Sunteți pe pagina 1din 410

Fascicola 5.

-1925

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI
ri

SUM AR: -

I. STUDII : Sever Zotta, Mdndstirea Golia (pg. 1-39); M. CostAchescu,


Satul Prigorenii (pg. 40-69); Gh. GhlbAnescu, Sama visteriei Moldovei din 1763
(pg. 70-121).
II. DOCUMENTE : A. Locurl. P. S. S. Iacob Episcopal Husilor, 13 doc. inlre
7177 (1669-1798 (pg, 122-129); N. A. Bogdan, 16 doc. intre 7241 (1733)-1807
(pg. 129-146); A. BAleanu, 15 doc. cu regeste intre 7173 (166.5)-1778 (pg. 146
161); M. Burghelea, 9 doc. intre 7269 (1761)-1825 (pg. 151-159); M. Costachescu,
23 doc. cu regeste intre 7215 (1707)-1768 (pg. 160-170); Gh. GhibAnescu, 38 doc.
i regeste intre 7156 (1648)-1787 (pg. 171-182); Traian Ichim, 10 doc. l regeste
intre 7150 (1642)-1844 (pg. 182-192); Pr. V. UrsAcescu, 1 doe. din 1765
(pg. 193-194).
B. Lucruri. M. CostAchescu, 7005 (ildusestii); 7036 (Berheci): 7041 (Condres-
tii pe Tclejna) 7064 (Zorilestii); 7064 (Humorul), 7015 slavon (Sdcuenii); Tr. Ichim,
7169 (spanzurdloare); 7224 (bis. sf. Lazdr, mile); 1786 (Berdrie in Pdcurari), 1793
(tib ; 1799 (tij a Mileroaei), 1803 (berdrie jidovascd), 1817 (feredeu jidovdsc), 1841
(Spanzurdloare la Nicolina), 1824 (meidanuri in Iasi), 1814 (Pia(a sf. Teodor), 1825
(Berdrie in Pdcurari), 1825 (Taxele pe here si Sf. Spiridon), 1832 (take de berdrie),
1832 (inventariul unei berdrii) 1776 (Mae la hotard), 1797 (act de despdrlenie), 1831
(meidanul sf. Spiridon). 1837 (avaetut meideanului Sf. Spiridon), 1856 (tij), 1841
(vornicia de poartd) ; Gh. GhibAnescu, 7172 (plata capului), 7072 (sinet de bani la
Turd), 1776 (podia de la Fdlciu), 1776 tij), 1777 (vaira tdrgului Fdlciului), 1785 (tij)
1798 (tij), 1776 (Proclama(ia la alipirea Bucovinei), 1791 (Banda), 1785 (Targove(ii
de Husi i Episcopia), 1792 (tij), 1792 (nobilii Ghilescu), 1825 (tij) 1815 (feredeu
jidovesc Sarata), 1820 (popasuri de drum spre Tarigrad i Brusa), 1827 (hrisovul
Hdrpdsestilor), 1800 (tabard) 7268 (primal buget al Epitropiel sf. Spiridon), (pg.
195-233).
C. Persoane. Gh. GhibAnescu, Spila neamului Bcidtirdu (pg. 234-257).
III. MANUSCRIPTE VECHI: Eufrosina Simionescu, 1592 din Codex Cohal-
miensis (258-269). Gh. GhibAnescu, Din Faptele Apostolilor din 7154 (pg. 263-268).
IV. INSCRIPTII S1 NOT17'E DE PE CARTI: Gh. GhibAnescu, M. CostA-
chescu, i V. UrsAcescu, inscripiii i notite de la Vaslui, muzeul Buc., Bolgrad,-
Gherla, Mercuria Ciucului, Reghinul Sdsesc, Beresti (Covurltiz), Dorohoi, Preutesti,
Hangu, Mdcleirjesti si Oltenesti (pg. 269-278).
V. VARIA. Gh. GhibAnescu, 7072 (Zapis romdnesc), 1775 (Mdcdrestii), 1778
grecesc (actul de nastere a lui Carussi), 1237 text turcesc, 279-281.
VI. haqII IN CRONICARI qt CALATORII STRAINI : Gh. GhlbAnescu, Iasii
in Nec. Costin, Ion Neculce i Contemporanii lor intre 1700-1710 (pg. 281-286);
M. Costfichescu, 1asii in dr. Andreas Wolf, 1808 (286-291).
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI ql COMUNICARI : Activi-
tatea comitetului muzeului pe anul 1925 e cuprinsd in procesele verbale (No. 57-70),
cu care prilej s'au fdcul diferite comunicdri, ce sant date in amdnunt la labia de
materii (pg. 291-357).
VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu i M. CostAchescu, (vezi labia de
materii) pg. 358-379.
IX. ADDENDA, Sever Zotta, Streimosii principesei noastre mostenitoare (sfdr-
f it)-379-392).
TABLA MATERIILOR $1 1NDICELE CRONOLOGIC AL DOCUMENTELOR
din care 187 intregi si 118 regeste, pag. 393-402.

IA 5 I
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMANEASCA"
1926
www.dacoromanica.ro Pretul 200 lei .
^

AVIS
Preful Fascicolei I, apdrutd in 1921 e de 60 tel
) a
- 5, 1922 ) I , )
15 90 ),
1) III,
71 1923 )) )1 150
17 77 17

7, 5, IV, ,, - 1924 - 200 77

Fascicola de falai pe anal 1925, costa 200


Toate la un loc se expediazd recomandat contra pleitei
de 700 lei.

Mandatele postale sd se trimeatd pe adresa D-Iui


AI COSTACHESCU, casierul Muzeului, Iasi, sir.
Fair, 6 (12). 1

Corespondenta ce priveste Redactia a se adresa D-lui


Oh. Ohibdnescu, Directorul Buletinului, sir. Rafail no. I , Iasi.

Persoanele, cari vor binevoi a dona orice object


pentru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui Sever
. Zotta, Conservatorul Muzeului, strada Cuza-llodei, in
curtea Risericei Sofia, .

Scopul Societdtei Istorico-Arheologice a Muzeului Municipal Ia$i este


de a publica un BULETIN, cu cuprins istoric $i arheologic, care va
cuprinde acte de proprietate, sau de interes public, care privesc Ia$ii,
inscrip(ii lapidare, acte ale bisericilor din Ia$i, vederi fotografice ale
monumentelor din Iasi, planuri, facsimile, genealogii, documente de
importantd istoricd sau economicei ce privesc Moldova intreagd.

www.dacoromanica.ro
Fascicola 5.-1925

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IASI

SUM AR:
I. STUDII : Sever Zotta, Mdndstirea Oolia (pg. 1-39); M. CostAchescu,
Satul Prigorenli (pg. 40-69); Oh. GhlbAnescu, Sama visteriel Moldovei din 1763
(pg. 70-121).
II. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iacob Episcopul Hugilor. 13 doc. Inlre
7177 (1669-1798 (pg, 122-129); N. A. Bogdan, 16 doc. hare 7241 (1733)-1807
(pg. 129-146); A. BAleanu, 15 doc. cu regesle Intre 7173 (1665)-1778 (pg. 146
161); M. Burghelea, 9 doc. hare 7269 (1761)-1825 (pg. 151-159); M. CostAchescu,
23 doc. cu regeste intre 7215 (1707)-1768 (pg. 160-170); Gh. GhibAnescu, 38 doc.
;1 regeste intre 7156 (1648)-1787 (pg. 171-182); Traian Ichim, 10 doc. f t regeste
intre 7150 (1642)-1844 (pg. 182-192); Pr. V. UrsAcescu, 1 dor. din 1765
(pg. 193-194).
B. Lucrurl. M. CostAchescu, 7005 (Hduse;ti1) ; 7036 (Berheci); 7041 (Condref-
tii pe Telejna) 7064 (Zorilegii); 7064 (Humorul), 7015 slavon (Sdcuenii); Tr. Ichim,
7169 (spanzuratoare); 7224 (bis. sf. Lazdr, mile); 1786 (Berdrie In Pdcurari), 1793
(HD ; 1799 (tij a Mileroaei), 1803 (berdrie jidovascd), 1817 (feredeu jidovdsc), 1841
(Spanzurdloare la Nicolina), 1824 (meidanuri In 141), 1814 (Pla(a sf. Teodor), 1825
(Berdrie I,, Pdcurari), 1825 (Taxele pe bere f l Sf. Spiridon), 1832 (taxe de berdrie),
1832 (inventariul unei berdrii) 1776 (bdtae la hotard), 1797 (act de despdr(enie), 1831
(meidanul sf.. Spiridon), 1837 (avaetul meideanului Sf. Spiridon), 1856 OW, 1841
(vornicia de, poartfl) ; Oh. GhibAnescv, 7172 (plata capului), 7072 (sinet de bani la
Turd), 1776 (podul de la Fdlciu), 1776 tij), 1777 (vatra tdrgului Fdlciului), 1785 (tij)
1798 OW, 1776 (Proclama (in la alipirea Bucovinei), 1791 (Banila), 1785 (Torgove(ii
de Hull ;I Episcopia), 1792 (tij), 1792 (nobilii Ghilescu), 1825 (tij) 1815 (feredeu
jidovesc Sarata), 1820 (popasuri de drum spre Tarigrad i Brusa), 1827 (hrisovut
Hdrpdgltilor), 1800 (arbarii) 7268 (primal buget al Epitropiei sf. Spiridon), (pg.
195-233).
C. Persoane. Gh. GhibAnescu, Spita neamului Bäddrdu (pg. 234-257).
III. MANUSCRIPTE VECHr: Eufrosina Simionescu, 1592 din Codex Cohal-
miensis (258-269). Oh. Ohibfinescu, Din Faptele Apostolilor din 7154 (pg. 263-268).
IV. INSCRIPTII ql NOT1TE DE PE CARTI: Oh. GhibAnescu, M. Costa-
chescu, fi V. UrsAcescu, inscriptii f I notile de la Vaslui, muzeul Buc., Bolgrad,
Oherla, Mercurla Clucului, Reghinul Sdsesc, Berestl (Covurlul), Dorohoi, Preutelti,
Hangu, Mdddrjelti fl O1lene;t1 (pg. 269-278).
V. VARIA. Gh. GhibAnescu, 7072 (Zapis romdnesc), 1775 (Mdcilreltli), 1778
grecesc (actut de naltere a lui Carussi), 1237 text turcesc, 279-281.
VI. IASII IN CRONICARI 91 CALATORII STRAINI: Oh. GhibAnescu, Ialli
In Nec. Costin, Ion Neculce ;1 Contemporanii lor Intre 1700-1710 (pg. 281-286);
M. CostAchescu, lalii in dr. Andreas Wolf, 1808 (286-291).
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATER1 SJ COMUNICAR1 : Activi-
tatea comitetului muzeului pe anal 1925 e cuprinsd In procesele verbale (No. 57-70),
cu care prilej s'au fdcul diferite comunicdri, ce sant date in ,amdnunt la tabla de
materii (pg. 291-357).
VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu l M. CostAchescu, (yea tabla de
materli) pg. 358-379.
IX. ADDENDA, Sever Zotta, Strdmolli principesel noastre moltenitoare (sfdr-
lit)-379-392).
TABLA MATERIILOR I INDICELE CRONOLOG1C AL DOCUMENTELOR
din care 187 Intregi ;1 118 regeste, pag. 393-402.

AS
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE VIATA ROMANEASCA"
1926

www.dacoromanica.ro
Preful Fascicolei I, apdruM in 1921 e de 60 lei
11 ), 21 1922 )y 90 1.7

71 71 1119 )7 1923 150 ))

/9 /7 IV, ff 200
1924
Fascicola de Ma pe anal 1925, costd 200
Toate la un loc se expediazd recomandat contra pldtei
de 700 lei.

www.dacoromanica.ro
'ralsolcula V k1925).

lOAN NECULCE
SULETINUL MUZEULU1 MUNIC1APL, 1A$1

Manastirea golia
SCHITA ISTORICA

,Golia in Moldova este 0 mare mAnastire


A Maicei pomnuitii. inAuntru in cetate,
Zidire a lull Vasile Von si are o lcoana
FAcatoare de minuni I vrednicA de mirat in
veacul acesta.
Mare minune si podoaba orosului la§1,
Precum e Sdrindar, podoaba Bucurestiului,
E inchinata MAniistirei Vatopedi.
1 cum se zice bogatA qi linA de podoabew.
Chesarie Dapontes 1).
I. SECOLUL al XVI- lea.
Precum reiese din versurile entusiaste ale cronicarului grec dirt secolul al XV111-lea,
Goliei i sa cladea de cdtra acest-om cult preferintd fata de celelalte mandstiri ale lasu-
lui. S'ar putea crede noate din cauza Ca era inchinata unei manastiri grecesti pe ace-
lasi Sf. Munte, unde Chesarie, in mirenie Constantin, era calugdr, la Xeropotam. Dar
§i multe alte mandstiri erau inchinate, dintre cari si aceia, care putea sã rivalizeze in
frumusete cu Glia, Trei-Ierarhi, inchinata cha comunitkif manaAirilor muntelui Atos,
deci §1 Xeropotamului. Dapontes de altfel nu este isolat cu parerea sa; o alta persona-
litate a veactrlui al XVIII-lea, rin orri inteligent §i care a ca ãtorit mu% Petru cel Mare,
cid si el Go lief 1ntdietate. Vizitand 1asul in cursul rasboiului din 1711, ;,au imblat Impd-
ratul", scrie Neculcea, ) pr n toate mAndstirile de le-au vazuj si din toate i-au mai
placut mdnastirea Golia, zicand cd 'are trei leluri de mest.suguri : lesesc, grecesc §1
rnoschicescu.
Cel mai cult dintre cronicar i nostri, Miron Costin, care a vazut si el opere de
arta occidentala, atat in Polonia, unde a stucliat, cat §1 in Ungaria §1 Austria, unde a
luat paTte la rdsbolul din 1683, se pronunta in acelas sens, scriind : Inteacesti ani au
zidit Vasile Von' si laudata monastirea in orasul Ia§ilor, intaiu supt nume a trei Diva-
Pori bisericei, ce se zice : Trei Sveatiteli, mai pe urma, a doua mpnastire, ce se chea-
ma G)lia, cti fdpturd cum sa vad pèste toate monastirile aice in tarn mai iscusite" 9
' Nici aft, cancl..Golia se afia inteo stare de semi-mina, in mipozul unei curti pe
cat de mari, pe atat de 2$eglijate, iar Trel-lerarchi opreste pasii strainilor prin originalitatea
exotica a frumusetirsale arhitectonice, nu lipsesc glasuri, cari, mai ales ce priveste- jfl

1) Enumerarea bisericilor si mAnastirilor vest te ale sf. Marii si despre §coala din
stantul Atinteg trad. din greceste de G. Murnu, in Hurmuzaki XIII, 254.
2) Letopisete 11, 315.
3) Ibid. I, 310.

www.dacoromanica.ro
SEVER ZOTTA

teriorul dau preferintA formelor nobile si majestoase ale Gorei, fall de 4-isipa orbitoare
de aur si pietre Mlle ale Trei-lerarhilor.
Vechimea mAnAstirei Gol,a este discutatA ; in nici un caz nu se poate admite a
data 7054 (1546) Ian. 12, de pe o evanghelie a bisericei, ferecatd de loan Go Idi Mare
Logo fat este exacta.
In 1546 a fost Mare LogofAt unul Matiicq, (Dec. 1545 0 probabil fArd intrerupere
pAnd in Apr. 1548.) '), pe and, Goldi 7) a fost Mare Logofdt abia in 1572 9.
Probabll avem a face cu o sapare de condel si este a se ceti 311A (7084) in loc
de 3HA (7054). Anul 7084 (1576) ar corespunde tocmai cu timpul and Goldi a fost
Mare Logofdt (1572-1578). Si o altA consideratiune se Impotriveste anului 1546. Evan-.
ghelia o darueste GolAi impreunA cu sotia sa Ana §i pentru sufletele parinctlor si copiao...
Trebuie sd presupunem cd Ana era femeie in varsta mijlocie, fiind nevasta unui Mare
Logofat si avand copii. Ce vArstA ar fi avut-o insA Ana in 1606, and inchinA rnd-
ndstirea Vatopedului ? 90-100 de ani ? Cu exceptiuni nu trebue sl contAm in chestiuni
cronologice. Ca cea mai veche data' autenticA trebuie deci sd admilem inscriptia de pe
crucea de aur, ddruitA de Maxim Burnar Vornicul ci sotia sa Antimia in 7072 (1563
1564) 9. CA biserica a fost ziditd abia c. 1564 pare a confirma si pomelnicul el,
care mentioneazA ca cel mai vechi Voevod pe Mexandru. (LApusneanul, 1552-61 si
1564-68). DacA ea ar fi din 1546 s'ar fi mentionat si Domnul de. atunci Petru Rares.
Din inscriptia din 7054 (?) reiese cA biserica era de piatrd, iar din alta, de pe o
evanghelie rdscumpAratA de loan Golai dela TAtari cu 1.200 aspri si donatA bisericei
in 7083 (1575) Martie 9, cd era situatA la marginea (u n crp,ulki) targulni laci. 5)
,
II. SECOLUL al XVII-lea.
Afara de inscriptiile acestea, nici un document nu ni mai mentioneazd biserica Go-
liel pdnd la la 1606 (7114) Ianuarie 20, and Mitropolitul de Spceava Teodosie Bar-
bovschi dimpreunA cu Episcopii Agaton de Roman, loan de Radduti §1 Filoteiu de Hu§i,
confirmA a Ana, vAduva lui loan Goldi cu fiul el Mihail au inchinat a lor srantA bi-
searicA ce este de ansii zidita" mAnAstirei Vatopedului cu argintarii, cu vesminte si cu
toate cArtile bisericesti si cu toate casele, satele si viile ei" 0). Actul de inchinare pro-
prlu zis, care va fi precedat mArturia Mitropolitului, nu ni este cunoscut, insA el va fi
avut acelas cuprins ca intArirea lui de cdtrA leremia MovilA Voevod in 30 Martie al a-
celuia§ an. Ea este neob'snuit de lungd si afldm din ea cd biserica pe care o au ri-
dicat raposatul loan Golia Logofdtul impreuna cu sotia sa" a fost din nou ziditag de
ea si fiul ei Mihail, aded restauratd. Averea daruita de Ana Logofeteasa bisericel cu-
prindea numeroase sate : Rujinti pe Ciuhur, Burndrefti pe Bdc, pArti din Goltesti pe
Botna, si Turcesti pe Bdrlad ; ua loc de casA in Iasi puncle au fost casele Logofatului
boeriul loan Golia rAposat," un loc de dughene, unul de berdrie", 10 fAlci de vie si mai
multe glace de tigani. In schimb calugarii Vatopedului trebuie sa o pomeneascA de douA
ori pe an cu paraclisuri si cu colivi," sA o grijeascd in caz de sdrAcire sau
boald si ceia ce era neobisnuit in danii de acest fel : sci-i faed f i cdte cloud rdnduri
de haine, unul de iarnd f i allla de yard". Mai au a-i da §i bucate" cdnd li va fi
cu inlesnire". 7)
I) Ghibanescu in Uric. XVIII, 449.
2) Slav.=--golul.
3) Ghtbdnesqu, Surete, ci lzvoade, V. 225.
4) Melchisedec, Notite 1st. si arh. 231 si lorga Inscriptii din bis. Roth. II, 16 g,
5) Melchisedec ibid. 2304 lorga. ibid. 169,
6) Traducere rea la Arh. Stat. laA Tr. 1764, Fp. 2013, Dos. 49, F. 16. Mentioa
nat e docurnentul in Melchisedec op. cit. 232 si in Cron. Romanului I, 237.
7) .Melchis6ziec, ibid. 232-236, v. ci Uricar IX, 139,

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 3

At At cele trei inscriptii, cat i cele douA documente, nu pomenesc decAt biserica
cu hramul Inaltarea Domnului, dar nu este vorbd de o manastire. S'ar pArea deci cl
abia cAlugArii dela Vatopedul au transformat acest sfAnt agezamant in mAnAstire.
IntAia mentionare, nouA cunoscutA, a Goliei ca mandstire o avem abia din 7123
(1614 15) cAnd mai multi marl boieri mArturisesc cA nau venit inaintea noastrA a tu-
turora parintele Grigoric egumenul dela sfAnta mäntistire a lui Goliea Logofat §i cu tot
soboril dela aceastA sfAntA mAnAstire din lagl, ce se chiamä dela Vatopedi: anume cA-
lugArii sunt acegtia ermonah Arsenie i ermonah Ignatie i losif staretul I losif gi Oa-
vril gi Partenie giVarlaam, diaconul gi alti cAlugari bAtrAni i tineria mArturlsind cA au
vAndut Rujinti, din tinutul lagilor pe apa Ciuhurului, dat de Ana Golieasa Logofeteasa,
lui Nichifor fost mare LogofAt pentru 500 de galbeni unguregti, din cauzA cA mAnAstirea
Vatopedul e ajunsA la mare sArAcie i neputing ce ei s'au intAmplat de cAtrA pA-
Orli" IncAt stint dlogite toate argintAriile la mAinile pAgAnilor, pAna vor scApa din-
teacea napaste ce trag". 1). Grigorie ar fi deci cel mai vechi egumen, nouA cunoscut,
al Goliei.
CumpArAtorol mogLi este rAzvrAtitul LogolAt al lui Stefan To mga, Nichifor Beldiman,1
decapitat ImpreunA cu Hatmanul Sturza i Visternicul Boul In Noemvrie 1615. a) In-
tre boierii, cari clau mArturia este gi Boul ce-au fost Visternic mare.a
In 7129 (1621) lulie 4, mAnAstirea are un proces cu cAlugArii dela mAnAstirea Aron
VocIA 4) pentru dottA falci de vii la Piscopa (dealul Episcopului din Cotnar) cari, pre-
find cei dela Aron VocIA, li-au fost date de Radu VodA gi au lost cumpArate dela Boul
din Suceayaa, pe cAnd cei dela GolAi" spun .cA sunt zestrea ii Chiritoe dela PArcA-
1Aboe de Hotin" ca i alte douA fAlci din dealul BAlAmutAlor, date mAnAstirei.
Chiri(oaia este sora Doamnei Elisaveta a lui leremia MovilA Voevod, sotia lui
Dumitrachi Chirita Paleolog mare Postelnic fiica lui Gheorghie IzIozeanu (de Lozna),
T

PArcAlab de Hotin. 5) IntrucAt cumnatul ei, leremia kMo vita, este unul din principalii ctitori
ai mAnAstirei, mencionat in pomclnic §i reprezentat in fresca ctitorilor, legAturile ei su-
f1etegti cu Golia se explicA.
Dat-gi potrivnicul Movilegtilor, distrugAtorul casei lor, Stefan Tomga Voevod, miluegte
mAndstirea. In ,7130 (1622) April 20, hArAzegte el cu blagoslovenia Arhierieilor Anas-
tasfe Aihiepiscop gi Mitropolit Sucevei, Atanasie al Romanulul, Etrem al RadAutilor gi
Mitrofan al Hugilor, mAnAstirei Golia, metoh al sfintei marei Lavre Vatoped, satul To-
megtii, fost drept domnesc, in ocolul tArgului lagului, mai sus de gura Bahluiului. PA-
rrejil sA-1 tread pe el, Doamna, copiii gi parintii lui, in marele i micul pomelnic. 5) Un
potrivnic al lui Tomga, urmagul 1ui, Radul Mihnea Voevod, IntAregte totugt aania aceasta. 7)
In 7139 (1631) Februar 1, supt Moisie MovilA, mAnAstirea Golia (nroma4a) din mij-
locul (no cp-kA") tArgul lagideci nu mai este la margine"ca in 1575ci tArgul s'a
intjns spre TAtAragiare o pricinA cu toti sAtenii din MovilAu, ce sA numegte gi Peg-

1) Uricar, V, 213-15.
2) GhibAnescu in Uricar XVIII, 452.
3) Let. 1, ei5.
4) Bianu, Doc. romAnesti, I, 62 ; gregit acolo : Miron VodA".
5) Arh. Genealogica II, 230. E aici locul sA mentionAm cA Maria de Lojna (3a
Amen) Cluricina (Hypirmua) Postelniceasa este chiar Lhiritoaia, Jur din neamul Curicin.
(Hurm. II, Supl. 1I, Nr. 196 ) gi 0. Forst In Przyczynek do najdawniejszei genealogii
MohylOw", 6, n. 1):
6) Arh. Stat. lagi, Tr, 661, Op, 727, Dos. 102, F. 78,
7) Ibid. F. 80.

www.dacoromanica.ro
4 SEVER ZOTTA

tera in tinutul Orhei pentiu o moarg, mai sus de Peoterea la MihAilao6 pi altele. CãIu-
gAri aratg ispisoace dela Golge fost LogoiAt, loan Von', Petru Voda, Aron Vo,ZIA pi
leremia VociA oi cgotigg. 1)
Tot supt Moisie Movilg, in 7142 (1634) Martie 15, au cluggrii o altg pricing, cu
m Angstirea Bisericani rentru satul VAngtorii din tinutul Neamtului. i dupd aceastA

zice documentul,i,argo s-au sculat calugArli dela mAngstrrea Goliea din faoi oi au u In-
blat cu vicleniile lor i cu strAmbatate i -au fgcut niote drese scriind cã lor le-ar fi
dat acel sat cucoana Maria Kiritoae oi Domnia mea Cll boe ii nootri am judecat cu
dreaptg judecatA, am lAsat stapgnirea lor in zgdar oi i-am trinifs la tara leoeacg ca sA
aducA carte de la dAnsa de isnoavA ca sA otie Domnia mea adevdrul, cui s-au dat acel
sat ; oi am pus soroc ca sA adua soroc.
Bisericanii iarAoi au adus alt zapis cu mare jurAmAnt oi alta scrisoare deose-
sebitA instl§i la Domnia mea, de la cucoana Maria, scriindu-ne inotiintare cA au dat a-
cel sat la 13isericani 2) oi Golieuilor n-au d-at nimica ; -asupra s Apdn'rei aceotiea au 1A-
cut ei sAnguri cu viclenia lor, WA de otirea ei. i Domnia mea cu al nostril sfat va-
And atAtea adiverinte oi stapaniri la nigna Bisericanilor, i-am indreptatit, vAzAnd dela
dAnoii alfg chezgoie, iar Golienii au rams ruoinati inaintea Domniei mete oi din t9ata
pravila pamantului. ram luat dela ei i un ispisoc ce au avut oi am zis la Divanul
Domniei mete oi ei au rgspuns inaintea Domniel mele alte dovezi de sttpanire n-au ; iar
de vor gAsi cu vreme Golienii scrisori de stApArlire asupra acelui sat ca sA sA ia dela
dAnoii ol sA sA dea Bisericanlor, flind fAcute cu strArnbAtate oi cu vic1enie...",3)
Dreptatea judecatii Domnitorului, nepot de frat e. al lui leremia Movilg, nu poate sã
fie pusg la indoialg.
Un proces a6emgnAtor 11 are mAngstirea in 7143 (1635) April 8, inaintea lui V a-,
site Lupu cu mAngstirea Agapia, ,,pentru un loc de moarg i i loc de prisaa, ce este
in hotarul Chipereoti in gura Bahluiului, unde cade in rgul Jijiia." Caluggrii Golai" a-
ratg tin ispisoc dela Constantin MovilA Voevod cum au dat acel sat Chipe,eotii Kiritei
Postelnicului. iar Kirita I-an dat miluire mAngstirei i impreua cu acel ..sat s-au luat pi
acel vad de moarg i acel loc de prisacA ; cei din Agapia aratg Msg., ispisoace dela Aro'n
V. V., leremia V. V., Simeon V. V. oi Radu Mihnea V. V., iar Gotta pierde. s)
Acelao Domn InsL intgreote in 7155 (1645-7) manastirei Oolia mai rnultJ s0e,
intre cari unul dat de MArica, jupgneas lui Chirita, altul de acesta i iar altul dela Ale-
xandru MovilA V. V. 1ntre ele sunt of Stolnicenii, care acum sa ch-arnd Pohribenii" La
Soroca. 9.
§riri importante despre biserica Golia le ggsim in naratiunea Arhidiaconului Paul
de Aleppo, care dupA '1652 Septemvrie 1, 3) Intovgraoi pe Patriarhul Antiohiei, Micarie

1) Documentele d-lui Paul Gore din Chilingu. Documentul e suspect, de oarece


n'are nici o isciUitura, iar GolAi e numic numai biv LogofAt in loc de bir trel Logoiat
2) V. dania din 7128 (1620) Apr. 14, in Arh. ist. it, 71-2.
3) Uricar, VII, 124-7, trad. din slay. Se pare a supf Moisie VodA unul dintre
calugAri se indeletnicia ci inventarea hrisoavelor ; v. i nota preced ntg.
4) GhibAnescu spisoace i Zapisa II, 04-5. Procesul e reluat stint Gh. tefan li
7162 (1654) 101. 8 oi Golia pierde din nou (v. condica Mitropoliei, (ms.) 141-42) Pro
babil cA i acest doc. dela Constantin V. . facea parte din cele plastogr4 ate- in j Ira!
numelui lui Chiritg oi al sotiei sale.
5) lorga, Stud oi doc. VII, 211.
6) Arh. ist. P, 59 urm., nude la p. 65 se mentioneazd asAtoria de curAnd" a
Ruxandei, fiicej lui Vasile Lupu cu Timuo Hmielnicki, care avu loc in 1. Sept. c. n..
165 (Hurmuzaki, IX, 15., oi lorga, Acte oi Fragmente, I, 209); deci descriere4 cAlgtoriei
e posterioarg acestei date.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 5

inteo cAlatorie prin Moldova §i Tara Romaneasca. B'serica K.) lia", atunci supt ingri-
jirea egumenului Teodosie, n'a fost inca termiratA i 'totu§i ratu asupra calahrului strain
o puternicA ,impresie. Rewoducem descrierea loi.
Merseram in t Asurd sã vedem manastirea MaLcei Domnului, care apartiue Doam-
nei solid beiului, fiind ziditd de ea de rurcind. Biserica e foarte frumoas.1. Acolo se
afla o -veche §1 miraculoasa idroand a A lied, Domnul i, incadratA in 24 de rosafie.
Manile §i bratele sale stint de aur curat, facandu-se cu deosebiti clieltuiala din partea
D amnei cAci fiu-sdu "Stefan Vocla, cAzAnd in boala grea §i, fiind dus de catrA mama
sa la picioarele gcelei icoane, laminut s.a insanato§it. Dinaintea icoatiei sunt candele
de argint aurae, cari ard totdeauna. In fata u§ei sanctuarnlai silt patru candelabre de
bionz, mai frumoase §i mai strAlucite decatraurul, lucrate ki Dalemarca §i platitese
zicecu gretnasea lor in argint.
Din dosul jetului beiurult pe o coloand e portretul liii Vasile-Vodi, in toatd statura,
inteo haind blAniti ci samur i t nand in mAnd efigia b:sericei, in care o prezintA spre
binecuvantare Dimnului npstru incunjutat e ingeri. DupA el sta. nevasta-sa Doamna,
o principesd eircasianA, in o hainj tot de samur §i urm# de fiicele sale, dintre cari
una e acum, in Polonia §i o alfa fu cAsAtorita do eurtind'dupa fiul Cazacului Hmielnicki .
Lang& ei este Stefan-VodA cu o a treia sord, cari dupA aceia furA clu§i in Galitia (who
afterwards were taken into Russia). Ambii in haine frurnoase §i de b asaminare intocmai.
LAsand,biserica, mersem la masa, urcandu-ne in clopotnitA, care e forte mare §t,
vecli;e §i nu. ar e. perechie in toate aceste tan prin indlfime, ldrgime si magnificenfe.-
Din expunerea interesankA a lui Paul de Aleppo reiese Ca biserica, refAcutd do eu-
rand, c. 1-651, apartinea Doamnei care o inzestrase §i cu miraculoasa icoana. Impor-
tantd e §i arAtarea vechiwei turuului Golia, ficut poate de Movilesti, cari, cu cumnata
lor §1 sotul ei, se aratau atat de darnici fald de manastire §i (Ieremia-§i Doamna Elisa-
veta).,sunt cuprity in pomelnic. Acesta cu.prinde i intreaga familia a lui Vasile Lapu,
precum nrmeaza : Fasilie roevod, Ecaterina Doanina (Cercheza) l'eodosia Doamna (la,
n. Bucioc) Stefan Vfoe]v[o]cl. Rulanda Doamna 9 (Hmielnicki) Nicolae, Irina, Maria
Dqamna (Radzivill) loan T'vd." Irina ar fi a treia fiicA. mentionata, credem, numai in
haratjunea Tui Paul de Aleppo. NicOiae ar fi_ un flu neennoseut, mort tanir.
Evident ca din recuno§tintA pentru vindecarea lui, Steldnita Vodi, dealtfel din fire
z_burdelnic, muratic §1 chia) patologic 9, a dat o deosebita atentie mAnastirei, a Carel
transformare nu fusese terminata de tatd-san.
In 7168 (1660) Martie 22, milue§te el pe a noastrA din nou ziditi manistire Go-
lia din mijlocul targului la§i" cu cloud sate, iertand totdeodati sate'e de toate dijdiile §i
angAriile. Cu acest priej inchina el din nou mandstirea Vatopedului ce au zidit-o Ar-
cadiu §i Andrian imparatii" 3)
In acela§ an a7terminat Sterinita Vocla opera inceputi de. pAriintii sai, precum a-
fata urmitoarea ins:riptie din pridvorul bisericei
MUM HUM COM ii cy. rocrykumum CHA II czaosuouum crro Ax,s. Cf 43 pagh r
H.H.HEMS IC XS Ica KLICHAlf KOEHOAA II CA3A4 CIA cra itotiactrup, rA,KE ect XpAIH BUM-
MLA. H HE CZIVAIMIC 111M, CS [10M0111110 IPICK/1 163 OTEIPII 110fROAA CHh RAMIE acquoils,
czno-lum l, HAT 3P6If, tl I MI NA.

10 Din cas. cu Teodosia (Tudosca).


2) Constantin Capitanul, ed. lorga, 149.
3) Arh. Stat. la§i,Tr. f.68, 0. 616, Dos. 11. F. 326.-- ArAtarea acestor ImpArati
ca clitori pare legendara. Arcadie (+ 408) §1 Adrian (+138) sunt prea indepArtati ; ,tot
a§a ne. indoim Ca Constantin cet Mare (+337) a fost primal ctitar (Rev. BiS. ortociOxA
Rom. XVIII, 556) ci credem ci acesta e confundat cu Const. Monomahul (+1054)
sppt care sa se fi fondat pe langA Vatopedul §1 Xeropotamul, (Encl. Mayer.)

www.dacoromanica.ro
6 SEVER ZOTITA

In traducere : en voia TatAlui i cu ajutorul Fiului §i cu sAvAr§irea, sfantrilui Duh,


latA ct. robul Domnului Dumnezeului nostru Isus firistos, lo Vasile Voevod, am zidit a-
ceastd sfAnta mAnastire uncle este hramul InaltArii, §i nefiind savAl-§ita de mine, cu aju -
torul Jul Dumnezeu lea tefan Voevod, fiul lui Vasile Voevod, am sAvAr§it-o la anul
7168 (1660) Mai 24. 1)
Existau deci to 1660 biserica In toatA splendoarea el i turnul impunAtor, clopotnita.
Dar zidurile 'Matte, se pare cA lipsiau, cAci in 7176 (1667-8) supt Duca VodA, se
ridicã cunoseutele patru turnulete in cele patru colturi ale curri cu cheltuiala egumenu-
lui Macarie. Este de presupus cA odatl cu ele s'a Mut §1 zidul, cAci de altfel n-ar fi
avut nici un rost, Fiecare turnulet are in jtful stemel Moldovei urmAtoarea Inscriptie :
nirro 'Ito) Ao6x2 Botp68a, auvapoil Maxaplou troutsivou7 tpoe. in traducere : Turnul, lo Duca
Vo vod cu cheltuiala lui Macarie egumenul,-7176" 2).
In 7176 (1668) Mai 9, supt Ilia§ Alexancicu Voevod, mAnAstirea avu o pricing cu
Gheorghie Catargiu 9 propriefarul satului Pe§terea, la Orhei (v. m. s.) ale cArui hotare
s fi fost impresurate de .cAtrA satul Trabujiani al mAndstirei ; se ()Mond o cercetare. Se
pare cA cheltuiala cu turnuletele, Goliei au pug pe Macatie in oarecari incurcAturi finan-
dare, cad in 7177 (1669) lulie 15, eromonahul Macarie cu tot soborul mAnAstirei Go-,
lia mArturisesc pentru ni§te dugheni pe ulita ChervAsAriei, cari au fost ale lui Simion
Tatarul, al cArui fiu vAnduse jumAtate din ele lui MacsAn, proegumen, iar jumAtate le
dAduse danie Goliei. Macarie a vAndut dughenile lui Paraschiv lost CAmAra§. Carstea Va-
me§ul 4) insA, care däruise dughenile lui Tataru, le rAscumpArA cu 400 de lei, iar Golia
cumpArA alt loc pentru mAnAstire de am lArgit locul Ch6vArAsiei, care noi o am fAcut
de iznoavA ChervAsArie nouA" 0.
CAtrA 1670 calugarii Goliei au iar o pricinA cu Gheorghie Catargiu pentru locul
unei sAli§te ce sA chiamA Golge§tia impresuratA de cAtrA Catargiu. Oamedi bAtrAni, cari
unii tin tninte de la Aron Voda, akii de la Ion Poda" §1 tiu cl silftea GolAe§tii pe
Raut este alAturea cu Stojistea, n-au apucat" insA, s5 tie cAlugArii acel Joe 9.
Dupl ce Gotta avu ziduri §i turnuri, era firesc cA deveni un loc de adApost in
vremuri turburi pentru averile miyAtoare ale cetAtenilor. Totu§i instinctul de praddcine.
nu-I cunoa§te azinu se opri dinaintea portii sfinte §i intArite. Astfel in 7179 (1671) la-
lie 16 cu prilejul unei h3tarnicii la Ogoe§ti, in tinutul Tutovei, pentrd nepotii Jul Leon-
darie Varney] lui Vasile Lupu, raze§ii mArturisesc cum le-au perit zapisAle cAnd pri-
meneala lui Vasile Voda, atunci au mArs Duntilrafeo Carnul Postelnicul cel Mare fa
mAnAstire la Gotta de au jAcuit negulitorii §-au luat zapisele" 7).
In 1672, un alt cAlAtor strain, (Jornelio Magni, intovArA§ind armata Sultanului §! a-
jungAnd la Ia§i, viziteazA Gol;a §1 Trei lerarhi §I gase§te amAnddua (mato bene e sun-
tuosei. Cladirea Goliei e de piatrA pAtratA, are o cupola inalta, cloud turnuri §1 stAlpi
la pridvor. Policandrele §i candelele sunt_ de argint ; gAse§tp insJ, ca §i Petri' cel

1) Melchisedec, op. cit. 238 §1 Iorga Inscriptii, II 161.


2) Paul de Aleppo nu le mentioneazA.
3) Doc. P. Gore, Gh. Catargi fiul lui lanachi, Lim de Craiova §i al Mariei Radu
Buzescu, a fost socrul lui tefan VodA Petriceico, §i din el descind toti Catargie§tii din
Moldova. (OhibAnescu, Surete §i" Izvoade IX, spita).
4) Probabil fratele lui Duca VodA.
5) Arh. 1st. I, 182. ChervAsArie-,VamA, dela turc. KervAuseral, (Cihac).
6) Doc. d-lui Paul Gore.
7) GhibAnescu, Sur. §i Izv. IV, 1?3,DumitraVo a fost pQate Ceaur, nepotul cte
Irate al lui Gheorghe Stefan vocia,

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA OOLIA 7

Mare, stiluriamesteeate. I se spune ca intre mesteri au fost i Italieni, chiar din


Roma 9.
Cu procesele Golia n-avu noroc. In 7186 (1678) Feb.,9, Duca VocIA intdreste Trei_
sfetitelor un feredeu si cu scoald' si cu tot venitul ce avea pre ulita Savati, aproape d e
Bahlui", amintind pricina supt Ilia* Alexandru, pentru jumAtatea venitului de feredeu
cAnd au rAmas calugärii dela mAnAstirea Golia din toatA judecata tArei, pentru caci s-au
aflat mai pre urrnA dreaptd danie i miluire numai Treisfetitelor de a Vasile VV. si de
la fiiu sAu Stefan VV. unde si oasele kr aeave (sic) seint iniiantru in biserica, in a sa
zidire" ').
Anul 7188 (168Q) Iunie 8, ni aduce iar o stire cu privire la egumenul Macarie.
Chizesii lui Enachi Zlatariul bdnar" al lui Dabija VodA, mArturisesc cd fugind el la
Baqcov In Tara CAzAc,eascd, au trebtft sA plAteascA pentru el si au vAndut din ce au
gAsit din averea lui, I. a. doo Wei de vie la Sorogari parintelui Macarie ce ai,i fast e
gumen la GolAe" pentru 70 de lei argint, B)
Dela Vasile Lupu Incoace vaza Goliei era in continua" ci estere, cad dacA putea sd
aibd o rivald in frvmusete in Trei lerarhi, nicl o aliA bisericd nu era mai incApAtoare decAt
pa si mai impernatoare grin cadrul zidurilor i turnurilor. Nu e deci de mirare daca pAnd
F,i fosti Mitropoliti nu se considerau declasati, fiind egumeni. Astfel in 7195 (1 687) Martie
11, intAlnim pe un Grigorie yroin .Mitropolit i egumen de Golia" care a fost i na-
cialnic" al mAnAstirii Bdrboiul, deasemenea inchinatA Muntelui Atos, 9
In acelas an Golia a fost greu incercatd, precum aflam din Letopisete 9 : Craiul
Sobietki, incd pogorAnd cu toate ostile sale pe Rrut in jos, precum s-au scris mai sus,
si intorcAndu-se atunce au dat foc de au ars si Trei Sfetitele, Mitropolia cea vechie, si
atunce venind ostile i trecAnd pe lAngd Iasi, an dat foc Monastirei Goliei de au ars ,
Dumnezeu sA nu- i erte, -cA *i-au luat i ei plata spun cd sA-i fi spAnzurat Craiula.
Moartea tragicA a Domnitei Ruxanda la mAndstirea Neamt, datoritã CAzacilor lefegii
ai aceluias Craiu, a pus in cauzA i interesele mAnAstirei Gotta, cdreia, ca si Trei lerar-
hilor se pare cd fdcuse promisiuni pentru cazul mortii ei, cAci in 7197 (1689) Mai 1,
apar inaintea lui Vocid Grigorii Proin Mitropolit Laodichias, egumenul de Goliia si
cu cinstit egumenul si cu tot soborul sEntelor mdnAstiri de la Goliia si la Trei Svetitele"
jaluindu-se de Vasile Cantacuzino, fost Paharnic, pentru bucate i Nine, ramase de la
Doamna Ruxanda si p:ntru mlsia Preutesti. Cantacuzino aratd diata Ruxandei, prin care-I
lasA mostenitor, insA cu indatoriri pentru mAndstirile numite, deoarece qt acestor (loci
meiveistiri s-au tdmplaf mare striceiciune de Wile 1ese0i". El a dat calugarilor bucatele
Doamnei, scAzAnd cheltuielile penti u scoaterea lor din mAna lui Krupenski Postelnicid,
ce au fost mere sd le ia pe sama Craiului lesesz, fiind atunce mare amestecaturA in
tara." IntAmplAndu-se insd lipsa din tara de peste un an, a lui Cantacuzino, fiind dus in
Tara-Munteneascd, a mai rdmas sA dea pAine mdnAstirilor. Mai pe urmA iar au venit
in tail i intracea vreme tAmplatu-sau mAnAstirii Golii a f( supt ascultarea preaosfintitu-
lui parintelui nostril lacov ce a fost Arhieliscop larigradului si a tQatei lumea Patriarh"

1) lorga in Anal. AcacL Mem. Sect. 1st. XXXII!, 55-6.


2) Uricar, V, 237-3$. Doc. acesta vine in sprijinul parerei d-lui St. Metes, Dir. Arh.
Stat. din Cluj. (v. Rev., Arhivelor, \Buc. I, 137-38) cd V. Luau a fost inmormAntat
la Trei-lerarhi.
3) lorga, Stud. si Doc. III, t 0. MonetAria a lui Dabija (1661-5) a fost ultima in
Moldova. Se vede cd a fost datA in antreprizA si nu, s'a rentat. La Rascov a fost rese-
dinta Domnitd Ruxanda cAnd a- fost sotia lui Timus HmielnickL
4) Bul. Muzeului Municipal 14, 12, 260.
5) Let. Il, 36.

www.dacoromanica.ro
A SEVER ZOTTA

§i a trimis Vodd la el pe Pelicteo Costin Hatman §i pe lordaati Rasa mare Vibternic


ca sd le ia sama singur sfintiia-sa impreuna cu borali Domniei meie" §i cu (.gumenul de
Trei-Ierarhi cata pane a Utak rdmas s5. dea Cantacuzino. 0 mertd grau cu mazere facea
un leu, una de sdcard cu m1ai, 6 1, lei. A mai pldtit Cantacuzino §i alte datorii ale
Ruxandei, iar pentru satul ..Prente0i a dat Go lie satul L61",corenii stipt Stand la apa p-
p& in tinutul Iasului. 1)
Cartea de judecata a lui Voda C. Cantemir, nu este decal o confirmare a cdrti
Patriarhului 2) din ziva preeedenta, data in urma delegatiunei juridice, trentionatd in tartea
donmeavd §1 in care se descrlu §i imprejurdrile tragice supt cad a narrit Doamna
Ruxanda, mdtusa lui V. Cantacuzino. 9 Spre mai mare siguranta insd, intrucat, de drept,
Divanul ar fi trebuit s judece pricina, maWtirile cer si dobandesc in 1 Iunie de la
marii boieri, iri frunte cu Tudosie Dubdu Mare Logofat si Miron Costin, fost Mare Lo-
gofdt, o Inarturie cu aproape acela§ cuprns ca §i cartea domneascd, la care se si referd. 4)
In leg5turd cu ocupatia polond din 1687, August, cronfearul Neculce inseamnd
er'a In Golia Ounce oca de apc vu potronie".5) E cea, mai vechie mentionare a cf§me-
lei de la Golia, din interioruf curtii (v. tn j.) si se pare cd nu e o legenda cA V. Lupu
a adus apa de Chid la Golia.
In toamna anului 1693 curtea Golier a fost cadrul unei marl si rail soleamitdti,
unei nunti domnesti, cea a lut C. Dtwa T oevod cu Mafia fiica lui C. Braneovamd Voe-
vod. sSi incarecA singur Dbmnul. scrie Neculce ,,ca un mire impodobit si cu sur-
guciu 0 in cap §i cu mare ala'u, de au mers la monastire Goliea i acolo fiind ur-Pa-
triarh de Tarigrad mazil, anume Iaeov, 11 cununa acolo Ir Goliea..." 7)
Dupd trei ani, de CrAciun-1696, Patriarhul ladov avu prilejul sa cunune Inca pe un
domn al Moldovei, pe Antioh Cantemir cu fiica lui Duntitrapi Ceaur, fost Logofat Mare,
nepotul de ft-ate al lui.Gheorghe Stefan Vada._ Iata mentimfea lui Neeulai, C'ostin r §i
cu mare veselie au nuntit o saptaknand §i i-au cununat santia t a parintele chir laeov,
Patriarhuf de Tarigrad, carele au fo&t lipsit din scaunul Patriarhiei i au fost venit la
Moldova in zilele patiUtelui sau, lui Cantelir Von si apoi tot la domnia lui Antioh
Voda mai pre urmA s-au si preatavit i 1-au astruCat la spInta monastire. o1i i cu
mare evlavie, cd au mers norodul de i-au sArutat a-Cana, luandu-ai ertAciuneo 8)
Curios, cd nici o inserigie nu ui-a pastrat amintirea lozu(ui din biserica, in care
a fost inmormantat. Locul a fost desigur in naos si probabil in dreapta lui aproape de
catapeteasma.

1) Arh. Stat. IaSi, Tr 545, op. 590, Dos. 1-69, F. 124-27 §1 121. Rezumat in Iorga
Stud. si Doc. VII, 369.
2) Ibid. 125, Rezumat In Iorga oP. cit. 362.
3) El era nepot de var primar. al Ruxandei, bunica lui, sop lui Iordachl Canta-
cuzino m V sternic, f in 1 sora cu maala Ruxandei, aufandoua fiice ale lui C. Bucioc m.
Vornic, tras I. land de Skender Pasa in Sept. 1620. (Let. 1. 273) Mosia. Preutestti a
trecut apoi la Costin Nehiul Capt. de Margine, care avu cunoscutul rol in bdtalia de la
Zerne§ti (Cy V. Obedeanu, Aga Costantin Balacianu, 28-30) si la vaduva lui Maria An-.
tOnia n. cbnt sd Marni,cca della Torre, vaduvità contesd Kalnok(Iorga op. cif, 363) Fam.
Mamucca della Torre ar fi de or'g. sicilianã. (Gauhen, Adetslb,xicon,11, 667) V. despre ea
§i acest Bul. IV. 364.
4) Dos. cit. F. 122.
5) Let. II, 233 Potronic =-- '12 gros, vsl. pol vutora, rus. poltora. (Cihac Diet.)
6) aigrette, panache, plumet. (14.)
7) Let. II, 248.
8) Let. 11, 42. Indicatia anului mortil Patriarhului r. 16.98" la Erbiceanu, Croni-
carii greci, 56. Se confirma i aici ca a lost rinmormautat cu mare pompa la md`nds-
tirea preasfintei fecioare, Golia",

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 9

Pietatea fata de acest cap al bisericei ortodoxe a toatli lurnea Patriarh" ar cerei-
dentificarea locului prin cercetAri si respectarea lui deosebita,
III. SECOLUL al XVIII-lea.
Cu toate cd. am vazut cA cronicarii N. Costin sir Neculce numesc mAnAstirea lul
GolAi, Golia, sau Goliea, ea si-a pAstrat numele, mai autentic, Golae §i in secolul al
XVIII-lea.
In 7221 (1713) lulie 1 , Neculai VodA Mavrocordat pomeneste Intr'un hrisov de
iptAriturA un zapis dela Vornicii de gloatA si de la rugAtoril nosiri Neofit egumenul de
Goliie i Gligorie de BArboiu" etc. 11
Acest Neofit a fost mull timp egumen de Golia. Inca In 7230 (1721) Dec. 10, dA
o mArturie dimpreund cu Inzarache, starostele negustorilor, cu privire la niste vii
ale Alevrestilor, pe valea Cozmoae in mbsia Cetafuia 2).
Intre 16 April 1733 i 26 Noembrie 1735, tocmai in timpul domniei evlaviosului
pAnA la misticism C. Mavrocordat, care punea preotii de intrau la biserica curfei la
trei ceasuri de noapte i esiau la seapte ceasuri din zi si se apuca 'de divan de-i ti-
nea pAnd la nouA ceasuri din zi" 8), Golia fu incercatA de o adevArAtA calastrofd, care
era sA aibA consecvefite si dund cativa ani. latA ndratiunea lui Enaki Kogtilniceanu :
In zilele acestui domn, ce s-a fi lucrat nu stiu, cd n'am gAsit nicAiurea scris, atAta
stim cA s'au fAcut un foe mare in Iasi, incepAnd din Armenime de lAngA biserica cea
mare a lor, mergAnd focul spre mormAnturile Turcilor, arzând mai giumAtate de oras,
case multe negutitoresti si tot Cargill de sus si sArAriea i cAteva biserici §i au ars §i
mAnAstirea Golia qi toate casele ate au fost in ogroda mtinlistirei 4)
Peste pulini ani, in 1738, Mai 31 5) o alta nenorocire lovi manastirea,
precum ni povesteste acelas cronicar : In zile lui (Gr. Ghica I) s'au fAcut i Lin cu-
tremur mare, care au tinut up minut de ceas 6) si mare spaimA au cant asupra noro-
dului i multe ziduri au cazut, cate si mtincistirea Golici fiind cA o tocmira inteacea
yard si o acoperia cu fier alb, CA arsese in zifele lui Constantin VocIA Mavrocordat,
§i fiind mesteri din Teara UnguteascA, au cAzut toate cubelile 5.) manAstirei peste dAnsii,
care pre unii peste trei zile i-au gash turtiti supt pietrep.
. E de presupus cA acelas Domn va fi continuat cu restaurarea mAnAstirei, fiind si
el tin Domn evlavios, protector al mAnAstirilor, wee mai mutt se silia ea s'a,i ramde
lucruri vrednice pre urma lui de ctit s rmac avurie. 8); dealtfel gAsim In interiorul bi-
sericei numeroa se amintiri ale veacului al XVIII-lea.
Grele timpuri venird pentru mAndstire cu prilejul ocupatiei rusesti din 1739 supt

1) Buletinul Muzeului Municipal Iasi, l', 288.


2) Cresterea Colecfiunilor Acad. Rom. 1911, 135MAzArache e ctitorul bis. cu
acelas nume din Chifindu §i prin fiica lui, cAs. CU T. RAscanu, Jicnicer, strAmos al bo-
ierilor Rascanu din Mold. (OhibAnescu, Suiete X., XVIII si snip).
3) Let. III, 213 ; ceasurile sunt turceqti, 7 ceasuri de zi=12, 47 ; trei ceasuri de
noapte au fost deci 9 fArA 13 minute.
4) Ibid, 197.
5) !bid 198 si N. A. Bogdan, Orasul Iasi 201. In aceiasi zi a crApat" si man.
Floresti (Tutova). Data lunie 15 de la Acad. pare gresitA. Cutremurul a avut loc in
,,Postul Senpetrului intr-o Mercuri" (v. T. Pamfile, PdmAntul, 47).
6) Ne indoim, caci ar fi prefAcut intreg orasul in ruinA. allenutul" pare sA fi fost
unilatea cronologicA cea mai micei in limbajul de atunci la noi. (v. Let. II, 379) : .1n
menutul ce au inteles de acel lucru".
7) Cupolele ?
8) Let. II, 73.
2

www.dacoromanica.ro
10 SEVER ZOTTA

generalul MUnich, cu atat mai grele, cu cat mai mari erau iluziile preotiniei ortodoxe
despre armata imparatului ortodox. Ea se grabi sA intampine, la o mita de Iasi, cu bi-
necuvantAri, de sigur, pe comandantul rus in 3/14 Septemvrie 1739 si sa-1 conducd cii
çeremonie In oras ; 11 prelati in frunte cu Mitropolitul Anton §i 11 boieri compuneart
deputatiunea aceasta. Intre prelati se afla i Erasme, Abe de Golette"'). Intalnirea a
avut loc la Copou (despre. Muntenime") esi s'au Impreunat cu mare bucurie* scrie
Neculcea. 9 Cu Milnich erau l fratii Constantin §i Dumitrasco C'antemir, fii lui Antioh
Vocla, until general (brigadir), altul maior, iar Constantin gasi prilejul nimerit, cavand
pisma pe Grigorie Vocla", sd comita unele acte de razbunare. Astfel a risipit curtile
domnesti dela Frumoasa si casele Agai Enachi faptura de Tarigrad laugh' Barnovschi" §i a.
Dar nu s-au lasat cu atata, ce au dat stire si la pamanteni cd cine va avea
strae, lucruri prin manastiri, sa le scoata, caci or sa calce manastirile sd caute avutia
Grecilor si a lui Grigorie Vodá, ce ar fi lasat prin mandstiri. S"asa trimiteau, pAmantenii
desi scoteau pe a lor, earl nu toti ; si cea mai de pe urmA au calcat si manastirile si
casAle, desbracand lumea" 9. Neculce pretinde ca perchizitia acehsta n'a avut loc decat
la plecarea Ru§ilor, in Octomvrie, cand au inceput a cauta in toate _manAstirile bani si
odoare, §i n'au prea gAsit ; earn haine n'au luat ; eara grecesti, turcesti, au luat de pre
unde au gasit, si a unora ce erau slugi lui Grigorie Voda. Mai mutt Constantin Beizade
le lua el ; earl pre la teard au pradat tot §i au jacuit si bucate si borfe ; si s'au por-
nit Moscalii o sarna din Iasi Octomvrie in triisprezece zile. Earl bietii ocmeni saraci
erau 1nchii prin manastiri si cu atata groaza" 4).
Nici mAnastirea Golia n'a fost atunci crutata ; intre cei cari pradau depozitele ei
erau si moldoveni, feciorii lui CheorghitA (Zmacila), fost Spatar mare, (ginerele lui A-
lexandru Buhu§ Hatman,) care emigrase In 1711 cu D. Cantemir. Slujind ,,Moscalilor si
viind si ei cu ostile moschicesti aicea, au viers la bejaniia dum[i]salIel" lui Toader Carp
Medelnicer, 5) in man[A]stir[e] in Golaia i i-au luat tot ce au avut". Pentru paguba
aceasta Gr. Ghica Vodd da lui Carp toate mcr;iile" i figanii lui Gheorghitd.
Din anul 7249 (1741) August 3, se cunoaste ur zapis de nMrturie al lui Gherasim
egamenul de Golia, dat in pricina unor figani ai mAnastirei. 7) E evident acel Erasme"
de mai sus.
Earl cand au fost al 4-le an, al Domniei lui C. Racovita Voevod, 1753 Ghenari
1, s-au savar§it Martea Sa Doomna Sultana, fiind bolnavA Inca de cu yard, zicand
cd este grea, ci au fost un enfracsis, care nu o au putut pri:epe doftorii. Ca a doua zi
cu mare cinste l jale an radicat boerii cei mari oasele cu mare adunare de VIAdici, e-
gumeni si preoli fail de numar, mergand i Domnul cu toate gloatele pe gios [Jana la
mtintistirea Goliei, facand mare obiclnuire Domnul pentru Doamna, la care cetind oa-
sele cu mari cantari i impartiri de bani la saraci si la tot norodul ce se afla acolo,
au ingropat-o acolea dinaintea Precistei". 8)
Mormantul Doamnei, la locul ctitorilor, ni s'a pastrat intr'un frumos sarcofag de
piatra.

1) HurmuzakiHodos, XVI, 456. Raportul lui MUnich. Dupa Neculze, Let. II, 408,
a intrat in lasi in .Septemvrie in dod zile, intr'o Duminica.
2) L. C.
3) Enalti Kogalniceanu in Let. II, 200.
4) L. c. 411.
5) Din neamul Rusu. Era chiar ginerele lui Gheorgbita Spat. (v. acest Bul, 12, 296-300),
6) lorga, Stud. si Doc. VI, 451.
7) Crest. Col. Acad. Rom. 1906, 136.
8) Let, III, 224.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 11

In acelas an, in 25 lunie, inanAstirea capatä o danie, o casA cu locul ei in maha-


laua trepezaneasca, de la Dediul Codreanul mare Armq, o ruclA a Domnului, prin mama
acestuia Ana, fiica unui al t Dediul Codreanul Spatar, pentru pornenirea unchiului sAu
Dumitrasco mazalul si a mAtusii Mariuta. 1) SA fi fost si Racovitestii ctitori la Golia ?
In 7269 (1761) Iulie 30, Ghdrasim, Arhiereu, este tot egumen la Golia i tre-
ce in rang imediat dupd Mitropolit. DupI el vine Ioanichi , Sanadul" de la mAnAstirea
Dancul si apoi abia yin Episcopii de Roman, RadAuti si Hush 9 In 17 Aug. al aceluias an
loanichii, Ep. Husilor, se orange CA o mosie a Episcopiei se afil impresuratA de o mo-
sie a M-rei Golia. Dornnul cere boerilor sA tie de hp la cercetare ,,parintele Sevasti-
ias epitropul Goläei, sau vechil sfintii sale" ').
Din socotelile lui Grigorie VodA Callimachi din 1763,4 aflam ca mAnAstirea avea 91
o frumoasa stupArie cu 400 de stupi scutill de desetina. 4)
De o opera neperitoare se leaga numele Goliei in intAia domnie a lui Gr. Al. Ghica.
VdzAnd", zice hrisovul lui din 1766 lunie 9, ca orasul acesta intru sine nu are apd
dindestul ca sei fie pentru indestularea norodului", fiind isterisit" de indestularea apii",
Domnia mea afara de apa ce s-au adus la mAnastirea sfantului Spiridon, s-au adus qi
altd apd deoseibitd la svdnta mdndstire Golde dupa cum la o parte si la alta. Dar fiind
trebuintd sti-s scoatd hagnaoa de la Golde afard la WO §i mAnastirea neavand loc afarA
pentru trebuinta haznelii, f ind un loc de casd cu pivnita de piiatra langa zidul mAnas-
tirii Golae, a raposatului Panaite negtilitor, de partea manAstirii Golae alAturea cu zidul
in lung rand in gardul ograzii lui Enachie negutitor i Oa in ulita ce merge la targul
fainii" etc., Domnul ia acest loc cu invoirea fiilor iui Panaite si-I cla in parte pentru hoz-
no, in parte manastirei Sf-lui Spiridon ca sä facd dughene pe dansul a fie pentru spi-
tal", In schimb da fiilor lui Panai:e 1/5 din mosia domneascd qi pustie" B4lile intre
tinutul lasulur i intre tinutul Sorocii pe Rant aldturea cu Zavd'denii ale lui Gh. Carp
vel Capitan de Ropce". 7 Cealalta 1/, o da Sf -lui Spiridon. 8)
0 altA ocupatie ruseasca, c:a din 1769-74, pune iar la grea incercare mAngstirea
Golia. De asta data cade ea chiar in combinatiile militare ca punct tactic.
Un raport s'rAin (Valcroissant) zice : Rusii au intarit curtea domneascA din Iasi 2
manastiri ortodoxe : srantul Spiridon i Golia, Aceasta este slab intArita".-7) j
In 1778, Sept. 2, egumenul Nicodim Fu tot. soborul i epitropii mAnAstirei Golie"
neputand apara mosia Holboca de incalcarile vitelor orasenilor, o dau lui N. Bals, fost
mare Paharnic, in schimb pentru cloud dughene in targul de jos. Bals le avea de pe
lath-sad, Lupul, fost mare Log., far acesta le cumparase dela calugarul Nichifor. 8) E de ob-
servat cA se mentioneaza si epitropli manastirei. Ei erau, evident, reprezentantii Vatopedului.
o insämhare a unui calugar de la Sf-tul Neculai domnesc, ne lamureste
asupra legaturilor din 1786 ale Mitropolitului Gavrii Callimachi cu manastirea Golfa
;,Sa se stie de and a raposat prea sfintiia sa parintele chirio chir Gavriil al Mol-
dovei in monastirea Goliei. Fiind ca. in Mitropolie sedea Maria sa Alexandru loan Ma-

1) Crest. Col. Acad. Rom. 1911, 125. Eg. din 1762 o vinde insA. (Ibid, 126).
2) lorga, Documentele Familiei Callimachi. I, 449, originalul se aflA la antica-
rul araga din lash Gherasim e evident Mitt. Sevastias representat in Fresca ctitorilor.
3) Cond. Mitropoliei, Ms. 153.
4) lorga, op. cit. II, 96.
5) In Bucovina. Carp e fiul lui Toader de m. s. i avea mosia de pe Buhus, U-
reche si Andrei Hatman, care o capatase de la Petru chiopul in 7096 (1588) Aug. 20,
6) Ghibanescu, Sur. si Izv. IX, 260-2.
7) Hurmuzaki 1, 818-9.
8) Arh. Stat. la§i, Tr. 661, Op. 727, Dos. 102, F. 70.

www.dacoromanica.ro
12 SEVER ZOTTA

vrocordat V. V., fiind curtile domne§ti arse inteacea vreme, la feat 1786 Fevruar 20, s'a
intamplat in sAptamana alba Vineri and a raposat". ') lnmormantarea insa n'a avut loc
la Go lia, ci la Mitropolie. 2) Egumen era in acel an 111trofan. ')
0 alta inscrlptie prive§te moartea lui Potonkin, ale carui titluri nenumarate sunt
in§irate pe o tablA aflAtoare in proorietatea bis(ricei Golia : Sa s[d] §tie de cand s-au
bolnavit cneaz Grigori Alixandrovici Sfetli§ 4) §1 au 0 murit piste Prut §1 1-au tinut in
casile Hatmanului mort 9 zile §1 1-au adus di acolo la Golie cii. mar[e] (Aramonie,
car[e] nu s-au fost mai vAzut nimi in lume, la velet di la Hristos 1791 Oct. 13 §i di
la Adam 7300 Oct. 13." 5) La G )lia sunt inmormantate §i maruntaele Kniazului, mort
Duminica in 5 Oct., nu 'departe de Ungheni, .inteo vale unde sA nume§te cra§ma lui Talpa
dincoace de codrul Bacutui", precum reiese dintr'o naratiune contemporand care continua :
Vestea au intalnit pe drum pe generalul Popovce[v], purces dupa Kniaz Du minica §i in-
tr-aceia§i zi au venit §1 la Ia§i ; sara s-au adus oasäle mortului in la§i la cvartir. a) I-au
scos mciruntaele qi crierii cari s-au pus in trei vasii de argint imbrticate cu catife nea-
gra §i Marti [7 Oct.] noaptea le-au ingropat in biserica Goliei dinaintea stranei lii
care sta traind."
Inima a fost pusA inteo cutie rotunda" §i trimisa probabil la Petrograd, pe cand cor-
pul a fost transportat la Cherson. In camera mortuara se afla §1 tabla neagra", sus men-
tionatA, azi la Muz. Municipal, care cuprindea titlurile 1ui 7). Ea este deci absolut autentica.
Depunerea maruntaelor la Golia este confirmatA in 1846 de cAtre un calator rus, Arhiman-
dritul Porfirie Uspenskii. 5) Chestia, care ne intereseazd, este, in care loc se afla cele trei
vase de argint ? CercetAri recente in fata stranei donne0i, intrucat atunci tam era fail
Domn, iar Potemkin reprezentantul Tarului, n-au dus cleat I; descoperirea a cloud Ca-
naluri inguste pentru aerisire, mergand paralel 1a o addncime de c, 1 m. in directie N. S.
In 1794 lunie 10, egumen era Arhimandritul Stefan, care.,cla un zapis privitor
la 200 stangeni din Telene§ti «cu parte din pod §i o parte din mo§ia Dume§ti de la Prut) 0).
IV. SECOLUL al XIX-Iea.
1nteresante sunt impresiile unui ubservator critic, Andreas Wolf, is) despre mads-
tirea Golia, care se pare ca i-a placut mai mult. Golie, ein Kloster mit dem ho chsten
Thurme ; einer prachtigen und reich dotierten Kirche. I-Her werden tollsitchtige Menschen
(Maniaci) aufgenommen, und man glaubet dasS der dasige Archimandrit den Teufel von
ihnen austreiben konne".
Golia, o mAnastire cu turnul cel mai inalt si cu o biserica stralucita §i bogat in-
zestratA. Aici se primesc oameni nebuni (maniaci) §i se crede ca Arhimandritul de aid
§tie sä scoatA dracul din ei).

1) Erbiceanu 1st. Mitropoliei Moldovei, XLVIII.


2) lorga, op. cit. 11, 176.
3) Bul. Muzeului Municipal la§i 11, 93.
4) Svietlii§i kniaz.Luminatul Principe.
5) Ibid. 12, 329.
6) In casele Hatmanului C. Ghica actin deal de Sf-tul Spiridon" (Bobulescu, in Spi-
cuitor in ogor vecin, I, 118-19).
7) Stefanelli, in Arhiva" din Ia§i VIII, 525-26. Deci e inexacta naratiunea lui
Manolachi Draghici ca mAruntaele i-au ingropat unde §-au dat sufletul". 1st. Mold. III,
55. Inscript a de pe tablA v. in Melchisedec, op. cit. 239.
8) Berechet, Doc. slavone de prin arhivele ruse, Buc. 1920,
9) Uricar XXII, 228.
10) Beitrage zu einer statistisch historischen Beschreibung des FOrstentums Moldau,
Hermannstadt, (Sibiu) 1805, 250 v. §i M. Costachescu in acest Bul. 1% 183.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 13

Despre rivala Trei-lerarhi se exprima cu mai multd zezervi. Ea nu este decAt


eine uralte grosse Klosterskirche o strAvechie si mare bisericd a manAstirei".
Dinteo anato- a din 1813, lanuarie 5, privitoare la repararea podurilor" (trotua-
relor de scAnduri) din Iasi, aftAm cA cele mai multe uliti a orasului" au fost atunci
Podul Ros, Podul Vechiu, Podul TArgului de Sus si podul ce m-rge pe langâ poarta
Goliei", 1) strada Golia, acum numitä, Cuza-Vodd.
In lunie 1819 ciuma se incuibase in Iasi. MAsurile drastice luate de ocArmuire re-
voltaserd populatia si numai datorit fidelitAtii ArnAutilor s'a putut evita o catastrofd, asd-
manAtoare celei din Moscova din 1771, cAnd fu ucis Mitropolitul Ambrosie, Roman de
origine PravAliile furl Inchise si aproape toll boierii pArAsird Iasul.
lar servi Golia, ca i Sf. SpiriJon, etc., ca loc de adApost pentru d'effets de toutes
esleces", precunt raporteazA in 28 lunie viceconsulul Prusiei, Baronul Kreuchely, §efului
sAu din Bucuresti, I. Marco.,')
Dupa doi ani, in 1821, .0 turburare si mai mare, cea din partea Eteristilor, pro-
tejati de Domnitorul M. Sutu, puse Golia in nfjlocul interesului cetAtenilor.
Sosise A. Yps:lanti, sufletul miscArii si cAutase imediat pe vestitul banchier be-
ruhmten Banquier") .Andrei Pavli -(Pauly"), ca sA-i ceara 1.000.000 de piastri pentru re-
crutarea unui corp in contra Turcilor. Acesta facAnd probabil dificultãti,raportorul din
8 Martie, vice-consulul Prusiei, Harte, pastor protes'ant, nu poate sa controleze zvonul
mAnastirea Golia, in care locuia Pavli, fu asediatti, prin mai mult decal 8 ore, de Ar-
Haut! dinduntru si din afarA (,,in und answendig") Se zice" ca Pavli a dat de bunA
voie ! (freiwillig") 100,000 de piastri 4). Acest , freiwillig" contrasteaza stranin nu numa
cu asediul manAstirei, dar s; cu urmatoarele versuri ale lui A. Beldiman :
Mai la rrmA pun la cale, voind a se si fAll
Cau putut pune la mAna pe Andrea, pe Pavli,
Negutitor om de cinste, cel mai bun capitalist,
II apucd cu strAnsoare sA dea un ajutor bun,
Dar nici cum nu se primeste, cAci el nu era nebun.
Intru aeasta §1 Curtea trag a se amesteca,
CAci ei nu'l silea s'ajute, ci voiea desbraca.
OrAnduesc spre aceasta pe un Duca executor,
Un -birbant de cei de frunte Si de teri vAnturAtor.
Executia in casd II pun, ii orAnduesc,
Botta, 5) a le seale toate, indatA pecetluesc.
Aleargd, merge la Curte, pe la toti se jaluia,
Ca sYnteleaga cA n'are, din suflet se nevoia
Zapise de la datornici sd primeascA le zicea,
Din asa necaz sA scape, ori Cate putea, fAcea.
Dar nu-i chip cAc-I toti sunt una, sA ajute lb silesc
Cu cat el credea sA scape, nici cum nu se multAmesc
1-1 supAra eteristii, cAt sa dea 11 ingrozesc,
Si cu el inteo odae locuind lb ingrozesc.

1) lorga, op. cit. I, 497.


2) Studiul nostru O MAnastire disparutd" in Rev. Soc. 1st. Arh. Bis, din ChisinAu,
XV,12.
3) Hurmuzaki-lorga X, 55.
4) Ibid. 110 si nota 4. Piastru=40 parale-1 Leu vechi.
1

5) Evident depozitul dela Golia, care era cum se intrA in Golia in mAna dreaptA
lAngã portita ce duce in tArgul Cucului inteo magazie mare cu usi §1 obloane de fer".
(T. Codrescu, al carui tata fusese preot la Golia, in Uricar XIV. 39 , urrn.)

www.dacoromanica.ro
14 SEVER ZOTTA

Sudori reci vdrsa de moarte, sA spue nu avea cui


Ca si-i dea vr'o ascultare, d n toll mAcar unul nu-i.
HotAreste a da banii cu cel mai mare necaz,
CAci Duca §i eteri§tii, nici ceas nu-i dau de rAgaz.
Atunci cade la'nvoiald cAci chip nu-i, ii nevoit,
Doud sute mii lei tocmA, numArAnd s-au rnântuit.
Hargilic destul fAcuse, casa sirmaiea avea,
CAci de la cel fdede stare, pAn la galban priimea" 1)
Vedem cAt de spontanA (freiwillig") a fost contributia lui Pav li de 100 de mii
lei, dupA Harte, sau, de 200 mii, dupl Beldiman.
Cur And insa se schimbl situatia §i din cealaltA parte, din cea turceascA, erau a-
menintate mAnAstirile, precum reiese dintr'o scrisoare a Mitropolitului 'Grigorie Irinopo-
leos, refugiat la Chi§ingu, cAtre Mitropolitul MoldoVei, refugiat la ColincAuti, deaseme-
nea in Basarabia, din 1821 lulie 1. In E§i Turcii cAti merg din zi in zi se inmultesc.
MAnAstirile din launtru pAnA astAzi incA nu le-au stniArat, fArA cAt le-au pecetluit, pre-
cum Golia, Trii Sfetitele, SfAntul Sava, SfAntul Nicolai §1 SfAntul Spiridon §1 CU ce scop
au fAcut Pa§a acest lucru, urma va alege, dar poate §1 pentru ca sd nu sA facd despre.
oaste vre-o stricaciune sau prAdAciune 96.
Dar, scApat poate de pradAciune, Golia cAzu dup5 un an, in 10 August c. n.
1822 8) pradA groaznicului incendiu, care mistui 4000-5000 de case §1 11 biserici. 4)
Poate cA a scApat biscrica Goliei, fiind isolatA, dar casele din curte §i magazine au ars 5)
ca §i Tdrgul de Sus si de los, TArgul Cucului, o parte din SArArie, Podul Vechi, ulita
jidoveascA §i piala (BellelcD, (Beilic) grecum i 6 sinagoage. Focul sA fi inceput la hanul
armenesc §1 sA fi durat 7 ceasuri. Lipsa totalA de and din cauza secetei, ficu scAparea
iluzorie 6). Din refugiul sAu din Chi§inAu, Mitropolitul Grigorie nu uitd sA reclarne, pr;n
intermediul Arhiepiscopului de Chi§inAu §i Hotin, cArtile biserice§ti, cari i-au fost hA-
rAzite de cAtre ocArmuitorul vremanic al Ungro-Vlahiei Neof it Episcop de RAmnica. Cu
trimiterea cArtilor prin carantina Sculeni fu insArcinat egumenul Goliei 7).
Pe lAngd acestea mAnAstirea era impreunA cu celelalte mAnAstiri inchinate, lipsitA
prin cAtiva ani (1821-28) de veniturilc e, secvestrate de cAtre visterie din ordinul Tur-
cilor. Administrator (Same§u1) al acestor ve-nituri a fost din 1821-27 V. Alexandri, tatAl
poetului 8). Locurile Egumenilor greci le ocupau pAmAnteni, preoti de mir cu cinuri de
Iconomi in locul calugarilor Igumeni." Pentru Golia se prevAzu in 1826, Martie 22, nu-
mirea Iconomului Niculai Platon
In 1827 n'a lipsit mult ca Golia sA devinA un centru cultural al Moldovei. Diva-
nul, in frunte cu Mitropolitul Veniamin Costachi, propuse An 15 Aug. ca, intrucat casele
vechii scoll domnesti (elinesti) au ars in pojarul din 19 lulie '0), 'sA se facA o scoall
noul in ograda mAnAstirei Golia, unde socotim mai nemerit §i mai de cuviinta" ")
1) Let. Ill, 347.
2) Erbiceanu, 1st. Mitrapoliei Mold. 135.
3) Hurmuzaki, op. cit. 175.
4) Ibid. 174.
5) il monastero di Golia con tutto ii magazzino di formentone e stato .bruciato"
-(Ibid. 175).
6) Ibid. 174.
7) Rev. Bis. Ortod. Rom. XVII, 292-3.
8) Sion, Arhondologia Moldovei, 8.
9) Uricar, I, 379.
10) V. despre el §i Arhiva genealogicA" I, 196-200.
11) Uricar, VII, 95 §i Urechia, lstoria scoalelor. La bugetul §coalelor con-
tribui Celia cu 250 lei pe an, atat in 1813, cAt §1 in 1819 (Uric. IV, 179 §i VII, 88).

www.dacoromanica.ro
MANAST1REA GOLIA 15

Cu venirea Ru§ilor, in Mai 1828, protectorii Grecilor, cazu evident planul acesta
dimpreuna cu domnia lui loan Sandu Sturza. Ce. prive§te manastirile inchinate, se res-
tabili situatil veche, §i in 1832, lunie 10, Golia avu iar un Egumen, Sofronie, care se
plAnse de impresurarea mo§iei Tome§tii de catre ChipAre§tii Sf-lui Spiridon, arendati
Hatmanului Anastasie Ba§ota '). Dupd un an, in 1833 lulie 26, fostul Mitropolit refugiat,
Grigorie Irinopoleos Vatopedicos", cere rânduirea unor hotarnici 2). Vechilul mAnds-
tirei era in 1834 Iulie 26 Comisul V. Pogor 3). Procesul cu Ba§ota continua §i In 1837,
egumen bind tot Sofronie 4) §1 nu e terminat nici in 1840 lunie 21, când iar intervine
Mitropolitul Grigorie, aratAnd cA schimbul din 1778 (v. m. S. p. 11) intre Bal§ §i manAstire
a fost fAcut cu sAlnIcie", mo§ia Holboca, care e o parte din Tome§ti, avAnd un venit
de 800 de galbeni, pe dud dughenile nu aduc deck 7000 de lei5).
In 5 Fcbruarie 1842 zidurile Goliei au fost iar martore unei inmormântari domne§ti,
cea a bunului, evlaviosului §i patriotului, loan Sandu Sturza Voevod, primul Domn
ptimezntean dupd epoca 1anarioilor, Irma numai TE remoniag S'a fAcut acolo de catra Epis-
copiide Roman §i de Hu§i in fiinta prea Ináltatului Dome, M. Sturza, corpul fiind depus
spre ve§nica odihnA in biserica sturzeascA BArboiul Dupa un an, trecu prin bolta
turnului sicriul rului, beizadea lorgu, mort in 6 April 1843 la 8 ceasuri 'seara evro-
pene§ti". Nici el tusk nu fu inmormantat aici, ci dupd ultima vointa, iu biserica din
Pitstrilveni in judetul Neamt 7).
Importante date privitoare la Golia gasim in descrierea cAlkitoriei din 1846 a Ar-
himandritului rus Porfirie Uspenskii (v. iii. S. p. 12): Mitntistirea a fost din nou zugravitcl
infrumuse(atti vu o nouit templet in 1838. Grigor:e Irinopolcos a clad in aceastit mei -
nastire un paraclis i lcingit el o sgfra gerie curati 8) pentru ospatar, a inchinAtorilor la
131-aznice.
El a administrat multA vreme mo§iile Vatopedului in Moldova .1i Basarabia, dar
trilia la Chi$intiu. L-am vAzut in Odesa. RAposatul era gros, ro§cat cu panglica ordi-
nului Sf. Ana de gradul I., cu care a fost recompensat, drept vorbind nu §tiu pentru ce
anume. Inlduntrul mAuAstirei Golia sunt nzagazii, o citsuld frumoasa pentru "chirie §1 o
clädire joasit pentru fineretz nfbuni7or. Guvernul moldovenesc sile§te pe Vetopedul SA
clAdeascd deasupra acestei cladiri un spital §i sA intretie medic cu cheltuiala lor. Egu-
menul a rAspuns insa ca el va inbunAtati carnerile spitalului, dar doctor nu va tocmi,
pentruca in nitintistire la el pe cei bolnavi ii vindeeit Maica Domnului.
CAlugArii Vatopedului din Atos, cari trdesc in laca§ul acesta in numAr de 12, ad-
ministreaza toate mOile bogate apartinand Vatopedului in Mold )va §i Basarebia. I-am
.apucat la masa comunk li-am transms complimentele confratilor dela Atos §i am gasit
intre el bâtrani cuvAncio§i, pAtrupzAtort §i chiar placuti. Ei mi-au ardtat basinul princi-

1) Arh. Stat. la§i, Tr. 632, Op, 727, llos. 102, F. 1.


2) Ibid. 7.
3) Ibid. 42.
4) Ibid. Cond. de Anaf. No. 36, F. 133.
5) Tr. cit. 145, Aici afl am Ca Rux. Bal§, divortatA de Anastasie Ba§otA, s'a CAS.
in 12 Oct. 1828 cu colonelul Bogdan.
6) Albina Romaneasca, din 5 Feb. 1842.
7) Bul. Muzeului Municipal la§i, 12, 171.
8) Actualmnte deposite ale Arhivei Statului. 0 iuscriptie greceasca din biserica
mentioneaza reparatiile acestea. Grigorie iscAle§te inteun act Gr. Gheorghiu (grece§te), (Arh.
Stat. Tr. 693, Op. 765, Dos. 33 Fr 41 verso. Titlul lui este in 1840 Mart 22 : Eforul mAa
nastirilor inchinate la mAnastirea Vatopedului"). Efor=-Epitrop, (v. m. s.)

www.dacoromanica.ro
16 SEVER ZOTTA.

pal fäcut in MdOstirea lor, in care apa e adusd de departe. Aranjarea lui e sOrdcd-
cioasã, §i urAfd. Apa iese din 24 tuburi, se varsä in largul cuprins prin buzele unui
leu si printr'o sitd de fier §i de acolo se rispAndeste prin tot orasul. Acest bazin e con-
struit de Alexandru Moruzi in 18231) si dreg de printql de acum Sturza in 18444 etc. 2)
Ardtdrile Arhimandritului, privitoare la impotrivirea egumenului de a se organiza
tratamentul bolnavilor pe base moderne, sunt adevärate. Un voluminos dosar din Ar-
hiva Statului din Iasi ) cuprinzAnd acte din 1832 59 se 42cupd de chestiunea aceasta,
incepand cu o cercetare a doctorilor Ilasciuc si Sachelarie din ordinul protomedicului
Zotta 4). Un caz gray alarmeazd indeosebi coalitetul sandtdtii in 1846 : un bolnav de
lungoare in delirul sdu s-au socotit a fi nebun i s- au dus la monastirea Goliia unde
i-au pus lanturi de amândoud picioarele atOt de strOns, Inc& s-au pricinuit rane, care
au ajuns a-sa cangrenisâ si prin urmare un picior au cdzut de la sine, iara celdlalt au
cerut trebuinta a sä Ma" ; o asemine tristä intAmplare fiind nepilduitä .pentru timpul
de acum", comitetul cere sfatului administrativ sd-s(ä) regularisascd a se tine in cuprin-
sul mänästirii Goliia un ospital pentru nebuni dupd regula ce sd päzdsti si in alte tari".
Sfatul supune cazul Domnit-rului M. Sturza, cerand sd se facd inn' 3 bolnite cu 12
crevaturi" (paturi) si cu doftorul si doftoriile trebuitoare, iar victima sd fie despdgu-
bill de manastire cu o pensiune lunard de 50 de lei. Domnul aproba 8).
Atat mandstirea, insä, cat i victima, au preferat o despagubire globala de 1350
lei. Dupa 3 ani, in 5 Oct. 1849, comitetul sanatatii intervine din non, referindu-se la
cazul unui tefan Holban, primit de curand la Golia si el in delir de lungoare, care
din lipsa cAutarii au murit" si cere ca pe viitor sd nu se mai primeasca. bolnavi supt
./cmc de smintit", cad nu vor avea adeverinta a 3 medici cunoscuti ocarmuirei ). In
Martie 1850 Comitetul se adreseazd direct lui Voda, Gr. ,Al. Gliica, referindu-se la ca-
zurile mentionate i recomanda delegarea la Gplia a unui medic curand in persoana
dr-lui Finkelstain, fisicul tinutului Neamt. Domnitorul ecumpdand gingasia lucrului) a-
probi propunerea. 8) Bugetul supus de comitet pentru organizarea spitaklui cuprinde
urmatoarele puncte principale : clädirea 300 de galbeni ; mobilierul, asternutul, pOnze-
turi, garderoba etc, pentru 15 bolnavi : 700 ; cheltuelile anuale c. 800 de galbeni. 9)
Un jurnal al sfatului adm. din 1853, Nov. 24, supt presidentia Kniazului Crusow 10)
vremelnic viceprezident in Moldova" hotärdste sd se primeascd 40 de bolnavi la Golia.
0 comisie compusa din Postelnicul N. lstrati ") si Colonelul M. Kogalniceanu, '9 supt
presidentia Episcopului de Husi, Meletie, va organiza casa smintifilor". 13) Situatia insa

1) Gresit in loc de 1803. au adus in orasul Eii isvor de apd de la tpte-oa-


meni si de IA Ciric 22 mdsuri curgdtoare cu insusi a Domniei sale cheltuialä k 30,000
lei aproape" (Sc. Pastia. Despre origina Apelor din Iasi, 1897, 12).
2) Berechet op. cit 88-90.
3) Tr. 1764, Op. 2073, Dos, 49.
4) F. 1. v. despre el acest Bul. IV, 362 urm.
5) F. 9.
6) Ibid.
7) F. 21.
8) F. 27.
9) F. 53.
10) Fam. de orig. tatareasca, ca si lusupov ; cel din 1853 pure sä fi fost gen. de
inf. M. A- Urusow, t 1883. (Enciclopediceskii Slovar, Petersburg 1902). Unul a f. guy.
al Bas. v. memoriile lui.
11) Cunoscutul antiunionist.
12) Marele om de Stat.
13) F. 37,

www.dacoromanica.ro
1=4
MANAST1REA GOLIA 17

nu e schimbata nici in 1858, lunie 15, and Ministerul din Nauntru comunica Secreta-
.
riatului de Stat ca bolnavii sunt in foarte mare neingrijire. 1)
Din 29 lune 1859 avem un interesant referat al comitetului sankafii : Bolflu1a
smintifilor la minte din Monastirea Goliea pururea s-au aflat in cea mai trista i mi-
zerabila stare, a tat in privinfa localita Ili, cat si a tratatiei patimasilor, care tot-deauna
s-au (inut in fierei qi butuci,. -Acum insa, vizitandu-se bolnifa de catre Ministrul din
Launtru silpresedintele comitetului Lascar Catargi s-a constatat o stare deosebit de trista :"
1) (Au gasit bolnavi pe un Iconom s i doi lacuitori expusi la soare cu lanfuri de gat, pe
un copil de 10 ani, ce patime de spasmos i dambla, 2) earasi la soare pe o rogojina, asa-
mine pe alte trii femei si doi locuitori asazafi in niste beciuri. 2) Toate aceste noul per -
soane au de locuit mici beciuri, care nici na pot servi pentru asezarea bolnavilor. 3) Cri
.
vaturi asternuturi li,psesc CU totul, caci desi sant vre-o cateva mindire, !ma in foarte
proasta stare». etc. Comitetul cere ca edin cele patru case af late liz ograda Meinasti-
rei I afara de beciurile ce sant si care-s de ne locuit I una ce este cu cloud ránduri 2)
sa o destineze pentru patimasi, sau doua din cele mai mici" si sa se randuiasca d-rul
Emil Max cu leafa de 6000 lei, pa Maga cele necesare, cf. bugetului alcatuit de d-rul
C. Cihac, protomedic. Iscaleste Lascar Catargiu. 4)
Egurnenul MO, se impotrivi. Intäi prin adresa din 22 lune 1859, anterioara lii-
cheierei comitethlui (nitnaruia nu cla drituI afara numai parinfilor Vatopedului de a-
sa amesteca la carmuirea Monastirei", adapostirea smintifilor din minte urmeaza numai
dupa bunavoinfa a egumenilor din vremi, pentru ca aflandu-sa la M-rea Gotta o sfanta
icoasna a Maicii preacurate facatoare de minune, la care alerg smintifii mai vartos de la
locurile indepartate si care gäsesc vindecare lor prin posturi i rugaciunile preofilor, egu-
menii au socotit de au cedat menita casa ca s( fie un adapost pentru clan§ii, pe cata vre-
me vpr fine rugaciunile ce sa intrebuinfazi pentru tamaduirea lor, ear nu i ca sa fie
ospit al regulat". 6)
Ca raspuns insä la .incheierea ccmitetului d;n 29 Tillie egumenul trimite in 25
Aug. o Iung i insolentä intampinare : Iscalitul asupra asa curios inscris au intampi-
nat dupa datorie ca nici ea poate exista ospiciu de acest fel in cuprinsul unui sfant
tans ahieposit pentru un scop foarte di fefent".--Nici o autoritate .n'are dreptul sä se
amestece i nu poate accepta aceasta cerire".
Protesteaza in contra unei incheieri a consiliului d e ministrl din 8 Aug. in modul
urmatcr : ape care drit i pe ce titlu sprijinit adreseaza asemenea pretenfii, unei pro-
prietali streine 2" Dovedeste ca (Vatopedul sa. foloseste de uzu-fruct i posedeaza pe
temeiul divini juris, iar nu humani juriso. Drep tul Vatopedului nu poate sa fie nici
ingradit, act Faimosul Zaharia* zice ritos : il dritto di propricta e di sua natura
illmitato" etc. Cel dintai guvern, care a ridicat chestiunea aceasta, a fostscrie el
supt Sturza in 1846, 0 egumenul insa I-a refuzat categoric. Prinful Urusow, refuzat si el,
a. ordonat transportarea bolnavilor la Sf-ul Spiridon, egumenul insa a dat atunci 3000
de galbeni pentru fundarea unui ospiciu filantropic. N'a dat et plusieures reprises",
precum zice incheierea consiliului de ministri. Zadarnica a fost i .intervenfia din 1853 a

1) F. 53.
2) Epilepsie.
3) Cea marita de Mitrop. Gr. Irinopoleos, actuala Arhivet a Statului. Reiese ca
cealalta casa cu doua randuri n'avea atunci de cat un rand, foarte vechl de altfel si
boltit.
4) F. 61.E viitorul sef al partidului conservator si prim-ministru.
5) F. 62.
6) v. M. s. naratiunea Arhimandritului Uspenskii.

www.dacoromanica.ro
SEVER ZOTTA

generalului (conte) Osten-Sacken, care au poftit prin o particularnicA, foarte delicatA


tcrisoare pe egumenul de atunee ea sti binevaeaseit a permite unui medic a-i vizita. El,
au intampinat generalului cA nu putea st accepte.s.e nimicA din aceste, cäci, desi IucruI
cerut e foarte simplu, sA temea ca nu cumva, acceptandu-sa passul intli sA produca
aceasta dupl sine §i alte ; si generalul au respectat cu deplindtate cuvintele egumenu-,
lui". Procedeul arbitrar al guvernului nu e cOnform cu nnoud, era yarei". Egumenul al
fost acuzat dupA 14 ani de tAierea picioarelor lui Zaporojanul (v. m s.), care venise
insl cu boalA de picioare la manAstire. Actele sunt in Arhiva Manastirei".
Egumenul considerA mAnAstirea drept exteritoriall conform acordului intre Patriar-
hat si Rusia, Jar amestecul guvernului in administratia ei, ca o atingere a lui status
quo" 0
Guvernul totusi n'a cedat, iar protestul egumenului, unit cu protestAri ale altor e-
gumeni greci, a ajuns in 1860 inaintea consiliului reprezentantilor puterilor garante ale
tratatului de Paris. Guvernul este invinuit de mAsuri ilegale si violente". Punctul 3 ar
acestei IntampinAri priveste cazul dela Golia : Guvernul este acuzat cd a impus mAWfs-
tirei Golia obligatiunea de a construi in interiorul acestei manAstiri o casa. pentru.smin- -
titi si a o intretine cu cheltuiala sa, pe cand aceastä obligatiune nu ar fi impjá p.ritii
actel de donatiune". Guvernul se apArg, afirmand cA totdeatina a fost o cas4, c1 nebunii
la Golia f cä documentele le va inflto§a, dar pAnA atunci este in drept si, are datoria
a mentine status quo". 2) Se mai referA la demersurile Domnitorului M. Sturza din 1846 ,
si ale guvernului provizoriu rusesc din 1854. 3)
Pretinsele drepturi ale mAnAstirei Golia au fost apArate si printr'o brosurA : Qucstion
du Monastere de Golia a lassy", apArutA in 1859, al cArei autor, E. S Loverdos, doc-
tor in drept si advocat, a) bAnuim cA este si autorul protestului egumqnului sus mentionat..
In fine a venit, in vara 1863, liberatoarea secularizare a i'riAnastirilor inch'nate cii
o despAgubire de 51,000,000 lei vechi, cari faz aproape 1,378 378 galbeni", pltibi i
in 4 ani 5). Exproprierea aceasta a agitat atunci nu numai opinia publicA din WA, dar
§i cercurile d'plomatice din strAinAtate. A§a au fost"scrie un contimporan la Cons-.
tantinopole o conferintd uncle Turcia, Anglia, Austria, Rosia si Prus;a au fosi In C. ntra
lucrArilor lui Couza (sic) in privinta averilor wnAstiresti, eard Franta s-au alitinut §i
Italia pro lucrdrile lui Couza. Se vorbe§te la noi cA la primavatA va vent Turcul cu.
putere In tarA spre a a§eza pe greci eara§i in averile lor ; poate se fia, dar eu nu o cred.' 6)
CA Italia a fost singura mare putere pro", na-i de mirat. TanArul regat se afla
atunci inteo situatie sirniliarA, Mud stanjenit ip desAvar§irea unitatii sale nationale, chiar
teritoriale, de papalitate. CA Franta lui Napoleon III, protectorul nostru, care irtsd nui
voia sA se puna rAu din cauza noastrA cu Poarta §i cu Grecia, s. a allinut, e iar de
Inteles. Tot astfel e explicabild alitudinea puterilor rivalizatoare in influenta lor la portile
orientului §i mai ales cea a Rusiei, protectoarea Grecilor.
Aceastd putere a §i agitat lung timp spiritele pe tema persecutarii bisericei de cdtre stat,
a cArui reactiune fats de amestecul strain prin reducerea influen,ii exponentilor propa-

1) F, 68-73.
2) v. si Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, Bres'au, 1854. 208.
lede Einmischung der moldau-walachischen Regierung in die Verwaltung dieser der
grieschischen Kirche gehorigen KlOster, whrde durch den Patriarchen in Constantinopel
als eine Verletzung des status quo angefochten uhd von kussland unterstiizt werden".
3) Cezar Bolliac, ManAstirile din Romania,. 1862, 656-57.
4) Uricar XXI, 338, n.
5) Buletinul Muzeului Municipal, la§i 1922, I', 372.
6) Ibid.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 19

gandei rusesti din tara, n'a contribuit putin mat la reductrea rolului firesc si isto.
ric al bisericei, clt §1 la neglijarea asezarnintelor religioase. Starea deplorabilA de acum
a bisericelor Go lia, Sf. Sava, CetAtuia, Galata, Frumoasa etc , sunt triste mArturii ale
acestei crize istorice. Din fericire un spirit de renastere e de otservat de vr-o doua
decenii incoace, atat in activitatea Casei Bisericei si a Comisiunei Monumentelor Istorice,
cat si in cea a bisericei insasi, in sanul cAreia gmeracti, tot mai culte, inteleg sA impace
cerintele prezentului cu datoriile etice fata de trecutul glorios al ortodoxismului pre-
fanariot.
* *
Cine a urmArit cu atentie acest mic istoric al manastirei Gotta, va fi rAmas cu un
gol adan c in suflet. Nici o legaturA cu inceputurile cu'turei noastre nationale, ca la
Bistata, Putna, Voronet etc., nici o personalitate remarcabila, ca Vartolomei MAzAreanul

A I9P .''' ''n ''-4-%':


- '.{
Iii
1 I . t..e.. ' .r.44.,... g" ...:54i .1W E

.
- 7

; I,
)

1.5.4ftIC r',
. ''',..''2'-.
,''- i I 1 ..;..Z.='Ir:; i IP 1 9
e ...= '-B.=Tfilt
-tb=.4
.

T:'=.7 .1,.''' 1.5.7".


,..
Vcs- trmUS

/.

2,1', .2/1 44 -k.blf&Vo.,

Vederea generala a Gael, luata din dos.

dela Putna, Paisie Velicicovschi dela Neamt, nici un gest generos n'avem de insemnat
in cronica mAnAstirei. Ba, d'n contra, ametiorAri pentru situatia alienatilor se combat, iar
hotararea din 1827 de a se infiinta o scoalA, nu se executA, desigur din cauza rezis-
tentei egumenului. Inchinatd unel mAnAstiri strAine, considerandu-se exteritorialk strAina a
rdmas Gotta in mijlocul Iailor. Unde se lAsa alarm ei greamana moartAbiserica decadea
si conacul rAmanea pustiu.1) Cu ochii indreptati spre orientul ortodox, spre ultimele urme Isto-
rice ale Bizantului apus din Sfantul Munte, egumenii mandrel manAstiri, In care se perindau
Mitropoliti cu titluri exotice, n'aveau nici o pricepere pentru nevoile sufletesti si culturale ale
urmasilor acelora, cari doar pentru sufletele" lor se lipsiserA de avert marl, mostenite sau

1) Vrand Doamna [Ruxandal sd dia satul [13, eutestii] mtA]n[a]stirii Golaei, farasi
dintra a ei build voe, s'au socotit sA nu-i stia casele qi beseareea pustie, precum sa viade
pre multe locuri asea, fiind pre mana cAlugArilor". (lorga, Stud. si doc. VII, 362) v. si
m, s. la anul 1689.

www.dacoromanica.ro
20 SEVER ZOTTA

dobandite. In mormAiala semi-con§tienta a pomelnicului, mare", sau mic", se rezuma


toatA recuno§tinta secularA fata de slavitit ctitori. Dar, dealtfel, nici acestia nu ceruserd
'La milt ; pacatele apdsau mai greu atun..i si deslegarea de ele, fAcea o mosie.
Pomelnicul rnic" transcris in secolul al XIX-lea, frumos legat fn piele, este foarte
scurt. Nefiind pAn'acum cunoscut, II reproducem aici : -

nNumele fericifilor etitori sfintei Monastiri Gollia" Ion GOlia Lnofdt, Anna, so-
Via lui, si pArintii lor, Vasilie Voevod, Ecaterina Doamna, Theodosiia Doamna : tefart
Vvd ; Roxanda Doamna : Nicolae, Irina, Maria Doamna : loan Vvod, Alexandru Voe-
vod, E'ena Doamna cu fii lor. Ieremiia Vo.vod ; ElisavAa Doamna, Scarlat Voevocl :
Smaragda Doamna.
lacov Patriarh, Grigorie Arhiereu, Ghersasim Arhiereu, Cosma Arhiereu, Veniamin
Arhiereu si Grigorie Arhiereu.
§tefan, Mihail, Lazar, Hristina, Maria Salomiia, Grigorie, Anthemiia, Max.m, Dimi-
trie, Efstratie, Vasilie §i pArintil lor."
Numele din pomelnicul acesta se pot identifica,. cu putine exc pii, cu to atA lipsa
d,tordine cronologica in citarei 1 or.
Astfel t ebuia intãi si fie mentionatd Doamna Teodosia ( Tudosca, n. Bacioc) in-
tAia sotie a lui V. Lup tot asa copiii din aceastd cdsatorie, Ioai i Ruxanda. Maria
DoamnA" a fost sotia Principelui Ianusz RadziwPl, Hatmanul mare al Litvanici.Intre copii
dam fnsa si de doi necunoscuti : Nicolae si Irina. Aceas'a este evident a treia sora"
mentionatA de Paul de Aleppo.
Discutabil este, dna loan Voev)cl este fiul lui Vasile Lupu, sau cel Cumi_ lit, supt
care I. Golia a fost LogofAt. Dupa locul mentionarii 1flS, §1 considerand ca fiul lui Lupu
nu putea sA fie uitat, credem ca e fiul aces uia. Elena Doamna pare sd fie soacra Iu-
Alexandru Voevod (Lipusneanu), sotia lui P. Rares si fiica ultimului Despot al S21 bie
loan Brancov:ci. leremia Voevod e fireste Movila,. iar Scarlat, Callimachi, amAndoi men
tionati cu sotiile lor.
Stefan e, credem, Golia, Parcalabul de Roman 1) si Neamt.,din 1579, 1583 §1 1597 2)
fratele clitorului, amandoi fii ai lui Lazar §i ai Elenei.
Mihail e fiul lui loan &ilia, §i este recrezentat fn fr sca dela biserica Go:ia. Lazar, Maria
Salorhiia, Grigorie §i Dimitrie sunt deasemenea copii at hii loan. Dimitrie e meniionat
ca mart le Logo'at" in documentul din 30 Martie 1606 (v. m. s.). Ne fndoim, n( fiindu-
ne cunoscut un D. Golia mare Logofat. El e amintit de nepotii §i stranepotii lui ca fost
mare Paharnie. 3) Deci PAharnicia a fo3t uti n lui boarie.
Numele Dimitrie ft va fi avut de pe bunicul lui de pe mara Antimia pare sd
fi fost §i ca o fiica a Anei, numIta a§a dupa bunica ei de pe mama. 4)
Maxim, pare sd fie Burnar, cel care a ddr..it crucea de aur in 1564. El este poate
identic cu Maxim, fiul Oltei (sora lui Hanco Goldi)5) probabil cdsatorita cu un Bur-

1) Inedit, comunicat de d-nul lorga.


2) lorga in Hurm. XI, 895, 896 si Stud. §1 Doc. VI, 141.
3) lorga, op. cit. 43.
4) Paiinfii lui Ican §i ai Anel sunt astfel mentionati in Uricul din 7114 (1606)--
Marie 30 (v. m. s.) : §i pentru sufletul pArintilor lor, boiarului Lazar Golia §1 a sopel
sade Elena §1 a boiarului Dintitrie §i sotici sale Antimiaa. Totusi trebuie sA m.ntionarn
cA la Acad. Rom. (Ms. 3061, 1. 47) se afta o insemnare din 7223 (1714) OLt. 7, cd dintrun doc
reiese cA Ana Golia a fost fiica vestitului mare Logofat Lupu Stroici (c. 1532-c. 1610) ;
comunicat de d-nul Gh. Ghibane scu. Doc. nefiind contimporan, poate cA cuprincl o gre-
sealA de memorie, sau poate a fost Ana numai fina lui Stroici. Cercetdri se indica, intrucat ar
explica §i raporturile Movilestilor cu Golia, pe baza fnrudirei lor cu Stroicestii
5) lorga, VI, 140. V. §i satul Bu:nAre§ti d-aruit de Ana Golia minastirei.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 21

nar '). E de presupus, in urma indicatiilor genealogice, cl Maxim a fot vk de al do-


ilea cu loan Golia.
Ceilalti membri ai familiei sunt greu de identificat. Vasile poate sä fie sail Vasilie
Go lde din Popesti 2), sau, mai curAnd, Vasilie Buzia din Golaefli, gineiele lui GolAi" s)
deoarece celalt, fiul unui T. Gol.Ae, necimoscut spitei, era -nevoid popei ot Pope§ti, 4)
poate din altd familie pu porecla Golgi, cAci s?. pa e cd au fost mai multe. 9 Despre
Efstratie nu avem nici o indicatiune -genealogicd.
Dintre Ai hierei, Grigorie, inthilea, pare sd fie cel din 1687, tproin Mitropolit La-
odichiasa. Al doilea e desigur Mitropolitul lrinopoleos", restauratorul mAnästirei din
1838, iar Gherasim nu poate sd fie decAt Sevastiam", alt restaurator, din 1739. N'avem
date despre Cosma si Veniarrin.

Up cea mare de la intrarea in blserld.

Biserica Golia mai pAstreazA Inca §1 marele" pomelnic, scris caligrafic in limbele
greacd si rornAnA, legat in carton si având titlul cu there de aur : 6v6p.actx mriseptx& TV/ repot)
ti. 'OK noXitce. 6)

1) Fain. mai exista (lona§co si Apostol) in 7175 (1667) tunic 22, in urine§ti,
jud. Vaslui (GhibAnescu, Sur. si lzv. VIII, 115).
2) Ibid. IV, 10.
3) Ibid. III, 95 si 155.
4) Ibid. IV, 9.
5) v. si o spitd scrisd la Arh. Statului la§i.
6) Numele ctitoricesti ale slintei manAstiri Golia,

www.dacoromanica.ro
22 SEVER ZOTTA

El incepe, ca §l micul pomeln'c, cu pomenirea familiei Golia, difera insa de el


prin urmatoarele adAug'ri : Lazar ,i Elena (pArintii lui I. Golia), un loan, alte cloud' Hris-
dine. Ana, un Simion ') §i un alt Dimitrie. In schimb lipsesc Maria, Efstratie §i Vasilie.
UrmeazA Vo..vozii, incepand cu V. Lupu, in mod mult mai amAnuntit. Solia lui
'Stefan Tom§a II, e numita Asamina", pe and in pomelnicul Bis.ricanilor 2) i se zice
Magda Una. Lui Dia§ (Alexandru) Voevod urmeaza Magda ina Doamna.
Nu WA interes este neobi§nuita pomenire, in Moldova, a familie: lui Mihai Yiteazul:
Mihail V. V., Stoica (gre§it in loc de Stance) Doamna §1 Florica, Theodora §l Ni-
colae V. V")
Mare e lista boierilor. La numele unora se dau in textul grecesc (19 p. folio) u-
r ele note explicative. Gasim dintre famillile mai cunoscute numele : Costachi, Starcea.
Sturza, Paladi, Rosetti, Cananau, Apostol, Clocarlan, etc.

Vederea tumult!! Go lief din curte.

Lista Arhiereilor incepe §i aici cu Iacov Patriarh §i continua cu Patriarhii : Ne-


ofit, Grigorie, Calinic §i Agathangel. Urmeaza Arhiereii: Dositheu, Gherasim, Neofit,
Cosma §1 Grigorie, iar lor un mare numar de ieromonahi, dintre cari e greu a distinge
pe egumeni de simpli calugari. Nivelarea aceasta n'are rost, daca se deosebesc Patri-
arhii §1 Arhiereii.
Lipse§te insa din ambele pomelnice numele pretinsului irate° al lui loan Golia,

1) Un Carste Goldi fecior lui Sämion GolAi" mArturise§te la inceputul sec. al


XVII-lea ca fiind tatal mieu in tara ungureasca cu Mihai Veda §i altA tare etc. (Arh.
Stat. Iasi, Doc.) v. Anexa.
2) Uricar, XXIII, 362.
3) Teodora (Tudora) se chiema atat mama, cat §i iubita hii Mihai Viteazul, ,cu care
a avut un al treilea copil, pe Marula (Filitti, in Rev, Arhivele Olteniei", III, No, 13,
spita Basarabilor).

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 23

cel al faimosulu'i trAddtor Ieremia, ceia ce ne face sa ne indoint serios Ca i-a fost frate. ')
Mändstirea Golia a beneficiat dimpreuna cu Vatopedul de o avere teftoriald foarte
mare. Fdra sa ni stea la dispozitie arh'va mdnastirei, constatam ca Golia a stapanit ur-
matoarele moii, targuri, vii si locuri :
In Basarabia : Bujinfiti pe Ciuhur, (vanduti 7123), '/2 Goli1etii pe Botna, Burnd-
rastii pe Bac, 1,/2 Rufii pe Botna, Viisoara (640 Wei), silistea Bogdanestii, (c. 1000 1.).
C/ocupa pe Racovdt, Telinestii, Dragusanii, Galici, Malinestii (410 fi si Cliscau(ii
(2200 f.), toate in jud. Hotin 2) Voroncau (1020 f.), Cerlina (355 f.) Zalucenii (200 f.),
Climaufii (1060 f.), Socola (303 f.), Paseclodu (380 f ), Cirisnova(ul (418 f.), Targul
Rascov (1500 f.), Vosca, Pohribenii (Stolnicenii) §Ii Tri(au(ii, toate in jud. Soroca, pe
lane pdrti din Stoicani §i o poiand din targul Soroca, ') Oxintiia, Molovata, Irabujenii
pe Ciuhur, Golaestii pe Rdut (sa nu fi stdpanit m-rea, v. m. s ), Tarzienii, Biineasca,
ilarinicii §i Cucuruzenii, toate in jud. Orheiu 4). Parte din Liestii, jud. Lapusnar).
Pagubenii (88 f.), Humor pe mosia Cajba, Dumestii land Gherman, Comarna, Gorce-
nii, Oprisenii §i Covasna, toate in jui. Bä1i, fost parte a jud. la0 6). In Moldova : To-
mestii, Lazorenii, Osoiu, parte din iorogari, Spinenii §i dealul Mandrului, toate in jud.
Jai i). Parte din Tatomirestii, din Cioearlestii, din (arbunestii, din Danestii , Costocanii
§i Siirbii din jud. Vaslui9). Gorbanestii §i lohilenii in it'd. Botosani 9) Schitul Grujdenii
cu anexe in jud. Tutova.10) Siliftea §11Ioncestii, (unde ?). 11) Harnicestii in jud. 1?onwn.1')
iSle manastirii : 6 Mid pe dedlul domnesc in Cotnar, 4 Wei si o pivnilã In T as
lui, 2 falci pe dealul Epis.opului si 2 falci pe dealul Balámuldlor la Cotnar 12)
Locuri de casa I dughene in 14;i (v. m. S.).

1) Ca leremia a fost irate cu loan, pretinde flajcIdu, rtferindu-se la copia slay. a


unui doc. din 7082 (1574) Mart 10, al carui orig. s'ar fi aflat in arhiva mandstirei. lnsd
din textul urmätor : boliarin pan Ion Golia (in loc de Gyol«i," I) velikii logofat i sluga
nasz viernii Eremiia parkalab i jenia ego Tudora a (loan Voda cel Cumplit, ed. II,
225-6) nu reiese de loc inrudirea indicatd. Mai curand, presupunand cd doc.dealtfel
suspect, atat din gauza unor greseli stilistice, gramaticale i ortogra ice, cat si din cauza
ornisiunei boierilor Dumbrava si Grumaz (v. doz.. din 27 Martie al aceluias an la Ghi-
banescu, Isp. si Zap. 1, 141)ar fi autentic, leremia ar putea sd fie sotul surorii lui
loan, considerand, mai ales cã sotia ac.stuia Ana, nu este mentionata, probabil ca ne-
avand parte in mosiile intdrite ; deci nici nu rease cit leremia a fost din neamul lui Go-
hia. In Let. I, 227. i se zice, evident dupa izvor polon, leremia Parc. de flotin, pre-
cum it me nronea7A si Anal. Rer. Pol. III, 492, en porecla Coarniviecius", din care
Engel (11, 224-5) a dedus Tsharnietthi", iar Hajdau (op. cit. 226) ('ernaukanul".
Dar suot loan Vodd n'a fost un leremia Parc. de Hotirt, ci Lupu Huru, SOC11.11 lui
Voda. Uri leremia a fost insd Portar de Suceava §1 ca atare (ca Hatman §i Parcalab
de Suceava, de mai tarziu) comandant al armatei. Se pare deci ca avem a face cu o
confuzie din izvor polon,
2) Melchisedec, op. cit. 223 ; Doc. Paul Gore ; Arh, Stat. Chi§intiu §i Trod,
Chi§inau III, 33-135.
3) Trudi, ibid si lorga, Stud. si Doc. VII, 211.
4) Hajdau, loan Voda cel Cumplit. 225, Doc. Paul Gore si Arh. Stat. Chisinau.
5) Arh. Stat. Iasi, Tr. 1361, Op. 1547, Dos. 1225, F. 1-15.
6) Trudi, ibid. si Arh Stat. Chisindu.
7) Arh. Stat. Iasi, Tr. 661 Op. 727, Dos. 102. F. 1; Tr. 545 op. 590, Dos. 169,
F. 121; Tr. 1788, op. 2039, Dos. 1225, F. 1-15 ; ibid. D. 427, F. 1, si Uric. X, 119.
8) Aril. Stat. Tr. 1361, Op. 1547, DO.F. C11. 1. c. §i Uric. VI, 102-3.
9) Uricar, ibid.
10) Ibid.
11) Crest. Col. Acad. Rom , 1909, 129.
12) Bianu, Catalogul manuscriselor Acad. Rom. I, 59.
13) Metchisedec, I. c. i Bianu, Doc. Rom. I, 62.

www.dacoromanica.ro
24 SEVER ZOTTA

0 moara la Mil tiila$, mai sus de Pesterea (Orheiu.) 1)


Un loc de ber4rie in 1(10 2)
0 casA in Iasi, mahalaoa Trepe7An ascA (v. m. s.)
Un loc In ulita TArgului de sus ')
In 1851 avea Golia numai din darea in arena a mo§i lor din Moldova tin venit
curat de 8253 de galbeni, 4) sau peste 82530 lei noi, ceiace ar corespunde azi unei sume
de cel putin 3 milioane ; cat de mare va fi fo t venitul mosiilor din Basarabia ! Din
1821 27 mo§iile din Moldo va au fost secvestrate, zice Sion, 6) insA dupd un izvor mai
sigur : Domnii Grigorie Ghyka §i loan St rza primird in 1823 un firman de la Turcia,
care le ordonA sA goneascA p! Egumenii greci al Monastirilor inchinate Locurilor-
Sante% Administrarea bunurilor se incredintA unit comitet sub pre§identia Mitropolitului. 6)
MAnasfirea Golia, fi.nd inchinatA unei mAnAstiri grece§ti, e fit esc ca se bucurA de pro-
tectia, sau interesul neamurilor fanariote. Candele, aere, icoane §i a., amintesc numele
familtilor Illavrocordat, Sufti, Rosetti, Rizos, etc., iar inscript ile de pe morminte cele ale
familiilor Cantacurino, Mavrogheni, Rucovita, Callimachi si a.
DAtn insA §i de nume ale boierimei bhtinase, pa de cel al vite.zului fl ate al lui
Miron Costin, decapitat \§i el, rPlioo (Jostin, Hatman, care a pus o lespede frumoasA
sotiei sale Ecaterina, 8) flica lui Tom Cantacuzino ; §1 acest intelept sfAtt itor de Domni
odihneste la Golia, 0) ca §i a doua lui sotie, Ana, fiica lui Voruntar PrAjescu 10). Un all
mormAnt, cu inscriptie greceascA, aratA in cifre arabe cd supt t 1 odihneste dela 1649 .

un Gheorghie, Mare Postelnic. Acesta este, diva toatA probabilitatea, Gh. Cantacuzino,
Mare Postelnic supt V. Lupu in 1644-5, '1) nu ononimul sAu lordachi, care a muril
m41 tArziu.
Un disc, donat in 1659, aminte§te pe Efrim HAjdAu, Pärcalab 1.1) (de Hotin), strA-
mo§ul istoricului Bogdan Petricticu HajdAu, care oprise in 1653 intrar1 a in cetate a fu-

1) Doc. P. G3re.
2) Melchisedec I. c.
3) Alit. Stat. Iasi, Tr. 1788, Op. 2039, Dos. 818, F. 17.
4) Uricar, VI, 102-3.
5) Arhondologia Mo dovei, 7 8.
6) Mem, Minist. de Externe, Uricar, XXV, 342-4.
7) Ultimele douA sunt de origine rornâneascA ; Cehan §1 CalmAsul.
8) -I- 7193 (1685) Apr. 8 (lorga lnscript i, 163).
9) Inscriptia arata la prima vedere anul 7170 (1662) Feb. 7, insA Toma nu nurn i
cA trAia in toamna 1664, cAnd a sfAtuit pe D.bija VodA sA nu imite exemplul lui Gr.
Ghica din Tara Rom. de a trece la Nemti (Let. 11, 4) ci,inscriptife sunt mai sigure
decAt letopisetele in 7172 (1663) Dec. 31 a pus Anei lespedea dela Golia, deci nu pu-
t a sA fie mort in 1662. El a murit probabil in 160, in urma priVatiunilor rAzboiului
austm-turc din 1654, prea mari pentru batranetile sale. De fapt se constatA la inscriptie
ceva anormal ; Din cauza lipsei de loc p (100) este svprai us lui u (70), iar bratul
stAng al literei urmAtoarer11 (ini)iate lui rne3iti) este la baza cltspicat §i prelungit spre
celalt brat, dAnd imaginea unu r intors. Sus, unde trebuia sa fie prelungirea aceasta,
in mod normal, piatra e deterioratA. Bratul drept al literei At, e prescurtat, evident spre
a atrage atentiunea asupra anomaliei dela cd stAng. Deasen enea un s mn deasupra nu-
mArului anilor indicA o abreviatiune. E deci de presupus cA lucatorul, care a sApat pia-
tra, vAzAnd cA a deteriorat-o, unde incApea semnul distir ctiv pentru litera r, a legat-o
de bratul stAng al literei Ai, atrAgAnd totdepdatA atentiunea cuvenitA. Am avea deci anul
7173 (1665).
.10) I. C. Filitti, Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, Spita, dupA Tanoviceanu.
11) Ibid. XXVI.
12) lorga, Ibid. 167.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 25

garului sAu Domn, V. Lupu. Donatoarea, so(ia so, Vasilca, numitA inteun loc nepoata
lui Moisie MovilA", ') iar in alt loc fiica a unui Capolici", 2) a fost probabil fiica lui
V. Vartic (cAsatorit cu Irina fiica lui Avram de Luckeni din neamul CApotici ) a cArui
sorA, Antimia, a fost sOtia lui Miron Barnovski Voevod. 4) Numele Vasilca il va fi avut
de pe tata.
Sunt, insA la Golia §i lespezi de morminte cu nume, cari n'au avut rasunet in
istoria Moldov0, dar nu sunt mai putin interesante. Dintre ele una cu o frumoasa or-
namenticA de coroane, caracteristicA stilulut imperiului, acoperise mormantul unui vecin
al Gone', al bogatului negustor T. Petrovicl, t 25. Martie 1800; originar din Tarnova,
(Bulgaria), stramo§ul cunoscutei familii Petrovici-Armis din Bucure§ti. El a fost tatal Anas-
tasiei, casAtorita in 1800 cu Hristodor Petrino. 9
Cimitirul, din partea spre Sud a bisericei, nu mai exist& iar pietrele mai de seama
au lost depuse in biserica. Cea a lui Petrovici se aflA in Muzeul Municipal d n aceini
curte. Tct acolo se afla §i capul Arhimandritului Gherasim (Gheorghie ?) Soroceanu,
t 1857 Mai (?) precurn reise din inscriptia de pe cArknida, g5sita supt capul lui cu
ocasiunea unor sapaturi,
Mai sunt la Golia 5 inscriprii nepublicate 0 dintre cari 4 grecesti §i una romA-
nea3ca 7). !titre cele grecesti, cea mai interesantA priveste moartea timpurie, din Aprilie
1804, a Smaragdei, fiicei Dornnitei Zoe, care nu avea deck 17 ani. Ea nu pare sa fie,
51upa cercetarile noastre 8) deck fiica nobilei fernei, care a fost Zoe A. C. Muruzi, Ills-
cuta Rosetti, desi acelas nume il avea si o alla fiica, 1' 1848, sotia Hatmanului A. Ma-
vrocorda I.
Biserica Golia, cu toate reparatiile, cari se fac cu intrerupere in timpul razboiului,
de vr'o 20 de ani incoace, deosebit de apreciata de familia noastrA regalA si de vizi-
tatori din strainatate, nu se afla in stare buna. Frescurile, earl ocupA toti peretii bise-
ricei, se deterioreaza din cauza umezelei, Meat Com. Mon. 1st., Ingrijorata, a luat de
curAnd dispozitiunea sa se fotografieze partite amenintate, pAna ce situatia financiarA
a tarii v a permite o restaurare mai radicala. Relativ bine conservatA este marea fresca
a ctitorilor, din pronaos. Ea reprezinta, precum se §tie, din stAnga sore dreapta, pe :
Gherasim, Mitropolitul .Sevastiei, cel care a restaurat biserica in 1739, pe Domnifa Ru-
xanda, Stefan V. V., Ecaterina Doamna, Vasile V, V., leremia V. V., loan Gotta, Ana
Golia, Mihail Golia si pe Grigorie Mitropolitul Irinopolei, care a restaurat biserica
in 1838.
Turnul Goliei era sA fie clArAmaf in 1899, In urma unei incheieri a consiliului de
Ministri 9) Insase zicein urma interventiei Regelui Carol a fost scapat de distrugere
si restaurat 'n 1960 de arhitectul N. Gabrielescu, EclAndu-se jos*, precum zice inscriptia

1) Z. Arbure, Basarabia, 750.


2) Arh. geneal. II, 141.
3) Doc. inedit §i Arh. Stat. Ia§i, Tr. 1765, op. 20I4', Dos. 19, F. 411 §i 413,
4) Arh. geneal. I. c.
5) Nan. C. 1776, flul lui I. Petrino. In 1816.fratii Hristodor §i Apostol i§i impart
numtroase mo§ii oarinte§ti. Apostol s'a a§ezat cel dintai in Bucovina, unde farm a cum-
parat Vascautii pe Ceremu§ §I ", Voloca de la T. Mustiall. Hristodor a fost tatal lui
Petru, din a cArui cAskorie cu Eufrosina Hurmuzachi -s'a nascut in 1846 poetul Dimi-
trie, t 29 Apr. c. v. 1875. Se implinesc deci curAnd 50 de ani de la moartea lui.
6) Cea din mijlocul pridvorului este aproape indescifrabiIA.
7) eSupt aceastA piatrA sa odihnesti robul lui Dumnezau Hagi Teodor Tomovici,
cari au Aposat la 1854 Noembrie in I, In vrasta de 75 ani si Mica* (sic).
8) In Livre d'or de la noblesse Phanariote.
9) R. Sulu, la§li de odinioarA, 1923, 88
4

www.dacoromanica.ro
26 SEVER ZOTTA

dela poartg, ,,partea inaltata de Meletie Egumenul Mangstirei Golia, la anul 1855 si
pgstrandu-se numai partea ziditg din vezhime". Camerele, cari se aflg azi in turn, stint
din 1900, ca i scara de afarg. Mainainte o scara de lemn ducea la clopotnita turnu-
lui, gol In interior.
Deasemenea au fost restaurate, acum veo 15 ani, 3 din cele 4 turnulete ale lui
Macarie, din timpul lui Duca Vodg, insa lipsa de fonduri pentru intretinerea monumen-
telor restaurate, face, ca vremea sa continuie opera ei de distrugere. lar creste iarha
pe turnulete, deteriorând cgramizile. In stare rea se aflg si impunatorul zid din jurul
1ntinsei curti, In care 6 vegetatie sälbatica azopere ruinile fostului externat de fete, ex-
ceptand aripa dreaptg, scapata de foc, in care se afla Muzeul Municipal, infiint it in
1906 de regretatul ing. Virg. 1-1616ceanu.
In timpul rgsboiului mondial, biserica a ggzduit Arhiva Curtii de Apel, Arhiva
Statului cea a Tribunalului, lar Muzeul, centrul, atunci infiintat, al Soc Invaiizlor
de Razboi.
Acum o instalatie, provizorie, a telegrafiei fara fir, din vArful turnuhii Goliei, con-
trastewg straniu cu mediul arhaic al curtii.

V. LISTA EGUMENILOR MANASTIREI GOLIA 1614/15-1859 I)


1614/15 Grigorie, 1653 Teodosie, inainte de 1667 Maxim, 1667 68, 1669, 168Q
Macarie, 1687, 1689 Grigorie Mitr. Laodichias, 1713, 1721 Neofit, 1739, 1741 Ohera-
sim, Mitr. Sevastias, 1742 Iosaaf, 1755 Ghermanos, 1755, 1761 Gherasim, 1764 Stefan,
1766 Nichifor, 1778 Nicodim, 1783 Mitrolan, 1794 Stefan, 1826 Pia ton, 1832 Sofronie,
1833, 1836 Grigorie Mitr. Irinopoleos, 1837 Sofronie, 1838, 1840, 1846 Origorie Mitr.
1855 Meletie, 1857 Anania, 1859 Diunisie.

VI. NEAMUL CTITORULUI.


De neamul Golia ne-am ocupat, incidental, in cursul acestui studiu, mai ales cu
prilejul comentgrii pomelnicului mic i avem putin de adaugat. El pare sä fi fost ori-
ginar din judetul Vaslui, unde si azi, in satul agnesti, traiesc urmasi ai lui prin femei,
poate i in linie bgrbateascg, insa supt alt nume.
Stramosul documentar al familiei a fost evident acel Goldi dii Rebricea, (roAxii
Ca T funpipiA0) caruia Stefan cel Mare ii intari in 9 lanuarie 1488, satul Golaotii
(tronsfipuip) pe Rebricea (jud. Vaslui), deoarece o parte a satului o constatgm si in
1588 ca fiind in proprietate7 Anei, widuvei lui loan Golia, Logofdtului).
Uricul slavon din 1488 a fost publicat de Melchisedec in Revista pentru Istorie,
Arheologie i Fifologie3) si de I. Bogdan in Documentele lni Stefan cel \bre 4) dar cum
publicatiile acestea. stint greu accesibile puhlicului, darn aici traducerea româneascg, fA-
cutg de Melchisedec, modernizata i controlata de noi la mama textului slavon din Bogdan.
.Cu mita lui Dumnezeu; noi Stefan Voevod, Domn tarii Moldovei. Stiut facem cu
aceastä carte a noastra tuturor, earl o vor vedea, sau citindu-se o vor auzi, precum
1) Enumerarea are loc in ordinea intalnirei numelor prin documente, insa este
evident ca unii, ca Grigor;e Mitropolitul lrinopoleos si Sjfronie, nu s-au succedat, ci
au fost impreung, eel dintg, desi (Staret* al Goliei, lucuind la Chisinau, precum anf
vgzut, i administrand mosiile din Basarabia.
2) lorga, Stud, si Doc. VI. 141.
3) Vol. I, Fasc. II, 371-73.
4) I, 317-18.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 27

au venit inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari si mici,
al nostru credincios pan Ivanco Turcul Sulgerul si cu fratii sai cu Toader §i cu Mihul,
de a lor buna voie, de nime nevoiti, dar nici siliti si au vanclut a lor dreapta ocina,
din al tor drept uric, un sat pe Rebricea, anume Go1destii, slugei noastre Go lcli din
Rebricea cu 150 de zloti tätaresti. i sculandu-se sluga noastra Go:di din Rebricca a
platit toti deplin acei mai sus scrisi bani, 150 zloti, in mana panului Ivanco Turcul,
Sulgerul si fratilor lui Toader *i Mika!, inaintea noastra si inaintea boierilor nostri.
Deci noi vazand a lor NO voie si intelegere 1) si deplina plata, iar noi deasemenea
si de la noi am intarit slugei noastre Go ldi acel mai sus numit sat Goldestii pe Rebricea
ca sa fie lui de la noi uric si cu tot venitul, lui si copiilor lui si nepotiler lui si stra-
nepotiler lui si rastränepotilor lui 5i la tot neamul lui, eine se va alege mai de aproape
nestricat nici odinioara ii veci. lar hotarul acelui sat A fie pe vechiul hotar din toate
partite, pe unde din veac au apucat.
lar la aceasta este creelinta Domniei noastre mai sus scrisului noi ite(an Voevod
5i credinta prea iublitor fii ai arnniei male Alexandra §i Thgdan-Vlad *i credlnla
boie.rilor nostri : cred nta Panului Zbiarea, cr p, Neaga, cr. p. Duma, cr. p..Gangur, cr.
p. Dragos Vornicul, cr. p. Harman, cr. p. Iatco Hudici, cr. p. Dajbog, cr. p. teful
Parcal-abut de Hotin, cr p. Micota §i a p. Reates, Parcalabii de Neamt, cr. p. Andrelco
Ciortorovschi, cr. p. Grozea, Parcalabul de Orheiu, cr. p. Ion Secard, Parcalabul de
Cetatea-Noud, cr. p. Ocindu, Spatarul, cr. p. Boldur. Visternicul, cr. p. Eremia, Pos-
telnicul, cr. p. Andreico, Paharnicul, cr. p. Matel, Stolnicul, cr. p. $andru, Comisul si
credinta tuturor boeriler nostri mpldovenesti, marl si midi, lar dupl a noastra Viata,
cine va fi Domn al Orli noastre nroldovenesti, dintre copiii nosrri, sau din neamul
nostru, sau iarasi pe ori care Dumnezeu va alege Domn al lath noastre moldovenesti,
acela sa nu strice a noastra danie, ci sa-i c intareasca si imputerniceasca, pentru ca
i-am dat si intarit pentru stujba lui. lar spre mai mare tarie si imputernicire a tot ce
s-a scris mai sus, poruncitam credinciosilui nostru pan Thutul Logofat sa scrie sl pe-
cetea noastra sa o atarne la aceasta a noastra cirte. Saris-a loader la Suceava, In a-
nul 6996 luna Ianuarie in 9.*
Din faptul a Goldi cumpara un sat, care-i poartd numele, fail ca sA se mentio-
neze a avem a face cu o rdscumpdrare, pare a rezulta ca familia lui era, sau vecina
cu Goldestii, sau satul a fost descalecat de itn iniintas al ei. In caz contrar am avea
a face cu o curioasa intamplare.
Dupa aproape 60 de ani, in 7034 (1546) urmasi ai lui Golai, Petre cu surorile
lui Tudna §i Vasilca, fii ai lui Hanco Golde §i rudele lor : Isac, Maxim, etc. fill 01-
tei §i nepotii lor de frate Luca §i sera lui Magda §i alte rude vAnd ocina lor ce-au
avut pcfrintii lor Hanco Golde si Olta si Cdrstdna" intarita de Petru Vodd Rares, pe
giumdtate sat pe Rdbrice, anume Goldestii".')
Precum vedem, Lazar Golia, tatAl Logofatului, nu este mentIonat, iar Hanco, 01.
tea si Carstina, probabil frati, posedau numal 7, Goldestt. Daca ar fi fost ei cop111-1u1
Golai din 1488, ar fi trebuit sa aiba fiecare cAte 1 e. Presupunem decl ca genera Ila pre.
mergatoare, tatal lid Hance si al surorilor lui si tatal lui Lazar, au impala mostenirea
in doua jumatati.
De f apt in 7092 (1583) Oct. 26, $tef an Golde, Párcalab de Neamt, feciorul lui

1) aaro,&,8, rutenism de la Neill, tiarkwrrn=a pregati, gall, impaca, a. C R a se


inteIege, (Em. Popovici, Ruthenisch-deutsches Worterbuch) v. rom. logodnd. Melch. trad.
gresit=slobozenie.
2) lorga, op. cit. 140. Despre Maxim, poate Burnar, (v. m. s. p. 2.),

www.dacoromanica.ro
28 SEVER ZOTTA

lathr Go 1de PArcAlabul" vinde mo3ia sa o parte din sus din giunzdtate de sat din
Golaqti", iar In 7096 (1588) Mute 8, Anita giupdneasa lui Go ldi Logofdtul i fe-
ciorii lor Milzaild i Cdrstdna" vand din giumdtate de sat din Goldqti a triia parte". 1)
Dad Logofdtul loan a avut din jumdtate de sat a treia parte, el care a avut pe
fratele $tefan §i poate pe sora Tadora, s)tia misteriosului leremia, rezultA cd LazIr
a avut o intreagd jumdtate, ceia ce n'ar fi putut sA aibl,.dacd ar fi fost frate cu Hanco
surorile lui. Partea lui loan corespunde aproape stirilor genealogice : doi frati i o
sord, deci 3 fiecAruia din mostenirea pdrinteascA..
Partea lui loan LogofAtul ('A din mosia Intreag) m)rt Inainte cl! 15 N w 1384,
o cumpAra semintia" lui, Nicoard Golde §i so:ia sa Sofia pentru 150 sloti tAtAresti,
deci cu acelas pret cu care a cumpArat Goldi mosia "intreagd cu exact 100 de- ani in
urmd. Rezultd cd valoarea pdmantului s'a urcat iii proportia de 1 : 6. Nicoard sd fi
fost fiul lui Stefan, 8) deci nepot de frate al Logofdtului.
Despre viata si cariern Marelui Logorat loan Goldi, mein pufine stiri. Letopisetele
desi a fost primul sfetnic al Djmnilor loan Von cel Cumplit i Petru Schiopul.
Prima Jul mentionare, noud cunoscutd, ca Logofdt, este din 1572 Oat. 5, 8) supt loan
Von, dar, , cutioasd intamplare, ultima stRe ce o avem despre el In domnia acestui
Domn,4) este din 1573 Oct. 5, 9 deci exact dupd un an. Se pare cd firea evlaviosului
ctitor de bisericd, fiu de uricar, intelectualii acelel vreml, nu se impAca cu tempera-
mentul pornit i belicos al stdpanului sAu. E deci i putin probabil ca dupd retragerea,
sau disgratiarea lui, loan VodA sA fi incredintat fratelui" sail, mai curand cumnatului °)
Ieremia PArcAlabul, o misiune atat de p'ind de rdspundere, ca oprirea Turcilor la Du-
nAre. Se pare cd loan Goldi a fost un om inteligent i abil, cad dupd noul luni de Min-
nie a lui Petru Schiopul '), ii 9 Martie 1575, este iar Mare Logofdt 8) si rdmane in si-
tuatia aceasta pand In 25 tulle 1578 0) and pierdem urma lui si nu aflam decat cd
nu mai trAia In 15 Nov. 1584. '0) Nu e de mirare cd Ion Goldi se Intelegea bine cu a-
cest Domn cumpAtat, evlavios i poreclit cel Milostiva. I!)
Se poate cd inzestrarea i inchinarea mândstirei Golia de cdtre Ana Logofeteasa
se datoreste i influentii acestui Domn, care monastirile miluia i IntAria" "), cdci ea
se bucura de sprijinul lui, intru cat in 15 Nov. 1584 Vodd-i fAcu danie satul
domnesc Hdrnicesti In tinutul Romanului. Dupd cinci ani, in 21 Aug, 1589, Ii dA o carte
de hotArnicie, iar urmasul lui, Aron ploda, IntAreste In 4 Martie 1592 dania predece-
sorului. 13).
In 1608, Aug. 9, Logofeteasa, doi ant dupd Inchinarea mAndstirei Golia Vatoped u-
lui, capAtd de la C. Movild o intdrire pentru Inchinarea Vatopedului a mosiei Harni-
cesti dimpreund cu Costocani,liesti, Spineni (Vast.) i viile de la Cotnari 14) Ana pare sd

1) lorga, ibid. 141.


2) GhibAnescu In Rev. Codrescu" II, 30.
3) GhibAneseu, Sur. si lzv. V, 225.
4) Feb. 1572-tunic 1574.
5) HAjdAu, loan Vodd cel Cumplit, 250.
6) V. In. s. p. 23.
7) lunie 1574-23 Nov. 1575.
8) V. inscriptia, m, s. p. 2 si anexe.
9) lorga, in Hurm. XI, 895.
10) Bianu, Catalogul Manuscriselor Acad. Rom. 1, 59.
11) Let. 1. 238.
12) Ibid.
13) Bianu I. C.
14) Ibid. 62.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 29

fi fost o feriiele energica si respectata, care prin mai mult de un sfert de veac a stiut
sa mentina, prin 12 domnii, traditia barbatului. PAna i sabia neodihnitA, dar biruitoare,
a lui Mihai Viteazul, s-a inchinat inaintea templului credintei, ctitoria ntamului Golia.
Poate nu este o intArnplare, ci o compensatie politica pentru familie, ca, curAnd
dupa disparitia, probabl prin m)arte, a lui I. Golai din Divanul Tarn, apare prin do-
cumente frate-sau $tefan, intai dimpreuna cu Murgu, ca Parcalab de Roman, in Aprilie
1579, (v. m. s. p. 20) apoi in August, de Neamt, ') unde 11 mai gasim in 17 Mai 1583, 2)
supt P. chiopul i chiar dupa 10 ani, in 12 Martie 1593 8) subt Aron Voda si in 1597
supt Ieremia Movi'l. 6)
Un alt Golai, pe c3re'l intAlnim prin documentele secolului ai XVi-lea, este Pahar-
n:cul, (ceasnicul). El nu apare, Insà, decal in domnia lui Iancu Sasul, din 20 Martie
1580 5) !Ana in 3 Martie 1581. 6) Se pune intrebarea, dad' a fost el un frate al Logo-
fatului, sau, mai curAnd, fiul Iui, Dumitru Mare Paharnic in 1590 7) poate identic cu
Golae, yivniceriul, din 7099 (1590 91) 6)
Nu stim cine a fost acel G-oldi, care a luat parte la asediul Bistritei in 6 Ozto n -
brie 1529 ; 2) poate chiar Lazar, Uricariul din 1533, tatal lui loan.
Din numerosii copii ai lui loan Golai nu cunoastem cleat descendenta fiului ski, sus
numit, Durnitru, Paharnic in 1590 Feb. 7 '0) i Logofat (vtori ?) in 1603 Martie 30 "). FiLa-
tiunea insa nu este usor de stabilit, precum reiese din compararea urmatoarelor regeste :
7248 (1740) Mart 15. Palade Golae i Angheluf [a] Golde §1 Cu sofa noastra A-
tinpa, ficiorii Pdriz, lu Goäc, neputul lui Dunz(i)trcwo Goltie" dau lui Aftanasie
MogAldea egum. de Floresti, partea lor din Golde0i, pentru 20 de lei, c1:1 una ne
iaste i neamu, a doua i ráziasu" 12).
7247 (1739) 10. 30. Grigorie Ghica Von pentrti .Piiladie Golde si frate-sau An-
ghelig (0) Golde biv Chic (er) si alt (i) frat (9 ai lor, fe:iorii lui Golde ce au fost lsyrav-
nic pa satele domnesti, nepot (i) si stranepot (i) lui Duntitru Goleie ce au fost Manic
mare) pentru niste Tigani. Aduc un act de la Petru-Voda din 7 Februar 7093 (1590)
pentru Dunzitru Golde vel Paharnic ce a cumparat Tigani de la Anton Nand Si apoi
instrainAndu-se mosul lor Golge i tatul in Teara-Rumaneasca, in cAtva vreame si Tiga-
nil ramaind aici in parr etc. Si apoi viind tatal lor iar aid in teara*, supt Dumitrasco
Cantacuzino, se face imparteala /a 7183 (1674/5)19.
Precum vedem, in amandoul regesté nu este numit latal Ispravnicului Petre Golle,
care face legatura cu Durnitru, sau Dumitrasco Golle, Paharnicul, incat s'ar parea ca
nepotii i-au uitat numele de botez. Paladie era nzonah, precum reise dintr'un opis de
documente aflator la Acad. Rom)°, privitor la hotarul Golaestilor si deci va fi fost in
vArsta inaintata in 1739/40. Dealfel calculul generatiilor nu se prea impaca cu filiatiu-
1) lorga in Hurm. XI, 796.
2) Ghibaneseu, Isp. si Zap. 1, 162.
3) Bul Muz. Municip. lasi 13, 117.
4) Uric. XIX, 5.
5) Gibänescu, Isp. i Zap. 11, 155.
6) Id. in Uricar, XVIII, 516.
7) V. m. j.
8) lorga, Stud. si Doc. XI, 73.
9) Id. Doc. Rom. din Arh. Bistritel, I, XXV si In Hurm. XV, 336.
10) lorga, Stud. si Doc. VI, 440.
11) V. m. s. p. 20. Mare Logofat era in acel an Lupu Stroici. (GhibAnescu, Diva-
nurile Domne§ti, in Arhiva" din 1a§i XVI, 27)
12) Iorga, op. cit. 157.
13) lorga, ibid. 439-40.
14) Ms. No. 2821, F. 58.

www.dacoromanica.ro
30 SEVER ZOTTA

nea (3, cel mutt 4 generatii la 100 de ani) si nu urmam deck textul dlcumentelor,
care este destul de precis, mai ales ce priveste m)s'a (Goiaesti) i boieria (Paharnic).
Evenimentele extraordinare ale timpului, schimbari dese de domnii i eafgrarea, put au,
de a'tfel, sa intarzie cursul normal al generatiilor.
Paladie a avut, se pare, numai dota fiice, Anusca, casatoritä -cu un Guta i o
filca casatorita cu un Negura 9. Cu acestia se stinge, IntrucAt suntem informati, linia
Mare lui Logo fat loan Golai. Paladie a mai avut a sora Paraschiva.2)
Mai numeroasä, desi mijlocita numai prin un singur fiu, Nicoarti, a fost descendenta
Plircalabulut Oefan G9lai, fratele lui loan. 0 gasim in spita, publ1cata de d-1 Ghibl-
nescu, 2) dupa o spita veche si In parte controlabila. Din ea 4) reiese inceata decidere
a familiei in razesie. Numai doi membri, Costin, fiul lui Nicoara si lonasco, fiul lui An-
dreica, nepotul Ini Nicoara, au modtste boierii, triul Sptittirel altul PAtirnicc15),
titluri, dealtfel neoficiale, in loc de vtori, sau treti (Spatar, Paharnic). Interesanta este-
Orozava. flica lui Costin, casatorita cu T. Ilondor. Acesta nu este a se confunda cu
Arniagul T. Flondor, sau Fliondor 6) care a fost fiul lui Pavel Alb )ta Mare Jitnicer
numai porcclit Flondor, el insusi neiscalind nici odata Flondor. Sotia acestuia se ehema
Maria §i a fost fiica Vornicului Gr. Gherrnan si a Chelsinei Tautul 7) T. Flond3r a
fost Irma probabil socrul lui Pavel Albota si deaceia, dupa obice.u, atat numele de botez,
cat si porecla fiulut lui Pavel. Celalt flu al lui Pavel, probabil din alta sotie, se chiema
Gheorghita Ciudin si a avut un rot' istoric nu nurnar in Moldova, 6) dar i in Tara-
Rornaneasca 0).
In general neamul Golia a avut un scurt rol istoric, nerelevat de Letopisete, iar
frA profund suspectul document, publicat de Flajdau 10) nu s'ar sti ca a existat un tra-
dator din neamul accsta. Despre acest neam se poate set ie, Wand abstractie de origine
ca I despre cel de magnati poloni cu asernanare de nutne :
wFamilia Krawciyków przerzeczonych GoLkich, nie wiele zabawila Kronikarzow
polskictp ''). Sunt i alte familii cu acelasi nume, cari nu trebuie sa ne deruteze. De
ex. inteo spita 12) dam de un Grigoras din sec. al XVIl-lea, fiul unei Nastasii, nepotul
unui popa Avram, ce i-au zis Golae".
Mai autentic, ca origine, pare sa fi fost acel Simion ficiorul Nastasei din Gold-
c$ti §1 cti femeaia me Sohiica", care vinde In 7158 (1550) lan. 14. o prisaca din hota-
rul Tigane§tilor (Vaslui) Jul lordachi (Cantacuzino) vel Visternic 13). Poate a fost el chiar
acel Samion fiul lni Carste Golaii mentionat mai sus, ") Deasemenea pare sa fie autentic
lonapo Golae Mare Stolnlc In 7199 (1691) Mai 27,15) probabil fiul lul Andrei 16). Ursachi

1) Com. de d-1 Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom.


2) IJrga, op. cit. 173.
3) Rev. T. Codrescu, VI, 30.
4) V. anexe.
5) Com. de dl. Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom. 3061, F. 47.
W Let. II, 227-29.
7) Doc. fam. Flondor, Bucovina.
8) Let. 11, 214 si 229.
9) Const. Capt. ed. lorga, 187.
10) V. in. s. p. 23, n. 1.
11) Familia de croitori, nutrata Golski, n'a ocupat mult timp pe cronicarii poloni.
(Lozinski, Prawem i Lewem, 11, 66).
12) Aril. Stat. Iasi.
13) Ghibanescu, tsp. si Zap. 11,2 225.
14) p. 22 si n. I.
15) Ghibanescu, op. cit. 1V2, 194.
16) V. m. s.

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOLIA 31

Go !de din 1794 1), era nepotul de fiu al aceluias Grigoras ce iau zis Golde" 9. Vor-
nicul de PoartA Golde din 1692 §i 1695 9 nu pare sd fi apartinut familiei istorice, in-
truck n'avea decAt acest singur nume. 4)

ANEXE
Documente privitoare la-istoria mänästirei si farniliel Golia.
1.

(Pecetea Sf. Gheorghie, Patronul Mitr. Mold.) Cu mila lui Durtmezew Teodosic
Barbovschi Mitropolitul Sucevii 5:1 Agaton Episcopal Romanului §1 loan Episcopul Rci-
deitzfului §i Filoteiu Episcopul Huului, scriem i facem stiut prin acest act 5) subscris
de noi, cd mai inainte de aceasta vreme au venit inaintea noastrd Cneglzina Ana,
sotia rdposatului bobr loan Gol i ce au fost Logofat Aare cu fiul ei Mihail §1 de a
lor bund vole de nimeni siliti au dat si au inchinat a lor sfântd biserica, ce este de
dAnsii ziditd in orasul Esii, in care se cinsteste hramul JnaItrii Domnului Dumnezeulluil
si MAntuitorului nostru !sus Hristos, cu argintdril cu vesminte si cu toate cartile bise-
ricesti, i cu toate casdle, satele si vilE ei, asa feliu au inchinat-o impArdtestii sfinteii
Monrastiri numitd Vatopedu de la Sf. Munte Atonului si la tot soborul petrecdto r acolo,
pentru sufletul suszisului bbiar, rAposatului ei sot i pentru sufletul ei si a fiilor ei
si spre odihna tuturor crestinilor mergAtori la sfAntul Chinoviu, precum in insusi un-
sovut de rAnduire ei se aratd; t a sa le fie lor aaastd sfAntA bisericA cii tot venitul
ei ne rdsluitd nici odinioard in veciu ; dar si sf. lor asemine sd se ingrijeascd pentru
sufletele lor, fidandu-le cAte o pornenire mare din an in an, dupd asezdmAntul biseri-
cesc, i scriindu-i in sfantul pomelnic acel mare, sd se porne.neascA deopotrivd inpre-
und cu ceilanti sfinti ctitori, cat va fi sfAnta bisericA si .cAtd /vreme va fi ea in viata
si fiul ei, nime din nepoti sau din rudele ei, nici din parte duhovniceascA 9 nici dirt
boeri.sd n-aibd a se amesteca la aceastd sfAntA bisericd p nici vre o supdrare sd Ii
fan, iar dupd petrecerea sa i s'ar mantui din aceasta de aici [viat11, unde D-zeu ar
vroi, cine s- ar cerca a trica dania i milulrea ei, care este inchinatd sus zisei sfinte
Lavre, uttul ca acela sd fie anatema i ne iertat de Domnul Dumnezeu fgatorul ce-
rului si al pdmAntului si de cei 12 intAi Apostoli si de cei 318 sfintj 'Aril* din Nicheia
si de toti sfintii ce au bine placut lui D-zeu din viac si de noi neiertat si supt bids-
tam sA fie si sä aibd ne adormit protivnic pe Mlica lui Emanuil. Deci pentru Mai buna
lor intdrire am lipit si pecetile noastre pe acest act al 'nostru S'au scris in anul 7114
(1606) Ghenar 9 20.
(s) Pecetea Arhiepiscopului (s5 leremia 8) Pecetea Sf. Necului
Romanului Voevodul Moldovei (s) Episcopiei RAclaut dui
(s) Ana (s) Pecetea Sf-lor Apostoli
Petru si Pavel, Episcopiei de Flush

14) Crest. Col. Acad. Rom. 1912, 130.


.Arh. Stat. fasi, spita citata..
3) Sur. si lzv, VIII, 45.
4) lsp, si Zap. IV 2, 18.
5) Textul rom, (v. m. s. p. 2, n, 6) este evident o traducere a textului francez,
publicat in (Jricar XXI, 335-38.
6) Clericii" in textul ram. l cérglein cel francez.
7) th trad. franc. din Uricar, gresit Februarie.
8) in textul fr. §i cel din Arhiva Stat. gre§it: loan.
www.dacoromanica.ro
n StvER ZOTTA %AY

H.
(Cu mila lui Dumnezeu Noi leremia MovilA, Voevod, Domn fArei Moldovei, facem
stire cu acest hrisov al nostril, tuturor cari vor cauta pa clansul, sau cetindu-se 'I vor
auzi, precum cA au venit inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor nostri al
Moldovei, marl si mid, Knea0ina Ana a rAposatului loan Golia Logoflit, cu fiul
sAu Mihail, de a lor buna voie, de nime silifi nici asuprifi, si au dat i au
Inchinat pre ceal din nou ziditA bisericA a lor, unde este hramul Indltarea Domnu-
lui Dumnezeu i Mantuitorului nostru !sus Hristos, ce este in WO Iasului pre care
o au zidit rAposatul ban Golia Logofatul, impreund cu sopa sa, ca sA fie sfintei Mo-
nastiri Vatopedului, ce este in Sfantul Munte al Athonului, unde este hramul cinstitei
Bunel Vestiri a prea sf intei si prea curatei i prea Olagoslovitet stapdnei noastre Neis-
cdtoaret de Dumnezeu 51 pururea fecioarei Mariei ca si fie supt aszultarea acestei de
mai sus scrise mAnAstiri, panA and va sta aceasta de mai sus scrisA bisericA, i cu
tot venitul ce se va aduna d la dansa, i altul nimene sA nu aibi puterea i obIA-
duire pre aceasta de mai sus scrisd bisericA, de cat numai sus pomenita bisericA a
Vatopedului i pArinfii ce se vor trimite de catre sobor si de cdtre egumenul a mai
sus scrisei mAnAstiri. i dupA aceasta asemenea a venit inaintea noasträ i inaintea
sfatului nostru, atat celui duhovnicasc cat si celui mirenesc, sus pomanita Kneaghina A-
na a susscrisului Ion Golia Logofdt, cu fiul su Mihail, de nimene silifi nici asuprifi,
si au dat si au miluit pe aceastas de mai susserisA manAstire a Vatopedului, ce este
in Sfantul Munte al Athonului, pentru sufletul raposatului sofulJi ei loan Golia Logo-
fatul, i pentru sufletul ei, si pentru sufletele fiilor for, Maria 51 Solomia i Lazar 51
Grigolie i Dumitru Marele LogofAt l sofia sa Christina 51 fiiul toe Stefan 51 pentru
sufletul a mai sus szrisului Mihail i entru sufletele pafinlilor lor, oiariuIui Lazár
Golia 51 a sofiel sale Elenei 51 a bolariului Dimitrie 51 a so/id sale Atttimia : cu satul
Rujinflt pe Ciuhur, l cu loc de moarA pe Ciuhur i jumAtate de sat d n GoYiesti- 51
cu loz de maarA pe Botna, i jumAtate din Terclzilegi i cu Ioz de moarA pe Sarata,
si jumAtatea satului Rusii cu loc de rnoarA pe Botna ; a treia parte din satul Turcesti
51 cu lozu de moarA pe Barlad, i satal Burneiresti pe BAc i cu los: de moarA pe
BAc, i cu un loc de prisaa in Braniste i cii livezi si cu bo de sAdit pe Prut, si cu
alt loc iarAs de prisacA, ce se numeste Valea-Cofovei, i tij un loz da casA in WO
Iasi uncle au fost .casele LogofAtului hoeriul loan Golia rdposat, i cu loc de dughene
ce au fost de cumpArAturd, i uu loc de berArie in tang, i sease falci de vie pe dea-
lul damnesc si cu pivnifA de peatra si patru fAlci de 'vie din targul nostru Vaslui cu
crAmi si livezi, i sAlase de figani anume : Fasia cu femia si cu copii lor, i Christea

Jurul cu femeia l copiii lor, si Marco cu femeia si cu copiii lor, i Simeon cu femeia
31 copiii lor, i Mamuda cu femeia i copiii for, i Raoa Zlatar cu femeia si cu copiii
3i Procopie Blasie fratele lui i Condrea Ciurea cu femeia si cu copl lor, si Elena fiica
lui Murea i sora ei Nas'asia, i Vasile fratele lui Ciurea cu femeia si cu copiii lor, 3i
Ciorarca cu fiica sa Stana, sl Ana fiica Liud.i si Sofronia i fiiul ei loan si sora ei
Calea, si lonasco Tremurici, i Andreica si M ilanca, si Odokia, i lerernia, si Irina si
Ohinea cu f meia l cu copii lor.
Deci dar noi vázand a lor de bunA voie danuire, ce ei au dat si au miluit si au
futArit pe cea de mai sus z sA mand.tire a Vatopedului, pentru ace.a sA fie toate aces-
tea de mai sus sci ise sfintei mAndstiri si de la noi uric si otcine cu tot venitul nest rã-
mutat Wei odinioara, in viac de viac, pAnd Land va sta sfanta mAnAstire.
lar pal infil din acea de mai sus-scrisd sfanta mAnAstire sa aibA a face cate douA
pomenl mari pe an, din an in an, panA and va sta sfanta mAnAstire ; o pomenire sl

www.dacoromanica.ro
MANAST,REA GOLIA 31

fie a douA zi d ipa dumnezeeasca arAtare a Duinnului Dunn ezeu §i MAntuitoi iului nos-
tru lisis Hristos, iarA ce laltä ponien re a doua zi dupA Inaltarea Domnului Dumnezeu
§i MAntuitorului nostru lisus Hristos cu paraclisuri si cu colivi, si prin dare frr-tilor pa-
rinti de bauturA la Trapea, si sa pollen ascA deapururea toate acestea de mai sus scrise
sufl te la sfAntul du.onnezeesz jertfelnic in toatA vr,mea, pAnA and va sta ssfAnta m--
nastire Deci mai sus scrisi K. eghlna Ana Gol easa, intru ast chip au asezat si
s'au alcituit in intea noas'ra si inaintea scatului hostru, cu mai sus scrisii pArin(i din-
cea de mai sus zisa mAnastire, socotind ea si vAzAnd cA ar veni int u un feliu de
sArLie sau va cadea in vre-o boala at nci pArintii din eacea mAngstire sA aibA a o
cAuta si a-i purta de grija pAna la darea sufletului ei, si sA I facA si die cloud riinduri
de !wine, unul de iarnd $i altul de yard, §i a o Mita pre dAnsa si cu bucate din ceia
ce Dumnezen va di i va intAri pe sfAnta mAnastire, din toate sA aibi a-i da ei i a-i
purta de grip, and va fi cu inlesnire pArintilor si sfintei biserici. larA hotarul acestor
de mai sus zise sa'e, si ju-nMati de sate §i parti de otcine, sA le fie lor hotarele din
toate partile dupa insqi ale sale vechi hota-e, pe uncle di veic au apucat. lar la a -
ceasta est credint I Dornniei n .astre a mai sus-scrisului Noi lertmia Movild Voevod,
si credinta a prea iubitilor din in'inA loan' Constantin, loan Alexandru Voevod, loan
Bogdan Voevod, §i credinta boeri or nostri : credinhi panului Urek e Marele Vornic al
'far& de Jos credinta panului Christea Vornic al Tarei de Sus, credinta panului Gheorghie
Pdrcdlabul Hotin-lui, credinta panilor Glzeorgie §i lotzl$cu PArcAlabi Neamfului, credinta
panilor Manole §1 Radul Parcalabii Romanului. cr dinta panului Ord$ Hatman §i PJr-
cOlab Sucevei credinta panului Barnovschi Postelnicul, credinta pan lui Veverild Spd-
tarn!, cred.nta panu;ui Caraiman Pahar, icul, credinta p0niihui G tsrorie Stolnicul, cre-
d.nta panului Si nian Stro'ci Vistedrai., cred n a pan JILli Vorontarift Comisul §i credinta
tuturor boeril Jr nostri mari §i mici. .1irmeazA apelul cAtre Domnii urmatori de a nu strica
aceasta asezare, apoi blestemul oto'cinuit, si incheerea sporuncitam credinciosului nostru
§i cinst tului boeriu panului Strolci Mare'e Lofofdt sA s rie si pecetea noastra sA o kge
la a e t i.devarat Irisov al nostru. Scris-a Drdgan Mutul in Iasi, la anul 7114, Mart
30" (1606).
IscAlit Icy) Iprenzia Movild Voevocl".1)

In numele tatalui $1 aI fiului si al sfantufui dull, a prea sfintei -§i de viati fad-
toarei, cei de o hin l nedespartitei Troite. latA eu robul stipanului Domnului Dum-
nezau i Mantuitcrului meu Is. Hr. si a prea curatei Maicei sale pururea fecioarei Ma-
rid ade raratul inchinAtoriu sf ntei Tr Ate Noi Stefan 7 onz$a Voevod cu mita lui Dum-
1

nez,u Domn pAmantului Moldaviei.


Facem srire cu acest hris )11 al nilstru, tuturJr care pre clAnsul sl vor uita Sall ce-
tindu-se vor auzi, ca Domnia me cu buna voirea lui Dumnezeu i cu belagoslovenia ru-
gatorilor nostri Arhierei lui Dainnezau, prea sfintii instri al Moldaviel chir Anastasic
Arhiepiscop ci Mitropolit al Sucevii i chir Atalasie Episcop Ro,nanului i chir Efrem
Episcop Rdelaufului §i clzir Mitrofan Episcop Hnului i cu tot s atul Domniei Mele,
am dat si am intarit rug-aio(ilor nostri cAlugari dela sfanta monastire Gotta clnl tar-
gul Eii ce iaste mebh al sfintei marei Lavre. numite Valoped cu un sat anume To-
me$tii, care acest sat au fost domnesc si se afla in ocolul targului lasii, Cu lo:ur1 de

1) Melehisedec, op. cit. 232-36 §i Uricar IX, 139.


5

www.dacoromanica.ro
84 SEVER ZOTTA

mori, mai sus de gura Bahluiului si cu loc de prisaci Cd sa fie mai sus numitelor sfin-
telor monastiri cu toate veniturile lui. lar cAlugarii rugatorii nostri dela amandoua mai
sus zisele sfinte monastit au sA scrie pe amnia me si pre DJamna Domniei mele,
si pre fii nostri si pre parintil nostri, in sfAntul nurele i cel mic pomelnic si pome-
nire sA facA din.an in an, panA cand vor sta sfintele monastiri; far hotarul acestui
de mai sus seals sat Tomestii, cu vad de mari si cu loc de prisaca, sa fie despre toate
partite dupA hotarul vechiu pe unde din veac au umblat. far ia aceasta este Credinta
Domniei Mele a mai sus scrisului Noi Stefan Tornsa Voevod si credinta tuturor boe-
rilor nostri [cari sA poinenesc anume in hriso-v] ai Moldaviei mari si mici. lar dupa
viiata noastra, cine va fi Dom din fii nostri, sau din neamul nostru, sau ori pe eine
va alege Dumneau a fi Domn pamantugui nostril Moldaviei, Domnia sa sä nu strice
a noastra danie si nuluire ce am Mut cAtra slant lacasul lui Dumnezau al Lavrei ce
sA numeste Vatoped si pomenirea noastrA pentru ca si Domnul Dumnezau sa intareascA
Domnia lui I sa-I indrepteze pre dAnsul cAtra faptele bune si sA-i daruiascA lui cele
catra mantuire. Iar eine ar indrAzni si sA ispiteaszA de a strA nuta a noastfa danie si
miluirea cea catrA srAnta bisarica lui Dumnezgu, sA fie blastAmat i intreit blastA-
mat dela Domnul Duinuezäu cel ce au faeut ceriul si pimAntul si de prea cura-ta Maica
lui Hristos i de doi spre zece sfinti verhovnij Apostoli intre carii sunt i patru Evan-
ghelisti §i de 318 sfinti pArinti ai nostri cei de cetatea Nieheii carii au intArit cred:nti,
iar pre Arie spurcatul ee hulea asupra Troitei, anatemei I-au dat si sa fie osandit u-
nul ca acela cu eel ce au strigat asupra Doinnului Durnnezau si Want itorului nostru
Isus Hristos zicand SAngele lui asupra for, i asupra coprilor loro si s aiba parte
cu hada vAnzatoriul Domnului in nesfarsitele veazuri i munci Amin.
lar pentru mai mare credipti si tArie de celor mai sus scrise poroncit-am credin-
ciosului i cinstitului nostru baeriu lotz4co Ghenghea Marelui LogofA a scrie si pe-
cetea noastra a o legA catra azest adavArat Hrisov al nostru. In Ei au v.ris Dumi-
tru, la anul 7130 (1622) April in 20 zile. ).
(Pecete Gospod)
(sa aflA spanzuratA)

IV.

Noi Radul Voevod cu nzfLi lui Duninezdu Dorm parndn'ului Moldaviei


IatA Domnia me bine am voit cu a noastrA bunA vointA cu curatA si luminatA
inimI, din tot sufletul nostru si din agiutoriul lui Dumnezeu si am dat si am miluit pi
am intArit rugAtorilor nostri cAluVri dela sfanta monastirea Golie din targul Eii ce
iaste metoh sfintei marei Lavre ce si nuireste Vatoped dintr'a lor drepte drese ce au
avut de danie i miluire dela Stefan Tom3a Voevod un sat anume TorneVii ce au fost
drept domnese i sA aflA In ocolul targnlui Esii cu loc de prisici si de mori, in gura
Bahluiului. Pentru aceasta ea sa le fie si de la uoi m ti sus ziselor sfintelor monastiri
cu tot venitul, iar rugAtorii nostri cAlugari de la amandouA rnai sus numitele sfinte
Monastiri, au a sctie pe Domnia me, si pe Doamna Domniei mele, si pre fill nostr
si pre parintii nostri in sfAntul marele pomelnic, si a face pomenire din an In an: Iar
de s'ar ispiti cineva dupA a noastrA .viiata si Doi-mile, a strica a noastrA danie i mi-
luire, until ca acela taste blestAmat si intreit blestemat de Donmul DumnezAu si Man-

1). Arhiva Statului lasi. Tr. 661: op. 727. D. 102. F. 78.

www.dacoromanica.ro
MANAST RF A GOLIA 35

tuitoriul nostru Is. Hr. §i de pre curata sa Maica §i de 318 OHO cei din Nichei §i
de toti sfintii, Amin.
Pentru aceasta a'tul sa.nu sa amebtece, peste aceactä carte a noastri.
In Ei let 7132 (1624 25)1)
Singur DJmnul au poroncit.
Noi Rachil Voevoda, (I. p, gosp d,)
1 oma
ema......remscap.m

V.
AdicA eu Cdrste Goldi fecibr lid Sainion Golai flc §tire cu ac astA szrisoare a
noastrA, cum au venit .tejatr Sturza ginerile lui Pintelei Barbovschi pentru o mo§iea
din sat d n Bd:o$dni ci este in tanut D roho'ului pe vale Volovatului ?rand tatal nzieu
in fara Ungureascd cu Milzai Vocla i alta (Ira sau prelejit de au p'erit caii tatani
mien lui Samion G lai §i au rAmas pedestru, cALut-au a sd ruga Lupului carele au fost
socru lui Pentelit Barbovschi sA faca bine sc.-i deie doi cai si puie acea -parte de BA-
lo§ani ce mai sus scrii. Deci Lupul fiind wind ttitdni meu, facutu-i-au bine §i iau dat
doi cai §i s'au pretaluit drept §asa zaci tel ; Sturza avand locul zestre dela socrul sail
Pintelei, avand nevoia de multe, ca unul cu nevoia venit-au la mine sa-i platescu mo§ia
dela dansul sau o va vinde, iar eu nu 1-am volnic t sa o OndA ce 1-am volnicit sA o
pu'e za'og drept acei bani pentru cat au pus zilog tatal meu Simion GolAi dreptu cei
§asazAci de tel cal i noi cand om insA nra band sA ne platim ocina dela cine o a pune
zalog, sau ci el Stefan Sturza 'Inca sA fii v..)Inic a pldti acie bani sa- o tie Stefan pAra
om insAmna banii noi, s.,u din fralii noctri, §i aceasta scrisoare s'au facut dmdinte a
multi ficiiori de boeri, dinainte lui Patraccu David §i dii ain e Nacului IsAcescul de Sini-
hau §1 dinainte lui Grigora§ de Berest e §i Vasile Boraleanul §l dinainte lui MierAutA
Ocruglic §i dinainte NicAi de Ghiret i §i d nainte Vsilie Fong( nco vA avul de umblAtori
de Hotin, §1 eu Gheorghe Berbun am scris acest adivirat zapis §i am §i iscalit sA fit
de credinta ;Vasili Burlianul, Nacul IsA..escul, Carste san alai, PAtra.cu David,
Gripra§ : Vasi'e Fotien o Vatav de umblAfori",

lzuod de dresd dela care-Dowd s'au facut sd-s ftii.


Un dres dela Stefan Vocla sarbescu let 7123 161,5. tulle 28.
,
Un dres dela Vasile WA sarbesc, stricat la pecete let : 7153/1645 Mart 18.
Un dres Ill dela Vasile Vodi, sarbesc, let 7154 Mart 14.
Un ispisoc dela Gheorghe Stefan Vocla romanescu let 7164 1656 April 21.
Un ispisoc dela Gheorghe Ghica VocIA scris romanecte let : 7167/1659.
Un dres tij dela Gheorghii Stefan Voda romanescu let 7166 1658.

Note : Dicumentul af A,or in copie, din c 1800, la Arhiva Statului din la§i, este
interesant din_puct de vedere istoric, genealogic, filologic §i juridic. De§i nu este datat,
se poate totudi precisa impul alcatu rei lui cu ajutorul identift,Arii persoanelor. Astfel Pente-
lei Barbovsclzi, Nacul Islicescul de Sinthau §i Neculai din Ghereni sunt bine cunoscuti
genealogiei. Cel dintai apare ca martur impreunA cu Isac cl.; Smihau §i altii, in 7150
(1642) lunie 20, intr'un act dat din Cernauti 2) in a cArui starostie familia avea proprie-

1) Ibid. F. 79.
2) Arh. Trib, Cernluti Dir, Cadastrului ,,Mosoriuca" No, 320,

www.dacoromanica.ro
36 SEVER ZOTTA

tAti, incA din intAia jumAtate a s, c. al XV-lea, intre cari Berbesti, acurn jud. Va§cAuti,
sat (Ban5awce, pol.) de pe care avea § -nu ne'e. Pentelei era bu ticul fratilor C.
si T. Braha fii li..i G. Braila, cari aveau de pe el o.parte in Zamostia din acelas ju-
dell . El a fost i ocrul liii Ierem'a TAutul din Vilarce, 2) lAnga Zamostia. Girerele
lui, St. Sturza, nu este de loc cunoscut spitei familieI, 3) care nu cunoaste ca cel dintai
$tefan, de. At pe Marele LogofAt din 1765. Banuim ca avem a face cu o greseald de
transcriere si este a se ceti S Arcea in loc de Sturza De fapt un $t. V. Starcea a trAit
in a doaa jumAtate a secolului a' XV1I-lea 4) Cine a f )st Lima!, s ml lui Pentelei,
nu stint, poate un Tdutal, familie, din cire trei miib1 aviau acest n ime,5) Mitre-
pulitul, de mai sus, Teodosie (Toader) Barbovschi a fost din acelas neam, fiu al lid
leremia 9 nek.ot al Portarului de Suceava atufrie Barbovschi, ti n Umpul lui P. Rare§,
c)nfundat cla Picot si a. cu Barnovschl 7). Dela Nacul (Neculai), Isicescu, probabil
fiul lui Isac de Snihdu, avem un act in- resant din 1678, scris ,in Tara-Munteneascd
In sat in Mdrtine#i" El iscAleste biv (fast) Staroste, 8) pr3bab 1 de CernAuti.
Alica din Giterent, este Necula* MorLov din Ghereni (jud. Doroh ) al car ii tiu,Du-
mitrasco, triia in 1665 si era giner,le cunoscutului Avr.m CApJtici de Lucaceni, st&-
nepcitul Paharnicului Sacuian
si- prestrAnepotul Marelui Logofat TAutul 0).
Despre Simion Goldi mentionat in marele pow elnic (v. m s. p. 22 sl 3J), ni lip-
sesc date genealogice, dar ev dent fAcea parte din familia bo., reas a. Nate lui se
datore.te, ca fost ostas a lul Mihai Viteazul, mentiona- ea a,estu a in mare:e poinelnic.
Simion i Llpul vor fi urmat pe Mihai Voda dupA retragerea lui di ) Mo!dova
Desi documentul este numai o copie tArzie, care ar pi tea sa fie si o traducere din
slavoneste, s.iluI lui arhAic ne face sa credem cA a fo t saris in limba romAneas A §i
este deci autentic SurprinzAtoare este intreb iintarea cuvAntului de origina latina, npe-
destrum care pare a se da ori unei influente muntene sau transgvanene, el fiind rar in-.
trebu'ntat in Moldova. Cihac 10) nu ni dA decAt e!,emple, din sec. al XVIII-lea.

Inscrip/ii privitoare la istoria nuindstirei Golia ")


.1.
Acest Tetravanghel 1-a ferecat dumnealui loan Golai Marele Logofat si sotia lui
Ana, pentru sufletele lor si le pAr;ntilor lor si de firlor lor si 1-au dat h rugAciunea

1) Ibid. Zamostie Ns. 837, lorga op. cit. VI, 249 si Gaz. Mazili or si RAze§ilor
Cern. 1, 231-33.
2) 1. Nadejde, V. G. Mortun, 1924, 141, gresi A acolo anacronica afirmatiune cd
sotia lui Onufrei Barbovscni a fist fiica lui Voruntar Prgjescu Ea a fost f. lui Ion Vo-
runtar (Ur:c. XIV., 153).
3) V. A. St.irdza, Regne de M. Sturdza
4) Spita la Acai.
5) lorga, in Neamul RomAnesc literar V, 164-68 si a. I.
6) Arh. Trib. Cern. I. c. Die Kantakozinisichen Outer". No. 271, Doc. (tract.) 1589
Mai 20.
7) V. con tatarea aceasta la lorga, Doc. din Arhivele Bistritel II, Pr. VII n. 3.
8) Arh. 1st. III, 252.
9) Arh. geneal. VI, 256-57.
10) I. 200.
11) Le clAm in traducere romAneascA, n al mult dupa cart a d-lui lorga, din cauza
imposibilitatii de a consalta originalele slay -r e, trimise in Rusia §i a thficultatilor fIirk Ge
ce priveste cele greceVi. Atte dopA jnscriptii y. m, p. 56,

www.dacoromanica.ro
MANASTIREA GOI. IA 37

lor, la biserica de piatra din Iasi, unde est . hramal Inaltarii Domnului Dumnezeu Man-
tuitorul nostru Isus Hristos, in anul 70541) (1546) IGnua ie 12.

I I.

AceastA cruce a facut-o §i a ferecat-o dumnealui Maxim Burna- Vornicul si sotia


lui Antimia si a dat-o pentru iugãciunea sa in biserica din lasi, urde este hra mil In-
naltarii Dumnului nostru Isus Hristos, in anul 7072 (:573/74)

Ace=t Tetravanghel a fost robit de pagAnii Tatari, nu se stie din ce loc a fost mai
inainte si eine 1-a facut, si I-a rascurrparat robul lui Dumnezeu, dumnealui loan
GolAi Mar le Logofat si a dat pe el 1 200 de a§ §1 era stricat si 1-a 1 gat 2) si 1-a
infrumusetat si I-a dat in biserica lui Dumneze i din. targul lasilo la margin,e, unde este
hramul bnaltlrii D ,mnului Dumnezeu si Mântuitorul nostru Iss. H isos, p.ntru sufletul
ski §i al sotiei sale Ana, si al copiilor lor si al palintilor br i prntru suf etul celui
care mai inainte I-a fost fAcut si tdrguit, in anul 7083 (1575) Mart 9.

I V. 3)

S-a ridicat din teinelie si s-a isprAvit aceastA a glorioase Innaltdri a N scatoarei
Domnului si Dumnezeului Mantuitorului nost u, M ria Fecioara, 4) cu cheltuiala §i aju-
torul prea evlaviosului Dom si stapan Vasile evod si a fiului sdu, tefan Voevod,
pentru sufteteasca lor mAntuire i spre aminti ea lor vesnicA si a par ntilor lor, fiind ar-
hierea preaosfintitul Mi.ropolit a toata Moldova, domnul Varlam, in anul de la facerea
lum i 7168, iar de la intrupare 1660 ; p in Mat i a lui loan.

V. ai

Acest mormAnt cuprinde trupurile ctitorilor sfintei si cucernicei mAnastiri Golia 9. Suf-
letele lor le tine cerul sus, in c )rturile sfinte, in corul sfintilor. bar amintirea !or e drept s'o
pastram si cei ce locuiesc in ctitoriile lor sA aduca lui Dumnezeu jertfa fad sAnge, pen-
tru el si top ortodoxii.

V I. 7)

Intea zodiilor lume 8) sunt un leu spAimAntAtor, iar in Iasi in tArg eu sunt un iz-

1) A se vedea, m. s. p. 2, obictiunea noastra ce priveste anul inscripliei.


2) Recte : indreptat (Iimipanim Fro").
3) Inscriptie greceascA in pronaos deasupra usei de intrare.
4) A se observa confuzia intentionatd, ce priveste hramul bisericei, din cauza t-
coal ei dA uitA de Doamna Ecaterina (v. m. s.). §i a hramului Buna Vestire" a m.
Vatopedi.
5) Inscriptie gre:eascA pe o icoanA deasupra sar,ofagului Sultanei RacovitA.
6) Ar fi important sA se constate de cAtre sreeialt5tt vechimea icoanei spre a se
§ti cu prifejul cArei restaurAri (166), 1739, 1838) s-au adunat oasele ctitorilor.
7) In ( asa apelor, deas pra leului, (v. m. s. p. 16.) Inscriptia e gresit copiatA, sau ti-
pAiitA de Doss'os, stud. greco-romAne, 59. In loc de xoallov e a Se ceti x9:00? iar in loc
de Tuspoc, cpko7zpog etc. Dam trad. dupd d-nul lorga.
8) Recte : cerc,

www.dacoromanica.ro
38 SEVER ZOTTA

vor de rAcorire. Colo flacAri, aici rod, colo fic, apA aici. E i arunc §i torn inteuna
din gAtlejul meu uscat. Mi-a schimbat intreaga fire, cel ce la§ua mAnt it, Moruz Ale-
xandru VodA, al apclor dAtAtor. 1803.

VII. 1)
Din non chiwu s-au p repeat : fi canalu apelor s-au intocmit : despre innallatui
Domn loan Sandu Sturm V. V. prin &Uinta Marelui Vornec Dracacld Roset : Let
1823 2) Maiu.

VIII. 3)

AceastA veche clopotnijA in urma focurilor ki a cutremu ilor intAmplate, ca pAnd, ame-
ninja a se surpa. Chibzuitu-Eau deci a se mai u§ura, dAndu-se jos partea irmaljata de Meletie
Egumenul MAnAstirei Gotta, la anul 1835, §i pAstrAndu-se nturai partea ziditA din ve-
chime, restauratu-s-a va cum se vede in al 33-lea an al Domniei M. S. Regelui Carol 1 §i al
25-lea al PLt3riei I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei §i Sucevei D. D. losif Naniescu,
fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, in anul mAntuirei 1900, luna Mai, zile 10. 4)

1) Pe aceini piatrA, vopsitA cu culore brunA, intunecatA. Inscr7pjie pAn'acum ne-


cunoscutA, romdneasai.
2) Anul acestei restaurAri explicA eroarea Arhimandritul Gr. Uspensckii (v. m. s.
p. 16). DrAcachi este evident Andrei, cumnatul lui S. _Sturza, om atunci foarte bAtrAn.
3) Deasupra intrArei in turn.
4) Din inscripliile de pe clopotele din turn, nu ni- a fost cu putintA, cu tot riscul
escladArii, sA descifrAm, din cauza imobilitalli lor, cleat cA dateazA din timpul lui Gd-
gorie Irinopoleos. Nu e fArA interes sA menjionAm cA in acest turn s-a auzit prin telt gra-
fia WA fir, in 5 Febr. 1925 pentru intAia§ datA, intre orele 17 §i 18, un concert de vio-
loncel din Breslau un concert simfonic din Berlin si un discurs din Moscova I

www.dacoromanica.ro
Spita neamului Golia (Gorai, GolAe).
GolAi din GolAe§ti pe Rebricea, 1488.
_A_
I x. Uolai (1/2 Uolae§t0 x. GUM Golae§ti I
A
I Hanco GO141 Ultea CArstina fiu I Lax/1r GoliiUricar, 1535, PArcAlab, ('/2 GolAeW?)
(impreunA 1/1 GolAesti) cAsnt. cu o Elena
inalnte de 1546
A A
Petre 1 udcra Vasilca I I Luca Magda 1 I loan, Mare Logdat 1572, 1578. tefan, Parcillab
1546 1546 ctitorul bisericei Golia Tudora, cils.
de Roman. 1579. de Neamt
f inainte de 15 Nov. 1584.(/8 1579, 1583, 1593 1597. CU
Golhesti). CAs. cu Ana, I. Iui leremia Parc.
Dumitru si a Antimiel, sau, (parte, (V0 ?, in GolAesti)
dupA un izvor nesigur, f. lul
Lupu Stroici, Mare Logi:4AL
A A
I Dumitru, Mare Paharnic, 1580, 131.0 Mihail, CrAstina Marla Solomina Grigorie ? I 1 NicoarA, 1588, cAsAt. I
LOgolAt (vtori ?) 1606, 1t06 1606 1606 16C6 1606 Antimia cu o Sofia
CAs. cu o CArstina
A -1111..11, A
I te'an x. Golh 1 A ndreica Go'ile Busuioc Costin, 1E20, Maria, I
1606 emigrat l .1. in Tara Rom. 1620 SpatArel 1620
A cis. Albu
I Petru, 1674 75, lspravnic I A _A
pe satele domnqti ; parte I lonasco I I lonasco Vasile Grozava Mihail I
in GolAe§t1. PAhArn cel poreclit Persa cAs. T. Flondor (Mihalcea)

I Paladie (Petru
A
Pal aschiva AnghelutA Anusca 17401 IVasllca
A
Dumitru Mierla Alexandra Catrina Grozava I I Petre Gligora
A -.
ilica cAs. 1
monah, 1740 P. in GolAesti I. Clucer 1740, P. in Goldesti Perp cAs. Moplet T. Corobana
P. in Golhesti, P. in Cioldesti vAndutA A , A
vAndu.A vAndutA A h Luileorghiel
ric7aer cas. I
A cu o Anita
I Anusca f ich
cas. Gutii cAs. NegurA
1
A
1.7nstantin I
A
I Nastasia cAs. 1
BurulanA Sever Zotta

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI
cu trupurile sale, AvrAmenii §i RAtul (din jud, la§i).
(Schita IstoricA).

§ 1. Pririre generalii. Pe drun ul ce trerge de la fai spre Tarp! Frumos, in


stanga, la o departare cam de 3 k n., in link dreaptä, de acesta din urrna, se afla sa-
tul Prigor.ni.
Din punct de v, dere administratk Inpreuna co satele B aesti, Albe§ti, Buda §i
Criste§ti, face parte din comuna Braesti.
Intinderea teritor ului satului e de 2937 ha 1). Are o p3pu1atie de 6J6 Iouitoni
(478 barbati si 328 femei), care locuiesc in 123 case (7 case nelocuite) ).
Satul este format, azi, din 2 cotune : Prigortnii mic, pe coasta dealulu', spre
Targul Frumos, si Prigorenii mani, pe coasta despre rasärit a d alL It Prigoreni'or.
Mostile §i satele incunjuratoare, azi, sant : (sore ras1rit) Athe§tii, Goestii, Lunga-
nii, B iltatil ; (spre m. noapte) Valea 0 lor, Gugea, Fecutii ; (spre apus) Dadestii, Tar-
gul Frun-os, Buznea, Crist ; (sore m. zi) Criste§tii §i Albestii.
Inainte de 18.00 satele si mosi le incunjuratoaremai multe ca azierau : Bznea,
mai din vechin Ruscanii, Popi§canii 1), Berbestii (acesta in hotarul Cristesitilor), Ciun-
cestii (in hotarul Braestilor), Scortestii, Albe§tii (azi amandoua in Albe§ti), Fratenii (in
hot. Goeltilor), Lunganii, Baltatii 4), Odaea Gugii, Facutii, Dadest:i 5) si Targul Frumos.
In satul Prlort ni s'au contopit urmatoarele sate si s Esti : Bis rica de peatra sau
Prigorenl, Avramenii, Ratul, partea hotarul lui Ureche" de la Baltati §1 alte parti de la
Tg. Trumos.
§ 2. Inainte de veacul al XVII-lea. Nimic ttu se poate spune lamurit ci spre a-
ceste mo§ i, mai inainte de sec. XVII, cleat ca_f_ceau parte din hotarul domnesc, as-

1) Dupa dict. geogr. al jud. la§f.


2) Dupa dict. statistic al Rom. re censemantul 1912, vol. I, 474.
3) Cp. Bog. DSt. 1, 114, 8 Dec. 1466 : un Inc in pustie, la Carligatura, intre
Popacicani si intre Ruscani §1 Ganesti, la fantan.1 lui Stiubeiu" ; ibid. 117, 1 Ian. 1467 :
o seii§te, unle se cheama Lantana lui Stiubei intre Gänesti si intre Ruscani si Co-
§esti". La Arh. stat. Iasi, Cond. Anaf. 107, fla 1d9 : CâcLe§tii si Ruscanii ci sant in-
trun hotar, numiti §i Buzn a". Satul Popacicaf,i e Draga, de azi ; vezi Arh. st. last, Ca-
tagrafide Carligaturii, din 1820 §1 1831.
4) Bog. DSt. 1, 179, 8 Ian. 1473 : Stefan Vocla intare§te manastirii Moldovitei, in-
tre allele, satul Baltatii, la Carligaturã. Cp. §f Bul. corn. 1st. a Rom. 1. 230.
5) Ghib. Isp. 1, ' 3, 6936 (1427), Dec. 28 : Alexandru Vocla claruie§te lui Dad si
nepotului salt, Solomon nun sat pe Sarca ( a d. Ghib. gresit : Hpzu), anume Dadestii,
unde este casa lor",

www.dacoromanica.ro
11.11.1IMII SATUL PRIGORENI 41

cult ator de ocolul TArgului Frumos §i chiar astfel, fAcAnd parte din mo§ia tArgului,
hotarul fiecareia era bine cunoscut in uricul vechiu al lui.
FarA indoialA cA St fan VodA cel Mare, precum este §tiut cA in alte partl a cum-
pArat sate de prin prejurul tArgurilor §i le-a alipit de hotarul damnesc al lor 0, tot a§a
va fi fAcut si aici.
Uricul TArgului Frumos de la Sttfan VodA cel bAtran (cel Mare) pomenit in unele
doc., de ex. in cel din 7143 (1635), iunie 28 S) e necunoscut, azi, in ce prive§te conti-
nutul lu;, dar in general, el cuprindea hotarele targului, in care intrau §i sate si selisti
de prin prejur, cumpArate de Domn §i supuse proprietAtii domne§ti.
A§a sa ul DAde§ti, de la apus de Tfirgul Frumos, care prin uricul din 6936 (1427),
Deo. 28 este claruit de Alexandru Voda cel Bqn lui Dad §1 nepotului sAu Solomon 9,
in 7118 (1610), Avg. 10 II gAsim seli§te domneasca, ascultAtoare de acest tArg 6).
Ruscanii (Buznea) de la m. zi de tArg, care se pare Ca era sat liber la 6974 (1465),
Dec. 8 §i 6975, (1457) Gh n 1 6), in 7143 (1635), lunle 28, il aflam asemenea seli§te
ce a lost dreaptd domneascd, ascultAtoare de ocolul TArgului Frumos 9.
Si odaia Gugii e din hotarul tArgului. Ex. in 7127 (1619) April 28 : ni§te mori §i
o odae, ce sunt in hotarul Domnici nick, la Tárgul Frunios 7).
La fel se spune §i despre Prigoreni §i AvrAmeni.
In un zapis c. 1640, Avg. 13, apar ,,Prigoreanii, care sAli§te scrie la uricul tar-
9016, pre Plotonit(A)" 9),ca sa aflam dupti uricul tdrgului §i aëa seli§te la riad pre
Plotonita" 9).
In o carte domneasca din 7173 (1665), lunie 22 10) se spune : pentru hotarul A-
vriimeanilor...sa cAutati direasAle, pre uncle va spune uricul tdrgului...pre aceale seamne
pe acolo sd fie hotarulTM.
In un ispisoc din 7148 (1639) Sept. 7 : RAtul pe Bahluet ce...a fost al nostru
drept domnesc de cAtrA hotarul TArgului Frumos" ")
Urmeazd deci, cA mai inainte de uricul tArgului, dela Stefan Voda cel batrAn, a-
ceste seli§ti §i sate §i-au avut o viata aparte, sub stApAnii lor proprii §i in afara de
hotarul domnesc. Din neericire, pAnA azi, nu s'a gAsit, nicairi, uricul vechiu al TArgului
Frumos, dacA nenorocirile ce au trecut peste acest pamAnt al nostru, nu-I vor fi pierdut

1) Cp. Bog. DSt. I, 476-485, doc. 15 Oct. 6999 (1490), prin care Stefan VodA cum-
pArA 17 sate §i se1i0 ; §i am supus §i am lipit toate aceste de mai sus numitele sate
§i sili§ti, cAtra tArgul nostru Vasluiul §i sa fie Domnii mete uric cu tot venitul" ; ibid.
11, 62-64, c. lanuarie 1495, la LI cu tArgul BArlad.
.
2) Ghib. Sur. III, 275.
3) Ghib. tsp. I. 3.
4) Isp. I, 2, 80 ; cf. ibid. 85 7119 (1611) Aug. 22 : aceastA seli§te DAde§tii a tost
dreaptA ascultatoare de ora§ul Domniei mele, TArgul Frumos, ; ibid. pg. 209, 7137
(1629), Mart 22, etc.
5) Vezi o nota m. sus.
6) Sur. III, 275. De aici se vede lAmurit ca uricul tArgului dela Stefan VodA putea
sa deie lamuriri asupra hotarului Ruscanilor : acei oameni buni au arAtat drept CA nu
ajunge hotarul seli§tei Ruscanilor, in valea Plohnitei, cad s'a aftat f i uric ce a avat
Tdrgul 1 ru mos de la bettrdnul ?lefan Voevod"; Cr. Col. Acad. rom, 1909, 42 §i V.
A. Ureche, Miron Costin. I, 149, doc. 7183 (1a75) April 2 (se aduce asemenea uricul
tArgului).
7) Sur. V, 247 ; asem. 264, 271, 320 etc. (vezi altA nota mai jos).
8) Sur. III. 245.
0) ibid. 170 etc.
10) Sur. IV, 51.
11) Sur. III, 279. 0

www.dacoromanica.ro
42 M. COSTACHESCU

pentru totdeauna-§i a§a dar mai mult decal atata nu pot nimic spune despre Prigo-
reni, Avrameni *i Rat, inainte de veacul XVII-lea.
§ 3. In veacul al XVII-lea. Cu inceputul sec. XVII lea Domnii incep a face danii
din hotarul domnesc al Targului Frumos mAnAsfirilor Secul si Hangul §i unor boe i ')
si astfel incep documentele sA vorbeasca mai des de mosiile Prigoreni, AvrAmeni,
Rat si celelalte Orli.
In ordinea In care apar aceste §tiri, voi da si eu lamuririle despre aceste mosii.
Cele dintai stiri le avem despre hotarul lui Ureche de la Baltati si sesul, z's al
1?litului, de la rAsarit de T. Fr. (acest ses era cuprins intre Bahluet dr mul cel mare
al lasului si hotarul lui Urechea). Nu §tiu dela cine va fi cApAtat Nestor Ureche
hotarul de la Baltati, dar el il avea in 41125 (1617), fevr. 19, cad contra lui, pentru In-
presurarea cu el a sesului domnesc (in 1617), al Ratului si contra calugarilor de Sacu,
ce stapaneau Odaea Gugii,-alAturi cu h tarul Ratului si al lui Ureche,-se plangeau tar-
govern: scriem Domnia mea (Ica Radul Voevoda) diregAtoriulul si soltuzului si parga-
rilor din Targul Frumos, dam voao Vire de o carte 6at trimis...cu pârApre Ureache 6au
fostu vornic si pre calugari de la mAnAstire dela SAcul gicet (s c) a vau haat o moarA
si o casa si un loc de odae in earing aLolo, dea vornicul Ureache gice (sic) cau fostu
datA acea moara si acea casA si acel loc de odae de Eremia VocIA Gugei 2) lau
fost usear ; dupa moartea Gugei, datuleau fratinesAu Mogaldi 6au fostu vornic, dej
Mogaldea la moartea sa datau acea moarA si acea casA si aLel lo,.: de odae svintei
MAnAstirei Saculuiw. Domnul le porunceste sd nu se amestece inaintea carpi sale
Acest *es este numit uneori Ifotarul lui Ureachew 3), dar e numit si ca parte'din
Baltati".

1) !sp. 12, 80, 7118 (1610) Avg. 10. Constantin Moghild Voevod intareste pos-
telnicului Arpintie Prajescul selistea DAdestii in tinutul Carligaturii, ce a fost dreaptA
ascultdtoare de Targul Frumosw ; ib:d.-85, 7119 (1611) Aug. 22, : Acelas Domn dA pos-
telniculul Arpintie o seliste Dadestii in tinutul Romanu uj, ce a:ea sel ste Dadestii a
fost dreaptA ascultAtoare de oraqul Domniei mete, Targul Frumos'; ibid. 209,11,', 5 ;-
Cr. col. Acad. rom. 1915, 60, 7110 (1602) Mart 7 : leremia Von daru ste lui Mogalde
aga o Ficiara la Targul Frumos ; Sur. II 177, 7137 (1629), lunie 10, Miron Barnovschi
Vorla milueste Manastirea Hangul, zidita de dansul ca unele mori gata si cu helesteu,
Rout de Domnia mea pe Bahluq, in ho arul Targ itdi Frumos, ce-i in tinutul CarligA-
turii" (Un Barnovschi, poate Dum,tru Ba novschi, paharnic, a facut si iazul cel mare
dela Tarp! Frumos, de sub dealul Buznii, care era cu apa acum vreo 30 ,ani si
se chema iaoul Pah(brnicului; cf. Uricarul XVIII, 516, Sur. II, 186); cp. si Sur. III, 286,
7143 (1635) April 12.
Sur. III, 274, 7143 (1635), lunie 28 spunand Tanasie dvorn'c, cA i-a dat si 1-a
miluit pe el Rada! Voevod (Mihnea, Aug. 1616-4 Fevr. 1619 si Aug. 1623-23 Ian.
1626) cu o seliste, anume Ruscanii, ce a fost dreapta domneascA, aszultatoare de oco-
lul Targul Frumos ; asemenea c. 1641, ibid. 169. (De aceia cred gresita trad. veche,
Cr. col. Ac. rom. 1909, 42, 7143 (1635) lunie 28, ca Vasile Vvd. clA man. Hangu .-o
seliste numitA Ruscanii, ce este de ocolul T-. Frumos).
In 7108 (1599) Oct. 31, Ieremia Voda dA lui Mogalde vornic de poartA niste mori
si o prisacd si odne, ce sant pre hotarul domnesc, la T. Fr., Cr. col. Ac. rom. 1915,
60 ; ibid. 7109 (MOO, April 10 ; ibid. 61, 7114 (1606) Julie 33, Simeon Movila Voda
darueste Man. SAcul un loc de casa in T. Fr., cu un loc de prsaca, si de odae, cu
helestei si mori etc. Cp. si N. lorga, Privilegiul din 1815 al Tg. Fr. An. Ac. rom. S. 11
t. XXX1V, Mem. sect. ist.p. 3-4.-Sur. II,_156, 7139 (1631), April 8, Moisi MoghilA
Vvd. intareste vist. Dum tru Buh is o bucata de pArnant din h?tarul Targului Frumos,
care este de catra Crivestiw.
2) Arh. ist. I 1, 13-14 ; dela acest Gugea e nume'e satului Ougea, de lama Pri-
goreni. In 1635, Aug. 29, in o mat-hide, alaturi cu marturi imprejura§i, apare §1 un Gu-
gea ot Goestl, bul. Ion. Neculce, fasc. 3 (1923), 36.
3) Sur. III, 144, 7146 (1638), Mart 22.
www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 43

De altfel, Nestor Ureche sta?ania in continuare, cu aceasta parte din ailtati, si


parte din Lungani 1)
In 7138 (1629), Dec. 11, Alexandru Voevod da si milueste boierul Tanasie dvor-
nic de gloate cu o sclifte anunie Avritmegii din hotarul nostru de la Targul Frumos,
ce a fost ascultatoare de ocolul targului, ce este in tinutul Carligaturii, pentru slujba
dreapta si cralincioasa ce a slujit sfant raposatului parinte al Domniei mele, Radul Vo-
evod si altor Domni, care au fost mai inainte de noi si acuma...si Domniei mele...acest
sat...Avrame§tii cu loc de helesteie in paraul Pocriolui §1 cu loc de prisaca in reidiul
Prigoreanilor (ti plii1, lipliropiatimonii) si cu loc de lariat in partiul Socilor, pad in pa-
raul Sirbca §i cu loc de helesteie in parati Sirbea §i cu tot venitu12).
Avramestii sant satul unui Avram, din vremea lui Stefan cel Mare sau de ma
inainte. Banuesc chiar ca poate sa fi fost satul lui Avram visternicul §1 1-a pierdut in
v:clenie, dud a fugit in Tara le5easca cum a pierdut §1 satul Ouiceanii, pe 5umuzu1
Rece, pe care Stefan Voda il confisca 0-1 daruieste lui Petrica comisur).
Maul Sirbca trece prin Dadesti, pe la nord de T. Frumos, prin iazul sla Ichlm*,
iazul Gugei, al Madrajestilnr, iazul de la Sarca, §1 se varsa langa acest sat, in Bahluet.
Azi se mai numeste §i Racea a)
Si azi este un radiu al Prigoren'dor, dar el nu conrespunde cu locul vechei silistii
Numele s'a format de la un Prigor ori Prigorea 5). El poate fi explicat insa §1 ca un
element slay in toponimia romaneasca : pri gorea [npu roptl, langA deal, ceia ce con-
respunde intrutotul cu starea locului 6)
Ca satele Prigorenii §1 Avramenii erau din vremea lui Stefan cel Mare §1 hotarele
lor erau bine deosebite in uricul liatran al targuluir de la acest Domn, se vede din cele
ce spune Vasilie Lupu Von' in 7144 (1435) Noemb..26 '1): §i a adus inaintea Domniel
m le uricul Targului Frumos §1 am cercetat §1 am, aflat in acest uric, aceastei seliqte.
1Prigorenli] ea dcosebitd de Avrlitne§ti, intro .Ruscani qi intro Avrameqti, pe Plotonita".
Domnul urmator lui Alexandru Radu Von', Moiii Moghila Vvd., ii intarelte lui Ta-
nasie biv dvornic aceiasi seliste a Avramestilor, prin cartea domneasca din 7138 (1630)

1) Sur. II, 170, 7125 (1617), April 16.


2) Sur. II, 147;
3) Cp. Avrarn, diacul de visterie 6998 (1489) Dec. 6, acela§ cu Avram vister-
nicul, 7001 (1493), Mart 15, Bog. DSt. I, 442, II, 22 : .a pierdut Avram visternic acest
st in viclente, cand a fugit de la noi in Tara Leseascb. Un doc. din 6998 (1490) 15
Mart, ce complecteaza doc. din 1489, Dec. 6, de cumparare a satului Oniceni, de ail
Avra n diiac de vist., e publicatrin rezumat, de N. lorga, Revista Istorica, X, 117.
Un sat Avramesti, se eta, azi, in corn. Marasesti, j. Tutova si altul, Avramenii,
aceiasi corn., a jud. Dorohoi (d. Dict stat. al Rom. 1912); alt sat Avrameni, la tin. Or-
heiului, fost al lui Nestor Ureche, Sur. II, 169.
4) Dupa harta stat. major, plansa Belce§ti tii dict. geogr. al jud. lasi ; Stir. b
196, 6919 (1411), lunie 28 : in vaiea Sarbeasca : HA CfpEZCKOH MAHHIs1 ; lsp. 1, 1, 3,
69J6 (1427), Dec. 28 : pe Sarca..Dade§tii : HA emu (aicl gresit : spax4); ibid. 1, s, 209,
210, 7137 (1629) Mart 22 : Dad §Iii pe Sarbca...; pe parAul Sarbca (cinsio) etc. Dupa
el, numele satului Sarca ; Pentru Pocri§, cp. n. comun pocris, capac de oala, bulg. po-
krivz, toit, couverture.
5) Cp. Bog. DSt. I, 304, 6995 (1486), 7 Oct. : Toma Prigorcea ; asemenea satul
Prigorceani, la Vaslui, 1621, Mart 13, Surete V111, 262, etc. ; satul Prigoria, C. Zorle§ti,
j Gorjiu., Dict. stat. 1912 ; asemenea numele paseril : sing. _rigor, pl. prigori.
6) De altfel aceasta e originea nurnelui de om : Prigor, Prigorea §1 a celui de Pa-
sere (Paserea fsi face cuibul sapat in lutul varturilor de deal prapAstioase). Cp. podgo-
rie si numele Pogor. Cp. si Sur. 11, 155.
7) Sur. 111, 281,

www.dacoromanica.ro
44 M. COSTACHESCU

Aug. 18 1) cu cuprins asemenea celui precedent ; si prin altA carte din ace1as1 zi '), a-
celas Domn scrie dvornicului de gloate Vasili Banul si lul Ionasco ap(rod) de Cudresti 3)
si lui Gligorie CAlcul (tcnxicsn) vist. de acolo si lui ChirilA CAlcul asemenea si preotilor
din T. Fr. si soltuzului si pArgarilor si oamenilor batrAni (intre ei lonasco fost soltuz)
sa facet hotar selistei AvrAmestilor...a [lug TAnasie...pre unde va fl fast de vac, cumui
spun si direasele ce are dela Alexandru VodA de dare...si si punet stAlpi a tot locul
despre alte holar5 den saltine in sAmne si sA facet scrisori in sAmnele a tot hotarul ..
si sA avel a scrie lui marturie de tot lucrul, ca sai facem si uric de la Domniia mea..
AlAturi cu AvrAmestii, infra- acest sat si satul Ruscani, avea si Neniul, vornic de
gloate, seliqlea Prigorenii, data 1.ii de Atexandru Voda, si pentru inpresurare de hotar
a avut el multA pricina cu TAnasie, stApAnul Avramestilor, cum se vede din cartea de
judecatA, din 7139 (1630) Nov. I 4): lo M )isi Moghila Vo..vod.,.a venit sluga noastrA
TAnasie biv dvornic de gloate si s'a pArit de fatA...cu boerul n)stru Neaniul dvornic
de gloate pentru o sAlist-.,, anume Aardmeqtii, care saliste a fost mai inainte a noastrA
dreaptA domneasca, ascultAtoare de ocolul T. Fr. ce a fost danie... [lui] Tanasie d vor-
nic dela Alexandru, fiul lui Radu Voevod...iar Neniul a spus inaintea Domniei mete Ca-
este lui dreaptA danie si mita de la Alexandru Voevod asemenea un loc din lzotarul
salului Avrtimeqtii 5) anume Prigoreanii §1 a arAtat in lintea noastra si drese de danie
si mita si a spus c4 a fost sat Prigoreanii. Deci Domnia mea am socotit cu totul sfatul
Domniei mete si le-am fAcut o carte.. cAtre sluga noastrA Vasilie Banul, biv dvornic- de
gloate sA strangA oameni buni si batrAni, m giesi de prin prejur 8) FA arate cu sufletele
lor cum este mai cu dreptul. Astfel ei au socotit si au aratat si cu soltuzul si oameni
buni din T. Fr. despre reidjul Prigoreanilor, ce l-a Neat Neaniul dvornic c4 a fost
sat,c4 au fast acolo niste pristici fi. un rtidiu ce s'a numit al Prigorenilor, dar sat
acolo n'a fost niciodatd; cum a adus el (Vasile Banul) si carte dela oltuz...cu pecetea
tA,gului, scri1nd si mArturisind, ca" n'a fast sat Prigoreanii, ci a fast un rddiu cu pri-
&lei ale targovefilor, ce se chiamit Prigoreanii qi e de hotarul Avränultilor". Domnu
vAzAnd cA Neniul umblã cu viclesug si cu vorb ., cum nu se cade, II da ramas din toata
I gea, iar Tanasie s'a indreptat si si-a pus f rAie.
MArturia tArgovetilor spune, in adevAr, intre altele: noi awl; Vim cu sufletel e
noastre cd sat n'au fostu, ce au pelt nifte piisaci de tdrga a mosilor nopri qi ale noas-
tre fi iaste read, acela read s4 cheam4 Prjgoreanei, iar altu sat nau fostu qi, sau (inut
acel loc de Avräme0i 7) i

Nu stiu ce pricinA va fi facut pe tArgoveti sA deie aceastA mArtjrie, dar, parca,


Neniul dvortfc fusese nedreptatit si pAra incepe 1ar sub Vasilie Voevod, care da cartea
thmneasca din 7144 (1635) Noem. 268) : s'au pArit d! fall... Neaniul dvornic cu TA-
nasie dvornic... ; Neaniul dvornic asa a spus, ca a avut danie o seliste de sat de la
Alexandru Radul Voevod, in hotarul TArgulul Frumos pe p4r4ul Plotonifa, sub redia
cc se numefte Prigareanii ;... Tanasie dv. a aratat... asemenea drese de la acelas Ale-
xandru Vovod... tot de danie pe o seliste, in acelas loc si in acelas hotar, numit AvrA-
1) Sur. II, 145.
2) ibid. 142.
3) Sat apropiat, azi dispArut intre BAltati si MAdrAjesti, si care avea si el uric de
la tefan cel Mire.
4) Sur. 11, 151-153.
5) Cum vont vedea mai jos, el era hotar deosebit de Avramesti.
6) Pentru acest termen, in Tara Munteneasca, vezi C. Giurescu, Despre boieri 34-70,
127; I. Bogdan, Despre Cnejii romAni, An. Ac. rom. S. 11, T. XXVI, pg. 38
7) Sur. 111, 252, doc. fArA veleat dar din aceia§i vreme.
8) Sur. 111, 281-282.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 45

me§ti §i s'a sculat TAnasie dv. in zilele lui Moisi Vv. §i s'a parit cu Neniul dv., spu-
nand cA aceasta selkte Prigoreanii pe Plotonqa, sub rediu, este tot o seliqte cu Avra-
mevtii §1 a adus TAnate dv. §1 mArturie cu vorbe mincinoase.. ca n'a fost niciodatA
o astfel de seli§te Prigoreanii pe PlotonitA, ci e3te de hotarul AvrAme§tilor §i 1-a fost
ramas TAnasie dv. pe Neaniul dv.. cu v irbe mncinoase. $i càd a fost acuma in zi-
lele noastre, Neaniul dv. vazAnd strAmbdtatea sa s'a sculat §i a adus inaintea Domniei
melc uricul Tárguli&i Frumos f i am cercetat i am aflat in acest uric a eastd silite
[=Peigoreni] ea deo3ebild de Avrtim,fti, infre Ruscani f i intre Avrtime0i pe Plotoni(a.
Deci.. a n ales §i am trim's pe... Gligonwo Ureche vel spdtar §i Ghiorghie Ro§ca vist.
si au mers si au strAns multi oameni buni §i batrA il d'n T. Fr, si din prejurul locului...
§i vs (Iflat aceastit selifte Prigoreanii intro Ruscani f z intro Avrtimefti ptind la bise-
ricft de peatrii, pe apa Plotoni(a;... Domnia mea am dat si am miluit ca aceastA seli§te
Prigo enii" pe Nem'ul dv.
M irturia hotarnicd 1) .datA de spatarul Ureche este foarte importanta, cAci aratA
semnele despartitoare ale Prigorenilor, d'e catre alte hotare, §i aceastA despartire se fA-
cei dapd uricul tang dui (de la Stefan cel mare) :sa socotim rAndul unui hotar de sat,
anume Prigorenii pre Plotonita la riad... cum vorc. TAnasie cu doao sate au impresurat
si satul lAi, [=1 N.niului] anumea cu Ruscanii §i cu AvrAme§tii... ca sa affam dupti
?wield tdrgului §i aeia seli§te la riad pre Ploton'ta §i sal facern §1 hotar...; am aflat pre
Rotonita intre Rus .ani §i intre A vram.ni unde sau aflat loc de beserica de piatrii ) ti
vatri de sat,.. §1 sau ales hotarul acei sili§te de pre Plotonita,. daria Neniului §i sag
steapit despre Ruscani i san ales despre hotarul Tdrgului Frumos, cum au fost stAlpit,
§i au fost ales vornicului TAnasie tArgovetii de la un stAlpu de piiatra ce iaste lAngd Plo-
tonita, aproape de besercca de piatrd, undc au fostu, dedia clgreptu la deal... in fundul
dialului... la vale.. un s Alpu de piialrd lâig o cArare, ce iaste inpotriva florpazului,
pato in drumul Ptirjolitei, ce m rge acel drum in gos pre !Ana matca vdei Lupului,
deciia drumul in os pAnd la un iaz bAtrAn, din capul iazului in gos pe matca vaei
Lupalui, painA und sa impreund hotarul Popiqcanilor... stAlpu de piatrA !Ana ma,ca
Plotonitei, deciia pre Rotonit in sus, far nand undei stAlpul lAngA besecTeca dt piatr&
Insi sau tocmit sd facA Neaniul vornicul hAl asteu in valea Lupului, mai gos de
iazul batrAn, undei va plAcea loc de iaz. In ;a din hotarul tdrgului frumos nemicd nu
sau tliUit, numai dinfracel hotar ce au fostu OW pit tdrgovqii but Titnasie vornicului,
despre Ruscani, de aceasta dAm §t re mAriei dumitalea. MArturia este iscalitA, Mara de
Ure tclze spatarul cel mare §i de Ro§ca vist., de But irca de Frateani, Ilea §i Machidon
ot Cudresti, Chirild din Baltati, Andonie ot Mddrajaci, apoi preoti si diacont din T. Fr.
Prigorenii s'au hotArit numai despre T. Fr, si Ruscani.
Prin un .zapis, dat din Prigoreni, Avg. 13, in pricina acestei seli§ti, se tocmeste
Neniul §1 Tinasie, vornici : eu Neaniul... cum nem tocmit... cu vornicul Tanasle, pen-
tru o stiliqte de sat... Prigoreanii... care,.. scrie la uricul tArgului pe Plotonit(a) suptu
readu... undo au fostu beseareca do piatrd.. sa .tie vor. TAnasie dispre Avrame§ti pan
inaintea PI jtonitii, iar eu [Neniug sd tiiu cu sali§tea mea (=Prigorenii) iar ja.AnA in
matca Plotonitii despre hotarul Ruscanilor, iar cu Prigoreanii nici o treabA sA nu aibA
[=-Tanase] ; nici a trece [=eu Neniul] peste Plotoniti dispre hotarul AvrAme§tilor,
nici dumnealui sa nu aibA treaba peste Plotoniti dispre besereca di piatrA" ).
In loc de silistea Prigoreni se spune deci §i selistea la besereca de peatrA".
In cele ce urmeaza va fi des vorba de paraul Plotonita Numele, pe cAt §tiu, nu se mai
1) Sur. III. 169 171, f. an, (dar c. 1633, Nov. 26) §1 N. forga, Studii VI, 80.
2) Deci a bst vechiu sat, cu biserica de peatrA.
3) Sur. III, 245, f. veleat (dupA 1635, Nov. 26, probabil 1636 Avg. 13).

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTACHESCU

aude astAzi i nici In harta statului major nu se giseste, El este indentificat la 1847 cn
)eirrtul Ciunca 1). PArAul Ciunca, intre dealul Buznei si Prigorenilor 2) este o urma a
sa'ului Ciuncesti (Ciungesti i Cincesti), azi disparuf in trupul mosiei BrAesti 3).
P13tonita aminteste numele satului Plotunestii, sand lui Plotun, care era sl el pe
aproape 4).
Plotonita veche curgea pin valea Velnitei, dela GAnesti, prin iazul din satul GAnesti,
prin iazul cu PapurA" i valea dintre dealul Buznii si al Orpazului si Prigorenilor si
se varsa in BAhluet, la Pi igorcni, cAci in 6940 (1432) satul Ganesti, din apropiere, este
aratAt pe Plotunita 5).
Marturia hotarnicA datA de Gligorasco Ureche ne spune precis cd in hotarul sa-
tulji Prigorenil s'a aflat vatra de sat si loc de bisericA de pialra",besereca de pia-
trA unde au fostu'.
Horpazul este dealul Orpazu, de azi 0). Cp. ung. horpasz, subst. desert (la om),
flAmanere ; ca adiectiv, sup(ire, svelt.
In 7143 (1635), Tunic 28 7), Tánasie vorc. de gloatd are judecatA si cu calugaril
de la mAn. Hangul, pentru hotar. TAnasie...s'a parit de NI cu rugAtorii nostri Caill-
gki de la sfAnta Monas ire Hangu...zicAnd Tanasie ca... 1-a miluit pe el Radul Vvd. cu
o seliste Ruscanil si ajunge hotarul acestei sash in heleqieul ceilugeirilor de la Ilangu 8)

1) Arh. stat. Iasi, tr. 1357, op. 1543, dos. 213, ff. 17 : paraului Ciunca poreclit
Plotonita" SI in alte locuri.
2) Plansa Targul Frumos.
3) Satul Ciuncesti avea un uric de la lancu Voda Sasul (c. 1580) ; cp. Sur. 11,
174,-175, aid i poiana Ciunca, deLa.zi. Asemenea ibid. 111, 254, IV, 34 etc. In Ciunca"
in fundul vAil Buda, harta stat. major, plansa Podul ILaia. Satul Ciuncesti se trage din
un Ourica ori Ciuncu, Cincu ori Ciungu ; ori poate Cincesti este o formatie din cinci (sa-
tul celor cinci), precarn Septesanii si -Septecenii, dela Goesti, au la origina un Septes ori
Septici (din .Septed-es, Septe-Ficiu). La Uljanick j, Materiali, 63, 1445, Apr 5 : Ciunca
Stan si Ciunca Giurgiu, 2 cnezi. Cp. si dict. geogr. al jud. Iasi, sub Ciunca i Corbaia.
Corbftet, pArAu, numit i Ciunca, isvoraste din padurea BrAesti, de sub Dealu Mare,
curge...prin s. BrAesti..Albesti, de unde schimband numele de Ciorbolta trece ..prin satul
Goesti (prin Frateni) i Lungani..si se varsa in dreapta pArAului Bahluet, la satul Maddrjesti".
4) Sur. II, 156, 7139 (163.1) April 8 : Moisi Moghila Vocla intAreste vist. Dumitru
Buhus o bucatA de pAmant din hotarul Targului Frumos, care este despre Crivefti gi
tncepinduse aceasta bucata de pdtncint dela movila sapatA, din hotarul Plotune0i" ;
ibid. 115, 7141 (1632), Nov. 2, intre moii1e lui Buhus si : a treia parte din selistea
Plotuneftilor §i jumdtate din satul Cacacesti (acesta azi in hotarul Buznii) i o bucatA
de pA rant din hotarul Targului Frumoso. Daca doc. din 6919 (1411), lunie 28, nu ar
it suspect, ar fi cel mai vechiu uric al satului : Alexandru Voda intareste lui Plotun
swirl Plotuntqll la Strungl (Orig. la Muzeul Mun. din lasi, publicat Sur. 1, 196). Cp.
Bog. DSt. I, 282 14 Mai 1484, satul Plotonesti (j. Falciu) si Sur 1, 199, Arh. soc st, lit.
I, 385 ; un popa Luca Pfotun, in 1497, 22 Ian. DSt. 1, 99 ; un Ploton vist. in 1620,
Sur V. 245. La origina cuvantul e rus nnoTs, plul (le train de bo's flotté, le radeau),
sau 11.10Th, carne, pielitA (la chair, la pellicule) serb. plot, inprejmuire de zid, gard, si
plotun (salve, décharge).
5) Rev. p. ist. arh. i fil. VII, 370-1 : die Voevod...dd Matusitei...un sat pe Plo-
tunita, in camp, anume unde a fost Neagoe GAnesculD. Este cd mai vechiu uric al sa-
tului Ganesti, jud. Iai ; Ja I. Bogdan, despre Cnejii romAni, 14-15, doc. are data 1432,
Aprille 28.
6) Vezi harta st. major, plansa T. Frumos. Un sat Horpaz, corn. Gdlata, jud. Iasi
si un pArdu, dup5 dict. geogr. jud. 1at.
7) Sur. Ill, 274-276.
8) A fost iazul cel mare dela Prigoreni, acum scurs.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 47

ce I-a tacit Afirou Barnovschi Voevod la Targul Frumos, acest hele§teu cu mori §i I-a
dat acestei mAnastiri, dar intrun vad ce este pe un pard.r, ce se numeste Plotunita §i
din vale de acest hele§teu, iara§i are TAnasie dv. alta seli§te, anume Avrämeftii §i vrea
a se InVnde cu aceste cloud selisti in acest hele.lteu ; le-am aflat cu judet dna se in-
tinde h )tarul Ruscanilor in acest helqtcu pe piirezu/ Plotoni(a, cat se intinde in apd,
a at sd tie Tdnasie dv. cu calugarii, dar numai cu hotarul Ruscanilor, cdci a fost mai
nainte_ danie lui Tdnasie de a fi fAcut Miron Barnovschi voevod acest helesteu §i de
a-I fi dat ac stei mandstiri. Dar cu hotarul Avrame§tilor sa nu aibd nici o treaba in
acest hele§teu, pentru ca i 1-a dat Alexandru Vvd. mai in urrnd de a fi facut Barnovschi
Vvd. acest hele§teu v. Domnul alege boieri ski trimite acolo, sd cerceteze cu oameni buni
§i megie§; pe unde este hotarul acestei sel:§ti Rus:anii §i pe unde love§te. Boerii au
strans oameni buni §i au ales 12 §i vroia sd le puie §i brazde in cap ca sa spuie cu
snfletele lor pe unde este hotarul §i pe unde a hotdrit in zilele lui Radul Vvd. Car a-
ce§ti oameni buni n'au vrut sd iee brazde in cap, ci au aralat drept cii nu ajunge ho-
tarn7 sel4tei Ruscanilor in valea Plot:0246, ciici s'a aflat f i urieul ce l-a avut Targul
Frumos de la batrdnul Stefan Yvd. qi, seliftea Plotoni(a1) in rlidiu cu valea ei n'a fost
dati lui Tanasie dv. de nici un Donn §1 n'a avut nici o treabd cu Plotonitam. Tanasie
a rdmas din 1 ge §1 calugarii de la Hangu s'au indreptat §i §i-au pus feraie in visteria
dornneascd. gTanasie sd nu mai parascd pe cAlugari §i n'ci sd nu mai vaneze pe§te in
he'e§teu nieodata, ci numai calugdrii sd aibd treaba cu acest hele§t u".
In hotarul satului Avrameni, intrd proprietar marele vist ernic Iordachi Canta u-
zinc. Prin zapisul din 7145 (1637), Martie 12 2), TAnasie biv dvornic vinde aupanului
lordachie marele visterrfc dereptu cinci sute de taleri de argintu bani gata" satul A vrd-
Ine§ti ce iaste in tinutul Carligaturei, ce au fostu ascultandu de ocolul targului frumos".
Aceasta cu-nparare este intdritd de marii b Aeri (intre ei §i Gligora§co Ureache
mire spatar si Neaniul dvornic), prin o carte din acela§i an §i probabil §i zi 2) : satul
anume Avrame§ti...cu vad de moard in raid Bahluetu §i cu vecini §i cu tot venitul" $i
apoi prin o carte domneascd din 7145, (1637) Mart 13 §i 7146 (l6384 Mart 22 4). lor-
dachie e dat ca fost vistiarnic.
In acest de pe urmd se dd §i hotarnica Avra ne§tilor : hotarul acelui sat Avrd-
me§tii sa inciape din matca Plotonitki, dereptu spre soare rdsare intro movild sdpatd
&supra Berbeltilor. iar de acolia in riadiul Hulturului 6), iar intro movild sdpata, iar de
acolia intraltd movilA sapata, iar de acolia direptu in kos, pre matca Bahluetului, pana
in hotarul Giunceftilor, iar de acolia dreptu peste Bahluetu, in hotarul lui Ureache
[=--parte din Baltatil, intro piiatrd in tarmurele Bahluetului, iar de acolia dereptu peste
drumul cel mari 1=a1 Ia§ilorI, intralta piiatrd, iar de acolia der,ptu in matca Siircei,
preste druntul Maddrjiacilor, intro Watra, iar de acol a matca Sarcii in sus, in 1iill4teul
Ougii 0) §1 Mlefteul Gugli Inca" iasle de hotarul ilvrtimeftdor, iar dia hala§teu in sus
pre matca Sara pana in piscul din kos de seliqtea Zgaului, iar de acolia culmia dea-

1) Cred cA e redactat gre§it, in loc de valea Plotonita, in rddiu", care era a Pri-
gorenilor, a lui Neniul dvornic, care era §i el intre boerii trimi§i de Domn sa cerceteze.
2) Sur. III, 254. In Isp. §i Zapise III, 2, 31 : (350 ug. pre AvrAmeani".
3) ibid. 256-2573 7145 (1634 Mart 12. La dl. Ghibanescu gre§it : Mart 15, del
in carte se spune : I-am facut acest zapis sa-i fie domniei sale de credintd, pAna-§i
va face dires domnesc", care carte domneascd e din acela§i an, Mart 13.
4) ibid. 259, 143-145 §i N. lorga, Studii §1 doc. VI, 78.
5) Harta stat-major, plansa Podul Iloae : dealul Vulturului, la Prigoreni. Acolo f.
aproape §I Rediu".
6) Ibid. plan§1 Belce§ti.

www.dacoromanica.ro
48 M. COSTACHESCU

lului intro piiatrA ce este langA drumul Cotnarului, iar de acolia in movila Albului, iar
de acolia dfreptu preste drumul Joqilor, in movila a mare d n gos de drum, iar de a-
colia dereptu in lantana lui Partenie in tArmurile Bahluetului si loc de hAlesteu in Bah-
luetu, iar de acolia, dereptu peste Bahlu tu intro piatra din gos de zgaul cälugarilor
[ dela Hangu], iar de acolia in matca Plotonitki unde au fostu moar(A), in Plotonita,
iar de acolia matca Plotonitia spre amiazAzi, uncle sa inpreunA hotarul Avramestilor cu
hotarul Popifcanitor, aicea sa imple tot hotarul AvrAmestifor". LogofAt mare iccaleste
Gavril Mate as, socrul vist. Iordache.
Prin uricul lui Vasilie Vvd. din 7147 (1639), Febr. 16 si 7148 (1639), Sept. 71),
(1 däruieste vist. lorthchie si sesul Ratul : am miluit pre...lordachie ce au fostu vis-
tearnid, cu o bueatti de fes ce sa zice Ratul, ce iaste pre Bahluefu, direaptti ocinit (1ont-
neabett din hotarul Târgului Frumos, ce sa in,eape acea bucata de ses, din hotariul
Avrämeanilor in sus pana la moara rugAtoril r nostri calugarilor dela Hangul, insa nu-
rnai cat tine sesul".
Este sesul Bahluetului, d la Prigoreni. Pentru nume, cp. ung. r6t, fanal, camp,
livada (§i in A rdeal, rat) 2)
Vist. lordache se intinde si in mosia de aläturi cu Avramenii, in Prigoreni.
Cartea marl or boeri (intre ei Grigorie Ureache, vel spAtar) dill 7149 (1640) Sept.
19,3) adevereste ca fon .1))aje6cul cc a fost piiharnic, ginerele Neaniului, ce a fost vor-
nic, vinde lui lordachi marele vistiarnic, drept 130 tel bAtuti selisti de sat pe Mo-
to nita ce sA chiama la biscrica de piiatra cei in tanutul CarligAturei, cu loc de halAsteu
si cu tot venitul". 0 vinde de- si rAscumpara dela Chiriac o mosie a sa, lacobesti, din
tin. Sucevei.
Se da si holarnica Prigorenilor : thotarul acestii seliste sA inciape de la un stalp
de piatra ce iaste langa Plotonit(a), aproape de beseareca de piiatrii undo au fost, de
acolia drept la dial la un stalp de piiatra in podul thalLlui, de acolia miarge la vale
la un stalp de piiatrA ce sau pus langa o carar(e) ce iaste improtiva Horbazului 4) pana
in drumul Párjolitei ce miarge acel drum in gos pe langa matca vaei Lupului, deaciia
drumul in gos an la un iaz batran, iar din capul iazului in gos pre matca vaei Lu-
pului, pan unde sA inpreun(a) hotarui Popipanilor, unde iaste tin stalp de pliatra langd
matca Plbtunitei, deacii pre Plotunit in sus, iar' 'Dana undei stalpul Ianga beseareca de
piiatrA §1 acolo sa incheaie hotarulw. Prin zapisul din 7149 (1641), Ghenar 16 6), Ion
Prajescul fost pah. cu voia socrului sAu Neaniul vor., de la care o are, aratd cA vinde
lui lordachi vist. drept 130 tel batuti, stlistea de mai sus. AceastA vanzare o intAreste
Domnul Vasilie Vocla, pr n cartea din 7149 (1640) c. Sept. 6).
Prin marturia hotarnicA c. 7150 (1642) ,), Zbearea soltuzul §i 12 pargdri si toti
orAsenii din Targul Frumos aratA cA vinitau aicca dum lordachii vist cel mare si dum.
Buhu§ vist. sa socoteasca dumnealui loc de nn hatasteu sa fac(A) pe hotarul satului
Avramestilor...si hotarul ac..luia sat iaste scris in uricile targului...vinitam si noi sä so-

1) Sur, Ill, 255, 278-279. si incepandu-se aceastd bucata de rovinä din hetes-
teul calugArilor dela sfanta MInAstire a Hangului, in j ,s r e Bahluet, pe amandouà tar-
murele, NnA in hotarul satului AvrAmesti".
2) A. de Cain, Dict. d'étymologie da..o rom. éléments slaves,magyars etc. pg.
523 ; rat, rit, prairie, pré, si larnik Barseanu, Doine si strigAturi din Ardeal, glossaire, 245.
3) Sur. III, 141; !sp. §1 Zapise III, 2, 31 : .8J ug. pre Besearica de piatrA*.
4) i in alte locuri apare Horbazului, in loc de Horpazului.
5) Sur. III, 235 286.
6) ibid. 146-147 ; in Crest. col. Acad. rom. 1909, 125, gresit clui Tudoracbe
vel visternic.
7) ibid 253.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 49

cotim cu dumnealor depreun(a) sa nu s(a) Impresure vrun hotar a v cti ii sat. Deci am
aflat hotar..1 cum spun uricile dintro movil(d) din deal costi§ea in gos pdna intralta
movil(a) sdpata fn Orly urele Bah lu tului in sus, pre unde au hotdrIt Banul vist. ;...cd
iaste pre acolea h)tarul, iar Ciun qtzi zic cd pre acolea pre uncle au socotit dumnealui
sei Pied hayeu iaste hotaru lor". Era deci o neffitelegere de hotar.
lordachi vist. a stdpAnit cu pace mo§iile lui pAnd la cdderea lui Vasilie Lupu, când
pl a d din t rA cu Domnul §l cumnatul sau. 9. De altfel, in anul cAnd avea sa se ho-
tdrascd soarta Domn'ei lui Vasilie VocIA, prin biruinta lui Gheorghe Stefan §1 nestator-
nicia pamAnteni'or, apoape de ace,st-e locuri, re apa Sarca, s'a auzit zgomot de lupte )
Domnia noud ii confisca mo§iile, pe care i le intare§te din nou, cad la 1656, re-
vine in tara, .cum ne aratd cartea lu Gheorghe Stefan Vocia din 7164 (1656) Fevr. 26 3):
scriem domniia mea la vdtdmanul §i la toti sdtenii din sat din Avratneani ddmuvd §tire
d acd vet vedea cartia domniei meale iar voi sa aveti a asculta de bofarinul noostru de
lordachie 6au fostu visternic...cdci domn ia mea imam milostivit i yam dat iara§i lui
cum ati fostu m iinte...iar vornicelitl carele lam fost pus domnia mea acolo sa naibd nici
o treaba".
Domnul luase de altfel fdrd cale" §i hdle,teul de tArgul hums, ce iaste pre apa
Bahluetului, ce sd tine de hotarul targului, cum se vede din cartea din 7166 (1658),
A ril 14 4)
Dupa moartea vist, lordachi, mo§ia fncepe sA f'e inpresurata de megie§i.
Prin cartea domn ascd din 7173 (1665), lunie 22, 6) Evstratie Dabija Vvd. scrie
lui Dubau, pArcdlabul de CArligaturd, .p ntru Ora ce are spiitaroae raptiosatului lor-
dochie spatarul cu Bejan §1 cu Ursul §i cu popa Acsinte §i cu alti rdze4 a for pentru
hotarul Avritmeanilor ca ni sau jaluit Spdtaroae ca au intrat peste hotar", ca el sd
mearga §i cu oameni buni megie§i tsd socati §i sA cdutati direasele pre unde va spune
uricul tang dui de or mearg oameni cu brazda in cap pre aceale seamne pe acolo sic
fie hotarul acelor sate, de va fi lovind hotarul din gos de iaz sA fii oameni de vind §i
sa scoat(a) §i difesul cel dela Alexandra Vod(d) §i sa socot ti §i pre acela, iar de va
fi lovindu hotarul in hdld§teR unde dzice ca sa sa cunoscu (sic) §i sapaturile drumulul,
de sd vor fi cunoscAndu sdpdturile drumului de amAndoao pdrt le de MeV u precum
or §ti oameni(i) cu sufletele lor, a§e sa tie hotaru12.
Tudo A Dubai]. cu multi megie§i-, din Gane§ti, Popi§cani, MadArjaci, Scorta§ti, Fra-
teni, Munteni 6) Obr jeni, Ple§e§ti, cerceteazd hotarul, cum se vede din scrisoarea, din
7173 (1665), lulie 25, 7) din Avrameni : pentru o pArA ce are dumneaei Spatdroaea
lordachio e cu Bejan din C unc §ti §i cu U sul de acolo §i cu popa Acsant e de Brd-
e§ti §i cu Iftimie fi6oru1 popii lui SArnion §: cu Coste §1 cu Mihalcea nepoti lui Varlaan
§i Gavril a G igorcii §i cu Andonie ginerile lui Toader de Ciunce§ti §i cu alti razia§i de
acolo peltru hotarul Avrämen lor ce ba impreuna cu hotarul Ciunceqtilor. Deci Ora §i
1) Miron Cosin, ibid. vol. I, 301. Vasilie Voda s'au sculat cu toal casa lui §i
curtea §i cu boiern de curte §i au purces den Ia§i spre Holm. Atunci ce slujba am fd-
cut 1w iordache visternicu prin multe cuvinte nu lungesc ; earn ni.na agornsitel 1ui am
trecuto la Camenita §1 o am dat la un prieten a tdtinimeu, anume Mihai Stegariul".
2) Satul, de dzi. cenumele SAr a, nu era. Cp. la KogdIniceanu edit a I-a I. 316,
Miron Costin : e To c mise oast a sa Vasilie VocIA, cuprinzAnd drumul care vine dela TArgul
Frumos peste SArca..
3) bur IV, 2.
4) ibid. 4
5) Sur. 1V, 51 52.
6) Az] fora, lAnga TA gul Frumtr.
7) Sur. IV, 33-34.
7

www.dacoromanica.ro
50 M. COSTACHESCU

pricea dumisale SpatAroaei cu acesti oamenii. ave ei inpreunA dintru movila sdpatd ce
iaste in protiVa Readiului Ilulturului deasupra hale§teului dumisale spAtAroaii. Ciunceftii
a§ea zice cA la hotarul dintrea movila sapatd, dreptu la vale, pre un drum vechiu ce
lovt§te in Bahluetu, larA direasAle dumisaale SpAtAroaei scr e dintracea movilA sapata,
peste piscul §i de acolo direptu in satul mai gos de iaz". RAze§ii se inpaca cu Si MA-
roma §i se pun semne AvrAmenilor dispre Ciunce§ti.
Nu pot spune pentru ce a fost §esul Ratului, cat 11 cosA spAtAroaia hrdAclfoaiax,
secve truit §i dat Anitii din GAne§ti, cum s- vede in o socotinta, facutA in 1845, iuni
24, de arbitru Enacache Drago§, dupa un doc. dela Eustate Dabija VodA, din 7173
(1665), iuni 6 §1 de la Duca Vodi, din 7173 (1665), I) (dupA Sept.).
0 pricinA de pall, peste vreo zece ant, va fi §esul Bahluetului de la Balt ti.
Nu cunosc, cleat dintro carte de judec ta, de mai tarziu, dania ce a facut-o cAtre
lordachi vist.. lftimia, pAharnicea'a, fata lui Glig)rie Ureche, pentru o par e de sAs, ce
sa chiama Ratul, ,panA unde sA InpreunA cu hotarul Balt Woe"), pe B_hluet, ddr a-
cela§i §es ii dAruise cealaltd sorá, fatA a lui Grigorie Ureche, Alexandra, lui Gligorie
HAbA§escul, prin un zapis, din 7179 (1671), Mai 25, scris din satul megies, Lungani,
Alexandra i§i avea §ederea : Alexandra, fata vornicului Ureche, cu sotu m,u paharni-
cului lui Chiriiac scriu... prrcum am dat vornicului lui Gligorasco... farrnurele cu fitsul
Bahluefului pawl supt coastd... ea sai lue [Martori :] : eu am (s)cr's papa Toa-
der din FrAteni, duhovnicu dumisale Alexandri ace mam tamplat la rAul dumisale... si
popa Gligorie din Goe§ti §i popa Acs'ntie din BrAe§ti". 3)
Acest loc va fi pricirA de para §i pentru ca va fi confundat uneori cu odaea Gugii".
Pe langA acest loc, capA at, prin o danie, fârã cale, cum vom vedea mai jos, vornicul
Gligorie mai avea loc cdpAtat din hotdrul targului o altA bucata, ce mai tarziu va intra
in trupul mo§iel Prigorenilor. Acest lucru se vede din cartea Domnu'ui Stefan Petru Vvd.
din 7181 (1672), Sept. 1, Hotin 4), prin ca e milueste pe Gligorie .HabA§Ascul ce a fost
vornic mare cu loc din hotarul Targului Frumos, din dialul Zgaului, locul de curmezis,
adecA pre lat pan(A) unde sã timpind cu hotarul satului Prigoreanii, iarA in lungi§ pani
unde cade locul in Bahluet". Acest loc se §i alege de vornicul Irimilcea Ci megiesi §i
oameni buni §i batrani 6) : am marsu den matca S rcii pe 'muchea delului Zgaului den
sAmnu in sAmnu panA in Bahluet". Intre megiesi §i oarn ni buni sant §i popa Vasiie din
targul frumos §i popa de FrAteani, apdi rAze§i din MAdrajeaci i Ch' riac biv pAharnic §i
dumnealul Neculde 13:v vist rnic". MArturia e din 7181, (1672), Noev. 24.
Acest visternic Neculce e tatal marelui cronicar. El avea de zestre, Prigorenii, A- .
vrAmenii, Ratu §i celelalte parti, prin sotia sa Catinca, fiica visternicului lordachi Can-
tacuzino §i a sotiei de a doua a lui, a Alex ndrei, fata logofatului Givrilas Matiias. 0)

1) Arh. stat. la§i, trans. 1788, op. 2039, dos. 438 fila 38 §i 45.
2) Hotarul Baltatilor e partea ce nu fusese a lui Nestor Ureche. Baltatii erau din
vechime a mAn. Moldovitei, cp. o notA mai sus. Se vede cd sesul, in continuare, se
chema tot Ratul. V. mai jos sub 7187 (1679), Iuni 15.
3) Sur. IV, 64. In Satul Goesti" din bul. I)n Neculcea, III, 36, interpretam gresit
acest document ; e vorba probabil de partea ce Urechestii o stAnaneau in Lungani",
and in realltate este partea lor din Baltati. Vezi mo§i le lui Nestor Ureche, Sur. 11,
168-171.
4) Ghibanescu, Surete, manuscrise, VIII, 775.
5) Ibid. 772.
6) Pentru date v. Tanoviceanu, Cont ib la biografiile unora din Cronicarii Mol-
doveni, Anal Ac. rom. seria II, turn. XXVII, sectia istoricA acela§ in Arhiva din la§i
vol. II, 332 ; N. lorga, Studii V, 55, 405, 406 ; acela§i, Studii XXII, 61 §i 1st. lit rom.
sec. XVIII, I, 236,

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 51

Casitoria vist rnicului Neculce cu Catinca se va fi facut in 1670, caci se pare cA


din acest an e foaea de zestre ce 0 da Alexandra fiicei sale Catrina. 9
Intrucat prive§te ascendentii vistericului N culce, tatal cronicarului, nu vAd o lega-
tura precisa de fiu §i taia intre el §i Neculce Blanar, ca aceia facuta de catra Tano-
viceanu. 2) Vistiernicul Neculce era un om cult, cad fata lui, Sanda, sotia lui Doni
visterul din Tara Rumaneasca jaluindu-se in potriva fra elui sail loan Neculce hatm.
in 20 luni,., 1728 (7236) spune : Si al fo3t cdteva caqi grecevti ale tatdlui mieu, flind
fatal mieu spudeos (sic) precum il vtiu to0" s).
Anul 1672, e anul na§t,rei marelui crotfcar, Ion Neculce, fiul visti rului, cum spune
insu§i cronicarul in o marturie catra Domnie, din 7240 (1732) tulle 10 : 4) vei §ti Marie
ta ca eu ramaind mic de pilrinO, de tatd, am crAscut in casa damisale Iordachioae vis-
terniceastii cei bittrdne, care mi-au fost mov(e) [ bunica] .. $i vreista me este de vei-
zaci de ani... ,'i la vre(me) Mtirii sale lut Cantimir 'Pod(%) am fugit in ara munte-
niascit [in 1686] de rilul Levtlor pm vezut 4 ai cu toatd casa noastrit. ,5'i acolo au mu-
nit move noastra lorddchioae vi noi viind in arei ina.poi cu unchiu mieu lordache stol-
nicul, ficioruf lordachioae cei batrane... etc.".
'Fatal cronicarul a murit curand, prin anii 1677 sau 1678, caci in 1679, luni 15,
mama lui, Catinca, c ra trarit.ta d -a doua call, cu Enache Gramaticul (v. mai jos). Le-
gaturile nitre copil §i tatal vitreg nu vor fi fost dintre cele mai bune. cad altfel cronicarul
n'ar fi crescut in casa bunicasa, visterniceasa Alexandra. Dealtfel nici tatal vitreg nu era
SA traiasca mult 5).
Locul lui Gligorie Haba§ascu ce a fost vorn.c, ce mai tarziu va intra in hotarul
lui Ion Neculce, cronicarul, este intarit din nou de catra Stefan Petru Voda, prin o carte
data din Ia§i, in 7181 (1673) fevr. 14, care loc e §i ales de Irimicea vornicul de gloata :
gincepatura hotarului SA inceape dintrapa vaei ce se chiama Sirca drept in gios pe dialul
flohordevti pre deasupra Zgaului prin movila gaunoasa dreot in gos 'Ana in Bahluetu,
pre uncle sau pus §1 pietre §i in lat locul in gios de curmezi§ Oa unde sa tampina cu
hotarul satului Prigoreanilor §i SA alba a§i face §1 hale§teu in valea Sircii §i neoprit sa
fie locul de rupt brazde §i in ce.k parte de §asul Sircii §1 cat va Ineca apa in sus ine-
cat sa fie pentru eke dud slujba but da driaptii datau dumnalui fi veas[e] telegari
frumovi vi doi cai bunt bergheri lmblatori de iam dat domniia mea in treaba noastrd vi
a ftirdi noastre cdnd au vinit einstitul impdrat Soltan Mehmed cu mari ovti de au Nut
Camenifa 6).
Prin Lin act de danie din 7181 (1673), luni 8 7), Chiriac biv da§nic §1 femeia sa
Safta clanesc lui Gligori Haba§escu hatman §1 giupanesii sale Safta no bucata de loc din
hotarul ce sti chiamd Odaea Gugii, careli am eu danie de la fammia mea dela Alecsan-
dra, ce au rapousat fafa lui G igorie Urea he, ce ias.e la tinutul Carligaturii pre apa

1) Cr. col. Acad. tom. 1909, pg. 126.


2) Loc. cit. Un Ion Neculce este aratat ca nepot a but Serban de Cozme§ti, tn
7181 (1672) Noem. lb, Isp. 111, 2, 141.
3) Tanov. loc. cit. 16 § Cr. col. ac. rom, 1909, 129. La Tonoviceanu e arAtat.
§ ca sulger, probabil dupa doc. din 1777, Sept. 15, unde Enacht Dont vel spatar din
Tara Romaneasca e aratat ca nepot al vist inicesei Sanda, fata sulgerului Neculcea, in
Cr. col. cit. pg. 132. Cp. insa pg. 128, 7231 (1723) Mai 20.
4) Arhiva din Ia§i, vol. II, 332, N brga, Stud i V, 55 (aici lunie 10).
5) Acest al doilea sot al Catincai Neculce il face pe Tanoviceanu sa banuiascA
ca : Neculce Blanarultatal cronicarului se poate sa fi purtat §i numele de Enache
Neculce, confundand pe al doilea sot, Enache, cu primul, vistiernicul Neculce. Contrib. 15.
61 Ghib. Sur. mscr. VIII, 801.
7) Ibid. 780

www.dacoromanica.ro
52 M. COSTACHESCU

Bahluetulte... din Bah luet pre WO hutarul Baltatilor pre drumu§or pAna in drumu
cel mare §i pre dru nul cel mare in sus, pre drum pând undc sã tamp na cu hotarul
Prigorearflor §1 de acolea derept pre Iângi h tarul Pr gorianilor pand di eptu apa Bah-
lu thuia. Entre martori : preutul Vas lie de 'I-kg ii F tmos, preutul Toader din Fratianl
§i alti rdze§i d azolea §i din Scorte§ti.
Dania aceasta se mai f lc se odata vorn. G.igora§co, in 1671, Mai 25 de pahar-
nicul Chiriac §i sotia a Alexandra Alexandra, fata lui thech a murit, probabil, in cur-
sul anului 1672.
Nu §tiu aproape nimic dpre biserica de piatra d n Pfgoreni, ;care la inceputnl
veacului al XVII e aritatl numai prin expres a unde a fost4,deci se canoa§teau inca
ruinele vechii biserici de piatra, din vechiul sat, care la ace ista_data era numai seli§tei
dar in 7184 (1676) Mai 12 e pomenit Iona§co preot de Prigureni. )
Prin cartea din 7185 (1676), D c. 21 ), Ai torfe Rusat Vvv. 'n are§te i G igorie
1

Habd§escul, fost hatman, dan a de la Stefan Pet u Vvd. o bucata de loc ,din h itarul
tArgului nostru ce sa chiamd targul frumos".
In die. din 7185 (1677), Fe-vr. 16 §i 20, apare ca. marhr, Ja o danie §i o van-
zare, cA rd Ion Costin, tiul lui Miron Costin, in satul Romdne§ti, dela Carligastura, pe
Iângl alti martor din Popi?cani §i Cudre§ti, Gligore Mare§ de Pr gore ii. )
Pentru locul Hdbd§es-uluimai a oi a lui Ion Neculc §i pentru o neintelegere
de hotar, e3te impor anta mdrturia c12 la Catargiu post i a pdrcalabului Costantin de
Targul Frumos §i faze§i de Codre§ti, Frdteni §1 Scorid§ti, din 7187 (1679), Fevr. 20
(scris in Albe§ti) 9 : Sa Intl% be pentru doa mori pentru care a foA galceava intre hatm,
HAbd§escul §i jicnicerul Manolachi, <care au iezit Manolache jicnieruI §au inecat moara
d[urni) sale Habd§esculuip. A intrebat pe meg e§i ftifostau vad vechiu §i mai fostau mori
a cuiva uncle au iezit Manolachi jicnicerul au nau fost. Deci oam,nii asa au dat samd
cum au fost mori a viddia lui Agafton §i leau dat unui nepot a lui SIM §i dupd ce
leau dat sau stricat acele mori §au stdpânit acervad pand acum ce lau ezit Manolachi j c.
pustiiu sau marturisit §i Stefan ginerele popii cam au carat pane pe acolo pre la acel
vad §i inglociand carul acolo au lovit carul cu dricu, care .au luato Nacul ot vist. de
acolo din tarmurile. Bahluet lui, bard mori nime nau apucat facute acolo. bar pentru
moara diu misale hatm. Hdba§,..scului carii facutd mai sus asa au dat sama oamen
cum au loll Banul in oilele tui Vasile Vodi, iar vad vechiu miu fost acolo ce rupdn-
dusd acel iaz unde a ezit B inul, iezind hatm. escu iard§i de au facut moard,
au ezit mai gos ci patru stànjeii de au fAzut iaz, iará pe itru moara hatmanului Ha-
§ scului easte inecatd pa i in podul morii §i s a apd pe matca Bahluetului in gos pre
locul Haba§escului de 210 stanj. mai gos de moara H bA§escului'.
Interesanta e cartea de judecatd din 7187 (1679), luni 15 ), dela Duca Vodd .sau
parit de fata... boiarii no§tri Enaeltie gramatirul cu Glig r e Habasascul 6au f )st hatman
pentru o parte de ocind ce sd chiamd ,sasul JUUuI, peina tfude sei iiipreuna cu lotarul
Bal(a(llor cc iaste Pre Ba ducru in inutul Cárligaturii, dzicându... Enachie gramaticu'...
cd iaste a lui driaptd ocina §i mo§ie de la socrusau lordacn e vistiarnicul, 9 iar lui lor-
dachie vistiarnicul iau fostu danie de la Iftimiia pahdrni6asa fata lui Gligorie Ureache...
precum ne-au aratat §i zapis". Gligorie HAbd§ascul cid searnd cd-i este §i bul danie acea

1) V. A. Urech&, Miron Costin I, 153.


2) Ghib. Sur. mscr. VIII, b03.
3) Sur. XIII, 13, 14.
4) Gh b. Sur. mscr. VIII, 762.
5) Ghib. Sur. n- scr. VIII, 782,
6) Prin cãsatoria Int, cu Catrina, mama cronicarului Ion Neculce,

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 53

parte de loc de la c(alaltd fatd alui Urech-, de la Al xand a. Domniia mea... am soco-
tit sd nu hie fAcutu aa danie rdu vreuna dintraceale cloud fete a lui Ureache vornicul
si flindu dumnialui Alexandru Buhu§ hotmanul de casa lui Ureache yornicul am po-
run it Domniia mea de au scos izvodul cel de Inpai tiald ce sau inpArtit ficiorii lui Ureache
vornicul si sau aflatu cum la inpartalA sau fostu venit Aftemiei paha] ni asãi ea parte
de loc care sau dat danie lui lordach e visrarnicul". Domnul cu tot sfatul judecA dupd
legea tdrii,. ca Gligorie 1-1,136§Ascul sa n'aibä treabA cu acel loc, cAci Alexandra fata lui
Ureache n'a avut treaba cu partea surorisa Hie si zapisul cel de danie s'a rupt,
dAndu-se lui Enachie Gramaticul ftisul Rttu 1 , pe Bahluetu !Ana unde sa inpreunA cu
hotarul Baltat I, r.
In 1679, stApin al Prigorenilor, AvrAmenilor si al §esului Ratul era deci Enachie
Gramaticul.
PAra era mare intre cei doi tnegiesi de mosie, Gligorie HAbAsAscul §i Enachie Gra-
rnaticul §i pentru cA se jeluia Enachie Gram itial Fine ele lui lordach e, cd pe cAnd a
dat Petriceicu Vocid a ea bucatd de loc din hotarul TArgului Frumos, i-a lua §i lui 0
pucatA de loc din hotarul satului Prigorenihr. Oameni buni, meg e§i, preutul lachim de
la biserica domneascd d n Tirgul Frumos, preutul Stefan de la Munteani, Mihalcea de
Codre§ti, Dumitrache de Scortesti, S ratul DicA3 de MddrAjeci s. a. merg unde sA tam-
pina hotarul Prigorenilor cu hotarul tArgului si dau mArturia din 7188 (1679) Noem. 20 )
Enache gram. a zis (a n'are oameni, ca e sd poata arata bine hotarul. TArgovetii au
spus ea' ei stiu toate semnele hotarelor pe unde a tinut hrdache v st. hota ul Prigoreni-
lor §i pe unde a t'nut tArgul. Si au luat brazda in cap si au purc s, anurne Dumitrasco
Soltuzul §i Savin si Bilesca den lantana lui Partenie peste niste pamAnturi in movila
a mare.. drept in sus, peste drumul cel mare in mood-a Abuliii.. in sus pentre rds-
pAnti le drumului Cotnariului si a drumului ce vine despre movila Albului i deacolea
treace p ste drumul Catnarului §i ia cultm a dea ului pind in buza piscului cei din gos
de seliOe Zului §1 coboarA dreptu in matca Sircii. D ci Enachie gram. sd apuca de
alt dial cei diasup a Zgdului cdi acela hotarul, ce acela nu era piscu, nici avea culme,
nici in drumul Cotnarului da, ce rAmAnea departe de drurnul Cotnarului din sus §i toti
au grdit cd sä acolisA§te WA' cale cd lordach e n ci odatd pe acolo nau tinut, cd au fost
loc domnes,u Deci noi iam zis de are niscai oameni SA stie mai bine decal ace§tia
sAi dud. El au zis cA nare ce au scos un ispisoc de .la rApAusatul Vasilie VodA, is-
calit de Gavrilal logofat socrul lui lordachie 2). Ispisocul scrie cum au ardtat §i ace§ti
oameni ; si au purces din Inuct dealului cei din gos de sCiliOee Zgliului, pe culmea
dealului peste drumul (Jotnariului intre drumuri.. in podi§... in movila Albului... langa
drumul cel mare... dirept in movile 6a mare... la fAntAna lui Parteaie...; sau vazut gra-
maticul CA au inblat fArA cale". Se mdsoard locul dat de Petri_eica Voda Habd§escului,
din hotarul TArgului ; din capul hotarului dispre SArca thept peste Zgdu, in muchea
dialului IIohoraqii s'au aflat 11 odgoane, 40 de stAnj., apoi in jos prin movila gdunoasd
§i am mAsurat si la mijloc" s'au aflat Ii odgoa0, 24 de stanj. ; deacolu drept in Bah-
Iue §i s'a mAsurat di ept in fAntAna lui Partenie si s'au aflat 12 odgoane. AtAta-i locul.
And ce via, indatd, sAnt grei pentru Molchva, &int ani de nAvA iri strAine, de prada
§i foc, de sabie si sAnge. Prigorenii a§ezati alaturi de drumul cel mare al Ia§ilor au a-
vut multe de sufe, it, din partea Le§ilor, pe deoparte §1 a TAtarilor, de alta, in 1686. Ion
Neculce, dupd moartea tatdlui sat', vist. Neculce, era crescut la Bltige§ti, lAnga Pa§cani,

1) Gh. Sur. mscr. VIII, 804.


2) Prin Alexardra, a doua sotie. Prin intAia sotie, Catinca, Iordachie vist. era gine-
rele lui Coste Bucioc vor n cul §i-a Candachiei, fata marelui logofdt Pdtra§co Soldan
(1610), Vezi Tanoviceanu, iii Arhiva de Ia§i, 1, 331.

www.dacoromanica.ro
54 M. COSTACHESCU

in casa bunicii, Alexandrii, Iordkhioae visterniceasa. 1) Era destul de rrare, de 14 ani si


a trait si vdzut lucrurile pe care ni le povesteste 2) : ,,EaA in al doile n a domniei lui
Cantemir Vocla coboritu-s'au Cralul lesesc Sobietchi cu toata puterea sa si cu toti hat-
manii sal... si cu rnulte podgheazuri In toate partite, in toata tam Moldovii, pre la Ocr,a,
pre la Barlad, pre la Bujoreni, de n'au ramas un loc nepiddat si nestricat,.. Atunce
multi boieri i gupanese sdrace ,si au ldsat casele fi au fugit in tara Munteneascd dc
rdul talhdrilului. Atunce Craiul Sobietcht s'au coborit in gios pin targ pin Iasi si au
mers In gios pe Prut pand 1a Pagul si de !a Pagul n'au putut merge mai inainte §1 s'au
Mors inapoi, ca i-au eli Turcimea si cu Tatarimea inainte §i s'au 'Hors incongiurat
de Tatarl.., i s'au intors earn pin la§i inapoi... $i au lovit pe la Thrgul Frumos ci
n'au agluns obuzului legsc apd helqteul cel mare de la Prigoreni... Atunce sau ars
Lesii si Tatarii muite curti boiere§ti la tara §i la Iasi. Ars'au in Lungani, in Obrejeni.. in Do-
roscani,... In Albesti, in Brdesti, In Prigoteni, in Ganesti in Targul Frumos... etc.,tot
curti findilite boierefti au ars atunce:.
1n acest, an moare de E abie §i teal vitreg al cronicarului : Tdiat-au atunce Lesii
cu Cazacii pre domna Ruxanda fata lui Vasilie Vodd la Cetate la Neaint si pe Andrie-
§oae §i pre Enachi gramaticul, fiind canzara la Ocnii". i aici, din felul cum vorbe§te
.de tatal sdu, vedem cá relatille intre ei nu etau bune.
In 1690, Ion Neculce se intoarce din Tara Munteniasca 3), cu unchiul .sau Iordache
stolnicul si poate si cu maica-sa, Catrina, la Prigoreni.
§ 4. In veacul XVIII-lea. Mo§ia Prigoreni, cit Avramenii i Ratul ajung in stapa-
nirea cronicarului.
El se casttoreste in lulie, 1701, cu Maria, fata hatmanului Lupu Bogdan §i a Ru-
xandei. 9 Sofia cronicarului mcare in 1738 5). Eora lui, Maria, se casatoi este cu Stefan
Luca biv vistier, in 1704, cum reiese, parecd, din zapisul din 7212 (1704), 4 Mart 6) :
Catrina vistiertasa fata rdpausatului lordachi Cantacuzino biv vel vistier, cu fiat ei loan
biv aga §1 cu ginerele Stefan Luca biv vistier,.. neaviind bani la nunta fetei ei, s'a sfa--
tuit cu rudele §i vinde satul Pohorlauti lui Constantin Turculet. Mo§ia o avea de la ta-
tal, lordachi Cantacuzino §1 de la mama lui, Alexandra, fata Jul Gavrila§ biv vel logo-
fat. lute martori : loan Neculce vel aga §i Hie Catargiu_biv vel comis.
Cealaltã sora, Sanda, se marita cu Done vistierul muntean, fiind astfel bunica,
dupa mama, lui lenache Vacdrescu 7)

1) Märturie a lui din 7240, (1732) iulie 10 (v. mai sus) : Si noi viind in taxi
[din Tara Munteneascd] inapoi cu unchiu miu lordache stolnicut ficiorul Iordachioae
cei batrAne aM gasit azel sat [=BlAgesty imprast:et neavand cinei stApAni. i dupd ciam
vinit tau stransu iar pe tott pe cii oameni la un loc la sat la Bldgegi. Si dupa moarte
unchlmiu lui lordache stoinicul ran aind giupaneasa unchimiu tut lordachi stolnicului sd-
racd 1= vàduvâJ sau asezat la sat la Pwani cu sidere". Arhiva din la§i, vol. 11, 332
si N. lorga, Studii V, 55.
2) Kogalniceanu II, 256-257 §1 A. D. Xcnopol, 1st. Rom. IV, ed. I 346-347.
3) Arhiva de Iasi, vol. 11, 332, N. lorga, Studii V, 55.
4) Din 7209 (1701), lulie 11 e foaia cu insemnare a Lupului Bogdan biv hatm,
de mosii, tigani §i bucate ce a dat fiilor sai lui Ion Aga §i Mariei. Cr. col. Ac. rom.
1909, 127; Tanoviceanu, Contrib 17 ; N. lorga, Studii XXII, 61 (pomelnicul de la bis.
Prigoreni). Vii de zestre, 1704. Ozt. 31 Cr. col. cit. 127.
5) Tanoviceanu, Contrib. 17 ; Cr. col. cit. 129, 7246 (1738) Ian. 20 : Izvod de
ce s'au cheltuit la moartea sotului mieu Mariii (so)ia ? vornicului Ion Neculce)".
6) Tanoviceanu, cit., N. lorga, Studii V. 405, 6(.9.
7) Tanov. cit. §i spita ; N. lorga, Studii V, 699,

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 55

Aceastä nunta a avut loc in 1707 9.


Din 7210 (1702) lulie 18 2) avem documentele de inpartala satilor precum am
socot't §1 ni-am Invoit frAte§te ..sate, mo§ii i igani §i vii la Cotnati...de la maica n6astra
Catrina visterniciasa..." §i foaia de impArtala de avere, cuprinzand ,,parte lui Ion age.
Prigoreni i celelalte mo§ii al pite au venit in partea lui Ion Neculce.
In 7212 (1704), peutru intaia data inta'nesc, in documente, pe 1)n Neculce, ca
proprietar in o bucata de loc, alature cu Prigorenii. Mihai Racovita Vvd. dArtfe§te din
mosia Thrgului Frumos vorc (?) Neculce o bucata de loc din Bahlui (sic) 'Ana in ho-
tarul lui Buho§ 1--=-Dade§tii] §1 de a olo piste Sdrca pe la doi stalpi vechi !And in pa-
rAu §i parau In aos panA in gura 1ui 3)
Stapanirea lui Ne .ulce se intinde §1 in hotarul HAba§escului. Si in privinta aceasta
este foarte important zapisul din 7215 (1707), Mai 15.4)
Toader HAla§escu parcalabul §i cu fratde sAu ef n postelnicul, feciorii lui Gli-
gorie HAbA§escul hatmanul dau zapis la mana lui Ion Neculce spatarul cel mare :
giungandune pre nol vreamea la lipsä §i datori hiindu la Turd, intraltu chlpu nam a-
vut cum faci ce am cazut la dumnelui spatariul cu rugamInte ca s cumpere o bucata
de loc de la noi ce avAm (sic) din hotarul Thrgului Frumos". Lor le este danie de la
parinti §i de la Sti.fan Pe!ru Von 5). Deci noi avand mare nevoe §i strangandu-ni Turcii
de bani ce eram datori intrebatuniam toate rudeli noastri §i nime dintru niamul nostru
nu sau aflat sd cumpere acestu loc fAr de cat dumnealui vel spatariu Ion, fiind dum-
nealui razias. §i hotArandusd acea mo§ie a noastra cu satul dumisale Prigorianii si in
lungul Izotarului si In curmezis tot inpreun(d) cu Izotarul dumisale cu Prigoreanii, am
cAzut noi de a noastra bun(A) voe cu rugAminte dupa dumnealui ce sa cumpere a6a6
mo§ie" ; §i o vinde drept 80 ler batuti.
Vanzarta se face in la§i. De s'ar scuba cineva din semintia lor, sa intoarcA : not
F A avAm (sic) a da dobanda banilor din dzeaci unsprdzeaci pi lun(a), cad dumnialui
Inca au luat bani cu datorie de la Turci de nau dat noaA, vAzanduni Ca sintem la nevoe
§i nau avut ce s faci dumnialui pen,ru rugdmintea noastrA".
Anii ce urmeaza sant de greu zbucium pentru Ion Neculce. In aprop'ere totdeauna
de Domn, a luat parte activA la toate intAmplar le Moldovii In 1693 postelnic 6), sub
Antioh Cantemir, in 1699, vatav de aprozi 7), in a doua lui Domnie, in 1705, e spatar
mare 8). E trimis din partea Domniei, in 1705, sa. ia parte la nunta fiului 1ii Branco-
veanu Voda, Dinul, cu fiica vornicului loan Bal§ din Moldova. In anul 1707, e urmA-

1) Cr. col. cit. 127, doc. din 7216 (1707), Sept. 1 Izvod de cheltuiala ci-am fAcut
noi (Stefan Luca treti log. §i Ion Neculce biv vel spatar) cu zastre surorii noastre San dii
la nunta ei cand am mAritat-o dupa Doni vel cApt. din Tara RomaneaccA, osebit de ce
au avut ia de la maica noastrA Ecaterina visterias(a) fata lui lordichi Cantacuzino cel
bAtrAn'; ibid. alte 2 doc. din 1707 §i 7216 (1708) Mai 12 : Izvodu de zapis(e) ot
parte Sandi ce s'au dat la dansa".
2) Cr. col. cit.
3) Arh. st. la§i, tr. 1788 op. 2039, dos. 440 fila 49.
4) Ghlb. Sur. mscr. VIII, 765. Pentru datorii ale lui Neculce la Turci v. Cr col.
Ac. rom. 1909, 129, 1737, Mai 18.
5) Pentru aceasta vezi m. sus.
6) Ed Va KogAlniceanu II, 2 3, vorbind de nun a lui Constantin Duca VodA cu fiica
lui Bracoveanu : §i cu loan Niculcea... eram tartar postelnic §1 mergeam cu aIti pos-
telnici impreunA, cu toiage a mAnA pe gios inaintea Domnului".
7) Ibid. 2' O.
8) Ibid. 313 : §i pre mine loan Neculce din sulgeriea cea mare m'au pas spatar
mare.
9) Ibid. 315-316.

www.dacoromanica.ro
56 M. COSTACHESCU

rit de bAnuelile Jul Mihai Racovitd Vodd, cu care apoi se im Jacd. Sub Dimitrie Can-
temir, in Noembrie 1710, e numit iarasi spAtar mire 2) §i joaca un rul dintre cele mai
mari. Incredintat cd Rusii n i vor izbAnd in potriva Turcilor, mult a staruit de Captemir
sa scrie sa se intoard Moscali ini poi... §i sa Se lasd de Mo3cali, cà poate sA-i batd
Turcii §i Tatarii or robi tara Puiu pre Dumnezeu martur cd asa i-am zis §i tare am
statut ca doara 1. oiu intoarce §1 n'am putut". ') In rdsbo'ul de la StAnile§ti e mAna
dreaptd a lui Cantemir, ca hatman 4) §i pierzAndu-se lupta, fu unul dintre cei 24 de bo-
leti ce ,Intovard§ird pe Damn in Rusia. 6) Ai i o duce greu Neculce cu stra natatea §i
dorul de tard §i dupA 2 ani trece in Polon a. 6) Se ingrijea mai tare cronicarul de viito-
rul copiilor lui decal de el §i se vede a a avut unele ne ultdmiri §i din partea lui
Cantemir 9.
El vroia sA vind in Moldova, dar Lupul vornicul, care capdtase, de la Domnul Ni-
colae Mav-ocordat, satele boierilor prib gi in Rus'a, ii sta inpotriva 6).
In 1719 sub Mihai Racovild, vin inapoi in tara 10) Atunce §1 mie mi s'au is-
pravit ferman de la poarta de pace §1 am venit la parrAntul meu zabdvind in straina-
tate noua ani, dol ani la Mose, §f septe ani in tara Leseascd cu multe valuri §1 supa-
rani, carele nu le pot in§ira ci c mdeiul meu ; §i viind la M hai Voda toate moii1e ce-mi
luasa Lupul mi s'au dat inapoi §i am trait la casa mea pAna astdzi".
Numele de AvrAme§ti, ca sat, nu se mai pomeme§ e, din pricina cA sati.I de ala-
ture Prigorenii, unde crau casele lui N_culce, se mare§te din ce in ce mai mult §i ca-
patA insemnAtate, schirnbAnd, in Prlorenti mari", numele satului ce din vechiu se nu-
mise AvrAme§tii.
In 1712, in domn a a doua a lui NiLolae Vodd Mavrocordat, erau Suedezi §i Le§i

1) Ibid. 318 : tAmplAndu-se de eram §i eu de casa lui Antioh VocIA, m'au fost
pus si pre mine inteacel izvod sa ma prinda §i pAna a sosi Siimenii la gazdd-mi eu am
prins de veste §1 am apucat de am incAlecat §1 am fugit in tara LeseascA §i acolo mi
s'au tAmplat §i mie de am zabovit cAlAva vreme pAnd mi-am facut pace en domniea §i
am vemt inapoi la casa mea §i n'am avut despre n me nici o nevoie §i am avut cinste
si cdutare In dzilele Mari& sale".
2) Ibid. 333 : ear mai de credintA §i mai ales toate trebile Domniei era dupA
mine loan Neculce vel spatar".
3) Ibid. 341-342
4) Ibid. 355 §i urn
5) Ibid. 366.
6) !bid, 373.
7) Ibid. 373 : Deci de viata mea imi era cam imi era, dar mai mult imi era pen-
tru copii mei la ce vor ram me, cA numai doar sAldati SA fie, eara la alte boierii nu
incapu feciorii unora ca acestora".
8) Ibid. 373-374 : Ori eAt ii fi in cinste la vre un Domn...earA cu Domnul nici
odata sa nu pribege§ti, macar cum ar hi..,Nadejd a Domnului este ca saninul cerului §i
ca incetul marei ; acum este sanin si se face nuor ; a:.um este ni,rea lind §i se face
furtuna".
9) Ibid. 380 : gear mie lui Ioan Neculce hatman imi sta mare pedeca ca sd nu pot
vent in lard, sa-mi tie el mo§iile". Un doc. de mare importantd, in legAturA cu aceastA
chestie, e cel publicat de Tanoviceanu, in Arhiva de la§i, IV.
10) Jbid. 396. Si Cr. col Ac. rom. 1909; 1718, Dec. 14, Hotin lamandi clucerul
ii scrie lui Ion Neculce cd a vorbit cu Maria Sa Pa§a pentru intoarcerea sa in Tara §i
mo§iile I le va da, dupd intoarcere, cum le-a dlt § visternicului Stefan Asemenea 7227
(1719) lunie 2, Scrisoarea autografd a lui Nicolae Alex. Vvod. catrA al d-sale §1 cinstit
bun priaten §i de bine voitor Ion Neculce biv. hatman, in tara Le§ascd, in care ii scrie
Ca §i in damniia noastrd dintdi n'ai f )st uitat dumneata de noi, ii incA §i ferman a uncea
am fost scos de la stApAni ca sA vii dumneata in patria dumital(e) §1 acel ferman au
fost la lamindi §1 ne mirAm cum n'au venit la mAna dumitale.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 57

ce iernau in Moldova. Atunce au venit poroncA si la Nicolai Von' pentru vezi §i Lesi
ce erneazA pin tara sd-i scoata si sA-i goneascd din tara ; ear vezii aztzind s'au in-
chis ditiva in curtile de la Prigoreni in tinutul (Jiirligeiturei $i se apara din easel de
nu putea strica nitnicd calarasii Moldoveni ca sd-si scoald ; si au triimes calarasii ina-
poi la NioIai Vocla de au intrebat, Ca intralt chip nu pot sd-i scoata, ce numai doara
sd dee foe caselor ; dar VodA n'au priimit sA i lasA sa aprinzA casele, ce le-au zis sa
stee pe departe de dansii". 1) Aceste curti erau chiar ale lui Neculcea.
hi vremea pribegiei lui Neculce i megie§ii lui de mosie, din Albesti si Scortesti
cautasera sa-i impresoare mosia. Prin cartea din 7230 (1721) Noemb. 15, Mihai Raco-
vita Vvd. scrie lui Darie Donici vel vornic, in pricina jalbei lui loan Neculcea hatm.
pentru un loc ce este un ses de häleiteu pe apa Bahluiului din gios de helle$teul Pri-
gorenilor, care acel loc este danie dumisale de la Antemiia fata lui Ureche §i instretindn-
dusd dwnnialui din tard sau sculat Cazimir si sau facut moarA zicand ca iaste locul lul
de Albesti i sá scoala i alti razesi de Seortesii den sus de a 'ea moata" §i-i cuprinde
loc, zicand cä este lor. Darie D3nici sa opreascA moara si sA le dea zi §1 cu oameni
bAtrani, ce or merge cu brazda in cap" sd indrepte hotarul 2).
InteresantA e cartea Domnalui Mihai Racovita din 7230 (1722), Mart 9 3): Facem
§tire cu aasta carte... cui sd cade a sti pentru durrnelui Ion Neculcea biv hatman
cä tdmpleindusd de .att veldt tariul mosclziceascu cu o$ti aice in tarei la noi $inchindn-
dus(d) Dumitravo. Vod(d) la tariul $i pe urmei duccindu-sd Dumitra$co Vod(d) cu Mus-
calii, dunznelui Ion biv hatman hiindu de ineja cas(d) 4) slug(d) nau cutezat a sta
in lard ce numai iau ceiutat a lipsi den lard §1 .a§e i sau tanplat zAbavd din
multe pricini a vremilor neasazate in pdmantul nostru de au fostu instrdinat 10
ani §i la a6a instrAinare multi §au urnit .galcevile lor cu numili. dumisale §i multi
poate sas hi luat si arti de la Domniia sa Neculai Vod(A) si de la Domnita
noastra asupra dumisali hatmanului Ion ca s(a) hi dat limas din niscariva pricini si
platnic, nehiindu dumnelui fata, aflandusa instreinatate, car(i) poate vunii sa hie luat carti
§i pe mosiele §1 pe tiganii dumisale si acmu din poronca pristininatii porti de ettare
mam milostivit si domniia me si lam adus la pAmantul sAu si acmu dupA ce au ven't
in peimiintul sat], nime dintracie ce sor hi fAcut cArti pe masii sau pe altele, nu s(A)
pornenescu hiindu dumnelui fat(a), cari jalui cum si dunnelui cumnatul duniisale file
Catargiul vel lagofat a intales hatin. Ion curn sei hie facut $i Catargiul cdrti cu me$-
terpguri pi Prigoreni... la a6a vre(rne) denstrAinare, deci acmu dumnelui hatmanul Ion
tras(e)ia ii-udecatd inainte noa;trA dumnelui Catargiul vel log. pentru aceli cArti ce mai
sus scriu, de ari ccva logofAtul la hatm. Ion sd rspunä. LogofAtul Catargiul a rAs-
puns cA n'a facut nici un ispisoc, dar la acea vreme a facut o carte sa tie acel loc,
fiind ruda, sa nu-i strice cineva casie, pAna a veni hatm. Ion. Domnul da carte lui
Neculce cd de s'ar intampla sd scoatA cineva cArti fAcute, di pe ata vreme pand 6au
bstu dumellui instrdinat zeaci ani" sa nu sA creada.
Prin cart 'a domneasca d'n 7230 (1722), Mai 18 ), Mih ai RacovitA Vvd. dã Iui
Ion N.culce biv hatman sä fie voIn c a tinea si stapani bucattt de loc din hotarul Ur-
gului Frumos, care aje bucata de loc ii easte dumisal(e) danie de la Domnie me... in
domnia a doa... pe drias(e) ce vari hi avant!' §i sA ia si de a zece.

1) La Kogalniceanu, II. 379.


2) Ghib. Sur. Mscr. VIII, 822.
3) Ibid. 819.
4) Soacra Iui Ion Neculce, era soil a lui Dumitru Cantemir. Cp. §i Revista Arhi-
velor, Anul I, No. 1, 68.
5) Ghib. Sur. mscr. VIII, 771.
8

www.dacoromanica.ro
58 M. COSTACHESCU

Cronicarul patimea impresurare si din partea Ruscanilor (Buznii). Prin cartea, din
7233 (1725), Mai 18, ') Mihai Racovita Vvd. (IA lui Ion Neculce biv hatman sd tie §i
stApAniascA a sa driaptd ocinA si mo§ie o sdliste ce sei chialnei biserica de piatrei. Fe-
ciorii rAposatului vornicului Sturzii cu un sat a lor, Ruscanii, impresoard o bucatd din
hotarul acelei seli§ti si i-au luat §1 venitul pe acea bucatA de loc.
Ion Neculce a chemat pe feciorii Sturzii §i le-a citit scrisorile lut pe aceastd mo-
§ie §i le-a aratat semnele, dar ei nu tin sam5. Domnul hotArA§te ca Neculce sA-si tie
dupA hotarnicA I sa ia de a zece.
0 altA carte a Domnului tot din 7233 (1725), Mai 18 2) scrie lui Pi lat §etrar §i
lui Ion Si lion biv vAtav de pahArnicei, in pricina jalobei lui Ion hatrn. lie Gavril Cazi-
mir de Albesti §1 alti rdzesi de acolo din sAliste si din Scorldsti, Ca pe and Neculce
era instreinat din tall, Cazimir si-a facut moarA pe un lot al lui Neculcea, din gios de
iazul Avereanilor (sic), ce s cheamA [locull Rdtul, pe Bahluet, in tin. CArligAturii, danie de
la Antemia pAhArniceasa. Cazimir zice CA unde §i-a facut moarA este locul sAu si matca
veche a Bahluetului ar fi pre mijlocul sesului, pentru care a mai avut pdrd ,un vitreg
a hatmanului Enache gramaticul, cu HAbd§escu hatm. si rAze§ii din Sc)rtAsti, in zilele
DucAi VodA cel bAtrAn §1 atuuci un orn Zavul, tatAl lui Andronache, ce tinea minte de
la Radu VodA, ardtase matca veche ca si Cazimir acum §1 au mers la divan la Duca
VodA §1 Zavul n'a vrut sA ia brazda in cap si a rAmas locul de I-a stApAnit tut hatma-
nul, epAnA acum ce au lipsit din tarA". Domnul, acum, le porunce§te sA meargd acolo
§1 cu oameni buni §i batrAni sA ia brazda in cap si pe und a or merge pe acolo sA-si
mute Ion hatmanul apa, pre unde sar fricrdinta cA au fost matca cea veche de vau".
lar de nu or vrea, sA rAmAie hotarul unde stA §i sA taie moara si Cazimir sA plAtiascd
stricAciunea.
AceastA cercetare se §i face §i avem marturia lui Pilat §Atrar §i Ion Silion vdtav
cAtrA Donut [c. 7233 (1725), Mai] 3) : ne veni carte MAriei tale sA mergem la o bu-
catA de loc ce sA chiim(A) Rdtul... a hat. Ion, ce taste despre Scorteisti §i despre Al-
bestii lui Cazimir... am mArsu §i am vAzut la capul hotarului din gios, unde sa hotl-
rA§te cu Frdtianii (la Goe§ti) i cu Bdltatii o piatra pe coastA in malul Bahluetului des-
pre cAmpu unde dau sam(a) Scortastii §i cu Cazimir cA iaste matca veche. Deci noi am
ridicat piatra i o am puso precum bat §1 cialelalte hotarA si am sdpai in locul pie-
frit ca sd sd gdsascd carbunii, nu sau gAsit, ci de acolo am mArsu in sus pre matca
veache §i am gasit un loc ce au lost moard, acestu vad de moarA VII amandoao ma-
lurile pre locul hatm. Ion, precum dau sama ScortAstii si Cazimirestii cA au imblai apa
pre matca cea veache. Da acolo am marsu in sus §i sintu doao vaduri de mori. Dau
sama ScortA§tii l Cazimirestii cA au fAcut una HAbA§escul §i alta Banul medelniciartil.
Deci malul despre cAmpu vine la amAndoao morile. a hatm. Ion, precum marturisescu
Scorte§tii §i Cazimirestii, iar pentru malul despre Cdrligeiturd dau sama Scorta§tii si
Cazimire§tii cA iaste a lor, iar hatm. Ion pune pricinA cA iaste. matca cea veche pe supt
dial darA sA §tii MAriia ta cA aceste trei vaduri de mori sintu aproape unul de altul,
care nu sA poate sA sA facA mai mult de o moard, dard dau sam(A) Cazimire§tii §i
Scorte§tit cA acel vad den gios iaste mai vechiu decal toate vadurile §i iar ei dau samA
cA au tinut ne§te cAtugari de la Neamtu ce au tinut si satul Albetii, dar mAcar cA dau
sam(A) CA au tinut calugArii acea moarA, darA vine pre locul hatm. loan amAndoao mo-
rile precum dau sam(A) Cazimirestii §1 ScortAVii cA au imblat apa pre matca cea veche,

1) Ibid. 770.
2) Ibid. 567.
3) Ibid. 568.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 59

cA de aicia in sus iaste o moard a lui Cazimir, uncle nau mai fost moara niciodat5, In-
tracel loc. Hatm. Ion zice cd iaste aceastA moarA in matca cea veche fAcuta, un mai
taste al dumisale, tar Scortastii. si Cazimire§tii zic cA nu iaste matca cea veche, ce fiind
o scursura de apä au facut moard acolo, iar matcA veache niau aratat CazimIrestii §1
ScortAstii o a§ezatura prea in f4A despre carnpu, care cla sam(a) un Gheorghita Scor-
tAscul cei mai bdtran, cum cA au prinsu §i crapi pe acea a§ezAturA, dar zice acest Gheot-
Ole cA au fost mergand ap5 si pre garla unde iaste moara lui Cazimir, deci aid iaste
toata pricina cA piatra den sus a hotarului hatmanului Ion taste despre CarligAtura in
mal". Deci I-a Intrebat pe Gheorghe, ca mai bAtran, va cuteza sA la brazda in cap sau
sa mearga in sfanta biserica sã giure ca matca veche este prin mijlocul satului, pe din
sus de moara lui Cazimir si asa si hat. Ion s'ar !Asa pre unde ar zice el, dar acel Gheor-
ghe Scortascul nau vrut Maria ta nici sá Ia brazda in cap, nici sa giure". Cazimir aratA
o carte de la Duca Voda cel .bAtran, ca. s'a parit Safta, giupaneasa HAbAsescului, cu
Enache gramaticul vitregul hatmanului Ion" §i zicea Safta ca ii agiunge hotarul sa-
tului Alhestilor in o gdrld sacd in sesul Rdtului, care o arata acum Scorte§tii §i Cazi-
mirestii ca-i matca cea veche, iar Eqache gram. a spus ca nu agiunge hotarul Albe§-
tilor in ac:a gânlL ce agiunge in parAul pre carele merge apa §i atunci neputandu-se
a§eza au lasat pe Zavul calugarul CA stie pre care matca merg hotarele, Intrebandu-i
de au vreo mArturie sa fi mers Zavul cu brazda in cap §1 au arAtat hotarul, ei au rAs-
puns cd n'au asemenea marturie. RAmane sl acuma lucrul nea§ezat, ca sa vie la Divan.
Pricina se judecd in fala Domnului, cum st vede din cartea D mnului Mihai Ra-
covitA, din 7233 (1725), bull 2 9. Para era pentru matca Bahluetului ce eas.e hotarul
unei bucAti de loc ce sã cheamA Odaea Gugit [=gresit in loc de Mull, zicandu dum-
nealui hatm. cum cA merge matca 6a bAtranA pe suptu dial despre Albe§ti §i despre
ScortAsti aratandu §i pietre de hotar langA a6a matcA pe suptu dial... iar Cazimir §I cu
rAza§ii de Scorta§ti pun prizina §i zic cal matca veche par la un loc pin mijlocul §e-
sului". A fost multA Ord §i la Duca Voda cel bAtran.
Domnul le lunge§te julecata pan la SaitAmaria mica si le pune zi, sA cerce ca.
lugarii de SAcul hotarnica acelui loc. S'a mai jAluit hatm. pe. Cazimir, cA-i ineaca o bu-
catA de loc cu un zapis vechiu de la Ch riac pah. ce a [nut qe Alexandra fata lui GH-
gori Ureche vornicul §1 Alexandra n'a avut treaba, ca n'a fost partea el. S'a vAzut §1
zapisul Alexandrei rupt, de la Duca VodA. Si pe urma vazindu cau rAmas iar Chiriiac
barbatul Alexandre1, au fAcut altu zapis vicleanu de danie la mana HAbAsescului tot
dintracel loc, au despartit costi§a cum merge din sA§, panA in drumul cel mare k-ial
la§ilor] zicandu cai danie de la giupaneasa lui de la Alexandra". Si Alexandra n'are nici
o treabA, cum aratd isp socul Ducat Vocii. Se va vedea la judecata, din scrisorile cA-
lugarilor d Sdcul: sa sa vazA dania calugArilor de la Ureche, panA unde le scrie, panA
in drumul cel mare au mai mu t". Lucrul deci rdmane tot nehotArit. In legAturA cu ho-
tarul lui Neculce, e §i marturia lui Stefan MAdArjacul, Melentie Barzul §i Andr1e§ Cu-
drescur, din 7234 (1726). Fevr. 25 2). ca intrebati de hatm. Ion gpentru un lor cei ala-
ture cu Baltatii, cum stim d n bAtrani nostri ca sa cheama acel loc... asa am apucat de
batranii no§tri cd acel loc sA chearna la Gloduri pe din sus de moara lui Manolache
§i au fost §i un bordei acolo 6au sezut mai dedemult Zavul cdlugdrul tatul 1t4 Andro-
nic acolo la Gloduri... iar odae Gugii o stim sa sa cheam(a) acolo ca tine Odae Gugil
dinspre SdIca».
Prin cartea 'domneasca din 7234 (1726). luni 28 8), Mihai Racovita Vvd. intare§te

1) (ihib. Sur. mscr. VIII, 763.


2) Ibid. 745.
3) Ibid, 784,

www.dacoromanica.ro
60 M. COSTACHESCU

dania cu care a fost miluit pe loan Neculce halm. in domniia a doua, CU o bucatd de
loc din hotarul TArgului Frumos pentru 600 de stupi ce (am fost Mat a dumisal(e)
si sau dat miare in trebile fardi"...1-1)tarul se incepe de 1AngA Bahluet, din drum, din
hotarul Zgaului... in s is pe drum si tre e pe la capul iazului cAlugAresc si tot pe drum
pdna la niste sdrdturt ces impotriva curOlor Prigoreanilor in curmei§, iar de acolo
,sa intoarce in lung 11 locului dreptu la dial intre inovila §i trece drupul Idsilor §1 la dial
tot pe m iche din movil(A) in movilA pAn sA pogoara pe piscu fa vale in Sirca si de
acolo sA intearce iarA in curmezi§ in gos de loviste iard intrun piscu mare in hotarul
ZgAului eau fost a Habdsescului §i mergi pan unde se istove§te hotarul si cu loc de
halesteu in Sirca".
In anul 1730, Grigore Ghica VocIA il pane pe loan Neculce, biv hatman, vel vor-
nic de Ora de sus '), far in 1732, spune cronica lui 2): ,indemnatu-s'au Grlore \Todd a-
nume a merge la primblare la Prigoreri la mine Vornicul loan Neculce §i la Ruginoasa
la liatmanul Sturza ; ear de la Prigoreni aa trecut la Roman... Si asa intro saptarnAna
au imblat de au vAzut mAnAstirile, locur 1.- si satele boieresti, ca sA §tie eine cum tine..
In 7241 (1732), D c 20 2), Grigorie Ghica Vvd. ,ii intareste lui Ion Neculce mare
vorn'c o bucatA de loc din hotarul TArgului Frumos, danie de ta Mihai Vocla. Hotarul
este cel cunoscut : niste saraturi ce sint inprotiva curtilot dutnisale din Prjgoreni, in
curmezis ... sd intoarce in Iungul locului in sus... la deal intro movilA si (reace drama.
Iastlor §i la deal pe muche d n movild in movild pAr sa pugoard pe piscul la vale
Sdrca par da in hotarul lui Buhu§ [ Dade §ti] si de acolo trece SArca in ceia parte de
ea, alAturea cu 11 tarul lui Buhu§ par la niste stAlpi vechi, par la un pArau, iar de la
pArAu sA in'orce inapoi la un piscu n are in hotarul Zgaului 6au fost a HAbA§Ascului §1
merge pAr unde sa istove§te hotarul §i cu locu de hAle§teu in SAtca".
In 1735 este pus iarAsi vel vornic de tara de sus, de cAl-A Grigori Ghica Voda,
in a doua domeie 4).
In 7245 (1737), Mai 2 9, Grigorie Gh'ca Vvd. insarcineaza pe Costantin Cuco-
ran pitar §i Hie pitar sA cerceteze jalba vorc. Ion cA are un foc danie de la Iftimia fata
lui Ureche vorc. din gios de liotarul Prigoreanilor, pe apa B hluetului §i i 1-ar fi ine-
cAnd deoparte razesii de Albe§ti §i ScortAsti si de alta parte cAlugArii de SA u, des, re
cAmpu cu odaea Gugii.
La domnia lui Mihai Voila a fost acolo logof. Ilk Catargiul sa ale gA acel loc §1
despre camp nu s'a curmat, rAmAnAnd cAlugArii cla Sacul sail caute scrisorile §i hotar-
nica lor si vornicul Ion scrisorile Urechestilor. lar pent: u partea despre Albesti §i Scor-
testi, vorc. Ion a facut carte de blastAm asupra lui Gheorghita rAza§ de Scortesti, fiind
mai batrau, sA arate cum §tie matca Bahluetului. RAzesii sA indrepte apa pe matca cea
veche ; sa caute pentru vaduri de moark cui sA cade sa a;bA ni.)ara pe acel loc ; ca-
lugAril de SAcul sA scoatA hotarnica pentru Oda: a Gugii, sA se aleaga hotarul vcrc. Ion
§i despre camp. Asemenea si pentru un loc de moarA v. che ce a avut vorc. Manolachi
pe hotarul Baltatilor, unde e acel 1)c, cAci vorc. Ion, zice ca moa-a a facut-o mai sus
§i nu in vadul cel vechlu si inead apa mult loc
Alte neintelegeri sant pentru hotarul despre Odaea Gugii. InteresantA pentru isto-
ricul actstui proces este §i cartea Domnului Grgorie Ghica VodA din 7247 (1739) Mai

1) Kogalniceanu, II, 407.


2) lb d. 409-410.
3) Ghib. Sur. mscr. VIII, 796, .Arh, stat. Iasi, tr, 1788, dos, 440, lila 31.
4) La KogAlniceanu II, 425.
5) Ghib. Sur. mscr. VIII, 826.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 61

12 '), pentru multd Ord intre Ion Neculce biv vel vornicu §i calugarii de Sacul pentru.
§Astrl anal, vornicul zicand cd mo§ia este a sa di pe maica dumisale fata lui lorda-
chie visternicul, iar lui lordache vist. mo,u1 (=:aunicull dumisale tau fost acel locu danie
de la Antimie pAhArniceasa fata lui Ureche vornicul, precum niau arAtatu §i zapis §au
.aratatu §i i'mpdrfala lui Grigorie Ureche jail avutu cu frafii §i aceasta mo§ie sau vi-
nitu in parte lui G igorie Ureche. A§ijdere au mai aratatu dumlui vornicul un ispisoc di
Ord ce sau pArit lanache Gramaticul jau finutu mai pe urmd pe maica dumisale vor-
nicului cu aigorie HabA§escul, ace sau fostu sculatu mai pe urmA un Chirliacu pdh.
eau avutu femee pe Alexandra fata lui Grigorie Ureche sora Antemiei pahArniceasa
§i dupa moarta.- A exandr A sau sculatu Chiritacu paharnic bArbatul ei §au dat dan:e a-
6astd movie HAba§escului hatm. neavdndu ei nici fieori cu Alexaudra §i nici o triabA
cu mo§ie §i Inca la zipisul ci! danie au numit adastd mo§ie Odae Gug i sau scris §i
semnili hotarului acestii mo§ii din Bahluetu pe lAhgA hotarul Baltatilor pe drumu§or pAnA
in drumul cel mare §i pe drumul cel mare in sus pe drum pgnd unde sa intAmpinA cu
hotarul Prigorennor §i de acole dreptu pe Jana hotarul Prigorenilor pAnA dreptu apa
Bahluetului" §i la Ora ce a avut lenache gramaticul s'a dovalit cd a ceastA mo§ie a
fost in partea Antemiei, §1 Alexandra n'a avut treaba cu fa, ramAind Haba§escul de ju-
decatA ; mo§ia s'a dat in stapanirea lui lenache gramaticul §i zapisul cel daduse Chi-
riac de danie HAbA§escului s'a rupt. DupA moarlea HabA§escului, Safta HabA§easca a
dat danie hinului sAu lui Cazimir sulgeru, numindu-1 tot Odaea Gugii, care, pe urma, a-
ce'e scrisori s'au luat toate §i de la Cazimir §i de la Ha§a§easca.
CAlugArii de Sacul au cAteva direse pe o parte de loc din hotarul TArgului Fru-
mos ce se nume§te Odae Ougii, care locu au fostu intai a Gugii u§eriu miluire de la
alti domni mai denaine §i pe urma au cazut la stapAnire MogAldei vornic §i MogAlde
vornic lau datu sfintei mAnastiri SAcul pentru sufletul sAu, precum arata ispisoacele de
la Irimie Movild VodA §i de la Simion MovilA VodA" §i alti Domni mai dincoace.
DupA trecerea vremilor, a inceput Ord intre yore. Jon Neculce §i cAlugArii de SA-
cul pentru inpresurai e, until de cAtrA altul. Turburarea e §I zapisul lui Chiriac pah. ce
au tinut pe Alexandra, numind locul ce a fost al lui Ureche, pe numele locului man.
Sacului, 'care se nume§te Odae Gugii, §i din vreme cd §1 m[A.1n[a]stire Sacului fiind,
a lai Ureche sa ratacie cAlugArii §i zice ca este tot un locup.
Domnul ii orAnduie§te cu judecata la Sandul Surza vel logofat sa le ea sama,
§! cerAndu scrisorili lor... sau adiveritu §i din hotarnica Prigorenilor ca sau aflatu po-
menindu §i de hotarul lui Ureclre la Bahluetu §i pomeneVe §i in Sirca di un hale§teu
a &Till §i acestu locu eiau fostu a Jul Ureche sau aflatu §i la impariala fratasca, nu-
mindul o bucata de locu din hotarut TArgului Frumos, hotAritu §i stalpitu §i la alte
scrisori if pomene§te §esul RAtul, pAnA unde sd impreund cu hotarul Baltatilor, iar mai
cu dedinsul Sall cunocutu hotarul acestu locu din zapisul lui Ch riiacu pAhn. care il
aratd
. din seam in semne". Si se judecA, ca vorc Ion sd tie hotarul acestui loc pe sem-
nele ce aratd mai sus §i despre drumul cel mare, numai pAna in drum [al la§ilorJ
si tot drumul pAnA unde sa inpreunA cu hotarul Prigorenilor, iar de la drum la deal sA
tie manastirea Sacul locul sat' ce se nume§te Odae Gugii, uncle s'a adzverit cd este.
Cu aceasta, neintelegerea pentru hotarele Prigoremlor incettazA. Neculcea era bA-
Iran, aproape de 70 de ani §i n'ci c u Domnul sau nu se prea inpaca, cum. spune el :
Ca §1 Grigorie Voda i-se schimbase firea indatA ; cA boierii era toti in prepus §i n'a-
yea nici o credintA. Orbit in lAcomie, judecAti era multe de jacurile ce se fAcuse ; §i era
;,clecdfile cu Marie; cA cei drepti eta in urgie §1 multi din cei vinovati era in cinste...

1) Ghib. Sur. mscr. VIII, 801.

www.dacoromanica.ro
62 M. COSTACHESCU

Pre mine Ion Neculce v rnic, tamplandu-mä de am lost in vremea Moscalilor in Iasi,
m'au 'amestecat ciocoii §1 cu alti neprieteni la Grigori Von si m'au inchis la Basbulba§
cateva zile si copiii mel se ascunsese in laturi si au trimes n postelnicel de i-au du-
tat In toata tara ; dandu-rri §i mie pricinA cA am batut un ciocoiu in vrtmea Moscali-
lor ; socotind cA am fost si pu amestecat la niscaiva fapte. Dar pre urmA au aflat cd
n'am fost si m'au slobozit si pie mine la tarei. i atunce la acea primejdie am cheltuit
multi bani care dea sama la Dumnezeu eine m'au amestecat" )).
In anii urmatori, va fi stat la tara, la Prigoreni. Ii intalnim cAutand sA impace ne_
intelegerele pentru hotar, !litre Goesti §i Oniscanil Putnii si dand marturiile hotarnice, din
1743, Mart 17 si 1744, Aug. 25 2), caracteristice si prin frumusetea stilului lor.
FArA indoialA cA aici la Prigoreni, in curtile de pe malul de d,asupra heIesteului
celui mare si- a scris mune din paginele cele mai frumoase ale- Cronicei lui, privind a-
pele lini5tite din fata, dealurile ce se tidied de jur imprejur §i florile sAlbatice si frumoase
ale campului, cu care se aseamAna aproape fiece rand din s_ risul, ce trebuia sA cuprinda
sufletul Moldovii lui dragi.
Nu se §tie precis data morti lui Ion Neculce. El a murit dupA 25 Februar 1745
sl inainte de 12 Ian. 1746, cAci in un document, cu data de pe urma, Hie Neu1ce biv
treti spatar vorbeste de inparteala rAposat pArintelui sAu loan Neculce biv vc.1 vornic 3).
Cronicarul a avut mai multi copii : 4) Gavril vel medd, Ilie vtori spatar, llinca, Ale-
xandru si Catrina 8).
Ogvril vel med moare inainte de 1751, Aug. 20 9, gra' copii.
Hie e vtori spAtar mort catrA 1766 8), fArA copii.
llinca, mAritatd dupA stul. Costandin Darie 8) in 1734 is).
Alexandru, pomenit intai in 7245 [1737] lunie 13 "), cand Maria sotia rApos. Hie
Cantacuzino, ce au fost vist. dAruieste o tigand finului ei, Alexandru, fiul cumnatului ei

1) KogAlniceanu II, 455.


2) Vezi satul Goesti, in bul. Ion Neculce, an III (1923) pg, 40 si 41.
3) Tanoviceanu, Contrib. 15 si Cr. col. ac. rom. 1909, pg. 130.
4) Tanoviceanu 1. cit., numai cei dintAi 4.
5) Cr. col. cit. 7215 (1707), Mai 25, din Prigoreni. HAtmAneasa Lupa (?) solia
rAposatului Lupului Bogda, ce au. fost hatm. daruieve un ligan nepoatei sale Catrina,
a fiicei sale Maria spatdroaia. Despre aceastA Latrind nu MO am nIci o altA sure. Se
pare a e pomenita ma in pomelnicul bis. dela Pi igoreni, N. lorga Studii, XXII, 61.
6) Cr. col, cit. 130. 131. E pomtnit in 7245 (1745) Oct. 15 : Gavril Neculce vel
medelnicer. In 7259 (1751) Aug. 20 e aratat- ca .mort. Lel(e) ciau ramas dintrale sotu
meu Gavril la mm(e) afara din zAstrile nide". i socoteala aatornlor laposatului solu-
lul meu Gavril NeculLe biv vel Med(elnicer). Asemenea 7260 (1752) Mai 1 : Izvod
de datorie rAposatului fratelui nostru Gavril Nt cuicei..,". Ibid. gresit si 7248 (1740) Mai
18 : raposatul Gavril Medelnicerul fratele lui Ntculce", cp. si Tanoviceanu, Lontrib.
spita.
7) Cr. col. cit. 130, 131 e pomenit in doc. din 7255 (1747), lulie 20, 7255 (1748)
lulie 20, ca spAtar, 7259 (175J) Oa. 14, ca biv treti spAtar, 7261 (1753) tulle 28, b.v
vtori spatar, 7257 (1149) Mai 2b, biv vtpri spatar.
8) Cr. col. cit. 131s doc. 1766 : Cartea ma,rilor boeri, prin care marturisesc pen-
tru datoriile raposatului Die Necu cea biv vtori spatar, ce 1-au piAtit frate sau mai mic
Alexandru Neculcea biv vel paharnic. Asemenea 1766, Oct. 14 : lui, Vasile Neculcea...
satul Boianul,... prin diatA (de la) rApos, unchiul sau Die Neculcea'. La Tanoviceanu I.
c. life, mort 1753; dupa N. lorga Studii V, 429, la 1760.
9) Tanoviceanu, 1. c. 17 st Cr. col. 130 (1745).
10) Cr. col. cit. 129, 7242 (1734) Febr. 17 : Izvod de ce au dat (Ion Neculcea
vornicul) fiicii noastre Ilenii", : ibid 130? (1740). 4,1zvod de ce-(a)m cheltuit la zestre
Ilenii".
11) Crt. col. cit. 129.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 63

Ion Vornicul (Neculcea). Alexandru Neculce, caruia prin itipArtirea averii, ii ramAn Pri-
cu mosiile alipite de ei, se cdsAtoreste cu Catrina, fata lui Vasile Costache vel
bru si a llin, Cantacuzino Pascanu moare Ohl 1780 (sotia sa, dupA 1769) '). Se in-
soarA, pi obabil in 1748 '). E aratat ca postelnic, in o hota nicA a Brae§tilor, vecini, din
7251 (1742) Oct. 10 3) ; in 1744, Dec. 18, e vtori pah , asemenea in 1745, lulie 17,
Sept. 1, 1748, Ian. 19 4) ; in 1750 Oct. 24 e armas .), asemenea 1751, lul'e 15 ; in 1756
Iunie 2, biv N/A clucer 6); in 1760 Ian. 13, stolnic 7) ; 1760 Sept. 18, biv vel stolnic,
asemenea 1761, Ian. 26 8) ; in 1764, lunie 30, paharnic 2), asemenek in 1765, Mai 15 ;
in 1767, Iunie 5, ca vLl paharnic 10), asemenea Idle 8, si 1772 Mart 14 ; in 1727 Aug.
22, 23 ") e vornic.
El n'a avut nemultamiri din parted megiesilor §1 de aceia din aceasiA vreme lipsesc
actele, referitoare la Prigoreni. In 7271 (1763), lunie 24, face o hotarnica a satului vecin,
Cristestii 12).
El are un singur fiu, pe Vasile Ne ulce, zis Mutu, cAsatorit c i I leana, fata vor-
nicului Costache Sturza si a Marie!, fata lui Cost. Razu ' ). Prima mentiune in doc. este
din 1766 Oct. 1410, and Gr'gorie Alexandru Ghica Vvd. in areste lui Vasile Neculcea
fiul lui Alexandru Neculcea... satul Boianul, de la tinutul Cernautului, I sat prin diata de.
rApos. unchiul sau Ilie Neculcea biv vtori spAtar. In 1772, in pome nicul dela Prigoreni,
e ardtat ca vAtav de aprozi ), apoi in 1779, lunie 6 ca vel stolnic 1 ) ; in 1781, Nov.
16, ca biv vel stolnic 17) ; in 1782, Dec. 11, stolnic J ispravnic de HA, lau 1 ) ; in 1789,
Febr.. 7, ban io) ; in 1791 Mai 22, biv vel ban 1 ) ; in 18G0, Febr. 12, biv vel cpatar )
daruieste fiilor sai loan si Costache, mosia Boianul, cu jumAtate de sat de Lehaceni, de
Ia CernAut. El stAtea insa la Prigoreni. Aici, in 1782, Iulie 10 ii scrie- atra Vasile
Neulcea biv vel stolnic la Prigoreni",- in pricina hotaritului mosillor Boianul si LihA-
cenii, Ion Mitescul CApitanul, si in 1782, Nov. 10, and. ii trimite la Prigoreni" scrisorile
numitelor mosii 21).
Dau §i alte date, stiri razItte, ramase desje oameni din Prigoreni. In 7271 (17663),

1) Tanoviceanu 1. c. 17 ; Catrina moare, d. ranov. c. 1767 ; dar Cr. col. cit. 132,
ea trAeste in 1769 Ian. 4. In 1784, lui e 30, el e aratat ca raposat. ib d. 133.
2) Arh. stat Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 57 (b) : la 7256 (1748), 2
logof., cand salt insurat".
3) Arh. stat cit. 57 (b), 64 (a), 40 (a), 113 (a) si dos. 237, file 51 (b).
4) Cr. col. cit. 130. 131.
5) Ibid. 131.
6) Ibid. 131.
7) Ibid. 131.
8) Ibid. 131.
-9) Ibid. 131.
10) Ibid. 132.
11) Ibid 132.
12) Arh. stat las1, tr. 1357, op. 1543, dos. 213, fila 17,
13) Tanoviceanu, 1. cit. 17, si Crt. col. cit. 134, doc. 1803, Nov. 12.
14) Crt. col. cit. 131.
15) N. Iorga, Studii, XXII, 61.
16) Cr. col. cit. 132,
17) Ibid.
18) Ibid. 133.
19) Ibid.
20) Ibid.
21) Ibid.
22) Ibid. 132-133.

www.dacoromanica.ro
64 M. COSTACHESCU

lunie 24, '), e pomenit un Ilie TAutu mazil ot Prigoreni, iar in 7278 (1770), lunie 20 2):
preuteasa popi lu GNigaraeu bisericii Inn Prigoreni".
De mare intere i pentru vlitorul cercetator, cu mai multe date, la indamana, al
familiei Neculce§tilor, e §i pomelnicul de la Prigoreni2), din 1772. tribe vii : Neculce
(Alexandru), paharnicu... Vasile Neculce vel me[delnicer]. Morti : ctitori, Gavrilas Mali-
esu logofAtu si solul sari Sarca si fii lor, Elena comisoi, lordachi Cantacozono vist. §i
solul sAu Alicsandra si fii loru, Neculce vis(ieru i s(o)tuld sàu Catrina i fiii lorry, Lupulti
Bogdanu hatrnanu si sotulti sau Ruxanda si fii loru, loanu Neculce vornicu §i sotulu
sAu Mariia si cu fiii loru, Safta, Anita, Catrina, Eliana, Gavrilasu Neculce medelnicer si
cu fii sal, liii Neculce, spAtariu, Sanda, Nastasaia, Neculai, Dumitrascu, Mina, CanAan-
tinti, Vasale, Costachi Banu i sotulu sAu liustina, Catrina Costachi i cu fiicele sale
Maria, Mica... "si sau c.., de robulu lui DumnezAu Vasall Neculce vAtavil di aprozi in
spre pomenire niamului meu la letu 1772".
Tot aid, la biserica noua 4) din Prigoreni se aflA TriodiontiE cumparat de Vasile
Neculce bivtl vein stolnicu sf(i)ntAi bisarici din satulti Prigorienilorti".
Numirea de Prigoreni, se intinde si asupra celorlalte pArti alipile, asa ca in hotar-
nica mosiei Baltall, din 1793, Oct. 30, 9 se arata ea malca Bahluetului ce vechi este
supt dealul Cdrligdturil, spre codru ci cd tn aceastd mated stau toate mo0ile ce yin
dispre codru chizd$ [ib d. fila 68 (b) : ce vin de la codrii Carligaturi "] i cA Bdltatti
sci dispart de Prigoreni din piatra vechi hotar ce este dispre campu si alature merg
piste §Alu a Bahluetului pana in drunzul cel mare a Eplui".
tiriIe sant ceva mai mu;te cãtrA sfarsitul sec. XVIII. incepand iarAsi neintelegerle
de hatare. Asa din ja:oba lui Vas.le Neculce banul din 1794, Avg. 31 6), se vede cd
avea pricinA de inpresurare cu vel post. Costache Sturza. stApanul Cince0iIor. Prin
cartea domneascA, a lui Mihail Constantin Sutu Vvd. din 1794, Sept. 2 7) cAtra Toader
Bals vel vorc. i ispravnic de CarligAturA se vede ca judecata, avutA in divan intre ba-
nig Vasile Neculce si vtori post. Costache Sturza, ca o parte din mosia Cincestii de la
Carligatura s'ar fi inpresurand de cAtrA mosia Avrdmegi a lui Neculce, a gasit cu cale
ca sA meargA la fata boculul i cu megiesi i inpregiurasi sd afle i dovedeascA matca
Bahluefului cea veche, pe care o arata i scr sorile si pe acolo sA fie despartirea intre
aceste mo§ii.
Cercetarea se face, cum se vede din mArturia lui Teodor Bals din 1794, Oct. 5 :
cA sar fi inpresurand din timpul mosieir, Cincesti de la CarligAturi de cAtrA AvrAmesti
a banului, se face cercetare pentru matca veche a Bahluetului, intru care moSia Cince-
stii ar avea sA ste". Teodor Bals arata cA a fost, dar a lipsit postelnicul Sturza. Spune
cA a cercetat scrisorile banului Vasile Necul.e, Pentru mata Bahluetului cea veche,
spune ca din iazul banului sA pornesc 3 garle : una curge pe sub capul piscului, alta
curge pe hamzaurile morii i alta curge pc opustul iazului, care iaste la capul iazului
dincoace despre drumul cel ware al Esului, cunoscutA cA este sApat.A prin pAmant in-
treg de au Mut drum opustului..." i garla aceasta o cere C. Sturza ca ar fi vechea
matcA a Bahluetului. Fiinta locului lau facut a intelege desAvarsit cA rtatca cea veche a

1) V. A. Ureche, Miron Costin 1, 187,


2) N. lorga, Studii XXII, 62.
3) N. lorga, Studii XXII, 61,
4) 113;c1. Biserica veche era langa iaz, (alaturi cu curtile).
5) Arh. stat. 1ai, tr, 1788, op, 2039, dos. 437, fila 111.
6) Ghib. Sur. mscr. VIII, 823.
7r Ibid. 824.
8) Ghib. Sur. msc. cit. 833.

www.dacoromanica.ro
SA TUL PRIGORENI 6

Bahluetului iaste acda ce curge pe supt capul piscului, avandr si adancirr ea ei invcchitA
si intru aceia starueste curgerea si a celorlalte 2 Ode si dupA firesc cuvant matca vra
sa zicA aceia ce primeste intru sine si scurgerea altor parae", macar cd este o invoialã
din 7173 (1665). luni 25, intre Avrame§ti si Cincesti, Ce flu lasd pe Cincesti a se 1:10-
god papa in match', ci numai panA deasupra tArmurelor, unde sant i semne, si C. Sturza
nu se poate intMde peste semnele ce sant, sa se pogoare in mated cfara a avea alte
vrednice dovezi sä oboare inv&ala aceasta*.
C. Sturza nu a venit, dar este scrisoarea lui, ftrA data ]) ; eu a§ fi venit, cla
mau tot cercat un junghiu de vreo saptamana i miau parut tot saga, dar astA noapte
tnau gAsit tare §1 scrisorile ce am sant la un ficior §i ficiorul este dus la E, si multur
sd fie zAbavA !Ana desar i sA va afla mani cu scrisorile la Dv".
Plangerile de impresurare erau si din alta parte. Prin cartea din 1797, Oct. 27, *)
Mihail Cost. Sulu! Vvd. scrie lui Vasite Neculce biv vel ban, cd jAluindu-se Paisie ar-
himandritul M-relor Neamtul si Secul, ca mosia Secului, srume Gugca de la Carligâ-
tura, s'ar ft inpresurand de càtr mtii1e lui Neculce, ce sa mcgiese c cu Gugea, si pah.
SArban Baths, fiind orAnduit sa hotarniceasca mosia manAstirii, Neculce su echilul
lui, cu scrisori, sA fie de MO la hotarit.
§ 5. In veacul XIX-lea. Cea de pe urma data, and II Vsesc pomenit pe Vasile
Neculce este in 1830, Febr. 123), and dAruieste fiilor sAi loan si Costantin mosia Bo-
ianul cu jumAtate de sat Lehacenii, din Bucovina, tinutul Cernautului. In 1801, Mai 10,
vedem interesandu-se de aven a Neculcestilor, I eana Sturza spatareasa, aceiasi cu spata-
riasa Marra N eculce, din 1801, Oct. 22, curn se vede, clar, din doc. din 1803, Oct. 10
Zapisul llianei Sturza sp 'tareasa sotia rAposatului Vasile Neculce spatarul" si 1803,
Nov. 12 : spAtAriass 'liana Sturza sotia rapos. boer Vasile Neculce biv vel spatar, este
fiicA dreaptA rAposatului boer Costandin Sturza b v vel vornic" 4). Deci Vasile Necu ce
a murit in 1800, dupa Fevr. 12 sau 1E01, inainte de 10 Mai ).
In Condica Liuzilor a) pe 1833, Prigorenii sant aratati ca fiind a spataresii iliain
Neculv, si are 69 liuzi si 14 scutiti de bir de spatAreasa. Pe ca o aflArn plangandu se
in 1809, luni 2 7), catra divanul Cr ejiei Moldovii, cA pe it-14a sa Prigorenii, unde-
este aseznrea, in partea despre Baltati a casei Capos. Rascardche Rusat, are iaz si marl
din vechi, de la rno§i si strAmosi ai rApos. soil- Cala vreme a trait Rdscarachi n'a avnt
nici o suparare di un mic iaz si moarA ce au facut din giosul iazul meu", dar de
and mosia Baltati a intrat la stApanirea spat. fordache Catargiu. el vrea sa-si inal,e
eozatura iazului §1 sa-i inece o bucatA mare le loc de fanat si moara sa ru poate sA ,1
aiba imblare ei slobodA". Cere sa fie oprit lucrul iazului.
Prin doc. diu 1809 luni 7 si 1809, Iuni 10, ) Ispravnicia de Carliga ura arata c5,
in privinta jalobei de mai sus a spAtaresii Ileana Neculce, fiind insarcinati post. Gavr 1
Bejan §i morarii de Baltati §i Prigoreni sA cerceteze de au avut iazul Baltatilor inaltime
din vechi ori ca Au statornicit cu ezAtura tot mica precum la luat in stapanire dlui
spatar" §1 cat loc a spataresii Ineacã, el au raspuns ca dupri ezatura cd voeste sa fica
spatarul lordache Catargiu, trebuie sri se Waite apa de t n stinjLn go cod si se iheaca

1) Ghib. Sur. rnsrc. VIII, 825.


2) Ibid. 765.
3) Cr. col. cit. 133.
4) lbid 134.
5) Tanoviceanu, Contr.b. : catra 1801.
6) Uricarul V111. 332.
7) Ghib. Sur. VIII, mscr. 828,
8) Ghib. cit. 829, 831.
9

www.dacoromanica.ro
66 M. COSTACHESCU

cu Yntinderea apel ca la 30-40 fatei de fanat si head si vro trei hotara ce sant Colturi
a trei mosii" si la o navala de apd 'Mead §i moara de la Prigoreni si ezatura n'a fost
nici odatA mai Malta. Divanul Cnejlei Moldovii, prin cartea din 1809, iunie 16,1) catra
lordache Catargiu, parcalab de Hotin, pentru ezatura iazului de la Baltati, ce o ai de
clironomie de la rapoositul boer socrul dtale vist, Lascarachi" sa dea poruncA vechi-
lului de acolo sa stea cu lucrul, sa nu mai inalte- iezatura din cat au fost din vechi.
Din 1810, Aug. 2 ) avem diata !Hanel, solia raposatului Vasite Neculce, biv vel
spatar, prin care arata partea de mo§ten're a fetelor ei : Smaranda, casatorita cu Di-
mitrache Beldiman biv vel stolnic, Iiinca, casAto,rita cu lordachi Cantacuzin biv vel sAr-
dar, Teodosica, ne,Asatorita, si a fiitor ei Costantin Neculce biv vel comis §i loan Ne-
culce biv vel spatar. Acestia deci sant copiii lui Vasile Neculce ').
De la aceasta data nu mai apare spatAreasa Ilinca in a_tele familiei lor 4), deci cu-
rand va fi murit. In 1811 I lie 10, Constantin Neculce comisul recunoaste pe fratele
Mt Ion Neculce spAtarul staWn pe mosia Boianul §1 jurnatate de Lihaceni, de la Cernauti 9
Prigorenit Malan 'n stApanirea lui Constantin Neculce. Pe .el (ca aga)- il arata
stApan In Prigoreni, catagrafille CarligAlurii, din 1820 si 1831 a).
Intre cei 67 liuzi ai satului, la 1823, sant citate nume ca : Samion Veteazul, lonita
Veteazul, Va ale .Vetiazul, Vasale Muntian(u) Mihilachi Miroi, Neculai-ungurian(u), Ga-
vril Bagu, Ion I3agu, Stefan Dandu, Lupul Jjra, Mihalachi Vetiazul, Vasale Matugras
(sic), Petre RomAnescu, Stefan Panciuc, lacob Buhurian(u), Costandin AbAsaloai, Vasale
Lupascu, Stefan Mica, Alecsa Sttncluc etc., 15 flun.e, 35 mijloc, 17 coada. Intre cei
33 breslasi a agai Neculce (5 fruntasi, 10 mtj oca§i, 18 coada), sant si Gavril Berenghe,
Toader zat (ginere) Gogliatà, Iftimie Vetiazul, Vasale And onache. lntre cele 17 slugi fara
bir a agAi Neculce sant ,ai M hai Vetiazul-si Matei zat Proca.
In 1831, preolii bisericii sant : Samion san loan Munteanu, Gheorghi san loan
CrAcana si Toader san Andra Vita. Intre ertati de bir, cu carte stapaairii, e Vasate san
Anton Ungur cu carte dicasterit din 1827, Mart 15, fiind botezat din legea papistdceascd.
Intre cel 41 bit nici havalegii : Gavril san Simion Bagu Ion san Samion Veteazu, Miha-
lachi san Gheorghi Veteazu, Vasale san NectOai Furtuna, Costandin san Pintilii Barzu,
Vasale san SteLn Dandu etc : 38 birnici breslasi, 11 slugi a rangului agai Neculce ; 12
slugi a tnoliei, 27 4 oameni strd ni WA capatai tocmiti cu hac la unii si altii", 12 ne-
votnici, ertati de sat, 10 vAduve, 3 dascali de biserica.
Prin zdpisul din 1820, Fevr. 13 7) Daniil arhimandritul si egumenul man. Han-
gului, mitoh al patriarhiel de Alexandria, face schimb cu Costantin Neculce biv vel agã,
clandu-i lui Neculce o vatra de iazu vechiu stricata ezatura si parasit de invechime ci
sa afla pe amandoa tarmurile paraului Bahluetului si supt casele durnisale asazare pei-
rintascd de la mofia Prigorenii din /Undid Cdrligaturii., iezit de Miron Barnovschi
Von §i dat manAstirii prin h isovul din 7137 (1629) iunie 10 si Neculce da manastirii
mo§ia Verpole de la tinutul Sucevii, cata se afla In cuprinsul stapanirii Mo'dovii, bez
(afarA de) parte din aceas'A mo§ie Verpole, cuprinsa in hotarul stapanirei K. K. Buco-
vine!, data, de rAposatul dumisale pArmte Vasile NecuIce la 1792, Dec. 11, rapos. spAtar
lordache Ramadan, pent! u mo§ia Vorontarestii, rig la tinutul Romanului.

1) Ibid. 831.
g) Cr. col. cit. 135.
3) Vezi §i Tanoviceantt, Contributil.
4) In Cr. col. cit.
5) Ibid.
6) Arhiva stat. Iasi.
7) Glut% Sur. VIII, mscr. 813.

www.dacoromanica.ro
SATUL PRIGORENI 67

Cu pricfna hotAriturilor mo§illor de prin 1844, incep si plangerile de inpresurare.


In acest an la hotAritura mosiei Prigorenii cu salestile ei, proprietate a agdi Costantin
Neculce, despre mosia Scortesti a cdminarului Filip Scort scu, Necuke pune ca vechil
din partea sa, pe fiul WI Neculai Neculce I) (1844, Mai 8)
Costantin Neculce s'a cdsatorit intai cu fata lui Raducanu Rosetti §i sora lui Lascar
Rosetti, cu care n'a avut Copii, si a doua oara cu Raluca Negri, greaca din Constan-
tinopol, cu care a avut 3 fii : Constantin zis si Bodolan, caminarul Nicolae casatorit cu
fata doctorului Fotino, §i lancu, casatorit cu Ileana, fata vorc. Raducanu PrAjescu §1 a
Ruxandei Canano 9
Cu ocazia hotariturii se spune, ca mosia Prigo.enii ar patimi inpresurare, despre
Buzne (a vornicesei BaIasa Catargiu), Crastesti, numiti si Cincestii (a sard. Tudurachi
Vas liu), Baltati, (a man. Neamtu), Brae§.i (a vorc. Gheorghie§ Sturzd) Gugea (a mAn.
Sacu), FAcuti (a agdi lorgu Hartulari), Muncelul DAdesti (a cdmin. Luchaci Venleri),
Albesti (a comisu'ui Mihaita Danu) si Scortesti (a cam. Hip SLortescu) ').
Intrun jurnal, incheiat de boerii hotarnici la 1845, iuni 25 4) se spune cA ,Fesul Rd-
tului e te inecat, cu vreo §epte opt fAlci, de iazul Baltatilor si se mai vorbeste de un
hotar vechiu, pomenit in hotarnica Baltati or, si care este colt a patru mosii : Prigore-
nii, Ballatii, Lunganii si Goestii. Pentru hotarul Prigoremlor despre Albesti 5), avem date
importante de prin 1843 si 1845, despre neintelegerile de hotar la apa Bahluelului,-
arbitrul lui Neculce, Neculai Tacu, cell d ca Albestii sd nu meargA panA la Bahluet,
pentru cA insqi talpa mcqii Albegii, ci esti ispisocul Domnului Petru Vvd, din 7050
(1542), nu glAsuesti sa aibd moarA in Bahluet dar nizi macar nu zact el agungi in
Bahluet". Neintelegerea va mai continua.
Neintelegeri cl:: impresurare erau si intre Gugea §1 Prigoreni 9 si intre Prigoreni si
Munce'u §i DAde§ti. Pentru despArtirea intre Pi igoreni si Scorhti ,).: sa sa urmezi §1
pe viitorime '§i in veci prin matca Bahluetului, doviditA cd esti a;cia ci curge pc suptu
malul drept dispre codru (Carligaturii)".
Pentru despArtirea Cluncestior de Prigoren 8) iar nu de AvrAmeni se arata o ho-
tarnica a mosiei Brdesti, din 7231 (1742), Oct. 10, ce aratd semn le pe unde sa des-
part Ciuncestii de Prigoreni... coborind hotarul ;Ana la Rat si peste sAs in matca Bah-
luetului si de acolo Bahluetul 'Ana in Scortesti".
Hotarul intre Prigoreni §1 FrAteni (az\ la Goesti) era urmätorul, in 1841, Ghenar
30 9) : a dispArtire Ffatenilor...pe dispre miaza noapti, pi matca Bahluetulul di cAtrd Pri-
goi eni, ci sant di ceia parti di Bahluet din sus...din piatra vechi ci sau gasat in coada
iazului Baltatilor...sA intoarci hotarul Fratenilor...spre apus pe matca Bahluetului in susu
api:, in curmeza§, parA in hotarul Albestilor".
Ntinteleger le pentru hotar nu se mai sfarsesc. La 1848, Oct. 16, ID), Aga Costandin
Neculce in pricina unui termen, pentru inpresurare cu moqiile de prinprejur, rAspunde ea
la insamnatile vadele li esti cu neutinti a sA afla la fata locului din pricinA cA...sa afla

1) Arh. stat Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos 437, fila 11.
2) Tanoviceanu, Contributii, pg. 18.
3) Arh. stat. cit. filele 19, 47, 58, 63, 64.
4) Ibid. fila 111.
5) Arh, stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 438, fda 38, 45, 48.
6) Arh. 'slat. Iasi, Cond. Anal. 170, fda 194, tr. 1788, op. 2039, dos. 440, filele 31, 49.
7) Arh. stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 58 (b).
8) Ibid. fila 64.
9) Hotarnica la mine. Cp. Satul Goesti", in bul. Ion Neculce, III (1923), 44.
10) Arh. stat. Iasi, tr. 1788, op. 2039, dos. 438, fila 108.

www.dacoromanica.ro
6& M. COSTACHESCU

bolnav triad nu poale a eV din casa'. La 1849, Mai 27 1) era mort : trapos(a)t(ul) aga
Costandin Neculce". La 1849, iunii 2 ), fiul agai Costandin Neculce, spatarul lancu
sour e ca mosia Pi igorenii este scoasa prin mezat, spre vanzare.
Prigorenii ii cumpard aga lorgu Voinescu '), pe care il aflu proprietar in 1850,
Nov. 15, §i care ii sta.panea si in 1857, April 25 4), (Prigorenii numiti si Avramenii)
Astfel Neculseslii pierd stapanirea Pr'gorenilor, dupa Le neamul lor ii stapanise
vreme de 200 de ani, de la marele visternic !ordachi Cantacuzino.
Nu ma pot opri de a da mai la vale, Orli din frumosul testament al vornicului
loan Neculce, Ntele Ag li Constantin, din 1846, Sept 23 : A omului vremelnica viata
ca si floarea ea npului hind... ca dupa crestire §i dezvalire este plecata §i la vestejare
st desfiintare ; apoi datoriu este hest: care in vreme infarosandusi acest al firii adevar
neclintit F A' §i hotarasca inn aflandusa intru toata intregimea miniii sate propunirea la
ca e a starti ceii materiale Ca si cele ale sufletului spre a sa linisti intru cele din urm a
ceasuri a vietii sale, precat omeneste este intruputinta si intru a nu lasa samanta de...
vrajba intre rudile si mo§tenitorii sai... la acestea gandind §i eu dupg imprejurdrile var-
stei... in care ma gasisc si luand in chibzuire ca din pacatele meale mo#enitoriu legiull
deadreptid nu meau claruit Dumnezeu, mai intai cu umilinta unui drept pravoslaVniz ceiu
eitaciune pentru ate ce om pantos am putut gresa in tot cursul vietii meale, fratii si
-neamurile meale precum si deob§te tuturor oamenilor... dupa care apoi hotarim de intai
mostenitori averii meale pe fiii dumsale Aga Costantin Neculcea, nepotii mei de frate si
arume pe Nicolae, Costantin §i loan hecutce$ti, cdrora lasandule intai a me parinteasca
blagoslovenie vor urma cele de aos a meale hotaritoare despozitii : indata dui:$.6 treci-
rea mea din viata toata averea mea micatoare va trece in stapinire si ocarinuire ale-
§Ilor de mine inplinitori acelor cuprinse prin acest al meu testament du[mnea]l[oy verii
mei lancul si vist. Alecul frati Sturza, §1 dar pe acesti frati boeri ii rog a sa ingrija
intai cu ingroparea mea pe care ceiu sa sa facd la beserica S. lerarlz Spiridon, uncle
siint ingropati $i tot parintit m ei ca ctitori". Pentru inmormantare lasa .1000 de gal-
beni ; pentru spitalul SI. Spiridon 3000 de galbeni spre primirea §1 cautarea de bolnavi,
oameni saract si fara alta inchipuire pentru ca sal fie aceasta in veci spre ertarea pica-
tilor rapousatilor ai neamului mcu si ale meale celui mai gresit §i mai impovorat de cat
toti'... Las iubitului meu frate Aga Costantin Neculcea gall de acea aver& despozari-
s ta in favorul fiilor sai... 2030 de galb 'Ili §i il rog ca si fie din suflet multanlit. Las
iubitei meale surori Vornic(e)s(ei) Smaragda Beldiman 9000 de galbeni §1 o rog sai
primeasca cu multumire spre semn fratastilor meale cugetari catra dum[ne]ei si spre re-
cunostinta intersateteii cu care mau cautat la toate intamplarile meale §i mai cu sama
la aceasti a mea din urea' boala., iar dupa trecere dumsale din viata aceasta sa in-
pada acest capital drept frate§te intre amandoi mostenitorii dmsale iubitii mei nepoti,
vorniceasa Marglzioala Mielescu $i vorc. lordachi Beldiman. Las iubetelor meale 'ne-
poata fiicele rdpo(o)s(atei) surorii nzeale Teodosiica ce au /undo vorc. Necolae Costa-
cite §i anume napoatei Smaragda Greceanul 400 de galbeni si nepoatei Catinca larnandi
600 de galbeni. Las iubitului meu nepot vorc. lordache Beldiman... 5000 de galbeni... ;
las iubitei meale nepoate vornd. Marghioara Miclescu... 1200 de galbeni ; iar iubitilor
mei nepoti de frate si sanguri clironomi ai mei de sus numiti fiii fratelui meu Costantin,
pentru a sprijini intreaga cuveintai numile familiei Necalcefti, din care dupei nol fraiii

1) Arh. stat. Iasi cit. prec. fila 110.


2) Ibid. 114.
3) Ibid.
4) Arh. stat. lasi, tr, 1788, op. 2939, dos, 437, fila 234.

www.dacoromanica.ro
SATUL 'PRIG REM 69

fi pdrintii lor, numai ei au ra nas adeparate ranzurt c ' ontoare wn aceasta famthe
astdzi, le las toate ramasele mele... indatorindu ca pand la deplinirea legiutei varste
a acelui mai ntic frte, anume Costantin, ei sa nu poata a despozarisi nici d n fondo-
sul nici din venital acestei averi ce ea le hardzdsc, ci indata dupd trecerea mea din
viatd toate rdmasele meale sd sd ee precum mai sus sau zis in stdpanirea si ocarmuire
dumsale verilor Iancu si Alecul Sturza ce las inplinitori acestui al meu testament... lar
toata ceialalta avere miscdtoare si nemiscdtoare, precum casele, dughenile ce am zad te
pe pdrintascul loc al meu, locul de la deal th Ia casele rdpos. log. Andronache Donici
cu binaoa ce sd face pe el, via de la Sorogari, locul ce am in Targul frumos, precumi
si binii cat vor prisosa peste I gdturi din ban i ca.am d'n vanzdri e mosii (o r meale
Boianul din Bucovina §1 cei ce mi sa mai cuvi i a mai traj, din vanzare CAline§tilor
din Beserabia de la dmlui Chesco toat sd le ei in a dmsale ocarmuire r â id la legiulla
varstA a acelui mai mic fiiu anume Costantin a fratinimeu, iar dupa ind phnir a legiui-
tei varste §i -a acestuia d-lr inpl nitorii testament lui ii vor ch ma pe trustrei acesti al
mei uepot si singuri cli o tomi si it vor irnpArti drept fratas e... Osabit din capitalurile
ce las cliroiomilor mei copiifor fratinimeu, daca fratemeu se va uni la aeceasta sa i sd
dee cu irnprumutare numai sununa trebuitoare peitru plata datonilor sale pentru care
au supus amanet proprietao dwnsale asdzarea parintasca, aiutrne Prigorenii en stilts-
tile ei §1 pentru catd sumd i sd_va da spre aceasta sa nu plateascd fratim..0 cat va trai
mai multd dobandä la casa copiilor sai clironomilor rni decal cinci de suta pe an din
chiar veniturile acestel mosii Prigorenii, pentru care ii i rog ca si d r lui prin a du n-
sale despozitii sd nu :Instrainezd aceasta stramosasea bastina ce sd o pastreze tot 'na-
tal coborttorii familiei noabtre partea barbateascd fa dumsale...
Las nepotului meu Nicolae Neculcea.., cel mai in vrasta.. sa-i sa dee cu inp um -
tare 3000 de galbeni spre ai specu arisi,.. Drnsale A Fot'no fiul de bote7 al sotiel mele..
1500- de galbeni (cu anume conditi). Pe toti rcbii tigani ce a n, insdrcinez pe fraterneu
Constantin, indath dupa trecere mea din viata a le da (kV de vecinica ertare lor si co-
*
boritorilor lor, ins cu aceasta conditie ca dmlui sai aibd tot supt a dmsale ocrotire
pentru ca nici.ocarmu'rea sà nui poata supune vreodinioard la vr odr I havaleles ) etc.
Din nefericirea, peste cAtiva ani, familia Nect lcest lor !nerd , di cau a datornlor,
Prigorenii.
Despre unnasii flilor lui Constantin Neculce, aga, ne da tin Tanoviceanu, ) :
Constan in, cel mai mic dintre urmasii agai, n'a avut coph ; camina ul Nicolae a
avut o fata, Natalia lancu a avut 2 copii : a) D-ra A dela Neculcea, necasatorith si b)
Alecu, ndscut 17 lulie 1850, ea's. 15 Wife, 1884, mort 18 Mai, 1893. Din casdtoria lui
Alecu Neculce cu d ra Zoe Rosin s'au nascut 3 copii : a) Gheorghe, in 1890 Aug., b)
Eugenia Adela in 1891 Dec. 17 si c) Emil in 26 Aprilie 1893 Acesti trei copii, Imre-
rind cu mdtusile lor, d-rele Adela §i Natalia, sant ult mit descedenti, pe can ii cunoastem,
dovediti documentar, ca tragandu-se din... loan Neculce", [la 1C0 ].
lancu §1 Costachi Neculce sant porneniti §i in 1863 §i sant porec i i §i Mutu 4).
Aceasta porecla, de Mutu, Tanovi cant' o explica banuind cd mama cronicarului Ne-
culce era mutd, caci un document vorbind de ca ii zi e muta, o imprejurare care ar Id-

1) Arh. stat. Iasi tr. 1788. dos. 644, fi a 196. Ibid file lot , testa i cntul sotiei sale
Smaranda Necul e, de neam Mavrocordat, din 1840, Mart 5.
2) Contributii 18-19.
3) La Tanoviceanu I. cit. gresit ca lancu e cel mare, cand in re litate, Nicolae e
arAtat ca fiind cel mai in vrasta.
4) Arh, stat. IaV, tr. 1788, op. 2039, dos. 4597? fi'a 9 i dos. 5255,

www.dacoromanica.ro
70 M. COSTACHESCU

muri, cum vistierul lordache Cantacuzino, unul din cci mai mari si mai bogati boieri, de
pe acele timpurl, si-a dat fata iTanoviceanu o numeste aici gre0 : Alexandra, in loc
de Catrina] dupa Neculce vistiernicul, care nu era nici de famille mare, nici n'a jucat
vreun mare rol politic ').
Mihal CostachesCu

SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 ")


(lunie Decembre)

A. Statul vechiu ci regimul fiscal


§ 1. Samilt visteriei. Supt num _le de sami ale visteriei nu trebue _a intelete ceia
ce azi se zice budget. Budgetul reprezinta scheletul organismului statu'ui, osdtura lui.
Dar in budget noi cetim sumele prevante la v,,nituri si cheltueli dupa capitule, articule
si paragrafe ; noi nu cetim in buget felul cum el a fost operat, adica aplicat in amanunte.
Samite v'steriei cuprind veniturile bugetare ale Orli, dupa natura for, i dupa cum
au fost ele date la incasare dupd calastihele visteriei ; dar mai cuprind si aplicarea bu-
Lilui la cheltuele, ca §i cum am avea un coat -de gestiune, un bilanf de descarcare,
s ate de placi. In sami dar noi vedem mai mull felul cum au fostu cheltuite veniturile
tarii, cu toate actele justificative, ca : peccte gospod, gospod mila, irvoade, .locurOliute,
jrin mina vel postelnicului etc.
Dupa catabtiht.le visterki si tabelde slujbelor se proceda la incasarea veniturilor de
bored zlotasi ; in slmi cetim si felul cum au fos: cheltuite acele venituri, d ipa anumite
catastihe.
§ 2. Cele dintiii sdmi ale visteriet. Cel d'ntai domn, care a tinut sa dea sama
divanului. marilor boeri de natura veniturilor si a cheltuelilor OM a fost N. Von' Ma-
vrocordat in a doua lui domnie ; 5i anume in anii 7220 (1712). Axinte Uricatiul ne po-
vesteste pe larg acest prim moment istoric al bugetuld tarn :
cDaca s'a plinit anul, de cand a venit Neculai Vocla cu domniia, a chemat pe
toti boeri in casa rea mare, i aducand catastifele visteriei, li-earatat cate dajdii ori
cate venituri domnesti s'au strans la visterie inteacel an (1711-1712); a aratat si ca-
tastihul de cate cheltueli s'au facut cu domnia noua, §i cate s'au dat la obisnuitele dad
ale OM, si la alte cheltueli, ce sau facut cti Viziril, cu Hanul si cu Pasii ce veniau 14
Tighina. Se mirau boeri, cari ftiau rdndul, cdnd se cetiau anume condeile, de cele ce
s'au dat pentru domniia noua, ca se dedese prea putin si nu cum s'au dat la atte dom-
nii ; dar macar ca plea multe cheltueli nu s'au facut, tot n'au cuprins suma veniturilor
toate cate s'au cheltuit, §i s'au aflat date de Neculai Von' mai multe pungi de bani. A-
ratat'au atunci Neculai Yodel boerilor i sama domniei lui cei dintdi, cã erau in vis-
terie toate izvoadele de ate se scosese pe tara atunci §i de ate venituri se stransese ;
erau si izvoade de cate se cheltu!se si la acea domnie si la toate darile si trebile tad!,

1) Contr. 15-16.
2) Un gros volum, legat. A apartinut Arhivei Statului din Iasi, de unde l'am co-
piat in 1903 (Surete ms. 111 568-657._Bugetul acesta a fost publicat si de d-1 N. Iorga in
Calimahi II, 79-133).

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 71

§1 luandu-se sama s'au aflat cheltuitA mai multa sumd de bani. Atunci a zis Neculai
V'odä boerilor Boerl Dumneavoastra vazut-ati seimile §1 a domniei noastre celei dintai
§i anului ce am domnit Ora acum din mita lui Dumnezeu. Raspundeti, DumneavoastrA,
de s'a fi mM luat vreun venit §i nu s'a pus in samei, sau de este vre-un condeiu de
cheltuiala afara din cale" ? RAspuns'au §i boerii in acest chip, cum cd §i toate venitu-
rile sunt puse, §i cheltuelile snnt toate mai pe putin de cat se faceau altAdate. (Let.
11 2 140).
De aceia In seimi se oglindesc toate a§ezAmintele, toate legile, toate obiceiurile bune
§i rAle, toate hatarurile politice §i personale ; in sfar§it viata intreaga in complexul ei.
§ 3. SAmile anului 1763. Suntem in anul 1763 (7271).
Domn in tarA era Grigore _roan Calimah T odd. El domnia cu fericitA §1 tinereascA
domnie Inca din Iunie 1761 (7269), cand tatAl sãu, bAtranul Yodel Ion Teodor Calimah
priminkl desdrcinarea de a mai domni in Moldova, fiind in vrasta gle 71 ani i se' harazi
norocul ne mai pomenit pânà atunci in analele tArii, ca la punerea de catrA divan efendi
a caftanului de domnie fiului sãu, Grigorie tanAra beizadea de 24 ani, sA-I uteze in
chipul urmator : latei, fatal meu, Dunmezeu a vrut ca cu scl fin starin acestui loc
kind asteizi ; iar acum te-a nziluit pe tine cu stelptinirea acestui loc. i en de astazi
inainte nu mai snnt domn, ce pre tine te-a ales implirafia ca sei fii domn qi purteitor
de grijei acestui pii,nânt. ii iatei i en C14 cea parinteascci blagoslovente te blagoslovesc
f i te intemeeo, puindu-te in cel mai inalt scaun a acestei feiri" (Let 1112 244).
§ 4. Curtea donmeaseil. La curte traia o numeroasA familie a Voevodului : frafi,
surori, cumnafi nepo(i qi veri de tot felul. Cunt in regimul vechiu starea civild a Voevo-
dului avea o inriurjre covar§itoare in mersul trebilor din launtru, lucru despre care cro-
nicarii nu lipsesc a stArui cu deosebire ; ne intereseazA a cunonte starea civilA a familiei
Voevodului Grigore Calimah.
El era un tartar de 24 ani la luarea domniei. Era insurat cu Ikana fata lui Ale-
xandru Neculai Mavrocordat, fericita beizadea, care a avut 2 frau. ca domni pe marele
§1 slAvitul Costantin Nee, rodei Mavrocordat, marele reformator al celor 2 tari romane§ti,
§1 pe ion Nec. Vodà Mavrocordat, cArora el le venia nepot prin cAsAtorie §1 deci in dea-
proape inrudire cu tot neamul mare al Mavrocordatilor. Din aceastA cdsAtorie avea Oita
in 1761 un singur-copil pe loan, care e pom_ nit in actele timpului ca luandu-ise cre-
dinta -in hrisoave ; §i va mai avea alti 3 copii.
Ba samile ne spun cA bArbatul mancei MAr;ei sale beizade (Ion) era unul Stefan,
cAruia i se dAdea 19 lei 84 bani din sfertul ajutorintei, dupA foae gospod in 7271 Mart
30 (1763), iar la botezul mariei sale beizadele (Ion), care a fost la 24 Mai 1762, s'a
dat I. P. S. S. Mitropolitului Gavril o blanA pacea de 600 lei.
BAtranul sAu tatA Ion Vocla Teodor Calimah se retrasese la Tarigrad, wide va trAi
pana la 1780, cand moare in vrastA de 90 ani. -

Frati §i surori tanArul gospoOar avea pe ace§tia, Savastifa de 25 ani, maritata cu


Wt. Vlasto; Alexandru beizadea de 24 ani, insurat cu Elena fata lui Grigoie (Mica
Voda, §i Maria mAritatA cu Alexandru C. Mavrocordat poreclit Delibeiul, spre deose-
bire de Alexandru I. Mavrocordat firariul. Fund tineri cu totii, familiile lor nu vor in-
greuia bugetul tArii de ocamdatA. In schimb insA Marti! Voevod avea matu§i §i mo§i
dupA tatA, care catA sA-i pomenim.
Batranul Ion Voda Cartmah avea de sotie pe Ralifa lIrisoscolen; Batranii trAiau
la Tarigrad. Pe scaunul tAril statea ca Mitropolit Gavril Calimah, frate mai jnic lui Ion
Voda, dar un bAtran de 64 ani ; mAtu§e avea pe: Paraschiva care fusese intAi mAritatA
cu banul Andronachi de la Boto§ani, o bAtrana de 62 ani ; §1 apoi cu pitarul Nec. Pa-
tra§cu, ell care dvea 5 copli : Gheorghe, Vasile, Balap, Maria §AtrAreasa lui IzmanA §i

www.dacoromanica.ro
72 01-1. GIIIBANESCU

pe jupaneasa lui Yasile Donici paharnicul ; pe Maria mai-Rata cu Iorda:hi Cananau jit-
niceriul, o batrana de 60 ani ; iar de la unchiul san Dumitra§co, Calimah vel bin, ce
era mort Inca din 1758, §i fusese insurat cu Maria fata lui Alexandru Sturza, ramasese
3 copii : Safta de 15 ani, Ancut z de 14 ani §i Ion Calimachi de 13 ani ; deci toate ti-
Were, beizadele §1 domnite,
§ 5). Diranul. Cu toate ca tatal hiritisise pe fiul sat' ca domn, divanul larii nu se
prezintä acela§i ca a! pgrintelui. .

In 1763 divanul se cumptmea din ace§ti boeri veliti : Manolachi Costachi mare lc-
gofat, Alihalachi Sturza mare vornic al tarii de joS, Lupul Balqe mare vornic al Orli
de sus ; Vasile Razul hatman §i parcalab Sucevei ; Petrachi Gherachi mare postelnic,
Ionip Paladi mare visternic, Ilie Costachi mare spatar ; Vasile Costachi mare ban, Gr.
Crupenichi mare paharnic, Const. Greceanu mare stolnic, Scarlat Cara gca mare comis,
Grigore I-Irisoscoleu mare caminar.
Cum se vede -politica o duceau Costachetii cu neamurile lor §i ale domnului. Boierii
Greci aveau §i el rostul lor politic, dar centrul vietii politice gravita tot in jurul marilor
fam lii Moldovene§ti : Bal, Costache, Paladi, 'Sturza, Raul, CnTenschi, etc.
§ 6. Boerii. Cum boerimea avea anumite privilegii fiscale, bugetul ne arata Vara
incunjur numele tuturor boerilor, cum §i privilegiile lor. Boerii puteau capata de la domn
diferite scaderi din darile corrstatate asupra bar, i pe care. urmau sA le plateascg mai
mult Inca, dupa desfiintarea vccinäUiiii, boerii capatase anunliti scutelnici ; bugetul va
arata' pe §ir rangtd boerilor §i nurriarul liudelor scutelnici.
Pentru buget biedi erau maride la vel logofM la §atrar ; apoi erau botrii pd-
manteni, boerii Greci, boerii Tare §i giupanesele vacluve (un Incepnt de pensionari).
Nu e MCA interes a le cunoa§te numele §i 'numarul tor, ei formand pe vremuri sta-
tul politic §1 clasa diriguitoare : . .

4 : Mitropolitul §1 3 episcopi ; de Roman, de Rcidguti §i de lio§1; ,mai erau §i alti


3 mitr000liti straini : Evripul, Paful, Sinadon.
3 logofeli Manolachi Costachi, (vet) I. Bogdan, Stefan Roset.
5 vornici : Mihalachi Sturza (vel), Andronachi, Lupu Bal§e (vet), Dum. Palaii,
lonita Sturza.
2 hatmani : Vasile Razul (vel), Vasi:e Roset.
3 visternici : Ionita Paladi .(vel), Ion Can tacuzino, Filip Catargin.
4 spatari : Cost. Sturza, lordachi Cantacuzino., Ioffta Cantacuzino, Hie Costachi (vet).
9 bani : Durn. Sturza, Vasile Costachi (vel), Arghire, Enacachi Milo, lordactii Cos-
tachi, Enacachi Costach', Dinul Cantacuzino, Stefan Sturm, Toader Cantacuzino.
13 paharnici-: C. Conachi, Grigore Crupenschi (vel), lordachi Costachi, C. Cana-
n iu, P. Vidale, Cost. Cantacuzino, Alex, Neculce, N. Reset, Lupu Costachi, Gh. Apos-
tolopol, Raducanu, Nun, Dade Donici.
4 cOmi§i : Ion Stratulat, ledachi Bal§e? Scarlat earagea (vel), Andrei Beldiman.
3 agi : lordachi Hrisoscol u, Ionita Cantacuzino, Manolachi Bogdan.
19 stolnici : Gli. Sturza, Enachi Hrisoverghi, C. Gr,ceanu (vel), C. Roset,
C. .Donici, Lupul Crupenschi, Cost, Darie, Ion Cuza, Ion Miclesctil, Sandul Sturza,
Vas. Reset, Stet Roset, Gh. Beldiman, Toma Luca, C. Ra§eanu, C. CogAlniceanu, C.
Adam, Enachi Buzila, Lan.
16 medelniceri : Dumitrachi, lordachl Canano, Manolachi Hrisoverghi, Vas. Bal§e,
C. Sturza, Cost. Costachi, C. Ba§ota, Arghiri, T. Silion, C. Varnav, Mih. Cehan, Ga-
vril Caracas, Pavel Caraca§, Gheorghe, Nicolai, I. Catargiu.
8 cluceri : Sandul Sturza, Manolachi Costachi, Grigore Adam, Gayril Adam, Ena-
chi Bogdan, Costin Catargiu, Stamati, Toader BuMescu.

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 73
.
9 slugeri : Toader Buhu§, Gheorghe, Std. Donici, Ion Zosin, C. Jora, Solomon
Sturza, Dumitrachi, loan, Nicolachi (vel).
14 jicniceri : I. Iarnandi, C. Macri, Sandul Miclescu, 1. Varnav, Std. Catargiu, Mih.
Ke§co, Nec. Varnav, Apostol -Sendre, St f. Iamandi, Sandul Ilie, En the Serban, I. An-
drie§, Negrea (sinove), Stet Bosie.
2 skdari : Dediul Codreanul, lamandi.
5 arma§i : Grigore Bal§e, Dem. Micul §co (vtori), Lefter (vtori), IonitA (vtori),
Hurmuzachi (treti). .

5 pitari : lordachi, Nec. PAtra§co, N.c. Cogilniceanu, Ion Chirica, Vas. Musteati.
22 §Atrari : C. Stamati, Vas. Adam, Gh. Asian, Ilie lani, Sandul Miclescu, II e
Crislea, Cost. GAndul, Cost. Coce, Petre Che§co, Ion Arapu, Eni Arapu, Vas. Abaza,
Vas. Cozma, T. IsAcescul, I. lzmand, Veli§co StavAr, Nedelco, lordachi I iescul, Nec.
Asian., I. Stkce Cracalie, Alexandru, Std. Zota.
5 visternici (vtori §i treti): C. Paladi, Dinul Bal§e, lorga, C. Donici, Andreiu.
17 postelnici (vtori §i treti) : Skban Canano, Grig. Costachi, I Razul, Stef, Silion,
Antohi Jora, Vas. Silion, Apostol Catargiu, Andrei Donici, Darie Donid, Vas. Scarlet,
Iordachi Gavril Lambrino, Std. Buhu§, Sandul Bohn Ion M tre, I. Burghele, Ion Ma-
nole, Radu Boteanul.
6 logofeti (vtori §1 tret ) : Enachi Cantacuzino, lordachi Alex. RA§ca nu, Cost. Bosfe,
Die (sinovi), TAnase Gosan. %

14 paharnici (vtori §1 treti) : lordachi lamandi, I. Ba§otd, I. Aslan, Lascarachi


Roset, Gavril Miclescu, I. Botez, T. lamandi, Nec. Arapu, lonitA Caraca§, C. StavAr,
M. Ciornei, Vas. Carpu, Andrei Crucerescu, Codstantin.
3 spatari : (vtori §i treti) Dumitru, Apostol, Ion Gheuca.
6 cApitani : C. Matoianu, Polihroni, Ionita Beldjmati, Antohi Scarlat, AnastasA, C.
Varn ay.
In total 194 boeri cu titluri, din Cali unii velqi in functiune, alcAtuind di vanul ;
altii biv9ii, adicA fo§ti multi demnitari ai sfatului ; apoi boeri de a doua i a treia stare.
Pe lAngA ei se mai in§irA o cat gorie de boerina§i cari au drept la cá te un scu-
telnic doi, fail nici o indicatie de boerie. latd o simA din ac §tia : S anduf Bal§e, Cos-
tantin Bal§e, Cost. Lambrino, Iordachi Lazu, Gh. Carp polcovnic, Papa ispravnicul, Gri-
gore Ceau§, T. Scarlat, Iura§cu, Pahomie Krupenschi, lo;-dachi Gheuca, T. Nacu, Nec.
Eni, AnghelutA TAM*, Nee. TAM*, Dima, Nec. Ruset, Enachi Sava, lonit1 Pisoschl,
I. Fe§tilA, Lupu Stroici, C. Andoni.
In total 22 boerina§i, cari aveau §1 ei parts de scutelnici, ca §i anumite a§ezAm'nte,
dintre care bugetul in§ira : spitale (2), temnita cea mare (2), -temnita cea micA (2), §coala
elineascd (2), §coala al doilea greceascd (2) §coala sioveneascd (2) Duca tipografal (2),
diecii de visterie (40 Hug).
In total toti ace§ti boeri, boerina§i in numAr de 216, §1 institute in numAr de 6
aveau drept la 1564 scutelnici.
§ 7. Boerii greci. Bugetul ii d_osebe§te de cei pAmAntent. Unii din ei aveau anu
mite ranguri de boerie, ca urrnAtorii : Costac hi biv vel spatar, lordachi Balasachi caminar,
Mamuna agA, Manoli clucer, Vasilachi medelnicer, Nezule vel arma§ Gheorghc jicnicer,
Gheorghe pitar, lonitA 3, vist. Enachi Mavrichi pitar, Enachi 2 spatar, Marin 3. post.
Gheorghe piiar, Nicolae biv. arma§, lamandi Dai cons, Miche vatav de pAhArnicei,
Chiriac 2 vist., Iordachi Vintura cApitan, lanachi 2 sluger, Petrachi 2 gramatic ; Gheor-
ghe staroste, Lec ndaridi stolnic, Apostol vornic ot gospojda (vornic despre Doamna). Gioian
giriah §atrar ; lordachi doftor. Dracachi dollor, Cando Apostolopulo ban, Toma spi(cr.
Mihalachi Kokino, C. Zamo, Mise Gh. SacAzlAu. In total 34 boert greci cu 206 scutelnici.
10

www.dacoromanica.ro
74 OH. GHIBANESCU

§ 8. Bnerii turci in buget figurau numai 4, dintre cari : divan efendi, be§leaga de
la5i, Lipca agasi §i Singectarul, cu 20 scutelnici
§ 9. Jupdnesele vaduve erau pomenite cu toate deslu§irile necesare, dovadä cA
statul i§i intind-a proteguirea sa §i asupra sotiilor inaltilof demnitari ai tarii, andu-le
dreptul la scutelnici ca §1 s )tilor lor disparuti.
latA lista jripaneselor, zise din vechiu cued' ghine :domnica Ani(a, Maria jicn'ceroaea,
spAtAreasa PA§cAnita, vornict asa Rosetoaea, bAneasa Maria, Zmaranda postelniceasa, casa
rApocatului ban Scarlatachir medelnicerita Lupului Donici, Vinturiasa, hagi Maribian, Ma-
ria lui V. Buhaescu pah, stolniceasa lui C Lazu, stolniceasa Petrei, stolniceasa lui T.
Jora, stolniceasa illi V. Bal§e, stolniceasa lui CArju, stolniceasa hii Nec. Jora, rredelni-
cerita lui Nec. Racovitl, Zoi(a Pica Domni(ei, Ilinca fik a PA§cAni(ei, Maria fata lui Bog-
dan, medelniceritl lui Macri, Sanda lui Pumitra§co n,edelniccriul, llinca mama Ini Nee.
Racovita Smaragda fiica vornicu'ui Sturza, Todica sora vornicului Andronachi, medel-
nics rita lui V. Stamati. CLtrina lui M.h. Luca, jicnicerita lui Nec. Costir, Maria Cuco -
ran la, Paraschiva Sturzoaea, Vcnicerita lui Adam, jicnicerita lui Vas. TanasA, jicnicerita
a N grii, stolniceasa lui Vas Ba§ota, Ilinca fi'ca lui PavAl Bujoranul, Maria nepoata Lu-
pului visternicul, Maria Catargioae, Maria fiica lui Buzilä, logofeteasa 1-1,,rmuzacheoae,
armApara Tufasca, Zoica fiica spz..tar Dracu, jicnic rita lui CEranfil, fiica Midescului
cAlugarita, Nastasia HArmenae, pitAreasa lui Lambrino, medelnicerita lui Letkar, §Atrd-
reasa lui Bot.z, Catrina logofatului Dii, fiica comisului Ion Scarlet, Alexandra fiica lui
D. Buhu§, Zoita pitAreasa fiica spatar Drace, atrareasa Iui Gorovei, Catrina clucerului
Ghelbeiaz5, Ilinca Joroae a lui Michiu. Catrina sora lui Crupenschi, BAla§a BuzdugAneasa.
NaTas ia lui T. Ma eiti, Safta lacomichioae, jicnicerita lul Nec. Cucoranul, logofeteasa
lui Th. Gheuca, Safta lui Opri§an Che§co, Tudosc i ProculeasA, Catrina lui Andrei Bur-
ghele, Anu5ca a Dinului Ro§cAi, Safta VarnAvoae, Safta iicniceriului Ursachi, Casandra
medelnice ului Durache, Maria Ursulitoae, Ilinca fii a Jul Gh. Arapul, Ilinca lui Antohi
cApitan, Nastasia GoqiineasA, Nastasia lui Panano, Ruxanda u§ierului Grigore. Nastasia
Chilipanca, IsprAvaiceasa lui Anghel, Ancuta- Sturzoae, Ilinca p:taruiui Apostol, Ruxanda
Murgulitoae, Maria lui Enachi Sava, Sarafina cAlugArila, Marla Ghergheloae, fiica sAr-
darului Mtron, Anita PArvuleasa, Ilisafta cA'ugarita, llinca lui Neculai ot visterie, Lupa
fiica postelnicului Martacu, sora lui Postea maestrul, Catrina lui Neculai Capitan, Ruxanda
cAlugarita fiica sulgerului Bujoranul, Maria Stefnescu, Maria lui Petre a Jul Ba§o'A, Ma-
ria LAnoae.
111 total 9-1 jupanese cu 417 scutelnici,
lar peste tot statu1 personal al boerimei Moldov i in aniil 1763 era de 354 per-
soane, dintre cari 194 boeri §i boerna§i, 34 boeri greci, 4 turci, 94 jupanese §i 6 a§e-
zeminte publice. Daca la ace§tia am adduga §1 pe cei 20 dieci de visterie am avea un
total de 374 obraze. -
Intre aceastã lume redusa se invartia toatA activitatea politicA a Orli "Moldovei,.
Supt aceastd lume stäteau slujitorii.
§ 10. Slujitorii. SAmile visterid deosebiau pe boeri de slujitori. Ace§tia formau ciocoi-
m(a tarii. Ei avAnd insgrcinAri administrative erau unii cu serv;ciile la Curte, altii in
tall. SAmile ni-i dan grupati in rufeturi, adicA brede.
Totalul slujitorilor ss: rid'cà la 2652 liudi, adicd persoane, fatA cu 374 numarul
boerilor de toate categoriile.
Deci in 1763 erau in Moldova 374 boeri, bonina§i §i jupanese cu cin, §1 2652
liudi in rufeturi, sluitori, ciocoil
Iat5 pomelnicul lor :
a) 946 liudi 1.ufetul militar al eurfii din cari 53 steagul lui Ba§bulucbma din

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 17(33 75

Curte, 53 steagul lui Basbulucbase al doile, 53 steagul Draganilor, 53 steagul Cazacilor,


53 steagul basbu ucbasa hat ndnesc, 53 sLagul al 2-lea hat nInesc, 53 tij al 3-'ea, 53 ste igul
al 4-a, 51 steagul al 5 a, 5) steagul al 6 a, 53 capitani age§ti, 53 ro§u agesti, 6 bu-
Iucbasi agesti, 1 buciumas agesc, 34 podart, 6 trambaci gos,od, 6 tambici hatma-
nesti 5, trambaci agesti, 25 vAnAtori, 15 ar ari de foc.
b), 228 liudi rufrtul caqii anume 39 armasei, 12 darabanii temnit i, 14 pahar-
nicei, 3 pivniceri, 25 vama, 3 apari grajd, 3 carbunari, 6 sahaidacari, 2 torcii, 6 sAtrd-
rei , 6 pitdrei, 6 beceri, 1 feredegiu, 2 rw.turAtori.
c)-18 liudi rufthd muncitorilor din cari : 4 joldunart, 6 apari, 8 lemnari.
. d) 120 Guth; rufetul comifiei din cari : 12 fustasi de pada', 12 fustasi de divan,
12 fustasli doamnei, 21 comisei, 2 ) vezetei, 14 darvari, 4 podvodari, 10 petrari, 1 teslar.
e) 409 liui rufclul de din rfara at eur(ii §i anume : 92 copii in casa, 40 adrozi,
31 calarasi th Tirigrad, 38 lipcani, 45 userci, 9 bucAtari gospod, 23 cjohodari gospod,
59 leventi, 12 died de divan, 6 peaveti, 1 psalt biserica gospod, 4 grAdinari gospod,
2 trambaci biserica gospod, 2 pisari, 11 beslii crestini, 6 vorn.ci de poarta, 1 cdpitan,
de vanAtori, 1 grAdinar a beziulu', 24 mehteri crestini, 1 tunic biraictar (s.egar) s 1

ni de cazaci, 1 ispravnic de armasei.


f) 946 liudi rufeturile de pe afura §i anume Id calarasi hAtmAnesti, 50 calarasii
lui vel capitan, 4 tirnirasi ot ipote, 1 odagiu de ScAnteia, 116 slujitori vama Focsani, 3
,

seirneni Galati, 15 vozari Galati, 50 calarasi Puteni, 30 cal irasi Galati, 20 calarasi Te-
cuci, 179 calarasi sardaria Orhei, 8 cala asi Heciti, 25 pantiri Neamt, 10 p. ntiri luba-
ne§ti, 12 umbldtori Soroca, 16 umblA ori Cernauti, 28 surugii la menzilul Barladului, 33
surugii la menzilul lasului, 23 surugii la in2nzi1u1 Vasluiului, 5 surugii la menzilul Do-
rohoiului, 29 surugii la menzilul tefäliesti §i Crasnaleuca, 8 surugii la meniilul TArgu-
Frumos, 88 liudi Rdzina, 70 menzilgii la Tabd, a, 23 calarali la Raspopen , 30 calarav
la 1145g1ira, 31 cAlarasi la 135Iane§ti, 30 cAlarasi la Calddrusl, 17 barani la Cernauti, 13
pantiri la Rop;e, 20 surugii la Soroca.
* *
A. Rddiceituri (scadert fiscale)
§ 11. ScAderile pentru diferite fcfe a fost in sum de 28270 tel §1 111/2 bani, din
cari rezultd sistemul de viata politica. a tirnpului.
latA o categorie de nume : Domnita Patadow, 213 lei 110 bani pentru urmatoarele
dai i : 17 lei 18 bani ajutorinfa, 13 lei 105 bani din mucarcr pentru 2 crAsme de la Car-
ligdtura §1 o moara la Harldu, §i 152 lei 107 bani din deschud.
Vornicul Joan Paladi 410 lei, 1061/2 bani din diferitele slujbe ale visteriei : 110 lei
din gor,Ilind, 244 lei, 65 bani din dcattin4, 18 lei 69 b Ai din ajutorinp, 9 lei 30 bani
din muearer, 14 lei 43 bani din vddrarit, 3.19 /2 bani diii sfertul aroarii. it lel din
sfertul de pe Nombre 1762.
Vornicul Dim. Pal«di 772 lei 20 bani, din diferitele slujbe : 68 gor*lina, 35 tel
90 bant din vddrarit, 117 lei 26 bani docti,ua, 18.60 muGarcr, 8 tel 69 ajutorinte pe o
moara ; iar de pe anii din urmd i se fac o serie de scaderi : 60 lei sfertul pe Septem -
bre de antArt (deci pe 1761) 110 lei 81 bani gorstina tot de antart (1761) 20 lei, 12
bani ajutorinta de antArt (1761), 120 lei sfertul de pe Maiu de antart (1761), 153 lei
30 bani desetina tij, 20 tel 12 bani ajutorinta de En (1762).
Visternicului Filip Catargiu din slujbele visteriei i se rAdicd 726 lei 12 bani, dintre
cari :17 lei 18 bani ajutoriuta de antart pentru 2 mori (1761). 13 lei, 105 bani muca-
rer pentru 2 crasm §1 o moara. 76 tel 54 bani dcsetina de pe stupi, 162 lei 94 bani
vddrAritulde la Tutova, 53 tel gorOina c1.2. pe oi 4i mascuri, 200 tel ajutoriqa de la
Suceavar 202 tel 96 bani din mucareru de la Suceava pentru paharnicul Canano.

www.dacoromanica.ro
76 GH. GHIBANESCU

VI te rnicului Ianca Canta din ramasiti suma de 769 lei 88 bani, si anurne : 120
tel din poclonal baeramleicului, 56 tel 99 bani mucareru pentru o moard la Putna §i
liud i de la Iasi, 413 tel 115 bani d'n aPvtina eat pentru stupii sai (199 lei 71 bani)
cat si pentr i paguba de la Hariau (214 tel 41 bani), 103 tel 48 bani vAdrAritul de la
Putna, 75 Id, 76 bani din ajictorinp pe tiganii s' liudii de la Orhei, CarligAtura §i Putna.
Hatm nul Gasile Rosa are 2 condee, unul de 509 lei, 36 bani si altul de 336.25
(total 845 lei 61 bani) si anume : 385 lei 111 bani desatinei, 125 lei 103 bani viidrcirit
ot la§i §i Putua 114 tel ajatorinle ot Iasi, 26 tel 32 bani mucarar p-i lulie pentru liudi
ot Jijii, 85 1 i 101 bani widritrit ot lasi de an 1762 Noem. 11 ; 9 tel 30 bani crasme
la Iasi si CarligAtura, 13 tel 103 ban i ajutoriute de antart. 48 tel 75 bani grostina ot
Putna, 9 lei. 30 bani mucarar pe 2 crAsme, 8 tel 09 bani pe o moard la Roman.
Vasile Razal hatrnan si parcalab Sucevei 2112 lei, 36 bani, clIn cari 173 tel de-
setind pe stupi ; si 1939 tel 36 bani paguba din desetina ot tinut 1a0 1762 Dec. 7.
Aga lordachi Ifrigo,wolcu cu 4542 tel 32 bani in 4 condee si anume : 173 tel de-
setina, 162 tel desetino, 162 tel 105 bani vadrArit ot Putna, 1925 lei cad s'a incarcat
mai n ult la Neamt cu 10 '0 ughi cu de3etind, 1765 lei 107 bani pagubd din desetina
d- st ipi la Nea nt si Roman gospod mild" 515 tel 60 bani pentru zahereaoa ce s'a
dat la conacele M.- S. Hamza Pasa trecand la Hotin si i se tdiase 1763 lulie 17.
Ube. In 1763 gasim ca galbanulughii--valora 1 len si 37 parale, sau 235 bani
vchi, caci 10)0 ughi veniau drept 1925 lei.
§ 12. Saiderile cu cara ter administraqv erau foa te multe si ele ne servesc ca
lAtnuriri asupru yield vechi. Iatã cateva : Ene bairactar dat in lefi (i se scade 4 lei 43
bani), 4 lei 75 bani Nicolae Seimen agesc gresit pus la tabla visteriei pe 2 locuri, la
podul vechii si la Muntenime, dat in lefi". Nicolae Grecul neguritor dat in lefi din
mucarer si mita", da dajd e cu negut torii, trecut gresit la tabla visteriei" ; 50 lei Sim.
Harghes puindu-se oile si la Orkei si la Cint? u-Lung ; 50 tel Med. Gheorghe, isprav-
nic de Neamt ajutorinta, la simbria samesului, bani porfi, lipsa hartii ,§i altele" ; 18 tel
114 bani pentru 2 case a 2 oameni la satul Ban.ii olatul Grecenilor, pusi fn tabla vis-
teriei si la Situ! Ginesti ot Covurlui, rAdicat la Covurlui, platit la Baincii ; Manase ji-
dov cu 5 lei 114 bin , gresit pus in tabIa la Suceiva, plateste la Feredeeni, Harlin, 8 tel
117 bani lui Gavril mazil din Iasi un polohoc de 20 vedri yin, gresit pus la tabld
asma, gospod. m la i s'a radicat ; 7 tel 97 ban! si jumatate Simeon sin Gusila ot Bara
fiind birnic ace ,ta gresit s'a pus in tablA la Iaçi. E vorba alci de Ion, pi imul copil a lui
Grigorie Vodd Calimah ; I len 30 bani Lazor arman ot Iasi, mutat cu birul la ChisinAu
1763 Iunie 21.;-22 tel 80 bani can ta 1) pentru 63 vite a cAlugdrilor de la Schitul cel
ma e din Ora Lesasca. 7271 April 7 ; 12 lei 11 bani se radica lui Arghire Ciohodar,
care a Mt ans band mucarerului ot targ lapilli din mucarer. 1763 April 23.
§ 13. Locuri 1iuZe. Marele postelnic era limit sa facd anumite plAli diplomatice,
pe care n'avea sa le Ole nici marele visternic, nici a t boer ; de aceia se radicA 205
tel 30 bani din bang mucarerului dati la un loc stiut prin mana post. Alexandru 1762
luli 30 ; 262 tel din sfertul asezd.ii, data la un loc stiut gospod prin maim post. Ale-
xandru 1762 Sept 30 ; 100 tel din sfertul asezarii scos la Septembre dati la un loc stint
de g ispod prin mana post. Alexandru" ; 348 tel dati la 2 locuri stiute prin maim post
I) Obs. Canqa venia de vita mare (cal) 40 bini ; cAci pentru 68 vite se ridica
22 h i sn bani ; pattru 40 vite a lui Hristache Balasan se ridica 13 lei 40 bani ; Cu-
nita de oi era 2 par le de oae (6 bani), cAci pentra 100 oi tot a lui Hristache Balasan
se ridica 5 lei.
5 tel X 120 bani 600 bani, cari impArtiti la 100 oi vine ate 6 bani de oae.
68 viteX120 banl-2720 bani, cari socotita Ia 120 bani lent, yin tocmai 22 tel 80 bani.

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1673 77

Petrachi 1764 Febr. 12 ; 67 lei, la un loc §tiut pcin mdna comis M Suciu. 17E4 Fehr. 12
130 lei 15 bani rAdicatura spatar Enachi Milo, din cari 80 lei cheltueli ce au dat
ja 2 imblatori ce au mers Ia Var§ov, and era staroste §i nu s'a fkut pecete gospod.
1763 Dec. 13 ;
35 lei lui Aron jidov ceasornicar, ce au luat din §fertul a§ezdrii ot 0 rheiu in carte
de rand pentru un pecete gospod vechiu al mArii sale loan VodA §1 fiind ramd§itä sau
rAdicat. 1163 Ghenar 27.
§ 14. Pentru spor'rea venituril r tarn Ion Teodor Vodd Calimah luptase mult cu
aducerea lui Stavarachi, cu iscusinta lui C. CogAlnicea ul visternicul, dupa ca e iatd ce
ne spune cronica tArii : silindu-sd VodA in tot chipul cA' doar va putea chivirn'si a-
ceastd domnie, dar era cu greu, cad bani din (at a nu e§iau §i se mirau ce vor fa e.
Stavarachi vdzAnd una ca aceasja, 4:a grAbit §i peste 2 luni a purces §' el la Ia§i, au
conAcit in curie la cdm'ard, luAnd toate trebil- in ii Ana IL i, 7 t zz e c t er t al doilt domn.
VdzAnd visteria ca n'o prime§te nimeni, a adus pe Cost. Loga n'ceanu medelnicer si l'a
fdcut vel stolnic .§i v0eltil vistel nici i eclei mari, zicandu.i dom inl % s t-1 va 1. Atunc
a stAtut cu toat5 salinta, tocmind ispravniciile pe afara, fdc nd oam eni de treaba, inva-
tându-i in ce chip vor urma la toate, care nu in putinA vrearne a indr ptat toate tinu-
turile §i visteria, de era de-a mi-area tuturor, incei cla I a v ,ni b tni Ea visterte. DarA
Stavarachi fiind lacom la toate §i grabnic, a inceput a pane bani §i pe boeri §i pe ma-
ndstiri §i pe giupAnese, cai de menzil, podenii §i pogondrit §i altele, c re ntz-- le parea
bine la o samd §i incepuse a murmurisi...(Let. 1112 2.36).
Iar mai jos zice ; atunci a gásit mu§tereu §i pentru visternicia cea mare, mei a 1 n-
sese in Lund stare Cost, CogIllniecanul vel stolnie, cerAnd o lonitd C ntacuzino Delea-
nul, pe care l'a facut vel visternic (idem 238).
B. Veniturile (alit in 1763
§ 1 5. Pentru cele 7 luni ale anului 1763, shine ne dau cifra de 756898 lei 88 bani.
(*qI-1mm). RepartizAnd pe lund vine cAte 108118 lei pe lung sau pe un an intreg ar
+-I--
veni cd bugetul tdrii Moldovei era in 1763 de 1.2' 7.368 lei !
Cel mai mare articul la venituri il constituiau sfcrturile, adicd plafa birulai. Cu-
vAntul ffert aratA cd int u inceput darea birului pentru u§urarea plätii lui s'a impartit
in 4, pldtindu-se nu de o data' global, ci in 4 rate, in 4 ffertulq. 'Ele insa sZau inmultit
Cu vremea, dupd cum ne aratd §i sama, oce o studiem.
§ 16. Cisla qi, fferturilc. Din vechi birul se incasa gloilal pe sate, nu pe indivizi.
Se aduna ob§tia satului, se -Ikea numAratoarea birnicilorcislicire§i se inscriau in ta-
belele visteriei fie care Wean cu partea proportionald a biruluidupA putintd. Ob§tea
rAspundea de suma globald, in caz cAnd cineva din cisld dAdea bir cu fugitit. In Munte-
nia unde cisla era mai oneroasA, s'a impala in Uncle, de cAte 4 oameni. Liudea ga-
ranta plata birului, nu ob§tia satului.
SAtenii n'aveau nici o tiduld la mAnd pentru cAta dare aveau sa' dee, ci numai in
table. De la o vremesupt Gh. Duca Vodd in a treia I ii domnie, (7189) s'a hotArAt
domnia ca im tAnd cele ce plAnuise a face Dumitra§co Vodd Cantacuzino sA scoati
hArtii pe Ora, pe fetele oamenilor ; carele Intai and le-a dat erau upare, dal' la cisld
au ejt foarte grele, cad hArtia de 2 lei a fost la cislA 10 ug'ni, Mail de 2 ughi a e§it
la cisld 16 ughi ; cea de 4 ughi a qt de 32, §i chiar de 60 ughi (Let 112 22).
Cel dintAi d)mn, care rândue§te fferturile a fost Antiohie Vodd. Cantemii in 7208,
care o aplicd la ruptit ca sd §tie tot omul ce va da intr'un an, and a tot omul pc-
eetluit do mnPse anume §i pe fqa omului scrisk §i banii sit yi-i dea omul iu 4 sfcrturi,
dupd cum era a§ezat in visterie" (Let. IP 44).

www.dacoromanica.ro
78 GH. GHIBANESCU

Deci la 1700 sfetturile se introduc la plata birului de cAtrA cei as-zati in v:sterie
cu rupta, st apoi s'a intins §i la plata birului in cisli.
MAsura lui Antiohie VocIA se pArAsise, cAci in 7220 (1712) Neculai VodA Mavro -
cordat dispune ca pentru ca sA nu mai imble orAnduelile pe larA, au asezat Ora cu
rupta, de dau oamcnii pe iferturi" (Let 1112 163).
Alti dnmni incepuse a inmAti IR:Hartle ruptelor, curn a lost C. Duca VodA (Let.
II, 281). 0 altA masurA ingreuitoare tArii a fost mArirea sferturilor, pAnA ce s'au indoit-
Grigore Ghica VodA in 7241, zice cronica, a scos vacArit, hArtii grele, vAdrArit, desetinA
si yerturi marl' (Let 112 373).
Cel care a r-g alat qfertarile a fost Cost. VodA Nec. Mavrocordat dupA 1741. El
a scos hArtii grele, §i apo de iarnA a scos ffcrturi. In adevAr Ion Canta ne spune cA
a a§ezat sA fie 4 61erturi inteun an cAte 105 parale sA dee fiestice om casas ; holtelul
cel cu OHO ate 55 parale ; si le-a dat pecete tuturor tipArite anume pe I t-le lor nu-
mete §' porecla ; si dupA ce s'au cisluit le-au dat zlotasii i izvoade si la v:sterie le-au
scris in condi:A" (Let 1112 184).
Deci in 7249, b'rul unui sAtean era de 420 parale pe a 1, adicA 10 lei §i jumAtate,
iar fec'orii plAteau 220 parale, adicA 5 lei §i jumAtate.
loan Vocla Mavrocordat in 7259 le-a inmultit §ferturile, de la patru la dui si chiar
la ace fferl uri pe an (Let 1112 185).
Cost. VodA Mavrocordat venind cu a treia domnie a desfiintat vAcAritul, dar a in-
multit §f.trturile pAnA la 12 numai 6ferturile pe toatA luna dupd rAnduiala hArtiilor, ce
scosese Grigore VodA Gh'caa (Let 1112 186).
Supt acest r( girn al §ferturilor gasim si siimle visteriei s ipt Gr. I. Ca imah VocIA
in 1763 : Oerturi simple, §ferturi indoite, §fert pentru menzil (1I/,) §fert pentru ba.rarn-
Iâc (fertalincloit), §fert pentru mucarer ; vara, toamna, iarna §i primavara §ferturi indo-
te §i intreite, etc.
§ 17. ,,Sfertuile pe judete. (vezi tabloul pg. 79)
§ 18. Ddrile mazililor, ruptelor i rup1a0lor. Veniturile se incasau si dela alte
categorii de c.tAteni in afarA de sateni ; maciiii, ruita0i, ruptde visteriei cari la bir
erau itnpusi personal nu in cislA, adia in stil vechiu pe fekle lor ; alte venituri crau de
pe albine deseatine, de-p3 v'n vadraritul? de pe o gorAna ; cum §i alte categorii de
venituri votrul, alamul, cunqa §1 de pe talele judecdtorefti.
§ 19. Darile pc categoriile clo birniti, i pe natura venitnrilor r (vezi tabloul
pg. 80).
§ 20. Slujbc in van:are. Dintre cele 6 dAri, ce se incasau de pc uvere, nu de pe
persouue, toate -vedem cA erau date in vinzare la kokii-vechi adicA la mezat. Era a-
ceasta un mare avantaj rentru domnie, cAci incasa venitul curat, fãrã sd mai aibA nevo e
de a plAti personalul z(otasiIor. Acestea cAdeau in sarcina boerilor, ce luau la mezat in
vAnzare shijbele
1) Cunfla pe cai a dat 3000 lei
2) AlAmul locurilor din Bugeac 40)0 ,
3) Usurul t j de p locuri 6000
4) gor§tina pe oi §i mascuri 96085.60
5) vAdrAritul pe via 106 250.
6) detetena pe stupi 74.439.90
total lei 289.775.30
7) taxele judecAtore§ti 2651.82
total lei 292.426.112
Obs. Din toate aceste 7 dari, ce priveau averea oamenilor numai desetina se re-
www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 176J 79

lunie Baerarn Mucare- Sept. Sept. iDecembhienzilul


lAcul Oct.
C-7
sfert Ind. sfert rul tulle sfert sfert hid. indoit CI I , sfert TOTAL
In lei
Galbeni Galbenil Lei I Galbeni O.ibeni I Ughi
ca
1
potr. potr. vechi potr. potr. I
sfert
GNMEMOID

III. Suceava 992.11 1870.02 12270.80 900.18 1534.140 867.07 1652 04 I1266.41 2 -8-00

vI. Nea tutu! 734.- - 1403.10 8935.- 701.- 1302.20 640.-


1
I 1221.- 9' 8. - 28R90

Xl. Rornanul 582.14 764.28 4114.15 370.17 740.34 370.- 720. 910.- 23336

_ V. Bacau 833.- 1588 20 7958.90 794 10 1480.02 710. 1400. 1065. 30100

_ 11. Putna 1772.02 3252.31 114124.75 1536.191 , 2978.10 1437.05 2722.07 2128.07 59374

_Vil.

x.
Tecuci

Covurlui
813.-

470.-
1e58.10 6186 30 I 632 05

446.-
12-0 in

860 -
616.-

423.10
1198,20

800.-
921.

63P 2
26062

19176
SOO.- 6056.-

XIV. Tutova i374.- 700.- 1 4120.50 316.- I 632.02 316.: 0 588.30 491.221 14050

XV. Vaslui 310.- I 600.- 4070.- I297.10 584.21 280. I 560. 420.- 12881
..___
XIII. FAlciu 351.C1
1

708.01 4527,30 354.01 I f 52 32 326.16 I 652.:' 2 I489.24 14492


.._ -
-- - -
LApu§na Or- 15(0. 30 0. 1517. I 2880.- 2214.12
85186
I. hei §i Soroca 2105.- 9172.- 25256.35 475.
(Soroca)
910 20 455.10 880, - t82.20

-
770.- 13 W.-
IV. Cern 5uti

HArldu
802.03 1604 10 7198 60 I 798.P/ 1540,- 11.25.- 3)494
_
VII. Dorohoi 810.- 1454 09 7927 65 1 7004, 1350.20 670. 1306.08 100 '. 26031

XVI. CArligatur a 197.09 394.08 2221.:-.0 197.05 360.36 678.13 310.10 246.09 7658

-
IX. Ia§ii tinut 432.07 1250.10 7727.90 819.15 1184 20 591.10 1108.14 849.15 25098

IXII. Ia§ii tArg 45.9v, 88 25 12059 20 44.12 88.24 43.171 . 89.28 64.06 14523

divan
_
11427.62 10213 18
1 Total galben' 1/2 22278.05 3095 23 10748.04 20739.02 7 19630.33 15092.04
1

31986.16 61'2E5.22 172.9 7.931/,


Total tel 1/, Maud ('4

- --
, 348 los) 29557.66 57.0 2.63 28108Q*5 5 987.41 , 41.366.11 ,
I 3063 32 Lel no!
64.320.55
S cAderi 5808.- 11, ludec. 33.043.07 5235.09 6548.78 5266.39 5270.- 5274.
687.75
Total curat 26898.62 63640,99 139914.86 22821.116
tel 1 24.322 57 50483.10Z 1 49917 41 , 3(092 V
1 2 1/2 1

www.dacoromanica.ro
1
deset na .5..-g , co-,
ruptele ( D
Mazili §ti rupta§ii camArii Lipovenl, inocani, fn v inz, re = i",1 '03 .,
p
vister el ( amen!,
streun, codreu', lid. barsani (pe stup ) pi p 9,. jc 1 o -,..'
Iunie August Octombre Iunie August OiLtoemnitrree st1),.pp6a%.11.
luIie Septembre Noembre Julie Septembre (2 sf r uri p r le
, I 1 I stupul

-1

vin)
I 938.65 1867.65 3356.10

l(pe parale de o ae
Suceava (Camp. lg. rus. 3320 ughi
Neamt 112.- 112.- 244.- 2700 p. 480000 oi a 5
gor,Ima in vanzare

I
U urul, in vAnzare

vOneare
Cuni(a, in v nzare
Aliimul, in vAnzare

Romanul i 117.60 1940


o,) comis M. Suciu

113.90 227.60
1

I
Bann giudecatoriet lu

.
BacAu 275.- 296.- 592.- 2210
i

Putna I 315.60 631.- 2200


315.60
Tecuci 40,-- 1900
de

40.- 80.-
Covurlui 91.90 89.90 179.60 610
.
.
,

Tutova
adsopgul

1870
P

Vaslui 2050
FAlchi 150.- 150.- 300. 2200
.
LAp. Orh. Sor. 183.80 210.80 420.40 7300
Cernauti . 149.- 374.60 2510
.
.
.

Herta-Dorohoi 3800
fa ut

CarligAtura 1220
1a§ii 362.98 3500
targ 1a§ii - 1345.25 1302 751/2 2759.86 249.90 610.36 1569.96
bez. 2250 I i vama cazacliilor
*F10 fl3S3NlyE111-10

slu;ba vAdrAritului : 85000 lei


slu.ba got§ mei a 5 pardle de

Greceni 550 60
oae pentru 480000 oi 60000

1100.-
36085.00

www.dacoromanica.ro
.
.
.

rupta§ii camArii 1092.36 1016.87V, 1997.85


sate cu testament (Orhei) 2504.75 3143.54' ,
en t vis eriet

banii mierei CATE 1 0 BANI DE GALBAN 1933' 2


I
scAderi

s.cAderi 87.63 V, 61.117 154.90'/2 122.65 347.- 406031 2


1

ughi sau
.
.
.
.

78439.90
.

se scad
7198 peci
boere§ti
11405 peci
3000
6000
4000

cu pecete
'
2651.82

18604.88
TOTAL 2349.1071/2 2257.46 4602,801/2 2860.118 7802.76 11708.781j, 55835.2 95219.94 19505.411 2 15381.82
I
tAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 81

Parlila pe judete; cad Oa mai mare avere a tAriidupA boi si vaciera albinaritul, deci
stupii, prisiieile. Erau in tarA nu mai putinde 669.951 stupi, pentru care ge luau dari cite
41/2 parale de slut); Toate celelalte dari erau socotite pe slnjbe ; slujba gorstinii, slujba
vAdrAritului, si se incasa global venitul, lAsand pe boerul zlota§ sa §tie uncle este vie, §1
unde nu este ; unde-s oi si unde nu- s ; iar pentru pArtile de peste Prut, in cele 2 cea-
suri, in tinutul Hotarnicenii, ca si in olatul Grecenilor, sa se incaseze cele 3 dad : cunita,
Om& si usurul iaräsi global.
Persoana dar in vechime, nu venitul lui, era criteriul fiscal al impunefii ; de si a-
cest bir personal era proportional cu starea economica si fizicA a omului, nu era unitar,
( gal si uniform pentru toti.
§ 21. Dar', desfiintate :
a) Pacaritul nu mai figureazA in categoria veniturilor visteriei. El fusese des-
Mutat IN ntru totdeauna de Cost. M. Cehan Racovita Vocja, iar Enachi CogAlniceanu po-
veste§te pe larg cum a fost legat cu testament a 4 patriarhi si -a 4 vladici ai tarii (Let.
III 2 230).
Nu fu nicl o dare, eare sa fi provocat vAicArari mai marl ca rticarital, intru cat §i
cronicarii nu contenesc a povesti pe larg evolujiile acestei dari.
Cel dintai domn , care a scos vacatitul, a lost C. Duca in 7201, imitand in aceasta
pe socrul sAu C. VodA Brancovanul din Muntenia. S'a platit de vaca un zlot si 1 leu
de cal. I. Neculce il nume§te obieetu rau li spnrcat, care tine( pana mai tarziu, caci
orice &p.m care vine in tara ii e drag acest obiceiu si nu-I mai lasa (Let IP, 248). Nec.
Costin mai of icial explica cauzele introducerii vAcaritului, ca : prc da TAtarilor, poruncile
imparatesti, asa ca a introdus aceasta dare munteneascavacaritulelite un zlot de bon,
de vacii ; de gonitori, cede un tult, (15 parale) f i Vac un leu de cal gi iapii (Let IP 40). Va-
caritul a tinut atunci 10 ani, caci acelasi C. Duca VodA, in a doua domnie in 7209 il desllin-
teaza si-I leagA cu mari blastamuri, scriindu-se 4 testamente cu blastam, din care unul
s'a Idsat in visterie iar celelalie trei la cei 3 vlAdici (Let -11, 46).
Ion Neculce afirm.k.cd vacAritul a fost legat de Antiohie VodA Cantemir. kid din
7204, cad nu tinuse de cat 2 erni, luandu-se cate 2 lei de cal si un galbAn de vaca
(Let IP 258) C. Duca Vocla cu a doua domnie, la inceput dezleagA vAcaritul, ia de cal
2 lei, de vaca un galban si mai pune adau§ag ate un tult de vita (15 parale sau 45 ban!),
§i numai dupA aceia il leaga din nou cu blastämul arhiere c (Let IP 271).
Tocmai in 7232 Mihai Voda Racovita desleaga vacaritul, trece peste juraminte,
strica legatura sfintilor 4 patriarhi si scoate rodedritul ate un leu de cal si un z'ot de
vita, de i-a ramas mult blastam in tara, cAci l'au scos si alti domni dupa aceia (Let 111
261 11P 70). Grigore Ghica Voda mareste vd:Aritul, scotindu-I odatA cu vadraritul, cu har-
tii grele, cu deseatina si cu sferturi marl (Let lI'373), de si scazuse vacaritul la 6 po-
troulci de vita (Let 111 72). Cost. Nec. Voda Mavrocordat in 7241 scoate vacAritul toc-
mai odata cu vadrAritul (Let IP 377) Gr. Ghica trod cu a doua lui dorrinie scoate NI-
cAritul in luna lui Fevruarie, !nand de cal un leu, iar de vita un zlot (Let IP 386). Mal
apoi Ion Von Mavrocordat radicA darea vacAritului, land 2 lei 30 bani de vita iarna si de
vitel 90 bani, iar vara 50 de parale de vita (Let HP 185). In 7255- Cir. Ghica VoCa cu
a li eia domnie, de si scurtA de cat( va 11)111, a pus vacaritul vara eatt 90 bani de vita
(Let IIP 186).
lar Enachi Cogalniceanu e sl mai explicit mai afes vacArlturi ate 2 caw 3 pe
an, cA scotea unul la Ghenat, altul la Mai, si la Decembrie, cat se scria pe an Cate 7
lei 45 bani de \ ita (Let IIP 206).
Istoricul vacAritului il face pe scurt loan Canta vorbinc1 de a doua domnie a lui
C. V( dA Racovita (Let IIP. 187). Infiintat vacaritul supt Duca VodA, se leagti de An-
n
www.dacoromanica.ro
82 OH. OHIBANESCU

tlohle VodA Cantemir. M hai Voda RacovitA in a treia domnie il desleagA V a mers de
atunci crescAnd de la 90 bani de vitA pang la 2 lei 30 bani de vita.
C. Voc la Racovita a luat vAcAritul la inceput, apoi l'a legat iarasi cu mare blAstAm.
St asa.gasind cu cale a scris la Tarigrad la biSerica cea mare de a scos un testa-
ment cu iscAlituri a tot soborul, scriind in el cu mare afurisenie ca sA nu mai pate
nimene de acum inainte scoate aceastA slujbA a vAcaritului ; si a§a a pus domnul de
a scris la toate tinuturile de au venit cate 7 mazili §i ruptali la la§i. Si dupa ce s'a
strAns multimea de cu zori, a pus pe Mitropolitul de a slujit sMnta liturghie. orAnduind
pe CogAlniceanul vatav de aprozi de a strAns boerimea, mazilii V negustoriL.. lar cAnd
a fost esitul cu sf. daruri $i cu sfAntul potir, a scos acest testa mf nt Mitropolitul Iacov
cu afurisenia a 4 patriarsi : Alexandria, Anhohiia, Erusalim si Tarigrad, cu toti arhiereii
sf. Sinod, strigAnd norodul la fie§te ce cuvfint, amin" (Let 1112 2301.
Asta era situatia vacaritului in 1763. El nu mai figura intre veniturile OM.
b) Fumarittd pe hogege nu figureazA Wei el in lista veniturifor visteriei. Scos intAi
de Antioh VocIft Cantemir in 7213 (1703), se incasau Cate 2 orti de casA $i grajd in
la§i si cAte un zlot de casa la tara (Let 112 52) Mihai Vodd Racovita in 7216 (1704
a suit fumaritul la 2 ughi de tot hornul de ca-e lucru dada au inteles, pAmanteni multi
§i-au stricat cascioarele, altli rAsipind hornurile de prin cAscioare, A'ci cAte hornuri a-
vea omul in casele lui de tot hornul da cAte 2 ughi" (Let II 2 57).
lar in a doua lui domnie 7213 (1705) acelas domn a rAdicat funflritul la cafe nn
zlot de toatA casa (Let II' 285).
c) Pogon?tritul pe pogoanele de vie iarAsi nu mai figureaza intre veniturile visteriei,
cad se Inlocuise prin darea mai rentabila a vitdraritului ; care a inlocuit pentru pro-
ducatori taxa pe pogon de vie ; larA pentru negustnri taxa pe crAsme, crkm-tritul sau
pivniceritul. PogonAritul s'a scos intAi de !strati Dabija Voda in 7170 (1662) a s_ornit
el intAi acest obicei rAu de pogonul de vie cite un leu sI dee (Let. IP 192). lar C. Duca
Voda in intaia lui domnie il intinde si la popu§oi.
Incepuse poynoint a lua locul meiului; aceasta prin 7201 (1693), supt C. Duca
VodA. lmediat a fost pus la dare, si se lua ate 2 orti de pogon de popusoi (Let II'
40). lar 1, Neculce scrie ca a scornit un obiceiu nou pe lark de a scos de pogonul .

de popusoi §i de parAng ce-1 faceau oamenii cu sapele prin curAturi sa nu moara de


foame el le lua cAte un zlot si de pogonul de.tutun die 4 lei (Let II* 248).
Pogonaritul era socotit Ole 20 bani de pogon ; dar ca sa nu fie douä clari pentru
acelasi articul, Neculai Voda Mavrocordat in a 2-a a lui domnie se hotaraste a ridica
pogonArilul cu testarrent cu blastAm de la Kir Hrisant Patrlarhul de Ierusalim Era
scornit §i acest obiceiu de la o vreme in cohce, 'carele il rAdicase cu 2 ani mai Inainte
cAtre 1713de tot ca sd nu mai fie (Let. II'. 166). Hrisovul e din 7222 Dec. 20 (Acad.
Rom. Mss 1 91. 95).
Cu toate act stea d'n dud in and domnii reinviau pogonAritul alaturea cu vAdrA-
ritul. Asa C. VodA Mavrocordat in 7241 (1733) de toamna a scos vacarit §i vadrArit,
iar de primAvarA logonarit §i cunitA (Let 112 377.
In 7623 Av. 1 Matei Ghica Voclã rSdicA pogonAritul (Acad. Rom. ms. 1, 91, 95).
d) Corntiritul lara§i nu mal figuredzA ca verut. Cel dint6i domn care 11 näscoceVe
este Antiohie VodA Cantemir in 7213 ,V mai scosau §i de tot boul de negot, cora-
ritul c6te un leu" (Let. IP 285). AceastA dare o plAtiau cei ce Mceau negot cu boii ca
venit slujbasilor pietelor din .tArguri : oboare sau targul boilor ca vel cApitani de tArguri
$i mai apoi agiei. Turch laji call singuri erau cumpAratori de boi, fusese opriti de a mai
face acest negot subt Nec. Voda Mavrocordat. ChemAnd pe acesti Laji la Cur.e le-a
cetit fermanul ca trebue pusi la dare de cornarit indatA Lajii au amortit, s'an mahnit
§i au seriph din dinti ; cAutat-au a-§i plati corn6ritu7 de boil de negot.
www.dacoromanica.ro
SAMA V1STERIEI MOLDOVEI DIN 1763 83

Incetand negustorii Laji supt Gr. Ghica a incetat i cordritul.


e) Canidna iarAsi na figureainn samile visteriei. Ea fusese deshintala de Mihai VodA
Racovita in 7212 (1704); i zice cronica camAna si bezmAnul cu cepArie ce au fost
(land crasm..1e din toatA tara, ca pe la targuri au fust scutind boerii cei marl si mid
crasmele ; iarA Mihai Vodd a legat acest obiceiu sa nu mai fie crasind scutelnicA a ni-
manuia pc la targuri, ci sd aibd a da venit tot deplin d )inniei ; lath la lard de la cei
mari pãná la cei mid, i ODA id tArani pe a cui mosie va fi crasmA, aceluia sl dea
venitul. lard de candina cc se laa la doninie a nalba a mai du, rare de atunci ai,a
del neGlin(it Let 1I 61).
Tot C. Duca Voda in a doua lui doninie ca sä producA mai mutt venit ascoceste
vAdrAritul caw 2 bani pe vadrA, dar de o cam data numai la crasmele din lasi (Let. 11 46).
DacA pogonarilul era o dare usoar5,-20 bani de pogon in schimb visteria a so-
cotit sA sporeascA veniturile fi,cu1ui, punand dare pe cr4me. Gr. Gh. Voda in a doua
lui domnie a scuruit aireiumurdul, punand de carciuma dare de 5 tel pc an, si au scos
si carciumArit cale 5 tel de crasmA in toata tare', (Let. II 2, 386).
SA facem acurn o s ,cotealã. Cel ce avea 10 pogoane de vie, plAtea pogodrit 200
banicate 20 bani de Oogon ; dacA mut ii desfacea in crasma lui, plätea acum 600
bani ; deci de gni ori mai scump.
lar vAdraritul schimbl socoteala. Cel ce avea o vie de 10 pogoane plAtea 203 bani
taxa de p )gonarit. D.acA pe acele 10 pogoane proprietarul ar fi fAcut 500 vedre vincel
putin; plAtind 2 bani de vadrA, el platea dare 1003 de bani, dici de 5 ori mai scump 1

Vadraritul era mai scump de cat crasMAritul ; iar acesta mai scump ca pogonaritul !
§ 22. Mucarerul. E a darea inoir i d.mniei, cum zice cronicarul, vorbind de Ion
Vodd Mavrocordat. idara boerii din Mold.wa aflandu-se in Tarigrad, s and cateva
juni acolo, WA' a venit si vremea macarelulai a inoirii domniei AlIojdOvCj. Atunci capi-
chihaelele lul Ion Vodd au zis boerilor : cc sà. facem cd vremea mucarerului a sosit, §i
aici b .ni nu gAsiin. Vizirul chemand pe capichihaele le-a zis pentru mucarel".
Ei s'au apArat arAtaud a cara va rasp (tide jentr i tou e. i chihaeaoa a mtrebat
pe boeri : sunteti multAmiti de acest domn ? Ci au raspuns La sant i ei m toatA t,ra.
Le-a z s : daca-i asa sA-i luati mucarelul. Au rAspuns : pi bine.. Dar barn a vett O.
dati' ? Au rdspuns, aid bani n'avem, dar sA ni se pue o vadea, §1 mergand In tail
pada la vadea se vor trimite. Si asa a primit Viz7rul §i a poruncit sd dea nu Lapis la
mad pentru bani Cu vadea". Puvestea cronicarului are intelesul ei, cAci din aceastA in-
timplare de la Tarigrad a esit ponosul bietilor boeri din partea domnului, (Ad cu dea-
sila boerii au ridicat mucarelul lui Ion VodA, nu tam (Let. III 2 208).
Mucarelul a inceput cu shard in secol. XVI , si a devenit obiceiu in secol, XVIII
La schinibArile d domnie nouA toti marii demnilari ai Portii inzas.iu diferite darurt
din partea noului domn Darul a devenit obiceiu i s'a repe at la fiecate capat de an
mucarer,
Cost. Duca venind cu a doua domnie a inceput a mullAmi pe Turd indeplinindu-le
toate cerinte e i obiceiurile, cu Bucramlacal, Macarelal i Ccaraqalul (L..t. 11 46), Mu-
carerul trec use acum ca dare regulatà intre sferturi, se reglementase cum s'ar zice
si nimene nu mai protesta. Nurnai Gr. Ghica bAtranul, cAtra 7240 scoase un bir noa pc
preuti, bir ce-i zice macureu, ca ajungea pe preutul cat da sdrac 3 galbeni, iar p cei
mai de frude si 8 galbeni i-a ajuns", (Let. 112 373).
Mucarerul in 1763 a produs SLIM de 172957 tel noi, 93 1 bani i pe and toate
celelalte sferturi se soc )teau la samA pe ughi §i potronici, singur natal muca-erul se socotea
in lei noi, ceia ce aratA CA el sa influenta de piala Tarigradalui mai mult ca celelalte

www.dacoromanica.ro
84 OFf. GIHBANESCU

dari. Mucarerul se incasa in sfertul lui lulie, deci vara. De pe ce se incasa mucarelul,
adicA cine-I plAtiau ? §i apoi ce scAderi i cui se ficeau scAderile din mucarer ?
lala tabela mucarelului pe luna lulie 1763 (7271) :
Sucea va 12270.80 lei vechi, Neamtul 8933, Romanul 4114.15, BacAul 7958 90,
Putna 14424 75, (Jecuci 6186.30, Covurlui 6056, Tutova 4120.50, Vaslui 4070. FAlciu
4327.30, LApu§na-Orhei-So.oca 25256.35, CernAutii 7198.70, Flarldu-Dorohoi 7927 65,
CarligAura 2221.30, la§ii lin. t 7727.90, la§ii tArg 12059 20. Total 172967 lei 9311, b mi.
La aceste sume, care reprezintã totalul lintlturilor, se mai adauga ;
300. Codrenii de la Falciu, 2 §ferturi
1110. Olatul Grecenilor . v
1200. CAmpu-lung rusAsc ot Cernauli 2 §ferturi
148. 90 Ungurenii strAini ot Suceava un Vert
7554.105 rAsurile cite 2 parale noua de leu
11332.114 rAsuri ate 3 parale de leu tij la mucarer pentru oarecare m le §i o-
sIbite trebuinle.
2973, satele cu tes(amnt Ia Orhei §1 Soroca pe RAut i CogAlnic pentra
3964 boi, die 90 bani noi de Intr.
172957. 93 lei noi.
Nu putin interes prezintA §i scAderile ce s'au dat §i cui amarne din acest §fert
al mucarelulni.
a). Boiarilor moldoveni, greci §i turci pentru 2232 liude 4464, lei
b). scaderi in lei §i bani la 34 boeri §i 5 jupAnese dupA liste- 1940,
c). rufeturile c1rtii pentru 946 liude a 5 tel 32 bani 4982, 32 ,
d), , pentru 128 liude a 2 lei 281, 72 ,
pentru 18 liude a 2 lei 76 bani 47, 72
f). . p.ntru 120 liude a 1 leu vechiu 132, noi
g). pentru 409 liudt a 5 lei 32 bani 2154, 8
h). ruLtur, pe afarA §i menziluri 946 liude 3926,112
i). targul la§i 3100.
j). obrazelor de pe afarA 1595, 79
Total 22604. 15
Rasurile I§i au izvodul lor aparte.
Din ele s'au plAtit lefile baerilor tlota§i pe la tinuturi cu slujba mucareru'ui §i
anume : 5020 lei la boeri zlota§i pe judete §i pe nume per sonale ; 1893 lei pen ru
slujitorii mai midi ; 1015 lei la dihriti b ieri ; 430 lei la giup inese sArace ; 2080 lei
IO2 bani scAderi f icute Ca pecete gospod. lar peste tot 33043.7 banl.
incasAri : 172957.93 1/2
ScAderi : 33043. 7
SumA curata a mucarerului 139914.85 1 (Surete. ms. III 554-564).
§ 23. Bacramlacul, TUrCil au postal lor cel mare numit al Baeramului, care cadt ia
a noua tuna a anului Arab. Cum anul musulman e mai scurt ca anul lulian, luna Ra-
mazanului nu cade totdeauna in aceia§i,lunA cu a noastra. In anul 1925, Musalmanii au anul
1343 ; Ramazanul va incepe la 26 Martie §1 va line pAna la 25 April, dud incepe Baeramul
cel mare la zi (Mai a lunei i$,1811.
Baeramul tinea 4 zile dupa Ramazan §1 cAdea totieauna in luna Aevat. In
aceste zile de sirbatoare era o datorie pentru popoarele suduse Turcilor sa prezinte
daruri marilor de nnitari ai Po:tii, ca semn cA se Incura alAturea cu 'ei de serbitorile
lor religioase,

www.dacoromanica.ro
SAMA V1STERIEI MOLDOVEI DIN 1763 85

Aceasta este origina baerandacului, adicd a taxei ce se plätia §1 de Ville Ro-


mane§ti pa§alelor de la Tarigrad.
Pentru anul 1763, zlota§ii au prezentat tablie poclonnlui, care s'a strati ;, in lu ie
§i lulie, fiind stertul IndoLt, adica cele 15 judete fiscale -cad Dorohoiul era unit cu
Harlaul, iar Lapu§na era unit cu Ofhelul §i cu Sorocaau dat dublul tut 11139 galbeni
2 §i jumatate potronici, adica 22278 ughl 5 potronici, cela ce socoti. ugul a 2 tel 90
bani noi faceau in lei 61235 §i 22 'p.
Dar dupa cum de la mucarer, adica §fertul inoirei domniei--,nume ce ne amin-
te§te numele primei luni din anul musulman muharenzal--se strangea rasura, din care
se plateau sljba§ii tinuturilor, tot asa cl:t la §fertul indoit al baera nlaicului se strAngea
ritsura pentru plata judecatorilor de tinuturi.
Rasura judecato.ilor era de 2 'Jamie noua la leu, ceia ce fAcea 3 063 tel 32 bani,
C. VodA-Mavrocordit in a doua lui domtfe a infiintat boerii jude Atori pe langa is-
pravuicii ; azeasfa in 7250(1742). Si zice cronica ca le-a facut nafaca, leafd cite 50 tel
pe lung, §i le-a ale3 rAsura sa ia pe jumatate mai mull ca sot ile lor (Let. lir 417).
Din cei 64328 lei, sfertul indoit al baeramlacului, Voda n'a fAcut scadeti de cat
pentru 687 lei, din care 500 17i avae1u1 vel visternicului, 100 lei osteneala diaaul care
a strans sfertul indoit. Apoi huzii (10) lui divan efendi §1 surugii si timira$ii po§telor.
(Surete ms. III 581).
§ 24. Menzi1u1 pe turce§te insamna s.atie de po§tA. Menzil insamna logis, dtape
poste, relai de chevaux ; iar menz Igiu era maitre de poste. Si Grecii §i Sirbii au cu-
yantul mezil ; pe sarbeste inseamna poste a 0i/rya/ : iar la greci PAEL insea nna ebtaf fate
Deci in Balcani serviclul po.st 11 l'ait orgaaizat Turcii, ra un pas de progr,. s f Iti cu
lachi2ii qi caii (le olac 1).
Seco!. al XV-XVIII au cunoscut la noi serviciul postal cu caii de olac ; de aceea
a si ram ts vorba M11 mana ca de War", cAci cel putin 10 generatiuni au vAzut cu ochii
acest serviciu, facut de oamenli stApaniri , mai apoi cilara§ii d- TarigrAd, cari pie au
in goana cailor de la la§i spre TArigrad, avand dreptul de a lua orice c I de la ori §i
cine, pentru olacul lui, urmand ca mi apai sa fie despagubit de. domnie.
Pentru intamdinafea cheItuelilor serviciului de menziluri, s'a asvarlit a ;udra tArii un
§fert §1 jumatate, care se incasa iarna in Decembrie.
Pe amt.! 1763 samile ne trata ca s'a incasat pentru meazil suma de 13012 galbeni,
§i 4 potronicl, iara in lei noi (ate 36 parale socotit fata cu Jeul vechiu) 41336 lei.
Scaderi din acest Vert at menzilului s'au facut pentru suma de 5274 lei, din care
4312 lei pentru 2303 Iiuli al marilor boeri (1585 liudi ai boerilor roman1, 237 liudi ai
boerllor greci, 460 liudi ai giupaneselor, 24 liude ai boerilor Turd) §i 662 lei s 'azuti cu
pecete gospod.
§ 25. Desetina. Supt numele de desetina se intelege actualo, ce se
lua de pe produsele, muncii taranuluit Nu e carte domneasca, car.: sa nu cup indA ex-
presia : csA aibA a luare dea ze ccea din toate veniturile. Oficialitatea in a deprinsa cu
terminologia slava a introdas in practica cancelariei denumirea slava a zeciueli : mcgaz=
ace, de unde mcwrima=zeciuialii.
Zece a fist luat ca unitate-de masurA in orice raport eono iiic, ca un semn nu-
meric al unor stall n ai inraite fata cu cele vech1. Pe and Romanii traiau Inca in Ungaria,
supt tegimul legilor maghiare, un:tatea de masurat raportul economic intre stApanul mo-
§iei §i taranul locuibr pe acea mo§ie, era cincizcci, nu ace. De aceia toate diplomele

1). Utak ipsea nna estaffette, courr.er, messager a cheval ; serb utak, courrier, gr.
0()Acott5, cursor, postilion, courrier ; albanezii utak. pidton.

www.dacoromanica.ro
86 GH. GHIBANESCU

regale Ungure§ti cuprind expresia gainquag6ima. Cand raporturile s'au inrait de 5 ori
s'a introdus zeciniala=deseatina.
In 1355 Reg .le Ludovic al Ung rriei intAre§te lui Ga'ula (lul us) fiul tut Dr-ago§
mo§iile G ulestii §i Nire§ul cu acelea§i privilegii care le-a avut tatal sau Drago§ §ifratii
sAi Inca din 134) ita tatnen ut praedictus Dragus et pa er ac fratres sui antedicti eo-
rumgue successores censos Milos semper dare".
Care erau ace'e censos debitos r-Ne lamure§te diploma din 1330 Mart 20, and zice:
dedirnas, donavithus et contulimus praefato Drag )s, et per eurn Gyulae, et Lad fill%
suis...proventib is nostris panyuagesimalibus collect's, debitis et aliis utlitatibus univer-
sis" (I. Milthlyi de Ap§a, Dip!ome Maramure§ene 1900. Sziget, pg. 34, 38).
Zece a fist luat ca baza de socotit aslamul sau dobanda. Se zicea ina'nte a lua din
zece unsprezece" sau a lua din zece doisprezeace".
Deseatina deci este un derivativ fiscal din quinquagesima ; §i cand a inceput a se
lua de a zecea din toate veniturile, s'a luat de a zecea §1 din bani, ori unul la zece,,
(unsprezece), ori doi la zece (doisprezece).
Intru inceput domnia lua in naturA zeciuiala, dijma lui, ca orice alt proprie'ar par-
ticular. Tara fiind de fapt mo§ia domnului, el ti incasa veniturile in natura. Sistemul
mai obi§nuit era a vinde la mezat (Cochii ve chi) veniturile tárui, afard de cele din yam&
care le depozita in camard, ca §i sarea., §1 alte lucruri.
Desetinase vede s'a luat la inceput numai pe mascuri, termenul oficial consacral
in lin_ §1 in Moldova, mascur (1. masculus=cochon male chatré) batand pe dubletul sAll
yore (I. porcus). PanA la 1701 desetina se lua numai pe pure!, adicd din zece porci
unul sau e,.hivalentul lor in bani. Venind in scaun C. Duza Voda cu a doua lui domnie
atA cu asupririle grele, ce indura tara de la Turci, Voda Duca a fost silit sa facã o
mare primenire in tot sistemul fiscal, fortand sporirea veniturilor prin vinderea mai scumpa
a tuturor darilor : mucarerul, bairamlacul, cearasAul, vAcAritul, gor§tina de of §1 chiar
deselina, la carezice Cronica : au mai adaos pre banii desetinei ceara i mierta, ose-
bit de banii desetinei (LI. pe mascuri); ce era mai mare ciuda ce'or ce aveau numai
mascuri, ea n'aveau de unde da cearà §i miere" (Let IP 46).
Mihai VodA Racovita in a doua lui domnie iarasi ingreuie sistemul desetinei. in
1708 tulle. De unde panA atunci desetina se plAtia numai de tarani, acum a aruncafo
§i asu.pra Episcopilor §i a mAnistirilor, sA plAteascA desetina tarane§te. VAzand CA tara
murmuri, iar inaltul cler protesteazA, el a legat cu blastnn testamentul desAtinei, cA nu
va fi de cat pentru un an ; cand colo VodA nu s'a tinut de cuvant §i iara§i a napAstuit
mAnAstirile §i Episcopatele (Let. 112 56).
loan Neculce e §i mai explicit : ,,FAcut-a §i alt obiceiu nou, care nu mai fusese in
tra asupra boerimei §1 mazilimel §i a mAnastirilor stangere, de au dat desetina de stupi
§i mascuri cdte doi potronici çartine§te" (Let IP 289).
Gr. Ghica, Voda ingreue strangerea ddriletr, ingrAmAdindu-le inteun an pe toate
toate le ingrAnthdise la un loc, i scoase vAcarit §1- hartii, vadrArit, dcseatina §1 ëferturi
mania (Let IP 373). Hrisovul desetinei e din 7236 lulie 30 (Ac. Rom. rpss. 1. 91. 95)
tar C. VodA Mavrocordat in 1733 a stricat obiceiul i legatura, ce -Meuse Grigore
Voda Ghica, de dau boerii §1 mAnästirile de zece stupi un leu ; iar acum Maul de dau
tarane§te de zece stupi 22 potronici" (Let 112 377) 22 potronici valorau 220 bani, adicA
I leu §i 100 bani ; aproape deci indo t se plAtiau stupii tarane§te !
N. Mustea este §1 mai explicit. El zice vorbind de mAsura lui VodA Raco vita, a-
ceste : Scos'au desetina 'de stupi sA dea §1 boerii marl §1 mici §i mAnAstirile §1 Epis-
copii ca §1 lAranii, care obiceiu nici o data n'a lost, Cu urat a cazut acest lucru tuturor
boerilor fAcandu-se obiceiu nou, §1 peste voia tuturor pamantenilor, ca toata agonisita

www.dacoromanica.ro
SA MA VISTERIEf MOLDOVEI DIN 063 87

acestui pamant, stupii sunt, §i cu acestea f§i plMesc boerii §1 mAnAstirile birurile §i-§i
tin casele; dar cu desetina ce a scos Mihai VodA multe case de boeri §i manAstiri au
sdracita (Let 1112 37)
Alex. Amiras ne spune cA Nec. VodA Mavrocordat venind a cloua oarA in scaun
a fAcut testament §i a legat cu bla.stätn sd nu mai iasa pe boeri i pe mánAstiri de=
seatina fArAneasca, ce numai din gece ,un lee (Let I 12 120).
Acesta era regimul legal supt care stA sama vister'el in ceia ce prive§te desatina.
In gamut lui Gr. I. Calimah VodA vedem cA desetina pe 7 luni a produs 40603 gal-
bcni §i jumAtate sau 74439 lei 90 bani. Sama face o thosebire in aceastA suma, care
se compune :
a) desetina pg.mascuri 38670 gallaeni
b) desetina pe m'ere 1933V . cAte 10 bani la galbAn banii mierii ; de aici
total 406031., a e§it vorba a dat bani pe mi ere", CA
adia dupa ce platiai desetina, mai ,dAdeai din greu §1 bani pe miere, la un galban zece
bani Vorba pastreaza senzul pro estului la acest plus de dare, adica Mak, sail.
Scaderile la desatina sAnt foarte numeroase §1 mari, proportional vorbind. Regimul
aspru a lui Mihai Voda Racovita se desfiintase de. mult. Privilegiile erau in toiul tor mai
ales la stupi. Marilor boeri li se scad la desetinA nu mai putin- de 63060 pce (stupi);
apoi li se mai scad 1050 peci, calAra§ilor de Tarigrad, 200 peci -§augAilor de la Ocna
§i 50 peci strainilor orandulti, 24 mari boeri scut7au ate 1000 stupi ; 11 boeri cAte 500
peci, 14 boeri ate 400 ; 28 boeri cAte 300 peci ; §i a§a 'Ana la 50 stupi.
Apoi cu pecete gospod se mai scad 17500 stupi la o samA de boeri §i mAnAstiri,
din cari numai in la§i se scad ace§tia : Sf. Spiridon 50i), man. Golia (400), biserica
cjespre Doamna (400), cAlugAritelor de la Socola (250), Lochman gerah (100), BArnova
(1001, Galata (70), 1 reisfetitele (300), unui obraz scapatat §tiut de gospod (200), Sf. Ion
(200). Cetatue (200), Aron Vocld (200),, Frumoasa (100) etc.
FacAnd proportie la incasAri (74439 lei) §1 scAderi (18604), reiese ca domniia a-
corda cele mai ,multe scaderi la desAtinA, cam 25)/0. Taxa- pe stup era de 41/, parale,
sau mai exact 13 bani Vs; pe stup. Socotind lotalitatea veniturilor din desetind-74439
lei, ar ree§i Ca in 1763 erau in Moldova nu mai putin cle 670030 stupi, din cari s'au
scAzut la dare 80000 stupi, ramAnAnd imppi 590000 stupi.
§ 26. Tiddraritia. Alta slujbd de a fiscului, care aducea venitur; in sAmile visteriei
e acea a vddrAritului pe vin i crame. Vorbitid d: darea desfiintatA a pogonaritului
am ardtat cd inlocuirea taxei pe pocron in acea pe vadrA, insamnd un pas spre frgre-
uierea traiu!ui, caci s'a sch'mbat taxa de fabricafiune pe acea de consuma(iune.
.Slujba vAdraritului se dadea in vAnzare, cad era mai economicoasa pentru fisc.
Se fixa o taxa pe vadrA-8 bani vechi ; se socotia aproximativ productiunea viilor § s'a
realizat din vAnzare pentru 5 luni 1Q6250 lei, din Care 85000 vAnzarea din toatA tam
cAte 8 bani vechi pe vadrA §i 21250 lei adaofagul rale 2 bani vechi de vadra la aceastd
sumA. Dar la aceastA sumA se mai adauga 2250 lei noi vama Cazacliilor, ce s'a luat la
camara gospod.
VadrAritul e scornit de C. Duca vodA in 1701. i zice dronica; a Mai scornit pe
vii cale 2 bani pe vadrd, cine pe Cate bull a avut, insa numai aici in tara, in la§i la
negustori ; iara boerii n'au dzt" (Let. 112 4.6).
Antioh VodA Cantemir continua taxa pe vAdrArit facAnd obiceiu in tail care n'a
mai fost, cAte 2 haul de vadra de yin, vadrdrit, insA dau numai t=ranii, iar boerii cei
cu boerii, §i alti boeri mazili, de la aga in sus n'au dat vadrarit" (Let. 112 285)."
Mihai VodA Racovita spore§te taxa pe vadra la 4 bani : InteaceastA toamnä s'a
izvodit §i vAdraritul pe vin in toata tam, unde sunt vii, de au dat toll cAte 2 bani de

www.dacoromanica.ro
88 01-1. GHIBANESCO

vadra, care acest obiceiu a .pt rees de atunci ca un pojar viilor ; mai apoi Milai VodA
l'a adaos Ara la 4 bani de vadra, 2 bani cela ce vinde §i 2 bani cela ce cuinpAra ;
iarA carele nu v'nde platete singur acei 4 bard de Wel vadrait (Let. 112 52).
Vadraritul s'a luptat multi an; cu pogonArlul §i cu cra§mAritul. Boerii ccreau pri-
vilegiu sA plateascA taxa vinului pe pogon §1 cra§ma, nu pe vadrA, fiindca era o mare
deosebire de soma §i sant multe call domne§ti de scutiri in aceasA privinta.
Tot Mihai RacovIta este acela care ingreue taxele vinu.ui, a mai adaos §i pogo-
naritul de vii inteaceasta vara (7216). de al dat bietii oameni cei cu viiL ate un galben
de pogon ; iarA cand s'au trezit la vremea culesului le-a e§it §i viidrarital eate 4 hani
de vadril peste pogonArit. (Let. 1'2 57).
in 1763 vAdrAritul era de 10 &Lai pe vadri-I, ceia ce venia 12 vedre penti u 1 leu ;
din ace§tia 8 bani este taxa, iar 2 bani ad 1o§agal.
Saddrile d. vadrArif sunt iara§i edificatoase.
Marilor boeri 11 s scad 16350 vedre dela vAdrArit ate 10 bani de vadrA.
GiupAneselor li se scad 9200 vedre ; deci un total de 25500 vedre, cari cafe 10
b ni vechi pe vadra, fac 2342 lei 10 bani. lar cu pecete gospod se ma scad 11030 lei 29
bani, ceia ce mai reprezinta un total de circa 130000 vedre. Se scAdeau dar de la taxA,
1500,0 vedre dintr'un total de 1300000 vedrevprodugia total& a ilrii.
Ca boerii oteupari sa plateascA 10 bani pe vadrd fiscUlui, in samnA ca ei trebuia sA
ia cel pulin indoitul twtei de pe tird pentru s!oate toate cheltuelile cu slujitorii naimiti
pentru aceasta.
§ 27. Adcloagalajatorin(a. In sistetnul vechiu samile nu se puteau incheia cu decite
cu lijsuri. In caz and cheltuelile nu se inbracau cu incasarile facute, se asvarlia a-
supra tart! un adaopg, sau chiar o ajatoriqii, care devenise apoi perman,ntA ; ba se
inmultesc, in ajutorinte de varA §i de larnA.
Pentru vama lui Gr. CaPmachi toate ac-stea sunt inglobate in §ferturile mafi i
indoite.
In 1701 C. Duca Vocla avand nevoie de a scoate venituril vacaritului dupa table
introduce un aduopg de un tult de fiecare. vita, pe langa galbAnul, ce se plAtia de
vacA (Let. 112 271). Tultul era jumAtate de zlot, care avea numai 30 parale, pe and leul
avea 90 parale, deci valora 15 parale sau 45 bani (Episc. Melhisedec, Cronica HuOtor 83).
C. Von MavriTtordat and tarii noi a§ezaminte, desfiinteaza in 1742 adelogagul
(Let. 1112 184). Grigore Ghica VodA dupd ce a venit in scaun a §i scos cunita ate
50 parale pe vitA, cu adclomg §1 cu bani vechi §i cu rAsura slujba§ilor, de suia la 60
para'e vita. (Let. 1112 252). le§ise bani noi §i lei noi, care aveau o valoare mai mica ca
leii vechi, a§a Ca cronica intelege cA adtioppa in bani vechi insemna un plus de bani
noi. Leul nou valora nurnai 36 parale vechi, salt 108 bani In loc de 120 bani. Cele 60 parale
ve,hi de vita, fAceau 1 leu §i jumatate in bani vechi. sau 18G bani ; p.; and in bani
noi veniau 66 parale sau 198 bani.
Dar nevoile tarii crescAnd Ion VodA Teodor Calimachi a voit sd repunA vacaritul.
Enache CogAlniceanu povest §te pe larg lupta intre boerii de divan sa nu deslege vA-
caritul §i atunci rAmAnAnd ci in de ei §i vorbind rr ulte ceasuri au gasit cu cale sA
scoata o nou5 slujbA pe casa de ti ei mani, de 11 lei, de 5 §1 jumAtate lei §i de 3 lei
insA pe ogeacuri, §i sA se nuireaSca ajutorincii, §i sA iasA odata pe an §i sa ajate cu
totil, sA nu fie scutit nimeni... §i a§a s'a s-os a ceasta nouA slujbA a ajutorintii ca sA
ajute eu totii.,. care slujba a e§it mai bine ca vLcAritul, cAd cuprinde douA mani a va-
aritului, cA o scotea o data iarna §i apoi §1 vara. (Let. 1112, 243).
loan Canta atestA aceastA dare, and scrie §i Inca din domnia tAtAlui sau (a lui
Ion Teodor Vocla) se facuse o dajde nouir cu nume de ajutorintA, dar mai u§oarA"
(Let. 1112 191).

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDAVEI DIN 1763 89

§ 28. Gorftina. Si gorstina se dase in vAnzare in 1763. Boerul cumparator a fost


M. titul Comis (Dracaki). De altfel gorstina totdeauna s'a dat in vAnzare, cAci era
greu de facut controlul oilor in infinitele turme, ce pasteau pe muntii si dealurile tArii
ce cuprindeau imasuri bogate in poenile lor, sou pe vArfurile lor plesuve, Gorstina ni este
cunoscuta in amAnunte din sama oilor a lui Patru VodA chiopul din 1592 Mai (Hur-
muzachi XI, 222 ; Surete XV (Vasluiul 60). In 1591 s'au gAsit in Moldova 95520 oi,
din care 65670 oi gasite, §1 29850 oi luate in plus. Venitul rezultat din vAnzare a fost
socotit ccite 38 aspri una cu alta la frumoasa sumA de 4070199 aspri, sau socotindu-se
a 200 aspri leul, iese ,20.355 lei l
In 1763 gorstina a produs in 7 luni 60000 lei, si cu adAosagul 36085 lei, fac un
total de 96085 lei. Taxa in 1763 era 5 parale de oae sau ,25 aspri, nu 35 sau 45 cum
fusese in 1591 ; deci taxa pe oi s'a scAzut ; in schimb s'a inmultit numArul Oilor. De unde
in 1591 erau 95570 oi, in 1763 erau cel pu(in 500000 oi.
Gorstina oilor n'a suferit multe schimbAri. Era prea puternica traditia si vechimea
Mill ; era prea statornica cresterea an cu an, pentru a se face sArituri ca la alte ar-
ticule impozabile. Ion VodA Mavrocordat aduce in 1743 o schimbare, sporind gorstina
cAte 11 parale de oae (Let III! 185). Gr. Ghica VodA prin sama a redus gorstina la 5
parale de oae, ca in a doua a sa domnie s'o scoboare la 10 bani de oae. (Let 1112 192).
Hrisovul gorstinei e din 7240 (Ac. Rom. mss. 91 95), cAnd se aseazA a se da pentru 10
oi un lett nu ca mai inainte cAnd se cid 2 1 i pentru 15 oi, adicA s'a socotit sA se la
ate 4 parale de oae in loc de 5 parale si un ban de oae.
Ce sA insemne cuvAntul gorftinti ? Cihac fl derivA de la sl. rocm, hospes, oa-
spete ; se zice ca gor§tinagostinaeste un impbt, une taxe, que les marchands et
bergers étrangers payaient autrefois pendant ieur séjour temporaire dans le pays, soit
pour leur personne soit pour leurs troupeaux". lar Melhisedec (Cr. Husilor 76) zice cA
ncuvAntul gorftinis este format din ropA munte, locul unde cu deosebire erau pAsunile
oilor si ale porcilor ; aceasta ne da a intelege cA aceastd dabila la Inceput se lua pen-
tru pAsunatul oilor si a masc..rilor prin muntii domnesti, iar in urmA a devenit comunA
pentru toate localitAtile si pentru toate vitele acestea, oriunde ar fi avut pAsunea lor".
Ar trebui outat origina gorstinei ori in munfii Ardealului si ai Maramuresului ori
in munfii Pindului, Rodopului, Balcanilor si ai Sure planine din Serbla, pe unde lumea
slavonA t§i intinsese influentele Inca din suta IX-a. In loc sa ne zicA zica oerit, pentru
Ca dintru inceput numai pe oi s'a luat slujba gorstinei, s'a zis gorftintl, dupa locul unde
pasteau oile ; dupa cum s'a z's otoqtind la darea de bezmAn nu dupa natura lucrului
via sau casa impusA la bezmAn, ci cA aceastA dare se mostenia de la ote(=tatA, pater,
cu un patrimoniu, fiul urmAnd a plAti ota$ina otefului (a tatei).
Dar si a doua ipotezA cA in gorftintirecte goftinii, trebue sa vedem radicalul
gost roCTK, hospes, trecAtoriul CU oile sale. Ar fi in acest al doilea caz, cel mai vechiu
rasunet al vechilor stAri de lucruri, cAnd ciobanii romAni o p!ecau cu turmele lor din
crieril muntilor Ardealului in sesurile Dobrogiei ; apol de acolo treceau Balcanii si Ro-
dopii pans in Pindli deandoaseleplatindu-si pAscutul oifor lor la stApAnii, la dom-
nii locului, pe unde treceau.
Gorstina s'a luat dintru inceput pe oi f i pe mascuri, dar nu totdeauna au fost u-
nite in executia lor ; Darea pe porci (mascuri) s'a zis mai apoi pe svini. Ce e drept si
cronicarii ca si unele documente ne vorbesc si de mascuri §i de oi ; in deobste insA
gorstina era darea pe oi.
Nu pup interes prezinta scaderile Mute la aceasta, dare.
Boerii mari si jupAnesele (261+90) primesc scAderi de 8325 lei, ceia ce ar re-
12

www.dacoromanica.ro
91) DH. GHIBANESCU

prezenta nu mai putin 66000 de oi (8325 tel )< 40 parale=333000 : 5=66600 oi). lar
cu pecete gospod se scad Inca de 6275 lei, ceia ce ar fi in medie 50200 oi.
Cum InsA scaderile din gorstina nu erau egale, moivArile acestor scaderi ne dez-
value laturi necunoscute a vietii oeritului nostru,
Manastirilor fi se .rAclica aceste sume : Schitul Horecea ot Cernauti 11
tel pentru 90 de oi ; biserica Sf. Necului din Scheii Brasovului 29 tel 40 bani pentru
400. oi, Schitul Rardul ot CAmpulung 6 lei Pentru 50 oi ; manästirea Dragomirna 13
lei, man. Precista ot Roman 68 lei, St Spiridon din Iasi 103 lei pentru 500 oi ; man.
Aron Vocla 41 tel pentru 2C0 oi ; schitul lucsanii 13 tel pentru 100 oi, cdte 5 parale
vechi de oae ; schitului Hadambul 13 tel pentru 100 oi ; Sf. Nicolae din Botosani 10
lei, man. Dobrovatul 27 lei, schitul cel mare din tara lesasca 27 lei pentru 200 oi ; man.
Grajdenii ot Tutova 13 tel pentru 100 oi, man. Golia din Iasi 27 tel pentru 200 oi ;
man. Socola 14 lei; man. Dobrovatul 13 tel pentru 100 oi; man. Garcenii ot Neamt 27
lei pentru 200 oi, man. Sf. Neculai ot Botosani 41 lei, biserica Gospojda (doamnei) din
Iasi 55 lei. Episcopia Husilor 10 tel bez 20 lei pufi la i:vod ; man. Sf. Sava 13 tel
pentru 100 oi.
Aceasta aratà cA oile formau unul din veniturile generale si deobste ale caluga-
rilor ca foarte multe de aceste schituriazi disparute isi tineau ceata calugarasilor
cu oitele lor I _-

Dar scaderile gorstnei ne mai arata intinsele legaturi economice cu toata tara Ro-
mAneasca. Asa VodA Calimah a tinut sa usureze pascutul oilor in muntii Moldovs.i la
urmatoarele cete de mocani .

Ctimpulungul ot Suceava i se pAdica 742 lei, cafe o para c12 oa lifsdndu-i _sd
pldteased cdte 4 parale vechi de oae ; oamenilor de la Vrancea ot Putna 250 tel ; ma-
canilor din Soveja i 1?dcoasa Ii se face mila de 190 lei invechiturd pe banii addop-
gului e 39000 oi" ; uuui om strain venit acum din raia de, la Ciuhurlui Grigore Co-
tet-10 lei ; mocanilor din Cafin 250 lei; oamenii din Prelipea ot Dorohoi, care esind
acum din raiaoa turceascA i-au ertat, adAosagul pe 390 oi,-19 lei 60 bani ; mocanii din
Bellça 100 lei, §ese liuzi Ungureni ot Poiana Solcdi Suceava, care fiind veniti acum de
curAnd ca sA se aseze au fAcut gospod -mild si le-a ertat 15 lei ; calarasii de Tarigrad
cu vatajil br, calarasii de Galati cu zapciul lor, si Odobai.a de lipcaui 144 tel pentru
1500 lei ; diecii de divan 40 lei ;mocanii birnici din Putna 60 lei, ca addoqag, car
mocani venind acum dtr Ora iunzeineascli au avut tocmald cu dmlui ca:narasul Nicolae
de au dat ate 10 bani de oae, iar acum vor da cAte 6 parafe vechi de oae, dupa cum
dau §i alfi mocani de tail", locuitorii din olatul Grecenilor din addosag 275 tel va-
mesului de Britco 90 lei dupd hrisov ; saugailor de ocnd 385 lei, ate 21/2parale de oae
pentru 5600 oi, bez 2 parale vechi ce au dat. Ctbnpulung rusasc d n adaosag 165 lei,
bez 330 tel ce au dat dupd hrisov ; o sama_ de lacuitori ce au v,n t anul trecut din
tam Munteneascd, adAu§agul gor§tinei cAte 172 para de oae-330 lei bez Cate 6 parale
vechi .de oae ce au dat. latA date sigure §1 pline de invAtAminte pentru legAturile noas-
tre ciobanesti in trecut 1 Ocolului Botosanik,r i s'a luat gorstina de cAtra maria sa
Doamna 1980 lei.
lar mila gospod la gorsrna era fail margini : Asa, de pilda, doctor Dracaki ia dar
de la gospod pentru 1600 oi, 220 lei iar la addopg partea pentru aeste 1600 oi se
;Mica la 100 lei.
§ 29.. Alcimul, qurul i eun4a. Sama ne mai spune. (Condica fila 155 ; Surete ms.
Ill, 613) cA s'a incarcat si cu alte venituri :
6000 lei slujba usurului
400G tel slujba alAmului

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 9.1

3000 lei slujba cunitel.


Total 13.000 lei
Toate aceste slujbe se dau in van7ar-, cum de altf el se vindeau totdeauna aceste
slujbe din partile Bugeaculul TAtarAsc.
.Ne mai da sanza §tire ca s'au strans 2651 tel 82 bani pentru gisdecatorie, din.
cari 1304 1. i, 52 bani s'au strans din efertul de la Septembrie panA la Decembrie 1763,
§i 1347 lei, 30 bani, s'au strans d n efertul indoit a lui Decembrie, socotit un efert din
ace§tia, dar luandu-se de gospod §i de v.!1 postelnic § che:tuindu-se pentru visterie s'au
dat venit visteriei.
In total dar aceste 5 condee se radica la 15381 lei 82 bani; §i toate aceste au
nevoe de lamuriri istorice.
a) Cuni(a. La vechii slavi Cunita era plata in argint ce se da la nunta proprie-
tarului mosiei din partea fetei, care se mArita in alt sat. Era dar un tel de prel de rAs-
cumparare a bratelor, ce le pierclea proprietarul rno§iei prin maritatul unel fete in sat
strain. Aceasta se chiema Kunica, de la Kuna, jder §i chhor, mustela martis, martre,
fouine, Marder. In sud la Serbi s'a luat. a se da §i nume de familie la fetele sau bar-
batii, cari s'au cAsatorit in alte sate, si au plAtit Kuna, adicA Nana de jder sau de dihor
transformatA apoi in bani, in argint sau in czar (zloci), a§a ca'a inceput se a zice atAt
la barbati cat §1 la femei Kuna sau Zlatco (serb Zlatca, nomon feminaa, Frauenname ;
§i Ztalco, riomen viri, Mannsnname). La Ruteni Katlic insamna tot nevastuicA, iar de-
minutivul irviiiiikm arata plata ce se f ace stApanului la cdsatoria unui servitor de pe mo-
§ie._ In rusa mrud, din larniiika, insamnA acela§ lucru.
Nici o legAtura intre aceste obiceiuri vechi ale Slavilor §i darea pe cai (ironk), care
s'a pus in pile romanesti, spre a se spori veniturile larii.
Calul n'a fost nici in trecut nici astAzi socopt ca animal d-... mund al taranului.
Taranul roman §i-a ltgat viata sa de muncitor sArac lipit pamantului de boii lui. Boul
a intrat in sufletil §i in vorba taranului. Tot un bou §1 o belea, se zice de gospodarii,
cari unul trage ccala §1 altul haisa ; Nu 's boi'; acasA, se zice de omul nAcAjit §1 supd-
rat, cad fAra boul din ocol, ce se face bietul satean 1
Calul a fost articul de lux. In Munt..nia domnia lua ca gloaba pentru mice act
oficial, hrisov, ispisoc, in urma unei judecAti, un cal. De aceia s'a zis calului, gloalnr ;
§i se manA, hi ! gloabti I
Apoi calul s'a intrebuintat ca olac in ducerea, grabnicA a §tafetelor la Tarigrad. Cal
de olac, il mana ca de olac, sunt vorbe legate de cai. Calul nefiind la casa dricArui
Wean, nu se putea impune, caci n'avea ce sa se incaseze.
In schimb in nordul Moldovei, in preajma cetatilor si ora§elor comerciale, ca Li»
ovul, Cumenqa Podoliei, §i Kicvul, iar in ArdealBramul, s'au desvoltat crescAtoril
de iepe moldovenesti, zise pe rutene§te Cradle (r. It011111A4), cari au dat nume satelor
de Cobale, §i au desvoltat apoi targul Dorohoiului, ca ()las de vama in exportul cailor
si epelor -; aceasta inca din suta X1V-a.
ii
Intru inceput caii se puneau la aceia§i taxa cu vacile ; a§a ca vAcAritul a cuprins
darea §i pe cai §i pe vaci. Tot C. Duca este domnul, care a nAscocit darea aceasta,
vticantul, (1691) careia cronicarul ii zice ca-i lepra, fistula In ptintece, §1 a pus de cal
un len, iar de vaca un riot. Leul valora 40 de parale sau 120 bani (sau 200 aspri),
iar zlotul Inca da pe atunci valora 30 paralc, adicd 9,.1 bani (150 aspri) Let 11 248.
Antioh VodA Cantemir leaga cu blastAm vacAritul Mat de pe cai cat §i de pa vaqi,
dar C. Duca Vocid in a dbua lui dotnnie il repune §i mai oneros pentru tarA, caci punq
de cal doi 'lei, iar de vaca un galban; aceasta in 1700. (Let 1(2 271). In 1703 galba-
nul umbla un leu §i jumAtate, adicA avea 60 parale, sau 10 de bani sau 300 aspri.

www.dacoromanica.ro
92 al. GHIBANESCU

Dar s'a revenit tot la sistema veche, cAd supt Mihai VodA RacovilA iar se p1A-
te§te un leu de cal f i un slot de Lou gi de vacii (Let. Ill! 70)
In 1736 supt Gr. Ghica VoclA s'a scos vacaritul un leu de cal gi un slot de vaca
(Let. 112 386), dupA ce incercase a-1 scadea la 6 potronici de vitA sau cal adicA la 20
parale sau 60 de bani (Let, 1112 72).
Supt Costantin §i Ion Vocla Mavrocordat se pare ca vAcAritul nu mai cuprindea
§i caii, cum reiese din spusele cronicarilor timpului, cAci vorbind de vacarit spune ca
a radicat la 90 bani de vijel §1 2 lei treizeci de bani de vitA iarna, Let. IW 185, si
chiar 'Ana la 7 lei 45 bani pe vitA pe an (Let. 1112 206).
In 1763, dala sAmif visteriei, Cunija era o dare relativ mica si venitul ce rezultA
din ea, abia se radica la 3000 lel. Ea privea iepele Tatarilor din cele 2 ceasuri latul §i
32 ceauri lungul, cum s'a hotArat de Halil pasa in 1730.
§ 30. Cele 2 ceasuri. Supt acest nume se injelege porliunea de pAmant desprins
din trupul Moldovei dinspre Bugeacul tatarAse pentru a se curma motivele de ceartA si
de judecaji ale Pa§ei de Bender, sau Hanul de CAusani, sau Divan Effendi la la§i pen-
ru incAlcare de pant "nt. Vazand cA nu e chip de impAcare pe cale pasnicA, Sultanul
a dat mandat lui Grigore Ghica VodA sA plece la batae §i sa supuna, cu forll pe Ta-
tarii din Bugeak la d3tes de hac, de cuni(a ; de altim §1 de ugur pentru pAscutul iepe-
or lor la ca§le.
In 7237 (1729), Hanul de Cram vazand izbanda sa si a lui Gr. VodeGhica asu-
pra Tatarikw cAci Tatarilor le-a venit Hanul de hack (Let. 1112 165) i-a silit sA p1A-
eascA paguba jarii Moldovei, si au platit-o pad la un capAt de ajA, cu bani pe§in, nu
cu bucate.
Mai mult incA ; atat Tatarii Nohai cat §i Benderlii, rAsluise de vre-o 30 de ani o
bucata de loc/ din hotarul Moldovei despre Bugeac, WA sa poatA vre-un donin sa des-
bata acest loc. Gr. Ghica Voda scoase hati§erif de la Sultan §i' a desbatut local, l'a
alipit la hotarul Moldovei; iar ca semne de -hotar au pus semnele cum le-a hotarat
Haiti Pap. i cu ajutorul Hanului de Crim i-a mutat pe Tatari clandu-le loc de sedere
mai gios, de uncle intrase ei, mai gios cale de doao ceasuri in curmesig gi de 32 cea-
sari in lung. $i cu sapisul ce avea de la Tatari km ddjelii de la angii de pe case,
de pe bucate gi de pe fan* in too anii" (Let. III' 166).
Zapisul dat de Tatarii Nohai lui Grigorie Voda Ghica poartA data de 1728 Mart 15
(Musulman 1190 aaban 15. (Let III 2, 171).
Actele acestei aranjAri intre Tatari si Domnul Moldovei le da in tradUcere Alex.
Amiras biv vel sulger, in cronica sa greceasca din 1729. In aceste hogeturi se cuprind
rostul celor 3 dari din samile visteriei pe 1763.
latA principalele disposijiuni ale zapisului Tatarilor din 8 Sept. 7238 (1729):
1. Pentru pa§unarea bucatelor ni s'a orinduit din pAmintul Moldovei 32 ceasuri
de-a lungul §1 2 ceasuri de-a curmezisul, care loc dintru inceput a fost Moldovenesc.
2. Pentru tatarii ce vor locui pe acel loc al Moldovei 32 ceaururi de-a lungul
§i 2 ceaururi de-a latulsA se dea osAbit de ugurul, ce iaste obisnuit, plata §i chirie
(hac) pentru loc.
3. Not toji Tatarii ne-am acezat sa locuim numal pe partea locului Moldovei
unde ni s'a hotArat.
4. Pe locurite rAmase decade ci nelocuite pe raiaoa Moldovei, §i care vin in veci-
nAtate, sA avem voe a ne pa§te dobitoacele noastre a sama de vreme dupa iarlacul Hanu-
lui ; siliji fund a 'ne da indArApt cu bucatele noastre cand se vor arata Moldoveni cu
vitele lor la pacune.
5. Ne indatorim a 00 aleimul indoit pe bucatele noastre pentru pasuneie locului

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 93

in afara de cele 2 ceasuri, pe locul unde ni-1 va arata sardarul §i vel cAplan de
Codru.
6. Pe locul acesta nu vom bate nici un tArus, sau Ideas, ci pasbrii sa umble cu
cite o oba in car ; iar pentru ciobani sä putem face cafe o colibd (aran), catrA iarnA.
7. Gr. Ghica Vodd a ref izat sä primeasca alamul indoit, caci el nu se lacomeste
a lua bani indoiti pentru pAsum,tul vitelor, ci atita cat Sale in hoget. (Lot 1112 176-77).
Domnia avand greutati pentru incasatul acestor venituri, le-a dat pururi in vanzare.
b) Ourul (tnrcesc aeuchr, pl. nal- ; serb. usurl mAcinis droit de mouture. ttium). In
Basarabia si azi sant intrebuintate morile de vant, cari macina gilt' si popusoae. Pen-
tru aceasta se lua ugur, de proprietari, mosiilor si de domnie pe locurile domnesti. In
1763 ugurul §1 althnul au dat 10000 lei, in 1775 usurul a dat 8600 lei, deci in scAdere
Cum Inca domnia vindea sau cauta in credinfa acest venit.al usurului, s'a intamplat ca
mai adesa ugurgiii, adicA oamenii insArcinati cu strangerea u§urului sA incalce drep-
turile proprittarilor de mosii si sa ia pentru domnie usurul, ce se cuvenia boerilor. In
1754 patru mui bo.rb.. Radu Racovita vel logofAt, Manolachi Costachi vel vornic, lor-
dachi Cantacuzino biv vel logofat si StefAnitA Roset biv vel vistenic se plang lui WM.
Matei Ghica ca usurgii stApanirei le ia .u§urul de pe mosiile lor, ce vin in cele 2 cea-
suri ale lui Halilpasa. Domnul prin carte de judecata opreste pe vi t..r asemenea incal-
cad de drepturi (Arhiva, Iasi VIII 360).
&mile visteriei din 1763 s'au supt hotdrarile lui Matei Ghica VodA din 1754 a-
dica cuprind veniturile curate ale domniei, nu amestecate cu ale blerilor.
Tocmai in 1803 Febr. 20 (Uricar III, 206) avem O jalba a boerilor tirii pentru
incAlcar le ce se fac de unii Tatari cu ca§lele lor d ncoló de h)tarul lui Halil pasa in
spre cazaoa Izmailului.
Si zice arzul : si fiind ca nu este afara de stiinta a prea inteleptilor nostrl stA-
pani cum cA lAcuesc §i alti Otani intru aceastA incunjurare a locului ce au .ramas pen-
tru hrana Tatarilor, SA nu se supere cu nimica pita farA numai cu ugurul gi allimul
pentru vile gi stupi gi casele lor dupli invoiald".
Pare ca ugurul nu era numai taxa maciniplui, ci si dijmi bucatelor, cad a§a
rAspund boerii la ponturile generalului Elem ,care acesti bani cii, uvurului se iau de la
Tatari, ce ail pe locul Mold wei, insA dejmA din toatA panea de a zecea, afara de
mosiile boeresti si mandstiresti de pe cari iau dijmA cei cu mosiile, cum si pe stupii tA-
arasti " (Arh. rom. I 147).
c) althnul In acela§i rAspuns dat de boeri generalului Ellem, se lAmureste natura
allimului: 4 iar A aliimul se ia de pe bucatele tAtArAsti, cari pasc pe locul Moldovei, insA
doi lei de 103 oi, 6 bani de cal, iapA, vacA ; 40 bani de casa, i de stogul de fan, in
cele 2 ceasuii ce s'au dat Tatarilor din pdmantul Moldlvei". Alex. Amiras §i el lAmu-
reste ce-i allimul. Dupd ce se spuue cA s'a desbAtut hotarele Moldovei despre Mari
care se incepe din hindichiul lui Traian si merge drept pand in Nistrusi l'a scos de
supt impresurare, ca §1 cele 12 sate luate de Benderlil, TAtarii cari apucau a se aseza
pe act ste locuri de incalcare s'au rug it atunci de Mihai VodA cA ei vor da catim, ze-
ciuiala din roada pAmantului, cate un ort de casA pe an, ate un ort de stogul de fan,
pe oi si alte bucate" (Let 1112 139). Ortul valora 10 parale, sau 30 bani sau 50 aspri.
d) Banii judeciftoriei. Pentru lämurire vezi cele spuse mai sus la § 23 despre ra-
sura din sfertul baeramlacului.
C. Cheltuelele
§ 30. Natura chelluclaor. Extractul, ce inchee la finele condicii sämilor, totalul
cheltuelilor, se ridica la 52 condee ; dacA veniturile arata straduinta inceatA §i schim-

www.dacoromanica.ro
94 GH. GHIBANESCU

bacioasa a statului In orgartizarea lui, cheltuelile din contra ne vorbesc de regimul


politic si economic, supt care a trait statul Moldovei.
Le vom insira in scurt pe toate, pentru a scoate invataturile necesare.
§ 31. POO la poartd. Sunt nenumarate condeele de plata facute la Turci. Asa
s'au platit 176522 lei 60 bani, in naht adica bani pefin, numerar, din cari 40222 tel
pentru baeram pesches ;In polite s'au platit 30700 lei ; aid cetim bancherii si za-
rafii timpului ;dobanzi s'au plata 46393 tel 112 bani.
Obs. 1 ) Dobftnda se socotia 10 lei de punga pe lunA.0 punga de ban: cuprindea
5C0 lei vechi, d,eci dobdrida pe an la 500 lei era de 120 lei, sau 24 tel la suta pe lin
sau 2 0 0 pe luna. Domnia pentru trebuintele sale se imprumuta de la orizine : b3erl,
nrgustori, slujbaai, mitropolie, Turcii zarafi, etc. Cum veniturile taril se dadeau in
vânzare, visteria tinea socoteala, daca unit burl avansau anumite SUM de bani peste
cele ce datorau domniel. Aceste avansur., livrar cu aiticipatie, se chemau prodosii (Ii-
vrer, trkhir, neoeoara, livraison, trahison). . .

Obs. 2). Prodosie.. latA cateva sume date in prodobie: Ispravnicii de tinuturi dau
prodosia pentru sfertul lui Octombrie, pentru 5fertu 51 jumatate al menzilului si pentru
sfertul indolt a lui Decembrie sl li se platesc dobAn Id 2039 lei, 60 bani; pentru 48500
prodosie ce au dat o boerii vadrari, cari au cumparat slujba vadraritului se plateste
pentru 50 de zile dobanda 1616 lei 80 bani. In 48400 tel erau 97 pungi de bani, a 500
lei punga. DobAnda la o punga era 10 lei pe tuna, dar pe 53 zile veaeau 2003 de bani
adica 16 lei 51 8 parale,pentru 50000 tel prodosie de la comisul M, Suciul ca sa
se Mel plati la Tarigrad, s'a platit dobAncla 4934 lei pe 7 luni de zile. In 50000 lei
erau 100 pungi.
Alte dobAnzi s'au platit urmatorilor : ispravnicilor de tinuturi pentru prodosie
data pe Sept., (647 lei); ispravpicitor de tinuturi pentru prodosie data la mucarer si pentru,
cumparatul cailor de menzil (607 lei); 3465 lei pentru bani luati din mucater ; 1132
pentru bard luati din sfertul indoit al baeramlacului ; ispravnicilor de tinut pentru
prodosia afertului pe lunie (499). .
§ 32, MczlemiruriSabeptahriruriLahampahasi.
Nu e usor a spune ce se cuprinde prin aceste denumiri get-beget turcesti, cac
sumele ce represintã la cheltuell aceste condee se radica la :
21,266 tel 78 bani malimir'aile
13,603 a 40 a lahampahasi.
Numele de sabeptahrir este turcescul Sebebit-tahrir =-- proces. verbal. In adevät
expresia oficiala in fisc era turcescul Sabertahrir. Asa 5 condee se trimit 11 desti
Italie cu sabeptahriruri ; 7500 tel lui Ortaceaus cu sabewahrir ; 7500 tel lui Calbut
cu sabeptahrir, 3000 lei la Temruc Calesi cu sabeptahrir ; 800 lei la Benaemen Lu
sabeptahrirl ; 1000 lei la Oru cu sabeplahrir.
Toate aceste sume suat puss in §§ Malimirii, cotnpus din Mali=cela ce a-
partine ai miristat; deci sume cuvenite statului, si care se trimiteau cu proces- verbal
(sabeptahrirurt) in Tegulä spre descarcare.
Lahampahasi (t. lahn-pahasi) era dare de carne, ce o datora tara catra inalta
poarta. Pentru incasarea acestei dart se trimetea de la Poarta pe seful serviciului apro-
vizionirilpe Casap baetcare pentru anul intreg turcesc 1177 a fost Husain aga.
i zice sama : 13603 lei 40 bani sau dat aice lui Husain aga Casap basa pentru
lahämpahasi pe anul 1173=1763 Sept 1. (Surete ms. III 618).
§ 33. Zahereasa, cheresteaua i, salahorii. Aceste condee cuprind 20004.10 lei, din
care numal Hotinul a primit zaherea pe 7 luni 9450 lei, cate 1330 tel pe luna ; iar
10554 cheresteaua trimisa la Hann) 5i I. cetatea Galburului, trimeasa la Hotin. Aici

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 95

se vorbeste de salahori, de navfonul corabillor ce au mers de la Cetatea AlbA In


Calbur, de plute, de plata matelotilor pe corabii.
§ 34. Avaele i balgibagliiruri. 450 lei, sunt ch..ItueliIe obisnuite pentru oamenii
Hanului.
§ 35. Varuri la Poarla S ltanului, Hanului, Pagalelor gi la agii mari. Aceste
2 condee rddica vita de lei 46.662, 18 lei. In aceste surni intri, st)fe, b an Iri, cea-
sornice, tabacheri, cocie cu t legarf, felegele de cafea, farfuril, vutca, solnite de argint
cherestea, du cet , flint; pistoale, inele, carA cu var, doftorii, sceulce, etc. Este .ne-
sfArsit pomelnicul darurilor, pe care Domnul era tinut sa le faca cu tot prilejul ; a5a
numai visteria mucaterului a necesitat darurl de 4903 lei, tar cetirea fermanului de
inoirea domniei a necesitat peste 6000 lei I Miik i sutele se Inghltau pa nemiluite
in nesat.o ul stomah lacom al Turculte.
Dar ne-am uneIa, de-am crede el darurile se opreau la agli cei mari / simile
ne arata un pomelnic de pecte 303 daruri date la diferite ipochimme Turceiti, A -
celeasi daruri in blani, postavuri, obiecte usuale, i mai ales bani. Era de ajuns sA
sosiasci in Iasi un turc ca o anumli insirjaare pe data camara gospod.sI visteria II
nibuna cu un mic bacsis. De pilda Bosniag vine cu carte dela Bath aga sa fie râtr
dt.it besleaga de lasi I se di uh bacsis care costa 10 lei I Vitt,. in Iasi un cen ran-
duit de hanul de la Kram sa aduca canarl ; i se di un postav, care costa 14 ILl. Un
rob al 6ultanului fuge. se trimite un om in tara sA-I caute, I se da 10 lei. Vin 2 mar-
zaci de la Han,pentru u?urul Bugeacului, 1 se fid 2 postavuri, de 50 Id 1 il?4feagai
de la Crasnaleu:a ii fug niste slugi. U ner agi vine cu mu mbasir sai caute, i se da 40
lei. Visternicul Palade rAmAne la Turci ; vine un mumbasir cu ferman pentru incasare,
se dA 150 lei,
§ 36. Conacele. In 7 luni d zfle sAmile inregistreaza 22 conace ficute la dife-
rite persoane politice, mai multi inalti demnitari Turci. Pentru asemenea ipochimene
domnia rânduia pentru tiecare Conac cite un boer isdravnic, si anumiti oameni slu-
jitori, toil mi itaii. Vs ele de cheltueli cu aseminea conace, ale gazduirii, se trimeteau
la visterie, se verificau si se treceau in simile vister'e'.
Asa be'zadea A exandru Mavrocordat, cuuinatil domnalui, face 4 conace prin
tan i unul la Tarigral. Este trecut cu 132 lei. Alta b,izadea a Regelui Poloniel e
trecuta cu 4 cona:.e, de la Haab, Crasnaleuca, Stefine.$ti, Harlau, 1ai, Falciu, cu 163 lei.
Soha Turcesc, Resmi E'endi, care a mers la Brandibur a sosit In Galati la
26 lulie, inteo Luni, a fost Vineri 30 lune la Puteni, la 2 August Simbata la Birla
Dum'nica 3 August Vas'ul, Scintala si Luni 4 August a poposit la Frumoma. Ai i a
stat 2 sAptimiii, cheltuind pentru el cite 53 lei pe zi ; de aci a poposit la Tabara
18 August, apoi la Stefinesti, la Crasnaleuca i asa iese din tail, . S.au cheltult de
domnle 2273 lei 67 bani. Cel care i'a intovarisit a fost Gavri'a$ vtori uaierul. S
noteaLA in lista de cheltueli ci untul costa oca & parale, iar oca de cafea costa 3 lei.
Solul moschicesc trece p in lea spre Tarigrad. El conAceste la Ste:Ane?tl, la
Duriitoare, la 'Mara, la Frumoasa sta 14 zile, la Cirniceni, la Szinteia, la Vaslui, la
Bariai, la Prival, la Puteni, la Galati. unde sta 5 zile. S'a cheltuit peste tot 2584 tel
97 bani. Notam pretul vedrei de vin ca era de un leu gi 3 paralel
MAria Sa Mehmet Kiustendil Pasa trece cu conacele lui prin tail de la Galati,
Falciu, Husi spie Bender. S'au cheltuit 749 lei, 73 bani.
MAria Sa Ham .a Pasa a trecut da la Hotin la Galati prin urmAtoarele conace :
Vas lauti, Duraitoare, Ciuciule, Podul Jut Oerman, Mina, Bolduresti, Rabaia, Sta-
nilesti, Falciu, Cretana, Galati 2 zile. S'au cheltuit 3745 lei 55 bani.
lntreg paragraful conacelor insumeazi 10606 lei 11 bani.

www.dacoromanica.ro
96 011. ollIBANESCU

Konak e cuvant turcesc (konak) i insamna station, quartier pour passer la nuit
auberge, hotel, habitation, logement, de aid condcar, a coci, conaccia. Turcii au dat
cuvantul la greet (Y.0vd10), la albaneji (Konak) la Croati (Konak), la Sarbi (Konak), etc.
§ 37. Musafirii. Daca conacele erau pentru ipochirnentle mari politica : Turd,
Rust Frantuji ; numArul musafirilor neasteptati era covarsitor de mare si d)mnil
trebula sa-i intampine. Aia In 5 lunie 1763 vIne tiptil la Galati Ahmed Pasa, sta 11
zile ; sama trece 21 tel cheltueli. Simile ne aratl In amanunt cheltuelile facute ca
gazcluirea lor la Beilic i tali mal ales. Aia pe August 1763 s'au cheltuit pentru
cuhnea caelor chi Beilic pentru musafiri 315 lei Totalul condeelor musafirilor se
ridica la 4754 Id 110 bani. Cafeaua (cahveaoa) se mentioneaza in special, 81 lei s'a
p'ailt pentru cahvea, socotitA ate 2 lei 90 bani oca.
Foarte des vine mentionat cuvaatul Nal'aca : nafacaoa Balgibasei M S. Hanulu
vine pomenit de 18 ori cu c 1 putin 2003 lei.
Musafiri, nafacale, teptil. Trei vorbe Tu.c:sti, can au ramas in graiu, cu in-
telesuri variale si chiar ptiorative.
Musafir (t. mtiseir) voyageur din cuv. Serer, 6.ran;er, hOte, visleur, Filnd CA
asemenea musaf ri veniau teptil, pa neasteptat (t. teptil=iegalse. incongnito), in tea
Romanul a scos vorba: dracu actuce musafirul, cAci eel mai multi nu-sl faceau treaba
cum se cuvine, cl erau pretentioi, rat nabadoio ;1 si h1t-1433i. mai ales cand stiau
ca sederea lor iii gazda na e pe sdna lot, ci pe a gaz ei, pe a ;Larii, care le suporta
nnfacaoa 6t. nafaca=tout ce qu'on dépense, ddoense pour la nourriture, pension al--
mentaire) adicA intretinerea lor in tall,. De unde la incep at termenul a fost numai
militar, pentru solda enicerilor, s'a intins apol Ia tot felul de insArcinari, cum erau
cele 18 nafacale ale Balgibasei Mariei Sale Hanului. Cate ncicazuri, cate greutati, cate
buclucuri n'au starnit la oamen'i stApanirii asemene nafacale pentru musafirii venit
teptil. Curdt vorba lui Creanga : pochia are multe nacafale, e greade purtat i asa
i a lost nacafaoa.
§ 38. Scoaterea Turcilor qi Tatarilor din faret. Cu toate ca Inca din 1729 Febr
Tatarii au fost Infranti de Gr. Ghica VodA $1 pusi la dare de hac, de uqur qi de
alam, totu§i i Turcil i TAtarii deprinsi ca toatA tara sa fie a lor, se delau la fapte
samavolnice contra bietilor salmi. Cum ei umblau cu iepele lor la pascut, se asezau
cu caslele tor caul pe o mo$ie cAnd pe alta si se apucau de emit fanul pen ru
iarnA asa tam nesarn. Era na patina batae de cap pentru mumbasirii stapanirei sl
vinA sa le ia tanul cosh si sA le strice ca e!e. Conldul a ,:esta, ca arata o pagina
urata din istoria relatiunite dintre Turc ; Tatari si tail, se ridica la 976 pe 7 lui.
§ 39. Daruri la Cre§tini. Daca darur le erau obligatorir, ca tara inchtnata Tur-
cilor, darurile la crestini veniau din obraz, din polhictre. Gresit zice sama, ca s'au
dat daruri numai la Crestini, cad In acest paragraf gAsim si pa un lacov evreu cu
65 tel pentru o blanA de sangiap si Ufl postav de atlas Notarn cateva condee : Con-
sulul frantuzesc ce este randuit In Krim e trecut cu 366 Id, 80 banl, pentru ca i
s'au dat din visterie ZOO ughi ungureqtt, GalbAnul valora In 1763 440 bani sau 3 lei
fi 80 bani.Pentru 16 ferigele (mantale), cu cart s'au imbra.:at 16 boat s'au platit
1064 lei cate 63 lei una.Celor 2 zugravi earl au zugravit chioschiul de la Copou
(Let, 1112 238) le-a dat 2 postavan milir-28 Iei,Solului moschicesz gospoclul (domnul)
i-a dat- un Wain de sea-1173 lei 75 bani ;lui Hagi Minasi Zaraful M. S. Hamza
pasa i s'au dat 800 lei, in sfArsit gAsIm si pe un Vasile Ghiban cu 33 lei 93 bani
pentru un postav de dulama, un benis, u pareche ceaoirt bogPsii §1 o alagea de
antereu in 1763 April 15 ;postelnicul M. Sudu face un drum ; i se plateste 1000 lei
vornicul D. Paladi tl marita o fad ; I sa dA dar gospod 1000 lei.

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 97

§ 40. Celor trime0. Sant 4 paragrafe in sama cheltuJilor, si anume celor tri-
mesi la Tarigrad (150 lei); celor trimsi pe la sarhaturi (1444 lei, 60 bani) MIst-
vnile ci plomatice i insarcindrile politice au costat pe tarA 1140) lei.
Dusul birului la Tarigrad se fdcea cu pazA de leventi sil ducea un camaras.
Apoi cetatile Hotinul, Benlerul, Calburul i harul de Cau$an1 cereau neincetat misiuni
de dus $i adus staiete.Pe tarifa trebi inlauntru in nontru scrie samala Cernauti
la Focsani, domnia avea flu putine legaturi de coresponcHentA cu stanatatrar (--
pundenfardspundente scrie sarna neologismul francez. Pentru acest sfarsit banul
Enacachi Mao a fost insdrcinat sa se dud in tara lescascA, la Camenita si Var$ava
Ia rezidentul Prusiet, dupa cum si Musurus seicritar a fost trimis cu comisul EnA-
cachi Suciu sA se duca tot in tam le$easca. Asemenea solii au costat pe tail 2000
lei pe Musurus ; 3914 lei oe banul Enachachi Milo. din ca e 2033 lei, pentru cd a
schimbat 800 ughi Unguresti in valuta vrentei, lalinci acunt ugul unguresc tot elite
440 bani, adicit cab 8 lei i 80 bani.
Cat priveste insArcinarile date in nontru, e destul a face un pomelnic al unora din
ele,"pentru a sti cam care erau pe atunci tnsarcinigrilc date din oficiu ; pentru adus 10
pungi din vAdrarit; pentru zaherea, pentru cautare de robi, in treabd, la tara Munte-
neascA (era pe atunci tot nontru /), pentru adus oimi, pen'ru diferite conace la agi,
pasale si soli stt Aini, on treabii, pentru adusul Turcilor ot Ti tova, pentru ccrecta9 ca
(inutu/ui,-pentru dus 1000 ughi zar la M. S Pasa de Vozia, pentru nizan, sa ia cele
de la un turc mort la Roman, cu povodnici, cu.hazneaoa. pentru pocloanele baeram-
laculuf, pentru mucarer, unui cola de casit sti citeascet car(ile gospod in toate satelc,
pentru paza calpuzanilor, cu treabd gospod, pentru adAosagul gorstinei la tinuturi, pen-
tru pornitul zaherelei de grau la schele la Galati, pentru tAihari la linuturi, un vataf de
cOpii cu 10 copii de casA sA aduca pe std. Costin Darie, etc ; tote serviciile de ins-
pectorat, cum s'ar zice astAzi.
§ 41. Serviciile de transporturi i corespondent:a. Avem 5 paragrafe, cari privesc
acest serviciu public cu personalul anume intocmit pentru aceasta. Samile ne dau o cifra
globalA de 9708,115, din cari menzilurile (4828.45), timirurile i gaseturah (385 20), chi-
riile (2623.90) calarasii de Tarigrad (1871.80), Lipcanii (1239).
a) Menzilul. Organizarea serviciului de postA e o pagind importantA din trecutul
statului nostru. De la calul de olac, la cAruta de postA e Lin pas inainte, cu toatà s'm-
plitatea serviciului i originalitatea Iui. Strainii, cari au venit la noi in lark au rAmas
adanc impresionati de serviciul nostru de m nzil. Cat, fan caruta, hamuri, surugii, totul
se prevedea In sAmile visteriei I Asa la dobanzile platite pentru diferite avansuri figu-
reaza 607 lei 60 bani, (tali ispravnicilor de tinuturi, (art au cumpArat call de menzil.
Pe MO cai, sAmile nu uitA a pomeni i stogurle de fan.
Menziluri erau in toate targurile, capitate de judet si in diferite alte sate sau tar-
gusoare, depArtare o postA-20 kilometdunul de altul.
Sfertul asvarlit asupra Ord pentru menzil a produs in 7 luni 36092 lei curs 5i
s'au cheltuit 9708 lei. Stogul de fan era 2 lei; calul de menzil costa 15 lei.
b) Tintirafii Ii gazeturile. Tmiraul erau curierii postali, cart aveau un semn de
osebit (cirner, ungureste marcti, semn, armoiries, buclieri. Ei intre allele aduceau si go-
returi, o inovatie in secl. XVIII a domnilor greci, earl aveau nazuinta de a ceti ziarele
strAine, numite Gasete, dupa mica monetA italianA Gazetta, cu care se cumpArau.
c) Chiriile priviau carAle, carutele nAimite sä fie pentru deosebite slujbe de stat. lata
sateva preturi de transport 2 lei 60 bani pentru car* care a dus un bolnav, ce se
supAra de duhul cel necurat la Neamt ; 4 lei 1/2 de caruta, cart au dus hazneaoa la
Hotin, 7 lei cAruta cu coruer la CernAuti ; 711 id c1rula cu hazneaoa Benderului la Foc
13

www.dacoromanica.ro
98 al-L GRIBANESCU

sani ; 2 lei o carutA la Boto§..n cti solul Brandburului de la Han ; 5 lei cAruta care a
dus moap gospoja, I la Oa '0, 1762. Avg Otc ; 40 lei chiria casei unde §ade Cadri Effendi.
Se transpurtau tot felul de cal.balLuri ale demnitarilor turci ; dar latA §i cateva
raritAti : 70 lei s'a plata la cAruta care a dus de la Iasi la Tarigrad ni§te fete ; 70 lei
a alta cdruta, cea dus ni§te calpuzani tij la Tarigrasi.
Dar nu e fàrã interes a §ti si costul drumului MArii sale f..cut_din Iasi la Shinca ;
La 11 lulie 1763 Grigore VodA face o vizitA cu alaiu la Stanca. Plena din la§i 9 cA-
rute §i 10 cai strAini, afarA de caii din targ §i se plAteste cate 45 bani de drutA §i
cate 10 bani (un potronic) de cal. Alaiul M. Sale a. costat 4 lei qi 30 bani I
c) Calaroqii de Tarigrad i Lipcanii. Plata unui calaras, care mergea la Tarigrad
era de 40 lei. S'au cheltuit cu ei in 7 Iuni 1771 lei ! lar hpcanii fAceau transporturile in
Ord ; se considerau in lark tam Munleneasca, Silistra Tighina §1 Causani.
latA cateva statiuni de posta dupA insarcinArile date Lipcanilor, Ia§i, C-rnAuti, Ga-
lati, Chisinau, Rom ,n, Focsani, Suceava, tefAne§ti, FAlc u, TabAra, Codru, Carligatura,
Tecuci, Vaslui, Greceni, HarlAu, jaacau ; apoi Bucure§ti, Dristor, Babada, Bugiac, Ben-
der; Hotin, Causani, Ismail.
In rufetul menzilului erau 946 liuzi.
§ 42. (iheltuelile Curtii domneqti. Supt acest numb unlm la un loc 21 paragrafe
din partea cheltuelilor, cAci toate acestea priveau direct obligatiunile pOlitice ale Cur ti,.
Totalul aces' or cheltueli s'au radicat la 73268 lei 6 bani pe o perioada de 7 luni. Ele
se impart, dupd cum urmeaza : Unele privesc functionarea curtii domne§ti cu tot aparatul
de oameni de serviciu, lacheii palatului ; altele privesc raporturile cu boierii §i cu tam ;
deci nu sunt servicii publice.
a) (Jamara gospod a cheltuit 17793 lei, toll cheltuiti p.ntru imbrAcAminte, cadouri §i
alte lucruri
b) Lucruri trimise la Tarigrad pentru membrii fjiiiiUei domnesll : Cai, zaherele
oglinzi, ceasornice. vutcA (2 ,/2 lei oca), yin (1.1eu vadra), plo§te de yin (30 parale
una), Mind (42 bani oca), icre negre (96 bani Oc.a). In Tarigrad era bezedea Alex. Ma-
vrocordat si Maria Sa Ion Vocla, tatAl domnului.
c) Caftane la 17 boeri inalntati in ranguri (225 lei). NotAm cateva obiceiuri .ale
Curtii. S'au dat caftane vel comisului cA a scos caii d n grajd gospod la ceair dupd
obiceiu,- la un loc §tiut prin ma-11a vel Comkului,vel comisului in ziva de Boboteaza
dupA obiceiu.
d) Mehtupurile qi devicttiria, priviau furnituri de cancelarie, hArtie, gramaticul, pe-
utile (451 lei).
e) Curtea gospod. Cei 11786 lei cheltuiti de Curtea domneascA s'au dat in cum-
parare de untdelem pentru iluminatul candelelor noaptease dAdea Cate 300 dramuri pe
oapte(18 parale costa oca de untdeIernn) pentru yin, iarba de pu§cA, etc. ,

f) Cup6rie i Ciohadcrie. Din cei 2111 lei, 40 bani s'au cheltuit pentru papuci §1
ciobote la oamenii Curtii in urmatoarele imprejurari : venirea caftanului (333 lei) la Sf.
Gh.orghe (320 lei), la Sfintii Apostoli-23 lunie (452 lei), de Sf. Dumitru (555 lei),
iar cupAria a costat 420 lei, 0 imensitate de pArechi de ciubote sau papuci, feliri, ter-.
lici, condurl, (pArechea ciubote 2 lei 60 bani §i 1.63), papuci cu mestii 1 leu 90 bani §i
2.90), felirii 2 lei 60 ; condurii 2 lei, terlicii 99 bani).
S'au mai platit cofeturi §i vutcA in spAtArie la Cr aciun, Sf. Vasile §1 BoboteazA.
g) Cahvegeria i serbecceria, 308 lei.
h) (Juhnea 6i beciul gospod, 3458 lei, bucAtarul avea 30 lei leafd pe tuna.
i). Grajdul gospod. 10615 Id 84 bani ; aci se in§ird toate lucrurile necesare graj-
dulut. lath' cateva preturi : 2 tel 30 bani merta de orz ; 25 tel pArechea de hamuri, 60 lei

www.dacoromanica.ro
SAMA VISTERIEI MOLDOVEI DIN 1763 99

un telegar, 12 tel scArile la cai, 246 lei o cocie cu 6 cai §i hamurile hr, 86 1I o sanie,
40' lei un rAdvan, 150 lei un cal, 125 lei un rAdvan, 2 lei stogul de fan, etc.
j) Imbractimintea, pentru 379 lei, haine, ciebote la argatii curtii.
k) Srbdtorile, cu 3 chefuri la CrAciun, Sf. Vas; le si la Boboteaza s'au cheltuit
15a5 lei ; iar la Pasti la scosul tunuri or s'au taiat 3 be bed (i lei).
1) Bacqifurile. 1115 lei la diferiti oameni de ai curtii.
n ) Milele. 2102 lei ; notAm -cAteva mile caract rislice ; Toma Seimanu, Ursachi Cio-
botar, Zm randa Para chiva, Catinca VrIniceasa (a ingropat nepotul), mdnAstirea Sucevita
(ajutor la acopere nant), Misi Andoni Carada (plata datoriilor), Serban Boteanu (ajutor la
faceri.a unui schit nou), Smaranda M. Sturza vornic (usurul cu hrisov), PavAl Seimen
tingropare), biserica din CA-routing (sindilitd1 bisericei), Barzesti (ajutor la facerea
bisericii), la 3 obraze stiute dar scApatate, etc.
n) Bisericile. 768 lei ajatoare la bisericl pentru carti, odjdii, meremeturi,' lumAnAri
(prapoadoamnei, Socola, CAusani, Suceava lucsAsti, biserica Doamnei (Sf. Gh, Lozonschi)
o) Bolezuri qi cunNnii. 2I7i lei. Iatd citeva nume : cununia dr. Dracachi (184 lei)
cununia fricei log. Bogdan (184 lei), cununia lui Stet Cata g'ul (162 lei), cununia ficio-
ru'ui lui Constandin Capuchihae la Bugeac (110 lei), botezul flicei hatmanului Enacile
Suciu (1000 lei), hotezul copilului pah Nun 184 lel), boiezul fiului med Lupul Don'ci
(84 lei), botezul copilului med. Gavrilas Caracas, (1 1 1 lei), cununia sAtrarului Giosan
(111 lei).
o) Poinezanie la hramuri-44 lei. sf. Ion Novi (4 lei), la sf. Spirichn (10 lei).
p) Viile gospod, de la GroapA-53 lei ; iata citeva pr ,turi : 20 bani cofa. 30 ban i
clublrul,60 bani carul de le nne, 30 bani oca d lurnAnAri sail, 3 bani causul, 60 bani
sacul de vie.
r) Cheltuelile visteriei-174 lei cheltueli de cancela ie.
s) R.cetea M. S. Ion VocldCalimachi, batranul. De 3 ani iii urml rdmAsese o
samA de datorii de ale batrAnului Ion Vod A-1879 lei,la d feriti oammi ai Curtii ¢
la negustori.
s) Macaesaoa zaharelei. 3854 lei, din cari 3003 lei reprezentau paguba zaharelei de
an primAvarA, adicA din 1762 prin mAna marelui postelnic.
t) Alte cheltueli. In acest condetu intra 70403 let, §1 prezintA un interes istori- prin
multe amAnunte ce ne da asupra a o samA de lucruri, precizate In Urn. Insirdm cAteva 1

Caldard nul de la poarta cea mare- a Curtii gospod, (15 lei). ajutor la podirea ulitei sat--
besti (azi strada Lapusneanu). 50 leilumAndri de sd a la felinarile de pe ulita mare pe
4 luni (20' lei), podul fácut de la poarta hatmanului la ulita mare, (68 lei , meremetul
podurilor din Iai i podului de peste Ban' ui (30 lei), dresul ceasornicelor de la Hotin
si Caimacanul de Bugeac (20 lel), ceasul de hi Frumoasa (2 Id), podurile de la Si.
Nec lai la PoartA (29 le ), osteneala diacului ce a s:.ris e o sarnA pe greceste, dupd
sama visteriei, ce s'a inche'at, I in care au intrat 4 slujbe ajutorinta de an pe De-
ce i brie, sferbil lui M artie, sfertul lui Aprilie i sfertul lui Mai (3) ii), pentru 2 steaguri
de la curtea gospod (20 lei), pentru leg.tita de la curte (19 lei), daftorii pentru buca-
tarul lot Capegi basa (10 lei), pe atru un cs1 ce a crApat la Galati, când a venit Turnafi.
basa cu d mnie noud (22 lei), pentru balgiriac lucrate la Chisindu, (4 lei), diacului ce
a fAcut slum greceascA (50 le ), legatul tablelor visteriei (3 lei), 22 testele de hârtie tur-
ceased (24 lei), a 2 tel t?steaoa, 11 clturi de fer ce s'au dat pe la tinuturi pentru vA-
drdrit (27 lei), pen ru un cal de olac ce a perit, cAnd a trecut solul Turcesc la Bran-
debur (5 'lei), din randsita vddrAritului Tutovei lui loaitä bas olohod ir, care i-a prd-
pada pe drum (52 lei), cheltueli de §edere la CA4ani a med. Vasilachi 6 luni (403 lei),
havuzul din grAdina gospod (33 lei).

www.dacoromanica.ro
100 GEL GHIBANESCU

In fine vine socoteala Sanisonilorcumparati din tam ungureasca §i din tara le-
§ascA, 8 sams)ni a 8 ughi unul, cum si 14 zavozi cumpdrart din. tara ungureascA ate
11 ugh' zAvodul (1267 lei). Cum cumplrAtukt s'a fLut in ughi, iar sama ii trece in lei
se aratA cd cu 330 lei s'au cumpArat 90 ughi, iar cu 564 lei s'au cumparat 154 ughi
(Ugul vine tot 410 bani, sau 3 lei qi 80 bani). Sama tine socotealA de catA carne au
mancat zAvozii, in 5 luni cat a i stat in Iasi, adicd 132 lei, 30 bani, §i cum oca de came
de vacd era 6 bani, s'au mancat de zAvozi 2785 ocA d earn°.
§ 43. Lefile. Supt acest nume avm 2 condee, unul Lefile Turcilor (11783 lei) §i
Lefile Crestinilor (30522 lei).
Intre d-mnitarii Turci era in frunte Divan Efendi, cu haremul lu'. Et stAtea la
Targu-Frumos. Era §'i al doilea divan Efendi. Divan efendi avea leafa 250 )ei pe fund,-
iar vtori divan efendi avea 70 lei pe lun5. Emecticul o_menitor M. S. Divan Efendi cAdea
in sama tArii.
Mai erau pe judete caste un sArdar §i ate un besleagA cu beslii lui. Focsani, Galati,
Barlad, Husi, Chisindu, Orhei, Soroca, Movildu, CernAuti, Botosani aveau slujbasi Torch
Galatli aveau un sArdar turc ; ce'elatte targuri cate un besleagA. Multimea lor a fAcut sA
se schimbe numele in porecle ; a se tqlegi, beqleag4 I
Lefile crestinilor prezintA un deosebit interes, §i ne rezervAm a-i consacra u studiu
apa te. arAtandu-i evolutia lui ; fixarea lefilor §1 a veniturilor, apoi cresterea salar'ilor, §1
destiintarea emeclicurilor. In mAsura in care statul si-a organizat statutul slujba4i1ar sAi,
in acea masurd statul s'a civ lizat, a progresat.
Lefile boerilor §i a sluj torilor este opera secl. XVIII.
§ 44. Incheem acest studiu surnar cu observare generala cd dupAcum iii sama
v'ste.riei Moldovei pe 7 lutii din anul de la Hristos 173 (7271), IunieDecemb. e, am
putut desvAli viata veche a statului Moldovei cu 162 ani 'n urmA, evolut a adusA in or-
ganizarea bugetului tArli este exponentul pozitiv -al evolutii Tarii An cu an vremile au
impus schirnbari in sdnfle visteriei. Cele 162 de sami ce s'au incheiat de Ia 1762-1925
reprezinta 162 verigi anuale ale lantului vietii politice a Moldovei. VerigA cu verigA se
h ga, d i veriga sanfi din 1763 e cu totul alta la fapturd ca veriga bugetului din
1923. In lantul sArnil or vis eriei noi cetim toatA istoria pragmaticA a tArii. SAmile au evo-
lutionat cum a evoluat si ta.a. ; Smile nu cunosc mers ii revoiutionar. Sche'etul din
om reprezinta .elemeutul cel mai statornic. Bugetul unei tad e scheletul acelei tAri.
Pentru intelesul tuturor sAmilor de visterie, cum si a o surna de alte sami, tin a
intregi studiul meu cu un glow de termini, cad aveau curs in visteria veche, dar cari,
schimbandu-se vremile, au rAmas ca piedicA acel. ia ce nu e deprins cu haina culturll
acelor vremilimba oficiald din Cancelarii.

§ 45. VOCABULARUL
Abdiceaus, n. pr. (I. Abd=----homme. ser- dAosag Ia vadrA Cate 2 bani vechiu, adao-
viteur). §ag la gorstinA cate o para si giurnatate pen-
Abdul Effendi, n. pr. (t. Abd ul) seed- tru 8000 oi a o samA de locuitori, ce au ve-
te r de Dieu. nit din tam rumaneascA".
Actarcibas, (t. akargibasy),pharmacien, chef AgA,-i; aga-ale (turc agd titre de noblesse,
des pharmaciens. préfet de police ; ye/ aga, le chef de police
Adaos(lat adaugio) argmenter ; adaosul (slay REA (11K111)=ITIar4
baeramlacului, Agesc, de la aga; seimen agesc, dobo§ar
Adaosag, era Lin supliment de dare, ce se agesc.
aplica la vAdrArit, baerrnia: §1 gor§t nd, a-

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 101

Agar lac, (t. Aghyzlyk), bagage, agarlacul Asian n. pr. (t. Asian) lion, Leu.
M. S le Beizade Alexandru. Astar (t. astar), panza groasa, toile gro-
Ahangin, (f. aheng2r) Forjemn. V. Sasangiu ssiere, gr., eta; Pt doublure.
Ahmet, n. pr. (t, Ah.) frere. itkezare. (1. sede0=instalation au pou-,
Ajutorinta,-1. (lat. adjutare) ; era o dare voir, §fertul a§ezarii do
care a in1ocult "iacaritul. Ajutorinta peniru o A5ternut-uri (1. adsterno, lit. coucher,
moa ; ajutorinta pe cni§ na, banii ajuto- etrein. Alternuturi englize§ti.
rintei, slujba ajutorintei, tAbla ajutorintel. Atalet (t. ata'et) in rtie, atalet ferman -=
Alageaele (t. aladja), indienne, dtoffe en rasuflat.
s ie rayee. U.1 antereu dintr'o alagea cu ma- Atlaz (t. atlas,) satin,
tasa, alage de antereu". Ata (1. acia), fil.
Alai (t. alai). cortege, paraJe; -ceaup avaet-uri, SdU havaeturi avaid) reve-
huissier de parade. nus, rentre s provenant des droits de douaae
Mama (1, lamIna, lamna, (a)larria) laiton Ava tul vel visterniculut din desetina ; Ava-
plaque e I metal. etul vel v:sterni:ului din maca-er (ate 500
Alarnae, lamae, (t. p-rsan lirnim), ngr. lei).
xEcow.) citron ; se dädeau stlilor cadouri ar- Mac, (t bab pe-e, paternel, 49 bãrail
ticule orientale ; cafea, a'amae, zahar. babac (131trani).
Alam, (tatar alym), rednfarce ; t. alym Bacaeoa, (t. bake) excddant qui reste.
achat (Let 1112 460). V. u§u . Bacl (t. bak§y§ pers. bahsy§) don, Ca-
Ali r. pr. (t. Ali) sublime, ilustre. de iu, ngr. 11.7c2xTi;t5=, p3urboire.
Alilhasap n. pr. (Ali -=aveugle, hesap Bagateli §tiuti. (fr. bagatelles, Kleinegkeit
casap). germ slick, piece, morceau.
Mti n. pr. (t. Alt, le bas, le fond). 13 aeractar. de la baerak (t. ba'rak) dra-
Amza pa§a n. pr. (t. Amm) oncle, pa- peau, etandard. gr. lAncaPix iurue bairaktar
ternel. t. yriruk.,.-quicourt. qui marche, cel ce p Ida
Anafora (n. gr. civalbP9 vox jurisconsul. steagul.
torum, relatio ad princ pem, apport. Baeram peKhes (t. baeram pe§ke§) pe1it
Antereu-ee, (t. antary, ngr. avotlpt) tunique present pour baeram.
dalmatine, antereele ceau§ilor icioglani ; an-, Baeramlac (t. bayramIyk), daruri ce se
tereele .catanelor. faceau PavIelor in ziva de Baeram.
Antart (I. anno tertio) num. ordinal din Baga. (t. baga) ngr. limerct écaille de to, We
tertitistf rt, 164. tabachere b iga.
Apar-1 (1. aqua. aquarius). Apari de foc. Bahadir aga n pr. ft. Behadar) coun.
Aprod- zl, (magh. aprod), huiss'er, trabant ,geux, brave.
era §i un Witaf de aprozi. Bahce (t baghe) jardin parterre fleur.
Argintar (1. argentarius, Leiba argintar la Bahrim dad. (t. bahri-d ide) marin bahri n-
Suceava. dade cu tacamurile lor.
Armalc-i (t. arma armoiries, armage, Balaban (t. bala ban) grand . timbale
grosse tCte.
armoriste.
Armasae-i (lat. admissarius sc. equas. Balgiba (t. balg bap) chef de vendeu s
(lex salica armisarius), etalon. de miel.
Arma (L arma, armaceus). armiger, pre- Balgiba§lacul (t star balgyba§lyk) darea
de miere ce se trim-tea hanului de Crimeia.
yôt. Arma§el, ye/ arma,y, vtori arma§, treti lerem,a Movila a dat hanului tátarasc 7
arma§. Slujba§ In servic ul politienesc 'pe ti- sate (hAne§h) §i balgiba§lic de miere.
gani de unde vorba : he 1 au doara nu-i fi Bani-1 (pol, ban) mg. banyaienier, mo-
un vel armar ! bani pro§ti.
nanie ; bani noi, bani vechi,
Aron-Voda, marostire zidita de Aron 121 bani noi valorau in 17o3, 108 ban/
Vovod in 1594 ; nada 1n desetina 200 stupi. vechi, leul nou avand 36 parale veahi.

www.dacoromanica.ro
102 GH. GHIBANESCU
4110.

Ban-baneasA (sl. EMI), serb. pol, mag. Bender Cadisi (t. kade=juge). Bender muba-
etc. &to-, banus dignitas apud Servos, Hun - vezi (t. muhaf z=gardien, gouverneur).
garos Banii de Craiova Benderli, de la Bender, benderlii eniceri
Baran-1 (sapatia, baits) mouton, 18 lel un (din Bender).
bAranjd r, baram babac 52 barani ot Cer- Ben4-uri, (t. binis, benis) habit de des-
nAutl 11 lei 90 bani 2 barani mai prosti sus fourré, palium purpureum, postav bink,
Barat-t1 (magh. bdria, sl. gpaT1), hater beni§ de sal.
moine., de aici Balat e Barber Ahmet, n. pr. (t. Berber) barbier,
Barbier. barba (lat barba), barbier. per uquier.
Bernevecl (bulg. serb., berievreci ; alb
BarelcA-1 (balercA) (sl. dAptigto, barelca)
brenderek) pantalons Vénitiens tres larges.
bard. CuvAnt francez venit prin Ru§i.
Besactea, (t bestahta), WO, din pi§ (ina-
BArsanl ot Soveja. (I3rasov). Barsani sint
int,) ahte (tabla), table de devant.
mo_anii din tara BArsei, oita bArsanA ; bar- Besleaga, (t. besli agasy), chef de besli.
sana ot Soveja. BeIeagi de lasi,de Husi.
BaAulucnala (t. bai buluk-ba.a). _ v. Besliii (t besli), garde de corp a cheval
buluk din Curte al doile".x du grand vizir, cavalerie usoara la Turc'.
Ba§ceau§ (t. basceavus huisier, sergenf Besliu cu tm emac ; besliu -cu 2 emace.
majeur. v. Ceau§. Bez, (slay. RE3I). Sans.
Bas clohodar (t. bas )kadar) la quai. Bezarcl bap, (t, bezirb) marchand d'hu-
poartA grijA de papuci si de ciubote. v. Cio ile de lin=Unt ielemnarul, casA unde a
hodar, bas ciohodar a Itf Ozu Valesi. stat Bezarcian pasa.
Ba§ka, (t. bicski=bay), ciocan, beschie, Bir (t. by r, un, mg. b_er) impôt, capita-
fere,trAu mic, baske cafe 3 bani. tion ; lepadat la bir, s'a dat la bir, l'a scos
din bir.
BatAraga n. p.. (t. Baler-mak) plonger, Birnic (mag: birno), contribualb a, fiind tre-
immerget. cut in 2 locuri la ruptaqi §i la birnici.
Beciu, (t. bee. n agh. becs, sett bee), Biserica (I. basilica) biserica gospod (dom-
caveau. Beciul gospod, (d imn sc), slugd la neasca), de pe poarta .(la curtea domneasca),
beciul gospod. d'n nontru ; biserica gospoida (Doamnei)=
Bedellovalesi (t. bedeli) dchang.. %fated, azi Sf. Gheorghe Lozonschi.
vali-=gou verneur. °My, (sl, szigtum , fost, ancien, ex ; la sluj-
Bale, (t. beilyk), palais du Prince, il y a ba§ii ce nu mai era i in slujbe...
une place publique a lassy, qui porte encore Blana-i, (sl. b a nja) fourrure, pelisse.
ce nom., odaia beilLulul la Iasi, odaia bei- Blanl, n pr. cedu§ ;
1:cului la Tecuci. Bobou, &Ate, pannus griseum, boboul se.
Beizade, (t. beyzade) fits de prince ; beg, vindea cu cotul ; 30 coti bobou 40 -lei.
bet', prince, beizade Alexandru ; beizadea leah. Bogasle, (t, buhad), boucassin, toile de
Beizadea M. S. Hanului, beitade moschicesc. cot ,n, bogasie alba, rosie.
Bekir aga n, pr. (t, Bekar), boeuf.=Bou. Bogasler, cel ce vinde bogasie.
BelacOasa, stofe de Scotia, (it. belaecosia) Bohciaele (t. bog6a), paquet.
dunluc belacoasA, belacuasa cu fir. Bolta MArza n. pr. (t. bol) Large, vaste
=Latu. Lates.
Benaemini, (t. bina emini) intendant des Bolozanl (t. bol) large, un fel de caic :
bAtimants civils. 183 lei pentru cheltueli ce s'au dat pentru
Benaemenl, beni.fils, emin,fidel,--ins- bolozani, corci, fikdca n'au luat nici un car
pecteur, sau yemin=serment). sa meargA in ceia parte".
Oru bënaemenl, fiul credincios. a lui Oru Bosneag.- n. pr. (t. Bosnak) Bosniaque,
Bender, n. pr. 0. bender, porte, dchelle ; Bostangibga (t. bostangt-ba§y) 01161,1

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 103

de 1500 janissifres du Serail ; bostanAi= Cahve, (arab. kahve, t. kave). Cafea, Cahve
a rduin). ortus, cahvea ortum, 3 lei oca cafea.
Botez-url (gr. ficomtw baptizare, baptime. Cahvegerle, (cafenea, felegele la Cahve-
Brandiburul,== Brandenburg cu capitala geri,..
BerPn. Craiul,-solu),-a mers Id-ul ot CernAuti. Cahvegl, (t. kahvegi) Cafetier, vel cahvegi,
Brat (sl. spirt's) frere ; brat ego fra- vtori cahvegi.
telmi. Cale, (t. Kayk) barque, bateau ; vezi bolo-
BrAne (sl, cpsuna) ceinture, zan.
BroascAbroa§te (alb, bre§k ) tortue, se Calmacam, (t. kaim-mekam, cine time
rrure gr. frpcecxoc, rana. (Kaim), loc (mekam), liutenant du grand
Bucatar, (I. bucca, et bocala), cuisiner ; vizir. Caimac3nul Bugeacului.
bucatar frAncu, bucatar la vel gramatic. Calmea- oa, (t. Kayme), lettre, mémoire
Bucatall-te,(lat. buccea) morceau ; mets, CalabalAc, (t. kalabalyk), ba gage.
grains en general. Calaf uri v. Canal, calafuri la ciubuce
Buauca§, bucluma§ ; care sufla din bu- gospod.
cium. CAlAmArl, (lat. Calamus calamarius), gr.
Buclutn, (lat. bucinum), chalumeau. kalamar, sl. kalamars, magh.
scakap.cipt, alb
Calamaris, encrier.
Buclumi, sat Iângd la§i, podgorie veche, Calara§1, (lat. caballus), chevalier, erau 31
biser ca ot Buciumi 2 preuti la biseri.a ce ca'ara§i de Tarigrad, cari duceau §tafetele
noua d n Bucim (65 lei pe 5 luni). la Tarigrad cu cai de olac.
Buglac, (t. bugak) coin, angle, Basarabia Calbur, cetate in Bugeac (t. Kalbur=cuir
de gios, luatA de Turd fn 1538 de la Mol- crible) cherestea de la; de la Ceti tea albA
dova. Bugiac seraskier, Bugiac cairnacan. la; Calbur cetate spre Lapu§na ; Calbur
BnIgAril, de la bulgar (sl. sdardpintx) benaemeni.
bulgarus, grAdina de zarzavat, jardin de Calcan (t. Kalkan) turbot, caracudi.
legumes. CAlcAtor, (I. Calcare) pressoir.
Bulgaragli, (t. bu'gargy) Bulgaril ; gradini CaldarAm, (t. kaldyrym) chaussée, pave.
cu zarzavat. Calmuk, n. pr. Calmuc-i.
Buliba§a, (bultik-basy), caplaine, vAtaful Calpuzan, (t, Kalpazan) pelisan kalbzen
unei §atre de tigani. =qui f appe fausse monnaie. Calpunzani.
Buluc ba§A, (t. buluk ba§y) gr. r turci, paza calpuzanilor ; elamul calpuzanilor
ligaanC)* CalugAr. (g. 2X6TEP069 ) mo'ne ; mazilii ot
Bumb-1, (ghi), (mag. gomb) bouton. HArlAu; cart s'au cAlugãrit.
ButcA (sl. budka), cabane, carosse, butca Camara§ (I. cama. a), ( ng. kamara§ din
cea mica. . chambrier, trésorier) vel camara§, vtorl ca-
Butcar, de la butca, care face butce. mara§, treti camara§, camaras de izvoade
Cacum (t. Kakum) hermine, bland cacum. copist, arhivar, camara§ de ocnAdirectorul
Gadd, (I. cadqs) cuve, cercuitul cAzi'or sblinilor de la TArgu-Ocna.
Cadlu, (t, Kade), juge, Cadiu de 13: Aila Camenita ora§ in Podolia, infintat in secl
cadiul de Bugeac. XIII, a avut fritinse legAtu I comerciale §i
Cadml Efendi, n. pr. (t. kadmi) antique, politice (Koriatovicii), cu Moldova.
vieux..-Bdtrdnul. CâmInar, cAmAnar, (alb. Kominy, serb.
Cadrl, ri. pr. (t. Kadi=puissance ; dmin nt koma) droit sur le vin, sur l'ea a de vie,
Kadri Efendi. vel cAminar, titre de noblesse:
Caftan, (t. kafan), ngr. xacpci'vc, robe Canaf-uri (t kanaf) houppe, frange,
d'honneur. Caftan gospod. caftan de mu- Canala§t1. u, canonarhi, canala§ti biserica
carer. gospod.
Caftanglu, (t. kaftangi) valet de chambre. Canarl (fr. canaii), canari din insula Canar

www.dacoromanica.ro
104 OH. OHIBANESCU

Canavat ete gr /.2940t.ccov fr. canevas ; Caramanlau, (t. Karamanle) habitant de


cate 31 lei un canavdt cu vuta la Karaman (vechiu Lycaonie, province de
Candela (I candela, gr. xxALAa) si In toate l'Asie Mineure),
limbrle Europei, lampe, veilleuse. Carata. (ital. Caretta) carAta fetelor.
CanonarhV (gr. xavov2,cxol) lex. canon, Carata (de la carAtA), carossier.
enfant de choeur. Canonarsi 1a biserica g )s- Carsak (t. Karsak) une éspece de renard,
pod (ceteti), scris Canalaftii, la biserica pacea de Carsak, pantece de Carsak, bland
gospod, copii Calinashi la biserica gospod. de Carsak.
Cantar (ital. Cantaro. t. qanthar, balance Carte (I. chaita) chartre, ordre, l'act, Carte
quintal de 44 oca. gospod, Carte de rand,
Cantaraglu (t. kantargi) 1)e-fur. Caruta, dim Car (I. carrus) ,chariot, t ate
Cantemir n. pr. (t. Kan=pierre precieuse 18 lei cAruta cu hazneaoa de la Bucuresti la
qui a proprieté d'arreter l'écouleuent du Tighina, ate 4 lei Or* la Tighina cu haz-
sang ; temur=fer). neaua, cate 4 lei si jumdtate cdruta cu haz-
Capastru:estre (1. caput, capistrum) bri- neaoa la Hotin, 7 lei car* cu coruer la
don, licou. CernAut.
Caplchihae (t. Kapu-Ketkhudari) intendant Casap (t. Kasap), bucher, Casap basa.
de palait (Kapu-palais, Ket Khuda-prévôt Casim Marza n. pr. (t. Kassim) diviseur.
maire), agentul principatelor oe lAngA. poartA Ca51A-e (t, Ky§la), Caserne, lieu oil l'on
Capich haeaoa Benderului Capichihuia la Caste fait paitre les troupeaux pendant l'Hiver
Capiciohodar (t. Kapu-6ohodar dom. sti- pentru stricatul caslelor tatare§ti.
que din Palais (t. 63ha=drap.) bas ciohodar Catane§ti, de la Catand. (ung. Katona,
Capiculac (t. Kapy-Kul), soldat dela Cour. soldat. anteree cAtAnesti.
Capegiu--1, cap;gi (t. Kapygy-basy) cham-
Catapeteazma (gr. xmteotaT2c71-La sf. KATHIE-
bellan, portar ImpArdtesc.
TE3M4. velum, voile du temple.
Capigllar (t. kapigiler) chef, caporal des
Cauk, (t. Kavuk) bonnet entoure d'un tur-
porteurs du serail. Capegilar chehaen (t. ka-
ban épais. x460%, beretto. Cauc ceaus.
pukilerchehayasi=chef des huissiers gar-.
Caus-e (lat. caucus), x7.6xcil sl. KaStsz, pui-
diens des serail.
soir, grand cuillere.
-Capiolan (t. kapu-oglanygens de la
Porte, les commissionaires. des ambassaa-
Cau5ani, targ pe apa Botnei, a fost rese-
dinta hanilor TatAresti.
deurs é rangers.
Cipltan (lat. capitanus) Capitaine ;de Cot- Cavafli. (t, kaval), marchatid de chaus-
man, cdpitan de darabani, cdpitan de Le- sures, cordonnier.
ventI, capitahi ce slujesc pe la Menziluri, Cazacliu (t. Kazakh). Cosaques, negustori
cdpitanl de vandtori, biv cdp:tan de vanAtori, Rusi.
cdpitan basa. Vel cdpitan de Cadru. Cazaschier (t. Kazasker=Kaze asker, din
Caplan (r. kaplan) tigre, ttirban fdcut de caza=charge, district, si asker=soldat). Ca-
piele da tigru, militie turceascd). zaschier Efendi, Cazaschierul Hanului.
Caplan post, (t. Kaplan 4posty)- peau de teakar Sall n pr. (t. eiaker=ésclave,----
tigre. Robu ; sale=agé, vieillard.
Copaculu, vezi Capiculac. Ceaqirl 6akser), culottes turques, ca-
Capriorl (I. Capra), grinzile de la pod. legon, 6ac§iri al, ciacsiri postav ros, ciacsiri
Capudan (t. Kapudan = Kaptan) amiral. bogasie.
Capudan basa, le grand amiral xanotoattndaa. cteacsiriic (t. ciak§erie) qui porte une cu-
Caput-uri (t. Kapot) manteau. lotte.
Carabet (t. Karabet) parenté, affinité. Ceahlau, muntele cel mai Malt din Mol-
- Carat-furl, pro canaf. Carafuri la ciubucul dova : CAlugArii de la Muntele Cehldu scu-
gospod. esc la deseatina 50 stupi.

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 105

Ceair (t. ciir), gr. Tgcapt prairie, pr6, rã- Clalma-le (t, éalma) turban, sl. alai1111.1

turage. pileus.
Cealar (t. ciul) couverture, ciala- ceasor- Clapraz-ge (t. eapraz), boutonniere
nic. brandebourgs (cep-rast ,qui va de gauche a
droitem.
Ceara. (I. cera) cire, cearA tare pentru si- Clarch15... (t. cArge=ouage, roue), liulele
ciarchis.
Ceasornlc (St. 1tIC0111411:10 horologium sau Clatapun v. chiatapun.
das+ornic prin pleonasm, ceasornic tumbac, Clohodar (t. eohodar) domestique du Pa-
ceasornic ealar, ceasornic aur englezesc, laic, laquai (du 6oha drap) ciohodar gos-
ceasornic -argint. pod, ciohodar zapclu.
Ceasit Ceau§, n. pr. (t. öasut) espion, ClohodArle casA unde lo zuiesc eohodarii.
CislA (sl. inicao) numerus, repartition des
mouchard,
Ceaus-1 (t. davus) serjent major, huissier impOts, pentru cat l'a ajuns cisla la mucarer.
garde A cheval du Sultan. °tart (t 6etare) dtoffe légere, d'une fil de
Cekmele (t cekma), sortie, montde, ,cec- soie et de tro's fits de coton v. alAgea-ele.
mele ce sau "dat la CrAciuna. Clubdr-ere (sl. inispx),) labrum, magh.
csöbor, vase A deux anses.
Cepregar (t. eaprak) frange, brandebourgs, Clubdrar, cel care poartã ciubArul la cafes
passementier. viile.
Cercul (I. circu ), cercler, cercuitul cAzilor. ClubotA e (mr. 4GRoT1), botte, ciubotele
CergA (t. 6erga) petite tente, scoarta, tol. zapciului, ciubotele copiilor din casA ca sa
Terneali (sl. .ipxtu.) encre. cleasca cA tile gozpod in to ate satele, ciu-
Cetatue, !liana stii e ziditS de Duca VodA botele ciohodarllor, ciubote rosii; vei wall si
in 1668, scade la deseatina 200 stupi. ciubote, paralele- s cu ciubote rolii.
Chehaeli (t. Kiahia), prévOt, intendant, Clubuc-e (t, eubuk) verge, tige de mátal
cheh .eli Ozu Vales% pipe de merisi( r, de jasmin, de bois de
Chehrinbariu (t. Kehribar) ambre, din per- rose, ciubuc gospod, ciubace cu imamele de
san Kahroba, ce qui attire la paille ExTeov. cite- hrimbar.
Cherestea (t. Kereste) bois de construc- Clubuccerle, fu moire, odaia ciubucelor,
tion, outres. ciubuccerie pentru liulele.
Chlatftp (t. Kiatib) écrivain, sécrdtatre Clubucciu (t. eubukeu) fabricant de pipes
chiatupul nazir, inspector-secretar. Clumlec-lcurl (t. étimlek), marnute, pot
de terre.
Chlatapun (t. chialbi sécrétaire d.amba- Clucer (sl. Kim%) uncus, clavis ; rang de
ssade. boIar, vel clucer.
Child (t. k le, kil) m sure de grains zorXov Cochtl vechi (magh-kotyavetye), encheres
=creux. Chila are 400 oca. toate veniturile sA se vanza la cokii vechi,
Chinovar (gr. vvvc1132e0 cinabre, cinnabaris. Cochino n. pr (gr, ic6)..v.,vos) rouge vermeil
Chlragi (t. Kiragi) qui loue, locataire. Code-I (sl. tcogiA) voiture, cocii spanzu-
Chlrie (t. Kira) louage, prix du toyer. rate In curelele lor, o cocie 12 lei, cu 6 te-
Chloschiu (t. kosk), pavilion, a zugrAvit legari,
chioschiul.s Codru, judet peste Prut, a3culta de is-
pravnicul ,de Hie u. Codrenii de la FAlciu
Chirisie (gr. IP de man*, chirisie fla-
CofA-e (t. Koga, kuva) gr. x042 cupa, pe-
muri cate 12 bani. t t vaisseau (1. cavus).
Chlsea-ele (t. Kiase) vase, cow e. Cofeturl (lat. confectae, gr. xoveciTov con-
Chlulhagiu (t. killhan4y) qui chauffe le feturi, fr. confiserie.
bain, chihlhigiu la ferede.1 turcesc. Cojoc (si. KowSrk) vestis pelicea, pelisse.
Ch1urclba4 (t. kiurcybasy), chef des pel- Colelolu (t. kol.) bras, manche.
letiers, blAnarul SjItanului, CoHn ogiu n. pr. (t. kol), bras branche,
tialar v. ceaiar. oglu (oglu) Ws.
14

www.dacoromanica.ro
106 OH. OHIBANESCU

Koloniolu (t. WU), manches=ManecutA. Cray (sl. Hamm, rus. gopona), la vache,
Comis, I. comes (gr. Itopi) vel comis, vtori nume de familie, Cray (Vaca).
comis, bale comis, écuyer princier, comes Credlncer (1. credent arius) = credo ; in
qui in Palatio imp. comitivam adeptus est., textele vechi cred'ncerul s'a numit Straliov,
comes Provinciae, comes stabuli. Hazn4, vtori credincer.
Coml§e1-1. dim. comis, comi§ei gospod, CredInta (1 credo), Veniturile tirii se vin-
rufetul comi§eilor cuprindea 120 liudi, d n deau la cochii vechi, ori se dadeau in ere-
care numai 21 erau comi§ei. dined (azi in regie), date in credinta.
Conac-e (t. konak) hotel, Wel de ville, Crli (sl. K)Sck) riche comme Crésus.
residence d'un seigneur. Crl§cuiacli', cate 21 bani eri§.
Conacclu (t. konakdy) maréchal de logi s, Cucluc (t. kuduk) petit, kuduk Ali tatar.
conacci-ba§e, conacciu de Hotin. Cuhne (sl. Kspia), it, cucina, lat. coquina,
Conclicar (gr, xthwctx04) code, code; qui cuisine.
tient les régistres, condicar de lefi, condicar Culumglu (t. kuyumay) ode vre, aurar,
de temnitA. Cteumgiu ot Han, Cuiumgi ba§e.
Condur-url (t. kondury=soulier gr. Itowcollp2 Culceau§ (t. kuldau§), sergent de leniceri,
lat. cothurnus). kul,=garde, sentinelle.
Consul (fr. consul) consul frantuzesc, ce Culchehaesi (t. kulcheha a; indendent al
iaste 'Indult la KrAm la Han, pop. Cont. corpului de leniceri.
ContAS t. konto§ (serb. KOHTSIIII.) habit Cumploa-e (sl. liM1011,1) lanx, statera, ba-
de dessus aux manches &mites, conta§ cu gu§i. lance, bascule, cumpene pentru schirnbStul
Cont. v. consul. galbenilor.
Copil-copil (ngr. Y.01:0,) garcon. copil in Cunita equus, equa,
(-1. KOHk, KoltiKa)
cask copil de cask copii din cask copii dajde pe ca, epe, mai apqi pe 13)i §i
calinar§i de la biserica gospod. Erau 94 co- vaci (vacArit) 2 parale cunita de oae, slujba
pii In casA la Curtea domneascA, copil in cunitei Turce§ti, slujba Cunitei a dat in van-
curte, tel maitre, tel valet ../tCC.C64 /6" itdcrtpo- zare 3000 lei, cunita turceasca.
Ikem x21 Ti zoni7oc cou Cununle, (I. corona), mariage, épojsailles.
Ceorcle-1 (mag. korcsolya) clavus ligneus Cupar (I. cuppa) -7.0m, coupe, put : cupa-
aratri, poulain v. bolozan §i cOrcii. rius, échanson, vel cupar, vtori cupar.
Coroana (I. corona) Le Rol, hatmanul Cuparle, fonction d'échanson.
coroanei. CurAlar (corrigia) harnacheur.
Coruer-1 (fr. courrier), cAruta la CernAuti Curte (1. cohort m) cour, curte gospod,
cu coruer. in 8 luni de zile pentru curtea gospod s'au
Cot ti (I. cubitus) coude. c.lt de fer era cheltuit 9695 lei 60 bani.
masura oficiaia ziditA in pAretele Sf Necu- Cu§aclac (t. ku§aklAc) ku§ak, ceinture,
laiu domnesc §i in visteria, 11 coturi de fer kaftan A ce'nture, stinghie de corabie, ,7,a-
trimese pe la tinuturi ca in anii trecutt (27 rampoi de cu§aclac.
lei 60 bani) ate 2 lei 60 bani cotu'. Cu§acli (t. kusaclyk) ceinture, kaftan A
Covor-oare (si. ecoaps) tapes, tapis. ceinture, cri§ci saUi.
Craclun (sl. kr dun lat. crastOum) jeju- Culca-cu§te (sl. na.ina cage, tabernac e
nium nativitatis Domini. des Juifs.
Crain (sl. twat.) L Roi. s crelarul Cra- Cuma. (sl. 1:641141a, magh. kucsma), bon-
iului le§esc. net fourre.
Krim, peninsula (t. Krem)--Crimée. Cutanill (t. kuttaneh), aliment, nourriture,
Crapa(a) (I. crepo) pentru un cal ce a grdnuleux.
crdpat la Galati unui om. a lui Turnagi ba§a, éfert-url (§fert) (sl. ,wrapvnx) guar a pars.
ce a venit Cu domme noun. Birul in cislA se Matia in §fertnri.--dfert,in-
Crilmã (sl. KpatthAta) c.,b.tret, capon,. doit, Meant ruptelor v'steriei, dfertul strAini-

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 107

or ot la)i, efertul a§ezArii, 5 eferturi, efertul Mare in 1504 ; scade la deseatina 200 stupi.
indoit pe Mai, efertul lui lunie §i efertul al dof tor (I. doctor) doftor lordachi, dof-
doile pentiu baeramlac tor DrAcachi.
dajdie (sl AMEM) datio, munus, lucrum doftorie (1. doctor), médecine, 25 lei postav
dajdie obi§nuit6, gre§it pus la dajde cu ma- milir Hamit venit pentru dottorii a M. S.
zili la Tutova §1 cu birnici la Covurlui. Hanului.
dajnic (rus Amionic%) contribuable, dajnicii domnie (I. dominus) domnie noao mu-
cari au fop, carer.
daraban (magh. darabant). traban, jen- domnita, dim. domn, fall de domn. Dom-
darme, soldat, vel Capitan de darabani, da- nita Paladoae, fata lui Antioh Cantemir Vocla.
rabanii temnitei erau 12. Dragan (pIsl. Dragan, draco; onis); ca-
darvar-i (sl. Agorae), une chose vile, de pitan de dragani ; steagul Draganilor cuprin-
rien. Cal de darvala, boi Or vari la oi ; erau dea 53 liude.
14 darvari la Curte. droghet...? 17 coti drept droghet la vel gra-
dava-oa (t. Da'va), proces, qi.erelle, da- matic.
vaoa jidovilor, davaoa sardariului. dugheani (t. dukkian) boutique.
der vie-§I (t. dervi§) pauvre, religieux mu- dulamá (I. dholama), tunique longue, o
sulman, dervici hale, dervid emeni. haina pe care o purtau ianicer i pe dedesupt,
desetlna (sl. AMATHHA) dime, decima, sluj- la pärAzi.
ba deseatinei care s'a vandut la Cochii Vechi. dunalmã pro dulama (t. donanma) flotte,
dlac-i (ngr. aLeococs) Si. AHUKk, diaconus, escadre, decoration.
chantre d'ëglise, dcrivain, copi§ti, diacre, die- dunlucuri (t. donlyk) drap pour habit,
cii de divan erau 12 la numar, diac de vis- dunluc stof ; dunluc tablin cu fir. dunluc sali,
terie ; strangr.au sferturile la bit, osteneala dunluc pervie sadi, duMluc §al lvri.
lui 100 lei. .
dusemet (t. du§) dpaules.
diamant (fr. diamant) un inel cu diamant edec-url (t. yedek) cheval de"main , remar-
que ; a trage la iedec, edec ortus, ortusu.
pentru gospod 3660 lei (gr. V) aL2p.CLYSI).
edecliu-I (t. yedecli) sluga domneasca in
dimidie (gr. tElit-cov) futaine, lustrine, dime
slujba curtii, ca §erbecciu, caftangiu, etc.
qoton, percaline, ,p marzaci mingirlii Wan-
Edirne (t. Edirne) Andrinople. Edirne bos-
du-§i sulfu pentru dimidie a doi tatari ce
tangi bap, §eful inchisorii din Andrianopol.
sau ucis la Pruta.
elamul (t. ilam) notification, proces-verbal
divan-uri (t. divan), canaf, é, senatus, con- d'enquete, v. ilam, 43 lei un elam luat pentru
silium, consistorium Turcicum, divan efendi,
zaherea, 80 tel pentru prins la C. Paladi 2
divan ceau§. visternic, 67 un elam luat pentrit vricina
divictar, devictar (t. divitdar) cel care marginei, 412 lei pentru un elam al Cadiului
tinea calamara lui Vocla (divit.encrier). de Braila. 440 lei un elam luat de la o tur-
devictarle (t..divitdar), cancelarie de se- coaica pentru omorul ficiorului ei la Foc§ani
cretariat a lui Voc15. Efendl (t. Efendi) seigneur, sieur, divan
doba (mgh. dob), tambour, dr..ba de §traf, Efendi, judecatorul turc in divan, el juded
tocmitul dobei gospod. pricinile Turcilor, §edea cu haremul la Targu-
dobanda (sl. Ao6kITII ; AosxAx.) adipisci, Fi umos. Cadri efendi.
gain, inter& (dobivati), ate 10 lei de pung6 emak (t. yemek) repas, mets, plat, leafa
dobanda pe tuna. () emeclic Ia emac Saizului pe Sept 10 lei.
dobin (magh. tobos) tambour. emeclic (t. yemeklyk) nourriture, repas.
dobo§er (mgh. dobopr), tambour, dubo- emam (t. imam) curd, prdlat.
sari gospod, dubopri hatmane§ti, dubopri emecsãizba§ (t, yemek seyis-ba§y) chef
agesti. des* palfreniers de la table.
Dobrovat, mAnAstire zidira de Stefan cel emiclic (I. yemiklyk), taint mancare, leafa

www.dacoromanica.ro
108 Gil GHIBANESCU

§I emiclic, emiclicul vioovatilor ot Soroca, e- francu (sl. 44,Ars) francus, frangaise, gra-
medic. dinar francu, bucatar frAncu.
em1n (t. emin) inspécteur, intendant. fusta$. porteur de gourdin (. fust s) baton,
Enghlur (t. Engtir) Angora. fustali de divan erau 12 fu ta0 ot gospojda
enghlurll (t. Engtirly) Encar6, Ango ra (des re doamna) e au 12 ; fusta§ii de varta 12.
enghiurli §ali, stofa de Angora v. $ali. galtan (t. gaytan) galon, lacet, cordon.
englezesc. de la Anglia, 70 lei ceasornicul galban, (I. galbi us), jaune, un ducat,
argint englezesc. ^ate 2 lei 90 bani noi galbánul (330 bani),
enicer (t. yeniceri) Janissair. Galga n. pr.(t. (ale) affineu -, Calga sultan.
ericli n. pr. (t. Erikly) prune, Ericli Hagi. gavanos (t. kavanos), pot de.terre, borcan.
exorlca (gr. .govz'w goat, ghermesut e- gaz IA, (magh Ga,c1a) h6te, hOtelier.
xorica. gazeta-uri (it. gazzett), journA
extra, ecstra (lat. extra) cel mai bun, ex- gebeglul, (t. gebegi) armurier, gebegiba§
tra posta v. de Braila.
extract (ital. estratti, fr. extrait). gelat, (t. gellad), bourreau.
Ezovit-tl, lezuit, preuti E.oviti de la bi- Gemazeil evel, (t. Gemagi-ul-evvel) a 5
serica Ungureasca, ezovitil Unguri, luna din Anul musulman.
facile (magh. faklya serb. faklija) torche, GemazlahAr (t. Gernazi-ul aher) a 6-a tuna
faclii de ceara. din anul musulman.
fAnar, felinar (gr. cfccociPE) lanterne. Gerah, (t. gerrah) Chirurgie
farfurle (t. fagfuri, farfuri) vaisselle de Ghecation,..? merementul ghecetion 20 lei.
Chine, porcela'ne de Ch'ne. ghemnihale, n. pr. (t. Gemi) vaisseau,
Felzulah n. pr. (t. Feyzul-leh, abondance navire. Hale (t. hali) a.tuel.
de Dietr. Gherf a, (n. pr.)...?aga.
felegean-ene (t. filgan) tvse, felegele la , Ghermesut (t Germsud), satin, gherme-
cahvegerie sut de Hindia,de Tarigrad, octaricon ;
felirl v. filari. exorica.
ferecat (I. ferrum) ferrer. GhlandiruclIrA....? die doi bani unul.
feredeu (mgh fardo) bain, feredeu gospod, Ghlul, (t. GUI), inel cu o roza de d arnant,
feredeu turcesc. fleur rose, ghiulolu, ghiulolu icioglan.
feregea-ele (t. ferega) robe large, ha'nA Chlumhliaz, n. pr. (t. Ghium) de la cucuma
la-gi, feregele cafe 65 lei una cu cari s'au Caldare, chaudron,--Caldare. lordachi Ghium
imbrac at boerii. hiiaz.
ferman-url (t. firman) ordre ou diplome Ghivezi Ali aga, n. pr. (t. gluvez) rouge
dmand du Sultan. Ferman pentru zaherea, fer- fonc6=-Ro§u.
man Imparat sc. Geabl Ibrall, n. pr. (t. abi) percepteur
Marl (t. filer) bottine a lacer. serb filar. des revenus des mosquées.
Mon (ngr. cpaX6v) si 4Ed1011Z, vestis sacer- Giam-uri, (t. gam), verre, vitre.
dotium propria. Glamba$-1, (t. gambaz , p'queur, bateleur
flamurA-1 (I a t. flammulum, vexillum ; (Pers. gambaz=qui joue sa vie).
tpx2and)p0,--flammula, dtendard, banderole, 10 Glatnglolu, (t..gamgy) vitrier.
bani o scandura flamura. Glantimir, n. pr. (t. tdmur)= lemir, fer, an-
flIntA (mag. filinta, ceh flinta)fusil, flinta de cre i gan--ame, vie.
Venetia. Oar, (t. tar), TOpt chale a palmes, brau
foae (I. folium, feuille), fuaia rasurilor. giar.
Focsanli, capitala Jud. Putna munteni sau giubea, (t gubbe) tunique, pelisse, a man-
de ccea parte, unde era mAnAstirea sf. loan, ches, courtes, giubea Carsak.
Girah, Gireah, v. gerah.
care scutea la deseatina 81 shtpi. Guichic Cean n. pr, (t. tigiu§i) ferb ere
f (t. Iota) etoffe rayée. Fiertu.

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 10 9

giudecatorie, (I. judecare) juger, leafa de Han (t. Khan), Khan de Tartarie hanagassi.
giudecatorie cate 20 lei pe lunA. hara(Au (t. Kh rag) tribut.
giupaneasa-e (sl. 3;8nm-is) maitre-se. hirAgerll (t. har4) cel c p'At a r b'rul Ti-
gor§tInA (sl. re:A T) hos; es, impôt sur les gani or (harc.ciul), haragerii d Vgani, hargi-
bergers, pe rrascuii §1 oi ; gor§tina s'a van- rul de t gani 30 lei, h rAgar I de Vgani turci
dut la kokii vechi ; gor§tind ate 1 p-ra ye- venti de la Hotin pe an dupd oblceiu.
che de oae ; die 4 parale vechi de oae, Cate harem (t. harem) gynecée. har m chehaesi
8 bani vechi de oae, ate 5 parale de oae, hArtie (ngr. xava papier, livre, lipsa hartii.
go§tinar; de la gor§tinA, collecteure de cet ha§ac (t. ha§a, ga§iye), calicot, b.ogasie
impôt. ro§ie din care s'a facut o punga de raft de-
gospod. (sl. rocnoAk) Prince dbmn, gos- ha§at.
pod mila, foae gospod. hasAhil (t. hassa) madapolam, calicot. 116
gospojda (sl. rocnomAa), domina, Prin- lei hAsahii. din cari 70 pe ui brau oar
cesse, vornic ot gospojda, fusta§ ot gospojda, (gar=chale), §i .46 citari.
gramatic ot gospojda, biserica gospojda. hasAnie (t hass) d Stria (0 urgiu) x-ot
gradinar (sl. rpaptud) hortus rpmiluitph= possessiones rrivatae ummi in g'stratus
hortulanus, jardinier. Turcorum.
grajd (sl. rpaxi,A,k) stabulum. ecurie, giajd
hatim-e (t. hatim) cache te, hatini t ate
gospod ; grajdiul de la§i 6 bani.
gramatic (ngr. ipc4Liicrzotos) écrivain, sécre-
hatman (r. hetman) chef de Cosaques,
taire. gramatic ot gospojda, vel gr.matic. général, hatmanul Coroanei.
gramaticie, sala pentru gramatici, ate 25 havaet (t. avec!) impet, t x , iedevance
lei pe fund cheltuiall _ de douane.
grumaz (alb. grumaz) gorge, cou. havalea (t. havale)angark, mandat, cor-
gugiuman fern. o (t. gugemin) capuchon.
vadA ; havaleaoa Hotinului.
gu§A-e (sl. MBA) gorge, goitre, o pA-
havalegiu (t. havalagi) ins ecteur, cel in-
reche gu§e.
särcinat cu indeplinirt a -unel haval le, ha-
Habip pa§a n. pr. (t. Habib, pl, ahbab, a-
valegii de la Ortk.
hibba) ami, iavori, aim&
havuz (t. havuz) cisteine, reervoir d'eau
hac url (t. hakk), sala're, solde, au dat
havuzul din gradina gospod
hac celor ce au strans banii ;hacul strati-
ilor de dajdie. hazna-eAoa-ele (t. hazne) trésor de l'Etat,
haznea ema c.
hagiu (t. hagi), xcatta'qlos pelerin a Je-
haznetar (t. haznetar), visternic.
rusalem.
Haidar n. pr. (t. Hayder) brigand,=Hotu. Hekimba§a n. pr. (t. Ht kim) médecin.
haimank-le tt. haimane), nomade de la hedlia-oa (t. hedaya, hediye) presents, ca-
hayme, tente, qui hab te la tente. deaux don, Ler§ nd hediiaoa M S. Sultanului.
Haleip-aga n. pr, (t Hale-ip=tapis c tdon herA (I. ferrum) fer.
hall (t. hAlA) actuellement, dervi( hal , Hindie (t. Hindi) Indien.
boer hale I boer pale. hedint aoa, vezi hedi aoa.
H ilil ceau§ n. pr. (t. Halil), époux, marl hogea (t hoga) vieillard maitre d'école, le
halisie (t. halis, se) pur, sans mélange, pretre qui porte le turban, prédicateur, Hogea
vrai, blana cacum halisie. Mina3se (t. mina, verreStecIA.
ham-uri (n agh. ham) harnais, o pAreche hoget (t. hogget) titre de propriett5, hoget
hamuri, hamuri le§e§V. ce a scos pentru un Turc.
hamamgiu (t. hamamge) baigneur. hram (sl rimuls) fête patronale d'une é-
hamit (t. ham yet) zele. Hamit venit pen- guise, hram Pr obrajenie Schimbarea la fala,
tnt doftori e. .Probajnii.
Hamza n. pr. (t. ham inculte ; §1 za, hrisov (1. chrysobullum) zPu'36?") 00 bulla
cloud; Hamza pa§a aurea, document, hrisov gosp d

www.dacoromanica.ro
110 GH. GHIBANESCU
4.

hududlon (r. hudud) pl. de la hadd, limites, la casele din Beilic pentru pusafiri (56 lei
bornes. frontieres, 14 lei postav milir cio- pe 19 ocd cahne).
hodarului M. S. Bender Pen. pen'ru pric'na podurl : podtil vechiu, Pod pe Bahluiu,
hududi-on. podurile ulitilor (meremet), podul facut la
Husiln aga n. pr. (t. Husman,) sing. has-. poarta hatmanului, tocmitul podului de la Sfi
sim, ennemis. Neculai gospod la Poartd.
Huzun n. pr. (t. Huzu) humilité, modes- Preuil: In Ia§i erau 90 preuti, vel api-
tie ; si huzu, huzun=tristesse, chagrin=keder. tan de la§i, negutitorii de la§i pldtiau ddri
lagalgIu-1 (t. yag) beurre, huile, yagge, _
osebite la vadrdrit.
fabricant otr vendeur d'huile. rddicdturile la deseatind de stupi : 400 stupi
Iakiac (t. yagge) fabricant d'huile), iaza- (biserica gospojdei), 400 (Golia), 250 (So-
giu, n, pr. ot &Alla §i yaza'e--_-_-écrit ain. cola), 100 (Barnovschie), 70 (Oalata), 300
larkilam. n. pr. (t. yar-keyz, 1c4-yam) ami, (Treisfet tele), 200 (Sf. loan Zlataust), 103
côte, larkiian Cafegiba§a. (Frumoasa), 500 (S . Spiridon)
larlâc (tatar. yarlyk) ordre royal, dip!orna rddicdturi la vddrdrit : 200 vedre (Sf.
Hanului. loan Z ataust), 200 (Trei Erarhi), 400 (bi-
lag capitala Moldovei pAnA la 1862, (sl, serica de pe Poarta), 200 (bis. UngureascA),
aca-mez, frax:nus, fi ene=ulifi: ulita mare 200 (Frumoasa), 200 (Golia), 700 Sf. Sp'ri-
felinare cu lumAnAri de sdu 5 lei pe lunie. don), 200 (Aron VodA), 200 (Socola), 1000
ulita sarbascd podul ce se face aici in (Galata), 200 (Sf Sava), 100 (Haddmbul.,
la§i ajutor. Muntenimea de mijloc (SArAria 90 beciul de la Frumoasa.
de sus, Copoul). Ulita iusascd (azi C. A. Iavri (t. yavru) couleur rose clair, §al Javri.
Rosetti). --, Ulita Podu vechiu (azi C. Ne- Iai. (sl ta3k) lacus, canal, dtang, darul pe
gri). Ulita fdinii. iaz la ven'rea caftanului.
biserici: biserica Gospojdei (despre Doam- lazagiu (t, yazyky) écrivain, clerc, laza-
na, are 3 preuti 1 diacon §1 1 psalt. giul de Galata.
biserica Gospod din nuntru are 3 pre- Ibrictar, de la ibric (t. ibryy) aigluere
oti §i 1 diacon. linPLY2 cafeVere, thdiere, care conduce ser-
biserica Sf. Ion Novi. viciul ibricului la Curte, vtori ibrictat,
Mdnastirea Sf. Spiridon. ibrI§In (t. ibri§im) fil de soie.
Biserica Prepadoamna. Iclaga(de)si (t. i6yagasi), euncque, domes-.
-- Mandstirea Sf. loan Ziataust. tique cjai entre au harem.
Mandstirea Treisfetitele. iciciohodar (t. Wohodar), valet de cham-
B6erica depe Poartd are 3 preuti 1 bre de Pinter,
eur,16interne.
diacon §i 1 cantaret. Icimal (t. iömal) biens de l'interieur.
Biserica Ungureasca'. icloglan (t. ii;yoglany), page de l'intérieur
MAnAstirea Sf. Arhangheli ot Frumoasa. au service du Sultan (ie=interieur, olan=
MAndstirea Golia. jeune homme).
MAnAstirea St. Sava. Ilam, V. elam.
MAnastirea Galata. imam v. emam (t, imam) ministre, cu é
Mandstirea Socola de cAlugdrite. musul nan.
MAnAstirea Aron Vodd. imame-ele, (t. imame) bouquin, emb u-
Schitul din Codrii Ia§ilor. chure de pipe.
Mandstirea Barnovschie. imbir (t. ingir) figue, couleur postav imbir.
.mahalale : Muntenimele de jos, de rnijloc I ablator (I. a nbulare), mariheur, Imb:Ator
§i de sus, mahalaoa Frech, mahalaoa Bros- de la -Cuc ur mic, imblator la Var§ovia.
tenii. mahalaoa Beilicului (odaia Beilicului ; Imbrlhor (t. imbrohoremir-1 al'or) ecu-
bucatar cl! la casele din Beilic, cuhnea ca- yer du Sultan, emir.---,:hef, ahor=écurie.
selor din Beilic pentru =sett Cahye date inOrcAtura (I. :ncarricare), surcharger,

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 111

care s'a .incArcat cu 1000 ughi mai mult la lavita (sl. 114tonc%), banquette.
d eseatinA de la Neamt. lavrA (gr. Acckce), couvent, egumenul lavrii
1mpreunare (I. unus), réunir, clod s'a im- de la Sfetagora.
prey nat solul intaiu cu gospod, a doua im- laz-ji (t. Laz). populatie turceascd asezatA
preunare. pe tarmul Mani Negre, Laz I azi in Dobro-
Insuriclune (1. uxoral e), marier. gea sint hamali in porturi.
Isambet MArza n. pr. (t. Izamos, gran- leaf A (t. olefe, alef) pAturage, solde, sa-
des ilustres, bed=mauvais). laire, s'a dat in lefi, lefile arna ut lor, leafa
Is 111 n. pr. (t. ism, ismi) nomina'. zaharagii'or, dat in lef le ajutorintel, dat in
. lsrni mutevalesi tt. nultevelli) adminis- lefile slujitorilor din mucarer. v. simbrie.
trateur des cassernes des Janissaik.s A Ismail. leah (sl. Ark, polor us, polonais, sol
Ispai (41. CHACO salus, ',Ascension de leah, beizadea leah.
j631.1SChrist. leat-nri (sl. nwra) latte v. -fatcA.
IspraVnIc (41. licilihilikHIIKX) magistratus lefticA (I. lectica), litiere.
genuQ, prdfet, ispravnic de copii. i-zpravnic de legnitA (bulg. MAI-1111) glac'ere, ghetArle,
aprozi, ispravnic de arrnAsei, ipravnic de legnita de la curte gospod.
curte.
Lehia (pol. Lechija), Pologne, la hotarul
luruc bairactar (t. yiiriik) qui marche, cine
L Wei ; la hotarul Lehiei.
poartd steagul,
l eu (1.1eo), une monnaie de 90 paras, dupA
Izarnim Mirovici n. pr. (t. Izam), grands,
turcescul asldnli, pia-Stre de 40 paras, din
illustres,
aslan, leo, lei vechi, lei noi ; leul nou avea
izvod (1. u.asom) origo. liste, compte, cata-
numai 36 parale vechi.
logue, izvod de leafd, Izodul cel mare al co-
nacelor, izvod pecetluit cu pecete gospod, L epsca, tara Lesasca,. Polon'a, schitul cel
nefiind la izvochil rAsurilor. mare din tara lesascA scutea la deseatina
jder (si. ,K,kerm), martre, fouine, mustela, 430 stupi.
martes, nevAstuicA, dihor, patce jder. levent-11 (t. 1..vertt) sOklat volontaire, cA-
jicnicer (sl. aorro) fructus, slujbasul care pitan de leventi.
strAngea grAul la curtea domneascA si-1 pas- Lipca (t. lipka). Lipka Lithuanie, lipca
trau in granai e (jitnite). agasi.
jidov (sl fllA, acuAtum) juif. 11pcan-1 (t. Lipkan), tatare de Lithuanie
jicloavcA (SI. MIJA0118Ket), juive,. Stefan courtier tatar.
Cray (VacA) ce tine o jidoavcd boteza'A. IipcAntiA, sotia unui lipcan.
jidovAsc, §coala jidovascd ot Tutova. Lipovatileni, numele unei $ecte religioase
joldunar (s1 moilAx), sold. paie, mei cenaire, rusesti, (r. mins. teiu), lip-lipov, lipovan.
medlat. Soldonerias ((olidus). soldat Ilude-di (sl. mom) homme, individue, liude
jun (sl. mitlnet) regio, hodie quoque re- cAlarasi la vel capitani, liudi tinhirai, liudi
gionem aliquam habitatam vel ejusdem regio- slujitori, liudi seim, ni, liedi vozari, liudi Ca-
nis homines congregalos significat. larasi skdaresti ot Orheiu, liu di pantiri ot
ladi (sl ium), caisse, . lada in care s'au Neamt, liudi umblAtori, liudi surugii, liudi bA-
shins banii ajutorintei. rani, liudi skaci bolnavi, liudi calarasi hat-
lahampahasi (t. lahnpahasy). prix de viand, manesti, liudi rufeturi, liudl sporiti, liudi scu-
darea ce o trimetea Moldova pentru alimen- telnici, liudi pantiri, liudi darvari, cate 2 lei
tat ea curtii vezirului. noi pc liude, scutelnici au carte ate 1 leu
Iltit-uri (SI. 4411K, A aisikk), chaine, Ian- nou de liude, marii boeri aveau 2279 liudi
tuh-uri (mlrus. AiwiSps). scutelnici in 1763, cAte 50 parale nol de
Latef n. pr. '(t. Latif) doux, gracieux. liude, liudi armeni, liud greci, liudi unguri.
latca. (cf h, latka , !Ate, laturi, ipcä, bla- liulea (t. Itile) pipe, tuyau, liulele ciarchis.
nA cacum cu lat A. loc stiut (1. locum) cheltueli secrete, pe

www.dacoromanica.ro
12 01-1. GHIBANESCU

care sama le califica prin exp, esia loc #iut. mehter (t. m hter) plus grand, chef, mu-
logofat (gr. xo'rourw) chancelier, secre- sicien sde la garde du Sultan, meh er gospod.
taire, écrivain, vel logofat, logofat de ca- mehter ha§ (t. mehter ba§y) capel rnaistru.
mars, logofat de ot visterie. mehtup-uri (arab mektub), lettre, missive,
Lokman, gerah §i spiter in Id§i inain e m htup pentru zaha ele, mehtup p. mucarer,
de l'763. mehtup la gospod, mehtup pentru trecere,
luminA (I. luminis), lumie e, lumini de sau thehtup gospod.
pentru felinare. mehtupciu (t. Mehtubci), écrivair e, s.cre-
Macaesea-Oa (t mukayaseN, proporlon, laire general d'un mini'ste e.
analogie, cantitate de zaherea, ce se da. meimendar, vezi mehmenda-, rreirnendJrul
Portii. solului moschicesc.
Macat-uri (t. makat)----makad lieu oft menzli-uri (t. menzil.Neu of l'on des-
l'on s'assied, couverture de sopha aveC frdnge. cende) stat on d la poste, menz lul Ja§ului,
Macupi (t. mahbub), ainé, vghi zar ma- capItani pe la menziluri, cheltuelile menzilu-
ctir i, galbeni aur pr ferit. lui, menzilurile erau la Stpote, la Boto§ani,
MagcilahAr (t. mag. ku§) melange, L hAr, lubane§ti, Cerniuti, Scanteea, Foc§ani, Galati,
Lahore ville d'Hindosfan. Putna, Hu§i, Tecuci, Orhei, N amt, Soroca,
Malimiril (t mdlimiri) fisc.--tr all, qui a- Barlad, Vaslui, Dorohoi, §tefane§ti, Craina-
ppartient+mir. l'etat, tresor. leuca, Targu-Frumos, Falciu, Gangora, Chi-
malatea-ele (t. Inaloth), espece de vete- §"riao, Ba aiac. Razina, Tabara, Risipeni, Ma-
ment, zeghe. gura, BdIane§ti, Caldarusa4 Ropce.
Mamaliga n. pr. porec 5, (it. meliga?) millet Menzllgiu (t. menzilgi ), maitre de poste.
et maTs, toti vecinii no§tri zic ma Taliga, ma- meremet (t. meremet), reparation, me-
rem tul ghecaturilor.
laiul fund facut diu meiu, a nascut tnamaliga.
mertic (mg. mérték), m sure. un mertic
manci (rus. mamka), nourrice, sin. doicd. flamuri, ate 3 bani.
mangal (t. mangal), charbon. MeriA-e (sl. Arbpa), tnensu a, pondu3, me-
Mathin n. pr. Chiurcibaka al M rhinului. sure de capacité de 10 dem. rlii (boisseaux),
mArzac ( atar mirza)-----emir+zade, fils de merta orz a 2 lei 30 banl merta.
prince, print tatar, capetenie de oarda, mar- meseacr4d'e 15 bani,cate 10 bani.
zac cu mehtup (serisoare). mesesi, (I. massa) table, ce' qui reste de
masalà-ale (t. me§ala) flambea t, torch de marchandises d'un négociant declare en fait-
re iine. lite.
masalagiu (t. me§alagt) cel e poartã o me§lna (sl. arkx-x), p Ills, peau d? mou-
masalk masa aiu gospod. - ton, me§ ni pentru pungi,
matasa (ngr. nicluega mlat m1taxa. sole. -me§tii (1. mest), bot,ine, chausstfre, papuci
mataragiu (t. rnataragy), celui qui porte cu me§tii, incaltaminte la turci de pele gal-
le matara (t. rr ata,ra), flacon de fer pour bend deasupra car ,ra se pun pantofi.
conserver de l'eau. mevagip (t. mevagib), solde, salaire, pen-
maturarila (sl. metla), balayeugse. sion, mevagtpul Belgradului, mevagipd Hoti-
mazil (arab ma- zul) destitud, maz ottam nului,Btnderului.
mazil de acole. mIld-le (sl. mniut)r p tie, miserabilis, gospo'i
medelnicer (ung. medence) 'avoir, boe- mila.
riul care turna apd Domnului inairte de a Mimi n. pro;riu, Mimi Ciohodar.
se pune la masa, vel medelnicer, ftoritreti. milir (t. milli ?), national.
/nehmen iar (te mItniandir qui donne rho- Mineiu, (gr. toivato ) m naeum,
sp talité), oftjerul care intovara§ia pe domn prin e slvjbele sfintilor pe Juni §i zile.
la plecarea din Tarigrad, aghiot nt dm- mingerliu, n. pr. de la Mingir, marzaei
Den. mingerlii.

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 113

mlnisterion, (1. ministerium); protominis- muhurdar, (t muhurdar), garde des sceaux


terion al Craiului le§esc. de la muhar, pecete. sceau.
misadA, (gr. iltak) moitie d'une fourrure. mujdea-oa, (t. milzde) nouvelle, celor ye-
mist, (fr. mons:eur), musu. Mist Andoni niti cu mujdeaoa pentru na§tere; cu muj-
Cava ler. .
deaoa mucarerului.
mitropolit, (gr. priTporcoAcTIN), archeveque ; mumba§ir, (t. miuba§ir), commisaire, aprod
sl. MiTp0110/IHT6. prévôt, sergent, mumba§ir de zahere,ce a
monk (t. mu§in) sage-femme, moa§a fost d . alam (alym), darea pentru pA§una-
go spojdei (Doamnei), tul vitelor in Bugeac (cele 2 ceasuri).
mocanf, (mag. mokany) rustre, sauvage, munegemi, (ar. muneklim), Astronome, as-
ruse, card mocane§ti, mocani din tara ; mo- trologue.
canii veniti, mocanii cEn tara dau ca`e 6 MunteneascA, de la Muntenia, a luat 2
parale vechi de oae, iar cei venifi de curand §oimi din tam Munteneaad.
din Ora rum aneasca la Putna dadeau ate Murat Mola, n. pr. (t. Murat=Amurat=
10 bani de oae". voulu, desire ; §i Mola=repos. Molladoc-
Mola, n. pr. (t. molla) juge d'une grande teur.
ville. Musa, (t. Mussa) MoIse, Musa aga.
monahlf, (gr. tiovxxos ), tnoine. Musafir-i, (t. miusafir) voyageur din sefer
Morait, (t. Mora), Morée, Peloponese, voyage, musafir Wm. .

Grec din Moreia. Mustafa, n. pr. (t mustafa) élu, choisi.


Moschicesc, (rus. Moskwa, moskiewski), musu, (v. misi), (fr. monsieur) musu La- _
sol moschicesc. ro§ sacritar cu 225 lei pe tuna, musu Laris.
mote velesi, v. mutevelesi. mu§ama-le, (t. mu§Ama), toile cirde, (§em
=ceard), (-toucrag&).
mucaet, (t. mukayed), attentif, mucaet Chia- mutevelesi, (t. mititeveli), administratorul
tap, secretar_atent. cetatei Ismailului, administratorul cazarmelor
mucarer, (e), (t. mukarer), reinoire la de Ianiceri.
domnie ; rétabli, confirme, mucarerul mic mutpacum, mutcapun (t. mutpah), cuisine,
(inoire domniel dupd un an) ; mucarerul mare cuhnie.
(Moire domniei dupa 3 ani). S'a introdus nafaci-oa, (n. nalaka) §i nacafa, dépense
darea mucarerului sub M. Raco vita pentru pour la nourriture, pension alimentaire.
intampinarea cheltuelilor mucarerului, slujba naip, (t. nayib) lieutenant, substitut, juge
mucarerului, banii mucarerului, mucarer pe de la loi musulmane, Naip, localitate in Mun-
o moard, Cate 90 bani noi pe bou. tenia.
Mucarerul cup. indea dad pe mori, pe cra§me Nalban, (t. nalbant) potcovar, veterinar,
mari §1 mici, pe preuti, diaconi, tigani, ma- nalban ba§a gospod. chef des forgerons.
zili, manastirile, dughenile, bogasieriile, birni- navlon, (t. navlun) nolis, naulage, navlo-
cii, rufeturile, haimanalele, calugarii, scoala nul corabiei.
jid ,veasca, velnite'e, rupta§ii ce nu-s in dajcIP, nazir, (t. nazyr), irispecteur, intendent,
negustorii de Ia§i, bez cei din Boto§ani, cei nazirul Brailei, nazir agasi, nazirul de Chilia,
fara dajde, Campulungul din Suceava. Saat Emeni Ibrail nazir.
mufdea oa, (t. mu§te) pauw de la main. Neamt, manastire cu bolnitd de nebuni
muharem, (t. Muharem) prima funk cu o caruta la Neamt cu un bm bolnav ce se
care se incepe anul musulman = marque, supara de duhul necurat".
signe, soupcon. nefer--1 ( t. nefer), soldat ienicer, neferi
muhavezf, (t. muhafiz) gouverneur d'une Turci.
place forte. nizam (t. nizam) ordin, lege, ordonanta,
muhfusl, (t. muhtas ), Particular, propriu nizamul Tatarilor.
cuiva. nontru (I. in, intro) in launtru, in nontru
15
www.dacoromanica.ro
114 OH. GHIBANESCU

cu Gavria§ u§iier cii o cocie a solului in orta-oa, (t. ortà)= milieu, centre rdgimen
nontru.. inaintea solului turcesc din Tarigrad de jan ssaires, ceata, cle rc, a radicat ortaoa
In nontru, fmblátorilor de la CernAuli ce au de la Hotin.
1mblat cii po§ta In nontru ate 10 lei pe orta ceau§, (t. ortatrau§), sergent majeur,
saptamânä, 5 ImblAtori ce au Imblat cu po§ta hu:ssier d'une compagnie des janissaires,
In nontru (strAingtate) ortaceau§-ba§A, ortaceau§ agA, ortaceau§ ha-
nurci (sl. uopsa). foetorius putodus, lou- valegiu.
tre, vidra, blana nurc5. ortu, (t. orta) milieu, ortutahtasi ate 2 la
Obraz (sl. coupask), imago, face, visage, o- o para.
braz de cinste §tiut d gospod, obraz scA- Oru klesI, n. pr. Cetatea Oru.
palat §titit de gospod, la un obraz Out prin osteneala, (sl. ustati) fatigue, service, os-
maim comis dnctor Mihalachi. tenealA (plata) diacului care a strâns b rul
Ocà (t. oka), oca are 400 dramuri, sau 4 100 lei ca §1 la alte slujbe.
litre, mold. Ocd, ocaoa de carne costa 6 bank ot, (sl. caT) de la, ottam (coT9 am) de a-
cole.
in 1763.
Ocol (sl. catcon7.), ciru1us, arrondissement, ozu Valesl, n. pr. Mehmet ba§A Oiu Va-
Targurile vechi i§i aveau ocoalele lor, oco- lesi (gouverneur général.
paces, (t. paja) din pa-,--picior ; pieds de
lul Boto§anil or.
zibelin pour fourrure, patcea de rAs, patce
Octarlcon.,..Ghermesut octaricon ?
Odae (t. ocIA), chambre, adapost de vite, samuri, pacea de cane.
mime de sat?, odaia Bursucalilor. pacurA, [I. picula), goudron, bitume.
Oda& (t. odigi). valet de chambre, cd- pagubã, (sl, norSsn) perditio, paguba dese-
mAra§. tinem de stupi de la Neamt 1765 lei.
Odoba§ (t. oda ba§y), capitan peste o odà, paharnic, de la pahar (sl, navpnwos),
sau companie de eniceri, odoba§A de lipcani, pincerna, magh, paharnic, échanson.
odoba§a de livinti, odoba§A de be§lii. palc-I (t peik) messager, courier a picd.
Ogar (sl. wain) canis venatus genus pantlr (it. panciera), (sl. nancnpx), soldat
16vriffir. cuirdssé, traban. -

oglac (t. ogak), cheminée. corp d'arm6e panza (I. pansus) bile, ling,. panzA. Tre-
organisd d'une maniere particuliere, ordre pezAneasi (t. Tara buzan-,--Trébizonde, ville
militaire, 60 lei and s'a aprins ogiacul, d'Arméni,?. stir Ie mer Noire.
ogiac ciohodar, ogeac ceau§, otilac Kalesi. papuc (t. papa (papu§) sou. ler.
Ogeacliba§e, (t. qakly), §eful ogiacliilor. parh-le (t. para), a 40-a parte din Jeul
oglret, (t. trgret), sa'aire, foyer, taxa de vechiu. a para avea 3 bani, 1 leu-40 pa-.
platA pentru caii de po§ta, ofAcarii 10 bani ra'e=120 bani.
pe ceas de cal, 15 bani boerii cAfIAniti, 20, pardosi (a) gr. nc"c0(0), biSer, tavolare,
bani negustorii. pardositul bisericei.
ogugiuman (t gilleman), coiffe des femmes pasla (sl. nAt>rrk) feutre.
cAciulA pentru Vod5. pa§d, pa§a, pApae (t. Pa§a). numee ma-
olac (t. ulak), courrier, cal d? olac, che- relui vizir, pa§a cu un tui. cu 2 tuiuri, cu
val de courrier,un cal ce a pedt la olac. 3 tuiuri, pa§asi, vezeteul cu papae de Hotin
Olat (cumanic oleat, turc. eyalet), pro - sfert indoit pentru pa§A pe Maiu (1763),
vince, tinut. Olatul 6recenIlor, (cf. lature §i Pa§ti (lat. Pascha, notax; evr. pesah, les
olaturi). PAques.
ololu, oleiu (at. o'eum) huile de lin. peavet (sl. HAMRA), psalt, cântaret la bi-
orAndult, de la verbul a orandui (sl. rbAK- sericA.
801,a,wrie, ord ), disponere, ordonner. Strainit pécete (si. rINATIO, sigi lum, Sceau, ca-
oranduiti. chet, pecete gospod.

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 115

pecetlul, de la pcete (sl. nratTurrit). polelt (1. polio), polir, dorer, argenter, po-
cacheter. leitul fanarelor.
pecetluitura (sl. nvitrrh), dare pusA pe politA (it. polizza), lettre cla change.
tarA, pentru hârtii e scrise pe fetele oameni- poloboc (sl. noaSsoima), demi tonneau
lor, cu nume, cu poreclh l cu locul, pe- pomazanil (Tus. nomasanIO, ()int, mentlo.
cetluituri gospod=.ecipise de a'e perceptiei. pont-uri (lat. punclum), point, ponturi
peciu (S1. IltlEita, n4EAM411K8), abeille, ru- gospod.
che 63060 peci.stupi, pecii calaraOlor de popas (sl. nonac, pascuum), station, pled-
Tarigrad, pecii SaugAilor, pecii tarbe§ti, a-terre.
pecii strainPor oranduiti. prodosle (ngr. neotoct2), trahison ; plata
pehlivan, (t. peh ivan), atlethe, b)xeur,= inainte.
pehlu (force), van (po3sesseur) portar-I (1. portarius), poriier, treti; vtori
perini (sl. perina) cUlcitra, oreiller, perini vel.
Englize§ti. pot (t. Post), peau de mouton, de loup
peKhirgiu (t. pe§kirgi), conservateur des postav-gl (sl. nocirmiz), drap. tela.
pe§kir, (t, pe§kir), mäne§tergure, essuie postelnic (sl. flOCTEAMIKI), praefeclus cu-
prosop, chindeu, §ervet, §tergar,pe§- biculi, cubicularius,postenicel : vel; vtori
chingiu. tretide la flOCTEAlt, lit.
pesche5-ur1 (t. Pe§kes=qui prend le de- potronic-1 (sl. poltorac, noas irrcopa),
vain); pourboire, dar Oferit ca omaglu Portii monetä care valora 2 grosi--,-11/, creitar. Po-
din partea Moldovei. tronicul avea 10 bani, 12 potronici valorau
perdea, pierdea (t perde) rideau, voile. un leu vechiu.
pirvie (t. pervaz), garniture de robe, p'rvie povodnIc-1 (sl. nosominsx). con ducteur
cu fir. d'un cheval de main povoda habena=ha-
pisar pise ipisari (sl. nucaph), écrivain, turi, povodnicii Cadiului.
scriba, Stal pisar. profil-uri (fr, profile), b'anä pantece vulpe
plstol-oale ('tr. pistolet, rus. IIIICT01111).co profiluri.
pltar-I (sl. nirrapk), de la pita=pain (mg. proin (g-. npwv), ex, demissione biv
pita) dignitas in aula principum Moldaviae, vel (§9, proin Hotin agasi, proin cApitan de
pitar, Iasi, proin bulucba§.
pivnicer, (sl. Mil111111i4), sommelier, pivnicer protomlnisterion, vezi ministerion.
gospod. protopop (gr. 7rPorconcack), primus inter
plic p,ico, Trvxos, paquet, couvert, presbyteros, archipresbyter, protopop de la
plic la Var§ova. biserica gpspod.
plaiu (sl, nnato, rmumuz), montagne, sen- protopsalt, (gr. 7VirCO-4XrliG), primul can_
tier) de plaiul Soveja. tA et la biserica, chantre.
plosa-plosce (sl. naocKsa), gourde. fla- psait-t1 (gr. (Pccrz710), chaitre, psalt la bi-
'con plat des bois. seri:a gospod, psaltul de la biserIca despre
poclon (sl. nolcaonz), flexto, don, present, Doamna.
poclonul baeramrâcului. pungA (med. I. pungi), punga de bani cu-
pod- uri (sl, nom), pont, pod pe ulita SAr- p.indea 500 lei vecht.
beascã, la la§i, podurile ulite'or. Putna, manAstire in Bucovina, zidita de
podar, de la pod, pontonnier. Stefan cel Mare in 1467 ; sihastria Putnei
podvodarl, de la podvoade (sl. uoAssom), scutea la deseatinA 300 stupi.
celui qui dolt fa're les charrois, corveé. Rabeul evel (t. Rebl-ul-evvel) a trela lunã
pogon-oane (si. nom-ix), persecutio, une a anului arab (evel premier), haree evvel.
mesure agraire de 4988, 824 m. C. arpent. RAbeul ahar (t. Rebi-ulahar, a patra
polC/vnic (rus. nomosniTtos), colonel. lunA a anului turcesc (ahir,--ba§ca---=autre).

www.dacoromanica.ro
116 GH. GH1BANESCU

RAchitoasa, mAnasfire Jud. Tecuci, zid tA ruptele visteriei prescurtat rupt. rupt ottam.
de Ire Tifescu, secl. XVII-a. rupta0 (I, rumpo), cei ce au Mout un
rAdlcat-turA (1. adrecticare), nefiind la iz- aranjameut ca sa plAteascA o anumitd sumA
vodul de rAdicAturi ; rA iicAtura la Covurlui, fiscului in §f rturi , rupta§ii catnArei.
i s'a rAdicat. SA (sl. cx) avec, cu, sd brat ego (cu fratele
RAdIul Alde1, sat (lasi), o vAnatoare la sat)), sd zet ego (cu ginerele sAu), sd (cu)
Re diul Aldei. RacovitS, sd, Tanas5, sd brat cgo ottam,
rAdvan (pol. rydwan), voiture vouté.; et sd nepot sAu.
couverte, advan gospod. Sabet tahrir-url (t. Sebebi-l-tahrir,--cause
raft-urf (t. raht), harnais et brides du- -I--ezrit), pro ces-verbal.
cheval, tacamul caluhe, raftul grajdiului gos- Sabier, de la Sabie, (sl. casmia) ersis,
pod. sabre. fourbisseur.
Rapp (t. Regeb), a 7-a lunA a anului,.- Saca oa (t. Sakka), por eur d'eau ; butoiu
esperance. pentru adus apa.
raid-ale (t. ray=atroupeau), sujets musul- Saar, (t. Sakyz), rile de Cif o, resine,
mans soumis A la capitation, Pcciaa raiaoa de hablant de Chio ; SAcheizi=Cnioti.
la Ciuhur ...e§ind acum din raiaoa turceascd SAcea-oa (t. Sad, &Pie) chevelure. cheveu,
a Hotinului. instrument pentru periat (sAcelat) caii.
rahtivAnia, casa unde statea rahti van (rah- SAchelar (gr. accxEudepto), Sacellarius, ca-
tivan agasi)=ofiter subaltern al haremului, xmapIu chipelain, rAnduiala sachelariului.
insarcinat cu intretinerea echipagelor Curtii. SAchenglu, sau sacagiu (t. s.;kagy) de la
'Men! de la rata, sa opreascA pe nileni Sakd, care poartA sacaoa, porteur d'eau.
sA nu cosasca. SAcritar (fr. secretaire), secrttar cons ulu i
Raiz n. pr. (t. Reyis), chef. Isalmet. le3esc, secritar protoministerion al cratutui
rImAV(A (I. rematiere), rest, restant, rA- le§esc.
ma§ita asupra leventilor din mucarer. Sadi (t. Sade), simple.
Ramazan (t. Ramazan), a 9-a lunA a a- Safer, (1. Safer), a douA a tuna anului tur-
nului mahometan, post de 30 zile, mois cesc,=Sefer, jaunisse.
de jeftne=ramadan. SAbAldAcar, fabricant de Saeaidace, (t. say:
RAstni Efendi n. pr. (r. resmi=portret. dar=Sadak), teaca de arme, tolbA.
rAspundenta (it. respondentia), correspon- Sala-ele (t. Saya), étoffe croi3ée, postav
dance. de Venetia.
rAsurA-1(I. rAsuri), contribution suplernen- Sala1nagiu (t. Sayal naki) percepteur de
taire. rAsura ate 2 parale notia la leul nou ; la taxe des moutons.
tasura giudecAtoriei ate 2 parale noud la Sal& (t, Saviky), compteur, turc care
leu ; s'au rAdicat räsurele din mucarer la strAngea oeritrl.
4 calara§i de Targrad, 1nvechitura rAsurii Shita (t. Sayda, Sidon, vine et port de
negutitorllor, rasurile ajutorintei, izvodul 11- Syrie, postav Saita,alb,
surilor, foaea rasurilor ; cAte 3 parate noi SaidSaizi (t. Sal), messager A pied,
la leul nou invechitura rasurei. lipcan Sdiz ba3a, *eful sAizilor.
RazA (t. raz. secret, confident) pentru tre- Saiz Mehmet II. p. (t. Se'mz), mot, parole.
cerea unui raza din tara le§ascA. . Salahor (t. Salah3r) écuyer du Sultan,
rAcIdent, (fr. resident), trimes, sol. plic la comis domnesc ; azi randa§.
Var§ova la razidentul Prusiei. SAlemet Gherei Soltan, n. pr. ; ori Se-
rAs (sl. pack), felix lynx. pardalis. leme=co§er, panier, corbeille.
rufet-uri (t. rufet), corp, d'artisans, = Safi n. pr. (t. Sale=Age, vieillard.
breaslA ; rufeturile Curtii gospod (1621 liudi), Salliangiu (t. Selamgi, reprezentantul Sul-
rufeturile de)e afarA (1050 lindi). tanului, care era insarcinat sA intoarca Selem
rupta-e (I. rumpo), arrangement Aforfait ; (t. Selem). salutarile. Saliiamgiul Hotinului.

www.dacoromanica.ro
VOCQULARUL 117

Why, n. pr. (t. Sem) sain, sur. SatAr, (t Satyr), grand couteau di bou-p
samA, (mg. Szam), nombre, ciffre, compte. ch r, satar,acctripE, satAr gospod ; satAr ba5
Sama greceascd a .ablefor visterie ; o saing iiohodar.
de visterie pe grece§te ; 50 lei diacului ce a Savellonu, (t. ? Sivi)) v rrue, 141 lei in-
fdcut sama grcceascA. brAdmintea Sivelionu, 15 lei antere
Sames, (mg. szam), tresorier, compteur ad- ScAndurA, (I. scandula), planche ; 5scân-
ministrator fiscal, casier. duri flamuri cate 10 bani ; scAndwa tist, (1.
Samson, (t, Samsun) ichen de Samsoun deste), paquet, main (dist), o mat a de scan-
vile d'e l'Anatolie, dogue, chien de chasse duri ; o testea (12 ori 20) de scanduri.
Cu§te ce s'au facut pentru Samsoni, Samsoni scarA, (1. scala) échelle ; scAri de alaml.
ce s'au adus in tara Ungureasca §i din tara ScatulcA, (rus. §katulka) cassette ; mit.
Le§eascd ate 7 ughi, ate 8 ughi §1 cate 11 scatulla, 21 lei o scatulcA mare ; ' , lei
ughi samsonul. o scatulcd mica%
Samur, (t. Samur), zibeline (mustella zi- Schele, (t. Skéle), échelle, port c.
1

belena), jder. de Siberia, pace samur Warta. Snit, (si. claim) desertum, habit o anac-
Samdagiu, (t. Samdangy,sem, cEard horetarum, schitul nou a lui Sarba Boteanu
chandelier ; cdmara§ de lumini, vtori §amda- ScortisoarA, (I. excortex), c .nuelle.
giu, b:v samndagiu, sandagiu. ScrAnciob, (sl. eicomicay) ba anco.re, scran-
Sandal, (t. Sandal) taffetas, etofte de ciob de roate ce s'a tocmit de ciohudari 25
demi soie, cot Sandal. lei.
SAngeap, (t. singiab), petit-gris, jder, sAn- Scrav, n. pr. (Gspagz.----vacA ?).
giap bland ; sAngiap Telantki (t. Talika= Scutelnic-1, (sl. Scutum] exempt de tout
Polonais). impôt, care 2 lei noi de liude scut Ink.
SAnglactar, (t. Sangiakdan), port-den- Secretar, (lat, secretarius, sécrétaire, secre-
dart, Eangiacul (t. Sangiak = drapeau A une tar,u1 craiului le§esc,
seule que e de chevals'ngectar. Sehdedi, n. pr. (t. Sahh vraf ; decle
Sanie, (pol (sanie) traineau, grand pere.
Sarac-uri, (t, Satek) turban. Sehi, (t, Sehi), droit, integre
SAraciu-uri, (t. Sar,é) sellier, palefr nier, Selmen, siiman, siman, (t, S ym.n) gard
randa§ de chien (segban) jandarmul, pandur, 2 se-
Saraci base, (t. Sarae ba§y), le chef d, s meni ce au dus la Tarigrad samsonii, seimen,
Palefreniers. gospod,agesc,hAtmanesc,
Sarchlian, (t. Serchiau), préposé aux ou- Seraschier, (t. serasker), general en chef
vriers ; =ceux quisont A la tete (ser=tete) des Serascher soltan.
affaires ; les ministres et autres hauts fonc- Serdel, sardela sardela n, pr. (4 SardelA)
tionnaires del'état. puit Metre, Serdel cesty Meh met, sArdar
SArdar, (t. serdar ser, tete, dar qui tient), de Galati,
general, comanclIntql lenicerilor.
Sare 11110 ceat4, n. pr. (t. Sare jaune,
Se val (t: Sevval), a 10 hind din anul arab.
Sfetagora, (sl, ca-kTairopa), Sfantul Munte-
pale ; obstine, cnteté),
Sarhat-url, (t. serhadd), fronhere ; serb sfardsf oar* (sl, cssopa) ficelle, corde.
serhatgranitg. Sicriu, (mgh. zecreny) arche, cercueil bi
sarsAriu, (t. ser seri) vagabond, sd prindd erescrinum lat.; scrin Ian cut e.
ni§te sarsArii. SIIihtar, (t, Silihtar possesseur d'armes),
sate, (alb. f§at), village, sate cu testament pr'nceps Palatii,Spatarul sultanului sau a
ot Orhei, ot Soroc pe Rdut, Cogainic ; Cer- marelui v zir, Silihtar pap,
ina, Vartejeni, SdnAtanca, Japca, Salcea, So- Siman, vezi seiman.
oncenii, Jarova, Verijeni ; s'au dat de leremia Simbriaslelegiu, de la Sdrnbra, and ta-
Mo vita VodA. ranul care are un bou se pune in sAmrbA CU

www.dacoromanica.ro
118 OH. GHIBANESCU

alt Oran ce are un bou ca sa are. Ion sucman (si. CSIIMM-13), habit de paysan,
este sambrias la plug cu Vasile. manteau, paletot.
Sin, pl, sinove (sl. czinz) fits sinove Die Suigi ceatq n. pr. Sare Suigi aus (t.
logofat; sinove Lambrino. Sari jaune blond, (t. Suiuko), p leur.
Sinet-uri, (t. Senedappui) act, document Sulf (t. Suif), paix, arrengement, entente.
slpet, (t. S pet) panier, corbeill-, cufar, Sulger (s1. crtSatapz), magistratus quidam,
dim. sipefel, 'ecuyer tranchant, qui curam habet carnis,
slujb4, (sl. cntiacKa), servke, sit jba viste- camaras de sulgerie, vel sulger.
riel, slujba vradaritului, slujba suite& (t. suyolgy), fontainier, architechte
Smil, n. pr. Ismail, cetate pe Dunare, Is- hydraulique.
mail; ca i BrailaLlbrail, Sac aIsaccea. Sultan (t. Sultan), prince, Sultan agasi..
Sofraglu, (t. sofragi) dom.stique, vtori Sulugiac (te Suluga), liquid, un peu d'eau,
sofragiu. de jus ; Sulugac Kalesiforteresse.
sol, (sl. cznz) legatus, nuncius, sol mos- Suret (t. Suret-----forme) cOpie de pe un
ch'cesc, sol turcesc, sol frantuzesc. document, traduced, suret fermen pentru za-
Somike, (t. Somaki, Sumaki), de diferite herele.
culori marmura, stofe somike,somike gris. surgun (t stirgiln) exile, banni.
Sotnie, (rus, coTHA), centaine, compagni3 surlar, care canta din surld (t. Surna).
sottfc de cazaci, Hike, buc ina, surlar ag,sc.
Spatar (lat. grec. ana*toG), porte-glaive, Surmaciu (t. zurnaC), trambitas, surmaciu
vel spatar. gospod, sarrnac:u hatmanesc, surmaciu a-
spltal (vfr. hospital, pol ozpital), i hop ta gesc.
spiler (lat. gr. speciaris onsT.tccieng), épi-
Sursat-url (t. Sursat), impositions en cor-
cerie. ye s que fourniture de vivre et fransport de
spoit (sl. MONTH), plaquer, spoit 180 vase fardeaux, Sursat agasi, le chef de fourni-
la casele din Efeilic. seur.
spor-uri (sl. criopa'l augmentation, spo- surugiu (t. Stingy), postilion.
rul agiutorintei. Saban, (t. Saban), a opta luna anului a-
staroste (sl. e1'ap0cT4) senex, prveit, rab.
staroste de Putna. 5ah (t. Sala), chah, empereur, jeu de chah,
steag (sl. crera) étendard, drapeau, steag 10 lei sah.
de levInti, steag de dragani, steagul Caza- Sahhigiu (t. Sahingy), fanconnier, épervier.
cilor, steagul lui bas bulibn 3 steaguri Sal (t. Sal) nate, étoffe de laine de Bar-
hAtmäne§ti, 6 steaguri agesti. Fiecare steag bade, ou de nide (cashmire), 5 col,i sal 9
cuprindea 53 de oameni. lei---1 cot sal costa 72 parale, Sat Iavri.
stegar, (sl. steag), por e-drapeau. 5a11 (t. Saly); espece de serge qu'on fa-
stihar (gr. lat. auxapcov, stt barium. brique a Angora, Enghiurli Sali.
stog-url (sl. rrors) meule de foin, stog Att1 (t. Sam). Damas, SyrieSamli (Sa -
de fan costa 2 lei. mly, Sam alagea=stofd de matasa vargata
stolnic (sl. CTOAkIllIKZ), magister dapife- de Damasc.
rorum, maitre d'hôtel a la cour princ ere . 5arampoi (ung. Soro-npo) palisade, (t. Se-
CTOAS, table. rampo).
strichinuiA, dim strachina (gr. 8awaxLvarr), 5atar-un (t. Satyr), laquai, estafier ; erau
terre cuite. 8 safari pe langa vizir Satar basa-=-Capita-
stuclu-uri, 2 stuciuri peste 60 lei sluci nia satarilor, cad serviau la alaiul Domni or
argint, v. bagateli. szatyris (D. Cant).
stup-1 (sl. cT8nx), calonne, ruche d'abei- 5atrar (sI. tuaT pap) insp cteur des ten-
Iles. tes du- Prince ; de la pH (sl. werpa), tente.
sturz (1. turdus) grive, tourde. Sangau, sal& (mg. SOvAgO so (ce'),

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 119

vágó (coupan'), tailleur de sel gemme tabla (t. tab'A ba§), écurie, grajd, tabla
§augaii de la Ocna. ba§=§eful grajdurilor.
Sarnia. (1. schola),_eco'e, Scoala elmeasca tabln- url tabin mesura, tab inuri cu fir
§coala al doile greceasca, §coa1a slavoneas a, 60 lei tablin cu fir lui Nalup aga, 50 lei ta-
§coalA jidova3cA ot Barlal. blinul cu fir.
Sea-pie 1. sella selle, hanche. tacam-uri (t. tukim), qualitê, rang, équi-
Sei (t. Si , Siyai) sectateur t), page, tacAm de$ca.
Sei Efendi, Sei hane. tahmasi (t. tahmis), prAji,oare de cafea.
Seth §eh (t. Seyh=batran, predicator, tatima§1 (t. tahta), plaque, planche en
§eful unui tr b. Seh derv'§I (t. dervipau- bots, Orta tahmasi, planche au milieu.
vre, religieuse musulman. tahvil (t. tahvit), mandal, engagement A
§ininlic (t. § nlik), fête publique, 12 oca, payer.
iarba pusa pentru 11111HkAllic la Corbairam cu Telantchl (t. Talika). Polonais.
3 tunuri marl. tain, (t. tayn) ration, portion, hrana zilnic a
§erbet-uri (t. Serbet), limonade, boisson ta'n zAvozilor.
sucrdt et aromatis6e. talhar, (magh. tolvaj) voleur.
Serbeccerià (t Strbetcerc), locul uncle se talpa-1, (ung. talp) -= so! du pied
faceau §erbeturile. Talpa, Talpe§.
Serbecciu (t. Serbetgy), cel ce face sau tane-ele, (t dane) peau de fourrure pA-
cel ce vinde §erbetul, vel §erbecciu. rechitanele,blana carsac cu tanelile, (t. Kar-
Se§hane, Se§hanele trimese la Tar'gr. (t. sak renard.)
§e§hant), carabine a tube sexangula re, ray& tafta, (tafta) taffetas ntitas5, tafta blane
Siret-uri (t. Side°, ga'on, ruban, 2 parale tafta le§easca.
cotul e iret. tarzl, (t. terzi) tatilevr, tArzi ba§a chef
d.s tail eurs.
$11c §I l§lic (t. ba§ eyk), bonnet, capu-
tater. (t. tater) parfumuri.
chon, §lic gospod, randul la acoperemantul
tav ta, (tafta), (t. tafta), VAT. cu alAgele.
§licului.
ta viatab I a (t. tablA) plateau, tavla de argint.
Solm-1 (magh. Solyom), faucon, falco pe- tefter, (t, tefter), registre, role.
regrinus, §oimii de la Vrancea §1 dela Cam- tefterdar, (t. defterdar) ministre de fina-
pu-lung. ces, contl ôleur général des finances, tefter-
Soimar (nigh. So.ymar) fauconnier ;plae§, dar Holin, tdterdar Effendi (contabilul ora-
cari prindeau §oimi, vatav de §oimari. pith).
5opron-§opru-§op (pol. §zop), remise tefteciu, (t. teftis) recherche, information
hangar. enquete.
§traf sl. qipafz). amende, peine p6cu- telegar-1 (sl. Toivkra, Taairaui), cheval de
niaire, legatul dobei de §traf gospod. trait.
tabac (t. tabbak), tanneur, 5 lei oza de tellal, (t. tellal), crieur publique, daily
tabac. montrer le chemin, vendre a l'enchere, teliat
tabachere (t. tabakiera), tabatiere, baga ba§a, §gful teleatilor.
tabachere. Temruc, Kalesl, (n. pr. (t. temr, datte)
tablã (sl. Tacna), tabula, regisire, tablette, Kale. chateau, fort, forteresse.
tablele visteriei, tabla ajutorinte', legatul teptil, (t, tebtil) deguisé, incognito,
tablel3r vist riei tablele zlota§ilor ; s'a pus terlici, (t. terlik) pantofi cu postav pe
cu gre§ala In tabla §1 la Ro Tian §1 la tlar- din'Autru.
lau, fiind din Back, s'a pus gre§it in tabla teslar-1, (sl. micm mgcmpz), -charpentier,
la Ia§i fiind trecut 'In 2 locuri, la tab'a rup- teslari gospod.
ta§ilor §1 la b'rur, , tab'a de poclon. teslim, (t. teslim) livraison, remise.

www.dacoromanica.ro
120 GH. GHIBANESCU

tesplc, (t. tesvIc, Tarlgrad, (sl. qaparpa,01 civitas impera-


sevk) expdclition, action,
depo usser. toriisConstantinopol.
testament, (I. testamentum hrisov speeal tesAtoare, (t. texo = textaria) tisserand
al unor sate, sobornicescu hrisov al vecinA- tesAtoare gospod.
tAtii i-se zIce tes'ament. Satele cu testament tifrA, (fr, cifre).
ot Orhei i Soroca pe Raut i Cogalnic. tigan, vechi atigin (t. cing'ani)Vgani gos-
tested-ele, (t. testé)----= desfe=une main de pod, t gani boeresti, tigani mAnastiresti.
douzaine, vingtaine, testea hartie (.24 coaIe timir-url (mg. cimer), marque, pastis cal
hartie). de tinutA.
tevter, V. tefter. tinta-e (SI. IIATil) pointP, petit c!ou.
tij, (sl. mum) nijd rea. tInut-uri (I. teneo) district, judet, volost.
timf1?, (t. defn), enterrement. Bantas ot tinuturPe Mo'dovei.
vi,terie lipcan la Cernauti pentru timfi... 18 ug-ughl (sl. xrpriuz) lat. hungaries galben
lei. monnaie d'or hongroise, ugul costa 2 lei 90
Timur Marfa, n. pr. (t. timurdemirzer bani in 1763.
ancre) F eru. Ungureascd, tara ungureascA, sams3ni ce
tipograf, (gr, Tune-r,c4,00 tipograf Duca. s'au cumparat din tara ungureascA, celor ce
tist, v. tistea au umb'at in till de au cumpArat zdvozi.
tobol, (mg. dobOs, tambour' tobos, gospod, uricar de u ize (mg. orOlc) éternel, he-
toc, 01. TOKS, nig. tok, capsule, fourreau reditaire si. SPOKE.
toc de puscd gospod. u\Selar, user (L ostiarius), reissier vel
top, (t. top), ballot}, boule, ronde, top cue. us;ar, v ori usiar, .treti usiar biv vel Oiar.
topciu, (t. topel) canonnier, arti 10.4, topci usere1-userei din tqiiar un siujbas s ,pt
basa, (t. topcy-basy), inspecto ul artileriei. vel uiiar. userel cu ortalefe (t. orta.re-
topuz, (t. topuz), mAciuca, massue, scep- g'ment de jan'ssaires.
tre, top topuz-=om scurt sardar topuzim. usur (t. tip) üsr le dixieme, dime prt-
torcle-1, (t. torcia.torqueo), torche. levée sur les productIons de terre posse-
trahtavan-nri. ? dees par les musulmanszeciuiala moraru-
trambaclu, (s1. Tprsa9) trompette, tram- lui pentru mAcinatul fainei (uiumoiem) ;
baciu gospod, trambaciu hatmanesc, trAmbaciu slujba u,urului vândutA cu 60)0 lei.
agesc, vaclea-ele (t. vade) terime, échéance.
trandafir, (gr. (ctaaveccouov) Rosa, TplAtiZ- vadra (sl. otApo) urna hydria, mesure de
AZ*11/17.), apa de trandafir. liquide cupri, de__ 17 litri in Moldova si cAte
Trangã liana n. pr. onomatopeu. 8 bani vechi vadra.
tretl, (sl. mprru), troisieme. vddrar slujba§ii cari mAsurau vinul cu
tufecclbasa, (ttifelcOy basy), p3rtefusit, o- vadra pentru dan boeri vAdrari ce au cum-
filerul din garda, care prezenta sultanului pArat slujba vadraritului de la cochii vechi
pusca la vAnatoare sau la tir ;de la tufec pagubA 2493 lei".
(t. tiifek, fusil) i tufecci (t. ligkey), armu- vddrdrIt, droit sur les vins et les spir-
rier, tueux.
Turnagi, (t. turnaky) locotenent de eniceri valesi (t. Vd19 puvern ur Hotin valtsi.
care pazia cucorii (grues). Zelioglu Mehmet vames (mg. vámos) donanier, care stall-
aga Turnagi base. g)a vama (mg. vámdonaue).
Zel i, (t. zilizoastA) oglu (t, ogul-----fiu)
M hmet aga n. pr. Turnag bask Turnagi vaudtor-i (1. venatorum, dpitan de sift-
aga ce a venit cu domme nod. nAtorl.
tuznuc, tuara, (t. tozlu) poussie.e, sau vandtoare (d. enatum) chasseur vAnA-
(tuz=sel), postav tuznuc la hamuri ; postagi toare la rkdiul Aldei".
uzunuk (Ca coloarea WO. Varsav 2 umblAtori ce au mers la Varsav"

www.dacoromanica.ro
VOCABULARUL 121

Var§av, .capitala Poloniei, doi imbldtori ce ZahAr ngr. Z2X49, Sucre.


au mers la Var§av. Zaherea-ele (t. Zakhere), vivres provi-
varti (mgh. vArta) garde sur une haut ur sions), Zahereaoa Hotinului, Mina Zaherea,
de aci gvardist, vardist. zaerea, s'a plAtit zahereaoa ce s'a dat la
vAtaf-ji (sl. anTara) va ah--,bande des vo conacele M. S. Hamza pa§a trecAnd de la
leurs, surveillant intendant. vataf za aprozi Hotin.
vatav za paharnicei, vatav da calara§i, vatav Zaheregli (t. zaheregi), slujba§ii cari du-
de copii, vatav de darvari, vatav de §oimari ceau .zahereaua.
la ocna. Zamostea n. pr. (sl. SA anorrik), la pod
vel (sl. s.mirciu) grand, particuM care se Zapciu, (r, Zap6y) gouverneur, administra-
pune la marii boeri. teur, Zapciul conacului; Zapciu de levinti.
vellagi n. pr. (t. vei, proche parent, saint. Zapls (sl smacz), écrit, billet, act.
vezeteu (mg. vezeto) conducteur, cocher Zar (t. zer), or, ug zar,
vezeteul postelecului.
ughi zar=ughi
aur, zar macupi dat cadiul de Braila pentru
vezir (t. vez,r) ministre d'Etat, vezir tatar dam.
primul ministru al Hanulu;.
Zaraf (t. SarrAf), banquier, changeur.
vie (I. vinea) vigne, vii gospod.
visterie (sl. 111ICTI1OA) trésor de l'état, Zarf-uri (t. zarf) soUcouppe de tasse A
ministere des finances. caffe turc, enveloppe, /arfuri tumbac.
visternic (sl. KrIcTIraprunix) praefectus ae- Zavod-zi (sl. sagosAa), conducteur, du-
rario, vel visternic, vtori visternic, tuti vis- cere, cAci cAnele mare mocAnesc duce oile
ternic, biv treti visternic. dimineata la pascut, Zivozii cari au fost cum-
vornic-i-easa (sl. AaquilliZ) corn's pala- pArati din tara Ungureasca, cAte 11 ughi u-
(ii, de la mopz-,-rula, domus) vornic ot nul ; a dus zAvozii la Tarigrad. S:Arti pen-
(despre) gospojda (Doamna), 6 vornici de tru zavom.
poartA, vornicul Marii Sale Doamnei. Zelcade (t. Zi'l-Ka'de), a 11-a luna a a-
vozar-I... ot Galati nului (t. zi, qui poséde) Kade---juge.
vtori (sl. apopbanaz) al (toile, deuxieme Zet si. BATIA, gendre, zet ego=ginere!e hit
era fitful boerilor th cla;a a do ,a. Zgarda, scardd-zi (sl: rpo,$) cloture, col-
vuta (sl. awn) I queur Cate 21 , lei oca lier de chien, harde, Scarp pentru zivozi.
de vutd. Zilhege, (t. Zil-hlge), a 12-a lunA a and-
Za (sl. 64), de, vornic za (de) aprozi. lui musulman, (t. zi=doué de, qui possede
Tabun (t. zebun), veste camisole, tunique,
Ziota§, boerii cari strangeau impozitele cu
ZAbAoan i fote de Pa§ti la mAturArite.
zioti (si. saaTo), aurum, 1Por.
Zade (t. Zade), fils, CoIdag pa§a zade.
Zagarea-ele (t. Zagara), fourrure de za- Zmaragd (it. smeraldo), émeraude,
gara. Zagara, ora$ -in Macedonia.

16

www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE
a) LOCURI
I. 7198 Mal 29 (1691) -fag. allgore fustasul despre Doamna Damaschina, sot! dau dante
tin loc de cash, pe ullta denafartio b.sericli Sf. Neculal ziditA de Luca pArcalabur de ChisInAu.
AdecA eu Gligorie fustiasul despre mAriia sa boamna §i cu Umeia mia cu I Da-
thaschina scrlem si mArturisim cu cesiu ad vArat zapis al nostru de ni I rre siliti nicl
asupriti, ce de a noastrA bond voe niam invoit amandoi si am dat J a noastrd driaptA
movie, un loc de cas(A) care loc lam cumpArat noi de la Andreiu apariul I si altu loc
de la Rughina care sau Lack in _custul nostru, tot un loc, deci noi niaq soco I tit si
niam invoit de lam dat danie la szinta besiaricts la Sli Neculaiu I caria iaste reicutei de
Luca pdrailabul de ChiOnliu, carea iaste pe uli(a de nafar(a) care loc de cas(A)
I

iaste intre Toader fustiasul d n!re casa Neculil Sasul I si d n dial au fostu Ghiarasim,
sIntre Hoiungul herghrlegiul domiliscu deci noi I am dat acestu loc pre sama preutului
Ion Cornil da. BotA§iani sds fad cas(A) i s(a) trAiascA câ va hi voia molitfii sail, far
candu va esi molitfa sa cu voia molitfii saali, care preut va aliage milostivul Dumn-
I

dzAu a fi preut in locul J mol tfii saP, preaului Ion sA aibA a §idea acela preut nu'rnal
tot sA ne po I meniascA, la ivnta besiaricA la svnta leturgh'e, pururea. iar altu I nime
dintru atnintiia noastra sd naibA triabd a strAca a noastrA driaptA d3p'e J iar carili sari
ispiti a scorni pAr(A) pe urma noaitra, dintru sAmintiia noastra acela om sA fie afu-
I

risit si anaftima si neertati (sic) de domnul nostru !sus I Hristos §1 acestu adevArat al
nostru zapis sau Mout denaintea a multi -oa I meni buni si preui anume preutul Toader
si denaintea lui Stefan -dilaconul I de la Besiarica albA, si denaintea lui. Ion Hoiungul-
herghelegiul, domnescu si de I naintea Maricutii bararita, si altor oameni buni carli mai
gos sau iscAlit carii j au stiut carte, iar carii nau stiut °carte sau pus diagitili, si pentru
mai marl credinta I niam pus diagetili, si eu lonasco Anghel diiacul de camar(A) am
scris sA s §tie.
u las It 798 Mai 29
X Gligori fustiasul.
X Damaschina fameaia lui Gligori fustiasul.
Pop Toader iscal.
az Stefan iscal driacon.
az lonavco Anghel iscal.
X Ion Hoiungul hergheligiul.
in dos nota : zapis a casii. Zapisul casii sd sl stie.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 123

11. 7232 Fevr. 2 (1724) 1a$1. Preutul loan Coghlniceanul t Safta preuteasa capatA dante de la
V. CloarA un loc de cash intre Sf. Neculal si Prepadoamna cea nouh.

AdicA eu Vasili 6oarA si impreurA cn oftl rr u Ilinca fata lui Ghiorghi Giurgiu
si cu fii nostri facutam zapisul nostru la maim =Mai sale preutului loan Coglilnila-
nului §i a preutesei motile i sale Saftdi, si a cuconilor moli,feelor sale, precum sA s stie
cd de ntmene nesAliti nici asupriti, ci de a noastrA bund voe iam dat si f am ddrult mo-
lite! .sale un loc de cask care kc este 'in mahalaoa a illuntenimei intre sfeti Neculaiu
de sus i intre PrapadoaMna Parascheva cea nod cad loc nea fost §i nod danie de la
párinctl nostri Gheorghi Giurgiu; care loc esti si mAsurat In lungul locului din fintiri-
mul Prapadoamnei Paraschevei in gro3 peird in coada rdpii despre Sfeti Neculaiu sant
sasA zeci de stanjeni lungul, si in tatul locului de curmezis sant treizAci i cinci de
stanjdni i stanjänul este de opt palmi domnesti, deci noi de a noastrd bunA voe iam
ddruit acest loc de casA preutului pentru sufletul parintilor nostri si al nostru ca sA ne
pomenescd la sfânta bisearicA in veci, deci st2i f e de la noi molitoei sale si cuconilor
si nepotilor i strAnepotilor movie in veci neclAtitA danie noastrd, iar cine din fEdorit
npstri sau, din rudenitle noastre sar scula cu galdavA, asupra preutului ca sdi strice da-
nie noastrA sä fie blAstamat de domnul DumnezAu si de maica precinstitA si de toti
sfintii pArinti si de noi in veci si unde sar afla zapisul cel vechiu i hotarnica locului
sA nus tie In samd, cad de la noi liau furatdin casA si and sau fAcut end danie
sau tamplat 4nulti oameni buni si mahelagii, mil mai gos §au pus dcg_tele iscaliturile
si pecetile ca sA sA crt add, si noi pentru mai mare credinta neam pus degetul ca sA
fie de credintA.
7232 Fev. 2
X Eu Vasale Coard am dat danie.
X Eu Ilinca sot si Iata Giurgiului am dat danie.
Neculaiu vdr sant martur.
si Eu Piti dascal de la Prapadoamna Parazchiva sant martur.
Costandin cApitan sl sant martur.
loan 3 comis martur.
Eu Gheorghe (pecete).
Vasille (pecete).
Gheorghe Cosciug martur.
§i eu VasAle diacu am sais zapisul cu zasa lor i sant martur.
PosrAduindusd copie adasta din cuvant in cuvant si fund intocma cu cel adevd-
rat zapis sau adixerit si cu a noastrA istdliturd.
1807 Maiu 17
X Veniamin Mitropolit Moldovei.

M. 7254 Noembrie 20 (1745), Ictfl. Hotarnica ce Gavril Palat o face loculul dArult de Gh.
Fustasul, 1 vAndut cu 5 lei lui Gh. Lupul, pentru cart bani fa bisericil un ceasoslov rumAnesc.

Gavril Pilat vornicul de poarta datam aeastA mArturie a mea lui Gheorghie san
Lupului §i femel sale Paraschivii, pentru hotArAtura unui locu de casA ce lau cumpArat
ei de la preu(ii de la St, Nicolai de sus din mahalaua Munknime, _avand bisearica
danie niste locuri de casA, dela un Gligorie fustasul si de la feameia sa Damaschina,
cafi locuri neav ndu biserica nici un folos de dansele socotindule preutii la vândiare
au cumpà atu un loc de casä dreptu cinci lei §i avand ca sl hotArascA,. stransam oa.

www.dacoromanica.ro
124 DOCUMENTE

menii mahalagli anume pe Vasili Bltinit om Wirth' §1 pe Ion GleznA cApitan §i pe Ur-
sachi Mama liga cop(il) din cas(a), §1 pe Ion Phpu§oi siiman gpd §i pe Ignatu 1-16iungul
herghelegiu ,,i pe Lupul Bldnit copil din ma §1 altii care sa mai tamplat anume Nico-
!al dau fostu ispravnicu la vel post(elnic)-i Gligori Rugin vel apt. §1 Ion Cazan arma§
§i Paladi Cioclu cibotaru, §1 am hothrat lo.ul 6au cumpArat Gheurghte §i sau aflat lungul
locului 16 stanrclni pol. undia sau pus §ip,atri hotarA §1 din chiotoarea casii lui Gheorghie
spre rAsarit pana in locul casii lui MAmAlig copil din cash, sau aflat 5 stânjini pol. §i
sau pus piiatrh, §1 din pilatra cei pus(A) denainte cash pan in locul lui Ion Glezna apt.
sau aflat 6 stanjini poi. §i sau pus piiaträ, iar despre soari apune margu aceste locuri
de casi pan in drumul cel mari ce mergea spre Copoq iar 16 stanpni pol, in lungul lo-
culuidinainte mil lui Gheorghie din (sters ocolul cailor) piatra pAna in oc-Olul cailor
sau pus alt(a) platra a ramas a bisearicii §1 micara cA tocmala lui .Gheorghie iau fostu
cu preutii dreptu cinci Tel sa cumpere un lucru la biserica, iara: dumnealui au cumpörat
un daslovu rorniinesc tn 6 lei qi lau dat biscoricii, .§i duph cum aflatu (sic) cu ace§ti
mahalagii §i oameni buni am hotArat §1 am §i stalpitu §1 am datu gastä mhrturie la mana
lui Gheorghie §i a femei sale Paraschivel ca sh sh §tie.
u las. 7254 Noembre 20
Gavril Pilat vornic Glotnii
Dumitra§co Stroici am scris

IV, 7261 lunie 6 (1753) 1afi. Gat* curnpara cu 30 lei un toc de caul, de langd Si. Neculal,
de la Gh. Lupul.

AdecA eu Gheorghi fi6orul Lupului Sarbul din preunä cu fimeae mea Paraschiva
facutam adevarat zapisul nostru la maim dumneaei GafitAi featii lui ion §i a Mara ca s
fie de bunA credinta precum sa sh §tie cA avandu nol o cas(d) in targu in EI in !Wan-
teniane la mahalaoa sftintului Nicolai de sus lcing4 casa Meimeiligeas easta cas(a) o
am vAnduto noi de piminea sant ni6 asuprit ci de a noastrA . bunA voe, dumneaei Ga-
Mai de mai sus numitA cu locul casAi cat iaste hothrat cu vornici de -poarth inpreunA
§1 cu alti mahalagii unde §i pietri sau puF, cari loc de cas lam cumparat §1 noi de la
prcotii bisearicii sfantului Nicolai, fiind §1 sfintii biseaiici dat &rife de la Gligori fu§ta§ul
§1 de fimeae la Damaschina §i fAcand tocmealh §,i a§Azare cu dumneaei Gafita drept 30
lel lei noi call dariclune dumnead toll bani, in manule noastre iam dat §i de la noi a-
cestu incredintat zapis pe cas(A) cu locul ei ca sAi fie dumisali driaptA ocinä §i mo§ie
sA o stapaniasca cu bunA pace §1 iam dat dumisa'e §i zapisul cel vechiu_di danie, ci
lam luat di la preutii bisericii, §i mArturii cea di hotAraiul locului casAi di la vornicii de
poartA §1 zapisul di cumparatura locului §i la tocmala noastra sau tamplat multi oamini
bunl mahalagii carii mai gos sau iscalit §i pentru credinta niam iscalit §i noi,
let 726t luni 6
Ghiorghi am is(cA)lit §i pus §i degetul.
§i eu Paraschiv am pus digetul.
§i eu Stoica Lucaci am scris zapisul cu zisa vanzAtorilor

V. 7264 Noem 16 (1755) 1aV. Ruxanda cumpara cu 35 lel locul de casä, de la Clatita $1 so-
ful el Petco. -

Adeca eu Petco inpreung cu sotul mieu Gafita facutam zapisul nostru la mana
dumisale Rucsandei, precum sa s §tie ca iam vandut o cas(A) in Muntenime de sus
carea cas(A) nlau fost §i noo (HcOco) cumpArAtur(A) de 14 Ghibr(ghie) Sarbul (13 nime

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 125

saliti nici asupriti, ce de a noastra. bund voe care §i noi lam cumpArat de la preotii
de la sfete Neculae, car(e) lock au fost dat dank- sfintei biserici de la G,igorie vi de la
tamela lui Damaschina §i facAnd dumnaei Gahita cu dumnaei Rucsanda tocmald drept
35 lei care cidndune toll banii deplin in mAnule noastre iam dat §i de la noi acest a-
devdrat zapis pe cas(a) cu locul ei ca sai fie dreaptd oc nã i m rlhla sa o stapAniascd
cu bund pace §i iam dat dumisale vi zapisale cele vechi vi la adast(d) tocmald a noastra
sau intamplat multi oameni buni §i megiavi care sau §i iscAlit mai gos.
let 7264 Noem. 16 d(ni)
X Eu Petco am vândut.
X Eu Gafita sotul lui Petco.
Erei Toader ot Prepo(dob)na Pardschiva.
Eu Irei Grigorii Vartol(ome)i vt biseric(a) Banoks niá tdmplat.
Si eu preotul Vartolomei ot sfete Neculai mam iscalit.
Irimia iscal.

VI. 7265 Avgust 7. (1757) Ia.,si. Lupul Sdrbul cumpAra cu 37 lei locul de cas4 de langA bi-
serica Sf. Neculai de la Ruxanda.

Adic eu Rucsanda femee sal-ad fdcutam zapisul meu la mAna Lupului SArbului vi
fimei sale Lupii precum sä s §tie cd iam vdndut dumilorsali o cas(a) a me car(e) cas(A)
am cumpArato §i eu dela Gafita, cu loc cu tot car(e) lo,: este vi hotarAt precum scrie
§i zapisul cel vechiu car(e) cas(a) este in mahalao Muntenime din mijloc lAnga drumul
Copoului intre preotii bisericii §1 intre Ursachi Mamalig §i intre Ion Glezn(a) alAturi cu
cas(d) Mull vdtavului §1 cas(a) cu loc hotarAt §i petre ii sAnt puse §iiam vAnduto drept
37 lei bani noi §i plat(a) mea facut pe casd ca sã le fie dumilorsali dreapt(d) ocind §1
movie in ved de veci dumilorsali §i fidorilor dumilorsali §i nepoti or vi strAnepotilor ve-
6nicd movie §i la a6ast(d) tocmala a nostrd sau tamplat mul(ti) oamini buni §1 maha-,
lagii car(e) sau §i iscalit mai gos §1 pentru mai mar(e) credinta am pus §i degitul eu
X Ruxancta vAnzdtor §i zapisul mncä i lam dat toat(e)in mAnd ca s fie stapAnitor in ye&
Si gu preutul Vas(i)li am scris cu zisa Rusandii.
vlet 7265 Av. 7.
§i cu Ghiorghii zet Lupului SArbulu(i) mam tdmplat §i am pus degitul.

VII. 7267 Fevr 15 (1757) laf1. Gh. Ghlurgiu cump5ra cu 55 lel locul de cud de la Lupul
SArbul.

Adecd eu Lupul Sdrbul facutam adevdrat zapisul meu la mana lui Gheorghie
Ghiurgiu precum de nime nesdlit nici asuprit ce de bund voe me iam vAndut o cas(a)
a me care cas(d) im(i) este §i mie de cumparatur(a) care am dat §i acele zapis(ä) ce
meu fost de cumpdratui(a) §i casa este in Muntenime de mijloc despre rasaritul bisä-
ricii sfete Neculai de sus §1 den del de casa popii lui Vasile §i despre apus de casa
Irinii ca sdi fie dumisale de mai sus numit veiled movie §i sotului dumisali vi fillor
in ved de ve6 §i pentru mar(e) credinta iam dat acest adevdrat zapis al meu de vAn-
rare me §1 casa o am vAndut dreptu cinda6 vi cinci de lei bani gata §i fAcdndum(iy
plata deplin in mAnule mele iam dat vi eu acest zapis al mel §i pentru credinta am
pus §i degettil ca s fie de mar(e) credinta.
let 7267 Fev. 15
X Eu Lupul Sdrbul am vAndut casa cu voe me.
Eu CherasAm monah am scris zapis cu dzisa Lupului Sarbului.

www.dacoromanica.ro
126 DOCUNENTE

VIII. 7:69 Sept 1 (1760) lafl. Sotti V. Creful MArgIneanul 01 Ecaterina fac dank bls. SI. Ne-
eulal o cAscloarA zldltA de el pe locul bisericli.

AdicA eu Vasli Cretul Marginian si inpretina cu sold mieu Ecaterina facutam a-


divArat zapisul nostru la mana sfinfillor sale preufilor de la Stii Nicolai de sus, precum
sA sA stie cA de !lime silifi nici asuprif, ci de a noastrA bland voe avand o cAsi6o3rA
pe locul sfintei biserici (.len pe de liituri : aldture cu fintirimul si mai mult pe fintirim)
a sfantului Nicolai din Muntenime de mijloc niam socotit si niam vorovit si am dato
pentru a noastrA vednicA pomenire si am dato preutului Vartolomei si preutului Vasilie.
iar dupa sAvarsire lor pre cari preuti ii va alege DutnnezAu ca s slujascA sfintei biserici
a sfantului Neculai acie sA alba triabA si in scurt tot pre* cal or sluji sfintei biserici
sA aibA triabA cu dAnsa, si nimine din niamul nostru sA nu aibd a s`a scula nij un fel
de pricinA si orl la ce giudecatA ar merge sA nu i se fie In sam(a), Cad noi am dato
sfintei biserici pe sama preufilor ori ce ar vre sA facd cu dansa pentru agiutoriul bi-
sericii si pentru a noastrA pomenire si pentru mai mare credinf 1 niam pus si degetele.
X Eu Vasile Creful MArginean am pus degetul pentru credinf. X Si eu Catrina
sof., lui Vasile am pus degetul pentru credinfa. Si la aastA tocmald sau tAmplat preufi
§i multi oameni buni si cari au stiut carte sau iscAlit. lar cari nau stiut carte au pus
degetele pentru credinfa.
let 7269. Sept. 1
X Eu preutul Vartolomei ottam am iscAlit.
Eu preutul Vasili ottam am iscAlit.
Eu preutul Vasilie ot Cogilnicianul amk iscAlit.
Toma Gosan copil.
Eu Ursachl cApitan martur si am copilArit intru ace mahala si am apucat acel locu
tot a sfintel biserici a lui Sfeti Neculalu fiind l eu mosstenitor (unp) acolo. lordachi
MAmaliga capitan.
Eu Gheorghi TeacA AramA mam tAmplat ; i eu Apostol diac de divan am scris za-
pisul cu zisa lui Vasili si a Catrinii.

IX, 1765 Ghenar 28 141. Boerll divan10t1 juded pricina dintre Gheorghle Glurgiu 1 Gh. Sirbul,.
pentru locul de casA de langA biserica Sf. Neculai.

Facem §tire cu aeiastA carte de giudecatA : a din luminatA poronca pre indifat
domnului nostru Maria sa Grigorie Alicsandru Ghica Vvoda, sau giudecat de fafa ina-
intea noastrA Chilina ffineia lui Gheorghie Ghiurgiu, si cu Gheorghe Sarbul armasul
din Iasi, si dupA ia cu amAnuntul cercetare noastIA jam fAcut intre dAn§ii pricina lor
Intracesta§ chip sau dovedit : In anii trecuti cari acum sant 7 ani, au cumpArat Chilina
§i cu barbatul ei Gheorghi Ghiurgiul o cas(a), de la Lupul Sarbul tatAl lui Gheorghie
Sarbul armasul in 50 lei cari cas[A] iaste in Muntenitne de migoe aici in laqi i dud
au cumpArat casa iau dat 20 lei, iar pentru 30 lei iau dat Gheorghie Ghiurgiu, si cu
fimeia lui Chilina zapis la maim lui Lupul Sarbul intru cari zapis adeveresc cA pAnA
in 2 sAptAmani sAi de qacei 30 lei; dupA cum aratA zapisul din let 7267, Ghenar 28 si
trecand 18 zile la mijloc lau dat banii Lupului Sarbul acei 30 lel §i Lupul Sarbul luand
acei 30 lei liau dat zapis la maim lor, de vanzare casAl din preund si cu toati zapisele
cell vechi a casAi, iar zapisul eau dat Chilina si cu bArbatul ei pentru cei 30 lei la
man Lupului Sarbul au rAmas la dansul si acum. Gheorghie Sarbul armasul o apuzA
pe Chilina sAi de acei 30 lei, ce scrie In -zapis faded cA nu iau dat si la aciasta niau
arAtat Chilina mArturie incredinfatA de la tofi mahalagil mArturisind cu supetele lor cA
pentru acei 30 lei au fost Minas Chilina datoare Lupului Sarbul an vAzut cu ochli lor

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 127

cad iau dat banii, si Lupul au raspuns cAi va da zapisul cel de 30 lei dupa cel va
gasi, si tAmplAndus(A) de au murit au ramas zapisul nescos, si mai vArtos ca fnaintea
noastra aa marturisit Marie Neculiiasa aprodoai fimel batrAna si de cinste rAdicAnd cu
sufletul el inainte lui Dumnezeu zicAnd ca au vazut cu ochii cAnd iau dat Kilina acei
30 lei Lupului SArbul fiind Lupul bolnav in casa el si Cu acel bani lau grijit la zAcarl
la moarti ca in casa ei _au *i murit *i sau cunoscut ca Gheorghie SArbul armasul
umbla cu sereclicul si far de nici o dreptate sà acolisa*ti de Chilina, *i sau luat acel
:apis de. 30 tel Cau fost rasuflat de la maim lui *i sau dat la maim Chilinei 1 dupa
ireptate am giudecat Ghiorghie SArbul armasul mai mita suparare sa nui faca Chilinei
:e sa fie in paci, dispre dAnsu, aOiasta instiinfam.
let 1765 Ghenar 28
Ion Sturze vel vornic L. Bal* vel vornic

X. 7280 Ghenar 4 (1772), Iai. Toader ispraynic si Anita, sotie, cumparti cu 25 lei casa lui
Gh. Ghlurgiu.

Adica eu Gligoras Gurgiu i fiOorul Kilinii datam adevarat i fncredinfat zapisul


neu lor m(ana) dumisali ispravnicului Toader *i a sofului dumisale Anifii pen(tru) ca
;a sa- *tie ca am vAndut dumilorsali o cas(a) cu locul ei si stalpit dreptu 25 lei bani
g-ata de nime silit nici asuprit ci de a me Nina voe ca sa fie drapta ocina §1 mosie
dumnilors4de in veci de veci i iam data si zapisele cele vechi ale casii si cu o carte
de judecata si flimine din namurile mele sa nu fie volnics a se scula ca sa o intoarca
acea cas(a) este in mahalaoa din Muntcninte in mijloe precum arata *I in zapisile vechi
*i pentru credit* mam si iscalit si la aciastu zapis sau intAmplat i alfi oa(me)ni buni
*i mahalagii. .
let 7280, Ghenar 4
Eu Gligoras mam iscalit vAnzatoriul.
Eu preutul Ion ot Prepadoamna mam amplat fafa.
Eu preutul Toader ot sfeti Nicolaiu mam tAmplat la aeasta vAnzare.
= i eu Lupul dascal dela sfeti Nicolae am Nsciis cu zisa lui Gligoras vAnzatoriului
mam intAmplat i eu ,tefan Muste §i sAnt martur.

Xi. 1792 Dec. 6 Iaqi. Biserica St. Neculai capAtA danie un loc de cas5 de la Petru Papazolu
Cray §i Casandra.

Adica eu Petre Popazolo Krav de aicea din lai impreun(a) cu soful meu Casan-
dra, care mai tf,,-os nestiind carte neam pus numele si degitile facutam adevarat I. in-
credinfat zapesul nostru la mAna molitfilorsale preufilor de la sfeti Neculaiu cel nou
anume sfinfiisale preutului Dila si sfinfii sale preotului Necolai precum sa s stie a de
nimeane silifi nici asuprifi ce de a noastrA bun(a) voe, am dat dante un loc de casa
sfintei biserici care- loc este in mahalaao (sic) Muntenimit de sus si Impreuna cu zapi-
sul acest de daniia am dat sfinfiilor sale si zapesul cel de cumparAtura, inpreuna ctl
hotarnica locului fund cA h noao nea fost dat dizestre, fiind cumparat de soacrame
Vasilca loud acesta. si lam dat noi top de sufletele noastre pentru vesnifa. (sic) po-
menire noastra si de astazi inainte sa aiba sfAnta bisearica al sal:MIf in veci, i tie-
mane altii din neamurile noastre sa nu fie vol(ni)ci a sa scula ca sa strice adasta de
bun(A) voe a noastra danie iar di vor indrazni cineva ori unde vor mearge la giudecata
in samA sA nu li s(a) fie, care pentru mai adivarata credinfa mai kos neam pus degitele
sa se creaz(a). 1792 Dec. 6.

www.dacoromanica.ro
128 1DOCUMENTE

X Eu Petre Popazulo Cray di aicea din Iasi am dat danie de bun(a) voia mea.
eu Erii Diiacon loan am fostu fats la cestx zapis de danie.
Neculai dascal am scris cu zisa si buna voe lor.
Eu Casandra sot dumisale am dat danie de buna voia mea.

XII. 1796 Marl 10 lafi, Casandra fata lui C. Suluigiul face danie bisericil Sf. Neculai locul din
jurul cirnelii din fata bisericil. .

lACONi MITROPOLIT MOLDOVIi


Prin eastA scrisoare a noaStra adiverim precum si sa ,§tie cA biserica sviintului
Neculaiu de aice din laqi, din mahalaoa Muntenime de mijloc, avand danie cu .hrisov,
de la mAria sa Alexapdru loan Mavrocordat Vvod ; locu-l-cilmelei rciposatului domn Gni-
gorie Ghica Vvod. adica optu stanjini in lungu §i §apte stanjini in ourmezi§, cari loc
lau si stApanit cAtva ani nesupArat, pe urmA gAsind noi un hrisov de la raposatul domn
Scarlaf Ghica Vvod, cuprinzAtoriu cA. laturile ci§melii pi de amandoaA partile ate un
stanjin §i kumätate ce sau fost luat dintruntAi, loc slobod pentru trebuinta e§melii sau
dat danie rAposatilor socrului nostru §atrar Costandin §i fratelui sgu Dima suiulgiu, de
cAtrA mArie sa cari danie sA intare§ti §i cu alte trd hrisoave a luminatilor domni din
urmg, cu cari hrisoavi cerand giudecatA cu svanta bisericA. dupa- vnulta k udecatd ce am
avut in vrme marii sale Mihaiu Vod. Su6u prin anaforaoa dumilorsale velitilor boeri
dintrace vreme intArita §i de catrA mArie sa Mjhaiu Vod. ni sau dat acel cate un stan-
jen §1 gumAtate laturile cismelii in stApAnire noastrA, dapA hrisoavele ce am aratat nu-
mai trupul citmelii, §1 vazand noi ca §1 svanta bisericA, ramaind cu local in mijloc nu
poate a ave nici un fobs de agutoriu cum §i noi cu aceli bucAteli de loc nu putem
iarA§i a avea vreun folos de la dAnsali §1 pentru ca sa nu ramai svante biserici isle-
risite de ace putina milA ce au avut de la acest loc, socotindune am gasit cu cale ca
sa rAmAe iarA§ la biserici acesti bucAtele de loc laturile ci§melii deci din bptu staniini
ce sA cuprindea in lungu aceste bucatale de loc, Idturile ci§melii cat cuprinde locul svintii
bisarici din m jioc, §asA stanjani in lungu dintracesti bucateli laturile ci§melii ; pArtile
noastre §i a cumnatii noastre SmArandii, le facem daniii bisAricii svantului Neculaiu bez
doi stanjeni ce raman parte cumnatului nostru sulger Constandin Botezat, cari loc lam
dat spre pomenire rAposatilor socr lor no§tri §atrar Cos'andin §1 frctelui sAu Dima Su-
iulgiu §1 de acum inainte sA aibA svanta bisAricA a stipani aceste bucAtale de loc adica
§asA .§tanjani in lungul locului §1 de o parte §i de alta a haznelii ca ni§te drepte locuri a
bisAricii ce din insu§i bung voe noastra liam facut danie ; §i spre incredintare am dat
heastA a noastrA scrisoare iscAlitA la svanta b'sdricg.
1796 Mart 10
Ion Codrianu clucer adeverez
Costandin Burghele pitar
insu§i den buna voe mea sau facut dinie aOasta §i eu am sill- atat pe sotul mieu
cat §I pe dmlui cumnatul mieu clucer lonita-Codrianu ca sA o facA aasta spre pome-
nire raposatului parintelni mieu §i a unchiului mieu Dima §i spre incredintare am pus
pecete. 1796 Mart 10
CAsandra fiica §at(rarului Costandin suilgiul pitarias(al.
pece.e (coronA, flori) 1777.
§I eu incA am scris zisAli dumisale pitaresei cu bunA voe dumisali §1 am iscAlit
ci eu martur §tefan Martac.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 129

XIII. 7177 Mart 3, (1669) lag Ilie Sturza stolnio cumpAra cu 330 tel douA locurl de casA langA
BArboi
A ded noi Alexandru Vulpe sAoariu §i nepotul mieu Toader scrlem §1 marturisim
cu acept zapis al nostru, de nime nevoiti nici asupriti, ce de a noadra build voe am
vAndul a noastra dreapta ocina §1 mo§ie ce avern de pe parintii no§tri, o pivnita gata
Ii cu locu cu tot, ce iaste in tdrgu in lasi ldngd sfanta indndstire lui Bdrbol din sus
il de cdtrd hula, a6astä pivnita si cu loc cu tot o am vAnduto noi dumisale lui
ei Sturza -stolnicul cel mare, drept 300 de lei §i niau plAtit dumnealor de Win
ace§ti bani toti inainte noastra, §i inainte dumnilor sale boerilor celor mari care sAntu
iscaliti mai -gios. Asijdere deosebi eu Alexandu Saoariul singur fara nepotul mieu am
mai vandut o casã cu loc cu tot lAngã aeiasta pivnitA ciam scris mai sus, care o am
cumpArat eu de la Neniul cizmariul dreptu trei zeci de tel batuti §1 aciasta o am vAndut
cu loc cu tot, iara§i dumsate lui Ilie Sturza stolnicul dreptu ace§ti bani dreptu cat o ant
cumpara eu, §i miiau plAtit deplin ca sA sA §tie,
vlet 7177 Mart 3.
Alexandru §i Toader am vAndut, Solomon BArlAdeanul vel logofat, Miron Costin, vel
vornic, Grigoras HabAsAscul vel vornic, Neculai RacovitA hatman Stamati vel post. Lu-
pul MINI§ vd casnic. Ursachi vet vist. Ion Ricovitl vel coMis. Grigora§cu Gheanghe vel
med. Conta§ logofAt, Dumitrachi Rosca vornic, Grigore ClocArlie, Roman, Ursul Rusul
vornici de poartA.
Obs. Documentele de la No. 1X111 indlusiv ne-au fost gomunicate spre publicare
de P. S. S. lacob Episcop al Hu§ilor (loan Antonovici) §1 fac parte din arhiva bisericii
Sf. Neculai zis cel sarac din la§i.
XIV. 7241 Mart 20 (1733 lag. Pr. Dumitrascu capAtA 'Janie casele Antimlel femeta lul Ion Pa-
raschlv, (Surete ms. XLV1, 9.
Aded eu Antimie femeia raposa ului Ion Cost. Paraschiv, facutam 1 acest adevA-
rat zapis al mieu, la mdna preutului Dumitra§co, preacurn sa s. §tie I cA eu de nime
silitA nió aqupritA ce de ame bunA voe iam dat dame un cas J cu loc cu tot preutului
Dumitra§co, care casA este intre cas(a) logofa I tului Ursul ot visterie §i intre cas(a)
I

preutului Panteleiu (degit) cumnatul medelni ceriului Neculai, §i sA inpreuna locul cu


I

a Jderoii ca sAi fie molitvei sale I §i fasorilor §i nepotilor mo§ie in vei §1 preutul Du-
mitra§co sa ma pomeneasca
i pre mine §1 pre sotul mieu si parintii miei la toate sfinte
le leturghii intru toata viata mItvei sal(e) §i 2 zapis vechi de cumpAraturA IncA team
I

dat §1 acel; preutului Dumitra§co, iara cine sar scula c'neva din rudele m-le sau din ru-
dele sotulu: m,eu lui Ion. ca J sA fad suparare preutulut Dumitrasco peste zapisul §i
danie me I unul ca azela sA he neertat de domnul DumnadzAu si de maica precistA I
§1 de 7 saboara a lumii, trupul lui va sta intreg §i neertat in v ci §i aëasta adeva-
J

ratA danie am fAcuto denainte a boeri si preoli§i a multi oameni buni cari mai gios
sot iscali §i degitili r One in loc J de peceti §i eu incA pentru mai mve credinta miam
pus degetul mai a os I §i eu popa Ursul zugrav am scris zapisul cu zisa Anttmii sA s §tie.
let 7241 Mart 20.
Ursul ot vist, n am tAmplat cdndu au dat Antimie casa pre-utului.
Neculai martur.
Erei PAnteleiu iscal.
X Antimie.
X Toader nepotul lui Ion am pus degetul.
lereiu Ursul zugraf.
Costantin protopopa iscal.
17

www.dacoromanica.ro
130 DOCUMENTE

XV. 1798 April 1 lafi. Tidula mezatulut de vanzare a caselor din Muntenimea de mtjloc ale
Elenel, sotla lul Sandu Veisa lzbase, catr6 D. Saute cu 660 lei.

De la vornicia de aprozi, cAtrA Gheorghi telal ba§a


Fiind cA dupA jaloba ce au dat mArie sali lui VodA Eleana sofie mortuJui Sandul
Veisa izba§, au arAtat cA in mosie GAmboseni, si Rddiu mare de la fAnut Esii, un bA-
trAn fiind al ei si a unui frate al. ei anume Costachi, acel frati al ei §ar fi vAndut parte-
lui de istov la alti streini si ei voind ca sA rAscumperi pentru copii ei si neavAnd chip
ati cerut ca sA s vAnzA cu softan mezat un loc de case de aice din oraf Eqii din ma-
halaoa Muntenimii de mijloc ce tau rAmas de la sotul ei pentru care infrebAnduse si
pe Costandin Veisa ot vist. unchiul si epitropul copiilor, au- arAtat cA cerire cumnatii
sali iasti cu cali fiind mai de folos copiilor parte de mosie cat locul acel de case
drept .aceia.tA se poronceste ca se strAgi la soltan mezat locul de sus arAtat pe toate
ulitale orasului si in divanul domnesa in curgere de 40 zile si cu preful cel mai de pe
urmA la hareciul ce s va faci in divan care va fi si cu multAmita vAnzAtoari se va da
mu§tereului ce va fi, cArue mustereu i se va da intAriturA de la mArie sa VodA.
1798 April 1
Vasile Roset vel vornic.
100 lei Iftimi
355 Toma Anastas(A)
360 Eu Filip Banta§
370 Eu Zamfir
380 dau eu
400 dau eu
440 Mihalachi Sava
660 dmlui spAtar Dimitrie Saul
Cu sasA sute opt zAci si. cinci lei au rAmas asupra dumsali spat Dimitrie Saul de
Ia hareciul ce sau sAvArsit in divanul domnesc 1798 Sept 8
tefan Bals vel vornic
Mihai Jora vel logofdt T. Paladi vel vornic
Nec. Roset vel vornic Vasile Roset vel vornic
Necu4ai Bal§ vel vornic vornic

XVI. 1798 Septembre 22 laV. D. Saute cumparti cu 686 lei casele Elenel S. Velsa, din Mun-
tenlrnea de mijloc.

AdecA eu Elenca sotiia rAposatu'ui Sandului Veisa izbasa datam adevArat si in-
credintat zapisul mieu la cinstita mAna dumniui Dumitrachi Saule biv vel spatar, precum
sA s she cl rAmAind u lac de casd a sofului mieu Sandal in mahalaoa Mantenimea
din mijloc intre Tocul casii lui till Vartic croitoriul, si Intre locul Ursului Bogonos, tar
pe de o parte margine despre apus mergi hotarul alAture cu drumul ce esA afara la
Copou cari loc lau avut soful mieu de la mosul dumisali Toader vornic de poartA, si
de la sopa sa Anita vorniceasa, cA neavând fAcut copii amandoi si oameni scApatati
fiind i lau dat ca sAi grijascA atAt la ingropare lor cat si mai pe urmA sA le facA gri-
jail cAzutea precum ham si fAcut in cdtA vreme au fost in viiatA, §i piste cativa ani
dupA ce am rAmas eu vAduvA cu copii mici sfAtuinduma cu dumnalui cumnatut Costan-
din Veisa dtiacul de visterie, fratele rAposatului i epitrop copiilor cA de vor finea lo:u1
nu poate ami aduce nici un folos si gAsindusA cu cale cd mai de folos ar fi sA s vAndA
§i sA s cumpere cu bani alt lucru acaret sau mosii cari sA aducA oares cari folos sA

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 131

fie de ajutor i pentru cresterea co3iilor, si mat pe urma dupa ce se vor Mica larasi
sal aiba acaret cuvenit de buna vole mea i cu priimire dumisale cumnatului Costandin,
facand cererea prin jaloba catra manila sa Alexandru loan Calimah Vvd ca sal fie po-
ronca sg vancia locul cu sultan mezat sau Mut tidula ,gsd. poroncitoare pentru vanzare
locului, si dung poronca stragAndus(g) locul la sultan mezat cativa vreme, si fiind cel
mai di pe urmA atardisitor cu pretul cel mai bun si folositor pentr u. copii si cu mul-
tamirea noastra dumnalui spat. Dimitrachi Saule au ramas asupra dumisali cu soma drept
685 lei adeca sasa sute optdzaci si cinci lei, precum sa aratA prin tadula iscalitA de
dumnalor velitii boeri ai divanului, deci find ca dupA savarsirea mezatului ce sau Mut
in divanul gsd. nu say dat i ban't Furna de mai sus argtatA toti deplin de cAtrA dum-
nialui spatar prin maim dumisali cumnatului Costandin Veisa ot vist(erie) epitrop copiilor
iam dat si eu toate scrisorile ve chi impreuna-cu hotarnica ce am avut asupra locultn did
zaRisul mieu acesta ca sgs stApAniascA dumnalui locul dupA cuprinderea hotarnicii ca
pe)o dreaptA ocinA i mosii a dumisale atat dumnialui cat si clironomii dumisali in veci
nestrAmutat, si spre mai adev grata credit* am iscAlit si niam pus si pecetea.
1798 Sept. 21
Diana sotie rgposatului Sandului Veisa izbasa am vandut cu voia me (I, p.)
Mihai Jora vel logofat martur
Neculai Roset vel vornic martur
Necti,ai Bals vel vornic martur
Stefan Bals vel vornie
Vasile Roset vel vornic
Constandin Veisa ot visterie, fratele
raposatului Sandului i epitrop copiilor
adeverez cA sau vandut locul prin
stire si yoia me si am scris si zapisul'

XVII. 1798 Octombre 5 hut. Alex. I. Caliniah VodA intArqte lui D. Saule cumpAratura ca-
selor de la Elena Velsa.

liD Alexandru loan Calimah Vvocl .eu mila lui DumnetAu domn tarii Moldova.
Facem Vire prin Oasta carte a domnii mele CA dupg jaloba ce neau dat Elena
sotie mortului Sandul Veisa izbase, cersind ca cu sultan mezat sA s vanda un loc de
casii din Eqi de la mahalaoa Muntenimei de mijloc ce iau rAmas de la barbotul ei (ne-
find, nici de un folos pentru copii e ) si cu banii acie sA cumpere altu acaretu folosi-
toriu pentru clansii care eastA a ei cereri fiiad si en priimlre unchiului si epitropul co-
piilor Costandin Veisa dila de visterie sau dat poronca domnii mete prin tidula cAtrA
dumnalui vel vornic de aprozi ca sal scoatA la mezat s cu cel mai de pe urmA pretu
bind i cu multa-mita vanzAtoarei sA s si de. Deci dung poroncl str gandusA in destulA
vremea la sultan maat adicA de la 11 zile a lunii April si pana la 8 zile a lunii Sap-
tembre a anu'ui curgatoriu, pretul cel mai de pe urtnA ad.cA 685 (rule) lei cu care sau
-multam't 1 vanzatoare lau dat cinstit si credineas boeriul nostru dum. Dirnitrie Saule
bv vd spatar i asa sau fAcut sfarsitul mezatului In divanul domnescu dupA care van-
' zAtoare iau dat si zaPisul cu desgvarsita vanzare din parte ei, iscAlit V de Costandin
Veisa diiaml de visterie, epitropul copiilor, si dum. spat. Inca au dat toti banii deplin
Drrpt acea e intArim domnie mea cinstit i credinëos boeriului nostru dum. Dimitrii Saule
biv vet spatar, ca de acum inainte sA§ staparieasca locul acesta mai sus zis ca pe a sa

www.dacoromanica.ro
132 DOCUMENTE

dreaptA ocina. asupra cArue cartea aeasta a domnii mele sAi fie dumisale intAriturA stator-
nicA si neruquitA, care salt "aka §i cu a noastrA domneascA iscArturA.
1798 Oct. 5
To) Alexandru Calimah Voevoda
pecetea domneascA : leo. an. kx) B. R. Kit.
procit vel logofat
in dos ; sau trecut in condicA Matei CostAn condicar

XVIII. 1799 Septembrie 18 laV. Adresa logofetlel telel mari c5trà I. Maul, sulger, sá aleag5
despre vednI locul cumparat de D. Saute de la Elena Veisa.
DE LA L000FET1A CEA MARE
Cinstit dum. sulger loani TAutulei dum sulger Serban, fiind cA dum,, spat. Dimitrii
Saul prin sultan ir ezat au cumpArat un loc de casä aicea in oras Eii tn mahalaoa
Muntenimil de mijlocdela Eleana sotie mortultti Sandului Veisa 1zbas si arAtAnd cA
sar fi impresurAnd de catrA megies, iata va rAnduesc pe dumnevo"astra sa mergeti la acel loc
unde MO) fiind atAt dum sau vech 1 dumisali cum si toti megie§ii i aly mahalagii, cu
scrisort ce vor fi avAnd sa faceti cercetare foarfe cu amAnunt si de vt2ti 'cunoa§te cA loc
dum spat.. pArtimeste vreo impresurarea sal scoatet de supt toatd impresurarestalpindul
§1 cu- petre hotarA, de kur in imprejur dupA care sA day si mArturii hotarnicA iscaliiA de
dum., si de toti megie§ii, iar nAscAnd pricind pietre sa nu puneti, ce facand hand de
stare locului §i mArturie, vor veni la divan.
1799 Sept. 18
Neculai Roset logofAt

XIX. 1799 Octombrie 3 1afi. D.Saule cumpara 3 1', stanieni loc de la Me Vartici, Cate 30 lel
stanjenul pentru mArlrea ograzil.
Die sin preotului Vasile Varticu de aice din la§i incredintez cu acest adevArat zapis
al mieu la cinstitA mAna dumisale Dimitru Saul biv vel spatar, precum sa §tie ca din
drept locul casii mele ce o am aice in Esi la Muntenime de mijloc care sA megie§este
denainte cu locul dumisale ce lau cumpArat de la rApAosatul Sandul Veisa izba§ lam
vAndut trd pol stAnjeni parti de locu adicA denapoe casii mele, ca sa mai largiasca
locul denainte casii dumisale, §1 preutul dupA tocma'a ce am Mut mi lau dat acum tot
deplin adicA una sutA cinci lei alte treizeci de lei stanjinn. Drept aceia de astazi inainte
sA aibA a stApAni dmlui spat., ac A trei pol stAnjini de locu cAtrA locul dumisale cu bunA
pace si nesupArat de cAtra nimine, ca pe un lucru ce insu§i eu de bunA voe me iam
vAndut, §i pentru mai adevaratA credinta marn iseAlit insusi cu maim me.
1799 Oct. 3
Die Varticu amu vandut
Vasile Danul martur
Chiriiac... pitar martur
Goroveiu pitar martur
Constandin cApitan martur.
Vasile Racli§ am scris zapisul acesta cu zisa numlului vAnzahr §i sant marturs

XX. 1800 Septembre 10 /cqt. Jam preutilor de la blsei ica SI. Neculai contra Jul lonitA Cer-
chez pltar pentru un loc cu bezman qI biserlclj,
Pre inaltate Doamne,
Bisgrica ci sA präznue§te hramul sfAntului lerarh .Arecolai cl 114 mahalaocc Nunte-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 133

nimei de mijloc de nice di'n BO, avAnd cAtva Joe prinpregiur mai mult de cAt este locul
fngradit, Uncle sant §i binale Ecute, pe care lac fnsumi de mai fnainte cand era bisArica
WA' epitropi §i strAcata, atunce preutii ce sa afla shijAnd la acest MAO laca§ au lasat
pe un jidov di sar fi fAcut bin3 §i la sfAnta bisaricA sA de pi an cad zAci lei bezman
§i cu acele urmAri fn cAta vreme au stapArlit jidov ace bina au §i platit iar pe urma,
pitar Ionia Cerchez cAnd trae cu chipur le cs au metaherisP, fiini megiq au cumpArat
ace bina de la numitul jidov §au fnceput el sA de bezmAn numai cAte 5 lei pe
cAtAva vreme tot a§a au plata, pAn la anul 1784, §i mai pe urmA fAcundusa epitrop a-
supra sv;n:ei bisereci au fost apucat ca sA de mai rrult, din ceia ce da jidov, iar nu
mai putAn ne fugaduindul epitropP, nici preurti bsäricii ace§ti de pe urmA care sA afla
atunce, el au zis 'precum sa mai fii pAsuit cA ace bina esti data unora cu chirii, si dacA
sA va plini aiul apoi atunce a darulo bisericii cu tot fara a nu lua nii o platA §i cu
acel cuvAnt acum sAnt trecuti 16 ani de and el nau platit bezmAn vreo para la svAnta
biserica, nici -binaoa nu sau dat dupa cum el Oil hotara , de sA afIA biserica de mult
paguba§(A) §i pentru cä pitar sA aflA mort de cAtAva vreme clironomii lui, stapAnescu in
tArie ace bina, farã a nu da nimi a voind ca peste vremi sA faca §i loc cum cã ar fi a
lor bisarica acum sA aflä in proasta stare crApatA in cat sA cadA, agiutoriu de nicaire nn
ban nu are, §i pentru ca sa nu sA instreineze, de drept !oc ei sA sa poala mAcar ceva
a se- agiuta din chirii acii binale, ne rugAm math tale ca prin cercetarea luminatului di-
van, fiind rAnduiti la durnlor Veitit baeri, dupa dreptate i dupa svAnta pray IA sA sA
puie la call cu hotarAre ca sA iasa din stApAnire acii binali, epitropii mortului Cerchez,
§1 sa sa de svintii bisarici cum §i venit ce au luat de 16 ani ce.nau platit.nici bezmAn
nici sau tanut, de cuvAnt ca sA de b:naoa bisdricii, dupa cum au zis avAnd noi dovadA
asupra acestii 4gaduinti, §1 ce o fi mila mArii tale.
Rugatori inaltimei talepreutii de la biseOca svAntului Ierarh Nicolai din E§i din
preunA §i epitropii. In dos : Dumneta vel vornic za aprozi, prin cercetare dumilorsale
velitilor b3eri dupA dreptate sA sa pue la cale. 1830 Sept. 10
t tori logof at

XXI. 1800 Oetombre 6.1ari. Jalba preutilor de la bis., Sr. Neculal contra mahalaglilor, cart au
deschis drum pe locul ttntirimului bisericit

Prea inclitate Doomne,


JAluim ItArii tale, cA locul bisaricii sfAntului Necolai din mahalaoa Muntenimii de
mijloc patimc§te Inpresural ea despre mahalagii inpregurasi §i au fAcut drum tie load
bisAricii, ur de nici odatA nau fost drum, §1 locurile lor leau A dut, §1 leau. inchis cu
gardu fAcAndu impresurarea locului bisarisii, pentru care cu smei enie ne rugam sa fie
m la Mariei tali ca sa fim rAnduiti cu jaloba la dum., vel logofAt, ca insu§i dumnalui
sA mearga la starea locului pentru nume'e sfAntului Necolae, §i dupA hotarn,ca vechi ce
are bisAti.a sA pue la cale §isa indrepteze locul dupa cum din v chiu sau urmat, cAci
ei numai pentru interesul lor au facut drum pe locul bisaricii de saa stricat drumul §i
sau destupat gropile de sA calca oasele crestinesti pen pieioare §i mare pkat este pre
fnaltate stapAne cA va ramanea vebnica pomenire.
Smeriti rugAtori Preutii de la biserica SfAntului Necolae din mahalaoa Muntenimei
de mijloc. In dos : mergeti la dmului vel:logofAt in tara;de gios.
vtori logofAt 1800 Oct. 6

www.dacoromanica.ro
134 DOCUNENTE

XXII. 1800 Octombrle 5 lafi. Ion Täutul sulger radlcA hotarnIca locului lul D. Saute.
Prin cinstita tAdula a logofetiei cei marl, fiind noi orAnduiti ca sA hotaram un loc
de casa de aice din orasul Esii din mahalaoa Muntenimei de mijloc, ci prin sultan me-
zat lau cumparat dmlui spatar Dimitrii Saute de la Bina sotia mortului Sandului Veis a
izbasa dupA poronca atn mers la fata lucultd, si adunAnd si pe megiesi de fata, intaiu
am cercetat scrisorile dumi3ale spatar Saul, intre cari Bind si o hotarnicA din 7254
Noembrie 20 facutA de Gavril P lat vornicul glotnii pe acest loc in vremea ce se- afla
la stApAnirea lui Gheorghie -sin Lupul §i a fimeii sa i Parascheva intratia hotarnied numai
lungul locului sau inçelei fiind sag sprezece pol stAnjAn, §i la o margine §i la alta, iar
curmezisul nu sau putut intalege fiind tocmit nuinarul, si pentruz.1 sa aflam adevAcul am
cercetat locurile Ursului Bogonos, ce sa megiesescu cu acesta, §i la margine din kos, §i
la capatul din deal, asupra carora are tot hotarnice in mAsu.i §i dupa Ce. iam masurat
locurile lui dupA hotarnicili ce are, au rAmas locul dmsale spatar lungul rale de doaA-
lAci stAnjeni, atAt marginea de sus ee idSte alAturi cu drumul ce mergi 1 Copou pintre
locul acesta, si pintre loeul pitar Ch;riac Bib,re, cat §i margine de gos ce este alAture
cu locuri4e Ursului Bogonos, insA cu trei pol stanjani ce au mai cumpArat d-lui spatar
din locul lui Hie Croitorul ci esti di la vali de locul acesta, iar curmez §ul au esit Ca-
pAtul di la deal doi sprezAci pol stAnjAni si capAtul de_ la vale treispreztce stAnjani,
si a§a ne mai ramAind nici o pricina de spre nici o parte, lam stAlpit §i cu opt pietre
hotara in cAte patru colturile adica cAte doaA pietre la fi§te dare coltu §2; sau ltisat si
drumul ce merge la Copou cede patru staujiini de larg clAnd dmisale spatarului §i acea-
MA mArturie. hotarnicA.
loan TAutul sul(ger) 402 Oct 5
SArban sülger Ursu Bogond; martnr
Chiriac Biber pitar martur Conatandin Leondari martur
TAnasA Gosan pitar martur
Neculai stolnic martur Pecetea portii gospod 1782

XXIII. 1800 Octombre 20 1afi. Cost. A. Ipsilanf Voda IntAre§te hotarn'ca radicatä de Ion
Tautul sulger, a locului D. Saule,
lco Constandin Alexandru Ipsilant Voevod cu mila lui DumnezAu domn tArii
Moldaviel.
Facim §tire cu ajastA carti-n domnii mete, cA al nostru cinstit §i credincios boeri
dumnalui Dimitrie Saul biv vel spat niau al-Mat o marturie hotarnica din anul acesta
Oct. 5 iscAli A de sulger loan Täutul si de sulger arban ce au fost hotarnici, cum si de
alti megiesi_Frin care sa cupripde cA fiind rAnduiti cu tadula logofetiei cei marl ca sa
hotArascA un to,: de casA de aice din orasul Esii din mahalaoa Muntenimii de mij'oc ci
prin Sultan mezat lau eumparat dmlui spatir Dimitrie Saal di la Iliana s ,tie- mortului
Sandului Veisa izbasa au mersu la fata locului si adunand si pe megjesii de fata, in-
taiu au cercetat scrisorile dumisale spatar Saul, intru care Bind §i o hotarni 4 din 7254
Noembre 20 de la Gavril Pilat vornicul glotnii facutA pe acel loc in vr,me ce se afla
la stapAnirea unui Gheorghe sari Lupul §i a femeai sali Paraschiva dintracia hotarnicd
numai lungul locului sau intAles fi:nd 16 pol stAnjini si la o marg'na §1 la alt3, tar
curmezisul nu sau putut intAlege Bind tocmit numArul si pentru ea sa sA afli adevarul an
cercetat locurile Ursului Bogonos ce sA megiesasz cu acesta '§i la marg na din .gios si
la capAtul din dial, asupra carora ari tot hotarnice in masuri, §i dupa ce sa,r masurat
ijcurile lui dupa hotarnicile ce are au rAtnas locul dmsale spatar, lungul cAte 20 stAnjun s

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 135

atat marginea din sus ce 'taste alliture Cu drumul ce mergi la Copou pintre locul acesta
si pintre !octal pitar Chiriiac Bibere, cat si marginea din gibs ce laste alature cu locu-
rile Ursului Bogonos insa cu trei pol stanjani ciau mai cumparat dmlui spatar din locul
lui Hie Croitorul ce esti de la vali di locul acegta, iar curmezisul au edit capatul de la
dial 12 pol stanjani si capAtul de la vali 13 srAnjini si ne mai atrial-hand nici o pricina
dispre nici o parte lau stalpit §i cu opt pietre hotari in rate patru colfuri adicA cate
doaA pietri la fieste care colfu, si sau thsat si drumul ce mergi la Copou rate de pa-
tru stanjAni de largu Asupra cariia loc cerand d-lui spatar Dimitrii Saul ca sA i se intA-
reasc A stApanire ci de cafra domnie me dupa ce. niam Inc edinfat ca nan mai limas
ni.:i o pricinA dispre niei o parti, lath dar cá prin aciasta ca ti a domnii mete dam §i
intArim stApanirda numitului boeriu, pe local aratat, ca sA alba' al stapani dmlui si in
urma clirohomii dmisali in tocmai dupA masurile aratate, si carte aciasta a domnii meli
sAi fie de intariturA statornica neclatitA §1 neru§aita nlci odAnioarA in veci.
1800 Oct. 20
Pecetea domneascA in his ros, Ith grr an vY g. R. 1796.
Procit vel logofAt

XXiV. MOI Aprlie 22 lafi. C. Alex. Ipsilant VodA rAndueste boeri sA cerceteze impresurarea
ce pAtifheste biserIca Sf. Neculai cu deschidere de drum prin lintirlmul bisericil.
_16a Constandin Alexandru Ipsilant Voda cu mita lui DumnezAu domn farii Molda-
viei, Cinstifi credinciosi boerii domnii meli Dmta Cons andin Bats biv vet vornic, dmta
Manolachi Dimachi biv vet spatar i Gheorghi. TAutu vornic de poarta sanatati, fiind
ca preufil de la bisarica svantului Neculai ce este aice In Esi la mahalaoa Muntenimil
de mijloc prin falba niau aratat cum cA locul numitei bisdrici ar fi pAtimand marl in.
presurare despre mahalagii imprekurni pent u ca unia dintransii pAstrAndusi locurile
ogrAzilor lor, §i coprinzand iaras prin ogrAzile lor drumurile ce au fost din vechiu, a-
cum sar fi d srhis drumarile pen fintirimul bisAric i, de sa calcA mormanturile morfilor
in cat si gropile sar li deschizAnd, lucrul ce este cu totul impotrivA, §i atingAtor de
paca'. Drept aceia voind domnie me a sa des:hide tot locul cat sA va dovedi ca au
fost din vechiu fintirimul a acestii bisaricir 0 sa lipsascA drumurile de prin fintirim, sa
sa IndrepiezA umblare lor pe unde vor fl fost mai inainte, iatA dar vA orandulm pe
DumnevoastrA sA mergefi la stare locului, unde strangand de bra' pe toll megiasii po-
poraui sAs arate fi§te care scrisorile ce vor fi avand pe locurile lor, si cercetandule
dmv, cu amanuntul, de veil cunoaste ea au din fintirimul b;saricii vor fi cuprins vreo
bucatA de loc sau cA el drumurile ce vor fi fost ain vechi le vor fi cuprins si cA arum
sau deschis, pe locul bisAric i sA faceli indreptare adicA tot locul cat veil dovedi cA
au fist din vechiri finterimul al acestii bisarici sal scoateli de supt toatA impresurarea,
. si sAl mAsurafi cu stanjAn domnescu fa lung si in Idt, dupa cari sA dali bisAricii si mAr-
turie liotarnica si sA punefi si pietre hotara ca sA sA ingradiasca fintirimul sa lipsasca
de acum umblare drumului prin fintirim §1 de.cAtra cari din mahalagii vett cunoaste oA
sau inchis drumurile vechi dmv sa le deschidefi trAganduisa aceia in drepte locurile lor,
ca sA sa deschida drumurile acele ce vor fi fost pentru umblarea norodu ui, iar dacA
vre unii sA va arata cu vreo indreptare §i dmv nu yeti pute faci inireptare, atunce sA
facefi n-Arturie cu arAtare pe largu, cum 0 harta cu !mina Inchipuire de stare locului a-
rAtand la hartA in mAsuri locul bisAricii si a megiesilor cum §i drumurile pe unde au
fost mai inainte, si pe unde sau deschis arum cu care viind la divan sA sA de hotArare.
Pecetea domneasca : Ico KCT M vq) g. g. 1799 1801 April 22

www.dacoromanica.ro
136 DOCUMENTE

XXV. 1 80 1 Mal 11 la$1. Scrisoare de asezare intre epitropll bis. Sf. Neculal I VasIle Coroi
pltar pentru drumul deschis pe locul bisericii.
Vasile Coroi biv vel pitar : care mai g'os marn iscAlit, instiintare fac prin aciasta
scrisoare de invoiald e dau dumilorsale epitropilor §1 preutilor de la mlintistire sftintu-
lui Necolai din mahalaoa Munten:mei de mijloc, Ca intre locuri e ce am eu cumpAratura
§i zestre dupa multA pricind ce au fost intre sfanta mAnAstire §1 intre mine, pentru dis-
pArtire hotarului am stAtut la invoialA §i asa mam Invoit ca dui:4 mArturia hotarnica a
dumilorsale boerilor. du.n V nnic Constandin Bal§ si dum. spatar Manolachi Dimachi carile
au gash cu dreptu a fi dispartire d n 2 p tre ce sant pusA iânga coltul gardului liii Dimi-
trache Floare biv cdpitan za lifecii, §i locul lui Macovei dupa aratare hotarnicii §i pan
in cele 4 pietre ce sant dispartiOare t ntirimului bisaricii §i locului lui Macovei sa margi
h )taru de acolo drept in pod pintre cele doia (Aoelkx.) casA a Smarandei, asa mam invoit ca
sA lasd din drept locul manastirli un stanjdn far un lat de manA din cele doia petre ce
sau pomenit mai sus inspre rasArit §i d. acolo sa marga drept la cele 4 petre pe din
sus alature cu petrile §i de acolo drept la pod cu trei stanjani far o palmd ma gios de
cat unde sau mdsurat de cAtrd dumnalor boerii. §i au bAtut Wu§ Prin casa Smarandii ce
de la vale mai din sus de giumat;te carile dupa a6asta inyoiala ce am fAcut cu sfanta
mAnastire ca sa lipsascd toate pricinile lipsdsc din soma stanjdnilor ce sa arata prin
mArturie dum'Iorsale b3erilor de sus pomenitA din petrile ce sant la coltul graj Jului lui
cApitan Dumitrachi ce disparti locul bisaricii de locul lui Macovei un stanjan, iaf de la
4 petre nimica, iar din pod din faça uli(ii Botqanilor trei stanjani far o palmA 4in
tintirimu bisAricii dupA cum sd cuprinde prin inArturie hotarnica, iar acest loc ce bisA-
rica de bind voe au lasat in parte me este pentru ea §i eu s las ul4a care este Ire-
liuinp de a cfi cdpitan Dumitrachi din casti fi la pod, care WO mai inainte au jos/
printre loeul Stoictii fi pintre locul mi Macovei, deci de acum inainte §1 in veci sas
urmeze nestrAmutat aciastA invoIalA int, e mine si intre sfanta mAnästire. si asamine scri-
soare de invoiald am Ittat de la sfanta manastire.
Toader Gosan pitar 1801 Maiu 11
Oh. Tautul Vornic de poartd
Chiriiac Bibere pi,ar martur
In dos 'Carte dn invoiala pentru local bisaricii lui sfântul Neculai cu pitaru Vasali
Coroiu.

XXVI. 1803 April 23 101. Scrlsoare de asezare intre Ion Gane clucer fi St olca (..ialã fan pentru
locul unel dughene.
Adeverez cu gasta scrisoare a me la maim lui Stoica Galatan bAcal ot targui
Esulul, pentru o bacatd de loc ce iam dat alAture cu ograda me in le§ unde sedi el,
cu aciastä locmala ca sAm fac o dughiana bacAlie doi stanjAni pol gspd latime §i un
stanjAn pol gspd., lungime §o casd in disul dughenii tot . intron pArete, doi stanjani pol
htng.me si dot stanjAni lungul dighianA alatu, e tot intron pArete pentru -cra§ma doi
stanjAni lungime casa din fata si doi stantani lungul §i iarasi o casa din dos tot intron
pArete doi stanjAni lung ma si doi stanjani lungui care fac pest tot doa dugheni d n
fatA §i doa casa din dos, insA aceste casa §i dugheni sa sA fan' pe ttmelii de piairA, care
te nelii sA fie asAmine cu podul ulgi. si dedesupt pen mij ocul sA fie iarasi temelii des -
pArtitoare adicd supt bacAlie i casA ca sd fie beciu deosAbit §i supt cra§ma i casa Ei
sa fad pivnitA §i dn pivnita spre ograda me sd facA o h,ubA de 3 stanjani gspd.,
lungul §i podul casalor de desupt sd fie grinzile de stejlr, §i podelele cele dtdesupt
tij de stejai. ; iar du§dmiaoa sA fie de brad, si la toati celtlalti s'a fie dupa randuial

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 137

lor §i acoperlte sa fie cu dranita si sa fad din coltul casAi bAcAlii <lin dos §i parA in
dreptul bucAtArii spre rapA un grajdiu care grajdiu sal fac pe tumurugi de stejar mai
gro§i dupg cum sant a lui Andronica, si tAlpile I amnarii iarAsi sa fie de ttejar §1 pa-
retii sd fie de scanduri de brad acoperit cu dranita, si pe denainte grajdului sa facA
§andra-ra in loc de surä, §i sA fezä §i la ograda gardu Inpregiur, ins& gardul sA fie cu
pari de stejar grost lungi §1 bunl si gardul sa f'e inpIeft gros, in fiesteare mAnunchi
cate patru sau cinci nuele, iar nu mai putan §acoperit cu schini, in care cheltuiald sau
dat 500 lei adica cinci sute lei §i Cali bani va mai ch Itui pe lAngA acesti 500 lei 'Ana
la sAvAr§irea, acelor binali sa aiba a cheltui el de la sine si pentru cati bani a mai chef-
tuit el pAsnA la savarsire binalilor sA sA dea §apti ani intracesti binali fArA chirie incepandusA
anii de la 1801 April 23 panA la 1810 iardsi April 23 si dupd implinire acestor ani sA
rAmai binalele a meli insa O. fie binalile sanatoasa iar nu stricate §i aceste binali toati sa
aibd a le gni in doi ani, adicA in anul acesta si in viitor, iar lemnul casAi care esti acum
ramane al meu si pentru incredintare iam dat aciasta scrisoare.
1803 April 23
loan Gane clucer
XXVII. 1807 lunie 4 Icql. Scrisoare lul I. Gane clucer catra divan sA-si aducA actele caselor
sale.
CATRA PRE CINSTITUL DIVAN
de la clucer loan Gane
Cinstit poronca dmv., cu multA plecaciune am luat, si pentru scrisorile ce am pe
locul casilor din Esi. §i mi sa porunceste de catrA dmv ca sA Ii aduc acum fiind cA
sd hotArAsti, tocul hisaricii svantului Nicolai instiintAz ye Dmv ca la locul unde acum
sa afid scrisorile mete nici un chip nu am ca sa pod sa le scot si mA rog Dmv sa mai
fii ingAduiala despre locul meu, cAci scrisori am indestuli §i pn ate va mAni trecuti a-
cel loc si vAnzare tot pan in ulitA, dupA cum sau §i stapanit.
loan Gane clucer 1807 luni 4
in dos adresa : Cdtra Cinstiti dmlor borrii divanuluide la clucer loan Gane, -As-
puns de la Ionitd Gane pentru locu lui Sfeti NeculaiN.

XXVIII. 1807 Janie 16 kV. Scrisoarea clucerului I. dane cAtrA divan cA nu poate adore sal.
sorile caselor, nefiind la dAnsul.
CATRA PRE CINSTIT DIVANUL CNEJAII MOLDAWEI.
de la clucer loan Gane
Pre cinstita poronca Dmv cu multA plecAciune am luat si pe-ntru pecina loculu
ce ceri de la mini si de(ia) alti impregiurasi bisarica svantului Necolai, dupA in§tiintare
ce am facut dmv Ca in vreme aciasta unde sant scrisorile nici cu un chip DU pod sA le
scot. Imi scrieti Dmv cA numai cat -lac prelungire, eu iarAsi adaog rugAminte dm/. i a-
rAt in frica unui Dumnezau CA nu pod sA scot scrisori e de uncle sant, §i nimica altA
nu Ind opreste ca din ce dintai poroncd ce am luat a§ fi venit fiind CA dupA cum am
arAtat Dmv, §1 eu lam cumparat ; dar aciasta pricinA ma opreste cA nu pod sd.scot scri-
sori e de unde sant i deci bisdrica noastrA ne fad atata silA, dmv ca ni§te stApAni §1
drepti giudeAtori mA rog sa poronciti sa mai ingaduiascA, iar daca na voi, eu mai
mult nam ce sa fac de cat locul esti acolo §i de va ave voi de la dmv poate sAl ia
cad si datoriu de a§ Ii fost iarasi la o vreme de neputinta nu mar fi suptirat cu aproni
de am ylätit i ciubote, 1807 luni 16
load Gane clucer
adresA : cdtra pre cinstit divanul cnejaiei Moldavieide la clucer loan Gane".
18

www.dacoromanica.ro
las bOCUMENTE

XXIX. 1807 Aug. 8 lafl. Cartea divanului Cnejiel Moldovel in prIcfna dintre Andoni Bineca
bacal I epltropla bls. Sf. Neculal pentru binale.
Neodihnit aratanduse Andoni Bineca bacal cu cercetarea ce sau facut la fata lo-
cului de catrA dumnealor boerii cer§uti din partea epitropilor bisaricii sfantului Neculai
de aicea din ormul E§ii din mahalaoa Muntenimea de sus, §i de catrA dumnalor boe-
rii cersuti din insu§i parte sa infato§atusau atat la divan cat §i inainti a toga ob§teasca
noastrá adunare, §i intrand in ce mai cu amAnuntu cerc tare a pricinii acera, dupA ce
sau vazut de cAtrA noi mArturia de cercetare §i harta de starea locului, iscalita de dum-
nalor boerii cercetAtori cunt §1 toati scrisorile a numitei bisarici i a numitului bAcal, si a
megie§dor cate sl cuprind prin aceia§i mArturie, care §i aice sA arAta mai in kos anume
Adica din parte' biSAriqii hind acestea.
1) 0 mArturie hotartrica din anii 7275 Mart 3 iscalitd de Constandin Sandul
§atrar, I Carpu Pidorag, i Tuduri Lupul vornicii de poartA §i de alfi mahalagii prin
care sA cuprinde in ce chip au mAsurat locul numitei bisArici cu stanjani de optu
palme proaste, adicA din paretele bisAricil (dinspre miazatioapte) spre casa lu; Ionita
ba§ Sau§ pana in zaplaz sau aflat 13 stanjani §1 dispre casa lui Tuduri vornic
de poartA (care acum este a clucerului Grigora§) adicA spre rasärit sau aflat 15
stanjAni, §1 de la vali spre amiazAzi dispre casa lui 1n vgavul aratA cA irerg
panA in ulita, undi au cunoscut cà nici o impresurare nu are locul bisaricii de cAtra
nime. Au cercelat §i pentru ulita §1 dupa un zapis a unui Ion Cazan cii zic leumoae
arAtAtoriu cA locul era latul 12 stanjani pana in ulitA, au masurat acei 12 stanjani din
zaplazii lui PavAl Banta§ (care acum esti a dumisale vornic Costache Canta), asupra u-
litii §1 iau mai dat pol stanjAn dupA marturisirea oamenilor de atunci lAsand §i ace ulita
(a aria nume nui arata) de patru stanjani pro§ti iar dispre apus nici fac masura nici a..
ratA panA undi mergi 1oct1 flILI cu cini sä megie§e§te.
2) 0 mArturie din 13 a trecute Juni Maiu a anului curgator a preutului lonita
Prale de la bisArica sfintilor 40 de mucenici la vrastA ca de 60 ani, carele au fostu preot
§1 la easta bisarica a sfantului Ntcolae, i a lui -Petrea lzba§a de harem la vrasta ca de
70 ani §i a lui Mihalachi dubotariul cu asamine vrastA, cari prin carte de blastarn au
mArturisit cA drumul pe undi esti acum podul lau apucat inainte vremi mai la vale, a-
dicA cam pin casa ci este acum a lui Stoica Crajmarut, facutA de vreo trei ani §i cu
totul pe dinapoia dughenitor ce au facut numitul -bAcat, mutandusa drumul din pricina
rapii in locul numitei bisarici ca trei drumuri §i cä pe uncle esti ograda numitul i bacal
au fostu §i livadA ingradita care au cazut in ram macinandusA asupra bisAricii din
vreme in v reme. lAr scrisorile pe locul lui Manolachi Calmufki cel are sofii3 sa clirono-
mie de la fatal sau sAvar§itul pitar loan Cerchez, care sa megie§e§ta cu loci!l numitei
bisArici pe din sus dispre apus piste drumul Bo o§anilor sant aceste.
1) 0 copie de pe un zapis din anii 7232 Febr., 2 adeveritA de Preasfintila sa pa-
rintele Mitropolitul, cu cuprindere ea un Vasile CioarA cu sotiia sa Warp, fata fui Ghior-
ghi Giurgiut au dat danie preotului loan Cogalnianul §1 preotesai sale Safta un ioc de
cas1 in mahalaoa Muntenimei, intre sfeti Neculai de sus §1 intre Prepadoamra Parascheva
ce noaa, arAtand; lungul locului din tintirimul bisaricii Prepadoamnei Paraschevei in
?os Oa in coada rapii dispre Steti Medal §asA zaci de stanjAni lungul §i latul trei
zaci §i cinci stanjani §1 zicand ca unde sA va afla zapisul cel vechiu §i hotarnica Ioctlui
sa nu sa tie in mita fiind furate.
2) Alta copii iara§i incredin ata di pe o carte a domnului Grigorie loan Calimah
Vvod din anii 7270 Dek 18 cu cuprindere cA jaluind un Vasile oroagä mazil din la§i
pentru locul de sus arAtat cel are de cumparatura, care trtrge din tintirimul bisAricii Pre-
padoamnei Paraschevii §ipana in malul rftpei §i intre ulita ce mergu drumurile cele mari

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 139

si pe de o parte 5i pe de altd parte, care este masurat cu stAnjAnul, 5i cA peste ulita


dispre Bahlui avand casd §1 crA5ma un NeJelcu vatavu (care acum sa aflA a clucerului
loan Gane), nu sA indestulasa acel Nedelcu vAtavu cA cu cra5ma 4ui intrase in ulita de
sä mai mutasA drumul pe locul lui SoroagA, ce inca luAnd vornic de poartä sA5 boa-
rascá locul, cere sa tread 5i piste ulita, 5i randuinduse pe rApousati Inochentie, episcopul
de Hu5i 51 loan Bogdan fund vel logofat de au cercetat la fata locului au aflat cA fArA
de cale umbla acel Nedelcu sa treacA ocste ulita drumului in locul Jul iSoroagA
unde nu are nici o dreptate, intarindusA lui Soroaga ca sasi stapaniasca locul in paci dui:4
dresale 1W, cum pre largu arata carte domneascA, 51 macar ca in zapisul de sus aratat
la mAsura lungului zice panA in coada rApii, fAra sA pomeneascA de drum, dar carte
aceasta domneascA face curata alegere ca locul lui Soroaga au fost intre daai drumuri
marl, adica inire drumul carel pomene§te dispre Bahlui 5i merge pe la capul rapii, pe
care ii 51 numesc drumul Neamtului 51 a Siretului §1 a PAcurariului, 51 intracel drum sa
razama locul lui oroagä cu marginea cea despre amiazdzi, 51 acel cuvant a capului ra--
Pei fArd a pomeni de drum lau pus dupA prostimea de atunci, cad drumul :nici odata
nau putut sA umble peste rApA, ci pe la capul rApei 51 totdeauna trebuinta lau cerut a fi
la locul acela ;iar celalalt drum este drumul Boto§anilor, in care sa razarna locul lui
Soroaga cu capatul despre rAsArit si amandoA drumurile curat sa intAlege cA sa impreu-
nau drept capul rApii, 51 dupa vremi mAcinandusA rApa leau stricat pe amandod suindule
la deal, cum 5i scrisorile ce au arAtat Ruxanda Corboae, nepoata. 51 clironoama Jul Ga-
vril ciubotarul a§bjdere 5i numitul Andone bacalul slat aceste :
1) 0 marturturie hotarnid din 1766 Mai 8 de la Tuduri Lupul vornic de poartA,
pusA i r ecetea portii cu cuprindere ea din poronca domnUlui Grigorie Alexandru Ghica
Vvoda rAnduindul uposatul Manolachi Costachi fiind vel logofat, dupa jaloba unui Ga-
vril ciubotarul Saiman agescu, cu cerire ca sal miluiascA cu o bucata de loc in targul
la§ii, la mahalaoa sarbeascA lAngA rApa ce este lAngA straja MArginernlor din drumul
cel mare supticosti5a rApli sA5 fad o cascioarA ca sa sA odihneasca, au mersu la ace bu-
ate de loc 5i strAngAnd pe impregiura§ii pe cari ii arata anume, toti au marturisit cA
pe ace bucata de loc nici odata nau lost casa 51 puind o piatrA dispartitoare disp. re
locul preutului loan au masurat cu stAnjAn de bplu palme, cu palma ce esti pe hotarnici
alature cu drumul in sus cosiisa pe malul rApii, 51 mull sau implinit 8 stAnjAni, au pus
alta piatra hotar, iar de la vale merge papa in pAi Aul rapei, cum pre largu arata hotarnlca
2) Un -Lapis fAra veleat 5i luna de la Gavril si sotia lui Ilinca si fii lor prin
care au dat acel loc frAtinisau Tomii §i sotii lui Ca inca 51 tutor jor ca sal stapaneasca
intocma dupd hotarnica de sus arAtatA.
3) Un zap's dill 7285 Noemb. 20 prin care acel Toma ciubotar cu sotia fui Catrina
iarA5i acel loc cu casA lau vAndut fratinisdu lui Gavril Ciubotariu 51 solid sale I incAi
drept 60 lei aatAnd cA este in vale strAmbA, de la vale de marg ne peste drumul cel
mare a PacuraTiului la Muntenimea de sus, cum pre largu arata zapisul.
4) Alt zapis diritracel an luli 12, prin care Gavth Ciubotariul cu solia lui Ilinca au
vandut ace casA lui Gheorghe PAslarul dr, pt 80 lei.
5) Alt zap's din 1800 Mai 1 ce la Gheorghe Paslarul 51 sotia lui Mariia 51 fii lor
Constandil 51 Ilinca prin cari tot ace casa au vanduto numitului Andoni Bineca ,bacal
drept -510 lei aratand cä locul casai sA hotArA5te pe din sus cu drumul cel mare al Pa-
curariului, Jar pe din gios impregiur 11 hotara§te rapa, cum pre largu arata zapisul.
6) 0 taduld Cin 1801 Mai 27 de la boerii giudecatori a dipartamentului al doile, cu
cuprindere ca dupA giudecata ce au avut Mariia lui Gheorghe PAslarul cu numitul Heal
penfru casa de sus aratatd zicand numita femee cd in vreme ce au vAndut casa cu bar-
batul ei, ar fi mai oprit o bucatica de loc din locul casii in marginea unii rapi afar4 din

www.dacoromanica.ro
140 DOCUMENTE

cuprinderea zapisnlui vanzArii, in care zapis nevazandusä scris nimica pentru acLa bu-
cAtica de toc ati randuit Spre cercetare la fata locului pe Gheorghe TAutul vornic de
poartA, carele prin instiintare ce au fAcut in dosul aceleiasi taduli, aratA cA cercetand
nau mai rAmas lo farA din cuprindere zapisului de vanzare; §i tot pentru aceiasi ta-
ctula la 6 a lunii lunie a aceluini an hotarAste departamentul ca sA stApan!asca numitul
bAcal tot locul dupA cuprinderea zapisului vanzarii.
7) Sau mai vazut la mana Ruxandei Corboaei §i alta marturie hotarnica din 7277
Mart 23 de la Antohi Luta §i Neculai Luta vorifici de poarta pe. alt loc ci esti alAture
pe din gios de locul acesta, care au fost a unui preotu loan de la numita bisarica a sfan-
tului Necolai cumpárat de la o CatrinA Buchiloae arAtandui mAsurile de giur impregiur,
care lot la anul 1774 Mai 6 un preotul Neculai feciorul ace'ui preotul loan prin zapisul
sAu Ian vandut lui Gavril Ciubotariu, §i de la Gavril Ciubotariu au rAmas cu clirono-
mie la numita nepoata sa Ruxanda Corboae, si p ntru amandoua aceste locuri In ti e-
cutul an 1806 luli 10 din poronca sau facut cercetare Ia fata locului de izbasa Stoka
Comi§ascul dupa cuprinderea hotarnicilor, cum pre largu arata marturiia sa.
AratAnd acum dmlor boerii tercetatori prin mArturie ce au dat, CUM ca dupa ce
au vAzut scrisorile arAtate, cercetand intai dupa hotarnica numitei bisarici mAsri1 acele
doa, spre miazAnoapte Si spre rAsArit leau gasit intocma, §i CA dupa acele pArti nu esti
nici o priena, iar la parte de cAtrA amiazazi de la vale dispre casa lui Ion VAtavu,
filnd cA rAspundi pana in u1i1A, §i dupA ce acii de atunce hotarnici prin ma tur ia lor
aratA cA au fost randuiti a cerceta atat pentru locul numitei bisarici cl sA inpresurasA
de catra o sama de mahalagii cat §i pentru ulitele cele vechi 'ci sar fi cuprinsu du
gardurile nhora din mahalagii si dupa ce au facut acele cloa mAsuri a locului bisAricii
atat spre ameazd noapte cat §i spre rasArit, apoi mai cu dead;nsul au siAlut de au
deschis Mita ace.a ci Merge pe di la vale di locul bi Aricii, incepand a o deschide
tocmai din locul lui Ianachi Sava, care acum es:i a filch sale p'tareas.a Elena Climentoae,
§I mergaed in sus Mind garduri §1 livezi de pomi cari imPresurasA ul ta panA unde sau
sfarsit locul unui Ion Vatavul ci eta di la vale de 1)cul numitei b.sarici, din gos de
casa unui Vasile MArgineanui ci era pi lozul bisAricii, au pus o piatrA hotar dispre bi-
sArIcA, §i alta piatra au pus din vale lispre locul acelui Ion VAtavul, iar de acolo in
sus arata ca ullta era deschisA, §i macar cA dupd raspundere hotarnicii ace asta ulitA
sA vede iarA§i inchisa la deal inpresurando tot aceia in urma hotAraturii, insa cat vine
drept locul b sAricii rAmane ca in urma sasi caute bisErica. Dar indestuI cA ho'arni.a
easta curat dovide§te Ca ace ulitA desch.zanduo, au dato in drumul cel mare. care
mergi pe di la vale de locul lui Calmotki ce au f At a lui oroaga zacAnd cA au pus
piatrA din gos de casa lui Vasili Margiueanul, ci era pi lo2u1 bisArici, §i foarte bine
sA alcAtue§te cu hotarnica pi acei opt stanjani ci sau fost dat lid Gavril Ciubotariul,
thud fAcutA cu pular] mai inainte, §1 zacand cA ace bucatA de loc sau dat langA straja,
Margineoilor din drumul cel mare supt costisa rapil, care sa intAlege cA pang uncle
sau inplinit acii opt stanjAni pand acolo era §i rapa i acolo era §i straja, cAci h rtar-
nica vorbeste numai pentru marginea locului cea di la vale, ce merge pana in paraul
rApii, iar la marginea cea de la deal nu vorbeste nimica de paraul rapii, infundandusA
locul 11 coada rapii undi ttu mai era pardu, si pe Mita aceste sA potrive§te si mAr-
turie preotului lonitA Pralea §i acelorlalti batrani ce au dato prin carte de b:Astam
apoi fiind a de la piatra ce au puso din aos de casa lui Vasilie MArgineanul, hotar-
nica bisaricii mai in sus numai in vorbA arai cA ulita era deschisA, iar vreo alta mA-
sura la locul bisaricii Oita unde mergi spre apus nau fAcut. In destul crspre partea
aceia sau incredintat dmlor din scrisorile pe locul lui Calmotchi ce sant aratate mai
sus, pe care Joe curat 11 aratA zapisul cA esti lutre sfele Necutai §i Intre Prepacicamua

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 141

Paraschlva, cum si carte domneascd /I lamureste, ca este Intre doA drumuri marl, acild
a Neamtului §1 a Botosdnilor, precum sau arAtat si mai sus, dovedincl dmlor si groapa
pivnitii ci fAcusA acel Nedelcu vatav, care a af A cuprinsa in ograda clucerului loan
Gane §i mdcar ca scrisorile sale nu sau vazut, s:riinduisd de catra dint; In cativa
randuri ca sd Ii tri'matA. Dar insusi ,prin raspunsul ski din 4 a trccutii luni It nie ce
au facut card' divan CA nu poate a li trimite, aflandusd in mandstire Slatina, aratd cd
are indestul .! scrisori, si find acel loc trecut prin cateva mini cu vanzari, zapisAll sceu
tot pana In unit. Apoi afará de dovezile ardtate dmlor ca mai In urma sau evit .si altA
dovadi adicA o hotarnicA din 1780 Noem. 15 iscAlita de Neculai Gro8u §i Stefan Clo-
gole vornicil de poartd, §i de mahalagii pusd §1 pecetea portii pe un loc ci au fostu a
unui Gheorghe Gate, care a _um este a.dmsale dofbrului Evstatie. aldture pe din sus
cu locul casalor dumisale spit, loan Canano, de la drum, in dreptul bisaricii Prepa-
doamna Paraschevei. care le arata cA sta cu capAtul cel de la deal in drumul PAcu-
rariului, undi sau pus si doa pietre in colturi, §i cercetandusA aCum de Vasile Bucur
vornic de poarta au aflat atat pietrele acele despre chum cat §i mdsurile de giur fm-
pregiur cu palma ci este aratata pe hotarnica, §i mai prisosAste dintrar:ele pietre pana
in pudul ce sauNdcut acum la coltul din sus 3 stanjdni 2 palme, la coltul din gos din-
spre casale dmsale spat loan Canano 3 stanjani care iardsi indestul dovidestf cd cu
27 ani mai Inainte umbla drumul pe acolo, potrivit cu 1 nia gropii pivnitii, ci fAcusa acel
Nedelcu pitar, pe care cartea domnului Grigorie Calimah Vocla, o dovede§te cd era fa-
cuta in drum. Si din toate acestea curat si fard indoiall sau dovedit cd locul pe care
numitul ba-Cal au fLut dughenile este drept a bisäricii sfantutui Nicolae. Arad dmlor
cd. au mdsurat §1 locurile ce au avut acel Ion Ciubotariul atat acei 8 stanjeni cii cu-
prinde hotarnica din 1766 care sant cumparati de numitul bacal, cat si loud ce au fost
a preotului loan 4110 hotarnica din 7277 care locnri amandoaa sau facut supt stapa-
nirea Ruxandei Corboae nepoata azelui Gavril Ciubotariul §1 implinindusd suma stAn-
janilor ce sd cuprind In hotarnice, dupd Wetrele ce sau gdsit de fatd mai raman la dial
16 stanjtni pana unde este actin.' asdzat podul ulitii, pe care ii pret nderiseste nurnita
bisaricd dupA dove zile aratate cum pre largu aratd la mdrturia dumilorsale care este din
25 a trecutii lui lunie a anului curgAtoriu. Dupa care intrebandusd de cdtrd noi pe nu-
mitul Meal ci are mai mult sa raspundd, au dat raspunsu Ca la §tiinta sa au fostu cA
dughenile leau fAcut pe drept locul sau ci lau cumparat de la Gheorghie Paslariul si
deci epitropii au stiut cA acolo este focul b:sdricii di ce lau ingAduit, .si nu iau zis ni-
mica in curgire di 7 an;. Dar cu acest raspuns al ski nimicd nu sau putut agluta, in
vreme ce Epitropii sau Indreptat cd hotarnica bisdricii fiind pierdutd acum sau gasit,
cum si ceIelalte dovezi fiind la mani straine acunr sau evit, si dindatd ce sau evit au
cersut b.sdr;ca d eptate sa, ci mai ales a lui datorie era a fi cu pri ..ighere spre !Amu-
nre LOCUM ce au cumpArat, a urma dupd pravilele pdmantului, cu facere de pubicatie,
§i cu cercetare dd hotarn'ci, ea sa st:e ce au cumparat, §i and ar fi urmat aceste cell
Le sau doslosit acum, sd pute doslo§i atunce §1 era ori spre sigurantia lui, sau spre
dreptate acelora ce ar fi avut protunisAs a rascumpara, dar el nu tumai cA aceste nau
urmat, zi mai ales sA cunoaste, cd cat au putut au fugit de dansele, neiscAlindus za-
pisul nici. de mahalagii, socotind cd cu trecerea vremii va ramane statornicit, di care
urmare a sa nu numai cA nu sd cunoaste de bund credinta, ci mai ales de viclestag si
tot acela ce zadeste cu vicIesug pe loc strein, dupA pravild perdezidirea sa. castiganduo
cel cu locu, si asAmini sa cadea §i pentru clansul. dar gud .cata improtiva pravilii cu
milostivire asupra lui hotdra§te ca nu numai sA nu pearda Wire si venitul cu care sau
folpsit in §epte ani, c; IncA pentru toate acele binalc sai de bis'Arica $000 1ei i in \fed

www.dacoromanica.ro
142 DOCUMENTE

sA rAmAe a bisAricii ca pe un loc ce sau dovedit drept al ei, dandusl de la noi el a-


ëasta carte de ludacata, iar ne,nulfeimindusci self radice binalele.
1807 Avgust 8
Vep lam& Mitropolit Moldaviei
Costachi Ghica logotat Stefan Bale vornic
Manolachi Conachi logofdt Cost. Paladi vornic
Dim. Roset vet logofAt Alexandru lanculeu vorn c
Bale logofAt lor dacht Ghica vornic
Th. Bale .vornic Grigori vel vornic
Neculai Dimachi vornic Sturza visternic
vornic D., Bogdan vornic
postelnic sau trecut in condica
Matei. Costin clucer
In dos : Carte de giudecatA de la preasfinlia sa parintele Mitropolit el de la toll
boerii Moldovel peturu pricina dughenilor ce au zidit Anton bacalu pe locurile Sf. Ne-
culai el sau dat rAmas 1807 August ,8

XXX. lune 25 lafi. Mgrturie hotarnica a loculul bisericel Sf. Neculai, 1 alegere lui despre

Facem etiri cu aciastA a noastrA mArturie hotarnicA cA la divan au dat jalobA dmlor
epitropi a bisAricii sfantului Nicolae ci este aici in Iaei la mahalaoa Muntenimii Wand
arAtare cA scrisorile biserici pe locurile ce impregur liau avut ddruite dela ciitorii sAi
prApAdindusA din nepurtarea de grijA a celdr mai din vechi catori ai sAi, de and sau
pus in Nina stare acest sfant lAcae zadindusA din temelie de piatra, indestu'A sihinta el
pentru dovedirea locurilor de pe impregiur, dui:4 cate scrisori sau gäsit -a bisAricii §i
pe la megieeil impregiuraei, cat dintre alte parli sau pus la cale, indreptandusa hotarAle,
neavand acum cu alt i pricini, iar parte sau margine locurilor de cAtrA amiazdzi hotd-
randusA alAture cu drumul mare ce vine de la PAcurari i infra in' 1a0,, unde de la
vale de drum din vechime fiind o mare rapA numitA dupA vremi cu multe nume, din
pricina curgerli apilor de la deal, ace rapl cAte pulin sau tot mancat catra. drum, §1
drumul ferindusA de rand sau suit cAtrA locul bisericii, apoi nu de multi vreme un An-
doni Bineca bAcal, carele mai din gios având o cAsula cumpAratA alAture cu ulila ci
sA coboarA in Iaei la foieoru au nAvalit cu impresurare de eau fäcut niete binale pe
locul ce mai ramAsese a bisericii piste drumul nou, ei pe margine drumului vechi, cat
mai ramaserA catrA pomenita rapA, decl fiind cA dupa stare ei indreptare ce sau luat
acum drumul sA afla dovedit pe dreptu locul bisAricii) au cerut dmlor epitropi sa aibA
dreptate sfanta b'sericA, adicA de vreme ce dln drept Jocul sãu, biserica au lAsat dupl
trebuinla obetiel umblarea drumului in curmezie de patru stanjeni ci fiind noi randuili
a face cercetare el indreptare am mersu la starea loculul el intiând in cercelare a at
scrisorilor ci are biserica, cat ei celor megieeite, scrisorile bisericei sunt aceste.
0 mArturie hotarnicA din ani 7278 Mart 3 iscalita de Costandind GAndul §a-
trar ei Carpu PiclorogA I Teodor Lupul vornici de poartA el de alit mahalagii, pr,n care
sa cuprinde in ce chip au masurat locul numitii bkaricii cu stanjin de optu palme
proaste, adicA din paretele bisAricii dispre miazA noapte spre casa Ini ioniA baeciaue
pAnA in zaplazu sau aflat 13 stanjani el dispre casa lul Tuduri vorn c de. poartd (care
acum este a Culcerului Grigorac) adicA spre rAsArit sau aflat 15 s anjini § de la vale
spre amiazAzi dinspre casa lui Ion vatavu aratA cl merge panA in WO, undi am cu-
noscut cA nici o impresurare nu are locul bisA -ici de catra Wm.!, am cercetat i pentrq

www.dacoromanica.ro
bOct,mENTE 143

ulita, si duyA un zapis a unui loan Cazan cei zic Fumoae atAtAtoriu cA loc,11 lui era
latul 12 stânjAni pAnA in ulita, au masurat acei 12 stânjAni, din zaplasul lui Pavel Ban-
tAs (care- acum este al mieu mai jos iscalitul Costachi Canta vornic) asupra ulitii si iau
mai dat pol stânján, dupa marturisiria oamenilor de atuncea Wand si acea utita (a cA-
rie nume nul aratA) de patru stánjAni prosti, iar despre apus nici fac mAsurA, nici
aratA Oa unde merge locul, nici cu eine sA megieseste.
0 marturie din 13 a trecutei luni Maiu a anulut curgAtoriu, a preutului lonita Prate
de la b'serica sfintilor Patru zeci de mucenici, la vrdsta ca de 60 ani, carile au fostu
preot si la aciasta bisericA a sfântului Nicolae i a lui Petrea izbasA de harem la vrdita
ca de 70 ani sl a lui Mihalachi Ciubotariul cu asamine vrastA, cull prin ,cart3 de bias-
tam au marturisit ca drumul p e unde este Eurn podul lau apucat inaint e. vreme mai
la vale adi -A cam pin casa ci esti acum a lui Stoica CrAciumariul Muth de vro trei ani,
si cu totul pe dinafarA dughenuta ce au facnt numitul bäcal, mutândusA drumul din
pricina rape! in locul numitei bisarici ca trii drumuri, si ca pe unde este ograda n.inii-
tului ban), au fost si livada ingraditA, care au cAzut in rank mAcinândusa asupra bi-
serici din vreme in vreme, iar scrisorile pe locul lui Manolachi Calmotki cel are sotia
sa chironomie de la tatal sail savarslul pitar loan Cercher care si megieseste cu locul
numitei bisarici pe d n sus §i dispre apus piste d-umul Botosanilor sunt acestia.
0 copie de pe un zapis din ani 7232 Forr. 2 adeverit de preosvintiia sa
pArintele Mitropoli ul, cu cuprindere Ca un Vasile Cloara cu sotlia sa Ilinca, fata lui Ghe-
orghi Giurgiul, au dat clanie preotului Ioan Cogdlnicianul si preut gisale SAta, un loc
de casa in maha a)a Muntenimei intre sfete Neculae de sus, si in're Pi epadoamna Pa-
raschiva du foul, aratand masura lungului din tântirimul bisAricii Prepadoamna Paras-
ch'vei in gios pana in locul rape! dispre sfite Necolae 60 stânjeni domnesti si latul
35 stanjAni si zicand Ca nude sA va afla zapisul cel vechiq i hotarnica locu'ui sa nu
sa. tie in samA fiind furate.
Ala cppie iarasi incredintatA di pi o carte a domnului Grigor:e loan Calimah
Voevoda din anii 7270 Dekv. 1-8 cu cuprindere CA jAluind un Vasili Soroaga mael din
Iasi, pentru locul de sus aratat cel are de cumpArAturA, cari merge din tinterimul bi-
saricii Prepadoamna Paraschivei si pan in malul rani!, si intre uliti ce mergu drumu-
rile cele mail si pe de o parte si pe de altA parte, cari este mAsurat cu stãnjenul, si
ca peste ulita. dtspre Bahlui avdnd casA si crdsma un Nedelcu VAtavu (care acum sa
afla a clucerului loan Gane), nu sA indestulasa acel Nedelcu Vatavu, cA cu cradma lui
intrase in ulita di sA mai mutasa drumul pe locul lui SoroagA, ce Inca ludnd vornic de
poarta sds hotArasca locul carea sa treaca si pesti ul IA, si rânduMdui pe rAposatil
Inochentie Episcopul de Husi si loan Bogdan fiind vel logofat de au cercetat la fata
locului, au aflat cA fArA de cale umbla acel Nedelcu sA treaca piste ulita drumului In
locu, lui Soroagoa, unde nu avea nici o dreptate, intarindusA lui So oagA ca sAsi stapd-
neascA locul in pace dupa dresale lui, cum pre largu aratA carta domneascA si macar
ca in zapisul de sus arAtat la n'Asura lungului z7ce panA in coada rapii, MA sA po-
meneasca de drum, dar carte adasta domneascA faci curata alegire ca locul lui Soroaga
au fostu Intre &ad drumuri marl, adicA intre drumul caril pomeneste despre Bahlui
si mergi pi la capul rdpii, care acum il numescu ei drumul Neamtului si a SAretiului,
si a PAcurariului si intracel drum sa razdma locul lui S .roagl, cu margine era despre
anfazazi, si acel cuvAnt al capului rdpii, farA a pomeni de drum lau pus dui:4 prostime
de atunci, caci drumul niciodatA nau putut sa umble piste rdpa, ce pi la capul rap!!
si totdeauna trebuinta lau cerut a fi la locul acela, iard Celalant drum este drumul Bo-
tosArulor, In care sA razAmA locul lui Soroaga cu capAtul cel d spre Mirk, tii amandol
drumurile curat sa intalege ca sa Impreuna drept capul rapii si dupA vremi macinan-

www.dacoromanica.ro
144 DOCUMENTE

dud rapa liau stricat pe amandoft suindule la dial, cum si scrisorile ce au arMat Ru-
xanda Corboae i clironomii Jul Gavril Ciubotariul, asajdere l Andoni bAcalul
sant acestea
0 mArturie hotarnicA din 1766 Mai 8 de la Tuduri Lupul vornic de poarid pusA
si pecetea portii cu cuprind re cd din poronca domnului Grtore Alexandru Glfca Vvod.
tandnindul rAposatul Manolachi Costachi fiind vel logofAt, dupA jaloba lui Gavril Ciu-
botariul Oman agescu, cu cerire ca sal miluiascA ru o bucata de loc in tArgul Iaii fa ma-
halaoa sArbasca, l2ngã rapa cea mare, ci egte lane strajA mArgin nilor din drumul cel
mare supt costisa rapii sAs facä o cas'eoarA sA sA odihneascA, au mArsu la ace bucatA
de ioc i strangAnd pe impregiurasi pe cari ii arata anumi, toti au marturisit ca pe ace
bucata de loc nici odatA nau fost casä, §1 puind o piatrA dispartitoare dispre locul pre-
utului loan, au mAsurat cu stAnjAn de optu palme, co palma ci esti pe hotarnicA ala-
ture cu drumbl in sus costi5a pe malul rapii si uncle sau implinit optu stAnjAni au pus
altA piala hotar, iar de la vale merge panA in paraul rApii, cum pre largu arata hotarnica.
Un zapis fArA veleat §r tuna de la Gavril si sotia lui Ilinca si fii tor, prin care
au dat acel loc fratin'sau Tomii I sotii lui Catrina si fiilor lor ca sal stApaneascA intocma
dupd hotarnica de sus arAtata.
Un zapis din 7285 Noem. 20 prin care ace! Toma Ciubotaru cu sotiia lut
CatrIna iarAi acel loc cu casa lau vAndut frAtinisAu lui, Gavril Ciubotariu i solid sale
IIincAi drept 60 lei, aratand cA este in vale strAmba de la vale de margine peste drumul
cel mare al PAcurariu'ui la Muntenimea de sus, cum pre largu brat zapisul.
Alt zapis tot din,rac I an Julie 12 p`rin care Gavril Ciubotaril cu sopa lui Ilinca
au vAndut ace casA lui Oheorghe Paslariul drept 80 lei.
Alt zapis din 1800 Mai 1 de la Gheorghi Paslariul, i sotj'a lui Marla si fii lor
Costandin l Ilinca, prin care tot ace casa au vanduto numitului Andoni Bineca bacal
drept 510 lei arAtAnd cA locul casei sA hotArdste pe din sus cu drumul cel mare a
PAcurariului iar pe din gios impregiur fr hotarAste rApa, cum pre larva arata zapisul.
Tadula d'n 1801 Mai 27 de la boerii gindecatori ai dipartamentului al doi`e cu
cuprindere ca dui:4 giudecata ce au avut MartiA lui Gheorghe PAslariul cu numitul bA-
cal pentru casa de sus aratatA, zicAnd numita feme ea in vreme ce au vAndut casa
cu barbatui ei, ar fi mai oprit o bucAticA de loc, din locul -casii in margine unei rapi,
awl de cuprindere zapisului vanzarii ; in care zapis nevazandusa scris nemica pentru
ace bucaticA de loc au ninduit sore cercetare la fata locului pe Gheorge Tautul vor-
nic de poarta, carele prin instiintare ce au fAcut in dosul aceLiasi tidule aratA ca cer-
cetAnd nau mai ramas loc afard di cuprinderea zapisului vanzarii, si tot intru aceiasi
tiduld la -6 a lui lunie a aceluiasi an hotaraste dipartamentul ca sa stapaniascd numitul
Meal tot locul dupl cuprinderea zapisului vanzatiL
Sau mai vAzut la mlna Rtixandel Corboa I §1 altd narturie hewn a din 711-1
Mart 23, de la Antohie Luta si Neculai Luta vornici de poartS pe alt loc ce iaste ala-
ture pe din kos de locul acesta, care au fostu a unui preut loan de la numita bisarica
a sfAntului Nicolae cumpdrat de la 0 Catrina Buchiloae, arAtAndui mAsurile de gi r Tm-
pregiur, care loc la anul 1774 Mai 6 un preotul Nicolae fidor acelui preutului Joan, prin
tapisul sau lau vandut lui 04vnib Ciubotar;ul si de la Gavril Ciubotariul au limas cu
clironomii la nurnita nepoata sa Ruxanda Corboae, si pentru amandoA aceste locu i in
trecutul an 1806 Iuli 10 din porunca sau facut cerce are la fata locului de izbasa Stoica
Comisascul dupA cuprinderea hotarnicelar cum pre largu aratA mArturiia sa.
- Deci dupA ce am vAzur scrisorile arAtate cercetAnd tufaf dupA hotarn'ca numitei
bisarici mAsurile acele clod spre miazAnoapte si spre rAsdrit ham gAsit intocmai i des-
pre acele pArtt flu iaste tfci o pricing, iar la parte de cAtrA amiazAzi de la vale despri

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 145

casa lui loan Vatavu fiind ca' rAepunde ;Ana in ulitA, si dupd ce acei de atunci hotarnici
prin mArturiia lor aratA cd au fost randuiti a cerceta atat pentru locul numitei b1sArici,
ce sA impresurard de cAtrd o samA de mahalagii cat si pentru ulitile cele vechi ce sd
cuprinserd in gardurile unora din mahalagii i dupA ce au fAcut acolo doal mAsuri a
iocului bisAricii atat spre miazdnoapte cat si spre rdsArit, apoi mai cu deadinsul am stA-
tut de au deschis ulita aceia ce merge pe dela vali di locul hisAricii, incepand a o des-
chide intocma din locul lui Enachi Sava, care acum iaste a fiicii sale pitAreasa Eleana
Clime-ntoae, si mergand in sus tAinci gardurf si livezi de pomi, cari impresurard ulita
pang unde sau sfar§it locul lui Ion Vatavu, ce era de la va'e de locul numitei bisAtici,
din gios de casa unui Vasile MArgineanul, ci era pi locul bisAricii am pus o piatra hotar
dispre bisAr.cA, si altä piatrd am pus din vale dispre locul acelui loan VAtavul, far de
acolo in sus aratd cd ulita era deschisd, §i macar cd dupd rAspunderea hotarnicii aciastd
ulitA sd vede iarAsi inchisd la dial, impresuranduo tot aceia in urma hotArdturii, fug
cat veni drept locul bisãricii rAmane ca in urmA sAsi caute bisArica, dar in destul ce
hotarnica easta curat dovideste cA ace ulitd deschizanduo au datu in drumul cel mare
care mergi pe di la vali de locul lui Calmutki ce au fost a lui SoroagA, zicand cd au
pus piiatrA din gio3 de casa lui Vasile Mirgineanul, ci era pi locul bisAricii, i foarte
bine sA alcAtue§te cu hotarnica pe acei optu stanjAni, ci sau fost dat lui Gavril ciubo-
tarul fiind f Acutd cu put'n mai inainte, si zicand CA ace bucAtica de loc sau dat langA
straja MArginenilor din drumul cel mare supt costisa rapii, earl sa. intelege cd liana
unde sau inplinit acei opt stanjAni panA acolo era si rapa si acolo era si straja cAci
hotarnica vorbeste numai pentru rnargine locului ce de la vale cd mearge pand in pA-
rAul rapei, iar la marginia cea di la deal nu vorbe§te nimica de parAul rapii infundAn-
dusA locul in coada rapii, unde nu mai era pArau ; §i pe langA aceste sA potrive§te §i
mArturiia preutului lonita Prate si a celorlalti bAtrani ce au dato prin carte de blAstAm.
Apoi fiind cd de la piatra ce au puso din gios de casa lui Vasile MArgineanul, hotar-
nica bisAricii mai in strs numai in vorbA aratA cd ulita era deschisA, iar vreo altA md-
surd la locul b'sdricii pand unde merge spre apus nau fAcut, fndestul ca clespre parte
aceia neam incredintat din scrisori' e pe locul lui Calmotki ce sant arAtate mai sus, pe
care loc curat ii aratA zapisul c iaste Litre sfeti Nicolae si intre Prepadoamna Paras-
cheva curn §i cartea domneascA 11 lAmureste CA este intre doad drurnuri marl, adicA a
Neamtului §i a Botosanilor precurn am arAtat si mai sus si am dovedit si groapa ply-
niii ci fAcuse acd Ned lcu VAtav, care sA aflA cuprinsd in ograda elaceruhri loan Gane
§i mAcar cã scrisorile dmisale nu learn vAzut scriinduisA de catre divan in cateva ran-
duri ca -sa le trimitA ; dr insusi prin rdspunsul d t 4 a lunii acestie ce au fAcut cdtrA
divan CA nu ii poate trimite aflandusA in mAnAstire S'atinii, aratA cA are indestule scri-
sori, si fiind ac(-1 loc trLcut prin cateva man! cu vanzdri, zapisAle scriu tot in ulitA.
Apoi afar-A de dovezile aratate mai in urmA sau ivit i altA dovadA, adicA o hotarnicA
din 1780 Noembrie 5 iscAlitA de Neculai Grosu §i Stefan Ciogole vornicii de poartA,
si de mahalagii pusa §i pecetea portii. pe un toe ce au fost a unui Gheorghi Gage,
care acurn este a doftorului Evstatie, alAture pe din sus cu locul casAlor dumisale spa-
tar loan Canano de la vale .de drum in dreptul birjcii Prepadoamnei Paraschivei,
care loc aratA cA este cu capAtul cel de la deal in drumul PAcurariului, unde au pus
§1 doa petre in colturi, i c(rcetandusd acum de Vasile Bucur vornic de poartA ; au a-
flat atat pietrde acolo dispre drum, cat si mAsurile de giurimpregiur cu palma ci este
arAtatd pe hotarnicA, si mai prisosAscu dintraceli pietri pand in podul ce sau fAcut a-
cum, la coltul d'n sus trei staniAni §i doa palme si la coltul din gips dispre casAle
dumisale spatar Canano trii stanjAni, care iarA§i indestuld dovadA 'esti cd cu 27 ani mai
inainte umbla drumul pe acolo potrivit in linie gropli pivnitii cl fAcurA acel Nedelcu
19

www.dacoromanica.ro
146 bOCUMENTe Lb

VAtav, pe care carte domnului Grigorie Calimah Vvod, o dovidesti cA era fAcutA in
drum, 0 de toate aeeste curat §i fArA IndoiaIA sau dovedit cA locul pe care numitul
bAcal au fAcut dughenile, esti drept a bisAricii sfantului Nicolae.
Am mAsurat si locuriie ce au avut acel Gavril Ciubotariul atat acei optu stanjAni
cli cuprinde hotarnica din 1766, care sant cumparati de numitul bleat. cat Si locul ce
au fost a preotului loan, dupA hotarnIca din 7277, cari loeuri amandoaA sau gdsit supt
"stapanirea Ruxandei Cot boaei nepoata acelui Gavril . Ciubotariul, si implinindusA soma
stanjAnilor ce sA cuprind in hotarnici, dupA pietrile ce sau fAcut de fata, mai rAman la
deal alAture cu rapa sasesprezAci stanjAni, pAnA und este acum asAzat podul ulitil, pe
cari 11 pretenderisAsti numita bisAricA, dupA dovezile arAtate, din care socotim cd este
Cu cuviinta a sA lasA o bucal de loc slobod, unde au fost straja marginii, pentru de-
eftarea gunoallor orasului in rank §1 precum am aflat si an dovedit, am dat aJastA
InArturie la numita bisdricA a sfantului Nicolae ImpreunA cu harta inginereascA de stare
lectdui. 1807 lunie 23
Dimitrie Sturza vornic
Vasile Roset vornic.
Costachi Canta vornic.
Obs. Documentele de la No. XIV-XXIX ne-au fost cotnunicate de dl. N. A. Bogdan.

XXX. 1273 (1765). lute 16. Iasi, Safta Dragorniriasá c fit sal, vinde cu 6 lei, banl gata, o casA
cu loc cu tot, lui Nicolaiu Taipu sAman gospod.
<Copie> scoasA depe zapis vechi din veleat 7273 lule 16.
AdicA eu Safla Dragomiriasa, inpreunA cu fii meiIonita §i Necolaiu datam zapi-
sul meu In maim lui Neculaiu Talpu SAman g[os]pod, precum sA sA siie cA iam van-
dut a casä cu loc cu tot, si intre Ion Telebet si cl2la vale de ChirilA §1 mergi in sus
par[A] in casa fecrorului* Tugulei si de la dial WA] in drum §i dela vale par[A] in CA-
caina §I am vanduto peb ani gata 6 lei bani gata, sal fie ocinA si mo§le lui §i ificilo-
rilor lui. lar de sar scula cineva sa o intoarca, catA cheltuiald sar face, sA fie toatd des-
pre mine §i pentru credinta neam pus §i degitile.
Eu Safta Dragomireasa.
Eu lonita am pus degitul.
Eu Neculaiu brat ego am pus degitul.
Eu MAricuta mam intamplat fatd.
Eu Micul mam Intamplat fatA.
Eu Grigora§ mam intamplat fats.
Eu Diiaconul GavrilA am scris cu zisa lor.
AeastA cOpie sau scris de mine (indiscifrabil) CAp[i]t[an]za [del darabani.
1797 lule 28.

XXXI. 1778 luale 5 Iasi. Maude hotarnicA a locului de case a nepotilor Iui Mate!, din Mun-
tenime Mine zidul Sf. Spirldon.
Fac §tire cu aciasti mArturie hotarnicA din luminata porona pre Inaltat domnului,
nostru, mArie Sa Costandin Dimitrie Muruz Vvoda fiind oranduit de dumnialui Vasilie Razu
vel logofdt, ca se murgu la mahalaoa Muntenimei... la un locu de case a preutuluiMa-
toei ce au fostu la biserica Vovideanie, care locu iaste la fata locului ce merge pe did
dosul mAnAstirif svantului Spiridon, in coltul de la dial despre rAsArit, deci dup(A) po-
runcA mergand la numita mahala la starea locului, fiind fat Contandin diiacul ot vist.
i Sandul devte:o psaltul de la Curte gospod. nepotii §1 vechilii preotului Matoei, am

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 147

strAnsu mahalagii impregiura§i, anume preotul Vasile Narta rAzA§,, i Maria femeia Lupu-
lui 6ubotar rAzA§e, i ginerele ei Costandin treti comis, §i lordache mazil mahalagiu §1
fiind ace§tia de fatA, am intrebat pe nepopi i vechilii preotului Matoei, ca se nea arAte
cu ce trage preaotul Mateei acest locu de case la stApAnirea sa, §i iai niau arAtat intAl
o hotarnicA din zilele rApousatului MArie sa loan Matei Ghica Vvoda ce iaste ditt leat
7263 Mart 16, in care scrie CA rapousatul Radul Racovita vel logofAt, au 'Indult pe
tefan PopAscul i Tanasd Meleghie i loan Meleghii vornicii de poartA §i Simion Che§co
uricar de au hotArdt acest locu cu pietre hotarA in sãmni. Al doile au mai arAtat §1 o
anafora tot de la rapousatul mArie sa loan Mate! Ghica VodA din liat 7263 Mart 20,
inthrltA cu pecete mdrii sale, in care scrie cA made sa au dat danie §1 miluirea acestui
locu de case preaotului Matoei fi'ndu locu gospod. Al triile au mai arAtat §i o carte de
giudecatA din 1767 Mai 7, de la dumnealor velitii boerii ai divanului ce iara la ace
vreame, fiind iscaliti dumnia'ui loan Palade vet logofdt, i dmlui Bal§ vet vornic. I dmlui
Costandin Sturza vet spatar, i dmlui Costache Conachi vel ban, intru care aratA cA sau
giudecat inainte dumllorsale preaotul Matoei, cu Lupul Ciobotariul pentru o hudite, ce
era la vreme aceia pintre locul casei preaotului Mateei, §i pintre locuJ casei Lupului
Ciobotar, pe care huidite umbla Lupul Ciubotariul sA o cuprindA cu ingrAditura ogrA.
zii lui §1 de la kudecata divanului sau dat rAmas pe Lupul Ciobotar hotArAnd prin carte
de gudecata c A nici Lupul Ciobotar nici preotul Matoei, se nu se intindA cu gardul o-
grAzilor lor pe locul hudetii, ce sA fie hudita de doi stanieni, pintre locul caei preo-
tului Matoei, §1 pintre locul case! Lupului Ciobotariul deschise pentru mergirea §1 um-
blarea mahalagii!or, §1 dupA dovezi §1 mArturii ce am vAzut am fAcut §1 eu stAnjenu de
opta palme cu palma ce am vLzut in hotarnica veche a numitilor vornici de poartA de
mai sus pomeniti. §i dintro piiatrA hotar vechiu ce sau gAsit din sus langa gardul ogrA,
zii preotului Vasilie Narte in marginea uleØi ce merge pe ltingt1 zidiul saintului Spiri,
don, am purces cu mAsura in gosu fata lozului (§ters u/e0i) alAture cu ulita pad In
marginea drumului cc set pogoard de la Mrgul boilor hi vale sau aflat 14 stAnjenl, §1
am pus piiatrA holar in dreptul portii lui lordachi. Mazilul, §1 de acole am mersu cu
masura la dial alAture cu drumul ce sd pogoard de la tdrgul boilor part in locul Ma-
riei femeii Lupului Ciobotar sau aflat 14 stAnjeni, insA cu doi stânjeni a hudetii dupA
cum aratA la carte de gudecata de mai sus pomenitA, cari ace§ti doi stAnjeni a hudetil
sau af at cuprin§i de Costandin treti comis ginerile Mariei femeii Lupirlui Ciobotar, cum
§i cinci palme din locul preotului Matoei, cu giumAtate de bordeu ce au fAcut Costan-
din treti comis pe locul hudetii acelor doi stanjeni, §i am pus piatrA hotar in marginea
hudetii dispre locul Mariei femeii Lupului Ciobotar din gios dispre rAsArit, §i de acole
am mersu cu mAsura fundul in susu prin ograda Mariei femeli Lupului Ciobotar can
chezi§ WA in locul preaolului Vasille Narte sau aflat 14 stAnjeni, §1 am pus piiatrA
hotar supt gardul ogrAzii preaotului Vasilie Narte, §1 de acole am mersu cu mAsura la
vale alAturea cu gardul ograzii preotului Vasilie Narte pe din susu, asupra cidiului mã
nAstirii svAntului Spiridon, pârà in piiatra hotar vechiu ce sau gAsit in marginea
de unde am purcesu cu masura intAiu sau affat 14 stAnjeni, insa cu doi stAnjeni a hu-
detii, dupd cum aratd mai sus, §i iarA§i din ace§ti doi stAnjeni a hudetii un stAnjen din
locul hudttii sau aflat cuprinsu de ginerile Mariei Lupoae, Costandin treti comis cu o
parte din grajdiul 6au fAcut, §i iarA§i am pus piiatrd hotar in capul hudetii dispre apus,
care disparte locul Mariei fimeii Lupului Ciobotar, de locul hudetii §i dupA alegire §i
hotArAre ce am fAcut acestui locu am facut §i aciastA mArturie hotarnicA la Tuba lui
Costandin diiacul ot visterie i la mAna fratelui seu Sandul deftero psalt (ngianT) de la
biserica gospod, Lepoti de frate vi vechiflit preotului Maki, a 0111i4 litSte 1901 aceVa

www.dacoromanica.ro
148 DOCUMENTE

dupA dovezii i scrisori ce am vAzut, carea scriu si numescu tot pe preotul Mateei, in-
tru carea marturie sau pus pecete portii gospod si am iscAlit.
1778 lunie 5.
Vidrascu Cantir vornic de poarta (1. pecetii portii gospod n,t anint 1718.).
Eu preotul Vasilie mam intamplat la acea hotArare mahalagiu si sant martur.
X Eu lordachi Esanul mazil mahalagiu am fost fat5. la hotArat, i nestind carte -

mau iscAlit diacul ce au scris hotarnica cu zisa mea si am pus degitul,


Vasile Codr'anu diiac am scris cu zisa vornicului de poartA in divan gospod.

XXXII. 7243. Mal 8. (1735) lafi, (regeste). Pe pivnita din la§i dln Cizmärie ce a fost a lui Sta-
mate postelnicul.
.0 plvnitA de pilatrA si cu loc de dugheanA pe dansa si cu alt loc de alle doaa
dugheane alAturea cu pivnita in ulif a Gimariei, carea sA hotaraste pe din sus cu lo-
cul mAnAstirii Dancului si din gos cu locul mandstirl Ocnii i despre apus cu locul lui
NastasA vornicut ; carea pivnif i cu tot locul ei au fost a lui Stamate postelnicul, cum-
pArAtura de la Andrei Abaza camaras, iarA lui Andrei Ablza iau fostu cumpAratura de la
gupänessa lui lacomi visternicul ; si dupA moartea lui Stamate postelnicul au- ramas aciasta
mosie a fiului sAu Hie paharnicul i dupA urma lui llie pAharnicul au rAmaa a fiusAu IonitA
capitan, care acest lonita capitan insurandusA in tara rumAneascA au triimes pe giupA-
neasa Catrina Merisanca ca sA caute toate moiile lui Stamatie postelnicul aici in tara
Moldaviel ; 51 acea glupAneasA cu fiusAu Arban au scos acea pivnita la vanzare cu
tot locul ei si intAiu au fostu cumparato Gavril Puiul cizmariu, iar apoi Toader Palade
vel visternic, fiind neam cu Stamate postelnicul de pe giupAneasa dumisale, domnita Anita
si nau ingAduit sA incapA mosiia la mama strAinA i cerand dreptate la MAr'a sa Cos-
tandin Neculai VodA i sau dat giudecatA de au intorsu banii lui Gavril Puiul cizmaru-
lui i toate cheltuiale, ce cheltuisA cu pivnita, insAsi pivnita care an facut (loc gol) lei,
si au dat toti banii in manule lui Gavril Puiu pe care i sau i intArit cu ispisoc de la
MAri'e sa Costandin Voevod din teat 7243 Mai 8".

XXXIII. 7242 (1735), (regeste). MArturia botarnid a pivnitei vist. T:Paladi.


Un ispisoc iarAsi de la Maria Sa Costandin Voevod din leat 7243, scriind cA
fiind impresurat acest loc de cAtrA calugArii de Ocnä necAutandusd de multa vrerne de
neamul lui Stamate postelnicul, ce au randuit pre Toader Starcea i Mihalachi PAtran
Gavril Pilat vornicii de poartA si pre Dumitrasco Mustea diiacul de cAmarA, de au mArsu
acolo la mahala si cu oameni bAtrani mahalagii au ales acest loc a pivnitii st a dughe-
nilor si lau mAsurat si au aflat in fruntea locului la ulitd despre pod din locul Dan-
cului pArA in locul manAstirii Ocnei 11 pasi si pasul de 6 palme i sau pus piatre Ia
pod la ulita si din dosul dughenilor la mijloc 10 past si 4 palme si la fund despre casa
lui NAslasa 'vornicul 9 pasi si 2 pa'me ; iarA in lungu din pietrele despre ulita pail in
ograda lui NastasA sau aflat 17 past" cu un pas ce sau aflat cA lau cuprins Nastasa
vornicul in ograda lui l sau si intarit pe acea hotArAturA sa stApaneascA locul".

XXXIV. 7,242 (1734), regeste. .Un zapis de la Arbatt postelnic, feciorul lui lonita
CApitan cti care au vandut el aceastA mosie lui Gavril cizmariul din leat 7242,

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 149

XXXV. 71 73 0660, regeste. Un ispisoc de la toatA boerimea din leat 7173 scriind
ca inaintea lor au cum pArat Stamatie postelnic ni§te dughene gata cu pivnita de pliatrA
§1 cu tot locul lor de la Andrei AbAza ce au fost cAmAra§ pe ulifa ciuboteireascti drept
300 lei,

XXXVI. 1741 April 10, (regeste). O vie pe locul manastirii CetAtuia danie d ; la
Ezechiel egumenul de Trei Sfetitele finei sale de botez llenei, fiica dnmsale Toader Pa-
ladi vel visternic, marturisind egumenul la zapisul lui cA adasta vie au cumpArato pe
drepti bani sat §i au dat pentru pomana sa botezand pe aceasta cucoand cu zapis din
leat de la liristos 1741 April 10.

XXXVII. 7246 April 12 (1738), regeste. T. Paladi vist. schirnba un loc de casa §I dugheana din
targul de gios (ulita schimbatorilor) cu Mihat-spiterul.
Un loc de casd in targul de gios pre ulifa ce sau chemat mai inainte din eilelc
beitrtine uli(a Schimbeitorilor care loc taste intre casa lui Vasile IAlinco §i intre pivnita
lora sin Ducal §1 din fata ulitei merge locul in lungu petrelAn ograda meinlistirii Bar-
novschi, cumpardtura dumisale Toader Paladi vel visternic de la Antohii feciorul lui
.11ihaiu Spiferiu §1 de la femeia sa Sanda fata lui loan Mandaca si a Catrinei fin-
dale §i lor zestre de Ia maica lor Catrina §i fiindu un loc stdrpu neavAnd ei nici un
folos sau socotit ei amAndoi din bunA voia lor au facut schin.bdturA cu dumnialui vel
visternic ; datuiau dumnialui vel visternic o suta de matce intrales §i ei au dat dumisali
tot locul acesta precum sa va ardta in seamne ; Irma sd sa Vie CA despre pivnita lor-
gAi ce o tine lacomachi numai patru stAnjáni de loc ramAn a lui lacomachi din locu,
Anghelinei ce au vAndut singurd Anghelina Iorgdi dupa zapisA ce au arAtat lacomachi
earl zapisd scriu ca au vAndut din stAlpul partii sale o bucata de loc §i dupa marturia
lui Hristodor, cumnatul lui Iacornachi-, uncle au marturisit el §au arAtat can fostu hotarul
acelur loc denainte lui Vasile BuhAescul vtori (aL doile) logofAt, ce au mersu a-
colo din porunca gospod de au vazut §au socotit pricina acestui loc, numai acei patru
stAnjani au rAmas in stApAnirea lui lacomachi, Lard de la acei patru stAnjAni Inainte tot
locul parA in casa lui Jalenco, care cuprinde... stAnjani in fruntea ulitei, lau dat dumi-
sale vel visternicului §i iau dat §i scrisorile cele vechi ce au avut pre acest loc au fA-
cut dumnialui vel visternic pivnitA de piiatra §i dughene, §i schimbAtura aciasta sau fA-
cut cu zapis din leat 7246 April 12.4

XXXVIII 7252 Julie 15 (1744 , regesfe. Pre pivnita din targul de sus a lui Neculai a Manioad.
O pivnita de piiatrA cu tot locul §1 cu casA de aici din Ep din ttirgul de sus
in dosul podului Ilagioaei, cumpAratura dumisale Toader PAladi vel spatar de la A-
nastasA Simion biv vtori jitnicer cu zapis din leaf 7252 lulie 15, in care zapis scrie cA
azeasta pivnitd au fostu a lui PavAl blanariul cumpAraturA de la Ntculai feciorul Manioaei,
iar lui .Neculai iau iostu data de inmeisa MAnioae osabit de alti frati §1 cu giudecata
divanului domnescu pretuinctusa aceastd privinta di eptu 600 lei sau dat lui Anastasa
jicnicerul pentru a lui drepti bani ce au avut a lua d3 la Paval blanariul, §i el IncA sco-
tinduo la vanzare §Fleaflanduskalti cumparatori au vAiduto dumisale vel spatariului dreptu
acei bani ce au avut el a lua §i 'tau facut plata thplin intru manule sale'.

www.dacoromanica.ro
150 DOCUMENTE

XXX1X. 7251 Februarie 22 (1743), regeste. Un zapis de la Paval blAna riul din
leat 7251 Febr. 22 scrtiindu precum Paval blanariu au fostu dator lui Anastasd jicnice-
riul cu 500 lei cu dobanda lor din zece unsprizece §i giumatate pe un an, §i trecand
cativa vreme neputand sAi dea banii sau Mut cu dobanda lor 600 lei i neavand cu
altA cu ce plAti cu gidecata divanulul sau scos aciastA pivnitA la vanzare si strigdnd
erainicul la tarp au aduso mu§terif la 600 lei pretul ei §i cu acestu pret au dato lui
Anastasie jicniceriul pentru datorii ce au fostu dator".

XL. 7244 (1736), regeste. Un zapis de la Andrei biv vtori visternic impreuna-
cu sotul Mu Anita din beat 7244, scriindu precum au vandut ei tot aciastA pivnita de
piatrA cu loc cu tot dreptu 300 lei lui PavAl blAnariul".

XLI. 7237 Mai 21 (1729), regeste. Un zap!s de la Neculai feciorul MAnioaei


din preunA cu sotul sAu Safta, scriindu precum au vandut ei tot aciastA pivnita §F o
casA ce iau dat inmAsa drept 250 lei lui Andrei vlsternicul din beat 7237 Mai 21.

XLII. 7244 April 1 (1736), regeste. Un zapis de la Gavril Croitoeul din leat
7244 April 1, scriindu precum iau dat PavAl blAnariul loc de o casA cu mAsurA trei
stanjani de lungu trei stanjeni de largu, de §au fAcut o casA si sA dea chirie pe an care
sA cuprinde tot pe acest loc a pivnitei.

XLIII. 7240 (1732), regeste. O casA gata cu tot locul pe uliça mare qi MO&
ulifei despre rdsärit in preajma Mitropoliei vechi, cumparatura dumisali Toader Paladi
vel visternic de la Toma drept 200 lei cu zapis din leat 7240.

XLIV. 7250 Iunia 17 (1742), regeste. Un loc de casA cu pivnita de piatrA


ce iaste pre uli(a mare pärä in ulifa streimbil, care d n gios sA hotAra§te cu locul lui
Toader Costachl biv vel spatar §i din sus cu locul casdi ficiorului protopopului loan
Hadambul, §1 cu un loc de casA a lui Stefan Radomirtchi, cumpArAturA dumisale Toa-
der Palades vel visternic de la Vasile §i de la fratesAu Toader, feciorii lui Mihalachi Da-
bija, nepoti de sord lui Costandin Holban medelniceriul, pentru cA tamplandusd de au
murit unchiul lor Costandin Holban §i neavandu copii au rAmas ei nepotii mo§tenitori
§i cu ace§ti bani ce au luat pe aceste casA lau grijit &pa moartea lui, un zapis din
veleat 7250 lunie 17.
Obs. Toate aceste documente, date in regeste se gAsesc in Condica de documente
ale casei visternicului T. Paladi, ginerele lui Antioh VodA Cantemir., de pe sotia sa dom-
nita Anita. Condica aceasta este un gros volum, legat in piele §i e scrisA in 7254 Sept.
1 (1745) de Vasile BuhAescul biv vel pitar, cu acest titlu ,Catastih de toate mo§iile
dumisale Toader Palade vel visternic Wu! dumisale Ion Paladi vel vornIc, 'n pot lui
Toader Paladi vel vornic, de toate n o§iile ce sant drepte a durrisale, osAbit de alti f:ati
ai dumisale, cumpArAturi §i danii, precum sau arAtat acum mai gios, care sau scos de
pe scrisorile dumisale de Vasile BuhAetcul biv vet pitar, la anul de la zidirea Iumii
veleat 7254- Septembre 1. (Surete ms. XXVII, 225-333).
Condica are 140 file, din cart 3 file albe de la inceput i 40 file albe la urma. Pe

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 151

fila 96, ultima scrisA, stA acea notitA, adaos la actele caselor §idughen'Ior din Ia§1 : Lo-
cul cadlor din 4 au fost parintescu, dar cu voe maicii dumisale §i a fratilor dumlsale
lui Toader Pa lade vel visternic, au fost casA cu multd cheltuiala, precum sA vAd §i pentru ca
sA mai lArgeasca locul au mai cumpArat un loC de cad de la Sandul, ispravn'cul vor-
nicului Iordachi cAruia iam dat schimbu ni§te casA gata cu loc cu tot, cumpArate de
dumnealui drept 200 lei de la Stefan Ene §Atrariul, ce stint la malul râpii cei mari §i
iarA§i au mai cumpArat §1 alt loc de la Moidi §1 Neculai feciori Manii, o parte din locul
casAi lor d-eptu 30 lei bani gata §1 leau fAcut dumnalui §1 ni§te c'asä noaA precum sA
vAd tot in pretul acestui loc, InsA a§a niau spus dumrpalui vel Nisternic CA casAle pA-
rintg§ti au fostu lAsate de pArintele dumisale la toti fratii, dar pentru partite fratilor sAt
Ii ar fi dat dumnalui cAtiva bani :"
Documentele de la No. XXXXLIV ne au fost date spre publicare de d. A. BA-
leanu profesor.

XLV. 7269 Marl 20 (1761) Iasi. notarnIca loculul hArazIt de Ion VodA T. Calltnah, lul
lonItA CuzIl b. v. stolnic, racutA de trei vornIci de poartA.
Facem §tire cu aeastA mgrturie hotarnicA : cA din luminatA poronca mArii sale
preinAltat domnului nostru Ion Teodor Vvoda niau oranduit dumnalui loan Bogdan
1

vel logft : ca sA mergim aicia in tárgu in Muntenime de sus de asupra .Pacurarului : la


un loc domnescu : care loc lau dat Maria sa VodA : danie dumisale lonita Cuzii biv vel
stolnic : care toe iaste drept domnescu ; pe care loc sau gAsit §1 doai casA, §i dumnalui
stol., sau invoit cu acei oameni §i au cumparat acele casA CLI bani ; dee dupA poroncA
mergAnd noi acolo am fAcut stAnjAn domnescu de opt palme : §i am mAsurat iutAiu
capul locului de la dial : den piatrA hotar ce sau pus intAiu alAture cu drumul in sus
pAnA intro piatrA ce sau pus hotar, §i sau aflat stAnjAni 50 §i de acolo la vale spre
Bahlui alAturea cu locul dumis. pitar Ionif Reqcanul ce este iar dat danie de la mArie
sa Vod, i pAnA intro piatrA ce sau pus in capul locului de la vale ; sau aflat iaf 50 ;
§I de acolo drept in gos capul locului de la vale despre Bahluiu pAna intrala piatrA ce
sau pus hotar sau aflat slAnjAni : 50, §i de acolo drept la dialu marginea locului pe din
Aos pAnA in piatra ce sau pas intAiu sau aflat iar stAnjAni 50, §i cu aeastg mAsurA sau
incheiat §i sau hotArat cu stAlpi : tot locul acesta al dum., stol. ; §1 dupA alegire §1 ho-
tArArea ce am fAcut am dat §1 noi aastä mArturie hotarnicA la maim dum., stol : Ionit
Cuzii biv vel stol., cu pecetea portii domne§tl pusg ; §i de noi iscAlitA.
let 7269 Mart 20 dni.
(ss) Chiriiac Poroschl vornic de poarta
Alexandru Hadu vornic de poartA
TanasA Meleghi vornic de poartg,
04. Actul prive§te casele d-nei S. VArgoloci din str. Toma Cozma Nr. 7.

XLVI. 1780 Mai 21 Iasi. Andrei cumpArA cu 65 lel partea de loc de lAngA bts., Sf. Teodor
de la cumnatul sAu Chirica
AdecA eu Chirica §licar din preunA cu sotul meu llinco §1 cu filul nostru Dumitru
facutam adevArat si incredintat zapisul nostru la mftna dum., cumnatului Andreiu §i a
sotului dumisali Mar'ei §1 a fiilor dumi1orsli, precum sA sl §tie cA rAmAindune un loc
de la parintii-no§tri ce este alAture cu locul casealor dumisale pAh , Ispir : care acesta
locu meu limas mie IlincAi §i surorii mete Marii, §1 inpartindu cu aceasta loc cu suro-

www.dacoromanica.ro
152 DOCUMENTE

reme Marie drept in dot, aded AumAtate de locu au luat sorAme Maria, iar gium Mate
de locu meu rgmas mie pe parte de loc a surorime Maria sau fAcut casg, iar parte me
au rAmas toe sterp, si mie neclAndumi mgna ca sami fac casg, socotindumg eu de nime
sglitg nici asupritA ce de a me bung vdi lam vAndnt dutnisale cumnatului nostru Andrei :
si surorAme Marii si fiilor dumisale cu toctnalg 65 lei adicA sasezeci si cinci de tel
i. dgndumi banii deplin in mAnule noastre lam vgndut ca sA le fii drept ocing si mosie
dumisale, copiilor, nepotilor, si (s)tranepotilor dumisale in veci, clAndu noi si sapicul cet
vechiu acestui toe din veld 7,230 Dekv, , la care aceasta tocmalg a noastrg sau IntAmplat
si alti oameni buni si mahalagii cari mai gios sau pus si degitele cari nau §tiut carte,
far cari au slut carte sau iscAlit cu mâna lor, I noi incg pentru mai adevgratA credinta
nem pus numile §i degitele ca sg fie de credinta. .1-
aw 11. Maiu 21
X Eu Chirica sot Ilincgi am vAndut cu voe me
X Eu Ilinca sotu Chiricgi am vAndut cu voe me
X Eu Dumitru fi6or llincgi am pus degetul
X Eu Sandul, nepot Ilincgi am pus degetul
worriov Awcovw, varrtpcx
Sa v v a Rhmeriti cupet am scris acestu zapis cu zisa ChiricA. §licar si a sotului
dumisali Ilinca..
Eu incca acop AumS (sic) (Eu Enciu abager martur).
Obs. Acta Pelin, casele sf. Teodor Nr. 14,

XLVII. 1794 Febr. 2 laFi. M. C. Sutu Von intArete lul Manolachl Conachl yornlc de a-
prozI locul luat cu schirrib de la Eplscopia HuOlor.
Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Constandin Sutul Voevoda domn tgrii Moldaviei.
lnainte domnii meli viind : al hostru cinstit §1 credincios boeriu dmlui Manolachi
Conachi vel vornic de aprozi ; niau argtat o hotarnicg : din anul acesta : Ghenar : 19 :
iscAlita. de credinbos boeriul nostru Arban Botescul biv vel sulger-i tefan Ciogole vor-
nic de poartg, adiveritd cu pecetea port i gospod, intru cafe arata ; cA din poronca dom-
nii mele, fiind rAnduiti, de al nostru cinstit si credinc:os boeriu dmlui loan .Cantacuzino
vel logofAt ; ca sA fiotArascä, un loc de casA a dumisale : vel vornic- de aprozi ce
are in mahalaoa Muntenimii de sus, alAture pe din sus cu drumul Botosanilori care loc
mai ittainte au fost a unui Mihalachi I Neculai, feeOrii lui TAnasg SArbul suiulgiu, de la
care cumpgrAndul rapAosatul logotAt : Vasile Razul, mai pe urma lau afierosit Episcopii
Husului, 0 de Ja Episcopia lau luat acum cu schimbu dumnalui ; vel vornic, Manolachi
Conachi. Deci rAnduitii hotarnici aratA c mergAnd la fata locului au chemat megiesii
de prin pregiur, si fAcand cercetare, sau aflat locul dumisale deplin slobod, färg de nici
o pricing ; care loc fiind cd au fost hotgrAt mai tnainte, leau datu logoldtul Toader Bontas
vechilul dumisale vel vornic : o hotarnica iscalitA de Vidrascu Cantir vornicul de poartg
s

intAritA cu pecetea portii gospod ; din beat 1779 Aug., 5 :, si urmAnd, pe povatuire a-
cei hotarnice de sus argtate, au ggsit la trel colturi pietrele hotarg, intregi ; nesmintite,
si asa nefiind tfci o pricing, dispre vreo parte ; au fAcut stAnjAn de opt palme gospod.,
dupg palma ce iaste insgmnatA, intracia hotarnicg, 0 au inceput a mgsura din cloaca
pietre ce sau gAsit, lAngA poarta dumisale ; Conslaudin Grecianul biv vel .vornic alAture
cu gardul ogrgzii dumisale din dial de hudita ce sg abate din drumul cel mare, si mergi
la casa dumisali vornic : Grec'anu, spre casgle dumisale : Iordachi Cantacuzino biv vel
vornic ; pang Intralte doao pietre hotar, ce sau ggsit WO; gardul dumisale vornic ;

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 153

arecianu §1 undi S3U plinit deplin Areizaci st 'njdni gospod6. precum scrie hotarnica ;
de acolo, am purces cu masura spre drumul Copoului, a Boto§anilor, alAture cu locul
dughenilor, dmsale, vorn*c : lordachi Canta. pAna fntralte doao pietri hotara, ce sau
gAsit in marginea drumului, Copoului ldnga coltul dughenilor unde sau implinit treizaci
§i noaa s'Anjani, dupA hotarnica ; De acolo am purces cu mAsura la vale, alature cu
drumul Boto§anilor, pârtà in rnargine hud;tii ce merge din drumul cel mare la casa
dmsale ; vornic Grecianu in care coltu a locului pietri hotara nu sau gasit ; §i plinin-
dusA treizaci § noud stSnjAni, tocmai in margine huditii, acolo au pus doao petri ho-
tarA chiotoare locului §i de acolo sau intorsu cu masura alAture, cu hudita dmisale ;
,vornic Grectinu pan iará la cele doao pietri hotarA din poarta dumisali ; de unde au
inceput cu mAsura Inläiti ; §i acolo sau implinit deplin treizAci §1 optu stdnjani gospod,
gum scrie hotanica lui Vidra§cu; cu care hotArdturd, fiind prim ti aldt megiia§ii cum
§1 dumnalui vel vornic : Manolachi Conachi iau dat acea marturie hotarnica, care sau
vAzut de domnie me; Drept aceaia §i domnie mea prin acest al nostru domnescu hri-
sov, dam §i intarim stapânire cinstitului §i crLd ncios boeriului domnli mete, dumisale
Manoiachi Conachi, vel vornic de aprozi, pe acest loc de casA al. dumisale ; ce lau luat
cu schimbu de la Episcopia Huplui ; pe care sk aiba a§ face casA §i al stApdni cu
bunA pace in toate vremile, §i hotarAle aratate mai sus, al& dumnalui cdt §i i rmasi
clironomi, asupra careia hrisovul domnii meli a cesta, sAi fiia de Intaritura, statornica
neclatit §1 neru§iit, nici odinioarA in veci ; care sau intarit §i cu al noastra domneascA
iscAlitura §i pecete. Scrisusau hrisovul acesta la scaonul domnii meli, in ora§ul Ind in-
tru cea dintai domnie a noastrA la Moldavia in anul al doile.
la anii 1794 Februarie 2.
Tf5 Mihail Sutu Voevoda. Canta vel logofAt procitoh
Pecetea domneasca irl tu§ ro§ cu cap de bou $i pasere : Fka IVIIIXMIA HCBCTAIITIIII
C81110 IME1104 KS ilAllrict /MI ASmng3:03 OliHS tl TOATZ Alt.OAMIIIE 1793.
Obs. Acta Cerci 1 Militar Ia§i. Ve7i Ion Neculce IV. pg. 224 alte 4 acte in legiturA cu
acesta

XLVW. 1837 Martie lag. Divanul judecA d dA c4tig vornicului Gr. Ghica asupra locului
de casA din jos de Trei Sfetitele pe ulita mare, far Manolachi Donici spatar perde judecata.
Dumnalui Manolachi Donici biv vel spa.ar prin jaloba eau dat, au fAcut arA-
tare $i din partea altor neamuri, eA de la strAmo$111 dumisale Mavrodin visternicul liar
fi rAmas clironomie ni$te locuri de caA aicea in tdrgul Eqii in capul ulifei mari din
giOS de Trei Sfetitele, pe care locuri ar fi avut §i scrisori, §i sar fi §i -StApAnit de nea-
mul dumisale, far din intAmplare unul din niamuri dumisaii tipsind de aice /a Bucurefti
la care sa afla §i toat-± scrisor le acelor locuri unde au §i murit aco'o dupa trecere de
vreme, pa rir tele dumisale raposatul Darie Donici banul, ar fi trimis diau adus scrisorile
§i intrdnd 'n cercetare ca sa desbata acele locuri, ttunci rAposatul boeriu logofatul br-
dadii Ghica la 1784 far fi cerut scrisorile ca sa§ cerceteze tm loc de casi cil ave de
la raposata dcramita Ruxanda Racovita soacrAsa §i parintele dum'sale nevrAnd sA le de.
lar f; said cu paronca dom ,eascA §i ar fi dat toate scrisorile la vornicia de aprozi ca
sA ste pang sa va face indreptarea locului domnitei, de unde at fi luat $i sinet, st
pre'ungindusA cercetarea parint le dumisale incA fiind traitoriu la tara, nar fi putut sta
aice in E§i, §i ar Ii ramas scrisorile, apoi riposatul logoiat lordachi Ghica impreuna
cu locul cel are ar fi pus stapdnire §i pe locurile dumisale, pentru care pArintele du-
misalg in multe rAnduri cerAncl scrisorile lar fi prelungit din vreme in vreme §i nu i lear
20

www.dacoromanica.ro
154 DOCUMENT8

fi dat ; acum fiind CA toate n'amurile durnisale c.i sA trag din Mavrodin ar fi facand
strigare asupra sa, ca ori pArintele dmisale sau dumnalui cu vicle§ug ar fi dat scriso-
rile la ráposatul logofAt tordachi Ghica, §1 ei vor sa I./male lipsiti de dreptul for, mai
vartos vAzand pe dmlui vel vornic Grigorie Ghica, fiiul pomenitului boeriu, *cd au in-
ceput sa facd eidire I e acele locuri,, § i cer ca sA le de scrisorile sa§ caute dreptatea
lor, ori sA le impliniascA din acareturile dmsa'e parte ce li sA va cAdea din acele lo-
curt, au fAcut cerere §1 dmnalui ca s/ fie oprit drniui vornicul de a incepe zAdire §i sA
Me in giudecata divanului, unde sA sA caute pricina cu amAnuntul, §i dupa dreptate sa
sA de hotarare ca sd scape §i dmlui de strigarea neamurilor dmisale. Deci cu jaloba
aciasta infAto§andusA la divan inaintea noastrA, amandoa pArtile, dm ui spatar Mano-
lachi Donici, §i clatlui vel vornic Grigorie Ghica §i intrand in cfrcetare, dmlui vornicul
GrIgorie Ghica la arAtArile dm ale spatarului §i cerirea ce face prin jahbA nu sau Im-
protivit a rAspunde nici au tpgAduit cA locul ce lau avut Mavrodin sA stApane§te de
dmlui cum §i pentru scrisori cum cd le are, ins/. luate de la pArintele dmsale spa'a-
rului, ca ui§te scrisori a dumisale ce era rAsArite fArA numai au cer§ut §i dmlui de la
giudecatA, ca de vreme ce drnlui spatar sA aratA pe sane§ unul din urma§ii ILA Mav-
rodin §i Pluitorii din partea §i altora inpretinA niamuri §1 clironomi carii acum nu sa
%/Ad, sA arate din parlea acelora vreo adiverintA cA iaste raspunzAtoriu, sau sA de in-
credintare cA giudecAnduSA numai eu dmlui pentru eastA pricinA de altu nu va mai
fi tras §1 suparat ; §1 al doile rAspuns de cere numai cu acele sau mai are §i alte sd
arAte. Dmlui spatar la amandoA aceste ceriri a dmisale vornicului all dat hotArat rds-
punsu in divan §i inaintea giudecAlii cA atat din partea tuturor urma§ lor lui Mavrodiu
visternicul dmlui iaste raspunzAtoriu, §1 afarA de dmlui de cAtra altii nu are sA sA su-
pere dmlui vornic in giudecata cat §1 cu alte t crisori osabite de acele arAtate,prin iz-
vodul jau dat nu va cere nici sinet, r,i ap dmlui vtl vornic Grigorie Ghica au scos de
au arAtat intaiu toate scrisorile acelea cate dmlui spatar Donrci au dat in scri3 ca au
fostu asupra 'ocur lor lui Mavrodin vist. §i sau luat .de la rAposatul ban Darie Donici
pArintele dmisale spatarului, care sant acestea adeca : .

a) Un ispisoc din anii 7170 lulie 14 de la dorimul Evstratie Dab ja Vvod, cu


carele au dat §i au miluit pe LAscArache CAmAra§ul cel mare cu un loc de casA
aicea in targu in E§i pre WO mare liingd (emnip, in dosul temni(ei, care loc au fostu
domnescu, ci pre acesta loc au fost casA toate cumpArate de la, Abaza i'au fost ca-
mara§ mare, deci Lascarache vel camara§ pu cumparat acele case gata pe foc dom-
nescu de la Andreiu Abaza eau lost camara§, p ntru ace'a sAi fie acesta loc de casd
driapta danie §i miluire.
b) Zapis din 7173 Fehr. 10 de la Lascarache al doilea visternic, feOorul lui Cons-
tandin Cupariul, precum un loc de casd In targu in E§i dupd L'emn4d, care iau fost lui
cumpartturA de la Abaza 6au fost cAmAra§, iar lui Abaza iau fost cumpAi Atura de la
Simion diaconul ; §I farA§i §i alt loe de casA iarA§ acole ce iau fost lui cumparatura de
de la §i iarA§ §1 alt loc ce iau fost danie de la Dabija Voda- cu uric. Aceste locuri
de casa §i cu caSA gata dupd temhife 'eau vandut lui Saul% aga d:ept o sutA lei clan-
dui §i uricul de danie de la Dabija VodA pe ac 1 loc, §i zapisAle vanzAtorilor ate au
avut, isc4lit fiind zapisul acesta §i de alti boeri marturi.
c) Zapis din acela§ an 7173 lulie 17 de la Satili aga (cumparAtorul acestor trei
locuri cu casA gata de la Lascarache vist al clone) prin care aratA cd au vandut lui
Andronic posielnicul drept 60 lei o casd cu loc cu tot, care o au cumpArat el de la
Lascarache vist., §i sau dat pre icel loc cu cssa cu tot 36 galbeni dAndui acum cum pArA-
toriul ci alte Orli, zapisA ceau avut pre ace casA §i acest zapis iaste incredintat i de
alli marturi.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 155

d) Ispisoc din anii 7174 Apriiie 20 de la domnul Duca VodA intAriturA din dresA
de danie §i de marturie de la Evstratie Dabija VodA pre un loc de casA vi cu casA
p.ta in tafgu E i dug: temnite, locul au fostu domnescu v; lau dat Ghica VodA lui SA-
mion diaconul de pre poartti de vau ficut cask iar dupa moartea lui SAmion diaconul,
au vandut aceia casA lui Abaza camaravu', iar Abaza lau vandut lui Lascarache cama-
rapt, iar Evstratie Dabla Voda' au dat §i locul casai c5t va putea ingrAdi din loc
domnescu ograda prin pregiurul caQ5i, aiijderea vi Lascarache au vandut acela loc vi cu
casA cu tot lui Sauli ag a, iar pre Saute nu lau orimit vecini de pr'en pregiur, ce au
priimit pre Andronic Cerchez pastelnicul vi au intorsu fui Saute aga banii 100 lei. Deci
infdrevte lui Andronic poste nic cu acest loc de casA vi cu casa gata cat au cuprinsu cu
.ograda Lascarache.
e) Isp;soc tot dintracela aa 7174 Main 13 iaravi de la domnul Duca VodA cu care
au dat vi au miluit pie Andronic postelnic cu un loc de casA aice in targu in Evi dupd
temnite unde au fost varnitile care loc de casA iaste drept domnescu, l and i lau dat
au trim's vornici de poarta de i lau ales vi i lau stAlpit despre alte locuri, loc de casa
cat tine casa vi de ograda din gardul casdi ce iau fost lui cumpArAturA de la Sauli aga
vi pana in varnita, vi in lungu Oita in helateul Bahluiului,
f) Ispisoc din anii 1667 Noembrie 5, de It domnul Ilia§ Alexandru VodA, intari-
tura lui Andronic Cerchez poste'nic, pre locurile mai sus aratate, adeca tin loc de casA
aice in tarp in Evi dupit temnite, unde au fost varnitele, acel ce mai irainte au fost
domnescu vi sau fost dat lui Simion diiaconul de vau facut casä, care apoi au cumparato
Abaza camaravul, vi Abaza !au vandut acel loc de casA lui Lascarache camaravul cA-
ruia Dabija Von' iau dat danie vi locul casli cat va pute irgradi din loc domnescu o-
gradA prin, regiurul casAi, apoi Lascarache camaravul au vandut acel lo: cu totul lui
Sauli agA care nefiind prima de vecini lau rAscumpArat numitul Andron.c Cerchez
postelnic, dupa ispisoc de la Duca Voda, vi alt ispisoc iaravi de la Duca VocIA de danie
vi de intariturA vi de ales de vornicit de poartA stalpit dispre alte locuri, care iaste loc
de casA cat tine casa vi de ograda din gardul casAi ce au fost cumparAturA de la Las-
carache camaravul OA in varnite, svi in lungul panA in helevteul Bahluiulul, cum sau
vAzut §i ispisocul de la Dabija Vocil carele au lost dat danie lui Lascaracbe caniaravul
g) Zapisdin anii 7203 April 26 de la Aciana giupaneasa rAposatului Andronic Cer-
chez- ciau fost vorn'c mare vi cu fiiul ei Miron 6au fost spatar al treile, prin care arata
ca a lor driaptd ocina vi movie o casa aicea rn targu in Evi in capul ulitei mare din
gos de Treisfetitele langA casa comisului Stefan Cerchez, o au vanduto lui Dimitrie
Mavrodin vel vist , deept 150 lei, vi zapisale cele vechi inca beau dat la mainile sale$
incredintat fiind zapisul acesta de velitii boeri a vremli de atunci.
h) lspisos din anii 7214 Maiu 6, de la domnul Antioh!e Costandin Vvod., intAritura
lui Dimitrie biv vel paharnic (adica lui Mavrodin) asupra zapisului de la Axana giu-
paneasa lui Andron'c Cerchez ciau fost vornic mare vi de la fiul lor Miron ceau fost
spatar al triile, pe casa dau cumparat de la da nvii in capul taioi mari din gos de Trl-
sfetitele, lAnga casa comisului tefan Cerchez, insä §i cu alt loc de casA §i de ogradA,
care casa au fost vi lui Andronic Cerchez vornicul cumpArAturA de la Sault agA, iar
celalalt loc de casA vi de ogradA, Care casti au lost qi lui Andronic Cercheo vornicul
cumparâturil din gardul casai ce iau lost lui cumparAtura de la Sauli aga vi panA in
Varnite vi in lungu pand in helevteul Bahluiului ales vi stalpit dispre alte locurt de vor-
nicii de poartA ia i fost miluire de la Duca VodA.
Avijderea intare§te vi pe alta bucatA de loc tot acole din locul domnescu unde au
fost temnita intro vreme, ce taste intre locurile mAnAstirii Treisfetitele vi intre casAle co-
misului Stefan Cerchezul 17 pa§i in curmezi§u pasul cle 6 patine i in lungu de 18 pa§i

www.dacoromanica.ro
156 DO CUMENTE

denaintea casalor sa'e ci iaste cumparatura de ra Axa a vorniaasa §1 de la fiul sdu Miron
spatar, care si cu acesta loc la u miluit cu ispisoc de clarni Constandin Duca Vvod. Asij-
derea au mai aratat un zapis precum au fost cumpArat de la augArii de la Trei sfeti-
tele 8 pasi dreptu 50 de stupi de sau largit ograda casAlor care sau pomenit ce sau
cumpAr at de la Axana vorniceasa si de la filul lor, iar mai preurmA cercandusa la is-
pisoacele casAlor de la Duca Vocla sau aflat ca au fost vandut rdu acei 8 pasi de loc
calugArii de Treisfetitele, caci acel loc lau cuprins ispisocul cel de danie de la Duca
VodA lui Andronic Cerchez vornic, fiind din locel domnescu ii intAreste iara§i si asupra
acestu,a.
Acestea sant scrisori e ce sau luat de la raposa'ul banul Ddrie Donici, pArintele
dumisale spatarului, cuprinzAtoare pe locurile arAtate care din 'nand in manA au ajuns
la Mavrodin v:sternicul, si la dansul sau incheiat intrunul supt' numele sa , iar asupra
pricinii cu .care locul acesta au int at la neamul dumisale vornicului Grigorie óhica, au
scos dmlui deau aratat un zapis din anii 7232 Feb.. 18 de Ca, d 'Yana aum sant he,
cull [83 and de la Dimitrie Macri biv vel ban, prin c..rele a§a adivereaza la man CecIuIui ceau
fost spatar mare, §1 a giupanesei sale Roxandei (pre stramosii dmsale vornic Grigorie
Ghica), precum leau vandut a sa direaptA oda si mos e un fioc de casA cu p:vnilA de
piatra, care loc iaste pre ulila mare langA Curtea domneascd ci iau fost cumparaturA de
la Costandin Cucoranul medelnicer, epitrop mctsiilor lui Andreiu de visterie ca sA le
vana sai plAtiasca datoriia, sau scolandul in vanzare nevrand cumn .tul sAu Donici ca
sal cumpere pentru cAd au fost thai dintaiu a socru'ui lui a lui Mavrodin vist, acel
loc lau cumpArat el, care si el lau vandut spat., Dediullti si giupanesei lui drept 250 lei
si sA ailaA a le da si zapisAle ce.e vechi toate la numele cumparAtorilor, .in care zapis
cel intAlu Inainte vanzAtoriului iaste iscalit martur Darie DonLi vel vorn.c, apoi vanzato-
riul banul Macri si deosAbit adiver t si de yelp boeri ai vrem2i de atuncia, Die Ca-
targiul vel logofAt i al i. Deci macar de nu sA si ardta pr cina in zap'sul acesta cu care
de la Mavrodin vist, au trecut locul la Andreu de visterie, pentru a cart e datorie sau
vandui de Nicolae Cucoranul medeln'cer, dar de vreme ce cumpArAtoriul de la Cucora-
nal banul Macri i vanzAtor ul cAtra spatar Dediul au fost cumnat cu Donici
ginerele lui Mavrod 11, carii au putjt ave foata t ina f nu numai cA Donici fiind
intrebat de la vanzarea banului Macri si cumpArAtura spat. Dediul nau vrut si cumpere
ci Inca au si iscalit care sau savtrsit rea pr'n stirea divanului, apoi Jar arLsta iaste
desAvars't dovada cd locul 6au avut Ma vrodin v st., sau instreinat de la dansul si
nau ramas in moslenire urmasilor sai, si fiincicA zapisul banului Macri de vanzare
catrA spatar Dediul scrie F A alba ai da s, zapisele cele vechi toate la mainile cumpara-
torilor vederat iaste cA nu Lau mai dat n'ci atunce n'ci in urmA, [Ana. cAnd raposatul
logofAt lordachl Ghica pAr ntele dumisale vornic, Grigor'e leau aflat la raposatul ban
Darie Doni6, la care si dumnealui spatar 1;)onici ne mai rama:ndui atunci cuvant au
adaos a zice : intAiu precum Mavrodin dupa scrisorile ce sa vd--1 ar fi avut mai multe
locuri, Iar nu numai unul, ce v?nde banul Macri, si nu sar fi cuprinzan toate intru a-
ëeasta vanzare, nici ar putea sA fie acel vandut loc acole, undel s Apartest dumlui
vornicul Grigor:e, Hind cal aratd !Ana curtea domneascA, si al doilea cA locul spatar
Dediul ce lau avut pe urma n2p3atasa doinnila Rucsanda Racovila surora dumisale vor-
nicului Grigorie, ar fi fost diaasAbit unde ar fi avut i casa si afar de locul lui Ma-
vrodin, insa sl la aciasta nu incape aceasta indoia15, cad de au si fost mai inainte mai
multe locuri, precurn se vede si din scrisori, dar fiind alAture unul langA altul la Ma-
vrodin vist., toate sau cuprins intrunul, si de la dansul sub nume dc un loc au esit
fara diosebire, cA ar fi dintransul, sau cA ar fi mai 'limas, ce intru cuvAnt locul lui
Mavrodin, §i ginerele lui Mavrocinl DPrie Dvnici vornicl st*m§ul clunlisale spatar

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 157

prin iscalitura sa marturisd§'e, care loc nil poate ft altul de cat acesta, caci precum it
aratA zapisul langa curte acole aproape §i iaste, far ck domnita Rucsanda moa§a dumi-
sale vornic Grigore au mai avut §i alt osAbit loc pe lank acesta de la Mavrodin an
scos dnilui vornid cbvadk un larisov din anii 7249 lunie 4 de la d mmul Grigorie Ghica
Vocla bktranul, prin care a§a sk cuprinde cd rdposata spktkrJae Roxanda a Dedului
eau fost spa'ar, Inca in viaid fiind, dn toti nepotii sai de fii, a domni, I sale Mihai VoclA
au ales pe dornnita Roxacla §1 iau ddruit casale sale cu tot locul lor da i avut aicea in
E§i lank curtile dotune§ti, i alte raltua§ turi, care danie dupa moartea ei au intärttu §1
fiicksa doamna Ana a domnii sale Mihai VodA ; §i osabit de acest loc de casd ciau
fostu pkrintescu, au mai daruit fiicii sale domn'tei Ruxanda §1 alt loc de cask alkturea
u locul cel pkrintescu, ciau fost cumpAraturd de la banul Macri, iar banului Macri iau
fog cumpArAturd de !a Cucoraut tu delaicerul Dzci ii intkre§te dornnitei Ruxandei stA-
pan rea asupra ac!stor locuri c a cask gata facuta th hatmanul Costandin, §i cu t ot
locul lor ce va cuprinde pre ac!le doi locuri, dupd care hrtsov bata indoiala sau pre-
pusul dmsale spktar sa radica aât pentru locul lui M wrodin cd nu ia st! altul sau aiu-
rea, cat §i ca din vzchiu au avat domnita Ruxanda arna id.)1 locurile acestea, adick u-
nul ce au bst pArintas:u, §1 altul acel de la M wrodin, apoi pe langi aceste dintro a-
nafora din 1784 lunie 21 iscAlita de velitii boeri, §i intarltk cu pecet.ta domneasca ciau
mai arktat dumnealui vornic sk dovide§t,. § n strAmutata stApAnire a do mnitei Ruxanda
asupra acestor locuri, adia la giudecata dal avut atuncea cu acei ce avea casA pe
locurile acestea intre alte dovezi sau vazut §i o hotarnici m ai d mainte de la 1777 (de-
cand pand acum sant trecuti treizaci de ani iscalitk .de rdposatul logofdt Gheorghie
Sturza §i aIi boeri, precum la cercetare §i hotArAtura ce sau facut atunce au mirturi-
s it mahalagii oamenii batrani ca atat pe locul unde au fostu casele domnitei cat §1 pe
locul ci era slobod plank in Bahlui macar CA nu era ingrAdit au apucat stIpanIre dom-
nitei, adeck in vreme cand domnita nici nu era aic2a in Moldova, ci se afla in Tani-
grad ; cl2ci dacd domnita nefiind aicea au stkpanit, cum dar banul Dath Donici fiind
nelipsit au facut tacere, mai vartos avaad §i scrisorile, iatA cA §tiinta nu iau lAsat a
face vreo cerere n'ci atunce precum §i de atunce de and I sau luat scrisorile in curgere
de 22 ani trecuti. Diept aceia dupd incredintate §i vrednice dovezi au arktat dumlui
vornic Grigorie Ghica .asupra acestor locuri care dupd mo§tenire le are de la surora
dumsale rAposata domnita Roxanda Racovita, giudecata au hotkrat ca sa le stkpaneascd ca
pe a dumsa'e dreapta ocina, WA mai multA suparare de catra urnla§ii lui Mavrodin
vist. Asupra cArora locuri i sau dat dumisale de la divan §i aC'asta carte de giudecata.

1807 Mart.

Costachi Ghica, logofAt Alexandru lanculeu, vornic


Dumitrie Sturza, vel vornic Grigore Razul, spatar
Vasile Roset, vel vornic sau trecut in condick
Costantin Bal§, vel logofdt Matei Costin Clucer"
Constantin Palade, vel vornic
Teodor Bal., vel vorn:c
loan Sturza, vist.
Lupul 13als, vel vornic

www.dacoromanica.ro
158 DOCUMENTE

XLIX. 1816 Sept. 4 loi. Scar lat VodA Ca Ihhah dA voe lul Avrarn HerFul sA facA cash de in-
chInAciune la feredeul Sarata.
lro Scar lat Alexandru Calimah Voevocli cu mila lui DumnezAu domnu tArii Mol-
daviei.
Prin aciastd carte a domnii meli sa face §tiut cA prin jalba ce niau dat Avram
Her§cul jidov au fAcut arAtari cA aice in ora§ul E§ii de la mahalaoa din dosul ulifii
tárgului de kos, unde sd numeqte la Sarata, avAnd un feredeu jidováscu fAcut de (la-
nsul dui:4 invo;ala ce are cu sfnta mAnAstire Treisfetidor, au fAcut cerire domnii melt
cA tot cuprindere acelui loc unde este feredeul 0 niFte odAi pentru a gAzdui drumetii
jidovii sA ail:4 voe, intro odae de acele sd faci inchinAciune lor (cu departare fiind
despre amAndoaft havrile jidove§ti ce sA aflA in tot ora§ul E§9) nesupArAndusA de ca.
tit nimeni. Deci cercetAnd domnia me 0 afland c4 jidovii au acest obiceiu cA cei mai
multi fArA a merge la aceli havre, acei ce sl megie§escu Intro casA §i i§ fac inchinA-
ciurie lor §i incredintAr.dune domnie me cA cu adivArat cerire jAluitorului Avram Her--
cut nu este de altA fArA nuniai pentru departare locului §i pentru- acei drumeti jidovi.
Drept aceia netrecAnd cu videre rugAminte lui §i neftind aciasta cerire a lui de vreo
strickiune oraplui, mai vArtos cA au acest obiceiu de a face inclinAciune lor prin casA
§i prin odAi, i sau dat voia prin aciastA carte a domilet mete ca sa fie volnic §i sto-
bod a cere o odae dentracele facute pentru acei drumet7 jidovi cum §1 megie§ii sd facd
inchingciune lor. Poruncim dar §i dumisale vel camara§ i altor zapcii fntru nemicA sa
fie supgrati a fad InchinAciune lor intru- odae de acele insA nici ca cum nare voia a
cuteza §1 a o face havra, aciasta poconcim.
1835 SApt. 4.
I. pecet i domne§ti. Procit vel carr ara§
lea cir, an, tca, BK. 1806. Cap. de bou.

L, 1821 Octombre 11 1a.F1. CAlmAcAnla cla carte de stApAnit iui Avram Herfcul Nov asupra
fere deuluf jidovesc (mahalaoa SArata).
CAIMACAMIA
Dupg luminatA carte mariii sale Scarlat VodA Calimah din let 1816 Sept 4 0
dupA buturdiu mArli sali Salih Pa§a, ci niau ir.fAtipt Avram Hel§cul jidov pentru un
feredeu jAdovAscu fAcut de clAnsul 0 cu odAi Inpugiur, pentru inchinAciune lor pe
locul mAnAstirii Trtisfeuttlor d'n orapil E§li din niahalaoa din dosul ulitii tdrgului de
kos unde sd nungeOe mahalaoa Sdrata, sau dat sj de cgtrA cgimAcAmie carte aciasta ca
sA aibA al stApAni dupA invoiala ci are cu manAstire in pace, ,I,i ntsupArat de cAt!A
nimene, sa scrie §1 darlor zapcii cA sA nu fie supArat intru nimicA dIn drepte binalele sale..
$tefan Vogoride 1821 OLt 11

LI. 1824 Avgust 24 la$1. Ion Sturza VodA intdre5le lui Nahman PrelA jiclov sa deschla Scoala
jidovasch la feredeul Sarata.
Cu mila lui DumnezAu Noi loan Sandul Sturza Voevod domnu tari Moldaviei.
SA face §tirea prin acest hrisov al domnii meli cui sA cAdi a §ti cd lupA jalba
ce niau dat Nahman Prell jidov §i dupA intAritura ce niau arAtat de la sal/At-Out in-
tru pomenire procatohul nostru domnu $carlat Cal mah Vvd, au fAcut arAtare cA aice
in ora§ Evii, la mahalaoa din dosul ulifii tárgului de kos, uncle sd numefte Sarata,
avAnd un feredeu jidovesc, fkut de dAnsul dupa invoiala ce are ,cla mai inainte cu
slanta maastire Treisfetitele g4 tot to guprioclere agelot log, oncli ieste feredeul §i ni§te

www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE 154

odai pentru a gazdui drumetii jidovi sä aibA v )e a face o casa de inchinaclune lor si
denvatat copiii, fiindule cu dipärtare despre amcindol havrelc jidove0i ce bit afla in tot
ora§ Ecii. Drept aceia dupa a sa cerire cercetand §1 domnia mea §i incredintandune
cä cu adivaratd cer re jaluitoriului Nihman PrelA nu esti de vreo stricaciune ora§ului,
ce mai vartos spre odihnd §1 multumin a tuturbr jidovilor atat a celor drumli cat §i
ace'or lAcuitori aice in ora§ obi§ ;uiti f ind des fac inchinAciune lor prin casA, asupra
cArie casä de inchinAciune intarim si do nnia nra prin hriso rut acesta numitului Nah-
man Prela, ca sAi fie nesmintit si nestrAmutat in veci nici odinioarA nesuparat de caIrA
nimine.- Poroncim dar domniea mea t pistatului cAmdrii i altor boeri drmatori §1 zapcil
_sa' f ti urmatori intocma duo hotA ari hrisovului acestuia a domnil meli, sa nu fie su-
parati au opriti de a§ face inchinAciune duclA obiceiul legii lor. Scrisusau hrisovul a-
cesta la scaonil domniz mete in ora§ E§ii intru ce dintal domnie .a noastrA la Mol-
davie in anul al triile.
Ica loan Sturza Voevod.
1824 Avgust 24.

Lll. 1825 Avgust 7 /afi. Ion Sturza Voda in!AreVe lul losif Nahman dreptul de scoalA ildo-
vasca la feredeul Santa.
Cu m:la lui Dumnezau Noi loan Sandul Sturza Voevod domn tlrAi Moldaviei.
Se face §tire prin acest hrisov a domnLi me'i cui si cade a §ti CA dupA jaloba
ci n'au dat losif Nahman j dov §l dupa intAritura ci niau aratat de la savar§ltul intru
pomenire procatohul n )stru domn Scarlat Calimah Vvod. au fAcut arA,tare, cA aice in
ora§ul E§ii la snahalaoa din dosul ulifii teirgului de gins, uncle sit numefte Sal ata, a-
valid un feredeu I dovesc facut th dansul, cd tot in cuprindere ace14 loc, unde esti
fo-edeul si niste oddi de a gazdui drumetii jidovi, se a bA voi de a§ faci §i dascal a
§) a§ faci §i ob c,nuita lor inchjnAciuni, fiinduli cu depArtari despre amandoi havrile
j'clovesti ci sa aflA in tot orasul Eii. Drept aceia dupa a sa cerlre cercetand §1 dom-
ni e me, §i incredintandune ca cu adevarat cerire jaluitorului losif Nahman nu esti de
vro siricaciune ora§ului, ce mai %/nos spre odihnA §i multumire tuturor jidovilor atat
a celor drumeti cat §1 a:elor lAcuitori a'ce in ora§, intarim §i domnia me deci hrisovul
acesta numitului losif Nahman asupra acestii dAscAlii de InchinAciune, ca sal fie nez-
m;ntit §i nestramutat in veci niciDdinioara nesupArat de cAtrA nimine. Poroncitam dar
domnie me epistatului cAmArii, I altor boeri drtgatori §i zapcii ca sa fiti urmatori in-
tocma dupA IhotArAre hrisovului acestui a domnii meli §i nici odatA de cAtra mahalagii
sou de c6tra altii se nu fie supArati sau opriti de as faci inchinacluni dupa obiceiul
legii bor. Szrisusau hrisovul acesta la scaonul domniei meli in ora§ E§ii intru ce dintAi
d Annie a noastrd la Moldavie, in anul al patrule.
ha loan Sturza Voevod 1825 Avgust 7
Asian vtori logofAt procit
I. pecete mare in tus ros
kaali C4110 CTS1134 R. IL Aromu ,sau trecut in condica de hrisoave
iipiii OWRili Teodor Ga§par condicara
utroque clarescere pulchrum 1822
Leu, bou
Obs. Doc. de la XLVLIII ne-au fost comunicate de M. Burghelea.

www.dacoromanica.ro
160 DOCUMENTE

Lljl. 7215 (1707), Julie 1. Preotil Sav ln sl Vas Ilie, de la Sf. Gheorghe Lozonschl, din las!, dA-
rulesc lui Vas! lie de vlst. un loc al bisericil, pentru ca acesta sA ajute la acoperernAntul bisericii.
7215 lull 1 1) Adeci noi preocii de la sinta besAricA sveti Gheorghie, Savin si
Vasilie fa'.7em stire cu atiastA adevAratA scrisoare a noastrA la nfana dumsali lui Vasi-
lie de vist(e)rie ginerile dumsali lui Efrim ce 1.1 lost... pentru un loc de cas(A) ce au
avut IsAileasa MCI lane og ada dumsali MArinutli Pivitoael, care acel loc lau giuruit
IsAileasa bisaricii mui sfnlul Gheorghie 2) §1 dupA moartea ei timpindusA de au stAtut
acest loc pustiiu multi v rkme si impresurAidul unli de o parte altii de alta §i mai rA-
mAind o parte de loc si fiind in coastili ogrAzii d imsali- glupanesii MAricutai §1 socotind
noi cA nare besdrica nici un hlos de acet putin loc §i fiind si besArca slabl la acoperemAnt
am fAcut voroavA cti dum'or ca s(A) agiutoreasca la acoperemantul besAricii §1 am tocmit
sA dea 3000 qindilei nuInuntli §1 cue pe acea sindilA si sd fie de la noi blagoslovit sA
facA ori ce ar vrea cu acest put'n 10 ca sAl fie dumsali pornanA pentrucA au socotit
de au dat agiutoriu la acope -emantul sfintei be3Arici cas(A) nu se strice pomana clitori-
lor ce au intarit mai inaint far de sar scula c:neva sA fac5 vro gAlceava pentru a-
cest loc sA fie lAsat si afurist de dmnul dumnezAu §i de noi blestemat in. veci, ninM.
Pentru credinta am iscAlit §1 pentru credinta am iscalit (sic) popa Sa /in de la
sfti Gheorghie ; popa Vasilie tij sfiti Gheorghie; 1707.

LIV. 7222 (1712), Sept. 15 Ghedeon, Mitropolitul Moldovli, dAruiete lui Dumitrachi, cAmAra-
sul de lzvoade, un loc de casA, in la41, pe ulita Feredeilor, care loc a f ost a sfintel Mitropolil.
7221. SIpt. 15 Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Suceavsk i facem §tire cu gastA
carte a noastrA pentru un loc de cas(A) ce hste aice in tiirg in Iaq, pe uiia Ferede-
ilor, care iast2 a sfintei Mitropolii, ce iaste alAturea cu gardul a Pivipaer qi pe lcingd
rtipa cea maw Wand in gardul ogrAz i lui Abaza vornicul, in lung; care acest lOc fiind
mai inainte si mai mare §1 mAncandul rapa §1 nefAcAnd nici un folos sfintei Mi ropolii
am socot't cu a noastrA build vrkre si lam dat acest loc danie dumsale lui Dumitrachi
cAmara§ul de izvoade cas(A) aibA al stApAni si a§ face cas(ã) pe dansul §i sAi fie mo-
§ie in veci si lui §i fe6orilor,sgi, a§ijclerk §i in urma n3astrA pre carile lar rnilui dm-
nezdu cu cinul arhieriei §1 mittopolit poftim frat-kste ca sA nu strice aastä danie a
noastrà care scriem mai sus, cAci dlui cAmArasul neau arMat cateceva§ slujbe, far dine
sar ispiti skstrice _sA fie b'es.emat §1 neertat th domnul dumnezAul §1 de maica pre-
cista si tie smereniia noasTA. si pentru credinta am iscAlit §1 sau pus §i pecetk sfintd
mitropolii ca sA sA §tie.
Ghedeon Mitropolit al Moldovlahiei. Pisal Axinte uricar.

LV. 7225 (1715), Fevr. 20. Preotul Gavrili §i sotul au Sa1ta, vinde, drept 9 lel, lui Alexandru
sotului au Despii, o casA cu loc, alAturea cu gardul Plvitoael, in la0.
7225. Fevr. 20. Adea, cu preotul Gavriil §1 cu solul meu Safta scriu si mArturi-
sAsc cu acest adevArat zapis al meu, cum de nimint silit nici asuprit, ci de a noastrA
build voe am vAndut o cas(A) cu loc cu toT, care iaste alAturk cu gardul Piviçoaei
despre rapA pan in gardul lui AbAza vornicul, in lung, care acel loc §1 cu cas(6) imi
iaste mi danie de Dumitrasco cAm6ra§ul §i am vAnduto dumsali lui Alexandru si sotu-

1). Documentele ce urmeazA sAnt din o CondicA in cari sant trecuti scrisorili mo-
§ii MAdrAjAcilor i a jumAtati de sat de Codre§ti de la tint. CarligAturii, 1818 -fevr. 10 11.
Aici sant copiate, in acelas an, si unele acte ale caselor din Iasi, ale bisericif TAI-
pAlArilor, ce stApanea satele de mai sus.
2). Si. Glieorghe Lozonschi.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 161

lui dumisale .Despi i cuconilor dumsali drept 9 lei §i fAcandune plata deplin cu bani
gata, lam facut acest zapis ca sA fie dumsali mo§ie in veci neclatit §i iam dat §i za-
pisul cel vechia si la tocmala noastrd sau tamplat multi oameni bun! §1 mahalagii, care
sant iscAliti mai gos i eu Inca pentru credinta mam iscAlit.
Ghedeon, mitropolit ; Preotul Gavriil din la§ ; Dimitra§cu biv cAmara§ ; Toader
prot. mam tamplat ; Mihalachi sin Efrim mam tamplat ; Toader sluga lui Pahomie ; A-
nasie Chirieta -(sic) §i eu Vasili Drama din la§ am scris zapisul.

LVI. 7225 (1715) lulie 22 *) Dumitra§cu cAmArao dAruleste preotului GavrIll un loc de cask alA-
turea cu gardul Pivitoaei, despre rapA.
7225. luli 22. Adeca eu Dumisa§cu samAra§ scriu §i marturisdsc cu acest zapis
al meu, precum eu de niment stilt nici asuprit, ci de nrk buna vOe am daruit a mt
dreaptA ocina §i mo§ie un loc de cas(a) cu tot locul impregiur cu toatA partea mu ce
iaste alAturea cu gardul Pivifoant despre rdpci pana in gardul lui Abaza vornicul in
lungu, care acest loc imi iaste §i mie danie de la sfintiia sa Chir Ghedeoan arhiepiscop
§i mitropoli ul Sucevii §1 a toata Moldav:e. Eu acest loc lam dat preotului Gavriil pen-,
tru sufletul rAposatilor pArinti i frati pentru cd ci preotul au slujit slujbA dmnezaiasca
pentru aculi suflete raposati §i pentru a noastra ertare de pAcate. Deci sA fie preotulul
dreapta ocinA §i mosie in veci molitvel sale si preotesai si cuconilor §1 nepotilor §1 al-
tor neamuri. lar n"me dintranrk samintie sa naiba a intoarce a m-k danie §i acest loc
lam dat cu o cas(A), iar o cA§cioard mai mica ce iaste in ograda aceia cas(A) iaste a
unii femei sdrace,, din cat a putea sA trdiascA bine, and a vrk preotul sA scoata pe
fem-ke de pe locul lui, sä ODA ai plati cas(a), caci cas(a) au fost a el, numai locul
iaste a preotului. Si la aceastA tocmala a noastrA au fost hid multi oameni buni din
mahaoa, (sic) care mai kos tot sau iscAlit §i iam dat §i zapisul cel de danie de la pA-
rintele mitropontul ca sa §tie.
Dumitra§co biv gAmAra§ iscal. Erei Gheorghie Toader, Anisiia Chirieas(a), Ion Vrac
(?) post, am scris.

LVII. 7234 (174'5). Numb. 12. Alecsandru Chita si femela lui, Safta, dArulesc filnului lor,
Toader, un loc de casA la !Alta mare, in 14.
7234 Noem. 12. Adecd au Alexandru ChiA, ginerile Pivifoaei §1 cu femiGa mt
Safta facutam acest adevArat zapis al nostru la mana hinului nostru lui Toader, precum
de nime silit, ci de a noastrA bung. voe iam dat danie un loc de- cas(a) la ulqa mare
unde au (ost casa tatitlui nostru, ldngt! easitle logrt. Boului §i iam dat cas (a) de pomana
finului Toader §i copiilor lui §i nepotilor lui §i stranepotilor lui in veci. lar cine sar scula
?supra finului din sAmintiia-noastra pe urma noastrA sA fie neertat de noi §i de milos-
tivul Dmnezdu §i de a noastra toata sAmintie §i de 318 sfinti de la NicheAt care a
trece piste scrisoarm noastrd §i la acest adevarat zapis al nostru sau prilejit multi oameni
bunt megie§i §i mai de laturi care mai gOS niAlll §i iscAlit, care nam iscAlit nAm pus
d-kgitul pentru mai mare creJinta.

*) Data de lunA trebuie sa fie gre§ita, cAci §crisoarea aceasta este anterioara celei
de la numArul precedent.
21
www.dacoromanica.ro
162 DOCUMENTS

;NM. 7236 (1728), April 25. Alecsandru. Ispravnicul lui fordache Cantacuzlno, vinde drept
140 lel bAtuti, Jul Gheorghe Pot log de vlst o cas4 cii locul el, pe ulita Feredellor.
7236, Apr. 25. AdecA eu Alecsandru ispravnicul dumsali lordache Cantacuzino
vel spat. scriu ci mArturisAsc cu acest adevArat zapis al meu precum am vAndut a rirk .
dreapta ocini i mocie, o cas (A) cu loc cu tot ci cu pivnitd de piiatrA ci cu toate cu
cAte sl vAd Mute de mine prinpregiurul casai, am vAnduto dumsali lui Gheorghie
Pot log de visterie drept 140 lei bAtuti, care cas(A) o Am facuto eu din temelie precum
sa :Ade I acest loc"de cas (A) au fost a Mitropoliei ci Ghedeoan mitropolit lau fost
dAruit lui Dumitracco cAmAracul de izvoade, iar Dumitrasco lau dat popii lui Gavriii
si popa Gavril mi lau vAndut mie, care cas (A) iaste pe ulifa Feredeilor, din sus de
castile dumsali yel logft. qi pcind in locul Pivi(oa §i mai iaste o cAccioard pe-acest
loc a unii babe a TelegArita, d.k vrk sA o las'(A) sd cadA, decA vr*, cum A fi voin,
locul taste vAndut de mine tot, fiind datoriu dumsali giupAnului din vilaritul Putnii co
sumA de bani i neavAnd de unde sAi dau am vAndut cas (a) ci mtu dat tot banii
deplin in mAinile mele. Deci i dumsali Inca sAi fie ocinA i m )cie in veci, durnsali §i
glupAnesAi f cuconilor dumlorsali ci pe zapisul meu sA fie volnic ac face ci ispisoc
domnesc ci cine sau tAmplat la tocmala noastrA boeri mari i mai mici ci megiec sau
si IscAlit i eu Inca pentru mai mare credit* mam iscalit.
Gavril Mitropolit Sucevii. Ananiia episcop Romanului. Alexandru is. iscal. lordachi
Canta blv spat.

L1X. 7236 (1728) Mal I. Alecsandru, Ispravnicul lui lordache Cantacnzino, la mAna lui
Gheorghie de visterle, in priclna basulul banllor, luati de acesta din urmA,?..pentru cumplirarea unei
cash de la Alecsandru.
7236, Mal 1. Eu Alecsandru ispravnicui dumisali fordaChe Cantacuzino facem ctire
cu'aciastA [cartel a mt la mAna dumsali lui Gheorghie de vist (e) rie pentru.casa m.k
de aict din lac, care cas (A) agiungAndurnA pe mine nevoe, cA TAmAind datoriu la vis-
terie co sumA de bani ci de altA neavAnd eu de ce md apuca, de mare nevoe meam
yAndut casAle mtle pentru 80-lei noi dumsali i nepriimindul megie3 dum ui vel logi.
fiind dumlui mai aproapi, pentru nevom nrk, dusumam la dumlui vei logf. dumlui sAmi
dt banii i sA lipsascA Gheorghie, iar dum. vel logf. au zis cl mrk da 30 lei, mai mult
na da, iar de dau altii mai mult acelora sd o vAnz, .mam rugat de vrkme ce numi da
pretul sA s(A) iscAleascA In zapis, dumlui nau vrut nici sA iscAIeas.A, Gheorghie nu
vrk iar sA cumpere , zicAnd cA bani ai sal nare ci va sA ei bani cu dobAndA ci poate
mAini poimAni sAi dl banii inapoi ci sal scoatA din cas (A), far d; voi face .un zapis la
mAna intracest feliu, cA del -va lepada durnlui banii inapoi, mai pe urmA sA port eu
bap/ banilor pe cat vor zabovi banii. Deci eu aca mam cAutat ai face zapis, eu sAi dau
baful banilor precAt sar intArziia aciastA vrkme. dar iar gAndesc ca voi av-k l eu
dreptate de la domi (sic), cA dumlui pretul nu m-ku dat i ea ma plAtesc cAt imi va da
dumlui I pentru credinta mam iscAlit. Alecsan Iru iscal.

LX. 7236 (1728), Julie 25. Socoteala de hull ca au cheltuit hatm. Ion la casele ce an
cnmphrat dela chlugAril de Neamt.
7236, lull 25. Socoteala de toatA cheltuiala ce au cheltuit dum. hatmanul Iaan 1) la
casAle ce au fost cumpArat dumlui dela cAlugAril ot Neamtu i dupA rlorunca MAriei
Sale lul VodA au tutors banil Alexandrachii (sic) ginerile Piviçoaei dumsali hatmanulul

1). Este cronicarul Ion Neculce.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 163

loan cum scrie mai t os §i neau rAnduit pe noi vornici de poartA §i precum am soco-
tit am insamnat mai gos.
lei par.
30 : cumpArAtura iau dat bani Alexandrachiel hatm. Ion.
3: 4:
1 : 6: la tiganil ce au ranit casAle in doo zill fiind pline de gunoi nau
dat bani (sic).
2: doua carA fan de au acoperit casAli; un car pri§tini.
1 : 8 : 200 pari ate un ban par W.
1 : 10 : 5 carA nuIe, ate 39 bani carul.
1 : 6 : la as(A) liuzi ce au indrAdit (sic) gardul.
1: 6 : au cumparat scAnduri la di;an(sic) §i la u§i unui me§ter ce au
fAcut o portita §i la divan §1 la e§itoare.
8: o groapd de e§itoare ce au sapat doi ru§i.
10 : pe 40 bArne §1 pe ni§te scAnduri stejar ce au podit e§itoarea.
1 : . amnare §i §as(a) stAlpi la e§itoare.
Face toalA cheltuiala precum am socotit noi ca sa intoarca Alexandrachiei dumsall
hatmanului ktn, fAra cei 30 lei, ce au dat pe cas(a). Deci dumlui Alexandrache au
cAzut la rugAminte la dumlui hatmanul Ion de nau mai rAdicat, ertat de 30 'lei, 10 par.
lar 12 lei sa aibA ai da mAini dinv neata Wà nici o pricinA §1 and sau tocmit adastA
tocmala san tAmplat Andrei Luea sulger §1 Mihaiu Tirul "§i Toader Tatarul megie§i §i la
nimica nau pus pricina. lar de nar da dumisali banii cum sau apucat, sã naiba dumlui
ai erta nici un ban, ci sAi dt deplin §i sau apucat pum Ca casAle altora nu It da, nici
altora nu I* cumpArA (sic), farã cat mi hi rascumpAra sA §az(A).
Am pus §i peceit.
Ajasta cheltuialA ce scrie intracest izvod, cumparAnd Gheorghie casAli de la A-
exandrache sau a§Azat §i cu mine de meau dat 12 lei cheltueala, care altii ce mai tree
am ertat §i pentru credintA am isca. it.

LXI. 7247' (1729) Mal 1. Ion liatmanul pentru ni§te can din 1a51, cumpArate de la egurnenul
de Neamt i pentru care i s'au Mors banii de Alexandrache comisul.
7237. Mai 1. Pentru ni§te case ce am fost cumparat de la egumenul de Neamt
aicea in la§ §1 pe urma meau intors banii Alecsandrache comis, netAmplAndus (A) zapisui
cel de vAnzare lAnga mine, mam apucat dupa ce oi mtrge acasA sAl cei §1 sAl dau la
mAna lui Ghiorghit (A) Potiog ot vist., cAci leau cumpArat dela Alecsandrache, iar zapisul
cel vechi i lam dat. §i pentru credinta am iscAlit. Ion hatman iscal.

LXII. 7237 (1729), iunie 21. Alecsandru blv colitis la mina lui GheorghltA Potlog ot vied.
pentru 33 lei cu care primul sl-a rAscuinpArat casele din lag, de la ham Ion Necuice. NeclAnd bani
la zi, Gheorghita sa-I scoatA din casa.
7237, luni 21. Adecd eu Alexandru biv comis fAcutain zapisul meu la mAna dumsal
lui Ghiorghit (a) Potlog ot vist. precutu sA s (a)
§tie ca dumlui meau fAcut bine cu 33
lei noi, care bani am dat dumsale lui Ion Hatmanului de m-km rAscumpArat casAle de
aict din ia§i, care cas(A) 11u fost vAndut calugAril de la mAnAstirea Neamtuiu.. Dec;
eu mam apucat ca sat dau banii dumsali pAnA in trei luni, iar ne (land banii la zi ca
sai di §i dumlui atunct de unde ian luat, iarA§ am facut a§Azarea cu dumlui ca sA§ A
caAAle acestt ce I'km rascumparat, fund dumlui razA§ mai aproape Mug mine. Jar
de nq da banii la zi §i a§ pune pricing §i penlru cast, sA fit ygillic clumlui a MA

www.dacoromanica.ro
164 DOCUMENTE

scoate din cas (A) si la orice giudecatg a§ mtrge sg fiu de rg rusine si la aeiastA toc-
mal a noastrA sau timplat si alti boeri, care mai gos sau iscA'it si pentru credinta am
iscAlit si pentru acest bine ce mitt fficut dumlui de mrku aflat bani la nevom m*, andui
banii la zi, asa math adeverit ca sAF dau si o bucatA de loc din gardul dumsali la han,
din locul casAl m1Ie si pentru credinta am iscAlit.
Alecsandru co(mis).

LX111. 7237 (1729) Sept. 13. Bann ce I-a dat Gheorghe Pot log lui Alexandru blv comis.
7237. Sgpt. 13. Banii ce meau dat Gheorghie pe cas(5), sä sa Vie
Lei: 15 meau dat tntgi, Sgpt. 13.
4 : &pa cestor 15 lei, insA 8 lei iam luat de la un turc cu bas.
11 au dat la Hermeziu rAmA§ita vAdrAritului ce au fost el rAnduit ot Vranck.
40 au dat n mAna m*,
0 care sA fac peste tot saptezgci lei.

LX1V. 7237 (1728) Qct 5. Soborul de la MAn. Neamtultd vinde hatm. Ion Neculce, drept 30
lei bard vechl, 0 casA cu foe cu tot, In la§1, la ulna Feredeilor.
7237, Oct. 5. 1) Teofil igumenul §i cu tot soborul de la sfnta mgngstirk Neamtul
facem §tire cu acest adevgrat zapis al nostru ca sg sA stie, precum am vAndut dumsall
hattnanului Ion o casfi cu loc cu sot, aic* in Ias, intre casa preotesAi popii lui Toader
ce au fost protopop si intre casa dumsali lui Ghiorghita Potlog ot vist.- /a ulita Fere-
deilor, care cas(A) au rgmas de la pArintile Pahomie episcopul, iar pArintelui iau fost
cumpArAturA de la Safta lui Efrim vetul, fem-kA lui Vasilie ce au fost diiac de vis-
t(e)rie, iar lor leau fost cumpArAturA de la preutii de sfeti Oheorghie, anume preotul
Savin I Vasilie, iar lor leau fost danie de la IsAileasg. Actste casA i learn vAndut du-
misali drept treizAci lei bani vechi si neau fAcut dumlui plata deplin. Deci ca sgi fie
dumsale dreapta ocinA si mosie in veci. i aciastA vanzare sau fAcut cu §tirea sfintiei
sale pArintelui Mitropolitul §1 sau tAmplat la vAnzare si allii calif, mai gios sau iscalit.
noi incg pentru credinta am pus pecttt mAnAstirii V am iscAlit.

LXV. 7238 (1730) Mai 12 Alecsandrachi blv comfs, cu sotul sAu Sans( vAnd lui pheorghitA
Potlog ot vlst. drept 45 lel vechl, n4te case, pe nIlta Feredellor.
7238, Mai 12. AdecA eu Alecsandrachi biv comis inpreung cu sotul meu Safta,
fata Pivifoaei lAcutam acest adevArat zapis al nostru la mAna dumsali lui Gheorghild
Potlog ot vist. precum sA sA Vie pentru niste case ce sAnt pe uli(a Feredeilor, alAturt
cu casAle dumsali, care cas(A) fiind mai denainte vrkme a sotului meu Saftii fAcute de
bArbatul ei ce au avut inainte, de Vasilie Petreanul i murind Vasilie Pietrlanul leau
fost vAndut sotul meu Safta lui Pahomie, fiind Pahomie de postrig de la mAnAstirk
Neamtului, au rAmas casAle la cAlugArii din Neamt i scotindule calugArli la vanzare
leau fost cumpgrat dm. lon halm. dela calugAri drept 30 lei vechi. Deci incapAnd cu
ca s(A) rAscumpAr actste cas(A) fiind a sotului meu mai Inainte si neavAnd bani cas(A)
intorc dumsalj hatmanului Ion mam rugat dumsali lui Potlog ot vist. de meau luat bani
cu dobAndA si meau dat acei 30 lei, de am intors hatmanului Ion si am luat eu casdle
si pentru bani am lost pus casAle zglog cu zapis pAr in trei luni la mAna lui Potlog
ca sAi dau banii la zi. Iar nedAnd banii sA rAmAie casgle a dumsali i aducAnd hat-

1) Data gre§itA. Cp. doc, de mai sus, de la No, LX,

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE- 165

manul Ion §i vornici de poarta de au pretaluit ce au fost cheltuit cu ingrAditul casAlor


si ctialtele ce au fast fAcut dumlui pe lAnga cas(a), au fAcut 12 lei §1 iarAsi au dat
dumlui Pot log si acei 12 lei dumsali hatmanului loan, care sau facut peste tot 45 lei,
precum arata si izvodul ce iaste cu pecttt vornicilor de poartA si trecAnd peste zi un
an si neavAnd eu de unde da banii dumsali, mam socotit inpreunA cu sot ul meu ca
fru! dumlui Pot log rAzA§ cu ac-kle cas(A) pe de la vale alAturea, cu incAp* altii sa le
cumpere (sic) si apoi rascumpArAndule el si cu bani dumsali learn vAndut dumsali drept
acei bani ce scriu mat sus 45 lei vechi. Deci de acum inainte ca sdi fie dumsali 1u1
Pot log ot vist. §i g7upAnesAi dumsali si cuconilor dreaptA ocina §i mosie in veci si iam
dat dumsali si zapisile dile vechi ce am avut pe cas(a) si pe zapisul meu sa poatA
dumlui sA§ MO §i dres gospod de intaritura §1 acest zapis lam fAcut denaintea a ma-.
halagii de prin pregiur si a altor boeri de curte carii sau tAmplat de au iscalit mai gios
Si pentru credinta am iscalit. SA s(1) Vie.
Alecsandru comis. SAfta fata Pivitoaei. "Gheorghe Pot. ot vist. Popa Vasilachi ot
Sveti Gheorghi iscal. Toader spat. martur.

LXVI. 7244 (1735) Sept. 2. Toader Tfitarul 51 femela tut Safta %Ind, drept 15 lel, Jul Costan-
tin Hrisoverghl post., o casä pe ullta Feredeilor.
7244, Sept. 2. Adeca eu Toader TAtarul impreunA cu femta mt Safta scriem §1
marturisim cu acest adevArat si de credintA zapis al nostru la mAna dumsa'i lui Cos-
tantin Hrisoverghi postellniic precum sa s(a) Vie cA de niment silit, nici asuprit, ci de
bunA voia noastrA iam vAndut dumisali a noastra dreaptA mosie, o cas(A) gata §i cu toate
ate sant in cas(A), pat, lavita, mas(a) si cu tot locul cat tine a casAi, cark cas(A) iaste
pe ulip Feredeilor intre casa ce au fost a lui Vasilie Pietreanul si intre cas(a) nAnasii
Mile Saftii fata lui Efrim Ptvet. care cas(A) am facuto eu cu a mt cheltuialä, iarl lo-
cul mi lau dat dan'e nAnainrk Salta, fata Pivitoaei cu zapis si acum agiungAndumA nevoia
rAmaind la multa lipsa cu VOA nos'ra iam vAndut dumsale casa §i cu tot locul cum sau
scris mai sus pe bani gata 15 lei si nt au facut plata deplin tot banii ce scriu ma
sus in mAinile noastre ca sai fie de la noi dumsale dreaptA mosie cu tot locwi in veci
Si la aciasta tcicmalA sau tAmplast multi oameni buni si mahalagii, carii mai gios sor
pune iscAlitura si dtgitili si noi pentru credinta am pus dtgitili. Si eu Dumitra§cu Mu-
tu (?) diiac de camara am scris zapisul cu VOA lor sa s,A) Vie. Toader Tatar. Safta,
Safta lul Efrim Ptyit mart(ur).

LXVII. 7244 (1735), Sept. 2. Toader Tatarul, cu femeia Int Safta, vinde, drept 15 lel, lul
Glieorghild Potlog de vist. o casA la ulita Feredeilor,
7244, SApt. 2. 1). AdecA un Toader Tatarul impreunA cu femtia mt Safta fAcutam
acest aievArat zapis al nostru la mAna dumsali lui GheorghitA Potlog de vist. precum
*sA sA tie a niment silit nici asuprit, ci de a noastra buna voe iam vAndut dnmsali a
-noastra dreaptA ocinA si mosie, o cas (a) gata si cu toate cAte sAnt in cas(a), pat,
avitA, mas (A) si cu tot locul cAt tine acasAi, care cas (a) iaste pe ulifa Feredeilor intre
cas (a) ce au fost a lui Vasilie Pietreanul si intre casa nAnasii mtle Saftii, fata lui Efrim
Ptvit, cark Cm (A) am facuto eu cu a mt cheltuiala, iara locul ml lau dat danie nAna-
§inrk Safta fata Plvetoaei cu zapis si acum ajungandumA nevoia, rAmAind la multA
lipsA cu voia noastrA iam vAndut dumsali casa ,1 cu locul, cum sau scris mai sus, pe
bani gata 15 lei §i neau facut plata deplin tot ibanii in mainile noastie mai fie de la
1. Cp. insa docurnentul precedent.

www.dacoromanica.ro
166 DOCUMENTE

noi dumsali dreaptA mO§b?. cu tot lot locul in veci. Si la adasta tocmalA §i vanzarea sau
tamplat multi boeri §i oameni buni, maha'agii, carii ma kos §au pus §i iscAliturle §i
dtgitile. i noi Inca pen ru mai mare credintA neam pus dtgitre.
Toader TAtar. &Ina fenrkat lu" Toader Tatar. SIN fa a lui Efrim Ptv.if mart(ur).
Toma zAt lui Alexandra mart(ur).

LXVIII. 7255 (1747) Mai 30. Scrlsoarea tut Vasile CapItan(?) calrä Gheorghe Potlog, pen`ru
nIste case din Iasi.
7255, Mai 30. Datam scrisoark nit la mana logf. Gheorghie.. Potlog precum
sA se §tie cA meau dat dumlui casale dumsali ce ari aict ii Iai i eu sAi fac ograda sa
fie inpletit cate d)o nuAt'e, o poartA i sci pun i rtlgoz peste coperemeintal ce are
casa. ft; am iscdlit. Vasile Capt (.2),
MIMIMMININIMININE

LX1X. 7261 (1753) AprIl 15. Vera lul Gheorghlta Potiog lucredinteazil c6 vând, drept 109 tel
nol, lui loan Gheuca spat. un loc de cask in Iasi, din deal de biserlca st. Gheorghe (Lozonschl),
care loc e al copliului tut Gheorghita Potlog.
7261. Apr. 15. Incredintim cu ajeasta scrisoare a noastra, precum sA s (A) §tie cA
tamplandus (A) de au rAposat varul nostru Gheorghit (a) Potlog ce U fost diiac de
visterie §1 pe urmA raposind (sic) §i giupaneasa dumsali. curnnata noatrd Marie,
flica raposatului Stefan Catargiul, ce au fost vel clucer, leau rAmas un copir mic.
DacA noi am luat pe copil si toate a'e copiului, ca s(A) fie supt purtarea grijii noastre,
ramaind §i un Ioc de cas () aict in tdrg in It4 din deal de Sveti Gkeorghie, lcingd
rapa rk mare §1 din deal de cas(a) raposatului logf. Miclescu, alAturk cu casAle
vAtavului Sandului §i cu casali preutului Lupa§zo ce ai fost preot despre bestir-Ica ot
g(os)p(o)jda 9 §i OM in rapa ct mare cu hotarul tarile II adevereazA zapisAle ctle
veachl de cumpAraturA, care loc are pivnicioarA de piatrA. Deci noi vazand cA
stA local fArA nici 0. agonislA §1 pivnidoara InzepusA a sA rasipi §i curg.2 pagaba
copiIulu neam socotit noi inpreunA §i- cu dumlui post. Apostul Catargiul, unchiul
copiluhii de pe maicA §i am vaniut acel loc dumsali .fratelui nostru loin Gheuca spt.
drcpt 100 lel noi §1 dandune dumlui toti banii deplin, iam dat toa'a zapisili ctle vechi
in maim dumsa'i, care zapise sant pe acel lo CumparAtura raposatului varului n3stru,
Gheorghit (A) Potlog §i iam dat §1 aeasta scrisoare a noastra intru cark au iscAlit boeri
§i oamani buni carii sa intamplat la aceastd de bunA 110.% noastrA tocmala. Deci sa fie
dumsali mo§ia §i cumpAraturA in veci neclAtitA. Intru cart scrisoare, pentru credinta
neam iscalit i noi.
Alcxandru Cost... ot vist. loan Nacul ot vist. Apost (ol) Catar (giu) post. Vasile,.. pis

LXX. Fdrd. an (c. 1755), Cab ina, preuteasa preotului tupascu, cu till el vând drept 16 lei,
Lupulul Bals blv vet ban, un loc de casã, alaturea cu tintlranui bisericei lui S:antul Gheorgie.
[Fara kat]. Adeca eu Catrina preoteasa preotu'ui Lupa§cu ce au fost preot domnesc
dinpreuna cu fief mei, Manolache §i Gheorghie scriem i mArturisim cu acest adevArat zAu
pis al nostru la cinstita maim dumsali Lupul Bal§ biv vel ban precum sa sa §tie cA de
nime silit nici asuprit, ci de a noastra bunA voe am vandut dumsa'i lccul casAi noastre
celi vechi cern baste de la sotul meu preotul Lupnco i cu 4oëul grAdinii ce iaste din
sus de cas(A) pana in locul casalor medelnie. Malachi Cherul care loc iaste aliture
1). Biserica dispre Doamna,

www.dacoromanica.ro
bOCUMENT8 167

cu casale clumsale, ce au cumpArat dela dumlui spat. IoniKA) .Gheuca sl mirge din lo-
cal casdlor durnsali Banului pia in (1ntirimulbestiricii lui Sfeti Gheorghie de la vali si
mirge alAturea pe lAngd chiotoarea casAi Szlipancdi pAnd in zAplazii ogrAei med6. Miha-
lachi Chescu, unde iaste i piiatrã hotar i alAturea cu zAplazii medj. Che;cu ;Ana in
zAp'azii ogrAzii Sandului vatavului, ce ia3te din sus si de acolea alAturea cu ograda San-
dul