Procesul de masurare - mijloace de masurare

PROCESUL DE MASURARE
Definitie:

Elementele procesului de masurare:

-obiectul masurarii

-mijloacele de masurare

-metodele de masurare

Marimea de masurat (masurandul) reprezinta un atribut al unui fenomen, al unui corp sau al
unei substante, care este susceptibil de a fi diferentiat calitativ si determinat cantitativ.

Mijloacele de masurare
Definitie: reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de masurare.

Clasificare in functie de complexitate:

-masuri

-aparate de masurat

-instalatii de masurare

Clasificare in functie de destinatie::

-mijloace de masurare etalon sau etaloane

-mijloace de masurare de lucru

Clasificare dupa forma prezentarii rezultatului:

- mijloace de masurare analogice – rezultatul masurarii este o functie continua.

-mijloace de masurare digitale – rezultatul masurarii este prezentat direct sub forma numerica.

Etaloane
Mijloace de masurare etalon servesc la definirea, materializarea, conservarea sua reproducerea
unitatii de masura in scopul transmiterii ei catre alte mijloace de masurare.

Categorii de etaloane:

-de definitie – materializeaza definitia unei anumite unitati de masura printr-un obiect sau printr-
un experiment

-de conservare – caracterizate de un parametru fizic foarte stabil in timp si fata de influentele
exterioare

-de transfer – utilizat ca intermediar pentru a compara intre ele etaloanele

-de lucru – utilizate in mod curent pentru a etalona sau verifica mijloace de masurare

In functie de exactitate etaloanele pot fi: primare, secundare, de referinta, de lucru.

MIjloacele de masurare de lucru sunt cele cu care se executa masurarile cerute de practica.

Masura este materializarea unitatii de masura, a unui multiplu sau a unui submultiplu al
acesteia.

Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor ce
se masoara.

Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o anumita
schema, in scopul efectuarii unor masurari.

LANTURI DE MASURARE

Lantul de masurare: serie de elemente ale unui aparat de masurat sau ale unui sistem de
masurare care constituie traseul semnalului de masurat de la intrare pana la iesire.

Lant de masurare analogic:

Mijloace de masurare mecanice

Elementul de palpare este elementul care vine in contact cu piesa de masurat.

Dispozitivul de transmitere asigura trecerea semnalului de la sistemul de palpare la

dispozitivul de amplificare.

Dispozitivul de amplificare mareste convenabil amplitudinea semnalului si il transmite la

dispozitivul de afisare.
Mijloace de masurare electrice

Traductorul este un dispozitiv care transforma marimea de masurat aplicata la intrarea sa (de
obicei neelectrica) intr-un semnal electric (curent, tensiune).

Dispozitiv de intrare (dispozitiv intermediar)

Dispozitivul de masurare este un mijloc de masurare care transforma semnalul de la intrarea sa

intr-o marime perceptibila cu ajutorul careia se determina valoarea marimii masurate.

Dispozitivul de iesire permite ca valoarea masurata sa poata fi citita direct sub forma de
indicatie, sa poata fi inregistrata sau sa poata fi transmisa unor dispozitive de actionare, stocare
sau prelucrare a informatiilor de masurare.

Lant de masurare digital

Schema functionala a unui lant de masurare digital contine o partea analogica si alte
cateva blocuri specifice. Semnalul analogic este prelucrat in blocul analogic si apoi aplicat unui
bloc de esantionare – memorare (E/M) care preleveaza valori instantanee si le mentine la
intrarea convertorului analog – digital (CAD) pe timpul necesar conversiei.

Iesirea numerica a CAD poate fi:

-prelucrata digital (calculul valori medii, valorii efective)

-obtinuta la imprimanta

-utilizata pentru controlul procesului respectiv (automat)

Microprocesorul (µP),pe baza unui program impus de utilizator, asigura reglarea marimii
masurate
Metodele de masurare
Definitie: ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea informatiei de masurare.

Clasificare.

a. dupa exactitatea obtinuta.

-de laborator

- industriale

b. dupa modul de prezentarea rezultatului masurarii

-metode de masurare analogice

-metode de masurare digitale

c. dupa modul de obtinere a valorii masurate:

- metode directe

- metode indirecte

- metode implicite (de comparatie): de substitutie, diferentiale, de zero.

d. dupa modul de sesizare a valorii masurandului:

-metode cu contact
 - metode fara contact

Metodele de masurare indirecte sunt acele metode prin care se masoara alte marimi, iar
valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul.

Metode de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de
masurat.

Caracteristici metrologice
sensibilitatea: exprima raportul intre variatia marimii de ietire variatia marimii de intrare.

pragul de sensibilitate: cea mai mica variatie a marimii de masurat care determina o variatie
perceptibila a marimii de iesire. Pentru aparatele digitale – rezolutia .

justetea: proprietatea aparatului de masurat de a da indicatii medii cat mai apropiate de

valoarea adevarata a marimii de masurat.

fidelitatea: proprietatea aparatului de masurat de a da indicatii cat mai apropiate intre ele cand
masurarea se repeta in conditii identice.

precizia: exprima proprietatea aparatului de a da indicatii cat mai apropiate de valoarea

adevarata.

Clasa de exactitate este o clasa a mijloacelor de masurare care satisfac anumite conditii
metrologice destinate sa mentina erorile in limitele specificate. Este indicata printr-un numar
denumit indice de clasa, marcat pe cadranul aparatului.

2. MIJLOACE PENTRU MASURAREA LUNGIMILOR

Lungimea - marime fundamentala

-notiunea de lungime se refera la inaltime, grosime, raza, diametru, distanta

-unitatea fundamentala pentru lungime in S.I. este m (metru)

Metode de masurare – metoda absoluta – se masoara valoarea totala a lungimii cu ajutorul

unui instrument sau aparat de masurat

– metoda comparativa- se masoara diferenta unei lungimi fata de o

lungime etalon.

MIJLOACE DE MASURAT LUNGIMI

MASURI Masuri de lungimi cu repere Ruleta
 Rgla metalica

Fir de masurat

Masuri de lungimi terminale Cala plan-paralela

Lera

Calibru

Masuri de lungimi mixte

Mira

Panglica topografica

Panglica de masurat pentru croitorie si

cizmarie

Ruleta de masurat cu lest

Metru articulat

Instrumente Subler

Micrometru

Comparator

Compas de masurat

Aparate Aparate de masurat ecartamentul caii ferate

Optimetru

Opticator

Microscop de masurat lungimi

Masini si instalatii Masina de masurat lungimea tesaturilor

Masina universala de masurat

 Interferometru cu laser

-tipuri de sublere

- dupa destinatie: de exterior, de interior ,

de adancime, de trasaj, pentru roti dintate

- dupa precizie:

- cu precizia 1/10 sau cu valoarea diviziunii de 0,10mm. Lungimea scarii vernierului este de 10
diviziuni.

- cu precizia 1/20 sau cu valoarea diviziunii de 0,05mm. Lungimea scarii vernierului este de 20.

- cu precizia 1/50 sau cu valoarea diviziunii de 0,02mm. Lungimea scarii vernierului este de 50.

- citirea sublerului

- pe rigla gradata se citeste numarul intreg de milimetri in dreptul reperului zero al vernierului,

- pentru stabilirea zecimilor de mm se observa care este primul reper de pe vernier care se afla
in prelungirea unui reper de pe rigla gradata

Sublerul
Micrometrul
· este un instrument de masurat realizat cu un mecanism surub-piulita. Pasul surubului este de
0,5mm.

· principiu de functionare – transformarea miscarii de rotatie a unui surub in miscare de

translatie

· este prevazut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv digital

· clasificare:

- dupa precizie: micrometre cu precizia de 0,01mm; 0,02mm; 0,001mm.

- dupa pozitia suprafetei de masurare: de exterior, de interior, de adancime

- dupa destinatie: pentru table, tevi, filete

· corelatia dintre pasul surubului, deplasarea tijei si diviziunile scarii gradate:

Pas surub Deplasarea Numar Valoarea

micrometic tija surub diviziuni diviziune

micrometric pe scara pe scara

0,5mm 0,5mm 50 0,01mm

1mm 1mm 100 0,01mm

-citirea micrometrului

se citeste mai intai numarul intreg de mm sau intreg plus jumatate de mm citite pe scara 11
si 12 vizibile pe busca gradata 4

se adauga apoi sutimile de mm citite pe scara 13 a tamburului 5 in dreptul reperului care

coincide cu reperul lungitudinal 10
3. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE
APARATE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

MARIME MASURATA DENUMIREA APARATULUI

Intensitatea curentului electric ampermetru

Tensiunea electrica voltmetru

Rezistenta electrica ohmmetru

Puterea electrica wattmwtru

Enegia electrica Contor de energie electrica

3.1. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC

Curentul electric – miscarea dirijata a purtatorilor de sarcina electrica dintr-un conductor.

Intensitatea curentului electric – cantitatea de purtatori de sarcina electrica care traverseaza

sectiunea unui conductor in unitatea de timp.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) – amper (A)

Masurarea intensitatii curentului electric – prin metode directe – ampermetre

Tipuri de ampermetre – analogice

– digitale

ntensitate foarte mica (10-6 – 10-9) Galvanometru – pentru masurarea curentilor de

Simbolizarea ampermetrelor –

Montarea ampermetrului in circuit – se monteaza in serie in circuitul in care se masoara

intensitatea curentului.
Rezistenta interna a ampermetrului rA – este foerte mica, mult mai mica decat rezistenta
circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.

3.2. MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Tensiunea electrica – lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii electrice intre doua
puncte ale unui circuit.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) – volt (V)

Masurarea tensiunii – prin metode directe – voltmetre

– prin metode de compensatie – pentru masurari de mare exactitate

Tipuri de voltmetre – analogice

– digitale

Simbolizarea voltmetrelor –

Montarea
voltmetrului in circuit – se monteaza in paralel in circuitul in care se masoara tensiunea.
Rezistenta interna a voltmetrului rv – este foarte mare, mult mai mare decat rezistenta
circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.

3.3. Extinderea domeniului de masurare a ampermetrului si

voltmetrului
In cazul in care valoarea marimii masurate depaseste domeniul de masurare al
aparatului electric se poate realiza extinderea domeniului de masurare al acestuia.

Extinderea domeniului de masurare se realizeaza cu dispozitive speciale introduse in

circuitul de masurare, si anume :

In curent continuu : sunturi si rezistente aditionale

In curent alternativ : transformatoare de masurat

3.4. MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE

Rezistenta electrica – marime fizica care consta in proprietatea unui material de a se

opune trecerii curentului electric.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) – ohm )

Metode de masurare a rezistentei electrice

· -metoda indirecta – a ampermetrului si voltmetrului (metoda volt-mpermetrica)

· -metode cu citire directa – ohmmetre, megaohmmetre, multimetre

· -metode de comparatie – (metode de punte)

Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului

metoda indirecta cu trei etape ale procesului masurarii

- se masoara tensiunea Ux la bornele consumatorului cu ajutorul unui

voltmetru
 - se masoara intensitatea Ix curentului prin consumator cu ajutorul unui
ampermetru

- se calculeaza rezistenta consumatorului introducandvalorile obtinute anterior

in expresia matematica a legii lui Ohm

in montajele volt +ampermetrice, voltmetrul poate fi legat inainte sau dupa ampermetru,
reyultand astfel doua montaje de masurare:

- montajul amonte

- montajul aval

montajul amonte – voltmetrul este legat inaintea ampermetrului

- montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari, mult mai mari

decat rezistenta interna a amperului

montajul aval – voltmetrul este legat dupa ampermetru

- montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici, mult mai

mici decat rezistenta interna a voltmetrului

Masurarea rezistentelor cu ohmmetrul analogic

Ohmmetrul – aparat cu ajutorul caruia se masoara direct valoarea rezistentei electrice.

Principiu de functionare – masurarea curentului ce strabate circuitul ohmmetrului si a

carui valoare depinde de rezistenta de masurat, conform legii lui Ohm.

Componentele unui ohmmetru

-miliampermetru magnetoelectric

-rezistoare pentru protectia instrumentului magnetoelectric si pentru schimbarea

domeniilor de masurare

-borne pentru conectarea rezistentelor de masurat

Tipuri de ohmmetre – in functie de mmodul de conectare al miliampermetrului

-ohmmetre serie

-ohmmetre derivatie

Schema serie

-toate elementele componente sunt montate in serie

- sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V

-miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand

intervalul de la Rx=0 la Rx= ¥

-scara gradata este inversa si foarte neuniforma

-reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei

determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea
erorii de masurare

-etapele reglarii

-pentru Rx=0 se realizeaza un scurtcircuit intre bornele aparatului. Daca acul

indicator nu este la 0 se regleaza Rp pana se obtine indicatia corecta

-pentru Rx= ¥ se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza pozitia acului

indicator cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric

-acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse

intre 10 si 106W

-pentru ca eroarea de masurare sa fie cat mai mica este necesar ca intervalul de
masurare se fie ales astfel incat citirea sa se faca la mijlocul scarii gradate.

Schema derivatie

· miliampermetrul magnetoelectric este montat in paralel in circuitul de masurare

· sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V

· miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand

intervalul de la Rx=0 la Rx= ¥

· scara gradata este directa si foarte neuniforma

· reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei

determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea
erorii de masurare

· etapele reglarii

- pentru Rx=0 se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de zero al

aparatului magnetoelectric

- pentru Rx= ¥ se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza Rp pana se obtine

indicatia corecta

· acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici pana la

50W

· intreruptorul K trebuie deconectat atunci cand nu se efectueaza masurari pentru a

se evita descarcarea bateriei

Masurarea rezistentelor cu ajutorul metodelor de comparatie

Principiu – masurarea rezistentei electrice prin compararea cu valoarea unor rezistente

cunoscute.

Tipuri – metoda de punte (puntea Wheatstone), metoda substitutiei, metoda compararii

tensiunilor si metoda reducerii tensiunii la jumatate.

Puntea Wheatstone

Puntea – circuit care contine patru elemente (brate9 dispuse intr-o schema sub forma
unui patrulater. Circuitul se alimenteaza pe una din diagonale, iar in cealalta diagonala
se monteaza un aparat indicator de nul.

Avantajele metodei – sensibilitate

mare

– precizie mare

– domeniu larg de utilizare

– manevrare usoara

elementele componente ale puntii

R1, R2- rezistente de raport

R3 – rezistenta de comparatie

G – galvanometru cu rol de indicator de

nul

E – sursa de tensiune continua

R0 – rezistenta de protectie a galvanometrului

rolul elementelor componente

R3 –prin reglajul rezistentei de comparatie, pentru un raport al rezistentelor R1, R2, se

realizeaza , echilibrarea puntii

G – indica lipsa curentului in diagonala de masurare

E – alimenteaza cu tensiune electrica montajul

modul de lucru

Se regleaza R3 pina cand indicatorul de nul indica 0.

Se citesc valorile rezistentelor R1,R2, R3.

Se calculeaza Rx din relatia de echilibru a puntii.

Conditia de echilibru:

R1 R3 = R2 Rx

Sau: - La o punte in echilibru produsele bratelor opuse sunt egale.

- La o punte in echilibru rapoartele bratelor alaturatesunt egale.

· Protectia galvanometrului

Deoarece la inceputul masurarii puntea poate fi puternic dezechilibrata, trebuie sa se

micsireze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi deteriorat la trecerea unui curent
prea mare prin el. Se introduce rezistenta R0 in serie cu galvanometrul, prin intermediul
comutatorului K2. Cand echilibrul puntii a fost aproximativ atins, se trece K2 pe pozitia 1
si se continua echilibrarea cu o sensibilitate sporita.

Metoda substitutiei
- E– sursa de c.c. cu rezistenta ibnterna neglijabila

Re – rezistensa variabila etalonata

- K – comutator cu doua pozitii

- A – ampermetru cu mai multe limite de masurare

Modul de lucru

- se inchide K pe pozitia 1 si se masoara

- se trece K pe pozitia 2 si se masoara

- se variata Re pana cand I1=I2

3.5. MASURAREA PUTERII ELECTRICE

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) – watt (W)

Puteri electrice in c.a.

 – putere aparenta - unitatea de masura: voltamper – VA

– putere activa P=U×I×cosj - unitatea de masura: watt – W

– putere reactiva Q=U×I×sinj - unitatea de masura: voltamper

reactiv – var

Masurarea puterii electrice in c.c.

· metoda ampermetrului si voltmetrului

- puterea consumata in c.c. de un receptor avand rezistenta electrica R se poate masura

cu un ampermetru si un voltmetru

- voltmetrul se va monta in amonte (k pe pozitia a) daca R>>ra, fie in aval (k pe pozitia

b) daca R<< rv

· masurarea cu wattmetrul electrodinamic

- indicatia aparatelor electrodinamice este proportionala cu puterea electrica si ca

urmare se pot grada direct in wati

- scara aparatului este directa si uniforma

- deoarece la wattmetru exista pericolul de supraincarcare chiar daca indicatia

aparatului este sub limita de masurare (U si I pot depasi valorile nominale chiar daca
produsul lor este in limite normale) se vor monta un ampermetru si un voltmetru pentru a
urmari incarcarea wattmetrului.
- simbolizarea wattmetrului

- montarea wattmetrului in circuit

bornele de tensiune notate cu U* si U se conecteaza in paralel cu sarcina

bornele de curent notate cu I* si Ise conecteaza in serie cu sarcina

bornele marcate cu „*” se numesc borne polarizate si sunt borne de intrare de

tensiune si de curent

· wattmetre cu mai multe domenii de masurare

- sunt prevazute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric si mai
multe domenii pentru tensiune

- pentru a se determina puterea masurata de wattmetru, este necesar sa se cunoasca

constanta Kw a wattmetrului, corespunzatoare domeniilor alese pentru intensitatea
curentului si pentru tensiune

Kw reprezinta puterea corespunzatoare unei diviziuni a scarii gradate

In – domeniul de masurare ales pentru intensitatea curentului

Un – domeniul de masurare ales pentru tensiune

amax – numarul maxim de diviziuni al scarii gradate
- puterea masurata i cazul in care acul indicator arata a diviziuni este

P=Kn -a
Masurarea puterii electrice in c.a. monofazat

· masurarea puterii aparente:

- se poate realiza cu un oltmetru si un ampermetru

- in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte

sau aval

- puterea se va calcula cu ajutorul relatiei de definitie S=U-I

· masurarea puterii active:

- se poate masura cu wattmetrul analogic electrodinamic sau ferodinamic sau cu

wattmetrul digital

- in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte sau aval,

avand grija ca bornele marcate sa fie legate la sursa

· masurarea puterii reactive:

- indirect – masurand puterea aparenta si puterea activa si aplicand relatia Q=√S2- P2

direct – cu ajutorul varmetrelor

- varmetrele sunt tot aparate electrodinamice sau ferodinamice care au in serie cu

bobina mobila in loc de rezistenta aditionala o bobina sau un condensator, care introduc
un defazaj suplimentar de 900

- bornele marcate trebuie sa fie legate la sursa

- la o montare corecta varmetrul va indica in sensul normal daca defazajul este

inductiv si in sens contrar daca defazajul este capacitiv.
3.6. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE IN C.A. MONOFAZAT

· in curent continuu, intreaga energie electrica absorbita de un consumator de la o

sursa se consuma, in sensul transformarii in alta forma de energie

· in curent alternativ nu se consua intreaga energie absorbita de la sursa, o parte

se inmagazineaza in componentele reactive ale circuitului, deci exista:

- energie activa determinata de puterea activa P

- energie reactiva determinata de puterea reactiva Q

· unitatea de masura pentru energia activa este varsecunda si kilovarora.

· unitatea de masura pentru energia reactiva este 1J=1Ws.In practica se utilizeaza

kWh

· masurarea se efectueaza cu contorul de energie electrica

· contorul este realizat dintr-un dispozitiv de masurat si un mecanism integrator

· tipuri de contoare:

- de tip electrodinamic pentru masurarea energiei electrice in c.c.

- de inductie pentru masurarea energiei electrice in c.a.

· constanta nominala a contorului Cn este inversul constantei reale si reprezinta

numarul de rotatii pe care le face discul pentru un consum de energie egal cu 1kWh

N – numarul de rotatii

W – energia consumata
· conectarea contoarelor in circuit se face conform aceleiasi scheme ca si in
cazul
wattmetrelor
3.7. TRANSFORMATOARE DE MASURAT
· Transformatoarele de masurat sunt sunt transformatoare de constructie
speciala utilizate in tehnica masurarilor pentru a extinde domeniile de masurare
ale ampermetrelor si voltmetrelor in circuite de curent alternativ.
· Rolul lor functional este de a micsora - reduce - curentul sau tensiunea de
masurat
· Dupa marimea pe care o reduc transformatoarele de masurare pot fi:
- transformatoare de masurat de curent
- transformatoare de masurat de tensiune
3.7.1. Transformatoarele de masurat de curent
utilizate numai in curent alternativ, pentru a masura curenti de valoaremai mare
de 50A.
Transformatoarele de curent, denumite si reductoare de curent, au:
- o infasurare primara realizata cu un numar mic de spire (uneori o singura
spira), N1, care se monteaza in serie cu circuitul strabatut de curentul de valoare
mare I1, care se masoara.
- o infasurare secundara care are un numar mai mare de spire N2, si la bornele
acesteia se leaga ampermetrul care masoara curentul I2.
- Din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar ampermetrul
masoara un curent de ori mai mic decat cel din primar.

· deoarece in secundarul transformatorului se conecteaza o impedanta mica

(cea a ampermetrului) regimul de functionare al transformatorului este apropiat
de regimul de functionare in scurtcircuit al transformatoarelor de forta.

· Regim de avarie: I1 ¹0 si Z=¥ - aceasta situatie apare cand secundarul

ramane deschis. Pentru a evita regimul de avarie in secundar se monteaza de
regula un ampermetru de 1A sau de 5A sau circutul de curent al unui wattmetru.
In cazul in care acestea lipsesc, bornele infasurarii secundare se leaga in
scurtcircuit.

Transformatoarele de masurat de curent se utilizeaza pentru masurarea

curentilor alternativi care depasesc 50 A, pana la zeci de mii de amperi.
Montarea in circuit : infasurarea primara se monteaza in serie in circuitul de
curent alternativ

Marcarea bornelor: bornele primare se noteaza cu P1 si P2, iar bornele

secundare cu S1, S2.
La utilizarea transformatoarelor de curent apar erori de curent si erori de unghi.
3.7.2. Transformatorul de masurat de tensiune

S1

se mai numeste si reductor de tensiune

este constituit dintr-un circuit feromagnetic inchis confectionat din tole, pe care se
dispune atat infasurarea primara cu N1 spire, cat si infasurarea secundara cu N2
spire.
infasurarea primara are un numar mare de spire N 1 iar infasurarea secundara are
un numar mic de spire N2.

la bornele infasurarii primare se aplica tensiunea de masurat U1, iar la bornele

infasurarii secundare se leaga vlotmetrul care masoara tensiunea U 2
din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar voltmetrul masoara o
tensiune de N ori mai mica
decat tensiunea din primar.
in secundar se monteaza un voltmetru de 100 V sau circuitul de tensiune al unui
wattmetru.
deoarece in secundarul transformatorului se conecteaza o impedanta mare(cea
a voltmetrului) regimul de functionare al transformatorului este apropiat de
regimul de functionare in gol al transformatoarelor de forta.
Transformatoarele de tensiune se utilizeaza pentru reducerea valorilor tensiunii
electrice in circuite cu tensiuni nominale peste 500 V, la o tensiune de 100
V.

La utilizarea transformatoarelor de tensiune apar erori de tensiune si erori de

unghi.
montarea in circuit : infasurarea primara se monteaza in paralel in circuitul de
curent alternativ
marcarea bornelor: bornele primare se noteaza cu P1 si P2, iar bornele
secundare cu S1, S2.

4 MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

clasificarea aparatelor dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza
functionarea lor:
- magnetoelectrice
- feromagnetice
- electrodinamice
- de inductie
marcarea aparatelor de masurat electrice
- unitatea de masura, indicata prin simbolul sau
- clasa de precizie
- natura curentului (c.c., c.a.)
- tensiunea de incercare a rigiditatii dielectrice
- simbolul care indica fenomenele ce stau la baza functionarii aparatului
partile componente ale aparatelot de masurat
- dispozitivul de producere a cuplului activ
- dispozitivul de producere a cuplului rezistent
- dispozitivul de citire
- corectorul de zero
- amortizorul
4.1. Aparate magnetoelectrice (cu bobina mobla)
· principiu de functionare: interactiunea dintre campul magnetic al unui
magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat (c.c.).
Cuplul activ care apare pune in miscare bobina mobila impreuna cu intreg
echipajul mobil.
· Descrierea aparatului:
- dispozitivul de producere a cuplului activ – partea fixa este alcatuita din
magnet permanent, piese polare si miez cilindric. Partea mobila este realizata
dintr-o bobina asezata in intrefierul circuitului magnetic.
- dispozitivul de producere a cuplului rezistent – doua arcuri spirale
- dispozitivul de citire – acul indicator si scara gradata.
- corectorul de zero
- amortizorul – electromagnetic
· caracteristica statica de functionare a aparatului (unde I este curentul care
strabate bobina)
· proprietati:
- scara uniforma
- sensibilitate mare
- precizie foarte buna
- consum propriu de putere foarte mic
- putin influentate de campurile magnetice exterioare
- functioneaza numai in c.c.
- sensibile la suprasarcini
· utilizari
- ampermetre si voltmetre de c.c.

4.2. Aparate feromagnetice

· mai sunt cunoscute si sub numele de aparate electromagnetice sau cu fier
mobis
· principiu de functionare: functioneaza pe baza actiunii campului magnetic
al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat, asupra unor placute din
material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei.
· are 2 variante constructive:
- cu atractie:
- dispozitivul de producere a cuplului activ – bobina fixa (1), piesa din material
feromagnetic (2) asezata pe axul (3) al echipajului mobil
- dispozitivul de producere a cuplului rezistent – arc spiral (6)
- dispozitivul de citire – ac indicator 4) si scara gradata
- corectorul de zero (7)
- amortizorul – pneumatic cu paleta (8)

cu respingere
- dispozitivul de producere a cuplului activ – bobina fixa (1) de forma
cilindrica si 2 placute din material feromagnetic, din care (2) este fixata pe
bobina, iar (3) pe axul (4) al echipajului mobil
- dispozitivul de producere a cuplului rezistent – arc spiral (79
- dispozitivul de citire – ac indicator (5) si scara gradata
- corectorul de zero
- amortizorul – cu paleta (6)
· caracteristica statica de functionare a aparatului
· proprietati:
- scara neuniforma
- sensibilitate mica
- precizie mica
- consum propriu de putere mare
- influentate de fenomenul de histerezis si curentii turbionari
- influentate de campurile magnetice exterioare
- functioneaza in c.c. si in c.a.
· utilizari
- ampermetre si voltmetre de c.c.

.3. Aparate electrodinamice

· principiu de functionare: actiunea fortelor electrodinamicece se exercita
intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti. Cuplul activ care apare pune in
miscare bobina mobila impreuna cu intreg echipajul mobil.
· Descrierea aparatului:
- dispozitivul de producere a cuplului activ – este alcatuit din 2 bobine fixe
legate in serie sau in paralel, piese polare si miez cilindric. Bobina mobila este
fixata pe axul echipajului mobil.
- dispozitivul de producere a cuplului rezistent – doua arcuri spirale
- dispozitivul de citire – acul indicator si scara gradata.
- corectorul de zero
- amortizorul – pneumatic cu paleta sau cu piston
· caracteristica statica de functionare a aparatului
- in c.c.
- in c.a.
· utilizari
- ampermetre si voltmetre de c.c.
- wattmetre: bobina fixa este numita si bobina de curent (se leaga in serie
in circuit), bobina mobila este numita bobina de tensiune (se leaga in paralel in
circuit).
· proprietati:
- scara uniforma (cand sunt utilizate ca wattmetre)
- scara neuniforma (cand sunt utilizate ca ampermetre si voltmetre)
- sensibilitate buna
- precizie foarte buna
- consum propriu de putere foarte mare
- influentate de frecventa curentului (vor fi utilizate doar pana la 1500Hz)
- influentate de campurile magnetice exterioare
- functioneaza in c.c. si in c.a.
- sensibile la suprasarcini
4.4. Aparate digitale
· Principiul de functionare al aparatelor de masurat digitale consta in
transformarea marimii de masurat, de obicei analogice, in semnale digitale.
· transformarea marimii continue (analogice) in semnale digitale se
realizeaza prin discretizarea si codificarea marimii de masurat
· discretizarea se poate face in timp (esantionare) sau in nivel (cuantificare)
- interval de esantionare – timpul dintre doua masurari succesive
- rezolutia aparatului – diferenta dintre doua trepte succesive
- eroare de discretizare – diferenta dintre valoarea reala a marimii si
valoarea masurata
· schema bloc
Circuitul de intrare – prelucreza marimea de masurat pentr a obtine o marime
convenabila la intrarea convertorului
Convertorul analog digital – transforma marimile de masurat analogice in marimi
digitale
Numaratorul – numara impulsurile de la iesirea convertorului. Este format dintr-
un lant de celule elementare de numarare care depind de sistemul de numeratie
folosit.
Decodorul – transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistemul zecimal
Dispozitivul de afisare – asigura comanda automata a operatiilor.
– pentru realizarea lui se folosesc diode
electroluminiscente (LED) si cristale lichide (au proprietatea de a-si schimba
traansparenta sau culoarea sub influenta campurilor electrice sau magnetice)
Blocul de comanda- asigura comanda automata a tuturor operatiilor
Blocul de alimentare – alimenteaza celelalte blocuri functionale.
· proprietati
- afisarea directa, sub forma numerica a rezultatului masurarii
- masurarea nu este continua, ci discreta, ea efectuandu-se la anumite
intervale de timp
- valoarea afisata urmareste variatia in trepte cu care marimea este
aproximata