Se diminuează „efectul Funeriu” asupra bacalaureatului?

Anul acesta s-a înregistrat maximul ratei de promovabilitate la bacaluareatul post-Funeriu. Este de bine
sau este de rău? Dacă ne raportăm la cifrele de promovabilitate de dinainte de 2010, desigur, regimul de
promovabilitate este net inferior, deși comparabil cu anul 2010.
Dacă ne raportăm la anii 2011 și 2012, denumiți, mai în glumă, mai în serios, „dummy-ul Funeriu” 1, rata
de promovabilitate a crescut semnificativ. Dar ce înseamnă acest lucru? Pare a fi un consens, atât între
analiști, cât și între formatorii de opinie, că ratele de promovabilitate mici din anii 2011 și 2012 se
datorează unei „campanii anti-corupție” (Borcan, Lindahl, și Mitrut 2017) sau mai degrabă anti-copiat la
bacalaureat, care a constat într-un set de măsuri dintre care cea mai cunoscută este introducerea
monitorizării video a probelor din cadrul examenului.

Figura 1: Rata de promovare la bacalaureat2

Putem vorbi de o diminuare a „efectului Funeriu”, indicată de creșterea susținută a ratelor de

promovabilitate? Cauzalitatea unei astfel de diminuări o putem căuta în două explicații, aparținând unor
registre diferite. O categorie de explicații pot fi considerate ilegitime, iar cealaltă categorie ar putea fi
considerată legitimă. Să începem cu ultima: candidații au început să se pregătească mai serios pentru

1
Am întâlnit această sintagmă într-o postare pe Facebook:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=463466064014491&set=a.137520766609024.1073741828.10001053
3048100&type=3&theater accesat în data de 11.07.2017.
2
Grafic preluat fără modificări din aceeași sursă.
acest examen, de aceea crește rata de promovabilitate. Dacă acesta este cazul, atunci avem un efect
Funeriu pe care îmi permit să îl numesc „pozitiv”, deoarece produce efecte agregate pozitive.
Dar, în același timp, putem căuta și altfel de explicații. Putem avansa explicația scăderii stricteții
monitorizării examenului de bacalaureat. Acest lucru îl putem pune, pe de o parte, pe seama
organizațiilor responsabile de acest examen, care, în contextul schimbării conducerii atât la nivelul
inspectoratelor cât și la nivelul ministerului, ar fi putut accepta o scădere a stricteții. Pe de altă parte,
putem căuta explicația și în rândul celor care cer, să le numim, înlesniri pentru copiat sau alte fraude.
Aceștia, persoane care își urmăresc interesul, au învățat din experiența ultimilor ani și au găsit noi
modalități și noi parteneri de „ocolire a regulilor”, după cum numește Miroiu (2016) aceste
comportamente individuale cu impact asupra nivelului agregat.
Poate fi avansată o a treia explicație: liceenii renunță la acest examen. Își fac un calcul și ajung la
concluzia că oricum nu iau bacalaureatul, așa că nu merită să investească în pregătirea pentru acest
examen. Dacă raportăm numărul de liceeni care au promovat bacalaureatul la cohorta de elevi care au
terminat gimnaziul cu patru ani în urmă, observăm că procentele fluctuează de la un an la altul, dar, în
general, fluctuațiile negative le anulează pe cele pozitive:

Procent promovare bacalaureat din cohorta de

absolvenți de gimnaziu corespunzătoare
70.00% y = 0.0041x + 0.499
R² = 0.0263
60.00%

50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Figura 2: Rata de promovare la bacalaureat, raportată la absolvenții de gimnaziu

De asemenea, putem observa ceva la care nu ne așteptăm dacă ne uităm la Figura 1 și asociem
ministeriatul D-lui Funeriu cu strictețea și cu ratele de promovare cele mai mici: minimul este înregistrat
în 2014, în timpul ministeriatului D-lui Pricopie. Regresia liniară, deși forțată pentru acest set de date, ne
arată acest lucru, în ciuda coeficientului foarte mic: coeficientul regresiei – panta dreptei, este aproape
zero, însă pozitivă, ceea ce ne indică un regim cvasi-staționar, dacă acceptăm acest tratament al
fluctuațiilor anuale. Desigur, există o justificare pentru această opțiune metodologică, și anume
candidații care nu reușesc într-un an dau examenul în număr mare în anul următor, fluctuațiile anuale
pot fi puse pe seama unor cauze circumstanțiale, relevantă fiind tendința pe mai multi ani, care poate fi
calculată cu un „moving average”, o procedură cu o logică similară regresiei liniare prezentate în Figura
2.
De fapt, dacă agregăm promovabilitatea pentru toate aceste cohorte, obținem un procent de 51.49%,
care nu este mult diferit de ratele de promovabilitate per examen pentru majoritatea anilor, cu excepția
anilor 2014 și 2015.

Diferențe față de media anilor 2010 - 2017

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%

-5.00%

-10.00%

-15.00%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 3: Dufernța anuală față de agregatul anilor 2010-2017

Desigur, pentru anul 2017 rezultatele nu sunt finale, urmează sesiunea de toamnă, care probabil că va
aduce un rezultat peste agregatul acestor ani. Datele legate de cohortele de absolvenți de gimnaziu sunt
preluate de la INS, cele legate de promovarea bacalaureatul sunt preluate atât de la INS – pentru anii în
care au fost disponibile, cât și din presă, pentru celelalte cazuri.
Concluzii
„Efectul Funeriu” pare să nu se fi diluat atât de mult pe cât ne arată ratele de promovabilitate. Datele
prelucrate aici nu validează nici explicația conform căreia „efectul Funeriu” a fost pozitiv, i-a făcut pe
elevi mai studioși, nici scăderea stricteții examenului. Dar nici nu invalidează aceste explicații. În schimb,
ne arată că ultimii ani, cei cu rate de promovabilitate mari, nu sunt atât de diferiți de anii „dummy-ului
Funeriu” din perspectiva șanselor unui absolvent de gimnaziu de a promova bacalaureatului. Aceste
rezultate validează explicația conform căreia elevii aleg să nu mai susțină acest examen - ceea ce aduce
în discuție o chestiune de echitate dar și de eficiență: aproximativ unul din doi absolvenți de gimnaziu nu
promovează bacul, neavând acces la alternative care să ofere șanse comparabile de reușită în viață,
după ce statul a făcut o investiție publică în educația acestor tineri.
Referințe
Borcan, Oana, Mikael Lindahl, și Andreea Mitrut. 2017. „Fighting Corruption in Education: What Works
and Who Benefits?” American Economic Journal: Economic Policy 9(1): 180-209.
Miroiu, Adrian. 2016. Fuga de competiție [Flight from competition]. Ias̨i: Polirom.