studiul de faţă. Aceasta precizează că „alunecările de teren acoperă
o zonă mai mare în poli decât în ecuator, dar majoritatea proceselor de suprafaţa nu ţin
cont de latitudine. Acesta este un motiv pentru care credem că gheaţa influenţează
aceste procese. Nu există o altă explicaţie care să demonstreze de ce în poli au loc
alunecări masive de teren”. Bazat pe distribuţia şi cantitatea înseamnată de alunecări de
teren, cercetătorii au estimat că partea exterioară a planetei pitice conţine între 10 şi
50% gheaţă.</h6>
</div>
<div class="col-md-6 text-center">
<img src="gallery/actualitati/37391402-ml.jpg" alt="" width="400"
height="400">
<h3>Au fost descoperiţi compuşi organici pe suprafaţa lui Ceres. Ar putea
exista viaţă extraterestră</h3>
<h6>Ceres continuă să uimească cercetătorii prin descoperirile de pe
suprafaţa acesteia. Cea mai nouă include ultimul component chimic care face posibilă
crearea organismelor. Într-un studiu publicat recent, o echipă internaţională a identificat
o zonă bogată în compuşi organici în emisfera nordică a planetei piticie, relatează IFL
Science. Regiunea este de circa 1.000 de kilometri pătraţi şi este bogată în compuşi
alifatici. Compuşii organici includ metanul şi mai multe tipuri uzuale de hidrocarburi, care
sunt consideraţi precursorii aminoacizilor. De asemenea, compuşii alifatici sunt fragili,
deci este exclusă posibilitatea ca aceştia să fi venit din altă parte. Această idee este
întărită de faptul că, dacă nu ar fi fost autohtoni, distribuţia compuşilor pe suprafaţa lui
Ceres era alta. Maria Chiara De Sanctis, savantul care a condus acest studiu, a menţionat
că „este pentru prima oară când indiciile acestea au fost observate atât de clar pe un
asteroid sau pe un alt corp fără atmosferă”. Claritatea aceasta survine în urma VIRMS, un
spectrometru cu infraroşu de mare precizie al sondei Dawn a NASA. Înainte s-a mai
descoperit că Ceres este bogată în amoniac, carbonaţi, săruri şi apă solidă. Prezenţa
combinată a acestor chimicale, împreună cu compuşii chimici recent descoperiţi,
sugerează că planeta pitică formează un mediu favorabil pentru procesele chimice
prebiotice.</h6>
</div>
</div>
<div class="row">
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16239371-astronomii-au-descoperit-planeta-cu-
cele-mai-mari-sanse-de-a-sustine-viata-este-cea-mai-incitanta-planeta"><img
src="gallery/actualitati/lhs.jpg" alt="" width="200" height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16233835-telescopul-hubble-a-observat-un-
fenomen-fascinant-pe-uranus-care-are-loc-si-pe-pamant"><img
src="gallery/actualitati/uranus.jpg" alt="" width="200" height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6 hidden-xs hidden-
sm"><a href="http://www.descopera.ro/stiinta/16240280-china-lanseaza-prima-sa-nava-
spatiala-de-marfa"><img src="gallery/actualitati/nbv.jpg" alt="" width="200"
height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6 hidden-xs hidden-sm"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16225704-mai-multi-astronauti-nasa-au-sustinut-
ca-au-luat-contact-cu-extraterestrii-civilizatiile-extraterestre-ne-monitorizeaza-de-o-

45
Astronomia

lunga-perioada-de-timp"><img src="gallery/actualitati/893px-apollo-14-shepard.jpg" alt=""


width="200" height="200"></a></div>
</div>
<hr>
<div class="row">
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16238021-un-asteroid-imens-va-trece-foarte-
aproape-de-pamant-care-este-legatura-dintre-obiectul-zburator-si-actorul-dwayne-
johnson"><img src="gallery/actualitati/nl.jpg" alt="" width="200" height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16232240-astronomii-au-capturat-detalii-
uimitoare-ale-unei-planete-foarte-indepartate-din-sistemul-solar-este-un-loc-bogat-si-
complex"><img src="gallery/actualitati/exo.jpg" alt="" width="200"
height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6 hidden-xs hidden-sm"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16232654-o-pata-bizara-intunecata-a-fost-
descoperita-la-polul-nord-al-planetei-jupiter-este-acolo-de-foarte-multa-vreme"><img
src="gallery/actualitati/041117-ay-jupiter-cold-spot-main.jpg" alt="" width="200"
height="200"></a></div>
<div class="col-md-3 text-center col-sm-6 col-xs-6 hidden-xs hidden-sm"><a
href="http://www.descopera.ro/stiinta/16230637-cercetatorii-au-gasit-o-asemanare-
uimitoare-intre-atmosfera-terrei-si-atmosfera-lui-marte"><img
src="gallery/actualitati/maven-usethisimageperbruce.jpg" alt="" width="200"
height="200"></a></div>
</div>
</div>
</section>
<hr>
<section> </section>
<hr>
<div class="section well">
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col-lg-4 col-md-4">
<h3 class="text-center">CINE SUNTEM</h3>
<h5>O elevă interesata de astonomie, ce dorește să împărtățească și
altora această pasiune.</h5>
</div>
<div class="col-lg-4 col-md-4">
<h3 class="text-center">&nbsp;</h3>
<address class="text-center">
&nbsp;
</address>
</div>
<div class="col-lg-4 col-md-4">
<h3 class="text-center">NEWSLETTER</h3>
<form>
<div class="form-group col-lg-9 col-md-8 col-sm-10 col-xs-10">
<input type="email" class="form-control" id="exampleInputEmail1" placeholder="Enter
email">
</div>
<button type="submit" class="btn btn-default">Subscribe<br>
</button>
</form>

46
Astronomia

</div>
</div>
</div>
</div>
<footer class="text-center">
<div class="container">
<div class="row">
<div class="col-xs-12">
<p>ASTRONOMIA 2017</p>
</div>
</div>
</div>
</footer>
<!-- jQuery (necessary for Bootstrap's JavaScript plugins) -->
<script src="js/jquery-1.11.3.min.js"></script>
<!-- Include all compiled plugins (below), or include individual files as needed -->
<script src="js/bootstrap.js"></script>
</body>
</html>

47
Astronomia

Subpagina CONTACT

<!doctype html>
<html lang="en-US">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta http-equiv="X-UA-Compatible" content="IE=edge">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Light Theme</title>
<link href="singlePageTemplate.css" rel="stylesheet" type="text/css">
<!--The following script tag downloads a font from the Adobe Edge Web Fonts server for
use within the web page. We recommend that you do not modify it.-->
<script>var __adobewebfontsappname__="dreamweaver"</script>
<script src="http://use.edgefonts.net/source-sans-pro:n2:default.js"
type="text/javascript"></script>
<!-- HTML5 shim and Respond.js for IE8 support of HTML5 elements and media queries -->
<!-- WARNING: Respond.js doesn't work if you view the page via file:// -->
<!--[if lt IE 9]>
<script src="https://oss.maxcdn.com/html5shiv/3.7.2/html5shiv.min.js"></script>
<script src="https://oss.maxcdn.com/respond/1.4.2/respond.min.js"></script>
<![endif]-->
</head>
<body>
<!-- Main Container -->
<div class="container">
<!-- Navigation -->
<header> <a href="">
<h4 class="logo">ASTRO</h4>
</a>
<nav>
<ul>
<li><a href="ASTRONOMIA.html">ACASA</a></li>
<li>&nbsp;</li>
<li> <a href="#contact">CONTACT</a></li>
</ul>
</nav>
</header>
<!-- Hero Section -->
<section class="hero" id="hero">
<h2 class="hero_header">CONTACT</h2>
<p class="tagline">SAU DESPRE NOI</p>
</section>
<!-- About Section -->
<section class="about" id="about">
<h2 class="hidden">About</h2>

</section>
<!-- Stats Gallery Section -->
<!-- Parallax Section -->
<section class="banner">
<h2 class="parallax">Jitaru Andra Gabriela</h2>
<p class="parallax_description">Eleva la Colegiul National Petru Rares</p>

48
Astronomia

<p class="parallax_description">&nbsp;</p>
<p class="parallax_description"> Piatra Neamt</p>
<p class="parallax_description">&nbsp;</p>
<p class="parallax_description">adresa de email: andrajitarug@gmail.com</p>
<p class="parallax_description">&nbsp;</p>
<p class="parallax_description">ASTEPT PAREREA VOASTRA! </p>
</section>
<!-- More Info Section -->
<footer>
<article class="footer_column"> </article>
<article class="footer_column"> </article>
</footer>
<!-- Footer Section -->
<section class="footer_banner" id="contact">
<h2 class="hidden">Footer Banner Section </h2>
<p class="hero_header">PENTRU CELEMAI NOI ȘTIRI</p>
<div class="button">subscribe</div>
</section>
<!-- Copyrights Section -->
<div class="copyright">&copy;2017 - <strong>astronomia</strong></div>
</div>
<!-- Main Container Ends -->
</body>
</html>

49
Astronomia

Proiectul ASTRONOMIA

50
Astronomia

Bibliografie

51
Astronomia

52
Astronomia

Cuprins
Introducere pagina 3
Istoria pagina 4
Obiecte interesante pagina 8
Curiozități pagina 10
Cum observăm cerul pagina 17
Actualitate pagina 19
Despre uneltele informatice utilizate la crearea proiectului pagina 21
Pagina ACASĂ – ASTRONOMIA pagina 21
Subpagina ISTORIA pagina 24
Subpagina OBIECTE INTERESANTE pagina 30
Subpagina CURIOZITĂȚI pagina 39
Subpagina CUM OBSERVĂM CERUL pagina 42
Subpagina ACTUALITATE pagina 47
Subpagina CONTACT pagina 48
Proiectul ASTRONOMIA pagina 50
Bibliografie pagina 51

53
Astronomia

54