Partea a III-a

Pronaţia şi supinaţia piciorului

Fig.3.1 Pronaţia şi supinaţia piciorului; mişcări teoretice

1
 Rezultate Partea a III-a

3.1 1 Unghiurile de eversiune/inversiune ale post piciorului

Inversie Eversie

3.1.2 Observatii :

1. Entorsele de glezna apar atunci cand ligamentele care fac legatura intre oasele
piciorului si cele ale gambei sunt intinse sau rupte.
O leziune prin inversiune, cea mai frecventa cauza de entorsa de glezna, apare
atunci cand glezna este rotata in exterior si talpa piciorului este adusa in interior.
Rezulta astfel intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul gambei. Intr-o
entorsa de glezna inalta, un tip mai rar de entorsa de glezna, ligamentele superioare
si cele din exteriorul gambei sunt de asemenea rasucite, marind astfel severitatea
entorsei si timpul de vindecare. Leziunile ligamentelor variaza de la simple intinderi
sau rasuciri minore catre rasuciri severe de ligamente. Se va face o stadializare a

2
 leziunii de catre medicul specialist:
- gradul I reprezinta intinderea sau o mica ruptura a ligamentelor, prezentand o
usoara sensibilitate, edem (umflare a gleznei) si rigiditate. Este posibil mersul cu o
mica durere
- gradul II reprezinta o rupere mai mare de ligamente dar nu totala cu durere, edem
si echimoza (invinetire) moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista
durere in timpul mersului
- gradul III reprezinta ruperea completa a ligamentului afectat insotita de edem si
echimoza severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil intrucat glezna se
poate deplasa in exterior si exista o durere puternica, desi durerea initiala poate sa
scada imediat in intesitate.

http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/inversiune-glezna

2. Tratamentul initial al entorsei de glezna se face in felul urmator:

- protectie - se foloseste o banda foarte stransa de protectie, cum ar fi un ciorap
medical strans sau alte dispozitive de suport ale gleznei, alaturi de o fasa
compresiva, cum ar fi un bandaj elastic, in primele 24-48 de ore
- repaus - se folosesc carje pana cand mersul nu mai este dureros
- gheata - in primele 24-72 de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica pachete
de gheta timp de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore in timpul zilei
- AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) trebuie administrate comform sfatului
medicului, doar cand exista durere la ora fixa in primele zile. Exemple de AINS
sunt Ibuprofenul, Naproxenul, Ketoprofen
- compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea edemului si
trebuie purtata in primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu ofera protectie,
de aceea este nevoie de gips protectiv mai ales daca se doreste sustinerea greutatii in
piciorul lezat. Nu se aplica o fasa compresiva prea strans. Se va face slabirea
bandajului daca este prea strans. Semnele care apar atunci cand bandajul este prea
stramt sunt amorteala, furnicaturi, durere accentuata, racirea piciorului sau edem in
zona aflata sub bandaj
- ridicarea gleznei deasupra nivelului inimii timp de 2-3 ore pe zi daca este posibil
pentru reducerea edemului si echimozei.
Majoritatea entorselor de glezna se vindeca de la sine cu un tratament corespunzator
si exercitii de refacere.
De obicei se face tratament chirurgical pentru ligamentele rupte, daca acestea sau
doar unul dintre ele este rupt complet sau daca glezna ramane instabila si dupa
exercitiile de refacere. Este luat in considerare tratamentul chirurgical si pentru
fractura oaselor asociate. La domiciliu unii experti recomanda bai alternante rece-
cald pentru a se diminua edemul si inflamatia. Pentru a se efectua aceste bai
alternante se introduce glezna intr-un recipient cu apa inghetata (rece cat poate fi
tolerata) timp de 30 secunde. Apoi se introduce glezna intr-un alt recipient umplut
calda cat de mult poate fi tolerata la 40 grade C, timp de 30 de secunde. Acestea se
efectueaza succesiv timp de 5 minute, astfel incat prima si ultima submersie sa fie in
apa rece. In mod ideal aceste bai alternative se fac de 3 ori pe zi.
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-de-
glezna_1618#Tratament
3
 3. Intr-o leziune prin eversiune, glezna se roteste in interior si talpa piciorului spre
exterior, lezand ligamentele din partea interna a articulatiei.

http://www.lectiadeortopedie.ro/patologia-sportiva-la-nivelul-gleznei/entorsa-de-
glezna/

4. Preventia: Cea mai buna metoda de a evita entorsele de glezna este mentinerea
fortei si a tonusului muscular, precum si a flexibilitatii gleznei.

 Incalziti-va inainte de orice exercitii fizice si activitati care necesita efort fizic
 Aveti grija la suprafata pe care va deplasati, alergati sau lucrati
 Purtati incaltaminte adecvata si confortabila
 Fiti atenti la semnalele pe care vi le trimite propriul organism si diminuati
ritmul daca simtiti durere sau oboseala.
http://www.doctorortoped.ro/glezna-si-picior/afectiuni/glezna-si-picior/entorsa-
de-glezna.html

3.2 .1Unghiul de flexie/dorsiflexie al piciorului :

4
 Dorsiflexie Flexie plantara

Observatii :
1. .Fascia plantara este o banda de tesut fibros care isi are originea la nivelul
calcaiului si se intinde pana la cele 5 degete (baza oaselor metatarsiene), si
reprezinta una din structurile de rezistenta ale piciorului, care sustine arcul medial
longitudinal al plantei (talpa piciorului). Aceasta fascie este intinsa atunci cand arcul
piciorului se aplatizeaza, absorbind forta impactului in momentul in care calcaiul ia
contact cu solul. Fascia plantara nu este foarte flexibila si de aceea, in urma acestor
socuri repetate pot aparea mici rupturi la nivelul ei. Apare cu predilectie dupa varsta
de 40 de ani, mai frecvent la femei, fiind favorizata de modificari ale greutatii
corporale (obezitate, sarcina), de altfel boala se poate corela cu indicele de masa
corporala (IMC). Afecţiunea se manifesta la persoanele care prin natura profesiunii
stau mult timp in picioare si care fac nenumarate miscari de dorsiflexie (ridicarea
varfului piciorului) si flexie plantara (coborarea varfului piciorului.

http://dralinpopescu.ro/2010/fasciita-plantara.html

2. Tratamentul fasciitei plantare este unul complex si de durata, si include: tratament

igieno-dietetic, medicamentos, kinetoterapie, masaj si fizioterapie.

 Tratamentul igieno-dietetic consta in:

• Scaderea in greutate (unde este cazul)
• Purtarea unor talonete care sa inalte bolta piciorului
• Repaus segmentar in perioadele dureroase

5
 • Purtarea unei incaltaminte adecvate, cu talpa ortopedica si cu toc jos sau mediu (3-5 cm)
• Evitarea mersului cu picioarele goale pe suprafete dure si / sau denivelate
 Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS) timp de 2-5 saptamani, insa numai la recomandarea medicului. Infiltratia locala cu
o solutie cu corticoizi poate fi o alternativa atunci cand durerea nu raspunde la
administrarea de AINS uzuale.

 Kinetoterapia
Gimnastica medicala in cazul fasciitei plantare consta in exercitii de streatching ale gambei
si fasciei plantare (ex: din sezut, cu picioarele intinse, cu un prosop rulat infasurat in jurul
talpii, se trage de capetele prosopului tinand genunchiul drept. Mentineti pozitia 15-30 de
secunde.)

 Masajul
Masajul plantei este o metoda eficienta de a reduce tensiunea la nivelul fasciei. Crioterapia,
aplicarea de gheata, pe zona dureroasa 15-20 de minute, de 3-4 ori pe zi sau masajul plantei
cu gheata timp de 5-10 minute ajuta la ameliorarea durerii.

 Fizioterapia
Extracorporeal Shock Wave Therapy (unde de soc extracorporeale) este o metoda relativ
noua de tratament a fasciitei plantare si nu numai.
Se mai pot aplica local curenti diadinamici, ultrasunete si laser in punct dureros.
http://dralinpopescu.ro/2010/fasciita-plantara.html

3. Sindromul de impingement al gleznei, apare atunci cand tesuturile moi din jurul
gleznei sunt afectate. Impingement-ul se intampla mai ales in cazul in care glezna
este complet indoita in sus sau in jos, ceea ce duce la durere, fie in partea din fata,
fie in cea din spate a gleznei. Problemele din partea frontala a articulatiei, sunt de
obicei asociate cu entorse din trecut. Durerea in partea din spate a gleznei apare cel
mai frecvent la persoanele care fac balet si, de obicei, este cauzata de o iritatiei in
jurul proeminentei osoase posterioare a articulatiei.

http://www.lectiadeortopedie.ro/medicina-sportiva/patologia-sportiva-la-nivelul-
gleznei/sindromul-de-impingement-al-gleznei/

6
 4. Tratamentul chirurgical: Debridarea este cea mai frecventa interventie chirurgicala
pentru impingement anterior de glezna. Multi chirurgi prefera sa efectueze aceasta
procedura cu un artroscop. Dupa operatia de debridare, pacientii au de obicei
piciorul plasat intr-o orteza. Incarcarea pe picior este crescuta treptat, pe o perioada
de una sau doua saptamani. Pacientii avanseaza in general repede in reabilitare si
sunt capabili sa-si reia activitatea normala in termen de patru pana la sase
saptamani.

http://www.lectiadeortopedie.ro/medicina-sportiva/patologia-sportiva-la-nivelul-
gleznei/sindromul-de-impingement-al-gleznei/

3.3. 1. Unghiul de adductie/abductie al piciorului :

Se masoara in planul orizontal

Reperul in timpul mersului este unghiul axei piciorului
Adductia si Abductia maxima=Val max masurată +/- Val.ungh.axei piciorului
Add max = 26,72 - 3 = 23,72 Abd max= 28,20 + 3 = 31,2

3.3 Unghiul de adductie/abductie al piciorului :

Abductie Adductie

7
Observatii:
1. Piciorul stramb congenital sau varus equin este o deformatie a piciorului si gleznei
prezenta la nastere (congenital) si care presupune ca acesta este rasucit spre interior,
iar varful piciorului orientat in jos. In cazul in care sunt afectate ambele picioare,
talpile sunt pozitionate fata in fata, situatie intalnita in aproape jumatate din cazurile
de picior varus equin. Afecteaza anual 150.000-200.000 de copii (400-450 in
Romania), dintre care 80% sunt copii din tari sarace sau in curs de dezvoltare, fiind
mai intalnita in cazul baieteilor. Piciorul varus equin congenital este prezent in
proportie de 30-50% la ambele picioruse.
http://www.romedic.ro/malformatiile-congenitale-ale-piciorului

2. Platfusul (piciorul plat) este cea mai frecventa forma a tulburarilor de statica ale
piciorului. Ea se manifesta ca o lipsa a scobiturii labei piciorului, adica bolta
plantaraeste prabusita. Poate aparea datorita unei insuficiente musculoligamentare
(laxitate ligamentara) dar si in cadrul rahitismului, tulburarilor de
crestere, pubertatii,obezitatii, sedentarismului, piciorului controlateral amputat. De
asemenea, mai apare si ca o complicatie in cazul afectarii soldului sau genunchiului
din diferite cauze, a diabetului sau a poliartritei reumatoide.

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/platfusul-la-
copii_7663

3. Metatarsus varus sau adductus este o deformatie a piciorului des intalnita,

diagnosticata la nasterea bebelusului si care face ca jumatatea din fata a labei
piciorului sa fie orientata spre interior(oasele se indoaie sau se intorc spre corp).
Metatarsus varus este clasificat ca fiind:
 flexibil: laba piciorului poate fi indreptata (readusa in pozitia corecta) cu
mana
 inflexibil: piciorul nu poate fi indreptat cu ajutorul mainii.

http://www.mamica.ro/metatarsus-varus/

4. Monturile(hallux-valgus) reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni ale

antepiciorului, caracteristica femeilor de toate varstele si mult mai rara la sexul
masculin. Se caracterizeaza prin deviatia degetului mare spre exteriorul picicorului
si a metatarsianului I spre interior, boala inseamna eminamente un dezechilibru
muscular care duce la o deformare a pozitiei si raporturilor osoase. Montul la
picior, se refera de fapt la o proeminenta osoasa care apare pe partea mediala a
piciorului si care in timp creste prin accentuarea diformitatii. Acea proeminenta nu
este un os in plus sau un tesut osos depus in zona respectiva. Afectiunea este mult
mai complexa decat o simpla proeminenta, pentru ca implica afectarea mai multor
structuri capsulo-ligamentare, musculare si osoase.

http://www.lectiadeortopedie.ro/monturi/

8
 Partea a IV-a

Determinarea tipului de pronaţie/supinaţie în timpul mersului

Fig.4. 1 Mersul supinator si mersul pronator

9
 Fig.4.2 Exemple de uzură a pantofilor
Supinator (subpronatie)/ Pronator (suprapronatie)

Rezultate Partea a IV-a

4.1 Fotografia pantofului cu accentuarea suprafeţelor uzate

10
4.2 Uzura pantofilor: la partea externa
4.3 Tipul mersului: supinator

4.4 Observatii (2 obs personale + 1 din bibliografie)

1. 1. In urma anlizei parametrilor care influenteaza miscarea de pronatie supinatie
a piciorului in timpul mersului(masurand unghiurile dintre diferitele segmente
ale mebrului inferior), putem observa ca valorile obtinute ne indica un mers
supinator respectand 2 din cele 3 criteri care ne conduc la acest rezultat astflel :
la inversie valoarea unghiului este mai mare decat la eversie si la flexia
plantara valoarea unghiului este mai mare decat dorsiflexia.De asemenea un alt
rezultat care atesta faptul ca mersul este unul de tip supinator,este cel datorat
de uzura pantofilor accentuata spre exterior.
2. Conform rezultatelor obtinute in urma masurarii valorii unghiului de inversie
s-a constatat ca valoarea obtinuta ,de 36,06º, este mai mare decat valoarea
medie (25º),ceea ce indica mersul sub-pronator.
3. Sub-pronatia: in acest caz, partea exterioara a calcaiului face contact prima cu
pamantul. Dar miscarea pe interior a piciorului se face la mai putin de patru
procente. In consecinta, forta impactului este concentrata pe o suprafata foarte
mica a piciorului (pe partea exterioara) si nu se distribuie eficient. Atunci cand
ridici piciorul de la pamant, cel mai mare efort il depun degetele mici.

Pentru persoanele cu sub-pronatie, este potrivita incaltamintea fara pernite in

talpa adaugate, pentru ca este nevoie de un talpic moale care sa incurajeze

11
pronatia. Este important pentru o persoana cu sub-pronatie sa poarte
incaltaminte care nu are nici un suport de sustinere.

http://www.eva.ro/dietafitness/intretinere/cum-ne-alegem-incaltamintea-pentru-
alergat-articol-17576.html?pagina=4

12