MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 ot MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementirii tehnice ,,Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat”, indicativ CR 2-1-1.1/2013*) Avand in vedere Procesu-verbal de avizare nr. 2/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 4 .Acfiuni asupra constructilor", Procesul-verbal do avizare nr. 3/2013 al Comitetului tohnic de specialitate nr. 5 ,Structuri pentru constructi si Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generala, in conformitate cu provederile art. 10 gi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificarile ulterioare, ale art. 2 alin, (3) si (4) din Regulamentul privind tiputle de reglementéri tehnice $i de cheltuieli aferente activittii de reglementare in constructi, urbanism, omenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Holdrarea Guvemului nr. 203/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, in tomeiul art. 4 pet. INit. ) si al art. 12 alin. (7) dia Hotirdrea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, vicoprim-ministrul, Ar, 1. — Se aprobé reglementarea tehnicd .Cod de proiectare a constructilor cu pereti structurali de beton armat’, indicativ CR 2-1-1.1/2013, denumiti in continuare Cod CR 2-1-1.1/2013, elaborata de Universitatea Tehnica de Consiructii Bucuresti gi provéizuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. ‘Art. 2. — Codul CR 2-1-1.1/2013 se aplicd in cazul servicilor de proiectare contractate dupa data intrari in vigoare a prezentului ordin. ‘Ar. 3. — Contractele pentru servile de provectare incheiate pnd la data intrari in vigoare a prezentului ordin se finalizeaza istrul dezvoltarii regionale $i administratiei publice, emite prezentul ordin. ‘cu respectarea reglementirlor tohnice in vigoare ta data ‘semnarii acestora, ‘Ad. 4. — Prezentul ordin s0 publicd in Monitonsl Oficial al Roméniei, Partea |, siintra in vigoare la 1 ianuarie 2014. ‘Ad. 5. — La data intriri in vigoare a Codului CR 2-4-1.1/2013, Ordinul ministului ransporturlor, constructilor $i turismului nr. 372006 pentru aprobarea reglementarii tehnice Cod de proiectare a constructilor cu pereti stucturali de beton arma’, indicativ CR 2-1-1.1/2005"), publicat in Monitor Oficial al Romdniel, Partea |, nr. 172 si 172 bis din 22 februarie 2006, se abroga. p. Viceprim-ministru, ministrul dezvolariiregionale si administra publice, ‘Shhaideh Sovil, secrotar de stat Bucuresti, 24 iulie 2013. Nr. 2.361 ) Ordinal 2.961/2013 a fost publica in Montorul Ofeial al Romania ~) Roglomantareatehnic}.Cod de provectare a i, Partea |, 583 din 13 soptembrie 2013 este roprodus In acest numa bis, ior cu peed structural de beton arma, indica CR 2-11.1/2008,afostaprobata prin Orin re-Desvotare constr minis rarsportuior,corstucicr gr turemanane 8/2008 9 pubicata th Bulcil constucluor v. /2060, eta e Iniutl Najonal de Gore In Constuch s Economia Construcilor —INCERC.82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 COD DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR CU PERETI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 ~1 — 11/2013MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. $83 bis/13.1X.2013, CUPRINS 1 Generalititi 1.1. Domeniu de aplicare 12. Relatia cwalte reglementiti tehnice 13. Simboluri 2 Definitii. Clasificiri 3. Alcdtuirea generali a constructitlor 3.1. Reguli de ale&tuire pentru ansamblul structurii 3.2. Elemente structurale 3.3. Plangee 3.4. Rosturi 3.5. Infrastructur’ 3.6. Componente nestructurale 4. Cerinte generale de proiectare 4.1. Probleme generale 4.2. Cerinte privind mecanismu! structural de disipare a energiei (mecanismul de plastificare) Cerinte de rezistenta gi de stabilitate Cerinte de rigiditate Cerinte privind ductilitatea locala si eliminarea ruperilor cu caracter neductil 4.6. Cerinte specifice structurilor prefabricate 5. Evaluarea $i combinarea incireirilor 5.1, Evaluarea actiunilor in Gruparea seismicé 5.2. Evaluarea actiunii seismice61 6 63 64, 65 66. 6.7. 68, & 8.1. 82. 83. 84, 8.5. 8.6. 9. 91. 9.2. 93. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 rea constructiilor cu pere(i structurali la actiunea incdredritor verticale si orizontale Indi generale Dimensionarea preliminar’ a clementelor structurale Si esi operatiilor de proiectare Schematizarea pentru calcul a structurilor Determinarea eforturilor axiale de c« ructurali, di actiunca incircarilor verticale Modelares Metode de Metode de calcul in domeniul postelastic mpresiune in pereti ructurilor pentru determinarea eforturilor sectionale Icul in domeniul elastic c: Probleme generale sulul sectiunilor perefilor structur: Valorile eforturilor sectionale de proiectare in pereti Valorile eforturilor sectionale de proiectare in grinzile de cuplare Efectul actiunilor verticale excentrice Dimensionarea sectiunii de beton a perefilor structurali Calculul armiturilor longitudinale si transversale din peretii structurali Caleulul armaturilor din grinzile de cuplare Calculul plangcelor ca diafragme orizontale Prevederi constructive Materiale utilizate Alcatuirea sectiut de beton a peretilor structurali. Dimensiuni minime Armarea peretilor. Prevederi generale Armarea in cmp a peretilor structural Armiri locale ale elementelor verticale Armarea grinzilor de cuplare Probleme specifice de alcituire a structurilor prefabricate Probleme generale Alea Imbinarile structurilor cu perefi din elemente prefabricate de beton armat -a panourilor10. 10.1. 10.2. 10.3. 10.4. Anexa A Anexa B Anexa C MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis!13.1X.2013 55, Infrastructuri Probleme generale Tipuri de infrastructuri Indicatii privind modul de calcul al clementelor infrastructurit ce de aledtuire a eleme Probleme spec (elor infrastructurilor Exemple de verificare a capaciti cuplare sia peretilor de beton armat Je deformare a grinzilor de Documente de refering ComentariiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, 1.1 Domeniu de aplicare Prezentul Cod cuprinde prevederi referitoare la proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat monolit si/sau din elemente prefabricate. Prevederile privind alcdtuirea de ansamblu si calculul structurilor cu pere{i, cit si detaliile de alcatuire constructiva si de armare a peretilor, se referd la tipurile uzuale de structuri care apar in mod curent la cladirile etajate le, cu pana la 20 de niveluri Pentru alte categorii de constructii, cu forme, alcatuiri si/sau solicitiri speciale, sau la alte, prevederile prezentului Cod vor fi Iuate in considerare cu caracter clidiri mai orientativ. 1.1.2 in cazul constructiilor situate pe terenuri sensibile la umezire si, in general, pe terenuri la care pot apiirea tasiri diferentiale importante, este necesar ca, pe lingi respectarea prevederilor prezentului Cod, si se prevada si masuri suplimentare de alcituire, dimensionare si armare corespunzitoare conditiilor de fundare respective. Masurile menjionate nu fa obiectul prezentei reglementari tehnice. 1.1.3 Alcatuirea constructiva @ structurilor cu pereti de beton armat va fi pusd de acord cu procedeele de executie avute in vedere la proiectare (sistemul de cofraj utilizat pentru peretii verticali din beton armat monolit, aplicarea tehnologiei de prefabricare, modul de executie al planscelor ete.). 1.1.4 Prevederile prezentului Cod trebuie interpretate ca avand un caracter minimal. De la caz, Ja caz, proicctanjii de structuri pot aplica si alte metode de calcul si pot lua si alte misuri constructive pentru objinerea nivelului de siguranga urmarit, 1.15 Prevederile codului se adreseazii investitorilor, proiectantilor, executantilor de lucriri, specialistilor cu activitate in domeniul constructiilor atestati/autorizati in conditiile legii, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul expertizarea lucririlor). 1.2 Relatia cu alte reglementiri tehnice 1.2.1 Sub aspectul masurilor de protectie seismica, prezentul Cod are la baza prevederile codului P 100-1, fati de care cuprinde detalieri si precizari suplimentare. Proiectarea structurilor cu pereti de beton armat va fi orientati pe satisfacerea cerintelor structurale (vezi cap. 4): + conformarea generala favorabild a constructiei; + asigurarea unei rigiditati corespunzitoare la deplasari laterale; + impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiuni seismice de intensitate ridicatd. 1.2.2 Metodele de proiectare seismica a structurilor cu perefi structurali de beton armat, diferentiate in funcjie de modul in care este modelati actiunea seismicd, de fidelitatea modelului de calcul in raport cu caracterul, in general, spatial, dinamic si neliniar al comportirii structurale, precum si de modul concret in care sunt efectuate verificarile ce privese conditiile de conformare antiseismica si performantele rispunsului seismic, sunt celeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 pre: P 100-1, unde sunt precizate si domeniile recomandabile de utilizare a acestor metode. Prevederile prezentului Cod vor fi compleiate dupa necesitati eu prevederile altor reglementiri tchnice si standarde sub a ciror incident se afl constructiile proiectate. Lista minimal a acestor documente este prezentata in Anexa B — Documente de referina a codului: 1.2.4 Acest Cod cuprinde texte reproduse din siandardul national SR EN 1992 Anexa National, ident in bari laterala, 1.3 Simboluri az Valoarea de pr terenului by latimea mieautui de beton confina by distanja dintre barele succesive mobilizate de etrieri by —_grosimea sectiunii tilpii unui perete be grosimea zonei confinate a sectiunit unui perete (grosimea bulbului); kajimea seetiunii unei grinzi yo grosimea inimii unui perete c factor de amplificare a valorilor deplasarilor in domeniul 7 < Te cp coeficient care {ine seama de plastificarea partial a zonei intinse dy, diametrul barelor inclinate dy, diametrul barelor longitudinale dsr diametrul barelor transversale dlymax diametral maxim al armituritor dy deplasarea orizontala Ia nivelul punctulai de inflexiune in raport cu capitul barei. fas valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului fa valoarea caracteristic’ a rezistenfei la compresitune a betonului fixe valoarea caracteristicl a rezistentei la compresiune a betonului confinat fm Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului fag Valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului fa Valoarea de proiectare @ limitei de curgere a ofelului fan — Yaloarca de proiectare a limitei de curgere a armaturii orizontale fai valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii inclinate fav — Valoarea de proiectare a limitei de curgere a armaturii verticale fa valoarea caracteristic’ a limitei de curgere a ofelului fm valoarca medie a limitei de curgere a ofelului faa valoarea de proiectare a limitei de curgere a etrierilor fos rezistenta caracteristic’ a ofelului armaturii de confinare oTg h ho hes her hy Ine hy ku ky ke boa Ioan Inav I fa Neer In Ns oe Ac Acs A Ata An ay eas MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.1X 2013, acccleratia gravi inalkim: grinzii nilyimea miezului de beton confinat inilyimea liber’ wea zonei eritice grosimea plicii inilimea peretelui inaltimea liberd a etajului coeficient care introduce efectul forfei tiietoare asupra rigiditaqii grinzit coeficient de corectie a momentelor incovoietoare din pereti raportul dintre valoarea de virf a acceleratici terenului pentru proiectare gi acceleratia gravitational (k, = a/2) coeficient de corectie a fortelor taictoare din pereti factor care ia in considerare efectul proportiei peretelui asupra modului de cedare lungimea de ancorare lungimea de ancorare a barelor orizontale Jungimea de ancorare a barelor verticale lungimea zonei comprimate pe care se iau misuri de confinare Jungimea liber lajimea activa a placii indlyimea sectiun in plan) rransversale a unui perete (lungimea peretelui factor de comportare specific structurii; incarcare distribuita distanja de la centrul de greutate al sectiunii pana la limita simburelui central aceeasi parte cu forfa excentric’ Nr, (forta axial de proiectare in combinatia sei de actiuni) distanta pe verticald intre armaturile transversale iniltimea zonei comprimate la starea limita ultima, stabilit’ pe baza rezistentelor de proiectare ale betonului si armiiturii aria seciunii brute a elementului de beton aria sectiunii de forfecare aria echivalenta a sectiunii fisurate aria echivalenta de forfecare a sectiunii fisurate valoarea de proiectare a acfiunii seismice valoarea caracteristicd actiunii seismice aria sectiunii transversale a bulbului (talpii) unui perete aria plangeuluiLo ly Mer Mea Ma Mra. Mra Mw Mrio Nea On Qi TY Vea MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.X.2013 59 tuturor sectiunilor armaturilor continue; aria arm unui perete turilor din zona de 1 aria Sectiunilor armaturilor din centura valoarea modulului de ticitate al betonului valoarea de proiectare a modulului de elasticitate al betonului 7 efortul sectional rezultat din calculul la actiuin valoarea de proiectare a efortului sectio a seismica de proiectare efortul sectional produs de actiunile neseismice incluse in combinatia de actiuni pentru de proiectare seismicd forja seismic& de proicctare aplicatd la nivelul ,,”” greutatea constructiei valoarea caracteristicd a unei actiumi permanente valoarea caracteristic’ a actiunii permanente , indltimea peretelui distanta masurati de la bazi la nivelul ,, moment de inerfie al sectiunii brute de beton. moment de inertic al sectiunii echivalente (fisurate) de beton distanfa masurati de la mijlocul deschiderii libere a grinzii ,,i” pana in centrul de greutate al sectiunii montantului considerat Jungimea conventionali a zonei plastice deschiderea de forfecare moment incovoietor la fisurarca betonului intins valoarea momentului incovoietor de proiectare valoarea momentului incovoietor rezultatd din calcul static sub incdrcatile seismice de proiectare valoarea momentului incovoietor rezultata din calcul static sub incdreatile seismice de proicctare, la baza peretelui valoarea de proiectare a momentului capabil valoarea de proiectare a momentului capabil al grinzii valoarea momentului incovoietor capabil la baza peretelui valoarea forjei axiale de proiectare in combinafia seismica de inc&redri forta axiala din incarcarile gravitaiionale in combinatia seismica de incarcari valoarea caracteristici a unei actiuni variabile valoarea caracteristic’ a actiunii permanente perioada oscilatiilor in modul de vibratie fundamental perioada de colt (control) a spectrului de raspuns forta tiietoare de proiectareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X 2013, forja tiietoare din grind’, asociati ating. stentei toare din grind’ rezultath din calcul static sub Vrs, valoarea de proiectare a eforturilor de lunccare in lungul imbinarilor verticale in structutile cu pereji din elemente prefabricate de beton armat valoarea de proiectare a fortei tieloare preluate de zona comprimati de beton valoarea de proiectare a rezistentei la lunecare Veau valoarea de proiectare a rezisten(ei la strivire pe capitul dintelui Veao Valoarea de proiectare a rezistengei la forfecare a dintel Ving forta thiet grinda sub incircarile sei © prods ice de proiectare V'eq forta taictoare rezultata din calcul static sub incdrcarile seismice de proiectare W; — modulul de rezistenfa la fisurare (elasto-plastic) @ ——_unghiul de inclinare al armaturilor; factor de eficienga a confinarii @ —_raportul prelevant al formei peretilor din sistemul structural a factorul de multiplicare a forfei seismice orizontale corespunzator formatii primei articulafii plastice in sistem @, —factorul de muttiplicare a forfei_seismice orizontale corespunzitor formirii mecanismului cinematic global jhe factor de important’ si expunere la cutremur a constructiei yea factor ce fine seama de efectul incertitudinilor legate de model in ceca ce priveste valorile de proiectare ale eforturilor capabile utilizate la estimarea eforturilor de calcul, in acord cu prineipiul proiectarii capacitatii de rezistenta; fine seama de diferitele surse de suprarezistenti ya coeficient de siguranga 2 deformatia specifica la atingerea efortului unitar maxim G2< deformatia specifica la atingerea efortului fx. 1 deformatia specific’ ultima la compresiune a betonului confinat £4 deformatia specifica ultima a ofelul fy deformutia specifica a ofelului la eo roti itierea curgerii “ain articulatia plastica @, —_ componenta elasticd a roti Qyx capacitatea de rotire in articulatia plastica conventional @ — rotirea de bard asociata stirii limiti ultime va forta axiald determinata prin calcul seismic, normalizata prin Ac fea #y _coeficientul de frecare in rost la actiuni ciclice Me factorul de ductilitate a curburitPow oO ws wk Owe MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 6 re ale nai jenjelor de proi betonului si armaturii la starea limit ultima i seismica a relativa a zonci comprimate stabilita pe baza rezis combinatia are include actiunea cocficientul tra de armare al etrierilor de confinare coeficient mecanic de armare coeficientul volumetric de armare al etrierilor de confinare coeficientul volumetric transversal de armare al bulbului cocficientul volumetric transversal de armare al inimii peretelu efortul efectiv de compresiune lateral’ cfortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui curbura ultima (in starea limita ultima) curbura inregistrati la initierea curgerii in armatura intins’ factor pentru detemminarea valorii cvasipermanente a unei acfiuni variabile factor de suprarezistenta ‘uma sectiunilor armaturilor orizontale ‘suma sectiunilor armaturilor inclinate suma sectiunilor armiturilor verticale din inima peretelui suma secfiunilor ramurilor etricrilor considerati in calcul suma eforturilor de lunecare capabile ale dintilor panoului, sau ale dinjilor monolitizarii, care este mai mic’.62 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013 2. DEFINITU. CLASIFICARI 2.1 Constructiile cu pereti structurali sunt cele la care elementele structurale verticale sunt constituite, in totalitate sau partial, din pereti de beton armat turnati monolit sau realizagi din elemente prefabricate La aceste structuri este necesari realizarea planseelor ca diafragme orizontale, cea ce wura deformarea solidara in preluarca forjclor orizontale (din actiunea cutremurului sau ntului) a clementelor verticale structurale ~ perefi sau stilpi. v 2.2 Dupa modul de participare a peretilor la preluarea sistemele struciurale se clasifici in urmiitoarele eategorii neirearilor verticale si orizontale, A. Sistem structural tip pereti: sistem structural in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incircarilor verticale si orizontale, contributia acestora la preluarea foryclor ‘tictoare la baza constructici depsind 65% din fora taietoare de bazi. B. Sistem structural dual: sistem structural in care incdrcirile verticale sunt preluate i principal de cadre spatiale, in timp ce inedrcirile laterale sunt preluate partial de sistemul cadre si partial de pereji structurali, individuali sau cuplati. Structurile duale se impart in dow categori a. Sistem dual cu perefi predominanti: sistem dval in care contributia peretilor la preluarea forfei tietoare, 1a baza constructiei, depgeste 50% din forja taietoare de baza. Grinzile gi stilpii acestor structuri nu trebuie si indeplineased conditiile impuse structurilor in cadre ductile in zone seismice, cum sunt cele referitoare Ia evitarea mecanismului de plastificare de etaj, la limitarea forjei axiale normalizate in sectiune, ete. b. Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual in care contribujia cadrelor la preluarea forfei tietoare, Ia baza constructiei, depiiseste 50% din fora tHietoare de baz. La aceste sisteme, grinzile si stalpii trebuie si indeplineasci conditiile impuse ‘emelor de tip cadru ductil de beton armat, 2,3 Peretii structurali se clasifiea in: = pereti in consola in = pereti cuplafi, constituiji din doi sau mai multi montanti (pereti in consol) conectati intr-un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate, dupi caz, pentru a avea © comportare ductila sau in domeniul elastic; iduali (necuplati), legaji numai prin placa plangeului; + pere{i asambla{i sub forma unor tuburi perforate sau neperforate. Regulile de alcatuire si dimensionare date in prezentul Cod se aplica peretilor structurali din toate sistemele structurale: A, B (a) si B (b).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 3. ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTHLOR 3.1 Reguli de aledtuire pentru ansamblul structurii 3d La configuratiei structurii sia modului de dispunere @ peretilor in planul construétici, se vor respecta prevederile din P 100-1, cap. 4, precum si prevederile suplimentare prezeniate in continuare, 3.1.2 La stabilirea formei si a alcituirii de ansamblu a construcfiilor, se vor alege, de preferinta, contururi regulate in plan, compacte si simetrice. Se vor evita disimetriile pronunfate in distributia volumelor, a maselor, a rigiditatilor si a capacitagilor de rezistenya ale perejilor si ale celorlalte componente structurale, in vederea limitirii efectelor de torsiune ‘generala la actiunea seismic’ sia altor efecte structurale defavorabile Prin aledtuirea structurii se va realiza un traseu sigur, edt mai scurt, de transmitere a incirearilor verticale si orizontale la terenul de fundare. 3.1.3 Suprafaja planseului la fiecare nivel va fi, pe cat posibil, aceeasi, iar distribugia in plan fa peretilor va fi, de regula, aceeasi la toate nivelurle, astfel ca acestia si se suprapuna pe verticali. Se admit retrageri la ultimele niveluri, inclusiv cu suprimari partiale sau totale ale uunor pereli, urmirindu-se si se evite aparitia unor excentricititi importante de mase si de rigiditai. Dimensiunile peretilor se vor pistra, de regula, constante pe inalyimea constructiei. La construcfii cu iniltimi mari, dimensiunile pot fi micsorate gradual, fra salturi bruste intre nivelurile consecutive (vezi pet. 4.4.3.3 din P 100-1). 3.1.4 in cazul in care Ia parter sau la alte niveluri intervine necesitatea de a se crea spatii libere mai mari decit Ia etajele curente, se poate accepta suprimarea unor pereti. Se vor lua misuri pentru a menfine, gi la aceste niveluri, capacitifi suficiente de rigiditate, de rezistenss si de duciilitate, pe ambele directii, prin continuarea pana la fundatii a celorlalti pereti si prin aledtuirea adecvata a stalpilor de la baza peretilor rerupli Practic, acest obiectiy se poate objine realizand valori ale momentelor capabile eat mai apropiate de valorile de proiectare. 3.1.6 Amplasarea in plan a peretilor structurali va urmiri cu prioritate posibilitatea objinerii unui sistem eficient de fundatii (incluznd, daci este necesar, peretii de la subsol si/sau de la alte niveluri de la partea inferioara a constructiei), in misuri si realizeze un transfer cat mai simplu si mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare. 3.1.7 Peretilor structural cirora le revin cele mai mari valori ale forjelor orizontale trebuie si li se asigure o incdrcare gravitationala suficienta (pere{ii s& fie suficient “lestati”), astfel incat si se poati objine conditii avantajoase de preluare a cforturilor din incdrcari orizontale si de transmitere a acestora la terenul de fundare. 3.1.8 La constructiile cu forma in plan dreptunghiulara, peretii structurali se vor dispune, de reguli, dup’ doua direciii perpendiculare intre cle, Solu(iile cele mai avantajoase se obtin atunci cdnd rigiditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doud directii au valori apropiate intre ele. 63MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 La construcfiile de alte form nge se pot dupi directiile principale determinate de forma constru si pri 3.19 Se va urmari, ca prin forma in plan a construcjiei sia perefilor structural limiteze valorile momentelor incovoietoare in pereti produse de inciredrile verticale. 3.1.10 Dintre peretii interiori, se vor proiecta cu precidere ca pere Separi functiuni diferite sau care tebuie sa asigure © izolare fonic: atare grosimi mai mari, si care, in acelasi timp, nu prezint goluri de u sunt in numar redus. Din aceasta categorie fac parte structurali, aceia care sporiti, necesitand ca Wt la care acestea = laclidirile de locuit, peretii dintre apartamente gi peretii casei scarit; a clidirile administrative, peretii de la nucleul de circulatie verti sanitare, etc. li side srupurile 3.1.11 La proiectarea structurilor cu pereji structurali se vor avea in vedere, in afara situatiei constructiei in faza de exploatare, si situafiile care apar pe parcursul exccutie, in care lipsa ne’ neexecutate (de exemplu, a planseelor) poate impune luarea de masuri suplimentare in vederea asiguririi stabilitaqii si capacitai de rezistent necesare ale peretilor. 3.2 Elemente structurale 3.2.1 Pentru elementele structurale verticale, pereti individuali sau pereti cuplati, se vor alege, de preferinta, forme de sectiuni ct mai simple (Fig.3.1). 4 E 7 1 rs Grind de cuplare 4 “op 2 5 Y g = Z. Grinzi de cuplare Z 4 @LLLZZD Fig3.1 Fig32 Astfel, se va urmiri realizarea peretilor cu sectiuni lamelare sau intirite la extremitii, in functie de necesitati, prin bulbi si tilpi cu dezvoltari limitate. In masura posibilitafilor, se vor evita intersectiile intre peretii dispusi pe cele doud direcfii principale care duc la formarea unor sectiuni cu profile complicate. Se vor evita mai ales formele de sectiuni pronunfat nesimetrice, cu talpi dezvoltate numai la una dintre extremitijile sectiunii expuse unor ruperi cu caracter neductil intr-unul din sensurile de actiune ale forfelor laterale. Dezideratul menjionat mai sus se poate realiza printr-o prin eventuala fragmentare a peretilor. punere judicioast a golurilor siMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 3.2.2. Se vor adopta, cand funcfiunea constructiei o impune, siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonati, ducand la perefi formati din plinuri verticale (montanti) legate intre ele prin grinzi de cuplare avand configurajia general a unor cadre cetajate. 3.2.3. Grinzile de cuplare vor avea inimii peretilor verticali sau, dacd imen mari decat aceasta (Fig.3.2). in acest ultim eaz, marginile dinspre gol ale peretilor vor avea cel putin grosimea grinzilor. rosimea egal cu aceea a te nec i 3.2.4 in situajiile in care se urmareste obtinerea unor clemente structurale cu capacitati sporite de rigiditate si de rezistenya, se recomandi decalarea golurilor pe iniltimea clidirii, in mod ordonat, ca in Fig. 3.3. Acest sistem de dispunere a golurilor este deosebit de eficient, mai ales [a nucleele de pereti, cum sunt cele din jurul zonelor in care se realizeazai circulatia pe verticala. Fig. 33 3.3 Plansee 3.3.1. Aledtuirea planseelor va sati regulile date in continuare. face conditiile precizate in P 100-1, cap. 4, impreund cu 3.3.2. Plansecle vor fi astfel alcdtuite incat si asigure satisfacerea cerinfelor functionale (de ‘exemplu, cele de izolare fonica), precum si cele de rezistenta si de rigiditate, pentru incareari verticale si orizontale. Modul de alcatuire a plangeelor se va corela cu distanfele dintre peretii structurali astfel ineat plangcele si rezulte, practic, indeformabile la incdrcari in planul lor. 3.33 Planseele pot fi realizate si din elemente prefabricate, cu conditia ca solutiile de imbinare s asigure planseului exigenjele mentionate la 3.3.1 3.34 Se va urmari ca prin forma in plan aleas’ pentru planseu si prin dispunerea adecvati a golurilor cu diferite destinatii (pentru scAri, lifiuri, instalatii, echipamente) si nu se skibeasca istenfa planseului in cnumite sectiuni expuse riscului de rupere la actiunea exagerat re cutremurelor. 3.4 Rosturi 3.4.1 Se vor prevedea, dup’ necesitii, rosturi de dilatare-contractie, rosturi seismice si/sau rosturi de tasare. Se va urmari ca rosturile s& cumuleze doua sau toate cele trei roluri mentionate. 3.42 in vederea reducerii sub limite semnificative, din punct de vedere structural, a ceforturilor din actiunea contractiei betonului sia variatiilor de temperatur’, precum si a torsiumii generale la actiuni seismice, lungimea L a tronsoanelor de clidire, ca si lungimea / intre capetele extreme ale peretilor (Fig.3.4) nu vor depisi, de regula, valorile date in tabelul Bu.66 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013, eo 8 6 a 6 : j | | b ro Co oe er ie Fig. 3.4 ‘Tabelul 3.1 Tipuri de planyeu Lem) | Um) Planseu din beton armat monolit sau plangeu cu aledtuire mixtl | gp 30 (din predale prefabricate cu placa de beton armat) Planseu prefabricat cu suprabetonare de 60-70 mm 70 0 misuri Distanfa dintre rosturi poate fi mai mare decat cea din tabelul 3.1 dacé se constructive speciale (utilizarea de betoane cu contractie foarte mica, armiri_ putemice, adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficient, etc.) si/Sau se justifica prin calcul ca se poate controla adecvat procesul de fisurare (a se vedea si ghidul GP 115). Valorile pentru dimensiunile Z si / din tabelul 3.1 se refer’ la suprastructura constructiei, in cazul subsolurilor si al sistemelor de fundare (inclusiv al radierelor), se pot admite valori mai mari ca urmare a faptului c& la elementele ingropate limitarea deformatiilor termice poate fi controlati mai eficient. 3.4.3 Dispunerea rosturilor seismice gi ljimea acestora vor respecta prevederile de la pet. 4.6.2.7 din P 100-1. in cazul unor tronsoane de clidire vecine, cu indlfime gi alcdtuire similare, cu plangecle situate Ia acelasi nivel, latimea rostului poate fi redusi pind la dimensiunea minima realizabila constructiv. 3.44 in cazul in care constructia este alc&tuita din corpuri cu mase pronunjat diferite (de exemplu, au intljimi foarte diferite), sau cand acestea sunt fundate pe terenuri cu proprictafi substantial diferite, rosturile vor traversa si fundatiile, constituind si rosturi de tasare. 3.5. Infrastructurd 3.5.1 Perefii structurali, individuali sau cuplagi, vor fi prevazugi la partea lor inferioara cu elemente structurale care si permiti transmiterea adecvata a eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare. Ansamblul acestor elemente structurale, care pe ling fundatii, poate include, atunci cind exist, perefii subsolului sau ai mai multor niveluri de la baza structurii, alcdtuieste infrastructura constructMONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, in raport cu marimea eforturilor care apar la baza peretilor structurali si cu configuratia perelilor subsolului, se pot prevedea diferite solutii, dintre care cele mai importante sunt: folate de tipul celor adoptate in eazul stalpilor structurilor in cadre, dar eu imensiuni corelate cu marimea eforturilor din perefii structurali; pereti: ©) Infrastructuri realizate sub forma unor cutii inchise, cu capacitate mare de rigiditate si de rezisten{a la incovoiere, fort tiictoare si torsiune, aledtuite din plangeele gi peretii subsolului, fundatiile/radicrul (eventual placa pardoseala de beton armat).. 3.5.2 La proicctarea sistemului de fundare se vor respecta prevederile si regulile date in P 100-1 la cap. 5.8 si in reglementirile tehnice generale pentru proiectarea fundatiilor, impreund cu cele date la cap. 10 din prezentul Cod. 3.6 Componente nestructurale 3.6.1 Se vor utiliza cu precidere elemente de compartimentare usoare, care si poati fi modificate sau inlocuite pe durata de exploatare a constructiilor si care sa fie cat mai putin sensibile la deplasari in planul lor. 3.6.2 in cazul peretilor executati din materiale rezistente (de exemplu, din zidarie de ‘cirimida), se va urmari ca prin alcdtuirea (dimensiuni, pozitie si dimensiunea golurilor) si modul lor de prindere de elementele structurale si se evite realizarea unor interactiuni nefavorabile si s& se asigure limitarea degradirilor in pereti, in conformitate cu prevederile din P 100-1, 3.6.3 Alcituirea componentelor de instalatii si a echipamentelor cu diferite destinatii, precum si prinderea lor de strucutra vor fi astfel rezolvate incat s& se asigure stabilitatea lor si si se evite producerea de efecte de interactiune nefavorabile. 6768. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, 4. CERINTE GENERALE DE PROIECTARE. 4.1 Probleme generale structurali trebuie s cerinjelor specifice de diferite naturi (Functionale, structurale, estetice, de ineadrare in mediul construit, de executie, de intretinere, de reparare/consolidare, etc), in functie de conditiile conerete ale amplasamentului (geotebnice, climatice, seismice, rezultate din vecinitatea cu alte consiructii, etc.) si de categoria de importanta a constructici. Astfel se poate asigura 0 comportare favorabil in exploatare, cu un nivel controlat de sigurana, Proiectarea constructiilor cu. pere Satisfacerea cerintelor structurale referitoare la preluarea actiunilor de diferite categorii, in particular a celor seismice, se realizeaza prin: = conceptia general de proiectare a structurii privind mecanismul structural de deformare elasto-plasticd (si, implicit, de disipare de energie), - modelarea cat mai fideld in raport cu comportarea reali si utilizarea unor metode de caleul adeevate pentru determinarea eforturilor si dimensionarea elementelor structurale; - respectarea prevederilor prezentului Cod gi ale celorlalte reglementiiri tehnice sub incidenja cArora se afli realizarea construcjici, referitoare la calculul, alcatuirea si execufia tuturor elementelor structurale si nestructurale, Cerinjele structurale fundamentale, criteriile generale de indeplinire si stirile limiti ce trebuie analizate pentru aciiunile seismice sunt cele prezeniate la cap. 2.1, 2.2, 4.4 din P 100-1 4.2 Cerinfe privind mecanismul structural de disipare a energici (mecanismul de plastificare) La nivelul ansamblului structural, objinerea unui rispuns seismic favorabil inseamn’, in principal, objinerea unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil 1a actiunile mice de proiectare. in cazul constructiilor cu pere{i structurali de beton armat, realizarea acestui obiectiv implica: = dirijarea deformatiilor plastice in grinzile de cuplare si la baza peretilor; + manifestarea unor cerinfe de ductilitate moderate si cit mai uniform distribuite in ansamblul structuri; = asigurarea de capacitiji de deformare postelastica substantiale si comportare histeretica stabil in zonele plastice; = eliminarea ruperilor premature, cu caracter fragil, datorate pierderiiancorajelor, actiunii forfelor tdietoare, ete.; = climinarea sparijiei unor fenomene de instabilitate care si nu permit ati capacititilor de rezistenta proiectate. De regula, prin proiectarea s elastic pentru plansee si sistemal ructurald trebuie sa se asigure © comportare in domeniul frastructurii cu fundatiile aferente.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 ere a mecanismelor de plastificare adecvate sunt prezentate Jul incursiunilor in domeniul postel de deformare se controleaza prin selec unui nivel adecvat de rezisten{i ta forte laterale, respectiv prin selectarea clasei de duct pentru care se proiecteaza structura. 43 Ceringe de rezistenta si de stabilitate Cerinjele de rezistenfi impun ca actiunile seismice corespunzitoare cutremurului de proicctare in amplasament si nu reduci semnificativ capacitatea de rezistenj’ a celor mai solicitate sectiuni ale structurii Practic, se considera c& cerinjele de rezistenta sunt satisficute daca, in toate sectiunile, capacitatea de rezistent& a clementelor structurale, evaluat’ pe baza prevederilor din SR EN 1992-1-1, cu precizarile din prezentul Cod si in conditiile respectirii regulilor de alcdtuire previzute in cod, este superioar’ sau, la limit, egali cu valorile de proiectare maxime ale eforturilor sectionale. Elementele structurale trebuie inzestrate cu rezistenja necesara in toate sectiunile, astfel incdt sa fie posibil un trascu complet, fird intreruperi si cit mai scurt, al incdreatilor de la locul unde sunt aplicate pind la fundati. Cerinjele de stabilitate impun evitarea pierderii stabilitatii formei (voalirii) peretilor in zonele puternic comprimate si eliminarea fenomenelor de risturnare datorate unei suprafete de rezemare pe teren insuficiente. Tot in categoria fenomenelor de instabilitate care trebuie cvitate se incadreazi si situajiile in care distribujia in plan a peretilor duce la o sensibilitate inaltd la torsiune de ansamblu, in absenfa unor pereti care si preia in mod eficient momentele de torsiune generala (vezi 3.1.2 si 3.15). Constructiile cu pereti structurali vor fi previzute prin proiectare cu o rigiditate la deplasiri laterale in acord cu prevederile din P 100-1, Structurile trebuie si. prezinte rigiditate corespunzitoare in dou directii normale ale planului, precum si rigiditate la torsiunea de ansamblu. De asemenea, rigiditatea peretilor structurali trebuie si fie suficient de mare pentru a asigura si condiia de necoliziune la rosturi a tronsoanelor de cladire vecine cu caracteristici de vibratie pronunjat diferite. 4.5 Cerine privind ductilitatea locala yi climinarea ruperilor cu caracter neductil Conditia de ductilitate in zonele plastice ale structurilor cu pereti de beton armat are in vedere asigurarea unei capacitii suficiente de rotire postelastica in articulatile plastice, fara reduceti semnificative ale capacitiii de rezistenta in urma unor cicluri ample de soli seismica.70 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 Arti le plastice in structurile de beton arma deformatii ale armaturilor longitudinale dincolo de limi cord cu prevederile din P 100-1, zone critice. in proiectarea curenti, cerinfele de ductilitate local se determini in funetie de rotirile de bari ale clementelor structurale produse de forjele scismice de proiectare, Acestea trebuie si nfefioare valorilor capabile ale rotirilor, obtinute prin satisfacerea prevederilor de calcul jc alcdtuire ale prezentului cod, conform 8.5. in situatiile in care cerinfele de deformare plastica sunt determinate printr-un calcul seismic neliniar, capacitatile de deformare se vor evalua pe baza modelelor de calcul date in codul P 100-3. in evaluarile preliminare, in vederea alegetii initiale a sectiunilor de pereti se vor utiliza criterii aproximative pentru asigurarea ductilitifii necesare. Acestea constau in condifii de limitare a zonelor comprimate sau, in conditii echivalente, aproximative, de limitare a efortului unitar mediu de compresiune. poate analiza posibilitatea de sporire a deformabilitiii in domeniul postelastic prin masuri suplimentare de confinare a zonelor comprimate de beton, conform. 8.5.2.(i). in vederea mobilizarii capacititii de ductilitate Ia solicitarea de incovoiere cu sau fird fort axial, se va asigura, prin dimensionare, un grad superior de siguranta fay de ruperile cu caracter fragil sau mai putin ductil, cum sunt: + ruperea la fort taictoare in sectiunile inclinate; + ruperea la forfele de lunecare, in lungul rosturilor de lucru sau in lungul altor sectiuni prefisurate; = pierderea aderenjei betonului 1a suprafaja armiturilor in zonele de ancorare si de innddire; = ruperea zonelor intinse, armate sub nivelul corespunzitor eforturilor de fisurare a betonului. in acelasi scop sunt necesare masuri pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilitaii zonelor comprimate de beton sia armaturilor comprimate (vezi pet. 7.5.2). 4.6 Cerinte specifice structurilor prefabricate Proiectarea structurilor rezultate din asamblarea unor elemente prefabricate de suprafat iare, trebuie sd urmireasc’ obfinerea unei comportiri practic identice cu cea a structurilor similare realizate din beton armat monolit. in acest scop, imbinirile verticale, orizontale sau dupa alte direcfii, intre elementele prefabricate, se vor proiecta astfel incat la instalaren mecanismului structural de disipare de energie si fie solicitate in domeniul elastic de deformare a armaturilor de ofel Se admite c& acest deziderat se realizeazA daca valorile de proiectare ale eforturilor din imbinari se iau cel putin egale cu cele asociate capacititii la incovoiere a peretilor structurali.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, n 5. EVALUAREA SI COMBINAREA INCARCARILOR 5.1 Evaluarea actiunilor in Gruparea seismica Clasil avute inf vedere in proiectarea structural rea actiunilor si modul lor de considerare in diferitele combinatii de incdrcdri stabilite in codul CR 0. intr-o clasificare general, actiunile sunt de urmatoarele categori = acfiuni permanente, desemnate prin valori caracteristice Gi; acestea sunt reprezentate de greutatea proprie si de alte incdreari “moarte” (practic invariabile); = acfiuni variabile, desemnate prin valorile caracteristice Qs, reprezentate de incarcirile datorate exploatarii constructici (“utile”) si inedrcirile climatice din vant, zipada sau variajia de temperatu = acfiunea scismicd, desemnati prin valoarea caracteristicd, Anis Pentru clidirile curente cu structura de beton armat, sub aspectul regimului de inalyime gi al valorilor incdrcarilor gravitationale, combinatia care include actiunea seismic’ este cca care dimensioncazi, de regula, clementele structurale verticale, in conditiile aplicdrii reglementarilor tehnice in vigoare. Elementele plangeului si ale sistemului de fundare pot fi dimensionate de toate tipurile de combinafii de actiuni, cu, sau fird, actiunea seismic’, in cadrul prezentului cod, se are in vedere, cu prioritate, calculul in combinajia de actiuni care include actiunea seismic. In continuare, aceasta se denumeste gruparea seismicd de actiuni. intr-o forma simbolici, aportul diferitelor tipuri de actiuni in gruparea seismica este dat de de expresia: TGut Yedea Eyri Qus 6.1) unde: Gk __reprezinta valoarea caracteristici a ac{iunii permanente the Aes reprezint& valoarea caracteristicd a acfiunii seismice, amplificati prin factorul de important —expunere la cutremur al constructiei conform P 100-1 variabile i, iar factorul yr, v2 Qc; reprezint fractiunea quasi-permanenta a a are valorile: «© pentru inc&redrile din vant, temperatursi gi inedircare utili pe acoperis: y21= 0,0 « pentru incdrcarea cu zaipada pe acoperis: yri= 04 pentru incarcarea utila pe plangeu: yoi=0,3 pentru cladiri de locuit si birouri yoi=0,6 pentru spajii public pentru conferinfe si sport, si pentru magazine yoi=0,8 pentru depozite72 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X 2013 5.2. Evaluarea actiunii seismice ‘Tabelul 5.1: Valorile factorului de comportare g pentru structuri cu pereti Valorile q pentru clasele de ductilitate Tipul structural DCH DCM DCL a, Sistem cu pereti necuplati Ske 20 Sistem cu pereti cuplafi gi 35% 20° structuri duale a, . Sistem flexibil la torsiune 30 20 15 * dach forfa axilt determinatl prin calcul seismic normalizath v= 0,75 in tof stilpi. In eaz contrar g=1,5. k, este factorul care ia in considerare efectul proportiilor peretelui asupra nivelului de deformare plastica; Proportiile peretilor in ansamblul structural se definese prin marimea raportul um (5.2) ih in care Ay; gi fy; sunt indltimea peretelui i a, Valoarea factorului ky se alege astfel: = pentru pereti “inalti® (ao>2) kat = pentru pereti “scunzi” (ao <2): leas O5 she hl Ay) 62) in care: Ay aria planseului; n — numirul de plangce situate deasupra sectiunii considerate (3) Grosimea peretilor va fi cel putin 150mm si cel putin 4/20. La clidiri cu pind la 12 veluri, se recomanda si se pastreze dimensiuni constante ale sectiunilor peretilor pe toatd indltimea, (4) in vederea alcatuirii preliminare a sectiunilor, ariile bulbilor sau ale talpilor Ay prevazute la capetele sectiunii peretilor c imi Ac, se determina cu relati76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013, 4 1 1214030 (6.3) pentru structuri proiectate pentru clasa DCH, gi 4, vy st2=t+040 (6.4) pentru structuri proieetate pentru clasa DCM. S-a notat: (6.5) evaluarea forjei Neu, Se iau in considerare numai incircarile verticale din combinatia sei de incarcari ich Relatiile (6.3) si (6.4) servese si pentru identificarea cazurilor in care apare necesitatea intaririi sectiunii peretilor cu bulbi/talpi la capete. 6.2.2 Dimensionarea preliminara a grinzilor de cuplare () in ea grinzilor de cuplare ale cla plinului de deasupra golurilor de usi sau ferestr. lor obignuite se ia egal cu dimensiunea (2) Latimea grinzilor se ia egali, de reguli, cu gro: ea peretel 6.3 Succesiunea operatiilor de proiectare in aceasta sectiune se prezint principalele ctape ale proiectarii intocmite pe baza metodelor de calcul de tip curent, bazate pe calculul structural in domeniul elastic. Verificarea indeplinirii cerinfelor structurale de diferite tipuri se face la cele dou stiri limita, starea limit ultima (ULS) si starea limita de serviciu (SLS), in conformitate cu prevederile din CR 0. (i) Aledtuirea initials a structurii (dispunerea in plan a peretilor structurali, alegerea formei sectiunilor, a dimensiunilor elementelor structurale, etc.), inclusiv a elementelor infrastructurii; (ii) Modelarea structurii pentru calcul (stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali, pentru fiecare directie de actiune a incircarilor orizontale si ale grinzilor de cuplare, conform prevederilor de la 6, (iii) Stabilirea nivelului la care se considera incastrarea perejilor (conform cap.10); (iv) Determinarea incarcarilor verticale aferente fiecdrui perete structural si a eforturilor secjionale de compresiune produse de aveste inedrciri (conform 6.5); (¥) __ Alegerca preliminara a sectiunilor perefilor structurali pe baza criteriilor de la 6.2.1; (vi) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale peretilor structurali pentru fiecare directie de actiune a fortelor orizontale (conform 6.4) Stabilirea fortelor laterale de calcul conform cap. 3 gi 4 din P 100.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, onale din actiunea forjelor laterale. (viii) Determinarea eforturilor s s cul automat care si ia in considerare comportarea spafiala ulul cu programe de a structurii; (ix) Determinarea eforturilor prevederilor de la 7.2 si 7. sejionale de proiectare din incdrearile orizontale pe baza (x) — in cazurile in care incarcarile verticale se aplicd cu excentricititi_ pronuntate (de exempla, construc{ii cu baleoane in consol’ pe o singuri parte a clidirii, constructii cu nucleu de pereti incdrcat excentric de planseu, etc.), se determina pe acelasi model de calcul eforturile sectionale din aceste in are se insumeazi cu eforturile produse de fortele orizontale obignuite, la structuri ordonate si simetrice, eforturile de incovoiere dis valori semnificative gi pot fi (xi) Caleulul gi armarea grinz 1) (xii) Caleulul si armarea clementelor verticale 1a compresiune/intindere excentricd in sectiuni normale la axa peretilor si la forti tiietoare in sectiunile inclinate si in rosturile de turnare. Se vor utiliza metodele de calcul din SR EN 1992-1-1 si Anexa National’, impreund cu prevederile de la 7.6; (xiii) Calculul imbinarilor verticale si orizontale ale peretilor prefabricati si al imbinarilor dintre plangeu si peretii structurali (conform 7.6.3), jor de cuplare, la incovoiere gi la forya taictoare (conform (xiv) Determinarea eforturilor in diafragmele orizontale formate de plansee si calculul armiiturilor necesare (conform 7.8); (xv) Aledtuirea perefilor structurali gi a grinzilor de cuplare (conform cap. 8); (xvi) Evaluarea initial a dimensiunilor elementelor infrastructuri si a fundatiilor; (xvii) Modelarea infrastructurii pentru calcul: stabilirea actiunilor (ale fortelor de legaituri cu suprastructura si cu terenul), modelarea legiturilor structurale ale elementelor (xviii) Calculul eforturilor sectionale in elementele infrastructurilor prin metode de calcul compatibile modelului de calcul stabilit la (xvii). In cazul in care transmiterea forjelor verticale si laterale la teren se realizeazA\ prin intermediul unor sisteme de fundare sau infrastructuri complexe, este preferabil si se utilizeze un model complet al construcfici, incluziind elementele suprastructurii, ale infrastructuri si ale terenului de fundare; (xix) Calculul de dimensionare a clementelor infrastructurii si a fundatiilor, 6.4 Schematizarea pentru calcul a structurilor 6.4.1 Sectiunile de calcul (active) ale peretilor structurali. in calculul simplificat al structurilor cu pereti de beton armat, constind in calcule independente pe doud sau mai multe direcjii, problema stabilirii sectiunilor active ale perefilor intervine la: ( evaluarea rigiditijilor 1a deplasare lateraki si, implicit, Ia stabilirea eforturilor secfionale din actiunea fortelor orizontale care revin peretilor structurali; i) determinarea incircatilor verticale aferente perefilor structurali; 778 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X.2013, (ii) evaluarea momentelor capabile si a fortei taietoare de proiectare, asociate capacitatii de rezistenga la incovoiere cu efort axial, a peretilor structurali; t (iv) evaluarea ducti tii seetionale. alpa este constituita dint-un bulb (Fig.6.1a), lain si activa, ey 82 ia Vest Syetvs 1, ald ow Ma a endl | ] ha = Lye aw t a) by Fig.6.1 in cazul perejilor structurali a caror sectiune prezinta talpi la una sau ambele extremitti (rezaltate, de exemplu, din intersectia peretilor de pe cele dou’ directii, (Fig. 6.16), litimea activa Izer de conlucrare a talpilor este dati de relatia (6.6): Weg = bio + Aly! + Aly” (6.6) unde Aljse stabileste pe baza relatic i‘ Al, =——*—.-1, $1, (6.7) Lpsigg a si Aly distanja pana la primul gol (pand la marginea peretelui, Fig. 6.2). ‘S-a notat: grosimea sectiunii inimii peretelui; Aljimile sectiunilor unor pereti paraleli, consecutiv; istanta libera intre doi pereti consecutivi. Does bei det To lee hey Fig. 6.2MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.1X2013, 79 La structurile cu etaie inalte si goluri relativ mici, peretele se poate considera in calcul ca un element unic, cu sectiunea indeformabil’, cu condifia asiguririi unei comportiri in domeniul elastic a grinzilor rigide ‘ind peretii se intersecteazA formand un nucleu, intreg nucleul poate fi (Fig. 6.3), Grinzi de cuplare rigide gi rezistente Pentru calculul deformajiilor produse de forjele tiietoare, sectiunea activa se ia egali cu sectiumea inimii 6.4.2 Sccfiunile de calcul (active) ale grinzilor de cuplare Pentru calculul deformatiilor produse de momentele incovoietoare si pentru determinarea ceforturilor sectionale, secjiunea activa a grinzii de cuplare se ia astf = daca plangeele se toarn’ odata cu perefii, sau daca se toarna in etape distinete, dar se prevad miisuri de realizare a conlucrarii plicii cu grinda, se tine seama de conlucrarea plicii, ca in Fig. 64(a), lund: Alf $A = 251 S2hy (6.8) unde: Jy lungimea liber a grinzii de cuplare: hy grosimea placii. = dae planseele sunt prefabricate sau tumate ulterior peretilor si nu se realizeazd conlucrarea plicii cu grinda, sectiunea se considera dreptunghiulara, ca in Fig. 6.4(b), cu indlfimea h pana sub placa planseului. Pentru calculul deformajiilor produse de forfele tlietoare, secjiunea se ia egal’ cu seetiunea inimii80 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, “rn FE by a) b) Fig. 6.4 65 Determinarea eforturilor axiale de compresiune in perefii structurali, din actiunea incArearilor verticale incarearile verticale transmise de plangeu peretilor structurali se determina pe baza suprafefelor aferente sectiunilor acestora. Se admite cd eforturile unitare de compresiune din incircdrile verticale sunt uniform distribuite pe suprafata sectiunii transversale a peretilor. Valoarea forfei axiale de compresiune din inciredrile gravitationale dintr-un perete se objine prin inmulfirea valorii medii a eforturilor unitare de compresiune cu suprafafa sectiunii active @ perctelui. Valoarea medic a efortului unitar se obfine prin raportarea forjei axiale aferente unui perete la suprafata totald a sectiunii transversale a acestuia. Pentru incarcdrile locale, concentrate sau distribuite pe o anumitd suprafati, se admite c& repartizarea in corpul perefilor se face cu o pant de 2/3, ca in Fig. 6.5(a). in cazul in care in profi existd goluri, linia de descArcare se deviazi conform Fig. 6.5(b). Fig. 6.5 in cazurile obisnuite, se admite cd rezultanta incarcarilor verticale este aplicatd in centrul de greutate al secjiunii active a peretelui. Dacd distanta dintre centrul de greutate al ircarilor verticale si centrul de greutate al sectiunii peretelui este relativ mare (orientativ, >0,25 din iniltimea sectiunii inimit peretelui), si decd efectul excentricitatilor nu se cchilibreazi pe ansamblul structurii (Fig. 7.5), se efectueazi un calcul separat pentru stabilirea eforturilor din incarcarile verticale, utilizind modelele si metoda de calcul prezentate Ia 66.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 983 bis!13.1X2013 a 6.6 Modelarea structurilor pentru determinarea eforturilor seefionale plificate rea peretilor in prezenta sectiune se fac ind modul de utilizare al_ metodelor de calcul al structurilor cu pereji structurali in domeniul elastic, bazate pe model structurali prin cadre etajate (structuri aledtuite din elemente de tip bara). 6.6.1 Ipoteze gi scheme de baz’: a) in calculul ca structuri formati din bare, se va fine scama de toate tipurile de deformatii produse de actiunea diferitelor eforturi sectionale: momente incovoietoare, forte taietoare si cforturi axiale. in cazurile curente, se admite si se neglijeze deformatiile datorate eforturilor axiale in grinzile de cuplare, precum si cele produse de eforturile axiale din peretii structurali datorate incircirilor verticale. b) Deschiderile teoretice ale cadrului etajat, care schematizeaz’ peretii cuplayi cu goluri suprapuse, se vor lua intre axcle elementelor verticale, Pentru grinzile de cuplare (Fig. 6.6) se considera deformabila (la incovoiere gi la forta taictoare) numai deschiderea ibera, :, tar portiunile laterale (L— /,) se admit a fi indeformabile (aria sectiunii se considera, in calcul, infinita). mea nivelului hy silor, considerind ca in resiul zonelor ca ©) in cazul peretilor cu grinzi de cuplare inalte in raport cu (J0,25h,), se va fine seama de variatia secjiunii_monta deformabile zonele cuprinse intre grinzile de cuplare, Ji, indeformabile (Fig. 6.7). Fig. 6.6 6.6.2 Valorile de proiectare ale rigiditatilor elementelor structurale In aceast& sectiune se dau valori pentru determinarea caracteristicilor de rigiditate utilizate la calculul eforturilor sectionale. Valorile caracteristicilor de rigiditate intervin la: (® calculul caracteristicilor de vibratie ale structurii; (ii) calculul deplasirilor orizontale;82 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013, (ii) _calculul eforturilor in clementele structurale. Valorile rigiditatilor elementelor structurilor cu pereti de beton armat, cuploti sau nu, sunt fluenjate puternic de gradul de fisurare a betonului in zonele intinse. Pentru determinarea wirimilor enumerate la (i), (ii) si (iii) se pot utiliza valorile de proiectare (echivalente) ale caractetisticilor geometrice sectionale, astfel: a) Pentru peretii structurali: + dei vy = =04: Jog = 0,81: (6.9) i (6.10) Aes = 0.8 Aes (6.11) + daca (6.12) (6.13) (6.14) + daca vy Ig = ON Le (6.15) dey = 0.4 Ae (6.16) Aes = 0.2 Aes (6.17) Pentru valori intermediare ale raportului vy, valorile de calcul (echivalente) pentru ‘monentul de inertie (J.,), aria sectiunii transversale (4e,) si aria sectiunii de forfecare (Ay) Se stabilese prin interpolare liniard. Valorile fc , de $i des corespund sectiunii brute de beton (nefisurate). Cu Ney si fog Sau notat valoarea de proiectare a fortei axiale (pozitiva pentru compresiune) in sectiune si, respectiv, valoarea rezistentei betonului la compresiune. b) Pentru grinzile de cuplare: * incazul armirii cu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri): Ing = 0,2 Le (6.18) Aeq =0,2 de (6.19) ‘© incazul armirii eu carcase diagonale: Iq = 05k (6.20) Ag = 05 de (621) Calculul se efectucaza pentru fiecare directie si sens al actiuni smice de proiectare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, in vederes irului ipotezelor de inedreare cu forte orizontale, a facteristicilor de vibrajie sia deplasirilor orizontale, se pot considera valori fixe, aproximative, pentru perefii structurali (montantii verticali) 1. =05 1 (622) “ Aey = 0,5 Ac (6.23) Pentru grinzi se folosese relatiile (6.18) ... (6.21). Nota: in situati sare valorile eforturilor din grinzile de cuplare rezultate din calculul structural duc ta armani s/sau efecte indirecte in montanti inaeceptabil de mari, calculul structural elastic se reia, considerind valori reduse ale rigiditiii grinzilor astfel Incit st se ssigure armari rezonabile ale cckmentelor orizontale Valorile eforturilor sectionale stabilite pe un astfel de model urmeazi si fie corectate in vederea objinerii unor valori de dimensionare mai potrivite in raport cu comportarea reali a structurii, printr-o redistributie adecvata a eforturilor in elementele verticale, care si seama de gradul de fisurare al acestora. Redistributiile de eforturi se vor face in acord cu prevederile articolului 7.2.1. in calculul deformatiilor se va utiliza o valoare unica a modulului de clasticitate al betonului, £.«, corespunzitor clasei prescrise prin proiect. 6.7 Metode de calcul in domeniul elastic Pentru stabilirea eforturilor sectionale in elementele structu se pot utiliza metodele de calcul pentru structurile spatiale alcatuit F cu pereti de beton armat din bare. in cazurile curente, in care planseele de beton armat satisfac conditia de diafragme, practic infinit rigide, si rezistente pentru forte aplicate in planul lor, se vor aplica metode de calcul in care deformatiile solidare ale peretilor pot fi definite de trei componente ale deplasitrii la fiecare nivel (dou translatii si o retire). Pentru structuri cu alcdtuire complex, cu forme complicate de sectiuni de pereti, rezultate din intersectia peretilor dispusi pe cele doua directii, cu goluri de dimensiuni diferite de la un nivel la altul saw’si care nu sunt dispuse ordonat, sau in cazurile in care este necesar ‘si se determine starea de eforturi pentru directii ale fortelor orizontale care nu se suprapun cu Girectiile principale ale structurii, se recomanda utilizarea modelasit peretilor din elemente finite de supraiata. in acest scop se recomanda utilizarea programelor de calcul care permit 0 asemenea abordare. Reprezentarea acfiunii laterale din cutremur se poate face, functie de configuratia $i gradul de regularitate ale structurii, prin forte statice echivalente sau prin forfele stabilite utilizand calculul modal cu spectre de raspuns. 6.8 Metode de calcul in domeniul postelastic Clasificarea, caracterizarea i domeniile de utilizare ale metodelor de calcul al structurilor in domeniul postelastic sunt date la pet. 4.5.3.5 din P 100-1. in cele ce urmeaza se fac precizari referitoare la particularitajile utilizirii acestor metode in cazul structurilor cu pereti siructurali. 83MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 6.8.1 Clasificarea metodelor de calcul Metodele de caleul in domeniul postelastic se aplic’ unor rezistenfi cunoscute, respectiv la structuri la care a ructuri cu caps smaturile longitudinale sunt cunos in raport cu ipotezele simplificatoare admise in calcul, metodele de calcul in domeniul postelastic se clasificd in urmatoarele trei categorii principal a) Procedee de prima aproximatie, mecanism cinematic de plastificare cu grinzilor de cuplare si la baza peretilor structurali, fra si se poata pune cor privind ineadrarea rotirilor din aceste articulatii plastice in eapacititile de rotire respective. b) Procedee de calcul static neliniar, care constau intr-un calcul static pas cu pas al structurii (“calcul biografic”). Se marese treptat incdrcirile laterale, se determing, la fiecare treapti de incdrcare, eforturile sectionale si deformatiile structurii, verificandu- se si compatibilitatea rotirilor in articulatiile plastice formate la capetele grinzilor de cuplare si la baza peretilor. Stadiul ultim de solicitare a structurii se considera stadiul .e deformatia limita intr-una din articulajiile plastice formate la baza peretilor structural ©) Metode de calcul dinamic neliniar, care se objin prin adaptarea metodelor de calcul dinamie al structurilor din bare sau al structurilor plane. Pornind de la accelerogramele unor cutremure reale inregistrate, sau de la accelerogramele etalon caracteristice amplasamentului, se determin’ elementele rspunsului structural in evolutia lor pe durata actiunii seismice, diagramele de eforturi scctionale, tabloul articulatiilor plastice in fiecare moment al actiunii seismice, cerinfele de ductilitate, energia absorbiti si energia disipata in articulatit plastice, ete. Calculul in domeniul postelastic, prin procedeele din categoriile (b) si (c), permite verificarea urmatoarelor condifii de bund conformare a structurii in raport cu actiunile * structura dezvolta un mecanism structural de disipare a energie! favorabil, care, in cazurile curente, presupune formarea articulatiilor plastice la extremitaile grinzilor de cuplare si la baza peretilor structurali, in aceasti ordine, la cutremure de proiectare asociate ULS; © structura nu inregistreazi, pe durata actiunii seismice, deplasari mai mari decat cele admise; + capacititile de deformare postelasticd ale elementetor verticale (rotirile capabile in zonele critice), evaluate separat, sunt superioare cerintelor. 6.8.2. Metoda de prima aproximatie Metoda are in vedere exprimarea echilibrului la limitd al structurii aduse in starea de mecanism cinematic sub incdrcarile verticale si orizontale. Metoda furnizeazi valoarea fortei laterale asociate mecanismului de plastificare, care permite evaluarea gradului de asigurare al structurii in termeni de rezistent3. Metoda este potriviti pentru evaluarea structurilor cladirilor existente. Aplicarea echilibrului limita al structurii presupune 4 nu apar ruperi premature, cu caracter neductil, prin actiuned fortelor tlietoare sau prin ruperea ancorajului armiturilor, iar capacitatea de deformare in articulatiile plastice este corespunzatoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. $83 bis/13.IX2013 Metoda poate fi utilizat a dimensionarea mai rational care, pe baza unui calcul nota de 1a 6.6.2 b)), sila proiectarea_prelimir constructiilor noi, pentru a grinzilor de cuplare si a peretilor structurali, in situatiile domeniul clastic, rezulti eforturi gi armari excesive in grinzi (vezi 6.8.3 Metoda de calcul static neliniar 2) Date generale Pe baza unui calcul prealabil in domeniul elastic, pe modele realizate conform 6.6, se stabilese secjiunile si armarea perejilor structurali. Sectiunile astfel dimensionate urmeaza a fi apoi corectate, dupa necesitati, de rezultatele calculului in domeniul postelasti Pentru efectuarea calculului in domeniul postelastic este necesar si se determine valorile momentelor de plastificare ale sectiunilor caracteristice ale elementelor structurale (sectiuni de la extremititile grinzilor de cuplare si sectiunile de la baza peretilor), precum si caracteristicile de deformare ale zonelor care inregistreazi deformatii plastice. La stabilirea acestora se utilizeaza valorile medii ale rezistenfelor betonului comprimat, fm, $i OfelUIUi, fons conform SR EN 1992-1-1 cu Anexa National, precum si ST 009. fem = fou + 8 (6.24) fim = 115 Joe (6.25) unde _f este valoarca caracteristicd a rezistenjei la compresiune a betonului, iar fueste limita de curgere caracteristic’ a ofelului in relatia (6.24) rezistentele sunt exprimate in MPa. b) Scurti descriere a procedeului de calcul structural Se efectueszi calculul static la forte orizontale seismice, cu distributia fixatd pe vertical, care se miirese progresiv. Este recomandabil si se considere 2 distributii infisuritoare ale fortelor orizontale (de regula o distributie triunghiulara si una uniforms). La ficcare treapti de incarcare se determin’ starea de eforturi si de deformatie ale structurii, se identificd sectiunile in care apar deformatii plastice si se stabilesc mirimile rotirilor in articulatiile plastice convenfionale formate la capetele grinzilor de cuplare gi la baza montantilor. Se verified rotitile in articulatiile plastice se incadreazé in valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale in care apar aceste articulatii, care se determina separat cu programe de analiza sectionala, Pentru analizarea unor stiri de solicitare avansate, se pot admite depagiri ale capacititii de rotire a articulatiilor plastice din grinzile de cuplare (ruperi). Aceasta implic& modificarea schemei statice pentru etapele de calcul ultericare, in sensul inlocuirii barelor iesite din lucru prin penduli articulati la capete, capabili si preia numai eforturi axiale. Ca stadiu limiti de solicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia limita la baza unuia dintre montanyi. . Rezultanta incircirilor orizontale, corespunzitoare acestui stadiu, reprezinti forta orizontala capabili a structurii, iar deplasarile inregistrate reprezinta deplasarile maxime pe care le poate suporta aceasta. ©) Caracteristici de deformare plastica a peretilor structurali Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implica verificarea compatibilitatii deformatiilor (rotirilor) plastice in articulatiile plastice teoretice formate in 8586 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, sectiunile de la capetcle righelor, precum gi la baza montangilor. Pe valorile Gy ale rotitilor inregistrate in articulatiile plastice la diferite niveluri ale acjiunit orizontale se compara cu valorile ultime ale rotirilor ce se pot dezvolta in articulatiile plastice, den mod curent, rotiri capabile, Ay. Conditia ca un element s nu se rupi in zona unei “arti relajia nite, se exprima prin ii plastice’ pumas S Opn (6.26) Valorile Quy se determina prin insumarea rotirilor specifice (curburilor) pe Iungimea zonelor plastice, in situajiile in care in sectiunca cea mai solicitati s-au atins deformati specifice ultime, ale betonului, &42. (corespunzator gradului de confinare a betonului prin armituri transversale), sau ale armaturii de ofel intinse, ép. Verificarile se pot exprima gi in functie de valerile totale ale rotirilor de bar’, procedeu prezentat la 8.5.2(ii), unde se dau si relatiile pentru evaluarea capacititii de rotire, tinind seama de efeetul de confinare exereitat de armaturile transversale, Detalii suplimentare pentru aplicarea metodei de calcul static neliniar si pentru evaluarea capacitaii de deformare a clementelor structurale se dau in P 100-1 (Anexele D si F). 6.84 Metoda de calcul dinamic neliniar Metodologia calculului dinamic neliniar si datele privind parametrii seismici ai excitatiei (accelerograme inregistrate pe amplasament sau accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de rspuns) si ai rispunsului seismic al structurii (legile constitutive ale comportirii clementelor structurale, {indnd seama si de degradirile structurale, proprietatile de amortizare, etc.) sunt precizate in P 100-1.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA I, Nr. 589 bis!13.1X.2013 7. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURAL Probleme generale proiectarea constructiilor cu pere{i structurali se va avea in vedere sati si permit dezvoltarea unui mecat n structural de are a energici favorabil pentr structura in ansamblu (cap. 4) si care si confere clementelor structurale 0 ductilitate corespunzatoare facerea Principalele masuri legate de dimensionarea si armarea peretilor structurali, prin care se urmireste realizarea acestei cerinfe, sunt urmatoarele: + adoptarea unor valori ale eforturilor de de credibilitate, formarea unui mecanism structural de plas (pst. 7.2 917.3); « moderarea eforturilor axiale de compresiune in clementele verticale si, mai general, limitarea dezvoltarii zonelor comprimate ale sectiunilor (pet. 7.5.1): mensionare care si asigure, cu un grad mare wre eat mai favorabil + climinarca fenomenelor de instabilitate ale zonelor comprimate ale sectiunilor (pet 75.2); ‘+ moderarea eforturilor tangenjiale medii in beton in vederca climinarii riscului ruperii betonului la eforturi unitare principale de compresiune (pet. 7. + asigurarea Iungimii de ancorare si a lungimii de suprapunere, la innidire, suficiente pentru ca armiturile longitudinale gi cele transversale ale elementelor structurale si dezvolte eforturile capabi + folosirea unor ofeluri cu suficienti capacitate de deformare plastica Ia armarea elementelor in zonele cu eforturi importante la actiuni seismice (in zonele critice); cclasa ofelului ce poate fi utilizat, B sau C, depinde de clasa de ductilitate pentru care se proiecteaza structura; ‘+ prevederea unor procente de armare corespunzitoare in zonele intinse pentru asigurarea unci comportiri specifice elementelor de beton armat, Conditiile de dimensionare si cele de aleituire constructiva se diferenjiaz’, in conformitate cu prevederile din P 100-1, in functie de clasa de ductilitate pentru care se proiecteazA structura, De asemenea, condifiile menfionate se diferentiaz’ intre zonele in care se asteapti si se produca deformatiile plastice (zonele plastice potentiale sau zonele critice) si restul zonelor apar{inand unui anumit element structural, Zonele critice, in cazul peretilor structurali, sunt considerate urmatoarele: ‘© lagrinzile de cuplare, intreaga deschidere libera (lumina) /., daca /.S 3h, si zonele de la extremitaji cu lungimea 1,5h la grinzile cu ly> 3h; + Ia perejii structural, izolati sau cuplaji, zona de la baza acestora (situata deasupra nivelului superior al infrastructurii sau fundatiilor), avand lungimea: Jer = aX {ly Hub} 3, eforturile de proiectare se calculeazit conform prevederilor din P 100-1, pet. 5.3.4.1.1. 74 — Efectul actiu in cazul structurilor la care rezultanta acfiunilor verticale aferente perejilor se aplica excentric in raport cu centrul de greutate al sectiunii lor gi dac’ aceste incircdri excentrice nu se echilibreaz pe ansamblul structurii (Fig.7.6) si produc deplasari orizontale semnificative, ceforturile corespunzitoare se vor evalua separat si se vor insuma cu cele din actiunea incarearilor orizontale din gruparea seismica de actiuni. Fr verticale excentriceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 I suprafetei de ferente Daci momentele incovoietoare in pereti produse de incdrcirile verticale sunt mai mici de 10% din valorile produse de incircirile orizontale, cle pot fi neglijate la dimensionarea peretilor. Pentru determinarea eforturilor din actiunile verticale se utilizeazi acelasi_ model structural ca pentru incircatile orizontale. 7.5 Dimensionarea sectiunii de beton a perefilor structurali 7.5.1 Grosimea necesari a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi sau tilpi la capetele libere se stabilesc punand conditia: Gu = Xu/ be S Sous (7.7) in care: X, _indljimea zonei comprimate stabilits pe baza rezistentelor de proiectare ale betonului si armaturii la starea limita ultima in combinatia care include actiunea seismic; &, _ indltimea relativa a zonei comprimate la starea limitd ultima. Valorile &yy,8e iau astfel: 0,100 (2 +2), in cazul proicctarii pentru elasa DCH; 0,135 (2 +2), in cazul proiectarii pentru clasa DCM. indeplinirea conditiei (7.7) asigura in cazurile curente satisfacerea conditiilor de ductilitate locala ale perctilor date la 8,5.2., care trebuie insi verificata explicit in toate situatiile. 7.8.2 in zona criticd a peretilor, in situafia cénd indltimea x, a zonei comprimate depaseste cea mai mic& dintre valorile Sho (bwe ~ grosimea peretelui) $i 0.4/. (Fig. 7.7(a)) este necesara verificarea pentru evitarea pierderii stabilitati. Asemenea verificdri sunt necesare si la extremitaile tilpilor, dacd inaltimea_zonei comprimate x, > 24, in portiunile care depasesc dimensiunile 44y de fiecare parte a inimii (Fig.7.7(b)). in cazurile curente, se admite ci este impiedicat’ pierderea stabilitatii peretelui daci in zonele mentionate este indeplinit& conditi 93MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.1X2013 in care h, este in caz contrar, extremitatile respective ale peretilor trebuie intarite cu bulbi (vezi 8.2.3). Daca la capitul lamelar peretele structural este legat pi perete, in locul valorii /, in relatile de mai sus se va considera dimen 7.710). ntt-o grind de cuplare de u iunea golului, fey (F hy ad” ° Fig.7.7 7.6 — Calculul armaturilor longitudinale si transversale din perefii structural 7.6.1 Calculul armiturilor longitudinale Calculul la compresiunefintindere excentric’ al pergtilor structurali se face in conformilate cu ipotezele si metodele prescrise in SK EN 1992-I-1 si Anexa Nationala. in calcul se va lua in considerare aportul tlpilor intermediare si al armaturilor verticale dispuse in inima peretelui si in intersectiile intermediare cu peretii perpendiculari pe peretele structural care se dimensioneazi. Se recomandii aplicarea unui program de calcul automat adecvat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr, 583 bis/13.1X.2013 95 Calculul peretilor structurali fa forgi taietoare i necesare trei verificdri si anume: = verificarea sectiunii de beton in ceva ce priveste capacitatea inimii de a prelua eforturi principale de compresi = verificarea armaturilor transversale (orizontale) din in condiia de rezistenfa in sectiuni inclinate; 3 sectiunii peretilor din jcarea rosturilor de turnare orizontale. i, Verificarea inimii sectiunii de beton s& satisfacd conditia: Sectiunea inimii peretilor in zona A treby - la construcfii proiectate pentru clasa DCH Veg S015 bro by fea (7.8) = la constructii proiectate pentru clasa DCM Veg $0.18 Doo by fea (79) in care: bul grosimea gi lungimea (pe orizontala) a inimii peretelui for Valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului mai mare decal in zona A. in zona B se considera o capacitate a betonului cu 20% ii, Verificarea armaturilor transversale a) in cazul peretilor structurali cu raportul intre indltimea in elevatie a peretelui si lungime, Hy / I, > 1, dimensionarea armiturii orizontale pentru preluarea fortei tAictoare in seefiuni inclinate se face pe baza relatiilor: -in zona A Vea SEA afar (7.10) unde: Ay, suma sectiunilor armiturilor orizontale intersectate de o fisurd inclinati la 45°, incluzind armaturile din centuri, daca fisura traverseaza planseul fa» — valoarea de proiectare a limitei de curgere a armitturii orizontale ~in zona B: VeaS Vatc* EAsh Sth ay) unde: ‘ Vise valoarea de proiectare a forfei tlietoare preluate de zona comprimati de beton Vaae = 0,5 ep bwo be (7.12) in care a.peste efortul unitar mediu de compresiune in inima peretelui b) in cazul peretelui cu raportul He / dy <1, seetiunile armaturilor orizontale gi verticale din inima peretilor vor respecta rela{ia:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 (7.13) unde: 7 inilor armaturilor verticale din inima peretelui fav valoarea de proivetare a limitei de curgere a armiturii verticale relatia (7.12) Viac se determin’ Anmitura orizontali 4., va respecta condi Ayn Suan 2a Hy (7.14) in care: qi forfele orizontale, considerate uniform distribuite, transmise de plangeu ta perete, la nivelul i, ,suspendate” de diagonalete comprimate cu inclinarea de 45°, desearcate in secjiunea de la baz’ conform schemei din Fig. 7.8 Hy, distan{a masurati de la baz la nivelul 7 Ay Suma tuturor arilor seetiunilor armaturilor orizontale din perete Hy Fig. 78 iii, Verificarea rosturilor de turnare in lungul planutilor potentiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a peretilor, va fi respectat’ urmitoarea relatie: Vea s Vas in care Vas reprezinta valoarea de proiectare a rezistentei la lunecare: Vids = Wy Ase oar > New) + ZAuifuai (COS + pysina) (7.15) S-a notat: Edy Suma armiturilor verticale active de conectare Aq Suma sectiunilor armiturilor inclinate sub unghiul @, faj de planul potential de forfecare, solicitate la intindere de fortele laterale Jai valoarea de proicctare a limitei de curgere a armituri inelinate Neg — valoarea de proiectare a forfei axiale in sectiunea orizontala considerati, in combinatia de incarcari care include actiunea seismicaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X 2013 7 sy coefivientul de frecare in rost la actiuni c = pentru structuri proiectate pentru clasa DCH: y= 0,6 = pentru structuri proiectate pentru elasa DCM: . y= 0,7 Se consider’ armituri active de conectare armiturile din inima peretilor si armaturile situate in talpa (bulbul) intinsa. in cazul peretilor cuplati, armiturile de conectare rezulti din conditia satisfacerii relatiei pe ansamblul peretilor, pe intreg rostul avind lungimea egai cu suma lungimilor perejilor cuplati. 7.6.3 Calculul armiturilor orizontale in imbindirile verticale ale structurilor prefabrical zona B verificarca rosturilor de turnare nu este necesara. Valoarea de proiectare, Vez, a eforturilor de lunecare in lungul imbinatilor verticale in structurile cu pereti din elemente prefabricate de beton armat cu diferite alcatuiri se determina pe baza condiici de echilibru al forjelor in mecanismul de plastificare al structurii (de regula cu sectiunile de la extremitatile riglelor de cuplare si de la baza peretilor structural solicitate la capacitatea lor de rezistenta, Fig. 7.9). aaaaa} | Fig. 7.9 Armatura orizontala, 4,4, in imbinarile verticale ale panourilor cu profilatura sub forma de dinfi, incluzand armitura orizontala din centuri, se determina pe baza relat Veay SEV east EAsh Seah (7.16) unde: EVea; suma eforturilor de lunecare capabile ale dirfilor panoului sau ale dinfilor monolitizarii, care este mai mica Efortul de lunecare capabil al unui dinte se va lua egal cu cea mai mica dintre valorile 7.10): + rezistentei la strivire pe capatul dintelui: | Vraui= BC fea @.17) in care b gi c sunt dimensiunile in proiectie orizontalt ale dintelui.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013, + rezistenjei la forfecare a dintelui: Vaan = 15 bha fea (7.18) n care hy este insltimea dintelui, iar fz se ia minima rezistentelor la intindere ale betonului din panoul prefabricat, respectiv dit fy Ng a) b) Fig. 7.10 7.7 Caleulul armiturilor din grinzile de cuplare 7.74 Calculul armiturilor longitudinale ale grinzilor de cuplare se face in baza prevederilor SR EN 1992-I-1 si Anexa Nationald privind calculul la incovoiere, la valorile momentelor rezultate din calcul a actiuni seismice, eventual redistribuite pe indltimea clidirii conform indicatiilor de la paragraful 7.3.1. in cazurile curente ale deschiderilor de usi (< 1,20 m), se pot neglija momentele din actiunea incarcarilot verticale, Se recomanda ca sectiunea armiturilor efective si fie cit mai apropiati de sectiunea necesara din calcul 7.7.2. Sectiunea de beton a grinzilor de cuplare armate cu bare ortogonale va respecta relatiile: Vea bw d fa ,pentra clasa DCH (7.19) Veg $1 Sbe d fo pentru clasa DCM (7.20) Daca nu sunt indeplinite conditiile de la 7.19 sau 7.20, armarea grinzilor de cuplare se realizeaza prin armitura dispusi dupa diagonalele grinzii, Armarea cu carcase diagonale se recomandi, in toate cazurile, la structurile proiectate pentru clasa DCH. 7.13 in cazul grinzilor de cuplare cu raportul h /,; < 1. armate cu bare orizontale si etricri, armiturile transversale se determina din conditia ca acestea si preia in intregime forta tietoare de calcul, conform relatiei: Veg <0,8 ZAvw fond 5 (7.21) in care S4,»este suma sectiunilor etrierilor care intercepteaza o fisura inclinata la 45°, Armatura orizontali intermediari (suplimentara fata de armatura la incovoiere concentrati Ia extremitatile sectiunii) va avea sectiunea minima indicata la 8.6.1(b). La grinzile cu raportul 4 //,> 1, calculul la forfa tdietoare se face cu relatia: Veg 50,8 (EAvw fra + (0,5 bar/h) EAsr fos] (7.22)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013 in care Sy, este aria armaturilor orizontale dispuse pe inima grinzi valorile de proiectare ale limite de curgere a o{elului, din etrie orizontals intermediara. = iar fw Si fing SUNE respectiv armiitura Sectiunea armaturilor verticale, 57 + Sa, eth = 7.23 Tou Oh U2) 7.74 in cazul in care se adopt un inclinate YAy cu limita de curgere fui, a fie Veg $2 EAy fuaisina (7.24) »» Ya indeplini conditia’ a armiturii em de armare cu carcase inclinate, au irei carcase, se determina cu relatia: in care @ este unghiul de inclinare al carcasclor de armitura (Fig. 8.16). 7.75 in cazul in care grinzile de cuplare au o aleatuire mixta (element prefabric suprabetonare) si se urmareste realizarea conlucririt celor dou zone de beton de virste diferite, armaturile transversale se vor dimensiona gi pentru rolul de conectori 7.16 in cazul grinzilor de cuplare din structurile proiectate pentru clasa DCL, se aplicd prevederile SR EN 1992-I-1 si Anexa Nafionala pentru calculul la incovoiere si la forya taictoare, si prevederile de la pet. 5.5.1 din P 100-1. 78 — Caleulul planseelor ca diafragme orizontale 7.81 in vederea asiguririi unei comportari spatiale solidare a ansamblului de peretii structurali, este necesar ca planseele sd fie suficient de rigide in planul lor, astfel incat deformatiile orizontale ale acestora si fie neglijabile in raport cu deformatiile elementelor verticale (pereti structurali, cadre). in cazurile curente, se poate considera ci diafragmele sunt infinit rigide in planul lor. 7.8.2 La structurile cu pereti desi, 1a care rigiditifile peretilor de pe aceeasi directie sunt comparabile ca marime, planseele lucreaz ca grinzi cu deschideri reduse, astfel cd, de regula, nu este necesara verificarea lor la eforturile ce le revin din actiunile seismice orizontale. 7.83. La structurile cu pereti rari (orientativ, cu distante mai mari de 12 m intre peretii structurali), precum si la cele eu nucleu central de pereti si cadre perimetrale sau alte structuri similare, plangeele trebuie verificate, la eforturile ce le revin, ca diafragme orizontale. Valorile forfelor orizontale produse in planseu de forfele laterale pot fi objinute prin utilizarea programelor de calcul structural curente. La pet. 7.8.4 + 7.8.6 se prezinti elapele unui procedeu de calcul simplificat pentru stabilirea eforturilor in diafragma orizontald. Este recomandabil sa se efectueze calculul cu un program de calcul. 7.84 Valorile forjelor F;, Fs, . . .. Fm teprezentind reaciunile diafragmei asupra peretelui la nivelul unui planseu se pot deduce din calculul de ansamblu. Astiel, pentru peretele i (Fig. 7.11), diafragma situatd peste nivelul j exercita reactiunea: Fl = Vis Vis (7.25) unde V/,,,V/i! sunt fortele tdietoare de proiectare in peretele i la nivelurile j sij+1.100 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1IX2013 Peretele i Variatia lui V1 Fig. 7.11 Marimea si repartitia incarcarilor orizontale distribuite liniar (q)) se stabilesc din conditia ca rezultanta lor sa coincida ca valoare si pozitie cu rezultanta fortelor F (Fig. 7.11). Momentele incovoietoare gi forfele tiietoare in planul diafragmei se determin’ din conditia de echilibru in orice sectiune a diafragmei orizontale sub fortele F)...F, $i incarcerile orizontale distribuite, q Dimensionarea planseului la incovoiere si fort tdietoare pentru fortele din planul sau se va face utilizand valorile reduse cu 20% ale rezistentelor betonului si ofelului. 785 La nivelurile unde intervin suprimiri ale unor perefi structurali, plangeul va fi verificat pentru rolul de a asigura redistributia fortelor orizontale intre perefii situafi deasupra si dedesubtul plangcului. 186 7.12): ‘Transmiterea fortelor orizontale din planul planseulué la pereti se poate face (Fig. prin compresiune directa pe capaitul peretelui (mecanismul 1) prin armaturi intinse care “colecteaz” fortele distribuite pe inima grinzilor pereti (a planseului — diafragma orizontald) aferente (mecanismul 2) prin luncedri intre inima peretelui ji diafragma (mecanismul 3).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 983 bis!13.1X2013 ( py A ZA . BWA : suspen | Wa colector b) °) a) Fig 7.12 Valorile fortelor F, F> si Fi se stabilese cu relaiile: Fp = 15 bu yf (7.26) Asch Ind (7.27) Fos = be lifes Aa fot (728) in care: by —_-grosimea peretelui Jy Inaljimea sectiunii transversale « unui perete hy grosimea plicii A, aria sectiunilor armaturilor de la partea de sus si de jos a planseului, perpendiculare pe perete Agcy aria sectiunilor armiturilor din centur’ Noté: Evaluarea fractiunilor F;, Fs, Fy din forta F care revine perctelui Ia fiecare nivel se face prin aprecieri ingineresti, considerind mai multe scheme posible. Se va fine seama eX mecanismul I este mai rigid deat ‘mecanismul 3, iar acesta este mai rigid dec3t mecanismul 2. ‘Ca urmare este indicat ea forfa F de contact intre perets si planseul diafragma st fle preluata in cea mai mare parte prin mecanismele reprezentate de farfcle Fy si Fs. Mobilizarca forjei F prin tiranti de ofel beton este DObligatoric in situafile in care contributia cclorlalte componeste este redusi sau lipseste complet. De exempli, in cazul unui perete situat Ia capitul clidirii, perpendicular pe margine, nu se poate conta pe forta de ‘compresiune F; sau pe forta de intindere Fs. dup caz, in functie de sensul actiunii seismice. in cazul unui perele situat in lungul unci margini a clidiii, sau la care contactul cu planseul este intrerupt de goluri cu ddimensiuni mar, fortele de Iunecare F sunt absente pe o parte sau chiar pe ambele fete ale peretelui Forfa F; este limitata la rezistenta a strivire a betonului. Pentru sporirea capacitatii de a prelua compresiuni, zona de legituri intre perete gi placa plangeului se poate ingrosa sub forma unei centuri (Fig.7.12(c)). Armiturile de coleciare constituie armarea centurii peretelui, Accasta trebuie si fie suficient de lung pentru a antrena fortele din planseu aferente peretelui, In placa planseului mai trebuie prevaizute armituri de suspendare a incdrcdrilor care nu se afl in zona de influengi a colectorului (aferenti zonei posate in Fig. 7.12(a)). 101102 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013 suspendate de zona comprimati a acestuia creste corespunzitor (zona indicat nii intrerupte la 45° in Fig. 7.12 (a). Daci valorile fortelor Fs depiges dat de relatia (7.28), dar sunt mai mici decat 2lydiffas .SC Vor prevedea conectori dimensionati in baza prevederilor din SR EN 1992-I-1 si Anexa Nationala. Dacii Fs > Uli fas este necesara ingrosarea plicii Ides importanti mai ales la diafragmele de transfer”, contactul suprastructurii cu o infrastructurd mult m: si, eventual, a altor pereti suplimentari. rea mecanismului de transmitere a fortelor de la planseu la pereti este cum sunt, de exemplu, planseele de ta igidd prin prezenta perejilor de conturMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013 8. PREVEDERI CONSTRUCTIVE 8.1 Materiale utilizate 8.11 Clas proieetate pentru DCL si minimi a betonului utilizat in peretii structurali va fi C16/20, pentru structuri DCM, si C20/25 pentru DCH. La clidirile cu inaljimi mari (orientativ, cu mai mult de 12 niveluri) se recomands utilizarea unor betoane de clas mai inalta, in special la nivelurile inferioare 8.1.2 inregiunile critice ale peretilor se vor utiliza numai armaturi cu nervul Clasa minima a ofelului utilizat in structu celelalte cazuri este clasa B, Armaturile pot sudate. proiectate pentru DCH este clasa C, iar pentru realizate din bare independente sau din plase 8.1.3 in afara zonelor critice (in zonele B) se pot utiliza armituri din ofel mai pujin ductil decat in zonele critice, cu conditia ca printr-o dimensionare adecvati si se evite intrarea in curgere a armaturilor longitudinale 8.2 Aleiituirea sectiunii de beton a perefilor structurali. Dimensiuni minime 8.2.1 Grosimea minima a pere{ilor structurali va ficel putin 150mm si cel putin h,/2t 8.2.2 Pentru stabilirea necesitifii prevederii de bulbi si tilpi (evaziri) la capete se aplic’d 7.5.1 gi 7.5.2. 8.2.3 La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si conditiile: (250mm, Buy by 2 max si fe 2max Uy 0,1. Lamelele transversale vor avea lungimea de cel putin h,/ 4 (Fig. 8.1). talpa A bulb ti > 1200mm |] ~ 2 1200mm 8.24 Grinzile de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea, de regul, aceeasi grosime cu restul peretelui. In cazurile in care, din calcul, rezulta c4 aceasta grosime este insuficienta, ‘grinzile se vor ingrosa cu condifia ingrosirii si a peretelui pe o lungime suficientd pentru a asigura ancorarea armaturilor longitudinale din grinda (Fig. 3.2) 8.2.5 in cazul in care se adopt armarea grinzilor de cuplare cu carcase inclinate de armiturd, grosimea grinzilor va fi cel putin 250 mm.108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 8.2.6 Se va evita ampla ale peretilor structurali, Se recomand’ ca distanfa de la extrem marginea primului gol si fie mai mare de 1200 mm (Fig. 8.1). in cazurile in care aceasti conditie nu poate fi respectati, montantul de capat va fi previizut cu bulb la marginea golului 8.2.7 La pere{ii avand goluri decalate pe veriicala (Fig. 8.2), se recomands ca plinul dintre golurile la doui niveluri succesive si fie de minimum 600 mm lungime. min 600mm| hl Fig. 82 8.3 Armarea peretilor. Prevederi generale 8.3.1 Armaturile peretilor structurali se clasifica in: a) Arméturi de r a cfror necesitate gi dimensionare rezulti din calculul la eforturile din actiunile verticale si orizontale, pe baza prevederilor din cap. 7. in aceasta categorie intra: + amnaturi longitudinale (verticale) cu aport la capacitatea de rezistenta la incovoiere; ‘© anmituri transversale (orizontale) cu rol in preluarea forfei tAietoare: In peretii scurti (pet. 7.6.2 ii. (b)) si armaturile longitudinale verticale din inima peretilor, care contribuie la capacitatea de rezistenfi la fort taietoare;, + ammaturi longitudinale de conectare in lungul rosturilor de tumare; © armituri de confinare a betonului din zona comprimata; © amaturi tansversale pentru. evitarea flambajului armaturilor longitudinale comprimate. : b) Armaturi constructive, a cdror necesitate nu se stabileste, de regula, prin caleul, prevederea lor fiind determinati de acoperirea unor eforturi neevidentiate in calcule curente (cum sunt cele produse de contractia betonului, variatiile de temperatura, cele datorate redistributiilor in timp ale eforturilor datoriti deformatiilor de curgere lenti a betonului, ete.) si confirmati de comportarea in exploatare a clidirilor. In aceasti categorie se incadreazi si armiiturile cu rol de montaj.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 ‘aul utilizirii plaselor sudate, se vor respecta _prevederi re privind proiectarea gi executarea elementelor de beton armate cu plase sudate, cu completarile date in prezenta sectiune a codului in cazul armirii cu plase formate din bare independente, barele orizontale se vor dispune spre fafa exterioarai a peretelui (Fig. 8.3). <350 mm} <350 | antes spon] 29 8.3 250mm 8.3.3 Acoperirea cu beton a armitturilor va lua in considerare condiiile prevaizute in SR EN 1992-1-1 cu Anexa National si in NE 012-2. 8.3.4 Innddirea armaturilor a) Innddirea armaturilor verticale ale inimilor perefilor se poate realiza pri suprapunere. In zona A a perctelui, lungimile de suprapunere se determin conform prevederilor pet. 5.7.3 din P 100-1. in cazurile curente, se pot admite lungimi de suprapunere de 50d, pentru clasa DCH si 45d, pentru clasa DCM. In zona B, lungimile minime de innadiri prin suprapunere sunt cu 10d, mai mici decat cele preserise in zona A. b) innddirea in zona A a barelor verticale principale situate la extremititile sectiunii perctilor va fi de regula evitatd. Dac nu se poate evita innidirea in zona A, se recomandi ca aceasta si se realizeze prin sudura de tip cap la cap sau prin cuplaje mecanice, omologate prin incercari corepunzitoare in condijii compatibile cu clasa de ductilitate aleasi, conform legislatiei in vigoare. innadirea prin sudurd a barelor suprapuse este interzisi. Barele verticale se vor executa fird carlige. in cazul in care se aplici totusi innddiri prin suprapunere, lungimile de innddire se calculeazi conform pet. 5.7.3 din P 100-1. [Notas Innadirea prin suprapunere pe lungimi sporite @ barelorvertcale priteipale local dezvolarca deformatiilor plastice ale armaturilor $i afecteaz’ comportarea de , articulate plastica”. In asemenea situayit imiisurile de armare transversal specifice zone A trebuie prelungite pe vertical cu inc’ 30% din lungimea zonei critice. c) Ammaturile orizontale se innidese, de regula, prin petrecere pe lungimi de cel puyin 50dgr (dsr, diametrul armiturilor transversale) la constructii proiectate pentru DCH si 40dpr la construct proiectate pentru DCM. 105108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 udate in conditiile precizate la 8.1, lungimile de 50mm, dar nu mai putin de 40 diametre. 4) fn cozat ws plasetor suprapunere minime sunt de wn ochi ©) Innidirea amiturilor pentru stucturi_proiectate pentru clasa DCL se va face conform SR EN 1992-I-1 si Anexa Nationala. 8.3.5 Ancorarea ammiturilor Problema ancorairii se pune, de regul’, pentru: 4) Barcle orizontale din centuri si barele orizontale din inima peretilor la interseetiile in forma de T sau L (Fig. 8.4 a), b) Barele orizontale si inclinate din grinzile de cuplare (Fig. 8.15, 8.16); 8.4 b); ©) Barele verticale din pere{i, ancorate tn infrastructura ( 4d) Barele verticale si orizontale de bordare a golurilor (Fig. 8.5), Ise | Perete subsol a — (infrestructura) t 1 | 3 l a allied ee oe abe a) b) Lungimile de ancorare /,; ale armaturilor sunt cele objinute prin aplicarea prevederilor de la cap. 8.4 din SR EN 1992-1 si Anexa Nafionala. Lungimile de ancorare ale armiturilor din zona A se sporese cu 30% pentru structuri proiectate pentru DCH si cu 20% pentru structuri proiectate pentru DCM. , Pentru barele de bordare a golurilor (pet. d), lungimea de ancorare se siabileste astfel init sa se antreneze cel putin numdrul de bare intrerupte in fiecare directie conform schemei din Fig. 85. Armaturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii planseului. Armitura orizontala previzuti la partea superioara a golului trebuie si preia si eforturile de incovoiere ale grinzii create prin introducerea golului.MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.%2013 107 OS hat lpg he bs i 10mm. in care dhmac este diametrul maxim al barelor longitudinale sau verticale prinse de agraf’, 84 Armarea in cmp a perefilor structurali 8.4.1 Prin armare in camp se injelege armatura cuprinsd in inima perefilor in zona dintre dout intersectii succesive de perefi,intre o intersectie si o zoni de capat, sau intre dowd zone de capat (definite la 8.5.1) la peretii fird intersect intermediare cu alfi pereti imp poate fi o armare de in functie de incadrarea in prevederile 8.3.1, armarea in rezistenga (8.4.2) sau o armare constructiva (8.4.3). 8.4.2 Armarea de rezistenta va respecta procentele minime de armare date in tabelul 8.1 pentru ojeluri cu rezistenje de proiectare fy < 350MPa, respectiv cu fy > 350MPa (valorile din paranteze). . Armitura de rezistenga se realizeaz din doud plase dispuse cite una la fiecare fay a peretelui (Fig. 8.3). Procentul minim din tabelul 8.1 se refera la armiturile de pe ambele fete ale peretelui gi este valabil pentru clasele de ductilitate DCH si DCM. in cazul structurilor proiectate pentru clasa DCL, procentul minim este 0,20% pe fiecare directi Armiturile sub formi de plase sudate din clasa A pot fi utilizate pentru armarea de rezisten{i numai in situafiile specificate la 8.1. Procentele minime in aceste cazuri sunt 0,25% pentru armiturile orizontale si 0,20% pentru cele verticale.108 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. §83 bis/13.1X2013 Tabelut 8.1 Proce dearmare pentru: ‘Zona peretelui Barele orizontale Barele verticale a, >0,15¢ <0,15¢ 030% (0.2: 0.20% Zona B S-a notat ay valoare orizontale pentru proiectare. Armarea orizontali minima prevzuti in zona A se va prevedea pe ined un etaj deasupra acestei zone la clidiri cu 5 —9 niveluri si pe ined dou la clidiri mai inalte. Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10 mm pentru cele verticale, in cazul armarii cu bare independente. Distanfele maxime intre bare se vor lua 350 mm pe orizontald si 250 mm pe vertical (Fig. 83). Barele se inndidese conform 8.3.4. 8.4.3 Armarca constructiva se stabileste in functie de rolul indeplinit (de exemplu, pentru preluarea eforturilor din deformatii impuse) si de dimensiunile elementelor structurale. Aceste armaturi nu vor fi mai mici decét cele date in tabelul 8.1 pentru zona B a peretilor. Armarea constructiva minima este de 2 plase 68/200mm din ofel cu fy < 350MPa dispuse cate una la fiecare fafa a peretelui, La perefii de la caleane si de la rosturi, precum si la cei care marginese casa scarii, pe toati indljimea acesteia, precum si la ultimul nivel, in toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund cel putin unor procente de armare de 0,30%, in cazul ofelului cu Soa $350MPa, $i 0,25% pentru ofel cu fy» 350MPa. 8.5 Armiri locale ale elementelor verticale 8.5.1 Armarea zonelor de la extremitatile perefilor structurali le de Ia extremitatile sectiunilor peretilor structurali, pe suprafejele mareate cu hasura in Fig. 8.6 a, pentru sectiunile peretilor cuplati, in Fig. 8.6 b, pentru sectiuni prevazute cu bulbi si tilpi, si in Fig. 8.6 c, pentru sectiuni lamelare, armarea se realizeazi cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stillpilor. Valorile coeficientilor mecanici de armare vertical’ ale acestor zone, @,, nu vor fi mai decat valorile indicate in tabelul 8.2.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 583 bis/13.1X.2013, ‘Tabelul 8.2 ‘Zona peretelui Zona A Zona B Valorile din tabelul 8.2 corespund proiectarii pentru clasele DCH si DCM. Diametrul minim este 12 mm. gol, by by O1y2} ON ON \ " 2 — OM Iw hw L er] . Iw Fig. 8.6 Armarea local va respecta, de regula, din punct de vedere al distributiei si al numarului minim de bare, detaliile de principiu din Fig. 8.7, Fig . 8.8 si Fig. 8.9. in cazul proiectarii pentru clasa DCL, valoarea @), min este 0,10 in intreg peretele. S-anotat A, Soa = See 8.1 on ee (8.1) ‘in care: A, aria sec{iunii de beton a zonei de margine (Fig. 8.6) Ay aria armiiturii verticale dispuse in aria A, Joi valoarea de proiectare a rezistenfei ofelului Joy valoarea de proiectare a rezistenjei betonului la compresiune 109110 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013 SE € 2] gi a 5] ES <= vi 7 su Ss ¢| 2s Al 2 & E z g u vl pm y » bw, a) armare cu plase sudate ) armare cu bare independente Fig. 87 Ly exicr by _ctcier + = By) gz 5 5 = i) 3 s cs 3 2 fi a 2 3 * . & 2 z V pom, a) armare cu plase sudate b)armare cu bare independenteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 Tr Anmitura concentra A la capete impreuni cu 1 vertical a inimii tebuie junii peretelui structural o rezistenfi la incovoiere superioara valorii momentului re M,, al sectiunii determinat cu: confere de fisur Mor= Neate 05S Cpt Wefoa (8.2) in care: a de la centrul de greutate al sectiunii pand la limita simburelui central situat de acee: forja excentricd Ney (forta axiala de proiectare in Wy — modulul de rezistenfi la fisurare (elasto-plastic) calculat considerand zona nsi integral palstifi cy coeficient care {ine seama de plast Tabelul 8.3 Nota Pentru valon intermediare se interpoleaza liniar Este recomandabil ca valoarea momentului de fisurare si fie determinati cu programe de calcul bazate pe modelul specific sectiunilor elementelor incovoiate de beton armat. Iuneime de lungime de ‘made : [_atier a ged 2 5 5 2 Al At ne io, a) armare cu plase sudate b) armare eu bare independente Fig. 8.9 Sectiunile se vor aledtui astfel incat armaturile longitudinale si se giseasci 1a punctul de indoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor. Diametrul minim al etrierilor: $6 mm si dy,/3 pentru clasa DCH, respectiv dyy/4 pentru clasa DCM (dy, = diametrul maxim al armaturilor vertical).112 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 Distantele maxime admise intre etri + in peretii structurilor proiectate pentru clasa DCH, cu a, > 0,15 ¢ -inzona A: 8 dy, < 125 mm ona B: 10 dy, < 200 mm in pereti structurali proiectati pentru clasa DCM, cu O15 ge ~inzona A: 10 dy < 150 mm zona B: 12 dy < 200 mm © in pereti structura a,= 0,10 g: proivetati pentru clasa DCL si in toate amplasamentele cu + in orice zonii a peretelui: 15 dy, <250 mm. Etrierii carcasei se vor realiza astfel inedt ari cu cea a armaturilor orizontale din lor si prezinte cel pufin aceeasi rezisteng i peretelui cu care se Innadesc (Fig. 8.7, 8.8 si 8.9) 8.5.2 Verificarea capacitifii de deformare a sectiunilor peretilor. Armatura de confinare in vederea verificArii capacititii de deformare a zonelor disipative de la baza peretilor in raport cu cerinja de deformare seismica se pot folosi doua metode: i. Metoda aproximativé aplicabil& in proiectarea curentit, bazati pe calculul structural in domeniul elastic, Verificarea se efectueaza in termenii rotirilor de bara (rotirilor corzilor) Corinjele de deformare se evalueaza prin calculul structural in combinatia seismic’ de incireari. Rotirile de bara reprezinta unghiul intre tangenta la axul elementului, la extremitatea unde intervine curgerea, si coarda care unesle aceasti extremitate cu secfiunea de la capitul deschiderii de forfecare. Calculul rotirilor de bara se face pe baza relatici (Fig. 8.10): 4, 0 meg 8. a. (83) in care: L, —_deschiderea de forfecare M/V, egala cu distanta de la capatul elementului la punctul de inflexiune al deformatei d, —deplasarea orizontald 1a nivelul punctului de inflexiune in raport cu capitul barei © factor de amplificare care jine seama ca in domeniul inelastic, T< T, (T, este perioada de control a spectrului de rispuns), deplasirile sunt mai mari decat cele din raspunsul seismic elastic a r aT. I< wae WT 3-23 unde q este factorul de comportare al structurii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, 113 Pozitin punctului de inflexiune a deformatei elementului se poate lua cea rezultati din calculul structural. Schemele de calcul ale rotirilor de bara sunt reprezentate in Fig, 8.10(a) pentru pereti independenti iin Fig, 8.10(b) pentru pereti euplagi dy - y 1 a) » * / WV" ta L Il Co} Fig. 8.10 in cazul grinzilor de cuplare, cerinta de rotire 0 (Fig, 8.10(c)) se poate calcula cu expresia: es CNV cals aus cae (84) in care: J, deschiderea liberd (lumina) a grinzii de cuplare V;4 — valoarea fortei tiietoare din grinda, sub incarcarile seismice de proiectare k —coeficient care introduce efectul forfei tietoare asupra rigiditaqii grinzii si are urmatoarele valori: = 0,20 pentru grinzile cu /,/ht < 1 k=0,40 pentru grinzile cu l/h > 2 Pentru valori intermediare ale raportului /./h, valorile k se objin prin interpolare liniara (/r este inalgimea grinzii de cuplare).118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 Produsul cqViy din relia (8.4) se va lua cel pujin egal cu valoarea forte thetoure de proizetare Vg objinuta cu relat Valorile capabile ale rotirilor de bara, 0!" se iau din tabelul 8.4. ‘Tabelut 8.4 Tipul de element Perel structural Grinda de cuplare armati cu bare ortogonale ‘arcase de bare inclinate, nu este in cazul in care armarea grinzilor se realizeazi cu necesari verificarea capacititii de rotire a acestor elemente, otk: Valerile 02 din tabelul 84 iau in considerare efectul de confinare exereitat de armiturile tansversale iminime prescrise de guile de alcdtuire din prezentul capitol. in situatiile in care conditia 0” < 8° nu este indeplinit’, valorile capabile ale rotirilor de bara din tabelul 8.4 pot fi sporite prin confinarea cu armitura transversal a betonului comprimat, Evaluarea rotirilor capabile se va face pe baza modelului de calcul dat la 8.5.2(i). O alta cale este sporirea sectiunii de beton a peretilor, aceasta implicand in uncle ti si reluarea calculului structural. Medoda bazatd pe calculul structural seismic in domenitl neliniar. Metoda se aplicd in situatiile in care se evalueazd rispunsul seismic al structurii prin calcul seismic neliniar, static sau dinamic. Verificarea implica: ‘* Determinarea cerinjelor seismice de deformare pentru cutremurul de proiectare luat inconsiderare la starea limita ultima. in cazul aplicarii calculului dinamic neliniar se folosesc accelerograme compatibile cu spectrul de proiectare in conformitate cu prevederile din P 100-1. Calculul furnizeazd direct cerinjele de rotire in articulajiile plastice formate la baza peretilor si la extremitatile grinzilor de cuplare. in cazul aplicarii calculului static neliniar cerintele de deformare in domeniul postelastic corespund cerinfei de deplasare a structurii, determinata separat pe baza_spectrelor raspunsului seismic neliniar sau cu procedeele aproximative permise de P 100-1. * Evaluarea capacitijii de deformare in zonele critice ale peretilor. Capacitatea de rotire in articulatia plastic’ conventionala se objine cu relatia: (8.5)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis!13.1X 2013 115, $, — curbura ultima —curbura la inijierea curgerii in amatura intinsd Lyn ) plastice Ya Determinarea valorilor $, si gy Se face in conformitate cu metoda general de calcul a elementelor de beton armat supuse la incovoiere, pe baza conditiilor de cchilibru al sectiunilor, a conditiilor geometrice definite de legea sectiunilor plane si a legilor fiziee ale materialelor, beton si ofel Pentru betonul comprimat se consider’ proprietitile corespunzatoare gradului de confinare exercitat de armatura transversal. Acesta se determin’ pe baza modelului de confinare dat in SR EN 1992-1-1. Deformatia specifica ultima a otelului se considera yy = 7-5%. Aplicarea modelului din standardul de proiectare a elementelor de beton armat implica folosirea re i si ofelului. tenjelor carac Rezistenja betonului confinat conform SR EN 1992-1-1, cap. 3 este: Sek [1 52), pentru 07 <0,05F5. Sek Sek,e 1,1254+2,5—2 tal TOR 8.6) pentru a > 0,05f Deformatia specifica la atingerea efortului f.< conform SR EN 1992-4-1, cap. 3 este: (4s J Sex (3.7) Deformatia specifica ultima a betonului confinat: Eoure=0,0035 +02 22 (8.8) Sa Pentru bulbi sau zonele de capit, efortul efectiv de compresiune lateral se caleuleazi cu relatia: 0, =05 & rk Sek (8.9) Pentru inimile peretilor, efortul efectiv de compresiune lateral se determina cu relatia: 02 = Ont w Sok (8.10) fa rezistenta caracteristicd a betonului118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X 2013 Sook vezistenta caracteristic’ a ojelului armiturii de confinare @qx _ coeficient transversal de armare volumetric al bulbului Volumul etrieritor de confinare — Sywk Volumul miezului de beton confinat fox On = (8.11) sd Coeficient transversal de armare volumetric al inimii peretelui a factor de eficien(a a confinarii, conform P 100-3 Relatiile pentru evaluarea factorului , Ovi $i 4 sunt date in anexa A. Configuratiile curbelor - ¢ pentru betonul confinat si ofel sunt ca in Fig. 8.11(a) si (b). Jom teprezint’ limita de curgere medic a ofelului din armaturile longitudinale, 7- beton confi g bbeton confinat a) b) Fig. 8.11 Valoarea $, se stabileste cu relatia (Fig. 8.12): (8.12) u= qn (8.13) daci ruperea intervine in armatura intins’. eof] 4 XuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, 47 jotat: X, —_ indljimea zonei comprimate la starea limitd ultima d viltimea efectiva a sectiunii Evaluarea curburii g, inregistrate Ia inijierea curgerii in armatura intinsa, pe baza consideririi conditiilor statice, geometrice si fizice, in acest stadiu de solicitare se face cu rela (8.14) \d unde: fq deformatia specific’ a ofelului ta initierea curgerii Xx, inaljimea zonei comprimate in acest stadiu de solicitare Valorile Oyj, astfel calculate se compari cu cerinfele de deformare calculate pe baza relaiiilor (8.3) si (8.4), din care se extag componentele elastice ale rotirilor: 142 ahel se in anexa A se aduc precizari pentru efectuarea fiecdreia dintre operatiile de mai sus. in cazul in care conditia de ductilitate locali nu este satisfficuti, trebuie maritd armarea transversal de confinare si/sau dimensiunile sectiunii de beton la extremitatea comprimata a secfiunii (marirea grosimii inimii, mirirea bulbilor sau a talpilor, dupa caz). Rotirea capabil’ in articulatia plastic’ conventionala se calculeaza cu relafia (8.5) in care pentru Ly se foloseste expresia: doy. fy (MPa. Lip = Olly +0,15-hyy + 0,25: (8.15) Vfex (MPa) S-anotat: L, = MIV, bratul de forfecare Masurite de confinare ( . 8.13) se prevad: © in direetie orizontala, cel pufin pe lungimea /, misurati de la extremitatea sectiur pani in secjiunea unde deformatiile specifice ating valoarea deformatiei ultime a betonului neconfinat, ¢, 0,0035 Dimensiunea /, va indeplini si conditia: 1.2 max {0,15 by 1,50 by} # indirectie verticald, pe indltimea zonei critice hr, definite la 7.1 in zonele confinate de la extremitatile peretilor se vor utiliza etrieri suprapusi si agrafe care si fixeze fiecare bara verticald din aceste zone (Fig. 8.12). in armatura orizontali de confinare se considera si armitura orizontali a inimii, daca aceasta este indoita dupa barele verticale si este ancorata corespunzator.118 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.1X2013 sat, barele verticale eu di stanfa de cel mult 6 diy. in zonele cu beton con netrul > 16 mm se vor fixa transversal prin etrieri si agrafe dispuse la 0 Xu Fig. 8.13, 8.5.3 Armarea intersectiilor de pereti structurali Intersectile situate la extremitatile peretilor se alcdtuiesc conform 8.5.1. Interseetiile interioare la structuri proiectate pentru clasa DCH, eu dimensiunile precizate in Fig. 8.14, se alcituiese ca stilpi de beton armat si se armeazi cu carcase cu 2 etrieri in cruce, care fac legitura cu armarea orizontali a peretilor. Etrierii carcaselor din intersectiile de la extremitati vor respecta condifiile de la 8.5.1 privind sectiunea minima si innddirea cu armatura orizontala din inima peretilor. Armarea vertical minima a zonelor in intersecie va fi 12912 in zona A si 412 + 8910 in yma B. Distanja maxima intre etrieri va fi 200mm.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 a) armare eu plave date Fig. 8.14 in cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM se pot aplica detalii de armare de acelasi fel, dar sunt accepiate si solutii in care barele orizontale din inima peretilor si lpilor traverseazi nodul. Armarca verticals minima a zonelor de intersectie: 4412 si 810, in zona A, $i 12910 in zona B. a5. Armarea in jurul golurilor a) in cazul sirurilor de goluri suprapuse pe vertical’, limitate de montanji si grinzi de cuplare, armarea de contur se face conform 8.5.1 si Fig. 8.5, b) in cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticaki, armiturile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabilita pe scheme de calcul care tin sema de aceste goluri cc) in jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui si care nu influenteazd in mod semnificativ comportarea ansamblului acestuia, se va prevedea o armare constructiva aviind pe fiecare latura cel putin dowd bare $10 mm si cel putin sectiunea echivalent’ a armiturilor intrerupte pe portiunea de gol aferent. Armarea din jurul golurilor va respecta regulile indicate in Fig. 8.5. 85.5 Armarea intersectiilor peretilor cu planseele Pe grosimea planseului, in perete se prevede 0 armare de centura, formata din cel pujin 4 bare. Aria sectiunilor acestora va fi cel putin 0,008 yo he injele de Sectiunea barelor continue din centuri va fi stabilitt tindnd seama de ci rezisteng’ rezultate din rolul de diafragma orizontala (vezi 7.8). Se va utiliza ofel cu nervuri cu fy> 300MPa, Diametrul minim al armturilor 12mm. La innidirea si ancorarea armaturilor se vor respecta condifile indicate in Fig, 8.4. 119120 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 8.6 Armarea grinzilor de cuplare 8.6.1 Daca se utiliz unei grinzi de cuplare este form a) B itudinale rezultate din dimensionarea la moment incovoietor, dispuse la partea superiogri si inferioara a sectiuu caz sistemul de armare cu bare longitudinale si etrieri verticali, armarea din (Fig. 8.15): Fe lon, Diametrul minim al barelor va fi 612 mm si se va utiliza ofel profilat cu f,y> 300MPa. La detalierea armaturii longitudinale se va tine seama de ceringele de executic privind 0 buna betonare si compactare a betonului. jele laterale, cu diametrul minim $12 mm. grinzii si vor realiza un procent de armare b) Bare longitudinale ispuse pe Barele intermediare se vor concentra spre axu minim de: + pentru grinzi de cuplare la eare /,)> 1,5 h 0,25% pentruclasa DCH si 0.20% pentru clasa DCM ~ pentru grinzi de cuplare la care /yy< 1,5 0,40% pentruclasa DCH si 0,30% pentru clasa DCM in cazul structurilor proiectate pentru DCL se vor respecta regulile pentru grinzi din SR EN 1992-1-1 si Anexa National. Lungimile de ancorare ale armiturilor orizontale s ©) Btrieri, care vor avea diametrul minim @ 6 mm. Procentul minim de armare transversal va fi 0,20%. Distanja maxima admis& intre etrieri, s, va fi: stabilese conform 8.3.5, SS8dy, << 150 mm. dy, diametrul minim al armaturilor longitudinale de la partea superioari si de la partea inferioar’. La grinzile turnate in dou etape, lo care se conteaz’ pe intreaga inaltime, etrierii se prevad pe intreaga indlfime a acestora si se dimensioneaz’ pentru a indeplini si rolul de conectori. Armarea grinzilor se prezint& in Fig. 8.15, unde se indic& si lungimile de ancorare necesare. in cazul utilizirii unor armaturi longitudinale cu dy, 2 22mm, se recomanda ca extremitiile barelor si fie curbate si inniidite prin suduri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013, 121 A Fig. 8.15 8.6.2 Grinzile de cuplare cu armituri principale inclinate inerucigate se utilizeazi si se dimensioneazi conform prevederilor 7.7.2 si 7.7.4. In Fig. 8.16 se prezinta un exemplu de alcatuire a acestui tip de grinzi in locul carcaselor de armaturi inclinate se pot utiliza profile metalice pozitionate dupa diagonalele grinzi Armaturile inclinate se asambleaza sub forma de carcase cu ecl putin 4 bare. Lajimea carcasei va fi cel putin 0,5b,. Diametral minim al armaturii inclinate va fi de 12 mm. Lungimea de ancorare a barelor inclinate va fi minimum 60djj. Se recomanda inchiderea la capete a barelor inclinate prin bucle sudate. Ori de cate ori dimensiunile grinzii permit, acest sistem de armare este cel mai indicat. Armarea transversal se poate realiza cu etrieri sau cu fret continua, Distana dintre etrieri sau pasul fretei va fi mai mic& sau egal cu minimul dintre 100mm, 6dp; (diametrul armaturilor inclinate) si 0,3 din distanta interax a armaturii longitudinale a careasei diagonale. Diametrul minim al etrierilor sau al fretei va fi dyy > max 8mm; dpy/ 3}. i 20\d,, of “p dal§ AcA h 7 esp da Fig. 8.16 Armiturile orizontale si etrierii se dispun constructiv. Armatura longitudinal’ se va ancora pe o lungime de 20 d),,pentru a nu mari eforturile capabile de incovoiere. Procentul tuturor armiiturilor orizontale va reprezenta cel putin 0,25%, iar procentul de armare transversal cu etrieri va fi cel putin 0,20%122 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, 9, PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE 9.1 Probleme generale in prezentul capitol se dan prevederi care Je completeazi pe cele din reglementicile tehnice privind executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat, pentru cazul specific al proiectirii structurilor eu perefi prefabricati de beto armat, Problemele referitoare la proiectarea de arhitecturd, a izolatiilor termice si fonice, precum sila proieetarea tehnologiei de executie pentru structurile/elementele prefabricate nu fae obiectul prezentului Cod Prin masurile de alcdtuire a elementelor prefabricate si a imbindrilor dintre acestea se urmireste objinerea unei comportari structurale, inclusiv in raport cu actiunile seismice, imilare cu cea a structurilor cu pereji din beton monolit, Regulile generale de alcatuire a structurilor cu pereti din clemente prefabri configurajia structurii, forma peretilor si modul de dispunere in plan, sunt cele capitolul 3. privind licate la De asemenea, plangeul realizat din panouri prefabricate, va fi astfel conceput incat si se asigure comportarea lui ca diafragms practic infinit rigida si rezistentd in planul ei. 9.2 Aledtuirea panourilor 9.2.1 Elementele prefabricate care alcituiese siructura clidirii vor fi realizate, de regula, sub forma de clemente plane - panouri mari, In functie de forma concret& a peretilor, de tehnologia de executie si de mijloacele de ridicare si transport de care se dispune, se pot adopta si forme spatiale sau de bara a unora din elementele prefabricate. Forma clementelor prefabricate rezulti prin secjionarea peretilor prin ticturi orizontale (Fig. 9.1(a)) sau prin taieturi orizontale si verticale (Fig. 9.1(b),(c)). - = ii (io Fig9.1 9.2.2. Elementele prefabricate se realizeazi din beton de clas minima C25/30. 9.2.3 Panourile de peretiinteriori vor avea o grosime de cel putin 140 mm pentru clidirile cu maxim 5 niveluri si de minim 160 mm pentru cladirile mai inalte. Hwee » °MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 9.2.4 Panourile de pereti exteriori vor fi, de regula, alcdtuite din 3 straturi si anume: + un strat interior de rezisteng din beton armat; grosimea minima a acestuia poate fi cu 20 mm mai mica decat cca indicata pentru perefii interiori si va fi corelata cu numarul, pevitia $i natura elementelor de legituri (nervuri de beton armat saws stratul exterior; ‘+ Un strat termoizolator_intermediar, (polistiren celular, vata min rial rigid 4, etc.), dimensionat pe baza calculului termotchnic; © unstrat exterior de protectic, din beton armat, in grosime de minimum 60 mm. Nervurile de legitura dintre straturile interior si exterior se vor executa grosime intre 40 si 60 mm. Pozitia si numarul nervurilor se vor stabili in functie de dimensiunile gi forma panoului gi a golurilor, de valoarea eforturilor, de modul de execujie si de necesitatea de a reduce la minim puntile termice. 9.2.5 Panourile de planseu vor avea grosimea stabilitd pe criterii de rezisten(a, rigiditate si izolare fonicd, dar nu mai mica decat 120 mm. in functic de forma si dimensiunile incdperilor, de vecinatatea cu logii si balcoane si de dispuncrea peretilor, panourile se pot rezema pe 4, 3 sau chiar 2 laturi. Panourile de balcon se vor realiza, de reguli, prin scoaterea in consola a panourilor de planseu, 9.2.6 Armarea panourilor se va realiza de preferinga sub forma de plase si carcase sudate. Armarea de cmp a peretilor se va realiza din doua plase, care vor respecta condifiile de armare minima pentru armaturile orizontale si verticale date la cap. 8 Pe conturul panourilor se va prevedea o armatura de bordare, alcatuita din bare izolate sau carcase sudate, in vederea preluarii solicitarilor care apar in timpul fazelor de manipulare, transport si montaj. La panourile cu goluri de usi, pentra a micsora eforturile care apar in grinzile de cuplare in aceste fuze, la partea inferioara a golurilor se vor prevedea dispozitive speciale recuperabile de rigidizare provizorie. Golurile de usi si de ferestre vor fi bordate cu bare izolate sau carcase, avand dimensiunile in funcjie de eforturile panoului. Se recomand’ armarea suplimentari a colturilor inwrande cu bare inclinate, cu rol in reducerea fisurarii, in special la manipularea panourilor. Grinzile de cuplare se vor arma conform prevederilor de la 8.6. Daci se urmireste conlucrarea cu centura, etrierii grinzilor se vor dimensiona si pentru rolul de conectori.. Barele verticale necesare rezultate din calculul de incovoiere cu efort axial, de compresiune sau de intindere, si care mu se pot dispune in monolitizarile verticale, se cit mai aproape de marginile panourilor. in cazul panourilor cu goluri de usi, barele verticale ale armaturii continue se vor plasa in imediata apropiere a golului. Acoperirea minima a acestor armaturi este de 50 mm. Armiturile scoase din panou sub forma de mustiti drepte sau sub forma de bucle se vor dispune la interiorul cclor doud plase de armare a inimii peretilor. in cazul armaturilor realizate sub forma de bucle de diametru relativ mare, se vor lua masuri de asigurare a unui ancoraj corespunzator prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate (Fig. 9.2). Atit mustitile care pitrund in imbinarile verticale, cat si mustitile prin care se asigura continuitatea armaturilor verticale intermediate, trebuie plasate centric pentru o transmitere direct’, far’ excentricitate, a eforturilor de intindere. Pentru aceasta este necesar si se prevad’ 123128 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 dispozitive gi armaturi suplimentare pentru a mustitilor pe durata betonir a transportul gura pozitia indoite si / Toate cu puncte de sudura 1 \\ bucla orizontala Fig. 9.2 9.3 imbinari 9.31 Prin modal de realizare, ire clementele prefabricate care aledtuiese pe structurali trebuie si le asigure acestora o comportare similara cu cea a peretilor monoliti, sub aspectul rigiditiii gial capacitaji de rezistena gi de ductilitate (vezi 9.1). ¢ structurilor cu perefi din elemente prefabricate de beton armat in cazul proiectirii pentru clasele DCH si DCM se vor realiza imbiniri umede de beton armat. 9.3.2 Dupa pozitia lor in structura si dupa rolul lor structural, imbinarile peretilor se clasificas in dowd categorii: © imbindri verticale, care asigura legiturile orizontale de continuitate, dupa az, intre panourile adiacente, intre panouri si bulbi, ete. imbindri orizontale, sub formd de centuri turnate in spatiile orizontale intre panouri, care asigura legitura vertical intre panouri gi, in acelasi timp, legitura intre peretii prefabricati si planseul prefabricat 9.3.3 La alcdtuirea imbinirilor se vor avea in vedere urmatoarele principii a) Prin dimensionarea clementelor de imbinare se realizeazA 0 comportare a imbindrilor in domeniul elastic de comportare pentru solicitarea de lunecare. Pentru aceasta, imbinirile vor avea un grad superior de asigurare (cedarea lor corespunde unor forte orizontale mai nari fata de alte sectiuni si alte eforturi); b) Forfele de compresiune se transmit de la panou la panou, prin contact ne intermediul betonului din imbinari; ¢) Forfele de intindere se transmit exclusiv prin armaturi sudura, petrecere prin bucle petrecute; 4) Forfele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (din{i), armituri care traverseaza imbinarea si care sunt corespunziitor ancorate. Prin intinderea acestor armituri se crew, in beton, un efect de diagonal’ comprimati sau un efect echivalent de frecare pe suprafata de separatie intre betoane de varste diferite; ¢) Transmiterea eforturilor normale si tangentiale se va face cat mai uniform distribuit, peniru a evita concentrarea de eforturi in anumite zone; ilocit, prin dite prin diferite procedee:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, 125 pilor si centurilor) are in si innidirea armaturilor, precum si wzitoare. 1) Alegerea gabaritelor elementelor de re (sectiunile vedere crearea spajiilor necesare pentru montare betonarea si compactarea a betonului in conditii corespy 9.3.4 imbinarile dintre panouri, att cele verticale cat si cele orizontale, vor fi obligatoriu de tip deschis, pentru a permite controlul vizual al calitijii betonului turnat, 9.3.5 imbinarile verticale ale panourilor Fejele laterale ale panourilor vor fi profilate sub forma de dinji, avand de regul surajia din Fig. 93. corizontala / Fig. 9.3 Se recomanda ca raportul //d intre dimensiunile dintilor s& fie mai mie de 8, iar unghiul a sd nu depiseasci 30°. Lungimea totali a sectiunilor de fortecare a dinjilor (hj) va fi circa jumitate din ‘indljimea panoului. I-1 Ay SAS a) Imbinari cu bucle Hungi suprapuse D BE a) Imbinari cu bucle saurte si etrieri suplimentari Fig.9.4 Mustitile orizontale se pot realiza cu bare drepte, in care caz pozitia lor este 1a jumitatea grosimii peretelui, iar innddirea lor se face prin sudura, sau sub forma de bucle petrecute ca in Fig. 9.4(a) gi (b) (solujie recomandabila).128 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 Numirul legiturilor de armitura pe iniltimea unui etaj va fi minim 5. Armaturile sub forma de mustii se vor lisa din intrindurile dintre dinti (alveole). in cazul mustitilor sub forma de bucle de tip semicircular, vor ecta condifiile privind raza minima de curbura prescrisi in SR EN 1992-1-1 si Anexa National’, condifii re stabilese si diametrul maxim al buclei. Zonele de imbinare vertical vor fi aleatuite dupa regulile de aledtuire a intersectiilor de pereli, previzdindu-se etrieri suplimentari intre bucle. Diametrul minim al etrierilor, care pot fi rectangulari sau cu forme ce urmirese forma buclelor va fi 6mm. Distanta maxima intre legdturile transversale ale barelor verticale va fi 10di. 9.3.6 Imbinarile orizontale ale panourilor fetele superioare si inferioare ale panourilor de pereti se pot adopta alveole (amprente) pe adincimi de 20-25 mm sau chiar suprafete plane cu rugozitate sporiti. ind, de reguld, o inaljime egal Imbinirile se aleatuiese sub forma unor centuri continue a ‘cu grosimea panourilor de plangeu. Panourile de planscu vor avea dimensiunile egale cu lumina deschiderilor intre pereti, m: putin 150 mm (Fig. 9.5). Ele se vor monta provizoriu pe popi sau cricuri de perete, juguri, etc. < x centura SESY % < a) Perete exterior b) Perete interior Fig. 9.5 Se admite rezemarea panourilor de plangeu pe peretele inferior prin intermediul unor bucle intirite. Se recomanda ca fetele laterale ale panourilor de planseu si fie realizate cu 0 usoara inclinare fay de vertical de eca. 10° (Fig. 9.6). Rezemarea panourilor de pere{i pe imbinarea orizontala se poate realiza in dou’ moduri: + pe un strat de mortar vartos matat sub panou intr-un spatiu de 15-20 mm deasupra centurii, realizat prin montarea corespunzitoare a panoului pe calaje; + direct pe betonul din centur’, tumat dupa montarea peretilor de deasupra (subbetonare).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X.2013 alveola Fig. 9.6 intrucat al doilea procedeu este preferabil, se recomand’ ca in acest inferioard a panoului de perete si fie inecata 20-30 mm in grosimea centurii. ‘az marginea Armiturile verticale din panouri cu rol de conectori si armatura de rezistent& intermediara de incovoiere se realizeaza, de regula, din bare mai putine si cu diametru mai mare (214mm), care se innddese prin suduri in nise special prevazute la partea inferioara a panourilor de perete, cu dimensiuni corelate cu lingimile necesare inniidirii. Se va urmii, prin modul de realizare a detaliilor de innadire, in special prin modul de dispunere a ecliselor, transmiterea centrica, fird devieri, a eforturilor de intindere din armaturi. Se admit si alte solujii de realizare a armturilor verticale care traverseazit imbinarea orizontali, precum, de exemplu, solufia cu bucle petrecute, daci acestea satisfac conditiile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin si dacd permit 0 executie simpli si sigur Armatura longitudinal a centurii se va realiza cu cel pujin dowd bare si va indeplini conditile specificate la 8.3.5 referitoare la modul de ancorare a acestora. Armitura transversali a centurilor este realizaté de mustijile din panourile de planjeu, alcatuite, de reguld, sub formi de bucle si, dupa caz, de etrieri suplimentari cu diametrul im de 6 mm. 127128 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013 10.INFRASTRUCTURI 10.1 Probleme generale 10.1.1 Condifiile de aledtuire a infrastructurilor si modelarea lor pentru calcul fac obiectul reglemén Infrastructura _cuprinde sistemul peretilor si al plangeelor subsolurilor (dacd acestea exist) si fundatiile constructici, dimen ite si aledituite in conformitate cu reglementirile tebnice in vigoare privind proiectarea fundatiilor de suprafata \ca inferioara a suprastructurii, avand o rigiditate gi o re: decit a suprastructuri Prevederile date in acest capitol au ca principal obiect evidenfierea cone aleituirii infrastructurilor cladirilor cu pereti structurali de beton armat. Aceste prevederi au un caracter limitat, nefiind in misura si acopere intreaga problematica specifica si/sau toate situatiile posibile. in ce priveste modelele si procedeele de calcul, precum gi solutionarea unor probleme de detaliu, prevederile din prezentul capitol se referd la un numir limitat de situafii gi au, de regulii, un earacter orientativ. in absenja unor date certe privind distributia si marimea reactiunilor pe teren, in special in regim seismic de solicitare, se vor adopta ipoteze cu caracter acoperitor pentru dimensionarea capacitaqii de rezistenta a elementelor infrastructuri 10.1.2 Clasificari ale infrastructurilor gi ale actiuni seismice: temelor de fundare sub aspectul comportiri la a) Dupi modul in care sunt distribuite presiunile pe tilpile fundatiilor se identified urmitoarele cazu = fundatii in contact permanent cu terenul (in orice stadiu de sol dezvolti practic numai presiuni pe toati suprafata de rezemare) care prez deformatii elastice; fundafii care in stadiile de solicitare maxim& se desprind partial de teren gi la care presiunile pe teren pot depasi sau nu limita comportarii elastice; = fundatii care pot dezvolta eforturi de intindere la contactul cu terenul prin intermediul pilotilor si/sau peretilor mula b) Dupa nivelul solicits ~ _infrastructuri cu comportare ela - infrastructuri cu incursiuni in domer in clementele infrastructurilor, acestea se diferenfiaza in: al postelastic de deformare. 10.1.3 Proiectarea seismic a ansamblului_suprastructurd-infrastructuri-teren, in constructiilor obignuite in care intervin solicitiri in domeniul postelastic, va urmi deformatiilor postelastice cu prioritate in elementele suprastructurii. Se vor lua misuri, prin dimensionarea suprafefelor de rezemare pe teren, pentru incadrarea in limite admisibile a deformailor remanente.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013, asemenea, cu exceptia unor cazuri speciale, se va urn (ual, climinarea deformarii postelastice a clementelor cil de depistat gi, in multe situati, dificil de reparat ri, prin proiectare, limitarea si, frastructurii, ale ciror degradari ude consolidat Prin conceptia pr i si prin detaliile adoptate trebuie eliminate solutiile in care pot aparea deformatii plastice si, implicit, degradiri semnificative in elemente ale infrastracturilor inaecesibile pentru examinare dupa un eveniment seismic. 10.2 Tipuri de infrastructuri in prezentul paragraf se prezint’, cu caracter exemplificativ si in mod schematic, tipuri caracteristice de solujii de infrastructuri a construciiilor cu structura din pereti structurali, cu mecanisme diferite de plastificare. ‘a) Funda in situatiile unor constructii in care sunt prevazuti pereti individuali sau nuclee de perefi ‘cu o comportare specifica de consoli vertical’, se poate adopta un sistem de fundare similar ‘celui utilizat pentru fundarea stalpilor in cadre, Fundajiile se vor prevedea cu dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a solicitirilor de la baza suprastructurii, Fundatia va putea ingloba, cand acestia exista, peretii de subsol. olate directe pentru pere{i individuali sau grupuri de pereti (Fig. 10.1) “a Fig. 10.1 ) Infrastructuri cu elemente de fundare de adancime in situagiile in care suprafaja de fundare sau capacitatea de rezistenja a terenului sunt insuficiente, se poate recurge la fundarea de adancime prin piloti saw/si pereti mulati de beton armat, capabili s@ se incarce la eforturi de compresiune si de intindere, in vederea sporirii capacitajii de preluare a momentelor de risturnare la teren si pentru a asigura conditiile necesare pentru dezvoltarea unor mecanisme structurale de plastificare in zona de la baza perefilor, se poate adopta solutia din Fig. 10.2, cu pilofi evazati la bazi. in cazul in care pilofii traverseaza structuri moi pana la stratul de baz, se vor lua masuri speciale pentru preluarea fortelor tlietoare. Se vor putea alege solutii cu: prin compresiune axial’, fortele orizontale aferente = pilofi inctinagi, capabili si prei (Fig. 10.3); = pere{i mulati (sau barete); 129130 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 ~ piloti verticali [ nati adeevat Ia forgele tHietoare | \ ‘tl tt Fig. 10.2 ©) Fundatii comune pentru mai multi perefi structurali in Fig. 10.4(a) se prezinti cazul unor pereti structurali legati printr-o fundafie comuni, iar in Fig. 10.4(b) cazul unor pereti cuplati cu o baz unica. Proportiile fundatiilor sunt corelate cu dimensiunile peretitor. Zone plasice plastice a) noduri de cadru Fig. 10.4 situate sub cota teoreticd de incastrare sunt solicitate la eforturi de ca atare, vor fi dimensionate in Portiunile de perc natura celor ce apar in nodurile structuritor in cadre, consecingi, in functie de scopul propus, se vor lua misuri pentru evitarea aparitiei deformatiilor plastice in grinda de legitura de la baza perefilor sau, dimpotriva, aceste elemente vor fi proiectate ca disipatori de energie, cu masurile de ductilizare asociate (Fig. 10.5). 4d) Infrastructuri care realizeaz un efect de incastrare (efect de "menghind") al peretilor prin intermediul planseului peste subsol (Fig. 10.6). in asemenea infrastructuri se instaleazi un mecanism care preia o parte important din momentul de risturnare prin cuplul forfelor dezvoltate in plangeu gi radier. Acest tip de infrastructurd poate fi aplicat, de exemplu, in situatiile in care functiunea subsolului nu permite dispunerea unor pereti interiori, dar sunt previzuti pereti perimetrali Mobilizarea unui asemenea mecanism este conditionati de capacitatea planseului de aMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013 131 indeplini rolul de diafra: fansfer” a eforturilor de la baza suprastructurii la per contur, “Descirearea” de momente a perefilor pe indltimea subsolului este insofiti de dezvoltarea unor forte téietoare inalte, ale cdror valori depind de rotirea bazei peretelui in teren (Fig. 10.6c) Fig. 10.6 ¢) Infrastructura alcituiti sub forma de rejele de grinzi Aceste sistem reprezinté 0 dezvoltare a sistemului (c) prin prevederea de grinzi continue pe dou’ direciii, sub forma unei refele. Reteaua de grinzi poate fi constituité din peretii subsolului sau poate fi dezvoltata sub cota pardoselii subsolului (Fig. 10.7). f) Infrastructura alcatuita ca 0 cutie inchisa Cutia este realizati de ansamblul peretilor de subsol de contur si intermediari, si de diafragmele orizontale constituite de planseele subsolurilor si dala de la nivelul terenului.. Aceasta poate fi proieciath ca radier pentru a prelua incircirile normale ta planul ei,132 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013, reprezentate de presiunile pe teren, De regult, acest suticient de rigid si rezistent pentru a asigura condita de incastrare a elementelor verticale ale structurii la nivelul planscului peste primul subsol. 2) Fundatii pentru pereti care se pot rot Aceasti solutie este indicat in situafiile in care nu sunt necesare armituri verticale la baza peretilor pentru preluare telor de rasturnare, ca, de exemplu, in cazul cladirilor cu pereti desi cu pufine nivelui. in acest la fel ca la peretii de zidarie simpli, momentul de ristumnare este echilibrat de momentul dat de rezultanta presiunilor pe teren (respectiv, in alte cazuri, a presiunilor pe blocul de fundatie): la nivelul terenului, rezultanta i rezultanta egali ea mirime a presiumilor pe teren, lor verticale se suprapune cu Pentru aceste infrastructuri, raspunsul seismic al ansamblului structural nu implica deformatii plastice semnificative, astfel incat la calculul eforturilor se vor considera forte seismice sporite corespunzaitor (factor de comportare de ordinul g = 2..3). 10.7 10.3 Indicatii privind modul de calcul al elementelor infrastructurii 10.3.1 Modelarea pentru calcul Un model de calcul riguros pentru evaluarea eforturilor din actiunile verticale si orizontale in elementele infrastructurii implic& considerarea ansamblului spatial suprastructurd-infrastructuri-teren de fundare, cu. proprietiqi definite prin legi constitutive fidele comportirii reale a elementelor care alcatuiese fiecare dintre cele trei componente. Dup’ caz, actiunile sunt modelate, fie prin intermediul forjelor orizontale de proiectare din actiunea seismicd, fie prin intermediul accelerogramelor. Daci fundarea elementelor verticale ale structurii se realizeazi prin fundatii independente, de suprafayd sau de adncime, sau pe retele de grinzi, calculul acestora se face cu procedeele curente aplicabile oricdrui tip de structura. in cazul infrastructurilor complexe, alcatuite din ansamblul format din plangeele si peretii subsolului gi radier, se vor adopta modele in misura si evidenfieze clit mai fidel interactiuneaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.IX2013 ntelor gi a mecanismului lor de re 1u stalp) sau elemente de tip placa. nf’. Se vor utilza, dupa eaz, elemente de tip bari in cazurile obisnuite, in care proiectarea are in vedere realizarea unei suprastructuri disipative si a unei infiastructuri clastice, o cale aproximativa, simpli, de evaluare a eforturilor in clementele infrastructurii, suficient de riguroasa pentru proiectarea curenti, este aceea de a aplica modelului incarcarile gravitationale aferente combinatiei de incareati seismice gi forfe orizontale mirite fad de forfele seismice de proiectare (cu rezultanta F) peninu a fine seama de suprarezistenfa structurii mobilizate prin instalarea mecanismului de disipare de energie (Fig. 10.9). Fig. 10.9 Schema de calcul este prezentata la pet. 10.3.2, in situafiile in care mecanismul de incovoiere de ansamblu este preponderent (mecanismul de menghini este slab sau absent), infrastructura se poate modela ca un sistem structural plan, cu eforturile de la baza supragtructurii actiondnd perpendicular pe acest plan. Planseu peste subsol ! Perete subsol Fig. 10.10 133,138 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013, in situajiile obisnuite, cand se urmareste ca mecanismul de pla e al ansamblului sa. aibi zonele plastice localizate in suprastructurd, fortele de legitura dintre suprastructura si infrastructura vor fi asociate mecanismului de plastificare al suprastructurii. Proprietatile terenului se vor exprima prin legi de deformare elastic sau prin legi constitutive mai Figuroase, ast inedtresoturile care modeleaza terenul si poaa ft definite de fet lniare sau are. Se va fine seama de posibilitatea ridicdrii partiale a fundatici de pe teren. hema de principiu a echilibrului nte ale radicrului 5 in Fig. 10.10 se prezinta, cu caracter exempli zone de infrastructurd, care include un perete si zonele af plangeului peste subsol. 10.3.2 Evaluarea eforturilor de proii tare ale fundatiilor in practica curenta de proicctare se disting doua situatii principale: a) Pereti cu fundatii independente in acest caz, valorile de proiectare Eyy, ale eforturilor sectionale aplicate la baza peretilor, Ja legatura cu fundajia, se determina cu expresia generals Era= Ero + yruQ 0.1) S-a notat: Ec efortul sectional produs de actiunile neseismice ineluse in combinatia de actiuni pentru situatia de proiectare seismic Exe efortul sectional rezultat din calculul la actiunea seismica de proiectare 2 —raportul intre valosrea momentului de rastumare capabil si valoarea rezultatelor din calculul in situatia de proiectare seismica (vezi 7. : yer factor ce fine seama de diferitele surse de suprarezisten(a: Yea=1,0, pentrug <3 =1,2, pentrug >3 b) Pereti cu sisteme spatiale sau bidirectionale de fundajii: rejele de grinzi de fundare (care pot fi constituite si din perefii de subsol), infrastructuri complexe asimilabile cu cuti rigide si rezistente, etc. in acest caz, eforturile sectionale in elementele sistemului de fundare se pot objine utilizind modelul de calcul elastic complet al ansamblului suprasiructura — infrastructura, incircat cu forfele seismice de proiectare multiplicate printr-un factor de suprarezistent’ mediu pe structura (Fig. 10.9): Fa Pentru limitarea actiunii asupra infrastructurii yi terenului de fundare se recomanda limitarea factorului 2 prin dimensionarea cat mai strict a peretilor Ia baza lor. 1rd Qmed Fs in cazurile curente se poate lua Q med Yra = 1,5. La proiectarea planseelor peste subsol se vor utiliza modele de calcul adeevate care sa permit’ stabilirea cat mai precisa a eforturilor sectionale care rezulti din rolul de diafragma de ,transfer” al acestora. Schemele de calcul adoptate pentru plangee trebuie s& furnizeze gi valorile eforturilor pentru dimensionarea “colectorilor”, armituri care “adund” incircarile orizontale din plangeuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, si le transmit peretilor, si“susp incarcarile care produc intinderi in planseu. ituri prin care se ancorea7 in masa planseului 10.3.3 Probleme de dimensionare specitice smentele infrastructurilor (pereti structurali, grinzi de fundare) prezinti de multe ori, ea proportiilor si a modului de solicitare, o comportare de elemente seurte de beton ‘armat si, ca atare, vor fi dimensionate potrivit procedeelor specifice acestora. Necesarul de armétura longitudinala (orizontala) rezult& din calculul de dimensionare la potrivit prevederilor SR EN 1992-1-1 si Anexa National, In calculul la fora taietoare, ponderea armiturilor orizontale si a celor verticale depinde de proportile grinzilor (peretilor de subsol) si de distributia dintre punctele de contact cu elementele suprastructurii. In cazul grinzilor cu proportii de grinzi scurte, se vor aplica metodele de calcul specifice grinzilor pereti sau metodele bazate pe mecanismul de grinda cu zabrele. in eazul grinzilor cu proportii de bari se aplicd procedeele de dimensionare din SR EN 1992-1-1 cu. Anexa Nationala si din P 100-1 © problemi particular 0 constituie evaluarea eforturilor si dimensionarea perejitor structurali verticali care se continua cu aceeasi sectiune transversal si in interiorul infrastructurii de tip cutie. La acesti pereti (Fig, 10.11) se consideri ci regiunea eriticd se extinde sub nivelul planseului superior al infrastructurii cu inaltimea ht, (vezi 7.1). in aceste situatii starea de eforturi din pereti pe indltimea subsolului (subsolurilor) trebuic si fie determinati pe modele de calcul riguroase ale ansamblului suprastnicturi — infrastructura ~ teren in masura s& ia in considerare rotirea peretilor pe teren si flexibilitatea diafragmelor planseelor. Modelele de calcul cu rezemari fixe la bazi si la nivelul planseelor de subsol furnizeaza valori foarte mari, nerealiste, ale forfelor taietoare din pereti. ve] zona detaiata ea zona critica Gana A) her (ZY ‘ . LZ) (300.00 Fig. 10.11 Armiturile verticale care traverseaz rosturile de lucru dintre talpa (cuzinetul) fundatiei gi perete, precum gi rostul de lucru de sub plangeu vor fi dimensionate pentru rolul de conectare a zonelor realizate cu betoane cu varste diferite. 135138 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX.2013, multe ori, ,tezemari indirecte”, care impun prevederea unor armituri de suspendare la intersectia fundatiilor dimensionate adecvat. La dimensionarea arm’ \seului peste subsol, precum si a radierului, se va tine seama de faptul 4 solicitirile de incovoiere rezultate din acjiunea incarcarilor normale pe planul for sunt insofite de eforturi de intindere sau compresiune din incovoierea general a infrastructurii rezultat’ din transmiterea incircirilor orizontale si verticale la terenul de funda 10.4 Probleme specifice de alcituire a elementelor infrastructurilor 10.4.1 Prezentele prevederi se refera la situatiile curente in care prin proicctare se dirijeaza aparitia deformajiilor postelastice la actiuni seismice de mare intensitate in suprastructura, infrastructura rimdnind solicitata preponderent in domeniul elastic. Infrastructura poate fi constituiti, in funetie de modul de aledtuire a cladirii, din peretii unui nivel, sau peretii mai multor niveluri de la partea inferioara a clidirii, cu fundatiile lor (nivelurile subsolului plus, eventual, primal sau primele niveluri supraterane). 10.4.2 Peretii infrasiructurii vor avea, de regula, o grosime superioara grosimii perefilor din suprastructurd. Pere{ii de contur ai subsolului vor avea 0 grosime de cel putin 250 mm, iar cei interiori de cel putin 200 mm. 10.4.3 Se va adopta o iniljime suficient’ a infrastructurii (incluzind, in functie de situatie, inal\imea peretilor de subsol sau a mai multor niveluri de Ia baza structurii) in masurd si asigure, in mod optim functiile structurale pe care le are acest subansamblu. 10.4.4 Golurile pentru instalatii vor avea dimensiuni minime gi vor fi dispuse in afara celor ‘mai solicitate zone. Astfel, in cazul peretilor de subsol cu proportii de pereti scurti, golurile se vor plasa de preferin{i in afara traseelor diagonalelor comprimate corespunzitoare mecanismului de grind’ cu zibrele (Fig. 10.12). uunerea golurilor in pozifii care s& creeze riscul unor ruperi la forta tictoare in sectiuni inclinate (Fig. 10.13). Fig. 10.12 Fig. 10.13 in cazul golurilor de dimensiuni mari, se vor prefera golurile rotunde sau cu colturi tesite, in locul golurilor dreptunghiulare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, in jurul golurilor se va prevedea o armatura de bordaj reprezentand cel putin sectiunea barelor intrerupte prin prezenta lor se va urmari ca distanfele dintre punctele de de regula, 6 m. eschiderilor gi trav incireare verticald a infrastructurii si nu depageascé 10.4.6 Procentele de armare orizontald si vertical’ in inima peretilor, considerind ambele plase, Vor fi cel putin 0,30%, 104.7 La structurile cu pereti rari, plangeul peste subsol va avea cel putin o grosime de 150 mm. Armarea minima in ambele direcfii va reprezenta, pe fiecare fafa, un procent de minim 0,25% si cel putin 6 bare $8 / m. Plangeul trebuie si confini, pe lings armaturile nevesare pentru preluarea incarcdrilor normale pe planul siu, si armiturile rezultate din incovoierea de ansamblu a infrastructin precum si armiturile rezultate din aetiunea forfelor din planul plascului, inclusiv armaturile cu rol de coleciori si suspensoti. 137MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013 ANEXA A EXEMPLE DE VERIFICARE A CAPACITATH DE DEFORMARE A GRINZILOR DE CUPLARE SI A PERETILOR DE BETON ARMAT Date generale Anexa cuprinde un exemplu de verificare a capacititii de deformare a grinzilor de cuplare gi © perstilor unei structuri de beton armat. Etapa de verificare succede etapei de dimensionare a elementelor de beton armat la starea limit ultima, astfel incdt dimensiunile clementelor structurale precum si armarea longitudinala si cea transversal ale acestora sunt cunoscute din etapa calculului de rezistent la moment incovoietor cu forta axial, respectiv ata Verificarea capacitatii de deformare se bazeazai pe urmatoarele date: © tipul de structura + conditiile seismice ale amplasamentului + clasa de ductilitate consideratd la proiectarea structurii + caracteristicile mecaniee ale materialelor utilizate (ofel si beton) + detaliile de alcituire ale sectiunilor perejilor si grinzilor de cuplare Verificarea aproximativa a capacitijii de deformare a perefilor verticali_ implica urmitoarele operatii: 1. se efectuazi calculului structural Ia fortele de proiectare, considerind rigiditatea fisurati a elementelor (0,5Ede) IL, se determina punctul de inflexiune a deformatei peretelui si a deplasarii asociate acestui punct se calculeaza coeficientul c pentru determinarea deplasirilor inelastice. se calculeaza cerinja de rotire totald a perctelui ta starea limita ultima (ULS), pe baza mrimilor determinate la punctele (11) si (111) V. se determink valoarea aproximativa a rotirii capabile dik tabelul 8.4, in functie de clasa de ductilitate a structurii VI. se verifica daca rotirea capabild > cerinta de rotire dac& conditia (V1) nu este indeplinita, se evaluezi capacitatea de rotire a peretelui cu metoda exact; in acest scop se efectueazi urmatoarele operatii: (i se determina caracteristicile betonului confinat din bulbii si inima peretelui cu relatiile 8.6-8.11 se efectueaza calculul sectional la baza peretelui, obtinind valorile curburilor la rupere gia initierea curgerii in armiturile longitudinale se evalueaza lungimea plasticd cu relatia 8.15MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X 2013 fiv) se calculeaza capacitatea de rotire de bari a peretelui (rotirea componenta plastica find data de relatia 8.5 (8) se verifica conditia rotire capabila > cerinja de rotire se sporeste armiitura de confinare din bulb si/s a cand conditia de siguranta este satisficuti, inima in caz de neindeplinire a relat peretelui, in functie de necesitati pa Sporirea sectiunii de beton, in special prin dezvoltarea talpilor (bulbilor) si a clasei de beton, reprezinta alte solutii posibile pentru cresterea ductilititii locale, A.2. Exemplu de verificare a capacitatii de deformatie pentru pereti cuplagi 1) Date privind structura veriticata Exemplul se refer la ansamblul a doi perefi identici cuplati prin grinzi, ficind parte dintr-o structurd cu urmatoarele caracteristici: + destinajia: elidire de birouri + regim de inalfime: $1PH12E, 30g. T= 1.68. yre= 1,00 + clasa de ductitate DCH; factorul de comportare q = 6,25 © conditii sesmice: a, + materiale utilizate: ~ beton C30/37 ~ ofel BSt500 + perioada de vibratie 7™= 0,74s Se analizeazi peretele comprimat de act wa fortelor orizontale. Sectiunile necesare ale armirilor verticale au rezultat din calculul de rezistenta al sectiunii de la baza perejilor la incovoiere cu forta axiali. Din calculul de dimensionare Ia incovoiere au rezultat armaturile verticale necesare. Se prevad 0 armare uniforms a inimii si o armatur’ concentrati la capete care satisfac conditiile de aledtuire minime date in prezentul Cod. Urmare celor de mai sus, a rezultat aledtuirea sectiunii din Fig. A.1 etr, 10/100 etr, 08/100 pas _poorso GO oD [A 200 500 5200 500 { i 6200 + Fig, A.1 Armarea verticald a peretelui 139140 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. $83 bis!13.1X2013 Armiturile verticale prevaizate satisfac conditiile de armare minima. Astfel, > =0,20>0,15 © inbulb 12910 > ©, ie (00-500 20 + ininima 261025 > p, =0,0031 > 0,0025 2) Cale (@ Din calculul structural sub forte seismice de proiectare a rezultat diagrama de momente incovoietoare din Fig. A.2. Se observa ca punctul de inflexiune este intre nivelul 8 si nivelul 9. La acest nivel L = 27,9m, rezultind o deplasare d, = 0,022m. cerintei de rotire a peretelui Nivel woo 00-0 2000 «4000-6000 8000 19900 12000 14000 16000 10000 [kN] Fig. A.2 Diograma de momente incowoietoare pe perete (i) Cerinta de rotire a peretelui (se foloseste relatia (8.3)): =2,32 74 -1,93> MOTE _ NO25-16 . woe =1,86 => ¢=1,86 16 17 47 . =e-g a 866,259? _ 9,0092rad 3) Evaluarea capacitifii de detormatie prin metoda exacta ‘ Din tabelul 8.4, pentru clasa de ductilitate inalt& rezulta 0," = 0,02rad, agadar relatia de verificare este indeplinita. Cu toate acestea, se evalucaz capacitatea de deformare a peretelui si cu metoda de la 8.5.2 (ii) si in acest caz pentru a demonstra aplicarea acesteia, Etapele de calcul sunt urmatoarele: (@ Evaluarea efortului efectiv de compresiune laterali (confinare) Se determina urmatorii parametri de calcul: + dimensiunile miezului confinat al bulbului (Fig. A.3). Dimensiunile b; se masoari intre axele armaturilor consecutive prinse in colfuri de etrieri.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013, 144 by = fy = 5002-25 = 450mm Si i182 < aes Z y icile geometrice ale zonei confinate © factorul de eficienfa a confinirii (conform P 100-3) Dy -( 100 (1 100 \(- 247500 )- Gly y 2.450 )\' 2-450) 6-450-450. =0,889-0,889- 0,796 = 0,629 © ariile armaturii de confinare pe cele doua dil Age = Aswey (10? +8?) = 258m? + coeficientul transversal volumetric de armare pentru bulb swe “ty + Aswy “by Sok _ 258-450-+258-450 500 _ Ty-ly-s fox 450-450-100 30 yp = 0,19 © efortul unitar efectiv de confinare pentru bulb (relatia 8.10) 0 =0,5-Oyp ** Fok =0,5-0,19-0,629-30=1,79MPa 2 1.79 See 30 (ii) Rezistenta betonului confinat (relatia 8.6) 1,06 Soke = Sek {1iaseas22] =30-(1,125+2,5-0,06) =38,25MPa ck Gii) Deformatia specific’ la atingerea efortului maxim (relatia 8.7) =e ) =0,0033MPa142 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 583 bis/13.1X.2013 (iv) Deformatia spes ima (relatia 8.8) 1.0035 + 0,2-22 — 0,0035 +0,2-0,06 = 0,0155 Sc 8.15) mea plastica (rela 4 (MPa) 16-500 - 1127900 + 0,15 -6200 + 0,25 J. (MPa) 4085,15mm = 4,09m Lp = OM +0,15 ly + 0.25: =2790+930+365,1 (vi) O schema de calcul posibild este si se considere e& intreaga sectiune a peretelui, inclusiv inima, este confinati suficient, urmand si se deducd armitura transversali de confinare ‘corespunzitoare BETON CONFINAT I BETON NECONFINAT ‘ACOPERIRE a Fig. Ad Modelul de calcul sectional Fora axiala asociata mecanismului de plastificare la baza peretelui comprimat de fortele orizontale este 13400KN. in urma calculului sectional rezultd urmatoarele valori de rezistent’ si deformabilitate: * inaljimea zonei comprimate la nupere: x,= 1,67 © curbura ultima: 4,= 2,93-10° mr" ‘© momentul capabil: Meu= 44450kNm + cedarea se produce prin betonul neconfinat al inimii Maz _ dy May _ 0,022-44450 M',, Ly Mg, — 27,9-16660 + rotirea de curgere: 8, = 6", ,002 brad ‘ O'rq $i M’ey teprezint& rotirea de bari si momentul incovoietor objinute din calculul structural sub fortele seismice de proicctare. 3-6, _ 3-0,0021 L, 279 y Se poate determina si din caleulul structural la initierea curgerii, folosind conditiile de echilibru, de compatibilitate a deformatiilor gi legile o-c ale materialelor. © curbura de curgere: ¢, = 0,00023rad /m (vii) Calculul rotirii capabile totale (rotirea plastica este dat de relatia 8.5) 8" =0, +0, =0,+ a = Gey = 0,0021+ 75 (0.0029 -0,0002}4.09 0,009Srad ‘dtMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. §83 bis/13.IX2013, ipabila caleulata cu metoda au mai mare decit rotirea ins are o valoare simtitor mai mick decdt rotirea capabila furnizati de metoda ativ bazata pe date experimentale. Aceasti diferent se datoreaz’ faptului cd, spre deosebire de metoda empiric’, in modelul analitic inima peretelui s-a considerat neconfinati, neglijfindu-se efectul armaturii transver le a inimii. Une dintre solutiile de confinare efectiva ale inimii este prevederea de agrafe in dreptul fiecirei armituri longitudinale. In acest caz, agrafele trebuic prinse de armaturile transversale si indoite dupa acestea (Fig. A.5). Acest mod de detaliere asigura functionarea mecanismului de are cu tirant asociat confini echilibrarea in nod” a compresiunii din beton cu intinderea din tirantul de otel Sy X 5 Fig. A.5 Confinarea inimii cu agrafe O alta solutic o reprezinti utilizarea de etrieri suprapusi de confinare (Fig. A.6(a)). Ficcare bard longitudinals este fixatd de ramurile vecine ale etrierilor consecutivi pentru a ‘obtine o confinare eficientd. Zona confinati de beton este reprezentata in Fig. A.6(b). “Go a) b) Fig. A.6 a) Confinarea inimii cu etrieri; b) Dezvoltarea zonei confinate de beton in continuare, se exemplified modul de calcul pentru folosirea solujiei cu etrieri. Chiar daca este mai dificil de executat, aceasta oferi o confinare mai sigura decat agrafele care se pot misca in plan orizontal la turnarea betonului. Se acvepti o simplificare a calculului. Procedeul considera cd inaltimea zonei comprimate nu se modified substantial in urma confindrii inimii pentru ci rezistenta betonului nu creste substanfial prin confinare, ci numai deformatiile capabile. Se considera cd ruperea se produce in betonul confinat la extremitatea peretelui. in aceste conditii, din distribujia Bernoulli a deformatiilor specifice in sectiune, corespunzatoare atingerii in fibra exirema comprimati a Seurtarii ¢:.2.. determinaté la (iv), se determina marimea necesar& a deformatiei €.2. in inima confinaté la limita bulbului. Se determind apoi armitura transversald de confinare care poate asigura deformabilitatca necesara. (viii) Determinarea scurtirii specifice ultime necesare la marginea bulbului 143144 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013, (ix) Calculul presiunii de confinare efective Se considera etrieri 8/10, din BStS00. Pe zona de confinare a inimii armaturile longitudinale se dispun la 150 mm interax pentru a spori eficienta confindrii, Calculul la Incovoiere nu se schimbi semnificativ pentru c& zona pe care este necesard confinarea inimii ‘este in general mica. Parametrii de calcul sunt: * aria de armatura transversalé din inimi (calculul se face numai pe directia scurta a peretelui) * factorul de eficienta al confinarii (conform P 100-3) weal * coeficientul volumetric de armare transyersal al inimii 0,667 -0,667 = 0,445 © deformatia specificd la atingerea efortului maxim. 8, = O44..°@> fy = 0,122-0356-30 = 1,30MPaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.X2013 145 (x) Calculul deformatiei specifice ultime a betonului inimii (relatia 8.8) a 1.0035 +0,2 0,0035+-0,2-0,043 =0,0121 (xi) Calculul curburii ultime (relatia 8.13) Deoarece &u2¢> Eeu2.me propusa este suficienta. Curbura ultima este: (xii) Calculul rotirii capabile (rotirea plastic’ este dati de relatia 8.5) (0,0093 - 0,0002}4,09 = 0,0269rad 0, +1, =}, hye = 0.00214 (sili) Determinarea dimensiunilor pe care se prevad etrieri de confinare pe iniml (lsc) Din relatia de asemiinare (Fig. A.7) rezulta (1,67-0,025) = 0,82m Asadar este necesara utilizarea a minim sase rinduri de etrieri de confinare 48/10, din BSt500, iar pe zona cu beton confinat distanta dintre armiturile longitudinale trebuie s& fie de 150mm. A.3. Exemplu de verificare a capacitatii de deformare a grinzilor de cuplare 1) Datele structurale si conditiile seismice din amplasament Se efectueaz’ verificarea grinzilor de cuplare intre peretii consideraji la pet. A2, pentru care au fost precizate deja conditiile seismice. in calculul structural s-au elementelor: nsiderat urmitoarcle dimensiunj si valori de rigiditate ale a) aledtuirea sectiuni le sectiunii grinzilor au rezultat din considerente structurale si funcjionale, de cuplare este de 250mm, iar inaljimea acesteia este de 1,00m. Sectiunea de calcul rezulta din ,atasarea” la grosimea inimii grinzii a cate doua tatimi de placa (hy =150mm) de fiecare parte. Lungimea grinzii de cuplare este de 2,5m. b) caracteristici de rigiditate © pentru grinzi de cuplare: 0,3E cf. © pentru pereti: 0,5E1. Pentru aceste date perioada fundamentald de vibratie a structurii a rezultat 076s.148 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013 2) Caleulul ceringelor de rotire in grinzile de cuplare Se considera ci nesemnificative aceste conditii, defor console cu deschiderea egali cu jumitiate Operafiile de calcul sunt urmatoarele: cforturile din inciredrile_gravitationale 1 punctul de inflexiune al deformatei grinzii este la jumiitatea acesteia. In ile si eforturile in grinzi se pot determina din caleulul a douk in deschiderea libera (lumina) a grinzilor. in grinda de cuplare sunt (i) Efectuarea calculului static si determinarea fortelor tietoare in grinzi sub incarcarile seismice de proiectare. Acesta furnizeaza diagrama de forte taictoare din Fig. AS Fig. A.8 Variatia forfei thietoare in grinzile de cuplare pe inaltimea clidirii (ii) Evaluarea ceringei de rotire cu relatia: OF =, = Vel, = OR, unde: 1, este lungimea grinzii (lumina) de cuplare E, este modulul de elasticitate al betonului Je este momentul de inertie al riglelor de cuplare, redus 1a 0,3 din valoarea nefisurata & este factorul care introduce influenta fortei tietoare asupya rigiditatii grinzii; pentru [jh = 2,5 +k = 04 (h este inaltimea grinzii de cuplare). este factorul de amplificare al deplasirilor in domeniul postelastic e323 -2,3978 «1,91 te S258 «1 36-30=1,86 Valorile rotirilor totale in grinzile de cuplare pe indltimea cladirii sunt reprezentate in Fig. A9. 3) Verificarea capacitasii de deformare in tabelul 8.4, pentru clasa de ductilitate inalti se gaseste 0! = 0,015rad pentru grit de cuplare armate ortogonal. Rezulti cd in acest caz poate fi adoptat sistemul constructiv mai ‘simplu cu carcase de bare dispuse ortogonal.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013 47 Nivel ° 002 ‘0.008, 0.008 0.008: oor 012 oon Fig. A.9 Variajia rotirii totale in grinzile de cuplare pe inaltimea cladirii148 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis!13.1X2013 DOCUMENTE DE REFER ANEXA B Reglementiri tehnice ert. ‘Aete legislative ‘Act normativ prin care se aprobi reglementarea tehnicd/publicatia Cod de proiectare seismicd. Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2013 Ordinal ministrulii dezvoltirii regionale si administratici publice nr. 2465/2013, ‘in Monitorul Oficial al Romaniei, Pat nr, 558/3 septembrie 2013 Cod de proiectare seismict. Partea a lla, Prevederi pentru evaluarea seismic’ a clidirilor _existente, indicativ P 100-3/2008 ‘Ordinul ministrulii dezvoltirit regionale gi locuintei_nr.704/2009, publicat in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I bis, m1.674/1 ‘octombrie 2009, cu completarile ulterioare Cod de proicctare. Bazele proiectarii constructiilor, indicativ CR 0 - 2012 ‘Ordinul istrului_dezvoltirii regionale si turismului nr. 1530/2012, publicat in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea | bis, nr, 647/11 septembrie 2012, cu. completarile ulterioare Normativ pentru producerea gi executarea lucrarilor din beton, beton ‘armat si beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrarilor din beton, indicativ NE 012/2-2010 ‘Ordinul ministrului dezvoltarii regionale st turismului nr. 853/2010 din 22 noiembrie 2010, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.853 din 20 decembrie 2010 Ghid de proiectare pentru controtul fisurariiclementelor—masive si perelilor siructurali de beton armat datoriti —contractiei__impiedicate, indicativ GP 115-2011 Ordinul ministrului decvoltirit regionale si turismului nr. 212/2012, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I bis, nr. 129 din 22 februarie 2012 Specificatie tehnicd privind produse din ofel utilizate ca armituri: cerinte 1 criterii de performanta, —indicativ ST 009-2011 “ ‘Ordinul ministrului dezvoltarii regionale gi turismului nr, 683/2012, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 Standarde Nr. Standarde ert. 1 TSREN 1992. Eurocod 2: Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri 2 | SREN 1992-1-1:2004/AC-2012 | Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea I-1: Reguli generale si reguli pentru claditi 3 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. | Partea 1-1 Reguli generale si reguli pentru cladiri, Anexa national 4 SR EN 1992. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. NB:2008/A9 Partea 1-1 Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa national 149150 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 ANEXA C COMEN’ PARI C.1. GENERALITATL C.L1 Caracterul obisnuit al structurilor cu pereti de beton armat mengionat la subcap. Domeniu de eplicare al Codului, se refer’ in special la monotonia sau quasimonotoni acestora. Nu fac, de exemplu, obiectul Codului structurile cu niveluri inferioare slabe (la care in absenta peretilor, Ia actiuni seismice de mare intensitate se pot manifesta mecanisme cinematice de plastificare de tip nivel slab), structurile cu pereti cu goluri distribuite inu-un mod neordonat, etc. Putinele referiri ale prevederilor Codului la aceste tipuri de structuri se limiteaz’ doar la unele aspecte de ordin conceptual. C.2. DEFINITH. CLASIFICARI C.2.2 Prevederile prezentului Cod sunt destinate sistemelor structurale din categoria A, precum si structurilor duale din categoria B(a). Evaluarea eforturilor de proiectare si dimensionarea perejilor din categoria B(b) se face pe baza unor scheme de calcul corespunzitor mecanismului de plastificare (de disipare de energie) selectat, cu ierarhizarea adecvati a rezistenfei la incovoiere a elementelor structurale, in acord cu principiile proicetirii la capacitate. Aplicarea procedeelor de dimensionare indicate in prezentul Cod la proiectarea peretilor din categoria B(b) are, in general, un caracter acoperitor. C.3. ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTIHLOR C.3.1.2 Lipsa de compactitate si de simetrie a structurii poate duce gi la alte efecte negative in afara celor de torsiune general’. in Fig. C.3.1 se di un asemenea exemplu, reprezentind o clidire avand in plan forma de U cu aripi lungi, care pot oscita defazat in timpal unui cutremur. i de mentionat faptul ci si la constructii aparent simetrice este posibil ca, pentru ic directii, s& apari excentricitiji importante ale maselog in raport cu centrul de rigiditate, a cdrui poritie depinde de direcjia de actiune a fortei seismice Fig. C3.1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 583 bis!13.IX2013 etre din Fi dicate, aplicate in centrul maselor, pi C.3.2, pentru directia de actiune a fortei tificarea celor 3 pere{i nu este simultani, intr-adevar, fortele cu care se incarcd cei trei perefi sunt proportionale cu rigiditatile laterale ale acestora. In timp ce in cazul peretelui C forta este proportional’ cu rigiditatea K in planul su, in cazul peretilor A si B forta este proportionala cu K cos"60” = V/4K in fie dintre acesti pereti Ca urmare, peretele C se va plastifica inaintea celorlalti doi. in consecin(a, centrul de rigiditate instantaneu se deplaseza in apropierea axelor peretilor A gi B. Ca efect, deformajiile plicit, cerinfele de ductilitate ale peretilor C crese substantial. Daca rigiditatea in domeniul postelastic a peretelui este neglijabila gi dacd contributia cadrelor la preluarea fortelor orizontale ar fi, de asemenea, neglijabila, ar interveni_aparent chiar un fenomen instantaneu de instabilitate Ia torsiune general, centrul de rigiditate mutindu-se la interseetia planurilor peretilor A gi B. CM-cent — taselor a CR-cent = ngiditate Fig. C3.2 Dupa plastificarea tuturor perejilor structurali, analiza echilibrului si a mecanismelor cinematice are in vedere, ca clement esential de referin(s, pozifia centrului de rezistenys al structuri, definit ca punctul de aplicagie al rezultantei forfelor capabile din pereti. Centrul de rezistenfa are un rol similar cu cel al centrului de rigiditate din cazul comportarii elastice. Se constati cB, in aceste conditii, apare tendinfa de ,echilibrare” a structurii, centrul de rezisten{a deplasindu-se spre centrul de rigiditate al structuri intr-adevar, daca se noteazi cu R rezistenfa laterala a peretilor in planul lor, forta din peretele C este egali cu suma fortelor preluate de pereyii A si B: 2K cos 60° = R. O situatie aseminatoare apare si in Fig. C3.3a. Plastificarea in prima faz a peretelui A, pentru directia si sensul indicate ale forfei orizontale, expune structura unui efect de tip pierdere a stabilitaii prin deplasarea centrului de rigiditate spre planul peretilor B gi C. Pentru a evita asemenca efecte nefavorabile este necesar ca prin forma constructiei si prin modul de dispunere a peretilor si se asigure pentru orice directie de acjiune a cutremurului posibilitatea preluarii momentelor de torsiune de ansamblu, prin pereti orientati perpendicular pe directa forfelor orizontale, care lucrazi in domeniul elastic (Fig. C.3.3b). Sistemele de tipul celor din Fig. C.3.2 si Fig, C.3.3a sunt denumite sisteme cu risucire neimpicdicat (sau cu rasucire libera), iar cele ca in Fig. C.3.3b, sisteme cu rasucire impiedicata. 151152 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 nsamblu, poate ideragiile precedente s-au referit la cazul unci actiuni statice a torsiunii de te, Fispunsul seismic de torsiune al structurilor, cu caracter neliniar si dinami diferi substantial de raspunsul static de torsiune al acestora. s I ® jo 33 Analizele dinamice neliniare arati 3, in rispunsul seismic de torsiune, structura poseda capacitate de adaptare, tinzdnd si reduced efectele excentricititilor instantanee, pe misura modificarii excitatiei seismice. Bfectele dinamice depind de numerosi parametri: pe King’ distribuyia rigiditajilor sia masclor, de distributia capacititilor de rezistenti, de natura actiunii seismice, de leg histeretice de comportare ale elementelor structurale, ete, Ignorata pind nu de mult, problema cfectelor de torsiune de ansamblu in domeniul inelastic de deformare constituie, in prezent, o preocupare de prim ordin pe plan mondial a specialistilor in domeniul structurilor in zone seismice. C.3.1.4 Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate in zonele seismice. Dezvoltarea mecanismelor de plastificare de tip etaj slab conduce la cerinte de cuctilitate excesive, asociate unor forte axiale foarte mari in stilpii comprimati prin efectul "indirect" al forjelor orizontale (Fig. C3.4a) 3.4 Daca se pistreaza continuitatea unui numar suficient de pereti pe toatd inaltimea cladirii, se poate piistra comportarea de ansamblu a unei structuri cu pereti. in acest caz forele Uictoare colectate de perefii intrerupti la un anumit nivel la partea inferioara se transferd laMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 583 bis/13.1X2013, acest nivel prin intermediul planseelor, ale: tructurii (Fig, C.3.4b). Chiar in situatia intreruperii tuturor peretilor la nivelul inferior si inlocuirea lor cu st prin adoptarea unor secfiuni de beton si a unci arméri longitudinale si transversale substantiale se poate evita plastificarea stilpilor la nivelul fird pereti si dirija dezvoltarea deformatiilor plastice deasupra acestui nivel. In acest caz. stalpii cu rispuns elastic ai parterului se pot considera ca fac parte din infrastructura clair ie corespunziitor, la ceilalti perel Este de observat cA intreruperea el daca s misurile necesare. C Wor pereti se poate face la orice Spre deosebire de cazul structurilor in cadre care, de reguli, prezinti o anumita omogenitate a aledtuiri, in cazul construciiilor cu pereti structurali [structuri din categoriile A si Ba)}, cea mai mare parte « momentului de risturnare sia fortei tietoare de bazi este concentrati in pereji. Ca urmare, eforturile trebuie transmise de la baza peretilor la infrastructurd si la terenul de fundare pot avea valori foarte importante. Preluarea acestor cforturi intr-un mod favorabil de cdtre elementele infrastructurii gi de clitre func fie, din acest motiv, una din preocuparile principale la conformarea structurii. Astfel, pozitia perejilor structurali in plan se va alege in zonele in care gi la nivelul infrastructurii se pot obfine solutii avantajoase Citeva aspecte legate de proporfionarea peretilor sunt evidentiate in Fig. C.3.5a, b, ¢ si d, se prezinta céteva exemple de amplasare a unui perete structural in raport cu peretele de ivelul subsolului, care constituie inima fundaiei peretelui structural. ud EL po Fi C35 Rezolvarile din Fig, C.3.5a gi b pot fi considerate nefavorabile. Astfel, in cazul din Fig. C.3.5a, golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substantial capacitatea de rezistenf3 a acestuia la forfe tiietoare, plafondnd forja orizontala preluat de peretele structural. ‘ Plasarea excentries, Ia marginea clidirii, a peretelui structural duce Ia solicitarea nefavorabild a peretelui de subsol (Fig. C.3.5b). $i in acest caz este posibil si nu se atingd capacitatca de rezistenfa a peretelui structural, mai cu seama daca pe direetie perpendiculara pe acesta nu exist un perete la nivelul subsolului. Important este ca prin modul de aranjare a peretilor, si se realizeze o solicitare cat mai uniforma a elementelor infrastructuri, cat sia terenului de fundare. Absenfa altor incarcari verticale (de exemplu, aduse de stilpi) pe grinda de fundare, care si echilibreze in cit mai mare masura presiunile pe talpa fundajiei (Fig, C.3.5e), este de natura sa dued la dezvoltarea unor eforturi mari in peretele de subsol. 153154 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 care nu apar ase fciente de conformare reprezint’ solufia cea mai avantajoasi. Cel mai adesea, conditiile cele mai favorabile le ofera peretii de subsol de pe contur, neperforati de goluri. C.3.1.7 O incdrcare gravitationala mai mare are ca efect reducerea armaturii longitudinale de intindere din perete si reducerea gradientului presiunilor pe teren. Plasarea peretilor structurali pe conturul constructici este favorabil pe considerentul unui bray de pirghic avantajos pentru efectele de torsiune generald si pentru posibilitatea de a “incastra” peretele intr-un perete de subsol fra goluri (vezi Fig. C.3.5.d). Peretii dispusi pe conturul clidirii sunt inst, de regula, mai putin inedrcati gravitational deceit peretii cu aceleasi dimensiuni, situati la interior, si, in consecin{a, la eforturi de incovoiere egale, necesiti o armare vertical semnificativ mai mare decat acestia. Din acest motiv, la conformarea structurii, dispunerea perefilor pe conturul clidirii trebu facutt cu discerndmént, analizind atat avantajele cat si inconvenientele unei asemenea pozitii. Oricum, dispunerea perejilor la coltul cladirii este de evitat, pentru ci in acest caz. pare inconvenientul suplimentar al unei solicitiri defavorabile a peretilor infrastructurii gi a terenului de fundare. C.3.1.8 in afar de argumentele prezentate la C.3.1.2, recomandarea ca structura si fie inzestrata cu rigiditati apropiate ca valoare pe cele doua direefii se justified prin faptul cA, in aceste conditii, structura este expusi la efecte maxime pe orice direcjie numai pentru actiunile seismice caracierizate de un anumit continut de frecvente. Cu alte cuvinte, valorile spectrale au acelasi ordin de marime, pe ambele direeti €.3.1.9 in Fig. C.3.6 se prezintd dou situatii in care incarcrile apli sunt neechilibrate pe ansamblul structurii (Fig. C.3.6a), respectiv ecl cate excentric pe pereti Renita ons teal Neti Ma) ail Mo) ii ul 4 | | 4! 4 } il ma tl a j-ENae ef T e alan a Diagrama de momente Fig. C.3.6 Din comparatia diagramelor de momente in perefi se constati solicitarea mult mai defavorabili din Fig. C.3.6a), cand intervine 0 incovoiere generali a structurii. Cind asemenea situafii nu se pot evita, efectul incircdrilor gravitationale aplicate excentrie, de reguli neglijate in proiectarea curenti, trebuie considerat la dimensionarea perejilor structural,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, 1 Prevederile de la acest paragraf urméresc ca prin forma seciiunii peretilor structurali se post controla in cit mai mare misurd, prin calcul, comportarea acestora la actiuni seismice. Gradul de conlucrare a inimilor cu tilpi de dimensiuni mari nu se poate preciza cu certitudine, aceasta caracteristicd depinzind de mirimea deplasarilor impuse peretilor in domeniul postelastic (vezi gi 6-41). Linritarca tilpilor este necesara si pentru protejarea inimilor de efectul fortelor tietoare, a ‘earor valoare este dependenta direct de capacitatea de rezistenyi la incovoiere a peretilor. Atunei cand per le pe cele doud directii sunt le; in mod adeevat, crednd forme de profile sau tub, ca in Fig. C.3.7, se pot objine ansambluri cu comportare favorabila (capacitate de rezistenfa substantial’, ductilitate adecvata), C37 €.32.4 Comportarea deosebit de bund a structurilor cu perefi cu goluri decalate de tipul celor indicati in Fig. C.3.8 la cutremurul din 1985 din Chile a condus la inifierea unui amplu program de cercetiri teoretice si experimentale, desfagurat in 4 universitifi americane avind ca obiect tocmai particulsrititile de comportare sub inedrcdri de tip seismic ale acestui tip de pereti [10]. Fig. C3.8 Cercetirile menfionate au evidentiat faptul cd in condifiile unei alcdtuiri corecte acesti pereti poseda proprietiti de rezistenta si de deformabilitate apropiate de cele ale peretilor fra goluri, Accleasi cercetari au semnalat faptul ci zonele critice ale peretilor cu goluri decalate sunt constituite nu de zonele dintre goluri, ci de cele de la extremitatea comprimata a 155188 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 secjiunilor, dac’t golurile sunt prea aproape de margines secjiunii yi limiteaza, astfel, aria zonei extreme comprimate. Mecanismul de comportare la incirciri orizontale, similar celui al perefilor fir goluri, este sugerat in Fig. C.3.8a si b. in Fig. C.3.8a este evidentiat un mecanism de tip grind’ cu aibele, cu dixgonsle inserise in grosimea yereteli, intre in Fig, C.3.8b un in trei console conectate eu elemente de ite rigide m const iplare for 33.2 Prevederea de la ultimul aliniat urmareste si asigure conlucrarea tuturor elementelor verticale in preluarea solidara a incircdrilor orizontale. Din punct de vedere practic, aceasta inseamna ca deplasirile clementelor verticale ale structurii sunt distribuite liniar la fiecare nivel. In felul i, prin calcul, cu un grad mare de credibilitate, forele dezvoltate in peretii s Condiia de rigiditate mentionati impune ca plangeele s& rim: clastic de comportare, pentru forte din planul lor, cu alte cuvinte, pl numai suficient de rigide, dar si suficient de rezistente. 14 solicitate in domeniul iseele trebuie si fie nu €.3.4.2 in cazurile in care, din considerente funciionale sau din alte motive, prevederea rosturilor apare inacceptabila sau este foarte dificil de realizat, se pot adopta lungimi de tronsoane mai mari decat cele indicate in tabelul 3.1, dacd se iau masuri adecvate pentru limitarea efectelor contractiei betonului sau al variatiilor de temperatura. De exemplu, utilizarea unor cimenturi cu contracfie redusd, prevederea unor rosturi tehnologice provizori, asigurarea unci protecfii termice eficiente, prevederea unor armituri suplimentare care si permiti limitarea convenabila a deschiderii fisurilor, etc €.3.6.2 In cazul construciilor cu pere{i structurali de beton armat, rigiditatea spe deplasiri laterale face ca protectia elementelor nestructurale s& poate fi realizati cu mai mult usurin{ fay de cazul structurilor in cadre. Din acelasi motiv, contribujia pereilor de compartimentare si de inchidere la rigiditatea de ansamblu a construetiei poate fi, de cele mai multe ori, neglijata. C.4, CERINTE GENERALE DE PROIECTARE C41. + 4.6. Exigentele de diferite naturi, in particular cele structurale, care se impun constructiilor cu pere{i structurali, sunt puternic influentate de actiunea seismicd ce afecteaz’ practic intreg teritoriul tirii, Diferitele aspecte conceptuale privind problematica exigentelor structurale sunt tratate in codul P 100-1. in capitolul 4 al codului CR 2 se detaliaza conditiile specifice constructiilor cu pereti de beton armat executati din‘ beton armat monolit sau prefabricat. CAA O rigiditate substantial la deplasii laterale asiguri protectia clementelor nestructurale in cazul unor cutremure cu intensitate moderata si limiteaz’ degradarile acestor elemente la cutremure cu intensitate mai mare, De asemenea, o rigiditate substantial a structurii este de natura sd limiteze efectele de ordinul doi si s evite aparitia unor fenomene de instabilitate. Din acest punct de vedere, structurile cu pereti de beton armat oferi avantaje esentiale. Experienta ultimelor cutremure pe plan mondial a demonstrat cu claritate superioritatea acestui sistem structural in raport cu alte sisteme, pentru cladirile cu regim mare de indiltime, mai cu seama in amplasamente caracterizate de 0 perioada de colt inalts a spectrului de spunMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013, C.6. PROIECTAREA CONSTRUCTHLOR CU PERETI STRUCTURALI LA ACTIUNEA INCARCARILOR VERTICALE $I ORIZONTALE C6411 Coneentrarea_deformatiilor _plastice cu prioritate in clementele Juprastructurii reprezint © component esenti i proiectirii seismice actuale plan méndial, in special pentru posibilitatea controlului comportirii ("la vedere") la act seismice [8]. lor plastice cu prioritate in elementele infrastructurii (in special in perefii de subsol) sau in teren poate prea atrgdtoare pentru posibilitatea function’ neintrerupte si neafectate, practic, a cldirii, Riscul aparifiei unor rotiri importante remanente ale bazei structurii (inclusiv din deformarea remanent a terenului), greu de corectat, face ca © asemenea solujie si fic acceptath in cazuri rare, de exemplu, a consolidarea unor constructii la care as ea_unei comportari, in intregime, in domeniul clastic a infrastructurii si fie extrem de dificila tehnic si economic. Pot apiirea, de asemenca, situafii in care si devind avantajoase solufi in care structura sau parti din structura si fie prevazute cu o capacitate de deformare postelasticd (ductilitate) inferioara celei asociate aplicarii reglemenidrilor tehnice pentru proicctarca seismicd. ptarea unei "“ductilit ste conditionata de considerarea unor valori ale fortelor seismice de calcul sporite corespunzitor. Asemenea solutii pot fi adoptate atunei cand: ( Flementele structurale prezinti 0 capacitate de rezistent’ in exces faji de cerintele impuse de reglementdrile tehnice; de exemplu, la elemente de mai mici dimensiuni cu un aport structural modest sau, dimpotriva, Ia elemente de mari dimensiuni (cum este un perete plin de fronton, la structuri cu pufine niveluri) la care, prin simpla prevedere a cantitijilor minime de armare, se asiguri capacitati de rezistenta la incovoiere mult superioare cerinjelor. (i) Asigurarea ductilitagii capacitaii de rezistenta este mai implica masuri dificile si costisitoare, in timp ce sporirea impli si mai putin scumpa (vezi, de exemplu, C.3.1.4). (ii) Comportarea unor clemente cu alcatuire neregulatd (de exemplu, a peretilor cu goluri dispuse intr-un mod neordonat) este dificil de precizat si modelarea lor pentru calcul este foarte dificila sau insuficient de fideli in raport cu realitatea. in asemenea situafii apare mai avantajoas, din punct de vedere al siguranfei structurale, sporirea capacitatii de rezistenti in raport cu ceriafele impuse de codul P 100-1, in detrimentul unor misuri de ductilizare aplicate unui mecanism de rezistenta insuficient clarificat Este de remarcat c& in prezentul Cod s-a avut in vedere reducerea misurilor de ductilizare curente la elementele cu capacitate de rezistenti superioarg cerinfelor impuse prin reglementirile tehnice specifice (vezi, de exemplu, 7.5.1). in general, optiunea “negocierii” intre rezistenfa si ductilitatea structurii este usurati coniiile prezentului Cod de posibilitatea proiectarii pentru mai multe clase de ductilitate. €.6.1.2 b) Caracterul favorabil al mecanismului structural de disipare a energiei seismice precizat la pet.b), este definit in P 100-1 Concentrarea deformatiilor plastice in cdteva zone adecvat alese, cu potential de deformare ductila, prezintd avantaje economice intrucét masurile de armare suplimentari, in special transversal’, necesare pentru preluarea fortelor taietoare si asigurarea unor deform: plastice substanfiale, sunt limitate numai la aceste zone. €) Deformabilitatea planseelor depinde de grosimea lor, de raportul dintre 1ayimea planseului (“B” in Fig. C.6.1) si distanta intre peretii structurali (J; si /., pentru deschiderile 187158 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. §83 bis/13.1X 2013 e si respectiv deschiderile in consoli in fig. C.6.1 planseului, de natura legaturilor intre planseu si perete, de n plangeu, ete. de schema de comportare a imea si distributia golurilor din Fig. C.6.1 Ipoteza deformabilitatii admisa la pet. 6.1.2 este apropiati de realitate la grosimile curente de plac si in absenta unor goluri mari, dacd raportul //B <4 sau raportul /,/B < 0,5. €.62.1 (1) Relatia (6.1) exprima intr-o forma aproximativa conditia ca eforturile principale de compresiune in inima perefilor s4 nu depayeasca valorile admisibile (vezi yi relatia (6.2)). Aceasta conditie dimensioneaza, de regula, grosimea inimilor peretilor. Se considera cd in peretii structurii se dezvolta o valoare medie a fortei tlietoare usor mai mica decat valoarea rezistenjei peretilor la compresiune diagonala stabiliti cu relafia (7.8) de la cap. 7: Veg = 013 [bul fot (C61) in care: Duo este grosimea sectiunii inimii peretelui I, este lungimea sectiunii orizontale a peretelui Jog este valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune. Valoarea forjei tdietoare de bazi pe care o preia structura (Fez) la formarea mecanismului de plastificare se calculeazi cu o expresie de forma: Faw = rk 2D iG (C62) q S-anotat: ‘ Ye factorul de importanta si expunere la cutremur al structurii Q factor care exprimd suprarezistenta structurii k= agg, unde a, este valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului corespunzitoare cutremurului de proiectare, iar g este acceleratia gravitatici Pi) factorul spectral de amplificare 2 factor de corectie, conf. P 100-1 q — factorul de comportare specific structurii G _ greutatea total a constructiei.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X.2013 in general, prin proiectare, elementele structurale capita o rezisten proiectare a eforturilor, definita prin factorul 2. {4 superioa Adoptind valori acoperitoare pentru ky yar @ (ky Yr @ = 1,75) si 2 (A = 0,85), si cu valoarea maxima din spectrul de proiectare pentru factorul de amplificare (B(T) = 2,50), se obtine: 7 k, Frap = 3,72 Yre Puniind conditia Veg > Fri (vezi relatiile (7.8) si (7.9) si ficdnd coreetiile dimensiunilor necesare astfel incdt (yd) 8& se exprime in [m’], G in [KN], iar fv in [MPal, se obtine, dupa usoare rotunjiri ale unor factori: Yb. eink & (C63) Dac penta 0 anumiti categorie de constructii se poate aprecia incdrcarea medie pe plangeu si daci se precizeaz’ clasa de ductilitate pentru care se proiecteazd si calitatea betonului folosit, relatia (C.6.3) se poate pune sub o formi si mai simpli. Astfel, daci proiectarea priveste constructii de birouri sau de locuit pentru clesa DCH, executate din beton de clas’ cel putin C25/30, se obsine: Libs espe dy) (C64) unde: neste numiérul de niveluri al clidirii Ay este aria plangeului, Sub forma: = S(Bud) / Ag = nk, / 200 relatia exprima ce proportic din aria planscului reprezint& aria necesari a peretilor dispusi dupi o directie. Aceasti relajie se poate utiliza la evaluarea, intr-o primi aproxmatic, a inii necesare a peretilor. De exemplu, pentru o clidire cu 12 niveluri amplasata in Bucuresti: 1 = (12x 0,30) / 200 = 0,018 = 1,8% €.6.2.1 3) Recomandarea se justified atét prin argumente ce tin de simplitatea exccutici, cit si prin aceea cA valorile forjelor tiietoare scad relativ lent spre varful constructici. De asemenea, studi efectuate cu instrumentul calculului dinamic neliniar, pentru structuri cu pereti cu reduceri de secjiune pe iniltimea clidirii, pun in evidentt faptul eX plastificarea in zonele situate deasupra sectimilor in care se fac aceste reduceri este relativ freeventi. ‘Accasta contravine conceptiei de proiectare care urmireste dirijarea fenomenelor de deformatie postelastic’ in zona de la baza perelilor. 6.2.1 (4) Relatiile (6.3) si (6.4) exprima conditii de ductilitate de curbura similare cu cele utilizate in proiectarea final a sectiunilor (vezi relatia (7.7)). Modul in care au fost stabilite aceste relafii este prezentat in [1]. 159160 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X 2013 ul peretilor cuplati, valoarca fortei axiale Ney include yi componenta dati de efectul tal fortelor orizontale. in calculele de proiectare preliminari, efectul forfelor tale se consider’ numai pentru peretii cuplaji marginali. Valorile forfelor axiale produse de fortele orizontale in acesti montanti se pot determina, aproximativ, pe baza fortelor taictoare capabile din grinzile de cuplare, asociate unei armari apreciate initial pentru aceste elemente. C.64.1 Latimea talpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul, mai cu seama ca > varia cu starea de solicitare, Astfel, pe misuri ce rotirea ka baz’ a creste prin incursiuni tot mai mari in domeniul postelastic de deformatie, ereste gi zona de talp& antrenati in incovoierea de ansamblu a peretelui. in aceste conditii, in proiectarea actual Lajimea de conlucrare a tilpii cu inima peretilor se face pe baza unor reguli simple, deduse din calcule executate prin teoria elasticititii sau deduse din studi experimentale pe grinzi, jindnd cont numai de o parte din parametrii care pot influena mirimea tilpii active. Pe baza schematizarilor curente, rezulta sectiuni active ale peretilor diferite pentru cele doui directii principale ale clidirii, in special la structurile eu pere{i desi. Aceasta implica printre alte inconveniente si pe acela al imposibilitii utilizarit programelor de calcal spatial riguros si al considerarii directiei oblice de actiune a fortei orizontale in raport cu axele principale la proiectarea structurilor cu pereti. De asemenea, in caleulul pentru fiecare dintre cele dou directii principale ale clidiri, de regul numai o parte din sectiunea efectiva a peretilor este cuprinsa in secjiunile active pentru preluarea forfelor orizontale, restul considerindu-se, potrivit schematizarilor curent adoptate in proicctare, ca preluind centric incdrcarea vertical aferenti, Prin asemenea modeliti se poate ajunge la situatii neverosimile, ca cea din Fig. C.6.2 in care zona dintre tilpile active de a doi perefi structurali invecinati solicitate la intindere in domeniul plastic, si fie supust la eforturi de compresiune importante. Un alt exemplu, care evidentiaza dificultatea precizarii zonelor active ale peretilor, este acela al unor pereti paraleli, cu capacitati de rigiditati si rezistente net diferite, legati printr-o talpi continua perforata de un gol. Daca rigiditatea grinzilor de cuplare este foarte mare (ca in cazul unor grinzi — parapet din fafadele clidirilor) este posibil ca inima mai puternica si antreneze zonele de talpa situate dincolo de gol. t Fig. C.6.2 Cercetirile experimentale recente au evidenfiat, in general, valori mai mari ale Latimii active a tilpilor decdt cele adoptate in proiectarea actual,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis!13.1X 2013 Din aceste motive apare indicat ca in operafiile de dimensionare si se considere dows valori ale liimii active de conlucrare, corespunzand limitelor apreciate ale domeniului de variatie a acestor valori. Se are in vedere faptul cd situarea in domeniul acoperitor este asociaté in unele verificari cu valoarea maxima a dimensiunii /zeg, iar in altele cu valoarea ma a acest insi, conduce la un volum considerabil de caleule. Totasi, pentru a evita acest lucru, la 6.4.1, in cazul structurilor cu aledtuire obignui dau valori fixe Jer pentru stabilirea rigiditaqilor utilizate in calculul structural. Masura are vedere c&, pentru peretii structurali corect proiectati, capacititile de ductilitate sunt suficiente pentru a compensa efectele unei dimensiondiri la valori de momente usor diferite de valorile corespunzitoare rigi lor efective in domeniul elastic (fisurat). Pentru evaluarea capacititii de rezisten( a sectiunilor de perete, ar trebui prevaizute valori diferite ale zonelor active ale tilpilor pentru situatiile cand acestea sunt comprimate, respectiv imtinse. in [25] se propune ipoteza ci distributia eforturilor verticale induse in talpi de fortele orizontale face cu o panti de 1/2 in zonele intinse si cu o pantd de 1/10 in zonele comprimate (Fig. C.6.3). Antrenarea unei Kijimi mai mici din talpa profilului in situatia in care aceasta este supusdi la eforturi de compresiune se explied prin accea ¢3, dup’ o deformare plastied substantiald prin intindere in ciclul de solicitare anterior, in ciclul urmator contactul se reface numai partial pe o anumita zona, de o parte gi de alta a inimii ca urmare a alungirilor remanente ale armiaturilor. Este de subliniat c@ litimea activi mai mare sau mai mic’ a tilpii din zona comprimata are efecte relativ mici ssupra capacititii de rezistenfi. Din acest motiv. precum si din considerente de simplificare a calculului, in Cod s-au prevaizut aceleasi valori ale zonclor active de talpa, atat pentru evaluarea rigiditigilor, eat si a capacititilor de rezistent —| < Hi Fig. C.6.3 Se subliniaza, incd 0 datd, necesitatea de a evita aleatuiri de structuri care nu se preteazd la modetiri clare si la care dirijarea mecanismelor de plastificare este dificil de realizat, €.64.2 Valorile Aly= 0,25] trebuie considerate ca valori minime si trebuie avute in vedere numai pentru stabilirea valorilor rigiditatilor in calculul structural 161162 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 La evaluarea capacititilor de rezisten{a la incovoiere in vederea s uunei valori acoperitoare pentru forfa tiictoare efectiva (asociatd momentului capabil) trebuie Iuat o valoare [joy mai mare. Considerdnd cd angajarea tlpilor corespunde schemei de comportare din Fig. C.6.4, Izy poate atinge 0 valoare de ordinul de mirime al deschiderii x. Problema are importanfi in special pentru capacitatea de rezisten{’ la momente negative, dependenta de numirul de bare de armiturd active din placa 1 , > } J Fig. C64 €.6.6.1 in ceea ce priveste ipotezele si schemele de baz, in alte norme se consider’ o zona deformabila mai mare decat lumina golului, prevedere care este conforma cu realitatea, Prevederea adoptati in Cod, in care deschiderea de calcul se ia egal cu lungimea efectiva a grinzii, urmareste obfinerea unor valori mai acoperitoare ale forfei taietoare de proiectare. €.66.2 Valorile date la pet. 6.6.2 iau in considerare efectul fisurdrit betonului intins asupra rigiditajii elementelor structurale de beton armat. Reducerea de rigiditate depinde de natura solicitarii si, din acest motiv, de exemplu, afectarea caracteristicilor de rigiditate este diterita pentru peretii individuali si pentru peretii cuplati, comprimati sau intingi prin efectul indirect al forfelor laterale. Parametrul esenjial pentru caracterizarea rigidititii montaniilor este natura yi marimea efortului axial. Valorile date la 6.6.2 au fost preluate din [23] si [25]. Este de subliniat faptul ca evaluarea eforturilor sectionale, pe baza rigiditatilor la incovoiere ale sectiunilor nefisurate poate duce in multe cazuri la dimensioniiri neadecvate. Astfel, de exemplu, pentru cazul a doi perefi identici cuplaji prin grinzi puternice, forfele axiale din cei doi montanyi rezulta foarte diferite. Neglijind diferenta de rigiditate foarte importanta a celor doi montanti, calculul duce la valori identice ale momentelor incovoietoare si forfelor taictoart in aceste clemente, dar in realitate acestea sunt mult mai mari in montantul comprimat prin efectul indirect al forfelor orizontale gi mult reduse in celalalt. Ca umare, armitura yerticalé este dimensionati de combinatia nerealist’ dati de forja axial minima si momentele incovoietoare mult mai mari decat cele care pot apiirea montantul intins prin efectul foryelor orizontale. Supradimensionarca armaturii verticale conduce, pe de alti parte, la supradimensionarea armaturilor orizontale, objinandu-se in acest fel o solutie neeconomica. Valorile indicate pentru evaluarea rigidititilor grinzilor de cuplare reprezinté. marimi aproximative, acceptabile pentru calcul structurilor curente. Ele pot fi matite sau reduse, dupa cum proiectantul urmareste 0 cuplare mai putemicd sau mai slab a montanjilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, 163 Adoptarea unor valori ale risticilor de rigiditate diferentiate in functie de sensul acfiunii forfelor orizontale obligi la efectuarea a doud calcule structurale pentra fiecare directie principals a constructici. in cazul constructiilor de tip curent se pot obtine valori apropiate ale momentelor de dimensionare efeetuiind un caleul structural unie si coreetind montantii marginali, asa cum se indica la 6.6.2. momentel €.6.8.2' Calculul postelastic simplificat, de “echilibru la limita”, poate furniza solutii ajoase de armare, in situatiile in care caleulul elastic utilizat in mod obignuit duce la armari neeconomice sau dezavantajoase din punct de vedere structural. De exemplu, la pereti cu grinzi de cuplare scurte si relativ inalte, la care forfele tietoare obtinute din calculul elastic depasesc nivelul admis (vezi relatile 7.19 si 7.20), avand efecte exagerate si asupra forelor axiale din clementele verticale. In alte situafii, dimpotriva, gradul de cuplare al peretilor rezulti mai mic decat cel dorit. Pentru obinerea unor solufii adecvate, din punet de vedere al gradulu grinzile de cuplare, se poate proceda in doud feluri: le cuplare oferit de 4) Se efectueazi un calcul et: valori_potrivite ale caracteristicilor de rigiditate de calcul ale grinzilor de cuplare (I. § sau mai mari dupi eaz, decit valorile conventionale indicate la pet. 6.6.2. In felul acesta se poate regha, in sensul dorit, raportul intre momentele din pereti si cele din grinzi b) Se considera valori ale momentelor de plastificare (capabile) la extremitatile grinzilor de cuplare corespunzitoare unor armituri prestabilite, apreciate initial ca potrivite pentru structura analizati, Acestc momente se introduc ca marimi date in calculul structurii de ansamblu in vederea stabilirii eforturilor sectionale din montanti (Fig. C.6.5a). in calculele de predimensionare, momentele plastice Mg, in grinzi pot fi luate egale la toate nivelurile, pentru diferitele siruri de goluri suprapuse (Fig. C.6.5b). in calculul definitiv se recomanda considerarea unor momente Mey variabile ca in Fig. C.65c, proportionale cu momentele Mp, furnizate de calculul in domeniul elastic, situatic care implica redistributii mai mici si mai uniforme ale eforturilor in stadiul postelastic si cerinfe de ductilitate in grinzi mai mici si mai uniforme: Mra = Mea (C65) Mra=c: Mraz k Mea Fig. C6516 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, La stabilirea armiturit armare a grinzilor. in erinzi conteaz, desigur. si necesitatea limit tipurilor de C.68.3 (b) Daca structura se echivaleazd cu un sistem cu un grad de libertate (de exemplu, exprimand relatia it tanta forfelor orizontale si deplasarea corespunziitoare punctului stu de aplicatie sau deplasarea la varful constructiei), calculul in domeniul elasto-pastic capati 0 form simpli, avantajoasi, permifind construirea unor diagrame fort’ laterala- deplasare generalizata a peretilor structurali si, prin insumarea acestora, a diagramei pentru intreaga structura. Diagrama se denumeste si curba capacitajii si este reprezentata, principial, in Fig. C.6.6. F Ruperea primeigrinzide cuplare / / rina ies /\| 4 Ruperea (atingerea i {rot imi) «in mortars [ } | Plastificarea vitimului montant ! | | = glee Nee Plastificareaprimuisi montant A, A Pastifiewea srnzilor de cuplare Fig. C66 Daca pentru diferite cutremure luate in considerare se dispune de date pentru a se stabili valorile deplasirilor impuse, intr-o structurd cu caracteristicile de rezistenta si de vibratic date, se poate verifica sigurana structurii prin compararea acestora cu valorile capabile. in proiectarea conform Codului P 100-1, cerinfa de deplasare se obfine pe baza valorilor spectrale ale acceleratici pentru cutremurul de proiectare. O problemi important, legati de stabilirea diagramelor forti-deplasare prin metoda de calcul static neliniar, © constituie alegerea distributiei fortelor orizontale. Metoda de calcul biografic consider’ aceasti distributie constanti pentru orice nivel de solicitare. in consecingi, acest parametru influenteaz configuratia diagramei Distribujia reali a forfelor se poate indeparta sensibil de distributia adoptatd in calculul seismic conventional. Calculul dinamic neliniar evidentiazi distributia cea mai probabil a forelor orizontale, care se modifica pe toata durata actiunii seismice Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor si se considere mai multe Aistributii_ ale forfelor orizontale, pentru a objine rezultate acoperitoare. Investigatiile efectuate cu instrumentul calcului dinamic neliniar au aritat ca distributia forjelor efective se depirteazi cu atit mai mult de distribujia adoptati in calculul conventional (stabilita prin calcul modal), cu cat structura este mai defectuos conformati din punct de vedere alMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 185 distribujiei rigi €.68.3 (6) Valoril plastice ale elementului considerat, pe 201 lor de rezistenta. alorile curburilor le rotirilor plastice capabile Jpuy Se determina int in care se dezvolta deformatii pl in Fig. C.6.7 se reprezints exemplificativ zona plastic& potential de structural unui perete = flo -0 ldale-6 jh (C66) a S-au utilizat notatiile: rea deformatiilor de curgere in armatura & — curbura (rotirea specific’) la init intinsi; & —curbura (rotirea specifica) ultima in sectiunea de la baza elementuh & —_curbura in dreptul unei sectiuni curente situate la distanfa z de sectiunea de la capiitul clementului; Ie —lungimea pe care se dezvolt deformatiile plastice (lungimea articulatiei plastice). @ si, sunt caracteristici ale sectiunitor elementelor depinzand de alcatuirea conereta a acestora (dimensiunile sectiunii de beton, cantitatea si distributia armiturilor longitudinale si transversale) si de intensitatea efortului axial in sectiune. Determinarea rotirilor specifice ¢ (curburilor fibrei medii) implic& considerarea ecuatiilor de echilibru static, lor (se accept c deformatiile specifice pe sectiune sunt conform ipotezci sectiunilor plane) si a legilor fizice (curbele caracteristice) ale materialelor (vezi SR EN 1992-1-1 si Anexa Nationala).165 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, Distribuia deformatiilor sp cele din Fig. C.6.8, unde cu &. fous eee GO, 288 su 0, = 28 Fig. C.6.8 Calculul valorilor ¢, $i gy implica urmatoarete operat © sealege o valoare a inaljimii zonei comprimate x (sau altfe! spus, valoarea curburii); © se stabilese prin intermediul curbelor caracteristice eforturile pe sectiune in beton si armiturile de ojel; © din ecuatia de proiectie se verificd daca valoarea ga fost bine aleasa; * in caz contrar se corecteazi dup’ necesititi valorile g, mirindu-le sau reducdindu-le, reluindu-se ciclul de operatii de mai sus, pind cdnd ecuatia de proiectie este verificatt Din ecuatiile de moment se determin valorile M, si respectiv M,, la inijierea curgetii si in siadiul ultim, in calculele curente se admite ca valorile My si M, Sunt apropiate si pot fi aproximate prin valoarea Mey a momentului capabil al sectiunii determinat in baza prevederilor SR EN 1992-1-1 si Anexa National’, considerand rezistentele fm Si fom Pentru calculul valorilor ¢,, 4, M, si M, se dispune, in prezent, de numeroase programe de calcul automat. Pentru stabilirea valorilor h,, se pot utiliza urmitoarele relatii: pentru montanfi, relatia: Irey = 0 Aly + 0,05Hy $ he (C67) Notafiile sunt cele din Fig. C.6.7. = pentru grinzile de cuplare: = (0.4 A/ Les + 0,075) ler < Ly / 2 (C68) 1h si Lyeprezint& indltimea, respectiv deschiderea liberd a grinzii hMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013, Expresiile (C.6.7) gi (C.6.8) sunt preluate din lucriri eu valoare recumoscuta pe plan intemational, de exemplu din [10] si [17]. Calibrarea acestor expresii s-a ficut pe baza ltatelor unor studii experimentale, in P 100-1 au fost introduse expresii pentru stabilirea lungimii zonei critice de la perejilor conform SR EN 1998-1 si Anexa Nationala, si anume: 2hy Ie, = max [ho Hy, /6] < hb, pentru n< 6 niveluri 2h, pentru n> 7 niveluri Asa cum s-a aritat si la pet. C.6.8.2, referitor la condifiile de utilizare a metodelor de calcul postelastic de primi aproximatie, pentru a putea conta pe capacitatea de deformare la incovoiere in domeniul postelastic a unui perete structural sau a unei grinzi de cuplare este necesar ca prin modul de armare, longitudinal’ si transversal, si se asi ruperi fragile premature din actiunea fortelor taictoare sau datorita pierd beton si armatura, Procedeul descris mai sus se referd la modelele neliniare de calcul de tip curent, aplicabile la stracturile din ,,bare” (cadre) de beton armat. Pentru perefi, elemente structurale dezvoltate bidirectional, asemenea schematiziri sunt, firi indoials, destul de simpliste, dar satisficdtoare pentru proiectarea curenti a unor structuri relativ regulate. in prezent se dispune de modele mai sofisticate, bazate pe metoda elementului finit, care exprima mult mai fidel comportarea reali a structurii cu pereti la cutremur. Aplicarea unor asemenca modele in practic’ nu mai constituie astiizi o problemA ca urmare a cresterii spectaculoase a eficienfei programelor de calcul si a capacitatii instrumentelor de calcul. in (9] se prezinté un studiu comparativ al performanjclor celor mai importante modele neliniare pentru pereti. Tendintele de abordare a schematizirii peretilor de beton armat pentru calculul neliniar si calculul la rupere al acestor elemente sunt prezentate, de exemplu, in [15], {16}, [19] si [34]. Asemenea modele se aplica atat in calculul static, cat si in calculul dinamic neliniar, Fig. C69 167163 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.IX2013, in descricrea m iderat c& baza suprast fixd. Rel A se poate modifica, daca este necesar, prin insumarea relatiilor respective construite pentru suprastructura si terenul de fundare (fig, C.6.9). In evaluarea capacitayii de rezisten{i a terenului de fundare se recoman: considere ci rezistenta medie in stadiul ultim este de 34 oni rezistenfa conventionala de calcul in gruparea seismic. Modificarea de ansamblu a diggramei F'- A prin considerarea deformabilititi terenului din fig, C.6.9, unde curbele F = 4 si F ~ 4;sunt aproximate prin diagrame biliniare, presupune c& infrastructura este alcituiti ca un corp practic infinit rigid si rezistent. in caz contrar, a construirea diagramelor F - A pentru peretii structurali ai sistemului trebuie si find seama atit de deformatiile locale t si de deforms lodei de calcul static nel incdrcarca orizontali maxim cu care se poate incdrca ansamblul structural este cea m: mici dintre forfele orizontale care corespund capacitiilor de rezistenga ale supra fundatiilor si terenului de fundare C.68.4 Pentru calculul cu aceste metode sunt disponibile programe de calcul automat, bazate pe ipoteza comportarii de bari a clementelor structurale, si programe in care structura cu comportare plana sau spatial se modeleaza cu elemente finite de suprafa’. Verificarea capscititii structurii de a prelua, fird pribusire, solicitarea produsi de un anumit cutremur impune ca cerintele de ductilitate furnizate de calculul dinamic neliniar si fie mai mici decat capacititile de ductilitate ale elementelor structurale stabilite conform indicatiilor de la C.6.8.3c. C.7. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI €.7.2.1 Proiectarea seismica a structurilor cu pereti de beton armat se bazeazi pe prevederile Codului P 100-1, ceea ce presupune impunerea unui rispuns seismic cu incursiuni in wlastic de deformare. Aceasti cerinji conduce la necesitatea de a asigura nti ductilitate, care se poate objine prin respectarea condifiilor de alcatuire constructiva din reglementirile tehnice. In particular conformarea zonelor plastice de la baza perefilor structurali prin respectarea prevederilor din P 100-1 si din prezentul Cod confers acestora capacitiji de rotire suficiente. in aceste condijii se pot adopta anumite modificiri ale valorilor momentelor de dimensionare, rezultate din calculul structural in domeniul elastic, prin redistributii intre diferifii pereti structurali. Aceste redistributii, care nu trebuie sa conduca, evident, In reducerea capacitayii de ansamblu a structurii de a prelua forte orizontale, urmirese optimizarea armarii, in sensul realizirii de consumuri reduse de ofel si de solutit constructive mai simple. De exemplu, 0 anumiti fractiune din momentele peretilor din frontoane, cei mai incdrcai datorita efectului de torsiune general’, dar cu eforturi axiale de compresiune sensibil mai mici decat in cazul peretilor interiori, se poate transfera la acestia din urma Limitarea redistributiei de momente precizati la 7.2.1 are in vedere limitarea cerinfelor de tate in pereti structurali “relaxafi” prin transferul suplimentar de eforturi. uc C.72.2 Prin valorile momentelor de dimensionare in peretii structurali stabilite prin expresia (7.2) se urmareste impunerea mecanismului de plastificare cu deformatiile plastice dezvoltate in grinzile de cuplare si numai la baza peretilor. Avantajele dezvoltirii unui asemenea mecanism structural de disipare a energiei sunt limitarea misurilor mai severe de armare transversal asociate zonelor plastice potentisle numai intr-o zon’ restrins’ a peretelui giMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X.2013 wal st controlul si de solicitare a peretelui la structurilor cu pere{i de beton armat, mobilizarea acestui me re a proportiilor specifice ale clementelor structurale, cu grinzi de cuplare re raport cu montantii foarte putemici, se poate realiza cu un grad mult mai mare de credibilitate deeat in cazul structurilor in cadre. Practic aceasta se poate obtine conferind seetiunilor de la fiecare nivel superiot bazei, capacitii de rezistenfa superioare eforturilor sectionale asociate mecanismului de plastificare al peretelui, cu articulajii plastice Ja baz, pentru o anumita distributic pe verticald, suficient de acoperitoare, a forelor orizontale. Relatia (7.4) furnizeaz’ valoarea suprarezistenfei unui montant al ansamblului de pereji cuplati. Aceasti valoare se poate objine pe baza echilibrului ta limita a montantului considerat izolat (Fig. C.7.1): +08 2Vhns LH )+ Win, Li) SESE \or cutremure puternice. in cazul 4 (C7 in care: Myo este momeatul capabil Ia baza montantului considerat Vics este fora tietoare din grinda i din stinga (Vp) sau dreapta (Vani) montantului, sub incarcdrile seismice de protectare Vea este forta thietoare din grinda i din stinga (Mns,) sau dreapta (ra) montantului, asociati atingerii momentului capabil, incluzind efectul suprarezisten(ei (Forfa tietoare de proiectare din grinda conf, 7.3) 1, distan{a misurata din mijlocul deschide greutate al sectiunii montantului considerat ibere a grinzii / pana in centrul de Factorul 0,85 aplicat termenului care exprima contribujia grinzilor la preluarea momentului de rasturnare fine seama de posibilitatea redusd ca cerinfele de ductilitate si implicit incursiunile in domeniul de consolidare a ofelului sa fie maxime, simultan in toate grinzile unui sit de goluri Produscle din paranteza de la numiratorul si numitorul expresiei (C.7.1) reprezinta valorile momentelor generate de fortele tiietoare din grinzile de cuplare, faji de axul montantului. 169170 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013, Limitarea superioari a valorii @ (relagiile 7.3 si 7.4) corespunde rspunsului seismic clastic. in consccinf’, Que = qs valoarea factonului de comportare din tabelul 5.1 al prezentului Cod. in principiu, aceasta limitare trebuie aplicaté ansamblului structurii. Pentru simplificare. aceastd limitare poate fi aplicatd peretilor individuali cu pondere mare in rezistenta structurii la forte’ laterale. in cazul peretilor de dimensiuni relative mai mici nu se impune limitar superioari a valorilor eforturilor de dimensionare. Cresterea momentelor incovoietoare pe iniljimea peretilor pana la _instala icare cinematic, cu toate grinzile plastificate si cu peretele plastificat wea cu factorul 2 este o estimare aproximativa. Aceasta, deoarece, icarea grinzilor (care intervine, de reguld, inaintea plastificdrii montantului la bazi), cresterea momentelor la sporirea forfei laterale se face pe o schema staticd in care grinzile au mai preiau nici un supliment de incireare. Astfel, in montanti pot apirea configuratii de momente incovoictoare mai defavorabile decat cele objinute din calcul. Coeficientul ky din relatia (7.2) este conceput tocmai pentru a lua in con: diferenjele intre distributia realé gi cea de calcul a momentelor. lerare Asemenea diferente pot proveni si din abaterea distributiei pe verticala a fortelor orizontale faa de cea admis& in calcul (mai ales datoriti efectelor modurilor superioare de vibrajie in structura plastficatd), si din redistribusiile de forte intre pereti. in vederea calibririi cdt mai corecte a coeficientului ky, sunt A necesare studii parametrice executate cu instrumentul calculului dinamic neliniar, utiliznd accelerogramele cutremurelor specifice farii noastre. Studiile cu acest obiectiv, efectuate pin in prezent la Universitatea Tehnicd de Constructii din Bucuresti, sugereazi valori kyy intre 1,20 si 1,30, apropiate de cele prevazute cod [17]. in expresia (7.2), valoarea momentului capabil (QM'ruo) la baza peretelui nu este amplificaté prin factorii de suprarezistenj’ asociati consolidarii ofelului, Sunt dou’ motive: (1) acest efect este Iuat in considerare cu valori mari, acoperitoare, la determinarea fortelor thietoare de proiectare din grinzile de cuplare; (2) sporul de rezistenti datorat consolidarii ofelului in armiturile verticale este destul de mic. Ultima afirmatie se bazeazi pe faptul ci o bund parte din capacitatea la moment a peretelui vertical se datoreazi contributiei forfei axiale de compresiune, pe de o parte, iar incursiunile in domeniul de consolidare al ofelului sunt mici, sau chiar absente, pentru o bund parte din armatura verticala a inimii . Este surprinziitor ci in SR EN 1998-1 valorile de proiectare ale momentelor din pereti nu sunt asociate cu capacitatea de rezistenti, respectiv cu mecanismul de plastificare al structuri, chiar gi pentru clidirile proiectate pentru clasa DCH (Fig. C.7.2). Abandonarea proiectirii la capacitate pentru structurile cu pereti poate duce la solutii neadecvate, avind in vedere c, in multe situatii, rezistenja la bazi a acestor elemente depiseste substantial, prin respectarea unor criterii constructive, valoarea momentului incovoietor in coml scismica de actiuni. in consecin{, momentele efective dezvoltate pe indltimea clidirii pot depasi valorile de proiectare si astfel se pierde controlul prin calcul al spunsului structural.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013, mn perete Diagrama necuplat intasratoare\, perete euplat ~ Mea, ein Diagrama de mamaieT®\ plastificarea bazei ‘in cazul structurilor de tip dual se pot accepta, in mod acoperitor, aceleasi procedee valori de cocficienji pentru stabilirea momentelor incovoietoare de dimensionare in peretii structurali. in schimb, valorile coeficientilor de amplificare a momentetor din stalpi pot avea valori mai mici in raport cu situatia structurilor in cadre pure. In Fig. C.7.3 se reprezinta propunerile de valori ale cocficientilor de amplificare a momentelor din stalpi in structuri duale, conform [24]. Se considera doui situatii si amume: peretii sunt continu pe toats inaljimea, respectiv se intrerup la un anumit nivel. Evident ci in asemenea situafii nu se mai aplica conditiile specifice cadrelor ductile in ceea ce priveste raportul intre momentele capabile din stilpi si grinzi in jurul nodurilor. 10 10 z ‘ a 5 a2] fio a) Peretele se dezvolta pe toata inaltimea cladirii b) Peretele se intrerupe la un etaj intermediar Fig. C.7.3172 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013, C724 Prin aplicarea coeficientului valorii_ forfei taietoare asociate momentului ca ma de efectul diferentelor intre distributia reali a fortelor tdietoare si distributia rezult n adoptarea ipotezelor curente de calcul. in Codul Model CEB 1990 [46] sunt indi factor de amplificare dinamica: i pentru acest coeficient, = pentru clidi ky (C72) unde 11s e numarul de niveluri al cladirii in comentariile referitoare Ia aceste valori ale Codului Model [46] se mentioneazi urmitoarele: "Se poate arita c& pe durata rispunsului seismic inelastic al peretelui, cu 0 capacitate data la moment incovoietor, forfele tiictoare maxime care pot fi generate pot fi considerabil mai mari decdt cele rezultate din calculul static elastic. Valorile recomandate pentru ky se bazeazi pe experienja unui numar limitat de cazuri gi pot fi modificate daca se dispune de date suplimentare din studii ulterioare”, in cazul structurilor proiectate pentru clasa DCH, SR EN 1998-1 prevede urmitoarea relajie pentru stabilirea fortei tiietoare de proicctare: Veg = Veg in care: este fora thietoare din calculul structural geste un factor de majorare caleulat cu expresia: (C74) in care: ‘ T, este perioada fundamental de vibratie a clidirii pe directia fortei taietoare Veg T, este perioada la limita superioara a zonei de acceleratie constanta a spectrului S,(T) este ordonata spectrului elastic de rispuns. Coilalti termeni au fost definiti anterior. Analizénd structura expresiei (C.7.4) se constata 4 in acest caz valorile de proiectare ale fortelor tiietoare sunt stabilite pe baza metodei de ierarhizare a rezistentei elementelor, corespunzitoare metodei proiectirii la capacitate. Al doilea termen de sub radical urmareste n considerare efectele modurilor superioare de vibrafie asupra valorilor fortei taietoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, Comparind expresiile (C.7.2 si C73) echivalente expresiei din SR EN 1998-1. (C74) se poate deduce valoares 1 este: (C75) Expresia (C.7.4) a fost calibrata pe baza unui studiu care a utilizat ca instrument calculul dinamie liniar [11]. in general, expresia lui ky furnizeazA valori mai mari decat prevad majoritatea nomelor. Din acest motiv, in prezentul Cod s-a pastrat modul de calcul al fortei tBietoare de proiectare din versiunea din 2005. O discugic suplimentara este necesari in ceea ce priveste evaluarea primului termen de sub radicalul expresiei (C.7.4), in situatia montantilor marginali ai peretilor cuplati. In aceste elemente calculul elastic furnizeaza valori Mryo egale pentru ambele sensuri de actiune ale fortelor laterale. Armiturile verticale sunt dimensionate de situafia in care forfele orizontale produc intindere in montant, dar valoarea maxim’, Mrzo, corespunde situatici in care forta axial’ de compresiune este maximi, respectiv sensului de actiune al fortelor orizontale care produce compresiune in montant. Rezulti valori Q excesive care duc la valori Vey foarte mari si la mari probleme in asigurarea rezisten{ei Ia forta tietoare, in special a rezistenjei Ia compresiune diagonals. in asemenea situatii este recomandabil (vezi 7.2.1) s se faci redistributii ale momentelor din montanfii marginali, intingi si comprimati prin efectul ,,indirect” al forfelor orizontale, in acord cu starea lor de fisurare efectiva. Valoarea de proiectare a fortei tietoare este limitata in (7.5) atat superior, cat si inferior. Limitarea superioari are o explicatie similar’ cu cea data pentru limitarea valorii 2 din expresiile (7.3) si (7.4). In cazul structurilor duale, forja iietoare de baz’ se poate calcula cu relatia (7.5). Pentru stabilirea distributici forjelor tietoare de dimensionare pe indltimea clidirii sunt necesare metode mai avansate de calcul, coeficientii ky depinzand in mare masura de raportul caracteristicilor de rigiditate si rezistenta ale peretilor si cadrelor. Este interesant de analizat diagrama forfelor tiietoare dé dimensionare in peretii structurilor de tip dual recomandata in [24] si reprezentatd in fig. C. Desi calculul structural in domeniul elastic indicd © angajare” mai redusi a peretilor la partea superioari a clidirii, calculul dinamic neliniar la actiunea unor cutremure putemice evidentiaz’ faptul ca la nivelurile superioare se dezvolta valori de forte taietoare, sensibil mai ‘mari decat cele furnizate de calculul elastic curent 13]. Diagrama de forte taietoare din Fig C.74 tine seama de aceasti constatare. 173174 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 oat, Vian a Png QV sg ‘eso = hy Fig. C.7.4 Aceasta diagrama este preluata si in P 100-1 si, implicit, in prezentul Cod. Diagrama data in SR EN 1998-1 furnizeazi valori exagerate si duce la consumuri nejustificate de materiale. Alte aspecte specifice comportirii seismice si calculului structurilor duale sunt tratate in (32). in ceea ce priveste SR EN 1998-1, se remarca din nou faptul cA valorile de proiectare ale forfelor tdietoare in cazul proiectirii pentru clasa DCM sunt cele din combinatia seismica de proiectare. Lipsa de corelare intre valorile de proiectare ale forjelor taietoare cu mecanismul de disipare efectiv instalat in structurd duce in foarte multe situatii la solutii neacoperitoare, cu risc de rupere neductila a peretilor. C.73.1 Justificarea prevederilor acestui articol este s redistribujiei eforturilor sectionale intre pereti. 1 cu cea dati pentru posibilitatea Prin redistibutia momentelor obtinute din calculul structural intre grinzile de cuplare se pot objine si anumite facilitati de armare constind in adoptarea unei armituri identice pentru mai multe grinzi de cuplare. €.73.2 Coeficientul de amplificare yxy din relatia 7.6 se bazeaz pe faptul c& incursiunile in domeniul postelastic ale armiturilor longitudinale din grinzile de cuplare pot fi, in cazul cutremurelor de mare intensitate, foarte ample, solicitind ofelul in domeniul de consolidare. 0 a) °)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X2013 in casul unor grinzi cu i mica este posibil ea momentul de al sectiunii, M,,, pentru sensul care intinde fibrele de la partea superioar’, s& fie mai mare deceit momentul capabil al seetiunii de beton armat, ea urmare a conlueriri ampli de placa (Fig. C.7.5). . pe durata incarearii citre rupere, grinda este actionat’ la un moment ruperi inimii este Aceasta i eamn’ dat de 6 fortd tlietoare superioar’ valorii ultime. Ca urmare pentru evita (C.7.6) Pentru notatiile din relatia (C.7.6) vezi 7. €.72.6 Probabilitatea de plastificare simultand a practic tuturor grinzilor de cuplare a peretilor la actiuni seismice de mare intensitate este relativ mare. Ca urmare a raportului de dimensiuni intre grinzi si montangi, grinzile sunt supuse la distorsiuni foarte ample care :plicd incursiuni semnificative in domeniul postelastic ale acestor elemente. Schema de calcul a efectelor actiunii indirecte ale forjelor orizontale apare din acest motiv justificati. De altfel, aceste scheme trebuie avute corectii gi la structurile in cadre. dicate Ia 7.2.6 vedere cu unele Daca plastificarea grinzilor este foarte probabil, mobilizarea suprarezistenfei ofelului din aceste grinzi nu este uniform’ pe indltimea clidirii, De aici, prezenfa factorului de reducere de 0,85 ulilizat la evaluarea fortei axiale din montanyi €.75.1 Inegalitatea (7.7) reprezinti 0 conditie de dvctilitate de curburii minima. Spre deosebire de reglementirile anterioare pentru proicctarea structurilor cu perefi, aceasta conditie este exprimata intr-o form mai general si mai riguroasd, prin intermediul limitirii inaltimii zonei comprimate a sectiunilor de beton. Pe aceasta cale, se poate lua in considerare influenfa tuturor factorilor de care depinde miirimea acesteia (cantitatea de armitura pe inimi, talpile intermediare, etc.). Valorile Enc s-au stabilit pentru cazul peretilor lungi (cu raportul inte lungimea gi latimea sectiunii H/ly > 4) si pentru valori ale ductilititii de structuri in domeniul 4-6. Convertind conditia de ductilitate de deplasare a structurii in conditii de ductilitate de curburd si findnd seama de raportul dintre rezistenfele de calcul si cele medii considerate, de reguli, in calculul deformatiilor efective, se odjine in medie © valoare gq: = 0,30. Pentru a fine seama de faptul ca cerinfele de ductilitate scad pe misura sporirii capacititii de rezistent, valoarea Ens: fost corectati prin includerea raportului 2definit la pet.7.2.2. €.75.2 Conditiile privind necesitatea unor verificari ale stabilitatii de forms ca si regulile constructive prin care se considera c& se evita pericolul pierderii stabilitijii sunt preluate din [22] si [32], fara ca in aceste surse sa se gaseasca si fundamentarea lor. Conditiile respective tin seama de efectul principalilor factori care influenteaz& fenomenul: mirimea zonei comprimate, vecinitatea cu clementele de rigidizare transversale si cu zonele intinse. €.7.6.1 La data aparitici editici inijiale a codului de proiectare a constructiilor cu pereti (P 85/1975), programele de calcul automat pentru dimensionarea la incovoiere cu fort axial a sectiunilor de forma si armare oarecare (cum sunt, in multe cazuri, sectiunile peretilor structurali) bazate pe metoda general de calcul aveau o rispandire foarte limitat. Din acest motiv era admis’ aplicarea unor procedee aproximative de dimensionare-verificare, dintre 175178 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 care multe ignorau contribufia armaturilor intermediare la rezistenta seetiunii. Caleulul astfel efeetuat poate fi in multe situsfii descoperitor ca urmare a subaprecierit valorit momentelor capabile si, implicit, a fortclor tictoare, fapt care poate expune peretii la ruperi premature neductile in prezent, programele de calcul riguros la starea limit de rezistenta a sectiunilor de forma gi armare oarecare sunt practic la indemana oricdrui proiectant de structuri, astfel ci renunfarea la procedeele de calcul aproximative, din pacate inca folosite datorita simplitaii, se impune de la sine. €.76.2 (i) Ruperea prin compresiune diagonal a inimii peretilor reprezint& un mod de cedare relativ freevent in cazul structurilor solicitate ciclic dincolo de pragul elastic. Atat ‘comportarca structurilor cu pere{i de beton armat fa actiunea cutremurului, cat si studiile de laborator confirma aceasti afirmatie Informatiile disponibile nu sunt insa suficiente pentru a stabili expresii de calcul suficient de fidele in raport cu comportarea evidentiatd in cazul unui atac seismic major si, in acelasi timp, suficient de sigure. Accasta realitate este evidenfiati de distanta mare intre rezultatele objinute prin aplicarea relatiilor de verificare a perefilor la forta tiietoare, prescrise de nornele din diferite (ari. Relatia din Cod este bazat’ pe modelul de grind cu zibrele adoptat in SR EN 1992-1-1 Conditiile cele mai severe pentru diagonala de beton se objin pentru limita superioara a valorilor preserise pentru inclinarea diagonalei, respectiv unghiul de 45°. Pentru aceasta situatie SR EN 1992-1-1 prevede ca forf’ tietoare maxima admis int-un element de beton armat este: Veamac = 05 byw 2 V1 fo ~ OA By lw V1 fos (C77) in care: = este brajul de parghie al eforturilor interioare care se poate aproxima cu 0,8 ly v) este coeficientul care fine seama de reducerea rezistentei betonului comprimat, in situatia in care este solicitat transversal de eforturi de intindere (eforturile principale de compresiune si de intindere sunt evident perpendiculare unele pe v= 0,6, conform SR EN 1992-1 pentru betoane obisnuite fos este valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului intrucdt actiunea ciclicd duce la degradarea de rezistengi a betonului, relatia (C.7.7) trebuie amendati suplimentar prin inmultirea cu un factor subunitay. Expresiile din Cod: 15 Biv Ifa pentru clasa DCH si 18 Boo bw fade pentru clasa DCM. corespund unui factor de reducere egal, aproximativ, cu 0,65. Veda = Vecdmax = in editia anterioari a Codului, rezistenta inimii de beton a peretelui era exprimati conventional in functie de rezistenta betonului la intindere: 2,5 Bow be fuss (C78) care constituie 0 valoare ceva mai mare decit cea oferita de relatia (7.8). VeamesMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. $83 bis/13.1X.2013 Capacitatea de rezistenta la eforturi principale de compresiune na B a peretelui este, desigur, mai mare. Sporul de 20% al capacitijii betonului in zona B a peretelui reprezinta 0 valoare minim’ a acestei rezistente suplimentare. Expresia data in SR EN 1998-1 pentru zona critic’ de la baza peretelui, ia in considerare un cocficient de reducere sever, de 0,4, pentru clasa DCA, in timp ce pentru elasa DCM nu se aplica nici o reducer find o decizie inexplicabila. Compararea expresiei din Codul rominesc cu cele preserise de normele americane si cele neo-zeelandeze duce la concluzia.ci acestea furnizeaza valori foarte apropiate, confirmind procedeul adoptat in prezentul Cod. in fig. C.7.6 sunt prezentate comparativ rezultatele objinute prin aplicare a prezentului Cod, a SR EN 1998-1, UBC, SEAOC si a NZS 1170.5, care confirma afirmatia anterioara 17}. Prevederile SR EN 1998-1 sunt si \gurele care furnizeazat reaultate complet diferite. Valori relative ale rezistentei la compresiune diagonala 2.00 150 1.00 . & BE z 0.00 G2 sRENISEA UBC staoc Nas Fig. C.7.6 Valoarea mai mare acceptati in cazul proiectirii pentru clasa DCM se justified prin ~ degradarea mai mici a betonului pentru cerinjele de ductilitate specifice in acest caz. in ultimii ani evaluarea capaciti{ii de rezistenti a peretilor de beton armat a constituit obiectul unor importante studii experimentale si teoretice, cum sunt cele prezentate in [5], [7], [18] si (30). ; (ii(a) Aplicind conseevent metoda grinzii cu zAbrele articulate la noduri promovatd de SR EN 1992-1-1, armatura Ay dispus intr-un plan orizontal se objine din relagia de echilibru intr-o fisura inclinata la 45°: sn (Iw / 8) fot (C19) Vea in care: s este distanfa dintre dou’ planuri de armare orizontali consecutive Sun — este rezistenta de proiectare a armaturii orizontale Rescrisi intr-o form mai compacta, prin notarea cu 24,4 a ariei tuturor armaturilor care intersecteaza fisura, relatia (C.7.9) devine relatia (7.10) data in Cod. 7178 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 in tari, la INCERC Cluj, Timisoara si Bucuresti, evidentiaza faptul ca relatiile (7.10) si (7.11) au caracter acoperitor. wentale efeet Armitura continu’ din centurd este o armatura activi in preluarea fortei tietoare in pereti, astfel ci neglijarea aportului acesteia, cum prevedcau relafiile mai vechi ale codului de proiectare a structurilor cu pereti, nu este justificata. In prezentul Cod s-a ficut corectia necesari. in zona B, cu comportare elastici, degradarile sunt cu siguran{i mai mici decat in Zona A. Din acest motiv, in expresia rezistentei la intindere diagonaki a peretelui se introduce u termen care exprimi contribufia zonei comprimate la preluarea forte tdietoare in sectiunea inclinata, care se manifesta ca o talpa continua, si nu articulata, la noduri. Valoarea Vaze a fortei taictoare preluati de beton variazi in funetie de intensitatea incarcdrii axiale de compresiune in sectiunea peretelui. Dependenta capacititii de rezistemid a betonului de marimea efortului unitar de compresiune cp a fost evidentiatd in majoritatea studiilor experimentale pe modele de perefi structurali si este luat in considerare in majoritatea normelor de proicctare din alte (iri (31), (33] Este de precizat faptul ci determinarea lui a.» trebuie ficuta prin raportarea fortei axiale la intreaga sectiune de calcul a peretelui si nu numai la aria inimii, Probabil ca expresia (7.11) specifica zonet B este si mai acoperitoare decat expresia (7.10) ca urmare a nivelului redus la care este apreciati contributia betonulti. discutie aparte este necesar& pentru peretii cuplati. in Fig. C.7.7 se reprezinta cazul limita al unui perete plin cu un gol de parter, la care montanfii, ca urmare a cupliii prin peretele de deasupra golului, se deformeaza pottivit ipotezei sectiunilor plane. M, » ° Fig. C.7.7 Este de observat cd in acest caz nerespectarea conditiei (7.7) in montantul din dreapta nu trebuie interpretata ca o insuficienti de ductilitate. Deoarece sectiunile celor doi montanti lucreazi ca o singuri seciune, conditia de ductilitate trebuie exprimatd in raport cu intrega sectiune a peretelui.MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 Analizind comportarea peretelui la baz se constatd ch montantul intins se eforturi de incovoiere si forfecare neinsemnate in raport cu montantul comprimat (vezi Fig. C77). Aceeasi tendinti se manifesta si la peretii cuplati prin grinzi la fiecare nivel, ca urmare a gradului diferit de fisurare a celor doi montangi. In consecinfi, fora taietoare in aceste situafii se transmite, in cea mai mare parte, prin montantul comprimat, unde valorile eforturilor pi ¢ de compresiune sunt foarte mari rea condifiilor (7.8) sau (7.9) este foarte dificil, in uncle cazuri chiar practic imposibilii. Situatiile care pot aparea in foarte diferit fuer principal, de dimensiunea si pozitia golului, ntul comprimat Din picate, studiile experimentale referitoare la mecanismele de rezistenti la forta tictoare a peretilor cuplati lipsesc, motiv pentru care aceastii problema este ignorati in multe codin ica, inclusiv in SR EN 1998-1. in absenta unor procedee sigure pentru dimensionarea montantilor cuplati la fora taictoare, apare ca find indicat ca, in alcatuirea structurii, peretii cuplati sa fie asociagi cu peretii plini, cu secjiuni de beton consistente, in misurd si preia o cat mai mare parte din forta taictoare de nivel. Gi)(b) Desi studiile experimentale consacrate comportirii perefilor scurti pe plan mondial sunt relativ numeroase [3], [14], [29], rezultatele objinute nu au reusit si furnizeze un model de calcul satisfficdtor pentru aceste clemente structurale. Modurile de cedare si diferitele mecanisme de rezisten{a corespunzitoare depind de numerosi parametri, cum sunt forma secfiunii, cantitatea si modul de distributic ale armiturilor verticale gi orizontale, valoarea efortului unitar mediu de compresiune in sectiune, modul de aplicare a incdrearit orizomtale, etc. Diferitele relatii de calcul propuse nu pot acoperi diferitele tipuri de comportare sub incireari, si din acest motiv, in Cod s-a propus relafia (7.13) care prezintd avantajul simplitafii si pe acela al caracterului acoperitor. Desigur, experimental va trebui imbunitajiti pe mésura obfinerii de noi inform mai fundamentati. printr-o conditie Expresia (7.13) rezulti din aplicarea unui model de grind cu zabrele (“strut and tie”), la calculul peretclui scurt. Metoda, simpli si sugestiva, se dovedeste foarte eficienti la ‘evaluares eforturilor in clemente si zone de elemente structurale, la care proportile si modul de incircare nu permit adoptarea ipotezei sectiunilor plane. Modelul este exemplificat in Fig. C.7.8 pentru cazul simplu al unui perete cu un nivel. Din analiza modelului rezulta ca —forfele orizontale aplicate zonei (1) se transmit direct la fundatie prin diagonalele comprimate formate intre fisurile inclinate consecutive, al cAror efect echilibrat de eforturile din armaturile verticale asociate acestor zone. Forfa tdietoare capabili aferenta acestor zone este: (I-Hy/Ix) Andre —fortcle orizontale aplicate zonei (2) se transmit indirect la fundatie prin transferul la zona (3), prin intermediul armaturilor orizontale. Fora tiietoare capabili asociati zonei (2) este: Asifuth- —momentele incovoietoare produse de fortele orizontale sunt preluate exclusiv prin cuplul fortelor M~ C Iy = T ly dezvoltate la extremitatile sectiunii de ta baza. 179180 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis!13.1X2013 in modelul de comportare si, implicit, in modelul de calcul al armaturilor, se neglijeazi in mod acoperitor aportul betonului la dimensionarea armaturilor. Cantitatea de armaturs Ayy din relatia (7.13) nu va fi mai mic& decat cea corespunzitoare “suspendirii” incdrcirii orizoniale aplicate in zona in care nu se poate realiza transmiterea directa a forfelor la baza peretelui prin diagonale comprimate (Fig. C.7.8). La fortele indicate in schema din Fig. 7.8, care corespunde unui perete plin, se adaugt, pentru a fi preluate prin armitura de suspendare, si fortele orizontale aferente zonelor pe care peretele nu este legat de planseu, ca urmare a unor goluri practicate in perete sau in planseu, in vecinatatea peretilor (Fig. C.7.9 a si b) in Fig. C.7.9, g reprezinta eforturile tangentiale care transmit forta orizontali la perete. placa intrerupta Studii teoretice si experimentale recente (cum sunt cele citate in [25]) au evidentiat eficienta, in cazul peretilor scurti, a armarii cu bare diagonale care poate asigura un mecanism de rezisten{a stabil, ca gi in cazul grinzilor scurte sau al stilpilor scurt. in comentariile din Codul ACI 318 consacrate calculului peretilor scur{i se afirma, pe baza rezultatelor unor studii experimentale, cd in cazul acestui tip de pereti sunt necesare atit armitura orizontala, cat si cea vertical: "Pe masura ce raportul Hy/ly scade, armatura orizontala devine mai putin eficient, in timp ce eficienta armiturii verticale crete". Relatia (7.13) evidentiaza aceasta interdependenta.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Ne. 589 bis/13.1X.2013 In codul ACL 318 armatura orizontali se determin’ cu 0 relatie unica, indiferent de Proportile peretelui Vea 0 bua be [fy + Aur Sutn (C710) unde: —_coeficient ce tine seama de proportiile peretelui £ pentna Hy/le® 2, en vari Acest coeficient ia valorile w -4 pentru Hide < 1,5 sie id linear intre acestea pentru domeniul 1,5 < Hy/ly Expresia corespunde echilibrului la limita into sectiune inclinati, de tipul celui exprimat de relatia (7.11). Acest model de caleul spare ca fiind conventional dach se are iin vedere comentariul mengionst. Se constati cd aportul betonului este cu atat mai mare eu eat pereti sunt relativ m: scunti, brobabil pentru a lua in considerare faptul ei fisura de rupere este mai scurtl cu cat Hy ene mai mic, la aceeasi dimensiune /. Ammatura verticali rezulta din relajia: x= 0,25 + 0,50 (2,5 ~ Hy/beMPr—0,25) < py (C7. in care py sips sunt procentele armatutilor orizoniale, respectiv verticale, in SR EN 1998-1, diferentierea mecanismelor de rezi a la fora taietoare gi a relatiilor de dimensionare nu se face pe baza criterilui geometic Hy / 0,3. In P 100-1 acest raport are valoarea 0,25. S-a notat Nj forta axial din efectul indirect al fortelor orizontale, L deschiderea interax, iar M, momentul de risturnare calculat la baza ansamblului de pereti cuplati, produs de fortele orizontale, €.7.6.3 La proiectarea structurilor cu pereti prefabricati s-au utilizat mult vreme modelele de cul din perioada de inceput a utilizarii betonului armat, bazate pe ipotezele rezistentei materialelor elastice. igurdrii conlueririi intre ea perefi monoliti, cu o Este dovedit astizi, in mod incontestabil, conditiile 3 panouri, peretii structuraliprefabricayi se comporta, in esent capacitate de deformabilitate in domeniul postelastic aseminatoare Initial destinat structurilor cu pere{i din beton armat monolit, prezentul Cod si-a extins ‘obiectul si asupra structurilor in panouri mari prefabricate, aplicand si pentru aceste structuri conceptele modeme ale rispunsului seismic inelastic. Prevederile de la 7.63 se referi la problema determinarii fortei de lunecare in rosturile verticale ale clementelor in panouri mari. in proiectarea bazati pe modele de comportare clastica, forja de lunecare vertical se stabileste pe baza relaiilor din rezistenja materialelor pentru calculul eforturilor tangentiale r (cu formula lui Juravsky). Astfel, forta de lunecare Ls pe lungimea unui etaj hi, se ia: (C.7.14) S-anotat: Vea forta taietoare maxima pe indljimea nivelului considerat; in conditiile adoptarii ‘unui panou unie pe toatd inaltimea clidirii, dimensionantd este valoarea Vea a forieitSictoare la baza montantului; Doo grosimea peretelui; Sc momentul statie al zonei care lunec’ (al zonei delimitate de rostul vertical) in raport cu centrul de greutate al sectiunii transversale a peretel Ie momentul de inertie al sectiunii montantului. Pe ing inconvenientul legat de baza conceptuali nesatisfacitoare, expresia (C.7.14), ‘mai prezintA inconvenientul major de a furniza valori neacoperitoare ale fortei de lunecare in raport cu comportarea reali. Avaind in yedere rispunsul inelastic al structurilor cu perefi de beton armat la cutremure putemice, schema de calcul a forjei de lunecare in rostul vertical trebuie si aibi la baz’ echilibrul mecanismului de plastificare. Relatia de calcul trebuie si exprime condifia de echilibru intre eforturile de lunecare insumate pe toat lungimea rostului vertical pe de 0 parte, incircarile pe plansce si forfele de legiturd cu infrastructura pe zona delimitata de rost, pe de alta parte, Relajia de calcul (C.7.14) presupune comportarea perfect clastic a materialului si continuitatea de material in sectiunile orizontale ale perefilor, astfel incat valorile foryelor de lunecare depind numai de variagia momentelor incovoietoare. Spre deosebire de aceasta, in 183194 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, cazul structurilor de beton armat, prin desprinder bila a dimensiunilor zonei comprimate in stadiul de cedare, o fractitine foarte important -arcarile verticale pe plangee, iar in uncle cazuri, practic, totalitatea lor, se transmite la zona comprimata, tot prin fortele de lunecare. De aici decurge caracterul neacoperitor al rel 7.14). 0 alta problema legati de ver a rosturilor verticale la structurile in panouri mari se referd la modul in care sunt distribuite eforturile unitare de lunecare in lungul acestora. 88 gi reducerea din i in conditiile ipotezelor generale ale rezistenjei materialelor continue, omogene gi clastice si ale acceptirii unei distributii triunghiulare a fortelor otizontale pe iniltimea Hy a rezulta o distributie parabolicd a eforturilor unitare tangentiale 7: (C715) in care: este valoarea efortului tangential maxim la baza peretelui; este indltimea nivelului curent in raport cu sectiunea de incastrare. insumand valorile eforturilor unitare tan forta totala de lunecare L, valoares nfiale in lungul rostului vertical, rezultd, pentru Davo Hee To (C.7.16) 3 Te Brody fe (-¥7H?) Boo dy Valoarea maxima a fortei de lunecare pe un nivel, cel de baz’, este: Mee Jee ey HD) buo Lamas sp) iste 1slm (C717) 3n unde » este numdrul de niveluri al clidi Forfa de lunecare verticala (Fig. 7.9) este, in principiu, compusi din doug parti, una care echilibreazi sporul fortei de intindere din armatura pe indltime si alta care echilibreazi \circarile verticale pe plangee. Distribuyia eforurilor tangentiale ver acceptabili pentru ambele componente, e cladirii. le data de relajia (C.7.15) poate fi considerata -njiind o concentrare a acestor eforturi spre baza Valoarea eforturilor in armatura intins’ este proportionald cu valoarea momentelor incovoictoare distribuite aproximativ dupa o parabold de gradul trei, iar variatia acestor eforturi are legea unei parabole de gradul doi. in cazul componentei forfei de lunecare care echilibreazi incarcirile verticale pe planseele aferente, este de presupus, de asemenea, o variatie crescatoare spre bazii, ca urmare a gradului diferit de fisurare pe indlhimea cladirii, Pentru acest termen al fortei L, distributia dati de relafia (C.7.17) implica o aproximatie mai grosiera. Problema distributici eforturilor unitare 1, prezinta o importangi deosebita, de aceasta depinzind nivelul armarii orizontale a imbindrilor verticale. Pentru clucidarea acestei probleme se poate actiona atat prin efectuarea unor cercetari experimentale, cat si a unorMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X.2013 teoretice cu ajutorul unor programe de ca ionale de beton armat. automat specifice elementelor Propuneri referitoare la aceasta distributie se dau in lucrari cu caracter de cerectare [27], Bi} Privitor la relagia de calcul 7.16, acea de cercetiri experimentale gi are caracter satisface anumite eriterii. nui numar mare lor de coneetare ta a rezultat in urma interpretarii -opefitor, dae aria armi fiturd cu aceasti relatie se impun unele precizari: i ai expresiei reprezinti doua forfe care au directiile perpendiculare una stfel nu are nici o semnificatie adunarea lor scalara (Fig. C.7.10); b) Daca lipseste armatura perpendicular pe rost (orizontala), Aus, rezisten{a dinjilor, mobilizati prin diagonala comprimata, nu se poate dezvolta; c) Laun unghi de 45° al fortelor diagonale din imbinare (Fig. C.7.10), din rezistenta la lunecare a dinjilor nu se poate mobiliza decat © fractiune de cel mult Asif. _ perete perpendicular Ui eu YU a VY Z YA) G 7 [L Wa 1G) @ (iis T, Y bucle petrecute Ue é ‘panouri de perete Z, Zi ML Obs. Nus-au figurat armature verticale din imbinare Fig. C.7.10 in felul acesta, relatia (7.16) nu corespunde unui model (mecanism) de comportare, ci trebuie interpretatd ca o relatie empiricd, care imbracd in mod rezonabil rezultatele unui mare numar de cercetari experimentale, Capacitatea dintilor de a prelua forte de lunecare este dictata, in functie de dimensiuni, de rezistenta la forfecare (respectiv de intindere) sau de rezisten{a la strivire a betonult C.7.7.2 in versiunea actuala a Codului, conditiile de verificare a sectiunilor de beton ale grinzilor de cuplare se exprimi, ca gi in cazul peretilor verticali, in raport cu rezistenta la compresiune a betonului $i nu in raport cu rezistenja la intindere. Aceastd modificare este justificati de semnificatia verificdrit legate de limitarea eforturilor unitare principale de compresiune din inima grinzi 185MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013 I lor de cuplare ale perejilor structurali de beton armat gi pectele de calcul si aleatuire pentru aceste elemente au fost clarificate ined din ani ‘70 secolului trecut de etre Tom Paulay [21] si [22] Comportarea la cutremur a grinzilor de cuplare, elemente scurte care suferd distorsiuni ample in deformarea structurii, arati ch armarea ortogonala a acestor clemente este nesatisficitoare, armarea cea mai avantajoasi fiind cea cu carcase diagonale. Din acest mati, conti (7-19), previa pentru scceparea une arma cu tae efogenle ext ma a anterio isifel freeventa utilizirii acestui tip de element va fi Relatia nu este satisfiicdtoare pentru grinzile de cuplare scurte si foarte scurte, la care mecanismul de rezistenta este diferit, mobilizand si armiturile orizontale. Aplicarea relatiei (7.21) la grinzi scurte si inalte, cu capacitate mare de rezistenti la covoiere, duce, pe de alta parte, la 0 armare transversali eu etrieri, excesiv de puternic’, de multe ori imposibil de prevazut in lucrare, in timp ce armatura longitudinala intermediari ar fi dispusd numai pe eriterii constructive. Pentru grinzile scurte se adopti modelul de grind’ cu zAbrele folosit si pent peretii scurfi. De fapt, fiecare dintre jumitijile unei grinzi de cuplare (Fig. C.7.11) este solicitata intr-un mod absolut similar cu peretele scurt din Fig. C.7.8. Ne, Aft | di/2 Fig. C.7.11 inlocuind in relatia (7.13), pe baza rolului reciproc jucat, Ay cu Am, Ay eu Ady dimensiunea hy cu [y/2 gi Hy cu h se obtine relatia (7.22). y, Armitura Ay 2 wee este necesari pentru a suspenda incarcarea aferenta la partea fray superioari a grinzii, Sistemul de armare cu carcase inclinate este astivi practic generalizat in farile cu un nivel inalt al ingineriei seismice si al ingineriei structurale. Si pe santierele din tara noastra trebuie gisite solu tehnologice care si permiti utilizarea largi a acestui sistem de armare, pind ‘acum privit cu reticent de ciitre constructori,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X.2013 Modelul de comporta zbrele triunghiulare din ojel (carcasele de orizontal (unghiul pentru diagonalele g intindere, ct si de compresi grinzilor de cuplare este constituit din 2 grinzi cu onale), in care tlpile inclinate cu unghiul « fata de beton) sunt active atit pentru eforturi de Ca urmare a configuratiei acestui model, barele inclinate preiau si momentul incovoietor si forta’tietoare, eforturi legate prin relatia unicd Mey = Ve te indiferent de dimensiunile barelor de ofel. Armatura orizontal’ si cea vertical’ (etrierii) se dispune pe criterii constructive, pentru limita procesul de fisurare a betonului din grinds. Relagia (7.24) exprima cantitativ acest model de comportare evidentiind echilibrul foryelor pe o schema de grinda cu zabrele, metalica, cu o diagonala intinsa si una comprimata, Mecanismul de rezistent’ al grinzii, constituit din elemente metalice poate asigura 0 comportare histeretica foarte stabili, cu conditia impiedicirii flambajului barelor comprimate. Masurile de armare transversali a carcaselor diagonale date la 8.6.2 au in vedere tocmai acest scop. C.78.1 Rigiditatea practic infinita a dialtagmelor orizontale duce la deplasai ale peretilor tribuite liniar in plan, asigurandu-se o interacfiune eficient& a componentelor sistemului structural. In acest sens trebuie infeleasi actiunea solidard la care se face referire in 7.8.1 (vezi si 2.1) €.78.3 Caracterul aproximativ al metodei decurge din adoptarea unor ipoteze simplificatoare ca: (@ Forjele masice aplicate la nivelul fiecrui planseu sunt aproximate prin fortele elastice care echilibreazi forjele taietoare din pereti (vezi 7.8.4). In realitate, forele de inertic dezvoltate Ia nivelul planseelor inglobeaz’ si fortele de amortizare care intervin in echilibrul dinamic. Considerarea acestor forte conduce la o distribufie mult mai uniforma a forfelor orizontale din plansee, fafi de cea adoptati in mod obignisit, cu valori mari spre partea superioara a constructis (ii) Distributia fortelor masi -e aplicate la nivelul fiecdrui planseu este liniara. Este de remarcat c& aceste ipoteze nu sunt acoperitoare gi efectele lor trebuie compensate prin misuri de armare suplimentare. De exemplu, prin adoptarea, la toate nivelurile, a armaturii planyeului celui mai solicitat de pe iniljimea clair C.78.4 in legitura cu procedeul de la 7.8.4 sunt utile uncle precizit (@ Exemplificativ pentru situatia din Fig. 7.11 (in care nu s-au ilustrat, pentru simplitate, perejii longitudinali), valorile extreme qmux $i Gnin ale incircdrii distribuite in planul planseului se determina cu relatiite: ga aE Fe me EB (C.7.18) a =F She mL Pe S-a notat / ~ SF; si e distana dintre centrul de greutate al suprafetei plangeului (centrul de rigiditate) si punctul de aplicatie al forjelor Fi; L, dimensiunea in plan a planseului. Forfele F, fiind calculate pe baza fortelor tiietoare de calcul, conform pet. 7.8.4, corespund mecanismului de plastificare al peretilor. 187188 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. £83 bis/13.1X2013 Dimensionarea armiturilor pentru eforturile din planul plangeul ‘comportarea lor in domeniul elastic. trebuie si asigure Este de observat ci in azul structurilor monotone, conditiile de solicitare maxime, dimensionante pentru planseele clidirii, sunt cele de la ultimul nivel, unde forfele de inertic orizontale sunt cele mai mari (ii) ‘Trebuie avut in vedere c& plastificarea suecesiva a peretilor structurali conduce la scheme de solicitare mai defavorabile decat schema corespunzitoare comportitii elastice a peretilor. in Fig. C.7.12 se prezinta o asemenea situatic, indicdndu-se efectele plastificarii peretilor structurii, Pentru cazul respectiv planseul, pe o perioada scurti de timp, isi dubleazi practic deschiderea daca peretele median este primul plastificat (Fig. C.7.12b). in cazul planseelor cu pereti situati la distante mari si cu incdre’ri mari, se recomand’ efectuarea unui calcul static neliniar (calcul “biografic") pentru a evidentia efectele plastificdrii peretilor asupra stirii de eforturi din planseu. (iii) in cazul planseelor cu goluri mari, pentru stabilirea stiri de eforturi, acestea se pot modela ca grinzi cu zibrele, cu diagonale inscrise intre goluri. Procedeul reprezinti. 0 adaptare a cunoscutei metode "strut and tie" (in traducere aproximativa "diagonale $i tiranji"), care oferd rezolvari simple si suficient de riguroase penta practica proiectirii pentru numeroase probleme in care metodele rezisten{ei materialelor destinate elementelor de tip bari nu pot fi aplicate. in fig, C.7.13 se exemplificd modelarea unui plangeu cu goluri de dimensiuni mari pentru ambele sensuri de actiune, in directic transversal, a fortelor orizontale. : (iv) Prin utilizarea unor valori sporite ale eforturilor se urmireste ca planseele si Iucreze in domeniul elastic (26).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 189 ie ifji i af Wd din schema fortelor din figura C.7.14b reprezinta valorile fortelor taictoare din pereti, imediat deasupra plangeului, care impreuni cu inearcarile masice aferente planseului peste parter igi fac echilibru cu fortele taictoare din stilpii parterului, Rezulti c& in aveasti situatic particulara, eforturile in plangeu sunt proportionale cu inciredrile masice insumate pe intreaga structura, spre deosebire de situajia planseelor curente in care se dezvolta eforturi proportional cu fortele de inertie aferente nivelului respectiv. LSS. er iorott ab ta $4 a) ii iii ers eet : 1 torol 1 Pot et Fil \F} d) hk i C.7.8.6 Mecanismele concrete de transmitere a incircarilor masice la pereti, pot diferi foarte mult de la o constructic la alta. Identificarea lor necesita 0 analiza foarte atenti, experienta gi sim{ ingineresc. Din acest motiv, in nota atasat& acestui articol se dau cdteva recomandari peniru stabilirea ponderii componentelor acestui mecanism.199 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis!13.1X2013 in prezenta editic a codului s-au dat gi expresii pentru evaluarea diferitelor componente ale mului de transmitere a forfelor apiicate la nivelul planseului la pereti. Expresia pentru calculul rezistenfei la lunccare Ia interfaja perete-placi este similari cu cea dati in reglemeniarea tehnicd privind proiectarea fundatiilor de suprafaya. me C.8. PREVEDERI CONSTRUCTIVE Sporirea clasei de beton reprezinta principala cale de a reduce greutatea proprie a | material care, la construcfile inalte, intervine cu o pondere insemnati in greutatea totald a constructiel. in acelasi timp ridicarea calititii betonului poate asigura preluarea in conditii corespunzitoare a eforturilor de compresiune si de forfecare la peretii la care conditii functionale sau estetice nu permit dezvoltarea sectiunilor peste anumite dimensiuni: 8.1.2 Armitura din plasele sudate este realizati dintr-un ofel ecruisat, cu capacitate redusd de deformare postelasticd (ductiitate). Cu toate acestea, daci ofelul ceruisat sub forma de plase si carcase aduce avantaje, din punct de vedere al executiei, folosirea lui poste fi admis’ pentru solicitiri care nu implica ‘deformatii care depagese domeniul liniar elastic, de exemplu in zona B a peretilor. C.82.1 Dimensiunile minime indicate au in vedere reducerea sensibiliti\ii la actiunea forielor tiictoare si la pierdereastabilititii, precum si asigurarea unor conditit corespunzitoare de betonare. 82.3 Pentru comparajie in Fig. C.8.1 se reproduc recomandarile din [22] pentru dimensiunile minime ale bulbilor si tilpilor, 2 s Fig. C8.1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X.2013 191 Conditiile respective decurg din condi mai genera be 4,2 (C81) b, 10 sare“h,- are semnificajia unei grosimi critice fati de fenomenul de pierdere a stabilitatii, Valoarea b., depinde de Iungimea peretelui si de cerinta de duetilitate de curburi la baza diafragmei: = 002. Ja, (C82) Aceste prevederi nu sunt sustinute de o justficare satisfacitoare in lucrarea citata si sunt relativ complicate, Din acest motiv in actuala redactare s-au preluat prevederile din precedenta editie, care nu au fost infirmate de aplicarea lor timp de multi ani. C.8.2.4 ingrosarea perefilor sub form’ de bulbi in acest realizarea unor condifii structurale care si asigure funcyiona la extremitatea dinspre gol a peretelui). C825 Conditia urmareste asigurarea grosimii necesare pentru inglobarea carcaselor de cazuri este necesari si pentru nodului grindi-stalp (zona de armiturd. in edifii mai vechi ale codurilor se mai impunea si conditia ks 1.2. Prin aceasta A limitare se urmirea obtinerea eficientei armaturii inclinate in preluarea fortei tdictoare. Se pietdea din vedere ins& faptul ci armarea inclinata asiguri gi armarea la moment incovoietor, astfel inct in toate cazurile consumul de armatura in varianta de armare cu bare inclinate este inferior celui corespunziitor armarii cu bare orizontale gi verticale. SZ “Eh @ o) Fig. C82 Consideratii geometrice simple arata ca volumul armaturilor in varianta de armare cu bare inclinate (Fig. C.8.2a) es ratalnl me te in timp ce in cazul armirii cu carcase ortogonale volumul total al armiturilor orizontale gi verticale este dat de relatia: (C83) Vou [a rey=tafar,| (C84)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 in calculele amterioare, s-au adoptat schemele simplificate din Fig. C.8.2, n acoperirea cu beton a amiturilor si considerind sten{a armiturii Longitudin celei transversale este acceasi, fu- Se con: he les i cA pentru: V(a)=2,0) jae pentru h= 05 ly V(a)=V,(b) superioritatea comportirii grinzilor armate cu carcase diagonale este de mult constatati si recunoscuti, in fara noastri folosirea acestui mod de armare este relativ restrinsi, datoriti reticenfei constructorilor, pe motivul unei execufii mai complicate. Se impune, cu evidenti, depiigirea acestei stiri de lucruri si aplicarea pe seari largi a armirii diagonale a grinzilor. Sporirea severiti care permite adoptarea armarii ortogonale a grinzilor (7.19) va contribui in mod direct la rispandirea sistemului de armare cu bare diagonale. C.8.2.6 in zona dintre cele dou’ goluri decalate pe verticala si pe orizontald apar concentrari de cforturi. Pentru preluarea eforturilor principale dezvoltate dupa directii inclinatc, se pot prevedea armituri inclinate saw/si ingrosarea, sub forma de bulbi, a zonei respective pe cele doua niveluri (a se vedea Fig. 8. (C832 Utilizarea plaselor sia carcaselor sudate este recomandabild pentru armarea peretilor, ca urmare a avantajelor ce decurg in ceea ce priveste reducerea manoperei pe santier la montarea armiturilor si posibilitatea menfinerii lor in poZitie corecti in timpul turnirii betonului. in cazul utilizarii plaselor din ojel cu ductilitate joas se vor avea in vedere condiiile discutate la C.8.1.2. C.83.4 innddirea armaturilor longitudinale in zonele plastice potenjiale trebuie evitati ori de cate ori este posibil, pentru cd afecteazd negativ functia disipativl a acestor Zone. innadirea prin suprapunere este neindicaté, pentru cd perturb’ in modul cel mai nefavorabil accasti funcjic. Astfel, dacd lungimile de suprapunere nu sunt prea mari, aderenta betonului la armaturi poate fi distrus’ progresiv in urma ciclurilor altenante de solicitare dincolo de pragul de curgere a armaturilor. Dac lungimea de suprapunere este excesiva, armiturile nu mai ajung si curgd pe o zon’ important a innddirii si, ca urmare, deformatiile plastice se dezvolti necontrolat si pe zone mai putin extinse. innadirea prin sudura, cu eclise sau cu suprapunere desi superioara, in principiu, innadirii prin petrecere, prezintd, de asemenea, inconveniente importante, cum sunt: manopera excesiva, fragilizarea local a armaturilor, concentrarile de eforturi produse in beton, neintrarea in stare de curgere a armiturii pe lungimea imbindrii sudate si afectarea negativa a conditiilor de turnare, Din acest motiv, innddirile prin sudura ale armaturilor suprapuse sunt interzise de SR EN 1998-1, prevedere preluatd si in prezentul Cod. Atunei cénd conditiile de execute nu permit mutarea innadirilor in zona Ba peretilor, pot fi avute in vedere innddiri cu bucle ale armaturilor verticale, de tipul celor folosite la imbinarea panourilor mari prefabricate, De asemenea, se pot utiliza cu succes cuplajeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1%.2013 mecanice omologate pri ‘manoperi, implica sporuri de materiale si Prevederea privind eliminarea carligelor la barele verticale are in vedere inlesnirea tumitii si compactirii betonului in spatiile relativ inguste ale cofrajelor pentru peretii structurilor curente, Prevederile privind lungimile de innidire si de ancorare ale armiturilor sunt cele ce rezultd, luindu-se ca referinti SR EN 1992-1-1, pentru cazul peretilor structurali de tip curent. Ele sunt diferentiate functie de conditiile de solicitare si de condit de aderenta, fiind usor sporite pentru a tine seama de efectele actiunii ciclice €.83.5(d) in proiectele tehnice se constata freevent detalii de bordare a golurilor de usi si ferestre, dar sia golurilor din placile planseelor, in care armat sunt prelungite dincolo de marginea golurilor numai cu lungimea de ancorare fy, a barelor, ceea ce reprezintd o solutie incorecti si descoperitoare. Detaliul corect este cel din Fig, 8.5, care prevede lungimi suficiente ale armaturilor de bordare, in misura si preia intreg efortul corespunzitor barelor intresupte C.8.4.2 Procentele de armare minima din tabelul 8.1 sunt modificate in raport cu cele din variantele anterioare ale codului, in care procentele de armare minima erau mai mari pentru armiturile orizontale de forfé tdictoare, in raport cu armiturile verticale de incovoiere. Rafiunea pentru alegerea acelor valori era c& asigurarea la fort taictoare reprezinta conditia de rezisten{a esential’ pentru pereji, clemente cu sectiuni dezvoltate si in consecinta, cu ccapacitate mare de rezistenta la incovoiere, chiar la procente de armare relativ reduse. Aceste procente au fost considerate de inginerii proiectanti ca fiind prea mici pentru a bine © comportare specific’ elementelor de heton armat supuse Ia compresiune, motiv pentra care procentele armarii verticale s-au miirit cu cca. 30%, Este de remarcat totusi cd in normele americane de proiectare (de exemplu in ACI 318) si in SR EN 1998-1, procentele de armare minimi a inimii peretilor, pe verticald si pe orizontald, sunt numai de 0,25 % © alti noutate a prevederilor de armare minime se referd la prelungirea armaturii orizontale a zonei A, pe inci un nivel sau doud deasupra acesteia, dup caz. Motivul este acela ci regulile de dirijare a deformatiilor plastice in zona critica conventionald de la baza peretilor prevazute in cod nu pot asigura in toate situatiile limitarea deformatiilor plastice strict in zona A, asa cum este definitd in prezentul Cod, In felul acesta misura are un caracter acoperitr. Deoarece, in ultimii ani, pe piata constructiilor au apirut oeluri de rezistent& superioari, intre care cel mai frecvent este BSt 500, in tabel s-au dat si valori de procente minime de armare diferentiate in funtie de calitatea ofelului (PCS2 si BSt 500). intrucat, la aceeasi sectiune de armaturi, starea de fisurare este mai sever in cazul uti ‘ii ofelului superior, ‘este recomandabil ca in acest caz sa se adopte 0 armare cu bare mai subjiri $i mai dese. C.85.1 Zonele de la extremititile peretilor indicate in Fig. 8.7, 8.8, 8.9 se alc3tuiese ca stilpi cu arméturi longitudinale si transversale mai substanfiale decdt cele previzute in restul perefilor. in felul acesta, in zonele respective, se creazi conditii pentri 0 comportare mai stabila la eforturile alternante intindere-compresiune, care au valori maxime la extremititile sec{iunii peretelui. Din acest motiv, procentele minime de armare pentru armitura de la extremititile peretilor din tabelul 8.2 se refer la suprafata acestor zone si nu, cum se procedeazi in cazul altor elemente structurale, la aria inimii peretelui. 193198 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, Pentru a evidenjia calitatea (rezistenta) armaturii si a betonului in sectiunile minime de armare, in tabelul 8.2 se dau valori ale coeficientilor mecanici de armare exprimate in procente. Acest parametru este mai semnificativ decat procentele geometrice de armare utilizate anterior. Studii experimentale pe modele de pereti structurali de beton armat au evidentiat faptul cf, dact elementele de margine au armiturile verticale bine legate prin armituri transversale suficiente, acestea pot prelua forte tiictoare semnificative dupa eventuala rupere a panoului inimii, printr-un mecanism de tip stilp scurt sau de dorn de beton armat. 0 asemenea situatie este de evitat prin dimensionarea corespunzitoare a armaturii inimii, dar este de refinut posibilitatea objinerit unei a dou linii de rezistenfa constituite de zonele de margine ale perefilor. intr-o lucrare aparuta in urmi cu cea. 15 ani [23] se exprima opinia cd solujiile de armare cu armaturi verticale distribuite uniform sunt superioare celor in care 0 parte a acestor armituri este concentrati la capete. Avantajele ar consta in: (i 0 fisurare mai find (fisuri mai numeroase si mai putin deschise) a zonelor intinse; (i) 0 zona comprimats mai extinsd, care permite o preluare mai sigurd a forfeitdietoare in rostul de lucru; (ii) in absenta armaturilor verticale mai groase la extremititile sectiunii, se pot diminua sau chiar elimin’ armature transversale suplimentare din aceste zone; Cel putin ultimal argument ar putea apirea discutail. De altel, chiar autora Iueriri jistem de armare in zone cu seismicitate mai ide ductilitate. pufin intensii, unde sunt de asteptat cerinfe mai m La punctul 8.5.1, prin relajia (82), se introduce 0 noua conditie de armare minima care urmiireste s& asigure perefilor structurali 0 capacitate de rezisientA superioara eforturilor care produc fisurarea zonelor intinse. Procentele foarte mici de armare practicate la armarea perejilor structural, in special anterior anului 1982, conduceau, in eazul peretilor cu tilpi dezvoltate in zonele intinse, la comportare de elemente subarmate. Pentru a fine seama de existenta rosturilor de tumare si de posibilitatea redusi ca la nivelul acestora sa se poat& dezvolta in intregime rezistenga Ia intindere (de fapt, de aderenta) ‘a betonului, in expresia (8.2) care furnizeazi valoarea momentului de fisurare s-a considerat pentru aceasta o valoare egal cu jumitate din rezistenta de calcul la intindere. C.8.5.2 in situatiile in care nu este asiguratd conditia privind limitarea zonei comprimate, igurarea ductilitaii de curbura se poate obyine prin sporirea deformagiei limita a betonului comprimat £4, > E42 = 3,5%e (Fig. C.8.3). Aceasta se poate realiza prin sporirea efectului de confinare exercitat de armaturi transversale sporite. Paragraful 8.5.2 indica operatiile prin care se efectueazd verificarea cerinfelor de duciilitate locala si modul de dimensionare a armaturii suplimentare de confinare. Noua edifie a codului de proiectare seismic P 100-1 a modificat relatiile de verificare a ductilitagii locale la baza peretilor gi la exiremitiile grinzilor de cuplare. Numeroase teste experimentale efectuate au dovedit ci cerintele de rotire exprimate prin intermediul deplasirilor relative de nivel sunt, in foarte multe situafii, foarte departate de cerintele efective, De exemplu, la etajele superioare ale clidirii, nu exista nici o legaturd intre deplasirile relative de nivel si cerinja de deformare plastica a peretelui, nul in acest caz.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 583 bis/13.1X.2013 Fig. C83 Din acest motiv, verificarea deformatiilor se face in termenii rotirilor de bari (rotirile ,corzilor”). Acest parametru este mult mai realist atit pentru pereti, eat gi pentru grinzi, in mod firese, prezentul Cod a preluat aceast procedura de verificare Valorile capabile ale rotirilor de bard din tabelul 8.4 au fost stabilite prin prelucrarea datclor experimentale existente in literatura (12) Modelul de beton confinat propus este cel din SR EN 1992-1, care are avantajul ci evidenfiazd corect cresterea deformatiilor capabile ale betonului in funcjie de armatura transversal’. Avand in vedere ci modul concret de verificare a ductilititii locale este exemplificat in anexa A,nu se mai dau aici alte dewlii. in mod logic, pe verticala clidirii, masurile de confinare se previd numai in zona A (zona plastica potentiala). Pe orizontald, armaturile de confinare se dispun pe lungime /., masurata de la fibra extrema comprimati, pe care este depisiti deformatia specificd a betonului neconfinat é-,,2 (Fig. 8.12). Daca se noteaz cu x, indltimea zonei comprimate in stadiul ultim, lungimea /. ~ x, (I~ &u2 / Gene) Distanta minimi de 6ds., pe vertical, intre punctele de fixare, a fost stabiliti. in concordan{i cu rezultatele unor cercetiiri experimentale, care atest cA prin aceastA masuri se poate evita flambajul plastic al armaturii longitudinale. €.86.1 (b) Barele longitudinale intermediare au un rol important in limitarea deschiderii fisurilor in cazul grinzilor armate cu bare ortogonale. Fisurarca inclinati si lunecarea armiturilor principale de incovoiere, cu atét mai importanti cu cat raportul //lx; este mai mare, duc la propagarea eforturilor de intindere in armaturi dincolo de punctul teoretic de anulare a momentelor din mijlocul grinzii si la un efect de intindere de ansamblu a grinzilor. Armatura intermediara contribuie la conservarea integritafii betonului din grinzile solicitate ciclic alternant. €.8.66.2 Urmare mecanismului specific de comportare a grinzilor scurte armate cu carcase inclinate, principala problema care se pune la alc&tuirea armirii acestor elemente este ancorarea corespunzitoare a armaturilor diagonale intinse. Masurile constructive indicate in fig.8.16 urmaresc asigurarea acestor condiii. Eficacitatea ancoririi armaturilor inclinate sporeste, dac& ele sunt inchise sub formi de bucle. 195198 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, C9, PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR PREFABRICATE C.9.1 Prevederile de la cap. 9 destinate detaliilor de aledtuire constructiva si de armare a elementelor prefabricate gi a imbinirilor dintre ele au un caracter minimal si orientativ. in consecinti diferitele detalii prezentate pe parcursul capitolului nu trebuie considerate ca limitative, ci exempliicative, Esential este ca solutiile alese si satisfacd principiile de aleatuire prezentate la 9.1 si 9.3. €.9.2.1 Desi, aparent, solujia din Fig. 9.1.2 este cea mai avantajoasi prin desfiinfarea rosturilor (imbinarilor) verticale, pot aparea probleme legate de dificultatile de transport (prin greutate), de fixare provizorie si, mai ales, in ceca ce priveste realizarea continuititii armiturilor verticale prin suduri, operatie foarte mig@loas’ si care reclamd pre exeeut C922 si C.9.2.3 Prevederile acestor articole urmares compresiune gi de forfecare, in conditiile in care uti mai mici de elemente pentru reducerea greutiii acestora. €.9.2.4 Solujia de izolare termicd se va stabili pe baza unui caleul termotehnie, precum gi a unei analize tehnico-economice. €.92.5 in sitvatia in care panourile de planseu interioare prezintd o prelungire in consol pentru realizarea balconului se vor lua misuri pentru objinerea unei rezemari continue - prin matare de mortar cu confinut mic de api - si pentru realizarea continuititii armaturilor care Teagi buiandrugii de parapeti. €.92.6 Functie de tehnologia de executie (de exemplu, in tipare orizontale sau in casete verticale), panourile de perete pot fi tumate in pozitie orizontala sau verticala. Alcatuirea panourilor si armarea acestora va {ine seama de specificul legat de pozitia de turnare si de particularitatile de realizare a cofrajelor prin prevederea tuturor dispozitivelor necesare operajiilor de decofrare, ridicare (basculare), transport, depozitare, montaj provizoriu si imbinare structural, Armarea panourilor trebuie si preia i eventualele eforturi suplimentare in raport cu situatia de exploatare care pot aplirea in aceste etape si si impiedice deschiderea, peste limitele admise, a fisurilor produse de tratamentul termic sau datorate intervalului mai seurt de decoftare C.93.1 in raport cu imbinarile de tip uscat prin elemente metalice, care implicd prevederea de placi si profile inglobate, ancorate prin praznuri, imbinrile umede prezintd importante avantaje, © posibilitatea transmiterii continue a cforturilor de compresiune si de lunecare; © — limitarea sau chiar eliminarea eforturilor de intindere transversala rezultate din devierea cforturilor, practic toideauna prezente in cazul imbinarilor prin piese metalice; ‘© simplitatea executiei, inclusiv ca unmare a posibilititii de admitere a unor tolerante specifice sensibil mai mari; © consumuri reduse de otel. Pe aceasta bazii, imbiniirile umede cu beton armat sunt, practic, totdeauna preferabile €.9.3.3 (a) Pentru siructurile cu pereti structurali proiectate in conformitate cu reglementirile tehnice in vigoare, in primul rind P 100-1, este esentiald posibilitatea mobilizarit capacititii de deformare postelastic’ asociati. solicitarii la incovoiere. in consecinta, structurile prefabricate nu trebuie si se rup’i prematur in imbiniriMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.1X2013 De exemplu, in cazul imbinarilor verticale cu dinti si armiituri transversale, o conceptic de proiectare corecti trebuie si aibi in vedere dezvoltarea unei forte de Iunecare maxime in imbinare, sensibil mai miei decat valoarea luneedrii capabile in regim de solicitare monoton citoare (Fig. C.9.1). ‘Aceasta deoarece solicitarea in apropierea forfei maxime este asociatd cu ruperea dintilor, preluarga lunecdrilor in rost fiind asigurati dupa aceasta numai prin efectul de coasere al aarmiturilor transversale prin intermediul unui beton degradat, in ac degradare dramatici a rezistentei imbindrit care afecteazi capacitatea de rezistenta, de absorbjie si de disipare de energie a perejilor structurali la forte orizontale si, implicit siguranta de ansamblu. cre L Lu Limax Au 4; 4 Fig. C9.1 Pe de alta parte, consolidarea imbindrilor verticale este foarte dificila. Dini avariati nu se pot reface, fiind necesare introducerea unor elemente structurale noi in locul acestora. C.9.3.3 (@) Preluarea lunccarii se realizeazi printr-un mecanism de tip grind’ cu zibrele, in care efortul din armatura care traverseazi rostul echilibreazi componenta orizontala a efortului de compresiune din diagonala comprimata formati intre pragurile dingilor (Fig. C.7.10), sau printr-un mecanism echivalent de frecare (vezi P 100-1). Primul mecanism este activ in imbinarile verticale cu dinti, iar cel de-al doilea in imbinarile orizontale de la nivelul planseelor, si in imbinirile verticale, doar dup’ ruperea dinilor. €.93.3 ( Asigurarea turnarii unui beton compact si rezistent, care si umple spatiile dintre dinfi, este vitala pentru rezisten{a imbinarii verticale, avand in vedere mecanismul de rezistenti al acesteia. Constructiile in panouri mari nu au beneficiat, din pacate, in marea majoritate, deo execute satisficdtoare a imbinarilor prezentate in editiile anterioare ale codului, ca urmare gi a faptului ci spatiile de betonare previzute in proiect erau cu totul insuficiente fata de tehnologiile de tumare a betonului pe santier. Adoptarea unor solutii de imbinari verticale, la care panorile de perefi sunt, practic, in contact in imbinare (de tip "inchis"), pe Langa alte inconveniente, nu permite o bund tumare si vibrare a betonului, precum si controlul calitatii acestuia. Prevederile de la 9.3.3(b), de la 9.3.4, ca si o parte a prevederilor de la 9.3.5 si 9.3.6 au in vedere tocmai eliminarea unui astfel de rise. C€.93.5 Profilul optim al dintilor si dimensiunile acestora depind si de distanfa dintre marginile panourilor de perete, dispuse fat in fafi in imbinare, in vederea realizirii unui 197MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.IX2013, tunghi favorabil al diagonalelor comprimate, Pe misurd ee cfortul de compresiune in beton si sporeste efortul din arm: La rindul ei distanta dintre fetele panourilor este dictati de grosimea panourilor si de spatiul necesar unei bune betonari si vibriri. Din acest motiv profilul marginii panourilor trebuie si rezulte dintr-o analiza de optimizare pe baza considerentelor mentionate. Prevederile de la 9.3.5 privind lungimea totali a dinjilor are in vedere faptul ci, ta rezistenfe egale (clase de beton identice), rezistenta diniilor panoului prefabricat si a celor din monolitizani trebuie si fie egala. Limitarea inferioar’ a numarului de dinti pe inalyimea unui nivel urmareste trasmiterea, cat mai uniforms, a eforturilor in lungul imbindri. Prevederea privind pozitionarea buclelor orizontale in intervalul dintre dingi urméreste conservatea integrititi dinfilor, vital pentru asigurarea capacitatii de rezistenta la lunecare. perienia de care se dispune arati ci in condifiile plasirii acestor armaturi in dreptul ntilor, la decofrarea panourilor, betonul dintilor apare afectat pe zone relativ importante. €.9.3.6 Prevederile din P 85 - 1996 impuneau, pentru prima oar in reglementirile tehnice din {ara noastra, eliminarea rezemirii di anourilor de placa pe pereti, prin intermediul dinjilor. Aceasta solutie, prac (e de anii °90 duce Ia intreruperea, pe zone relativ mari, a continuitatii peretilor, ca urmare a exccutici impertecte gi a imposibilitayii, din punet de vedere practic, a prevederii unui mortar de pozd, turat sau matat ulterior montari De asemenea, sectiunile centurilor rezulta in acest caz cu gatuiri in anumite zone, in care nu exist spatiul necesar dispunerii barelor longitudinale gi inglobarii lor in beton, C.10. INFRASTRUCTURI C.10.1 Prin infrastructurd nu trebuie infeleast, in mod automat, partea de structura situata sub planseul de subsol in functie de situatie, dezvoltarea deformatiilor plastice se poate dirija intr-unul din nivelurile situate deasupra primului nivel suprateran. In acest caz, ansamblul elementelor structurale pe mai multe niveluri, situate sub zona plastics, poate fi considerat in totalitate ca infrastructura constructiei. C.10.2 (b) Incircarea alternanti a pilotilor poate duce a degradarea, in mare misuri, a capacitiii de a prelua eforturi tangenjiale la interfata pilot-teren, motiv care justifica prevederea din Cod. fi din conditia de a e ndere, conditie Sectiunea de armatura longitudinal din piloti va fi stabil aparitia deformatiilor plastice in aceste armituri datorita solicitarii, de in cesentiala pentru concentrarea deformatiilor plastice la baza peretelui €.10.2 (¢) si (€) Solutia (c) prezint avantajul reducerii presiunilor pe teren prin preluarea ‘une? fractiuni substantiale din momentul de rasturnare prin solicitarea clementului de legatura dintre pereti. Avand in vedere solicitirile deosebit de importante la forte tiietoare din aceste elemente, se poate avea in vedere si solutia de armare cu carcase din bare diagonale. Solusia unor fundatii comune se poate extinde si la siructurile de tip dual, la care fortele gravitational aduse de stilpi contribuie la o uniformizare a presiunilor pe teren si la reducerea tendinfei de rotire a bazei peretilor structurali la actiuni orizontale (Fig. C.3.Sd).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 583 bis/131X.2013, ia (¢) este in esengi similar, beneficiind ins de efecte favorabile suplimentare. Astfel, practic intreaga incircare vertical’ a clidirii contribuie la stabilitatea structurit iar comportarea infrastructurii este bidirectionali. Solujia prezintd avantaje insemnate cand peretii structurali sunt plasati la marginea n care perefii de subsol se pot realiza fair goluri (sau cu goluri mici) pe toata lungimea_ wunerea peretilor structurali pe conturul elidirit prezint& si avantajul unei eficiente preluarca torsiunii de ansamblu dar gi inconvenientul unei ,,testiri” inferioare in raport cu plasarea perefilor in interiorul clidiri. C.10.2 (a) Cea mai mare parte a momentului de plastificare la baza peretilor, in solutiile de infrastructuri de la 10.2.d, se poate transfera la peretii perimetrali prin cuplul de forte dezvoltate la nivelul planseului peste subsol si la nivelul fundajiei. Planseul trebuie dimensionat la eforturile ce ii revin din aceastd schema de comportare. in aceste conditii, fundatia proprie a peretelui va transmite, in principal, incdrcarea verticala aferenta. Gradul de incastrare al bazei peretelui este dificil de evaluat neputindu-se preciza, cu exactitate, rotirea peretelui pe teren, Din acest motiy este indicat si se fac’ mai multe ipoteze cu caracter acoperitor privind distributia momentelor in perete, pe inaltimea subsolului (Fig. 10.6). Descdrcarea de momente a peretelui pe indljimea inffustructurii este insofité de forte tiietoare foarte importante. Preluarea acestora reprezint o componenti de baz a proiectirii peretilor (vezi 10.3.2). €.10.2 () in cazul acestui tip de infrastructura se beneficiazA de ¢fectul de lestare realizat prin incdircarea stalpilor de la nodurile retelei de grinzi (ca in cazul tipului c) de infrastructura), de transferul de eforturi sub nivelul planyeului peste subsol la peretii suplimentari din subsol prin efectul de "menghina", ca in solutiile de tip d) si, in plus, de rigiditatea si de rezistenfa la torsiune a ansamblului infrastructuri C.10.2 (g) Solutia indicati la 10.2(g) (Fig. 10.8) referitoare la fundatiile pe care peretii structurali se pot roti liber este indicata in situatiile in care perefii structurali au sectiuni ample si forfe verticale de compresiune importante, astfel inedt pentru preluarea fortelor seismice de calcul nu sunt necesare armituri de jintindere. in aceste cazuri nu apare necesitatea ancoririi armaturilor verticale din pereti in clementele infrastructurii la nivelul cforturilor de curgere, iar solutia ce implica posibilitatea rotirii libere pe fundatie prezinti avantajul unei transmiteri simple si clare a incdrearilor la teren Suprafata de rezemare a fundatilortrebuie sa asigure ca terenul de fundatic si nu cedeze ie de atingerea capacititii de rezistenta a peretelui. (© preocupare specials trebuie sa fie constituita de proiectarea blocului de beton de sub perete (a cuzinetului de sub acesta), care poate fi supus la eforturi mari sub actiunea presiunilor pe rostul dintre cele dowd elemente. Preluarea acestor eforturi poate face necesara Ivarea de misuri, precum legarea fundatiilor prin grinzi transversale, armarea longitudinal’ a blocului sau legarea acestuia de cuzinetul de la baza peretelui, printr-o armare adecvatd, €.10.32 Voloarea factorului de suprarezistenta, 1,5, adoptat’ si in SR EN 1998-1, poate apirea insuficient& pentru anumte 199MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. §83 bis/13.1X 2013 plarea acestei valori este acela c& in modelele de calcul te ale mecanismului de rezistent’, cum sunt, de exemplu, ipingerea pasiva a terenului Unul dintre motivele pentru a sunt ignorate o serie de compon frecarea dintre pere{ii exteriori ai subsolului i teren, sa Pe de alta parte, plastificarea ocazionali a citorva clemente, pufine la numir, ale infrastructurii, cu incursiuni limitate in domeniul postelastic de deformatie, nu este avind in vedere faptul ci misutile constructive curente confer’ elementelor sari in asemenea cazuri. Important este sd se evite ruperea la etoare a grinzilor infrastr in acest scop, valoarea forjei tiietoare de proiectare si fie stabiliti pe baza conceptului proicctarii la capacitate 3.3 Trebuie observat ci in peretii continuaji in infrastructura, forja tdietoare sub planseul peste subsol este de regula mult mai mare decat in sectiunile de deasupra acestuia si poate fi preluaté cu dificultate. Pentru fiecare perete prelungit in subsol treby it daci conditiile conerete de aleatuire ale planseului asigura transferul incdrcdrilor la peretii dominani ai infrastructuri Cu caracter exemplificatiy, in Fig. C.10.1 se prezinta situajia deosebiti care poate apirea la.un perete structural pe inaltimea subsolului si masurile care se impun. Peretele considerat, situat la marginea clidirii, nu are contact lateral cu planseul peste subsol. Descarcarea necesara de moment pe iniltimea subsolului, prin asa numitul mecanism de menghind, impune fixarea peretelui la nivelul acestui plangeu. In acest scop reactiunea de fixare reclama prevederea unor armaturi de suspendare suficiente in centura peretelui cu un ancoraj suficient de lung pentru transmiterea acesteia la plangeu. Ammiiturile necesare trebuie si preia prin intindere suma forfelor tdietoare din perete, de deasupra si dedesubtul planseului. / peri structural ai subsolului fisura de incovoiere deschisa planseu peste subsol “TS eamatusi de suspendare suspendare C.10.110. ve 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $83 bis/13.1X2013, BIBLIOGRAFIE, Agent, R., Postelnicu, 1982; vol.2, 1983. Agent, R., Postelnicu, T., “indrumator pentru cateulul yi a beton armat”, 1992. Barda, F., Hanson, J.M. and Corley G., "Shear strength of low-rise walls with boundary elements", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, NCI Publication SP-63, ACL 1977. ‘alculul structurilor cu diafagme din beton armat", vol.1, ‘Atuirea clementelor din Bertero, V.V., "State of the art practice in seismic resistant design of re concrete frame-wall structural systems", Proceedings of the 8th WCEE, San Francisco, 1984, vol. Bentz, E.C., Vecchio, F. ied modified compression field theory for calculating shear strength of reinforced concrete elements”, ACI Structural Journal, V. 103, No. 4, July-August 2006, pp.614-624. Biskinis, D.E.,Roupakas, G.K_ and Fardis, M.M., (2004) ..Degradation of shear strength of RC members with inelastic cyclie displacements”, ACT Structural Journal 101, No.6 Collins, M.P., Mitchell, D., Adebar, P. and Vecchio, F.J., “A general shear design method”, ACI Structural Journal, V.93, No. 1, Jan.-Feb. 1996, pp. 36-45. Corley, W.G., Fiorato, A.E. and Oesterle, R.G., "Structural walls", ACI Publication SP-72, ACI, 1989, Damian, 1., ,Particularitiqi ale modeliii nel 12011 Degaz, A. and Weight, R.C., "Structural walls with staggered door openings”, Journal of Structural Engineering ASCE, May 1991. Eibl, J. and Keintzel, E., “Seismic shear forces in re cantilever shear walls”, Proceedings of the 9th Conference on Earthquake Engineering, Tokio-Kyoto, 1998. Englekirk, R. E., “Seismic design of reinforced and precast concrete buildings", John Wiley & Sons, New Jersey, 2003 Goodsir, WJ., The design of coupled frame-wall structures for seismic actions”, Research Report 85-8, Department of Civil Engineering, University on Canterbury, 198: Gulec, C.K. Whittaker, A.S. and Stojadinovic, B., “Shear strength of squat rectangular reinforced concrete walls”, ACT Structural Journal, V. 105, No. 4, July- Aug. 2008, pp. 488-497. Massone, L.M., Orakcal, K. and Wallace, J.W., “Shear-flexure interaction for structural walls”, ACI Structural Journal, SP236, No. 07, May 2006, pp. 127-150. Massone, L.M., Orakeal, K. and Wallace, J.W., “Analytical modeling of reinforced concrete walls for predicting flexural and coupled shear-flexural responses”, PEER, No. 7, October 2006. Morariu, E. si Postelnicu, T., ,Sinteza criticd a prevederilor codurilor de proiectare pentru dimensionarea peretilor de beton armat", AICPS nr. 1/2011 Morgan, B., Hiraishi, H. and Corley, W.G., "Medium scale wall assemblies: ‘comparison of analysis and test results", Earthquake Effects on RC Structures, US Japan Research, ACI Publications SP-84, ACI 1995. Orakeal, K., Wallace, J.W. and Conte, J.P., “Nonlinear modeling and analysis of reinforced concrete structural walls”, ACI Structural Journal, V. 101, No. 3, May- June 2004, pp, 688-698. Park, R. and Paulay, T., Reinforced concrete structures”, 1975. we a peretilor structurali”, AICPS nr.202 34, 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42, 43. 45. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 583 bis/13.1X.2013 1y. T., "Coupling beams of reinforced concrete shear walls", Journal of the Structural Division, ASCE, March 1979, Paulay, T., " loading of spandrel beams", Journal of the Structural Division, ASCE, September, 1971. Paulay, T., "The ductility of renfor areas", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI Publication SP-3, ACI, 1977. Paulay, T., "A seismic design strategy for hybrid structures", Proceedings of the Sth Canadian Conference on Earthquake Engineering, 1987. Paulay, T., Priestley, M.J.N., "Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings", 1992 Paulay, T., “Special issues in seismic design”, Sructural Engineering International, August 1995, Postelni Pavel, C., "Precizari privind schematizarea pentru calcul a structurilor cu diafiagme de beton armat pentru clidiri multietajate", Construciii nr.9-10N988. Rutenberg, A. and Leibovich, E.,"On the lateral force distribution among structural walls in multistorey buildings”, Bulletin of NZSEE. Vol. 35, No.4, December 2002 Synge, A.J., "Ductility of squat shear walls”, Research Report, Department of Civil Engineering, University of Canterbury Chrisichurch, 1980. ‘Thomsen IV, J.H. and Wallace, J.W., “Experimental verification of displacement- based design procedures for slender reinforced concrete structural walls”, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 130, No. 4, 2004, pp. 618-630. Tsoukantas, S., Lewicki, B., ,Behaviour of joints in precast walls”, General Report 4, ECEE Paris, 1996 Titaru, E., Capayand, D., "Aspecte ale efectelor de interactiune la structurile de beton ammat alcdtuite din cadre gi pereti structurali”, Conserucyii 4-/1985. Viaicu, Gh., “Contributii la pertectionarea metodelor de proiectare antiseismica a structurilor mixte cu diafragme prefabricate si cadre din beton armat”, Tezd de doctorat, U.T.C.B., Bucuresti, 1999. Wallace, J.W., “Modeling issues for tall reinforced concrete core wall buildings”, The structural design of tall and special buildings, Vol. 16, No. 5, December 2007, pp. 615-632. Fardis, M.N., Carvalho, E., Elnashai, A., Faccioli, E., Pinto, P. and Plumier, A., Designers’ Guide to EN 1998-1: Design of structures for earthquake resistance, 2005 P 100-1 (2013) Cod de proiectare seismica ~ Partea 1: Prevederi de proiectare pentru clidiri CR 2. armat P 85 ~ 1975/198219/96 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton armat P 101 - 78 Instruc{iuni tehnice pentru proiectarea clidirilor de locuit cu structura din panouri mari UBC (1997) Structural engineering design provisions IBC (2006) International Building Code BSLJ (2009) Building Standard Law of Japan SEAOC Blue Book (1999) Recommended lateral force requirements and ‘Commentary SEAOC Seismic Design Manual Vol. If (2000) Building design exampl concrete and cladding ACI Committee 318 (1999) “Building code requirements for structural concrete (ACI 318-02) and Commentary (318R-02)" -1 (2005) Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton steel,46. 47. as. 49, 50. sl 53. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 683 bis/13.IX2013, CEB/FIB Model Code (1990) Seismic design of concrete structures NZS 1170.0 (2002) Structural design actions — Part 0: General principles NZS 1170.5 (2004) Structural design actions — Part 5: Eartquake actions — New Zealand NZS 3101 (2006) Concrete structures standard — Part 1: The design of concrete structures, SR EN 1992 Partea L.A: (2006) Eurocod 2: Proiectarea structurilor de betor Reguli generale si reguli pentru clidiri SR EN 1992-1-1/NB (2008) Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1.1: Reguli generale si reguli pentru clidiri. Anexa national SR EN 1998-1 (2006) Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. SR 1998-1/NA (2008) Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. Anexa national. 203