Lefter Florentina-Violeta

Facultatea de Litere, Masterat Inovare culturală

An I Data: 07.06.2019

Gândire critică
Prezentarea metodei:

Agenda cu notițe paralele (Jurnalul cu dublă intrare)

Este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text și propria lor
experiență. Este o tehnică de scriere inspirată din lectura unui text de natură artistică,
științifică sau publicistică. Profesorul va utiliza această metodă atunci când va avea în vedere
personalizarea lecturii. Scopul vizat este acela de a aplica, a sintetiza și de a evalua, dincolo
de înțelegere și analiză a textului. Prin urmare, această tehnică se va potrivi perfect
momentului de realizare a sensului, pentru lectura atentă a textului și înțelegerea lui. Totodată,
această metodă face apel la sensibilitatea cititorului pentru că îl determină pe acesta să se
regăsească în situațiile descrise, racordând textul la viața și trăirile sale proprii, făcându-l pe
acesta să-și analizeze în scris impresiile lecturii, acestea reprezentând nimic altceva decât
dovada înțelegerii textului.
Etapele metodei:
Pentru a realiza o asemenea agendă, elevul trebuie să împartă pe verticală, în două, o
foaie de caiet. Profesorul oferă un text pentru lectură și formulează sarcina. Elevii vor avea
de citit textul și ulterior de notat, în partea stângă a paginii, pasajele care i-au impresionat, în
care s-au regăsit, pe care ei le consideră esențiale textului sau cu care ei nu sunt de acord.
Mai departe, în partea dreaptă, în relație cu fiecare pasaj selectat, ei vor avea de
explicat și de comentat fiecare citat ales.
Va fi stabilită încă de la început o limită de timp, 25-30 de minute.Studenții pot lucra
atât individual, cât și în grupe.
La expirarea timpului, elevii vor fi încurajați să își expună elegerile făcute însoțite de
motivații pe măsură. Pentru o mai bună organizare a ideilor, profesorul va cere elevilor să
discute pasajele în ordinea apariței lor în text. Dacă mai multe persoane au ales același citat,
profesorul va da șansa fiecăruia pentru a-și expune părerea despre ideile transmise. Astfel,
între elevi se poate realiza chiar și o dezbatere, dacă ideile transmise nu corespund sau sunt
chiar și contradictorii.
Pentru ca această metodă să fie eficientă, ar trebui ca profesorul să țină cont de câteva
condiții: textul suport ar trebui să fie unul cunoscut de către elevi, chiar analizat și discutat
anterior, iar dimensiunea sa ar trebui să fie una rezonabilă, 2-2,5 pagini. Lectura notițelor
trebuie să înceapă doar atunci când toți au terminat de completat jurnalul.
Pentru ca elaborarea motivațiilor sub formă de comentariu să fie realizată cu ușurință,
profesorul poate dirija activitatea formulând, înaintea lecturii, întrebări ce vizează esența
textului. Aceste întrebări pot fi de forma: ce momente din lectura textului ați reținut?/La ce
întrebări nu ați găsit răspuns?//Ce vi se pare important ca mesaj în acest text?/Ce s-ar putea
schimba în acest text?
Avantajele metodei:
Lefter Florentina-Violeta
Facultatea de Litere, Masterat Inovare culturală
An I Data: 07.06.2019
Această metodă este utilă în momentele în care elevii au de lucrat și de citit texte mai
lungi pentru că ne asigură de faptul că cei mici au parcurs cu atenție și în întregime textul și l-
au și înțeles. Rezultatul aceste metode înlocuiește rezumatul și comentariul tradițional.
Totodată, ajută elevii la dezvoltatrea comperenței scris sau vorbit, atunci când ei
trebuie să își expună punctul de vedere în scris sau oral. Elevii sunt deprinși să vorbească liber,
în fața clasei, să își expună și să își susțină punctul de vedere prin argumente veridice, clare și
precise. Această metodă este utilă și pentru că va ajuta elevul să își expună propriile judecăți
de valoare și să le susțină valorificând informații din textele studiate sau chiar din propriile
sale experiențe.
Limitele metodei:
Ca fiecare metodă ce presupune lucrul în echipă și această metodă este consumatoare
de timp. Mai mult de atât, dacă textul despre care se discută este unul literar, un roman sau o
nuvelă, de dimensiuni considerabile, profesorul riscă să descopere la clasă faptul că elevii nu
au citit în întregime textul. Acest lucru va duce într-o oarecare măsură la îngreumarea
activității, indiferent de tema abordată.
Mai mult de atât, profesorul trebuie să cunoască preferințele elevilor pentru a putea
veni cu un text ale cărui informații să îi incite pe elevi, pentru a le stârni interesul cu privire la
lecturarea și discutarea textului propus.
Exemplificare:
Metoda agendei cu notițe paralele poate fi utilizată în etapa de realizare a sensului.
Astfel, am ales o lecție de însușire de noi cunoștințe la clasa aX-a pe romanul Ion de Liviu
Rebreanu, caracterizare de personaj. Timpul de lucru va fi de 50 de minute, iar competențele
vizate sunt: redactarea unor compoziții despre textele studiate și alcătuirea unor texte
funcționale(1.4.) , elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor
studiate(3.3.) și compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților
proprii(3.2.).
Drept resurse materiale, elevii vor avea nevoie de caiete, instrumente de scris și
manualele din care vor lectura fragmentul romanului.
Elevii vor fi împărțiți în grupe de câte 4. Pentru ca această activitatea să se poată
derula, elevii trebuie să aibă dobândite competențele citit și scris. Ei trebuie să știe să parcurgă
cu atenție un text și să selecteze pasajele cu importanță deosebită. Mai mult de atât, elevii
trebuie să fie deprinși cu exprimarea opinie în ceea ce privește o temă sau un subiect, cât și să
cunoască modalitățile de caracterizare ale unui personaj.
La finalul orei, elevii vor fi capabili să: își expună părerea cu privire la atitudinea pe
care o are personajul principal față de celelalte personaje; să facă diferența între modalitățile
de caracterizare ale unui personaj și între tipurile de personaje; să argumenteze, cu exemple
din text, trăsăturile pe care le atribuie personajului; să construiască o scurtă caracterizare a
personajului, valorificând textul; să poată să își susțină punctul de vedere prezentat celorlalți
colegi.
Clasa va fi împărțită în grupe de câte 4 elevi. Ei vor avea de citit fragmente din
romanul Ion, în care este prezentat personajul principal. Vor împărți o foaie în două cu
ajutorul unei linii verticale, apoi în partea stângă, vor avea de notat pasajele pe care ei le
consideră importante în conturarea personalității și a portretului personajului principal. În
Lefter Florentina-Violeta
Facultatea de Litere, Masterat Inovare culturală
An I Data: 07.06.2019
partea dreaptă, pentru fiecare pasaj selectat, ei vor trebui să motiveze de ce au ales acel pasaj,
modalitatea prin care se realizează caracterizarea și trăsăturile ce reies. Elevii vor avea la
dispoziție 20 de minute.
Ulterior, fiecare reprezentant al grupei va veni în fața clasei și va expune, pe rând,
comentariile despre personajul principal, însoțite de pasajele preluate din textul exploatat.
Ceilalți elevi vor nota în caiete ideile expuse și pot veni în ajutorul colegului cu completări
sau chiar pot contrazice afirmațiile acestuia, expunându-și propriile păreri prin valorificarea
textului. Schimbul de idei poate genera o dezbatatere.
Profesorul va avea rolul de mediator al discuției. În același timp, profesorul este și cel
care dirijează lecția. Spre exemplu, pe lângă deprinderea abilităților de caracterizare a unui
personaj, în această lecție pot fi dezvoltate și abilitățile de argumentare și expunere a
propriilor idei și convingeri pe marginea discuțiilor despre valorile morale întâlnite în
comportamentul personajului principal.