Bosnia și Herzegovina

Bosnia și Herțegovina este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru

milioane de locuitori. Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a
câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton,
este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Bosnia este
principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică.
Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost
inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al 19-lea. Suprafața totală este de
51.129 km² (locul 124). Conform recensământului din 1991, Bosnia și Herțegovina aveau o
populație de 4.377.000 de locuitori. În timpul războaielor din Iugoslavia din anii 1990, au avut
loc în toată țara migrații semnificative. Din 1991 nu s-a efectuat niciun recensământ, iar
controversele politice au dus la imposibilitatea organizării unuia.

Scurt istoric. Teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina a fost locuit în antichitate de

triburi ilire. În perioada Imperiului Roman, procesul de cucerire a acestor teritorii, început în
perioada Republicii este finalizat și teritoriul este inclus în provinciile romane Iliricum și
Dalmația. După divizarea Imperiului roman între Est și Vest, linia de demarcație între cele două
componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina. Stabilirea slavilor pe teritoriul de
azi al Bosniei-Herțegovina are loc în secolele V-VII, iar cu timpul se vor amesteca cu populația
autohtonă (iliri, celți, traco-daci) și cu coloniștii romani rămași aici. Începând din secolul X pe
teritoriul de azi al Bosniei Herțegovina devine obiect de dispută între statele feudale ale sârbilor,
croaților și, după 1102 și Regatul Ungariei. Statul feudal bosniac se formează în secolul XII și
atinge apogeul în a doua jumătate a secolului XIV, sub regele Tvrtko. După moartea acestuia, în
1391, statul bosniac intră în criză, fiind cucerit în secolul XV de către imperiul otoman. Procesul
de cucerire este finalizat în anul 1481. În conformitate cu prevederile Acordului de pace de la
Dayton, Bosnia și Herțegovina este divizată în două entități teritoriale: Federația Bosnia și
Herțegovina reprezentând 51% din teritoriul statului și Republica Srpska, reprezentând 49% din
teritoriu.

Planul intern și forma de guvernământ. BiH este condusă la nivel central de o

Preşedinţie colectivă şi rotativă, alcătuită din trei membri, fiecare aparţinând unuia din cele trei
popoare constitutive (bosniaci, sârbi şi croaţi), aleşi pentru un mandat de 4 ani, care asigură prin
rotaţie Preşedinţia-în-exerciţiu, pe câte o perioadă de 8 luni. Adunarea Parlamentară a Bosniei și
Herțegovinei (bosniacă, croată și sârbă) este organul legislativ bicameral al Bosniei și
Herțegovinei. Se compune din următoarele două camere: Camera Reprezentanților are 42 de
membri, aleși pentru o perioadă de patru ani prin reprezentare proporțională, Camera Popoarelor
are 15 membri numiți de parlamentele entităților: 5 membri aleși de Adunarea Națională a
Republicii Srpska (5 delegați sârbi), 5 membri - de către clubul bosniac al Camerei Popoarelor
din Parlamentul Federației Bosnia și Herțegovina (5 delegați bosniaci) și 5 membri - de către
clubul croat al Casei Popoarelor din Parlamentul Federației Bosniei și Herțegovinei și
Herțegovina (5 delegați croați).

Sistemul electoral. Alegerile generale din 07.10.2018, desfăşurate în Bosnia şi

Herţegovina (BIH), au fost caracterizate de o adevărată competiţie. Un element foarte important
de evidenţiat, în contextul alegerilor generale din octombrie 2018, este nivelul de divizare etnică
a întregului stat bosniac, element care a contribuit decisiv la rezultatele aşteptate sau mai puţin
aşteptate ale acestui scrutin electoral şi, implicit, care vor contribui la viitoarele evoluţii politice
ale BIH. Alegerile generale prezidenţiale şi parlamentare desfăşurate în BIH, în 07.10.2018, au
confirmat, pe termen lung, divizarea pe criterii etnice atât între cele trei principale grupuri etnice,
cât şi în interiorul acestora. În acest context, continuă să persiste dominaţia partidelor-cheie ale
celor trei principale grupuri etnice, bosniacii sârbi, musulmani şi croaţi: Alianţa Social
Democraţilor Independenţi (SNSD), Partidul Bosniac al Acţiunii Democrate (SDA) şi Uniunea
Democrată Croată (HDZ). Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de Preşedinţia
colectivă şi rotativă și confirmat de Camera Reprezentanților pentru un mandat de patru ani.
Preşedintele Consiliului de Miniştri numeşte miniştrii şi adjuncţii lor. Miniștri adjuncți nu pot fi
parte a aceluiași popor constitutiv ca şi miniştrii lor.

Politica externă. Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) UE – BiH a fost semnat la 16

iunie 2008. Toate SM UE au ratificat ASA, iar decizia pentru intrarea în vigoare a acestuia a fost
luată la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 21 aprilie 2015, ca urmare a progreselor
înregistrate de BiH pe linia apropierii de UE. ASA a intrat în vigoare la 1 iunie 2015 şi a înlocuit
Acordul Interimar care reglementa relaţiile comerciale (intrat în vigoare la 1 iulie 2008). BiH a
depus cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016. Ulterior, la reuniunea Consiliului Afaceri
Generale/CAG din 20 septembrie 2016 au fost adoptate Concluzii şi s-a luat decizia înaintării
candidaturii BiH către Comisia Europeană/COM în vederea formulării Opiniei COM. Relaţia cu
NATO. La reuniunea ministerială de externe de la Tallinn (aprilie 2010), BiH a fost invitată să
participe la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (MAP), urmând ca primul Program
Naţional Anual (ANP) să fie aprobat de către Consiliul Nord – Atlantic după soluţionarea de
către BiH a problemei proprietăţilor imobile din domeniul apărării. BiH este membră a ONU,
OSCE, CoE, ICE, SEECP, RCC, SELEC.
Anul Indexul Indexul P.I.B. Indexul Indexul
democrației securității societății civile dezvoltării umane
umane

2010 0.63 1.9 9.407 3.50 0.672

2011 0.91 1.5 10.49 3.50 0.713

2012 0.59 1.4 9.745 3.50 0.739
2013 1.00 1.7 10.82 3.50 0.745
2014 0.60 1.3 11.36 3.50 0.754
2015 0.69 1.4 10.05 3.50 0.755
2016 0.52 1.6 10.75 3.50 0.766
2017 0.59 1.3 11.34 3.50 0.768

Variabile

Indicatorii tendinței Indexul Indexul PIB Indexul Indexul dezvoltării

central, variabilitate democrației securității securității umane
umane civile

Media artitmetică

Mediană

Mod

Q1

Q2

Q3

Amplitudine