Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Definitia si avantajele radiologiei interventionale

Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-imagistica medicala ce


reuneste totalitatea metodelor si tehnicilor instrumentale de abord percutan ghidat
radio-imagistic, practicate in scop diagnostic sau/si therapeutic

 Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacienţi din ambulator sau necesită o


spitalizare scurtă.
 De obicei nu este necesară anestezia generală.
 Sunt reduse în mod semnificativ riscurile, durerea şi timpul de recuperare.
 Procedurile sunt mai puţin costisitoare decât chirurgia sau alte alternative.

2. Proceduri realizate prin radiologie interventionala (clasificare si exemple)

Intervenţii vasculare

Angiografia. Angioplastia cu balon. Plasarea de stenturi la nivelul vaselor de sânge.


Chimioterapia în cancer prin intermediul cateterelor. Embolizarea endovasculară.
Recanalizarea endovasculară şi tromboliza. TIPS. Accesul venos pe termen lung pentru dializă
şi administrarea de medicamente. Biopsii hepatice transjugulare. Recuperarea intravasculară
a dispozitivelor. Plasarea de filtre la nivelul VCI.

Intervenţii non-vasculare

Drenajul abceselor . Aspirarea lichidului pleural şi de ascită în scop diagnostic şi terapeutic.


Puncţie aspirativă tiroidiană cu ac fin ghidată ecografic. Biopsie hepatică ghidată ecografic.
Drenaj biliar pentru canale biliare hepatice obstrucţionate. Nefrostomii percutanate şi
stentări. Ablaţia prin radiofrecvenţă a tumorilor. Gastrostome de alimentare. Bipsie cu ac
ghidată CT. PTC şi drenaj transhepatic percutanat. Nefrostomie percutanată şi stentarea
anterogradă. Colecistostomie ghidată ecografic. TRUS - Biopsii prostatice

3. Angioplastia si stentingul vascular: definitie si indicatii

Utilizate pentru a debloca arterele îngustate de la nivelul membrelor inferioare, rinichilor,


ficatului sau într-o altă regiune a corpului. Deschid arterele blocate sau îngustate prin inserarea
unui balon mic la nivelul vasului şi umflarea acestuia. Baloanele sunt inserate cu ajutorul unor
catetere subţiri pentru a funcţiona la nivelul afectat, fără a fi nevoie de intervenţie chirurgicală
clasică. Utilizari: Boală vasculară periferică. Hipertensiune renală vasculară. Menţinerea unui
acces pentru hemodializă. Boala carotidiană. Boala coronariană.

4. Embolizarea cu ajutorul cateterelor: definitie si indicatii de utilizare

“Embolizare” – metodă de a bloca vasele de sânge care au mai multe efecte negative decât
pozitive. Materialul este trecut prin cateterul care are vârful plasat în vasul care trebuie blocat
sau în vecinătatea acestuia. Este foarte util în controlul hemoragiilor excesive sau pentru a
întrerupe aportul sangvin la o tumoră. Embolizarea terapeutică serveşte la eliminarea AVM.
Embolus-ul – medicament sau material sintetic folosit în blocajul vasului de sânge. Utilizare:
Controlarea sângerării cauzate de leziuni, tumori sau ulcer gastric. Pentru a întrerupe aportul
sangvin tumoral. Poate fi folosită în asociere cu chimioterapia. Pentru a trata tumori benigne
fibroase de la nivelul uterului – o alternativă la histerectomie. Tumorile fibroase multiple pot fi
tratate într-un singur timp. Excelentă pentru tratamentul AVM (cominicare anormală între o
arteră şi o venă, ca un “scutcircuit”). Tratamentul anevrismelor cerebrale. Tratamentul
hemangioamelor.

5. Beneficiile punctiei biopsie mamara ecoghidata

Biopsia histologică percutană are o valoare deosebită în diagnosticul leziunilor mamare, atât în
strategiile de screening cât şi în cele de diagnostic.

În cazul leziunilor maligne în care intervenţia chirurgicală este primul pas terapeutic puncţia
biopsică pozitivă permite planificarea corespunzătoare a tipului de intervenţie

Biopsia percutană ghidata ecografic permite extragerea mai multor fragmente tisulare cu
examen histopatologic consecutiv, metoda fiind mai ieftina si mai rapid de efectuat.

Modificările cicatriciale secundare sunt minime pe clişeele mamografice ulterioare.

În cazul leziunilor maligne în care este necesară instituirea chimioterapiei neoadjuvante

Biopsia percutană are valoare deosebită şi în cazul leziunilor benigne, „triplul test” negativ
(respectiv examen clinic negativ, mamografie şi/sau ecografie negativă şi biopsie negativă)
evitând intervenţiile chirurgicale inutile.

Complicaţiile de genul infecţiilor, a hematoamelor sau a pneumotoracelui sunt extrem de rare


(1 la 1000 de proceduri)
6. Complicatiile biopsiei punctiei mamare

Complicatiile semnificative depind de localizare. Cele mai frecvente sunt hematoamele si


echimozele. Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate sunt foarte mici (citeva celule), de
a rata celulele problematice rezultind un raspuns fals negativ al testului. Mai exista riscul ca
aceste celule sa fie insuficiente pentru a se stabili un diagnostic definitiv. Leziuni de vena sau
artera axilara, sangerare abundenta, pneumothorax.

7. Indicatiile punctiei biopsiei renale


 orice patologie renală pentru care examenul anatomo-patologic al ţesutului renal
prelevat prezintă un beneficiu terapeutic;
 sindromul nefrotic;
 insuficienţa renală acută care nu este determinată de necroza tubulară acută;
 proteinurie sau hematurie de cauză necunoscută;
 afecţiuni sistemice asociate cu disfuncţie renală precum: lupusul eritematos sistemic
(LES), sindromul Goodpasture, granulomatoza Wegener pentru a confirma afectarea
renală
 suspectarea rejetului de grefă renală, pentru a o diferenţia de alte cauze de insuficienţă
renală;
 insuficienţă renală acută care, după 3 săptămâni de tratament nu prezintă o
îmbunătăţire, ameliorare a funcţiei renale;
 glomerulonefrita rapid progresivă;
 pentru ghidarea tratamentului: pentru a vedea dacă sub tratamentul actual afectarea
renală s-a ameliorat sau s-a agravat.

8. Contraindicatiile (absolute si relative) ale punctiei biopsie renala

contraindicaţiile absolute enumerăm:


- rinichiul unic congenital;
- rinichi unic ectopic;
- rinichiul în potcoavă;
- malrotaţii renale;
- diateze hemoragice necorectate;
- refuzul pacientului;
- neoplasm renal (risc de diseminare a celulelor tumorale în cursul manevrei)
 contraindicaţiile relative amintim:
- hipertensiunea arterială severă necontrolată;
- infecţie urinară;
- boală renală cronică stadiul 5;
- rinichiul polichistic;
- rinichi cu dimensiuni reduse ce pledează pentru o boală renală cronică;
- deformări severe ale coloanei vertebrale;
- obezitatea;
- incapacitatea de a sta nemişcat pe parcursul procedurii.

9. Biopsia hepatica definitie si indicatii

Prin biopsie hepatica (numita si punctie biopsie hepatica sau punctia ficatului), se extrage un
mic fragment de ficat pentru examinare morfopatologica. Indicatii: Sunt numeroase situatiile in
care este necesara biopsia hepatica, fara efectuarea ei nefiind posibil diagnosticul corect si
desigur nici tratamentul corect. Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este
necesara sunt: Hepatite cronice cu virus C, D sau B. Tumori hepatice descoperite la ecografie sa
examen computer tomograf. Icter de cauza neprecizata. Hepatomegalie (marirea ficatului) de
cauza necunoscuta. Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot preciza
diagnosticul. Febra de cauza neprecizata. Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica,
boli de sange, etc. Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un transplant de
ficat (urmarirea rejetului hepatic).

10. Riscuri si complicatii ale punctiei biopsie hepatica

Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice acestea sunt foarte rare, dar exista chiar si un deces
la 10.000 de biopsii hepatice.

Cele mai semnalate incidente ale punctiei hepatice sunt: sangerare la piele, sangerare in ficat,
sangerare in peritoneu, rupturi de ficat, perforatia colecistului sau altui organ.

Riscuri mai mari de complicatii au persoanele cu urmatoarele afectiuni:

 Ciroza hepatica avansata

 Hemangiom hepatic

 Chiste hepatice

 Alte tumori hepatice cu risc sangerand


 Tulburari de coagulare

 Persoane care iau tratamente anticoagulante, antiagregante trombocitare sau


antiinflamatoare nesteroidiene

 Infectii ale pielii din zona de biopsie