Fascicola 5.

-1925

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI
ri

SUM AR: -

I. STUDII : Sever Zotta, Mdndstirea Golia (pg. 1-39); M. CostAchescu,

Satul Prigorenii (pg. 40-69); Gh. GhlbAnescu, Sama visteriei Moldovei din 1763
(pg. 70-121).
II. DOCUMENTE : A. Locurl. P. S. S. Iacob Episcopal Husilor, 13 doc. inlre
7177 (1669-1798 (pg, 122-129); N. A. Bogdan, 16 doc. intre 7241 (1733)-1807
(pg. 129-146); A. BAleanu, 15 doc. cu regeste intre 7173 (166.5)-1778 (pg. 146
161); M. Burghelea, 9 doc. intre 7269 (1761)-1825 (pg. 151-159); M. Costachescu,
23 doc. cu regeste intre 7215 (1707)-1768 (pg. 160-170); Gh. GhibAnescu, 38 doc.
i regeste intre 7156 (1648)-1787 (pg. 171-182); Traian Ichim, 10 doc. l regeste
intre 7150 (1642)-1844 (pg. 182-192); Pr. V. UrsAcescu, 1 doe. din 1765
(pg. 193-194).
B. Lucruri. M. CostAchescu, 7005 (ildusestii); 7036 (Berheci): 7041 (Condres-
tii pe Tclejna) 7064 (Zorilestii); 7064 (Humorul), 7015 slavon (Sdcuenii); Tr. Ichim,
7169 (spanzurdloare); 7224 (bis. sf. Lazdr, mile); 1786 (Berdrie in Pdcurari), 1793
(tib ; 1799 (tij a Mileroaei), 1803 (berdrie jidovascd), 1817 (feredeu jidovdsc), 1841
(Spanzurdloare la Nicolina), 1824 (meidanuri in Iasi), 1814 (Pia(a sf. Teodor), 1825
(Berdrie in Pdcurari), 1825 (Taxele pe here si Sf. Spiridon), 1832 (take de berdrie),
1832 (inventariul unei berdrii) 1776 (Mae la hotard), 1797 (act de despdrlenie), 1831
(meidanul sf. Spiridon). 1837 (avaetut meideanului Sf. Spiridon), 1856 (tij), 1841
(vornicia de poartd) ; Gh. GhibAnescu, 7172 (plata capului), 7072 (sinet de bani la
Turd), 1776 (podia de la Fdlciu), 1776 tij), 1777 (vaira tdrgului Fdlciului), 1785 (tij)
1798 (tij), 1776 (Proclama(ia la alipirea Bucovinei), 1791 (Banda), 1785 (Targove(ii
de Husi i Episcopia), 1792 (tij), 1792 (nobilii Ghilescu), 1825 (tij) 1815 (feredeu
jidovesc Sarata), 1820 (popasuri de drum spre Tarigrad i Brusa), 1827 (hrisovul
Hdrpdsestilor), 1800 (tabard) 7268 (primal buget al Epitropiel sf. Spiridon), (pg.
195-233).
C. Persoane. Gh. GhibAnescu, Spila neamului Bcidtirdu (pg. 234-257).
III. MANUSCRIPTE VECHI: Eufrosina Simionescu, 1592 din Codex Cohal-
miensis (258-269). Gh. GhibAnescu, Din Faptele Apostolilor din 7154 (pg. 263-268).
IV. INSCRIPTII S1 NOT17'E DE PE CARTI: Gh. GhibAnescu, M. CostA-
chescu, i V. UrsAcescu, inscripiii i notite de la Vaslui, muzeul Buc., Bolgrad,-
Gherla, Mercuria Ciucului, Reghinul Sdsesc, Beresti (Covurltiz), Dorohoi, Preutesti,
Hangu, Mdcleirjesti si Oltenesti (pg. 269-278).
V. VARIA. Gh. GhibAnescu, 7072 (Zapis romdnesc), 1775 (Mdcdrestii), 1778
grecesc (actul de nastere a lui Carussi), 1237 text turcesc, 279-281.
VI. haqII IN CRONICARI qt CALATORII STRAINI : Gh. GhlbAnescu, Iasii
in Nec. Costin, Ion Neculce i Contemporanii lor intre 1700-1710 (pg. 281-286);
M. Costfichescu, 1asii in dr. Andreas Wolf, 1808 (286-291).
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI ql COMUNICARI : Activi-
tatea comitetului muzeului pe anul 1925 e cuprinsd in procesele verbale (No. 57-70),
cu care prilej s'au fdcul diferite comunicdri, ce sant date in amdnunt la labia de
materii (pg. 291-357).
VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu i M. CostAchescu, (vezi labia de
materii) pg. 358-379.
IX. ADDENDA, Sever Zotta, Streimosii principesei noastre mostenitoare (sfdr-
f it)-379-392).
TABLA MATERIILOR $1 1NDICELE CRONOLOGIC AL DOCUMENTELOR
din care 187 intregi si 118 regeste, pag. 393-402.

IA 5 I
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMANEASCA"
1926
www.dacoromanica.ro Pretul 200 lei .
 ^

AVIS
Preful Fascicolei I, apdrutd in 1921 e de 60 tel
) a
- 5, 1922 ) I , )
15 90 ),
1) III,
71 1923 )) )1 150
17 77 17

7, 5, IV, ,, - 1924 - 200 77

Fascicola de falai pe anal 1925, costa 200

Toate la un loc se expediazd recomandat contra pleitei
de 700 lei.

Mandatele postale sd se trimeatd pe adresa D-Iui

AI COSTACHESCU, casierul Muzeului, Iasi, sir.
Fair, 6 (12). 1

Corespondenta ce priveste Redactia a se adresa D-lui

Oh. Ohibdnescu, Directorul Buletinului, sir. Rafail no. I , Iasi.

Persoanele, cari vor binevoi a dona orice object

pentru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui Sever
. Zotta, Conservatorul Muzeului, strada Cuza-llodei, in
curtea Risericei Sofia, .

Scopul Societdtei Istorico-Arheologice a Muzeului Municipal Ia$i este

de a publica un BULETIN, cu cuprins istoric $i arheologic, care va
cuprinde acte de proprietate, sau de interes public, care privesc Ia$ii,
inscrip(ii lapidare, acte ale bisericilor din Ia$i, vederi fotografice ale
monumentelor din Iasi, planuri, facsimile, genealogii, documente de
importantd istoricd sau economicei ce privesc Moldova intreagd.

www.dacoromanica.ro
 Fascicola 5.-1925

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI

SUM AR:
I. STUDII : Sever Zotta, Mdndstirea Oolia (pg. 1-39); M. CostAchescu,
Satul Prigorenli (pg. 40-69); Oh. GhlbAnescu, Sama visteriel Moldovei din 1763
(pg. 70-121).
II. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iacob Episcopul Hugilor. 13 doc. Inlre
7177 (1669-1798 (pg, 122-129); N. A. Bogdan, 16 doc. hare 7241 (1733)-1807
(pg. 129-146); A. BAleanu, 15 doc. cu regesle Intre 7173 (1665)-1778 (pg. 146
161); M. Burghelea, 9 doc. hare 7269 (1761)-1825 (pg. 151-159); M. CostAchescu,
23 doc. cu regeste intre 7215 (1707)-1768 (pg. 160-170); Gh. GhibAnescu, 38 doc.
;1 regeste intre 7156 (1648)-1787 (pg. 171-182); Traian Ichim, 10 doc. f t regeste
intre 7150 (1642)-1844 (pg. 182-192); Pr. V. UrsAcescu, 1 dor. din 1765
(pg. 193-194).
B. Lucrurl. M. CostAchescu, 7005 (Hduse;ti1) ; 7036 (Berheci); 7041 (Condref-
tii pe Telejna) 7064 (Zorilegii); 7064 (Humorul), 7015 slavon (Sdcuenii); Tr. Ichim,
7169 (spanzuratoare); 7224 (bis. sf. Lazdr, mile); 1786 (Berdrie In Pdcurari), 1793
(HD ; 1799 (tij a Mileroaei), 1803 (berdrie jidovascd), 1817 (feredeu jidovdsc), 1841
(Spanzurdloare la Nicolina), 1824 (meidanuri In 141), 1814 (Pla(a sf. Teodor), 1825
(Berdrie I,, Pdcurari), 1825 (Taxele pe bere f l Sf. Spiridon), 1832 (taxe de berdrie),
1832 (inventariul unei berdrii) 1776 (bdtae la hotard), 1797 (act de despdr(enie), 1831
(meidanul sf.. Spiridon), 1837 (avaetul meideanului Sf. Spiridon), 1856 OW, 1841
(vornicia de, poartfl) ; Oh. GhibAnescv, 7172 (plata capului), 7072 (sinet de bani la
Turd), 1776 (podul de la Fdlciu), 1776 tij), 1777 (vatra tdrgului Fdlciului), 1785 (tij)
1798 OW, 1776 (Proclama (in la alipirea Bucovinei), 1791 (Banila), 1785 (Torgove(ii
de Hull ;I Episcopia), 1792 (tij), 1792 (nobilii Ghilescu), 1825 (tij) 1815 (feredeu
jidovesc Sarata), 1820 (popasuri de drum spre Tarigrad i Brusa), 1827 (hrisovut
Hdrpdgltilor), 1800 (arbarii) 7268 (primal buget al Epitropiei sf. Spiridon), (pg.
195-233).
C. Persoane. Gh. GhibAnescu, Spita neamului Bäddrdu (pg. 234-257).
III. MANUSCRIPTE VECHr: Eufrosina Simionescu, 1592 din Codex Cohal-
miensis (258-269). Oh. Ohibfinescu, Din Faptele Apostolilor din 7154 (pg. 263-268).
IV. INSCRIPTII ql NOT1TE DE PE CARTI: Oh. GhibAnescu, M. Costa-
chescu, fi V. UrsAcescu, inscriptii f I notile de la Vaslui, muzeul Buc., Bolgrad,
Oherla, Mercurla Clucului, Reghinul Sdsesc, Berestl (Covurlul), Dorohoi, Preutelti,
Hangu, Mdddrjelti fl O1lene;t1 (pg. 269-278).
V. VARIA. Gh. GhibAnescu, 7072 (Zapis romdnesc), 1775 (Mdcilreltli), 1778
grecesc (actut de naltere a lui Carussi), 1237 text turcesc, 279-281.
VI. IASII IN CRONICARI 91 CALATORII STRAINI: Oh. GhibAnescu, Ialli
In Nec. Costin, Ion Neculce ;1 Contemporanii lor Intre 1700-1710 (pg. 281-286);
M. CostAchescu, lalii in dr. Andreas Wolf, 1808 (286-291).
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATER1 SJ COMUNICAR1 : Activi-
tatea comitetului muzeului pe anal 1925 e cuprinsd In procesele verbale (No. 57-70),
cu care prilej s'au fdcul diferite comunicdri, ce sant date in ,amdnunt la tabla de
materii (pg. 291-357).
VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu l M. CostAchescu, (yea tabla de
materli) pg. 358-379.
IX. ADDENDA, Sever Zotta, Strdmolli principesel noastre moltenitoare (sfdr-
lit)-379-392).
TABLA MATERIILOR I INDICELE CRONOLOG1C AL DOCUMENTELOR
din care 187 Intregi ;1 118 regeste, pag. 393-402.

AS
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMANEASCA"
1926

www.dacoromanica.ro
 Preful Fascicolei I, apdruM in 1921 e de 60 lei
11 ), 21 1922 )y 90 1.7

71 71 1119 )7 1923 150 ))

/9 /7 IV, ff 200
1924
Fascicola de Ma pe anal 1925, costd 200
Toate la un loc se expediazd recomandat contra pldtei
de 700 lei.

www.dacoromanica.ro
 'ralsolcula V k1925).

lOAN NECULCE
SULETINUL MUZEULU1 MUNIC1APL, 1A$1

Manastirea golia
SCHITA ISTORICA

,Golia in Moldova este 0 mare mAnastire

A Maicei pomnuitii. inAuntru in cetate,
Zidire a lull Vasile Von si are o lcoana
FAcatoare de minuni I vrednicA de mirat in
veacul acesta.
Mare minune si podoaba orosului la§1,
Precum e Sdrindar, podoaba Bucurestiului,
E inchinata MAniistirei Vatopedi.
1 cum se zice bogatA qi linA de podoabew.
Chesarie Dapontes 1).
I. SECOLUL al XVI- lea.
Precum reiese din versurile entusiaste ale cronicarului grec dirt secolul al XV111-lea,
Goliei i sa cladea de cdtra acest-om cult preferintd fata de celelalte mandstiri ale lasu-
lui. S'ar putea crede noate din cauza Ca era inchinata unei manastiri grecesti pe ace-
lasi Sf. Munte, unde Chesarie, in mirenie Constantin, era calugdr, la Xeropotam. Dar
§i multe alte mandstiri erau inchinate, dintre cari si aceia, care putea sã rivalizeze in
frumusete cu Glia, Trei-Ierarhi, inchinata cha comunitkif manaAirilor muntelui Atos,
deci §1 Xeropotamului. Dapontes de altfel nu este isolat cu parerea sa; o alta persona-
litate a veactrlui al XVIII-lea, rin orri inteligent §i care a ca ãtorit mu% Petru cel Mare,
cid si el Go lief 1ntdietate. Vizitand 1asul in cursul rasboiului din 1711, ;,au imblat Impd-
ratul", scrie Neculcea, ) pr n toate mAndstirile de le-au vazuj si din toate i-au mai
placut mdnastirea Golia, zicand cd 'are trei leluri de mest.suguri : lesesc, grecesc §1
rnoschicescu.
Cel mai cult dintre cronicar i nostri, Miron Costin, care a vazut si el opere de
arta occidentala, atat in Polonia, unde a stucliat, cat §1 in Ungaria §1 Austria, unde a
luat paTte la rdsbolul din 1683, se pronunta in acelas sens, scriind : Inteacesti ani au
zidit Vasile Von' si laudata monastirea in orasul Ia§ilor, intaiu supt nume a trei Diva-
Pori bisericei, ce se zice : Trei Sveatiteli, mai pe urma, a doua mpnastire, ce se chea-
ma G)lia, cti fdpturd cum sa vad pèste toate monastirile aice in tarn mai iscusite" 9
' Nici aft, cancl..Golia se afia inteo stare de semi-mina, in mipozul unei curti pe
cat de mari, pe atat de 2$eglijate, iar Trel-lerarchi opreste pasii strainilor prin originalitatea
exotica a frumusetirsale arhitectonice, nu lipsesc glasuri, cari, mai ales ce priveste- jfl

1) Enumerarea bisericilor si mAnastirilor vest te ale sf. Marii si despre §coala din
stantul Atinteg trad. din greceste de G. Murnu, in Hurmuzaki XIII, 254.
2) Letopisete 11, 315.
3) Ibid. I, 310.

www.dacoromanica.ro
 SEVER ZOTTA

teriorul dau preferintA formelor nobile si majestoase ale Gorei, fall de 4-isipa orbitoare
de aur si pietre Mlle ale Trei-lerarhilor.
Vechimea mAnAstirei Gol,a este discutatA ; in nici un caz nu se poate admite a
data 7054 (1546) Ian. 12, de pe o evanghelie a bisericei, ferecatd de loan Go Idi Mare
Logo fat este exacta.
In 1546 a fost Mare LogofAt unul Matiicq, (Dec. 1545 0 probabil fArd intrerupere
pAnd in Apr. 1548.) '), pe and, Goldi 7) a fost Mare Logofdt abia in 1572 9.
Probabll avem a face cu o sapare de condel si este a se ceti 311A (7084) in loc
de 3HA (7054). Anul 7084 (1576) ar corespunde tocmai cu timpul and Goldi a fost
Mare Logofdt (1572-1578). Si o altA consideratiune se Impotriveste anului 1546. Evan-.
ghelia o darueste GolAi impreunA cu sotia sa Ana §i pentru sufletele parinctlor si copiao...
Trebuie sd presupunem cd Ana era femeie in varsta mijlocie, fiind nevasta unui Mare
Logofat si avand copii. Ce vArstA ar fi avut-o insA Ana in 1606, and inchinA rnd-
ndstirea Vatopedului ? 90-100 de ani ? Cu exceptiuni nu trebue sl contAm in chestiuni
cronologice. Ca cea mai veche data' autenticA trebuie deci sd admilem inscriptia de pe
crucea de aur, ddruitA de Maxim Burnar Vornicul ci sotia sa Antimia in 7072 (1563
1564) 9. CA biserica a fost ziditd abia c. 1564 pare a confirma si pomelnicul el,
care mentioneazA ca cel mai vechi Voevod pe Mexandru. (LApusneanul, 1552-61 si
1564-68). DacA ea ar fi din 1546 s'ar fi mentionat si Domnul de. atunci Petru Rares.
Din inscriptia din 7054 (?) reiese cA biserica era de piatrd, iar din alta, de pe o
evanghelie rdscumpAratA de loan Golai dela TAtari cu 1.200 aspri si donatA bisericei
in 7083 (1575) Martie 9, cd era situatA la marginea (u n crp,ulki) targulni laci. 5)
,
II. SECOLUL al XVII-lea.
Afara de inscriptiile acestea, nici un document nu ni mai mentioneazd biserica Go-
liel pdnd la la 1606 (7114) Ianuarie 20, and Mitropolitul de Spceava Teodosie Bar-
bovschi dimpreunA cu Episcopii Agaton de Roman, loan de Radduti §1 Filoteiu de Hu§i,
confirmA a Ana, vAduva lui loan Goldi cu fiul el Mihail au inchinat a lor srantA bi-
searicA ce este de ansii zidita" mAnAstirei Vatopedului cu argintarii, cu vesminte si cu
toate cArtile bisericesti si cu toate casele, satele si viile ei" 0). Actul de inchinare pro-
prlu zis, care va fi precedat mArturia Mitropolitului, nu ni este cunoscut, insA el va fi
avut acelas cuprins ca intArirea lui de cdtrA leremia MovilA Voevod in 30 Martie al a-
celuia§ an. Ea este neob'snuit de lungd si afldm din ea cd biserica pe care o au ri-
dicat raposatul loan Golia Logofdtul impreuna cu sotia sa" a fost din nou ziditag de
ea si fiul ei Mihail, aded restauratd. Averea daruita de Ana Logofeteasa bisericel cu-
prindea numeroase sate : Rujinti pe Ciuhur, Burndrefti pe Bdc, pArti din Goltesti pe
Botna, si Turcesti pe Bdrlad ; ua loc de casA in Iasi puncle au fost casele Logofatului
boeriul loan Golia rAposat," un loc de dughene, unul de berdrie", 10 fAlci de vie si mai
multe glace de tigani. In schimb calugarii Vatopedului trebuie sa o pomeneascA de douA
ori pe an cu paraclisuri si cu colivi," sA o grijeascd in caz de sdrAcire sau
boald si ceia ce era neobisnuit in danii de acest fel : sci-i faed f i cdte cloud rdnduri
de haine, unul de iarnd f i allla de yard". Mai au a-i da §i bucate" cdnd li va fi
cu inlesnire". 7)
I) Ghibanescu in Uric. XVIII, 449.
2) Slav.=--golul.
3) Ghtbdnesqu, Surete, ci lzvoade, V. 225.
4) Melchisedec, Notite 1st. si arh. 231 si lorga Inscriptii din bis. Roth. II, 16 g,
5) Melchisedec ibid. 2304 lorga. ibid. 169,
6) Traducere rea la Arh. Stat. laA Tr. 1764, Fp. 2013, Dos. 49, F. 16. Mentioa
nat e docurnentul in Melchisedec op. cit. 232 si in Cron. Romanului I, 237.
7) .Melchis6ziec, ibid. 232-236, v. ci Uricar IX, 139,

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 3

At At cele trei inscriptii, cat i cele douA documente, nu pomenesc decAt biserica
cu hramul Inaltarea Domnului, dar nu este vorbd de o manastire. S'ar pArea deci cl
abia cAlugArii dela Vatopedul au transformat acest sfAnt agezamant in mAnAstire.
IntAia mentionare, nouA cunoscutA, a Goliei ca mandstire o avem abia din 7123
(1614 15) cAnd mai multi marl boieri mArturisesc cA nau venit inaintea noastrA a tu-
turora parintele Grigoric egumenul dela sfAnta mäntistire a lui Goliea Logofat §i cu tot
soboril dela aceastA sfAntA mAnAstire din lagl, ce se chiamä dela Vatopedi: anume cA-
lugArii sunt acegtia ermonah Arsenie i ermonah Ignatie i losif staretul I losif gi Oa-
vril gi Partenie giVarlaam, diaconul gi alti cAlugari bAtrAni i tineria mArturlsind cA au
vAndut Rujinti, din tinutul lagilor pe apa Ciuhurului, dat de Ana Golieasa Logofeteasa,
lui Nichifor fost mare LogofAt pentru 500 de galbeni unguregti, din cauzA cA mAnAstirea
Vatopedul e ajunsA la mare sArAcie i neputing ce ei s'au intAmplat de cAtrA pA-
Orli" IncAt stint dlogite toate argintAriile la mAinile pAgAnilor, pAna vor scApa din-
teacea napaste ce trag". 1). Grigorie ar fi deci cel mai vechi egumen, nouA cunoscut,
al Goliei.
CumpArAtorol mogLi este rAzvrAtitul LogolAt al lui Stefan To mga, Nichifor Beldiman,1
decapitat ImpreunA cu Hatmanul Sturza i Visternicul Boul In Noemvrie 1615. a) In-
tre boierii, cari clau mArturia este gi Boul ce-au fost Visternic mare.a
In 7129 (1621) lulie 4, mAnAstirea are un proces cu cAlugArii dela mAnAstirea Aron
VocIA 4) pentru dottA falci de vii la Piscopa (dealul Episcopului din Cotnar) cari, pre-
find cei dela Aron VocIA, li-au fost date de Radu VodA gi au lost cumpArate dela Boul
din Suceayaa, pe cAnd cei dela GolAi" spun .cA sunt zestrea ii Chiritoe dela PArcA-
1Aboe de Hotin" ca i alte douA fAlci din dealul BAlAmutAlor, date mAnAstirei.
Chiri(oaia este sora Doamnei Elisaveta a lui leremia MovilA Voevod, sotia lui
Dumitrachi Chirita Paleolog mare Postelnic fiica lui Gheorghie IzIozeanu (de Lozna),
T

PArcAlab de Hotin. 5) IntrucAt cumnatul ei, leremia kMo vita, este unul din principalii ctitori
ai mAnAstirei, mencionat in pomclnic §i reprezentat in fresca ctitorilor, legAturile ei su-
f1etegti cu Golia se explicA.
Dat-gi potrivnicul Movilegtilor, distrugAtorul casei lor, Stefan Tomga Voevod, miluegte
mAndstirea. In ,7130 (1622) April 20, hArAzegte el cu blagoslovenia Arhierieilor Anas-
tasfe Aihiepiscop gi Mitropolit Sucevei, Atanasie al Romanulul, Etrem al RadAutilor gi
Mitrofan al Hugilor, mAnAstirei Golia, metoh al sfintei marei Lavre Vatoped, satul To-
megtii, fost drept domnesc, in ocolul tArgului lagului, mai sus de gura Bahluiului. PA-
rrejil sA-1 tread pe el, Doamna, copiii gi parintii lui, in marele i micul pomelnic. 5) Un
potrivnic al lui Tomga, urmagul 1ui, Radul Mihnea Voevod, IntAregte totugt aania aceasta. 7)
In 7139 (1631) Februar 1, supt Moisie MovilA, mAnAstirea Golia (nroma4a) din mij-
locul (no cp-kA") tArgul lagideci nu mai este la margine"ca in 1575ci tArgul s'a
intjns spre TAtAragiare o pricinA cu toti sAtenii din MovilAu, ce sA numegte gi Peg-

1) Uricar, V, 213-15.
2) GhibAnescu in Uricar XVIII, 452.
3) Let. 1, ei5.
4) Bianu, Doc. romAnesti, I, 62 ; gregit acolo : Miron VodA".
5) Arh. Genealogica II, 230. E aici locul sA mentionAm cA Maria de Lojna (3a
Amen) Cluricina (Hypirmua) Postelniceasa este chiar Lhiritoaia, Jur din neamul Curicin.
(Hurm. II, Supl. 1I, Nr. 196 ) gi 0. Forst In Przyczynek do najdawniejszei genealogii
MohylOw", 6, n. 1):
6) Arh. Stat. lagi, Tr, 661, Op, 727, Dos. 102, F. 78,
7) Ibid. F. 80.

www.dacoromanica.ro
4 SEVER ZOTTA

tera in tinutul Orhei pentiu o moarg, mai sus de Peoterea la MihAilao6 pi altele. CãIu-
gAri aratg ispisoace dela Golge fost LogoiAt, loan Von', Petru Voda, Aron Vo,ZIA pi
leremia VociA oi cgotigg. 1)
Tot supt Moisie Movilg, in 7142 (1634) Martie 15, au cluggrii o altg pricing, cu
m Angstirea Bisericani rentru satul VAngtorii din tinutul Neamtului. i dupd aceastA

zice documentul,i,argo s-au sculat calugArli dela mAngstrrea Goliea din faoi oi au u In-
blat cu vicleniile lor i cu strAmbatate i -au fgcut niote drese scriind cã lor le-ar fi
dat acel sat cucoana Maria Kiritoae oi Domnia mea Cll boe ii nootri am judecat cu
dreaptg judecatA, am lAsat stapgnirea lor in zgdar oi i-am trinifs la tara leoeacg ca sA
aducA carte de la dAnsa de isnoavA ca sA otie Domnia mea adevdrul, cui s-au dat acel
sat ; oi am pus soroc ca sA adua soroc.
Bisericanii iarAoi au adus alt zapis cu mare jurAmAnt oi alta scrisoare deose-
sebitA instl§i la Domnia mea, de la cucoana Maria, scriindu-ne inotiintare cA au dat a-
cel sat la 13isericani 2) oi Golieuilor n-au d-at nimica ; -asupra s Apdn'rei aceotiea au 1A-
cut ei sAnguri cu viclenia lor, WA de otirea ei. i Domnia mea cu al nostril sfat va-
And atAtea adiverinte oi stapaniri la nigna Bisericanilor, i-am indreptatit, vAzAnd dela
dAnoii alfg chezgoie, iar Golienii au rams ruoinati inaintea Domniei mete oi din t9ata
pravila pamantului. ram luat dela ei i un ispisoc ce au avut oi am zis la Divanul
Domniei mete oi ei au rgspuns inaintea Domniel mele alte dovezi de sttpanire n-au ; iar
de vor gAsi cu vreme Golienii scrisori de stApArlire asupra acelui sat ca sA sA ia dela
dAnoii ol sA sA dea Bisericanlor, flind fAcute cu strArnbAtate oi cu vic1enie...",3)
Dreptatea judecatii Domnitorului, nepot de frat e. al lui leremia Movilg, nu poate sã
fie pusg la indoialg.
Un proces a6emgnAtor 11 are mAngstirea in 7143 (1635) April 8, inaintea lui V a-,
site Lupu cu mAngstirea Agapia, ,,pentru un loc de moarg i i loc de prisaa, ce este
in hotarul Chipereoti in gura Bahluiului, unde cade in rgul Jijiia." Caluggrii Golai" a-
ratg tin ispisoc dela Constantin MovilA Voevod cum au dat acel sat Chipe,eotii Kiritei
Postelnicului. iar Kirita I-an dat miluire mAngstirei i impreua cu acel ..sat s-au luat pi
acel vad de moarg i acel loc de prisacA ; cei din Agapia aratg Msg., ispisoace dela Aro'n
V. V., leremia V. V., Simeon V. V. oi Radu Mihnea V. V., iar Gotta pierde. s)
Acelao Domn InsL intgreote in 7155 (1645-7) manastirei Oolia mai rnultJ s0e,
intre cari unul dat de MArica, jupgneas lui Chirita, altul de acesta i iar altul dela Ale-
xandru MovilA V. V. 1ntre ele sunt of Stolnicenii, care acum sa ch-arnd Pohribenii" La
Soroca. 9.
§riri importante despre biserica Golia le ggsim in naratiunea Arhidiaconului Paul
de Aleppo, care dupA '1652 Septemvrie 1, 3) Intovgraoi pe Patriarhul Antiohiei, Micarie

1) Documentele d-lui Paul Gore din Chilingu. Documentul e suspect, de oarece

n'are nici o isciUitura, iar GolAi e numic numai biv LogofAt in loc de bir trel Logoiat
2) V. dania din 7128 (1620) Apr. 14, in Arh. ist. it, 71-2.
3) Uricar, VII, 124-7, trad. din slay. Se pare a supf Moisie VodA unul dintre
calugAri se indeletnicia ci inventarea hrisoavelor ; v. i nota preced ntg.
4) GhibAnescu spisoace i Zapisa II, 04-5. Procesul e reluat stint Gh. tefan li
7162 (1654) 101. 8 oi Golia pierde din nou (v. condica Mitropoliei, (ms.) 141-42) Pro
babil cA i acest doc. dela Constantin V. . facea parte din cele plastogr4 ate- in j Ira!
numelui lui Chiritg oi al sotiei sale.
5) lorga, Stud oi doc. VII, 211.
6) Arh. ist. P, 59 urm., nude la p. 65 se mentioneazd asAtoria de curAnd" a
Ruxandei, fiicej lui Vasile Lupu cu Timuo Hmielnicki, care avu loc in 1. Sept. c. n..
165 (Hurmuzaki, IX, 15., oi lorga, Acte oi Fragmente, I, 209); deci descriere4 cAlgtoriei
e posterioarg acestei date.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 5

inteo cAlatorie prin Moldova §i Tara Romaneasca. B'serica K.) lia", atunci supt ingri-
jirea egumenului Teodosie, n'a fost inca termiratA i 'totu§i ratu asupra calahrului strain
o puternicA ,impresie. Rewoducem descrierea loi.
Merseram in t Asurd sã vedem manastirea MaLcei Domnului, care apartiue Doam-
nei solid beiului, fiind ziditd de ea de rurcind. Biserica e foarte frumoas.1. Acolo se
afla o -veche §1 miraculoasa idroand a A lied, Domnul i, incadratA in 24 de rosafie.
Manile §i bratele sale stint de aur curat, facandu-se cu deosebiti clieltuiala din partea
D amnei cAci fiu-sdu "Stefan Vocla, cAzAnd in boala grea §i, fiind dus de catrA mama
sa la picioarele gcelei icoane, laminut s.a insanato§it. Dinaintea icoatiei sunt candele
de argint aurae, cari ard totdeauna. In fata u§ei sanctuarnlai silt patru candelabre de
bionz, mai frumoase §i mai strAlucite decatraurul, lucrate ki Dalemarca §i platitese
zicecu gretnasea lor in argint.
Din dosul jetului beiurult pe o coloand e portretul liii Vasile-Vodi, in toatd statura,
inteo haind blAniti ci samur i t nand in mAnd efigia b:sericei, in care o prezintA spre
binecuvantare Dimnului npstru incunjutat e ingeri. DupA el sta. nevasta-sa Doamna,
o principesd eircasianA, in o hainj tot de samur §i urm# de fiicele sale, dintre cari
una e acum, in Polonia §i o alfa fu cAsAtorita do eurtind'dupa fiul Cazacului Hmielnicki .
Lang& ei este Stefan-VodA cu o a treia sord, cari dupA aceia furA clu§i in Galitia (who
afterwards were taken into Russia). Ambii in haine frurnoase §i de b asaminare intocmai.
LAsand,biserica, mersem la masa, urcandu-ne in clopotnitA, care e forte mare §t,
vecli;e §i nu. ar e. perechie in toate aceste tan prin indlfime, ldrgime si magnificenfe.-
Din expunerea interesankA a lui Paul de Aleppo reiese Ca biserica, refAcutd do eu-
rand, c. 1-651, apartinea Doamnei care o inzestrase §i cu miraculoasa icoana. Impor-
tantd e §i arAtarea vechiwei turuului Golia, ficut poate de Movilesti, cari, cu cumnata
lor §1 sotul ei, se aratau atat de darnici fald de manastire §i (Ieremia-§i Doamna Elisa-
veta).,sunt cuprity in pomelnic. Acesta cu.prinde i intreaga familia a lui Vasile Lapu,
precum nrmeaza : Fasilie roevod, Ecaterina Doanina (Cercheza) l'eodosia Doamna (la,
n. Bucioc) Stefan Vfoe]v[o]cl. Rulanda Doamna 9 (Hmielnicki) Nicolae, Irina, Maria
Dqamna (Radzivill) loan T'vd." Irina ar fi a treia fiicA. mentionata, credem, numai in
haratjunea Tui Paul de Aleppo. NicOiae ar fi_ un flu neennoseut, mort tanir.
Evident ca din recuno§tintA pentru vindecarea lui, Steldnita Vodi, dealtfel din fire
z_burdelnic, muratic §1 chia) patologic 9, a dat o deosebita atentie mAnastirei, a Carel
transformare nu fusese terminata de tatd-san.
In 7168 (1660) Martie 22, milue§te el pe a noastrA din nou ziditi manistire Go-
lia din mijlocul targului la§i" cu cloud sate, iertand totdeodati sate'e de toate dijdiile §i
angAriile. Cu acest priej inchina el din nou mandstirea Vatopedului ce au zidit-o Ar-
cadiu §i Andrian imparatii" 3)
In acela§ an a7terminat Sterinita Vocla opera inceputi de. pAriintii sai, precum a-
fata urmitoarea ins:riptie din pridvorul bisericei
MUM HUM COM ii cy. rocrykumum CHA II czaosuouum crro Ax,s. Cf 43 pagh r
H.H.HEMS IC XS Ica KLICHAlf KOEHOAA II CA3A4 CIA cra itotiactrup, rA,KE ect XpAIH BUM-
MLA. H HE CZIVAIMIC 111M, CS [10M0111110 IPICK/1 163 OTEIPII 110fROAA CHh RAMIE acquoils,
czno-lum l, HAT 3P6If, tl I MI NA.

10 Din cas. cu Teodosia (Tudosca).

2) Constantin Capitanul, ed. lorga, 149.
3) Arh. Stat. la§i,Tr. f.68, 0. 616, Dos. 11. F. 326.-- ArAtarea acestor ImpArati
ca clitori pare legendara. Arcadie (+ 408) §1 Adrian (+138) sunt prea indepArtati ; ,tot
a§a ne. indoim Ca Constantin cet Mare (+337) a fost primal ctitar (Rev. BiS. ortociOxA
Rom. XVIII, 556) ci credem ci acesta e confundat cu Const. Monomahul (+1054)
sppt care sa se fi fondat pe langA Vatopedul §1 Xeropotamul, (Encl. Mayer.)

www.dacoromanica.ro
6 SEVER ZOTITA

In traducere : en voia TatAlui i cu ajutorul Fiului §i cu sAvAr§irea, sfantrilui Duh,

latA ct. robul Domnului Dumnezeului nostru Isus firistos, lo Vasile Voevod, am zidit a-
ceastd sfAnta mAnastire uncle este hramul InaltArii, §i nefiind savAl-§ita de mine, cu aju -
torul Jul Dumnezeu lea tefan Voevod, fiul lui Vasile Voevod, am sAvAr§it-o la anul
7168 (1660) Mai 24. 1)
Existau deci to 1660 biserica In toatA splendoarea el i turnul impunAtor, clopotnita.
Dar zidurile 'Matte, se pare cA lipsiau, cAci in 7176 (1667-8) supt Duca VodA, se
ridicã cunoseutele patru turnulete in cele patru colturi ale curri cu cheltuiala egumenu-
lui Macarie. Este de presupus cA odatl cu ele s'a Mut §1 zidul, cAci de altfel n-ar fi
avut nici un rost, Fiecare turnulet are in jtful stemel Moldovei urmAtoarea Inscriptie :
nirro 'Ito) Ao6x2 Botp68a, auvapoil Maxaplou troutsivou7 tpoe. in traducere : Turnul, lo Duca
Vo vod cu cheltuiala lui Macarie egumenul,-7176" 2).
In 7176 (1668) Mai 9, supt Ilia§ Alexancicu Voevod, mAnAstirea avu o pricing cu
Gheorghie Catargiu 9 propriefarul satului Pe§terea, la Orhei (v. m. s.) ale cArui hotare
s fi fost impresurate de .cAtrA satul Trabujiani al mAndstirei ; se ()Mond o cercetare. Se
pare cA cheltuiala cu turnuletele, Goliei au pug pe Macatie in oarecari incurcAturi finan-
dare, cad in 7177 (1669) lulie 15, eromonahul Macarie cu tot soborul mAnAstirei Go-,
lia mArturisesc pentru ni§te dugheni pe ulita ChervAsAriei, cari au fost ale lui Simion
Tatarul, al cArui fiu vAnduse jumAtate din ele lui MacsAn, proegumen, iar jumAtate le
dAduse danie Goliei. Macarie a vAndut dughenile lui Paraschiv lost CAmAra§. Carstea Va-
me§ul 4) insA, care däruise dughenile lui Tataru, le rAscumpArA cu 400 de lei, iar Golia
cumpArA alt loc pentru mAnAstire de am lArgit locul Ch6vArAsiei, care noi o am fAcut
de iznoavA ChervAsArie nouA" 0.
CAtrA 1670 calugarii Goliei au iar o pricinA cu Gheorghie Catargiu pentru locul
unei sAli§te ce sA chiamA Golge§tia impresuratA de cAtrA Catargiu. Oamedi bAtrAni, cari
unii tin tninte de la Aron Voda, akii de la Ion Poda" §1 tiu cl silftea GolAe§tii pe
Raut este alAturea cu Stojistea, n-au apucat" insA, s5 tie cAlugArii acel Joe 9.
Dupl ce Gotta avu ziduri §i turnuri, era firesc cA deveni un loc de adApost in
vremuri turburi pentru averile miyAtoare ale cetAtenilor. Totu§i instinctul de praddcine.
nu-I cunoa§te azinu se opri dinaintea portii sfinte §i intArite. Astfel in 7179 (1671) la-
lie 16 cu prilejul unei h3tarnicii la Ogoe§ti, in tinutul Tutovei, pentrd nepotii Jul Leon-
darie Varney] lui Vasile Lupu, raze§ii mArturisesc cum le-au perit zapisAle cAnd pri-
meneala lui Vasile Voda, atunci au mArs Duntilrafeo Carnul Postelnicul cel Mare fa
mAnAstire la Gotta de au jAcuit negulitorii §-au luat zapisele" 7).
In 1672, un alt cAlAtor strain, (Jornelio Magni, intovArA§ind armata Sultanului §! a-
jungAnd la Ia§i, viziteazA Gol;a §1 Trei lerarhi §I gase§te amAnddua (mato bene e sun-
tuosei. Cladirea Goliei e de piatrA pAtratA, are o cupola inalta, cloud turnuri §1 stAlpi
la pridvor. Policandrele §i candelele sunt_ de argint ; gAse§tp insJ, ca §i Petri' cel

1) Melchisedec, op. cit. 238 §1 Iorga Inscriptii, II 161.

2) Paul de Aleppo nu le mentioneazA.
3) Doc. P. Gore, Gh. Catargi fiul lui lanachi, Lim de Craiova §i al Mariei Radu
Buzescu, a fost socrul lui tefan VodA Petriceico, §i din el descind toti Catargie§tii din
Moldova. (OhibAnescu, Surete §i" Izvoade IX, spita).
4) Probabil fratele lui Duca VodA.
5) Arh. 1st. I, 182. ChervAsArie-,VamA, dela turc. KervAuseral, (Cihac).
6) Doc. d-lui Paul Gore.
7) GhibAnescu, Sur. §i Izv. IV, 1?3,DumitraVo a fost pQate Ceaur, nepotul cte
Irate al lui Gheorghe Stefan vocia,

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA OOLIA 7

Mare, stiluriamesteeate. I se spune ca intre mesteri au fost i Italieni, chiar din

Roma 9.
Cu procesele Golia n-avu noroc. In 7186 (1678) Feb.,9, Duca VocIA intdreste Trei_
sfetitelor un feredeu si cu scoald' si cu tot venitul ce avea pre ulita Savati, aproape d e
Bahlui", amintind pricina supt Ilia* Alexandru, pentru jumAtatea venitului de feredeu
cAnd au rAmas calugärii dela mAnAstirea Golia din toatA judecata tArei, pentru caci s-au
aflat mai pre urrnA dreaptd danie i miluire numai Treisfetitelor de a Vasile VV. si de
la fiiu sAu Stefan VV. unde si oasele kr aeave (sic) seint iniiantru in biserica, in a sa
zidire" ').
Anul 7188 (168Q) Iunie 8, ni aduce iar o stire cu privire la egumenul Macarie.
Chizesii lui Enachi Zlatariul bdnar" al lui Dabija VodA, mArturisesc cd fugind el la
Baqcov In Tara CAzAc,eascd, au trebtft sA plAteascA pentru el si au vAndut din ce au
gAsit din averea lui, I. a. doo Wei de vie la Sorogari parintelui Macarie ce ai,i fast e
gumen la GolAe" pentru 70 de lei argint, B)
Dela Vasile Lupu Incoace vaza Goliei era in continua" ci estere, cad dacA putea sd
aibd o rivald in frvmusete in Trei lerarhi, nicl o aliA bisericd nu era mai incApAtoare decAt
pa si mai impernatoare grin cadrul zidurilor i turnurilor. Nu e deci de mirare daca pAnd
F,i fosti Mitropoliti nu se considerau declasati, fiind egumeni. Astfel in 7195 (1 687) Martie
11, intAlnim pe un Grigorie yroin .Mitropolit i egumen de Golia" care a fost i na-
cialnic" al mAnAstirii Bdrboiul, deasemenea inchinatA Muntelui Atos, 9
In acelas an Golia a fost greu incercatd, precum aflam din Letopisete 9 : Craiul
Sobietki, incd pogorAnd cu toate ostile sale pe Rrut in jos, precum s-au scris mai sus,
si intorcAndu-se atunce au dat foc de au ars si Trei Sfetitele, Mitropolia cea vechie, si
atunce venind ostile i trecAnd pe lAngd Iasi, an dat foc Monastirei Goliei de au ars ,
Dumnezeu sA nu- i erte, -cA *i-au luat i ei plata spun cd sA-i fi spAnzurat Craiula.
Moartea tragicA a Domnitei Ruxanda la mAndstirea Neamt, datoritã CAzacilor lefegii
ai aceluias Craiu, a pus in cauzA i interesele mAnAstirei Gotta, cdreia, ca si Trei lerar-
hilor se pare cd fdcuse promisiuni pentru cazul mortii ei, cAci in 7197 (1689) Mai 1,
apar inaintea lui Vocid Grigorii Proin Mitropolit Laodichias, egumenul de Goliia si
cu cinstit egumenul si cu tot soborul sEntelor mdnAstiri de la Goliia si la Trei Svetitele"
jaluindu-se de Vasile Cantacuzino, fost Paharnic, pentru bucate i Nine, ramase de la
Doamna Ruxanda si p:ntru mlsia Preutesti. Cantacuzino aratd diata Ruxandei, prin care-I
lasA mostenitor, insA cu indatoriri pentru mAndstirile numite, deoarece qt acestor (loci
meiveistiri s-au tdmplaf mare striceiciune de Wile 1ese0i". El a dat calugarilor bucatele
Doamnei, scAzAnd cheltuielile penti u scoaterea lor din mAna lui Krupenski Postelnicid,
ce au fost mere sd le ia pe sama Craiului lesesz, fiind atunce mare amestecaturA in
tara." IntAmplAndu-se insd lipsa din tara de peste un an, a lui Cantacuzino, fiind dus in
Tara-Munteneascd, a mai rdmas sA dea pAine mdnAstirilor. Mai pe urmA iar au venit
in tail i intracea vreme tAmplatu-sau mAnAstirii Golii a f( supt ascultarea preaosfintitu-
lui parintelui nostril lacov ce a fost Arhieliscop larigradului si a tQatei lumea Patriarh"

1) lorga in Anal. AcacL Mem. Sect. 1st. XXXII!, 55-6.

2) Uricar, V, 237-3$. Doc. acesta vine in sprijinul parerei d-lui St. Metes, Dir. Arh.
Stat. din Cluj. (v. Rev., Arhivelor, \Buc. I, 137-38) cd V. Luau a fost inmormAntat
la Trei-lerarhi.
3) lorga, Stud. si Doc. III, t 0. MonetAria a lui Dabija (1661-5) a fost ultima in
Moldova. Se vede cd a fost datA in antreprizA si nu, s'a rentat. La Rascov a fost rese-
dinta Domnitd Ruxanda cAnd a- fost sotia lui Timus HmielnickL
4) Bul. Muzeului Municipal 14, 12, 260.
5) Let. Il, 36.

www.dacoromanica.ro
A SEVER ZOTTA

§i a trimis Vodd la el pe Pelicteo Costin Hatman §i pe lordaati Rasa mare Vibternic

ca sd le ia sama singur sfintiia-sa impreuna cu borali Domniei meie" §i cu (.gumenul de
Trei-Ierarhi cata pane a Utak rdmas s5. dea Cantacuzino. 0 mertd grau cu mazere facea
un leu, una de sdcard cu m1ai, 6 1, lei. A mai pldtit Cantacuzino §i alte datorii ale
Ruxandei, iar pentru satul ..Prente0i a dat Go lie satul L61",corenii stipt Stand la apa p-
p& in tinutul Iasului. 1)
Cartea de judecata a lui Voda C. Cantemir, nu este decal o confirmare a cdrti
Patriarhului 2) din ziva preeedenta, data in urma delegatiunei juridice, trentionatd in tartea
donmeavd §1 in care se descrlu §i imprejurdrile tragice supt cad a narrit Doamna
Ruxanda, mdtusa lui V. Cantacuzino. 9 Spre mai mare siguranta insd, intrucat, de drept,
Divanul ar fi trebuit s judece pricina, maWtirile cer si dobandesc in 1 Iunie de la
marii boieri, iri frunte cu Tudosie Dubdu Mare Logofat si Miron Costin, fost Mare Lo-
gofdt, o Inarturie cu aproape acela§ cuprns ca §i cartea domneascd, la care se si referd. 4)
In leg5turd cu ocupatia polond din 1687, August, cronfearul Neculce inseamnd
er'a In Golia Ounce oca de apc vu potronie".5) E cea, mai vechie mentionare a cf§me-
lei de la Golia, din interioruf curtii (v. tn j.) si se pare cd nu e o legenda cA V. Lupu
a adus apa de Chid la Golia.
In toamna anului 1693 curtea Golier a fost cadrul unei marl si rail soleamitdti,
unei nunti domnesti, cea a lut C. Dtwa T oevod cu Mafia fiica lui C. Braneovamd Voe-
vod. sSi incarecA singur Dbmnul. scrie Neculce ,,ca un mire impodobit si cu sur-
guciu 0 in cap §i cu mare ala'u, de au mers la monastire Goliea i acolo fiind ur-Pa-
triarh de Tarigrad mazil, anume Iaeov, 11 cununa acolo Ir Goliea..." 7)
Dupd trei ani, de CrAciun-1696, Patriarhul ladov avu prilejul sa cunune Inca pe un
domn al Moldovei, pe Antioh Cantemir cu fiica lui Duntitrapi Ceaur, fost Logofat Mare,
nepotul de ft-ate al lui.Gheorghe Stefan Vada._ Iata mentimfea lui Neeulai, C'ostin r §i
cu mare veselie au nuntit o saptaknand §i i-au cununat santia t a parintele chir laeov,
Patriarhuf de Tarigrad, carele au fo&t lipsit din scaunul Patriarhiei i au fost venit la
Moldova in zilele patiUtelui sau, lui Cantelir Von si apoi tot la domnia lui Antioh
Voda mai pre urmA s-au si preatavit i 1-au astruCat la spInta monastire. o1i i cu
mare evlavie, cd au mers norodul de i-au sArutat a-Cana, luandu-ai ertAciuneo 8)
Curios, cd nici o inserigie nu ui-a pastrat amintirea lozu(ui din biserica, in care
a fost inmormantat. Locul a fost desigur in naos si probabil in dreapta lui aproape de
catapeteasma.

1) Arh. Stat. IaSi, Tr 545, op. 590, Dos. 1-69, F. 124-27 §1 121. Rezumat in Iorga
Stud. si Doc. VII, 369.
2) Ibid. 125, Rezumat In Iorga oP. cit. 362.
3) El era nepot de var primar. al Ruxandei, bunica lui, sop lui Iordachl Canta-
cuzino m V sternic, f in 1 sora cu maala Ruxandei, aufandoua fiice ale lui C. Bucioc m.
Vornic, tras I. land de Skender Pasa in Sept. 1620. (Let. 1. 273) Mosia. Preutestti a
trecut apoi la Costin Nehiul Capt. de Margine, care avu cunoscutul rol in bdtalia de la
Zerne§ti (Cy V. Obedeanu, Aga Costantin Balacianu, 28-30) si la vaduva lui Maria An-.
tOnia n. cbnt sd Marni,cca della Torre, vaduvità contesd Kalnok(Iorga op. cif, 363) Fam.
Mamucca della Torre ar fi de or'g. sicilianã. (Gauhen, Adetslb,xicon,11, 667) V. despre ea
§i acest Bul. IV. 364.
4) Dos. cit. F. 122.
5) Let. II, 233 Potronic =-- '12 gros, vsl. pol vutora, rus. poltora. (Cihac Diet.)
6) aigrette, panache, plumet. (14.)
7) Let. II, 248.
8) Let. 11, 42. Indicatia anului mortil Patriarhului r. 16.98" la Erbiceanu, Croni-
carii greci, 56. Se confirma i aici ca a lost rinmormautat cu mare pompa la md`nds-
tirea preasfintei fecioare, Golia",

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 9

Pietatea fata de acest cap al bisericei ortodoxe a toatli lurnea Patriarh" ar cerei-
dentificarea locului prin cercetAri si respectarea lui deosebita,
III. SECOLUL al XVIII-lea.
Cu toate cd. am vazut cA cronicarii N. Costin sir Neculce numesc mAnAstirea lul
GolAi, Golia, sau Goliea, ea si-a pAstrat numele, mai autentic, Golae §i in secolul al
XVIII-lea.
In 7221 (1713) lulie 1 , Neculai VodA Mavrocordat pomeneste Intr'un hrisov de
iptAriturA un zapis dela Vornicii de gloatA si de la rugAtoril nosiri Neofit egumenul de
Goliie i Gligorie de BArboiu" etc. 11
Acest Neofit a fost mull timp egumen de Golia. Inca In 7230 (1721) Dec. 10, dA
o mArturie dimpreund cu Inzarache, starostele negustorilor, cu privire la niste vii
ale Alevrestilor, pe valea Cozmoae in mbsia Cetafuia 2).
Intre 16 April 1733 i 26 Noembrie 1735, tocmai in timpul domniei evlaviosului
pAnA la misticism C. Mavrocordat, care punea preotii de intrau la biserica curfei la
trei ceasuri de noapte i esiau la seapte ceasuri din zi si se apuca 'de divan de-i ti-
nea pAnd la nouA ceasuri din zi" 8), Golia fu incercatA de o adevArAtA calastrofd, care
era sA aibA consecvefite si dund cativa ani. latA ndratiunea lui Enaki Kogtilniceanu :
In zilele acestui domn, ce s-a fi lucrat nu stiu, cd n'am gAsit nicAiurea scris, atAta
stim cA s'au fAcut un foe mare in Iasi, incepAnd din Armenime de lAngA biserica cea
mare a lor, mergAnd focul spre mormAnturile Turcilor, arzând mai giumAtate de oras,
case multe negutitoresti si tot Cargill de sus si sArAriea i cAteva biserici §i au ars §i
mAnAstirea Golia qi toate casele ate au fost in ogroda mtinlistirei 4)
Peste pulini ani, in 1738, Mai 31 5) o alta nenorocire lovi manastirea,
precum ni povesteste acelas cronicar : In zile lui (Gr. Ghica I) s'au fAcut i Lin cu-
tremur mare, care au tinut up minut de ceas 6) si mare spaimA au cant asupra noro-
dului i multe ziduri au cazut, cate si mtincistirea Golici fiind cA o tocmira inteacea
yard si o acoperia cu fier alb, CA arsese in zifele lui Constantin VocIA Mavrocordat,
§i fiind mesteri din Teara UnguteascA, au cAzut toate cubelile 5.) manAstirei peste dAnsii,
care pre unii peste trei zile i-au gash turtiti supt pietrep.
. E de presupus cA acelas Domn va fi continuat cu restaurarea mAnAstirei, fiind si
el tin Domn evlavios, protector al mAnAstirilor, wee mai mutt se silia ea s'a,i ramde
lucruri vrednice pre urma lui de ctit s rmac avurie. 8); dealtfel gAsim In interiorul bi-
sericei numeroa se amintiri ale veacului al XVIII-lea.
Grele timpuri venird pentru mAndstire cu prilejul ocupatiei rusesti din 1739 supt

1) Buletinul Muzeului Municipal Iasi, l', 288.

2) Cresterea Colecfiunilor Acad. Rom. 1911, 135MAzArache e ctitorul bis. cu
acelas nume din Chifindu §i prin fiica lui, cAs. CU T. RAscanu, Jicnicer, strAmos al bo-
ierilor Rascanu din Mold. (OhibAnescu, Suiete X., XVIII si snip).
3) Let. III, 213 ; ceasurile sunt turceqti, 7 ceasuri de zi=12, 47 ; trei ceasuri de
noapte au fost deci 9 fArA 13 minute.
4) Ibid, 197.
5) !bid 198 si N. A. Bogdan, Orasul Iasi 201. In aceiasi zi a crApat" si man.
Floresti (Tutova). Data lunie 15 de la Acad. pare gresitA. Cutremurul a avut loc in
,,Postul Senpetrului intr-o Mercuri" (v. T. Pamfile, PdmAntul, 47).
6) Ne indoim, caci ar fi prefAcut intreg orasul in ruinA. allenutul" pare sA fi fost
unilatea cronologicA cea mai micei in limbajul de atunci la noi. (v. Let. II, 379) : .1n
menutul ce au inteles de acel lucru".
7) Cupolele ?
8) Let. II, 73.
2

www.dacoromanica.ro
10 SEVER ZOTTA

generalul MUnich, cu atat mai grele, cu cat mai mari erau iluziile preotiniei ortodoxe
despre armata imparatului ortodox. Ea se grabi sA intampine, la o mita de Iasi, cu bi-
necuvantAri, de sigur, pe comandantul rus in 3/14 Septemvrie 1739 si sa-1 conducd cii
çeremonie In oras ; 11 prelati in frunte cu Mitropolitul Anton §i 11 boieri compuneart
deputatiunea aceasta. Intre prelati se afla i Erasme, Abe de Golette"'). Intalnirea a
avut loc la Copou (despre. Muntenime") esi s'au Impreunat cu mare bucurie* scrie
Neculcea. 9 Cu Milnich erau l fratii Constantin §i Dumitrasco C'antemir, fii lui Antioh
Vocla, until general (brigadir), altul maior, iar Constantin gasi prilejul nimerit, cavand
pisma pe Grigorie Vocla", sd comita unele acte de razbunare. Astfel a risipit curtile
domnesti dela Frumoasa si casele Agai Enachi faptura de Tarigrad laugh' Barnovschi" §i a.
Dar nu s-au lasat cu atata, ce au dat stire si la pamanteni cd cine va avea
strae, lucruri prin manastiri, sa le scoata, caci or sa calce manastirile sd caute avutia
Grecilor si a lui Grigorie Vodá, ce ar fi lasat prin mandstiri. S"asa trimiteau, pAmantenii
desi scoteau pe a lor, earl nu toti ; si cea mai de pe urmA au calcat si manastirile si
casAle, desbracand lumea" 9. Neculce pretinde ca perchizitia acehsta n'a avut loc decat
la plecarea Ru§ilor, in Octomvrie, cand au inceput a cauta in toate _manAstirile bani si
odoare, §i n'au prea gAsit ; earn haine n'au luat ; eara grecesti, turcesti, au luat de pre
unde au gasit, si a unora ce erau slugi lui Grigorie Voda. Mai mutt Constantin Beizade
le lua el ; earl pre la teard au pradat tot §i au jacuit si bucate si borfe ; si s'au por-
nit Moscalii o sarna din Iasi Octomvrie in triisprezece zile. Earl bietii ocmeni saraci
erau 1nchii prin manastiri si cu atata groaza" 4).
Nici mAnastirea Golia n'a fost atunci crutata ; intre cei cari pradau depozitele ei
erau si moldoveni, feciorii lui CheorghitA (Zmacila), fost Spatar mare, (ginerele lui A-
lexandru Buhu§ Hatman,) care emigrase In 1711 cu D. Cantemir. Slujind ,,Moscalilor si
viind si ei cu ostile moschicesti aicea, au viers la bejaniia dum[i]salIel" lui Toader Carp
Medelnicer, 5) in man[A]stir[e] in Golaia i i-au luat tot ce au avut". Pentru paguba
aceasta Gr. Ghica Vodd da lui Carp toate mcr;iile" i figanii lui Gheorghitd.
Din anul 7249 (1741) August 3, se cunoaste ur zapis de nMrturie al lui Gherasim
egamenul de Golia, dat in pricina unor figani ai mAnastirei. 7) E evident acel Erasme"
de mai sus.
Earl cand au fost al 4-le an, al Domniei lui C. Racovita Voevod, 1753 Ghenari
1, s-au savar§it Martea Sa Doomna Sultana, fiind bolnavA Inca de cu yard, zicand
cd este grea, ci au fost un enfracsis, care nu o au putut pri:epe doftorii. Ca a doua zi
cu mare cinste l jale an radicat boerii cei mari oasele cu mare adunare de VIAdici, e-
gumeni si preoli fail de numar, mergand i Domnul cu toate gloatele pe gios [Jana la
mtintistirea Goliei, facand mare obiclnuire Domnul pentru Doamna, la care cetind oa-
sele cu mari cantari i impartiri de bani la saraci si la tot norodul ce se afla acolo,
au ingropat-o acolea dinaintea Precistei". 8)
Mormantul Doamnei, la locul ctitorilor, ni s'a pastrat intr'un frumos sarcofag de
piatra.

1) HurmuzakiHodos, XVI, 456. Raportul lui MUnich. Dupa Neculze, Let. II, 408,
a intrat in lasi in .Septemvrie in dod zile, intr'o Duminica.
2) L. C.
3) Enalti Kogalniceanu in Let. II, 200.
4) L. c. 411.
5) Din neamul Rusu. Era chiar ginerele lui Gheorgbita Spat. (v. acest Bul, 12, 296-300),
6) lorga, Stud. si Doc. VI, 451.
7) Crest. Col. Acad. Rom. 1906, 136.
8) Let, III, 224.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 11

In acelas an, in 25 lunie, inanAstirea capatä o danie, o casA cu locul ei in maha-

laua trepezaneasca, de la Dediul Codreanul mare Armq, o ruclA a Domnului, prin mama
acestuia Ana, fiica unui al t Dediul Codreanul Spatar, pentru pornenirea unchiului sAu
Dumitrasco mazalul si a mAtusii Mariuta. 1) SA fi fost si Racovitestii ctitori la Golia ?
In 7269 (1761) Iulie 30, Ghdrasim, Arhiereu, este tot egumen la Golia i tre-
ce in rang imediat dupd Mitropolit. DupI el vine Ioanichi , Sanadul" de la mAnAstirea
Dancul si apoi abia yin Episcopii de Roman, RadAuti si Hush 9 In 17 Aug. al aceluias an
loanichii, Ep. Husilor, se orange CA o mosie a Episcopiei se afil impresuratA de o mo-
sie a M-rei Golia. Dornnul cere boerilor sA tie de hp la cercetare ,,parintele Sevasti-
ias epitropul Goläei, sau vechil sfintii sale" ').
Din socotelile lui Grigorie VodA Callimachi din 1763,4 aflam ca mAnAstirea avea 91
o frumoasa stupArie cu 400 de stupi scutill de desetina. 4)
De o opera neperitoare se leaga numele Goliei in intAia domnie a lui Gr. Al. Ghica.
VdzAnd", zice hrisovul lui din 1766 lunie 9, ca orasul acesta intru sine nu are apd
dindestul ca sei fie pentru indestularea norodului", fiind isterisit" de indestularea apii",
Domnia mea afara de apa ce s-au adus la mAnastirea sfantului Spiridon, s-au adus qi
altd apd deoseibitd la svdnta mdndstire Golde dupa cum la o parte si la alta. Dar fiind
trebuintd sti-s scoatd hagnaoa de la Golde afard la WO §i mAnastirea neavand loc afarA
pentru trebuinta haznelii, f ind un loc de casd cu pivnita de piiatra langa zidul mAnas-
tirii Golae, a raposatului Panaite negtilitor, de partea manAstirii Golae alAturea cu zidul
in lung rand in gardul ograzii lui Enachie negutitor i Oa in ulita ce merge la targul
fainii" etc., Domnul ia acest loc cu invoirea fiilor iui Panaite si-I cla in parte pentru hoz-
no, in parte manastirei Sf-lui Spiridon ca sä facd dughene pe dansul a fie pentru spi-
tal", In schimb da fiilor lui Panai:e 1/5 din mosia domneascd qi pustie" B4lile intre
tinutul lasulur i intre tinutul Sorocii pe Rant aldturea cu Zavd'denii ale lui Gh. Carp
vel Capitan de Ropce". 7 Cealalta 1/, o da Sf -lui Spiridon. 8)
0 altA ocupatie ruseasca, c:a din 1769-74, pune iar la grea incercare mAngstirea
Golia. De asta data cade ea chiar in combinatiile militare ca punct tactic.
Un raport s'rAin (Valcroissant) zice : Rusii au intarit curtea domneascA din Iasi 2
manastiri ortodoxe : srantul Spiridon i Golia, Aceasta este slab intArita".-7) j
In 1778, Sept. 2, egumenul Nicodim Fu tot. soborul i epitropii mAnAstirei Golie"
neputand apara mosia Holboca de incalcarile vitelor orasenilor, o dau lui N. Bals, fost
mare Paharnic, in schimb pentru cloud dughene in targul de jos. Bals le avea de pe
lath-sad, Lupul, fost mare Log., far acesta le cumparase dela calugarul Nichifor. 8) E de ob-
servat cA se mentioneaza si epitropli manastirei. Ei erau, evident, reprezentantii Vatopedului.
o insämhare a unui calugar de la Sf-tul Neculai domnesc, ne lamureste
asupra legaturilor din 1786 ale Mitropolitului Gavrii Callimachi cu manastirea Golfa
;,Sa se stie de and a raposat prea sfintiia sa parintele chirio chir Gavriil al Mol-
dovei in monastirea Goliei. Fiind ca. in Mitropolie sedea Maria sa Alexandru loan Ma-

1) Crest. Col. Acad. Rom. 1911, 125. Eg. din 1762 o vinde insA. (Ibid, 126).
2) lorga, Documentele Familiei Callimachi. I, 449, originalul se aflA la antica-
rul araga din lash Gherasim e evident Mitt. Sevastias representat in Fresca ctitorilor.
3) Cond. Mitropoliei, Ms. 153.
4) lorga, op. cit. II, 96.
5) In Bucovina. Carp e fiul lui Toader de m. s. i avea mosia de pe Buhus, U-
reche si Andrei Hatman, care o capatase de la Petru chiopul in 7096 (1588) Aug. 20,
6) Ghibanescu, Sur. si Izv. IX, 260-2.
7) Hurmuzaki 1, 818-9.
8) Arh. Stat. la§i, Tr. 661, Op. 727, Dos. 102, F. 70.

www.dacoromanica.ro
12 SEVER ZOTTA

vrocordat V. V., fiind curtile domne§ti arse inteacea vreme, la feat 1786 Fevruar 20, s'a
intamplat in sAptamana alba Vineri and a raposat". ') lnmormantarea insa n'a avut loc
la Go lia, ci la Mitropolie. 2) Egumen era in acel an 111trofan. ')
0 alta inscrlptie prive§te moartea lui Potonkin, ale carui titluri nenumarate sunt
in§irate pe o tablA aflAtoare in proorietatea bis(ricei Golia : Sa s[d] §tie de cand s-au
bolnavit cneaz Grigori Alixandrovici Sfetli§ 4) §1 au 0 murit piste Prut §1 1-au tinut in
casile Hatmanului mort 9 zile §1 1-au adus di acolo la Golie cii. mar[e] (Aramonie,
car[e] nu s-au fost mai vAzut nimi in lume, la velet di la Hristos 1791 Oct. 13 §i di
la Adam 7300 Oct. 13." 5) La G )lia sunt inmormantate §i maruntaele Kniazului, mort
Duminica in 5 Oct., nu 'departe de Ungheni, .inteo vale unde sA nume§te cra§ma lui Talpa
dincoace de codrul Bacutui", precum reiese dintr'o naratiune contemporand care continua :
Vestea au intalnit pe drum pe generalul Popovce[v], purces dupa Kniaz Du minica §i in-
tr-aceia§i zi au venit §1 la Ia§i ; sara s-au adus oasäle mortului in la§i la cvartir. a) I-au
scos mciruntaele qi crierii cari s-au pus in trei vasii de argint imbrticate cu catife nea-
gra §i Marti [7 Oct.] noaptea le-au ingropat in biserica Goliei dinaintea stranei lii
care sta traind."
Inima a fost pusA inteo cutie rotunda" §i trimisa probabil la Petrograd, pe cand cor-
pul a fost transportat la Cherson. In camera mortuara se afla §1 tabla neagra", sus men-
tionatA, azi la Muz. Municipal, care cuprindea titlurile 1ui 7). Ea este deci absolut autentica.
Depunerea maruntaelor la Golia este confirmatA in 1846 de cAtre un calator rus, Arhiman-
dritul Porfirie Uspenskii. 5) Chestia, care ne intereseazd, este, in care loc se afla cele trei
vase de argint ? CercetAri recente in fata stranei donne0i, intrucat atunci tam era fail
Domn, iar Potemkin reprezentantul Tarului, n-au dus cleat I; descoperirea a cloud Ca-
naluri inguste pentru aerisire, mergand paralel 1a o addncime de c, 1 m. in directie N. S.
In 1794 lunie 10, egumen era Arhimandritul Stefan, care.,cla un zapis privitor
la 200 stangeni din Telene§ti «cu parte din pod §i o parte din mo§ia Dume§ti de la Prut) 0).
IV. SECOLUL al XIX-Iea.
1nteresante sunt impresiile unui ubservator critic, Andreas Wolf, is) despre mads-
tirea Golia, care se pare ca i-a placut mai mult. Golie, ein Kloster mit dem ho chsten
Thurme ; einer prachtigen und reich dotierten Kirche. I-Her werden tollsitchtige Menschen
(Maniaci) aufgenommen, und man glaubet dasS der dasige Archimandrit den Teufel von
ihnen austreiben konne".
Golia, o mAnastire cu turnul cel mai inalt si cu o biserica stralucita §i bogat in-
zestratA. Aici se primesc oameni nebuni (maniaci) §i se crede ca Arhimandritul de aid
§tie sä scoatA dracul din ei).

1) Erbiceanu 1st. Mitropoliei Moldovei, XLVIII.

2) lorga, op. cit. 11, 176.
3) Bul. Muzeului Municipal la§i 11, 93.
4) Svietlii§i kniaz.Luminatul Principe.
5) Ibid. 12, 329.
6) In casele Hatmanului C. Ghica actin deal de Sf-tul Spiridon" (Bobulescu, in Spi-
cuitor in ogor vecin, I, 118-19).
7) Stefanelli, in Arhiva" din Ia§i VIII, 525-26. Deci e inexacta naratiunea lui
Manolachi Draghici ca mAruntaele i-au ingropat unde §-au dat sufletul". 1st. Mold. III,
55. Inscript a de pe tablA v. in Melchisedec, op. cit. 239.
8) Berechet, Doc. slavone de prin arhivele ruse, Buc. 1920,
9) Uricar XXII, 228.
10) Beitrage zu einer statistisch historischen Beschreibung des FOrstentums Moldau,
Hermannstadt, (Sibiu) 1805, 250 v. §i M. Costachescu in acest Bul. 1% 183.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 13

Despre rivala Trei-lerarhi se exprima cu mai multd zezervi. Ea nu este decAt

eine uralte grosse Klosterskirche o strAvechie si mare bisericd a manAstirei".
Dinteo anato- a din 1813, lanuarie 5, privitoare la repararea podurilor" (trotua-
relor de scAnduri) din Iasi, aftAm cA cele mai multe uliti a orasului" au fost atunci
Podul Ros, Podul Vechiu, Podul TArgului de Sus si podul ce m-rge pe langâ poarta
Goliei", 1) strada Golia, acum numitä, Cuza-Vodd.
In lunie 1819 ciuma se incuibase in Iasi. MAsurile drastice luate de ocArmuire re-
voltaserd populatia si numai datorit fidelitAtii ArnAutilor s'a putut evita o catastrofd, asd-
manAtoare celei din Moscova din 1771, cAnd fu ucis Mitropolitul Ambrosie, Roman de
origine PravAliile furl Inchise si aproape toll boierii pArAsird Iasul.
lar servi Golia, ca i Sf. SpiriJon, etc., ca loc de adApost pentru d'effets de toutes
esleces", precunt raporteazA in 28 lunie viceconsulul Prusiei, Baronul Kreuchely, §efului
sAu din Bucuresti, I. Marco.,')
Dupa doi ani, in 1821, .0 turburare si mai mare, cea din partea Eteristilor, pro-
tejati de Domnitorul M. Sutu, puse Golia in nfjlocul interesului cetAtenilor.
Sosise A. Yps:lanti, sufletul miscArii si cAutase imediat pe vestitul banchier be-
ruhmten Banquier") .Andrei Pavli -(Pauly"), ca sA-i ceara 1.000.000 de piastri pentru re-
crutarea unui corp in contra Turcilor. Acesta facAnd probabil dificultãti,raportorul din
8 Martie, vice-consulul Prusiei, Harte, pastor protes'ant, nu poate sa controleze zvonul
mAnastirea Golia, in care locuia Pavli, fu asediatti, prin mai mult decal 8 ore, de Ar-
Haut! dinduntru si din afarA (,,in und answendig") Se zice" ca Pavli a dat de bunA
voie ! (freiwillig") 100,000 de piastri 4). Acest , freiwillig" contrasteaza stranin nu numa
cu asediul manAstirei, dar s; cu urmatoarele versuri ale lui A. Beldiman :
Mai la rrmA pun la cale, voind a se si fAll
Cau putut pune la mAna pe Andrea, pe Pavli,
Negutitor om de cinste, cel mai bun capitalist,
II apucd cu strAnsoare sA dea un ajutor bun,
Dar nici cum nu se primeste, cAci el nu era nebun.
Intru aeasta §1 Curtea trag a se amesteca,
CAci ei nu'l silea s'ajute, ci voiea desbraca.
OrAnduesc spre aceasta pe un Duca executor,
Un -birbant de cei de frunte Si de teri vAnturAtor.
Executia in casd II pun, ii orAnduesc,
Botta, 5) a le seale toate, indatA pecetluesc.
Aleargd, merge la Curte, pe la toti se jaluia,
Ca sYnteleaga cA n'are, din suflet se nevoia
Zapise de la datornici sd primeascA le zicea,
Din asa necaz sA scape, ori Cate putea, fAcea.
Dar nu-i chip cAc-I toti sunt una, sA ajute lb silesc
Cu cat el credea sA scape, nici cum nu se multAmesc
1-1 supAra eteristii, cAt sa dea 11 ingrozesc,
Si cu el inteo odae locuind lb ingrozesc.

1) lorga, op. cit. I, 497.

2) Studiul nostru O MAnastire disparutd" in Rev. Soc. 1st. Arh. Bis, din ChisinAu,
XV,12.
3) Hurmuzaki-lorga X, 55.
4) Ibid. 110 si nota 4. Piastru=40 parale-1 Leu vechi.
1

5) Evident depozitul dela Golia, care era cum se intrA in Golia in mAna dreaptA
lAngã portita ce duce in tArgul Cucului inteo magazie mare cu usi §1 obloane de fer".
(T. Codrescu, al carui tata fusese preot la Golia, in Uricar XIV. 39 , urrn.)

www.dacoromanica.ro
14 SEVER ZOTTA

Sudori reci vdrsa de moarte, sA spue nu avea cui

Ca si-i dea vr'o ascultare, d n toll mAcar unul nu-i.
HotAreste a da banii cu cel mai mare necaz,
CAci Duca §i eteri§tii, nici ceas nu-i dau de rAgaz.
Atunci cade la'nvoiald cAci chip nu-i, ii nevoit,
Doud sute mii lei tocmA, numArAnd s-au rnântuit.
Hargilic destul fAcuse, casa sirmaiea avea,
CAci de la cel fdede stare, pAn la galban priimea" 1)
Vedem cAt de spontanA (freiwillig") a fost contributia lui Pav li de 100 de mii
lei, dupA Harte, sau, de 200 mii, dupl Beldiman.
Cur And insa se schimbl situatia §i din cealaltA parte, din cea turceascA, erau a-
menintate mAnAstirile, precum reiese dintr'o scrisoare a Mitropolitului 'Grigorie Irinopo-
leos, refugiat la Chi§ingu, cAtre Mitropolitul MoldoVei, refugiat la ColincAuti, deaseme-
nea in Basarabia, din 1821 lulie 1. In E§i Turcii cAti merg din zi in zi se inmultesc.
MAnAstirile din launtru pAnA astAzi incA nu le-au stniArat, fArA cAt le-au pecetluit, pre-
cum Golia, Trii Sfetitele, SfAntul Sava, SfAntul Nicolai §1 SfAntul Spiridon §1 CU ce scop
au fAcut Pa§a acest lucru, urma va alege, dar poate §1 pentru ca sd nu sA facd despre.
oaste vre-o stricaciune sau prAdAciune 96.
Dar, scApat poate de pradAciune, Golia cAzu dup5 un an, in 10 August c. n.
1822 8) pradA groaznicului incendiu, care mistui 4000-5000 de case §1 11 biserici. 4)
Poate cA a scApat biscrica Goliei, fiind isolatA, dar casele din curte §i magazine au ars 5)
ca §i Tdrgul de Sus si de los, TArgul Cucului, o parte din SArArie, Podul Vechi, ulita
jidoveascA §i piala (BellelcD, (Beilic) grecum i 6 sinagoage. Focul sA fi inceput la hanul
armenesc §1 sA fi durat 7 ceasuri. Lipsa totalA de and din cauza secetei, ficu scAparea
iluzorie 6). Din refugiul sAu din Chi§inAu, Mitropolitul Grigorie nu uitd sA reclarne, pr;n
intermediul Arhiepiscopului de Chi§inAu §i Hotin, cArtile biserice§ti, cari i-au fost hA-
rAzite de cAtre ocArmuitorul vremanic al Ungro-Vlahiei Neof it Episcop de RAmnica. Cu
trimiterea cArtilor prin carantina Sculeni fu insArcinat egumenul Goliei 7).
Pe lAngd acestea mAnAstirea era impreunA cu celelalte mAnAstiri inchinate, lipsitA
prin cAtiva ani (1821-28) de veniturilc e, secvestrate de cAtre visterie din ordinul Tur-
cilor. Administrator (Same§u1) al acestor ve-nituri a fost din 1821-27 V. Alexandri, tatAl
poetului 8). Locurile Egumenilor greci le ocupau pAmAnteni, preoti de mir cu cinuri de
Iconomi in locul calugarilor Igumeni." Pentru Golia se prevAzu in 1826, Martie 22, nu-
mirea Iconomului Niculai Platon
In 1827 n'a lipsit mult ca Golia sA devinA un centru cultural al Moldovei. Diva-
nul, in frunte cu Mitropolitul Veniamin Costachi, propuse An 15 Aug. ca, intrucat casele
vechii scoll domnesti (elinesti) au ars in pojarul din 19 lulie '0), 'sA se facA o scoall
noul in ograda mAnAstirei Golia, unde socotim mai nemerit §i mai de cuviinta" ")
1) Let. Ill, 347.
2) Erbiceanu, 1st. Mitrapoliei Mold. 135.
3) Hurmuzaki, op. cit. 175.
4) Ibid. 174.
5) il monastero di Golia con tutto ii magazzino di formentone e stato .bruciato"
-(Ibid. 175).
6) Ibid. 174.
7) Rev. Bis. Ortod. Rom. XVII, 292-3.
8) Sion, Arhondologia Moldovei, 8.
9) Uricar, I, 379.
10) V. despre el §i Arhiva genealogicA" I, 196-200.
11) Uricar, VII, 95 §i Urechia, lstoria scoalelor. La bugetul §coalelor con-
tribui Celia cu 250 lei pe an, atat in 1813, cAt §1 in 1819 (Uric. IV, 179 §i VII, 88).

www.dacoromanica.ro
 MANAST1REA GOLIA 15

Cu venirea Ru§ilor, in Mai 1828, protectorii Grecilor, cazu evident planul acesta
dimpreuna cu domnia lui loan Sandu Sturza. Ce. prive§te manastirile inchinate, se res-
tabili situatil veche, §i in 1832, lunie 10, Golia avu iar un Egumen, Sofronie, care se
plAnse de impresurarea mo§iei Tome§tii de catre ChipAre§tii Sf-lui Spiridon, arendati
Hatmanului Anastasie Ba§ota '). Dupd un an, in 1833 lulie 26, fostul Mitropolit refugiat,
Grigorie Irinopoleos Vatopedicos", cere rânduirea unor hotarnici 2). Vechilul mAnds-
tirei era in 1834 Iulie 26 Comisul V. Pogor 3). Procesul cu Ba§ota continua §i In 1837,
egumen bind tot Sofronie 4) §1 nu e terminat nici in 1840 lunie 21, când iar intervine
Mitropolitul Grigorie, aratAnd cA schimbul din 1778 (v. m. S. p. 11) intre Bal§ §i manAstire
a fost fAcut cu sAlnIcie", mo§ia Holboca, care e o parte din Tome§ti, avAnd un venit
de 800 de galbeni, pe dud dughenile nu aduc deck 7000 de lei5).
In 5 Fcbruarie 1842 zidurile Goliei au fost iar martore unei inmormântari domne§ti,
cea a bunului, evlaviosului §i patriotului, loan Sandu Sturza Voevod, primul Domn
ptimezntean dupd epoca 1anarioilor, Irma numai TE remoniag S'a fAcut acolo de catra Epis-
copiide Roman §i de Hu§i in fiinta prea Ináltatului Dome, M. Sturza, corpul fiind depus
spre ve§nica odihnA in biserica sturzeascA BArboiul Dupa un an, trecu prin bolta
turnului sicriul rului, beizadea lorgu, mort in 6 April 1843 la 8 ceasuri 'seara evro-
pene§ti". Nici el tusk nu fu inmormantat aici, ci dupd ultima vointa, iu biserica din
Pitstrilveni in judetul Neamt 7).
Importante date privitoare la Golia gasim in descrierea cAlkitoriei din 1846 a Ar-
himandritului rus Porfirie Uspenskii (v. iii. S. p. 12): Mitntistirea a fost din nou zugravitcl
infrumuse(atti vu o nouit templet in 1838. Grigor:e Irinopolcos a clad in aceastit mei -
nastire un paraclis i lcingit el o sgfra gerie curati 8) pentru ospatar, a inchinAtorilor la
131-aznice.
El a administrat multA vreme mo§iile Vatopedului in Moldova .1i Basarabia, dar
trilia la Chi$intiu. L-am vAzut in Odesa. RAposatul era gros, ro§cat cu panglica ordi-
nului Sf. Ana de gradul I., cu care a fost recompensat, drept vorbind nu §tiu pentru ce
anume. Inlduntrul mAuAstirei Golia sunt nzagazii, o citsuld frumoasa pentru "chirie §1 o
clädire joasit pentru fineretz nfbuni7or. Guvernul moldovenesc sile§te pe Vetopedul SA
clAdeascd deasupra acestei cladiri un spital §i sA intretie medic cu cheltuiala lor. Egu-
menul a rAspuns insa ca el va inbunAtati carnerile spitalului, dar doctor nu va tocmi,
pentruca in nitintistire la el pe cei bolnavi ii vindeeit Maica Domnului.
CAlugArii Vatopedului din Atos, cari trdesc in laca§ul acesta in numAr de 12, ad-
ministreaza toate mOile bogate apartinand Vatopedului in Mold )va §i Basarebia. I-am
.apucat la masa comunk li-am transms complimentele confratilor dela Atos §i am gasit
intre el bâtrani cuvAncio§i, pAtrupzAtort §i chiar placuti. Ei mi-au ardtat basinul princi-

1) Arh. Stat. la§i, Tr. 632, Op, 727, llos. 102, F. 1.

2) Ibid. 7.
3) Ibid. 42.
4) Ibid. Cond. de Anaf. No. 36, F. 133.
5) Tr. cit. 145, Aici afl am Ca Rux. Bal§, divortatA de Anastasie Ba§otA, s'a CAS.
in 12 Oct. 1828 cu colonelul Bogdan.
6) Albina Romaneasca, din 5 Feb. 1842.
7) Bul. Muzeului Municipal la§i, 12, 171.
8) Actualmnte deposite ale Arhivei Statului. 0 iuscriptie greceasca din biserica
mentioneaza reparatiile acestea. Grigorie iscAle§te inteun act Gr. Gheorghiu (grece§te), (Arh.
Stat. Tr. 693, Op. 765, Dos. 33 Fr 41 verso. Titlul lui este in 1840 Mart 22 : Eforul mAa
nastirilor inchinate la mAnastirea Vatopedului"). Efor=-Epitrop, (v. m. s.)

www.dacoromanica.ro
16 SEVER ZOTTA.

pal fäcut in MdOstirea lor, in care apa e adusd de departe. Aranjarea lui e sOrdcd-
cioasã, §i urAfd. Apa iese din 24 tuburi, se varsä in largul cuprins prin buzele unui
leu si printr'o sitd de fier §i de acolo se rispAndeste prin tot orasul. Acest bazin e con-
struit de Alexandru Moruzi in 18231) si dreg de printql de acum Sturza in 18444 etc. 2)
Ardtdrile Arhimandritului, privitoare la impotrivirea egumenului de a se organiza
tratamentul bolnavilor pe base moderne, sunt adevärate. Un voluminos dosar din Ar-
hiva Statului din Iasi ) cuprinzAnd acte din 1832 59 se 42cupd de chestiunea aceasta,
incepand cu o cercetare a doctorilor Ilasciuc si Sachelarie din ordinul protomedicului
Zotta 4). Un caz gray alarmeazd indeosebi coalitetul sandtdtii in 1846 : un bolnav de
lungoare in delirul sdu s-au socotit a fi nebun i s- au dus la monastirea Goliia unde
i-au pus lanturi de amândoud picioarele atOt de strOns, Inc& s-au pricinuit rane, care
au ajuns a-sa cangrenisâ si prin urmare un picior au cdzut de la sine, iara celdlalt au
cerut trebuinta a sä Ma" ; o asemine tristä intAmplare fiind nepilduitä .pentru timpul
de acum", comitetul cere sfatului administrativ sd-s(ä) regularisascd a se tine in cuprin-
sul mänästirii Goliia un ospital pentru nebuni dupd regula ce sd päzdsti si in alte tari".
Sfatul supune cazul Domnit-rului M. Sturza, cerand sd se facd inn' 3 bolnite cu 12
crevaturi" (paturi) si cu doftorul si doftoriile trebuitoare, iar victima sd fie despdgu-
bill de manastire cu o pensiune lunard de 50 de lei. Domnul aproba 8).
Atat mandstirea, insä, cat i victima, au preferat o despagubire globala de 1350
lei. Dupa 3 ani, in 5 Oct. 1849, comitetul sanatatii intervine din non, referindu-se la
cazul unui tefan Holban, primit de curand la Golia si el in delir de lungoare, care
din lipsa cAutarii au murit" si cere ca pe viitor sd nu se mai primeasca. bolnavi supt
./cmc de smintit", cad nu vor avea adeverinta a 3 medici cunoscuti ocarmuirei ). In
Martie 1850 Comitetul se adreseazd direct lui Voda, Gr. ,Al. Gliica, referindu-se la ca-
zurile mentionate i recomanda delegarea la Gplia a unui medic curand in persoana
dr-lui Finkelstain, fisicul tinutului Neamt. Domnitorul ecumpdand gingasia lucrului) a-
probi propunerea. 8) Bugetul supus de comitet pentru organizarea spitaklui cuprinde
urmatoarele puncte principale : clädirea 300 de galbeni ; mobilierul, asternutul, pOnze-
turi, garderoba etc, pentru 15 bolnavi : 700 ; cheltuelile anuale c. 800 de galbeni. 9)
Un jurnal al sfatului adm. din 1853, Nov. 24, supt presidentia Kniazului Crusow 10)
vremelnic viceprezident in Moldova" hotärdste sd se primeascd 40 de bolnavi la Golia.
0 comisie compusa din Postelnicul N. lstrati ") si Colonelul M. Kogalniceanu, '9 supt
presidentia Episcopului de Husi, Meletie, va organiza casa smintifilor". 13) Situatia insa

1) Gresit in loc de 1803. au adus in orasul Eii isvor de apd de la tpte-oa-

meni si de IA Ciric 22 mdsuri curgdtoare cu insusi a Domniei sale cheltuialä k 30,000
lei aproape" (Sc. Pastia. Despre origina Apelor din Iasi, 1897, 12).
2) Berechet op. cit 88-90.
3) Tr. 1764, Op. 2073, Dos, 49.
4) F. 1. v. despre el acest Bul. IV, 362 urm.
5) F. 9.
6) Ibid.
7) F. 21.
8) F. 27.
9) F. 53.
10) Fam. de orig. tatareasca, ca si lusupov ; cel din 1853 pure sä fi fost gen. de
inf. M. A- Urusow, t 1883. (Enciclopediceskii Slovar, Petersburg 1902). Unul a f. guy.
al Bas. v. memoriile lui.
11) Cunoscutul antiunionist.
12) Marele om de Stat.
13) F. 37,

www.dacoromanica.ro
 1=4
MANAST1REA GOLIA 17

nu e schimbata nici in 1858, lunie 15, and Ministerul din Nauntru comunica Secreta-
.
riatului de Stat ca bolnavii sunt in foarte mare neingrijire. 1)
Din 29 lune 1859 avem un interesant referat al comitetului sankafii : Bolflu1a
smintifilor la minte din Monastirea Goliea pururea s-au aflat in cea mai trista i mi-
zerabila stare, a tat in privinfa localita Ili, cat si a tratatiei patimasilor, care tot-deauna
s-au (inut in fierei qi butuci,. -Acum insa, vizitandu-se bolnifa de catre Ministrul din
Launtru silpresedintele comitetului Lascar Catargi s-a constatat o stare deosebit de trista :"
1) (Au gasit bolnavi pe un Iconom s i doi lacuitori expusi la soare cu lanfuri de gat, pe
un copil de 10 ani, ce patime de spasmos i dambla, 2) earasi la soare pe o rogojina, asa-
mine pe alte trii femei si doi locuitori asazafi in niste beciuri. 2) Toate aceste noul per -
soane au de locuit mici beciuri, care nici na pot servi pentru asezarea bolnavilor. 3) Cri
.
vaturi asternuturi li,psesc CU totul, caci desi sant vre-o cateva mindire, !ma in foarte
proasta stare». etc. Comitetul cere ca edin cele patru case af late liz ograda Meinasti-
rei I afara de beciurile ce sant si care-s de ne locuit I una ce este cu cloud ránduri 2)
sa o destineze pentru patimasi, sau doua din cele mai mici" si sa se randuiasca d-rul
Emil Max cu leafa de 6000 lei, pa Maga cele necesare, cf. bugetului alcatuit de d-rul
C. Cihac, protomedic. Iscaleste Lascar Catargiu. 4)
Egurnenul MO, se impotrivi. Intäi prin adresa din 22 lune 1859, anterioara lii-
cheierei comitethlui (nitnaruia nu cla drituI afara numai parinfilor Vatopedului de a-
sa amesteca la carmuirea Monastirei", adapostirea smintifilor din minte urmeaza numai
dupa bunavoinfa a egumenilor din vremi, pentru ca aflandu-sa la M-rea Gotta o sfanta
icoasna a Maicii preacurate facatoare de minune, la care alerg smintifii mai vartos de la
locurile indepartate si care gäsesc vindecare lor prin posturi i rugaciunile preofilor, egu-
menii au socotit de au cedat menita casa ca s( fie un adapost pentru clan§ii, pe cata vre-
me vpr fine rugaciunile ce sa intrebuinfazi pentru tamaduirea lor, ear nu i ca sa fie
ospit al regulat". 6)
Ca raspuns insä la .incheierea ccmitetului d;n 29 Tillie egumenul trimite in 25
Aug. o Iung i insolentä intampinare : Iscalitul asupra asa curios inscris au intampi-
nat dupa datorie ca nici ea poate exista ospiciu de acest fel in cuprinsul unui sfant
tans ahieposit pentru un scop foarte di fefent".--Nici o autoritate .n'are dreptul sä se
amestece i nu poate accepta aceasta cerire".
Protesteaza in contra unei incheieri a consiliului d e ministrl din 8 Aug. in modul
urmatcr : ape care drit i pe ce titlu sprijinit adreseaza asemenea pretenfii, unei pro-
prietali streine 2" Dovedeste ca (Vatopedul sa. foloseste de uzu-fruct i posedeaza pe
temeiul divini juris, iar nu humani juriso. Drep tul Vatopedului nu poate sa fie nici
ingradit, act Faimosul Zaharia* zice ritos : il dritto di propricta e di sua natura
illmitato" etc. Cel dintai guvern, care a ridicat chestiunea aceasta, a fostscrie el
supt Sturza in 1846, 0 egumenul insa I-a refuzat categoric. Prinful Urusow, refuzat si el,
a. ordonat transportarea bolnavilor la Sf-ul Spiridon, egumenul insa a dat atunci 3000
de galbeni pentru fundarea unui ospiciu filantropic. N'a dat et plusieures reprises",
precum zice incheierea consiliului de ministri. Zadarnica a fost i .intervenfia din 1853 a

1) F. 53.
2) Epilepsie.
3) Cea marita de Mitrop. Gr. Irinopoleos, actuala Arhivet a Statului. Reiese ca
cealalta casa cu doua randuri n'avea atunci de cat un rand, foarte vechl de altfel si
boltit.
4) F. 61.E viitorul sef al partidului conservator si prim-ministru.
5) F. 62.
6) v. M. s. naratiunea Arhimandritului Uspenskii.

www.dacoromanica.ro
 SEVER ZOTTA

generalului (conte) Osten-Sacken, care au poftit prin o particularnicA, foarte delicatA

tcrisoare pe egumenul de atunee ea sti binevaeaseit a permite unui medic a-i vizita. El,
au intampinat generalului cA nu putea st accepte.s.e nimicA din aceste, cäci, desi IucruI
cerut e foarte simplu, sA temea ca nu cumva, acceptandu-sa passul intli sA produca
aceasta dupl sine §i alte ; si generalul au respectat cu deplindtate cuvintele egumenu-,
lui". Procedeul arbitrar al guvernului nu e cOnform cu nnoud, era yarei". Egumenul al
fost acuzat dupA 14 ani de tAierea picioarelor lui Zaporojanul (v. m s.), care venise
insl cu boalA de picioare la manAstire. Actele sunt in Arhiva Manastirei".
Egumenul considerA mAnAstirea drept exteritoriall conform acordului intre Patriar-
hat si Rusia, Jar amestecul guvernului in administratia ei, ca o atingere a lui status
quo" 0
Guvernul totusi n'a cedat, iar protestul egumenului, unit cu protestAri ale altor e-
gumeni greci, a ajuns in 1860 inaintea consiliului reprezentantilor puterilor garante ale
tratatului de Paris. Guvernul este invinuit de mAsuri ilegale si violente". Punctul 3 ar
acestei IntampinAri priveste cazul dela Golia : Guvernul este acuzat cd a impus mAWfs-
tirei Golia obligatiunea de a construi in interiorul acestei manAstiri o casa. pentru.smin- -
titi si a o intretine cu cheltuiala sa, pe cand aceastä obligatiune nu ar fi impjá p.ritii
actel de donatiune". Guvernul se apArg, afirmand cA totdeatina a fost o cas4, c1 nebunii
la Golia f cä documentele le va inflto§a, dar pAnA atunci este in drept si, are datoria
a mentine status quo". 2) Se mai referA la demersurile Domnitorului M. Sturza din 1846 ,
si ale guvernului provizoriu rusesc din 1854. 3)
Pretinsele drepturi ale mAnAstirei Golia au fost apArate si printr'o brosurA : Qucstion
du Monastere de Golia a lassy", apArutA in 1859, al cArei autor, E. S Loverdos, doc-
tor in drept si advocat, a) bAnuim cA este si autorul protestului egumqnului sus mentionat..
In fine a venit, in vara 1863, liberatoarea secularizare a i'riAnastirilor inch'nate cii
o despAgubire de 51,000,000 lei vechi, cari faz aproape 1,378 378 galbeni", pltibi i
in 4 ani 5). Exproprierea aceasta a agitat atunci nu numai opinia publicA din WA, dar
§i cercurile d'plomatice din strAinAtate. A§a au fost"scrie un contimporan la Cons-.
tantinopole o conferintd uncle Turcia, Anglia, Austria, Rosia si Prus;a au fosi In C. ntra
lucrArilor lui Couza (sic) in privinta averilor wnAstiresti, eard Franta s-au alitinut §i
Italia pro lucrdrile lui Couza. Se vorbe§te la noi cA la primavatA va vent Turcul cu.
putere In tarA spre a a§eza pe greci eara§i in averile lor ; poate se fia, dar eu nu o cred.' 6)
CA Italia a fost singura mare putere pro", na-i de mirat. TanArul regat se afla
atunci inteo situatie sirniliarA, Mud stanjenit ip desAvar§irea unitatii sale nationale, chiar
teritoriale, de papalitate. CA Franta lui Napoleon III, protectorul nostru, care irtsd nui
voia sA se puna rAu din cauza noastrA cu Poarta §i cu Grecia, s. a allinut, e iar de
Inteles. Tot astfel e explicabild alitudinea puterilor rivalizatoare in influenta lor la portile
orientului §i mai ales cea a Rusiei, protectoarea Grecilor.
Aceastd putere a §i agitat lung timp spiritele pe tema persecutarii bisericei de cdtre stat,
a cArui reactiune fats de amestecul strain prin reducerea influen,ii exponentilor propa-

1) F, 68-73.
2) v. si Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, Bres'au, 1854. 208.
lede Einmischung der moldau-walachischen Regierung in die Verwaltung dieser der
grieschischen Kirche gehorigen KlOster, whrde durch den Patriarchen in Constantinopel
als eine Verletzung des status quo angefochten uhd von kussland unterstiizt werden".
3) Cezar Bolliac, ManAstirile din Romania,. 1862, 656-57.
4) Uricar XXI, 338, n.
5) Buletinul Muzeului Municipal, la§i 1922, I', 372.
6) Ibid.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 19

gandei rusesti din tara, n'a contribuit putin mat la reductrea rolului firesc si isto.
ric al bisericei, clt §1 la neglijarea asezarnintelor religioase. Starea deplorabilA de acum
a bisericelor Go lia, Sf. Sava, CetAtuia, Galata, Frumoasa etc , sunt triste mArturii ale
acestei crize istorice. Din fericire un spirit de renastere e de otservat de vr-o doua
decenii incoace, atat in activitatea Casei Bisericei si a Comisiunei Monumentelor Istorice,
cat si in cea a bisericei insasi, in sanul cAreia gmeracti, tot mai culte, inteleg sA impace
cerintele prezentului cu datoriile etice fata de trecutul glorios al ortodoxismului pre-
fanariot.
* *
Cine a urmArit cu atentie acest mic istoric al manastirei Gotta, va fi rAmas cu un
gol adan c in suflet. Nici o legaturA cu inceputurile cu'turei noastre nationale, ca la
Bistata, Putna, Voronet etc., nici o personalitate remarcabila, ca Vartolomei MAzAreanul

A I9P .''' ''n ''-4-%':

- '.{
Iii
1 I . t..e.. ' .r.44.,... g" ...:54i .1W E

.
- 7

; I,
)

1.5.4ftIC r',
. ''',..''2'-.
,''- i I 1 ..;..Z.='Ir:; i IP 1 9
e ...= '-B.=Tfilt
-tb=.4
.

T:'=.7 .1,.''' 1.5.7".

,..
Vcs- trmUS

/.

2,1', .2/1 44 -k.blf&Vo.,

Vederea generala a Gael, luata din dos.

dela Putna, Paisie Velicicovschi dela Neamt, nici un gest generos n'avem de insemnat
in cronica mAnAstirei. Ba, d'n contra, ametiorAri pentru situatia alienatilor se combat, iar
hotararea din 1827 de a se infiinta o scoalA, nu se executA, desigur din cauza rezis-
tentei egumenului. Inchinatd unel mAnAstiri strAine, considerandu-se exteritorialk strAina a
rdmas Gotta in mijlocul Iailor. Unde se lAsa alarm ei greamana moartAbiserica decadea
si conacul rAmanea pustiu.1) Cu ochii indreptati spre orientul ortodox, spre ultimele urme Isto-
rice ale Bizantului apus din Sfantul Munte, egumenii mandrel manAstiri, In care se perindau
Mitropoliti cu titluri exotice, n'aveau nici o pricepere pentru nevoile sufletesti si culturale ale
urmasilor acelora, cari doar pentru sufletele" lor se lipsiserA de avert marl, mostenite sau

1) Vrand Doamna [Ruxandal sd dia satul [13, eutestii] mtA]n[a]stirii Golaei, farasi
dintra a ei build voe, s'au socotit sA nu-i stia casele qi beseareea pustie, precum sa viade
pre multe locuri asea, fiind pre mana cAlugArilor". (lorga, Stud. si doc. VII, 362) v. si
m, s. la anul 1689.

www.dacoromanica.ro
20 SEVER ZOTTA

dobandite. In mormAiala semi-con§tienta a pomelnicului, mare", sau mic", se rezuma

toatA recuno§tinta secularA fata de slavitit ctitori. Dar, dealtfel, nici acestia nu ceruserd
'La milt ; pacatele apdsau mai greu atun..i si deslegarea de ele, fAcea o mosie.
Pomelnicul rnic" transcris in secolul al XIX-lea, frumos legat fn piele, este foarte
scurt. Nefiind pAn'acum cunoscut, II reproducem aici : -

nNumele fericifilor etitori sfintei Monastiri Gollia" Ion GOlia Lnofdt, Anna, so-
Via lui, si pArintii lor, Vasilie Voevod, Ecaterina Doamna, Theodosiia Doamna : tefart
Vvd ; Roxanda Doamna : Nicolae, Irina, Maria Doamna : loan Vvod, Alexandru Voe-
vod, E'ena Doamna cu fii lor. Ieremiia Vo.vod ; ElisavAa Doamna, Scarlat Voevocl :
Smaragda Doamna.
lacov Patriarh, Grigorie Arhiereu, Ghersasim Arhiereu, Cosma Arhiereu, Veniamin
Arhiereu si Grigorie Arhiereu.
§tefan, Mihail, Lazar, Hristina, Maria Salomiia, Grigorie, Anthemiia, Max.m, Dimi-
trie, Efstratie, Vasilie §i pArintil lor."
Numele din pomelnicul acesta se pot identifica,. cu putine exc pii, cu to atA lipsa
d,tordine cronologica in citarei 1 or.
Astfel t ebuia intãi si fie mentionatd Doamna Teodosia ( Tudosca, n. Bacioc) in-
tAia sotie a lui V. Lup tot asa copiii din aceastd cdsatorie, Ioai i Ruxanda. Maria
DoamnA" a fost sotia Principelui Ianusz RadziwPl, Hatmanul mare al Litvanici.Intre copii
dam fnsa si de doi necunoscuti : Nicolae si Irina. Aceas'a este evident a treia sora"
mentionatA de Paul de Aleppo.
Discutabil este, dna loan Voev)cl este fiul lui Vasile Lupu, sau cel Cumi_ lit, supt
care I. Golia a fost LogofAt. Dupa locul mentionarii 1flS, §1 considerand ca fiul lui Lupu
nu putea sA fie uitat, credem ca e fiul aces uia. Elena Doamna pare sd fie soacra Iu-
Alexandru Voevod (Lipusneanu), sotia lui P. Rares si fiica ultimului Despot al S21 bie
loan Brancov:ci. leremia Voevod e fireste Movila,. iar Scarlat, Callimachi, amAndoi men
tionati cu sotiile lor.
Stefan e, credem, Golia, Parcalabul de Roman 1) si Neamt.,din 1579, 1583 §1 1597 2)
fratele clitorului, amandoi fii ai lui Lazar §i ai Elenei.
Mihail e fiul lui loan &ilia, §i este recrezentat fn fr sca dela biserica Go:ia. Lazar, Maria
Salorhiia, Grigorie §i Dimitrie sunt deasemenea copii at hii loan. Dimitrie e meniionat
ca mart le Logo'at" in documentul din 30 Martie 1606 (v. m. s.). Ne fndoim, n( fiindu-
ne cunoscut un D. Golia mare Logofat. El e amintit de nepotii §i stranepotii lui ca fost
mare Paharnie. 3) Deci PAharnicia a fo3t uti n lui boarie.
Numele Dimitrie ft va fi avut de pe bunicul lui de pe mara Antimia pare sd
fi fost §i ca o fiica a Anei, numIta a§a dupa bunica ei de pe mama. 4)
Maxim, pare sd fie Burnar, cel care a ddr..it crucea de aur in 1564. El este poate
identic cu Maxim, fiul Oltei (sora lui Hanco Goldi)5) probabil cdsatorita cu un Bur-

1) Inedit, comunicat de d-nul lorga.

2) lorga in Hurm. XI, 895, 896 si Stud. §1 Doc. VI, 141.
3) lorga, op. cit. 43.
4) Paiinfii lui Ican §i ai Anel sunt astfel mentionati in Uricul din 7114 (1606)--
Marie 30 (v. m. s.) : §i pentru sufletul pArintilor lor, boiarului Lazar Golia §1 a sopel
sade Elena §1 a boiarului Dintitrie §i sotici sale Antimiaa. Totusi trebuie sA m.ntionarn
cA la Acad. Rom. (Ms. 3061, 1. 47) se afta o insemnare din 7223 (1714) OLt. 7, cd dintrun doc
reiese cA Ana Golia a fost fiica vestitului mare Logofat Lupu Stroici (c. 1532-c. 1610) ;
comunicat de d-nul Gh. Ghibane scu. Doc. nefiind contimporan, poate cA cuprincl o gre-
sealA de memorie, sau poate a fost Ana numai fina lui Stroici. Cercetdri se indica, intrucat ar
explica §i raporturile Movilestilor cu Golia, pe baza fnrudirei lor cu Stroicestii
5) lorga, VI, 140. V. §i satul Bu:nAre§ti d-aruit de Ana Golia minastirei.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 21

nar '). E de presupus, in urma indicatiilor genealogice, cl Maxim a fot vk de al do-

ilea cu loan Golia.
Ceilalti membri ai familiei sunt greu de identificat. Vasile poate sä fie sail Vasilie
Go lde din Popesti 2), sau, mai curAnd, Vasilie Buzia din Golaefli, gineiele lui GolAi" s)
deoarece celalt, fiul unui T. Gol.Ae, necimoscut spitei, era -nevoid popei ot Pope§ti, 4)
poate din altd familie pu porecla Golgi, cAci s?. pa e cd au fost mai multe. 9 Despre
Efstratie nu avem nici o indicatiune -genealogicd.
Dintre Ai hierei, Grigorie, inthilea, pare sd fie cel din 1687, tproin Mitropolit La-
odichiasa. Al doilea e desigur Mitropolitul lrinopoleos", restauratorul mAnästirei din
1838, iar Gherasim nu poate sd fie decAt Sevastiam", alt restaurator, din 1739. N'avem
date despre Cosma si Veniarrin.

Up cea mare de la intrarea in blserld.

Biserica Golia mai pAstreazA Inca §1 marele" pomelnic, scris caligrafic in limbele
greacd si rornAnA, legat in carton si având titlul cu there de aur : 6v6p.actx mriseptx& TV/ repot)
ti. 'OK noXitce. 6)

1) Fain. mai exista (lona§co si Apostol) in 7175 (1667) tunic 22, in urine§ti,
jud. Vaslui (GhibAnescu, Sur. si lzv. VIII, 115).
2) Ibid. IV, 10.
3) Ibid. III, 95 si 155.
4) Ibid. IV, 9.
5) v. si o spitd scrisd la Arh. Statului la§i.
6) Numele ctitoricesti ale slintei manAstiri Golia,

www.dacoromanica.ro
22 SEVER ZOTTA

El incepe, ca §l micul pomeln'c, cu pomenirea familiei Golia, difera insa de el

prin urmatoarele adAug'ri : Lazar ,i Elena (pArintii lui I. Golia), un loan, alte cloud' Hris-
dine. Ana, un Simion ') §i un alt Dimitrie. In schimb lipsesc Maria, Efstratie §i Vasilie.
UrmeazA Vo..vozii, incepand cu V. Lupu, in mod mult mai amAnuntit. Solia lui
'Stefan Tom§a II, e numita Asamina", pe and in pomelnicul Bis.ricanilor 2) i se zice
Magda Una. Lui Dia§ (Alexandru) Voevod urmeaza Magda ina Doamna.
Nu WA interes este neobi§nuita pomenire, in Moldova, a familie: lui Mihai Yiteazul:
Mihail V. V., Stoica (gre§it in loc de Stance) Doamna §1 Florica, Theodora §l Ni-
colae V. V")
Mare e lista boierilor. La numele unora se dau in textul grecesc (19 p. folio) u-
r ele note explicative. Gasim dintre famillile mai cunoscute numele : Costachi, Starcea.
Sturza, Paladi, Rosetti, Cananau, Apostol, Clocarlan, etc.

Vederea tumult!! Go lief din curte.

Lista Arhiereilor incepe §i aici cu Iacov Patriarh §i continua cu Patriarhii : Ne-

ofit, Grigorie, Calinic §i Agathangel. Urmeaza Arhiereii: Dositheu, Gherasim, Neofit,
Cosma §1 Grigorie, iar lor un mare numar de ieromonahi, dintre cari e greu a distinge
pe egumeni de simpli calugari. Nivelarea aceasta n'are rost, daca se deosebesc Patri-
arhii §1 Arhiereii.
Lipse§te insa din ambele pomelnice numele pretinsului irate° al lui loan Golia,

1) Un Carste Goldi fecior lui Sämion GolAi" mArturise§te la inceputul sec. al

XVII-lea ca fiind tatal mieu in tara ungureasca cu Mihai Veda §i altA tare etc. (Arh.
Stat. Iasi, Doc.) v. Anexa.
2) Uricar, XXIII, 362.
3) Teodora (Tudora) se chiema atat mama, cat §i iubita hii Mihai Viteazul, ,cu care
a avut un al treilea copil, pe Marula (Filitti, in Rev, Arhivele Olteniei", III, No, 13,
spita Basarabilor).

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 23

cel al faimosulu'i trAddtor Ieremia, ceia ce ne face sa ne indoint serios Ca i-a fost frate. ')
Mändstirea Golia a beneficiat dimpreuna cu Vatopedul de o avere teftoriald foarte
mare. Fdra sa ni stea la dispozitie arh'va mdnastirei, constatam ca Golia a stapanit ur-
matoarele moii, targuri, vii si locuri :
In Basarabia : Bujinfiti pe Ciuhur, (vanduti 7123), '/2 Goli1etii pe Botna, Burnd-
rastii pe Bac, 1,/2 Rufii pe Botna, Viisoara (640 Wei), silistea Bogdanestii, (c. 1000 1.).
C/ocupa pe Racovdt, Telinestii, Dragusanii, Galici, Malinestii (410 fi si Cliscau(ii
(2200 f.), toate in jud. Hotin 2) Voroncau (1020 f.), Cerlina (355 f.) Zalucenii (200 f.),
Climaufii (1060 f.), Socola (303 f.), Paseclodu (380 f ), Cirisnova(ul (418 f.), Targul
Rascov (1500 f.), Vosca, Pohribenii (Stolnicenii) §Ii Tri(au(ii, toate in jud. Soroca, pe
lane pdrti din Stoicani §i o poiand din targul Soroca, ') Oxintiia, Molovata, Irabujenii
pe Ciuhur, Golaestii pe Rdut (sa nu fi stdpanit m-rea, v. m. s ), Tarzienii, Biineasca,
ilarinicii §i Cucuruzenii, toate in jud. Orheiu 4). Parte din Liestii, jud. Lapusnar).
Pagubenii (88 f.), Humor pe mosia Cajba, Dumestii land Gherman, Comarna, Gorce-
nii, Oprisenii §i Covasna, toate in jui. Bä1i, fost parte a jud. la0 6). In Moldova : To-
mestii, Lazorenii, Osoiu, parte din iorogari, Spinenii §i dealul Mandrului, toate in jud.
Jai i). Parte din Tatomirestii, din Cioearlestii, din (arbunestii, din Danestii , Costocanii
§i Siirbii din jud. Vaslui9). Gorbanestii §i lohilenii in it'd. Botosani 9) Schitul Grujdenii
cu anexe in jud. Tutova.10) Siliftea §11Ioncestii, (unde ?). 11) Harnicestii in jud. 1?onwn.1')
iSle manastirii : 6 Mid pe dedlul domnesc in Cotnar, 4 Wei si o pivnilã In T as
lui, 2 falci pe dealul Epis.opului si 2 falci pe dealul Balámuldlor la Cotnar 12)
Locuri de casa I dughene in 14;i (v. m. S.).

1) Ca leremia a fost irate cu loan, pretinde flajcIdu, rtferindu-se la copia slay. a

unui doc. din 7082 (1574) Mart 10, al carui orig. s'ar fi aflat in arhiva mandstirei. lnsd
din textul urmätor : boliarin pan Ion Golia (in loc de Gyol«i," I) velikii logofat i sluga
nasz viernii Eremiia parkalab i jenia ego Tudora a (loan Voda cel Cumplit, ed. II,
225-6) nu reiese de loc inrudirea indicatd. Mai curand, presupunand cd doc.dealtfel
suspect, atat din gauza unor greseli stilistice, gramaticale i ortogra ice, cat si din cauza
ornisiunei boierilor Dumbrava si Grumaz (v. doz.. din 27 Martie al aceluias an la Ghi-
banescu, Isp. si Zap. 1, 141)ar fi autentic, leremia ar putea sd fie sotul surorii lui
loan, considerand, mai ales cã sotia ac.stuia Ana, nu este mentionata, probabil ca ne-
avand parte in mosiile intdrite ; deci nici nu rease cit leremia a fost din neamul lui Go-
hia. In Let. I, 227. i se zice, evident dupa izvor polon, leremia Parc. de flotin, pre-
cum it me nronea7A si Anal. Rer. Pol. III, 492, en porecla Coarniviecius", din care
Engel (11, 224-5) a dedus Tsharnietthi", iar Hajdau (op. cit. 226) ('ernaukanul".
Dar suot loan Vodd n'a fost un leremia Parc. de Hotirt, ci Lupu Huru, SOC11.11 lui
Voda. Uri leremia a fost insd Portar de Suceava §1 ca atare (ca Hatman §i Parcalab
de Suceava, de mai tarziu) comandant al armatei. Se pare deci ca avem a face cu o
confuzie din izvor polon,
2) Melchisedec, op. cit. 223 ; Doc. Paul Gore ; Arh, Stat. Chi§intiu §i Trod,
Chi§inau III, 33-135.
3) Trudi, ibid si lorga, Stud. si Doc. VII, 211.
4) Hajdau, loan Voda cel Cumplit. 225, Doc. Paul Gore si Arh. Stat. Chisinau.
5) Arh. Stat. Iasi, Tr. 1361, Op. 1547, Dos. 1225, F. 1-15.
6) Trudi, ibid. si Arh Stat. Chisindu.
7) Arh. Stat. Iasi, Tr. 661 Op. 727, Dos. 102. F. 1; Tr. 545 op. 590, Dos. 169,
F. 121; Tr. 1788, op. 2039, Dos. 1225, F. 1-15 ; ibid. D. 427, F. 1, si Uric. X, 119.
8) Aril. Stat. Tr. 1361, Op. 1547, DO.F. C11. 1. c. §i Uric. VI, 102-3.
9) Uricar, ibid.
10) Ibid.
11) Crest. Col. Acad. Rom , 1909, 129.
12) Bianu, Catalogul manuscriselor Acad. Rom. I, 59.
13) Metchisedec, I. c. i Bianu, Doc. Rom. I, 62.

www.dacoromanica.ro
24 SEVER ZOTTA

0 moara la Mil tiila$, mai sus de Pesterea (Orheiu.) 1)

Un loc de ber4rie in 1(10 2)
0 casA in Iasi, mahalaoa Trepe7An ascA (v. m. s.)
Un loc In ulita TArgului de sus ')
In 1851 avea Golia numai din darea in arena a mo§i lor din Moldova tin venit
curat de 8253 de galbeni, 4) sau peste 82530 lei noi, ceiace ar corespunde azi unei sume
de cel putin 3 milioane ; cat de mare va fi fo t venitul mosiilor din Basarabia ! Din
1821 27 mo§iile din Moldo va au fost secvestrate, zice Sion, 6) insA dupd un izvor mai
sigur : Domnii Grigorie Ghyka §i loan St rza primird in 1823 un firman de la Turcia,
care le ordonA sA goneascA p! Egumenii greci al Monastirilor inchinate Locurilor-
Sante% Administrarea bunurilor se incredintA unit comitet sub pre§identia Mitropolitului. 6)
MAnasfirea Golia, fi.nd inchinatA unei mAnAstiri grece§ti, e fit esc ca se bucurA de pro-
tectia, sau interesul neamurilor fanariote. Candele, aere, icoane §i a., amintesc numele
familtilor Illavrocordat, Sufti, Rosetti, Rizos, etc., iar inscript ile de pe morminte cele ale
familiilor Cantacurino, Mavrogheni, Rucovita, Callimachi si a.
DAtn insA §i de nume ale boierimei bhtinase, pa de cel al vite.zului fl ate al lui
Miron Costin, decapitat \§i el, rPlioo (Jostin, Hatman, care a pus o lespede frumoasA
sotiei sale Ecaterina, 8) flica lui Tom Cantacuzino ; §1 acest intelept sfAtt itor de Domni
odihneste la Golia, 0) ca §i a doua lui sotie, Ana, fiica lui Voruntar PrAjescu 10). Un all
mormAnt, cu inscriptie greceascA, aratA in cifre arabe cd supt t 1 odihneste dela 1649 .

un Gheorghie, Mare Postelnic. Acesta este, diva toatA probabilitatea, Gh. Cantacuzino,
Mare Postelnic supt V. Lupu in 1644-5, '1) nu ononimul sAu lordachi, care a muril
m41 tArziu.
Un disc, donat in 1659, aminte§te pe Efrim HAjdAu, Pärcalab 1.1) (de Hotin), strA-
mo§ul istoricului Bogdan Petricticu HajdAu, care oprise in 1653 intrar1 a in cetate a fu-

1) Doc. P. G3re.
2) Melchisedec I. c.
3) Alit. Stat. Iasi, Tr. 1788, Op. 2039, Dos. 818, F. 17.
4) Uricar, VI, 102-3.
5) Arhondologia Mo dovei, 7 8.
6) Mem, Minist. de Externe, Uricar, XXV, 342-4.
7) Ultimele douA sunt de origine rornâneascA ; Cehan §1 CalmAsul.
8) -I- 7193 (1685) Apr. 8 (lorga lnscript i, 163).
9) Inscriptia arata la prima vedere anul 7170 (1662) Feb. 7, insA Toma nu nurn i
cA trAia in toamna 1664, cAnd a sfAtuit pe D.bija VodA sA nu imite exemplul lui Gr.
Ghica din Tara Rom. de a trece la Nemti (Let. 11, 4) ci,inscriptife sunt mai sigure
decAt letopisetele in 7172 (1663) Dec. 31 a pus Anei lespedea dela Golia, deci nu pu-
t a sA fie mort in 1662. El a murit probabil in 160, in urma priVatiunilor rAzboiului
austm-turc din 1654, prea mari pentru batranetile sale. De fapt se constatA la inscriptie
ceva anormal ; Din cauza lipsei de loc p (100) este svprai us lui u (70), iar bratul
stAng al literei urmAtoarer11 (ini)iate lui rne3iti) este la baza cltspicat §i prelungit spre
celalt brat, dAnd imaginea unu r intors. Sus, unde trebuia sa fie prelungirea aceasta,
in mod normal, piatra e deterioratA. Bratul drept al literei At, e prescurtat, evident spre
a atrage atentiunea asupra anomaliei dela cd stAng. Deasen enea un s mn deasupra nu-
mArului anilor indicA o abreviatiune. E deci de presupus cA lucatorul, care a sApat pia-
tra, vAzAnd cA a deteriorat-o, unde incApea semnul distir ctiv pentru litera r, a legat-o
de bratul stAng al literei Ai, atrAgAnd totdepdatA atentiunea cuvenitA. Am avea deci anul
7173 (1665).
.10) I. C. Filitti, Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, Spita, dupA Tanoviceanu.
11) Ibid. XXVI.
12) lorga, Ibid. 167.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 25

garului sAu Domn, V. Lupu. Donatoarea, so(ia so, Vasilca, numitA inteun loc nepoata
lui Moisie MovilA", ') iar in alt loc fiica a unui Capolici", 2) a fost probabil fiica lui
V. Vartic (cAsatorit cu Irina fiica lui Avram de Luckeni din neamul CApotici ) a cArui
sorA, Antimia, a fost sOtia lui Miron Barnovski Voevod. 4) Numele Vasilca il va fi avut
de pe tata.
Sunt, insA la Golia §i lespezi de morminte cu nume, cari n'au avut rasunet in
istoria Moldov0, dar nu sunt mai putin interesante. Dintre ele una cu o frumoasa or-
namenticA de coroane, caracteristicA stilulut imperiului, acoperise mormantul unui vecin
al Gone', al bogatului negustor T. Petrovicl, t 25. Martie 1800; originar din Tarnova,
(Bulgaria), stramo§ul cunoscutei familii Petrovici-Armis din Bucure§ti. El a fost tatal Anas-
tasiei, casAtorita in 1800 cu Hristodor Petrino. 9
Cimitirul, din partea spre Sud a bisericei, nu mai exist& iar pietrele mai de seama
au lost depuse in biserica. Cea a lui Petrovici se aflA in Muzeul Municipal d n aceini
curte. Tct acolo se afla §i capul Arhimandritului Gherasim (Gheorghie ?) Soroceanu,
t 1857 Mai (?) precurn reise din inscriptia de pe cArknida, g5sita supt capul lui cu
ocasiunea unor sapaturi,
Mai sunt la Golia 5 inscriprii nepublicate 0 dintre cari 4 grecesti §i una romA-
nea3ca 7). !titre cele grecesti, cea mai interesantA priveste moartea timpurie, din Aprilie
1804, a Smaragdei, fiicei Dornnitei Zoe, care nu avea deck 17 ani. Ea nu pare sa fie,
51upa cercetarile noastre 8) deck fiica nobilei fernei, care a fost Zoe A. C. Muruzi, Ills-
cuta Rosetti, desi acelas nume il avea si o alla fiica, 1' 1848, sotia Hatmanului A. Ma-
vrocorda I.
Biserica Golia, cu toate reparatiile, cari se fac cu intrerupere in timpul razboiului,
de vr'o 20 de ani incoace, deosebit de apreciata de familia noastrA regalA si de vizi-
tatori din strainatate, nu se afla in stare buna. Frescurile, earl ocupA toti peretii bise-
ricei, se deterioreaza din cauza umezelei, Meat Com. Mon. 1st., Ingrijorata, a luat de
curAnd dispozitiunea sa se fotografieze partite amenintate, pAna ce situatia financiarA
a tarii v a permite o restaurare mai radicala. Relativ bine conservatA este marea fresca
a ctitorilor, din pronaos. Ea reprezinta, precum se §tie, din stAnga sore dreapta, pe :
Gherasim, Mitropolitul .Sevastiei, cel care a restaurat biserica in 1739, pe Domnifa Ru-
xanda, Stefan V. V., Ecaterina Doamna, Vasile V, V., leremia V. V., loan Gotta, Ana
Golia, Mihail Golia si pe Grigorie Mitropolitul Irinopolei, care a restaurat biserica
in 1838.
Turnul Goliei era sA fie clArAmaf in 1899, In urma unei incheieri a consiliului de
Ministri 9) Insase zicein urma interventiei Regelui Carol a fost scapat de distrugere
si restaurat 'n 1960 de arhitectul N. Gabrielescu, EclAndu-se jos*, precum zice inscriptia

1) Z. Arbure, Basarabia, 750.

2) Arh. geneal. II, 141.
3) Doc. inedit §i Arh. Stat. Ia§i, Tr. 1765, op. 20I4', Dos. 19, F. 411 §i 413,
4) Arh. geneal. I. c.
5) Nan. C. 1776, flul lui I. Petrino. In 1816.fratii Hristodor §i Apostol i§i impart
numtroase mo§ii oarinte§ti. Apostol s'a a§ezat cel dintai in Bucovina, unde farm a cum-
parat Vascautii pe Ceremu§ §I ", Voloca de la T. Mustiall. Hristodor a fost tatal lui
Petru, din a cArui cAskorie cu Eufrosina Hurmuzachi -s'a nascut in 1846 poetul Dimi-
trie, t 29 Apr. c. v. 1875. Se implinesc deci curAnd 50 de ani de la moartea lui.
6) Cea din mijlocul pridvorului este aproape indescifrabiIA.
7) eSupt aceastA piatrA sa odihnesti robul lui Dumnezau Hagi Teodor Tomovici,
cari au Aposat la 1854 Noembrie in I, In vrasta de 75 ani si Mica* (sic).
8) In Livre d'or de la noblesse Phanariote.
9) R. Sulu, la§li de odinioarA, 1923, 88
4

www.dacoromanica.ro
26 SEVER ZOTTA

dela poartg, ,,partea inaltata de Meletie Egumenul Mangstirei Golia, la anul 1855 si
pgstrandu-se numai partea ziditg din vezhime". Camerele, cari se aflg azi in turn, stint
din 1900, ca i scara de afarg. Mainainte o scara de lemn ducea la clopotnita turnu-
lui, gol In interior.
Deasemenea au fost restaurate, acum veo 15 ani, 3 din cele 4 turnulete ale lui
Macarie, din timpul lui Duca Vodg, insa lipsa de fonduri pentru intretinerea monumen-
telor restaurate, face, ca vremea sa continuie opera ei de distrugere. lar creste iarha
pe turnulete, deteriorând cgramizile. In stare rea se aflg si impunatorul zid din jurul
1ntinsei curti, In care 6 vegetatie sälbatica azopere ruinile fostului externat de fete, ex-
ceptand aripa dreaptg, scapata de foc, in care se afla Muzeul Municipal, infiint it in
1906 de regretatul ing. Virg. 1-1616ceanu.
In timpul rgsboiului mondial, biserica a ggzduit Arhiva Curtii de Apel, Arhiva
Statului cea a Tribunalului, lar Muzeul, centrul, atunci infiintat, al Soc Invaiizlor
de Razboi.
Acum o instalatie, provizorie, a telegrafiei fara fir, din vArful turnuhii Goliei, con-
trastewg straniu cu mediul arhaic al curtii.

V. LISTA EGUMENILOR MANASTIREI GOLIA 1614/15-1859 I)

1614/15 Grigorie, 1653 Teodosie, inainte de 1667 Maxim, 1667 68, 1669, 168Q
Macarie, 1687, 1689 Grigorie Mitr. Laodichias, 1713, 1721 Neofit, 1739, 1741 Ohera-
sim, Mitr. Sevastias, 1742 Iosaaf, 1755 Ghermanos, 1755, 1761 Gherasim, 1764 Stefan,
1766 Nichifor, 1778 Nicodim, 1783 Mitrolan, 1794 Stefan, 1826 Pia ton, 1832 Sofronie,
1833, 1836 Grigorie Mitr. Irinopoleos, 1837 Sofronie, 1838, 1840, 1846 Origorie Mitr.
1855 Meletie, 1857 Anania, 1859 Diunisie.

VI. NEAMUL CTITORULUI.

De neamul Golia ne-am ocupat, incidental, in cursul acestui studiu, mai ales cu
prilejul comentgrii pomelnicului mic i avem putin de adaugat. El pare sä fi fost ori-
ginar din judetul Vaslui, unde si azi, in satul agnesti, traiesc urmasi ai lui prin femei,
poate i in linie bgrbateascg, insa supt alt nume.
Stramosul documentar al familiei a fost evident acel Goldi dii Rebricea, (roAxii
Ca T funpipiA0) caruia Stefan cel Mare ii intari in 9 lanuarie 1488, satul Golaotii
(tronsfipuip) pe Rebricea (jud. Vaslui), deoarece o parte a satului o constatgm si in
1588 ca fiind in proprietate7 Anei, widuvei lui loan Golia, Logofdtului).
Uricul slavon din 1488 a fost publicat de Melchisedec in Revista pentru Istorie,
Arheologie i Fifologie3) si de I. Bogdan in Documentele lni Stefan cel \bre 4) dar cum
publicatiile acestea. stint greu accesibile puhlicului, darn aici traducerea româneascg, fA-
cutg de Melchisedec, modernizata i controlata de noi la mama textului slavon din Bogdan.
.Cu mita lui Dumnezeu; noi Stefan Voevod, Domn tarii Moldovei. Stiut facem cu
aceastä carte a noastra tuturor, earl o vor vedea, sau citindu-se o vor auzi, precum
1) Enumerarea are loc in ordinea intalnirei numelor prin documente, insa este
evident ca unii, ca Grigor;e Mitropolitul lrinopoleos si Sjfronie, nu s-au succedat, ci
au fost impreung, eel dintg, desi (Staret* al Goliei, lucuind la Chisinau, precum anf
vgzut, i administrand mosiile din Basarabia.
2) lorga, Stud, si Doc. VI. 141.
3) Vol. I, Fasc. II, 371-73.
4) I, 317-18.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 27

au venit inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari si mici,
al nostru credincios pan Ivanco Turcul Sulgerul si cu fratii sai cu Toader §i cu Mihul,
de a lor buna voie, de nime nevoiti, dar nici siliti si au vanclut a lor dreapta ocina,
din al tor drept uric, un sat pe Rebricea, anume Go1destii, slugei noastre Go lcli din
Rebricea cu 150 de zloti tätaresti. i sculandu-se sluga noastra Go:di din Rebricca a
platit toti deplin acei mai sus scrisi bani, 150 zloti, in mana panului Ivanco Turcul,
Sulgerul si fratilor lui Toader *i Mika!, inaintea noastra si inaintea boierilor nostri.
Deci noi vazand a lor NO voie si intelegere 1) si deplina plata, iar noi deasemenea
si de la noi am intarit slugei noastre Go ldi acel mai sus numit sat Goldestii pe Rebricea
ca sa fie lui de la noi uric si cu tot venitul, lui si copiilor lui si nepotiler lui si stra-
nepotiler lui si rastränepotilor lui 5i la tot neamul lui, eine se va alege mai de aproape
nestricat nici odinioara ii veci. lar hotarul acelui sat A fie pe vechiul hotar din toate
partite, pe unde din veac au apucat.
lar la aceasta este creelinta Domniei noastre mai sus scrisului noi ite(an Voevod
5i credinta prea iublitor fii ai arnniei male Alexandra §i Thgdan-Vlad *i credlnla
boie.rilor nostri : cred nta Panului Zbiarea, cr p, Neaga, cr. p. Duma, cr. p..Gangur, cr.
p. Dragos Vornicul, cr. p. Harman, cr. p. Iatco Hudici, cr. p. Dajbog, cr. p. teful
Parcal-abut de Hotin, cr p. Micota §i a p. Reates, Parcalabii de Neamt, cr. p. Andrelco
Ciortorovschi, cr. p. Grozea, Parcalabul de Orheiu, cr. p. Ion Secard, Parcalabul de
Cetatea-Noud, cr. p. Ocindu, Spatarul, cr. p. Boldur. Visternicul, cr. p. Eremia, Pos-
telnicul, cr. p. Andreico, Paharnicul, cr. p. Matel, Stolnicul, cr. p. $andru, Comisul si
credinta tuturor boeriler nostri mpldovenesti, marl si midi, lar dupl a noastra Viata,
cine va fi Domn al Orli noastre nroldovenesti, dintre copiii nosrri, sau din neamul
nostru, sau iarasi pe ori care Dumnezeu va alege Domn al lath noastre moldovenesti,
acela sa nu strice a noastra danie, ci sa-i c intareasca si imputerniceasca, pentru ca
i-am dat si intarit pentru stujba lui. lar spre mai mare tarie si imputernicire a tot ce
s-a scris mai sus, poruncitam credinciosilui nostru pan Thutul Logofat sa scrie sl pe-
cetea noastra sa o atarne la aceasta a noastra cirte. Saris-a loader la Suceava, In a-
nul 6996 luna Ianuarie in 9.*
Din faptul a Goldi cumpara un sat, care-i poartd numele, fail ca sA se mentio-
neze a avem a face cu o rdscumpdrare, pare a rezulta ca familia lui era, sau vecina
cu Goldestii, sau satul a fost descalecat de itn iniintas al ei. In caz contrar am avea
a face cu o curioasa intamplare.
Dupa aproape 60 de ani, in 7034 (1546) urmasi ai lui Golai, Petre cu surorile
lui Tudna §i Vasilca, fii ai lui Hanco Golde §i rudele lor : Isac, Maxim, etc. fill 01-
tei §i nepotii lor de frate Luca §i sera lui Magda §i alte rude vAnd ocina lor ce-au
avut pcfrintii lor Hanco Golde si Olta si Cdrstdna" intarita de Petru Vodd Rares, pe
giumdtate sat pe Rdbrice, anume Goldestii".')
Precum vedem, Lazar Golia, tatAl Logofatului, nu este mentIonat, iar Hanco, 01.
tea si Carstina, probabil frati, posedau numal 7, Goldestt. Daca ar fi fost ei cop111-1u1
Golai din 1488, ar fi trebuit sa aiba fiecare cAte 1 e. Presupunem decl ca genera Ila pre.
mergatoare, tatal lid Hance si al surorilor lui si tatal lui Lazar, au impala mostenirea
in doua jumatati.
De f apt in 7092 (1583) Oct. 26, $tef an Golde, Párcalab de Neamt, feciorul lui

1) aaro,&,8, rutenism de la Neill, tiarkwrrn=a pregati, gall, impaca, a. C R a se

inteIege, (Em. Popovici, Ruthenisch-deutsches Worterbuch) v. rom. logodnd. Melch. trad.
gresit=slobozenie.
2) lorga, op. cit. 140. Despre Maxim, poate Burnar, (v. m. s. p. 2.),

www.dacoromanica.ro
28 SEVER ZOTTA

lathr Go 1de PArcAlabul" vinde mo3ia sa o parte din sus din giunzdtate de sat din
Golaqti", iar In 7096 (1588) Mute 8, Anita giupdneasa lui Go ldi Logofdtul i fe-
ciorii lor Milzaild i Cdrstdna" vand din giumdtate de sat din Goldqti a triia parte". 1)
Dad Logofdtul loan a avut din jumdtate de sat a treia parte, el care a avut pe
fratele $tefan §i poate pe sora Tadora, s)tia misteriosului leremia, rezultA cd LazIr
a avut o intreagd jumdtate, ceia ce n'ar fi putut sA aibl,.dacd ar fi fost frate cu Hanco
surorile lui. Partea lui loan corespunde aproape stirilor genealogice : doi frati i o
sord, deci 3 fiecAruia din mostenirea pdrinteascA..
Partea lui loan LogofAtul ('A din mosia Intreag) m)rt Inainte cl! 15 N w 1384,
o cumpAra semintia" lui, Nicoard Golde §i so:ia sa Sofia pentru 150 sloti tAtAresti,
deci cu acelas pret cu care a cumpArat Goldi mosia "intreagd cu exact 100 de- ani in
urmd. Rezultd cd valoarea pdmantului s'a urcat iii proportia de 1 : 6. Nicoard sd fi
fost fiul lui Stefan, 8) deci nepot de frate al Logofdtului.
Despre viata si cariern Marelui Logorat loan Goldi, mein pufine stiri. Letopisetele
desi a fost primul sfetnic al Djmnilor loan Von cel Cumplit i Petru Schiopul.
Prima Jul mentionare, noud cunoscutd, ca Logofdt, este din 1572 Oat. 5, 8) supt loan
Von, dar, , cutioasd intamplare, ultima stRe ce o avem despre el In domnia acestui
Domn,4) este din 1573 Oct. 5, 9 deci exact dupd un an. Se pare cd firea evlaviosului
ctitor de bisericd, fiu de uricar, intelectualii acelel vreml, nu se impAca cu tempera-
mentul pornit i belicos al stdpanului sAu. E deci i putin probabil ca dupd retragerea,
sau disgratiarea lui, loan VodA sA fi incredintat fratelui" sail, mai curand cumnatului °)
Ieremia PArcAlabul, o misiune atat de p'ind de rdspundere, ca oprirea Turcilor la Du-
nAre. Se pare cd loan Goldi a fost un om inteligent i abil, cad dupd noul luni de Min-
nie a lui Petru Schiopul '), ii 9 Martie 1575, este iar Mare Logofdt 8) si rdmane in si-
tuatia aceasta pand In 25 tulle 1578 0) and pierdem urma lui si nu aflam decat cd
nu mai trAia In 15 Nov. 1584. '0) Nu e de mirare cd Ion Goldi se Intelegea bine cu a-
cest Domn cumpAtat, evlavios i poreclit cel Milostiva. I!)
Se poate cd inzestrarea i inchinarea mândstirei Golia de cdtre Ana Logofeteasa
se datoreste i influentii acestui Domn, care monastirile miluia i IntAria" "), cdci ea
se bucura de sprijinul lui, intru cat in 15 Nov. 1584 Vodd-i fAcu danie satul
domnesc Hdrnicesti In tinutul Romanului. Dupd cinci ani, in 21 Aug, 1589, Ii dA o carte
de hotArnicie, iar urmasul lui, Aron ploda, IntAreste In 4 Martie 1592 dania predece-
sorului. 13).
In 1608, Aug. 9, Logofeteasa, doi ant dupd Inchinarea mAndstirei Golia Vatoped u-
lui, capAtd de la C. Movild o intdrire pentru Inchinarea Vatopedului a mosiei Harni-
cesti dimpreund cu Costocani,liesti, Spineni (Vast.) i viile de la Cotnari 14) Ana pare sd

1) lorga, ibid. 141.

2) GhibAnescu In Rev. Codrescu" II, 30.
3) GhibAneseu, Sur. si lzv. V, 225.
4) Feb. 1572-tunic 1574.
5) HAjdAu, loan Vodd cel Cumplit, 250.
6) V. In. s. p. 23.
7) lunie 1574-23 Nov. 1575.
8) V. inscriptia, m, s. p. 2 si anexe.
9) lorga, in Hurm. XI, 895.
10) Bianu, Catalogul Manuscriselor Acad. Rom. 1, 59.
11) Let. 1. 238.
12) Ibid.
13) Bianu I. C.
14) Ibid. 62.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 29

fi fost o feriiele energica si respectata, care prin mai mult de un sfert de veac a stiut
sa mentina, prin 12 domnii, traditia barbatului. PAna i sabia neodihnitA, dar biruitoare,
a lui Mihai Viteazul, s-a inchinat inaintea templului credintei, ctitoria ntamului Golia.
Poate nu este o intArnplare, ci o compensatie politica pentru familie, ca, curAnd
dupa disparitia, probabl prin m)arte, a lui I. Golai din Divanul Tarn, apare prin do-
cumente frate-sau $tefan, intai dimpreuna cu Murgu, ca Parcalab de Roman, in Aprilie
1579, (v. m. s. p. 20) apoi in August, de Neamt, ') unde 11 mai gasim in 17 Mai 1583, 2)
supt P. chiopul i chiar dupa 10 ani, in 12 Martie 1593 8) subt Aron Voda si in 1597
supt Ieremia Movi'l. 6)
Un alt Golai, pe c3re'l intAlnim prin documentele secolului ai XVi-lea, este Pahar-
n:cul, (ceasnicul). El nu apare, Insà, decal in domnia lui Iancu Sasul, din 20 Martie
1580 5) !Ana in 3 Martie 1581. 6) Se pune intrebarea, dad' a fost el un frate al Logo-
fatului, sau, mai curAnd, fiul Iui, Dumitru Mare Paharnic in 1590 7) poate identic cu
Golae, yivniceriul, din 7099 (1590 91) 6)
Nu stim cine a fost acel G-oldi, care a luat parte la asediul Bistritei in 6 Ozto n -
brie 1529 ; 2) poate chiar Lazar, Uricariul din 1533, tatal lui loan.
Din numerosii copii ai lui loan Golai nu cunoastem cleat descendenta fiului ski, sus
numit, Durnitru, Paharnic in 1590 Feb. 7 '0) i Logofat (vtori ?) in 1603 Martie 30 "). FiLa-
tiunea insa nu este usor de stabilit, precum reiese din compararea urmatoarelor regeste :
7248 (1740) Mart 15. Palade Golae i Angheluf [a] Golde §1 Cu sofa noastra A-
tinpa, ficiorii Pdriz, lu Goäc, neputul lui Dunz(i)trcwo Goltie" dau lui Aftanasie
MogAldea egum. de Floresti, partea lor din Golde0i, pentru 20 de lei, c1:1 una ne
iaste i neamu, a doua i ráziasu" 12).
7247 (1739) 10. 30. Grigorie Ghica Von pentrti .Piiladie Golde si frate-sau An-
ghelig (0) Golde biv Chic (er) si alt (i) frat (9 ai lor, fe:iorii lui Golde ce au fost lsyrav-
nic pa satele domnesti, nepot (i) si stranepot (i) lui Duntitru Goleie ce au fost Manic
mare) pentru niste Tigani. Aduc un act de la Petru-Voda din 7 Februar 7093 (1590)
pentru Dunzitru Golde vel Paharnic ce a cumparat Tigani de la Anton Nand Si apoi
instrainAndu-se mosul lor Golge i tatul in Teara-Rumaneasca, in cAtva vreame si Tiga-
nil ramaind aici in parr etc. Si apoi viind tatal lor iar aid in teara*, supt Dumitrasco
Cantacuzino, se face imparteala /a 7183 (1674/5)19.
Precum vedem, in amandoul regesté nu este numit latal Ispravnicului Petre Golle,
care face legatura cu Durnitru, sau Dumitrasco Golle, Paharnicul, incat s'ar parea ca
nepotii i-au uitat numele de botez. Paladie era nzonah, precum reise dintr'un opis de
documente aflator la Acad. Rom)°, privitor la hotarul Golaestilor si deci va fi fost in
vArsta inaintata in 1739/40. Dealfel calculul generatiilor nu se prea impaca cu filiatiu-
1) lorga in Hurm. XI, 796.
2) Ghibaneseu, Isp. si Zap. 1, 162.
3) Bul Muz. Municip. lasi 13, 117.
4) Uric. XIX, 5.
5) Gibänescu, Isp. i Zap. 11, 155.
6) Id. in Uricar, XVIII, 516.
7) V. m. j.
8) lorga, Stud. si Doc. XI, 73.
9) Id. Doc. Rom. din Arh. Bistritel, I, XXV si In Hurm. XV, 336.
10) lorga, Stud. si Doc. VI, 440.
11) V. m. s. p. 20. Mare Logofat era in acel an Lupu Stroici. (GhibAnescu, Diva-
nurile Domne§ti, in Arhiva" din 1a§i XVI, 27)
12) Iorga, op. cit. 157.
13) lorga, ibid. 439-40.
14) Ms. No. 2821, F. 58.

www.dacoromanica.ro
30 SEVER ZOTTA

nea (3, cel mutt 4 generatii la 100 de ani) si nu urmam deck textul dlcumentelor,
care este destul de precis, mai ales ce priveste m)s'a (Goiaesti) i boieria (Paharnic).
Evenimentele extraordinare ale timpului, schimbari dese de domnii i eafgrarea, put au,
de a'tfel, sa intarzie cursul normal al generatiilor.
Paladie a avut, se pare, numai dota fiice, Anusca, casatoritä -cu un Guta i o
filca casatorita cu un Negura 9. Cu acestia se stinge, IntrucAt suntem informati, linia
Mare lui Logo fat loan Golai. Paladie a mai avut a sora Paraschiva.2)
Mai numeroasä, desi mijlocita numai prin un singur fiu, Nicoarti, a fost descendenta
Plircalabulut Oefan G9lai, fratele lui loan. 0 gasim in spita, publ1cata de d-1 Ghibl-
nescu, 2) dupa o spita veche si In parte controlabila. Din ea 4) reiese inceata decidere
a familiei in razesie. Numai doi membri, Costin, fiul lui Nicoara si lonasco, fiul lui An-
dreica, nepotul Ini Nicoara, au modtste boierii, triul Sptittirel altul PAtirnicc15),
titluri, dealtfel neoficiale, in loc de vtori, sau treti (Spatar, Paharnic). Interesanta este-
Orozava. flica lui Costin, casatorita cu T. Ilondor. Acesta nu este a se confunda cu
Arniagul T. Flondor, sau Fliondor 6) care a fost fiul lui Pavel Alb )ta Mare Jitnicer
numai porcclit Flondor, el insusi neiscalind nici odata Flondor. Sotia acestuia se ehema
Maria §i a fost fiica Vornicului Gr. Gherrnan si a Chelsinei Tautul 7) T. Flond3r a
fost Irma probabil socrul lui Pavel Albota si deaceia, dupa obice.u, atat numele de botez,
cat si porecla fiulut lui Pavel. Celalt flu al lui Pavel, probabil din alta sotie, se chiema
Gheorghita Ciudin si a avut un rot' istoric nu nurnar in Moldova, 6) dar i in Tara-
Rornaneasca 0).
In general neamul Golia a avut un scurt rol istoric, nerelevat de Letopisete, iar
frA profund suspectul document, publicat de Flajdau 10) nu s'ar sti ca a existat un tra-
dator din neamul accsta. Despre acest neam se poate set ie, Wand abstractie de origine
ca I despre cel de magnati poloni cu asernanare de nutne :
wFamilia Krawciyków przerzeczonych GoLkich, nie wiele zabawila Kronikarzow
polskictp ''). Sunt i alte familii cu acelasi nume, cari nu trebuie sa ne deruteze. De
ex. inteo spita 12) dam de un Grigoras din sec. al XVIl-lea, fiul unei Nastasii, nepotul
unui popa Avram, ce i-au zis Golae".
Mai autentic, ca origine, pare sa fi fost acel Simion ficiorul Nastasei din Gold-
c$ti §1 cti femeaia me Sohiica", care vinde In 7158 (1550) lan. 14. o prisaca din hota-
rul Tigane§tilor (Vaslui) Jul lordachi (Cantacuzino) vel Visternic 13). Poate a fost el chiar
acel Samion fiul lni Carste Golaii mentionat mai sus, ") Deasemenea pare sa fie autentic
lonapo Golae Mare Stolnlc In 7199 (1691) Mai 27,15) probabil fiul lul Andrei 16). Ursachi

1) Com. de d-1 Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom.

2) IJrga, op. cit. 173.
3) Rev. T. Codrescu, VI, 30.
4) V. anexe.
5) Com. de dl. Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom. 3061, F. 47.
W Let. II, 227-29.
7) Doc. fam. Flondor, Bucovina.
8) Let. 11, 214 si 229.
9) Const. Capt. ed. lorga, 187.
10) V. in. s. p. 23, n. 1.
11) Familia de croitori, nutrata Golski, n'a ocupat mult timp pe cronicarii poloni.
(Lozinski, Prawem i Lewem, 11, 66).
12) Aril. Stat. Iasi.
13) Ghibanescu, tsp. si Zap. 11,2 225.
14) p. 22 si n. I.
15) Ghibanescu, op. cit. 1V2, 194.
16) V. m. s.

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOLIA 31

Go !de din 1794 1), era nepotul de fiu al aceluias Grigoras ce iau zis Golde" 9. Vor-
nicul de PoartA Golde din 1692 §i 1695 9 nu pare sd fi apartinut familiei istorice, in-
truck n'avea decAt acest singur nume. 4)

ANEXE
Documente privitoare la-istoria mänästirei si farniliel Golia.
1.

(Pecetea Sf. Gheorghie, Patronul Mitr. Mold.) Cu mila lui Durtmezew Teodosic
Barbovschi Mitropolitul Sucevii 5:1 Agaton Episcopal Romanului §1 loan Episcopul Rci-
deitzfului §i Filoteiu Episcopul Huului, scriem i facem stiut prin acest act 5) subscris
de noi, cd mai inainte de aceasta vreme au venit inaintea noastrd Cneglzina Ana,
sotia rdposatului bobr loan Gol i ce au fost Logofat Aare cu fiul ei Mihail §1 de a
lor bund vole de nimeni siliti au dat si au inchinat a lor sfântd biserica, ce este de
dAnsii ziditd in orasul Esii, in care se cinsteste hramul JnaItrii Domnului Dumnezeulluil
si MAntuitorului nostru !sus Hristos, cu argintdril cu vesminte si cu toate cartile bise-
ricesti, i cu toate casdle, satele si vilE ei, asa feliu au inchinat-o impArdtestii sfinteii
Monrastiri numitd Vatopedu de la Sf. Munte Atonului si la tot soborul petrecdto r acolo,
pentru sufletul suszisului bbiar, rAposatului ei sot i pentru sufletul ei si a fiilor ei
si spre odihna tuturor crestinilor mergAtori la sfAntul Chinoviu, precum in insusi un-
sovut de rAnduire ei se aratd; t a sa le fie lor aaastd sfAntA bisericA cii tot venitul
ei ne rdsluitd nici odinioard in veciu ; dar si sf. lor asemine sd se ingrijeascd pentru
sufletele lor, fidandu-le cAte o pornenire mare din an in an, dupd asezdmAntul biseri-
cesc, i scriindu-i in sfantul pomelnic acel mare, sd se porne.neascA deopotrivd inpre-
und cu ceilanti sfinti ctitori, cat va fi sfAnta bisericA si .cAtd /vreme va fi ea in viata
si fiul ei, nime din nepoti sau din rudele ei, nici din parte duhovniceascA 9 nici dirt
boeri.sd n-aibd a se amesteca la aceastd sfAntA bisericd p nici vre o supdrare sd Ii
fan, iar dupd petrecerea sa i s'ar mantui din aceasta de aici [viat11, unde D-zeu ar
vroi, cine s- ar cerca a trica dania i milulrea ei, care este inchinatd sus zisei sfinte
Lavre, uttul ca acela sd fie anatema i ne iertat de Domnul Dumnezeu fgatorul ce-
rului si al pdmAntului si de cei 12 intAi Apostoli si de cei 318 sfintj 'Aril* din Nicheia
si de toti sfintii ce au bine placut lui D-zeu din viac si de noi neiertat si supt bids-
tam sA fie si sä aibd ne adormit protivnic pe Mlica lui Emanuil. Deci pentru Mai buna
lor intdrire am lipit si pecetile noastre pe acest act al 'nostru S'au scris in anul 7114
(1606) Ghenar 9 20.
(s) Pecetea Arhiepiscopului (s5 leremia 8) Pecetea Sf. Necului
Romanului Voevodul Moldovei (s) Episcopiei RAclaut dui
(s) Ana (s) Pecetea Sf-lor Apostoli
Petru si Pavel, Episcopiei de Flush

14) Crest. Col. Acad. Rom. 1912, 130.

.Arh. Stat. fasi, spita citata..
3) Sur. si lzv, VIII, 45.
4) lsp, si Zap. IV 2, 18.
5) Textul rom, (v. m. s. p. 2, n, 6) este evident o traducere a textului francez,
publicat in (Jricar XXI, 335-38.
6) Clericii" in textul ram. l cérglein cel francez.
7) th trad. franc. din Uricar, gresit Februarie.
8) in textul fr. §i cel din Arhiva Stat. gre§it: loan.
www.dacoromanica.ro
n StvER ZOTTA %AY

H.
(Cu mila lui Dumnezeu Noi leremia MovilA, Voevod, Domn fArei Moldovei, facem
stire cu acest hrisov al nostril, tuturor cari vor cauta pa clansul, sau cetindu-se 'I vor
auzi, precum cA au venit inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor nostri al
Moldovei, marl si mid, Knea0ina Ana a rAposatului loan Golia Logoflit, cu fiul
sAu Mihail, de a lor buna voie, de nime silifi nici asuprifi, si au dat i au
Inchinat pre ceal din nou ziditA bisericA a lor, unde este hramul Indltarea Domnu-
lui Dumnezeu i Mantuitorului nostru !sus Hristos, ce este in WO Iasului pre care
o au zidit rAposatul ban Golia Logofatul, impreund cu sopa sa, ca sA fie sfintei Mo-
nastiri Vatopedului, ce este in Sfantul Munte al Athonului, unde este hramul cinstitei
Bunel Vestiri a prea sf intei si prea curatei i prea Olagoslovitet stapdnei noastre Neis-
cdtoaret de Dumnezeu 51 pururea fecioarei Mariei ca si fie supt aszultarea acestei de
mai sus scrise mAnAstiri, panA and va sta aceasta de mai sus scrisA bisericA, i cu
tot venitul ce se va aduna d la dansa, i altul nimene sA nu aibi puterea i obIA-
duire pre aceasta de mai sus scrisd bisericA, de cat numai sus pomenita bisericA a
Vatopedului i pArinfii ce se vor trimite de catre sobor si de cdtre egumenul a mai
sus scrisei mAnAstiri. i dupA aceasta asemenea a venit inaintea noasträ i inaintea
sfatului nostru, atat celui duhovnicasc cat si celui mirenesc, sus pomanita Kneaghina A-
na a susscrisului Ion Golia Logofdt, cu fiul su Mihail, de nimene silifi nici asuprifi,
si au dat si au miluit pe aceastas de mai susserisA manAstire a Vatopedului, ce este
in Sfantul Munte al Athonului, pentru sufletul raposatului sofulJi ei loan Golia Logo-
fatul, i pentru sufletul ei, si pentru sufletele fiilor for, Maria 51 Solomia i Lazar 51
Grigolie i Dumitru Marele LogofAt l sofia sa Christina 51 fiiul toe Stefan 51 pentru
sufletul a mai sus szrisului Mihail i entru sufletele pafinlilor lor, oiariuIui Lazár
Golia 51 a sofiel sale Elenei 51 a bolariului Dimitrie 51 a so/id sale Atttimia : cu satul
Rujinflt pe Ciuhur, l cu loc de moarA pe Ciuhur i jumAtate de sat d n GoYiesti- 51
cu loz de maarA pe Botna, i jumAtate din Terclzilegi i cu Ioz de moarA pe Sarata,
si jumAtatea satului Rusii cu loc de rnoarA pe Botna ; a treia parte din satul Turcesti
51 cu lozu de moarA pe Barlad, i satal Burneiresti pe BAc i cu los: de moarA pe
BAc, i cu un loc de prisaa in Braniste i cii livezi si cu bo de sAdit pe Prut, si cu
alt loc iarAs de prisacA, ce se numeste Valea-Cofovei, i tij un loz da casA in WO
Iasi uncle au fost .casele LogofAtului hoeriul loan Golia rdposat, i cu loc de dughene
ce au fost de cumpArAturd, i uu loc de berArie in tang, i sease falci de vie pe dea-
lul damnesc si cu pivnifA de peatra si patru fAlci de 'vie din targul nostru Vaslui cu
crAmi si livezi, i sAlase de figani anume : Fasia cu femia si cu copii lor, i Christea

Jurul cu femeia l copiii lor, si Marco cu femeia si cu copiii lor, i Simeon cu femeia
31 copiii lor, i Mamuda cu femeia i copiii for, i Raoa Zlatar cu femeia si cu copiii
3i Procopie Blasie fratele lui i Condrea Ciurea cu femeia si cu copl lor, si Elena fiica
lui Murea i sora ei Nas'asia, i Vasile fratele lui Ciurea cu femeia si cu copiii lor, 3i
Ciorarca cu fiica sa Stana, sl Ana fiica Liud.i si Sofronia i fiiul ei loan si sora ei
Calea, si lonasco Tremurici, i Andreica si M ilanca, si Odokia, i lerernia, si Irina si
Ohinea cu f meia l cu copii lor.
Deci dar noi vázand a lor de bunA voie danuire, ce ei au dat si au miluit si au
futArit pe cea de mai sus z sA mand.tire a Vatopedului, pentru ace.a sA fie toate aces-
tea de mai sus sci ise sfintei mAndstiri si de la noi uric si otcine cu tot venitul nest rã-
mutat Wei odinioara, in viac de viac, pAnd Land va sta sfanta mAnAstire.
lar pal infil din acea de mai sus-scrisd sfanta mAnAstire sa aibA a face cate douA
pomenl mari pe an, din an in an, panA and va sta sfanta mAnAstire ; o pomenire sl

www.dacoromanica.ro
 MANAST,REA GOLIA 31

fie a douA zi d ipa dumnezeeasca arAtare a Duinnului Dunn ezeu §i MAntuitoi iului nos-
tru lisis Hristos, iarA ce laltä ponien re a doua zi dupA Inaltarea Domnului Dumnezeu
§i MAntuitorului nostru lisus Hristos cu paraclisuri si cu colivi, si prin dare frr-tilor pa-
rinti de bauturA la Trapea, si sa pollen ascA deapururea toate acestea de mai sus scrise
sufl te la sfAntul du.onnezeesz jertfelnic in toatA vr,mea, pAnA and va sta ssfAnta m--
nastire Deci mai sus scrisi K. eghlna Ana Gol easa, intru ast chip au asezat si
s'au alcituit in intea noas'ra si inaintea scatului hostru, cu mai sus scrisii pArin(i din-
cea de mai sus zisa mAnastire, socotind ea si vAzAnd cA ar veni int u un feliu de
sArLie sau va cadea in vre-o boala at nci pArintii din eacea mAngstire sA aibA a o
cAuta si a-i purta de grija pAna la darea sufletului ei, si sA I facA si die cloud riinduri
de !wine, unul de iarnd $i altul de yard, §i a o Mita pre dAnsa si cu bucate din ceia
ce Dumnezen va di i va intAri pe sfAnta mAnastire, din toate sA aibi a-i da ei i a-i
purta de grip, and va fi cu inlesnire pArintilor si sfintei biserici. larA hotarul acestor
de mai sus zise sa'e, si ju-nMati de sate §i parti de otcine, sA le fie lor hotarele din
toate partile dupa insqi ale sale vechi hota-e, pe uncle di veic au apucat. lar la a -
ceasta est credint I Dornniei n .astre a mai sus-scrisului Noi lertmia Movild Voevod,
si credinta a prea iubitilor din in'inA loan' Constantin, loan Alexandru Voevod, loan
Bogdan Voevod, §i credinta boeri or nostri : credinhi panului Urek e Marele Vornic al
'far& de Jos credinta panului Christea Vornic al Tarei de Sus, credinta panului Gheorghie
Pdrcdlabul Hotin-lui, credinta panilor Glzeorgie §i lotzl$cu PArcAlabi Neamfului, credinta
panilor Manole §1 Radul Parcalabii Romanului. cr dinta panului Ord$ Hatman §i PJr-
cOlab Sucevei credinta panului Barnovschi Postelnicul, credinta pan lui Veverild Spd-
tarn!, cred.nta panu;ui Caraiman Pahar, icul, credinta p0niihui G tsrorie Stolnicul, cre-
d.nta panului Si nian Stro'ci Vistedrai., cred n a pan JILli Vorontarift Comisul §i credinta
tuturor boeril Jr nostri mari §i mici. .1irmeazA apelul cAtre Domnii urmatori de a nu strica
aceasta asezare, apoi blestemul oto'cinuit, si incheerea sporuncitam credinciosului nostru
§i cinst tului boeriu panului Strolci Mare'e Lofofdt sA s rie si pecetea noastra sA o kge
la a e t i.devarat Irisov al nostru. Scris-a Drdgan Mutul in Iasi, la anul 7114, Mart
30" (1606).
IscAlit Icy) Iprenzia Movild Voevocl".1)

In numele tatalui $1 aI fiului si al sfantufui dull, a prea sfintei -§i de viati fad-
toarei, cei de o hin l nedespartitei Troite. latA eu robul stipanului Domnului Dum-
nezau i Mantuitcrului meu Is. Hr. si a prea curatei Maicei sale pururea fecioarei Ma-
rid ade raratul inchinAtoriu sf ntei Tr Ate Noi Stefan 7 onz$a Voevod cu mita lui Dum-
1

nez,u Domn pAmantului Moldaviei.

Facem srire cu acest hris )11 al nilstru, tuturJr care pre clAnsul sl vor uita Sall ce-
tindu-se vor auzi, ca Domnia me cu buna voirea lui Dumnezeu i cu belagoslovenia ru-
gatorilor nostri Arhierei lui Dainnezau, prea sfintii instri al Moldaviel chir Anastasic
Arhiepiscop ci Mitropolit al Sucevii i chir Atalasie Episcop Ro,nanului i chir Efrem
Episcop Rdelaufului §i clzir Mitrofan Episcop Hnului i cu tot s atul Domniei Mele,
am dat si am intarit rug-aio(ilor nostri cAlugari dela sfanta monastire Gotta clnl tar-
gul Eii ce iaste mebh al sfintei marei Lavre. numite Valoped cu un sat anume To-
me$tii, care acest sat au fost domnesc si se afla in ocolul targului lasii, Cu lo:ur1 de

1) Melehisedec, op. cit. 232-36 §i Uricar IX, 139.

5

www.dacoromanica.ro
 84 SEVER ZOTTA

mori, mai sus de gura Bahluiului si cu loc de prisaci Cd sa fie mai sus numitelor sfin-
telor monastiri cu toate veniturile lui. lar cAlugarii rugatorii nostri dela amandoua mai
sus zisele sfinte monastit au sA scrie pe amnia me si pre DJamna Domniei mele,
si pre fii nostri si pre parintil nostri, in sfAntul nurele i cel mic pomelnic si pome-
nire sA facA din.an in an, panA cand vor sta sfintele monastiri; far hotarul acestui
de mai sus seals sat Tomestii, cu vad de mari si cu loc de prisaca, sa fie despre toate
partite dupA hotarul vechiu pe unde din veac au umblat. far ia aceasta este Credinta
Domniei Mele a mai sus scrisului Noi Stefan Tornsa Voevod si credinta tuturor boe-
rilor nostri [cari sA poinenesc anume in hriso-v] ai Moldaviei mari si mici. lar dupa
viiata noastra, cine va fi Dom din fii nostri, sau din neamul nostru, sau ori pe eine
va alege Dumneau a fi Domn pamantugui nostril Moldaviei, Domnia sa sä nu strice
a noastra danie si nuluire ce am Mut cAtra slant lacasul lui Dumnezau al Lavrei ce
sA numeste Vatoped si pomenirea noastrA pentru ca si Domnul Dumnezau sa intareascA
Domnia lui I sa-I indrepteze pre dAnsul cAtra faptele bune si sA-i daruiascA lui cele
catra mantuire. Iar eine ar indrAzni si sA ispiteaszA de a strA nuta a noastfa danie si
miluirea cea catrA srAnta bisarica lui Dumnezgu, sA fie blastAmat i intreit blastA-
mat dela Domnul Duinuezäu cel ce au faeut ceriul si pimAntul si de prea cura-ta Maica
lui Hristos i de doi spre zece sfinti verhovnij Apostoli intre carii sunt i patru Evan-
ghelisti §i de 318 sfinti pArinti ai nostri cei de cetatea Nieheii carii au intArit cred:nti,
iar pre Arie spurcatul ee hulea asupra Troitei, anatemei I-au dat si sa fie osandit u-
nul ca acela cu eel ce au strigat asupra Doinnului Durnnezau si Want itorului nostru
Isus Hristos zicand SAngele lui asupra for, i asupra coprilor loro si s aiba parte
cu hada vAnzatoriul Domnului in nesfarsitele veazuri i munci Amin.
lar pentru mai mare credipti si tArie de celor mai sus scrise poroncit-am credin-
ciosului i cinstitului nostru baeriu lotz4co Ghenghea Marelui LogofA a scrie si pe-
cetea noastra a o legA catra azest adavArat Hrisov al nostru. In Ei au v.ris Dumi-
tru, la anul 7130 (1622) April in 20 zile. ).
(Pecete Gospod)
(sa aflA spanzuratA)

IV.

Noi Radul Voevod cu nzfLi lui Duninezdu Dorm parndn'ului Moldaviei

IatA Domnia me bine am voit cu a noastrA bunA vointA cu curatA si luminatA
inimI, din tot sufletul nostru si din agiutoriul lui Dumnezeu si am dat si am miluit pi
am intArit rugAtorilor nostri cAluVri dela sfanta monastirea Golie din targul Eii ce
iaste metoh sfintei marei Lavre ce si nuireste Vatoped dintr'a lor drepte drese ce au
avut de danie i miluire dela Stefan Tom3a Voevod un sat anume TorneVii ce au fost
drept domnese i sA aflA In ocolul targnlui Esii cu loc de prisici si de mori, in gura
Bahluiului. Pentru aceasta ea sa le fie si de la uoi m ti sus ziselor sfintelor monastiri
cu tot venitul, iar rugAtorii nostri cAlugari de la amandouA rnai sus numitele sfinte
Monastiri, au a sctie pe Domnia me, si pe Doamna Domniei mele, si pre fill nostr
si pre parintii nostri in sfAntul marele pomelnic, si a face pomenire din an In an: Iar
de s'ar ispiti cineva dupA a noastrA .viiata si Doi-mile, a strica a noastrA danie i mi-
luire, until ca acela taste blestAmat si intreit blestemat de Donmul DumnezAu si Man-

1). Arhiva Statului lasi. Tr. 661: op. 727. D. 102. F. 78.

www.dacoromanica.ro
 MANAST RF A GOLIA 35

tuitoriul nostru Is. Hr. §i de pre curata sa Maica §i de 318 OHO cei din Nichei §i
de toti sfintii, Amin.
Pentru aceasta a'tul sa.nu sa amebtece, peste aceactä carte a noastri.
In Ei let 7132 (1624 25)1)
Singur DJmnul au poroncit.
Noi Rachil Voevoda, (I. p, gosp d,)
1 oma
ema......remscap.m

V.
AdicA eu Cdrste Goldi fecibr lid Sainion Golai flc §tire cu ac astA szrisoare a
noastrA, cum au venit .tejatr Sturza ginerile lui Pintelei Barbovschi pentru o mo§iea
din sat d n Bd:o$dni ci este in tanut D roho'ului pe vale Volovatului ?rand tatal nzieu
in fara Ungureascd cu Milzai Vocla i alta (Ira sau prelejit de au p'erit caii tatani
mien lui Samion G lai §i au rAmas pedestru, cALut-au a sd ruga Lupului carele au fost
socru lui Pentelit Barbovschi sA faca bine sc.-i deie doi cai si puie acea -parte de BA-
lo§ani ce mai sus scrii. Deci Lupul fiind wind ttitdni meu, facutu-i-au bine §i iau dat
doi cai §i s'au pretaluit drept §asa zaci tel ; Sturza avand locul zestre dela socrul sail
Pintelei, avand nevoia de multe, ca unul cu nevoia venit-au la mine sa-i platescu mo§ia
dela dansul sau o va vinde, iar eu nu 1-am volnic t sa o OndA ce 1-am volnicit sA o
pu'e za'og drept acei bani pentru cat au pus zilog tatal meu Simion GolAi dreptu cei
§asazAci de tel cal i noi cand om insA nra band sA ne platim ocina dela cine o a pune
zalog, sau ci el Stefan Sturza 'Inca sA fii v..)Inic a pldti acie bani sa- o tie Stefan pAra
om insAmna banii noi, s.,u din fralii noctri, §i aceasta scrisoare s'au facut dmdinte a
multi ficiiori de boeri, dinainte lui Patraccu David §i dii ain e Nacului IsAcescul de Sini-
hau §1 dinainte lui Grigora§ de Berest e §i Vasile Boraleanul §l dinainte lui MierAutA
Ocruglic §i dinainte NicAi de Ghiret i §i d nainte Vsilie Fong( nco vA avul de umblAtori
de Hotin, §1 eu Gheorghe Berbun am scris acest adivirat zapis §i am §i iscalit sA fit
de credinta ;Vasili Burlianul, Nacul IsA..escul, Carste san alai, PAtra.cu David,
Gripra§ : Vasi'e Fotien o Vatav de umblAfori",

lzuod de dresd dela care-Dowd s'au facut sd-s ftii.

Un dres dela Stefan Vocla sarbescu let 7123 161,5. tulle 28.
,
Un dres dela Vasile WA sarbesc, stricat la pecete let : 7153/1645 Mart 18.
Un dres Ill dela Vasile Vodi, sarbesc, let 7154 Mart 14.
Un ispisoc dela Gheorghe Stefan Vocla romanescu let 7164 1656 April 21.
Un ispisoc dela Gheorghe Ghica VocIA scris romanecte let : 7167/1659.
Un dres tij dela Gheorghii Stefan Voda romanescu let 7166 1658.

Note : Dicumentul af A,or in copie, din c 1800, la Arhiva Statului din la§i, este
interesant din_puct de vedere istoric, genealogic, filologic §i juridic. De§i nu este datat,
se poate totudi precisa impul alcatu rei lui cu ajutorul identift,Arii persoanelor. Astfel Pente-
lei Barbovsclzi, Nacul Islicescul de Sinthau §i Neculai din Ghereni sunt bine cunoscuti
genealogiei. Cel dintai apare ca martur impreunA cu Isac cl.; Smihau §i altii, in 7150
(1642) lunie 20, intr'un act dat din Cernauti 2) in a cArui starostie familia avea proprie-

1) Ibid. F. 79.
2) Arh. Trib, Cernluti Dir, Cadastrului ,,Mosoriuca" No, 320,

www.dacoromanica.ro
 36 SEVER ZOTTA

tAti, incA din intAia jumAtate a s, c. al XV-lea, intre cari Berbesti, acurn jud. Va§cAuti,
sat (Ban5awce, pol.) de pe care avea § -nu ne'e. Pentelei era bu ticul fratilor C.
si T. Braha fii li..i G. Braila, cari aveau de pe el o.parte in Zamostia din acelas ju-
dell . El a fost i ocrul liii Ierem'a TAutul din Vilarce, 2) lAnga Zamostia. Girerele
lui, St. Sturza, nu este de loc cunoscut spitei familieI, 3) care nu cunoaste ca cel dintai
$tefan, de. At pe Marele LogofAt din 1765. Banuim ca avem a face cu o greseald de
transcriere si este a se ceti S Arcea in loc de Sturza De fapt un $t. V. Starcea a trAit
in a doaa jumAtate a secolului a' XV1I-lea 4) Cine a f )st Lima!, s ml lui Pentelei,
nu stint, poate un Tdutal, familie, din cire trei miib1 aviau acest n ime,5) Mitre-
pulitul, de mai sus, Teodosie (Toader) Barbovschi a fost din acelas neam, fiu al lid
leremia 9 nek.ot al Portarului de Suceava atufrie Barbovschi, ti n Umpul lui P. Rare§,
c)nfundat cla Picot si a. cu Barnovschl 7). Dela Nacul (Neculai), Isicescu, probabil
fiul lui Isac de Snihdu, avem un act in- resant din 1678, scris ,in Tara-Munteneascd
In sat in Mdrtine#i" El iscAleste biv (fast) Staroste, 8) pr3bab 1 de CernAuti.
Alica din Giterent, este Necula* MorLov din Ghereni (jud. Doroh ) al car ii tiu,Du-
mitrasco, triia in 1665 si era giner,le cunoscutului Avr.m CApJtici de Lucaceni, st&-
nepcitul Paharnicului Sacuian
si- prestrAnepotul Marelui Logofat TAutul 0).
Despre Simion Goldi mentionat in marele pow elnic (v. m s. p. 22 sl 3J), ni lip-
sesc date genealogice, dar ev dent fAcea parte din familia bo., reas a. Nate lui se
datore.te, ca fost ostas a lul Mihai Viteazul, mentiona- ea a,estu a in mare:e poinelnic.
Simion i Llpul vor fi urmat pe Mihai Voda dupA retragerea lui di ) Mo!dova
Desi documentul este numai o copie tArzie, care ar pi tea sa fie si o traducere din
slavoneste, s.iluI lui arhAic ne face sa credem cA a fo t saris in limba romAneas A §i
este deci autentic SurprinzAtoare este intreb iintarea cuvAntului de origina latina, npe-
destrum care pare a se da ori unei influente muntene sau transgvanene, el fiind rar in-.
trebu'ntat in Moldova. Cihac 10) nu ni dA decAt e!,emple, din sec. al XVIII-lea.

Inscrip/ii privitoare la istoria nuindstirei Golia ")

.1.
Acest Tetravanghel 1-a ferecat dumnealui loan Golai Marele Logofat si sotia lui
Ana, pentru sufletele lor si le pAr;ntilor lor si de firlor lor si 1-au dat h rugAciunea

1) Ibid. Zamostie Ns. 837, lorga op. cit. VI, 249 si Gaz. Mazili or si RAze§ilor
Cern. 1, 231-33.
2) 1. Nadejde, V. G. Mortun, 1924, 141, gresi A acolo anacronica afirmatiune cd
sotia lui Onufrei Barbovscni a fist fiica lui Voruntar Prgjescu Ea a fost f. lui Ion Vo-
runtar (Ur:c. XIV., 153).
3) V. A. St.irdza, Regne de M. Sturdza
4) Spita la Acai.
5) lorga, in Neamul RomAnesc literar V, 164-68 si a. I.
6) Arh. Trib. Cern. I. c. Die Kantakozinisichen Outer". No. 271, Doc. (tract.) 1589
Mai 20.
7) V. con tatarea aceasta la lorga, Doc. din Arhivele Bistritel II, Pr. VII n. 3.
8) Arh. 1st. III, 252.
9) Arh. geneal. VI, 256-57.
10) I. 200.
11) Le clAm in traducere romAneascA, n al mult dupa cart a d-lui lorga, din cauza
imposibilitatii de a consalta originalele slay -r e, trimise in Rusia §i a thficultatilor fIirk Ge
ce priveste cele greceVi. Atte dopA jnscriptii y. m, p. 56,

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA GOI. IA 37

lor, la biserica de piatra din Iasi, unde est . hramal Inaltarii Domnului Dumnezeu Man-
tuitorul nostru Isus Hristos, in anul 70541) (1546) IGnua ie 12.

I I.

AceastA cruce a facut-o §i a ferecat-o dumnealui Maxim Burna- Vornicul si sotia

lui Antimia si a dat-o pentru iugãciunea sa in biserica din lasi, urde este hra mil In-
naltarii Dumnului nostru Isus Hristos, in anul 7072 (:573/74)

Ace=t Tetravanghel a fost robit de pagAnii Tatari, nu se stie din ce loc a fost mai
inainte si eine 1-a facut, si I-a rascurrparat robul lui Dumnezeu, dumnealui loan
GolAi Mar le Logofat si a dat pe el 1 200 de a§ §1 era stricat si 1-a 1 gat 2) si 1-a
infrumusetat si I-a dat in biserica lui Dumneze i din. targul lasilo la margin,e, unde este
hramul bnaltlrii D ,mnului Dumnezeu si Mântuitorul nostru Iss. H isos, p.ntru sufletul
ski §i al sotiei sale Ana, si al copiilor lor si al palintilor br i prntru suf etul celui
care mai inainte I-a fost fAcut si tdrguit, in anul 7083 (1575) Mart 9.

I V. 3)

S-a ridicat din teinelie si s-a isprAvit aceastA a glorioase Innaltdri a N scatoarei
Domnului si Dumnezeului Mantuitorului nost u, M ria Fecioara, 4) cu cheltuiala §i aju-
torul prea evlaviosului Dom si stapan Vasile evod si a fiului sdu, tefan Voevod,
pentru sufteteasca lor mAntuire i spre aminti ea lor vesnicA si a par ntilor lor, fiind ar-
hierea preaosfintitul Mi.ropolit a toata Moldova, domnul Varlam, in anul de la facerea
lum i 7168, iar de la intrupare 1660 ; p in Mat i a lui loan.

V. ai

Acest mormAnt cuprinde trupurile ctitorilor sfintei si cucernicei mAnastiri Golia 9. Suf-
letele lor le tine cerul sus, in c )rturile sfinte, in corul sfintilor. bar amintirea !or e drept s'o
pastram si cei ce locuiesc in ctitoriile lor sA aduca lui Dumnezeu jertfa fad sAnge, pen-
tru el si top ortodoxii.

V I. 7)

Intea zodiilor lume 8) sunt un leu spAimAntAtor, iar in Iasi in tArg eu sunt un iz-

1) A se vedea, m. s. p. 2, obictiunea noastra ce priveste anul inscripliei.

2) Recte : indreptat (Iimipanim Fro").
3) Inscriptie greceascA in pronaos deasupra usei de intrare.
4) A se observa confuzia intentionatd, ce priveste hramul bisericei, din cauza t-
coal ei dA uitA de Doamna Ecaterina (v. m. s.). §i a hramului Buna Vestire" a m.
Vatopedi.
5) Inscriptie gre:eascA pe o icoanA deasupra sar,ofagului Sultanei RacovitA.
6) Ar fi important sA se constate de cAtre sreeialt5tt vechimea icoanei spre a se
§ti cu prifejul cArei restaurAri (166), 1739, 1838) s-au adunat oasele ctitorilor.
7) In ( asa apelor, deas pra leului, (v. m. s. p. 16.) Inscriptia e gresit copiatA, sau ti-
pAiitA de Doss'os, stud. greco-romAne, 59. In loc de xoallov e a Se ceti x9:00? iar in loc
de Tuspoc, cpko7zpog etc. Dam trad. dupd d-nul lorga.
8) Recte : cerc,

www.dacoromanica.ro
38 SEVER ZOTTA

vor de rAcorire. Colo flacAri, aici rod, colo fic, apA aici. E i arunc §i torn inteuna
din gAtlejul meu uscat. Mi-a schimbat intreaga fire, cel ce la§ua mAnt it, Moruz Ale-
xandru VodA, al apclor dAtAtor. 1803.

VII. 1)
Din non chiwu s-au p repeat : fi canalu apelor s-au intocmit : despre innallatui
Domn loan Sandu Sturm V. V. prin &Uinta Marelui Vornec Dracacld Roset : Let
1823 2) Maiu.

VIII. 3)

AceastA veche clopotnijA in urma focurilor ki a cutremu ilor intAmplate, ca pAnd, ame-
ninja a se surpa. Chibzuitu-Eau deci a se mai u§ura, dAndu-se jos partea irmaljata de Meletie
Egumenul MAnAstirei Gotta, la anul 1835, §i pAstrAndu-se nturai partea ziditA din ve-
chime, restauratu-s-a va cum se vede in al 33-lea an al Domniei M. S. Regelui Carol 1 §i al
25-lea al PLt3riei I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei §i Sucevei D. D. losif Naniescu,
fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, in anul mAntuirei 1900, luna Mai, zile 10. 4)

1) Pe aceini piatrA, vopsitA cu culore brunA, intunecatA. Inscr7pjie pAn'acum ne-

cunoscutA, romdneasai.
2) Anul acestei restaurAri explicA eroarea Arhimandritul Gr. Uspensckii (v. m. s.
p. 16). DrAcachi este evident Andrei, cumnatul lui S. _Sturza, om atunci foarte bAtrAn.
3) Deasupra intrArei in turn.
4) Din inscripliile de pe clopotele din turn, nu ni- a fost cu putintA, cu tot riscul
escladArii, sA descifrAm, din cauza imobilitalli lor, cleat cA dateazA din timpul lui Gd-
gorie Irinopoleos. Nu e fArA interes sA menjionAm cA in acest turn s-a auzit prin telt gra-
fia WA fir, in 5 Febr. 1925 pentru intAia§ datA, intre orele 17 §i 18, un concert de vio-
loncel din Breslau un concert simfonic din Berlin si un discurs din Moscova I

www.dacoromanica.ro
 Spita neamului Golia (Gorai, GolAe).
GolAi din GolAe§ti pe Rebricea, 1488.
_A_
I x. Uolai (1/2 Uolae§t0 x. GUM Golae§ti I
A
I Hanco GO141 Ultea CArstina fiu I Lax/1r GoliiUricar, 1535, PArcAlab, ('/2 GolAeW?)
(impreunA 1/1 GolAesti) cAsnt. cu o Elena
inalnte de 1546
A A
Petre 1 udcra Vasilca I I Luca Magda 1 I loan, Mare Logdat 1572, 1578. tefan, Parcillab
1546 1546 ctitorul bisericei Golia Tudora, cils.
de Roman. 1579. de Neamt
f inainte de 15 Nov. 1584.(/8 1579, 1583, 1593 1597. CU
Golhesti). CAs. cu Ana, I. Iui leremia Parc.
Dumitru si a Antimiel, sau, (parte, (V0 ?, in GolAesti)
dupA un izvor nesigur, f. lul
Lupu Stroici, Mare Logi:4AL
A A
I Dumitru, Mare Paharnic, 1580, 131.0 Mihail, CrAstina Marla Solomina Grigorie ? I 1 NicoarA, 1588, cAsAt. I
LOgolAt (vtori ?) 1606, 1t06 1606 1606 16C6 1606 Antimia cu o Sofia
CAs. cu o CArstina
A -1111..11, A
I te'an x. Golh 1 A ndreica Go'ile Busuioc Costin, 1E20, Maria, I
1606 emigrat l .1. in Tara Rom. 1620 SpatArel 1620
A cis. Albu
I Petru, 1674 75, lspravnic I A _A
pe satele domnqti ; parte I lonasco I I lonasco Vasile Grozava Mihail I
in GolAe§t1. PAhArn cel poreclit Persa cAs. T. Flondor (Mihalcea)

I Paladie (Petru
A
Pal aschiva AnghelutA Anusca 17401 IVasllca
A
Dumitru Mierla Alexandra Catrina Grozava I I Petre Gligora
A -.
ilica cAs. 1
monah, 1740 P. in GolAesti I. Clucer 1740, P. in Goldesti Perp cAs. Moplet T. Corobana
P. in Golhesti, P. in Cioldesti vAndutA A , A
vAndu.A vAndutA A h Luileorghiel
ric7aer cas. I
A cu o Anita
I Anusca f ich
cas. Gutii cAs. NegurA
1
A
1.7nstantin I
A
I Nastasia cAs. 1
BurulanA Sever Zotta

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI
cu trupurile sale, AvrAmenii §i RAtul (din jud, la§i).
(Schita IstoricA).

§ 1. Pririre generalii. Pe drun ul ce trerge de la fai spre Tarp! Frumos, in

stanga, la o departare cam de 3 k n., in link dreaptä, de acesta din urrna, se afla sa-
tul Prigor.ni.
Din punct de v, dere administratk Inpreuna co satele B aesti, Albe§ti, Buda §i
Criste§ti, face parte din comuna Braesti.
Intinderea teritor ului satului e de 2937 ha 1). Are o p3pu1atie de 6J6 Iouitoni
(478 barbati si 328 femei), care locuiesc in 123 case (7 case nelocuite) ).
Satul este format, azi, din 2 cotune : Prigortnii mic, pe coasta dealulu', spre
Targul Frumos, si Prigorenii mani, pe coasta despre rasärit a d alL It Prigoreni'or.
Mostile §i satele incunjuratoare, azi, sant : (sore ras1rit) Athe§tii, Goestii, Lunga-
nii, B iltatil ; (spre m. noapte) Valea 0 lor, Gugea, Fecutii ; (spre apus) Dadestii, Tar-
gul Frun-os, Buznea, Crist ; (sore m. zi) Criste§tii §i Albestii.
Inainte de 18.00 satele si mosi le incunjuratoaremai multe ca azierau : Bznea,
mai din vechin Ruscanii, Popi§canii 1), Berbestii (acesta in hotarul Cristesitilor), Ciun-
cestii (in hotarul Braestilor), Scortestii, Albe§tii (azi amandoua in Albe§ti), Fratenii (in
hot. Goeltilor), Lunganii, Baltatii 4), Odaea Gugii, Facutii, Dadest:i 5) si Targul Frumos.
In satul Prlort ni s'au contopit urmatoarele sate si s Esti : Bis rica de peatra sau
Prigorenl, Avramenii, Ratul, partea hotarul lui Ureche" de la Baltati §1 alte parti de la
Tg. Trumos.
§ 2. Inainte de veacul al XVII-lea. Nimic ttu se poate spune lamurit ci spre a-
ceste mo§ i, mai inainte de sec. XVII, cleat ca_f_ceau parte din hotarul domnesc, as-

1) Dupa dict. geogr. al jud. la§f.

2) Dupa dict. statistic al Rom. re censemantul 1912, vol. I, 474.
3) Cp. Bog. DSt. 1, 114, 8 Dec. 1466 : un Inc in pustie, la Carligatura, intre
Popacicani si intre Ruscani §1 Ganesti, la fantan.1 lui Stiubeiu" ; ibid. 117, 1 Ian. 1467 :
o seii§te, unle se cheama Lantana lui Stiubei intre Gänesti si intre Ruscani si Co-
§esti". La Arh. stat. Iasi, Cond. Anaf. 107, fla 1d9 : CâcLe§tii si Ruscanii ci sant in-
trun hotar, numiti §i Buzn a". Satul Popacicaf,i e Draga, de azi ; vezi Arh. st. last, Ca-
tagrafide Carligaturii, din 1820 §1 1831.
4) Bog. DSt. 1, 179, 8 Ian. 1473 : Stefan Vocla intare§te manastirii Moldovitei, in-
tre allele, satul Baltatii, la Carligaturã. Cp. §f Bul. corn. 1st. a Rom. 1. 230.
5) Ghib. Isp. 1, ' 3, 6936 (1427), Dec. 28 : Alexandru Vocla claruie§te lui Dad si
nepotului salt, Solomon nun sat pe Sarca ( a d. Ghib. gresit : Hpzu), anume Dadestii,
unde este casa lor",

www.dacoromanica.ro
11.11.1IMII SATUL PRIGORENI 41

cult ator de ocolul TArgului Frumos §i chiar astfel, fAcAnd parte din mo§ia tArgului,
hotarul fiecareia era bine cunoscut in uricul vechiu al lui.
FarA indoialA cA St fan VodA cel Mare, precum este §tiut cA in alte partl a cum-
pArat sate de prin prejurul tArgurilor §i le-a alipit de hotarul damnesc al lor 0, tot a§a
va fi fAcut si aici.
Uricul TArgului Frumos de la Sttfan VodA cel bAtran (cel Mare) pomenit in unele
doc., de ex. in cel din 7143 (1635), iunie 28 S) e necunoscut, azi, in ce prive§te conti-
nutul lu;, dar in general, el cuprindea hotarele targului, in care intrau §i sate si selisti
de prin prejur, cumpArate de Domn §i supuse proprietAtii domne§ti.
A§a sa ul DAde§ti, de la apus de Tfirgul Frumos, care prin uricul din 6936 (1427),
Deo. 28 este claruit de Alexandru Voda cel Bqn lui Dad §1 nepotului sAu Solomon 9,
in 7118 (1610), Avg. 10 II gAsim seli§te domneasca, ascultAtoare de acest tArg 6).
Ruscanii (Buznea) de la m. zi de tArg, care se pare Ca era sat liber la 6974 (1465),
Dec. 8 §i 6975, (1457) Gh n 1 6), in 7143 (1635), lunle 28, il aflam asemenea seli§te
ce a lost dreaptd domneascd, ascultAtoare de ocolul TArgului Frumos 9.
Si odaia Gugii e din hotarul tArgului. Ex. in 7127 (1619) April 28 : ni§te mori §i
o odae, ce sunt in hotarul Domnici nick, la Tárgul Frunios 7).
La fel se spune §i despre Prigoreni §i AvrAmeni.
In un zapis c. 1640, Avg. 13, apar ,,Prigoreanii, care sAli§te scrie la uricul tar-
9016, pre Plotonit(A)" 9),ca sa aflam dupti uricul tdrgului §i aëa seli§te la riad pre
Plotonita" 9).
In o carte domneasca din 7173 (1665), lunie 22 10) se spune : pentru hotarul A-
vriimeanilor...sa cAutati direasAle, pre uncle va spune uricul tdrgului...pre aceale seamne
pe acolo sd fie hotarulTM.
In un ispisoc din 7148 (1639) Sept. 7 : RAtul pe Bahluet ce...a fost al nostru
drept domnesc de cAtrA hotarul TArgului Frumos" ")
Urmeazd deci, cA mai inainte de uricul tArgului, dela Stefan Voda cel batrAn, a-
ceste seli§ti §i sate §i-au avut o viata aparte, sub stApAnii lor proprii §i in afara de
hotarul domnesc. Din neericire, pAnA azi, nu s'a gAsit, nicairi, uricul vechiu al TArgului
Frumos, dacA nenorocirile ce au trecut peste acest pamAnt al nostru, nu-I vor fi pierdut

1) Cp. Bog. DSt. I, 476-485, doc. 15 Oct. 6999 (1490), prin care Stefan VodA cum-
pArA 17 sate §i se1i0 ; §i am supus §i am lipit toate aceste de mai sus numitele sate
§i sili§ti, cAtra tArgul nostru Vasluiul §i sa fie Domnii mete uric cu tot venitul" ; ibid.
11, 62-64, c. lanuarie 1495, la LI cu tArgul BArlad.
.
2) Ghib. Sur. III, 275.
3) Ghib. tsp. I. 3.
4) Isp. I, 2, 80 ; cf. ibid. 85 7119 (1611) Aug. 22 : aceastA seli§te DAde§tii a tost
dreaptA ascultatoare de ora§ul Domniei mele, TArgul Frumos, ; ibid. pg. 209, 7137
(1629), Mart 22, etc.
5) Vezi o nota m. sus.
6) Sur. III, 275. De aici se vede lAmurit ca uricul tArgului dela Stefan VodA putea
sa deie lamuriri asupra hotarului Ruscanilor : acei oameni buni au arAtat drept CA nu
ajunge hotarul seli§tei Ruscanilor, in valea Plohnitei, cad s'a aftat f i uric ce a avat
Tdrgul 1 ru mos de la bettrdnul ?lefan Voevod"; Cr. Col. Acad. rom, 1909, 42 §i V.
A. Ureche, Miron Costin. I, 149, doc. 7183 (1a75) April 2 (se aduce asemenea uricul
tArgului).
7) Sur. V, 247 ; asem. 264, 271, 320 etc. (vezi altA nota mai jos).
8) Sur. III. 245.
0) ibid. 170 etc.
10) Sur. IV, 51.
11) Sur. III, 279. 0

www.dacoromanica.ro
42 M. COSTACHESCU

pentru totdeauna-§i a§a dar mai mult decal atata nu pot nimic spune despre Prigo-
reni, Avrameni *i Rat, inainte de veacul XVII-lea.
§ 3. In veacul al XVII-lea. Cu inceputul sec. XVII lea Domnii incep a face danii
din hotarul domnesc al Targului Frumos mAnAsfirilor Secul si Hangul §i unor boe i ')
si astfel incep documentele sA vorbeasca mai des de mosiile Prigoreni, AvrAmeni,
Rat si celelalte Orli.
In ordinea In care apar aceste §tiri, voi da si eu lamuririle despre aceste mosii.
Cele dintai stiri le avem despre hotarul lui Ureche de la Baltati si sesul, z's al
1?litului, de la rAsarit de T. Fr. (acest ses era cuprins intre Bahluet dr mul cel mare
al lasului si hotarul lui Urechea). Nu §tiu dela cine va fi cApAtat Nestor Ureche
hotarul de la Baltati, dar el il avea in 41125 (1617), fevr. 19, cad contra lui, pentru In-
presurarea cu el a sesului domnesc (in 1617), al Ratului si contra calugarilor de Sacu,
ce stapaneau Odaea Gugii,-alAturi cu h tarul Ratului si al lui Ureche,-se plangeau tar-
govern: scriem Domnia mea (Ica Radul Voevoda) diregAtoriulul si soltuzului si parga-
rilor din Targul Frumos, dam voao Vire de o carte 6at trimis...cu pârApre Ureache 6au
fostu vornic si pre calugari de la mAnAstire dela SAcul gicet (s c) a vau haat o moarA
si o casa si un loc de odae in earing aLolo, dea vornicul Ureache gice (sic) cau fostu
datA acea moara si acea casA si acel loc de odae de Eremia VocIA Gugei 2) lau
fost usear ; dupa moartea Gugei, datuleau fratinesAu Mogaldi 6au fostu vornic, dej
Mogaldea la moartea sa datau acea moarA si acea casA si aLel lo,.: de odae svintei
MAnAstirei Saculuiw. Domnul le porunceste sd nu se amestece inaintea carpi sale
Acest *es este numit uneori Ifotarul lui Ureachew 3), dar e numit si ca parte'din
Baltati".

1) !sp. 12, 80, 7118 (1610) Avg. 10. Constantin Moghild Voevod intareste pos-
telnicului Arpintie Prajescul selistea DAdestii in tinutul Carligaturii, ce a fost dreaptA
ascultdtoare de Targul Frumosw ; ib:d.-85, 7119 (1611) Aug. 22, : Acelas Domn dA pos-
telniculul Arpintie o seliste Dadestii in tinutul Romanu uj, ce a:ea sel ste Dadestii a
fost dreaptA ascultAtoare de oraqul Domniei mete, Targul Frumos'; ibid. 209,11,', 5 ;-
Cr. col. Acad. rom. 1915, 60, 7110 (1602) Mart 7 : leremia Von daru ste lui Mogalde
aga o Ficiara la Targul Frumos ; Sur. II 177, 7137 (1629), lunie 10, Miron Barnovschi
Vorla milueste Manastirea Hangul, zidita de dansul ca unele mori gata si cu helesteu,
Rout de Domnia mea pe Bahluq, in ho arul Targ itdi Frumos, ce-i in tinutul CarligA-
turii" (Un Barnovschi, poate Dum,tru Ba novschi, paharnic, a facut si iazul cel mare
dela Tarp! Frumos, de sub dealul Buznii, care era cu apa acum vreo 30 ,ani si
se chema iaoul Pah(brnicului; cf. Uricarul XVIII, 516, Sur. II, 186); cp. si Sur. III, 286,
7143 (1635) April 12.
Sur. III, 274, 7143 (1635), lunie 28 spunand Tanasie dvorn'c, cA i-a dat si 1-a
miluit pe el Rada! Voevod (Mihnea, Aug. 1616-4 Fevr. 1619 si Aug. 1623-23 Ian.
1626) cu o seliste, anume Ruscanii, ce a fost dreapta domneascA, aszultatoare de oco-
lul Targul Frumos ; asemenea c. 1641, ibid. 169. (De aceia cred gresita trad. veche,
Cr. col. Ac. rom. 1909, 42, 7143 (1635) lunie 28, ca Vasile Vvd. clA man. Hangu .-o
seliste numitA Ruscanii, ce este de ocolul T-. Frumos).
In 7108 (1599) Oct. 31, Ieremia Voda dA lui Mogalde vornic de poartA niste mori
si o prisacd si odne, ce sant pre hotarul domnesc, la T. Fr., Cr. col. Ac. rom. 1915,
60 ; ibid. 7109 (MOO, April 10 ; ibid. 61, 7114 (1606) Julie 33, Simeon Movila Voda
darueste Man. SAcul un loc de casa in T. Fr., cu un loc de prsaca, si de odae, cu
helestei si mori etc. Cp. si N. lorga, Privilegiul din 1815 al Tg. Fr. An. Ac. rom. S. 11
t. XXX1V, Mem. sect. ist.p. 3-4.-Sur. II,_156, 7139 (1631), April 8, Moisi MoghilA
Vvd. intareste vist. Dum tru Buh is o bucata de pArnant din h?tarul Targului Frumos,
care este de catra Crivestiw.
2) Arh. ist. I 1, 13-14 ; dela acest Gugea e nume'e satului Ougea, de lama Pri-
goreni. In 1635, Aug. 29, in o mat-hide, alaturi cu marturi imprejura§i, apare §1 un Gu-
gea ot Goestl, bul. Ion. Neculce, fasc. 3 (1923), 36.
3) Sur. III, 144, 7146 (1638), Mart 22.
www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 43

De altfel, Nestor Ureche sta?ania in continuare, cu aceasta parte din ailtati, si

parte din Lungani 1)
In 7138 (1629), Dec. 11, Alexandru Voevod da si milueste boierul Tanasie dvor-
nic de gloate cu o sclifte anunie Avritmegii din hotarul nostru de la Targul Frumos,
ce a fost ascultatoare de ocolul targului, ce este in tinutul Carligaturii, pentru slujba
dreapta si cralincioasa ce a slujit sfant raposatului parinte al Domniei mele, Radul Vo-
evod si altor Domni, care au fost mai inainte de noi si acuma...si Domniei mele...acest
sat...Avrame§tii cu loc de helesteie in paraul Pocriolui §1 cu loc de prisaca in reidiul
Prigoreanilor (ti plii1, lipliropiatimonii) si cu loc de lariat in partiul Socilor, pad in pa-
raul Sirbca §i cu loc de helesteie in parati Sirbea §i cu tot venitu12).
Avramestii sant satul unui Avram, din vremea lui Stefan cel Mare sau de ma
inainte. Banuesc chiar ca poate sa fi fost satul lui Avram visternicul §1 1-a pierdut in
v:clenie, dud a fugit in Tara le5easca cum a pierdut §1 satul Ouiceanii, pe 5umuzu1
Rece, pe care Stefan Voda il confisca 0-1 daruieste lui Petrica comisur).
Maul Sirbca trece prin Dadesti, pe la nord de T. Frumos, prin iazul sla Ichlm*,
iazul Gugei, al Madrajestilnr, iazul de la Sarca, §1 se varsa langa acest sat, in Bahluet.
Azi se mai numeste §i Racea a)
Si azi este un radiu al Prigoren'dor, dar el nu conrespunde cu locul vechei silistii
Numele s'a format de la un Prigor ori Prigorea 5). El poate fi explicat insa §1 ca un
element slay in toponimia romaneasca : pri gorea [npu roptl, langA deal, ceia ce con-
respunde intrutotul cu starea locului 6)
Ca satele Prigorenii §1 Avramenii erau din vremea lui Stefan cel Mare §1 hotarele
lor erau bine deosebite in uricul liatran al targuluir de la acest Domn, se vede din cele
ce spune Vasilie Lupu Von' in 7144 (1435) Noemb..26 '1): §i a adus inaintea Domniel
m le uricul Targului Frumos §1 am cercetat §1 am, aflat in acest uric, aceastei seliqte.
1Prigorenli] ea dcosebitd de Avrlitne§ti, intro .Ruscani qi intro Avrameqti, pe Plotonita".
Domnul urmator lui Alexandru Radu Von', Moiii Moghila Vvd., ii intarelte lui Ta-
nasie biv dvornic aceiasi seliste a Avramestilor, prin cartea domneasca din 7138 (1630)

1) Sur. II, 170, 7125 (1617), April 16.

2) Sur. II, 147;
3) Cp. Avrarn, diacul de visterie 6998 (1489) Dec. 6, acela§ cu Avram vister-
nicul, 7001 (1493), Mart 15, Bog. DSt. I, 442, II, 22 : .a pierdut Avram visternic acest
st in viclente, cand a fugit de la noi in Tara Leseascb. Un doc. din 6998 (1490) 15
Mart, ce complecteaza doc. din 1489, Dec. 6, de cumparare a satului Oniceni, de ail
Avra n diiac de vist., e publicatrin rezumat, de N. lorga, Revista Istorica, X, 117.
Un sat Avramesti, se eta, azi, in corn. Marasesti, j. Tutova si altul, Avramenii,
aceiasi corn., a jud. Dorohoi (d. Dict stat. al Rom. 1912); alt sat Avrameni, la tin. Or-
heiului, fost al lui Nestor Ureche, Sur. II, 169.
4) Dupa harta stat. major, plansa Belce§ti tii dict. geogr. al jud. lasi ; Stir. b
196, 6919 (1411), lunie 28 : in vaiea Sarbeasca : HA CfpEZCKOH MAHHIs1 ; lsp. 1, 1, 3,
69J6 (1427), Dec. 28 : pe Sarca..Dade§tii : HA emu (aicl gresit : spax4); ibid. 1, s, 209,
210, 7137 (1629) Mart 22 : Dad §Iii pe Sarbca...; pe parAul Sarbca (cinsio) etc. Dupa
el, numele satului Sarca ; Pentru Pocri§, cp. n. comun pocris, capac de oala, bulg. po-
krivz, toit, couverture.
5) Cp. Bog. DSt. I, 304, 6995 (1486), 7 Oct. : Toma Prigorcea ; asemenea satul
Prigorceani, la Vaslui, 1621, Mart 13, Surete V111, 262, etc. ; satul Prigoria, C. Zorle§ti,
j Gorjiu., Dict. stat. 1912 ; asemenea numele paseril : sing. _rigor, pl. prigori.
6) De altfel aceasta e originea nurnelui de om : Prigor, Prigorea §1 a celui de Pa-
sere (Paserea fsi face cuibul sapat in lutul varturilor de deal prapAstioase). Cp. podgo-
rie si numele Pogor. Cp. si Sur. 11, 155.
7) Sur. 111, 281,

www.dacoromanica.ro
44 M. COSTACHESCU

Aug. 18 1) cu cuprins asemenea celui precedent ; si prin altA carte din ace1as1 zi '), a-
celas Domn scrie dvornicului de gloate Vasili Banul si lul Ionasco ap(rod) de Cudresti 3)
si lui Gligorie CAlcul (tcnxicsn) vist. de acolo si lui ChirilA CAlcul asemenea si preotilor
din T. Fr. si soltuzului si pArgarilor si oamenilor batrAni (intre ei lonasco fost soltuz)
sa facet hotar selistei AvrAmestilor...a [lug TAnasie...pre unde va fl fast de vac, cumui
spun si direasele ce are dela Alexandru VodA de dare...si si punet stAlpi a tot locul
despre alte holar5 den saltine in sAmne si sA facet scrisori in sAmnele a tot hotarul ..
si sA avel a scrie lui marturie de tot lucrul, ca sai facem si uric de la Domniia mea..
AlAturi cu AvrAmestii, infra- acest sat si satul Ruscani, avea si Neniul, vornic de
gloate, seliqlea Prigorenii, data 1.ii de Atexandru Voda, si pentru inpresurare de hotar
a avut el multA pricina cu TAnasie, stApAnul Avramestilor, cum se vede din cartea de
judecatA, din 7139 (1630) Nov. I 4): lo M )isi Moghila Vo..vod.,.a venit sluga noastrA
TAnasie biv dvornic de gloate si s'a pArit de fatA...cu boerul n)stru Neaniul dvornic
de gloate pentru o sAlist-.,, anume Aardmeqtii, care saliste a fost mai inainte a noastrA
dreaptA domneasca, ascultAtoare de ocolul T. Fr. ce a fost danie... [lui] Tanasie d vor-
nic dela Alexandru, fiul lui Radu Voevod...iar Neniul a spus inaintea Domniei mete Ca-
este lui dreaptA danie si mita de la Alexandru Voevod asemenea un loc din lzotarul
salului Avrtimeqtii 5) anume Prigoreanii §1 a arAtat in lintea noastra si drese de danie
si mita si a spus c4 a fost sat Prigoreanii. Deci Domnia mea am socotit cu totul sfatul
Domniei mete si le-am fAcut o carte.. cAtre sluga noastrA Vasilie Banul, biv dvornic- de
gloate sA strangA oameni buni si batrAni, m giesi de prin prejur 8) FA arate cu sufletele
lor cum este mai cu dreptul. Astfel ei au socotit si au aratat si cu soltuzul si oameni
buni din T. Fr. despre reidjul Prigoreanilor, ce l-a Neat Neaniul dvornic c4 a fost
sat,c4 au fast acolo niste pristici fi. un rtidiu ce s'a numit al Prigorenilor, dar sat
acolo n'a fost niciodatd; cum a adus el (Vasile Banul) si carte dela oltuz...cu pecetea
tA,gului, scri1nd si mArturisind, ca" n'a fast sat Prigoreanii, ci a fast un rddiu cu pri-
&lei ale targovefilor, ce se chiamit Prigoreanii qi e de hotarul Avränultilor". Domnu
vAzAnd cA Neniul umblã cu viclesug si cu vorb ., cum nu se cade, II da ramas din toata
I gea, iar Tanasie s'a indreptat si si-a pus f rAie.
MArturia tArgovetilor spune, in adevAr, intre altele: noi awl; Vim cu sufletel e
noastre cd sat n'au fostu, ce au pelt nifte piisaci de tdrga a mosilor nopri qi ale noas-
tre fi iaste read, acela read s4 cheam4 Prjgoreanei, iar altu sat nau fostu qi, sau (inut
acel loc de Avräme0i 7) i

Nu stiu ce pricinA va fi facut pe tArgoveti sA deie aceastA mArtjrie, dar, parca,

Neniul dvortfc fusese nedreptatit si pAra incepe 1ar sub Vasilie Voevod, care da cartea
thmneasca din 7144 (1635) Noem. 268) : s'au pArit d! fall... Neaniul dvornic cu TA-
nasie dvornic... ; Neaniul dvornic asa a spus, ca a avut danie o seliste de sat de la
Alexandru Radul Voevod, in hotarul TArgulul Frumos pe p4r4ul Plotonifa, sub redia
cc se numefte Prigareanii ;... Tanasie dv. a aratat... asemenea drese de la acelas Ale-
xandru Vovod... tot de danie pe o seliste, in acelas loc si in acelas hotar, numit AvrA-
1) Sur. II, 145.
2) ibid. 142.
3) Sat apropiat, azi dispArut intre BAltati si MAdrAjesti, si care avea si el uric de
la tefan cel Mire.
4) Sur. 11, 151-153.
5) Cum vont vedea mai jos, el era hotar deosebit de Avramesti.
6) Pentru acest termen, in Tara Munteneasca, vezi C. Giurescu, Despre boieri 34-70,
127; I. Bogdan, Despre Cnejii romAni, An. Ac. rom. S. 11, T. XXVI, pg. 38
7) Sur. 111, 252, doc. fArA veleat dar din aceia§i vreme.
8) Sur. 111, 281-282.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 45

me§ti §i s'a sculat TAnasie dv. in zilele lui Moisi Vv. §i s'a parit cu Neniul dv., spu-
nand cA aceasta selkte Prigoreanii pe Plotonqa, sub rediu, este tot o seliqte cu Avra-
mevtii §1 a adus TAnate dv. §1 mArturie cu vorbe mincinoase.. ca n'a fost niciodatA
o astfel de seli§te Prigoreanii pe PlotonitA, ci e3te de hotarul AvrAme§tilor §i 1-a fost
ramas TAnasie dv. pe Neaniul dv.. cu v irbe mncinoase. $i càd a fost acuma in zi-
lele noastre, Neaniul dv. vazAnd strAmbdtatea sa s'a sculat §i a adus inaintea Domniei
melc uricul Tárguli&i Frumos f i am cercetat i am aflat in acest uric a eastd silite
[=Peigoreni] ea deo3ebild de Avrtim,fti, infre Ruscani f i intre Avrtime0i pe Plotoni(a.
Deci.. a n ales §i am trim's pe... Gligonwo Ureche vel spdtar §i Ghiorghie Ro§ca vist.
si au mers si au strAns multi oameni buni §i batrA il d'n T. Fr, si din prejurul locului...
§i vs (Iflat aceastit selifte Prigoreanii intro Ruscani f z intro Avrtimefti ptind la bise-
ricft de peatrii, pe apa Plotoni(a;... Domnia mea am dat si am miluit ca aceastA seli§te
Prigo enii" pe Nem'ul dv.
M irturia hotarnicd 1) .datA de spatarul Ureche este foarte importanta, cAci aratA
semnele despartitoare ale Prigorenilor, d'e catre alte hotare, §i aceastA despartire se fA-
cei dapd uricul tang dui (de la Stefan cel mare) :sa socotim rAndul unui hotar de sat,
anume Prigorenii pre Plotonita la riad... cum vorc. TAnasie cu doao sate au impresurat
si satul lAi, [=1 N.niului] anumea cu Ruscanii §i cu AvrAme§tii... ca sa affam dupti
?wield tdrgului §i aeia seli§te la riad pre Ploton'ta §i sal facern §1 hotar...; am aflat pre
Rotonita intre Rus .ani §i intre A vram.ni unde sau aflat loc de beserica de piatrii ) ti
vatri de sat,.. §1 sau ales hotarul acei sili§te de pre Plotonita,. daria Neniului §i sag
steapit despre Ruscani i san ales despre hotarul Tdrgului Frumos, cum au fost stAlpit,
§i au fost ales vornicului TAnasie tArgovetii de la un stAlpu de piiatra ce iaste lAngd Plo-
tonita, aproape de besercca de piatrd, undc au fostu, dedia clgreptu la deal... in fundul
dialului... la vale.. un s Alpu de piialrd lâig o cArare, ce iaste inpotriva florpazului,
pato in drumul Ptirjolitei, ce m rge acel drum in gos pre !Ana matca vdei Lupului,
deciia drumul in os pAnd la un iaz bAtrAn, din capul iazului in gos pe matca vaei
Lupalui, painA und sa impreund hotarul Popiqcanilor... stAlpu de piatrA !Ana ma,ca
Plotonitei, deciia pre Rotonit in sus, far nand undei stAlpul lAngA besecTeca dt piatr&
Insi sau tocmit sd facA Neaniul vornicul hAl asteu in valea Lupului, mai gos de
iazul batrAn, undei va plAcea loc de iaz. In ;a din hotarul tdrgului frumos nemicd nu
sau tliUit, numai dinfracel hotar ce au fostu OW pit tdrgovqii but Titnasie vornicului,
despre Ruscani, de aceasta dAm §t re mAriei dumitalea. MArturia este iscalitA, Mara de
Ure tclze spatarul cel mare §i de Ro§ca vist., de But irca de Frateani, Ilea §i Machidon
ot Cudresti, Chirild din Baltati, Andonie ot Mddrajaci, apoi preoti si diacont din T. Fr.
Prigorenii s'au hotArit numai despre T. Fr, si Ruscani.
Prin un .zapis, dat din Prigoreni, Avg. 13, in pricina acestei seli§ti, se tocmeste
Neniul §1 Tinasie, vornici : eu Neaniul... cum nem tocmit... cu vornicul Tanasle, pen-
tru o stiliqte de sat... Prigoreanii... care,.. scrie la uricul tArgului pe Plotonit(a) suptu
readu... undo au fostu beseareca do piatrd.. sa .tie vor. TAnasie dispre Avrame§ti pan
inaintea PI jtonitii, iar eu [Neniug sd tiiu cu sali§tea mea (=Prigorenii) iar ja.AnA in
matca Plotonitii despre hotarul Ruscanilor, iar cu Prigoreanii nici o treabA sA nu aibA
[=-Tanase] ; nici a trece [=eu Neniul] peste Plotoniti dispre hotarul AvrAme§tilor,
nici dumnealui sa nu aibA treaba peste Plotoniti dispre besereca di piatrA" ).
In loc de silistea Prigoreni se spune deci §i selistea la besereca de peatrA".
In cele ce urmeaza va fi des vorba de paraul Plotonita Numele, pe cAt §tiu, nu se mai
1) Sur. III. 169 171, f. an, (dar c. 1633, Nov. 26) §1 N. forga, Studii VI, 80.
2) Deci a bst vechiu sat, cu biserica de peatrA.
3) Sur. III, 245, f. veleat (dupA 1635, Nov. 26, probabil 1636 Avg. 13).

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTACHESCU

aude astAzi i nici In harta statului major nu se giseste, El este indentificat la 1847 cn
)eirrtul Ciunca 1). PArAul Ciunca, intre dealul Buznei si Prigorenilor 2) este o urma a
sa'ului Ciuncesti (Ciungesti i Cincesti), azi disparuf in trupul mosiei BrAesti 3).
P13tonita aminteste numele satului Plotunestii, sand lui Plotun, care era sl el pe
aproape 4).
Plotonita veche curgea pin valea Velnitei, dela GAnesti, prin iazul din satul GAnesti,
prin iazul cu PapurA" i valea dintre dealul Buznii si al Orpazului si Prigorenilor si
se varsa in BAhluet, la Pi igorcni, cAci in 6940 (1432) satul Ganesti, din apropiere, este
aratAt pe Plotunita 5).
Marturia hotarnicA datA de Gligorasco Ureche ne spune precis cd in hotarul sa-
tulji Prigorenil s'a aflat vatra de sat si loc de bisericA de pialra",besereca de pia-
trA unde au fostu'.
Horpazul este dealul Orpazu, de azi 0). Cp. ung. horpasz, subst. desert (la om),
flAmanere ; ca adiectiv, sup(ire, svelt.
In 7143 (1635), Tunic 28 7), Tánasie vorc. de gloatd are judecatA si cu calugaril
de la mAn. Hangul, pentru hotar. TAnasie...s'a parit de NI cu rugAtorii nostri Caill-
gki de la sfAnta Monas ire Hangu...zicAnd Tanasie ca... 1-a miluit pe el Radul Vvd. cu
o seliste Ruscanil si ajunge hotarul acestei sash in heleqieul ceilugeirilor de la Ilangu 8)

1) Arh. stat. Iasi, tr. 1357, op. 1543, dos. 213, ff. 17 : paraului Ciunca poreclit
Plotonita" SI in alte locuri.
2) Plansa Targul Frumos.
3) Satul Ciuncesti avea un uric de la lancu Voda Sasul (c. 1580) ; cp. Sur. 11,
174,-175, aid i poiana Ciunca, deLa.zi. Asemenea ibid. 111, 254, IV, 34 etc. In Ciunca"
in fundul vAil Buda, harta stat. major, plansa Podul ILaia. Satul Ciuncesti se trage din
un Ourica ori Ciuncu, Cincu ori Ciungu ; ori poate Cincesti este o formatie din cinci (sa-
tul celor cinci), precarn Septesanii si -Septecenii, dela Goesti, au la origina un Septes ori
Septici (din .Septed-es, Septe-Ficiu). La Uljanick j, Materiali, 63, 1445, Apr 5 : Ciunca
Stan si Ciunca Giurgiu, 2 cnezi. Cp. si dict. geogr. al jud. Iasi, sub Ciunca i Corbaia.
Corbftet, pArAu, numit i Ciunca, isvoraste din padurea BrAesti, de sub Dealu Mare,
curge...prin s. BrAesti..Albesti, de unde schimband numele de Ciorbolta trece ..prin satul
Goesti (prin Frateni) i Lungani..si se varsa in dreapta pArAului Bahluet, la satul Maddrjesti".
4) Sur. II, 156, 7139 (163.1) April 8 : Moisi Moghila Vocla intAreste vist. Dumitru
Buhus o bucatA de pAmant din hotarul Targului Frumos, care este despre Crivefti gi
tncepinduse aceasta bucata de pdtncint dela movila sapatA, din hotarul Plotune0i" ;
ibid. 115, 7141 (1632), Nov. 2, intre moii1e lui Buhus si : a treia parte din selistea
Plotuneftilor §i jumdtate din satul Cacacesti (acesta azi in hotarul Buznii) i o bucatA
de pA rant din hotarul Targului Frumoso. Daca doc. din 6919 (1411), lunie 28, nu ar
it suspect, ar fi cel mai vechiu uric al satului : Alexandru Voda intareste lui Plotun
swirl Plotuntqll la Strungl (Orig. la Muzeul Mun. din lasi, publicat Sur. 1, 196). Cp.
Bog. DSt. I, 282 14 Mai 1484, satul Plotonesti (j. Falciu) si Sur 1, 199, Arh. soc st, lit.
I, 385 ; un popa Luca Pfotun, in 1497, 22 Ian. DSt. 1, 99 ; un Ploton vist. in 1620,
Sur V. 245. La origina cuvantul e rus nnoTs, plul (le train de bo's flotté, le radeau),
sau 11.10Th, carne, pielitA (la chair, la pellicule) serb. plot, inprejmuire de zid, gard, si
plotun (salve, décharge).
5) Rev. p. ist. arh. i fil. VII, 370-1 : die Voevod...dd Matusitei...un sat pe Plo-
tunita, in camp, anume unde a fost Neagoe GAnesculD. Este cd mai vechiu uric al sa-
tului Ganesti, jud. Iai ; Ja I. Bogdan, despre Cnejii romAni, 14-15, doc. are data 1432,
Aprille 28.
6) Vezi harta st. major, plansa T. Frumos. Un sat Horpaz, corn. Gdlata, jud. Iasi
si un pArdu, dup5 dict. geogr. jud. 1at.
7) Sur. Ill, 274-276.
8) A fost iazul cel mare dela Prigoreni, acum scurs.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 47

ce I-a tacit Afirou Barnovschi Voevod la Targul Frumos, acest hele§teu cu mori §i I-a
dat acestei mAnastiri, dar intrun vad ce este pe un pard.r, ce se numeste Plotunita §i
din vale de acest hele§teu, iara§i are TAnasie dv. alta seli§te, anume Avrämeftii §i vrea
a se InVnde cu aceste cloud selisti in acest hele.lteu ; le-am aflat cu judet dna se in-
tinde h )tarul Ruscanilor in acest helqtcu pe piirezu/ Plotoni(a, cat se intinde in apd,
a at sd tie Tdnasie dv. cu calugarii, dar numai cu hotarul Ruscanilor, cdci a fost mai
nainte_ danie lui Tdnasie de a fi fAcut Miron Barnovschi voevod acest helesteu §i de
a-I fi dat ac stei mandstiri. Dar cu hotarul Avrame§tilor sa nu aibd nici o treaba in
acest hele§teu, pentru ca i 1-a dat Alexandru Vvd. mai in urrnd de a fi facut Barnovschi
Vvd. acest hele§teu v. Domnul alege boieri ski trimite acolo, sd cerceteze cu oameni buni
§i megie§; pe unde este hotarul acestei sel:§ti Rus:anii §i pe unde love§te. Boerii au
strans oameni buni §i au ales 12 §i vroia sd le puie §i brazde in cap ca sa spuie cu
snfletele lor pe unde este hotarul §i pe unde a hotdrit in zilele lui Radul Vvd. Car a-
ce§ti oameni buni n'au vrut sd iee brazde in cap, ci au aralat drept cii nu ajunge ho-
tarn7 sel4tei Ruscanilor in valea Plot:0246, ciici s'a aflat f i urieul ce l-a avut Targul
Frumos de la batrdnul Stefan Yvd. qi, seliftea Plotoni(a1) in rlidiu cu valea ei n'a fost
dati lui Tanasie dv. de nici un Donn §1 n'a avut nici o treabd cu Plotonitam. Tanasie
a rdmas din 1 ge §1 calugarii de la Hangu s'au indreptat §i §i-au pus feraie in visteria
dornneascd. gTanasie sd nu mai parascd pe cAlugari §i n'ci sd nu mai vaneze pe§te in
he'e§teu nieodata, ci numai calugdrii sd aibd treaba cu acest hele§t u".
In hotarul satului Avrameni, intrd proprietar marele vist ernic Iordachi Canta u-
zinc. Prin zapisul din 7145 (1637), Martie 12 2), TAnasie biv dvornic vinde aupanului
lordachie marele visterrfc dereptu cinci sute de taleri de argintu bani gata" satul A vrd-
Ine§ti ce iaste in tinutul Carligaturei, ce au fostu ascultandu de ocolul targului frumos".
Aceasta cu-nparare este intdritd de marii b Aeri (intre ei §i Gligora§co Ureache
mire spatar si Neaniul dvornic), prin o carte din acela§i an §i probabil §i zi 2) : satul
anume Avrame§ti...cu vad de moard in raid Bahluetu §i cu vecini §i cu tot venitul" $i
apoi prin o carte domneascd din 7145, (1637) Mart 13 §i 7146 (l6384 Mart 22 4). lor-
dachie e dat ca fost vistiarnic.
In acest de pe urmd se dd §i hotarnica Avra ne§tilor : hotarul acelui sat Avrd-
me§tii sa inciape din matca Plotonitki, dereptu spre soare rdsare intro movild sdpatd
&supra Berbeltilor. iar de acolia in riadiul Hulturului 6), iar intro movild sdpata, iar de
acolia intraltd movilA sapata, iar de acolia direptu in kos, pre matca Bahluetului, pana
in hotarul Giunceftilor, iar de acolia dreptu peste Bahluetu, in hotarul lui Ureache
[=--parte din Baltatil, intro piiatrd in tarmurele Bahluetului, iar de acolia dereptu peste
drumul cel mari 1=a1 Ia§ilorI, intralta piiatrd, iar de acolia der,ptu in matca Siircei,
preste druntul Maddrjiacilor, intro Watra, iar de acol a matca Sarcii in sus, in 1iill4teul
Ougii 0) §1 Mlefteul Gugli Inca" iasle de hotarul ilvrtimeftdor, iar dia hala§teu in sus
pre matca Sara pana in piscul din kos de seliqtea Zgaului, iar de acolia culmia dea-

1) Cred cA e redactat gre§it, in loc de valea Plotonita, in rddiu", care era a Pri-
gorenilor, a lui Neniul dvornic, care era §i el intre boerii trimi§i de Domn sa cerceteze.
2) Sur. III, 254. In Isp. §i Zapise III, 2, 31 : (350 ug. pre AvrAmeani".
3) ibid. 256-2573 7145 (1634 Mart 12. La dl. Ghibanescu gre§it : Mart 15, del
in carte se spune : I-am facut acest zapis sa-i fie domniei sale de credintd, pAna-§i
va face dires domnesc", care carte domneascd e din acela§i an, Mart 13.
4) ibid. 259, 143-145 §i N. lorga, Studii §1 doc. VI, 78.
5) Harta stat-major, plansa Podul Iloae : dealul Vulturului, la Prigoreni. Acolo f.
aproape §I Rediu".
6) Ibid. plan§1 Belce§ti.

www.dacoromanica.ro
48 M. COSTACHESCU

lului intro piiatrA ce este langA drumul Cotnarului, iar de acolia in movila Albului, iar
de acolia dfreptu preste drumul Joqilor, in movila a mare d n gos de drum, iar de a-
colia dereptu in lantana lui Partenie in tArmurile Bahluetului si loc de hAlesteu in Bah-
luetu, iar de acolia, dereptu peste Bahlu tu intro piatra din gos de zgaul cälugarilor
[ dela Hangu], iar de acolia in matca Plotonitki unde au fostu moar(A), in Plotonita,
iar de acolia matca Plotonitia spre amiazAzi, uncle sa inpreunA hotarul Avramestilor cu
hotarul Popifcanitor, aicea sa imple tot hotarul AvrAmestifor". LogofAt mare iccaleste
Gavril Mate as, socrul vist. Iordache.
Prin uricul lui Vasilie Vvd. din 7147 (1639), Febr. 16 si 7148 (1639), Sept. 71),
(1 däruieste vist. lorthchie si sesul Ratul : am miluit pre...lordachie ce au fostu vis-
tearnid, cu o bueatti de fes ce sa zice Ratul, ce iaste pre Bahluefu, direaptti ocinit (1ont-
neabett din hotarul Târgului Frumos, ce sa in,eape acea bucata de ses, din hotariul
Avrämeanilor in sus pana la moara rugAtoril r nostri calugarilor dela Hangul, insa nu-
rnai cat tine sesul".
Este sesul Bahluetului, d la Prigoreni. Pentru nume, cp. ung. r6t, fanal, camp,
livada (§i in A rdeal, rat) 2)
Vist. lordache se intinde si in mosia de aläturi cu Avramenii, in Prigoreni.
Cartea marl or boeri (intre ei Grigorie Ureache, vel spAtar) dill 7149 (1640) Sept.
19,3) adevereste ca fon .1))aje6cul cc a fost piiharnic, ginerele Neaniului, ce a fost vor-
nic, vinde lui lordachi marele vistiarnic, drept 130 tel bAtuti selisti de sat pe Mo-
to nita ce sA chiama la biscrica de piiatra cei in tanutul CarligAturei, cu loc de halAsteu
si cu tot venitul". 0 vinde de- si rAscumpara dela Chiriac o mosie a sa, lacobesti, din
tin. Sucevei.
Se da si holarnica Prigorenilor : thotarul acestii seliste sA inciape de la un stalp
de piatra ce iaste langa Plotonit(a), aproape de beseareca de piiatrii undo au fost, de
acolia drept la dial la un stalp de piiatra in podul thalLlui, de acolia miarge la vale
la un stalp de piiatrA ce sau pus langa o carar(e) ce iaste improtiva Horbazului 4) pana
in drumul Párjolitei ce miarge acel drum in gos pe langa matca vaei Lupului, deaciia
drumul in gos an la un iaz batran, iar din capul iazului in gos pre matca vaei Lu-
pului, pan unde sA inpreun(a) hotarui Popipanilor, unde iaste tin stalp de pliatra langd
matca Plbtunitei, deacii pre Plotunit in sus, iar' 'Dana undei stalpul Ianga beseareca de
piiatrA §1 acolo sa incheaie hotarulw. Prin zapisul din 7149 (1641), Ghenar 16 6), Ion
Prajescul fost pah. cu voia socrului sAu Neaniul vor., de la care o are, aratd cA vinde
lui lordachi vist. drept 130 tel batuti, stlistea de mai sus. AceastA vanzare o intAreste
Domnul Vasilie Vocla, pr n cartea din 7149 (1640) c. Sept. 6).
Prin marturia hotarnicA c. 7150 (1642) ,), Zbearea soltuzul §i 12 pargdri si toti
orAsenii din Targul Frumos aratA cA vinitau aicca dum lordachii vist cel mare si dum.
Buhu§ vist. sa socoteasca dumnealui loc de nn hatasteu sa fac(A) pe hotarul satului
Avramestilor...si hotarul ac..luia sat iaste scris in uricile targului...vinitam si noi sä so-

1) Sur, Ill, 255, 278-279. si incepandu-se aceastd bucata de rovinä din hetes-
teul calugArilor dela sfanta MInAstire a Hangului, in j ,s r e Bahluet, pe amandouà tar-
murele, NnA in hotarul satului AvrAmesti".
2) A. de Cain, Dict. d'étymologie da..o rom. éléments slaves,magyars etc. pg.
523 ; rat, rit, prairie, pré, si larnik Barseanu, Doine si strigAturi din Ardeal, glossaire, 245.
3) Sur. III, 141; !sp. §1 Zapise III, 2, 31 : .8J ug. pre Besearica de piatrA*.
4) i in alte locuri apare Horbazului, in loc de Horpazului.
5) Sur. III, 235 286.
6) ibid. 146-147 ; in Crest. col. Acad. rom. 1909, 125, gresit clui Tudoracbe
vel visternic.
7) ibid 253.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 49

cotim cu dumnealor depreun(a) sa nu s(a) Impresure vrun hotar a v cti ii sat. Deci am
aflat hotar..1 cum spun uricile dintro movil(d) din deal costi§ea in gos pdna intralta
movil(a) sdpata fn Orly urele Bah lu tului in sus, pre unde au hotdrIt Banul vist. ;...cd
iaste pre acolea h)tarul, iar Ciun qtzi zic cd pre acolea pre uncle au socotit dumnealui
sei Pied hayeu iaste hotaru lor". Era deci o neffitelegere de hotar.
lordachi vist. a stdpAnit cu pace mo§iile lui pAnd la cdderea lui Vasilie Lupu, când
pl a d din t rA cu Domnul §l cumnatul sau. 9. De altfel, in anul cAnd avea sa se ho-
tdrascd soarta Domn'ei lui Vasilie VocIA, prin biruinta lui Gheorghe Stefan §1 nestator-
nicia pamAnteni'or, apoape de ace,st-e locuri, re apa Sarca, s'a auzit zgomot de lupte )
Domnia noud ii confisca mo§iile, pe care i le intare§te din nou, cad la 1656, re-
vine in tara, .cum ne aratd cartea lu Gheorghe Stefan Vocia din 7164 (1656) Fevr. 26 3):
scriem domniia mea la vdtdmanul §i la toti sdtenii din sat din Avratneani ddmuvd §tire
d acd vet vedea cartia domniei meale iar voi sa aveti a asculta de bofarinul noostru de
lordachie 6au fostu visternic...cdci domn ia mea imam milostivit i yam dat iara§i lui
cum ati fostu m iinte...iar vornicelitl carele lam fost pus domnia mea acolo sa naibd nici
o treaba".
Domnul luase de altfel fdrd cale" §i hdle,teul de tArgul hums, ce iaste pre apa
Bahluetului, ce sd tine de hotarul targului, cum se vede din cartea din 7166 (1658),
A ril 14 4)
Dupa moartea vist, lordachi, mo§ia fncepe sA f'e inpresurata de megie§i.
Prin cartea domn ascd din 7173 (1665), lunie 22, 6) Evstratie Dabija Vvd. scrie
lui Dubau, pArcdlabul de CArligaturd, .p ntru Ora ce are spiitaroae raptiosatului lor-
dochie spatarul cu Bejan §1 cu Ursul §i cu popa Acsinte §i cu alti rdze4 a for pentru
hotarul Avritmeanilor ca ni sau jaluit Spdtaroae ca au intrat peste hotar", ca el sd
mearga §i cu oameni buni megie§i tsd socati §i sA cdutati direasele pre unde va spune
uricul tang dui de or mearg oameni cu brazda in cap pre aceale seamne pe acolo sic
fie hotarul acelor sate, de va fi lovind hotarul din gos de iaz sA fii oameni de vind §i
sa scoat(a) §i difesul cel dela Alexandra Vod(d) §i sa socot ti §i pre acela, iar de va
fi lovindu hotarul in hdld§teR unde dzice ca sa sa cunoscu (sic) §i sapaturile drumulul,
de sd vor fi cunoscAndu sdpdturile drumului de amAndoao pdrt le de MeV u precum
or §ti oameni(i) cu sufletele lor, a§e sa tie hotaru12.
Tudo A Dubai]. cu multi megie§i-, din Gane§ti, Popi§cani, MadArjaci, Scorta§ti, Fra-
teni, Munteni 6) Obr jeni, Ple§e§ti, cerceteazd hotarul, cum se vede din scrisoarea, din
7173 (1665), lulie 25, 7) din Avrameni : pentru o pArA ce are dumneaei Spatdroaea
lordachio e cu Bejan din C unc §ti §i cu U sul de acolo §i cu popa Acsant e de Brd-
e§ti §i cu Iftimie fi6oru1 popii lui SArnion §: cu Coste §1 cu Mihalcea nepoti lui Varlaan
§i Gavril a G igorcii §i cu Andonie ginerile lui Toader de Ciunce§ti §i cu alti razia§i de
acolo peltru hotarul Avrämen lor ce ba impreuna cu hotarul Ciunceqtilor. Deci Ora §i
1) Miron Cosin, ibid. vol. I, 301. Vasilie Voda s'au sculat cu toal casa lui §i
curtea §i cu boiern de curte §i au purces den Ia§i spre Holm. Atunci ce slujba am fd-
cut 1w iordache visternicu prin multe cuvinte nu lungesc ; earn ni.na agornsitel 1ui am
trecuto la Camenita §1 o am dat la un prieten a tdtinimeu, anume Mihai Stegariul".
2) Satul, de dzi. cenumele SAr a, nu era. Cp. la KogdIniceanu edit a I-a I. 316,
Miron Costin : e To c mise oast a sa Vasilie VocIA, cuprinzAnd drumul care vine dela TArgul
Frumos peste SArca..
3) bur IV, 2.
4) ibid. 4
5) Sur. 1V, 51 52.
6) Az] fora, lAnga TA gul Frumtr.
7) Sur. IV, 33-34.
7

www.dacoromanica.ro
50 M. COSTACHESCU

pricea dumisale SpatAroaei cu acesti oamenii. ave ei inpreunA dintru movila sdpatd ce
iaste in protiVa Readiului Ilulturului deasupra hale§teului dumisale spAtAroaii. Ciunceftii
a§ea zice cA la hotarul dintrea movila sapatd, dreptu la vale, pre un drum vechiu ce
lovt§te in Bahluetu, larA direasAle dumisaale SpAtAroaei scr e dintracea movilA sapata,
peste piscul §i de acolo direptu in satul mai gos de iaz". RAze§ii se inpaca cu Si MA-
roma §i se pun semne AvrAmenilor dispre Ciunce§ti.
Nu pot spune pentru ce a fost §esul Ratului, cat 11 cosA spAtAroaia hrdAclfoaiax,
secve truit §i dat Anitii din GAne§ti, cum s- vede in o socotinta, facutA in 1845, iuni
24, de arbitru Enacache Drago§, dupa un doc. dela Eustate Dabija VodA, din 7173
(1665), iuni 6 §1 de la Duca Vodi, din 7173 (1665), I) (dupA Sept.).
0 pricinA de pall, peste vreo zece ant, va fi §esul Bahluetului de la Balt ti.
Nu cunosc, cleat dintro carte de judec ta, de mai tarziu, dania ce a facut-o cAtre
lordachi vist.. lftimia, pAharnicea'a, fata lui Glig)rie Ureche, pentru o par e de sAs, ce
sa chiama Ratul, ,panA unde sA InpreunA cu hotarul Balt Woe"), pe B_hluet, ddr a-
cela§i §es ii dAruise cealaltd sorá, fatA a lui Grigorie Ureche, Alexandra, lui Gligorie
HAbA§escul, prin un zapis, din 7179 (1671), Mai 25, scris din satul megies, Lungani,
Alexandra i§i avea §ederea : Alexandra, fata vornicului Ureche, cu sotu m,u paharni-
cului lui Chiriiac scriu... prrcum am dat vornicului lui Gligorasco... farrnurele cu fitsul
Bahluefului pawl supt coastd... ea sai lue [Martori :] : eu am (s)cr's papa Toa-
der din FrAteni, duhovnicu dumisale Alexandri ace mam tamplat la rAul dumisale... si
popa Gligorie din Goe§ti §i popa Acs'ntie din BrAe§ti". 3)
Acest loc va fi pricirA de para §i pentru ca va fi confundat uneori cu odaea Gugii".
Pe langA acest loc, capA at, prin o danie, fârã cale, cum vom vedea mai jos, vornicul
Gligorie mai avea loc cdpAtat din hotdrul targului o altA bucata, ce mai tarziu va intra
in trupul mo§iel Prigorenilor. Acest lucru se vede din cartea Domnu'ui Stefan Petru Vvd.
din 7181 (1672), Sept. 1, Hotin 4), prin ca e milueste pe Gligorie .HabA§Ascul ce a fost
vornic mare cu loc din hotarul Targului Frumos, din dialul Zgaului, locul de curmezis,
adecA pre lat pan(A) unde sã timpind cu hotarul satului Prigoreanii, iarA in lungi§ pani
unde cade locul in Bahluet". Acest loc se §i alege de vornicul Irimilcea Ci megiesi §i
oameni buni §i batrani 6) : am marsu den matca S rcii pe 'muchea delului Zgaului den
sAmnu in sAmnu panA in Bahluet". Intre megiesi §i oarn ni buni sant §i popa Vasiie din
targul frumos §i popa de FrAteani, apdi rAze§i din MAdrajeaci i Ch' riac biv pAharnic §i
dumnealul Neculde 13:v vist rnic". MArturia e din 7181, (1672), Noev. 24.
Acest visternic Neculce e tatal marelui cronicar. El avea de zestre, Prigorenii, A- .
vrAmenii, Ratu §i celelalte parti, prin sotia sa Catinca, fiica visternicului lordachi Can-
tacuzino §i a sotiei de a doua a lui, a Alex ndrei, fata logofatului Givrilas Matiias. 0)

1) Arh. stat. la§i, trans. 1788, op. 2039, dos. 438 fila 38 §i 45.
2) Hotarul Baltatilor e partea ce nu fusese a lui Nestor Ureche. Baltatii erau din
vechime a mAn. Moldovitei, cp. o notA mai sus. Se vede cd sesul, in continuare, se
chema tot Ratul. V. mai jos sub 7187 (1679), Iuni 15.
3) Sur. IV, 64. In Satul Goesti" din bul. I)n Neculcea, III, 36, interpretam gresit
acest document ; e vorba probabil de partea ce Urechestii o stAnaneau in Lungani",
and in realltate este partea lor din Baltati. Vezi mo§i le lui Nestor Ureche, Sur. 11,
168-171.
4) Ghibanescu, Surete, manuscrise, VIII, 775.
5) Ibid. 772.
6) Pentru date v. Tanoviceanu, Cont ib la biografiile unora din Cronicarii Mol-
doveni, Anal Ac. rom. seria II, turn. XXVII, sectia istoricA acela§ in Arhiva din la§i
vol. II, 332 ; N. lorga, Studii V, 55, 405, 406 ; acela§i, Studii XXII, 61 §i 1st. lit rom.
sec. XVIII, I, 236,

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 51

Casitoria vist rnicului Neculce cu Catinca se va fi facut in 1670, caci se pare cA

din acest an e foaea de zestre ce 0 da Alexandra fiicei sale Catrina. 9
Intrucat prive§te ascendentii vistericului N culce, tatal cronicarului, nu vAd o lega-
tura precisa de fiu §i taia intre el §i Neculce Blanar, ca aceia facuta de catra Tano-
viceanu. 2) Vistiernicul Neculce era un om cult, cad fata lui, Sanda, sotia lui Doni
visterul din Tara Rumaneasca jaluindu-se in potriva fra elui sail loan Neculce hatm.
in 20 luni,., 1728 (7236) spune : Si al fo3t cdteva caqi grecevti ale tatdlui mieu, flind
fatal mieu spudeos (sic) precum il vtiu to0" s).
Anul 1672, e anul na§t,rei marelui crotfcar, Ion Neculce, fiul visti rului, cum spune
insu§i cronicarul in o marturie catra Domnie, din 7240 (1732) tulle 10 : 4) vei §ti Marie
ta ca eu ramaind mic de pilrinO, de tatd, am crAscut in casa damisale Iordachioae vis-
terniceastii cei bittrdne, care mi-au fost mov(e) [ bunica] .. $i vreista me este de vei-
zaci de ani... ,'i la vre(me) Mtirii sale lut Cantimir 'Pod(%) am fugit in ara munte-
niascit [in 1686] de rilul Levtlor pm vezut 4 ai cu toatd casa noastrit. ,5'i acolo au mu-
nit move noastra lorddchioae vi noi viind in arei ina.poi cu unchiu mieu lordache stol-
nicul, ficioruf lordachioae cei batrane... etc.".
'Fatal cronicarul a murit curand, prin anii 1677 sau 1678, caci in 1679, luni 15,
mama lui, Catinca, c ra trarit.ta d -a doua call, cu Enache Gramaticul (v. mai jos). Le-
gaturile nitre copil §i tatal vitreg nu vor fi fost dintre cele mai bune. cad altfel cronicarul
n'ar fi crescut in casa bunicasa, visterniceasa Alexandra. Dealtfel nici tatal vitreg nu era
SA traiasca mult 5).
Locul lui Gligorie Haba§ascu ce a fost vorn.c, ce mai tarziu va intra in hotarul
lui Ion Neculce, cronicarul, este intarit din nou de catra Stefan Petru Voda, prin o carte
data din Ia§i, in 7181 (1673) fevr. 14, care loc e §i ales de Irimicea vornicul de gloata :
gincepatura hotarului SA inceape dintrapa vaei ce se chiama Sirca drept in gios pe dialul
flohordevti pre deasupra Zgaului prin movila gaunoasa dreot in gos 'Ana in Bahluetu,
pre uncle sau pus §1 pietre §i in lat locul in gios de curmezi§ Oa unde sa tampina cu
hotarul satului Prigoreanilor §i SA alba a§i face §1 hale§teu in valea Sircii §i neoprit sa
fie locul de rupt brazde §i in ce.k parte de §asul Sircii §1 cat va Ineca apa in sus ine-
cat sa fie pentru eke dud slujba but da driaptii datau dumnalui fi veas[e] telegari
frumovi vi doi cai bunt bergheri lmblatori de iam dat domniia mea in treaba noastrd vi
a ftirdi noastre cdnd au vinit einstitul impdrat Soltan Mehmed cu mari ovti de au Nut
Camenifa 6).
Prin Lin act de danie din 7181 (1673), luni 8 7), Chiriac biv da§nic §1 femeia sa
Safta clanesc lui Gligori Haba§escu hatman §1 giupanesii sale Safta no bucata de loc din
hotarul ce sti chiamd Odaea Gugii, careli am eu danie de la fammia mea dela Alecsan-
dra, ce au rapousat fafa lui G igorie Urea he, ce ias.e la tinutul Carligaturii pre apa

1) Cr. col. Acad. tom. 1909, pg. 126.

2) Loc. cit. Un Ion Neculce este aratat ca nepot a but Serban de Cozme§ti, tn
7181 (1672) Noem. lb, Isp. 111, 2, 141.
3) Tanov. loc. cit. 16 § Cr. col. ac. rom, 1909, 129. La Tonoviceanu e arAtat.
§ ca sulger, probabil dupa doc. din 1777, Sept. 15, unde Enacht Dont vel spatar din
Tara Romaneasca e aratat ca nepot al vist inicesei Sanda, fata sulgerului Neculcea, in
Cr. col. cit. pg. 132. Cp. insa pg. 128, 7231 (1723) Mai 20.
4) Arhiva din Ia§i, vol. II, 332, N brga, Stud i V, 55 (aici lunie 10).
5) Acest al doilea sot al Catincai Neculce il face pe Tanoviceanu sa banuiascA
ca : Neculce Blanarultatal cronicarului se poate sa fi purtat §i numele de Enache
Neculce, confundand pe al doilea sot, Enache, cu primul, vistiernicul Neculce. Contrib. 15.
61 Ghib. Sur. mscr. VIII, 801.
7) Ibid. 780

www.dacoromanica.ro
52 M. COSTACHESCU

Bahluetulte... din Bah luet pre WO hutarul Baltatilor pre drumu§or pAna in drumu
cel mare §i pre dru nul cel mare in sus, pre drum pând undc sã tamp na cu hotarul
Prigorearflor §1 de acolea derept pre Iângi h tarul Pr gorianilor pand di eptu apa Bah-
lu thuia. Entre martori : preutul Vas lie de 'I-kg ii F tmos, preutul Toader din Fratianl
§i alti rdze§i d azolea §i din Scorte§ti.
Dania aceasta se mai f lc se odata vorn. G.igora§co, in 1671, Mai 25 de pahar-
nicul Chiriac §i sotia a Alexandra Alexandra, fata lui thech a murit, probabil, in cur-
sul anului 1672.
Nu §tiu aproape nimic dpre biserica de piatra d n Pfgoreni, ;care la inceputnl
veacului al XVII e aritatl numai prin expres a unde a fost4,deci se canoa§teau inca
ruinele vechii biserici de piatra, din vechiul sat, care la ace ista_data era numai seli§tei
dar in 7184 (1676) Mai 12 e pomenit Iona§co preot de Prigureni. )
Prin cartea din 7185 (1676), D c. 21 ), Ai torfe Rusat Vvv. 'n are§te i G igorie
1

Habd§escul, fost hatman, dan a de la Stefan Pet u Vvd. o bucata de loc ,din h itarul
tArgului nostru ce sa chiamd targul frumos".
In die. din 7185 (1677), Fe-vr. 16 §i 20, apare ca. marhr, Ja o danie §i o van-
zare, cA rd Ion Costin, tiul lui Miron Costin, in satul Romdne§ti, dela Carligastura, pe
Iângl alti martor din Popi?cani §i Cudre§ti, Gligore Mare§ de Pr gore ii. )
Pentru locul Hdbd§es-uluimai a oi a lui Ion Neculc §i pentru o neintelegere
de hotar, e3te impor anta mdrturia c12 la Catargiu post i a pdrcalabului Costantin de
Targul Frumos §i faze§i de Codre§ti, Frdteni §1 Scorid§ti, din 7187 (1679), Fevr. 20
(scris in Albe§ti) 9 : Sa Intl% be pentru doa mori pentru care a foA galceava intre hatm,
HAbd§escul §i jicnicerul Manolachi, <care au iezit Manolache jicnieruI §au inecat moara
d[urni) sale Habd§esculuip. A intrebat pe meg e§i ftifostau vad vechiu §i mai fostau mori
a cuiva uncle au iezit Manolachi jicnicerul au nau fost. Deci oam,nii asa au dat samd
cum au fost mori a viddia lui Agafton §i leau dat unui nepot a lui SIM §i dupd ce
leau dat sau stricat acele mori §au stdpânit acervad pand acum ce lau ezit Manolachi j c.
pustiiu sau marturisit §i Stefan ginerele popii cam au carat pane pe acolo pre la acel
vad §i inglociand carul acolo au lovit carul cu dricu, care .au luato Nacul ot vist. de
acolo din tarmurile. Bahluet lui, bard mori nime nau apucat facute acolo. bar pentru
moara diu misale hatm. Hdba§,..scului carii facutd mai sus asa au dat sama oamen
cum au loll Banul in oilele tui Vasile Vodi, iar vad vechiu miu fost acolo ce rupdn-
dusd acel iaz unde a ezit B inul, iezind hatm. escu iard§i de au facut moard,
au ezit mai gos ci patru stànjeii de au fAzut iaz, iará pe itru moara hatmanului Ha-
§ scului easte inecatd pa i in podul morii §i s a apd pe matca Bahluetului in gos pre
locul Haba§escului de 210 stanj. mai gos de moara H bA§escului'.
Interesanta e cartea de judecatd din 7187 (1679), luni 15 ), dela Duca Vodd .sau
parit de fata... boiarii no§tri Enaeltie gramatirul cu Glig r e Habasascul 6au f )st hatman
pentru o parte de ocind ce sd chiamd ,sasul JUUuI, peina tfude sei iiipreuna cu lotarul
Bal(a(llor cc iaste Pre Ba ducru in inutul Cárligaturii, dzicându... Enachie gramaticu'...
cd iaste a lui driaptd ocina §i mo§ie de la socrusau lordacn e vistiarnicul, 9 iar lui lor-
dachie vistiarnicul iau fostu danie de la Iftimiia pahdrni6asa fata lui Gligorie Ureache...
precum ne-au aratat §i zapis". Gligorie HAbd§ascul cid searnd cd-i este §i bul danie acea

1) V. A. Urech&, Miron Costin I, 153.

2) Ghib. Sur. mscr. VIII, b03.
3) Sur. XIII, 13, 14.
4) Gh b. Sur. mscr. VIII, 762.
5) Ghib. Sur. n- scr. VIII, 782,
6) Prin cãsatoria Int, cu Catrina, mama cronicarului Ion Neculce,

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 53

parte de loc de la c(alaltd fatd alui Urech-, de la Al xand a. Domniia mea... am soco-
tit sd nu hie fAcutu aa danie rdu vreuna dintraceale cloud fete a lui Ureache vornicul
si flindu dumnialui Alexandru Buhu§ hotmanul de casa lui Ureache yornicul am po-
run it Domniia mea de au scos izvodul cel de Inpai tiald ce sau inpArtit ficiorii lui Ureache
vornicul si sau aflatu cum la inpartalA sau fostu venit Aftemiei paha] ni asãi ea parte
de loc care sau dat danie lui lordach e visrarnicul". Domnul cu tot sfatul judecA dupd
legea tdrii,. ca Gligorie 1-1,136§Ascul sa n'aibä treabA cu acel loc, cAci Alexandra fata lui
Ureache n'a avut treaba cu partea surorisa Hie si zapisul cel de danie s'a rupt,
dAndu-se lui Enachie Gramaticul ftisul Rttu 1 , pe Bahluetu !Ana unde sa inpreunA cu
hotarul Baltat I, r.
In 1679, stApin al Prigorenilor, AvrAmenilor si al §esului Ratul era deci Enachie
Gramaticul.
PAra era mare intre cei doi tnegiesi de mosie, Gligorie HAbAsAscul §i Enachie Gra-
rnaticul §i pentru cA se jeluia Enachie Gram itial Fine ele lui lordach e, cd pe cAnd a
dat Petriceicu Vocid a ea bucatd de loc din hotarul TArgului Frumos, i-a lua §i lui 0
pucatA de loc din hotarul satului Prigorenihr. Oameni buni, meg e§i, preutul lachim de
la biserica domneascd d n Tirgul Frumos, preutul Stefan de la Munteani, Mihalcea de
Codre§ti, Dumitrache de Scortesti, S ratul DicA3 de MddrAjeci s. a. merg unde sA tam-
pina hotarul Prigorenilor cu hotarul tArgului si dau mArturia din 7188 (1679) Noem. 20 )
Enache gram. a zis (a n'are oameni, ca e sd poata arata bine hotarul. TArgovetii au
spus ea' ei stiu toate semnele hotarelor pe unde a tinut hrdache v st. hota ul Prigoreni-
lor §i pe unde a t'nut tArgul. Si au luat brazda in cap si au purc s, anurne Dumitrasco
Soltuzul §i Savin si Bilesca den lantana lui Partenie peste niste pamAnturi in movila
a mare.. drept in sus, peste drumul cel mare in mood-a Abuliii.. in sus pentre rds-
pAnti le drumului Cotnariului si a drumului ce vine despre movila Albului i deacolea
treace p ste drumul Catnarului §i ia cultm a dea ului pind in buza piscului cei din gos
de seliOe Zului §1 coboarA dreptu in matca Sircii. D ci Enachie gram. sd apuca de
alt dial cei diasup a Zgdului cdi acela hotarul, ce acela nu era piscu, nici avea culme,
nici in drumul Cotnarului da, ce rAmAnea departe de drurnul Cotnarului din sus §i toti
au grdit cd sä acolisA§te WA' cale cd lordach e n ci odatd pe acolo nau tinut, cd au fost
loc domnes,u Deci noi iam zis de are niscai oameni SA stie mai bine decal ace§tia
sAi dud. El au zis cA nare ce au scos un ispisoc de .la rApAusatul Vasilie VodA, is-
calit de Gavrilal logofat socrul lui lordachie 2). Ispisocul scrie cum au ardtat §i ace§ti
oameni ; si au purces din Inuct dealului cei din gos de sCiliOee Zgliului, pe culmea
dealului peste drumul (Jotnariului intre drumuri.. in podi§... in movila Albului... langa
drumul cel mare... dirept in movile 6a mare... la fAntAna lui Parteaie...; sau vazut gra-
maticul CA au inblat fArA cale". Se mdsoard locul dat de Petri_eica Voda Habd§escului,
din hotarul TArgului ; din capul hotarului dispre SArca thept peste Zgdu, in muchea
dialului IIohoraqii s'au aflat 11 odgoane, 40 de stAnj., apoi in jos prin movila gdunoasd
§i am mAsurat si la mijloc" s'au aflat Ii odgoa0, 24 de stanj. ; deacolu drept in Bah-
Iue §i s'a mAsurat di ept in fAntAna lui Partenie si s'au aflat 12 odgoane. AtAta-i locul.
And ce via, indatd, sAnt grei pentru Molchva, &int ani de nAvA iri strAine, de prada
§i foc, de sabie si sAnge. Prigorenii a§ezati alaturi de drumul cel mare al Ia§ilor au a-
vut multe de sufe, it, din partea Le§ilor, pe deoparte §1 a TAtarilor, de alta, in 1686. Ion
Neculce, dupd moartea tatdlui sat', vist. Neculce, era crescut la Bltige§ti, lAnga Pa§cani,

1) Gh. Sur. mscr. VIII, 804.

2) Prin Alexardra, a doua sotie. Prin intAia sotie, Catinca, Iordachie vist. era gine-
rele lui Coste Bucioc vor n cul §i-a Candachiei, fata marelui logofdt Pdtra§co Soldan
(1610), Vezi Tanoviceanu, iii Arhiva de Ia§i, 1, 331.

www.dacoromanica.ro
54 M. COSTACHESCU

in casa bunicii, Alexandrii, Iordkhioae visterniceasa. 1) Era destul de rrare, de 14 ani si

a trait si vdzut lucrurile pe care ni le povesteste 2) : ,,EaA in al doile n a domniei lui
Cantemir Vocla coboritu-s'au Cralul lesesc Sobietchi cu toata puterea sa si cu toti hat-
manii sal... si cu rnulte podgheazuri In toate partite, in toata tam Moldovii, pre la Ocr,a,
pre la Barlad, pre la Bujoreni, de n'au ramas un loc nepiddat si nestricat,.. Atunce
multi boieri i gupanese sdrace ,si au ldsat casele fi au fugit in tara Munteneascd dc
rdul talhdrilului. Atunce Craiul Sobietcht s'au coborit in gios pin targ pin Iasi si au
mers In gios pe Prut pand 1a Pagul si de !a Pagul n'au putut merge mai inainte §1 s'au
Mors inapoi, ca i-au eli Turcimea si cu Tatarimea inainte §i s'au 'Hors incongiurat
de Tatarl.., i s'au intors earn pin la§i inapoi... $i au lovit pe la Thrgul Frumos ci
n'au agluns obuzului legsc apd helqteul cel mare de la Prigoreni... Atunce sau ars
Lesii si Tatarii muite curti boiere§ti la tara §i la Iasi. Ars'au in Lungani, in Obrejeni.. in Do-
roscani,... In Albesti, in Brdesti, In Prigoteni, in Ganesti in Targul Frumos... etc.,tot
curti findilite boierefti au ars atunce:.
1n acest, an moare de E abie §i teal vitreg al cronicarului : Tdiat-au atunce Lesii
cu Cazacii pre domna Ruxanda fata lui Vasilie Vodd la Cetate la Neaint si pe Andrie-
§oae §i pre Enachi gramaticul, fiind canzara la Ocnii". i aici, din felul cum vorbe§te
.de tatal sdu, vedem cá relatille intre ei nu etau bune.
In 1690, Ion Neculce se intoarce din Tara Munteniasca 3), cu unchiul .sau Iordache
stolnicul si poate si cu maica-sa, Catrina, la Prigoreni.
§ 4. In veacul XVIII-lea. Mo§ia Prigoreni, cit Avramenii i Ratul ajung in stapa-
nirea cronicarului.
El se casttoreste in lulie, 1701, cu Maria, fata hatmanului Lupu Bogdan §i a Ru-
xandei. 9 Sofia cronicarului mcare in 1738 5). Eora lui, Maria, se casatoi este cu Stefan
Luca biv vistier, in 1704, cum reiese, parecd, din zapisul din 7212 (1704), 4 Mart 6) :
Catrina vistiertasa fata rdpausatului lordachi Cantacuzino biv vel vistier, cu fiat ei loan
biv aga §1 cu ginerele Stefan Luca biv vistier,.. neaviind bani la nunta fetei ei, s'a sfa--
tuit cu rudele §i vinde satul Pohorlauti lui Constantin Turculet. Mo§ia o avea de la ta-
tal, lordachi Cantacuzino §1 de la mama lui, Alexandra, fata Jul Gavrila§ biv vel logo-
fat. lute martori : loan Neculce vel aga §i Hie Catargiu_biv vel comis.
Cealaltã sora, Sanda, se marita cu Done vistierul muntean, fiind astfel bunica,
dupa mama, lui lenache Vacdrescu 7)

1) Märturie a lui din 7240, (1732) iulie 10 (v. mai sus) : Si noi viind in taxi
[din Tara Munteneascd] inapoi cu unchiu miu lordache stolnicut ficiorul Iordachioae
cei batrAne aM gasit azel sat [=BlAgesty imprast:et neavand cinei stApAni. i dupd ciam
vinit tau stransu iar pe tott pe cii oameni la un loc la sat la Bldgegi. Si dupa moarte
unchlmiu lui lordache stoinicul ran aind giupaneasa unchimiu tut lordachi stolnicului sd-
racd 1= vàduvâJ sau asezat la sat la Pwani cu sidere". Arhiva din la§i, vol. 11, 332
si N. lorga, Studii V, 55.
2) Kogalniceanu II, 256-257 §1 A. D. Xcnopol, 1st. Rom. IV, ed. I 346-347.
3) Arhiva de Iasi, vol. 11, 332, N. lorga, Studii V, 55.
4) Din 7209 (1701), lulie 11 e foaia cu insemnare a Lupului Bogdan biv hatm,
de mosii, tigani §i bucate ce a dat fiilor sai lui Ion Aga §i Mariei. Cr. col. Ac. rom.
1909, 127; Tanoviceanu, Contrib 17 ; N. lorga, Studii XXII, 61 (pomelnicul de la bis.
Prigoreni). Vii de zestre, 1704. Ozt. 31 Cr. col. cit. 127.
5) Tanoviceanu, Contrib. 17 ; Cr. col. cit. 129, 7246 (1738) Ian. 20 : Izvod de
ce s'au cheltuit la moartea sotului mieu Mariii (so)ia ? vornicului Ion Neculce)".
6) Tanoviceanu, cit., N. lorga, Studii V. 405, 6(.9.
7) Tanov. cit. §i spita ; N. lorga, Studii V, 699,

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 55

Aceastä nunta a avut loc in 1707 9.

Din 7210 (1702) lulie 18 2) avem documentele de inpartala satilor precum am
socot't §1 ni-am Invoit frAte§te ..sate, mo§ii i igani §i vii la Cotnati...de la maica n6astra
Catrina visterniciasa..." §i foaia de impArtala de avere, cuprinzand ,,parte lui Ion age.
Prigoreni i celelalte mo§ii al pite au venit in partea lui Ion Neculce.
In 7212 (1704), peutru intaia data inta'nesc, in documente, pe 1)n Neculce, ca
proprietar in o bucata de loc, alature cu Prigorenii. Mihai Racovita Vvd. dArtfe§te din
mosia Thrgului Frumos vorc (?) Neculce o bucata de loc din Bahlui (sic) 'Ana in ho-
tarul lui Buho§ 1--=-Dade§tii] §1 de a olo piste Sdrca pe la doi stalpi vechi !And in pa-
rAu §i parau In aos panA in gura 1ui 3)
Stapanirea lui Ne .ulce se intinde §1 in hotarul HAba§escului. Si in privinta aceasta
este foarte important zapisul din 7215 (1707), Mai 15.4)
Toader HAla§escu parcalabul §i cu fratde sAu ef n postelnicul, feciorii lui Gli-
gorie HAbA§escul hatmanul dau zapis la mana lui Ion Neculce spatarul cel mare :
giungandune pre nol vreamea la lipsä §i datori hiindu la Turd, intraltu chlpu nam a-
vut cum faci ce am cazut la dumnelui spatariul cu rugamInte ca s cumpere o bucata
de loc de la noi ce avAm (sic) din hotarul Thrgului Frumos". Lor le este danie de la
parinti §i de la Sti.fan Pe!ru Von 5). Deci noi avand mare nevoe §i strangandu-ni Turcii
de bani ce eram datori intrebatuniam toate rudeli noastri §i nime dintru niamul nostru
nu sau aflat sd cumpere acestu loc fAr de cat dumnealui vel spatariu Ion, fiind dum-
nealui razias. §i hotArandusd acea mo§ie a noastra cu satul dumisale Prigorianii si in
lungul Izotarului si In curmezis tot inpreun(d) cu Izotarul dumisale cu Prigoreanii, am
cAzut noi de a noastra bun(A) voe cu rugAminte dupa dumnealui ce sa cumpere a6a6
mo§ie" ; §i o vinde drept 80 ler batuti.
Vanzarta se face in la§i. De s'ar scuba cineva din semintia lor, sa intoarcA : not
F A avAm (sic) a da dobanda banilor din dzeaci unsprdzeaci pi lun(a), cad dumnialui
Inca au luat bani cu datorie de la Turci de nau dat noaA, vAzanduni Ca sintem la nevoe
§i nau avut ce s faci dumnialui pen,ru rugdmintea noastrA".
Anii ce urmeaza sant de greu zbucium pentru Ion Neculce. In aprop'ere totdeauna
de Domn, a luat parte activA la toate intAmplar le Moldovii In 1693 postelnic 6), sub
Antioh Cantemir, in 1699, vatav de aprozi 7), in a doua lui Domnie, in 1705, e spatar
mare 8). E trimis din partea Domniei, in 1705, sa. ia parte la nunta fiului 1ii Branco-
veanu Voda, Dinul, cu fiica vornicului loan Bal§ din Moldova. In anul 1707, e urmA-

1) Cr. col. cit. 127, doc. din 7216 (1707), Sept. 1 Izvod de cheltuiala ci-am fAcut
noi (Stefan Luca treti log. §i Ion Neculce biv vel spatar) cu zastre surorii noastre San dii
la nunta ei cand am mAritat-o dupa Doni vel cApt. din Tara RomaneaccA, osebit de ce
au avut ia de la maica noastrA Ecaterina visterias(a) fata lui lordichi Cantacuzino cel
bAtrAn'; ibid. alte 2 doc. din 1707 §i 7216 (1708) Mai 12 : Izvodu de zapis(e) ot
parte Sandi ce s'au dat la dansa".
2) Cr. col. cit.
3) Arh. st. la§i, tr. 1788 op. 2039, dos. 440 fila 49.
4) Ghlb. Sur. mscr. VIII, 765. Pentru datorii ale lui Neculce la Turci v. Cr col.
Ac. rom. 1909, 129, 1737, Mai 18.
5) Pentru aceasta vezi m. sus.
6) Ed Va KogAlniceanu II, 2 3, vorbind de nun a lui Constantin Duca VodA cu fiica
lui Bracoveanu : §i cu loan Niculcea... eram tartar postelnic §1 mergeam cu aIti pos-
telnici impreunA, cu toiage a mAnA pe gios inaintea Domnului".
7) Ibid. 2' O.
8) Ibid. 313 : §i pre mine loan Neculce din sulgeriea cea mare m'au pas spatar
mare.
9) Ibid. 315-316.

www.dacoromanica.ro
56 M. COSTACHESCU

rit de bAnuelile Jul Mihai Racovitd Vodd, cu care apoi se im Jacd. Sub Dimitrie Can-
temir, in Noembrie 1710, e numit iarasi spAtar mire 2) §i joaca un rul dintre cele mai
mari. Incredintat cd Rusii n i vor izbAnd in potriva Turcilor, mult a staruit de Captemir
sa scrie sa se intoard Moscali ini poi... §i sa Se lasd de Mo3cali, cà poate sA-i batd
Turcii §i Tatarii or robi tara Puiu pre Dumnezeu martur cd asa i-am zis §i tare am
statut ca doara 1. oiu intoarce §1 n'am putut". ') In rdsbo'ul de la StAnile§ti e mAna
dreaptd a lui Cantemir, ca hatman 4) §i pierzAndu-se lupta, fu unul dintre cei 24 de bo-
leti ce ,Intovard§ird pe Damn in Rusia. 6) Ai i o duce greu Neculce cu stra natatea §i
dorul de tard §i dupA 2 ani trece in Polon a. 6) Se ingrijea mai tare cronicarul de viito-
rul copiilor lui decal de el §i se vede a a avut unele ne ultdmiri §i din partea lui
Cantemir 9.
El vroia sA vind in Moldova, dar Lupul vornicul, care capdtase, de la Domnul Ni-
colae Mav-ocordat, satele boierilor prib gi in Rus'a, ii sta inpotriva 6).
In 1719 sub Mihai Racovild, vin inapoi in tara 10) Atunce §1 mie mi s'au is-
pravit ferman de la poarta de pace §1 am venit la parrAntul meu zabdvind in straina-
tate noua ani, dol ani la Mose, §f septe ani in tara Leseascd cu multe valuri §1 supa-
rani, carele nu le pot in§ira ci c mdeiul meu ; §i viind la M hai Voda toate moii1e ce-mi
luasa Lupul mi s'au dat inapoi §i am trait la casa mea pAna astdzi".
Numele de AvrAme§ti, ca sat, nu se mai pomeme§ e, din pricina cA sati.I de ala-
ture Prigorenii, unde crau casele lui N_culce, se mare§te din ce in ce mai mult §i ca-
patA insemnAtate, schirnbAnd, in Prlorenti mari", numele satului ce din vechiu se nu-
mise AvrAme§tii.
In 1712, in domn a a doua a lui NiLolae Vodd Mavrocordat, erau Suedezi §i Le§i

1) Ibid. 318 : tAmplAndu-se de eram §i eu de casa lui Antioh VocIA, m'au fost
pus si pre mine inteacel izvod sa ma prinda §i pAna a sosi Siimenii la gazdd-mi eu am
prins de veste §1 am apucat de am incAlecat §1 am fugit in tara LeseascA §i acolo mi
s'au tAmplat §i mie de am zabovit cAlAva vreme pAnd mi-am facut pace en domniea §i
am vemt inapoi la casa mea §i n'am avut despre n me nici o nevoie §i am avut cinste
si cdutare In dzilele Mari& sale".
2) Ibid. 333 : ear mai de credintA §i mai ales toate trebile Domniei era dupA
mine loan Neculce vel spatar".
3) Ibid. 341-342
4) Ibid. 355 §i urn
5) Ibid. 366.
6) !bid, 373.
7) Ibid. 373 : Deci de viata mea imi era cam imi era, dar mai mult imi era pen-
tru copii mei la ce vor ram me, cA numai doar sAldati SA fie, eara la alte boierii nu
incapu feciorii unora ca acestora".
8) Ibid. 373-374 : Ori eAt ii fi in cinste la vre un Domn...earA cu Domnul nici
odata sa nu pribege§ti, macar cum ar hi..,Nadejd a Domnului este ca saninul cerului §i
ca incetul marei ; acum este sanin si se face nuor ; a:.um este ni,rea lind §i se face
furtuna".
9) Ibid. 380 : gear mie lui Ioan Neculce hatman imi sta mare pedeca ca sd nu pot
vent in lard, sa-mi tie el mo§iile". Un doc. de mare importantd, in legAturA cu aceastA
chestie, e cel publicat de Tanoviceanu, in Arhiva de la§i, IV.
10) Jbid. 396. Si Cr. col Ac. rom. 1909; 1718, Dec. 14, Hotin lamandi clucerul
ii scrie lui Ion Neculce cd a vorbit cu Maria Sa Pa§a pentru intoarcerea sa in Tara §i
mo§iile I le va da, dupd intoarcere, cum le-a dlt § visternicului Stefan Asemenea 7227
(1719) lunie 2, Scrisoarea autografd a lui Nicolae Alex. Vvod. catrA al d-sale §1 cinstit
bun priaten §i de bine voitor Ion Neculce biv. hatman, in tara Le§ascd, in care ii scrie
Ca §i in damniia noastrd dintdi n'ai f )st uitat dumneata de noi, ii incA §i ferman a uncea
am fost scos de la stApAni ca sA vii dumneata in patria dumital(e) §1 acel ferman au
fost la lamindi §1 ne mirAm cum n'au venit la mAna dumitale.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 57

ce iernau in Moldova. Atunce au venit poroncA si la Nicolai Von' pentru vezi §i Lesi
ce erneazA pin tara sd-i scoata si sA-i goneascd din tara ; ear vezii aztzind s'au in-
chis ditiva in curtile de la Prigoreni in tinutul (Jiirligeiturei $i se apara din easel de
nu putea strica nitnicd calarasii Moldoveni ca sd-si scoald ; si au triimes calarasii ina-
poi la NioIai Vocla de au intrebat, Ca intralt chip nu pot sd-i scoata, ce numai doara
sd dee foe caselor ; dar VodA n'au priimit sA i lasA sa aprinzA casele, ce le-au zis sa
stee pe departe de dansii". 1) Aceste curti erau chiar ale lui Neculcea.
hi vremea pribegiei lui Neculce i megie§ii lui de mosie, din Albesti si Scortesti
cautasera sa-i impresoare mosia. Prin cartea din 7230 (1721) Noemb. 15, Mihai Raco-
vita Vvd. scrie lui Darie Donici vel vornic, in pricina jalbei lui loan Neculcea hatm.
pentru un loc ce este un ses de häleiteu pe apa Bahluiului din gios de helle$teul Pri-
gorenilor, care acel loc este danie dumisale de la Antemiia fata lui Ureche §i instretindn-
dusd dwnnialui din tard sau sculat Cazimir si sau facut moarA zicand ca iaste locul lul
de Albesti i sá scoala i alti razesi de Seortesii den sus de a 'ea moata" §i-i cuprinde
loc, zicand cä este lor. Darie D3nici sa opreascA moara si sA le dea zi §1 cu oameni
bAtrani, ce or merge cu brazda in cap" sd indrepte hotarul 2).
InteresantA e cartea Domnalui Mihai Racovita din 7230 (1722), Mart 9 3): Facem
§tire cu aasta carte... cui sd cade a sti pentru durrnelui Ion Neculcea biv hatman
cä tdmpleindusd de .att veldt tariul mosclziceascu cu o$ti aice in tarei la noi $inchindn-
dus(d) Dumitravo. Vod(d) la tariul $i pe urmei duccindu-sd Dumitra$co Vod(d) cu Mus-
calii, dunznelui Ion biv hatman hiindu de ineja cas(d) 4) slug(d) nau cutezat a sta
in lard ce numai iau ceiutat a lipsi den lard §1 .a§e i sau tanplat zAbavd din
multe pricini a vremilor neasazate in pdmantul nostru de au fostu instrdinat 10
ani §i la a6a instrAinare multi §au urnit .galcevile lor cu numili. dumisale §i multi
poate sas hi luat si arti de la Domniia sa Neculai Vod(A) si de la Domnita
noastra asupra dumisali hatmanului Ion ca s(a) hi dat limas din niscariva pricini si
platnic, nehiindu dumnelui fata, aflandusa instreinatate, car(i) poate vunii sa hie luat carti
§i pe mosiele §1 pe tiganii dumisale si acmu din poronca pristininatii porti de ettare
mam milostivit si domniia me si lam adus la pAmantul sAu si acmu dupA ce au ven't
in peimiintul sat], nime dintracie ce sor hi fAcut cArti pe masii sau pe altele, nu s(A)
pornenescu hiindu dumnelui fat(a), cari jalui cum si dunnelui cumnatul duniisale file
Catargiul vel lagofat a intales hatin. Ion curn sei hie facut $i Catargiul cdrti cu me$-
terpguri pi Prigoreni... la a6a vre(rne) denstrAinare, deci acmu dumnelui hatmanul Ion
tras(e)ia ii-udecatd inainte noa;trA dumnelui Catargiul vel log. pentru aceli cArti ce mai
sus scriu, de ari ccva logofAtul la hatm. Ion sd rspunä. LogofAtul Catargiul a rAs-
puns cA n'a facut nici un ispisoc, dar la acea vreme a facut o carte sa tie acel loc,
fiind ruda, sa nu-i strice cineva casie, pAna a veni hatm. Ion. Domnul da carte lui
Neculce cd de s'ar intampla sd scoatA cineva cArti fAcute, di pe ata vreme pand 6au
bstu dumellui instrdinat zeaci ani" sa nu sA creada.
Prin cart 'a domneasca d'n 7230 (1722), Mai 18 ), Mih ai RacovitA Vvd. dã Iui
Ion N.culce biv hatman sä fie voIn c a tinea si stapani bucattt de loc din hotarul Ur-
gului Frumos, care aje bucata de loc ii easte dumisal(e) danie de la Domnie me... in
domnia a doa... pe drias(e) ce vari hi avant!' §i sA ia si de a zece.

1) La Kogalniceanu, II. 379.

2) Ghib. Sur. Mscr. VIII, 822.
3) Ibid. 819.
4) Soacra Iui Ion Neculce, era soil a lui Dumitru Cantemir. Cp. §i Revista Arhi-
velor, Anul I, No. 1, 68.
5) Ghib. Sur. mscr. VIII, 771.
8

www.dacoromanica.ro
58 M. COSTACHESCU

Cronicarul patimea impresurare si din partea Ruscanilor (Buznii). Prin cartea, din
7233 (1725), Mai 18, ') Mihai Racovita Vvd. (IA lui Ion Neculce biv hatman sd tie §i
stApAniascA a sa driaptd ocinA si mo§ie o sdliste ce sei chialnei biserica de piatrei. Fe-
ciorii rAposatului vornicului Sturzii cu un sat a lor, Ruscanii, impresoard o bucatd din
hotarul acelei seli§ti si i-au luat §1 venitul pe acea bucatA de loc.
Ion Neculce a chemat pe feciorii Sturzii §i le-a citit scrisorile lut pe aceastd mo-
§ie §i le-a aratat semnele, dar ei nu tin sam5. Domnul hotArA§te ca Neculce sA-si tie
dupA hotarnicA I sa ia de a zece.
0 altA carte a Domnului tot din 7233 (1725), Mai 18 2) scrie lui Pi lat §etrar §i
lui Ion Si lion biv vAtav de pahArnicei, in pricina jalobei lui Ion hatrn. lie Gavril Cazi-
mir de Albesti §1 alti rdzesi de acolo din sAliste si din Scorldsti, Ca pe and Neculce
era instreinat din tall, Cazimir si-a facut moarA pe un lot al lui Neculcea, din gios de
iazul Avereanilor (sic), ce s cheamA [locull Rdtul, pe Bahluet, in tin. CArligAturii, danie de
la Antemia pAhArniceasa. Cazimir zice CA unde §i-a facut moarA este locul sAu si matca
veche a Bahluetului ar fi pre mijlocul sesului, pentru care a mai avut pdrd ,un vitreg
a hatmanului Enache gramaticul, cu HAbd§escu hatm. si rAze§ii din Sc)rtAsti, in zilele
DucAi VodA cel bAtrAn §1 atuuci un orn Zavul, tatAl lui Andronache, ce tinea minte de
la Radu VodA, ardtase matca veche ca si Cazimir acum §1 au mers la divan la Duca
VodA §1 Zavul n'a vrut sA ia brazda in cap si a rAmas locul de I-a stApAnit tut hatma-
nul, epAnA acum ce au lipsit din tarA". Domnul, acum, le porunce§te sA meargd acolo
§1 cu oameni buni §i batrAni sA ia brazda in cap si pe und a or merge pe acolo sA-si
mute Ion hatmanul apa, pre unde sar fricrdinta cA au fost matca cea veche de vau".
lar de nu or vrea, sA rAmAie hotarul unde stA §i sA taie moara si Cazimir sA plAtiascd
stricAciunea.
AceastA cercetare se §i face §i avem marturia lui Pilat §Atrar §i Ion Silion vdtav
cAtrA Donut [c. 7233 (1725), Mai] 3) : ne veni carte MAriei tale sA mergem la o bu-
catA de loc ce sA chiim(A) Rdtul... a hat. Ion, ce taste despre Scorteisti §i despre Al-
bestii lui Cazimir... am mArsu §i am vAzut la capul hotarului din gios, unde sa hotl-
rA§te cu Frdtianii (la Goe§ti) i cu Bdltatii o piatra pe coastA in malul Bahluetului des-
pre cAmpu unde dau sam(a) Scortastii §i cu Cazimir cA iaste matca veche. Deci noi am
ridicat piatra i o am puso precum bat §1 cialelalte hotarA si am sdpai in locul pie-
frit ca sd sd gdsascd carbunii, nu sau gAsit, ci de acolo am mArsu in sus pre matca
veache §i am gasit un loc ce au lost moard, acestu vad de moarA VII amandoao ma-
lurile pre locul hatm. Ion, precum dau sama ScortAstii si Cazimirestii cA au imblai apa
pre matca cea veache. Da acolo am marsu in sus §i sintu doao vaduri de mori. Dau
sama ScortA§tii l Cazimirestii cA au fAcut una HAbA§escul §i alta Banul medelniciartil.
Deci malul despre cAmpu vine la amAndoao morile. a hatm. Ion, precum marturisescu
Scorte§tii §i Cazimirestii, iar pentru malul despre Cdrligeiturd dau sama Scorta§tii si
Cazimire§tii cA iaste a lor, iar hatm. Ion pune pricinA cA iaste. matca cea veche pe supt
dial darA sA §tii MAriia ta cA aceste trei vaduri de mori sintu aproape unul de altul,
care nu sA poate sA sA facA mai mult de o moard, dard dau sam(A) Cazimire§tii §i
Scorte§tit cA acel vad den gios iaste mai vechiu decal toate vadurile §i iar ei dau samA
cA au tinut ne§te cAtugari de la Neamtu ce au tinut si satul Albetii, dar mAcar cA dau
sam(A) CA au tinut calugArii acea moarA, darA vine pre locul hatm. loan amAndoao mo-
rile precum dau sam(A) Cazimirestii §1 ScortAVii cA au imblat apa pre matca cea veche,

1) Ibid. 770.
2) Ibid. 567.
3) Ibid. 568.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 59

cA de aicia in sus iaste o moard a lui Cazimir, uncle nau mai fost moara niciodat5, In-
tracel loc. Hatm. Ion zice cd iaste aceastA moarA in matca cea veche fAcuta, un mai
taste al dumisale, tar Scortastii. si Cazimire§tii zic cA nu iaste matca cea veche, ce fiind
o scursura de apä au facut moard acolo, iar matcA veache niau aratat CazimIrestii §1
ScortAstii o a§ezatura prea in f4A despre carnpu, care cla sam(a) un Gheorghita Scor-
tAscul cei mai bdtran, cum cA au prinsu §i crapi pe acea a§ezAturA, dar zice acest Gheot-
Ole cA au fost mergand ap5 si pre garla unde iaste moara lui Cazimir, deci aid iaste
toata pricina cA piatra den sus a hotarului hatmanului Ion taste despre CarligAtura in
mal". Deci I-a Intrebat pe Gheorghe, ca mai bAtran, va cuteza sA la brazda in cap sau
sa mearga in sfanta biserica sã giure ca matca veche este prin mijlocul satului, pe din
sus de moara lui Cazimir si asa si hat. Ion s'ar !Asa pre unde ar zice el, dar acel Gheor-
ghe Scortascul nau vrut Maria ta nici sá Ia brazda in cap, nici sa giure". Cazimir aratA
o carte de la Duca Voda cel .bAtran, ca. s'a parit Safta, giupaneasa HAbAsescului, cu
Enache gramaticul vitregul hatmanului Ion" §i zicea Safta ca ii agiunge hotarul sa-
tului Alhestilor in o gdrld sacd in sesul Rdtului, care o arata acum Scorte§tii §i Cazi-
mirestii ca-i matca cea veche, iar Eqache gram. a spus ca nu agiunge hotarul Albe§-
tilor in ac:a gânlL ce agiunge in parAul pre carele merge apa §i atunci neputandu-se
a§eza au lasat pe Zavul calugarul CA stie pre care matca merg hotarele, Intrebandu-i
de au vreo mArturie sa fi mers Zavul cu brazda in cap §1 au arAtat hotarul, ei au rAs-
puns cd n'au asemenea marturie. RAmane sl acuma lucrul nea§ezat, ca sa vie la Divan.
Pricina se judecd in fala Domnului, cum st vede din cartea D mnului Mihai Ra-
covitA, din 7233 (1725), bull 2 9. Para era pentru matca Bahluetului ce eas.e hotarul
unei bucAti de loc ce sã cheamA Odaea Gugit [=gresit in loc de Mull, zicandu dum-
nealui hatm. cum cA merge matca 6a bAtranA pe suptu dial despre Albe§ti §i despre
ScortAsti aratandu §i pietre de hotar langA a6a matcA pe suptu dial... iar Cazimir §I cu
rAza§ii de Scorta§ti pun prizina §i zic cal matca veche par la un loc pin mijlocul §e-
sului". A fost multA Ord §i la Duca Voda cel bAtran.
Domnul le lunge§te julecata pan la SaitAmaria mica si le pune zi, sA cerce ca.
lugarii de SAcul hotarnica acelui loc. S'a mai jAluit hatm. pe. Cazimir, cA-i ineaca o bu-
catA de loc cu un zapis vechiu de la Ch riac pah. ce a [nut qe Alexandra fata lui GH-
gori Ureche vornicul §1 Alexandra n'a avut treaba, ca n'a fost partea el. S'a vAzut §1
zapisul Alexandrei rupt, de la Duca VodA. Si pe urma vazindu cau rAmas iar Chiriiac
barbatul Alexandre1, au fAcut altu zapis vicleanu de danie la mana HAbAsescului tot
dintracel loc, au despartit costi§a cum merge din sA§, panA in drumul cel mare k-ial
la§ilor] zicandu cai danie de la giupaneasa lui de la Alexandra". Si Alexandra n'are nici
o treabA, cum aratd isp socul Ducat Vocii. Se va vedea la judecata, din scrisorile cA-
lugarilor d Sdcul: sa sa vazA dania calugArilor de la Ureche, panA unde le scrie, panA
in drumul cel mare au mai mu t". Lucrul deci rdmane tot nehotArit. In legAturA cu ho-
tarul lui Neculce, e §i marturia lui Stefan MAdArjacul, Melentie Barzul §i Andr1e§ Cu-
drescur, din 7234 (1726). Fevr. 25 2). ca intrebati de hatm. Ion gpentru un lor cei ala-
ture cu Baltatii, cum stim d n bAtrani nostri ca sa cheama acel loc... asa am apucat de
batranii no§tri cd acel loc sA chearna la Gloduri pe din sus de moara lui Manolache
§i au fost §i un bordei acolo 6au sezut mai dedemult Zavul cdlugdrul tatul 1t4 Andro-
nic acolo la Gloduri... iar odae Gugii o stim sa sa cheam(a) acolo ca tine Odae Gugil
dinspre SdIca».
Prin cartea 'domneasca din 7234 (1726). luni 28 8), Mihai Racovita Vvd. intare§te

1) (ihib. Sur. mscr. VIII, 763.

2) Ibid. 745.
3) Ibid, 784,

www.dacoromanica.ro
60 M. COSTACHESCU

dania cu care a fost miluit pe loan Neculce halm. in domniia a doua, CU o bucatd de
loc din hotarul TArgului Frumos pentru 600 de stupi ce (am fost Mat a dumisal(e)
si sau dat miare in trebile fardi"...1-1)tarul se incepe de 1AngA Bahluet, din drum, din
hotarul Zgaului... in s is pe drum si tre e pe la capul iazului cAlugAresc si tot pe drum
pdna la niste sdrdturt ces impotriva curOlor Prigoreanilor in curmei§, iar de acolo
,sa intoarce in lung 11 locului dreptu la dial intre inovila §i trece drupul Idsilor §1 la dial
tot pe m iche din movil(A) in movilA pAn sA pogoara pe piscu fa vale in Sirca si de
acolo sA intearce iarA in curmezi§ in gos de loviste iard intrun piscu mare in hotarul
ZgAului eau fost a Habdsescului §i mergi pan unde se istove§te hotarul si cu loc de
halesteu in Sirca".
In anul 1730, Grigore Ghica VocIA il pane pe loan Neculce, biv hatman, vel vor-
nic de Ora de sus '), far in 1732, spune cronica lui 2): ,indemnatu-s'au Grlore \Todd a-
nume a merge la primblare la Prigoreri la mine Vornicul loan Neculce §i la Ruginoasa
la liatmanul Sturza ; ear de la Prigoreni aa trecut la Roman... Si asa intro saptarnAna
au imblat de au vAzut mAnAstirile, locur 1.- si satele boieresti, ca sA §tie eine cum tine..
In 7241 (1732), D c 20 2), Grigorie Ghica Vvd. ,ii intareste lui Ion Neculce mare
vorn'c o bucatA de loc din hotarul TArgului Frumos, danie de ta Mihai Vocla. Hotarul
este cel cunoscut : niste saraturi ce sint inprotiva curtilot dutnisale din Prjgoreni, in
curmezis ... sd intoarce in Iungul locului in sus... la deal intro movilA si (reace drama.
Iastlor §i la deal pe muche d n movild in movild pAr sa pugoard pe piscul la vale
Sdrca par da in hotarul lui Buhu§ [ Dade §ti] si de acolo trece SArca in ceia parte de
ea, alAturea cu 11 tarul lui Buhu§ par la niste stAlpi vechi, par la un pArau, iar de la
pArAu sA in'orce inapoi la un piscu n are in hotarul Zgaului 6au fost a HAbA§Ascului §1
merge pAr unde sa istove§te hotarul §i cu locu de hAle§teu in SAtca".
In 1735 este pus iarAsi vel vornic de tara de sus, de cAl-A Grigori Ghica Voda,
in a doua domeie 4).
In 7245 (1737), Mai 2 9, Grigorie Gh'ca Vvd. insarcineaza pe Costantin Cuco-
ran pitar §i Hie pitar sA cerceteze jalba vorc. Ion cA are un foc danie de la Iftimia fata
lui Ureche vorc. din gios de liotarul Prigoreanilor, pe apa B hluetului §i i 1-ar fi ine-
cAnd deoparte razesii de Albe§ti §i ScortAsti si de alta parte cAlugArii de SA u, des, re
cAmpu cu odaea Gugii.
La domnia lui Mihai Voila a fost acolo logof. Ilk Catargiul sa ale gA acel loc §1
despre camp nu s'a curmat, rAmAnAnd cAlugArii cla Sacul sail caute scrisorile §i hotar-
nica lor si vornicul Ion scrisorile Urechestilor. lar pent: u partea despre Albesti §i Scor-
testi, vorc. Ion a facut carte de blastAm asupra lui Gheorghita rAza§ de Scortesti, fiind
mai batrau, sA arate cum §tie matca Bahluetului. RAzesii sA indrepte apa pe matca cea
veche ; sa caute pentru vaduri de moark cui sA cade sa a;bA ni.)ara pe acel loc ; ca-
lugAril de SAcul sA scoatA hotarnica pentru Oda: a Gugii, sA se aleaga hotarul vcrc. Ion
§i despre camp. Asemenea si pentru un loc de moarA v. che ce a avut vorc. Manolachi
pe hotarul Baltatilor, unde e acel 1)c, cAci vorc. Ion, zice ca moa-a a facut-o mai sus
§i nu in vadul cel vechlu si inead apa mult loc
Alte neintelegeri sant pentru hotarul despre Odaea Gugii. InteresantA pentru isto-
ricul actstui proces este §i cartea Domnului Grgorie Ghica VodA din 7247 (1739) Mai

1) Kogalniceanu, II, 407.

2) lb d. 409-410.
3) Ghib. Sur. mscr. VIII, 796, .Arh, stat. Iasi, tr, 1788, dos, 440, lila 31.
4) La KogAlniceanu II, 425.
5) Ghib. Sur. mscr. VIII, 826.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 61

12 '), pentru multd Ord intre Ion Neculce biv vel vornicu §i calugarii de Sacul pentru.
§Astrl anal, vornicul zicand cd mo§ia este a sa di pe maica dumisale fata lui lorda-
chie visternicul, iar lui lordache vist. mo,u1 (=:aunicull dumisale tau fost acel locu danie
de la Antimie pAhArniceasa fata lui Ureche vornicul, precum niau arAtatu §i zapis §au
.aratatu §i i'mpdrfala lui Grigorie Ureche jail avutu cu frafii §i aceasta mo§ie sau vi-
nitu in parte lui G igorie Ureche. A§ijdere au mai aratatu dumlui vornicul un ispisoc di
Ord ce sau pArit lanache Gramaticul jau finutu mai pe urmd pe maica dumisale vor-
nicului cu aigorie HabA§escul, ace sau fostu sculatu mai pe urmA un Chirliacu pdh.
eau avutu femee pe Alexandra fata lui Grigorie Ureche sora Antemiei pahArniceasa
§i dupa moarta.- A exandr A sau sculatu Chiritacu paharnic bArbatul ei §au dat dan:e a-
6astd movie HAba§escului hatm. neavdndu ei nici fieori cu Alexaudra §i nici o triabA
cu mo§ie §i Inca la zipisul ci! danie au numit adastd mo§ie Odae Gug i sau scris §i
semnili hotarului acestii mo§ii din Bahluetu pe lAhgA hotarul Baltatilor pe drumu§or pAnA
in drumul cel mare §i pe drumul cel mare in sus pe drum pgnd unde sa intAmpinA cu
hotarul Prigorennor §i de acole dreptu pe Jana hotarul Prigorenilor pAnA dreptu apa
Bahluetului" §i la Ora ce a avut lenache gramaticul s'a dovalit cd a ceastA mo§ie a
fost in partea Antemiei, §1 Alexandra n'a avut treaba cu fa, ramAind Haba§escul de ju-
decatA ; mo§ia s'a dat in stapanirea lui lenache gramaticul §i zapisul cel daduse Chi-
riac de danie HAbA§escului s'a rupt. DupA moarlea HabA§escului, Safta HabA§easca a
dat danie hinului sAu lui Cazimir sulgeru, numindu-1 tot Odaea Gugii, care, pe urma, a-
ce'e scrisori s'au luat toate §i de la Cazimir §i de la Ha§a§easca.
CAlugArii de Sacul au cAteva direse pe o parte de loc din hotarul TArgului Fru-
mos ce se nume§te Odae Ougii, care locu au fostu intai a Gugii u§eriu miluire de la
alti domni mai denaine §i pe urma au cazut la stapAnire MogAldei vornic §i MogAlde
vornic lau datu sfintei mAnastiri SAcul pentru sufletul sAu, precum arata ispisoacele de
la Irimie Movild VodA §i de la Simion MovilA VodA" §i alti Domni mai dincoace.
DupA trecerea vremilor, a inceput Ord intre yore. Jon Neculce §i cAlugArii de SA-
cul pentru inpresurai e, until de cAtrA altul. Turburarea e §I zapisul lui Chiriac pah. ce
au tinut pe Alexandra, numind locul ce a fost al lui Ureche, pe numele locului man.
Sacului, 'care se nume§te Odae Gugii, §i din vreme cd §1 m[A.1n[a]stire Sacului fiind,
a lai Ureche sa ratacie cAlugArii §i zice ca este tot un locup.
Domnul ii orAnduie§te cu judecata la Sandul Surza vel logofat sa le ea sama,
§! cerAndu scrisorili lor... sau adiveritu §i din hotarnica Prigorenilor ca sau aflatu po-
menindu §i de hotarul lui Ureclre la Bahluetu §i pomeneVe §i in Sirca di un hale§teu
a &Till §i acestu locu eiau fostu a Jul Ureche sau aflatu §i la impariala fratasca, nu-
mindul o bucata de locu din hotarut TArgului Frumos, hotAritu §i stalpitu §i la alte
scrisori if pomene§te §esul RAtul, pAnA unde sd impreund cu hotarul Baltatilor, iar mai
cu dedinsul Sall cunocutu hotarul acestu locu din zapisul lui Ch riiacu pAhn. care il
aratd
. din seam in semne". Si se judecA, ca vorc Ion sd tie hotarul acestui loc pe sem-
nele ce aratd mai sus §i despre drumul cel mare, numai pAna in drum [al la§ilorJ
si tot drumul pAnA unde sa inpreunA cu hotarul Prigorenilor, iar de la drum la deal sA
tie manastirea Sacul locul sat' ce se nume§te Odae Gugii, uncle s'a adzverit cd este.
Cu aceasta, neintelegerea pentru hotarele Prigoremlor incettazA. Neculcea era bA-
Iran, aproape de 70 de ani §i n'ci c u Domnul sau nu se prea inpaca, cum. spune el :
Ca §1 Grigorie Voda i-se schimbase firea indatA ; cA boierii era toti in prepus §i n'a-
yea nici o credintA. Orbit in lAcomie, judecAti era multe de jacurile ce se fAcuse ; §i era
;,clecdfile cu Marie; cA cei drepti eta in urgie §1 multi din cei vinovati era in cinste...

1) Ghib. Sur. mscr. VIII, 801.

www.dacoromanica.ro
62 M. COSTACHESCU

Pre mine Ion Neculce v rnic, tamplandu-mä de am lost in vremea Moscalilor in Iasi,
m'au 'amestecat ciocoii §1 cu alti neprieteni la Grigori Von si m'au inchis la Basbulba§
cateva zile si copiii mel se ascunsese in laturi si au trimes n postelnicel de i-au du-
tat In toata tara ; dandu-rri §i mie pricinA cA am batut un ciocoiu in vrtmea Moscali-
lor ; socotind cA am fost si pu amestecat la niscaiva fapte. Dar pre urmA au aflat cd
n'am fost si m'au slobozit si pie mine la tarei. i atunce la acea primejdie am cheltuit
multi bani care dea sama la Dumnezeu eine m'au amestecat" )).
In anii urmatori, va fi stat la tara, la Prigoreni. Ii intalnim cAutand sA impace ne_
intelegerele pentru hotar, !litre Goesti §i Oniscanil Putnii si dand marturiile hotarnice, din
1743, Mart 17 si 1744, Aug. 25 2), caracteristice si prin frumusetea stilului lor.
FArA indoialA cA aici la Prigoreni, in curtile de pe malul de d,asupra heIesteului
celui mare si- a scris mune din paginele cele mai frumoase ale- Cronicei lui, privind a-
pele lini5tite din fata, dealurile ce se tidied de jur imprejur §i florile sAlbatice si frumoase
ale campului, cu care se aseamAna aproape fiece rand din s_ risul, ce trebuia sA cuprinda
sufletul Moldovii lui dragi.
Nu se §tie precis data morti lui Ion Neculce. El a murit dupA 25 Februar 1745
sl inainte de 12 Ian. 1746, cAci in un document, cu data de pe urma, Hie Neu1ce biv
treti spatar vorbeste de inparteala rAposat pArintelui sAu loan Neculce biv vc.1 vornic 3).
Cronicarul a avut mai multi copii : 4) Gavril vel medd, Ilie vtori spatar, llinca, Ale-
xandru si Catrina 8).
Ogvril vel med moare inainte de 1751, Aug. 20 9, gra' copii.
Hie e vtori spAtar mort catrA 1766 8), fArA copii.
llinca, mAritatd dupA stul. Costandin Darie 8) in 1734 is).
Alexandru, pomenit intai in 7245 [1737] lunie 13 "), cand Maria sotia rApos. Hie
Cantacuzino, ce au fost vist. dAruieste o tigand finului ei, Alexandru, fiul cumnatului ei

1) KogAlniceanu II, 455.

2) Vezi satul Goesti, in bul. Ion Neculce, an III (1923) pg, 40 si 41.
3) Tanoviceanu, Contrib. 15 si Cr. col. ac. rom. 1909, pg. 130.
4) Tanoviceanu 1. cit., numai cei dintAi 4.
5) Cr. col. cit. 7215 (1707), Mai 25, din Prigoreni. HAtmAneasa Lupa (?) solia
rAposatului Lupului Bogda, ce au. fost hatm. daruieve un ligan nepoatei sale Catrina,
a fiicei sale Maria spatdroaia. Despre aceastA Latrind nu MO am nIci o altA sure. Se
pare a e pomenita ma in pomelnicul bis. dela Pi igoreni, N. lorga Studii, XXII, 61.
6) Cr. col, cit. 130. 131. E pomtnit in 7245 (1745) Oct. 15 : Gavril Neculce vel
medelnicer. In 7259 (1751) Aug. 20 e aratat- ca .mort. Lel(e) ciau ramas dintrale sotu
meu Gavril la mm(e) afara din zAstrile nide". i socoteala aatornlor laposatului solu-
lul meu Gavril NeculLe biv vel Med(elnicer). Asemenea 7260 (1752) Mai 1 : Izvod
de datorie rAposatului fratelui nostru Gavril Nt cuicei..,". Ibid. gresit si 7248 (1740) Mai
18 : raposatul Gavril Medelnicerul fratele lui Ntculce", cp. si Tanoviceanu, Lontrib.
spita.
7) Cr. col. cit. 130, 131 e pomenit in doc. din 7255 (1747), lulie 20, 7255 (1748)
lulie 20, ca spAtar, 7259 (175J) Oa. 14, ca biv treti spAtar, 7261 (1753) tulle 28, b.v
vtori spatar, 7257 (1149) Mai 2b, biv vtpri spatar.
8) Cr. col. cit. 131s doc. 1766 : Cartea ma,rilor boeri, prin care marturisesc pen-
tru datoriile raposatului Die Necu cea biv vtori spatar, ce 1-au piAtit frate sau mai mic
Alexandru Neculcea biv vel paharnic. Asemenea 1766, Oct. 14 : lui, Vasile Neculcea...
satul Boianul,... prin diatA (de la) rApos, unchiul sau Die Neculcea'. La Tanoviceanu I.
c. life, mort 1753; dupa N. lorga Studii V, 429, la 1760.
9) Tanoviceanu, 1. c. 17 st Cr. col. 130 (1745).
10) Cr. col. cit. 129, 7242 (1734) Febr. 17 : Izvod de ce au dat (Ion Neculcea
vornicul) fiicii noastre Ilenii", : ibid 130? (1740). 4,1zvod de ce-(a)m cheltuit la zestre
Ilenii".
11) Crt. col. cit. 129.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 63

Ion Vornicul (Neculcea). Alexandru Neculce, caruia prin itipArtirea averii, ii ramAn Pri-
cu mosiile alipite de ei, se cdsAtoreste cu Catrina, fata lui Vasile Costache vel
bru si a llin, Cantacuzino Pascanu moare Ohl 1780 (sotia sa, dupA 1769) '). Se in-
soarA, pi obabil in 1748 '). E aratat ca postelnic, in o hota nicA a Brae§tilor, vecini, din
7251 (1742) Oct. 10 3) ; in 1744, Dec. 18, e vtori pah , asemenea in 1745, lulie 17,
Sept. 1, 1748, Ian. 19 4) ; in 1750 Oct. 24 e armas .), asemenea 1751, lul'e 15 ; in 1756
Iunie 2, biv N/A clucer 6); in 1760 Ian. 13, stolnic 7) ; 1760 Sept. 18, biv vel stolnic,
asemenea 1761, Ian. 26 8) ; in 1764, lunie 30, paharnic 2), asemenek in 1765, Mai 15 ;
in 1767, Iunie 5, ca vLl paharnic 10), asemenea Idle 8, si 1772 Mart 14 ; in 1727 Aug.
22, 23 ") e vornic.
El n'a avut nemultamiri din parted megiesilor §1 de aceia din aceasiA vreme lipsesc
actele, referitoare la Prigoreni. In 7271 (1763), lunie 24, face o hotarnica a satului vecin,
Cristestii 12).
El are un singur fiu, pe Vasile Ne ulce, zis Mutu, cAsatorit c i I leana, fata vor-
nicului Costache Sturza si a Marie!, fata lui Cost. Razu ' ). Prima mentiune in doc. este
din 1766 Oct. 1410, and Gr'gorie Alexandru Ghica Vvd. in areste lui Vasile Neculcea
fiul lui Alexandru Neculcea... satul Boianul, de la tinutul Cernautului, I sat prin diata de.
rApos. unchiul sau Ilie Neculcea biv vtori spAtar. In 1772, in pome nicul dela Prigoreni,
e ardtat ca vAtav de aprozi ), apoi in 1779, lunie 6 ca vel stolnic 1 ) ; in 1781, Nov.
16, ca biv vel stolnic 17) ; in 1782, Dec. 11, stolnic J ispravnic de HA, lau 1 ) ; in 1789,
Febr.. 7, ban io) ; in 1791 Mai 22, biv vel ban 1 ) ; in 18G0, Febr. 12, biv vel cpatar )
daruieste fiilor sai loan si Costache, mosia Boianul, cu jumAtate de sat de Lehaceni, de
Ia CernAut. El stAtea insa la Prigoreni. Aici, in 1782, Iulie 10 ii scrie- atra Vasile
Neulcea biv vel stolnic la Prigoreni",- in pricina hotaritului mosillor Boianul si LihA-
cenii, Ion Mitescul CApitanul, si in 1782, Nov. 10, and. ii trimite la Prigoreni" scrisorile
numitelor mosii 21).
Dau §i alte date, stiri razItte, ramase desje oameni din Prigoreni. In 7271 (17663),

1) Tanoviceanu 1. c. 17 ; Catrina moare, d. ranov. c. 1767 ; dar Cr. col. cit. 132,
ea trAeste in 1769 Ian. 4. In 1784, lui e 30, el e aratat ca raposat. ib d. 133.
2) Arh. stat Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 57 (b) : la 7256 (1748), 2
logof., cand salt insurat".
3) Arh. stat cit. 57 (b), 64 (a), 40 (a), 113 (a) si dos. 237, file 51 (b).
4) Cr. col. cit. 130. 131.
5) Ibid. 131.
6) Ibid. 131.
7) Ibid. 131.
8) Ibid. 131.
-9) Ibid. 131.
10) Ibid. 132.
11) Ibid 132.
12) Arh. stat las1, tr. 1357, op. 1543, dos. 213, fila 17,
13) Tanoviceanu, 1. cit. 17, si Crt. col. cit. 134, doc. 1803, Nov. 12.
14) Crt. col. cit. 131.
15) N. Iorga, Studii, XXII, 61.
16) Cr. col. cit. 132,
17) Ibid.
18) Ibid. 133.
19) Ibid.
20) Ibid.
21) Ibid.
22) Ibid. 132-133.

www.dacoromanica.ro
64 M. COSTACHESCU

lunie 24, '), e pomenit un Ilie TAutu mazil ot Prigoreni, iar in 7278 (1770), lunie 20 2):
preuteasa popi lu GNigaraeu bisericii Inn Prigoreni".
De mare intere i pentru vlitorul cercetator, cu mai multe date, la indamana, al
familiei Neculce§tilor, e §i pomelnicul de la Prigoreni2), din 1772. tribe vii : Neculce
(Alexandru), paharnicu... Vasile Neculce vel me[delnicer]. Morti : ctitori, Gavrilas Mali-
esu logofAtu si solul sari Sarca si fii lor, Elena comisoi, lordachi Cantacozono vist. §i
solul sAu Alicsandra si fii loru, Neculce vis(ieru i s(o)tuld sàu Catrina i fiii lorry, Lupulti
Bogdanu hatrnanu si sotulti sau Ruxanda si fii loru, loanu Neculce vornicu §i sotulu
sAu Mariia si cu fiii loru, Safta, Anita, Catrina, Eliana, Gavrilasu Neculce medelnicer si
cu fii sal, liii Neculce, spAtariu, Sanda, Nastasaia, Neculai, Dumitrascu, Mina, CanAan-
tinti, Vasale, Costachi Banu i sotulu sAu liustina, Catrina Costachi i cu fiicele sale
Maria, Mica... "si sau c.., de robulu lui DumnezAu Vasall Neculce vAtavil di aprozi in
spre pomenire niamului meu la letu 1772".
Tot aid, la biserica noua 4) din Prigoreni se aflA TriodiontiE cumparat de Vasile
Neculce bivtl vein stolnicu sf(i)ntAi bisarici din satulti Prigorienilorti".
Numirea de Prigoreni, se intinde si asupra celorlalte pArti alipile, asa ca in hotar-
nica mosiei Baltall, din 1793, Oct. 30, 9 se arata ea malca Bahluetului ce vechi este
supt dealul Cdrligdturil, spre codru ci cd tn aceastd mated stau toate mo0ile ce yin
dispre codru chizd$ [ib d. fila 68 (b) : ce vin de la codrii Carligaturi "] i cA Bdltatti
sci dispart de Prigoreni din piatra vechi hotar ce este dispre campu si alature merg
piste §Alu a Bahluetului pana in drunzul cel mare a Eplui".
tiriIe sant ceva mai mu;te cãtrA sfarsitul sec. XVIII. incepand iarAsi neintelegerle
de hatare. Asa din ja:oba lui Vas.le Neculce banul din 1794, Avg. 31 6), se vede cd
avea pricinA de inpresurare cu vel post. Costache Sturza. stApanul Cince0iIor. Prin
cartea domneascA, a lui Mihail Constantin Sutu Vvd. din 1794, Sept. 2 7) cAtra Toader
Bals vel vorc. i ispravnic de CarligAturA se vede ca judecata, avutA in divan intre ba-
nig Vasile Neculce si vtori post. Costache Sturza, ca o parte din mosia Cincestii de la
Carligatura s'ar fi inpresurand de cAtrA mosia Avrdmegi a lui Neculce, a gasit cu cale
ca sA meargA la fata boculul i cu megiesi i inpregiurasi sd afle i dovedeascA matca
Bahluefului cea veche, pe care o arata i scr sorile si pe acolo sA fie despartirea intre
aceste mo§ii.
Cercetarea se face, cum se vede din mArturia lui Teodor Bals din 1794, Oct. 5 :
cA sar fi inpresurand din timpul mosieir, Cincesti de la CarligAturi de cAtrA AvrAmesti
a banului, se face cercetare pentru matca veche a Bahluetului, intru care moSia Cince-
stii ar avea sA ste". Teodor Bals arata cA a fost, dar a lipsit postelnicul Sturza. Spune
cA a cercetat scrisorile banului Vasile Necul.e, Pentru mata Bahluetului cea veche,
spune ca din iazul banului sA pornesc 3 garle : una curge pe sub capul piscului, alta
curge pe hamzaurile morii i alta curge pc opustul iazului, care iaste la capul iazului
dincoace despre drumul cel ware al Esului, cunoscutA cA este sApat.A prin pAmant in-
treg de au Mut drum opustului..." i garla aceasta o cere C. Sturza ca ar fi vechea
matcA a Bahluetului. Fiinta locului lau facut a intelege desAvarsit cA rtatca cea veche a

1) V. A. Ureche, Miron Costin 1, 187,

2) N. lorga, Studii XXII, 62.
3) N. lorga, Studii XXII, 61,
4) 113;c1. Biserica veche era langa iaz, (alaturi cu curtile).
5) Arh. stat. 1ai, tr, 1788, op, 2039, dos. 437, fila 111.
6) Ghib. Sur. mscr. VIII, 823.
7r Ibid. 824.
8) Ghib. Sur. msc. cit. 833.

www.dacoromanica.ro
 SA TUL PRIGORENI 6

Bahluetului iaste acda ce curge pe supt capul piscului, avandr si adancirr ea ei invcchitA
si intru aceia starueste curgerea si a celorlalte 2 Ode si dupA firesc cuvant matca vra
sa zicA aceia ce primeste intru sine si scurgerea altor parae", macar cd este o invoialã
din 7173 (1665). luni 25, intre Avrame§ti si Cincesti, Ce flu lasd pe Cincesti a se 1:10-
god papa in match', ci numai panA deasupra tArmurelor, unde sant i semne, si C. Sturza
nu se poate intMde peste semnele ce sant, sa se pogoare in mated cfara a avea alte
vrednice dovezi sä oboare inv&ala aceasta*.
C. Sturza nu a venit, dar este scrisoarea lui, ftrA data ]) ; eu a§ fi venit, cla
mau tot cercat un junghiu de vreo saptamana i miau parut tot saga, dar astA noapte
tnau gAsit tare §1 scrisorile ce am sant la un ficior §i ficiorul este dus la E, si multur
sd fie zAbavA !Ana desar i sA va afla mani cu scrisorile la Dv".
Plangerile de impresurare erau si din alta parte. Prin cartea din 1797, Oct. 27, *)
Mihail Cost. Sulu! Vvd. scrie lui Vasite Neculce biv vel ban, cd jAluindu-se Paisie ar-
himandritul M-relor Neamtul si Secul, ca mosia Secului, srume Gugca de la Carligâ-
tura, s'ar ft inpresurand de càtr mtii1e lui Neculce, ce sa mcgiese c cu Gugea, si pah.
SArban Baths, fiind orAnduit sa hotarniceasca mosia manAstirii, Neculce su echilul
lui, cu scrisori, sA fie de MO la hotarit.
§ 5. In veacul XIX-lea. Cea de pe urma data, and II Vsesc pomenit pe Vasile
Neculce este in 1830, Febr. 123), and dAruieste fiilor sAi loan si Costantin mosia Bo-
ianul cu jumAtate de sat Lehacenii, din Bucovina, tinutul Cernautului. In 1801, Mai 10,
vedem interesandu-se de aven a Neculcestilor, I eana Sturza spatareasa, aceiasi cu spata-
riasa Marra N eculce, din 1801, Oct. 22, curn se vede, clar, din doc. din 1803, Oct. 10
Zapisul llianei Sturza sp 'tareasa sotia rAposatului Vasile Neculce spatarul" si 1803,
Nov. 12 : spAtAriass 'liana Sturza sotia rapos. boer Vasile Neculce biv vel spatar, este
fiicA dreaptA rAposatului boer Costandin Sturza b v vel vornic" 4). Deci Vasile Necu ce
a murit in 1800, dupa Fevr. 12 sau 1E01, inainte de 10 Mai ).
In Condica Liuzilor a) pe 1833, Prigorenii sant aratati ca fiind a spataresii iliain
Neculv, si are 69 liuzi si 14 scutiti de bir de spatAreasa. Pe ca o aflArn plangandu se
in 1809, luni 2 7), catra divanul Cr ejiei Moldovii, cA pe it-14a sa Prigorenii, unde-
este aseznrea, in partea despre Baltati a casei Capos. Rascardche Rusat, are iaz si marl
din vechi, de la rno§i si strAmosi ai rApos. soil- Cala vreme a trait Rdscarachi n'a avnt
nici o suparare di un mic iaz si moarA ce au facut din giosul iazul meu", dar de
and mosia Baltati a intrat la stApanirea spat. fordache Catargiu. el vrea sa-si inal,e
eozatura iazului §1 sa-i inece o bucatA mare le loc de fanat si moara sa ru poate sA ,1
aiba imblare ei slobodA". Cere sa fie oprit lucrul iazului.
Prin doc. diu 1809 luni 7 si 1809, Iuni 10, ) Ispravnicia de Carliga ura arata c5,
in privinta jalobei de mai sus a spAtaresii Ileana Neculce, fiind insarcinati post. Gavr 1
Bejan §i morarii de Baltati §i Prigoreni sA cerceteze de au avut iazul Baltatilor inaltime
din vechi ori ca Au statornicit cu ezAtura tot mica precum la luat in stapanire dlui
spatar" §1 cat loc a spataresii Ineacã, el au raspuns ca dupri ezatura cd voeste sa fica
spatarul lordache Catargiu, trebuie sri se Waite apa de t n stinjLn go cod si se iheaca

1) Ghib. Sur. rnsrc. VIII, 825.

2) Ibid. 765.
3) Cr. col. cit. 133.
4) lbid 134.
5) Tanoviceanu, Contr.b. : catra 1801.
6) Uricarul V111. 332.
7) Ghib. Sur. VIII, mscr. 828,
8) Ghib. cit. 829, 831.
9

www.dacoromanica.ro
66 M. COSTACHESCU

cu Yntinderea apel ca la 30-40 fatei de fanat si head si vro trei hotara ce sant Colturi
a trei mosii" si la o navala de apd 'Mead §i moara de la Prigoreni si ezatura n'a fost
nici odatA mai Malta. Divanul Cnejlei Moldovii, prin cartea din 1809, iunie 16,1) catra
lordache Catargiu, parcalab de Hotin, pentru ezatura iazului de la Baltati, ce o ai de
clironomie de la rapoositul boer socrul dtale vist, Lascarachi" sa dea poruncA vechi-
lului de acolo sa stea cu lucrul, sa nu mai inalte- iezatura din cat au fost din vechi.
Din 1810, Aug. 2 ) avem diata !Hanel, solia raposatului Vasite Neculce, biv vel
spatar, prin care arata partea de mo§ten're a fetelor ei : Smaranda, casatorita cu Di-
mitrache Beldiman biv vel stolnic, Iiinca, casAto,rita cu lordachi Cantacuzin biv vel sAr-
dar, Teodosica, ne,Asatorita, si a fiitor ei Costantin Neculce biv vel comis §i loan Ne-
culce biv vel spatar. Acestia deci sant copiii lui Vasile Neculce ').
De la aceasta data nu mai apare spatAreasa Ilinca in a_tele familiei lor 4), deci cu-
rand va fi murit. In 1811 I lie 10, Constantin Neculce comisul recunoaste pe fratele
Mt Ion Neculce spAtarul staWn pe mosia Boianul §1 jurnatate de Lihaceni, de la Cernauti 9
Prigorenit Malan 'n stApanirea lui Constantin Neculce. Pe .el (ca aga)- il arata
stApan In Prigoreni, catagrafille CarligAlurii, din 1820 si 1831 a).
Intre cei 67 liuzi ai satului, la 1823, sant citate nume ca : Samion Veteazul, lonita
Veteazul, Va ale .Vetiazul, Vasale Muntian(u) Mihilachi Miroi, Neculai-ungurian(u), Ga-
vril Bagu, Ion I3agu, Stefan Dandu, Lupul Jjra, Mihalachi Vetiazul, Vasale Matugras
(sic), Petre RomAnescu, Stefan Panciuc, lacob Buhurian(u), Costandin AbAsaloai, Vasale
Lupascu, Stefan Mica, Alecsa Sttncluc etc., 15 flun.e, 35 mijloc, 17 coada. Intre cei
33 breslasi a agai Neculce (5 fruntasi, 10 mtj oca§i, 18 coada), sant si Gavril Berenghe,
Toader zat (ginere) Gogliatà, Iftimie Vetiazul, Vasale And onache. lntre cele 17 slugi fara
bir a agAi Neculce sant ,ai M hai Vetiazul-si Matei zat Proca.
In 1831, preolii bisericii sant : Samion san loan Munteanu, Gheorghi san loan
CrAcana si Toader san Andra Vita. Intre ertati de bir, cu carte stapaairii, e Vasate san
Anton Ungur cu carte dicasterit din 1827, Mart 15, fiind botezat din legea papistdceascd.
Intre cel 41 bit nici havalegii : Gavril san Simion Bagu Ion san Samion Veteazu, Miha-
lachi san Gheorghi Veteazu, Vasale san NectOai Furtuna, Costandin san Pintilii Barzu,
Vasale san SteLn Dandu etc : 38 birnici breslasi, 11 slugi a rangului agai Neculce ; 12
slugi a tnoliei, 27 4 oameni strd ni WA capatai tocmiti cu hac la unii si altii", 12 ne-
votnici, ertati de sat, 10 vAduve, 3 dascali de biserica.
Prin zdpisul din 1820, Fevr. 13 7) Daniil arhimandritul si egumenul man. Han-
gului, mitoh al patriarhiel de Alexandria, face schimb cu Costantin Neculce biv vel agã,
clandu-i lui Neculce o vatra de iazu vechiu stricata ezatura si parasit de invechime ci
sa afla pe amandoa tarmurile paraului Bahluetului si supt casele durnisale asazare pei-
rintascd de la mofia Prigorenii din /Undid Cdrligaturii., iezit de Miron Barnovschi
Von §i dat manAstirii prin h isovul din 7137 (1629) iunie 10 si Neculce da manastirii
mo§ia Verpole de la tinutul Sucevii, cata se afla In cuprinsul stapanirii Mo'dovii, bez
(afarA de) parte din aceas'A mo§ie Verpole, cuprinsa in hotarul stapanirei K. K. Buco-
vine!, data, de rAposatul dumisale pArmte Vasile NecuIce la 1792, Dec. 11, rapos. spAtar
lordache Ramadan, pent! u mo§ia Vorontarestii, rig la tinutul Romanului.

1) Ibid. 831.
g) Cr. col. cit. 135.
3) Vezi §i Tanoviceantt, Contributil.
4) In Cr. col. cit.
5) Ibid.
6) Arhiva stat. Iasi.
7) Glut% Sur. VIII, mscr. 813.

www.dacoromanica.ro
 SATUL PRIGORENI 67

Cu pricfna hotAriturilor mo§illor de prin 1844, incep si plangerile de inpresurare.

In acest an la hotAritura mosiei Prigorenii cu salestile ei, proprietate a agdi Costantin
Neculce, despre mosia Scortesti a cdminarului Filip Scort scu, Necuke pune ca vechil
din partea sa, pe fiul WI Neculai Neculce I) (1844, Mai 8)
Costantin Neculce s'a cdsatorit intai cu fata lui Raducanu Rosetti §i sora lui Lascar
Rosetti, cu care n'a avut Copii, si a doua oara cu Raluca Negri, greaca din Constan-
tinopol, cu care a avut 3 fii : Constantin zis si Bodolan, caminarul Nicolae casatorit cu
fata doctorului Fotino, §i lancu, casatorit cu Ileana, fata vorc. Raducanu PrAjescu §1 a
Ruxandei Canano 9
Cu ocazia hotariturii se spune, ca mosia Prigo.enii ar patimi inpresurare, despre
Buzne (a vornicesei BaIasa Catargiu), Crastesti, numiti si Cincestii (a sard. Tudurachi
Vas liu), Baltati, (a man. Neamtu), Brae§.i (a vorc. Gheorghie§ Sturzd) Gugea (a mAn.
Sacu), FAcuti (a agdi lorgu Hartulari), Muncelul DAdesti (a cdmin. Luchaci Venleri),
Albesti (a comisu'ui Mihaita Danu) si Scortesti (a cam. Hip SLortescu) ').
Intrun jurnal, incheiat de boerii hotarnici la 1845, iuni 25 4) se spune cA ,Fesul Rd-
tului e te inecat, cu vreo §epte opt fAlci, de iazul Baltatilor si se mai vorbeste de un
hotar vechiu, pomenit in hotarnica Baltati or, si care este colt a patru mosii : Prigore-
nii, Ballatii, Lunganii si Goestii. Pentru hotarul Prigoremlor despre Albesti 5), avem date
importante de prin 1843 si 1845, despre neintelegerile de hotar la apa Bahluelului,-
arbitrul lui Neculce, Neculai Tacu, cell d ca Albestii sd nu meargA panA la Bahluet,
pentru cA insqi talpa mcqii Albegii, ci esti ispisocul Domnului Petru Vvd, din 7050
(1542), nu glAsuesti sa aibd moarA in Bahluet dar nizi macar nu zact el agungi in
Bahluet". Neintelegerea va mai continua.
Neintelegeri cl:: impresurare erau si intre Gugea §1 Prigoreni 9 si intre Prigoreni si
Munce'u §i DAde§ti. Pentru despArtirea intre Pi igoreni si Scorhti ,).: sa sa urmezi §1
pe viitorime '§i in veci prin matca Bahluetului, doviditA cd esti a;cia ci curge pc suptu
malul drept dispre codru (Carligaturii)".
Pentru despArtirea Cluncestior de Prigoren 8) iar nu de AvrAmeni se arata o ho-
tarnica a mosiei Brdesti, din 7231 (1742), Oct. 10, ce aratd semn le pe unde sa des-
part Ciuncestii de Prigoreni... coborind hotarul ;Ana la Rat si peste sAs in matca Bah-
luetului si de acolo Bahluetul 'Ana in Scortesti".
Hotarul intre Prigoreni §1 FrAteni (az\ la Goesti) era urmätorul, in 1841, Ghenar
30 9) : a dispArtire Ffatenilor...pe dispre miaza noapti, pi matca Bahluetulul di cAtrd Pri-
goi eni, ci sant di ceia parti di Bahluet din sus...din piatra vechi ci sau gasat in coada
iazului Baltatilor...sA intoarci hotarul Fratenilor...spre apus pe matca Bahluetului in susu
api:, in curmeza§, parA in hotarul Albestilor".
Ntinteleger le pentru hotar nu se mai sfarsesc. La 1848, Oct. 16, ID), Aga Costandin
Neculce in pricina unui termen, pentru inpresurare cu moqiile de prinprejur, rAspunde ea
la insamnatile vadele li esti cu neutinti a sA afla la fata locului din pricinA cA...sa afla

1) Arh. stat Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos 437, fila 11.
2) Tanoviceanu, Contributii, pg. 18.
3) Arh. stat. cit. filele 19, 47, 58, 63, 64.
4) Ibid. fila 111.
5) Arh, stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 438, fda 38, 45, 48.
6) Arh. 'slat. Iasi, Cond. Anal. 170, fda 194, tr. 1788, op. 2039, dos. 440, filele 31, 49.
7) Arh. stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 58 (b).
8) Ibid. fila 64.
9) Hotarnica la mine. Cp. Satul Goesti", in bul. Ion Neculce, III (1923), 44.
10) Arh. stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 438, fila 108.

www.dacoromanica.ro
6& M. COSTACHESCU

bolnav triad nu poale a eV din casa'. La 1849, Mai 27 1) era mort : trapos(a)t(ul) aga
Costandin Neculce". La 1849, iunii 2 ), fiul agai Costandin Neculce, spatarul lancu
sour e ca mosia Pi igorenii este scoasa prin mezat, spre vanzare.
Prigorenii ii cumpard aga lorgu Voinescu '), pe care il aflu proprietar in 1850,
Nov. 15, §i care ii sta.panea si in 1857, April 25 4), (Prigorenii numiti si Avramenii)
Astfel Neculseslii pierd stapanirea Pr'gorenilor, dupa Le neamul lor ii stapanise
vreme de 200 de ani, de la marele visternic !ordachi Cantacuzino.
Nu ma pot opri de a da mai la vale, Orli din frumosul testament al vornicului
loan Neculce, Ntele Ag li Constantin, din 1846, Sept 23 : A omului vremelnica viata
ca si floarea ea npului hind... ca dupa crestire §i dezvalire este plecata §i la vestejare
st desfiintare ; apoi datoriu este hest: care in vreme infarosandusi acest al firii adevar
neclintit F A' §i hotarasca inn aflandusa intru toata intregimea miniii sate propunirea la
ca e a starti ceii materiale Ca si cele ale sufletului spre a sa linisti intru cele din urm a
ceasuri a vietii sale, precat omeneste este intruputinta si intru a nu lasa samanta de...
vrajba intre rudile si mo§tenitorii sai... la acestea gandind §i eu dupg imprejurdrile var-
stei... in care ma gasisc si luand in chibzuire ca din pacatele meale mo#enitoriu legiull
deadreptid nu meau claruit Dumnezeu, mai intai cu umilinta unui drept pravoslaVniz ceiu
eitaciune pentru ate ce om pantos am putut gresa in tot cursul vietii meale, fratii si
-neamurile meale precum si deob§te tuturor oamenilor... dupa care apoi hotarim de intai
mostenitori averii meale pe fiii dumsale Aga Costantin Neculcea, nepotii mei de frate si
arume pe Nicolae, Costantin §i loan hecutce$ti, cdrora lasandule intai a me parinteasca
blagoslovenie vor urma cele de aos a meale hotaritoare despozitii : indata dui:$.6 treci-
rea mea din viata toata averea mea micatoare va trece in stapinire si ocarinuire ale-
§Ilor de mine inplinitori acelor cuprinse prin acest al meu testament du[mnea]l[oy verii
mei lancul si vist. Alecul frati Sturza, §1 dar pe acesti frati boeri ii rog a sa ingrija
intai cu ingroparea mea pe care ceiu sa sa facd la beserica S. lerarlz Spiridon, uncle
siint ingropati $i tot parintit m ei ca ctitori". Pentru inmormantare lasa .1000 de gal-
beni ; pentru spitalul SI. Spiridon 3000 de galbeni spre primirea §1 cautarea de bolnavi,
oameni saract si fara alta inchipuire pentru ca sal fie aceasta in veci spre ertarea pica-
tilor rapousatilor ai neamului mcu si ale meale celui mai gresit §i mai impovorat de cat
toti'... Las iubitului meu frate Aga Costantin Neculcea gall de acea aver& despozari-
s ta in favorul fiilor sai... 2030 de galb 'Ili §i il rog ca si fie din suflet multanlit. Las
iubitei meale surori Vornic(e)s(ei) Smaragda Beldiman 9000 de galbeni §1 o rog sai
primeasca cu multumire spre semn fratastilor meale cugetari catra dum[ne]ei si spre re-
cunostinta intersateteii cu care mau cautat la toate intamplarile meale §i mai cu sama
la aceasti a mea din urea' boala., iar dupa trecere dumsale din viata aceasta sa in-
pada acest capital drept frate§te intre amandoi mostenitorii dmsale iubitii mei nepoti,
vorniceasa Marglzioala Mielescu $i vorc. lordachi Beldiman. Las iubetelor meale 'ne-
poata fiicele rdpo(o)s(atei) surorii nzeale Teodosiica ce au /undo vorc. Necolae Costa-
cite §i anume napoatei Smaragda Greceanul 400 de galbeni si nepoatei Catinca larnandi
600 de galbeni. Las iubitului meu nepot vorc. lordache Beldiman... 5000 de galbeni... ;
las iubitei meale nepoate vornd. Marghioara Miclescu... 1200 de galbeni ; iar iubitilor
mei nepoti de frate si sanguri clironomi ai mei de sus numiti fiii fratelui meu Costantin,
pentru a sprijini intreaga cuveintai numile familiei Necalcefti, din care dupei nol fraiii

1) Arh. stat. Iasi cit. prec. fila 110.

2) Ibid. 114.
3) Ibid.
4) Arh. stat. lasi, tr, 1788, op. 2939, dos, 437, fila 234.

www.dacoromanica.ro
 SATUL 'PRIG REM 69

fi pdrintii lor, numai ei au ra nas adeparate ranzurt c ' ontoare wn aceasta famthe
astdzi, le las toate ramasele mele... indatorindu ca pand la deplinirea legiutei varste
a acelui mai ntic frte, anume Costantin, ei sa nu poata a despozarisi nici d n fondo-
sul nici din venital acestei averi ce ea le hardzdsc, ci indata dupd trecerea mea din
viatd toate rdmasele meale sd sd ee precum mai sus sau zis in stdpanirea si ocarmuire
dumsale verilor Iancu si Alecul Sturza ce las inplinitori acestui al meu testament... lar
toata ceialalta avere miscdtoare si nemiscdtoare, precum casele, dughenile ce am zad te
pe pdrintascul loc al meu, locul de la deal th Ia casele rdpos. log. Andronache Donici
cu binaoa ce sd face pe el, via de la Sorogari, locul ce am in Targul frumos, precumi
si binii cat vor prisosa peste I gdturi din ban i ca.am d'n vanzdri e mosii (o r meale
Boianul din Bucovina §1 cei ce mi sa mai cuvi i a mai traj, din vanzare CAline§tilor
din Beserabia de la dmlui Chesco toat sd le ei in a dmsale ocarmuire r â id la legiulla
varstA a acelui mai mic fiiu anume Costantin a fratinimeu, iar dupa ind phnir a legiui-
tei varste §i -a acestuia d-lr inpl nitorii testament lui ii vor ch ma pe trustrei acesti al
mei uepot si singuri cli o tomi si it vor irnpArti drept fratas e... Osabit din capitalurile
ce las cliroiomilor mei copiifor fratinimeu, daca fratemeu se va uni la aeceasta sa i sd
dee cu irnprumutare numai sununa trebuitoare peitru plata datonilor sale pentru care
au supus amanet proprietao dwnsale asdzarea parintasca, aiutrne Prigorenii en stilts-
tile ei §1 pentru catd sumd i sd_va da spre aceasta sa nu plateascd fratim..0 cat va trai
mai multd dobandä la casa copiilor sai clironomilor rni decal cinci de suta pe an din
chiar veniturile acestel mosii Prigorenii, pentru care ii i rog ca si d r lui prin a du n-
sale despozitii sd nu :Instrainezd aceasta stramosasea bastina ce sd o pastreze tot 'na-
tal coborttorii familiei noabtre partea barbateascd fa dumsale...
Las nepotului meu Nicolae Neculcea.., cel mai in vrasta.. sa-i sa dee cu inp um -
tare 3000 de galbeni spre ai specu arisi,.. Drnsale A Fot'no fiul de bote7 al sotiel mele..
1500- de galbeni (cu anume conditi). Pe toti rcbii tigani ce a n, insdrcinez pe fraterneu
Constantin, indath dupa trecere mea din viata a le da (kV de vecinica ertare lor si co-
*
boritorilor lor, ins cu aceasta conditie ca dmlui sai aibd tot supt a dmsale ocrotire
pentru ca nici.ocarmu'rea sà nui poata supune vreodinioard la vr odr I havaleles ) etc.
Din nefericirea, peste cAtiva ani, familia Nect lcest lor !nerd , di cau a datornlor,
Prigorenii.
Despre unnasii flilor lui Constantin Neculce, aga, ne da tin Tanoviceanu, ) :
Constan in, cel mai mic dintre urmasii agai, n'a avut coph ; camina ul Nicolae a
avut o fata, Natalia lancu a avut 2 copii : a) D-ra A dela Neculcea, necasatorith si b)
Alecu, ndscut 17 lulie 1850, ea's. 15 Wife, 1884, mort 18 Mai, 1893. Din casdtoria lui
Alecu Neculce cu d ra Zoe Rosin s'au nascut 3 copii : a) Gheorghe, in 1890 Aug., b)
Eugenia Adela in 1891 Dec. 17 si c) Emil in 26 Aprilie 1893 Acesti trei copii, Imre-
rind cu mdtusile lor, d-rele Adela §i Natalia, sant ult mit descedenti, pe can ii cunoastem,
dovediti documentar, ca tragandu-se din... loan Neculce", [la 1C0 ].
lancu §1 Costachi Neculce sant porneniti §i in 1863 §i sant porec i i §i Mutu 4).
Aceasta porecla, de Mutu, Tanovi cant' o explica banuind cd mama cronicarului Ne-
culce era mutd, caci un document vorbind de ca ii zi e muta, o imprejurare care ar Id-

1) Arh. stat. Iasi tr. 1788. dos. 644, fi a 196. Ibid file lot , testa i cntul sotiei sale
Smaranda Necul e, de neam Mavrocordat, din 1840, Mart 5.
2) Contributii 18-19.
3) La Tanoviceanu I. cit. gresit ca lancu e cel mare, cand in re litate, Nicolae e
arAtat ca fiind cel mai in vrasta.
4) Arh, stat. IaV, tr. 1788, op. 2039, dos. 4597? fi'a 9 i dos. 5255,

www.dacoromanica.ro
70 M. COSTACHESCU

muri, cum vistierul lordache Cantacuzino, unul din cci mai mari si mai bogati boieri, de
pe acele timpurl, si-a dat fata iTanoviceanu o numeste aici gre0 : Alexandra, in loc
de Catrina] dupa Neculce vistiernicul, care nu era nici de famille mare, nici n'a jucat
vreun mare rol politic ').
Mihal CostachesCu

SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 ")

(lunie Decembre)

A. Statul vechiu ci regimul fiscal

§ 1. Samilt visteriei. Supt num _le de sami ale visteriei nu trebue _a intelete ceia
ce azi se zice budget. Budgetul reprezinta scheletul organismului statu'ui, osdtura lui.
Dar in budget noi cetim sumele prevante la v,,nituri si cheltueli dupa capitule, articule
si paragrafe ; noi nu cetim in buget felul cum el a fost operat, adica aplicat in amanunte.
Samite v'steriei cuprind veniturile bugetare ale Orli, dupa natura for, i dupa cum
au fost ele date la incasare dupd calastihele visteriei ; dar mai cuprind si aplicarea bu-
Lilui la cheltuele, ca §i cum am avea un coat -de gestiune, un bilanf de descarcare,
s ate de placi. In sami dar noi vedem mai mull felul cum au fostu cheltuite veniturile
tarii, cu toate actele justificative, ca : peccte gospod, gospod mila, irvoade, .locurOliute,
jrin mina vel postelnicului etc.
Dupa catabtiht.le visterki si tabelde slujbelor se proceda la incasarea veniturilor de
bored zlotasi ; in slmi cetim si felul cum au fos: cheltuite acele venituri, d ipa anumite
catastihe.
§ 2. Cele dintiii sdmi ale visteriet. Cel d'ntai domn, care a tinut sa dea sama
divanului. marilor boeri de natura veniturilor si a cheltuelilor OM a fost N. Von' Ma-
vrocordat in a doua lui domnie ; 5i anume in anii 7220 (1712). Axinte Uricatiul ne po-
vesteste pe larg acest prim moment istoric al bugetuld tarn :
cDaca s'a plinit anul, de cand a venit Neculai Vocla cu domniia, a chemat pe
toti boeri in casa rea mare, i aducand catastifele visteriei, li-earatat cate dajdii ori
cate venituri domnesti s'au strans la visterie inteacel an (1711-1712); a aratat si ca-
tastihul de cate cheltueli s'au facut cu domnia noua, §i cate s'au dat la obisnuitele dad
ale OM, si la alte cheltueli, ce sau facut cti Viziril, cu Hanul si cu Pasii ce veniau 14
Tighina. Se mirau boeri, cari ftiau rdndul, cdnd se cetiau anume condeile, de cele ce
s'au dat pentru domniia noua, ca se dedese prea putin si nu cum s'au dat la atte dom-
nii ; dar macar ca plea multe cheltueli nu s'au facut, tot n'au cuprins suma veniturilor
toate cate s'au cheltuit, §i s'au aflat date de Neculai Von' mai multe pungi de bani. A-
ratat'au atunci Neculai Yodel boerilor i sama domniei lui cei dintdi, cã erau in vis-
terie toate izvoadele de ate se scosese pe tara atunci §i de ate venituri se stransese ;
erau si izvoade de cate se cheltu!se si la acea domnie si la toate darile si trebile tad!,

1) Contr. 15-16.
2) Un gros volum, legat. A apartinut Arhivei Statului din Iasi, de unde l'am co-
piat in 1903 (Surete ms. 111 568-657._Bugetul acesta a fost publicat si de d-1 N. Iorga in
Calimahi II, 79-133).

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 71

§1 luandu-se sama s'au aflat cheltuitA mai multa sumd de bani. Atunci a zis Neculai
V'odä boerilor Boerl Dumneavoastra vazut-ati seimile §1 a domniei noastre celei dintai
§i anului ce am domnit Ora acum din mita lui Dumnezeu. Raspundeti, DumneavoastrA,
de s'a fi mM luat vreun venit §i nu s'a pus in samei, sau de este vre-un condeiu de
cheltuiala afara din cale" ? RAspuns'au §i boerii in acest chip, cum cd §i toate venitu-
rile sunt puse, §i cheltuelile snnt toate mai pe putin de cat se faceau altAdate. (Let.
11 2 140).
De aceia In seimi se oglindesc toate a§ezAmintele, toate legile, toate obiceiurile bune
§i rAle, toate hatarurile politice §i personale ; in sfar§it viata intreaga in complexul ei.
§ 3. SAmile anului 1763. Suntem in anul 1763 (7271).
Domn in tarA era Grigore _roan Calimah T odd. El domnia cu fericitA §1 tinereascA
domnie Inca din Iunie 1761 (7269), cand tatAl sãu, bAtranul Yodel Ion Teodor Calimah
priminkl desdrcinarea de a mai domni in Moldova, fiind in vrasta gle 71 ani i se' harazi
norocul ne mai pomenit pânà atunci in analele tArii, ca la punerea de catrA divan efendi
a caftanului de domnie fiului sãu, Grigorie tanAra beizadea de 24 ani, sA-I uteze in
chipul urmator : latei, fatal meu, Dunmezeu a vrut ca cu scl fin starin acestui loc
kind asteizi ; iar acum te-a nziluit pe tine cu stelptinirea acestui loc. i en de astazi
inainte nu mai snnt domn, ce pre tine te-a ales implirafia ca sei fii domn qi purteitor
de grijei acestui pii,nânt. ii iatei i en C14 cea parinteascci blagoslovente te blagoslovesc
f i te intemeeo, puindu-te in cel mai inalt scaun a acestei feiri" (Let 1112 244).
§ 4. Curtea donmeaseil. La curte traia o numeroasA familie a Voevodului : frafi,
surori, cumnafi nepo(i qi veri de tot felul. Cunt in regimul vechiu starea civild a Voevo-
dului avea o inriurjre covar§itoare in mersul trebilor din launtru, lucru despre care cro-
nicarii nu lipsesc a stArui cu deosebire ; ne intereseazA a cunonte starea civilA a familiei
Voevodului Grigore Calimah.
El era un tartar de 24 ani la luarea domniei. Era insurat cu Ikana fata lui Ale-
xandru Neculai Mavrocordat, fericita beizadea, care a avut 2 frau. ca domni pe marele
§1 slAvitul Costantin Nee, rodei Mavrocordat, marele reformator al celor 2 tari romane§ti,
§1 pe ion Nec. Vodà Mavrocordat, cArora el le venia nepot prin cAsAtorie §1 deci in dea-
proape inrudire cu tot neamul mare al Mavrocordatilor. Din aceastA cdsAtorie avea Oita
in 1761 un singur-copil pe loan, care e pom_ nit in actele timpului ca luandu-ise cre-
dinta -in hrisoave ; §i va mai avea alti 3 copii.
Ba samile ne spun cA bArbatul mancei MAr;ei sale beizade (Ion) era unul Stefan,
cAruia i se dAdea 19 lei 84 bani din sfertul ajutorintei, dupA foae gospod in 7271 Mart
30 (1763), iar la botezul mariei sale beizadele (Ion), care a fost la 24 Mai 1762, s'a
dat I. P. S. S. Mitropolitului Gavril o blanA pacea de 600 lei.
BAtranul sAu tatA Ion Vocla Teodor Calimah se retrasese la Tarigrad, wide va trAi
pana la 1780, cand moare in vrastA de 90 ani. -

Frati §i surori tanArul gospoOar avea pe ace§tia, Savastifa de 25 ani, maritata cu

Wt. Vlasto; Alexandru beizadea de 24 ani, insurat cu Elena fata lui Grigoie (Mica
Voda, §i Maria mAritatA cu Alexandru C. Mavrocordat poreclit Delibeiul, spre deose-
bire de Alexandru I. Mavrocordat firariul. Fund tineri cu totii, familiile lor nu vor in-
greuia bugetul tArii de ocamdatA. In schimb insA Marti! Voevod avea matu§i §i mo§i
dupA tatA, care catA sA-i pomenim.
Batranul Ion Voda Cartmah avea de sotie pe Ralifa lIrisoscolen; Batranii trAiau
la Tarigrad. Pe scaunul tAril statea ca Mitropolit Gavril Calimah, frate mai jnic lui Ion
Voda, dar un bAtran de 64 ani ; mAtu§e avea pe: Paraschiva care fusese intAi mAritatA
cu banul Andronachi de la Boto§ani, o bAtrana de 62 ani ; §1 apoi cu pitarul Nec. Pa-
tra§cu, ell care dvea 5 copli : Gheorghe, Vasile, Balap, Maria §AtrAreasa lui IzmanA §i

www.dacoromanica.ro
72 01-1. GIIIBANESCU

pe jupaneasa lui Yasile Donici paharnicul ; pe Maria mai-Rata cu Iorda:hi Cananau jit-
niceriul, o batrana de 60 ani ; iar de la unchiul san Dumitra§co, Calimah vel bin, ce
era mort Inca din 1758, §i fusese insurat cu Maria fata lui Alexandru Sturza, ramasese
3 copii : Safta de 15 ani, Ancut z de 14 ani §i Ion Calimachi de 13 ani ; deci toate ti-
Were, beizadele §1 domnite,
§ 5). Diranul. Cu toate ca tatal hiritisise pe fiul sat' ca domn, divanul larii nu se
prezintä acela§i ca a! pgrintelui. .

In 1763 divanul se cumptmea din ace§ti boeri veliti : Manolachi Costachi mare lc-
gofat, Alihalachi Sturza mare vornic al tarii de joS, Lupul Balqe mare vornic al Orli
de sus ; Vasile Razul hatman §i parcalab Sucevei ; Petrachi Gherachi mare postelnic,
Ionip Paladi mare visternic, Ilie Costachi mare spatar ; Vasile Costachi mare ban, Gr.
Crupenichi mare paharnic, Const. Greceanu mare stolnic, Scarlat Cara gca mare comis,
Grigore I-Irisoscoleu mare caminar.
Cum se vede -politica o duceau Costachetii cu neamurile lor §i ale domnului. Boierii
Greci aveau §i el rostul lor politic, dar centrul vietii politice gravita tot in jurul marilor
fam lii Moldovene§ti : Bal, Costache, Paladi, 'Sturza, Raul, CnTenschi, etc.
§ 6. Boerii. Cum boerimea avea anumite privilegii fiscale, bugetul ne arata Vara
incunjur numele tuturor boerilor, cum §i privilegiile lor. Boerii puteau capata de la domn
diferite scaderi din darile corrstatate asupra bar, i pe care. urmau sA le plateascg mai
mult Inca, dupa desfiintarea vccinäUiiii, boerii capatase anunliti scutelnici ; bugetul va
arata' pe §ir rangtd boerilor §i nurriarul liudelor scutelnici.
Pentru buget biedi erau maride la vel logofM la §atrar ; apoi erau botrii pd-
manteni, boerii Greci, boerii Tare §i giupanesele vacluve (un Incepnt de pensionari).
Nu e MCA interes a le cunoa§te numele §i 'numarul tor, ei formand pe vremuri sta-
tul politic §1 clasa diriguitoare : . .

4 : Mitropolitul §1 3 episcopi ; de Roman, de Rcidguti §i de lio§1; ,mai erau §i alti

3 mitr000liti straini : Evripul, Paful, Sinadon.
3 logofeli Manolachi Costachi, (vet) I. Bogdan, Stefan Roset.
5 vornici : Mihalachi Sturza (vel), Andronachi, Lupu Bal§e (vet), Dum. Palaii,
lonita Sturza.
2 hatmani : Vasile Razul (vel), Vasi:e Roset.
3 visternici : Ionita Paladi .(vel), Ion Can tacuzino, Filip Catargin.
4 spatari : Cost. Sturza, lordachi Cantacuzino., Ioffta Cantacuzino, Hie Costachi (vet).
9 bani : Durn. Sturza, Vasile Costachi (vel), Arghire, Enacachi Milo, lordactii Cos-
tachi, Enacachi Costach', Dinul Cantacuzino, Stefan Sturm, Toader Cantacuzino.
13 paharnici-: C. Conachi, Grigore Crupenschi (vel), lordachi Costachi, C. Cana-
n iu, P. Vidale, Cost. Cantacuzino, Alex, Neculce, N. Reset, Lupu Costachi, Gh. Apos-
tolopol, Raducanu, Nun, Dade Donici.
4 cOmi§i : Ion Stratulat, ledachi Bal§e? Scarlat earagea (vel), Andrei Beldiman.
3 agi : lordachi Hrisoscol u, Ionita Cantacuzino, Manolachi Bogdan.
19 stolnici : Gli. Sturza, Enachi Hrisoverghi, C. Gr,ceanu (vel), C. Roset,
C. .Donici, Lupul Crupenschi, Cost, Darie, Ion Cuza, Ion Miclesctil, Sandul Sturza,
Vas. Reset, Stet Roset, Gh. Beldiman, Toma Luca, C. Ra§eanu, C. CogAlniceanu, C.
Adam, Enachi Buzila, Lan.
16 medelniceri : Dumitrachi, lordachl Canano, Manolachi Hrisoverghi, Vas. Bal§e,
C. Sturza, Cost. Costachi, C. Ba§ota, Arghiri, T. Silion, C. Varnav, Mih. Cehan, Ga-
vril Caracas, Pavel Caraca§, Gheorghe, Nicolai, I. Catargiu.
8 cluceri : Sandul Sturza, Manolachi Costachi, Grigore Adam, Gayril Adam, Ena-
chi Bogdan, Costin Catargiu, Stamati, Toader BuMescu.

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 73
.
9 slugeri : Toader Buhu§, Gheorghe, Std. Donici, Ion Zosin, C. Jora, Solomon
Sturza, Dumitrachi, loan, Nicolachi (vel).
14 jicniceri : I. Iarnandi, C. Macri, Sandul Miclescu, 1. Varnav, Std. Catargiu, Mih.
Ke§co, Nec. Varnav, Apostol -Sendre, St f. Iamandi, Sandul Ilie, En the Serban, I. An-
drie§, Negrea (sinove), Stet Bosie.
2 skdari : Dediul Codreanul, lamandi.
5 arma§i : Grigore Bal§e, Dem. Micul §co (vtori), Lefter (vtori), IonitA (vtori),
Hurmuzachi (treti). .

5 pitari : lordachi, Nec. PAtra§co, N.c. Cogilniceanu, Ion Chirica, Vas. Musteati.
22 §Atrari : C. Stamati, Vas. Adam, Gh. Asian, Ilie lani, Sandul Miclescu, II e
Crislea, Cost. GAndul, Cost. Coce, Petre Che§co, Ion Arapu, Eni Arapu, Vas. Abaza,
Vas. Cozma, T. IsAcescul, I. lzmand, Veli§co StavAr, Nedelco, lordachi I iescul, Nec.
Asian., I. Stkce Cracalie, Alexandru, Std. Zota.
5 visternici (vtori §i treti): C. Paladi, Dinul Bal§e, lorga, C. Donici, Andreiu.
17 postelnici (vtori §i treti) : Skban Canano, Grig. Costachi, I Razul, Stef, Silion,
Antohi Jora, Vas. Silion, Apostol Catargiu, Andrei Donici, Darie Donid, Vas. Scarlet,
Iordachi Gavril Lambrino, Std. Buhu§, Sandul Bohn Ion M tre, I. Burghele, Ion Ma-
nole, Radu Boteanul.
6 logofeti (vtori §1 tret ) : Enachi Cantacuzino, lordachi Alex. RA§ca nu, Cost. Bosfe,
Die (sinovi), TAnase Gosan. %

14 paharnici (vtori §1 treti) : lordachi lamandi, I. Ba§otd, I. Aslan, Lascarachi

Roset, Gavril Miclescu, I. Botez, T. lamandi, Nec. Arapu, lonitA Caraca§, C. StavAr,
M. Ciornei, Vas. Carpu, Andrei Crucerescu, Codstantin.
3 spatari : (vtori §i treti) Dumitru, Apostol, Ion Gheuca.
6 cApitani : C. Matoianu, Polihroni, Ionita Beldjmati, Antohi Scarlat, AnastasA, C.
Varn ay.
In total 194 boeri cu titluri, din Cali unii velqi in functiune, alcAtuind di vanul ;
altii biv9ii, adicA fo§ti multi demnitari ai sfatului ; apoi boeri de a doua i a treia stare.
Pe lAngA ei se mai in§irA o cat gorie de boerina§i cari au drept la cá te un scu-
telnic doi, fail nici o indicatie de boerie. latd o simA din ac §tia : S anduf Bal§e, Cos-
tantin Bal§e, Cost. Lambrino, Iordachi Lazu, Gh. Carp polcovnic, Papa ispravnicul, Gri-
gore Ceau§, T. Scarlat, Iura§cu, Pahomie Krupenschi, lo;-dachi Gheuca, T. Nacu, Nec.
Eni, AnghelutA TAM*, Nee. TAM*, Dima, Nec. Ruset, Enachi Sava, lonit1 Pisoschl,
I. Fe§tilA, Lupu Stroici, C. Andoni.
In total 22 boerina§i, cari aveau §1 ei parts de scutelnici, ca §i anumite a§ezAm'nte,
dintre care bugetul in§ira : spitale (2), temnita cea mare (2), -temnita cea micA (2), §coala
elineascd (2), §coala al doilea greceascd (2) §coala sioveneascd (2) Duca tipografal (2),
diecii de visterie (40 Hug).
In total toti ace§ti boeri, boerina§i in numAr de 216, §1 institute in numAr de 6
aveau drept la 1564 scutelnici.
§ 7. Boerii greci. Bugetul ii d_osebe§te de cei pAmAntent. Unii din ei aveau anu
mite ranguri de boerie, ca urrnAtorii : Costac hi biv vel spatar, lordachi Balasachi caminar,
Mamuna agA, Manoli clucer, Vasilachi medelnicer, Nezule vel arma§ Gheorghc jicnicer,
Gheorghe pitar, lonitA 3, vist. Enachi Mavrichi pitar, Enachi 2 spatar, Marin 3. post.
Gheorghe piiar, Nicolae biv. arma§, lamandi Dai cons, Miche vatav de pAhArnicei,
Chiriac 2 vist., Iordachi Vintura cApitan, lanachi 2 sluger, Petrachi 2 gramatic ; Gheor-
ghe staroste, Lec ndaridi stolnic, Apostol vornic ot gospojda (vornic despre Doamna). Gioian
giriah §atrar ; lordachi doftor. Dracachi dollor, Cando Apostolopulo ban, Toma spi(cr.
Mihalachi Kokino, C. Zamo, Mise Gh. SacAzlAu. In total 34 boert greci cu 206 scutelnici.
10

www.dacoromanica.ro
74 OH. GHIBANESCU

§ 8. Bnerii turci in buget figurau numai 4, dintre cari : divan efendi, be§leaga de
la5i, Lipca agasi §i Singectarul, cu 20 scutelnici
§ 9. Jupdnesele vaduve erau pomenite cu toate deslu§irile necesare, dovadä cA
statul i§i intind-a proteguirea sa §i asupra sotiilor inaltilof demnitari ai tarii, andu-le
dreptul la scutelnici ca §1 s )tilor lor disparuti.
latA lista jripaneselor, zise din vechiu cued' ghine :domnica Ani(a, Maria jicn'ceroaea,
spAtAreasa PA§cAnita, vornict asa Rosetoaea, bAneasa Maria, Zmaranda postelniceasa, casa
rApocatului ban Scarlatachir medelnicerita Lupului Donici, Vinturiasa, hagi Maribian, Ma-
ria lui V. Buhaescu pah, stolniceasa lui C Lazu, stolniceasa Petrei, stolniceasa lui T.
Jora, stolniceasa illi V. Bal§e, stolniceasa lui CArju, stolniceasa hii Nec. Jora, rredelni-
cerita lui Nec. Racovitl, Zoi(a Pica Domni(ei, Ilinca fik a PA§cAni(ei, Maria fata lui Bog-
dan, medelniceritl lui Macri, Sanda lui Pumitra§co n,edelniccriul, llinca mama Ini Nee.
Racovita Smaragda fiica vornicu'ui Sturza, Todica sora vornicului Andronachi, medel-
nics rita lui V. Stamati. CLtrina lui M.h. Luca, jicnicerita lui Nec. Costir, Maria Cuco -
ran la, Paraschiva Sturzoaea, Vcnicerita lui Adam, jicnicerita lui Vas. TanasA, jicnicerita
a N grii, stolniceasa lui Vas Ba§ota, Ilinca fi'ca lui PavAl Bujoranul, Maria nepoata Lu-
pului visternicul, Maria Catargioae, Maria fiica lui Buzilä, logofeteasa 1-1,,rmuzacheoae,
armApara Tufasca, Zoica fiica spz..tar Dracu, jicnic rita lui CEranfil, fiica Midescului
cAlugarita, Nastasia HArmenae, pitAreasa lui Lambrino, medelnicerita lui Letkar, §Atrd-
reasa lui Bot.z, Catrina logofatului Dii, fiica comisului Ion Scarlet, Alexandra fiica lui
D. Buhu§, Zoita pitAreasa fiica spatar Drace, atrareasa Iui Gorovei, Catrina clucerului
Ghelbeiaz5, Ilinca Joroae a lui Michiu. Catrina sora lui Crupenschi, BAla§a BuzdugAneasa.
NaTas ia lui T. Ma eiti, Safta lacomichioae, jicnicerita lul Nec. Cucoranul, logofeteasa
lui Th. Gheuca, Safta lui Opri§an Che§co, Tudosc i ProculeasA, Catrina lui Andrei Bur-
ghele, Anu5ca a Dinului Ro§cAi, Safta VarnAvoae, Safta iicniceriului Ursachi, Casandra
medelnice ului Durache, Maria Ursulitoae, Ilinca fii a Jul Gh. Arapul, Ilinca lui Antohi
cApitan, Nastasia GoqiineasA, Nastasia lui Panano, Ruxanda u§ierului Grigore. Nastasia
Chilipanca, IsprAvaiceasa lui Anghel, Ancuta- Sturzoae, Ilinca p:taruiui Apostol, Ruxanda
Murgulitoae, Maria lui Enachi Sava, Sarafina cAlugArila, Marla Ghergheloae, fiica sAr-
darului Mtron, Anita PArvuleasa, Ilisafta cA'ugarita, llinca lui Neculai ot visterie, Lupa
fiica postelnicului Martacu, sora lui Postea maestrul, Catrina lui Neculai Capitan, Ruxanda
cAlugarita fiica sulgerului Bujoranul, Maria Stefnescu, Maria lui Petre a Jul Ba§o'A, Ma-
ria LAnoae.
111 total 9-1 jupanese cu 417 scutelnici,
lar peste tot statu1 personal al boerimei Moldov i in aniil 1763 era de 354 per-
soane, dintre cari 194 boeri §i boerna§i, 34 boeri greci, 4 turci, 94 jupanese §i 6 a§e-
zeminte publice. Daca la ace§tia am adduga §1 pe cei 20 dieci de visterie am avea un
total de 374 obraze. -
Intre aceastã lume redusa se invartia toatA activitatea politicA a Orli "Moldovei,.
Supt aceastd lume stäteau slujitorii.
§ 10. Slujitorii. SAmile visterid deosebiau pe boeri de slujitori. Ace§tia formau ciocoi-
m(a tarii. Ei avAnd insgrcinAri administrative erau unii cu serv;ciile la Curte, altii in
tall. SAmile ni-i dan grupati in rufeturi, adicA brede.
Totalul slujitorilor ss: rid'cà la 2652 liudi, adicd persoane, fatA cu 374 numarul
boerilor de toate categoriile.
Deci in 1763 erau in Moldova 374 boeri, bonina§i §i jupanese cu cin, §1 2652
liudi in rufeturi, sluitori, ciocoil
Iat5 pomelnicul lor :
a) 946 liudi 1.ufetul militar al eurfii din cari 53 steagul lui Ba§bulucbma din

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 17(33 75

Curte, 53 steagul lui Basbulucbase al doile, 53 steagul Draganilor, 53 steagul Cazacilor,

53 steagul basbu ucbasa hat ndnesc, 53 sLagul al 2-lea hat nInesc, 53 tij al 3-'ea, 53 ste igul
al 4-a, 51 steagul al 5 a, 5) steagul al 6 a, 53 capitani age§ti, 53 ro§u agesti, 6 bu-
Iucbasi agesti, 1 buciumas agesc, 34 podart, 6 trambaci gos,od, 6 tambici hatma-
nesti 5, trambaci agesti, 25 vAnAtori, 15 ar ari de foc.
b), 228 liudi rufrtul caqii anume 39 armasei, 12 darabanii temnit i, 14 pahar-
nicei, 3 pivniceri, 25 vama, 3 apari grajd, 3 carbunari, 6 sahaidacari, 2 torcii, 6 sAtrd-
rei , 6 pitdrei, 6 beceri, 1 feredegiu, 2 rw.turAtori.
c)-18 liudi rufthd muncitorilor din cari : 4 joldunart, 6 apari, 8 lemnari.
. d) 120 Guth; rufetul comifiei din cari : 12 fustasi de pada', 12 fustasi de divan,
12 fustasli doamnei, 21 comisei, 2 ) vezetei, 14 darvari, 4 podvodari, 10 petrari, 1 teslar.
e) 409 liui rufclul de din rfara at eur(ii §i anume : 92 copii in casa, 40 adrozi,
31 calarasi th Tirigrad, 38 lipcani, 45 userci, 9 bucAtari gospod, 23 cjohodari gospod,
59 leventi, 12 died de divan, 6 peaveti, 1 psalt biserica gospod, 4 grAdinari gospod,
2 trambaci biserica gospod, 2 pisari, 11 beslii crestini, 6 vorn.ci de poarta, 1 cdpitan,
de vanAtori, 1 grAdinar a beziulu', 24 mehteri crestini, 1 tunic biraictar (s.egar) s 1

ni de cazaci, 1 ispravnic de armasei.

f) 946 liudi rufeturile de pe afura §i anume Id calarasi hAtmAnesti, 50 calarasii
lui vel capitan, 4 tirnirasi ot ipote, 1 odagiu de ScAnteia, 116 slujitori vama Focsani, 3
,

seirneni Galati, 15 vozari Galati, 50 calarasi Puteni, 30 cal irasi Galati, 20 calarasi Te-
cuci, 179 calarasi sardaria Orhei, 8 cala asi Heciti, 25 pantiri Neamt, 10 p. ntiri luba-
ne§ti, 12 umbldtori Soroca, 16 umblA ori Cernauti, 28 surugii la menzilul Barladului, 33
surugii la menzilul lasului, 23 surugii la in2nzi1u1 Vasluiului, 5 surugii la menzilul Do-
rohoiului, 29 surugii la menzilul tefäliesti §i Crasnaleuca, 8 surugii la meniilul TArgu-
Frumos, 88 liudi Rdzina, 70 menzilgii la Tabd, a, 23 calarali la Raspopen , 30 calarav
la 1145g1ira, 31 cAlarasi la 135Iane§ti, 30 cAlarasi la Calddrusl, 17 barani la Cernauti, 13
pantiri la Rop;e, 20 surugii la Soroca.
* *
A. Rddiceituri (scadert fiscale)
§ 11. ScAderile pentru diferite fcfe a fost in sum de 28270 tel §1 111/2 bani, din
cari rezultd sistemul de viata politica. a tirnpului.
latA o categorie de nume : Domnita Patadow, 213 lei 110 bani pentru urmatoarele
dai i : 17 lei 18 bani ajutorinfa, 13 lei 105 bani din mucarcr pentru 2 crAsme de la Car-
ligdtura §1 o moara la Harldu, §i 152 lei 107 bani din deschud.
Vornicul Joan Paladi 410 lei, 1061/2 bani din diferitele slujbe ale visteriei : 110 lei
din gor,Ilind, 244 lei, 65 bani din dcattin4, 18 lei 69 b Ai din ajutorinp, 9 lei 30 bani
din muearer, 14 lei 43 bani din vddrarit, 3.19 /2 bani diii sfertul aroarii. it lel din
sfertul de pe Nombre 1762.
Vornicul Dim. Pal«di 772 lei 20 bani, din diferitele slujbe : 68 gor*lina, 35 tel
90 bant din vddrarit, 117 lei 26 bani docti,ua, 18.60 muGarcr, 8 tel 69 ajutorinte pe o
moara ; iar de pe anii din urmd i se fac o serie de scaderi : 60 lei sfertul pe Septem -
bre de antArt (deci pe 1761) 110 lei 81 bani gorstina tot de antart (1761) 20 lei, 12
bani ajutorinta de antArt (1761), 120 lei sfertul de pe Maiu de antart (1761), 153 lei
30 bani desetina tij, 20 tel 12 bani ajutorinta de En (1762).
Visternicului Filip Catargiu din slujbele visteriei i se rAdicd 726 lei 12 bani, dintre
cari :17 lei 18 bani ajutoriuta de antart pentru 2 mori (1761). 13 lei, 105 bani muca-
rer pentru 2 crasm §1 o moara. 76 tel 54 bani dcsetina de pe stupi, 162 lei 94 bani
vddrAritulde la Tutova, 53 tel gorOina c1.2. pe oi 4i mascuri, 200 tel ajutoriqa de la
Suceavar 202 tel 96 bani din mucareru de la Suceava pentru paharnicul Canano.

www.dacoromanica.ro
76 GH. GHIBANESCU

VI te rnicului Ianca Canta din ramasiti suma de 769 lei 88 bani, si anurne : 120
tel din poclonal baeramleicului, 56 tel 99 bani mucareru pentru o moard la Putna §i
liud i de la Iasi, 413 tel 115 bani d'n aPvtina eat pentru stupii sai (199 lei 71 bani)
cat si pentr i paguba de la Hariau (214 tel 41 bani), 103 tel 48 bani vAdrAritul de la
Putna, 75 Id, 76 bani din ajictorinp pe tiganii s' liudii de la Orhei, CarligAtura §i Putna.
Hatm nul Gasile Rosa are 2 condee, unul de 509 lei, 36 bani si altul de 336.25
(total 845 lei 61 bani) si anume : 385 lei 111 bani desatinei, 125 lei 103 bani viidrcirit
ot la§i §i Putua 114 tel ajatorinle ot Iasi, 26 tel 32 bani mucarar p-i lulie pentru liudi
ot Jijii, 85 1 i 101 bani widritrit ot lasi de an 1762 Noem. 11 ; 9 tel 30 bani crasme
la Iasi si CarligAtura, 13 tel 103 ban i ajutoriute de antart. 48 tel 75 bani grostina ot
Putna, 9 lei. 30 bani mucarar pe 2 crAsme, 8 tel 09 bani pe o moard la Roman.
Vasile Razal hatrnan si parcalab Sucevei 2112 lei, 36 bani, clIn cari 173 tel de-
setind pe stupi ; si 1939 tel 36 bani paguba din desetina ot tinut 1a0 1762 Dec. 7.
Aga lordachi Ifrigo,wolcu cu 4542 tel 32 bani in 4 condee si anume : 173 tel de-
setina, 162 tel desetino, 162 tel 105 bani vadrArit ot Putna, 1925 lei cad s'a incarcat
mai n ult la Neamt cu 10 '0 ughi cu de3etind, 1765 lei 107 bani pagubd din desetina
d- st ipi la Nea nt si Roman gospod mild" 515 tel 60 bani pentru zahereaoa ce s'a
dat la conacele M.- S. Hamza Pasa trecand la Hotin si i se tdiase 1763 lulie 17.
Ube. In 1763 gasim ca galbanulughii--valora 1 len si 37 parale, sau 235 bani
vchi, caci 10)0 ughi veniau drept 1925 lei.
§ 12. Saiderile cu cara ter administraqv erau foa te multe si ele ne servesc ca
lAtnuriri asupru yield vechi. Iatã cateva : Ene bairactar dat in lefi (i se scade 4 lei 43
bani), 4 lei 75 bani Nicolae Seimen agesc gresit pus la tabla visteriei pe 2 locuri, la
podul vechii si la Muntenime, dat in lefi". Nicolae Grecul neguritor dat in lefi din
mucarer si mita", da dajd e cu negut torii, trecut gresit la tabla visteriei" ; 50 lei Sim.
Harghes puindu-se oile si la Orkei si la Cint? u-Lung ; 50 tel Med. Gheorghe, isprav-
nic de Neamt ajutorinta, la simbria samesului, bani porfi, lipsa hartii ,§i altele" ; 18 tel
114 bani pentru 2 case a 2 oameni la satul Ban.ii olatul Grecenilor, pusi fn tabla vis-
teriei si la Situ! Ginesti ot Covurlui, rAdicat la Covurlui, platit la Baincii ; Manase ji-
dov cu 5 lei 114 bin , gresit pus in tabIa la Suceiva, plateste la Feredeeni, Harlin, 8 tel
117 bani lui Gavril mazil din Iasi un polohoc de 20 vedri yin, gresit pus la tabld
asma, gospod. m la i s'a radicat ; 7 tel 97 ban! si jumatate Simeon sin Gusila ot Bara
fiind birnic ace ,ta gresit s'a pus in tablA la Iaçi. E vorba alci de Ion, pi imul copil a lui
Grigorie Vodd Calimah ; I len 30 bani Lazor arman ot Iasi, mutat cu birul la ChisinAu
1763 Iunie 21.;-22 tel 80 bani can ta 1) pentru 63 vite a cAlugdrilor de la Schitul cel
ma e din Ora Lesasca. 7271 April 7 ; 12 lei 11 bani se radica lui Arghire Ciohodar,
care a Mt ans band mucarerului ot targ lapilli din mucarer. 1763 April 23.
§ 13. Locuri 1iuZe. Marele postelnic era limit sa facd anumite plAli diplomatice,
pe care n'avea sa le Ole nici marele visternic, nici a t boer ; de aceia se radicA 205
tel 30 bani din bang mucarerului dati la un loc stiut prin mana post. Alexandru 1762
luli 30 ; 262 tel din sfertul asezd.ii, data la un loc stiut gospod prin maim post. Ale-
xandru 1762 Sept 30 ; 100 tel din sfertul asezarii scos la Septembre dati la un loc stint
de g ispod prin mana post. Alexandru" ; 348 tel dati la 2 locuri stiute prin maim post
I) Obs. Canqa venia de vita mare (cal) 40 bini ; cAci pentru 68 vite se ridica
22 h i sn bani ; pattru 40 vite a lui Hristache Balasan se ridica 13 lei 40 bani ; Cu-
nita de oi era 2 par le de oae (6 bani), cAci pentra 100 oi tot a lui Hristache Balasan
se ridica 5 lei.
5 tel X 120 bani 600 bani, cari impArtiti la 100 oi vine ate 6 bani de oae.
68 viteX120 banl-2720 bani, cari socotita Ia 120 bani lent, yin tocmai 22 tel 80 bani.

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1673 77

Petrachi 1764 Febr. 12 ; 67 lei, la un loc §tiut pcin mdna comis M Suciu. 17E4 Fehr. 12
130 lei 15 bani rAdicatura spatar Enachi Milo, din cari 80 lei cheltueli ce au dat
ja 2 imblatori ce au mers Ia Var§ov, and era staroste §i nu s'a fkut pecete gospod.
1763 Dec. 13 ;
35 lei lui Aron jidov ceasornicar, ce au luat din §fertul a§ezdrii ot 0 rheiu in carte
de rand pentru un pecete gospod vechiu al mArii sale loan VodA §1 fiind ramd§itä sau
rAdicat. 1163 Ghenar 27.
§ 14. Pentru spor'rea venituril r tarn Ion Teodor Vodd Calimah luptase mult cu
aducerea lui Stavarachi, cu iscusinta lui C. CogAlnicea ul visternicul, dupa ca e iatd ce
ne spune cronica tArii : silindu-sd VodA in tot chipul cA' doar va putea chivirn'si a-
ceastd domnie, dar era cu greu, cad bani din (at a nu e§iau §i se mirau ce vor fa e.
Stavarachi vdzAnd una ca aceasja, 4:a grAbit §i peste 2 luni a purces §' el la Ia§i, au
conAcit in curie la cdm'ard, luAnd toate trebil- in ii Ana IL i, 7 t zz e c t er t al doilt domn.
VdzAnd visteria ca n'o prime§te nimeni, a adus pe Cost. Loga n'ceanu medelnicer si l'a
fdcut vel stolnic .§i v0eltil vistel nici i eclei mari, zicandu.i dom inl % s t-1 va 1. Atunc
a stAtut cu toat5 salinta, tocmind ispravniciile pe afara, fdc nd oam eni de treaba, inva-
tându-i in ce chip vor urma la toate, care nu in putinA vrearne a indr ptat toate tinu-
turile §i visteria, de era de-a mi-area tuturor, incei cla I a v ,ni b tni Ea visterte. DarA
Stavarachi fiind lacom la toate §i grabnic, a inceput a pane bani §i pe boeri §i pe ma-
ndstiri §i pe giupAnese, cai de menzil, podenii §i pogondrit §i altele, c re ntz-- le parea
bine la o samd §i incepuse a murmurisi...(Let. 1112 2.36).
Iar mai jos zice ; atunci a gásit mu§tereu §i pentru visternicia cea mare, mei a 1 n-
sese in Lund stare Cost, CogIllniecanul vel stolnie, cerAnd o lonitd C ntacuzino Delea-
nul, pe care l'a facut vel visternic (idem 238).
B. Veniturile (alit in 1763
§ 1 5. Pentru cele 7 luni ale anului 1763, shine ne dau cifra de 756898 lei 88 bani.
(*qI-1mm). RepartizAnd pe lund vine cAte 108118 lei pe lung sau pe un an intreg ar
+-I--
veni cd bugetul tdrii Moldovei era in 1763 de 1.2' 7.368 lei !
Cel mai mare articul la venituri il constituiau sfcrturile, adicd plafa birulai. Cu-
vAntul ffert aratA cd int u inceput darea birului pentru u§urarea plätii lui s'a impartit
in 4, pldtindu-se nu de o data' global, ci in 4 rate, in 4 ffertulq. 'Ele insa sZau inmultit
Cu vremea, dupd cum ne aratd §i sama, oce o studiem.
§ 16. Cisla qi, fferturilc. Din vechi birul se incasa gloilal pe sate, nu pe indivizi.
Se aduna ob§tia satului, se -Ikea numAratoarea birnicilorcislicire§i se inscriau in ta-
belele visteriei fie care Wean cu partea proportionald a biruluidupA putintd. Ob§tea
rAspundea de suma globald, in caz cAnd cineva din cisld dAdea bir cu fugitit. In Munte-
nia unde cisla era mai oneroasA, s'a impala in Uncle, de cAte 4 oameni. Liudea ga-
ranta plata birului, nu ob§tia satului.
SAtenii n'aveau nici o tiduld la mAnd pentru cAta dare aveau sa' dee, ci numai in
table. De la o vremesupt Gh. Duca Vodd in a treia I ii domnie, (7189) s'a hotArAt
domnia ca im tAnd cele ce plAnuise a face Dumitra§co Vodd Cantacuzino sA scoati
hArtii pe Ora, pe fetele oamenilor ; carele Intai and le-a dat erau upare, dal' la cisld
au ejt foarte grele, cad hArtia de 2 lei a fost la cislA 10 ug'ni, Mail de 2 ughi a e§it
la cisld 16 ughi ; cea de 4 ughi a qt de 32, §i chiar de 60 ughi (Let 112 22).
Cel dintAi d)mn, care rândue§te fferturile a fost Antiohie Vodd. Cantemii in 7208,
care o aplicd la ruptit ca sd §tie tot omul ce va da intr'un an, and a tot omul pc-
eetluit do mnPse anume §i pe fqa omului scrisk §i banii sit yi-i dea omul iu 4 sfcrturi,
dupd cum era a§ezat in visterie" (Let. IP 44).

www.dacoromanica.ro
78 GH. GHIBANESCU

Deci la 1700 sfetturile se introduc la plata birului de cAtrA cei as-zati in v:sterie
cu rupta, st apoi s'a intins §i la plata birului in cisli.
MAsura lui Antiohie VocIA se pArAsise, cAci in 7220 (1712) Neculai VodA Mavro -
cordat dispune ca pentru ca sA nu mai imble orAnduelile pe larA, au asezat Ora cu
rupta, de dau oamcnii pe iferturi" (Let 1112 163).
Alti dnmni incepuse a inmAti IR:Hartle ruptelor, curn a lost C. Duca VodA (Let.
II, 281). 0 altA masurA ingreuitoare tArii a fost mArirea sferturilor, pAnA ce s'au indoit-
Grigore Ghica VodA in 7241, zice cronica, a scos vacArit, hArtii grele, vAdrArit, desetinA
si yerturi marl' (Let 112 373).
Cel care a r-g alat qfertarile a fost Cost. VodA Nec. Mavrocordat dupA 1741. El
a scos hArtii grele, §i apo de iarnA a scos ffcrturi. In adevAr Ion Canta ne spune cA
a a§ezat sA fie 4 61erturi inteun an cAte 105 parale sA dee fiestice om casas ; holtelul
cel cu OHO ate 55 parale ; si le-a dat pecete tuturor tipArite anume pe I t-le lor nu-
mete §' porecla ; si dupA ce s'au cisluit le-au dat zlotasii i izvoade si la v:sterie le-au
scris in condi:A" (Let 1112 184).
Deci in 7249, b'rul unui sAtean era de 420 parale pe a 1, adicA 10 lei §i jumAtate,
iar fec'orii plAteau 220 parale, adicA 5 lei §i jumAtate.
loan Vocla Mavrocordat in 7259 le-a inmultit §ferturile, de la patru la dui si chiar
la ace fferl uri pe an (Let 1112 185).
Cost. VodA Mavrocordat venind cu a treia domnie a desfiintat vAcAritul, dar a in-
multit §f.trturile pAnA la 12 numai 6ferturile pe toatA luna dupd rAnduiala hArtiilor, ce
scosese Grigore VodA Gh'caa (Let 1112 186).
Supt acest r( girn al §ferturilor gasim si siimle visteriei s ipt Gr. I. Ca imah VocIA
in 1763 : Oerturi simple, §ferturi indoite, §fert pentru menzil (1I/,) §fert pentru ba.rarn-
Iâc (fertalincloit), §fert pentru mucarer ; vara, toamna, iarna §i primavara §ferturi indo-
te §i intreite, etc.
§ 17. ,,Sfertuile pe judete. (vezi tabloul pg. 79)
§ 18. Ddrile mazililor, ruptelor i rup1a0lor. Veniturile se incasau si dela alte
categorii de c.tAteni in afarA de sateni ; maciiii, ruita0i, ruptde visteriei cari la bir
erau itnpusi personal nu in cislA, adia in stil vechiu pe fekle lor ; alte venituri crau de
pe albine deseatine, de-p3 v'n vadraritul? de pe o gorAna ; cum §i alte categorii de
venituri votrul, alamul, cunqa §1 de pe talele judecdtorefti.
§ 19. Darile pc categoriile clo birniti, i pe natura venitnrilor r (vezi tabloul
pg. 80).
§ 20. Slujbc in van:are. Dintre cele 6 dAri, ce se incasau de pc uvere, nu de pe
persouue, toate -vedem cA erau date in vinzare la kokii-vechi adicA la mezat. Era a-
ceasta un mare avantaj rentru domnie, cAci incasa venitul curat, fãrã sd mai aibA nevo e
de a plAti personalul z(otasiIor. Acestea cAdeau in sarcina boerilor, ce luau la mezat in
vAnzare shijbele
1) Cunfla pe cai a dat 3000 lei
2) AlAmul locurilor din Bugeac 40)0 ,
3) Usurul t j de p locuri 6000
4) gor§tina pe oi §i mascuri 96085.60
5) vAdrAritul pe via 106 250.
6) detetena pe stupi 74.439.90
total lei 289.775.30
7) taxele judecAtore§ti 2651.82
total lei 292.426.112
Obs. Din toate aceste 7 dari, ce priveau averea oamenilor numai desetina se re-
www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 176J 79

lunie Baerarn Mucare- Sept. Sept. iDecembhienzilul

lAcul Oct.
C-7
sfert Ind. sfert rul tulle sfert sfert hid. indoit CI I , sfert TOTAL
In lei
Galbeni Galbenil Lei I Galbeni O.ibeni I Ughi
ca
1
potr. potr. vechi potr. potr. I
sfert
GNMEMOID

III. Suceava 992.11 1870.02 12270.80 900.18 1534.140 867.07 1652 04 I1266.41 2 -8-00

vI. Nea tutu! 734.- - 1403.10 8935.- 701.- 1302.20 640.-

1
I 1221.- 9' 8. - 28R90

Xl. Rornanul 582.14 764.28 4114.15 370.17 740.34 370.- 720. 910.- 23336

_ V. Bacau 833.- 1588 20 7958.90 794 10 1480.02 710. 1400. 1065. 30100

_ 11. Putna 1772.02 3252.31 114124.75 1536.191 , 2978.10 1437.05 2722.07 2128.07 59374

_Vil.

x.
Tecuci

Covurlui
813.-

470.-
1e58.10 6186 30 I 632 05

446.-
12-0 in

860 -
616.-

423.10
1198,20

800.-
921.

63P 2
26062

19176
SOO.- 6056.-

XIV. Tutova i374.- 700.- 1 4120.50 316.- I 632.02 316.: 0 588.30 491.221 14050

XV. Vaslui 310.- I 600.- 4070.- I297.10 584.21 280. I 560. 420.- 12881
..___
XIII. FAlciu 351.C1
1

708.01 4527,30 354.01 I f 52 32 326.16 I 652.:' 2 I489.24 14492

.._ -
-- - -
LApu§na Or- 15(0. 30 0. 1517. I 2880.- 2214.12
85186
I. hei §i Soroca 2105.- 9172.- 25256.35 475.
(Soroca)
910 20 455.10 880, - t82.20

-
770.- 13 W.-
IV. Cern 5uti

HArldu
802.03 1604 10 7198 60 I 798.P/ 1540,- 11.25.- 3)494
_
VII. Dorohoi 810.- 1454 09 7927 65 1 7004, 1350.20 670. 1306.08 100 '. 26031

XVI. CArligatur a 197.09 394.08 2221.:-.0 197.05 360.36 678.13 310.10 246.09 7658

-
IX. Ia§ii tinut 432.07 1250.10 7727.90 819.15 1184 20 591.10 1108.14 849.15 25098

IXII. Ia§ii tArg 45.9v, 88 25 12059 20 44.12 88.24 43.171 . 89.28 64.06 14523

divan
_
11427.62 10213 18
1 Total galben' 1/2 22278.05 3095 23 10748.04 20739.02 7 19630.33 15092.04
1

31986.16 61'2E5.22 172.9 7.931/,

Total tel 1/, Maud ('4

- --
, 348 los) 29557.66 57.0 2.63 28108Q*5 5 987.41 , 41.366.11 ,
I 3063 32 Lel no!
64.320.55
S cAderi 5808.- 11, ludec. 33.043.07 5235.09 6548.78 5266.39 5270.- 5274.
687.75
Total curat 26898.62 63640,99 139914.86 22821.116
tel 1 24.322 57 50483.10Z 1 49917 41 , 3(092 V
1 2 1/2 1

www.dacoromanica.ro
 1
deset na .5..-g , co-,
ruptele ( D
Mazili §ti rupta§ii camArii Lipovenl, inocani, fn v inz, re = i",1 '03 .,
p
vister el ( amen!,
streun, codreu', lid. barsani (pe stup ) pi p 9,. jc 1 o -,..'
Iunie August Octombre Iunie August OiLtoemnitrree st1),.pp6a%.11.
luIie Septembre Noembre Julie Septembre (2 sf r uri p r le
, I 1 I stupul

-1

vin)
I 938.65 1867.65 3356.10

l(pe parale de o ae
Suceava (Camp. lg. rus. 3320 ughi
Neamt 112.- 112.- 244.- 2700 p. 480000 oi a 5
gor,Ima in vanzare

I
U urul, in vAnzare

vOneare
Cuni(a, in v nzare
Aliimul, in vAnzare

Romanul i 117.60 1940

o,) comis M. Suciu

113.90 227.60
1

I
Bann giudecatoriet lu

.
BacAu 275.- 296.- 592.- 2210
i

Putna I 315.60 631.- 2200

315.60
Tecuci 40,-- 1900
de

40.- 80.-
Covurlui 91.90 89.90 179.60 610
.
.
,

Tutova
adsopgul

1870
P

Vaslui 2050
FAlchi 150.- 150.- 300. 2200
.
LAp. Orh. Sor. 183.80 210.80 420.40 7300
Cernauti . 149.- 374.60 2510
.
.
.

Herta-Dorohoi 3800
fa ut

CarligAtura 1220
1a§ii 362.98 3500
targ 1a§ii - 1345.25 1302 751/2 2759.86 249.90 610.36 1569.96
bez. 2250 I i vama cazacliilor
*F10 fl3S3NlyE111-10

slu;ba vAdrAritului : 85000 lei

slu.ba got§ mei a 5 pardle de

Greceni 550 60
oae pentru 480000 oi 60000

1100.-
36085.00

www.dacoromanica.ro
.
.
.

rupta§ii camArii 1092.36 1016.87V, 1997.85

sate cu testament (Orhei) 2504.75 3143.54' ,
en t vis eriet

banii mierei CATE 1 0 BANI DE GALBAN 1933' 2

I
scAderi

s.cAderi 87.63 V, 61.117 154.90'/2 122.65 347.- 406031 2

1

ughi sau
.
.
.
.

78439.90
.

se scad
7198 peci
boere§ti
11405 peci
3000
6000
4000

cu pecete
'
2651.82

18604.88
TOTAL 2349.1071/2 2257.46 4602,801/2 2860.118 7802.76 11708.781j, 55835.2 95219.94 19505.411 2 15381.82
I
 tAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 81

Parlila pe judete; cad Oa mai mare avere a tAriidupA boi si vaciera albinaritul, deci
stupii, prisiieile. Erau in tarA nu mai putinde 669.951 stupi, pentru care ge luau dari cite
41/2 parale de slut); Toate celelalte dari erau socotite pe slnjbe ; slujba gorstinii, slujba
vAdrAritului, si se incasa global venitul, lAsand pe boerul zlota§ sa §tie uncle este vie, §1
unde nu este ; unde-s oi si unde nu- s ; iar pentru pArtile de peste Prut, in cele 2 cea-
suri, in tinutul Hotarnicenii, ca si in olatul Grecenilor, sa se incaseze cele 3 dad : cunita,
Om& si usurul iaräsi global.
Persoana dar in vechime, nu venitul lui, era criteriul fiscal al impunefii ; de si a-
cest bir personal era proportional cu starea economica si fizicA a omului, nu era unitar,
( gal si uniform pentru toti.
§ 21. Dar', desfiintate :
a) Pacaritul nu mai figureazA in categoria veniturilor visteriei. El fusese des-
Mutat IN ntru totdeauna de Cost. M. Cehan Racovita Vocja, iar Enachi CogAlniceanu po-
veste§te pe larg cum a fost legat cu testament a 4 patriarhi si -a 4 vladici ai tarii (Let.
III 2 230).
Nu fu nicl o dare, eare sa fi provocat vAicArari mai marl ca rticarital, intru cat §i
cronicarii nu contenesc a povesti pe larg evolujiile acestei dari.
Cel dintai domn , care a scos vacatitul, a lost C. Duca in 7201, imitand in aceasta
pe socrul sAu C. VodA Brancovanul din Muntenia. S'a platit de vaca un zlot si 1 leu
de cal. I. Neculce il nume§te obieetu rau li spnrcat, care tine( pana mai tarziu, caci
orice &p.m care vine in tara ii e drag acest obiceiu si nu-I mai lasa (Let IP, 248). Nec.
Costin mai of icial explica cauzele introducerii vAcaritului, ca : prc da TAtarilor, poruncile
imparatesti, asa ca a introdus aceasta dare munteneascavacaritulelite un zlot de bon,
de vacii ; de gonitori, cede un tult, (15 parale) f i Vac un leu de cal gi iapii (Let IP 40). Va-
caritul a tinut atunci 10 ani, caci acelasi C. Duca VodA, in a doua domnie in 7209 il desllin-
teaza si-I leagA cu mari blastamuri, scriindu-se 4 testamente cu blastam, din care unul
s'a Idsat in visterie iar celelalie trei la cei 3 vlAdici (Let -11, 46).
Ion Neculce afirm.k.cd vacAritul a fost legat de Antiohie VodA Cantemir. kid din
7204, cad nu tinuse de cat 2 erni, luandu-se cate 2 lei de cal si un galbAn de vaca
(Let IP 258) C. Duca Vocla cu a doua domnie, la inceput dezleagA vAcaritul, ia de cal
2 lei, de vaca un galban si mai pune adau§ag ate un tult de vita (15 parale sau 45 ban!),
§i numai dupA aceia il leaga din nou cu blastämul arhiere c (Let IP 271).
Tocmai in 7232 Mihai Voda Racovita desleaga vacaritul, trece peste juraminte,
strica legatura sfintilor 4 patriarhi si scoate rodedritul ate un leu de cal si un z'ot de
vita, de i-a ramas mult blastam in tara, cAci l'au scos si alti domni dupa aceia (Let 111
261 11P 70). Grigore Ghica Voda mareste vd:Aritul, scotindu-I odatA cu vadraritul, cu har-
tii grele, cu deseatina si cu sferturi marl (Let lI'373), de si scazuse vacaritul la 6 po-
troulci de vita (Let 111 72). Cost. Nec. Voda Mavrocordat in 7241 scoate vacAritul toc-
mai odata cu vadrAritul (Let IP 377) Gr. Ghica trod cu a doua lui dorrinie scoate NI-
cAritul in luna lui Fevruarie, !nand de cal un leu, iar de vita un zlot (Let IP 386). Mal
apoi Ion Von Mavrocordat radicA darea vacAritului, land 2 lei 30 bani de vita iarna si de
vitel 90 bani, iar vara 50 de parale de vita (Let HP 185). In 7255- Cir. Ghica VoCa cu
a li eia domnie, de si scurtA de cat( va 11)111, a pus vacaritul vara eatt 90 bani de vita
(Let IIP 186).
lar Enachi Cogalniceanu e sl mai explicit mai afes vacArlturi ate 2 caw 3 pe
an, cA scotea unul la Ghenat, altul la Mai, si la Decembrie, cat se scria pe an Cate 7
lei 45 bani de \ ita (Let IIP 206).
Istoricul vacAritului il face pe scurt loan Canta vorbinc1 de a doua domnie a lui
C. V( dA Racovita (Let IIP. 187). Infiintat vacaritul supt Duca VodA, se leagti de An-
n
www.dacoromanica.ro
82 OH. OHIBANESCU

tlohle VodA Cantemir. M hai Voda RacovitA in a treia domnie il desleagA V a mers de
atunci crescAnd de la 90 bani de vitA pang la 2 lei 30 bani de vita.
C. Voc la Racovita a luat vAcAritul la inceput, apoi l'a legat iarasi cu mare blAstAm.
St asa.gasind cu cale a scris la Tarigrad la biSerica cea mare de a scos un testa-
ment cu iscAlituri a tot soborul, scriind in el cu mare afurisenie ca sA nu mai pate
nimene de acum inainte scoate aceastA slujbA a vAcaritului ; si a§a a pus domnul de
a scris la toate tinuturile de au venit cate 7 mazili §i ruptali la la§i. Si dupa ce s'a
strAns multimea de cu zori, a pus pe Mitropolitul de a slujit sMnta liturghie. orAnduind
pe CogAlniceanul vatav de aprozi de a strAns boerimea, mazilii V negustoriL.. lar cAnd
a fost esitul cu sf. daruri $i cu sfAntul potir, a scos acest testa mf nt Mitropolitul Iacov
cu afurisenia a 4 patriarsi : Alexandria, Anhohiia, Erusalim si Tarigrad, cu toti arhiereii
sf. Sinod, strigAnd norodul la fie§te ce cuvfint, amin" (Let 1112 2301.
Asta era situatia vacaritului in 1763. El nu mai figura intre veniturile OM.
b) Fumarittd pe hogege nu figureazA Wei el in lista veniturifor visteriei. Scos intAi
de Antioh VocIft Cantemir in 7213 (1703), se incasau Cate 2 orti de casA $i grajd in
la§i si cAte un zlot de casa la tara (Let 112 52) Mihai Vodd Racovita in 7216 (1704
a suit fumaritul la 2 ughi de tot hornul de ca-e lucru dada au inteles, pAmanteni multi
§i-au stricat cascioarele, altli rAsipind hornurile de prin cAscioare, A'ci cAte hornuri a-
vea omul in casele lui de tot hornul da cAte 2 ughi" (Let II 2 57).
lar in a doua lui domnie 7213 (1705) acelas domn a rAdicat funflritul la cafe nn
zlot de toatA casa (Let II' 285).
c) Pogon?tritul pe pogoanele de vie iarAsi nu mai figureaza intre veniturile visteriei,
cad se Inlocuise prin darea mai rentabila a vitdraritului ; care a inlocuit pentru pro-
ducatori taxa pe pogon de vie ; larA pentru negustnri taxa pe crAsme, crkm-tritul sau
pivniceritul. PogonAritul s'a scos intAi de !strati Dabija Voda in 7170 (1662) a s_ornit
el intAi acest obicei rAu de pogonul de vie cite un leu sI dee (Let. IP 192). lar C. Duca
Voda in intaia lui domnie il intinde si la popu§oi.
Incepuse poynoint a lua locul meiului; aceasta prin 7201 (1693), supt C. Duca
VodA. lmediat a fost pus la dare, si se lua ate 2 orti de pogon de popusoi (Let II'
40). lar 1, Neculce scrie ca a scornit un obiceiu nou pe lark de a scos de pogonul .

de popusoi §i de parAng ce-1 faceau oamenii cu sapele prin curAturi sa nu moara de

foame el le lua cAte un zlot si de pogonul de.tutun die 4 lei (Let II* 248).
Pogonaritul era socotit Ole 20 bani de pogon ; dar ca sa nu fie douä clari pentru
acelasi articul, Neculai Voda Mavrocordat in a 2-a a lui domnie se hotaraste a ridica
pogonArilul cu testarrent cu blastAm de la Kir Hrisant Patrlarhul de Ierusalim Era
scornit §i acest obiceiu de la o vreme in cohce, 'carele il rAdicase cu 2 ani mai Inainte
cAtre 1713de tot ca sd nu mai fie (Let. II'. 166). Hrisovul e din 7222 Dec. 20 (Acad.
Rom. Mss 1 91. 95).
Cu toate act stea d'n dud in and domnii reinviau pogonAritul alaturea cu vAdrA-
ritul. Asa C. VodA Mavrocordat in 7241 (1733) de toamna a scos vacarit §i vadrArit,
iar de primAvarA logonarit §i cunitA (Let 112 377.
In 7623 Av. 1 Matei Ghica Voclã rSdicA pogonAritul (Acad. Rom. ms. 1, 91, 95).
d) Corntiritul lara§i nu mal figuredzA ca verut. Cel dint6i domn care 11 näscoceVe
este Antiohie VodA Cantemir in 7213 ,V mai scosau §i de tot boul de negot, cora-
ritul c6te un leu" (Let. IP 285). AceastA dare o plAtiau cei ce Mceau negot cu boii ca
venit slujbasilor pietelor din .tArguri : oboare sau targul boilor ca vel cApitani de tArguri
$i mai apoi agiei. Turch laji call singuri erau cumpAratori de boi, fusese opriti de a mai
face acest negot subt Nec. Voda Mavrocordat. ChemAnd pe acesti Laji la Cur.e le-a
cetit fermanul ca trebue pusi la dare de cornarit indatA Lajii au amortit, s'an mahnit
§i au seriph din dinti ; cAutat-au a-§i plati corn6ritu7 de boil de negot.
www.dacoromanica.ro
 SAMA V1STERIEI MOLDOVEI DIN 1763 83

Incetand negustorii Laji supt Gr. Ghica a incetat i cordritul.

e) Canidna iarAsi na figureainn samile visteriei. Ea fusese deshintala de Mihai VodA
Racovita in 7212 (1704); i zice cronica camAna si bezmAnul cu cepArie ce au fost
(land crasm..1e din toatA tara, ca pe la targuri au fust scutind boerii cei marl si mid
crasmele ; iarA Mihai Vodd a legat acest obiceiu sa nu mai fie crasind scutelnicA a ni-
manuia pc la targuri, ci sd aibd a da venit tot deplin d )inniei ; lath la lard de la cei
mari pãná la cei mid, i ODA id tArani pe a cui mosie va fi crasmA, aceluia sl dea
venitul. lard de candina cc se laa la doninie a nalba a mai du, rare de atunci ai,a
del neGlin(it Let 1I 61).
Tot C. Duca Voda in a doua lui doninie ca sä producA mai mutt venit ascoceste
vAdrAritul caw 2 bani pe vadrA, dar de o cam data numai la crasmele din lasi (Let. 11 46).
DacA pogonarilul era o dare usoar5,-20 bani de pogon in schimb visteria a so-
cotit sA sporeascA veniturile fi,cu1ui, punand dare pe cr4me. Gr. Gh. Voda in a doua
lui domnie a scuruit aireiumurdul, punand de carciuma dare de 5 tel pc an, si au scos
si carciumArit cale 5 tel de crasmA in toata tare', (Let. II 2, 386).
SA facem acurn o s ,cotealã. Cel ce avea 10 pogoane de vie, plAtea pogodrit 200
banicate 20 bani de Oogon ; dacA mut ii desfacea in crasma lui, plätea acum 600
bani ; deci de gni ori mai scump.
lar vAdraritul schimbl socoteala. Cel ce avea o vie de 10 pogoane plAtea 203 bani
taxa de p )gonarit. D.acA pe acele 10 pogoane proprietarul ar fi fAcut 500 vedre vincel
putin; plAtind 2 bani de vadrA, el platea dare 1003 de bani, dici de 5 ori mai scump 1

Vadraritul era mai scump de cat crasMAritul ; iar acesta mai scump ca pogonaritul !
§ 22. Mucarerul. E a darea inoir i d.mniei, cum zice cronicarul, vorbind de Ion
Vodd Mavrocordat. idara boerii din Mold.wa aflandu-se in Tarigrad, s and cateva
juni acolo, WA' a venit si vremea macarelulai a inoirii domniei AlIojdOvCj. Atunci capi-
chihaelele lul Ion Vodd au zis boerilor : cc sà. facem cd vremea mucarerului a sosit, §i
aici b .ni nu gAsiin. Vizirul chemand pe capichihaele le-a zis pentru mucarel".
Ei s'au apArat arAtaud a cara va rasp (tide jentr i tou e. i chihaeaoa a mtrebat
pe boeri : sunteti multAmiti de acest domn ? Ci au raspuns La sant i ei m toatA t,ra.
Le-a z s : daca-i asa sA-i luati mucarelul. Au rAspuns : pi bine.. Dar barn a vett O.
dati' ? Au rdspuns, aid bani n'avem, dar sA ni se pue o vadea, §1 mergand In tail
pada la vadea se vor trimite. Si asa a primit Viz7rul §i a poruncit sd dea nu Lapis la
mad pentru bani Cu vadea". Puvestea cronicarului are intelesul ei, cAci din aceastA in-
timplare de la Tarigrad a esit ponosul bietilor boeri din partea domnului, (Ad cu dea-
sila boerii au ridicat mucarelul lui Ion VodA, nu tam (Let. III 2 208).
Mucarelul a inceput cu shard in secol. XVI , si a devenit obiceiu in secol, XVIII
La schinibArile d domnie nouA toti marii demnilari ai Portii inzas.iu diferite darurt
din partea noului domn Darul a devenit obiceiu i s'a repe at la fiecate capat de an
mucarer,
Cost. Duca venind cu a doua domnie a inceput a mullAmi pe Turd indeplinindu-le
toate cerinte e i obiceiurile, cu Bucramlacal, Macarelal i Ccaraqalul (L..t. 11 46), Mu-
carerul trec use acum ca dare regulatà intre sferturi, se reglementase cum s'ar zice
si nimene nu mai protesta. Nurnai Gr. Ghica bAtranul, cAtra 7240 scoase un bir noa pc
preuti, bir ce-i zice macureu, ca ajungea pe preutul cat da sdrac 3 galbeni, iar p cei
mai de frude si 8 galbeni i-a ajuns", (Let. 112 373).
Mucarerul in 1763 a produs SLIM de 172957 tel noi, 93 1 bani i pe and toate
celelalte sferturi se soc )teau la samA pe ughi §i potronici, singur natal muca-erul se socotea
in lei noi, ceia ce aratA CA el sa influenta de piala Tarigradalui mai mult ca celelalte

www.dacoromanica.ro
84 OFf. GIHBANESCU

dari. Mucarerul se incasa in sfertul lui lulie, deci vara. De pe ce se incasa mucarelul,
adicA cine-I plAtiau ? §i apoi ce scAderi i cui se ficeau scAderile din mucarer ?
lala tabela mucarelului pe luna lulie 1763 (7271) :
Sucea va 12270.80 lei vechi, Neamtul 8933, Romanul 4114.15, BacAul 7958 90,
Putna 14424 75, (Jecuci 6186.30, Covurlui 6056, Tutova 4120.50, Vaslui 4070. FAlciu
4327.30, LApu§na-Orhei-So.oca 25256.35, CernAutii 7198.70, Flarldu-Dorohoi 7927 65,
CarligAura 2221.30, la§ii lin. t 7727.90, la§ii tArg 12059 20. Total 172967 lei 9311, b mi.
La aceste sume, care reprezintã totalul lintlturilor, se mai adauga ;
300. Codrenii de la Falciu, 2 §ferturi
1110. Olatul Grecenilor . v
1200. CAmpu-lung rusAsc ot Cernauli 2 §ferturi
148. 90 Ungurenii strAini ot Suceava un Vert
7554.105 rAsurile cite 2 parale noua de leu
11332.114 rAsuri ate 3 parale de leu tij la mucarer pentru oarecare m le §i o-
sIbite trebuinle.
2973, satele cu tes(amnt Ia Orhei §1 Soroca pe RAut i CogAlnic pentra
3964 boi, die 90 bani noi de Intr.
172957. 93 lei noi.
Nu putin interes prezintA §i scAderile ce s'au dat §i cui amarne din acest §fert
al mucarelulni.
a). Boiarilor moldoveni, greci §i turci pentru 2232 liude 4464, lei
b). scaderi in lei §i bani la 34 boeri §i 5 jupAnese dupA liste- 1940,
c). rufeturile c1rtii pentru 946 liude a 5 tel 32 bani 4982, 32 ,
d), , pentru 128 liude a 2 lei 281, 72 ,
pentru 18 liude a 2 lei 76 bani 47, 72
f). . p.ntru 120 liude a 1 leu vechiu 132, noi
g). pentru 409 liudt a 5 lei 32 bani 2154, 8
h). ruLtur, pe afarA §i menziluri 946 liude 3926,112
i). targul la§i 3100.
j). obrazelor de pe afarA 1595, 79
Total 22604. 15
Rasurile I§i au izvodul lor aparte.
Din ele s'au plAtit lefile baerilor tlota§i pe la tinuturi cu slujba mucareru'ui §i
anume : 5020 lei la boeri zlota§i pe judete §i pe nume per sonale ; 1893 lei pen ru
slujitorii mai midi ; 1015 lei la dihriti b ieri ; 430 lei la giup inese sArace ; 2080 lei
IO2 bani scAderi f icute Ca pecete gospod. lar peste tot 33043.7 banl.
incasAri : 172957.93 1/2
ScAderi : 33043. 7
SumA curata a mucarerului 139914.85 1 (Surete. ms. III 554-564).
§ 23. Bacramlacul, TUrCil au postal lor cel mare numit al Baeramului, care cadt ia
a noua tuna a anului Arab. Cum anul musulman e mai scurt ca anul lulian, luna Ra-
mazanului nu cade totdeauna in aceia§i,lunA cu a noastra. In anul 1925, Musalmanii au anul
1343 ; Ramazanul va incepe la 26 Martie §1 va line pAna la 25 April, dud incepe Baeramul
cel mare la zi (Mai a lunei i$,1811.
Baeramul tinea 4 zile dupa Ramazan §1 cAdea totieauna in luna Aevat. In
aceste zile de sirbatoare era o datorie pentru popoarele suduse Turcilor sa prezinte
daruri marilor de nnitari ai Po:tii, ca semn cA se Incura alAturea cu 'ei de serbitorile
lor religioase,

www.dacoromanica.ro
 SAMA V1STERIEI MOLDOVEI DIN 1763 85

Aceasta este origina baerandacului, adicd a taxei ce se plätia §1 de Ville Ro-

mane§ti pa§alelor de la Tarigrad.
Pentru anul 1763, zlota§ii au prezentat tablie poclonnlui, care s'a strati ;, in lu ie
§i lulie, fiind stertul IndoLt, adica cele 15 judete fiscale -cad Dorohoiul era unit cu
Harlaul, iar Lapu§na era unit cu Ofhelul §i cu Sorocaau dat dublul tut 11139 galbeni
2 §i jumatate potronici, adica 22278 ughl 5 potronici, cela ce socoti. ugul a 2 tel 90
bani noi faceau in lei 61235 §i 22 'p.
Dar dupa cum de la mucarer, adica §fertul inoirei domniei--,nume ce ne amin-
te§te numele primei luni din anul musulman muharenzal--se strangea rasura, din care
se plateau sljba§ii tinuturilor, tot asa cl:t la §fertul indoit al baera nlaicului se strAngea
ritsura pentru plata judecatorilor de tinuturi.
Rasura judecato.ilor era de 2 'Jamie noua la leu, ceia ce fAcea 3 063 tel 32 bani,
C. VodA-Mavrocordit in a doua lui domtfe a infiintat boerii jude Atori pe langa is-
pravuicii ; azeasfa in 7250(1742). Si zice cronica ca le-a facut nafaca, leafd cite 50 tel
pe lung, §i le-a ale3 rAsura sa ia pe jumatate mai mull ca sot ile lor (Let. lir 417).
Din cei 64328 lei, sfertul indoit al baeramlacului, Voda n'a fAcut scadeti de cat
pentru 687 lei, din care 500 17i avae1u1 vel visternicului, 100 lei osteneala diaaul care
a strans sfertul indoit. Apoi huzii (10) lui divan efendi §1 surugii si timira$ii po§telor.
(Surete ms. III 581).
§ 24. Menzi1u1 pe turce§te insamna s.atie de po§tA. Menzil insamna logis, dtape
poste, relai de chevaux ; iar menz Igiu era maitre de poste. Si Grecii §i Sirbii au cu-
yantul mezil ; pe sarbeste inseamna poste a 0i/rya/ : iar la greci PAEL insea nna ebtaf fate
Deci in Balcani serviclul po.st 11 l'ait orgaaizat Turcii, ra un pas de progr,. s f Iti cu
lachi2ii qi caii (le olac 1).
Seco!. al XV-XVIII au cunoscut la noi serviciul postal cu caii de olac ; de aceea
a si ram ts vorba M11 mana ca de War", cAci cel putin 10 generatiuni au vAzut cu ochii
acest serviciu, facut de oamenli stApaniri , mai apoi cilara§ii d- TarigrAd, cari pie au
in goana cailor de la la§i spre TArigrad, avand dreptul de a lua orice c I de la ori §i
cine, pentru olacul lui, urmand ca mi apai sa fie despagubit de. domnie.
Pentru intamdinafea cheItuelilor serviciului de menziluri, s'a asvarlit a ;udra tArii un
§fert §1 jumatate, care se incasa iarna in Decembrie.
Pe amt.! 1763 samile ne trata ca s'a incasat pentru meazil suma de 13012 galbeni,
§i 4 potronicl, iara in lei noi (ate 36 parale socotit fata cu Jeul vechiu) 41336 lei.
Scaderi din acest Vert at menzilului s'au facut pentru suma de 5274 lei, din care
4312 lei pentru 2303 Iiuli al marilor boeri (1585 liudi ai boerilor roman1, 237 liudi ai
boerllor greci, 460 liudi ai giupaneselor, 24 liude ai boerilor Turd) §i 662 lei s 'azuti cu
pecete gospod.
§ 25. Desetina. Supt numele de desetina se intelege actualo, ce se
lua de pe produsele, muncii taranuluit Nu e carte domneasca, car.: sa nu cup indA ex-
presia : csA aibA a luare dea ze ccea din toate veniturile. Oficialitatea in a deprinsa cu
terminologia slava a introdas in practica cancelariei denumirea slava a zeciueli : mcgaz=
ace, de unde mcwrima=zeciuialii.
Zece a fist luat ca unitate-de masurA in orice raport eono iiic, ca un semn nu-
meric al unor stall n ai inraite fata cu cele vech1. Pe and Romanii traiau Inca in Ungaria,
supt tegimul legilor maghiare, un:tatea de masurat raportul economic intre stApanul mo-
§iei §i taranul locuibr pe acea mo§ie, era cincizcci, nu ace. De aceia toate diplomele

1). Utak ipsea nna estaffette, courr.er, messager a cheval ; serb utak, courrier, gr.
0()Acott5, cursor, postilion, courrier ; albanezii utak. pidton.

www.dacoromanica.ro
86 GH. GHIBANESCU

regale Ungure§ti cuprind expresia gainquag6ima. Cand raporturile s'au inrait de 5 ori
s'a introdus zeciniala=deseatina.
In 1355 Reg .le Ludovic al Ung rriei intAre§te lui Ga'ula (lul us) fiul tut Dr-ago§
mo§iile G ulestii §i Nire§ul cu acelea§i privilegii care le-a avut tatal sau Drago§ §ifratii
sAi Inca din 134) ita tatnen ut praedictus Dragus et pa er ac fratres sui antedicti eo-
rumgue successores censos Milos semper dare".
Care erau ace'e censos debitos r-Ne lamure§te diploma din 1330 Mart 20, and zice:
dedirnas, donavithus et contulimus praefato Drag )s, et per eurn Gyulae, et Lad fill%
suis...proventib is nostris panyuagesimalibus collect's, debitis et aliis utlitatibus univer-
sis" (I. Milthlyi de Ap§a, Dip!ome Maramure§ene 1900. Sziget, pg. 34, 38).
Zece a fist luat ca baza de socotit aslamul sau dobanda. Se zicea ina'nte a lua din
zece unsprezece" sau a lua din zece doisprezeace".
Deseatina deci este un derivativ fiscal din quinquagesima ; §i cand a inceput a se
lua de a zecea din toate veniturile, s'a luat de a zecea §1 din bani, ori unul la zece,,
(unsprezece), ori doi la zece (doisprezece).
Intru inceput domnia lua in naturA zeciuiala, dijma lui, ca orice alt proprie'ar par-
ticular. Tara fiind de fapt mo§ia domnului, el ti incasa veniturile in natura. Sistemul
mai obi§nuit era a vinde la mezat (Cochii ve chi) veniturile tárui, afard de cele din yam&
care le depozita in camard, ca §i sarea., §1 alte lucruri.
Desetinase vede s'a luat la inceput numai pe mascuri, termenul oficial consacral
in lin_ §1 in Moldova, mascur (1. masculus=cochon male chatré) batand pe dubletul sAll
yore (I. porcus). PanA la 1701 desetina se lua numai pe pure!, adicd din zece porci
unul sau e,.hivalentul lor in bani. Venind in scaun C. Duza Voda cu a doua lui domnie
atA cu asupririle grele, ce indura tara de la Turci, Voda Duca a fost silit sa facã o
mare primenire in tot sistemul fiscal, fortand sporirea veniturilor prin vinderea mai scumpa
a tuturor darilor : mucarerul, bairamlacul, cearasAul, vAcAritul, gor§tina de of §1 chiar
deselina, la carezice Cronica : au mai adaos pre banii desetinei ceara i mierta, ose-
bit de banii desetinei (LI. pe mascuri); ce era mai mare ciuda ce'or ce aveau numai
mascuri, ea n'aveau de unde da cearà §i miere" (Let IP 46).
Mihai VodA Racovita in a doua lui domnie iarasi ingreuie sistemul desetinei. in
1708 tulle. De unde panA atunci desetina se plAtia numai de tarani, acum a aruncafo
§i asu.pra Episcopilor §i a mAnistirilor, sA plAteascA desetina tarane§te. VAzand CA tara
murmuri, iar inaltul cler protesteazA, el a legat cu blastnn testamentul desAtinei, cA nu
va fi de cat pentru un an ; cand colo VodA nu s'a tinut de cuvant §i iara§i a napAstuit
mAnAstirile §i Episcopatele (Let. 112 56).
loan Neculce e §i mai explicit : ,,FAcut-a §i alt obiceiu nou, care nu mai fusese in
tra asupra boerimei §1 mazilimel §i a mAnastirilor stangere, de au dat desetina de stupi
§i mascuri cdte doi potronici çartine§te" (Let IP 289).
Gr. Ghica, Voda ingreue strangerea ddriletr, ingrAmAdindu-le inteun an pe toate
toate le ingrAnthdise la un loc, i scoase vAcarit §1- hartii, vadrArit, dcseatina §1 ëferturi
mania (Let IP 373). Hrisovul desetinei e din 7236 lulie 30 (Ac. Rom. rpss. 1. 91. 95)
tar C. VodA Mavrocordat in 1733 a stricat obiceiul i legatura, ce -Meuse Grigore
Voda Ghica, de dau boerii §1 mAnästirile de zece stupi un leu ; iar acum Maul de dau
tarane§te de zece stupi 22 potronici" (Let 112 377) 22 potronici valorau 220 bani, adicA
I leu §i 100 bani ; aproape deci indo t se plAtiau stupii tarane§te !
N. Mustea este §1 mai explicit. El zice vorbind de mAsura lui VodA Raco vita, a-
ceste : Scos'au desetina 'de stupi sA dea §1 boerii marl §1 mici §i mAnAstirile §1 Epis-
copii ca §1 lAranii, care obiceiu nici o data n'a lost, Cu urat a cazut acest lucru tuturor
boerilor fAcandu-se obiceiu nou, §1 peste voia tuturor pamantenilor, ca toata agonisita

www.dacoromanica.ro
 SA MA VISTERIEf MOLDOVEI DIN 063 87

acestui pamant, stupii sunt, §i cu acestea f§i plMesc boerii §1 mAnAstirile birurile §i-§i
tin casele; dar cu desetina ce a scos Mihai VodA multe case de boeri §i manAstiri au
sdracita (Let 1112 37)
Alex. Amiras ne spune cA Nec. VodA Mavrocordat venind a cloua oarA in scaun
a fAcut testament §i a legat cu bla.stätn sd nu mai iasa pe boeri i pe mánAstiri de=
seatina fArAneasca, ce numai din gece ,un lee (Let I 12 120).
Acesta era regimul legal supt care stA sama vister'el in ceia ce prive§te desatina.
In gamut lui Gr. I. Calimah VodA vedem cA desetina pe 7 luni a produs 40603 gal-
bcni §i jumAtate sau 74439 lei 90 bani. Sama face o thosebire in aceastA suma, care
se compune :
a) desetina pg.mascuri 38670 gallaeni
b) desetina pe m'ere 1933V . cAte 10 bani la galbAn banii mierii ; de aici
total 406031., a e§it vorba a dat bani pe mi ere", CA
adia dupa ce platiai desetina, mai ,dAdeai din greu §1 bani pe miere, la un galban zece
bani Vorba pastreaza senzul pro estului la acest plus de dare, adica Mak, sail.
Scaderile la desatina sAnt foarte numeroase §1 mari, proportional vorbind. Regimul
aspru a lui Mihai Voda Racovita se desfiintase de. mult. Privilegiile erau in toiul tor mai
ales la stupi. Marilor boeri li se scad la desetinA nu mai putin- de 63060 pce (stupi);
apoi li se mai scad 1050 peci, calAra§ilor de Tarigrad, 200 peci -§augAilor de la Ocna
§i 50 peci strainilor orandulti, 24 mari boeri scut7au ate 1000 stupi ; 11 boeri cAte 500
peci, 14 boeri ate 400 ; 28 boeri cAte 300 peci ; §i a§a 'Ana la 50 stupi.
Apoi cu pecete gospod se mai scad 17500 stupi la o samA de boeri §i mAnAstiri,
din cari numai in la§i se scad ace§tia : Sf. Spiridon 50i), man. Golia (400), biserica
cjespre Doamna (400), cAlugAritelor de la Socola (250), Lochman gerah (100), BArnova
(1001, Galata (70), 1 reisfetitele (300), unui obraz scapatat §tiut de gospod (200), Sf. Ion
(200). Cetatue (200), Aron Vocld (200),, Frumoasa (100) etc.
FacAnd proportie la incasAri (74439 lei) §1 scAderi (18604), reiese ca domniia a-
corda cele mai ,multe scaderi la desAtinA, cam 25)/0. Taxa- pe stup era de 41/, parale,
sau mai exact 13 bani Vs; pe stup. Socotind lotalitatea veniturilor din desetind-74439
lei, ar ree§i Ca in 1763 erau in Moldova nu mai putin cle 670030 stupi, din cari s'au
scAzut la dare 80000 stupi, ramAnAnd imppi 590000 stupi.
§ 26. Tiddraritia. Alta slujbd de a fiscului, care aducea venitur; in sAmile visteriei
e acea a vddrAritului pe vin i crame. Vorbitid d: darea desfiintatA a pogonaritului
am ardtat cd inlocuirea taxei pe pocron in acea pe vadrA, insamnd un pas spre frgre-
uierea traiu!ui, caci s'a sch'mbat taxa de fabricafiune pe acea de consuma(iune.
.Slujba vAdraritului se dadea in vAnzare, cad era mai economicoasa pentru fisc.
Se fixa o taxa pe vadrA-8 bani vechi ; se socotia aproximativ productiunea viilor § s'a
realizat din vAnzare pentru 5 luni 1Q6250 lei, din Care 85000 vAnzarea din toatA tam
cAte 8 bani vechi pe vadrA §i 21250 lei adaofagul rale 2 bani vechi de vadra la aceastd
sumA. Dar la aceastA sumA se mai adauga 2250 lei noi vama Cazacliilor, ce s'a luat la
camara gospod.
VadrAritul e scornit de C. Duca vodA in 1701. i zice dronica; a Mai scornit pe
vii cale 2 bani pe vadrd, cine pe Cate bull a avut, insa numai aici in tara, in la§i la
negustori ; iara boerii n'au dzt" (Let. 112 4.6).
Antioh VodA Cantemir continua taxa pe vAdrArit facAnd obiceiu in tail care n'a
mai fost, cAte 2 haul de vadra de yin, vadrdrit, insA dau numai t=ranii, iar boerii cei
cu boerii, §i alti boeri mazili, de la aga in sus n'au dat vadrarit" (Let. 112 285)."
Mihai VodA Racovita spore§te taxa pe vadra la 4 bani : InteaceastA toamnä s'a
izvodit §i vAdraritul pe vin in toata tam, unde sunt vii, de au dat toll cAte 2 bani de

www.dacoromanica.ro
88 01-1. GHIBANESCO

vadra, care acest obiceiu a .pt rees de atunci ca un pojar viilor ; mai apoi Milai VodA
l'a adaos Ara la 4 bani de vadra, 2 bani cela ce vinde §i 2 bani cela ce cuinpAra ;
iarA carele nu v'nde platete singur acei 4 bard de Wel vadrait (Let. 112 52).
Vadraritul s'a luptat multi an; cu pogonArlul §i cu cra§mAritul. Boerii ccreau pri-
vilegiu sA plateascA taxa vinului pe pogon §1 cra§ma, nu pe vadrA, fiindca era o mare
deosebire de soma §i sant multe call domne§ti de scutiri in aceasA privinta.
Tot Mihai RacovIta este acela care ingreue taxele vinu.ui, a mai adaos §i pogo-
naritul de vii inteaceasta vara (7216). de al dat bietii oameni cei cu viiL ate un galben
de pogon ; iarA cand s'au trezit la vremea culesului le-a e§it §i viidrarital eate 4 hani
de vadril peste pogonArit. (Let. 1'2 57).
in 1763 vAdrAritul era de 10 &Lai pe vadri-I, ceia ce venia 12 vedre penti u 1 leu ;
din ace§tia 8 bani este taxa, iar 2 bani ad 1o§agal.
Saddrile d. vadrArif sunt iara§i edificatoase.
Marilor boeri 11 s scad 16350 vedre dela vAdrArit ate 10 bani de vadrA.
GiupAneselor li se scad 9200 vedre ; deci un total de 25500 vedre, cari cafe 10
b ni vechi pe vadra, fac 2342 lei 10 bani. lar cu pecete gospod se ma scad 11030 lei 29
bani, ceia ce mai reprezinta un total de circa 130000 vedre. Se scAdeau dar de la taxA,
1500,0 vedre dintr'un total de 1300000 vedrevprodugia total& a ilrii.
Ca boerii oteupari sa plateascA 10 bani pe vadrd fiscUlui, in samnA ca ei trebuia sA
ia cel pulin indoitul twtei de pe tird pentru s!oate toate cheltuelile cu slujitorii naimiti
pentru aceasta.
§ 27. Adcloagalajatorin(a. In sistetnul vechiu samile nu se puteau incheia cu decite
cu lijsuri. In caz and cheltuelile nu se inbracau cu incasarile facute, se asvarlia a-
supra tart! un adaopg, sau chiar o ajatoriqii, care devenise apoi perman,ntA ; ba se
inmultesc, in ajutorinte de varA §i de larnA.
Pentru vama lui Gr. CaPmachi toate ac-stea sunt inglobate in §ferturile mafi i
indoite.
In 1701 C. Duca Vocla avand nevoie de a scoate venituril vacaritului dupa table
introduce un aduopg de un tult de fiecare. vita, pe langa galbAnul, ce se plAtia de
vacA (Let. 112 271). Tultul era jumAtate de zlot, care avea numai 30 parale, pe and leul
avea 90 parale, deci valora 15 parale sau 45 bani (Episc. Melhisedec, Cronica HuOtor 83).
C. Von MavriTtordat and tarii noi a§ezaminte, desfiinteaza in 1742 adelogagul
(Let. 1112 184). Grigore Ghica VodA dupd ce a venit in scaun a §i scos cunita ate
50 parale pe vitA, cu adclomg §1 cu bani vechi §i cu rAsura slujba§ilor, de suia la 60
para'e vita. (Let. 1112 252). le§ise bani noi §i lei noi, care aveau o valoare mai mica ca
leii vechi, a§a Ca cronica intelege cA adtioppa in bani vechi insemna un plus de bani
noi. Leul nou valora nurnai 36 parale vechi, salt 108 bani In loc de 120 bani. Cele 60 parale
ve,hi de vita, fAceau 1 leu §i jumatate in bani vechi. sau 18G bani ; p.; and in bani
noi veniau 66 parale sau 198 bani.
Dar nevoile tarii crescAnd Ion VodA Teodor Calimachi a voit sd repunA vacaritul.
Enache CogAlniceanu povest §te pe larg lupta intre boerii de divan sa nu deslege vA-
caritul §i atunci rAmAnAnd ci in de ei §i vorbind rr ulte ceasuri au gasit cu cale sA
scoata o nou5 slujbA pe casa de ti ei mani, de 11 lei, de 5 §1 jumAtate lei §i de 3 lei
insA pe ogeacuri, §i sA se nuireaSca ajutorincii, §i sA iasA odata pe an §i sa ajate cu
totil, sA nu fie scutit nimeni... §i a§a s'a s-os a ceasta nouA slujbA a ajutorintii ca sA
ajute eu totii.,. care slujba a e§it mai bine ca vLcAritul, cAd cuprinde douA mani a va-
aritului, cA o scotea o data iarna §i apoi §1 vara. (Let. 1112, 243).
loan Canta atestA aceastA dare, and scrie §i Inca din domnia tAtAlui sau (a lui
Ion Teodor Vocla) se facuse o dajde nouir cu nume de ajutorintA, dar mai u§oarA"
(Let. 1112 191).

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDAVEI DIN 1763 89

§ 28. Gorftina. Si gorstina se dase in vAnzare in 1763. Boerul cumparator a fost

M. titul Comis (Dracaki). De altfel gorstina totdeauna s'a dat in vAnzare, cAci era
greu de facut controlul oilor in infinitele turme, ce pasteau pe muntii si dealurile tArii
ce cuprindeau imasuri bogate in poenile lor, sou pe vArfurile lor plesuve, Gorstina ni este
cunoscuta in amAnunte din sama oilor a lui Patru VodA chiopul din 1592 Mai (Hur-
muzachi XI, 222 ; Surete XV (Vasluiul 60). In 1591 s'au gAsit in Moldova 95520 oi,
din care 65670 oi gasite, §1 29850 oi luate in plus. Venitul rezultat din vAnzare a fost
socotit ccite 38 aspri una cu alta la frumoasa sumA de 4070199 aspri, sau socotindu-se
a 200 aspri leul, iese ,20.355 lei l
In 1763 gorstina a produs in 7 luni 60000 lei, si cu adAosagul 36085 lei, fac un
total de 96085 lei. Taxa in 1763 era 5 parale de oae sau ,25 aspri, nu 35 sau 45 cum
fusese in 1591 ; deci taxa pe oi s'a scAzut ; in schimb s'a inmultit numArul Oilor. De unde
in 1591 erau 95570 oi, in 1763 erau cel pu(in 500000 oi.
Gorstina oilor n'a suferit multe schimbAri. Era prea puternica traditia si vechimea
Mill ; era prea statornica cresterea an cu an, pentru a se face sArituri ca la alte ar-
ticule impozabile. Ion VodA Mavrocordat aduce in 1743 o schimbare, sporind gorstina
cAte 11 parale de oae (Let III! 185). Gr. Ghica VodA prin sama a redus gorstina la 5
parale de oae, ca in a doua a sa domnie s'o scoboare la 10 bani de oae. (Let 1112 192).
Hrisovul gorstinei e din 7240 (Ac. Rom. mss. 91 95), cAnd se aseazA a se da pentru 10
oi un lett nu ca mai inainte cAnd se cid 2 1 i pentru 15 oi, adicA s'a socotit sA se la
ate 4 parale de oae in loc de 5 parale si un ban de oae.
Ce sA insemne cuvAntul gorftinti ? Cihac fl derivA de la sl. rocm, hospes, oa-
spete ; se zice ca gor§tinagostinaeste un impbt, une taxe, que les marchands et
bergers étrangers payaient autrefois pendant ieur séjour temporaire dans le pays, soit
pour leur personne soit pour leurs troupeaux". lar Melhisedec (Cr. Husilor 76) zice cA
ncuvAntul gorftinis este format din ropA munte, locul unde cu deosebire erau pAsunile
oilor si ale porcilor ; aceasta ne da a intelege cA aceastd dabila la Inceput se lua pen-
tru pAsunatul oilor si a masc..rilor prin muntii domnesti, iar in urmA a devenit comunA
pentru toate localitAtile si pentru toate vitele acestea, oriunde ar fi avut pAsunea lor".
Ar trebui outat origina gorstinei ori in munfii Ardealului si ai Maramuresului ori
in munfii Pindului, Rodopului, Balcanilor si ai Sure planine din Serbla, pe unde lumea
slavonA t§i intinsese influentele Inca din suta IX-a. In loc sa ne zicA zica oerit, pentru
Ca dintru inceput numai pe oi s'a luat slujba gorstinei, s'a zis gorftintl, dupa locul unde
pasteau oile ; dupa cum s'a z's otoqtind la darea de bezmAn nu dupa natura lucrului
via sau casa impusA la bezmAn, ci cA aceastA dare se mostenia de la ote(=tatA, pater,
cu un patrimoniu, fiul urmAnd a plAti ota$ina otefului (a tatei).
Dar si a doua ipotezA cA in gorftintirecte goftinii, trebue sa vedem radicalul
gost roCTK, hospes, trecAtoriul CU oile sale. Ar fi in acest al doilea caz, cel mai vechiu
rasunet al vechilor stAri de lucruri, cAnd ciobanii romAni o p!ecau cu turmele lor din
crieril muntilor Ardealului in sesurile Dobrogiei ; apol de acolo treceau Balcanii si Ro-
dopii pans in Pindli deandoaseleplatindu-si pAscutul oifor lor la stApAnii, la dom-
nii locului, pe unde treceau.
Gorstina s'a luat dintru inceput pe oi f i pe mascuri, dar nu totdeauna au fost u-
nite in executia lor ; Darea pe porci (mascuri) s'a zis mai apoi pe svini. Ce e drept si
cronicarii ca si unele documente ne vorbesc si de mascuri §i de oi ; in deobste insA
gorstina era darea pe oi.
Nu pup interes prezinta scaderile Mute la aceasta, dare.
Boerii mari si jupAnesele (261+90) primesc scAderi de 8325 lei, ceia ce ar re-
12

www.dacoromanica.ro
91) DH. GHIBANESCU

prezenta nu mai putin 66000 de oi (8325 tel )< 40 parale=333000 : 5=66600 oi). lar
cu pecete gospod se scad Inca de 6275 lei, ceia ce ar fi in medie 50200 oi.
Cum InsA scaderile din gorstina nu erau egale, moivArile acestor scaderi ne dez-
value laturi necunoscute a vietii oeritului nostru,
Manastirilor fi se .rAclica aceste sume : Schitul Horecea ot Cernauti 11
tel pentru 90 de oi ; biserica Sf. Necului din Scheii Brasovului 29 tel 40 bani pentru
400. oi, Schitul Rardul ot CAmpulung 6 lei Pentru 50 oi ; manästirea Dragomirna 13
lei, man. Precista ot Roman 68 lei, St Spiridon din Iasi 103 lei pentru 500 oi ; man.
Aron Vocla 41 tel pentru 2C0 oi ; schitul lucsanii 13 tel pentru 100 oi, cdte 5 parale
vechi de oae ; schitului Hadambul 13 tel pentru 100 oi ; Sf. Nicolae din Botosani 10
lei, man. Dobrovatul 27 lei, schitul cel mare din tara lesasca 27 lei pentru 200 oi ; man.
Grajdenii ot Tutova 13 tel pentru 100 oi, man. Golia din Iasi 27 tel pentru 200 oi ;
man. Socola 14 lei; man. Dobrovatul 13 tel pentru 100 oi; man. Garcenii ot Neamt 27
lei pentru 200 oi, man. Sf. Neculai ot Botosani 41 lei, biserica Gospojda (doamnei) din
Iasi 55 lei. Episcopia Husilor 10 tel bez 20 lei pufi la i:vod ; man. Sf. Sava 13 tel
pentru 100 oi.
Aceasta aratà cA oile formau unul din veniturile generale si deobste ale caluga-
rilor ca foarte multe de aceste schituriazi disparute isi tineau ceata calugarasilor
cu oitele lor I _-

Dar scaderile gorstnei ne mai arata intinsele legaturi economice cu toata tara Ro-
mAneasca. Asa VodA Calimah a tinut sa usureze pascutul oilor in muntii Moldovs.i la
urmatoarele cete de mocani .

Ctimpulungul ot Suceava i se pAdica 742 lei, cafe o para c12 oa lifsdndu-i _sd
pldteased cdte 4 parale vechi de oae ; oamenilor de la Vrancea ot Putna 250 tel ; ma-
canilor din Soveja i 1?dcoasa Ii se face mila de 190 lei invechiturd pe banii addop-
gului e 39000 oi" ; uuui om strain venit acum din raia de, la Ciuhurlui Grigore Co-
tet-10 lei ; mocanilor din Cafin 250 lei; oamenii din Prelipea ot Dorohoi, care esind
acum din raiaoa turceascA i-au ertat, adAosagul pe 390 oi,-19 lei 60 bani ; mocanii din
Bellça 100 lei, §ese liuzi Ungureni ot Poiana Solcdi Suceava, care fiind veniti acum de
curAnd ca sA se aseze au fAcut gospod -mild si le-a ertat 15 lei ; calarasii de Tarigrad
cu vatajil br, calarasii de Galati cu zapciul lor, si Odobai.a de lipcaui 144 tel pentru
1500 lei ; diecii de divan 40 lei ;mocanii birnici din Putna 60 lei, ca addoqag, car
mocani venind acum dtr Ora iunzeineascli au avut tocmald cu dmlui ca:narasul Nicolae
de au dat ate 10 bani de oae, iar acum vor da cAte 6 parafe vechi de oae, dupa cum
dau §i alfi mocani de tail", locuitorii din olatul Grecenilor din addosag 275 tel va-
mesului de Britco 90 lei dupd hrisov ; saugailor de ocnd 385 lei, ate 21/2parale de oae
pentru 5600 oi, bez 2 parale vechi ce au dat. Ctbnpulung rusasc d n adaosag 165 lei,
bez 330 tel ce au dat dupd hrisov ; o sama_ de lacuitori ce au v,n t anul trecut din
tam Munteneascd, adAu§agul gor§tinei cAte 172 para de oae-330 lei bez Cate 6 parale
vechi .de oae ce au dat. latA date sigure §1 pline de invAtAminte pentru legAturile noas-
tre ciobanesti in trecut 1 Ocolului Botosanik,r i s'a luat gorstina de cAtra maria sa
Doamna 1980 lei.
lar mila gospod la gorsrna era fail margini : Asa, de pilda, doctor Dracaki ia dar
de la gospod pentru 1600 oi, 220 lei iar la addopg partea pentru aeste 1600 oi se
;Mica la 100 lei.
§ 29.. Alcimul, qurul i eun4a. Sama ne mai spune. (Condica fila 155 ; Surete ms.
Ill, 613) cA s'a incarcat si cu alte venituri :
6000 lei slujba usurului
400G tel slujba alAmului

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 9.1

3000 lei slujba cunitel.

Total 13.000 lei
Toate aceste slujbe se dau in van7ar-, cum de altf el se vindeau totdeauna aceste
slujbe din partile Bugeaculul TAtarAsc.
.Ne mai da sanza §tire ca s'au strans 2651 tel 82 bani pentru gisdecatorie, din.
cari 1304 1. i, 52 bani s'au strans din efertul de la Septembrie panA la Decembrie 1763,
§i 1347 lei, 30 bani, s'au strans d n efertul indoit a lui Decembrie, socotit un efert din
ace§tia, dar luandu-se de gospod §i de v.!1 postelnic § che:tuindu-se pentru visterie s'au
dat venit visteriei.
In total dar aceste 5 condee se radica la 15381 lei 82 bani; §i toate aceste au
nevoe de lamuriri istorice.
a) Cuni(a. La vechii slavi Cunita era plata in argint ce se da la nunta proprie-
tarului mosiei din partea fetei, care se mArita in alt sat. Era dar un tel de prel de rAs-
cumparare a bratelor, ce le pierclea proprietarul rno§iei prin maritatul unel fete in sat
strain. Aceasta se chiema Kunica, de la Kuna, jder §i chhor, mustela martis, martre,
fouine, Marder. In sud la Serbi s'a luat. a se da §i nume de familie la fetele sau bar-
batii, cari s'au cAsatorit in alte sate, si au plAtit Kuna, adicA Nana de jder sau de dihor
transformatA apoi in bani, in argint sau in czar (zloci), a§a ca'a inceput se a zice atAt
la barbati cat §1 la femei Kuna sau Zlatco (serb Zlatca, nomon feminaa, Frauenname ;
§i Ztalco, riomen viri, Mannsnname). La Ruteni Katlic insamna tot nevastuicA, iar de-
minutivul irviiiiikm arata plata ce se f ace stApanului la cdsatoria unui servitor de pe mo-
§ie._ In rusa mrud, din larniiika, insamnA acela§ lucru.
Nici o legAtura intre aceste obiceiuri vechi ale Slavilor §i darea pe cai (ironk), care
s'a pus in pile romanesti, spre a se spori veniturile larii.
Calul n'a fost nici in trecut nici astAzi socopt ca animal d-... mund al taranului.
Taranul roman §i-a ltgat viata sa de muncitor sArac lipit pamantului de boii lui. Boul
a intrat in sufletil §i in vorba taranului. Tot un bou §1 o belea, se zice de gospodarii,
cari unul trage ccala §1 altul haisa ; Nu 's boi'; acasA, se zice de omul nAcAjit §1 supd-
rat, cad fAra boul din ocol, ce se face bietul satean 1
Calul a fost articul de lux. In Munt..nia domnia lua ca gloaba pentru mice act
oficial, hrisov, ispisoc, in urma unei judecAti, un cal. De aceia s'a zis calului, gloalnr ;
§i se manA, hi ! gloabti I
Apoi calul s'a intrebuintat ca olac in ducerea, grabnicA a §tafetelor la Tarigrad. Cal
de olac, il mana ca de olac, sunt vorbe legate de cai. Calul nefiind la casa dricArui
Wean, nu se putea impune, caci n'avea ce sa se incaseze.
In schimb in nordul Moldovei, in preajma cetatilor si ora§elor comerciale, ca Li»
ovul, Cumenqa Podoliei, §i Kicvul, iar in ArdealBramul, s'au desvoltat crescAtoril
de iepe moldovenesti, zise pe rutene§te Cradle (r. It011111A4), cari au dat nume satelor
de Cobale, §i au desvoltat apoi targul Dorohoiului, ca ()las de vama in exportul cailor
si epelor -; aceasta inca din suta X1V-a.
ii
Intru inceput caii se puneau la aceia§i taxa cu vacile ; a§a ca vAcAritul a cuprins
darea §i pe cai §i pe vaci. Tot C. Duca este domnul, care a nAscocit darea aceasta,
vticantul, (1691) careia cronicarul ii zice ca-i lepra, fistula In ptintece, §1 a pus de cal
un len, iar de vaca un riot. Leul valora 40 de parale sau 120 bani (sau 200 aspri),
iar zlotul Inca da pe atunci valora 30 paralc, adicd 9,.1 bani (150 aspri) Let 11 248.
Antioh VodA Cantemir leaga cu blastAm vacAritul Mat de pe cai cat §i de pa vaqi,
dar C. Duca Vocid in a dbua lui dotnnie il repune §i mai oneros pentru tarA, caci punq
de cal doi 'lei, iar de vaca un galban; aceasta in 1700. (Let 1(2 271). In 1703 galba-
nul umbla un leu §i jumAtate, adicA avea 60 parale, sau 10 de bani sau 300 aspri.

www.dacoromanica.ro
92 al. GHIBANESCU

Dar s'a revenit tot la sistema veche, cAd supt Mihai VodA RacovilA iar se p1A-
te§te un leu de cal f i un slot de Lou gi de vacii (Let. Ill! 70)
In 1736 supt Gr. Ghica VoclA s'a scos vacaritul un leu de cal gi un slot de vaca
(Let. 112 386), dupA ce incercase a-1 scadea la 6 potronici de vitA sau cal adicA la 20
parale sau 60 de bani (Let, 1112 72).
Supt Costantin §i Ion Vocla Mavrocordat se pare ca vAcAritul nu mai cuprindea
§i caii, cum reiese din spusele cronicarilor timpului, cAci vorbind de vacarit spune ca
a radicat la 90 bani de vijel §1 2 lei treizeci de bani de vitA iarna, Let. IW 185, si
chiar 'Ana la 7 lei 45 bani pe vitA pe an (Let. 1112 206).
In 1763, dala sAmif visteriei, Cunija era o dare relativ mica si venitul ce rezultA
din ea, abia se radica la 3000 lel. Ea privea iepele Tatarilor din cele 2 ceasuri latul §i
32 ceauri lungul, cum s'a hotArat de Halil pasa in 1730.
§ 30. Cele 2 ceasuri. Supt acest nume se injelege porliunea de pAmant desprins
din trupul Moldovei dinspre Bugeacul tatarAse pentru a se curma motivele de ceartA si
de judecaji ale Pa§ei de Bender, sau Hanul de CAusani, sau Divan Effendi la la§i pen-
ru incAlcare de pant "nt. Vazand cA nu e chip de impAcare pe cale pasnicA, Sultanul
a dat mandat lui Grigore Ghica VodA sA plece la batae §i sa supuna, cu forll pe Ta-
tarii din Bugeak la d3tes de hac, de cuni(a ; de altim §1 de ugur pentru pAscutul iepe-
or lor la ca§le.
In 7237 (1729), Hanul de Cram vazand izbanda sa si a lui Gr. VodeGhica asu-
pra Tatarikw cAci Tatarilor le-a venit Hanul de hack (Let. 1112 165) i-a silit sA p1A-
eascA paguba jarii Moldovei, si au platit-o pad la un capAt de ajA, cu bani pe§in, nu
cu bucate.
Mai mult incA ; atat Tatarii Nohai cat §i Benderlii, rAsluise de vre-o 30 de ani o
bucata de loc/ din hotarul Moldovei despre Bugeac, WA sa poatA vre-un donin sa des-
bata acest loc. Gr. Ghica Voda scoase hati§erif de la Sultan §i' a desbatut local, l'a
alipit la hotarul Moldovei; iar ca semne de -hotar au pus semnele cum le-a hotarat
Haiti Pap. i cu ajutorul Hanului de Crim i-a mutat pe Tatari clandu-le loc de sedere
mai gios, de uncle intrase ei, mai gios cale de doao ceasuri in curmesig gi de 32 cea-
sari in lung. $i cu sapisul ce avea de la Tatari km ddjelii de la angii de pe case,
de pe bucate gi de pe fan* in too anii" (Let. III' 166).
Zapisul dat de Tatarii Nohai lui Grigorie Voda Ghica poartA data de 1728 Mart 15
(Musulman 1190 aaban 15. (Let III 2, 171).
Actele acestei aranjAri intre Tatari si Domnul Moldovei le da in tradUcere Alex.
Amiras biv vel sulger, in cronica sa greceasca din 1729. In aceste hogeturi se cuprind
rostul celor 3 dari din samile visteriei pe 1763.
latA principalele disposijiuni ale zapisului Tatarilor din 8 Sept. 7238 (1729):
1. Pentru pa§unarea bucatelor ni s'a orinduit din pAmintul Moldovei 32 ceasuri
de-a lungul §1 2 ceasuri de-a curmezisul, care loc dintru inceput a fost Moldovenesc.
2. Pentru tatarii ce vor locui pe acel loc al Moldovei 32 ceaururi de-a lungul
§i 2 ceaururi de-a latulsA se dea osAbit de ugurul, ce iaste obisnuit, plata §i chirie
(hac) pentru loc.
3. Not toji Tatarii ne-am acezat sa locuim numal pe partea locului Moldovei
unde ni s'a hotArat.
4. Pe locurite rAmase decade ci nelocuite pe raiaoa Moldovei, §i care vin in veci-
nAtate, sA avem voe a ne pa§te dobitoacele noastre a sama de vreme dupa iarlacul Hanu-
lui ; siliji fund a 'ne da indArApt cu bucatele noastre cand se vor arata Moldoveni cu
vitele lor la pacune.
5. Ne indatorim a 00 aleimul indoit pe bucatele noastre pentru pasuneie locului

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 93

in afara de cele 2 ceasuri, pe locul unde ni-1 va arata sardarul §i vel cAplan de
Codru.
6. Pe locul acesta nu vom bate nici un tArus, sau Ideas, ci pasbrii sa umble cu
cite o oba in car ; iar pentru ciobani sä putem face cafe o colibd (aran), catrA iarnA.
7. Gr. Ghica Vodd a ref izat sä primeasca alamul indoit, caci el nu se lacomeste
a lua bani indoiti pentru pAsum,tul vitelor, ci atita cat Sale in hoget. (Lot 1112 176-77).
Domnia avand greutati pentru incasatul acestor venituri, le-a dat pururi in vanzare.
b) Ourul (tnrcesc aeuchr, pl. nal- ; serb. usurl mAcinis droit de mouture. ttium). In
Basarabia si azi sant intrebuintate morile de vant, cari macina gilt' si popusoae. Pen-
tru aceasta se lua ugur, de proprietari, mosiilor si de domnie pe locurile domnesti. In
1763 ugurul §1 althnul au dat 10000 lei, in 1775 usurul a dat 8600 lei, deci in scAdere
Cum Inca domnia vindea sau cauta in credinfa acest venit.al usurului, s'a intamplat ca
mai adesa ugurgiii, adicA oamenii insArcinati cu strangerea u§urului sA incalce drep-
turile proprittarilor de mosii si sa ia pentru domnie usurul, ce se cuvenia boerilor. In
1754 patru mui bo.rb.. Radu Racovita vel logofAt, Manolachi Costachi vel vornic, lor-
dachi Cantacuzino biv vel logofat si StefAnitA Roset biv vel vistenic se plang lui WM.
Matei Ghica ca usurgii stApanirei le ia .u§urul de pe mosiile lor, ce vin in cele 2 cea-
suri ale lui Halilpasa. Domnul prin carte de judecata opreste pe vi t..r asemenea incal-
cad de drepturi (Arhiva, Iasi VIII 360).
&mile visteriei din 1763 s'au supt hotdrarile lui Matei Ghica VodA din 1754 a-
dica cuprind veniturile curate ale domniei, nu amestecate cu ale blerilor.
Tocmai in 1803 Febr. 20 (Uricar III, 206) avem O jalba a boerilor tirii pentru
incAlcar le ce se fac de unii Tatari cu ca§lele lor d ncoló de h)tarul lui Halil pasa in
spre cazaoa Izmailului.
Si zice arzul : si fiind ca nu este afara de stiinta a prea inteleptilor nostrl stA-
pani cum cA lAcuesc §i alti Otani intru aceastA incunjurare a locului ce au .ramas pen-
tru hrana Tatarilor, SA nu se supere cu nimica pita farA numai cu ugurul gi allimul
pentru vile gi stupi gi casele lor dupli invoiald".
Pare ca ugurul nu era numai taxa maciniplui, ci si dijmi bucatelor, cad a§a
rAspund boerii la ponturile generalului Elem ,care acesti bani cii, uvurului se iau de la
Tatari, ce ail pe locul Mold wei, insA dejmA din toatA panea de a zecea, afara de
mosiile boeresti si mandstiresti de pe cari iau dijmA cei cu mosiile, cum si pe stupii tA-
arasti " (Arh. rom. I 147).
c) althnul In acela§i rAspuns dat de boeri generalului Ellem, se lAmureste natura
allimului: 4 iar A aliimul se ia de pe bucatele tAtArAsti, cari pasc pe locul Moldovei, insA
doi lei de 103 oi, 6 bani de cal, iapA, vacA ; 40 bani de casa, i de stogul de fan, in
cele 2 ceasuii ce s'au dat Tatarilor din pdmantul Moldlvei". Alex. Amiras §i el lAmu-
reste ce-i allimul. Dupd ce se spuue cA s'a desbAtut hotarele Moldovei despre Mari
care se incepe din hindichiul lui Traian si merge drept pand in Nistrusi l'a scos de
supt impresurare, ca §1 cele 12 sate luate de Benderlil, TAtarii cari apucau a se aseza
pe act ste locuri de incalcare s'au rug it atunci de Mihai VodA cA ei vor da catim, ze-
ciuiala din roada pAmantului, cate un ort de casA pe an, ate un ort de stogul de fan,
pe oi si alte bucate" (Let 1112 139). Ortul valora 10 parale, sau 30 bani sau 50 aspri.
d) Banii judeciftoriei. Pentru lämurire vezi cele spuse mai sus la § 23 despre ra-
sura din sfertul baeramlacului.
C. Cheltuelele
§ 30. Natura chelluclaor. Extractul, ce inchee la finele condicii sämilor, totalul
cheltuelilor, se ridica la 52 condee ; dacA veniturile arata straduinta inceatA §i schim-

www.dacoromanica.ro
94 GH. GHIBANESCU

bacioasa a statului In orgartizarea lui, cheltuelile din contra ne vorbesc de regimul

politic si economic, supt care a trait statul Moldovei.
Le vom insira in scurt pe toate, pentru a scoate invataturile necesare.
§ 31. POO la poartd. Sunt nenumarate condeele de plata facute la Turci. Asa
s'au platit 176522 lei 60 bani, in naht adica bani pefin, numerar, din cari 40222 tel
pentru baeram pesches ;In polite s'au platit 30700 lei ; aid cetim bancherii si za-
rafii timpului ;dobanzi s'au plata 46393 tel 112 bani.
Obs. 1 ) Dobftnda se socotia 10 lei de punga pe lunA.0 punga de ban: cuprindea
5C0 lei vechi, d,eci dobdrida pe an la 500 lei era de 120 lei, sau 24 tel la suta pe lin
sau 2 0 0 pe luna. Domnia pentru trebuintele sale se imprumuta de la orizine : b3erl,
nrgustori, slujbaai, mitropolie, Turcii zarafi, etc. Cum veniturile taril se dadeau in
vânzare, visteria tinea socoteala, daca unit burl avansau anumite SUM de bani peste
cele ce datorau domniel. Aceste avansur., livrar cu aiticipatie, se chemau prodosii (Ii-
vrer, trkhir, neoeoara, livraison, trahison). . .

Obs. 2). Prodosie.. latA cateva sume date in prodobie: Ispravnicii de tinuturi dau
prodosia pentru sfertul lui Octombrie, pentru 5fertu 51 jumatate al menzilului si pentru
sfertul indolt a lui Decembrie sl li se platesc dobAn Id 2039 lei, 60 bani; pentru 48500
prodosie ce au dat o boerii vadrari, cari au cumparat slujba vadraritului se plateste
pentru 50 de zile dobanda 1616 lei 80 bani. In 48400 tel erau 97 pungi de bani, a 500
lei punga. DobAnda la o punga era 10 lei pe tuna, dar pe 53 zile veaeau 2003 de bani
adica 16 lei 51 8 parale,pentru 50000 tel prodosie de la comisul M, Suciul ca sa
se Mel plati la Tarigrad, s'a platit dobAncla 4934 lei pe 7 luni de zile. In 50000 lei
erau 100 pungi.
Alte dobAnzi s'au platit urmatorilor : ispravnicilor de tinuturi pentru prodosie
data pe Sept., (647 lei); ispravpicitor de tinuturi pentru prodosie data la mucarer si pentru,
cumparatul cailor de menzil (607 lei); 3465 lei pentru bani luati din mucater ; 1132
pentru bard luati din sfertul indoit al baeramlacului ; ispravnicilor de tinut pentru
prodosia afertului pe lunie (499). .
§ 32, MczlemiruriSabeptahriruriLahampahasi.
Nu e usor a spune ce se cuprinde prin aceste denumiri get-beget turcesti, cac
sumele ce represintã la cheltuell aceste condee se radica la :
21,266 tel 78 bani malimir'aile
13,603 a 40 a lahampahasi.
Numele de sabeptahrir este turcescul Sebebit-tahrir =-- proces. verbal. In adevät
expresia oficiala in fisc era turcescul Sabertahrir. Asa 5 condee se trimit 11 desti
Italie cu sabeptahriruri ; 7500 tel lui Ortaceaus cu sabewahrir ; 7500 tel lui Calbut
cu sabeptahrir, 3000 lei la Temruc Calesi cu sabeptahrir ; 800 lei la Benaemen Lu
sabeptahrirl ; 1000 lei la Oru cu sabeplahrir.
Toate aceste sume suat puss in §§ Malimirii, cotnpus din Mali=cela ce a-
partine ai miristat; deci sume cuvenite statului, si care se trimiteau cu proces- verbal
(sabeptahrirurt) in Tegulä spre descarcare.
Lahampahasi (t. lahn-pahasi) era dare de carne, ce o datora tara catra inalta
poarta. Pentru incasarea acestei dart se trimetea de la Poarta pe seful serviciului apro-
vizionirilpe Casap baetcare pentru anul intreg turcesc 1177 a fost Husain aga.
i zice sama : 13603 lei 40 bani sau dat aice lui Husain aga Casap basa pentru
lahämpahasi pe anul 1173=1763 Sept 1. (Surete ms. III 618).
§ 33. Zahereasa, cheresteaua i, salahorii. Aceste condee cuprind 20004.10 lei, din
care numal Hotinul a primit zaherea pe 7 luni 9450 lei, cate 1330 tel pe luna ; iar
10554 cheresteaua trimisa la Hann) 5i I. cetatea Galburului, trimeasa la Hotin. Aici

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 95

se vorbeste de salahori, de navfonul corabillor ce au mers de la Cetatea AlbA In

Calbur, de plute, de plata matelotilor pe corabii.
§ 34. Avaele i balgibagliiruri. 450 lei, sunt ch..ItueliIe obisnuite pentru oamenii
Hanului.
§ 35. Varuri la Poarla S ltanului, Hanului, Pagalelor gi la agii mari. Aceste
2 condee rddica vita de lei 46.662, 18 lei. In aceste surni intri, st)fe, b an Iri, cea-
sornice, tabacheri, cocie cu t legarf, felegele de cafea, farfuril, vutca, solnite de argint
cherestea, du cet , flint; pistoale, inele, carA cu var, doftorii, sceulce, etc. Este .ne-
sfArsit pomelnicul darurilor, pe care Domnul era tinut sa le faca cu tot prilejul ; a5a
numai visteria mucaterului a necesitat darurl de 4903 lei, tar cetirea fermanului de
inoirea domniei a necesitat peste 6000 lei I Miik i sutele se Inghltau pa nemiluite
in nesat.o ul stomah lacom al Turculte.
Dar ne-am uneIa, de-am crede el darurile se opreau la agli cei mari / simile
ne arata un pomelnic de pecte 303 daruri date la diferite ipochimme Turceiti, A -
celeasi daruri in blani, postavuri, obiecte usuale, i mai ales bani. Era de ajuns sA
sosiasci in Iasi un turc ca o anumli insirjaare pe data camara gospod.sI visteria II
nibuna cu un mic bacsis. De pilda Bosniag vine cu carte dela Bath aga sa fie râtr
dt.it besleaga de lasi I se di uh bacsis care costa 10 lei I Vitt,. in Iasi un cen ran-
duit de hanul de la Kram sa aduca canarl ; i se di un postav, care costa 14 ILl. Un
rob al 6ultanului fuge. se trimite un om in tara sA-I caute, I se da 10 lei. Vin 2 mar-
zaci de la Han,pentru u?urul Bugeacului, 1 se fid 2 postavuri, de 50 Id 1 il?4feagai
de la Crasnaleu:a ii fug niste slugi. U ner agi vine cu mu mbasir sai caute, i se da 40
lei. Visternicul Palade rAmAne la Turci ; vine un mumbasir cu ferman pentru incasare,
se dA 150 lei,
§ 36. Conacele. In 7 luni d zfle sAmile inregistreaza 22 conace ficute la dife-
rite persoane politice, mai multi inalti demnitari Turci. Pentru asemenea ipochimene
domnia rânduia pentru tiecare Conac cite un boer isdravnic, si anumiti oameni slu-
jitori, toil mi itaii. Vs ele de cheltueli cu aseminea conace, ale gazduirii, se trimeteau
la visterie, se verificau si se treceau in simile vister'e'.
Asa be'zadea A exandru Mavrocordat, cuuinatil domnalui, face 4 conace prin
tan i unul la Tarigral. Este trecut cu 132 lei. Alta b,izadea a Regelui Poloniel e
trecuta cu 4 cona:.e, de la Haab, Crasnaleuca, Stefine.$ti, Harlau, 1ai, Falciu, cu 163 lei.
Soha Turcesc, Resmi E'endi, care a mers la Brandibur a sosit In Galati la
26 lulie, inteo Luni, a fost Vineri 30 lune la Puteni, la 2 August Simbata la Birla
Dum'nica 3 August Vas'ul, Scintala si Luni 4 August a poposit la Frumoma. Ai i a
stat 2 sAptimiii, cheltuind pentru el cite 53 lei pe zi ; de aci a poposit la Tabara
18 August, apoi la Stefinesti, la Crasnaleuca i asa iese din tail, . S.au cheltult de
domnle 2273 lei 67 bani. Cel care i'a intovarisit a fost Gavri'a$ vtori uaierul. S
noteaLA in lista de cheltueli ci untul costa oca & parale, iar oca de cafea costa 3 lei.
Solul moschicesc trece p in lea spre Tarigrad. El conAceste la Ste:Ane?tl, la
Duriitoare, la 'Mara, la Frumoasa sta 14 zile, la Cirniceni, la Szinteia, la Vaslui, la
Bariai, la Prival, la Puteni, la Galati. unde sta 5 zile. S'a cheltuit peste tot 2584 tel
97 bani. Notam pretul vedrei de vin ca era de un leu gi 3 paralel
MAria Sa Mehmet Kiustendil Pasa trece cu conacele lui prin tail de la Galati,
Falciu, Husi spie Bender. S'au cheltuit 749 lei, 73 bani.
MAria Sa Ham .a Pasa a trecut da la Hotin la Galati prin urmAtoarele conace :
Vas lauti, Duraitoare, Ciuciule, Podul Jut Oerman, Mina, Bolduresti, Rabaia, Sta-
nilesti, Falciu, Cretana, Galati 2 zile. S'au cheltuit 3745 lei 55 bani.
lntreg paragraful conacelor insumeazi 10606 lei 11 bani.

www.dacoromanica.ro
96 011. ollIBANESCU

Konak e cuvant turcesc (konak) i insamna station, quartier pour passer la nuit
auberge, hotel, habitation, logement, de aid condcar, a coci, conaccia. Turcii au dat
cuvantul la greet (Y.0vd10), la albaneji (Konak) la Croati (Konak), la Sarbi (Konak), etc.
§ 37. Musafirii. Daca conacele erau pentru ipochirnentle mari politica : Turd,
Rust Frantuji ; numArul musafirilor neasteptati era covarsitor de mare si d)mnil
trebula sa-i intampine. Aia In 5 lunie 1763 vIne tiptil la Galati Ahmed Pasa, sta 11
zile ; sama trece 21 tel cheltueli. Simile ne aratl In amanunt cheltuelile facute ca
gazcluirea lor la Beilic i tali mal ales. Aia pe August 1763 s'au cheltuit pentru
cuhnea caelor chi Beilic pentru musafiri 315 lei Totalul condeelor musafirilor se
ridica la 4754 Id 110 bani. Cafeaua (cahveaoa) se mentioneaza in special, 81 lei s'a
p'ailt pentru cahvea, socotitA ate 2 lei 90 bani oca.
Foarte des vine mentionat cuvaatul Nal'aca : nafacaoa Balgibasei M S. Hanulu
vine pomenit de 18 ori cu c 1 putin 2003 lei.
Musafiri, nafacale, teptil. Trei vorbe Tu.c:sti, can au ramas in graiu, cu in-
telesuri variale si chiar ptiorative.
Musafir (t. mtiseir) voyageur din cuv. Serer, 6.ran;er, hOte, visleur, Filnd CA
asemenea musaf ri veniau teptil, pa neasteptat (t. teptil=iegalse. incongnito), in tea
Romanul a scos vorba: dracu actuce musafirul, cAci eel mai multi nu-sl faceau treaba
cum se cuvine, cl erau pretentioi, rat nabadoio ;1 si h1t-1433i. mai ales cand stiau
ca sederea lor iii gazda na e pe sdna lot, ci pe a gaz ei, pe a ;Larii, care le suporta
nnfacaoa 6t. nafaca=tout ce qu'on dépense, ddoense pour la nourriture, pension al--
mentaire) adicA intretinerea lor in tall,. De unde la incep at termenul a fost numai
militar, pentru solda enicerilor, s'a intins apol Ia tot felul de insArcinari, cum erau
cele 18 nafacale ale Balgibasei Mariei Sale Hanului. Cate ncicazuri, cate greutati, cate
buclucuri n'au starnit la oamen'i stApanirii asemene nafacale pentru musafirii venit
teptil. Curdt vorba lui Creanga : pochia are multe nacafale, e greade purtat i asa
i a lost nacafaoa.
§ 38. Scoaterea Turcilor qi Tatarilor din faret. Cu toate ca Inca din 1729 Febr
Tatarii au fost Infranti de Gr. Ghica VodA $1 pusi la dare de hac, de uqur qi de
alam, totu§i i Turcil i TAtarii deprinsi ca toatA tara sa fie a lor, se delau la fapte
samavolnice contra bietilor salmi. Cum ei umblau cu iepele lor la pascut, se asezau
cu caslele tor caul pe o mo$ie cAnd pe alta si se apucau de emit fanul pen ru
iarnA asa tam nesarn. Era na patina batae de cap pentru mumbasirii stapanirei sl
vinA sa le ia tanul cosh si sA le strice ca e!e. Conldul a ,:esta, ca arata o pagina
urata din istoria relatiunite dintre Turc ; Tatari si tail, se ridica la 976 pe 7 lui.
§ 39. Daruri la Cre§tini. Daca darur le erau obligatorir, ca tara inchtnata Tur-
cilor, darurile la crestini veniau din obraz, din polhictre. Gresit zice sama, ca s'au
dat daruri numai la Crestini, cad In acest paragraf gAsim si pa un lacov evreu cu
65 tel pentru o blanA de sangiap si Ufl postav de atlas Notarn cateva condee : Con-
sulul frantuzesc ce este randuit In Krim e trecut cu 366 Id, 80 banl, pentru ca i
s'au dat din visterie ZOO ughi ungureqtt, GalbAnul valora In 1763 440 bani sau 3 lei
fi 80 bani.Pentru 16 ferigele (mantale), cu cart s'au imbra.:at 16 boat s'au platit
1064 lei cate 63 lei una.Celor 2 zugravi earl au zugravit chioschiul de la Copou
(Let, 1112 238) le-a dat 2 postavan milir-28 Iei,Solului moschicesz gospoclul (domnul)
i-a dat- un Wain de sea-1173 lei 75 bani ;lui Hagi Minasi Zaraful M. S. Hamza
pasa i s'au dat 800 lei, in sfArsit gAsIm si pe un Vasile Ghiban cu 33 lei 93 bani
pentru un postav de dulama, un benis, u pareche ceaoirt bogPsii §1 o alagea de
antereu in 1763 April 15 ;postelnicul M. Sudu face un drum ; i se plateste 1000 lei
vornicul D. Paladi tl marita o fad ; I sa dA dar gospod 1000 lei.

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 97

§ 40. Celor trime0. Sant 4 paragrafe in sama cheltuJilor, si anume celor tri-
mesi la Tarigrad (150 lei); celor trimsi pe la sarhaturi (1444 lei, 60 bani) MIst-
vnile ci plomatice i insarcindrile politice au costat pe tarA 1140) lei.
Dusul birului la Tarigrad se fdcea cu pazA de leventi sil ducea un camaras.
Apoi cetatile Hotinul, Benlerul, Calburul i harul de Cau$an1 cereau neincetat misiuni
de dus $i adus staiete.Pe tarifa trebi inlauntru in nontru scrie samala Cernauti
la Focsani, domnia avea flu putine legaturi de coresponcHentA cu stanatatrar (--
pundenfardspundente scrie sarna neologismul francez. Pentru acest sfarsit banul
Enacachi Mao a fost insdrcinat sa se dud in tara lescascA, la Camenita si Var$ava
Ia rezidentul Prusiet, dupa cum si Musurus seicritar a fost trimis cu comisul EnA-
cachi Suciu sA se duca tot in tam le$easca. Asemenea solii au costat pe tail 2000
lei pe Musurus ; 3914 lei oe banul Enachachi Milo. din ca e 2033 lei, pentru cd a
schimbat 800 ughi Unguresti in valuta vrentei, lalinci acunt ugul unguresc tot elite
440 bani, adicit cab 8 lei i 80 bani.
Cat priveste insArcinarile date in nontru, e destul a face un pomelnic al unora din
ele,"pentru a sti cam care erau pe atunci tnsarcinigrilc date din oficiu ; pentru adus 10
pungi din vAdrarit; pentru zaherea, pentru cautare de robi, in treabd, la tara Munte-
neascA (era pe atunci tot nontru /), pentru adus oimi, pen'ru diferite conace la agi,
pasale si soli stt Aini, on treabii, pentru adusul Turcilor ot Ti tova, pentru ccrecta9 ca
(inutu/ui,-pentru dus 1000 ughi zar la M. S Pasa de Vozia, pentru nizan, sa ia cele
de la un turc mort la Roman, cu povodnici, cu.hazneaoa. pentru pocloanele baeram-
laculuf, pentru mucarer, unui cola de casit sti citeascet car(ile gospod in toate satelc,
pentru paza calpuzanilor, cu treabd gospod, pentru adAosagul gorstinei la tinuturi, pen-
tru pornitul zaherelei de grau la schele la Galati, pentru tAihari la linuturi, un vataf de
cOpii cu 10 copii de casA sA aduca pe std. Costin Darie, etc ; tote serviciile de ins-
pectorat, cum s'ar zice astAzi.
§ 41. Serviciile de transporturi i corespondent:a. Avem 5 paragrafe, cari privesc
acest serviciu public cu personalul anume intocmit pentru aceasta. Samile ne dau o cifra
globalA de 9708,115, din cari menzilurile (4828.45), timirurile i gaseturah (385 20), chi-
riile (2623.90) calarasii de Tarigrad (1871.80), Lipcanii (1239).
a) Menzilul. Organizarea serviciului de postA e o pagind importantA din trecutul
statului nostru. De la calul de olac, la cAruta de postA e Lin pas inainte, cu toatà s'm-
plitatea serviciului i originalitatea Iui. Strainii, cari au venit la noi in lark au rAmas
adanc impresionati de serviciul nostru de m nzil. Cat, fan caruta, hamuri, surugii, totul
se prevedea In sAmile visteriei I Asa la dobanzile platite pentru diferite avansuri figu-
reaza 607 lei 60 bani, (tali ispravnicilor de tinuturi, (art au cumpArat call de menzil.
Pe MO cai, sAmile nu uitA a pomeni i stogurle de fan.
Menziluri erau in toate targurile, capitate de judet si in diferite alte sate sau tar-
gusoare, depArtare o postA-20 kilometdunul de altul.
Sfertul asvarlit asupra Ord pentru menzil a produs in 7 luni 36092 lei curs 5i
s'au cheltuit 9708 lei. Stogul de fan era 2 lei; calul de menzil costa 15 lei.
b) Tintirafii Ii gazeturile. Tmiraul erau curierii postali, cart aveau un semn de
osebit (cirner, ungureste marcti, semn, armoiries, buclieri. Ei intre allele aduceau si go-
returi, o inovatie in secl. XVIII a domnilor greci, earl aveau nazuinta de a ceti ziarele
strAine, numite Gasete, dupa mica monetA italianA Gazetta, cu care se cumpArau.
c) Chiriile priviau carAle, carutele nAimite sä fie pentru deosebite slujbe de stat. lata
sateva preturi de transport 2 lei 60 bani pentru car* care a dus un bolnav, ce se
supAra de duhul cel necurat la Neamt ; 4 lei 1/2 de caruta, cart au dus hazneaoa la
Hotin, 7 lei cAruta cu coruer la CernAuti ; 711 id c1rula cu hazneaoa Benderului la Foc
13

www.dacoromanica.ro
 98 al-L GRIBANESCU

sani ; 2 lei o carutA la Boto§..n cti solul Brandburului de la Han ; 5 lei cAruta care a
dus moap gospoja, I la Oa '0, 1762. Avg Otc ; 40 lei chiria casei unde §ade Cadri Effendi.
Se transpurtau tot felul de cal.balLuri ale demnitarilor turci ; dar latA §i cateva
raritAti : 70 lei s'a plata la cAruta care a dus de la Iasi la Tarigrad ni§te fete ; 70 lei
a alta cdruta, cea dus ni§te calpuzani tij la Tarigrasi.
Dar nu e fàrã interes a §ti si costul drumului MArii sale f..cut_din Iasi la Shinca ;
La 11 lulie 1763 Grigore VodA face o vizitA cu alaiu la Stanca. Plena din la§i 9 cA-
rute §i 10 cai strAini, afarA de caii din targ §i se plAteste cate 45 bani de drutA §i
cate 10 bani (un potronic) de cal. Alaiul M. Sale a. costat 4 lei qi 30 bani I
c) Calaroqii de Tarigrad i Lipcanii. Plata unui calaras, care mergea la Tarigrad
era de 40 lei. S'au cheltuit cu ei in 7 Iuni 1771 lei ! lar hpcanii fAceau transporturile in
Ord ; se considerau in lark tam Munleneasca, Silistra Tighina §1 Causani.
latA cateva statiuni de posta dupA insarcinArile date Lipcanilor, Ia§i, C-rnAuti, Ga-
lati, Chisinau, Rom ,n, Focsani, Suceava, tefAne§ti, FAlc u, TabAra, Codru, Carligatura,
Tecuci, Vaslui, Greceni, HarlAu, jaacau ; apoi Bucure§ti, Dristor, Babada, Bugiac, Ben-
der; Hotin, Causani, Ismail.
In rufetul menzilului erau 946 liuzi.
§ 42. (iheltuelile Curtii domneqti. Supt acest numb unlm la un loc 21 paragrafe
din partea cheltuelilor, cAci toate acestea priveau direct obligatiunile pOlitice ale Cur ti,.
Totalul aces' or cheltueli s'au radicat la 73268 lei 6 bani pe o perioada de 7 luni. Ele
se impart, dupd cum urmeaza : Unele privesc functionarea curtii domne§ti cu tot aparatul
de oameni de serviciu, lacheii palatului ; altele privesc raporturile cu boierii §i cu tam ;
deci nu sunt servicii publice.
a) (Jamara gospod a cheltuit 17793 lei, toll cheltuiti p.ntru imbrAcAminte, cadouri §i
alte lucruri
b) Lucruri trimise la Tarigrad pentru membrii fjiiiiUei domnesll : Cai, zaherele
oglinzi, ceasornice. vutcA (2 ,/2 lei oca), yin (1.1eu vadra), plo§te de yin (30 parale
una), Mind (42 bani oca), icre negre (96 bani Oc.a). In Tarigrad era bezedea Alex. Ma-
vrocordat si Maria Sa Ion Vocla, tatAl domnului.
c) Caftane la 17 boeri inalntati in ranguri (225 lei). NotAm cateva obiceiuri .ale
Curtii. S'au dat caftane vel comisului cA a scos caii d n grajd gospod la ceair dupd
obiceiu,- la un loc §tiut prin ma-11a vel Comkului,vel comisului in ziva de Boboteaza
dupA obiceiu.
d) Mehtupurile qi devicttiria, priviau furnituri de cancelarie, hArtie, gramaticul, pe-
utile (451 lei).
e) Curtea gospod. Cei 11786 lei cheltuiti de Curtea domneascA s'au dat in cum-
parare de untdelem pentru iluminatul candelelor noaptease dAdea Cate 300 dramuri pe
oapte(18 parale costa oca de untdeIernn) pentru yin, iarba de pu§cA, etc. ,

f) Cup6rie i Ciohadcrie. Din cei 2111 lei, 40 bani s'au cheltuit pentru papuci §1
ciobote la oamenii Curtii in urmatoarele imprejurari : venirea caftanului (333 lei) la Sf.
Gh.orghe (320 lei), la Sfintii Apostoli-23 lunie (452 lei), de Sf. Dumitru (555 lei),
iar cupAria a costat 420 lei, 0 imensitate de pArechi de ciubote sau papuci, feliri, ter-.
lici, condurl, (pArechea ciubote 2 lei 60 bani §i 1.63), papuci cu mestii 1 leu 90 bani §i
2.90), felirii 2 lei 60 ; condurii 2 lei, terlicii 99 bani).
S'au mai platit cofeturi §i vutcA in spAtArie la Cr aciun, Sf. Vasile §1 BoboteazA.
g) Cahvegeria i serbecceria, 308 lei.
h) (Juhnea 6i beciul gospod, 3458 lei, bucAtarul avea 30 lei leafd pe tuna.
i). Grajdul gospod. 10615 Id 84 bani ; aci se in§ird toate lucrurile necesare graj-
dulut. lath' cateva preturi : 2 tel 30 bani merta de orz ; 25 tel pArechea de hamuri, 60 lei

www.dacoromanica.ro
 SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 99

un telegar, 12 tel scArile la cai, 246 lei o cocie cu 6 cai §i hamurile hr, 86 1I o sanie,
40' lei un rAdvan, 150 lei un cal, 125 lei un rAdvan, 2 lei stogul de fan, etc.
j) Imbractimintea, pentru 379 lei, haine, ciebote la argatii curtii.
k) Srbdtorile, cu 3 chefuri la CrAciun, Sf. Vas; le si la Boboteaza s'au cheltuit
15a5 lei ; iar la Pasti la scosul tunuri or s'au taiat 3 be bed (i lei).
1) Bacqifurile. 1115 lei la diferiti oameni de ai curtii.
n ) Milele. 2102 lei ; notAm -cAteva mile caract rislice ; Toma Seimanu, Ursachi Cio-
botar, Zm randa Para chiva, Catinca VrIniceasa (a ingropat nepotul), mdnAstirea Sucevita
(ajutor la acopere nant), Misi Andoni Carada (plata datoriilor), Serban Boteanu (ajutor la
faceri.a unui schit nou), Smaranda M. Sturza vornic (usurul cu hrisov), PavAl Seimen
tingropare), biserica din CA-routing (sindilitd1 bisericei), Barzesti (ajutor la facerea
bisericii), la 3 obraze stiute dar scApatate, etc.
n) Bisericile. 768 lei ajatoare la bisericl pentru carti, odjdii, meremeturi,' lumAnAri
(prapoadoamnei, Socola, CAusani, Suceava lucsAsti, biserica Doamnei (Sf. Gh, Lozonschi)
o) Bolezuri qi cunNnii. 2I7i lei. Iatd citeva nume : cununia dr. Dracachi (184 lei)
cununia fricei log. Bogdan (184 lei), cununia lui Stet Cata g'ul (162 lei), cununia ficio-
ru'ui lui Constandin Capuchihae la Bugeac (110 lei), botezul flicei hatmanului Enacile
Suciu (1000 lei), hotezul copilului pah Nun 184 lel), boiezul fiului med Lupul Don'ci
(84 lei), botezul copilului med. Gavrilas Caracas, (1 1 1 lei), cununia sAtrarului Giosan
(111 lei).
o) Poinezanie la hramuri-44 lei. sf. Ion Novi (4 lei), la sf. Spirichn (10 lei).
p) Viile gospod, de la GroapA-53 lei ; iata citeva pr ,turi : 20 bani cofa. 30 ban i
clublrul,60 bani carul de le nne, 30 bani oca d lurnAnAri sail, 3 bani causul, 60 bani
sacul de vie.
r) Cheltuelile visteriei-174 lei cheltueli de cancela ie.
s) R.cetea M. S. Ion VocldCalimachi, batranul. De 3 ani iii urml rdmAsese o
samA de datorii de ale batrAnului Ion Vod A-1879 lei,la d feriti oammi ai Curtii ¢
la negustori.
s) Macaesaoa zaharelei. 3854 lei, din cari 3003 lei reprezentau paguba zaharelei de
an primAvarA, adicA din 1762 prin mAna marelui postelnic.
t) Alte cheltueli. In acest condetu intra 70403 let, §1 prezintA un interes istori- prin
multe amAnunte ce ne da asupra a o samA de lucruri, precizate In Urn. Insirdm cAteva 1

Caldard nul de la poarta cea mare- a Curtii gospod, (15 lei). ajutor la podirea ulitei sat--
besti (azi strada Lapusneanu). 50 leilumAndri de sd a la felinarile de pe ulita mare pe
4 luni (20' lei), podul fácut de la poarta hatmanului la ulita mare, (68 lei , meremetul
podurilor din Iai i podului de peste Ban' ui (30 lei), dresul ceasornicelor de la Hotin
si Caimacanul de Bugeac (20 lel), ceasul de hi Frumoasa (2 Id), podurile de la Si.
Nec lai la PoartA (29 le ), osteneala diacului ce a s:.ris e o sarnA pe greceste, dupd
sama visteriei, ce s'a inche'at, I in care au intrat 4 slujbe ajutorinta de an pe De-
ce i brie, sferbil lui M artie, sfertul lui Aprilie i sfertul lui Mai (3) ii), pentru 2 steaguri
de la curtea gospod (20 lei), pentru leg.tita de la curte (19 lei), daftorii pentru buca-
tarul lot Capegi basa (10 lei), pe atru un cs1 ce a crApat la Galati, când a venit Turnafi.
basa cu d mnie noud (22 lei), pentru balgiriac lucrate la Chisindu, (4 lei), diacului ce
a fAcut slum greceascA (50 le ), legatul tablelor visteriei (3 lei), 22 testele de hârtie tur-
ceased (24 lei), a 2 tel t?steaoa, 11 clturi de fer ce s'au dat pe la tinuturi pentru vA-
drdrit (27 lei), pen ru un cal de olac ce a perit, cAnd a trecut solul Turcesc la Bran-
debur (5 'lei), din randsita vddrAritului Tutovei lui loaitä bas olohod ir, care i-a prd-
pada pe drum (52 lei), cheltueli de §edere la CA4ani a med. Vasilachi 6 luni (403 lei),
havuzul din grAdina gospod (33 lei).

www.dacoromanica.ro
100 GEL GHIBANESCU

In fine vine socoteala Sanisonilorcumparati din tam ungureasca §i din tara le-
§ascA, 8 sams)ni a 8 ughi unul, cum si 14 zavozi cumpdrart din. tara ungureascA ate
11 ugh' zAvodul (1267 lei). Cum cumplrAtukt s'a fLut in ughi, iar sama ii trece in lei
se aratA cd cu 330 lei s'au cumpArat 90 ughi, iar cu 564 lei s'au cumparat 154 ughi
(Ugul vine tot 410 bani, sau 3 lei qi 80 bani). Sama tine socotealA de catA carne au
mancat zAvozii, in 5 luni cat a i stat in Iasi, adicd 132 lei, 30 bani, §i cum oca de came
de vacd era 6 bani, s'au mancat de zAvozi 2785 ocA d earn°.
§ 43. Lefile. Supt acest nume avm 2 condee, unul Lefile Turcilor (11783 lei) §i
Lefile Crestinilor (30522 lei).
Intre d-mnitarii Turci era in frunte Divan Efendi, cu haremul lu'. Et stAtea la
Targu-Frumos. Era §'i al doilea divan Efendi. Divan efendi avea leafa 250 )ei pe fund,-
iar vtori divan efendi avea 70 lei pe lun5. Emecticul o_menitor M. S. Divan Efendi cAdea
in sama tArii.
Mai erau pe judete caste un sArdar §i ate un besleagA cu beslii lui. Focsani, Galati,
Barlad, Husi, Chisindu, Orhei, Soroca, Movildu, CernAuti, Botosani aveau slujbasi Torch
Galatli aveau un sArdar turc ; ce'elatte targuri cate un besleagA. Multimea lor a fAcut sA
se schimbe numele in porecle ; a se tqlegi, beqleag4 I
Lefile crestinilor prezintA un deosebit interes, §i ne rezervAm a-i consacra u studiu
apa te. arAtandu-i evolutia lui ; fixarea lefilor §1 a veniturilor, apoi cresterea salar'ilor, §1
destiintarea emeclicurilor. In mAsura in care statul si-a organizat statutul slujba4i1ar sAi,
in acea masurd statul s'a civ lizat, a progresat.
Lefile boerilor §i a sluj torilor este opera secl. XVIII.
§ 44. Incheem acest studiu surnar cu observare generala cd dupAcum iii sama
v'ste.riei Moldovei pe 7 lutii din anul de la Hristos 173 (7271), IunieDecemb. e, am
putut desvAli viata veche a statului Moldovei cu 162 ani 'n urmA, evolut a adusA in or-
ganizarea bugetului tArli este exponentul pozitiv -al evolutii Tarii An cu an vremile au
impus schirnbari in sdnfle visteriei. Cele 162 de sami ce s'au incheiat de Ia 1762-1925
reprezinta 162 verigi anuale ale lantului vietii politice a Moldovei. VerigA cu verigA se
h ga, d i veriga sanfi din 1763 e cu totul alta la fapturd ca veriga bugetului din
1923. In lantul sArnil or vis eriei noi cetim toatA istoria pragmaticA a tArii. SAmile au evo-
lutionat cum a evoluat si ta.a. ; Smile nu cunosc mers ii revoiutionar. Sche'etul din
om reprezinta .elemeutul cel mai statornic. Bugetul unei tad e scheletul acelei tAri.
Pentru intelesul tuturor sAmilor de visterie, cum si a o surna de alte sami, tin a
intregi studiul meu cu un glow de termini, cad aveau curs in visteria veche, dar cari,
schimbandu-se vremile, au rAmas ca piedicA acel. ia ce nu e deprins cu haina culturll
acelor vremilimba oficiald din Cancelarii.

§ 45. VOCABULARUL
Abdiceaus, n. pr. (I. Abd=----homme. ser- dAosag Ia vadrA Cate 2 bani vechiu, adao-
viteur). §ag la gorstinA cate o para si giurnatate pen-
Abdul Effendi, n. pr. (t. Abd ul) seed- tru 8000 oi a o samA de locuitori, ce au ve-
te r de Dieu. nit din tam rumaneascA".
Actarcibas, (t. akargibasy),pharmacien, chef AgA,-i; aga-ale (turc agd titre de noblesse,
des pharmaciens. préfet de police ; ye/ aga, le chef de police
Adaos(lat adaugio) argmenter ; adaosul (slay REA (11K111)=ITIar4
baeramlacului, Agesc, de la aga; seimen agesc, dobo§ar
Adaosag, era Lin supliment de dare, ce se agesc.
aplica la vAdrArit, baerrnia: §1 gor§t nd, a-

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 101

Agar lac, (t. Aghyzlyk), bagage, agarlacul Asian n. pr. (t. Asian) lion, Leu.
M. S le Beizade Alexandru. Astar (t. astar), panza groasa, toile gro-
Ahangin, (f. aheng2r) Forjemn. V. Sasangiu ssiere, gr., eta; Pt doublure.
Ahmet, n. pr. (t, Ah.) frere. itkezare. (1. sede0=instalation au pou-,
Ajutorinta,-1. (lat. adjutare) ; era o dare voir, §fertul a§ezarii do
care a in1ocult "iacaritul. Ajutorinta peniru o A5ternut-uri (1. adsterno, lit. coucher,
moa ; ajutorinta pe cni§ na, banii ajuto- etrein. Alternuturi englize§ti.
rintei, slujba ajutorintei, tAbla ajutorintel. Atalet (t. ata'et) in rtie, atalet ferman -=
Alageaele (t. aladja), indienne, dtoffe en rasuflat.
s ie rayee. U.1 antereu dintr'o alagea cu ma- Atlaz (t. atlas,) satin,
tasa, alage de antereu". Ata (1. acia), fil.
Alai (t. alai). cortege, paraJe; -ceaup avaet-uri, SdU havaeturi avaid) reve-
huissier de parade. nus, rentre s provenant des droits de douaae
Mama (1, lamIna, lamna, (a)larria) laiton Ava tul vel visterniculut din desetina ; Ava-
plaque e I metal. etul vel v:sterni:ului din maca-er (ate 500
Alarnae, lamae, (t. p-rsan lirnim), ngr. lei).
xEcow.) citron ; se dädeau stlilor cadouri ar- Mac, (t bab pe-e, paternel, 49 bãrail
ticule orientale ; cafea, a'amae, zahar. babac (131trani).
Alam, (tatar alym), rednfarce ; t. alym Bacaeoa, (t. bake) excddant qui reste.
achat (Let 1112 460). V. u§u . Bacl (t. bak§y§ pers. bahsy§) don, Ca-
Ali r. pr. (t. Ali) sublime, ilustre. de iu, ngr. 11.7c2xTi;t5=, p3urboire.
Alilhasap n. pr. (Ali -=aveugle, hesap Bagateli §tiuti. (fr. bagatelles, Kleinegkeit
casap). germ slick, piece, morceau.
Mti n. pr. (t. Alt, le bas, le fond). 13 aeractar. de la baerak (t. ba'rak) dra-
Amza pa§a n. pr. (t. Amm) oncle, pa- peau, etandard. gr. lAncaPix iurue bairaktar
ternel. t. yriruk.,.-quicourt. qui marche, cel ce p Ida
Anafora (n. gr. civalbP9 vox jurisconsul. steagul.
torum, relatio ad princ pem, apport. Baeram peKhes (t. baeram pe§ke§) pe1it
Antereu-ee, (t. antary, ngr. avotlpt) tunique present pour baeram.
dalmatine, antereele ceau§ilor icioglani ; an-, Baeramlac (t. bayramIyk), daruri ce se
tereele .catanelor. faceau PavIelor in ziva de Baeram.
Antart (I. anno tertio) num. ordinal din Baga. (t. baga) ngr. limerct écaille de to, We
tertitistf rt, 164. tabachere b iga.
Apar-1 (1. aqua. aquarius). Apari de foc. Bahadir aga n pr. ft. Behadar) coun.
Aprod- zl, (magh. aprod), huiss'er, trabant ,geux, brave.
era §i un Witaf de aprozi. Bahce (t baghe) jardin parterre fleur.
Argintar (1. argentarius, Leiba argintar la Bahrim dad. (t. bahri-d ide) marin bahri n-
Suceava. dade cu tacamurile lor.
Armalc-i (t. arma armoiries, armage, Balaban (t. bala ban) grand . timbale
grosse tCte.
armoriste.
Armasae-i (lat. admissarius sc. equas. Balgiba (t. balg bap) chef de vendeu s
(lex salica armisarius), etalon. de miel.
Arma (L arma, armaceus). armiger, pre- Balgiba§lacul (t star balgyba§lyk) darea
de miere ce se trim-tea hanului de Crimeia.
yôt. Arma§el, ye/ arma,y, vtori arma§, treti lerem,a Movila a dat hanului tátarasc 7
arma§. Slujba§ In servic ul politienesc 'pe ti- sate (hAne§h) §i balgiba§lic de miere.
gani de unde vorba : he 1 au doara nu-i fi Bani-1 (pol, ban) mg. banyaienier, mo-
un vel armar ! bani pro§ti.
nanie ; bani noi, bani vechi,
Aron-Voda, marostire zidita de Aron 121 bani noi valorau in 17o3, 108 ban/
Vovod in 1594 ; nada 1n desetina 200 stupi. vechi, leul nou avand 36 parale veahi.

www.dacoromanica.ro
102 GH. GHIBANESCU
4110.

Ban-baneasA (sl. EMI), serb. pol, mag. Bender Cadisi (t. kade=juge). Bender muba-
etc. &to-, banus dignitas apud Servos, Hun - vezi (t. muhaf z=gardien, gouverneur).
garos Banii de Craiova Benderli, de la Bender, benderlii eniceri
Baran-1 (sapatia, baits) mouton, 18 lel un (din Bender).
bAranjd r, baram babac 52 barani ot Cer- Ben4-uri, (t. binis, benis) habit de des-
nAutl 11 lei 90 bani 2 barani mai prosti sus fourré, palium purpureum, postav bink,
Barat-t1 (magh. bdria, sl. gpaT1), hater beni§ de sal.
moine., de aici Balat e Barber Ahmet, n. pr. (t. Berber) barbier,
Barbier. barba (lat barba), barbier. per uquier.
Bernevecl (bulg. serb., berievreci ; alb
BarelcA-1 (balercA) (sl. dAptigto, barelca)
brenderek) pantalons Vénitiens tres larges.
bard. CuvAnt francez venit prin Ru§i.
Besactea, (t bestahta), WO, din pi§ (ina-
BArsanl ot Soveja. (I3rasov). Barsani sint
int,) ahte (tabla), table de devant.
mo_anii din tara BArsei, oita bArsanA ; bar- Besleaga, (t. besli agasy), chef de besli.
sana ot Soveja. BeIeagi de lasi,de Husi.
BaAulucnala (t. bai buluk-ba.a). _ v. Besliii (t besli), garde de corp a cheval
buluk din Curte al doile".x du grand vizir, cavalerie usoara la Turc'.
Ba§ceau§ (t. basceavus huisier, sergenf Besliu cu tm emac ; besliu -cu 2 emace.
majeur. v. Ceau§. Bez, (slay. RE3I). Sans.
Bas clohodar (t. bas )kadar) la quai. Bezarcl bap, (t, bezirb) marchand d'hu-
poartA grijA de papuci si de ciubote. v. Cio ile de lin=Unt ielemnarul, casA unde a
hodar, bas ciohodar a Itf Ozu Valesi. stat Bezarcian pasa.
Ba§ka, (t. bicski=bay), ciocan, beschie, Bir (t. by r, un, mg. b_er) impôt, capita-
fere,trAu mic, baske cafe 3 bani. tion ; lepadat la bir, s'a dat la bir, l'a scos
din bir.
BatAraga n. p.. (t. Baler-mak) plonger, Birnic (mag: birno), contribualb a, fiind tre-
immerget. cut in 2 locuri la ruptaqi §i la birnici.
Beciu, (t. bee. n agh. becs, sett bee), Biserica (I. basilica) biserica gospod (dom-
caveau. Beciul gospod, (d imn sc), slugd la neasca), de pe poarta .(la curtea domneasca),
beciul gospod. d'n nontru ; biserica gospoida (Doamnei)=
Bedellovalesi (t. bedeli) dchang.. %fated, azi Sf. Gheorghe Lozonschi.
vali-=gou verneur. °My, (sl, szigtum , fost, ancien, ex ; la sluj-
Bale, (t. beilyk), palais du Prince, il y a ba§ii ce nu mai era i in slujbe...
une place publique a lassy, qui porte encore Blana-i, (sl. b a nja) fourrure, pelisse.
ce nom., odaia beilLulul la Iasi, odaia bei- Blanl, n pr. cedu§ ;
1:cului la Tecuci. Bobou, &Ate, pannus griseum, boboul se.
Beizade, (t. beyzade) fits de prince ; beg, vindea cu cotul ; 30 coti bobou 40 -lei.
bet', prince, beizade Alexandru ; beizadea leah. Bogasle, (t, buhad), boucassin, toile de
Beizadea M. S. Hanului, beitade moschicesc. cot ,n, bogasie alba, rosie.
Bekir aga n, pr. (t, Bekar), boeuf.=Bou. Bogasler, cel ce vinde bogasie.
BelacOasa, stofe de Scotia, (it. belaecosia) Bohciaele (t. bog6a), paquet.
dunluc belacoasA, belacuasa cu fir. Bolta MArza n. pr. (t. bol) Large, vaste
=Latu. Lates.
Benaemini, (t. bina emini) intendant des Bolozanl (t. bol) large, un fel de caic :
bAtimants civils. 183 lei pentru cheltueli ce s'au dat pentru
Benaemenl, beni.fils, emin,fidel,--ins- bolozani, corci, fikdca n'au luat nici un car
pecteur, sau yemin=serment). sa meargA in ceia parte".
Oru bënaemenl, fiul credincios. a lui Oru Bosneag.- n. pr. (t. Bosnak) Bosniaque,
Bender, n. pr. 0. bender, porte, dchelle ; Bostangibga (t. bostangt-ba§y) 01161,1

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 103

de 1500 janissifres du Serail ; bostanAi= Cahve, (arab. kahve, t. kave). Cafea, Cahve
a rduin). ortus, cahvea ortum, 3 lei oca cafea.
Botez-url (gr. ficomtw baptizare, baptime. Cahvegerle, (cafenea, felegele la Cahve-
Brandiburul,== Brandenburg cu capitala geri,..
BerPn. Craiul,-solu),-a mers Id-ul ot CernAuti. Cahvegl, (t. kahvegi) Cafetier, vel cahvegi,
Brat (sl. spirt's) frere ; brat ego fra- vtori cahvegi.
telmi. Cale, (t. Kayk) barque, bateau ; vezi bolo-
BrAne (sl, cpsuna) ceinture, zan.
BroascAbroa§te (alb, bre§k ) tortue, se Calmacam, (t. kaim-mekam, cine time
rrure gr. frpcecxoc, rana. (Kaim), loc (mekam), liutenant du grand
Bucatar, (I. bucca, et bocala), cuisiner ; vizir. Caimac3nul Bugeacului.
bucatar frAncu, bucatar la vel gramatic. Calmea- oa, (t. Kayme), lettre, mémoire
Bucatall-te,(lat. buccea) morceau ; mets, CalabalAc, (t. kalabalyk), ba gage.
grains en general. Calaf uri v. Canal, calafuri la ciubuce
Buauca§, bucluma§ ; care sufla din bu- gospod.
cium. CAlAmArl, (lat. Calamus calamarius), gr.
Buclutn, (lat. bucinum), chalumeau. kalamar, sl. kalamars, magh.
scakap.cipt, alb
Calamaris, encrier.
Buclumi, sat Iângd la§i, podgorie veche, Calara§1, (lat. caballus), chevalier, erau 31
biser ca ot Buciumi 2 preuti la biseri.a ce ca'ara§i de Tarigrad, cari duceau §tafetele
noua d n Bucim (65 lei pe 5 luni). la Tarigrad cu cai de olac.
Buglac, (t. bugak) coin, angle, Basarabia Calbur, cetate in Bugeac (t. Kalbur=cuir
de gios, luatA de Turd fn 1538 de la Mol- crible) cherestea de la; de la Ceti tea albA
dova. Bugiac seraskier, Bugiac cairnacan. la; Calbur cetate spre Lapu§na ; Calbur
BnIgAril, de la bulgar (sl. sdardpintx) benaemeni.
bulgarus, grAdina de zarzavat, jardin de Calcan (t. Kalkan) turbot, caracudi.
legumes. CAlcAtor, (I. Calcare) pressoir.
Bulgaragli, (t. bu'gargy) Bulgaril ; gradini CaldarAm, (t. kaldyrym) chaussée, pave.
cu zarzavat. Calmuk, n. pr. Calmuc-i.
Buliba§a, (bultik-basy), caplaine, vAtaful Calpuzan, (t, Kalpazan) pelisan kalbzen
unei §atre de tigani. =qui f appe fausse monnaie. Calpunzani.
Buluc ba§A, (t. buluk ba§y) gr. r turci, paza calpuzanilor ; elamul calpuzanilor
ligaanC)* CalugAr. (g. 2X6TEP069 ) mo'ne ; mazilii ot
Bumb-1, (ghi), (mag. gomb) bouton. HArlAu; cart s'au cAlugãrit.
ButcA (sl. budka), cabane, carosse, butca Camara§ (I. cama. a), ( ng. kamara§ din
cea mica. . chambrier, trésorier) vel camara§, vtorl ca-
Butcar, de la butca, care face butce. mara§, treti camara§, camaras de izvoade
Cacum (t. Kakum) hermine, bland cacum. copist, arhivar, camara§ de ocnAdirectorul
Gadd, (I. cadqs) cuve, cercuitul cAzi'or sblinilor de la TArgu-Ocna.
Cadlu, (t, Kade), juge, Cadiu de 13: Aila Camenita ora§ in Podolia, infintat in secl
cadiul de Bugeac. XIII, a avut fritinse legAtu I comerciale §i
Cadml Efendi, n. pr. (t. kadmi) antique, politice (Koriatovicii), cu Moldova.
vieux..-Bdtrdnul. CâmInar, cAmAnar, (alb. Kominy, serb.
Cadrl, ri. pr. (t. Kadi=puissance ; dmin nt koma) droit sur le vin, sur l'ea a de vie,
Kadri Efendi. vel cAminar, titre de noblesse:
Caftan, (t. kafan), ngr. xacpci'vc, robe Canaf-uri (t kanaf) houppe, frange,
d'honneur. Caftan gospod. caftan de mu- Canala§t1. u, canonarhi, canala§ti biserica
carer. gospod.
Caftanglu, (t. kaftangi) valet de chambre. Canarl (fr. canaii), canari din insula Canar

www.dacoromanica.ro
104 OH. OHIBANESCU

Canavat ete gr /.2940t.ccov fr. canevas ; Caramanlau, (t. Karamanle) habitant de

cate 31 lei un canavdt cu vuta la Karaman (vechiu Lycaonie, province de
Candela (I candela, gr. xxALAa) si In toate l'Asie Mineure),
limbrle Europei, lampe, veilleuse. Carata. (ital. Caretta) carAta fetelor.
CanonarhV (gr. xavov2,cxol) lex. canon, Carata (de la carAtA), carossier.
enfant de choeur. Canonarsi 1a biserica g )s- Carsak (t. Karsak) une éspece de renard,
pod (ceteti), scris Canalaftii, la biserica pacea de Carsak, pantece de Carsak, bland
gospod, copii Calinashi la biserica gospod. de Carsak.
Cantar (ital. Cantaro. t. qanthar, balance Carte (I. chaita) chartre, ordre, l'act, Carte
quintal de 44 oca. gospod, Carte de rand,
Cantaraglu (t. kantargi) 1)e-fur. Caruta, dim Car (I. carrus) ,chariot, t ate
Cantemir n. pr. (t. Kan=pierre precieuse 18 lei cAruta cu hazneaoa de la Bucuresti la
qui a proprieté d'arreter l'écouleuent du Tighina, ate 4 lei Or* la Tighina cu haz-
sang ; temur=fer). neaua, cate 4 lei si jumdtate cdruta cu haz-
Capastru:estre (1. caput, capistrum) bri- neaoa la Hotin, 7 lei car* cu coruer la
don, licou. CernAut.
Caplchihae (t. Kapu-Ketkhudari) intendant Casap (t. Kasap), bucher, Casap basa.
de palait (Kapu-palais, Ket Khuda-prévôt Casim Marza n. pr. (t. Kassim) diviseur.
maire), agentul principatelor oe lAngA. poartA Ca51A-e (t, Ky§la), Caserne, lieu oil l'on
Capich haeaoa Benderului Capichihuia la Caste fait paitre les troupeaux pendant l'Hiver
Capiciohodar (t. Kapu-6ohodar dom. sti- pentru stricatul caslelor tatare§ti.
que din Palais (t. 63ha=drap.) bas ciohodar Catane§ti, de la Catand. (ung. Katona,
Capiculac (t. Kapy-Kul), soldat dela Cour. soldat. anteree cAtAnesti.
Capegiu--1, cap;gi (t. Kapygy-basy) cham-
Catapeteazma (gr. xmteotaT2c71-La sf. KATHIE-
bellan, portar ImpArdtesc.
TE3M4. velum, voile du temple.
Capigllar (t. kapigiler) chef, caporal des
Cauk, (t. Kavuk) bonnet entoure d'un tur-
porteurs du serail. Capegilar chehaen (t. ka-
ban épais. x460%, beretto. Cauc ceaus.
pukilerchehayasi=chef des huissiers gar-.
Caus-e (lat. caucus), x7.6xcil sl. KaStsz, pui-
diens des serail.
soir, grand cuillere.
-Capiolan (t. kapu-oglanygens de la
Porte, les commissionaires. des ambassaa-
Cau5ani, targ pe apa Botnei, a fost rese-
dinta hanilor TatAresti.
deurs é rangers.
Cipltan (lat. capitanus) Capitaine ;de Cot- Cavafli. (t, kaval), marchatid de chaus-
man, cdpitan de darabani, cdpitan de Le- sures, cordonnier.
ventI, capitahi ce slujesc pe la Menziluri, Cazacliu (t. Kazakh). Cosaques, negustori
cdpitanl de vandtori, biv cdp:tan de vanAtori, Rusi.
cdpitan basa. Vel cdpitan de Cadru. Cazaschier (t. Kazasker=Kaze asker, din
Caplan (r. kaplan) tigre, ttirban fdcut de caza=charge, district, si asker=soldat). Ca-
piele da tigru, militie turceascd). zaschier Efendi, Cazaschierul Hanului.
Caplan post, (t. Kaplan 4posty)- peau de teakar Sall n pr. (t. eiaker=ésclave,----
tigre. Robu ; sale=agé, vieillard.
Copaculu, vezi Capiculac. Ceaqirl 6akser), culottes turques, ca-
Capriorl (I. Capra), grinzile de la pod. legon, 6ac§iri al, ciacsiri postav ros, ciacsiri
Capudan (t. Kapudan = Kaptan) amiral. bogasie.
Capudan basa, le grand amiral xanotoattndaa. cteacsiriic (t. ciak§erie) qui porte une cu-
Caput-uri (t. Kapot) manteau. lotte.
Carabet (t. Karabet) parenté, affinité. Ceahlau, muntele cel mai Malt din Mol-
- Carat-furl, pro canaf. Carafuri la ciubucul dova : CAlugArii de la Muntele Cehldu scu-
gospod. esc la deseatina 50 stupi.

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 105

Ceair (t. ciir), gr. Tgcapt prairie, pr6, rã- Clalma-le (t, éalma) turban, sl. alai1111.1

turage. pileus.
Cealar (t. ciul) couverture, ciala- ceasor- Clapraz-ge (t. eapraz), boutonniere
nic. brandebourgs (cep-rast ,qui va de gauche a
droitem.
Ceara. (I. cera) cire, cearA tare pentru si- Clarch15... (t. cArge=ouage, roue), liulele
ciarchis.
Ceasornlc (St. 1tIC0111411:10 horologium sau Clatapun v. chiatapun.
das+ornic prin pleonasm, ceasornic tumbac, Clohodar (t. eohodar) domestique du Pa-
ceasornic ealar, ceasornic aur englezesc, laic, laquai (du 6oha drap) ciohodar gos-
ceasornic -argint. pod, ciohodar zapclu.
Ceasit Ceau§, n. pr. (t. öasut) espion, ClohodArle casA unde lo zuiesc eohodarii.
CislA (sl. inicao) numerus, repartition des
mouchard,
Ceaus-1 (t. davus) serjent major, huissier impOts, pentru cat l'a ajuns cisla la mucarer.
garde A cheval du Sultan. °tart (t 6etare) dtoffe légere, d'une fil de
Cekmele (t cekma), sortie, montde, ,cec- soie et de tro's fits de coton v. alAgea-ele.
mele ce sau "dat la CrAciuna. Clubdr-ere (sl. inispx),) labrum, magh.
csöbor, vase A deux anses.
Cepregar (t. eaprak) frange, brandebourgs, Clubdrar, cel care poartã ciubArul la cafes
passementier. viile.
Cercul (I. circu ), cercler, cercuitul cAzilor. ClubotA e (mr. 4GRoT1), botte, ciubotele
CergA (t. 6erga) petite tente, scoarta, tol. zapciului, ciubotele copiilor din casA ca sa
Terneali (sl. .ipxtu.) encre. cleasca cA tile gozpod in to ate satele, ciu-
Cetatue, !liana stii e ziditS de Duca VodA botele ciohodarllor, ciubote rosii; vei wall si
in 1668, scade la deseatina 200 stupi. ciubote, paralele- s cu ciubote rolii.
Chehaeli (t. Kiahia), prévOt, intendant, Clubuc-e (t, eubuk) verge, tige de mátal
cheh .eli Ozu Vales% pipe de merisi( r, de jasmin, de bois de
Chehrinbariu (t. Kehribar) ambre, din per- rose, ciubuc gospod, ciubace cu imamele de
san Kahroba, ce qui attire la paille ExTeov. cite- hrimbar.
Cherestea (t. Kereste) bois de construc- Clubuccerle, fu moire, odaia ciubucelor,
tion, outres. ciubuccerie pentru liulele.
Chlatftp (t. Kiatib) écrivain, sécrdtatre Clubucciu (t. eubukeu) fabricant de pipes
chiatupul nazir, inspector-secretar. Clumlec-lcurl (t. étimlek), marnute, pot
de terre.
Chlatapun (t. chialbi sécrétaire d.amba- Clucer (sl. Kim%) uncus, clavis ; rang de
ssade. boIar, vel clucer.
Child (t. k le, kil) m sure de grains zorXov Cochtl vechi (magh-kotyavetye), encheres
=creux. Chila are 400 oca. toate veniturile sA se vanza la cokii vechi,
Chinovar (gr. vvvc1132e0 cinabre, cinnabaris. Cochino n. pr (gr, ic6)..v.,vos) rouge vermeil
Chlragi (t. Kiragi) qui loue, locataire. Code-I (sl. tcogiA) voiture, cocii spanzu-
Chlrie (t. Kira) louage, prix du toyer. rate In curelele lor, o cocie 12 lei, cu 6 te-
Chloschiu (t. kosk), pavilion, a zugrAvit legari,
chioschiul.s Codru, judet peste Prut, a3culta de is-
pravnicul ,de Hie u. Codrenii de la FAlciu
Chirisie (gr. IP de man*, chirisie fla-
CofA-e (t. Koga, kuva) gr. x042 cupa, pe-
muri cate 12 bani. t t vaisseau (1. cavus).
Chlsea-ele (t. Kiase) vase, cow e. Cofeturl (lat. confectae, gr. xoveciTov con-
Chlulhagiu (t. killhan4y) qui chauffe le feturi, fr. confiserie.
bain, chihlhigiu la ferede.1 turcesc. Cojoc (si. KowSrk) vestis pelicea, pelisse.
Ch1urclba4 (t. kiurcybasy), chef des pel- Colelolu (t. kol.) bras, manche.
letiers, blAnarul SjItanului, CoHn ogiu n. pr. (t. kol), bras branche,
tialar v. ceaiar. oglu (oglu) Ws.
14

www.dacoromanica.ro
106 OH. OHIBANESCU

Koloniolu (t. WU), manches=ManecutA. Cray (sl. Hamm, rus. gopona), la vache,
Comis, I. comes (gr. Itopi) vel comis, vtori nume de familie, Cray (Vaca).
comis, bale comis, écuyer princier, comes Credlncer (1. credent arius) = credo ; in
qui in Palatio imp. comitivam adeptus est., textele vechi cred'ncerul s'a numit Straliov,
comes Provinciae, comes stabuli. Hazn4, vtori credincer.
Coml§e1-1. dim. comis, comi§ei gospod, CredInta (1 credo), Veniturile tirii se vin-
rufetul comi§eilor cuprindea 120 liudi, d n deau la cochii vechi, ori se dadeau in ere-
care numai 21 erau comi§ei. dined (azi in regie), date in credinta.
Conac-e (t. konak) hotel, Wel de ville, Crli (sl. K)Sck) riche comme Crésus.
residence d'un seigneur. Crl§cuiacli', cate 21 bani eri§.
Conacclu (t. konakdy) maréchal de logi s, Cucluc (t. kuduk) petit, kuduk Ali tatar.
conacci-ba§e, conacciu de Hotin. Cuhne (sl. Kspia), it, cucina, lat. coquina,
Conclicar (gr, xthwctx04) code, code; qui cuisine.
tient les régistres, condicar de lefi, condicar Culumglu (t. kuyumay) ode vre, aurar,
de temnitA. Cteumgiu ot Han, Cuiumgi ba§e.
Condur-url (t. kondury=soulier gr. Itowcollp2 Culceau§ (t. kuldau§), sergent de leniceri,
lat. cothurnus). kul,=garde, sentinelle.
Consul (fr. consul) consul frantuzesc, ce Culchehaesi (t. kulcheha a; indendent al
iaste 'Indult la KrAm la Han, pop. Cont. corpului de leniceri.
ContAS t. konto§ (serb. KOHTSIIII.) habit Cumploa-e (sl. liM1011,1) lanx, statera, ba-
de dessus aux manches &mites, conta§ cu gu§i. lance, bascule, cumpene pentru schirnbStul
Cont. v. consul. galbenilor.
Copil-copil (ngr. Y.01:0,) garcon. copil in Cunita equus, equa,
(-1. KOHk, KoltiKa)
cask copil de cask copii din cask copii dajde pe ca, epe, mai apqi pe 13)i §i
calinar§i de la biserica gospod. Erau 94 co- vaci (vacArit) 2 parale cunita de oae, slujba
pii In casA la Curtea domneascA, copil in cunitei Turce§ti, slujba Cunitei a dat in van-
curte, tel maitre, tel valet ../tCC.C64 /6" itdcrtpo- zare 3000 lei, cunita turceasca.
Ikem x21 Ti zoni7oc cou Cununle, (I. corona), mariage, épojsailles.
Ceorcle-1 (mag. korcsolya) clavus ligneus Cupar (I. cuppa) -7.0m, coupe, put : cupa-
aratri, poulain v. bolozan §i cOrcii. rius, échanson, vel cupar, vtori cupar.
Coroana (I. corona) Le Rol, hatmanul Cuparle, fonction d'échanson.
coroanei. CurAlar (corrigia) harnacheur.
Coruer-1 (fr. courrier), cAruta la CernAuti Curte (1. cohort m) cour, curte gospod,
cu coruer. in 8 luni de zile pentru curtea gospod s'au
Cot ti (I. cubitus) coude. c.lt de fer era cheltuit 9695 lei 60 bani.
masura oficiaia ziditA in pAretele Sf Necu- Cu§aclac (t. ku§aklAc) ku§ak, ceinture,
laiu domnesc §i in visteria, 11 coturi de fer kaftan A ce'nture, stinghie de corabie, ,7,a-
trimese pe la tinuturi ca in anii trecutt (27 rampoi de cu§aclac.
lei 60 bani) ate 2 lei 60 bani cotu'. Cu§acli (t. kusaclyk) ceinture, kaftan A
Covor-oare (si. ecoaps) tapes, tapis. ceinture, cri§ci saUi.
Craclun (sl. kr dun lat. crastOum) jeju- Culca-cu§te (sl. na.ina cage, tabernac e
nium nativitatis Domini. des Juifs.
Crain (sl. twat.) L Roi. s crelarul Cra- Cuma. (sl. 1:641141a, magh. kucsma), bon-
iului le§esc. net fourre.
Krim, peninsula (t. Krem)--Crimée. Cutanill (t. kuttaneh), aliment, nourriture,
Crapa(a) (I. crepo) pentru un cal ce a grdnuleux.
crdpat la Galati unui om. a lui Turnagi ba§a, éfert-url (§fert) (sl. ,wrapvnx) guar a pars.
ce a venit Cu domme noun. Birul in cislA se Matia in §fertnri.--dfert,in-
Crilmã (sl. KpatthAta) c.,b.tret, capon,. doit, Meant ruptelor v'steriei, dfertul strAini-

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 107

or ot la)i, efertul a§ezArii, 5 eferturi, efertul Mare in 1504 ; scade la deseatina 200 stupi.
indoit pe Mai, efertul lui lunie §i efertul al dof tor (I. doctor) doftor lordachi, dof-
doile pentiu baeramlac tor DrAcachi.
dajdie (sl AMEM) datio, munus, lucrum doftorie (1. doctor), médecine, 25 lei postav
dajdie obi§nuit6, gre§it pus la dajde cu ma- milir Hamit venit pentru dottorii a M. S.
zili la Tutova §1 cu birnici la Covurlui. Hanului.
dajnic (rus Amionic%) contribuable, dajnicii domnie (I. dominus) domnie noao mu-
cari au fop, carer.
daraban (magh. darabant). traban, jen- domnita, dim. domn, fall de domn. Dom-
darme, soldat, vel Capitan de darabani, da- nita Paladoae, fata lui Antioh Cantemir Vocla.
rabanii temnitei erau 12. Dragan (pIsl. Dragan, draco; onis); ca-
darvar-i (sl. Agorae), une chose vile, de pitan de dragani ; steagul Draganilor cuprin-
rien. Cal de darvala, boi Or vari la oi ; erau dea 53 liude.
14 darvari la Curte. droghet...? 17 coti drept droghet la vel gra-
dava-oa (t. Da'va), proces, qi.erelle, da- matic.
vaoa jidovilor, davaoa sardariului. dugheani (t. dukkian) boutique.
der vie-§I (t. dervi§) pauvre, religieux mu- dulamá (I. dholama), tunique longue, o
sulman, dervici hale, dervid emeni. haina pe care o purtau ianicer i pe dedesupt,
desetlna (sl. AMATHHA) dime, decima, sluj- la pärAzi.
ba deseatinei care s'a vandut la Cochii Vechi. dunalmã pro dulama (t. donanma) flotte,
dlac-i (ngr. aLeococs) Si. AHUKk, diaconus, escadre, decoration.
chantre d'ëglise, dcrivain, copi§ti, diacre, die- dunlucuri (t. donlyk) drap pour habit,
cii de divan erau 12 la numar, diac de vis- dunluc stof ; dunluc tablin cu fir. dunluc sali,
terie ; strangr.au sferturile la bit, osteneala dunluc pervie sadi, duMluc §al lvri.
lui 100 lei. .
dusemet (t. du§) dpaules.
diamant (fr. diamant) un inel cu diamant edec-url (t. yedek) cheval de"main , remar-
que ; a trage la iedec, edec ortus, ortusu.
pentru gospod 3660 lei (gr. V) aL2p.CLYSI).
edecliu-I (t. yedecli) sluga domneasca in
dimidie (gr. tElit-cov) futaine, lustrine, dime
slujba curtii, ca §erbecciu, caftangiu, etc.
qoton, percaline, ,p marzaci mingirlii Wan-
Edirne (t. Edirne) Andrinople. Edirne bos-
du-§i sulfu pentru dimidie a doi tatari ce
tangi bap, §eful inchisorii din Andrianopol.
sau ucis la Pruta.
elamul (t. ilam) notification, proces-verbal
divan-uri (t. divan), canaf, é, senatus, con- d'enquete, v. ilam, 43 lei un elam luat pentru
silium, consistorium Turcicum, divan efendi,
zaherea, 80 tel pentru prins la C. Paladi 2
divan ceau§. visternic, 67 un elam luat pentrit vricina
divictar, devictar (t. divitdar) cel care marginei, 412 lei pentru un elam al Cadiului
tinea calamara lui Vocla (divit.encrier). de Braila. 440 lei un elam luat de la o tur-
devictarle (t..divitdar), cancelarie de se- coaica pentru omorul ficiorului ei la Foc§ani
cretariat a lui Voc15. Efendl (t. Efendi) seigneur, sieur, divan
doba (mgh. dob), tambour, dr..ba de §traf, Efendi, judecatorul turc in divan, el juded
tocmitul dobei gospod. pricinile Turcilor, §edea cu haremul la Targu-
dobanda (sl. Ao6kITII ; AosxAx.) adipisci, Fi umos. Cadri efendi.
gain, inter& (dobivati), ate 10 lei de pung6 emak (t. yemek) repas, mets, plat, leafa
dobanda pe tuna. () emeclic Ia emac Saizului pe Sept 10 lei.
dobin (magh. tobos) tambour. emeclic (t. yemeklyk) nourriture, repas.
dobo§er (mgh. dobopr), tambour, dubo- emam (t. imam) curd, prdlat.
sari gospod, dubopri hatmane§ti, dubopri emecsãizba§ (t, yemek seyis-ba§y) chef
agesti. des* palfreniers de la table.
Dobrovat, mAnAstire zidira de Stefan cel emiclic (I. yemiklyk), taint mancare, leafa

www.dacoromanica.ro
 108 Gil GHIBANESCU

§I emiclic, emiclicul vioovatilor ot Soroca, e- francu (sl. 44,Ars) francus, frangaise, gra-
medic. dinar francu, bucatar frAncu.
em1n (t. emin) inspécteur, intendant. fusta$. porteur de gourdin (. fust s) baton,
Enghlur (t. Engtir) Angora. fustali de divan erau 12 fu ta0 ot gospojda
enghlurll (t. Engtirly) Encar6, Ango ra (des re doamna) e au 12 ; fusta§ii de varta 12.
enghiurli §ali, stofa de Angora v. $ali. galtan (t. gaytan) galon, lacet, cordon.
englezesc. de la Anglia, 70 lei ceasornicul galban, (I. galbi us), jaune, un ducat,
argint englezesc. ^ate 2 lei 90 bani noi galbánul (330 bani),
enicer (t. yeniceri) Janissair. Galga n. pr.(t. (ale) affineu -, Calga sultan.
ericli n. pr. (t. Erikly) prune, Ericli Hagi. gavanos (t. kavanos), pot de.terre, borcan.
exorlca (gr. .govz'w goat, ghermesut e- gaz IA, (magh Ga,c1a) h6te, hOtelier.
xorica. gazeta-uri (it. gazzett), journA
extra, ecstra (lat. extra) cel mai bun, ex- gebeglul, (t. gebegi) armurier, gebegiba§
tra posta v. de Braila.
extract (ital. estratti, fr. extrait). gelat, (t. gellad), bourreau.
Ezovit-tl, lezuit, preuti E.oviti de la bi- Gemazeil evel, (t. Gemagi-ul-evvel) a 5
serica Ungureasca, ezovitil Unguri, luna din Anul musulman.
facile (magh. faklya serb. faklija) torche, GemazlahAr (t. Gernazi-ul aher) a 6-a tuna
faclii de ceara. din anul musulman.
fAnar, felinar (gr. cfccociPE) lanterne. Gerah, (t. gerrah) Chirurgie
farfurle (t. fagfuri, farfuri) vaisselle de Ghecation,..? merementul ghecetion 20 lei.
Chine, porcela'ne de Ch'ne. ghemnihale, n. pr. (t. Gemi) vaisseau,
Felzulah n. pr. (t. Feyzul-leh, abondance navire. Hale (t. hali) a.tuel.
de Dietr. Gherf a, (n. pr.)...?aga.
felegean-ene (t. filgan) tvse, felegele la , Ghermesut (t Germsud), satin, gherme-
cahvegerie sut de Hindia,de Tarigrad, octaricon ;
felirl v. filari. exorica.
ferecat (I. ferrum) ferrer. GhlandiruclIrA....? die doi bani unul.
feredeu (mgh fardo) bain, feredeu gospod, Ghlul, (t. GUI), inel cu o roza de d arnant,
feredeu turcesc. fleur rose, ghiulolu, ghiulolu icioglan.
feregea-ele (t. ferega) robe large, ha'nA Chlumhliaz, n. pr. (t. Ghium) de la cucuma
la-gi, feregele cafe 65 lei una cu cari s'au Caldare, chaudron,--Caldare. lordachi Ghium
imbrac at boerii. hiiaz.
ferman-url (t. firman) ordre ou diplome Ghivezi Ali aga, n. pr. (t. gluvez) rouge
dmand du Sultan. Ferman pentru zaherea, fer- fonc6=-Ro§u.
man Imparat sc. Geabl Ibrall, n. pr. (t. abi) percepteur
Marl (t. filer) bottine a lacer. serb filar. des revenus des mosquées.
Mon (ngr. cpaX6v) si 4Ed1011Z, vestis sacer- Giam-uri, (t. gam), verre, vitre.
dotium propria. Glamba$-1, (t. gambaz , p'queur, bateleur
flamurA-1 (I a t. flammulum, vexillum ; (Pers. gambaz=qui joue sa vie).
tpx2and)p0,--flammula, dtendard, banderole, 10 Glatnglolu, (t..gamgy) vitrier.
bani o scandura flamura. Glantimir, n. pr. (t. tdmur)= lemir, fer, an-
flIntA (mag. filinta, ceh flinta)fusil, flinta de cre i gan--ame, vie.
Venetia. Oar, (t. tar), TOpt chale a palmes, brau
foae (I. folium, feuille), fuaia rasurilor. giar.
Focsanli, capitala Jud. Putna munteni sau giubea, (t gubbe) tunique, pelisse, a man-
de ccea parte, unde era mAnAstirea sf. loan, ches, courtes, giubea Carsak.
Girah, Gireah, v. gerah.
care scutea la deseatina 81 shtpi. Guichic Cean n. pr, (t. tigiu§i) ferb ere
f (t. Iota) etoffe rayée. Fiertu.

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 10 9

giudecatorie, (I. judecare) juger, leafa de Han (t. Khan), Khan de Tartarie hanagassi.
giudecatorie cate 20 lei pe lunA. hara(Au (t. Kh rag) tribut.
giupaneasa-e (sl. 3;8nm-is) maitre-se. hirAgerll (t. har4) cel c p'At a r b'rul Ti-
gor§tInA (sl. re:A T) hos; es, impôt sur les gani or (harc.ciul), haragerii d Vgani, hargi-
bergers, pe rrascuii §1 oi ; gor§tina s'a van- rul de t gani 30 lei, h rAgar I de Vgani turci
dut la kokii vechi ; gor§tind ate 1 p-ra ye- venti de la Hotin pe an dupd oblceiu.
che de oae ; die 4 parale vechi de oae, Cate harem (t. harem) gynecée. har m chehaesi
8 bani vechi de oae, ate 5 parale de oae, hArtie (ngr. xava papier, livre, lipsa hartii.
go§tinar; de la gor§tinA, collecteure de cet ha§ac (t. ha§a, ga§iye), calicot, b.ogasie
impôt. ro§ie din care s'a facut o punga de raft de-
gospod. (sl. rocnoAk) Prince dbmn, gos- ha§at.
pod mila, foae gospod. hasAhil (t. hassa) madapolam, calicot. 116
gospojda (sl. rocnomAa), domina, Prin- lei hAsahii. din cari 70 pe ui brau oar
cesse, vornic ot gospojda, fusta§ ot gospojda, (gar=chale), §i .46 citari.
gramatic ot gospojda, biserica gospojda. hasAnie (t hass) d Stria (0 urgiu) x-ot
gradinar (sl. rpaptud) hortus rpmiluitph= possessiones rrivatae ummi in g'stratus
hortulanus, jardinier. Turcorum.
grajd (sl. rpaxi,A,k) stabulum. ecurie, giajd
hatim-e (t. hatim) cache te, hatini t ate
gospod ; grajdiul de la§i 6 bani.
gramatic (ngr. ipc4Liicrzotos) écrivain, sécre-
hatman (r. hetman) chef de Cosaques,
taire. gramatic ot gospojda, vel gr.matic. général, hatmanul Coroanei.
gramaticie, sala pentru gramatici, ate 25 havaet (t. avec!) impet, t x , iedevance
lei pe fund cheltuiall _ de douane.
grumaz (alb. grumaz) gorge, cou. havalea (t. havale)angark, mandat, cor-
gugiuman fern. o (t. gugemin) capuchon.
vadA ; havaleaoa Hotinului.
gu§A-e (sl. MBA) gorge, goitre, o pA-
havalegiu (t. havalagi) ins ecteur, cel in-
reche gu§e.
särcinat cu indeplinirt a -unel haval le, ha-
Habip pa§a n. pr. (t. Habib, pl, ahbab, a-
valegii de la Ortk.
hibba) ami, iavori, aim&
havuz (t. havuz) cisteine, reervoir d'eau
hac url (t. hakk), sala're, solde, au dat
havuzul din gradina gospod
hac celor ce au strans banii ;hacul strati-
ilor de dajdie. hazna-eAoa-ele (t. hazne) trésor de l'Etat,
haznea ema c.
hagiu (t. hagi), xcatta'qlos pelerin a Je-
haznetar (t. haznetar), visternic.
rusalem.
Haidar n. pr. (t. Hayder) brigand,=Hotu. Hekimba§a n. pr. (t. Ht kim) médecin.
haimank-le tt. haimane), nomade de la hedlia-oa (t. hedaya, hediye) presents, ca-
hayme, tente, qui hab te la tente. deaux don, Ler§ nd hediiaoa M S. Sultanului.
Haleip-aga n. pr, (t Hale-ip=tapis c tdon herA (I. ferrum) fer.
hall (t. hAlA) actuellement, dervi( hal , Hindie (t. Hindi) Indien.
boer hale I boer pale. hedint aoa, vezi hedi aoa.
H ilil ceau§ n. pr. (t. Halil), époux, marl hogea (t hoga) vieillard maitre d'école, le
halisie (t. halis, se) pur, sans mélange, pretre qui porte le turban, prédicateur, Hogea
vrai, blana cacum halisie. Mina3se (t. mina, verreStecIA.
ham-uri (n agh. ham) harnais, o pAreche hoget (t. hogget) titre de propriett5, hoget
hamuri, hamuri le§e§V. ce a scos pentru un Turc.
hamamgiu (t. hamamge) baigneur. hram (sl rimuls) fête patronale d'une é-
hamit (t. ham yet) zele. Hamit venit pen- guise, hram Pr obrajenie Schimbarea la fala,
tnt doftori e. .Probajnii.
Hamza n. pr. (t. ham inculte ; §1 za, hrisov (1. chrysobullum) zPu'36?") 00 bulla
cloud; Hamza pa§a aurea, document, hrisov gosp d

www.dacoromanica.ro
110 GH. GHIBANESCU
4.

hududlon (r. hudud) pl. de la hadd, limites, la casele din Beilic pentru pusafiri (56 lei
bornes. frontieres, 14 lei postav milir cio- pe 19 ocd cahne).
hodarului M. S. Bender Pen. pen'ru pric'na podurl : podtil vechiu, Pod pe Bahluiu,
hududi-on. podurile ulitilor (meremet), podul facut la
Husiln aga n. pr. (t. Husman,) sing. has-. poarta hatmanului, tocmitul podului de la Sfi
sim, ennemis. Neculai gospod la Poartd.
Huzun n. pr. (t. Huzu) humilité, modes- Preuil: In Ia§i erau 90 preuti, vel api-
tie ; si huzu, huzun=tristesse, chagrin=keder. tan de la§i, negutitorii de la§i pldtiau ddri
lagalgIu-1 (t. yag) beurre, huile, yagge, _
osebite la vadrdrit.
fabricant otr vendeur d'huile. rddicdturile la deseatind de stupi : 400 stupi
Iakiac (t. yagge) fabricant d'huile), iaza- (biserica gospojdei), 400 (Golia), 250 (So-
giu, n, pr. ot &Alla §i yaza'e--_-_-écrit ain. cola), 100 (Barnovschie), 70 (Oalata), 300
larkilam. n. pr. (t. yar-keyz, 1c4-yam) ami, (Treisfet tele), 200 (Sf. loan Zlataust), 103
côte, larkiian Cafegiba§a. (Frumoasa), 500 (S . Spiridon)
larlâc (tatar. yarlyk) ordre royal, dip!orna rddicdturi la vddrdrit : 200 vedre (Sf.
Hanului. loan Z ataust), 200 (Trei Erarhi), 400 (bi-
lag capitala Moldovei pAnA la 1862, (sl, serica de pe Poarta), 200 (bis. UngureascA),
aca-mez, frax:nus, fi ene=ulifi: ulita mare 200 (Frumoasa), 200 (Golia), 700 Sf. Sp'ri-
felinare cu lumAnAri de sdu 5 lei pe lunie. don), 200 (Aron VodA), 200 (Socola), 1000
ulita sarbascd podul ce se face aici in (Galata), 200 (Sf Sava), 100 (Haddmbul.,
la§i ajutor. Muntenimea de mijloc (SArAria 90 beciul de la Frumoasa.
de sus, Copoul). Ulita iusascd (azi C. A. Iavri (t. yavru) couleur rose clair, §al Javri.
Rosetti). --, Ulita Podu vechiu (azi C. Ne- Iai. (sl ta3k) lacus, canal, dtang, darul pe
gri). Ulita fdinii. iaz la ven'rea caftanului.
biserici: biserica Gospojdei (despre Doam- lazagiu (t, yazyky) écrivain, clerc, laza-
na, are 3 preuti 1 diacon §1 1 psalt. giul de Galata.
biserica Gospod din nuntru are 3 pre- Ibrictar, de la ibric (t. ibryy) aigluere
oti §i 1 diacon. linPLY2 cafeVere, thdiere, care conduce ser-
biserica Sf. Ion Novi. viciul ibricului la Curte, vtori ibrictat,
Mdnastirea Sf. Spiridon. ibrI§In (t. ibri§im) fil de soie.
Biserica Prepadoamna. Iclaga(de)si (t. i6yagasi), euncque, domes-.
-- Mandstirea Sf. loan Ziataust. tique cjai entre au harem.
Mandstirea Treisfetitele. iciciohodar (t. Wohodar), valet de cham-
B6erica depe Poartd are 3 preuti 1 bre de Pinter,
eur,16interne.
diacon §i 1 cantaret. Icimal (t. iömal) biens de l'interieur.
Biserica Ungureasca'. icloglan (t. ii;yoglany), page de l'intérieur
MAnAstirea Sf. Arhangheli ot Frumoasa. au service du Sultan (ie=interieur, olan=
MAndstirea Golia. jeune homme).
MAnAstirea St. Sava. Ilam, V. elam.
MAnastirea Galata. imam v. emam (t, imam) ministre, cu é
Mandstirea Socola de cAlugdrite. musul nan.
MAnAstirea Aron Vodd. imame-ele, (t. imame) bouquin, emb u-
Schitul din Codrii Ia§ilor. chure de pipe.
Mandstirea Barnovschie. imbir (t. ingir) figue, couleur postav imbir.
.mahalale : Muntenimele de jos, de rnijloc I ablator (I. a nbulare), mariheur, Imb:Ator
§i de sus, mahalaoa Frech, mahalaoa Bros- de la -Cuc ur mic, imblator la Var§ovia.
tenii. mahalaoa Beilicului (odaia Beilicului ; Imbrlhor (t. imbrohoremir-1 al'or) ecu-
bucatar cl! la casele din Beilic, cuhnea ca- yer du Sultan, emir.---,:hef, ahor=écurie.
selor din Beilic pentru =sett Cahye date inOrcAtura (I. :ncarricare), surcharger,

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 111

care s'a .incArcat cu 1000 ughi mai mult la lavita (sl. 114tonc%), banquette.
d eseatinA de la Neamt. lavrA (gr. Acckce), couvent, egumenul lavrii
1mpreunare (I. unus), réunir, clod s'a im- de la Sfetagora.
prey nat solul intaiu cu gospod, a doua im- laz-ji (t. Laz). populatie turceascd asezatA
preunare. pe tarmul Mani Negre, Laz I azi in Dobro-
Insuriclune (1. uxoral e), marier. gea sint hamali in porturi.
Isambet MArza n. pr. (t. Izamos, gran- leaf A (t. olefe, alef) pAturage, solde, sa-
des ilustres, bed=mauvais). laire, s'a dat in lefi, lefile arna ut lor, leafa
Is 111 n. pr. (t. ism, ismi) nomina'. zaharagii'or, dat in lef le ajutorintel, dat in
. lsrni mutevalesi tt. nultevelli) adminis- lefile slujitorilor din mucarer. v. simbrie.
trateur des cassernes des Janissaik.s A Ismail. leah (sl. Ark, polor us, polonais, sol
Ispai (41. CHACO salus, ',Ascension de leah, beizadea leah.
j631.1SChrist. leat-nri (sl. nwra) latte v. -fatcA.
IspraVnIc (41. licilihilikHIIKX) magistratus lefticA (I. lectica), litiere.
genuQ, prdfet, ispravnic de copii. i-zpravnic de legnitA (bulg. MAI-1111) glac'ere, ghetArle,
aprozi, ispravnic de arrnAsei, ipravnic de legnita de la curte gospod.
curte.
Lehia (pol. Lechija), Pologne, la hotarul
luruc bairactar (t. yiiriik) qui marche, cine
L Wei ; la hotarul Lehiei.
poartd steagul,
l eu (1.1eo), une monnaie de 90 paras, dupA
Izarnim Mirovici n. pr. (t. Izam), grands,
turcescul asldnli, pia-Stre de 40 paras, din
illustres,
aslan, leo, lei vechi, lei noi ; leul nou avea
izvod (1. u.asom) origo. liste, compte, cata-
numai 36 parale vechi.
logue, izvod de leafd, Izodul cel mare al co-
nacelor, izvod pecetluit cu pecete gospod, L epsca, tara Lesasca,. Polon'a, schitul cel
nefiind la izvochil rAsurilor. mare din tara lesascA scutea la deseatina
jder (si. ,K,kerm), martre, fouine, mustela, 430 stupi.
martes, nevAstuicA, dihor, patce jder. levent-11 (t. 1..vertt) sOklat volontaire, cA-
jicnicer (sl. aorro) fructus, slujbasul care pitan de leventi.
strAngea grAul la curtea domneascA si-1 pas- Lipca (t. lipka). Lipka Lithuanie, lipca
trau in granai e (jitnite). agasi.
jidov (sl fllA, acuAtum) juif. 11pcan-1 (t. Lipkan), tatare de Lithuanie
jicloavcA (SI. MIJA0118Ket), juive,. Stefan courtier tatar.
Cray (VacA) ce tine o jidoavcd boteza'A. IipcAntiA, sotia unui lipcan.
jidovAsc, §coala jidovascd ot Tutova. Lipovatileni, numele unei $ecte religioase
joldunar (s1 moilAx), sold. paie, mei cenaire, rusesti, (r. mins. teiu), lip-lipov, lipovan.
medlat. Soldonerias ((olidus). soldat Ilude-di (sl. mom) homme, individue, liude
jun (sl. mitlnet) regio, hodie quoque re- cAlarasi la vel capitani, liudi tinhirai, liudi
gionem aliquam habitatam vel ejusdem regio- slujitori, liudi seim, ni, liedi vozari, liudi Ca-
nis homines congregalos significat. larasi skdaresti ot Orheiu, liu di pantiri ot
ladi (sl ium), caisse, . lada in care s'au Neamt, liudi umblAtori, liudi surugii, liudi bA-
shins banii ajutorintei. rani, liudi skaci bolnavi, liudi calarasi hat-
lahampahasi (t. lahnpahasy). prix de viand, manesti, liudi rufeturi, liudl sporiti, liudi scu-
darea ce o trimetea Moldova pentru alimen- telnici, liudi pantiri, liudi darvari, cate 2 lei
tat ea curtii vezirului. noi pc liude, scutelnici au carte ate 1 leu
Iltit-uri (SI. 4411K, A aisikk), chaine, Ian- nou de liude, marii boeri aveau 2279 liudi
tuh-uri (mlrus. AiwiSps). scutelnici in 1763, cAte 50 parale nol de
Latef n. pr. '(t. Latif) doux, gracieux. liude, liudi armeni, liud greci, liudi unguri.
latca. (cf h, latka , !Ate, laturi, ipcä, bla- liulea (t. Itile) pipe, tuyau, liulele ciarchis.
nA cacum cu lat A. loc stiut (1. locum) cheltueli secrete, pe

www.dacoromanica.ro
 12 01-1. GHIBANESCU

care sama le califica prin exp, esia loc #iut. mehter (t. m hter) plus grand, chef, mu-
logofat (gr. xo'rourw) chancelier, secre- sicien sde la garde du Sultan, meh er gospod.
taire, écrivain, vel logofat, logofat de ca- mehter ha§ (t. mehter ba§y) capel rnaistru.
mars, logofat de ot visterie. mehtup-uri (arab mektub), lettre, missive,
Lokman, gerah §i spiter in Id§i inain e m htup pentru zaha ele, mehtup p. mucarer,
de l'763. mehtup la gospod, mehtup pentru trecere,
luminA (I. luminis), lumie e, lumini de sau thehtup gospod.
pentru felinare. mehtupciu (t. Mehtubci), écrivair e, s.cre-
Macaesea-Oa (t mukayaseN, proporlon, laire general d'un mini'ste e.
analogie, cantitate de zaherea, ce se da. meimendar, vezi mehmenda-, rreirnendJrul
Portii. solului moschicesc.
Macat-uri (t. makat)----makad lieu oft menzli-uri (t. menzil.Neu of l'on des-
l'on s'assied, couverture de sopha aveC frdnge. cende) stat on d la poste, menz lul Ja§ului,
Macupi (t. mahbub), ainé, vghi zar ma- capItani pe la menziluri, cheltuelile menzilu-
ctir i, galbeni aur pr ferit. lui, menzilurile erau la Stpote, la Boto§ani,
MagcilahAr (t. mag. ku§) melange, L hAr, lubane§ti, Cerniuti, Scanteea, Foc§ani, Galati,
Lahore ville d'Hindosfan. Putna, Hu§i, Tecuci, Orhei, N amt, Soroca,
Malimiril (t mdlimiri) fisc.--tr all, qui a- Barlad, Vaslui, Dorohoi, §tefane§ti, Craina-
ppartient+mir. l'etat, tresor. leuca, Targu-Frumos, Falciu, Gangora, Chi-
malatea-ele (t. Inaloth), espece de vete- §"riao, Ba aiac. Razina, Tabara, Risipeni, Ma-
ment, zeghe. gura, BdIane§ti, Caldarusa4 Ropce.
Mamaliga n. pr. porec 5, (it. meliga?) millet Menzllgiu (t. menzilgi ), maitre de poste.
et maTs, toti vecinii no§tri zic ma Taliga, ma- meremet (t. meremet), reparation, me-
rem tul ghecaturilor.
laiul fund facut diu meiu, a nascut tnamaliga.
mertic (mg. mérték), m sure. un mertic
manci (rus. mamka), nourrice, sin. doicd. flamuri, ate 3 bani.
mangal (t. mangal), charbon. MeriA-e (sl. Arbpa), tnensu a, pondu3, me-
Mathin n. pr. Chiurcibaka al M rhinului. sure de capacité de 10 dem. rlii (boisseaux),
mArzac ( atar mirza)-----emir+zade, fils de merta orz a 2 lei 30 banl merta.
prince, print tatar, capetenie de oarda, mar- meseacr4d'e 15 bani,cate 10 bani.
zac cu mehtup (serisoare). mesesi, (I. massa) table, ce' qui reste de
masalà-ale (t. me§ala) flambea t, torch de marchandises d'un négociant declare en fait-
re iine. lite.
masalagiu (t. me§alagt) cel e poartã o me§lna (sl. arkx-x), p Ills, peau d? mou-
masalk masa aiu gospod. - ton, me§ ni pentru pungi,
matasa (ngr. nicluega mlat m1taxa. sole. -me§tii (1. mest), bot,ine, chausstfre, papuci
mataragiu (t. rnataragy), celui qui porte cu me§tii, incaltaminte la turci de pele gal-
le matara (t. rr ata,ra), flacon de fer pour bend deasupra car ,ra se pun pantofi.
conserver de l'eau. mevagip (t. mevagib), solde, salaire, pen-
maturarila (sl. metla), balayeugse. sion, mevagtpul Belgradului, mevagipd Hoti-
mazil (arab ma- zul) destitud, maz ottam nului,Btnderului.
mazil de acole. mIld-le (sl. mniut)r p tie, miserabilis, gospo'i
medelnicer (ung. medence) 'avoir, boe- mila.
riul care turna apd Domnului inairte de a Mimi n. pro;riu, Mimi Ciohodar.
se pune la masa, vel medelnicer, ftoritreti. milir (t. milli ?), national.
/nehmen iar (te mItniandir qui donne rho- Mineiu, (gr. toivato ) m naeum,
sp talité), oftjerul care intovara§ia pe domn prin e slvjbele sfintilor pe Juni §i zile.
la plecarea din Tarigrad, aghiot nt dm- mingerliu, n. pr. de la Mingir, marzaei
Den. mingerlii.

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 113

mlnisterion, (1. ministerium); protominis- muhurdar, (t muhurdar), garde des sceaux

terion al Craiului le§esc. de la muhar, pecete. sceau.
misadA, (gr. iltak) moitie d'une fourrure. mujdea-oa, (t. milzde) nouvelle, celor ye-
mist, (fr. mons:eur), musu. Mist Andoni niti cu mujdeaoa pentru na§tere; cu muj-
Cava ler. .
deaoa mucarerului.
mitropolit, (gr. priTporcoAcTIN), archeveque ; mumba§ir, (t. miuba§ir), commisaire, aprod
sl. MiTp0110/IHT6. prévôt, sergent, mumba§ir de zahere,ce a
monk (t. mu§in) sage-femme, moa§a fost d . alam (alym), darea pentru pA§una-
go spojdei (Doamnei), tul vitelor in Bugeac (cele 2 ceasuri).
mocanf, (mag. mokany) rustre, sauvage, munegemi, (ar. muneklim), Astronome, as-
ruse, card mocane§ti, mocani din tara ; mo- trologue.
canii veniti, mocanii cEn tara dau ca`e 6 MunteneascA, de la Muntenia, a luat 2
parale vechi de oae, iar cei venifi de curand §oimi din tam Munteneaad.
din Ora rum aneasca la Putna dadeau ate Murat Mola, n. pr. (t. Murat=Amurat=
10 bani de oae". voulu, desire ; §i Mola=repos. Molladoc-
Mola, n. pr. (t. molla) juge d'une grande teur.
ville. Musa, (t. Mussa) MoIse, Musa aga.
monahlf, (gr. tiovxxos ), tnoine. Musafir-i, (t. miusafir) voyageur din sefer
Morait, (t. Mora), Morée, Peloponese, voyage, musafir Wm. .

Grec din Moreia. Mustafa, n. pr. (t mustafa) élu, choisi.

Moschicesc, (rus. Moskwa, moskiewski), musu, (v. misi), (fr. monsieur) musu La- _
sol moschicesc. ro§ sacritar cu 225 lei pe tuna, musu Laris.
mote velesi, v. mutevelesi. mu§ama-le, (t. mu§Ama), toile cirde, (§em
=ceard), (-toucrag&).
mucaet, (t. mukayed), attentif, mucaet Chia- mutevelesi, (t. mititeveli), administratorul
tap, secretar_atent. cetatei Ismailului, administratorul cazarmelor
mucarer, (e), (t. mukarer), reinoire la de Ianiceri.
domnie ; rétabli, confirme, mucarerul mic mutpacum, mutcapun (t. mutpah), cuisine,
(inoire domniel dupd un an) ; mucarerul mare cuhnie.
(Moire domniei dupa 3 ani). S'a introdus nafaci-oa, (n. nalaka) §i nacafa, dépense
darea mucarerului sub M. Raco vita pentru pour la nourriture, pension alimentaire.
intampinarea cheltuelilor mucarerului, slujba naip, (t. nayib) lieutenant, substitut, juge
mucarerului, banii mucarerului, mucarer pe de la loi musulmane, Naip, localitate in Mun-
o moard, Cate 90 bani noi pe bou. tenia.
Mucarerul cup. indea dad pe mori, pe cra§me Nalban, (t. nalbant) potcovar, veterinar,
mari §1 mici, pe preuti, diaconi, tigani, ma- nalban ba§a gospod. chef des forgerons.
zili, manastirile, dughenile, bogasieriile, birni- navlon, (t. navlun) nolis, naulage, navlo-
cii, rufeturile, haimanalele, calugarii, scoala nul corabiei.
jid ,veasca, velnite'e, rupta§ii ce nu-s in dajcIP, nazir, (t. nazyr), irispecteur, intendent,
negustorii de Ia§i, bez cei din Boto§ani, cei nazirul Brailei, nazir agasi, nazirul de Chilia,
fara dajde, Campulungul din Suceava. Saat Emeni Ibrail nazir.
mufdea oa, (t. mu§te) pauw de la main. Neamt, manastire cu bolnitd de nebuni
muharem, (t. Muharem) prima funk cu o caruta la Neamt cu un bm bolnav ce se
care se incepe anul musulman = marque, supara de duhul necurat".
signe, soupcon. nefer--1 ( t. nefer), soldat ienicer, neferi
muhavezf, (t. muhafiz) gouverneur d'une Turci.
place forte. nizam (t. nizam) ordin, lege, ordonanta,
muhfusl, (t. muhtas ), Particular, propriu nizamul Tatarilor.
cuiva. nontru (I. in, intro) in launtru, in nontru
15
www.dacoromanica.ro
 114 OH. GHIBANESCU

cu Gavria§ u§iier cii o cocie a solului in orta-oa, (t. ortà)= milieu, centre rdgimen
nontru.. inaintea solului turcesc din Tarigrad de jan ssaires, ceata, cle rc, a radicat ortaoa
In nontru, fmblátorilor de la CernAuli ce au de la Hotin.
1mblat cii po§ta In nontru ate 10 lei pe orta ceau§, (t. ortatrau§), sergent majeur,
saptamânä, 5 ImblAtori ce au Imblat cu po§ta hu:ssier d'une compagnie des janissaires,
In nontru (strAingtate) ortaceau§-ba§A, ortaceau§ agA, ortaceau§ ha-
nurci (sl. uopsa). foetorius putodus, lou- valegiu.
tre, vidra, blana nurc5. ortu, (t. orta) milieu, ortutahtasi ate 2 la
Obraz (sl. coupask), imago, face, visage, o- o para.
braz de cinste §tiut d gospod, obraz scA- Oru klesI, n. pr. Cetatea Oru.
palat §titit de gospod, la un obraz Out prin osteneala, (sl. ustati) fatigue, service, os-
maim comis dnctor Mihalachi. tenealA (plata) diacului care a strâns b rul
Ocà (t. oka), oca are 400 dramuri, sau 4 100 lei ca §1 la alte slujbe.
litre, mold. Ocd, ocaoa de carne costa 6 bank ot, (sl. caT) de la, ottam (coT9 am) de a-
cole.
in 1763.
Ocol (sl. catcon7.), ciru1us, arrondissement, ozu Valesl, n. pr. Mehmet ba§A Oiu Va-
Targurile vechi i§i aveau ocoalele lor, oco- lesi (gouverneur général.
paces, (t. paja) din pa-,--picior ; pieds de
lul Boto§anil or.
zibelin pour fourrure, patcea de rAs, patce
Octarlcon.,..Ghermesut octaricon ?
Odae (t. ocIA), chambre, adapost de vite, samuri, pacea de cane.
mime de sat?, odaia Bursucalilor. pacurA, [I. picula), goudron, bitume.
Oda& (t. odigi). valet de chambre, cd- pagubã, (sl, norSsn) perditio, paguba dese-
mAra§. tinem de stupi de la Neamt 1765 lei.
Odoba§ (t. oda ba§y), capitan peste o odà, paharnic, de la pahar (sl, navpnwos),
sau companie de eniceri, odoba§A de lipcani, pincerna, magh, paharnic, échanson.
odoba§a de livinti, odoba§A de be§lii. palc-I (t peik) messager, courier a picd.
Ogar (sl. wain) canis venatus genus pantlr (it. panciera), (sl. nancnpx), soldat
16vriffir. cuirdssé, traban. -

oglac (t. ogak), cheminée. corp d'arm6e panza (I. pansus) bile, ling,. panzA. Tre-
organisd d'une maniere particuliere, ordre pezAneasi (t. Tara buzan-,--Trébizonde, ville
militaire, 60 lei and s'a aprins ogiacul, d'Arméni,?. stir Ie mer Noire.
ogiac ciohodar, ogeac ceau§, otilac Kalesi. papuc (t. papa (papu§) sou. ler.
Ogeacliba§e, (t. qakly), §eful ogiacliilor. parh-le (t. para), a 40-a parte din Jeul
oglret, (t. trgret), sa'aire, foyer, taxa de vechiu. a para avea 3 bani, 1 leu-40 pa-.
platA pentru caii de po§ta, ofAcarii 10 bani ra'e=120 bani.
pe ceas de cal, 15 bani boerii cAfIAniti, 20, pardosi (a) gr. nc"c0(0), biSer, tavolare,
bani negustorii. pardositul bisericei.
ogugiuman (t gilleman), coiffe des femmes pasla (sl. nAt>rrk) feutre.
cAciulA pentru Vod5. pa§d, pa§a, pApae (t. Pa§a). numee ma-
olac (t. ulak), courrier, cal d? olac, che- relui vizir, pa§a cu un tui. cu 2 tuiuri, cu
val de courrier,un cal ce a pedt la olac. 3 tuiuri, pa§asi, vezeteul cu papae de Hotin
Olat (cumanic oleat, turc. eyalet), pro - sfert indoit pentru pa§A pe Maiu (1763),
vince, tinut. Olatul 6recenIlor, (cf. lature §i Pa§ti (lat. Pascha, notax; evr. pesah, les
olaturi). PAques.
ololu, oleiu (at. o'eum) huile de lin. peavet (sl. HAMRA), psalt, cântaret la bi-
orAndult, de la verbul a orandui (sl. rbAK- sericA.
801,a,wrie, ord ), disponere, ordonner. Strainit pécete (si. rINATIO, sigi lum, Sceau, ca-
oranduiti. chet, pecete gospod.

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 115

pecetlul, de la pcete (sl. nratTurrit). polelt (1. polio), polir, dorer, argenter, po-
cacheter. leitul fanarelor.
pecetluitura (sl. nvitrrh), dare pusA pe politA (it. polizza), lettre cla change.
tarA, pentru hârtii e scrise pe fetele oameni- poloboc (sl. noaSsoima), demi tonneau
lor, cu nume, cu poreclh l cu locul, pe- pomazanil (Tus. nomasanIO, ()int, mentlo.
cetluituri gospod=.ecipise de a'e perceptiei. pont-uri (lat. punclum), point, ponturi
peciu (S1. IltlEita, n4EAM411K8), abeille, ru- gospod.
che 63060 peci.stupi, pecii calaraOlor de popas (sl. nonac, pascuum), station, pled-
Tarigrad, pecii SaugAilor, pecii tarbe§ti, a-terre.
pecii strainPor oranduiti. prodosle (ngr. neotoct2), trahison ; plata
pehlivan, (t. peh ivan), atlethe, b)xeur,= inainte.
pehlu (force), van (po3sesseur) portar-I (1. portarius), poriier, treti; vtori
perini (sl. perina) cUlcitra, oreiller, perini vel.
Englize§ti. pot (t. Post), peau de mouton, de loup
peKhirgiu (t. pe§kirgi), conservateur des postav-gl (sl. nocirmiz), drap. tela.
pe§kir, (t, pe§kir), mäne§tergure, essuie postelnic (sl. flOCTEAMIKI), praefeclus cu-
prosop, chindeu, §ervet, §tergar,pe§- biculi, cubicularius,postenicel : vel; vtori
chingiu. tretide la flOCTEAlt, lit.
pesche5-ur1 (t. Pe§kes=qui prend le de- potronic-1 (sl. poltorac, noas irrcopa),
vain); pourboire, dar Oferit ca omaglu Portii monetä care valora 2 grosi--,-11/, creitar. Po-
din partea Moldovei. tronicul avea 10 bani, 12 potronici valorau
perdea, pierdea (t perde) rideau, voile. un leu vechiu.
pirvie (t. pervaz), garniture de robe, p'rvie povodnIc-1 (sl. nosominsx). con ducteur
cu fir. d'un cheval de main povoda habena=ha-
pisar pise ipisari (sl. nucaph), écrivain, turi, povodnicii Cadiului.
scriba, Stal pisar. profil-uri (fr, profile), b'anä pantece vulpe
plstol-oale ('tr. pistolet, rus. IIIICT01111).co profiluri.
pltar-I (sl. nirrapk), de la pita=pain (mg. proin (g-. npwv), ex, demissione biv
pita) dignitas in aula principum Moldaviae, vel (§9, proin Hotin agasi, proin cApitan de
pitar, Iasi, proin bulucba§.
pivnicer, (sl. Mil111111i4), sommelier, pivnicer protomlnisterion, vezi ministerion.
gospod. protopop (gr. 7rPorconcack), primus inter
plic p,ico, Trvxos, paquet, couvert, presbyteros, archipresbyter, protopop de la
plic la Var§ova. biserica gpspod.
plaiu (sl, nnato, rmumuz), montagne, sen- protopsalt, (gr. 7VirCO-4XrliG), primul can_
tier) de plaiul Soveja. tA et la biserica, chantre.
plosa-plosce (sl. naocKsa), gourde. fla- psait-t1 (gr. (Pccrz710), chaitre, psalt la bi-
'con plat des bois. seri:a gospod, psaltul de la biserIca despre
poclon (sl. nolcaonz), flexto, don, present, Doamna.
poclonul baeramrâcului. pungA (med. I. pungi), punga de bani cu-
pod- uri (sl, nom), pont, pod pe ulita SAr- p.indea 500 lei vecht.
beascã, la la§i, podurile ulite'or. Putna, manAstire in Bucovina, zidita de
podar, de la pod, pontonnier. Stefan cel Mare in 1467 ; sihastria Putnei
podvodarl, de la podvoade (sl. uoAssom), scutea la deseatinA 300 stupi.
celui qui dolt fa're les charrois, corveé. Rabeul evel (t. Rebl-ul-evvel) a trela lunã
pogon-oane (si. nom-ix), persecutio, une a anului arab (evel premier), haree evvel.
mesure agraire de 4988, 824 m. C. arpent. RAbeul ahar (t. Rebi-ulahar, a patra
polC/vnic (rus. nomosniTtos), colonel. lunA a anului turcesc (ahir,--ba§ca---=autre).

www.dacoromanica.ro
 116 GH. GH1BANESCU

RAchitoasa, mAnasfire Jud. Tecuci, zid tA ruptele visteriei prescurtat rupt. rupt ottam.
de Ire Tifescu, secl. XVII-a. rupta0 (I, rumpo), cei ce au Mout un
rAdlcat-turA (1. adrecticare), nefiind la iz- aranjameut ca sa plAteascA o anumitd sumA
vodul de rAdicAturi ; rA iicAtura la Covurlui, fiscului in §f rturi , rupta§ii catnArei.
i s'a rAdicat. SA (sl. cx) avec, cu, sd brat ego (cu fratele
RAdIul Alde1, sat (lasi), o vAnatoare la sat)), sd zet ego (cu ginerele sAu), sd (cu)
Re diul Aldei. RacovitS, sd, Tanas5, sd brat cgo ottam,
rAdvan (pol. rydwan), voiture vouté.; et sd nepot sAu.
couverte, advan gospod. Sabet tahrir-url (t. Sebebi-l-tahrir,--cause
raft-urf (t. raht), harnais et brides du- -I--ezrit), pro ces-verbal.
cheval, tacamul caluhe, raftul grajdiului gos- Sabier, de la Sabie, (sl. casmia) ersis,
pod. sabre. fourbisseur.
Rapp (t. Regeb), a 7-a lunA a anului,.- Saca oa (t. Sakka), por eur d'eau ; butoiu
esperance. pentru adus apa.
raid-ale (t. ray=atroupeau), sujets musul- Saar, (t. Sakyz), rile de Cif o, resine,
mans soumis A la capitation, Pcciaa raiaoa de hablant de Chio ; SAcheizi=Cnioti.
la Ciuhur ...e§ind acum din raiaoa turceascd SAcea-oa (t. Sad, &Pie) chevelure. cheveu,
a Hotinului. instrument pentru periat (sAcelat) caii.
rahtivAnia, casa unde statea rahti van (rah- SAchelar (gr. accxEudepto), Sacellarius, ca-
tivan agasi)=ofiter subaltern al haremului, xmapIu chipelain, rAnduiala sachelariului.
insarcinat cu intretinerea echipagelor Curtii. SAchenglu, sau sacagiu (t. s.;kagy) de la
'Men! de la rata, sa opreascA pe nileni Sakd, care poartA sacaoa, porteur d'eau.
sA nu cosasca. SAcritar (fr. secretaire), secrttar cons ulu i
Raiz n. pr. (t. Reyis), chef. Isalmet. le3esc, secritar protoministerion al cratutui
rImAV(A (I. rematiere), rest, restant, rA- le§esc.
ma§ita asupra leventilor din mucarer. Sadi (t. Sade), simple.
Ramazan (t. Ramazan), a 9-a lunA a a- Safer, (1. Safer), a douA a tuna anului tur-
nului mahometan, post de 30 zile, mois cesc,=Sefer, jaunisse.
de jeftne=ramadan. SAbAldAcar, fabricant de Saeaidace, (t. say:
RAstni Efendi n. pr. (r. resmi=portret. dar=Sadak), teaca de arme, tolbA.
rAspundenta (it. respondentia), correspon- Sala-ele (t. Saya), étoffe croi3ée, postav
dance. de Venetia.
rAsurA-1(I. rAsuri), contribution suplernen- Sala1nagiu (t. Sayal naki) percepteur de
taire. rAsura ate 2 parale notia la leul nou ; la taxe des moutons.
tasura giudecAtoriei ate 2 parale noud la Sal& (t, Saviky), compteur, turc care
leu ; s'au rAdicat räsurele din mucarer la strAngea oeritrl.
4 calara§i de Targrad, 1nvechitura rAsurii Shita (t. Sayda, Sidon, vine et port de
negutitorllor, rasurile ajutorintei, izvodul 11- Syrie, postav Saita,alb,
surilor, foaea rasurilor ; cAte 3 parate noi SaidSaizi (t. Sal), messager A pied,
la leul nou invechitura rasurei. lipcan Sdiz ba3a, *eful sAizilor.
RazA (t. raz. secret, confident) pentru tre- Saiz Mehmet II. p. (t. Se'mz), mot, parole.
cerea unui raza din tara le§ascA. . Salahor (t. Salah3r) écuyer du Sultan,
rAcIdent, (fr. resident), trimes, sol. plic la comis domnesc ; azi randa§.
Var§ova la razidentul Prusiei. SAlemet Gherei Soltan, n. pr. ; ori Se-
rAs (sl. pack), felix lynx. pardalis. leme=co§er, panier, corbeille.
rufet-uri (t. rufet), corp, d'artisans, = Safi n. pr. (t. Sale=Age, vieillard.
breaslA ; rufeturile Curtii gospod (1621 liudi), Salliangiu (t. Selamgi, reprezentantul Sul-
rufeturile de)e afarA (1050 lindi). tanului, care era insarcinat sA intoarca Selem
rupta-e (I. rumpo), arrangement Aforfait ; (t. Selem). salutarile. Saliiamgiul Hotinului.

www.dacoromanica.ro
 VOCQULARUL 117

Why, n. pr. (t. Sem) sain, sur. SatAr, (t Satyr), grand couteau di bou-p
samA, (mg. Szam), nombre, ciffre, compte. ch r, satar,acctripE, satAr gospod ; satAr ba5
Sama greceascd a .ablefor visterie ; o saing iiohodar.
de visterie pe grece§te ; 50 lei diacului ce a Savellonu, (t. ? Sivi)) v rrue, 141 lei in-
fdcut sama grcceascA. brAdmintea Sivelionu, 15 lei antere
Sames, (mg. szam), tresorier, compteur ad- ScAndurA, (I. scandula), planche ; 5scân-
ministrator fiscal, casier. duri flamuri cate 10 bani ; scAndwa tist, (1.
Samson, (t, Samsun) ichen de Samsoun deste), paquet, main (dist), o mat a de scan-
vile d'e l'Anatolie, dogue, chien de chasse duri ; o testea (12 ori 20) de scanduri.
Cu§te ce s'au facut pentru Samsoni, Samsoni scarA, (1. scala) échelle ; scAri de alaml.
ce s'au adus in tara Ungureasca §i din tara ScatulcA, (rus. §katulka) cassette ; mit.
Le§eascd ate 7 ughi, ate 8 ughi §1 cate 11 scatulla, 21 lei o scatulcA mare ; ' , lei
ughi samsonul. o scatulcd mica%
Samur, (t. Samur), zibeline (mustella zi- Schele, (t. Skéle), échelle, port c.
1

belena), jder. de Siberia, pace samur Warta. Snit, (si. claim) desertum, habit o anac-
Samdagiu, (t. Samdangy,sem, cEard horetarum, schitul nou a lui Sarba Boteanu
chandelier ; cdmara§ de lumini, vtori §amda- ScortisoarA, (I. excortex), c .nuelle.
giu, b:v samndagiu, sandagiu. ScrAnciob, (sl. eicomicay) ba anco.re, scran-
Sandal, (t. Sandal) taffetas, etofte de ciob de roate ce s'a tocmit de ciohudari 25
demi soie, cot Sandal. lei.
SAngeap, (t. singiab), petit-gris, jder, sAn- Scrav, n. pr. (Gspagz.----vacA ?).
giap bland ; sAngiap Telantki (t. Talika= Scutelnic-1, (sl. Scutum] exempt de tout
Polonais). impôt, care 2 lei noi de liude scut Ink.
SAnglactar, (t. Sangiakdan), port-den- Secretar, (lat, secretarius, sécrétaire, secre-
dart, Eangiacul (t. Sangiak = drapeau A une tar,u1 craiului le§esc,
seule que e de chevals'ngectar. Sehdedi, n. pr. (t. Sahh vraf ; decle
Sanie, (pol (sanie) traineau, grand pere.
Sarac-uri, (t, Satek) turban. Sehi, (t, Sehi), droit, integre
SAraciu-uri, (t. Sar,é) sellier, palefr nier, Selmen, siiman, siman, (t, S ym.n) gard
randa§ de chien (segban) jandarmul, pandur, 2 se-
Saraci base, (t. Sarae ba§y), le chef d, s meni ce au dus la Tarigrad samsonii, seimen,
Palefreniers. gospod,agesc,hAtmanesc,
Sarchlian, (t. Serchiau), préposé aux ou- Seraschier, (t. serasker), general en chef
vriers ; =ceux quisont A la tete (ser=tete) des Serascher soltan.
affaires ; les ministres et autres hauts fonc- Serdel, sardela sardela n, pr. (4 SardelA)
tionnaires del'état. puit Metre, Serdel cesty Meh met, sArdar
SArdar, (t. serdar ser, tete, dar qui tient), de Galati,
general, comanclIntql lenicerilor.
Sare 11110 ceat4, n. pr. (t. Sare jaune,
Se val (t: Sevval), a 10 hind din anul arab.
Sfetagora, (sl, ca-kTairopa), Sfantul Munte-
pale ; obstine, cnteté),
Sarhat-url, (t. serhadd), fronhere ; serb sfardsf oar* (sl, cssopa) ficelle, corde.
serhatgranitg. Sicriu, (mgh. zecreny) arche, cercueil bi
sarsAriu, (t. ser seri) vagabond, sd prindd erescrinum lat.; scrin Ian cut e.
ni§te sarsArii. SIIihtar, (t, Silihtar possesseur d'armes),
sate, (alb. f§at), village, sate cu testament pr'nceps Palatii,Spatarul sultanului sau a
ot Orhei, ot Soroc pe Rdut, Cogainic ; Cer- marelui v zir, Silihtar pap,
ina, Vartejeni, SdnAtanca, Japca, Salcea, So- Siman, vezi seiman.
oncenii, Jarova, Verijeni ; s'au dat de leremia Simbriaslelegiu, de la Sdrnbra, and ta-
Mo vita VodA. ranul care are un bou se pune in sAmrbA CU

www.dacoromanica.ro
118 OH. GHIBANESCU

alt Oran ce are un bou ca sa are. Ion sucman (si. CSIIMM-13), habit de paysan,
este sambrias la plug cu Vasile. manteau, paletot.
Sin, pl, sinove (sl. czinz) fits sinove Die Suigi ceatq n. pr. Sare Suigi aus (t.
logofat; sinove Lambrino. Sari jaune blond, (t. Suiuko), p leur.
Sinet-uri, (t. Senedappui) act, document Sulf (t. Suif), paix, arrengement, entente.
slpet, (t. S pet) panier, corbeill-, cufar, Sulger (s1. crtSatapz), magistratus quidam,
dim. sipefel, 'ecuyer tranchant, qui curam habet carnis,
slujb4, (sl. cntiacKa), servke, sit jba viste- camaras de sulgerie, vel sulger.
riel, slujba vradaritului, slujba suite& (t. suyolgy), fontainier, architechte
Smil, n. pr. Ismail, cetate pe Dunare, Is- hydraulique.
mail; ca i BrailaLlbrail, Sac aIsaccea. Sultan (t. Sultan), prince, Sultan agasi..
Sofraglu, (t. sofragi) dom.stique, vtori Sulugiac (te Suluga), liquid, un peu d'eau,
sofragiu. de jus ; Sulugac Kalesiforteresse.
sol, (sl. cznz) legatus, nuncius, sol mos- Suret (t. Suret-----forme) cOpie de pe un
ch'cesc, sol turcesc, sol frantuzesc. document, traduced, suret fermen pentru za-
Somike, (t. Somaki, Sumaki), de diferite herele.
culori marmura, stofe somike,somike gris. surgun (t stirgiln) exile, banni.
Sotnie, (rus, coTHA), centaine, compagni3 surlar, care canta din surld (t. Surna).
sottfc de cazaci, Hike, buc ina, surlar ag,sc.
Spatar (lat. grec. ana*toG), porte-glaive, Surmaciu (t. zurnaC), trambitas, surmaciu
vel spatar. gospod, sarrnac:u hatmanesc, surmaciu a-
spltal (vfr. hospital, pol ozpital), i hop ta gesc.
spiler (lat. gr. speciaris onsT.tccieng), épi-
Sursat-url (t. Sursat), impositions en cor-
cerie. ye s que fourniture de vivre et fransport de
spoit (sl. MONTH), plaquer, spoit 180 vase fardeaux, Sursat agasi, le chef de fourni-
la casele din Efeilic. seur.
spor-uri (sl. criopa'l augmentation, spo- surugiu (t. Stingy), postilion.
rul agiutorintei. Saban, (t. Saban), a opta luna anului a-
staroste (sl. e1'ap0cT4) senex, prveit, rab.
staroste de Putna. 5ah (t. Sala), chah, empereur, jeu de chah,
steag (sl. crera) étendard, drapeau, steag 10 lei sah.
de levInti, steag de dragani, steagul Caza- Sahhigiu (t. Sahingy), fanconnier, épervier.
cilor, steagul lui bas bulibn 3 steaguri Sal (t. Sal) nate, étoffe de laine de Bar-
hAtmäne§ti, 6 steaguri agesti. Fiecare steag bade, ou de nide (cashmire), 5 col,i sal 9
cuprindea 53 de oameni. lei---1 cot sal costa 72 parale, Sat Iavri.
stegar, (sl. steag), por e-drapeau. 5a11 (t. Saly); espece de serge qu'on fa-
stihar (gr. lat. auxapcov, stt barium. brique a Angora, Enghiurli Sali.
stog-url (sl. rrors) meule de foin, stog Att1 (t. Sam). Damas, SyrieSamli (Sa -
de fan costa 2 lei. mly, Sam alagea=stofd de matasa vargata
stolnic (sl. CTOAkIllIKZ), magister dapife- de Damasc.
rorum, maitre d'hôtel a la cour princ ere . 5arampoi (ung. Soro-npo) palisade, (t. Se-
CTOAS, table. rampo).
strichinuiA, dim strachina (gr. 8awaxLvarr), 5atar-un (t. Satyr), laquai, estafier ; erau
terre cuite. 8 safari pe langa vizir Satar basa-=-Capita-
stuclu-uri, 2 stuciuri peste 60 lei sluci nia satarilor, cad serviau la alaiul Domni or
argint, v. bagateli. szatyris (D. Cant).
stup-1 (sl. cT8nx), calonne, ruche d'abei- 5atrar (sI. tuaT pap) insp cteur des ten-
Iles. tes du- Prince ; de la pH (sl. werpa), tente.
sturz (1. turdus) grive, tourde. Sangau, sal& (mg. SOvAgO so (ce'),

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 119

vágó (coupan'), tailleur de sel gemme tabla (t. tab'A ba§), écurie, grajd, tabla
§augaii de la Ocna. ba§=§eful grajdurilor.
Sarnia. (1. schola),_eco'e, Scoala elmeasca tabln- url tabin mesura, tab inuri cu fir
§coala al doile greceasca, §coa1a slavoneas a, 60 lei tablin cu fir lui Nalup aga, 50 lei ta-
§coalA jidova3cA ot Barlal. blinul cu fir.
Sea-pie 1. sella selle, hanche. tacam-uri (t. tukim), qualitê, rang, équi-
Sei (t. Si , Siyai) sectateur t), page, tacAm de$ca.
Sei Efendi, Sei hane. tahmasi (t. tahmis), prAji,oare de cafea.
Seth §eh (t. Seyh=batran, predicator, tatima§1 (t. tahta), plaque, planche en
§eful unui tr b. Seh derv'§I (t. dervipau- bots, Orta tahmasi, planche au milieu.
vre, religieuse musulman. tahvil (t. tahvit), mandal, engagement A
§ininlic (t. § nlik), fête publique, 12 oca, payer.
iarba pusa pentru 11111HkAllic la Corbairam cu Telantchl (t. Talika). Polonais.
3 tunuri marl. tain, (t. tayn) ration, portion, hrana zilnic a
§erbet-uri (t. Serbet), limonade, boisson ta'n zAvozilor.
sucrdt et aromatis6e. talhar, (magh. tolvaj) voleur.
Serbeccerià (t Strbetcerc), locul uncle se talpa-1, (ung. talp) -= so! du pied
faceau §erbeturile. Talpa, Talpe§.
Serbecciu (t. Serbetgy), cel ce face sau tane-ele, (t dane) peau de fourrure pA-
cel ce vinde §erbetul, vel §erbecciu. rechitanele,blana carsac cu tanelile, (t. Kar-
Se§hane, Se§hanele trimese la Tar'gr. (t. sak renard.)
§e§hant), carabine a tube sexangula re, ray& tafta, (tafta) taffetas ntitas5, tafta blane
Siret-uri (t. Side°, ga'on, ruban, 2 parale tafta le§easca.
cotul e iret. tarzl, (t. terzi) tatilevr, tArzi ba§a chef
d.s tail eurs.
$11c §I l§lic (t. ba§ eyk), bonnet, capu-
tater. (t. tater) parfumuri.
chon, §lic gospod, randul la acoperemantul
tav ta, (tafta), (t. tafta), VAT. cu alAgele.
§licului.
ta viatab I a (t. tablA) plateau, tavla de argint.
Solm-1 (magh. Solyom), faucon, falco pe- tefter, (t, tefter), registre, role.
regrinus, §oimii de la Vrancea §1 dela Cam- tefterdar, (t. defterdar) ministre de fina-
pu-lung. ces, contl ôleur général des finances, tefter-
Soimar (nigh. So.ymar) fauconnier ;plae§, dar Holin, tdterdar Effendi (contabilul ora-
cari prindeau §oimi, vatav de §oimari. pith).
5opron-§opru-§op (pol. §zop), remise tefteciu, (t. teftis) recherche, information
hangar. enquete.
§traf sl. qipafz). amende, peine p6cu- telegar-1 (sl. Toivkra, Taairaui), cheval de
niaire, legatul dobei de §traf gospod. trait.
tabac (t. tabbak), tanneur, 5 lei oza de tellal, (t. tellal), crieur publique, daily
tabac. montrer le chemin, vendre a l'enchere, teliat
tabachere (t. tabakiera), tabatiere, baga ba§a, §gful teleatilor.
tabachere. Temruc, Kalesl, (n. pr. (t. temr, datte)
tablã (sl. Tacna), tabula, regisire, tablette, Kale. chateau, fort, forteresse.
tablele visteriei, tabla ajutorinte', legatul teptil, (t, tebtil) deguisé, incognito,
tablel3r vist riei tablele zlota§ilor ; s'a pus terlici, (t. terlik) pantofi cu postav pe
cu gre§ala In tabla §1 la Ro Tian §1 la tlar- din'Autru.
lau, fiind din Back, s'a pus gre§it in tabla teslar-1, (sl. micm mgcmpz), -charpentier,
la Ia§i fiind trecut 'In 2 locuri, la tab'a rup- teslari gospod.
ta§ilor §1 la b'rur, , tab'a de poclon. teslim, (t. teslim) livraison, remise.

www.dacoromanica.ro
120 GH. GHIBANESCU

tesplc, (t. tesvIc, Tarlgrad, (sl. qaparpa,01 civitas impera-

sevk) expdclition, action,
depo usser. toriisConstantinopol.
testament, (I. testamentum hrisov speeal tesAtoare, (t. texo = textaria) tisserand
al unor sate, sobornicescu hrisov al vecinA- tesAtoare gospod.
tAtii i-se zIce tes'ament. Satele cu testament tifrA, (fr, cifre).
ot Orhei i Soroca pe Raut i Cogalnic. tigan, vechi atigin (t. cing'ani)Vgani gos-
tested-ele, (t. testé)----= desfe=une main de pod, t gani boeresti, tigani mAnastiresti.
douzaine, vingtaine, testea hartie (.24 coaIe timir-url (mg. cimer), marque, pastis cal
hartie). de tinutA.
tevter, V. tefter. tinta-e (SI. IIATil) pointP, petit c!ou.
tij, (sl. mum) nijd rea. tInut-uri (I. teneo) district, judet, volost.
timf1?, (t. defn), enterrement. Bantas ot tinuturPe Mo'dovei.
vi,terie lipcan la Cernauti pentru timfi... 18 ug-ughl (sl. xrpriuz) lat. hungaries galben
lei. monnaie d'or hongroise, ugul costa 2 lei 90
Timur Marfa, n. pr. (t. timurdemirzer bani in 1763.
ancre) F eru. Ungureascd, tara ungureascA, sams3ni ce
tipograf, (gr, Tune-r,c4,00 tipograf Duca. s'au cumparat din tara ungureascA, celor ce
tist, v. tistea au umb'at in till de au cumpArat zdvozi.
tobol, (mg. dobOs, tambour' tobos, gospod, uricar de u ize (mg. orOlc) éternel, he-
toc, 01. TOKS, nig. tok, capsule, fourreau reditaire si. SPOKE.
toc de puscd gospod. u\Selar, user (L ostiarius), reissier vel
top, (t. top), ballot}, boule, ronde, top cue. us;ar, v ori usiar, .treti usiar biv vel Oiar.
topciu, (t. topel) canonnier, arti 10.4, topci usere1-userei din tqiiar un siujbas s ,pt
basa, (t. topcy-basy), inspecto ul artileriei. vel uiiar. userel cu ortalefe (t. orta.re-
topuz, (t. topuz), mAciuca, massue, scep- g'ment de jan'ssaires.
tre, top topuz-=om scurt sardar topuzim. usur (t. tip) üsr le dixieme, dime prt-
torcle-1, (t. torcia.torqueo), torche. levée sur les productIons de terre posse-
trahtavan-nri. ? dees par les musulmanszeciuiala moraru-
trambaclu, (s1. Tprsa9) trompette, tram- lui pentru mAcinatul fainei (uiumoiem) ;
baciu gospod, trambaciu hatmanesc, trAmbaciu slujba u,urului vândutA cu 60)0 lei.
agesc, vaclea-ele (t. vade) terime, échéance.
trandafir, (gr. (ctaaveccouov) Rosa, TplAtiZ- vadra (sl. otApo) urna hydria, mesure de
AZ*11/17.), apa de trandafir. liquide cupri, de__ 17 litri in Moldova si cAte
Trangã liana n. pr. onomatopeu. 8 bani vechi vadra.
tretl, (sl. mprru), troisieme. vddrar slujba§ii cari mAsurau vinul cu
tufecclbasa, (ttifelcOy basy), p3rtefusit, o- vadra pentru dan boeri vAdrari ce au cum-
filerul din garda, care prezenta sultanului pArat slujba vadraritului de la cochii vechi
pusca la vAnatoare sau la tir ;de la tufec pagubA 2493 lei".
(t. tiifek, fusil) i tufecci (t. ligkey), armu- vddrdrIt, droit sur les vins et les spir-
rier, tueux.
Turnagi, (t. turnaky) locotenent de eniceri valesi (t. Vd19 puvern ur Hotin valtsi.
care pazia cucorii (grues). Zelioglu Mehmet vames (mg. vámos) donanier, care stall-
aga Turnagi base. g)a vama (mg. vámdonaue).
Zel i, (t. zilizoastA) oglu (t, ogul-----fiu)
M hmet aga n. pr. Turnag bask Turnagi vaudtor-i (1. venatorum, dpitan de sift-
aga ce a venit cu domme nod. nAtorl.
tuznuc, tuara, (t. tozlu) poussie.e, sau vandtoare (d. enatum) chasseur vAnA-
(tuz=sel), postav tuznuc la hamuri ; postagi toare la rkdiul Aldei".
uzunuk (Ca coloarea WO. Varsav 2 umblAtori ce au mers la Varsav"

www.dacoromanica.ro
 VOCABULARUL 121

Var§av, .capitala Poloniei, doi imbldtori ce ZahAr ngr. Z2X49, Sucre.

au mers la Var§av. Zaherea-ele (t. Zakhere), vivres provi-
varti (mgh. vArta) garde sur une haut ur sions), Zahereaoa Hotinului, Mina Zaherea,
de aci gvardist, vardist. zaerea, s'a plAtit zahereaoa ce s'a dat la
vAtaf-ji (sl. anTara) va ah--,bande des vo conacele M. S. Hamza pa§a trecAnd de la
leurs, surveillant intendant. vataf za aprozi Hotin.
vatav za paharnicei, vatav da calara§i, vatav Zaheregli (t. zaheregi), slujba§ii cari du-
de copii, vatav de darvari, vatav de §oimari ceau .zahereaua.
la ocna. Zamostea n. pr. (sl. SA anorrik), la pod
vel (sl. s.mirciu) grand, particuM care se Zapciu, (r, Zap6y) gouverneur, administra-
pune la marii boeri. teur, Zapciul conacului; Zapciu de levinti.
vellagi n. pr. (t. vei, proche parent, saint. Zapls (sl smacz), écrit, billet, act.
vezeteu (mg. vezeto) conducteur, cocher Zar (t. zer), or, ug zar,
vezeteul postelecului.
ughi zar=ughi
aur, zar macupi dat cadiul de Braila pentru
vezir (t. vez,r) ministre d'Etat, vezir tatar dam.
primul ministru al Hanulu;.
Zaraf (t. SarrAf), banquier, changeur.
vie (I. vinea) vigne, vii gospod.
visterie (sl. 111ICTI1OA) trésor de l'état, Zarf-uri (t. zarf) soUcouppe de tasse A
ministere des finances. caffe turc, enveloppe, /arfuri tumbac.
visternic (sl. KrIcTIraprunix) praefectus ae- Zavod-zi (sl. sagosAa), conducteur, du-
rario, vel visternic, vtori visternic, tuti vis- cere, cAci cAnele mare mocAnesc duce oile
ternic, biv treti visternic. dimineata la pascut, Zivozii cari au fost cum-
vornic-i-easa (sl. AaquilliZ) corn's pala- pArati din tara Ungureasca, cAte 11 ughi u-
(ii, de la mopz-,-rula, domus) vornic ot nul ; a dus zAvozii la Tarigrad. S:Arti pen-
(despre) gospojda (Doamna), 6 vornici de tru zavom.
poartA, vornicul Marii Sale Doamnei. Zelcade (t. Zi'l-Ka'de), a 11-a luna a a-
vozar-I... ot Galati nului (t. zi, qui poséde) Kade---juge.
vtori (sl. apopbanaz) al (toile, deuxieme Zet si. BATIA, gendre, zet ego=ginere!e hit
era fitful boerilor th cla;a a do ,a. Zgarda, scardd-zi (sl: rpo,$) cloture, col-
vuta (sl. awn) I queur Cate 21 , lei oca lier de chien, harde, Scarp pentru zivozi.
de vutd. Zilhege, (t. Zil-hlge), a 12-a lunA a and-
Za (sl. 64), de, vornic za (de) aprozi. lui musulman, (t. zi=doué de, qui possede
Tabun (t. zebun), veste camisole, tunique,
Ziota§, boerii cari strangeau impozitele cu
ZAbAoan i fote de Pa§ti la mAturArite.
zioti (si. saaTo), aurum, 1Por.
Zade (t. Zade), fils, CoIdag pa§a zade.
Zagarea-ele (t. Zagara), fourrure de za- Zmaragd (it. smeraldo), émeraude,
gara. Zagara, ora$ -in Macedonia.

16

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE
a) LOCURI
I. 7198 Mal 29 (1691) -fag. allgore fustasul despre Doamna Damaschina, sot! dau dante
tin loc de cash, pe ullta denafartio b.sericli Sf. Neculal ziditA de Luca pArcalabur de ChisInAu.
AdecA eu Gligorie fustiasul despre mAriia sa boamna §i cu Umeia mia cu I Da-
thaschina scrlem si mArturisim cu cesiu ad vArat zapis al nostru de ni I rre siliti nicl
asupriti, ce de a noastrA bond voe niam invoit amandoi si am dat J a noastrd driaptA
movie, un loc de cas(A) care loc lam cumpArat noi de la Andreiu apariul I si altu loc
de la Rughina care sau Lack in _custul nostru, tot un loc, deci noi niaq soco I tit si
niam invoit de lam dat danie la szinta besiaricts la Sli Neculaiu I caria iaste reicutei de
Luca pdrailabul de ChiOnliu, carea iaste pe uli(a de nafar(a) care loc de cas(A)
I

iaste intre Toader fustiasul d n!re casa Neculil Sasul I si d n dial au fostu Ghiarasim,
sIntre Hoiungul herghrlegiul domiliscu deci noi I am dat acestu loc pre sama preutului
Ion Cornil da. BotA§iani sds fad cas(A) i s(a) trAiascA câ va hi voia molitfii sail, far
candu va esi molitfa sa cu voia molitfii saali, care preut va aliage milostivul Dumn-
I

dzAu a fi preut in locul J mol tfii saP, preaului Ion sA aibA a §idea acela preut nu'rnal
tot sA ne po I meniascA, la ivnta besiaricA la svnta leturgh'e, pururea. iar altu I nime
dintru atnintiia noastra sd naibA triabd a strAca a noastrA driaptA d3p'e J iar carili sari
ispiti a scorni pAr(A) pe urma noaitra, dintru sAmintiia noastra acela om sA fie afu-
I

risit si anaftima si neertati (sic) de domnul nostru !sus I Hristos §1 acestu adevArat al
nostru zapis sau Mout denaintea a multi -oa I meni buni si preui anume preutul Toader
si denaintea lui Stefan -dilaconul I de la Besiarica albA, si denaintea lui. Ion Hoiungul-
herghelegiul, domnescu si de I naintea Maricutii bararita, si altor oameni buni carli mai
gos sau iscAlit carii j au stiut carte, iar carii nau stiut °carte sau pus diagitili, si pentru
mai marl credinta I niam pus diagetili, si eu lonasco Anghel diiacul de camar(A) am
scris sA s §tie.
u las It 798 Mai 29
X Gligori fustiasul.
X Damaschina fameaia lui Gligori fustiasul.
Pop Toader iscal.
az Stefan iscal driacon.
az lonavco Anghel iscal.
X Ion Hoiungul hergheligiul.
in dos nota : zapis a casii. Zapisul casii sd sl stie.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 123

11. 7232 Fevr. 2 (1724) 1a$1. Preutul loan Coghlniceanul t Safta preuteasa capatA dante de la
V. CloarA un loc de cash intre Sf. Neculal si Prepadoamna cea nouh.

AdicA eu Vasili 6oarA si impreurA cn oftl rr u Ilinca fata lui Ghiorghi Giurgiu
si cu fii nostri facutam zapisul nostru la maim =Mai sale preutului loan Coglilnila-
nului §i a preutesei motile i sale Saftdi, si a cuconilor moli,feelor sale, precum sA s stie
cd de ntmene nesAliti nici asupriti, ci de a noastrA bund voe iam dat si f am ddrult mo-
lite! .sale un loc de cask care kc este 'in mahalaoa a illuntenimei intre sfeti Neculaiu
de sus i intre PrapadoaMna Parascheva cea nod cad loc nea fost §i nod danie de la
párinctl nostri Gheorghi Giurgiu; care loc esti si mAsurat In lungul locului din fintiri-
mul Prapadoamnei Paraschevei in gro3 peird in coada rdpii despre Sfeti Neculaiu sant
sasA zeci de stanjeni lungul, si in tatul locului de curmezis sant treizAci i cinci de
stanjdni i stanjänul este de opt palmi domnesti, deci noi de a noastrd bunA voe iam
ddruit acest loc de casA preutului pentru sufletul parintilor nostri si al nostru ca sA ne
pomenescd la sfânta bisearicA in veci, deci st2i f e de la noi molitoei sale si cuconilor
si nepotilor i strAnepotilor movie in veci neclAtitA danie noastrd, iar cine din fEdorit
npstri sau, din rudenitle noastre sar scula cu galdavA, asupra preutului ca sdi strice da-
nie noastrA sä fie blAstamat de domnul DumnezAu si de maica precinstitA si de toti
sfintii pArinti si de noi in veci si unde sar afla zapisul cel vechiu i hotarnica locului
sA nus tie In samd, cad de la noi liau furatdin casA si and sau fAcut end danie
sau tamplat 4nulti oameni buni si mahelagii, mil mai gos §au pus dcg_tele iscaliturile
si pecetile ca sA sA crt add, si noi pentru mai mare credinta neam pus degetul ca sA
fie de credintA.
7232 Fev. 2
X Eu Vasale Coard am dat danie.
X Eu Ilinca sot si Iata Giurgiului am dat danie.
Neculaiu vdr sant martur.
si Eu Piti dascal de la Prapadoamna Parazchiva sant martur.
Costandin cApitan sl sant martur.
loan 3 comis martur.
Eu Gheorghe (pecete).
Vasille (pecete).
Gheorghe Cosciug martur.
§i eu VasAle diacu am sais zapisul cu zasa lor i sant martur.
PosrAduindusd copie adasta din cuvant in cuvant si fund intocma cu cel adevd-
rat zapis sau adixerit si cu a noastrA istdliturd.
1807 Maiu 17
X Veniamin Mitropolit Moldovei.

M. 7254 Noembrie 20 (1745), Ictfl. Hotarnica ce Gavril Palat o face loculul dArult de Gh.
Fustasul, 1 vAndut cu 5 lei lui Gh. Lupul, pentru cart bani fa bisericil un ceasoslov rumAnesc.

Gavril Pilat vornicul de poarta datam aeastA mArturie a mea lui Gheorghie san
Lupului §i femel sale Paraschivii, pentru hotArAtura unui locu de casA ce lau cumpArat
ei de la preu(ii de la St, Nicolai de sus din mahalaua Munknime, _avand bisearica
danie niste locuri de casA, dela un Gligorie fustasul si de la feameia sa Damaschina,
cafi locuri neav ndu biserica nici un folos de dansele socotindule preutii la vândiare
au cumpà atu un loc de casä dreptu cinci lei §i avand ca sl hotArascA,. stransam oa.

www.dacoromanica.ro
124 DOCUMENTE

menii mahalagli anume pe Vasili Bltinit om Wirth' §1 pe Ion GleznA cApitan §i pe Ur-
sachi Mama liga cop(il) din cas(a), §1 pe Ion Phpu§oi siiman gpd §i pe Ignatu 1-16iungul
herghelegiu ,,i pe Lupul Bldnit copil din ma §1 altii care sa mai tamplat anume Nico-
!al dau fostu ispravnicu la vel post(elnic)-i Gligori Rugin vel apt. §1 Ion Cazan arma§
§i Paladi Cioclu cibotaru, §1 am hothrat lo.ul 6au cumpArat Gheurghte §i sau aflat lungul
locului 16 stanrclni pol. undia sau pus §ip,atri hotarA §1 din chiotoarea casii lui Gheorghie
spre rAsarit pana in locul casii lui MAmAlig copil din cash, sau aflat 5 stânjini pol. §i
sau pus piiatrh, §1 din pilatra cei pus(A) denainte cash pan in locul lui Ion Glezna apt.
sau aflat 6 stanjini poi. §i sau pus piiaträ, iar despre soari apune margu aceste locuri
de casi pan in drumul cel mari ce mergea spre Copoq iar 16 stanpni pol, in lungul lo-
culuidinainte mil lui Gheorghie din (sters ocolul cailor) piatra pAna in oc-Olul cailor
sau pus alt(a) platra a ramas a bisearicii §1 micara cA tocmala lui .Gheorghie iau fostu
cu preutii dreptu cinci Tel sa cumpere un lucru la biserica, iara: dumnealui au cumpörat
un daslovu rorniinesc tn 6 lei qi lau dat biscoricii, .§i duph cum aflatu (sic) cu ace§ti
mahalagii §i oameni buni am hotArat §1 am §i stalpitu §1 am datu gastä mhrturie la mana
lui Gheorghie §i a femei sale Paraschivel ca sh sh §tie.
u las. 7254 Noembre 20
Gavril Pilat vornic Glotnii
Dumitra§co Stroici am scris

IV, 7261 lunie 6 (1753) 1afi. Gat* curnpara cu 30 lei un toc de caul, de langd Si. Neculal,
de la Gh. Lupul.

AdecA eu Gheorghi fi6orul Lupului Sarbul din preunä cu fimeae mea Paraschiva
facutam adevarat zapisul nostru la maim dumneaei GafitAi featii lui ion §i a Mara ca s
fie de bunA credinta precum sa sh §tie cA avandu nol o cas(d) in targu in EI in !Wan-
teniane la mahalaoa sftintului Nicolai de sus lcing4 casa Meimeiligeas easta cas(a) o
am vAnduto noi de piminea sant ni6 asuprit ci de a noastrA . bunA voe, dumneaei Ga-
Mai de mai sus numitA cu locul casAi cat iaste hothrat cu vornici de -poarth inpreunA
§1 cu alti mahalagii unde §i pietri sau puF, cari loc de cas lam cumparat §1 noi de la
prcotii bisearicii sfantului Nicolai, fiind §1 sfintii biseaiici dat &rife de la Gligori fu§ta§ul
§1 de fimeae la Damaschina §i fAcand tocmealh §,i a§Azare cu dumneaei Gafita drept 30
lel lei noi call dariclune dumnead toll bani, in manule noastre iam dat §i de la noi a-
cestu incredintat zapis pe cas(A) cu locul ei ca sAi fie dumisali driaptA ocinä §i mo§ie
sA o stapaniasca cu bunA pace §1 iam dat dumisa'e §i zapisul cel vechiu_di danie, ci
lam luat di la preutii bisericii, §i mArturii cea di hotAraiul locului casAi di la vornicii de
poartA §1 zapisul di cumparatura locului §i la tocmala noastra sau tamplat multi oamini
bunl mahalagii carii mai gos sau iscalit §i pentru credinta niam iscalit §i noi,
let 726t luni 6
Ghiorghi am is(cA)lit §i pus §i degetul.
§i eu Paraschiv am pus digetul.
§i eu Stoica Lucaci am scris zapisul cu zisa vanzAtorilor

V. 7264 Noem 16 (1755) 1aV. Ruxanda cumpara cu 35 lel locul de casä, de la Clatita $1 so-
ful el Petco. -

Adeca eu Petco inpreung cu sotul mieu Gafita facutam zapisul nostru la mana
dumisale Rucsandei, precum sa s §tie ca iam vandut o cas(A) in Muntenime de sus
carea cas(A) nlau fost §i noo (HcOco) cumpArAtur(A) de 14 Ghibr(ghie) Sarbul (13 nime

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 125

saliti nici asupriti, ce de a noastra. bund voe care §i noi lam cumpArat de la preotii
de la sfete Neculae, car(e) lock au fost dat dank- sfintei biserici de la G,igorie vi de la
tamela lui Damaschina §i facAnd dumnaei Gahita cu dumnaei Rucsanda tocmald drept
35 lei care cidndune toll banii deplin in mAnule noastre iam dat §i de la noi acest a-
devdrat zapis pe cas(a) cu locul ei ca sai fie dreaptd oc nã i m rlhla sa o stapAniascd
cu bund pace §i iam dat dumisale vi zapisale cele vechi vi la adast(d) tocmald a noastra
sau intamplat multi oameni buni §i megiavi care sau §i iscAlit mai gos.
let 7264 Noem. 16 d(ni)
X Eu Petco am vândut.
X Eu Gafita sotul lui Petco.
Erei Toader ot Prepo(dob)na Pardschiva.
Eu Irei Grigorii Vartol(ome)i vt biseric(a) Banoks niá tdmplat.
Si eu preotul Vartolomei ot sfete Neculai mam iscalit.
Irimia iscal.

VI. 7265 Avgust 7. (1757) Ia.,si. Lupul Sdrbul cumpAra cu 37 lei locul de cas4 de langA bi-
serica Sf. Neculai de la Ruxanda.

Adic eu Rucsanda femee sal-ad fdcutam zapisul meu la mAna Lupului SArbului vi
fimei sale Lupii precum sä s §tie cd iam vdndut dumilorsali o cas(a) a me car(e) cas(A)
am cumpArato §i eu dela Gafita, cu loc cu tot car(e) lo,: este vi hotarAt precum scrie
§i zapisul cel vechiu car(e) cas(a) este in mahalao Muntenime din mijloc lAnga drumul
Copoului intre preotii bisericii §1 intre Ursachi Mamalig §i intre Ion Glezn(a) alAturi cu
cas(d) Mull vdtavului §1 cas(a) cu loc hotarAt §i petre ii sAnt puse §iiam vAnduto drept
37 lei bani noi §i plat(a) mea facut pe casd ca sã le fie dumilorsali dreapt(d) ocind §1
movie in ved de veci dumilorsali §i fidorilor dumilorsali §i nepoti or vi strAnepotilor ve-
6nicd movie §i la a6ast(d) tocmala a nostrd sau tamplat mul(ti) oamini buni §1 maha-,
lagii car(e) sau §i iscalit mai gos §1 pentru mai mar(e) credinta am pus §i degitul eu
X Ruxancta vAnzdtor §i zapisul mncä i lam dat toat(e)in mAnd ca s fie stapAnitor in ye&
Si gu preutul Vas(i)li am scris cu zisa Rusandii.
vlet 7265 Av. 7.
§i cu Ghiorghii zet Lupului SArbulu(i) mam tdmplat §i am pus degitul.

VII. 7267 Fevr 15 (1757) laf1. Gh. Ghlurgiu cump5ra cu 55 lel locul de cud de la Lupul
SArbul.

Adecd eu Lupul Sdrbul facutam adevdrat zapisul meu la mana lui Gheorghie
Ghiurgiu precum de nime nesdlit nici asuprit ce de bund voe me iam vAndut o cas(a)
a me care cas(d) im(i) este §i mie de cumparatur(a) care am dat §i acele zapis(ä) ce
meu fost de cumpdratui(a) §i casa este in Muntenime de mijloc despre rasaritul bisä-
ricii sfete Neculai de sus §1 den del de casa popii lui Vasile §i despre apus de casa
Irinii ca sdi fie dumisale de mai sus numit veiled movie §i sotului dumisali vi fillor
in ved de ve6 §i pentru mar(e) credinta iam dat acest adevdrat zapis al meu de vAn-
rare me §1 casa o am vAndut dreptu cinda6 vi cinci de lei bani gata §i fAcdndum(iy
plata deplin in mAnule mele iam dat vi eu acest zapis al mel §i pentru credinta am
pus §i degettil ca s fie de mar(e) credinta.
let 7267 Fev. 15
X Eu Lupul Sdrbul am vAndut casa cu voe me.
Eu CherasAm monah am scris zapis cu dzisa Lupului Sarbului.

www.dacoromanica.ro
126 DOCUNENTE

VIII. 7:69 Sept 1 (1760) lafl. Sotti V. Creful MArgIneanul 01 Ecaterina fac dank bls. SI. Ne-
eulal o cAscloarA zldltA de el pe locul bisericli.

AdicA eu Vasli Cretul Marginian si inpretina cu sold mieu Ecaterina facutam a-

divArat zapisul nostru la mana sfinfillor sale preufilor de la Stii Nicolai de sus, precum
sA sA stie cA de !lime silifi nici asuprif, ci de a noastrA bland voe avand o cAsi6o3rA
pe locul sfintei biserici (.len pe de liituri : aldture cu fintirimul si mai mult pe fintirim)
a sfantului Nicolai din Muntenime de mijloc niam socotit si niam vorovit si am dato
pentru a noastrA vednicA pomenire si am dato preutului Vartolomei si preutului Vasilie.
iar dupa sAvarsire lor pre cari preuti ii va alege DutnnezAu ca s slujascA sfintei biserici
a sfantului Neculai acie sA alba triabA si in scurt tot pre* cal or sluji sfintei biserici
sA aibA triabA cu dAnsa, si nimine din niamul nostru sA nu aibd a s`a scula nij un fel
de pricinA si orl la ce giudecatA ar merge sA nu i se fie In sam(a), Cad noi am dato
sfintei biserici pe sama preufilor ori ce ar vre sA facd cu dansa pentru agiutoriul bi-
sericii si pentru a noastrA pomenire si pentru mai mare credinf 1 niam pus si degetele.
X Eu Vasile Creful MArginean am pus degetul pentru credinf. X Si eu Catrina
sof., lui Vasile am pus degetul pentru credinfa. Si la aastA tocmald sau tAmplat preufi
§i multi oameni buni si cari au stiut carte sau iscAlit. lar cari nau stiut carte au pus
degetele pentru credinfa.
let 7269. Sept. 1
X Eu preutul Vartolomei ottam am iscAlit.
Eu preutul Vasili ottam am iscAlit.
Eu preutul Vasilie ot Cogilnicianul amk iscAlit.
Toma Gosan copil.
Eu Ursachl cApitan martur si am copilArit intru ace mahala si am apucat acel locu
tot a sfintel biserici a lui Sfeti Neculalu fiind l eu mosstenitor (unp) acolo. lordachi
MAmaliga capitan.
Eu Gheorghi TeacA AramA mam tAmplat ; i eu Apostol diac de divan am scris za-
pisul cu zisa lui Vasili si a Catrinii.

IX, 1765 Ghenar 28 141. Boerll divan10t1 juded pricina dintre Gheorghle Glurgiu 1 Gh. Sirbul,.
pentru locul de casA de langA biserica Sf. Neculai.

Facem §tire cu aeiastA carte de giudecatA : a din luminatA poronca pre indifat
domnului nostru Maria sa Grigorie Alicsandru Ghica Vvoda, sau giudecat de fafa ina-
intea noastrA Chilina ffineia lui Gheorghie Ghiurgiu, si cu Gheorghe Sarbul armasul
din Iasi, si dupA ia cu amAnuntul cercetare noastIA jam fAcut intre dAn§ii pricina lor
Intracesta§ chip sau dovedit : In anii trecuti cari acum sant 7 ani, au cumpArat Chilina
§i cu barbatul ei Gheorghi Ghiurgiul o cas(a), de la Lupul Sarbul tatAl lui Gheorghie
Sarbul armasul in 50 lei cari cas[A] iaste in Muntenitne de migoe aici in laqi i dud
au cumpArat casa iau dat 20 lei, iar pentru 30 lei iau dat Gheorghie Ghiurgiu, si cu
fimeia lui Chilina zapis la maim lui Lupul Sarbul intru cari zapis adeveresc cA pAnA
in 2 sAptAmani sAi de qacei 30 lei; dupA cum aratA zapisul din let 7267, Ghenar 28 si
trecand 18 zile la mijloc lau dat banii Lupului Sarbul acei 30 lel §i Lupul Sarbul luand
acei 30 lei liau dat zapis la maim lor, de vanzare casAl din preund si cu toati zapisele
cell vechi a casAi, iar zapisul eau dat Chilina si cu bArbatul ei pentru cei 30 lei la
man Lupului Sarbul au rAmas la dansul si acum. Gheorghie Sarbul armasul o apuzA
pe Chilina sAi de acei 30 lei, ce scrie In -zapis faded cA nu iau dat si la aciasta niau
arAtat Chilina mArturie incredinfatA de la tofi mahalagil mArturisind cu supetele lor cA
pentru acei 30 lei au fost Minas Chilina datoare Lupului Sarbul an vAzut cu ochli lor

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 127

cad iau dat banii, si Lupul au raspuns cAi va da zapisul cel de 30 lei dupa cel va
gasi, si tAmplAndus(A) de au murit au ramas zapisul nescos, si mai vArtos ca fnaintea
noastra aa marturisit Marie Neculiiasa aprodoai fimel batrAna si de cinste rAdicAnd cu
sufletul el inainte lui Dumnezeu zicAnd ca au vazut cu ochii cAnd iau dat Kilina acei
30 lei Lupului SArbul fiind Lupul bolnav in casa el si Cu acel bani lau grijit la zAcarl
la moarti ca in casa ei _au *i murit *i sau cunoscut ca Gheorghie SArbul armasul
umbla cu sereclicul si far de nici o dreptate sà acolisa*ti de Chilina, *i sau luat acel
:apis de. 30 tel Cau fost rasuflat de la maim lui *i sau dat la maim Chilinei 1 dupa
ireptate am giudecat Ghiorghie SArbul armasul mai mita suparare sa nui faca Chilinei
:e sa fie in paci, dispre dAnsu, aOiasta instiinfam.
let 1765 Ghenar 28
Ion Sturze vel vornic L. Bal* vel vornic

X. 7280 Ghenar 4 (1772), Iai. Toader ispraynic si Anita, sotie, cumparti cu 25 lei casa lui
Gh. Ghlurgiu.

Adica eu Gligoras Gurgiu i fiOorul Kilinii datam adevarat i fncredinfat zapisul

neu lor m(ana) dumisali ispravnicului Toader *i a sofului dumisale Anifii pen(tru) ca
;a sa- *tie ca am vAndut dumilorsali o cas(a) cu locul ei si stalpit dreptu 25 lei bani
g-ata de nime silit nici asuprit ci de a me Nina voe ca sa fie drapta ocina §1 mosie
dumnilors4de in veci de veci i iam data si zapisele cele vechi ale casii si cu o carte
de judecata si flimine din namurile mele sa nu fie volnics a se scula ca sa o intoarca
acea cas(a) este in mahalaoa din Muntcninte in mijloe precum arata *I in zapisile vechi
*i pentru credit* mam si iscalit si la aciastu zapis sau intAmplat i alfi oa(me)ni buni
*i mahalagii. .
let 7280, Ghenar 4
Eu Gligoras mam iscalit vAnzatoriul.
Eu preutul Ion ot Prepadoamna mam amplat fafa.
Eu preutul Toader ot sfeti Nicolaiu mam tAmplat la aeasta vAnzare.
= i eu Lupul dascal dela sfeti Nicolae am Nsciis cu zisa lui Gligoras vAnzatoriului
mam intAmplat i eu ,tefan Muste §i sAnt martur.

Xi. 1792 Dec. 6 Iaqi. Biserica St. Neculai capAtA danie un loc de cas5 de la Petru Papazolu
Cray §i Casandra.

Adica eu Petre Popazolo Krav de aicea din lai impreun(a) cu soful meu Casan-
dra, care mai tf,,-os nestiind carte neam pus numele si degitile facutam adevarat I. in-
credinfat zapesul nostru la mAna molitfilorsale preufilor de la sfeti Neculaiu cel nou
anume sfinfiisale preutului Dila si sfinfii sale preotului Necolai precum sa s stie a de
nimeane silifi nici asuprifi ce de a noastrA bun(a) voe, am dat dante un loc de casa
sfintei biserici care- loc este in mahalaao (sic) Muntenimit de sus si Impreuna cu zapi-
sul acest de daniia am dat sfinfiilor sale si zapesul cel de cumparAtura, inpreuna ctl
hotarnica locului fund cA h noao nea fost dat dizestre, fiind cumparat de soacrame
Vasilca loud acesta. si lam dat noi top de sufletele noastre pentru vesnifa. (sic) po-
menire noastra si de astazi inainte sa aiba sfAnta bisearica al sal:MIf in veci, i tie-
mane altii din neamurile noastre sa nu fie vol(ni)ci a sa scula ca sa strice adasta de
bun(A) voe a noastra danie iar di vor indrazni cineva ori unde vor mearge la giudecata
in samA sA nu li s(a) fie, care pentru mai adivarata credinfa mai kos neam pus degitele
sa se creaz(a). 1792 Dec. 6.

www.dacoromanica.ro
 128 1DOCUMENTE

X Eu Petre Popazulo Cray di aicea din Iasi am dat danie de bun(a) voia mea.
eu Erii Diiacon loan am fostu fats la cestx zapis de danie.
Neculai dascal am scris cu zisa si buna voe lor.
Eu Casandra sot dumisale am dat danie de buna voia mea.

XII. 1796 Marl 10 lafi, Casandra fata lui C. Suluigiul face danie bisericil Sf. Neculai locul din
jurul cirnelii din fata bisericil. .

lACONi MITROPOLIT MOLDOVIi

Prin eastA scrisoare a noaStra adiverim precum si sa ,§tie cA biserica sviintului
Neculaiu de aice din laqi, din mahalaoa Muntenime de mijloc, avand danie cu .hrisov,
de la mAria sa Alexapdru loan Mavrocordat Vvod ; locu-l-cilmelei rciposatului domn Gni-
gorie Ghica Vvod. adica optu stanjini in lungu §i §apte stanjini in ourmezi§, cari loc
lau si stApanit cAtva ani nesupArat, pe urmA gAsind noi un hrisov de la raposatul domn
Scarlaf Ghica Vvod, cuprinzAtoriu cA. laturile ci§melii pi de amandoaA partile ate un
stanjin §i kumätate ce sau fost luat dintruntAi, loc slobod pentru trebuinta e§melii sau
dat danie rAposatilor socrului nostru §atrar Costandin §i fratelui sgu Dima suiulgiu, de
cAtrA mArie sa cari danie sA intare§ti §i cu alte trd hrisoave a luminatilor domni din
urmg, cu cari hrisoavi cerand giudecatA cu svanta bisericA. dupa- vnulta k udecatd ce am
avut in vrme marii sale Mihaiu Vod. Su6u prin anaforaoa dumilorsale velitilor boeri
dintrace vreme intArita §i de catrA mArie sa Mjhaiu Vod. ni sau dat acel cate un stan-
jen §1 gumAtate laturile cismelii in stApAnire noastrA, dapA hrisoavele ce am aratat nu-
mai trupul citmelii, §1 vazand noi ca §1 svanta bisericA, ramaind cu local in mijloc nu
poate a ave nici un fobs de agutoriu cum §i noi cu aceli bucAteli de loc nu putem
iarA§i a avea vreun folos de la dAnsali §1 pentru ca sa nu ramai svante biserici isle-
risite de ace putina milA ce au avut de la acest loc, socotindune am gasit cu cale ca
sa rAmAe iarA§ la biserici acesti bucAtele de loc laturile ci§melii deci din bptu staniini
ce sA cuprindea in lungu aceste bucatale de loc, Idturile ci§melii cat cuprinde locul svintii
bisarici din m jioc, §asA stanjani in lungu dintracesti bucateli laturile ci§melii ; pArtile
noastre §i a cumnatii noastre SmArandii, le facem daniii bisAricii svantului Neculaiu bez
doi stanjeni ce raman parte cumnatului nostru sulger Constandin Botezat, cari loc lam
dat spre pomenire rAposatilor socr lor no§tri §atrar Cos'andin §1 frctelui sAu Dima Su-
iulgiu §1 de acum inainte sA aibA svanta bisAricA a stipani aceste bucAtale de loc adica
§asA .§tanjani in lungul locului §1 de o parte §i de alta a haznelii ca ni§te drepte locuri a
bisAricii ce din insu§i bung voe noastra liam facut danie ; §i spre incredintare am dat
heastA a noastrA scrisoare iscAlitA la svanta b'sdricg.
1796 Mart 10
Ion Codrianu clucer adeverez
Costandin Burghele pitar
insu§i den buna voe mea sau facut dinie aOasta §i eu am sill- atat pe sotul mieu
cat §I pe dmlui cumnatul mieu clucer lonita-Codrianu ca sA o facA aasta spre pome-
nire raposatului parintelni mieu §i a unchiului mieu Dima §i spre incredintare am pus
pecete. 1796 Mart 10
CAsandra fiica §at(rarului Costandin suilgiul pitarias(al.
pece.e (coronA, flori) 1777.
§I eu incA am scris zisAli dumisale pitaresei cu bunA voe dumisali §1 am iscAlit
ci eu martur §tefan Martac.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 129

XIII. 7177 Mart 3, (1669) lag Ilie Sturza stolnio cumpAra cu 330 tel douA locurl de casA langA
BArboi
A ded noi Alexandru Vulpe sAoariu §i nepotul mieu Toader scrlem §1 marturisim
cu acept zapis al nostru, de nime nevoiti nici asupriti, ce de a noadra build voe am
vAndul a noastra dreapta ocina §1 mo§ie ce avern de pe parintii no§tri, o pivnita gata
Ii cu locu cu tot, ce iaste in tdrgu in lasi ldngd sfanta indndstire lui Bdrbol din sus
il de cdtrd hula, a6astä pivnita si cu loc cu tot o am vAnduto noi dumisale lui
ei Sturza -stolnicul cel mare, drept 300 de lei §i niau plAtit dumnealor de Win
ace§ti bani toti inainte noastra, §i inainte dumnilor sale boerilor celor mari care sAntu
iscaliti mai -gios. Asijdere deosebi eu Alexandu Saoariul singur fara nepotul mieu am
mai vandut o casã cu loc cu tot lAngã aeiasta pivnitA ciam scris mai sus, care o am
cumpArat eu de la Neniul cizmariul dreptu trei zeci de tel batuti §1 aciasta o am vAndut
cu loc cu tot, iara§i dumsate lui Ilie Sturza stolnicul dreptu ace§ti bani dreptu cat o ant
cumpara eu, §i miiau plAtit deplin ca sA sA §tie,
vlet 7177 Mart 3.
Alexandru §i Toader am vAndut, Solomon BArlAdeanul vel logofat, Miron Costin, vel
vornic, Grigoras HabAsAscul vel vornic, Neculai RacovitA hatman Stamati vel post. Lu-
pul MINI§ vd casnic. Ursachi vet vist. Ion Ricovitl vel coMis. Grigora§cu Gheanghe vel
med. Conta§ logofAt, Dumitrachi Rosca vornic, Grigore ClocArlie, Roman, Ursul Rusul
vornici de poartA.
Obs. Documentele de la No. 1X111 indlusiv ne-au fost gomunicate spre publicare
de P. S. S. lacob Episcop al Hu§ilor (loan Antonovici) §1 fac parte din arhiva bisericii
Sf. Neculai zis cel sarac din la§i.
XIV. 7241 Mart 20 (1733 lag. Pr. Dumitrascu capAtA 'Janie casele Antimlel femeta lul Ion Pa-
raschlv, (Surete ms. XLV1, 9.
Aded eu Antimie femeia raposa ului Ion Cost. Paraschiv, facutam 1 acest adevA-
rat zapis al mieu, la mdna preutului Dumitra§co, preacurn sa s. §tie I cA eu de nime
silitA nió aqupritA ce de ame bunA voe iam dat dame un cas J cu loc cu tot preutului
Dumitra§co, care casA este intre cas(a) logofa I tului Ursul ot visterie §i intre cas(a)
I

preutului Panteleiu (degit) cumnatul medelni ceriului Neculai, §i sA inpreuna locul cu

I

a Jderoii ca sAi fie molitvei sale I §i fasorilor §i nepotilor mo§ie in vei §1 preutul Du-
mitra§co sa ma pomeneasca
i pre mine §1 pre sotul mieu si parintii miei la toate sfinte
le leturghii intru toata viata mItvei sal(e) §i 2 zapis vechi de cumpAraturA IncA team
I

dat §1 acel; preutului Dumitra§co, iara cine sar scula c'neva din rudele m-le sau din ru-
dele sotulu: m,eu lui Ion. ca J sA fad suparare preutulut Dumitrasco peste zapisul §i
danie me I unul ca azela sA he neertat de domnul DumnadzAu si de maica precistA I
§1 de 7 saboara a lumii, trupul lui va sta intreg §i neertat in v ci §i aëasta adeva-
J

ratA danie am fAcuto denainte a boeri si preoli§i a multi oameni buni cari mai gios
sot iscali §i degitili r One in loc J de peceti §i eu incA pentru mai mve credinta miam
pus degetul mai a os I §i eu popa Ursul zugrav am scris zapisul cu zisa Anttmii sA s §tie.
let 7241 Mart 20.
Ursul ot vist, n am tAmplat cdndu au dat Antimie casa pre-utului.
Neculai martur.
Erei PAnteleiu iscal.
X Antimie.
X Toader nepotul lui Ion am pus degetul.
lereiu Ursul zugraf.
Costantin protopopa iscal.
17

www.dacoromanica.ro
130 DOCUMENTE

XV. 1798 April 1 lafi. Tidula mezatulut de vanzare a caselor din Muntenimea de mtjloc ale
Elenel, sotla lul Sandu Veisa lzbase, catr6 D. Saute cu 660 lei.

De la vornicia de aprozi, cAtrA Gheorghi telal ba§a

Fiind cA dupA jaloba ce au dat mArie sali lui VodA Eleana sofie mortuJui Sandul
Veisa izba§, au arAtat cA in mosie GAmboseni, si Rddiu mare de la fAnut Esii, un bA-
trAn fiind al ei si a unui frate al. ei anume Costachi, acel frati al ei §ar fi vAndut parte-
lui de istov la alti streini si ei voind ca sA rAscumperi pentru copii ei si neavAnd chip
ati cerut ca sA s vAnzA cu softan mezat un loc de case de aice din oraf Eqii din ma-
halaoa Muntenimii de mijloc ce tau rAmas de la sotul ei pentru care infrebAnduse si
pe Costandin Veisa ot vist. unchiul si epitropul copiilor, au- arAtat cA cerire cumnatii
sali iasti cu cali fiind mai de folos copiilor parte de mosie cat locul acel de case
drept .aceia.tA se poronceste ca se strAgi la soltan mezat locul de sus arAtat pe toate
ulitale orasului si in divanul domnesa in curgere de 40 zile si cu preful cel mai de pe
urmA la hareciul ce s va faci in divan care va fi si cu multAmita vAnzAtoari se va da
mu§tereului ce va fi, cArue mustereu i se va da intAriturA de la mArie sa VodA.
1798 April 1
Vasile Roset vel vornic.
100 lei Iftimi
355 Toma Anastas(A)
360 Eu Filip Banta§
370 Eu Zamfir
380 dau eu
400 dau eu
440 Mihalachi Sava
660 dmlui spAtar Dimitrie Saul
Cu sasA sute opt zAci si. cinci lei au rAmas asupra dumsali spat Dimitrie Saul de
Ia hareciul ce sau sAvArsit in divanul domnesc 1798 Sept 8
tefan Bals vel vornic
Mihai Jora vel logofdt T. Paladi vel vornic
Nec. Roset vel vornic Vasile Roset vel vornic
Necu4ai Bal§ vel vornic vornic

XVI. 1798 Septembre 22 laV. D. Saute cumparti cu 686 lei casele Elenel S. Velsa, din Mun-
tenlrnea de mijloc.

AdecA eu Elenca sotiia rAposatu'ui Sandului Veisa izbasa datam adevArat si in-
credintat zapisul mieu la cinstita mAna dumniui Dumitrachi Saule biv vel spatar, precum
sA s she cl rAmAind u lac de casd a sofului mieu Sandal in mahalaoa Mantenimea
din mijloc intre Tocul casii lui till Vartic croitoriul, si Intre locul Ursului Bogonos, tar
pe de o parte margine despre apus mergi hotarul alAture cu drumul ce esA afara la
Copou cari loc lau avut soful mieu de la mosul dumisali Toader vornic de poartA, si
de la sopa sa Anita vorniceasa, cA neavând fAcut copii amandoi si oameni scApatati
fiind i lau dat ca sAi grijascA atAt la ingropare lor cat si mai pe urmA sA le facA gri-
jail cAzutea precum ham si fAcut in cdtA vreme au fost in viiatA, §i piste cativa ani
dupA ce am rAmas eu vAduvA cu copii mici sfAtuinduma cu dumnalui cumnatut Costan-
din Veisa dtiacul de visterie, fratele rAposatului i epitrop copiilor cA de vor finea lo:u1
nu poate ami aduce nici un folos si gAsindusA cu cale cd mai de folos ar fi sA s vAndA
§i sA s cumpere cu bani alt lucru acaret sau mosii cari sA aducA oares cari folos sA

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 131

fie de ajutor i pentru cresterea co3iilor, si mat pe urma dupa ce se vor Mica larasi
sal aiba acaret cuvenit de buna vole mea i cu priimire dumisale cumnatului Costandin,
facand cererea prin jaloba catra manila sa Alexandru loan Calimah Vvd ca sal fie po-
ronca sg vancia locul cu sultan mezat sau Mut tidula ,gsd. poroncitoare pentru vanzare
locului, si dung poronca stragAndus(g) locul la sultan mezat cativa vreme, si fiind cel
mai di pe urmA atardisitor cu pretul cel mai bun si folositor pentr u. copii si cu mul-
tamirea noastra dumnalui spat. Dimitrachi Saule au ramas asupra dumisali cu soma drept
685 lei adeca sasa sute optdzaci si cinci lei, precum sa aratA prin tadula iscalitA de
dumnalor velitii boeri ai divanului, deci find ca dupA savarsirea mezatului ce sau Mut
in divanul gsd. nu say dat i ban't Furna de mai sus argtatA toti deplin de cAtrA dum-
nialui spatar prin maim dumisali cumnatului Costandin Veisa ot vist(erie) epitrop copiilor
iam dat si eu toate scrisorile ve chi impreuna-cu hotarnica ce am avut asupra locultn did
zaRisul mieu acesta ca sgs stApAniascA dumnalui locul dupA cuprinderea hotarnicii ca
pe)o dreaptA ocinA i mosii a dumisale atat dumnialui cat si clironomii dumisali in veci
nestrAmutat, si spre mai adev grata credit* am iscAlit si niam pus si pecetea.
1798 Sept. 21
Diana sotie rgposatului Sandului Veisa izbasa am vandut cu voia me (I, p.)
Mihai Jora vel logofat martur
Neculai Roset vel vornic martur
Necti,ai Bals vel vornic martur
Stefan Bals vel vornie
Vasile Roset vel vornic
Constandin Veisa ot visterie, fratele
raposatului Sandului i epitrop copiilor
adeverez cA sau vandut locul prin
stire si yoia me si am scris si zapisul'

XVII. 1798 Octombre 5 hut. Alex. I. Caliniah VodA intArqte lui D. Saule cumpAratura ca-
selor de la Elena Velsa.

liD Alexandru loan Calimah Vvocl .eu mila lui DumnetAu domn tarii Moldova.
Facem Vire prin Oasta carte a domnii mele CA dupg jaloba ce neau dat Elena
sotie mortului Sandul Veisa izbase, cersind ca cu sultan mezat sA s vanda un loc de
casii din Eqi de la mahalaoa Muntenimei de mijloc ce iau rAmas de la barbotul ei (ne-
find, nici de un folos pentru copii e ) si cu banii acie sA cumpere altu acaretu folosi-
toriu pentru clansii care eastA a ei cereri fiiad si en priimlre unchiului si epitropul co-
piilor Costandin Veisa dila de visterie sau dat poronca domnii mete prin tidula cAtrA
dumnalui vel vornic de aprozi ca sal scoatA la mezat s cu cel mai de pe urmA pretu
bind i cu multa-mita vanzAtoarei sA s si de. Deci dung poroncl str gandusA in destulA
vremea la sultan maat adicA de la 11 zile a lunii April si pana la 8 zile a lunii Sap-
tembre a anu'ui curgatoriu, pretul cel mai de pe urtnA ad.cA 685 (rule) lei cu care sau
-multam't 1 vanzatoare lau dat cinstit si credineas boeriul nostru dum. Dirnitrie Saule
bv vd spatar i asa sau fAcut sfarsitul mezatului In divanul domnescu dupA care van-
' zAtoare iau dat si zaPisul cu desgvarsita vanzare din parte ei, iscAlit V de Costandin
Veisa diiaml de visterie, epitropul copiilor, si dum. spat. Inca au dat toti banii deplin
Drrpt acea e intArim domnie mea cinstit i credinëos boeriului nostru dum. Dimitrii Saule
biv vet spatar, ca de acum inainte sA§ staparieasca locul acesta mai sus zis ca pe a sa

www.dacoromanica.ro
 132 DOCUMENTE

dreaptA ocina. asupra cArue cartea aeasta a domnii mele sAi fie dumisale intAriturA stator-
nicA si neruquitA, care salt "aka §i cu a noastrA domneascA iscArturA.
1798 Oct. 5
To) Alexandru Calimah Voevoda
pecetea domneascA : leo. an. kx) B. R. Kit.
procit vel logofat
in dos ; sau trecut in condicA Matei CostAn condicar

XVIII. 1799 Septembrie 18 laV. Adresa logofetlel telel mari c5trà I. Maul, sulger, sá aleag5
despre vednI locul cumparat de D. Saute de la Elena Veisa.
DE LA L000FET1A CEA MARE
Cinstit dum. sulger loani TAutulei dum sulger Serban, fiind cA dum,, spat. Dimitrii
Saul prin sultan ir ezat au cumpArat un loc de casä aicea in oras Eii tn mahalaoa
Muntenimil de mijlocdela Eleana sotie mortultti Sandului Veisa 1zbas si arAtAnd cA
sar fi impresurAnd de catrA megies, iata va rAnduesc pe dumnevo"astra sa mergeti la acel loc
unde MO) fiind atAt dum sau vech 1 dumisali cum si toti megie§ii i aly mahalagii, cu
scrisort ce vor fi avAnd sa faceti cercetare foarfe cu amAnunt si de vt2ti 'cunoa§te cA loc
dum spat.. pArtimeste vreo impresurarea sal scoatet de supt toatd impresurarestalpindul
§1 cu- petre hotarA, de kur in imprejur dupA care sA day si mArturii hotarnicA iscaliiA de
dum., si de toti megie§ii, iar nAscAnd pricind pietre sa nu puneti, ce facand hand de
stare locului §i mArturie, vor veni la divan.
1799 Sept. 18
Neculai Roset logofAt

XIX. 1799 Octombrie 3 1afi. D.Saule cumpara 3 1', stanieni loc de la Me Vartici, Cate 30 lel
stanjenul pentru mArlrea ograzil.
Die sin preotului Vasile Varticu de aice din la§i incredintez cu acest adevArat zapis
al mieu la cinstitA mAna dumisale Dimitru Saul biv vel spatar, precum sa §tie ca din
drept locul casii mele ce o am aice in Esi la Muntenime de mijloc care sA megie§este
denainte cu locul dumisale ce lau cumpArat de la rApAosatul Sandul Veisa izba§ lam
vAndut trd pol stAnjeni parti de locu adicA denapoe casii mele, ca sa mai largiasca
locul denainte casii dumisale, §1 preutul dupA tocma'a ce am Mut mi lau dat acum tot
deplin adicA una sutA cinci lei alte treizeci de lei stanjinn. Drept aceia de astazi inainte
sA aibA a stApAni dmlui spat., ac A trei pol stAnjini de locu cAtrA locul dumisale cu bunA
pace si nesupArat de cAtra nimine, ca pe un lucru ce insu§i eu de bunA voe me iam
vAndut, §i pentru mai adevaratA credinta marn iseAlit insusi cu maim me.
1799 Oct. 3
Die Varticu amu vandut
Vasile Danul martur
Chiriiac... pitar martur
Goroveiu pitar martur
Constandin cApitan martur.
Vasile Racli§ am scris zapisul acesta cu zisa numlului vAnzahr §i sant marturs

XX. 1800 Septembre 10 /cqt. Jam preutilor de la blsei ica SI. Neculai contra Jul lonitA Cer-
chez pltar pentru un loc cu bezman qI biserlclj,
Pre inaltate Doamne,
Bisgrica ci sA präznue§te hramul sfAntului lerarh .Arecolai cl 114 mahalaocc Nunte-
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 133

nimei de mijloc de nice di'n BO, avAnd cAtva Joe prinpregiur mai mult de cAt este locul
fngradit, Uncle sant §i binale Ecute, pe care lac fnsumi de mai fnainte cand era bisArica
WA' epitropi §i strAcata, atunce preutii ce sa afla shijAnd la acest MAO laca§ au lasat
pe un jidov di sar fi fAcut bin3 §i la sfAnta bisaricA sA de pi an cad zAci lei bezman
§i cu acele urmAri fn cAta vreme au stapArlit jidov ace bina au §i platit iar pe urma,
pitar Ionia Cerchez cAnd trae cu chipur le cs au metaherisP, fiini megiq au cumpArat
ace bina de la numitul jidov §au fnceput el sA de bezmAn numai cAte 5 lei pe
cAtAva vreme tot a§a au plata, pAn la anul 1784, §i mai pe urmA fAcundusa epitrop a-
supra sv;n:ei bisereci au fost apucat ca sA de mai rrult, din ceia ce da jidov, iar nu
mai putAn ne fugaduindul epitropP, nici preurti bsäricii ace§ti de pe urmA care sA afla
atunce, el au zis 'precum sa mai fii pAsuit cA ace bina esti data unora cu chirii, si dacA
sA va plini aiul apoi atunce a darulo bisericii cu tot fara a nu lua nii o platA §i cu
acel cuvAnt acum sAnt trecuti 16 ani de and el nau platit bezmAn vreo para la svAnta
biserica, nici -binaoa nu sau dat dupa cum el Oil hotara , de sA afIA biserica de mult
paguba§(A) §i pentru cä pitar sA aflA mort de cAtAva vreme clironomii lui, stapAnescu in
tArie ace bina, farã a nu da nimi a voind ca peste vremi sA faca §i loc cum cã ar fi a
lor bisarica acum sA aflä in proasta stare crApatA in cat sA cadA, agiutoriu de nicaire nn
ban nu are, §i pentru ca sa nu sA instreineze, de drept !oc ei sA sa poala mAcar ceva
a se- agiuta din chirii acii binale, ne rugAm math tale ca prin cercetarea luminatului di-
van, fiind rAnduiti la durnlor Veitit baeri, dupa dreptate i dupa svAnta pray IA sA sA
puie la call cu hotarAre ca sA iasa din stApAnire acii binali, epitropii mortului Cerchez,
§1 sa sa de svintii bisarici cum §i venit ce au luat de 16 ani ce.nau platit.nici bezmAn
nici sau tanut, de cuvAnt ca sA de b:naoa bisdricii, dupa cum au zis avAnd noi dovadA
asupra acestii 4gaduinti, §1 ce o fi mila mArii tale.
Rugatori inaltimei talepreutii de la biseOca svAntului Ierarh Nicolai din E§i din
preunA §i epitropii. In dos : Dumneta vel vornic za aprozi, prin cercetare dumilorsale
velitilor b3eri dupA dreptate sA sa pue la cale. 1830 Sept. 10
t tori logof at

XXI. 1800 Oetombre 6.1ari. Jalba preutilor de la bis., Sr. Neculal contra mahalaglilor, cart au
deschis drum pe locul ttntirimului bisericit

Prea inclitate Doomne,

JAluim ItArii tale, cA locul bisaricii sfAntului Necolai din mahalaoa Muntenimii de
mijloc patimc§te Inpresural ea despre mahalagii inpregurasi §i au fAcut drum tie load
bisAricii, ur de nici odatA nau fost drum, §1 locurile lor leau A dut, §1 leau. inchis cu
gardu fAcAndu impresurarea locului bisarisii, pentru care cu smei enie ne rugam sa fie
m la Mariei tali ca sa fim rAnduiti cu jaloba la dum., vel logofAt, ca insu§i dumnalui
sA mearga la starea locului pentru nume'e sfAntului Necolae, §i dupA hotarn,ca vechi ce
are bisAti.a sA pue la cale §isa indrepteze locul dupa cum din v chiu sau urmat, cAci
ei numai pentru interesul lor au facut drum pe locul bisaricii de saa stricat drumul §i
sau destupat gropile de sA calca oasele crestinesti pen pieioare §i mare pkat este pre
fnaltate stapAne cA va ramanea vebnica pomenire.
Smeriti rugAtori Preutii de la biserica SfAntului Necolae din mahalaoa Muntenimei
de mijloc. In dos : mergeti la dmului vel:logofAt in tara;de gios.
vtori logofAt 1800 Oct. 6

www.dacoromanica.ro
134 DOCUNENTE

XXII. 1800 Octombrle 5 lafi. Ion Täutul sulger radlcA hotarnIca locului lul D. Saute.
Prin cinstita tAdula a logofetiei cei marl, fiind noi orAnduiti ca sA hotaram un loc
de casa de aice din orasul Esii din mahalaoa Muntenimei de mijloc, ci prin sultan me-
zat lau cumparat dmlui spatar Dimitrii Saute de la Bina sotia mortului Sandului Veis a
izbasa dupA poronca atn mers la fata lucultd, si adunAnd si pe megiesi de fata, intaiu
am cercetat scrisorile dumi3ale spatar Saul, intre cari Bind si o hotarnicA din 7254
Noembrie 20 facutA de Gavril P lat vornicul glotnii pe acest loc in vremea ce se- afla
la stApAnirea lui Gheorghie -sin Lupul §i a fimeii sa i Parascheva intratia hotarnied numai
lungul locului sau inçelei fiind sag sprezece pol stAnjAn, §i la o margine §i la alta, iar
curmezisul nu sau putut intalege fiind tocmit nuinarul, si pentruz.1 sa aflam adevAcul am
cercetat locurile Ursului Bogonos, ce sa megiesescu cu acesta, §i la margine din kos, §i
la capatul din deal, asupra carora are tot hotarnice in mAsu.i §i dupa Ce. iam masurat
locurile lui dupA hotarnicili ce are, au rAmas locul dmsale spatar lungul rale de doaA-
lAci stAnjeni, atAt marginea de sus ee idSte alAturi cu drumul ce mergi 1 Copou pintre
locul acesta, si pintre loeul pitar Ch;riac Bib,re, cat §i margine de gos ce este alAture
cu locuri4e Ursului Bogonos, insA cu trei pol stanjani ce au mai cumpArat d-lui spatar
din locul lui Hie Croitorul ci esti di la vali de locul acesta, iar curmez §ul au esit Ca-
pAtul di la deal doi sprezAci pol stAnjAni si capAtul de_ la vale treispreztce stAnjani,
si a§a ne mai ramAind nici o pricina de spre nici o parte, lam stAlpit §i cu opt pietre
hotara in cAte patru colturile adica cAte doaA pietre la fi§te dare coltu §2; sau ltisat si
drumul ce merge la Copou cede patru staujiini de larg clAnd dmisale spatarului §i acea-
MA mArturie. hotarnicA.
loan TAutul sul(ger) 402 Oct 5
SArban sülger Ursu Bogond; martnr
Chiriac Biber pitar martur Conatandin Leondari martur
TAnasA Gosan pitar martur
Neculai stolnic martur Pecetea portii gospod 1782

XXIII. 1800 Octombre 20 1afi. Cost. A. Ipsilanf Voda IntAre§te hotarn'ca radicatä de Ion
Tautul sulger, a locului D. Saule,
lco Constandin Alexandru Ipsilant Voevod cu mila lui DumnezAu domn tArii
Moldaviel.
Facim §tire cu ajastA carti-n domnii mete, cA al nostru cinstit §i credincios boeri
dumnalui Dimitrie Saul biv vel spat niau al-Mat o marturie hotarnica din anul acesta
Oct. 5 iscAli A de sulger loan Täutul si de sulger arban ce au fost hotarnici, cum si de
alti megiesi_Frin care sa cupripde cA fiind rAnduiti cu tadula logofetiei cei marl ca sa
hotArascA un to,: de casA de aice din orasul Esii din mahalaoa Muntenimii de mij'oc ci
prin Sultan mezat lau eumparat dmlui spatir Dimitrie Saal di la Iliana s ,tie- mortului
Sandului Veisa izbasa au mersu la fata locului si adunand si pe megjesii de fata, in-
taiu au cercetat scrisorile dumisale spatar Saul, intru care Bind §i o hotarni 4 din 7254
Noembre 20 de la Gavril Pilat vornicul glotnii facutA pe acel loc in vr,me ce se afla
la stapAnirea unui Gheorghe sari Lupul §i a femeai sali Paraschiva dintracia hotarnicd
numai lungul locului sau intAles fi:nd 16 pol stAnjini si la o marg'na §1 la alt3, tar
curmezisul nu sau putut intAlege Bind tocmit numArul si pentru ea sa sA afli adevarul an
cercetat locurile Ursului Bogonos ce sA megiesasz cu acesta '§i la marg na din .gios si
la capAtul din dial, asupra carora ari tot hotarnice in masuri, §i dupa ce sa,r masurat
ijcurile lui dupa hotarnicile ce are au rAtnas locul dmsale spatar, lungul cAte 20 stAnjun s

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 135

atat marginea din sus ce 'taste alliture Cu drumul ce mergi la Copou pintre locul acesta
si pintre !octal pitar Chiriiac Bibere, cat si marginea din gibs ce laste alature cu locu-
rile Ursului Bogonos insa cu trei pol stanjani ciau mai cumparat dmlui spatar din locul
lui Hie Croitorul ce esti de la vali di locul acegta, iar curmezisul au edit capatul de la
dial 12 pol stanjani si capAtul de la vali 13 srAnjini si ne mai atrial-hand nici o pricina
dispre nici o parte lau stalpit §i cu opt pietre hotari in rate patru colfuri adicA cate
doaA pietri la fieste care colfu, si sau thsat si drumul ce mergi la Copou rate de pa-
tru stanjAni de largu Asupra cariia loc cerand d-lui spatar Dimitrii Saul ca sA i se intA-
reasc A stApanire ci de cafra domnie me dupa ce. niam Inc edinfat ca nan mai limas
ni.:i o pricinA dispre niei o parti, lath dar cá prin aciasta ca ti a domnii mete dam §i
intArim stApanirda numitului boeriu, pe local aratat, ca sA alba' al stapani dmlui si in
urma clirohomii dmisali in tocmai dupA masurile aratate, si carte aciasta a domnii meli
sAi fie de intariturA statornica neclatitA §1 neru§aita nlci odAnioarA in veci.
1800 Oct. 20
Pecetea domneascA in his ros, Ith grr an vY g. R. 1796.
Procit vel logofAt

XXiV. MOI Aprlie 22 lafi. C. Alex. Ipsilant VodA rAndueste boeri sA cerceteze impresurarea
ce pAtifheste biserIca Sf. Neculai cu deschidere de drum prin lintirlmul bisericil.
_16a Constandin Alexandru Ipsilant Voda cu mita lui DumnezAu domn farii Molda-
viei, Cinstifi credinciosi boerii domnii meli Dmta Cons andin Bats biv vet vornic, dmta
Manolachi Dimachi biv vet spatar i Gheorghi. TAutu vornic de poarta sanatati, fiind
ca preufil de la bisarica svantului Neculai ce este aice In Esi la mahalaoa Muntenimil
de mijloc prin falba niau aratat cum cA locul numitei bisdrici ar fi pAtimand marl in.
presurare despre mahalagii imprekurni pent u ca unia dintransii pAstrAndusi locurile
ogrAzilor lor, §i coprinzand iaras prin ogrAzile lor drumurile ce au fost din vechiu, a-
cum sar fi d srhis drumarile pen fintirimul bisAric i, de sa calcA mormanturile morfilor
in cat si gropile sar li deschizAnd, lucrul ce este cu totul impotrivA, §i atingAtor de
paca'. Drept aceia voind domnie me a sa des:hide tot locul cat sA va dovedi ca au
fost din vechiu fintirimul a acestii bisaricir 0 sa lipsascA drumurile de prin fintirim, sa
sa IndrepiezA umblare lor pe unde vor fl fost mai inainte, iatA dar vA orandulm pe
DumnevoastrA sA mergefi la stare locului, unde strangand de bra' pe toll megiasii po-
poraui sAs arate fi§te care scrisorile ce vor fi avand pe locurile lor, si cercetandule
dmv, cu amanuntul, de veil cunoaste ea au din fintirimul b;saricii vor fi cuprins vreo
bucatA de loc sau cA el drumurile ce vor fi fost ain vechi le vor fi cuprins si cA arum
sau deschis, pe locul bisAric i sA faceli indreptare adicA tot locul cat veil dovedi cA
au fist din vechiri finterimul al acestii bisarici sal scoateli de supt toatA impresurarea,
. si sAl mAsurafi cu stanjAn domnescu fa lung si in Idt, dupa cari sA dali bisAricii si mAr-
turie liotarnica si sA punefi si pietre hotara ca sA sA ingradiasca fintirimul sa lipsasca
de acum umblare drumului prin fintirim §1 de.cAtra cari din mahalagii vett cunoaste oA
sau inchis drumurile vechi dmv sa le deschidefi trAganduisa aceia in drepte locurile lor,
ca sA sa deschida drumurile acele ce vor fi fost pentru umblarea norodu ui, iar dacA
vre unii sA va arata cu vreo indreptare §i dmv nu yeti pute faci inireptare, atunce sA
facefi n-Arturie cu arAtare pe largu, cum 0 harta cu !mina Inchipuire de stare locului a-
rAtand la hartA in mAsuri locul bisAricii si a megiesilor cum §i drumurile pe unde au
fost mai inainte, si pe unde sau deschis arum cu care viind la divan sA sA de hotArare.
Pecetea domneasca : Ico KCT M vq) g. g. 1799 1801 April 22

www.dacoromanica.ro
136 DOCUMENTE

XXV. 1 80 1 Mal 11 la$1. Scrisoare de asezare intre epitropll bis. Sf. Neculal I VasIle Coroi
pltar pentru drumul deschis pe locul bisericii.
Vasile Coroi biv vel pitar : care mai g'os marn iscAlit, instiintare fac prin aciasta
scrisoare de invoiald e dau dumilorsale epitropilor §1 preutilor de la mlintistire sftintu-
lui Necolai din mahalaoa Munten:mei de mijloc, Ca intre locuri e ce am eu cumpAratura
§i zestre dupa multA pricind ce au fost intre sfanta mAnAstire §1 intre mine, pentru dis-
pArtire hotarului am stAtut la invoialA §i asa mam Invoit ca dui:4 mArturia hotarnica a
dumilorsale boerilor. du.n V nnic Constandin Bal§ si dum. spatar Manolachi Dimachi carile
au gash cu dreptu a fi dispartire d n 2 p tre ce sant pusA iânga coltul gardului liii Dimi-
trache Floare biv cdpitan za lifecii, §i locul lui Macovei dupa aratare hotarnicii §i pan
in cele 4 pietre ce sant dispartiOare t ntirimului bisaricii §i locului lui Macovei sa margi
h )taru de acolo drept in pod pintre cele doia (Aoelkx.) casA a Smarandei, asa mam invoit ca
sA lasd din drept locul manastirli un stanjdn far un lat de manA din cele doia petre ce
sau pomenit mai sus inspre rasArit §i d. acolo sa marga drept la cele 4 petre pe din
sus alature cu petrile §i de acolo drept la pod cu trei stanjani far o palmd ma gios de
cat unde sau mdsurat de cAtrd dumnalor boerii. §i au bAtut Wu§ Prin casa Smarandii ce
de la vale mai din sus de giumat;te carile dupa a6asta inyoiala ce am fAcut cu sfanta
mAnastire ca sa lipsascd toate pricinile lipsdsc din soma stanjdnilor ce sa arata prin
mArturie dum'Iorsale b3erilor de sus pomenitA din petrile ce sant la coltul graj Jului lui
cApitan Dumitrachi ce disparti locul bisaricii de locul lui Macovei un stanjan, iaf de la
4 petre nimica, iar din pod din faça uli(ii Botqanilor trei stanjani far o palmA 4in
tintirimu bisAricii dupA cum sd cuprinde prin inArturie hotarnica, iar acest loc ce bisA-
rica de bind voe au lasat in parte me este pentru ea §i eu s las ul4a care este Ire-
liuinp de a cfi cdpitan Dumitrachi din casti fi la pod, care WO mai inainte au jos/
printre loeul Stoictii fi pintre locul mi Macovei, deci de acum inainte §1 in veci sas
urmeze nestrAmutat aciastA invoIalA int, e mine si intre sfanta mAnästire. si asamine scri-
soare de invoiald am Ittat de la sfanta manastire.
Toader Gosan pitar 1801 Maiu 11
Oh. Tautul Vornic de poartd
Chiriiac Bibere pi,ar martur
In dos 'Carte dn invoiala pentru local bisaricii lui sfântul Neculai cu pitaru Vasali
Coroiu.

XXVI. 1803 April 23 101. Scrlsoare de asezare intre Ion Gane clucer fi St olca (..ialã fan pentru
locul unel dughene.
Adeverez cu gasta scrisoare a me la maim lui Stoica Galatan bAcal ot targui
Esulul, pentru o bacatd de loc ce iam dat alAture cu ograda me in le§ unde sedi el,
cu aciastä locmala ca sAm fac o dughiana bacAlie doi stanjAni pol gspd latime §i un
stanjAn pol gspd., lungime §o casd in disul dughenii tot . intron pArete, doi stanjani pol
htng.me si dot stanjAni lungul dighianA alatu, e tot intron pArete pentru -cra§ma doi
stanjAni lungime casa din fata si doi stantani lungul §i iarasi o casa din dos tot intron
pArete doi stanjAni lung ma si doi stanjani lungui care fac pest tot doa dugheni d n
fatA §i doa casa din dos, insA aceste casa §i dugheni sa sA fan' pe ttmelii de piairA, care
te nelii sA fie asAmine cu podul ulgi. si dedesupt pen mij ocul sA fie iarasi temelii des -
pArtitoare adicd supt bacAlie i casA ca sd fie beciu deosAbit §i supt cra§ma i casa Ei
sa fad pivnitA §i dn pivnita spre ograda me sd facA o h,ubA de 3 stanjani gspd.,
lungul §i podul casalor de desupt sd fie grinzile de stejlr, §i podelele cele dtdesupt
tij de stejai. ; iar du§dmiaoa sA fie de brad, si la toati celtlalti s'a fie dupa randuial

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 137

lor §i acoperlte sa fie cu dranita si sa fad din coltul casAi bAcAlii <lin dos §i parA in
dreptul bucAtArii spre rapA un grajdiu care grajdiu sal fac pe tumurugi de stejar mai
gro§i dupg cum sant a lui Andronica, si tAlpile I amnarii iarAsi sa fie de ttejar §1 pa-
retii sd fie de scanduri de brad acoperit cu dranita, si pe denainte grajdului sa facA
§andra-ra in loc de surä, §i sA fezä §i la ograda gardu Inpregiur, ins& gardul sA fie cu
pari de stejar grost lungi §1 bunl si gardul sa f'e inpIeft gros, in fiesteare mAnunchi
cate patru sau cinci nuele, iar nu mai putan §acoperit cu schini, in care cheltuiald sau
dat 500 lei adica cinci sute lei §i Cali bani va mai ch Itui pe lAngA acesti 500 lei 'Ana
la sAvAr§irea, acelor binali sa aiba a cheltui el de la sine si pentru cati bani a mai chef-
tuit el pAsnA la savarsire binalilor sA sA dea §apti ani intracesti binali fArA chirie incepandusA
anii de la 1801 April 23 panA la 1810 iardsi April 23 si dupd implinire acestor ani sA
rAmai binalele a meli insa O. fie binalile sanatoasa iar nu stricate §i aceste binali toati sa
aibd a le gni in doi ani, adicA in anul acesta si in viitor, iar lemnul casAi care esti acum
ramane al meu si pentru incredintare iam dat aciasta scrisoare.
1803 April 23
loan Gane clucer
XXVII. 1807 lunie 4 Icql. Scrisoare lul I. Gane clucer catra divan sA-si aducA actele caselor
sale.
CATRA PRE CINSTITUL DIVAN
de la clucer loan Gane
Cinstit poronca dmv., cu multA plecaciune am luat, si pentru scrisorile ce am pe
locul casilor din Esi. §i mi sa porunceste de catrA dmv ca sA Ii aduc acum fiind cA
sd hotArAsti, tocul hisaricii svantului Nicolai instiintAz ye Dmv ca la locul unde acum
sa afid scrisorile mete nici un chip nu am ca sa pod sa le scot si mA rog Dmv sa mai
fii ingAduiala despre locul meu, cAci scrisori am indestuli §i pn ate va mAni trecuti a-
cel loc si vAnzare tot pan in ulitA, dupA cum sau §i stapanit.
loan Gane clucer 1807 luni 4
in dos adresa : Cdtra Cinstiti dmlor borrii divanuluide la clucer loan Gane, -As-
puns de la Ionitd Gane pentru locu lui Sfeti NeculaiN.

XXVIII. 1807 Janie 16 kV. Scrisoarea clucerului I. dane cAtrA divan cA nu poate adore sal.
sorile caselor, nefiind la dAnsul.
CATRA PRE CINSTIT DIVANUL CNEJAII MOLDAWEI.
de la clucer loan Gane
Pre cinstita poronca Dmv cu multA plecAciune am luat si pe-ntru pecina loculu
ce ceri de la mini si de(ia) alti impregiurasi bisarica svantului Necolai, dupA in§tiintare
ce am facut dmv Ca in vreme aciasta unde sant scrisorile nici cu un chip DU pod sA le
scot. Imi scrieti Dmv cA numai cat -lac prelungire, eu iarAsi adaog rugAminte dm/. i a-
rAt in frica unui Dumnezau CA nu pod sA scot scrisori e de uncle sant, §i nimica altA
nu Ind opreste ca din ce dintai poroncd ce am luat a§ fi venit fiind CA dupA cum am
arAtat Dmv, §1 eu lam cumparat ; dar aciasta pricinA ma opreste cA nu pod sd.scot scri-
sori e de unde sant i deci bisdrica noastrA ne fad atata silA, dmv ca ni§te stApAni §1
drepti giudeAtori mA rog sa poronciti sa mai ingaduiascA, iar daca na voi, eu mai
mult nam ce sa fac de cat locul esti acolo §i de va ave voi de la dmv poate sAl ia
cad si datoriu de a§ Ii fost iarasi la o vreme de neputinta nu mar fi suptirat cu aproni
de am ylätit i ciubote, 1807 luni 16
load Gane clucer
adresA : cdtra pre cinstit divanul cnejaiei Moldavieide la clucer loan Gane".
18

www.dacoromanica.ro
las bOCUMENTE

XXIX. 1807 Aug. 8 lafl. Cartea divanului Cnejiel Moldovel in prIcfna dintre Andoni Bineca
bacal I epltropla bls. Sf. Neculal pentru binale.
Neodihnit aratanduse Andoni Bineca bacal cu cercetarea ce sau facut la fata lo-
cului de catrA dumnealor boerii cer§uti din partea epitropilor bisaricii sfantului Neculai
de aicea din ormul E§ii din mahalaoa Muntenimea de sus, §i de catrA dumnalor boe-
rii cersuti din insu§i parte sa infato§atusau atat la divan cat §i inainti a toga ob§teasca
noastrá adunare, §i intrand in ce mai cu amAnuntu cerc tare a pricinii acera, dupA ce
sau vazut de cAtrA noi mArturia de cercetare §i harta de starea locului, iscalita de dum-
nalor boerii cercetAtori cunt §1 toati scrisorile a numitei bisarici i a numitului bAcal, si a
megie§dor cate sl cuprind prin aceia§i mArturie, care §i aice sA arAta mai in kos anume
Adica din parte' biSAriqii hind acestea.
1) 0 mArturie hotartrica din anii 7275 Mart 3 iscalitd de Constandin Sandul
§atrar, I Carpu Pidorag, i Tuduri Lupul vornicii de poartA §i de alfi mahalagii prin
care sA cuprinde in ce chip au mAsurat locul numitei bisArici cu stanjani de optu
palme proaste, adicA din paretele bisAricil (dinspre miazatioapte) spre casa lu; Ionita
ba§ Sau§ pana in zaplaz sau aflat 13 stanjani §1 dispre casa lui Tuduri vornic
de poartA (care acum este a clucerului Grigora§) adicA spre rasärit sau aflat 15
stanjAni, §1 de la vali spre amiazAzi dispre casa lui 1n vgavul aratA cA irerg
panA in ulita, undi au cunoscut cà nici o impresurare nu are locul bisaricii de cAtra
nime. Au cercelat §i pentru ulita §1 dupa un zapis a unui Ion Cazan cii zic leumoae
arAtAtoriu cA locul era latul 12 stanjani pana in ulitA, au masurat acei 12 stanjani din
zaplazii lui PavAl Banta§ (care acum esti a dumisale vornic Costache Canta), asupra u-
litii §1 iau mai dat pol stanjAn dupA marturisirea oamenilor de atunci lAsand §i ace ulita
(a aria nume nui arata) de patru stanjani pro§ti iar dispre apus nici fac masura nici a..
ratA panA undi mergi 1oct1 flILI cu cini sä megie§e§te.
2) 0 mArturie din 13 a trecute Juni Maiu a anului curgator a preutului lonita
Prale de la bisArica sfintilor 40 de mucenici la vrastA ca de 60 ani, carele au fostu preot
§1 la easta bisarica a sfantului Ntcolae, i a lui -Petrea lzba§a de harem la vrasta ca de
70 ani §i a lui Mihalachi dubotariul cu asamine vrastA, cari prin carte de blastarn au
mArturisit cA drumul pe undi esti acum podul lau apucat inainte vremi mai la vale, a-
dicA cam pin casa ci este acum a lui Stoica Crajmarut, facutA de vreo trei ani §i cu
totul pe dinapoia dughenitor ce au facut numitul -bAcat, mutandusa drumul din pricina
rapii in locul numitei bisarici ca trei drumuri §i cä pe uncle esti ograda numitul i bacal
au fostu §i livadA ingradita care au cazut in ram macinandusA asupra bisAricii din
vreme in v reme. lAr scrisorile pe locul lui Manolachi Calmufki cel are sofii3 sa clirono-
mie de la fatal sau sAvar§itul pitar loan Cerchez, care sa megie§e§ta cu loci!l numitei
bisArici pe din sus dispre apus piste drumul Bo o§anilor sant aceste.
1) 0 copie de pe un zapis din anii 7232 Febr., 2 adeveritA de Preasfintila sa pa-
rintele Mitropolitul, cu cuprindere ea un Vasile CioarA cu sotiia sa Warp, fata fui Ghior-
ghi Giurgiut au dat danie preotului loan Cogalnianul §1 preotesai sale Safta un ioc de
cas1 in mahalaoa Muntenimei, intre sfeti Neculai de sus §1 intre Prepadoamra Parascheva
ce noaa, arAtand; lungul locului din tintirimul bisaricii Prepadoamnei Paraschevei in
?os Oa in coada rapii dispre Steti Medal §asA zaci de stanjAni lungul §i latul trei
zaci §i cinci stanjani §1 zicand ca unde sA va afla zapisul cel vechiu §i hotarnica Ioctlui
sa nu sa tie in mita fiind furate.
2) Alta copii iara§i incredin ata di pe o carte a domnului Grigorie loan Calimah
Vvod din anii 7270 Dek 18 cu cuprindere cA jaluind un Vasile oroagä mazil din la§i
pentru locul de sus arAtat cel are de cumparatura, care trtrge din tintirimul bisAricii Pre-
padoamnei Paraschevii §ipana in malul rftpei §i intre ulita ce mergu drumurile cele mari

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 139

si pe de o parte 5i pe de altd parte, care este masurat cu stAnjAnul, 5i cA peste ulita

dispre Bahlui avand casd §1 crA5ma un NeJelcu vatavu (care acum sa aflA a clucerului
loan Gane), nu sA indestulasa acel Nedelcu vAtavu cA cu cra5ma 4ui intrase in ulita de
sä mai mutasA drumul pe locul lui SoroagA, ce inca luAnd vornic de poartä sA5 boa-
rascá locul, cere sa tread 5i piste ulita, 5i randuinduse pe rApousati Inochentie, episcopul
de Hu5i 51 loan Bogdan fund vel logofat de au cercetat la fata locului au aflat cA fArA
de cale umbla acel Nedelcu sa treacA ocste ulita drumului in locul Jul iSoroagA
unde nu are nici o dreptate, intarindusA lui Soroaga ca sasi stapaniasca locul in paci dui:4
dresale 1W, cum pre largu arata carte domneascA, 51 macar ca in zapisul de sus aratat
la mAsura lungului zice panA in coada rApii, fAra sA pomeneascA de drum, dar carte
aceasta domneascA face curata alegere ca locul lui Soroaga au fost intre daai drumuri
marl, adica inire drumul carel pomene§te dispre Bahlui 5i merge pe la capul rapii, pe
care ii 51 numesc drumul Neamtului 51 a Siretului §1 a PAcurariului, 51 intracel drum sa
razama locul lui oroagä cu marginea cea despre amiazdzi, 51 acel cuvant a capului ra--
Pei fArd a pomeni de drum lau pus dupA prostimea de atunci, cad drumul :nici odata
nau putut sA umble peste rApA, ci pe la capul rApei 51 totdeauna trebuinta lau cerut a fi
la locul acela ;iar celalalt drum este drumul Boto§anilor, in care sa razarna locul lui
Soroaga cu capatul despre rAsArit si amandoA drumurile curat sa intAlege cA sa impreu-
nau drept capul rApii, 51 dupa vremi mAcinandusA rApa leau stricat pe amandod suindule
la deal, cum 5i scrisorile ce au arAtat Ruxanda Corboae, nepoata. 51 clironoama Jul Ga-
vril ciubotarul a§bjdere 5i numitul Andone bacalul slat aceste :
1) 0 marturturie hotarnid din 1766 Mai 8 de la Tuduri Lupul vornic de poartA,
pusA i r ecetea portii cu cuprindere ea din poronca domnUlui Grigorie Alexandru Ghica
Vvoda rAnduindul uposatul Manolachi Costachi fiind vel logofat, dupa jaloba unui Ga-
vril ciubotarul Saiman agescu, cu cerire ca sal miluiascA cu o bucata de loc in targul
la§ii, la mahalaoa sarbeascA lAngA rApa ce este lAngA straja MArginernlor din drumul
cel mare supticosti5a rApli sA5 fad o cascioarA ca sa sA odihneasca, au mersu la ace bu-
ate de loc 5i strAngAnd pe impregiura§ii pe cari ii arata anume, toti au marturisit cA
pe ace bucata de loc nici odata nau lost casa 51 puind o piatrA dispartitoare disp. re
locul preutului loan au masurat cu stAnjAn de bplu palme, cu palma ce esti pe hotarnici
alature cu drumul in sus cosiisa pe malul rApii, 51 mull sau implinit 8 stAnjAni, au pus
alta piatra hotar, iar de la vale merge papa in pAi Aul rapei, cum pre largu arata hotarnlca
2) Un -Lapis fAra veleat 5i luna de la Gavril si sotia lui Ilinca si fii lor prin
care au dat acel loc frAtinisau Tomii §i sotii lui Ca inca 51 tutor jor ca sal stapaneasca
intocma dupd hotarnica de sus arAtatA.
3) Un zap's dill 7285 Noemb. 20 prin care acel Toma ciubotar cu sotia fui Catrina
iarA5i acel loc cu casA lau vAndut fratinisdu lui Gavril Ciubotariu 51 solid sale I incAi
drept 60 lei aatAnd cA este in vale strAmbA, de la vale de marg ne peste drumul cel
mare a PacuraTiului la Muntenimea de sus, cum pre largu arata zapisul.
4) Alt zapis diritracel an luli 12, prin care Gavth Ciubotariul cu solia lui Ilinca au
vandut ace casA lui Gheorghe PAslarul dr, pt 80 lei.
5) Alt zap's din 1800 Mai 1 ce la Gheorghe Paslarul 51 sotia lui Mariia 51 fii lor
Constandil 51 Ilinca prin cari tot ace casa au vanduto numitului Andoni Bineca ,bacal
drept -510 lei aratand cä locul casai sA hotArA5te pe din sus cu drumul cel mare al Pa-
curariului, Jar pe din gios impregiur 11 hotara§te rapa, cum pre largu arata zapisul.
6) 0 taduld Cin 1801 Mai 27 de la boerii giudecatori a dipartamentului al doile, cu
cuprindere ca dupA giudecata ce au avut Mariia lui Gheorghe PAslarul cu numitul Heal
penfru casa de sus aratatd zicand numita femee cd in vreme ce au vAndut casa cu bar-
batul ei, ar fi mai oprit o bucatica de loc din locul casii in marginea unii rapi afar4 din

www.dacoromanica.ro
140 DOCUMENTE

cuprinderea zapisnlui vanzArii, in care zapis nevazandusä scris nimica pentru acLa bu-
cAtica de toc ati randuit Spre cercetare la fata locului pe Gheorghe TAutul vornic de
poartA, carele prin instiintare ce au fAcut in dosul aceleiasi taduli, aratA cA cercetand
nau mai rAmas lo farA din cuprindere zapisului de vanzare; §i tot pentru aceiasi ta-
ctula la 6 a lunii lunie a aceluini an hotarAste departamentul ca sA stApan!asca numitul
bAcal tot locul dupA cuprinderea zapisului vanzarii.
7) Sau mai vazut la mana Ruxandei Corboaei §i alta marturie hotarnica din 7277
Mart 23 de la Antohi Luta §i Neculai Luta vorifici de poarta pe. alt loc ci esti alAture
pe din gios de locul acesta, care au fost a unui preotu loan de la numita bisarica a sfan-
tului Necolai cumpárat de la o CatrinA Buchiloae arAtandui mAsurile de giur impregiur,
care lot la anul 1774 Mai 6 un preotul Neculai feciorul ace'ui preotul loan prin zapisul
sAu Ian vandut lui Gavril Ciubotariu, §i de la Gavril Ciubotariu au rAmas cu clirono-
mie la numita nepoata sa Ruxanda Corboae, si p ntru amandoua aceste locuri In ti e-
cutul an 1806 luli 10 din poronca sau facut cercetare Ia fata locului de izbasa Stoka
Comi§ascul dupa cuprinderea hotarnicilor, cum pre largu arata marturiia sa.
AratAnd acum dmlor boerii tercetatori prin mArturie ce au dat, CUM ca dupa ce
au vAzut scrisorile arAtate, cercetand intai dupa hotarnica numitei bisarici mAsri1 acele
doa, spre miazAnoapte Si spre rAsArit leau gasit intocma, §i CA dupa acele pArti nu esti
nici o priena, iar la parte de cAtrA amiazazi de la vale dispre casa lui Ion VAtavu,
filnd cA rAspundi pana in u1i1A, §i dupA ce acii de atunce hotarnici prin ma tur ia lor
aratA cA au fost randuiti a cerceta atat pentru locul numitei bisarici cl sA inpresurasA
de catra o sama de mahalagii cat §i pentru ulitele cele vechi 'ci sar fi cuprinsu du
gardurile nhora din mahalagii si dupa ce au facut acele cloa mAsuri a locului bisAricii
atat spre ameazd noapte cat §i spre rasArit, apoi mai cu dead;nsul au siAlut de au
deschis Mita ace.a ci Merge pe di la vale di locul bi Aricii, incepand a o deschide
tocmai din locul lui Ianachi Sava, care acum es:i a filch sale p'tareas.a Elena Climentoae,
§I mergaed in sus Mind garduri §1 livezi de pomi cari imPresurasA ul ta panA unde sau
sfarsit locul unui Ion Vatavul ci eta di la vale de 1)cul numitei b.sarici, din gos de
casa unui Vasile MArgineanui ci era pi lozul bisAricii, au pus o piatrA hotar dispre bi-
sArIcA, §i alta piatra au pus din vale lispre locul acelui Ion VAtavul, iar de acolo in
sus arata ca ullta era deschisA, §i macar cA dupd raspundere hotarnicii ace asta ulitA
sA vede iarA§i inchisa la deal inpresurando tot aceia in urma hotAraturii, insa cat vine
drept locul b sAricii rAmane ca in urma sasi caute bisErica. Dar indestuI cA ho'arni.a
easta curat dovide§te Ca ace ulitA desch.zanduo, au dato in drumul cel mare. care
mergi pe di la vale de locul lui Calmotki ce au f At a lui oroaga zacAnd cA au pus
piatrA din gos de casa lui Vasili Margiueanul, ci era pi lo2u1 bisArici, §i foarte bine
sA alcAtue§te cu hotarnica pi acei opt stanjani ci sau fost dat lid Gavril Ciubotariul,
thud fAcutA cu pular] mai inainte, §1 zacand cA ace bucatA de loc sau dat langA straja,
Margineoilor din drumul cel mare supt costisa rapil, care sa intAlege cA pang uncle
sau inplinit acii opt stanjAni pand acolo era §i rapa i acolo era §i straja, cAci h rtar-
nica vorbeste numai pentru marginea locului cea di la vale, ce merge pana in paraul
rApii, iar la marginea cea de la deal nu vorbeste nimica de paraul rapii, infundandusA
locul 11 coada rapii undi ttu mai era pardu, si pe Mita aceste sA potrive§te si mAr-
turie preotului lonitA Pralea §i acelorlalti batrani ce au dato prin carte de b:Astam
apoi fiind a de la piatra ce au puso din aos de casa lui Vasilie MArgineanul, hotar-
nica bisaricii mai in sus numai in vorbA arai cA ulita era deschisA, iar vreo alta mA-
sura la locul bisaricii Oita unde mergi spre apus nau fAcut. In destul crspre partea
aceia sau incredintat dmlor din scrisorile pe locul lui Calmotchi ce sant aratate mai
sus, pe care Joe curat 11 aratA zapisul cA esti lutre sfele Necutai §i Intre Prepacicamua

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 141

Paraschlva, cum si carte domneascd /I lamureste, ca este Intre doA drumuri marl, acild
a Neamtului §1 a Botosdnilor, precum sau arAtat si mai sus, dovedincl dmlor si groapa
pivnitii ci fAcusA acel Nedelcu vatav, care a af A cuprinsa in ograda clucerului loan
Gane §i mdcar ca scrisorile sale nu sau vazut, s:riinduisd de catra dint; In cativa
randuri ca sd Ii tri'matA. Dar insusi ,prin raspunsul ski din 4 a trccutii luni It nie ce
au facut card' divan CA nu poate a li trimite, aflandusd in mandstire Slatina, aratd cd
are indestul .! scrisori, si find acel loc trecut prin cateva mini cu vanzari, zapisAll sceu
tot pana In unit. Apoi afará de dovezile ardtate dmlor ca mai In urma sau evit .si altA
dovadi adicA o hotarnicA din 1780 Noem. 15 iscAlita de Neculai Gro8u §i Stefan Clo-
gole vornicil de poartd, §i de mahalagii pusd §1 pecetea portii pe un loc ci au fostu a
unui Gheorghe Gate, care a _um este a.dmsale dofbrului Evstatie. aldture pe din sus
cu locul casalor dumisale spit, loan Canano, de la drum, in dreptul bisaricii Prepa-
doamna Paraschevei. care le arata cA sta cu capAtul cel de la deal in drumul PAcu-
rariului, undi sau pus si doa pietre in colturi, §i cercetandusA aCum de Vasile Bucur
vornic de poarta au aflat atat pietrele acele despre chum cat §i mdsurile de giur fm-
pregiur cu palma ci este aratata pe hotarnica, §i mai prisosAste dintrar:ele pietre pana
in pudul ce sauNdcut acum la coltul din sus 3 stanjdni 2 palme, la coltul din gos din-
spre casale dmsale spat loan Canano 3 stanjani care iardsi indestul dovidestf cd cu
27 ani mai Inainte umbla drumul pe acolo, potrivit cu 1 nia gropii pivnitii, ci fAcusa acel
Nedelcu pitar, pe care cartea domnului Grigorie Calimah Vocla, o dovede§te cd era fa-
cuta in drum. Si din toate acestea curat si fard indoiall sau dovedit cd locul pe care
numitul ba-Cal au fLut dughenile este drept a bisäricii sfantutui Nicolae. Arad dmlor
cd. au mdsurat §1 locurile ce au avut acel Ion Ciubotariul atat acei 8 stanjeni cii cu-
prinde hotarnica din 1766 care sant cumparati de numitul bacal, cat si loud ce au fost
a preotului loan 4110 hotarnica din 7277 care locnri amandoaa sau facut supt stapa-
nirea Ruxandei Corboae nepoata azelui Gavril Ciubotariul §1 implinindusd suma stAn-
janilor ce sd cuprind In hotarnice, dupd Wetrele ce sau gdsit de fatd mai raman la dial
16 stanjtni pana unde este actin.' asdzat podul ulitii, pe care ii pret nderiseste nurnita
bisaricd dupA dove zile aratate cum pre largu aratd la mdrturia dumilorsale care este din
25 a trecutii lui lunie a anului curgAtoriu. Dupa care intrebandusd de cdtrd noi pe nu-
mitul Meal ci are mai mult sa raspundd, au dat raspunsu Ca la §tiinta sa au fostu cA
dughenile leau fAcut pe drept locul sau ci lau cumparat de la Gheorghie Paslariul si
deci epitropii au stiut cA acolo este focul b:sdricii di ce lau ingAduit, .si nu iau zis ni-
mica in curgire di 7 an;. Dar cu acest raspuns al ski nimicd nu sau putut agluta, in
vreme ce Epitropii sau Indreptat cd hotarnica bisdricii fiind pierdutd acum sau gasit,
cum si ceIelalte dovezi fiind la mani straine acunr sau evit, si dindatd ce sau evit au
cersut b.sdr;ca d eptate sa, ci mai ales a lui datorie era a fi cu pri ..ighere spre !Amu-
nre LOCUM ce au cumpArat, a urma dupd pravilele pdmantului, cu facere de pubicatie,
§i cu cercetare dd hotarn'ci, ea sa st:e ce au cumparat, §i and ar fi urmat aceste cell
Le sau doslosit acum, sd pute doslo§i atunce §1 era ori spre sigurantia lui, sau spre
dreptate acelora ce ar fi avut protunisAs a rascumpara, dar el nu tumai cA aceste nau
urmat, zi mai ales sA cunoaste, cd cat au putut au fugit de dansele, neiscAlindus za-
pisul nici. de mahalagii, socotind cd cu trecerea vremii va ramane statornicit, di care
urmare a sa nu numai cA nu sd cunoaste de bund credinta, ci mai ales de viclestag si
tot acela ce zadeste cu vicIesug pe loc strein, dupA pravild perdezidirea sa. castiganduo
cel cu locu, si asAmini sa cadea §i pentru clansul. dar gud .cata improtiva pravilii cu
milostivire asupra lui hotdra§te ca nu numai sA nu pearda Wire si venitul cu care sau
folpsit in §epte ani, c; IncA pentru toate acele binalc sai de bis'Arica $000 1ei i in \fed

www.dacoromanica.ro
142 DOCUMENTE

sA rAmAe a bisAricii ca pe un loc ce sau dovedit drept al ei, dandusl de la noi el a-

ëasta carte de ludacata, iar ne,nulfeimindusci self radice binalele.
1807 Avgust 8
Vep lam& Mitropolit Moldaviei
Costachi Ghica logotat Stefan Bale vornic
Manolachi Conachi logofdt Cost. Paladi vornic
Dim. Roset vet logofAt Alexandru lanculeu vorn c
Bale logofAt lor dacht Ghica vornic
Th. Bale .vornic Grigori vel vornic
Neculai Dimachi vornic Sturza visternic
vornic D., Bogdan vornic
postelnic sau trecut in condica
Matei. Costin clucer
In dos : Carte de giudecatA de la preasfinlia sa parintele Mitropolit el de la toll
boerii Moldovel peturu pricina dughenilor ce au zidit Anton bacalu pe locurile Sf. Ne-
culai el sau dat rAmas 1807 August ,8

XXX. lune 25 lafi. Mgrturie hotarnica a loculul bisericel Sf. Neculai, 1 alegere lui despre

Facem etiri cu aciastA a noastrA mArturie hotarnicA cA la divan au dat jalobA dmlor
epitropi a bisAricii sfantului Nicolae ci este aici in Iaei la mahalaoa Muntenimii Wand
arAtare cA scrisorile biserici pe locurile ce impregur liau avut ddruite dela ciitorii sAi
prApAdindusA din nepurtarea de grijA a celdr mai din vechi catori ai sAi, de and sau
pus in Nina stare acest sfant lAcae zadindusA din temelie de piatra, indestu'A sihinta el
pentru dovedirea locurilor de pe impregiur, dui:4 cate scrisori sau gäsit -a bisAricii §i
pe la megieeil impregiuraei, cat dintre alte parli sau pus la cale, indreptandusa hotarAle,
neavand acum cu alt i pricini, iar parte sau margine locurilor de cAtrA amiazdzi hotd-
randusA alAture cu drumul mare ce vine de la PAcurari i infra in' 1a0,, unde de la
vale de drum din vechime fiind o mare rapA numitA dupA vremi cu multe nume, din
pricina curgerli apilor de la deal, ace rapl cAte pulin sau tot mancat catra. drum, §1
drumul ferindusA de rand sau suit cAtrA locul bisericii, apoi nu de multi vreme un An-
doni Bineca bAcal, carele mai din gios având o cAsula cumpAratA alAture cu ulila ci
sA coboarA in Iaei la foieoru au nAvalit cu impresurare de eau fäcut niete binale pe
locul ce mai ramAsese a bisericii piste drumul nou, ei pe margine drumului vechi, cat
mai ramaserA catrA pomenita rapA, decl fiind cA dupa stare ei indreptare ce sau luat
acum drumul sA afla dovedit pe dreptu locul bisAricii) au cerut dmlor epitropi sa aibA
dreptate sfanta b'sericA, adicA de vreme ce dln drept Jocul sãu, biserica au lAsat dupl
trebuinla obetiel umblarea drumului in curmezie de patru stanjeni ci fiind noi randuili
a face cercetare el indreptare am mersu la starea loculul el intiând in cercelare a at
scrisorilor ci are biserica, cat ei celor megieeite, scrisorile bisericei sunt aceste.
0 mArturie hotarnicA din ani 7278 Mart 3 iscalita de Costandind GAndul §a-
trar ei Carpu PiclorogA I Teodor Lupul vornici de poartA el de alit mahalagii, pr,n care
sa cuprinde in ce chip au masurat locul numitii bkaricii cu stanjin de optu palme
proaste, adicA din paretele bisAricii dispre miazA noapte spre casa Ini ioniA baeciaue
pAnA in zaplazu sau aflat 13 stanjani el dispre casa lul Tuduri vorn c de. poartd (care
acum este a Culcerului Grigorac) adicA spre rAsArit sau aflat 15 s anjini § de la vale
spre amiazAzi dinspre casa lui Ion vatavu aratA cl merge panA in WO, undi am cu-
noscut cA nici o impresurare nu are locul bisA -ici de catra Wm.!, am cercetat i pentrq

www.dacoromanica.ro
 bOct,mENTE 143

ulita, si duyA un zapis a unui loan Cazan cei zic Fumoae atAtAtoriu cA loc,11 lui era
latul 12 stânjAni pAnA in ulita, au masurat acei 12 stânjAni, din zaplasul lui Pavel Ban-
tAs (care- acum este al mieu mai jos iscalitul Costachi Canta vornic) asupra ulitii si iau
mai dat pol stânján, dupa marturisiria oamenilor de atuncea Wand si acea utita (a cA-
rie nume nul aratA) de patru stánjAni prosti, iar despre apus nici fac mAsurA, nici
aratA Oa unde merge locul, nici cu eine sA megieseste.
0 marturie din 13 a trecutei luni Maiu a anulut curgAtoriu, a preutului lonita Prate
de la b'serica sfintilor Patru zeci de mucenici, la vrdsta ca de 60 ani, carile au fostu
preot si la aciasta bisericA a sfântului Nicolae i a lui Petrea izbasA de harem la vrdita
ca de 70 ani sl a lui Mihalachi Ciubotariul cu asamine vrastA, cull prin ,cart3 de bias-
tam au marturisit ca drumul p e unde este Eurn podul lau apucat inaint e. vreme mai
la vale adi -A cam pin casa ci esti acum a lui Stoica CrAciumariul Muth de vro trei ani,
si cu totul pe dinafarA dughenuta ce au facnt numitul bäcal, mutândusA drumul din
pricina rape! in locul numitei bisarici ca trii drumuri, si ca pe unde este ograda n.inii-
tului ban), au fost si livada ingraditA, care au cAzut in rank mAcinândusa asupra bi-
serici din vreme in vreme, iar scrisorile pe locul lui Manolachi Calmotki cel are sotia
sa chironomie de la tatal sail savarslul pitar loan Cercher care si megieseste cu locul
numitei bisarici pe d n sus §i dispre apus piste d-umul Botosanilor sunt acestia.
0 copie de pe un zapis din ani 7232 Forr. 2 adeverit de preosvintiia sa
pArintele Mitropoli ul, cu cuprindere Ca un Vasile Cloara cu sotlia sa Ilinca, fata lui Ghe-
orghi Giurgiul, au dat clanie preotului Ioan Cogdlnicianul si preut gisale SAta, un loc
de casa in maha a)a Muntenimei intre sfete Neculae de sus, si in're Pi epadoamna Pa-
raschiva du foul, aratand masura lungului din tântirimul bisAricii Prepadoamna Paras-
ch'vei in gios pana in locul rape! dispre sfite Necolae 60 stânjeni domnesti si latul
35 stanjAni si zicand Ca nude sA va afla zapisul cel vechiq i hotarnica locu'ui sa nu
sa. tie in samA fiind furate.
Ala cppie iarasi incredintatA di pi o carte a domnului Grigor:e loan Calimah
Voevoda din anii 7270 Dekv. 1-8 cu cuprindere CA jAluind un Vasili Soroaga mael din
Iasi, pentru locul de sus aratat cel are de cumpArAturA, cari merge din tinterimul bi-
saricii Prepadoamna Paraschivei si pan in malul rani!, si intre uliti ce mergu drumu-
rile cele mail si pe de o parte si pe de altA parte, cari este mAsurat cu stãnjenul, si
ca peste ulita. dtspre Bahlui avdnd casA si crdsma un Nedelcu VAtavu (care acum sa
afla a clucerului loan Gane), nu sA indestulasa acel Nedelcu Vatavu, cA cu cradma lui
intrase in ulita di sA mai mutasa drumul pe locul lui SoroagA, ce Inca ludnd vornic de
poarta sds hotArasca locul carea sa treaca si pesti ul IA, si rânduMdui pe rAposatil
Inochentie Episcopul de Husi si loan Bogdan fiind vel logofat de au cercetat la fata
locului, au aflat cA fArA de cale umbla acel Nedelcu sA treaca piste ulita drumului In
locu, lui Soroagoa, unde nu avea nici o dreptate, intarindusA lui So oagA ca sAsi stapd-
neascA locul in pace dupa dresale lui, cum pre largu aratA carta domneascA si macar
ca in zapisul de sus arAtat la n'Asura lungului z7ce panA in coada rapii, MA sA po-
meneasca de drum, dar carte adasta domneascA faci curata alegire ca locul lui Soroaga
au fostu Intre &ad drumuri marl, adicA intre drumul caril pomeneste despre Bahlui
si mergi pi la capul rdpii, care acum il numescu ei drumul Neamtului si a SAretiului,
si a PAcurariului si intracel drum sa razdma locul lui S .roagl, cu margine era despre
anfazazi, si acel cuvAnt al capului rdpii, farA a pomeni de drum lau pus dui:4 prostime
de atunci, caci drumul niciodatA nau putut sa umble piste rdpa, ce pi la capul rap!!
si totdeauna trebuinta lau cerut a fi la locul acela, iard Celalant drum este drumul Bo-
tosArulor, In care sA razAmA locul lui Soroaga cu capAtul cel d spre Mirk, tii amandol
drumurile curat sa intalege ca sa Impreuna drept capul rapii si dupA vremi macinan-

www.dacoromanica.ro
144 DOCUMENTE

dud rapa liau stricat pe amandoft suindule la dial, cum si scrisorile ce au arMat Ru-
xanda Corboae i clironomii Jul Gavril Ciubotariul, asajdere l Andoni bAcalul
sant acestea
0 mArturie hotarnicA din 1766 Mai 8 de la Tuduri Lupul vornic de poarid pusA
si pecetea portii cu cuprind re cd din poronca domnului Grtore Alexandru Glfca Vvod.
tandnindul rAposatul Manolachi Costachi fiind vel logofAt, dupA jaloba lui Gavril Ciu-
botariul Oman agescu, cu cerire ca sal miluiascA ru o bucata de loc in tArgul Iaii fa ma-
halaoa sArbasca, l2ngã rapa cea mare, ci egte lane strajA mArgin nilor din drumul cel
mare supt costisa rapii sAs facä o cas'eoarA sA sA odihneascA, au mArsu la ace bucatA
de ioc i strangAnd pe impregiurasi pe cari ii arata anumi, toti au marturisit ca pe ace
bucata de loc nici odatA nau fost casä, §1 puind o piatrA dispartitoare dispre locul pre-
utului loan, au mAsurat cu stAnjAn de optu palme, co palma ci esti pe hotarnicA ala-
ture cu drumbl in sus costi5a pe malul rapii si uncle sau implinit optu stAnjAni au pus
altA piala hotar, iar de la vale merge panA in paraul rApii, cum pre largu arata hotarnica.
Un zapis fArA veleat §r tuna de la Gavril si sotia lui Ilinca si fii tor, prin care
au dat acel loc fratin'sau Tomii I sotii lui Catrina si fiilor lor ca sal stApaneascA intocma
dupd hotarnica de sus arAtata.
Un zapis din 7285 Noem. 20 prin care ace! Toma Ciubotaru cu sotiia lut
CatrIna iarAi acel loc cu casa lau vAndut frAtinisAu lui, Gavril Ciubotariu i solid sale
IIincAi drept 60 lei, aratand cA este in vale strAmba de la vale de margine peste drumul
cel mare al PAcurariu'ui la Muntenimea de sus, cum pre largu brat zapisul.
Alt zapis tot din,rac I an Julie 12 p`rin care Gavril Ciubotaril cu sopa lui Ilinca
au vAndut ace casA lui Oheorghe Paslariul drept 80 lei.
Alt zapis din 1800 Mai 1 de la Gheorghi Paslariul, i sotj'a lui Marla si fii lor
Costandin l Ilinca, prin care tot ace casa au vanduto numitului Andoni Bineca bacal
drept 510 lei arAtAnd cA locul casei sA hotArdste pe din sus cu drumul cel mare a
PAcurariului iar pe din gios impregiur fr hotarAste rApa, cum pre larva arata zapisul.
Tadula d'n 1801 Mai 27 de la boerii gindecatori ai dipartamentului al doi`e cu
cuprindere ca dui:4 giudecata ce au avut MartiA lui Gheorghe PAslariul cu numitul bA-
cal pentru casa de sus aratatA, zicAnd numita feme ea in vreme ce au vAndut casa
cu barbatui ei, ar fi mai oprit o bucAticA de loc, din locul -casii in margine unei rapi,
awl de cuprindere zapisului vanzarii ; in care zapis nevazandusa scris nemica pentru
ace bucaticA de loc au ninduit sore cercetare la fata locului pe Gheorge Tautul vor-
nic de poarta, carele prin instiintare ce au fAcut in dosul aceLiasi tidule aratA ca cer-
cetAnd nau mai ramas loc afard di cuprinderea zapisului vanzarii, si tot intru aceiasi
tiduld la -6 a lui lunie a aceluiasi an hotaraste dipartamentul ca sa stapaniascd numitul
Meal tot locul dupl cuprinderea zapisului vanzatiL
Sau mai vAzut la mlna Rtixandel Corboa I §1 altd narturie hewn a din 711-1
Mart 23, de la Antohie Luta si Neculai Luta vornici de poartS pe alt loc ce iaste ala-
ture pe din kos de locul acesta, care au fostu a unui preut loan de la numita bisarica
a sfAntului Nicolae cumpdrat de la 0 Catrina Buchiloae, arAtAndui mAsurile de gi r Tm-
pregiur, care loc la anul 1774 Mai 6 un preotul Nicolae fidor acelui preutului Joan, prin
tapisul sau lau vandut lui 04vnib Ciubotar;ul si de la Gavril Ciubotariul au limas cu
clironomii la nurnita nepoata sa Ruxanda Corboae, si pentru amandoA aceste locu i in
trecutul an 1806 Iuli 10 din porunca sau facut cerce are la fata locului de izbasa Stoica
Comisascul dupA cuprinderea hotarnicelar cum pre largu aratA mArturiia sa.
- Deci dupA ce am vAzur scrisorile arAtate cercetAnd tufaf dupA hotarn'ca numitei
bisarici mAsurile acele clod spre miazAnoapte si spre rAsdrit ham gAsit intocmai i des-
pre acele pArtt flu iaste tfci o pricing, iar la parte de cAtrA amiazAzi de la vale despri

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 145

casa lui loan Vatavu fiind ca' rAepunde ;Ana in ulitA, si dupd ce acei de atunci hotarnici
prin mArturiia lor aratA cd au fost randuiti a cerceta atat pentru locul numitei b1sArici,
ce sA impresurard de cAtrd o samA de mahalagii cat si pentru ulitile cele vechi ce sd
cuprinserd in gardurile unora din mahalagii i dupA ce au fAcut acolo doal mAsuri a
iocului bisAricii atat spre miazdnoapte cat si spre rdsArit, apoi mai cu deadinsul am stA-
tut de au deschis ulita aceia ce merge pe dela vali di locul hisAricii, incepand a o des-
chide intocma din locul lui Enachi Sava, care acum iaste a fiicii sale pitAreasa Eleana
Clime-ntoae, si mergand in sus tAinci gardurf si livezi de pomi, cari impresurard ulita
pang unde sau sfar§it locul lui Ion Vatavu, ce era de la va'e de locul numitei bisAtici,
din gios de casa unui Vasile MArgineanul, ci era pi locul bisAricii am pus o piatra hotar
dispre bisAr.cA, si altä piatrd am pus din vale dispre locul acelui loan VAtavul, far de
acolo in sus aratd cd ulita era deschisd, §i macar cd dupd rAspunderea hotarnicii aciastd
ulitA sd vede iarAsi inchisd la dial, impresuranduo tot aceia in urma hotArdturii, fug
cat veni drept locul bisãricii rAmane ca in urmA sAsi caute bisArica, dar in destul ce
hotarnica easta curat dovideste cA ace ulitd deschizanduo au datu in drumul cel mare
care mergi pe di la vali de locul lui Calmutki ce au fost a lui SoroagA, zicand cd au
pus piiatrA din gio3 de casa lui Vasile Mirgineanul, ci era pi locul bisAricii, i foarte
bine sA alcAtue§te cu hotarnica pe acei optu stanjAni, ci sau fost dat lui Gavril ciubo-
tarul fiind f Acutd cu put'n mai inainte, si zicand CA ace bucAtica de loc sau dat langA
straja MArginenilor din drumul cel mare supt costisa rapii, earl sa. intelege cd liana
unde sau inplinit acei opt stanjAni panA acolo era si rapa si acolo era si straja cAci
hotarnica vorbeste numai pentru rnargine locului ce de la vale cd mearge pand in pA-
rAul rapei, iar la marginia cea di la deal nu vorbe§te nimica de parAul rapii infundAn-
dusA locul in coada rapii, unde nu mai era pArau ; §i pe langA aceste sA potrive§te §i
mArturiia preutului lonita Prate si a celorlalti bAtrani ce au dato prin carte de blAstAm.
Apoi fiind cd de la piatra ce au puso din gios de casa lui Vasile MArgineanul, hotar-
nica bisAricii mai in strs numai in vorbA aratA cd ulita era deschisA, iar vreo altA md-
surd la locul b'sdricii pand unde merge spre apus nau fAcut, fndestul ca clespre parte
aceia neam incredintat din scrisori' e pe locul lui Calmotki ce sant arAtate mai sus, pe
care loc curat ii aratA zapisul c iaste Litre sfeti Nicolae si intre Prepadoamna Paras-
cheva curn §i cartea domneascA 11 lAmureste CA este intre doad drurnuri marl, adicA a
Neamtului §i a Botosanilor precurn am arAtat si mai sus si am dovedit si groapa ply-
niii ci fAcuse acd Ned lcu VAtav, care sA aflA cuprinsd in ograda elaceruhri loan Gane
§i mAcar cã scrisorile dmisale nu learn vAzut scriinduisA de catre divan in cateva ran-
duri ca -sa le trimitA ; dr insusi prin rdspunsul d t 4 a lunii acestie ce au fAcut cdtrA
divan CA nu ii poate trimite aflandusA in mAnAstire S'atinii, aratA cA are indestule scri-
sori, si fiind ac(-1 loc trLcut prin cateva man! cu vanzdri, zapisAle scriu tot in ulitA.
Apoi afar-A de dovezile aratate mai in urmA sau ivit i altA dovadA, adicA o hotarnicA
din 1780 Noembrie 5 iscAlitA de Neculai Grosu §i Stefan Ciogole vornicii de poartA,
si de mahalagii pusa §i pecetea portii. pe un toe ce au fost a unui Gheorghi Gage,
care acurn este a doftorului Evstatie, alAture pe din sus cu locul casAlor dumisale spa-
tar loan Canano de la vale .de drum in dreptul birjcii Prepadoamnei Paraschivei,
care loc aratA cA este cu capAtul cel de la deal in drumul PAcurariului, unde au pus
§1 doa petre in colturi, i c(rcetandusd acum de Vasile Bucur vornic de poartA ; au a-
flat atat pietrde acolo dispre drum, cat si mAsurile de giurimpregiur cu palma ci este
arAtatd pe hotarnicA, si mai prisosAscu dintraceli pietri pand in podul ce sau fAcut a-
cum, la coltul d'n sus trei staniAni §i doa palme si la coltul din gips dispre casAle
dumisale spatar Canano trii stanjAni, care iarA§i indestuld dovadA 'esti cd cu 27 ani mai
inainte umbla drumul pe acolo potrivit in linie gropli pivnitii cl fAcurA acel Nedelcu
19

www.dacoromanica.ro
 146 bOCUMENTe Lb

VAtav, pe care carte domnului Grigorie Calimah Vvod, o dovidesti cA era fAcutA in
drum, 0 de toate aeeste curat §i fArA IndoiaIA sau dovedit cA locul pe care numitul
bAcal au fAcut dughenile, esti drept a bisAricii sfantului Nicolae.
Am mAsurat si locuriie ce au avut acel Gavril Ciubotariul atat acei optu stanjAni
cli cuprinde hotarnica din 1766, care sant cumparati de numitul bleat. cat Si locul ce
au fost a preotului loan, dupA hotarnIca din 7277, cari loeuri amandoaA sau gdsit supt
"stapanirea Ruxandei Cot boaei nepoata acelui Gavril . Ciubotariul, si implinindusA soma
stanjAnilor ce sA cuprind in hotarnici, dupA pietrile ce sau fAcut de fata, mai rAman la
deal alAture cu rapa sasesprezAci stanjAni, pAnA und este acum asAzat podul ulitil, pe
cari 11 pretenderisAsti numita bisAricA, dupA dovezile arAtate, din care socotim cd este
Cu cuviinta a sA lasA o bucal de loc slobod, unde au fost straja marginii, pentru de-
eftarea gunoallor orasului in rank §1 precum am aflat si an dovedit, am dat aJastA
InArturie la numita bisdricA a sfantului Nicolae ImpreunA cu harta inginereascA de stare
lectdui. 1807 lunie 23
Dimitrie Sturza vornic
Vasile Roset vornic.
Costachi Canta vornic.
Obs. Documentele de la No. XIV-XXIX ne-au fost cotnunicate de dl. N. A. Bogdan.

XXX. 1273 (1765). lute 16. Iasi, Safta Dragorniriasá c fit sal, vinde cu 6 lei, banl gata, o casA
cu loc cu tot, lui Nicolaiu Taipu sAman gospod.
<Copie> scoasA depe zapis vechi din veleat 7273 lule 16.
AdicA eu Safla Dragomiriasa, inpreunA cu fii meiIonita §i Necolaiu datam zapi-
sul meu In maim lui Neculaiu Talpu SAman g[os]pod, precum sA sA siie cA iam van-
dut a casä cu loc cu tot, si intre Ion Telebet si cl2la vale de ChirilA §1 mergi in sus
par[A] in casa fecrorului* Tugulei si de la dial WA] in drum §i dela vale par[A] in CA-
caina §I am vanduto peb ani gata 6 lei bani gata, sal fie ocinA si mo§le lui §i ificilo-
rilor lui. lar de sar scula cineva sa o intoarca, catA cheltuiald sar face, sA fie toatd des-
pre mine §i pentru credinta neam pus §i degitile.
Eu Safta Dragomireasa.
Eu lonita am pus degitul.
Eu Neculaiu brat ego am pus degitul.
Eu MAricuta mam intamplat fatd.
Eu Micul mam Intamplat fatA.
Eu Grigora§ mam intamplat fats.
Eu Diiaconul GavrilA am scris cu zisa lor.
AeastA cOpie sau scris de mine (indiscifrabil) CAp[i]t[an]za [del darabani.
1797 lule 28.

XXXI. 1778 luale 5 Iasi. Maude hotarnicA a locului de case a nepotilor Iui Mate!, din Mun-
tenime Mine zidul Sf. Spirldon.
Fac §tire cu aciasti mArturie hotarnicA din luminata porona pre Inaltat domnului,
nostru, mArie Sa Costandin Dimitrie Muruz Vvoda fiind oranduit de dumnialui Vasilie Razu
vel logofdt, ca se murgu la mahalaoa Muntenimei... la un locu de case a preutuluiMa-
toei ce au fostu la biserica Vovideanie, care locu iaste la fata locului ce merge pe did
dosul mAnAstirif svantului Spiridon, in coltul de la dial despre rAsArit, deci dup(A) po-
runcA mergand la numita mahala la starea locului, fiind fat Contandin diiacul ot vist.
i Sandul devte:o psaltul de la Curte gospod. nepotii §1 vechilii preotului Matoei, am

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 147

strAnsu mahalagii impregiura§i, anume preotul Vasile Narta rAzA§,, i Maria femeia Lupu-
lui 6ubotar rAzA§e, i ginerele ei Costandin treti comis, §i lordache mazil mahalagiu §1
fiind ace§tia de fatA, am intrebat pe nepopi i vechilii preotului Matoei, ca se nea arAte
cu ce trage preaotul Mateei acest locu de case la stApAnirea sa, §i iai niau arAtat intAl
o hotarnicA din zilele rApousatului MArie sa loan Matei Ghica Vvoda ce iaste ditt leat
7263 Mart 16, in care scrie CA rapousatul Radul Racovita vel logofAt, au 'Indult pe
tefan PopAscul i Tanasd Meleghie i loan Meleghii vornicii de poartA §i Simion Che§co
uricar de au hotArdt acest locu cu pietre hotarA in sãmni. Al doile au mai arAtat §1 o
anafora tot de la rapousatul mArie sa loan Mate! Ghica VodA din liat 7263 Mart 20,
inthrltA cu pecete mdrii sale, in care scrie cA made sa au dat danie §1 miluirea acestui
locu de case preaotului Matoei fi'ndu locu gospod. Al triile au mai arAtat §i o carte de
giudecatA din 1767 Mai 7, de la dumnealor velitii boerii ai divanului ce iara la ace
vreame, fiind iscaliti dumnia'ui loan Palade vet logofdt, i dmlui Bal§ vet vornic. I dmlui
Costandin Sturza vet spatar, i dmlui Costache Conachi vel ban, intru care aratA cA sau
giudecat inainte dumllorsale preaotul Matoei, cu Lupul Ciobotariul pentru o hudite, ce
era la vreme aceia pintre locul casei preaotului Mateei, §i pintre locuJ casei Lupului
Ciobotar, pe care huidite umbla Lupul Ciubotariul sA o cuprindA cu ingrAditura ogrA.
zii lui §1 de la kudecata divanului sau dat rAmas pe Lupul Ciobotar hotArAnd prin carte
de gudecata c A nici Lupul Ciobotar nici preotul Matoei, se nu se intindA cu gardul o-
grAzilor lor pe locul hudetii, ce sA fie hudita de doi stanieni, pintre locul caei preo-
tului Matoei, §1 pintre locul case! Lupului Ciobotariul deschise pentru mergirea §1 um-
blarea mahalagii!or, §1 dupA dovezi §1 mArturii ce am vAzut am fAcut §1 eu stAnjenu de
opta palme cu palma ce am vLzut in hotarnica veche a numitilor vornici de poartA de
mai sus pomeniti. §i dintro piiatrA hotar vechiu ce sau gAsit din sus langa gardul ogrA,
zii preotului Vasilie Narte in marginea uleØi ce merge pe ltingt1 zidiul saintului Spiri,
don, am purces cu mAsura in gosu fata lozului (§ters u/e0i) alAture cu ulita pad In
marginea drumului cc set pogoard de la Mrgul boilor hi vale sau aflat 14 stAnjenl, §1
am pus piiatrA holar in dreptul portii lui lordachi. Mazilul, §1 de acole am mersu cu
masura la dial alAture cu drumul ce sd pogoard de la tdrgul boilor part in locul Ma-
riei femeii Lupului Ciobotar sau aflat 14 stAnjeni, insA cu doi stânjeni a hudetii dupA
cum aratA la carte de gudecata de mai sus pomenitA, cari ace§ti doi stAnjeni a hudetil
sau af at cuprin§i de Costandin treti comis ginerile Mariei femeii Lupirlui Ciobotar, cum
§i cinci palme din locul preotului Matoei, cu giumAtate de bordeu ce au fAcut Costan-
din treti comis pe locul hudetii acelor doi stanjeni, §i am pus piatrA hotar in marginea
hudetii dispre locul Mariei femeii Lupului Ciobotar din gios dispre rAsArit, §i de acole
am mersu cu mAsura fundul in susu prin ograda Mariei femeli Lupului Ciobotar can
chezi§ WA in locul preaolului Vasille Narte sau aflat 14 stAnjeni, §1 am pus piiatrA
hotar supt gardul ogrAzii preaotului Vasilie Narte, §1 de acole am mersu cu mAsura la
vale alAturea cu gardul ograzii preotului Vasilie Narte pe din susu, asupra cidiului mã
nAstirii svAntului Spiridon, pârà in piiatra hotar vechiu ce sau gAsit in marginea
de unde am purcesu cu masura intAiu sau affat 14 stAnjeni, insa cu doi stAnjeni a hu-
detii, dupd cum aratd mai sus, §i iarA§i din ace§ti doi stAnjeni a hudetii un stAnjen din
locul hudttii sau aflat cuprinsu de ginerile Mariei Lupoae, Costandin treti comis cu o
parte din grajdiul 6au fAcut, §i iarA§i am pus piiatrd hotar in capul hudetii dispre apus,
care disparte locul Mariei fimeii Lupului Ciobotar, de locul hudetii §i dupA alegire §i
hotArAre ce am fAcut acestui locu am facut §i aciastA mArturie hotarnicA la Tuba lui
Costandin diiacul ot visterie i la mAna fratelui seu Sandul deftero psalt (ngianT) de la
biserica gospod, Lepoti de frate vi vechiflit preotului Maki, a 0111i4 litSte 1901 aceVa

www.dacoromanica.ro
148 DOCUMENTE

dupA dovezii i scrisori ce am vAzut, carea scriu si numescu tot pe preotul Mateei, in-
tru carea marturie sau pus pecete portii gospod si am iscAlit.
1778 lunie 5.
Vidrascu Cantir vornic de poarta (1. pecetii portii gospod n,t anint 1718.).
Eu preotul Vasilie mam intamplat la acea hotArare mahalagiu si sant martur.
X Eu lordachi Esanul mazil mahalagiu am fost fat5. la hotArat, i nestind carte -

mau iscAlit diacul ce au scris hotarnica cu zisa mea si am pus degitul,

Vasile Codr'anu diiac am scris cu zisa vornicului de poartA in divan gospod.

XXXII. 7243. Mal 8. (1735) lafi, (regeste). Pe pivnita din la§i dln Cizmärie ce a fost a lui Sta-
mate postelnicul.
.0 plvnitA de pilatrA si cu loc de dugheanA pe dansa si cu alt loc de alle doaa
dugheane alAturea cu pivnita in ulif a Gimariei, carea sA hotaraste pe din sus cu lo-
cul mAnAstirii Dancului si din gos cu locul mandstirl Ocnii i despre apus cu locul lui
NastasA vornicut ; carea pivnif i cu tot locul ei au fost a lui Stamate postelnicul, cum-
pArAtura de la Andrei Abaza camaras, iarA lui Andrei Ablza iau fostu cumpAratura de la
gupänessa lui lacomi visternicul ; si dupA moartea lui Stamate postelnicul au- ramas aciasta
mosie a fiului sAu Hie paharnicul i dupA urma lui llie pAharnicul au rAmaa a fiusAu IonitA
capitan, care acest lonita capitan insurandusA in tara rumAneascA au triimes pe giupA-
neasa Catrina Merisanca ca sA caute toate moiile lui Stamatie postelnicul aici in tara
Moldaviel ; 51 acea glupAneasA cu fiusAu Arban au scos acea pivnita la vanzare cu
tot locul ei si intAiu au fostu cumparato Gavril Puiul cizmariu, iar apoi Toader Palade
vel visternic, fiind neam cu Stamate postelnicul de pe giupAneasa dumisale, domnita Anita
si nau ingAduit sA incapA mosiia la mama strAinA i cerand dreptate la MAr'a sa Cos-
tandin Neculai VodA i sau dat giudecatA de au intorsu banii lui Gavril Puiul cizmaru-
lui i toate cheltuiale, ce cheltuisA cu pivnita, insAsi pivnita care an facut (loc gol) lei,
si au dat toti banii in manule lui Gavril Puiu pe care i sau i intArit cu ispisoc de la
MAri'e sa Costandin Voevod din teat 7243 Mai 8".

XXXIII. 7242 (1735), (regeste). MArturia botarnid a pivnitei vist. T:Paladi.

Un ispisoc iarAsi de la Maria Sa Costandin Voevod din leat 7243, scriind cA
fiind impresurat acest loc de cAtrA calugArii de Ocnä necAutandusd de multa vrerne de
neamul lui Stamate postelnicul, ce au randuit pre Toader Starcea i Mihalachi PAtran
Gavril Pilat vornicii de poartA si pre Dumitrasco Mustea diiacul de cAmarA, de au mArsu
acolo la mahala si cu oameni bAtrani mahalagii au ales acest loc a pivnitii st a dughe-
nilor si lau mAsurat si au aflat in fruntea locului la ulitd despre pod din locul Dan-
cului pArA in locul manAstirii Ocnei 11 pasi si pasul de 6 palme i sau pus piatre Ia
pod la ulita si din dosul dughenilor la mijloc 10 past si 4 palme si la fund despre casa
lui NAslasa 'vornicul 9 pasi si 2 pa'me ; iarA in lungu din pietrele despre ulita pail in
ograda lui NastasA sau aflat 17 past" cu un pas ce sau aflat cA lau cuprins Nastasa
vornicul in ograda lui l sau si intarit pe acea hotArAturA sa stApaneascA locul".

XXXIV. 7,242 (1734), regeste. .Un zapis de la Arbatt postelnic, feciorul lui lonita
CApitan cti care au vandut el aceastA mosie lui Gavril cizmariul din leat 7242,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 149

XXXV. 71 73 0660, regeste. Un ispisoc de la toatA boerimea din leat 7173 scriind
ca inaintea lor au cum pArat Stamatie postelnic ni§te dughene gata cu pivnita de pliatrA
§1 cu tot locul lor de la Andrei AbAza ce au fost cAmAra§ pe ulifa ciuboteireascti drept
300 lei,

XXXVI. 1741 April 10, (regeste). O vie pe locul manastirii CetAtuia danie d ; la
Ezechiel egumenul de Trei Sfetitele finei sale de botez llenei, fiica dnmsale Toader Pa-
ladi vel visternic, marturisind egumenul la zapisul lui cA adasta vie au cumpArato pe
drepti bani sat §i au dat pentru pomana sa botezand pe aceasta cucoand cu zapis din
leat de la liristos 1741 April 10.

XXXVII. 7246 April 12 (1738), regeste. T. Paladi vist. schirnba un loc de casa §I dugheana din
targul de gios (ulita schimbatorilor) cu Mihat-spiterul.
Un loc de casd in targul de gios pre ulifa ce sau chemat mai inainte din eilelc
beitrtine uli(a Schimbeitorilor care loc taste intre casa lui Vasile IAlinco §i intre pivnita
lora sin Ducal §1 din fata ulitei merge locul in lungu petrelAn ograda meinlistirii Bar-
novschi, cumpardtura dumisale Toader Paladi vel visternic de la Antohii feciorul lui
.11ihaiu Spiferiu §1 de la femeia sa Sanda fata lui loan Mandaca si a Catrinei fin-
dale §i lor zestre de Ia maica lor Catrina §i fiindu un loc stdrpu neavAnd ei nici un
folos sau socotit ei amAndoi din bunA voia lor au facut schin.bdturA cu dumnialui vel
visternic ; datuiau dumnialui vel visternic o suta de matce intrales §i ei au dat dumisali
tot locul acesta precum sa va ardta in seamne ; Irma sd sa Vie CA despre pivnita lor-
gAi ce o tine lacomachi numai patru stAnjáni de loc ramAn a lui lacomachi din locu,
Anghelinei ce au vAndut singurd Anghelina Iorgdi dupa zapisA ce au arAtat lacomachi
earl zapisd scriu ca au vAndut din stAlpul partii sale o bucata de loc §i dupa marturia
lui Hristodor, cumnatul lui Iacornachi-, uncle au marturisit el §au arAtat can fostu hotarul
acelur loc denainte lui Vasile BuhAescul vtori (aL doile) logofAt, ce au mersu a-
colo din porunca gospod de au vazut §au socotit pricina acestui loc, numai acei patru
stAnjani au rAmas in stApAnirea lui lacomachi, Lard de la acei patru stAnjAni Inainte tot
locul parA in casa lui Jalenco, care cuprinde... stAnjani in fruntea ulitei, lau dat dumi-
sale vel visternicului §i iau dat §i scrisorile cele vechi ce au avut pre acest loc au fA-
cut dumnialui vel visternic pivnitA de piiatra §i dughene, §i schimbAtura aciasta sau fA-
cut cu zapis din leat 7246 April 12.4

XXXVIII 7252 Julie 15 (1744 , regesfe. Pre pivnita din targul de sus a lui Neculai a Manioad.
O pivnita de piiatrA cu tot locul §1 cu casA de aici din Ep din ttirgul de sus
in dosul podului Ilagioaei, cumpAratura dumisale Toader PAladi vel spatar de la A-
nastasA Simion biv vtori jitnicer cu zapis din leaf 7252 lulie 15, in care zapis scrie cA
azeasta pivnitd au fostu a lui PavAl blanariul cumpAraturA de la Ntculai feciorul Manioaei,
iar lui .Neculai iau iostu data de inmeisa MAnioae osabit de alti frati §1 cu giudecata
divanului domnescu pretuinctusa aceastd privinta di eptu 600 lei sau dat lui Anastasa
jicnicerul pentru a lui drepti bani ce au avut a lua d3 la Paval blanariul, §i el IncA sco-
tinduo la vanzare §Fleaflanduskalti cumparatori au vAiduto dumisale vel spatariului dreptu
acei bani ce au avut el a lua §i 'tau facut plata thplin intru manule sale'.

www.dacoromanica.ro
150 DOCUMENTE

XXX1X. 7251 Februarie 22 (1743), regeste. Un zapis de la Paval blAna riul din
leat 7251 Febr. 22 scrtiindu precum Paval blanariu au fostu dator lui Anastasd jicnice-
riul cu 500 lei cu dobanda lor din zece unsprizece §i giumatate pe un an, §i trecand
cativa vreme neputand sAi dea banii sau Mut cu dobanda lor 600 lei i neavand cu
altA cu ce plAti cu gidecata divanulul sau scos aciastA pivnitA la vanzare si strigdnd
erainicul la tarp au aduso mu§terif la 600 lei pretul ei §i cu acestu pret au dato lui
Anastasie jicniceriul pentru datorii ce au fostu dator".

XL. 7244 (1736), regeste. Un zapis de la Andrei biv vtori visternic impreuna-
cu sotul Mu Anita din beat 7244, scriindu precum au vandut ei tot aciastA pivnita de
piatrA cu loc cu tot dreptu 300 lei lui PavAl blAnariul".

XLI. 7237 Mai 21 (1729), regeste. Un zap!s de la Neculai feciorul MAnioaei

din preunA cu sotul sAu Safta, scriindu precum au vandut ei tot aciastA pivnita §F o
casA ce iau dat inmAsa drept 250 lei lui Andrei vlsternicul din beat 7237 Mai 21.

XLII. 7244 April 1 (1736), regeste. Un zapis de la Gavril Croitoeul din leat
7244 April 1, scriindu precum iau dat PavAl blAnariul loc de o casA cu mAsurA trei
stanjani de lungu trei stanjeni de largu, de §au fAcut o casA si sA dea chirie pe an care
sA cuprinde tot pe acest loc a pivnitei.

XLIII. 7240 (1732), regeste. O casA gata cu tot locul pe uliça mare qi MO&
ulifei despre rdsärit in preajma Mitropoliei vechi, cumparatura dumisali Toader Paladi
vel visternic de la Toma drept 200 lei cu zapis din leat 7240.

XLIV. 7250 Iunia 17 (1742), regeste. Un loc de casA cu pivnita de piatrA

ce iaste pre uli(a mare pärä in ulifa streimbil, care d n gios sA hotAra§te cu locul lui
Toader Costachl biv vel spatar §i din sus cu locul casdi ficiorului protopopului loan
Hadambul, §1 cu un loc de casA a lui Stefan Radomirtchi, cumpArAturA dumisale Toa-
der Palades vel visternic de la Vasile §i de la fratesAu Toader, feciorii lui Mihalachi Da-
bija, nepoti de sord lui Costandin Holban medelniceriul, pentru cA tamplandusd de au
murit unchiul lor Costandin Holban §i neavandu copii au rAmas ei nepotii mo§tenitori
§i cu ace§ti bani ce au luat pe aceste casA lau grijit &pa moartea lui, un zapis din
veleat 7250 lunie 17.
Obs. Toate aceste documente, date in regeste se gAsesc in Condica de documente
ale casei visternicului T. Paladi, ginerele lui Antioh VodA Cantemir., de pe sotia sa dom-
nita Anita. Condica aceasta este un gros volum, legat in piele §i e scrisA in 7254 Sept.
1 (1745) de Vasile BuhAescul biv vel pitar, cu acest titlu ,Catastih de toate mo§iile
dumisale Toader Palade vel visternic Wu! dumisale Ion Paladi vel vornIc, 'n pot lui
Toader Paladi vel vornic, de toate n o§iile ce sant drepte a durrisale, osAbit de alti f:ati
ai dumisale, cumpArAturi §i danii, precum sau arAtat acum mai gios, care sau scos de
pe scrisorile dumisale de Vasile BuhAetcul biv vet pitar, la anul de la zidirea Iumii
veleat 7254- Septembre 1. (Surete ms. XXVII, 225-333).
Condica are 140 file, din cart 3 file albe de la inceput i 40 file albe la urma. Pe

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 151

fila 96, ultima scrisA, stA acea notitA, adaos la actele caselor §idughen'Ior din Ia§1 : Lo-
cul cadlor din 4 au fost parintescu, dar cu voe maicii dumisale §i a fratilor dumlsale
lui Toader Pa lade vel visternic, au fost casA cu multd cheltuiala, precum sA vAd §i pentru ca
sA mai lArgeasca locul au mai cumpArat un loC de cad de la Sandul, ispravn'cul vor-
nicului Iordachi cAruia iam dat schimbu ni§te casA gata cu loc cu tot, cumpArate de
dumnealui drept 200 lei de la Stefan Ene §Atrariul, ce stint la malul râpii cei mari §i
iarA§i au mai cumpArat §1 alt loc de la Moidi §1 Neculai feciori Manii, o parte din locul
casAi lor d-eptu 30 lei bani gata §1 leau fAcut dumnalui §1 ni§te c'asä noaA precum sA
vAd tot in pretul acestui loc, InsA a§a niau spus dumrpalui vel Nisternic CA casAle pA-
rintg§ti au fostu lAsate de pArintele dumisale la toti fratii, dar pentru partite fratilor sAt
Ii ar fi dat dumnalui cAtiva bani :"
Documentele de la No. XXXXLIV ne au fost date spre publicare de d. A. BA-
leanu profesor.

XLV. 7269 Marl 20 (1761) Iasi. notarnIca loculul hArazIt de Ion VodA T. Calltnah, lul
lonItA CuzIl b. v. stolnic, racutA de trei vornIci de poartA.
Facem §tire cu aeastA mgrturie hotarnicA : cA din luminatA poronca mArii sale
preinAltat domnului nostru Ion Teodor Vvoda niau oranduit dumnalui loan Bogdan
1

vel logft : ca sA mergim aicia in tárgu in Muntenime de sus de asupra .Pacurarului : la

un loc domnescu : care loc lau dat Maria sa VodA : danie dumisale lonita Cuzii biv vel
stolnic : care toe iaste drept domnescu ; pe care loc sau gAsit §1 doai casA, §i dumnalui
stol., sau invoit cu acei oameni §i au cumparat acele casA CLI bani ; dee dupA poroncA
mergAnd noi acolo am fAcut stAnjAn domnescu de opt palme : §i am mAsurat iutAiu
capul locului de la dial : den piatrA hotar ce sau pus intAiu alAture cu drumul in sus
pAnA intro piatrA ce sau pus hotar, §i sau aflat stAnjAni 50 §i de acolo la vale spre
Bahlui alAturea cu locul dumis. pitar Ionif Reqcanul ce este iar dat danie de la mArie
sa Vod, i pAnA intro piatrA ce sau pus in capul locului de la vale ; sau aflat iaf 50 ;
§I de acolo drept in gos capul locului de la vale despre Bahluiu pAna intrala piatrA ce
sau pus hotar sau aflat slAnjAni : 50, §i de acolo drept la dialu marginea locului pe din
Aos pAnA in piatra ce sau pas intAiu sau aflat iar stAnjAni 50, §i cu aeastg mAsurA sau
incheiat §i sau hotArat cu stAlpi : tot locul acesta al dum., stol. ; §1 dupA alegire §1 ho-
tArArea ce am fAcut am dat §1 noi aastä mArturie hotarnicA la maim dum., stol : Ionit
Cuzii biv vel stol., cu pecetea portii domne§tl pusg ; §i de noi iscAlitA.
let 7269 Mart 20 dni.
(ss) Chiriiac Poroschl vornic de poarta
Alexandru Hadu vornic de poartA
TanasA Meleghi vornic de poartg,
04. Actul prive§te casele d-nei S. VArgoloci din str. Toma Cozma Nr. 7.

XLVI. 1780 Mai 21 Iasi. Andrei cumpArA cu 65 lel partea de loc de lAngA bts., Sf. Teodor
de la cumnatul sAu Chirica
AdecA eu Chirica §licar din preunA cu sotul meu llinco §1 cu filul nostru Dumitru
facutam adevArat si incredintat zapisul nostru la mftna dum., cumnatului Andreiu §i a
sotului dumisali Mar'ei §1 a fiilor dumi1orsli, precum sA sl §tie cA rAmAindune un loc
de la parintii-no§tri ce este alAture cu locul casealor dumisale pAh , Ispir : care acesta
locu meu limas mie IlincAi §i surorii mete Marii, §1 inpartindu cu aceasta loc cu suro-

www.dacoromanica.ro
152 DOCUMENTE

reme Marie drept in dot, aded AumAtate de locu au luat sorAme Maria, iar gium Mate
de locu meu rgmas mie pe parte de loc a surorime Maria sau fAcut casg, iar parte me
au rAmas toe sterp, si mie neclAndumi mgna ca sami fac casg, socotindumg eu de nime
sglitg nici asupritA ce de a me bung vdi lam vAndnt dutnisale cumnatului nostru Andrei :
si surorAme Marii si fiilor dumisale cu toctnalg 65 lei adicA sasezeci si cinci de tel
i. dgndumi banii deplin in mAnule noastre lam vgndut ca sA le fii drept ocing si mosie
dumisale, copiilor, nepotilor, si (s)tranepotilor dumisale in veci, clAndu noi si sapicul cet
vechiu acestui toe din veld 7,230 Dekv, , la care aceasta tocmalg a noastrg sau IntAmplat
si alti oameni buni si mahalagii cari mai gios sau pus si degitele cari nau §tiut carte,
far cari au slut carte sau iscAlit cu mâna lor, I noi incg pentru mai adevgratA credinta
nem pus numile §i degitele ca sg fie de credinta. .1-
aw 11. Maiu 21
X Eu Chirica sot Ilincgi am vAndut cu voe me
X Eu Ilinca sotu Chiricgi am vAndut cu voe me
X Eu Dumitru fi6or llincgi am pus degetul
X Eu Sandul, nepot Ilincgi am pus degetul
worriov Awcovw, varrtpcx
Sa v v a Rhmeriti cupet am scris acestu zapis cu zisa ChiricA. §licar si a sotului
dumisali Ilinca..
Eu incca acop AumS (sic) (Eu Enciu abager martur).
Obs. Acta Pelin, casele sf. Teodor Nr. 14,

XLVII. 1794 Febr. 2 laFi. M. C. Sutu Von intArete lul Manolachl Conachl yornlc de a-
prozI locul luat cu schirrib de la Eplscopia HuOlor.
Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Constandin Sutul Voevoda domn tgrii Moldaviei.
lnainte domnii meli viind : al hostru cinstit §1 credincios boeriu dmlui Manolachi
Conachi vel vornic de aprozi ; niau argtat o hotarnicg : din anul acesta : Ghenar : 19 :
iscAlita. de credinbos boeriul nostru Arban Botescul biv vel sulger-i tefan Ciogole vor-
nic de poartg, adiveritd cu pecetea port i gospod, intru cafe arata ; cA din poronca dom-
nii mele, fiind rAnduiti, de al nostru cinstit si credinc:os boeriu dmlui loan .Cantacuzino
vel logofAt ; ca sA fiotArascä, un loc de casA a dumisale : vel vornic- de aprozi ce
are in mahalaoa Muntenimii de sus, alAture pe din sus cu drumul Botosanilori care loc
mai ittainte au fost a unui Mihalachi I Neculai, feeOrii lui TAnasg SArbul suiulgiu, de la
care cumpgrAndul rapAosatul logotAt : Vasile Razul, mai pe urma lau afierosit Episcopii
Husului, 0 de Ja Episcopia lau luat acum cu schimbu dumnalui ; vel vornic, Manolachi
Conachi. Deci rAnduitii hotarnici aratA c mergAnd la fata locului au chemat megiesii
de prin pregiur, si fAcand cercetare, sau aflat locul dumisale deplin slobod, färg de nici
o pricing ; care loc fiind cd au fost hotgrAt mai tnainte, leau datu logoldtul Toader Bontas
vechilul dumisale vel vornic : o hotarnica iscalitA de Vidrascu Cantir vornicul de poartg
s

intAritA cu pecetea portii gospod ; din beat 1779 Aug., 5 :, si urmAnd, pe povatuire a-
cei hotarnice de sus argtate, au ggsit la trel colturi pietrele hotarg, intregi ; nesmintite,
si asa nefiind tfci o pricing, dispre vreo parte ; au fAcut stAnjAn de opt palme gospod.,
dupg palma ce iaste insgmnatA, intracia hotarnicg, 0 au inceput a mgsura din cloaca
pietre ce sau gAsit, lAngA poarta dumisale ; Conslaudin Grecianul biv vel .vornic alAture
cu gardul ogrgzii dumisale din dial de hudita ce sg abate din drumul cel mare, si mergi
la casa dumisali vornic : Grec'anu, spre casgle dumisale : Iordachi Cantacuzino biv vel
vornic ; pang Intralte doao pietre hotar, ce sau ggsit WO; gardul dumisale vornic ;

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 153

arecianu §1 undi S3U plinit deplin Areizaci st 'njdni gospod6. precum scrie hotarnica ;
de acolo, am purces cu masura spre drumul Copoului, a Boto§anilor, alAture cu locul
dughenilor, dmsale, vorn*c : lordachi Canta. pAna fntralte doao pietri hotara, ce sau
gAsit in marginea drumului, Copoului ldnga coltul dughenilor unde sau implinit treizaci
§i noaa s'Anjani, dupA hotarnica ; De acolo am purces cu mAsura la vale, alature cu
drumul Boto§anilor, pârtà in rnargine hud;tii ce merge din drumul cel mare la casa
dmsale ; vornic Grecianu in care coltu a locului pietri hotara nu sau gasit ; §i plinin-
dusA treizaci § noud stSnjAni, tocmai in margine huditii, acolo au pus doao petri ho-
tarA chiotoare locului §i de acolo sau intorsu cu masura alAture, cu hudita dmisale ;
,vornic Grectinu pan iará la cele doao pietri hotarA din poarta dumisali ; de unde au
inceput cu mAsura Inläiti ; §i acolo sau implinit deplin treizAci §1 optu stdnjani gospod,
gum scrie hotanica lui Vidra§cu; cu care hotArdturd, fiind prim ti aldt megiia§ii cum
§1 dumnalui vel vornic : Manolachi Conachi iau dat acea marturie hotarnica, care sau
vAzut de domnie me; Drept aceaia §i domnie mea prin acest al nostru domnescu hri-
sov, dam §i intarim stapânire cinstitului §i crLd ncios boeriului domnli mete, dumisale
Manoiachi Conachi, vel vornic de aprozi, pe acest loc de casA al. dumisale ; ce lau luat
cu schimbu de la Episcopia Huplui ; pe care sk aiba a§ face casA §i al stApdni cu
bunA pace in toate vremile, §i hotarAle aratate mai sus, al& dumnalui cdt §i i rmasi
clironomi, asupra careia hrisovul domnii meli a cesta, sAi fiia de Intaritura, statornica
neclatit §1 neru§iit, nici odinioarA in veci ; care sau intarit §i cu al noastra domneascA
iscAlitura §i pecete. Scrisusau hrisovul acesta la scaonul domnii meli, in ora§ul Ind in-
tru cea dintai domnie a noastrA la Moldavia in anul al doile.
la anii 1794 Februarie 2.
Tf5 Mihail Sutu Voevoda. Canta vel logofAt procitoh
Pecetea domneasca irl tu§ ro§ cu cap de bou $i pasere : Fka IVIIIXMIA HCBCTAIITIIII
C81110 IME1104 KS ilAllrict /MI ASmng3:03 OliHS tl TOATZ Alt.OAMIIIE 1793.
Obs. Acta Cerci 1 Militar Ia§i. Ve7i Ion Neculce IV. pg. 224 alte 4 acte in legiturA cu
acesta

XLVW. 1837 Martie lag. Divanul judecA d dA c4tig vornicului Gr. Ghica asupra locului
de casA din jos de Trei Sfetitele pe ulita mare, far Manolachi Donici spatar perde judecata.
Dumnalui Manolachi Donici biv vel spa.ar prin jaloba eau dat, au fAcut arA-
tare $i din partea altor neamuri, eA de la strAmo$111 dumisale Mavrodin visternicul liar
fi rAmas clironomie ni$te locuri de caA aicea in tdrgul Eqii in capul ulifei mari din
giOS de Trei Sfetitele, pe care locuri ar fi avut §i scrisori, §i sar fi §i -StApAnit de nea-
mul dumisale, far din intAmplare unul din niamuri dumisaii tipsind de aice /a Bucurefti
la care sa afla §i toat-± scrisor le acelor locuri unde au §i murit aco'o dupa trecere de
vreme, pa rir tele dumisale raposatul Darie Donici banul, ar fi trimis diau adus scrisorile
§i intrdnd 'n cercetare ca sa desbata acele locuri, ttunci rAposatul boeriu logofatul br-
dadii Ghica la 1784 far fi cerut scrisorile ca sa§ cerceteze tm loc de casi cil ave de
la raposata dcramita Ruxanda Racovita soacrAsa §i parintele dum'sale nevrAnd sA le de.
lar f; said cu paronca dom ,eascA §i ar fi dat toate scrisorile la vornicia de aprozi ca
sA ste pang sa va face indreptarea locului domnitei, de unde at fi luat $i sinet, st
pre'ungindusA cercetarea parint le dumisale incA fiind traitoriu la tara, nar fi putut sta
aice in E§i, §i ar Ii ramas scrisorile, apoi riposatul logoiat lordachi Ghica impreuna
cu locul cel are ar fi pus stapdnire §i pe locurile dumisale, pentru care pArintele du-
misalg in multe rAnduri cerAncl scrisorile lar fi prelungit din vreme in vreme §i nu i lear
20

www.dacoromanica.ro
154 DOCUMENT8

fi dat ; acum fiind CA toate n'amurile durnisale c.i sA trag din Mavrodin ar fi facand
strigare asupra sa, ca ori pArintele dmisale sau dumnalui cu vicle§ug ar fi dat scriso-
rile la ráposatul logofAt tordachi Ghica, §1 ei vor sa I./male lipsiti de dreptul for, mai
vartos vAzand pe dmlui vel vornic Grigorie Ghica, fiiul pomenitului boeriu, *cd au in-
ceput sa facd eidire I e acele locuri,, § i cer ca sA le de scrisorile sa§ caute dreptatea
lor, ori sA le impliniascA din acareturile dmsa'e parte ce li sA va cAdea din acele lo-
curt, au fAcut cerere §1 dmnalui ca s/ fie oprit drniui vornicul de a incepe zAdire §i sA
Me in giudecata divanului, unde sA sA caute pricina cu amAnuntul, §i dupa dreptate sa
sA de hotarare ca sd scape §i dmlui de strigarea neamurilor dmisale. Deci cu jaloba
aciasta infAto§andusA la divan inaintea noastrA, amandoa pArtile, dm ui spatar Mano-
lachi Donici, §i clatlui vel vornic Grigorie Ghica §i intrand in cfrcetare, dmlui vornicul
GrIgorie Ghica la arAtArile dm ale spatarului §i cerirea ce face prin jahbA nu sau Im-
protivit a rAspunde nici au tpgAduit cA locul ce lau avut Mavrodin sA stApane§te de
dmlui cum §i pentru scrisori cum cd le are, ins/. luate de la pArintele dmsale spa'a-
rului, ca ui§te scrisori a dumisale ce era rAsArite fArA numai au cer§ut §i dmlui de la
giudecatA, ca de vreme ce drnlui spatar sA aratA pe sane§ unul din urma§ii ILA Mav-
rodin §i Pluitorii din partea §i altora inpretinA niamuri §1 clironomi carii acum nu sa
%/Ad, sA arate din parlea acelora vreo adiverintA cA iaste raspunzAtoriu, sau sA de in-
credintare cA giudecAnduSA numai eu dmlui pentru eastA pricinA de altu nu va mai
fi tras §1 suparat ; §1 al doile rAspuns de cere numai cu acele sau mai are §i alte sd
arAte. Dmlui spatar la amandoA aceste ceriri a dmisale vornicului all dat hotArat rds-
punsu in divan §i inaintea giudecAlii cA atat din partea tuturor urma§ lor lui Mavrodiu
visternicul dmlui iaste raspunzAtoriu, §1 afarA de dmlui de cAtra altii nu are sA sA su-
pere dmlui vornic in giudecata cat §1 cu alte t crisori osabite de acele arAtate,prin iz-
vodul jau dat nu va cere nici sinet, r,i ap dmlui vtl vornic Grigorie Ghica au scos de
au arAtat intaiu toate scrisorile acelea cate dmlui spatar Donrci au dat in scri3 ca au
fostu asupra 'ocur lor lui Mavrodin vist. §i sau luat .de la rAposatul ban Darie Donici
pArintele dmisale spatarului, care sant acestea adeca : .

a) Un ispisoc din anii 7170 lulie 14 de la dorimul Evstratie Dab ja Vvod, cu

carele au dat §i au miluit pe LAscArache CAmAra§ul cel mare cu un loc de casA
aicea in targu in E§i pre WO mare liingd (emnip, in dosul temni(ei, care loc au fostu
domnescu, ci pre acesta loc au fost casA toate cumpArate de la, Abaza i'au fost ca-
mara§ mare, deci Lascarache vel camara§ pu cumparat acele case gata pe foc dom-
nescu de la Andreiu Abaza eau lost camara§, p ntru ace'a sAi fie acesta loc de casd
driapta danie §i miluire.
b) Zapis din 7173 Fehr. 10 de la Lascarache al doilea visternic, feOorul lui Cons-
tandin Cupariul, precum un loc de casd In targu in E§i dupd L'emn4d, care iau fost lui
cumpartturA de la Abaza 6au fost cAmAra§, iar lui Abaza iau fost cumpAi Atura de la
Simion diaconul ; §I farA§i §i alt loe de casA iarA§ acole ce iau fost lui cumparatura de
de la §i iarA§ §1 alt loc ce iau fost danie de la Dabija Voda- cu uric. Aceste locuri
de casa §i cu caSA gata dupd temhife 'eau vandut lui Saul% aga d:ept o sutA lei clan-
dui §i uricul de danie de la Dabija VodA pe ac 1 loc, §i zapisAle vanzAtorilor ate au
avut, isc4lit fiind zapisul acesta §i de alti boeri marturi.
c) Zapis din acela§ an 7173 lulie 17 de la Satili aga (cumparAtorul acestor trei
locuri cu casA gata de la Lascarache vist al clone) prin care aratA cd au vandut lui
Andronic posielnicul drept 60 lei o casd cu loc cu tot, care o au cumpArat el de la
Lascarache vist., §i sau dat pre icel loc cu cssa cu tot 36 galbeni dAndui acum cum pArA-
toriul ci alte Orli, zapisA ceau avut pre ace casA §i acest zapis iaste incredintat i de
alli marturi.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 155

d) Ispisoc din anii 7174 Apriiie 20 de la domnul Duca VodA intAriturA din dresA
de danie §i de marturie de la Evstratie Dabija VodA pre un loc de casA vi cu casA
p.ta in tafgu E i dug: temnite, locul au fostu domnescu v; lau dat Ghica VodA lui SA-
mion diaconul de pre poartti de vau ficut cask iar dupa moartea lui SAmion diaconul,
au vandut aceia casA lui Abaza camaravu', iar Abaza lau vandut lui Lascarache cama-
rapt, iar Evstratie Dabla Voda' au dat §i locul casai c5t va putea ingrAdi din loc
domnescu ograda prin pregiurul caQ5i, aiijderea vi Lascarache au vandut acela loc vi cu
casA cu tot lui Sauli ag a, iar pre Saute nu lau orimit vecini de pr'en pregiur, ce au
priimit pre Andronic Cerchez pastelnicul vi au intorsu fui Saute aga banii 100 lei. Deci
infdrevte lui Andronic poste nic cu acest loc de casA vi cu casa gata cat au cuprinsu cu
.ograda Lascarache.
e) Isp;soc tot dintracela aa 7174 Main 13 iaravi de la domnul Duca VodA cu care
au dat vi au miluit pie Andronic postelnic cu un loc de casA aice in targu in Evi dupd
temnite unde au fost varnitile care loc de casA iaste drept domnescu, l and i lau dat
au trim's vornici de poarta de i lau ales vi i lau stAlpit despre alte locuri, loc de casa
cat tine casa vi de ograda din gardul casdi ce iau fost lui cumpArAturA de la Sauli aga
vi pana in varnita, vi in lungu Oita in helateul Bahluiului,
f) Ispisoc din anii 1667 Noembrie 5, de It domnul Ilia§ Alexandru VodA, intari-
tura lui Andronic Cerchez poste'nic, pre locurile mai sus aratate, adeca tin loc de casA
aice in tarp in Evi dupit temnite, unde au fost varnitele, acel ce mai irainte au fost
domnescu vi sau fost dat lui Simion diiaconul de vau facut casä, care apoi au cumparato
Abaza camaravul, vi Abaza !au vandut acel loc de casA lui Lascarache camaravul cA-
ruia Dabija Von' iau dat danie vi locul casli cat va pute irgradi din loc domnescu o-
gradA prin, regiurul casAi, apoi Lascarache camaravul au vandut acel lo: cu totul lui
Sauli agA care nefiind prima de vecini lau rAscumpArat numitul Andron.c Cerchez
postelnic, dupa ispisoc de la Duca Voda, vi alt ispisoc iaravi de la Duca VocIA de danie
vi de intariturA vi de ales de vornicit de poartA stalpit dispre alte locuri, care iaste loc
de casA cat tine casa vi de ograda din gardul casAi ce au fost cumparAturA de la Las-
carache camaravul OA in varnite, svi in lungul panA in helevteul Bahluiulul, cum sau
vAzut §i ispisocul de la Dabija Vocil carele au lost dat danie lui Lascaracbe caniaravul
g) Zapisdin anii 7203 April 26 de la Aciana giupaneasa rAposatului Andronic Cer-
chez- ciau fost vorn'c mare vi cu fiiul ei Miron 6au fost spatar al treile, prin care arata
ca a lor driaptd ocina vi movie o casa aicea rn targu in Evi in capul ulitei mare din
gos de Treisfetitele langA casa comisului Stefan Cerchez, o au vanduto lui Dimitrie
Mavrodin vel vist , deept 150 lei, vi zapisale cele vechi inca beau dat la mainile sale$
incredintat fiind zapisul acesta de velitii boeri a vremli de atunci.
h) lspisos din anii 7214 Maiu 6, de la domnul Antioh!e Costandin Vvod., intAritura
lui Dimitrie biv vel paharnic (adica lui Mavrodin) asupra zapisului de la Axana giu-
paneasa lui Andron'c Cerchez ciau fost vornic mare vi de la fiul lor Miron ceau fost
spatar al triile, pe casa dau cumparat de la da nvii in capul taioi mari din gos de Trl-
sfetitele, lAnga casa comisului tefan Cerchez, insä §i cu alt loc de casA §i de ogradA,
care casa au fost vi lui Andronic Cerchez vornicul cumpArAturA de la Sault agA, iar
celalalt loc de casA vi de ogradA, Care casti au lost qi lui Andronic Cercheo vornicul
cumparâturil din gardul casai ce iau lost lui cumparAtura de la Sauli aga vi panA in
Varnite vi in lungu pand in helevteul Bahluiului ales vi stalpit dispre alte locurt de vor-
nicii de poartA ia i fost miluire de la Duca VodA.
Avijderea intare§te vi pe alta bucatA de loc tot acole din locul domnescu unde au
fost temnita intro vreme, ce taste intre locurile mAnAstirii Treisfetitele vi intre casAle co-
misului Stefan Cerchezul 17 pa§i in curmezi§u pasul cle 6 patine i in lungu de 18 pa§i

www.dacoromanica.ro
156 DO CUMENTE

denaintea casalor sa'e ci iaste cumparatura de ra Axa a vorniaasa §1 de la fiul sdu Miron
spatar, care si cu acesta loc la u miluit cu ispisoc de clarni Constandin Duca Vvod. Asij-
derea au mai aratat un zapis precum au fost cumpArat de la augArii de la Trei sfeti-
tele 8 pasi dreptu 50 de stupi de sau largit ograda casAlor care sau pomenit ce sau
cumpAr at de la Axana vorniceasa si de la filul lor, iar mai preurmA cercandusa la is-
pisoacele casAlor de la Duca Vocla sau aflat ca au fost vandut rdu acei 8 pasi de loc
calugArii de Treisfetitele, caci acel loc lau cuprins ispisocul cel de danie de la Duca
VodA lui Andronic Cerchez vornic, fiind din locel domnescu ii intAreste iara§i si asupra
acestu,a.
Acestea sant scrisori e ce sau luat de la raposa'ul banul Ddrie Donici, pArintele
dumisale spatarului, cuprinzAtoare pe locurile arAtate care din 'nand in manA au ajuns
la Mavrodin v:sternicul, si la dansul sau incheiat intrunul supt' numele sa , iar asupra
pricinii cu .care locul acesta au int at la neamul dumisale vornicului Grigorie óhica, au
scos dmlui deau aratat un zapis din anii 7232 Feb.. 18 de Ca, d 'Yana aum sant he,
cull [83 and de la Dimitrie Macri biv vel ban, prin c..rele a§a adivereaza la man CecIuIui ceau
fost spatar mare, §1 a giupanesei sale Roxandei (pre stramosii dmsale vornic Grigorie
Ghica), precum leau vandut a sa direaptA oda si mos e un fioc de casA cu p:vnilA de
piatra, care loc iaste pre ulila mare langA Curtea domneascd ci iau fost cumparaturA de
la Costandin Cucoranul medelnicer, epitrop mctsiilor lui Andreiu de visterie ca sA le
vana sai plAtiasca datoriia, sau scolandul in vanzare nevrand cumn .tul sAu Donici ca
sal cumpere pentru cAd au fost thai dintaiu a socru'ui lui a lui Mavrodin vist, acel
loc lau cumpArat el, care si el lau vandut spat., Dediullti si giupanesei lui drept 250 lei
si sA ailaA a le da si zapisAle ce.e vechi toate la numele cumparAtorilor, .in care zapis
cel intAlu Inainte vanzAtoriului iaste iscalit martur Darie DonLi vel vorn.c, apoi vanzato-
riul banul Macri si deosAbit adiver t si de yelp boeri ai vrem2i de atuncia, Die Ca-
targiul vel logofAt i al i. Deci macar de nu sA si ardta pr cina in zap'sul acesta cu care
de la Mavrodin vist, au trecut locul la Andreu de visterie, pentru a cart e datorie sau
vandui de Nicolae Cucoranul medeln'cer, dar de vreme ce cumpArAtoriul de la Cucora-
nal banul Macri i vanzAtor ul cAtra spatar Dediul au fost cumnat cu Donici
ginerele lui Mavrod 11, carii au putjt ave foata t ina f nu numai cA Donici fiind
intrebat de la vanzarea banului Macri si cumpArAtura spat. Dediul nau vrut si cumpere
ci Inca au si iscalit care sau savtrsit rea pr'n stirea divanului, apoi Jar arLsta iaste
desAvars't dovada cd locul 6au avut Ma vrodin v st., sau instreinat de la dansul si
nau ramas in moslenire urmasilor sai, si fiincicA zapisul banului Macri de vanzare
catrA spatar Dediul scrie F A alba ai da s, zapisele cele vechi toate la mainile cumpara-
torilor vederat iaste cA nu Lau mai dat n'ci atunce n'ci in urmA, [Ana. cAnd raposatul
logofAt lordachl Ghica pAr ntele dumisale vornic, Grigor'e leau aflat la raposatul ban
Darie Doni6, la care si dumnealui spatar 1;)onici ne mai rama:ndui atunci cuvant au
adaos a zice : intAiu precum Mavrodin dupa scrisorile ce sa vd--1 ar fi avut mai multe
locuri, Iar nu numai unul, ce v?nde banul Macri, si nu sar fi cuprinzan toate intru a-
ëeasta vanzare, nici ar putea sA fie acel vandut loc acole, undel s Apartest dumlui
vornicul Grigor:e, Hind cal aratd !Ana curtea domneascA, si al doilea cA locul spatar
Dediul ce lau avut pe urma n2p3atasa doinnila Rucsanda Racovila surora dumisale vor-
nicului Grigorie, ar fi fost diaasAbit unde ar fi avut i casa si afar de locul lui Ma-
vrodin, insa sl la aciasta nu incape aceasta indoia15, cad de au si fost mai inainte mai
multe locuri, precurn se vede si din scrisori, dar fiind alAture unul langA altul la Ma-
vrodin vist., toate sau cuprins intrunul, si de la dansul sub nume dc un loc au esit
fara diosebire, cA ar fi dintransul, sau cA ar fi mai 'limas, ce intru cuvAnt locul lui
Mavrodin, §i ginerele lui Mavrocinl DPrie Dvnici vornicl st*m§ul clunlisale spatar

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 157

prin iscalitura sa marturisd§'e, care loc nil poate ft altul de cat acesta, caci precum it
aratA zapisul langa curte acole aproape §i iaste, far ck domnita Rucsanda moa§a dumi-
sale vornic Grigore au mai avut §i alt osAbit loc pe lank acesta de la Mavrodin an
scos dnilui vornid cbvadk un larisov din anii 7249 lunie 4 de la d mmul Grigorie Ghica
Vocla bktranul, prin care a§a sk cuprinde cd rdposata spktkrJae Roxanda a Dedului
eau fost spa'ar, Inca in viaid fiind, dn toti nepotii sai de fii, a domni, I sale Mihai VoclA
au ales pe dornnita Roxacla §1 iau ddruit casale sale cu tot locul lor da i avut aicea in
E§i lank curtile dotune§ti, i alte raltua§ turi, care danie dupa moartea ei au intärttu §1
fiicksa doamna Ana a domnii sale Mihai VodA ; §i osabit de acest loc de casd ciau
fostu pkrintescu, au mai daruit fiicii sale domn'tei Ruxanda §1 alt loc de cask alkturea
u locul cel pkrintescu, ciau fost cumpAraturd de la banul Macri, iar banului Macri iau
fog cumpArAturd de !a Cucoraut tu delaicerul Dzci ii intkre§te dornnitei Ruxandei stA-
pan rea asupra ac!stor locuri c a cask gata facuta th hatmanul Costandin, §i cu t ot
locul lor ce va cuprinde pre ac!le doi locuri, dupd care hrtsov bata indoiala sau pre-
pusul dmsale spktar sa radica aât pentru locul lui M wrodin cd nu ia st! altul sau aiu-
rea, cat §i ca din vzchiu au avat domnita Ruxanda arna id.)1 locurile acestea, adick u-
nul ce au bst pArintas:u, §1 altul acel de la M wrodin, apoi pe langi aceste dintro a-
nafora din 1784 lunie 21 iscAlita de velitii boeri, §i intarltk cu pecet.ta domneasca ciau
mai arktat dumnealui vornic sk dovide§t,. § n strAmutata stApAnire a do mnitei Ruxanda
asupra acestor locuri, adia la giudecata dal avut atuncea cu acei ce avea casA pe
locurile acestea intre alte dovezi sau vazut §i o hotarnici m ai d mainte de la 1777 (de-
cand pand acum sant trecuti treizaci de ani iscalitk .de rdposatul logofdt Gheorghie
Sturza §i aIi boeri, precum la cercetare §i hotArAtura ce sau facut atunce au mirturi-
s it mahalagii oamenii batrani ca atat pe locul unde au fostu casele domnitei cat §1 pe
locul ci era slobod plank in Bahlui macar CA nu era ingrAdit au apucat stIpanIre dom-
nitei, adeck in vreme cand domnita nici nu era aic2a in Moldova, ci se afla in Tani-
grad ; cl2ci dacd domnita nefiind aicea au stkpanit, cum dar banul Dath Donici fiind
nelipsit au facut tacere, mai vartos avaad §i scrisorile, iatA cA §tiinta nu iau lAsat a
face vreo cerere n'ci atunce precum §i de atunce de and I sau luat scrisorile in curgere
de 22 ani trecuti. Diept aceia dupd incredintate §i vrednice dovezi au arktat dumlui
vornic Grigorie Ghica .asupra acestor locuri care dupd mo§tenire le are de la surora
dumsale rAposata domnita Roxanda Racovita, giudecata au hotkrat ca sa le stkpaneascd ca
pe a dumsa'e dreapta ocina, WA mai multA suparare de catra urnla§ii lui Mavrodin
vist. Asupra cArora locuri i sau dat dumisale de la divan §i aC'asta carte de giudecata.

1807 Mart.

Costachi Ghica, logofAt Alexandru lanculeu, vornic

Dumitrie Sturza, vel vornic Grigore Razul, spatar
Vasile Roset, vel vornic sau trecut in condick
Costantin Bal§, vel logofdt Matei Costin Clucer"
Constantin Palade, vel vornic
Teodor Bal., vel vorn:c
loan Sturza, vist.
Lupul 13als, vel vornic

www.dacoromanica.ro
158 DOCUMENTE

XLIX. 1816 Sept. 4 loi. Scar lat VodA Ca Ihhah dA voe lul Avrarn HerFul sA facA cash de in-
chInAciune la feredeul Sarata.
lro Scar lat Alexandru Calimah Voevocli cu mila lui DumnezAu domnu tArii Mol-
daviei.
Prin aciastd carte a domnii meli sa face §tiut cA prin jalba ce niau dat Avram
Her§cul jidov au fAcut arAtari cA aice in ora§ul E§ii de la mahalaoa din dosul ulifii
tárgului de kos, unde sd numeqte la Sarata, avAnd un feredeu jidováscu fAcut de (la-
nsul dui:4 invo;ala ce are cu sfnta mAnAstire Treisfetidor, au fAcut cerire domnii melt
cA tot cuprindere acelui loc unde este feredeul 0 niFte odAi pentru a gAzdui drumetii
jidovii sA ail:4 voe, intro odae de acele sd faci inchinAciune lor (cu departare fiind
despre amAndoaft havrile jidove§ti ce sA aflA in tot ora§ul E§9) nesupArAndusA de ca.
tit nimeni. Deci cercetAnd domnia me 0 afland c4 jidovii au acest obiceiu cA cei mai
multi fArA a merge la aceli havre, acei ce sl megie§escu Intro casA §i i§ fac inchinA-
ciurie lor §i incredintAr.dune domnie me cA cu adivArat cerire jAluitorului Avram Her--
cut nu este de altA fArA nuniai pentru departare locului §i pentru- acei drumeti jidovi.
Drept aceia netrecAnd cu videre rugAminte lui §i neftind aciasta cerire a lui de vreo
strickiune oraplui, mai vArtos cA au acest obiceiu de a face inclinAciune lor prin casA
§i prin odAi, i sau dat voia prin aciastA carte a domilet mete ca sa fie volnic §i sto-
bod a cere o odae dentracele facute pentru acei drumet7 jidovi cum §1 megie§ii sd facd
inchingciune lor. Poruncim dar §i dumisale vel camara§ i altor zapcii fntru nemicA sa
fie supgrati a fad InchinAciune lor intru- odae de acele insA nici ca cum nare voia a
cuteza §1 a o face havra, aciasta poconcim.
1835 SApt. 4.
I. pecet i domne§ti. Procit vel carr ara§
lea cir, an, tca, BK. 1806. Cap. de bou.

L, 1821 Octombre 11 1a.F1. CAlmAcAnla cla carte de stApAnit iui Avram Herfcul Nov asupra
fere deuluf jidovesc (mahalaoa SArata).
CAIMACAMIA
Dupg luminatA carte mariii sale Scarlat VodA Calimah din let 1816 Sept 4 0
dupA buturdiu mArli sali Salih Pa§a, ci niau ir.fAtipt Avram Hel§cul jidov pentru un
feredeu jAdovAscu fAcut de clAnsul 0 cu odAi Inpugiur, pentru inchinAciune lor pe
locul mAnAstirii Trtisfeuttlor d'n orapil E§li din niahalaoa din dosul ulitii tdrgului de
kos unde sd nungeOe mahalaoa Sdrata, sau dat sj de cgtrA cgimAcAmie carte aciasta ca
sA aibA al stApAni dupA invoiala ci are cu manAstire in pace, ,I,i ntsupArat de cAt!A
nimene, sa scrie §1 darlor zapcii cA sA nu fie supArat intru nimicA dIn drepte binalele sale..
$tefan Vogoride 1821 OLt 11

LI. 1824 Avgust 24 la$1. Ion Sturza VodA intdre5le lui Nahman PrelA jiclov sa deschla Scoala
jidovasch la feredeul Sarata.
Cu mila lui DumnezAu Noi loan Sandul Sturza Voevod domnu tari Moldaviei.
SA face §tirea prin acest hrisov al domnii meli cui sA cAdi a §ti cd lupA jalba
ce niau dat Nahman Prell jidov §i dupA intAritura ce niau arAtat de la sal/At-Out in-
tru pomenire procatohul nostru domnu $carlat Cal mah Vvd, au fAcut arAtare cA aice
in ora§ Evii, la mahalaoa din dosul ulifii tárgului de kos, uncle sd numefte Sarata,
avAnd un feredeu jidovesc, fkut de dAnsul dupa invoiala ce are ,cla mai inainte cu
slanta maastire Treisfetitele g4 tot to guprioclere agelot log, oncli ieste feredeul §i ni§te

www.dacoromanica.ro
 DO CUMENTE 154

odai pentru a gazdui drumetii jidovi sä aibA v )e a face o casa de inchinaclune lor si
denvatat copiii, fiindule cu dipärtare despre amcindol havrelc jidove0i ce bit afla in tot
ora§ Ecii. Drept aceia dupa a sa cerire cercetand §1 domnia mea §i incredintandune
cä cu adivaratd cer re jaluitoriului Nihman PrelA nu esti de vreo stricaciune ora§ului,
ce mai vartos spre odihnd §1 multumin a tuturbr jidovilor atat a celor drumli cat §i
ace'or lAcuitori aice in ora§ obi§ ;uiti f ind des fac inchinAciune lor prin casA, asupra
cArie casä de inchinAciune intarim si do nnia nra prin hriso rut acesta numitului Nah-
man Prela, ca sAi fie nesmintit si nestrAmutat in veci nici odinioarA nesuparat de caIrA
nimine.- Poroncim dar domniea mea t pistatului cAmdrii i altor boeri drmatori §1 zapcil
_sa' f ti urmatori intocma duo hotA ari hrisovului acestuia a domnil meli, sa nu fie su-
parati au opriti de a§ face inchinAciune duclA obiceiul legii lor. Scrisusau hrisovul a-
cesta la scaonil domniz mete in ora§ E§ii intru ce dintal domnie .a noastrA la Mol-
davie in anul al triile.
Ica loan Sturza Voevod.
1824 Avgust 24.

Lll. 1825 Avgust 7 /afi. Ion Sturza Voda in!AreVe lul losif Nahman dreptul de scoalA ildo-
vasca la feredeul Santa.
Cu m:la lui Dumnezau Noi loan Sandul Sturza Voevod domn tlrAi Moldaviei.
Se face §tire prin acest hrisov a domnLi me'i cui si cade a §ti CA dupA jaloba
ci n'au dat losif Nahman j dov §l dupa intAritura ci niau aratat de la savar§ltul intru
pomenire procatohul n )stru domn Scarlat Calimah Vvod. au fAcut arA,tare, cA aice in
ora§ul E§ii la snahalaoa din dosul ulifii teirgului de gins, uncle sit numefte Sal ata, a-
valid un feredeu I dovesc facut th dansul, cd tot in cuprindere ace14 loc, unde esti
fo-edeul si niste oddi de a gazdui drumetii jidovi, se a bA voi de a§ faci §i dascal a
§) a§ faci §i ob c,nuita lor inchjnAciuni, fiinduli cu depArtari despre amandoi havrile
j'clovesti ci sa aflA in tot orasul Eii. Drept aceia dupa a sa cerlre cercetand §1 dom-
ni e me, §i incredintandune ca cu adevarat cerire jaluitorului losif Nahman nu esti de
vro siricaciune ora§ului, ce mai %/nos spre odihnA §i multumire tuturor jidovilor atat
a celor drumeti cat §1 a:elor lAcuitori a'ce in ora§, intarim §i domnia me deci hrisovul
acesta numitului losif Nahman asupra acestii dAscAlii de InchinAciune, ca sal fie nez-
m;ntit §i nestramutat in veci niciDdinioara nesupArat de cAtrA nimine. Poroncitam dar
domnie me epistatului cAmArii, I altor boeri drtgatori §i zapcii ca sa fiti urmatori in-
tocma dupA IhotArAre hrisovului acestui a domnii meli §i nici odatA de cAtra mahalagii
sou de c6tra altii se nu fie supArati sau opriti de as faci inchinacluni dupa obiceiul
legii bor. Szrisusau hrisovul acesta la scaonul domniei meli in ora§ E§ii intru ce dintAi
d Annie a noastrd la Moldavie, in anul al patrule.
ha loan Sturza Voevod 1825 Avgust 7
Asian vtori logofAt procit
I. pecete mare in tus ros
kaali C4110 CTS1134 R. IL Aromu ,sau trecut in condica de hrisoave
iipiii OWRili Teodor Ga§par condicara
utroque clarescere pulchrum 1822
Leu, bou
Obs. Doc. de la XLVLIII ne-au fost comunicate de M. Burghelea.

www.dacoromanica.ro
160 DOCUMENTE

Lljl. 7215 (1707), Julie 1. Preotil Sav ln sl Vas Ilie, de la Sf. Gheorghe Lozonschl, din las!, dA-
rulesc lui Vas! lie de vlst. un loc al bisericil, pentru ca acesta sA ajute la acoperernAntul bisericii.
7215 lull 1 1) Adeci noi preocii de la sinta besAricA sveti Gheorghie, Savin si
Vasilie fa'.7em stire cu atiastA adevAratA scrisoare a noastrA la nfana dumsali lui Vasi-
lie de vist(e)rie ginerile dumsali lui Efrim ce 1.1 lost... pentru un loc de cas(A) ce au
avut IsAileasa MCI lane og ada dumsali MArinutli Pivitoael, care acel loc lau giuruit
IsAileasa bisaricii mui sfnlul Gheorghie 2) §1 dupA moartea ei timpindusA de au stAtut
acest loc pustiiu multi v rkme si impresurAidul unli de o parte altii de alta §i mai rA-
mAind o parte de loc si fiind in coastili ogrAzii d imsali- glupanesii MAricutai §1 socotind
noi cA nare besdrica nici un hlos de acet putin loc §i fiind si besArca slabl la acoperemAnt
am fAcut voroavA cti dum'or ca s(A) agiutoreasca la acoperemantul besAricii §1 am tocmit
sA dea 3000 qindilei nuInuntli §1 cue pe acea sindilA si sd fie de la noi blagoslovit sA
facA ori ce ar vrea cu acest put'n 10 ca sAl fie dumsali pornanA pentrucA au socotit
de au dat agiutoriu la acope -emantul sfintei be3Arici cas(A) nu se strice pomana clitori-
lor ce au intarit mai inaint far de sar scula c:neva sA fac5 vro gAlceava pentru a-
cest loc sA fie lAsat si afurist de dmnul dumnezAu §i de noi blestemat in. veci, ninM.
Pentru credinta am iscAlit §1 pentru credinta am iscalit (sic) popa Sa /in de la
sfti Gheorghie ; popa Vasilie tij sfiti Gheorghie; 1707.

LIV. 7222 (1712), Sept. 15 Ghedeon, Mitropolitul Moldovli, dAruiete lui Dumitrachi, cAmAra-
sul de lzvoade, un loc de casA, in la41, pe ulita Feredeilor, care loc a f ost a sfintel Mitropolil.
7221. SIpt. 15 Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Suceavsk i facem §tire cu gastA
carte a noastrA pentru un loc de cas(A) ce hste aice in tiirg in Iaq, pe uiia Ferede-
ilor, care iast2 a sfintei Mitropolii, ce iaste alAturea cu gardul a Pivipaer qi pe lcingd
rtipa cea maw Wand in gardul ogrAz i lui Abaza vornicul, in lung; care acest lOc fiind
mai inainte si mai mare §1 mAncandul rapa §1 nefAcAnd nici un folos sfintei Mi ropolii
am socot't cu a noastrA build vrkre si lam dat acest loc danie dumsale lui Dumitrachi
cAmara§ul de izvoade cas(A) aibA al stApAni si a§ face cas(ã) pe dansul §i sAi fie mo-
§ie in veci si lui §i fe6orilor,sgi, a§ijclerk §i in urma n3astrA pre carile lar rnilui dm-
nezdu cu cinul arhieriei §1 mittopolit poftim frat-kste ca sA nu strice aastä danie a
noastrà care scriem mai sus, cAci dlui cAmArasul neau arMat cateceva§ slujbe, far dine
sar ispiti skstrice _sA fie b'es.emat §1 neertat th domnul dumnezAul §1 de maica pre-
cista si tie smereniia noasTA. si pentru credinta am iscAlit §1 sau pus §i pecetk sfintd
mitropolii ca sA sA §tie.
Ghedeon Mitropolit al Moldovlahiei. Pisal Axinte uricar.

LV. 7225 (1715), Fevr. 20. Preotul Gavrili §i sotul au Sa1ta, vinde, drept 9 lel, lui Alexandru
sotului au Despii, o casA cu loc, alAturea cu gardul Plvitoael, in la0.
7225. Fevr. 20. Adea, cu preotul Gavriil §1 cu solul meu Safta scriu si mArturi-
sAsc cu acest adevArat zapis al meu, cum de nimint silit nici asuprit, ci de a noastrA
build voe am vAndut o cas(A) cu loc cu toT, care iaste alAturk cu gardul Piviçoaei
despre rapA pan in gardul lui AbAza vornicul, in lung, care acel loc §1 cu cas(6) imi
iaste mi danie de Dumitrasco cAm6ra§ul §i am vAnduto dumsali lui Alexandru si sotu-

1). Documentele ce urmeazA sAnt din o CondicA in cari sant trecuti scrisorili mo-
§ii MAdrAjAcilor i a jumAtati de sat de Codre§ti de la tint. CarligAturii, 1818 -fevr. 10 11.
Aici sant copiate, in acelas an, si unele acte ale caselor din Iasi, ale bisericif TAI-
pAlArilor, ce stApanea satele de mai sus.
2). Si. Glieorghe Lozonschi.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 161

lui dumisale .Despi i cuconilor dumsali drept 9 lei §i fAcandune plata deplin cu bani
gata, lam facut acest zapis ca sA fie dumsali mo§ie in veci neclatit §i iam dat §i za-
pisul cel vechia si la tocmala noastrd sau tamplat multi oameni bun! §1 mahalagii, care
sant iscAliti mai gos i eu Inca pentru credinta mam iscAlit.
Ghedeon, mitropolit ; Preotul Gavriil din la§ ; Dimitra§cu biv cAmara§ ; Toader
prot. mam tamplat ; Mihalachi sin Efrim mam tamplat ; Toader sluga lui Pahomie ; A-
nasie Chirieta -(sic) §i eu Vasili Drama din la§ am scris zapisul.

LVI. 7225 (1715) lulie 22 *) Dumitra§cu cAmArao dAruleste preotului GavrIll un loc de cask alA-
turea cu gardul Pivitoaei, despre rapA.
7225. luli 22. Adeca eu Dumisa§cu samAra§ scriu §i marturisdsc cu acest zapis
al meu, precum eu de niment stilt nici asuprit, ci de nrk buna vOe am daruit a mt
dreaptA ocina §i mo§ie un loc de cas(a) cu tot locul impregiur cu toatA partea mu ce
iaste alAturea cu gardul Pivifoant despre rdpci pana in gardul lui Abaza vornicul in
lungu, care acest loc imi iaste §i mie danie de la sfintiia sa Chir Ghedeoan arhiepiscop
§i mitropoli ul Sucevii §1 a toata Moldav:e. Eu acest loc lam dat preotului Gavriil pen-,
tru sufletul rAposatilor pArinti i frati pentru cd ci preotul au slujit slujbA dmnezaiasca
pentru aculi suflete raposati §i pentru a noastra ertare de pAcate. Deci sA fie preotulul
dreapta ocinA §i mosie in veci molitvel sale si preotesai si cuconilor §1 nepotilor §1 al-
tor neamuri. lar n"me dintranrk samintie sa naiba a intoarce a m-k danie §i acest loc
lam dat cu o cas(A), iar o cA§cioard mai mica ce iaste in ograda aceia cas(A) iaste a
unii femei sdrace,, din cat a putea sA trdiascA bine, and a vrk preotul sA scoata pe
fem-ke de pe locul lui, sä ODA ai plati cas(a), caci cas(a) au fost a el, numai locul
iaste a preotului. Si la aceastA tocmala a noastrA au fost hid multi oameni buni din
mahaoa, (sic) care mai kos tot sau iscAlit §i iam dat §i zapisul cel de danie de la pA-
rintele mitropontul ca sa §tie.
Dumitra§co biv gAmAra§ iscal. Erei Gheorghie Toader, Anisiia Chirieas(a), Ion Vrac
(?) post, am scris.

LVII. 7234 (174'5). Numb. 12. Alecsandru Chita si femela lui, Safta, dArulesc filnului lor,
Toader, un loc de casA la !Alta mare, in 14.
7234 Noem. 12. Adecd au Alexandru ChiA, ginerile Pivifoaei §1 cu femiGa mt
Safta facutam acest adevArat zapis al nostru la mana hinului nostru lui Toader, precum
de nime silit, ci de a noastrA bung. voe iam dat danie un loc de- cas(a) la ulqa mare
unde au (ost casa tatitlui nostru, ldngt! easitle logrt. Boului §i iam dat cas (a) de pomana
finului Toader §i copiilor lui §i nepotilor lui §i stranepotilor lui in veci. lar cine sar scula
?supra finului din sAmintiia-noastra pe urma noastrA sA fie neertat de noi §i de milos-
tivul Dmnezdu §i de a noastra toata sAmintie §i de 318 sfinti de la NicheAt care a
trece piste scrisoarm noastrd §i la acest adevarat zapis al nostru sau prilejit multi oameni
bunt megie§i §i mai de laturi care mai gOS niAlll §i iscAlit, care nam iscAlit nAm pus
d-kgitul pentru mai mare creJinta.

*) Data de lunA trebuie sa fie gre§ita, cAci §crisoarea aceasta este anterioara celei
de la numArul precedent.
21
www.dacoromanica.ro
162 DOCUMENTS

;NM. 7236 (1728), April 25. Alecsandru. Ispravnicul lui fordache Cantacuzlno, vinde drept
140 lel bAtuti, Jul Gheorghe Pot log de vlst o cas4 cii locul el, pe ulita Feredellor.
7236, Apr. 25. AdecA eu Alecsandru ispravnicul dumsali lordache Cantacuzino
vel spat. scriu ci mArturisAsc cu acest adevArat zapis al meu precum am vAndut a rirk .
dreapta ocini i mocie, o cas (A) cu loc cu tot ci cu pivnitd de piiatrA ci cu toate cu
cAte sl vAd Mute de mine prinpregiurul casai, am vAnduto dumsali lui Gheorghie
Pot log de visterie drept 140 lei bAtuti, care cas(A) o Am facuto eu din temelie precum
sa :Ade I acest loc"de cas (A) au fost a Mitropoliei ci Ghedeoan mitropolit lau fost
dAruit lui Dumitracco cAmAracul de izvoade, iar Dumitrasco lau dat popii lui Gavriii
si popa Gavril mi lau vAndut mie, care cas (A) iaste pe ulifa Feredeilor, din sus de
castile dumsali yel logft. qi pcind in locul Pivi(oa §i mai iaste o cAccioard pe-acest
loc a unii babe a TelegArita, d.k vrk sA o las'(A) sd cadA, decA vr*, cum A fi voin,
locul taste vAndut de mine tot, fiind datoriu dumsali giupAnului din vilaritul Putnii co
sumA de bani i neavAnd de unde sAi dau am vAndut cas (a) ci mtu dat tot banii
deplin in mAinile mele. Deci i dumsali Inca sAi fie ocinA i m )cie in veci, durnsali §i
glupAnesAi f cuconilor dumlorsali ci pe zapisul meu sA fie volnic ac face ci ispisoc
domnesc ci cine sau tAmplat la tocmala noastrA boeri mari i mai mici ci megiec sau
si IscAlit i eu Inca pentru mai mare credit* mam iscalit.
Gavril Mitropolit Sucevii. Ananiia episcop Romanului. Alexandru is. iscal. lordachi
Canta blv spat.

L1X. 7236 (1728) Mal I. Alecsandru, Ispravnicul lui lordache Cantacnzino, la mAna lui
Gheorghie de visterle, in priclna basulul banllor, luati de acesta din urmA,?..pentru cumplirarea unei
cash de la Alecsandru.
7236, Mal 1. Eu Alecsandru ispravnicui dumisali fordaChe Cantacuzino facem ctire
cu'aciastA [cartel a mt la mAna dumsali lui Gheorghie de vist (e) rie pentru.casa m.k
de aict din lac, care cas (A) agiungAndurnA pe mine nevoe, cA TAmAind datoriu la vis-
terie co sumA de bani ci de altA neavAnd eu de ce md apuca, de mare nevoe meam
yAndut casAle mtle pentru 80-lei noi dumsali i nepriimindul megie3 dum ui vel logi.
fiind dumlui mai aproapi, pentru nevom nrk, dusumam la dumlui vei logf. dumlui sAmi
dt banii i sA lipsascA Gheorghie, iar dum. vel logf. au zis cl mrk da 30 lei, mai mult
na da, iar de dau altii mai mult acelora sd o vAnz, .mam rugat de vrkme ce numi da
pretul sA s(A) iscAleascA In zapis, dumlui nau vrut nici sA iscAIeas.A, Gheorghie nu
vrk iar sA cumpere , zicAnd cA bani ai sal nare ci va sA ei bani cu dobAndA ci poate
mAini poimAni sAi dl banii inapoi ci sal scoatA din cas (A), far d; voi face .un zapis la
mAna intracest feliu, cA del -va lepada durnlui banii inapoi, mai pe urmA sA port eu
bap/ banilor pe cat vor zabovi banii. Deci eu aca mam cAutat ai face zapis, eu sAi dau
baful banilor precAt sar intArziia aciastA vrkme. dar iar gAndesc ca voi av-k l eu
dreptate de la domi (sic), cA dumlui pretul nu m-ku dat i ea ma plAtesc cAt imi va da
dumlui I pentru credinta mam iscAlit. Alecsan Iru iscal.

LX. 7236 (1728), Julie 25. Socoteala de hull ca au cheltuit hatm. Ion la casele ce an
cnmphrat dela chlugAril de Neamt.
7236, lull 25. Socoteala de toatA cheltuiala ce au cheltuit dum. hatmanul Iaan 1) la
casAle ce au fost cumpArat dumlui dela cAlugAril ot Neamtu i dupA rlorunca MAriei
Sale lul VodA au tutors banil Alexandrachii (sic) ginerile Piviçoaei dumsali hatmanulul

1). Este cronicarul Ion Neculce.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 163

loan cum scrie mai t os §i neau rAnduit pe noi vornici de poartA §i precum am soco-
tit am insamnat mai gos.
lei par.
30 : cumpArAtura iau dat bani Alexandrachiel hatm. Ion.
3: 4:
1 : 6: la tiganil ce au ranit casAle in doo zill fiind pline de gunoi nau
dat bani (sic).
2: doua carA fan de au acoperit casAli; un car pri§tini.
1 : 8 : 200 pari ate un ban par W.
1 : 10 : 5 carA nuIe, ate 39 bani carul.
1 : 6 : la as(A) liuzi ce au indrAdit (sic) gardul.
1: 6 : au cumparat scAnduri la di;an(sic) §i la u§i unui me§ter ce au
fAcut o portita §i la divan §1 la e§itoare.
8: o groapd de e§itoare ce au sapat doi ru§i.
10 : pe 40 bArne §1 pe ni§te scAnduri stejar ce au podit e§itoarea.
1 : . amnare §i §as(a) stAlpi la e§itoare.
Face toalA cheltuiala precum am socotit noi ca sa intoarca Alexandrachiei dumsall
hatmanului ktn, fAra cei 30 lei, ce au dat pe cas(a). Deci dumlui Alexandrache au
cAzut la rugAminte la dumlui hatmanul Ion de nau mai rAdicat, ertat de 30 'lei, 10 par.
lar 12 lei sa aibA ai da mAini dinv neata Wà nici o pricinA §1 and sau tocmit adastA
tocmala san tAmplat Andrei Luea sulger §1 Mihaiu Tirul "§i Toader Tatarul megie§i §i la
nimica nau pus pricina. lar de nar da dumisali banii cum sau apucat, sã naiba dumlui
ai erta nici un ban, ci sAi dt deplin §i sau apucat pum Ca casAle altora nu It da, nici
altora nu I* cumpArA (sic), farã cat mi hi rascumpAra sA §az(A).
Am pus §i peceit.
Ajasta cheltuialA ce scrie intracest izvod, cumparAnd Gheorghie casAli de la A-
exandrache sau a§Azat §i cu mine de meau dat 12 lei cheltueala, care altii ce mai tree
am ertat §i pentru credintA am isca. it.

LXI. 7247' (1729) Mal 1. Ion liatmanul pentru ni§te can din 1a51, cumpArate de la egurnenul
de Neamt i pentru care i s'au Mors banii de Alexandrache comisul.
7237. Mai 1. Pentru ni§te case ce am fost cumparat de la egumenul de Neamt
aicea in la§ §1 pe urma meau intors banii Alecsandrache comis, netAmplAndus (A) zapisui
cel de vAnzare lAnga mine, mam apucat dupa ce oi mtrge acasA sAl cei §1 sAl dau la
mAna lui Ghiorghit (A) Potiog ot vist., cAci leau cumpArat dela Alecsandrache, iar zapisul
cel vechi i lam dat. §i pentru credinta am iscAlit. Ion hatman iscal.

LXII. 7237 (1729), iunie 21. Alecsandru blv colitis la mina lui GheorghltA Potlog ot vied.
pentru 33 lei cu care primul sl-a rAscuinpArat casele din lag, de la ham Ion Necuice. NeclAnd bani
la zi, Gheorghita sa-I scoatA din casa.
7237, luni 21. Adecd eu Alexandru biv comis fAcutain zapisul meu la mAna dumsal
lui Ghiorghit (a) Potlog ot vist. precutu sA s (a)
§tie ca dumlui meau fAcut bine cu 33
lei noi, care bani am dat dumsale lui Ion Hatmanului de m-km rAscumpArat casAle de
aict din ia§i, care cas(A) 11u fost vAndut calugAril de la mAnAstirea Neamtuiu.. Dec;
eu mam apucat ca sat dau banii dumsali pAnA in trei luni, iar ne (land banii la zi ca
sai di §i dumlui atunct de unde ian luat, iarA§ am facut a§Azarea cu dumlui ca sA§ A
caAAle acestt ce I'km rascumparat, fund dumlui razA§ mai aproape Mug mine. Jar
de nq da banii la zi §i a§ pune pricing §i penlru cast, sA fit ygillic clumlui a MA

www.dacoromanica.ro
 164 DOCUMENTE

scoate din cas (A) si la orice giudecatg a§ mtrge sg fiu de rg rusine si la aeiastA toc-
mal a noastrA sau timplat si alti boeri, care mai gos sau iscA'it si pentru credinta am
iscAlit si pentru acest bine ce mitt fficut dumlui de mrku aflat bani la nevom m*, andui
banii la zi, asa math adeverit ca sAF dau si o bucatA de loc din gardul dumsali la han,
din locul casAl m1Ie si pentru credinta am iscAlit.
Alecsandru co(mis).

LX111. 7237 (1729) Sept. 13. Bann ce I-a dat Gheorghe Pot log lui Alexandru blv comis.
7237. Sgpt. 13. Banii ce meau dat Gheorghie pe cas(5), sä sa Vie
Lei: 15 meau dat tntgi, Sgpt. 13.
4 : &pa cestor 15 lei, insA 8 lei iam luat de la un turc cu bas.
11 au dat la Hermeziu rAmA§ita vAdrAritului ce au fost el rAnduit ot Vranck.
40 au dat n mAna m*,
0 care sA fac peste tot saptezgci lei.

LX1V. 7237 (1728) Qct 5. Soborul de la MAn. Neamtultd vinde hatm. Ion Neculce, drept 30
lei bard vechl, 0 casA cu foe cu tot, In la§1, la ulna Feredeilor.
7237, Oct. 5. 1) Teofil igumenul §i cu tot soborul de la sfnta mgngstirk Neamtul
facem §tire cu acest adevgrat zapis al nostru ca sg sA stie, precum am vAndut dumsall
hattnanului Ion o casfi cu loc cu sot, aic* in Ias, intre casa preotesAi popii lui Toader
ce au fost protopop si intre casa dumsali lui Ghiorghita Potlog ot vist.- /a ulita Fere-
deilor, care cas(A) au rgmas de la pArintile Pahomie episcopul, iar pArintelui iau fost
cumpArAturA de la Safta lui Efrim vetul, fem-kA lui Vasilie ce au fost diiac de vis-
t(e)rie, iar lor leau fost cumpArAturA de la preutii de sfeti Oheorghie, anume preotul
Savin I Vasilie, iar lor leau fost danie de la IsAileasg. Actste casA i learn vAndut du-
misali drept treizAci lei bani vechi si neau fAcut dumlui plata deplin. Deci ca sgi fie
dumsale dreapta ocinA si mosie in veci. i aciastA vanzare sau fAcut cu §tirea sfintiei
sale pArintelui Mitropolitul §1 sau tAmplat la vAnzare si allii calif, mai gios sau iscalit.
noi incg pentru credinta am pus pecttt mAnAstirii V am iscAlit.

LXV. 7238 (1730) Mai 12 Alecsandrachi blv comfs, cu sotul sAu Sans( vAnd lui pheorghitA
Potlog ot vlst. drept 45 lel vechl, n4te case, pe nIlta Feredellor.
7238, Mai 12. AdecA eu Alecsandrachi biv comis inpreung cu sotul meu Safta,
fata Pivifoaei lAcutam acest adevArat zapis al nostru la mAna dumsali lui Gheorghild
Potlog ot vist. precum sA sA Vie pentru niste case ce sAnt pe uli(a Feredeilor, alAturt
cu casAle dumsali, care cas(A) fiind mai denainte vrkme a sotului meu Saftii fAcute de
bArbatul ei ce au avut inainte, de Vasilie Petreanul i murind Vasilie Pietrlanul leau
fost vAndut sotul meu Safta lui Pahomie, fiind Pahomie de postrig de la mAnAstirk
Neamtului, au rAmas casAle la cAlugArii din Neamt i scotindule calugArli la vanzare
leau fost cumpgrat dm. lon halm. dela calugAri drept 30 lei vechi. Deci incapAnd cu
ca s(A) rAscumpAr actste cas(A) fiind a sotului meu mai Inainte si neavAnd bani cas(A)
intorc dumsalj hatmanului Ion mam rugat dumsali lui Potlog ot vist. de meau luat bani
cu dobAndA si meau dat acei 30 lei, de am intors hatmanului Ion si am luat eu casdle
si pentru bani am lost pus casAle zglog cu zapis pAr in trei luni la mAna lui Potlog
ca sAi dau banii la zi. Iar nedAnd banii sA rAmAie casgle a dumsali i aducAnd hat-

1) Data gre§itA. Cp. doc, de mai sus, de la No, LX,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE- 165

manul Ion §i vornici de poarta de au pretaluit ce au fost cheltuit cu ingrAditul casAlor

si ctialtele ce au fast fAcut dumlui pe lAnga cas(a), au fAcut 12 lei §1 iarAsi au dat
dumlui Pot log si acei 12 lei dumsali hatmanului loan, care sau facut peste tot 45 lei,
precum arata si izvodul ce iaste cu pecttt vornicilor de poartA si trecAnd peste zi un
an si neavAnd eu de unde da banii dumsali, mam socotit inpreunA cu sot ul meu ca
fru! dumlui Pot log rAzA§ cu ac-kle cas(A) pe de la vale alAturea, cu incAp* altii sa le
cumpere (sic) si apoi rascumpArAndule el si cu bani dumsali learn vAndut dumsali drept
acei bani ce scriu mat sus 45 lei vechi. Deci de acum inainte ca sdi fie dumsali 1u1
Pot log ot vist. §i g7upAnesAi dumsali si cuconilor dreaptA ocina §i mosie in veci si iam
dat dumsali si zapisile dile vechi ce am avut pe cas(a) si pe zapisul meu sa poatA
dumlui sA§ MO §i dres gospod de intaritura §1 acest zapis lam fAcut denaintea a ma-.
halagii de prin pregiur si a altor boeri de curte carii sau tAmplat de au iscalit mai gios
Si pentru credinta am iscalit. SA s(1) Vie.
Alecsandru comis. SAfta fata Pivitoaei. "Gheorghe Pot. ot vist. Popa Vasilachi ot
Sveti Gheorghi iscal. Toader spat. martur.

LXVI. 7244 (1735) Sept. 2. Toader Tfitarul 51 femela tut Safta %Ind, drept 15 lel, Jul Costan-
tin Hrisoverghl post., o casä pe ullta Feredeilor.
7244, Sept. 2. Adeca eu Toader TAtarul impreunA cu femta mt Safta scriem §1
marturisim cu acest adevArat si de credintA zapis al nostru la mAna dumsa'i lui Cos-
tantin Hrisoverghi postellniic precum sa s(a) Vie cA de niment silit, nici asuprit, ci de
bunA voia noastrA iam vAndut dumisali a noastra dreaptA mosie, o cas(A) gata §i cu toate
ate sant in cas(A), pat, lavita, mas(a) si cu tot locul cat tine a casAi, cark cas(A) iaste
pe ulip Feredeilor intre casa ce au fost a lui Vasilie Pietreanul si intre cas(a) nAnasii
Mile Saftii fata lui Efrim Ptvet. care cas(A) am facuto eu cu a mt cheltuialä, iarl lo-
cul mi lau dat dan'e nAnainrk Salta, fata Pivitoaei cu zapis si acum agiungAndumA nevoia
rAmaind la multa lipsa cu VOA nos'ra iam vAndut dumsale casa §i cu tot locul cum sau
scris mai sus pe bani gata 15 lei si nt au facut plata deplin tot banii ce scriu ma
sus in mAinile noastre ca sai fie de la noi dumsale dreaptA mosie cu tot locwi in veci
Si la aciasta tcicmalA sau tAmplast multi oameni buni si mahalagii, carii mai gios sor
pune iscAlitura si dtgitili si noi pentru credinta am pus dtgitili. Si eu Dumitra§cu Mu-
tu (?) diiac de camara am scris zapisul cu VOA lor sa s,A) Vie. Toader Tatar. Safta,
Safta lul Efrim Ptyit mart(ur).

LXVII. 7244 (1735), Sept. 2. Toader Tatarul, cu femeia Int Safta, vinde, drept 15 lel, lul
Glieorghild Potlog de vist. o casA la ulita Feredeilor,
7244, SApt. 2. 1). AdecA un Toader Tatarul impreunA cu femtia mt Safta fAcutam
acest aievArat zapis al nostru la mAna dumsali lui GheorghitA Potlog de vist. precum
*sA sA tie a niment silit nici asuprit, ci de a noastra buna voe iam vAndut dnmsali a
-noastra dreaptA ocinA si mosie, o cas (a) gata si cu toate cAte sAnt in cas(a), pat,
avitA, mas (A) si cu tot locul cAt tine acasAi, care cas (a) iaste pe ulifa Feredeilor intre
cas (a) ce au fost a lui Vasilie Pietreanul si intre casa nAnasii mtle Saftii, fata lui Efrim
Ptvit, cark Cm (A) am facuto eu cu a mt cheltuiala, iara locul ml lau dat danie nAna-
§inrk Safta fata Plvetoaei cu zapis si acum ajungandumA nevoia, rAmAind la multA
lipsA cu voia noastrA iam vAndut dumsali casa ,1 cu locul, cum sau scris mai sus, pe
bani gata 15 lei §i neau facut plata deplin tot ibanii in mainile noastie mai fie de la
1. Cp. insa docurnentul precedent.

www.dacoromanica.ro
166 DOCUMENTE

noi dumsali dreaptA mO§b?. cu tot lot locul in veci. Si la adasta tocmalA §i vanzarea sau
tamplat multi boeri §i oameni buni, maha'agii, carii ma kos §au pus §i iscAliturle §i
dtgitile. i noi Inca pen ru mai mare credintA neam pus dtgitre.
Toader TAtar. &Ina fenrkat lu" Toader Tatar. SIN fa a lui Efrim Ptv.if mart(ur).
Toma zAt lui Alexandra mart(ur).

LXVIII. 7255 (1747) Mai 30. Scrlsoarea tut Vasile CapItan(?) calrä Gheorghe Potlog, pen`ru
nIste case din Iasi.
7255, Mai 30. Datam scrisoark nit la mana logf. Gheorghie.. Potlog precum
sA se §tie cA meau dat dumlui casale dumsali ce ari aict ii Iai i eu sAi fac ograda sa
fie inpletit cate d)o nuAt'e, o poartA i sci pun i rtlgoz peste coperemeintal ce are
casa. ft; am iscdlit. Vasile Capt (.2),
MIMIMMININIMININE

LX1X. 7261 (1753) AprIl 15. Vera lul Gheorghlta Potiog lucredinteazil c6 vând, drept 109 tel
nol, lui loan Gheuca spat. un loc de cask in Iasi, din deal de biserlca st. Gheorghe (Lozonschl),
care loc e al copliului tut Gheorghita Potlog.
7261. Apr. 15. Incredintim cu ajeasta scrisoare a noastra, precum sA s (A) §tie cA
tamplandus (A) de au rAposat varul nostru Gheorghit (a) Potlog ce U fost diiac de
visterie §1 pe urmA raposind (sic) §i giupaneasa dumsali. curnnata noatrd Marie,
flica raposatului Stefan Catargiul, ce au fost vel clucer, leau rAmas un copir mic.
DacA noi am luat pe copil si toate a'e copiului, ca s(A) fie supt purtarea grijii noastre,
ramaind §i un Ioc de cas () aict in tdrg in It4 din deal de Sveti Gkeorghie, lcingd
rapa rk mare §1 din deal de cas(a) raposatului logf. Miclescu, alAturk cu casAle
vAtavului Sandului §i cu casali preutului Lupa§zo ce ai fost preot despre bestir-Ica ot
g(os)p(o)jda 9 §i OM in rapa ct mare cu hotarul tarile II adevereazA zapisAle ctle
veachl de cumpAraturA, care loc are pivnicioarA de piatrA. Deci noi vazand cA
stA local fArA nici 0. agonislA §1 pivnidoara InzepusA a sA rasipi §i curg.2 pagaba
copiIulu neam socotit noi inpreunA §i- cu dumlui post. Apostul Catargiul, unchiul
copiluhii de pe maicA §i am vaniut acel loc dumsali .fratelui nostru loin Gheuca spt.
drcpt 100 lel noi §1 dandune dumlui toti banii deplin, iam dat toa'a zapisili ctle vechi
in maim dumsa'i, care zapise sant pe acel lo CumparAtura raposatului varului n3stru,
Gheorghit (A) Potlog §i iam dat §1 aeasta scrisoare a noastra intru cark au iscAlit boeri
§i oamani buni carii sa intamplat la aceastd de bunA 110.% noastrA tocmala. Deci sa fie
dumsali mo§ia §i cumpAraturA in veci neclAtitA. Intru cart scrisoare, pentru credinta
neam iscalit i noi.
Alcxandru Cost... ot vist. loan Nacul ot vist. Apost (ol) Catar (giu) post. Vasile,.. pis

LXX. Fdrd. an (c. 1755), Cab ina, preuteasa preotului tupascu, cu till el vând drept 16 lei,
Lupulul Bals blv vet ban, un loc de casã, alaturea cu tintlranui bisericei lui S:antul Gheorgie.
[Fara kat]. Adeca eu Catrina preoteasa preotu'ui Lupa§cu ce au fost preot domnesc
dinpreuna cu fief mei, Manolache §i Gheorghie scriem i mArturisim cu acest adevArat zAu
pis al nostru la cinstita maim dumsali Lupul Bal§ biv vel ban precum sa sa §tie cA de
nime silit nici asuprit, ci de a noastra bunA voe am vandut dumsa'i lccul casAi noastre
celi vechi cern baste de la sotul meu preotul Lupnco i cu 4oëul grAdinii ce iaste din
sus de cas(A) pana in locul casalor medelnie. Malachi Cherul care loc iaste aliture
1). Biserica dispre Doamna,

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENT8 167

cu casale clumsale, ce au cumpArat dela dumlui spat. IoniKA) .Gheuca sl mirge din lo-
cal casdlor durnsali Banului pia in (1ntirimulbestiricii lui Sfeti Gheorghie de la vali si
mirge alAturea pe lAngd chiotoarea casAi Szlipancdi pAnd in zAplazii ogrAei med6. Miha-
lachi Chescu, unde iaste i piiatrã hotar i alAturea cu zAplazii medj. Che;cu ;Ana in
zAp'azii ogrAzii Sandului vatavului, ce ia3te din sus si de acolea alAturea cu ograda San-
dului pAnd sã inchie iarAs in locul dumsali Banului, ce au cumpArat de la spat. lonitA,
unde sant casale dumsali, si sau incheiat tot locul ce am vAndut noi durnsile Bartulhi.
$1 acest loc de }Nina voia noastrA am vândut d imstli drept 16 1?.i si neau dat dumlui
tot banii depl n in .main le noastre, insd sl s(A) §tie si easta cd din locul casai ce am
vAncht noi dumsali Banului, neau lasat si noo o bucAta de loc ca s(A) ne facem o casA,
care lam hotArit despre dumlui si la t )cmala noastra sau tAmplat multi oameni buni s
rAzAs, cant sau iscA it. Si noi IncA pentru mai mare credinta ant iscAlit casA sA creazA
Deci ca sAi fie- dum ali dreapta ocinA si mos'e dumsali si giupan_sal si cuconilor §i ne-
potilor i stránepotitor dumlorsali sA§ o stApAneascA durnu cu bunA pace in veci.
Manolachi am vAnclut, Catrina preoteasa am %/Witt. Eu am scris cu zisa lor si
sant ma. tur. Savva diiac za divan.

LXxl. 7264 (1755) Decembre 6, lonita Gheuca spat. face tin schinth de lbc cu cash, cu Lupul
Bal, in 1E10.
7264, Dec 6. AdecA nu Ionit(a) Gheuca spat. datam zapisul men la mAna dumsal-
Lupul Ba's biv vel ban, precum de bin A. voia mk mam socotit s' marn involt cu du ni
lui si am facut schimb, iam dat eu dumsali locul n-eu cu casA gata, cu ogradA, cu piv-
nip de piiatrà si costila cat cuprinde ograda par in vali in plrau aic-k in tdrgul Nil,
lângi Sfeti CTheorghie, care loc sd hotAraste cu fintirimul besdricii §i cu Miclescul §1
cu preoteasa lui Lupa§co §1 cu Costantln sin Sandului vAtav, care acest loc de cas(a)
imi taste si mie de cumparAturA de la copilul lui Potlog a lui Gheorghit(d) si fini co-
pilul mic au fost vechil de au vAndut locul Toader Nacul ot vi3t. si lon.t(a) Nana hind
rudA cn tatal cop lului cti Gheorghita Potlog si fi'nd rudenie cu mama copilului si rd-
posatul Ionit(a) Cantimir si Apostul Catargiu frate cu mama copilului, iau intrebat ve-
chilii ce au vAndut local, care mai sus sAnt numiti si sau socotit si dumlor cAi cu cal
si au iscalit zapisul, care §i zapisul de vAnzare lam dat la mana dumsali Banului, far
zapisili ckle vechi au rarna3 la vechilii ce meau vAndut loLul sa mi le di si eu sA
aib a le da dumsali Banului si de sar intAmpla sd fie vreo pricing asupra locti ui, eu
sa aib a TAspunde, dumlui Banul sA naibA treabi, ci sd stapAneascA cu pac-, Irma si
dumlui B.inul Inca meau dat tot lo_ul dumsali, cu cas(a) vechi, care loc if taste si
dumsale de cumparAturA de la pit'a)r(ul) Ilie, dupd cum aratA toate zapisili de cum-
p6rAturA si zapisul -dumsale Banului de schimbaturi ; a§ jde ea meau mai dat dumlui
§i 800 lei bani gata in mAinile mile r entru cheltuiala casAlor si loc pentru loc. Deci
f.ind intre noi invoialA si tocmala, sAi fie dumsale dreapti ocinA si mosie dumsali §1
giupAntsAi i cuconilor dumlor,ali in veci, sa stapAneascd cu pace. $i acest zapis de
invoiald ce sari facut intre noi, sau facut aict in tarp( Eqii, care sau tAmplat sl alti
boeri carii si au iscAlit mai gios. i pentru mai buna credintA sAngur cu mAna mit am
scris zapisul si arn isait.
loan Gheuca spat(a)r.

LXXII. 7234' (1756) Gen. 2. ban Oheuca spat. pentru o soco:ealA de ban( cu Lupu 13a16, pen-
tru case ci n list.
7264. Ghen. 2. Din toatA socoteala ce am avut cu dumlui .Lupu Bals, pentru 800

www.dacoromanica.ro
168 DOCUMENTE

lei, ce mam tocmit cu tiumlul pentru male din laq ce ism dat dumsali, meau dat
dumlui alti bani, lot deplin, insA cu o sutA patruzaci lei, ce meau trimes dumlui, cu I-
rimiia Botez §i am luat, 0 din toata socoteala au limas dumlui sAmi mai &ft 60 16,
care meau dat dumlui §i peci pentru acei bani, ce trimitand dumlui banii, sd dau peciul.
Si petru credinta am iszalit.
Ion Gheuca spat(ar).
Obs. Urrneazd apoi, relativ la acela§ loc çzi casa, alte document; WA datA.

LXXIII. 7222 (1714) Avg. 20 1), Marla ToderlasA cu fill el vând, drept 150 lei ban! vechl, vorc
NattasA, doua dughenl, in targul de gios.
AdecA eu Marie Toderias(a) §i cu fiii miei Lascar §a §tefan facutam zapisul I nostru
la n aria dumsali vornicului Nastasai, precum noi de nime siliti nici asupriti ce I de a
noastrA bunA voe am vandut dumsali a noastrA driapta ocinA §i mo§ai I don+ dugheni
cari sant in tdrgul de gos cu loc den dos pan in locul giupanului MadzArachii langA
alte dugtni a dumsali cari au cumparat de la pArinteli patriiarhul de leru I salim §a
tocmala niau fostu cu dumnelui drept .150 lei bani vechi §a nau fAcut [ dumlui plata de-
plin la maim noastrA A noi luanduni banii deplin i learn dat I dumsali sAl hii driapta
ocinA §a mo§ai neclAtitA in veci dumisali §a giupanesal dumsali I sa cuconilor dumsali
§a nime dentru rudeniile noastre sa nu fii volnic I a sA raclica cu yrun fel de socoteal(A)
asupra acestor mo§ar §a acestu zapis J sau facut denainte a multk oameni buni §a bAtrani
carii mai gos sau iscA it §a pentru I credinta niam iscAlit §a noi sa fii de marl credinta.
U las let 7222, Avgustu 20 dni. Marie Toderias(A). §tefan iscal. Az Jul sari Toader
abAger iscal.
[Pe dos]: 7222, Avgusl 20 ; 7apis pe 2 dugheni ce sau cumpArat dela Mari* a-
bagerita Intro dughen(a) a.,. 0 a GalAtii. Zapis de la AbAgerita pe 2 dughene.
Zapisul MArii ToJeresii i a fi lor sAi pentru vanzare a clod dugheni din cell din targul
de gos ce au facut catra voi c. NastasA.

LXX/V. 7249 (1741) hilie 1. Mihai MIcul inpreunA cu soful meu Tofana, vând, drept 100 lel
bani gata lul Lupul Anastasa rel stol. un loc de casa pe podul vechiu.
AdicA eu Mihai Micul vor. fnpreuna cu sotul meu Tofana, fata lui I Costantin
ciau fost arma§ marl fAcutam acest adevarat zapis I al nostru la mAna durnisali Lupu-
lui Nastasi vel stol. precum sA s(A) §tii ca de a nolstra buna voe iam vandut un loc
de casA pe podul vechiu, cari locu I im esti dat §1 mii de zAstri de la soacrAme Safta
armA§oal, cari loc I loc (sic) de cas(A) au fost a lui Eni Birda ciau fost starosti de
neguttori §i fiind I Blrda dator cu o sumA de lei rApAosatului Ciocarlan yorni I cul §1
Ciocarlan vornicul la moarte sa neavand copii sau dat cu to I tul ciau avut sfintli sail
Ghedeon Mitropolitul §i lam dat §1 acel zapis de datorie liii Birda §i sfintie sa nea-
vAndu alta I ce lua de la Birda pentru acia sumA de lei iau luat acel loc de cas(A)
I cu cas(A) ci or hi fost pe acie vretni pe acest locu §i mai in urnrA sfin(ti)ia sa Ghe-

d-kon Mitropolitul liau daruit socrumeu lui Costantin I ciau fost arma§ marl pe cat
rat(a) zapisul sfintii sail aeel de danii I . Decii fiind §1 mii acest loc dat de zastri de
soacrAme Safta I ArmApai §i nefiindune nooa trebuitor acest loc lam scos I la van-
dad i impreun(A) cu soacrame am intrkbat pe toat(e) rud(e)le noastri) I §i neaflandus(A)
nimi sal cumperk lam vandut dumsali lui Lupul Anastas(a) vel stol I precum mai sus
I). Documentele, In numAr de patru, ce urmeazg, sAnt scoase din Condica de o-
niginale No. 753, a bisericii TalpAlari, din la§i.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 169

suit. drept o sutA lei bani gata §i niau dat dumnalui banii depift In mAnule noastri.
Deci sAi fie dum;ali I §i fiilor dumsali driap(t5) ocing §i mo§ii In veci §iiam dat dum-
sail t §1 zlpisul lui Birda, acel de o sut(A) de lei, ci au fost dator lui CiocArlan I §i za-
Oisul sfintii sali Ghe leon Mitropolitul acel de danii I §1 un ispisoc de la Mihai Vod(ä),
far alt zapis vechi la soacranrk J nau fost, ce de sat afla niscai zapis(A) pe acest loc
sa aibA dum. I a le lua §1 dumnalui si stapAniasca acest loc, dupA cum au stapAnit I
§i Birda di curmedzi§, din ulifa Podedui vechiu pan in apladzii manastirii Sfintii f
Vineri, iar In lunga, dupA cum a hi siApAnit §i a hi IngrAdit de Birda I a§e va stApAni
§i dumnalui, far de sar scula cinevai (sic) din niarnul lui Birda I cu vo pricin(a), no
sA avem a sta la giudecat(A), iar dumnialdi sA stApAneascA I cu paci §i acest zapis sau
fAcut dlnainte a boeri §1 altor oameni de I ensti, cari mai gios sau iscAlit. Si noi pen-
tru mai mari credinta -am iscalit u las It 7249, lull 1.
Mihai Micul vor. Tofana. Safta armapae.
Costantin... biv v(e)l pit(ar) mart(ur). Neculai... post.
Toma Mazgrac(hi) martur.

LXXV. 7268 (1559) Sept, 10. MArturie hotarnica pentru niste locurt de dughenl, in targul de
jos, la ullta rusasd a palintelul Venlaintn, Gheorghle post. s. a.
Din luminatA poronca preingltat Domnului nostru loan Teodor Vvoevoda neau
rAnddit dumnealui Stefan Roset vel logf. pre noi varnicii de poarta ca sa mergem in
tarqul de gim pe ulqa rusasca la ni§te locuri de dugheni a pArintelui Veniamin §i
Gheorghie post. §1 Stefan post. fe6orii lui Costandin Anastasa §1 NAstasá Cazimir ne-
pot'd 1W Anastasd vornic avAnd pricinA cu Alecsandru fedor lui Toader jicnic(e)r, ne
pot lui MAzArache, pentru o bucatA de loc din dos a doao dugheni ce au fost Inpre-
surato Toader jicni (e)r, tatAl lui Alecsandru; cu un grajdu. Deci noi dupa poronca
am mers la acel loc §1 am stalls oameni buni uliceni, anumi Toma sn'eriul qi Toader
bArbitriul, monah Pistruiu §i Andreiu bAe§ul §1 aIii §i a§a au marturisit Cu totii, cA din
ograda lui Oath nau avut MAzArachi, nicf ginerisAu Toader jizni.er nici casA, nici graj-
cliu, ci de 6, 7 ani incoace sau Intins Toader jicnicer de au fAcut grajdiu pe locul a
doao dugheni, afaa din ograda lui. Si fund de fata §i Alecsandru sAn lui Toader jic-
e(e)r lam intrebat cu ce pricinA au intrat de au fAcut afarA din ogradA grajdiu pe locul
dughenilor §i de are scrisori dovezi sd le arAte, de este acel loc cumparatura sau de
lau schimbat cu cineva, el nici o scrisbare dovadA nau aratat, ci au adus martini pe
Gheorghita §1 pe Toma sAn lui Grigora§ negutatoriul §1 a§a au mArturisit, cum cA din
locut dughenilor ce au vAndut MazArachie lui Anastasie vornic, ar fi aciasta bucatA de
loc nevAnduta, pe care au fAcut Toader jic0. grajdiu, iar feciorii lui Cos andin Anas-
tasd la aciasta au scos dovadA un zapis din let 7222, fevr. 9 de o pivnita cu crA§mA
§i doao dugheni dela preosfintitul Hrisantu patriiarhul Ierusalimu'ui, ce leau fost cum-
parat Anastasie yornicul §I au mai cumpgrat AnastasA vornic de la MAzArache alt loc
de dughenl alature cu acel de la patriiarhul pe din gios §i sau dovedit din scrisori cA
grajdiul ce au facut Toader jict". este scos pe lozul dughenilor dela patriiarhul, iar nu pe
locul dughenilor ce au fost cumpgrat AnastasA de la MAzArachi §i sau dovedit mAr-
turie lui Gheorghie §i a To nii sAn Grigora§ cA este 11 §1 cum cd rgu au e§it Toader
cu acel grajdiu pe loc .11 dughenilor, cA rica §1 a'te locuri a dughenilor mergu pang
In zAplazii lui Toader jic& Si neau mai arAtat feciorii lui Costandin Anastasa vornic
alta mArturie dovadA dela CArste sAn lamandi med& in care scrie cum ca sau lnvoit
Costandin NastasA §1 cu Lupul .stolnie ca sa fie loc slobod pe din dosul dughenilor
algture cu gardul lui MAzarachi, ca sA umble cu carul pe din dos la toate dughenile §i
22

www.dacoromanica.ro
170 DOCUMENTS

sau dovedit I cu aciasta, cA de and au facut Toader jic. grajdiul sau inchis locul
de nau pe unde sa unble cu carul pe din dos la dugheni 1 sau dovedit cA si-acesta
loc merge asAmine cu locul aceloralante dugheni, palm in zaplazii lui Toader jic. i
dupA ce sau ales, lam mAsurat inprejur, toate locurile dughenilor, cu stanjan de opt
palme, incepand intal a masura despre fata uNii din gios din locul Giilaii, in sus
pAnA in hudita despre locul lui Costandachi zAt Tomii lui MAzarachi si sau gasit 19
stAnjAni si o palmfi, in unsprezece dugheni ce sant Mute pre aceste locurl si de acole
pe buditA in lungu spre apus, din temelie dughenilbr din fatA si par in zaplazii lui
Toader jice. sau aflat 16 stanjAni, unde sau pus si doao petri hotar coltu si de a cole
in gios alAture cu locul casalor liii Toader jice. si par in locul Gaiaii spre amiazAzi
si sau aflat 19 stAnjani si sante palme i sau pus o piatrA unde au fost grajdiul lui
Toader jicö. ti sau mai ptis o piatra coltu despre locul GalAtii si de acole spre rAsarit
alature cu locul Ga latii pAnA unde aM prins a masura intAiu la 1110 si sau aflat 13
stAnjani si cinci palme 1 asa sau inchiet acest loc iriprejur i dupa cum sau hotarit
si sau stAlpit am fAcut i noi aciastA marturie hotarnicA la mana dumjsale de mai sus
numiti, fiii lui Costandin Anastasie i pe hotaritura noastrA sas facA dumnealor ispisoc
gospod, si am iscAlit si noi si altii care sau ifitamplat.
let 7278, Sant. 10
Poruschi (sic) vorc. de poattA. TAnasA Mel( ghi vorc. de porta. Eu Toma sAbier
mam intAmplat martur. Eu Toader barbierlul mam intamplat martur. Eu Andreiu bA-
calul mam intAmplat martur.
[Pe dos] : 7268, Sant. 10. Copii de Re hotarnica yore. de poartA TAnase Meleghi
si Porusci vorc. pentru doa locuri de dugheni de pe ulita RusascA, din targul de gios
a pArintelui Veniamin si Gheorghii si 6 efan....liciori lui Costandin- AnastasA in cari sA
aratA mAsurile acestor locuri.
[Copie veche, din sec. XIX].
LXXV1. 1768, Octomvrie I. lonitA Gane cnpet la dela pit Neculai CogAlniceanu, drept 30 lei
pe an. un lac cu bezrnAn, in targul de jos, ca sa-si facA dughianA de piatrA
AdecA eu lonit Gane cupeti fAcutam zapisul mieu la mala dums. pit(a)r(u)lui Ne-
culat CogAlniceanu, precum sA s(A) stie ca am luat un loc cu bezman, de la dum. cari
loc esti aice in tcirg de gios, intre local Imlintistirii sfeintului loan §i intre locul dums.
pah(a)r(nicu) lui Costandin Rgican ca sdmi fac dughiand de platrti pe loc si tocmala
imi este cate treizAci lei pe an si la tot an la inceput sa aibu ai da toll banit deplin
acestl triizaci lei pe tot mut i dum(n)i(alui) sA naib(A) volnA(sic) a mt- adaogi cu bez-
man oricAt a fi dughiana pe locul dums. nizi eu sA nam voi a mai scAde din tocmala
ci am cu dum(n)i(alui). Si pentru credinta mai gios am iscalit. 1768, 1.
Iscalit Ioniti Gane cupeti.
Toader Isacescu, Petre Chescu, intocmal cu 'orighinal ci esti la mini pe car
o incredintAz cu a me !sal tura.
Colejschil righistrator Costachi Ciornel, 1844, iuni 23, Esi. 1).
Obs. Documentele dela LIII-LXXVI sant comunicate de d. Mihai CostAchescu.

LXXVII. 1834. lulle 5. Acta Paladi (Parilipsis) Biserica Barboiul, Dughenile i casele
din MO de pe Podul Vechiu ; de pe Utica Hagioae ; ulica Peirvaleftilor, in Maha-
laoa Mantenimei, (Acad Bom. ms. XIII. Condicil scried in 1796 Oct. 14, de a Po-
name logofdt, gi adnotatii de D. Sturm log. in 1834 Julie 15).
7156 (1648) April 25. (regeste). Un zapis de la Grigorie intru care scrie cä
1) Doc. de la LXXIII, LXXV i LXXV1 sant pub icate si in Ghib. Sur. X, 124-129.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 171

au vandut el si fAmeea lui i cu toti oamenii lui un loc de case cu gradinA II CU

pomi au vAndut dumisale lui PoniC §i la tocmalA sau tamplat multi oameni bunl ore
sau iscAlit.
7156. April 25.
PAtra§co Cizmar, PA'trasco ot Pomarla, Stefan ot DArmAnesti, Vasile ot Telinest1
Fiore ot Solt basil.

LXXVIII. 7174. (1666) Mai 12. (regeste). Altu zapis de la Eremia dascal precum au
vAndut de bunA voe lui un loc de casA de la icZ pe ulqa Parvoleftilor, pe care loc de
case fau fostu §i Eremiei dreaptA danie de la Ponift ce a fostu §atrar acest locu de
case lam vândut lui Vindrie§ au fostu clucer mare, dreptu §apte lei.
7174. Mai 22.
Eremie dascal am vAndut, Popa Ursu, iscal, Ro§ca vornicul martur, Gheorghie,
vornic martur, Piscul diaconul iscal.

LXXIX. 7174. (1665) Sept. 20. (regeste). Altu zapis de la ChirilA cu fAmeia lui
Tudosie din Ia§i, precum de bunl Voe lor au vAndut o casA din la§i de pe ulqa stir-
based la eidu, intre Precopie ddrAbanul si intre Mogos care case lau fostu cumpArAturA
de la Gogul feciorul Chirilei acele case liau vAndut .lui Andriiaf et au fostu §litrar mare,
feeliorul lui Toderaqco logoftitul eel mare, cu tot locul acelor case, &Opt 20 tel Mull.
7174. Septemvb 20.
X ChirilA X Toadorsie (sic.) Papa Pátra§co, Ro§ca vornic, Popa Ursul, Toader
mAchi§, lona§co MAlaiu, Tudosie DArAban, Gheorghle biv pt(nicer).

LXXX. 7174 (1666) Aug. 30. (regeste). Altu zapis de la Andronic tAganu I de la
fAmeea Jui Antonia intru care scrie cA au vAnclut a casS dumsali lui Alexandru care
casä si lor liau fost cumparAturA de la Nianiul, cizmariul gospod, aclastä casA cu locul
cu tot de prinpregiur, §1 cu ogradA, precum au cumpArat §i ei de la Neaniul pe acolo sl
fie §1 Alexandru ingrAditura ogrzii, aciasta casA au vAnduto lui Alexandru drept 40 lei,
si la zapis sau intdm'plat Surd ciapregar, i Dum:tru *gar, i lordache vAtav, i Cor-
. nilie soItuzul cu 12 pArgari §i alp oameni [multi au pus degetele, Vasile Albul iscal,
7174 Aug. 30.

LXXXI. 7/76 (1667) Stip& 15. (regeste). Altu zapis de la Nicolae ficiorul Jul Is-
tratie cu fAmeia lui Anita in care za pis märturisesc precum au vAnclut dreapta a sa 04
dna §i mosie de la pArintil tut, locu de' trel case Iângl CArste Armanul, acesta Iøcu
lau vAndutu lui Husain Bulucbase de simeni, drept 250 lei Mull, §i la tocmall au fostu
multi bodri cari sau iscAlit. 7176 Sept 15.
X Neculai X Anita, Dumitrasco Rosca vornic, Remandl vel u§ier, CiocArlle vor-
nic, Alexandru iscal, Dima u§ier, + MirAuta, Vasile Grecul Dumitru Popa CArste
Armeanul ade§te.

LXXXII. 7176 (1667) Oct, 15. (regeste). Altu zapis de la Huslin lEittlucbalie de si..
meni intru care scr'e cA de bunA voe lui au vândut a lui dreaptA ocinA Vi cumpAraturA
locu cle trei case pe ulifa Armeneascd, lanig CArste Armanul In bail, cam We §I el iala

www.dacoromanica.ro
172 DOCUMENTE

cumpAi at de la Necufal, ficiorul lui Strateiu §1 de la fAmeia lui /IWO, care liau fostu lor
movie de pe parintii lor, deci atAta loc precum au cumpArat pre atAta au vAnclut, lui
Sala-aga TurcuI drept 150 lei bAtuti, vi Ia tocmald au fostu multi boeri vi oameni bunt
cari sau iscAlit.
7176 Oct. 15
X CArste arman, X Petre arman, X Karage, X Andrei fAclieru1, Toader Clock lie
vornic de poartA, Simion vornic de poartA,, X Dumitru potcovar, X Vasile Grecu.

LXXXIII. 7176 (1667). Hoem. 22 (n geste). Altu zapis de la Sala-aga tuf cul, in-
tru care scrie cl de bunA voe sa au vAndut a sa ddeapta cumArAturd loc de fret cas e
§1 cu casd cu tot pe ul4a Armeniasca, in -1Argu in Iavi, lAngA CrAste armanul, care
1ocu de casA iau fostu cumpArAturA de la Husain ciau fostu burucba§e, iar lui Husdinu
iau fostu cumpArAturA de la Nicolae ficiorul lui Strateiu I de la fAm ia lui Anita, iar
lui Neculai iau fostu movie direvtd de la parintii lui acesta loc cu case cu tot lau'vándut
marie sale lliaq Podit ellesandru drept 15a lei dinainte a multi boeri cad sau iscAlit.
Sala-aga turcul (1. pecete).
Solomon Bárladeanul vel log_fdt.
Miron Cos in vel vornic.
Necolai RacovitA batman.
Toderavco lordachl vel scatar.
Apostolachi vel ciavnic.
Alexandru Ramandi vel u§iar.

LXXX1V. 7177 (1669) lunii 16. Sturza stolnic cumpArA cu 150 lei casele lui Pa-
tra§co pos1elnicul. Aded eu PAtra§cu ce am fost postelnic scriu §i mArturises_u cu a-
estu zapis al mieu de nime silit nici asup it ce de a mea bunA voe am vAndut a
mia dreaptA ocind vi danie loc de, trei case vi cu case cu tot, pre WO Arm (viand
fn tArgu in Iavi, 1AngA CAn.te arman ul. care loc de ease miiau fostu danie de l ?aria
sa Iltaf Alexandra Vvod, iar mArii sale iau fostu cumpAraturA de la Sala-aga turcul, ia,
lui Sala-aga turcul iau fostu cumparAturA de la flusAin bulucbave, iar lui HusAin Buluc-
base iau fostu cumpArAturA de la Nicolae ficiorul lui Strateiu §i de la fAmela lui Anita
iar lui Neculai iau fostu dreaptA movie de pe pArintii lui, acesta locu de cas A §1 cu loc
cu tot lau vAndut la dumnealui Pie Sturza stolnicul cel mare dreptu 150 de lei batuti, .11
miiau platit dumlui deplin ace§ti bani Intru mAna mea, dinaintea dumilorsale boerilor
celor mari cari sau iscA1it. 7177 lunii 16.
Solomon BArlAdeauul vel logofAt. Stama!e vel postelnic,
Miron vel vornic iscal. Gavril Costachi vel spatar
Grigoravco HAbAsAvcul vel vornic. 1.142.co Buhu§ vc1 ceapic
Necolai RAcovita hatman.. Ursachi vel viste.nic
Ion Racovita Comis.

LXXXV. 7178. (1669) Octomvre 21 (regeste). Altu zapis de 'a CArste armanul cu
fitnela lui Hatuna, vi ficioruI lui BAlan intru care scrie cA de a lor buriA voe au vandal un loo
riati avutu bângii mantistirea Barboitcl §i lftngA casa popii lui Vasile, acesta loc lau
vAndut dumiale Hie Sturzt.a stolnic dreptu 60 de lei bAtuti. 7178 Oct. 21.
X COrsiea, X Hatuna, X Balan, X Sefer, Nastasie, X Gheorghie. X Izba§e Buze,
X Andronic bAibAricar, X Avraam zet (ginere) Moisa X Andronic.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 173

LXXXVI. 7178 Isroem. 29 (1669). Die Sturza stolnic cumpara cu 24 lei case un loc
de la Maria vi Irina. AdecA eu Maria f cu sorumea Irina scriem noi airAnda surorile
cu acestu zapis al nostru de n'me silite nici azuprite ce de buna voe noastrA am vAndut o
bucalA de loc din d)sul cas i ce iaste aceia driaptA ocinA si movie de la plant i nostrl
aceia ocinA vi movie am vAnduto dumisale lui Ilie . Si urza stolnkul cel mare dreptu 24
de lei bani gata ca SA hie dum'sale dreaptA ocinA si danie sfIntei manAstiri de la sfete.
Petru si Paul de la Barboiu, si la aciastA tocmala sau intAmplat oameni buni cari sau
iscAlit i eu popa Vasile am scris zapisul." 7178 Noem. 29
X Marie (pecete) X Irina. X Gheorghie, X Nastasie biv parcalab, X lordachie.
LXXXVII. 7177 April 20 (1669). Macarie egumenul de Golia cumparA cu 30 lei
casa de la Boghita. Adeca eu Boghita Mitovelului starosie de cismari si cu fata
mea Paraschiva T nepotul mien NastasA, sci iem i mirturisim cu acestu adevA-
rat zapis -al nostru cum noi de nime siliti nici asupriti ce n)i de a noastrA bnna voe
niam invoit si am vAndut o case cu loc cu tot ce este lAngl locul popii lui Sidor, si
lang5 locui Ursoae, acel loc cu casA lain vAndut svintii sale lui Mande egumenul de
la mandstire lui GolAe, §1 a sventiei sale egurhen Hrisl.ofor de la manastirea lui BArboiu,
acesta loc ce mai sui scrie iaste de la mosii miei i lam vAnclut drept 30 de lei bA-
tuli bani gala, sa naibA Dime nici o treabA din feciorii miei sau din fetele mete sau din
nepotii miei, Ca eu de buna voe mea lam vAndut dinainte a multi oameni bunt si am
facut svintii E ale acesta zapis ca sA a'ba as face si drese domnesti i pentru credit*
niarn pus pecetile i en Silivestru diiaconu am scris zapisul sA sA stie."
7177 April 20.
X Boghita, X Nastasä, X Paraschiva, X loan, X BalutA, brat (frate) Gheorghe but
(nar), X Gh'nea, X Panaiti Meal, X Simion, X Costandin brat Up mam tArnplat.

LXXXVIII. 7177 Mai 16 (1669) regeste. Altu zapis de la Dumitrasco feciorul lui Chiriiac
vi.cu fAmela lui Arvasie i feciorul lor Enache intru care zapis scrie cA de bunA voe lor au
vAndut un locu de case ciau avut mumAsa Eliana care liau fostu for driaptA movie, a-
cel locu lau vAndut egumenului Macarie de la GolAe, i egumenului Hrstofor de la Bar-
boio, drept vapte zeci lei bani buni si la tocmala lor au fosta multi oameni care sau
iscAlit. 7177 Mai 16.
X Dumitravco, X Enache, X Arvasie, X Nastasie, X Fillip, X Gheorghie, X Safer,
X Andronic X Grigorie.

LXXXIX.- 7178 Mart 17 (1670). Macarie egumenul de Golia cumpara cu 40 lel

loc de case de la Ion si Alexandru. AdecA eu Ion si cu fAmeia mea Alexandra vi cu cu-
conii rniei cu toti cu Patrasco si cu $tefan Saute scriem vi mArturisim cu adevArat zapis al
nostru de nime siliti nid asupriti, ce de bunA voe noastra am vAndut svintii sale egu-
menului Hristcfor de Ia GolAi, am vAndut svintii sale g'umAtate de locu a casei noastri
ce am avut noi de la parintii novtri locu de poartA denainte casei noastre lui Ion, sA
le hie sventiilor sale sa marga la mAnastire la sfinte Petre la Barboiu acesta loc lam
vAndut sfintii sale egumenului de la i3obAe drept 40 lei batuti si negotul nostru sau fa-
cut cknainte a multi oameni buni, care sau iscAlit, i eu popa Vasile clam fostu la BAr-
b3iu am scris zapisul." 7178 Mart 17,
X Ion, X Alexandru, X Patravco, X $tefan Saute.
Alexandru Dumitru cu voe mea am primit,
Anastasie proin (fost) pArcalab martur.

www.dacoromanica.ro
174 DOCUMENTE

XC. 7181 Mart 17 (1673) (regeste). Un zapis de la Flip cu fAmeia lui Cercheja, §1
cu fil a MArcuta i Alexandra i Costandin 1 Grigorasco si Anita precum de buns voe lor au
fAcut schimbare cu Tudosie cu casale lor cu pivnite i cu tot locul cat va fi care cas,e
sintu pe ulita noao pre podul Hagioae Intre Bejan Izba§e §i intre Irina, adeca au dat
Filip casele aceste lui Tudosie, Jar Tudosie au dat lui Fillp caslie lui din maje care
case taste Mire lonasco Uitul §i in're Anita plata case drept case li au mai dat Tu-
dosie lui Fil lp piste schimbul casilor patru sute §i cincizeei de lei, V la locmala lor
sau tamplat §i altii cari sau iscAlit.
7181 Mart 17.
Filip Cercheja, MArcuta, Alexandra, Costandin, Grigora§, Anita, Hristofor egume-
nul Go Mei. Cosh staroste, lanco biv staroste, Mir Auta Bra§ovanul.

XCI. 7193 Noon. 12. (1684), regeste. Altu zapis de la Tudora fSmeia lui Gheorghill
Marghinolului din Iasi si fata ei Maria si Axinia precum de buns voe lor au vanclut a
for driaptA mosie un loc de case ce iaste pe podul. Ilagiaae din dosul dughenilor vorni-
cului Fosaitului Iângl locul lui Sterie bacal Abdula, acesta loc lam vandut lui Sterie
bacal dreptul zece lei, ca sAl fie ocinA neclAtita in vecf si nime din rudele ei sA nu sA
amettece §i zapisul sau facia denainte vornicilor de poartA care sau iscAlit.
7193 Noem. 12.
X Tudpra, X Axinia, x Maria, X lane ziatar, X Costandin blAnar, Vasile diia-
con au scris.
Murgulet vornic de poartA, Grigorie CiocArlie vornic iscal. Dumitrasco biv sta-
roster

XCII. 7184 (1676) Avgust 27. (regeste). Altu zapis dela Anita fAmeia lui Zaharia ar-
masul clobotarul din Ia§i §i cu feciorii ei Ivan si Florea Si Neculai si fiicAsa Dan,soh intru
care scrie el de bunA voe lor au vandut o pivnitA de pilatrA Cu loc cu tot din targul lasii
angl mAnAstire BArboiul, au vandut egumenului Neat de la mAnAstirea BArboiul dreptu
300 de lei bani gata, §i tocmala au fAcuto dinainte vecinilor orAseni din Iasi, care sAntu
scalp.
7184 Avg. 27.
Necolai Safer armanu cel bAtrAn, Coste armanu, Anita Dansoh, Ivan --(pecete)
Agome Zaharie Soronar, Andrei arman, Maxim arman, Anton, Simion, Pavel Soronar,
Vasilie CAldArar, Ionasco MAgurianu, -.agora§ fAclier, Ursul fAclier, Costandin diiac,
Pavel uricar au scris. =111=
XCIII. 7201 (1693) lunie 15. Hotarnica locului caselor SturzAi vornicul despre vecini.
AdecA precum au venif Maxim egumen de la BArboi si sau dus la dumnalor boerii cei
marl /a caimacanii Ramandi vornicul cel mare, i la dumalui Vasilii Costachi ,vornic, si
aratA egumenul un zapis de un loc ciau vandut CrAste armanul si cu fAmeia ill Ha-
tula, deci dumnalor boerii niau trimis pre noi pre vornicii de poartA, anume Vasile
GalcA, V Beble §au fostu si dumlui Caplan ciau fostu usiiar mare, ca sA adeverim acel
locu, V sal alegem despre alti ulicenit deci noi am chemat pe un ginere a Carstei
Armanu cel pool armenescu, anume, Alexa, §i pre fAmeia Jul anume Dolca, fata
Carstel care au vandut acel loc Sturzii vornicul, §i am chemat §i pe Andrei
starostile de mesercii, care baste aproape vecin, pre Una acel loc, §V am alesu
locul V lam§i stal-pit dintro case a .IiiI Anclreiu in gios spre tintirimul bisArici

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 75

sau ales acel loc din piatra ciam pus noi hotar sA tie mAnAstirea, far din hotar In sus
sA tie popa armenescu cu fAmeia lui fata CrAstei, deci precum am ales si am socotit,
noi incA am intemeiat cu iscAlituri si dunfui CAplan si altii au iscAlit ca sA fie de
credintA zapisului ciau cumpkrat Ilie Sturza si au dat sfintei mAnAstiri BArbolulul sA
si stie".
7201 luni 15.
Vasile GAlcA vornic, Gheorghe Beble vornic, Caplan Meal., Vasile CAldArariu.

XC1V. 7184 April 31 (1676) lafi Antonie Ruset VodA intAreee egumenuluf Neoflt de la Bilrbol
cumpArAtura fAeuth cu 300 lei de la Anita.
Ica Antonie Ruset Vodd cu
mila lui Dumnezeu domnu tArli Moldovei. AdecA
an venit inaintea noastrA i inaintea a lor nostri moldovenesti boiari a marl si a
mici rugAtorul nostru egumenul Popa Neoflt de la sfAnta mAnAstire de la BAr-
boiu, de aice din tArgu din Iasi unde iaste hramul sviniIor apostoli Petru §1 Pa-
vel si au arAtat un zapis inaintea noistrA de la Anita armanca fAmeia Zaha-
riel armanul, ciobotariul de aice din tArgul din Iasi si de la ficiorii ei Ivan si Fiore si
Nicolae si fata ei Dansoh fAcut denainte a multi orAseni Si uliceni §i vecini de aice din
tarp din Iasi, cu peceti si cu iscalituri, cut °. sau sculat de a lor03unA voe de nime ne-
voitt nici asupriti sau vAndut o pivnitA de piiatrA cu loc cu tot aice in tArgu in Iai, ce
iaste aciastA pivnifti Volga taindstire lng1i Barboiu cari liau fostu a lor direaptd mo-
s'e de la parintii lor, aciasta o au vAndut eguinen ului popa Neofit de la sfAnta mAnAstire
de la BArbolu, si au dat pe dAnsa trei sute de lei bani gata, i iau plAtit depUn. Dreptu
aceia i domnia mea cu tot sfatul nostru dead am vAzut acest adevArat zapis fAcut
denainte afati boeri i ordseni de .aice din tArgul din Iasi, cu pecetl i cu iscAlituri,
domnia mea am crezut si am dat si am IntArit rugAtorului nostru egmenului Popa Neo-
fit de la mAnAstire de la BArbolu pre aceastd pivnitA de piatr1 cu loc cu tot de aice
ce iaste in tArgu in Iasi 1AngA mAnAstirea lui BArboiu, sAi fie direaptA movie si cum-
pArAturA si nime sA nu sA ameastice inaintea acestei all a domniei meale.
Insusi domnul au poruncit.
Ica Antonie Ruset Voevod, vlet. 7184. April. 31.
Pecete domneascA. + PavAl
Miron Costin vel logofdt.

XCV. 7184 Deo). 16 (1675) regeste. Uu zapis de la Vasile Tereatiul ititru care scrie
cA. de bunA voe lui sau sculat si au vAndut o casA din tdrgul din KO in ulifa din afar&
din dosul casei vornicului GheorghitA, accastA-casA au vAnduto damsali vorniculul Gheor-
ghitA dreptu patruzeci i cinci de lei bAtuti, dinainte a multi oameni cari sau iscAtit.
7184 Dech, 16.
X Vasile Teretiul, Erei Ionasco duhovuic Erei Nicolai, Erei Grigorie, X Cos-.
tandin staroste, X Costandin Niagul, X Dumifrasco, X Ursul staroste de ciocli, X Grk
goras meserciu, X MihAilA, X Bejana.
XCV1. 7185. Sept. 5. Egumenul VlAdicA Neofit de la Barba cumpArA cu 20 kl via bc ee cas3
de la Floare Armanca.
AdecA cu Alexamilra fata Dimii a lui Hulpe, l cu feciork met cu *tefan
si cu SAule, scriem i mArturisim cu acestu adevArat zapis al nostru precum
neam sculat noi de a noastrA blind voe de n'me siliti nici asupriti ce de a noa.,
strA bunA voe am vAndut casa noastrA cu loc cu tot, mosie noastrA ctreaptl care
iaste de la parintii nostri in ulif a Armeneased ldnga poarta sfintei niandstiri Bdrboiul
intre casa lui Chiriiac o am vandut svintii sale egumenului deja sfAnta mAnAstire BAr-

www.dacoromanica.ro
176 DOCUMENTS

bolul anume N2ofit drept 50 de lei batuti §i sfintia sa egumenul lau cumplrat pe bani
svintii sale, sfintei mAnAsIri ca sA hie moVe §1 pomanA In veci pentru sufletul sventii
sale. Dreptu aceia noi Ina cu toad inima o am vindut sventii sale §i niau plAtit de-
plin banii cari mai sus santu scri§i 50 de lel batuti, intru mAnule noastre, dreptu acea
ca sA hie moVe driapti neclAtiti in veci, sfintai mindstiri §i si ailoi 4 f ice §i dres
domnescu, pre acest locu §i a scrie §i la calastivul Cdrgului Vaclasta tocmali sau Malt
dinainte a oameni buni i biträni §1 tineri §1 pentru mai mare credinta ace§ti oameni buni
toll au pus pecetile §i iscAliturile §i degitele ca sA fie de mare credinta
7185 Sept. 15,
X Alexandra, X S2ule, X §tefan.
Erei Grigorie ot sfeti Dumitru am scris zapis.
Safer armanul, Vasile CAldirar, lona§co zzt Miguiianu, Gligora§co zet Marco,
Ursu ficlier, X Maria, X Irina, Enache iscal.
XCVII. 7188 Mart 3. (1680) regeste. Altu lapis de la Erina cu fratesiu Dumitrwo
§1 cu flu! ei Neculaiu, intru care scrie el au vanclut dreaptA a lor moVe, o case cu loc cu tot,
care casi iaste pe podul vechiu in Inahalaoa potcovarilor i lAngt biserica lui BArboiu, aca-
stA casa o au vandut lui Al potcovarului f giupinesii lui Papinei dreptu 60 de lei
bituti ca si fie ocinA lui Ala potcovarului, §i zapisul sau Mut dinainte egumenului de
BArbolu V a lui Neculai §oltuzul cu 12 pargari §i a multi oameni buni.
7188, Mart 3.
X Irina X- Neculai X Dumitra§co X Patra§co. X Dumitru Potcovar X Vasile
Cildirar X Pavel staroste.
CVIII. Farti veleat. Attu zapis de la Nistor §i de la fimeea lui Tofana §i fii lor Ena-
che §i. Andronic precum au vandut un loc de case, aice in Tcqi, care locu au fostu a lui
Kinan uferium, lâny Paocirca i langd biserica lui Biirboiu. Acesta locu cu totul lau
vandut lui Sedor de la bearica lui BArboiu, dreptu trei zici lei gata, denainte a multi
oameni buni cari sau iscilit. X Nistor X lona§co X Petro§an §i Vasile Bircu X lo-
na§co X Costandin Goescul au scris.

XClX 7194 April 24. (1686). Egumenul VlâdicA Neofit de :la BArbol cumpArä cu 20 lel un
loc de casa de la Floare Armanca.
Adeci eu Floare Armanca fimeea lui Andreiu Armeanul §i cu februl meu
cu Ivan i §i cu fata mea cu Raja, scrim §i mArturisim cu acestu adevirat
zapis, al nostru de nimene silitl nicj asupriti, ci de a noastri buril voe am .

vandut dreapta ocini §i mosie un loc de casi al nostru §i acesta loc. easte Intre
casa lui Mustafa potcovariul domnescu, §i intre dughenile cAlugAre§ti de la BArboiu,
marg;nea podului vechiu in potcoviirie. Acesta loc lain vandut svIntii sale pArintelui
egumenului vliclicAi de la sfanta mAnistire de la BArboiu, dreptu 20 lei Muff ca SA
fie sventii sale ocini i moVe dreaptA neclitit in veci §i la aeasta tocniali V la. Mu-
tul zapisului au fostu multi oameni uliceni care §au pus degetele ca SA si Vie.
7194. Ap. 24.
X Floare X Wan X Mustafa X All, X Pavel staroste.
X Die X Rujea, Vasile CAldirar.

C. 7194 kai 10. (1686). Egumenul de Barbol cumpáli un loc de case de la Grigore Cristea
armeanul.
Adeci eu Grigorie sin Cirstei armanul ot la§i scriu i mArturisescu cu acest
adevirat zapis al mieu de nime silit nici asuprit. ce de a mea bung voe ant

www.dacoromanica.ro
WNW
DOCUMENTE 177

vAnduto driaptA ocend §I mosie un locu de case 6au rdmas de la parintii miei,
si locul iaste lánga poarta snánàstirii lui Barboiu dinafarli §ilanga casa lui Ma-
xim Armanului, si a Tomei armanului si locul tine peste tot din curte mAndstirii
dinafarA de lAngd gardu si de Mud poartd nand. In locul casii lui Andreiu armanul,
care sau vAndut iard pdrinteiui egumenului. Acest loc lam vAn dul svintii sale pArintelui
VIAdicAi de la sfAnta mAndstire de la BArboiu drept zece lei MO ca sa fie sventii
sale pdrintelui ocenA si mosie driaptd neclAtitd in veci, far de sd vor mai afla niscai
oameni de ai miei, ori &at ori surori ori nepoti Wan sd naibd cu acesta lac de acum
inainte. pentru cdci miiau fdcut pdrintele plata deplin, cu bani gata, I la acYastd toc-
mall a noastrd si la faptut zapisului au fostu oameni buni, cari sau pus degetele sd fie
de mare credinta.
7194 Mai 10.
X Grigore sin Kristea X Dum:tfu potcovar the X Ivan. X Pavd1 staroste
X Mt stafa, Vasile diacul am scris zapisul sA sd stie.

CI. 1194 (1696) lunie 20 (regeste). Aitu zapis de la Mustafa Turcul potcovarin
si cu fameia lui Ghiula i fedorul lor Dimir. intru care scrie cd de bund voe lor au
vAndut a lor dreapta 11 osie, o casd care casd iaste dinainte casei starestelui Pavel,
peste drum §1 dinainte casii CArstei armanului i dinapoi pAnd In casa Radulul IA-
ganului, pand in streq.na easei lui supt streqend, pánd unde pied strqina, aeasta casd
au vAnduto egumenului de la mArAsbre GolAe drept 40 lei. cu tot locul cAt tine al easel
§1 casa sA fie a mAnAstirii BArbo'ului pentru cA sau cumpArat pre banii manastirii Bdr-
boiului, §inime din frati sau surori sau nepoti sA nu sA amestece.
7194 luni 10.
X MuFtEfa, X Ghiula, X Dimir, X Aid potcot ar, X CArste atman, X PavA
stbros:e, X Hie martur, X Dumitru potcovar, X Vasile CaldArar, X. Istrate potcovar

CU. 7201 lune 15 (1693). AdecA eu Avram Armanul i cu cumnatu mieu CArste ficio-
rul lui Moisd NAsturariului scriem §i mActurisim cu acestu adevArat zapis al nostru la
mAna pArintelui Maxim egumm de BArbo'u pentru un locu de casA ce iaste dinainte
portii lui BArbaiu acel loz de casA au fostu zalog la VlAdica:Grigorie pnntru 7 tel bani
deci niau apucat de astAzi Joi luni 15 pand la sAntAmdria mare ca sd dam svintii sale
badi iar 'nand banii la zi sa aibA a da mAndstiri 3 lei bani §i o mertA de grAu, sA
fie locul mAndstirescu in veci, sA nu mai avem noi tr:abd rfci noi nici rudele noastre
nime sd naibA triabA §i Ia aciastA tocmald sau tamplat multi oameni buni §1 poporen
care §au pus pecetile.
7201 lunie 15.
X Avraam Armanu, X CArste X Andrei staroste, X VasAle CAIdArar, X Dima
Armanu X Die Armanu.

CIII. 7212 IuU 22 (1704) regeste. Un zapis de Ia. Andrei lAutarul domnescu §i
cu fAmeia lui Titiiana precum au vAndut o casA cu loc cu tot pe cAt tine ograda.
Aciastd casA cu loc au vApclut CArstei Comi§elul domnescu dreptu 15 tel batuti, §i za-
pisul sau fAcut dinainte a multi oameni buni care sau iscAlit.
7212 lull 22.
X Drenghe, X Tanana, X Ion Simanu, X Petre Siman, X Neculai zetyrenghe,
X Anita, X Matei, X Stolan.
23

www.dacoromanica.ro
178 bOCUMENTE

CIV. 7223 Fevruar _19 (1715), regeste. Altu zapis a lui Ion cu fameia lui Sanda
Stangulianu §1 CU feciorii Enache si Gheorghe precum ca avAndura ei o case fAcutA
pe locul mAndstiril si cat au §ezut in casd nimica chide nu liau luat egumenu4, iar atm
vrAndu ei sA sA mute la altu loc, au mersu la Macarie egumenul §iindu ed iaste locul
mdnAstirii §1 fad dat danie mdnAstirei pArelii casii ca sdi pomeneascd la bisAricA la
sfantul jArtvenic.
7223 Fevr. 19.
X Ion, X Sanda, X Enache, X Gheorghie.
Statie diiac au scris ot Antioh Jora biv vel logofAt.

CV. 7241 Mart 6 (1733), regeste. Altu zapis de la Neculai Caraolan cu muma
lui Safta I cu fAmeia lui Dochita, tutu' care scrie ca au vandut lui Costandin §i lui
Gavril o casd de pe podUl vectVu pe locul mándstirei Barb3iului dinainte portii mA-
nAstirii, care aucumpArato si Neculai Earaolan de la Moisa Grecul, §i lui MoisA Grt-
cul iau fostu cumpArAturA de la egumenul de Bdrboiu, aciastd casa au vanduto lui Gavril
§1 lui Costandin Botezathl drept 12 lei, Insd numai casa cu lemnul lar locul iaste a mA-
nistirii si sd aibi a plAti bezme-tul la mlndstire dupA tocmala ce iaste.
7241 Mart 6.
Neculai Caraolan, X Safta, X Dochita, X Ion Bor§ slujitor.
In ;A au fAcut Gavril si Costandin' Botezatul tocmalA cu egumenul ca sAi lasd
sA facA ograda si pentru ograda sA de ate- un lot pe an osebit de celelantu bezmdn.
Grigora§ diiacul au scris zapisul

CVI. 7247 1114 23 (1739) regeste. Altu zapis de la TAnasie sin Petre Latef, pre-
cum de bund voe sa an vandut un locu de casA de pe podul vechiu in fântirie, care
locu le iaste rAmas de la pArinti, si iaste aldture cu fratesau Craste toatA parte catd I
sA va veni, In lungu si in latu, lau vandut lui Sarlatache curAlartd, drept 80 lei noi.
7247 Iuli 23.
X TAnas, X Grigorie siman ot Curte, X Ion curalar, X- Dumitrache curAlar,
X tefan BarlAdianu. Neculai au scris zapisul.

CVII, 7263 Mai 7 (1755), regeste. Altu zapis de la Sava Caraolan, cu fAmeia sa
AniIa §1 CU fiica lor Maria, tutu care sale cA de bund voe lor, si cu voe egumenului
de Barboiu au fostu fAcut o dughianA pe locul mitnetstirt in podul vechiu in WO in
potriya casAi LucAi. armanul, si ina'nte casai lui Mardaros ficiorul popii armenescu si
aldture cu casa lui lonita b Anar, dinainte porfii mänastirii, i nedandule lor mana sd
o tie fiindu si datori, au vanclut lemnul acei dughene fiindu locul mAnastirii, au van-
dut egun.eaului de la Barboiu dreptu 35 lei bani gata, si fa facutul zapisului sau in-
tamplat multi oameni buni care sau iscAlit. 7263 Mai 7.
X Sava Caraolan, X Anita, X Marie, X Eu M halachi martur, Neculai martur,
Stratul martur, Ion bldnar martur.
Neculai diiac de divan au scris zapisnl.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 179

CVIII. 7272 Mai 6. Sava arhimandrit cumpard cu 40 lei casa Mariel Catichl.
Adeca eu Marie Catichioae lipcAnija impreuna cu fli mei anume Toader vi Letter,
datam zapisul nostru la maim svintii sale parintelui Savii arhimandrit eryumenul de Bar-
boiu, precum sA sA §tie cd.avandu eu o casA fAcutd pe locul meindstirii Beirboiului, la
villa podului vechiu care casA §1 mie miau fostu data danie de la sotul mieu Samoil
monahul am scoso vanzAtoare §i fAcandu tarp cu sventiia sa miiau dat 40 lei, fiIndu
pe locul mAnastirei, la care tocmala sau intamplat §i sotul mieu Samoil Catichi monah,
§1 fratemeu preot Vasilfe, §i alti oarneni buni, §1 am vanduto cu voe tuturor §i pentru
credinta n:arn iscatit numele §i am pus degetile, sa sA criazA.
7272 Mai 6.
X Eu Maria Cat,chioae am vandut.
X Eu Toader sin Marl X Eu Samoil Catichi monah cu voe me.
X Eu Lefter sin Marii.
Preot Vasilachi brat Marii iscal.
Eu Neculai Gane dilac am scris cu zisa lui.
Mate! martur, Pascal martur.

CIX. 7273 Ghenar 24. Vasile Roset hatmanuf schimbA cu tnAnAstire Barboiul, dud
3 dughene vi ia LAzorenii pe Jijia.
Invtieantaz cu aastA scrisoare a mea pentru o s.himbatura Oam facut cu mAnAs-
tirea BArboiul din Iasi, eu am dat mangstirei Barboiul, doao dughene noao clam facut
cu cheltuiala me:a, pe locul meu ciam cumparat de la Ferat armanul, care dughene
santu in fa.fa uiqii, ce vine din dial, de Chirvarstirie i del in podul vechiu, care dughene
Attu ldnià raplazii bisericii armene0i §1 santu totu suptu un coperemantu, cu alte
doao dughene, iar ale mete facute cu cheltuiala mea. Aceste doao dughene cu loc cu
tot cat taste, dupA cum sau §i hotarat cu vornicii de poarta, liam dat manAstirii Bar-
boiului, §i mandstirea Barboiul miau dat o bucatA de movie ciau avut la jijie anume
Ltizorenii, pe care mo§ie milau dato egumenu, vi epitropii minastirii Barboiul. §i toate
scrisorile cele vecbi pe acea bucata de movie precum arata scrisoarea in care sant is-
cAliti cu totii, iar acum dupA doi ani findu egumenu, la mAnAstirea GolAe svintia sa chir
Skeaotilat Stefan §i egumenu la manAstirea BArboiu svintia sa arhimandrit Kir Sava au
cAzut cu rugAminte cdtrA mine ca sa. le dau alte doao dughene in locul acelor doao du-
ghene dintai ca sa fie pe locu mai bun, ca vi chiria lor sa fmble mai cu pretu, ca sA
cunoasca vi manAstirea ceva folos mai bun vi eu mai avandu alte trei dughene tn raft&
uli(ii podului vechiu, langA zidiul tfintei mandstiri Savva, tot supt un acoperemantu, InsA
doao dughene ciam cumparat de la Hagi Ovanes armean §i o dughiana iar a mea,
liarn avuto cumpAratd tot de la Ferat armanul, cu alte dughene, care aceste trei dug-
hene pretul iaste de 750 lei vi china lor umb.A cu pret bunu, care vi pArintii egumeni
epitropii manAstirii BArboful, deazA leau vazut liau plAcut §i au cunoscut cA face pretul
fndoit vi intreit de cat mo§ia manastirii. dar poftindu §1 ruganduma pArintii ca sa dau
aceste trei dughene la sfanta manastire BArboiul, ca sa fie §i pentru acele doao dughene
schimbaturA, ce sa fAcusA fntaiu dar sA fie §1 pentru pomenit, ca un ctitor sa mA scrie
la pomelnic, cu tot niamul mieu, §i eu vazand cA sa dau aceste dughene la mAnAstire,
nam socotit pretul dughenelor cA iaste mai multu de cat movie mAnastirii, §i cu toata
voe mea am dat aceste trei dughene de pe podul vechiu de !Ana zidiul sfetii Savee,
liam dat i toate scrisorile ciam avut de cumparaturA de la Flagi 0 vanes arman, pe
aseste dugh.ene la mAnAstire, Ca c1 icg ingipIe s4 fie dugheneIe dreapt4 gclnA §I my.

www.dacoromanica.ro
 180 DOCUMENTE

§ie §i schimbAturA sfintei mAnAstiri, sA le stApAneascA cu pace, §i eu miam that cele

doao dughene de pe ulifa Chirvdrsdrii iar inapoi, §i dupA schimbAtura ciam %cut de
bunA voe, niam dat §i scrisori unii la maim altuia, sa sa ne stapAnim filtecare mo§ia
cu pace, la care schimbAturd sau tAmplat multi oameni de cinste care sau iscalit, §i
dupA scrisoare mea ac'asta sl aibi manAstire a§ face §i intArituri domne§ti, pe aceste
dughene, §1 pentru credinta am iscAlit §i am pus pecete. 7273 Ghenar 29
Vast le Roset hatman. Lupul Gane am scris zapisul cu mana dumisale hatmanului
Ruset.

CX. 1766 Noembrie 19. Hotarnica locului rAmas de la Ovanes.

Din luminata poruncA prea inaltat domnului nostru mAria sa Alexandru Ghica
Vvod, fiind randuiti cu tidula gospod, ca sA luam sama pentru un boo de casei la poarta
mitnastirii Beirboiului a Floarei armencei femeia lui Andreiu Armanu, matu§a lui Ova-
nes Armanul, ce trage acum acestu Ovanes armanul sal ia zicAndu ca acesta loc nu
lar fi vAnclut tot mAtu§e sa Floare §i ar fi vAndut numai fafa locului, despre podui
vechiu, iar dosul casii ar fi rAmas nevAndut §i lar fi §1 stApAnit avAndu §1 casa, care
au dato cu chide §i cat au trait casa lui Ovanes nu iau luat manAstirea bezmAn pe
locu, §i intrebAndu §i pe Ovanes armanul are vreo scrisoare pre acel locu, din dos,
care au avut §i casA pe el, el nu nia arAtat nici o scrisoare, z:cAndu ca nu are, nu-
mai atAta au raspuns 6 au stApAnit. Sau intrebat §i pe svintiia sa Sava egummul de
BArboiu, ce are a raspunde la zisele lui Ovanes armanu, §i egumenul neau aratat un
zapis din veleat 7194 scriindu intracesta§l chip, precum aciastA numita Floare armancA
matu§a Jul Ovanes armanul, i cu ficiorul ei Ion §i cu fata ei R Ija au vAndut de buna
voe lor acel loc de casA a lor ce lau avut intre casa lui Mustafa potcovaritil gospod.
§i intre dughenile manAstirii BArbo ului, fi marg'nea podului vecluu in potcovtirie, §i
mergAndu noi §i la stare loculul, dupa poronca am cercetat §1 am gasit locul Floarei
armancii §i cu locul lui Mustafa potcovariul, tot de potrivd de lungu, unde sau gAsit §1
piatra hotar la capul locului lui Mustafa din dos, §i dupd cum am aflat am fAcut §1 noi
aciasta mArturie svintii sale Savii egumenului de BArboiu.
Ion Gordul vornic de poatA, Neculai Ra'e v.)rnic de poarta, Matei Andria3.
1766 Noemb. 19.

CV. 1784. Ghenar 9. CApitan V. Negre cumpArA cu 125 lei casele calugAritei Eufrosina
AdecA eu Monach'e Efrosina fata Jul Panaite Cap Sintonu cupetului din la§i .da-
tam adevArat zapisul meu la mAna dumisale giupAnului Vasi'e Negre capitan. i sot du-
misali Marti precum sa sa §tie cA avAndu eu o cas(a) cu locul ei, pe a carue loc mai
iaste §I altA cAsutA fAcutA de mine, care casA iaste la mahalaca Muntenimii de gios, a-
lature cu casa loanii Tudoroae pe din sus, ce am avuto §i eu cumpAratA de la Ursachi
Ciobotar, cum de nimene siliti nici asupriti, ce de a me bunA voe fAcAndu tocmald am
vandut dumnalui jupAnului Vasile Negrea cApitan dreptu 125 lei, care bani luAndu eu
toti deplin intru manule mele, inpreunA cu zapisul acesta am dat dmnului §1 tre
zapisA, adecA zapisul cu care au cumpArat Ursache Ciubotariul, de la un Constandin
sAn Stefan FAnicA, §i zapisul cu care am fosti cumpAratu eu de la Ursache Ciubota-
riul, §i alt zapis ce am de la Vasale Codreszul, pe doi stAnjdni de locu ce miiau dat
din locul dtimna'ui, ce are de la casa aciasta ame despre drum, §i despre apus, ca sA

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 181

fie drum de esit la uliA, dupA care de acum inainte atat dumnalui cat §1 fii, nepoti
§i niam de niamul dinlui, sl aibA a stapani casele acestea cu tot locul lor cat ti au
ingrAdit, §f stAlpit din Iocul Codrescului la vale. cum §i acei doi stanjani de loc din
locul Codrescului drum de e§it la ulitA, cu bunA voie n veci, §I pentru mai bud cr.:-
dinta niam pus degetul iscAlindu §1 alti oameni buni §i mahalagii marturi,
1784 Ghenar 9
0
X Eu Monahie Eufrosina, am vandut, X Necola abager cu voe me, X Ilinca
Parparutoae mam iscAlit, X Anita Razmeritoae mam tAmplat X Eu preot Toader mam
tamplat.
Eu preut Toader am scris cu zisa DumisAle Parparutoae.

CXIII 1785 lunie 26. Anania cumpara casele lui Miron Potcovariut.
Adica eu Miron potcovariul tigan inpreuna cu sotul meu Sanda, de aid din la§i,
datam adevarat zapisul nostru la mana stint ei sale parintelui egumenului de la BArboin
Ananie, precum sa sa §tie cA avand eu, casti re locul sfintci miZnästiri Biirboiul, care
casa im este §i mie cumpiraturA cle la Panalte tiganul, am vanduto de ame voi nu-
mitului de nime silit nici asuprit, ci de a noastra bunA voe, cu tocmala dreaptA ('a
gol.). lei bani gata, §i luind banii depl'n, iam dat §t zapisul cel vechiu, §i la tocmeala
noastra sau intamplat §i alti oameni bunt, §I mahalagii, cari mai gios §au pus degetile
ca sA sA creazA, §i noi pentru mai mare credinta niam pus degetele ca sA sA creaza.
1785 luffle 26.
-F Eu Miron potcovar am vandut cu voea ma.
Eu Sanda sot lui Miron cu vuea mea.
+ Ionita Ogar mam tamplat.
Mihalachi am scris cu zisa lor is martur.
11=1...11
CXI1I. 1786 junie 6. Cercelare pentru o hudita.
Din porunca dumnealui vel logo% fiind randuit ca sA mearga sA cerceteze o
hudi(tt ce aw fost veche alature cu zaplajii tnlintistirei Bärboiului, care hudita findu CA
au fost de folos §i mAnAstirei cat §i de folosul lAcuitorilor pentru mergere la sfanta
bisericA, §1 locul de aciastd hudla au fostu lAsat din locul manastirei §i din nepurtare
de grijA a egumenului, de mai nainte sau impre3urat §1 locul huditil ciau fost lasat din
locul manastirP, de Neculal ciau fost odatA ba§ clau§ §i acum Wand ni§te dughene
Mihalache Canaan de dArAbani in cap al huditei, iarA§ astupase cu temelia zidului
capul huditii.; deci mergand ea la fata loculni §am adunat pe toll mahalagii §i impreju-
ra§i', anume Ghiane Lengar negustor, om de vrastA ca de 60 ani i pre Zoia culmenglu
i pe Zaml r blanar, de vrasta ca de 70 ani, i pe Maria Brandaburita, ce au vandut
casa lul Neculai ce au fost ba§ ceaus, i Neculai tiganul staroste de ligani I lonitA Ogar
fierar tigan, i pe Vasile ferar tigan i Stefan Croitoriul, i Dumitrascu Croitoru, i litateau
jidoaved i pe -baba Zoita fiind crasmArita lui Costandin, fAm e fiind trecutA de ani, f
pe Mane tArsAnArita, fiind iar femee bAtranA, i pe Isac armanul ciobotar, fiind cl am
f icut cercetare cu amAnuntu intrebandiu intai pe mai sus numItii marturi, am intrebat
locul acestii huditi lAsate din local manAstirii iaste, ori altu loc strAin, dar mai sus nu-
mitii mortori, ae mArturisit inaintea mea toti intrun chip zicandu ca locul huditei aces-
tia iaste lasat din ocil malastirii 131rboiu'ui, InsA acum egumenul Ananie au Mut
zaplazii noi a sfintei manAstiri tot in locul zaplazului vechi ce au fost de 17 Atli, cum

www.dacoromanica.ro
182 DOCUMENTE

am si vAzut si veleat serfs la poarta sfin td mAnAstir care, dovedeste i tumurugii za-
plazilor celor vechi. Deci vAzOnd atIte mArturii incred!ntate, fiind i tumurugii tata, sau
ponmcit de cAtrA mine I ind porunca dumnealui vel logofat, ca sas mute sas Mice
domnul cApitan de darabani temeia zidului fnapof in Spre miazAnoapti si dumnealui
cApitan za darabani sau mutat supuindusA poroncii, al Mica zidul patru p01 palme
gospod, far acel Ntculai ciau fost basclaus nici pAnA astAzi nu sau rAdicat gardul si
trebuinta faste precum au rAdicat cApitanul de dArAbani zidul sA rAdice i Neculai ciau
fostu bas ciaus gardul a:emene, dreptu zidul dumnalul, i vazAnd atAtia incredintati
=dud si IncredintAndumA V eu iscAlindumA am dat aciastA mArturie iar cea desi-
vArsit hotArAre rAmAne la bunA intelepciune dmlor velitilor !boeri.
1786 lunie 6.
StavAr vornic de poarIA.

CXIV. .1787 Malu 8. Cercetarea unei pricini de vecinAtate.

0 mArturie de la Constandin Perjul, i de la StavAr vornic de poartS, intru care
scrie cA dupA jaloba egumenului de BArboiu Ananie ciau avut asupra Vitorii i asupra
fiului ei lui Mihalache Gramatic pentru o ImblAtoare ciau fAcut pe locul ei, intrAnd cu
imblAtoarea i pe locul mAnAstirli, si fiindu i supt zaplazili mAnAstirii au fostu rAnduiti
vornicii de poartA de dumluf Gheorghe Sturz a vel logofat, ca sa margA la starea lo-
cului sl facA cercetare, deci inerg ndu i dupA cercetare ciau fAcut la fata locului sau
involt Vitorie sf f ul el MihAlache cu egumenul de BArboiu ca sAs mute umblAtoarea
mai In gios spre casa el cu un stAnjau, i cinci palme gospod, i orice stricAciuni va
face zaplazAle mAnAstirii cu umblAtoare asa sau primit Vitorie cu Iful ei, ca sA aibA
a face aplazif nof, dupA cum si scrisoarea ce au dat la mAna egumenului adivereste
si dupA InvoialA ciau fAcut amAndoao pArtiie au datu aciasta mArturie intru care sau
iscAlit.
Constandin Perjul vornic de poartA
StavAr vornic de poartA.
Documentele de la LXXVIICXIV ne-au fost comunicate spre publicare de d. Oh-
GhibAnescu.

CXV. 1844 Avgust 24 la0. (regeste). Opis de scrisorile cascilor si a dughenilo.

cu locul tor di pe ulifa Sf. Ilie, cari rdspunde tn ulifa mare fi ulifa Consulatului ru-
sdsc, cuvenite dupd testamentul rdpousatului Logo fat Costache Cantacuzino,nevrdsnicei
fiice a rdpousatului Logofdt Neculai Cantacuzino's. 1844 Avgust 24.
7199 (1691) April 17. Zapisul prin cari Ghiorghii si fimeia lui vAnd giupAnului Is-
trati o casA in poporul sft. Ilie drept 9 lei in fiinta si a altor marturi.
7211 (1703) April 24. Zapisul prin care Petre Grecul tu fimeea lui i fii, au vAn-
dut preotului Petre up loc di casA pi ulifa sft. tile alAture cu casa preotului Istrati iii
prep' de 16 lei.
72.53 (1745) Mart 8. Carte de giudicatA a Mitropolitului Nichifor in pricina is-
catA intre preotu Toader i preoteasa Safta pentru locul de casA ci au fost a preotu-
lui Dimitrie in ulifa Sarbeasca ldngd svt. Ilie hotArAndusA ca cel intAi sA rAmA'e ne-
supArat de pritentia celui din unnA.
7253 (1745) April 25. Zapis prin cari Ghineta sotie NigAi CAIdArar, vinde preo-
tului Dumitru dela Mitropolie drept 1 5 lei o casa vu loc ci iau rAinas dila inortul CaldArar.

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 18

7260 (1752) April 12. Zapis prin cari. preotul Gavril §i preoteasa Irina au van-
dut preotului llie o casA dinainte portil sit. Me drept 20 lei.
7265 (1757) Febr. 5. Zapis prin care loan tiganu col sotie §i copil %rand preotu-
lui llie o casA cu locul el ci este ldnei bisdriea cu lzramul sit. Ilie drept 18 lei.
7271 (1763) Mart 15. Scrisoarea monahului Ilarie prin cari zici cA au impArtit In
doao la /iii sai locul §1 a un alt zapis minciunos sA nu sA tile in mina.
7272 (1764) luli 16. Scrisoarea monahului Bade sin popa' !strati ci o dA fiului sAu,
preotul Constandin dela sft. Ilk cuprinzatoare cA i-au dat giumAtate di loc din locu pA-
rintascu, insA giumAtate lui §1 giumAtate surori-sa MAriuta intre cari §i pietre le au pus.
7272 (1764) lulie 16. Scrisoarea monahului Harie cAtre ginere-sau preotu Antoniu
§i preuteasa caruia au dat giumatate de loc din locul pArintAsc Ind giumAtate lor §I
giumAtate fiului sau Constandin intre care §i pietre au pus.
1775. Mut 12. Hotarnica a mai multi Vornici de PoartA lAmuritoare mAsurilot lo-
cului de casA ci are tn mahalaoa ulifii Sárbascd Gheorghe Ispravnic de aprozi.
1780 Mai. Zapis prin care Samina CApitAnita au vandut M-rei sft. Spirldon dui:a
invoiala cu Epitropii, doao dughene ci le ave pe locul ManAstirei dinainteà porlii Ba-
nului lordache Pascanu drept 370.1ei.
1790. Hartle din partea Epitropilor M-stirei sft. Spiridon prin care dau cu bezmAn
lui Mihdlachi Alexandri biv andiras de izvoadi, §Apti stanjAni din lungul locului ci are
manAstirea, luat dela Oheorghe cantaret Ispravnic de aprozi in mahalaoa silrbeascd
undi au fost Cismeaua slacd.
1794 Oct. 26. Zapis din partea Epitropilor svt. Spirldon prin care dau cu schimbu
dumisale Iordaehe Canta vet Visternic un loc ci ari manAstirea cu dugheni dupa scri-
sorile ci pAstreaza, §1 cari hotarandu-sA pi din sus cu alt locu a d-sale eel Visternic
au priimit in potrivA doghnile cu tot locul ce are D-lui in targ Falciu, adaugandu.-sA
ea sau luat din stapanireci Sulgerului Mihalache gapte stanjani care din acest boo i sit
dadusa danie, fiind ca dupa moartea sa sau aflat ca sau purtat es viclefuguri gi 0,-
gubitoare chiyuri catrá maniistire.
1795 Glzenar. Hrisov -de la Domn Mihail Costandin Sutul Vvd, indritoriu stApa-
nirii ds, Visternicului lordache Canta pe locul ci lau luat In schimb dela M-re s/.
Spiridon.
1795 Febr. 5. 0 adeverinta supt iscalitura Clucerului Constandin Burchl ca prii-
mindu§i atat M-stre cat §1 D-lui Visternicul Canta, hardile pe locurile schimbate de s-ar
mai gasi la Manästire vreo scrisoare rAmasa pentru acel locu, d-lui Visternicu sa alba
a o lua.
1799 Deck 28. Zapis prin care preotu Toader au vindut condicarlului Mate!
drept 230 lei o bucrte de loc ci au avut di pe malcasa fiica preotului Constandin,
iar acesta dila tatd sAu preotu Anton!. Tot in acest iapls la anul 1800 April 20, mo-
§ul preotului Toader, Cdpitanul 1onitd Negurd, fnsemneazA cA la locul acesta avAnd §I
el §i cumnatl-sa Catrina parte §i nemultAmindusA cu pret il ci lau vAndut preutu Toader
au mai primit dela Matei Condicar dupA invoiala urmatA ind 130 lei.
1800 Maiu 30. Jaloba catre Domn a lui Matei Costin Cond !cat cerand randuirea
unui vornic de poarta spre hotaratura a doao locuri de cad ci are in E§i la ullia
Strambei dupa care D lui vel Logofatul cu InsAmnarea in dosu au insArcinat pe Gheor-
ghe Tdutul Vornic de Poartd.

www.dacoromanica.ro
184 -
DOCUMENTE ....
1800 fun! 2. Hotarnica Vornicului de Poarl TAutu lAmuritoare mAsurilor a doao
locuri de casa ci are Matei Costin Condicar cari despre o parte AA megieseste cu lo-
cul D-sale lorclache Cantacuzino biv vel Logofdt.
1800 luni 24. Zapis supt iscAlitura lui Matei Cos in Condicar de Divan si sotia
sa Ilinca incredintat si de alti marturi prin care vAnd d-sale Vel LogofAtului lordachi
Canta doao locuri de cal §i o pivnita de piiatrA la ulifa Strdmbd in dreptu locului
sMntului Ire drept 9700 lei, si o casA ce D-lui au avuto cumpAratA dela Vasile Chi-
Mac si care locuri despre ameazA zi se megiesesc cu lacul D-sale LogoMtului Canla-
cuzino.
1800 Julie 2. Inscrisnl lui Matei Cost'n Condicar prin care sA indatoreste cA de
va naste asupra acestor locuri de mai sus vre o pricind sa albA a rAspunde, iar D-Iui
LogofAtul intru nimic sA nu sa superi. .
1800 Julie 14. IntAritura Divanului pe 2 locuri de casA si o pivnitA de piatrA la
ulita StrAmbA in dreptu loCulut bisdricii Sf. file ci LogofAtul lordache Cantacuzinu au
cumpArat dela Matei Costin Condicar in mAsurile cuprinsA in deoseb ta hotarnicA fAcutA.

CXVI. Tij opis de documente din plicul al doilea.

7150 (1642) lunie 24. Zapis iscAlit de CiomArtan biv cApitan care vinde lui Miron
MesArciul o casa cu loc cu tot langei bisdrica Sf. Ilie, In 22 lei.
7231 (1723) Dethembre 5. Zapisu iscAlit de Vasile Diiacu si de marturi prin care
vinde preotului Miron o casA cu loc pe alga Strdmbd drept 27 lei bani vechi si 20
lei bani gata.
7261 (1753) Ghenar 10. Zapls prin care Spatarul Ilie Neculce clArue§te lui Gri-
gori bacal 12 stanjAni de loc din locul ci au rAscumpArat dela Dumitru Paladi vel
Spatar incepAnd hotaru din ulita de WO Popa loan Purece si la vale pAna in ulita
ci merge la Golie iar in deal de lung intocmai cu hotarul sat!.
7261 (1753) Mart 15. Zapis prin cari Gheorghe Diiaconu vinde giupAnului lorgn
Mcd-lnicer o casa cu loc pe ulifa Strambei drept 100 lei noi.
7261 (1753) Mai 11. Carte de giudecatA a Doinnului Mihai Racovit Vvod dAndusA
protimisis giupAnesei Sanda a rAscumpAra casa lui Gheorghe Diiaconu ce au fost van-
duto lui lorgu Mazilu.
7265 (1757) April 10. Zapisul lui Gheorghi Bacalu prin care aratA cA dupä giu-
decata ci au avut cu Paharnicul Constandin Cantacuzln pentru locul ce cumpArasA dila
verli Dumisale Intro sutA lei hotArAndu-sA ca sA i sA intoarcA banii, i sau dat 'Inca
200 lei pi diasupra si au rAmas sa plAteascA chine si sA vAndA si yin de a D-sale
Paharnicului Constandin Cantacuzino.
7265. (1757). April 4. Carte de giudecata a velitilor boeri insArcinati de Domnul
Scarlat Ghica Voevod prin care cl:pArteazA pe Grigore Grecu bacal de la stApAnirea
locului ci cu danie au avut dila Spatarul Ilie Neculce dAndusA In otim'sis d-sgle Pahar..
nicului Constantin Cantacuzino ca neam $1 ca razdf.
7265 (1757) lull 17. Hotarnicia Vornicului de PoartA Neculai Tiron cuprinzã.
toare mAsurilor locului de casA a Sandei Medelnicereasa ca sA megieseste desp:e o
parte cu Paharnicul Constandin Pagan §i despre alta cu Clucerul Alexandru Neculce
I cu altii.
7266 0758) April 2. Carte de blestAm a Miiropolituiui lacob asupra Iui Grigori
Bacal ca sA arAte ,adevArul dacA locul ci are di la Me # Alexandra Neculce i sau
dAruit sau i sau vAndut.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 185

7272 (1764). April 13. Zapisul Sandit §i a filcA-sa Anicula arAtAtor cA 'fAcAnd o
casA pe locul D-sale loan sin Asldnoae Ilan tutors ceia ce au cheltuit.
1767 Mart 13. Zapisul lui Gheorghe ipodeacon (sic) ficior preutului Miron prin
care intAre§te ddnuire unei casA cl dAruisA medelnicereasa Sanda dimpreunA cu locul
cil vAndusA, dat la maim lui loan Asian jtori Paharnic.
1773 August 3. Zapisul lui loan As Ian flori Paharnic prin care trece in vAnzare
un loc de casA di la ulila Strdmbd, D-sale loan Cantacuzino vel Visternic In pretul
de 400 lei.
1773 Oct. 27. IntAritura boerilor Divanului Cnejiel Moldaviei pentru stapAnirea
locului cumpArat de D-lui loan Cantacuzino vel Visternic dela Ion Asian ftori Paharnic.
1774 luni 10. Zapisul D-sale vel Visternicului ioan Cantacuzino prin care trece in
vanzare locul cumpArat de la ftori Paharnial loan As Ian, cAtre nepotul D-sale tor.
dache Cantacuzino v el Comis in pret de 400 lei.
1776 Febr. 22. Zapisul prin care loan Asian ftori Paharnic, vinde Stolniculut
lordache Pagan o cAsuta cu locul ei -ci o are cumpAratA dila Gheorghe Diaconu alA-
ture cu locul D-sale care lara§i de D-lui Asian este vAndutA D-sale Pa§canului.
1777 luni 11. Intdritura boeril or Div anulul Cnejiei Moldaviei pentru statornica stA-
pAnire a D-sale lordache Canta Comis asupra loculuLde care mai sus sau arAtat.
CXVI. Perilipsis de actele din plicul 111.
7225. (1717). Zapis prin care Gheorghe Perju adivereazA cA au dat nepolului sAu
preotu Toader sin Vasile Costin un loc de cas1 intre casa Ault ei Unguroancei §i intre
casa cumnatA-sa Maria Mironeasa.
7234 (1726) lull 20. Inscrlsul preutului Miron cA luAnd cinci pa§i pentru a§i lArgl
o grAdina din locul preotului Toader, sA fie §tiut cA nu i s'au dat de tot.
1799 Noembrie 15. Zapis prin care preotul Neculai au dat in schimbu o casA cu
locul ei dila mahalaoa MAjilor d-sale lordache Canta vel Logof At, care este megie-
§itA cu locul D-sale §i au primit dela D-lui Vel LogofAtul o casA in mahalaoa TAlpA-
larii §i osAbit 550 lei bani gata.
1797 Noembrl 21. Cartea Domnului Alexandru loan Calimah Voevod intAritoare
schimbului urmat intre Preot Neculai §i D-lui lordache Canta vel Logofat de tara de
los arAtat mai sus.
CXVII. Perilipsis de adele aflate In plic IV.
7 267 (1759) luni 26. MArturia lui Stefan Rosset vd Logofdt i Miheilache Sturza
vel Vornic cari au hotdrdt un loc de casd in Op Sdrbascd a tut Zaharia Diacu §i Con-
standin Buliba§a, insAmnAndusA §i mAstrrile despre fie§i care parte.
1760. Zapisu prin care Toader Cazacu vinde lui Costanndin Andrie§ locul din
ullla Sdrbeascd ce lay mai rAmas, dupA giudicata cu Gheorghe Unguru drept 350 lei
care loc 11 are dupA mortul cumnatul seu Constandin Buluba§a,
1765 Octombrie 3. Zapisul lui Toader Cazacu de vAnzare cAtre Constandin Andrie§
vtori Visternic a Casei cu locul ei din ulita Sdrbeascd rAmasA de la cumnatul lui §i
sorA sa Seta.
1802 Februar 2. Maude hotarnicl asupra locului llencdi Mdrzoai cari impregiur
sau aflat : 91 stAnjAni §1 5 palme rnegie§indusA cu locurile Paharnicului Toma Cozma,
a Logojatulut lordache Canta, a clironomlior Spatar Vasile Neculce §1 a lui Mihd-
jache Pascu in ulita Sarbeascg.
24

www.dacoromanica.ro
186 DOCUMENtE

1802 lulie 9. Jaloba llencài Mdrzoae catti boierii Caimdcami, ca sd I sA lee dela
loan §i Mihalache PAscule§tl o tidula prin cari sar fi -indatorit ca ori ce pret ar e§i
I ocul la mezat sá nul dele de cat lor cu 3000 lei.
1802 1uni 12. Inscrisul lui MihAlache Pascul ca nestiind ci sau facut asam Ine
sinet, ori dud sA rAmAie rAsuflat.
1802 August 20. Tidufa Domnului Alexandru Constantin Moruz Voevod câtrã
Vornicul de aprozi pentru strigare in mezat a locului Ilincai Mdrzoale.
1804 August 27, Tidula Vorniciei de aprozi cAtre Gheorghe Telalba§a ca sa strige
la sultan mezat in 40 zile locul Ilenceii Mdrzoae in dosul cArie sa vede cA s'au hare-
clluit la 1804 Noembrie 13 in Divan asupra LogoiAtului lordachi Cantacuzino cu 7100 lei.
1804 Noemvrie 15. Zapisul Ilincái Melrgoae de vAnzarea acestui loc cAtre Logo-
Mut lordache Canta in pretul arAtat prin tidula mezatului care zapis este incredintat de
martori §i multi boeri.
1804 Noemvrie 18. Carte Divanului intAritoare stapAnirii Logofitului Canta asupra
locului ci au cumparat cu zapis aratat de la Ilenca MArzoae.
1804 Neemvrie 3. SocotealA iscalita de Ilinca MArzoae lAmuritoare cum au primit
suma de 7100 lei pretul locului vAndut LogofAtului Canta.
Hada accstui locu cumpArat dela Ilinca MArzoaie iscAlitd de D-lui Barbu Vornic
de Poartd.
In aceste Cinci zAci sl patru quail documenturi cuprinzAndusa acturile de pro-
prietate a locurilor pe cari sa afla binalile aratate prin testamentul Tinos. Logof. Cos-
tache Cantacuzino, sau incredintat in pAstrarea dumisale epitropului precum i bina-
lile aflAtoare.
ss) : Rolla *)
Pentru ca am primit in pastrarea mea documenturile cuprinsa prin acest opis dim-
preunA cu binalele cu locul lor, eu adeverez : Lascarachi Cantacuzino.

CXVIII. 1717 Ghenar 13. Zaplsul tut Sirnion Rusul tAlpalariu prin care vinde Postelniculut Gheor-
ghe Arapul o cas4 din Muntenirne de jos langa Cacaina.
AdecA eu Simion Rusul tAlpalari, ficiorul ProcAi impreunA cu sotul meu Antonia
fAcutam incredintat §i adivArat zapisul nostru la tuba dumisale Gheorghle Arapul Pos-
telnic precum sa sA §tie cA avAnd eu ci casa aici in tArgul E§ului la mAhalaoa Munte-
nime de gios aproape de parAul Cdcaina despre tArg, intri casa tat Nastasa Stamati
arma§alu ce este din giosu §i intre'casa PAriii ce este din sus din vale din drum, cari
aceastA casA §i noi am avut o cumparAtura dela Miron sin Caramidariului §i dela fata
Belcioael. Aceasta casA de mai sus aratata fiind dreapta a noastra, de nime siliti nici
asupriti ci di a noastra buna vole o am vAnduto dumisale Gheorghe Arapul Postelnic
drept 70 lei cu loc cu tot cari bani dupA tocmala ci am avut dandunii toti deplin in
mAnule noastre, impreunA cu zapisul de cumpArAturA ce am avut iam dat §i noi acest
zapis ca di acum inainte sd alba d-lui a stapani casa aceasta atat cu giupaneasa D-sale
cat §i fii, nepotii §i stranepotii atat casa cat §i locul cu bunA pace in veci neavand su-
parare despre nimi, la care tocmala §i de bunA vole vAnzare ci am facut sau intAm-
plat mahalagit §1 alti earneni cari sau iscalit §1 §iau pus degetele §1 noi vAnzAtorii

*) Tr. 1788 ds. 2. fila 90 93. S. I. Trib.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 187

pentru mai bunA credinja Inca neam pus numele i degetile dupa care zapis sA§I aibA
D-lui asi face si intAriturd Domneascg.
Anii 1777 Glienar 23.
Eu Simion Rusu tAlpAlar am vandut cu voe me.
Eu Antonia soj lui Simion am vAndut cu vod me.
Eu Toader EnAsescul main intamplat fajA 5i sunt martur.
Eu lonija nepot lajianului martur.
Eu Ngstasg Stu fete martur.
Eu Lupul sin DAnilA main tAmplat martur.
Acest zapis lam scris cu zisa num ijilor vanzAtori.
Apostol dilac za Divan.
OM. 1780 Dechem. 21. Zapisul tut Gheorghe Arapul PostelnIc prIn care vinde lul TodIrasco
BuzIlani &Ones& sale Paraschlva, casele cu locul Ion ariltat mai sus.
Adic5 eu Gheorghe Arapul Postelnic fAcutam adevarat i incrediutat kapisul meu
la mana dumisale Toderasco Buzilan 5i a giupAriesei dumisale Paraschiva precum sA
sA §tie cd iam vAndut dumisali casAli mele ci am avpt in targu Eii cu loc cu tot. Dar
casa si locul iaste In mahalaoa in Muntenime de jos de di la vale de drumul Hotinului
pe malul Cacainei ci este intre casa lui. Constantin Mop' Ceildrq de Tarigrad i intre
casa. Ursului BIgnariu, aceasta o am vAnduto de bting voia me dumisali intro sutA lei
bani gata pi care bani iam luat toji deplin. Deci sg le fie dumilor sale dreaptA ocinA
si mo5ie in veci ficiorilor si nepojilor si stranepolilor dumilor sale si zapisgle ce le avem
pe aceastA casA si pi loc le am dat in mâna d-sale fHnd cd i eu learn avut cum-
pArAturA dela un Slnion Talpalariul 5i dela fimeia luj Antoniia, i la aceasta di bung
voie tocmalA si platS deplin sau intamplat oameni buni mahalagii carile mai gios sau
iscAlit, iar di sar intampla a fi vre o pricing di cAtrA neamurile mele sculandusA asupra
acestii vAnzAri eu sA aibu a rAspunde 5i pentru mai .adivArat credinja lui am iscalit.
1780 Decheincrie 21.

Gheorghe Arapu Postelnic, am vAndut cu voia me.

Si eu Constantin. Plop CAlAras de Tarigrad, mahalagiu am fost fajA.
Si en Grigoras Timus am scris acest zapis cu zisa dtimilor sale.
Si eu CrAciun CAlAra5 de Tarigrad impreunA cu firneea Postelnicului Gheorghi A-
rapul MAriuta neam Iran:plat, i nestiind iscali ne am pus degitile : X X

CXX. 1782 Oct. 20. MirturIa hotarnica' a loculul lul T. Bucalan, dlu Muntenhuc.
Facem 5tire cu aceastd marturie hotarnica cA din luminatA poroncA a Prea Ingl-
jatului Domnul nostru mgriia sa Alexandru Constandin Voevod, fiind randuit de D-lui
Constand in Ruset vet Logofat ca sA hotArAm un loc de casA a D-sale Todirasco Bu-
alan ci esti aici in Esi in mahalaoa Muntenimii di gios, pentru care loc prin jaloba ce
au dat la MAria sa Vodg, dlui Todera5co BuzAlan, au arAtat cA dlui au cumparat o casA
acole fri mahalaoa Muntenimea de gios dela un Gheorghe Arapul Postelnicul cu zapis
§i fiind casa pi loc domnese i locul ni ales si hotArAt de cAtra alti mahalagii, au cersut
milA dela Mariia sa Voda ca sa i sA hotArascA acest loc de casA. Deci dupA poronca
am mersu la acest loc de casA a Dsale Todirasco BuzAlan i strangAnd mahalagii a-
nume Constandin Plop CalAras de Tarigrad, pe Ileana BontAsoaia ci este razas pe din

Qbs, Doc, se gasqle in Arh, Stat, Ia5l, Tr. 387 dosar 29 fila 2.

www.dacoromanica.ro
 188 DOCUMENTE

sus, lonit Cle§te, Nastasl Dominte §i altii, am cerut sA mi adti Todira§co Buzilan seri-
Borne de cumpArAturA a casei sale §i el miau arAtat intAi un zapis din let 1777 Ghe-
nar 24, a lui Simion Rusul tlpAIar, ficior Procli §i cu femen sa Antimia §i incredin-
fat cu marturi, in care scrie ca au vAndut casa aceasta lui Gheorghe Arapul Postel-
nicel, drept 70 lei .cu loc cu tot care §i Simion Rusul au avut cumparAturi dela Miron
sin CArAmidariu V dela fata Belcioaei.
Al doile miau arAtat zapisul cu care au cumparat Todira§co Buzilan casa .,a-
ceasta dela Gheorghe Arapul Poste lnicel care este din let 1780 Dechemvrie 21, incre-
dintat iarAV cu marturi §i cercetAnd locul acesta de giur impregiur ca sa aflu de nu
este cu nici o pricinA am aflat cA nu este cu &ci o pricinA, cAci din sus despre
miazl noapte sA hot/r5§te cu locul Casel IlincAl Bontäpaia ci o are cumpArAturA
dela Constandin Plop Ca lara§ de Tarigrad §i locul casei BontAloaei sau af at ales
§i hotarAt care sau gAsit fatA §i pietre hotarA ce desparte locul acesta de locul Bona-
§oael, despre Apus sa hotArl§te cu drumul Hotinului, iarA despre ameazA zi sA hotä-
rA§te cu hudita ce merge peste Clcafna la fAntAni care huditA este intre locul acesta
intre locul Ursului BlAnar sl despre soare rAsare sA hoar* cu 'pArlul Cacainei §i
ala nefiind nici o pricinA de cAtre nime, am fAcut stAnjAnul de opt palme gospod §i
Mai am mAsurat dintro platrA hotar a locului IlincAi Bontapaia in gios allture cu
drumul Hotinului pArA in rlspintia huditii ci merge peste CAcaina care sau pomenit
mai sus §1 sau aflat 29 stAnjAni lungul locului §i sau pus o piatrA hotar in colt in
rAspAntie ulitii Mita gard, §1 din piatra aceasta am intors cu mlsura curmezi§ul loculu
spre rAslrit §i sore CAcaina, plrA undi sau implinit 17 stAnjani §i sau pus piatrd
hotar in coltul gardului despre CAcaina §i din piatra aceasta am intors cu mAsura in
sus allture cu malul CAcainei lungul locului pAr intro altA piatrA Irotar a Ilincai BA-
nd§ciaia ci este in gura rupturii despre CAcaina sau aflat 30 stânjani 2 palme §i din
piatra aceasta am intorsu cu mAsura spre apus drept prin mijlocul rupturii fundul lo-
cului despre Ilinca BAnta§oala pArA in piatra de undi am inceput intli cu mAsura s'au
aflat 22 stAnjAni si a§a sau incheet locul acesta cu mAsurile i pietrele hotarA di mai
sus arAtate §i am facut §i noi a c eastä mArtutie hotarnicl la mAna D-sale Todira§cu Bu-
zllan sli fie de incredintare intru care am pus pecete portii Gospod §i am iscälit.
1782 Octomb. 20.
tefan Ciogole Vornic de PoartA.
(1- P.)
Notd. in anul 1833 lulie 17, Grigori Buzilaa fiul repos. Todira§c Buzilan, vinde
nepotului seu, Uncheru din straja pamAnteascA a Moldaviei Gheorghii Danu, o a patra
parte din locul de mai sus cu 100 lei.

CXX1. 7170 (1762) Sept. 16. Cartea Domnulut Grigore loan Voevod prin card miluegte pe Petrel!
Sárbu om stra(n, cu un loc de pe Osul Bahlteulut pentru ca lea insurat cu o moldovanci pi
s'a aOzat aicf ca unul din pilmAnteni lAngti capul podului spanzurAtorllor. Aid Petre a avut Malta
gl o berilrie.

Noi Grigore loan Voevod bojiio nrilostiiu gospodar tenth Moldavsce)

Facem Vire cu aceastä Carte a Domniei mete tuturor cul sA cade a VI cA iatA
Domnia me am Mut mill cu Pctrea Stirbu carele rand on; strain fi casatorindusa
aicea in Ora i afarandusa ea unul din panainteni, Porno me din deosAbitA mila

) Doc, Arh, Stat laV Tr. 387 P9sar 29 f. 4,,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 189

noastra mam milostivit si lam miluit cu o bucata de loc din dreptul locul domnesc
ce baste in sAsul Bahluiului la capdtut podului spinzurdlorilor de sus sub iagui don,-
nese, unde viau fäcut Petre o casa vi btlealie pi acel locu tot intrun parete vi dugheana
dinaintea casei, la care loc din poronca Domniei mele oranduitam cins it si credincios
boer Domniei Mele, d-lui Manolachi Costache vet logoNtu §i boerii n-ltri Tanase
Meleghie i Lupul Haddmbul vornici de poarta de Ian hotArat prin pregiur acel locul
cat au fost fAra suparare mahalagiilor, dela care am %taut Domnia me 0 marturie ho-
tarnicA din velet 7271 Septerrbrie 15 scriind 0 mergand nolo la acel locu au facut
Vire si arhimandritului Procopie egumen de manAstirea Galata si altor mahalagif de prin
pregiur ca sa vie sa raspunclA cine ar ave ceva, altii nau rAspuns nimica far de cat
arhimandritul Procop'e egumen dila Galata au zis cA lasté locul manastiril Gaiatif pe
acolo ; rAspunzand 0 are manastirea si scrisori dela alti Domni, V iau fost pus nu-
'HO hotarnici vade ca sasi scoata scrisorile si au trecut o luna de zile si Egumenu
nau scos nici o scrisoare apoi implininduvi vadeaua ce Vat' pus, singur au raspuns
ca manastirea nu are nid o scrlsoare pe acel loc ce nu mai cat au apucat stapanirea
pe acel loc, din care sau cunoscut ca (gumenul rau sA acolisAste cu vreo stapalire
a Monastirei pe acel loc si adeverindusa ca locul acela este far nid o pricina V iaste
drept domnescu au fAcut stanjeni de opt palme vi incepindusa Wig a sA masura locul
din malul Nicolinii, din Capui podului spaneuratortior pre despte rAsarit pe dinaintea
Casal si a dughenii alaturea pintre putu si pintri dugheana lui Petcu V sus pAr unde
sau implinitu treizAci si vase stanjPni si sau pus peatra hotar, §i de acole spre apus
inspre Galata au masurat V sau gAsit 23 de stanjAni si sau pus Wahl hotar, unde
sau lAsat vi drum despre casa lui Dorn vi de acole alAturea cu drumul ce merge la
casa lui Doros sau aflat 36 stanjeni vi sau pus piatrA la capAtul podului split:curd-
torilor de uncle sau inceput intAi a sA mAsura, si asa sau incheiet tot locul pe cat
locu au cuprinsu cu casa V cu ograda lui. Deci dupa mArturia numitilor hotarnici cu
iscAliturile lor si incredintatA si cu pecetea PortH, dAm si dela Domnia Me si intarim sta-
pAn.rea Petra Sdrbului bdcal pe tot locul acela dupa toate sAmnele si hotAratul ce
aratA mai sus ca sai fie si dela Domnie Me dreapta danie V miluire lui si copiilor lui
si nepotilor si stranepotilor lui, vi hrisov si intaritura cu tot hotarul si cu tot venitul
niclAtit si nirAsluit nici odinioara in veci si pohtim Domnie me si pre alti luininati
Domni ei vor fi in urma noastrA sa intAreasca aceastä putinA mita si danie ci am fAcut
Domnia Me pentru a domniilor sale vecinica pomenire.

Velet 7271 Septemvrie 16

. 1762 --,---
. locul pecetii Domnevti)
Manolachi Costachi vel LogolAt
procitoh

Sau trecut la condicA

Simon I ... rupt in actl Condicar

Din Arhiva Statului Iasi. Tr. 806. dosar 35 fila 40-50.

Notd. Mai urmeazit Inca o carte gospod a Doninulul Orlgorl Alexandru GhIca roevod din
let 1764 Iulie 7 prin care intilreste cele cuprinse prin cartea de mal sus a Domnulul GrOgorl loin
Voevod din 7271 Sept. 161 tot in acelat cuprins,

www.dacoromanica.ro
190 DOCUMENTE

CX XII. 1793 Oct. 15. Zapisul prIn care Catrina Luna nemtoalca sotla repos. Petre lackupl, vinde
jupAnulul Ursul ildov o beririe dela podul rop cu 35 lei.
AdicA eu Catrina Luna nemloaica sopa rAposatufui Petre lactituplui fAzutam a-
devArat §l incredinlat zapisul meu la maim d-sale giupAnului Ursul jidov din tArgul de
sus precum sA sA §tie cA ramaind dela sotul meu Petrea neanaN o. berdrie la podu
ro§u §i eu neputando tine rAmAind sAraca ci datoare altA plAcere sau putere nam avut
fArA de cat am vAndut aceastil beriirie ea caldarea ei, i 2 casa, cu tocmalA drept 360
ei adecA trei sute cinci záci lei ca de acum inainte sA§i stapaneasca berAria cu pace,
fiind cA banii miau dat d-lui toti deplin in mAna me, iar sculAndusA cineva din neamul
bArbatului meu a intoarce aceastA vanzare a me, eu sA aibu a rAspunde §i orice che-
tuialA ar face-o d-lui, eu datoare platnicA sl fiu a o plAti indoit §i cuvAntu de rAs-
punsu sA n'aibu §1 pentru credinta mi-am pus degetul.
Eu Catrina Luna nemtoaica sotia Petrel nntntului am vAndutu.
1703 Octomorie 15.

Eu Ana mama CatrinAi nemtoaicAi miau fostu cu voia me.

CXX111. 1785-1862. Opis de dovezile locului di berdrie din Munteninze de sus

IMO comeaua din mahalaua Pdcurari.
1785 Julie 1. HotarnicA a Vorniculuf de poartA tefan Ciogole pentru nicte locuri
de gradinA la PAcurari.
1786 Avgust 1, Iirisovu Domnescu intAritor de stApAnire locurilor cuprinsA in ho-
tarnica de mai sus.
1787 Mart 19. Zapis dela Neculai cu sotia sa Catrina prin care vAnd lui H erli
geralz o casA cu locul ei la pdcurar la vale alAturi pe din sus de locul sAu.
1785 Mai 4. Dania cu care Vorniceasa Casandra daruecte Catrinii sotia lui Nico-
lai locul pe care il ave cumparat dela losep 1pati sAiman agiesc.
1793 Octomvre 6. Zapis de vAnzare prin care tot locul numit berdria trece dela
Herlif gerah cAtrA Tudora Milzailovna greaca Mileroaia 0 fillor sdi.
1793 Oct 10. Jaloba lui Hristiean Hristofor Herlit frate §i clironom lui Herlit
girah cAtrl Domnu prin care cere sA sA intAreascA vAnzarea locului de berdrie cAtrA
T udora greaca sotia lui Miler neamtu.
1794 Februar 8. IntAritura vAnzArii acelui loc de cAtrA consulatul rusesc.
1804 Mart 16, MArturia idior lui loan Prutean prin care tnArturisAscu ca casa in
care cadi este vAndutA de pArintele lor lui Alexandru Holban §i fiicei sale Vasilca care
sau mAritat de al doite cu Toader Zuzu.
1804 April 20. MArturia Vornicului de poarlA pentru locul lui loader Zuzu §i a
lui losep.
1806 luli 30. MArturia hotarnicA tot a acelui vornic de poartA pentru locul lui
Zuzu §i a lui losup.
1808 Sept. 11. Zapis de vAnzare a lui Toader Zuzu §i a sotiei sale Vasilca cAsirA
Tudora Mileroaia pentru locul bor.
1810 Decemb. 4. Zapisul de imprumutare a lui Panaite sin Miler. pentru 500 de'a
Leopold Apeltauer cu amanet locului numit berarie,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 191

1823 lunie 2. Otno§ania Departamentului priclnilor streine catra Logofetia ce mare

pentru ca sa si vanza prin mezat berAria lui Miler.
1836 dct.-5. Copia intiriti de cercetarea urmati la fata locului de are cilenu
giudecAtoriei agiutatoare.
1836. Harta locului numit beraria facuta de ingine, ul statului Vasile Popa.
1836 Declzemb. 7. Cererea lui losep fon Naipauer citri K. K. Aghentie cerand si
se scoala in vanzare prin mezat locul de beririe din mahalaua Pácuraril or.
1855 Mai 4. Actul de vecinici vanzare prin care Mara fon Neupauer nascutg
Leopold vinde lui Vaigand Gaist si sotiei sale Tereza locul de berArie din Pacurari cu
pretul de 500 galbeni.
1862 April. 4. Te reza Gaist sotia reposatului Vaigand Gaist §1 cu fii sei !gnat §1
tefan impart locul in 8 parcele $i vand la 'opt diferiti musterei.

CXX1V. 1785 Julie 1. Marturia .hotarnicA a locului de beririe.

Facim Vire cu aceasti marturie hotarnici ci din luminati poronca Prea InAltat
Domnului nostru Mgriasa sa Alexanaru loan Mavrocordat Voevod fund. oranduit de
d-lui Neculal Roset vel Logofat ca sa mArgu la mihiloaa Muntenimei de sus aid in la§i
din, vale de hazneaua Picurar si aleg si si hotarAsc niste locuri de gradini a d-sale
Iferlef gerahu cari locuri Ii ari di cumparituri cu scrisori. cari locuri sunt iagrAdite si
unul dintraceste doui locuri este hotirat mai dinainte dupA cum area hotarnica ce iaste
din anii 1784 lulie 11. Deci ilupa poronci mergand la numitul loc IntAi afli cercetat A-
ceste locuri ce le are d-lui JIerlq Gerahul cumparate de la cine sau stapanit 51 prm
cercetare ce am ficut sau dovedit ci au fost drept loc Domnesc nedat nimaruia da-
nie cu intarituri, ci ci fiind loc slobod lar fi cuprins acei ci lau vandut di §au facut
casa pe el §1 livezi de pomi §i vii 1 fiind oameni scipAtati leau vandut D-sale Her-
et Gerah, pe, care locuri niau aritat §i scrisori ; 'WM o marturie hotarnica ce sau po-*
menit mai sus din 1784 lulie 11 in care hotarnici area randuitul vornic de poarta cai
dupa poronca mergand §1 dupA scrisorite ce au aritat un loniti bArbierul au hotarat a-
cel loc dupA cum pre largu arata misurile si petrele hotari ce si alli §i acum, apo
afari de locul acesta hotarat pe care iaste hotarnica aritata ne au aritat scrisori si pe
locul ccl nehotArat ce iaste din sus alature cu cel hotirat, un zapis din 1781 Ghenar
31 dela un Vasile Diiaconu i de la femeta ei Nana cu feciorii lor .ce scrie ci au van-
dut lui Dumitru Grecu o casa din vale de Picurar i un zapis dela Dumitru Grecu
din 1784 Noembrie 14 ce scrie ca au vandut lui lonita Barbieriul §i femeiei sale Ma-
randa un loc de casa cu grAdina cu pomi 'din 'ATLI( PAcurariului §i pana in locul lui
loniti BArbierul ce lau avut din hotArat §i un zapis din 1785 luni 3 de la Dumitru
Grecul in care scrie ca au vanclut o grAdina cu pomi supt fantana Picurarului cari grading
o au avuto §i el cumpArati cu doaA cad d la D acorn; Vasile §i prin tocmala ce au
facut cu D-lui flerlef Gerahul iau vandut o cai cu gradini cu pomi drept 50 lei
alara de o casA cu pomi ci au ales vandute mai de dinainte lui lonita Barbieriu,
dupa cum arati zapisul mai sus, I un zapi sdin 1785 lunie 12 de la Maranda femeia mor-
tului Nip bArbierul §i dela fratele ei Vasilache i de la cumnatul sett Costandin Ganciul
in carele scrie ca au vandut Dsale Hertel gerahului doaa locuri, un loc ce este hoti-
rat cu lutarnta cum scrie mai sus §i un loc ce lau avut cumpArAtura dela Durnitru
Grecu, drept 149 lei §i §i au luat deplin banii din mane d-sale Herletu gerahu acei
140 lei pe acele 2 lozuri dupa tocmala ce au avut, care scrisori de mai sus arg-
www.dacoromanica.ro
102 DOCUMENTE

tate cercetAnduse §i de D-lui Vel LogofAtul §i neaflAndusa nici o pricinA di catrA ni-
mene asupra acestor locuri, mi sau poruncit ca sal mAsor §1 85 le stAlpesc cu pietre
hotarA dupA obIcelu §i din poroncA am fAcut funie de 20 stAnjAnl, i stAnjanul de 8
palme gospod §i Intal am inceput a masura locurile d'n d3ao pietre hotar despre rA-
sArit dela deal de land drumul aparilor ce merge spre PAcurar masurAnd spre apus
pArA Infra HA pilatrA h3tar ce taste deasupra unei fantaniti care este inauntru In ogradA
sau gAsit o funie 2 stAnjani ; din piatra aceasta mAsurAnd tot spre apus, o funie, am
pus o plaid hotar din vale de PAcurar. Din piatra aceasta mAsurlad pe coastA pe de
vale de PAcurar §i piste parAu ce curge de la Pacurar pArA In eoltu gardului grAdinei
din Spre apus sau gAsit o funie, pol stAngn al am pus doao pietre hotar cheutoare.
locului, iar peste tot fac stAnjAni 70 stAnjani, 4 palme ; parte dela deal despre PAcurar
lungul locului §1 din pietrile aceste am intors cu mAsura capul locului despre apus in-
spre Bahlui la vale §1 sau gAsit capu locului In curmezis 2 funii, un stAnjAn §i am
pus 2 petre hotara chiotoare lozului despre Bahlui iar peste tot latul acestui capAt fac
41 stAnjAni §i din petrele aceste am tutors cu mAsura spre rAsArit lungul locului mar-
gine despre Bahlui pAr in pietrele locului celul hotArAt sag, gAsit 6 funii i pol stAnjAn,
din petrile aceste masurAnd tot spre rAsArit locul cel hotArAt §i pAr in petrele hotara
vechi cheotoare locului despre rAsArit §i despre Bahlui sau gAsit 1 funie 2 pol stAn-
jAn, iar peste tot fac 81 stAnjAni margine locului despre Bahlui §i din pietrele aceste
am Intorsu cu mAsurA capul locului despre rAsArit la deal parA In pietrele ho'arA di
unde am Inceput intAi cu mAsura sau gAsit 45 stanjani, §i cu aceste mAsuri si petre
Mara de mai sus arAtate s'au cuprins intraceastA hotarnica aceste locuri atAt acela
hotArAt mai din nainte cat si locurile ce sau hotirlt acum din giur impregiur §i dup A
cum am aflat am facut aceastA mArturie la mAna D-sale Herlet gerahul puind §i pecete
Curtii gospod, si am iscAlit.
1785 Julie I
$1efan Ciogole Vornic de pond&
Pecetea portii gospod 1782
Serban LogofAt martur.

Apostol (Iliac de Divan am scris hotarnica aceasta.

CXXV. 7175 (1667) tante 22. Cartea de judecati a lui Illal Alexandru Vodh datA in priclna
dintre lonit. MAricuta st Apostolachl fecloril WI Enachi Pribagul cu tefan Zugravut pentru o Casa
dln SirArie. (Acte V. RAileanul, Boto§ant).
Jo Big Alexandra Yoevoda bojiio milostiio gospodard oemlii Moldavscoi.
AdecA sau pArAt de fatA Innaintea Domniei miale ce§ti saraci de copii anume
lonit fi MAricuta §I Aposto'achi ficiorii lui Enaki Pribagul de aicia din tArgu din la§1
cu tefan Zugravul de aicea pentru ni§te mg a tatAnesAu lui Enaki Pribeagul ce sAntu
aicea In tArgu In lasi la SArArie lAngA casale II PAscAloaie zicAndu copii lui Enachi Pribagul
Cum acea casA au fostu a pArintelui lor a lui Enachi Pribagul, iar dupa ceau murit ta..
(Al sAu Intim kr sau mAritat dupA altu bArbatu §i liau rAnduit acea casA cu vitregul
tor lui tefan Zugravul §i copii lipsindul de ocina pArintelui lor, deci Domnlia mea
am socotit impreunA cu tot sfatul nostru CA nu iaste mai volnicA inma kr cu ocina
bArbatului sAu dacA sau mAritatu dupA altul ces mai vo'nici ficiorii cu ocina tAtAna
sau. Pentru aceia Domnia me am dat rAmas pre Stefan Zugravul sA rabde de casA §i
850 caote vAnzAtorii sAA iae banii, lad casa cu tot locul sA fie a lal lonitA §i a lui

www.dacoromanica.ro
46+ DOCUMENTE 1§3

Apo stolachi §i a Maticutai ficiorii lui Enaki Pribagul, iara alt nime ca, s3 nu s3 mai a-
meastece preste cartea Domniei miale. Inac ne badet (§i altfel sd nu fie).
Saam g(os)podina ve'eal (Insu§i domnul a poroncit).
U las v(c)(1)e)to 7175 lunie 22
(L. P. gospod)
Az Solomon BArladeanul vel LogofAt prOcitoh.
Iftintie
Ms. Documentele de la CXV-CXXV ne au fost comunicate de dl. Traian Ichint,
la§i.

CXXV1, 1165, Mart, 5. Judecata ititre stol. Tonita Mtcleseul $1 nepotul SiJI, Gavril MIctescul,
pentru un loc de cas6 pe utita Feredeilor.
Facem §tire ca den luminata poronca preinaltat Domnului nostru MAriea sa Gni-
gorie Alixandru Ghica Vvoda am luat sama jalobii ce au dat cAtrA Maria Sa Von
D-lui stol. lonita Miclescul asupra nepatului D -sali Gavril Midescul sin lui Costandin
Miclescul zicAnd cã ar D lui stolnicul un loc de case pe uhf a Feredeielor, aici in lag,
dela parintile D-sali logofatu Gavril Miclescu, pe care loc are si casa si nu poati sA§i
stapAniasca locul cu casili de supArArile cei fad nepotulusAu Gavril Miclescul, cid and
vini aice intracele case §1 rsipieti §i inprA§tii tot de pe inprejurul casilor, rdspun-
zind Gavril Miclescul ca ar ave §1 el parte intru acel loc, zicAnd cA si parintile lui au
fost ficior raposatului Gavril Miclescul logotat, dupa cum §i dlui stol. §i cum ca i
sar cade sa. aiba §i el parte dentru acel loc §i dupl. jaloba d-sali stol. nefiind Gavril
Miclescul de NA' sau sorocit sa vii la devan sd ste la judecata §1 neveiind la sorocul
ce i sa pus sa trimis om gospod sal aducd la devan §i mergAnd omul gospod ca sal
aducd tap la gAsit bolnav §i nu lau adus, dar au scris Gavril Miclescul catid noi pe
omul gpd. precum cd esti bolnav §i nu poati sA vina, dar la sfete Ghiorghi se va afla
fald Id devan §i an au fost sfeti Gheorghii air s*.ris un rava§ cu iscAlitura sa cAtrA
D-lui stolnicul lonitA, zicAnd ca esti bolnav §i nu poati sa vii, ce sd sa judeci cu
fratisAu Sandul jic(nicer) cAci sint tot una §i dupa cum va lua pricina sfArgt sd va
priimi si el §1 am adus de fatA inaintea noastra §i pe dlui jic. Sandul fratili lui Gavril
§i stand amAndoi la giudecatA an rAspuns d lui stol. lonita Miclescul cum cd tatAlui
lor, lui Constandin Miclescul, iau dat parintile dumilorsale Jogofat Gavril Miclescul, un
loc de casA in TAlpAldrie, dupa casile logofAtului Donici §i §au §tiut unde iau fost
locul de casa de la pdrinti §i tau stApAnit pAr ce au murit, iar dupa moartea sa avAnd
ficiori pe Sandul §i Gavril, ei nau cAutat sa§i tiie locul ce lau vAndut §i au limas de
nau loc de casa in lasi. lar acest loc dela ulita Fert.deilor lau dat dsale stol. dAndule
pArintile SAU logofatu Gavril Miclescul un loc unuia §i alt loc altuia dupd cum arata
mhi sus §1 acmu far de dreptate II apucA nepotul sAu Gavril, ca sai faca parte dentru
acel loc al sau, neavAnd nici o triaba. Am intrebat §i pe dlui jic. Sandul Miclescul ce
are sA rdspundd la ja'oba dlui stolnicul, iar dlui jic. Sandul au raspuns cd acel loc
den Talkildrie de dupA casdle logofatului Donici au fost a lor dela tr qui Ior logo-
tdtul Gavr.1 Miclescul §1 lau vAndut iar cd azest loc dcla ulita Feredeilor au rdspuns
ca nau nici o triabA, cdci esti drept a dsali stol. dela pdrintile dsali Midescul logofat
§i cum ca fratisAu Gavril rAu sA acolisA§ti, tragAnd casa parti dentracest loc ce esti a
dsali stol. la care dovedindusA pr.cina intracesta§ chip, sau cunoscut ca Gavril Micles-
cul cu napustiri sa acolisd§ti, cerAnd sd ia parti dentru acest loc ce dupd dreptati am
giudecat d-lui stol, sA a;bA al stApAni acest loc de pe ulita Feredeilor cu casAle ce
25
www.dacoromanica.ro
164 DOCUMEN1

slut pe dAnsul cu buna pad, ca o driaptA ocind si mosie ce esti dela parinti si mai
multa supArari sA nui faca nepotul sat' Gavril Miclescul, fiindcA sau dovedit pre mar-
turiea fratinisau Sandul jic. ce au marturisit ina'nte noastra precurrica rau si Mr dreptati
tragi ca sA ia parti dintru acest loc dlui stol. ce dupa cum aratain mai sus, ase sa se
urmeze.
Aciasta instiintam. let. 1765, Mart 5.
log A. Bal§ vornic.
Obs. Doc. acesta este cornunicat de pArintde V. Ursacescu, com. Oltenesti, jud.
FAlciu.

b. LUCRURI
CXXVII. 7005 (1497 , Mart 1. Stefan Vvd, Moldovil int5rete Anu5c31, fata lut Oana Cati!u, satut
Hati01011, de pe Barlad, cu moara. lar fetelor AnuF5i $i copillor lui Toader Ciuiti sand de pe Re-
bricta Ct1uetiI, unde au fost Leontene§tli.
,Suret ispisocului de la Stefan Voivod din ve'et 7005, Mart 1.
Facim instiintari pintru adivAratä Anusca, fata Oannii Cauei si iarA fetili ei Tu-
dora §i Marina si alta Marina si alta Tudora si CArstina i frati'i lor Ierimiia, ficiorii
lui Toader Cauia, pintru ca s sA stii, cä os. bit de altA mild a n3ast A leanr dat si le-
arn intArit ljr, intru al nostru pathAnt al Moldaviei a lor dreaptA ocind doo sati, un
sat pe Barlad, anumi HauqiVii cu moara in BArlad, carili acel sat esti mai din gios de
LipovAt iar alt sat pe Rebrica anurni Ciiue.1i, uncle au fost LeonteneVii. Pintru a-
ceia aceli sati de mai sis scrisa sä fii lor di la n3i cu tot vinitul. InsA satul ci esti
pi BArlad sA fii a AnuscAi fetii loanii (sic) CAuei, iar celatalt sat ci esti pi Rebrice 1)
anumi Cauestii undi au fost Leontenestii sA fii a fetilor Oanii si Tudoril si Marina si
altA Marina §i iaras altA TudorA si Cristina si rratili lor Irirniia, sA fii lor si copiilor lor,
nepotilor §1 stranepotilor si a tot neamul ci sA va alegi nerAsuit nici odinioarA in veci.
lar hotarAli acelor doo sati sa fii dupa hotarAle aceli vechi pi un unii (sic) au umblat
din vechi. Pintru aceia credinta Domniei meli si a preiubitilor fiilor Domnii meli Bog--
dan i Vlad si credinta boerilor nostri dlui Boldur 2) vel vorc. si d-lui ClAnAu vel spz-
tart si dlui lsac vel vist. si d-lui Dump 2) vel poste(lni)c si dlui Moghila 4) vel pahr.
§i dlui Fruntis vel stolnic si dlui PetricA vel comis si credinta tuturor boiarPor no§ ri.
lar pintru mai mari credinta §i intAritura am po. oncit cinstitului si credinciosului boe-
riului nostru dlui TAutului vel logofat sA scrii i a noastrA peciiatii cdtra aceasta adi-
vAratA carti a nozstra sA o legi."
Sau posleduit de Evloghii dascalul la 1764, N- emvr. 4.
Loc pecetii.
Obs. Suretul e in posesiunea inea. E publicat, in rezumat, cu data de 18 Mai, 1497
de 1. Bogdan, DSt. 11, 122, dupfi regestul de la Arhiva Statului din Iasi, Cond. de A-
naforale No. 12. f. 1. El se aflA rezumat si in Cond. de Anaforale No. 8, f. 1, dela,
aceiasi ArhivA. In ambele loccri, doc. are data 1497, Mart. 18, ca si in Uricariul VI.
232-3, ceia ce cred ca trebuie sA corecteie pe Bogdan, care are 18 Mai.

1). In suret Lebrice.

2 . In Suret : Boldus.
3). In suret Duma.
4), In suet 1 Mihul.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 195

Suretul publicat mai sus mai corecteazA inca ceva : in Cond. de Anaf. 8 si 12 si la
.

Bogdan, arnandoul satele se nutiusc Cdueqtii, in suretul de mai sus, s3tul de pe Barlad
se nume§te fidu§A§ti. Aceasta de pe urrna e forma corectl a originalului. In adevar, la 1837,
(v. Cord. de ?oaf. No. 8 si 12, f. 1) mo§ia se nume§te Inca HavA555tii : razA5ji de
mo§ia HavA§A§tii de la Vn. Vasluiului, ci sA poriclesc 5i Zazanca 51 CurAlu§a' ; aseme-
nea, Anal. 12, f. 5, verso, in 7107 (1599) Mart 23, Domnul Ieremia MovilA intAreste
vorc. Nistor Utieche satul HAvA§A§tii, cumparat de la G eaca §i sora el Sofronia, fetele
Manei Cauiul 5. a., care sat sA chiamA CAue§tii, pe pArAul Barladalui... Astazi satul se
nume§te Zizinca, fost in corn. Lipovat azi in corn. Deleni, jud. Vaslui (Diet. stat. al
Rom. recens. 1912, I, 996 ; dict, geogr., al jud. Vaslui). Celatt sa', Caue5ti, e in com.
Scheia, jud. Vaslui (Dict. geogr. al jud. Vaslui).
Despre Gana Cauiu, frate cu Toa ier CAulu. v. doe. din 23 Fevr. 1497, Bogdan,
l4t. II, 102-3.

CXXV111. Vaslui, 7036 (1528) Mart 6. Petru Vvod Mold. Intrireste lul GlAvan plsarul sAu 0-
cinele si cumparAturlle sale, satele de pe Berheci, Itov6estll 1 Mahlestil ; asernenea satul la Perescheu,
la Fântilna Fraslnilor, unde &Ant Dragorminestli ; apoi satul unde au lost Jac lvance ; II mai fntAreste
giumitate din hotarul Sanitestilor, pe Zeletln, unde a fost casa mosulul su Sinatul, care acum se
numesc Gla amain.
Suret di pi suret di pi ispiioc sarbAscu de la Petru VodA, din veleat 7036, Marti
6 1) ce esti tälmAcit di Gheorghil Evloghii dascal, la anii 1787, iulii 4.
Facirn Intiintari cu aciastA carti a noastra tuturor cini pi (Musa va cau!a sau ce-
tindusi va auzi pentru adivArat §i credincios sluga noastra Dumna'ul Glavan pisariul
nostru carili au slujit noa ca dreptati 5i cu credinti, pentru cari noi vAzand a lui dreapta
5i credincioas(A) slujba cAtra noi, lam miluit pre d Insul cu diosabita mita noastrA, dat-
am §i am intarit lui d la noi intru al nostru pAmant al Moldavii pre a lui dreapta
ocinA §i cumpd:Aturi, ce au cumparat el" in zilile unchiului Domnii mell Stefan Vvod
doa sati pi Berheciu, anumi satul Itovae§tii 9), undi au fostu Celt Stan 3) §i mori 51
satul Malaestii, unde au fostu jude Malai Neag §i mori, care aceli dol sati leau cum-
pArat el de la Necoara 5i, de la sora lui Todosiia, ficiorii Zaharii Brahi§ pdharnicui
Doamnii '4) drept opt suti zloti tAtArA§ti. lar Zaharlia Brahi§ .pAharnicul au fostu cumpl-
rat aceli doa sati ces la Berheciu, Itovae§tii, undi au fostu Certi Stan 9 §1 Malaestii,
uncle au fostu 6) Malaiu Neag, di la Musa, fata lui Lucin, nepoata lui ManoilA §i di
la ficiorul ei Stanciul, din dresu di ia stramo5u1 nostru Alecsandru Vvod i iarAs un sat
la Perescheu, supt Fantana Frasinilor, un di sint Dragomane§tii 5i mori la Pereschlu, re
au cumparat el di la Gana i dela Danciul 5i de la surorile lor Maru5ca 51 Mariia,
feciofii Marinii 5i de la ruder!' ia lor Leaghin, feciorul Jurjai i iara5 de la rudenille
lor, de la Sandru 51 dela fratilisau Goruna §i dela sora for Armeanca, ficiorii lui Dra-
go5, nepot Dumii cel Nt!gru, din dresu ce au avut mop! lor Duma Negrul, de la un-
chiul nostru Stefan Vvod, drept trei suti zlot tatara5ti §i iarA§ un sat, undi au fostu
Jac 7) (sic) Ivance, ca4i Iau cumpArat el acel sat de la 'Udre, ficiorul Podoleanului, ne-
pot lui Dan, din dresu cg, au avut Dumnaloi Dan, dela strAmo5u1 nos!ru Atecsancirii

1). In suretul B 16,

2). In B: Itavpestii.
3). In B : Cirta Stan.
4). In B : pAharnicul.
5). In B : Cirta Stan.
6). In B : jude.
7). La fel in Et www.dacoromanica.ro
196 1DOCUMENTE

Vvod, iarAs drept trei suti zlot tAtArAsti, toati acele di mai sus scrise sA fii cred'ncio-
sului slugil noastri dumisall Glavan pisariului nostru, di la noi uric, cu tot vinitul lui
si ficiorilor lui, nepptilor §i strAnepoti'or si a tot neamul lui ce sa va a'egi mai aproapi
nerusuit Mei odatA in vecl. Asajdire am dat §i am intArit slugii noastri dumisali GIA-
van pisariului nostru si fratilui sAu Mihului si surorii lor polhii 1), giumAtati di bucatA
di pAmant, din hotarul Sanete§tilor, undi au fostu casa mo§ului lor Sinatul pi Zeletin
cari acbm sa numAsc Glavanestii giumatate ce din sus_si moarA pe ZAletin 2) ca sd fii
lor dela noi uric cu tot vinitul lor si ficiorilor lor, nepotilor si strAnepotilor §i a tot
neamul lor, ce sd va alegi mai aproapi, nici odatA in veci rusuit (sic). lar hotarul ace:or
di mai sus scrise sati sA fii cu toati hotarale lor, pe undi au umblat din vec. Si spre
aciasta este credinta Domnii meli di mai sus scr's, Petru Vvod si credinta a preiubit
fliului Domnii meli Bogdan VocIA si credinta tu'uror boerilor nostri a mari si midi. lar
dupA a noastra viati cini va fi Domnu din fii nostri sau d'n neamul nostru sau ori pe
cine DumnAzAu va alegi a fi Domnu Tatai noastri Moldovii sd nu straci a noastrA
danii si intAriturA ce mai ales sl de si sa intAreascA, de vreme ce si noi am dat lor
si am intArit, pentru cA sant a lor drepti ocini §i pentru mai mart tAriia si intAritura a
tuturor acelor di mai sus scrisi, am poroncit credinciosului boeriului nostru durnisali
Toadir logofit sA scrii si a noastrd peceti cAtra ac:astA carti a noastri sA o legi. Sau
scris la Vasluiu. 3)
Am scris eu aciastA copii din cuvant in cuvant intocma dupA ce adivAratA ce
este inpreunA cu ispisocul cel sarbAscu la man vdrului SttfAnicA Batin, Mihdlachi Ba-
tin rAzAs, 1820, Mart 3. 4)
Obs. Suretele A si B, ale documentului de mai sus, se an' la mine.
A este din 1820, Mart 3, B din 1794, Mart 13, amandoia sant copii de pe su-
retul din 1787, itilii 4. Copia A este mai bunA de cat B.
Textul de mai sus este dupA A, complectand §i dant in note deosebirile mai in-
semnate din B.
Nu stiu unde anume, pe Berh!ci, au fost satele ItovAestr si MalaEsti.
In dict. statistic al Rom. din 1912 nu le gasesc, poate isi vor fi s:himbat numele '
Despre ItovAesti vorbeste ,un regest al unui doc. din U91, Axil 15 ; Marcu spdtar
cumpArAtorul CernicAi la 6999, April 15, dupA intAritura Dom aului Stefan Voevod, cu-
prinzAtoare din hotarul RonicineOilor in sus par in hotarul Etovoe5tilor (regestul la di.
N. A. Bogdan, Iasi).
Judele Malaiu Neagul trAeste supt Stefan cel Mare, dela care avea drese de cum-
parAtura pentru satele Cate§tii ce sant pe Cobale si satu Cositenii ce sant pe Zeldin
din gios de Galberi" (sic) (Iutrun suret al unui ispisoc din 1546, Mai 2, la dl. Gh.
GhibAnescu).
DragomAnestii ar putea fi cei din corn. Micesti, jud. Tutova (Dict. statist. 974), dacA
acestia, identificati ca atare de Bogdan, D. St. 11, 7 12 si 125, in 5 Ma:tie, 1493 si 11
April, 1498, n'ar avea stApani, din alt neam.
Pentru SAnetesti, cari acum sA numAsc GlAvanesti" pe Zeletin, uncle a fost casa

1). In B : Bolchii.
2). Cari acum sA numAsc Glavanestii, giu matate ce din sus si moara pe ZAletin,
nurnai in B.
3). Sau scris la Vasluiu, numai in B.
4). In B: Acest suret scos di pe un suret a unui ispisoc sal-base dela Petru Vvod,
tAlmAcit de Gheorghi Evloghii Itasca!, la 1787, iulie 4, esti asAmine cu acel suret si
sau dat acest suret la maim rZt.tAlilor din pa*0 sus, 0100 cel adivarat la 13Ati,
ne§ti, 1794, Mart 13",

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 197

mosului sAti Sinatul, vezi Buletinul, Ion Neculce, fasc. IV (1924), 324, regestul doc. din
1428, iulii 24, prin care Alexanira Vvod Moldovii intAreste lui SAnata... trii sati, unul
pe Mahn, undi iasti casa lui..." si ibid. Nota 4 : un regest al unui doc. de la Stefan
cel Mare, f. datA. Cp. si Arhiva stat. Iasi Cond. Anaforale, No. 3), f. 42 si No. 13, f.
120 verso. In regestul doc. dela Stefan VodA cel Mare se intAreste impArtala ce ai
fAcut .urmasii boerului SAnat : padicA sl stApAniascA giumAtati di bucatA di pirnAnt din
hotariul SAnitestilor, parte din gios, undi au fost casa lui Sdnat, cu moarl pi ZAlitin, ci
sA nume§ti GlAvAnestii, Niaga §1 kerii ei loan si. Petre i sora lor Lenca, fiii Banului
si oseibit sci sapdniasc Glävan pisariui Glilaineqtii, parte din sus, iarA§ cu moarA
pi Zilitin, dupa sArnnili, ci au insämnat si au stAlpit Hrabor. Este vorba de satul GlAvA-
nesti, aceiasi comunA, jud. Tecuciu, din care o parte a mo§iei se numeste si azi SAO-
te0. Cp §1 Arh. stat. Iasi, Anaforale, No. 39, f. 52 verso, un scurt rezumat al docu-
mentului de mai sus, ce prive§te partea lui GAvan pisariu', din hotarul SAnAtestilor
Documentul ne vor be§te si de urmasii vechiului Wes Dama cel Negru.

CXXIX. 7041 (1532-3) Petru Vvod. Mold intiireste nepotllor lul Necula Totoescul Inpirtedla ce
si-au 15cut in ocinele lor, de cumpArturà a mosulul lor Micul postelnicul, satul pe Tilelina, Con-
drestil si cu Mänastirea l un codru in acelas hotar.
Suret de pi ispisocul de la Petru Voivd. pin velet 7041 f1532--3/.
Cu nfla lui DumnedzAu noi Petru Voivod Domnul Tara Moldovei facem §tire cu
ac'astA scrisoare a noastrA, cine a vede sau eine cetind a auzi, precum cA au venit
inainte noastrA si inainte boerilor no§tri al (sic) Moldovii, celor marl §1 celor mici,
slugilor (sic) noastre Luca si fratisAu Filip si sora lor Armeniia si nepoti lor Tbader §i fra-
tele lui, Dragus si nepotul lor Lie si nepoatele lor MArie si Nastasie, fcioril Mark ne-
potii lui Neculai Totoescul. Asisde e i nepol't surorii lui ParascAi si Uratii, feciorit lui
Mare§ si tot'nepotii Neculii [Topoescului dupA a lor bunA voe, de nime nesilit, nizi a-
suprit, au inpArtit intre dAnsii a sa dreaptA ocin(A) din ispisoc de cumpArAturA ciau a-
vut mosul tor M cul 1) postelnicul, de la mosul Domnii mete Stefan Voivod, un sat pi
pArAu Tilejinii, anume Condrestii si cu MAnastiria i un codru intracelas hotar §1 au
rAmas parte ce de gios in parte slugilor noastre LucAl si fratelui sAu Flip i surorii
lor, Armenii §i nepotilor lor Toader si fratelui sau Drago§ st nepotului lor, Lie si ne-
poatelor lui, Mariei si NastasAi, f2ciorlor MAriei, nepoatelor lur (sic) lui Necula To-
to(e)scul, iar giumatat(e) de sat, pe pArAu Telejina, anume Condrestii, §i giumAtat(e)
de MAnAstire si giumatat(e) de codru, dIrtracelas hotar, din gios de MAnAstire poarte
(sic) de gios, iar parte ce d'n sus slug i noastre lüi Ion §i surorilor lui, ParascAi I U-
rAtii, feciorii lui Mares, nepotii Neculii Totoescul au rAmas in mosiia acelui sat, ce
este pe parau Telejina, anume Condrestii, §i giumatate de MAnAstire si giumAtate de
codru intru alela§ ho:ar c(e) este mai gios de MAnastire, pArtii cei din sus. Deci noi
vAzind a lor vo're §i tocmalA si intre dAnsii de bunA voia lor inpArtaniia, asisdere de
la noi learn dat §1 am in Arit slugilor noastre Ludi §i fratelui sAu Filip i surorii lor
Armenii si nepotilor lui Toader si fratelui sAu Dragu§ §I nepotul lui (sic) Liii §i ne-
poatelor tor Mariii §i Nastasi, feciorii Marii, nepotii lui Necula (sic) Totoescul, acelui
mai sus num t sat giurnAtat(e) ce este pi pArAul Telejnli, anume Condrestii §1 giumAtate
de MAnAstire §i giumAtate de codru, ce este int(r)acela hotar, parte ce de g'os, ca sA
fie lor ocinA uric cu tot neamul si venitul §1 feciorillor lor i nepotilor lor si strAnepo-
tilor si inprastietator si atot neamul lor, ce sl va alege mai de aprope (sic) sA le fie
neclAtitA in veci. Cu acel hptar pArlii cei cei mai de SU3 scrisA a satului ce este pArAu

1), In surer, Misul, Cp. Uric. XVIII, 5071 doc. 6963 1 iulj

www.dacoromanica.ro
108 DOCUMENTE

Telejina, anume Condre§tii i pe giumAtate de MAnästire §i giumatate de codru, iar ce

este in parte din gios a mAnAstirii din toate s5 fie in giumatate, iar dintralte pArti sA
umble dupA hotarul cel vechiu, pe unde din vech-u au um'nlat. lar la aciasti credin IA
Domnii mete celui mai sus scris, lui Petru Voivod si credinta preiubitului fiiul Doomii
mete Bogdan §i credinta buerelor nostri, credinta dml; Hu lul (sic) varnic i credinta
dmsale Totrusau i credinta dmsale Scripci si credinta d male Viada i credinta dm-
sale lui Toader parcAlabului Hotinului, 'credinta dmsale Danciul si dnisa!e Liciului :)
pArdlabului de la Neamtu, credinta dm sa'e Zbere ) si credinta dmsale lui Cr5ciun,
pkaabulul de la Cetate NoaA, credinta dumsale lui Mihul useriu i credinta dmsa'e
boerilor nostri, a Moldovii, celor mari i celor mici. lar dupA viiata noastr5 eine v a fi
Domnu acestii tAri al (sic) Moldovil, acela sd na clAteaszA aciastA d role a npastrA ce
so intAreasc5, pentru cA ei de bunA voia br sau invoit si sau inpktit, ce spre mai mare
intäriri acestora ce sant scris mai sus am poronzit credinciosului boeriului nostru lu
Toader logof. ca sA scrie si sa spanzure si pecete noastrA.
Obs, Suretul este la posesiunea mea. Dupd scris, este din sec. XVIII-lea.

CXXX. Barlad, 7054 (1546), Mart 31. Petru Vvod. Mold. Musa vinde,-drept 203 zloti tAtiirAstl
lul Cola. s. a. a patra parte din sat din Zordesti si a patra parte din satul Vacilsani, unde a fost
Jude Frumusillul.
.Suret depi uric vechiu pe s'rble dela Pant Vvod Domnu Tani! Moldavei scris
de Luca Popovici in BArlad, la let 7054 (1546) Mart 31.
IatA au venit innainte noastrA i innainte boerilor nostri ai Moldovii Musa fata
CrastAnii, de rimene silitA, ci de a ei bunA voi si au vAndut a ei driaptA ocinA dintral
sau drept uric si dresS de cumpkaturA ce au avut maicasa CrAstana de la pkinteli
Damnii meli Stefan Vvod. a patra parti de sat din Zorilesti si al (sic) patra garti de
sat din VAcAsani undi au fost giudile FrumusAlul, pe acelas lau vAndut slugilor noastri
lui Colac si lui FrAtilA i lui Andreica, thept 200 zloti tAtArAsti i sculAndusA Colac st
FratilA §1 Andreica, lau plata t ti acei bani de mai sus arAtati 200 zloti tAtArAsti, in
mainile Mu§ii fetii CitstAni;, dinainte noastrd §i dinainte boerilor nostri. Deci noi vg-
And a lor de bunA voe tocmali si platd deplin, asiidere si de la noi liam dat si ham
intArit slugilor noastri, lui Colac §i lui FrAti 5 si AndreicAi pe aceli de mai sus a patra
parti de sat din Zorilesti si a patra parti de sat din VAcAsani undi au fost giudile Fru-
mu§Alul, ca sA le fii lor de la noi uric cu tot venitul, lor si fiitor, nepoli or, strAnepo-
tilor, prestrAnepotilor si Ia tot niamul lor, cini Ii sA va alegi mai aproapi nestramutat
nici ofteoarA in veci. Iar hotarul acelor de mai sus scrisk a patra parti de sat, din
Zorilesti sl a patra part! de sat d'n VacAsani, undi au fost giudile Frumusalul, sa le fii
din tot hotarul, cati o al (sic) patrAle parti, far dintralti nary dup5 hotarul cel vechiu)
pe undi din veci sau apucat. Si iarAs de sA vor mai gAsi niscariva din dresuri de ali
lui Stefan VvodA, ce sA numesti LAcustA, aceli dresi sA naibA nici o legi innainte dre-
silor noastri. i spre aciasta esti credinta Domnii meli de mai sus numit, Noi Petru Vvod
si credinta a prelubitilor fiilor Domnii meli a lui hies si a lui Stefan si a lui Costandin
si credinia tuturor boerilor nostri ai Moldovii a mari §i mici. i spre mai mari tkiia si
intAritura tuturor acelor de mai sus scrisk am 1roncit credincios boeriului nostru
dmisah MAteia logft, sA scrii §1 pecete noastrA sA o legi dire aciasta carti a noastrA.
Din limba sArbascA pe 1"mba MoldoveneascA sau tAlmacit de m'ni Inn Stamate biv
vel pitr. in Es, 1813, Maiu 10.
1). In Suret : Miciul.
2). In Suret: Bzere, www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTt 19g

Obs. Suretul e in posesiunea mea.

Nu §tiu ur de vcniau satele Zorilestii si Vacasanii. Pentru acesta din urtna, undi
au fost giuchle Frumusalul", cp. satul Prurnuselu, corn. Muncelu, jud. Tecucl (diet. stat
al Rom. 1131). Acesta insa in regeStul doc din 1428 luli 24, prin care sA intAresc mo-
siile lui SAnat este arAtat ca : Frurnusalul, undi au fost Dragor. V. Bul. Ion Neculce,
fasc. IV (1924), 324 si Arhiva stat Iasi, Cond. Anaforale No. 39, f. 42,

CXXX1. 7064 (1555), Dec. 16. Dania ce face Dania hatman atrA man5stlrea Humorului. In
satul MihaiieW, din Carligatura §i Bai§egli, de pe Moldova, §i alte odoare,
Suret de pe tin zapis a lui Danil hat. din It dec. 16 /7064 I 1555/.
Cu voire pArintelui §i cu sporire fiului §i cu sAvArsire sfAntului Duh, adevarat3 a-
sezare am facut si buna invoial(Aj am tocmit si tare am intArit, cu inima luminata si cu
suflet slobod si din toata inima bunA voire si in zilele b'ne credinciosului §i iubitor de
Hs., Domnului nostru loan Alexandru Voevod, ficiorul lui Bogdan Voevod §i In anul
7064, de la zidire lumii, luna Dec. 16, eu smeritul egumen Ermonah Eftimie a Humo-
rului §r cu toti kbi orii de Dumnezau calugAri si frati si cu tot sfat §i tocmala si so-
boru si poslusnici §i preotii si staretii cei alesi, care bini au voit a pitrece la acest loc
cu totii am voit §i am aezat cas(a) avem a pomeni la rugAciunile noastre neincetat In
svAnta si vejnica md (a)stire aciasta carei zidita in nurne!e Adormirei precuratii stApA-
nii noastri nascatoarii de Dumnezdu si purure ficior3 Marii, pe robul lui Dumnezau,
inchind'oriul svintei troitai dum. Daniil hatman i pArcalab Sucevschii. pAna cAnd va fi
viu in lume ajasta sAntem datori s A rugam pre DumnezAu la toati rug(A)ciunili catrd
DurtmezAu si 16 sfAnta bis(e)ricA si la chilli si sA facem parachs intru toati sAmbehle
sara cu saboru, far dupa mutare lui dintraciastA lume sa facem pomenire din an in an
in zioa de Stretenie, ca unui al do,lea ctitoru a svintii man(a)st ri acestie, aded dum-
lui Daniil hat, §i sotii dm. Teodosii §1 fiilor sal de vremi ea acest credin ios, cu inimA
dorita au ddruit §1 au m luit §i au intarit svAnta man(A)stire, cu ale sale drepti ocini,
cu. satul Miliãiie,ctii i cu moara in Bah tri si satul Baesestii pe Moldova si patru sAlas(e)
de tigani si cu alte matte sau nevoit de au fAcut svintii man(A)stiri spre a lui pomen re
vecinica si au infrumusetat svAnta bis(e)ric(a) cu sft snice §1 cu fAclii si cu dveri §i au
fericat o evanghelie cu f ericAtura. pre frumoas(A) si o cadelnit(A) §1 un chivot bun si
un patrahiru si un orar si un stihariu, toate spre podoab(a) bis(e)ricii si un pocrovet
cu bunA podoabd. Permu toate aceste ase sau asezat intru aceia svintii pArinti, preutie
ce inpArAteasc(A) turma lui Hs. ce aleas(a) pe cini va alegi Dumnezau in vremi, unul
dup(a) alaltul sa fie egumen acestii svintii mAn(A)stiri, asidere si voi calug(a)ri si 1.4-
trAnitoru si (sic) veil fi petrecAtori in man(A)stire aciasta asa sa tinet si ase sa pAzit
si pe dumnezAu sA rugat si s(A) faceti pomenire din an in an, dup(A) a noastra a§ezare
iar care din egumen(i) si d n batrAn(i) sau din poslusnici nu va tine a noastrA tocmire
ce o va puni spre uitare, unul ca ace!a sA fie blastAmat de mAntuitoriul nostru Is, Hs.
de precurata a lui maica si de 12 apostoli si de 318 svintl parinti ce au fost la Ni-
cheia si de tot svintii care au plAcut lui DumnezAu si de groznica osAndae la infricosat
giudel a lui Hs, intru vecii fAr de sfarsit, Amin.
Am scris en insns Eftirnie egumen, cu mAna me si cu vo:re si blagoslovenie a tot
saboru si a fratilorua.
Sau talmAcit de Evloghie dascal It 1767, lunie 25.
Suretul acesta e in posesiunea mea.
Acest Daniii e portarul de Suceava, Dan (Uric. XVIII, 492), S)tia lui Teodosia era
filca Mariei §I nepoata postelnicului Cozma arpe,

www.dacoromanica.ro
 6t) DOCUMENTE

Documentul de mai sus complecteazA doc. din 1555, April 9 (Wick:nhauser, Ho-
mor, 98-100).
Satul MihaiIetii rra lii tinutul CArligAtura : satul DrAgusestii, care acum sä nu-
meste Mihailestii). El este pomenit sub numele de DrAgesti, Iânga satele din CArligatura,
Onesti i Vorovesti, (lied aproape de lasi, In doc. din 1456, lulii 30 (la Arhiva stat
Iasi, trans. 1369, op. 1556, dos. 40 f. 40 si Cond. Anaforale No. 105, f. 53 verso). El
era de cumparAturA postelnicului arpe de la nepotii Procelnicului.
Nu stiu unde era celalt sat de pe Moldova, Bäesestii.

CkXX11. 1-14, 7015 (1507), fevr4 28, gogdart Wod-Mo1d. int5reste dania ce au facut-o nepotil
tut Dragol Viteazul c5trti neamtulle lor, urma§il tut lachtm Sdculanul, satul Silculanil de jos, unde a
lost Cozma.

"1" As1A(C)TTIO 1) I,IthI i,i KOrAes11) KOFROA,A r(c)ii(A)0. aluMI mOilAS1CK011 311,141FHIITO
41111100 ii C CII(N1) MICTM(A1) 11.1111H(At) 137.C*(41) KTG) FIA(H) RY.3pHTI 11411 sITCVIII fro
8C1kIIIII1Tk COME 1010,0111A 1101(A) HiliV111 II Hirk(A) 011%1111111 1141111141/1 MOAAARCKHA111 sorapE I

4IISUIK4 AOIIKA APAI0114 RIITI341 II HAMEHIIII,H al Aii41111A AOLIKA trItrunina H 1441.4'1114n

iii ALVEHA II AFISHIKA II marAn m4114161 up wirrt u Ausuum ii riniunsa 504011 ;Op MA
A0.1111114HSAA II TIORk U4E4tEHIIIIU 11(y) naerh. H CecTilA Elf 44Aopica II TH>lik HAFA1FIIIIKORE
H(c) 11,111111 ctrii CI11'44 POTRAMAHk 11 6P4TI% Fro 1111P(4) II spATAHINERE u(r) ATH Tt-
A1PA aunencoro RACSTKA If HACTA I CiA II flApACKA II TIM% 1141411 EIIIIKk 11XIt AILWOHIF CIlk
AA(11)KCO(R) H TlIIh HAMIEHIIKORE H(c) u;Spau ti anvil Fro 4ll$111K4 11 MAPit1 H R4COVTIC4
111 H'kr111A II TIM. FhlEIVIEHIIKOKE qv) mapitt n CECTPA Ell 4HS1111S4 11 vicrpii I (win 11(x)
AOIIKII HEIVIITHI111 t111114 II HACTt SCH OVHSKOHE II RECK. pca(A) Apar01114 turrk3a no ityk
Aoupon ROAII H11K1111k FIEROHS}KFIIII A HJIIIPIICHAORAIIII II M411 CB(T) up. npattaro RPIIKA 'i'd-
KE1E H4EA1 11111K0(.1%) I CROIIA% AiiTEAlk IJKII114 C4K8M11544 CARSI HAHJEMS ickpuomS HAIR;
CAKS1J118 thillIHIIKS II CF.CT111 ErO AIAPRIIHill II CECTp11(111111 HXIi aurAlt it Tita:h umuummuoi)
urh AtTfaih AllfraIIAOH11.1111 IcoNs II A II HUTH 11 arwottli EAHO CFA,: HA
I IHSILIKII II A14)11111

11.11* HIRKH111 C4KSIJI111 rA1 BMW Ro3pn4. 11140 Mk! RIIKUKIIIE Hp AOIV011 KOMI II A014101
( 1 A041'011111 turrta.t rio n(x) AN:0m KOMI I 1111VA)
1100 AAnifit tpome 11A1h MAH RE(C) p op\A,
H44111 II ilpia(A) HM111111111 ROWE. A Mkt TAKOM(A)1 H CO(T) IIACk ecmiu AtIMI II flOTKPRA11411
C4831 11411111MS R'kpHO11S 114115 cautitanS imuntnuti it cwrpit Fro A14pSumli II CECTp114111-1iI
1100 AiArAll II flAEMEHIIKORG 11(v) ICONS H 4HSuhIII ii 41A11111)1 H H4CTI1 II araAonli A.krrFmk
A111VIIAOR11(4) TOE npt(A)priEnnoi MO HA HAWN uiiicuIii Cat:Swot rAF Kith% KO3M4 KAKO
AA 1(CT) 114i6 CO(T) HA(C) 0VIH1Kk II CZ B1141,1) AOX'OACa(411) IMF. II ik-k-rem ()MHO II I

SIISlIATA% H(c) II flpt011-11StIATOA(11. [Irk II IIPAIIISATCO(AA) II(v) 11 tizciatql poAS n(y)

KTO CA II(M) 113RFOTI1 H4IIKA11301111 1111100111 WO HIV:0411M FIA KUM 4 yoTa(p) Toivt$
KKIIIIEIIIICAHHOMS 114 11411/A HIRKI1 1111h CAKS121 I 110(%1) CFAS rAF RklAk 1:03M4 AA ECTIt CO(T)
orcit(r) crropCi(n) HO CTAPOMS yo'rapS HO KRA4 [MAIM COMIIR4411. 4 HA TO ECTIL trkpit
1141111r0 r(cA)114 1110111fIllIC4HH4r0 Mid Kormila ROFROAKI II tvkpa Rom(p) H411111(c) nipn HAHA
1W I 4ior44, R. II. TO4A414 II R. HEIVIIAA napu.manco(u) xoTtincrairk, B. II. FpFinfa It H.
Abh1r0H14 thIpK41%4RCO(11) HEMEIVII(r), R. 11. 1114HAP4 114P1444K4 iloRorpn(rOctcmi, R. R. apKtipt
norrapt I cstiancnor.i, ft Ii. KARHZR currrapa, R. II. IICAKA RIICTAPHIIKA, R. II, inaptIF noc-
TE4HIIK4 R. II. M0r11411 11.11111111114, R. fl, 410HTF111.1 CTOAHHKA 111 K. II. urrpnim KOMIICA J
H.
K. KRCtX" som(9) lump MOAAARCKIIVII RFAHKII(X") H M441100. A no 11111110) MIIROTIA KTO
ESAIITIL r(c)II(A)pk. 11.1111111 3FMMI CO(T) kTElI FhlW11(X) 11411 COer) H4IIIErO pm 11411 na(K)
sor(A) WO Rh 113K9FTh r(c)n(A)0(m) RItITII HAW 111 31 I MH MOAAALICKOII TOTh RH H(M)
1), Am Pus in parentezA literele, care, in original, sAnt scrlse deasupra.

www.dacoromanica.ro
 DOOUMENTE 201

notop8wIt(a) ItalIfrO AAAFIM II noTtrpm(A)Fnia AM! CFI H(PA) OVTHPAIMII [FI ] O1'IFP1:11111111

BAHSHif C Mid 11(M) AaAll H 110TNIZAIIAll 3.11110 E CT) 101) AoKp.ia II rip.uhia At1A1li.1. A FM
CIAIIISIC, ufyknorrk II noTttpz;KWEtliE TOMS HZCEMS KkIMEIHICAIIHOMS RF1t111111 ECMKI itatnom$
R I:pito/1AS nAIIS 1-7,orT8AS Aoro,tETS IIIICATII II 11.1111S IIF41.1Th 3A1ACHTII KCEMS MICTOV
FIA I III Eh% S. IIIICA(A) IM(ii) Aia(u) s xoli-cco(7) H. ATO 3E1 M(C)IkA ipSit ici AIM.
Traducere. Cu mila lui Dumnedu, Noi Bogdan Voevod, Domnul Tarii Mo!dovii,
cunoscut facem §i cu aceastd carte a noastrd tuturor carora vor, cauta pe clAnsa sau o
vor awzi cetinclu-le, cl au venit, inaintea noastrA si inaintea tuturor boerilor nostri mol-
doyen!, Anu§ca diica lui Drago§ Viteazul §1 verile ei, Marina flica lui Neacsu, si ne-
poatele ei de frate, Marina si Anusca si Magda si mAtusile lor, Nastea si Anusca si
Grisca, fiicele lui Giurgiu DrAgusanul §i vernenea verile lor Na stea §i sora ei Fedorca
§1 de asemenea verl lor, slugile noastre Sima RotAmpan §1 fratele lui Steful si nepotii
lor de frate, copiii lui Toader Malici, Vasutca si Nastasia §i Parasca §1 deasemenea
vArul lor Dragos, fiul lui Dancu §1 deasemenea verii lor Giurgiu §i surorile lui, Anusca
§i Maria si Vasutca §1 Neag§a si deasemenea verii lor, Maria si sora ei Anusca si ne-
poatele lor de sorà, fiicele Negritei, Ana §1 Nastea, toti nepotii §i intregul neam al lui
Drago§ Viteazul, cI2 a lor blind voe, de nimene nesil ti, nici asupriti si au dat din al lor
drept uric, asemenea verilor lor, copiilor lui Iachim Sacuianul, slugii noastre, credincio-
sului pan, lui Sdcuianu ceasn'c si suroili lui Maruscai si nepoatei for de sorA, Magdei
si deasemeni verilor lor, copiilor lui Mihail, lui Ion si Anuscai si Marinei si Nastd i lui
Agafton, un sat, annme Sacuianii de j s, unde a fost Cozma. De aceia noi vAzAnd a
lor bunA vote si buna dan e, ce le-a dat Intregul n am al lui Drago§ Viteazul, de a lor
bunA vole, dinaintea noastra si dinaintea boerilor nostri, si noi asemenea §1 de la noi,
am dat si am intarit slugit noas're, credinciosulul pan lui Sacuian ceasnic si surorii lui.
MaruscAi si nepoatei lor de sora, Magdei s' verilor lor, lui Ion si Anu§cAl i Marinii
§i Nastei §i iui Agafton, copiilor lui Mihail, acest mai sus zis sat, anume Sdcuianii de
jos, uncle a fost Cozma, ca sa le fie lor, de la noi, uric si cu tot venitul lor §i copiilor,
asemenea §1 nepotilor !or si strdnepotilor lor §i rAstranepotilor lor §i intregului neam al
lor, cine se va alege mai deaproape, nestricat nici odata in veac Si hotarul acestui mai
sus scris sat, anume al SAcue iilor de jos, unde a fost Cozma, sA fie din toate partite,
dupd hotarul vedtiu, pe unde din veac a umblat. Si la aceasta este credinta noastrd, a
Domn:ei mele mai sus scrisului, Noi Bogdan Voevod si credinta boerilor nostri. credinta
panului S eful, cr. p. Toader si p. NegriI5, pArcalabi de Hotin, cr. p. Eremia §i p. Dra-
gos, parcalabi de Neamt, cr, p. Sandru, pdrcálab de Roman, cr. p. Arbure, portar de
Suceava. cr. p, ClArfau spatarul, cr. p. Isac vi,ternicul, cr. p. Sarpe postelnic, cr. p.
Moghila ceisnic, cr. p, Fruntq stolnic si cr, p. PetricA comis §i cr. tuturor boerilor
nostri moldoveni, mari si mici. i dupd viata njastrA cine va fi Domn Tarii noastre,
din copiii nostri sau din neamul nos ru, sau iar..si ori pe eine DunmezAu ii va alege sa
fie Domn TArii noastre Mo:clovenesti, acela sa nu strice dania §i intärirea noastrA, ci
sd-i-o confirme §i intariasca, pentruca i-am dat i i-am intArit, pentrucA este I r hund
si dreaptA danie. Si spre mai buna intAriturA §i confirmare tuturor celor scrise mai sus,
am poruncit credinjosului nostru pan, lui Tautul logofatul, sA scrie si sa lege pecetea
noastrA, de aceasta carte a noastra.
A scris Ion diac, in Hu§i, in anul 7015 (1507), tuna lui Februarie in 28 zile.
Obs. Doc. e scris pe pergainent, bine pAstrat. Pecetea cea mare, foarte frumoaSA,
ad cearA alba, atarnatti de un §nur ro§. Pe pecete se clte§te ; flf`MT6 ifa 101Aal1h KO
DOttlIt POCHOAtip aommt AAOAMHCH011,
26

www.dacoromanica.ro
202 DOCUMENTE

Sate cu nume de SAcueni, In Moldova, sAnt cele din jud. Roman §1 Bacau.
(Dict. statist. al Rom. I, 86, 11, 800). Aitul a fost in jud. Vaslui : Säcuenii, unde au
lost Stanclul Sacuiul". in 1491, 15 Oct. (Bogd. Dt. 1, 480).
Satul Sacueni, de la 1507, era in jud. Suceava, langa Dragu§eni (corn. Dragu§eni)
vi $oinore§ti (com. DrAgine§ti, v. dict. statis. al Rom. 815), cunt se vede din dac. din 1520
Julie 15 §i 1531-Mart 6 (orig. la rnuz. municipal, 14). In aceste, aratAndu-se hotarele
satului DrAgu§ani, se spurie ; 4incepand din hotarul Sacuenilor..... pe Mo.dova in sus,
la hotarul *oimar §tilor". Pe aici era §i cAmpul lui Drago§, ai carui urma§i i§i dAruesc
unii altora satul Sacueni
Documentul este important §i pentru laptul ca ne vorbeste d urmasii vestitului
boier Drago§ Viteazul, din care se tragea §i Dragota Sacuianul, paharnicul. Acesta a-
pare deci ca cea§nic Inca din 1507 (cp. Ur,icarul XVIII, 514, abia In 1513).
Dacä Dragos Viteazul din document e acela§ cu Drago§ Vdeazul din 1392, 1395
vi de sub Alexandru cel Bun (Uric. XVIII, 453-4), atunci Anu§ca, arä ata ca iiicA a
lui, trebtfe sA fi fost foarte bat Ana in 1507. Cn d mai degraba ca scriitorul documen-
tului a gre§it punAnd A0411CA in loc de 111101:lict, nepoatS. Pentru alti urma§i ai lui Drago§
Viteazul, vezi doc. din 1 Febr. 1481 (Bogdan, D§t. I, 248-250). Din Drago§ Viteazul, ca
nepoti de fiu sau tiiza ai fiului acestuia, Sima Dragu§anul, .se trag §i Ion Albota §i fra-
ele sau, Cone AlbotA postelnicul (v. doz. din 1520, lane 15 §1 1533, Mart 6, la m uz.
munic. Iasi).
Am tradus pe TOfpa manmoro, gen., prin ai lui Toader Malici. Cp. rus. Awk-
toutz, le garcon, domestique.
Doc. dela CXXVIICXXXII Ant comunicate .de dl. Mihal CostAchescu

CXXXIII. 7161 (1661) Julie 17. Fort de boi of spAnzuriitoare.

Adeci eu Andonie ticiorul ltii Eremia nepot lui Iona§co Colucescului §i lui Gheor-
ghie Colucesculul scrient §1 marturisim cu cest zapis at meu, cunt a furat en un bon
fi matt prins de fa(iZ) i era sci ma" spaneure, iar din unchii mei si din oamenii mici
nau vrut nime sci mil plateasca, dela eurmei, deci eu ViJ4d cti-s de perire, am ddt ocina
din sat din Cenue§tl, un batran cu hele§ eu in Pereschiu cu ao§ de fan §i cu sApaturi
ded am vAndut Dumisali lui Olitorghie§ Parcalabului de Tutova, ca sA-i fie Dumisale
movie §i ficiorilor §i nepotilor lui §i cine sa va aleage d n tiansii mai aproape.
S-au prilejit Apostolachi §i popa DrAgan ot Ive§ti §i DumbravA ot Putredeni §i
Toader Gradescul §i Zota san Bolan, i Dumitra§co zät Bolan §i Dumitrasc) Perja. P1 e
mai mare sredinta neam pus pecetile §1 iscãlitur,Ie ca sa se §tie.
Popa DrAgan Let 7169 lulie 17
DumbravA X an. 1661
Toader Oradescul, X Z ita, X Dulnitrascu, X D.Iinitra§at Perja, X §1 eu Vasile m am
prilejit inteaceasta tocmalA.
Arh. Stat. Iai Tr. 1765 Ds, 99 fila 149

CXXXIV. 7224 lunie 1 (luole (1716). Milele bis. SI. Laziir Ia$1.

leo Mihail Racovi( Voevod bojitt Milostiiu gospodaru remli Moldavscoi.

Facim §tire cu aciasta carti a Domniel Miali tuturor cui sA cadi a §ti, de vrerni
darA ca sfintell bisarici §1 monastirl sunt laca§uri DurnnezAe§ti intru carile d apururea
sAvAr§a§te jertva Cia fArA de sange a Dornnului nostru Iisus Fliistos curl cu prea sfantul
prea cinstitul sangili saU, au radicat *Mut a toata lumea. N-au vrut dara DumnezLu

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 203

sA schivernisasca sfintili rugi cu alt mijlocu fArA cat cu milostenia a pravoslavnicilor

crestini precum laste viderat lucru intru toti dintru sfintele bisArici i manastiri, ci sunt
ziditi in tara di luminatii si raposatii Domni ci au fost mai inainte de noi, carii unil
dintru dAnsii dupa ci li-au zid t. li-au miluit cu moii. cu bucate, cu vekminte cu odoarA
5i cu alte feluri de daruri iar attii le-au intarit cu obiceiu, ciale buni cu veniturile din
veniturile Domnesti, volnici fiind ca niste stapftnitori acestui pamAnt a Moldaviei ca
sA le rAmAie in urmA vecinica pomenire.
Socotit-arn dard l Domnia mea pfntru sfAnta hiserica noastrA di langii mama cea
mare undi iasti hramul invierea sfAntului i dreptului Lazär cari neavAnd nici un venit
de nicaiuria, dreptu aceia rn-am miostivt l i-am fAcut obiceiu de mill ca sa aibA af
NA pre tot anul din vama noastra cea DomneascA cA.e patru faclii mari i cAte o oca
de tamAie la hram 5i -While si fie cAte de trei ocA de cearA una i vamesul cel mare
sa poarte de grijd sA sa dea gata facute din venitul Domnescu i osabit de aceasta sa
mai dea priste an in toati Duminicili, o jumatati de oca fãclii di ciarA mici sa fie
di ars in bisericd pristi sAptärnn i cAte doua ocA di unt de lemn pe luna pentru
candPe.
Asisderea l preutii cu diiaconul cari i vor sluji in sfAnta bisAricA sA aibA a ItiA
din vamA pri tot anul cAte cinci lei pre luna cari fac 60 tel intr'un.an pentru slujba lor
ca sA le fie de imbrAcaminte i = chivernisald aciasta mila sA nu sA popreasca cA nu
iaste vre- o scAdere ca acee a varnii. Asijderea can s'ar intamplà vreodatA sA sA strice
acoperemAntul sfintei bisArici sa aibd a sa acoperi cu bani din vamA, insA di va fi
data vama in credinta cuiva atuncea din venitul acelii vdmi sa sa acopere.
larA di a hi vama in cumparatura sa aibA a coperi la boierii cei mari din venitul
lor i altA pricinA sa nu puie. fail di n ar purta di grija sA o acoperi sa n-aibA
procopsala ei multi ani di vama i sA ramaie pAgubasi di tot prilejul lot* i sA le fit
pArAsu la strasnica giud catA lui 1-fristos, sfAntul Lazar a cAruia iaste hramul.
Drept aceia 5i in urma noastra pe carii va milui Dumnezeu cu Domnia tarii noa-
sire a Moldovii poftim ca sa nu surpi aceasta putina milA ci am facut sfintei bisarici §1
preutilor, din vamA, ci mai vArtos ca sa atA a da i a intAri si a milui pentru a sa
via$nicA' pominire.
larA carii din Domni sau din vamesi ar strica aceasta mila i ar propri i n'ar da
pri tot anul cAte am legat mai sus sa fie blastamati i tricleali di tatAl 51 fiul 5i
sfAntul duh unul DumnezAu ci sa slAviaste In sfAnta TroitA si di maica pricista
si di 12 apostoli verhovnici i sa fii Iegati di 318 pArinti din catatea Nicheii, parte
sa aiba cu luda Iscarioteanul l cu triacliatul arii 5i in zisa cia di apoi sA fil anatima
sl in viasnica munca, aceasta scriem. Velet 7224 lunii 1.
lo Mihail Racovit Voevod.
(L. P. gospod).
Axinte Uricar
Din Arh. Stat. lasi, Tr. 1345 ds. 793 fila 56.

CXXXV. 1786 Aug. I lag. Spitàrle §I berArle In PAcurarl.

Ica Alexandra Ion illavrocordal Voevod bojiia milostiio gospodar omli Moldavscoi.
SA face stire prin aceastd carti a Domnii mete pentru Herle(a gerahul ci si aflA
di cativa ani sici in ora Iaii, carile aici la spital cAt i aiure undi i s'au poroncit slu-
jind chipA me§terpgul sáu cu teata salinta, spre sanAtatea bolnavilor.s'au arAtat pe sine
a ft trebjitor gerah §i di acurn inainti intr'acest oras pentru bolnavii ci vor vre a sa
cauta di cAtrA dansul. Drept aceea prin jalba ce au dat num' tul Herlet gerallul, sau ru.
www.dacoromanica.ro
204 . DOCUMENTE

gat ca pentru oriscare chivernisala a sa si spre odihna narodului sl aibA voi a face
§i a dischidi pi locul ci ar fi cumpArat langd Bahlui di la vale de cismeaua lui PAcu-
rar, o spOrie la care s'au fAgAdu t cA va tine purure dcftorii bune pentru folosul bol-
naviior si cu mai ieftin pretu de cat la alti spitarii. Asijdere tot pi acel loc din langA
I3ahlui sA facä si o fabricii de berarii insA fArA multa stricaciune de orzu, unde sA lu-
creze ind stulare de bere pentru cei ci vor fi diprinsi cu ace' feliu de bAlitura, mai ru-
gandu sA incA sA i sA de si oameni di scutealA, ca urnia ci sA aflA slujind cu me§ter-
sugul Mt la toti cine it cheama. Deci aceste cereri ale sale di sus arAtate socotindu-sl
di cAtrA Domnie CTI2 cu luare aminte nu s'au aflat a fi fArA cale ci mai ales s'au gasit
a fi de folos si odihna norodului, si di vreme cA acest girah intratatia ani di cand sA
and aici in oras s'au purtat cu toatA iscusinta mestersugului §i s'au aratat a fi trebii-
tor §1 di acurnu inainti. Pentru aceea iati (tar milostivindu-ne Domnia me asupra lui, ii
dAmu voie printr aceastA Carte ca sA facA cu a lui cheltutala, si sA dischidA la locul
di sus aratat atat o spitArP cu indestulare di bune doftorii si -mai &tine dupA cum s'au
fAgAduit cat §1 di o fabricA de berArie WA a nu strica mult orzu, pentru care spitarie
i berAr'e hotAram Domnia me sA a.bA pace de toate dArile intru nimic sA nu sA supere
si osAbit de aceasta il mai miluirn Domnia me si cu doisprezace Hui oameni streini
fArA d bir in Visterie ci si ar gAsi de peste hotar §i I va aduce numitul gerah pentru
slujba acestora si pentru casa sa 'Inca hotAram Domnia me sA fie ertati pe capetele lor
de bir i de agiutorinte intru nimic sa nu sA supere, insd si numitul Herletu gerah cu-
noscand mila aceasta sA fie datar a sA purta cu urmare dupA nezam si sd sa fe eascA
de pricing care aduc paguba Vistieriei, ci dar poroncim Dom nia me dtale Vel Visternic,
d-tale vel Aga i altor biari dregatori si zapcii, vizand Carte Dornniei mete sA sA ur-
ineze si sA sA pazascd toate aceste de sus ardlate intocmai dui:0 cum poroncim nime
sA nu cutezA a faci intealt chip si poftim Domnia me si pe alti Domni cari di la sfin-
tul DumnezAu vor fi oranduiti in urma noastrd la Domnia acestii tari care sa nu surpe
aceastA mita ci mai vartos sa o intAreas:A pentru a Dania lor sale cinste si vecinicd
pomenire.
1786 Avgust 1.
Alexandru Ion Mavrocordat Voevod,
L. P. (gospod). lordach. Roset vel visteri ic, procit.

CXXXVI 1793 Oct. 6 1ag Moar5 de cal i berarle in P5curarl (la0),

AdecA eu Cristian Cristofor fratile mortului Her let gerah di'a Sacson'a, facut-am
adevArat §i incredintat zapisul meu la mania D-sale giupanesei Tudora Mihailovna greaca
si a fiilor sdi Panaite Miler §i Elisaveta precum si sa stie cA fratele meu Flerleti gerah
aici in Iasi la mahalaoa Muntenimei de sus cl.n vale de cismeaua dela PAcurari asupra
Bahluiului cu zapis au fost cumparat niste cdsute, di la cei ci le-au avut apoi dupA ce
din poroncA locurile acelor cAsute s'au ales si s'au hotArat cu Vorn'ci de poartg de s'au
stalpit cu pie!re hotarA in pregiur cum pre largu sunt arAtate soma stAnjAnilor §i pie.
trete hotarA la mArturiile hotarnice, fratele meu Herlet gerah dupd vo'a ce au luat prin
carte gospod ce i s'au dat. stricand acele vechi cAsute apoi cu a sa cheituialA pe locu-
rile acele, au fAcut alte casA, cu moarA de cai, i berArie cum si osabit cerdac cu ma-
gazia de -pus orzu §i altile impregiur pi care le-au stapanit in viata sa cu pace. Dar
rand s'au samtit asupra slAbiciunii inca nefiind eu aici, socotindu-sa di a sa bunA vointA
prin dilata ce au facut asupra tuturor lucrurilor si averii ce au avut tit-au P sat pe mine
desAvafsit clironom, numai a me sal:Jere ne ii d aici ca sa pot stApani aceste acareturi
socgli1141114t11 Si Gil a Ine lAttla voie scolanclu-le yanzAtoare, cel mai de pre urma

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 205

mu$tereu ce au dat cel mai bun pretu fiind D-nei giupAneasa Tudora Mihailovna cu ai
sAi fii pentru aceea casAle ace3te cu moara de cai, cu berArie cu cerdacul ce este o-
sAbit, cu magazaoa de orzu $i cu toate cele ci au rAmas di la al meu hate Mute p e
aceste locuri prin tocmall le-am vAndut D-sale drept 6000 lei adicA $ase mii lei pe
care bani dupa tocmala ce am avut luAndu-i toti deplin in mAnili mele, iatA am fAcut
acest zapis adivArat al meu la man d-lor, leam dat I zapisele vechi i hotarnicile Im-
preunA 5i cu carte DomneascA ce au avut fratele meu Her let cu care de acum inainte
sA aibA d-nei giupftneasa Tudora Mihailovna $1 ai D-sale fii Panainte Miler $1 Elisabeta
a stApAni toate acareturile de mai sus ardtate impreunI cu locu dupA cuprindere hotar -
nicilor in toate sAmnile d'n neam in neam in veci cu bunA pace ca pe un drept lucru
ce au cumpArat cu ai d imilorsali bani i pentru mai adivAratA credinta iscAlindu-mA
insumi cu mina me nemt4te, s-au iscAlit i alti marturi cari s'au intAmplat fatA la fa-
cere acestui zapis.
Cristian Cristofor Hr1et 1793 Octom. 6.
Stefan Ciogole vornic de poartA martur
Vasile Codreanu cliiac de divan martur
Vasile Lupa$ martur. lonitA Costantin martur
Die d9ac de Divan martur
Eu popa diiac za Divan am scris cu zisa lui Cristian Cristofor fratele mortului
Herlet gerah in Divan gospod, f1nd tAlmaciu.
Ivan Beck nearntu stoler.
IntArita $1 de Consulatul rusesc la 21 Febr, 1794 (L. P.)

CXXXVil 1799 Dec. 1. Beriiria Mileroaei din Munteftime i taxa catre Mrea sf. Spiridon.
OsAbit ni-au ardtat dumnialor Epitropii i o carte a Domniei mete dintr'acest an
1799 Septemvrie 29 ce s'au dat Tudorii Miliroaia pentru o berArie a sa din maha-
laoa Muntenimea de sus ce ai avuto sotul sAu Miler cumpAratd dia un Herlet Gerah
prin care dupl a$Azare ce au fIcut cu monAstirea cd va plAti cAte 109 lei pe tot a-
nul pentru cheltuiala boInavilof dela spital precum sA da $1 mai inainte de cAtrA cei ce
au avuto $1 osAbit piste banii ace$tia s'au mai indatorit incA ca $1 bere cAtA va trebui
piste an la spital pentru bolnavi sA o de dela sine fArA de nici o platA, i s'au dat voia
de cdtrA Domnia me ca sA lucreze bere, insA pa'ne ce i va trebui pentru lucrarea be-
ret, sA o aducA de peste hotar cu adeverinta dela dregAto'rii de marg'ne cA ace paine
iaste adevAratA scoasA de piste hotar, iar sa nu lucrezA paine de aice din lark hotArAnd
Domnie Me ca nimene altul sA nu fie volnic a lucra bere aice in ora$ de cAt numai
num'ta Tudora Miiiroae. Si fiindcd acest v.nit ce iaste sl sa ia dela berAria aceasta
s'au socotit de cAtre Domnia me cd iaste pentru oare$i care agiutor la cheltuielile spi-
talului, hotArdm i prin acest hrisov a Domniei Mele ca nu mai la berAria aceasta sA
sa lucrt. ze bere aice in orai din pAinea ce va aduce de peste hotar $1 sA de acei
Cale 100 lei pe an la Manastire $i bare trebuincioasA piste an la spital dela sine fdrA
olatA precum $i mai sus sA aratA, iar altul nimine sa nu fie volnic a de$chide berArie
sau a lucra bzre aice in ora$ $1 de ar i vre cineva cAndva dupA vreme ca sA de$-
chidd altd berArie pentru lucrarea de bare. D-lor Epitropii MAnAstirei nici intr'un chip
sA nu ingAcluiascA ci sA opreascA cu totul ace lucrare rAmAincl sA fie nutrlai aceastA
berdrie.
Arh. Stat. laV. Tr. 1764 dosar 2648 fila 8.

www.dacoromanica.ro
206 DOCUMENTE

CXXXVIII. IMO Dech. 4. Zidelca prIn care Panaite sln Miler se imprumuth de la Leopold §i
fratele lui Mate! cu 500 galbeni cu amanet actele berAriel din Plicurari.
ZDELCA
Adica eu Pan aiti sin Miler datam ad varat zapis al meu la main dumisali giupa-
nului Leopold si cu fratele dumisali giupanului Matei. precum sa sa Vie Ca meau facut
b!ne cu 500 adica cinci sute gatbeni holandeji intru un an de zile sa am sa platescu
banii in galbeni precum i-am luat dobanda pe lunA un galben la suta de galbeni si
fArA cuvant a rAspunde iar intamplandu-sa vre-o cheltuiala sd am eu a rAspunde. Am
dat zapisele berAriei, la d-lui giupanu Leopold. 1810 Dech 4. Adica noaa scrisori a
berAriel am dat amanet la man d-sale Leopold.
Panaite sin Miler.
Am primit 500 de galbeni cu mana. me.
Arh!va S.atului lasi. Tr. 806. 916. dosar 57 f. 12, 14, 17, 18.

CXXX1X. 1803 Glienar 20 laV. BerArie jidovasd la Podu io Ta51.

Noi Alexandru Moruz Voevod cu mila lui Dumnezau Domn Orli Moldovei.
Facem stire cu aceasta carte a Domniei mele pentru Leba jadovu de aicea din
orasul lasii carile prin jaloba ce au dat Domniei Mete au facut rugAminte sa aibA voie
a tine si el bertirie aice si nu numai cd va da Cate 200 lei pe fiste cart an pentru Cis-
mele dar si Teodora Mileroai isi va tine beraria sa dupa cartea gospod ce are. Deci
dupa cercetarea ce s'au facut jalubii acestia dovedindu-sA ca Miliroaia acum de atAta
vreme tine berAria aceea dand ate 200 lei pc fieste care an la spitalul ce iaste ini
ManAstirea sfantului Spiridon cum si.berea trebuincioasd pentru bolnavi farA plata su
socotindusa cA intr'azeasta vreme indestul s'au cuprins dupa starea ei, cu cale s'a
gasit a aye 5i jAluitorul acest agiutoriu. .

Drept aceea nu iam trecut cu vederea rugAmintea lul si prin aceasta a noast rA
DomneascA Carte hotaram ca si numitul Leiba jidovul (land pe fieste care an acele
ate 200 tel la D-lui vel Vornicul obstiei pentru cismele sa aibd voie a lucra si el berdrie
alce in oras farA a fi oprit de M leroaia de asi t'nea berAria sa, urrnand a da bani si
berea dupA cum prin Cartel gospod ci are la maim ei sd cuprinde ; iar caid numita
Mileroaia nu va voi a face mai mult bere atuncea tot numitul Leib a sä aihA a da pe
MO banii ci s'au arAtat mai sus Inca 200 lei la monastirea sfeintului Spiridon qi
her ea trebuincioaeci pentru bolnavi §i nu nai el sA aiba a tine bertirie aice in oras
insA painea ce va ave trebuinta la lucrul berii sA aibl a o aduce de peste hotar cu a de-
verinta dela dregAtorii de marg'ne cd ace paine iaste cu adevarat scaasa de peste
h otar lar nu de aice din tara, si in catd vreme va pazi el cu nestramutare a da banii
arAtati adicA 203 lel la monastirea sfantului Spiridon pentru agiutor la cheltuieli'c spi-
talului, HotAram ca numai la beraria lui sA sa lucreze bere aici in oras, iar altul nimene
sA nu fie valnic a tine be:Arie.
(L. P. Domne5ti). 1603 Ghenar 20.
Dimitrie Rizu procit.

CXL. 1817 April 16 IcW. Berdrie pe Nicolina §Itteredeu jidovásc la CAcaina.

_NOS Scarlat Alexandra Calinsah Voev5.1 lot mila lui D u»tneeau Do »in farii, Mol-
davia.
Sa face 5tire cu accasta carte a Domnici mele, cA dupa jaloba ce au dat cgtra
www.dacoromanica.ro
 bOCtiMENT 01

cinstita Aghentie supusul austriezesc Leiba s!n Ursul jidov de aice din Esi arAtand cA
aicea in orasul Esii langd Cacaina ar fi avand prin mostenire ramasa de la tatal säu
Ursul un fe, edeu pe care tatal sau I-ar fi facut cu toata cheltuiala sa si mai in urma
ar fi mai adaugit si 1 jäluitoriul deosAbit cheltuiala sa piste 7030 lei spre intocmirea
eredeului fiind strAcat, facand si havrd langd acel feredeu pentru trebuinfa brelii ji-
dovesti, §i iarasi prin mostenire dela parint I sai ar fi avand si o berdrie pe Nicolina
tot a'cea in oralul E§ii, pentru care acareturi au §i facut rugaminte ca sa i sa de dela
Domnia me intAritura de vecinica si pacinica sa stapanire. Deci Domnia me din cer-
cetarea ci s'au fa_ut prin Departamentul pricinilor sttãine, incredintandu-ne din sinetu-
rile ce au aratat jaluitoriul spre d tvadd dela dlui chir Andrei Pavlu epitropul cisme-
lilor cunt Ca privileghia pentru bet-Ade sä p'Ateste de ail jaluito.iu pe tot anul ate
200 lei pentru ch ltuiala cismt lilor, cum si despre feredeu cA nu s'au arAtat dispre ni-
mene a fi pricina, nu am trecut cu vedere jaloba lui, ci iatA prin aceasta a noastrA Dom-
neasca Carte dam si int4rim numitului Leiba stapanirea pe feredeul si berAria ce le are
prin mostenire dela parintii sai ca sA le stapaneasca in bunA pace si nesuparat atat de
catrd breasla jidovilor precurn nici pAra acum nu s'au suparat cum si despre aqui ori
cine ar fi ci sA stapaneascd in bunA pace atat el cat si clironomii lui intarindu-sa a-
ceastd carte cu a noastrA Domneasca pecele.
1817 April 16.
(L. P. gospod) Procit vel LogMat.
De mine s'au scos intocma dupa ce adevara Carte Dornneawa.
Toader Motoc ot Divan

CXLI. 1841 Glienar 19. Beriirle $1 locul spanzurlitorli la NIcollna.

Not mai gios iscalitii la intrebarea ce ni-au Mut dlui Prezidentul Giudicatbriei a-
giutatoare Caminariul Dimitrie Ghelime ca sA ail dm de cata vreme stapaneste jidovu
Meier Stmha local cu berdrie din sasul Bahluiului, din malul Nicolinii prin aceasta a-
rAtam stiinta ce avem in cugt curat ca in vreme Rusilor ce'orlanti inaintea Domndui
Calimah de vre-o 33 ani am venit de peste Prut aice in Moldova si ne-am asAzat la-
cuitori cu casd, rnahalagii en locul acesta a berdriei §i in ace vreme am gAsit berdria
facuta stApan'ndo tut Leiba sin Ursu tattil Ilanei sotia lui Meier Simha §1 in potriva
acestui loc au foss pod pe apa Nicolinei care sunt si astazi garampoii §i in dreptul
podului am aunit cti au fost sptinzurdloare §1 di stiintA ci avem in frica lui Dumnezau
marturisim.
1841 Ghenar 19.
X Timofti Vinograd ( lipoveni.
X Avdei Droscariu (
Arh. Stat Iasi. Tr. 803, dos. 35 f. 48-81.

CXLII. 1824 1832 Medeanurlle i plefile publice din ora$ul LW,

CAtra cinstitul sfat orAsinesc
Ldenitorii din ninhalana tarRulai de Sus
falba.
Ake in orasul Esii in dosul targului de sus si din fata bisaricii sfeintul Teodor,
Inca din invechijne de catra procatolui Domnilor ce au fost de apurure, an statornicIt

www.dacoromanica.ro
208 EIOCUMENtE

prin hrisoave si poronci de au fostu adunare de locuitorii ce yin di pi la sate si dii

cAtrA lacuitorii mahalalelor Esului di sd v'nde in aceastA plata a ulitii mte, ldpturi,
edrnuri, i alte feliuri de mancAri Thud aceastA ulita mai di o parte, cA nici trAsur
atAta multi n'au trebuintA di a imbla, avAnd i meidianuri si hanuri pentru inlesnire
trAsurilor venite de pe afarA, si aceastA adunare s'au urmat pAnA la o vreme totdeauna
ca un loc cunoscut si ales numai pentru un asAmine trebuincios pliat a orasului. Dar
dela o v.eme incoace, prin InLhipulrIle ce au metaherisit rAposatul b )ir Fisternicul
Petrachi Sturea pentru ca sf-au, fAzut in aceeasi vreme dugheni lAngl bisarica sfintii
Vineri, au tras pi toti lacuitorii ce aduce lucruri de mAncare prin sAlnicie si au rAmas
a sA aduna aco'o care sl astazi sa aflA aceastA adunare ce i zic in sfiinta Vineri, lucru
ce pentru obstescul folog i aproph re multora ce au trebu ntA de cumpArat, au depar-
tat mergere din parte mahalalilor acestora strAngAnd si adunAnd toate Waturile de pe
unde au urmat din vechime si le-au fAcut numai unul in sfcinta Yinere.
Ne rugAm ca sd sA puie la cIe prin ch:pul c!. se va socoti, infiintlrea acestui
plat, cercetandu-sa insA docimenturile ci sA af A dh Vezhime clat de, cd rA stApAni-
toril Domni hotArAtoare de a fi i in ulitd acestui lo d piatu, adunarea lAcuitor.lor
sa vAnzA pe§te, cArnuri, lapturi i al.ele cAte cu depdrtarea ulitii sfintei Vineri, nu
putinA sipArare, sd pricinueste la cumpArAtura celor trebuincioa -.e caselor noastre
mai vArtos cd aice este loc vechiu de piatA, precum mArturisdscu docurnenturile ce sunt
fiind loc si mai indemAnatec pentru toed obs ia. 1833 Mart 8.
Toader Borcild StolniC, Constandin Popov;ci, Teodor Costin, loan Necul_ea, Hris-
tachi G.vit, Ion Hagi Lefteriu, loan Hagi, Gheorghii liii, Constandin CAminar.
CXLIII. 1814 Mal 20. PIata SL Teodor
OdatA cu aceastA jalbã, locuitorii prezintd si Anaforaua intAti A cu hrisovul gospod
al Domnului Scarlat Alexandru Calimah Voevod din 1814 Mai 20 prin care se con -
statil cd din vechime, era Wata de tArg in dosul uliti i TArgului de Sus, in fata bisericei
sf. Teodor. latd In toatA cuprinderea ei, acea AnaforA :
Prea InAltate Doamne,
Prin Jalba ce au tlat InAltimei tale o samd de tArgo /yeti din uli(a sfiinta Teodor
de din dosul Tiirgului de sus cu cerire ca sA aibA i ei slob Ala voie a sA face adu-
nare de lAcuitorii cari aduc branzi4 lapte, verdquri, spre vimlere ordOnilor i s'au
reinduit la Agie in cercetare i pnn anoforic sa itqlliniim pre 1nci4ime Ta. Dupii Po-
roncd intrdnd in cercetare am aflat cif la anul : 1813 Februar 19 insisi poronca InAltimei
Tale este data prin tAduld cAtrA vel AgA si d-lui Epistatul podurilor din oraol Eqii cu cu-
prindere cA lathe ta Wand sama pt ntru tot binele obstesc atAt in sAnAtate cAt i pentru
curAtii e ulitilor orasului i inlesnire umbldrii in ulitile orasului, poruncesti ca intdi sA facA cer-
Ware unde au fost din tnvechime piatul rAscAriel si aceloralante vAnzAri, carnuri de mascurt
lapturi i altele si apoi sA sA socoteascA acel p'atu de nu este in mijiocul orasului ca sA
aducA aerului vAtAmare si ulitilor impiedecare i necurAt nie, i cercetAnd d-lui Aga au
aflat cd aceastA piald a pdscariei §i a celorlalte impreand din lnvcchime s'au aflat in
capul uli(ii podului vechi i ulifcc dela Maidana ci sii coboarrs catra Ceicaina, unde iaste cu
totul pizitA curAtenia orasului i initsnirea umbldrii in oras, si prin anafora la 1813
Mart 10 au instiintat InAlthnei tale, care de cAtrA InAltirnea ta s au gAsit cu cale cerce-
tarea ce au facut randuitil boeri i poroncesti iardsi d-lui prin aceeasi Anaford intAritA
de InAltimea ta ca sA rAdice toate pdscliriile de pe uli1le oraolui §i celelalte impreund
§i sA Ii statorniceascA la ardtatul pfatu al pciscciriei vechi care atunce dupA hotArAre
lapel Tale s'au pus in lucrarei larA dupa cAta-va vrente iarA0 au inceput a sA

www.dacoromanica.ro
 bOCOMENTE ()0

rAsipi adunarea aceasta prin podurile uli4ii sft. Heculai de langii Carte gospod §i in
alte locuri care vAzdndu-sd de cdtrd Agie aceasta urmare a lor in potriva poroncii §i
hotdrArii Ind ltimei tale si cu totul pricinuitoare de supdrare celor ce urribld prin ulitele
acele si necuratAnia si stricarea aerukti ce peate pricinui. s'au fost dat poronca Agiei
spre ai rAdica si statornici iarAsi la piatul hotdrAt de Inaltin lea ta, apoi cAutand si la
cererile si rugdm*nte jAluitorilor am cercetat si stare acelui loc si am gdsit cd WO sr.
Towlor ce es;e din dosul TArgului de sus, nu are multd 1mblare a ord§dnilor prin
tt Ansa fiind deoparte §i s'au socotit cd ar putea si acolo a sd face o parte de adu-
Dare din acest alisveri§, care de sA va socoti de cdtrd Indltimea ta cu cuviintd a sd
statornici aceste cloud piaturi al pascdrii vechi din ulita Maidanii dupd hotdrAre aria-
foralii din anul trecut 1813 si aceasta din ulipx sr. Teodor in dosul TArgului de sus sd
va da hotdrftre poroncii lnAltimei tale prin anafora aceasta dupd care sd. va urmA intocMai.
1814 Mai 20.
A InAltimei tale,
pre plecatd slugd.
Constandin Paladi vel AO.

Urmeazd Hrisovul gospod prin care Vodd intdreste cele de mai sus arAtate :
Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu mita lui Dumnezdu Domn tArii Moldaviei.
S-au cetit anaforaoa aceasta inainte Domniei Mele §i de vreme ce dupA cerce-
tarea si de acum a D sale vel Aga in pricina mai gios cuprinsA a pAscdriei, a zarza-
vaturilor Idptarii si altele s'au gdsit cu cuvInta sd sa mai asdze si al doilea piat in
ulita ardtata prin anafora pentru asamine vanzAri spre inlesnire §1 a celor din aceea
parte tArgoveti. hotdrAm Domnia Me ca numai aceste cloud' piaturi sa Le de acum
pentru acest feliu de vAnzdri in tot orasul Esii, aded acel ardtat prin anaforaoa intd-
rita de OUT Dotnn'a Me la 1813 Mart 10 si aceasta de acum de din dosul TArgului
de sus gAsit cu cuviintd de cdtrA d-lui vel AO. Pentru care sd poronceste D-sale vel
Aga ca acest de acum sd sa pdzascd intru toatl buna orAnduiald, rAdicAndu-sA toate
vAnzArile acestea si statornicindusd numai la aceste douA pliaturi.
(L. P. gospod). 1814 lank .2,

_Yeti& Dupd jalba lAcuitorilor din altil 1832 Mart 8, cAtre sfatul Munitipal, cari au pre-
zintat §i anaforaua velitilor boeri din anul 1814 Mai 20. intdria si cu Hrisov gospodu
sfatul Munitipal face cunoscut Ministeriei din LAuntru cu raportul No. 282 din 3 Ma2
1832 cd incuviintazA urmAtoarele piaturi de tArg a lAcuitorilor cei ce aduc producturi
in oras de pe afard cu cardle precum faina, legume, cherestele, lemne de fjc_ILaltele.i-
o parte sA-si aibd adunArile in meidiannl Sardriei la tdrgal boilor pentru ordsanii
din sus, i o parte in grddina Domneascd supt Curtea arth, pentru ordginii din gios ;
iar acei cu zarzavaturi de tot felul §i lAptAril precum si pdscdrii ci aduc pe§te proaspAt
in ora§ sAsi aibd adunA-ite o parte in dos in ulifa Tdrgulai de sus ldnga spinta Teodor
§1 o parte in rneidianal dela Beilic.
Nacialnicul strAjii pd nAntegi d-lui Feodor Bal§ rAspunde Ministertf ui din Iduntru-
cd grAdina Curtii Domne§ti care a fost hotdrAtA pentru iarmaroc, s'a impregiurat cu
hindichiu din poronca doftorului Cihac ca sd facA grAdinä pentru spital. Straja
pdmAnteascA urmAnd a fi cvartiruitd aice in Esi, in Carte Do-nneascd dupd poronca
D-lui Vit Prezident urrneazd sd§i facd cazarmia, spital, tihauzuri, amunicinice, manejA
graidiuri §1 allele. Aceste cazarme au existat in Curtea gospod pAnA in vremea Domn-
27
www.dacoromanica.ro
210 bOCUMENTE

torului Cuza, far in anii 1880 terminandu-se cazarmile de la Copou, s'au mutat din
Curtea Gospod §i s'au claramat acele cazarmi vechi. X
X Din Arh. Statului la§i. Dosar 823 L.tera P.

CXL1V. 1825 Febr. l. Berfirie la P5curarl.

lo lon Sandu Sturza Voevod cu-mila lui Dumnezdu Domu tdrii Moldaviei.
SA face §ti e cu acest hrisov al Domniei Me le pentru tefan Avgust dascal neamju
din E§i care prin jaluba ce niau dat az facut rugaminte ca prin hrisov Domniei mcle
sa i sa dee slobozanie de a dephide o berdrie a so in E§i in caPe sa lucreze bere pen-
tru trebuinja obitiei Insarcinandu-sa de a o de§chide §i de a urma lucrul ei cu insqi
a sa cheltuiala. Deci fiind cá berdriile din E$i prin hrisoave gospod a luminafilor Domni
de mai tnainte sunt date spitalului o4tesc dela mándstirea sfantului Spiridon supt le-
giuire ca nimene sd nu poatd deglzide berdrie in Ei fdrd sd sà tnvoiascd cu Epitro-
pii Mdaistirii acqtia, pentru ca sa de venitul cuviincios a spitalului, §i fiind ca dung
aratarea ce ni-au facut dlor boerii Epitropii de acum a spitalului cum ca numitul s'au
alcatuit cu dlor prin buna priimirea sa ca sa de pe tot anul ate 100 lei la spital pen-
tru berarie sa. A socotit Domnie me §i gasind cerere numitului nu numai cu cale dar
§i de folosinja atat pentru spital cat §1 pentru ob§tie, lata prin acest al nom, Dom-
nesc Hrisov am dat toata voia §i slobozania de a de§chide aice in ora.§ la mahalaua
Pacurariului pe locul sau ce-I are cumparat, o berlirie cu insu§i a sa cheltuiala in care
sa lucreze bere dupa randuiala me§ter§ugului obicinuit a ace§tii bauturi, i pe fie§te care
an platind numitul venitul §pitalului ate 100 lei clupa alcatuire ce au facut cu dlor E-
pitropii, slobod sa fie a vinde §1 a pe rece berea sa aice in ora§ cu prejul acel cuviin-
cios i obicinuit precum sa va vinde berea altora in acest ora fArA nici o oprire §i fArA
nici o suparare despre nimene §i spre 'a ave numitul §i oare §i care a7,iutor"u de in-
lesnire in lucrul acestei berarii, Hotaram ca doi oameni ce-i va ave in slujba bera'iei
din oameni straini de peste hotar cari sa nu fie cuprin§i in bir sau in vre un ait a-
mestec cu lacuitorii jarii sa i aiba scutiji de bir §i de toate havalelile.
Poroncim dar Damnia me dlui vet Aga §i tuturor altor zapcii sa sa urmeza Ii
tocma dopa hotarare Hrisovului acestuia a Damniei mele care s'au dat numitului inta-
rit cu a noastrA Domneasca iscalitura §1 pecete.
Scris la scaonul Domniei mete in ora§ul E§ii intru ce dintai Domniea noastrA la
Moldavia in anul al treilea.
La let 1825 Fevruar 6.
Ion Sturza Voevod.
(L. P. gospod.) Vel visternic procit.

CXLV. 1825 Februar 7. Taxa berAr11 dln PAcurar1 c5trA M-rea SU. Spirldon.
Epitropia mdaistirei sfantului Spiridon
Spitalul patriofcescu ci este a§azat in manastirea sfantului Spiridon avand miluire
dela luminajii Domni, ca acei ci vor voi a desch'de fabrica de bere si aiba a sa invoi
cu aceastA manastire pentru havadul cuviincios, dintre care fabricanji fiind until §i
,*fan Afigust care clopa jaluba ce au dat pre Inaljatului nostru Domn, made sa loan
Sandul StLrza Vo_vcd, poronclm a i sa face §i hrisov pentru berarie ce voe§te a ch §-
chide aice in E§i In mahalaua Pacurari, sa fie §tiut ca §I cu a noastra priimire este

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 211

slobod a de§-hide §i aceastA berAje ca unul ce s'au invoit a da pe fic§te care an In-
cepatoriu thla 23 April, ate 100 lei ad.cA urn sulA lei, pe care bani rAspunzAndui in
tot anul la §fAnta mAnAstire a sa urma lucrarea fabricei sale nesupdrat §i spre stator-
nicirea tocmelii ce s'au fAcut i s'au dat §i aceastA carte a noastrA.
Constand n Catargiu LogofAt 1825 Februarie 7
Costache Conachi Vornic.
NOM AceastA taxa' Epitropica a incasat-o pAnA la I Ghenar 1848 and s'a des-
fiintat.

CXLvi. 1832. August 9, Actul de tesle prin care Carolina Suit a trecut in stApânirea lui Natan
Steiner din Suceava, beraria cu toata pojAila el asa cum ia ramas sl el dela repos. el sot Ignat Suit.
TESIE
Eu mai gios iscAlita adiverez prin aceasti a me iscAliturA datA la mAna jidovului
Natan Stainer negutitorul din Suceava ca sA sA §tie cum ca--i dau berAria me cu toate
acareturile ei §i alte lucruri ce sA mai aflA pe lAnga dAnsa care toate le-am clironomisit
eu dela rAposatul sotul meu Ignat Sulti care lucruri sA af A in E§i in printipatul Mol-
daviei §i asupra cArora s'au facut deosA13 t c)ntract §i catagrafie (inventarium) cu in-
datorire §i Hris3vul Domnesc al acelor lucruri a il incredinta la maul §i pre dAnsul al
siguripsi ca stApAn piste toate lucrurile ca a sa vecinicA avere §i pentru mai bunA in-
credintare poftescu pre c'nstita K K giudecAtorie pentru tinutul Sucevii din Bucovina
ca sA binevoiascA aceuta a me tesie a o intAri.
Caro1.ina Su It 1832 August 9
poftiti martori : Hainrih Vainec, loan Onciul'LogofAt. in Suceava
Infatosindu-sA Carolina Sult la giudecAtorie i s'au intArit aceastA tesie de clAnsa
fAcutA §i cii insu0 mâna ei iscAlitA pentru Natan Stainer de cinstita K. K. giudecatoria
Sucevii la 1832 August 10.
No. taxei 859 s'au plAtit taxa 25 crAitari, la 1832 kigust 10.
Vainec taxator, Cadar svetnic, Straser as2sor.

CXLVII. 1832 Junie 25.1nven'arium. Un lnventar de avere (berirle) din Thicurari,

Asupra acareturilor i ale altor lucruri ci au rdmas dela rdposatul berar de aice
Ignaf $ulf, sofiei sale Carolina $ulf clironoamd dupd dilatS pentra toatd averea.
1. Casa de lemn tencultd cu bruftuialA da krar nAsip §i lut In malzalaua Pdcura-
rii dela bisarica evanglielicd piste drum pe un loc cumpArat de grAmada (toti oamenii
cu legea evanghelicA), prin mezat cu embatic in vecl de veci §i nu numai copli lor
dar §i copilor cop:iior lor dupA contract, care loc cuprinde in latime din fatA 20 start-
jan', din inlAuntrul lui 22 siAnjAni §1 din dos 30 stAnjan pentru care loc la gramada
evanghelica, are a sA plAti bezmAn pe an 30 lel dupA contractul de embatic. Partite a-
cestii case sunt urmAtoarele : 0 scarA de lemn acop ritA §i cu scarf pe care sA coboarA
d'ntr'o trAsurA.-0 §ala.Patru odAi §i un etac cu sobe.-0 cAmarA mare, §1 una mai
nricA.-0 culine ziditA.-0 pivnitA de mijloc supt casA.-0 odaie in dos Fupt acope-
remAnt.-0 odae numitA retraite cu douA despArliturl care toate sA aflA in bunA stare
cum §i dupd bagare de samA 7 fere§ti a casAi d'n dos despre deal cu bune gratii de
Ler FA ztrate,-0 flot.Arie ci una'ntea caul. 0 grAdina 4e legunniri de din dosul easel.

www.dacoromanica.ro
212 DOCUMENTE

Intre casA §i berArie care nu-s departe una de alta s afl o Wand cu bund §i
sdnAtoasA apd cat pentru bAut atat §1 pentru fAcut bere, dupd aceea urmeazA InsA§i be-
aria care sA cuprinde din : 0 odae de fert berea,o odae de tinut berea ce gata.-0
odae de-uscat urluia'a. 0 odae de urluiall.-0 oclae de stropit. 0 carat-LAI uncle si
aild o cAldare mai mica de bzre. Tot pe acel loc din d)s tang I drumul spre camp,
sa aflA.
0 casA pentru argati cu q §ald §i o odae in bund stare, o fantand, un grajd ca
pentru 17 cal cu 3 despart turi, o poeatd de ramdtori (pore), o §urd de trAsuri, o
gAindrie, 0 lemndee, o colibA pentru cane, pe grajd sd afIA pod pentru fan §1 o tiulu-
brie.
2 al dode loc
Acest foe sA aflA dela betide piste drum langd feintirimul evanghelic, lgtimea lu
cuprinde in fall 14 stAnjAni, mai in fund pand spre drumul la CA-npu 30 stanjAni, din
.1:10s 16 stajAni pe care loc, sA aflA o §urA noua.

3 al Irene loc
SA Mid pe deal deasupra drumului spre camp are in latime din fatd 42 stAnjAni,
'mai In fund 35 stanjdni §i din dos 35 s!anjan!.
4 al patrule loc
Cuprinde in latime din NA 25 staujdni, mai in fund 54 sthnjAni §i din dos.-29
stanjAni. Acest loc este al unei cAlugAlite cu numele Evghen. a starita dela schitul Iui
Balu§ din tinut Harldului, care insA ca §i celelatte s'au luat cu embatic dupA contract.
Pe locul acesta este o Mud de cai cu toate cele ce trebuesc la o berArie, §i moara
este unitd cu berAria prin o ulicioarA (cerdac) de lemn, apol o cdsutd de. uscat urluiala
o bodnArie cu 2 odAi.
0 cArclurnA de bere cu 2 oddi. In odae pentru mu§terei sunt 4 mese cu laitele lor
o pivnita de 2 stanjAni in lat §i 2 stj, in lung dupd casA.-0 pivnitA mare a cArii
&lid 24 scarf are ; gura ei este ziditA, iar hidiachiul este un stanjan lat §i 7 lung.
Acareturile din berdrie
2 cdzi mail, 5 vase de turnat bere numite grazde. 0 cadA de spAlat.-0 adare
de arama pentru fiert biere de 35 polobocele de mare. Un vas de bere de 11 polobo-
cele. Un rAcoritoriu 4 ' 2 stanjAni in lat §i 5 lung. DouA carAle la acel rdcoritoriu. 0
cAktare de amnia de 8 polobocele. DouA cdzi mari de plImad aid. Trei cerpacuri marl
cu care sd szoate berea din cildare, Un cerpac mai mic. Cinci bu§ti de urluiald. Patru
ciubere dela cep. Cinci ciubere cate de o vadrA, 2 leici de bere, 0 cand mare de bere,
Sase ciubere de supus. 22 poloboace ate 24 ocd. Zace proa§te de lemn. 106 polo-
boace ate de 24 oca. 12 polobocele mai mic. Un poloboc de rachiu. Dal sac! Cate
cu 60 ocd hemefu. Un poloboc §i o cacta cafe cu 20 ocd heme.u. 0 ma§-na de curatit
urluiala. DouA cdzi de staid. 2 poloboace de vin. Un vas de rachiu. 0 ma§TriA de he-
restreu. Un ch'rosti de fier. 0 mAsurA de o ozA de lut. 0 tocila cu stativile ei §i
piste 100 scanduri. Un car de bere, o sank', §1 al e douA sdnii de boi.
ss) Aaron de Valser Natan Stainer
plenipotent D-sale Carolina Sulti cumpArAtor

Toate cele de mai sus tocmite i aflate acareturi le-am primit. In U§i la ariul 1833
lunie 25. Natan tainer

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 213

Not& Acest act este iscAlit in anul 1832 August 5 si de catre Epitropii consistoriei
evanghelicesti (biserica ProtestantA din PAcurari
1) Hristian Flechtenmacher
2) M. Bogner
3) Hainrih Vainek Epttropia bisericei
4) Ion Onciul
8) Ha,nrih Helcik
7) Gheorghi Led
Arh. Stat. la§i Tr. 387, Dos. 95 lila 6, 14, 16.
...Tleel
cxLvin. Inv/1,1)e ,o. Aaterea uuiii bietan la facerea hotarulul intre mop, ca sA s tile nfntd
, bin pdronea duntriilot s tie Vornicilor de Ilata5ani dlui Portarul Nanu i dlui Jic-
niderui Manolachl Dimachi thud prici la intre dlui Medelnicer Tuban i intre Co ita§ cul
Bran End noi oraiduiti de dlor bo'erii ca sa cercetam pricina de hotar intre niosie
BAiceni a dsale Medetnicer Tuban 5i intre.mo5ie Curte§tii a d ;ale Costascalui Bran §i
sA mergirn pi hotarnica dsale Medeln'cer $uban ce are pe Baiceni in Omni hotArate
-mosie äicenii d!ti zaele ds.ale ferieitului intru porrienire Mielescului vel Logofat'ca
t lln tamnire de hotar si mergAnd la sta-e locului, am niers intre mosie Bilceni §i hike
Curtesti incepAndu-sa hotarut de la un loc de acolo inainte cam Spre apus din pliatra
tn piiatra pan piste paraul Hliboci §i in margine coclrului s'au gasit bour Intr'un steiar
vechi in gura drumului celui vechiu pe unde scrie hotarnica §i la that pin padure pin
in varful dealului deasupra baltii arse 5i de acole la va'e tat pin padure §i pe drunitil
vechiu Oita in vale in margine poenii Costis, s'au gAs:t bour vechiu inteun stejar, din
Sus de drum, alature cu drumn si de acole drept pr ñ poiaria ci 4 numeste balta ar4
§i drept pin nfjlo cut utii I1iilti cn stuf in n6rgine poenii desbre Meletin trt tuna s ail
4asit alt bour vechi p3 un stej ir si piste luncA pe din gios de drumul vechi aproape
tie drum pan in apa Meletinului si ac3le s'au incheiet hotarul Baicanilor de catre ho-
tarul Curte;tilor si de catre h)tarale ce vin dela Siret §i fiind pricina intre dlut M e-
delnicerul Tuban si in're dlui Costa§cul Bran pentru poiana [Ail arse Ca d ui Medel-
nicerul trage sa iee poiana toata pe un drum nou ce iaste mai pe din sus si nu-0
cAuta hoiarnica dsale ca sA fie tot drumul cel vechi ce merge prin mij'ocul poienii
ce trece peste balta ce scrie mai sus §i fiind §i dlui de fata cu scrisorile ce aratA mai
sus §i fiind si dlui Cosfa§cul Bran de fatA §1 alti oameni batrani un Oheorghifit
.Ddrnian orn blitrtin ca de 70 ani care au fost fa(d cand au hotarea Logo-
fdtul Miclescu j t-au qi, blitut la toate sàmnile ce scrie in hotarnica Metes-
cului ce au hotarat cu GheorghitA Carstaian din Curte§ti §i cu alti boeri ce sunt isca-
liti in hotarnica ce arata mai sus §i acest om ce aratA mai sus Gheorghila Damiian §i
au adus la toate sAmnile de hotar care ne aratA mai sus §i au cunoscut §i dlui Me-
delnicerul Tuban ca rau sau intinsu ca sa iee mai sus pe gura tdranilor din mo§ia
Curtestii pe drumul cel nou si Inca au pus giupiineasa dsale ni§te fdrani leau facut un
bour nou n 2 gra drumului nou in fundul poenii pe hotarul Curtestii ca sA innece mo-
§ie Curte§tii §i acel b ur au limas rAu si rasuflat fAcut fall de cale. Cu dreptate iaste
ca sa porunciti dumneavoastra ca sA se strice bourul acel rAu ca sA nu mai nascA
vreodatA pricina §i noi dupa cum am gasit cu cale §i cu dreptate am dat aceastA mar-
urie la mAna Dsale Costa5cului Bran iar ce desavarsitA hotärare rAmane la intAlepclune
dumilor voastra a o da.
1776 lulie 10,

www.dacoromanica.ro
214 DOCUMENTE

Al dumnllor voasIre cgtre Dumnezau rugAtor i pgrinte sufletesc.

Natanail Arhimandrit, Ion'ta Banta§ Visternic Procitoh.
Dupi actul aflat la DI I. RAilePnu din Botosani

CXL1X. 1797 Sept. 23. 0 carte de despartenle data de Veniamin Episcopal Romaaulal.
Carte de desparlanie.
Viind noi cu cercetarea In tinutul Tecuciului i instiintandn-ni de un **fan Mogal-
dea mazil din satul Brahasastii cum cg impreunarea cea cu sotia lui Smaranda iaste
fAcutA cu fara de lege fi cu amestecare de stinge fiind rudenie de aproape, pentru
care trim'find de s'au adus fata inaintea noastra atat pe numitul Stefan cu fAmeia lui
Smaranda cum si pe mumai Smarandei, prin cercetarea cea cu amAruntul ce am fAcut
dupa mArturisirea mumii Smarandei, sau dovedit ca numita Smarancla iaste var a
primarl cu tatal lui Stefan si dupa canoanele pravelii care nu numal cu totul opresc
a nu sa face aceastA nuntg, ci Inca de s'au si fAcut sa sa despartA fiind a cin:ea spita.
Pentru aceasta dar nici noi n'am inggduit mai mult ca sa traiasca impreuna.
ce i-am despartit de istov ca nici odinioara sg nu mai MIA impreunare unul cu altul
§I sA fie intocmai ca niste streini, si pe Stefan 1-am canonisit cu canonul a»vstecdrii
de scinge. Deci fiind ca muma Smarandei au aratat ca macar ca imprennarea lor n'au
fost cu twits ci, ci nefiind ea acasd, numitul Itefan au fugit cu dcinsa peste hotar Iii
par(ile turcefti, unde el au aratat cä acolo s'au qi cununat. Fiindu-i milg de fiica-sa
vAzandu-o la ce stare sa aflg dupa ce au venit de acolo, i-au dat si ecistre, care
toatd au rasipit o si au cheltuit-o, Stefan in vreme de 11 ani ce i-au trait cu dansa,
si ne avand de unde sa i pule zAstre la loc, s'au gasit al sAu nutnai o farta d vie
data zAstre dela parintii lui, si au arAtat cA mai are si putina parte de mosie impreunA
cu alti frati. si am hotarat, ca atat farta ace de vie cat si catA parte de mosie i sa
va alege, sA fie a Smarandei in locul zAstrilor ce .i-au prApAditu, cu care multAmin-
dusa si ea, sa aiba a le stApani in bung pace si nesuparatA ca pe niste drepte hicruri
ale ei, neamestecandusA Stefan la aceste sau a'te neamuri a lui intru nimic si cat de
putin, i spre incredintare am dat la maim Smarandei i aceasta carte de despartanie
cu care sA fie sloboda asi lua alt barbat cu lege, cu care sA va pute invoi, si sa
naibA pricina de rudenie si am iscAlit insu-mi.
1797 Sept. 23.
Feniamin .Episcop Romanului.
Arh. Stat. Iasi Tr. 1765. dos. 33 f. 63.

CL. 1831 Deaf. 3. Medeanul SI. SpIrldon.

TIDULA DE MEZAT
Pre osfintia sa Arhiepiscopul Filaret Apamias Beldiman firescul epitrop a casAi
rgposatulul Vornic Dimitrie Beldiman fratile Pre osfintiei sale, cum si d-nei Vorniceasa
Smaranda Beldiman sotia raposatului inipreuna i fiul D-sale, d-lui Spatar Oheorghe
Beldiman, aratandu-sa cu inscris ceriri la Divan ca sA sa vanzA di veci prin mezat
locul meidianului, dila Sft. Spiridon cu dughenili aflatoari pi dansul, socotindu-sa ace
vanzari spre alti mai f olositoari inehipuiri, s'au pus indatoriri dumisali Banului Enachi
Stamati, madiegiul mezatului, sa cercetezi titlurile stgpanirii acestui loc cu dughene
dila carl s'au luat prraforie c acest loc au fost parintascu a rAposatului Vornic 130-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 215

diman si dupd hotarnica vechi ci au infilMat din 1787 Iunie 5 sA dovedesti Intru a-
ceasti mdrimi dupd misuraria ardtati ce i s-au fAcut cu stAnjin Domnese adicd :
StanJlnl Palmi
11 ----- 6 = Mdsura ci au inceput din marginia ulitii Sd, based spre
miazd-noapti.
2 7 = 0 cotiturd.
7 = 5 = MAW! e cu locul dughenilor Manistirii Sf. Spiridon pind in
locul Paharnicului Constandin Crupenschi.
10 4 Mdsura spre apus pin capul locului Paharnicu'ui Crupenschi.
_
=-..._.

22 2 = Spre miazi-noapte aliturea tot cu acelas loc a Paharnicului

20 . Crupenschi Cost.
5 . Fundul locului pAnd in gardul ogrizii locului caselor fill
Climenti insd cu 2 stAnjeni i 3 palmi ci-au dat Climent din
locul sill in schimb, rdposatului Ban Gheorghie Beldiman,
drept atAti s'Anjeui ci au luat dintr'acest loc pentru poarti
si drum de e§it la ulita SArbeascd.
22
13 .
-_--_- 2 . Marginea dispri ameazdzi alAturea cu locul lui Climent.
4 . Misura spre apus tot aliturea cu locul lui Climenti fdrA cei
23 .. 2 stAnjdni, 3 palme dap in schimbu.
7 . Mdsura WA in ulita SArbeascd.
43
179 . 6 . Alitururea cu ulita SArbeascd pinAk in tinda dughenilor M-stire
0 sf. Spiridon.
Adecd una suti §apti zeci si noud stAnjdni cuprindi inteacesti zici misuri im-
pregiur, find o parti di loc ci riposatul Ban Gheorghie Beldiman pretenderisi cd s'ar
fi impresurat de cdtri megiesul de atuncea Medelnicerul Toader Vdrnav, cari impre-
sui ari din nefiinta scrisorilor acelui megies nu s'au cercetat 'cum pre largu arati mdr-
turia aceasta. Deci in putere pomenitii hotarnici si a celorlalte scrisori cuprinzAtoare pe
acest loc cum si dupd cerirea urmatd din partea fetelor InsAmnati, cinstita vornicii va
rAndui pi telal-basa si strAge la mezat locul ardtat cu benalili aflitoarl pi dAnsul in
hotdrAta va6 de 40 zi'i cu neconteniri pi toati ulitili orasului si in Divan spre instiin-
tarea celor ci vor fi musterei si cuinpere si cu pretul multamitor vAnzAtorilor sA se
faci hareci, in Divan asupra mustereului ci va fi, ciruie pi lAngl zapisul di vecinici
vinzari si scrisorile Erva lua i si va intiri stipAnire prin Carte Divanului.

CU. 1831 Mart 14. Zaplsul pill.' care Arhlepiscopul FIlaret Apamlas (Beldlman) vinde
prin sultan mezat d-sale Aga Scarlat Miclescu cu 66.500 lel, meldianul sft. Spirldon cu toate dughe.
rule ce se atlã pe dansul.
Z APIS
Arhiepiscopul Filaret Apamias firescu epitrop a Cassel rdposatului mieu fratl
Vornic Dimitrie Beldiman, Vorniceasa Smaranda Beldiman sotia riposatului boier, dime
preund cu fiul meu Spatar lordachi Beldiman, facem stiut §i fncredintdm prin acest
zapis de vecinicd vAnzirt pentru locul meidianului dila sf. Spiridon din Esi cii dughe-
nile casei socotindu-sd am cerut prin jalubi citre desfiintatul Divan giudicituresc ca
si se %/Audi prin mezat meideanul pomenit cu clughenile ci si afil pi dAnsul, uncle
cercetandu-se titlurile proprietatii acestul loc i dugheni si luAnd pProforil acel Divan
ci acest meidan au fost cu drept a rApousatului baier avAndu-I de clironomie de la
pirintile sau riposatul Ban Gheorghi Beldiman dug hatarnica din 1187 lunie 5 ci an1

www.dacoromanica.ro
216 DOCOMENTE

InfSto5at acuma pe temeiui cSioka dovezi prid tidula divanului *din 1831 Dechemvri 3
cAtre Vornicia de aprozi 51 prin osebite tidule a vorniciei poroncitoare care telal ba5A
ca sA publicarisascS vanzarea acestui meidean cu dughenile aflate pe dAnsul in curgere
de 40 zile cu necontenire pe toati ulitile ora5ului. 5i in Divan spre 1n5tiintarea acelor
ce vor fi ahotnici a cumpAra in care vade dupl noul a5AzAmAnt s'au poroncit a sa
publicarisi 51 in toatA tam 5i urmAndusA facere publicatiei 5i peste termenul hotSrAt
prep.!l cel mai di pi urmS 5i mai bun di 66.500 lei I-au dat d-lui Aga ScArlat Micle-
scu cari fiind 5i cu a noasträ multAmiri, in presudstfia Divanulul gludecAtoresc s'au
fAcut hareci asupra D-sale boerului cu-npArAtoriu cum se aratS la savAr4irea vAnzärii
ci s'au trecut la tidula mezatului care s'au adeverit 5i de cAtre Divan. Intru aCest
chip cu toatA multSmirea noastra luAnd savAr5ire prin mezat vânzarea acestui meidean
cu dughenile aflate pe dAnsul in putere documentilor 5i primind 51 top banii deplin
de la d-lui boerul cumpArAtoriu, iam dat 5i noi cu zapisul acesta. iscSlit de noi 5i toate
scrisorile vechi 5i noun , 5i de acum inainte in putere scrisorilor 5i a z apisului
acestula sA OA d-lui boierul cumpArAtoriu 5i urma5ii D-sale din neam in neam a
stSpAni vecinic, pomenitul meidian cu dughenile easel aflate pe dansul, cumpArat fiind
prin mezat cu buns credinta 5i a noastrA multSmire.
Filaret Apamiias Smaranda Beldiman Vorniceasi.
Gheorghie Beldiman Spatar
UrmeazA intAritura 9ivanului giudeatoresc supt No. 1402 din 1831 Mart 14.
ss): boierii Divanului, Grigore Ghica, Catargiu Vornic,
lancu Canta, Beldiman spatar, Chirica Ban.
Dosarul litera B. fila 8 No. 420. Arhiva statului la5i.
20.
NotA. Meideanul sf. Spiridon 'dela Clmitiarul firistodor Petrino a trecut in vin-
are catre familia I. Corjescu iar dela acesta atre PrimAria Comunel la5i.

CLII. 1837 Ghenar 13. A vaetul meldlanului sf. Spildon.

Ghenar 15. Prin dociad sA va aduce aceasta la cuno5tinta sfatului spre punere
la Cate. Ghica vel Logofgt.
CAtre Cinstit Derarlament a treblor din 1.Suntru
Aga Scarlat Mictescu
RAspuns.
Din adresul Cinst. Departament supt No. 337, vAzAnd cell cuprinsi di cerire ce
mi se faci, cu supuniri aduc la 5tiinta cinst. Departament cn avaetul dila acei ci sa
adunA pe meicLanul meu de !And slAnt Spiridon este pe temeiul tidulii Domne5ti din
1822 Octunvrie 12 51 a5a s'au obicinuit a se lua cite 4 parale de giugul cu fAn,
51 lemne de foc, cAte 8 = parale de giugul ca zahere 51 chereste 51 ate = 15 parale
pe mascur,4ar acum mArginirea mea urmeazS a fi cu rugAmintea ca, luAndu-se in pri-
wire sporirca monedei dlla viemea ci s'au fost legiuit acest avaet, cum 5i sporirea
preturilor la toa:e producturile, ii spre a se put'a intimpina cheltuiala ci trebue ne apA-
rat in toatA vremea a face pentru tinerea in buna stare in pietruirea ci este di fAcut 5i
curätirea de gunoi, sA se legluiascA utmAtoarele avanturi :
De tot giugul cu fan §1 Iemne de foc cAti = 15 = para.
,De tot giugul Cu zahere -,... 20 = paraii4

www.dacoromanica.ro
 DOCIJ MEN TE 2i7

De tot giugul cu herestre lungd câti . . . ----- 30 =- parali §1 de cherestreaua

scurta cati 20 = parali.
De tot mascurul viu sau Met Cate . . . . = 20 = parali.
De tot polobocul cu rachiu sau yin Cate . . = 30 = parali.
De toatd paserea in cu§ca sau slobodd ate =-- 1 para.
Dela merari si cu orice fel de zarzavat ate =-- 30 = parale pe zi.
Dila colarl §I olari ate 1, sorocovat pe zi.
lar apoi toll cei ci vor veni cu care sau cdrute sd a bd asi râdica singuri gunoila
sa u sd plateasca Cate 15 parale pentru radicarea gunoiului sau, i pdvaluirea sau §osd-
luirea ci sa face pe ulita ci sa scoboara dila Blagovistenie [biserica Buna Vestire] si
sá cumpaneascd a a scurge apa in ulita de WO zidul sfantului Spiridon, iar nu sd
se lase sd se pravale pe meidean, ca sa nu se adaugd giod spre impiedecarea noro-
dului ci sd adund pi meidian. Cdnd sã curdta sã aibd Eforia a triimiti card sd radice
gunoiul lara a nu sa rasa ca sd sporeasca glodu §1 sa patimeasca obstiia.
Scarlat Miclescu Aga.
1837 Ghenar 13 zile Esil
Tr. 1764. dos. 713 fila 7. a Stat. din Arhiva Statului Ia§i.
Tr. 1764. dos. 713 fila 8-a Secretar de Stat din Arhiva Statului Iasi.

CLIII. 1856 Febr. 10. Zapisul prIn care Spatarul lorgu Miclescu vInde CAminarului Hrlsto-
dor Petrillo, meideanul dela sit. Spiridon din la§i in pret de 16.000 galbini.

ACT DE VECINICA VANZARE

Supt iscälitU Spatar : lorgu Miclescu fac cunoscut ca am vandut de veci Dmsale
caminar Hristod)r PetrinO, .medeanul numit de aicea din capitalita lasii Ce i eu cu
sarcinile prevazuti prin actul ci pAstrez il am devenit in proprietatea mea clironomie
parintasca, in pret de 16,0(10 galbeni pe care acum la trecerea acestui act din partiml
catre dlui Carmnar, iam si primit pe toy deplin, nemai ramanand ca aratatul fondos
in hotarul lui de astazi cu toate binalele si acareturile aflatoare pe el i cu acareturile
lui, dupa glasuirea documenturilor, 1osebita hotarnica ci sa va face, trecandul de
buna voe i nesilit catre dlui Caminar Petrino §i teslimarisindu-i totodat i toate
titlurile privitoare pe el vechi si nota dupa anume opis, D-lui Cdminarul de astazi si
in veci numai putin i urmasii D-zale dn neam in neam sA va cunoaste deplin stapAn
pe el ea pe o dreaptä a D-sale §1 cu buna credinta cumpdrata proprieta fara a fi
suparat de catrd fratii sau ftdele mete, despre care spre a se cunoaste statornica si
nestramutata aceasta vanzare a pomenitului mai sus fondos, urmeazd a me iscaliturd
spre credinia si a letelor ce sau tamplat la aceasta alcatuiri, am Mut i osebitá ce-
rere Divanului de intarituri de au incredintat actul de MO spre deplinirea tuturor for-
malitâtilor cerute de apzainânt.
lorgu Miclescu spatar Iai anul 1856 iuna Fevruar in 10 Rile

Maria Miclescu logofeteasa, G. Beldiman vornic martur, lorgu Ghica agA. Chi.
ril Comarnitchi spatar.
Din Buletin oficial pe 1855 No. 23 pg. 91. Arhiva:Stat. Iasi.

24
www.dacoromanica.ro
th4 bOCUMENTE

CL1V.1841 Noemb. 19. Numirea §I clnstea Vornicllor de Poarta

Slugerul Dimitrie Meleghie in anul 1841 Noembrie 19 prezinta la Divanul Ape la-
ilv al Orli de sus, o marturie isca ita de Atropolitul Veniarnin si boierii Divanului
pentru a se Incredinta dupA forma : lata intocmai cuprinsul acelei marturii reteritoare
la slujba si cinstea ce o aveau E orniCii de poartil nurniti de Domn :
.1ncrechntam prin aceasta ca in parnantul nostru al Moldaviei, Vornicia de poarta
sau Glotnei, au fost slujba cu indatorirea hotaraturilor mosiilor la care sa randuia, prin
poronci domnesti. Slujba aceasta sa cunoaste clasnica si sa incredinta persoanelor cu
bune I cinstite purtari. Ei dupa obiceiul tarii ce slujea ca o lege, aveau dreptate
a puria barbe ca un drit oscibitoriu, i II sa incredinta de ociirmuire qi partarea de
bastoane, si la intAmplare erau cu totii la Divanul Tarii spre doslosirea in pricini de
hotara. Din aceste persoane in asa slujbe prinna i clasnice cinuri dela satrar in sus
sl de si unii nu primeau cinur , dar cu aceasta nu-si perdea dritul ce II ave cu purta-
rea clasnicii sale indatoriri si fii lor sa cunosteau ca niste fii de boieri.
Veniamin Mitropolitul Moldaviei
Dimitrachi Sturza Logofat, Costandin Cantacuzino Logofat, Costache Conache Lo -
gofat i Cavaler, Alexandru Ghica Logofat si Cavaler, Neculai Canta Logofat si Cava-
ler, Costachi Ba4 Logofat I Cavaler, lordache Ghica Visternic, Alecu St urza Visternic
lordache Bals Vornic, Vasile Beldiman Vornic, Manolachi Ridul Postelnic, Vasile Veisa
Postelnic, Dimitrie Bran Puste nic.
Sa adivereste de catra Divanul Tarii de sus ca i supt adevAratele iscalituri a ma-
Iontalei si pecetea Divanulul dupa cererea facuta de D-lui Slugerul D,mitrie Meleghie
prin ialuba inregistrata slipt No. 5652.
Paladi Vornic, Dimitrie Cantacuzino, Grigore Codrean spatar.
Derector Stamati
$0, Scorpan sardar
*) Din Arhiva Statulai 140, Tr. 1765, Dos. 55, fact 760.
Obs. Documentele de la No. CXXX11:-CLIV ne au fost comunicate de d. Tra'an Ich.m.

CLV. 7172 Aug. 28 (1664). Plata capulul pentru o moarte de om.

Se otrao mi Neculai RAcovit hatman i pArcalab Suóavschii scriem i dam Vire cu
Casta cartia, a noastrA, cum sau tamplat de au ucis cestii tiganii anume Gheorghie Tuguiu,
fedorul lul Verdias de Popiani [si cu fleoril lui] ce au fostu a innstirit. Dragomirnd si
cu gineard lui Andronic fe6orul Ursului de Corostianii ce au fostu a Corostianului si cu
Andonie fe6orul Condrii ce au fostu a mnastirei. Putnei aciaste au ucis pre un tigan
anume Ion dau fostu a mnstizii Moldovitai. dece sau adus la nui ca pre niste v novatI
st era SA piiae i ei pentru moarie ce fAcus(A) i stapani lor nau vrul sa le plAtiasca
capetele ce ei au agiunse la fratele nostru la Solomon Barlädeanul vornicul cel mare
de tara de sus si liau plAtit ior capetile de la not de au dat un cal bun pretuit drept
treizaci de galbeni, i dzeace coti de po,tav suptire dueptu doaozaci si patru de gal-
bend t sau fmpacat dumnealui cu fe5orul tiganului celui ucis, anume cu Luca si cu
to i

anehil lui frati tatanisau cu Nacul i cu Gheurghi .! ce santu az svantatmanAstiri Mol-

dovitai, pentraceaia ca sal fii dumisale derepti Orbit tigand Gheirghie Tugui i cu
ginerii lui Andronic i Andron;e cu feciorii lur call are si mme altul ca sA naiba nicl
co treabã la dán§ii in v,aci de veaci pres;e aciasta adevarata scrisoare, §i pe aciastA ca sa

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 219

aiba a§ face dumnealui si ispiscace domnesti §i pentru credinta miam pus pecete el
iscalitura Aa C k aForrr (Ca sa se creaza).
u las vlf 7172 msta Aug. 28.
az Nicolai RacovitA hatman iscal.

CLVI. 7272 (1764) fag. IDivanul ludec4 at Divan Efendisi 0 datorfe de bard din 1748 a lui
Diamandachf sardar atrã Mustafa tthialaiazoglu.
+ Ie Grigorie loan Vvod. b-Jj. milst. amodre zemli Moldavscoi Facem §tire CU
a6asta carte a domnii meale ca la divan irnaintea IlbactrA fiind fatA dumnaluf Hu-
sain Ffendi, divan efend, si, au avut udecaid Aluslafa Ghialavazoglu negutitor de la
. . . fratele lui Ismail aga ce neguttorila aice in pamântul MoIdaviel la tArgul Bar-
ladul, s; cu Diiamandachi biv vel sardar, ginerele raposatului Scarlatachi banul arA-
tandu Mlstafa cum ea banul Scarlatache iaste dator lui Ismail fratelui salt cu 400 lei
si dupA moa.te lui Ismail frAtinicau banul nau avut purtare de grija ca sai plateasca
dattlrie, §1 murindu st S:arlatache, i trecAndu §l ads/a vreame la mijloc, au ramas da-
torie de nu sau plMit, §i Mustafa ca un fra'e §i chironom a lui Ismail, au cersut drep-
tate, ca sA i s implineas .A banii, de la copii lui Scarlatachi banu, sa nu ramAia pa -
guba§ ; asupra car ia datorii domniia mea am cerut lui Mustafa, ca sa ne arAte cu ce
cere ace§ti, 900 lei de la copiii lui Scarlatachi din velet 7256 August 22, care zapis
cetindusa inaintea domnii meale scrie a§3. Scarlatache Costache clucer din toatA soco-
teala lui ce au avut cu Ismail iau ramas dato r cu 400 lei si sau apucat el de la Avgust
in 22, Dana in 6 sAptArnAni ca sal dea toti banii, si au pus amanet un leftu, o bratare
de aur, §i o pAreche de cercei, si altu zapis sau ravas de sa mai gasi sA nu
sa tie in samA, i pentru credinta au iscalit intru care zapis scrie din dos cA
iau mai dat dupa socoteala easta Scarlatache lui Ismail 5 boi dreptu 85 lei, si din-
trace§te mai luind banul 11 lei au rAmas dati 74 lei, rAmAindu driapta datorie
326 lei, §i cunoscAndu cum cd zapisul ce ari la mAna Mustafa iaste bun, §i
nare nici o pricinA, am intrebat domnie mea pe lamancl tche sIrdariul ce ari sA raspundA
asupra acestii dato-ii a swrului su i Iamand ichi au raspunsu cum ca datorie easta
dupd zapisul socrusau sa vedea ca iaste adevaratz, si trebue a i s plati negutibriulut,
numai el au arAtat §i acasta Ca a raspundt la datoritle socrului sAu treaba nare, copil,
cumnatii lui -Inca sAntu mici, nu sintu de vdrsta, §i cu ce sa plateasca nau, fiindu ca
asupra lor (adeca) a copiilor mai sAntu incA 2 )00 lei; datoriia tatalui lor pe la unii si
altii, §1 de la tatul lor alta nu liau ramas f Ira numai docai mosii cu care ii cheverni-
sAscu viiata; jar de a primi Mustafa ca s fie ingAduitor, si cu vade sa a§tepte incl
2 ant, ce venit sa va lua de pe mosii, sA s dea lui Mustafa sl i S VA plati datorle, sau
sA priimascd amaneturile ce a-e la mAnd cu pretul ce s vor pretalui in loc de bani, dar
intralt chip cu putinta la copii sau la clAnsul nu iaste. Deci dar domnie mea dupa zapis
si dupa dreptate,nam putut suferi ca sa lAsAm pe negutatorul acesta pdgubas §i am
hotarAt intracesta chipv, insä cu voia si priimirea lui Mustafa fratele lui Ismail, (adecA)
leftul cel de aur cu optu balasuri m'ci si cu o pilatrA zamfir, i o bratare de aur §i
par eche ce de cercei de margaritar;i ce era pus amanet de S:arlatache la mAna lui Ismail
sa s pretAluias,a i duo cum sd vor pretAlui asa sa le priimeasca si Mustafa ; care
amaneturi de mai sus aratate, dAndus pe mAna boeriului nostru vatahului de aprozi, fiind
fata si Mustafa sau pretaluq de insusi cu ghiamgibas si au coprinsu 126 lei si 74 lei
ce sintu aratati in dostil zapisului dupA 5 boi ce au dat Scarlatache lui Ismail clupA so-
co eala sau fAcut 200 lei dati ramaindu ca s mai ia Mustafa Inca 200 lei sA s plAfiascA
7apisul cel cle &toile) a lui Searlatache, care pentru acevi bani pusam domnia mea vade

www.dacoromanica.ro
220 DOCUMENTE

lui lamandache pAnA fn 10 zile din bucatele copiilor lul Scarlatache ce vor fi avAnd,
sA sA vAndA, sau sA s inditoriasca sA faca ce va face §i 100 lei sA dea negutitoriului prin
mAna vatavului de aprozi iar pentru 100 lei ce rrni rArnAn ca sA s dea sau pus alta
vadra pand in trii luni de zile sA fie Mustaf a ingAduitoriu (si san primit) si apoi la im-
pliniri acelor tri luni negresit Diiamandachi sA dea §i celalalta suta de lei negut toriului
ca sa i s Implineasa d-plin aceia 400 1,1 dator'e socrului sau banului Scariatachi, insA
pe ace§ti 200 lei ce aI.i rAmas ca sA ia Mustafa am poroncit domnia mea lui lamandache
ca sA ia zapisul socrului Mr de la Mustafa §i sA dea al sail, i dandu ei deplin banii
la vadelile arAtate mai sus, atunci i§i va lua §1 el zapisul sA i de la man n g ititoriului.
Dreptu aceala dupa hotArArea ce am Mut domnie me datam si aciasta carte de giude-
cata la mAna- lul lamandache biv vel s!rdar, ca SA fie de credinta. a6'asta facem Or*.
Pecetea domneascA cu exerga : let 7272
leo I up I Ica I sa 1 1761 cap pe bou
Oheanghe, logof At procit

CLVIL 1776 Febr. 28 lag. Anafora pentru podul pe Prut La Falclu.

PRE INALTATE DOAMNE,
Din luminatA poronca marii tale fiind noi rAnduiti cu tidula ni am adunat la un loc
si am luat sama intre dtunnalor Lupul Costachi vornic cu dum. Mana'achi Bogdan b v
vel spat. pentru pricina podului cel stapAneste dumnalui spat. Mano!achi care pod, este
in apa Prutului pe locul ce au fostu domnescu la tArgul Fälciiului, I sau dat danie
dumsale spat. acel pod inpreunA cu locul domnescu de rApousatul domn Marla sa
Scarlat Ghica Vvod. Durnnalui vornicul Lupul au cerut ca sA aiba si dum. path cl*n
venitul podului cel ia dmlui spatar aratAnd cA un mal a Prutu'ui de ceia parte in drep-
tul podului ar fi mosie dumsale, pe care in anul trecut au cumpArato, i i sar cAde ca
sA ia si dmlui dintracel venit. IntrebAnd noi pe dmlui spatar ce rAspundi, dmlui au rAs-
punsu ca acel pod de la ineepvtul lui au foot dotnneseu, qi vinitul podului il lua par-
calabii cc era la targul l'aleinlui de eand este targul Faletului, iar altii nu sA ames-
teca, deci sau intrebat iarasi pe drnlui vornic, de are scrisori in care sa scrie sa aibA
vad di pod in Prut, §i de au luat vreodata parte dintra:el pod, ace ce au stApanit
vama mai inainte I dumlui au rAspunsu cA in scrisori nu scrie §i nici parte nau luat pAr
acum, iar acum cere ca sa ia. Pentra cari tuAnd noi sama cu amArunt, §i de vreme cA
acel pod au fost domnescu mai de'nainte, §i intratata sumA de ani tot domnie lau sta-
panit §i nime nau luat part., nu putem socoti noi ca' au fAcut athta domni strambAtate,
nici intratata suma de ani nu sd stie de nu sau multumit stapanitorii mosii cu altaceva
de cAtra domnie, nici din scrisorile vechi nu se vede cA aja mosie ar fi avut vadu de
pod, §J mai ales ea apele cele mari fiind dommoti aciastd pronomie, cui au vrut domnie
liau dAruit i sa vede cd mosie act ia de la inceput ei cu acest chip ca sa nu aiba. pod,
sau dat, eaci tcate moqiile sant din danie domneasea de la ineeput, qi, targul accola al
Falciului este unul din tiergurile eele vechi de la inceierta itnii, 01 podul de atuubi
eole, s; stapanitorii nu sau amesteeat la pod. Socotim cä dmlui vornic nu are nici a
dreptate a cere parte din pod, ci dmlui spatar sAs stapaniasca podul precum sau stA-
pAnit din vac, §i hotArare cea clesavarsit rAmane la inaltA intAlepciune mArii tale pre
plecate slugile marii tale
1776 Fevr. 28
C. Razul vel logofAt, Dliii, Sturza yel yoruip, cdstandin *turza v.el vornic, loan

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 221

Canta vel vornic, N kolaos post, Cost. Paladi vel spatar, Gheorghe Beldiman vel ban
sau trccut la condica cea d anaforale a divanului
Ghe rghe Ev:oghie

CLVIII. 1776 Mart 2 1a$1. Podul imblAtor pe Prut la Faith,.

Noi Grigorie Alexandru Ghica Vvoda bojiiu milostiiu gosiodar zemli Moldavscoi.
Cetinduse anaforaoa ajasta innainte domnii mele §i cercetanduse ansta pricinA si de cAtra
insumi domniia mea asa sau aflat ci dumn'alor velitii bo!ari cu cale §i cu dreptate au
giudecat, deci §1 domnia mea asemine hotáran §1 intArim cinstit credincios boiarinului
nostru, dumnealui Manolachi Bogdan biv SO6 spatar ca si aiba a§ stApani podul ce iaste
in apa Prutu'ui la targul FAlciului cu tot venitul podului deplin, atat a malului dincoace
cat §i a rnalului de d ncolo dupA cum sau stApanit din vac. atat and era domnesc,
cat 51 de and il are dumnalui dlnie de la domnia sa rauousatul Scarlat Ghica Vvod
5i nici de cAtrA dmlui vornic Lupu Costachi nici de cain alili sA nu fie supArat, intA-
rind §i cu a domnii mele iscaliturA §i pecete «4/(4 Mart 2.
Grigorie Ghica Vuod. pezetea domneasca in tu§ ro§.
Ms. In dos este o notA scrisA cu litere grecevti : Sarastinesti pe apa Thelezinui
ot Vaslui a lui Noor. Osesti la funtul Stemnicul.

CLVX. 1777 Mart 17 la#. Anafora pentru podul imblitor pe Prut la FalcIu.
Prea inAltate Doamne,
La inAltime ta, au dat jalbà dum. vornic Lupul Costache, cum cA un mal al Pru-
ului la tirgul Fãlciulul despre risArit ar fi mosiia dmsale, iar malul despre apus iaste
UI dumisale spatar Manolachi Bogdan, §i tine dm'ui spatar pod imbldt pe apa Pru-
tului §i dmlui vornic parte de venit nui face, §i au cerut de la int ltime ta voie sA
fad §i dmlui pod in malul ce zice ca ar fi al durnsale, pre care cerire a dumsa e, InAl-
tinua ta prin taduli ai randuit la noi ca sA cercetdm de iasti cu cale, vi sa in§tiintAm
pre Inaltimea ta prin anafora. Prea inaltate Daamne, aciasta pric;na d n poronca InAl-
timei tale sau mai cautat de noi in anul trezut la 1776 Fevr, 23. Si dupA cercetiri ce
am facut §i precum am gasit a fi cu ca'e am in§lintat pre inaltim.a t a prin anafora
prea care si inaltimea ta -ai ceretato, §1 ai inta-ito, cu iscalitura §i pecetea inaltimei tale,
§i mdcar cd d !pa intdrirea anaforalei datuni, nolo nu ni sA mai cadea a mai cerceta
pricina aceasta, dar -Mudd inaltimea ta iarAvi neal poruncit prin domneasca tidulA sa
mai cercetAm, dud toata cercetarea o am fAcut §1 amu de iznoavA, nam putut afla
cum cA are clinlui vo:nic Lupul vr,eo dreptate, la cerire dmsa e, cad vadul acesta nu
ia3ti deschis de dmlui spatar Manolache nici podul f icut de dmlui, ci iaste domnescu
dc la impirfirea ;`dr ti, care au fost di.t venit de do mnia rostelnicici col mari §i in cat
au fost podul domnescu, 5i de dud lau luat la stAparrire rApsatul logofat Bogdan cat
vi fiat dmsale spatar Manolache, nimea la venitul podului acestui nu sau am estecatu, vi
nu putem socoti noi, cum cA de dr ft avut vornic dreptate, stA?anitorii mo§iei de ceae
part-, atate domnesc de atata sumI de ani liar fi ficut strambatate. Al doilea ca in sc ri-
sorile ceale vezhi a movii dmsa'e vornicului Lupului nu scrie mosie cu vad de pod,
vi toate moviile nu au acest pronomion, dupA cum sint vi pilde aice in Mold3va, de
vaduri de poduri ce sint numai la un mal, fiind ci mosiia aceie cu acest pronomion ia
si venitul, iar cealaltd movie nravand pronomion de vad §1 de pod nu sa amesteca la
nemica, osbit cei avele acesti mani fiind donnefli, amnia cui a vrut i tc unde ui

www.dacoromanica.ro
 22 DOCUMENTE

ma au dai cicada pronomion ç fiind ci aste obiceaia, clanine ce face an donnu nu

le stricd Oat, i acest vaciu iaste dat dattie rhosatuhi logofAt togdati, do rAposatul
domn Scarrat Ghica VodA §i de inAltimea ta Ira intArit, nu gASim cuni cA ar avea dual'
vornicul Lupu vro dreptate ca sa fad si dmlui pod in cela mal dincolo, c4ci cgnd I
sa va da o voe ca a:eae, vadul dmsale va str'ca si m'la ceau facut acel domn cu casa
dumisa'e sä smintente far pentru rA zice dmlui vornic Lupul cA fiind cA ar fi malu
de ceae parte a clumisale sa nu ia venit i sA face strArnbAtate. Acest rAspunsu a dum-
sale nu are vro tArie, cAci dmlui nu poate la mosie aceasta sa a bA mai mult prono n'on
de cum au avut vAnzAtori cea ,au vAndut dumsale, nici acea'a nau p itut sai vandA
dumsale ce nau avut el, pentru aceate noi am gAsit cu cale, d iilui vornic Lupul sAsi
stapAneasca mosia prezum au stA, Anit si vAnzAtorii cei iau vAddut dumsale, si drnlui
spatar Manolachi Bogdan sA§ e si sA§ stApAneascA podul dupa cum sau stApAnit de
vac, de d ,mnii de mai inainte si de raposatul log. Bogchn §i de dmlui de cAnd i S3U
dat la stapduire pAn acnu, iar cea desAvAlitA h tardre ramAne la inalta inte epc une
MAW. tate.
1777 Mart 17,
A rnAltimi tale cAtri Dumneau ferbinte rugAtoriu
Gavrit Mitropolit Moldoviei,
Prea plecate slugi
Vasile Raza vel logofAt, D. Sti rza vel vornic, -Alex Neculce vel vo!nic, Depaste,
Gheorgh?. Stu, za ye ban, N cuia Bals vel stolnic, lordachi vLl clucer.

CLX. 1777 April 1. laqi. Masura vetrei targului Falcialui.

Facem §tiri cii aceasta incredintata nth-tulle a noastra a tuturor tdrgovettlor de
FAlciu, carimai gios nomu pune §i degetele §i nomu si iscAli, viindu lumina A carte ma-
rl' sale lui VodA la dumnalor : ; ca sA facA cercetari pentru locul domnescu ce au
fostu datu tArgului FAlciiului neamu strAnsu cu totii §1 amu dat sama precumu amu a-
pucat den batrAnii nostri semnile locului, cAmpul den zilile mArii sale ScArlat VodA sau
dat dumisale Ion Bogdan biv vel logofAt pAnA in drurnul Carau§ilor si d,n drumul ea-
rau§ilor spre rasArit sa incept vatra tArgului unde ia ,te si podul umblAtor a dumisale
spatarului Manolachi Bogdan ; §i noi vatra tArgului dupa cum am apucat §1 dupA se -
mnile vechi amu masurat §1 cu stdnjAnul den drumul carAu§ilor si pAnA in malul Prutu-
lui ; sau gAsit o mie i optu stAnjAni §1 din apa Prutului i pana in gft -la Cornii sau
gasit optu sute noao zaci i patru fundul mo sit v.trii TArgului stAnjini, carile sA hotA-
rAsti cu dumnalui logofatului Rosat din Pribe§ti. lar curmezi§ parte din sus din hota-
rul dumisali Lazului ce o stApAne0 dumnalui banului Costin Catargiul si pAIA in capul
podului sau gAsitu sodnjAni o mii §epti sute cincizeci si patru, §i piste apa Prutulul d;n
capul podului §i pAnl in fundul cotului la gdrla Jul Hristodor sau gAsit stAnjani 338
sute §i den gdrla lui Hristodor in gios pan in capul Grindului Ruginosii la o salci vecht
sau gasit stAnjAni sesi sute patru, acestu locu lamu apucat di mosii nostri tot de noi
stApAnit I pAna astazi, iar den salcit in gios s(t)apAnie un Placinta i un Lupasco asa
§timu §i marturisimu cA pAna acumu pi nimine stApAn nam apucat si pentru mai mari
credinta ne punemu §i degetile si ne (punemu) §1 iscAliturili toll cine si cu nume'e
let 1777 April 10
X Eu Costantin Ciudin batrAn X Eu Toma Aiva7u X Eu Statii X Eu Vornicu
Gheorghie Botezatu X Eu Angheluta podar b(at)ron X Eu Gorghie Hutu X Eu lonu
cludin batranu >< Eu Paul GligoritA >K Eu Costantin Ciotu X Eu Anclronic CiQtu

www.dacoromanica.ro
 DOCUMEN1' 8 223

X Eu Sandu Belivaci X Eu Petre Sahanu X Eu Tod.ra§:o X Eu Dumitrachi Bu§ila

bAtran X Eu lonu boaru X Eu 1onit Miha'achi X Eu llie Curmeiu X Eu the Scurtu
X Eu lonita Podar.
§i noi fiindu randuiti de dmlni paharnic lancul i de dmlor visternic Gheorghie I is-,
pravnicii de am cercetat (cerciataf) ac asta mo§ie iam chematu pi hti F ilciianii fall §I
margad inpreon cu noi pan la sAmnale mai sus aratate, (Li Maud §1 noi ca mArctori-
sescu fara induiri am iscalitu §i noi ca s(5) criazA.
let 1777" April 12
Toader PomanA cApitan, Anghelut, Gay:H.
,,Dupa luminata poronca marii sale lui Vocla ran luind iar pe noi sus iscA ill ma-
zili de au cercetat pricina de mai sus aratata §i art tanduni cum ca cu frica lui Dum-
n zau an cercetat am iscalit ti n)i.
lancul G ecianul pali. Gheorgh'os V. vist. (g ece§te) April 13.

CLXI. 1785 Mai 29 1a$1. CrAma de la capul podului imblAtor pe Prut la PAIclu.
lea A'exandru loan Mavrucordat Voevoda bojiu milostiu gospodaru zemli Moldavscof
Credineos boiarii domnii mete dum. Grigora§ Costache biv vel pah, i lancul Gre-
ianu biv vel pah. ispravnici de tinutul Falciiului sanatate. in§Wntare dmv. ce neati ta-
mes pentru pricma carcimei ce vra sa§ facA dumneaei vorn ceasa M3rie Bogdaneasa,
la capul podului ce are dumn:a i n apa Prutalui acole la tarp! Fateful, n'au venit §i
celi scrise sau vAzut, deci macar cA dumv. aratati precum targovetii de Falciu ar fi zi-
cand ca nici odata carcima acolo la capul podului nar fi avut dumneaei vornIceasa dar
fiend cei pe local domuesc ce nu este dat nimeirui, volnic este ap face oricine ce vor
penfru aliqverif, pentraceia §i dumneaei vorniceasa voln cA sa fie a§ face cArcima acolo.
ca pe un los; ce e,te drept Ioc domnesc §i nu dat nimArui, §i dumv. sd dati a intAlege
targoveti or cd mai multa suparare sa nui faca dumsale vornicesei, a nu o ingAdui sa§ facA
cArcima. Aciasta scrim. 1785 Mai 29
adresa : credmcio§i boiarii domnii mele dmlui Grigora§ Costache biv vel pall. I
lalicul Grecianul biv vel pah. ispravnic: de tinutul Falciului AATHCE 3Apatafai.
sau trecut la condica raspuns procit vel logofat
Andiei condicar
1M11111IMIIM.411=B

CLXII. 1798 Febr 20 1afi. Podul ImblAtor pe Prut la PAIclu.

IACOV MI TROPOLIT MOLDAVIEI
DupA jaloba ciau dat clinlui vel voruic Vasile Costachi cer§'nd judecata cu dmlul
spatar amitrachi Bogdan pentru un pod imblAtor pe apa Prutului, drept tArgLI FAI-
cnului, a cariia pod un mal adica cei despre rAsarit ar fi de m-lie dumisali, lar un
inal a dumsale spatarului, §i dmlui spAtariul ar fi luand tot venitul acelui pod, pAgu-
bindul pe dmlLi vornicul de partea dumsale. Prin domneasca tidulA am fost randuiti ca
sa cercetAm aciasta pricina, §i dupa dreptate sa giud_cAm §1 sa hotaram. Deci adu-
nandune la sfanta Mitropolie, unth infato§induse inaintea noastrd amAndoi pArtile, §i
Intrand in cer etarea pricinei. dumnialut spatar Dumitra_hI Bogdan, inpotriva jalobel §1
a cererei dumsale vornicului au aratat doco anaforale de giudecAtile ceau mai fost pentru
podul acela, intre parintele dumsale rAposat vornic Manola,:hi Bogdan fiind spatar §i
intre pArin ele dntui vornic Vas.le raposat vornicul Lupal Costache, insA una din 1770

www.dacoromanica.ro
 224 DOCUMENTE

Martie 2, iscAlita de velitii boiari de atunce, §i intAritA si CU isalitura §i pecete rApd-

satului domn Grigore Alexandru Ghica Vvod §i alta din 1777 Mart'e 17 iscAl tä de fa-
posatul Mitropolit Gavril §i larAi d velitii boeri, prin care se arata ca si atuncea a-
sAmine cerire au fAcut raposaiul vorn;cul Lupul pArintele dumsale vornic Vasile, pre.urn
§i dmlui acmu, ad cA cer§ind parte din venitul azelui pod, pentru cA un mal ar fi al
mo§lei sale §i dupd cercetarile ce sau fAcut, nu sau aflat Ca ar fi avut rApos,tul vor-
nicul Lupul vreo' dreptate la cererile sale, pentru ca nici in scrisnr le incliei raposa-
tului vornicului Lupului nu crie vad de pod, nic acei ceau stapanit mai Inainte mosie
parte de pod nau luat cum fnsusi nau tagAduit, §i osAbit cd podul acela au fost dom-
nescu Mai fnainte si intrataia soma de ani tot domnie lau stapanit si nimine nau luau
parte §i mai ales ca apele cele mari fiind domne§ti, acest prononfon cui au vrut dom-
nie lau daruit, §i vadul nu lau deschis dumnalui raposatul vortfcul Manolazhi Bogdan
nici au fault podul, ci au fostu domnescu de la impArtirea larP, iar pentru cd au zis
rAposatul voinicul Lupul, cd fiind malul de ceia parte al dumisale sa nu ia vinit i se
face strAmbliate. Acst raspunsu nau avut vreao tarie, cad nau putut la mosie aciasta
sa aiba- mai mull pronomion, de cum au avut vaazatorii ce iau vandut, nici acie nau
putut sa vandA ce nau avut ei §i asa sau hotArat ca sa§ stApan asca rAposalul vornicul
Ma nolachi Bogdan cu tot venitul deplin podul amanduror ma'urilor, precum sau stA
'Alit din vac §i pan atunce, cum pre largu se cuprinde prin anaforalele acestea care
analorale mAcar cä dumlui vel vornic -Vasile Costachi au vrut sa le intampine cu alta
mai din urmA anafora din 1785 lull 5 ce sau gAsit trecuta in condia divanului, prin
care sA aratA g udecata ce au avut dmlui Necuiae Roset biv vel logoldt, cu epitrooia
clironom lor rdposatului vorniC Manolachi Bogdan fiind rAposatul vornicul Lupul pricina
fiind cd clironomii voinicului Bogdan au fost matat podul ace ita pentru care este si
acum pricinA, la alt loc unde de ceae parte era mosie Bubuiogii (care acum sa stApa-
ne§te de banui Ghi:a de la tara romaneasca) cersind atuncea dm,ui logofat parte din
venitul podului fund un mai al mo§lei ce sau zis la care i sau §1 dat dreptate, adica
cu aceasta vrand dmlui vornicul Vasile acum a da sa sa. intAleagA cA dupd cum sau
dat atunce dreptate dumsale log Necular ; asemenea i sar cade §i dumisale. Dar acias a
nau putut sal agiute, cAci de i sau dat ace dreptat dumsale logofAt Neculai pricina au
fost ca au fost mutat podul din vadui acel vechin in dreptul atue mosli, iar in cat va
sta podul In vadul acel vLchiu dupa privi,egiiie ce au avut dintruinceput and au fost
domnescu de mi sau amestecat autu la vermin 1ui, nici drnlui vornic Vasile acu n nu
poate a trage parte din venit. Drept aceae dupd c_rc_tare ce sau fAcut §i acum de
catra giudecata pricinei acestie sau dovedit vede,at cA dmlui vel vornic Vasile Costachi
nu are nici o dreptate la cenre dmsale, §1 asemenea am hotarat cum §i prin anaforalele
mai sus zise sau aratat dmsale spatar llunutrachi Bogdan, se cuprincle, La sAs stApa-
neasca dmlui podal cu tot venitui deplin a amanduror maiurilor pre:unl sau StapAnit §i
pana acum §i mai mult sa nu fie supdrat de caira dnlji vornic Vasihe C)stache.
1198 Febr 20
Necu'ai Roset logofat, Roset logofdt, Manolachi Conachi vel vornic, T. Bal§ vorniC,
loan Canta vei logoldt, Mih. Luca spatar, Costandin Grecianu vel log., Alexandru ian-
culea vei vornic, Teodor Bal§ vel vornic, Dimitrie.... spatar, sau trecut in condica, Matei
ond,car
.T.`
CLXIII. Prociamatia pentru alip rga liticovinei la Austria (acta Gligorcea).
Sfanti vostrA egumen, molitfele vostre preutii- I dumv. boeri, mazAli, rupt, i vornacii
i toll lacu:tor sanatati; in§tiintlre facem catra tot de ob§ti, cä diacum innainte cu mila
1

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 225

si aautorul pre puternicului DumnAzeu, aja5ta bucatd de locu al Moldovii, pe undi sau
pus hotar §i semni impdrAte§ti pajuri este supt I slApAnire impdractielor sale impArdteasa
§i crdiasd apostoliascd Mariia Tereziia. si inparatie sa lozaf Sacunclz §i de acum
inrainte, or poroncd de la poarta otomdniascd or de la divan nime sa' nu cutezd a o
asculta ; ce toate poroncele vor veni de la I made sa ghineral baron Splin. §1 acele
poronci ce vor veni de la marie sa ghineral baron Splin, §i a oamenilor mArie sale,
acele cu toti sA le ascultati iar cine din norod, or ce fel de obraz va fii, §i nu sa va
1

supuni la aa'asta in§tiintare §1 poronca va fi de mare primejdie.

Osdbit de ajasta sd fie cu toti nadAjduiti §i incredintati, cd la toate vor fii suptu
bunA ocrotire §i apArare spre bunA odihnA si dreptate I lor cat §i parte bisdri6ascd vor
fi cu toatd cinstea §1 credinta lor I §i cetindu-se aceste ponturd intra auzul tuturor sa
s lipascd la u§a bisaricii.
Sacrae Caesare Regiae I apostolique. maj. Camerarius I actualis generalis Major.
brigaderius et Confiniorum I Moldaviae Commendans, Generalis publicetur.
pccetea in cearA ro§ie G-al Spleen, in. p.
Di la Adam 7283 April ia in 28".
Aprilie in 28.
iar cel di pAblatueri an säntu 1776
Costant'n sin Dimitri T oit Neculai Herescu spatar
Gheorghe Sturza pah. staroste

CLXIV. 1791 April 5 Certuititi, Amanetnl Banilel pe pe Ceremus pentru bani.

ZAPISUL
Care mai g'os sant iscAlit denpreunA cu sotul mieu Annita fiica l'Autulul ot Nepo-
locAuti, adeverim cu acest adevArat zapisul n stru la mana domnului Graf lacov Logo-
teti, ot Cernduti, precum sd sa §tie cd avandu eu mari nevoe a trebuintii de o sumd de
bani, mam rugat domnalui Graf dea miau fAcut bini cu 150 de galbini, adica una sutA
cinci zaCi de galbini, de aur bani gata de astdzi nand in zece ani de zale cu dobanda
lor den zece unsprezece pe tot anul, diar mai trece ceva vreme §i peste 7ece ani tot
acest fel de dob Lucia sa. crias A pe capetea banilor pan ii voiu putea plati, §i pentru ca
sd nu aihd vreo indoiald, ce IncreJintat sa fie pcntru ardtatd sumd banilor lam pus a-
manet toatA parti de mo§ie ot Bdnild de pe Cremu§ ce o am de zestre de pe sotul
mieu precum voiu plAti ace§ti bani driaptd datorie cu multdmitd §1 fAr de nici o pri-
cind, cat e parte de mosie totu§i sA afld in stapanire domnului Graf cu osAbiti contracte
den anul 1785, spre mai bund incredintare niam iscdlait poftinclA §i pe ahe persoane sa
sd iscAliasd martori, pr cum au luatA toti banii ace§tiit in mdinule noastre, imprumutati
cu chip de randuiald de sus arAtata, poftindu pe cinsita giudecatorie a lanutului zapi-
sul acesta sd sd puie la protocol, sau scris in CernAuti anul 1791 April 5 Nov. calindar.
1. p, in ceard neagra Panaite Stroescu i Nastasie
Nicolai baron de Herescu martur, D. Beradella mp.
Mihaila§ Stroescu- am fost fald martur cA a luat bani fratili meu bani pe acest
contract i zapis.
Cu za a dumisale zap'sul acesta sau scris de mine §i dupa' cum aratd zapisul
sau dat si banii toti la mana du misale Panaiot Stroescului §1 mam iscAlit martur.
Pitar Andrei Daschevici
29

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE

Praesens Instrumentum apud Sao Regiam Provincialem Buccowinensem in libro

Contract, Novo VIII pag. 273 ingrostatum est actum Czernowitzii die. 19-a Decembri
1796.
Tax. 36 x. Drag .1 mp. Praesens
2129 So luta Schaltz

CLXV. 1785 Aprit 2 lcqi. A. 1. Mavrocordat acorda Episcoplei de HtiO anumite venituri de la
negustorll din Hui.
liz Alexandru loan Mavrocordat, bojiu milostiu gospoJara zemli Moldavscoi.
Fiindu ca prin jaloba ciau dat domnii meale targovelii din targul Husii, au aratat
cA svinjia I sa Kir Iacov Episcop di Hus, ii supdra far dreptate luindule de toata du-
gheana câti I doi lei, si apoi le mai ia i ate alji doi lei pentru cã sadu in dligheana din
dos cum I si pentru dughenile cele dau cu chirie, Inca le ia din zece lei unul, si de la
familiile sarace cari I nu au nici barb iji nici ficior, Inca le ia care doi lei ; i dejma din
yin o ia cu vadra mai mare I de cat vadra cu care vanci ei pita negujitori, si dejma
den pApusli nu o ia toamna candu I sa culegu papusoii ce o ia primdvara uscaji gata,
cum si dejma din s'upi iarasi nu o ea la vrerne dupa obicein, ce la vreme desetini,
I

vin sa ia d jrna, ii hercazd §i ii lasa la acel cu

. dupA ce nuniarA stupii, apoi cat
i sa
I

stupil Oa in primavard i apoi I II ia. Deci pentru aceste strambataji cerandu jAlui-
torii dreptate de la domnia me I ca sa fie pusi la cale sa nu fie asupriji
peste dreptate, prin domneasca noastra jiduld lain randuit la ai notri cinstiji cre-
I

dinciosi dumnealoru velijii boeri ai divanului domniei mele I ca sa cerceteze cu ama-

runtul jaloba lor i sa indrepteze, pentru toate ca sa urmeze si la targul Husii ase-
I

mene dupa cum urmiaza si pe la alte targuri din jara aciasta ci vor fi I asamine danii
pl la manastiri, pentru care drnlor vel Iii boeri spre a savar i porun:a domnii mete
I

si spre a indestula intru tot pe jäluitori cat i pe svinta Episcopie I iarn intrebat ce le
iaste cerere si amand ,a pa tile cu un glas au cerut ca sä ii sCi hotarascei cat sa de pe
an la Episcopie bezmanul locului de casali i dughenile ce au pe locul targu,ui §i
dmlor veI4ii boeri vazindu ca cerere lor iaste cu cale pentru ca nici Episcopie
SA nu sA pagubasca de venitul locului nici targovejii bernici sa nu sa asupreasca
peste dreptate, si mai vartos ca dare avaetului pentru loc nu sa urmeaza la
toate targurile j ce sant danii pe la manastirt tot intrun chip pentru targul acesta
Husii ci iaste datu danie !a Episcopie, foarte cu amaruntul an cercetat si au luat sama,
I

si dupa cum au socotit a ii cu I dreptate sa de pe an la Episcopie venitul locului a

driapta vafra targului Husii ce sA va afla I dupa cercetare si hotaratura in semne i in
stanjAni ce va faci dumlor spatar Costandin Grecianul i I pah. Grigoras Costachi dupa
carte domniei mete ce Ii sau scris sa arata in gios, adica din suma I Lhiriei a fisticarii
dugheni sa de s.apanul dughenii la Episcopie pe tot anul bezmenul locului din
I zaci bani unul, cum sa de tot gospodariul ce va fi sazatoriu, pe hotarata vatra a tar-
gului sa de numai ate un leu, dupa cum dau si la Iai acei ce au casa pa locul ma-
nAstirii sfantului Spiridon I iar de ccasmile ce sa vor alege de randuijii hotarnici pe
driaptA vatra targului de vrerne ciau aratat I targo vejii ca atata iaste chvernisala lor sau
iscalit sa nu de nimica si pentru banii bezmanului di locul dughenilor si a gospodarilor
iaras sA nu fie siliji, de catra Episcopie far de voia lor I ca sa lucreza, ci sa de banii
dupa cum sau aratat mai sus, iar femeile sarace care nu vor ave bArbaji I nici feciori
nu vor da nimica, dupa cum si dicheul Episcopiei sau priimit. i dejma din yin I sa o
de cuv adra ce vor vinde la negujitorl, §i Episcopia sa o duca unde va vre, iar nu

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 227

targovetii stupii sal numere la vreme si de nu vor fi intro prisaca cincizaci va lua E-
I

piscopie, cate o Ora de stup iar de vor fi cincizaci sA ia un stup de seminte, iar nu
de batut, i intra cia toamna sal radici din prisacA. Dejma din papusoi candu sa vor
I

incepe a sä culegi I pApusoaile sa alba a tremite Episcopi sa masoare cu prajina

I

fiesti, care ogor, fiind fat omul cel cu ogorul si din zeci präjini va lua una dupA obi-
ceiu si cate prajini I sa vor veni sA le ia intrun capat si iards Episcopi3 sAi culeagA, §i
sal radice dipe ogoru cum si pentru imasurile ce vor fi pe vatra iara§
nen icA sa. nu de la Episcop e bezmAn r
Aciasta fiindu hotArare dumilorsale velitilor
boeri, care cercetandusA si de cAtrA insu-ni dom I nia me sau aflat cA iaste cu cale si
cu dreptate, pentru acela dar i domnie me asemine I hotAram ca sa s urmezA pre de-
plin cu dare avae,ului cei ce vor fi pe dreapta vatra tlrgului I dupA cum sA a rata
mai sus prin carte aciasta. lar cei ce vor fi sazAtor pe moiiIc Episcopiei, care sant
afara din vatra targului vor da venitul mosii dupA obiceiu i I dupA ponturile ce sunt
in v'sterie cu pecete gospod. dar dejma d n yin, din stupi si din I papusoi vor da ca
sl targovetii ce vor ft pe vatra târgulvi. Drept aceia sau dat aciasta I carte a domniei
mele la maim targovetilor din Hus. Aciasta poroncim.
..0Tne an. H.
pccete mid in tits ros prGcit vel logofAt
sau trecut la condica d'vanului
Ina Andrei biv izbas condicar

CLXV1. 1792 lulie Z laqi. A. C. Mutluzi Voda' inoe§te privilegiile Episcoplei de Ilusi de a
incasa unele veniturl de la targovetil din Husi.
Cu mila lui Dumnezeu 1i Alexandru Costandin Muruz Voezod domnul tarii
Moldaviel.
Dupd multa Ord i giudecatA ce au tras targovetii de Hus ce sant sezatori cu
casile si dughenile lor pe vatra targului Husii cu vechilii Episcopli Hu I sului pentru
statornicia i buna asezarea lor pentru care osebit de alte a lor multe i necontenite
jalobe ce au dat mai inainte anume prin deosebitA jalobd ce au dat domnii mele sau
rugat sa fie pt4 la cale cu statornica asAzare farA de pagubire sfintii Episcopii. Dupa
a ca rora jalba domnie me precum la altele, bine voind cu deosAblA a noastrA dom-
neascA ravna, a le pune la !mina cale si oranduiala, asaminea pa acesti targoveti ce
de multa vteme sa vad nemultamiti la cele ce oe te carte gospoi ce avea ei sa AA,
sup arati cu ceriri ostbite Domniia mia randuindui I le dumialor velitii boeri ca sa cer-
cetezi si sA ne instiintezi, precum vor afla a ft cu call de a sA urma de catra aman -
doao partile, ca de acum inainte I sA sa pue la ce mai buna i temeinicA randmalA
si sa rAmae multImite arnandoao pArti e. Ne instiintazA prin a dumilorsale anafora ca
prin Cate hrisoave gospod are Episc3pia Husului care sä hotAraste ca sA sA ia la targovet
I

venit, fara numai sa afionsesti la Episcopie vatra targului Husi. Dar targovetii de Hus au arA-
tat carti gospod de la domnia sa Alexandru loan Mavrocordat Voda din 1785 April 2 prin
care dupa ce de atuncea cercetare, ce din poroncA j prin tidula gospod, au fost randuiti, ce
din velitii boeri, sau hotarat ce venit au sA de targovetii la Episcopi pe fieste care au, cum
prelargu erata aceiasi carti in po I triva cAri'a neputand divanul a face nici o schimbare
au ramas hotararea la dornn a mea. Dect dar domniea mea am pogoncit de sau scos de
fata la divan inainte domniet meale si a tot sfatul, atat pe jaluitorii targoveti cat si pe
vechilul Episcopiei. carile aratand ca in vremea aciasta Ediscoplia se aflA la proastA
stare I supusd supt grêli datorii. din pricina ca on in ce vreme sa intampla trecere
de agArlaciri, fjkid pe acole drumul cel mari, tot la Episcopie navalesc §i Episcopia

www.dacoromanica.ro
228 DOCUMENTE

rAdicA toatA greutate, si au cerut ca sd se MO add gri vinitului Episcopiei precum au

§i ali stapAnitori de loc pe care este tArgu. Impotriva cdriea ceriri pe de alta parte
I

tArgovetii au cersut usurari d'n ceia ce carte tor cupr'nde. DupA ce dar cu am5-
nuntul cercetari ce cu deplind luari aminte sau fd-ut d- catrA insumi I domnia mea,
hrisoavelor Episcopiei ; cat si Mill gospod ce au tArgovetii, cum i cererii ce au Mut
amandoao pArtile, precum sau socotit cu cali si cu dreptati 1 hotarAm prin acest hrisov
al domniei mele, ca tArgovetii din tat-gal-14i sA aibàa da nestramutat pe tot anul acest venit
la Episcopia Husului. Adica pentru tot venitul si rachiul ce vor vinde in crAciume tirgovetii
I

crestini, jidovi, i altii, macar ca prin cartea gospod ce au el li se hotAráste sA nu de nimca.

Dar socotindusa ca I Episcopia trebue a fi impartAsita dintracest astig ce fac
tArgoveri. HotAram sA aiba a plati la Episcopie cAte doi bani de toata vadra de yin ce
vinde in crAciumi, asAminea I si ate tin ban de toatA oca de rachiu cum si pentru vAn-
zarea dohotului sau hotArAt sA fie numai a Episcopiei. Asijdere din soma banilor chiriei
a fiiste cdriea I dugheana sä aiba a da stapAnul dughenii la Episcopii pe tot anul bez-
mAnul locului d'n zaci bani unul, cum si de tot gospodarui ce va fi sezdtor in vatra
tArgului sA de numai ate un leu I precum dau si la Galati cJ ce au case pe locul
mAnAstirei sfAntului Spiriclon, insA pentru bezmAnul de loc din chiriia dughenilor si a
gospodarilor nici o datA sa flu fie siliti de cAtra I Episzopie WA de voia lor ca sA
lucrezi, ce sA alba a da banii precum sou arAtat mai sus far femeile sarace, cari nu vor
avea bArbati nicl feciori sA nu de nimica. Cum si dejrna din I yin sA o de cu vadra ce
vor vinde la negulitori, i Episcopia sa o ducA unde va voi, iar nu tArgovetii. Stupii
sAi numere la vreme, si de nu vor fi la o prisad 50 stupi I sa ia Episcopia ate o
para de stup, iar de vor fi 50 stupi sä ia unul stup de saminte iar nu de batut §i
intrace toamnA sal rAdice din prisacA. Dijma de I pApusoi cAnd se vor incepe a sA cute .1
papusoaile, sA alba a trimite Episcopiia sA mAsoare cu prajina fiestecare ogor, fiindu
fata si omul cel cu ogorul, si din zaci praj ni I va lua una dupa obiceiu, si ate pra-
jini sd vor veni sA le ia intrun capAt, §i ia!Asi Episcopia sAsi culeagA si sAi rAdice de
pe ogor. lar pentru vAnzare cArnurilor. a pe§telui a lumAnarilor si a pasicii fiindu pen-
tru hrana si indestularea a toata obstiia, sau hotarAt sã fie slobod tuturor, deobstie
avAnd fieste care neoprit fail a fi supusi I a da vreun venit la Episcopie, lard pentru
clad si altele ce au ardtat cA sunt supArati de catrA Episcopie de acum inainte intru
nemicA sä nu lie suparati, cum la toate J acestea sau primitit acum ina'ntia domniei
meale amAndoc pAriIe. Drept aceia dar dupd ac'asta de mai sus aratata rAndu ala si
al noastrA domniasca I intarire poroncim intocmai sA sa urmeze, atAt de catrA Episco-
pie cat §1 de cAtra tArgoveti, cArora Ii sau dat acest al nostru domnesc hrisov intdrit cu
al noa I strA domniascA iscaliturd si pecete. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul dom-
nisi mele in oraful Efiiintru cea dintai domnie a noastra la Moldavia la anul dintaii.
1792. lulle 25.
Ic Alexandru Costandin Moruz Voevod
pecetea domneascA Nra amaau08 KONCTAHT111-1 mtifit;3 sontom, KS MI/14
Sii ASAUMES AOAAH uczpiti MOMOKBEHI 1792.

N. Roset vel logofat procitoh.

Neculai Hrisoverghi vtori log. procitelnomu,
in dos ; sau trecut la condica divanului.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 229

CLXVII. 1792 Aug. 1. Cernoutl. Decretul de noblete a fratilor I. si M. Ghitescul din Nepolo-
diuti (Bucovina).
De la Kesaro Kriescu Eraizaletul (Koniglichen) Bucovinei sa dA prin aciasta dupA
decretul inaltei gubernii din zi 21 a lunii lui lull acestui an cu nurnar 21784 fratilor
Ion §i Mihalachi Ghitescul de la NepolocAuti, ficiori lui lordachi Ghitescul care de cAtra
inalta adunare de staturi a tArii ca nobil sau cunoscut adeverinta cA pomeniti frail Ion
§i Mihalachi Ghitescul a§e precurn §i tatal lor la toate prile6uri1e ca nabili (nobellen)
sA sA socoteasca §i fie§te ce om de aciasta sa aiba a sA Ole.
Sau dat in targul Cernautilor la zi 1 Aug. 1792.
Titel Craiz secretar
Obs. pe contrapaginA e §1 textu' austriac.
pecete ceara ro§ie

CLXVIII. 1825 Sept 19 Nepolocauti. Marturie pentru familia nobilulul M. von Ghltescu.
Mai gos iscAlitul parohul a satului NepolocAut din svAnta bisericA a hramului a
InAltArii Domnului, dau aciasta mirturie dumisale nobelului boer Mihalachi fon GhetAscul
precum ca este drept ficior nAscut §i crescut in satul NepolocAut a dumisale boeriului
Iordachii fon Gh-tdscul, care pentru credinta intaresc cu drapta iscAliturA duhovniciascA
puind spre mai mare incredintare §i picete a svintei biserici a satului NepolocAut.
in Nepo'ocAut la 19 Septemvri K. vechi anul 1825
I. p. Mihail Ciahovski m. r. Paroh
(Y)a. are intdritura nemtascA din 825 Dec. 29 Cernauti
scrisa copia pe timbru de 15 kreutzer
Obs. Aceste 2 acte ne-au fost lncredintate de d. avocat P. Ghitescu din la§i.
latA o incrAngAturd a scoboth)rilor din Iordache Ghitescul :

1. lordache von GhitAscul

(Nepolociuti)
I

2. Ion Ghitescul M halachi Ghilescul

ban (in Basarabia)
(Darabani) I

3. (a) dra Talpa = (b) dra Vogoridis

I I I
Stt fan Ghitescul
4. lordachi, Dumitru, Protira, Costachi fatd Toader, Mihai, Anica
I = (a) Sacarti ---- lordachi Wiroav = dr. Radu = Botez
(Falticeni)
1 1 =--(1)) tem Talpa I

5. Aneta Ion, Aglaia Olimpia

. Voi§el din Basarabia
3.2 I
.1'Petru, Matei, Evghenie
`9 avocat, General I

II
I

1
Eugenia
Aglaia, Tinca =-- Calciu
I
Nicu, lonel
6. ham Ilrmanra fati inginer

11111,

www.dacoromanica.ro
230 DOCUMENTE

CLXIX. 1815 Oct. 4 141. Mezatul teredeelor jidovesti din lasi.

CAtra cinstita vornicie de aprozi
Cinstita aghentie prin nota cdtra acest departament al pricitflor streine au bent
aratare cA pricina de giudecatd Intre sudetii austriecesti A vraam sin Meir i Nahman
Priles si MoisA Libert, pentru feredeele jidovesti cercetandusa de catrA aghentii sau ho-
tarat cd arAtatele feredee sA sA vanzA prin mezat, si cu poftitoare cerire ca mezatul ce
este Inceput in pricina aciasta sA sd §i sAvar§asca dup randtfala cuviincioasA, Depar-
tamentul face In§tiintare cinstitei vornicii, cA daci nu mai este vreo pricinA de cAtra al-
Ai asupra acelor feredee ; sä sA pue in lucrare cu savar§irea mezatului dupa randuiala
cuviincioasa.
1815 Octombre 4.
vel vornic

CLXX. 1830. Mart. 20. Popasurile in drum la Tarigrad 1 Brusa.

La mergere me la Tarigrad si Anadol 1830 Mart 20 peste DunAre.

intAi IbrAila Macin Carasu Pazargic Kohluge Enigiuma Krumnu
lambul Garnubat Karkclise Luleburgazu Kara§tiran Ciorlu CrAseluse
Cetalge Cekmege Enicekmege Carnubat Stanbol lutkiudar Gartal Pen-
dek Gherbize lhnut Elikt hanu Tavla Sabange Adapazar Hendek
Discebolu Sintlibet Gheive Daraclu Mudurnu Naklaen Eistie Enghiuri
Ciangaa Cantabolu Borlu Safral Cerkez Hamalak Paindir Brusa
Cinislik Kiulucara Musal.
Die Peiul sardar

CLXXI. 1827 Septembre 20 1afi. Hrisovul lui loan Sandul Sturza Voevod, prin care se inteme-
lazA targ la mosia Harpasesti a vist. D. Ghlca.
Ica loan Sandul Sturza Voevod cu mila lui Dumnezau domn Orli Moldaviel.
Asupra aratarii ce prin jalobA niau fAcut al nostru cinstit si credincios boer durn-
nalui .Dimitrie Ghica vel vist. cA laomosia dumsale Iiiirpqefti de la tinut Carligaturii
ar fi loc de bunA indAmanare spre a sd faci adunarl de iarmaroace, fiind mosiia nu cu
dipArtare de sate Inprejurati cu locuitori, §i cu apropieri de targ, care adungri de iar-
maroaci aduc o mare inlesniri la locuitori catrA alisveris, domnia mea incredintandune
de neapArata trebuinta ce urmeazA spi e inlesnirea §1 inmultirea alisver §ului, ca unui ce
deapururi privim la obstescul folos, apoi socotind ca la mosiia ardtatd facandusA adu-
nAri de iarmaroace nu sa pricinuestt nici o smintealA sau zaticnire targurilor ce sant
mai cu apropieri, luand aminte am socotit de toata cuviinta cerere si rugAminte ce si
dumnialui ca un patriot boier meritorisAsti a i sA implini prin slobozire voe §i sloboza-
nie pentru iarmaroaci la mosiia aratatA, si d3r iata prin acest hrisov al domnii mete
intdrim cu InsAi iscalitura i pecetea noastrA, darn toatA voia si slobozenie a se face
pe tot anul la mosia Harpasastii doAsprezece adunari de iarmaroace, adica 1-1u, de
zioa sfintei cuvioasei Paraschivel, Octombrie 14, 2-le de zioa sfinti mai marilor vo,vozi
Mihail si Gavril Noembrie 8, 3-lea de zioa slant lerarh I\4culai Decbembri 6, 4-le de
zioa sfantu loan Botezatorul Ghenar 6, 5-le de zioa Intarnpinarii Doinnului ci sA zice
Stratenie Fevr. 2, 6-le de zioa sfintii patruzAci de Mucenici Mart 9, 7-le dupre Pasti
joia a IntAii sAptAmAni, 8-le de zioa sfintii Imparati Constantin §1 Elena, Maiu 21, 9-le
de zioa Nafterii st. Nan Botcz4torul ci 5a zice S InzAenil Iupi 4 ; 10-Ie cle zicla sfintii

www.dacoromanica.ro
 nO CUMNT E 231

mucenici Chirica §1 Julita Iuli 15, 11-le de zioa Schimbarii la fati a Domnului adica
ProbajAnif, Aug, 6, §i al 12-le de zioa Na§terei prea sfintei curatei fecioard niscatoarel
de Dumneztu ce sA zice §i Santamaria mica Sept. 8 ; la cari adunki de iarmaroace
volnici sa fie oricine a merge §1 a alijverimi cu vite §i cu orice alta vor fi având de
vAndut §i de cumpArat MCA a fi opriti despre nimene ; spre a avea lima §I dumlui oare-
§icare folosinta de la acesti iarmaroaci inpro.iva locului ce ari sa sa calci cu vitele
iarmarocenilor, in vreme cAnd sA vor face adunki nu mai putin §i pentru ima§ul ce
trebue a da la vitele ce sa vor aduna, ii facem domnie me miluire statornica venitul
tnortasipi(i de la vitele ce sa vor vinde la aceste adunki, cari venit il va lua §i dum-
lui in tocmai dupA hotdrarea condicii din visterie din vechiu, cu pecete gospod, adecA
ate doazaci §i patru bani de toata vita mare, bou, vaca, cal §i iapa ce sa va vinde
care bani ii va lua pe giumAtate de la cumparator §i giumata'e de la vAnzator.
Drept aceia pe lAnga celelalte folosinte ce le va avea §i dumnealui de la acesti iar-
maroaci intoimai dupa cum sA urmeaza §i la alte mosii boere§ti, unde sd fac adunkl
de larmaroace, folosAndusA §1 cu venitul acesta al mortasipiei, nu vor fi suparati locui-
torii cu vreo alta cerire ; pentiu urmare dar intocmai celar mai sus cuprinsà, sau §idat
acest al nostru domnesc hrisov, poftind §i pe luminatii domni fratii no§tri, cari din pro-
niia lui Dumnezau in urma noastra sa vor orAndui oblacluitori pamantului acestue, sA in-
tareasca §i sa statorniceasca aceastA cuprindere de privilegiu, pentru a domniilor sale
purure lauda §1 fericiri. Sau t cris la scaonul domniei meli in ora§ul E§ii intru cea din-
taiu domnia noastra la Moldavia in anul al §asAle, la let 1827 SAptembre 20 zile.
Ica loan Sandul Sturza Voevod
1. p. domne§ti Balu§ vel logofat procit
Vistet ie :
Copiia aceasta fiind scoasa intocmai di pi cel adevarat hrisov orighinal, pentru
aceia sau incredintat.
1827 Noembri 30
v el vist
sau trecut la concUca vistieriei de hrisoave

CLXXII. 1800 Ghena'r 13 la$1. Urbariti pentrit IttcrtIl ce vor hien ge71torii pe mogille etora.
Ponturile pentru lucrul ce sau socotit sa lucreze cei ce §ed pe mo§iile altora dup5
hotarkea hrisovului.
11). 12 z,le sA lucreze fi§te care satean in trun an stApAnului mo§ii insA patru zile
de primAvara patru zile de vara §i patru zile de toamnA.
17,). Fie§tecare Wean sA lucreze aceste 12 zile la rAnduitele vremi la orice lucru
ar ave trebuinta staAnul mo§ii, insa ain rAskitul soarelui §i pAna la ,apus cu odihna
sa, ce vor Ode cu dreptate, lucrAnd slujba de azi, ca and ar lucra §i pentru insu§
trebu'nta sa.
r). Fie§tece om casar §i holteiu in vrAs a fAra tata, cari vor fi de slujbA sA lu-
crezi acesti 12 zile rAnduite, iar flAcAul neinsurat ce va §ade in cash' cu tatal lui, de Ira
fi §i de slujbA sA nu sA supere, fi.ndca va lucra tatAl lui, iar cel neputincios si nevol-
nic sA nu sA supere cu slujba pealru nirni,A.
A). Cel cari din prima' de boa a, sau ca ar fi dus aiure cu alta trebuintA sau cu
chirii, sa aibA a da stApktului mo§ i pe acele zile ce au fost sa lucreze cAte 20 bani
noi pe zi, sau sa de plata pe zi unui ow ce ar lucra stApAnului mo§ii cu hac In locul
ctlui ce nar lucra de vreo pricina aratata mai sus, ori dupa cum sA va putea invo 1.

www.dacoromanica.ro
222 bOcumeNTE -
(i). Care din slteni vor vre sa de bani la sthpanul mosii ca sa ttu lucrezi sa
nu aibA sAtenii ace volnicia, iar stApanul mosii de va vre'sd ia bani pentru lucru
volnic va fi.
S). La mosie ce va fi.§AzAtor sateanul acolo sA OA a lucra fieste care acele
randuite 12 zile pe an, sau §1 la mosie ce va fi alature cale de trei de patru ciasuri
iar del vor duce mai departe, cale de cinci de sasa ceasuri sA i sa socotiascA pierzare
zalei din cele 12 rAnduite zile, far cu podvozi si cu alte angarii sa nu sa supere.
3). Lucrand fiste ce om actle 12 zile pe an pe randuiala aratata, sä alba a da
toll si dejma din toate dupA obiceiu de a zace la stApanul mosii, §i nimene sA nu cu-
teze asi radica di pi tarina pana nu va veni stApanul moii, sau omul sãu ca sa ia
dejma, precum si stapanul mosii sA arate purlare de grija a mergi sau a trimete om
la vremi, afara numal din grAdinile cu legume ce vor fi numai de trebuinta casei sale
iar fiind de negucnorie sA de bezman.
11). Satili ce vor fi pi margine laril hotarului Moldaviei, sA lucreze pe giumAtate,
adicA sasa zile, sa lucrezi intrun an in trei vremi, cum si bani de a fi sA dei pentru
slujbA pe giumata e SA de, adicA Cate zaci bani, va da pe zi, iar dejmA va da fiestecine
din toate pe obiceiu.
A). La satele rAzAsasti de sA vor afla sateni farA de mo§ii, sa nu sa supere cu
iucrul ca sA de bani dupa cum sau hotarat mai sus pentru aceste 12 zile randuite de
lucru, eland i dejma obicinuitä a zAce insA bani sa dea Cate un len de casa, iar la
satele ce vor fi la margine sa dea ate treizeci bani de casA, §1 rAzasii säsi inpartA
intocma pe cate Orli de mosie vor ave fistecare.
i). Vin numai stApanul mosii sA pui sal vanzA pe mosia sa, cum si care sa vor
invoi cu stapanul mosii, iar altul nimene sa nu fie volnic a vinde, iar altfel de bautur
nu vor fi popriti nici satenii, asijderele si vinul stApanului rrosii dupa ce sa va vinde,
sA aibA a vinde si sAtenii, invoindusA cu stapanul mosii.
ni). De va fi trebuinta de arat, ate pluguri vor esi in sat sa are tot plugul pe
zece pasi si pasul sA fie de sasa palme, iar de va fi arAtura in talinA sA are 8 pasi si
call oameni vor fi partasi la acel plugu, arand pasii randuiti sA sA seuteasca fiestecare
de o zi din cele 12 zile ; atat cel ce va ave un bou cat si cel ce va ave doi boi, sau
§1 mai multi, cum si cel ce va fi numai cu capul, dar care nu va fi partas la acel
plug, va lucra acele randuite zile la alti slujbe ce va vre stapanul.
RI). De va fi trebuinta de prAsit, sã prAsascA fiesticare om pe zi o firth' adecA a
patra parte din pogon.
n). De va fi trebuinta de secerat va secera fice om pre zi trei clAi.
Al). De va fi trebuinta de cosit fan sa faca fistecare om pre zi giumatate de falce.
61). De va fi trebuinta de adunat si de clAdit sa adune i sA cladeasca fieste ce
om pe zi giumAtate de falce.
Aceste cinci (sprezece) ponturi ce sau hotArat cu nartu lucrandule fistecare dupA
hotgrare lui, sa i sa t7e n sama cele 12 zale randuite pe an cum si la alt lucru lucrand
fiestecare dupa cum sau arAtat prin ponturi, iar sa i sA tie in samA, din randuitele 12
zile ale anului, iar care din Went vor face toemalA pentru lucru cu s apanul mosii,
dupA zapisul acel de tocmala sA sá urmeze.
Si asa la toate sa se urmezi nestramutat ferindusa atat stApanii mosiilor a sail pe
pe cei ce vor §ide pe mosiile lor, piste cat sa hotataste prin ponturile ce sA arata
In brisov, cat si cei ce vor §ide ori pe a cui mo§ii sA nu cutezA a lipsi pi stäpanul

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE §31

ino§ii cat de putin din cat sau hota rat, ce §i o parte §i alta sã pAzeasca intocma dupd
cum sd hotard§ti.
1800 Ghenar 13
pecetea domneasca cu exerga :
leo KCT M. v4) 11. K. 1799
procit vel logofdt
sa trecut la condica
Matei Condicar
in dos nota ; pontur gospod ce au sa lucre2i unui stApan oamenii ce §Ad pe
mo§'e".
111111131.1111191

CLXX. 7268 Ohenar 1 (1760). PrImul buget al Casei SL Spirldon din la§1 (Aead. Rom. ma.
3259).
Sama de veniturile manstirii Sfantului Spiridon, pe anul trecut ce sau strans prhi
mana lui Anastasd lipcanul, incepandusd de la leat 7268 Ghenar 1, pana la leat 7269
Ghenar 1.
1642 lei 33 bani sau luat de la Ocnd pe 12 luni, in care §i 59 lei 33 bani de
la Mariile lor beizadele, pentru sare ce au limas din anul acesta.
850 lei mortasipia Marii sale Doamnei dupa vanzare.
62 lei 60 bani d n mortasipia targului Hind, .din 412 lei pol, bez 350 lei Ce
o luase egumeuul mai inainte.
630 lei 88 bani sau luat de la liptcani in anul trecut ; Insa 172 lei pol pe
cardle ce au venit la Ohenar, §i 458 lei 28 bani pe carale ce au venit la Julie.
84 lei 15 bani sau luat de pe postavul Jidovilor ; inn 58 lei de la Lupul
jidov, 10 lei de la §mil, 12 lei 75 bani de la simon, 3 pol lei de la Gheorghe.
3269 lei 76 bani fac soma. Ce Fau mai luat venituri pe 2 luni Ghenar §iFebruarie
63 lei 66 bani de la ocna pe luna lui Ghenar.,
89 lei 111 bani pe Februarie tij de la Ocna.
118 lei 96 bani de la Liptcani pe Ghenar.
266 lei 80 bani de la amandoao mortasipiile pe doao luni Ghenarie §1 Februariel
538 lei 113 bani fac soma ; iard peste tot la un an i ,2 luni fac 3808 lei
69 bani.
Obs. In izvodul de che:tueli, ce urmeazd Ilstei veniturilor, se arata cd s'au cheltuit
prin mana §atrarului V. Cozma suma de 4358 lei, cheltuelile intrecand veniturile cu 549
lei §1 81 ban!!
Cheltuelile au fost a§a repartizate : 3730 lei 15 bani facerea zidului, 110 lei chel-
tu'ala hramului (12 Decembrie), 68 lei 105 bani hrisovul manastirii, 449 lei cu ciurna§ii.
Bugetul ii verified ace§ti boeri : Vasile Roset hatman, Vasile Razul hatman, D. Sutu,
Cogalniceanul vel visternt, §i Andronic postelnic. (Surete ms. XLVI, 71-75).
Documentele de la CLV CLXXIII, ne-au fost comunicate spre publicare de dl.
Gh. GhibAnescu.

30

www.dacoromanica.ro
 t). PERSOANE

Spita neamului Badardu

Nu e u§or a spune de inceputurile unui neam de nameni, a unei famil i, care ple-
cald din inceputuri modeste, §i din o ticnitd viald ruralá, a izbutit sA dea societAtii
frunt4 conducAtori pe trenul vietii politice, luptAtori incAlziti in ideea Unirii, ca Con-
stantin BAdArAu, clucer, depulat in divanul adhoc al Moldav:ei, ca reprezentant al mi-
cilor proprietari din jud. 14, §i mai apoi A. A. Bödartia4 deputat, senator, primar al
la§ilor §i mMistru de Justitie §i anoi de Comunic,lie sub domnia Regelui Carol I.

A. A. PidIrlin
Intru cat membrii familiei BAdArdu ii gasim legdti de o samA de case din 14, cu
incepere de la C. Badarau §1 apoi am avut doi oameni politici, din care singur A. A.
BadarAu a ocupat locul intal pe arena victii publice a Ia§ilor, ne vom strAdAnui in

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 235

cele ce urmeaza a lega istoriceqte inceputurile acestei modeste, dar strdvechi familii,
servindu-ne acolo, unde actele ne lipsesc, de rostul apelativ al raddcinei cuvAntului, caci
acolo unde nu vorbe§te istoria vorbe§te limba, numai sa §tim sa talmdcim rostul ei.
§ 2. Ethnologic& cumintului Badtirciu. Dacd isor cqte acum incercdm pentru in-
tAia§i data sA strAbatem in vechimea acte'or istorice, ce vorbe de neamul Baddrdilor
pe terenul etimologiei insA cuvântul Btiddriiu a avut parte de multe tAlmAciri §i etimologii.
Laurian §i Massim in al lor Dictionar (1872) dau aceastA explicare: bäddran, apli-
cat la persoane : nepilit, ii ciop1it, grosolan ; beiddran boerit =holm) novus, parvenitul
Cost'nescu zice : bdclaran = grosolan, ingAmfat prost, tare intre ai sAi trece de
persoana cu mmqe, care insA sub maniere ridicule afecteazd pe nobilul, pe avutul, pe
omul de spirit, maroufle ; boer de lard pro3t, ingArnfat §i mAndru, hobereau.
Poenariu Aron traduce pe roturier prin rnojic, grosolan, btiddran.
Anton_ Pann in Povestea Vorbei III, 199 zice :

De ..inde §tre ciobanul

mojicul §1 btiddranul
Ce fel sA te primeascA
§i ce tel sä te. cinsteascA

G. Barouzi (Limba romAnA 89), comparA pe Biddran cu francezul badaud,§1 italianul

badare. AceastA etinologie datA pe ghicite, zice H ijdeu (tim. magnum 2844) nu e toe.
mai departe de adedir.
Cihac (II 477) leagA pe baddran cu bade i pe de altA parte cu bacus, cloud
cuvinte fArA nici o legaturA intre ele, zice Hajdeu, §i ambele de o potrivA fArA nici o
legAturA cu bliddran. HAjdeu afirmA CA in etimologia data de Cihac (bade §i bacus nu
se explicA tematicul r, dar ca senz logic nu trebue sA se piarzA din vedere senzul ezen-
Val de o Mufti care suptird, umileste, insultd prin chipul ei de a se purta cu a40i.
Dus de aceastA pArere Hajdeu apropie pe Btiddran de ciocoiu cu singura deo-
sebire cA ciocoiul s'ar putea zice un bidAran orA;enesc, adica mai cioplit, pe ccind
btiddranul este un ciocoiu de lu ard, insd mai neobriizat".
Oprindu-se Hijdeu a ne explica pe Ciocoiu, care nu e ciolovecul ruses: al lui
Cihac (thwerkii = homo), ci acei perceptori rurdli, cari strAngeau dArile domne2t1:
otovzovrovctEg gxetvoL 6-caö Ragoivouv ä ECIZETCM1 tan)
ceux qui percoivent le; imp6ts des hospodars . Cuvente den bItrAni 1. 273 I Dacd
ciocoii erau mici functionari adrninistrativi de la ora§ la tara, oare btiddranii sd nu fi fost
la rtindul lor mici funcflonari administrativi ven4i de la ard la oras ?
Pe aceste considerente Hajdeu af rmd cd rolul bdclAranilor trebue sd fie vecbiu
de tot, de prin evul de mijloc §i mai vechiu ca al ciocoilor de oar ece nu i se cici urmd
in documente, ci numai in studiul linguistic".
Ceia ce afirma filologul Hijdeu, nu prime§te istoricul Hajdeu, cAci pe terenul dc-
cumentelor aduce cel mai vechiu act, ce vorbe§te de BAdirAii de la FAlciu, din 1757, §i
anume Costantin &Margo.
TrecAnd la etimologie, zice cA badar-an este egal cu forma baddr-du, amAndoud
sufixele dAnd un peiorativ. Forma baddran e mai obi§nuitd in graiul comun, pe cAnd
forma baddrdu s'a pAstrat ca porecla sau nume de familie, mai ales in Moldova. (dem
coloana 2845) ; iarin alt toe (coloana 2222) zice: formele colaborate baddran §*t baclardu
sau /ungdu §i lungan, ne arata ca peioaratival au, este o diferentiare d'n augmentalti4v2u;.
an, §oim§oim-an ; bilat bdiat-an porc porcan, vultur vult-an ; (coloana 1142),
An nu e latinescui an ce a dat an ; romanus rornien, Ci slavul an. alipit Ia nume

www.dacoromanica.ro
236 DOCUMENTE

proprii, ca VAs-an, RAducan, Radovan, Serban, Ho lban, Curcan, GAnscan, L'pan, Aldan,
GAtlan. Dolofan, etc.
Tulpina cuvantulul dupa Hljdeu e badar, jar senzul e de miz slujba§ administra-
tiv rural, boerit la ora§, Ca urmare se primbla prin Ducange §i gase§te in plin evul
mediu citate de vech badellus un fel de aprod, apparitor, serviens, sergeant.
In 1272 se citeaza badellos a civitate Lugdunensis.
In 1338 idem badellos seu servientes.
In 1312 baderius seu maynerius.
In 1308 baderios sive mesagerius, homines bonae famae ad custodlendo vineas,
blado. Badellus, schimbat in baderius, a dat in apus bedello (it.) bedel (span,) bedeau
(fr.) §i e germanlcul paid. emisarius, sau anglo-saxon bydei mesager, deci vechi ger-
.man buttil azi bidet: Baderia era in evul mediu districtum officium baderii.
- Am dat aceastA lungA talmAcire a tulpinel badar, pe care Hajdeu o gAse§te pe
terenul german al cancelarlei medievale, dar uitA sa ne explice legAtura istorica a lap-
telor, care ii scapa filologului Hajdeu, ca in multe atte etimologii.
Sextil Pu§cariu ne dA altA explicare : beidetran homme ou femme de manieres
rustiques (vIllageois) grossier, rustre, rustaud, butor, §i maroufle, badärau §i badAran ca
in jidan (jidAu), unguresc badaro, einer, der unverstandlich, ungereint din badarni a
vorbi fArA rost ; bAdAran bAdarAnesc a badaran', badaranie, bAdarAnos, iatA
atAtea derivate din tulpina ungureasca badar.
Cu etimologia datA de d. Pu§:ariu intram pe terenul reallAtilor istorice. S'a zis
unora d n locuitorii romAni din partite Ungurene : badar, ca i hadar, de unde beideirdu
§i Heideirdu. Am putea lArgi cercul acestei etimolog I, dacA am alAtura ye badar ungu-
resc cu badar sArbesc badar-dra-dro vorbA KOHk (cal), alacer, bebhaft, vioiu, sprinten,
care n'are echivalent in celelalte limbi slave.
Despre Beiddriti avem §tiri in docum ntele secl. XV-a, cAci la 7003(1497). Stefan VodA
intAre§te lui Toader DumbravA §1 so,iei sale Mu§ai cumpAratura ce au .fAcut cu 200 zloti
in satul Heideirtie0i, pe BArlad, spre Cantire§ti, (azi Cantal5re§ti zis §i Podul Inalt
de la Nechita Hdddrdu, de la Juni Hdddrdu §i de la Dobra Hddardoae, feciori lui Dan
Haddrdu, nepoti lui Stan HAdarAu (Ion Bogdan. Doc. lui Stefan Vvd. II, 116, Uricar
XVIII. 76, XXIII, 398).
latA dar ca Stan HadArAu trA.a pe la 1400, §i de sigur dacA nu el, tatal sau bunul
sau, trebue sa fi venit cu descalecatorii de prin partite Maramureplui, unde a putut
sA capete porecla de Haddreiu, pe ungure§te Hadar.
Hadar pe ungure§te insamna bAlbâit, plappern, Schwazzen, babiller. bavarder ; din
hadar avem hodoroagd, hodorog, a hodorogi, ung. hadaro, Phomme qui parle vite.
§ 3 Fechimea Neamului Baddrdu. Nu avem tot atat de vechi §tirl despre cel dintal
Beiddrau, ca despre cel dintAi Hädärdu. Ne suim Insa catra sfAr§itul secl XV1-a, §1
anume in actele Corlate§tilor de la Tutova.
In 1696 Oct. 21 (7207). Antioh Voda Cantemir intAre§te printr'un mare uric scris
pe piele de %gel lui Apostol Talpe§ vornic de poarta mai multe cumpArAturi fAcute de
el de pe la rAze§ii din satul CorlAte§ti, intre care §i de la neamul Bklarador. i azi
este in Hotin, pe Ciuhtir, satul Hodroviitu, care in catagrafia veche din 1817 este scris
Hadartinfii ; §i nu e o simplA IntAmplare ca pe aceia§i vale a Ciuhurului sä avem §1
pe Hadarau ca si pe BAclarAu, douA enigme din onomastica vcche moldoveneascd.
,Un zapls de la Gheorghifei §i de la sorusa Nastasia, feciorii Neculiilui &Narita
din CoriMe§ti, strAnepoli Simei fidnidnaiatfi 041 u yandut g lor ocipd di Corlate§ii?

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 237

dela Tutova pe apa Nora tii partea despre rAsArit ; ce au fost a moa§ai sale a Tolincati
Badttrdiasa, din seli§te, din Orilla §i din vad de moara §i din tot venitul lui Apostol
Talpe§ dreptu 2 ughi". (Surete ms. VIII, 861).
Daca pe la 1696 Gheorghita §i Nastasia erau oameni de cel putin 30 ani, tatal
lor Necula Bdcltirtiu a trAit pe la anul 1630-1670. tar bunul lor BAdArAu a trAit pe la
1600, iar Sima F,Amandul §t Tolinca BaclArAiasa au trAit pe la 1550 1600 in satul
Corlate§ti pe HorAiata.
lata dar o prima sere de generatiuni de BAdarai.
1. BAdArau (catrA 1500)
-.,_- Tolinca
I

2. Sima BAdarAu (FlAmandul) 1550

3. Badarau 1600

4. Necula BAdarAu 1650

1

5. Gheorghita BAdArau, Nastasia Badaraiasa 1690, vand

ocina din CorlAte§ti lui Apostol Talpe§ vornic de poartA
§ 4. Beidd rail dc la Feilciu. In ale mete Surete ms. IX, pg. 401-503 am copia
in intregime §1 in regeste peste 200 acte ce vorbesc de neamul BAdarAilor dela Falciu
Cea mai v eche amintire avem in 7171 (1663) and se vorbe§te de it un Gavril
Btidiirtiu care ia in cAsAtorie pe Maria fata lui Pavel Mutul. Despre acest Gavril BA-
(WI u av em o foarte interesantA scrisoare a lui Radu Racovita logofat din 7267 Dec.
8 (1758), in care spune urmatoarele ; Datam eastA scrisoare la maim lui Costantin
BrAdarAu, (sic) dupA cumu §tiu cau Venit la tatAmeu 0 Blidtirliu, tatAl acestuia mai sus arAtat,
§i tatameu stind a grAit fratinisau lui Mihai Voda (Racovita) de iau radicat dajde §i
lau facut tatameu Vatav, §i pentru aceasta am dat scrisoare la mana a de liar sta
cineva cu pricinA, eu sa §tiu ca auzindu pe tatameu ca aceOia sA trag din semintenia
lor dintru mazAli vechl ; aceasta, vleat 7267 Dec.8. Radu Racovit logofAt (Surete IX, 493).
DacA autorul insemnArilor genealogice pune 1663 pentru generatia lui Paval Mutuli
tatal Mariei BaclarAiasA, el n'a gre§it cad Gavril Badairau, ginerele lui PavAl Mutul a
trait ca vatav de mazili supt Mih. VodA Racovita 1704-1727, cum atesta marele logofAt
Radu Racovit5 in 1758, nepot de frate lui Voila Mihai.
Cine era acest Gavril &dart-it& ? De unde yenta el ? Sigur ca nu era de pe valea
Saratii la Carligati, Leo§ti, Cotroceni §i Davidecti, aci pe aici fiind mociile Episcopiei
de Hu§i, s'au scos de la domnie Carte de slobozie, pentru adus oameni strAini. cum
avem Cartea de slobozie a lui Gh. Duca VodA din 1669 Feb. 26 (7177), pentru satul
Carligati.
lw Duca Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn tArii Moldaviei, datam cartea
domniei medle pArintelui §i rugatoriului nostru foam Episcopul de Hucl §i dregAtoriului
§i vatamanului sat' din Carlig ,ti, ce iaste la tinutul Filciului, spreaceia sa alba a
chema oameni straini din lira TurceascA, ci din tara MunteneascA ci din tam Ungu-
reascA ci din tara Lecasca §i din partea CAzaceasea fie ce limbA va fi ci vor veni
de sa vor aceza acolo la acest sat de la domniia mea or avea slobozil in doi ai ci "vor
fi in pace de dajde, §i de zloti §1 de lei §i de taleri §i de galbmi §i de orti §i de
ili§ §i de sulgiu §i de unt §i de branicte §i de alte dAri si angherii de toate ate
santu pre alit m'§ei in Ora domn ii meale (Surete ms. IX, 477).
1) DumitraFo RacovitA hatmanul, Irate cu mihal vvod Racovip.

www.dacoromanica.ro
238 DOCUMENTE

Dar pe !Ana mo§ia Episcopiei, erau pe vAile SArAtii, CArligatilor §i Timirlenilor o

[Ana de sate rAze§e§ti din vechi, de_la acel Husul sau Gdnscii, §i fiul sAu Leoa cari
§i-au legat numele de HO §1 de Lecfti.
Ion Husul (GAnscA) a avut 2 fii pe Leo §i Petre, In o spi(A din 1790 (Surete
ms. IX, 471) se dau acesti urmasi fratilor Leoa, §1 Petre GAnscg :
1). Ion Husul (ainscA).
I

2). Leoa Husul, Pare Husul (GAnscg).

I

3). Lath- Ganscg.

I
4). Ghervasie GAnscg.
1

5). Lupul &Ansa

I

6). Hiloteia, Ghervasle, Mir Aut.

GAnscA GAnscA.
1

7). Sohiica Toader GAnscA.

1

8). Pax, AI Mutul ; Toader, Catrina, loana Maria.

1

9). Catrina, Maria

= Gavril War Au.
Dupa alte insemnAri de spite ale urma§ilor din Vasile Fola se aratA cA Maria sotia
lui Gavrll 13Adäráu, era fata Anei, nascutA Foc§a, nepoata lui T mboi Fac§a, strAne-
poatA lui V. Foc§a (Surete ms. IX. 465).
Unind arAtdrile acestor 2 spite ar ree§i aceastA incrAngAturA a lui Gavril ElädArAu
cu rAze§ii din Leo§ti, zi§i §i CArligati.
a

6). Ghervasie GAnscA.

I

7). Sohiica Toader GAnscA.

. Andrei Coman.
1

8). Pavgl Mutul Coman. Nastasia.

. Ana C. Foc§a.
1

9). Catrina Maria.

=_Toader Joimir- = Gavril 13AdArAu.

Iar penhu a intrfgi §i mai mult vechile legAturi cu rAze§ii de pe SArata dAm toate
spitele de vechi rAze§i, premergatori lui Gavril 13AdArA U.
7). Sohtica_GhervasA GhscA = Andrei Coman, fecior DrAgusei lui Coman, ne-
-. a pot lui Stan Polova din bgtranii Schiopenilor
(Fere§ti).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 239

8). Pav Al Coman zis §i = Ana fata lui C. Foc§a,

Mutul. nepoata lui Timbol Foc§a,
1 strAnepoata lui Vasile Foc§a.

9). Catrina Maria

= Toader Joimir = Gavril BidArau.
Nu putem preciza, dar bAnuim el acest Gavril BAdArau a trebuit sa stea in dea-
proape legAturi cu neamul lui GheorghltA Bidarau din Corl Mesh la Tutova, mai ales cA van-
zandu§i ocina lui catrA Apostol Talpe§, in 1696, unul din feciorti sal Gavril Baciarau sA se
fi dus sA se insoare cu Maria Coman din CArligati, aceasta in pragul secol XVIII; sau altfel.
5. Urmaqii dui Gavril Badarau. Actele BAdarailor de la Motu vorbesc pe larg
de toll urma§ii lui Gavril BAdArAu §i in special de Costantin Mar Au, care capAa carte
de mazil In 1765 April 21 (Surete ms. IX. 463) de la Gr'gore Alex. Ghica Von ;
lc° Grigorie Alex. Ghica Vvda, b. m. g. z. M. facem stire printraciastA carte a dom-
niei meale, de vreame ce prin cercetare ce sau facut de catrA dumnealor veliti boeri,
ce au fost randuiti de domnie me, pentru alegerea mazililor Costantin BAdarAu ot FAlciu
sau aflat cA este nEam de mazil §i dupA dovezi ce au aratat cazanduise a fi la rAndu-
iala sa, sa a§ezat cu dajde la catastivul mazililor §i pentru intarirea neamului sA u ; sau dat
aceasta carte a domniei meale spre incredintare. aciasta in§tiintam6, 1765 April 21.
Maria Coman, rAstranepoata lui Stan Polova, aducea ca zestre barbatului sAu pri-
beag 132 stanjeni mofie, din cei 3573 stAnjent call cuprindea mo§:a FA ure§tii (az'
Sch.openi), din care 1191 stAnjent era in partea bAtrAnului Stan Polova, 1191 stAnjeni
batranul Berehoi §1 1191 stAnjeni bAtranul Vasile Brumariu.
Maria lui Gavril BidArau a avut trei feciori.
10). Maria Pavel Coman Mutul = Gavr I Gh. BAdarAu.
I

11). Irina, Ion BAdAi Au, Costandin BAdArAu.

----- Bordea =x = Cretul.
1 I I

Vasile BadArau Vasile, Andronachi, Catrina, loana, Tudora.

12). Racovita, Todera§co,
lonita Badarau tl Varna, Solomon Preu-
Vasile, Anita, teasa
Bontea, loana, sa.
Mar ia.
Costandin BAdArAu a sporit averea, cAci pe lAngA cei 44 stAnjent mostenire, a iteia.
parte din zestrea mamei sale Maria, mai cumpAra toad pa rtea matu§ei sale Catrina
Joimarita, 132 st. in 7267 April 15, mai cumparA 44 stAnjeni de la nr.potul sAu Necu-
lai sin Ion BadarAu §i 66 stAnjeni de la verele sale Irina §1 Nastasia, fetele mo§ului sAti
Ion Balme§, (7265 Dec. 10).
C. BAdarau a luat sotie din neamul Cretului, aceasta inainte de 7265 Febr. 23,
cAnd Voda Gr. Ghica da carte la mAna lui Costantin BAdarau, cumnatulul eau loan
Cretescul §i lui Toader Gansca, rupta§ de cA§rnara, un var al doilea al Mu, sa la de a
zecea de pe urmAtoarele mo§ii ; Leoftii, Bueeftii, Plotuneetii, Cloparii, Penqa, ($cheia).
Bulboaca unde a §Azut 1113§1.11 lor BumbAtA, §1 Dobrenii, din gdra Wristlet, mo§ii ce
le au de pe mo§ii lor Leva fi Petru, feciorii Husului [Surete ms. IX 4611.
Din cei 2 frati : Vasile §i Androna,:hi BAdarAu avem ace§ti urma§1.
11). Vasile C. BAdArau. Andronachi C. BAdArAu.
I

12. lordachi, Zaharia Costantin BAdArAu, loana.

13AdArAu, BAdArAu,

www.dacoromanica.ro
240 DOCUMENTE

Din arAtArile verbale ate celor de la FAlciu, reese acesti urmasi ai lul C. Andro-
nic BAdArAu.
13. Costantin BádárAu.

Neculai Alexandru Cristina.

= Maria lora I
x = Gh. CozmitA.

Panaite, Mihai §1 3 fete ; Teodor, Mihai 0 i Costandin.

Teodor A. Btidtirrzu a luat in cAsAtode pe Maria Lupu, §i e cunoscutul profesor §1
director al Liceului internat din Iasi.
6). Bädärtlii de la Iai. Cel mai vech'u ce-I dA spita BAdArAilot de la I isi este
PAtrasco BAdArAu, ingropat la biserica radicata de el in satul TabAra lAngA BAddrAP, pe care
l-a descAlecat dansul cAtrA 1750, si pe a cArui cruce mormantalA cetim aceastA inscrip-
tie. Ake suptu aciasta I sftintit Cru I ce odihne I 0i robul lui Dumnezeu I Patrapu
I

I Badtirau yi I sau sardryil I u la tuna Int I teat._ 7285.

Se vede CA crucea a fost scrisA, trAind incA bAtranul Patrasco, acum cAlugAr't supt
numele de Paisie, si cA murind, sApAtorul nu a alai scris luna si ziva, ci a lAsat I oc
gol. (Surete ms. IX, 473).
Spita ne mai spune cd acest PAtrascu BAdArAu a mai avut un frate, pe Grigore
lkidaritu, care stApania 12 stanjeni movie din Chilia, la Hotin, si pe Nastasia cAsatoritA
cu Nistor Scorpan tot in Chilia, unde stApania tot 12 stanjeni movie.
Toti acesti 36 stanjeni mosie in Julesti, de peste Prut de pe zestrea, ce luase tatAl
lor, un BAdArAu, a carui nume nu ni-I aratA spita, dar CA acest prim BAdArAu a tinut
in cAsAturie pe StefAnia, fata lui Grigore Tulbure (Surete ms. IX, 522).
IncA din 1654 Sept. 12 (7163). Grigore Tulbure cu nepolii sAi Bahrinesti, cumpArA
cu 40 taleri in Giulesti pArt le Irimiei, fecior Nechitei, rudele f ind intreb ate si n'au vroit
sa ampere (Surete ms. III, 454).
In 1667 April 8 (7175) se face hotarnica Giulestilor si se gAseste la Prut cA mo-
siia mearge din poarta Fedestilor pe din gios panA in pAdurea din sus despre CahAnesti ;
toatA fata Giulestilor pe Prut era de 33 odg,ane, din care rAzesii aveau 17 odgoane
si 18 1/2 stanjeni (Surete ms. III, 455).
In 1722 April 18 (7230) este o nouA hotarnicA a It ganilor, in care Bahritiestii,
yed cu Patrasco BAdArAu, fi aleg pArtile lor din lugani astfel ;
2 odgoane 25 stang. 2 palme la apa Prutului.
2 , 6 5 la campul tarinei (mijloc).
1 29 1/2 fundul mosiei, drumul Furilor (Surete ms, III, 455).
Azi santem in mAsurA de a spune mai multe de acest Patrascu BAddrau, inte-
meetorul satului BAdarAl si tulpina intregului neam de BAdArAi de la Iasi.
In actele mosiei Julestii de peste Prut, ce apartineau tot judetului Iasi (Surete ms.
XLV. 165), gAsim o spil a neamu'ui Tulbure, cum si a te acte de proprietate, ce vor-
besc de inaintasii lui PAtrasco BAclardu capitan.
Mosia Jutesti imbla pe 4 bAtrani : Bejan (80 stanjeni), Badeirtiu 80 stanjeni I Bahrin
(80 stanjeni) si Cereel (80 stanjeni). Cel dintAi stApan in Julesti Tutbare bAtra-
nul a avut 5 feciori : Gligore Tulbure, ?tefan Tulbure, o rata mAritatA cu Bejan,
Maria mAetata cu Fretoi, I alt6 &tit mAritatA cu Nechifor Cercel.
Cum Stefan Tulbure nu ni e arAtat cu urmasi in spitA, insamnd cA el ori a murit,
tanAr fArA urmasi, ori si-a vandut rAzesia, cAci cei 320 stAnjeni, cat era toata mosia
JuIestilor, se impart numai pe 4 batrani, cate 80 stanjeni batranul. Bejan are 4 urmasi :

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 241

Ion, Gheorghe, An 4a §i Tudor ; Gligore Tulbure are 3 urma§1; o fatA maritatA cu

Oprl§an,. pe Stcftinia märitata cu Gheorghe Btideirau, §i pe GheorghTä Tulbure (van-
dut) ; Marica Fretoi are o fed mdritata cu Bahrin ; iar Nechif or. Cercel are 2
copii : pe Neculai Cercel §i o fata märitata cu Ilie Ursachi. Toll acestel sant mo§ii §1
matu§ele lui PAtra§cu Bád4rau dupd tatA, ei intre et venind veri primari.
ameratia lui Patra§co BAdatiu, mazil, este a 4-a din spite §1 cuprinde aceste nume,
toll veri al doilea ca Inrudire.
led spita : 1. Tulbure batranul
(intre 1600-1650)

2. fatä Bejan, Gligorie, Stefan, M5rica. fata

Tulbure Tulbure = Fretoi, = Cercel Nechifor

1 1

I I
fata Neculai, fatä
3. Ion, Ghooryho, lin la, tudo
...--Bahri in Hie Ursac111
1°

-
,
co

4. Ilinca, lonita Ion

Gligor a§, Ursu Gligore, Pdtra§co, Nastasia 171)
-t 0.
Toma, B5darau, Bad5räu, Nistor cn c 0
NiC3, Scorpan
Istrate,
C atrina,
Ci?

< >
5.
5- CA,
.
° ;41 2'3
0 .. g sa)B.
CD
p, fr "- p.
II >
2.
(.3
A)
2
74. 0
g p. ffQ
0
o >
Fe e.of
CD
A, 0.
Ca
P.)
0.
CD
'I
ri>
N
CD

r. >4 13.
n $1)

6,

CC'

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENT8 =-..L.C.11.

Cine sa fie Gh. BadArau, tatAl lui Patrwo Badarau ? Repet acelas raspuns ca
si la Inaintasul lui Oavril Bac Watt intrat In tulpina Badardilor de la Falciu. Acel
Gheorghe BadArau este cel ce iese din CorlAtesti prin vanzare la 1690, care ori s'a casatorit
la Carligati cu una din stranepoatele lui Leao si Petre Husul, ori a venit la Ju lesti si
a luat pe Stefania lui Tulbure. Numal asa Intre 1690-1700 s'a putut razleti nearnul
BadarAilor din Tutova la Falciu, si Iasi spre Hotin. Sau dad filiatiunea aceasta este
problematica trebue sa cautAm pe acest Gheorghe Bac taxa: intre Badaraii de la Hotin,
din satul .Rusdni, asezat pe apa Ciuhurului, pe linia de hotar intre putul Hotinului si
al Sbrocai.
7). BildeirNi de la Hotin. In catagrafia Hotinului pe anul 1820 (Surete rns. XL,
294), gashn in satul Ruseni 77 locuitori, din cari War Ai sunt acestia : Sava Baddreiu,
Ion &Weirdo, Costachi Bàdilrrr, Tow ler sin lonifei &Weirdo, Arhlp &Weirdo, Condo-
radii Bddeireiu, Ignat Badeirdu, Savin Bidàràu, i lgnat Beideirlio ; deci 9 Baal Ai In
1820 traiau In satul Ruseni, occlul Ciuhurului, la Hotin !
In Catagrafia Basarabiei din 1817, publicate de Halipa (Trudi Ill, Surete ms
XXXI, 508, la ocolul Ciuhurului se cla satul Rusenii cu 79 bArbati si 7 femei, stapan
era pitarul Teodoriu.
Deci Gheorghie Badarau cel dintai ce ni se da In Julesti ori a venit de la Coda-
testi din Tutova ori de la Ruseni din Hotin, spre a se casatori cu Stefania, fata lui
Gligore Tulbure, nut din cet patru batrani din Julesti. Traditia Badarailor este ca-s
veniti din Hotin, din satul Chilia, azi disparut, ca i salul JuIetii, cel atestat de do-
cumentele secl XVIII-a, azi (Bisericanii i Balotina).
8). Patrapo 13ddeirdo. Despre Patrasco Badarau mazil, avem stiri in o jaloba ce

o face catra domn varul sat' al doilea Andronachi Bahrin, fiul lui Bahrin, ce venia
cumnat de 2 vere primare lui Gh. Badarau, amandoi fiind gineri, unul Oh. BAciarau
lui Gligori Tulbure Stefania ; altul fiind ginere a Maria lui Fretoi.
CLXXIII. Iata aceastA jaloba (Surete Ms. XLV 165).
MILOSTIVE DOAMNE,
Jaluescu Marii tale pentru un Patrascu Bidarau =41, ce *ede cu sidere la Ta-
bara In linutul Esului, pentru o parte de mosie Iuganii, ce am ca mi-o Mena, si-m
mananca toata dejma mosiei, si ntt-i de3tut cA-mi mananca el si are un cumatru a lui
anume Necola Grecul, care santu trei ai de cand tine stupi pe mosie me, si nu va
sami dea venitul, precum iaste obiceiul, imi ineaca tot venitul mosiei, vazandu-ma
ca sant un om batran si neputincios, *i ma rog marii tale, milosti ve Doamne, sa aibu
dreptate precum a fi tiTtla marii tale.
Robul marii tale, Andronachi Bahrin mazil.
Obs. In dosul jalobii sta scris rezolutia ; Dmta vel logofete sA iai sama si sa
Indreptezl, Oct. 25 dni 1753 (sic).
lar marele logofat Radu Recovita scrie porunca : cPatrasco Badarau din poronca
Mill sale lui Vocla te sorocim sa vii sA stai la giudecata cu omul acesta, ca de
nui venl te vom aduce cu ciobote.
R. R. vel logofat u Ias let 7262 Oct. 27
lar In 7262 Mai 25 (1754) Patrasco Dadarau capitanul capAtA urmAtoarea carte de
volnicie de la Matei Ghica VodA, (Surete ms. III, 459).
CLXXIV. dIca_Matei Ghica Vvoda, cu mita lui Dumnezeu Domn Orli Moldaviei. datam
carte domniei meale hi Patrasco capitanul de TabArA, i fratitor sai sA fie volnici cu

www.dacoromanica.ro
 DUCUMENTE 243

cartea domnii meale a tine sl a stApAni mosiia lui luganii, ce iaste pe Prut in tinutul Elului
care zisA cA iaste driapta a lui. A0jdere qi pentru podul ce imbld preste Prut, earl /au
fdcut cu chelluiala lor pentru treaba olacurilor impcirtitefti 0 ale altor poronci, de
vreame ce numai malul dincoace de Prut iaste a lor, iar malul de ceilaltA parte iaste
al stolnicesei lui Carpu, sa aiba vo'nicie de la toti oamenii, cari vor treace in pod
pentru trebile sale a lua brudind pre obiceiu ; insa numai pe partea malului de dincoace
iara pe malul de dincolo sa ia stolniceasa lui Carpu, iard pentru oamenii atAta Turci
cat si Moldoveni, carii vor mearge in olac ori la ce vreame sa alba ai tieace si pen-
tru brud na sd nui supere pe unit ca aceia, numai de la oamenii drumeti sau altiI, cari
vor treace in pod, sa aibA a le luare de pre la top brudina pre obiceiu. Intraalt chip
SA nu fie ; iarA de vor avea cineva ceva a raspunde sA vie fata si aceasta poroncim
u las let 7262 Mai 25
vel logofAt
Pecetea donmeascA in roc ; cap de boupasere.
cat despre mosia GiulestiI, in care a intrat ca rAzas prin insuratoare Gh. BA-
dArAu mazilul, cu Stefania fata lui Grigorie Tulbure, iata ce zice spita Baciarailor din
lasi (Surete ms. IX, 522); ginere lui Grigore Tulbure a fost tatal lui Patrasco BA.
darau cu zestre in mosie G ulestii a patra parte, Stefania iaste sotfa tatalui Jul Pa-
trascu in Gtulesti cu Modie de 36 stAnjani, care pe trei fii yin ate 12 stAnjani, ce li
sau impala in Chilia".
9). Juleftii. Despre aceastA mo,ie Giulestii, avem 2 stiri de intinderea si impartirea
ei pe rAzesii ; una din 1765 Sept. 14 (Surete rns. XLV, 106) ; si alta din 1779 Maiu
4, radicatA de Vidrasco Cantir, vornic de poarta (Surete ms. XLV, 114 .
Mäsura Giulesttlor 30 odgoane sl odgonul de 20 stanjAni, si stAnjenul de 8
palme domnesti §1 sau venit asa :
Gligorcwo Ursache 10 odgoane, cumpAratura mosului sau Lupul Capitan de la
Paval MAnescu ;
Pei(rapo Bdddrdu cdpitan, cu neamul Mr i sa ven t 5 odgoane I)
Gheorghe Andronic cu neamul salt i sau venit 5 odgoane.
Bahrin cu neamul sat' i s'au venit 5 odgoane.
lar Gligorasco Ursache a mai avut 5 odgoane, si anume :

-
2 odgoane, 5 st. 2 palme cumpArAturA de la Bahrinesti.
m 5 st. 3 palme (
n.evAnduLi tij de la Bahrin

1
,, 17 st. 6 palme ( .

1 ,, 15 st. 5 palme cumparati de la Ion Biciul.

NIIEMSMW
3 42 st. 16 palme, ceia ce fac :
111n
3 odgoane 44 stanj. sau mai drept ;
5 odgoane, 4 stAnjeni

1). DupA o insemnare (Surete ms. IIL 455), partea lui PAIrascu BAclarAu capitan
era aceasta in Giulesti ;
Mosia luganii de pe apa Prutului in tinut Esii, partile ce sau ales de cAtrA rA-
zesii sai Bahrini, dupa hotarnica Bahrinestilor din 7230 (1/22), capitanului PAtrascq, care
mosie ii iaste cumpArAturA. si i sa mAsurat fata despre apa Prutului si sau venit partea
cApitanului Patras-o 2 odgoane 25 stAnjeni si 2 patine ; lar la mijlocul mosiel i sau
venit 2 odgoane, 6 st., 5 palme pe cAmpul tarinii ; §i la fonclul mosiei pe drumul Fu-
rilor i sa venit 1 odgon, 29 pol stanjenia,

www.dacoromanica.ro
244 DOCUMENTE

Obs. 30 odgoane a 20 stAnjAni odgonul fac 600 stAnjeni, curmezi§ul G'ule§tilor.

Cum insa cei 5 bAtrAni a 80 stAnjeni fiecare, fac 400 stanjeni, spita aratA ca in Giulesti
Manescul singur avea 200 stAnjeni. Toll ace§ti 200 stanjani ai MAnescului ii cumpard
GI. Ursachi, un var al doilea a lui Patrasco BAdArau.
Dupd marturia hotarnica a lui Vidrasco Cantir din 1779 Mai 4, se vede ca la
cercetarea hotardlor din partea lui PAtrasco Badardu au fost acestia : si socotindu-sa
o spill a lui Patrasco Badarau capitan cu neamul salt, Ionita BaclArau, i Neculai Ba-
darau, Safta Badarau i lonita sin Andries Badarau nepot lui Patra§co Badarau, lonita
sin Gheorghe nepot lui Patra§co capitan, i Gheorghe sin Nistor (Szorpan) i lonita
Nistor nepot de sora lui Patrasco capitan, i Lupul Badarau, nepot tij de frate
lui Patrasco".
lar mai jcA hotarnicul atesta ca Patra§co Baddrau a scos pe partea lui de mosie
din Giulesti un zapis din 7208 Dec. 5 (1699), prin care se vinde cu 37 pa-ale stAnjenul
in GiuIesti de catra razesi. Cam din acel an, credem se gase§te in Giulesti Gheorghe Ba-
darau, taman dupa ce-si vAnduse razelia din CorlAtesti.
Patrascu Badarau s'a calugarit supt numele de Paisie §i zideste biserica din satul
Tabara langa Badarai, din vechl lugani, unde din cauza asezarilor vechi de ale celor 5
feciori ai sai, au dat nastere satulul Baddrai de astazi, format dupd 1760, prin inmul-
tirea urma§ilor lui PAtrascu Badarau, dupa cum arata spita de neam pentru genera-
tiunea a 6-a §1 a 7-a.
4. Patrasco BAclarau + 7285 (1777)
(Paisie)

5. Andric*, Ncculai, Lefter, lonita, Gheorghe, Par aschiva

x =x = BAlcu

6.1onita, lleana, Nastasia. lonitd lonita

sAtrar = Nic. = Alexa pp p7 Neculei Nistor
'g P.,
Safta Durnitrache,
Mille I
059. 1.1'1;1
6 ,7 Pavala- Toader,
chi Catrina,
7 Mihai Spiridon Duduca Poruschi,
de peste Neculai Dumitrachi Tudosia
Andniei, Gheorghe, Mihai, !incubi
Prut Costachi Smaranda
Marioara Neculai = Maria = Ana Catrina
Pogor
Burghelea ?Miu ra Tautu Hotnog

Dupa o niasori§te din 1823 (Surete msIll 454), mosia luganii partea BaddraestPor
avea 554 stAnjeni intindere, din cari : 75 stAnj. palmi mosia Neculai Badarau, 75 st. 1
palma mosia lui Nistor (BAlcu), 83 stani 3 palme, mosia lui Clii, Badarau, 81 stj. 4 palme
mosia lui Lefter BadArau, 32 st. 6 palme moqia lui Ioni Blidardu, 37 st. 5 palme Pa-
raschiva BadArau, maritatd BAlcu, si 165 stânjeni 4 palme mosia lui Andrie BAdarau ;
tidied 554 stOnjeni mofie facu soma totalci din sOl4te.
NotO. Despre Badaraii din spita 5 §i 6 avem urmatoarele date documentare 1. An-
drie§ BcidOrOu §1 Gheorghe Badtidiu, feciorii lui lonita Baclarau, capata mArturie in
1816 Oct. 13 pentru gradiuile de Mita casele lor, de la Ion BOdcireiu, Nec. BeidOnla,
Paveil BeidOreiu, .tefan BOdarciu §i C, Ciuru (Surete ms. III 449). Acest Andrei Ba-
6drau nu este aceiasi persoana cu diiaconul Andrei Badarau feciorul Jul Andrei Badarau
ce are mo§ie in Sacueni si Tutcani, aceasta in 7258, lunie 27 (Acaci. Rom, CXL, 14 ;
uretems. XXVI, 792) §i care are aceste iurtdiri ;

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 245

Andone
I

Marie Gligore, Andone fatA

=Iosif Neamtul =Ion BAddrdu
I

Neculai Andrei BAddrAu

diacon

2. Gh. Báddrdu, cdpitan, se tocmeste cu rresterii Matei Pricochi si Toma sd i

prifacd o fAntAnA la Cucuteni, cu 50 lei aceasta in 1842 lulie 15 (Surete ms. III 450).
3. Ionitd Bddardu cdpitan, datorind lui Toma Cozma pah. 36 lei, i se ia de catrA
un pantir o vacA cu vitel drept 21 lei si 15 tel bani ; aceasta In 1798 Mai 30 (Surete
ms. 450).
4) Gh. $ iMihail Beiddrdu, Jr-all: capAtA scrisoare de ertare de dad de la spatar
C. Sturza In 1823 April 12, unul--Gheorgheacum venind de peste Prut, altul Mihai,
acum insurandu-se (Surete III 450) fiind acum ai mei".
5) Nec. Beiddreiu, Ionifd Bdddreiu, §i Filimon cApitan dau scrisoare la 1814 Gliener
20 lui C. Ciurea. socrul lui Mihai BAclArAu pentru 3 pol stânjeni mosie in lugani (Su-
rete ms. III 450).
6) In 1825 Mart 6 marele visternic Dum. Ghica scrie isprAvniciei de Iasi ca GIL Bei-
ddreiu ot Beiddreli i Mihai TAutu ot Epureni, fiind rânduiti in slujbele vist. P. Sturza
Ii sau ras dajdia din catastiluil visteriei, rAmAnAnd ca sa caute de slujbele dinsale
visternicului" (Surete ms. III 452). Gh. Baclarau tine In casatorie pe MArioara fata lui
C. TAutu, sorä cu Mih. TAutu.
7. Ghcorghe Bdddrdu ia zestre in 1814 Ghenar 12 (Surete ms. III 450) : 4 boi
mari, 4 vaci, 1 cal de calarie, 2 slugi si parte fratascd de mosie in lugani.
In 1775 Ghenar 10 Ionifd Bdddrdu ;1 Pdtragu Bddardu, sotnic. capAtA carte de
la Grigore A. Ghica VodA sA rAdice de la Botosani pe unal din ArApesti In judecata
ce are cu IonitA diacul jitnicerului Manolachi, pentru o Mtn, si vornicul de Botosani
sA cerceteze pricina, si cel ce va rAmAne din judecatA va plAti ciobotele zupciului ce
a niers acoIo in douA rAnduri (Surete ms. III 457).
9) In 1778 Mai 25 (Surete ms. III 458). lonild Baclarau cApitan e rAnduit la men-
zilul Tabara si VocIA C. D. Muruz clA porunca la toti cAlArasii acelui menzil sl-i de
ascultare.
10) IonitA BaclarAu si-Lefter BAddrAu, cumpard cu protimisis 36 stAnjeni din Fedesti
la mezat de la D. Ralet vornic, dupd tdria zapisului vechiu din 1784 Dec. 30 iscAlit
de Pdtragu Baddrdu, Ionifd Belddratz, Lefter Beiddrdu, (Surete ms. III 460).
11) Cost. Oprea Tins din Giulesti vinde 2 stanjeni mosie in Giulesti la Andriis
Baciarau sin lonita BAddrau, la Costachi sin Neculai BAclArAu lonita sin Paraschiva Bal-
culeasa, si Maria si Catrina fetele lul Lefter BdclArAu cdte 9 lei stAnjenul (aceasta In
1814 Fey. 20 (Surete ms. III 461).
12. In 1818 April 23 (Surete ms. III 462) se aratA ca Ind din 1813 August 2
Andries Badarau i sotia lui Marioara fAcuse schimb cu lonita Nistor, mosul lor, clAnd
acestora 19 stAnjeni in Giulesti pentru alti 19 stAnjeni in Iuganii lui Bdddrdu. Oar esind
rAu schimbul, se invoesc sA-I considere ca bun pe 2 ani, pAnd ce-si vor cAta pe calea
judecAtii, cAci cei 19 stAnjeni din Giulesti fusese zAlogiti de lonita BAdArAu la Toma
Cozma ; acesta i-a dat zestre vornicului Dim. Ralet, i acesta i-a fost vaodut sArdaru.
lui Oh. Tvffecci basa 'Aoudad,

www.dacoromanica.ro
 VasiFe
Savastita
Zamfira Elena=Toader
Grigore
MIhalachi
= Elena Illenuta
= Mark! Teodor
Andrei Alexandru
= Soltana Andronic Vasilie
Alexandru
Ecat. SAbAreanu
Mircea
= Elena Burghelea = Alisa Nicoleanu
Eugenia Petit 1).
Dimitrie iGherman Dan = Maria Verona Danielescu
bo: I Gheorghe
o +RS
. dr. Taicu cu ai lui
1:1 iMihAil
uct Marghioala=Dirna
0 ISavastita
pr. Taicu Maghita
Filipachi

www.dacoromanica.ro
Manolachi
Maria=lon BAdArAu tilancu, Mihai, Gheorghe,
Alexandru.Eugenia T1D m§a 'Elena, Sandu, Maria, Neculai
'Eugenia, Profira, Natalia
lancu Profira=lonescu_ Lenta Viori ca
Profira MAdArjac Costantin =. Gh. Bratu Marcel
= 0 Elena Gioseanu
..et g 'Georges Lucretia
Mata chi Costachi IGheorghe lacoh
co
. Mihalachi Vasile Grigore
Gheorghe

Vezi nota pe pagina 248.

0 0 Tom§a
.r.
(3) xtt
1 .0
7 v.,
4.-7.
(I) DO Soltana
1:1
xtt = Banu
Marghiolita
co Tgutu
NiculitA BAdArAu t
2 II
Toader
Elencu Tachi, Gheorghe (magistrat) Elena BAdArAu
= Ghiorghiu Olga = Elena P. Cuza

1),
GO) Costachi = Nicu BAdArAu Neculai CApitan
=Anica Ergiu
03 CS;
0
 DOCUMENTE

7. Neculig Ion Bid ArAu

(a) = Anica Hotnog
(b) = Maria TAutu

8. Costantin, Petrach!, lancu, Du mitrachi, Grigore, Andrie§, Nicu

(a) Lupu (a) (a) (b) (b) (b)
= Zamfira (a) =x =z = Felicia Eugenia
Po peso Prof ira I FArcA§an Ulf
Cain
1

9. 7" 11
.9_ z Z
a D.
11 a?). 11 11 "g* il .4.
u
II ;13. E. g 0
< sw
0.)

P Ix AN
....
co s

Iv 0:g1
"
-.0ct
0"
=
Ci.g.
.-t
rz.'"'
gr :1-.
CI,.
....:
=
0
0 Cl
.CV
11)

n AN
= 1I 11'
g .-t
a
ro
a
41. 0 5.
= pa -9
Cr)

t-
c
II
"0 3C 3
en in
C
1117

10. ril ril rn rri 0 '11

F
_zicl " II g
i;', g (1 2 >a rri gz
Il
11+

IC 70 ^
..-.-.:.
II

cx II'
n
=1.

iii. ',3 ax a
O. n
-1. D3 w O-
CD CD
nAX CI '71
CI) -t. F
= A3 SU 0
U !- E. = CA
II = (1
0-, >a E). Cr?
(-) =
A7
CD
CII

> C4
A3 PC/
0 rDZ
ril =
113
ca.faii nc
11.
CD
fir

Obs. Aceste date le am dupa spita genealogicA intocmitA de Nicu BädArAu in 1880
(Surete ms. IX 522), cum §i duo spita mai noul intregitA cu ultimele vlästAri de An-
drei 13AdArdu, in 1920 ; far intregirile le am dat dupa arAtArile verbale ale amAndurora.
Despre BAdArAii din aceste ultime generatiuni avem mai multe §tiri documentare,
dupA actele familiet (Surete ms. III 474 seq.):
www.dacoromanica.ro
NA bOttimEITIT

1). Intru cat d-na Eugenia A. A. War Au a lost nascutd Petit, cred cä servim
genealogistilor, dand cateva §tiri g enealogice dcspre fnaintasli d- nei Eugenia BAdArAu.
ArAtArile sunt date d. Eugen Petit, magistrat §1 dupl un caet scris in 1. franceza de
d. Paul Petit, un tel de memoriu de familie : Din cauza luptelor politice provocate de
regimul legitimi§tilor din Franta, contra Napoleonenilor s'a destArat in Rusia si apoi
In RomAnia primul Petit, chirurg supt Imperiu.
latA scriu
P.M chirurg

Alex's Petit Odesa)

------- Gabriele Bavaut

Paul Petit Costantin Petit Eugene Petit

(Iasi) (Iasi) (Bordeaux)
(a) = Gabriele T. =-- Eugenie BeauLhamp Adele Place
Stamate
sorA cu d-na Oi1era1
larca
(b) Elena Gheorghiu
Alexandru . Elena Teofil
= 0 ga Neculcea = Serbanescu El. Dunfti iu

Eugenia Cleopatra
A. A. Badarau 1. Gheorghiu
Eugeniu Petit Alexandru 3 copil
locot
Margareta Eugen
dr. Spiru = Ortansa Aronovici
= Elena Mitachi

Emil Cleopatra
= El. lonescu I. Botez
= Carlojan
Jean, Marie
(Margueritte) Neculai
(Anton)

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 240

In 1823 avern notitepe tidularul pArtilor BAddrailor in lugani, pe care apoi s'a for;
mat satul BAdArAi.
Mosia luganii BAdArAi, cuprindea 25 odgoane la Prut, 21 odgoane in taring,
18 la drunzul Furilor, 21 odgoane la aria cap. Mihalache, 21 odgoane la prisAci, §1
24 odgoane la movila Chirdanei pe muche.
lar in tidular Se aratA : cine ce are sa sa stie la luganii lui Bdditrau :
75 stAnieni 1patina mosu Nec. BaclArau.
75 . 1 patina' mosu Nistor IonitA (vAr primar cu BAdArAii. N. A.).
86 3 paltne mosu Gh. BAdArdu.
81 4 palme mosu Lefter BAdArAu.
32 . 6 palme mosu IonitA BAdArdu.
165 . 9 palme mosu Andries BAdArdu.
lar peste tot fac 554 stanjeni mosia fatA toatA in siliste".
Surete ms. III. 454).
In 1856 Sept. 15 Andries BadArAu privi;egiat e rAnduit sA privegheze arAturile si
semAnAturile din ocolul Turia, alcAtuit din 11 sate, GlAvAnestii, AndrieseniiSpirenii,
Epurenii,Brosten iiGAureniBorsa RoscaniCAuestiPAuleni i RAdenii.
Intre 1853 si 1858 privilegiatul Adries BadArAu indeplineste diferite servicii pentru
privighere semanAturilor, ingrijirea sAnAtAtii, pesta bovinA, pr nderea fugarilor si pune-
rea lor la lucru.
De la 11 sate puterea lui Andrei RAdArAu se intinde peste 16 sate ; BAdArAi, Ta-
b5ra, Buruenesti, Bivolari, Solonetul, Zabolotenii-Fotei, Damachi, Trifesti lui Nun, Ros-
canii, CAuestii, PAulenii, RAdenii, Stangacenii, BAltenii, Trifestii vechi si Padomira.
Pentru toate aceste servicii Andrei BAdArAu capAtA atestate de la privighitorul de
Turia C. Troia sardarcum si de la administratorul tinutuluiC. NegrurtcA s'a a-
chitat cu cinste de slujbe!e sale, ca privigherea sAmAnAturilor de toamnd, stArpirea bo-
lilor de vite, si mai ales la petrecerea osti or austriecesti i rosienesti, repararea podurilor
si drumurilor (Surete ms. III, 474).
In divanul adhoc clucerul C. BAdArAu a fost alesul m:cilor proprietari din judetul
desi colegiul nu cuprindea de cat 14 alegAtori, din cari 9 au dat votul lui C. BA-
dal-Au (D. A. Sturza Acta V, 371, 610). In vol VI-a al a celeiasi lucrAri se aratA partea
activA, ce a luat cu votul sAu clucerul C. BAdArAu la dif ritele legi depuse in adunare.
§. 11, Case Btidarde0i In Ia§i. D ntre membrii familiei BA Art u, au avut si au case In
Iasi numai 5 insi : Constantin Beiddrdu fost deputat in divanul adhoc, reprezentAnd pro-
prietatea rAzesascd. El a avut casele pe locul unde azi este fabrica Olea in PAcurari,
spre rampa drumului de fier. DupA numele acestui prim BAddrau, s'au dat numele de
strada BAdArAu i stradela BAdArdu, in PAcurari.
Andrei Bddeirdu, tatal lui Alexandru BAdArAu, care a avut case pe strada Muze-
lor No. 3, azi proprietate a d lui D. T. Andarachl.
Alum dru A. Baddrda, fost min'stru, care are casele de zestre pe Strada PA-
curari No. 36, fermA in Pacurari si v i iarAs multe la Copou si V sat].
Andrei Baddrdu, care are 2 corpuri de case in stradela ArmeanA No. 9 i str. Ar-
meand No. 3.
Ion Bdddrdu, are case in strada BArboiului No. 12.
A. Caselc lui Constantin Bdddreiu. Fabrica Olea stA clAditA pe un corp de 4 serii de
proprietAti. Pentru toate aceste trupuri de case are un numAr de 25 acte, d ntre care 4
privesc casele foaste a lui Vasile lonescu, 12 acte, privesc casele Geist, 4 acte privesc
locul Mariei Tom Stoian, §1 5 acte privesc casele Ecaterinei si Sava Georgescu, care
32

www.dacoromanica.ro
256 15 CLIMENTg 4

in 1890 lunie 27 au cumpArat cu 3000 lei case'e Mariei Grigoreanu, nAscuta Cost.
BAclArAu.
In actul de vinderecumpArare se d scriu astfel casele : au trei o dAi sus cu o
salA §1 alte trei case vechi In ogracIA, cu gradind si cu tot locula. lar ca megie§i se
dau : la uord, cismeaua PAcurari la rdsdrit, Soseaua Arcul, la aims Maria lonescu, §i
la sud Frant BAjinschi.
OdatA cu acest act se predau cumpArAtoarei si mai multe acte vechi, in numAr
de 6, care azi lipsesc din pachet §i anume : 1804 Mai 15, 1806 Noern. 30, 1843 Aug.
28, 1844 luni 22, 1844 lunie 24 §i 1845 Sept. 18, când Elena Popovici vinde lui Wei-
gand §i Geist casele sale (Foaia sA'eascA 1845 Nr. 40).
Locul avea aceste dimensiuni in 1911, Oct. 10 :
sau 2247 mp.
Str. Baciu
23. 40

d Vas,ie Vasiliu
t-
r` 00
IC)

26 m. 17-20 m.
Olea
latA actul ce vorbeste de C. BAdArau :
CLXXIII. 1876 August 22. Zamfira §i C. BAddrAu soli vind fiicei lor Mariei Grigo-
reanu casele lor.
Actu de vehica wendzare
Subsemnstil Zamfira BAddrAu cu consemtImAntul mai jos a sotului meu Constantin
BaclArau, cea intAl domic 1 ata in Iassy si cel al 11-a in judetul Vasluiului, vindem de veci
f. icei nóstre Maria Grigorénu nascutd BaclArau, casele din dispartirea intAi, strada
Badareu, compusA din trei oddi sus cu o sala, si alte trei vechi, ograda cu grAdina, si cu
tot lo:u1 ce cuprind in ingrAditura megiesite cu soseaua Spiriclon §i Baltd in pret de
200 Galbeni adicA doue-sute galbeni ziniti, care bani noi ii datorirn fiicei noastre Maria
Grigorénu, nascutA Wart u, dota ce trebuia se'i plAtim la mariajul ei cu defunctul ei
sot Ion Grigorianu, Aceste case dnei le va stApAni ca proprietard de bunA crectinta nesu-
parata de nime. lar spre deplina tarie a acestui act subscriinduse sett transcris la Tri-
bunalul de lassy sect une a 111-a.
FAcut si dat in JaSsy anul 1870 si sese August cloui.5 cleci §i doue zile.
Zamfira BAdAreu (nascutA Popovici).
Consimtim si noi la tote cele cuprinse in acest act, multaminduse cu dispositiu-
nile din el, si cel intai dau tot o data autorisatia ce'rutd de lege sotiei mele Zam-
fira BAdArAu.
C. BAdArAu. M. Grigorian, (ndscutd BAciArAu).
Ci No. 6881 din 24 Aug. 1876 se legalizazd actul de vinderecumparare <le Trib.
Ia§I sectia 111.a.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 251

B). Case le Andrei Baddrdu, din strada ArmeneascA No. 3 §1 stradela Arme-
neasca No. 9 posedA aceste acte :
CLXXIV. 7264. August 20 (1756) Iasi. Mart uria preutului Armenesc Sava despre casele lor pA-
rinteW langA BArbot.
Adica eu preutul Sava, armenesc din Esi fecior preutului Andrei mArturis4sc, cu
a eastA adevArata si incredintata scrisoare mea, la maim copiilor mei ca sA le rAmaie
diala dupa' moartea mea precum sA se §tie cd murindu tatA meu din vro 25 de
ant, si avandu si cinci fete mai mari, §i doi f ciori §1 pe patru fete liau nth tat tatameu
cu dzestre lor si apoi rAmaind maicAme. Marie*, preutia.A sAracA, cu o fata mai mare
§i cu ficior mai mic, si cu altu frate al meu mai mic anume Hariton, si ramaindu casa
parintascA in sama maicii noastre, numai cu §epte zaci de lei parintAsti §i cu treidreci
de lei ai mei, agonigiti din munca me, si cu a cesti bani, am grijit, eu pe tatameu, si
am facut casa, fiindu negata numai in amnar, si am purces in agonisitA, si am racut
§i p'vnita de piatra fiind stricatA, si am mutat si casa pe pivn'tA, care casd cu locul es,
iaste pe podul vechi in armenime, §i eu fiind fecior mai mare am purtat eu de grije
casei parintesti, qi cen dat i biru, §i apoi mam insurat intAi eu cu munca mea si miau
datu §1 mdicamea d n odoarele parintasti o pareche brAtare de anr si 2 inele de aur
si 2 pogoane de vii la Miroslava pe locul Gc1àei, i apoi ear eu impreurd cu
maicAme, am mar:tat pe sorumea ce mai mare de cat mine, dupA un Luca Ar-
man, iau dat parte ei dzestre de la pArinti straia §i odoard, si un pogon de vie
si un loon de caul aice in Esi ldngd Bdrboiu, § apoi murindui bArbatul ei Luca, au
rAmas aciasta soru, Zam!ira saraca cu doi clpii un fatu si o fatA, si apoi iar eu im-
preunA cu maicame am insuratu i pe fratemeu cel mai ni!c si iau datu si lui mai-
came 2 inele de aur §i niste tinte de aur di ciapsA inp3triva brdtarilor ce miau datu
miia, iar casele pArintAsti din Es, cu locul lor, liam grijit eu si liam fAcut, iar un
pogon de vie iar la Miros'ava, §i sacriul cu odoard cu borfe, si zapisAle casAlor, liau
popritu maid noastrA, nu leau dat nimarui, nick unui frate, ce liau tinut care fieior sä
va alege sa o grijasca in viata §i la moarte §i dupd m3arte, dupd ob'ceiul legei cresti-
ne§ti, acela sä le mostinenscA, §i sä grijascd si sa pomeneasca pArintji si eu apoi mam
preutit si am tinut casa parintasd pe maidme si pe fratemeu iam chivernisitu din
mila lui Dumnezeu si apoi murindu si malcame, eu am grijito cu Cam avut din munca
me iar fratemeu, prapAdindu tot, au pus maim si pe sacriul maicame cu ciau mai avutu
1 leau prapAditu toate, si au limas, numai casa parintascA §i apoi §1 fratemeu mer-
gaud la ChisinAu sau primejduit, §i au arsu inteun t ascu, §i mam dus eu, cu cheltu-
iala me acolo si lam apucat viu §1 a treia dzi au muritu si lam adus aice la El, §i lam
ingroptu langA parinti, i iar eu lam grijit §i cu a lui §i cu al meu, §edzandu nol tot
in casa parintascA, si rAmAindui femeia cu trei copile mIci sAracA au rAmas tot in casa
cu mine, darA fratemeu au prApAditu totu si incA au ramas si dator, dupa moarte lui
cu §epte dzeci de lei lui Hagi Gligor, carp men rugatu eu cu (lament buni, de au fAcu
mild di lau ertatu ca sal pomenescu la biserid, catu oi trdi si alte datorii a lui, cari
sau plAtitu totu. cu chivernisala mea cA lui nu iau rAmas mai mult de 26 lei dupA moar-
tea lui negotu si au mai limas 55 lei dator Drumei negutitor, si cu 20 lei suroril noas-
tre Siminei si cu 17 lei unui var al nostru Toma si osabitu au mai prApAditu fratemeu
in holteiia un loc de casA pArintasca din Esi si cu casA, lau vandut in §esä dzãci de
lei si din 21 lei au datu, argintu pArinlAscli unui Hariton arman de la Rusciuc pentru
datorie lui si di 15 lei au mai datu argintu NrintAscu, unui Costandin neguldtor, totu
.pentru datoria lui si miia Inca miau prapAditu idtdiu un cal negru de 15 lei tAnAru,
apoi iam mai cumpAratu eu cai sa imble cu negotu, pen tara §i iau prapAditu, §1

www.dacoromanica.ro
252 DOCUMENTE

?ncl miau prApAditu i negot de 26 lei §i iam mai datu dzece lei de lam scos de la
inchisoare, §1 apoi §i la nunta lui, au vandut, argintu parintAscu. de 24 lei surorii noastre
Zamfirei §i apoi au mai vandut §1 poghijie (normae) casii parintAsti o rAidare mare de 12
lei §i alte caldari §i tingiri, §i blide §i talgere de aramd §i de cosibriu §1 'het de plugu,
§i altele multe toate a casii pArintA§ti liau vandut §i leau prapaditu i apoi au pus mana §1
pe sAcrinl maicAmea cu ceau avutu de comandu §iciau fostu in sacriu §i liau prApaditu toate
§1 totu§i care stiu mahalagii, §1 negutitorii, §i acum fdme;a lui Inca cere parte din
casa, §1 au apucat §1 zapisAle casei parinta§ti din saciriitn maicAme, §1 precurn stiu cu
sufletul meu §1 cu marturi, am facutu aciastA diatA a me la mana copiilor mei osA-
bitu de biru §i de altele ce lam platitu §1 pentru credinta am iscalitu eu cu maim me
§i sau iscAlitu si alp oament buni mahalagii §i negutitori marturi ca sa fie de bunA,
credintA or la ce gindecata sar intampla.
u las välitu 7264 Avgust 20.
Es der Sahagasi aisbes J vAgaetsi. u vaganeroc. Eu preut Sava astfel am mar-
turisit §1 adieverez.
Etader \raga, I es der Nigo hos, vaga aispanis. Eu de a mea bun a voe mar
tur eu Popa Neculai marturisesc pentru acest lucru.
Es Tom§a vorti teder vaga eispanis. Eu Tom§a ficiarul de buna voie mea
martur pentru aceasta.
Es der Antreali tusder meza anunas incivor cazurne ais pese gavagae or
1

aispese I Eu a popei Andrie§ fiica cea mare in numele meu ceea ce am scris a§a este.
marturise§te ca a§a este.
es der Antriasi tustra bazdigA ispese inci vor cAraze ais Ia§i meci I es Isha-
petes vagaem vor. Eu preut a preutului Amides fiica cea mica I aceea ce este scris
in Iasi eu .Elisabeta sant martur cA a§a este.
CLXXV. 1787 Mai 26. MArturia hotarnicA a locului de case a lui Grigore Arman
pe Podul vechiu, rAdicatA de Ion Rale vornic de poarta.
Facem §tire cu aeasta mArturie hotarnicA cA din luminata poronca pre inAltat
domnulul nostru, MAria Sa Alexandru Ion Ipsilant Vvoda, fiind orAnduit de dmlui Ne-
culal Roset vel logofAt i de dmlui Gheorghe Sturza vel logofAt, ca dupd jaloba ce au
dat la MAriia sa VodA Grigorie Arman din E§i, aratandu cA aice in Eqi la podu vechiu
are un loc de casA, pe care loc santu §i cloud case, §1 locui impreuna cu casAle iaste
parintascu, §i impArtiror cu fratele sau popa Andrie§ §i fiind locL1 nehotallt §i neim-
pArtit intre dan§ii de fata au cer§ut ca sA i sa hotarascd §1 sA i sA deosAbiasca parte
sa osabit de cAtrA a frAtinisau. Deci dupA poroncd mergand la stare locului, unde fiind
de fatA Carste UrzicA i Bedros arman i Popa Grigori i Avac Arman, i Popa Andrie§
frateli numitului jaluitor, §i facand cercetare cu amanuntul sau do ved t din scrisori §i
mArturii a razAsilor inpregiurni cum cA locul acesta iaste drept al jaluitoriului thigori
arman impArtitor cu fratisau popa Andrie, §i nefiind pricinA cat de pu nã nici despre
vreo parte, §1 fAcAnd invoiala intre clan§ii fratii sau priimit §i sau multArnit amAndoi
partile ca sa sA inpartA locul in doi frAtAste, §i vazand invoiala intre dan§ii fiindu cu
voe i primirea lor am fAcut stAnjan de optu palme gospod §i mAsurandusd tot locul
acesta din jur imprejur sau aflat curmezi§ul locului din fafd la ulita podului vcchiu 9
stAnjAni gospod, asAmine §i fundul locului iara§i 9 stanjani, iar lungul locului 25 stAn-
jAni, amandoai marginele §1 Ia invoiala lor g umAtate din locul acesta din fata la ulita
au rAmas in parte lui Grigore arman, impreunA CU o casd ci iaste fAcul pe loc §i cu
pivnita de platr4 supt eask i intAi am pus doai pietre hotu in niaryiv voatazti dis.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 253

pre rAsarit coltul Iocului dispre locul lui Costandin Tarziba§a §i de aco'o am mersu cu
masura in lungul locului, §i alatute cu locul lui Costandin Tarziba§a unde sau implinit
11 pol stanjani si sau pus o piatra hotar §1 de acolo am purcesu cu masura curmezi-
§u1 locului spre apus pana in locul lui lani lipiicanul unde sau implinit 9 stanjani §1 sau
pus iar piatra hotar, cu care aceste doi petre hotar ce sau pus in curmezisul locului
sau despartit locul lui Grigore Arman despre a fratinisdu popa Andries §i de acolo
niam intorsu cu masura in gios spre anliazAzi si alaturea cu locul lui lani lipticanul §1
pan in margine podului, unde sau implin.t iara§i 11 pol stanjani si sau pus doai pietre
hotar i rasurandusd si curmezi§ul locu'ui din Lila si alAture cu ulita §1 pan in piet-
re'e hotard ce sau pus intai si sau aflat 9 stanjlni asamine dupA cum si currr ezisul
din fundul locului, §i a§a cu aceste patru masuri si pietre hotare sau hotarat loc acesta
a lui Gligorie arman §i spre incredintare am facut aceastA rr arturie hotarnicA, in care
puindusA §1 pecele portii g )spod am iscalit iscalindusa si top cat( sau tamplat fata la
hotarat. 1787 Mai 26
Ion Rale volnic de poarta
Sandul clndlcar am scris
rec tea portil gospod : OPIETE nomin roctiom 1782.

pe fata 3-a stau aceste iscAlituri, in armeneste ;

Es Hacigas %raga Eu Cristea martur Es der Kirkor vaga
Es Bedros vaga Eu Petre martur. Eu popa Grigorie martur
Es Avak %/Aga
Eu Avac martur
este sl un rezumat pe larg al actului pe armeneste in dosul actului ; o alta nota in dos :
Aise hotarnica der I Andria§in canal. iur I vortin, vor surp Asfadasna I duet
eritpohan I Avak hamar I aceasta notarnica a preutului Andries cumparat de al sau iiu
care a Sfantei Mariei pentru a cumparat presedintele Avac.
Amis Maisi 28
luna Maiu 28.

CLXXVI. 1830 April 30. MAsoristea locului de c?se a Manane Carabet, in Carva-
araua veche.
Manastirea Golie,
Manana Bucovineanca armanca sopa a lui Carabet armanul viind numita la mo-
nastire am fAcut rugatoare cerere ca sä i sà mAsoare locul cel are de la monastire cu
bezmän in mahalaoa armeneascd, care sit nume0e carvasaraoa veche §1 sA se stie cat
loc are a stApani supt bezman. Ran iuind pe varavul mosii si au masurat locul cu stan-
jaunt de optu palme gospod care palma stanjanului sau insemnat aice din parte mo-
nastirei si au iesit masura iniai 4 stanjani 6 palme 7 parmace parte daspre amiazki
dfn zaplazu lui Die Tãrzibaa pana in locul casai preot Vasfile, lAsandusd drumul de
doi staniAni. Noai stanjAni o palma patru parmace, parte despre rasArit pe Iângä locul
casii preutului Vasale pan in locul casii dmsale .Rapan ; 6 stanjani 6 palme a miaza-
noapte, pe langa zaplazu Rdpanului pan in zaplazu lui Tarzibasa, 8 stajeni 7 palme
apusul p langa zaplazu lui I ie Tarziba§a pan unde sau inceput mAsura dintAi; iar in-
pregiur in patru parti fac stanjani 29.5 palme, si 3 parmace.
Si pentru bezmdu sau invoit si sou asAzat ca sa d a mcnastirei la f stecare ince.
put de an 28 lei, insa la inceput nu la sfar§it anului. Deci pe aratat loc are voe a face
oricefel de bina ce va:da putina, stapanindusi binaOa nunlita nesuparat de nimeni ; insa

www.dacoromanica.ro
254 DOCUMENTE

de va fi urmAtoare cu nare bezmAnulul la vreme, dupA alcAt ire aciasta ; asAmine §i

and va vol a vInde binaoa sA nu aibA voe pânA ci nu va da de §tire la monastire §1
pentru de urmare numita intocma, i sau dat aceastA scrisoare din parte mon Astirei §1
asAmini sau §i primit.
anul 1830 April 23
(ss) Sofronie arhimandrit §i exarh al Vatopedului (grece§t.) rAnduit fiind din parte
ManAstiril sau trecut lordachi... vatav.
In pachetul de acte ale d-lui Andrei BAdArAd, se gAsesc un numAr de 14 acte,
din cari spicuim urmAtoarele :
In 1860 Noernbre 22 Maria Muruz nAszutA Negre de danie prezviterei Ca inca
Teodosia Andriovna, ca recunostinta ca a cautat la boald pe mama ei. Casil i erau
fAcute pe loc cu bezman cdtrA MAnAstirea Gol'a. Casele le cumpArase prin mezat de la negu-
litorul Die Popovici.
Dar Maria Muruz a trait mult dupA aceasta, §1 a stat tot timpul in casele sale
din strada ArtneneascA ; tocmai in 1880 Oct. 31, in testamentul ce-1 face lash' defuncta
casele prezviterei Catinca Teodora Andriiovna.
In 1887 Dec. 20. Spitalul Caritatea prime§te donatia prezviterei Andriovna ; in
numele CaritAtii iscilesc dr. Ludwig Rusul §i dna Eva de Basily nAscutA Cali-
mahi Catargi.
In 1905 Januar 20, spitalul Cari atea le vinde eu, 15800 lei lui Andrei BAddrAu,
douA corpuri de casA. Dsa a mai zidit azi tin al treilea corp de casA in aceia§i ogracIA
Cat pentru locul de case din s radele Armeana No. 9, din acte reiese acea-
stA transmitere.
In 1826 April 24. C. Timircan vornic de poartd mAsoarA locul de case §i lui Hagi
Ovanes. Fiul acestui Gheorghe Ova:les vinde in 1845 Dec. 13 casele pArinte§ti lui Toms
Popovici negutitor.
In 1849 lunie 2. Se vinde la mezat pentru indes.ularea creditoriului 1. Mavro-
din logofAt.
In 1865 Mai 28. Sava Popovici sin Toma Popovici era mort, iar feciorii i§i impart
averile pArinte§ti, vand Casele din Iasi §i via de la Socola cu 400 galbeni §i se vine
de copil ate 80 galbeni : Andrei, Ana (Hagi lacob) Pavel, Haret §1 Papigs (Stefänesca).
Pentru al doilea corp de case, Marana Suceveanu i§i vinde locul in 1857 Noemb.
11 cu 400 galbeni cAmingresei Catinca Babic.
In 1881 Mai 25 Catinca Babic vinde fratelui sau Cristea Caraca§ casele sale; iar
in 1891 Cristea A. Caraca§ vinde surorii sale Catinca Babic cu 1500 lei casele sale din
stradela Armeand 9.
In 1906 Andrei BAdArAu cumparA cu 7700 :lei casele lui Osias Marcovici, ce le
avea cumparate de la Ecat. Babic.
C. Casele loan Micleirtia (Strada BArboiu 12, din vechiu mahalaua Barboi 313).
Asupra acestor case n'avem de cat o h)tarnicA din 1857 lunie 24, §1 actele mai
nouA de proprietate.
MArgArinta GAinA avea lnsA §i o hotarnicl din 1837 lunie 14, pentru locul lui
Grigore Gain/
In 1842 Noemb. 5 Grigore GAiriA IV mai cumpArA o pa te de loc de la Avac Caraca§.
In 1849 Aug. 21.. Grigore Axen.e GAlnA i§i face testamentul, prin care aratA cA
pentru 28134 lei 37 parale, zestrea surorii sale MArgarinta, ce a cheltuit'o el, ii cia
casele sale §i cu locul cumpArat de la Avac Caraca§.
In 1857 lozul a vea aceste dimensiuni : 12 st. 2 palme 4 parmace latura spre
anliaza Zi la ulita BArbo;uiui ; latura spre rAsArit 22 stAnjeni 6 palme 2 parmace megie-

www.dacoromanica.ro
 boatnAtivtg M
§it cu Cap. Sava ; latura de Nord 12 stAnjeni megiesit cu vAduva Trandafiroac si al
bisericei armene§ti ; latura de apus face zigzaguri si are 16 stanjeni 1 palma ; megiesj
parte cu locul bisericei armene§ti si negulitorul Anton argintariul. iar peste tot peri-
metrul locului 47 sl Anjeni 1 paling.
Cum palma insemnatd pe hotarnicA palrna stAnjenului gospod de opt palme cu
care s'au masurat locul acesta" are 281/s centimetri, reiese ca stAnjenul avea 2.48 m. ;
deci latura de sud §1 nord are 30 m. iar latura de.rasarlt si apus in medie 50 m., decl
suprafata locului ?I-a de 1500 m. p.
1857 lunie 24 Iasi. Hotarnica locului Märgarintei &Una.
In 1874 Aug 30. Margarinta Wind ili vtnde cu 1000 galbeni casile sale din
strada Barboi 12, despartirea IV lui MArgArint Cristof Socor.
Marturie hotarnica a caselor MArgärintei GAinA.
CLXXVII. Anul 1856 luna lanuarie 26. Sub iscAlitul asesorul Judecatoriei tinutului Jassy
s. I. DupA insarcinarea pusA asuprAmi prin adresul No. 9300 pe lAnga care sau reco-
menduit in original supliza Dnei MArgArinta Mina mijlocitoare de aise face hotarnicA a
dotth locuri ce are Intrunite in mahalaua Ms. Barboiului prin inaintarea legiuitelor lucrAri
cAtra toti megiesii ca se se afle la starea locului, pA§ind astAzi la al doilea termin cAtra
sevar§irea unei aseminea lucrAri am gAsit stAruitor numai ue suplicanta si pe vaduva
Trandafira sotia reposatului Mane Armanu, care declarAnd verbal cA nu are raid o pre-
tentie, fiind locul ei .deosebit dupA IngrA Aura ce exista, iar din partea Eforiei Comu-
nitatii Armene §i a lui Anton Argintaru ne infatisinduse nimenl, in temeiul indeplinirel
formalithtilor §1 pe puterea documetvelor infato§ate de Dumneaei MArgarinta si anume
hotarnica din 14 Avgust 1837 adeveritA de judec. acestui tinut la 16 a acela§i lunA
No. 1027, ce este pri vitoare pe locul lui Grigori GAina §i zapisul din 5 Noembrie 1842,
IntArit statornic de catra Divanul apelativ la 12 lunie 1844 sub No. 2679 prin care
Avac Caraca§ au vAndut pomenitului Grigore GAina un loc din acia§i mahala si ala-
lure cu alt asemine ce mai avea acolo. Copia testamentului lui Grigori A:senti GainA
din 1849 Aug. 21 adeverita de C. C. Agentie protectia sa Ja 16 Aug. 1851 sub No. 1948
cuprinzatoriu in re altele ca pentru 28134 lei 37 parale zestrea surorii sale Margarinta
ce au cheltuito el, iau dat casele cu locul cuprins in titata hotarnicA si acel cumpArat
dela Avac Caraca§ cu zapisul mai sus aratat. S'au Inceput lucrarea mAslri,Itel locu-
lui Dsale MArgArinta GainA pe stapanirea de fatA.
Din locul negutitorului Anton Arg ntaru spre rasArit pa tea despre amiaze zi alA-
turea cu ulita mergAtoare pe din dosul bisericei BArbaiului panA unde acel loc Isl da
colt cu locul osebitelor case ce mai are Dnei Margarinta acolo, pAna unde sau gAsit 12
stAnjini 2 palme 4 parmace. De unde intoranduse masura spre miazA noapte parte
despre rasarit alAturea cu locul aratate lor Case si lo:ul sterp a Capitanului Sava, pAnA
unde acest. loc Isi da Colt cu locul bisericei Armene p .nA unde sau inplinit 22 stan-
jeni 6 palme 2 parmace. De acolo sau Intors masura spre apus parte despre miaz-
noapte fundul locului tot pe stapânire alAturea cu locul vaduvei Trandafirii cum si a bise-
ricel Armene pAna unde isi dA Co't acest hc cu locul bisericei Armen e. si cu a vAdu-
vei sau gAsit l 2 .stAnj. De acolo intorcanduse mAsura spre miaze zi partia despre Apus
tot pe stApAnirea alatLrea cu locul bisericii Armene si pAnA unde sau inplinit 8 stanj.
6 palme de unde intorcAnduse mAsura spre apus parte despre miaza noapte alAturea
iara§i cu locul negutitorului Anton Argintaru pana unde sau gAsit 2 stAnj ear din acest
Colt sau tutors cu masura earA§i spre meazazi §i parte despre apus alaturea cu locul
pomenitului Anton 'Ana in fata ulitei de unde sau inceput intai cu mAsura pAnA uncle
sau gasit 9 stanj §i 3 palme alcatuind de jur imprejur 47 stAnj, una patina si 6 parma. e. Pan

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENI I.

acest chip luAnd sfArvit lucrarca masorivtei locurFor Dneei MArgarinta GinA ce le are
intrunite penIru ca localnica lucrare nu sau ivit nici o ContestaVe sau inchipuit vi de
fata hotarnica.
Asecor Sandu Dudescu Caminar.
JudecAtoria Jassy s. I.
Hotarnica de fatA fiind sevArvitA prin lucrarea fostului asesor Dl. Caminar San-
dulachi Dudescu acum Ban potrivit cu insArcinarea ce au avut se legalizase pe forma.
Pentru ca intermenul de vase luni a publicatei urmatA prin adaosul No. 78 vi 79 a
foi buletinul oficial din 4 Oct. Anul trecut 1856 nau existat vre o pretentie vi pentru
cA aceasta nu este scrisa pe hArtie timbru in privire cA atunci ttu exista o asemine
sau alAturat coalA hartie fics s'au vnuruit cu pecete judecAtoriel.
Pamfile P. lonavcu
No. 241. (sigil) Director Constantiniu.
1857 lunie Zitta 24. ef Grigorovici.

In 1875 Oct. 16. Socor in vederea casatoriei sale cu Ecaterina Tatos flica lui
Marderos Talcs vi a Sultanei Tatos, Ii garanteazA zestrele sale in casele ce le cum-
parase de la MArgarinta Gaina pentru suma de lei 8500 lei, pentru a face fatA la
arenda moviei Spinenii.
La 1887 Oct. 12. Ecaterina Socor ii cere separare de patrimcniu vi prin foae de
vanzare cumpArA pentru s'ne Casele sotului sau.
Din CAsatoria lui Margarnt Socor cu Ecaterina Tatoi, mcarta in 1896 se nasc
in 1899. Cristea Socor doctor vi .Emanoil Socor avocat.
In 1907 April 5. Ion BAdarAu i sotia sa Maria nAscuta tot BAdArau cumpArd
cu 13700 lei casele cu locul lor de la Socort
Vecini locului in 1907 erau acevtia spre sud, ulita Barboiului ; spre rasarit, case'e
C. Grigorescu vi cap. Gh. Costandachi, spre nord, locul bisericei arrnenevti ; spre apus,
ocul bisericei armenevti.

D. Casele Andrei Gh. BAdarAu (strada Muzelor).

1859 Dec. 23. Nastasia Barbu vinde prin mezat casele cu load lor aici in capi-
talie la ulita SArAriei" ale rAposatului sau sot Ion Barbu cu 445 galbeni cAtrA Anica
MAlinescia sotia ltd Gr. Mal nescu. In act se mai spune : Apoi o data cu acest act
ii dau i vechile documented, dar astazi lipsesc de la dosar.
In actul de confirrnare a Curtii de confirmatie sectia II supt No. 281 din 24 Sept.
1859 se dau aceste latnuriri. Fata la ulita, in drumul Hotinu lui ; mahalaoa Muntenimei
de mijloc ; 5 stanjini.
1865 Sept. 23. Elena Nun, capatAncl movtenire de la fratele sau Gr. Malin escu
raposat in 1863, vinde lui lancu Ianole cu 290 galben casile sale din ulita SArAriei
fatA in fall cu casele savArvitului din viata Nicu §arbandovicid.
Intre alte acte aduce actul Nastasiei Barbu cAtrA cumnata sa Anica MAlinescu din
1859 Dec. 29.
1885 Noemb. 22. Andrei Gh. BaclArau proprietar, dom;ciliat in Com. Bivolari
cumparA de la lancu lanoli cu 7600 lei casele din str. Muzelor, care case vi I. lanoli
le avea cumpArate de la Elena Nun Inca din 1865 Sept. 25.
In 1898 Noem. 12. Andrei GIL BAclardu, vinde cu 9000 lei casele sale din strada
Muzelor No. 3 sotilor N. A. Dimitriu §i Anastasia, näscuta Bogonos.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 5')

Megiesi caselor erau : la nord, Gr. Caracas ; la sud, preutul Gh. Enachescu Gr.
Maximescu), la rAs5rit, strada sf. Haralamb ; la opus, str. Muzelor.
In 1913 Sept. 28. Vasile a M5cnei cumparA cu 12500 lei imobilul din str. Mucelor
No. 3, de la N. A. Dimitriu si Grigore Timotin, fiul doamnei Anastasia Dimitriu.
In 1924 Mai 8. DI. D. T. Andarachi mai cumpAra cu 5J00 lei parte de teren
alaturat cu locul caselor sale pi de la deal, in marime de 0 5 ill. latul pe 9 in lungul
de la dna Cristina I. Motas.
lar in 1923 lunie 21 cumparA de la Com. Ia§i .0 portiune de teren in str. Sft.
Haralamb 13 in marime de 40 mp. cu 300 le,.
In 1919 Martie 26. D. T. Andarachi comerciant cumparA prin actul inregistrat la
No. 1231, cu pret de 20000 lei, imobilul de la d-na Agripina V. MAcnea din strada
Muzelor No. 3.
Case le Alex. A. !War Au PAcurarl 36.
1884 lunie 6. Act de impArtala prin care surorile Cleopatra, lancu cdsatorita Gheor-
ghiu §1 Eugeniu Petit, castorita Alex. BAclarAu, i§i impart averea ramasa de la defuncta lor
mama Cleopatra Petit, nAscuta T. Stamati. Cleopatra i§i -ia pentru sine viile de la Miros-
lava, iar Eugeniu Baclar5u i§i ia casile din ulita PAcurariului 56, cu sarcina ipotecarA
de 1000 galbeni la Vas. Adamachi.
(Credit F. U. Iasi dosar 2258).

33

www.dacoromanica.ro
258 DOCUMENTE

III. MANUSCRIPTE
A) 1592 Din Codex Cohalnziensis.
a) Legenda lelurghiei, pag. 176. Veni un sAracin sa vazd leturgWa, §i tuba' in be-
1

seare(ca) lui Dmzu, si vazu I preotul inb(r)Acanduse in vesminte, si 1 vazu cA cazu sarcina
lui cea de ()Rate dupAmas. I Si atuncia sa lumina ca razele soarelui I §1 ca zua, si
candk puse preotul sfntul pa I trafir, atunce samAna muncii insus a fa 1 catorului lui
Hs. Si candk puse sntul fia Ion, atuncia sA acoperird toata pacatele 1 lui -§1 fu totk
j

luminatk de la pijoare pAnd la capk. CAnda luna snta prescure, atunce sA aratA pre-
1

scurea in mana preotului in 1 chipul fiului lui Dmzu i venirA sase, zeci I de ingeri §i
stAtura in crescisul lui, si tinea in maul steaguri, si sulite si luro 1 preotul pruncul
1

§ii feace cruce, in patru pArti si grAi ca oae la gunghiare fu dus, si infra pag. 177 ;
1 I

ceaia vreame giunghe fiiul ; si lura dintransul pie 1 ptul lui, sil pus in sntulz discos. Si
candz 1 dzise Aiunghese fiiul lui Dmzu ca sa sd iarte pAca 1 tele a toata lumia. Si
intraceala vreamia 1 sa luo un nuor luminatz, &wiz dzise cu sulita 1 fu giunghiatz, in
coaste. atuncia vAzu el candz lovi I cu sulita pruncul curse apa si sange. §1 sä mira 1
necuratul, cAndk aducia oamenii prescurile. intraceaia vreame i sA arata candoarA adu-
1

cia nesti 1 berbeci, popa incepu a le tAia capetele, si Inge 1 rul lui Dmnzu. le lua si le
punia unele in blide 1 allele pre pAmAntul lui Dmzau, le arunca. Atuncia SarAcinului Ii
paru adevaratz ca giunghea popa prun 1 cut, nu inteleasA amu cA Hs. ascunsele lui
arata. 1 cAnd7. luo popa cAdealnita si veni la sntul I jArtvnic, si incepu a grAi Dmne
Drnzul nostru. I atuncia pogorA lumina pre sntele,daruri, atunce stabil-a doi ingeri la da-
ruri. alUi nui vedea 1 nime, atunci preotul sA inchina de 3 ori 11 pag. 178 : §1 zis im-
paratul ceriului. si sA inchina grain 1 dk. BigsIveaste Drnne. Atuncia sa luo acoperi-
mantul besearecil, si statu beseareca de gbiata, 1 iara altariul de foc. Can& fu vrea-
mia preo 1 tului sa iasa cu v Ahodul cu snia Evglie, atun ci arhagglz Mihail ducel de
1

mana lui delz 1 purta deadireapta, ia A Gavril deastAnga, sil dusera in oltariu si Mihail
socotia 1 iar Gavril pace da Si candy, grAi ruga lui cirri., RE 1) atunci sa deschiiard
1

§apte ceriure. I cAndx i sA timpla a ceti snta Evglie, atun 1 ci esi glas thafoc din ro-
stul pope!, si apu 1 ca ingerii acealia cuvinte de le punea in 1 ndintia scaunului Dom-
nului cela marele, 1 Candz incepu a grAi ruga sntz ceaia ce pomenea ! §tepopa, in-
gerul domnului veniia dei ungia, si 1 domnul de sus arAta bunatatia acelora ce stau
1 cu fnica in besearica. fang cAndz striga og a 1 §enile, atunci oasele mortilor sa
radica pag. 179 : din groape, iara ingerii oasele pacatosilor, le le 1 pada afard din
I

groape, si blestema pre ceia ce nu 1 zac in besearicd cu fata la pArnAnt cu frica,

Candz I striga popa, iii M timpzatanoih TROA §i el grAia §te nime un e destoinic,
1

sAs leage trupul de polite, si de dul6ata arida pune darurile pe preastol. 1 atunce, sa
1

pogoarA dhu svntz in vedeare de porumbz i rAposa in capul preotului si pre darurl.
CAnd I
strigA popa itzaitiogum ApSr ApSrA, atunci sA po 1 gorA H. §i da pace celuia
ce slujaste besearecei, 1 cu fricA, cAndz dz popa, cTMrhl oapnti. atun J. ce cel
mum mort invie, si stdtu deasupra dis cosului. lara cAndz striga : vrdtdmz cz cTitax-om
1

1 sa stAm cu fricA, 1 atunci sa pogorAra din ceriu patru 1 heruvimi, si statura pregiur
preastolh.s' batia cu 1 aripile la sntele daruri. candz striga popa 1 11Z11A1+.1118 CTOf R83110111E114
atunci sari pruncul de 1 pre masa si stau in vazduh. CAnds stria popa, 1 nontAunto
Ari;;;Moraiiii atunzi heruvimii. anti:2 pag. 180 :ra pruncul si zburarA, si tremura cu aripile
1 pana la al saptele ceriu, pana la scaunul mare, 1 cAntandz si grAindz, sntz, sntz, sntz dom-
nul 1tatal nevAzutz. cAndh striga popa, lu ati si mancati ca acesta iaste trupul mieu
1

atunce sA pogorA iususi Hr., cu 12. apostoli. si intrun glas sa arAtarA tuturora ce

1) Sveatii boje Sfinte Dumnezeule ;

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 259

stau in besearecd cu fricL §i zicia acesta iaste trupul mieu. I $i a$a §i pAharul luat §i
I

stria cine va gusta din cestg silt& paharg aveava viata I de veacu. cands zicN popa.
I

Tgoa CST Tgour atunce pAca,ele toate sa iau, §i ziceti faceti I in pomeana mia. Duds
zice preotul I czTgopti ogee piing atunci s(vAn)ta I pane sa fat' I 111SL § trupul fliului lui
DmzAu. Cands zice I popa... A ram lizrk WOGS sangele carat% sntz I pAhar sa face de 0

sAngele fiului lui Dmzeu. $i atunci sA pogoarA. Dhuls svntg §i statu I in capul I

preotului §1 spre daruri, §i spre pg. 181 : toti oamenii ce stall cu hid in
besearecA. ands zhY popa. 11111 nougocitsvolu cTa cmoxigg atunci Adam $i Evva, §i alt i
I

ce au fosts I in lad cu in$ii sa veselescs, dara .cands zice I popa 113p.liAgoA o lot
CTOE 1111CTOA. . intra j cE aia vreame ceriul $i pArrântul sA inpreuneaz1 I deci cela ce
nu sA va inchina intracela cias, de I stoia§tese sal arza in f Ic, $i sA stea legat in
parA, I iari cine sa va incifna intrace'a cias. sa ar fi I I gresitz derept acea'a sa va
izbAvi de giudetu, I nu sA va giudeca. ce va fi in cloaca ve§minte alea I se. Cand strigA
popa maim, Ham 0AHwk I AAH OrCT11. atunce cine va sta §i va gaud in I tru inima sa
rAu sau eine va intra in besesreca I svAdit cu altul $i neirnpacatu. atunci Inge rul lu-
fuge de la el. iarA diavolul leagll §it I scoate din bes area candu striga popa :
ttcno...Nomi "lac BAAKO $i zice cow lit11111, atunci grAia§te I pAr"ntele din ceriuri, veniti
blgslvitii parinte II pg. 182: lui mieu. §1 pAsati unde vA e Alit inpA I ratia certului
candu zici : roar. gamit no.lamomm, atunci intracela cias ce I ne va grAi cu rostut
sAu ceva mai bine. va fi nAscut acela om, iarA cela ce va da cu I friza panA la
CTA CTIW de I stoinic iaste domnului no I strit in veaci. $i in tru ai nesvAr I siti. f amin. I

'IN.'"
-
. /kIT ."4
e
'C. -44 -
1% ", -
. fp-
_ . s4k. '
-7117.1177,,7 iffri'Vrtfra;4:6".elt
I/
.$<41111%
....,...7"A-.....";1

I. \ sl Albte
'.° 7.1
4.7.4'
)04-. 7 7-.A." '''71-1

_ .
i,1.1?",ij -rv.,;.
,
!..".7.1
i i'
1\l 1d1.. Iv lit Ilh i
.;
I ''"'" (I. 60 dio Al ti oci AAI il it
1

:
Li

---.. 1 it i (.1( ta.t In?,.*, %AIM 64 .o.% ..c.,%ts':I,06.

1 ) I III ..1...11111
A'. .4 11 I Ci, 1,,,n yA.v.i.: 1.2.1 rni. 1.2.,IritIA.,,
p-L. t IS1.111 SA dvl lull ,_
.viIpI.4.1.1 44 4.1% 3
. . / Ai AA T
r %pc& ` 1 4:44/1( tiiiittl.i^ AA
, . -..
rt4 sing. A71,40 p i.( e...0 41 W.A. (i) 40 404 ... ...,1? An iLIitii,:nni;..a. ililialtni.LIOngn
,-..... ,,,-... ,
r PL. 1..... .4 Akf14111 / 14..1 A4 !0'1.AA\ ,Vt Si tri AS vi m4l1I:1,140A ,I.I u;Ndif ..... Trio Lin AAn unlit'''. 44114

_, . ,
5141, 14s±-111244 Cilr'A 11124 .404 141114,
01-(114.041Luil C31.11141 1142111?-1.CI,
-s .1411..
..i, .
41:11

' ' .r..no4

ULAN
. / ..
221.1 71.1t.%114,4f. it I./.
,,_ .
u6A4
. uert Wo ,v1.1c . u..1.1i(1.1141 .i. 1.;414 VI , Ill vl

.. J e / / 1
,.
W1.1141 1.Z',N..virn. fit "47;fill., tun 111: in ( 1:1 :
.9 .1 Ai 44 111,0.104 ;ilitio 104 p I Al
e .1..... . 1,
,440,14444.24
-.. A4,/,(tril.f, fit 'an :. iii In 1<.-1.T144 1.1.4nA.4..0 ill.", CI,
Al e pawl ,SX Ici.. in t of ..]::, iat;I:0.1-.4- irIh.. Ifni. fit nimtit. wi, 4(e14 tc A, MAIM .4 $i*mc
,
sun 40 1 v OA AAI t....Anid
t.--, . ,
A/lf .1. I,
-Fr" i'6 (1,...0 of, " ' Peter( ttc..,..?1Cr zrtklAta i I?,
P ,kma
...,
. /
0 .....
10 4 4. f 1.11.1. AD
,,,
tVie in?
r
iglErY ..(5' WM Ci.CItioN 11 1.. 11,,,,..,. Amgr,.. n77.41t1
,
sun C 1, hc ei til% ,4;1( P., , 1.111+1
:7,- I
nat. 224041144 ,ta Ai?s. if if 1

6rAi...tri.e,t,l_rifetriiiirAaer4 al-Vie.o. t.-,.-..1,;_-__ .- _ .....

frF fel
1

pm 41 '-4 A e If rl Mi. Wet .440 Hi .

; ei -I: -

b). pg. 157. iliia unui tea 61u slujit ,arintelui nos' ru (Thera im . Spusu ieau
until din pArinti cum ca la o mita I de departe de svantul lordan. iaste 0 ma na..fre,

www.dacoromanica.ro
260 DOCUMENTE

aceluia ce iaste intru sventi pArintelui I nostru Gherasim. care sA chiamd Ca lainon mer-
gancix I noi intracia manästire de pArintele I Gherasim pre lAngA tarmurile lordanulul. est
innaintia noastrA un leu racnindl foarte tare. cA sa inghimpasa foarte rail I cu o tres-
lie intrun picior. cat 41 tArlia I piciorul flinch& plinx de puroi. iarA dean I vAdzu leul
pre batranul ncepu al arAta I piciorul cel rAnitz de trestie. si cu Ora j vul era oare-
cum ca cum ar fi plAngandz, si ru I gAnduse bAtranului sal vindece WA deacal I vAdzu
prinsu batranul in nevoe ca aceaia si in duriare i sa facu mita, §i sedzu gios. I si
luca piciorul leului. si pipAindx rana scoa I se trestiia cia infipta. di multe puroi si cn
san I ge. si cu diadinsul curati rana. si lega I picjorul cu o panzaturã, §il slobodci
iara I leului tamplanduse tamaduire, deacii nu se ca rrai dezlipi de bdtranul, ce ca
un I ucenic deaproape in catraca mergia batrA I nul el Inca n ergia dupA dinsul. cat sl
bAtranul I il lauda §isa mira de inteleagere buna I a unei blare salbAtica. derept4 aceaia
si I batranul incepu. a sA griji de hrana lui I del hraniia, unele ori cu paine alte or I cu
cozi muiate, iarA leul aflandusi I hrana lui, nici odatA nu sA delunga de 4 mandstirei
lard mAndstiria avea un I magariu cu carele aducia apa de la svantul I lardan. de triaba
fratilor, iarA bAtranul I diacii diade mAgarul leului ca sal aduca pe langa termurile
Iordanului sal pasca I acolo care fiace leul in toate dzile, cei iera [ porAncitK lui ds la
svantul bAtran. lad I odatA prscAnd leul pe magariu. iarA el I sa delunga magariul de
leu, iard leul cAotands I magariul intralta parte, iara niste negu I talon cu niste cAmile
treanclz pre I acolo, aflarA magariul sangur, sil loarA I intre camilele lor. sil duse in
tara for. I iara leul cAotands pre magarul si nul aflA si sa intoarsa in lavrA. scrabit
I

toarte I si umilitx pentru paguba magdriului. iara batrAnut socotincla ca au mancat 1-u,
I

pre I magariu. grai catra leu unde taste maga I nth pre carele tam porancitz sal pazesti
iara I el sta pl Less A s si umilii. necutedzincla I a dota la fata batrAnnlui. $i iara I ii dzise
unde iaste magariul ca cum socotesch I lai mancatz. ce b'gslvith e DmdzAu ca slujba II
pg. 100 : core o facia maga iul diacmu tu vei sA I o fad atata cat o §tii. ca sa te
invet I ,u frica d padzi s ujba ce tii d la. I deacii poranci svantul bAtran de pusera
si 1 mariul re leu. sil mana un f ate din I raraptu de aducia apA de triaba fra I ti or,
iarA introdzi. ye 11 tin voinic s u I jitonu ca sA sa blsgviascA de a bátra I nul. §1 vadzu
leul aducand r. apd si pu I sera v na leului. si se Mcu mild. § scoasa 3 galbeni de
i I

au 4 diade 1 fratilo cu pere ma4anu sa le care ,pa st sa sl000dzasca leul din-

s I

iht acea siujb . I cum si fu deci tAcanda oare .calAva I vreame dupa c 1 slobodzira. di-
saijba. eat pu in 1 di manastire a sa pr mbia. I si iatA ad .0 negutAtoni care luara
maganul cu cAmilete si cu maganui. I 1 car dte de bucdte. ducandx p lershm II pg.
.61. sa va idza. s recanda to &mut le si I leui inn inie. iara n gutatorin cleaca
va dzu A e s, span rd si i, sand camilele i si maganul si plec rA a fl gi. larA leul curios-
canda maga iul. alerga la chnsul cu Duct' I ne. sil iuco pre maganul u gura de rau I sit
ducia cu ca iille e depreunA I i mana I st re la sva itul ba ra bucurandusa sari idsa ye-
s lila e t f ar a mA ariul celui pierdut. I pr carele deacal vAdz .1 batranul si fratii. I sa
bucurard nu numai de aflar a maga I riului ce cum fara de drep ate ara fi u 1 rat pre
fem. iara batranul sa cAia catra I leu, si fdcu eul cu batra I nth in la /IA si in pus ie
5 ai. §1 mai mult. I si nemica nu se delungA de dinsul. ce in toata I vrem a m .rgia dupa
batran. iarA duds I vru SA sa ducd svantul batran. catra Drnclzu pag. 162 : duptt
i

chibdzuiala lul DmdzAu. afla feul in manAsire. si dupa ce fu svantul I (Alan ingropat.
I

iarA dupA cateva dzi I le veni leul in lava si dota $i so I cotiia incoace $i in colia SA
vadza pre I svantul bdtran si nul vedia ifcairi. iara ucinicul bdtranul del chema Sa I vatie.
I

deaca vAdzu ca cu diadinsul cao I tA pre batranul grai catra dansul. I lor dane, §tii cA pArin-
tele postru dascalul I neau lasat pre noi saraci §1 sau dus catrà I Dmezdu. deci nu te scrAbi

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 261

tu ce ra de gu sta bucate. iaraleul nu vria sã mAnAn-e 1 ce edota des intro

I

parte §i intralta parte. ca sa vadza prebatrAnul lui, si I neputands sA rabde dezIlpiria

batrA nului racaia des si vrea sa sA omoara. I iara pArintele Savatie. si ceialalti fra
j

I ti 11 netedziiapre sale
grAinds. clususau pg. 163. pArintele nbstru ,catra DmdzAu
sl ,meaulasat I sAraci. lard ill nu te scrabl. ce cu noi multa I mialte..si grAints
aclastia cdtra clansuI. f si saltele nul puturd sAl mute de scrtba 1 luf. ce cat munciia ei
eu cuvantul al mangaia. I iara el trai mult rAcni:a. si suspina. aratAncis I cu ochil de la
Inima CA nu si vedia batr-A I nut lui. atuncia pArintele Savatie grAl lui. I de acmu ne
veri creade pre noi. vino cu mine voivarAta uncle dzace parIntele nostru. sil luco sil
duse uncle era ingropats prea I cuvioSul batran cA e a locul de:departe de beseareca ca
Ia o mild de loc. si deaca so I sira lamormantul svAntului batrAn. iara parintele Savatie I

Incepu a plance §i a face metanie. iard leul diacal vddzu pre el incepu I si el a face
metanie preste groapa. isi j ucidia capul de pdmants si rdcnInds foarte I tare. §i asia
numai de cat cddzu preste pg. 164 groapa svantului. Aceastia furA toate I nu cd
avea leul suflet cuvAntatoriu. ce cd ce: vru DmdzAu sA proslaveasea. pe ceia cel I
proslavasnucs, numai, viata lor, ce sidu I pa moarte, si sd ne. arate noaco ce pleca I
dune avia hiarale cdtra Adams. mai in I nainte de cAlcaria invAtAturli lui Dmdzu. I si mai
-na'nte de ce lau gonits I din dul Oiata raiului, amin.
- . , .-
- it
.
0 .../.111, SIkS

ikyevin e.;:: ..4"#.1.07,4Ce sec, rr-4,1 a --". '.!'

.PrC rn Cl m (Ain 4At WIA .
/
...111M1( <I 13144( 1,1.1111SX (1,4f 421,1 frif_,/f
Q.

-
-u:n ,Y tsri..F., Arlri '<sari" 4414110(Stil6 (...1 s
IA. `161L111.4 .106(CA 40141iy.
/1
main ritngmns' eiroilor,.7.,, ,,,S. AtaF" r la , IJI;1

. 401.1J.f. To1 61C f rr Lo C-1,%;21bill4

. ".
'. :
::''''':.,
6,,-
,,,, ..L.,,I,
. .4- --,
firliu. iy b:f Cf 9,..l A s..n en.tiv ., 'ill N 6. I
: -,

- 17 f,f-v Tr...7 .:4,,,A a-f; ai,": . f Jr:, g satint'nril f ,

A
1 ,
(A 0,14`. f Wl4M-Z (11114111( 4.1H1A1. .:., :, -;
- t 4.1.4 .
.P.
,-,.,
-/, 1
.1.
(di 71. A' C WI.hrn i . 4.1CA 4 g
-.""
6.312" ititei."., rap-Tita A yrs 7.icr5C771Aam c ,47,f1i yn:::
s'-'
11114 112/111irk 11.111i 111,7 4.717 V 7, 4 A,/ niJ4-; /IA r.c., , Copv,,,, .

v.-r,,,..,5,-..4,- 21171 Ii;bi It:1C 7Ifji (-Old

-
Ii'.11 ) Kt.
'.,/
1..
rtrf A 4 1 L , .01.7714' 7 ( Ca. ; )1 ii ., I M1-.71.1i .,11'.. 'JO; fkl'i
tt111
!-- ' , , .-- V
I ; .;.;',..... alma f/44, A Ala, ii . /11,., u;y,, 11-v1( rg Triv (17R.

ANL
I :53
.17,
,
, .. r .

C3ci1tolt(7/7p; 7710Ct 77 f III Ida Tr r 4C

,4 . 4 4 (.7. i YOZ 41' 4..C7 .
Al3 cUi7'7,-t-
: s / .
'
1

(//, a
r.7
,' 1141!
)-i' V
/-'
-(...: a,y
/77
1/1
,A017777.4. ).
.
T7i
,Y.1
er
,
.1?/1)

7?
0 1:1
..( .

4 r/71
-;--)
4 ,7*1

VIMi AA flair{
1 , IV,'
1
Li:0) mom; AVYNnhan71 6r44#117.4PPC
4 - K;gfrj A,,,,;:p
' -.J.' ctrno ,7( (jet .i I Ai ari4:177 :,,R, Irdlef 1154: 4,,,77, , 44
,71;not ay- tali
.0-
,

, J
A , 'a ,0 r-77:, ..7745 ,jr-C
c
v4--0,rrr A fAi 7ncl :
A
4.4.: :'::.* If ?,;' cbiAM. A - A v if .;-n-' cr./
,z
ZIA ii",f,sq; ulna 0.477
4
,

,../ ..1, 1- n ,1/1.7 C . as.- - , .,

ill's (P71 Me! 1:: II v7,1411:% At, A. !jin
'a", '71:41 , i , II/77 ,17,c, iltt., 77117 77.,, "
Z.".4.17. t(17 (.../. 1.74] 4 ,,
e/
...4

I-41 t-r AA
./).0
r. ri.er rea p C*
.j.,-; 1.,.., 7T1,in n en7-* 4 IA - 11171 1:40f f, U./..P7A :'
11,:en
1) ,:',:i,7.' 5 j i "int.' - '''? " ; g...if 4-7 71 i, 1,.."7C , ,.;;Z net Kil.'71..; . n,
, 7,
r
I 4 .0 I _
N
N1 , :714 9. A.W1 2 3 .`- --er. A/a 1'17°,1'7f / 1. 2.1.Pfrri.n aA7 z-,(1c AA yet' 4 n f f iv, ti,d ;an A711,"7
J

- .
." , - :

e I . Povestea talharilor. pg. 135. Intrun loc ce iaste de o !antra de Antiohiia I iaste
o manastire de Manses cAlu I &Ate. si era siasecInci de posti I toare in mandstire. si
iaste Warta I cu cetate foarte tare.lard niste 1:i hari 12 cu mai marele lor. sA svd-
tuira. sä vie noaptia asuprale, i grai mai ma I rele tAlharilor ate unuia fiete i cd-
ruia I de ei. cum vom putia sA intram catra din I sele. ti grai unul dintrAn§ii. sA incun gu-
TO) toatA mandstiria.. i vom afla I vreo fereastra, sau alta ceva ca SA pu tem Infra.

www.dacoromanica.ro
262 DOCUMENTE

si &Ise lui nu stii ce graesti. I asijderia si pe ceialalti ii intreba. J si fieste cAruia de

dinsii le dzise. ni ci unul nu §611 ce graiti. si dzlsera I lui el. dart tu ce dzici. iara
I

el dzise ita J voiu rase si chip calugarescs. sim voitr ascunde parul capului mieu. si
mA volu inbra J ca in mantie. sim voiu ascunde suptz dAnsa I sabiia mia. I voiu miarge
sara. pe iniu nearec ca un caluggr strein.' si voiu. dzice I ceiia ce tine poarta cA sants
I

cAlugAr strein. j §i ma lasA sa Intru in cetate, ce fA dra I goste catra Dmdzau si mi

dati o ro I gojina, si ma bagati acii inaintia I u§ii sa maid, iara demineata sa ma I duc In
calea mia. si asia sa svatui tla I hariul cum si facu. ca veni catra poarta mAnastirei
pi dzise ei. toate cafe svatuise. iara portal* ascul II pg. 137 ta ca de la un dbovnic calugar
§1 svanta I alerga I spuse staritei. aceastia cuvente. I WA tlAhariul cu aceastia cuvinte
mestu I sugiia tl ca sa deschidza sa bage in launtru si pe ceialalti. iara starita cum I audzi
de portarita, porAnci sal aduca I In launtru. i sa stransera toate surorile I si venira
ail mai marele tlahari I bor. ca sa sa blgslvasca de dAnsul. si poranci I 11. sA aduca
lighinul si sa facura doaw I ceate. si asia deaca spalara pieioare I le lui. sA stroptra
dintracia arra toate I pentru blsveniia. iara una dintransele slujiia unii surori bolnave,
I

ce dzacia I pre o rogojina deznodatA de multi ai I lara ceaia ce slujiia ei. alerga si
luo dintraciia spalatura. si veni arra cea bolnava. ii dzise ei. unz calu I gar mare au
I I

venit astadzi in mAnastiria II pag. 138 noastra si iam spalat picioarele si neamz I blgsfvits.
si neamz sventitz tome dirt apa I aceaia, §1 tam adus si tie ca si tu sa J sventesti. lare
deznodafa si ia cu I credint I spalandusa, aciiasi intracel eas sa tamadui. si vrAncla
ceaia ce slugiia I WA sa sA pogoare, iarA cea bo'nava ii I gill astiapta putinel sa ma
pogorz si eu, I cu tine. ca si eu sa blgslvasca de la eel baträn. I svanta. si sa scula
de sa pogora cu din I sa. si o duse de o duse de o arata, tlahariului. si spusera minu-
I

nia ce fu de aceaia dez 1 nodata iara toate surorile deaca I vadzurA pre acea bol-
na I va I Inblanda. sa mira I si slaviia pre DmdzAu de acea slavitA I ciudesa si cathura
cAtrA picioare e I tlAharului cersindz. svent Ii. rugA I ciunile lui. iara el deaca vadzu
si au I dzi aceast a sa mirA. i sA urn li II pg. 139. si spuse ctrA diine1e. DmdzAu
stie ca slut om I pacAtos, si mai mare tlAharilor. si IAA I vor sd vie salt 12 t Ahari
intrbeasta I noapte, ce nemica sA nu va temeti. si I scoasa sabiia lui si o lepadA de pa-
manta. I larA postitoarele acealia d aca vadzura I sabia lui tepenira. si petrecura de
sa I ra pana a cloddzi preveghind i rugAnduse deadia deaca veni A si ce a LT tlA I hari.
esi mai marile tor de spuse toate ce i s u tamu at ui-. si .dzise. u di acmu na I inte
voiu SA fiu cAIugar §i voiu robi lui I Dmdzau. iarA eialalti dzis ra lui I de-aca tu
asia fiincla tare §i v sttt §1 v i sA fi caluga a, intru adevAr la I s noi vom fi calugari.
I

si cu aural Ant I neau spus *noaA ctla ce povesti.a aceastia. I ca diacA sau cAlugArit
toll sau dus in I pustie. si sa nevoia de sp,seni a lot dereptz I pg. 140. aceata
II

si DrnezAu cu multe minuni I . sau -slay t cA unii d.n par nti au vorb t j cu dinsii. si
adevarat neau spus s asta I mai multz am crezut. d ce sa cads si de aeai ta ca si I

de allele mai mult a slavi pre Ddru I pentru cA de multe or noi nu vrAnda a I ne
ti.me de sventiia Fa /ail Dmdz Au cu I oare care gudecati carele sangur num i I cele
til nevAdzut catra spesenia sa -amin.
Dr. Eufrosina Simionescu.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 263

B. 7154 (1646). .Faptele Apostolilor, (athts apostolorum), teat slavo-romtin 16

eaceale) (Acad. Rom, ms, 85).
Zaë. 2.. Rzyk,nk siiiijiiii RS iipcnthwk Si fu la §ti I re tuturor celora ce petrecea in
I(e)r)u(s)a(l)i(mk, ialio I napnplicA crno To CRO 111.1 ut ii13111/SOLIA AKKIAM J mA. CA sA cheamA
satul acela in li(m)ba lor Akil I damA. cii ON co Kpa(stersm). ce sA zice sat de sAnge.
I MIMI' RO RS icHiIs1 4rAA0A1 cTkII. Atl E.V.AET I mop fro norcT. cA scrie in cartea
cAntArit I ca sA fie curtea lui pustie ii AM-If RAMT I Mt HUM RS HEM, §1 ca sA nu fie cine
Petreace in I hang. it ffIlICKCOrICTRoll fro nilithwfirr 111111. i cln stea. lui sl o a (X.
altul. HOAOILIET 01/110 CSIMM111 I II/HCA CS HAM II NIZHifith dece sA cade deace§ti bar I
I

bati ce sau adunat cu ROL RS nssckto irk To I RS MEI RI HHM II 113IdM RS

nners j ice. intru tot I anul intru cela ce infra si esi dintru noi I domnui Is, n.twit COT
KIIIIIE111 4 1COHOR4 AO WON: I Allf RS3HEC coT nac. inceape poveaste de la bote I zul lui

loan 'Ana ince dzi sA Malta de la noi I orhAtTent Hukcpcifilio tro RkiTH CR Hatii IAII I

noinote GDT CHX. martur invierii sventii sale sa fie f cu noi UM% deace§tia. H norrAmmlia
ARA. I §i aleasera dol. Iociils4 naptinumaro RN) I calm infSf NAOMI likICT IOVCTA.
pre losif cel che I ma Varsava cei dzisarA lustit, n Alerci .v. II no I monunc tVkIU& §1
MatAeA insA rugarA si dzisArft. Tld rA cpzAoa-kw Bark. tu Domne cela ce §tii inimile
I

tuturor. fila 1b: nonaam From Rasp.% COy Cf10 CORM fevitioro. aratA pre I carile ai ales deace§t!
doi until, niii.v.Tk Him I inT cnovnung Fro. SA ia soartea slujkbeei ace§tia. A nociuune
liallErOM II CHAAE 1101`Ati II I T111 RS MICTO MOE §i trimiterea dintru ceaia ce cAdzu luda
I

sA margA in locul sAu. u MUM: I RCH;Ein iI%a. §1 le deaderA lor soli. A HAM Hiptteiti
HA /NATAL'S II IlpIliffTHI RKICT KS IAII I HOMOIr IhIMCITE MICAOV. §i cAdzu sortea pre
MatfeA §i fu incetat cAtra cei unsprd I dzeace apostoli.
Za0. 3. 4i candu sA inplea 50 de dzite... era toll Apslii intro fire denpreunA...
§1 fu de nAprasnA sunet din cer... cum ara sufla URI% vAntk. reapede §1 .tplu toatA
casa unde era §edzind.... §1 li se arAtA lor 41npArtire de limbi ca focul... §edea cA pre
unul fiaskcarele§ §i sA 4plurA toti. de d(u)hul svAnt... §i incepurA a grai in-
tralte limbi cumu §i le da lor dhul a mArturis;.... Era in lerusalim jidovi lAcuitori o-
meni mai cu bunA smerenie de cAtu toate lembile ces pre supt cer... iarâ deacA fu
glasulk acesta.... sA aduna narodul §i sA amestecA.... cAi audziia cAte pre unul carele§
M41. i grAindk 4 limba lor... miresa toll §i sA ciudiia allkAECIIIII de grAiia... de au
nu sintk ace§tea toil ceia ce grAiia Gatileenente.... §1 cumui audzim noi carele§ d 4kiti
in limba noastrA intraceaia ce neam nAscut.., SrAbente §1 Nemlea§te §i Ce§iaste (napAnit
ii mo,ium ii GnAMIITI). §i ca ceia ce petrecea intre ape... in jidovi §in Capadochiia in
Pondk §i Asiia in FrAncle (Ka ilspnrium). §1 in SpAniori (it Ifamijninfif)... in Eghipt
I

§i in latura Levii cei dupi Chireneiu (adaus. cis,despre rdsdrit)... § ca Ramleanii ceia
ce veniia... §1 ca jdovii cei nemearnici,.. Grecente §1 arbanA§ea§te Whirring II npaa.%-
+HO. II audzim pre in§ii in limba noastrA grAindk mArirea lui DumnedzAu.,. miresA
toll §1 nu sA pricepea §i grAiiA unul citrA altu... darA ce va sa fii aciastA,.. iara unii si
rAdea de grAiia... ci sAmtk plini de yin cA sAntk beatt...
Zaj. 4, .... Statu Petra cu cei unsprAdzeace de§i rAdicA glasul sAu §1 dzis lor..
barball jidovesti §1 ceia ce petrc6?.a in Ierslimk toll... aciasti si vi fie voi la §tire §1
socotiti cuventele meale... nu cum cugetati voi I deace§tea sA fie beat.' .. cA iaste nal
treile ãas de *dzi... ce ajasta iaste dzisa cu prorocul loll... §i va fi la dzilele deapoi grAiaste
DumnedzAu... vArksavoiu din duhul mieu pre toll omul... §i vor proroci Worn vo§tri
§i featele voastre... §l vonicii vo§tri vederlvor vedea... §i bAtrAnil vo§,ri visuri vor vedea..
ci pre §erbii miei §i pre §iarbele meale intracealea dzile. pmni mox H HA pAGHHat

www.dacoromanica.ro
264 DOCUMENTE

wA,) v Arksavoiu din duhul mieu 5i vor proroci... 5i vo'u d3 ciudease pre cer sus...
searnne pre pdmantk cts... sange 5i fock 5i abur de fum... soarele sA va schinba intru
tuneareck.. i luna (8114) in sdnge... mainte pand nu va veni dzua lui Dumnedzdu celui
mare 5i luminat (5ters rninunat)... five fiecarele oarecine sd va ruga numelui lui Durn-
nedgu (adaus . a va spiisa). KOHEIkk.
Zarl 5... Barbati (IstraiTh.teani ascultati cuventele aceastea de Isl. Nazarineanul...
barbat ales intru noi de la DumnedzAu cu puteri cu ciudease l cu seamne... ce au
facut,eu nus Dumnedzau pre mijlocul vosiru curn in5iva 5titki, ...aceeta CU vrearea svea-
tului 5i cu intelepciun a lui. D... se deade del prins.t cu trAnule celor Ma de legi del
gavozdit 5i1 uciset... ce pre inst. DumnedzAu II 5i dezlega durerile mortii. -cd
nu era putinta sd fie el tinut de insd... A Davidk grdia5te de Inst. mai nainte pra-
vascu pre D. inaintea mea pururea... ca dea direapta mla iaste ca sd nu mA clatescu...
derept acea sa veseli inima mia 5i sd buzura limba mia... Inca 5i trupul mieu sa sdIA5-
Jul spre nedeajde... cd nu ldsa5 sufletul mieu (adaus adk... neci deade prea cuvio-
suliti sAu sA vadza putregiune... spuse5mi calea vietii... 5i md inplu5 de ves(e)Iiia fea-
tii tale... Barbatki frati.., cadesd a g.ce cu Indrdznire cdtrd voi de strarnosu nostru de
David... cd au murit 5i au fost ingropat... 5i groapa lui iaste intru noi tocma !And in-
tra6asta dzi... deci f indk proroc... si 5tiu cd cu jittrAmantk a sd aiurâ lui DumnedzAu...
de roada zgaului sdu trupea5te sd radice pre Hristos 5i sAl pue pre scaunul Jul... mai
nainte v:tclzu 5i grai de invierea lui Hristos... cd nu sa IA a sufletul Iui adk, neci tru-
pul lui vadzu putregiunea... prea acest Ish il vise Dumnedzdu... ce lui noi totii sAm-
tem marturi... cd cu putearea lui DumnedzAu sA Malta 5i j-iuruirea dhului sfân lui
de la parintele 5i varsa.... iata aiista ce vedetk voi acmu i audzitki... ca David nu
sau suit in cer... .cd graiaste insu5... dzis domnul Dumnedzdului mieu 5edzi dea dereapta
mea.. 'Ana candk vont pune vrajmaii tdi a5ternutul piioarelor (sters lui) tale... deci
vrAtos ca sA inteleaga (adaus tot) rodul jidovascu... ed i DumnezdAu 5i pomdzanicul
lui Dumnedzdul feace... preacest Isk cel rastignit voi... iara deaca audzira sd umilira
cu inimile... i dzisara cAtra Petrx 5i altor Ap(o)st(o)li... ce v rem face barbati frati..
iara Petrx dzisa cdltra5 whivrimm).
Zo6 6. Poclitivii i ca sá sa boteadze carele5 de voi intru numele lui Is. Hristos
pentru ertarea pdcatelor... 5i priimitk darul duhului s(va)nn.... cd voi va iaste gifuruith
§i ficiorilor vo5tri... 5i tuturor celor de departe oarecAti sa vor ruga ,domnului diim-
nedzAului nostru... 5i alkte cuvinte multe le marturisiia 5ii ruga de graiia... rnantuitiva
deacestk rod indrapnick... deci unit cu dragoste prirnira cuvantul lui (scris pe margind
vi sa botedzara)... §1 sA adaosara intracleaia dzi sufletele ca la trei mi... era rabdanchk
intru invdtAfura ap osto)lilor, 5i inpreuna 51 la inpartitul bucatelork 5i intru ruga... .5i
fu pre tot omul frica... cd multe seamne l minuni sd f Icia de Ap(osto)li in Ier(u)s(a)-
1(i)mk... si era frica mare spre tot spren5i... iara toti ceia ce credzuse... era depreuna...
si avea ei tot inpreuna... agonisite 5i avutiia .t.o.liutikk 5i inpartiia tuturor orecui cei
trebuA,... 5i in tote dzile rabda intro fire in saborh... 51 inpartlia pre fameae bucate ..
primiia hrana.,. intru bucurie i cu desvatarea inimii lauda pre Dumnedzdu .. 51 a-
vea dar bun (scris pe margind : i laudd mare) Mil toti oarnenii... iard Dumnedzdu
adaugea de ceia ce credea in toate dzile in sdbor..s.
Ace 7... larâ depreund Petr i Iuoank (Ior.tronk) inArgandK la besearecd pen-
tru ruga nal 9 eas,.. i Liu om oarecare'e fiindk scop din zgau maicii sale... era pur-
tat... ce pre insalt, punea in tote dzile inaintea u5ilor beseariciel ce sä chema inframri-
5ate... s ceae milostenie... de la ceia ce intra in besearica ce ele dad vadat pre
PeIr i pe lam vrand sa intre in beseareca cer5u milostenie... iara Petrx cauta spresu
cu found 51 dzis cauta spre noi... iara elksd nevo.k. sprin5i i ,huu pdre3 ca va do-

www.dacoromanica.ro
 boCOMENtE 265

bAndi ceva de la clAn§i... iarA Petrh dzise arginth §! aur nu iaste la mene... ce de ce
am iatAti dau... intru numele lui JvX c Nazarineanul... scoall §i inbIA... iI luco pre insh
de man II cia dereaptA. del rAdica §i acii§ i s intArirA lui talpele i gleznele... §i sAri
de stAtu §i inbla... §i intrA cu nu§k in besearid". inbla §i sAlta, 5i lAuda pre Dumne-
dzAu... §il vAdzurA pre ins toti oamenii inblAndh §i lAuclAndk pre DumnedzAu §il §ti a pre
insk... CA acesta era de §Aclea pentru milosteniia,.. naintea u§ilor beseareciel ce sA
chema InfrAm§eate... §1 sA inplurl de minuni §i de spaimA de ce i sA tAmplA LW.
Zac. 8. larA tilndusA schiopul cela ce sA tAmAduisA de Pets §i de loan... cursara
cab% in3i toll omenii... in §urik (Hs nporgopt). ce sa chema a lui Solomon spAmant.ti..
lara deacA vAdzu Petrk rAspuns cAtra omeni... barbati Istrailteani... ce vA inmirati dea-
asta... sau pre noi ce prAviti... cl au cu putearea noastrA san cu vreo credintl bunA
lam fAcut pre insk de inb'A... D(u)mn(e)dzAul lui Avraam, §i a Isaac §i a lui lacov... Dum-
nAdzAul pArintilork no§tri... pros'Avi pre vonicul (mTpotta)... pre Isu(s) cela ce pre
insk. voi I vAndutk §i vA lepAdat dlnnaintea kap lui giudecal acela sal slo-
boada iarA voi de sfAntul §1 de direptul vA lepAdat.. §1 cer§ut om uega5 sA vA
dea voi... iarA incepAtoriul vietiei II ucisAt... ce pre insk DumnedzAul invish clan morti... ce
noi lul simtemk marturi... §i de credinta numelui sAu... preacesta ce pre insalk vedeti
sil §titi... intAri nume'e §i pentru credinta lui ii deade lui toatA tAmaduinta adasla
naintea a voastra a tuturor 5i acmu fratlor §tiu cd dupA. ne§tiintA ati facut cum §i
orji vo§tri (KASH sawn)... iarA D cela ce au mArkturisit cu rosturile tuturor proro-
cilor sAi sA chinulascA Hs. inplul§iA. (ctcoma TAtio).
Zae 9. Deci vA pocaiti §i vA intoarceti ca sa vA curAtiti de pAcatele voastre... ca
sA vA vie vreame rticurosd (nporaorna...) de la fata lui DumnedzAu... §i va trimite
vowi pre cela ce au dzis mainte pre Isus Hristos... ce lui sA cAdea cerurile sal pri-
mascA tocma 'Ana Ia tocrnala anilor... ce au grA't Dm cu rosturile tuturor svintilor
I

sal proroci din veaci... cA Moisi au dzisu cAtrA pArinti... cA prdroc va rAdica voi Dmnul
Dmndzaul vostru.. din fratil vo§tri ca §i mme .. de acela sA ascultati de toate oare
cAte va drice voi . §i va fi fiecare om ce nu va asculta deacela proroc fiva omulh
feriva dun omeni... §1 toll prorocih de la Samoil §1 altii... cAti au graft §i au mAr-
turisit deaciastea dzile... voi sAinteti fedori de proroch... §i leagea ce au pus D. cAtrA
parintii vo§tri... gralia cAtrA Avraamh .. 5i de sAmentiia ta sA vor blagoslovi toate mo§-
tenille pemente§t!... (gar k WTIICTRIA af,ttnaa)... Deci v )(of intAi rAd ca D. pre voinicol
(coirpoica)... sau pre Isus. §il trimisa pre ins sA vA blavslovascA pre vol... §i sa sAintoarcA
carele§ din rAutatea sa.
Zae 10. larA grAind & cAtrA omeni... nAvAlirA spre in§i preutii i voiv ,clut besea-
recii... 5i Sadocheei tAnjiia deacesta cAci le vata lor omenek...(ormTn u atomm)... 5i spunea
de Isus (r)§i de invierea mortilor... §i§ pusArA mAnule pre in§i pusarAintru preveghe
pinA a doa dzi. ...cA era amu sarA... §1 multi de ceia ce audirA cuvAntul credzurA... §i
fu in numAr de WAi ca la cinci m lard cAndh fu a doa dzi sa adunarl ei boiii
(um iiwkaim) 5i bAtrAnli... §i cArtularii in Ier(u)s(a) lirn... §i Anna popa cel mare (aprups)
§i Caiafa... loanu i Alexandru... §j call era I de sementiia popilor celor mari... §ii puserA
pre in§i in mijloch... dei intreba... cu a cui puteare sau cu ce (sters :) nume all fAcut
puterea voi aciasta... atunci Petrh sA inplu de Dhul svinth §1 dzi cAtrA ins5i... boari
omene§ti -§i bAtrAni jidove§ti... sA simtmemh noi astadzi in`reb4... de lucru bun a
om neput nöos pentru ce sA tAmAdul acesta... yowl' I (scris in continuare pe marginA
tuturor sd vd fie Ore) §i tuturor omenilor jidove§ti... cA intru numele lui Isus (Iv) Hs.
Nazarineanul cela cel rAstignit vol.. ce preinsh DumnedzAul Ian invisu (41.ishics) din morti...
pentru acela stA acesta nalntea voastrA sAnAtos.
34

www.dacoromanica.ro
266 DOCUMENTE

Acesta iaste piatra cea ocArAta d , voi ziditori... ce fu in marhginea unghiului... si

nu iaste de la altulh nice de la unul mAntuirea... si nu iaste vru nume carea cumva dath
intru omeni... ce de insk sA sa cadzA sA ne mintuim noi.
Z. 11. larA vAdzandh indrAznirea lui Petrh si a lui loan... si deacA fritelea-
sArA cA simill omeni prosti §i necrdtulari... inmirasA sii §tia pre insi cA fu cu ISISh... si
vedea omul stândh cu nush cela ce sA tAmaduise... §i nemicA nu avea ei sA le dzica
InpotrivA... si le dzisArd lor sA iasd afara diin sabor... sa priciia indesine si grAiia... ce
vremh face acestorh omeni... cA iatA fu la §tere samnul bor... tuturor celora ce petrech
I

in Ier(u)s(a)lim la arAtare... 5i nu ne putem lepAda. ce ca sA nu sa tindza mai multh

intru omeni... cu cerhtare sAi oprim pre insi... deacmu sa nu mai grAlascA deacesta
nume nece unuia omh... sii chemarA pre ins... 5i la dzisArA lor deacmu nainte sA nu mai
marturisiti nece sa Inv Atati de numele lui Isus... lara Petrh 51 loan... rAspunserA catrd
insi de dzisArA... oare iaste derepth Inaintea lui D. asculta pre voi mat vrAtos di cat
Dumnedzau iani giudecati... cA noi nu putem de ce amh vadzutk si am audzit sa nu
grAimh... iarA ei si mai cerhtarA pre insi cil slobodzir5... §i nemicA nu aflarA ca sAi
munciascA pre insi pentru oameni... cA toti mAriia pre Dumnedzau di ce sA tamplA... cA
era mai de multi ai de cat de patrudzaci (§ters de) omul ce de inst fu aciastA minune
de tamaduire.
Zee. 12. ...IarA daca" i slobodzirA... vinirA catrA al sAi.... si spuserA Ion cA'e au
dzis (sters x.) cAtrA insi popii cel marl s; bAtrAnii... larA ei deacA audzirA... toll intro
fire si rAdicarA glasul cAtra Dumnedzau si dzisArA... despuitork tu Doamne cela cea ai
fAcutk ceriul si pAmAntul,.. §1 marea 5i tot cei IntrAnsz.... ce ai dzis cu rostul vonicu-
lui tAu lui David... pentru ce sa inselarl linbile §i omenii a vAtara intru ceale desiarte...
inainhte stAturA inpAratii pementesti... si box.rii sd adunarA denpreunA spre dumnedzAu
si pre pomAzanicul lui... cA sa adunarA cu adevArk pre s(A)ntul vonicul tau pre Is(u)sh
cela ciai bl(a)goslovit... Irod 5i Pilat din Pontu... cu linbi 5i cu oameni jidovecti... sA
faca cAte mAna ta si "svatul au dzis mainte sa fie... si acmu Doamne cautA pre cer-
tarea lor... 5i da serbilor tAi tuturor cu indrAznire sd grAiasca cuvAntul tau... cAndk ti
vei tinde mAna ta spre tAmAduire... seamne si minuni sa sA facA cu numele s(A)ntului
voni 1 culul tAu lui Isus... §i rugAndusA ei... sA clAtl locul unde era ei adunati. si sA
inplurA de dhul s(vA)nth.. si grAiia cuvAntul lui DumnedzAu cu indraznir(i), lad Oro-
dul cela ce credzuse... era la inima ci sufletui unul... si avutiia intrun loc... §i
nici unul ce va dintravutiia su nu grAiia sa fie al sau... ce le era lor tot intrun loc...
si cu puteare mare da ap(o)st(o)lhi3 mArturie inviereei dumnului Is(u)s,.. §1 era dar
mare pre toti pre insi... ca nu era measer nice unul intrAnsi... cAti era boxri de avea
sate sau case .. la vendea si aducel pretul celor vAndute... si punea naintea ap(o)st(o)lilor
I

... dasa fiascaruia ore cui cei trebuia... iara los:e cel chema Varnava dintrap(o)s(to)lk...
ce laste de sA tlacuiacte f iul mAngAeriei. diiacon (mum) din Kipru de sementie.,.
avea un sat... fill vandu si a fuse pretul si puse naintia ap(o)s(to)Iilor...
la& 13. ...IarA un bArbat oarecarele cel chema Anania... cu Samfira muiarea sa
vAndurA un sat... si ascunsa din pretul satului stiindh si muiarea lul.. §1 adusa o parte
orecarea... 51 puse inainte apslilor... larA Petrz dzise Ananiea., pentru ce inplu satana
Srd(cc ta (cpArkE mot). sA menti dhului svAnt... si sA ascundzi din pretul satului,.. de au
doara nu era al tau... ci au doarA nu era vAndut de bund voe ta... ce cum puse
I

intru (i)nima ta lucru ca acesta... nai mentit omenilor ce lui DumnedzAu... iarA deacA
audzi Anania aceastea cuvinte .. cAdzu si mull... si fu MO mare pre toll cela ce aud-
zirA aciasta... si sa scularA niste vonici, del strAnsArA prins sil scoczaserA del ingroa-
parA.... si furA ca la trei ciasuri trecute... 5i muiarea lui ne5tiindh ce sA tAmplasA.... intra
cii raspunse ei Petrh. spunem ore (scris deasupra : deci I intratAta ati dath &dui...

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 267

lard ia dzisä... dedArd intratdta... iard Petra dzis catrAnsx... ce cum yap svatuit sA is.
pitifi dhul lui DumnedzAu.,. iatd picioarele celora ce I au ingropat pre bArbatul Mu is
intre use si te vork scoate... cAdzu aciisk la picloarele lui si muri.., iard deacA intrard
vonicili 4.co aflard pre insd mortd... si o scoaserd de o gropara la barbatul ei.... si
fu fricA mare pre tot sAborul... V pre tofi ceia ce audz;ra aciasta...
Zac. M. [stau Verse aceste rdnduri... cd deau fostk cuvantul ingerilor adevdr ce,
au grAit... si toatA gresala si neascultarea.. au loat cu direptul platg.
...Iara de mAnule apslilor sA facea seamne si minuni multe intru oameni... sl era
tofi intro fire ink (4.Hk) virile (npHTHork)... ce sA chema a lui Solomon iara de alii
nime uu cutedza sA sa I apropie deinsii.. ce mdriia prinsi oamenii... mai cu deadinsul
sA addogea de ceia ce credea lui Dumnedzau mulfime de barbafi si de mueri.., cat si
pre rAspAntii si scotea neputinciosii.. siii punea pre asternuturi si pre paturi.., ca deaca
va veni Petri, sAvai numai sA unbreadze cu umbra ate pre unul dinsi.,. sA adund mul-
time de prin pregiur in cetate fn ler(u)s(a)lim... desk aducia neputinciosii .. si ceia ce
era chinuili de duhuri necurate .. cu ei sa tAmAduia tofi. sA sculd popa celk mare si
tofi ceia ce era cu nus... si cela ce era de data Sadochiilor... sA inplura de hizmd
...Vs pusdrA I manule sale pre apshd ., sii puserd prin (scris deasupra f 0 in tem-
n!fa cia de tofi oamenii.., iard ingerul lui D, noaptea des:hiserd usele temnifii... ii scoasA
prinsi V dzisd pAsafi... si stafi in beseareca si spunefi oamenilor toate cuvintele viefli
acesti;a,.. Rom Hex...
Za6 15... lard daca audzird intrard in beseared dupd utrAnie de invata..
iard dad veni popa cel mare si ceia ce era cu nus... stransAra sAbork si toll bAtrAnii
rodului jidovask... si trimisArd in tearnnild sdi aducd prinsi.,. iard deaca mearksArd slu-
gile noi afrard (sic) prinsi in temnefa... iard deacd sa intorksArd si grAird,.. I cA iatd tent-
nifa o am aflat incuiatA cu toatA tdriia... si strAjiarii stAndu inaintea usii... o am des.
chis si in lontru nice pre unul nam aflatk, iard daca audzird cuventele aceastia... preulii
V voevodul besearecei V popa cel mare... nu sa pricepia dinsi ce va sA hie aciasta...
V vini oare carele de le spusd Ion,. cd iatd oamenii ceia cei bAgasat in temnifa... santu
in besearicd de stau si invara omenii... atuncl mearse voevodul cu slugi... dei aduse
prinsi nu cu nevoe... a sA temea de oameni ca sA nui ucigi prinsi cu pietri... iard
dacai adusera prinsi ii puserd in sabork I sil intrebd prinsi popa cel mare de grAi..
de au nu cu certare yam oprit voai sd nu mai invAtali de acesta nume... si iatA ali
inplut ler(u)s(a)l(i)mul de invAfAtura voastra... si yeti sa aducefi sangele acestuia om
pre noi... rAspunsA Petrz si Apostolii de dzisArd... cadesd a creade mai cu deadinsk
lui Dumnedzau de cat oamenilor... Dumnedzdul pArinfilor nostri rAdicA pre Isus (Iv)...
cela ce voi il prinsat cu manule s'l rastignit pe lemnu... pre acesta Dumnedzau ince-
pAtor sI mAntuitoriu il 100 cu direapta sa... sd dea pocAinfa Izrailteanilor sl ertare
pacatelor. si noi ii sAmtemk aceluia marturi cu aceaste cuvinte si dhul svantu ce au
dat DumnedzAu celora ce au credzut lui... bra ei deaca audzird sd ingdfa... si sA
svAtuila sAi ucigd prinsi. KOMI, Cx,11,.. SA scull oare carele din sAborul Fariseilor
cel chema Gamaliilk... invalAtoriu de leage... cinstit de tofi oamenii... dzisd Apostolilor
oare ce pufinel sd iasd afard... iard dzisd cdtrAnsi si barbafi l(straOlkteane... lualivA a-
mente pre sine de acestea omeni... ce yeti sd facefi... a mainte dea aceastia dzile sd
sculd pottm.,. de sa grAiia pre sine a fi oare ce (sters pufinel) mare... ce dinsu sd
apropiarA numArk de barbafi ca la patru sute... ...ce el fu si ucisk... II si toli cali ii
credzurd Jul sA rdsipird... si fura intru nemicd... dupd acea sA scull luda din Galeleiu
in dzilele scrisorei... V trasA oameni multi pre urkma sa... si acela pal... si top cap
ascultard dinsu sA rAsipira... si acmu vA grAescu vogo... depArtativa de acestk oameni

www.dacoromanica.ro
268 DOCUMENTE

§ii !Asap pring.. cá de va hi de la om svatul sau lucrul acesta sA va sparge (adaus :

rasipir4)... Mil sA iaste de Ia. DurnnedzAu nul Intl putea rAsipi pre acela... cAndai
cumva vA veti afla luptaturi §1 cu DumnedzAu.. ii credzurA lui... §1 chiemarA apostolii
dei Mud... ...§ii cerhtarA prin§ii sA nu mai grAiascA de numele lui Isus (Iv) II si dez-
IegarA pren§i... iarA el s5 ducea bucuranduse denainhtia sAborului... cA pentru numele
domnului [sus li sA dArui de luarA rusine... §i in toate dzile imh besearicA §i prin case...
nepArAsindh illy* §i bine mArhturisiia de Isus Hs...
Zae 16. Iarl Intru acialea dzile. aceastea... inmultindusa crestinii [oroutiliom]...
furl pste de alte linbi cAtrA jidav [guff pMITAIlif fillitiOrli KZ tapicoml.. cA era neso-
cotite cu bucatele In toate dzile vAduvele lor... chiemarA cei doi;TrAdzeace multime de
creVini (ormiugh) de dzisArA... nu ne iaste noa ingAduintft sA IAsAm cuvAntul lui Dum-
nedzAu §I sA slujim pAntecelui... deci socotiti frati... I nilte bArbati ale§h dintru noi
§iapte... plini de Dhul svAntu V de Intelepciune... ce prin5i ca sal punem pre aciasta
posIu5anie (noTplsori ca.)... iarA noi intru rugA §i ascultarea cuvAntului sl rAbdAm...
§i fu ingAduit cuvAntului inaintea a toth nArodul... §1 alesArA pre *tefan.. om plian de
credit* §i duhul santh... ..4i Filip si Prohor §i Nicanor §i Timon §i Parmen. si Ni-
culae (ters iu) ce venisA dintr Antiohiia... ce pr:qii pusArA inainhtea Apostolilor... sa
rugarA §is puserA mAnAle prin§i... §i cuvAntul lui dumnedzau cre§tea... §i. sA inmultiia
numAr de cre§tini in Ier(u)s(a)I(i)mh foarte... iarA multi. nArod de ceia ce sa. bo-
tedza asculta de credintA. KNURL.

www.dacoromanica.ro
 iv. Inscriplii Si notite de pe cãrti vechi
I). 7023. (1515) Ghenar. Pe o piatra mormAntala la bis. Sf. loan din Vas till.-
' MIURA . I1K H SCi RhICT . HA KACASII . HIM CT I ARS. Ii norpg I Mb. 3A.C
HATO 3Kr. Matt! riff I =-- (post) einic, care si a fost omordt la Vas lui, in jos de
helesteu §i a fost ingropat aici in anul 7023, luna Ghenar...
Obs. Piatra s'a aflat in temelia pridvorului, care s'a darimat pentru a se restaura
biserica in forma ei veche. Piatra a fost cioplita in capatul ce cuprindea numele mortului.
DupA dimensiunile (1 m lungime, pe 0.60 in. latime cap. si 0. 40 la picioare)
arata cA s'a pus pe mormAntul unui copil. Postelnic era Coma $erpe care figureazd
in divan de la 7010 7031. ; iar stolnic e Coste Cetrje pAna in, 7023 April 20.
Literele mari sApate m 0.15 m. marime.
2). 1820. Pe piatra de restaurare a lui Si. loan din Vaslui.
.Acestk sfnth DumnezAesch I lAcas dintru inceput fiind I zidith de raposatii intru
fe I ricirk domnii Stefan Vvod batrAnul. I si fiiu sau Bogdan Vvod. §i dupa vremea I rAsi-
pindusA sau ziditk clink nou de I dumneaei cucoana Maria Cant acusino sotiia rkvo-
satului matelui I logordik Costachi Ghioa cii toatA cheltuiala I dumisale spre vecinica
bib pomenirk j la anii de la Hristosh 1820°.
3) 7223. (1715) Pe o lespede mare, in Muzeul national din Bucure§ti, intrarea la Senat.
Aclata incunjurare de zid cu toatA cuprinderea I den temelie sau zidit de dum-
nealui jupan Mihail I Cantacusino marele spatar. fiindh cuprinsu de Dumneze I lam'
rAvnA. toate aceastea foarte infrrmositate precum I sA vad pentru mArirea si slava lui
Dumnezeu §i pen I tru veacinica pomenire a dumnea'ui si a tot neamul dumnedlui I si sau
savarsit in zilele luminatului domnu a toata tam I rumAneasca. Ica Mihai Stefan Voevod.
Cantacuzino fiind arhiereu I Mitropolit presfintitul parinte'e Antim. 7223.
4). 1914. Pe icoana Arhanghelului Mihal (Bolgrad).
CHI RIOTH J
cooptimFFIS HA COIACTRA RAMOTROOHTIAM II. II. RAKAAOKA r . 1914 .r. acest
chivot l'a facut cu cheltuiala binefacatorului P. P. Bacal anul 1914.
5). 1868. Pe o poala la icoana Sf. Arhanghel Mihail (Bolgrad).
onA plod 3% erapairif 1IIIK0nnA AtH KVA/RI. 1868 rom. aceastA imbrAcaminte
prin ingrijire liii Nicolae Hagi Culev. Anul 1868.
6). Pe icoana lui Al .xanJru Nevsk. (Bolgrad).
GOOpIORIHA HA CpfACTRA ruu143IH ILWIEpATORA fimaampA III r. 0. RI tionrpaNk = s'a
radicat prin cheltuiala ghimmaziei Imparatului Alexandru 3-a in Bolgrad.
7) Pe icoana lui Alexandru Nevschi (Bolgrad).
oT.E. HPII3H4TIAkHAI'0 IIOTOA1 CTRA nipEcEminviii KOAOHIICTOR/A I0;KHOII RICCAPARIII
ceimpomou naivtiaTu HarifpwropA fInfanuma fro.. de la urmasii recurioscatori ai 01Q-

www.dacoromanica.ro
270 DOCUMENTE

nistilor emigranji in Basarabia cea nod sfantului monument al ImpAratului Alexandru I.

8). 1540. Pe dreapta la poarta de intrare in Castelul de la Gherla :
Paulus. Bank. Unga I rus. de. comitatu. I Baciensis. procuran I te. hic opus, cep-
turn. I et perfectum. 1540.
9) 1540. pe stanga la aceia§i poartA, de la Gherla :
Frates Georgius. infans krovacie. I episcopus. Varadinsis et, tesaurari, us, et
consiliarius Regiae, majest I atis. MDXXXX.
10). 1542, pe stanga la poarta lui Martinuzzi (Gherla).
Quesivit presul, virtute. Georgius. ampla I hec arma et titulos. natus de. stirpe
Croata I hic unicorna est corvam prebere alimenta I cernis. sic fide. et curis vigllan-
tibus. aptus : assidue Regi, studuit, servire loannis. et posuit. impensis longere hec
I

premia fame. MDMII.

11). Pe poarta interioarA de intrare I n castelul Martinuzzi. (Gherla).
Dominus adjutor et protector meus quem timebo.
12) Pe placa comemorativA rAdicatA in gloria lui Ferdinand V-a (Gherla).
Ferdinando V I rege apost. regnante I fossam orientalem I australem et borealem I ar-
ces Novae Samusianae I palude foetidissimo sordibus et arundine I regionem natura
sanam aero putrimephistico i late inquimantibus a saeculis sed I entem assiduo trimo labore
I perceptivos provincialis I ad operas pub icas damnatos I insumptis CLXXXM operis I
siccando et excolendo I regi optimo patriequi I fidum probat obsequum I Petrus Racz de
Golga I gratia Regis praefectus I annis ab arce condita I trecentis.
13). 1619. PlacA marmurA deasupra portli de intrare in castel (Gherla).
Rest. hoc, pomer. felic. r?g. I seren. prin. 30. Gabriele II. d. I Gn. t. Prhtht..
Scappigio. Gero. I fi prov co. Zoliorni. Castel Std. I vamos et Fran. Borzan, existui. I

ann. MDCXIX.
14) 1842. Pe o placA comemorativA in zid (Gherla).
Memoria. I Francisci primi I imperatori Aug. I arcem hanc I XV Kalend. Sept
MDCCCXVII I lustrantis paxem. pictatis hoc monimento I aetati, Ven'urae I dicata. I

MDCCCXLII.
Obs. Istoricul acestui castel este fAcut pi scurt intr'un mernoriu inaintat de directia
lstitutului de orfani MinIsterului de Justitie in 1924 ; iar in Ungure§te in brosura lito-
grafiatA in 1912 A Samosujvár magyar Kirdly1 javitO-neveleintézet leirása es terténete
= Descrierea si istoricul instRutului de educatie de la Gherla" al Regatului Ungariei.
In secl. XIII castelul era in stapanirea Spanilor = comites supremus, din comitatul
Solnok, purtand denumirea de Voevozi ai Ardealului. In 1410 lacob Lasc din Santon,
Voevod, 41 avea resedinta in Ghenla.
Gh. Martinuzzi, tezaurarul voevodului Ion Zapolya, a inceput a zidi cetatea Gherlei
in 1540, dar fiind omorat de Germani in 1551 preprietatea castelului trece la Batore§ti
in 1580, apoi la Gh. Racoti II in 1621 ; El Mica' al doile etaj In 1684 caste'ul trecu Ia
casa de Habsburg devenind un oficiu perceptorial al domeniului. in 1785 supt losif Il
castelul devine o inchisoare centralA pentru Ardeal career magni principatus Transit-
vaniae". In 1848 devine penitenciar regnicolar regesc", comun §i femeilor, care insA au
lost transportate la Ajud in 1869.
In 1911 inchisoarea se transformA in institut de crestere corectionalA a minorilor
§i cuprindea 600 copii ,javitO-neveleintezet".
La 3 Martie 1919 s'a preluat institutul de statul Roman, fiind numit director dl. I.
HatAgan. Actnalmente e directcr dl. C. Rosin, maior invalid de rAzboqi,

www.dacoromanica.ro
 bOCOMENTE 271

15) 1845 ialic. Pe o poarta veche a unei case langd biserica din Mercuria Ciu-
cului : 1845 lulius 1-16nap.
Kimeneteltink ds visszatérdstinkben Istenunk légy nekunk, vezérennk mindenben most
ds Orake = Esirea si intrarea Dumnezeu sa ne fie noua conducAtor in toate acum si
pururea..
Csináltátta Holl6 leasef fele seg6ve1 vic-Kriszknával..a fAcut losPf Corbul si sotiia
sa Victoria Cristina.
16. Pe mormintele Marinovicilor din Reghinul SAsesc.
a). Acsi se hodgyineste en domnul loan I Ma-inovits. grek 1 si negustori, sl titor I

sl fundator. stint! I besearitsi acestia. sau I neskut en orasul. Me 1 ga Tirnova, en car 1

turceskp, en anu 1758 I si sau kesetorit en Szasz 1 Regen en anu 1793. si 1 au reposat
en domnul 1 en anu 1842. en 6 Oktober.
b). + Aici, se odihneste I in domnul nAscuta 1 Maria Marinovici. 1 socia lui Fo-
gorasi 1 Petru, F. a u ndscutA I in anno 1800 sau I casatoritu in 1819 I si au repousatu in
I Domnul in anno 1846 I in 23 lulie.
c). Cripta familiare 1 a lui I George Marinovicz. I aci odihneste I Georgie Marino-
vits 1 nascutu in 15 Noemv. 1804. 1 casatoritu in 31 Octcb. 1838 I repausat in 21 Maiu
1866 f si soda sa Ecaterina Marinovits I si Nicolae nascutA in Brasiov la 25 Octomb,
1817 I reposatu in Reghin la 11 lunie 1901.
d). Mormentulu familiei Marinovitz 1 intemelatA in anulu 1 1868 prein Nicolae
I

Marinovici 1 negutitoriu si epitropu 1 a sf. biserici gr. Cat. den I Szdsz Reginu.
e). Aicse se odihneste in Domnul I Maria Muntean soaça lui loan 1 Marinovits
sau.nescutu in I annu 1774 si au reposatu in I annu 1826 in 22 Decemvr'e I rare cu
soot domnii sale a ye I ciut 30 de ann. iara ca veduve 1 2 anni.
Obs. Pentru Idmurire ddm dupd spusele verbale ale urmasiloraceasta spitA ge-
nealogica a Marinovicilor din Reghin.

I. loan Marinovici (1758-1842)

. MArica

2. Maria Neculai Gheorghe t 1866

= P. Fogaras = Marta Bardony = Ecaterina Nicolau

3. Dumitru, loan, Neculai Eugen Maria Carolina

---- El. Munteanu = Cornelia = Schwartz = Urbana§

4. Marta N'colae Aurel, Emil, Mihail

= Santo Polo = Veturia = tefania = Matilda
TArnovan CordOg Schauner
(Drace)

5. Eugen Cornelia Ritta

www.dacoromanica.ro
272 DOCUMENTE

f), 1861 Sept, 22. Pe mormantul lui T, §erban, invatator in Reghiuul sasesc.
A ci I jace trupulu de eterna memorle I domnului barbatu I Theodora Sierbana dc
Csernestilfundatore a Seholei roniane !din .Reginul Sasescu I nascutu in 1786 10
Maiuiara repousatu in 22 Septembrie 1861 I in acherma repousatu placuta souvenire I
pin a sa legiuita socie [ Veronica Costa I sau redicatu aciasta cruce,
1845 Sept. 10. Pe o Psaltire din 1835 (bis. Sf. Voevozi din Beresti, Covurlui).
la aciasta carte spre plata ei am dat §i eu iscalitul clazaci lei. 1845 Sapt. 10. T.
lamandi. I capitan Gherasim giumatate de sorocovat au dat la aciasta carte sa sa
pomeneasca din neam in neam. I Chir Costandin au dat giumatate de sorocovat ca sA
I

fie spre pomenire sufletelor. la aciasta sfanta carte ce sa numeste Psaltire am dat
I

sapte tel ca sa fie spre pomenire. Costantin ot Cada.

1799 Julie 6. Pe un Antologhion pe tot anul a lui Filaret. (Bere§ti, Covurlui).
Aciasta sfanta carte ce sa numeste Meneiu I ce au fostu a raposat protopop.
loan U§urelu I ot Beresti §i scotandulu vanzatoare I preuteasa Nastasiia §i lancul
sin MO ei, J I leam cumparat noi 36 tel si Meneiul cum si I Triodul si la acesti bani
au dat I capitan loan Lazor Ace lei I Toader Alexe zace lei. I preotul Andrei ot Bere§ti
zace lei I Timofte Hogas cinci lel I Radul Lungul 1 leu si learn cumparatu I ca sa fie a
besericii unde sa praznue§te sf:ntii I mai mari Voevozi MihaU §i Gavril si I umbla veleat
1799 lull 6.
1800 August 14. Pe o .Reanghelie Rimnic 1794 (Beresti, Covurlui).
Aciasta sfanta §i dumnezaiasca carte ce sa numeste I Evanghelie este cumparata
in 25 tel adica doao zAci I si cinci lei de la sfintia sa parintele Ghedeon I arhimandrit
si egumen sfintii manastri prorocul Samoil I ot Focsani si la acesti bani cu cari Sau
curl-101'M au dat I ctitorii bisaricii din sat Bere§tii Lace le I cinsprezece tel eu Andrei preot
ce sant slujitoriu bisaricii §1 I oricine o va fura sau I va instraina de la mine I sa fie
afurisit si anaftema si ertare sa naibã i sau cumparat la veleat 180 (sic) Aug. 14
Andrei preot.
1799 Mie 6. Pe un Triod, Rimnic 7290 (Beresti Covurlui),
Sa sa §tie de and am cumparat I aciasta sfanta carte I ce sa numeste Triod in
zilele I pre luminatului domnului loan I Alexandra Dimitrie C)stantin I Costantin (sic) I

Voevod si tau cumparat I in 16 tel eu preutul loan Usurelul I ca sa fie a feciorllor

mei I pe luna lui Martie In 13 zile I Aciasta sfanta carte ce sa numeste Trioi ce au
fost I a raposatulul preut loan Usurelul ot Bere§ti I si scotindul preotiasa Nastasiia i
lancul zeat ei vanza I tor learn curnparat Triodul cum i Meneul in I 36 tel amandoaca
cartile si la ace§ti bani au I dat capitan loan Lazar zaci lei I Toader Alexa Mei tel I
preotul Andrei ot Beresti zace I .i J Timofte Hoge§ cinci tel I Radul Lungul 1 leu I si
team cumparat ca sa fie a sfintei bisarici ot Beresti I uncle sa praznuqte sfintii mai
marii Voevozi M hall si Gavril I umbla veleat 1799 lulie 6.
1801 Mart 2. Pe un Petieostarion, Bucuresti 1800 (Bere§ti, Cavurlui), fila 103
incepind: aciasta sfanta si dumnezaiasca carte ce sa numeste Penticostar este drept
I

al meu I Andrei preot I cumparat de insumi eu drept 18 lei adica optusprezece tel cu 1

banii satului si sfanta Evanghelie o data tot de satu I de la sfintia sa parintele Ghedeon
arhimandrit si egumen sfintei manastiri a prorocului Samoil ot Focsani I impartindusa
pe la bisearicl multe feluri de carp I din poronca preasfintii sale al nostru stapan Chi-.
rio chir I Veniamin Episcop a Sfintei Episcopii Roman I si lam cumparat cu insumi banit
mei afierosindul la I bisarica satului la mai mull Voevozi sa fie a fiilor si a nepotilor
si stranepotilor mei iar cine sar I ispiti ca sa o fure sau sa sa acollsasca de clause
cun cuvant I ca sal tagaduiasca sau sä zica ca este al sau I in awl de fiii mei sa fie
afuristt §1 anaftema I de cei trei sute optsprezeace parinti §i de sfintii apostoll si de

www.dacoromanica.ro
 boCUMENTE 273

toti preacuvio§ii plrinti §1 I asAmine cu Iuda sA fie §i de Isus Hristos blAsilmat I dar
eine nu o va tAgAdui sau nu sl va acolisi de dAnsa I a fie blagoslovit de domnul [sus
Hristos I §1 de preacurata sa maid §i de toti sfintii §1 de 1 noi ertat §1 blagoslvit de
cel mai smerit I Intre toti fAcItorii.
Andrei Preut 1801 Mart 2.
1830. Pe un Penticostariu. Bucure§ti 1800 (bis. Sf. Gheorghe, Bere$1).
Acestu pendicostar jaste a Schilului Zimbru, cumdrat cu doaozAci §1 cincl lei
din Galati de preutu loan preacuvioasa Paraschiva cu drepti bani. losef ieromonah 1850.
pe fila 157:
1807. Mai 12. a'astA carte ce sA chiaml Penticostar au cumpArat I robul Jul
DumnezAu Vanculet §1 cu sotia sa Anita I §1 au data pomanA pentru sufletele 1 la bl-
serica In unde sA prAznue§te hramul sfintului Gheorghe, iarl cine sar I afla ca sA o
instrAineze de la sfânta biserid, ori ce fatA de om sA fie suptu blAstAmu I malcAl Pre-
cista §1 a sfintilor 318 sfinti I pArinti de la sAbor Nicheia, 1807 Maiu 12.
-- 1788 April 7. Pe un Slujebnic al sAptAmânel Patimilor Domnului (biserica gr.-
CatolicA din Reghinul sAsesc).
dinh Ceoasa, de la popa Dimitrie I Ceoasa cu 7 florinti I voniv, ca sA fie a
meu §i a ficioriloru I mei. ni onulu sá poatA rApi nime de la maim 1oru I §1 cine laru
rApi sA fie afurisitu I de cii 300 §1 18 de pArinti sfinti I April 7 zile I 1788.`
...,Ceoa§ii noi de la Sas Reghin negutitorul I acestu strajnicu cu cinci zloti I §i
treizAci de creitari pe sama bisericil cei din Reghin la anul 1823 la lunle In 29 zile."
1802 Marl 5. Pe Relnduiala diaconului (Reghin).
...inscriptus cathalogum librorum loannis Szimonetti. archidiaconi Fagarasensi I
anno 1802 Martii 5-1a.4
1818 Ghenar 22. Pe Biblialui Samoil Klein. Blaj 1795 Pr. I sAcescu, Buhai,
Dorohol).
,,la anul 1818 Ghenar 22 Marti noaptea la 8 gasuri au rAposat pre lublt pArintele
nostru dumnealui pArintele nostru paharnic Vasile Holban, pre care DumnezAu sAl ierte,
§i sAi avem blagoslovenie. M. Holban.
1836 Octomore 30. Pe o Psaltire (Acad. Rom. necatalogate%
aciastA Psaltire este a lui lancul Dimitriei Geleptu. 1836 Oct 30.
7302 (1794). Pe un Calavasier vechiu (Ac. Rom. necatalogate):
..plAtit leat 7298 I acum la inviiare WI. I Hsu a treile. I iar a patra I DumlnicA I
sara I leat 7302 §i am scris I eu logofat Nicolae ot Cernauti I acesta I catavasifariu I iaste
al meu a lul Nicolae I din CernAuti.... I §au cumpArat cu bani costande 16 I
Pe tArtaj :
CHE KIWI !undo WI' fiocIIA rpm I TaNtS at ppm! 1 norm HATA 30/10TOHIL I MTO CHM
1809 roA 1 Meou,a 1140T4 2 Milk 1 AOMS I HA H0440411 CTH I MUMS PHAICRII I if CI TN TI.
OACTS GTPITHAAT I CASHCHiME MITSVHA I cla Kiontomo H4 HAHCHI PHARR. = Acesta a fost
a lui Paisie din Cetatea Bosna; acolo i l'a hArAzit popa Ilie Zolotov ; anul Mud 1809
an. luna Martie 2 zile, druia sA-1 fie In ajutor sfantul Ion Rilschl §1 sfant Teodor Stra-
tilat, s'a slujit leturghia cu aceastA cArticicA, la Paisie Riltchla
1774 Dec. 14. Pe un Moliftelnic vechiu slavon (Acad. RomAnA necatalogate)
wsA s §tie cA am scris eu Gligorie loan, Dechemvrie 14. la aciastA carte I sArbeascA
fiind cA este a lul jupAn I Arghiri Polichron bacal. Gligore loan 1374 Dechv. 14 I Eu
logofAtu Ioann din Bucure§ti I vleatul 1775 Maiu 21 I

Pe o Psaliire slavonA (Acad. Rom. necatalogate).

kastA 1 sfântA Psaltire I e am dAruit I sfintei 1 mAnAstirl I Bistritei I eu cel smerit I
intre Ermonahi I Grigorie I ca sA fli I fratilor I de cetlre I tii mie de pomenire.
35

www.dacoromanica.ro
274 DOCUMENTE

1778. Pe o Leturghle veche (Acad. Rom. necatalogate).

A6astA sf. dumnezAiascl carte I ce sA chiamA Leturghie I iaste a sfintii sale po-
pei... .., I care de mica vrAstA au slujit I la trei Arhierei ai Episcopii I §ii iaste dAruitA
1

de prea sfintiea sa I Chirio Kir Climent Episcop..... §I am scris la anii 7273, iar de
1

la venire mântuitorului pe pamAnt 1764 I .. Episcopla ot RAmnic I iar la anul 1778 I o

aw dat 1 eu de poman I duhovnicului 1 Daniil Severinean I Vasile Timu§ I

1763-1786-1820. Pe Indreplarea Legit. TArgovi4te 1652 (Ac. Rom. neca-

talogate).
Popa Moiseiu duhovnic 72/2 (1763).
Masta sfAntA 1 §i dumnezAlascA §1 impArAteasca I Pravill I este a-protopopului 1
DImitrie J din ora§ Ploeltilor sin Gheorghlu J §i este cumpArat cu zapis I din BuzAu I
1 I

In dreptu t/. 25 1 la feat 1786 I la luna lui Aprilu I In 11 zile §i este scrisl Ill §epte- I

sprezece zilepentru ca sA sA §tie a cui este. I

AillastA pravilA I Hind a rApoosatului I nostru plrinte I Dimitrie protopop I

Protnotarii I sau hArAzitu I de cAtrA noi I cei care ne vom I iscaliti I cu ale noastre can-
dee I sfAnt schitu I Izvoranu 1 din leat 1820 Ghenar I spre pomenire I atAt a rAposatilor
parinti cAt §i a noastrA 1 Costandin sin I rAposatului protopop I Dimitrii Fin unsprezece
1

zile Inainte. I
Pe Cazania lui Varlaam (Protopopiatul gr. or din Reghinul-SAsesc) fila 29 :
MastA sfAntA carte anume Ocitelnu 1 au foAtu a lui protopop Matei din IbAne§t1 I §I
au fostu zalog la popa Toader I din Hudacu I dereptu 12 florinti §i ficiorii lui popa
Toader I Simioanca §i popa Precup o au vAndut I la Ibl§teani dereptu 12 florinti apoi
Ibl I otenii au mai datu lui ChirilA feciorul lul popa Matei I mo§ie neimputinatA §1 po-
manA iar eu ChirilA feciorul I lui protopop Mateiu I am mai luatu de la IbA§teani 1 15
florintl §I 20 de bani iar Chiril diiac J eu feleluescu de feciorul mieu §i de alti 1 ne-
poll iar eine sA va afla sA o fure sau sA o scoata I sA fie afuriiitu de 318 oteti din
Nechil 1 l s(vea)ti Arhanghelu Mihail sAi fie pArA§1 a I dzuoa de i3,.udetu §i marturi sAnt I
ace§tlia : Petrea Murariul, al dol'ea Dumitru gude 1 lui al triilea popa Ursu feciorul lui
1ndrei I cu Gliga [adaos : §i sau mai dat §i un zlot] §i Vasilie lui Gliga loan §1 alIt
oameni I de omenie, care cat sau indurat mai vrA 1 tos feciorii satului. Scrisam eu Chi-
rill lui popa Mateiu ... I

...§i aciasta svnta carte care o au scos IbA§teanii din mana strainA din Apafaia,
(azi Apalnia) din mAna lui MAgaros Ghior j ghie derept 12 florinti.
1766. Cazania liii Varlaam in manuscript scris in ani de la mAntuirea
1781 luna lunie 1 zig.
AciastA cazanie I ; ciastA sfAntA I caite anume Cazanie iaste fAcutA cu agutoriull
lui DumnezAu, de mAna popil lui Mihail anu 1766`.
1782 lunie 16. Pe o Cazanie tipAritA Belgrad 169), Gh. Banfy §i Atanasie Mi-
tropolit (bis. Petri§Cuejdial.
Anu domnului 1782 luna lunie 16 zlle amu prilmit aciasta carte de la Vancw
din Cuejdiu zAlog pentru 30 treizAci florinti. Eu popa Teodor §i o am dat pomanl la.
bisArica Cuejdiului".
Alfabetul A. F. K. r. A. . K. S. 3. U. 1, K. A. M. H. 0, II. p. C. T. $. 4t. X a.-
i. *. o. . M. n. . 41. O. U. 4,, v In total 37 slove.
it 1783. Alma 9. Pe Evanghella lui Gr. Maeru. VIAdica FAgaraplui. Blaj 1776.
1783 in luna lui Aprilie 9 zile { au cumpArat aciastA sfAntA Evanghelie 1 St4gilA
Gheorghe I din preunA cu muiarea sa Parascheva I §i inpreunA cu parintele dumsale 1

Gheorghe §I dinpreunA I cu top I fii §i fiicele dumilorsale I §i o au datuo la beseareca 1

in Liner sA le fie lor ti parintilor §1 la tot neamul 'or §i cine 0 va fura sau ar [Liao
1

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 275

1 de la bisdrica aciasta din Ampri 1 sd fie afurisiti de 318 sfinti otiti, piatra sä muce-
zascd 1 ferul sd rugineascd Lard trupul 1 acelora in veaci sd fie afurisit 1 §i oricine or
fi urnito de la beseareca 1 aciasta §1 o va OM far sA o potd aduce 1 la locul el. ani dom-
nului 1783 in luna lui April 10 zile. . I

Obs. Pe clopotul din Lueriu, s'ar ceti anul 6799=1291. s040. Biserica din Lue-
riu ca §i cea din Deda sant cele mai vechi biserici din partea locului.
1810, Pe o lespede de marmord (Muzeul Municipal, Ia§i).1) .
+ Cu ajutoruls: [TatAlui:] §i 1 indemnare : .[Pliului] : §i cu unirea I [sfantului Duhs]
amh puss: eu 1 robu lui: [Dumnezdu]: Hagi Rusi 1 Cavafs : §1 cu sollia lui: lana I prins
puneria: VOinhti : spre pomenire I robii lui [Dumnezdu]: Theodors: 1 Petra : Theodor% :
Dobra : Ivancio : 1 Theodorachi : Marica : Dobsra : Gando: Marin(%) : §i ors: cineva :
ceti: slovele : aceste : sd zicl : [Dumnezdul : skerste 1 sufletele : rd'posatilors : acestora :
I

ki pre top: pravoslavnicii : . vä leto 1810 . 1

Obs. Cuvintele puse in parantea sant rase cu dalta ; se cunosc insd urmele li-
terelor sApate. Cine le-a ras ? §1 de ce ? sA fie un necredincios Turc ?
1806. Pe o lespede de marmurd (Muzeul Municipal, I4).
Cu ajutoriula lui [Dumnezdu] §1 intru pomen 1 ire hramul sfintei beserici a sfintei
Troi 1 tit!, ce sau zidits de iznoaw acuma. let 1 I 806, In zilele preosJinthilulut parint I
ele eparhi Rus'aculul Chiriu Chirk Neo 1 fits. Cervenu §i cu oserdie HMI rdpo I sa-
tului acestuia. care odihne§te pre I loculs acesta. robul lui Dmnezeu Cerniu T I ate.
Minco Tona. Stoica. Ivanju §i cu toth n 1 eamulk §1 mai pre urmA sau I sAvAr§it din
viiatA robii lui 1 Dmnezdu. Theodosiia monahlia let 1 1837. April 11 §i sotul sAu Petre
Cerne 1 la 1839. §i sau scris spre veci 1 nica pomenire,
7154 Sept. 8 (1645). Pe o lespede de piatrA adusA de la Preute§ti (Tirnise§ti)
Neamt la Muzeul municipal, 14.
+ ilaKOillIIIEM W11,4 11 CR uocniuumiem.. 1 1110M4KCI:011. K11,1AKIIIEW6. ,A,Ok:00 ,S;kai$) 1111411..
ffiU,.,.. I A111141 KAMIIII. nonSiptioH, 34n441ito WT 414611 .
110,4,411 f. II 8M114OCTHRIIKOM tqii
I

um soirkprrita up-kaw... fli1 flifAfIlhf 114 rocu... I rOCIIOACTK SEM4I1 MOAAAHCKOH, 3f Millit 1141111
C8111f 110,4, 110C4SIIII.., rOCnOACTILI. HA p*Atix frO 114 MliCTOf 11,011141. 11,3,a1C HT Xf14M CTOM1:1
I

apx..... I II 11040 410/111CTHPS WT Torm tam_ RATO .13011A MC1101 Gill. If.
Cu vrearea TatAlui §i cu ajutorul [Fiului §1 cu sdvdr§ire sfantului Duh. Eu Vasile
Voevod, Domn TArii] Moldaviei vAzand buna faptA a [pArcAlabului] de Neamt., ... . 1

mai de rnultA vreame in loc de ertare a fost tras in tapd de Alesandru... 1 §i m'am.
milostivit incA din boerie fiind inainte de ajungere la domnie.. I domniia tArii Moldovei
tam noastrA fiind supt ascultare . 1 domniia din ordinul lui pe locul bisericli, unde este

=1
hramul sfantului Ar... I adevdratii mAndstiri din targul Ia§ilor 1 la anul 7154 luna Sep. 8. 1
Oh. GhibAnescu
[Pe o lespede de piatrd, deasupra portli zidului incunjurAtor dela Schitul Hangu,
corn. Hangu cot. RApciune jud. Neamt]:
Izvolenie(m) o(t,ta i pospe§enie(m) sna i s I vrs§enie(rn) stogo dha [cu voia
tatAlui §i cu ingaduirea fiiului §i cu sAvar§irea sfantului duhl acesta zid preinprehur 1 ul
m.isn.ustirii 2) lau zidit lo Alexandru Voevoda i gospojda ego 1 Anita sm. lo Antonie

1). Aceasta, ca §i urmAtoarea, publicate §i in lorga, Inscr. II, 196.

2) MAndstirea dela Naugle e pomenitA in 1458, 13 Fevr. Bog. D. St. 1, 6. Pentru
mAndstirea din nou ziditA dela Hangu, ctitoria lui Miron Barnovschi VodA, vezi Ghibl-
nescu, Sur, II, 176-178, 111, 255, 274-276,

www.dacoromanica.ro
276 DOCUMENTE

Ruset Voevoda. ginere lui Ghlorghi hatman i vleto 7184 [1676] msta Aug (?) 15 (?)
dene..
[Pe turnul bisericii, din interiorul zidului, ibid.] : 1823, Sept. 9* Calin(l)c
ler(monah)".
[La biserica din vale, de la DurAu, deasupra uvii de intrare] :
BiserIca Bunei vestiri a presf. NAscAtoarii de Dumnezeu, ziditA In zilele pre MAI-
tatului Domnu Mihail Grigorie Sturza Voevod cu blagoslovenia preosfIntitului Mitropolit
Veniamin, cu ajutorul celor ce ia nAstfvit Duhul sfant prin osardia cuviovi[i] sale pArin-
telui Ghervasie ci a negutitorilor D-lor frati Gheorghie, loan Prosie §I Vasilie Iliovici.
SihIstrla Durant, muntele Pionul, 1835".
[Pe un manuscris de Alecsandrie, proprietate a meal :
Smerit Grigorie vet daseal au scris aciasta Alecsandrie la anil 1802 Noem. 22
eine va ceti aice a zicl DmnedzAu sal erte. Intru anul acesta 1802 Oct. 14 sau cit-
tremurat pAmAntul foarte tare In trei rAstâmpuri, Intru o Miercuri, numai povArnis(A) soa-
rele dupa amiiadadzi. Eram In Tarnauca ') dascal". [ibid] : Scrisusau aciastA Alecsan-
dr(i)e de smeritul Grigori vet dascal din Tarnauca, de la dmnedzAiasca pronie. Deci
clue va clti aice sA dzicA DmnedzAu sal erti Hind cl mult sau ostenit de au scrisoa.
[Ibid] : Frate cititoriule carele ti sl va tAnpla a citl pe aciasta carte aciastA isto-
rie In car(e) scrie de uncle ar fi Intrat Alecsandru Intru acia pevtire carele zic sl fie
fostu ladul, eu nam scriso cu dovadA ca 4cea care sA fie de crezut ce dup(A) cum am
aflat vi eu scris de alti Istornici (sic) a§a am scris vi eu ca sI s(A) afle aice, iarA lucru
cu adevArat §1 cu dovad(A) nam pus Hind a omu cu trup sA Intre In iads vi apoi sA
mai las(A) de acolo nici de cum nu s(A) poate crede. Grigori dascal grAevte ava, do-
vidind dintru alte scripturi pentru aceasta, fiind cl in iad numai Hs. au Intrat WA de
a f(i) fostu alta pevtlre unde au Intrat Alecsandru de aciasta nu putem §ti, iarA in iad
nau Intrat".
[ibid] : Acolo este movie RAmânilor §i esti dzidit Râmul de Romil inpArat §i de
acolo au venit Rumânii IntAi In Tara RAmAntscA (sic), a dooa in Tara Munten.kscA, a
trie in Tara Ungurksca, a patra In Tara Moldovii".
- [La blserica din Buciumi, langl lavi] :
Triodlon In sfnta episcopie a Ramnicului 1781.
,Penticostarion, Bucurevti 7251 [1743] de cuctrnicul Intre preoti Popa Stoica lacovici :
sau meremetisit la legAturA cu cheltumla ieromonahului Manasie egumen Dancului, 1826."
Apostol, In sfnta Mitropolie In Iavi, in anii de la Adam 7264, fait dela Navterea lui
Hs. 1756 : ,Acestu sfntu Apost[ol]... cA lam cumpArat noi oamenii din Bucium 2) §i sa
rAmAR sfântii bisArici aice la noi, dar di sA va Intampla ca sal m cineva dela sfAnta
bisArAcA sau sal furi §1 nu la da larA la sfanta bisAricA sA fiat afurisit §i blAstAmat di
m sute (sic) de oteti de ingeri acelor din NecheA vi sAfAntii (sic) Willi" [din sec. XVIII]
Sfnta §i dmnezeiasca Evglie cu osardiia §i cu toatl chieltumla prkosfintitulu( Mi-
tropolitk alk Moldovii Chirk Gavriih. Intru a sa tipografie in sfnta Mitropolie in ravi
7270 [1762] de Grigorie tipografk : AceastA Olga §i dmnaiascA Evglie o am dato noi

1) Un sat Tarnauca a fost in Bucovina, pe apa Sucevii, proprietate a man. Putna,

cp. Bogdan, D. t. I, 82, 83, 225, 226, 419, 422, 424, II, 215, 218. Un alt sat TArnauca
e In jud. Dorohoi.
2). IncA unui din cele mai vechi sate ale Moldovei. El este pomenit in doc. din
7011 [1503], Oct. 6: clealul pe deasupra Dobrovatului §1 a Petroasei pftnA deasupra
Vasluiului [apa] la un teiu mare insemnat langA drumul ce vine dela Buciumi, pAnA la
mAnAstirea Dobrovatului", Bogdan, I;ot. 11, 240. N. lorga, studii VI. 55.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 277

intru pominir* noastrA sfntii bistrici de la Bucium undi sA cinstesti si sA prAznuesti

sfntul Nicolai fAcAtorlul de minuni, cad bistricA acum de iznoavA sau zidit In zilili MAril
sall Domnului nostru loan Grigorli loan Vvod, 1762, funi 29 si sA nu fie nimin-k volnic
a strAmuta aciastA Evglie dela sfnta biskricL Gaya Mitropolit Moldavlis.
fibid] AceastA sfanta §i dumnezAiascA ivanghelii sau dAruit (sic) de dumnelui
jupAnu Dumitru Stamati cu a sa cheltualA sA fii vecinicA pomeniri, 1823, Mai 28, Du-
mitru Stamati §I dumnezAu sAl ertl de toati plcatili si eu Dumitru vAzind am legato In
Hu§ cu. mAna me si pentru legat am dat 25 de ler' (sic).
[In dosul doc. din 7253 [1745], April 18 Documentele Mosiei MAdArjesti si
jumAtate de sat Codresti, din CArligatura, Actele bis. Talpalari, din Iasi, inventar No. 756].
,In numele tatAlui si a fliului sasfutului Duh, amin. Eu a sfi[n]tei Sisenie (sic) I
pogorindumA din mAgura Eleonului intAmpinal pre Avezuha carii 4i era pArul I capului
pAnA la cAlcAe si ochii ca focul §i unghile ca secerile si foarte stra§ I nicA si trecAnd
eu dela dAnsa 4ninte iatA vAdzulu In urma me viindu o tAmpinA I pre (Musa Arhanglk
Mihail §ii zise ei Arhanghel Mihail, de unde vii necuratA si I cum pi numele. larA e
zise : eu sintk VeOila (sic) aripa sAtanii si am auzi I cA va sA nascA Domnul Shs
[Is. Hs.]. din precurata ficioarl Marie si mArgu ca sA o smin I tescu pre dânsa. lar
Arhanghel Mihail o prinsA de pArul capului si o Infereca 4n opinci(?) de fer sii pusA
palosul In coaste si prind a o bate foarte tare sii zise ei Arhan I glk Mihail : spunee,i)
cum si 4n ce chip te faci de Intri In casele oamenilor si le I faci smintall fAmellor si le omorl
copii. lar e zise : oh, de mare durere si I de mari usturime, iti voi spune toate preaml-
runtul : eu mA facu femem I si mA fac ogar si mA fac mAtA si mA fac gAinx. si YnuscA
§1 painjin' f si lAcustA si In multe chipuri I ase Intru eu in casele oamenilor si le I

fac smintall femeilor si le omor copli si am 19 nume : 1 Vestita, 2 Brana, 3 Nadvarie,

4 Necorda, 5 Zalina, 6 Simansie, 7 Iscaro, 8 Deca, 9 Miha, 10 Liba, 11 Hae, 12 Brana,
13 *eine(?), 14 Rabie, 15 Cazarna, 16 Jelca, 17 Neverza, 18 Shaba, 19 Vatisa si unde
sin I tu numele mete scrise, eu acolo, la acia casA nu mA pod apropie de septe I mile
de loc, nice femeile lor, nice de copii lor si i zisA ei Arhanghel Mihail : IatA cAt po-
I

runcescu tie cu numele Domnului Shs sA nu te apropie de ca I sele robilor lui Dum-
nAdzAu MihAlachie si Marie), nice de fii lor, nice slujnice I le lor, nice de dobitoacele
lor, nice de agonisita lor, Amin. [anul 7253 1 1745].
Obs. Pentru cele de mai sus, cp. Hasdeu, Cuvente den bAtrAni, cartile popor. ale
Românilor, 263-283 si 717-720.
Mihai CostAchescu
[In un Minei slavon, tipArit in Lemberg, 1638al fost a bis. Sf. Vineri, din Iasi]
Izvolknie ota i ss pospesenie sisna smark§znie sv ktago duha. Aciastk carte
anume Minelu dela tAtar I) si o au dat la sta bis*recA anume prepodobna paraschiva f
anume Necula au dat dereptu sufletul tAtAnesAu Neculei si a mAnesa Neaga si dereptu
sufletul sAu si a fAmeil sale a Stanii si a feciorilor sAi si a fratinesau Apdal ? si a so-
crusAu Gogolii si a soacrAsa NeagAi sA le hie pomanA ; iarA cine o va lua dintraceastA
svAntA biserecA anume preapodovna Paraschiva verl popA, veri diacon, veri mirian de
o va lua si o va vinde sau o va da la altA biserecA sA hie treclet si proclet si anaf-
tima si (a)furisit de tre(i) sute si 18 oteti si afarA de lege crestiniascA.
[Inainte de 1702].

1) Prin doc, din 7253, April 18, Maria, femeia lui MihAlache vinde a treia parte din
jumAtate de sat de MAdrAjeci,

www.dacoromanica.ro
278 DOCUMENTE

VAimia ota I sna i stgo Duha amin. SA se §tie de rAndul ac(e)§tii cArta 1) pre-
cum adecA eu Apdal ? fratele Niculei dui:4 mo(a)rte(a) fratane mieu Niculei am gAsit
aciastA svintA carte anume trifolog in mAnule popei lui Ion din Babele cA el au luat o
den beserica prepadovnei Paraschivil §i au despartit cartia unde au fostA l) pus-o frate
mieu Nicula. De saml la DumnezA(u) de blAstAmul carele au lAsat frate mieu, ca sA nu
sA despartA de besericA §i au §i fArAmat o, purtAnd-o den sat In sat §i neaflAndu-s1
me§ter sA o direagá, s'au gAsit acestA 1) preut anume Teodosil ca sA o direagA §i o am
dat-o lui sA ll'o direagA §i sA fie a lui pAnA la mo(a)rtia lui §i sA pomeniascA pre pA-
rintli no§tri 51 fratii no§tri, pArInti Nicula, Neaga II 'IA, fl)C (§i fill lor) Nicula, Stana H (IA
II A
Iir (V fill lor) fratesAu a .s, a Paraschiva, socri Bobolia, Niaga ca sA aibl a-i pomeni pAnA
la mo(a)rtia lui cA lui am dat-o lad nu beserici(i) unde va merge sA §'o e sA hie de
slujbA §i nooA de pomank larA sA nu sA afle nlme domnA1) sA-1 o e den mAna lui CA eu
...... 0.1
H A
am dat-o a A a Inain(tea) (a) o(a meni buni §i bAtrAni. SAntM) martori hagi Paraschiva,
unchlumieu Khiriaco croitor, Alexandro, Nica lazaciul §1 alp. multa '). VAleat osAdanie mira
7210 oroj. 1702 crug slitu 14, crug lunea 9, vrutea leato 3, letera pashi 8.
SA se §tie de aid sau cutremurat pAmAntul di au cAzut multe sfinte mAnAs-
tiri. Atunce au cAzut §1 sfAnta GolAe din E§i §1 la acestu cutremur multe morti de om
sau fAcut §i pAmAntul a crApat pe multe locurt §i sau cutremurat Mercuri [sA sA] Ole
le(a)t 7246 (1738)
SI se §tie de cAnd a vinit Moscalii in E'ii, Inbla veleatu de la zAdirea lumii
7248 (1740).
Preotul V. UrsAcescu
corn. Oliene0i, jud. Fdlciu

11111.11........./mMONINI,

Cred cl in Insemnare e 6 ori 1 -,-.- I, u, deci : carp fostit etc. [M. C.].

www.dacoromanica.ro
 V. VAR IA

7072 fdrd tuna fl zi (1564). Stoia cumpArA cu 350 aspri si un cal partea lui CrAciun din ge-
great, cu 950 aspri moara lui Voicu Bundrea din Negreni si cu 900 asprl partea Rosiel. Se bea a-
dalmasul.

t s
SA §tii cum am folu
.0
1 craciu
n
din Nigrim. mo§ti
.11 s
di calicAtori Oma tulu
n i

cu Dan §1 cu Iwn §1 cu Balota. §i am 4pArtit mo§iia ,t, 4 part ca fratli. I dicii iu CrA-
.n
ciun mau ajunsu cu vreami di nevoi. pi tru ca am furat u cal al Balcosului I ii t ivana-
n .0
§A§ti. pi numi Stan dupa aciia i amu fostu sarac di nam avut cu ci ma I plate. cl
rzi. u m
mau purtat legat sa ma duca la pirdiri. sa mA pia dui:4 aciia i ma spArit ci
m t 1
ma jilui la migla§ii di prea .tanpregiuru locului I §1 di sat I mi-
giia§i mau 4vatat sa .tritreb trap di sat iii pi tot( fivor vrealnici sa di li I pintru
capul miu sain scunperi capul §1 sa cd ii mo§hia iu am avut nipot I pri Nin §1 pr k

Lkphdat ciu fugit di minimi(sic) §i di phmkntul. miu la vrlimi I di nivol. §i sau lipadat
di mini dinaintea megia§ilor. §I a zis cA nari cem faci I mo§lia. au fostu a mi. jumA-
m .s
tati. dentro funi. ci iu Stoii. pre 1 cal I vhnkt ..1, bui tru. §i pri as. 350 di as
rgit. rtorii
di a mo§iia di pisti tot locul §i vita I §1 pomi §1 tot. §i mA sAntu anumi. tit
Negrini BalotA. §i di I Frumu§ii Toma. di Rogojina jipann.. §l. di GAIce§ti Lai I Stan
Gal cescul. de I ... 1

m
t Sas vAn dut iu Voic Bundrea. moara de .I. Negreani. Stoll .ca
§tii cum mia
iu nam tost mosain am
I ci fosth cupratori de.t. funi lu Iwn di Nigrinl. §I .t. cat wm
m s s r t .0
luat .ftratAta 'w dat I a 950 di apri . di agit. iar sis §tii cum mia m va du i Ro§ca
di Nigrin mo§iia I iar Stoll §i culu Balcta. ci iu Ro§ca am fostu frati cu BalotA pe mo-
§ii pri w I funi mari ca ium vAndut. m+ S jumatati far Balota dica au vAzut aca lui

iau parut rau l ca iau fostu de ..t. funi lui frati cu II pri mocii ci au pus bani cu Stoia.
as. 900 di I argintu. §i sAntu mArturii pisti tot lucul tut acecti migiac carii sAntu mai
s '§ . t r
su scri I §i sau biu la acistu lUcru pistitut vidri di vinu 6 pol. as. §i be beci 1

n t s rturii...
fail I pani cAtz au ml ca sA §tiu mA §I pri ciastA cridinta pusam iii mar-
turi I Rh Atli Iwu nsTpS am RhAT -4-30R.
Acta Stoica Niculaescu, Bucure§ti.
IIMMINIIIMINI.IMINS

Fdrd an. 0 scrlsoare a lui Dosilei Obradovicicl cAtrA Leon Gbeuca, Episcop de Romar.
Preosfintite §i precinstite parinte Episcope, al mieu facAtoriu de bine cel mai mare.
In tc.atA vremea vietil meale nu amk cunoscutk un om care ar pofti mai mult In lumi-
narea mintilor §1 sufletelor omenecti de cAt preosfintia ta, pentru aciasta dar nu te
mira ca IndrAznescu a Inchina la cel pre drag §I precinstit numele a preosfentiii tale
acest cuvAnth A preinteleptului Tolicofer. Neputladh eu cu altfellu sa arAt cea nespuse
a mea multAmire pentru atAtea bunAtAti §I facere da bine ce preosfintila ta al arAtat
www.dacoromanica.ro
280 bOCUMENTE

sprea mine, fmi pare cAmi ugurez inima gi sufletul mArturisind la toatA lume cea mai
mare datorie gi multAmire care am cAtrA un priaten celk mai iubit gi cAtrA un pArinte
cel mai bun gi mai preacinstit : Primeagte dar, mA rog, acest mic semn al veagnicii
meall multämiri, flind eu tot fncredintat cl sufletul mieu pAnA dud va fi In fiintA te va
pomeni gi te va lubl.
a preasfintiel tale cel mai plecat 1 sufletesc fiu l slugl
Dosithei Obradovici
dedicA lui Leon Gheuca Episcop de Roman
, Lui Leon Utica pre luminatului Domn, In Moldavia al Romanului Episcop, celui mie
milostiv de bine fAcAtor pre plecatA dedicatie gi cuvAnt de tnvAtaturA a lui Gh. lachim.
Tolicofer tradus din nemtegte de Dosoftei Obradovici.

1175. August 21. SAtenli din MAcAresti.

Voi sAteni din MAcAregti. sAnAtate, gi blagoslovenie vA dau gi vA fac gtire cA ori
ce omu va orAndui dmlui hatman Dumitragco Sturza, ca sAi strAngl venitul mogiei sA
dati cu totit dupA hotArarea ponturilor gi a fi bine dat. gi cu aciasta vA fac Vire, a-
ciasta sA fiti sAnAtogi.
1775 Augnst 21.
Hagi Sachelurie Duca.

1778 Janie 17. Actul de nastere a lui Antonle Caruso (copie din 1807)

Copie extrasA dela registru prea sfAntei Theotocu dela serviciul de Inregistrare
zilnic a copiilor botezati al credinciogilor i ortodcxilor cregtini.
1778. fini xtnt; insaxolit2; ifiBopdexonce o'x7d) 1'6148 aexcot7ci, 10itc7toa i'van m316,, cip;s-
vtxby S vyrn xupi$ etv2;Totai$ x2 0;8, ysv9,tivo p.:7a ç iuiev '; up:a; Payx1v2; 3vyasp3; 71 gvys.v4
xupi8 A've;:ctoit3 xoxtv178 voy.1144 2uV 01.41a; 41'7ov a'rov ceva'atrzo; 6 iuy.tv-4; xu'pto; cevs4nto;
crxeiBo;, 76 6%cp.acrov corriovtov.
ctaxsXXcipto; xdkutt6ittAo; Ervipto;. F6(015tr, f, mxpttox aco nin .iv,00Ev dray p.ovtv 78; 1807
v1 Sk tS t8),(u yEtUpito; ispo6; Y.2t11,071; Epfp.ipto;

In anul 1778 tuna 17 lunie am botezat un cop!l de sex masculin Domnului nobil
Anastasi Carusi nAscut cu Nobila Doamna Reghina fiica Nobilul Domn Anastasi Co-
chinatos dupl lege la presenta ceremonie a fost ca Nag Nobilul Domn Antonios Skendos,
botezatul s'a numit Antonios.
.Sachelarie Calichiopulos Efimerios.
S'a dat presenta dela sus zisa sfAntA biserica la 1807 lulie 18.
Preotul Gheorghe Casimatis Efimerios
Prea sfAnta Mitropolie din Cherchira cu anexA Insule
Arhiepiscope
MArturisesc cl copia de mai sus toatA este scrisA gi subscrisA de propria maul
caracterul al sus zisului Preot Gheorge Casimatis la care se poate da toatA lucre-
dere de cele scrise.
S'a dat astAzi dela mitropolie Cherchirei 1807 : Septembrie 8 zile
Arhiepiscopu Ierotheiu al Cherchirei Arhiepiscop
(ss) Stelis Sacerdotis Chitracer Protonotaro,

www.dacoromanica.ro
 1)0 CUMENTE 281

127 Muharem 25. Pap de Silistra pentru Nahman din Iasi.

Iahudi taifesinden Nefsi Ia§i Casabasinda miutemekin Nahman naam Iahudinin

Eveul de natiune chiar in Ia§i ora§ul stabilit Nahman anume ovreiul
Serata mahale sindea vaaki II taht i tesarufanda kendi milkiolan
Särata mahalaoa in care se gase§te supt a lui administratie a lui proprietate care era
hamam ye han odalarandan bir odasini kendi dinleringe g i badet-hane tahsis ye vacaf
ba§a §i han din camerele una odae a lor dupa religie loca§ sfant destinatie ci eforie

itmis olmagle aiiniataleleri iuzre, zikirolunan hanan I odalarandan herkanghi odail

fiind inchinat slujba religioasa dupä sus zisului han odaile din care ar fi odail

ibadet hane taiin ye tahsis eyledilerise vakatiu -- zemaniile gheliup

pentru slujba religioasä numire §i destinare facuse in timpul aratat venind

ibadet lerini I idjiraia rummileti ye milellseaile taraflarandan ye sunufi askerli

slujbeie lor facere. natiune (grec) §i celelalte natiuni din partca lor §i randuirile milit.

ye zaabitan ve kaimacam ye spravnik-ler taraflardadan I bir vedjihile maani

§i ofiteri §i caimacan §1 ispravnicii din partea lor un nici (un) caz impeded

ye mezahim ye memaniat olunmamak muhafizi veleaté ve gianiibi Cerhaclgii

ci persecucti §i impedecati (opresc) sä nu fie pazitorul judetelor §i din partea girantului

memleketi bogdandan i§bu buiuralta I tahrir ye isdaar ye ledine iita oluntnactar

statului din Moldova acest poronca s'a scris §i s'a emis §i in maim lui s'a dat

gherekitirki bermngibi buiuralta amelolunmakdegt

trebue dupa cerinla poroncei sa se execute

25 Muharem 1237.
indescifrabil

Obs. Vezi doc. publicat mai sus pagina 230, pentru Nahman.

IIIMil1111 Gh GhibAnescu

3s

www.dacoromanica.ro
 VI. IASII IN CRONICARI.SI IN CALATORII STREINI
[seria a V-a]

A) Icqii,ln Cronicarii Nec. Costin, Ion Neculce, i contemporanii lor (1700-1710)

iefirea lui C. Duca din scaun. lara singur and au purces C. Duca Von din
laA au e§it dorpne5te cu tabulltanaoa, cu sfujitori, §1 pre toll boiarii iau luat cu
sine, carii vazInd nevoia §i fiind supt paza Turcilor numai ce le-au cautat a mergere
din care erau lordachi Ruset vornicul, Manolache Ruset postelnicul (frate); Ciothrlan
vel vornic, Savin vel ban, Lupul Costachi, Path! Rugith vel §Atrar, §1 alli mulr.
(Let 112 49).
Iesirea lui C. Duca din scaun a fost In 7211 Iunie 15 zile (1703), dupa ce dom-
nise 2 ani §i 9 luni (7209. Sept. 4 =-- 1700).
Obs. .Tabulhanea era muzica militara, ca §i meterhaneaoa.
latA cari erau boerii de divan ai lui C. Duca Voda, dupa actele interne : loan
Buinq vel logofat, apoi N. Donici ; D. Mitre vornic tarii de jos, apoi lordachi Rusát;
Pavel Ciothrian vornic de tara de sus ; Nec. Costin hatman §i parcalab Sucevii ;
Panaiote Moruna vel postelnic, Dumitrwo Cuze, vel spatar ; Sava ZmuncilcY vel
ban ; Gavril MicIescul vel paharnic ; Ch Mitre vel visterniz, apoi Lupul Costachi,
apoi Oh. Aposlol; Patra,sco Zosin Bw16 vel stolnic, Manolachi Hrisorveghi vel
comis, Crupenschi vel medelnicer, apoi Dumitrwo vel sluger, Gligorwo treti logofM,
Gavril, aga, Ion Paladi vel clucer, Cantea sardar, Calistru vel jicnicer, Pavel Rugino
vel §atrar, Varian vel arma§, Neaniul vel u§iar, Dim. Macri 2 log., lani postelnic ;
apoi Grigore Jora, Ghiorghie. Bejan Huaici, &la, vornici de poarta (Surete ms. X,
sub annos) cam ace§tia ar fi §i OH din cronica.
la0i supt Mihalachi Vodd Racovig. Voda Racovita a fost randuit domn In
7212 Sept. 23 (1704); in Iasi au sosit la i 9 Noembrie, in postul Craciunului §1 au mers
la biserica cea domneasth, la sl. Nicolae ; unde i-au cetit §i molifta de domnie Gri-
gore arhiepiscop proin (fost) de Ohrida Impreuna cu Misail Mitropolitul tarii si cu tot
clerul tarn . Let IP, 51).
Biserica de pe poarIcY. Inteaceasta domnie, scrie N. Costin, au mai adaos
Mihai Voda biserica cea domneasth de pe poartà, carea este zidita intai de Stefan
Voda Tom§a ; §i era biserica mica, ce a poi Mihai Voda au stricat clopotnita, supt care
era visteria 'WM, §i au lungit biserica, cum se veade acme (adica In 1713). [Let IP, 51[.
Ion Neculce este mai lämurit §i zice : Atunci era la curtile domne§ti, pe Poartei,
o besearica mica, facuta de Stefan Vodä Tom§a ') (Let I.' (286) §i mai nici boerii cei cu
boerie nu puteau Incapea Infeansa §i langa beseareca era visteria, §i deasupra bisericei
§i a visteriei era un turn inalt, In chip de clopotnita, iara dedesuptul besearicei §i a

1) Acest domn a facut §i biserica domneasca de pe poarta (Let 12 280) la care

se adaoga in nota : care beseareca o au marito §i o au Infrumusetat, de unde este
scaonul domnesc spre case, Maria sa Mihai Racovita Voda la domnia sa cea dentäi Ia
anul 7213."

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 283

visteriei era un beciu, de inchidea 011mill, le socotea Mihein Voda cl nu iaste bine si
cu ticna sa fie besereca mica la Curte. ca mazilii §i slujitorii n'au unde sa IncapA, nici
laste cu cale sA fie temnita supt beseareca, ce se indemna §i risipi §i turnul si visteria
§1 tinda besericei si beciul cel dedesupt si lasa numai altarul si beserica cu tulle cea
inalta, ;Ana unde iaste acmu scaunul domnesc, si s'au apucat de zidi din pamant si
JAcu tinda mare cu toate podoabele, precum se vede " (Let 112 280).
Nec. Mustea diac za divan e si mai lAmurit ; iata ce scrie el : Tocmitau Mihai
Vocla si beserica curtei domnesti de pe poartd, carea intai era Matta de Stefan Voda
Tomsa strima §i midi, cad nici boiarii cei cu boerie nu incapeau sa saza la rindul
bor. Dail Mihaiu Voda au marit'o §i au desfAtat-o precum se vede. Era §i un turn mai
inainte In chip de clopotnita, si supt turn era visterie, si supt visterie, temnita intru
care inchidea talharii, ucigasi, foarte lucru grozav a pune cineva supt besericA, adica
supt casa lui Dumnezeu, temnita talharilor I Dar si turnul acela a bisericei nu era pentru
treaba besericei, ce iarasi era semnul mortii a carele den boiaril sa aflau in nescai
fapte reale cu rocosituri asupra domniei §1-1 prindea, iuteacel turn il inchidea. Putem
zice ca se asemana cu Edecule ce iaste la Tarigrad ; §i cum acei ce incep la Turci de-i
inchid in Edecule nu mai au nAdejde de viatA, asa si aice in tara la noi era acel turn
al besearicii curtii domnesti. i ma mir de aceasta cum n'au socotit acei mai denainte
domni ce au fost mai Indelungati in domnie, a privi un lucru grozav ca acesta si pu-
fem zice si lui Dumnezeu neplacut. Decl Mihai Voda Inteacel an ce au venit domn, s'au
apucat §i au rasipit turnul si Visteria, si au astupat temnita §i au marit beseareca, de
au cuprins, tot locul acela cat alta mai mare si mai desfatata nu iaste in oras (Le;
1112 30, 31)
Obs. Sint foarte dese documentele care vorbesc de aceasta biserica de pe Poarta ;
de obiceiu preutii de la aceasta biserica domneasca era preuti gospod ; ca acel Ursul
de pe Poarta, etc, Tot la Poarta era instalatA si Vornicia de PoartA, cu peceta ei, care
o gasim Inca din secl. XVII-a : n. 4. u.u,.; apoi din 1718, 1763, (n n All on,. I si In
I I I

si in fine cea din 1782 uvirri [woo rocuo, k 1782.

Biserica Sf. Lathr. Nee/ Costin nu stie cA M. Racovita a zidit In prima a-
ceaSta a lui domnie si biserica Sf. Lazar. loan Neculce din contra zice : Asijderele s'au
mai apucat de au facut si altA beseareca de lemn,§1 i-au pus hramul bisericei Sf. Lazar,
tn ograda vAmei, langa curtile tatani sat' lui loan Racovita vornicul." (Let 112 281).
lar N. Mustea scrie : FAcut-au §i alta biserica in Iasi langa van* langa casele
parintilor lui, a lui Racovita si au sfintit-o intru cinstea si pomenirea Invierii dreptului
Lazar" (Let 1112 31),
Obs. Despre biserica Sf. Lazar am scris un articol in Revista Viitorul IV, 9 Iasi
1909). lar intre cartile ctitoresti cetim pe un Evangheliar greco-Roman sta scris de in-
susi Mihai Racovita: Aceasta sfanta Evanghelie datuoam beserecei domniei meale,
care am zidito aice In Iasi pe local vdmii, ande-i invierea slántutui Lathr, ca sa
fie domniei meale de pomenire.. leat 7213 Fevruarie 13. lw Mihail Racovita Voevod"
(N. lorga, inscriplii II, 134).
Mitropolia veche. N. Costin nici de aceasta nu scrie nimica. lar Ion Neculce
scrie: Si doamna Mariei Sali Inca s'au indemnat si s'au apucat de au tocmit si au
dres si au sindilit Mitropolia cea veche I) cu toate cheltuelile, ce au trebuit, zicand
sfanta Leturghie si astAzi (1 7236 =_-. 1728) ca era pustilta de mull' (Let II 281).

1). Iar in copia post. Hurmuzachi se adaugA : de s'au cantat sfanta leturghie pana
ce au rAsipit-o in zilele lui Ion Teodor Voevod incepandu-se de nou a o zidi cu anti
mai frumoasa rAnduiala si fgpturA §i cu a lui cheltuialA se zideste (Let 112 281).

www.dacoromanica.ro
284 . DO CUMENTE

Iar N. Muste scrie : Tocmit-au si Anna, doamna lui Mihai Von altä biserica,
ce taste pe ulip mare, unde a fost intäiu Mitropolia, care si acuma se numeste Mi-
tropolla ceche') au tocmit o si au acoperit-o si i-au facut catapiteazma, §i toate ce
i-au trebuit, si au asezat preut pentru vecinica pomenire a lor, ca era de atata vreme
pustie ; Ina se tinea el-4mA supt biserica §i facandu-se !Au§ de belie §i de curl/Ade,
§i toate aceste le-au stricat doamna si a ramas biserica iar in clnstea sa ca un
lucru sfintit a lui Dumnezeu, cum graeste singur Hristos la Evanghelie catra Farisei :
,Casa mea casa rugei se va chiema, iara voi o faceti pastel% talhariloe, Deci asa san
mantuit si Mitropolia veche de toate relele, ca WA scrisoarea noastra il arata pre acest
domn lucrurile lui ceale bunea, (Let 1112 31).
lash' sup! a doua domnie a lui Antioh Vodd C. Cantemir Vocla Antioh infra
in Iasi la 21 Mai 7213, dupa ce zabovise la Poartä 4 luni, de la 2 Februarie. Si and
a sosit Luni in ziva de sf. Constantin §i maica sa Elena imparati, la valea Ezerenilor
viind cu alaiu imparatesc dupa obiceiu, l'au asteptat tara si boiarii. Deacii cum a irecut
valea Ezdrendor §i s'a suit in thal, acolea i s'au inchinat toti boerii §i i-au särutat
poala de-a calare stand. Si asa cu totii cu mare pohvala au intrat In teirg in lasi, §i
dui:4 ce i s'a cetit fermanul imparatesc, a §ezut domnul la masa cu toti boerii si s'au
veselit inteacea zi cu totii, and laudä lui Dumnezeu de domn bun ce le-a däruit ;
(N. Costin Let 112 50).
Dade Donici serdarul. .Wan Bout si Paladi visternicul.
N. Costin scrie : Si in domnia lui dintai fost-a aice in lasi un slujitor bun §i
de frunte cu casá, cu femeie, lefegiu.,. anume Stefan Boul, care din semetia lui a su-
duit pe Bogdan hatmanul in fata ; carele spunand lui Antioh Voda ce l'au suduit
erau cumnati a doua zi l'au vazut oamenii, and s'au de§teptat; pe Boul spanzurat
de laturea teirguluia (Let 112 55).
lar Niculce scrie : Venit-au atunci poronca de la Poarta de s'au dus multa lume
la Tighina, la Cetatea Alba §i la Vozia... §i cu mare greu l'au ridicat Oa in lama
si Inca au inchis in turnul Got/el pe Dade Donici sardarul, pre Chirica si pre Bogos
si era sa le tae si capetele, fiind ei zapcii ispravnici pe lemna.,.. iar mai jos scrie :
In anul 7214 (1706 dupa ce sa facut nunta in Bucuresti intre Dinul feciorul lui Bran-
covaoul Vocia si fata lui Ion Balse vornicul,... poftit-au Antiohie Voda pre Brancovanul
Vocla sa dea pe Paladi visternicul, sa nu mai imble amestecand. Ina Brancovanul n'a
vrut sa-1 dea.. manietu-s'a Antioh Vocla si a trimes de, i-a gicuit casa, §i i-a inchis
jupaneasa si au pus si seimeni de iau rasipit casele din Iasi paha in pamant, de a
ramas numai jariste` (Let 112 287).
Casele lui Paladi veniau pe locul Serninarului de astazi in spre Mitropolie.
lasii sup! a doua domnie a lui Mihai Vodd RacovifA. Intrat'au in scaun
Mihai Von la 13 Noembre, Joi, in ziva de Sf. loan Zlataust 7216 (1703).
Ura lui Mihai Voda a fost mare contra a trei boeri : Ilie Cantacuzine vist., Pa-
naiotachi Moruna postelnicul si Ion Neculce. (Let 112, 288).
Oaspeli Cazaci in lasi. Dupl Walla de la Pultava, Carol XII a venit la Ben-
der cu Mazepa, hatmanul Cazacilor, iar polcovnicii Cazacesti cu muerile lor au venit la
Iasi si anume: loan Lamikovschi general, Filip Orlik pisar, D. Horlenco polcovnic .de
Preluca si altii. Si le-a dat Mihai Voda gazde bune aice in Iasi tot in curti boeresti,
si cate o ialovita de boer" (Let IP, 68].

1) ,Au fostu, dar la veleat 7268 (1760 sau risipitu-s'a, de vreme ca preosfinpia
sa parintele Kirio kir lacov proin-mitropolitul Moldovel, au inceput a zidi manastirea
Mitropoliei in locul ei mai la vale, si pentru aceia au rasipit-o (Let III 31).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 285

Mazilia Jul Mihal Vod6. Un capeglu imparatesc färä veste a venit la Iasi sl
l'a rAdicat pe Mihai VodA in 14 Octombre, Vineri, fiind Mihal VodA la bisericA la Trei-
sfetitele, in ziva sArbAtoarei Prepadoabnei Paraschiva In anti de la Hristos 7218, far
de la Hristos 1710 ; i n'a mai a*teptat sl sfAr*ascA sfAnta leturghie, ci a mers in graba
la Curte" (Let 112 69).
fasii supt Neculai Vod6 Maurocordat. Domnia a intrat in 14 la 25 Ghe-
nar... a mers la Sf. Neculai, s'a blagoslovit de Ghedeon Mitropolitul tAril...1ar la cuttea
domneascA s'a cetit beratul cel impArAtesc,.. (Let II', 74).
Boeri inchisi. Arma*ul al 2 a a luat pe Ion Sturza vornicul 1 pe 1lie Catar-
giul spatar, de i-au dus in odae la Seimeni de 1-au inchis ; cu mlrare fu tuturor cum
na de curand la a doua sAptAmana dupA ce i-au boerit" (Let 112, 75),
Marchizul Dezalor in Iasi. Trecut-au la PoartA pen tall 1 un sol frantu-
zesc, anume Marchiz Dezalor, inaintea caruia din porunca lui Nicolae VodA, 1-a e*It
Nicolae vornicul cel mare de tara de jos. *1 pentru limba latineascA. esind mal sus
de Copou, inainte cu slujitori, de l'au petrecut 'Ana aice in on* la gazdA" (Let 112, 76).
Pulheria doamna in Iasi. IarA dupl Pa*ti April 23 a intrat in IaI cu mare
cinste i doamna lui Nicolae VodA, Pulheria ; petrecutA de boerl *i de giupAnese i cu
slujitori cu pohvala" (Let 112, 76).
Potolki in Iasi... losif Pototki, voevodul Halitschi... singur cu 110 de oameni al
sAi, cu Gruginschie, staroste de Rava *i cu alti ofiteri ai sAi, au venit aice In 1aI ; de
a cAruie sosire fntelegand Iecu1ai VodA.. l'au cAutat trimitindu-i la gazda lui de toate
...,trimis-au pre Neculai, vornicul de tam de jos, pentru limba le*ascA cu inchinAclune
si cercetare venirii lui" (Let 112 77).
lar mai departe spune: ,A doua zi... la curte au purces cu Neculai VodA. Acolo
in casa cea mare, scaun domnesc i lui pus dea stAnga, alAture cu scaunul lul Nico-
lae VodA, esindu-i inainte Neculai VodA drept spAtAre, petrecut pAnA In casa cea mare
la scaunul sAu. Acolo stand in picioare amandoi cu Vicele a mAnA, Intaiu vorbirl in
latine*te au inceput Voevodul de Kiev. cAtrA Neculai VodA ; pe urmA rAspups la voroava
lui a lui Neculai VodA iar latine*te. Cine s'au tAmplat cu mare mirare au fost a Intelege
limba latineascA din cuvintele alese i inpodobite cAtrA Voevodul de Kiov *iacolo quid
altii intealte case, numai Neculai VodA i Voevodut cu starostele Ravschil, tustret rA-
masa in casA au fAcut voroavA cAtva... (Let II 2 77).
- Carvcisdrie.... Venise ferman de la impArAtie sl sin mai fie slobozi Turcil a
negutitori in OM boi de negot. Intr'o zi din poroncl s'au strAns Turd' top din Car-
o6s6rie la curtea domneasc6, i acolo elind in spAtArie, Nicolae Vocli . chemAnd pe
iazagiul de le-a cetit fermanul ImpArAtesc scriind sA dea Turcii cornAritul,
,
indatA au a-
mortit (Let. 112 79 .
- Boerii marl la temnif6... dupl inchisoarea atma ului Antio e Jora tn vl le-
terie, i a vornicului lordache la oilaia a6la ului de aprozi §i a aepotusAu fordache
agA) la odaia camarasului celu" mare ; atuncs . boeri au i trat tn casa cea mare la
Neculai VodA de s'au rugat pentru atmanul Ant" e J ra * au boz t d voter e
la gazda sa. A patra zi a slobozit *i pe lordac aga lar pe I rdac R set var cut
l'au mutat la odaia Jul bas bu ucbas de Se mem de eat6.. I cele d urmA e teaml
sA flu so fael vre-o nAvalA asuprA-i a poroned de l au mulat I lAto tru In carte la o-
dae supt s Art, despre case e doamnet, * a, a fost Inc es pia la maz e Neal-
culai VodA, (Let 112 1, 83 .
Copoul Ef se la prim lare Necular codl spre Copea i b toarcere
prom tirg
de la primblare I q e Ina" te vreo ii segmagg co bekin c asia iv

www.dacoromanica.ro
286 DOCUMENTE

atunce de rad Le§ilor.... dar aceste pricini cazand asupra lui Paraschiv... au poroncit
de i-a Mat capul din gios de grajdurile domne§ti. (Let 119 84).
Mazilia lui Neculai Vodö. ,Era intfo Pi la divan, Niculae Vocla §i acolo
giudecand 2 randuri de oameni vazura boerii care se tamplase la divan, cum au venit
un copil din casa de a spus postelnicului celui mare, cum au intrat 2 Turci drept in
odae, unde este inchis Iordachi Vornicul de au sfarmat ratezile... Postelnicul cel mare
a §optit lui Neculai Von... §1 o sama de boeri au e0t pe poarta despre Siantul Ne-
culai, cl celelalte porti acmu erau inchise.... §i atunci §i Gheorghita visternicul a e§it
de la inchisoare, de la odaia Seimenilor" (Let IP 86).
Tárgul Edinei. ,Ba, sta telrgul F6inei ezit de pane din toate partile, eftina-
tate §i bi§ug in toate bucatele6 (Let 112 89).
411119110.111:411MWMIn=
Gh. Ghibänescu

B) laii fi Moldova in cdldlorti strdini.

Beitrage zu einer statistisch historischen
Beschraibung des Fiirstenthums Moldau,
von Andreas Wolf, Hermannstadt, 1805.
[Cunoa§te tam noastra din calatorii fa-
cute 1) 1780 82, 2) 1788, 3) 1794
10 luni, 4) 1795-1797] pg. VIII und
zulest abermal zwei Iahre, (von 1795 bis
zum Februar des I. 1797) mich in der
Hauptstadt des Flirstenthums Moldau ail&
zuhalten, und von da aus nicht nur die
meisten Hauptorter der Landes, sondem
auch einige benachbarte Gegend desselben
Offers zu besuchen Gelegenheit hatte ;
iiber dies auch mit der walachischen
Sprache, im Reden, Lesen und Schreiben
bekannt bin ; se benatzte ich die Zeit
meines dortigen Aafenthalts, urn alles was
sich Merkwtirdiges in politischer, statis-
tischer und literarischen Hinsicht darbot,
so genan zu beobachten, als es mir meine
vielfaltigen Geschafte nur zulassen konnten ;
besonders aber liess ich es mir angelegen
seyn, die Sitten, Lebensweise und Denk-
ungsart der Einwohner dieses von der
Natur eben so begiinstigten, als von sei-
nen Beherrschen vernachlassigten Landes
zu bemerken.`
[pg. 10-11] Nun wollen wir Iassy,
als die Resldenzstadt der FOrsten beilaufig
in die Mitte dieses Landes setzen, und
wünscht lemand meiner Leser etwa von
einigen Hauptgrenzortern die Reisestunden
bis dahin zu wissen, so kann ich dieser
bier zuverlAssig so angeben, wie ich sie
Contribulli pentru o descrriere statis-
licö-istoricd a Principatului Moldovii, de
Andreas Wolf, Sibiu, 1805.
[pg. VIII]. ,,i in sfir§it, din nou, am
stat doi Ani (din 1795 pina in Fevruar
1797) in capjtala Principatului Moldovii
§i de aici am avut des ocaziunea sa vi-
sitez nu numai cele mai de seamil ora§e
ale tari , dar chiar §i cateva tinuturi ve-
eine ; in timpul acesta m'am obicinuit §i
cu limba romaneasca, in grai, citire §i
scriere ; a§a am folosit timpul oprirei mele
de atunci, ca sa observ tot ceia ce se
prezinta remarcabil, din punct de vedere
politic, statistic §i literar, atat de exact,
pe cat imi ingaduira ocupatiile mele felu-
rite ; mai ales th'am interesat sa observ
obiceiurile, felul de viata §i chipul de a
gandi al locuitorilor acestei tari, favori-
zati de natura tot pe atat pe cat sant de
neglijati de conducatorii lor h.
[pg. 10.7111: Amin. de am vrea sa
a§ezam Ia§ii, ca ora§ul de re§edinta al
Domnilor, cam in mijlocul Orli §i claca
ar vrea vreunul din cetitorii mei sa §tie
ceasurile de drum. de la unele puncte
principale de granita ping aici, pot sa le
dau aici, alit de sigur, pe cat, in parte,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
theils selbst gefunden habe, theils wie sie
in der Moldau allgemein bekannt sind.
Will man vom 0 itoser Passe bis nach
lassy reisen, so braucht man von da bis
Grossescht 6 Stunden : von da bis Backeu
(Bakov) 8 Stunden ; von da bis Roman 6 ;
von da bis Tirgul fromos 8,; und von diesem
Orte bis lassy abermal 8 Stunden. Von Oitos
also fahrt man 36 Stunden lang bis nach
lassy Von Galatz bis lassy gibt man 11-
berhaupt 24 Stunden an ; von Fokschan..
30.. ; von Chotin.. 30... ; von Soroca... 30...
Reiset man aus der Bukoviner Grenz-
stadt Suczawa nach lassy, so kommt man
in 4 Stunden zuerst nach Botuschan ; dann
nach Strojescht, Schipote, Lama', von da
nach lassy. leder dieser angegebenen Orte
liegt vom andern 4 Stunden weit entfernt.
Folglich sich von Suczava bis lassy, die
Reise in 20 Stunden machen".
[pg. 14] : Zu diesen Fidsse (Prut) kann
man von lassy in 4 Stunden hinfahren,
indem er auch diese Strecke durchwan-
dert. Schon hier ist er so gross, dass er
Schiffe tragen kann ; wird aber nachher
von den vielen Bachen, die sich mit ihm
vereinigen, immer mehr und mehr aüs-
gedehnt, bis er endlich wo er am gros-
sten ist, in die Donau sich ergiesst."
[pg. 17-20] : Selbst der Woiwode
Constantin Morusi Hess hinter dem Berg-
schloss Tschetezuika unweit lassy, im
lahr 1781 mit vielen Unkosten (aber nicht
aus seinem Beutel) ein Lusthaus aufbauen,
und darauf im folgenden lahre
gleich
unweit davon einen Teich anlegen, wo
auch von Zeit zu Zeit gehende Male auf-
gerichtet wurde. Fir die lassyer war es
ein Gluck, dass der folgende Woiwode
für diesen Teich mit dessen Male keine
Sorge trug, und also in diesen Gegenden
ein schadlicher Teich wenige ward "
Der eine ist der Baklui, der gemeinhin,
doch mit Unrecht, ein Fluss genannt vird.
Man Konnte ihn mit besserem Grunde eine
sich weith aus dehnende Froschlache ne-
nnen. Er hat keine eigentliche Quelle wo-
raus er entspringen sollte. Sein Bette ma-
chen zwei gegentiberstehende Ht1gel, in
www.dacoromanica.ro
287
am aflat eu insumi, parte, cum sant, in
deob§te, §tiute, in Moldova.
Vrea cineva sa calatoreasca de la Pasul
Oituz pana la la§i, face de la Oituz pânä
la Groze§ti 6 ceasuri, de aid la Bacau 8 ;
de aici 'Ana la Roman 6 ; de aici la
Tg Frumos 8 ; §i din aceastä localitate
pana la la§i, alte 8 ceasuri Aa ca de la
Oituz [Ana la la§i merge cineva vreme de
36 de ceasuri. De la Galati pana la la§i,
in general, face cineva 24 de ceasuri ; de
la Foc§ani.. 30 ; de la Hotin... 30 ; de
la Soroca . 30. Calltore§te cineva din
ora§u1 de granitä al Bucovinei, de la
Suceava. la la§i, vine in 4 ceasuri la Bo-
to§ani, apoi la Stroie§ti,ipote, Larga, §1
de aici la la§i, Fiecare din aceste locurl
aratate este departe unul de altul. cale de
4 ceasuri. Prin urmare drumurile de la
Suceava la la§i se fac in 20 de ceasuri".
[pg. 14] : La acest rau (Prut poate
cineva sa ajungl de la la§i in 4 ceasuri,
daca vrea sa strabata i aceasta intindere.
Si aici este atat de mare. el poate duce
corabii ; dupa asta se adauga din ce in
ce mai mult, cu mai multe parae, care se
unesc cu dansul, liana and marindu-se
de tot. se varsa in Dunareau...
[pg. 17-20]: Insu§i Voevodul Cons-
tantin Moruzi, in anul 1781, a cladit in
dosul palatului de pe dealul Cetatuica",
nu departe de la§i, o vila, cu multa chel-
tuiala (dar nu din punga sa) §i in anul
urmator, in apropiere, a facut un laz, unde
a fost ridicata §1 moara, care a umblat,
din vreme in vreme. A fost o fericire
pentru le§eni, el voevodul urmator n'a
dat nici o ingrijire pentru acest iaz, cu
moara lui, ramanand astfel in acest tinut
un iaz vAta mator mai putin.
,.Unul este Bahluiul, care de obiceiu
de§i fArA dreptate, este numit fluviu. L-ar
putea numi cineva, cu mai mult temeiu, o
baltoaga de broa§te, care se intinde de-
parte. El n'are un izvor propriu, din care
sa izvorasca. Albia sa o formeaza doul
dealuri, care stau fata in fata §i in mum-
cul lor Bahluiul Ii hrane§te broa§tele sale,
288 DOCUMENTE
deren Mitte der Baktui seine Frosche na-
hrt. Diese Hugel erblickt man gleich nach
der Durchfahrt des Siretflusses bei Ro-
man stidwarts (wenn man von da aus nach
lassy reisen will) wo sie sich der Lange
nach bel Tirgul frornos vorbei, bis an die
stidliche Seite von Jassy hinziehen.
Regnet es einige Tage, so kann diese
7 bis 8 Meilen lenge Strecke von beiden
Seiten dem Bakluibette Wasser genug ge-
ben ; entsteht in dieser Gegencl ein Wol-
kenbruch, so ist es kein Wunder (wie
ich es selbst zu zweimalen gesehen habe),
wenn anch hOlzerne Wohngebaude ein-
faltiger Leute, die sich so gerne an die-
sem Morast ansiedeln, nebst Ochsen, Pier-
den, Millen und Schweinen mit fortgeris-
sen, oder auch Menschen ersauft wer-
den. Unter diesen Umstanden kann man
den Baklui allerdings als einen gtossen
See betrachten, worauf man einige Tage
durch mit Kahnen herumfahren kann ; ver-
lauft sich aber das Wasser, so nimmt er
die Gestalt eines Teiches an, der doch
keine DorohoTer Fische gibt ; und stellt
sich gar eine Zeit lang trockenes Wetter
ein, so verwandelt er sich in eine Fros-
chpftitze, die wegen des eckelhaften Fros-
chgequackes nirgends unangenehmer, we-
gen den tibelriechenden Ausdtinstungen
aber, auch nirgends der Gesundheit nach-
theiliger seyn kann, als bei der alten
fürstlichen Residenzstadt Iassy, wo dieser
Baklui am tiefsten zu seyn scheint. Denn
hier bleibt der grosste Theil des Was-
sers stehn, und nur etwas weniges geht.
in einem sehr kleinen Ausflusse noch drei
Stunden welt von lassy ostwarts, bis es
sich mit dem zweiten Teiche, Schischia
genannt, vereiniget, und von da noch eine
Stunde weit, in den Prut fallt.
(Nota) : Es' ist auffallend, dass sich so
viele Personen, auch sogar in den Hal-
sern vornehmer Bojaren, dieses Baklui-
wassers zum Waschen der Hande und des
Gesichts bedienen, da es doch einerseits
libel riecht ; und einen salzigen und fau-
en Geschmach hat ; anderseits aber nicht
selten Aufspringen der Haut, oder Schun-
www.dacoromanica.ro
Aceste dealuri le veil, dupa ce ai trecut
rata Siret, la Roman, spre miaza-zi (cand
vrai sä calltore§ti de aid spre Ia§i) se
prelungesc pe langa Targul Frumos §i se
traganeaza pana in partite de sud ale
Ia§ilor.
Daca cumva ploua catev'a zile, se strange
destula apa pe o intindere de 7 pâra la
8 mile, de amandoua laturile albiei Bah-
luiului ; dad in acest tinut vine o rupere
de nori, atunci nu-i nici o minune (cum
am vazut eu insumi in doua rânduri), daca
duce cu &Ansa §i case de lemn, ale oa-
menilor sarmani, care locuesc atat de bu-
curoii, in aceasta mocirla, alaturi cu boi,
cai, vaci, §i porci, ori ineaca chiar oa-
meni. In asemenea inprejurari Bahluiul
poate fi socotit ca un mare lac, pe care
se poate umbla, cateva zile, cu luntrile ;
se scurge apa, el ia infati§area unui he-
le§teu, care in,s6 nu da de loc pe§tele dela
Dorohoi ; daca vremea tine secetoasa timp
mai indelungat, Bahluiul se schimba in o
mocirla plina de bronte, care din pricina
oracaitului gretos de broalte de loc nu e
neplacut, care insa din cauza exalarilor rau
mirositoare nicairi nu pot fi mai pagubi-
tor pentru sänätate, deck la ta§i, ve-
chiul ora§ de re§edinta al principilor, unde
Bahluiul se pare ca e cel mai adânc. Caci
aici se opre§te cea mai mare parte a apei
§i numai foarte pupa curge, in o scur-
gere foarte mica Inca trei ceasuri departe
de Ini, spre rasarit, !Ana cand se inpre-
unä cu a doua baltä, numitä Jijia §i de
aici la o departare de un ceas se varsa
in Prut.
[Notal t Este uimitor, ca a§a de multe
persoane, §1 chiar in casele boerilor celor
mari, apa de Bahlui serve§te pentru spala-
rea manilor §i a fetei, cand pe deoparte
mirosa urit §i are un gust sarat §i pu-
turos ; pe de alta parte insa, nu rare ori
pricinue§te craparea pielii sail jupoiarea
ei §i chiar pecingine §i solzi, cum am a-
 bOCUNENTE
den ja auch Flechten und Schuppen ve-
rursacht, wie ich dergleichen Zufalle sehr
oft zu behandeln hatte, und unter andern
Ursachen diese am hatifigsten antraf.
Folgendes Gutachten, Uber die allzu-
vielen Teiche, verdiente von den Moldauern
beherzigt zu werden. Marche ilberfitis-
sigen Teiche und Moraste Könnten hier
zum allgemeinen Besten des Landes und
der Gesundheit der Menschen, abgeschafft,
urbar und nfitzlich gemacht werden. Wenn
indivi duelle Habsucht am politischen Nu-
der ? nicht immer die Oberhand behielte,
so brauchte es, eines eben nich zu gros-
sen Aufwandes, urn Z, B. die schadliche
Bakluipftisse, durch einen Theil des Sirets
bei Romani in einen angenehmen Fluss
umzuschaffen, wie ich dieses noch im lahre
1780 vielen Grossen des Landes begrei-
flich zu machen suchte : andere stehende
Wasser, die durch ihre faule Ausdtinstung
die Lust verberben, konnte man entweder
durch verdekte oder Seitengraben ablei-
ten, oder auch durch eingelegte Faschinen
von Wacholderstrauchen austrocknen. Das
erste fande am leichtesten statt, da
es hier zu Lande viele Bache und Flusse
gibt, dahin man die Quellen solcher Sum-
pfe und Teiche friglich ableiten konnte.
Dochdas Land ist nicht genug bevolkert,
und es keifft : Wir haben ja Wiesen, Aek-
Unkosten ?
ker ? und Weinberge genug. Zu was diese
Der Gesundheit wegen ?
Unsere Vater haben ja auch so gelehrt :
Ascha am pomenit, ascha om lassa (So
haben wir es gefundeu, so wollen Mr es
auch lassen). Dieses ist ein allgmeines
Sprichwort unter den Walachen, das aber
keine sonderliche Neigung zum Denken
und Handeln verrathal.
[pg. 22]: Die gewohnlicheu vier fah-
resztiten pflegen in der Moldau so ziem-
lich ihren regelmassigen Gang zu halten.
Nur selten ereignet es sich dass der Win
ter die Grenzen des FrUhjahrs tiberschrei-
tet, oder eine allzu frUhe sich einstellende
Kalte oder schönen Herbstagen ein zu
schnelles Ende macht. Die Sommermo-
nate sind zwar sehr warm, doch nur sel-
www.dacoromanica.ro
289
vut foarte des de tratat asemenea cazuri,
§i intre alte priclni, cele mai de multe orl,
am gAsit-o aceasta.
PArerea urmAtoare, asupra iazurilor din
cale afarA de multe, meritA sA fie ascul-
tatA de Moldoveni. Atatea iazuri si baltoage
ar putea fiind desfiintate, sl fie fAcute a-
rabile §1 folositoare, spre binele general
al Orli §1 sAnAtatea oamenilor. DacA lAco -
mia individuall de a se tnbogAti prin
politics marsavA n'ar pAstra totdeauna su-
prematia, atunci s'ar putea, cu o cheltuialA
nu prea mare, sA se transforme de ex.
mlastinele vAtAmAtoare ale Bahluiului, trA-
gand o parte din apele Siretului, de la
Roman, intrun ran plAcut, cum Inca In a-
nul 1780, am cAutat sA-i fac pe multi oa-
meni mari ai Tarii sA triteleagA ; alte ape
stAtAtoare, care stria aerul, prin exalatiile
lor puturoase, ar putea fi abAtute fie prin
santuri acoperite, sau laterale, sau chiar
secate, punand fasine de arbusti de juni-
per. Primul mijloc s'ar putea intrebuinta
mai usor, pentrucA in Tara sunt multe
pârAie si râuri, In care s'ar putea abate
lzvoarele acestor bAltoage 61 iazuri. Dar
Tara nu e destul de populata si ei sar
cu gurg: Avem campii, ogoare si vii des-
tule. Pentru ce aceaste cheltuell ? Pentru
sAnAtate ? Parintii nostri asa au Invatat,
asa am pomenit, asa om lAsa. Acea-
sta este o zicalA obicinuitA la Romani ceia
ce nu tradeazA nici o inclinare particularA
pentru gandire §i comert].
[pg. 22]. Cele patru anotimpuri obis-
nuite isi urmeazA in Moldova cursul lor
aproape regulat. Numai rare ori se In-
tamplA ca iarna sa pAseascA peste mar-
ginele primAverii, sau frigul sA soseascA
peste mAsurA de repede si sA puie lute
s ['MIR frumoaselor zile de toamnA. Lunile
de varA sant foarte calduroase, dar, numai
rar, peste mAsurA de ferbinti. fasii InsL
3Z.
290 DOC1JM8NTE
ten drtickend heiss. Von dieser regelma-
ssingen Witterung macht jedoch lassy die
Hauptstadt des Landes und die umlie-
gende Gegend, eine Ausnahme. Hier finden
sich biters so plotzliche Veranderungen
der Luft, dass man an einem Sommertage
sich beinahe dem Einfluss aller vier lah-
teszeiten ausgesetzt sieht. Die Hauptur-
sache dieser, der Gesundheit so nachthei-
ligen Abwechselung, mag wohl in der Lage
der Stadt lassy selbst zu suchen seyn,
indem selbige von Osten und Westen ganz
frei ; Von Wen und Norden aber durch
I3erge eingeschlossen ist. Dazu kommt
noch die Bakluipftitze, die auch bei tro-
ckener Witterung gar oft die unangenehm-
sten Nebel tiber die gauze Gegend verbrei-
tet, und bei anhaltender Windstille den
Geruch und die Haut der dasigen Ein-
wohner nur gar zu lange beleidigt".
[pg. 23] : Inzwischen habe ich in der
Moldau auch Winter erlebt, die sich durch
eine ausser ordentliehe Kalte auszeich-
neten. Im Iahr 1781 reisete ich im De-
cembermonate von lassy bis an die Gre-
nze der Bukovina in Berufsgeschaften. Die
Mite war so ausserordentlich gross, dass
meinem Kutscher schon am ersten Tage
meiner Bojarischen Schlittenreise Nase
und Ohren beinalie gefroren waren ; die
Finger der linken Hand hatte die Mite
so durchdrungen dass man das Leitseil
nicht eher heraus nehmen konnte, als bis
man ihm in einem kalten Zimmer die
Hand so wie die Nase und Ohren eine
Zeitlang hindurch mit Schnee fleissig
gerieben hatte",
[pg. 25] : Zu zweimalen sah ich bei
starkem Platzregen eine unbeschreibliche
Menge sehr kleiner Frosche fiber die
ganze Stadt lassy ausschOtten. Nach dem
heftigen CUSS des Regens sail man diese
jungen Amphibien so gedrangt nebenein-
ander, in alien Gassen, ungefahr einen
Zoll noch von der Erde, aufhtipfen, dass
man keinen Tritt thun konnte, ohne 5
oder 6 dieser Tierchen jedesmal zu zer-
treten".
[pg. 27] : Im lahre 1781 entstand den
www.dacoromanica.ro
capitala Tarii §i tinutul incunjurator face
excepfte de la aceasta temperatura regu-
latä. Aici se intampinä des schimbari atat
de nea§teptate ale aerului, a in unele zile
.de vara se manifestä influenta, aproape, a
tuturor eelor patru anotimpuri. Pricina de
capitenie a acestei schimbari, atat de pa-
gubitoare pentru sanatate, trebuie§te de
cautat chiar in a§ezarea oraplui la§i, cad
de la räsarit §i apus este cu totul des-
chis ; este apärat insa de la miaza zi §i
miaza noapte de dealuri. La aceasta se
mai adauga §i mla§tinele Bahluiului, cari
chiar in vreme de secetä, adeseort ras-
pandesc asupra intregului cuprins negu-
rile cele mai neplacute §1 in lini§tea care
continua sant vatamatoare pentru mirosul
§1 pielea locuitorilor de aicia.
[pg. 23.] Am apucat in Moldova ierni,
cari s'au manifestat printrun frig peste ma-
sura de mare. In anul 1781, am calatorit,
in luna lui Decembrie, de la Iasi 'Yana la
granita Bucovinei, unde aveam treaba. Fri-
gul era a§a de groaznic, ca, chiar in ziva
intaia, a calatoriel mete intro sanie boe-
reascA, vizitiului meu, aproape 11 inghe-
tase nasul §i urechile ; degetele de la man
stangt i le patrunsese atat de mult frigul
incat, nu i s'au putut scoate haturile din
mana, pariA cand, in o camera rece nu
i-a frecat, vreme indelungata, cu zapada,
man,. precum §i nasul §i urechile".
[pg. 25] ; De doua ori am vazut, pe
o stra§nica ploaie cu bulbuci, o nespusa
multime de bronte mititele inprA§tlindu-se
asupra intregului ora§. Dupa ce a plouat
tare, puteai sa vezi, in toate sträzile, a-
ceste mici amfibii, a§a de inghiesuite una
langA alta, Wind, ca nu puteai face un
pas, WA ca sa nu strive§ti deodata 5 sau
6 vietati de aceste".
[pg 27] ; In anul 1781, la 26 Septem-
 DOCUMENTE
26 ten, September gegen Mitternacht, nach
einem drei Stunden lang angehaltenen
Sturmwinde eine starcke Erderschiitterung
die fiinf Minuten lang dauerte, und nicht
wenigen Schaden in lassy und vielen au-
dern Ortschaf ten verursachte. Noch schreck-
licher aber war die ErdschtiVerung,
welche sich im Iahr 1795 den 8 ten A-
pril um 3 1 4 auf 10 Uhr Abends bei
lassy ereignete.
Thtirme und Rauchfange, gewolbte Kir-
chen und Hauser bekamen Risse, und die
Frau eines Bojaren verfiel it's Schrecken
in eine hartnackige Manie, in welcher sle
immer von der Erde verschlungen zu ver-
den befurchtete, daher man sie auch alle-
mal auf ihrem Sofa in bestandig schwan-
kender Bewegung sitzen sah".
[pg. 28 : (Nota)]: .Vor Zeiten baueten
alle in lassy wohnenden Bojaren ihre
Hauser von Griind aus mit Eichenholz auf
zwischen welchem alsdann die Mauern auf-
geftihrt vurden
Als ich fragte, warum dieses so ge-
schahe, so gaben sie mir zur Antvort :
Weil wir uns vor den Erderschtitterun-
gen fürchten".
www.dacoromanica.ro
291
vrie, cAtrA miezul noppi, dupl o furtuna
care a tinut trei ceasuri, s'a cutremurat
päinântul foarte tare, timp de cinci minute,
li a fAcut nu pucine pabube in Ia§i §1
multe alte localitati. Mai inspAimântAtor
insä a fost cutremurul de pämAnt, care
s'a intamplat In anul 1795, ziva de 8 A-
pril, cam la 10 ore trei sferturi sara, in
Ia§i Au cAzut turnuri §1 hogeaguri, bolt!
de biserici §1 case §1 cucoana unul bo-
ier, de groazl, a cazut intro manie MA
leac : se temea intruna sä nu fie inghictta
de pätnant, i deaceia stätea totdeauna
pe sofa §i necontenit se mi§ca clatinan-
du-se*.
[pg. 28 (Notä): Inainte vreme, toti boerii
cel mari, in Ia§i, 41 construiati casele lor,
dela temelie, din lemn de stejar, printre
care apoi 1§i faceau pAretii. Cand intre-
bam, pentru ce fac a§a, ei imIrAspundeau:
pentru ca ne temem de cutremur de pa-
inânta.
Mihai Costächescu
VH. PARTEA ADMINISTRATIVA ; DESBATERI I COMUNICARI
(seria V)
57) In cursul lunilor de varA lulie August, Comitetul muzeului §i-a Intrerupt ac-
tIvitatea sa, urmându-se cu tipArirea Buletinului (fascicola No. 5)
Prima §edintA de dupa vacanta a fost la 30 Sept. 1924, (Proces-Verbal No. 57).
* * *
Inventariul muzeului si cataloagele bibliotecei
DI. N. A Bogdan, fiind InsArcinat cu catalogarea bibliotecii §i inventarierea oblec-
telor din muzeu, prezintA lucrarea sa comitetului.
Iatl care era averea muzehlui in toamna lui 1924 :
a) Sala mare sunt 268 obiecte cu 57 nunlere ;
b) In sala comitetului sunt 92 obiecte cu 58 numere ;
c) In etajul I sunt 3950 obiecte cu 92 numere ;
d) In etajul II sunt 241 obiecte cu 99 numere ;
e) In etajul III, sunt 78 obiecte cu 16 numere. ;
In total muzeul cuprinde 4658 obiecte cu 322 numere.
Cum InsA biblioteca e in curs de catalogare, d. Bogdan prezintA 3 cataloage, cu
aceastA randuiall :
Catalogul A (istorice. politice, armatA).
Catalogul B (dictionare, religie, calendare, scolastice).
Catalogul C (literaturA, arte frumoase, etnografie, cAlAtorii, filosofie).
* * *
CercetAri arheologice In interiorul mAnAstirei Goliei
DI. Sever Zotta comunicA cA a cApAtat autorizarea de la comisia monumentelor
istorice de a face sApAturi in interiorul bisericei Goliei §i anume in dreptul stranei dom-
ne§ti, IângA coloana din dreapta naos spre a se gAsi cele 3 urne de argint, In tare s'au
depus partile moi din trupul Cneazului Potemckin. In acest scop comitetul a trimes in-
vitatiuni PrimAriel Ormului, Prefecturii Politiei §i Protoereului Judetului, spre a lua parte
la sApAturile ce se vor face in ziva de 5 Oct. 1924.
Casierul muzeului este autorizat sA cumpere pentru muzeu o stampl, ce reprezintA
Inul vechiu, de la casa Oskar Pescky din Lipsca.
DI. Pre§edinte doneazA muzeului un prapur, reprezentand pre Cuvioasa Paras-
chiva, cApAtat de la biserica din satul VAsie§ti (BacAu).
* * *
Arhivele Statului din Bucuresti si documentele ce vorbesc de Iasi
(Seria I-a)
De oare ce tot depozitul de acte vechi, sectia istorict, de la Arhivele statului din
Bucure§ti sânt trimise la Moscova, IncA din vara anului 1917, ne multumim a culege
din opisele, ce se pAstreaa, lista documentelor, ce vorbesc de la§i, luate din dosarele
actelor mAnAstirilor din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 293

Iata seria actelor dupl ordinea alfabetica :

1) Agaton, are 8 pachete cu 459 documente intre secl. XVII §i X1X-a §i nici
un act nu vorbe§te de Ia§i.
2) Adam are 12 pachete cu 787 documente intre secl. XVI -XIX-a, nici un act
nu vorbe§te de Ja§i.
3) Agapia are 15 plicuri cu 261 documente intre secl, XVIXIX- a. De Ia§1 ga-
sim aceste §tiri :
a) Plic V. Chiperefti, cu 12 documente intre 7115-1766 §i moara de chita.
Asernenea acte le are §i Epitropia Casei Sf. Spiridon din Ia§i.
b) Plic VIII. cuprinde 5 acte despre via de la Cotnari §i locurile din la0, 1852
Itic §araga ia cu embatic un loc de casä pe Podu Lung, plätind 270 lei anual;-1856
loan Pompilian ia cu embatic un loc de casa in tdrgui de sus. 1856. Al. Canta (IA
60 galbeni pentru ca a incalcat locul bisericii Sf. Paraschiva, mstrei Agapiei.- - 1895
Maica Evghenia zIde§te case in ograda bisericei Cuvioasei Paraschiva.
c) Plic 1X-a cuprinde 11 documente ce vorbesc de locurile din Tdrgu de Sus:
7250 Dec. 8 (1741). Ion SoponariuI vinde lui Ion Sucmanarul un loc de casä In
tdrgul de sus.
7268 Februar 8 (1760). loan Meleghi vornicul de poarta Mica hotarnica locu-
lui de casa §i pravalie a lui C. Che§cu.
7275 Noembre 24* (1766). Grigori Alex. Ghica Vocla judeca pricina asupra du-
ghenei lui C. Che§cu.
1767 (unie 4. Hotarnica dughenilor ce le are mans. Agapia in Ia§i, mahalaoa Ha-
gioaei.
1768 Noembr. 24. Gr. Alex Ghica Voda cumpara de la Ion Tudorl prävälia sa
de pe ulila Hagioaei.
1768 Ghenar 10. Ion Gordul,vornic de poarta adivere§te pentru locul, ce-1 are in
la§i Ilie Conduragiu.
1768 Mai 12. Scrisoarea lui Ilie Conduragiu catra manas. Agapia, ca a nu strice
dugheana facuta pe locul manästirei
1772 lanuar 14. lani de ia Rumelia ia cu emblatic locul ce-1 are man. Agapia in
tdrgul de sus.
1779 lanuar 15. Hotarnica locului din Tdrgul de sus.
1779 lanuar 8. Vel logofátul scrie pentru locul ce-1 are man. Agapia in Ia§i pe
ulita targului de sus.
1805 Julie 15. Ion Zlota§ plate§te bezman pentru dughenile ce le are in Ini bi-
serica cuv. Paraschiva, metoh Agapiei.
Plic X cuprinde 4 documente ce vorbesc de locurile din la0.
1798 August 29. Vasile Roznovanul vornic atesta ca loan Golan a luat cu emba-
tic dugheana man. Agapiei (metohul maicelor).
1812 lulie 2. Biserica cuvioasa Paraschiva cumpara o pravalie de la Gavril §i
Carp Halvan.
1812 lulie 4. Nec. Parpariguz la cu embatic pe 5 ani dugheana bis cuv. Paras-
chiva din Imi, tdrgul de sus.
1836 Mart 29. Veniamin Costachi, mitropolit inchina biserica Sf. Paraschiva din
la§i sa fie metoh man. Varatec §i Agapia.
4) Schitul Almwl are un plic cu 15 documente ; ce nu vorbesc de Ia§i.
5) Aron Vodd are 5 plicuri cu 158 documente, din care vorbesc de la§i in pli-
cul IV. 7 documente intre 1789-1800, despre iazuri, mori, viil unele case din la§i niazul de
pe chic a lui Macovei §i Ionitä Valcul",

www.dacoromanica.ro
294 DOCUMENTE

6) Donatia Ana Vizanovca. Cuprinde 8 doc. ce vorbesc de Dorohoi.

7) MänBarnovschie are 6 plicuri cu 201 documente, din care in plic V se vor-
be§te de locurile de case din Ia§i, pravalii In Chervarsarie, ulita Br Ahariei, ulita rusasca
§1 cele de prin prejurul man. Barnovschie (94 acte) Intre 7137-1846 :
7137 Febr. 23 (1629). Miron Von Barnovschi da manastirii sale sa tie o ply-
nita In chervasarie.
7141 August 25 (1633). Vasile Voda intare§te dania de mai sus.
7150 lanuar 23 (1642). Vasile vinde manastirei un loc langa zidul manastirei.
7151 Aug. 3 (1643). Borza ia cu embatic un loc al manAstirei.
7159 luli 5 (1651). Mitropolitul Varlaam fntare§te man. lui Barnovschie 5 du-
ghene lasate danii de Eni, turc cre§tinat.
7161 Sept. 24 (1632). Tudosia darue§te manastirii un loc.
7165 April 8 (1657). Egumenul de PAngarati vinde man. Barnovschie un loc de
pravAlie.
7168 lulie 18 (1660). Alexandru vinde Ducal visternicul ni§te case.
7168 lulie 25 (1664 tefan VodA Lupul intAre§te vist. Duca stapanirea caselor.
7169 Mart 12 (1661). Dania prAvAlii lui Duca vist. cAtra manAstire.
7179 lunie 15 (1671). Opisul documentelor de case ale manastirii.
7182 (1674). Gheorghe Croitoriul dA zestre ginerelui sau Costandin o pavane langA
manastire.
7188 Febr. 23 (1680). Buciue Panaite cumparA de la Crastea ni§te case in brd-
bode,
7198 lunie 25 (1690). Adam Chervasaragiu cumparA de la Costantin un loc de
casA Inaintea bisericei lui Barnovschie.
7205 Oct. 15 (1696). Antiohie Voda scute§te de dajdii o pivnita a manAstirii.
7211 lunie 27 (1703). Manastirea Barnovschie cumpara de la Zamfira ni§te locuri
de casa !NO biserica
7214 Noembrie 24 (1705). Frangulea darue§te manastirii locuri de casa In ulifo
Strelmbd.
7217 lanuar 2 (1709.. Cristina plAte§te embatic manastirii pentru o casa fAcutA
pe locul mAnastirii.
7217 Mai 25 (1709). Mihai Voda Racovita intare§le mAnastirii Barnovschei o piv-
nita §i prAvAlie tn ulila sdrbeascd.
7218 lutie 25 (1710). Soltana vinde manastirii doua pravalii facute pe locul ei
cu bezmAn.
7225 (1717). Stefan seimanul ia cu bezman un loc de la mAilastirea Barnovschie.
7228 Febr, Dec. 18 (1719). Nastasa vinde cumnatei sale Irina un loc de prava-
lie pe locul mAnastirii.
7229 lanuar 20 (1721). CrAste vornic de poarta cerceteaza pricina dintre Nastasia
§i Irina pentru pravalie.
7229 Februar 1 (1721). Mihai VodA Racovita IntAre§te Irinei stapanirea pe prAva-
lia cumparata de la cumnatul sAu NastasA din tdrgul de jos.
7230 Aug, 7 (1722). NastasA vinde mAnastirii ni§te case in targul de jos.
7235 lanuar 31 (1727). Irinuta vinde lui lane bacalul 2 prAvAlii fAcute pe locnI
manastirii.
7245 Aug. 24 (1737). Grigorie Ghica Voda intare§te manastirei Barnovschie sA
stapaneascA prAvalia lui Zorila, facuta pe locul ei.
7248. Aug. 1 (1740). Marfa negutitor inchiriazA o prAvalie a manastirii.
FM-a an. Chita capAta un loc de la barbatul ei Vicol.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 295

1743 Aug 1 Episcopia de Roman cere de la Ion Baca lul bezmAnul pre trei prA-
vAlii.
1743 August 1. Opis de actele lui Toma Banitescul pentru 2 locuri din Mrgul
de jos.
1743 August 3. Boroh jidov plAte§te mAnAstirei bezmAn pentru un loc.
1743. Chitanta datA de egumenul de Barnovschi cA a primit de la Boroh jidov
bezmAn pentru 3 dughene.
1745 Aug. 1. Vasile blAnar plAte§te bezmAn pentru o prAvAlie.
7254 Oct. 4 (1745 . Costache cherestegiul plAte§te bezman pentru o prAvAlie.
7256 Noemb. 1 (1743). Grigore Ghica VodA dA voie mAnAstirei Barnovschie sA
ia bezmAnul pentru un loc de rndceldrie.
7256 Mai 25 (1748). Ion .dA mAnAstirii o pivnitA.
1748 Aug. 22. MArturie a mahalagii cA Vasile CogAlniceanul a rAscumpArat locul
luat de la Toma negutiturul.
7257 Mart 14 (1749), lordache dascal cumpArA o casA de la Paraschiva
7258 Febr. 2 (1750). Vasile diaconul cumpArA o casA de la lordache dascal,
7261 Julie 1 (1750). Necola Grecul cumpArA de la Maria croitorita o prAvAlie IA-
cutA pe locul mftnAstirii.
7262 lunie (1754). Matei Ghica VodA judecA §1 dA putere mAnAstirei sA la bez-
mAn de la Maria lui Stefan sAbierul pentru o casA.
7262 Mlle 11 (1754). Dumitru Si§tovanul cumpArA o prAvAlie in tdrgul de Jos
de la Tudor mumgiul.
7262 Aug, 15 (1754). ChitantA de bezman a lui Ion loanichie.
7266 Aprilie 9 (1758). Costachi Casapu cumpArA o prAvAlie fAcutA pe locul mft-
nAstiril, de la Dumitru Sftrbul.
7269 Noemb. 28 (1760). Carte de judecatA Intre mftnAstirea BArnovschie §1 Ale-
xandru blAnaOul pentru o prAvAlie.
1761 Noemb. 14. Ion Stavru vinde mftnAstirei o prAvAlie fAcutA pe locul ei.
7273 lulie 15 1765'. Mihalache cumpArA de la Tofana o casA fn Frecdu.
7274 Mai 20 (1766). Grigore Ghica Vodd schimbd cu Mórdistirea Barnovschie,
andu-i casele domne0i ce le- are kingd mdneistire i ia morile de la Andrieeni.
1772 Aug. 15. Zapis de embatic ce plAte§te Iordachi pentru o prAvalie.
1773 Mai 17. MftnAstirea vinde lui Petre Rizu, o simigerie.
1774 Julie 10. Vasile Hanta cumpArA de la Timofte ni§te case fAcute pe locul
mftnAstirei.
7284 Mlle 5 (1776). Paladi cumpArA de la Me bArbieml ni§te case in villa rusascd.
1777 lunie. Zapis de embatic.
1781 lunie 23. Dumitru Costea saegiu cumpArA de la Mihai RadovIci ni§te prA-
vAlli fAcute pe locul mAnAstiril in tdrgul de jos.
1781 Decembre 12. MftnAstirea cumpAra de la Perla ovreica o prAvAlie fAcutA pe
locul mftnAstirei.
1782 April 23. Zapis de bezmAnul lui Apostol Enutl.
1782 Aug. 15. Toader cumpArA o prAvAlle de la frate-sAu Dumitru Costantin.
1784 Sept. 25. Para 1ntre egumenul de BArnovschie §1 MArza pentru reparatul u-
nei prAvAlli.
1785 April 3. Hotarnica locului mdndstirii de ldngd poartd
)787 Mai 22 Preteluirea a trei prAvAlli de IftngA poartA.
1787 Julie 15. MAnAstirea cumpArA de la llie Botezatu trei prAvAlii fAcute pe locul
mAnAstirii.

www.dacoromanica.ro
296 DOCUMENTE ,
7-

1792 Sept. 1. Mandstirea prime§te danie o casa de la Catrina Radoiu

1800 Oct. 20. Sandu i§licariul Ingrade§te utkloc din vecinatatea lui Alexandru Faclierul.
1801 lunie 15. Cost. A. Ipsilant Vodd intare§te manästirii Barnovschie stäpanirea
tine! case in ogtada mlindstirel.
1803 Febr. 4. Capitanul Grigore cumpard o pal/611e In tdrgul de jos de la Du-
thittu Castroianul.
1803 Febraar 25. Mandsfirea cumpard de la Costachi Teofan 2 pravälii,
1803 Aug. 18. Para uneia Andriana contra manästirii pentru o cas1
1803 Sept. 12. Anaforaoa boerilor In Ora dintre Andriana §i mandstire pentru
o casa.
1804 Aug. 11. Jalba mändstirei Barnovschie pentru greutatea incasdrii embaticu-
rilor de pe acaretele sale. .

1805 Julie 23. Mochi Ca Ifa cumpard o casa de la mänästire.

1805 August 15. Israel ovreiul cumpard de la mandstire o praline cu embaticul ei.
1805 Noembrie 20. Epitropii cicionomilor lui Wolf cumpärä de la Stnil o casa cu
embaticul ei.
1806 lauuar 14. Jaloba de bezmän pentru casa lui C, Pascu.
1806 Febr. 10. Zapis de a§ezare intre lonita Bra§ovanul §1 Lupul Ovreiul sd-fi
deschidd o portifd Mire ogrdzile caselor bor.
1806 April 22. lancu Bra§ovanul (IA jalba contra lui lonita Bra§ovanul ca WA
cale a tnchis o hudgd.
1806 April 23. Dumitru §i lonita Bra§ovanul se Invoesc pentru deschiderea unei huidite.
1806 Mai 5. Jalba lui Dumitru olariul contra mandstirii ca s'a deschis o huiditd.
1806 Octombre 3. Apostol bacan lasä danie mandstirii 2 dughene tn tdrgul de jcs.
1806 Oct. 19. ManästIrea prime§te danie un loc de la pah. Stamate.
1808 Zapis de embatic a Iocului lui Israel Boroh, jidov.
1814. Febr. Jalba Mariei vaduva la Vodd pentru 2 prdvalii ale mandstirii.
1839 Januar 31. Mihai Vocld Sturza cid drept lui Nahman jidov sd stapaneasca
acareturile fácute pe locul mandstirii.
1846 Januar 16 Mihai Vodd Sturza volnice§te mandstirea Barnovschie sä stapa-
neasca locul lui Idel Michel Cohul.
8) Mdndstirea Bisericani are 18 plicuri cu 528 documente, din care nici unul
nu vorbe§te de locuri din la§i.
9) Schitul Brazil, metoh Mitropoliei de la§i are 79 plicuri cu 1577- documente,
din cari nici unul nu vorbe§te de locuri din la§i.
10) Cwla are 13 plicuri cu 371 doc, din care nici unul nu vorbe§te de locuri
din Ini. In schimb in aceste plicuri se gasesc actele schitului mare din tam le§asca,
publicate de p. D. Dan in : mdndstirea Sucevita (plic 8, cu 5 documente, §i plic 12
cu 26 documente).
In total 10 manastiri au in 158 plicuri 4365 documente, toate la Moscova 1 1

1111.1=1M1111
Gh. GhlbAneseu

1832. Decembre 7. Hramul Sf. Spiridon Ia§i

D1 Traian lchim arhivist, comunicd: un Sinet di cheltuiala ci ari a sd fact la
12 Dechemurie 1832 pentru zioa hrarnului stet! Spiridon".
24 lei doaa oca dulceturi de tot felul cate pol oca, 14 lei doaa ocd cafe, 32 lei
doal oca vutcd ate 16 lei, 6 lei doal oca rachiu, 69 lei doad colivi, 20 lei un colac
mare, 6 lel una och rom, 30 lei pentru 120 vash pentru mash, 5 lei 20 parale pentru

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 297

una oca zahar la cafele, 255 let pentru lb oca lumanart de ceara galbena pentru im-
partit la preoti §i altii cate 17 lei oca, 225 lei pentru 1500 paini ate 6 parale de
tmpartit la saraci, 562 lei 20 parale pentru 1500 fifirici tij, 157 lei 30 parale cheltu-
iala mesei pentru slujitorii manastirei, insa : 60 lei pe§te proaspat §i sarat, 20 tel patru oca
untdelemn, 16 lei orez i alte zarzavaturi pentru bucate, 14 lei una acd kri negre,
4 lei una oca di lacherda, 6 lei douA oca di masline, 5 lei o sutA de sardele, 4 lei
mere, 5 lei alarnAi, otet §i alte, 23 lei pentru 50 jamle §i 50 paini ;- 122 lei 20 parale
bac§i§urile slujitorilor spitalului, insa: 24 lei stolnicul, 24 lel la doi bucatari, 12 lei la doi
randa§i a cuhnilor, 10 lei la patru poslu§nici cate un sorocovatu, 52 lei 20 parale la
23 poslu§nice, asamine ;-72 lei la slujitorii ogrAzii, 30 lei D- sale Vit directorului, 12 lei
vatavului vechiu, 5 lei doi lemnari, 5 lei doi argati, 2 lei 20 parale chelarului, 2 lei 20
parale portarului, 2 lei 20 parale mindirigiului, 2 lei 20 parale rotarului, 2 lei 20 parale
odagiului, 2 lei 20 parale rnOturórda i sporlalorila vIcYdictli, 5 lei bucatarul §i randa§u
dela cuhne ViAdicAi ;-225 lei slujitorii bisarice§ti, insa : 103 tel 20 parale Parintelui Vla-
dica Meletie Sardion, 56 lei la 5 preoti §i 5 diiaconi cate 8 lei, 48 tel la 3 psalti cate
16 lei, 10 lei la 2 eclisiarhi, 7 lei 20 parale la 3 anagno§ti a Viadicai ;-150 lei la ec-
paiaoa svintei Mitropolii. Adica una mie noao sute §apte zeci §i §ase lei §i zacl parale
alcatue§ie cheltuiala hramului.
Constantin Catargiu Logofat
Stefan Catargiu Vornic
Comitetul Chentral
Gasindusa de cuviinta a sA urma cu cheltuielile insamnate In dosu sa imbunA
tata§ti §i de catra comitet.
1832 Dechemvrie 7
Venia min Mitropolit.
No. 230.
Visternic Dirnitrie Ghica
Vornie Stefan Catargiu *)

Sapäturile de la Golia (Cneazul Potemkin)

58. latA ce spune procesul-verbal (No.58). : SApaturile in interiorul Goliei potrivit
hotdrarei luate prin procesul-verbal anterior, s'a procedat in ziva de 5 Octombre, Du-
minica la oarele 10 a m. la Ware in interiorul bisericei in fata stranei domne§ti pentru
aflarea resturilor organelor moi ale cneazului Potemkin. Cum lespedea din fata stranei
era mobilä, s'a radicat cu u§urinta, §i s'a vazut ca lespedea stä pusa pe un straf de
beton cArAmiziu, gros de un lat de manA. Cercetand §i alte 3 lespede, ce pareau mobile
in alte trei puncte ale bisericei, s'a dedus cä toata pardoseala de Iespede a fost av-
zata pe an strat de beton caramiziu, pentru a le fixa §1 tinea drepte. Sfarmandu-se be
tonul s'a dat de doul rânduri de caramizi, legate intre el cu un strat de mortal, dar
dedesupt inca un strat de beton, care lega sfarAmaturile de piatra §i alt material uscat'
cu care s'a umplut interiorui bisericei SfAramand §i acest strat la o adancime de 70
cm. s'a dat de 2 conducte, .mergand perpendicular una pe alta, §i vazand ca nu sant

*) Din arhiva Epitropiei sf Spiridon, dosar 60 1832 'file 13 38

www.dacoromanica.ro
2§8 LJ bOCUMENTE

indicli de a da de micul cavou, unae trebulau sl fie depuse cupele de argint, s'a pro-
cedat la astuparea sApAturilor Mute, lAsAnd ca atunci and se va face o explorare sis-
tematicA a Intreg interiorului bisericii, odatA cu cercetarea altor morminte ctitore§ti, sA
se caute §i aceste resturi ale cneazului Potemkin.al

***

Buletlnul Ion Nculce, fascicula IV

Dl. Pre§edinte prezintA fascicula No. 4 din buletinul Ion Neculce. Este un gros
volum de 380 pagini mad, cu un bogat material istoric §i arheologic. In primele 4
nu mere ale buletinului s'au publicat 432 documente ce vorbesc de Ia§i §i cam pe atatea
regeste de documente. Pretul s'a fixat la 150 lei exemplarui.
Dl. casier prezintA contul publicArii fasciculei 4, care a rostat 72000 lei, pentru
600 exemplare, ate s'au tipArit. Se aprobA a se face virimentele necesare pentru a-
coperirea cheltuelilor de la paragrafele rAmase neutilizate. .
In legAtura cu tipArirea s'a dispus plata colaboratorilor. In § VII al cheltuelilor
se prevAzuse suma de 3000 lei pentru colaborare. Pagina venea dar 7 lei. DupA soco-
telile fAcute se achitA colaboratorilor 1010 lei, iar cu 900 lei se plAtesc cele 6 exemplare
ale membrilor comitetului, iar 1090 lei se varsA ca donatii.

* **
Ziari§tii Ceho-Slovaci
Di. Pre§edinte depune spre pAstrare la Muzeu, menu-ul banchetului oferit de Pri-
mAria de Chi§inAu ziari§tilor Ceho-Slovaci, din ziva de 19 Octom b. 1924. Menu-ul
poartA iscAliturile tuturor gazetarilor Cehi, dintre care d-na Jind. Husteova, profesoara
la Universitatea din Bratislava, §tie foarte bine romAne§te.

**
lancu Flondor [1865 1924]
DI. Sever Zotta, conservatorul muzeului, fiind cumnat cu decedatul lancu Flondor
ne poveste§te despre ultimele momente ale marelui bArbat patriot, §1 depune spre pAs-
trare la Muzeu biletul mortuar.
Jancu Flondor sa nAscut la 16 August 1865, §1 a murit la 19 Oct. 1924, deci in
vrAstA de 59 ani. Moartea i-a provenit din embolle, de care hi dAdea foarte bine
sama, zicAnd adesaori cA el:nu va trAi mult. SAmbAtA 18 Oct. s'a simtit destul de bine ;
a luat masa §I s'a retras la 9 ceasuri. PAnA la 10 oare sara a fost la el cumnatul sAu
dl. Octavian Zotta, fratele meu. cArula i-a zis sA salute pe ceilalti, §i-i adause : am sj
dorm bine tn nooptea aceasta" I A doua zi servitorul observand cA pânäla 11.30 dim.
nu este chemat de stApAn, a intrat in camerA §i l'a gAsit mort In pat in o expresie foarte
lini§titA". (Proces-Verbal No. 58),

Credem cl servim cetitorii no§tri dacA dAm o spill genealogicA asupra ascenden-
tilor lul Nicu Flondor, dupA arAtArile d-lui Sever Zotta :

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 299

1. loan AlbotA (secl, XVI-a)

= Antemia Cristea Bal§
2. Pav Al AlbotA

3. loader AlbotA Flondor

--= MAriuta Oherman vornic.
4. Serban Flondor
Maria BainschiVolcinschi
I

5. loan Flondor
= Anastasia Arapu
I

6. Costantin Flondor
= Ecaterina Cristea
7. Nicu Flondor

8. Gh. Flondor Eufrosina

= Isabela Dobrovolschi ') = Gh. Hurmuzachi
de Buchenthal I -
Elena Eudoxiu
9. lancu, Nicu, Tudor, Costantin, Elena D. I, Me, Stefanie Mutate!
(a) = Em. A. = Elena = Maria = Mavro-
Flondor Grigorcea Ciuntu cordat
(b) = Elena I.
Maria Zotta 2)
= Oh. A. Cuza Nectara, Ghe9rghe
Radu, Florica. Alisa,
Alexandru, Costantin, Nicu,
Gheorghe Alexandru,
Serban, Ileana Costantin
Neagoe, Zoe N..-z Stet N, Dobrovolschi
Mircea.
Arhlva sfalului Bucurefll fl doom:ankle
ce uorbesc de kV (serla 10.
* **
Contindm cu despoiarea opiselor de documente ale manAstirilor din Moldova, cari
au legAturi documentare cu Ia§ii.
In primele 10 pachete ale celor 10 mAnAstiri, se cuprind 4365 document., din
cari numai 110 vorbesc de case §i dugheni din Ia§i.
11) Bdrnova are 20 pachete cu 296 documente. In plicul X se gAsesc 24 acte,
ce vorbesc de locurile de dughene din tdrguI de jos, azi strada C. A. Rosetti :
7131 lunie 6 (1623. Jupaneasa Sinta dArue§te nepotulul sdu DumItmco $tefan
vornicul o prAvAlie in Ia§L Dania este adiveritA de opt marturi
7187 lunie 24 (1679). Cristea cumpArA de la Maria un loc de casA fn 61-Adria
7214 Mai 16 (1706). Ion Gheorghiu cumpArA de la Ion sin Manciul un loc de casA
in tfirgul de jos Idngd Barnouschie.
1) Isabela e sorA cu Ludmila, cAsAtoritA Iano§, care are ace§ti copii : Madia,
Elena §i Olga.
2) Elena e sorA cu Sever Zotta §i Octavian Zotta, Sever Zotta cAsAtorit cu Mar.
gareta Grigorcea, are doi copii : jeana §i Sandu,

www.dacoromanica.ro
300 DOCUMENTE

7234 Ghenar 15 (1726). Mihai Von Racovita intare§te lui Mihalache fusta§ul
cumparatura ce a facut a unor case In ulila rusascd de la Olixov lamandi.
7244 August 8 (1736). C. Nec. Vocia Mavrocordat intare§te man. Barnova locu-
rile foaste ale lui Dumitru placintarul.
1739 Mai 5, (grece§te) Invoiala intre egumenul de Barnova §i targovetii cari a-
veau a cladi case §1 pravalii pe locurile manästirii.
7250 April 13 (1742). Sanica face danie man. Barnova a unor locuri de case din
targul de jos.
7251 Dec. 3 (1742) Epitropia Sf. Mormant cla carte la maim lui Conduratu §1
lui Vasilachi vatav pentru o pivnita cu locul ei In tdrgul de jos pe locul man. Ilarnova.
7 260 Mai 25 (1752). Cartea lui C. Mihai Voda. Racovita sa aduca pe egumenul
de la -Ha ngu in judecata cu Barnova pentru un loc din tdrgul de jos.
1754 Dec. 25. Ene cumpara de la Maria, fata lui Mihai fusta§ul o pravalie din
Tdrgul de jos.
7272 Sept. 5 (1763). Cartea divanului pentru o prävälie a man. Barnova in Tar-
gul de jos.
1781 Mai 8. Carte de judecat'a pentru un loc de case in tdrgul de jos.
1796 April 5. David jidov cumpara de la Simon jidov o pravalie in targul de jos
cu bezmän catra Barnova.
1797 Oct. 7. Scrisoare de bezrr an pentru 2 locuri de casa a Barnovei.
1797 Noemb. 23. Anafora pentru impresurarea unui loc de dugheni In- tdrgul
de jos a Barnovei.
Ord an. Cost. Cojocariu cumpara de la Stefan un loc de casä hi largul de jos
pe locul man. Barnovschii.
1804 Avg. 1. loan Grecul cumpara de la Gh. Serghie un loc de casa in tdrgul
de jos alaurea cu man. Warnovschii.
1809 Noemb. 20 loan Gavril face danie man. Barnovschi o vie plantata pe lo-
cul manästirii.
1811 Febr. 20. Gh. Dima vinde lui Dumitru loan o casä in Ia§i pe locul man.
BarnovschiLl
1811 Mai 12. Gh Dima vinde man. Barnovschie o casa in Ia§i pe locul mänästirii.
1815 Mai 7. Zapis de embatic a Elenchii.
1815 Noemb. 26. Zapis de bezmen a locului de casä a Elencai Caragea postel-
niceasa.
1816 Avg. 26. Carte de blästam a Mitropolitului Veniamin pentru locul de casä
cu embatic a man. Barnovschie. .
In plicul P-a, se cuprind actele ce privesc locul cu case cu embatic cedat de E-
pitropia sf. Lazar.
7177 Julie 2 (1669). Dafina Doamna cumpara de la Vasile Ureache un loc de ma
in Ia§i.
7188 Febr. 5 (1680) grecesc: Note de o lista de documente minciunoase.
7225 lunie 13 (1717). Mihai Vocia Racovita intare§te man Barnovschie dania fa-
cuta man. Barnovschii de doamna Dafina.
1804 lunie 3. Jalba egumenului de Barnovschi pentru incalcarea unui loc de casa.
pe ulip rusasca.
1804 lunie 15 Anaforaoa lui Costachi vel logofat in pricina incalcarii locului de
pe ulila rusasai.
1804 lunie 15, Opis de actele locului de casA de pe uliia rusasca, incalcat de vecinL

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 301

1815 Mort 8. Jalba in para pornita contra man. Hangul in pricina unui loc de
casa in Iasi.
1818 Julie 25. Anatoraoa pentru incalcarea locului de casa a man. Bacnovschie
n 14.
Ord an. Grecesc. Perilipsis de actele man. Barnovschi in chestia locului de casa
de pe ulda rusascd.
In plicul XII, sant 20 documente pentru alte locuri de case in Iasi.
7168 Martie 7 (1660). *tefan Voda intareste Anghelinei stapanire pe un loc de
casa in Iasi :
7174 Sept. 4 (1665). Evstratie Voda DabiJa intareste man. Bärnovei embaticul
locurilor de case in Ia0.
7177 Mai 10 (1669). Ecaterina Doamna solia lui Eustratie Dabija Vodd
cumpard un loc de casd in Ia0 de la Maria $i fiat ei Enache.
7177 Janie 15 (1669). Dafina doamna cumpard un loc de casa fi o proudlie
de la Dumitra*co.
Fdra an Julie 23. Draghici cumpara un loc de casa in Iasi de la Sava croitorul
sin Cadiul.
7181 Febr. 16 (16731. Stefan Petriceico Vocla scuteste manastirii Barnova 2 crasme
din Iasi.
7182 Febr. 16 (1674). Paladi cumpara niste locuri de casa in Iasi de la Anghe-
lina femeia lui Sava Cadiul.
FeirrY an. Un plan desluOtor de impOrtirea ulifilor din la)si
7187 Mart 30 (1679). Mänästirea Barnova cumpara de la Paladi facherul niste
locuri (IP casä in Iasi.
7187 Mai 30 (1679). Duca Voda intareste vanzarea lui Paladi catra man. Barnova.
7.88 Aug. 24. Ecaterina Doamna a lui Dabija Voda face danie man. Barnova
locurile de casd din lai, cumpdrate de la Maria i de la jiul ei Enache.
7245 Noernb. 15 (1796). Grigore Ghica Voda scuteste manastirii Barnova o pivnita
mare ce avea in Iasi.
1754 Oct, 31. Matei Ghica Vocla reinoeste privilegiul scutirei unei pivniti a man.
Barnovei.
Obs. Urmeaza 7 acte din secl, XIX asupra acestor locuri de casa si dugheni cu
hotarnica Jul N. Corbu, vornic de poarta.
-- In plicul XIII se gäsesc 26 documente ce vOrbesc de alte locuri din 14.
7138 Mart 16 (1630). Alexandru Voda darueste man. Barnova o pivnita cu locul
ei in Carnasara.
7177 Julie 2 (1669). Dafina Doamna cumpära un loc cu prävälie de la Vasile
Ureche.
7251 April 21 (1743). Avram lacob plateste embatic pentru un loc in Iasi lui
Partenie patriarh sf Mormant.
7253 Dec. 3 (1744). Avram lacob zidar se invoeste cu man. Barnova pentru
ernbaticul unui loc de casa.
7264 April 2 (1756). Embaticul ce plateste Nec. Grecul.
1779 April 23 grecesc. Zapis de embatic.
1781 Dec. 9. Chir Dumitrachi cumpara o casä de la Ion Cerchez.
1797 Dec. 17. Anaforaua divanului pentru impresurarea unui loc.
Obs. Urmeaza 1 / acte din secol. XIX, ce vorbesc de acelasi loc.
12) Bogdana are 5$ plicuri cu 1083 documente, din care nici unul nu vorbeste
de Imi,

www.dacoromanica.ro
302 DOCUMENTE

13. Bistrita are 15 plicuri cu 357 documente, din care nici unul nu vorbe§te de
la§i.
14. Precista fi Róducanul din Ocna au 24 plicuri cu 710 documente, din care
nici unul nu vorbe§te de Ia§i.
15. Episcopia de Roman. cuprinde 24 plicuri cu 517 documente, din cari nici
unul nu vorbe§te de Is§i.
16. Cruceanu (Parveanu) cuprinde 2 plicuri cu 65 documente, in care nu se vor-
be§te de Ia§i.
17. Donatia SmArdan (Covurlui) un plic cu 2 documente, ce nu vorbesc de Ia§i.
18. Plic 45. Case din Ia§i cu 7 documente noua, ce vorbesc de casele din Trei
Erarhi 5, pe care Ministerul Cultelor, le cumpara in 1925 Oct. 12 de la Ecaterina An-
toniade ; aceasta le cumparase in 1888 Sept. 17 de la economul C. Cornescu ; iar acesta
le cumparase in 1888 Febr. 23 de la iconomul Ion Tighinianu.
19. Ca0nul in 11 plicuri cu 223 documente, din cari numai 8 doc. vorbesc de
Ia§i indirect, ca adica mo§ia Radacine§tii §i Buda (*erbanestii), au fost Inchinate man ,
Nicorig din Ini, cu actul din 7125, and pan Nicorita vel vornic cumpara mo§ia RAr
dacine§tii de la Obrejie, §i apoi o inchina manastirii sale cu hramul Sf. loan Novi
din Ia§i.
*
**
Lista boerilor morti iptre 1834 1841

Dl. Traian Ichim comunicA o uidomostie de numele boerilor morti Intre 1834
1841. Pentru cononterea diferitelor nume din protipendada Moldovei, dam loc acelei
liste (Arh. Stat. Ia§i Tr. 1772 min. de interne, dosar 2297).

Vedomostie di boerii sdudr0fi din vialó dila anul 1834 0 pdn In acest urmaloriu 1834
Pe anul 1854
1. Spatariul lordachi Miclescu, 2. Medelnicer Damiian Popovici, 3. Aga Mlhalachi,
4. Caminar Manolachi Fotachi, 5. Paharnic Costachi Vele, 6. Comis loan Mavromati,
7. Stolnicu lancu Radovici, 8. Postelnicu lordachi Chick 9. Postelntcu Gheorghe Apostol,
10. Serdariul Leordachi, 11. Stolnicu loan Tacu, 12. Caminar Gheorghi Stefanescu,
13. Sardariul Gheorghi Fe§tila, 14 Sardariul Dimitrachi Gheorghiu, 15. Aga lancu
Donici, 16. Pitariul lordachi Pitone, 17 Clucer Constandin Negura. 18 Spatariul lana-
cachi Dimitriu. 19. Sardariul Vasili Mamara, 20. Comisul Costachi Luca, 21 .Sardariul
loan Cogalniceanu, 22, Sulgeriul Vasili Chiru, 23. Paharnic Andonie Corban, 24. Aga
Vasili BrAescu, 25, Comisu Stati Cernat. 26. Caminar Gheorghii. 27. Sardar Varnav.
Pe anul 1835
1. Banul Vasili yuclori, 2. Aga loniti Miclescu, 3. Sardariul Gavril Costandachi,
4. Clucer Gheorghi Danu, 5. Spatariu loan Codreanu, 6. Vornicu Vasili Hrisoverghi
7. Vornicu lordachi Ghica, 8, Paharnicu Costandin Teohari, 9. Caminar Panaiti Ca-
nanciu. 10. Paharnic Gheorghi Leca, 11. Pitariu Gheorghi Zota, 12. Aga Mihai Veisa
13. Sardariu lordachi Ciornei, 14. Spatariul Enacachi Lambrino, 15. Medelniceriu Gri-
i

gori Popovici, 16. Stolnicu Alixandru Botianu. 17. Aga lordachi Miclescu, 18. Paharnic
Vasili Davidel, 19. Visternicu Dimitrie Ghica, 20. Postelnlcu Gheorghi Varnav, 21. Me-
delniceriu loan Andrii 22. Spatariu lordachi lamandi, 23. Sardariu Vasili Parfeui.
24. Sardariu loniti Iona§cu,

www.dacoromanica.ro
 boCUNENT8 333

Pe anul 1836
1. Medelniceriu Pantazi.Ifrim, 3. Caminariu Manolachi Eni, a. Stolnicu Petrachi
Velisari, 4. Caminariu Costachi Dlmitriu, 5. Stolnicu Dumitrachi Tiriachiu, 6. Paharnic
Costachi Grigoriu, 7. Logofat lordachi Roznooano, 8. Paharnic Ioan Braescu, 9. Stol-
nicu Vasili Epure, 10. Sardariu Dimitrie Dimachi, 11. Postelnicu lancu Racovita,
12. Sardariu Alex. Roset, 13. Sardariu loan Ciure, 14. Paharnic Vasili Fabian
15. Caminar Gheorghi Costin, 16. Paharnicu Mihalachi Pastiescu, 17, Postelnicu Ioan
Jora, 18. Aga lordachi Nanu, 19. Comis Iancu Nafile, 20. Comis Costachi Stamati,
21. Spatariu Enachi Negrup, 22. Banu Dumitrachi Hartulari, 23. Banu Sarban Bosie,
24. Stolnicu Costachi Botezatul, 25. Paharnicul Gheorghi Dimitriu, V. Bezade Alecu
Sturza, 27. Vornicu Neculai Dimachi, 28. Paharnic Dimitrachi Ca§a, 29. CAminar Sa-
diri Dabija, 30. Pitariu Neculai socrul raposatului caminar Neculai Andrie Pav lu,
31, Sardariu Eni Gheorghlu, 33. Caminariu Gheorghi Vasiliu, 33. Medelnicer Gavril
Haciu, 34. Sulgeriu Neculai CostrA§, 35 Spatariu Enacachi Gherghel, 36. Stolnicu
Scarlatachi Scarlat,.
Pe anul 1837
1. Spatariul Sandul Stamatin, 2. Aga Alecu Roset, 3. Vornicul lordachi Buc§i-
nescu, 4. Medelniceriu Alecsandru Condre, 5. Logofatu lordachi Sturza, 6. Capitan
Alecu Hrisoverghi, 7. Satrariul Ghiorghi RApte, 8. Spatariu Costandin Botezu, 9. Sar-
dariu Afanasie Mangirov, 10. Sardariu Dimitrie Botezatu, 11 Ba? boeriu logofat
Toader Bal?, 12. Sulgeriul Paväl Tulburi, 13. Paharnic Costachi loan, 14. Stolnic
Ca lin Maftei, 15. Postelnicu Iancu Cananätt, 16. Caminariu lordachi Galin, 17. Pos-
telnicu Andrii Milu, 18. Vornicu Alecu Calimah, 19. Paharnic Gheorghi Popa, 20
Paharnic Anastasia Gribenciu, 21. Banu Apostoli din tinutu BArladulul, 22. Sardariu Afa-
nasie Polizu, 23. Medelnicer Dimitrie Avram, 24. Sardariul lordachi Stan, 25. Sul-
geriu Costachi Alicsandri, 26. Medelniceriu Dimitrie Candiiano, 27, Banu Mihalachi
Negre, 28. Comis Gheorghi Codreanu.

Pe anul 1838
1. Stolnicu lordachi Joian, 2. Sardariu Grigorie Racli§, 3. Comisu Manolachi
Crupenschi, 4. Medelnicer Enachi loan ne tmpdmeintenit, 5. Clucer Todera§c laco-
vachi, 6. Comisu Costandin Jorzecul, 7. Logofat Grigori Ghica, 8 Stolnicu Vasili
Chiriac, 9. Stolnicu Toader Corodeanu, 10. Paharnicu Vasili Malara, Ii. Sardariu
Costin Papazoglu, 12 Sardariu lordachi Vidra§cu, 13. Vornic Ioan Paladi, 14. Clu-
cer Alecu Foc§a, 15. loan Ghelema, 16. Paharnic Gavril Istrati, 17. Caminar lanachi.
18. Pitariu Ioan Simionovici, 19. Comis Apostolachi Pantaziu, 20. Cluceriu Dimitrachi
Liciu, 21 Logofa u Raducanu, 22. Banul Costandin Cadanäu, 23. Cneazul Dimitrie
Moruz Zvori§tea, 24. Spatariu Costandin Negre, 25. Satrariu Neculai, 26. Sdatariu
Neculai Ranet, 27. Clucer Sandulachi Teodor, 28. Caminar lordachi Novacu.

-Pe anul 1839

1. Caminariul loan RomAnescu, 2. Sardar Chiriiac Triiandafil, 3. Medelnicer Cos-
tandin Harhas, 4 Medelnicer Nastasii Täutul, 5. Caminariul Stavar Radovici, 6. Spatar
Latif Luca, 7. Postelnic Petrachi Varnav, 8. Paharnic Neculai Romano, 9. Comisul Ne-
culai Mandre, 10. Spatar Lupu Liväscu, 11. Paharnic Dimitrie Vidra§c[u], 12. Medelni-
cer Gheorghie Avram, 13 Paharnic Costachi Romano, 14. Sardar Nicu Dimce, 15. Ca
minar Stefan Panu, 16. Sardar Iancu Buzne, 17. Paharnic Ioan Savin Bogonos,

www.dacoromanica.ro
 (314 bOCUMtNTE

18. Paharnic Aprgu StavAr, 19. Sardar lordachi Scrijinovschii, 20 Stolnic Mihai
Cuza, 21, Medelnicer Costandin Fortu, 22. Stolnic Stamatachi Furnarachi, 23. Stolnic
lordachi Feodorul, 24. Sardar lordachi Ciute, 25. Clueer Matachi Dimitriu, 26. Comisu
RAducanu Buzdugan, 27. Spatar Manolachi, 28. Banul Manolachi Fote, 29. Ciucer
Neculai Floce, 30. Paharnic Toader Zahari, 31. Spatar Costachi Pomir.
Pe anal 1840
1. Caminariul Gheorghe Alcazi, 2. Banul Ion Patra§cu, 3. Paharnic Costachi Rez-
mirita, 4. Sardar Hriste CiucA, 5. Caminar Gheorghie Stancescu, 6. Spatar Costach
Burghele, 7. Spatar Enachi Botezu, 8. Comisul Vasili Buzdugan, 9. Vornicu Vasili
Hrisovershi, 10. Sulgeriul Gheorghie Marzacu, 11. Sulgeriul Fotachi Ciure, 12. Paharuic
lordachi Costin, 13. Medelnicer Onofrei Florescu, 14. Clucer Gheorghi Stihi, 15 Sul-
ger Ursachi Ciulei, 16. Comis Alecu Gherghei, 17. CAminar Ion Cociu, 18. Medelnicer
Gheorghi loan, 19. Aga Gigoti Plitos, 20. Stolnic Tudurachi Cotiacul, 21. Paharnic
Apostol TAutul, 22. Satrar Toader TAutul, 23. CAminar Costin Veisa, 24. Paharnic
Stavri Avram, 25. Sardar loan Stere, 26. Sardar Mihalachi Botezatul, 27. Sardar
IDnitA Tudiri, 28. Clucer Costin Pangrati, 29. Satrar lonitä Malcoci,

Pe anul 1841
1. Ban lonit Oatul, 2. Su !ger lonit Marta. Ban lancu Anghelichii, 4. Caminar
Gheorghii Murgulet, 5. Aga Costachi Tigara, SArdar Toader Panaiti, 7. SArdar
Chiriac Uricariu, 8. Sluger Dimitrii Sulitiba§a, 9. 'Caminar lancu Vasiliu, 10. LogofAt
lordachi Catargiu, 11. Cluceriu loan MArdari, 12. Clucer Alexandru Popovki, 12. SAr-
dar lonitA Jora, 14. Medelnicer Vasile Vidra§cu, 15. Spatar Vasili Milu, 16. Sluger
Gheorghi Vasiiiu, 17. Banul Chirica Stamati, 18. SAtrar Grigori Motoian, 19. Clucer
Neculai Luca, 20. Medelnicer Panaiti Zalariu. 21. Sluger Inacachi Chiriiac, 22. SArdar
Neculai TAutul, 23. SArdar Tudurachi Manoliu, 24. Banu Costachi Dimitriu, 25. Vornicu
Dracachi Rosa% 26. Comis Panaiti Sparta li, 27. Caminar Dimitrii Fiore, 28. SArdar
Neculai TAlpAu, 29. Stolnic Neculai Feodoru, 30. Hatman Intanoil Manu, 31. Stolnic
Vasili Buhni1A, 32. Comis Costachi Cozosdin, 33. Comis Pav Al Cerchezu, 34. SArdar
Costandin Popovici, 35. Ban Atanasii Fe§tilA, 36. Ban loan Servilu, 37. Sardar loan Fote.

Penku anul urmatoriu: 1842

I. Pitar loan TurturicA, 2. Sardar Manolachi Nanu, 3. Spatar Stavarachi Bosii,
4. Stolnicu Alecu Nacu, 5. Bauul loan IttraF, 6. Fosful Domn loan Slurza, 7. Pos-
telnic loan Carp, 8. SArdar Andrunachi MotAs, 9. Spatar Ianacachi Gane, 10 Pitar
Alecu StavAr, 11. SAtrar Manolachi Popovici, 12. Banu Vasili BrAescu, 13. Aga Matei
Canta, 14 Postelnic Costachi Canal-tau
Tr. Ich m
*
**
59. In §edinta de la 17 Noembre (Proces-Verbal 59) di. Pre§edinte comunicA a a
primit din partea d-lui Stefan Gane o donatie de 2000 lei, pentru care i se va face o
adresA de muItumire.
- DI. Dan Baal-Au scrie din Paris el dacA ar avea o scrisoare de autorizare
din partea cotnitetului muzeului, ar putea strange pentru muzeul municipal Ia§i mai
multe obiecte, fotografii, scrisori de la colonia francezA, care a stat in Ia§1 in timpul
rAzboiului. Se dispune a i se trimite o asemenea adresg, cu multumiri de interesul ce
poartä desvoltärii muzeului nostru.

www.dacoromanica.ro
 .._ -4 A
DOCUMENTE 305

D-1 Sever Zotta comunIcA cli s'a depus la muzeu piatra cu inscriptia slavong
din 7154 Sept. adusA de dl. Inginer al comunel lacl, dl. Niculescu. 1 se va multumi
verbal de cAtrA precedinte, tar piatra s'a decalcat ci s'a publicat In no. 5 al buletinului
pg. 274. Cum piatra e numal o Ireime din corpul el, nu se poate cti nici persoana,
care a fest Intepata din ordinul lui Alex. 1iiec VodA ; sA fie a iui Costea Bucioc, socrul
lul Vasile Lupul . ci de care vorbecte cronlca lui Miron Costin ?I nici biserica sau
curtea unde s'a pus aceastA plata, allatA la Preutesti, mocia domnitei Ruxanda, fata
lui Vaslle VodA Lupul.
***
Donatil de acte vechi
De la d. M. Bantac, profesor de 1. francea la cc. Normall Vasile Lupe se
primesc 3 acte : a) 1816 Mai 9 (pentru Brocteni-Neamt) b) 1824 Mart 6, ly, c)
1840 (prAvAlle din Foccani) iar elevul normalist StArcea (cl. VI), dA un act din 1833
Aug. 3 (p. Roccani). ***
Bis. sf. Atanasie '1 Chirill din lasi
Acad. Rom. are supt No. 3309 la manuscripte o CondicA de venituri ci chel-
tuell a bisericil sf. Names fl Chlrild din faci, epitrop fiind T. Burada, stolnic, tatAl
rAposatului T. Burada. Condica are 138 file, din cari numal 19 stnt scrise :
Stolnicul T. Burada a intrat ca epitrop la bisericA In 1838 April 1, ci astfel in-
cepe condica : ,,s1 Insemneazi aicea cl gios iscAlitul, and am intrat fn epitropia aces-
tel sfinte bisericl, o am gAsit datoare formalnic de cel mai fnainte epitrop rAposat eco-
nom Parthenie cu 1500 lei. 1838 April 4°. Burada stolnic.
Venituri pe anul 1838 Ghenar 1 = 1839 Mai 7.
8 lei 20 parale din cutia bisericel la 17 Ghenar.
24 tij April 2
350 chiria dughenii din targu de sus pe anul 1833 April 23.
250 chiria dughenli din targu Cucului tij.
150 chiria casei din ograda bisericii, In care cede Greaca.
160 chirla easel in care cade Paraschiva.
98 26 parale cutia bisericel de la 2 April 1838 1 Mal 1839.
l= parale venituri
2343 20 cheltuell.
--TITTir parale sau cheltuit mai mult
DAm din acelac condicl veniturile ci cheltuelile pe anii urmAtorl :
Veniturf Chelluell !Vomit!,
1840 1107.15 1789 30 682.15
1841 1188. 32 1532. 20 343 28
1842 3610. 28 2065 +1548. 58
1843 2741. 26 1638 +1203. 28
1844 5144. 9 3409. 21 +1734. 28
De la 1844-1849 lulle 7 biserica s'a administrat de preuti WA epitropi
De la 1849-1857 intl.& ca epitrop Evdochim Ianov, tatAl lui I. Ianov :
1858 2236 4243 2007
1859 1933 2301 368
1861 3054 3292 238
Toate aceste deficitc le a acoperit personal epitropul C. Mille (Surefe ms. XLVI 137).
**
39

www.dacoromanica.ro
306 DO CUMENTE

Casa menziluluf poqtei Moldova pe anul 1817 (tulle)

lAcad. Rom. Ms. 2944].
Sama casel menzilului pe un an de la I lulie 1817 pAnA la sMr§itul lui tulle 1818.i
Veniturf 611,509 lel, 15 ban!, insA :
277.598 lel imprumutati cu sinet de a le boeri: 16500)+369098 91500 platile fAcut e
din capete §1 dobanzi, rAmAn 277,598 lei.
149.100 lefile surugillor luate de la visterie pe un an.
10.000 tij.
154.878 ugeretul pe un an (111721 ugeret pe§in + 43157 ugeretul inamului).
Cheltueli.
218877 cumpAratul a 2014 cal.
1246 cumpAratul a 12 boi
12250 avaeturile
24000 nazirului
5951 plata grajdiului
30387 dobanzi
39569 la visterie pe lanuar i August
5000 dall la un loc $11ul in vreme hotarArli platii orzulul
5018 orzul
2352 fAnul
10377 potcovItul cailor
7648 potcovitul callor iarna
6337 imalurile
1850 lumAnArile
4934 roatele
19200 lefile cancelariei (pab. Dinu Negruti are 300 lei).
9000 lefile epistatilor
11655 lefile capitanilor de po§tA
5520 hacul timira§i1or
900 hacul a trei boari
115980 hacul surugiilor.
57;737
Obs. Cgpitani de po§ta erau la urmatoarele statii: pc pe drumul Galalllor $i
Pownilor, Bordea, ScAnteia, Once§ti, Telejna, Vaslui, Docolina, Stramtura, BArlad,
Pereschlv, Berheciu, Tecuci, Ger ul, Foc§ani, Pechea, Cf§melele, Furceni, Galati=17 statii
pe drumul Sirelului: Podu-Leloaei, TArgu-Frumos, Back:, Galbeni, RacAciuni,
Agiud, Putu lui Haretu, Piatra, Mirce§ti, HArmAne§ti, Falticeni, Jurcani, Roman=13 statii.
Pe drumul Bolo$anilor: Larga, ipote1e, Stroe§ti, Boto§ani, Dorohoi, Herta, Ma-.
mornita 7 statll.
Peste tot 37 statil de po§ta cu 37 capitani de po§ta.
Perilipsis : 277.598 se aflA casa datoare.
61.432 se scad.
216.166 raman asupra cailor.
ss) V. Roset hatman, Nec. Dimachi vornic, Mih. Sturza vornic, lordachl DrA-
ghici spatar.
Pe anli 1818 §i 1820 dam in perilipsis :

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 307

1818 19 3 216.166 din anul 1818.

118.833 in -anul 1819,
335.000
88,337 se scad ce sAnt asupra callor.
246.662 rAman asupra callor,
1819 1820 : 840.671.44 scAderile dupl saml.
697.234.15 incircAtura.
143.437.29 rAmáne pagubA asupra boerilor orandatori al
po§telor, care se iinparte astfel ;
13.800 lei 49 bani hatmanul V. Roset.
13.800 , 49 Mu. Sturza vornic.
13.800 , 49 Nec. Dimachi vornIc.
13.800 ; 49 , V, Miclescu vornic.
41.401 27 . Petrachi Cazimir spatar pentru 3 Orli,
13.800 49 lordachi DrAghici spatar.
13.800 , 49 ,, ban. Mihalachi.
13.800 49 pah. Dinu Negrull.
5.432 15 , casa rAposatului von I-Iristea pe 15 luni.
143.437 29 soma.
(Surete ms, XLVI,79)

60). In §edinta de la 1 Decembrie (Proces-Verbal No. 60) s'a dispus inceperea

publickii No. 5 din Buletin, cu urmMoarele studii, cari au si apArut, Sever Zotta, Met-
nöstirea Golia (pg. 1-39). M. CostAchescu Satul Prigorenii" (pg. 40 70). Gh. Ghi-
bAnescu, Sama visteriei Moldaviei din 1763 (pg 70-121). Cum intelegerea vechilor texte
de finante e foarte anevoloasg, din cauza multelor turcisme, studiul d-sale l'a insotit cu
un bogat vocabular de peste 1000 de cuvinte tehnice, intrebuintate pe vremuri in can-
celariile noastre fiscale,
** *

Cristea Ghenovici §i ...Costfichesiii

D-1 N. A. Bogdan prezintA comitetului vre-o 30 acte vechi, ce privesc mosille de
la Tecuci ale familiei Bolin (sat BAtine§tii). Intre altele s'a gAsit §i o spill a neamului
Cristea Ghenovici marele vornic supt leremia Movill VodA, care e obAr§ia neamului Cos-
tachi. Cu aceasta s'a pus capAt spitelor fantastice cu inceputurile neamului Costachi zis
Boldur, care a format atM de bogatA literaturA fal§A, intre cari si Izoodul lui Cl6ndu.
IatA datele acestei spite; ,,Aceste sAnt carile se tragu toate neamurile dumilorsale
boeriior Gavrilite§ti, dupA cum de fatA aratl suretul din impArtala de la Manila sa rA-
posatul Vasile VodA de mo§iiIe ce sau impale :
Doc, e din 7144 Mart 8, publicat in Uricar XXI,259: adicA au venit inaintea
noastrA §1 inaintea tuturor boerilor nostri a mari §1 mici 8chiva, jupftneasa Dabijei ce
a fost paharnic mare, fata CArstei, ce a fost vornic mare §i cu toti feciorii ei, §ilarA§i
sora ei Anghelina fata Carstei vornic §i cu toti feciorii ei : Dumitra§co, §i CrAciun, i
Costanlin, l Neculai §i Palvana, §I Postolachi si surorile kr Tofana §i Ilenuta §i Ma-
riia, si iarA§i nepotii ei $tefan i Sarmanca, i Alexandra, feciorii Maricutei CernAtoael,
fata iarA§i a Crastei vornicului, toate fetele §i nepotii Crastei vornicul...", (Surete m s,
XLV.-1106).

www.dacoromanica.ro
308 DOCUMENTE

1. Cristea Ohenovict vel vornic

I
2. MArlcuta Anghelina Schiva 2,
= Cernat = Vasile Bujorunea = Dabija pah.

1 1 I
3. Stefan,
armanca .10 et 0 0 0 Z to 0 zu C.) I Fi ,?, `r
Cr z;1 g-
3.
.-: 0 ..
0 - 0 o co
A)
=
g =t"
Alexandra 2 z a,. p
._..
A) 1-,,- CO
A3
n
zw
iii iri
.41 la' n lq ;L-
n .i" =
.....
en
a tx)
0 co uoa
1:3
0 E. GE.
.
[it
1

4. Gavrillta Petre Bogdan, Lupul 'Bogdan 4.

vel vornic
I I

5.
5. Lupul Costachi
vornic
LI tn Cn CU .-i I:2

0 en
a
'CI

..... to
6 0 CI
11 11
ca.
b... sy
0 1:3
a0
al. a g
a
V1S'

CC/ in n e.
6. Scarlatachl Costachi 00
Eq. in
cc

Obs. Vezi Ion Neculce 1V,207, unde s'a

publicat spita neamului Costachi, Inainte de (/) 6.
ii a) to
a se cunonte aceastA spita a neamului Cris- CA a CA :11. °
"o to go °
tea Ghenovici. = co
no-
1 .45-
c
Cm.

rn

CD 7.
4EZE
,m aw
k

* *
Spita neatnului Vasilco Bucovina
DI. Gh. OhibAnescu avAnd spre copiere adele din arhiva Gligorcea, prin bunAtatea
d-lui Onciu, senator, a gAsit o spija a neamului Vasilco, din care se trap DL. Gbeor-
ghe Vasilco, senator (Surete ma. XLV 905
www.dacoromanica.ro
 - DOCUMENTE 309

Isac Cazacul 1530

I

Petre Cazacul 1560

I
Grigore Cazacul I
= Anastasia Tautul log, 1607
I

Isac Cazacul II,

= Anastasia Tolocico 1629
I

Grigore Cazaccul II
= fata Bercei Lucaveschi 1690
I

Alexandru Vasilco Cazacescul

= Maria Costantin parcalabul 170 /
I

loan Vasilco
s= Matta Goian 1720
I

Alexandru Vasilco nobilis Lucawiecky

=Maria Abaza, nepoata lui C Parealabul 1770
I

Vasile Ritter von Wasilko

= Anastasia von Ilscky :
din casa graf Selsky + 1825
I

lordachi Freiherr Wasilko von Sereeky 1795

= Ana von Calmutky
Alexandru Freiherr Wasilko von Sereeiky
= Catinca Flondor
I

Gheorghe graf Wasilko von Seretky

= Eliza Ohanowicz 1924.

Intru cat actele, pe care se bazeaza aceasta spill ne lipsesc de o cam data, dar
eredem a servi genealogi§tilor (land aceastä spita, ce are curs fn famine,

*
* *

61) In §edinta de la 28 Decembrie (Proces-Verbal No. 61), se Inchee bilantul a-

nului bugetar 1924, care e urmatorul.
Contul de gestiune pe exercitiul anului financlar 1924 :

A. Venituri prevederi, incasari exceden1

1) Saldo din 1923 22027,45 22027,45 --

2) Subventii cont. Ia§i 20,000 2000
3) Vanzarea Buletinului 10,000 40385,50 + 30385,50
4) Donatii §i extraordinare 6000 23548,75 + 17547,75
Total 58027,45 105,961,70 + 47934,25

www.dacoromanica.ro
310 DOCUMENTE

B. Cheltuell prevederi reallzate diferenta

1) Reparatil local 2000 480 1520,00
2) CumpArki cart!, stampe: 4000 4000,00
3) Mobilier 1000 1000,00
4) Cancelarie 2000 1846,50 153,50
5) Eplgrafia 1000 1000,00
8) TipArirea Buletinului 30000 77536 + 47536,00
7) Colaboratorii 3000 3000
8) Jetoanele COM itetului 4000 3150 850,00
9) Custodele 2800 2000 800,00
10) Biblioteca, catalogare 4000 .4000
11) Extraordinare 4227,45 400 3827,45
Total 58027,45 92,412,50 + 47,536,00
13,150,95
+ 34,385,05
,Deci totalul la venituri este de 105961,70 lei, iar la cheltueli de 92412,50 lei,
iar excedentul, ce rezultA pentru Intregul an 1924 este de treisprezece mii cinci sute
patruzeci §i unu lei, 20 bani (1354g,20) ; care se dispune a se trece saldo pe noul an
flnanciar 1925.
* * *
TipArirea Buletinului pe 1925
Dl. Prerdinte comunicA cl din No. 5 sau tipArit 2 coale, §i s'a inceput cu stu-
diul D-lui Sever Zotta ManAstirea Golfe Tot in aceastA §edintA se reguleazA definitiv
contul buletinului pe 1924, §1 se dispune ca din totalul excedentului de 47934,25 lei sA
se ia plusul de cheltuell la buletin In sumA de 47536,00 lei ; iar iconomiile rezultate de
la cheltuieli In suml de 13150 lei sl se sporeasd cu excedentul de la venituri in suma
de 398,25 lei, §i vor forma excedentul real pe anul 1924 de 15549 lei 20 ban! care se
va trece ca saldo in bugetul anului 1925.
DI. Casier aratA cA acest excedent se aflA astfel pla sat :
1) 3782,75 lei In recipisa 549, la soc. functionarilor Ia§i.
2) 2000 lei In recipisa 552, la Prima societate de economie din Ia§i,
3) 4000 lei , , 198, ,, idem.
4) 3766,45 lei in numerar.
13549,20 lei
*
* *
Diverse
Pentru intocrnirea noului buget, d, prerdinte se obligA a lua contact direct
cu d. prerdinte al comisiei interimare, spre a §ti ce sume inscrie in noul buget PSnA
la intocmirea noulul buget, comitetul autorizA pe d-1 casier sA facA plAtile cerute.
, Prin bunAtatea diui senator Onciul, d. prerdinte comunicA cl a cApAtat spre
copiare, acte din arhfva d-lor Gligorcea §i Miron Costin din Bucovina ; iar d-1 Cerchei,
directorul General al Po§telor i-a pus la dispozitie 5 pachete -cu acte-150 la numAr
ce privesc mo§ia RA§e§tii, de la FAlciu, a cAreia proprietar este prin mo§tenire de la
unchiul sAu T.-Cerquez. Toate aceste acte s'au utilizat in vol XVII al Suretelor gi Is-
voadelor, care cuprinde povestea satetor depeste Prul,DrAcenii, GhermAne§ti, Leurnii,
RAbItia, RA§e§ti §i Rapele Coan!cenilor, ce e in curs de publicare in tipografia .Gh.
JoticA in Hu§i,

www.dacoromanica.ro
 DOCUNENTE 31 1

D-1 Colonel Cruceanu darue§te muzeului o panglica, ce o are de la un ofiter

de pe vaporul razvratit Cneaz Potemkin" cu Inacriptia : seas,. 11011MKHHE. T4R01144iCKill.

* * *

Dora surete de vechf ispisoace :

DI. GIL Ghibänescu comunica :
a) 6946 (1438). Suceava. Ilia§ Vocia därue§te lui Duma Neamtul satul Ro§lori
pentru slujbele sale (Acad. Rom. ms. 234 fila 10 ; Surete ms. XLVI.397).-

Ispisoc s6rbesc de la 11ie Vodd

Facem in§tlintare cu aasta carte a noastra tuturor carora pre dansa veil cluta
sau cetind veil auzi, pentru a cest adevarat boerin al nostru dmlui Duma Neamlul ca
slujind notua cu dreptate §1 cu credinta pentru aceia noi vazand a lui driapta §1 credin-
joasa slujba catta noi lam miluit pre dansul cu osabita mita noastra i iam dat lul un
sat In pamantul nostru al Moldovei, anume RoOori, care sal fie lui de la noi uric cu
tot venitul lui t feciorilor lul §1 fratilor lui §i nepotilor lui §i stranepotilor tut §I a tpt
neamul lui ce vor fi mai aproape neru§uit nici odata In vecii vecilor. lar hotarul ace-
tufa sat ca sa fie despre toate partite dupa hotarul vechiu, pe unde au umblat din veac.
51 spre aciasta este credinta domnii noastre §1 cred nta fratelui nostru Stefan Voevoda
§l credinta a prea iubit fiului domnii meale Roman, §1 credinta tuturor boerilor no§tri
ai Moldaviei a mari §1 midi (Incheere)... §i pe;ntru mai mare tide §1 intaritura a tutu-
ror celor de mat sus scrisä am poroncit credincios boeriului nostru dmlui Diinisul log.
sa scrie §I a noastra pecete catra aceasta carte s A o lege.
scris in Suceava let 6946
sau talmacit de Gheorghe Evloghle dascal 1783

b). 7015 Mal 11 (1507). Suceava : Bogdan Von därue§te la 5 frail : tiara, Fete,
Dediul, Coman §l Trasneasa un loc pe Putna sa-§1 fad sat- - Fantana Oaselor (Acad.
Rom. ms. 3316 fila 115 ; Surete ms. XLVI.613) :
Cu mita lui Dumnezeu Noi Io Bogdan Voevod, domn tarn Moldaviel Facem
Vire cu aciastä carte a domnil meali tuturor cine va vede §l va auzi pentru credinclose
slugile noastre anume Hdra §1 Trösnian §i Fete §i Dediul §1 Coman care niau slujit
cu credinta, pentru aceea vazand §I domnia mea driapta §l Incredintata slujba lor niam
indurat §i lam miluit cu osabita a domnieinoastre mita liam dat §1 lam Intarit cu o
mo4ie in pamantul tarii Moldavlei anume un loc de la Putna parte din glos giuma-
tate de la jiintdna oaselor ca s6F facd sat §iliam dat §i de la nol §1 uric cu tot
venitul lor, ca sä le fie lor I copiilor §i nepotilor §1 stranepotilor tor neclatIta §I ne-
mi§cata mo§ie in veci. iar hotarul locului acestuia de la Putna parte din gios giumatate
de la fantana Oaselor cat sa va putea alege. *I la Vasta sau Intamplat credIncio§li
boerli no§tri Toader i Negriki parcalabi de Hotin, §1 cedincio§i, boerli no§tri
leremlia §i Dragos parcalabil de la Neamt §i credincios boeriul nostru Arbure, por4
lar Sucevil, §i credincios boeriul nostru Caln6u spatar §1 credinclos :boerul nostru
!sae vel visternic §1 credincios boeriul nostru $erpe postelnic §1 credinclos boeriul
nostru Movila paharnic §1 credincios boerul nostru Petrica con& §I toil credincio§ii
no§tri hoed ai Orli Moldaviei a mari §i mici. iar dupl viata noastra clue va fi domn
in tara Moldaviei din copii no§tri au din niamul nostru sau pre care II va alege Dum-
nezeu sit fie domn vazand uricul nostru sä alba al Wart pentru driapta I incredlntata
slujba lor care nlau slujit.

www.dacoromanica.ro
312 DOCUMENTE

Pentru acela am poroncil credincios boeriulul nostru TdululuI logoilt a eerie si

pune l pecete In carte domniei mele ca sA le fie de credintA.
7015 Mei ti
I. p. domnesti
***
MAnAstirei Poenile de pe Ceahlätt
DI. Tralan ichim comunicl 2 acte vechi ce vorbesc de. mAn. Poeni le de supt
CeahlAu, si nnume:
a) 7107 Apr Ilie 24 (1599) Suceava Ieremla Moghill VodA dAruesfe min. Poeuile
ziditA de el, un loc la CeahlAu ales de vornicil de poartA din loc domnesc.
b) 7146 kale 19 (1638) 101. Vasile VodA fntAre§te mAn. Poenile de pe CeahlAu
mqiile sale.
Cu bunA vointa a tatAlui si a fiului si a sfAntului duh : IatA eu robul stApAnulul
meu Iisus Hristos t InchinAtor sfintei Troita In irimlia Moghill Voevod cu mila lui
DumnezAu Domn Tarii Moldaviel. Pentru el Domnia Mia bine am vdit cu agiu;oriul
lui DumnezAu din buna vointl c,u luminatA si curatA inimA din tot cugetul I sufletu
nostru rAvnind Domnia Mia bine credinclo§ilor de mai Inainte Domni crestinesti cari
au zidlt slau IntArit toate mAnAstirile Mtn] intArirea credintil hristianice§ti de aceea dar
Domnie Me bine am volt de am dat 01 am miluit si am intArit cu un toe anume .Poenilee
supt muntele CiahlAului unde este din nou ziditul sfAntul schit numit pe care am fnceput
al zidi cu agiutorui lui DumnezAu Intru cinstea si lauda a prea sfintel si nedespArtitel
trrolte I fntru lauda i numele cinstitulul acatist a prea sfintei stApAnei noastre di
pumnezau nAscAtoare si pururia fecloarel Maria cu bud. piecare §i a preasfintitului pA-
nintelul nostru chir Gheorghe Moghill arhiepiscop a toad jara Moldaviei j Mitropo-
lit Sucevii, flind cl acest loc au fost drept domaesc.
Pentru acela I Domnia Mia cu ajutorul lui DumnezAu §1.cu blagoslovenia Arhie-
rellor no§tri a Moldaviel chir Gheorghe MoghilA fratele Domniei Miale Arhiepiscop
Mitropolit Sucevii si a toatei Moldavlei sl chir Agaton Episcop Romanului §i chir
Teodosie Eplscop RAdAutului §I chit ion Episcop Husului §1 cu sfatul tuturor boerilor
nostri a Moldaviel a mari §1 mici I sA alba acolo monahil a lAcul nestrAmutati nicl
odinioarl In veci l sA aibl el a sA ruga acolo Domnului Dumnezeu zua si noaptea
pentru trupeasca noastrA sAnAtate si sufleteasca mIntuire si pentru Doamna NoastrA gi
a pre lubitilor fit odrasle a Domniei Mele In Costandin Moghila Voevod si cu celialti
copii a Domnii Mele §1 pentru pace In tara aceasta a noastrA a Moldaviei, tar pentru
hotarul acelor mai sus zisA Poevlle" supt muntele Clahldulul fi CU poeni l Izvoard
poenljel i cu fdnald I mall unde este din nou zidit sfAnt schlt cu hramul
cinstitului acatist a prea sfintei noasire de DumnezAu nAscAtoare si pururea fecioarel
Mariei, trimis am Domnia Mia pe credincioasele noastre slug! pe D-lui [urge vornicu
de PoartA si pe d-llui CorlAteanu marele vornic Sucevli dimpreunA si cu ail! oameni
buni de prin pregiur si au hotArAt locul fncepAnd din vArful Netedului In lzvorul punct
ce curge dela Netedu si pe izvor In gios fn gura ce dA In poeana Hangului si de acolo
pe loc drept In capul Obrejli de sus si de acole drept fn apa %Will si peste Bistrila
In gura izvorului ce curge dela Gozmul si izvorul In sus pAnA In vArful Cozmului fi
de acolo culme In sus la Gornija si din Gornija In vArful Panaghlei 11 de acole cut-
mea CeahlAului pAnA la piciorul HrAmil si de acole pinA unde sA rumpe muntele !litre
pAsale si muntele ce este Intre pArale gios pAnA la pArAul jidanului t pArAul jida-
aului phi In gura co dA fn apa Bicazului 1 apa Bicazului pAnA ce vine In gura ce

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 313

da in Bistrita §i Bistrita de parte despre apus Oa in' gura Potuciului sI de acolo apa
Bistritel In sus pe de amandoao partile Ora in gura izvorului de sus de Burau ce curge
din Cozrnu In apa Bistritei. Acesta este tot hotarul sfantului Schit a poenilor unde este
hramulcinstitului acatistu a prea sfintei stapanei noastre de Dumnezau nascatoare si pururea
fecioarii Marieb cu tot venitul nestramutat nici odinioara in veci. lar eine sar ispiti de
a strica a noastra danie si miluire ce catra sfanta bisarica, unul ca acela sa fie neertat
si blastamat §1 anatema §i triclet de la Domnul Dumnezau cel ce a facut ceriul §1 pa-
mantul si de precurata maica lui si de mai marii Voivozi Mihail si Gavril §i de cele-
lalte puteri fail trup §i de toti evangheli4tii §1 de 318 sfinti Willi din Nichee care sau
adunat asupra eresurilor §i de patru Patriarhi a toata lumea si de patru Arhierei ai
Moldaviei §i de toti sfmtii cei de la Adam §i pana astazi §1 sa MIA parte lui luda si
cu trecletul Arie §i cu necredinciosii jidovi ce au strigat asupra Domnului Dumnezaului
nostru lisus Hristos, sangele lui sa fie pe clansii si pe eopiii lor §1 este §i va fi in vecii
vecilor amin.
Domnul au poruncit. Scris in Suceava la anul 7107 April 24.
lo leremia Moghila Voevod.
Stroici vel Logofat
Talmacit de Hrisantle leromonahul In 1839 Mart, Iasi. (Arhiva Stat Ia§i. Tr. 1349
dosar 588 1. 273).
*
* *
Noi Vasilie Voevod cu mita lui Dumnezau Domn Orli Moldaviei, iata am dat si
am intarit rugatorilor tll4tri calugarilor din sfanta Manastire cea veche ce sa numesti
Poenile" pe unde au ales §i li'au hotarat lor, credinciosul nostru boier Toma vel Stol-
nic dinpreuna cu alti calugari dintralte sfinte manastiri din Bistrita, din Bisericani, si
din Pangaract si din Agapia §i cu oameni buni de prin pregiurul locului aceluia Inca
in zilele lui Moisa Moghila Voevod acesta sa le fie lor ales hotarul manastirei cei nou
zidita de Miron Barnovschi Voevod §i sa incepe hotarul lor de catra apus de Bistrita
din taut cel mare piciorul Cozminului tot Oa in Cornita, de acole Bistrita in gios
!Ana in gura izvorulul Albu, de acole peste vale spre rasarit pe vale in gios pre aman-
doao partile §i impreuna cu poiana frasinului, de acole poiana b sericii toata, din capul
poenii bisericii din sus la un isvor ci curge din curtea Boului WA in varful Boului de
acole WA in Horstiuri in izvorul rhuntelui si pe izvor in sus Oa in potica ci merge
in culmea Simei, §i potica in sus Ora in culmea Simei §1 de acole pe obar§ia Ham-
zoaei pAnA In piciorul Sacului si pre picior in gios culme pana in gura Ciornei, din
gura Ciornii pana in Nan, din gura jidanului pana in gura Bistrii (sic) si din Bistra
in sus Ora in obarsiie, si cu dealul din- ce vale pana In stana schiopului impreuna cu
culmea Ceahlaulu isi cu toate izvoarele care cad in apa Bistritei ; acesta este tot hotarul.
Asisdere din vesmintile ci are sfanta manastire date danie de la Simeon Moghill
Voevod, atuncea beau luat Toma Stolnicul cu poronca lui Moisei Voevod cum §i toate
odajdille de la manastirea cia noua ce au zidito Barnovschi Voevod si leau dat la
aceasta sfanta manastire ci sa numeste Poenile" precum spre mai mare crezare au a-
ratat un zapis de la Toma Stolnicul scriind in acest chip dupa cum mdi sus scriem.
Drept accea dar sa fii sfintei manastiri si de la noi cu tot venitul si altul sa nu
sa amestece. In Efi anal 7146 Julie 13.
Insusi Domnul au poruncit.
(L. P. gospod).
Talmacit de Hrisant Ieromonah, in Iasi la 1839 Mart. (Arhiva Statului Iasi Tr. 1349,
dos. 588 f. 272.
*
* *
40
www.dacoromanica.ro
314 ID OCUMENTt

62) In sedinta della 22 lanuarie (Proces-Verbal No. 62), se prImeste de la I. Dan BI-
darau de la Paris ca dar pentru muzeu : fanionul de la Automobil, cum f i craOata
$oferulul, care a condus pe generalul Berthelot, in luptele ce ne-au adus Intregi-
rea neamului".
«
* *
.
Se alege acelasi comitet, pAstrAndu-si fiecare atributiile sale : Gh. Ghibönescu,
presedinte si director al Buletinului ; Sever Zotta, conservator al muzeului, N. A. Bog-
dan, vicepresedinte si bibliotecar, A. D. Atanasiu, secretar, M. Costeichescu, caster.

Bugetul muzeului pe 1925

latA care e bugetul muzeului pe anul financiar 1925 :
A. Vemtur! : B. Cheltuell:
Lei Lel
1). Soldo din 1924 : 13549.20 1). Localul 2000.00
2). Subventit com. Iasi 20000.00 2,, Cumparki carti etc. 10000.00
3). Buletinul (vânzare) 15000.00 3). Mobilier 1000 00
4). Donatii extraordinare 10000.00 4). Cancelarie 2000.00
Total 58.549 20 5). *coala Epigrafie 1000.00
6). Buletinul 30000.00
7). Colaborare 3000.00
8). Jetoanele 4000.00
9). Extraordinare 5549.20
Total 58 549.20
AdicA suma de lei cinci zed si opt mil cinci sute patru zeci si nouA lei, 20 bani
la venituri si la cheltueli.
* * *
CumpirAturi pentru Muzeu
In vederea sporirei colectiunilor muzeului, comitetul a inserts In noul buget zece
mil lei, fata cu sumele reduse din anii anteriori. In acest scop d Zotta comunicA cA
a cumparat pentru Muzeu Musée des anciens Costumes turcs de Constantinople, par
Jean Brindesi, de la d. T. Ibszanu ; si 11 medalii de la d-ni Eliza general Greceanu
si anume : medalia celor 4 vase maritime (BrAteanu, Catargi, Coaniceanu si Laho-
vari), medalia Suvarof 1913, medalia manevrele regale 1905, medalia cununiei din 3
Noern. 1869, medalia Sf. Neculai Iasi, medalia Comisiel DunArene, medalia a 49 ant de
domnie, medalia bis. Trei Erarhi Iasi, medalia centenarului al 4 a a lui tefan cel Mare
1904 medalia batalion I de vanAtori 1910, medalia Flirst Karol Anton von Hohenzollern; apoi
se mai cumpAra 4 monete romane, 1 greceascA si una necunoscutA. Pretul de 3 40 lei
monetele si 480 lei albumul.
* *
*
Piatra mormanta15. din Vaslul 7023 Ghenar 22
D-1 presedinte comunicA cA cu prilejul ducerei sale la Vaslui, pr. Grigoriu paro-
hul bisericei Sf. Ion Preditici din Vaslui i-a arAtat a s'a gasit in temelia pridvorului,
ce s'a daramat o piatra mormantala cu inscriptie slavona, pe care o dam in acest nu-
mAr, la inscriptii si notite de pe carti (pg. 274). Nu e vorba aici de un boer de divan,
'lid stolnic nici postelnic, cAci amandoi acesti boeri trAesc ci dupa aceastA datA.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 315

1742 Ponturile religloase ale lui C. Mavrocordat

Stefan Bosie camarasul, primul ctitor al ospitalului Sf. Spiridon din Iasi, e o per-
soanA foarte interesanta, dar foarte putin cunotcuta. Un om ordonat in socotelile si a -
facerile sale, a dat dovada spiritului sau de bun crestin si gospodaros, cad condicile
sale de mosii foarte Ingrijit scoase se gasesc astazi la Academie.
In condicA (Ms. 3335) cetim acestea de casele sale din Iasi : (Surete ms. XLVI,
pag, 255) :
Castle mete de la Esi carele au tostu a stolnicului Linardi si lui Inardi iau fostu date
de zestre de la socrul lui stolnicul Andronachi, dar tamplandusa savarsire giupanesai lui
Inardi si neavand copii impreuna, au ramas clironom casalor acestora, Antiohie biv vel
capitan, fratele Inardioae, si Antiohie capitan liau vandut dumisale hatmanului Costache
Rezul, si hatmannul Costache Razul au facut schimbAtura cu dumlui vornicul Manolache
Costachi dandui casa pentru casa si dumnealui vornic Manolache au facut schimba-
tura cu mine, sozotindusa casale dumisale drept 400 lei si iam dat casale lui Sarindar
si alt loc de casa ce era tot intracia ograd(a) drept 170 tel CA Intratata le cumpArasem
si iam mai dat si 230 lei bani si liam luat".
lar pe ultimele file (136 si 137), gasim copiate ponturile lui C. Mavrocordat, ce
le-a dat pentru cultura religioasa a preutilor. Si scrie cronica (Let. 1112 203, Enachi
Cogalniceanul) : Jail C. Voda Mavrocordat apucAndnse de capul preutilor sai invete
carte, frAmantandui in tot chipul ; /ntAiasi data au poruncit de au scos pe ieromonasi,
calugari greci de prin manastirile cele mari, oranduind preuti de mir, zicand ca grecii
and tamaiaza in biserica pe mueri, stau ate un minut inaintea fieste careia muere de
o tamaiaza si o privesc din talpi pana In cap, puind gand rail in capul lor asupra a-
celor mueri. Poruncitau de au adus si anti pe inteles din tam rumaneasca, caci in Mol-
dova nu se aflau Evanghelit, Apostoli §1 Liturghii, and porunca Mitropolitul acele
carti sa le citeascA pe Inteles pe la biserici ; mai poruncind Domnul Mitropolitului si
Episcopilor O. faca tipografii fieste care la Eparhia lui ca sa se tipareasca carti pe
inteles. Si asa sau apucat de a Mut stampa, si de atunci si ;Ana acum lucreaza acea
pomenire In pamantul Moldovei, care la aceste a lAsat mare pomenire in tarile acestea
A mai dat Voda porunca pe la toate tinuturile ca sa cerceteze ispravnicii tinuturilor
pe preuti, diaconi, cari vor fi WA biserici, nestiind i carte, adicd ordnduiala bise-
Hell, pe unil ca aciea 0 aiba voe ai pune In bir cu taranii ca sa plateasca si ei bir
ca si alta tad, si asa de- mare frica ce aveau bietii preuti si diaconi, cad Incepuse
Costandin Von a orandui preutl Invatati de imbla prin toate tinuturile si prin toate
satele ca sa vada ce fel de cetanie fac pe la biserici, la care nu putem scrie ce WO
trageau bietii preoti, a se apucau la batranete sa invete carte'.
Ei bine, gratie harniciel lui Stefan Bosie camaras astazi putem sti precis la ce
se reduceau ponturile de InvatAturi ale lui C. Mavrocordat din 1742 :
*
* *

Ponturile trebulncioasit ce cade a le sti crestinul de la Mavrocordat

Intrebdciune Rdspunsul
_
1), Diaoconul ce va sa zic. Sluga preutului
2). Preutul. Jertvitor de cele svente.
3). Liturghie ce va sa zic. Jertfa far de sange carele aduce preutul
inaintea lui Dumnezeu pentru pacatele
norodului crestinescu.

www.dacoromanica.ro
316 DOCUMENTE
4). Cand sä svintesc svintele daruri.
5). Cand tlagosloveste ce va sa zic a-
ratandu cu man&
6). Cate taine are beserica.
7). Care sävärseste pe aceste toate.
8). Dar preutul cate savarseste.
9). Cate pacate sant de mcarte.
Dar carele sant acestea.
10 . Carele sant cele zaci porunci ale lui
Dumnezeu, de la cap. 5 de la a doa lege.
11). Besarica ce va sa zica.
12). 1 prestolul ce va sa zic.
13). Ce va sa zic crestlnul. . Crestin sa numeste care iaste botezat in
14). In cine crede crestinul.
15). Ce iaste Dumnezeu.
16). Pentru ce sa chiama svnta troita.
17). Car(e) sint sl cum sa chiaml.
www.dacoromanica.ro
Cand zice preutul si fa palne aciasta tru-
pul Hristosulul tau, iar ce iaste In pa-
harul acesta, cinstit sangele Hristosului
tau prefacandule pe dansele cu duhul
tau cel svantu : amin, amin, amin, atunce
se preface paine In trupul lui Hr. si vi-
nul in sangele lui Hr.
Isus Hrs.
1. Sfantul botez, 2. Sfantul miru, 3. Sfanta
leturghie, 4. Darul preutii, 5. Ispoveda-
nia sau pocainta, 6. Nunta ce sa face
pe lege, 7. Svantul maslu.
Preutii.
Cinci ; iar doai arhiereul adica mirul si
preuVe.
Septe.
Trufie adeca mandrie, iubire de argintu,
curvie, manie, lacomie, zavistie, lenevire
de fapte bune.
SA nu avem alt Dumnezau inaintea lui (1) ;
sa nu hal numele lui in desertu (2),
sa cinstim si sa pazim sarbatorile (3),
sa cinstim pe preutii nostri (4), sa nu
ucidem (5), sa nu precurvim (6) sa nu ju-
ram (7 , sa nu marturisimu strambu (8),
sa nu pohtim muere altue (9), sa nu
pohtim veri ce lucru strein (10).
Adunare crestlnilor casa lui Dumnezeu,
feredeu sufletescu.
Mormantul lui Dumnezeu.
numele Tatului si a Fiiului si a Sfantulul
dub si crede si pazaste toate poruncill
crestinesti.
Dumnezeu.
taste Troita cia pre. marita.
Pentru ca macar a laste adevarat Dum-
nezau unul, dar In trei obraza iaste
unul.
Tatul, Fiiul, Svantul Dhu.
 DOCUMENTE 317

18). Dintraceste trii carele iaste cel dintai. Nici unul nu iaste mai intai de cat altul,
pentru ca Intre trei sintu din veci In-
tropotrivA, la toate ale lor, savar§iri, §i
nau Incepatura.
19). Cine au Mut cerul §i pamantul. Svnta Troita unul Dumnezau.
20). Din ce liau fAcut. Din nemica.
21). Carele dintracesti dumnezee§ti obraza Al doile obraz fiiul carile O. nume§te Isus
sau intrupat. Hrs. §i trupul domnului Isus Hrs. au mu-
rit pe cruce pentru pacatele noastre.
22) Dar cine este Isus Hrs. taste fiiul lui Dumnezau carele iasti fAcut
om. are fire dumnezAeascA al tatalui §i
al svantului Duhu.
23. Pentru ce sa nume§te om. Pentru ca are §i fire omeneascA.
24). De la eine au luat i dela ce sau Au luat de la fecioara Maria, care sau In-
nascut. trupat de la Duhul svantu.
SA Intrebi pre preut eine lau hirotonit diiacon, preut, §i de are paucenie §1 de
spovedue§te air ba.
SA dai porunca preutilor sa pazasca bisAricele cu rugaciune : sara cu vecernie,
dimineata cu utranA, in toate zalele leturghie, iar de na pute, sa faca Sambata §i Du-.
minica §i la sarbatorl sa slujasca svanta leturghie ca ori care preut nu va urma ace§tii
Invataturi sa va pedepsi §1 de preutie sa va .lipsi.
Preuti, pre nime sa nu afurisasca sa nu sa suduiasca
- Svantul agnet In ce vas II tin §i In ce loc §i de taste rnuced §i sa nu indraz-
neasca sal tie In casA, ce In besarica.
Nici sa ciard bani de la acei ce vor sa sa cuminici, ca sa vor canoni b sa-
rice§te.
De vor fi avand svantu miru, §i and miruescu cu dansul §i pre cine.
De vor fi avand antimis §1 de vor fi arsa sau spartu §i de au burete intran-
sele sau de va fi potirul de lemnu sau de parnantu §i ce tel de copie §i lingua vor fi
avandu §i de vor fi avandn odejdie §i de vor fi avandu omervaluit §i naframA de §tersu
§i in ce vas spala naframa acie.
La sfanta Invieri sa nu de pasca, dupA cum au obiceiul §i cine va fi de cu-
menecat sAl cuminice iar cine nu sa de osfe§tanie de ce mare.
De vor fi besaricile vdr de cruce sau descoperite sau dezgradite, In besarica
de va fi nematurat §i negrijit. de vor fi avand loc In besarica In Una de varsat apa
svantului botez.
Care sate vor fi boere§ti si nor ave In besaricile lor cele trebuincioase §i
nu vor ave besarica, sa ne in§tiintazi a carui boer iaste acel sat.
Care sat iaste raze§escu §i nu vor ave cele trebuincloasa O. dai §tire megie-
§ilor sa fad curama cu totii fie§tecarele dupa putinta lui §i sa faca cele ce lipsascu,
iar cine nu vor ave besarica sa MO besArica.
SA nu facA nunta in postu nici logodna sa sa tai acel obiceiu rau, sa nu sa
mai fad preveghere §I giocuri la morti, §1 sl nu mai gioace In dzua 13..ntllor §i Lune
dupa Pa§ti ca sA vor canoni cu mare canon.
SA sa pAzascA sa nu eie holteiul vAduve nici vaduvoi sa nu eie fete mari cA
nu iaste cu cale . ca sa aduc la mijloc multe pricini §i galcevl.

www.dacoromanica.ro
318 DOCUMENTE

Protopopii sl nu globascA cal vom scoate din protopopie §i li sA vor lua tii darul.
Cat pentru amestecAturA de sange, a(a) §i pentru ceilaltio Preutii la cArciml
sA nu margA cAci mergand la carciuma, multe galcevi sA fac, nici sA batA pe cineva.
A§ijdere §i cAlugAril cei moldovene§ti §i cei grece§ti.
Preutii sA nu tie carciumA pe la casAle lor.
SA intrebi pre fi§tecari preuti, de §tiu celi 7 taine §1 10 porunci si 7 pAcate
de moarte.
Duhovnicii de Viu al spovedui sau de nu §tiu. SA ne scrii §i sA ne in§tiintAzi
Pre oameni dei vor giura de lege, §1 vor sudui §i de alte taine bisArice§ti, ori
cu ce mijlociri vor pute preutii sAl zAticuiascA §i sA tai acel obiceiu rAu, sA nu sA mai
suduiascA.
De va fi cin eva a patra cununie, sau de a va face cineva frati de cruce cu
cetanie sA ne in§tiintAzi.
De lane cineva fAmela posadnicA adicA tiitoare sau de lane fAmeie rudenie
Preutii in giudecAtile muere§ti sA nu sA amestece nici mArturie cuiva sA nu
sA facA.
Care preuti sau diaconi sA va cunonte cA nu §tie carte nici iaste vreadnic
de preutu sAl trimeti aice sA invete carte.
Obs. Aceste ponturi explicA mull toatA activitatea culturalA a lui lacov Putneanul.
*
, *
63) In §edinta de la 23 Februarie (Proces-Verbal No. 63) se ia act cu multAmire de
frumoasa donatie ce d-ra Eliza CernAtescu din Bucuresti, str. Viitorul 37, a f Acut mu-
zeulqi, §i anume 12 monede vechi romane aflate pe mo§ia d-sale din Mehedinti, come
zvorelul, pe and se ara cam pul.
S'a trimes o adresA de multumire prin d pre§edinte, care a mijlocit aceastA donatie
Dl. casier face o mica expunere a siluatiel casei, arAtand cA deja in primile 2
uni de aplicare a noului buget, s'au intrecut prevederile bugetare §1 anume :
preve cleri incasAri escedent
a). Vanzarea buletinului 15000 24250 + 9250
b). Donatii 10000 18200 -4- 8200
Total 27450 lei
Comitetul -discutA modalitatea cum s'ar putea face o colectie de vederi de pe mo-
numentele vechi ale Inilor §i sa le comercializeze prin C. po§tale ilustrate.
Buletinul No. 5 era ajuns cu tiparul la coala 9-a.
*
**
64). In §edinta de la 30 Martie (proces verbal No. 64) se ia cuno§tintA de a-
dresa Onor. PrimAriei la§i spre a depune la muzeu intreaga ei arhivA de dosare cu
incepere de la 1865-1894 ; urmand sl rAmae la PrimArie numai dosarele lucrAtoare de
30 de ani in urmA. Intru cat muzeul posedA vechea arhivA a PrimAriel de la 1832
1865, s'au luat mAsuri ca sA putem amenaja sala etajului intAi pentru arhiva intreagA
de dosare ale PrimAriei. Adresa PrimAriel poartA No. 5883 din 9 Mai 1925.
***
Comunicarea D-lui Traian Ichim.
DI. Traian Ichim, arhivar, ne comunicA 4 documente cu caracter cultural : doul
atestate eliberate de directia Seminarului Socola fa 1818 0 1820, elevului T. Berescul ;
un ordln circular dat isprAvniciilor din Moldova pentru talharii prin§i §1 atestatul de
inventator in ale paveluiril ulitelor eliberat lui Ferule Barbero.

www.dacoromanica.ro
 bOCUNENtE 319

latA textele:
a) 1818 August 9. Atestatu
Spre Incredintare cum cA feciorul acesta Teodor fiul rAposatului Sim Ion Berescul
sosit la vrasta de 21 ant de credinta drept cinstitoare crestineasca si nAscut la Mol-
dova, au Intrat la fcoala cliricilor di la Socola la anul 1813 Mai 30 unde petrecand
pail la anul 1818 Avgust 6 au InvAtat la cetirea regulata ; la scrisoare ; la aritmeticA ;
la gramatica romaneasca ; la latinA, la istorie de obstie ; la Ifimi sau legile firei ; la
simbolul pravoslavnicei credinte ; la cartea facerei ; la tAlcuirea psalmilor : la bogoslo-
vie cartea Intai si a treia ; la rancluiala bisArIcii ; tomul IntAi a gramaticei Umbel lati-
nesti si la toate aceste invataturi au arAtat a sa silinta dupa virtutea priceperei sale a-
vand ale sale prurtAri (pe vremea cat au sAzut In scoalA) bune cAruia i sau dat voe
spre cercarea locului statorniciei sale unde prin cele invatate sã poatA spori al sau si
al obstiel folos ; si spre fncredintarea calor mai sus scrise, I sau dat acest atestat cu
pecetea scolii si cu iscAliturile noastre. 1818 August 9.
Isalia Arhimandrit, Costantin diiacon, Vasile Popovici, Enache Neculau sulger si
profesor la Seminarul de la Socola.
Pecetea colii in tus cu inscriptia Pecetea sholii dela Socola 1818° iar In mijloc
pe al 2-lea rand lumina Intru lumina ta vom vedea" in mijloc ochiul
lui Dumnezu cu raze.
Doc. Arh. Stat. Iasi.. Pach. LXI. No. 14.
b) 1820. Atestatu
Pre arAtAtoriul acesta anume Teodor Berescu lam aflat la scoala clericilor de la
Socola la anul 1818 Septemvrie 15 unde petrecand panA la anul 1820 April 10, au in-
vatat Gheografia, Istoria firii : la istoria de obstie ; tomul al doilea si al treilea a gra-
maticei limbei lAtinesti ; la auctori i sententil moralicestl, la aritmetica si la toate aceste
invataturi au arAtat a sa sIrgulnta dupA vartutea priceperii sale avand a sale purtAri
bune i spre incredintarea acestora mai sus scrisa, i sau dat acest atestat cu iscAli-
turile noastre impreuna I cu pecete 1820. = loannes Szots Profesor H(storiae, Oeo-
graphiae et Arithmeticae.
(L P.)
Arhiva Stat. Iasi. Doc. No 13, Pachet LXI
* *

c) 1834. Julie 24. Raderea tAlharilor

Departamentul Trebilor din lAuntru cAtra toate IsprAvniciiie din Moldavia.
Spre a nu pute gAsi adAposturi talharii ci odatA sA prind i a sa vini mai cu
inlesnire la intamplarea cand sar scApa de la vreo inchisoare, Departamentul cu tarli
scrie acei IsprAvnicii ca pe toti facatorii de rale vaditi in fatigi prAdAciuni, IndatA ci
iar lua supt al sAu arest sd Ii radd giumdtate cap, barbd, musteaid. sprdncene, ra-
portuind acum de priimirea acestia 1ntocmai pAzire unii asa legiuiri.
Alex. Ghica vel LogofAt.
1834 lulie 24.
Arh. Stat Iasi, Tr, 1/72, dos. 44 f. 2.
**
* *
d) 1845. Iulie 10 Paveluirea ulitelor cu lemn In tArg EviL
Dumnealul Fenic Barbero prin jaloba cAtrA No I. au cerut a i sl hArAzi priviieghiu
pe o vreme in care nime altul sa nu fie slobocl a lucra farA a sa invoke paveluirea

www.dacoromanica.ro
320 DOCUMENTE

cu lemn pus in prizme dupa modul ce acum sa pavaluescu ulitele ora§ului E§ii supt a
sa derectie dupa osabita alcatuire ce are carmuire, indatorindusa prin ace ca. a§a
precum d lui sa alla proprietarul acei sistiml de paveluire ca unul ce Insu§i este isco-
ditorul el, apol §i la Intampiare de a invoi altora asamine antreprindere, nu va conteni
a privighe asupra lucrarii lor, pentru a nu sa schimbh modul acei sisteme.
Luand in bagare de sama o a§a cerere, Noi 0 am recomenduit sfatului carmul-
toriu pentru a chibzui marginirea terminului a cerutului privilegiu §i dupa propunerile
ce ni sau infato§at prin anafora sfatului cu No. 1555 a anului curgator, Noi am Incu-
viintat ca D-lui Fenic Barbero sa sa folosasca de un a§a privileghiu pe vreme de
zdce ant incepatori de astazi care privileghiu sa§i alba intindere pentru toata tara in
cat sa atinge numai de modul paveluirei adoptat pentru ulitele din Capita IA cu pazire
indatorirel sale aratata mai sus de a privighe asupra lucrarii, acelor carora ar Mimi
asemenea antreprindere In privire ca d-lui Barbero este eel IV& ce au introdus fn
lard aceastd sis(imd de paveluire.
Deci pentru ca acest privileghiu sa§i ail:4 nejignita lucrare in marginirea inda-
torillor rostite mai sus. Noi slobozim D-sale Fernic Barbero acest Hrisov intarit cu In-
su§i a Noastra Domneasca iscalitura §i pecete. Scrisu sau acest Hrisov la zace a lunii
lulie anul una mie opt sute patru zaci §i cinci in al doisprezecelea an al Domnie
Noastre.
Sturza Voivod. No. 86
*), Acta la DL I. Popovici. Ptatra Hrisov No. 82 din 1845.
***
65). In §edinta de la 4 Mai (Proces-Verbal No. 65) se discuta chestia transpor-
tArli piietrelor mormantale de pe la bisericile din Ia§i la muzeu. Ministerul de Culte
cu adresa No. 387 din 11 April a. c. a aprobat raclicarea acestor pietre, in conditiunile
stabilite cu I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei.
Case le nationale. Dl. Pre§edinte comunica ca a luat parte la adunarea gene-
rala a caselor National; tinuta in Bucure§ti la 3 Mai, §i ca a luat intelegere cu pre-
§edintele lor sa intre in legatura mai de aproape cu dansele, intru cat scopul lor cul-
tural are multe inrudirl cu menirea muzeului.
Condici vechi. DI. Casier comunica ca a cumparat o serie de 6 condici vechi
turce§ti §i alte 5 caete turce§ti-grece0, din prima jumatate a sec. XIX.
Interesul istoric al acestor condici arata ca o persoana sus pus in Moldovapos-
telnici ori chiar Vodaa dispus sa se transcrie in text original toate actele oficiale
ale Po tii Otomane in legatura cu Moldova.
DI. Dan Badarau, care a luat parte la §edinta, comunica daca nu e timpul a
ne gandi la viitoarea organizare ce va lua muzeul Ferdinand I in Ia§icasele Credi-
tului Urbanpentru a ne afilia lui.
*
**

Arborele genealogic al familiei Cimara

Intre proprietarii caselor foaste ale lui Manolachi Conachl §i apoi ale lui arban
Negel Costachi spatar, iar astazi ale Cercului militar, Iasi, str. Carol, a fost §i vornicul
lorgu Cimara, sotul in a treia casatorie al Smarandei Bal§ foasta Sturza.
lorgu Cimara a fost insurat de 3 ori : Midi cu d-ra Lunghetti din Florenta, cu
care are o copill, pe Euanghelina maritata azi cu C, Sturza Bohotin ; al doilea cu
d-ra lulia Bonnet din care are pe Calomfra, traducatoarea Psaltfrei lui David dupa
textul ebralc ; *i al treilea pe Zmaranda Bal§, foasta Sturza.
www.dacoromanica.ro
...
DOCUMENTE 2'1

Prin bunatatea d-rei Calomira am putut ceti exemplarul unic al Arborelui genea
logic al familiei Cimara, scris in limba spaniola , care dupl ce face istoricul rastramo-
§ilor acestei vechi familii de Corsteji Spanioli incepatori din Cantabria supt Octavian
August in secl. I d. Hristos, cu unul Marco Agupi, apoi vine un Antistio, apoi un Frusio
apol un Plinius Anton Bentev, apoi un Florian de Ocampo, apoi un Aloiso Telo de
Meneses ; in fine acela care istorice§te incepe spita neamului, Bertunio, unul din cei
300 cavaleri, cunosculi in istoria Spaniei.
Lucrarea e intovara§itä cu un arbore genealogic, care da aceste generatiuni :
b) 09hoac) Tenediod) Ochoae) Ynignezf) Ochoa.g) For-
a) Bertunio
tunioh) Jaimo de la Chimerai) Nicolas de la Chimera els. cu Alarida, comes,
j) Guillen Cimara Conde (1329),k) don Juan conde de Cimara (1368) I) Nicolas,
conde de Cimara m) loan de Cimara (1468) n) Nicolas de Cimara 1495 cucere§te
insula Cefalonia o) Marco de Cimara ia parte la Walla de la Curziclari (1562) p)
loan Cimarar) Geronimo de Cimara, cas. cu Louise de Zantas) Marco de Cimara,
cu fratii sal Vicente §i Teodor se casatore$te cu Jeanne Metaxa, t) Geronim de Ci-
mara cu fratele sail Teodor de Cimara. Teodor ia in casatorie pe fata lui lorgu Metaxa ;
iar Geronimo ia pe Angela. Teodor e sterp, iar Geronimo are trei copii : Marco, Ion, i
Anastasie; t) Anastasie de Cimara ia in casatorie pe fata dr. Framat §i are 2 copii
Vincente §i Marco u), Marco de Cimara ia in casatorie pe Antonin Metaxa §i are 2 copii
Geronimo §i Gherasimo ; iar Vincente are pe Pablo §i Pedro, v) Gherasimo de Cimara
casatorit cu o Mataxa are 5 copii : Ion, Anastasie, Nicolas, Matei §1 Iorgu conde de
Cimara, x , lorgu de Cimara casatorit cu fata lui dr. Pacea are un copil pe lorgu
Cimara, y) lorgu Cimara casatorit cu fata dr, Esteban Coidan are pe Peregrino de
Cimaraz), Peregrino are 2 copii pe Ion Cimara §i lorgu Cimara avocat, z), Ion de
Cimara casatorit cu d-na Cosmetato are 2 copi .Panejono §i Dionisio (in Cefalonia),
iar lorgu de Cimara are 2 fete de care am vorbit mai sus.
Credem a putea impartA§i cetitorilor buletinului aceasta monografie genealogica In
textul spaniol, intru cat prezinta un interes singular ca intocmire istorica §i ca executie
artistica.
**
*

Academia Rominä si doeumentele ce vorbesc de MO

(plic. 87-97) seria 111-a)
7141 Oct. 15 (1632). Gheorghe staroste de negustori din lapi cumpara. de la
Marica Ihnatoaea partite sale dtn 5endreni (plic. LXXXIX, 133, 249 .

7152 Oct. 6 (1643). Safta fata lui Apostol biv pitar se invoe§te cu Seachil stol-
nic sa tie pe din doua casele din Ia§i, Idngd casele Heibc4escu1ui, pe ulila strlimbd
(LXXXVII, 117).
7184 Febr. 8 (1676) Stan u§ierul cumpara de la Gheorghita §i de la filui sail
Andrei din Ia§i, ni§te case cu dughene §i cu pivnite, ce sant pe Podul vechiu, aproape
de biserica Armeneascd (LXXX IX, 2).
7199 Mai 16 (1691). Stefan croitor din Iap cu Luchiana sotia lui vand lui Luca
sin Alexandrei un loc de casa alaturi cu casa lui lona§co darabanul hatmanesc (LXXXIX.
185).
7205 Mart 10 (1697). Dochita, fameia lui Constantin Furmagiul vinde lui Enachi
vatavul de la hatmanul Bogdan o casef fa Jundul Bdrboiului (XCVI, 75).
7205 Mart 20 (1697). Antioh C. Voda Cantemir intare§te lui Enachi vatavul de
a hatmand Bogdan casa ce a fost cumparat de la Dochita C. Furmagiul (XCVI, 76),
41

www.dacoromanica.ro
32 DOCOMENtE

7221 Mai 20 (1713). Paraschiv ginerele lui Gh. Alevra din la§i, dlrue§te lui
NAstasA sin Mierauta cAldArariul casele sale din la0 §1 9 pogoane vie la Odobe§t1, in
lora de jos (LXXXIX, 251).
7222 lunie 22 (1714). Lupul Costachi vel vornic schimbl §i dA 6 pogoane vie
la Odobe§ti pArintelui Dionisie proM VlAdica. la Ciozlu, §i epitrop la man. Aron VodA
pentru care ia un nod de moard pe para'ul Barnovei, (LXXXIX, 213).
7223 Oct. 3 (1714). Dafina logaktului Enache dA danie man. BArboiului o casd
cu locul et in 1a0 (XCVI, 91).
7236 Aug. 11 (1728). Ene ginerele Sandului negutitor cumpArA de la Gavril sin
Vasile Capitan 28 sfanjeni loc in Iai (XCVI, 102 . ,
7237 Febr. 5 (1729). Ene sin Marzea cumpArA de la feciorii lui Vasile cApitan un
Ioe de dugheana in lo0 (XCVI 104).
7237 April 27 (1729). Sandul Sturza vel visternic cumpärl de la lordachi Aslan
biv vel vtori spatar partea din cask a soacrl-sei baneasa Ileana (LXXXVIII 224).
7238 Febr. 17 (1730). loan Lapu§neanu blInar vinde MAriei Costandoaea croitoritA
ot Muntenime, o casá din Muntenime, leingö casele popei Thooder ot sveati Teodor,
din vale (LXXXVIII, 225).
7258 lunie 20 (1730). Paraschiv sin Nicolae cumpArA de la Catrina lui Vasile
Cewl de negulitori din Muntenlme, un loc de cask IângA BArboi (XCVI, 111).
7239 Mai 25 (1731). Paraschiv croitor cumpArA de la Macarie egumenul de BArboi,
un lo(- de casa WO mAnAstirea BArboiului (XCVI, 113).
7243 Febr. 24 la0 (1735). Cost. Nec. VodA Mavrocordat da. privilegiu preufilor
de la biserIca domneascó din Curie sa ia ate 10 tel de serbAtoare la 17 zile mari
de peste an, in locul banilor ce se dA dupA obiceiu la mir (XCV, 85).
7243 August 20 (1735). Toader Miron cumpara de la lacob armanul ciubotar un
loc de cas1 din deal de podul Hagioaei In capul uliplor ce yin despre biserica
CurdlarI (LXXXIX, 226)
7253 Oct. 11 (1744). Sandui Sturza vel logofat riA carte de hotArnicie locului de
casa in largul de jos de pe ulita rusasc6 a lui Andronachi bArbier (XCVI, 122).
7256 Noembrie 4 (1747). Enache sin Manea negutitor cumpArA de la Duca sin
lonita §i Nastasia sotla sa o casA cu locul ei Idng6 biserica Curolari, Isfingd casa
Rogozoaei (LXXXIX 229).
7256 April 26 (1748). Costachi vel vornic judecA pricina dintre Enache Manea
abager §t Anastasi I sotia lui Duca olariul pentru o casd din 1u0 Idngil Curdlari.
(LXXXIX, 230).
7239 Sept. 30 (1750). Andrei cumpArA de la fratele sat' Dunlitra sin Toader o
jumAtate din dugheank cealaltA fiindu-i lui ocink pe podul Hagioaei tn targul de
sus (XCVI 128).
7259 Mart 1 (1751). Enachi sin Manea abageriul §1 Paraschiva sop sa schimbl
casa de lângA CurAlari cu TanasA Capsomon cupet §i Maria jupdneasa lui (LXXXIX 232).
7260 Octombre 23 (1751). Sanda Medelniceroae cumpArA de ia Catrina zugrA-
voaea §i de la fetele ce Nastasiia §i Aughelqa o pivnitA in capul podulul Hagioaei
In larg In 1a0 (LXXXIX, 20).
7260 Mai 25 (1752). Vornicii de poartA aleg local de casa in Muntenime ce era
cu pricirll Litre lonita MAtAsarul §i intre Lupaico Covrig (LXX XIX, 233.
7262 lunie 16 (1754). Damitru abager cumpArk de la TánasA cupet §i de la Maria
o casd In Curdlari langd casa MI Rogoz (LXXX1X, 234).
7268 Mart 6 (1160). Vornicii de poarta aleg local de cask a baiului Andronachi
In Muntenime (LXXX1X 238).
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 323

7270 August 15 Ia0 (1763). Grigore loan Calimah VodA miitteVe preulii de la biserica
domneasctl din Carte sA ia din visteriile Orli pe fie§tecare an ajutor de 739 lel
(XCV, 87).
7271 August 7 (1763). Popa Toader de la Preapadoabna Paraseheva cumpArA de
la monahul Toader Mistreanul o case"! In Muntenimea de milloc (XCVI, 148).
7272 Mart 1 (1764). Andrei Croitor zeat Amhrosoae cumpArA o casA in mahalaoa
Muntenimei de jos de la Hristea fAclier (XCVI, 150).
1764 Julie 14. Grigore Alex. Ghica VodA milueVe pe preutii de la biserica din
Curtea domneascA sA ia pe an o vadrA de vitt domnesc de la Odobe§ti, (XCV, 88).
7273 lanuarie 24 (1765). Hatmanul Vasile Roset dA mAnAstirii BArboiului 2 du-
ghene lângl biserica ArmeneascA pentru mo§ia Lazorenii pe Jijia (XCVI, 153).
7273 lanuarie 25 (1765). tefan IzmanA cop 1 in casA cumpArA de la ArsAnia fus-
tarita o casA in Muntenime de mijloc (XCV, 154 ).
1765 Mai 15. loan Nacul ot visterie dA lui Andrei CAsoteauul ot visterie o piv-
nita cu locul ei la podul de piatrd In IaA in schimbul a 7 jirebii de mqie la Ple§e§ti,
(Suceava), (LXXXIX, 243).
Fdrd an. Popa Vlasie din la§i.
Far-6 an August 12 laV. Gheorghe staroste de negutitori din Ia§i cumpArA de
la MArica IhnAtoae (cAtrA 7141), LXXXIX, 243).
1766 lunie 21. Carp vornic de poartA alege locul de casA a fii0 Sandei medel-
niceroae AslAnoae in Ia§i de latura targului bollor despre Copou (LXXXIX, 31).
1766 Julie 23. Grigore Alex. Ghica VodA intAre§te anaforaoa lui Ramadan vel
agg, in pricina unui loc de casA a ficiorilor Sandei AslAnoaei medelniceroaia, (LXXX1X 32).
1776 lanuar 4. Gafita cumpArA de la Ionita Mihai §i sotia lui Catrina un loc
de casA in Muntenimea de mijloc, (XCV, 205).
1778 Iulie 23. Carte de judecatA in Ora dintre Ruxanda fata lui Costachi Ba--
ceau§ §i intre TAnasA Ranga cupet I4 pentru clironomie (XCVI, 214).
1783 Februarie 4. loan Munteanu casap din la0 cumpArA de la Ilie Rata §i de
la Costanda 2 pogoane vie la Buciumi, XCVII, 19).
Fbra an. Zoita sotia lui Gheorghe vinde lui Hagi Dumitrachi un loc de casA In
mahalaoa BroOenii, Ia0 (XCVII, 74).
1793 lanuarie 18. Costachi hatman scrie carte lui Mihai StAnescul in privinta ca-
sei, ce a cumpArat de la Neculal BrAtulescul in Muntenimea de mijloc (XCVII 82).
1794 Mart 3. Ghecrghe Botezatul biv terzi ba§a cumpArA de la Toader Bal$ blv
vel pitar un loc sterp in la§i hingd biserica de lemn a SI, Gheorghe (LXXXVII, 120).
1794 April 16. Mihail C. Sutul Vodd intAre§te lui Gheorghe Botezatul croitor un
loc de casA cumpArat de la T. Bal§ pitar (LXXXV1I, 121).
1794 Sept. 29. Anaforaca lui AnastasA vel agA cAtrA Vodl in cercetare ce a fA-
cut locului din la0 din mahalaoa Feredeilor ldngó biserica de lemn a sf..Gheorghe,
cumpArat de Gh. Botezatul biv terzi ba§a de la pitarul T. Ba4 (LXXXVII, 122).
1794 Oct. 3. M. C. Sutul VodA intAre§te lui Gheorghi Botezatul croitor din la§1,
locul sterp cumpArat de la pitarul T. Ba4, in mahalaoa Feredeilor (LXXXVII, 123).
1798 Oct, 26. Chir lacov mitropolitul Moldovei cumparA de la preuteasa Safta
fata lui Andrei Croitor un loc de casA in Muntenimea de mijloc, (XCVI. 233).
1199 lunie 6. Efrem Partenie ot Sfântul Atanasie gospod dA fiului sAu tefan un
loc de casA cu pomet pe drumul din Muntenimea de mijloc Ia§i (XCVI, 232).
1800. Andrei Costopol rAscumpArA. cu protimisis cAteva locuri de casA din MO
de 14 Constandin jitnicerul (LXXXV11, 124).

www.dacoromanica.ro
324 DOCUMENTE

1804 Febr. 16. Vas Ile copil sArac din casA cere sl i se vanza o casA cu locul
el in k* la mahalaoa sj. Andrei (XCVII, 160).
1817 Julie 9. Vornicia de aprozi carte cAtrA Constantin telal ba§a sA vanzä la
mezat o cra§mA ce se aflA pe locul manAstirei Frumoasa a lui Gr. Mihail (XCV, 98).
1818 Mai 19. Divanul Orli tntAre§te lui Stefan Constantin cra§ma ce a cumpArat'o
prin mezat de la Grigore Mihail (XCV, 99).
1823 Mort 8 Iasi. Ion Sandul Sturza VodA intAre§te §i spore§te mila domneascA
ce o are bisarica Banul din Iasi Mute de mitropolitul lacov Stamati, (XCV, 101).
*
* *

Academia Rom 4nà 1 documentele ce vorbesc de Iasi.

(seria IV plic. 98-114)
7164 Mai 28 (1656). lonitA PrAjescul vtori visternic dArue§te un loc de casA lui
Conte§ camara§ (CXI, 93).
7175 Julie 16 (1668). Irina 0 surorile Candachiei vand un loc de casA Alexan-
drei fata popei Deochiatul (CXI, 133),
7182 Sept. 8 (1673). Boerii mari ai Moldovei IntAresc lui Alexandru Dracon slu-
ger un loc din la0 dat de .5'tejan Petriceicu Vodd (CV1II, 26)
7185 lanuar 20 (1677). Aga hita PAscAloae stArostoae de negustori din Ia§i dl-
rue§te lui PAtra§co negutitor o dugheanA In ulita rusascd (CI, 31 .
1789 Mai 20 (1681). loanichie monah fost vAtag la Mitropolitul Dosofteiu cll-
rue§te ginerelui sAu lui Gh. Paicul doao vii la Vlddiceni In dealul Mandrul. (CV, 96).
7190 Sept. 9 (1682). Cuza comisul cumpArA una jumAtate falce vie la orogari
de la Curbet ce a fost arma§ §i de la femeia sa Anita, ce o aveau §1 ei danie de la Ale-
xandru Beizadea, flub lui Antonie Ruset VodA (CV, 97).
7201 Sept. 26 (1692). Savin biv vel spatar cumpArA o falce vie la valea VlAdi-
cenilor de la Mierla Caludeasa din Ia§i a lui Caludi Zlatarul (CV, 108).
7201 lunie 8 (1693). Toader Baico ginerele lui Paladi negutitor din MO cumpArA
un loc de prisacA de la fratii GheorghitA §i Gavril §1 de la vara lui Anghelina (CV.112),
7216 August 6 (1708). Savin banul cumpArA 6 pogoane de vie la Miroslava de
la Safta jupaneasa lui Panaiotachi biv vel posteluic (CV, 124).
7234 Dec. 3 (1725). Lupu Pilat biv postelnic ginerele lui Vasilie SAlceanul vinde
lui loan Neculce hatman casele sale din MO (CXI, 136).
7234 lunie 7 (1726). loan Neculce biv hatman vinde casele sale din la0 lui
$tejan Gane parcalab (CXI, 137).
7236 Mai 1 (1728). Vornicii de, poartA aleg locul de casA din ulila Hagioaei a
lui Chiriac Croitorul (CXI, 138).
7239 April 8 (1731). Pilat vornic de gloatA alege un loc de casA a lui Ene negu-
titor din ulila Hagioaei ldngd zldul Goliei (CIII, 103).
7345 Mai 31 (1737). Gr. Ghica VodA IntAre§te mándstirii Bdrboiul din Iasi ti-
ganii dati danie de Sandul Sturza vel logofat (VIII, 46).
7249 Febr. 18 (1741). Natalia cAlugarita maica lui Costandachi cid danie partea
sa din Tatomire§ti manAstirei Sf. Arhanghel §i Sf. Vineri din Ia§i (CV, 148).
7254 Sept. 15 (1745). Preutul loan Zugravul vinde post. Costantin o casA cu locul
ei pe ulda Pdrvulestilor ce se zice acum ulila strtimbd (C, 106).
7269 Sept. 8 (1760 . Vornicii de poartA mAsurA locul lui Lupul Hadambu din Mun-
tenimea de sus despre Copou (CXI. 170).
7269 lanuarie 23 (1761). loan Teodor Calimah VodA milue§te De Vasile .Gane
diacul de divan cu un loc de case in Iasi in Muntenimea de sus (CVII, 20).

www.dacoromanica.ro
 DOCU.MENTE 315

1761 Mat 15 Ia0. Ion Teodor Vocla Callmah intAre§te stapanire lui Grigore Ar-
ma§ul pe un loc cu 3 case pe podul vechiu (CVIII, 71).
7273 Febr. 20 (1765). Ilinca preuteasa preutului loan Zugravul §i cu fiul ei Gheor-
ghe schimba cu nepotul sat' Toader Blanariul, and o casa din ulila stramba pentru
o altä casä din Muntenimea din mijloc (C. 115).
1765 Febr. 28. Gr. A. Ghica Vocla intare§te schimbul facut de Ilinca preuteasa
cu Toader Blanariul, and o casä a ei din ulija strámbff pentru o alta casä din Mun-
tenimea de mijloc (C, 88).
7274 August 26 (1766) Vornici de poarta aleg locul de casä a lui Toma Alexa
cupet, a lui Naftanail ieromonah §i C. Arapul (CXI, 139).
7276 April 7 (1768). leromonahul Naftanail Alevra vinde lui Vas. Razul hatman
un loc de casä in Iai (CXI, 140)
7276 April 7 (1768). MAI sin Petre Alevra cupet vinde hatmanului Vasile Razul
un loc de case in Ia.i (CXI, 141).
1768 April 8. Vasile Razul hatman vinde Saftei Roset hatmäneasa un loc de case
in la§i (CXI, 142).
7276 Mai 1 (1768). Lupul Gane vinde Saftei Roset hatmaneasa un loc de case
in Iai (CXI, 143).
1768 Mai 8. Anaforaoa Mitropolitului Moldovei §i boerilor divaniti in pricina
dintre Sachelarie Duca §i Lupul Cane pentru un loc de case in la0 (CXI, 144).
7286 lanuarie 25 (1773). Ilinca Bosiasa jicniceroaia cumpara case in /a0 de la
Vasile Purece (CXI, 145).
1773 April 10. Vasilie blanariul din Treisfetitele feciorul lui Ion Rugina vinde
logofatului lonita Codreanul o rsä de pe ulita strambe(C, 116).
1773 April 20. loan Codreanul log. cla preutului Toader de la Talpalari o casa
pe ulita Stramba schimb pentru un alt loc de casa aláture (C. 117).
1776 Febr. 25. Ilinca Bosipasa jicniceroaia vinde Saftei Roset hatmäneasa un loc
de case in 1ai (CXI, 146).
1778 Sept. 17. Const. Dum. Mbruz intare§te lui lanachi Sava diac de visterie un
loc de casa in Muntenimea de mijloc (CV,57). .

1779 Julie 5. Nastasia Covrigeasa a lui Lupa§co Covrig ce a fost staroste de

ciocli In laV, cumpärä 30 pamanturi in TatoTiruti de la Paväl Racul §i Anita (CVI, 23).
1780 April 29. Neculai vornic de poarta alege locul de casa a lui Sandul Ma-
halul seiman agesc in mahalaoa Muntenimei de mijloc (CVI, 29).
1780 Mai 1. Sandul Mahalul §i Maria vand Mariutei copilei ce a slujit la dmlui
vornic Dum. Sturza §i la Mariia sa Domnita o casa in mahalaoa Muntenimel de mij-
loc (CVI, 30).
1780 Sept. 11, Matei Ghica Voda biv vel spatar vinde cumnatului sau loan Canta
biv vel logofat un loc de casa In Muntenimea de sus (CXI, 171).
1780 Sept. 14. loan Canta biv vel logofát primeite danie un loc de casa in Mun-
tenimea de sus de la Hariton stoleriu (CXI, 172).
1780 Sept. 14. loan Canta biv vel logofat cumpara un loc de casa in Muntenime
de sus de la Ion Ursul ginere lui Paladi (CXI, 173).
1780 Sept. 14. loan Canta biv vel logofát cumpara "tin Icc de casa de la Gri-
gorie Stoleriu In Muntenimea de sus, (CXI, 174),
1780 Sept. 14. loan Canta hiv vel logofat cumpara de la loan Ursul ginerele lui
Paladi un loc de casa in Muntenimea de sus, ce-1 a vea de la Luca (CXI, 175).
1780 April 14. loan Canta biv vel logofat cumpara de la Ion pietrarul un loc de
casa in Muntenimea de sus (CXI, 176).

www.dacoromanica.ro
31.6,.._
_
DOCUNeNTE
.

1781 Dec. 15. Vornicil de poarta mlisura locul de cult a lui Matei Cantacuzino
blv vel spatar, in Muntenimea de sus (CXI, 17).
1782 Februar 3. Encioae abagerita arata ca Mihai Marza i-a rtiscumparat o du .
gheana, ce apucase a .0 face pe locul lui, (XCVII 7).
1782 April 9. Nechila sin Chirila vinde lui loan Munteanul casap §i Anitei o vie
In dealul Buciumului (XCVI1, 8).
1782 Decembrle .13. loan Canta biv vel logofat därue§te fratelui sail lordachi
Canta vel vornic o parte din locul ce 1 are in Muntenimea de sus (CXI, 178).
1783 Febr. 28, Alex. C. Mavrocordat Voda Intare§te dania lui Ion Canta biv vel
logofat catra fratele du lordachi Canta vel vornic o bucata de loc din Muntenimea
de .sus (CVII1, 25 .

1783 Oct, 8. Alex. Constantin Voda da carte sa se cerceteze locurile din Man-
tenimea de sus ale lui Manolachi Hadambul §i a lui Tanasa Gane (CXI, 179).
1785 Mai 27. Andrei Moadea vornic de poarta alege locul de casa a lui Toa-
der teslar In Muntenimea de sus (CVI, 83).
1785 Sept. 15. $tefan lzmana vinde cumnatului sail lonita Tulea blanar 4 palme
de loc In mahalaoa Muntenimei de 'Woo, luat zestre de la socrul sail Ursachi
Mainaliga (XCVII 37),
1786 August . Sandul dascal la Sfeti Spiridon cere un vornfc de poarta sa-i
aleaga un loc de casa ce-1 are in Muntenimea de sus (CXII, 161).
1786 August 8. Vornicii de poarta aleg locul, de casa in Muntenimea de sus a
lui Sandul dascal la Sf, Spiridon (CXII, 163).
1786 Noembrie 17. Gheorghe Branza talpalar cumpara de la Zamfira Feredeu§ o
casa in mahalaoa Feredeilor (CX1, 149).
1786 Octombrie 6. Marturia hotarnica a vornicilor de poarta pentru alegerea
locului de casa in Muntenimea de mijloc a lui Grigore Butuc fecior Sandului Butuc
(XCVII, 43).
1787 Mart 1. Ionita I, Tulea Blanar §1 Catrina vind o casa in Muntenimea de
mijloc lui Dima Casian blanar §i Paraschiva (XCV1I, 52).
1787 funie 20. Damian Casian din tdrgul de sus schimba cu Miron Scortascul
ot visterie, dandu-i un lo.: de casa din Muntenimea de mijloc pentru 2 locuri de du-
ghene In Podul Vechlu (XCVI1, 50).
1787 lunie 22. Miron Scortascul ot visterie schimba cu P. Che§co §atrar dandu-i
un loc de casa din Muntenimea de mijloc pentru alte 2 locuri din mahalaoa Talpalari,
(XCV1I, 51).
1787 Julie 20. loan Rusul §i Ion Carbule sarb valid o curatura de vie din dealul
Buciumilor lui Vasilache Croitorul din la§i (XCVII, 49).
1787 Oct. 15 Grigorie Butuc vinde un loc de casa in Muntenimea de mijloc lui
Dima blanariul (XCV1I, 44).
1789 Marlie 16.11inca lui Gheorghe Pura§ul din Iasi vinde lui Stefan, Vasile §i
Tota o casa in mahalaoa Muntenimea de mijloc (XCVII, 70).
1789 lulie 24. Marco barbieriul vinde lui Stefan Talpalarul o casa din Talpalaria
veche (CX1, 150).
1789 lulie 2. Toader teslariu fiul lui Mihai Teslariu vinde sardarului Arghire
Cuza un loc de casti In Muntenime. (CV1, 101).
1790 Februarie 1. Joan Casap Munteanul vinde o vie a sotiei sale de la Miroslava
§1 cumparA o alta vie in Buciumi pe mo§ia manästirel Dancului (XCVII, 59)
1790 Febr. 2. Dumitru fiul lui Munteanu casap lasa pentru datorie catra Ionita.
Teodor via sa din Buciumi (XCVII, 00).

www.dacoromanica.ro
 VOCUMENTE 127

17E0 Martha 15. Cost. Ghica batman dArue§te lui Hagi Manole I,io cosop din
Iasi ni§te tigani (XCVII, 62).
1790 Anne 26. Suzana monahie vinde fratelui sAu Dumitru blAnar o jumAtate de
dugheanA rämasA de la tatAl lor Pav Al Stroescul blanar tn hirgul de sus pe ulifa Ha-
giooei (XCVII, 63).
1790 Sept. 5. Un Gheorghe vinde un loc de casA fratelui slu preut Manolachi
(CXI, 151).
1791. Scar lat Sturza visternic vinde un loc de casA fri Jasl 1u Vasile Roset comis,
(CXI, 148).
1791 Fehruar 19. Planul caselor visternicului Scarlat Sturza §i ale lui Vasile Ro-
set comis (CXI, 147).
1791 Julie 30. Sandul dascal vinde lui Toader MAcAretcul o cas1 din Muntent-
meet de sus (CXI, 168).
1791 Avgdst 2. Toader MAcArescul cere de la divan carte pentru alegerea unei
case din Muntenimea de sus cumpArat de la SanduI dascal (CXI, 169).
1792 Mart 2. C. Ghica lrtman face [jalba lor divan ,contra lui Toader MAcAres-
cul camaras vecin cu casele sale (CXII, 171).
1792 funie'27. Preutul Toader cere de la divan un vornic de poartA sä-1 aleagA,
un loc de casA al duhovnicului de la Talpalari (C. 120).
1792 Julie 10. Neculai Roset vel logoMt randue§te pe Cana. Panul vornic de
poartA sa aleaga locul de cal al preutului Toader din mahalaoa Talpalarilor dln 1a§1
(C, 121).
1792 Sept. 8. Camaras Toader MAcArescul vinde casele sale din last gramaticu-
lui Costachi (CXII, 172)
1792 Decembrie 10. Enachi fratele lui Neculai croitor vinde o casA in mahalaos
Feredeilor preutului Costachi (CXI, 132).
1793 Mai 1. Stefan talpalarul se imprumuth cu bani de la logofAtul lordachi Lo-
zonschi (CXI, 153).
1794 August 6. Necula Milo Matel Popov Imparte locul unei dughene cumpAratA
de la Dumitru blAnar fri ulita Hagioaei cu un vecin al dughenei (XCVII, 103).
1796 Februar 14. Lupa§co Bullu §1 loana fata lui Ion Rata vAnd un pogon vie
zestre la Buciumi lui Stefan TAratA din Curtea gospod, (XCVII, 124).
1796 Mart 9. Stefan Tarata seiman gospod din Iasi vinde un pogon vie la Bu-
clumi lui Mihalachi biv vel sulger (XCVII, 135).
1797 lanuarie 25. loan GAndul vtori arma§ i se vinde casa prin cumnatul säu
lordachi Lozonschi logofat din mahalaua Feredeilor (CXI, 154).
1798 Sept. 25. Alex. loan Calimah VocIA scrie carte Mil Nec. Scanavi biv vel
postelnic sA facA publicatiile de vanzarea caselor, cumparate de Vasile Roset vel vornic.
(CXII. 180).
1800 April 26. Stefan fiui preut. Partenie schimb I cu stolnicul I. Chew) o casa
in mahalaua Muntenimei de miiloc 1ing6 biserica Vulpe (CIII, 181).
1801 Mai 23. Cartea lui Costachi Ipsilant Vorlä catrl vornicia de aprozi d strige
la mezat casele Catrinei sotia lui Gh. Costin cApitan (XCVII 147).
1801 lulie I. Safta lui Gh BrAnzl vinde locul ei de cas1 din makalaua Fere-
dellor logofAtului lordachi Lozonschi (CXI, 155).
1801 August 14. Carte de judecatA a lui Mih. Luca spatar I Vas..Roset vornic
fri pricina dintre Partenie §i Petre diacul de divan pentru un loc de cast In mahalatia
Muntenimei de mijloc (CIII 183).

www.dacoromanica.ro
3t3 DOCUMENTE

1802 Mart 21. jalba log. lordachi Lozonsthi pentru banti imprumutatl lui $tefan
Talpalariul (0(1, 156).
1802 Mart 21. Alex. Nec. Sutu Vocia scrie lui lordachi Negre 'batman pentru pri-
cina de bani a lui lordachi Lozonschi log. cu Stefan Talpalariul (CXI, 157).
1802 Mart 30. Cartea hatmaniei catra telal ba§a sä vanza casele lui Stefan Tal-
palariul (CXII, 158).
1804 Julie 11. lordachi Lozonschi sulger jalbä contra lui Dum. Beldiman stolnic
pentru locul caselor din mahalaoa Feredellor (CXI, 159).
1804 Febr. 27. Cartea departamentului al 2-a randue§te pe Dum. Meleghi voraic
de poarta sä cerceteze hotarele caselor lui Vasile copilul din Ini in mahalaoa F eredei-
lor (XCVII, 161).
1805 Februar 9. Cartea departamentului 2-a in vanzarea ce face I. Stan faclierul
din la§i a unei case din mahalaoa Feredeilor la fesul Bahlutului (XCVII, 168).
1805 Febr. 19. Vasile Roset vel vornic cere sa i se masoare locul de casa cum-
parat de la Minna Maria Sturza din 1(30 (CXII, 191). .
.

1805 Febr. 25. Cartea marei logofetii catra pah. Ion Tautul sä hotarasca locul de
ma a lui Vasile Roset vel vornic, (CXII, 191).
1805 Fébr. 25. Cartea marei logofetii catra medelnicerul Dum. lacodin pentru lo-
cul de casa a lui Vasile RAet vornic (CXII. 19).
1805 Decenfbrie 2. Maria Sturza baneasa scrie marei logofetii pentru un loc de
casä In lap' (CXII, 198).
1805 Decemb. 13. Vasile Roset vel vornic jalba catra Vocla pentru un loc de
casa luat schimb de la baneasa Maria Sturza (CXII, 199).
1805 Decembrie 21. Gheorghe Talpe§ vornic de poarta arata cu ce pret s'au
vandut rama§iturile moartei Paraschiva din JW de catra telal ba§a dupa poronca cins-
titului departament (XCVII, 169).
1805 Decembrie 21. Cartea agiei catra Marcu staroste de teslari §i calfa Ilie ca cu
Gh. Talpe§ vornicul de poarta sa pretaluiasca o casa a Paraschivei, femeia lui Tanasa
abagerul (XCVI1, 172).
1807 lulie 1. Daniil arhimandrit de Hingul se invoe§te cu Boroh jidov sa plätea-
sal 30 lei bezmän la manästire pe an pentru o dugheana din ulita Mrgului de Jos,
(CIII, 150).
1808 Noembrie 19. Macarie potosinghel al mänastirei Barnovschie, vinde lui Da-
vid Leiba jidov o Casa pe locul manastirei In dosul Mrgului de jos in mahalaua Sian-
tului Lazar (CVII, 95).
1808 Noembrle 28. David postavarul jidov cumpara de la Enachi §i Petrache fi-
clorli lui Dumitru vutcarlu o casa cu locul ei ldngd huidila ce merge la vama dom-
neascd (CV1I, 96).
1808 Noembr. 30. Cartea divanului Cnejiei Moldaviei prin care se Intare§te lui,
David postavariul jidov o casa cu locul ei In mahalaua SI. Lazdr, Idngd huidija ce
merge ta vama gospod (CVII 97).
1810 Mal 24. Hotarnica Copoului a manästirii Treisfetitelor din Ia§i (CXIII, 4).
1810 lanuar 22. Lohan Burghelea negutitor arman cu ai lui vinde lui lordache Ca-
targiul biv vel spatar o casa cu locul ei In I4i pe pedal vechiu la deal de cdsdpie
(CVII, 78).
1811 futile 9. Vasile fiul Paraschivel se invoe§te cu Soltana sopa lui Ion faclierul
raposat IA stapaneasca Soltana o casuta a ei In mahalaoa Feredellor apraape de Bah-
lul (XCVII, 191).
1812 lanuarie. Proloereul Lazdr Asachievici se fnumle cu mdnds Urea Fru..

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 329

moasa so plOteascd bezmOn nanOstlril pe flecare an pentru locul ce l'a cumparat

de la pitarul Neculal (XCVII, 195).
1812 Noembrie 12 Maria fata pr Costantin Munteanu vinde o cascloara din
mahalaoa Feredeilor vaduvei Catrinei cusatareasA (CXI, 160).
1813 April 29. Mahalagii din mahalaua Feredeilor dau jalba la Vocla pentru un
drum din partea mahalalii Feredeilor (CXI, 161).
1814 Februar 22. Scarlat Alex Calimah Vocia Intareste new, titoru'ul MagArdici
Hagi Cazacu arman locul de casd de pe ulifa podului vechiu (CV1II, 80)
1815 lanuarie. 1. Iordachi Lozonschi biv vel pah. vinde un loc de casa din ma-
halaoa Feredeilor vame§ului Toma Buzdugan (CXI, 162).
1815 April 24 Logofetia cea mare catra vornicia de poartA In pricina dintre lor-
dachi Lozonschi paharnic §i Dim. Beldiman stolnic (CXI, 163).
1815 Sept. 4. Costantin Catargiu vel vornic scrie Ohl megie§ii cu mo§ille mantis-
tire. Socolei : Socola §1 Ezerenii ca va cere a aleaga hotarele acestor mo§ii ale mAnas-
ti re i (XCVII, 128).
1819 lanuarle 16. Mihail Arnautul e facut vel cApitan de Scarlat Alex. Calimah
Vocla, strain traitor In Ia§i, venind de curAnd de peste hotar, din Turcia, (CVIII 115).
1823 lunie 1. Cartea g(ispod catra Aslan vornic de aprozi BA strige la mezat
casele Fevroaniei Monahiei din la$1 (CXIV, 4).
1823 lunie 2. Vornicia de aprozi scrie carte la Neculai telal ba§a sa publice van-
zare la mezat a caselor Fevroaniel Calugaritel (CXIV, 5).
1823 Iunie 25. loan Sandu Sturza Von Intare§te logofat D, Sturza dreptul de a
lua 4 masuri de apd din Casa apelor de la Oolia (CV1II, 39).
1823 August 6. Monahia Fevronia Gheuca vinde casele sale parinte§ti din 10,
(CVIII, 40).
1824 Mal 20. Cost. Timircan vornic de poartA masura locul cu case din podul
vechiu a lui Ghemi§ Caraca§ negutitor arman din Ia§1 (CV1II, 86)
1828 Noembre 9. Catinca Lozonschi paharniceasa catra divanul judecatoresc al
Moldovei in priclnile ce au pentru Lin loc de ma (CX1, 164).
1829 Febr. 12. Vasile Padure vornic de poarta cerceteaza pricina de hotar a
locurilor de casa ce are In Ini pahArniceasa Ecaterina Lozonschi (CXIV, 23).
1832 lulle 7. PahArniceasa Catinca Lozonschi Inchee contract cu Anton Cobolschi
pentru lozul din mahalaua Feredeilor (CXI, 165).
1836 lanuarie 9. Act judecatoresc In pricina dintre Anton Cobolschi §i Toms
Buzdugan pentru un loc din mahalaua Feredeilor (CXI, 166).
1836 August 10. Sardar Toma Buzdugan vinde caminarului Procopie Florescul un
loc de ma In mahalaoa Feredellor (CXI, 167).
1836 Sept. 18. Procopie Florescu caminar vinde locul sat( din mahalaoa Feredeilor
lui Mihail Gr. Sturza Vodlf, cdrula 17 dO ft izuod de Mate documentele (CXI, 168).
1836 Dec. 17. Hotarnica locului cumparat de Mihail Gr. Sturza Vocla de la ca
miaar Procopie Florescul cu plan (CXI, 169).
1850 Mart 12. Frunta§ii cetateni ai la§ilor fac jalba cAtra. domn, cerAnd Infrumu-
setarea capitalei Moldovei (CXI, 93).
1827 Aug. 10. Pr. Gheorghe cumpara fn orogari casele lui Grigore Palimar
(CX, 104).
Obs. Plicurile 99, 102, 104, 109, nu cuprind nici un act ce sa vorbeasca de Ia§1.
Oh. GIMAnesca

42

www.dacoromanica.ro
330 DOCUMENTE

66), In §edinta de la 8 lunie (Proces-Verbal No, 66) se expediaza mai multe lui-
old curente, schimb de publicatii, abonamente noua.
Se primesc mai muite bropri de la d. capit. Berechet, harnicul nostru cola-
borator din Chl§inau ; se vor face dad de sama asupra acestor lucrari.
Dl. Pre§edinte comunica Comitetului ca din partea d-lui Duf, ebraist §i bancher
un exemplar unic din o lucrare aparuta in ebraica la Ia§i. la anul 1843 Seiler Tanic
lucrare de cabalistica. Cartea cuprinde 94 file, din care 8 albe. Existau deja in la§i la
1843 mai multe comunitati ebraice eterodoxe. nu rabinice. Lucrarea a aparut in insti-
tutul Albina a lui Gh. Asachi,
***
67). In §epinta de la 10 August (Proces-Verbal No, 67), dl. casier face expunerea
asupra situatiei casei pe semestrul I; incasari 84342 lei 50 bani; cheltueli 54114 lei ;
rezulta dar un excedent de 26082 lei.
***

ExploarArl arheologice la Cotnari

In ziva de 23 lulie d-nii M. Costachescu §i Gh. Ghibanescu au cercetat arhiva de
acte vechi a d nei Natalia Paciurea, nascuta Hartulari. S'au gasit foarte mu/te acte ce
vorbesc de mo§ia Sfraholin, pe Jijia §i Litre altele copia slavona a uricului WA data
de la luga Voda, publicat de M Cogalniceanu in Arhiva Rumaneasca §i publicat in
text slavon mai jos de d M. Costachescu.
Asupra mo§iei Strahotinului se pastréaza la Academia Romana o condica a man.
Humorului, care cuprinde intre altele §i documentele Strahotinului, de pe Jijia. Din
succesiunea ducumentelor se vede ca uricul de la luga Voda apare in procese prin
1762 §i se folose§te de el C. Gandul, pentru a dovedi ca mo§ia Strahotinul se futindea
§1 peste Jijia, pe când vechile hotarnice se opriau in Jijia.
Arhiva de documente a d nei Paciurea e prea bogata ca s'o fi putut cerceta de-a
fir'a parul in ateva ceasuri de cetire. Am publicat mai sus actul de na§tere in gre-
ce§te a lui Antonio Carusso din 1777.
Tot de la d-na Paciurea s'a capatat manuscriptui unui roman scris de Elenco
Hartulari, -nascuta Plitos, pe la 1856 Istoria vietel mele 1801 (recte 1810) Elena Hartulari.
Romanul scris de Elenco Hartulari a fost copiat de mine §i se va publica in volum a-
parte, prezentand un mare interes cultural prin datele, ce cuprinde asupra epocii intre
1827, data casatoriei sale, §i intre 1856, data scrierii aminticilor sale. Persoana lui M.
Voda Sturza ocupa un loc principal in acest roman.

www.dacoromanica.ro
 Observari cu privire la uricele lui Iuga Vodä
Istoricii no§tri nu ne-au lamurit deplin asupra lui Iuga 10, Domnul Moldovii,
dedinaintea lui Alexapdru cel Bun. Confundat, uneoti, cu celalt luga, lurg Corlatovici,
In timpurile din urma, se pare, istoricii au cazut de acord, ca sant doill persoane deo-
sebite. ')
tirile interne ratline de la luga Von, din 1400, nu sant multe. Analele putnene
ii numesc Ologul" 0 spun cl a domnit 2 ani ; letopisetul dela Bistrita §i cel al lui A-
zarie spun a a domnit 2 ani 2). Grigorie Ureche 8) spune ceva mai mult : Iuga Vodi
intrecut-au pe domnii cei trecuti... 0 au descalicat ora§e prin tars, tot la locuri bune 21
ales sate.. i au inceput a daruire ocini prin tara la voinici, ce facea vetejil la o§ti".
Intru an sau doi, cat a domnit, va fi dat urice de danii §i de Intaritura. Multe se
vor fi pierdut, In nenorocirile ce au trecut peste acest pamant al Moldovii. Din ate
vor fi fost, nu cunosc, azi, deck 3, unul pastrat In regest §1 douA, cunoscute, pana a-
cum, numai in traducere.
A). Despre autenticitatea celui Intai, nu pot spune nimic, neavand la Indamana ale-
mentele trebuitoare. 11 reproduc, mai departe. [E vorba de mo§lile Manastiril Buhalnita :
Ghindloanii, Cracaoanii Cracaul negru, Buhalnita, Izvorul alb, Sacul, Baltate§tii §i Man-
ja§tii, de la tin. Neamt] :
. Fara data, un hrisov de la Domnul luga Vvd. cu a lui talmacire... cuprinzatoriu
ca au dat lui $arban lidnddu pentru slujbile ce au facut Domnitorilor de mai Inainte,
precum si Domnii sale, trii sati, unul Solomone0ii pe Topolild i doua sati Muntenli
§1 PeIntece0ii pe Crac5u. 1ara hotarul sa fie, dupa hotarale vechi" 4).
Singurul element, care poate arunca Indoiala asupra lui, este, poate, lipsa de data,
de an.

1) Pentru literatura referitoare la aceasta chestiune, vezi : B. P. Hasdeu, Ictoria,

Critica I, 89-92 ; -A. D. Xenopol. 1st Romanilor, ed. 1, vol. II, 136 148, 150, 151 :
ed. II-a, vol. III, 148, 159, 160 ; Rev. p. ist. arh. i fil. vol. IV 714.-D. Onciul, In Corm
lit. anul 18,1 §i urm,, anul 20 _66 §i urm. ; Originele Principatelor Romane 252 ; 1st.
Romanilor de la Mircea cel Batran, pana. la 1526 [stenografiat, 19 0] 66 68, 290 [in a-
ceste lucrari, Onciul sustine ca lurg Coriatovii 4i luga este una l aceia§ persoana] ;
acela§, in Datele Cronicelor moldovene§ti asupra anilor de d ,mnie a lui Ak xa,idru cel
Bun, In Anal. Ac. rom. S II. mem. sect. istorice, XXVII, 2J8, 209, 211-212, 214 ; a-
cela§, Din Istoria Romaniei, 1914, 38, 184 in aceste vorbete despre 2 luga, deosebiti]
-N lorga, Geschichte des Rumanischen Voikes, 1, 297, II, 534 ; Studil §i doc. V, 597 ;
Istoria lui *tefan cel Mare 23 ; Cateva note despre croni ele §i traditia noastra iztorica,
fu Anal. Ac. rom. S. II, Mem. Sec. istorice XXXIII, 134 ; Bulletin de l'institut pour l'é-
tude de ['Europe Sud-orientale, 1914 165 ; 1st. Romanilor In hipuri §i icoane, Craiova
1921. 17 ; Histoire des Roumains, siar§it, I.-Radu Rosetti, Pamantul, satenii §i stapanii,
131-132 ; acela§, Despre Succesiunea domnilor Moldovei dintre Latcu §i Aiexandru cel
Bun, 1923, 6, 7, 21, 23-27. -I. Minn, Principatele romane 0 politica orientala a Impa-
ratului Sigismund, 1919, 30, 34-36, 39, 94, 95 ; Acela§, Cony. lit. 1919, 65 §1 urm.
.2) loan Bogdan, Vechile Cronice Moldovene§ti 143, Cronice inedite 35, Letopisetul
lui Azarie 90.
3) Cogalniceanu, Letopisete, ed. 1, vol, I, 102.
4) Arhivele Statului, Ia§i Condica de Anaforale 148 (anul 1855), fila 32 (verso),
Cp. §i Buietinul loan Neculce". fasc. 3 (1923), 199,

www.dacoromanica.ro
332 DOCUMENTE

Hrisovul care, la 1855, era alaturi ,cu a lui talmacireu, nu gilt) uncle va fl filnd.
Numele satului Ghinciluan I, de la tin. Neamtului, poate fi pus In legatura cu
Handal) Sarban 9. Alci probabil a fost Invins, de Stefan I, In 1395, Craiul Ungariei,
Sigismund 9
B) Al doilea uric, pastrat In o traducere de la sfar§itul sec. 18 ori Inceputul celui
al 19, In Arhivele sfantului Spiridon, din lag!, in plicul Bacegti, a fost publicat de A.
D. Xenopol, In Revista p. ist. arh. i filologie a lui Tocilescu, vol. IV, 714 gi de Ghi-
banescu, in Ispisoace gi Zapise, 11, I. El e din 6908, indiction 8 Noem. 28 01, prin el,
luga Vodá däruiegté lui Taban doua sate : unul pe Garbovali gi altul pe Bar lad, In
gura Crasnil.
Autenticitatea uricului, greu de stabilit, in lipsa originalului, a fost aparata de
Xenopo1,8), recunotcuta de N lorga4), combatutä, la inceput, de Onciu15) gi admisa
apoi ; autenticitatea nu e tagadulta de Gh. Popovici 7); e recunoscutä de Radu Rosetti 9,
combatuta, apoi 9) ; nerecunoscuta de I. Minea 10); Gh. Ghibanescu, care intai recu-
noscuse autenticitatea uricului, se indoegte apoi "), stäruind sa arate, in amanuntimi,
fazele procesului, care se terminä In 1825, and uricul ce sau aratat sau cunoscut
plastograf §i sau rupt In domnescul nostru divan", ,caci mai Intäi acel ispisoc facan-
duisa cu patrundere luare aminte sau vazut slovile nol gi nepotrivite cu acelor vechi
scriitori in limba sarbasca, la cele mai multe locuri ras §1 slant"). Era recunoscut §i
de I. Bogdan 0).
lntre ducumentele, donate de d Drossu, Muzeului Municipal din lagi, s'a gasit §i una
din cele 3 bucati, In care a fost rupt uricul, la 1825, and a fost declarat de plasto-
graf Pergamentul, ce e drept este cam gros, scrisul vechiu, §i caracterele mai mari
de cat cele obicinuite, in documentele din timpul domniei lui Alexandru cel Bun ").
Bucata, care se pastreaza, destul de mare, nu este nici Intrun loc rasa sau sparta,
doar la incheieturi, literele sant roase, de vechime. Ea este interesanta, caci pastreaza,
In Intregime, lista boerilor martori.
Dau mai departe acest text slavon, cu traducerea lui, cautand sä scot din el ele-

1) Cp. S. Zotta, Arhiva genealogica II 274, nota.

2) 1. Bogdan, Cron Moldovenegti, Malele putnene, 143 : acesta batu pe Sigis-
mund, Craiul Unguresc 11.4 KIDIA0K-ku, ibid. 245 246 ; la tel Dan, Cronica Episcopiei
de Radauti 10 ; I. Minea, Cercetari istorice I, 225.
3) Loc cit., In lstoria Romanilor, ed. I, vol. 11, 149 gi In ed. 11, vol. III, 159, 160.
4) Studil gl doc. V, 597, Gesch. d. rum. Volkes, I, 297, nota 2 (gi in traducere
romaneasca,- 19_5 - vol. II, 67, nota 1).
5) Cony, lit. anul 20, 266 gi urm.
6) Datele Cronicelor, In Anal Ac. rom. cit. 28: .Parerea ce am sustinut alta-
data despre acest luga,... n'o mai admit acuma, recunoscand autenticitatea documentului
din 28 Noembrie, 1400u.
7). n Cronica lui Ureche despre ocoalele iugaene, Corm lit. anul 24, 1009 §i
urm.; asemenea In Anul de la Mantle in Moldova, In timpul lui Alexandru cel Bun".
Ibid. anul 39, 193 si urm.
8) Pamantul etc. 132.
9) Despre Succesiunea domnilor Moldovei etc , 26 27.
10) Principatele romane etc. 97 gi Corm lit. anul 1919, 65 gi urm.
11 Ispisoace II, gi IV1,-48 - 58.
1

12) Arh. star. lagi, tr. 1369, op. 1556, dos. 46, fila 90 -94 gi dos. 92, filele 76,
83, 84, 98.
13) 1. Bogdan D. St. I, 446.
14) Dar aceleagi slove, marl, In uricul, din 6919 (1411), lunie 28, de la Muz.
mun. 1a§1 ; publicat Ghib. Sur. I. 19.5.

www.dacoromanica.ro
 DOC(JMENTE 333

mentele, care ar putea vorbi de autenticitatea lui, sau de care sa servit au'orul fal§1-
ficatului uric, dad poate fi socotit astfel, ca sa-1 dea infati§area unuia adevarat.

pfC6(?)A0 ,
114 K*41111111
. [Hrp] 11 tWk 1) 114 o 03h( ? )K
. HpoCTH Ha K0111141, n[oAt] ,

. . apprIIIIHd
1 HOTOKd, d pra[ps]
LIM TO . . LlEpEcK Atka AIL 1
kiul . . AOIr . . . K w(T) Ton[t] Tx I

. . , KpaCHIll oy K4HK010 2) mpor , , Ak I

, . . . 010 I'd 11190CTt KS CON [01,0y] . , F11131k3t I RpsitlAna To (NOV
H ICK XOTAPIs. st PA TO ICTIk Il*pd . J MHO I ,21A H K-kpd RILIT611 HaH11(K) mladmpoitst
H C0N4V(444 H K1Jht KO/Aph MO(A)Ad(H)CKK1(K) I
Hilpa SpATOVIA HiT1,3,01rAd. H-kpa CTAHHCILINA
prehMNIHd. crkpa KOCT* HHTASA. a*pe I Nos* ftliTANA, atp4 Aparows gHT11131%. Ktpl
ApdrOlif HHTAtafil. ivkpA HgaHHWd HI. I TM3A rukpa postaHa cip-kTcHo(r) ickpn stk cTapo(r)
H .kpia HRst HA CT9d81. (11). KicpA RAd() AHopHHHa. ickpa MHXAHAMOILA. ist Aoyma AgOpH HIS&
stpa Mulcd .r0pAnkd I s*pcs alc* K) soiaph MO(A)AA(K)CKhl(x) d fiG HAWHAth MUT* KOTOillu
Coym(r) rocnompmk oy miim MOWAARCKOH [yr spamal Haun1(c) HAH HAU111(X) CK
I

CIO(A)HHKIi HAN 10l1P,0 KTO T0(1) HS AMU nopotrunrm tHaluor]o np.kAania H Hatuiro
01rTupSHSFHit4 BA Hortu (CMH IM8 I AtIstif ....MN KOTOplilli rocuomo. IFM01( [W01011111%
[Verso]: a lui Tiban pe 2 sate, unul pe Garbovat §i altul pe Barlad .
Traducerea acestui uric, dupa suretul care se afla in Arhiva sf. Spiridon, din
la§1, plicul Bace§ti, a fost publicata de Ghibanescu, Isp. I 1 §1 de A. D. Xenopol,
in Rev. ist. arh. filologie a lui Tocilescu, vol. IV, anul II, pg. 714.
In acest suret, ca in cele mai multe de acest fel, lipse§te tocmai lista boerilor, pe
care o are urIcul slavon de mai sus, §i a carui traducere o dau mai jos:
... la vecinicul [zavoiu]..... Igri§te la.... drept la capatul campului.... paraul Hru§eva
Iara hotarul.... peste padure.... de acolea.... Crasna In drumul Baicului.... apoi drept catra
Barlad... peste Barlad. Acesta este tot hotaruL..
Voevod §i credinta fratilor no§tri, a lui Alexandru §i Bogdan §i credit* boerilor
moldoveni 3) cr. Bratului Neatedul, cr. Jul Stanislav Rotampan, cr. lui Costea Viteazul
cr. lui Grozea Viteazul. cr. lui Drago§ Viteazul. cr- lui Dragoi Viteazul, cr. lui Ivani§
Viteazul, cr. lui Roman de la Siret, cr. lui Bddea cel batran, cr. lui Ivan Stravici, cr.
lui Vlad dvornicul, cr. lui Mihaila§, cr. lui Duma dvornic. cr. lui Mic Horaet, cr
tuturor boerilor moIdovene§ti. Dar dui:4 viata noastra cine va fi Domn In Tara Mol-
dovii, [din fratil ?] no§tri sau din neamul nostru sau oricine, acela ss nu-i strice [lui
Tiban] dania §1 intaritura noastra, pentru ca i-am dat.... care Domn Ii va
Limba, stilul sant cele obicinuite uricilor interne pastrate, cam din aceia§i vreme. 4)

I) In [ ] sant complectarile mele ; in ( ) am pus literele, care in uric sant scrise

deasupra cuvantului.
2) Poate fi §i mama. Dar cp. Bace§tii, din aproplere.
3) Textul Mayon nu cuprinde: credinta a tuturor boerilor no§tri a mari §i midi',
cum se gase§te in suretul de la Sf. Spirldon.
4) Cp. doc. din 6900 (1392), Martie 30, in Hasdeu, Arh. ist. . 18 ; cel din 6901 I,

(1393) Nov. 18, Onciul in Rev. p. 1st arh. §1 fil. anul VII (1894 367-368 [amandoua ,

de la Roman Voda]; asemenea doe. din primii ani de domnie al lui Alexandru cel Bun :
6908 (1400) Fevr, i 1, in Ghibanescu, Surete VIII, 81 ; 6911-11404), Ian. 7, 1. Bogdan,
in Cony, lit. anul 35, 356-3a7 ; 6915 (1407), Mart 8, Melchisedec, Cr. Hu§ilor II, 3-6 etc.

www.dacoromanica.ro
334 _
DO CUMENTE

Analiza cuprinsulul ne ell urmatoarele rezultate, luga este aratat ca filnd frate cu A-
lexandru [cel Bun] §i Bogdan. Cela ce a contribuit foarte mult la diacutia asupra per-
soand lul luga Vocla este acest element, cuprins aid. CIne este Iuga, din 1400 ? A. D.
Xenopol zice : El [fugal nu este un principe strain ca vrednicul Litvan [Iurg], ...d
fiul lui Roman I". 3)
D. Onciul, dupa ce sustinuse ca luga al Analelor moldovene§ti este aceiasi persoanä
cu Iurg Coriatovici de la 1374" 9, revine ne mai admitind aceasta Identitate §i spune
urmatoarele : Dupa ordinea In care luga nume§te pe predecesorii sai, tatal sau, al carui
nume lipse§te in documentul defectuos 8), ar fi voevodul ce a domnit inainte de Petru
Mu§at, Litvanul Iurg Koriatovici" ; ,Iuga nascut din casatoria [lui Iurg Koriatovici] cu
flica lui Latco, pare a fi identic cu jupanul luga Jurjevici, din hrisoavele lui Roman, unde
el se afla numit alaturi cu fili dornnului, Alexandru si Bogdan si cu jupanul Stetco (=
Stefan) nepotul domnului. Probabil, prin mama sa, luga era in oarecare grad de inru-
dire cu fiii lui Roman, pe care ii numeste frati", fie in Intelesul de frati uterini, fie
ca veri ' 4) ; ,daca nu prin aceiasi muma, Anastasia, luga ar putea sä fie ,frate" cu
Alexandru, Bogdan, ca si cu Stefan... numai in intelesul de vat." 9.
Acelea§i legaturi, ca cele exprimate mai in urma de Onciul, le exprimase, sub forma
de banueal, Inca din 1891, Gh, Popovici. El vorbeste de ,,neidentitatea lui luga cu
lurg Coriatovici §i un nex familiar intre cel dintai §i dinastia Musatestilorv ; admisa
d. e. fratia lui luga cu fiii lui Roman I, ea poate sa fi fost uterina si astfel ramane des-
chisa posibitatea, ca voevodul a putut numi (in doe. din 1399) frati pe Alexandru §i
Bogdan, fall a fi totodata fiul lui Roman" ; [poate] parintele lui luga este voevodul
precedent lui Petru Mu§at, este litvanul lurg Coriatovici. Mentionand fratia lui luga cu
Alexandru §i Bogdan, ni s'ar impune aid, combinatia ca. Iurg Coriatovici a avut de
sotie pe Anastasia, fiica lui Latco (viitoarea consoarta a lui Roman 1) §i ca Iuga a o-
draslit din scurta lor casatorie. Nu este in desfavorul ultitnei variatiuni a romanului de
filiatiune, dad relevarn ca un Iuga, fiu al unui lurg, se afla documentat drept o per-
soana de rang excelent, traitoare la curtea ltd Roman I". 6)

1) 1st. Rom. ed. I, vol 11, 149, ed. II-a vol, III, 147, 148, 159.
2) Cony, lit. anul 18, 3; ibid 4 : ,nimic nu inpiedica a privi pe luga de la 1400
ca pe acest Georgiu Coriatovici, care traea Inca la 1401"; acelk si articolul : La ches-
tiunea lui luga Vocla" in aceiasi revista, anul 20. 266 si urm
3) Ce e drept, sure tul publicat de A. D. Xenopol, loc cit. are in acest loc puncte :
,sluga noastra Taban ce au slujat mai inainte intru sfintiodihnitalor, parintelui nostru...
lui Petru Vvod si lui Roman Vvod etc ".Ghibanescu, loc cit. nu pune aceste puncte,
continuand fara intrerupere. Cercetand, din nou, suretul, din Arhiva Sf. Spiri don, observ
ca in locul cu pricina este o Intrerupere, exprimata prin semnul , ; in acela§ suret, insa,
alte lipsuri sant aratate prin [lipsaj.
4) Datele Cronicelor, cit. 211-112.
5) Ibid. 214, nota.
6) Cony. literare, anul 24 (1891), 1009 si urm., Cronica lui Ureche despre ocoa-
lele i gaene, de Gh. Popovici, Nota de la 1009 si 1010; acelas, Anul de la Martie
in Moldova, in timpul lui Alexandru cel bun, in Cony, lit. anul 39 (1905), 203, nota
4; ibid. 208 : ,Din casatoria Litvanului cu Anastasia, fata lul Latco Vocla au odraslit
doi copii : luga, viitorul domn al Moldovei si Ana, sotia lui Alexandru cel Bun" ; ibid.
210. Daca luga Voda numeste frati pe Alexandru si Bogdan, fii lui Roman I, frate are
senzul de cumnat un uz de cuvant, ce exista in Moldova". luga Jiurjevici, in doc, 1392,
Mart 30, Arh. ist 1, 18 si Wickenhauser, Woronetz und Putna: 99 la aceasta este
credinta mea si credinta flilor mei, credinta jupanului luga Jiurjevici, credinta jupanului
Stetcu si cu fralli lui [numai acesti doi sant ,7K8114114, amnatia", ceilalti sant ,naia-
gen. sg ] ; in doc din 1393, Noemvrie 18 Rev, p. ist. arh. Anul VII, 367-8 si Wicken-
hauser, Geschichte der Kloster Homor, 170 si 243 ; Juga Jiurjevici este citat intre mar-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 335

Pentru N. lorga, e un fiu nelegitim al lui Roman 1), frate al lui Alexandru cel
Bun 2) §i Incercarile... de a-1 pune in legatura filiala cu Iurg Coriatovici nu sant in-
dreptatite a. 3)
1. Minea considera pe luga ca fiind fiul lui Petru I §i frate cu Iva§cu si Roman.4)
Daca trecem acuma la Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, el este foarte bine
cumoscut, in documentele timpului. A§a de ex. In doc din 1392, Mart 30 : cu mila
lui Dumnezeu.. Io Roman Voevoda.. cu fiii mei Olecsandru §i Bogdan' 5) ; in doe. 1393
Noem. 18 : Io Roman.. cu fiul meu Olexandru §i cu fiul meu, cu Bogdana '); in doc.
din 6908 (1400 , fevr. 11 : credinta... lui Alexandru Voevod.. si credinta fratelui Dom-
niei mele jupan Bogdan" 7) ; in doc. din 6908 (1400), August 4 : Alexandru Vvod..
§i fratesau jupan Bogdan intaresc stapanirea boerului Nicula peste satul Berovo ' 8) ;
in doc. din 6908 (1400) Sept. 1 : gcredinta.., pi] Alexandru Voevod, a fratelui domniei
meale, a giupanului Bogdan 9); in doc. din 6915 11407), Mart 8 Alexandru Vvd ..
§1 fratele Domniei mele cjiupan, Bogdan ") ; asemenea in 6919 (1411), lunie 22 '1) :
Alexandru Voevod... §i cu fratele meu jupanul Bogdan .
El este inmormantat la RadAuti, unde se afla mormantul lui : Io Stefan Vvod... a
infrumusetat mormantul acesta bunului sau lo Bogdan Voevod, fratele lui Alexandru
Vvod, in anul 6988 (1480)... Ghen. 25a. ")
Trec acuma la boeri. Bratul Neatedul. El este amintit in cele mai vechi docu-
mente ale noastre In 1392, Mart 30 (cit.): rkra Bratula NAsttedulova ; in 1391, Noem.
18 (cit.): vtra jiupana Bratula NiNtedula ; Bratul Neatedul, 1395, Ian. r ). In documen-
tele de dupa 1400 nu-I mai gasesc.
Stanislav Rotampan (paTi.mnaH,i, gen. sg.) N'asi putea hotari, dad Stanislav
Rotampan e tot una cu Stanislav, din uricul din 1392. Mart 30 (cit), din 1393 (fail
luna), din 1395, Ian."), §i nu cumva acest din urma este acelas cu : Stanislav Elovschi,

tori, dupa Alexandru si Bogdan, fiii Domnului, dung tefan, nepotul de sora, dung ju-
pan Bratul Neatedul dupa pan Stanislav Elovschi §i dupa pan Dragoi (aici este denumit
pan, pe and te1an, nepotul de sora, si Bratul Neatedul sant aratati ca ,jiupani").
E foarte indoelnic ca luga a lui Giurgiu i Jiurjevici) sa fie acela§ cu luga, Domnul de mai
tarziu, Cp. si Ghibänescu, Uricariul XVIII, 453, 454.
1) Geschichte d. rum Volkes, 1. 297 : Noch im Iahre 1400.... wurde ein Sohn
Romans, ein unehelicher oder jungerer Sohn, mit dem marmorosischen Namen luga
Herrscher in Suczawa" ; ibid. II, 534 ; trad. rom. vol. II, 67, la fel ; acelas, lstoria lui
*tefan cel Mare, 23 : fiu din floria.
2) Istoria Rom in chipuri etc. 17. CA luga putea fi un copil natural al lui Roman
admitea si Xenopol, Cony, lit anul 20, 272.
31 Cateva note, cit. 134. Bulletin cit 165: il nous parait, de matne, imp 4)3sible
que luga, prince en 1400. fill le fils de Yourg Koryatowicz prince lithuanien9. Acelas,
1st. lit. roll. sec. XVIII, II, 532, Nota 1 : Anastasia nu cred sa fi luat pe Costea
Musat, ci mai curand pe luga Coriatovici.,. Anastasia, mama lui Alexandru cel Bun
trebuie 0 fi fost alta".
4) Principatele romane cit. 94. 95, Nota 1 si 97.
5) Loc. cit. Nota 1.
6) Loc. cit. Nota 1
7) Ghibanescu, Surete VIII, 82.
8) Crest. col. Acad rom. 1910, 263.
9) Arhiva de Iasi, anul 25, 173
10) Melchisedec, Cronica Husilor II, 3 6.
11) Ghibänescu, Surete 1.195.
12) D. Dan. Cronica episcopiei de RAdauti 11.
13) Ghib. Uricariul XVIII, 454.
14) Ibid.

www.dacoromanica.ro
336 DOCUMENTE

din doc. din 1393, Noem. 18 (cit.). Nu apare in doc. din 6908 (1400) Febr. 11 (cit.).
Se IntSlne§te insA ca martor, in 6911 (1404 . Ian. 7 ) : Rotompana (gen.); 1404, Vineri
inainte de Probajnii8); In 6915 (1407) Mart 8 8); 6916 (1408) Sept. 16') ; 1407, Oct. 6 9 ;
In 6917 (1409), Nov. 18 8); in 6918 (1410), Fey 15 '); in 6919 (1411) April 14 8),
Dupg acest an, In documentele interne, nu-1 mai gAsesc. De la numele lui sau a ur-
ma§ilor se trage numele satului RotompAne§ti °).
Coslea Vileazul. Apare numai In cele mai vechi urice. N'a§i putea spune lAmurit,
dad e tot una cu Costin, din 1392, Mart 30 (cit), dar in 1395, Ian. Intre alti viteji
e §i Costea viteazul 10). Viteaz aid are fntelesul de oVeanul 19.
Grozea Vileazul. Apare intAi, fArA atributul de viteaz, fn 1392, Mart 30 (cit.): pana
Grozina, iar in 1395, Ian. (cit.), laolaltA cu aiji viteji, apare §i Grozea Viteaz.
Drago$ Vileazul. 11 iintalnesc IntAi In 1392. Mart 30 (cit): vtra pana Dragur
V ktmzeva ; In 1395, Ian. (cit): Dragol Viteazul ; In 1400. fevr. 11 (cit.): vtra Dragor
vkatmza ; apare, fárä atributul de viteaz, In 6911 (1404) Ian 7 (cit.!. 12). DacA este tot
una cu Dragol de la Neamt, apare §i fn 1400, 29 lunie §i 1408, 16 Sept."); apol In
6915 (1407), Mart 8 (cit ), 6916 (1407), Sept. 16 (cit ). 1407 Oct. 6. ")
Dragol VIleazul. In uricele interne cunoscute, cele mai vechi, apare fArA acest
epitet. In 1387 : Draguy 19 ; in 1392, Mart 30 (cit.): vtra pana Dragoeva ; asemenea fn
1393 Noem. 18 (cit.).
luani$ VIleazul. In uricul din 1392, Mart 30 (cit.): Roman Vvod dirue§te 3 sate,
pe Siret, lui lvani§ Viteazu [iIt4t1g111110 RFITASFO, dat sg.] . 1395, lan. (cit ): Wu§ viteaz ;
1400, fevr. 11 (cit.): vtra loan* dvornict, ; 1404. Vineri fnainte de Probajnil (cit ) :
lanu§ Viteaz.
Roman de la Slrel. [pomala cfprmor, gen. sg.]. Este pomenit, fárA atributul,
de la Siret In 1395, Ian. (cit). 18).
Badea böfrdnul. [ga,vIK crapor, gen, sg.]. E pomenit fn 6919 (14111, tunic 28 17),
v-kra Bad k starogo ; cred cA e acela§ cu Badea de la SuceavA, din 6911 (1404), Ian.
7 (cit.): wira pana Badi Suczawskoho 18).

1) Ion Bogdan, Cony, lit anul 35, (1901), 356-7.

2) Uricand cit.
3) Melchisedec, Cr. Hu§ilor 11, 3 6.
4) Melchisedec, Cr. Romanului I, 101-102.
5) Uricariul cit.
6) Wickenhauser, Moldoviza 56.
7) Ibid 57.
8) Ibid 57-59.
9) I. Bogdan, 121t. II, indicele, sub : Rotimpan §1 RotompAne§ti.
10) Uricariul cit. §i Ulianitchi, Materiali 9.
11) N. lorga, Geschichte d. rum. Volkes, 283 : Die capitanei und milites, d. h.
Vitezi oder Ritteru ; Vezi §i D. Onciul, Din trecutul Bucovinei, 23. Nota.
12) Pentru nepotii acestuia, vezi doc. 1481. 1 Fevr,, in 1 Bogdan, D4 I. 248,
250 ; asemenea doc. din 7015 (1507), febr. 28, In Buletinul Ion Neculceg, fasc. aceasta
pe 1925, pg. 200 ; asemenea doc. din 70_8 (1520), Julie 15 §1 7041 (1533), Mart 6 (la
Muzeul municipal, Ia0, donatiunea Drossu). Intre urma§ii lui sânt Sima 1 Glurgiu DrA-
gu§anuI. lar din Sima DrAgurnul, ca nepoti, se trag §i Ion AlbotA §1 fratele sAu Coste
AlbotA postenicul. Cp. §i Campul lui Drago§.
13) DV. I, 250.
14) Uricariul cit. 454.
15) Ibid. 453, 468. Cp. §i N. lorga, Geschichte cit. 454, 455.
16) Cp. Vlad de la Siret, 6915 (1407), Mart 8, etc. Uricariul cit, 454, 455.
17). Ghibanescu, Surete I, 196.
18) Tot aici : Ion BAtrInul (lona Storoho, gen. sg.).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 337

Ivan Stravici. E pomenit, cred, in 1392, Mart 30 (cit.) ; 1395, Ian. (cit.) ; Ivan
Stravici : 1393 (fArA lunA)1) El era Inrudit cu Bratul Stravici, din 1400, Febr, 11, 1404,
1407, Sept. 16, 1410, Sept 22, etc. probabil acelas cu Bratul Viteazul, al cArui nepoti,
porecliti Casotä, trAesc sub tefan cel Mare 2).
Vlad dvornicul e tot u a cu Vlad, din 1392, Mart 30 [ it] : v kra pana Uladova ;
in 1393, Noemb. 18 [cit.] : v-kra pana OVAA,A,ct AK opmiKogn ; 1393 3) ; 13954) ; in 1404 5) ;
In 1407, Oct. 6 '); in 6911 (14041 Ian. 7 [cit 1: wira pana Wlada dawnoho dwornica ;
6915 (1407), Mart 8 7), [din acest document se vede c5 nu e totuna cu Vlad de la
Siret] etc. etc.
Maas. Se intâlneste in primate documente ale lui Alexandru cel Bun 6915 (1407)
Mart 8 (cit.): vkra pana Mihailaseva 3) ; la 6916 (1407), Sept. 16 '): v kra pana mnpn-
ildlirkftt1 ; 6917 (1409) Nov. 18 ; Mihailas "); 6918 (1410) Fevr. 15 ' ) ; 6919 (1411)
April 14 13) ; 6919 (1410), Sept 22 : v. p. Mihailaseva ")
Duma doom/0 se intelneste numai in 8908 (1400 Febr. 11 14): v*ra Domi
dvornica. .
MIc Horaeld se intilneste in doc. din 6908 (1400 febr. 11 (cit): vitra Horaita Mica' ii).
DacA observAm lista boerilor martori, din documentul fragment, infAtisat mai sus,
constatAm o izbitoare asemAnare (afarA de puctne abater!) Cu lista boerilor martori, din
documentul extern, din 1395, prin care Stefan, Voevodul Moldovii, jurA credinta rege-
lui polon, Vladislav laghelon, asemAnare care constA si in numele aceloras boeri si in
epitetul ce-I poartA ei, de viteji. Dau mai jos lista din 1395: pan Mihal, fratele Voe-
vodului, pan Bratul Neatedul, pan Stanislav, pan Dragos V iteazu, pan Groze VIteazu,
pan Ivan Stravicl, pan V lad dvornic, flan Mihal lvanis V iteaz, pan Ghidev, pan Roman
Costea V iteaz (sic), pan BalitA Bark!, pan Ianus Viteaz, pan Barle de la HarlAu 14 .
Acesta sAnt elementele principale, scoase din analiza bucatii de pergartient, in care
se pAstreazA o parte din uricul dat lui Tiban. Intrebarea care se pune este, daca ale
probeazA autenticitatea uricului sau aratA O. e un falsificat. RAspunsul este foarte greu
de dat. Ceia ce observ, numai, aici e cA imi vine foarte greu sA-mi inchipni pe un
plastograf atat de dibaciu, care, la sfArsitul uricului, intocmit de dAnsul, sA eie martorii

1) Uricariul cit. 454.

2) I. Bogdan, IDSt. I, 445, GhibAnescu, Surete I, 47. Din aceastA familia, Stravici,
prin Coste si Giurgiu Stravici se trage familia &thus. Cp. si Buletinul (on Neculce"
fasc, 3 (1943) : Satul Goesti.
3) Uricariul, cit. 454.
4) Ibid. 468
5) Ibid.
6) Ibid.
7) Melchisedec, Cr. Husilor II, 3-6
8) Uricarlul, cit. 454 : gresit: Mihail Sava".
9) Melchisedec, Cr. Romanului, I, 101 2. Aici gresit: Autx..1,1,oa iii kK I, de uncle
Uricariul, cit. : Mihai Saul°.
10) Wickenhauser, Moldoviza 56.
11) Ibid. 57.
12) Ibid 57 59
13 Ghiblnescu; Surete I. 2.
14) AceIa5 Surete VIII, 82.
15) Tot aid : Horaeta visternicul. Cp. Uricariul cit. 455, 6929 (1421) : Gorael
cu fratele sail Stanislav ; in 1404, Ian, 7 ; Mika Biloho (gen Albul) ; ibid. Mic Sinovschi.
Mic este Neculai.
16) Documentul acesta s'a publicat in Ulianitchi, Materiali 9 §i in Hurmuzaki, Do-
cumente I, 2, 817 826.
43

www.dacoromanica.ro
338 bo CUMENTE
-
boeri, dintrun act, care nu e In tarA, din 1395. SA-i fi luat, dupA Dogiel, Codex di-
plomaticus regni Poloniae etc.?
C). Al treilea tnic, care a dat mai putin material de discutie, cu privire la dom-
nia enigmaticA a lui luga VodA, era, pAnA acuma, cunoscut numai din o traducere 1).
Autenticitatea lui a fost In general recunoscutA de istoricii no§tri, pentru cl ele-
mentele lui nu erau piedici serioase pentru diferitele teorii emise. Singurul, peck §tiu,
care tAgAduie§te, hotArIt, autenticitatea acestui uric este, in timpul din urmA, Radu
Rosetti. 2)
Dau mai jos, copia slavonA, pe hârtie, ca i traducerea, anitindoud aflate 1ntre
hârtii vechi, la d-na Natalia Paciurea (din Cotnari, jud. 14), rudA de a doctorului Ca-
ruzi, din Boto§ani, dela care luase M. CogAlniceanu traducerea, pe care a publicat-o.
Uricul pe pergament nu s'a aflat.

Copi& ASA(C)Ti10 6) nada:, mill tor4 KOfROAA 1"(C)11(A)117. Bf MAH MOAAA(11) I CRON 3114f440
111111(MkY 161111HAAK ilICTOMI SCHAAK AoHpH(ms) HAHOMI Wi`O nawAspwrs HAN fro ovciunun(T),
mete Tx(H) I ficrithaiii Card 114111% 114111 Rpm CAS)KHAZ INVOKE I CKTW no,FH(H)wH(Am) poAH
TEMAIR HtIIIH4iX AAHECk CASN<H(T) 11A(M7) !WHOM H R*1111 OK) CASHIC010) T*MI M61 ILHA*RUlf
I

Fro HicimSio CASNIES, KIAOKAAN fCM61 Fro tvconn6 I io arta(c)Two Aanu ECM11 EMS A(A) M'kCTO
114 C rpaxw I THIrie EMS Mr OMR CO SCHWA AOKOAO(MK), H AHTIMK frO ; H ovliSteaToans fl'W
11 II/1 1SH4N4TOAVA f 11 H11.1111V41 I TOMS .61'0, 4 KOT41I EMS eritime rrpaKoTterk ropH NiENCHNO I

iit ROPAORSIO MOI'HAS, 4 W(T) TOK4 mums I Ha cmpaxoTH(H)CKSeo AoporS 1/11(T). 11 4114 KWCTH,
1(4 K11411 rrpalcol-ktrk 6) 11 (10CT.k (apv(Ais) Almomx, A utr) TO11* HOKE (WKS tlf PECS N1f,KHIO
I

ha AoporS 114 Reamaio ropti Ao I prow WHI AO KO1,14OKOH MorklAtil, TO EMS KECK KW I TAPS,
A 11. TO K.kpa mom iorH ROEKOAKI H it-kpa AH I TH MOHO H whim CTF*411 4 KOEKOAH H A*T11
tV I , ickpa IV4TI1 EMI, KIVA W4(KC4(11)Al1OKA, KIVA KWI I A4110114, R*134 RillATSAORd HATE
ASAAH 6) eckpa eratmcmHa (10T044114114, H R*161 KWCT6I 114, I whim CTI1ARH4R4, rkpa RKILIF1
X SVA0I KCKArW, K*161 1101%1110R4, K.kp4 minim I HA, eckpa Scrkpk ROI4 0 MOAAA(R)CKH(K), I
11 14E1111 H KOATS ero IlfT11HKII H AAXTFAIK I Hp, A 110 WHIMS 3111K0T'k, KTO ILISAE(Th) I rocno-
Aapqmk) S 3EMA11, MI$ H( R0(3)4l4T) I El 4111(1'0 11f1HAMIHM H 114111 11)05, 3411HCO(K) MS I
fro KFIIIhJ KTO K Id EMS W(T)I1MAX, TAKOKIH I ,A41 E HpoicivIrrx o(r) Kra H O(T) HpH(c)rfa fro
m nu I TaKoKIH Aa ECTZ HOAOKEHK R.C4KO4AS W(T) I METIIIIKS 111TO CM 0( GrA W(T)REIWAH.

[Verso] : lit. A [cu caractere latine, ca In doe. bucovinene] §i [cu cirilicel num. I.
[Copie fAcutA de Andrei Da§chevici, in anul 1784, Avg. 11, cp. mai jos],
[Traducerea]
Copie. Cu mila lui Durnmalu noi luga Vvoda domnu pamantului Moldovii Insti4n-
tare facem cu a noastrA carte tuturor dumilorsali celor buni, cine va cauta pre dansa
sau o va auzi auzi cA fail acest adevArat sluga noastrA dum. Braia au slujat mai inainte
Jericitalor Intru rapaosare pärintalor noastrii cu credincioasa slujba iar astaz sluje§te
noao cu driaptA §1 credincioasA slujbA drept acie noi vAzandu credincioasa a Iui slujba

1 Publicat de M. Cogalniceanu, Arhiva romäneasca, ed. Il-a (1860), vol I, 14-15.

2) Despre Succesiunea domnilor Moldovei etc. (extras din Viata romaneascA).
3) Pun In parentez, literele, care, in copie, sant scrise deasupra cuvantului,
4) .(,N) a sau munx, rusescul pentru vechiu leAnno.
5) Poate fi §i cTpaxoTtnic.
6) In original va fi fost HAvreASdiaH, .

7) In copie : 7.16111 Ha,

www.dacoromanica.ro
 DO CUMENT E 339

lam miluit pre clansul cu osabita milä iam dat lui un loc pe Strahotin lui uric cu tot
vinitul l copiilor lui si nepoatalor lui i stranepoatalor lui si presträpoatalor lui. bar
hotarul lui den sus de Strahotin sus pe Jajae la movila lui Vorlov, iar de acolo de a-
curmezas la drumul Strahotinului despre dumnalui Coste la margine Strahotinului drept
pe muche dialului, iar de acole de acurmezas preste Jajaia la drumul la marele dial
pe drumul panA la movila Vorlovului, acesta .td este tot hotarul. bar spre aciasta cre-
dinta me Iugai Voevoda i credinta fiilor miei si credinta a lui Stefan Voevoda i a
fiilor lui, credinta fratilor lui, credinta lui Alecsandru, credinta lui Bogdan, credinta lUj
Bratul NeatkAulaiu (sic), credinta lui Stanislav Rotompan i credinta i credinta (sic)
lui Costii, credinta lui Stravici, credinta lui liar lin lirolovskii, credinta lui Roman, cre-
dinta, credinta lui Baliciu, credinta a tuturor boerilor Moldovineste (sic) lui Bra la si frä-
tanesau lui Petre i copiilor lor, iar dupa viata noastra cini va fi domnu .an tara ca-
sa nu is, a noastra danie si a noastre zapisä far de a liii vina, iar cine iar lua unul ca
acela ca sa fie blästämat dela Dumnazau si dela precurata a lui Maica unul ca acela
sa fie asamanat cu tot lepadatorii ce sau lepäpat dela Dumnazau".
Copie aciasta de pe uricul serfs sarbe9te sau scos demini pren driapta talmacire
insus de pe matca de asemine Ir Strahotin It 1787, Avgust 11. Andrei Dachevicia.
Limba este corectä. Elementul suspect este lipsa de data. Daca analizam cuprin-
sul uricului, Alm urmatoarele lucruri.
Personajul, care a ostenit mult pe istorici, cu lamurirea lui, este Stefan Voevod
copiii lui, care apare ca martor de frunte si se arata ca Mud frate cu Alexandru [eel
Bun] si cu Bogdan.
Cine este acest Stefan ? Pentru Xenopol, el este fostul Domn. al Moldovei, Stefan
I, ') Pentru Onciul, la fel 2). El este pomenit si in uricele de mai inainte, din 1392,
Martie 30 (cit.) si in 1393, Noem. 18 3), (Lit.).
Pentru lorga, Stefan I (sau al 11), Domnul Moldovei, este deosebit de Stefan, din
doc. din 1393, Noem. 18 4), si tot astfel se pare nu poate fi acelas cu Stefan, din
uricul lui luga 5).

- 1) 1st Rom. ed. 1, vol. II, 150 : Ouga al II-lea se vede ca se inpäcase cu Stefan 1,
fratele si rästurnatorul tatalui sau... De aceia intalnim petrecand la curtea lui I ga pe
Stefan Muot, fostul domn al Moldovii i pe fiii lui, carora probabil luga le va fi dat
o parte din tail in administratia lor" ; asemenea ed. II-a, vol. III, 159 si Rev p. ist.
arh. si fil., vol IV, 716.
2) Cony. lit. Anul 18, 1 : acest de al doilea uric [uricul din Arhiva romaneasca
a lui Cogalniceanu] este dat in urma de .Domnia lui Stefan I (Dorm intre 1393-1400)
de vreme ce acest Domn este pomenit In elm ; in aceiasi revista, anul 20, 271 ; In u-
ricul de mai sus] ei [Alexandru si Bogdan sant numitil alaturea cu fiii i fratii lui Ste
fan, fiind ei nepoti de frate ai acestuia".
3) Onciul, datele cronicelor cit. 209 : Stefan Voevod cu fiii i fratii sal, numit
ad intre marturi inainte de AIexandru si Bogdan, este negresit jupanul Stetco (=Ste-
fan) cu fratii sai din hrisoavele lui Roman unde el este numit dupa fii Domnului, Ale-
xandru si Bogdan, ca nepot de soil, care Stefan a venit apoi la domnie ca succesor
al lui Roman si predecesor al lui luga". [In doc. 1392, Mart 30 ; v kra jiupana Stet-
cove, iar in 1393, Noem. 18 : vkra... jiupana pana Ste[fana] nasego sestrici(a , Ibid.
209, Nota 3 : Ca nepot de soil al lui Roman [cum 11 arata hrisovul acestuia din 1393]
Stefan putea sa numeasca pe lfilexandru §i Bogdan, fiii lui Roman, ca hall" in in-
telesul ne Or", ibid. 214. Acelas, Din istoria Romaniei 38, Nota si Rev. p. ist. arh
si fil. vol. VII', 369.
4) Geschichte cit. 1, 285, Nota 2 : ,Stephan hiess auch der Sohn einer Schwes-
ter von Peter Roman und Stephan', II, 534. Cp. si I, 297, Nota 2. Traducerea rorn
vol. 11, 52 nola 2.
5) 1st, lui §tefan cei Mare 23,

www.dacoromanica.ro
340 DOCUMENTE

Pentru Gheorghe Popovici, Stefan Vocla, din uricul lui luga VodA e nell murIt, ca
de altfel, i tefan, din uricul din 1393. 1)
Pentru 1 Minea, martorul Stefan VodA este Domnul Moldovii. 2)
DacA trec' acuma la boeri, el sant, in cea mai mare parte, cunoscuti din analiza
boerilor, din uricul precedent, gl lui Iuga.
Pentru &Mid de la Hárldu, observ urmAtoarele. Un Vurla (=BarlA) se intalneste
Ind din 1387 a). Acesta va fi fost intemeietorul cunoscutei familii Barlici, din docu-
mentele de sub Alexandru cel Bun. El se inialne§te, probabil, Th doc. din 1400, fevr.
11 4). Se intalne,te in 1404 : Barlea Horlovschi 6) ; in 1404, Ian. 7 (cit.): Byrla Chor-
lowskogo.
Balltd s u Balla Se intalneste in doc. din 1393, Noem. 18 : v-kra pana BaNcina
skina Bwrii a [ credinta panului Baleci fiul Iui Barlici 6) ; In 1404 (cit.) : Ban(a Barlici
brat Sinico 1). Era din familia Bark'', Balla.
Pentru Costin, vezi Costea Viteazul, la uricul B.
Boerul Brae, ce ne apare aici, este intemeietorul familiei .BrAescu si al satelor
BrAesti 8). Boris Braevici din 6929 (1421)2) este arAtat ca inferneletor al satului BrAestl,
de la tinutul HarlAului, intrun doc. din 1613. In document se vorbeste de drese, ce
au avut mo,ii lor de la bAtranul Alexandru Vvd. §i Petre Vvd" 0).
Na Vorlovuiu moghilu", la Movila HAflArhtt:"
Satul Strahotin (din slay. crimp, fricA + sufixulotA -1- in) este §i azi in Com.
DAngeni, jud. Botosani ").

1) Anul de la Martie, cit. 211, notA : La curtea lui luga VodA apare inpreunl cu
fiii lui Roman, un Stefan VodA, insotit de fli i frati. SA fie detronatul Stefan 1, a cArui
vietuire la curtea victoriosului sAu adversar ar fi un tablou cam idilic, pentru aceste
vremuri crancene ? Sau acest personagiu este jupanul Stefan, pe care 1-am intalnit in
tovArasta lui luga, la curtea lui Roman I.? E indoelnic deci dacA Stefan din alaiul lui
Roman I [=-- din uricui 1393, Noem. 18] poate fi identificat cu viitorul Voevod [Stefan]".
2) Principatele romane etc. 94 : Stefan la parte la expeditia lui Vitold contra
Tatarilor si fu pArtas la Infrangerea ce au suferit-o ostile crestine la Worskla [12 Aug.
13991. Stefan poate nu s'a mai intors din aceastA expeditiune. In timpul absentei sale,
locul i 1-a tinut luga... luga fusese InsArcinat cu locotenenta domneascA si in timpul ab-
sentei lui Stefan I, ceea ce reese din faptul cA luga in documentul sAu nedatat pome-
neste pe Stefan I, intre martori, distingandu-1 Intre ceilanti cu amintirea demnitatii sale'.
[Depre jupanul Stetco, din doc. 1392] n'avem nici un indiciu, nici pentru a identifica,
nici pentru a combate o identificare a lui Stefan I cu acesta", ibid. 47.
3) Uricariul, cit. 453
4) Ghib. Surete VIII, 82 Aici v hrzlovhscago, unde locul rupt din pergament
era ocupat de numele lui Barla.
5) UrIcgriul cit.
6) Onciul, Rev. p. ist. arh. si fil vol. VII, 369, nota 9 : Baleacin e nume identic
cu Balita sau Balc".
7) Pentru Sanco sau San Barlici, vezi Buletinul Ion Neculce", fasc. 4 (1924),
Satul Sanest!.
8) Sate in jud. Iai i Doroltoi. Vezi Dict. statistic. al Romania pe 1912 si Bog-
dan, DSt. II, indicele, sub BrAesti si BrAescu, Braevici.
9) Uricariul cit. 453.
10) V A. Ureche, Miron Costin II, 515. Pentru urmasii directi ai lui Boris Brae-
vici, vezi doc. din 1499, 15 August. D§t. 11, 130. N'as putea preciza dacA satul BrA-
esti, din tin. HArlaului, este acelas cu gel din jud. Dorohoi,
;1 Dict. statistic cit. 1, 120,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 341

Aceste sant elementele esentiale ale uricului, de sub C, ce le am la Mamba.

Multe din datele de mai sus, aduse !a discutia istoricilor, care au cautat sä le fixeze
oarecum, ca lämuriti istorice asupra vremli lui Iuga \facia, au fost scoase insa si din
acest uric oi in tot cazul, unete din ele in nici un caz lista boerilor oi stilul uricului
deci nu pot fi a proba despre autenticitatea lui, de vreme ce sant scoase chiar din el
Ramane de gasit insuoi originalul, care, nadajduesc, va aduce cu dansul mai multi
lumina Pana atunci insA nu trebuieote iniaturata topia ce se gaseote cu ponosul de
,falr, mai ales and nu corespunde cu anume pareri, care pot fi, ele, greoite.
Mihai CostAchescu

Donatia Gh. Balais

In urma mortii lui Gh. Balaio, executorul testamentar d. oarec, a fncredintat d-lui
Ghibänescu mai multe pachete de acte vechi, cum oi diferite caete oi albumuri cu
versuri oi proza scrise de d-na Alisa Gh. Balaio. D-sa a däruit manuscriptele muzeului
spre pastrare.
**
* *
Pietrele morruPtitaIe de la Bucsenescu
Prin buna vointa d-lui Dan Badarau, care ne-a pus la dispozitie un camion, s'au
putut aduce la muzeu 4 lespede mari de marmura, ce cuprind pietre mormantale, nu-
merotate cu numere sapate In marmura 2. 4. 5.6.
Dotta din ele (2. 4) au; inscriptii romäneoti, din 1806 oi 1810, pe care le-am oi
publicat mai sus (pg. 275), publicate cu mici omisiuni oi in N. lorga Inscriptii 11" ca
apartinand bis. Sf. Vineri, dar aflatoare la cimitir. Atte 2 (5, 6) au text grecesc oi in
limba georgiana (6): una (No 51 poarta data de 1795 Mai 24 oi cu textul Georgian, iar
a doua k6) e din 1800 Mai 1, a unttia Sava Alhazi, care a dus in Moldova o viata de
negustor timp de 8 ani de zile oi a murit la 1792 Decembre 6.
Pentru celelalte pietre nu s'a facut Inca transportarea, cu toata telegrama ur-
genta data de insuol ministrul de Culte supt No. 357 : potrivit fnte;egerei cu Mitropo-
litul Moldovei pietrele cu inscriptii oi ornamente de la Trei lerarhi urmeaza a fi depo-
zitate la muzeul Municipal al Iaoilor. Rog binevoili a lua masuri in consecinta.a
Ministru Lapedatu
Casierul este autorlzat a plati 200 lei d-nei Catinca Anghcl, costul a 5 carti vechi,
trecute la inventarul general supt No. 28-32.
***
68. In oedit la de la 9 Septembrie Proces Verbal No. 68) se comunica ca buletinul
a ajuns cu tiparul la coala 30.
DI N. A Bogdan prezinta noua sa lucrare Din trecutul Comertului moldove-
nesca, lucrare aparuta supt auspiciile Camerii de Comert din Iaoi. Comitetul felicita pe
di. Bogdan, care a inzestrat literatura istorica cu o asemenea lucrare interesanta,
care priveote Moldova in genere oi Iaoii in special. Se va face o dare de samti la
recenziile cartilor.
*
* *

Ateneul Popular din Tatarasi In Ardeal

Dl. Preoedinte comunica ca a luat parte la aceasta frumoasa excursie de propa-
ganda culturala a Ateneului popular din Tataraoi, supt conducerea d lui C. Willi, oi ca
a constatat insufletirea mare, ce a starnit pretdindeni in oraoele ardelene, cela ce arata

www.dacoromanica.ro
342 DOCUMENTE

ca corespunde unei necesitati nationale. D-sa a intovärasit Ateneul in orasele Baia Mare,
Nasaud, Bitrita, Borgo-Prund, Vatra Dornei si Gura Humorului si a cuvautat in trei
centre : Baia Mare, Bistrita si Vatra Dornei.
Cu acest prilej a Meat bogate exploarari arheologice, mai ales la Nasäud, unde
d. Martian profesor are o prea bogata biblioted si arhiva de doc. si manuscripte vechi
slavo-romane, care necesiteaza o mai indelungatá cercetare.
Tot cu acest prilej a luat parte si la o sedinta a societatii Astra, tinuta la Re-
ghinul Sasese. Ca amintire acestor 2 momente, d-sa depune spre pastrare la Muzeu 2
cocarde de membru al As(ral §i al Ateneului
*
* *

69). In sedinta de la 29 Septembre (Proces-Verbal No. 69) cornitetal ia act cu

multamire desionatiia ce d, A. D. Atanasiu a facut muzeului, o colectie de peste 20 WV
etnografice lucrate de d-lui la Paris in vremea razboiului, ca mijloace de propaganda,
nat onala cu prilejul conferintelor de la Versailles. Comitetul aduce vil multumiri d-lui
Atanasiu de frumosul si importantul dar.
*
* *
70) In sedinta de la 23 Oct. (Proces-Verbal No. 70), s'a luat cunostinta ca se
simte nevoe de a se accelera cu tiparirea buletinului, intru cat anul trecut la aceastä data
No. 4 era deja tiparit, pe cand acum mai sunt cel putin 12 coale inca de tipar ; pen-
tru partea administrativa, comunicarl, recenzii si tabla de materii. Dar incetineala de
acest an se datoreste greutatilor tipografice cu stramutarea tipografiei la Viata Roma-
neasea" si cu amenajarile ce urmeaza sä primeasca noua tipografie cLumina Muldovei,
Comitetul ia act cu multumire de frumosul dar ce a facut muzeului DI. minis-
tru Lapedatu, o sabie cu maner de argint, ce a apartinut until pasa de balbuzuci, in
razboiul din 1877 si devenita proprietatea col Tassian. Comitetul a expediat o adresa
de multumire ministrului donator.
*
* *
Teiul WI Enfnescu (Copou)
Acum and la ordinea zilei pe langa alte chestiuni de actualitate, este si initiativa
luata de a se ridica o statuie neuitatului poet roman, M. Eminescu, credem interesant
a reda o convorbire avuta intre tipograful loan Breaban §i proprietarul imobilului in
care numitul loeueste, d-1 Carol Galezowski din Iasi str. Pacurari 17, si care pe timpuri
avea pravalie de saidacarie si obiecte de lux pentru trasuri si harnasament pentru cai
in strada Läpusneanu, fiind furnisorul boerilor mail din acea vreme, D-1 Carol Gale-
zowski este astazi in vrastä de 90 ani.
Sunt vre-o 40 de ani, spunea acesta, eram inteo zi de vara, in gradina Copou,
uncle am gäsit pe maiorul Serban Paseu, (fostul general) care a trait in orasul lasi
Insotit de un fulmar de soldati, pe care ii pusese sa lege cu cercuri de fer, cradle fru-
mosului si secularului copac de teiu, aflat In mijlocul gradinei Copou si sub care este
stiut di se adapostea adeseori talentatul poet Eminescu in tovarasia muzei sale, Veronica
Miele, unde se inspira si compunea acele duioase si inallatoare poesii, din care si azi
sorbim cu nesat.
Teiul, astfel fiindu-i ferecate cradle cu cercuri groase de fer, exista si astazi in
gradina Copou si numai el ne mai aminte,te de timpurile si oamenii de pe vremuri §i
num vine ca o marturie amintirea si declaratia batranului nonagenar, Carol Galezowski.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 343

Din Biblioteca d-lui J. Martian NAsilud

Timpul cat am stat in NAsludo noaptemi-a fost peste manA de a lua cuno§-
tinta mai de aproape asupra bogatei biblioteci In cArti vechi §i manuscripte slavo-romane,
cum §i o prea bogatA arhivA de documente, ce privesc Ardealul §i Tari le Romaneeti.
Dl. Martian este §i un publicist, §i in timpul din urtnA a pro vocat o discutie in-
tinsA asupra etimolo;iei cuvantului Ardeal, pe care nu voeete a 1 deriva din Ungurescul
Erdely.
latA cateva notite :
1) Molitfelnic slavonesc, tipArit Liov 1682, al Mitropolitului Dosofteiu ; are ei
25 file romane§ti, din care : a) Randuiala la e§irea Sufletului fila 1-5 ; b) Randuiala
la Pogrebania mortilor fila 5 21.Scriitorul acestor 2 randueli se iscAleete In criptA :
nnrilJ, roc. boj. 1716 msta Oct. 30". lar pe fila ultimA stA scris de altA mana : molifta
de dezlegare (fila 22-25).
)

2) Pravila, manuscript : citykowin 10).111 ALAKI. rHAHKOHCOH WT rp,IA A-SrrA

-1-
(1641 sic . Cuprinde de la fata 4-353 ; pe fiecare fats sunt ate 17 randuri. Diacul
Ion Hilicovschie a scris in cetate Hust, In anul 1655 ; cand lima a transcris cu cifre
pune anul 1641.
3) Mineiu pc scurf slavonesc, cu o notita slavonA pe ultima filA scrisA in 1492
Fix A*Tfs 3 ATA MCLI,11 MIIPT in anul 1492 in luna Mart 106.
La quaternul al 39 se isprAveete partea I-a a manuscriptului §i se incepe scris
de altA manA : provod preufescu :
Preutescu provod : mltva a treia dzi dupl naeterea pruncului dac va vini popa
va sta innainte ueii casei ci va dzice : blgsloven vA nae :
§i in alt loc scrie : ei sA cadescA si sA intre in casS dzicandu 31101111.101 UHF VI VbffH,%1
'11111 iIpIKA u(:Suilimop pm iton.
Acest manuscript cere o cercetare specialA
4) Mineiu pe Septembre slavonesc. Pe una din file stA scris (fila 9) :
Iry §tefan Voevod bojiiu milostiiu gospodaru zemli moldavscoi pieem priiatelem
nacim (incercAri de condeiu),
Pe aceiaei filä gAsim aceastA notA : cacest mineiu lau cumpArat Popitan Mateiu
de la Fedor §i au dat I lu popa Lazor pomanA drep I tu sufletul pArintilor si al sau I
ca feciorilor pomana sal pome(neascA) iar cine o va lua sl fie procliat ei trAcliat I ei
anafima in veaci. I eu o am dat pomanA in 4 feral I de medu au dat harosiia in casa
sa 1 iau giurat cum sai fie ficior pânA la 1 doa saracuste §i o lasatu 1 .1, CHO TA nfexpx,K,T,
(=in sfanta besaracA) ca sal 0 i (fie) pomanA ei ei ei a manesa" (marca cap de bou
§i o cruce).
In viata sf. Dumitru se gAsesc ei 2 cuvinte romaneeti : Aognx, §i rpAA N.11114
/1211.14.
flla 69
lar la fila 122 iarSei stA scrls : _w lilf4SAH KOIKOAA H3CTIO mwrito rcnApx MAWS
MOlt,AAKCK('H 1111111M ctoys.k 11.1111fAIX maga KAKO Ov31HUll HAM, ..u.
5). Mineiu slavon pe 6 luni (Februarie, August). La fila 85 stA o notita slavonA
scrisa in 7131 (1623) lunie 21, in amintirea lui Eremia Moghila VodA :
'I3Cf 1111W031WTHHIVAIS if SIHOINgiSMS H kiw Anpo I ganimmt3. H Haif HIS citirwrplim
Iljtoolitt Kitimm. I [WWI% KEIMIHH8A03. tIptmAcTtimmi, H up* I GAr 041ICTIIKW HMO. If
CIATA0A1t.l. KA 38Catlikl I AliirkX, H HCTHHIISMS HILIKWCMKTIO. I WH H. HpHAtiA. Alloril I Act
KWIKWAI. W TII PAMKAT3C. RIMS AM pitIiH Kum j giou m110041 A krii AMU . RSA l'OM
30%.41 ucii,,i ton. KA." celui prea bine cinstitului ei de Hristos iubitoriului si prea dArui-
tului ci care cu scriptru impArAtesc a fost incununat, incununandu-se cu cununa prea

www.dacoromanica.ro
344 DOCUMENTE

milostivului si prea blagoslovitului stApan st luminat in toate faptele si adevAratului

drept credincios Ion Eremia Moghil6 Voevod, Intru Domnul sA se bucure in toatA
linistea preamArit intru multi ani amin. In anul 7131 (1623) luna lunie 21.0
6) MIneiu slavon legat: la fila 334, luna lui Tulle 24 se dA din viata sj. Boris
'I laroslav
7) Nout Testament romanesc, tipArit la Smirna in 1858.
8) Ohtoic romAnesc (runt) are gl sul 3 8 si icteniile.
9) Acaftistier romanesc, cuprinde : rAndniala comunicAturii, acaftistul st. Neculai
cu tipic slavonesc si textul ruggciunilor In romAneste ; canon la toti sfintli.
La pag. 174 se dA :
Crezul pe sarble. Aici ggsim cantarea unui sihastru, pe care o dAm in intregi me

0 CANTARE A UNUI SIHASTRU DE LA MAN ASTIRE

01 PreafrumoasA pustie I .
Primeste-mA Intea ta desime 1
Ca pe pruncul lasAl maica
Cand la tile mll dapleacg,
Pela miez de miazA noapte
Nu mg infricosa cu moarte I
Nici mg infricosa cu Ida
CA nu mA tern de nemicA I
Nici cu a ta ingrozire,
SA nu mA faci spre fugire I
Ci sus poartg rAdAcinii
Ca sA scap fArg de pricing I
Te-am iubit ca pe-o visferie,
CA esti piing de avutie I
Te-am iubit ca pe o polatA,
Ce esti cu aur suflatA I
Ramurile tale tie Ili pleacA :
Ca ruga sA mi se treacA 1
$i le plead cat de mult
Ca ruga mea sA ti-ascult I
$i le pleacg cAt de jos,
Ca sA-1 dobandesc folos I
Trecemg voiu prin dumbrAvi odrgslite,
Ca prin neste vii rodite I
Cand doream de al meu pArinte
Arde-mg cu lacrimi ferbinte I
Care m'ai si indemnat,
Desi lumea am lAsat 1
Fi-voiu sAlbaticA hiarA,
LAsand lumea cea amarg I
CA lumea am pArAsit
$i la tine am ventt I
Ca sA urmez lui Hristos
Care 'm este de folos l
De acum panA 'n vecie
Mila Domnului sA fie I

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 345

Apoi are catavaslile Paste lor, Psalmul ,La raul Vavilonului : Limbele sA salte cu
cantece Matte' apoi randuiala titerli, etc.
10). Floarea darurdor ms. romAnesc cu notita : de bine voitorlu si de ointe ru-
gAtoriu pentru toll ermonah Damaschin de la Feldru ot Chilie luna Iu Septembre 12
slava lui Dumnezeu In Troita sfantA si lui Dumnezeu laudA. Pretul calif patru mdrieV
11). Straste ms. romAnesc strAvechiu. La fila 33 gAsim notita : Scrisam eu Vasile
diac aceste ,troste i iar eine va gAsi gresit sA indrepteze cu duhul blandetelor
ca nu mana Ingereasca au scris ci de om pacatos si multu gresitor inaintea lul Dum-
nezeu. pis 7035 msfa Mart I dni (1527) apoi in cripte: ic. KWH. OHALVRORH. Cfmilk.
RAT. SM."

RirkT Sti(
I
I- I

12) Saptdmdna patimilor ms. romAnesc secl. XVII.

131 Penticostar scurtat romanesc 4"/, legat, cu notitele: ,,sfar)It si lul Dumnezeu
laudA dascal Damaschim Ieromonah. msta lulie 24".
Aiasta sfantA carte taste a me a lui Toader ai Bojoroaer si am datu pomanA
sfintei beserici din Mijloceni pentru sufletul mieu sa sotului meu ai Palaghie, sa a tot
neamului nostru, cine o aru fora sau o aru schimba sA fie afurisitu sa blestemat In veci
neertatu.
14) Triad Vineri a 6 sAptamanA a sfantului marelui post". De la biserica din
Magura. AceastA carte o au cumpArat Androni dreptu 4 florinti si o au dat la I

svanta besearea 1 dupA Magura ca sal fie pomatla la tot neamul lui si cine o va
instrAina de la sfanta besearecA sli fie pArtas I cu luda vanzAtorul de cei sfinti amin.
15). Deaanie Apostolilor. ms. folio legat : pe quaternul 27 gasim aceastA notA :
umrolialionnlimik Mk& II iia8kisfilM CH& If CSKOkilifilifiti CTrCI Ax.i. StiMIHCAN I CNN
tipaU MICACICh. EZ Mild SAINcTiffla il )ccomosuga room by Sor.taffa RMR0N-171 rCHAfrk :OWN
I

......
MOMaRcKoff. IforturkuifM 11 Ahillimh pifSd 6Nl111 ilSK4 floglpf 114Kaadliti eStlii6CK00... MM...
tvT Imo cl3flAnf1lf if,pKRII WT cgofro Agoila 1 WT awni<a. ilAfaCI fcT rcidm OyckKHOBfilif
LicTHHA flpAT4A 11 1 KpcTivk hVaHII4 linTO Sfi si1CRA. MAU. g.0
-4-
Cu bunA vrearea TatAlui si cu invatatura Filului si cu savarsirea Sfantului Duh
fAcutu-s'a acest Prax u apostolesc In zilele binecredinciosului si de Hristos itinorului
Domn I v Bogdan Voevod, Domnul tall! Mo david prin porunca si cheituiala robului
lui Dumnezeu Luca Arbure, parcalab Sjcevei, care... l'a (lit... celei din nou ziditei biserici,
de la a sa curte de la Solca, unde iaste hramul Taerei cinstit ilui Cap al Inainte mer-
gAtoriulul si Botezatoritlui loan, la anul 7015 lun a Mai 29 (1507 .
16) Tsaltire slavonö ms. follio, cu diferite file din mineu pe Februarie Noembre
mFoarcasa, Anita, Mihai, Anna, Lasca, la os, Anu ca Cat ilina, Ileana Frujui.
3ACT81IIIHtf, KpicTHMIIIIM . I s(a)mi ispitescu cernela asa decA asa scrie eu asu fl
poi:4 foarte bunu ea ?..."
Q,crisam eu popa Daniil ermonah ot svtaa monastir e Sdcul ot zemle.Moldaysco1
In dzilele cinstitului craiului Apahi Mihaiu msta (luna) Noevri 14 dni (zile) vlet (anul)
tvT CY.3AMilat A1H(14 (de la zidirea lumei) Op% po3C KM (iar de la nasterea Jul Hristos)
1667Scrisam eu popa IonAsu poporan paroh Bursaului 1791. Dekemvre 2 zile."
Cum se vede arhiva de ms vechi a d Jul Martian e importantisimA :ii cere o mai
stAruitoare cercetare, ceia ce voiu face cat de curand.
Dam in anexe 2 fragmente :
44
www.dacoromanica.ro
346 DOCUMENTE

a). CANTECUL LUI MIHAI VODA

1.
Sta(i voi toti si ascultati
Si cu grijA vA uitati
Ce vom face acum noi
MirAndu-ne pAnditi voi
Precum am luat aminte
Soli din Galat vom trimite
La VodA sA ia aminte.
2.
El la Rudolf ImpArat
Prin soli marl sau rugat
Cu Ardeleni sA se batA
Ca imparatul sal sloboadA.
DupAce s'au razbolat
Skull s'au maniat
$i pre cardinal l'au Mat.
3.
Cu pomanA, lau ingropat
Mihai VudA In Mg/rad
De D-zeu prea iubit
$i de oameni mult slAvit
lar VodA sau turburat
Si spre Sa§i au alergat
Si multi din ei au tAiat.
4.
"Papa pre SAcui sAdeste
$i tare-i afurise§te.
CAci cardinalul tAlhAre§te
L'au ucis WA de lege
Ungurii iarA s'adunA
$1 grAiesc toll ImpreunA
CA legea Voclii nu-i bunA.
.==140
b). Inv Atatura de §apte taine prescurtat preutilor
5tiind noi cä domnul nostru Is. Hs, arhiereul cel mare al tutur vecilor pintru
aceea vole§te a sA da arhiereilor mile §i darul §i cinstea arhieriei dupA mAsura daru-
lui carele sau dat dumnezlie§tilor si sfintilor lui ucenicilor si aposto11 ca sA fad rAn-
duiele si tocmele bune intre urmAtorii lor intre preuti e adecA si pAzitorli turmei cei
cuvAntAtoare rascumpArate cu preascump sAngele lui §i celea protivnice besericii sl le
dezrAdAcineze si celea ce ar vedea sA le facA preotli din nestiinta sA le arate si sl-
Invete; iarl pentru cele ce le fac din lene sa-i certe si pravoslavia In tot chipul sA-o
intoarcA precum grAieste sfAntu Pavel la faptele apostolilor cap. 20 : Paziti-vA pre
voi si toatA turma Intru care pre voi duhul sfant v'au pus episcopi c adecA oblAduitori
sau phituri, ca sA pasteti biscrica lui D-zIlu care o au cA§tigat Cu sangele sAu", Drept
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 347

aceea nu putum lasa niCi noi ca aceasta poranca sA fie trecuta, adeca a nu a§eza cele
netocmite §1 a nu desradacina celea ce sar vedea protivnice §i pravoslavia a nu-o
intari dupl datoria arhipastorlei noastre. bra pentru ca toatA zidirea §i Oda In teme-
lie este §i sta §i temelia pravoslaviei sunt cele §apte taine de insu§1 Hs. domnul nostru
randuite §1 tocmite, carele ca ne§te coloane vartoase neclatite §i ca §i ne§te stalpi ne-
surpatl tin toata zid rea credintei noastre V a adunArli creVine§ti In casa Intalepciunel
lui D-zeu in sfanta besereca §1 pazitorii §i aparatorii de celea ce s'ar vedea ca sant
Improtiva acestor sfinte taine santem noi arhiereii.
Judecat-am pintru aceea cu amaruntul i cu tot deadinsul, cercand sfintele scrip-
turi §i cetind pravila sfintilor parinti §1 socotind cele ce vedem sau §i auzim el se fac
1ntre vol preutii am aflat unele carele se 1mprotivesc Invataturilor apostole§ti §1 tainelor
sfintei beserici §i mai ales de sfantul botez, de sfanta cuminecatura §i de mirul cel
mare, care Improtiviri In tot chipul a-le zmulge §i a-le dezradacina voim §i ne silim.
De care lucru §i porunca ca aceasta dam : ca cele ce se vor vedea Intransele a fi drepte
sa se tie cu toata paza. lara cele protivnice §i carele sa fac far de cale sa se lase §1
sa se tepede InsA dupA randuiala sfintelor §apte taine socotim ca de folos lucru va fi
ca toate sA le aducem aminte dearandul sa se §tie ce sant §i unde aeleverim §1 soco -
tim ca nu se fac isprAvi dupa a§Azamantul sfintilor parinti la toate tainele vom arAta
cele protivnice §i Intai :
Pentru taina Sttintului botez
Arata ce este botezul §i cum trabuieVe sa se pazasca
Botezul este spalarea dennafara a trupului omului cu chemarea sintei Troiti dupa
a§ezamantul domnului, carea face prin spalarea cea den launtru a sufletului pierdere pa-
catului stramo§ilor no§tri §i 1nnoire duhovniceasca den apa §i din duh ce face omului
pace cu D-zAu §i intrare Intru imparatia ceriului.
Dupa zisa mantuitoriului : De nu se va na§te cineva din apA §1 din duh nu va
putea infra intru Imparatia ceriului". i dupa zisa sfAntului Pavel ce graie§te : Hs. au
lubit beserica §i pre sine s'au dat pentru dansa ca sa o afintasca pre ea curatandu-o
cu spalare de apa in cuvant. Aice sa se §tie, ca aceasta taina odata luandu-se nu
sA da a doua oara cA un Dumnezeu este In trel fete, Intru carele ne botezam
§i o credinta. Pintru aceea §i botezul unul este, precum zice sfanta scripturA :
Un Dumnezau, o credinta, un botez. Insa sa se §tie ca spalarea ac ea s t a in
scaldatoarea sfantului botez trabuieVe sa fie cu apa fireasca : adecA sa nu fie
apa me§te§ugita sau amestecata cu alt ceva precum este apa din trandafir sau verea
sau alta apa fiarta cu alte diresuri, cl singura apa §i de este prea rece se poate Incalzi
cat poate rabda firea trupului care trAbule§te sa se sfinteasca cu molltvele dela botei
apoi cu aceea sa se boteze pruncul. lard la vreme de nevoie poate fi §i nesfintita cu
molitve §i tndata§i sa se boteze pruncul cu cuvintele ce le voiu arata §i este sA fie atata
apa cat poate fi afundare In transa de trei ori. Precum Invatkl sfintii parinti la pravila
cap. 141, sau §1 atata cata poate fi turnare de trei ori, de vreme ce a§a sau oblzinult
pre multe WO §i aice la noi a boteza, Macar Ca lucru prutivnic sa vede ca este sfin-
tilor pArinti a turna apA preste cel ce sa boteaza §1 cuvintele carele savartiesc aceasta
taloa sant acestea : Boteazasa robul lui D-zAu (imerek) in numele tatAlui §1 al fiului amin
§i al duhului sfant, acum §i pururea §i in vecil vecilor amin". lara savar§irea sA cama
(kx.wh) cuvintele acestea, pentruca acestea sAvar§esc sfantul botez l and sA zic aceste
cuvinte se spala sufletul celuia ce se boteazA de pacatul stramo§ilor cu lucrare duhului
sfant cea mai pre sus de fire V i-se dephici cerlurile ce le inchise pentru peascultareq

www.dacoromanica.ro
348 DOCUMENTE

lui Adam. Insa chiemarea sfintei Troite cu despartita aratare a trei fete are a fi la
sfAntul botez, pentru aceea cA supt acest chip s'au pus dela X. ca intealt chip nu ar
ft botezul desavArsit si datori santeti voi preotii sa ziceti cuvIntele acestea deodata cu
afundarea adeca cAnd ziceti : In numele tataluia, Deodata cu cuvintele sal afunde si
zicand : Amin". sel scoata Si cAnd zice: ,Si al fiiului°, Iva sal afunde si zicand :
Amin", Sa'l scoata. Si cAnd zice : Si al duhului sfAnt". larA WI afunde si zicand :
Amin , Sa'l scoata. Si cAnd toarna cu maim iara asa sa faca si sA ziceti cuvintele a-
cestea numai cAte odata AdecA ° Boteaza-se robul lui D-zeu (imerek) in numele tata-
lui si al filului si al duhului Writ. Amin." Ca ae a boteza nu este cu cale, nici sa cu-
tenti a bot.za in trei Troite precum am auzit ca fie unii din voi nepriceputi) adecA
zicand : Boteaza-se robul lui D-zau imerek) in numele tatalui §'a fiiului si a duhului
sfAnt Amin, si lard asa poftorind pana de trei ori. CA asa Wand yeti boteza In trei
Troite si nota frte si veti cadea in eres mare si in pa at de moarte. SI inca zice ca-
nonul 49 al sfintilor apostoli sa i-se ia si darul unuia ca aceluia si iara va zic : ,,SA
luati pruncul binisor cu mana neatiugandu-sa nanasul de dansul nice de apa sfantului
botez si sa'l puneti tn scaldatoare cu fata spre rasarit §1 punandui mana in cap sa'l
afu dati de trei ori. ,
Sau sa t rnati apa si cu maim lara nu cu vre un vas, precum fac unii fara cale,
si sa tie cineva aproape de capul copilului v sciorul cu apa si voi sa puneti copilul
in scaldatoare si sa luati cu mana dpa din vas si sal botezati precum sau zis. Pintruca
toate tainele prin punerea mAinilcr sa savarsesc. Inca sa still ca de va fi temere ca
BA moara copilul, voi sa nu vA mai zaboviti cu molitvele de lepadare de satanA si cu
altele, ci indata sa'l botezati in trei afundari si .dupa aceea sa nu mai cetiti molitvele
cele mai inainte de botez ci numai celelalte. Ce urmeaza dupa botezul copilului, aded
molitva sfAntului mir si celelalte toate de nu va muri copilul.
*
* *
Biserica Greco-Catolica din Bistrita (Ardeal)
In sederea la Bistrita, cu Ateneul popular, din Iasi, unde am si cuvantat la Productia Ate-
neului despre vechile relatiuni Intre Moldova 0 Bistrila, am cercetat notitele de pe
011ie vechi de la biserica unita.
1) Evanghelie. Bucuresti 7250 (1742).
Aceasta sfAnta Evanghelie sau I cumparat de lupaneasa dumisale I lunica I iz
Barbareni biv visternic I sl o au cumparat cu banii lui sat fie pomenire dupa aceia
fart I un marles doisprezece florinti I pentru sufletul dumisale si a sotului I dumisale §I
a t .ata rudenie si nime sa nu Indrazniasca a o muta sau a o vinde de la sfanta be-
seareca I a Barbarenilor de la Bistrita afurisit sit fie tmul ca acela care va indrazni
a o Ina sau a o vinde I marturi Petre. RebrisoreanuI, Grigore, Vasile I in anul 1797.
Februarie 3 dill.
Aceasta sfanta Evanghelie o am vandut eu Opre din sa(tul).. popei Vasile din
Giulafelea cu bani...
2) Carte de tnvdtaturi creftine01. Blaj 1336.
A easta carte in cinste sau dat I sfintei biserici a Bistritel de I Excelenta sa VIA-
dica Ion Bob."
3) Carte de tnvãldturi cre0ineftl. Blaj 1805 : Acsasta karti taste a lui loanas
1821. 8-ti, a 7-a."
4) Cazanie Bu uresti 7276.
5) Cazanie RAmnic 7250 ex libris loannis Major."
6) Pentleostarlon Blaj 1768 :
rin anul 1780 sau milostivit Esxelenta sa domnul Vladica Mer Grigore iau dat

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 349

pentru nou discos, procovAtul la sfanta besearea a Bistritil sA fie pomenit i cu ea sA

fie a bisericii, i prin multa osArdia i rugare a noastrA a preutilor sau datu i multA
ostenealA parintele-Alexandru sau adus din Blaj.
ln anul 1783 sau cumpArat aceastA sfantA carte Pentieostarion cu 13 florintl
si sau dat I la sfAnta bisericA a Bistritei I i prin multA osardie i indemnul mieu de I

sau plata de acesti I crestini oameni poporani I mAnAstirii Bistritii I sA le fii pomanA
tor si la tot nearnut lor I in veaci sA fie a bisericii neunitilo: ajutAtori §i ctitori acestei
bisArici I t dmlor.sant acestia, eu I popa loan, diiacon TanasA, diacon Petre I . Flore,
Petre, Neehita, Toad r, Moise, Solomon, I Gheorghe, Solomon, Rusu I acestia toti sau
indemnat de aceastA carte au cumpArat I Gavril. Dumnezeu sAi pomeneascA la impArA-
tiile cele ceresti.
* *

B'serica Evangelici din Bistrita

In frumoasa moaografle : Das Euangelische Kirchengebäude in Bistristz von
prof. Theobald Wortisch. Bistritz 1883. vol. folio 38 pagini, gasim inscriptiile ce se
1

gAsesc la vechea i monumentala catedralA din Bistriti:

1) Pe o stranA din dreapta: Noc opus, fecit. fieri. Dominus. Georgius. magistrer.
hospitalensis a. d 1. 5. 0. 8. per. magistrurn. Antonis. Mensatoreni.
2) Pe o strand din stânga: hoc. opus. fieri. fecit. venerabilis. pater, Benedictis de.
Bethleem. ordinis. Praedicatorum. ad. honorem. beate. Mirie. virginis.
3) AfarA la u§A : Aedificaturn (1563) renovatum 1795 et 1867.
4) Pe o platrA mormântalA : Anno Domino MCCCCXLII obiit glorIosus.
5) Pe un clopot mic : ad honorem Dei et Marie virginis per magistrum Joanerr
de Segisicar pridie Ascensionis K. fusa est campana anno Christi mundi Salvatoris
MCCCCXXX°.
6) in perennem memoriam I Francisci I et Carolinae Augustae I Caesa urn I die XV
Mensis Augusti MDCCCXVII I turrim hanc conscendentum".
7) Pe o lespede in naos ; hic lapis Alberti Cerasini membra recepit I ast animam
coeli beata fovent I Alberti, per quem Deus hac benedictus in urbe restituit verbi dog-.
I

mata pura sui I anno domini MDLXIIII hora VI mane I XX die Novembtis I .
8) Pe poarta cea mare la intrare :
.111110111111.1l

Anno Domini Anno mundi quinquies Millesimo quingen- Anno Domini

1560 tesimo vicesimo secundo qui est a nato Sal- 1561
et vatore 1560 Septima die marty templum hac et
1563 infringi Decima tertie die Maji vero reaedifi- 1562
Gaspar Pellio care coepit Anno mundi autem 5522, qui est Gregorius
judex a nato Christo 1563 absolutum aedificium Daun jtidex
Soli Deo laus et gloria

711111r

Dan 4 cap Mach dich los von

Redime peccata Deinen sunde durch
tua eleemosimis gerechtikeit und
forsitan. Wolthat an den
Dominus delictis arm6
tine, ignos, cet. Dan 4, 1563
1

www.dacoromanica.ro
350 DOCUMENTE

La d. M. I. M. Kogálniceanu
Dl. M. I. KogAlniceanu e nepotul marelui barbat de stat M. KogAlniceanu ;
posedft o prea bogatA arhivA de documente vechi ce privesc mo5iiie Dinfenll, Brale-
nil, Scriuulenll, fl Rdplle de la Falciu, mo5ii pArinte5ti de pe la 1600 Incoace.
D-sa a avut amabilitatea sA putt la dispozitia d-lui Ghibanescu cercetarea aces-
tei arhive, cum 51 rara sa biblioted,
Intre altele notAm :
1) Un manuscript vechiu slavon, Mineiul pe Septembre, scris In 1599 Mart 26 de
cAlugArul Anton de la Suceava pentru biserica InAltaril Domnului din Cetatea Sucevei,
din ordinul lui Eremia Moghill Vodft.
Ms. e un mare volum legat In piele, cuprinde 25 quaternuri a 8 file fiecare ; din
quaternul I lipsepe fila 1..... din quaternul 25 lipse5te fila 7 5i 8. Mai stnt 51 cftteva
file din quaternul 45, 48 etc, ceea ce aratA cl Watt scris mai multe volume, numArAn-
du-se quaternurile cu Incepere de la luna lui Septembre.
Pe fila ultima stA scrisA urmAtoarea notita In slavone5te:

Woo MACTi10. fw hpemfla Moron,' goutoAa. rcnAps SIMAH M0114,41KCISCH, I A ca up.k-

KlanKicnmundoi Attu inapia. ii rcnomAa OnucattiO,I ri KrWAtIHHOM I MOHM 44AOM EV KOCTAH-
THH B0160A4 HIM41111M KIXCAM*K. 11 K1,11/1K I CHK I MARHHK KHHrH Hapitun. Kr MHHEOM. HA
III MC11,1. A AaAor AA SKlia I [mulct% Ka HAL11111 MAC.% g CT*H 11,PKH HAIM ICT )(PAM 683HECIFAI I'S
64. A COCA I HA11111' IC. fa-. VIC KT KI rpaA* CINAEL*. KwrAn KIII1HK CHK Kl1HrH 6111CT rcnAawm 1
renAgamn KE TPH a*Ta 11 110A. A Ha LIETKiisToe TIKatpic. A upu I aprKenu. gyp ftwprh morAna-
MATpononAT. KI HIM. SIMAIl MOAAaliCTtil. I FI4RHTM Kpb4111414M CTK1AA 14PKRAM. 11 11111
11

KTO KOIPiT HOKYCHTH I A RIS*TH E13 Ki1arOCA011114. WT CT*F1 11,PKKH. Ad HMArr C1HEpHMS.
CAM I'l Kalil I IC KC. Ha CTpall1HOM. WO CIA111111 A WT HdC KATRH. INC. IIIOVAOMOKI3AM i
moKAuttc, h4 011141A1111HIMA rrtu toKKu. A Hit HICIM HOHOHMHAO HAUJIMV I A CTarONIV CTOMP
CilaRHOMV ep.1v GlfilafiCKOMV RATW Sp3 Mawr KS.
1-
if CAVHCHT1A KZ I Oft-MTH* TOrA4. CIVIIHHK. IAHIO .KPHMKOKH11. H A1KHT I faliPilla H.
KAHCHapK. 6* IpMotlar nap Oftlii. WT 11/101tAilK11111,. H 11,PKKH11,11 H*111F Llqi. H illAaTetaw A AUTON
ANTON HCICAM.

Cu mila lui Dumnedu lo leremiia Moghila -Voevod, Domn TArii Moidaviei, 51 cu

prea iubita maica NoastrA Mariia, 5i Doamna Elisavetha, 5i de Dumnezeu &mit copi-
lul mieu Io Constandin Voevoda, cuprins fiind de rAvnA 51 am cumpArat aceste carti de
rugA numlle 12 Mime pe cele 12 luni 51 le-am dat spre podoabA intru a noastrA rugA
tn sfânta beseared, unde iaste hramul InAltarea Domnului Dumnezeu 5i mftntuitoriul
nostru Is. Hs. carea iaste In cetatea Sucevei.
lar and am tost cumpArat aceaste carp lost-am domnia mea cu domnia tn al
trellea an 1 fumdtate, fi spre al patrulea an curgdtor, §i In vremea arhieriei lui
Kir Gheorghe Moghila mitropolitul a toatA tara Moldovei 5i diregAtor in deosebi a
sfintelor biserici, iar clacA cineva ar IndrAzn1 5i ar lua Ma binecuvftntare de la sfinta
bisericA, sa aibl pftra5 pe Insu5i Domnul nostru Is. Hs. la strapicul lui judet 51
de la nol blestem, cAci cA rftvnit-am cu multA truciA la podoaba sfintelor biserici 5i la
toatA inoirea celei a noastre 5i vechi slavite capitate a cetatii Sucevei.
Anul 7107 Mart 26
5i slujitori In preutie atunci, preutul llie Crimcovici 5i levitul Gavril, 5i clisi-
arh a fost Ermonah Parteni de la Moldavila 5i tircovnici au fast Ilea §1 Mateia§i ci
Anton.
Anton a iscalit

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENT E a51

Alte notite pe acest mineu sant : Vasille Holban iscal let 7270 Ghenar 30 dill"
(1762).
Acest plinelu ce esti pe o luta de zile cu toate slujbile I tn toati zi1111 lam
luoat de la Grigori Volcinschl I §i iam dat not un ceasoslov. pi aceasta carti §i pintru
credinta, I mam iscalit sA s §tie,
Ilie Holban
Toader diac sin ego Moise lancul.
Costantin dliac sin Ion.
2.'0 icoana veche a maicii Domnului ferecata In argint : Avi 11'4 1 1Z rc I

Pomene§te j Domne pre roab4 ta I Zmarada Cogálniceanu I u rmiroSTaii 1746

(capms).

3. 1859. Cetlitenii din Roman adertt la candidatura lui Gr. M. Sturza

Conferintele de la Paris n'au Incuviintat cea mai principall dorinta rostita de
Divanurile Ad-hoc din ambele Principate Romane, adica : Unirea acestor tani tnteun
,,singur stat sub un principe strain din una din familiile domnitoare ale Europila.
Din contra ele au hotarat ca fie care Principat sa-5i aleaga cate un Domn dintre
pamanteni.
Intru aceasta gre Incunjorare, noi sub scri§ii Indrituiti alegatorl din tinutul Ro-
manului, am simtit neaparata nevoe de a ne aduna §i de a De consfatui ca sa ne la-
rnurim, care din compatriotii no§tri ar merita aceasta Malta chemare, dela care atarna
rena§terea si fericirea taril, ba chiar §1 a Intregil natii,
Duna amanunte cercetari atat a calitatilor fie carui din andrituitii candidatl de
Domnie, cat §1 a nevoilor tarn, neam lamurit §i neam convins ca Principile Grigorie
Mihail Sturza merita preferinta, pentru ca numai luminarea sa une§te cu conditille ce-
rute de conventia Inchieta la Paris, in 19 August 1858, mai multe din calitatile neapa-
rate pentru punerea in lucrare §i dezvalirea Principiilor reorganizarii Tril, iar mai ales
cuno§tinte militare, teoretice §i practice, atat de rare la nol, !mecum §i activitate, ener-
gie, perseverenta, barbatie §i tarie de vointa, de care au dat a§a frumoase dovezl, atat
pe Campul Razbelului, cat §i la delimitatia granitil despre Besarabia.
Pentru aceste cuvinte am §i hotarat a intrebuinta toate mijloacele legiulte, spa a
asigura alegerea Domnului in persoana luminaril Sale.
Spre acest sfar§it ne i indatorim pe onoarea noastra, a da la alegirile deputatilor,
votul nostru numai acelor persoane care Infati§and InchezA§luini morale, vor fi sub-scris
mai Intliu §1 un act prin care se vor obliga ca la alegerea Domnilor stapanitori al Orli,
vor da pe fata votul lor pentru luminarea sa Principile Grigorie Mihail Sturza, Ian pen-
tru toti cel lalti candidati de Domnie bile negre tot pe fata.
Tot odata ne Indatorim a da §i din partea noastra Deputatilor ce vom alege, un
mandat imperativ care le va impune mai sus aratatele Indatoriri.
Atat declaratia de fata cat §i declaratiile deputatilor, se vor da In pastrarea lu-
minaril sale, mai sus numitului Principe.
Iscaliti. I .Gheorghe Sturza Logofat. I . C. Sturza. .C. Hurmuzachi. I .Gnigorie Her-
I

meziu. .Enachb Burchi. A. S Miclescu. I loan Ciuhurianu Caminar. I .Caminar Fun-

I I

dacescu. I Dimitriu Sardar. I .Neculai Softa Caminar. I Aga lorgu Hermeziu. I .A.
Miclescu. I .Gheorghe Razmerita. .1. Scortescu. I Aga D. Stan. I .C. Petrovici spatar. . I

I. Agarici proprietar mic. I .Hristea Ovanes caminar. I Jorgu Manu slugeriu. I .Andro-
nache Vasiliu Sardariu proprietar mi I Tanase Gheorghiu Sardariu. I .C. Obreja Stol-
nic. j .Cilibiu loan losib. I .Gheorghe Mardarie Aga. I .Grigorie Mardarie Spatariu. I .
Toader Stoian. I .

www.dacoromanica.ro
352 DOCUMENTE

4. 7067 April 8 (1553) Iati.

Copie de pe uric de la Alex andru Von feciorul lui Bogdan Voda din veleat 7067
April 8 zile (1559).
A5a scrie in uric, adica au venit innaintea noastra 51 innainte a lor no5tri mol-
dovene5ti boiari a mari 51 mici ale noastre slugi, Toader ci fratele sail Jurasco, fe-
clod Grecel, nepotii lui Pau& Schiridon BrOnisteriul, §i cu Ion §I fratele sari Simeon §1 su-
rorile lor Mdrica §1 Sofroniia §i Drdghina §i VOrvara ki Neacsa §i Nastea feciori
Petrel Medelnicerlulul, nepotii lui Negri id parcalabului, de a lor bung voe de nime
asupriti, nici impresurati sau tocmit bare clancii 5i au schimbat a lor direapte ocine
51 mo511 5i cnmparaturi a mo5ilor sai. Deci sau sculat ale noastre slugi Toader 5i fra-
tele sau luracco feciori Grecii, nepotii lui Paval Schiridon Brani5teriul, 5i au dat a
lor drepte ocine ci mo5ii din direase de cumparatura ce au avut mocul lui Paval S:ripco
Branicteriul de la Patru Vocla un sat pe Lilioa, pre päräu, unde au fost feciorul lui
Drago5a, ce sa cheama acmu Brateanii, acela lau dat slugilor noastre lui Ion ci fratelui
du lui Simeon 5i surorilor sale Marical 5i ,_-ofronii 5,i Draghinii 5i Varvarii 5i Neac5ei
51 Nastei feciori Petrel medelniceriul, nepotii lui Negrila parcalabul, denaintea noasträ
51 denaintea alor no5tri boeri. Si iara5i ale noastre slugi Ion 5i fratele sari Simeon 51
surorile lor Marica 5i Sofroniia 5i Draghina 5i Värvara 5i Neac5a 5i Naste, feciori Pe--
trei medelniceriul, nepotii lui Negrila parcalabul, iarA5i sau sculat 5i au dat a lor
driapte ocine 51 mocii din direase de cumparaturi ce au avut mocul lor Negrilä, Ora-
labul de la pdrintele meu Bogdan Vodd, giumatate de sat la Nistru anume Crusooalul
partea din gios ; aceia au dat de schimbare slugilor noastre lui Toader 5i fralinisau lui Ju-
racco, feciorii Grecii nepotii lui Scripco Branicteriul, acijdere din driase ce au avut cum
mai sus sa zice mociile lor ce au avut el in desine, 5au dat Toader 51 fratele
sau acde drese a mo5ului lor a lui Pa väl Scr ip co ce au avut de la Patru
V o d a Intru ma nule ce mai sus sa gr a es t e nepotilor lui Negrilä parcalabul
Pentru aceia 5i noi daca am vazut de buna voia lor intre dandil tocmala, a5i5derea 51
de la nol am dat 5i am intarit slugilor noastre- lui Ion ci lui Simeon fratinasau 5i su-
rorilor sale Midi 5i Sofroniel 51 Draghinei 5i Varvarii ci Neac5ei 5i Nastei, feciorli
Petrel medelniceriul, nepotii lui Negrila parcalabul cu acela5 sat ce mai sus sä grapte
unde au lost ficiorul lid DrOgusescul ce sd chiamd acmu Bratenil, ce mai sus iaste
serfs, date sä fie lor uric cu tot v en i tul lor ci c u c on il o r ci nepotilor
5i stränepotilor lor 51 imp ra 5 t 1 e ti I o r 51 a t o a ta ruda, care cum sa va
aleage mai aproape, neclatite nici ru§eite in veci. Hotarul acela al Bratenilor
cu tot hotarul pre unde sau ojivit din veci. Pre aceeia iaste credinta domnii mele
carele mai sus sant scris Alexandru Voda 5i credinta a boerilor nostri moldovene5ti a
marl 5i a mici, anume Motoc vornic mare 5i par.alabii de Hotin 51 de Neamtu Craste
5i portarul de Suceava 51 parcalabli de Cotnari, Vascan ci Stanciul 5i Parcalabii de
Suceava Dumitru ci Airdrie§ spatariul ci lanciul postelnicul, 5i Ion visternicul, 5i Coste
paharnicul 5i Bole stolnicul ci Pa§co Comisul 51 credinta a toll boerii no5tri lar cine
va alege Dumneau den cuconil no5tri sau din ruda noastra sau fie cine va fi domnu
in tara noasira a Moldovii, sa nu strice tocmirea si intaritura noastra, ce sa aiba cu
mai mare NMI-aura a Wad NMI-aura noastra Si atunci an fost logofat mare Moghila
51 au invatat de au scris uricul ci au legat pecete la uric ca sa fie de credinta schim-
bArilor cu aceaste mosii, care mai sus sant scrisa, 5i am scris uricul Ion Borzovici in
Ia51 in luna lui April 8 zile.
In dos nota ; ,Suretul ispisocului Bratenilor ot Falcii ce se chiam& acumaYpile
1784.
***

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 353

5. 7174 Ghenar 23 (1666). Vas. CogAlniceanul cumpArà cu 2 boi si 2

ta1eri partea lui Luchian din Scrivuleni
Adec eu Luchiian feciorul lui M(Iron Scripco) (scriu) I §i marturisescu cu acesfu
za(pis al meu de ni) I me asuprit nece nevoit eu ce d(e a me bun voe) I am vandut
a mea dreapta. ocina (§i mo§ie ce) (am avut, den sat den.Scrieuleoni (cei pe valea
Le liv c) I ei la tinutul Falciului, a(cea parte (carea mai sus scrie am vandut (dumisale
lui Vasile) Co galniceanul pe doi boi de (negot... §i (doi) taleri batuti §i partea (lui
I

iaste din) I tru un batran a cincea par(ti sal fie lui) drea(p)ta ocina §i mo§ie (cu
i

tot) I venitul §1 sa aiba a§i fa (ce §1 drease) domne§ti §1 intraceasta toc(mala au fostu)
I multi omeni anume. F(ratei hutnog)ul I §i Davidu de Ghede§eani §i (Vlasie) I de
BrAteani si Iona§co, C(hihaia) de I Ghermane§ti. §i Stefan Mo§. ottam §i (Mader de)
Draceani i Ion de Sopar I leani I (§i alti oame)ni multi mai pre mari creden I (ta neam
pus) pecetili deagetili sa sA §tie.I

vAlet 7114 Ghen. 20

X Stefan
X Iona§co Kih(ae)
X Vlasie
X FrAteiu
X Ion
Obs. In 1670 Sept, 20 Gh. Duca Voda Intare§te lui Vasile Cogalniceanul van..
zarea de mai sus (Surete ms, XLV, 431) Cum zapisul e rupt fn trei §i fa§ia a 3-a lip-
se§te se poate fntregi cu textul ispisocului lui Duca Von din 7179 Sept. 20, unde za-
pisul e copiat pe deafntregul.
6. 1835 tunic 24 Iasi. Itinerariul lui M. Gr. Sturza VodA spre Vaslui
pi Husi.
Catra cinstitul dipartamentu a trebilor din launtru ispravniciei tanut Vasluiului.
Pre inaltatul nostru domn la trei ceasuri dupa amiaza din Borde sau adus aice
in Vaslui la casale dumisale cucoanii Elencu Subino unde §Azand la masa §i odihnin-
dusa la §asa ceasuri sau pornit catra Hu§i, pitrecindul pana la pojta Cordenii, fn
capul tinutului, §1 de acolo sau intAmpinat de Ohl ispravnicul tinutului Falciu §i dupa
datorie nu lepsascu a in§tiinta.
No. 4084 Vasile Buzdugan medelnicer
primit lunie 30 No. 11515.
(Arh. stat. Ia?i dosar No. 75 transport 797 opis 907 fila 40).
Obs. Itinerarlul initial a fost modificat, a de unde urma sa se fnceapa drumul
fn ziva de 15 lunie din Ia§i la Vaslui prAnzul l mersul 16 ciasuri.
16 lunie din Vaslui la Hu.ii prAnzul §i masul 7 ceasuri dupa raportul Ispravniciei
de Vaslui, Domnul a sosit fn Vaslui la 30 lunie §i la Hu§i a fost la 1 lulie 1835.
7). 1830 April 28. Slujba gorstinei in Moldova.
Pentiu slujba go§tinei din anul acesta ce se vinde ImpreunA cu sporul alAturat
noi cei mai jos iscaliti am rugat pe dumnealui vornicul Mihalache Sturdza ca prin a
dmsale Inchipuire sA o ieie pentru noi sporind la haznea IncA 10.000 lei piste suma
de 555.500 lei ce sau suit la strigarea cea de pre urmA, care luAnduse sA fie Intru
toatA a noastrA Ingrijire §i rAspundere a banilor la vadelile hotArAte. Jar dacA se va da
iznoave In mezat atuncea ne va face intrebarea de poate §i peste aceastA sumA a mai
da ceva. §i vArsinduse pe numele dmsale intru a noastrA socotealA, fArA sA aibA dmlui
4 5.

www.dacoromanica.ro
354 DOCUMENTE

ea mai micA supArare, va primi de la noi indatA 100 galbeni pentru a dmsate oste-
nealA §i spre sigurancte dmsale am dat aceastA hArtie cu a noastre iscAlituri.
Hie KogAlniceanu AO.
Vasile Alexandri spatar.
Antohie Sion spatar.
1830 April 28.
*
**
ComunicArile d-lui A. Saint Georges (Bucuresti)
Tingrul nostru arheolog, fostul director al revistei istorice Miron Cos1In6 din
BArlad, si proprietarul muzeului arheologic din BArlad, ne comnnicA din bogata sa
arhivA de documente peste 3000 de originate un mAnunchiu de documente, ce pri-
vesc lucrurile din Moldova. Documentele sint in numAr de 7 §i au un cuprins loarte
interesant prin raritatea faptelor, de care se vorbesc in ele. Toate sint din secol. XVII-a
cAtrA sfAroit:
1). 1691 Mart 9. Sugubina cu o fatA mare
AdecA eu Nedelea, fAmeaia lui Roman de Sarateani, scriu si mArturisAscu cu a-
cestu adevAratu zapis al mieu, precum au Mut un ficior al mieu anume Stefan, o fu-
gubin(ö) cu o falei mare a Jota, §i dacau jdcut fugubina, au AO fn fora lepsed,
iarA fata au mArsu cu copilul in brate deau parAt la dumnealui vornicul cel mare Vasilie
Costache ; deci Dumnealui Vornicul au fAcut plinialA muerii cu ce au gAsAt la mine,
pentru cad au facut copilul cu ficiorul mieu; iar pentru §ugubinsA care sau socotit doaA-
zaci de lei, nam avut cu ce plAti, ci am dat dumisali vornicului partia lui Roman din
baltA de la Harceate, ce va fi partia lui, ca sAi fie dumisali vornicului dreaptA ocinA
§i mo§ie in viaci, §1 cuconilor dumilorsale, §i la aceastA tocmal(A) sau tAmplat sau
tAmplat (sic) Toader Oia §i Andoni Albul de Sarateani §i Caisin de Sarateani, §i StrAtil
de SarAteani, §i multi oameni buni §i bAtrAni, §i pentru mai mare credinta miam pus
deagetul, §i ace§ti oameni ce mai sus sAnt scri§i, sau pus deagete, ca sA s(A) §tie.
7199 Mart 9
+ Nedelea . fAmeaia lui Roman u BArlAle§ti
+ Toader Oia. + Andoni . Albul + Caisin, + StrAtil.
NotA. Documentul apartine muzeului Saint-Georges din Bucure§ti §i provine din
arhivele fam. Sturza BArlAdeanui.
*
**
2). 1692 lanuarie 2. Zapis pentru CotmAnesti la Tutova (familia Ureehe,
Buhus si Batiste)
AdecA eu Alexandra giupAniasa rAposatului Alexandru Buhu§ ceau fost hatman
§1 cu ai miei iubiti fii lonita §i Dumitrasco §i Neculai. scriem §i MAT turisim Cu cestu
adevArat zapis al nostru la mana dumisali lui Antiohie ceau fostu cliuciar mare pre-
cum fiind eu datoare cu §asAzAci de lei lui lonita negustoriul ginerile lui Adam §i avAn-
durea eu strAnsoare pentru bani de lonita negustoriul, meavAndu eu de unde sAi dau
banil, intralt chip nam avut cum face. ce mam rugatu dumisale lui Antiohie ceau
fostu cliuciar mare, avAndurea dumnealui Antiohie socotial(A) cu lonitA negustoriul cu
neote bani ceau avut asupra lui lonita negustoriul pentrace§tia bani 60 lei cari sant eu
datoare lui lonita negustoriul sA mi sA rAdice si miau rAdicat, iar noi pentracei bani
iam datu lui Antiohie giumAtate de sat de Cotmanesti carii sAntu pe apa Tutovii, cari
ne iaste §i noao cumpArAturA de la Lucachie Bailee ceau fost jAcniciar mare ficiorul
lui Bati§te ce au fost vistiarnic mare ginerile lui Nistor Ureache ce au fost vornic mare

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 355

carea aceastea mosie iaste despre Nistor Ureache vornicul mosul fratelui lui Lucachl
anutne Micodim calugarul ce lau chemat in nume de mirenie Nistor Batiste si la im-
partala sau vinit aceasta ocinA in partea fralinesau lui Nistor Batiste calugärul precum
le scrie zapisul cel de impartala caci ei au fost frati cu Nistor Batiste numai dinspre
parintele for Batiste Vistiarnicul cad Lucachi au fost Mut cu alta giupauiasa mai pe
urma, iar fratesau Nistor Batiste calugarul au fost Mut din giupaneasa ceau avut pa-
rintele lor Batiste anume. fata lni Nistor Ureache vornicul si la muartea fratinesau lui
Nistor Batiste calugarul cu limba de moarte sl cu zapis sau dat lui Lucachie cu toate
ocinile lui ceau avut despre mosul MI Ureache vornicul pe man lui Lucachie sa hie
el stapan si sal grijasca de boala lui si dupa moartea Int lau grijit cum sa cade, apoi
Lucachie filnd om strain si socotindu ca nu ia asaza in Ora, au scos aceasta giuma-
tate de sat in vanzare si. allii nau avut cum sa inceapa a cumpara far numai D imnealui
Alexandru Buhus hatmanul cace eu Alexandra giupaniasa raposatului Buhus am fost
nepoata lui Nistor Batiste calugarul, fratele lui Lucachie, acmu scotand aceasta giu-
matate de sat la vanzare am socotit ca sa cuvine dumisal lui Antiohie cluciariul cace se
trage de pe parintele dumisale Gavril Jorea sulgiariul dintraceea samanta despre care
ne tragem si noi, pentraceaea si noi am vandutu dumisali lui Antiochie ceau fost
cliuciar mare aceasta giumatate de sat ce scrie mai sus Cotmanesti din vatra satului
din padure si din campu si din tarina si dintrapa si din tot locul cu tot vinitul ca sa
fie dumisall driapta ocina si mosie neclatita si neruseitA si dumisali si giupAnesii du-
misali si cuconilor dumisali si acesta zapis sau facutu denaintea dumilorsali boiarilor
celor marl dumnialui Tudose Dubau vel logofAt si dumnialui Alexandru Ramandi vel
dvornic dolui zemlea si dumnealui Doniciu vel dvornic visnii zemlia si dumnialui Savin
vel spatar si alit boiari batrani si tineri cari mai gios sau iscalit si eu pentru credinta
miam pus peceatea si pre unii sau iscAlit sA sa creazA.
u las letu 7200 ghen 4
IIMMI1Il

Alexandra I L. P1 Buhusoai
IIMEr
Ion Buhus mart.
Neculae Buhus, mart.
Az Neculai Donici, vel vornic, matt
Tudose Dubai.' vel logof. mart.
Alexandrn Ramandi, vel vorn. martor
Buhus vel medelnIcear Savin, vel spatar
*
* *

3) 1696 Febr. 13. Carte domneasa pentru Pogana.

lo Antiohie Costandin Voevoda bjieiu milostiu g(o sp(o)daru zemlia moldavscoi.
Scriem Domniea mea la credincios boeriul nostru dumnealui Dabija vel cluciar, daca
vei vedea carte Domnii meli, iar domn(ea)ta sa mergi la sat la Pogana ca iat(A) se je-
luira Gavril de Ruse si Dimitrasco sna Andronic si Lupul snA Goriti si altii razesi de 1

acolea pe dumnealui Solomon ceau fost setrar mare pe cum au cumparat de la un rA-
zeas a lor, acolea in Pogana si pe dansii nu iau intrebat anumea de la feciorul Orzului
deci de va fi cumparat dumnealui far stire si invoiala razesilor si nevrandu razesii sal
priimasca cear lua dumnealui dirept cu sufletul dumisale cau dat, se fie volnici acei
omeni carii sintu mosAneni vechl ai intoarce dsale banii, iar nevrandu dmlui setrariul
sasi ia banii, sa faci o marturie si sA o dai la mana lor, pe cum vei afla drept. Asij-
derea sa pantru cau Mut o moara dmlui atrariul pe locul lor si lau poprit cu cartea

www.dacoromanica.ro
356 DOCUMENTE

lui Costandin Von ci dmlui nau bagat sama deci de totu cum vei socoti ci vei giucleca
sa faci marturie sa amu stire. Aceasta scriem zdrav ie.
u las 7204 fevr. 13.
Pecetea domneasca marca rotunda
tuc roc vel log.
***
4). 16S7 Februarle 11. Carte de zi la divan pentru Pogana.
lo Antioh Costantin Voevoda bij. mlostiu gpdar zemli moldavscoi.
Facem Ore cu acestä carte a Domniei meale precum cau pus zi danaintea Dom-
niei nieali bolarii noctrl Die Stolnicul cel mare ci cu Solomon Costache Atrariul ca
saci aduca toate dreasale ce au pe sat pentru Pogana si sa stea de fata la divanul
Domniel meali in patru saptamani iar carile nuci va aduce dreasale la zi sa va da ra-
mas din tot giudetul tarai. Aceasta facem ctire.
u las, let. 7205 fevr. 11.
Pecete domneasca marca rotunda,
in tuc rocu. vel logof.
*
* *

5). 1695 Sept. 2 Iasi. Carte de judecata pentru Cofmanesti 1ntre Me clucer
si Vasile vornic.
lo Constandln Duca Voevoda. cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldaviei
Vinitau inainte domnii miale dumnealui tile ce au fost clucer ci ni se jelui pre-
corn are mare strambataate pentru giumatate de sat de Colimonia0 parte lui Ureachia
pentru carile au ecitu inainte domniei miale dmlui Vasilie vel vornic de cau intrebat cu
dmlui Antiohie vel paharnic zicandui dumnealui vornicul precum nau incaput dumnealui
paharnicul sal cumpere ace giumtate de sat cad Dlui vornicul au zis ca Dlui estia rod
lui Ureche si nefiind diresele acelui loc la Dumnealui nau avut cu cia da satu ci iau
dat ramas sai intoarca vornicul banii ci i sau facut ci carte.
lar acmu vinindu Dumnealui Hie Cluc(er) din tara munteneasca deade dumnealui
samA cum cl dmlui au intorsu banii pAharnicului mai inainie vreame cAci dedea dlui
sam(A) cum ca estia §i raza§ i rodu lui Ureche ci ne arata dmlui si zapis ci scrisori de
giudecata de la rugatoriul nostru svintiia sa Kir Lavrintie Episcopul de Radauti pe cum
au avutu dlui, Ora cu dlor ci dupa Ora ci aciazare, ce domnia me de aceste nam ctiut
nimic ci nici dmlor au spus nici au acteptat, ca sa fie ci dlui cluceriul de Ina. Pentru
aceae datam domnia mia ca sa alba Me clucer ac tine acest loc parte lui Ureche pe
zapis de cumparatura, ce are ci pe giudecat ce au avut ci nici de casele dumisale ceau
facut pe acel locu nimea sa nu se atinga a le straca sau ale opri. iar de ar avea ciniva
a raspunde ceva sa vie de fata, aceasta scriem.
Io Constantin Duca Voevoda u las It. 7204 Sapt. 2.
Pecete domneasca in tuc roc.
*
* *

6) Fara data : Zapis de bani a lui Husein Turcul.

+ Eu Husain Turcul scriu cum am tremis un aprod de(a)u adus pe Gavril Vor-
nicul din Barlad pentru n4te bani ce me(a u fost dator Necula feciorul Dulei ci Ga-
vril au fost chizec de Necula, deci dad. au venit Gavril aice ne(a)m parat sam ramas
pe Gavril ci me(a)u dat Gavril banii toti 27 lei ci saii ea =die cat sa alege parte
Neculei den campu ci den padur e) ci den vatra satului sa fie a lui Gavril pentru cau

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 357

platit GavrIl toll banii cu call bani me(a)u fost dator Necula §i candu mi(a)u dat Ga-
vril banif, sau prelejit Hagi AlA de la Smil si Murtaza Celebi de la Coge si Mustafa
Celebi de la ScArletesti feciorul Spaciulul si eu Alexa am scris zapisul sA s(A) stie.
Hagi Murtaza Husain Mustafa

Pe dos :
Zapisul de mosie ot sin Dulii ot Pogan(a).
* * *
7) FArA datA. Zapis de ()ant a lui Husain Turcul.
-F- Eu Husein, scriu, cumu, meu, rAmas, Gavrilita, cu doazeci §i siapte de lei,
pAntrtt Necula feciorul Dule, ot Pogana a au luatu moslea cl lam apucatu de lam
dus la cadiul el au dzls cA am datu lu GavrilitA mollea sA de doozeci si siapte de lei
lu Husein bacalul. Acestu zapis sau fAcutu dennainte cadiului sii mArturlea a lu Ba-
calul si Mica arnAutul si Curmare.
Scris pe dos de altA mAnA :
MArturia de la Husain Turcul pentru 27 lei a dumis(ale Neculalu ficiorul Dulii ot
Pogana pe mosie.
Mai jos de altA mAnA :
De Pogana.
***

8). 1693 Sept. 1. Roman. Inscriptiia de la biserica albA a sfintllor Voevozi

din Roman.
K. marca tl,
K. Cantacuzinsecu a.
KEA 1 pajurA cu 2 lei cnnT.

t __HACTX. e HHTX AIINICTHP6 4SOCT413 SHANTZ ANN I TiNtfilif Al 2Feputiwr8M AOMIlh !WM
ErkAi
11.14417 TOAUllt HOU:WA& taps AIMS. p At I ANN ACHNNHASt(Z). SHANTSCAS KSM c
A. AIWkall EdCHATI KaHTAKSSNO I KM cliwrdp. HINOT AturrpS W HINGATA Al *PINK S d-
tlfAtiti NOMENHT AOMHZ I 4-rpS ciRa ati A8NIFI1318. mitiTpS EpTdpe EilKdTMOO. CAM
BAT ac,4, CON. d.

Vezi Episcop Melhisedec Cr. Romanului I 39.

www.dacoromanica.ro
 VIII. RECENSIUNI

Buletinul comisiei islorice a Romdniel vol. IV. Buc. 1925.

Mu It a§teptatul volum al 4-a al comisiei Istorice a apArut cu un bogat §1 intere-
sant material istoric inedit. Intre cele publicate notAm :
1) Documente relative la Ion Neculcea *i familia lui, de Julian Marinestu.
Dad studiul ar fi fost insotit de o spitA genealogicA, ar fi fost mai cuprinzAtor.
Credem fnsä cA interpretarea, ce o dA expresiei ,Jiind el skein nu i s'a aid sd
cumpere, cl era strein de neam, nu de rAzAlie §i rudenie este o gre§all istoria
2): Documente prahovene de luliu Tuducescu ; Documente Tecucene §1 Barll-
dene de N. lorga; documente Vasluene (Sole§tii) de I. Tuducescn.
Un indice de nume *I lucruri ar fi inlesnit folosinta acestui volum pentru specia-
listul doritor de a afla mai degrabA ceia ce cautg.
*
I. Ursu. Stefan cel Mare. Buc. 1925. vol. 8 /. pagini 461. Pretul 150 lei.
1

Regretatul de toti bunii romani, care a plAtit tributul mortii prea de curand in
imprejurari de insArcinAri oficiale, a smuts pe harnicul istoriograf in toiul muncii sale
productive. Lucrarea consacratA figurei marelui Voevod al Moldovei, lui Stefan cel Mare,
aratA progresul ce realizase istoricul in metoda sa de investigare §1 redactare. In doll*
de a utiliza numai izvoare de maim intAia, ignoreazA cu vAditA vointA utilizarea Cronicii
lni Ureche, de li este un bogat izvor de informatiuni, cu tendinte de precizAri istorice
in date, fapte §i oameni, potrivit izvoarelor interne utilizate de Ureche§ti, lucru vAdit
arAtat de Emile Picot in studiul sAu asupra aceleia§i cronici.
Expunerea cronologica a faptelor de arme §i politice este intregitA cu arAtarea
boerilor colaboratori ai marelui Voevod : boerii mari ; administratia publicA §1 diregA-
torille ; oastea supt Stefan cel Mare ; tara, familia Domnului, personalitatea marelui
Voevod.
Miscarea literarA §1 artisticA supt marele voevod Stefan i§i a§teapta istoriograful
sAu, intru cat §i in aceastA laturA epoca lui Stefan cel Mare este foarte interesantA de
studiat.
Cetirea lucrArei rAposatului I. Ursu este u§oarA, atrAgAtoare §i instructivA. DupA
lucrarea consacratA asupra lui Petru Rare*. Istoria lul Stefan cel Mare aratA un vAdit
progres din partea autorului §i ca preciziune in redactare §1 ca bogAtie de izvoare.
*
N. lorga. Viala lui Constantin Vodd Canternir de Dim. VodA Cantemir Buc. 1925
1 vol. 8°/. pag. 126. Pretul 60 lei.
De mult timp cercetAtorii istoriografi erau impiedecati de a utiliza textul latinesc
al , Vila Constantine' Cantemirig Intru cat era de mult epuizat. Textul latin redat in
publicatia de fatA e urmat de o traducere literati, §i precedatA de o precuvantare a-
supra personalitAtei marelui istoric, care a cople§it intreg secoI, XVIII cu puternica lui
culturA.
:I:

www.dacoromanica.ro
 PECENSIONI 359

T. G. Buie!. Contributiuni documentare la istoria Olteniei in secol. XVIXVIII.

Ramnicul VAlcea 1925. 1 vol. 8' pg. 143, Pretul 50 lei.
Tanarul scriitor istoriograf al Olteniei a imbogatit istoria Olteniei cu acest volum,
fa care ni se dau 104 documente ce vorbesc de man. Dobrusa de langa Drägli§ani (9 do-
cumente), Bunestii intre 1500-1798 (42 doc.) Cheia intre 1655-1784 (23 documente) ;
Slatioarele intre 1557 1753 (7 documente), bis. sj. Dumitru din Craiova, bis. Si.
Spiridon din Craiova (10 doc.), man. Flamanda, Bogc läne§ti, bis. Ganescului din Craiova,
Episcopia Ramnicului, biserica papista§a din R. Valcea ; familia Paraianu; tinutul Lotrului.
Un indice bogat de nume de persoane, locuri §i lucruri inlesne§te cautarea a ce
intereseaza din istoria Olteniei, a§a de importanta pentru istoria Munteniei, acolo fiind
vechi manifestari de viata romaneasca.
Din obiceiurile vechi Oltene§ti, cad se desprind din aceste 104 documente sem-
nalam doua : tölalul urechilor si datul prin tdrg, ca practica in dreptul vechiu penal.
*
Muzeul Arhivelor Statului. Catalogul stampelor §i documentelor. Colectiunea Ols-
zewski, Bucure§ti 1925.
Am avut ocazia de a vizita acest muzeu, prin buna vointa insu§i a d-lui Olszewski,
proprietarul in mare parte al tuturor lucrurilor expuse in muzeu, s mpe, portrete, icoane,
hIrti, documente. Acest catalog ilustrat, pe lama ca cuprinde in rarea tuturor obiecte-
lor .de arta veche, cuprinde §i un studiu documentat asupra Gravurii, care i§i are in-
ceputul in opera argintarului Alexo Finiguerra. Ori nu cunoa§te ori n'a volt sa cuprinda
§i istoria Gravurii la Romani, intru cat avem lucrari in acest gen de demult
Stampele ce intovara§esc catalogul sant : un boer din sect. XVII; o jupanita secl. XIX ;
boer secl. XIX-a ; Braila in secl, XIX gravuri dopl Saar ; Clujul secl ; XVI ; Trecerea
Buzeului, gravura dupa Raffet.
Din ode 192 stampe, ce cuprind colectiunea Olszewski, notam cateva ce privesc
lash' §i Moldova: Vue de lassy (22) Raffet Poste au cheveaux, Moldavie (Rafftet), idem,
Bassarabia (Raffeti. La quarantaine de Skoulani (idem)... lassy 1818 dupa Neale Adam
(71). Neu Moldova 1820 KtInike (177).
*
Revista Arhivelor. C. Moisil. No. 2. Buc. 1925.
Pe langa studiile arhiviste, care intind cunoitintele despre diferitele sisteme de
catalogare in intocmirea arhivelor (Zaborowschi, Veress, Arakian §i Bulat) avem o larga
contributle a scriitorilor Moldoveni in coloanele Revistel Arhivelor. Sever Zotta ne da
Ohl despre un nou frate a lui C. Cantemir : lordache. fiul Anisiei (1662) fata Dabijei
pah. m, 1629, fecior §i acesta lui Draghici Naclabaico vornic 1583, nepot lui Ion NA-
dabaico vornic 1554. Pr. C. Bobulescu ne publica un uric de la Alexandru cel Bun,
din 6825 Oct. 15 (1426 , prin care Voda darue§te boerului Oancea al Nastei femei sale
un sat pe Gabrovo, unde a stat Dobracin §1 Bratul Ple§escul. Nastea fusese maritata
intal cu Dobracin. Traducerea e facuta in 1817 Sept, 17 de clucerul Paval Debriei.
Hie Minea are mai multe comunicari despre : and a murit Nec. Alexandru Vo-
evod ? in 1364 Noembre 16 dupa inscriptii §i dupa Blaxiu Orban : hic obiit Alexand,
Voevoda Transalpinus Anno dni millesimo CCC-mo LX-mo qnarto ; Din legaturile
lui C. Cantemir cu M. Apafi §i anume comunicarea in latine§te facuta lui Apafi in 1685
Dec. 12
Un document despre expeditia lui Gabr. Battory in tara Munteneasca ; doc.
e scris In latine§te §1 e dat din Targovi§te : datum in sede nostro principali Targovisto
die vicesimo sento mensis Februario, anno Domini millesimo sex centesimo undecimo".
Gabriel princepi.

www.dacoromanica.ro
360 RECENSIUNI

Ceva despre mitropolitul unit Atanasie, 2 scrisori unguresti din 1701 Aug. 17
si 18. Mitropolitul raspunde ca preutil valahi dupa unire isi pAstread proprietatea ca
embatic si Ca nu platesc nimic fiscului, §i ori cat ar ara si samba nu dau nici o dijmag
a papok dolga iránt 6 felsegdtol a dipl maban ugy vagyon, hogy a papok akar zalóg-
ban, akar miképen tartsa az tirOksdget. semmirtil ne adózzon, ha fiskalis leszen, akar
menyit szánthat, vethet, semmirol dézsmat ne adjon).
Sever Zotta mai face 2 comunicari mormantul lui Vasile LupUl, dupa un doc.
din 7186 Febr. 9 (1678) unde i oasele lor (a lui Vasile Von si Stefanita Voda Lupul)
aiave sant fnauntru in bisearica in a sa &lire"; originea cuvantului tartan, dupa un
zapis din 1789 referitor la Ion Grozea din Serbanesti, Tecuci, care s'a fost poreclit
Ion Tdrlanu, de la o clacd de coath a unui lure", ca i zice batranul I. Hancul om
de 80 de ani : dar slujind la un turc de la o clad l'au poreclit oamenii Thrtanu`.
Deci tartan nu e austriacul unlerlan = sudet, cum sustine Saineanu si Coco Dimitrescu,
lasi, ci de la un (afar, tartar, cum sustinea si D. Onciul.
Oh. GhibAnescu publica hrisovul lui Gr. A. Ghica Voda din 1765 Aug. 5
despre satul Zahariesti, cu bogate stiri genealogice despre mnaintasii lui Tudosa Dubau
logofatul 1 i urmasii lui Boldur Harra.
Intre tinerii carLcolaboread nu uitam a pomeni pe N. M. Vladescu, care are de
la parintele sAu Mih..V1Adescu, fost ministru cea mai bogata arhiva de vechi documente
ce privesc neamul Vladestilor din Muscel, si din care ne da un crampeiu de studii.
Noi asteptam volumul cu toate actele si cu un intreg §1 bogat studiu.

Reuista Socieldlii istorico-arheologice bisericesti din Kisindu. XVL Chisinau,

1925. 1 vol. 8°/0 pg. 160 + 75 = 235.
Intre colaboratorii acestei prea interesante publicatiuni, ce desmormanteaza trecutul
Basarabiei, avem pe V. Curdinouski (cele mai vechi biserici din Hotin i Basarabia ;
studierea obiectelor mai de pret ce se gasesc in muzeul bisericesc din Chisinau) I. M.
Parhomouici, batranul si neobositul cercetator al bisericii i arhiepiscopilor Basarabiei
(Trei scrisori rusesti cu traducerile lor catra A. S. Sturza din partea lui Irinarh, arhie-
piscopul Basarabiei ; Catalogul bibliotecii muzeului bisericesc tiparit cu numerotatie
osebita). Stel. Berechet, tanarul si sufletul acestei publicatii, care contribue In foarte
larga tnasura a ne da material nou rusesc pentru cunoasterea Basarabiei (fratia de
cruce, o carte rusasca despre biserica Bucovinei acum 50 de ani, 5 doc. ce vorbesc
de mosiile Episcopiei Husilor din Basarabia).
Pr. A. Projenko ne da schita schitului Rudi, fnfiintat In 1777 pentru calugari, iar
de la 1828 de calugarite ; C. Caragea, colaboratorul nostru, da doua fotografil Cante-
miresti Antioh i Ecaterina Cantemir, cei 2 copii ai lui D. Cantemir Voda

Slt. F. Popescu. Din goana condeiului de sdnge (versuri i proz6). Piatra-

Neamt 1918.
Autorul o dedica M. S. Regelul. E prima trasatura a condeiului ; In 8 zile de
permisie de pe front nu se scrie o carte' zice autorul in Prejald. In marele numar
de lucrari provocate de dzboiu, acest manunchiu de versuri si proza scrise in 8 zile
arata psihoza razboiului.
Dr. Alexa Niculescu, Episcopul Lugojului. Din frecutul bisericii rdsdrilene.
Lugoj 1923. 1 brosura 8° 0 pag. 102. Pret 20 lei.
Lucrarea face parte din biblioteca pentru clasa culta. Apologetica i polemica
fntre biserica gr.-catolica si gr. orientala 5i-a gash locul de capiten'e la Lugoj, unde si

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUNI

-Epistopul i subaltet nil sai t§t .fac o profesiune de a mantinea polemics fritre tele 2
biserid romane§t1, din 'care una gr 'catolica este o eflorescentA a politicei aulice
Vieneze, §i nu e§ita din rarunchil poporului roman. Toata ravna de a dovedi superio-
ritatea bis. gr.-catolice falA de biserica orientala, este o tncercare zildarnica, cild n'are
asentimeatul. .opiniet romiine§ti, care nu vede cu ocM buni aceastA polemicA. care iz-
vorilate nu din adand convingere, cat din Inriuriri externe.

I. Negrescu. Influentele slave asupra fabulei romdne$ti In literatura culM.

thl§tnid t925) i vol. 8/, pag. 200.
De la studiul vechiu asupra fabulei la Romani de T. SperantA ai Cristu Negoescu,
de la notele Ii I. Nagjde n Contemporanul prin 1882 asupra modelelor lui A. Donici
ick,...criloyi ye !Ana ,studiul,lui 4pure studiile L Negrescu asupra fabulei la Romani
gist p tqmi4Ftiire Asupra chestmnii. Servind autorului ca lucrare de doctorat1in litere
pa,rtyra rk-.7 aqgsta a 27a , parte st ocupA In special de raportul Intre D Cichindeal §1
Dosoftei ObradOvici ; Ion Sarbu §i I. Dimitriev ; C. Stamati Ciurea Ivan Ivanovici
Hemaiter ;..Alfxt Iofci Krilov §i Alex. Efimovici Izmailov :
j., rflJ11j tuaasca a Nat ,destuI decomplexa, cat! prin literatura sa a turiurit asupra
setiitorilot 1Molcloyeni din I,a0 §i LChi§inau, iar prin armatele sale asupra societatil
comane§ti, 4spandind practica .iimbei franceze.

C. I. Caialda. Despre lucrul apostolesc a lui Corest de la 1563. Bucureati 1924.

DatoritA bunei vointi a d lui C. I. Caradja, Academia se aflA In posesiunea unui
exemplar din Praxial lui Coresi, descris de Gr.1Cretu incA din 1885. La urmA §e dau
cateva plan§e ; tipArirea intregului ms.._e de dorit sA se lad cat mai curand.

ittrf..aAttdrel Veress. Campania cre$tinilor contra lui Sinan Peqa din 1595.
Buc.t925. ,

JI ;remiss e un name not:tin istoriografia romanA. Cu toate acestea apare d o

data; cuiat4ta material, ,bogat cA se anunta cA vor aparea io curand 18 mari volume:
moaumenta lifistatiam omaniae spectantia. Pe (AnO datele cunoscute in expunerea
istoriei evenimentelor din 1535, d. Veress aduce 12 noi izvoare italiene.

Qiurescu. Nol contributiuni ki siudiat marilor diregdlori in secl. XIV pi

X V.. Bucure§ti. 1925.
)1.uerarea aceasta este o anexa la o altA lucrare cu acela0 titlu, care i-a servit ca
lucrare. de doctorat. §i 'va apare in Buletinul comisiei istorice an. V. Cu toate ca poartA
numele tleamat cdutributiuni, nn izbute§te a da solutiuni la problemele istorice, ce le pune.
AlteptAM sa cetim, lucratea de doctorat sore i vedea Intreaga problema. Neutilizand
alt matetial,' der cat cel cunoscut panA scum, pentru cercetAtorul specialist sinteza fAcutA
de autor nu cla aspect nou chestiunilor istorice, ce privesc inceputurile statului Moldovei.

Cce! tirdriiscii. Le voyage de Niccola Barsi en Moldavia. Paris 1925.

Atata zicem. Vom reproduce In No. 6 al buletinului Ion Neculcea toate pasajele
Ceritiveit Moldova qi la§ii din 1633. Nic. Barsi a fost un calugar italian. care a cA-
Mtoili In Tarthria: Circa'sla §i tarite vecine intre 1632-1639, El intrA in Moldova pe
la Plotiti: venind de la Kamenita. El atinge ora§ele Hotin, Radauti, Stefane§ti, Tabard,
la§i, BMW; trOtti§; Hu§i, Vasini, Barlad, Galati Chilia.

Alex. Roeulescu. Harta Moldovei. -Viena 1797 dupa Riga Valestirnul.

46
www.dacoromanica.ro
362 RECENSIUNI

pomenim "acest exemplar luorat pe romäne§te de raposatul Alex. Rolculescu, cp.;

noScutul caligraf I litograf, aceasta fiind ultima lui lucrare tehnici.
I.

Ca link Istrate. Prin satul Hajdellor. Cernauti 1925.

E o, interesanta contributle la cunoa§terea leaginului Haide llor din eattil Cristbreiti
(Hotin). Zece planle ilustreaza lucrarea.
Ilie Minea. Inceputul domniel lui Alex. Lapu$neanu, IW 1925. In acest extras
die`Cerceidrl istorice, autorul utilizeaza §tirile din Luca Gbrnicki §1 Stanis las ()pie-
howski, intregind pe Gr. Ureche.
file Minea. Letoplselele Moldouen6p serise slaoonefle. '30 1925.
In atest al 2-a extras din Cercetdrl IstorIce, cetim cursul Mut la Universitate,
Psupre iivoareldr istoriei Romani lor, i anume lzvoarele Interne, din tot/ele cron1celof
Wavone, tot cetitord s'at fl lamurit mai bine asupra mictlor variad1e; de cat sa le In-
§iruim In analize ininutioase.
Sunt 5 texte de crohici vechi slaVone : 1) Codicele de le Went, sells intreg la
1757 Aug. 30; 2) Sborm"cul de la Chiev a lul Isaia de la Slatina 1t61. 3). Sbornicul
de le 1"ulceti, fdst a protopoptilui Ursu de pe Poarta in 1710. 4) SborniCul lui Azatie,
la Petersburg, fost a bis. Nicorita din Ia§1 in 1739. 5. Ms lui Nec. Brzeiki 1566 14.
Getirea e anevoioask, §1 cere la fiecare pas notile de coordonare, pentru. a Inlocui
Ilpsurile ordinei In oranduirea materiei.

Dr. Margareta C. StefAneseu. Elementele Ruse§ti-Rutette din I. romaneasca

§i vechimea lor. Iasi 1925. 1 vol 8,/9 pagini 141.
Lucrarea a servit ca lucrare de doctorat in litere §i a fost publicat crampee In
coloanelw Arhivel. Lecture a foarte instructiva §1 fixeeza in rtitnp Introdueerea le1emen-
telor malo-ruse in polnoglasie, fata cu cele sloveane, fArA polnoglasie. Inriuriree slavona
cu polnoglase se gase§te §i in I. maghlara, cad Ungurii an suferit o Mal mare Ihraurire
slavona de cat RomAnii, fie cat au stat in Atelcuz, fie cat au fost cre§tini otiodoxi In
Panonia. Dna In detaliti unele etimologil pot da na§tere la discutle, In teza general*
autoarea e pe drumul adevarului.
Cereefdri istorice. Buletinai Sominorului de IsioNa Reminder vd ilfilversb
tafii din la0, director Ilie Minea. IcW 1925, 1 vol. 8°/(1, pag 421. Pretul 250 lei:
Constatam cu toatA multamirea cA UniversitAtile noastre se pun pe calea creatiunilor
§tiintitice pe toate terenurile. In domeniul istoriografiei Nationale progresul e vadit. Cele
4 marl centre Universitare dovedesc aceasta, Primul voll1111 din Cerceteirl Istorice, AC013
de d., Hie Minea, titularul catedrei de Istoria Roinanilor, la Iasi, dupa A. I) Xenopol,
complecteaza cadrul celcrialte 3 surate, ramanand vadttva Universitatea de Bucurelti,
prin moartea prematura a regretatului Ion Ursu. r )
Scurta lamurire ce cia d. Hie Minea la Inceput arata ca dintre telurile lucraril este
acel al tehnicei §i aranjtYrii lucrarilor istorice. Aceste 2 cerinte yor merge plogrosand
cu ,Inaintarea lucrarii.
Seminarul de Istoria Romanilor e chemat a fi centrul unei mi§cari istorice,4 fn.
lopl adancirii cuno§tintelor despre trecutul nostru. Pe langa lucrarile profesorului,.
tpana de tineri complecteaza cercul cercetMorilor. Emil D1aconescu r. N. cDeje*
naru, Gh. 1. Nastasa, C. Andriescu, A. Mesrobeanu. Cornelia Lavronschi, ner,clau 0
aerie de studii mai mutt sau mai putin interesante prin continutul lor, din care unele
ating istoria Universala (cele 2 studii ale cl-lui C. Diaconescu).

www.dacoromanica.ro
 R!CNS1UNI 363

Alt cerc de colaboratori ant colegii : Gh. Pascu, Oh. BrAtianu, Sever Zotta.
0 serie de notite scrise de 1. Minek Intregeso volumul.
Dr. Ilie DAlanu. Vasile L. baron Pop (1819 1875). Sibiu 1925,
Cu prilejul tntrunirii Astrei la Reghinul SA§esc In August 19_5, s'a comemorat 50
ant de la moartea marelui roman Vas. Popa. Protopopul Ille Daianu a scris biograna
acestul mare barbat lost magistrat superior i lucrarea formeazA No. 129 din bib-
lioteca poporala a Asociatiunel. Lectura e placuta, u§oarA §i foarte instructivl. A QUA,
noa§te mai de aproape rostul barbatilor de frunte din provinciile alipite este o datorle
de mAna IntAla pentru not cei din Regat.
Arhiva Some§anA. NAsäud, 1925.
Supt 'acest nume apare la NAsAud o revistl de Istorie supt conducerea d lot Virgil
Sotropa §I alti colegi ai lui. Avand caracter regional, revista e chematA a ctinoaste viata
Rornanilor de pe valea Some§uluf, care are atatea legAturi cu Moldova.
Portant tot interesul acestor publicatiuni, mai ales a la NAsAud e un centru de
izvoare vechi Române§ti, cari ti a§teaptA cercetätorii lor.

lulian Martian. Repertoriu irheolpgic pentru Ardeal-Bistriia 492(4 Se dau

76t pumere de obiecte vechi in§irate alfabetic dupA localitAti ; 219 numere de autori,
cari au gals despre Ardeal In nemte§te, In ungure§te §i latineite.

Virgil otroga. a) Dotiä tablonri istorico-statistice din 1714 §i 1733 privitoare

la preutii romani de pe valea Somelului.
1)) Tatarii In valea Rodnei.
Amandoua extrase din Anuarut institutului de Istorie NationalA din Cluj
TrAlau tn 1733 pe valea Some§ului In 23 sate romAne§ti, 2244 famiiii 11220
locuitori. Popi erau 82, §i aveau aceastA avere : 299 boi, 171 vaci, 2000 oi, 136 cai,
354 porci, 351 stupi.
De la nAvala Tatarilor in 1241 prin regiunea Rodnei, ultima navalA a fost in 1717,
odatA cu urmArirea §1 uciderea cApit. Ferentz din Moldova

Leonida Casso. Dreptul bizantin in Basarabia, tradus de Al. Varzar §i P.

Dovideseu-Chlfindu 1827. 1 vol. 8°I. pag. 119, pretul 40 lei
personalitatea lui L Casso, fostul ministru de Instructie in Rusia, e crescutA in
ochil n4tri prin cele 2 lucrAri istorice : Rusia la Dundre, unde inchee cu fraza ca
Basarabta e pentru Romania, ceia ce e Alsacia §i Lorena pentru Franta ; §i Dreptul bizantin
TraducAtorii fac o operA de vulgarizare a personalitatilor de samA ale Basarabigi,
intre care L. Casso ocupl primul Inc. Oricat era de expus elementul romanesc supt
cele 3 ImpAratii sA se indepArteze de directia ,romAneascA, totu§i prin cercetArile lor au
putut contribul Ia largirea cunoltintelor despre Romani in cercurile for streine.

Din publlealiuntle Academlei Romdne pe 1925 semnallin :

N. lorga. Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea wsemicentenarului de la
moartea lui*.
N 16 ga. Cea dintli istorie UniversalA tipAritA in Transilvania. A lost lucrarea
tui Molnar 'clupi Millot Tn ,1793 Buda ; La Cluj s'a dat de d. Oh. Sion o altA carte :
Inceputuri fainice ale liforla de Obste. P. Bart 1798. Se bAnueVe a fi a WI Amfilohle
de id Rutin, autnrul Arttmeticei §1 Qeograflei.

www.dacoromanica.ro
364 RECENS1UNI

Un mAnunchi de peste 20 documente strAvechi vorbesc de mofiile familiei iBeldy

din tara romAneascA, In Budila, in Hize§ti §i In Rate§ti.
N. lorga. Procesek calugdrilor de la Sdni Ilie fi Gh. pisariul loose.. Din
Willie puse la Ind emAnA de d. Arapu din Boto§ani se vorbe§te ceva mai pe larg de
bis. sf. ILie, ctitoria lui Stefan cel Mare din 1488 Oct. 15.
Dr. Andrei Veress. Conlece Istorke ungurefti despre Romdni: Andre! Feat
din 1148 ; Martir NagybAnkai versuri despre vniadi 1560; GaspAr HMO versur1 deepre,
Ion Huniade,§i Matei Corvin 1574 ; L lacobinus, versuri despre Mihal Viteaztil 15951
I. Bapt. Korospataki, versuri despre Vasile Lupu 1655 ; Cristof Paskb, versuri dM
1662, etc.
General R. Rosetti. Chipul cum se föpluia rdzbolul de Stefan cel Mare. In
acest memoriu IntAiul descrie armamentul. Materialul istoric Intrebuintat de 1111
milltar technician, capAtA altä lAmurire in ceia ce prive§te tehnica veche a rilzboaelor.
Alex. Vierlu. Glosar de cuointo dialeckle din Ardeal ; Cd urtnare fa glosarul
publicat In Analele Academiei XXIX.
Gh. Bal§. Inceputurile arhitecturei biserice§ti din Moldova (discurs de receptie
la Academie). Cunoscutul arhitect, ales membru al Academiel Ronigne, t§f ling distursul
de receptie tratAnd o chestie de specialitatea sa : arhitectura vechilor biserici de *turd
in lara. 11 rAspunde d. A. Lapedatu.
I. Bianu. Texte din limba secl. XVI, reproduse In facsimile. Ca a ,curme Aca-
demia transcrierea textelor vechl §i sfada fntre inotogf fn transPOnerea pe Mere' latine
a slovelor ch'rilice, Academia s'a hotArit sA publice textele sect. "XVI In facsIMile, urmAnd
ca fiecare bA le citeascA §i sA le controleze veracitatea'. Aceasta este a treia bro§url
la rAnd, §i cuprinde ms de la feud, scrisoarea lui Isut cAzutA din cerfu ; InvAtAturi la
Palti, InvAtAturi la comunicAturA. Textul e Slavo-român.

N. A. Bogdan. Din treculul comedului MoldoveneSc, II. 1 vot 4 °la pg.

188 Pretul 150 lei.
Prin buna vointa a camerii de Cornett §i a pre§edintelui ei, d-1 N. V. StefAniu, d. N.
A. Bogdan, cunoscutul istorigraf al Iasilor, a putut pune In slujba Imiloricondeftd sä ne
dea o laturA noul a cercetArii trectitului nostru Moldovenesc, privit 'prin prizma cothertulul.
Lucrarea e fntovArA§itA de 42 ilustratii, cari votbesc intuitiv ochilor Cetitorilor, facAnd
lectura §i instructivA §i atrAgAtoare. Pentruscrierea lucrAril a consultat peste eig de antorl,
Partizau Intrasigent al teoriei cl Iasii i§i trag numele de la taziai, auto ul face
un escurs scurt in comertul Daciel veChipagina preistorin a Comertului Mioldovenesc,
Vechiu centru de Cornett Ia§11 au fost numiti de cartografii meal/all forum Philisll-
norum =--- tArgul Filistenilor, neamurl cu lazagi.
StudiazA apol comertul In epoca lui Alexandru cel Bun tratatul comercial din
1407 cu Lembergul ; In epoca lui Stefan cel Mare tratatul vamal cu Polonia din 1460 ;
In epoca lui Vasile Lupu pravila lui V. Lupu 1646: epoca FanarIotilor cu f1xarea
preturllor si organizarea breslelor prin hrisoave sobornicesti §i primele bugefE ale4tArii.
Pentru secl. XIX §tlrile slut §1 mai !tulle §1 mai precise : consulate l aghenpi,tri-
soave pentru Inflintarea de tArguri ; privilegule negustorilor MOW' i d rei. '
. L4u t
Ca auxiliare comertulul In cap 8-11 studlazA cdip de copnicqem i transp9r7
turile organizarea serviciului po§tal. Aici exista mult materiat documeutar nepuOlicat

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUNI 365

facil;lapti) ollmfle Moldboei Carvasaraua, cimara gospod, etc., stadia aparte f. in-
teresant prin sine Ins ; apoi Monedele fi böncite: date numai in rezumat, caci
§1 In cronici §i in actele vechi zapisele gasim mai multe indicatii, ca de pildi :
Costande, full, feslaci etc.
" La urmi ne 'dd seria brestelbr:in numir de 41 in see!. XIX ; la 1776 erau 33
bresle in Ia§i, care atarnau de agie, afari de eloeli §i mi?el, eari atarnau de Mitro-
polie. Spusele 'Iui Gh. Dimachi in fixarea numarului breslelor nu sant dovedite prin do-
rm-44e ; de Oda se- ulti breAsla crticiumariter, harnalilor §i butnaritor; cari a-
vddd de Wren bis, SI, Andrei tn 1795, au fost aderneniti de preutii de la Sf. Teoder
a .vor fi d§urati cu taxele, I de aici s'a produs un lung §i interesant proces. Toate
Sable ude Oeaptd lumina tiparului.
''Ne magnifm, mult de activitatea rodniea pe terenul istoric al colegului §i priete-
nului nostruf aceasta cu atat mai malt cu cat la -vtasta sa §i cu pregatirea sa pildue§te
pe atatia profesioni§ti in ale Istoriei Patriei, fin sa sporeasca cu ceva cunoltintele is-
torice despre not.

Hastrittia anul ..t1 V IVO. 115-118. Cu prilejul inauguririi pripite a Palatului de

jUstitie §1 adminIstrafiv din 14, la 11 Oct, 1925 eau consatrat g numere din Ilustratia,
acestor, serbari, la care a' luat parte M. S. Regele cu intresaga Casa -Regali.
Vthimu("é datorif d-lui I ID; Berendei; arhitectut care' a /di o cmi t planurile
riefacefil §1 a Mat asutira-§i iticririle de restaurare.Foarte nitifte i bogate vederi de oa-
meni §i locuri, ea voiumul sd fie toarte ittferesant. La inceput ni se da un scurf isto-
ric al laOlor de la intemeere, studiu in care s'a ulifizat I. malt lucrarea colegului noFtru N.
A Bogdan Ora§u1 la§ii". In al doilea loc di o notiti biografici asupra d-lui Gh. Gh.
Marzescu, al 24-a ministru de` fnetlie, care 'a avtif !Arts si vadft inaugurat pe tut sfert
palituflUstttlei, eel infain cate N cohceptit restatratia a- fest A. A. 13Tddretb in 1904,
ear' al ddf tea V. A."Greciatiri, priti urmare fret Ieleni au dus la bud capit Inceputuf
1n6laiglf. " ' '

In i 'trait 'Idc TIA tehita fàthiIfi Elerindel, are se suela Berindei stolnicul din
inut 1442 'lb M8Iddva, dar mai legate de gi3ita eingatorilor dirt Toader Berindei din 1710,
dl. 1. D. Eferitidei flindb A 7-a tenêtatie de Berindei de la Toader Berindei din 1700 :
TeodorBadeaPâtra§coMateiIonDumitrulon.
* .

ftpletinul camisiunii monumentelor istorice,. XVII, fasc. 41, Buc. 1924.

,

De. §i, p9artg, data de 1924, el a aparut la finele lui 1925, atat de vitrigesunt vre-
mile la,operele de arta §i literatura 1
iln amte fascicole avem studiul d-lui N. lorga asupra mdnastirii din Valenii de
munte, acum in restaurare ; §i studiul ilustrat al colegului nostru Sever Zotta asupra
mandstirei Gotta, stadia aparut mai rezumativ in date §i vederi §1 in coloanele acestui
al nostru buletin, loan Neculce.

di) r! ahrorghru!' Coral tut Muzicescu. la§1 105 o bro§urd de 2J phgini. De

milli 6ta ThfoCriiild aceasta Ispovedanie a dastalului Grigorrta §i n'avu parle traind s'o
tPadatlprfa 19u1,a Indeplinft Ondul tataiul. ,
-
'06(res ea cordial' Muzieescu coral metropolitah din Ia§i te mi§Ca adanc, prin
siticiritatea celor cuptintd tn nest memoria. Oricind ii va ceti va simti vibrAnd In sine
fiorii artel i ai frumosului prin cintec. i când acest cor a fost üd preludiu nationa-
NI al Willer titari le th4ci §I Mai mult cetiiea Acestui methoriu.

www.dacoromanica.ro
31515 RECENS1UNI

Inceput la 1864 Sept. 1 cu D. Vestal!, s'a continuat de GIL Burada, Gh, Ditna,
P. Sfetescu si apoi Gavril Muzicescu din 1876-1903 Dec. 8, apoi Gr. I. Gheorghiu
si 021 e Dim. Dimitriu.
*
Catalogul expozillei generale din Chifinek 1925. DacA pomenim aceastA !mare,
este ca se gaseste an istoric si o descriere a Chipindului, de Dr. Cazacu.
*
Tattle Papahagi Graisti pi Jolklorul Maramurefului, Academia RomAnA XXXII]
Buc. 1925. 1 vol, 8°,0 LXXX1V +240. Duna uu studiu f. cuprinator asupra bogAtiel
de folklor al Maramure§ului, autorul se decla la un amanuntit studiu de graiu popular.
cum si o analizA gramaticalA si lexicala a textelor culese. Materialul e arzat dupA
continut : doine, strigAturi, oratii de nunta, bocete, colinde, rugaciuni, balade, descan-
tece, cimilituri, josuri de copii, basme, traditii si legende, datini, credinti, superstitii,
povestiri. In total avem 569 texte. Urmeaza apoi 10 bucati de muzica ale ariflor populare.
In apendice se dA un teatru popular asupra nasterii lui Hristos.
Un indice alfabetic de toponimia Maramuresului, onomastica regiunii, un glosar
con§tiincios lucrat, care va sluji ca material informativ filologilor nostri. Un indice de
sate, 49 vederi din Maramures §i o hartA a Maramuresului. Toate acestea fac Intere-
santA colectiunea d-lui Papahagi din toate punctele de vedere.
Moldova se oglindeste in Maramures, cum sufletul fiului este oglinda tatalui ; cad
de acolo ni-au venit descalicatorii si cunostintele stravechi de asezari, de graiu, acolo
le gasim. Un caz dintre multe: forma eu era, tu era, el era, cari se dau ca arhaizme
in textele secl. XVI, se gasesc §i azi in gura Maramuresanului
*
Revista Istoria. Xl. 1925. director N. lorga, Bucuresti. .
Dad celelalte reviste regionale slujesc cultura romAneascA prin scotocirea unui
trecut istoric regional, Revista istoricA a d-lui lorga, isi pastreaza caracteruI sAu general,
privind intregul cuprins al Orli. Asta e si chemarea capitalei si rolul preponderent cul-
tural ce-1 are d. lorga In Romania Mare. El e poote singurul chemat a strange in
J ur u-i multe energii din toate colturile tarii. Recensii bogate de cart! trece chiar hotarul
tarii, cum §i persoana d-lui lorga a trecut de mult hotarAle tail prin universalitatea ea.
* ,

I. C. Filitti. Clasele sociale tn trecutul romdnesc. Buc. 1925. In aceastA con-

ferintA tinuta la institutul social romAnesc si publicata in Cony. literare 1925, autorul
studiaza form'area claselor sociale in Romania. Cine ar face azi sinteza istorica In do-
meniul istoriei RomAnilor, unde n'avem nici a zecea parte de material informativ pu-
blicat §i acela mai tot trebue revizuit si corectat, fiind publicat cu tendinte si gre§it, este o
grabA si problema atinsA de harnicul si cinstitul cercetAtor al trecutului apropiat, va
starni obiectiuni si critice, prin elementul subiectio, ce poate a pus in organizarea cu.
nostintelor sale de trecutul mai tndepdrtat.
*
Arhiva. Organul soc. istorico-filologice din la§i anul XXXI XXXIII. Iasi.
DacA lAsAm de o parte studille de literatura slava, cum §i discutia chestiilor CC
privesc organizarea limbei si literaturei romane supt influentele slave §i cas- popor §i ca
miscare literara ; chestiuni din care colegul si prietenul nostru d. We BArbulescu si..a
fAcut o veche specialitate : ne bucuram cA revista veche ie§ana cIA loc pe o scarA 41-
tinsA cercetarilor istorice. . .

Studille de filologie au insemnatatea lor §i larga colaborare a d-lui lorins Jordan

va da ravistsi Ie§aue insemnatatea cerutA pentru noua sa chemare UniversitarA,

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUN I 367

Un grup de thieri doctori In litere de la laei, si-au dat larg loc coliborarei in
cercetarea trecotului nostru literar el istoric. Aea d-nli L Negrescu, N. Be Ottani, P.
Constalinescu. D. Nechita, cum §1 d-ra Marg. Stejdnescu, ni-au dat In aceeti din
urng 3 ani, cite-va studii istorice dektul de bine Intocmite, asupra parcalabtei din
Moldova (D. Nechita), asupra lui Constantin Vodd $erban (N. Bejenariu), Räscoala
Seimenilor din 1655 (idem), Caracterizarea p tmpdrfirea istoriel Romdnilor (P: Con-
stantinestu),
Data revista laeanA . numara 33 de ani, ea este chematit a se primeni prin ele-
mentele noul ce stint chemate si izvodeasca noi urziri Istorice, cart la Iael au traditia
lor, prin pana fecunda a lui Hajdeu 0 Xenopol.
*
junimea Ilterari, an. XIV, 1925. Cernauti, director I. Nistor.
Materialul literar, versuri, schite, stud% blografil, amintirt, toate slujesc cetitorului
ca sä cunoasca In special contributia Bucovinei la masa culturala romaneasca.
Cei din jurul Junittrel, cart urmiresc tercet/11.11e istorice, ci-au grupat activitatea
lor istorico-filologica In jurul revistei Codril Cozminului.
$
Arhivele Oltenia Anul IV pe 1925.
$i In acest an revista Olteanä, ce apare In Craiova supt directiunea d-lor Lau-
gier el Fortunescu, cl-a Implinit themarea sa culturala. Slujind ca revista generala a
a unui tnediu de intelectuall, revista a dat loc pe o scara Intinsa cercetarilor istorice
el documentare. Cercul de cercetari s'a Intins asupra tntregului Banat al Oltenlei, al
Mehedintului 0 al Timliului, aca a Romania de Sud vest tci are centrul de cercetari
istorice in cetatea banilor. Prin aceastä colaborare a for,elor culturale din 'tele 6 un-
ghiurf ale Orli : Cluj, Craiova, Cernauti, Chisinau, laei ei Bucureetl, se vor spori an
cu an cunoetintele trecutului nostru istoric.
*
RAzepil, Hits! 1926, No. 1.
Harnicul el mult cunoscutul scriitor popular Virgil Caralvan, s'a hotarat sa scoata
supt a sa raspundere ei cu a sa cheltuiall o revista culturala, In care caracterul istoric
sa precumpaneasca. Numele dat revistel de Rtizefui, tradeaza scopul ce urmare§te: cu-
noacterea Moldovei de jos, din care autorul ci-a Mut o specialitate. Tara de jos a
lui D Cantemir vrea sa tralasca supt condeiul lui Caraivan, care dad n'are in nume
nimic rominesc, cad nici Kara, nici Ivan nu-s romaneeti, dar aunt vechi razeei de la
Sulete, Falciu (azi Tutova) cu cea mai mare, mai bogata ei mai veche spita de rezeei, ce
am vazut vre-,o datamai mare ca a Hohulectilor I
Uram noului tonfrate tot aporul In cercetarile istorice, pentru proslavirea numelui
Orli de jos al Moldovei, careia 0 noi apartinem ca sange.
*
Anuarul Institutului de Istorie nalionalL Cluj anul 11 1923, 1 vol. 8 910
pg. 544.
Cel 2 directori, d-nii Alex. Lepadatu ci I. Lupae, profesori Universitari la Cluj,
au Inteles cei dintai sa dea Romaniel rodul muncei lor In cunoaaterea trecutului ; de
aceia Clujul ne-a dat tele 2 marl publicatiunl : Daco-Romdnia 01 Anuarul, cari tin
recordul In specialltatea bor.
Depute de a fi numal publicatiuni regionale, cum trebue si le fie chemarea In
concertut publicatiunilor similare, acest al 2-a volum ne da un material istoric de va-
loare gelierala. Aca d-I Silviu Dragomir ne dil textul sarbesc al Croniei lui G. Bran-

www.dacoromanica.ro
3813 RECENSIUNI

coolci ; d1 T. Capidan ne da Romani! din peninsula balcanied; N. Banescu ne da

un studiu despre D. Filipidi, restul,sunt studii ce privesc Ardealul : Revoldtia lul Horia
(I. Lupas, Toponimia Ardealului (N. Dragan), Preutii romanl de pe Somes- (Virgit Sd-
hop), Sufletul lui Saguna I. Lupas), Ungurasul supt Rares Vodil (V. Motogna); flñe-
rela luI Avram lancu .(N. Buta)..
Dupti bogate glose filologice, in mare parte scrise de V. Bogrea, cunoscutut fi101og
roman, ni se da un repertoriu blbliografic al istoriografiei Romane pe &nil 1921-1922,
lucrat de d-nif I. Crlescu i I. Lupu, supt directia d-lui A. Sad! lonescu. Un tindice
alfabetic de nurue 111 da putinta de a gasi repede ceia ce-ti trebue.
Olosele §1 etimologiile date la unele cuvinte n'au limpezit definitiv chestlunile in
litlgiu, ci numai au contribuit la largirea de orizon a cercetarilor filologice si etimolo-
gice, intru cat cercetarile istorice au nevoe la baza lor de multa etimologie, dar si eti-
mologiile la randul los au nevoe de ,baze istorice.
*
Codrii Cozminului. Cerndull. Anul.l. 1924, 1 vol. 8'10, pagint 653. Prelul
350 lel.
Sora mezina - Universitatea din Cernauti ii face intrarea in campul cerceta-
rilor de limba Si istorie nationala cu tot darul cuvenit mezinei. Tinerii profesori de la
Cernauti au simtit ca. neamul ii asteapta la lucru $i ne-au dat un Codru Cozminului,
nume figurat, frumos, evocativ de vechi fapte de arme, dar nu, de cultura, caci Codrul
e hate cu romanul, i apoi mai sunt i Codrii Vldsiel, pe langa cei al Cozminuluif
Studiile de limba ocupa cel mai mare loc. DI I. Nistor ne Rla un studiu de .ac-
tualitate asupra -Romanilor Trans-Nistrieni.
Verbal predicatiu roman e studiat de d Leon Morariu; verbal slay e 'sfudiat de
d. Gr. Nandras; Glosarul dialectului marginean, un sat langa Radauti, e studiat de
E. Herzog si V. Gnerasim. Erminia artei bizantlne e studiata de V. Grecu p Frescarile
de la Voronet au fost stuliate de t Orestie Lutia. Epigrafia Illyrieulut o studiaza d.
Al. Bocanet. Vicina, ce-i studiata de Parvan, de Gh. Bratianu, e studiata si de NI
Gramada.
Bucovina asteapta de la cei grupati in jurul Codrului Cozminului o mai larga si
bogata patrundere a trecutului istoric al acestei regiuni, unde noi vedem leaganul Voe-
vodatului Moldovei, i deci se cere sa fie studiata i cunoscuta In cuprinsul.secl. XIII
$i X I V.

Schematismus diocessis Szamasujvárensis. Gherla 1914.

Cu pritejul vizitei fame la Gherla in vara anului 1925, am putut culege,cateva
date de vechimea cetatii ; am dat cateva inscriptii si credern ca servim cetitorul nos-
tru daca dam cateva notitt de intinderea Episcopatului.gr. Catolid din Gherla, unde e
episcop P. S. S. Hoszu.
In 1914. Episcopia Gherlei avea 44 districte, cu 490 parohii, din care vacante
numai 16 ; filiale erau 340, din cart 134 n'aveau, biserici preuti erau 310; adininis-
tratori 164, cooperatori 23; copii In vast/1 de scoala 43993 iii coidele elementare,
17935 in scolile repetitionale, 14429 In scoli comunale sau altele ; total 76357.

...
Populatia era in numar de 844248 suflete, din Gad;
Romani Greco-catolici 550110
Greco-Orientali 39094
Ruteni Gr.-Cato i i . 1600
Latini kUntztiri)

...
,P7466
Armeni . 1248
Augustini 96981
Hely etici - 26562
Unitari . J. 711
Jidovi . . 6435
5coli erau 611

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUNI 860

Biseriii in aceasta regiune se gAsesc multe foarte vechi. Cele mai multe stint
cladite in secl. XIX (475) ; secl XVIII (120), secl. XVII (12), secl. XVI (5), secl. XIV
§1 anterloare (7). Iata de pita cele mai vechi biserici §i in ce sate sunt:
1097 'Prislop, 1150 Poeni, 1200 Bistrita, 1364 Jodu, 1400 Ptp§a de mijloc, 1450
Vadul, 1442 Sacitla§ent, 1532 Stitt, 1561 Ap§a de jos, 1560, Cloba, 1535 Lemniu, 1570
FIze§, 1531 Breb, 1500 Seli§tea lar din secol. XVII avem acestea : ;pop (1600), Letca
(1600), BistriIa (1600). Marin (1600), Der§ida mica (1600), Ilba (1600), Nane§t1 (1600),
Hasma§ (1675), Moreni (1639), Sighetul iIvaniei (16320, Lechlnta (1635) Bude§ti (1643),
Sat Sugatau (1642) Port (1958), Podni (1700). Fere§ti (1700).
lar despre biserica din Bred, cu hramul sf. Vdevozt §i zidita In 1759, al se da
aceastA notita : hie- erat quondam monasterlum monachorum 0. S. Basilil cujus cle-
nodia et- imaginas iconostateos translocatae stint anno 1781 In modernam Eccleslam".
Aici este §coala picturil de icoane pe sticla, care constitue o originalitate.

N. Borzea de Vist. Organizarea Romelnilor OltenI. Nara§ 1925. 1 vol. 8°/6

pag. 118.
E o veche chestie pentru Fagarapnt Unitil ' prin organul lui I6nos Polak!, atea
episcop in 1713, duph moartea jut Atanasie, i§i stramuta re§edinta Episeopall de la
Alba-lulia la FSgara§ in 1721. Neavind biserica proprie cu siluire au pus mana pe bl-
serica ortodoxa zidita in 7206 Sept. 16 de C. Brancoveanul =1697 §I a inceput a oficia,
in ziva de 17 August 1723. Pataki a murit la 1727 Oct. 29. Azi Ortodoxil 1§i reclama
biserica lor stramo§asca. cum o dovede§te pisania din 1697. Luptator pe aceasta cale,
§i luptator indaratnic e protopopul N. Borzea, care e §1 senator. Pe langa aceasta,
bro§ara par. Borzea cuprinde activitatea lui in luptete de organizarea Fagaraplui in
preajma Unirei. E o pagina de contributie istorica la Istoria rasboiului §1 la Unirea Ar-
dealului, 1 Dec. 1918.

tg. /a4Vt
N. lorga. Nole Polone, Ac. Rom. Mem. sect. istorice, S III, t. II, mem. 11,
Buc. 1924. in aceasta comunlcare d. lorga expune o parte din cercetarile istorice, Mute
in polonia, cu ocazia unei calatorii. La Varsovia a vazut cele cinci cutii marl, itt care
se pastreazA, atAturi cu vechile noastre acte de omag.u, pe pergament, Otte Pia§ti §1
lagelloni ,o selie intreaga de scrisori domne§ti, trimise in Polonia". Multe de la Vasile
Lupu, unele de la domnii munteni, misive latine purtind iscalitura lui Constantin Bran-
coveanu, ori chiar dela Domnii fanarioti (pg. 1).
La Wilpa afla o piatra de mormant prinsa in zidul Catedralei. E a Ecaterinei,
fata Mariei Mohylanka", nepoatl lui leremia Movila? Aceasta Ecaterinà fusese sotia
lui lanus Radziwilli mai ipainte ca acesta sa se ft casAtorit cu Maria, fiica lui Vaslle Lnpu
(pg. 2-4). Se y,prbe§te despre 2 portrete ale Mariei, fiica itui Vasile Lupu (pg. 4, 5).
EA A murit in 1664, in Liov §i a fost inmormantata in biserica ruseasca din Stuck 0
ctitorite a lui Vasile Lupu la Liov, din 1644 (pg. 6-7). Cu mult mal inainte de Vasile
Lupul, Romanii ajutau cu bani la cladirea, chiar in centrul oraplui Liov, a unei biserici,
care s'a numit hmoldoveneascAg §1 la care a coAtribuit foarte mult, chiar din 1558
Alexandru Lapu§neanul. In aceastA bisericA a sfintei Marii, lasA, in testamentu-i, Stefan
47

www.dacoromanica.ro
370 RECENSIUNI

Toni,sa, sa fieTinmortnantat si aici vor fi fost inmormantati de vAduvele lor, Magda

si Maria, boerii executati . . . Motoe si Spancioc", credinclosii Dontnului. AceastA
biesricA a slintei Marii ar fi mAnAstirea Basilitanilor (pg. 8). Biserica a lost ajutata
mull_ de J1lexandru L,Lipusneanu, in p doua domnie, de Petru *chiopul si de Cretanul,
fqpt,,va1i4 al Moklovei, Constantin Corniact. Aid pare a fi 1ngropat k.i frumosul Domn
loan PoteoayAmort pe piata Liovului si lancu Sasul (9-10). In pAretele blsericei Ba-
sillVpilor )c prinsa o piatth de pomenire a fiicei lui lancu Sasul, Emillana, a cArei in-
scriptig se dA (10)'. $e dA g inscrippe a lui Miron Barnovschi. Bisetica se reface cu
jertfele materiale ale marelui negustor, Alexe Balaban, in gropnita cAruia fu inmormantat
Duca VodA, moil in pribegie (11). Despre chipul lui PotcoavA (12),
In arhivele din Poznan, incA din 1745, apar un sir de Greci6 din Moscopole,
Siatista oi)aite localitAti macedonene. EI sant deci Aromani, negustori (13-17). Autorul
complecteaza din ce in ce, in feint acesta, indreptind pe ici, colo, lueruri gresite, sti-
rIle de amAnunt cu privire li Istoria Romanitor.
*
N. lorga. Procesele calugdrilor dela Sdnlilie $i Gheorghe Pisarul lesesc, Ac.
Rom, 1,IPtn -§ect. ist. s. 111, .tom. IV, mein. 7, Buc. 1925,
. 'Este vorba de mAnAstioara Santilie" din apropierea Sucevei, intemeiatA' de Stefan
cel Male, in 1488. Din hartii vechi, puse la dispozitia autorului, de clitra dl. Arapu
din Botosanj, autorul cauth sA dezvAluie trecutul acestei mAnAstiri. Cea dintai mosie
dAruith sf. Ilie pare a fi fost IezArenii, din tinutul Iasilor, nu departe de Cofttari. Aceasta
se yede dfq doc. 7062 (1554), 17 Mart, prin care Alexandru Von dA mAnAstirli proo-
rocului Hie satele lvoestii pe Bahluiu [azi jHolmu], VAlesanii (aici gresit : VAtesenii)
pe CarligAtuth [aceasta, azi, o parte in mosia Sanesti si alta in Popestii, de alAture]
EzArenii aproape de Cotnarig ,Kcare acel satit anume EzArenii au fostii de demulta a
sfintei mAnAstiri dena zAlele vechilorit Domni" [Doc. e publicat, dupA orig. in Uricariul,
XVIII,.pg. 148-150] (pg, 3).
Satul EzArenii avea un uric din 7048 (1540) 4 tunic, prin care Stefan VodA,
LAcustA, intAreste jupanului Andreica Septelici, parcAlabul de Hotin, jumAtate de Ezdrenl
ce sant pe den jos de Cotnari" cumpAratA, drept 300 zloti tAtArAsti, de la loan Arpas
[cp. satul HArpAsesti, dW CArligAturAj si fratii lui Vremes si Andriesanul si Dragosin,
copiii Nicsinii, nepolii Maruscii, a fetei Olcai, ocinA si mosie, din privileghitr de la
Marusca, din vremea lui Stefan VodA pArintele Domnii Mele". (pg. 2).
Tot de dania lui Stefan se tihea satul Giulestli : Se aduce uricul slay, din 6941
(1433), lunle 30, prin care Hie VodA dA lui Toader PobrAteanul satul ,,anume Julestii
(= Giulestli) in jos de HarlAu". (pg. 2-3). Doc. din 1617, 12 Ian. pentru Ginlesti,
altul din 1620, 7 Ian. (3-4). Un frate al lui Miron Costin, lancu, fost pArcalab de
Hotin, prin cumpArAturA, intrA stank, in Giulesti, In 1670, 11 tunic (5). In 1701, incepe
cearth, pentru Giulestl, ir.tre man. Sf. Vineri, din Iasi si cAlugArii dela Sf. Ilie, de vreme
ce Constantin Cantemir luase mosia, socotitA domneascA, si o dAduse lui Nicolae Costin,
apoi 6 capAtA GheorghitA Ciudin sArdarul, care.o trecuse sf. Vineri (5). In aceastil ceartA,
doe. din 1702, 1 Aug., 1703, 16 Sept., 1712, 1720, Aug. 20, (6-9). Si in ele apar :
Ureul; vAtAman de Belcesti, satul Ulmi, Hodora, Ursul Stangul, VAtAtnan de BAiceni,
mArturia ,au htat ei cu sufletul lor denainte besearecil liindu-sA cu mana de lacAta sfintei
besearecii". Doc. din 1721, Sept. 4 : valea Hodora, hotarul Ulmilor, al EzArenilor, drümul
StéfAnestilor si al Chiciri, valea Lindicllor, drumul cel mare al Suceva (11). Doc. din
1721, Mlle 11 : hotarul DAdestilor, Valea Lindicilor, *drumul cel mare ce 'miarge despre
BAlciani cAtrA Chicera spre Podul LealoAe, matca vAlugii, tin ezurcanu (12, 13). In 1721,
16 brie ; vlind finutul Romanului penti Sirca pe la odaea vorniculul Bejau §i pe den

www.dacoromanica.ro
 IRECENSIUNI 371

a()Eit de liodora §i la dealulti briaztl", dealul Lindicilor, drumul spre 1PoduU Lealoae
(14). ln 1751, 11 lunie : Bahluiul cel bAtran, o besicutii de movilitA, un) ezurtan, buza
piscului, (14, 15). In 1759, 30 Ian.: pe pravita pietrii hotarului, drurnul furilde". (15).
Din 1734, intrA In QiuIetI §i Crastea,IncepAtorul neamului Hurmuzachest. ln hotarnica
din 1761, 6 lulie : La rani in Bahluiu, Dumbrava Rosle, pe dricu la mijloe, etc. (16).
Penttu HurmuzAchesti pg. 16,19.
Stir! despre Cotnari pg. 19-24. Lucrarea este foarte importantA, pentid lArtfdririle
ce le dA Asupra satelor din aceasti apropiere a 'Cotnarilor, spre Targul Frithied §} PO'
dul Iloala.

I VIAdescu. Ineeputul anului In Cronicile MoldoveneVi pdnd la Ifrache2 Ati

Rom. Mem. sect. istorice, S. 111, t. IV, Mem. 84 Buc. 1925.
Autorul intai aduce pArerile istoricilor nostri, in aceasta importantA chestinneb
anume pArerea iui A. D. Xenopol, D. Onciul, g. Giurescu, I. Ursu, 1, Bogdan, 0. Po-.
povici §i a lui N. lorga, pAreri, din care rezultA cl in Moldova, in trecut, inceputul !!.
nului s'a socotit uneori dela 1 lanuarie, alteorI dela 1 Septembrie iar cateodatA- 51,04
1 Martie. Chestiunea prezintA importauta... flinda admitand cä anul incepea la Mavtie,,
pentru lunile lanuarie si Februarie se scad [din antil dela facerea lumii] 5507 ca sl se
afle anul de la cristos,.., ; iar dacA se socoteste inceputul rul a Septentbrie, ,atuncl
pentru Septemvrie-Decemvrip se scad 5509, ca sA se afle anul dela çristos ;.... DupA
calculul dela lanuarie, pentru toate lunile se scad 5508" (pg. 6).
Cercetând Letupisetul de la Bistrita, cel dela Putna, Letopisetul posterior celui dela
Putna, Cronica lui Macarie, a lui Eftimie si a lui Azarie, autorul ajunge Ia cpuclnia
cl din cronicele cunoscute, scrise in Moldova panA spre sfarsitul secolului al XVI, pe
baza tuturor datelor sigure, controlate in toate felurile posibile, nu rezultil cä gr i fost
vreo abatere de la regula generall de socotire a inpeputului anului. Ceeg ce rezultd
Precis este ed anul Incepea la 1 lanuarie. (pg. 30).

Alexandru Phifippide. Originea Romdnilor, vol. I. (Ce ne spun izvoarele ititt)

rice), Ia§i, 1923, 890 pagini.
Lucrarea de fata este rezultatul cercetärilor necontenite, de peste 20 de ani, (a in-
vItatului profesor de la Universitatea iesang. Cand am vAzut apArand lucrarea, mi-am
adus aminte, fArA sl vreau, de premiul pe care, de multi ani, ii publia Academia Ro-
manA, pentru lucrarea ce ar trata aceastA chestiune si care nu s'a dat Inca. MiJa venit
Ia minte greutatea fArA sfarsit a lucrului, din cauza lipsei de mArturil scrise, penttu par-
tile cele mai importante si mai intunecate din trecutul nostru.
Chestiunele pe care avea sA le descurce si la care trebuia sA raspundA autorul
erau urmAtoarele : ,,1). Teritoriul pe care s'a dezvoltat Romtnismul, 2). Neamurile ad-
puse romanizArii, care au dat nastere rominismului. 3). Elementele romanietfoare. 4.
Timpul and Rominii au ocupat actualele lor teritorii" (p. 853,. Aceste chestiuni sant
tratate in cele 234 de paragrafe, cuprinse in 10 capitole.
In cap. I, Se vorbeste despre romanizarea peninsulei balcanice, dupl Tcomasihek
Brumalia und Rosalia si Die alten Thracker), despre impAratl originari din lAsArlhil Ettu
ropei (dupl C. Jireek), a cAror serie, de nationalitate romanA balcanicA, se Incheie err
lustinus 11 (565-578), iat cu Tiberius 11 (578-582), cel IntAl ImpArat ruman de tAnge kre
cesc, fncepe seria imparatilor de sange grec, armean; isaurian (1-5). 0 bogiltA ligti de
nume romane la comandashii o§tilor din imperiul de rAsarit (d. C. Jive ek). Intre itice4ti
impArati gi generall, barbari romanizati, care apärA interesele romanialtil orientate sAnt
Regilianus, ce se da drept deseedeut al lui Decebal i Vita11anuf, (rac de team Ng

www.dacoromanica.ro
372 DOCUMENTE

6-10). Dar romanizarea peninsulei balcanice, numai in aparenta era asa puternicA, pe
la sfAr4itu1 Sec. VI, cAcI In realitate, numai jumAtatea de nord a fost tomanizatA, cea
de sud a fost grecizatl. Astfel a fost grecizatA Tracia, dupA cum rezultA din inscriptil
prpba cea mai puternicA §1 organizarea comunalA. Tracia se intindea pe ambele
versanturi ale Balcanilor (pg. 13). Dintre cele 73 de localitAti dintre Baldani i DunA-
rea, din care s'au publicat inscriptii In colectia lui Kalinka,18 au inscriptii grecesti (Mes-,
dra, Orhanije, Ljeskovet, Novi-Nikjup, Cerven, Markovcia, Madara, Moghila, lenibazar,
Sijutli, Avren, Galata, Euxinograd: Golema Franga, Asargik, $abla, lunuscilar, Kalaj-
Odere), 11 au inscriptil grecesti §i latinesti (Ferdinandovo Kutlovita, Nikjup, Preslav-
Eski Stambul, $umla, Prodkdia, Devna, Aboba, Balcic, Cavarna, Abtatkalesi, Silistra)
§1 1 cu inscriptii grecesti, latinesti si bilingues, (Varna) pg. 14-17. Au fost §i in Tra-
cia cAteva centre, unde elementul roman exista puternic, allturi cu cel grecesc : In co-
lectia Dumont, alAturi de 471 inscriptii grecesti, 7 bilingues, sant 45 latine, care repar-
tizate dui:4 localitAti formeazA doul grupuri : unul la nord-vest (Sofia, Kiistendil, Tatar-
Bazargik, Philippopoli (16 inscr.) si altul la extremul sud-est (Eregli, Rodosto, Panidon,
Chora, $arköi-Peristasis, Plagiari, Burneri, Gallipoli, Ainos, Abdera, Kilia, Maito (unele
pe coastele mArii Marmara); interiorul Traciei, intre coastele propontidei §i muntii bal-
cani, nu prezintA nici o inscriptie latinA (pg. 17-19). Inscriptiile latinesti, din Tracia,
dupA Corpus inscriptionum latinarum III, sAnt 81, fata de 45, la Dumont, care se gru-
peazA exact In aceleasi localitAti ca la Dumont (pg. 19-21). Acela§ rezultat se capAtA
5i din colectia Kalinka : 69 loc. cu inscriptii grecesti, 11 cu inscriptii latinesti si 3 cu
inscriptii bilingues, 193 inscriptii grecesti, 18 latinesti 3 bilingues (numai 4 localitAti cu
inscriptii numai latine, in nord vestul Traciei bulgAtesti), pg. 21-22.
Dar mai mult decAt numArul, mai ales felul inscriplilor grece0i, probeazA gre-
cizarea Traciei, cum sAnt pietrele militare scrise in greceste ori in1atineste si greceste,
de unde se deduce cA In Tracia limba obisnuitA era cea greceasd... chiar pe vremea
celei mai mari infloriri a puterii romane, in aceastA provincie, anume in sec. II, III §i
IV p. Chr.', apoi ,printre inscriptiile grecesti din Thracia... s-au pAstrat unele de asa
naturA, cA se vAd reflectindu-se in ele nu numai sentimente ocazionale si de paradA
oarecum, ci insAs viata poporuluig Din inscriptia dela Pizos (azi satul bulgAresc, Cia-
kirlar) se vede cA marea majoritate a colonistilor de aci, 167 capi de familie, era
compusA din Traci adunati din 8 sate deprin prejur, l acestia erau complect gre-
cizati (pg. 22-31) ; la fel cu rescriptul impArAtesc pentru satul Scaptopara (azi Giumaia)
pg. 30-33, si inscriptia dela Stara Zagora (pg. 34-33).
Dar la extremitafea nordvestica a Traciei si in peninsula Gallipoli, cu coastele ma-
ritime inveclnate erau localitati romanizate. Se aduc dovezi din inscriplii (Sofia, Kilsten-
d11, Tatar bazargik, Philippopolis, Erakli, Rodosto, Khoras, Peristasis-Plagiari-Burneri,
Gallipoli, Kilia, Maito, Golemo,Selo; Banja, Vetren: Taribrod, intre Pautalia si Serdica,
Mahale, Ichtiman, Hagia Trapeza, Urum-Ienikoi, Aitos, Bas Kunar, Traiana, Mesembria)
pg. 35-41.
Moesia inferior (Bulgaria dintre DunAre si poalele de nord ale Balcanilor, incepAnd
dela Ratiaria, Dobrogea, Muntenia dela Olt spre rAsArit, Moloova de la Siret spre 11-
skit, Basarabia pAnA la Tyras incluziv) era puternic romanizatA. (pg. 41). Pentru teri-
toriile de a stAnga DunArii, de mai sus, cA apartineau la Moesia inferior, se aduc in-
scriptii dela Petrosani (Vlasca), Drajna de sus (Prahova), Gherghina (la confluenta Si-
retiului cu DunArea) pg. 42 ; apoi inscriptii, unde e vorba de persoane apartinand ar-
matel §1 guvernamAntului Moesiei inferioare, dela Gherghina, Kartal (distr. Bolgrad) pg,
43-44; dar stApAnirea romanA pe acest intins teritoriu al Moesiei inferior, dea stAnga
DunArii avea slabe proportli ; se mai pAstreazA inscriptii dela : Ierkusesti (MO gara

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUN1 373

Piatra Olt), Boroneasa (Vla§ca, Bivolari (Arge§), Racovita-Copaceni (Arge§), RAdAcine§ti

(Arge§), Gura lalomitei, Jidovi (langa Campu Lung), Gherghina, 1Sendreni (Covurlui),
[unele din aceste, lenu§e§ti, Baroneasa, Bivolari, RecovitA-Copaceni, RAdAcine§ti apar-
tineau Dacieil pg. 45-46. 0 cetate puternicA era la Sendreni. Drumi pe malul Sire-
tiului §1 al Trotuplui, Oa in Transilvania, era frecventat §i populat din timpurile an-
teromane. Vain] roman... prin sudul Moldovei dela Agiud panA la vadul lui Isac la
Prut, prin Basafabia, la nordul lacului Catlapug... la nordul lacului Conduc, a format
probabil granita despre nord-est a Moesiei inferior" (pg. 47). Se in§irl 49 de localitAti
din Dobrogea, de unde se gAsesc inscriptii (f. multe dela Adamclisi, Calachloi, Cara-
ranasuf, Constanta, Har§ova, Iglita, Isaccea, Mangalia, Pantelimonul de sus, Tulcea) pg.
49-59. Dobrogea era puternic romanizatA deci : in afarl de pietrele militare, sant 340
inscr. latine§te, 68 grece§ti §i 15 bilingues, pg. 59-60.
Macedonia (provincie roma* §i Epirul erau grecizate. Se aratA localitatile cu in-
scriptii grece§ti §i latine§ti, din Macedonia, Tesalia §i Epir : sant 477 inscriptii grece§ti,
185 latine§ti, pentru Macedonia §i Tesalia §i 44 grece§ti §i 13 latine§ti, pentru Epir,
care conrespund la 79 de localitati cu inscr grece§ti §i 24 cu inscr. latine§ti, pentru
Macedonia §i Tesalia, §1 7 cu inscr. grece§ti §i 4 cu latine§ti, pentru Epir (pg. 61-66),
Acest teritoriu grecizat, format de Macedonia, Tesalia §1 Epir, la extremitAtile de
nordvest (Dyrrhachium) i sud est (Philippi) prezenta 2 centre romanizate (pg. 66-63),
care insA nu au durat multA vreme.
La nordul Macedoniei erau provinciile Moesia Superior §i Dalmatia, complect ro-
manizate. Inscriptiile latine§ti din Moesia Superior sant 387, iar cele din Dalmatia 4986,
care apartin la 23 de localitati pentru Moesia Superior §i 62 pentru Dalmatia (pg. 68-69).
In cap. II, dupA ce spune, la inceput, ca pc teritoriul romanizat din rAsAritul Eu-
ropei trebuesc cAutate originile poporului romin," §i cl RAdAcinele acestui popor trebuie
sA le fi formind popoare anteromane de pe acest teritoriu, care §i-au perdut limba bAti-
tina§A §1 au adoptat pe cea IatinATM, se aduc citatii foarte bogate despre popoarele ce
au trait pe aceste locuri, inainte de Romani, din Herodotus, Polybius, Appianus, Stra-
bon, Ptolemaeus §1 Cassius Dio, (pg. 72-174).
ConstatArile ce le face cu privire la §tirile extrase din fiecare din ace§ti autori
(pg. 174-232) sant extrem de importante, pentru cunonterea neamurilor anteromane,
ce au trait in teritoriul romanizat, pe care s-a format poporul roman §1 sant cuprinse
in cap. III.
In cap. IV, se in§irA,In ordine alfabeticA, 308 nume de popoare, ce nu erau grece,
§i care se intind din Raetia §i Vindelicia, la capAtul de vest al Illyricului, pana in Asia
Mica. Se aratA §i locul ce-I ocupa fiecare din ele. Stirile sant date dupla autorii, din
cap. II, §i Plinius, T. Livius, Tacitus, Ptolemaeos §i inscriptii (pg. 232-262). Unele ca
Britolagae (pg. 239), Celti Iocuiau in Sudul Moldovei dela Siret pana la Prut, §1 in
sudul Basarabiei dela Prut (Ana la gura DunArii." Despri Daci (242), Geti (247); lassii,
in inscriptii Iasi, Pannoni ori Illyri, locuiau in Panonia superior (248).
Aceste 308 neamuri se dispart din punct de videre ethnic in urmAtoarele grupe :
Bastarni, Celli, Epiroti, Greci, Illyri, Illyri amestecati cu Celli, Illyri amestecati cu Epiroti,
Munteni din Alpi, Munteni, Norici, Pannoni, Raeti, Sarmati, Scythi, Thraci, 'Vindelici,
Origine necunoscuta (pg. 263). Se face istoricul supuneril acestor popoare, de cAtrA
Romani (pg. 263-281). In special, clasarea popoarelor din Illyric §i peninsula balcanicA
panA la granita Greciei, din punct de vedere geografic, ethnic §i al vechimei a§ezArii
celor cinci pAturi de popoare mai principale (pg. 276-277). Cand au luat Romanii in
stApanire popoarele din peninsula balcanicA, ele erau in mare parte grecizate. (280-1).
Cap. V. TrateazA urmatoarele lurcruri. Se in§frA de la vest spre est, diferitele po

www.dacoromanica.ro
374 RECENSIUNI

poare, care existau pe teritoriul de limn Wing, din peninsula !balcanicd (Dalmatia,
,Moesia superior al inferior, o parte din sudul provinciilor Pannonia superior 0 inferior)
In mornentul and teritdrlul acesta a that cuterit de Romani. Asemenea in teritoriile ex-
clusiv 1atine01, ce veneau /a nord de acesl teritoriu de limbã latind al peninsalei
-baicaffice, anume in Moesia inferior de a stanga Dunarii, in Dacia, Panonia inferior
0 superior 4pg, 281-285). Dar din momentul and aceste provincli au fost cucerite de
Romani i pane in momentul and s'a sfar0t procesul de romanizare, populatia din in-
treg acest teritdrlu (dela sud §1 nord de Dunare) e suferit schimbAri prin immigratiuni
de elemente) noun, fie de neamuri straine : Marcomanl, Ocrmani, Astingi tVandali ,
Besst, Lastaboci (Daci), Carpi (Probabil cu numde lor stA in Iegaturn acel al muntilor
Carpatt*), Bastarni, Sarmatif Goti §i alte popoare afara de Slavi (GotH vin i ca due-
mani, dar §i ca oameni nacajiti, ...care cauta In leritoriul roman ...un adApost contra
navatiril Hunilor, care li iäpise propriile lor teritorii)g §i mai mult de cat ca coloni
kits parte Gotii- la vieata romana ca osta0'), Slavi (pg. 28-333), fie de persoane, care
apartineau statului roman (oameni, care se stramutn din o provincie In alta or! militari,
dupn inscriptii) (pg. 334-348), Prin aceastA immigratie de neamuri strnine se mAre4te
puterea de rezislenta, NA de romanizare, iat prin immigratia de persoane, apartinand
statultti roman, se mare0e puterea de romanizare (pg. 348-349). In nota dela pg 349-352
se discutil unele elemente gotice sau vechi germane din limba noastra, ori prelinse ca
atare, cum sant : boare, grind, iazmn, rofii, strugure, a zburda, Wen, harnic, magurn
pisc, plug, Aldea, Badea, Basaltb, Berea, Barlea, Bodea, Manea, Minea, Ulea. Dar Jo-
manizarta s'a facut prin imm'gratiile de persoane apartinind statului roman (functio-
nerii civili, militarii, colonii §i negustorii) §i durata procesului de romanizare ni-1 a-
Teta in chipul eel mai Inmurit tabloul.. inscriptiilor datafe (pg. 353). [In nota dela
353-388 se vorbe0e despre limba latinn populara.]. Se aduc inscriptiile datate, din
Dalmatia, Moesia superior, Moesia inferior, (pg. 395-399, f. importante cele de la nor-
dul Dunarii §i din Dobrogea). Dacia, Panonia inferior (pg. 389-406).
Timpul de and §i !Ana and se gasesc inscriptii in aceste provincii : in Dal-
matia de la 57 a Chr. 600 p. Chr., Moesia superior 33 p. Chr.-287, Moesia inferidr
98-117 p. Chr. 383-392, Dacia 105-117 p, Chr.-260-268, Panonia inferior 81-96 p.
Chr.,377 (pg. 406) Inceputul acestor inscriptii corespunde aproximativ cu inceputul
stapiniril temeinice romane in provinciile respective §i anume corespondenta e mai mare
pentru provinclile Dalmatia §i Daci a" §i nimic mai natural decit a admite
ca momentul incetarii inseript ilor trebue sn fl cornspunzind aproximativ cu acel al In-
cetArii de fapt a stApinirii romane" (pg. 406). Stapanirea bizantina peste teritoriul ro-
manizat al peninsulei balcanice decade tot mal mult cu incepere de la domnia lui Ins-
tinian, !Ann la fundarea statului bulgar, in dreapta Dunarii, cand acea stnpanire ince-
teazn complect (pg. 417-419). In ce prive0e starea romanismului din Dacia 0 Moesia
infertht din stanga DunArii, fit easta din urmn a fost ci slab populatn cu eiemente ro-
mane §i putin timp stapinitn de Romani .." deaceie dupn pnrasirea acestui teritoriu de
Romani, populatiOnea tomana, cita va H mai rnmas intrInsul 0 nu va fi fugit de-a
dreapta Dunnrii, s-a stins cu vremea", e cand, In Dada, elementul roman a fost foarte
numeros, elementele romanizatoare au fost foarte puternice, iar populatia autohtonA re-
dull la minimum, (pg. 420). Ce s'a flicut cu aceasta populatie numeroasn romanä din
Dada ? Se adud tntirturiile §1 interpetari la textul lui Vopiscus, Eutropius, Rufue, inter-
pretAri dup C jirediek, P. Maior. $i zice autorul Ori ca stramutarea va fi avut loc
pe vrerhea lui Uallienus, ori di ea se va fI complectat pe vremea lui Aurelianus, o strä-
mutaê mAcar a Unei parti din populatth trebue sn fi avut loc... §i deci o sinbire a po-
pulatiel romane din Dada traiann s-a Infaptuita (pg. 425) S-a putut ea pAstra aceasta

www.dacoromanica.ro
 RECENSIUNI 375

populatie ca romana, daca a trait cu Incepere dela anal 266 complect separata de lu-
mea romana ceialaltä ?.. Prin ce minune s-ar ii putut pdstra mulki oreme populatiea
veche mamma a Dacia trolene? (pg. 426 427). Despre starea populaliei romane din
peninsula balcanica ne vorbesc numele romane de localltati, de pe teritoriul romanizat
§i chiar cel grecizat al peninsulei, din Procopios (427.437). Se aduc numele romane
de localitati, din Dalmatia, Moesia superior §i inferior, Dacia, Panonia inferior, dupa
Corpus inscr. lat. Ill ci tabula peutingeriana, Theophylactos Simocattes, Eutropius, Iti-
nerariuM Antonin! (pg. 438.440).
Se aduc apoi nume sigur ori probabil trece, din peninsula balcanica (cele sigure
sant cele compuse cu dava,4-- para, bria, dine), dupa Procopios i inscriptli
(pg. 440-447). Intre cele nesigure ! Stronges (.,foarte probabil actualui romfnesc strunga".
5i aid observ cà i In Moldwa de sus tarctd este tare l strunga e porlita pe uncle
trec pe rand oile la mulsoare), Stenes (,foarte probabil actualut romfnesc stina").. Cu
aceastä inilorire a numelor trace de localitatI pe vremea Imparatulul Justinian sta In
legatura starea de con§tiinta nationala §i de importanta a elementului frac. in imperiul
roman de rasarit pe vremea acelu Imparat` cum de altfel Vitalitatea Thracilor la
sfIr§itul stapinirii romane asupra lor se probeaza §i prin tenacitatea cu care lineal' la
numele lor personale" (pg. 447 .,453) Se cerceteaza pastrarea unora din numirile
topice vechi, ;Ana azi, in teritoriul romanizat din tasaritul Europei §1 anume, in Dal.
matia, Moesia superior §1 inferior, nordvestul Tradei, lii Dacia i Moesia Interior de a
stanga Dunarii. (Ampeluw, ung. Ompoly, rom. Amok] ; Samus orl Samum, ung. Szamos,
rom. Some§ ; Galtis, la sa§i Galt ; Amutrion, Motru; Tsiernai Cerna ; Berzovia, Birzava ;
Tibisia, Teme§, Time§ ; Maris, Marisus etc., Maros, Mure§, Mur4; Gresia, etc. Cril ;
Alutas, Olt; Museos, Buzau; Seretos, Siret; Porata, Puretos, Prut Dunare, etc.) Panonia
inferior (pg. 453-462) S'au pastrat §i nume personale, chiar Ora azi, romane orl
ilirice, in Dalmatia (pg, 463 464). Numele personale romane, pastrate in limba roma-
neasca (Barbatus, Candidus = Cfnde, Marinus = Marin, Frincul); alaturi cu care s'au
pastrat §i cateva trace §i iliropanone (Dasius, Da§ul, Dalova; Plator,Platare§ti ;
Zipas, Jipa; Muca, Meaca ; Verzo, Verzea) (pg. 464-465). Se (IA 0 lista alfabe,
tica a numelor romane de localitati, ddpa Procopios §i din aceste nume se scot §I
unele concluz,ii aptoximative asupra limbii latine populare, dela mijlocul sec. VI, (pg.
467-475). Mult mai bogate cuno§tinte asupra limbil latine§ti populare ne dau inscrip-
Vile din Dalmatia, Moesia superior §i inferior, Dacia §i Pannonia inferior, pe care
autorul le In§ira la pg. 475 504. *Wile despre ,o limba a locului" sau o limba pa-
rikeascr, in teritoriul romanizat al peninsulei balcanice (pg. 504-508)-. Deosebirea
mare care exista Intre Dalmatia §i Moesia superior §i inferior, Dacia, Pannonia inferior
(pg. 505 519).
In Cap. VI, se dau, cu o rabdare, flit seaman, numele personale de barbari, din
Dalmatia, Moesia superior, inferior, Dacia §i Panonia inferior §i In cap. VII, o lista
alfabetica de 988 de nume de persoane barbare, din acelea§i provincti (pg. 5241-595).
In cap. VIII ; autorul repartizeaza, numele barbare, de care a fost vorba mai sus;
dupa nationalitati (pg. 596-607)
In cap. IX, se (Id o lista de nume personale tracice, ilirice, panonice l celtice,
toate In ordine altabetica (pg. 607-635).
In cap. X, autorul cauta sa constate nationalitatea illiropanomica, traca, celtä a
numelor personale barbare dupa teritoriile neamurilor (cap. VIII). Acest procent de
nume personale iliropanonice, tracice, celtice conrespunde cu nationalitatea diferitelor
teritorii ; numai in Dacia majoritatea numelor personale este iliropanonä (populatia
illyropannona era aproape de tot atAt de deasä, relativ, in provincia Dacia, ca §i Iii

www.dacoromanica.ro
376 RECENSIM

provincia Da lmatia6), apoi yin numeroase, numele celte, iar numarul numelor dace era
mic (In mijlocul masei enorme a immigrantilor populatia laa§tina§A doc6 forma o in-
fimA minoritate), (pg. 635-641). Dupa numele iliropononice §i trace, autorul cauta. sa
scoatti concluzil asupra firii limbii iliropanone §i trace §i deosebirilor dintre ele (Jimba
illyropannona apartinea la grupul de limbi indogermane centum... limba thraca.J. la grupul
de limbi indogermane saterne) (pg. 646-657). :

Populatia romanizata. din räsaritul Europei s'a dezvoltat in alte Imprejurari in

Dalmatia §1 in alte imprejurari in Moesia superior, inferior, Dacia §i Pannonia inferior,
de aceia au rezultat 2 popoare §i limbi deoseblte : poporul §i limba dalmata (care s'a
stalls azi cu totul) §i poporul §i limba romaneasca. Poporul romin e format dintr'un
substrat foarte amestecat, unde insä tonul unitar a fost dat de neamuri thrace. El as-
tazi nu mai trae§te pe locurile lui de ba§tina decit ca colonii recent venite pe acolo
El trae§te astazi od pe teritoriul odata grecizat al Thessaliei, Epirului, Macedoniei §i
Albaniei §1 in cateva sate din Acarnania ci Istria, ori, in cea mai mare parte, de-a stanga
Dunarii, unde (in Transilvania, in Banat, la Oltenia §i pe malul stang al Dunärii dela
Olt incepand Oa in sudul Moldovei) existase odata populacte romana, dar cu vremea
emigrase in mare parte de-a dreapta Dunarii §i seiredusese la mici resturi (pg. 658).
Din vechea populatie romana de dea stinga Dunarii au ramas locului §i n-au emi-
grat dea dreapta fluviului, numai puctne resturi. Dad aceasta populatie romanl ramasa
locului dea stinga Dunärli §i-a pastrat limba romana pina la venirea Rominilor §i n-a
schimbat-o cumva cn vreo limba barbara oarecare, nu se poate §ti. In caz and ea
§1-a pastrat limba romana, §i-a modificat-o prin imprumut dupl. limba Rominilor immi-
granti. In caz and ea §i-a perdut limba romana §i s-a deznationalizat, a devenit o parte
din acea sporadica populacte barbara (probabil slava §i gepida, daca nu cumva §i daca
pe alocuri) peste care au venit §I pe care au rominizat-o Rominir (pg. 659).
Se da apoi, cu multe detalii §i critica, in ordine cronologica, bibliografia straina
§i romana, privitoare la originea Romanilor (pg. 662.852). La pg. 728-730, discutând
originea numelui la§ilor, spune despre cernavski torg, din cronica dela Voskresensk,
egal cu ciern askti torg, adeca targul la§ilor negri, adeca Alauilor negri [dupa Tomas-
chek §i Hie Gherghel] : Aceasta trebue sa fie inteadevar originea numelui la§i..L Nu-
mete topic 14... este analog numelor topice Bulgari, Comani, Ruci, Sirbill.
La cele patru puncte care formeaza obiectul principal al discutiei, cu privire la
originea Romanilor (vezi-le la inceput), autorul raspunde : 1) Teritoriul pe care s'a dez-
voltat poporul roman a fost (vorbecte in termeni geografici de dinaintea razboiului din
1914) regatul Serbiei, incepand dela rani Drina, granita de vest a acestui regat, pro-
vincia turceasca Cossovo Oa, in spre sud, la Skopje, inclusiv, sud vestul Bulgariei,
Bulgaria dintre Dunare §i Balcani, Dobrogea, Oltenia, partea de pe langa Dunare a
Munteniei §i Moldovei, partea de pe langa Dunare §i mare a Basarabiei, pana aproape
de Cetatea Alba, Transilvania, Banat §1 provincia Syrmien. Acest teritoriu -s'a restrans,
cand partea transdanubiana a Moesiei inferior a fost parasita de Romani (pe vremea
imp. Maximinus, 235-238 p. Chr.), and Dacia §i partea transdanubiana a Moesiei Su-
perior au fost parasite pe vremea lui Gallienus (268 p. Chr.). De,aici inainte rominis-
mul s-a dezvoltat numai in peninsula balcanica, pentruca populatiea romana rara din
Moesia Inferior transdanubiana, cita nu va fi fugit dea dreapta DunArii, a disparut in
mijlocul barbarilor, iar populatiea mult mai deasa romana din Dacia, din partea trans-
danubiana a Moedel superior §i din sudestul Pannoniel Inferior a fost stramutata in
mare parte deadreapta fluviului, iar cita a ramas pe loc, ori s-a contopit cu navalitorii,
ori s-a pastrat pita la venirea Rominilor de peste Dunare, cu care s-a asimilat com-
plect din punct de videre al limbii".

www.dacoromanica.ro
 RECENSIONI 377

2). Doul pAturi de popoare au fost supuse romanizArii pe teritoriul rominesc.

Mai Int liu este pAtura popoarelor autohtone ori In tot cazul anterioare cucerirli romanea.
(Intre ele : Dardani, Dassareti, Breuct, Cavii, Tribal li, Moesi, Dad, Bessi, Sardi, Geti,
Scythi, Sarmati, Pirustii din Dada, Celti i Iliropanoni ca coloni ai Daclei). Dacil care
au contribuit la formarea natiunii romine au fost cei de a dreapta DunArii din Moesia
superior si din Moesia inferior. Dad romanizati In Dacia insAs au fost In mic numAra
Unele din aceste popoare erau Iiini, altele Celli, Traci, Irani, Irani, Germani. Peste a-
ceastA pAturA autohtonA ori anterioarl cucerirei romane s'au asezat popoare In timpul
cat dureazA romanizarea. Unele erau de neam German, altele de neam Trac, Iran, Ura-
loaltaic. In acest amestec de elemente elementul preponderant a fost cel trac.
3). Elementele romanizatoare au fost ori civile (venite ca coloni din Grecia, Galia
cisalpinA, Capadocia, Galatia, Bitinia, Galia transalpinl, Siria, Macedonia, Germania,
Palestina, Italia, Egipt etc.), ori militare (Africa, Asia, Capadocia, Dacia, Dalmatia, Ga-
lia transalpinA, Germania inferior, Hispania, Italia, Macedonia, Mesopotamia, Moesia
inferior si superior, Noricum, Panonia, Siria, Tracia etc.). ,,Grosul armatelor din pro-
vinciile rAsAritene ale Europei II formau locuitorii Tnsis ai acestor provincii".
4). Asupra timpului and Rominii au ocupat actualele lor teritorli un stim nimic...a.
Se pot face numai presupuneri... cl Rominhi trebue sA fi Inceput a se scurge depe
teritoriile din a dreapta DunArli pe cele din a stinga ei Inca dela inceputui secolului
VII sl cA trebue sl fi continuat aceastA scurgere pAnA pe la Intila jumAtate a sec. XIII
incluziv" (In ce priveste pe Dacoromani). In ce priveste pe Macedoromani si pe Ro-
mann din Istria presupunerea cA Dacorominii ar fi Inceput sA emigreze In partite de
de a stinga DunArii pe la Inceputul sec. VII, ImplicA pe aceia cl tot atunci, din cauza
presiunii celel mari a Slavilor in peninsula balcanicA, se va fi inceput i despartirea
celor trei trunchluri rominesti unul de altul".Informatiile ce le poate da studiul limbii
romanesti, in ce priveste raportul dintre cele 3 ramuri ale romanismului, In timpurile
cele mai vechi ale istoriei lui, vor fi cercetate In partea a doua a lucrArii, pe care o
asteptAm sA aparA cat de curand.
Lucrarea prezintA un material enorm, care uneori te copleseste cu greutatea lui,
cAci autorul a cercetat izvoarele sA deie cat mai mult, ca nimic din ce poate fi stiut sA
nu rAmaie necunoscut.
*
Gh. GhibAnescu, $endricenii (Dorohoi), Sludiu i Documenle (Surele XIV),
Husi, 1925.
Intr'un an de zile, mijloacele de patrundere a trecutului s'au inmultit i cu acest
volum si cu altul, de care va fi vorba mai jos, datorite hArniciei d-lui GhibAnescu.
In cele 76 pagini de studiu, autorul ne dA o schita istoricA despre *endriceni, unde
Intflnim si multe familii din boerii trecutului. In pg. I II ne vorbeste despre disparutul
ezer al Dorohoiului, pg. IIIll neamul lui Zvoriste (Dvoriste, Curteanul) si Tolocico,
de la toloacA), dui:4 doc. de la Stefan cel Mare. Despre *endricA Tolocico, probabil
tot una cu *andru de la Dorohoi si neamul lui, pg. VX. Mosia targului Dorohoi, pg.
XXII. Inceputurile §endricenilor si pustiirea lui, XII XV. Neamul lui Vasile Oral,
stApan in §endriceni, §i etimologia cuvIntului OrAs = ung. Orosz, Rusul, pg. XVXXI.
Onciul Iurascovici, XXIXXII. HotArnicie a §endricenilor, XXIIIXXVI. Neamul lui
Roging, XXVIIIXXX ; Eremia CArcu XXXXXXVI. Neamul Dobrenchie, XXXVI
XXXVIII; al familiei Gherghel XXXIXLXIV. Neamul Cerchez LXV LXX. Neamul
CananAu, LXXLXXVI.
UrmeazA 103 pagini de documente ale endricenilor, cel mai vechiu din 1611 :
seliste.. indriceani, care iaste sub bucovinA, In tinutul HarlAului. fost-a a noastrA
,

48

www.dacoromanica.ro
 713 RECENSIUN1

dreapfA domneascA, atArnAtoare cAtrA ocolul tArgului Dorohoiului §i a stat toatA pustie
dedemult Inca din zilele lui Alexandru Voevod" (pg. 1). Satul il pierduse OrA§ vornic
in vIclenie, sculandu. se contra lui Constantin MoghilA (3). Hotarul Sendricenilor, despre
Dorohoi, in 1620 (6-9) Boi luati hatalte (15). In satul PAscari, la tin. HArlAului. in
1642 : valea Vricoviciului... froiarad pinA la o piatrA Jidance (23). HotarnicA a en-
dricenilor, din 1715 (29 38), alta din 1728 (45-46). Chioi de sumaniachloa" in
1787 (67). HotarnicA a Sendricenilor, din 1793 (74-78), alta din 1810 (86-90). Spita
neamului Cerchez (103).
*
Gh. Ghibinescu. Fere0ii (Vaslui), Studiu i documente (Surete XVI), IasI,
1926.Studiul cuprinde 44 pagini, si incepe cu o privire generalA asupra asezArilor
omenesti pe vAlle, unde se gAsesc azi Ferestii (IIV). Se aratA legAtura intre Ferestll
de la Vaslui cu satele, cu acela§ nume, din Maramures, dAndu-se si etimologla cuvAn-
tului, din Feaer (din doc. 1400, 11 Febr.), cara e ung. Fejér, Albul (IVV). Se dA o
spita a neamului Feer, in sec. XV (pg. VI), Istoricul proprietAtii din aceste locuri este
in strAnsl legaturA cu creiterea neamului Cehan-RacovitA, din care au e§it voevozii
moldoveni, RacovitA, din veacul XVIII-lea. Se dA etimologia cuvAntului Cehan, care ar
fi dia persanul Ceh, fAntAnA. (VIIVHI). Cel intAi Cehan este Petre Cehan vatagul, de
la sf. sec. XVI-Iea. Despre neamul lui Prigorcea, in Prigorceni (IXX). In IegAtura cu
proprietatea din Feresti, e vorba si de alte sate : RAii (XII), StrAmtura (XIIIXVI),
RomAnestii (XVIXV11), DumbrAvenii (XVII), Chiujdenii (XVII), VAvArAestii, MAne§tii,
Fauril si GrumAzestii, Frasini, Fftstaci, Liesti, etc. (XVIII XIX). Neamul lui Petre Cehan
(XXIXXII). CumpAraturi CehAnesti in satele din aceste locuri (XXIIXXXVI). 0 spitA
a neamului Buzne (XXX), Cultura slavonl la sate (XLXL1V).
In alte 144 pagini se publicA 176 de documente, fiecare cu importanta lui, in
pAtrunderea trecutului Moldovii.
Se dA in rezumat doc. din 1400, 11 Febr. in care apar 7 sate, anterioare lui 1400 :
surine§tii, MAnjestii, Todirestii, *erbotestii, Latcanii, Iacobestii unde a fost lacob orbul" si
hotarul lui Feaer (toate la Vaslui (1). Alte patru regeste de doc. din Maramures, ce
pomenesc satul Feresti (2). Un Porcel mare vAtag de tinutul Vasluiului, c. 1565 (4).
Satul StrAmbatsra, unde a fost Mic Serban (de la Petru Rares) (7). Un vad al Scheailor
(1605), (11). Un duvalm (rAndas la cai) Nechifor, 1607 (13). NecoarA soltuzul si 12
pArgari din Vaslui, 1608 (15). Un Sava dArAbanul au petit in caste la StefAaestia,
1609, (18) 24 oameni buni si ocinasi si jurAtori pe Sf. Evanghelie, 1612 (21, 58).
Ispisoace de la Eremia MovilA pierdute, cand au fost acele turburAri si rAscoale intre
boerl", 1613 (22). Un SacotA peaic, 1617 (24). 6 boi dati pentru plata capului unui
Marco in zilele Iui Aron Vodá, 1617 (24). Plata unei morti de om in vremea lui Aron
VodA, cAci s'a omorit un grec gealip impärAtesc In hotarul satului RomAnestiia, 1620
(29) Un cal tretin si 5 strigilaci, c. 1623 (38). Us Gavril CAcAcea si un Braila, 1623
(41). Au avut hArtie de dzi sA vie sA stea de MIA inaintea portii domniei mete 1625,
(44). Un Neculce feciortil lui OnilA (49). Neamul lui BAilA de la Racova, 1639 (64, 65),
NecoarA vine cu 12 pArgari, 1642 (74). Negot de soboli dela Mosc, 1638, (76). Un
Neculce ginerele Budei 1657, (81). Pretul unui pAmAnt ate ziace costande", 1671,
(97). On sAli§te sA sada... pan sor face disch4uri fiestecare, 1690 (107). StrAmosi si
pomelnic Racovitesc (111-114). Negustori turci, 1746, 1747, (116, 121). Catagrafla sa-
tului Feresti, in 1820 si 1831 (139-144).
Volumele cu stiri asa de importante sAnt numai verigi din lantul lung al celor ce
au apArut, al celor ce sant sub tipar si al celor ce dl. Ghibanescu are de gind sA-1
mai deie celor ce se intereseazA de trecut. Mihai Costächescu

www.dacoromanica.ro
 lx. ADDENDA

Stramo0i Principesei noastre mostenitoare 1)

(sfAr§it) de Sever Zotta

Ne-am ocupat pAn'acum de ascendenta A. S. R. in linie bArbAteascA §i de ramu-

rile cele mai importante ale puternicei §i in diferite tAri domnitoare case de Oldenburg,
cAreia oarba fatalitate i-a reservat In secolul nostru, in nepotrivire curioasA cu calitl-
tile suflete§ti ale membrilor ei, cele mai crude incercAri din istoria el, aproape miienarl,
in Oldenburg, Rusia i Grecia.
In Mare le-Ducat de Oldenburg, unde acest strAvechiu neam de dina§ti domni
din timpuri imemorabile, el a fost constrAns de revolutia germanA a renunte la Tron
in 11 Nov. 1918 1).
In Rusia, unde domni din 5 Ian. 1726, supt numele de familie al mamei pri-
mului Tar din neamul Oldenburg (ramura Sch. Holstein-Gottorp), Romanov", ffica lui
Petru cel Mare 1), abdicarea avu loc in 15 Martie 1917, iar asasinarea mi§eleascA a
familiei imperiale, pArintil §i 5 copli nevinovati, la Ecaterinaburg in 16 Julie 19184).
In Orecia, Regele Gheorghie I, proclamat in 4 lunie, acceptAnd coroana in 6
lunie §i domnind din 31 Oct. 1863, a inceput Domnia cu cele mai bune intentiuni,
zicAnd in primul lui mesaj : Eu vreu slf Jac din Grecia modelul regatelor din O-
rient' 5), conceptie inaltA de datorii regale, pe care o impArtA§ea cu Regele Carol cu
care se intelegea bine, ce prive§te misiunea lor regalA §i civilizatorie. In 608 Ian-
1867 Principele Carol, de atunci, priml o scrisoare lunga §i cordialA in care Regele Gheor-
ghie accentul concordanta misiunilor lor 1). Debarcând la Pireu, Regele Gheorghie purta
in servIeta lui actul, prin care Anglia renunta la toate drepturie ei asupra celor *ante-
Insule. Dad a fost ales, Grecia n'aveà deck 47.500 km. pAtrari. El a adAugat, numai
pang in 1892, c. cAt Bucovina §1 jumAtate, sau 16,106 km. Dans tout autre pays",

1). Studiul nostru aflându-se in continuare, (v. vol. IIII) nu putem sA schimbAm
titlul lui, de§i A. S. R. Principesa Elena are acum, c f art. 20 al Statutului Casei
Regale, titlul oficial Principesá mama".
2). Alm. de Gotha. E ziva armistitiului general §i a intrArei armatei noastre
in Cernauti, chematA in 5 Nov.
3) + 8 Feb. 1925 c. n., fArA ca, fire§te, sA se comemoreze bicentenarul mortii lui,
nici, in mod remarcabil, In strAinAtate.
4). Cauza executArei grAbite, fArA judecatS, sl fi fost, dupl ultima versiune, apro-
pierea armatei ccntra-revolutionare, care a doua zi a §1 ocupat ora§ul.
5). Gaston Deschamps, La Grece d'aujourdhui, Paris, 1892, 58.
6) Mem. R. Carol, ed. germ. 1894, I, 170.In 1869 era vorba, prin intermediul
Principelui Ipsilanti, Min. Greciei la Paris, de o alianta ,en vue de l'indépendance
complete de la Roumanie et des provinces grecques (in primul loc Creta) de In
Turquie (Ibid. 3561.

www.dacoromanica.ro
380 SEVER ZOTTA

aerie Deschamps, aun monarque, auteur de pareils bienf ails serait fres populalre.
Fn Grece, cela suflit pour etre respecté et meme approutul."1)
Inteligent, frumos §1 fin, Regele Gheorghie fu ajutat In indeplinirea grelei sale
misluni de distinsa §I frumoasa Regina Olga, fiica Marelui Duce Constantin Nicola-
ievici, fratele Tarului Alexandru II. Casatoria cu M. Ducesa avu loc in 27 Oct. 1867,
pe and rebeliunea din Creta se afla in mijlocul atentiunei generale europene, Grecia
fiind calduros sprijinita de Rusia.°) Prin casatoria aceasta, care consolida noul Trod
prin puternice raporturi de incuscrire, s-au intalnit §1 doua ramuri ale casei de Olden-
burg, cea de Sch.-Holstein Gliicksburg *1 cea de Sch.-Holstein Gottorp, despartite
in 1533 cu prilejul mortil autorului comun, Regelui Frederic I, al Danemarcai §i Norvegiei.
A domni, ca strain de tart peste un popor schimbator la fire, cu mari amintirl
§i porniri revolutionare-nationale, pe WO acestea in§elat in a§teptarile lui de primui
lui Rege, Otto, din casa Bavariei, detronat in 1863 dnpa o domnie, cel putin discuta-
bila, dar totu§i de 31 de ani, nu era o sarcina u§oara. Totu§i, Regele Gheorghie a
purtat-o cu tact §i prudenta, dar §1 cu riscul inevitabil al razboaielor, §1 daca n'ar it
avut alt merit, avu totu§i acela de a fi mArit teritoriul tarii cu 74.756 km.3) in cursui
unei Domnii de c. 50 de ani.
Pe and, insa, se afla in noua lui cucerire din rasboiul balcanic din 1913, Salonic,
glontele unui indlvid 4), probabil naimit de Bulgari, puse capat unei rodnice §i frumoase
viell in 18 Martie c. n., cu putine luni inaintea jubileului de 50 de ani de domnie.
Ltd ii urnta fiul cel mai mare Constantin, casatorit §1 el in ziva de 27 Oct., 1889,
cu Principesa Sofia, sora Imparatului Vilhelm II, 9 deci iar o splendida alianta pentru
§eful unui stat mic, care pe de o parte puse in evidenta importanta neamului de Ol-
denburg, pe de alta actualitatea ,, chestiunei orientate" in care se exteruriza tensiunea
diplomatica de atunci, careia insii prevazatorul Bismark nu voia sa jertfeasca un Gre-
nadier din Pomerania'. Casatoria aceasta trebuia sa intre cu atat mai mult in inten-
liunile Imparatului Vilhelm, cu cat mai asidue erau incercarile lui de a se apropia de
batranul bunic al noului sail cumnat, Regele Christian al IX-lea 6). Cine, insa, ar fi pu-
tut a prevada, ca tocmai casatoria aceasta va contribui la zdruncinarea Tronului grecesc.
Izbucnind razboiul mondial in 1914, Grecia, in loc de a profita de situalia sa geo-
grafica, care-i permitea cel mai larg contact cu flotele statelor aliate, spre a-§i realiza
cu jertfe inevitabile, idealul national pe sama Turciei, orientata spre puterile centrale, a
preferat sa se mentina, fara succes, inti'o prudenta, dar mult banuita neutralitate, care
mai ales dupa conflictul armat cu marinarii fravcezi in portul din Pireu, a pus dinas-
tia inteo situatie foarte grava. In 11 lunie 1917 puterile aliate trimisera un ultimatum, in
urma carula regele Constantin XII, parasi tam in 14 lunie, lasand ca succesor pe fiul mai
mic, Alexandru.

I). Op. cit. 58. Trimisul roman la Atena din 1867, BdIdceanu, se pronunta ast-
fel despre poporul grec : recunoa§te spfritul lui de jerllet pentru fratii subjugati, dar
crede ca-i lipseste talentul organizator §i bunul simf politic. (Mem. cit. 179 ., Tanarului
Rege, lipsit de bani, armata, Rota §i aliati, i se striga pe strada la Constantinopol I.'
(Ibid. scrisoarea Regelui)
2). Ibid 225.
3). Gotha, 1921.
4). A. Skinos. Avem inaintea noastra fotografia lui (Gal. ilustr, II, 1913 No. 15).
E tin om cu tip mai mult grecesc, insa cu expresie de incon§tienta senila.
5) n. 27 Ian. 1859, cas. 27 Feb. 1881 cu Aug. Vict. de Sch. H. Augustenburg
(v. acest Bul III, 258). De observat intamplatoarea sau intenlionata revenire a datei
27, care este §i cea a cas. (Febr. 1921) a Regelui Gheorghie II cu P-sa Elisaveta,
6. v. acest Bul. III, 261.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 381

Acesta muri insä, in 25 Oct. 1920, se zice in urma unei mu§cAturi a unei mai-
m* domestice, iar Regele Constantin, aruia §i la plecare i se facusera manifestatiuni
de simpatle, ') fu rechemat prin plebiscitul din 5 Dec. 1920. Domnia fu insä de scurta
durata, Mat din cauza situatiel exceptionale a lui Venizelos, un adevarat Majordomus,
cat §i in urma infrangerii suferita in vilaietul Srnirnei, dupa o perioada de succese, me-
nite sa Indeplineasa mandatul puterilor aliate din 19 Martie 1919 pentru injghebarea
Greciei-Mari. Incercarea cruda a catastrofei dela Snairna dui:4 macinarea lentä a auto-
ritatii monarhice in timpul neutralitatii, a fost prea grea, inat desigur bine intentiona-
tul Rege lua din nou toiagul pribegiei, dupl ce abdicase in 28 Sept. 1922, Wand ca
urma§ pe fiul mai mare Regele Gheorghios II, care cu toate calitatile lui regale, nu mai
putea sl devia stapan de miicarea semi-anarhica, care cuprinse §i armata. §i care cauta,
ca de obicei, tin tap.Ispa§itor. Regele Constantin muri dna scurt timp la Palermo in 11
Ian. 1923. Republica fu proclamatä in 25 Martie 1924, iar in 14 Aprilie ratificata de un
,plebiscits. Cu toate acestea suntem convinsi, Ca Grecia, capabill de atat de nobile
eforturi nationale, nu va uita meritele §i suferintele morale ale casei ei regale, care a
Imparlit cu ea gloria victoriei §i durerea infrangerii.

H. Diferiti alti strAmoqi ai A. S. R. Principesei Elena.

Spre a 1ntelege cele ce vor urmA, trebuie sä ni imagiam, spre deosebire de
spite de neam, sau arborele genealogic, ma numita tabld a ascendenfflor (stramo§ilor),
numita latine§te tabula progonologica, frantuze§te penon, nemte§te Ahnentajel, tar
engleze§te pedigree 2).
Ea reprezinta, precum am aratat in alt loc 3) pe parintii, bunicii, strabunicii etc.
lu numar de 2, 4, 8, etc., in progresiune geometria, ai unei anumIte persoane, intrucat
se pot cunoa§te §1 este nu numai interesanta prin variatia numelor, dar §i una din
formele fundamentale ale genealogiei. Ea serve§te ca baza pentru studiarea problemei
ereditatei, ajutata fiind de labia descendenfflor i prin femei ai unei anumite persoane.
De ex. am constatat a A. are anumite calitati, sau defecle eu caracter ereditar Scru-
tand tabla ascendentilor, le gasesc, de ex la un strabunic de pe mama. Spre a controla
observatiunea mea, voi cerceta descendenta totald a acestui strabunic §i daca voi gasi
mai multe cazuri similiare In descendenta lui, voi trage cu siguranta conclusiunea
precum am constatat longevitatea ereditard din casa regala a Danemarcei, ca avand
ortginea ei in casa de Hessa-Cassel ') sau precum am constatat cä Christian t el
Roc, mo§tenise probabil defectele lui de la familia Visconti din Milano, din care des-
cindea de trei ori §i de la Magnus II de Brunsvic. b)
Mai ales importanta este tabla ascendentilor din punctul de vedere al stabilirei
tassel unei anumite persoane. Astfel am vazut cA Principele Carol are intre 64 stra-
mo§i (generatia strabunicilor sträbunicilor) mai multi stramo§i din casa Brabant (8) 6
1) Iorga, Hist. des états balcaniques, Paris, I. Gauber, 1925,529.
2) Cuvant des intrebuintat de crescatorii de cai, sau caini, de rassa purl.
3) Arh. genealogia 11, 4 §i urm.
4) Acest Buletin, III, 261,
5) Ibid I, 77.
6) Casa de Flessa ; in calculul nostru din Arh. geneal. II, s'a strecurat (Table II din
p. 25) o eroare. Stramoa§a (No. 67) contesa de Homes, nu era din vechia ramura a nea-
mului Brabant. ci o descendentá dintr'un Montmorency, adoptat Hornes ; deci Pr. Carol
are 0 stramoa§A germ, mai putin §i una tranceza mai mult §i rassele sunt astfel repre-
sentate: 14 germane, 13 latine, 1 maghiara, 1 slavo-germana. Deasemenea (Tab. III,
p, 26). N tele 74 §i 75 sunl a se ceti ca §i N. rele 120-21 §I 126-27.

www.dacoromanica.ro
382 SEVER ZOTTA

cleat din casa Hohenzollern (4), aceasta intrecutä cu 2 stramoV chiar de casa, dt
origine latina, a Capelinilor §i cu 4 de cea a Vellinilor (Saxonia). Tab la ascenden-
tilor Principelui Carol se mai distinge prin o deosebIti variatie de rasse, asupra careia
a insistat frunta§ul genealogiei internationale, profesorul univ. Baronul Dungern,I) §1
prin faptul ca a§a numitul implex (aparitia de doua, sau mai multe ori, a acelora§l
persoane, in aceiaV, sau in diferite generatii, in randul stramo§ilor, din cauza casato-
riilor iutre rude) nu se manifesta, spre deosebire de alte persoane din case domnitoare,
sau aristocratice, deck abia In generatia a V-a. De ex. pe and Imp. Fr. losif avea
(Pe o tabla de 16 ascendenti), 2, 4, 8. 12 ascendenti diferili, tot a§a Arhid. Fr. Fer-
dinand, iar Regele Gheorghie al Angliei 51 Imp. Carol, 2, 4, 8, 14, Principele Carol are
2, 4, 8, 16 §1 numai in a V-a gen. in loc de 32 persoane diferile, are 26, din cauza ca
apar de 2 ori Carol Ludovic de Bada §1 sotia sa, §i de 3 ori Francisc D. de Saxa-
Coburg-Gotha cu sotia sa, cela ce reduce cu 3 perechi sau 6 persoane, numarul stra-
mo§ilor de sange diferit. Germanii intrebuinteaza cuvantul Ahnenverlusl" (pierderea
stramo§ilor) dar de fapt, se Intelege, nu este de cat o pierdere In earialie, iar din
punctul de vedere al ereditatii uneori un ca§tig, daca persoanele din care descinzi, de
&ma sau mai multe ori, aveau mai mult calif all decat defecte.
Cercetand tabla ascendentilor A. S. R. Principesii Elena, pe acela§ numar de stra-
mo§i (64) am ajuns la urmätoarele constatari : rassa cea mai bine reprezentata este cea
a Vellinilor, cu 12 persoane, ei urmeaza in numar egal Velfii (9) §i Brabant (9). Apoi
vin Mecklenburg (6) Oldenburg (5) Hohenzollern (5) Viirtemberg (3) Vittelsbach (2)
Saarbrucken (2) Nassau (2) Ascani (2) Veida = Reuss (2) Erbach (2), Dohna (1) Lein-
dorff (1) §i Schlieben (1).
Proportia intre rasse este deci urmatoarerea : germana 14 neamuri 3) cu 4D de per-
soane, latina (Velfi), 1 neam cu 9 persoane, slavo-germana (Meklenburg), 1 neam cu 6
persoane. Total 16 neamuri diferite cuprinzand 64 persoane.
Comparand itzultatul cercetarii cu cel privitor la ascendentii Princepelui Carol,
constatam, ca din 64 persoane Principele are 30 de neamuri diferite, pe and Princi-
pesa Elena numai 16, diferentä, care se datoreVe mai ales casatoriilor Principelui Carol
Anton I de Hohenzollern cu Principesa Mural, celei a M. Duce de Bada cu Principesa
Beauharnais §1 celei a Principelui Ferdinand de Saxa-Coburg-Gotha cu Principesa 5)
de Kohary, familii cari au adus un mare aport de sange strain obipuitelor table de
ascendenti ale caselor domnitoare,
Mai constatam cl la Principesa Elena, domineaza casa Saxoniei (Vettin) pe cand
la Principele Carol cea de Hessa (Brabant), in numar aproape egal reprezentati §1 la
Principesa Elena.
Care va fi acum proporja rasselor §i a neamurilor diferite la A. S. R. Princi-
pele Moptenitor Mihail (n. 25 Oct 1921) raportata la randul celor 128 (64 x 2) stra-
mo§i din generatia a VII-a ?

1) Ibid II, 53 urm.

2). Intelegem prin neam (Geschlecht) fam. de origind, de ex. neaniul Oldenburg, din
care Vim CA au e§it mai multe familii.
3). Gre§it Contesi in Arh. Geneal, intrucat cu un an inaintea casatoriei (1816)
tatal ei a fost Inaintat la rangul de Principe.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 383

Reiss(' Neamul P-sa Elena Pr. Carol Pr. Mihail

getrnana Vett In (Saxonia) 12 8 20
. Brabant (Hessa) 9 8 17
latinA Velf Este (Brunsvic) 9 4 13
germanA Hohenzollern 5 4 9
slavo-germ. Meklenburg 6 3 9
germanA Oldenburg 5 1 6
latinA Capetini 6 6
germanA Vtirtemberg 3 1 4
. Veida (Reuss) 2 3 5
st Erbach 2 3 5
. Vittelsbach (Bavaria) 2 3 5
n Ascanl (Anhalt) 2 1 3
n Saarbrticken 2 1 3
. Nassau 2 _ 2
. Zahringen (I3ada) 2 2
latinA Lotaringia (Habsb ) _ 2 2
german A Dohna 1 1
. Lehndorff 1 1
Schlieben 1
Salm _ 1
1

1
l'atinA Murat 1 1

of Loubieres I

D'Astorg _ 1

. Alanyou _ 1

1
. Beauharnais _ 1
1

1
. Mouchard de Chaban 1
. Lezay Marnesia _ 1

A Nettancourt de Vaubecourt _ 1

I
1

1
. Cavriani 1 1
maghiarl Kohary _
germanA Valdstein _ 1

1 1

. Uhlfeld 1 1

Wing Montmorency 1 1

Total 128
Precum vedem, Principele-Mo§tenitor Mihail are mai mult sange din neamurile Vettin,
(orig. din Burchard + 908 Marchiz de Turingia) Brabant (orig. din Giselbrecht Conte
in Maasgau, c. 900) §1 Veltf-Este (orig. din Azzo II Marchiz de Este + 1097, descendent
din Adalbert I c. 900 §i CAS. cu ultima Velf) decat din neamul Hohenzollern, cAruia
apartine, de§i mama A. Sale, este fiica unei Hohenzollerne §i are mai mull sdnge ho-
henzollern decdt Principele Carol. Predominarea Vettinilor, Brabantilor §i Velfilur se ex-
plicA prin rAspandirea mare a neamurilor asupra mai multor state §i stAtulete. Diferite
Saxonil, apoi §1 Anglia, diferite Hesse §i Brunsvic (Braunschveig). Prilejurile pentru
cAsAtorii erau mai dese §i legAturile cu casele, atunci mai influente, cAutate. In tablele
de ascandenti ale membrilor caselor domnitoare se oglinde§te astiel §i istoria Europei.
SurprinzAtoare este lipsa totall a diferitelor ramuri ale neamului Capetinilor, prin
6. gen. de ascendenti ai Principesei Elena, Inc& Principele Mihail nu pare sA aibA
acest sange de cat despre tatA. Lipsa aceasta se explicA atat prin deosebirea de religie

www.dacoromanica.ro
384 SEVER ZOTTA

dela penetratiunea profestantismului incoace, cat i prin depärtarea resedintelor acestui

neam. Totusi am vazut ') ca stramoasa Principesei Elena, Dorothea, sotia Jul Christian
1 al Danemarcei, avu, prin bunica ei Elisaveta de Bavaria (+ 1442) intre numerosi
stramosi latini I pe Carol I de Anjou, Regele Neapolei (+ 1285) din neamul Cape-
tinilor. Dar Capetinii apar si Intre stramoiii mai apropiati ai Principesii Elena. Astfel
Sofia, sotia Regelui Fr. Wilhelm I al Prusiei, descindea prin femei din Ducele Ludovic
de Montpensier, (+ 1582) din bratul Bourbon al Capetinilor. Pe alti Capetini ii are,
Principesa Elena ca stramosi prin Ducele Albrecht Fiederic de Prusia (+ 1618) a
caruia sotie, Eleonora, era hica Mariei de Austria, stranepoata Mariei de Bourgunda,
fiica lui Carol cel Temerar (-I- 1477 la Nancy) din neamul Capetinilor §i a Isabelii
de Bourbon (+ 1465).2) Prin aceasta Maria de Austria Principesa Elena are ca sta.-
mosi pe vechii Habsburgi, Ferdinand 1, Filip de Spania, Maximilian I, etc., neam care
lipseste in tabla pe 64 ascendenti, precum lipseste i neamul Lorenii (Lotaringia), cel
al casei de Habsburg-Lothringen, careia apartmea ultima dinastie a Austriei.
Dar si pe acest cel mai vechi neam ducal a/ Europei 3) II constatam Intre stramosii
indepartati ai Principesei Elena. Albrecht Achill (-1- 1486) de Brandenburg si el un strA-
mos direct al mamei Principesii, era easatorit cu o fiica a Ecaterinei de Lorena..
Sangele latin mai este representat tot prin casa Prusiei, prin stramosi Indepar-
tali, ca amiralul Gaspar de Coligny, cuceritorul cetatilor Metz, Toul si Verdun 11552),
prima victima a noptii de St. Bartolomeu (24 Aug. 1572), socrul lui Vilhelm de Orania,
Taciturnui ; prin familiile Desmier d'Olbreuse, Poussard de Vendrd, de Mathefelon, de
Laval, (sotia amiralului Coligny) de Longvy, de Montmorency, 4) (mama amiralului) etc,
Mai putin ilustre, link din punctul de vedere genealogic, cu atM mai interesante.
sunt familiile nedomnitoare, din cari descinde Principesa Elena si care sunt familiile
Dolma, Lehndorff §i Schlieben. Dintre ele familia contilor de Dolma este cea mai
veche si renumita, descinzand din Henricus castellanus de Donyn" 5) (1152-80)
probabil din neamul Rothova (dupa Rotha langl Lipsca ?) a caruia origine dinastica 9
nu este documentata. 7) Castelanii ereditari de Dohna (Donin) apar insa ca ministeriali,
ca i alti castelani saxoni, c. 1200 ca nobiles viri". Spita neamului e sigura dela 1225
incoace. Divizata in mai multe ramuri, din Silesia, Lusitania, 'Boemia si Prusia, cea
prusiana este acum princiara 9 si are predicatul Schlobitten dupa domeniul cu acest
nume. Conti ai S. Imperiu din 1648, membrii acestei ramure au devenit Prineipi in
1900, in primogenitura, ceilalti membri avand titlul de Burggrafi ").

1). Acest Buletin 1, 73.

2). Alti Capetini se gasesc Intre ascendenta sotiei Ducelui Ludovic de Montpensier,
precum Carol d'Angouleme (+ 1496) din ramura Orleans a bratului Valois al Ca-
petinilor.
3), Arh. geneal. 11, 28.
41 v. m. s. Pr. Mostenitor descinde deci de pe tata si de pe mama din familia
aceasta ilustra din sec. al X-lea, a carela blazon avea deviza : Dieu ayde au premier
baron chrestien". (De Courcelles, Hist. de Pairs de France II, Art. Montmorency).
5). Gauhen, Adelslexicon, 1, 440.
6). Gotha contal.
7). v. despre dinasti acest Bul. 1. 66.
8). Dr. Otto Br. Dungern, Herrenstand im Mittelalter, 117-18.
9). Nu WA interes este, ca un membru al ramurel din Silesia, Hanibal, s'a cad-
torit in 5/1I 1874 cu Elena Mavrocordat n. Atena, 13/25 Mai 1846, fiica lui Gh. M.
si a Mariei Schina si sora lui A. M. din Miroslava (-I- 1908), tatal D-nei Olga Sturdza
(Gotha contal).

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 385

Si familia Lehndorn, contala din 1687 t), este foarte veche, 5i sa fi aparut intai
supt numele Legendorf in 1205. Dintre membrii familiei, actualmente in Prusia, unul a
fost general-locotenent in Danemarca 2).
In fine familia contilor de Schlieben, din care era bunica de pe tata a Regelui
Christian IX, apartine uneia dintre cele mai vechi neamuri saxone, de preting origine
slava. Un Christof de Schlieben a luptat in 1242 in contra Tatarilor in batalia deia
Liegnitz 5i Cromer regreta ca nu s'a ascultat sfatul lui, care ar fi economisit pierderi
sangeroase 8) Precum vedem 5i neamurile acestea, cari nu sunt domnitoare, pot rivaliza,
ca vechime, cu Basarabii.
Sange slay 11 are Principesa Elena, gall de pe Ana Romanov (-1-- 1739) mama
Imparatului Petru III din casa Oldenburg, ramura S. Holstein- Gottorp, §i de pe multi
alti stramo§i indepartati, incepand cu Salomea (-I- 1270) fiica Ducelui Vladimir Odonici
al Poloniei, sotia Ducelui Conrad de Silesia-Glogau (-I- 1273 74) §i continuand cu Troi-
den, Duce de Masovia (+ 1341) din casa Piastilor §i sopa sa Maria (+ 1541) fiica
Marelui Duce Gheorghie de Halici din neamul lui Ruric §i cu alti stramo5i ai Cimburgei
(+ 1429) de Masovia, sotia Ducelui Ernest de Habsurg, de care ne-am ocupat 4) pe
larg, intre cari §i Gedimin. (4- 1328) strAmo5u1 Iag1lonilor. Cehii sunt reprezentati
prin Regele Gheorghie de Podiebrad (+ 1471) §i mai multi seniori )
Cu toate ca bunica de pe mama a Principesii Elena era fiica Reginei Victoria I, a
Marei-Britanii, nu intalnim sangele Anglo-Saxon decal la stramoa5a Elisaveta (+ 1662)
fiica Regelui lacob I 5i nepoata de fiu a nefericitei Regine Maria Stuart (-1- 1587).
Litre stramo5i, mai indepartati, intalnim 5i strave, hi dinastii engleze, a carora sange s'a
transmis prin Isabela, fiica lui loan fail Tara (+1216) una din 32 de stramoa§e ale lui
Frederic I de Brandenburg (+ 1440). el mai vechi stramoi englez, §i In general, ar fi,
daca datele cronicilor engleze sunt sigure, Cardik de Vessex, (-I- 534).
Intalnim, fire§te intre stramo§ii Principesii Elena 5i maghiarii din casa Arpazilor, ,
atat pe stefan V (-1- 1272) cat i pe Andrei II (+ 1235) §i altii.
Pe Movilep`ii, nu-i intalnim, ca in ascendenta Principelul Carol, ) dar sangele
Basarabilor este formal dovedit, de5i contestat de unii. 7) Lipsa Movile§tilor este expli-
cabilA, de5i sangele lor este raspandit prin cele mai multe case domnitoare catoltce, din
cauza protestantismului casei de Oldenburg.

III. Strämosii bizantini ai A. S. R. Principesii Elena.

Nu este desigur färä interes de a constata, ca dinastia Greciel, venita din nordul
indepartat al Danemarcei. se poate mandri cu ascendenti din vechile case imperiale
ale Bizanlului §i ca nu una, ci mai multe filiatiuni duc incolo.
1). Cea mai apropiata cale genealogica duce prin Moscova, prin stramo§ii bunicii
Principesii Elena, Marea Ducesd Olga, cunoscut fiind, ca M. D. Ivan III (+ 1505) a fost,
a doua ora, casatorit cu Zoe (numitä 51 Sofia) Paleolog, (+ 1503) fiica Despotului
de Morea Toma (+ 1462), nepoata de fiu a Imparatului Manuil (-I- 1425) 5i de frate

1). Gotha contal.

2). Gauhen, II, 614.
3) Gauhen, I, 2108 §i II, 1027 v.. 5i Gotha contal.
4). Acest Bul. I, 78.
5). Pentru stramo5ii slavi ai Principelui Carol v. art nostru in ziarul Pressa" Bu-
cure§ti. 1923, Iunie.
6). Arh. geneal. II, 101.
7). Ibid. I, 90 §i 125. v. 5i acest Bul. V, 79.
49

www.dacoromanica.ro
386 SEVER ZOTTA

a ultimului Impärat bizantin Costantin XI, mort la apArarea cetAtil imperiale in me-
morabila zi de 29 Mai 1453.
Filiatiunea este urmAtoarea :
Tab. I. XV. Sofia Paleolog, cos. cu M. D. Ivan III, + 1505.
XIV. M. D. Vasile IV. Gavril + 1533.
XIII. Tarul Ivan IV, + 1584.
XII. Xenia, cas. cu Patriarhul Feodor Romanov. + 1633.
Xl. Mihail Romanov, + 1645.
X. Alexei, + 1676.
IX. Petru I cel Mare, + 1725.
VIII. Ana, cas. cu Carol Fr. D. de Sch. H. Gottorp + 1739.
VII. Petri, III, -I- 1762.
VI. Paul 1, + 1801.
V. Niculal I, + 1855.
IV. Constantin, M. D., + 1892.
III. Olga cas. cu Regele Gheorghios I. al Greciei + 1913.
11. Costantin XII, + 1923.
I Elena.
Pe aceia§i cale descinde §i Principe le Carol din Sofia Paleolog, cu deosebire, CA
sAngele ei se transmite prin fratele Marelui Duce Constantin, ImpAratul Alexandru II,
1881, precum urmeazA :
Tab. II. IV. Alexandru II, ± 1881.
III. Maria cas. cu Alfrd D. de S. C. Gotha, + 1900.
II. Marla cds. cu Regele Ferdinand al Romaniei.
I. Principele Carol.
A. S. R. Pricipele Mo§tenitor Mihail are deci de doud ori, pe calea aici indica%
sAnge bizantin, din cauza inrudirei parintilor, fiind yeti in gradul al 111-lea. In tabla as-
cendentilor Principelui Mihail apare in rAndul celor 32 strAmo§i de cloud ori Imp. Ne-
culai I, producAndu-se a§a numitul implex°, fenomen genealogic, (v. m, s. p. 382) care
se manifestA §i in rAndul celor 16 strAmo§i, intrucAt apar de doul ori Albrecht D. de
S. C. Gotha (-1- 1861) §i sotia lui, Regina Victoria I. a Marii Britanii (-I- 1901), din cauza
ca bunica Principesli Elena, ImpArAteasa Victoria a Germeniei (+ 1901) §i bunicul Prin-
cipelui Carol, Ducele Alfred de S. C. Gotha erau frafi. Principesa Elena s-a cAsAtorit
deci cu värul A. Sale de al doilea.
Revenind la subieCtul nostru, trebuie sl inregistram o interesantA, din punct de
vedere genealogic drept sensationala observatie a Baronului Dungern cu privire la
Sofia Paleolog Parerea" scrie d-sa cd Z6e, Mo0enitoarea Constantinopoleii"
sofia Tarului rusesc Ivan ill, ar fi transmis casei imperiale ruse0i sdngele ulti-
milor Imparafi ai Bizanfului, este eronatd. Fiul si mo,Ftenitorul lui Ivan a lost
dintr'o and clisatorie. Zoe avu numai o flied Elena, care a murit, jard copii ca
Regina a Poloniei 9.
Cum sl intelegem observatia Baronului Dungern, cunoscut fiind, CA Sofia a avut
10 copii, intre cari M. D. Vasile IV Gavril, n. 25 Martie 1479, c. v.? 2). NeputAnd sA
1). Xenia°, hommage international a l'université nationale de grece, 1912,
213-14
2). Papadopol-Callimah, Sofia Paleolog §i Domnita Elena, in Anal. Acad. Rom.
Mem, Sect. 1st. 1895, Seria 11, Tom XVII, 136 (dupa Karamsin. Se dau aici §1 anii
de na§tere ai celorlalti copii, exceptAnd, Eudochia).

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 387

presupunem cA Baronul Dungern ar ignora existenta acestor 10 copii, confirmata de

marele istoric rus Karamzin, trebuie sA presupunem ca d-sa inteun volum omagial n-a
voit sa dea loc, indoelii ca copiii ace§tia n'au fost ai lui Ivan III, ci ai aituia, sau altora.
In sprijinul acestei presupuneri ar veni §i urmAtoarea naratiune a lui Karamsin: .dar
Sofia §i Ivan III doriau sa aiba un fiu §i erau mahniti, ca Dumnezeu nu le implinea
dorul, deci Sofia plea inteo zi pe jos §i singurd in pelerinagiu sa faca rugaciuni la
manastirea Troitei §i inteo noapte, aflandu- se in satul manastiresc Klementief, I se
arata sfantul Serghiev tinand in manile sale un baetel frumos §1 apropiindu-se de Marea
Ducesa i I-a pus in san. Sofia se cutremurA la aceasta vedenie §i dupd noud luni
ndscu pe Vasilie-Gauril, la 25 Martie 1479. I s'a dat numele de Vasilie (Vasilie Iva .
novici), dar I s'a adaos §i acel de Gavril binevestitorul, caci in ziva Bunei-Vestiri s'a
nascut." ')
Nu mai insistam §i intelegem bänuiala Baronului Dungern, exprimata intr'o forma
categorica. lntelegem acum §i mai bine dece Ivan III, cu toata dragostea lui pentru
Sofia §i cu toate intrigile acestei femei astutissime cujus impulsu dux multa jecit",
a tinut atat de mult sa treaca mo§tenirea nepotului sdu de jiu, din prima casatorie, cu
Maria fiica lui Boris Duce de Tver, Dimiirie (+ 1503) fiul lui Ivan (+ 1490) din
casatoria cu Elena fiica lui Stejan cel Mare. Dreptul de mo§tenire nefiind codificat,2)
Vasilie Gavril ar fi avut o situatie mult mal u§oara, daca ar fi fost fiu legitim, oricum
(mater semper certa est) Sofia a transmis sangele ei Tarilor urmdtori, numai ca ei
n'au fost dupa parerea verosimila a Baronulut Dungern, urma§ii lui Ruric.
Acela§ autor pretinde, cA pe eroare se bazeazA §i datele despre unii urma§i ai Com-
nenilor, cari ar trai in Italia. In special se bazeaza pe §tiri apocrife scrierea, recent
des utiltzatä, a lui Miniati, Glorie cadute dele' antichissima ed augustissima jami-
glia Comnena", 1663 §i a. 8)
*i afirmatiunea cA ultimul Paleolog, Andrei, + 1502, ar fi lAsat in Italia ur-
ma§i legitimi, este eronata".
Precum vedem, Baronul Dungern a aprofundat chestiunea §i a renuntat sA puplice
in volumul citat, filiatiunea (numita in terminologia genealogica un descent") data de
noi, din cauza sus mentionata.
Nu lipsita de picanterie este imprejurarea, ca ultimul Paleolog, certat cu cumna-
tul sau Ivan III, a lAsat prin testamentul sau din 7 Apr. 1502, drepturile sale la Tronul
Constantinopolei tocmai Regelui Ferdinand II, cel catolic(1) al Aragoniei (+ 1516) sotul
Isabelei de Castilia (+ 1504) 4), din ai caror copii au avut urma§i numai loana, sotia
lui Filip cel Frumos de Austria §i Maria, sotia lui loan II de Portugalia. Din amdn
doi copli descinde M. S. Pegele Ferdinand al Romaniel prin bunica M Sale, Regina
Maria II da Gloria de Portugalia (+ 1853) in urma casatoriei (1790) intre loan VI de
Portugalia cu Charlotta, fiica lui Carol IV de Spania, descendent direct prin Maria The-
rcsia de Austria, sotia lui Ludovic XIV, din Filip cel Frumos 5) (+1506).

1). Ibid, 136. Sublinierile sunt ale noastre.

2). El a fost numai dtablie" (stabilit) prin uz prin 3 generatiuni (Rambaud, Hist.
de la Russie, 1884, 203).
3). Op. cit. I. c. n. 2 cf. Hénin, Coup d'oeil hist. et geneal. sur l'origine de la
maison imp. de Comnenes, 1789 ; Metaxopoulos Parthenios, Acoludia" etc., 1775.
4). Papadopol, ibid. 88.
5). Din acesta descinde §i Principesa Elena, (v. Tab. III §i VII)

www.dacoromanica.ro
388 SEVER ZOTTA

Se §tie ca legaturile intre Chiev (prima re§edinta a neamului Ruric) §1 Constan-

tinopol erau vechi, dela botezul Olgai, (955) vaduvei lui Igor (-I- 943) Incoace 1) §i este
deci de Inteles, ca numeroase erau §i casatoriile Intre neamul Ruric §i casele imperiale
ale Bizantului. Cea mai veche este cea 'din c. 988 a lui Vladimir cel Wird (+ 1015)
cu Ana, flica Imparatutui Romanos II, (--F 963) §1 a Theofanei, ') Ei urma cea a ne-
potului 1or de fiu, Vsevolod (-1- 1093) cu Irina ') sau Ana `), fiica Impäratului Cons-
tantin Monomachos (+ 1054), porecIa, care o WA .;i fiul lor Vladimir (-1- 1123), caruia
Imparatul Alexie I Conmen 6) ( 1118) sa-i fi trimis (1116) coroana, , ceptrul §i a. in-
signii ale Monomachului, cari existä §i astazi la Moscova 6).
Din amandoul casatorii au ramas numerooi urma§i, al caror sange s'a transmis,
prin diferlie cal, mai tuturor caselor domnitoare ale Europei §i fire§te §i Principesii
Elena, atAt prin Maria Dobrognieva, sotia Regelui Poloniei Cazimir Restauralorul
(+ 1058), intre ai carora ultimi urma§i mentionam pe Cimburga de Masovia (+ 1429)
stramoa§a Habsburgilor, Sofia, sotia Regelul St Bathory, Elisaveta, solia Imp. Al-
brecht II, etc., cat §1 prin cele 3 fiice ale lui Iaroslav, fiul, lui Vladimir cel Sfant, Elisa-
vela, sotia Regelui Enric I al Franlei (-I- 1060) §1 Anastasia, sotia Regelui Andrei I
al lIngariei (-F 1061), cat §i prin descendenta Anel (Irina) sotia lui Vsevolod, fratele
precedentelor. Ne vom margini aici numai ia urmatoarele filiatiuni :
Tab.1111. XXVII. Vladimir cel SOW. + 1015, co's. cu Ana de Bizant.
XXVI. Iaroslav I, F 1054.
XXV. Vsevolod. 1093 cas, cu Ana (Irina) de Bizant.
XXIV. lurie (Gheorghie) + 1157.
XXIII. Vsevolod III, + 1212.
XXII. lurie II, + 1236.
XXI. Alexandru Nevskii, 4- 1263.
XX. Daniil, + 1303.
XIX. Ivan Kaleta, -F 1341.
XVIII. Andrei. + 1354.
XVII. Sofia, ca's. cu Vladislav II lagello, -F- 1434.
XVI. Cazimir IV, 4 1492.
XV. Sofia, c6s. cu Fred. March. de Brandenburg Ansbach, + 1536.
XIV. Albrecht Duce tn Prusia, + 1568.
XIII. Albrecht Frederic, + 1618
XII. Ana, eds. cu I. Sigismund de Brandenburg, +1620.
XI Gheorghie Vilhelm, + 1640.
X. Frederic Vilhelm, + 1688.
IX. Frederic I, Regele Prusiei + 1713
VIII. Frederic Vilhelm, + 1740.
1). Chronique de Nestor, ed. Louis Paris, 1834,1, 80. Olga, se §tie, a fost bote-
zata : Elena ; totu§i pana azi se cla acest nume pagan in bo(ez, avand aceia?i zi o-
nomasfical
2). Ibid. 132. Rambaud, op. cit. 58. Lorenz, op. cit. Tab. 16. Karamzin la Papa-
dopol Callimah, op. cit. 80.
3). Lelevel, op. cit.
4). Karamzin, la Papadopol, op. cit. 81.
5). Socrul M-lui Duce Sviatopolc Mihail (--I- 1113).
6%. Autenticitatea lor este disculaM ; Rambaud, op. cit. 84, scrie Il est aujourd'hui
certain que les objets conserves au musee de Moscou, sous le nom de couronne et
de trones de Monomaque, n'ont jamais appartenue a Vladimir°. Ouvernul actual al
Rusiei cauta cumparatori p. ele (Czern, Allg. Zeitung, 1926, No. 6298).

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 389

VII. Vilhelm Principe de Prusia + 1758.

VI. Frederic Vilhelm II, R. Prusiei, + 1797.
V. Frederic Vilhelm + 1840.
IV. Vilhelm I, Imparatul Germaniei, + 1888.
III. Frederic HI, Imp. Germ. 1888.
II. Sofia, cds. cu Constantin XII, R. Greciei + 1923.
I. Elena,1).
Interesanta este constatarea, ca lurie, + 1157 (gen. XXIV) a avut mai multi as-
cendetli bizantini, decat slavi; in randul celor 8 strabunici a avut 5 bizantini si numai
3 slavi, presupunand ca sotia, necunoscuta nouä, a lui laroslav, a fost o slava.
NI mai putin interesanta este constatarea, ca Zoe (Sofia) Paleolog, care sa nu
fi transmis sangele ei Tani lor Rusiei, descindea insd# din Vladimir cel Slant, precum
urmeaza :
Tab. IV. XXXII. Vladimir cel Sidnt, -r 1015.
XXXI. larsoslav, + 1054.
XXX, Izaslav, + 1078.
XXIX. Sviatopolc Ii, + 1113.
XXVIII. Predslava, cds. cu Almos de Ung.2) 1129.
I

XXVII. Bela II, -1- 1141.

XXVI. Geza II, + 1161.
XXV, Bella + 1196.
XXIV. Andrei II, + 1255.
XXIII. Bela I V,3) + 1270.
XXII. Stefan V, + 1272,
XXI. Ana, cds. cu Imp. Andronicos II, + 1333.
XX. Mihail IX, + 13204)
XIX. Andronicos III, + 1341.
XVIII. loan V, + 1391.
XVII. Manuil II, + 1425.
XVI. Tama, + 1465.
XV. Zoe (Sofia) Paleolog + 1503.
2). A. S. R. Principesa Elena descinde si din Theofano, altd filth a lin Roma-
nos 11 (d- 963) sora Anei, sotia Iui Vladimir, precum urweaza:
Tab. V. XXXII Theofano, cds. cu Imp. Otto II, + 983.
XXXII. Matilda, cds. cu Enro (Etzel) Palatin In Lorena 1035.
XXXI. Rixa, cds. Cu Miscislav, ll, R. Pol. + 1034.
.XXX. Rixa, cds, cu Bela I, + 1063.
XXIX Geza I. + 1077.
XXVIII. Almos, 1129 (v. m. s. Tabla 1V, gen. XXVIII)
1). Tot pe calea aceasta gen. descinde si Pr. Carol din Ana si Ana (Irina)
precum urmeaza : Sofia gen. XV) cas. cu Fred. de Brand. Ansb , Elisaveta, CAS. cu Ern.
March. de Baden, + 1553, Ana, cas. cu Carol 1 conte de Hohenzollern-Sigmaringen,
+ 1576, etc. In linie directa barbateasca.
2). Wertner, Az Arpad6k család torténete, 1892, spita Arpazilor.
3). CAs. cu Maria, fiica Imp. Nichelei, T. Lascaris + 1222.
4) Coregent cu tata sAu i mort inaintea lui.
5). Este insa i o alta filiatiune de stabilit dela Miscislav (Metco) II prin Regli
Pol. pand la Cazimir cel M. + 1370, bunicul Elisaveteb sotia Imp. Carol IV 4- 1378,
tatal Imp. Sigismund + 1437, a carui flick Elisabeta, -I- 1442, sotia Imp. Albrecht II
+ 1439, era soacra Regelui Casimir IV, + 1492 (v. m. s, Tab. III .

www.dacoromanica.ro
 390 SEVER' ZOTTA

3) 0 altA strAmoa§A bizantinA a Principesii Elena a fost Irina din casa Comne-
nilor (-I- 1208) fiica ImpAratului Isac II Angelus (+ 1204) cAsAtoritA cu Impdratul
Filip de Suable.
Din 3 fiice ale Irinei, cari au avut urma§i, Cunigunda, Maria §1 Beatrice, cea
Tkigrã, s'a transmis sangele bizantin mai tuturor caselor suverane europene, iar Prin-
cipesa Elena descinde din douA 1) precum urmeazA :
Tab. VI. XX V. Imp. Isac II. Angelos Comnenos, 1204.
XXIV. Irima, cds. cu Imp. Filip de Suabia + 1208.
XXIII. Cunigunda, cds. cu Venciaav I, R. Boh. 1253.
XX I Ottokar II, 1278.
XXI. Vencislav II, 1305.
XX. Elisaveta, cds. cu loan de Ldtzelburg R. B. 1346.
XIX. Imp. Carol IV, 1373.
XVIII. Imp. Sigismund, + 1437,
XVII. Elisaveta, cds. cu Imp, Albrecht II, 1439.
XVI. Ma cds. cu Villzelm III Laudgraf de Turing, 1482.
XV. Margareta, eds. cu I. Cicero de Brandenburg, 1499.
XIV. Ana, cds. cu Fred. I. R. Danemarciei 1533.
XIII. Christian III, 1559.
XII. loan Duce de S. Holstein Sonderburg 4- 1622.
XI. Alexandra Duce de S. Holstein S., 1627.
X. August D. de S. H. S. Beck, 1675.
IX. Fred. Ludy. D. de S. H. S. B. 1728.
VIII. P. Aug. Fred. D. de S. H. S. B. + 1775.
VII. Carol Ant. Aug. D. de S. H. S. B. + 1759.
VI. Fred. Carol Ludov. D. de S. H. S. B. + 1816.
V. Fred. Vilh. Paul, D. de S. H. S.B. Gliicksburg 1831.
IV. Christian IX, I?. Danemarcei, F 1906.
III. Vilh. (Gheorghlos I) R. Greciei, 1913.
II. Constantih XII, R. Greciei 1923.
I. Elena.
Tab. VII. XXIX. Imp. isac II Angelos Comnenos, 1209.
XXVIII. Irina, cAs. cu Imp. Filip de Suabia + 1208.
XXVII. Maria, cAs. cu Enric 11 D. de Brabant, + 1248,
XXVI. Enric III, D. d. B. + 1260.
XXV. loan 1, D. de B. j- 1294.
XXIV. loan 11, D. de Limburgia, 1312.
XXIII. loan III, D. de L. +- 1353.
XXII. Margareta, cAs. cu Ludov. conte de Flandra + 1368.
XXI. Marg. cAs. cu Filip D. de Burgunda, + 1404.
XX. loan fArA FricA, D. de B. 1419
XIX. Filip cel Bun, D. de B. + 1467.
XVIII. Carol cel Temerar, D. de B. + 1477.
XVII Maria cAs. cu Imp. Maximilian I, + 1519.
XVI. Filip cel Frumos de Austria 2) §1 Spania -I- 1506.

D. Din Beatrice cAs. cu Fred. de Castilia, + 1252, descinde Pr. Carol, deci Pr.
Mo§t. Mihail din tustrele.
2). v. m. s. p. 387.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 391

XV. Imp. Ferdinand I, + 1564.

XIV. Maria, cgs. cu Vilhelm D. de Ili lich, + 1592.
XIII. Eleonora, as. cu Albrecht Fred, de Prusia, 1618.
(v. Tab. III, gen. XIII
4c 0. Principesa bizantina, putin cunoscuta 1) a fost Theodora 2) din casa Corn-
nenilor, casätoritä in 1203 cu Ducele Austriei Leopol VI, de Babenberg 3). Dupa anu 1
casatoriei pare ea sä fi fost o Hid, sau o nepoata a Imparatului Isac Angelos II, (
1204), iar atat numele Theodora, cel al Theodorei Comnena, casatorita cu C. Angelos,
bunicul lui Isac II, cat §i orientarea politica a lui Leopold VI catre cuscrula sat]
Filip de Suabia, ginerele lui Isac II, concorda cu traditia genealogica.
Si din aceasta Theodora descinde A. S. Principesa Elena precum urmeaza :
Tab VIII. XXIII. Theodora din casa Comnenilor, cas. 1203 cu Leopold VI d.
de 13abenberg, 1230.
XXII. Constanta, cgs. cu Enric cel Ilustru de Meissen + 1288.
XXI Albrecht cel Degenerat. Landgraf de Turing. --I- 1314.
XX. Frederic I, cel Vesel, + 1324.
XIX. Frederic II, cel Serios, + 1349.
XVIII. Frederic III, cel Sever, + 1381.
XVII Frederic I, Elector al Saxoniei, -1- 1428 4)
XVI. Vilhelm III, cel Viteaz Lgf. de Turingia, + 1482.
XV. Margareta, cas. cu I. Cicero de Bbg. + 1499.
(v. Tab. VI gen. XV).
Din cele expuse reiese, ca notlunea rassei pure in casele domnitoare vechi ale Eu-
ropei, trebuie sA fie eclipsata, amestecul natiunilor fiind regula Totql puternica influenta a
traditiel §i a mediului, dau c Jor mai multe dinastii un caracter national dominant. Alte
constatari, Carl se desprind din cercetarile soastre, stint ca incuscririle urmeaza nu nu-
mai situatille Internationale de preponderanta politIca, dar §I curentele religioase. Drept
exemple, atat caderea Bizantului, and inceteaza, dupa scurt timp, casatorill dorite
cu Principese bizantine, cat §i raspandirea protestantismului, and casatoriile intre case
catolice §i protestante devin exceptii. Ultimele casatorii in casa noastra regala sunt §t
ele caracterizate atat prin noul avant ce-I iau Statele Balcanice dela 1913 incoace, sup
auspiciile Romaniei Marl, cat 5i prin identitatea religiei.

1. D-nul Charles Diehl, cu prilejul congresului bizantinologilor, n'ia spus ca nu

o poate identifica.
2). Lorenz, op. cit. Tab. 11.
3). Mayer, Encic1.cf. Skalla, Herzog Leopold de Glorreiche, Wien, 1877.
4). Un alt flu al acestuia, Fred. II, 1+ 1464) a fost socrul lui Albreelt Achill de
Brandbg. (d- 1486) rasträbunicul Eleonorel de Mich (v. labia VII, gen. XIII).

www.dacoromanica.ro
 Buletinul Muzeului municipal Jon Ncculce" numlrui de fatl a fost lucrat sub
conducerea technicA a d-lui loan Breabön, la calltate de sef de atelier, in tipografia Lumina
Moldovei din la§1, uude a fost imprimat de la coala 1-34 inclusiv si apol, de la coala
35-51 In atellerele tipografiel Viata RomfneascAe.
Compunerea zatului la documenteie slavone cu litere chirilice, precum si notitele cu
litere grecesti, a fost executat tot de d-1 loan Breabdn, tipograf.

www.dacoromanica.ro
ANEXE I. CHRISTIAN i
Rege al Danemarcei 18E, n. 1818,
-! 1906.

Chr. Frederic VIII, Alexandra n. 1844,

1925. cas, cu Alb.
Chr. Vilhelm, R. al
Greciei, 1863, supt nu-
"
Cas. cu Luisa P-sa de Re! a-Kassel n.
1817, -I- 1898

D n. 1847, cgs. Thyra n. 1853 cas.

cu Ernest D. de Cum-
Valdemar n. 1858
cas. cu Maria P-sa de
R. al Danemarcei n. -I- cu xandru M. D. de
1843, , 1912, cas. cu Eduard Pr. de Galles, mele Gheorghios I, n. Ru. , Tar, 1881, n. berland, n. 1845. Orleans, n. 1865, -1
Luisa P-sa de Suedia Rege al M. Br. etc., 1845, 1 1913, cas. cu 184 ; -' 1894. 1909.
si Noruegig, n. 1851, 1901, n. 1841, -1- 1910. Olga M. D-sa de Ru-
+ 1926 sia, n. 1851.
,11 .. 1111111,

Gheorghios Alexandra, Nicolaos n. Cons ri tia Maria, n. Andreas n Cristoforos

'£681 u '0MM
= .:""
lb n. 1869, cas. n. 1 8 7 0, + 1872, cas. cu XII n. 868 1876 cas. 1882 Os. cu n. 1888, cas. CU
z- cu Maria P-sa 1891, cas. cu Elena M. D. + 192'J ::as Gheorghie M. Alice P-sa de cu Anastasia
cf) Bonaparte n. Paul M. D. de de Rusia n. cu Soft( '-sä D. de Rusia n.
A = Battenberg, Steward din

,., de Pru. ,, n. 1863, + America n.

DX
c.n P 1888. Rusia n 1863 1882. 1919. n. 1885.
oo co p co + 1919. 1870. 1883.
n O co cr. co ,

co co Aft

Elena,
cip
"I A

u 'pupa/tog
'1061 11 `30/aDd

1;06I 11 'Dia Jog:/DIV

17161 'a 'orfos

1:%,
(C) Co- CD
0.
:: ).t
lb .9
C. lb

17061 'u
C) o

1906, n.
rt CA CD fn
)7,C) CO
CA 133 7.8
t.0
7,

,
Ui
Di
or .74 0.)
CID ax

'
ooc) 0.
CD
cr)

.,...,.
S')

00
00
0 C.A.)

lb
lb

ci
ci
Dx
In

4).

1). Fiica unui var primar al Regelui Gheorghios I.

2). Imp. Fr. losef dorea ca Mostenitorul Carol sä Lasätoreasca cu P-sa aceasta, delicioasa", dar unele Arhiducese catolice
se impotrivira. (Kaiser Fr. los. und sein Hof. Ina 1921,127).

www.dacoromanica.ro
 1
,

t8 ,C,;- Carol Anton I, Pr. de Hohenzollern - Sigmaringen,

'6-,,
8' (-) (4
._. 0

gen
N) 1853.
'ci j1;`
+

+
E.= c2-
(c,A1
Maria Antoineta P-sA Murat + 1847.
: I

8
+ 2 :to

1905.
fa. eD
Carol Ludovic M. D. de Baden ± 1812.
hi. CID ...11

.
=
C) = go

Regele Ferdinand
ra, -.T1
Stefania P-sA de Beauharnais + 1860.

I
+
-i-..s--1.-T so, Ferdinand Pr. de Sax. Cob. §i Gotha + 1851.
1-4. C ri tn.
c°
30'52,-'no...,

henzollern Siginarin- ± 1913.

7; 8- cp = c-...;51
Maria ContesA de Kohary + 1862.

9
1 '7) fa.

al Romaniei a.
-r-gzw, co'o) Regele Petru IV al Portugaliei §i Algarbiei + 1834.
0 13. Imonl
;50'0,0 _0 ,,
0-, c,, = '47'4
P
.= = CA) 1o26.
CD
". ...) Leopoldina de Austria +

ILeopold Pr. de Ho- Antonia de Portugalia

Da

101
OP

+
-Pfd.n.,,,?_ t. Ernest I D. de Sax. Cob. §i Gotha + 1844.

burg
nu .2.-
.c7f0Cf'1"

20

Alfred
1861.
. ?.-,. 'Ilt. 1831.

§i Gotha
Luisa de Sax.-Gotha-Altenburg + 11:1
CD
+ 2'1 ,r.- t Eduard Pr. al M. Britanii §i Irlandei + 1820.
f't.' .2,-
l70.5,7,
Ft'

Sax Cob. Britaniei

2 de Sax-Cob -Saalfeld 1861.

+ 1901.
Albrecht Victoria I
. rS' ti Victoria +

Pr. de Regina M.
+1117,-/ `Li& Tarul Niculai I al Rusiei + 1855. va
tD
tv 5 9,-
'Z 41,..
-- _
- '6" cj1 Frederica (Alexandra Feodorovna) de Prusia + 1860.
s CL
ID
co t3,` Ludovic II, M. D. de Hessa §i la Rin + 1848 2
+12.=
,. C. mt.
cn
E.
p00x g. t Vilhelmina Luisa de Baden + 1836.

,0,, Vilhelm D. de Seh. H. S. Beck, apoi Glacksb.

,..,11' 00
+ 0 =r) g9 + 1831
14,4 cm .

ca '2%
0 Luisa de Heisa-Kassel + 1867
E t

www.dacoromanica.ro
cl.
(e.-, Vilhelm Landgraf de Hessa-Kasel 1867
t\D
+ '''= r-=
(A 70 cij g,' (D ()
(6)0
II '° 47:).
Cri IC..nk Luisa de Danemarca 1864 CD
1
+
() ci,
+ 0.0 g Tarul Neculai I al Rusiei + 1855
- u,
,
t.3 .-.po _
0) 0
tcc)° c7, OS°
t,, la, .-.; t,i1
Frederica (Alexandra Feodorovna) de Prusia -I- 1860

1..

+117(;5' CD
X.: losif D. de Saxonia-Altenburg + 1868
ND , = r in a,

-- Et X cr, 1848
.9' . Amalia de Wiirtemberg +
+ .=.: ti,1 Regele Frederic Viihlm III + 1840
N3
c78 CT g
00
88 5 7 1810
-,t Augusta de Mecklenburg-Strelitz +
+ 0 i. zr.,1,1 0(,7'0
Carol Fred. M. D de Sax.-Weimar Eisenach -I-- 1853
t\) Crq
co .
""g ,S,) cn
tO $1.1 CA
0 n= -i ?4 1Z- ,c, Maria de Prusia + 1859
,
.-c
+ 0 nn ? cz) Ernest I D. de Sax. Cob. §i Gotha + 1844
cz) c0 5.- F.D,
cf)
= 2), Luisa de Sax. Gotha Altmburg + 1831

+ rz?o,-.1. t% Eduard Pr. al M. Britanil §1 Irlandei +1820

CS Crq
.-. .--. -, _ 0 ...,
0 m 2, 113
a Victoria de Sax Cob. Saalfeld + 1831
-.
 TABLA DE MATERII
I STUDII : Sever Zot fa, MAnAstirea Golia
M. CosMeheseu, Satul Prigorenii .
Gh. Ghibónescu, Sama visteriei Moldovei din 1763
II DO CUMENTE :
6908 (1400). Uricul lui luga VodA
pentru GArbovAt . . . 333
6908 (?) 1400. Uricul lui luga VodA
pentru Strahotin . . . 338
6946 (1438). Suceava. Ilia§ VodA
dArueste lui Duma Neamtul satul
Rosiori, pentru slujbele sale . 311
6996 lanuarie 9 (1-188) Stefan VodA
intAreste lui GolAi de la Rebricea
satul Goldesti . . . . 26
7005 Mart 1. tefan Vvd. Moldovii
intAreste Anusai, fata lui OanA
CAuiu, satul HAusAstii de pe Bar-
lad, cu moarA, iar fetelor Anusai
§i copiilor lui Toader. CAuiu satul
de pe Rebricea CAuestiii, unde au
fost Leontenestii . . . 194
7015 Febr. 28 (slavon). Bogdan
Vvod-Mold. intAreste dania ce au
fAcut-o nepotil lui Dragos Viteazul
cAtrA neamurile lor, urmasii lui
lachim SAcuianul, satul SAcuiani de
jos, unde a fost Cozma . . 200
7015 Mai 11 (1507) Suceava. Bop
dan Von dArueste la 5 frail : HAra,
Fete, Dediul, Coman si TrAsneasa
un loc pe Putna sA-si facA sat . 311
7036 (1528) Mart 6 Petru Vvod
Mold. IntAreste lui GlAvan pisarul
sAti ocinele si cumpArAturile sale,
satele de pe Berheci, ItovAestii si
MAlgestii ; asemenea satul la Pe-
rescheu, la Fantana Frasinilor, un de
sant DragomAnestli ; apoi satul
unde au fost Jac Ivance ; ii mai
intAreste giumAtate din hotarul SA-
www.dacoromanica.ro
. . (1 39)
. (40 69)
. (70 121)
nAtestilor, pe Zeletin, unde a fost
casa mosului sAu Sinatul, care a-
cum se numesc GlAvAnestii . 195
7041 (1532-3). Petru Vvod. Mold.
intAreste nepotilor lui Necula To-
toescul impArteala ce si-au fAcut
in ocinele lor, de cumpArAturA a
mosului lor Micul postelnicul, satul
pe Tilejina, Condrestii si cu MAnA-
stirea si un codru in acelas hotar 197
7054 (1546) Mart 31. Petru Vvod.
Mold. Musa vinde, drept 200 zloti
tAtAresti lui Colac s. a. a patra
parte din Zorilesti si a patra parte
din satul VAcAsani, unde a fost
jude Frumuselul . . . 198
7064 (1555) Dec 16. Dania ce face
Daniil hatman cAtrA mAnAstirea Hu-
morului, in satul Mihailesti, din
CarligAtura si BAisestii, de pe Mol-
dova, si alte odoare . . 199
7067. April 8 (1559). Uricul lui A-
lexandru VodA pentru BrAteni de
pe Liliva . . . . 35
7J72 (1564) (romAnesc). Stoia cum-
pArA cu 350 aspri si un cal par-
tea lui CrAciun din Negreni, §i cu
900 aspri partea Rosiei. . . 279
7072 (1564). Inscriptie pe Crucea tut
Maxim Burnar la Golia . . 37
7083 Mart 9 (1575). Inscriptie pe
tetraevanghelul lui Ion Golia vel
log. la Golia . . . . 37
7054 (recte 7084) lunie 12 (1576).
Inscriptia tetraevangheliului lui
I o n Golia vel logofAt . . 2, 36
50
394 TABLA DE MATERII

Pag Pag,
7107 Apri lie 24 (1599) Suceava. le- data In pricina dintre lonita, MA-
remia Moghila Voda darue§te man. ricuta §i Apostolachi feciorii lui
Poen lle zidita de el, un loc la Ceah- Enachi Pribeagul cu Stefan Zu-
!Au ales de vornici de poarta, din gravul pentru o casa din Sararie. 192
loc domnesc . . . . 312 1667 Noemb. 5, regeste . . 155
7114 Ghenar 20 (1606). Cneghina 7176 Sept. 15 regeste . . 171
Ana lui Ion Golae vel log. Inchina 7176 Oct. 15 regeste . . 171
man. Golia man. Vatopedului din 7176 April 29, regeste . . 172
Atos - s 31 7177 Febr. 26 (1669) Pentru slobozii 237
7114 Mart 30, 14 (1606). Eremia 7177 Mart 3, (1669) Ia§i, Ilie Sturza
Von Moghila intare§te inchinarea stolnic cumpara cu 330 lei doul
ce face Ana sotia lui Ion Golia a locuri de casa langa Barboi . 129
manastirii Golia catra Vatopedul 32
7177 Noem. 22 (1669) Macarie egu -
7130 April 20, la§i (1622). Stefan
menul de la Golia cumpara cu 30
Voda intare§te Goliei, inchinata
lei o casa de la Boghita . . 173
Vatopedului, satul Tome§tii. . 33
7132 (1624), la§i. Radul Voda in- 7177 Mai 16 (1669), regeste . 173
re§te man. Golia satul Tome§tii . 34 7177 lunie 16 (1669). Sturza stolnic
7146 lulie 13 (1638) 14. Vasile cumpara cu 150 lei casele lui Pa-
VodA intare§te man. Poenile de pe tra§co postelnicul . . . 172
Ceahlau mo§iile sale . . . 313 7178 Oct. 21 (1669), regeste . 172
7150 (1642) lunie 24, regeste . 184 7178 Noembrie 29 (1660). Me Stur-
Fara data (cAtra 7150 1642). Scri- za stolnic cumpara cu 24 lei case
soare de Wog a Balo§enilor pen- §i un loc de la Maria §i Irina . 173
tru 2 cai preteluiti 60 lei . . 35 7178 Mart 17 (1670). Macarie egu-
7156 April 25, regeste . . 170 menul de Golia cumpara cu 40
7168 (1660). Inscriptii Golia . 37 lei loc de case de la Ion §i Ale-
7168 Mai 24 (1660). Inscriptii Golia 5 xandru . . . . . 173
7169 (1661) lulie 17. Furt de boi §i 7181 Mart 17 (1673) regeste . 174
spAnzuratoare . . . . 202 7184 Decemb. 16 regeste . . 175
7170 lulie 14, regeste . . . 154 7184 April 31 (1676), 14. Antonie
7172 Aug. 28 ((664). Plata capului Ruset Voda intare§te egumenului
pentru o moarte de om . 218 6 Neofit de la Barboi cumparatura
7173. regeste . . . 149 facuta cu 300 lei de la Anita . 175
7173. Febr. 10, regeste . 154 7184 August 27 regeste . . 174
7173 lulie 17, regeste . . 154 7185 Sept. 5. Egumenul Vladica
7174. Sept. 20, regeste . . 171 Neofit de la Barboi cumpara cu
7174 April 20. De la domnul Duca 20 lei un loc de casa de la Floa-
Voda intaritura din dresa de danie rea Armanca . . . . 175
§i de marturie de la Evstratie 7188 Mart 3 (regeste . . . 176
Dabila VodA pentru un loc de casa 155 7193 Noemb. 12 (regeste) . . 174
7174 Mai 12, regeste . . 171 7194 April 24 Egumenul Vladica
7174 Mai 13. Ispisoc iara§i de la Neofit de la Barboi cumpara cu
Duca Voda cu care au .dat §i mi- 20 lei un loc de casa de la Floare
luit pre Andronic postelnic . 155 Armanca. . . . . 176
7174 August 30, regeste . . 171 7194 Mai 10 (1686). Egumenul de
7175 (1667) lunie 22. Cartea de ju- Barboi cumpara un loc de case
decatA a lui Ilia§ Alexandru Voda de la Grigore Cristea armeanul 176

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII 395

Pag. Pag.
7194 lunie 20 (1686), regeste . 177 culce de hainie §i-i clA Prigorenii 57
7198 Mai 29 (1691). Gligore fus- 7231 Dec. 5 regeste. . . . 184
tasul despre Doamna si Damas- 7232 Febr. 2. (1724) regeste Danie
china, soli dau danie un loc de cAträ pr. Ion CogAlniceanul 138, 143
cask pe ulita denafark bisericii 7232 Fevr. 2 (1724) Iasi. Preutul
Sf. Neculai ziditA de Luca par- loan CogAlniceanul si Safta preu-
cAlabul de Chi§inAu . 122 teasa capAtA danie de la V. Cioarl
7 (99 April 17 (1691), regeste . 182 un loc de casa !titre Sf. Neculai
7201 lunie 15. (1693). Zapisul lui si Prapadoamna cea noul . 123
Avram arman p. bani . . 177 7234 (1725), Noemb 12! Alexandru
7201 (1693) lunie 15. Hotarnica lo- Chiia si femeia lui, Safta,dAruiesc
cului caselor SturzAi vornicul des- finului lor, Toader, un loc de casA
pre vecini . . 174 Ia ulita mare, in lasi, . . . 161

7203 April 26, regeste . 155 7234 lulie 20 (regeste) . . 185

7211 April 24 regeste . . . 182 7236 (1728), April 25. Alexandru
7212 lulie 22 regeste. . . , 1 /7 ispravnicul lui lordache Cantacu-
7214 Mai 6 regeste . . . 155 zino, vinde drept 140 lei batuti,
7215 Iuli 1. Preotii Savin §1 Vasi- lui Gheorghe Potlog de vist., o
lie, de la Sf. Gheorghe Lozons- casA cu locul ei, pe ulita Feredeilor 162
chi, din Iali, dIruiesc lui Vasilie
7236 (1728) Mai I. Alexandru, is-
de vist. un loc al bisericii, pen-
pravnicul lui lordache Cantacuzino,
tru ca acesta sA ajute la acopere-
dA carte la mana lui Gheorghie de
mftntul bisericii. . . . 160
visterie, in pricina basului banilor,
7222 (1711), Sept. 15, Ghedeon, Mi-
luati de aceasta did urmä, pentru
tropolitul Moldovii, clAruieste lui
cumpararea unei case de la Ale-
Dumitrachi, cAmArasul de izvoade,
xandru . . . 162
un loc de casA, in Iasi, pc ulita
Feredeilor, care loc a fost a sfin- 7236 lulie 25. Socoteala de banii
tei Mitropolii . . . . 160
ce au cheltuit hatm. Ion la castle
7222 Avg, 20. Maria ToderiasA cu sale ce-au cumpArat dela cAlu-
fiii ei vAnd, drept 150 lei bani garii de Neamt . . 162
vechi, vor. Nastask douä dugheni, 7237 (1729) Sept. 13. Banii ce i a
in tArgul de gios . . . 168 dat Gheorghe Potlog lui Alexan-
7223 Febr. 19 regeste . 178 dru biv comis . . . . 164
7224 lunie 1. Milele bis. Sf. LazAr 7237 (1729) Mai 1. Ion hatmanul
Iasi . . . . . 202 pentru niste case din lasi, cumpA-
7225 (1717) regeste . . . 185 rate de la egumenul de Neamt si
7222 (1715) Febr. 20. Preotul Ga- pentru care i s'au intors banii de
vriil §i sotul sAu Safta, And drept Alexandrache comisul . . 163
9 lei, lui Alexandru §i sotului sAu 7237 Mai 21 (1729), regeste, pen-
Despii, o casA cu loc, alAturea cu tru o pivnita . . . 150
gardul Pivitoaei, In Iasi . . 160 7237 (1729 , lunie 21. Alexandru biv
i 225 lulie 22 (1715) Dumitra§co cl- comis clA zapis la maim lui Gheor-
mAras clArueste preotului Gavril ghitA Potlog ot vist. pentru 33 lei
un loc de cask alAturea cu gar- cu care primul si-a rAscumpArat
dul Pivitoaei, despre rApA . 161 casele din Iasi, de la hat. Ion Ne-
7230 Mart 9 (1722) Iasi, Mihai culce. Neciand bani la zi, Gheor-
VodA Racovita iartA pe Ion Ne- ghitA sa-1 scoata din cash , 163

www.dacoromanica.ro
30 6 TABLA DE MATERII

Pag. Pag
7238 (1730) Mai 12. Alexandrachi 7252 lulie 15 (1744) regeste. Pre
biv comis, cu sotul sAu Safta, vand pivnita din targul de sus a lui
lui Gheorghita Potlog ot vist. Neculai a MAnioael . . . 149
drept 45 lei vechi, ni§te case pe 7253 Mart 8 regeste , . . 182
ulita Feredeilor. . . . 164 7253 April 25, regeste . 182
7240 (1732), regeste. . . . 150 7254 Noemb 20 (1745) la§i. Ho-
7241 (1733) Mart 6 regeste . . 178
tarnica ce Gavril Pilat o face lo-
cului dgruit de Oh. Fusta§ul, §i
7241 Mart 20 (1733) la§i. Pr. Dumi-
tra§cu capAtA danie casele Anti- vandut cu 5 lei lui Oh. Lupul,
timiei femeia lui Ion Paraschiv, 129 pentru cari bani ia bisericii un
ceaslov rumânesc . . . 123
7242 (regeste). Mgrturia hotarnicg a
7255 (1747) Mai 30. Scrisoarea lui
piynitei vist. T. Paladi . . 148
Vasile CApitan (?) cAtrA Gheor-
7242 (regeste). 0 pivnita de CizmArie 148
ghe Potlog, pentru ni§te case din
7243 Mai 8 (1735) Ia§i, (regeste). Ia§i 166
Pe pivnita din Ia§i din CizmArie 7260 April 12 (regeste) . . 183
ce a fost a lui Stamate postelnicul 148
7261 Mai 11 (regeste) . . 184
7244 (1735) Sept. 2. Toader TAta- 7261 (1753) April 15. Verii lui Gheor-
rul §i femeia lui Safta vând, drept ghitg Potlog incredinteaza cA vand,
15 lel, lui Costantin Hrisoverghi
drept 100 lei noi, lui loan Gheuca
post , o casg pe ulita Feredeilor. . 165
spat. un loc de cask in Ia§i, din
7244 (1735), Sept. 2 Toader TAta- deal de biserica sf. Gheorghe
rul, cu femeia lui Safta, vinde, (Lozonschi), care loc e al copilu-
drept 15, lui Gheorghitg Potlog lui lui Gheorghitg Potlog . . 166
de vist. o casA la ulita Feredeilor 165 7261 Mart 15 (regeste) . . 184
7244 April 1 (1736) (rtgeste) pentru 7261 lunie 6 (1 753) la§i. Gafila
o pivnitg . . . . 150 cumpArg tu 30 lei un loc de cask
7244 ( regeste) pentru o pivnitg . 150 de !dna Sf. Neculal, de la Gh.
7246, April 12 (1738) regeste. T. Lupul . 129
Palade vist schimbg un loc de 1753 Oct. 25. Jalba lui Andronic
casA §1 dugheana din tárgul de Bahrin . . , . . 242
gios (ulita schimbgtorilor) cu Mi- 7262 Oct. 27 (1753). Patra§co BA-
hai spi(erul . . . . 149 dArgu. . . . . . 242
7247 lulie 23 (regeste) . . 1-18 7262 Mai 25 (1754). Patra§co BA-
1741 April 10 (regeste) vie la Ce- 149 dArgu. . . . 242
tAtuia . . II 7264 August 20 (1756) la§i. Martu-
7249 lulie 1. Mihai Micul impreung ria preutului atmenesc Sava des-
cit sotul sAu Tofana, vând, drept pre casele lor parinte§ti langg
100 lei bani gata lui Lupul Anas- Bgrboi . . 251
tasA vel stol un loc de casA pe Fall an. (c. 1755). Catrina, preu-
Podul vechiu . . . 168 teasa preotului Lupa§co, cu fiii ei
1742. Ponturile religioase ale lui C. vand drept 16 lei, Lupului Bals
Vodg Mavrocordat . . . 315 biv vel ban, un loc de cask alg-
7250 lunie 17 regeste (casA pe Ulita turea cu tintirimul bisericei Sfan-
mare) . . . . 150 tul Gheorghie . . . . 165
7251 Februarie 22 regeste) pentru 7263 Mai 7 (regeste) . . . 17a
vinderea unei crg§me cu crainicul 7264 Noem 16 (1755) la§i Ruxanda
de tgrg . . . 150 cumparg cu 35 lei locul de casa,

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER11 397

de la Gafita §1 sotul ei Petco .
7264 Dec. 6 (1755). IonitA Gheuca
spat, face un schimb de loc, cu
casA, cu Lupul Bak, in la§i
7264 (1756). Ghen. 2. loan Gheuca
Pag. Pag.
124 luiului pentru ca s'a insurat cu o
moldovancA §1 s'a a§Azat aid ca
unul din plmanteni langl capul
. 167 podului spanzurAtorilor. Aici Petre
a avut bAcAlie §1 0 berArie. . 18 1

spat, In o socotealA de bani cu 7271 Mart 15 (regeste) . 183

Lupu Bali, pentru case din la§i . 167 7272 (1764) Ia§i. Divanul judecA cu
7265 Februarie 5 (regeste . . 183 Divan Efendisi o datorie de bani
7_65 (1757). April 4, (regestel. Car- din 1748 a lui Diamandachi sar-
te de judecatA . . . . 184 dar cAträ Mustafa Ghialavazoglu. 219
7265 (1757) April 10 Zapisul lui 7272 April 13 (regeste) . . 185
Gheorghe Bacalu . . 184 7272 Mai 6. Sava arhimandrit cum-
7265 lulie 17 (regeste) . 184 pArA cu 40 lei casa Mariei Ca-
7265 August 'I (1757) 14. Lupul tichi . . . . . f 79
Shbul cumpärl cu 37 lei locul 7272 Iulie 16 (regeste) . . 183
de casä de lângA biserica Sf. Ne- 7272 lulie 16 (regeste) . . 183'
culai de la Ruxanda. . . 125
7273 Ghen. 24. Vasile Roset hat-
7266 April 2 (regeste, . 184
manul schimba cu mAnktirea Bar-
boiul, (land 3 dughene . . 179
7267 Febr. 15 (1757). Gh. Ghiurgiu
1765 Ghenar 28 Ia§i. Boerii diva-
cumpärd cu 55 lei locul de casA
ni§ti judeca pricina dintre Gheor-
de la Lupul Sarbul . . . 125
ghe Giurgiu §1 Gh. Sirbul, pentru
7267 lunie 26 (regeste) . . 1 5
locul de casA de langä biserica
FAra an (1759 ?). 0 scrisoare a lui
Sf. Neculai. . . . . 126
Dositei Obradovicici . . 279
1765 Mart 5. Judecata intre std.
1760 (regeste) . . . . 185
lonita Miclescul §1 nepotul sau
7258 Sept. 10 (1559). MAI turie ho-
Gavril Miclescul, pentru un loc
tarnicA pentru ni§te locuri de du-
de casA pe ulita Feredeilor . 1 3
gheni, in targul de jos. la ulita
1765 April 21. Carte domneascA
rusascA . 169
pentru C. BAdArAu ot FAlciu . 239
7268 Ghenar 1 (1760). Primul buget 1765 Oct 3 (regeste)
al Casei Sf Spiridon din la§i. . 233 1766 Mai 8 (regeste) Märturia hol 185
7269 Sept. 1 (1763) Ia§i. Sotii V. tarnicA pentru un loc din ulita
Cretul MArgineanu §i Ecaterina SärbeascA . . . 139, 144
fac danie bis. Sf. Neculai . 126 1766 Noembirie 19. Hotarnica locu-
7269 Mart 20 (1761) la§i. Hotarnica lui rAmas de la Ovanes. , . 180
locului hArazit de Ion VodA T. 7275 Mart 3 (1767) regeste. Mar-
Calimah, lui lonita Cuzii b. v. stol- turie hotarnicA a locului bisericei
nic, fAcutA de trei vornici de sf. Neculai . . . . 138
poarta . . . . . 151 1767 Mart 13 (regeste) . . 183
7270 Dec. 18 (1761) (regeste). Car- 1768, Octomvrie I. lonitA Gane cu-
'tea domneascA pentru locul tinti- pet ia dela pit Neculai CogAlni-
rimului bis. Prapadoamnei din ceanu, drept 30 lei pe an, un loc
la§i . . . 138,143 cu bezmAn, in tArgul de jos, ca
7271 (1162) Sept. 16. Cartea Dom- sä-§i facA dughiana de piatrA . 170
nului Grigore loan Voevod prin 7277 Mart 23 (1 7t. 9) (regeste). Mar-
care milue§te pe Petrea SArbu om turie hotarnicA locului bis sf. Ne-
strAin, cu un loc de pe §Asul Bah- culai . . . . 140,144

www.dacoromanica.ro
398 TABLA DE MATERII

Pag. Pag.
7278 Mart 3 (1770 (regeste). Mar- 1780 Dechembrie 21 Zapisul lui
turie hotarnicA a bis. Sf Neculai 142 Gheorghe Arapul postelnic prin
778 (1765) lulie 16 14. Satta Drä- care vinde lui Todira§co Buzilan
gomlriasä cu fiii sAi vinde cu 6 §1 giupAnesei sale Paraschiva, ca-
lei, bani gata, o casA cu loc cu tot 146 sele cu locul lor aratat mai sus 187
7280 Ghenar 4 (1772i, Iai. Toader 1780 Dechembrie 21 (regeste) . 188
ispravnic §i Anita, sotie, cumparA i 782 Oct. 20. MArturia hotarnicA a
cu 25 tel casa lui Gh. Ghiurgiu . 127 locului lui T. BuzAlan, din Munte-
7285 Noemb. 2011776) regeste, za- nime . . . . . 187
pis de casA din Muntenimea de 1784 Ghenar 9. Capitan V. Negre
sus . . . . 139, 144 cumpArA cu 125 lei casele caluga-
1778 funie 5. MArturie hotarnicA a ritei Eufrosina . . . . 180
Iocului de case a nepotilor lui 1785 April 2t A. I. Mavrocordat VodA
Matei din Muntenime lAnga zidul acordA Episcop. de Hu§i anumite
Sf Spiridon . . . . 146 venituri de la negustorii din H4. 226
1773 Aug. 3, regeste 185 1785 Mai 4 (regeste) . . . 190
1773 Octombrie 27 (regeste) . 185 1785 Mai 29 14. CrA§ma de la capul
1774 lunie 10 (regeste) . . 185 podului imblAtor pe Prut la FAlciu. 223
1775 lunie 12 (regeste . . 183 1785 lunie 26. Anania cumpArA ca-
1776 Februarie 22 (regeste) . . 185 sele lui Miron Potcovariul . 181
1776 Febr. 28 14. Anafora pentru 1785 lulie 1 (regeste) . . . 190
podul pe Prut la Falciu . . 220 1785 tulle 1. MArturia hotarnicA a
1776 Mart 2 14. Podul imblAtor pe locului de berArie . . . 191
Prut la FAlciu . . . . 221 1786 lunie 6. Cercetare pentru o
1776 lule 10. Baterea unui bAetan hudita . . . . . 181
la facerea hotarului /titre mo§ii, ca 1786 Aug. 1. fall. Spitärie §i he'l-
sa tile minte . . . . 213 l-le in PAcurari . . 203
1777 Ghenar 13. Zapisul lui Sirnion 1786 Aug. 1 (regeste) . . . 190
Rusul tAlpalariu prin care vinde 1787 Mart .9 (regeste). , . 190
Postelnicului Gheorghe Arapul o 1 /87 Mai 8 Cercetarea unei pricini
casA din Muntenime de Jos lAnga de vecinAtate . . . 182
Cacaina . 186 1787 Mai 20. Marturie hotarnicA a
1777 Ghenar 24 (regeste). . 168 locului de case a lui Grigore Ar-
1711 Mart 17 14. Anafora pentru man pe Podul vechiu, rAdicatA de
podul ImblAtor pe Prut la FAlciu . 221 Ion Rale vornic de poartA. . 252
1777 April 1. 14. MAsura vetrei tar- 1790 (regeste) . . 183
gului Fäbciului. . . . 222 1791 April 5. Cernauti, Amanetul
7285 April 28. Proclamatia pentru Banilei pe Ceremu§ pentru bani 225
alipirea Bucovinei la Austria (acta 1792 lulie 25. la§i, A. C. Muruz
Gligorcea) . . . . 224 VodA inoe§te privilegiile Episco-
1777 lunie 11 (regeste) . , 185 piei de Hu§i de a Incasa unele
1778 lunie 17 MArturia lui Antonie venituri de la tArgovetil diu Hu§i 227
Caruso . . 280 1792 Aug. 1 Cernauti Decretul de
1780 Mai 21 14. Andrei cumparA noblete a fratilor I. §i M. Ghi-
cu 65 lei partea de loc de 1AngA tescul din Nepolocauti (Bucovina) 229
bis. Sf. Teodor de la cumnatul 1792 Dec. 6 14. Biserica Sf. Ne-
sAu Chirica §licar . . . 151 culai capatA danie un loc de casA
1180 Mai (regeste) . . . 183 de la Petru Papazolu Cray §i

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII 399

Pag. Pag.
Casandra . . . 127 sf. Spiridon . . . . 205
1793 Oct. 6 (regeste) . . . 190 1799 Dec. 28 (regeste) . . 183
1793 Oct 6 Iasi Moara de cai si Fara an. Zapis de la Nistor §i
berarie in Pacurari (Iasi) . 204 de la fameea lui Tofana l fli lor
1793 Oct. 10, regeste . . . 190 Enache si Andronic . . . 176
1793 Oct. 15. Zapisul prin care Ca-. 1800 Ghenar 13 Iasi. Urbariu pentru
trina Luna nemtoaica sotia repos. lucrulce vor lucra sezatorii pe
Petre lacatusul vinde jupan. Ursu moiile altora . . . 231
o berarie dela Podul ros cu 35 lei 190 1800 Mai 1, regeste. Zapisul lui
1794 Febr. 2 Iasi. M. C. Sutu Von Bineca . . . 139, 144
intareste lui Manolachi Conachi 1800 Mai 30 (regeste) . . . 183
vornic de aprozi locul luat cu 1800 lunie 2 (regeste) . . . 184
schimb de la Episcopia Husilor . 152 1800 Iunie 24 (regeste) . . 184
1794 Februarie 8 (regeste) . . 190 1800 Julie 2 (regeste) . . . 184
1794 Oct 26 (regeste). . . 183 1800 Julie 14. Intaritura Domnulul
1795 Ghenar (regeste). . . 183 pe 2 locuri de casa i o pivnita 184
1795 Febr. 5 (regeste). . . 183 1800 Septembrle 10 Iasi. Jalba preu-
1796 Mart 10 Iasi. Casandra fata tilor de la biserica Sf. Neculai
lui C. Suiulgiul face danie bisericii contra lui lonita Cerchez pitar pen-
Sf. Neculai locul din jurul cimelii tru un loc cu bezman al bisericii 130
din fata bisericii. . . . 128 1800 Octombrie 5 Iasi. Ion Tautul
1797 Sept. 23. 0 carte de despar- sulger Mica hotarnica focului lui
tenie data de Veniamin Episco- D. Saule. 134
pul Romanului . . . 214 1800 Octombre 6 Iasi. Jalba preuti-
1797 Noemb. 21 (regeste) . . 185 lor de la bis. Sf. Neculai contra
1798 Febr. 20 Iasi. Podul imblãtor mahalagiilor, cari au deschis drum
pe Prut la Falciu . . . 223 pe locul tintirimului bisericii . 133
1798 April 1, Iasi. Tidula mezatulni 1E00 Octombre 0 Iasi. Cost. A lp
de vanzare a caselor din Munte- silant Voda intareste hotarnica rA-
nimea de mijloc ale Elenei, sotia dicatA de Ion Tautul sulger, a lo-
lui Sandu Veisa izbase, catre D. cului D. Saule . . 134
Saule cu 660 lei . . . 130 1801 Mai 27 (regeste). Cercetarea
1798 Septembrie 29 Iasi. D. Sallie lui Oh. Tautul . . . 140,14 1
cumpara cu 685 lei casele Elenei 1S01 Aprilie 22 Iasi. C Alex. (psi-
S. Veisa, din Muntenimea de mij- lant Voda randueite boeri sa cer-
loc 130 ceteze impresurarea ce patimeste
1798 Oct. 5 Iasi. Alex. I. Calimah biserica Sf Neculai cu deschidere
Von intareste lui D. Saule cum- de drum prin tintirimul bisericii. 135
paratura caselor de la Elena Veisa 131 1801 Mai 11 14. Scrisoare de a-
1799 Sept. 18. Adresa logofetiei ce- sezare Mire epitropii bis. Sf. Ne-
lei marl catra I. Tautul, sulger 132 culai i Vasile Coroi pitar pen-
1799 Oct. 3, D. Saule cumpara 3 tru drumul deschis pe locul bise-
jum. stanjeni loc de la hie Vartic ricii . 136
cate 30 lei stanjenul pentru ma- 1802 Feb. 2 (regeste) . 185
rirea ograzii . . . . 132 1802 lunie 12 (regeste) 186
1799 Noemb 15, regeste . 185 1802 lulie 9, (regeste) 186
1799 Dec. 1. Beraria Mileroaei din 1802 Aug. 20, (regeste) 186
Muntenime si taxa catre M-rea 1803. Inscriptii grecesti la casa

www.dacoromanica.ro
490 TABLA DE MATERII

Pag. Pag.
apelor de la Golia . . . 37 1817 April 16 14. Bergrie pe Ni-
1803. Ghenar 20. 14. Bergrie jido- colina §i feredeu jidovAsc la CA-
vascA la Podul ro§ . . . 206 caina . . . . 206
1803 April 23 14. Scrisoare de a- 1818 August 9. Atestatul lui T. S
§ezare intre Ion Gane clucer §i Berescul . . . . . 319
Stoica GAIAtan pentru locul unei 1820, Atestat §colar . . . 319
dughene . . . . 136 1820 Mart 20. Mart 20. Popasurile
1804 Mart 16 (regeste) . . 190 in drum la Tarigradu §i Brusa . 230
1804 April 20 (regeste) . . 190 1821 Oct. 11 14. CgimAcAmia da
1804 Aug. 27 (regeste) . . 186 carte de stApAnit . . 158
1804 Noem. 3 (regeste) . . 186 1823 lunie 2 (regeste) . . . 191
1804 Noem. 15 (regeste) . . 186 1824-1832. Medeanurile §1 pietile
1804 Noem. 18 (regeste) . . 186 publige din ora§ul E§ii . . 207
1807 Mart (14). Divanul juded §i 1825 Febr. 6 Bergrie la PAcurari . 210
dA cg§tig vornicului Gr. Ghica a- 1825 Febr. 7. Taxa bergrii din PA-
supra locului de casA din jos de curari cAtrA M-rea Sit. Spiridon . 210
Trei Sfetitele pe ulita mare, iar 1825 Sept. 19. (spita Ghite§tilor) . 229
Manolachi Donici spatar perde 1325 Aug. 7. 14 Ion Sturza VodA
judecata . . . . 153 intAre§te lui losif Nahman dreptul
1806 lulie 30 (regeste) . . 190 de §coala jidovascg la feredeul
1807 Mai 13 (regeste). Mgrturia pr. Sgrata . , , . . 159
lonita pentru locul bis. Sf. Neculai 138 1827 Sept 20 14. Hrisovul lui loan
1807 lunie 16. 14. Scrisoarea clu- Sandu Sturza Voevod, prin care
cerului I. Gane cAtrA divan cA nu se intemeiazA tdrg la mo§ia FM--
poate aduce scrisorlle caselor . 137 pg§a§ti a vist. D. Ghite . . 230
1807 lunie 25. Ia§i. MArlurie hot r 1824 August 24. 14. Ion Sturza
nicA a locului bisericei Sf. Neculai 142 VodA intAre§te lui Nahman PrelA
1807 Aug, 8 14. Cartea divanului jidov sA deschidg §coalg jidovascg
Cnejiei Moldovei . . . 138 la feredeul Sarata . t . 158
1808 Sept. 11 (regeste) . 190
1830 April 30 MAsori§tea locului
.
de case a Mananei Carabet, in
1810 Dec. 4 (regeste) . . . 190
Carvasaraua veche . . . 253
1810 Decemb. 4. Zdelca prin care
1831 Mart 14. Zapisul prin care Ar-
Panaite sin Miler se imprumutg de
hiepiscopul Filaret Apamias (Bel-
la Leopold §i fratele lui Matei cu
diman) vinde prin sultan mezat
500 galbeni cu amanet actele be-
d-sale Aga Scarlat Miclescu cu
rAriei din Pgcurari . . . 206
66.500 lei, meideanul Sit. Spiridon
1814 Mai 20. Piata Sf. Teodor din
cu toate dughenile ce se afla pe
14 . . 208
dânsul . . . . . 215
18 ' 5 Oct 4 la§i Mezatul feredee- 1831 Decemb 3. Medeanul Sf. Spi-
lor jidove§ti din 14. . . 230
ridon . . , . 214
1237 Muharem 25. Pas de Silistra 1832 lunie 25. Inventariu. Un in-
pentru Nahman din 14 (1815) . 281 ventar de avere (bergrie) din PA-
1816 Sept 4 Ia§i. Scarlat VodA Cali- curari . . . . . 211
mah dA voe lui Avram Her§cul 832 August 9. Actul de tesie prin
sA facti casA de inchinAciune la fe- care Carolina $ult a trecut in stg-
redeul Sarata . . . . 158 pgnirea lui Natan Steiner din Su-
1817. Casa menzilului po§tei. . 306 ceava, beraria cu toatA pojijia ei

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!! 401

Pag. Pag.
asa cum i-a ramas si ei dela repos, 1841 Noemb. 19. Numirea si cinstea
ei sot Ignat ult. . . . 211 Vornicilor de Poarta. . . 218
1832 Decemb. 12. Hramul sf. Spiridon 296 1844 August 24 lasi, perilipsis . 182
1833 lulie 17, regeste . . . 188 1845 lulie 10 Paveluirea ulitelor
1834. Lista boerilor morti intre 1834 cu lemn in tIrg Esii . . 319
panA la 1841 . . . . 302 1,846 Sept. 23 Ian. Testamentul lui
1834 lulie 5. Perilipsis de acte Pa- I. Neculce vornic . . . 68
WWI . . 170 1855 Mai 4 (regeste . . . 191
1834 lulie 24. Raderea tálharilor . 319 1856 Ian. 26, Hotarnia de case . 255
1836 Oct. 5 (regeste) . . . 191 1856 Febr. 10. Zapisul prin care
1836. Harta locului berariei . . 191 Spátarul Iorgu Miclescu vinde ca-
1836. Dec. 7 (regeste) . . 191 minarului Hristodor Petrino, mei-
1837 Ghenar 13. Avaetul medianu- deanul dela Sit. Spiridon din Iasi
lui sf. Spiridon . . . 216 in pret de 16 000 galbini . 217
Fárä an (1838 ?) Inscriptii pe mor- 1859. Candidatura lui Gr. M. Sturza 351
mântul ctitorilor Ooliei . . 37 1862 April 4, (regeste). . . 191
1838 April 1. Condica Sf. Atanasie 1876 August 22. Zamfira si C. BA-
din klasi . . . . . 318 darau soli vind fiicei lor Mariei
1838 Maiu. Inscripp pe chioscul Grigoreanu casele lor. . . 250
de la casa apelor din Golia . 38 1900 Mai 10. Itiscriptia clopotnitei
1 841 Ghenar 19. Berarie §i Lcul Goliei restauratä . . . 38
spanzuratorii la Nicolina . . 207

-Gh. Ghibänescu. Spita neamului BadarAu . 234-257

111. MANUSCRIPTE. Eufrosina Simionescu. Din Codex Cohalmiensis 1592 (258-261) ;
Gh. Ghibdnescu Din Faptele Apostolilor 1646 . (263-268)
IV. INSCRIPTII si NOT1TE DE PE CART! VECHI : 7023 (Vaslui), 1820 (Vaslui),
7223 (muzeul national Bucuresti). 1914 (Bolgrad), 1868 (Bolgrad);
1540, 1542, 1619 1842 (Gherla). 1845 (Miercurea Ciucului) 1788,
1802, 1842, 1846, (Reghinul sAsesc); 1845, 1799, 1800, 1799,
1801, 1830, 1807 (Beresti,Covurlui); 1818 (Dorohoi), 1836, 7302,
1809, 1774, 1778, 1763, (Acad. Rom. carti necatalogate) ; 7151 (Preu-
testi) de Gh. GhibcYnescu.
7184 (Hangu) 7253 (Madarjesti) de M. Costdchescu ;
1702, de Pr. Ursdcescu. (269 278)
V. VAR IA. (vezi la documente).
VI. 1Pi11 IN CRONICARI si CALATORII STRAIN( : lasii in Cronicarii Neculai Costin
si I. Neculce intre 1700-1710 de Gh. Ghilminescu 282-285
Ia§ii in Andreas Wolf 1805 de M. Costdchescu (285-291)
VII PARTEA ADMINISTRATIVA, Desbateri i comunicdri. Inventariul muzeului §t
catalogarea. CercetAri arheologice la Golia, Arhivele statului din
Buc. si doc. ce vorbesc de Iasi (292-266). Hramul Sf. Spiri-
don din 1832 (297). Cneazul Potemkin ingropat la Golia (297).
Ziaristii Ceho-Slovaci, t lancu Flondor §i spita Flondureascl
(298-299) ; Arhivele statului si Iasii seria II (299 302); Lista
boerilor morti 1834-1841 (303). Bls, Sf. Atanasie, [all 305.
Casa menzilului pcitelor in 1817 (306).
51

www.dacoromanica.ro
 402 TABLA DE MATER!!

Cristea Ghenovici 51 CostAche5tii (307), spita Vast leo 308 ; dottA

surete vechi (311), mAn. Poenile (312). Ponturile religioase ale lui
C. Mavrocordat VodA 315-318 ; arborele Cimara (320); Cornu-
nicarea d-lui Tr. Ichirn (317); Academia 5i doc. ce vorbesc de-
la5i (321-329); Cotnarii (330).
ObservAri la uricile Jul 1uga VodA cu texte slavone de M.
Costdchescu (331-340). Donatia Gh. Ba1ai5 (341). Pietrele de
la Buc5enescu (341). Ateneul popular in Ardeal (342). Biblioteca-
1. Martian din NAsAud (343-348) ; Biserica evanghelicA din Bistrila
(349) ; la d-1 M. I. CogAlniceanu (350-353); A. Saint-Georges,
(354-357); inscriptia bis. Sf. Voevozi din Roman (357).
VIII. RECENZIUNI : Buletinul comisiunei istorice ; I. Ilrsu, *tefan cel Mare ; N. lorga,
Viata lui C. Cantemir ; T. Bulat din Istoria Olteniei ; Olszeunsky,
Muzeul Arhivelor Statului ; C Moisil, Revista Arhivelor ; Revista
soc. arheologice din ChkinAu ; F. Popescu, din fuga Condeiu-
lui ; Dr. Alexandru Niculescu, Episcopul Lugojulul, din trecutul
bisericii rAsAritene ; I. Negrescu, Influentele slave asupra fabulei
romAne5ti ; C. I. C'aradja, Lucrul apostolesc a lui Cores! (1563) 7
A. Veress, Campania din 1595 ; C. C. Giurescu, Marii dregA-
tori in secl. XV-a ; C. C. Giurescu, Niccola Barsi in Moldova
(1633) ; A. Rosculescu, Harta Moldovei din 1797 ; C. Istrate
Prin satul HAjdeilor ; Me Minea, domnia lui A. LApupeanu ;
Ilie Minea, Letopisetele Moldovene5ti ; Marg. $tejdnescu, Elemen-
tele ruse5ti-rutene ; Cercetdri Istorice, Pr. Hie Ddianu, V. L.
Popp, Arhiva Somesand, Julian Marlian Repertoriu arheologic p.
Ardeal ; V. otroga, Tatarli la Rodna ; L. Casso, dreptul bizan-
tin in Basarabia ; Publicaffile Acad. Romtine pe 1925 ; N. A.
Bogdan, Comertul moldovenesc; Ilustrafia XIV fi Iasil; Buleti-
nul corn: istorke: Gr. Gheorghiu, Corul lui Gavril Muzicescu ;-
Catalogul, expozitiei de la Chi5inau (1925) ; T. Popahagi, fol-
klorul Maramureplui ; Revista istoricd XI; I. C. Filittl, Clasele
soclale ; Arhiva, 14 XXXII1; junimea literard, XIV ; Virgil Ca-
raivan, RAzA5u1 I ; Anuarul institutului de Istorie NationalA, Cluj
II, Codrii Cozminului I ; Schematismus, Gherla 1914; N. Borzea
de Vist. Organizarea RomAnilor Olteni, (de Oh. Ghilninescu);
N. lorga, Note Polone ; N. forgo, Procesele cAlugArilor de la
SAntilie ; I. VIddescu, Inceputul anului in cronicile Moldovene Oita
la Ureche ; Al. Philippide, Originea RomAnilor ; Gh. Ohibdnescu,
Sendricenii, Sur. XIV ; Oh. Ghibanescu, Fere5ti, Sur. XVI (de
M. Costdchescu), de la 358-392.
1X. ADDENDA: StrAmo5li Princip. noastre mo5tenitoare, de Sever Zona (379-392).
TABLA MATERIILOR, 5i indicele cronologice al documentelor (393-402).

www.dacoromanica.ro
 Din publicaiiile Debi gh. ghibinescu
a) ISTORICE
-
1) Originile Husilor, (exfras din Bilrladul) Bar lad 1888.
2) Epilogul izvodului lui Clanau, (extras din Uricar XVII) Iasi 1893.
3) Uricar vol. XVIII, XXIII, XXIV (colectia T. Codrescu) doc. slavo-romane, Iasi
1892-1894.
4) Documentul studiu istoric si arheologic, (prefatA la vol. XXIII din Uricar) Iasi 1894
5) Originile Iasilor, studiu istoric (extras din Arhiva) Iasi 1904.
6) Stefan cel Mare, studiu i doc. slavo-romane (extras din Arhiva) Iasi 1904.
7) Personalitatea religioasd a lui Stefan cel Mare (extras din Viitorul) Iasi 1904.
8) Centenarul Socolei (extras din Evenimentul) Iasi, 1904.
9) Schita despre tigani, dupa M. Cogálniceanu (extras din Viitorul), Iasi 1900.
10) Opt urice slavone de la Stefan cel Mare, Iasi 1904.
11) Din trecutul bisericii roniane (Bisericile din lasi) Iasi 1904.
12) Isforia unei mosii (Plotunesti) in Arhiva I, 385.
13) Vlad Tepes, studiu de critica istoricá, in Arhiva VIII, 373.
14) 0 sutd palme domnesti, in Arhiva XIII, 154.
15) Targu Ocna, studiu istoric, in Arhiva II, 593. -
16) Vlad Vodd Calugarul in Arhiva VII 121.
17) Surete si Izvoade, vol. I (1440-1572) Iasi 1906-Vol. II (1433-1634) Ia
. 1907.-Vol. III (1634-1653) Iasi 1907.-Vol. IV (1488-1672) lasi 1907.-
Vol. V (1423-1691) Iasi 1908,-Vol. VI (1472-1715 (docum. Muntenesti)
Iasi 1909. Vol. VII (Cuzestii) Iasi 1912.-Vol. VIII (Racovitestii) Iasi 1914-
. Vol. IX (Doc. Basarabene-Catargiesti) lai 1914.-Vo. X (doc. Rascanesti)
Iasi 1915 ; Vol. XI (doc. basarabene)-lasi 1922 : Vol XII (doc. Dorohoiului),
141923 ; Vol. XIII (doc. RomAnestilor, Iasi) Husi 1923.-Vol. XIV (documen-
tele *endricenilor, Dorohoi). Husi 1925 Vol. XV. Documentele Vasluiului, supt
presa, Iasi 1926. Vol. XVI (Documentele Ferestilor, Vaslui) Iasi 1926. Vol.
XVII (Documentele Dracenilor, Falciu) Husi 1926 (supt presA). Vol. XVIII-
XXI (doc. Cogalnicenesti, i slavo romane supt presA).
. 18) Ispisoace si Zapise vol. I p. I I 1400-1600) Iasi 1906.-Vol. I p. 11 (1600-1631).
Iasi 1907 ; vol. II p. I (1631-1641) Iasi 1908.- Vol. II p. 11 (1641-1651)
Iai 1909.-Vol. III p. I (1651-1663) Iasi. 1910.-Vol. III p. II Iasi 1914
vol. IV p. II (1692 1694) Iasi 1694-seq), Iai 1915.-vol. V p. I 1921.
vol. V p. II (1696 seq) Iasi 1922 Husi 1924.-vol. VI p. I, documente Ba-
sarabene (supt pres5).
19) Ponturile vAmilor Munteniei 1827, (extras din Surete IV) la§i 1909.
20) Ideia Unirei, conferinta (extras din Opinia) Iasi 1909.
21) Breasla Armenllor din Roman (extras din Arhiva) Iasi 1910.
22) Istoria unui sat din Basarabia-Cobalele pe Nistru) Prefata la vol. IX din Surete
si lzvoade) Iasi 1914.
23) Istoria Docolinei, (extras din vol. V. p. I al Ispisoacelor si zapiselor).
24) Catastihul vamilor Moldovei din 1765 (extras din Ion Neculce) Iasi 1922.
25) Catastihul lasilor din 1755 extras din Ion Ncculce Iasi 1922.
26) Th. Codrescu, revista istorica anul I, Octomb. 1915-1916 No. 1 si 2 an. II.
27) Rosiestii si apa Idricului, studiu istoric (prefata la vol. V p. II Ispisoace) Husi 1924.
28) Breasla miseilor si mahalaua calicilor din Iasi (extras din loan Neculce)
Iasi 1924.
29) Uricile satelor Bereasa, Grumezoaia, Grajduri, DrAnceni, Falciu si Husi si pomel-
nicul Can temirestilor (in foi volante). e*.

30) Breasla miseilor locul Calicilor din Iasi (extras din Ion Neculce), Iasi 1924.
31) SAmile visteriei Moldovei din 1763 (extras din Ion Neculce) Iasi 1926.
.32) Spita neamului BAdArAu (extras din Ion Neculce) Iasi 1926.
33) Surete si lzvoade, colectie manuscripta de documente slavo-romAne in 57 vo-
lume mari cuprinde peste 60.000 documente.

www.dacoromanica.ro
r
, b) LlTERARE, DIDACTICE, PEDAGOGICE
1) Scoala privitA prin prisma sociala (extras din Gh. Lazar), Bar lad 1887.
2) invätAmantul primar in Bulgaria (extras din Evenimentul) la§i 1904.
3) Traditia literard la Romani, conferinta Buc. 1890.
4) Gheorghe Lazar, revista de pedagogie §i literatura (in colaborare) Bar lad 1887,
1888, 1889. _

5) Gramatica I. romane p. cursul primar urban si rural, 3 editii, Iasi, Tip. Da-
cia 1894-1904.
6) Gramatica I. romAne pentru clasa III si IV urbana pentru divizia III rurala,
Bucuresti, Editura Steinberg, 1914.
7) Gramatica I. romane p. cursul secundar, 2 vol. Morfologia §i Sintaxa, Iasi 1894.
8) Studiu critic anteproectului legei Instructiunei, prezentat d. Spiru Haret Iasi, 1898.
9) Tinerea clasului, dupd A. Vessiot, Piatra-Neamt, 1899.
10) Baba Vodoaia si DascAlul Dumitrachi nuvele, la§i 1892.
11) coli norrnale din initiativa particularA Iasi 1906.
12) Barladul, z ar politic literar, Barlad 1888.
13) Gramatica limbii slavone, traducere din ruse§te dupa Colosoff 1ai, Tipografia
Dacia, 1900.
14) Glosarul psaltirei Scheiane, (extras din Viitorul) Iasi 1901.
15) Glosar Slavo-Roman, (extras din Ispisoace §i Zapise) Ia§i, (III-2) 1914.
16) Din traista cu vorbe, Iasi 1906. Editia II in 2 volume la§i 1925.
17) Grafica ChirilicA la Romani, Barlad, 1888.
18) Leastvita de Varlam Mitropolitul (extras din Arhiva, la§i, 1914).
19) Articole politice §i studii literare-istorice in urAtoarele ziare : Vocea Tutovei",
Barlad Barladul" Barlad Romanul" Br.c. Lupte Ia§i-Buc. Evenimentul"
lasi Sara" la§i. Opinia" ia§i Patria" Buc. Ordinea" Buc., Presa" la§i,
Gloria" la§i, Ziva de maine" la§i; jurnalul" la§i, Poporul" Husi, Buc.,
viste : Gheorghe Lazar" Barlad, Arhiva" la§i, Arhiva GenealogicA" re-
Indrumarea la§i, Analele Literare" Buc., Viitorul" §i Tara NouA" Buc.
Scoala NOuS" Bucure§ti, Scoala NormalA" la§i, Ion Neculce" Iasi, Viata
Cre§tinA" Iasi, Revista Arhivelor" Bucuresti Constiinta Nationala"Bucure§ti.

EXTRASELE DIN BULETIN

No. 1) Gh. Ghibanescu. Ca(astilral laslor din 1755.
No. 2) Gh. Ghibanescu. Catastihul Vamilor Moldovei din 1763.
No. 3) Oh. Ghibanescu. Breasla miseilor I locul calicilor din tali.
No. 4) Gh. Ghibanescu. Samile visteriei Moldovei din 1763.
No. 5) Gh. GhibAnescu. Hrisoavele targului Falciu.
No. 6) Gh. GhibAnescu. Hrisoavele tArgului Husi.
No. 7) Oh. Ohibanescu. Spita Neamului Bädarau.

fl

www.dacoromanica.ro