Sunteți pe pagina 1din 7

Încălzirea unui conductor la trecerea curentului electric de conducție ”Efectul Joule-Lentz”

Student BOBARCEA Dorin-Nicolae

Considerente teoretice :

Efectul termic (denumit și efect Joule-Lenz) este reprezentat de disiparea căldurii într-un conductor traversat de un curent electric. Legea este exprimată astfel :

în care :

Q = I

2

Rt

Q - caldura degajată, [Q]si = J (joule) I – intensitatea curentului electric [I]si = A (amper) R – rezistivitatea electrică [R]si = (ohm) t – timpul [t]si = s (secunde) Efectul termic se datorează interacțiunii particulelor curentului (de regulă electroni) cu atomii conductorului, interacțiuni prin care primele le cedează ultimilor din energia lor cinetică, contribuind la mărirea agitației termice în masa conductorului. Aplicații industriale Produsele folosite la încălzirea industrială, precum și pentru uzul casnic, funcționează pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun în construcția acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) în care se dezvoltă efectul Joule al curentului electric. Rezistorul său (elementul rezistiv care disipă căldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal ș.a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate electrică ridicată și un coeficient mare de temperatură al rezistivității. Efectul termic al curentului electric are multiple aplicații industriale: cuptoarele încălzite electric, tăierea metalelor, sudarea cu arc electric etc.

Scopul lucrarii:

În această lucrare de laborator am analizat o placă de cupru bidimensională din punct de vedere al conducției electrice, din punct de vedere al transferului de caldură și efectul Joule produs de trecerea curentului electric prin placă cu ajutorul aplicației COMSOL Multiphysics. Se urmărește analiza distribuției potențialului electric și a temperaturii pe suprafața plăcii.

Mod de lucru:

Se consideră o placă de cupru cu dimensiunea 1x1 m cu o decupare circulară în interior de dimensiune R=0.3 m.

1.

Conductia electrică:

Se aplică o diferență de potențial de 0.5 V între două laturi opuse, celelalte fiind izolate electric. Se definesc funcțiile, condițiile de frontieră și coeficienții ecuației cu derivate parțiale astfel:

Exprimarea conductivității materialului în funcție de temperatură:

σ

1

= ρ

0

(1

+

α

(

T T

0

))

unde ρ este rezistivitatea la temperatura T , α este

0

0

coeficientul de variatie a rezistivităţii electrice cu temperatura.

Condiția de izolație:

n J = 0 exprima faptul ca nu trece nici un curent de-a lungul graniței Condiția de masă:

V = 0

potențial 0

J = 0 exprima faptul ca nu trece nici un curent de-a lungul grani ț ei

Rezultate obținute:

Rezultate ob ț inute: Problema prezint ă simetrie, deci curentul care intr ă este numeric egal

Problema prezintă simetrie, deci curentul care intră este numeric egal si de semn contrar cu cel care iese. Bilanțul curenților la borne este egal și de semn contrar, în limita a patru cifre semnificative:

Valoarea integralei: -1.672854e7 [A/m], Expresie: nJ_dc, Granița: 1 Valoarea integralei: 1.672903e7 [A/m], Expresie: nJ_dc, Granița: 4

Se observă ca pe laturile de izolație bilanțul curenților nu este 0, dar în raport cu cei de pe laturile 1 și 4 este foarte mic și se poate considera 0, adică laturile sunt izolate:

2.

Transferul de căldură:

Curentul electric de conducţie, prin efect Joule, generează încălzirea plăcii din cupru. Se consideră că laturile verticale ale pătratului şi frontierea interioară (circulară) sunt în contact cu un curent de aer aflat la 300K (27ºC), iar suprafeţele orizontale sunt izolate termic. Pentru a construi modelul cu cele două probleme (electrică şi termică) cuplate trebuie ţinut seama că problema de conducţie este rezolvată în raport cu potenţialul electric. Căldura generată de trecerea curentului electric prin placă este proporţională cu pătratul densităţii de curent, adică cu părtatul gradientului potenţialului electric V. Coeficientul de proporţionalitate este rezistivitatea electrică (inversul conductivităţii electrice). Se specifică în program condițiile de frontieră 1,4-8 la temperatura de 300K, iar 2,3 izolate termic. Pentru material cupru se introduc la Subdomain Settings densitatea de material, conductivitatea termică, sursa de caldură și alti parametrii, apoi se ruleaza rezolvarea problemei, obținându-se urmatorul rezultat:

ă , sursa de caldur ă ș i alti parametrii, apoi se ruleaza rezolvarea problemei, ob

Se poate vizualiza harta de culori corespunzătoare zonelor de temperatură. Bilanţul fluxurilor de căldură la feţele izoterme este urmatorul:

Valoare integralei: 4.49209e5 [W/m], Expresie: nflux_ht, Granița: 1 Valoare integralei: 4.492531e5 [W/m], Expresie: nflux_ht, Granița: 4

Acestea au valori apropiate în ceea ce demonstrează simetria problemei termice.

Variația temperaturii întrun punct de coordonate (0, 0.4) atunci când rezistivitatea electrică variază față de cea inițială de 2, 4, 8 ori se poate observa pe graficul următor:

ă de 2, 4, 8 ori se poate observa pe graficul urm ă tor: Se remarc

Se remarcă faptul că timpul necesar atingerii regimului staționar este aproximativ identic în toate cazurile și durează până la 0,5s, dar temperatura maximă atinsă scade în fiecare caz. Nu este nevoie de mărirea timpului de integrare pentru atingerea regimului stationar.

Pentru cazul în care materialul are conductivitatea termică 1/2, 1/4, 1/8 din conductivitatea termică inițială, graficul este următorul:

termic ă ini ț ial ă , graficul este urm ă torul: Se observ ă faptul

Se observă faptul că timpul necesar atingerii regimului stationar variaza de la aproximativ 0,5s până la aproximativ 2s, fiind nevoie de marirea timpului de integrare cu 0,5s sau 1s, în cazul de față. Atunci când conductivitatea termică este de 8 ori mai mică, perioada până la atingerea regimului stationar este cea mai mare din cazurile prezentate.