Sunteți pe pagina 1din 17

Ordinul ministrului apărării nr. M.39 din 15.03.

2016 pentru aprobarea


R.G.1 - Regulamentul de ordine interioară în unitate, Bucureşti,
publicat în M.O.nr.214 din 23.03.2016 cu modificările și completările
ulterioare

CAPITOLUL II
Tipuri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata României
SECŢIUNEA 1
Relaţiile dintre militari
1. Relaţiile dintre comandanţi şi subordonaţi
Art. 5. – Relaţiile dintre militari se bazează pe disciplină, respect, loialitate, integritate şi
încredere, se cristalizează şi se consolidează prin instrucţie şi educaţie şi prin
îndeplinirea îndatoririlor/misiunilor.
Art. 6. – Între militarii/personalul civil din Armata României se stabilesc următoarele
tipuride relaţii:
a) ierarhice;
b) de cooperare/colaborare.
Art. 7. – (1) Comandantul este militarul/persoana căruia i se subordonează, chiar şi
temporar, militari şi/sau personalul civil, pe linie de serviciu.
(2) Comandantul cu funcţia imediat superioară unui subordonat este comandant
nemijlocit.
(3) Comandanţii structurilor militare cu funcţii ierarhice superioare comandantului
nemijlocit al unui subordonat sunt pentru personalul subordonat comandanţi direcţi.
Art. 8. – În funcţie de gradele care li se acordă potrivit ierarhiei gradelor militare din
Armata României, militarii sunt unii faţă de alţii superiori, egali sau inferiori în grad.
Art. 9. – În cazul executării unei activităţi/unui serviciu în comun de către mai mulţi
militarI între care nu sunt stabilite relaţii ierarhice, este considerat comandant militarul
cu gradul cel mai mare; la grade egale este considerat comandant militarul cel mai
mare în funcţie; la funcţii şi grade egale este considerat comandant militarul care face
parte din eşalonul superior; la funcţii, grade şi eşaloane egale este considerat
comandant militarul cu cea mai mare vechime în grad.
2. Emiterea şi executarea ordinelor
Art. 10. – (1) Ordinul este o cerinţă imperativă transmisă de comandant în conformitate
cu actele normative în vigoare, obiceiurile războiului, convenţiile şi tratatele
internaţionale la care România este parte şi stă la baza oricărei acţiuni/activităţi militare.
Ordinul este instrumentul prin care se exercită comanda unei structuri militare şi implică
cea mai mare responsabilitate a comandantului.
(2) Comandantul care dă un ordin este obligat să se convingă că subordonatul l-a
înţeles şi să-i asigure acestuia toate condiţiile pentru a executa ordinul.
(3) Ordinul trebuie să fie scurt, clar şi precis; dacă este cazul, ordinul se completează cu
datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp.
(4) Comandantul trebuie să-i informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/

1
periculozitate a executării ordinelor, să permită manifestarea iniţiativei în îndeplinirea
atribuţiilor funcţionale şi să intervină atunci când constată că se încalcă prevederile
actelor normative în vigoare.
(5) Comandantul este obligat să controleze modul de executare a ordinelor; el poartă
răspunderea pentru legalitatea şi urmările ordinelor date.
Art. 11. – (1) Pe linie de subordonare, ordinele se dau, de regulă, prin
comandantul/şeful nemijlocit. Şeful de stat major sau şefii de module pot da ordine
personalului care nu li se subordonează nemijlocit numai pe linie de specialitate,
conform domeniului de responsabilitate.
(2) Dreptul de a anula sau a schimba un ordin îl are persoana care l-a dat sau
comandantul acesteia. În acest caz, comandantul care a anulat sau schimbat ordinul
are obligaţia de a informa persoana care a dat ordinul iniţial.
(3) După primirea ordinului, militarul răspunde: Am înţeles!, apoi trece la executarea lui.
Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează: Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul! –
sau numai ce nu a înţeles din ordin. După executarea ordinului primit, militarul este
obligat să raporteze de îndeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul; în
cazul în care ordinul a fost dat de comandantul unităţii militare, militarul raportează şi
locţiitorului comandantului despre executarea ordinului.
(4) Când un comandant direct dă un ordin unui subordonat, trecând peste comandantul
nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul îl execută şi raportează despre
aceasta comandantului său nemijlocit. Comandantul direct care a dat ordinul este
obligat să îl informeze pe comandantul nemijlocit al militarului care a primit ordinul
respectiv.
(5) În cazul în care militarul constată că nu poate executa ordinul întocmai şi/sau la
termenul stabilit este obligat să raporteze imediat această situaţie comandantului de la
care a primit ordinul.
Art. 12. – (1) Când un militar este în curs de executare a unui ordin şi primeşte de la un
alt comandant direct, mai mare în funcţie, un alt ordin, care împiedică executarea
ordinului primit anterior, raportează despre aceasta comandantului care i-a dat noul
ordin, iar dacă acesta menţine ordinul dat, militarul îl execută şi raportează şefului
nemijlocit de primirea altui ordin.
(2) După executarea ordinului prevăzut la alin. (1), militarul raportează atât
comandantului de la care l-a primit, cât şi comandantului de la care a primit ordinul
iniţial.
3. Acordarea salutului militar
Art. 13. – (1) Salutul militar este un semn de respect şi demnitate personală, de politeţe
militară şi onoare.
(2) Militarul este obligat să salute, în orice împrejurare, pe comandanţi şi pe superiorii în
grad, respectând prevederile „Regulamentului instrucţiei de front”, cu următoarele
excepţii:
a) când se află la conducerea autovehiculului, navei sau a aeronavei;
b) când, pe timpul executării unor activităţi, salutul poate produce riscuri în desfăşurarea
acestora;

2
c) când este pe aliniamentul de tragere, la examene sau în cazul în care suferă de
afecţiuni care împiedică executarea salutului;
d) în sălile de mese ale unităţilor, în timpul servirii hranei.
(3) Militarii cu acelaşi grad sunt obligaţi să se salute reciproc, astfel:
a) cel mai nou în grad pe cel mai vechi în grad;
b) cel mai mic în funcţie pe cel mai mare în funcţie;
c) cel care observă primul, în situaţia în care militarii nu se cunosc;
d) soldaţii şi gradaţii profesionişti pe elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ,
cu excepţia elevilor din colegiile naţionale militare.
(4) În cazul în care militarii egali în grad au aceeaşi vechime în grad şi funcţii egale,
salutul militar se acordă astfel:
a) militarii-bărbaţi salută militarii-femei;
b) militarul care este singur salută pe cel care se află în deplasare şi este însoţit de alte
persoane;
c) militarul care intră într-o încăpere sau se află în deplasare salută pe cel care este în
interior sau stă pe loc.
(5) Militarul salutat, indiferent de grad şi funcţie, este obligat să răspundă la salut.
(6) Militarii armatelor străine, în uniformă, se salută după regulile stabilite pentru armata
noastră; la grade egale, pe teritoriul României, militarii români salută primii.
Art. 14. – (1) În exteriorul unităţilor militare, militarul în uniformă salută numai prin
ducerea mâinii drepte la coifură sau, dacă este cu capul descoperit, prin înclinarea
capului.
(2) La intrarea în săli de spectacole sau în localuri publice, militarul se descoperă, iar
când trece pe lângă un comandant sau un superior în grad, salută prin înclinarea
capului. Când pe lângă un militar aflat într-o sală de spectacole sau într-un local public
trece un comandant sau un superior în grad, militarul salută prin înclinarea capului, fără
a se ridica în picioare.
(3) În cazul când întâlnesc un cortegiu funerar însoţit de trupe, militarii izolaţi se opresc,
se întorc cu faţa spre acesta şi salută până ce a trecut carul mortuar şi garda care îl
însoţeşte. Dacă întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii se descoperă
pe timpul trecerii carului mortuar.
(4) Când întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii aflaţi în formaţie se
opresc la comandă, se întorc cu faţa la acesta, se descoperă, rămânând în această
poziţie până la trecerea carului mortuar.
(5) Când militari izolaţi sau în grup, aflaţi în mişcare, întâlnesc o unitate/subunitate în
formaţie, cu drapel de luptă, aceştia se opresc cu faţa spre drapelul de luptă şi salută
până când acesta trece. Unităţile/subunităţile fără drapel de luptă se salută din mers, în
cazul în care subunitatea este comandată de un militar superior sau egal în grad cu
militarii aflaţi în mişcare.
(6) În mijloacele de transport în comun, militarii salută comandantul sau superiorul în
grad prin înclinarea capului.
(7) Răniţii îmbrăcaţi în uniformă militară, militarii cărora starea sănătăţii nu le permite să

3
salute prin ducerea mâinii drepte la coifură sau la tâmplă atunci când sunt descoperiţi
salută prin înclinarea şi întoarcerea capului spre cel salutat.
Art. 15. – (1) Dacă este chemat sau doreşte să raporteze ceva unui comandant/superior
în grad care se află într-o încăpere, subordonatul/inferiorul în grad, după ce bate la uşă
şi i se permite accesul, se descoperă, intră, salută, se prezintă şi raportează motivul
pentru care a venit.
(2) Militarii din serviciul interior, când se prezintă la comandant pentru schimbare,
salută, raportează de predarea/primirea serviciului, după care se descoperă şi
acţionează în raport cu ordinele primite. La plecare, militarii salută şi apoi părăsesc
încăperea.
Art. 16. – (1) Între militari se folosesc următoarele formule de salut:
a) de la subordonat sau inferior în grad la comandant sau superior în grad: soldaţii şi
gradaţii profesionişti: Să trăiţi domnule/ doamnă, ... gradul!; cadrele militare: Am
onoarea să vă salut, domnule/ doamnă, .. gradul!;
b) între militari egali în grad: Vă salut, domnule/doamnă, ... gradul!;
c) de la comandant sau superior în grad la subordonat sau inferior în grad: Bună ziua/
dimineaţa/ seara, domnule/ doamnă... gradul!.
(2) Când comandantul salută o unitate/subunitate, se adresează cu formula: Bună ziua
/dimineaţa/seara!, la care militarii care sunt în formaţie răspund cu formula: Să trăiţi!. În
cazul formaţiilor/subunităţilor constituite numai din cadre militare, la adunări şi convocări
ale acestora desfăşurate în încăperi, comandantul primeşte numai raportul, personalul
aflându-se în poziţia „drepţi”.
(3) În relaţiile dintre ei, militarii folosesc aceleaşi formule de salut şi în situaţia când sunt
în ţinută civilă.
4. Prezentarea militarilor în faţa comandanţilor sau superiorilor în grad/funcţie
Art. 17. – La prezentarea în faţa comandantului sau superiorului în grad, militarul aplică
prevederile Regulamentului instrucţiei de front.
Art. 18. – În faţa unui comandant/superior în grad sosit în unitate se prezintă numai
comandantul unităţii. Celelalte persoane se prezintă doar când comandantul sau
superiorul în grad sosit în unitate se adresează direct lor, precum şi atunci când au fost
date dispoziţii speciale în acest sens.
Art. 19. – (1) Militarii se prezintă în faţa comandantului nemijlocit în următoarele situaţii:
a) când sunt mutaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;
b) când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;
c) la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la
înapoiere;
d) la plecarea/înapoierea în/din spital, dacă starea sănătăţii îi permite;
e) când sunt chemaţi;
f) când au probleme de raportat;
g) când sunt trecuţi în rezervă/retragere.
(2) În situaţiile arătate mai sus, militarii, după ce salută, se adresează comandantului
astfel:

4
a) cadrele militare: Domnule/ doamnă... gradul, sunt ... funcţia, gradul, numele, am
onoarea să mă prezint cu ocazia .....;
b) soldaţii şi gradaţii profesionişti: Domnule/ doamnă... gradul, sunt ... funcţia, gradul,
numele, mă prezint cu ocazia ......
(3) Când se prezintă unui comandant care îl cunoaşte, militarul nu îşi mai spune funcţia,
gradul şi numele.
(4) Prezentarea cadrelor militare în faţa comandantului se face în ţinuta militară sau
civilă, după caz.
Art. 20. – La sosirea în unitate a cadrelor militare şi soldaţilor/gradaţilor profesionişti
mutaţi/repartizaţi, comandantul unităţii sau locţiitorul acestuia îi prezintă personalului din
unitate, la prima adunare, iar în faţa subunităţilor la care sunt repartizaţi sunt prezentaţi
de comandanţii nemijlociţi.
5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi
Art. 21. – Dacă persoana sosită în control sau pentru alte activităţi ordonate de eşalonul
superior este egală sau mai mare în grad decât comandantul unităţii/subunităţii, ultimul
se prezintă celui sosit. Când persoana sosită în control este inferioară în grad, aceasta
se prezintă comandantului unităţii/subunităţii, informându-l asupra scopului sosirii.
Art. 22. – Când cel care execută controlul soseşte în subunitate împreună cu
comandantul
unităţii, raportul se dă celui care execută această activitate, dacă este egal sau mai
mare în grad decât comandantul.
Art. 23. – Dacă pe timpul controlului soseşte un comandant mai mare în grad decât cel
care execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii/subunităţii, iar cel
care execută controlul se prezintă.
SECŢIUNEA a 2-a
Relaţiile dintre militari şi personalul civil
Art. 24. – (1) Militarii pot fi faţă de personalul civil în relaţie de şef, de subordonat sau pe
funcţii de acelaşi nivel ierarhic, conform statului de organizare.
(2) Personalul civil contractual/funcţionarii publici se prezintă în faţa comandanţilor
nemijlociţi în următoarele situaţii:
a) când sunt angajaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;
b) când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;
c) la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la
înapoiere;
d) la plecarea/înapoierea în/din spital dacă starea sănătăţii permite;
e) când sunt chemaţi;
f) când au probleme de raportat;
g) când încetează raporturile de muncă cu Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 25. – În cazul executării unei activităţi de serviciu, în comun, de către militari şi
personal civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii, cel mai
mare în funcţie este considerat şef. La funcţii egale, militarul conduce activitatea.
Art. 26. – (1) Militarii şi personalul civil, indiferent de grad şi funcţie, se salută folosind

5
formula Bună ziua/ dimineaţa/ seara domnule/ doamnă/ ... (gradul pentru militari/ funcţia
pentru personalul civil)!.
(2) Militarii, când se prezintă, folosesc aceeaşi formulă de adresare ca la salut, la care
adaugă gradul şi numele.
(3) Personalul civil, când se prezintă, foloseşte aceeaşi formulă de adresare ca la salut,
adăugând numai numele. La funcţii egale, personalul civil bărbat salută primul.
SECŢIUNEA a 3-a
Comportarea militarilor în diferite situaţii
Art. 27. – În relaţiile dintre ei, militarii sunt obligaţi să respecte regulile de politeţe
militară. Militarii se adresează unul altuia, indiferent de relaţia de subordonare sau de
grad, cu Dumneavoastră.
Art. 28. – (1) Când un militar se prezintă altui militar, îşi spune gradul şi numele, fără a-
şi specifica arma sau titlul ştiinţific. Când se adresează subordonaţilor şi inferiorilor în
grad, în probleme de serviciu, comandanţii şi superiorii în grad îi numesc pe cei dintâi
după grad şi nume sau numai după grad, adăugând înaintea gradului cuvântul
Domnule/ Doamnă.
(2) Când se adresează comandanţilor sau superiorilor în grad, subordonaţii sau inferiorii
în grad adăugă înaintea gradului cuvântul Domnule/ Doamnă. Atunci când sunt mai
multe cadre militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul în grad
foloseşte formula: Doamnelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
(3) Când un militar doreşte să se adreseze altui militar în prezenţa unui comandant sau
superior în grad, salută, apoi cere permisiunea acestuia, astfel: Domnule/ doamnă...
gradul, vă rog să-mi permiteţi să mă adresez domnului/ doamnei ... (gradul, numele).
Art. 29. – (1) Când un superior în grad sau în funcţie intră într-o zi pentru prima dată în
încăpere, militarul care îl observă primul previne personalul prin cuvântul Atenţiune!, la
care cei prezenţi iau poziţia „drepţi”, iar cel mai mare în funcţie/grad prezintă raportul.
(2) Cu permisiunea persoanei care a intrat în încăpere, militarul care a dat raportul
comandă Continuaţi! sau Luaţi loc!, după caz.
(3) În situaţia în care persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă,
menţionând funcţia, gradul şi numele, după care răspunde la întrebare.
(4) La ieşirea din încăpere a comandantului sau a superiorului în grad, militarii iau
poziţia „drepţi” la comanda celui mai mare în grad sau funcţie dintre militarii rămaşi în
încăpere.
(5) Când într-o încăpere intră mai mulţi comandanţi sau superiori în grad, care nu sunt
cunoscuţi de cel care trebuie să dea raportul, acesta prezintă raportul celui care a intrat
primul în încăpere.
Art. 30. – (1) Pe timpul servirii hranei, la intrarea comandanţilor, militarii nu încetează
activitatea. Ofiţerul de serviciu îl întâmpină şi se prezintă. Când persoana sosită se
adresează unui militar, acesta se prezintă, fără să se ridice de la masă, după care
răspunde la întrebare.
(2) Pe timpul întreţinerilor tehnice sau la curăţatul armamentului, la intrarea/apropierea
comandanţilor, militarii nu încetează activitatea. Cel care conduce activitatea sau, în
lipsa acestuia,

6
cel mai mare în funcţie sau în grad îl întâmpină şi se prezintă.
Art. 31. – (1) Când comandantul felicită sau aduce mulţumiri unui militar pentru problem
de serviciu, militarul răspunde: Servesc Patria!.
(2) Când comandantul felicită o unitate/subunitate, militarii acesteia răspund prin: Ura!
prelung, repetat de trei ori, iar când li se aduc mulţumiri, răspund prin: Servim Patria!.
Art. 32. – Când intră într-un lăcaş de cult sau participă la activităţi religioase, cu sau fără
ceremonii militare, militarii se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă şi se
comport conform convingerilor sale, fără a întreprinde acte sau acţiuni de învrăjbire
religioasă.
Art. 33. – (1) Pe trotuar, militarul care îl însoţeşte pe comandant sau un superior în grad
va merge pe partea dinspre carosabil, iar când sunt mai mulţi militari, comandantul sau
superiorul în grad va fi încadrat de aceştia.
(2) La diferite adunări, spectacole sau convocări în cadrul unităţii sau în garnizoană,
desfăşurate în încăperi/săli/similare, militarii ocupă locurile începând cu rândurile din
faţă, în ordinea descrescătoare a funcţiilor şi gradelor, când nu s-au dat alte dispoziţii.
(3) Dacă la întâlnirea cu un comandant sau superior în grad subordonatul sau inferiorul
în grad nu poate trece pe lângă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat să-i
lase trecerea liberă;
dacă este necesar ca superiorul în grad sau comandantul să fie depăşit, trebuie să i se
ceară permisiunea, astfel: Domnule/doamnă...(gradul), vă rog să-mi permiteţi să trec.
Art. 34. – (1) Militarii nu au voie să ţină mâinile în buzunare, nu au voie să se aşeze sau
să fumeze în prezenţa unui comandant sau a unui superior în grad şi funcţie, fără
permisiunea acestuia.
De asemenea, nu au voie să fumeze în formaţie şi pe stradă, când sunt îmbrăcaţi în
uniformă.
(2) Militarii au voie să fumeze în cazarmă, în tabere sau în cartiruire, numai în locurile
special amenajate.
(3) În afara unităţii, militarii în uniformă nu au voie să transporte sacoşe sau pachete
voluminoase.
Art. 35. – (1) Când se află în societate, dacă nu se cunosc, militarii trebuie să se
prezinte
reciproc în mod discret. Dacă au grade diferite, inferiorii în grad se prezintă superiorilor
în grad, astfel:
a) cadrele militare: Am onoarea să mă prezint. Sunt ... (gradul şi numele);
b) soldaţii şi gradaţii profesionişti, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau
soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii şi elevii
din instituţiile militare de învăţământ: Domnule/ doamnă... (gradul), sunt ... (gradul şi
numele).
(2) La grade egale se prezintă cel care a sosit ultimul.
Art. 36. – Trimiterea, înmânarea sau oferirea de cadouri sau bani este interzisă, atât din
partea militarului subordonat către comandant, cât şi din partea militarului inferior în
grad către militarul superior în grad.

7
Art. 37. – În toate situaţiile militarul trebuie să aibă o atitudine decentă şi să nu aducă
offense camarazilor sau altor persoane cu care intră în contact.

CAPITOLUL IV
Activitatea zilnică în unitate
Art. 84. – (1) Activitatea zilnică în unitate se desfăşoară în conformitate cu programul
orar al unităţii elaborat de statul major şi aprobat de comandantul unităţii.
(2) Arborarea şi coborârea Drapelului României se execută conform Regulamentului
onorurilor şi ceremoniilor militare.
(3) După arborarea drapelului, subunităţile execută raportul şi inspecţia de dimineaţă.
(4) Pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite/speciale,
programul de lucru se stabileşte potrivit instrucţiunilor de specialitate şi prin
consemnarea în ordinul de zi pe unitate.
(5) semnalele acustice pentru activităţile zilnice sunt executate de gornistul de serviciu
sau cu mijloacele audio din dotarea unităţii conform Regulamentului instrucţiei de front.
(6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică numai militarilor şi personalului civil din
armată care execută activităţi pe teritoriul naţional.
(7) Misiunile executate în garnizoană în timpul programului de lucru, cu durata mai mică
de 8 ore, fără armament şi muniţie, se consemnează în registrul special destinat
prevăzut în anexa nr. 5.
Art. 85. – (1) Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep şi se termină la
orele stabilite prin programul orar al unităţii. Când temperatura aerului scade sub minus
15ºC, precum şi pe timp nefavorabil, cum ar fi ploaie, vânt puternic, viscol, ninsoare sau
la temperaturi de plus 35 C la umbră şi mai ridicate şi la depăşirea indicelui de confort
termic programul de instrucţie se poate desfăşura, cu aprobarea comandantului unităţii
militare, în încăperi sau, prin alternanţă, în încăperi şi în afara acestora.
(2) Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep cu instructajul de securitate
şi sănătate în muncă şi instructajul specific apărării împotriva incendiilor, conform
activităţilor care urmează să se desfăşoare.
Art. 86. – (1) Programul de lucru al militarilor şi personalului civil din armată se
stabileşte, în zilele lucrătoare, în limita a 8 ore zilnic/40 ore pe săptămână.
(2) Chemarea la serviciu sau lucrul facultativ în afara orelor de program al militarilor şi
personalului civil se aprobă de comandantul unităţii militare. Timpul lucrat se
recuperează/retribuie conform prevederilor actelor normative.
(3) Orele lucrate în afara programului de lucru, la ordin sau facultativ, perioadele de
recuperare şi aprobarea comandantului unităţii se consemnează în registrul special
destinat prevăzut
în anexa nr. 6.
(4) Pe timpul executării misiunilor, exerciţiilor, tragerilor, alertelor, participării la activităţi
de control şi evaluare, programul de lucru se stabileşte de către persoanele care le-au
ordonat; când aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai multe zile, durata de
muncă stabilită pentru militari şi personal civil din armată va putea fi prelungită peste 48
de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă

8
maximă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. În toate
cazurile, timpul lucrat peste durata normală a timpului de lucru prevăzut la alin. (1) se
recuperează în zile lucrătoare în următoarele 60 de zile de la data încheierii activităţilor,
la care se adaugă numărul zilelor de repaus în perioada respectivă.
(5) Pentru justificarea numărului de ore lucrate peste program pe timpul executării
misiunilor sau participării la activităţi de control şi evaluare, personalul militar şi civil va
solicita de la unităţile unde au avut loc activităţile adeverinţe din care să rezulte numărul
de ore lucrate peste programul normal de lucru. La aceste ore se adaugă timpul efectiv
destinat deplasării din/în garnizoana de reşedinţă..
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică numai militarilor şi personalului civil din armată
care execută activităţi pe teritoriul naţional.
Art. 87. – În ziua premergătoare sărbătorilor legale, sigilarea încăperilor începe la
ordinal comandantului unităţii militare.
Art. 88. – (1) Raportul companiei/similare se execută zilnic, la terminarea programului
de instrucţie din prima parte a zilei, cu întregul efectiv al subunităţii. Plutoanele
independente aflate în subordinea unor companii execută raportul împreună cu
acestea.
(2) Pe timpul exerciţiilor tactice sau al altor activităţi cu o durată mai mare de 12 ore,
raportul companiei/similare nu se execută.
(3) La raportul companiei/similare nu participă militarii din serviciul interior, serviciul de
luptă, cei internaţi în cabinetul medical/staţionarul unităţii şi cei scutiţi medical care nu
se pot deplasa sau echipa regulamentar.
Art. 89. – La raportul companiei/similare, de regulă, se desfăşoară următoarele
activităţi:
a) nominalizarea militarilor care au obţinut rezultate foarte bune la activităţile executate
de către subunitate şi a celor care au manifestat dezinteres sau au fost sancţionaţi
disciplinar;
b) ieşirea/scoaterea la raport a militarilor care au probleme de rezolvat;
c) prezentarea personalului din serviciul interior pentru ziua următoare/zilele de
sărbători legale;
d) prezentarea precizărilor comandantului pentru activităţile care urmează să se
desfăşoare şi aducerea la cunoştinţă a ordinelor primite;
e) prezentarea altor probleme care interesează personalul subunităţii.
Art. 90. – (1) În cazul ieşirii la raport a militarilor, comandantul de companie/similare
stabileşte măsurile impuse de fiecare situaţie şi rezolvă toate problemele ridicate de
aceştia pentru care are competenţă, iar soluţiile vor fi comunicate întregului personal
sau, după caz, celor interesaţi.
(2) În cazul în care rezolvarea problemelor raportate nu este de competenţa
comandantului de companie/similare, acesta întreprinde toate demersurile necesare
pentru rezolvarea problemelor de către persoanele competente.
Art. 91. – Asigurarea continuităţii conducerii activităţilor în unitate, în afara orelor de
program, se organizează conform Regulamentului serviciului interior.

9
Art. 92. – (1) Apelul general se execută în toate unităţile până la nivel brigadă/similare
de două ori pe an; la activitate participă personalul militar prezent la program.
(2) Data şi ora executării apelului general se precizează în ordinul de zi pe unitate.
(3) La semnalul muzicii/trompetului, Adunarea pentru apel, sau la ordinul
comandantului, unitatea se adună pe platoul de adunare, cu întregul efectiv de militari,
fără armament, în formaţia
„în linie” sau „în careu”. Cadrele militare din comandamentul unităţii, împreună cu
fanfara, se adună la flancul drept al formaţiei, iar comandanţii de subunităţi la flancul
drept al subunităţilor pe care le comandă.
(4) La apelul general pe unitate, subunitatea de pază se scoate în faţa corpului de pază,
cu armamentul individual, fără muniţie.
(5) La sosirea comandantului unităţii militare, locţiitorul comandantului dă raportul. După
primirea raportului, comandantul salută unitatea şi ordonă începerea apelului. Apelul se
execută nominal, pe subunităţi, de către comandanţii acestora, iar rezultatul se
raportează numeric, pe cale ierarhică, comandantului unităţii militare cu formula:
Domnule/ doamnă..., la...modulul/ subunitatea ... în formaţie ... ofiţeri, ...maiştri militari,
... subofiţeri, ... gradaţi profesionişti s-a executat apelul general. Sunt/ nu sunt absenţi
nemotivaţi.
(6) După terminarea apelului general, comandantul unităţii militare comandă Drepţi!,
muzica/gorniştii dă/dau semnalul Terminarea apelului la care comandanţii de subunităţi,
de la pluton în sus, salută. În continuare, militarii, împreună cu fanfara, cântă Imnul
naţional al României, după care se defilează pe subunităţi.
Art. 93. – (1) Apelul de seară se execută zilnic, la ora stabilită prin programul orar al
unităţii, după caz. La apelul de seară participă soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau
soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii sau
elevii instituţiilor militare de învăţământ prezenţi la program, mai puţin cei din serviciul
interior, serviciul de luptă, cei internaţi în cabinetul medical/staţionarul unităţii, cei scutiţi
medical şi cei care nu se pot deplasa.
(2) La semnalul Adunarea pentru apel, unitatea se dispune pe platoul de adunare, fără
armament, în formaţia „în linie” sau „în careu”. Pe timp nefavorabil – temperatura sub
minus 20ºC, ploaie, ceaţă densă – la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de
seară se execută în dormitoare.
(3) Apelul de seară se execută nominal pe subunităţi, de către gradaţii de serviciu, care,
la terminarea apelului, raportează ofiţerului de serviciu pe unitate efectivul prezent şi
absent.
(4) După terminarea apelului de seară, subunităţile trec la executarea programului de
seară.
Art. 94. – (1) În zilele de repaus, deşteptarea poate fi dată mai târziu decât în zilele
lucrătoare, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.
(2) În timpul liber şi în zilele de repaus se organizează şi se desfăşoară activităţi
culturale, de asistenţă religioasă, sportive, gospodăreşti, concursuri pe specialităţi şi pe
categorii de instrucţie.
(3) La activităţile prevăzute la alin. (2) participă soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau

10
soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii/elevii
instituţiilor militare de învăţământ şi sunt stabilite în funcţie de preferinţele acestora;
aceste activităţi se prevăd în programul orar al unităţii.
(4) În zilele de repaus şi în ziua premergătoare acestora, după apelul de seară, se pot
organiza vizionări de spectacole, filme şi alte activităţi cu caracter cultural.
Art. 95. – Militarii se deplasează la sala de mese la ora prevăzută în program, de voie,
echipaţi regulamentar; se interzice intrarea militarilor în sălile de mese îmbrăcaţi cu
mantale, scurte, salopete de lucru, îmbrăcăminte specială sau cu capul acoperit.
Art. 96. – Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unităţile militare sunt permise
cu aprobarea comandantului în spaţii organizate în incinta cazărmii, astfel încât să nu
se afecteze desfăşurarea activităţilor din program, ordinea şi disciplina militară.
Art. 97. – (1) Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice, drogurilor şi/sau a
substanţelor halucinogene în corpul de pază, tabere, poligoane de instrucţie şi
aerodromuri, pe terenurile de instrucţie sau în punctele de lucru, în dispozitivele de
luptă, pe timpul îndeplinirii unei misiuni şi în serviciul interior sunt interzise.
(2) Prezentarea la program a personalului militar şi civil sub influenţa băuturilor
alcoolice, drogurilor şi/sau a substanţelor halucinogene este strict interzisă.
CAPITOLUL V
Ţinuta militarilor
SECŢIUNEA 1
Reguli referitoare la portul uniformei militare şi hainelor civile
Art. 98. – (1) Militarii poartă uniforma militară şi ţinuta civilă în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind descrierea, compunerea şi portul pe timp de pace al
uniformelor militare ale personalului din Ministerul Apărării Naţionale aprobat prin
Ordinul ministrului apărării naţionalenr. M. 72/2012, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Uniforma militarilor trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată.
Comandanţii sunt obligaţi să dispună toate măsurile pentru a asigura echipamentul
potrivit fiecărui militar şi să pretindă subordonaţilor să aibă o ţinută regulamentară în
toate împrejurările.
(3) În perioada când poartă uniforma militară, cadrele militare în rezervă sau în
retragere sunt obligate să respecte regulile disciplinei militare şi să se conformeze
prevederilor regulamentelor militare.
Art. 99. – Cadrele militare pot să-şi ajusteze, să-şi repare şi să-şi calce echipamentul la
atelierul de croitorie al unităţii din care fac parte, acolo unde există, în conformitate cu
prevederile Regulamentului privind descrierea, compunerea şi portul pe timp de pace al
uniformelor militare ale personalului din Ministerul Apărării Naţionale aprobat prin
Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2012, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 100. – (1) Mantalele/scurtele şi beretele/şepcile de instrucţie/căciulile se păstrează
pe cuiere.
(2) Îmbrăcămintea pentru lucru a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, a elevilor şi
studenţilor se păstrează în spaţii special destinate.

11
(3) În tabere, pe timpul încartiruirii, pe timpul odihnei, îmbrăcămintea se păstrează
ordonat, pe taburete/noptiere/în dulapuri, după caz, iar încălţămintea pe holuri,
coridoare sau în uscătorie.
(4) Se interzice păstrarea în dormitoare a echipamentului şi obiectelor cu miros neplăcut
şi persistent.

CAPITOLUL VIII
Rapoarte personale
Art. 132. – (1) Militarii/personalul civil pot solicita sprijinul comandanţilor, pe linie
ierarhică, pentru rezolvarea problemelor personale şi au dreptul să facă raport personal
în legătură cu acţiunile abuzive ale unor comandanţi sau cu dispoziţiile care încalcă
prevederile legale.
(2) Rapoartele personale pot fi adresate verbal sau în scris; rapoartele adresate în scris
trebuie să cuprindă datele de identificare ale militarului – grad, nume, prenume şi UM în
care este încadrat –, să fie semnate şi datate.
(3) Este interzisă formularea de rapoarte colective.
Art. 133. – Raportul personal trebuie să fie făcut în limitele politeţii militare, să se refere
numai la problemele care pot fi probate cu dovezi şi să privească strict persoana
militarului în cauză.
Art. 134. – (1) Militarii prezintă rapoartele personale comandanţilor nemijlociţi. Dacă
obiectul raportului personal depăşeşte competenţa comandantului nemijlocit, militarul
solicită ca raportul să fie înaintat şi comandanţilor ierarhici sau cer aprobarea pentru
prezentarea la raportul acestora. Nici un comandant nemijlocit sau direct nu are dreptul
să interzică subordonatului să iasă la raportul comandantului ierarhic imediat superior,
fiind obligat să-i îndeplinească această solicitare.
(2) Raportul personal care conţine sesizări sau reclamaţii împotriva unui comandant se
face în scris şi se adresează comandantului imediat superior celui reclamat.
(3) În raportul personal scris trebuie să se menţioneze toate datele necesare care să-i
permit comandantului să ia o hotărâre fără să mai fie nevoie să-l cheme pe militar la
raport. Dacă este necesară o cercetare amănunţită, în vederea clarificării unui caz
complex, comandantul poate chema militarul la raport.
Art. 135. – (1) Comandantul este obligat să primească rapoartele personale prezentate
de militari/personalul civil şi să acorde toată atenţia rezolvării legale a acestora,
manifestând înţelegere şi solicitudine. Atunci când problemele la care se referă
militarul/personalul civil nu se încadrează în prevederile legilor şi regulamentelor în
vigoare, comandantul trebuie să îi explice motivele pentru care cererea sa nu poate fi
soluţionată favorabil.
(2) Comandantul care audiază şi/sau analizează rapoartele personale comunică
rezolvarea lor direct militarilor în cauză, iar problemele de ordin general le poate aduce
la cunoştinţă întregii unităţi/subunităţi.
Art. 136. – (1) Comandantul nemijlocit este obligat să analizeze raportul personal al

12
subordonatului şi să ia măsuri pentru a-l rezolva. Dacă raportul personal nu este de
competenţa sa pentru rezolvare, îl va înainta de îndată organului competent,
comunicând despre aceasta şi subordonatului în cauză.
(2) Se interzice trimiterea raportului personal pentru rezolvare/cercetare persoanelor ale
căror acţiuni l-au provocat.
Art. 137. – Răspunsurile asupra modului de rezolvare a rapoartelor personale se
comunică, verbal sau în scris, celor interesaţi, de către comandantul în competenţa
căruia revine soluţionarea acestora, în termenul cel mai scurt posibil, fără a depăşi 30
de zile lucrătoare de la data înregistrării rapoartelor.
Art. 138. – Dacă a primit răspunsul la raport, dar acesta nu-l satisface, şi este convins
că problema nu a fost analizată pe baza legilor şi reglementărilor în vigoare,
militarul/personalul civil poate să se adreseze, cu un raport personal,
comandantului/şefului nemijlocit celui căruia i-a adresat raportul personal anterior,
menţionând şi răspunsurile primite de la eşaloanele ierarhice cărora li s-a adresat.
Art. 139. – (1) Pe timpul activităţilor de inspecţie/control, în situaţia în care prin planul de
inspecţie/control este prevăzută executarea revistei de front a unităţii, militarii şi
personalul civil pot raporta verbal şi pot preda rapoarte personale direct preşedintelui
comisiei de inspecţie/control.
(2) Preşedintele comisiei de inspecţie/control soluţionează pe durata controlului
rapoartele personale ce intră în competenţa sa şi comunică rezultatul persoanei în
cauză. Rapoartele personale a căror rezolvare nu este de competenţa sa, precum şi
acelea care necesită o cercetare sunt trimise ierarhic eşalonului competent, odată cu
propunerile sale, comunicând despre aceasta şi militarului în cauză.
Art. 140. – (1) Comandantul care comite un abuz faţă de un subordonat pentru că
acesta a făcut un raport personal scris răspunde disciplinar sau penal, după caz.
(2) Militarul/personalul civil care, prin raportul său, face intenţionat o sesizare,
reclamaţie sau cerere pe bază de date ireale sau încalcă regulile politeţii militare în
redactarea sau prezentarea verbală a acestuia, răspunde disciplinar sau sub altă formă
a răspunderii juridice, după caz.
Art. 141. – (1) Comandantul unităţii militare execută lunar adunări fără ordine de zi cu
personalul unităţii, pe categorii de militari şi personal civil.
(2) La începutul fiecărei adunări, comandantul unităţii militare informează personalul
despre modul în care au fost soluţionate problemele ridicate în şedinţa anterioară.
Art. 142. – Comandanţii de la toate eşaloanele sunt obligaţi să controleze, odată cu
disciplina militară, şi modul cum se rezolvă rapoartele personale ale militarilor şi
personalului civil.
Art. 143. – Evidenţa rapoartelor personale ale militarilor şi personalului civil se ţine în
registrele special destinate.

13
ANEXA Nr. 3
(art. 42)
ACCESUL ÎN UNITATEA MILITARĂ ŞI PRIMIREA VIZITATORILOR
I. Accesul în unitatea militară
1. Accesul în unitatea militară este permis numai pe la punctul de control. În unităţile
militare unde sunt mai multe intrări se vor lua măsuri pentru reducerea acestora la
strictul necesar, iar accesul vizitatorilor se va executa printr-o singură intrare. În cadrul
aceleiaşi cazărmi sau obiectiv militar se va delimita accesul persoanelor pe zone.
Accesul se face pe bază de delegaţie permanentă de control sau delegaţie de serviciu,
permis de acces permanent sau bilet de intrare cu consemnarea în „Registrul de intrare
în unitate a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor”, aflat pe suport fizic sau
electronic. Toate persoanele sunt obligate să prezinte documentele de acces atât la
intrarea, cât şi la ieşirea din unitate. Se interzice reţinerea la punctul de control a
legitimaţiei militare, permisului de acces sau a altor acte de identitate, precum şi a
oricărui alt document official folosit pentru certificarea identităţii, pe care vizitatorii le
prezintă la punctul de control-acces al unităţii militare. Personalul de serviciu pe punctul
de control sau de acces prezintă vizitatorilor regulile minime de securitate şi sănătate în
muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specific unităţii, întocmite de personalul de
specialitate, iar aceştia semnează de luare la cunoştinţă în registrul de vizitatori, la
rubrica OBSERVAŢII.
2. La propunerea comandanţilor unităţilor militare din cazarmă, comandantul obiectivului
militar stabileşte regulile cu privire la circulaţia, ordinea interioară în incinta cazărmii şi
locurile unde au acces persoanele străine de unitate.
3. Accesul în unitatea militară al ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi
gradaţilor profesionişti şi personalului civil din armată care aparţin unităţii militare
respective se face pe baza permisului de acces permanent sau a cardului de acces în
cazul unităţilor militare care deţin sisteme integrate de securitate.
Modelul şi conţinutul permisului de acces permanent/cardului de acces în unitate se
stabileşte de către comandantul marii unităţi militare sau de şeful structurii din structura
centrală, pentru unităţile subordonate.
În mod obligatoriu, permisul de acces permanent/cardul de acces în unitate cuprinde
numele şi prenumele cu iniţiala tatălui, fotografia posesorului, tip carte de identitate,
data emiterii, semnătura comandantului unităţii militare sau a persoanei împuternicite în
acest scop şi locul pentru vize.
4. Permisele de acces permanent sau cardurile de acces în unităţile militare sunt emise
şi luate în evidenţă de structura de securitate, pe baza aprobării comandantului unităţii
militare respective.
Periodic, şeful structurii de securitate verifică existenţa şi autenticitatea permiselor de
acces permanent sau a cardurilor de acces ale personalului militar şi civil, prin
confruntarea acestora cu documentele personale de identitate.
La mutarea posesorilor acestora sau la încetarea raporturilor de muncă, permisele de
acces permanente se ridică şi se anulează de către unitatea militară care le-a emis.
Militarilor care au fost înaintaţi în grad li se schimbă permisele de acces permanent în

14
termen de 30 de zile de la data respectivă.
5. Pierderea permisului de acces permanent/cardului de acces se raportează imediat,
ierarhic, anunţându-se şi structura de securitate. Comandantul/şeful unităţii militare
dispune cercetarea împrejurărilor în care s-a produs pierderea şi dispune măsuri, prin
intermediul structurii de securitate din subordine, pentru prevenirea folosirii neautorizate
a documentelor pierdute.
Până la înlocuirea permisului de acces permanent/cardului de acces, persoana care l-a
pierdut primeşte un permis/card de acces provizoriu.
Evidenţa permiselor/cardurilor de acces pierdute sau sustrase se ţine de către unitatea
militară emitentă, iar personalul din serviciul pe punctul de control este atenţionat,
pentru a preveni eventuala folosire de către alte persoane a acestora.
6. Accesul militarilor şi persoanelor civile care nu aparţin unităţii militare este permis cu
aprobarea comandantului sau a persoanelor stabilite de comandant; intrarea în unitate
se face pe baza biletului de intrare eliberat de personalul de serviciu pe punctul de
control, numai după ce acesta a verificat datele de pe legitimaţia militară sau cartea de
identitate. Biletul de intrare este valabil o singură dată, în ziua emiterii, şi se restituie la
punctul de control, la ieşire. La plecare, personalul de serviciu pe punctul de control
vizează biletul de intrare, precizând ora sosirii şi a plecării.
La intrarea în cazarmă, personalul de serviciu pe punctul de control înmânează
militarilor şi persoanelor civile care nu aparţin unităţii militare un ecuson cu înscrisul
VIZITATOR, pe care aceştia sunt obligaţi să îl poarte la vedere, pe toată durata vizitei în
unitate.
Accesul în unitatea militară cu aparate care au posibilităţi tehnice de
fotografiere/filmare, de înregistrare audio/video, de copiat sau de comunicare la distanţă
se realizează conform Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate în MApN.
Carnetele cu biletele de intrare/matca împreună cu cele detaşate/vârf se predau după
consumare la modulul documente clasificate, unde se păstrează minimum 6 luni, după
care se distrug cu proces-verbal.
În cazul convocărilor, bilanţurilor sau altor activităţi la care participă mai mult de 5
persoane din afara unităţii militare, accesul în cazarmă se face pe bază de tabel
nominal, aprobat de comandantul unităţii militare, în care vor fi înscrise gradul, numele
şi prenumele, unitatea şi numărul legitimaţiei militare/seria şi numărul buletinului ori
cărţii de identitate. Persoanele trecute în tabel nu se mai înscriu în „Registrul de intrare
a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate”. La terminarea activităţilor
tabelele se retrag la structura responsabilă şi se clasează în mape/dosare.
Militarii care au sarcini permanente de control au acces în unităţile militare pe baza
delegaţiei permanente de control sau delegaţiei de serviciu, eliberată şi semnată de
ministrul apărării naţionale sau de comandantul unităţii militare care are drept de
control, după caz, fără a li se mai elibera bilet de intrare în unitate şi fără a mai fi înscrişi
în „Registrul de intrare a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate”.
Când în unitate sosesc, fără să fie anunţaţi, ministrul apărării naţionale, şeful Statului
Major General, secretarii de stat, şeful Corpului de control şi inspecţie, secretarul
general al MApN, generali, amirali şi comandanţi ai eşaloanelor superioare, precum şi

15
comisiile/echipele de control, personalul de serviciu pe punctul de control îi întâmpină,
se prezintă, îi legitimează şi raportează imediat ofiţerului de serviciu pe unitate. Dacă
sosirea persoanelor arătate mai sus este anunţată în timp oportun, acestea sunt
întâmpinate de către comandantul unităţii militare la intrarea principal în unitate. În
această situaţie, personalul de serviciu pe punctul de control nu mai face legitimarea şi
verificarea documentelor de intrare.
În ambele situaţii, nu se eliberează bilete de intrare.
Persoanele străine de unitatea militară care au aprobare să viziteze unele sectoare din
cadrul acesteia sau pentru a participa la diferite solemnităţi cu caracter militar sunt
însoţite şi se deplasează numai pe traseele stabilite şi aprobate de către comandantul
unităţii.
7. Accesul/ieşirea în/din unitatea militară al/a autovehiculelor se face pe la intrarea
stabilită de comandantul unităţii militare, sub supravegherea personalului de serviciu de
la această intrare sau de la punctul de control şi numai după ce s-au verificat
documentele care permit intrarea/ieşirea în/din unitatea militară. Încărcătura
autovehiculelor, vehiculelor hipo şi a altor mijloace de transport se verifică de către
personalul de la punctul de control, iar accesul/ieşirea este permis/ă numai dacă
aceasta corespunde cu cea specificată în documentele legale.
Persoanele străine de unitatea militară care sosesc cu autovehicule au acces numai
după ce sunt legitimate şi li se eliberează bilete de intrare în unitate. Parcarea
autovehiculelor se face pe locul stabilit de comandantul unităţii militare.
Intrarea şi parcarea mijloacelor de transport, proprietate personală, în incinta unităţii
militare este permisă numai cu aprobarea comandantului acesteia.
Accesul rezerviştilor în unitatea militară pentru executarea pregătirii militare se face
potrivit ordinelor comandantului unităţii militare. Accesul personalului diplomatic şi al
membrilor birourilor ataşaţilor militari acreditaţi în România se face în baza informării
scrise a Secţiei legături externe pentru apărare din Ministerul Apărării Naţionale în care
se va menţiona seria şi numărul actului de identitate pentru fiecare membru al delegaţiei
şi însoţitorul permanent din partea acestei structuri.
8. Aprobarea accesului, în obiectivul militar, al cetăţenilor străini, al cetăţenilor români
care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride se acordă de
comandantul/şeful obiectivului, în baza rapoartelor pentru desfăşurarea activităţilor
aprobate de ministrul apărării naţionale, conform prevederilor Directivei privind
cooperarea internaţională în domeniul apărării, în vigoare.
Aprobarea pentru participarea cetăţenilor străini şi a cetăţenilor români care au şi
cetăţenia altui stat la activităţi în obiectivele militare şi/sau zonele militare restricţionate,
altele decât cele prevăzute în Directiva privind cooperarea internaţională în domeniul
apărării, se acordă în baza rapoartelor de desfăşurare a activităţilor respective,
aprobate de ministrul apărării naţionale, secretarii de stat, şeful Statului Major General
sau şefii statelor majore ale categoriilor de forţe şi ai comandamentelor subordonate
SMG, potrivit nivelului de subordonare al fiecărui obiectiv militar.
Accesul cetăţenilor străini în obiectivul militar şi/sau zona militară restricţionată se
acordă de către comandantul/şeful obiectivului, în baza aprobării activităţilor.

16
În situaţia în care cetăţenii străini participă la activităţi sau vizitează locuri unde se
vehiculează informaţii clasificate, aprobarea de acces este condiţionată de avizarea
activităţii de către Direcţia contrainformaţii şi securitate militară.
Accesul membrilor echipelor de verificare şi observare pe timpul inspecţiilor, evaluărilor
şi observărilor terestre sau aeriene notificate de către celelalte state se face potrivit
instrucţiunilor care reglementează aplicarea în Armata României a prevederilor actelor
internaţionale pe linia controlului armamentelor, creşterii încrederii şi securităţii la care
România este parte.
II. Primirea vizitatorilor
Vizitarea studenţilor şi elevilor este permisă în zilele de repaus, cel mai târziu până la
apelul de seară. În situaţia când vizitatorii sunt din alte localităţi decât cea în care este
dispusă unitatea militară, vizitarea este permisă şi în cursul săptămânii, dar numai după
terminarea programului de instrucţie/învăţământ.
Subofiţerul sau gradatul de serviciu pe punctul de control ori ajutorul acestuia conduce
vizitatorii în locul/camera special amenajat/ă cu mese şi scaune, îi înscrie în Registrul
de intrare a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate, după care îi
anunţă pe cei vizaţi.

17