Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BĂLCESCU
DEPARTAMENTUL DISCIPLINE TEHNICE
PROIECT DE CURS
AUTOR:
Slt. Hagiu Denis-Constantin
Anul I, Management și Tehnologie
- SIBIU 2019 -
ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE NICOLAE
BĂLCESCU
DEPARTAMENTUL DISCIPLINE TEHNICE
PROIECT DE CURS
TEMA:
AUTOR:
Slt. Hagiu Denis-Constantin
Anul I, Management și Tehnologie
2
- Sibiu, 2019 -
3
Figura nr.1 –Ciclul de viață al produselor (Antti & Anselmi, 2008)
Interesant de menționat este faptul că inițial, conceptul de ciclu de viață al produsului
s-a concentrat în jurul nevoii de a produce o coerență cadru care ar putea explica succesul
sau eșecul relativ al unui produs individual introdus pe piață. (Levitt, 2016) De asemenea,
se dorea a se identifica acel moment când este cel mai bine să se schimbe strategii, cum ar fi
majorări/ reduceri ale prețului și chiar încercarea de determinare a momentului în care un
produs trebuie întrerupt. (Cao & Folan, 2009)
După cum se poate observa și din figura nr.1 ciclul de viață al unui produs cuprinde
mai multe etape: (Mitran, 2008)
• Dezvoltate;
• Introducere;
• Etapa de creștere;
• Etapa de maturitate;
• Declinul;
Din punct de vedere al evoluției vânzărilor dar și al investițiilor făcute de către
producător pe parcursul acestor etape se pot formula următoarele afirmații: (Creangă, 2012)
• în etapa de dezvoltare produsul este nou, consumatorii fiind sceptici în ceea
ce privește achiziționarea acestuia. Încasările sunt reduse, cresterea
vanzârilor este lentă, în timp ce cheltuielile de promovare sunt ridicate. Dacă
produsul nu satisface așteptările consumatorilor care l-au testat și nu vor repeata
achiziția, vânzările se vor diminua. Acest lucru va face ca produsele
nesatisfăcătoare să fie îmbunătatițe sau retrase de pe piață.
• faza de creștere: dacă produsul satisface nevoile clienților, vânzările vor
înregistra creșteri, prin atragerea de noi clienți.Pe măsură ce vânzările cresc mai
rapid decât costurile, firma obține profit.
• Maturitatea: este etapa în care, datorită faptului că din ce în ce mai puțini
cumpărători noi achiziționează produsul, creșterea vânzărilor încetinește sau
stagnează.
• Declinul: este perioada în care vânzările scad, concurența se intensifica
(firmele rămase își dispută un număr din ce în ce mai redus de cumpărători),
profitabilitatea scade - datorită reducerii prețurilor de vânzare și restrângerii
gamei de produse oferite. Firma trebuie să decidă: se retrage sau se menține pe
piață cu acele articole rămase însă pe gustul celui mai mare segment de clienți
fideli.
Fiecare etapă a ciclului de viață prezintă caracteristici proprii ce merită discutate
dar atenția noastră pe parcursul acestui referat se va concentra asupra primei etape a ciclului
de viață și anume etapa de dezvoltare. Acesta este momentul în care un nou produs este
introdus pentru prima dată pe piață, înainte de a exista o cerere dovedită pentru acesta și,
adesea, înainte de a fi dovedit pe deplin tehnic în toate privințele. Vânzările sunt scăzute și
produsul încearcă să se strecoare încet printre produsele de același tip existente pe piață la
momentul respectiv. (Levitt, 2016)
Această etapă cuprinde la rândul său mai multe etape dintre care amintim: (Kotler,
2009)
4
• Etapa de cercetare;
• Etapa de proiectare;
• Etapa de dezvoltare;
• Etapa de fabricație;
• Etapa de suport;
Toate aceste etape realizează ciclul de dezvoltarea al unui produs și se afă în
interdependență una față de alta în ideea în care toți cei participați la acest proces trebuie să
conlucreze în vederea scoaterii pe piață a celui mai bun produs posibil care să fie lipsit de
erori de proiectare și care, cel mai important, să răspundă nevoilor clientului.
Etapele ciclului de dezvoltare al unui produs sunt prezentate în figura numărul 2.
Etapa de Etapa de
suport cercetare
Etapa de Etapa de
fabricatie proiectare
Etapa de
dezvoltare
5
Toate aceste se pot realiza doar print-o cercetare științifică de specialitate, pe care
producătorul trebuie să o realizeze cu maximă atenție deoarece eventuale erori care s-ar
produce în etapa de dezvoltare va impune retragerea de pe piață a acelor loturi care conțin
defecte ceea ce aduce cu sine un consum foarte mare de resurse. Un exemplu pentru o astfel
de eroare poate fi considerată cea a firmei Volkswagen care din cauza unor probleme la
pompa de combustibil la anumite modele fabricate în China în perioada 2007-2015 a fost
nevoită să recheme la service aproximativ 1,8 miliane de mașini. (Balaban, 2017)
Cercetarea științifică îmbunătățește activitatea de dezvoltare a produsului, fără de care
o companie nu va supraviețui deoarece sursa veniturilor viitoare pentru orice companie este
crearea de noi produse și servicii. (Antti & Anselmi, 2008) Fiind o etapă foarte importantă a
ciclului de viață a unui produs, cercetarea științifică este activitatea care permite unei
companii să crească veniturile prin îmbunătățirea inovației, reducerea timpului de
introducere pe piață a produselor noi și asigurarea acestora suport superior și servicii noi
pentru produsele existente. (Stark, 2015)
Prin etapa de cercetare din cardul ciclului de viață al unui produs, oamenii sunt
instruiți să se gândească la produs pe întreaga durată de viață. (Kotler, 2009) De exemplu,
inginerii proiectând un produs iau în considerare modul în care va fi produs, cum va fi
dezasamblat și eventual posibilitatea de a fi reciclat. Specialiștii în reciclare prin cercetare,
se țin la curent cu legile de mediu și au obligația să informeze inginerii de dezvoltare. Astfel,
ei lucrează împreună pentru a reuși să proiecteze produse care pot fi dezasamblate rapid, și
cum să reutilizeze piesele obținute după reciclare în produse noi. (Stark, 2015) Acesta este
doar un exemplu prin care se evidențiază rolul important pe care cercetarea științifică îl are
în cadrul dezvoltării unui produs. De asemenea, omul urmărește să aduge valoare produsului
și să obțină profit pe toată durata de viață a produsului. Aceasta se poate realiza doar în cazul
în care producătorul este la curent cu cerințele și nevoile consumatorului, pentru a putea să-
și dezvolte acele caracteristici ale produsului pe care clientul le consideră deficitare, sau care
sunt în dezavantaj față de produsele similare ale competitorilor de pe piață. (Mitran, 2008)
Altfel spus, cercetarea științifică ca și parte a ciclului de viață al produselor se referă în
primul rând la identificarea cerințelor și nevoilor clientului pe baza căruia se va proiecta
conceptul produsului ce urmează a fi scos pe piață.
Tehnica QFD
Metoda QFD (Quality Function Deployment) instrument de planificare care are ca
obiectiv proiectarea calităţii pentru un produs sau serviciu pornind de la nevoile clientului.
Pe baza unui model grafic, denumit “casa calității” metoda permite unei echipe de dezvoltare
a unui produs, să identifice și să evalueze cerințelor clienților și să le transpună în cerințe ale
organizației, la toate nivelurile. (Rohan, 2015)
Metoda QFD se utilizează pentru:
• proiectarea/fabricarea unui produs nou;
• proiectarea/realizarea unui serviciu nou;
• îmbunătățirea unui produs/serviciu existent;
QFD pornește de la ipoteza că, pentru a determina calitatea produsului, trebuie măsurată
satisfacția clientului, iar clienții se consideră a fi satisfăcuți dacă li se respectă necesitățile
sau cerințele.
6
Pentru a se putea ține cont de cerințele clientului în cadrul procesului de producție/
îmbunătățire a unui produs se completează casa calității. Figura numărul 3 ilustrează
elemetele pe care casa calității le prezintă.
7
Pentru partea practică a proiectului se va realiza o analiză QFD asupra produsului
televizor SONY Bravia KV29SE10. Prin acestă analiză se dorește identificare cauzelor care
au dus la scăderea vânzărilor și stabilirea de măsuri concrete de revigorare a producției.
Înainte de a trece la analiza propriu-zisă se face face o scurtă prezentare a produsului
și brandului SONY
Descrierea produsului
În prezent, Norio Ohga este preşedinte de onoare; Nobuyuki Idei este administrator
şi director executiv, iar Kunitake Ando este preşedintele corporaţiei.
În momentul în care compania Tokyo Tsushin Kogyo caută o denumire romanizată pentru
promovarea lor, au avut în vedere folosirea iniţialelor companiei, TTK. Motivul principal
pentru care nu au folosit aceste iniţiale este ca Tokyo Kyuko, o companie de cale ferată, era
cunoscută sub denumirea de TKK.
Astfel, pentru această marcă a fost aleasă denumirea de "Sony", fiind o combinaţie
între cuvântul latin sonus , care înseamna sunet, cuvântul englezesc sunny şi sintagma
Sonny-boys, care în jargonul japonez înseamnă geniali. Totuşi, Sonny nu a părut a fi o
denumire potrivită, deoarece semănă prea mult in pronunţie cu cuvântul japonez soh-nee
care înseamna afacere falimentară. Mai mult, Akio Morita dorea cu orice preţ un cuvânt care
să nu se regăseasca în nici o limbă, astfel ca ei să poată pretinde că acest cuvânt este creaţie
proprie (fapt care s-a dovedit extrem de profitabil când au dat în judecată un producator de
dulciuri ce folosea de asemenea aceasta denumire şi care a pretins că Sony e doar un cuvânt
dintr-o anumită limbă).
8
Astăzi este liber mondial în industria electronicelor iar în decursul istoriei Sony a fost
un pionier al industriei.În 2006 Sony a avut un profit de 69 de miliarde de dolari iar Sony a
devenit sinonim cuvântului perfecţiune.
Cerințele clientului
Pe baza de sondaj prin chestionar au fost stabilite cerintele clientilor cu privire la
televizioarele de pe piața românească.
Cerinte:
a) Dimensiunea ecranului
b) Difuzoare de calitate a televizorului
c) Greutate mică a produsului
d) Consum mic de energie
e) Număr de programe foarte multeprograme
Caracteristici:
1. Dimensiunea ecranului.(1-10)
2. Decibeli.(1-10)
3. Greutate.(1-10)
4. Consum energie.(1-10)
5. Nr programe.(1-10)
9
In matricea corelatiilor ce formeaza acoperisul casei a fost trecuta corelatia dintre
caracteristicile de calitate. Gradul de acoperire al cerintelor prin caracteristici a fost evaluat
in centrul diagramei prin urmatorul sistem:
- acoperire puternica
- acoperire slaba
- acoperire posibila
Gradul de acoperire al cerintelor prin televizorului marca Sony a fost supus spre
analiza clientilor prin chestionar. Rezultatele au fost trecute in matricea satisfactiei clientilor
( puncte de la 1 la 5 ), 1 punct pentru “nemultumiti” si 5 pentru “foarte multumiti”.
In acelasi chestionar au fost evaluate in scopul compararii si produsele celor 2
principali concurenti: Panasonic si LG. Rezultatele au fost de asemenea trecute in matricea
satisfactiei clientilor.
Concluzii
10
Din diagrama se observa ca produsul firmei A, Sony a obtinut punctaje egale sau
chiar mai mari pentru cerintele 1, 2, 4 si 5, iar in cazul cerintei 3 a fost obtinut un rezultat
egal , de unde rezulta necesitatea imbunatatirii caracteristicii ce acopera aceasta cerinta,
respectiv greutatea produsului aflat in cauza.
Prin urmare televizorul firmei Sony este cel mai bun calitativ si cel mai apreciat de
catre clienti.
11
Bibliografie
1. Antti, S., & Anselmi, I. (2008). Product Life Cycle Management. Berlin: Library of
Congress.
2. Balaban, C. (2017, Septembrie 04). Volkswagen recheamă la service peste 1,8
milioane de autovehicule. Preluat pe Ianuarie 27, 2018, de pe Agrepres:
https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/04/volkswagen-recheama-la-service-
peste-1-8-milioane-de-autovehicule-vandute-in-china-12-07-28
3. Cao, H., & Folan, P. (2009). Product Life Cycle. Galway.
4. Creangă, D. (2012). Ciclul de Viata Al Unui Produs. 2-6.
5. Kotler, F. (2009, Noiembrie 3). Product life cycle. Preluat pe Ianuarie 27, 2018, de
pe The Economist: http://www.economist.com/node/14301365
6. Levitt, T. (2016, Noiembrie). Harvard Business Review. Preluat pe Ianuarie 27,
2018, de pe https://hbr.org/1965/11/exploit-the-product-life-cycle
7. Mitran, D. (2008). Creativitatea şi ciclul de viaţă a produselor. Dezvoltarea
economiei. Schimbări tehnologice, p. 111.
8. Rohan, R. (2015). Managementul Calității.
9. Stark, J. (2015). Product Lifecycle Managemnet. 21st Century Paradigm for Product
Realization, p. 22.
12