Sunteți pe pagina 1din 2

Perioada Renașterii

Prerenașterea (sf. Sec. XIII- XIV) pregătește perioada Renșteriii (cuprinde două sec. În mod
convențional, al XV-lea și al XVI-lea). Odată cu momentul Renașterii, în Europa apare așa
nunmita epocă modernă, cea care succede Evului Mediu. Europa este pe cale de a dobândi o
nouă alcătuire a structurii sale sociale, care va avea efecte determinante pentru dezvoltarea a
ceea ce noi numim fenomene culturale (arte plastice, literatură). Pornind de la noua alcătuire
socială, va fi ușor de pătruns în schimbările semnalate de această perioadă. Societatea
medievală este alcătuită din trei straturi sociale – oratores, belatores și laboratores.
1. Oratores – aceia care se roagă; altfel spus, clasa socială suprapusă alcătuită din cler,
adică aceia care prin natura lor au misiunea de a mijloci între omenire și Dumnezeu,
căci civilizația europeană este una întemeiată pe credința creștină
2. Belatores – stratul nobilimii
3. Laboratores – stratul social cel mai cuprinzător alcătuit din mulțimea oamenilor care
muncesc și care își câștigă existența prin puterea brațelor
Nu se putea circula în cadrul acestei ierarhii – nu puteau fi schimbate clasele, erau însușite
prin naștere și se mențineau pe întreg parcursul vieții.
În Renaștere intervine o mutație/schimbare – societatea vede născându-se un alt tip uman
necunoscut societății medievale, iar acest om care apare în această perioadă de cumpănă, este
acel om care nu își mai câștigă existența luptând sau muncind fizic, ci apare intelectualul (care
își câștigă existența prin puterea minții). Acesta are calitatea de a străpunge straturile societății
și tinde spre cele superioare și nu își va propune vreodată să coboare. Învățătura în perioada
medievală era transmisă doar în mediile mânăstirești, iar învățământul medieval era organizat
în două cicluri – trivium, quadrivium.
 Trivium – gramatica, retorica (știința ocupată de comunicarea informației verbale care
asigură transmiterea cu claritate a mesajului și receptarea acestuia de destinatar) și
logica (discernerea întrebărilor puse și înțelegerea lor) (dialectul)
 Quadrivium – aritmetica, astronomia, muzica și geometria (numărul – elementul
comun)
În Evul Mediu, le erau opuse artele mecanice – meseriile. Meseriașii erau organizați în bresle.
Aici erau încarați și oamenii preocupați de știința imaginii (sculptorii, arhitecții și pictorii –
toți aceștia priveau cu respect și cu dorință înspre zona artelor liberale). Un reprezentant al
acetei perioade – Leonardo da Vinci – spunea că „pictura este un lucru al minții”.
Renaștere – acest cuvânt conține două elemente (re – reapariția a ceva ce a fost, anume a
culturii antichității). Studiul filosofiei antice îi preocupă pe oamenii Renașterii, o preocupare
care nu ar fi devenit rodnică dacă occidentalii nu ar fi cunoscut limbile vechi, care să le
înlesnească accesul către textele Antichității. Fenomenul Renașterii apare în Italia, de unde
tinde să se răspândească înspre nord, să treacă Alpii, Europa de Est rămânând ocolită de acest
fenomen. Renașterea apare în Italia datorită faptului că vestigiile cele mai importante se aflau
pe acel teritoriu. Această perioadă corespunde unei epoci de mare prosperitate ce atinge
Peninsula Italică, la care se adaugă și zdruncinarea Imperiului Bizantin (căderea
Constantinopolului). Mulți învățați bizantini se refugiază în această zonă și devin profesori,
astfel aducând manuscrise rare care îmbogățesc colecțiile occidentale. Fenomenul se
răspândește repede spre nord, astfel încât în sec. XV cultura se face simțită și acolo, devenind
precumpănitoare în sec. următor. În sec. al XVI-lea, cultura sudică renascentistă italiană
începe se exercite o atracție tot mai mare asupra artiștilor nordici, astfel că ei vin în sud să
cunoască mai multe despre acest curent. Goethe părăsește pe ascuns societatea germană și
călătorește în Italia – volumul Călătorie în Italia. (ex:Duccio, Simone Martini). În perioada
Renașterii găsim trei focare: Siena, Roma, Florența. Stilul sienezilor privește mai degrabă spre
trecut.
Reprezentanții școlii sieneze sunt influențați fie de civilizația medievală răsăriteană bizantină,
fie de stilul gotic. Piedro Cavallini privește cu simpatie spre trecutul răsăritean, Bizanț cu
precădere. Frații Lorenzieti se lasă seduși de gotic. Numele lui Cimabue și Giotto, elevul său,
care la rândul său îl avea discipol printre alții pe Tadeo Gaddi. Cultura răsăriteană și cea
apuseană poartă în epocă două nume distincte. Acei artiști care se îndreptau spre Bizanț pictau
în așa numita maniera greca. Ceilalți, pictau în așa numita maniera latina. Această din urmă
soluție creatoare va avea sorți de izbândă, ea fiind aceea care va modela orizontul stilistic al
picturii renascentiste. Părintele spiritual al noilor tendințe stilistice este considerat a fi Giotto
di Bondone.
Biserica Santa Maria din Roma – Cavalli. Maniera greca -dpdv stilistic, este un respect pe
care în cazul manierei greca artistul îl manifestă pentru valorile expresive ale suprafeței, în
detrimentul unei viziuni spațiale, volumetrice, întrucât arta Renașterii înseamnă o întoarcere la
sursele imaginii clasice, este de la sine înțeles, arta ideomorfă caracteristică stilurilor
medievale va tinde să fie locuită printr-una fiziomorfă, conformă adevărului optic al lucrurilor
presupune o clarificare a realităților spațial volumetrice pe care imaginea le poartă. Aceste
realități privesc raportul dintre volum și spațiul menit, altfel spus, artistul care este preocupat
de alcătuirea unei imagini fiziomorfe va trebui să își alcătuiască un instrumentar care să îi
îngăduie realizarea cu suprafața plană a impresiei volumetrice, dar și al spațiului vid care îl
înconjoară. Două mijloace se vor perfecționa în timp și vor îngădui sugerarea prezenței
volumului și a spațiului înconjurător. Prezența modeleului/clarobsurului este cel care
determină impresia de volum; imaginarea spațiului ce înconjoară volumul urmând să fie
rezolvată prin mijloacele perspectivei.Perspectiva este de mai multe feluri, empirică-
aeriană/științifică-lineară-geometrică), se mai numește perspectivă geometrică. În sec XV,
Piero della Francesa, dezvoltă perspectiv[a.
O altă carte este moștenirea lui Apelles, tot de Ernst Hans Gombrich. Tehnica clarobscurului
presupune exercitarea simțului de observație, această realitate aducând o relație determinant
pentru ceea ce urmează a fi atelierul artistului.Un exemplu semnificativ al renașterii este
biserica Santa Croce, plus Domul, biserica San Lorenzo, Santa Maria Novella toate în
Florența. Capela Bardi, capela Peruzii, ambele de Giotto. Capela Pazii, de Filippo
Brunelleschi este un edificiu renascentist de plan central. Atunci când Gitto se hotăraște să
ilustreze viața Sfântului Francisc, din punct de vedere iconografic, el nu se putea sprijini pe
exemple preexistente.(sfântul era canonizat de curand). Giotto a facut apel la gestica
formalizată din școală, săli de judecată. Așa, el își alcătuiește imaginile.