Prefect in calitate de reclamant

Exista doua conceptii cu privire la modul de exercitare a tutelei administrative.

Intr-o prima conceptie organul de tutela poate dispune anularea actului administrativ ilegal.

Intr-o alta conceptie organul de tutela poate solicita unei instante de contencios adminsitrativ anula
rea unui act administrativ ilegal.

In sistemul nostru de drept este consacrata cea de a doua conceptie iar prefectul este unul dintre
organele de stat care au calitatea de organ de tutela in sensul ca poate controla legalitatea actelor
administrative emise de organele administratiei publice locale(primar, consiliu local, consiliul judetean
si presedintele consiliului judetean). In vederea exercitarii acestui control secretarul consiliului local es
te obligat sa comunice prefectului actele emise de primar sau de consiliu local in termen de 10 zile
de la emiterea acestora. Prefectul are posibilitatea sa solicite instantei de c-a anularea unui act ad
ministrativ pe care-l considera ilegal in termen de 6 luni de la data comunicarii actului.

Din momentul introducerii actiunii pana in momentul solutionarii definitive a acesteia executarea act
ului administrativ atacat este suspendata de drept. Prefectul nu datoreaza taxe judiciare de timbru si
nici nu trebuie sa respecte procedura prealabila. Desi din art.1 din L554/2004 s-ar putae trage conc
luzia din interpretarea gramaticala a textului ca prefectul poate ataca doar actele administrative ilega
le tipice totusi din interpretarea sistematica a art.1 cu art.2 alin (2) rezulta ca prefectul poate ataca
inclusiv actele administrative atipice :

- refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, refuz dat de o autoritate publica

- nesolutionarea in termenul legal al unei cereri de catre o autoritate publica.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici

Conform art.1 din legea contenciosului adminsitrativ ANFP poate ataca in fata instantei de contenc
ios administrativ actele administrative emise de autoritatile publice centrale sau locale, acte referitoar
e la functia publica.

ANFP poate solicita :

1.Anularea unui act administrativ considerat ilegal cu privire la o functie publica.

2. Obligarea unei autoritati publice sa raspunda cererii formulata de persoana indreptatita daca aceas
ta autoritate nu a raspuns in termenul legal

3. Anularea actului administrativ prin care o autoritate publica a respins in mod nejustificat o cerere
formulata de persoana indreptatita cu privire la o functie publica.

ANFP nu poate solicita despagubiri pentru eventualele prejudicii cauzate unei persoane fizice/juridice
prin emiterea sau neemiterea unui act administrativ.

De asemenea ANFP este scutita de plata taxei judiciare de timbru si nici nu trebuie sa respecte pro
cedura prealabila.

Actul adminsitrativ atacat este suspendat de drept pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Speta

Printr-o cerere formulata la 9 august 2013 Ministerul Public l-a chemat in judecata pe primarul sect
orului 6 solicitand instantei sa dispuna anularea unei autorizatii de construire. In motivare reclaman
tul a aratat ca o persoana fizica a depus plangere penala la Parchetul de pe langa judecatoria secto
rului 6 pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu de catre primarul sectorului 6 deoarece a e
mis o autorizatie de construire prin incalcarea intentionata a atributiilor sale de serviciu. Cu aceasta
ocazie Parchetul de pe langa judecatoria sectorului6 a luat cunostinta de existenta autorizatiei emisa
de primarul sectorului 6 favoarea lui B. La primul termen de judecata paratul primarul sectorului 6
a solicitat anularea cererii pe motiv ca Ministerul Public nu a obtinut acordul lui A pentru introduc
erea actiunii acord ce trebuia dat inainte de momentul introducerii. Reclamantul a solicitat respinger
ea exceptiei nulitatii aratand ca :

1. Nu era nevoie de acordul prealabil al lui A fiindca acesta este minor avand varsta de 16 ani.

2. Chiar daca ar fi fost necesar acest acord el a fost dat de minor prin plangerea penala pe care a
formulat-o impotriva paratului.

A a depus plangerea penala aceasta fiind semnata si de cei doi parinti ai sai in calitate de ocrotit
ori legali ai minorului.

Ce va hotara instanta de contencios administrativ in privinta exceptiei nulitatii ?

Instanta va admite exceptia nulitatii din doua motive:

1. Trebuia obtinut acordul prealabil al lui A impreuna cu acordul parintilor sai fiindca art.1 din L 55
4/2004 este o norma speciala in raport cu art.92 din Codul de procedura civila devreme ce se aplic
a doar actiunilor de contencios administrativ si nu oricaror actiuni in justitie. Ori in baza acestui text
(art.1) Ministerul Public nu poate introduce o actiune de contencios administrativ decat cu acordul
prealabil al persoanei vatamate.

2. Acordul prealabil trebuie sa fie expres, un asemenea acord nu a existat in plangerea penala pe c
are A a depus-o la Parchetul de pe langa judecatoria sectorului 6.

Procedura prealabila

Potrivit art.7 alin(1) din L554/2004 inainte de a solicita instantei anularea unui act administrativ indiv
idual persoana vatamata trebuie sa se adreseze organului emitent sau organului ierarhic superior dac
a acesta exista solicitand revocarea actului administrativ in tot sau in parte.

Asadar procedura prealabila consta in cererea formulata de persoana interesata adresata autoritatii
publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare prin care se solicita revocarea unui act admi
nistrativ in tot sau in parte.

Curtea Constitutionala a Romaniei a examinat constitutionalitatea art. 7 din perspectiva dreptului de

acces liber la justitie si a dispozitiei constitutionale potrivit careia jurisdictiile administrative sunt facul
tative.

CCR a respins exceptia de neconstitutionalitate considerand ca :

1. Nu este incalcata dreptul de acces liber la justitie fiindca acesta poate fi exercitat doar in conditii
le prevazute de lege ori o asemenea conditie de exercitare si nu de existenta a dreptului este cond
itia urmarii procedurii prealabile.

Pe de alta parte si Conventia Europeana a Drepturilor Omului permite statelor semnatare sa stabilea
sca conditii de exercitare a acestui drept numai daca asemenea conditii se justifica printr-un interes
public si sunt proportionale cu acesta.
Reglementarea in discutie respecta art.6 din CEDO fiindca ocroteste interesul public supraincarcarii ins
tantelor de judecata cu litigii care pot fi rezolvate pe cale amiabila iar metoda folosita este proporti
onala cu interesul public aparat. !!

2. Procedura prealabila nu este o jurisdictie administrativa deoarece aceasta din urma presupune :

a) un organ jurisdictional diferit de organul emitent al actului administrativ.

b) derularea unei proceduri bazata pe principiul contradictorialitatii ( ce presupune ca fiecare parte s

a-si exprime punctul de vedere cu privire la orice imprejurare de fapt sau de drept) si pe principiul
dreptului la aparare

c) posibilitatea administrarii de probe noi pe parcursul derularii jurisdictiei

d) posibilitatea pronuntarii unei hotarari de organul jurisdictional care sa fie obligatorie pentru parti
si motivata.

Procedura prealabila a fost denumita in doctrina prin notiunea de recurs administrativ. Recurs pentru
ca acest termen sugereaza o cale de atac impotriva unui act administrativ si administrativ pentru c
a actul atacat este un act administrativ iar organul sesizat cu acest recurs administrativ este o autor
itate publica.

Recursul administrativ are trei forme :

- recursul gratios

Este mijlocul juridic prin care persoana interesata urmareste sa obtina desfiintarea actului administrat
iv de autoritatea emitenta.

- recursul ierarhic

Consta in cererea persoanei interesate de revocare a actului administrativ adresata autoritatii ierarhic
superioare celei emitente.

- recursul de tutela.

Consta in controlul legalitatii actelor administrative exercitate de organele de tutela.

Doar primele doua forme sunt vizate de procedura prealabila.

Persoana interesata poate exercita ambele forme de recurs administrativ concomitent sau succesiv sa
u doar una din acestea.

Autoritatea publica emitenta sau cea ierarhic superioara trebuie sa solutioneze cererea de revocare i
n termenul legal (de 30 de zile cu exceptia in cazul in care legea prevede expres alt termen).

Poate admite recursul revocand actul in tot sau in parte caz in care litigiul se stinge.

Procedura prealabila este ceruta indiferent daca actul administrativ este individual sau normativ iar i
n cazul actelor individuale indiferent daca persoana interesata este beneficiarul actului sau o terta p
ersoana.

Astfel pentru actele administrative individuale termenul de formularea cererii de revocare difera. Dac
a persoana interesata este beneficiarul actului administrativ individual atunci cererea de revocare treb
uie depusa in termen de 30 de zile de la comunicarea actului.

Pentru motive temeinice beneficiarul actului poate depune cererea de revocare peste termenul de 3
0 de zile dar nu mai mult de 6 luni de la data comunicarii actului.
Motivele temeinice sunt imprejurarile obiective care au impiedicat-o pe persoana interesata sa depu
na cererea de revocare in termen de 30 de zile. Aceste motive exclud orice forma de vinovatie a p
ersoanei interesate.

Existenta unui motiv temeinic trebuie probata in fata instantei de contencios adminsitrativ de catre
persoana interesata.

Termenele de 30 de zile si de 6 luni sunt termene de prescriptie fiind supuse suspendarii, intrerupe
rii sau repunerii in termen.

Daca persoana interesata este o alta persoana decat beneficiarul actului administrativ individual term
enul in care aceasta trebuie sa formuleze cererea de revocare este de 6 luni de la momentul la car
e a luat cunostinta de existenta actului atacat.

Daca este atacat un act administrativ normativ procedura prealabila poate fi indeplinita oricand.

Principiul potrivit caruia "Nu se poate agrava situatia unei persoane in propria cale de atac" nu est
e aplicabil in privinta procedurii prealabile :

1. Nu este prevazut expres de legea contenciosului administrativ

2. Acest principiu este aplicabil cailor judiciare de atac ori procedura prealabila nu este o cale de
atac.

In cazul contractelor administrative procedura prealabila consta in procedura concilierii in care o part
e contractanta adreseaza celeilalte parti(o autoritate publica) o invitatie la conciliere ce trebuie sa cu
prinda : pretentiile invocate,temeiul legal al pretentiilor si documente justificative.

Invitatia la conciliere presupune si o data si un loc de intalnire a reprezentantilor partilor si se expe

diaza sub forma scrisorii recomandate cu confirmare de primire, faxului, mail-ului sau prin orice form
a in care se poate proba expedierea si primirea.

Reclamantul va trebui sa faca dovada urmarii procedurii de conciliere fie cu invitatia la conciliere (
atunci cand concilierea nu s-a mai desfasurat efectiv) fie cu procesul verbal de conciliere intocmit c
u ocazia concilierii.