Agache Gheorghe

EFS-Gr. 1121 A
Anul II
Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională
Ierarhia tradiţională a proceselor gândirii
În 1956, Benjamin Bloom a scris educaţionale: domeniul cognitiv, iar descrierea sa a proceselor
gândirii ierarhizate pe şase niveluri a fost de atunci adaptată şi utilizată la scară largă, în nenumărate
contexte. Lista sa de procese cognitive este organizată pornind de la cele mai simple, amintirea
cunoştinţelor, până la cele mai complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi cu privire la valoarea unei
idei.

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

Cunoştinţe Amintirea informaţiilor identifică, descrie, numeşte, etichetează,

recunoaşte, reproduce, urmăreşte

Înţelegere Înţelegerea sensului, parafraza unui concept rezumă, modifică, apară, parafrazează,
interpretează, dă exemple

Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului într-o construieşte, face, formează, modelează, prezice,
situaţie nouă pregăteşte

Analiză Descompunerea informaţiilor sau a conceptelor compară/contrastează, descompune, distinge,

în părţi pentru a le înţelege mai bine selectează, separă

Sinteză Folosirea ideilor pentru a produce ceva nou repartizează pe categorii, generalizează,
reconstruieşte

Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare laudă, critică, judecă, justifică, argumentează,

susţine
Lumea de astăzi este totuşi dierită de cea pe care o reflecta taxonomia lui Bloom în 1956. Specialiştii
în domeniul pedagogiei au învăţat mult mai multe despre cum învaţă elevii şi cum predau profesorii şi
recunosc acum că procesele de predare şi învăţare cuprind mult mai multe decât gândirea. Aceste
procese implică şi sentimentele şi convingerile elevilor şi ale profesorilor, precum şi mediul social şi
cultural al clasei.
Mai mulţi psihologi au lucrat pentru a transforma conceptul de bază al unei taxonomii a capacităţilor
cognitive într-unul mai relevant şi mai apropiat de realitate. Elaborând propria taxonomie a
obiectivelor educaţionale, Marzano (2000) aduce următoarea critică la adresa taxonomiei lui Bloom:
chiar structura taxonomiei, pornind de la nivelul cel mai simplu al cunoştinţelor şi ajungând la cel mai
dificil al evaluării, nu se sprijină pe o cercetare. O taxonomie ierarhică implică faptul că fiecare
capacitate aflată la un nivel superior este compusă din capacităţile de la nivelurile de mai jos;
înţelegerea necesită cunoştinţe; aplicarea necesită înţelegere şi cunoştinţe şi aşa mai departe. Acest
lucru, potrivit lui Marzano, nu este adevărat în ceea ce priveşte procesele cognitive din taxonomia lui
Bloom.
Iniţiatorii teoriei originale a celor şase procese de gândire au presupus că proiectele complexe necesită
unul dintre procese într-o măsură mai mare decât celelalte. O sarcină era în primul rând una de
„analiză” sau una de „evaluare”. Acest lucru nu s-a dovedit a fi adevărat, ceea ce explică dificultatea
pedagogilor în a clasa activităţi de învăţare provocatoare pe baza acestei taxonomii. Anderson (2000)
susţine că în aproape toate activităţile de învăţare complexe sunt implicate mai multe capacităţi
cognitive diferite.
Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important punct
forte al său este acela că a abordat subiectul foarte important al gândirii şi a elaborat o structură în
jurul său care poate fi utilizată de profesionişti. Acei profesori care au o listă de recomandări pentru
întrebări legate de diferite niveluri ale taxonomiei lui Bloom cu siguranţă încurajează mai mult
dezvoltarea capacităţilor de gândire de nivel superior decât cei care nu folosesc o astfel de metodă. Pe
de altă parte, după cum poate spune oricine care a lucrat cu un grup de pedagogi pentru a clasifica o
serie de întrebări şi activităţi de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu prea există consens cu privire
la ce înseamnă termeni în aparenţă foarte clari precum „analiză” sau „evaluare”. În plus, atâtea
activităţi care merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele autentice sau proiectele, nu pot fi clasificate
după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le-ar diminua potenţialul de oportunităţi de
învăţare.
Taxonomia lui Bloom revizuită

În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom, care ia în
considerare un număr mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării. Această taxonomie revizui
încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie
face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul gândirii şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii: factuală, conceptuală, procedura
şi metacognitivă. Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi
cunoştinţe despre detalii specifice. Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasifică
şi categoriile.

Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi metode, precum şi
cunoştinţe despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee. Cunoştinţele metacognitive se referă l
cunoştinţele despre procesele de gândire şi informaţii legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste proc
în mod eficient.

Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase capacităţi. Ace
sunt de la cea mai simplă până la cea mai complexă: (a) amintirea, (b) înţelegerea, (c) aplicarea, (d) analiza, (e)
evaluarea şi (f) creaţia.

Amintirea constă în recunoaşterea şi reamintirea, „rechemarea”, informaţiilor relevante din memoria pe termen
lung. Înţelegerea este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor educaţionale, precum lectura şi
explicaţiile profesorului. Subcategoriile acestui proces includ interpretarea, exemplificarea, clasificarea, rezuma
deducerea, compararea şi explicarea.

Cel de-al treilea proces, aplicarea, se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într-o situaţie familiară sau una
nouă. Următorul proces este analiza, care constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi considerarea relaţiei
dintre părţi şi structura generală. Elevii analizează prin diferenţiere, organizare şi atribuire. Evaluarea, care
reprezintă ultimul nivel al taxonomiei originale, este al cincelea dintre cele şase procese în versiunea revizuită. E
include verificarea şi critica.
 Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni.
Această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini
creatoare, cei care învaţă generează, planifică şi produc.

Potrivit acestei taxonomii, fiecărui nivel de cunoştinţe îi poate corespunde un nivel al proceselor cognitive, astfe
că elevul poate să-şi amintească cunoştinţe factuale sau procedurale, să înţeleagă cunoştinţe conceptuale sau
metacognitive sau să analizeze cunoştinţe metacognitive sau factuale. După Anderson şi colegii săi, „Învăţarea c
are sens le oferă elevilor cunoştinţele şi procesele cognitive de care au nevoie pentru a putea rezolva probleme.”
65).

Procese cognitive Exemple

Amintirea – Producerea informaţiilor exacte din memorie

Recunoaşterea Identificaţi broaştele dintr-o diagramă cu diferite tipuri de amfibieni.

Găsiţi un triunghi isoscel în jurul vostru.
Răspundeţi la întrebări cu adevărat sau fals sau la întrebări cu variante de răspun

Reamintire Numiţi trei autoare care au scris în limba engleză în sec. al XIX-lea.
Scrieţi înmulţirea.
Redaţi formula chimică pentru tetraclorura de carbon.

Înţelegerea – Formarea înţelesului pe baza materialelor educaţionale sau a experienţelor

Interpretarea Transpuneţi o problemă dintr-o poveste într-o ecuaţie algebrică.

Desenaţi o diagramă a sistemului digestiv.
Parafrazaţi al doilea discurs inaugural al lui Lincoln.

Exemplificarea Desenaţi un paralelogram.

Găsiţi un exemplu de utilizare a tehnicii literare fluxul conştiinţei.
 Numiţi un mamifer care trăieşte în zona voastră.

Clasificarea Clasificaţi numerele în pare şi impare.

Enumeraţi tipurile de guvernare din ţările moderne din Africa.
Grupaţi animalele indigene pe specii.

Rezumarea Propuneţi un titlu pentru un scurt pasaj.

Enumeraţi punctele cheie referitoare la pedeapsa capitală pe care le promovează
site-ul.

Deducerea Citiţi un pasaj din dialogul dintre două personaje şi formulaţi o concluzie
referitoare la relaţia lor din trecut.
Deduceţi înţelesul unui termen nefamiliar din context.
Uitaţi-vă la o serie de numere şi spuneţi care credeţi că va fi următorul.

Compararea Explicaţi felul în care inima se aseamănă cu o pompă.

Scrieţi despre o experienţă personală asemănătoare cu cea a pionierilor în vest.
Folosiţi o diagramă Venn pentru a demonstra felul în care se aseamănă şi sunt
diferite două cărţi de Charles Dickens.

Explicarea Desenaţi o diagramă prin care să explicaţi cum influenţează presiunea aerului
vremea.
Oferiţi detalii pentru a motiva de ce Revoluţia Franceză s-a produs în acea
perioadă şi în felul acela.
Descrieţi cum ratele dobânzilor influenţează economia.

Aplicarea – Folosirea unui procedeu

Execuţia Adăugaţi o coloană de numere din două cifre.

Citiţi cu voce tare un pasaj într-o limbă străină.
Faceţi o aruncare de încercare.

Implementarea Concepeţi un experiment pentru a vedea cum cresc plantele în diferite tipuri de
soluri. Verificaţi o lucrare scrisă. Creaţi un buget.

Analiza – Descompunerea unui concept în părţi şi descrierea relaţiei dintre aceste părţi şi întreg

Diferenţierea Identificaţi informaţiile importante din enunţul unei probleme de matematică şi

tăiaţi informaţiile neimportante. Desenaţi o diagramă care să arate care sunt
 personajele principale şi secundare ale unui roman.

Organizarea Aşezaţi cărţile din biblioteca clasei pe categorii. Alcătuiţi o listă a figurilor de sti
folosite frecvent şi explicaţi efectul lor. Realizaţi o diagramă care să arate cum
interacţionează plantele şi animalele din zona voatră.

Atribuirea Citiţi scrisorile către editor pentru a determina punctele de vedere ale autorilor fa
de o problemă locală. Determinaţi care este motivaţia unui personaj dintr-un
roman sau o poveste. Uitaţi-vă la broşurile candidaţilor politici şi emiteţi ipoteze
cu privire la punctele lor de vedere asupro problemelor.

Evaluarea – Emiterea de judecăţi pe baza unor criterii şi standarde

Verificarea Participaţi la un grup de scriere, oferindu-le colegilor feedback cu privire la

organizarea şi logica argumentelor. Ascultaţi un discurs politic şi faceţi o listă cu
contradicţiile care apar în discurs. Revizuiţi un plan de proiect pentru a vedea da
sunt incluse toate etapele necesare.

Criticarea După ce aţi participat la elaborarea unei grile de evaluare criterială a unui proiec
apreciaţi măsura în care proiectul îndeplineşte criteriile.
Alegeţi cea mai bună metodă pentru rezolvarea unei probleme complexe de
matematică. Apreciaţi validitatea argumentelor pro şi împotriva astrologiei.

Crearea – Combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoaşterea componentelor unei noi
structuri.

Generarea Pe baza unei liste de criterii, enumeraţi câteva opţiuni pentru îmbunătăţirea
relaţiilor rasiale în şcoală. Formulaţi câteva ipoteze ştiinţifice pentru a explica de
ce plantele au nevoie de soare. Propuneţi o serie de alternative pentru reducerea
dependenţei de combustibilii fosili, care să abordeze atât aspecte economice, cât
de mediu. Formulaţi ipoteze alternative pe baza unor criterii.

Planificarea Realizaţi o schiţă pentru o prezentare multimedia despre insecte. Prezentaţi o

lucrare despre opiniile lui Mark Twain cu privire la religie. Planificaţi un studiu
ştiinţific pentru a testa efectul diferitelor tipuri de muzică asupra producţiei de o
la păsări.

Producerea Scrieţi un jurnal din punctul de vedere al unui soldat al confederaţiei sau unionis
 Construiţi un habitat pentru păsările de apă locale. Puneţi în scenă o piesă pe baz
unui capitol dintr-un roman pe care l-aţi citit.

Cunoştinţe factuale – informaţii de bază

Cunoştinţe legate de terminologie Termeni, simboluri matematice, note muzicale, alfabet

Cunoştinţe legate de detalii şi Componentele piramidei alimentelor, numele reprezentanţilor în Congres,

elemente specifice bătălii importante din cel de-al doilea război mondial

Cunoştinţe conceptuale – relaţiile dintre părţile unei structuri mai mari care fac ca acestea să funcţioneze împreun

Cunoştinţe despre clasificări şi Specii de animale, diferite tipuri de argumente, erele geologice
categorii

Cunoştinţe despre principii şi Tipuri de conflicte în literatură, legile mişcării ale lui Newton, principiile
generalizări democraţiei

Cunoştinţe despre teorii, modele şi Teoria evoluţiei, teorii economice, modele ADN
structuri

Cunoştinţe procedurale – cum să faci ceva

Cunoştinţe despre abilităţi şi Rezolvarea ecuaţiilor de gradul doi, amestecarea culorilor vopselelor,
algoritmi specifice disciplinei servirea mingii la volei

Cunoştinţe despre tehnici şi Critică literară, analiza documentelor istorice, metode de rezolvare o problemelo
metode specifice disciplinei de matematică

Cunoştinţe despre criteriile de Metode adecvate pentru diferite tipuri de experimente, procedee de analiză
determinare a procedeelor statistică utilizate în diferite situaţii, standarde pentru diferite
adecvate tipuri de scriere

Cunoştinţe metacognitive – cunoştinţe despre gândire în general şi gândirea personală în special

Cunoştinţe strategice Modalităţi de memorare a faptelor, strategii de citire a unui text pentru înţelegere
metode de planificare a unui site

Cunoştinţe despre sarcinile Diferite cerinţe de citire, din manuale sau literatură; gândirea prospectivă înainte
cognitive, inclusiv cunoştinţe utilizarea unei baze de date electronice; diferenţele dintre scrierea unui mesaj
contextuale şi despre electronic şi scrierea unei scrisori de afaceri
 condiţionare adecvate

Cunoştinţe despre sine (auto- Nevoia de a avea o diagramă sau un grafic pentru înţelegerea proceselor complex
cunoaştere) o înţelegere mai bună în medii în care este linişte, nevoia de a discuta ideile cu
cineva înainte de a scrie un eseu
Dimensiunea proceselor cognitive
Bibliografie
Anderson, L. W. & Krathwohl, D. R. (2001). A taxonomy for learning, teaching, and assessing. New
York: Longman.

Bloom, B.S., (Ed.). 1956. Taxonomy of educational objectives: The classification of educational goals:
Handbook I, cognitive domain. New York: Longman.

Costa, A. L. (Ed.). (2000). Developing minds: A resource book for teaching thinking. Alexandria, VA:
ASCD.

Marzano, R. J. (2000). Designing a new taxonomy of educational objectives. Thousand Oaks, CA:
Corwin Press.