Tipuri de texte folosite în predarea limbii și literaturii române

Incepând cu cls a II-a , în programa de limba și literatura română apar textele literare ,
textele cu conținut istoric , cu caracter științific .Strategiile didactice prin care elevii vor fi
ghidați în înțelegerea textele literare diferă după genul și specia literară în care sunt încadrate
textele respective și după conținutul tematic al acestora.

Termenul de text provine din lat textus – tesatură, împletitură, șir de idei , textul
reprezintă astfel o configurație lingvistică , ceea ce este exprimat în scris, cuprinsul unei opere
literare sau științifice. Textul este alcătuit din propoziții și fraze, fiind un concept delimitat în
raport cu domeniul în care este utilizat :text literar, text științific, text pragmatic.

Pentru ca un text să fie considerat literar trebuie să transmită o impresie individuală

subiectivă asupra realității , să reflecte idei general –umane , să emoționeze cititorul , să aibă o
structură specifică – limbaj conotativ, bogăția lexicală , imagini poetice, expresivitate.

Programele școlare în vigoare propun ca tematica textelor să reflecte universul copilăriei

și valorile proprii ale acestuia, lăsând la latitudinea autorilor de manuale și ale profesorilor pt
învățământul primar alegerea textelor și tratarea diversificată a noțiunilor de teorie literară.

Lectura explicativă este considerată un complex de metode, care apelează la conversație,

explicație, demonstrație, povestire, joc de rol etc., urmărind citirea textului în vederea înțelegerii
lui.

Lectura explicativă se desfășoară după următorul algoritm:

a) Pregătirea pentru citire/ lectură – include activități de captare a atenției, de trezire a

interesului elevilor pt textul ce urmează a fi citit

b) Lectura integrală a textului- poate fi efectuată de țnvățător (citirea model) sau de

către elevi ( acasă sau în clasă, prin activitate independentă). Selectarea textelor ce
vor fi date elevilor spre lectură integrală trebuie făcută cu mare atenție, pt ca elevii să
nu întâmpine dificultăți în înțelegerea lor. Textele lirice și cele cu vădit caracter
educativ se recomandă a se citi în clasă, pt a se putea evidenția împreună cu elevii
valențele lor formative și pt a-i putea ajutaîn descifrarea/ interpretarea semnificației
imaginilor artistice. Pentru verificarea înțelegerii textului se organizează o conversație
scurtă, referitoare la autor, titlu, personaje, acțiune (in fcț de nivelul clasei și tipul
textului). Înaintea citirii model a învățătorului, se poate formula o sarcină didactică
care să vizeze un anumit aspect din textul citit. Astfel, elevii ar fi motivați să
urmărească textul, iar învățătorul va putea verifica atenția elevilor.

c) Citirea pe fragmente, analiza textului și extragerea ideilor principale, alcătuirea

planului de idei- cu ocazia conceperii și proiectării lecției, învățătorul împarte textul
in fragmente, activitatea la clasă desfășurându-se astfel:
- Citirea de către elevi a primului fragment și sublinierea cuvintelor necunoscute
- Explicarea cuvintelor necunoscute
- Formularea de întrebări și răspunsuri pentru clarificarea mesajului
- Formularea și notarea ideii principale a fragmentului citit; din variantele propuse se
alege cea care întrunește acordul celor mai mulți elevi și corespunde mesajului transmis
de text, se scrie pe tablă și în caiete
- Se procedează la fel și pentru celelalte fragmente
- După parcurgerea acelorași pași pt ultimul fragment, pe tablă și în caietele elevilor se va
regăsi planul de idei al textului citit.
d) Citirea integrală a planului de idei și realizarea unei conversații generalizatoare- se
realizează cu scopul refacerii sintezei ideatice a textului, pt a atrage atenția asupra
personajelor, aspectelor educative, expresivității textului.
e) Refacerea sintezei textului- se realizează prin citire integrală sau povestire.
În clasele II-IV se utilizează texte diferite, d.p.d.v al conținutului și al organizării:
 Texte literare cu conținut epic
 Texte literare cu conținut liric
 Texte cu conșinut istoric
 Texte de lirică peisagistică
 Texte cu conținut științific

Algoritmul metodic pt textele literare cu conținut epic la clasa a II-a este următorul:
 Integrarea textului în unitatea de învățare
 Motivarea elevilor pt cunoașterea textului
 Citirea textului de către elevi
 Întrebări în legătură cu textul
 Citirea în lanț cu explicarea cuvintelor și a expresiilor și folosirea acestora în structuri noi
 Citirea model a textului de către învățător
 Citirea după model
 Întrebări în legătură cu textul, urmarind fragmentele lui
 Povestirea textului
 Citirea selectivă
 Exerciții de cultivare a limbii
 Exercițiile de scriere se desfășoară în diferite momente ale lecției

Algoritmul metodic pt textele literare cu conținut epic la clasele a III-a- a IV-a este
următorul:
 Integrarea textului în unitatea de învățare
 Trezirea interesului elevilor pt textul citit
 Citirea textului de către elevi
 Întrebări în legătură cu textul
 Citirea în lanț a textului
 Explicarea cuvintelor noi și a expresiilor și folosirea lor în structuri noi
 Citirea textului pe fragmente logice:
- citirea fragmentului
 - explicarea cuvintelor și a expresiilor
- folosirea lor în structuri noi
- povestirea fragmentului
- stabilirea ideii principale pt fiecare fragment
-întocmirea planului de idei al textului
-povestirea textului după planul de idei
- exerciții de scriere

 Citirea model
 Citirea după model
 Citirea selectivă
 Exerciții de cultivare a limbii

Algoritmul metodic pt textele literare cu conținut liric la clasa a II-a este următorul:
 Integrarea textului în unitatea de învățare
 Motivarea elevilor pt cunoașterea poeziei
 Citirea poeziei de către elevi
 Explicarea cuvintelor și a expresiilor; folosirea lor în structuri noi
 Exerciții de scriere
 Decodarea textului
 Citirea model a textului de către învățător
 Citirea după model
 Memorarea și recitarea versurilor( cel puțin o strofă)
 Exerciții de scriere

Algoritmul metodic pt textele literare cu conținut liric la clasele a III-a- a IV-a este
următorul:
 Integrarea lecției în sistemul de lecții din unitatea de învățare
 Terzirea interesului pt citirea textului
 Citirea textului de către elevi
 Întrebări în legătură cu textul
 Citirea în lanț a poeziei
 Explicarea cuvintelor și a expresiilor; folosirea lor în structuri noi
 Citirea model a textului de către învățător
 Citirea după model
 Decodarea textului
 Valorificarea textului
 Citirea selectivă
 Memorarea
 Recitarea poeziei
 Manualele pt clasele a III- a- a IV-a cuprind și alte texte care au abordări specifice.
În cazul unui text cu conținut istoric, înainte ca elevii să citească textul, învățătoul le
prezintă elevilor informașii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În
timpul prezentării folosește și explică cuvintele noi.
Alte texte se referă la viața și activitatea unor personalități. Chiar dacă sunt în proză,
ele se abordează diferit de cele din genul epic. Și ele se folosesc pt exersarea citirii
elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informații în legătură cu personalitatea
respectivă: data și locul nașterii, familia, școla, momente deosebite din viață etc. Textele
nu se povestesc și nu se scot idei principale. Pe tablă și în caiete se consemnează
informațiile reieșite din text.

Textul nonliterar
Abordarea acestor texte diferă de celelalte. Programa pt clasele a II-a - a IV-a cuprinde
și acest subcapitol: reclama, articole din reviste pt copii, afișul.
Pt aceasta învățătorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie, pe care le
comentează pt a putea răspunde următoarelor întrebări:
Ce ne transmite autorul textului?
Care este structura textului?
Ce mijloace folosește autorul textului?
În ce măsură ai înțeles ce transmite autorul?

Întrucât elevul trebuie să înțeleagă, în primul rând, ceea ce există în jurul lui, învățătorul
aduce în discuție reclame și afișe existente în localitate, precum și articole din viața și activitatea
elevilor.