Curs 8

ROLUL SECRETIEI SALIVARE IN APARERA STRUCTURILOR ORO-DENTARE

Cavitatea orala, ca parte component a aparatului digestive, reprezinta poarta de intrare in

organism:
 a alimentelor solide/lichide
 a aerului
 a microorganismelor
Este o zona permanent agresata, care trebuie sa se apere continuu s unde ecretiile salivare
reprezinta unul dintre mijloacele apararii nespecifice dar si specifice.
La acest nivel exista un numar de sisteme defensive, reprezentate de:
1) Barierele anatomice- MUCOASA ORALA
 Atata timp cat mucoasa orala este intacta, ea nu poate fi penetrate de microorganism.
Epiteliul cavitatii orale ese in permanenta umectat si aproape in totalitate keratinizat(
KERATINA= proteina care contine sulf, ce nu poate fi penetrate, nici chiar de acidul
gastric)
 Mucoasa orala este puternic vascularizata, permitand componentelor sanguine defensive
sa ajunga rapid la nivelul leziunilor produse
 Timpul de vindecare al mucoasei orale este mai scurt compaativ cu alte tesuturi
*celulele de la nivelul membrane bazale a mucoasei orale se reinnoiesc la fiecare 3-6 zile
*activitati precum fumatul produc vasoconstrictie vor conduce la favorizarea bolii parodontale
2) Flora orala normal
 Descurajeaza colonizarea microorganismelor patogene
3) Sistemul imun
4) Secretiile salivare
 Reprezinta unul dintre mijloacele apararii nespecifice
 Prin functiile ei, saliva contribuie la mentinerea homeostaziei organismului
Saliva reprezinta produsul de secretie exocrine a grandelor salivare majore si minore. Cele
trei perechi de glande salivare majore sunt
reprezentate de: parotide, submandibulare si
sublinguale.
Compozitia salivei- substante anorganice
 Fosfati
 Calciu
 Fluor
Compozitia salivei- substante organice
 Proteine
 Glucide
 Lipide
 Enzyme
 Uree

1
Curs 8

 Aminoacizi liberi
 Principia antimicrobiene

Glandele parotide secreta o saliva seroasa(vascozitate 1,5) preponderant pe

durata perioadelor de stimulare.
 Bogata in electroliti(secreta cea mai mare cantitate de bicarbonate de sodiu,
aceasta fiind cea mai importanta substanta tampon)
 Saraca in substante organice(contine amilaza, enzima care initiaza digestia
intra-orala a hidrocarbonatelor)

Glandele submandibulare secreta o saliva sero-mucoasa(vascozitate 3,4), de

regula in perioadele de nestimulare.

Glandele sublinguale secreta o saliva mucoasa(13,4).

Glandele salivare accesorii secreta 10% din cantitatea de saliva produsa.

 Labiale(captusesc versantul mucos al buzei superioare si inferioare)
 Jugale sau molare(se gasesc pe fata interna a buccinatorului, in jurul
orificiului Stenon)
 Palatinale(in portiunea posterioara a palatului dur si valului moale)
 Trigonul retromolar(sunt reduse ca numar si se gasesc situate in jurul
coletului molarilor de minte inferiori)
 Planseul bucal(in grosimea mucoasei respective)
 Linguale( sunt dispuse in doua grupe: un grup posterior- intre baza limbii si
“V”-ul lingual si un grup anterior- situate pe margini si in plina masa
musculara)

 Intermaxilare(sunt inconstante si pot fi gasite in grosimea maxilarului si

mandibulei)

Glandele accesorii secreta o saliva preponderent mucoasa care favorizeaza

lubrifierea mucoaselor pe durata masticatiei si a inghitirii bolului alimentar, iar
prin fluorul secretat favorizeaza fluorizarea structurilor dentare din vecinatate.
Saliva produsa de acini secretori ai glandelor salivare prezinta o compozitie
asemanatoare plasmei, este IZOTONA si reprezinta de paft un ultrafiltrat. Pe

2
Curs 8

durata traversarii sistemului canalicular al glandelor salivare spre cavitatea orala,

saliva sufera modificari ale compozitiei chimice:
 Ionii de Na si Cl sunt rezorbiti
 La nivelul ductelor de elibereaza ionii de K
Normal, saliva secretata este sterile pana in moentul in are ea ajunge in
cavitatea orala si unde intreaga cantitate se amesteca cu:
- lichidele si alimentele ingerate
- transudatul santului gingival si al mucoasei orale
- exsudatul pungilor parodontale
- microorganismele lizate
- celule epiteliale descuamate
- mucusul nazo-farigian
- aerul inspirit/expirat
- secretiile gastrice regurgitate, formandu-se in final un nou produs,
cunoscut sub numele de FLUID ORAL. Comozitia fluidului oral este
chiar mai complexa, constatanduse si un numar foarte mare de
microorganism, produse finale ale metabolismului microbian, cellule
si mediatori chimici ai sistemului imun de aparare. De regula,
leucocitele provin de la nivelul sanurilor gingivale si amigdalelor.
* Exsudatul pungilor parodontale in mod normal reprezinta 1-2% din volumul
salivei secretate in repaus. Creste proportional cu intensitatea inflamatiei
parodontale, el putand sa reprezinte, in cazuri de hiposialie chiar 50%.

Fluxul salivar
 in conditii normale de viata si oentru un individ sanatos, cantitatea de
saliva secretata in 24h depaseste un litru, ea putand sa ajunga in conditii
de stimulare pana la 2 litri
 saliva secretata se raspandeste pe suprafata mucoaselor si a structurilor
orale, acoperindu-le cu un film lichid subtire de cca 0,01-0,1mm si care
se afla intr-o continua miscare
 cantitatea de saliva secretata:
- nestimulata= 0,3ml/min
- stimulate= 1,5-2,5ml/min

3
Curs 8

 fluxul salivar nestimulat respecta un ritm circadian cu un maxim al

secretiilor in miezul zilei si un minim in jurul orei 4 dimineata
 cantitatea de saliva secretata nestimulat reprezinta o caracteristica
individuala si de ocicei ea ramane nemodificata intreaga viata
 saliva secretata nestimulat ese produsa prin cumukarea secretiilor
gladelor:
- submandibulare 69%
- parotide 26%
- sublinguale 5%
- salivare minore 8%
 stimulata mediu creste pe baza secretiei glandelor submandibuare si
parotide
 stimulata maxim creste pe baza productiei glandelor parotide
 secretia poate fi stimulate :
- Direct prin reflex gustativ si mechanic
- Indirect prin reflex conditionat
 Compozitia chimica a salivei variaza pe durata a 24h, ea fiin influentata
de:
- Momentele de stimulare sau de repaus
- Alimente si lichide ingerate
- Starea de sanatate generala sau locala
Atunci cand saliva secretata este in cantitate redusa( hiposialie/
hipoptialism/ xerostomia) si in functie de compozitia ei, constatam ca apar o
serie de inconveniente care pot favoriza producerea cariei, a diferitelor leziuni ale
mucoasei orale, inclusive senzatia de gura uscata. Nivelul minim al secretiei
salivare pana la care sanatatea tesuturilor si funcionalitatea aparatului dento-
maxilar se mentin nemodificate a fost stabilit la:

4
Curs 8

- 0,7ml/min(stimulata)
- 0,1ml/min(nestimulata)
SUB ACESTE CANTITATI SE VORBESTE DESPRE XEROSTOMIE.
La anumiti pacienti, secretia salivara poate avea valori foarte scazute, cazuri
in care trebuie sa luam o serie de masuri compensatorii pentru a preveni
producerea imbolnavirilor si pentru a le trata.
Pe de alta parte, pot exista situatii in care saiva secretata este in
exces(prialism, sialoree). Asemenea situatii se intalnesc in cazul administrarii de
pilocarpine sau ca urmare a unor afectiuni ale glandelo salivare.
Esista si pacienti care prozinta tulburari mainfestate pe durata degluttiei
cand pierd saliva din gura sau pot prezenta cheilita angulara prelungita. In cazurile
grave de sialoree se poate intervene chirurgical prin:
- Excizia tesutului afectat
- Sutura canalelor excretoare
Xerostomia reprezinta un symptom, deci nu este o boala. Ea poate fi
temporara sau permanenta. Exemplu: sunt poli precum diabetul sau
hipertiroidismul care, echilibrate, permit revenirea fluxului salivar la valori
normale. Xerostomia se clasifica in:
 PSEUDOXEROSTOMII
Cauzele par sa fie psihice si psihosomatice. Acestea sunt numite Burning
Mouth Syndrome (BSM) si au prevalenta de 0,7-17,9%

 XEROSTOMII TRANZITORII

5
Curs 8

Au cause diverse: frica, emotii puternice, deshidratare, febra, fumat,

respiratie orala.
 XEROSTOMII ADEVARATE
Acestea defines sarea cronica de gura uscata.
Cauzele principale ale Xerostomiei permanente:
1) Radioterapia din cancerele de cap si gat: functionarea glandelor salivare
este afectata pentru intreaga viata
2) Indepartarea chirurgucala a glandelor salivare: anumite afectiuni ale
glandelor salivare(infectioase/tumorale) ca si eventuala lor indepartare
chirurgicala
3) Afectiuni autoimmune:
 Sindromul SJOGREN= boala autoimuna ce afecteaza secretia glandelor
salivare si lacrimale
- Xerostomia marcata si uscaciunea ochilor
- Hipertrofia glandelor parotide
- Simptome de poliartrita
 Boala MIKULICZ
4) Xerostomia indusa ca effect secundar al administrarii de medicamente:
 Anticolinergice  Diuretice
 Antihistaminice  Narcotice
 Antihypertensive  Antidepresivele
 Antianxiolitice triciclice
 Anticonvulsivante

6
Curs 8

*Bohn citeaza un umar de 250 de medicamente cu potential xerostomia. Dintre

cele mai frecvent folosite amintim: Diazepam, Clorpromazina, Thiroidazona
clorhidrica. Alte medicamente precum:
- anticolinergicele determina o reducere a secretiei
salivare chiar cu 90-100%
- Carbonatul de litiu, utilizat timp indelungat, pentru a
preveni episoadele maniacale, produce scaderea secretiei salivare si
carii radiculare cu evlutie rapida
5) Anorexie nervoasa si frica
6) Afectiuni ale glandei tiroide- hipertiroidism
7) Diabet zaharat
8) Hiposialia de senescenta (scleroza glandulara fiziologica):
- In general prevalenta gurii uscate se situeaza intre 10-30%; la
persoanele in varsta se constata o frecventa mai mai mare a
afectiunii are poate creste pana la 50%
- Cauzele sunt: 1. Medicatia asociata bolilor generale prezentate
la varsta a treiasi a patra, 2. Involutia de senescenta a
parenchimului glandular exocrine prin transformarea lui pe arii
mai restranse sau mai largi in tesut fibros/ adipos

7
Curs 8

Simptome clinice ale xerostomiei:

1) Senzatia de uscaciune a gurii( pacientul reclama ca limba se lipeste de palatl
dur, oglinda se lipeste de mucoasa jugala, saliva prezinta bule de aer)
2) Dificultati la masticatie, inghitire si fonatie
3) Senzatia gustative diminuata
4) Senzatie de sete, care oblige la consum frecvent de lichide si la umezirea
buzelor
5) Senzatie de durere si arsura la nivelul mucoaselor
Efectele xerostomiei la nivelul structurilor orale:
a. Se constata o crestere a grosimii depozitelor dentare moi prin care
inflamatia gingivala se amplifica si creste frecventa cariei
b. Predispozitia la carie este evidenta, cu un plus pentru cea radiculara
c. Uzura dentara este mai accentuate
d. Pacientul isi modifica obisnuintele alimentare mentru a-si reduce
disconfortul si floseste cantitati apreciabile de libdid necesare facilitarii
formarii si inghitirii bolului alimentar

8
Curs 8

Tratamentul xerostomiei: sistemic sau local

I. SISTEMIC:
1) Administrare de pilocarpina, prin care se stimuleaza secretia salivara
 5-10mg pilocarpine de 3-4 ori/zi
 Efectul ei asupra parenchimului glandelor salivare o face potrivita in
tratamentul xerostomiilor de sesescenta, post-radioterapie sau in
cazul celor produse de bolile autoimmune: administrarea ei se face
pe cale generala sub forma de tablete, inj sc sau local sub forma de
tincture de Jaborandi 2,5-3%, 60-80 de picaturi in 3-4 reprize/zi
 Pilocarpine genereaza o serie de efecte secundare nedorite care ne
oblige ca acest tratament sa fei efectuat sub control medical atent:
hipersecretie lacrimala, transpiratii excesive, senzatie de caldura,
greturi
2) Civimelina: doza este de 30mg de 3 ori/zi
*Atat pilocarpine cate si civimelina sunt contraindicate atunci cand provoaca
reactii de hipersensibilitate la pacientii cu glaucoma, astm sau treatment cu beta
blocante
3) Bromhexinul este un mucolytic utilizat in tratamentul afectiunilor
pulmonare. Stimuleaza secretia de saliva dar are si effect benefic prin
fluidizarea ei

II. LOCAL- stimularea secretiei salivare

1) Mecanica: guma de mestecat fara zahar(se indica pacientilor cu
xerostomia din doua motive: datorita efectului mechanic de stimulare
a secretiei salivere si datorita efectului sau cario-preventiv care se
materializeaza tot prin cresterea secretiei de saliva si mineralizarea
leziunilor incipiente de carie)
2) Electrica :
 dispositive extraorale(TENS)
- sunt plasate de obicei auriculotemporal
- ele stimuleaza nervul auriculotemporal si cresc secretia de
saliva parotidiana
- principalele dezavantaje: au dimensiuni mari, comunica prin
fire cu dispozitivul de control
 dispozitive intraorale

9
Curs 8

- prima generatie: un dispozitiv cu doua piese metalice rotunde

pentru stimularea bilaterala a mucoasei orale; stimuleaza rapit
atat secretia salivara imediata cat si ce atardiva. Dezavantaje:
dimensiuni mari, discomfort sip ret ridicat

- a doua generatie(miniaturizate si mobile): sunt atasate unei

gutiere; dispozitiv cu doua piese- prima conceputa sa stimuleze
nervul lingual, in cintact cu mucoasa oral ape versatul lingual al
molarului 3 mand si a doua este o telecomanda care comunica
cu dispozitivul intraoral

- a treia generatie(Coroana Saliwell- stimuleaza nervul lingual):

un microprocessor, doua baterii, un sensor de umezeala, un
receptor IR si doi electrozi, toate inglobate intr-o capsula dn
plastic. Coroana este fixate pe un impant Nobel Biocare.
Sistemul este controlat prin telecomanda. Avantaje: volum
mic, confort, electrostimulare maxima

3) Control al placii bacteriene

4) Floorizari locale, profesionale si personale
5) Motivarea pacientului
6) Utilizarea salivei artificiale
7) Diagnosticarea precoce
Un caz particular este pacientul iradiat in zona cap-gat, la care constatam
afectarea ireversibila a tesutului salivar secretor( atrofia progresiva, fibroaza). In
prima saptamana de la iradiere se constata o reducere a fluxului salivar cu 57%,
care continua sa scada la 76% dupa 6 saptamani de la terminarea iradierii si apoi
chiar la 95% dupa primii 3 ani. Dupa 3 ani de la iradiere, fluxul salivar poate sa
scada dramatic la 0,05ml/min saliva secretata nestimulat.
Consecutiv scaderii fluxului se intregistreaza:
 Cresterea aciditatii si a vascozitatii salivei cu aparitia cariilor
rampante

10
Curs 8

 Tulburari de masticatie si deglutitie

 Mucoasa orala devine uscata si friabila, apar leziuni si
sangerari, in consecinta inflamatii(mucozite)
Cand xerostomia se intregistreaza la pacientul purtator de proteza mobile/
mobilizabila, constatarea este de greutate in purtarea lor datrita reducerii
tensiunii superficiale (adeziunii). Este motinul pentru care, in caz de iradiere, se
vor lua masuri preventive:
 De stimulare a secretiei salivare
 De administrare a salivelor artificiale
 Fluorizari locale permanente
 Sigilarea santurilor si fosetelor coronare
 Sfatuirea pacientului sa consume alimente moi, guma de mestecat
fara zahar, sa clateasca frecvent gura cu apa sau sa suga cuburi de
gheata, sa evite bauturile indulcite.

FUNCTIILE SALIVEI

1. De spălare - de autointretinere sau de autocurățire

2. De lubrifiere a structurilor orale (în principal prin intermediul mucinei), ce
favorizează masticația, fonația si mimica
3. De insalivare a alimentelor – favorizează producerea gustului si digestia
primara a unor alimente (prin kintermediul amilazei salivare)
4. De tamponare a pH-ului bucal (realizat prin existența bicarbonatului,
fosfatilor, calciului) – reprezintă capaciatatea salivei de neutralizare a acizilor
formați prin metabolism microbian
5. De remineralizare – se manifestă datorita prezenței - se manifesta datorită
prezenței la nivelul ei a fluorului, calciului sau statherinei

11
Curs 8

6. De formare a peliculei dobândite, cu rol de protectie – formarea acesteia

este posibilă datorită prezenței mucinei și a glicoproteinelor salivare
7. Activitatea antimicrobiană – datorată, în principal, prezenței la acest nivel a
anticorpilor (în special a IgA secretorii)a lizozimului, a lactoferinei sau a
lactoperoxidazei
- Funcția de protecție se manifestă antibacterian, antifungic, antiviral
8. Emunctorială – prin care se elimina unele toxine, unii metaboliți (uree, acid
uric), virusuri (ai poliomielitei, turbării, hepatitelor virale, herpesului etc)
- de eliminare a anticorpilor, hormonilor, enzimelor
 Silverstone a demonstrat că saliva este capabilă să producă
remineralizarea smalțului pe adancime de chiar 100 microni
 În timp ce prin utilizarea soluțiilor artificiale, special fabricate , se
pot produce remineralizări și mai profunde

PROPRIETĂȚILE SALIVEI
 Funțiile protectoare ale salivei se manifestă datorită proprietăților ei:
A. Fizice
B. Chimice
C. Antibacteriene

A. PROPRIETĂȚI FIZICE
 Sunt dependente de cantitatea de salivă (de fluxul salivar) și aceasta e legată
de:
- Cantitatea de apă sau de lichidele consumate
- Temperatura mediului și a subiectului etc
 Saliva produsă în cantități suficiente FAVORIZEAZĂ CURĂȚIREA:
- Cu cât este mai FLUIDĂ, cu atât ea poate sa dilueze și săspele mai rapid
acizii produși la nivelul plăcii bacteriene
- În schimb, salivele VÂSCOASE sunt mai puțin eficiente în spălarea
suprafețelor dentare, a acizilor formati sau a hidrocarbonatelor
ingerate

12
Curs 8

- Studiile arată că în mod normal femeile secretă o cantitate de salivă

mai redusă comparativ cu bărbații
 Cantitatea de salivă secretată este influențată de o multitudine de factori
externi:
- De anotimp, constatându-se o producție mai redusă pe djurata celor
călduroase sau mai mare pe durata celor friguroase
- De asemenea, s-a observat că :
 Fumatul stimulează salivația
 Nevăzătorii au o secreție salivară mai redusă
 Se secretă :
- mai multă salivă atunci când stăm în picioare decât când stăm în
poziție șezândă
- dar și mai redusă atunci când stăm în poziție culcat (explicația este
dată de modificările survenite în presiunea sanguină care influențează
și salivația).
 Apoi s-a observat că producția cea mai mare de salivă NESTIMULATĂ se
inregistrează la grupa de vârstă 8-29 ani și scăderea secreției salivare nu ține
seama de înaintarea în vârstă, ci ea este legată, în principal, de prezența
afecțiunilor patologice, de medicamentele administrate etc.
 Și compoziția chimică a salivei:
I. diferă de la o glandă la alta
II. și este variată în funcție de starea de repaus sau de stimulare a
secreției
 Modificările compoziției se observă și în funcție de ritmul
circadian, spre exemplu FOSFATUL ANORGANIC PAROTIDIAN
prezintă un vârf în jurul orei 8:30 dimineata și un minim la miezul
nopții
 Variațiile concentrațiilor componentelor salivare sunt influențate si de
unele stări de boală precum fibroza chistica, caz în care observam
concentrarea ei în fosfat de calciu, prin care se obține un pH alcalin
prelungit, care favorizează producerea frapidă și masivă a depozitelor de
TARTRU.

13
Curs 8

B. PROPRIETĂȚI CHIMICE
Substanțele chimice din compoziția salivei intervin în :
I. Reglarea pH-ului oral
II. Digestie
III. Apărarea locală etc

I. Sistemele tampon salivare:

 Realizează neutralizarea pH-ului acid înregistrat la nivelul
fluidului loral și la interfața dinte/placă bacteriană unde, în timp,
favorizează procesul de remineralizare
Trebuie știut că pH-ul oral prezintă de-a lungul zilei variații datorate:
IV. Perioadelor de repaus sau de stimulare
V. Și este influențat de alimentele ingerate, de frecvența meselor etc
De obicei , pH-ul oral:
VI. Scade pe durata somnului
VII. Crește pe durata masticației
Cel mai important sistem tampon salivar (el realizând 85% din piuterea de
tamponare a salivei) este:
1. Acidul carbonic/bicarbonatul de sodiu – care acționează la un pH de
peste 6 și în special, atunci când saliva este stimulată
2. Lui i se adaugă sistemul fosfat anorganic (fosfat decalciu) , care este al
doilea ca eficiență și care acționează în special în repaus la pH-uri
cuprinse între 6 și 7,2
3. Al treilea sistem tampon este cel al proteinelor macromoleculare care
acționează la pH-uri foarte scăzute (între 4-5) și care are un rol
nesemnificativ
4. Substante care favorizează tamponarea pH-ului oral: proteine, așa zise
amfoterice = proteine care se încarcă electric pozitiv, negativ sau neutru,
în funcție de situație
5. Ureea, care la nivelul cavității orale este descompusă microbian până la
amoniac și care dovedeste efect anticariogen :

14
Curs 8

- spre exemplu, la pacienții care necesită Hemodializă se

observă: în saliva un nivel ridicat de uree și o frecvență
scăsută a cariei dentare

6. Sialinul sau factorul de creștere al pH-ului: Sialinul este o proteină de tip

special, care realizează o reducere substanțial a perioadei de revenire a
pH-ului la valori neutre
7. Saliva conține o serie de anioni și cationi, precum cei de calciu, fosfat de
fluor care favorizează remineralizarea suprafețelor dentare
demineralizate.
- In mod obișnuit în saliva umană există o cantitate mare de
ioni de calciu și de fosfat sub formă de FOSFAT DE CALCIU
care sunt concentrați, suprasaturați si care se găsesc cu
predilecție în jurul dinților.
- Pentru a NU disocia și precipita, fosfatul de calciu necesita
prezența unei substanțe, reprezentată de o fosfo-proteină,
bogată în prolină, denumită STATHERINĂ
Statherin-ul este o proteină care se găsește în saliva produsă de glandele
parotide, în principal, dar și submandibulare
Prin intermediul STATHERINEI dar și Histidinei, în jurul dinților se păstrează
o peliculă fină de fosfat de calciu suprasaturat, care are rolul de a preveni scăderile
bruște de pH oral, mecanism prin care se previne demineralizarea și se favorizează
remineralizarea structurilor dentare.
Aceste macromolecule( statherina și histidina) salivare prezintă proprietăți
aparte, prin ele menținîndu-se HOMEOSTAZIA MINERALĂ A SMALȚULUI.
Reținem că: Aceste fosfo-proteine, fiind macromolecule, nu pătrund în
profunzimea leziunii de sub suprafață unde natural pătrund, în principal, ionii de
calciu și fosfat, ce pot precipita formând cristale de carbonat sau hidroxiapatită.
Capacitatea de tamponare a fluidului oral este influențată de o serie de
factori precum:
- Valoarea atinsă de pH la un moment dat deoarece fiecare dintre sistemele
tamponsalivare acționează eficient doar într-o anumită plajă de valori,
specifică sistemului de tamponare

15
Curs 8

- Fluxul salivar, când se constată că printr-o secrețiesalivară abundentă,

creșterea Ph-ului oral se produce mai rapid
În particular este de reținut:
 În cazul femeii gravide se constată o scădere constantă a cantității de
bicarbonat secretat, până spre sfarsitul sarcinii
 Cantitatea de bicarbonat salivar revine la normal imediat după naștere, când
capacitatea de tamponarea a salivei nu mai este influențată de alăptare.
 Iar în caz de administrare a contraceptivelor orale se constată o creștere a
capacității de tamponare a salivei prin mecanisme hormonale, care modifică
și ritmul secreției salivare.

II. Activitatea enzimatică

Cea mai importantă enzimă salivară este ALFA-AMILAZA, care are rol în
digestia hidrocarbonatelor. Ea este sintetizată 80% în glandele parotide iar restul
în glandele submandibulare. Prin prezența ei în salivă se controlează clearance-ul
oral al amidonului pe care-l metabolizează în maltoza si dextrine. (Actiunea
cariogenă a amidonului se datorează punerii în libertate a produsului fermentabil
reprezentat de maltoză).
Saliva mai conține și alte enzime precum:
o fosftază acidă o beta-glucuronidază
o esterazele nespecifice o succindehidrogenaza
o colinesterază o peroxidaza etc.
o aldoză
În fluidul bucal se mai întalnesc și alte enzime produse de microflora orală
saju de către țesuturile moi, precum:
o fosfataza alcalină o proteinază
o catalază o urează etc
o hialuronidază

16
Curs 8

C. PROPRIETĂȚI ANTIBACTERIENE
De când Institutul Național de Sănătate (The National Institute of Health) din
S.U.A. a anunțat că saliva conține substanțe care acționează asupra virusului
imunodeficienței dobândite (HIV), ea a adevenit mult mai studiată.
O serie de studii (ex. Dr. Aaron Weinberg, ediția din 28 oct 2003 a jurnalului
internașional pentru SIDA) arată că la nivelul sakivei sunt prezente două
polipeptide - beta defensin uman-2 (hBD-2) si beta defensin uman-3 (hBD-3), care
acționează favorabil prin:
- aglutinarea virusului HIV, prin care se impiedică infectarea
organismului si
- favorizarea vindecării leziunilor existente la nivelul mucoaselor
orale.
1. Mucina
Rămâne cea mai cunoscută substanță antimicrobiană conținută de salivă.
Mucina este o glicoproteină sulfatată, cu masă moleculară mare și capacitate
de adeziune la membrana microorganismelor. Este proprietatea prin care
favorizează procesul de aglutinare și de înghițire a microorganismelor.
Mucina are rol și în lubrefierea structurilor cavității orale, prin care se evită:
abraziunile și disconfortul, din timpul exercitării funțiilor.
De asemenea, ca parte componentă a peliculei dobândite, mucina se
constituie într-un strat protector, de impiedicare a difuziei acizilor, produși
microbieni, spre structurile dentare.
2. Lizozimul
Este o carbohidrază (muramidază) și joacă un rol de enzimă mucolitică.
A fost descoperit de Al. Fleming in 1922.
Se gasește abundent in salivă, în alte secreții exocrine, precum și cele nazale
și lacrimale dar și la nivelul fagozomilor.
Lizozimul se gasește în concentrații constante, de-a lungul vieții, atât în salivă
cât și la nivelul leucocitului sau în transudatul gingival.
De regulă, concentrația lui salivară scade odată cu creșterea fluxului.
Lizozmul acționează:
 distructiv asupra complexelor moco-lipidice ale membranei
microbiene, provocându-le liza. Lizozimul este o proteină

17
Curs 8

bazică, piuternic cationică care activează autolizinele

bacteriene, prin care membrana microbiană este lizată.
 pe de alta parte, inhibă fixarea microorganismelor la nivelul
cristalului de hidroxiapatită.
Este mai puțin activ la nivelul microorganismelor gram negative. Acțiunea lui
este perturbată de prezența fierului si a cuprului.
Trebuie știut că acțiunea lui este protejată de prezența salivară a lactoferinei,
cu care cele două megtale se combină.
3. Lactoferina
Este o glicoproteină salivară.
Activitatea bacteriană rezidă din afinitatea ei pentru fier si cupru, prin care
microorganismele sunt private de aceste doua elemente esențiale supraviețuirii
lor.
În plus, în vitro , Lactoferina inhibă puternic fixarea Streptococilor mjutans la
nivelul suprafețelor dentare.
Retinem ca efectul bacteriostatic al lactoferinei încetează o dată cu saturarea
ei în fier.
4. Peroxidazele salivare
Constituie un sistem enzimatic complex, care este alcătuit din substanțe de
proveniență diferită.
Există:
 Peroxidază salivară produsă la nivelul glandelor parotide și submandibulare
 Peroxidul de hidrogen ce provine din metabolismul microbian
 Mieloperoxidaza ce provine sin leucocitele distruse
 Tiocianatul ce provine din filtratul seric
Sistemul peroxidazic desfășoară în vitro o certă acțiune antimicrobiană, fiind
eficient impotriva:
- S. Mutans și a Lactobacililor
- A parodontopatogenilor
- A levurilor
- Și chiar imootriva unor virusuri precum Herpex simplex tip I, HIV,
etc

18
Curs 8

Pe de alta parte , peroxidazele salivare se pot combina cu piruvatul

parotidian si rezultă o substanță antimicrobiană, denumită HIPOTIOCIANIT care
produce inhibarea metabolismului glucidic.
Studiile in vivo demonstrează că, în prezența unei cantități sporite de hipotiocinit
cantitatea de acid produs la nivelul placilor dentare scade semnificativ.

5. Aglutininele salivare
Sunt glicoproteine salivare care adera la membrana microbiană facilitându-
le înghițirea.
Pe lângă mucină, la nivelul salivei mai există și alte substanțe aglutinogene:
- Glicoproteinele parotidiene sunt cele mai active aglutinine, o
cantitate de 0,1 micrograme substanță aglutinează 10⁸-10⁹
microorganisme
- IgA secretorii – aglutinează mai puțin pe cont propriu și mai mult în
asociere cu mjucinele
- Ig G și Ig M – ele prezintă o concentrare salivară invers
proporțională cu cantitatea de salivă secretată
- Microglobulina beta2 – o glicoproteină salivară cu masă moleculară
mică care aglutinează în principal Streptococii, inclusiv pe cei
Mutans.
- Fibronectina – este o glicoproteină salivară pe vcare o descoperim
și în plasma sanguină sau ca substanță fundamentală la nivelul
țesutului conjunctiv. Puterea ei de aglutinare este redusă datorită
degradării enzimatice frapide, produsă în mediul oral.
6. Leucotaxina salivar
Este un polipeptid care produce creșterea permeabilității capilare, prin care
se favorizează diapedeza polimorfonucleatelor neutrofile PMN. Ea se întâlnește
într-o proporție mai mare în placa bacteriană, comparativ cu saliva individului.
7. Opsoninele
Sunt alcătuite din Ig G și IgM și elemente ale complementului. Acționează
prin sensibilizarea microorganismelor mecanism prin care ele sunt mai usor
fagocitate de catre leucocite.
S-a observat că ele acționează mai puternic la persoanele cario-imune.

19
Curs 8

Evoluția bolilor plăcii (caria dentară și bolile parodontale) este influențată de

prezența în fluidul bucal și a elementelor apărării imune, celulare si umorale.
Spre exemplu: Leucocitele au capacitatea de a traversa bariera inserției
epiteliale într-un flux de 500 celule/as.
La nivelul fluidului oral leucocitele rezistă puțin timp, dezintegrându-se rapid.
Reținem că: Limfocitele secretă un număr de substanțe toxice, care distrug
nu numai celule straine, ci duoa un timop și pe cele ale propriului organism. Cateva
din substanțele secretate sunt:
- Interleukine - Proteina C-reactivă
- Citokine - Factorul de necrozare
- Colagenaze tumorală
În acest context, la indivizii fără carii constatăm la nivelul șanțului gingival un
numar mare de PMN comparativ cu cei cu carii active. În plus, fagocitele și
produsele lor antimicrobiene ajung în cavitatea orala pe calea lichidului crevicular
și al amigdalelor, urmand sa influenteze momentul declanșării și al evoluției bolilor
parodontale.
Se constată, de asemenea, că indivizii cu probleme imunologice majore,
prezintă mai multe carii și afecțiuni parodontale greu de stapânit.

Rolul cario-preventiv al fluidului oral:

1. Scurteaza clearance-ul salivar al alimentelor fermentabile
2. Scurtează timpul de stagnare al microorganismelor cariogene, ele fiind
indepartate prin aglutinare și spălare
3. Diluează acizii produși la nivelul plăcii bacteriene
4. Tamponează aciditatea orală prin intervenția sistemelor tampon
salivare și a substanțelor alcaline conținute (sialin, uree)
5. Inhibă metabolismul bacterian și uneori generează chiar un efect
bactericid
6. Inhibă adeziunea microbiană
7. Saturează fluidul plăcii bacteriene cu substanțe remineralizate
8. Remineralizează leziunile de carie incipiente prin prezența fosfatului de
calciu, a cărui acțiune este potențată de prezența fluorului.

20