OTC esr e err ea
CT CC MTs mt Met eN Tr stirs’
Pee eI Ce ecm Tartan?
irosimzilnic si-ifacem o plecAciune, CAtidinitre noi amy
Pe aia seems he Mittens
Preece tes
oe woes ce rit ewe mats
Ee ee eC enone Ce rete a aed
lumineze mintile si si ne limpezeasci sufletele. Prin ea,
domnul profesor Enescu, eroul care triieste de citeva
Coster eet es i arnceomr ern nr ett
Conon Ucn sient ree
Gheorghe PAUN
ISBN 978-973-1750-21-7
Nicolae ENESCU
MEMORIA LACRIME
barra tn 0
536434
SAR SEINE:
Cuvant inainte
anu J-am cunoscut pe domnul profesor
1c8 inainte de a-t intalni, de pilda, prin istoriile
i din munfi, spuse pe soptitelea, seara, cind se
lao vorba pe banca din fata portii, in comuna
, de pe aici, prin nordul judetului Arges. Era ceva de
bine, era ceva de rau in istoriile cu pricina, pentru c& noi, copii,
nu prea aveam voie si ascultim — era pe la sfarsitul anilor 50 ~
si in nici un caz nu aveam voie si discutam, despre asta sau
despre orice altceva, cu strainii care treceau prin sat si tot
incercau s@ intre in vorba cu noi, cei mici. E adevarat, erau tunsi
scurt acei straini, tineri si cam insistenti, chiar dacd nu ficeau
decat sa cumpere piei, plitindu-le cu bumbac... Ceva mai tarziu,
pe la jumatatea anilor 70, socrul meu, tran luminat din comuna
‘mai sus amintita, mi-a artat un om, pe partea cealalté a str
ceram la Curtea de Arges, si mi-a spus (de fapt, eram mai m
nu mai stiu exact cu cine)
indelung in inchisori pentru ca i-a ajutat pe partizani. Oameni
L-am intalnit apoi de mai multe oti pe domnul Enescu si
totdeauna am avut acelasi frison: omul acela trdise ceva ce
oamenii de rand nu avusesera parte, omul acela ascundea sub
nti de vial care-mi_usca
vocea, chiar daci nu stiam despre ce era vorba. $i zimbea
continuu — ca si acum de altfel - domnul Enescu.
Craiova, Aiud, Baragan ~ un
al inumanului. Fam citit
ente, niciodata suficiente, gi Negulescu, Nicolae
angajat ca ingrijitor de
ce era, Abia dup’ un m
menirea sa, dupa 0 foarte
cartea de istorie si
prin apropierea no:
are o irosim zi
. doar pentru a ne da posibilitatea ~ pe
facem o plecdciune. Citi dintre noi am
dintre noi am fi supravietuit, oameni
vind?
fa carte, mirturie a martiriului sau, marturie
despre o perioada incarcata de martiri, si ne lumineze mintile si
si ne limpezeasci sufletele. Prin ea, domnul profesor Enescu,
eroul care traieste de atatia ani cu atata discretie printre noi, va
Himane alaturi de noi si de copii nostri si peste ani:
Gheorghe Paun
Nota asupra editiei
este centrati pe memoriile pe care dl
profesor Nicolae Enescu le-a publicat in ziarul pitestean Argesul,
incepind cu anul 2000, sub tit jemoria lacrimei”, la
ndemnul directorului ziarului, Mihai Golescu.
in afara acestor memorii, cartea contine si un capitol
despre familia sa, cu o prezentare a tatdlui, deputatul tardnist
Nicolae Enescu-Tigveni, mort in 1923, in urma unei agresiuni
organizate de adversarii s&i politici, o brogura a acestuia despre
Carol 1, precum si o biografie a sotiei dlui profesor, Ecaterina
Margareta Enescu, Urmeazi un capitol in care sunt adunate 0
selectie dintre articolele ce au aparut in pres despre dl Enescu,
si apoi, sub titlul Addenda”, céteva documente legate de
biografia sa plind de suferinte.
Brosura despre Carol I si documentele din Addenda sunt
reproduse cu grafia timpul
Mai multe fotogra!
de familie insotesc textele.
Cartea s-a ndscut la initiativa lui Jean Dumitrascu de a
strange intr-un volum memoriile dlui N. Enescu, memorii pe
care le-a ingrijit ca redactor al revistei Argegul, si la conere~
tizarea ei (editarea textelor gi punerea lor pe calculator, tehno-
redactare, corectura et.) au contribuit Ionel Cristescu-Musatesti,
Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Paun. Esential @ fost
sprijinul dlui profesor Enescu si al familiei sale, implicati cu
mult suflet in producerea cArfii pe toati durata redactatii si
tiparirii ei
Cartea de
de familie sau primite de la prieteni Cuprins
Memoria lacrimei
Eu n-am avut copilitie!
Nu am scdpat nici un curs al lui Nae Ionescu
‘Am fost arestat in timp ce-1 predam pe Eminescu
Maica Domnului
S8 nu ne rizbuns
‘In celula cu marile valori ale tari
Cu Nichifor Crainic in iadul Aiudului
Marele intuneric
Cu poetul Radu Gyr in c
wlarta-ma, mama, jarti-ma!
Cu detinuti ps
si evrei
Am castigat examenul
‘Am curitat zarzavaturile sila propriu si la figurat
La un pas de moarte
in , Jibertate”
Ecce martir, Comeliu Coposu!”
Familia
Nicolae Enescu-Tigveni (tat I)
Regele Carol I, de N. Enescu-Tigveni
Ecaterina Margareta Enescu (sofia)
u
12
13
17
20
24
28
32
35
37
47
37
66
68
72
80
86
93
93
96
108 Eu n-am avut coy
Nasterea mea, la 4 iulie 1915, era si coineida cu moartea
mamei! Refuzam sa vin! Intuiam oare ce mi asteapta pe
pamant?
Cand aveam 8 ani, in clasa a doua primara, a murit tata,
for in comuna Tigveni-Arges, deputat national-taranist.
Fra in luna mai 1923 si tata vorbea la o intrunire a P.N.T., in
actualul pare Nevers din Curtea de Arges. Din multime a aparut
© banda de ticdlosi, s-au napustit cu bate asupra lui tata gi lau
Jingat. La inmormantare au luat parte fruntasii faranisti Ion
Mihalache, Armand Calinescu, Grigore lunian, Grigore Coands.
Toti au declarat i: ,Vom purta de grija
urmagilor prietenului Nicolae Enescu!” Dar au uitat repede.
Murind tata, a pierit si copiliria mea. De dorul tatii nu
mai aveam pofta de joacd, de mancare. Sa n-o indurerez pe
mama, m& ascundeam pe dupa casi, prin podul casei si
plangeam. Nu puteam trai fra el. L-am avut invafator, mi ducea
la scoala gi ma intorceam cu el de mana. La nici o luna de la
‘moattea lui m-am imbolnavit. Am facut congestie pulmonar, un
atac galopant, care m-a lipsit de scoali doi ani, A fost grea
vindecarea, N-aveam bani de medicamente, de alimente; mama
nu avea dreptul la pensie din partea sotului mort la varsta de 37
de ani. A fost ajutatd si ne creased de sora si fratele ci, de
preotul satului, Nicolae Topologeanu. De cand a murit tata, eu
avut 0 copilarie tardiva;, in copilirie s-a porecl
, Papini traind drama. u
n contratimpul varstei
Am urmat Liceul Alexandru La din Ramnicu
Vilcea ~ 3 clase, apoi am trecut la Liceul din Sibiu ~ 5 clase. in
am pe mama ci
mincat. imi amintese
jaz renal’, am crezut c& are o eriza, Am sirit
intrebind-o: Ce e, mami, ce te doare?”
mea in ma ta prin ca. Parca o aud
Nu mai ai pingele! Calci direct pe pimant!” I-am raspuns,
fortind un zémbet: Mama, stii ci ma simt mai bine irk
pingele? Cale direct pe pamant, care mi ga
mine, spun drept, mama!” Mama s-a descare:
imbratisindu-ma, soptindu-mi strangulat: ,.Co-
mila mi-e de tine!”
Nu am scapat un curs al lui Nae Ionescu
Am dat admitere la Facultatea de Drept, devenind
student, Am ales aceasti facultate pentru c& avea si cursuri la
fara frecventd. Am intdltnit aici elite precum Nicolae Titulescu,
care venea numai la deschiderea cursurilor, era ministru de
extene, Istrate Micescu, Dongoroz, Mironescu, Negulescu,
Pella. Dar mulfumirea mea n-a durat mult; m-au exmatriculat in
prima jumatate a anului intdi. Ce s-a intmplat? Bucurestiul era
in plin& campanie a alegerii de decan al Baroului de Ilfov; can-
didau profesorii Istrate Micescu si Grigore lunian, cunoscut om
dupa care ne-au
inte de examene, ne-au anulat
pedeapsa, dar eu n-am mai revenit, am trecut la Facultatea de
exmatt curs nu ma dezbracam, pentru cd zdreanta de pardesiu acoperea
alte zdrente: haina si pantalonii
ipsuri: nu aveam cas, nu aveam masa, nu aveam
‘umpar cursuri. Dormeam prin salile de asteptare ale
1a somerilor, unde
legate cu furate, pe Ja
L cu flori culese din Cismigiu si, dupa cursuri, o duceam
pani la intrarea in casi. Nimic mai mult din dragostea pe care 0
a Ja despartre, i-am inmanat un buchet
im srutat mana findnd-o cAtva timp intr-ale mele.
zbuenind in plans, mi-a sirigat: .Nu imi spui ni
timp?...” Tot in mare plins, desficandu-mi pardesi
ce nu ti-am spus, uite in ce hal sunt!” Ne-am imbraitisat,
sorbindu-ne lacrimile.
Dupi doi ani de studentie am intalnit o minune: un coleg
'm-a anunfat ca sunt chemat de c&tre domnul profesor Radu Gyr.
Acesta mi-a intins 0 adresai prin care mi se facea cunoscut ca se
aprobii cererea mea de a fi primit la Caminul studentese ,.Matei
Voievod”. Eu nu ficusem nici 0 cerere, dar dl profesor Radu
Gyr, profesorul meu, aflase in ce conditii trdiesc. Cu profesorul
Radu Gyr m-am reintalnit in celula de la inchisoarea Aiud. Un
an de zile cat am locuit la céminul studentesc, am trait si eu mai
bine ~ aveam casa, aveam mast, cildurd, totul gratuit. Acolo, in
dormitor, mi culcam tarziu si ma sculam mai matinal decat
colegii. De ce? Ca si nu se vada rupturile de pe mine! intr-o
dimineati, o alt& mare surpriza: in locul zdrenjelor mele, haina si
Pantaloni nou-nouti! Imitind gestul colegilor, am inceput sa
plang. Tot licrimand, se indreptau spre mine trei colegi: Cionca,
Scrima si Diaconu. incarcat de emofii am vrut s& le strut
mainile, dar nu m-au lisat! [-am imbratisat licriménd,
In anul 1940 am terminat Facultatea de Litere si
Filosofie, licenta luand-o cu doi de ,.Bine” si doi de ,,Suficient
La mai mult nici nu speram: in patru ani nu am putut si
cumplr un curs! Speram s& gasesc o catedri, si am un salariu
din care s-mi ajut mama si un frate elev. N-am avut parte de asa
ceva! Am gisit un serviciu la firma ,.Vinalcool” din Curtea de
Arges. Din salariul mic pe care il aveam nu am putut s-mi ajut
mama.
Am fost arestat in timp ce-I predam pe Eminescu
946 am fost numit profesor de limba
Seminarul Teologic din Curtea de Arges, avind ore de
inceza la Liceul ,Vlaicu Voda”, completare de catedr. M-am
stabilit cu locuinfa in acest oras, in casa cumparata de mama, la
un pret modest, de la unchiul meu, athitectul ILD, Enescu, care 0
construise. Abia acum puteam si cu si-mi ajut mama si fratele.
La Seminarul Teologic corpul profesoral m-a primit frumos.
Director era preotul Chiriti. Ma simteam bine in aceasta
ambiant&; pe elevi fi iubeam si ma iubeau.
Nicolae Enescu, in anul 1940
M-am cisitorit cu frumoasa fica a preot
Popescu, di
Gheorghe
5 preot in Curtea de Arges, ctitor al Bisericii Sf Gheorghe. Era studenté la Conservatorul din Bucuresti, Dar
fericirea mea n-a finut mult. La sase luni dupa cisitorie, la 5
julie 1948, am fost arestat
Bram la ora de limba roman, la clasa a X-a, il predam
pe Eminescu. Noaptea, il implorasem pe Dumnezeu s& coboare
in clas dubul lui Eminescu. M-am introdus citind din marile
romane. Am inceput cu Tudor Arghezi:
:minescu ¢ Sfintul preacurat al ghiersului romanesc”; Tudor
Vianu: ,Fari Eminescu, noi, romanii, am fi fost altfel si mai
saraci”; Era o frumusete. Pérea un tanar sfaint
coborat dintr-o icoana veche"; N. orga: ,Drumutile istoriei
Rominie tree prin inima lui Eminescu”.
ra aceasta incircatd de duh eminesc
pe care au dat navala cinci indiv
trei in uniform, Am intuit ca eu sunt
in pri lor cercetitoare. Unul s-a indreptat spre mine
inmanandu-mi ,ordinul de arestare”. O, ce clipa ingrozitoare! Ce
teama ca-si vor manifesta protestul, care s-ar fi terminat cu
arestarea in masa! Cu céteva zile mai inainte, trei elevi ma
asteptau in poarta scolii: ,Domnule profesor, domnule profesor,
ce se intémpl cu dumneavoastra, nu mai sunt
trecut, pe fata dumneavoastra citim tristete, adénca. tr
Spuneti-ne, va implorim, suntem alaturi de dumneavoastri!
Mi-a luat mult timp s8-i pot Dumnezeu m-a ajutat si mu
imi tridez starea in care m& aflam. fn fata clasei am spus:
Rimaneti citeva minute, ii conduc pe domnii la parintele
director Chirifa”. Cu lacrimi care s-au spart in suflet, m-am
despaitit de elevii mei pe o perioada de 17 ani
‘Ajunsi acasd, au inceput perchezitia; mi-au luat céteva
arti, autorii fiind Nichifor Crainic, Istrate Micescu, Nae
Ionescu, Radu Gyr, Mircea Eliade. Perchezitia a continuat in
podul casei unde au gisit opt arme: 4 carabine si 4 arme de
vanitoare. Le stransesem pentru partizanii din muntii Argesului,
— a)
M-au deck
pe strada i. A urmat ancheta, groaz
Ancheta a durat aproape doua fost de o
imaginal. Anchetatorii, de 0 bestialitate fari egal. Colonelul
Camu, ral St locotenentul Jordache, fi
Zamfirescu, ajuns si el Cu cat erai mai
criminal, cu atat griibeai punetea pe umeri a gradelor. Mi se
rea sii declar de unde am armele, unde-i organizatia,
ajutat si le procur, legaturile mele cu partizanii, cu Apostol. i
noaptea acet fa tortura, intr-o camerd
mare, m-au int aut Iegat picioarele, mi-au
rstignit ma clestele bratelor haidamacilor Stan
si lordache, cu capul tintuit in mainile frizerului Zamfirescu
Colonclul Cérnu ma bitea la t&lpi cu o bat mare, insingerd
dute, Radio
impos
eu pumni
mergeam precum copii, de-a busilea, spre marele lor haz. $i
asta se intimpla din doua in dou’ nopti. Maiorul Stancilé, bautor
de cursa lunga, sub pretextul cd nu spun totul, mi-a ay
bataie mult mai contondent’. Cu usa incuiatd, s-a nipustit ca 0
fiari asupra mea, lovindu-ma pe tot corpul cu o bat ase-
manatoare aceleia cu care ciobanii se apara de lupi. A doua zi,
colonelul Carnu, cand mi-a vazut vanataile de pe corp si singele
pe haine, m-a intrebat consternat: Cine te-a bitut?” lam
raspuns: ,Domnul maior Stancil, dupa o metodi mai
contondenta ca a dumneavoastra
Aproape doua luni a tinut ancheta in aceste chinuri
groaznice. Numai géindul sinuciderii ma mai scdpa, dar nu inte de arpacas si mi
re adusese hardéul cu zeama de
hardau. Ca sd ma convinga sa
intat cA ma vor impusca. M-au
iez de noapte in padurea-parc Trivale, regizind
impuscarea mea. Frizerul Zamfirescu, incadrat de patru gardieni,
idreptate spre mine, la doi met
Spune, vorbe
1m raspuns, SA va pedepseascd Dumnezeu!
rigat Camu, A urmat o rafal. Eu am cizi
Maica Domnului mi s-a aratat in celula
Sapte,
rugacit , Maica Domnutui ini-a
noapte, m-am trezit migcat. Creznd c
Ce ¢, domnule gardian, iar
20
gi
ide veni
mea, nu numai de
contractat dou’ conges
40 de grade si nu se d&idea macar o aspirind. M
cfte 0 aspirina de fiecare d
i Domnulu, spre uimi
‘sto ee
nzfind bratele, dar ea a disparut inalfandu-s
Ardtarea Maicii Domnului a fost salvarea
pulmonare, atac galopant, febra peste
21 zimbiti, Nu sunt un
Imploram pe Dumnezeu zi si noapt
sii ma scape de
aceste fiare. Pe 25 septembrie 1948, am fost transferat_la
penitenciarul Craiova, iar pe d
judecat si condamnat de cétre
La proces a fost prezent
rghe Popescu, care mi-a adus
* Procesul a decurs total
ia et pereat mundus!” N-am avut drept la aparare. Dupa
pronuntarea sentintei I-am implorat in lacrimi pe socrul meu s&
poarte de grija odraslelor mele. Sotia mi-a fost puternie sprijin
moral in anii de detentie politica si, mai tarziu, in cei de pribegie
prin Baragan. Socrul meu mi-a ajutat moral si material fa
in aceasta perioada de mari suferinte.
La penitenciarul Craiova am cunoscut pe Comeliu
Coposu, impreuna cu grupul N. Penescu, format din profesorul
Hudit&, Mocioni Starcea, Lazairescu, grup ce urma sa fie judecat.
Intalnirea cu Corneliu Coposu a fost intilnirea cu Ecce homo.
inte-o zi, printr-un planton de drept comun, aflam c& |-au
adus pe avocatul Apostol, seful grupului de partizani din muntii
Argesului. Mea socat foarte mult acest zvon, Apostol imi era
pricten, Partizanii erau tinta de urmarire a Securitatii. in muntii
Muscelului partizanii erau condusi de colonelul Arsenescu si
fratii Amautoiu, Am reusit s&-1 informez si pe Comeliu Coposu,
care a rimas mult indurerat. La o sptimand, Tribunalul Militar
Craiova a judecat procesul Iui Apostol, dand sentinta de con-
damnare la moarte, Parca il vad pe martirul Comeliu Coposu
crispat de durere, cu mainile inclestate pe zabrelele ferest
celulei, pomit parca si dezlantuie un cutremur. La céteva zile
aflim c& I-au dus pe Apostol de la Craiova la Suici, comuna
2
natal, unde L-au impuscat demonstrativ, Nu i-am mai spus
5 nu-1 indurerez
De la Craiova m-au transferat la Aiud, iadul pusciriilor
comuniste, De la Pitesti la Aiud era ca din iad in iad, Ma
ingrozesc numai pronuntindu-i numele. Pe Dinu, nepotul meu,
am intrebat odata: ,,Danut, iti dau cuvantul AIUD; spune-mi,
prin anagramare, ce cuvante mai afli?” in cdteva secunde mi-a
raspuns: ADU si IUDA, tocmai ceca ce caracteriza pugcaria
prin care am trecut. Auziti-l pe Radu Gyr, intr-una din poeziile
sale in lantur
wAiudule, Aiudule,
ici am trecut prin toate gradatiile teroarei: celular,
zarea, neagra. Aici am intalnit, ce mangaiere, mari person.
ale vietii noastre culturale, precum Istrate Micescu, Ni
Crainic, preotul Dumitru Stiniloaie, filosoful Ion Petrovi
poetul Radu Gyr, filosofal Mircea Vuleanescu, pe Gheorghe
Eminescu, nepotul marelui Poet, pe Harry Brauner, generalul
Mociulschi, generalul Carlaont si alte victime ale comunismul
ase ani de inchisoare de aici au fost ani de tortura, aici am
bate, de
strmte, fara geamuri, numite ,neagra”, celule cu
foamete, frig, boli, lipsa medicamentelor, oameni-
cadavre aruncate
sula infipté in tapi
pentru a se verifica decesul, toate de la raii pamantului, be
Aiudului: cApitanul Dorobantu, directorul _penitenciarului,
directoral adjunct’ Mares, gardienii Biro, Mayer, Boldur,
Caldararu, Attila
primit batai ta talpi, lovituri de cravasé, de pumni,
bocanci, celu
23 Capernaum o mai vedi
MB cutremur ce iad a fost Aiudu
Radu Gyr:
Sechelele pulmonare ale Iadului ma tortureaza si acum.
Zac cu marul la cap, cum se spune in Bardgan, Medicii
recomanda supraalimentatie. Le zimbesc discret. Pensia mea ca
profesor e de 1.126.500 de ura unei majo
Sotia, scoasi din invatimant, cand eram detinut
873.067 de lei. Din ce si ma supraalimentez, dom
Nu mai e nici cazul. Am 86 de ani! Inima imi sopteste
obosit si trebuie s& treacd pe seama clopotelor bitaile
i derulez un tablou de neuitat: la Aiud in celula cu
lcanescu, Nichifor Crainic, ger Mociulschi. Toti
Inavi, Mircea Vulcdnescu e muribund,
»»Si nu ne rizbunati!”
Mircea Vulcinescu, in celuli, ¢ muribund! Cu voce
face sem, cu brafele deschise, si ne apropiem. Ne:
it s fim in jurul lui ct mai aproape. Parca am fi sub
-a oprit privirea
nele Camu! Timp de dowd
; din tilpile mele se prefingea singe cu puroi. Ai
meni altul, impuscarea mea pe Trival
Te iert, maior Stincila! intr-un birou cu usi incuiate m-ai
batut cu parul, M-ai lovit peste tot corpul cu. o brutalitate
neintélnita, Nu mi-ai menajat nici capul. M-ai sngerat peste tot
mi-ai
singerat
regizat,
Mircea Vulcinescu
Te iert cipitan Zamfirescu! Ca si m& scoti din greva
sieram in a cincea zi, mi-ai varsat pe cap gamela cu
zeami fierbinte de arpacas. Loveai gamela eu pumnii ca si. mi-o
fixezi pe cap
25 ie si peroneu; Mars
aga ai zis ~ deterorat avutul obstesc!
(ot atatea nopti in foame gi fr
plutonier major
creada prin ce am trecut. D
si El ne va judeca pe in celuli cu marile valori ale ¢arii
M-am niscut in cultul valorilor. Am cautat valorile ,cu
. Ca student, le intilneam prin facu!
tribunale, Parlament, presi. Pe profesorul Istrate Micescu
audiam la cursurile Facult la procesele din
tribunale, in Parlament. Pe Nichifor Crainic, la Facultatea de
ja revista Gandirea. De la cursurile lui Nae fonescu nu
cred sd fi absentat vreodatd. Mi-a lipsit, nu numai mie, ci tuturor,
And, din ordinul lui Carol al I-lea, a fost arestat si intemat
agar. Am avut cinstea si-l aud pe .
deschiderea cursurilor, in 1938, la Facultatea de Drept din
Bucuresti, Parca-I aud: ,,Eu, care sunt profund uman, declar
incer ci umanitatea nu mi intereseazé dack Romania nu-si
giseste locul la sanul ei!” Pe Nicolae Titulescu, ministru de
exteme al Rominiei, diplomat de mare valoare, presedintel
Academiei Diplomatice Internationale, am luat in minte si
suflet si, pe ecranul frunti, il derulam in celulele Aiudului
A vrut Dumnezeu si ma intélnese cu o parte dintre aceste
‘mari valori si in inchisorile comuniste. La Aiud am stat in celule
strate Micescu, Nichifor Crainic, Ion Petvovici, Alexandru
Mareu, Mircea Vulednescu, Radu Gyr. Nicolae Titulescu nu a
uucat iadul comunist, el a murit in 1941. Cu Istrate Mi
‘m-am intanit pe patul mortii, Eram in al cincilea an al cumplitei
perioade 1948-1954, culminand cu foamete, frig, ger, bit
la sectia T.B.C., intr-o cameri larga,
mare, la nivel de hirdiu. Ziceam pe priciuri 14 mu
‘majoritatea cu diagnostic T.B.C. Unii, desi infometa
aveau pofta de mancare, nu mai mancaw ni
arpacas. Mureau cite cinci pe zi. Ungurul Botos, tamplar, mu
putea face fart sicrielor. Pana la urma s-a gasit solutia: toate
davrele erau adunate in tomberon si apoi aruneate in groapa
mundi din cimitirul din deal. Nu inainte de a le baga o suld in
tlpi, sa se constate cd au murit cu adevarat. Radu Gy
is:
28
~Alaturi de temnita, pe-o rind, pe-o coasti,
cimitirul nostru tace, adasta,
asteapta sicrie sirace
cu numar de smoala scris pe capace.
Cimitir Ria iarba, doar huma
ocolit ca o molima neagra de cium’,
cimitir de detinuti, morminte fara poveste
unde nu-ngenunchiaza neveste,
unde mame nu plang,
unde nu cad lacrimi de tane.
Crucile strambe si schioape
vrura sa fuga, si scape,
ar numai o clipa rebele
~ parcial somate de sentinele —
au stat... s-au supus,
au ridicat maini
sus...
Uite, gardianul le pune in fiare
pentru incercare de evadare!
Cat este ziua de lunga
vantul le numard-n dunga:
inci, zece, treizeci, toate la fel
detinutii prezenti la apel,
totialiniati pe tapsan
a la inspectia domnului Prim-Gardian
Cat este seara si umbra
imitirul tainelor umbl,
Cat este
29 iti,
spre lund
auzeam gardianul: ,Mama voastri de band
vetamen amenturi!”
sa: MS ingealt
trebat in gand:
30
celula la Penitenciarul Craiova, il vid pe generalul Carlaon
sarind repede la geam, rugindu-i pe cei din jur s& facd liniste
auzise un avion! Zimbind, i-am soptt:
redeti cd au venit
Mi-a rispuns: ,,Ehe, che, din moment i
moment trebuie sé apara!” Naivii de noi, uitaserim de Yalta,
Unul dintre noi, doctorul Mata, dejinut din 1941, ¢
indraznit si-i rispunda: ,Ce st facem, domnule capitan, cv
bolile noastre!
Doetorul Maga
aratati-s
muribund. Lulu,
,Care dintre voi mai e bolnav
si mie!
intrebat Lulu
spus ci domnul profesor Micescu. Unde ¢,
” Doctorul a dus la patul_ profesorului
Riri nici o schimbare a fetei la vederea
slabsmogului, intreaba doctorul: ,$i nu s-ar putea face bine?" nnn
Doctorul: ,.Ba da, domnule cépitan, daci dumneavoastrd i-afi
aproba o refeti.” Lulu rupe din bloc-notes o fila, pe care o da
»Scrie, ma! Scrie-i medicamentele de care are
a atata schimbare a Tui Lulu am concluzionat cu tot
in mod sigur s-au schimbat lucrurile, Poate suntem salval
Doctorul a completat reteta. ,,Ai scris, ma, tot ce trebuie? Mai
serie si pe verso, si-l facem bine!” Doctorul a completat-o si pe
verso. Poftiti, domnule capitan, si Dumnezeu si. va
rasplateasca!
Ofiterul Lulu a Tuat-o, a rupt-o in bucajfele si a aruncat-o
pe fata sirmanului bolnav. Gestul i-a adus pe faté bestialitatea
cunoscuta: Eu stiu ce fi-ar trebui tie, mi banditule, patru
scinduri! $i-o sa fi le dim curand!” Profesorul Micescu nici n-a
clipit, In aceeasi zi, spre sear, a murit. Nea scdipat nici el de sula
in talpi
Cu Nichifor Crainic in iadul Aiudului
stivule, Tu, care din cinci pesti
si cinci colaci
Facusi un munte de mancare,
Repeta, Bunule, minunea
Si ospateaza ale Aiudului mii de guri,
Tar mie ascult8-mi rugiciunea:
Da-mi doar un cog de firimituri!”
Nichifor Crainie
in vremurile
subordonata
atitudine fa
de or
Sunt de conceptie platoniciané. ‘Traiesc cultul
clitelor. Pe primul plan situez.elitele. Datorité elitelor suntem la
masa culturii universale. Multimea o trec pe planul al doilea,
Priviti-o, ascultati-o: Pillat, convins de nevinovatia lui Tisus, vrea
32
33
EEE ic a fost profesor la Facultatea de
iarist; a editat revista Gandirea, revista
andirismul”, curent
arti, filosofie. De la varsta de 27 de ani
Zambet
I si ortodox.
ve, pe care
emii, Ortodoxie yi etocragie, Nostalgia
in 1946 este judecat si condamnat, in contumacie,
Maresalului Antonescu. A
it SH stea ascuns un an, la preotul Samarghitan din Ardeal
estat in 1947 si a executat o pedeapsi de 15 ani
Ja Aiud in 1952. A prins si dansul cea
li, 1948-1954, adicd pe directorul
subdirectorul Mares si pe gardienii May,
si Biro, Am dat
awa renal. Cand elimina o piatra, il st
rtea! Ne dadeau, deseori, ciorba de varzi acri, al
voinie ca prejuiam si il iubeam! Eram
student Filosofie, iar Teologia era in
aceeasi clédire. Nu ered c& am pierdut dowd ore din cursurile
dansului. Sala era plind pana la refuz.
Si acum, un muribund! incercam totul, totul, ca sd-I ajut
in fiecare dimineata il serveam cu jumatate din portia mea de
terei. Intr-una din nopti, I-au apucat dureri cumplite. Caldar
daci mai zbieri, te duc la neagra'
Rugiciunile noastre i-au mai potolit dur
34
Marele intuneric
Duminica dimineaja, nu terciul era asteptat, ci predica lu
i in soapti si nu aud’ gardianul. Rade
ic sunt marii autori ai poe: lanquri
Am avut fericirea 58 stau cu fiecare d a
invatam poecii
celule. Poezi
ni
Potiru
icele, vitaminele; poeziile
finut de foame. $i astazi pling dnd recit ,,Cantecul
use Christoase, Tu jertfa pe cruce,
Hrineste-ma, mana de'sfint Dumnezeu!
Esti totul in toate gi toate prin Tine,
‘Tu, painea de-a pururi a neamului meu.”
Nichifor Crainic, misticul, cauté victimele comu
mului; Unde sunt cei care nu mai sunt?” intreabi vantul
Zburatorul pe care aleargi norul, intreaba si el luminata
Ciocarlie, candela ce leaga cerul de pamént, Unde sunt cei care
‘nu mai sunt?” Raspunsul il d& in final bufnita cu ochiul sferic,
oarba care vede in intuneric: fi vei vedea cand va isparea
Marele intuneric”. Am crezut cu totii cd marele intunetic va
dispairea la 22 decembrie 19891,
Pe cand bateam odati in feava_caloriferului,
transmitind poezii, se deschide brutal usa celulei si apare
monstrul de gardian Boldur, lovindu-ne salbatic cu pumnii, cu
bocancii, cu cravasa, intreband in zbierete:
35 criza... Am vai
Stiind ce se va intimpla,
mea trantit pe podea si mi-a zdrobit scheletui
voastta de banditi!” si s-a dus. Generalul Mociulschi si
pieptul meu sa vada dack mai respir.
inlicrimat, cu voce tremuranda. Toti se
nau: minune ci mai trdiesc. Nichifor Crainic imi cduta
mana cu intentia de a o saruta! Eu mi-am retras-o bruse si am
ina lui. LAcrimand, m-a intrebat: ,,D
Fimdneti in viata, domnule profesor
vurgeau lacrimi
for Crainic a murit la 23 august 1972. Se spune, pe
ica si sufletul celor care Lau ci
jor. Imi adue aminte de versu
ot! Ramane
persona! Manet opus!”
Cu poetul Radu Gy
i celula la Aiud
i
f
tate pe bun si pe
mul de geniu si pe cel lipsit de dul
moartea loveste cu aceeasi brutalitate in bordeie
ul bogatilor! Zicala pe cat de veche, pe atat de
lor gi
lipsitd de adevar!
a?
i
i
Adevarata in
Parem asemaniitor
are dup moarte, Cat
trecem uni pe I Catedra de Estetict si Critica
Dragomirescu, Publica mai multe
Corabia cu
pa
|, zburitorul bidiviu pe care
de nisip ai celor m
valorosi, si abia atunci multimea
4 judece cine a fost omul care a trait alaturi de ea fra
}
|
}
‘mort atitea oseminte,
a fruntea-i grea de amintitea lor! (_.)
in temniti si prigoane,
in lupte si frtuni,
945 incepe groaznicul Inchisorilor. Incadrat in
lotul ziaris te condamnat la 12 ani de inchisoare. Este
1958, acuzat ca ,dusman al poporului”, este
Pedeaps’ comutata ulterior la munca
163 este gratiat. Sechelele puscariei
S-a stins in ziua de 29 api
ca urmare a unei congestii cerebrale, dupa ce t
macinat de boli: hemofilie, ulcer duodenal, |
Din 1963 si pind Ia moarte, a fost
Sccuritate, mereu pus st dea declaratii privin
cu ori!
Radu Gyr s-a nascut la 15 martie 1905 pe
mioritice ale Muscelului, la Campulung Tslentst. serie vers
ta de 10 ani. La 14 ani d3 ls iveall poemul d
sda munti ind straluci
‘cursurile Facul
39
38 »As-noapte lisus mi
pared uitau de durere:
Pun
pe rani mana Ta!
Parca purtase lanturi, cdndva(...)
M-am pipait si pe mainile mele
Am gasit urmele cuielor Lui
~Fiule, fiule, lunga e calea...(..)
Dorul de tine mi-e asa ca o furca
proptitt cu dintii in beregats,
Din fundul Aiudulu
pe cer, ca doi luceferi de piatr
schioapeti alaturi in fiare.(..)
Uneori noaptea, maicd-ta vine,
im:
le, si haide cu
temnita-n lacrimi adanci s-o topim,
40
fabetul Morse, Poezia
, a fost suportul detinutilor! Cand recitau ,,lisus
intrat in celula,
O, ce trist, ce inalt parea Christ!
Luna-a intrat dupa El in celula....)
De unde vii, Doamne? Din ce veac?”
Pe glezne-avea urme de rini si rugina,
Unde esti, Doamne, am urlat prin zibrele?\(...)
Cand ne era dor de parinti, spuneam ,,Scrisoarea ta
Manane: esti in lingura mea. Fac un pas:
tr ese cu Sofia mea
oF
Are ocl
E soare? E ger
oastrai a trecut intr-a patra primar?
i thi? Tot asa tristi? Cum e afar?
Pe poetu! Radu Gyr lam avut profesor. Bram student la
Facultatea de losofie, frecventind toate elitele univer-
profesomul care ti-a ramas
inte si in suflet ct vei trai?”, irk s& ezit o secunda, i-ay
raspunde Eece homo!, aratand fotografia profesorului Radu Gyr.
A fost pentru noi profesor, pirinte, frate. A fost un ,alter ego” al
Rostru, al tuturor. Cu mine a fost fri asemanare! Aflase de la
solegul meu Paraianu, scriitorul de mai tarziu Alexandru Mitra
ca servese la cantinele studentilor pentru a-mi asigura o masa, ca
Jama, in ger, dorm cu o saltea peste mine, luaté din patul vecin
»Sarac sunt, Doamne, strac,
Sarac in celula, sarac intru toate,
Lihnit sunt si foamea ma taie
vreau simburii ce-Ti cad de la masa,
vreau tot ce arunci la gunoaie.”
intr-o zi, colegul Paraianu imi spune ca, dupa cursuri,
suntem chemati de domnul profesor Gyr. O, ce moment unic in
viata mea! Profesorul imi intinde o adresa prin care mi se aproba
a de cazare in Ciminul studenfesc ,,Matei Voievod’
Ricusem nici o cerere!
ng. kam cdzut in genunch
domnule profesor, c& lumea noastra nu are astfel de exemplare’
De atunci |-am implorat pe Dumnezeu sil tind sub ocrotirea I
pe unicul meu binefacdtor, profesorul Radu Gyr,
strigind: De unde venit
41 Radu Gyr ~ in 1945 — a fost teri-
I traiam in casa mea, in minte si in suflet,
Pomelnice, in tot ce ¢ ruga catre Dumnezeu.
ram pe Dumnezeu si stramut
‘meu, sé-i beau osdnda toatd, si
la maini si picioare! Era prezent in toate
toate actiunile mele! $i marea, marea rugt
in celula cu profesorul Radu Gyr!”
$i Dumnezeu mi-a ascultat ruga
Dupa sentinta de la C
camea mea chinul profesor
imi puna mie
Radu Gyr. Prima mea intrebare,
Traieste profesorul Radu Gyr?”
mi s-a strecurat discret, dar e grav bolnav”, Boala sa mu
ina surprins, Aiudul fiind mormantul detinutilor. Desi abia
ven, Si ft am Bicut o congestic pulmonars, intro dimineats,
gardianul bagajul si iesi afara!” Bagajul
0 primeneala zdrentuita si murdaré. La Aiud nu se
primeau pachete. Ana Pauker se liuda ci le-a interzis, Cy
gardianul dupa mine, am iesit din celular si ma indreptam spre
Henge < Aflasem cd aici zace si profesonul Radu Gyr
am implorat-o pe Maica Domnului sé-l indrepte pe
ide este profesorul. La s la avea
in mai mare, cu patrupaturi
Am intrat la salonul 8 unde erau
al optulea pat era liber: bolnavul murise, .De
@St82h, aici i-e locul”, imi ordona gardianul. Spune poetul Rada
sod patul de-alaturi a murit alaltaieri unl.
Era un vietas ofticos,
Tusea-i sunase mai neagra de cum e ceaunul
i-0 noapte-a varsat singe pe jos ~
42
43 m stat impr
im totugi s&-i
‘am mai mult de 0 ora, Eram permament ing’ dansul,
imploram s& primeasci
zeama de arpacas,
jum
6 jumatate din sfertul de p
jDacd-mi dai tu m 0) meu profe-
Yor, edt era de slab, de galben, de vested! $i totusi, dimineaja ne
spunea versurile flicute noaptea! Noi le invajam si le
transmiteam prin alfabetul Morse. Aga s-au sa
Radu Gyr si ale Tui Nichifor Crainic
Printre bolnavii salonului erau profesorul Ion Petrovic,
‘Alexandru Marcu, profesor de italiana la Facultatea de Litere si
in Bucuresti (cu dansul am stat in celula si la Pitesti),
imberea si Creang, un tanar condamnat in 1941
ntr-o dimineata, profesorul Radu Gyr mf roaga si le
spun ce mai ¢ in fara, ce mai stiu despre colegii_ profesor
Dumitru Caracostea, Simion Mehedinti, Tudor Vianu, C.
Radulescu Motra, Tache Papahagi, Traian Herseni, cu
cupat de la absolvitea facultii. In ceea ce ma prives
vorbit despre activitaten mea ca profesor la Curtea de Arges,
ria din anul 1948 gi, Ia sase luni de la casttorie, ares
— ma intreabit profesorul. ,,Medicul m-a asigurat
in pintecele mamei” ~ i-am rspuns.
gutd, du-te si adu pe Catalina” — spuse profesor
.¢ va intoarce Crenguti.
fotografie pe ¢
c. Am in mana fotografi
de un an, cu o mani pe
un mar putred, 0 coajé de
i spa, un cotor de varza!
petgament, o scrisoare si fotogi
ichet din care gardienii au of
‘graf
Am pierdut fotografi
I pe Crengura
nneavoastra, dar mamei, toamna plinge
Dezgolindu-si un
Cade frunza, cade si se fringe,
‘Once frunza-i lacrima de singe
Si taticul nu a mai venit
Cine si-ti m
Sa-ti saute pleoapele senin:
Mama plinge si tticu-i dus.
i
L-au zvarlit in temnita dusmanii
Pentru sfainta-i lege din strabuni,
Or sd ninga peste tim
Sa cresti mare, puiul mamei, nat
Neamul si parintii sé-i razbuni,”
Dar nu ne-am razbunat! Mircea Vulednescu, muribund,
ne implorase: Sa nu ne rizbunati!” Si-i pedepseasca Dumnezeu
Pentru cele sAvarsite!
Radu Gyr este pentra unii poetul poeziei in lanturi,
dezvaluind posteritiii suferinfele de neimaginat prin care au
tr le romanesti tn temnitele comuniste. Pentru
we a luminat
al generatii de studenfi. Pentru mine, pe linga acestea,
i Dumnezeu, care mi-a intarit suf
buna parte din viata mea am mers
alaturi de el, cel care pigea, prin adevar, pe calea
credinta
La revedere, domnule Profesor!
»larti-mi, mami, iarti-ma!”
si colea-n traista
vreo doua sute,
ct ochii plini de lacrimi
Prinse iar sa ma sarute!””
De m-ar intreba cinevs
care e fiinta implantata in minte
3 sufletul meu, cu un deosebi
cult, pe tot parcursul vietii mel
a Ascultafi-l pe Friederich Schi
» marele poet german:
»Wenn du noch eine Mutter hast,
So danke Got und sei zufrieden!
cht allen auf der Erderund
jese hoch Gluck geschieden!”
inca o mama,
yumnezeu si fi fericit!
Nu toti pe acest pamant
Se bucura de o astfel de minune!”)
Si revenim pe plaiurile noastre mioritice. Puneti urechea
pe zidul Manistirii de la Curtea de Arges,
strangulat al Anei, sotia Mesterului Manole
Ma
fanole,
Mestere Manole,
Copilasu-mi plange
Tata si , Mama”, sub pana lui George Cosbuc:
«Asa vrea, poate, Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
‘Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap in ceasul morti
Marele Eminescu, dezgustat pe
, mami, dulee mama,
Din negura de vremi
de departe,
Sa mai vada pe fe:
Lenin, Trofki, Mao Tze Dun, Kim Ii
Am fost un popor
ictatura comunisti, mama, femeia, a fost
7 ‘mai mult
In noiembrie 1948 cram Ia Penitencia
Sansferat de la Pitesti. Suntem. in
unt elevi de la liceul teoretic din Turnu
Snmire noi mai erau si definuti de drept comun. Varste, prof
rig, foame, batai — toate duceau la mici disen:
St rugat de toti s& iau conducerea, sé incerc s& aduc mult dorita
ste, Am acceptat cu greu, eram bolnav, tal
Sagerau, Eram nem D)
1982(
copii care au mi vazut, nu s-a simtit j
Tot zimbind mi-a raspuns si el
cu postese
ndepartat cu o intré
Doamne?)
ect timp, domnule Br
am gresit? Am chinuit-o chiar de la nastere! Refuzam si v
sm de indurat? Eram prea mic ca si pot
je 7 ani, am trait in
ii tirdnisti fon Mihalache si Armand Ci
at solemn: Vom purta de grija urmasilor deputat
Enescu!” Au uitat repede! Mama nu primea pensie, tata fusese
omorit la varsta de 37 de ani! MA uitam pe ulita sau pe pardul
Jui State, poate o vad pe sora mamei sau pe fratele ei venind cu 0
de lapte! Murind tata, mama era totul pentru mine. Pe
itele satului treceam cu mama de mana, mergeam la biseri
la denie, Pentru cA era noapte, purtam pe frunte licuri
intrarea in bisericd ti bagam intr-o cutie de chibrituri. Preo
satului, parintele Nicolae Topologeanu, m-a ajutat mult;
datorez absolvirea liceului, el imi platea taxele, imi cumpaira
cari. El ma invaitase ,Crezul”, pe care-I spuneam, in genun
in timpul slujbei, El ne trimetea, in fiecare zi, cite o paine; era
ru noi, Mama, la masi, mereu spunea ci a
méncat, ca s& ne siturdim noi; eram trei copii, dar nici pe noi nu
ne satura putinul de pe masa.
‘Arestarea mea, cu. condamnare, @ f
profesor la Seminarul Curtea de Arges si
Voda”, pe atunci gimnaziu. Arestarea mea, dorl dureros de fiul
ei au imbolnavit-o pe mama: litiaz’ renald. In inchisoare, 5 ani
Aiud, iadul iadurilor, numai Pitestiul, in perioada
Turcanu”, [-a egalat, chiar intrecut! Cat am stat 1a
‘Aiud n-am avut o stire despre mama si despre cei doi frat
uscdriile mai trimiteau cite o veste familiilor detinutilor, de
maniera tovarasa!”, sau ,Sotul te anuntd ci a
divortat!”, Nici mama n-a fost lipsita de o astfel de veste,
na_din zilele lunii octombrie 1953, mama, cu
locuinta in comuna Tigveni-Arges, a fost anuntati de gardianul
primariei comunale, Ileana Dumitru, si vina pana la primitie,
pentru ci o cheama tovarigul Gulinescu, primarul comunei,
ntreab& mama, alarmata. .,Ceva in legiturd cu
nispunde gardianul. Pentru mama
apar disperate intrebari: intamplat ceva cu coj
0 fi murit?” Hai si mergem”, spune mama, ,,Da, dar imbrica-
{i-va, ca e frig, Iuati o broboada.” Nu iau nimic, hai repede
preseazi mama,
Mama, pe eat posibil in fuga, ajunge la Primarie: .Ce s-a
intamplat, domnule primar?” Ati primit un pachet”, zice
Si-| desfacem?” Mama e
apar niste zdrente murdare: 0
ld — toate rupte. Surprinsa, mama
.Nu sunt ale baiatului meu!” Replica primarului: Sunt
a dumneavoastra, dar nu asta e important, ci soarta
.V-a murit
. url mama
disperata, lovindu-se cu pumnii in cap, smulgéndu-si parul. De
ce mi Lai luat, Doamne? Nu sti ? De ce nu m-ai
luat pe mine, Doamne? Nu pot trai fird el, Doamne!”, tipa mama
despletita, desfigurat, in plin centrul satului, sat ce intrase in
alarma, Unii oameni aflasera vestea mortii mele de la primar,
pentru alfii era ceva inexplicabil ce fcea mama, Se auzeau
intrebari: ,Ce e, ce s-a intémplat?” si rispunsuri: ,,A innebunit
spune: Maica, maicuta bund,
cand aveam 14 ani, elev
din Ramnicu-Valcea, triam
‘a dor, dor nebun de tine,
mata tie, mamé
Patemic nostalgia copilari
‘sama! Ti-am trimis 0 poezi
»Mi-e fruntea arzan
Ma ineacit mirosul asfaltului topit;
iniste sub flori de tei
ri de fin cosit,
Ta-ma la tine, mami,
Sa-ti plang in naframa,
Si-mi cosi camasé cu amici
$i-n noapte, pe uliti,
Sa port pe frunte licuri
pe tofi , n pléns continu, cu capul
razimat de cruces c tata, vorbea cu el aproape in
ti-ma, ci cea mai
lam si va potolese cu vorba capul
replica
icovoaie! Cauti
im scurtat Viata, iar puinul
pe care |-ai trait ti -am chinuit!
Cu detinuti politici unguri si evrei
in celulele Aiudului
lor comuniste, pe parcursul celor
t detinuti aproape , mai putin
= romilor, care erau numai de drept comun. Am facut liceul la heorghe Lazar”, Sibiu (Hermanstadt); am avut colegi sasi,
raghiari, Raporturile dintre mine si ei erau aceleasi pe care le
aveam cu confratii romani, Nu-l pot uita pe Grafi Helmuth, sas,
vazind c& sunt tare modest in tinuta vestimentard, m-a luat acast
si paringii lui mi-au dat 0 pereche de pantofi, dout perechi de
Ciorapi si patru batiste, Din lund in luna, ma invita la masa.
Colegul de liceu Szabo, ungur, in pauza mare imi didea si mie
un sandvici, un com sau 0 gogoasi.
Ca ‘student, am fost un lider anticomunist, dar nu
antisemit! in caz c& studentul era evreu comunist, il tratam ca
atare, dar nu-l deranjam cu nimic. Eram alaturi de necazurile lor.
in dictatura antonescian’, evreii erau obsedati de arestare.
Colegul Muller, evreu, disperat ma implora s&-i dau o solutie, si
scape de arestare. ,,Te-ag ascunde la mine, in mansarda, i-am
raspuns, dar lam luat pe Mihail Levente, yrmarit si
© singura fapta o regret: erau alegeri de decan la Baroul
de Ifov, in 1938. Candidau Istrate Micescu, profesor la Facul-
tatea de Drept, si Grigore lunian, deputat farinist. Istrate
Micescu, cu mari sanse, reprezenta aripa nationalista, Iunian pe
cea democrata. Noi, studentii, care purtam in piept insigna S.C.
(.student crestin”), I-am sustinut pe Istrate Micescu, Eu eram
student in anul I la Drept, il aveam profesor de drept civil gi
nutream toata admiratia pentru acest mare profesor, mare orator
‘Am mai afirmat, sunt plator ¢ cultul elitelor, si Istra
Micescu era o mare elit. Nu de la cursurile
lui, il ascultam ple
legitimam pe cei care int
wunal a evreilor! $tiam c&
egal, d nu ne-am corect
sisi {Bra sprijinul nos!
id un membru i
Istrate Micescu ar
ja n-a apart, Istrat
Mies fi portant al uvemutui de atunei. Pe
la ora 16 s-a reusita lui Micescu, iar guvernul, pentru a
tui dun vot de blam, a ordnat aes! Neva a
toti_ student
i am fost dusi in beciurile Pi G
timp de trei
wumane. Ne-au pus in libertate, dar ne-2u
Pierduse
de Drept si am dat admiterea la Fa
Istrate M
la Facultat
|, celular, alatu
Serban Ciocul
, nepotul lui Nicolae lor
fratele
Munteanu-Ramn
‘mari fabrici de portelan
era in al cincilea an (1953)
ei perioade care s-a definit prin lant foamete,
tomberoane, apoi in gro: ;
poi in groapa comuna din cimit
m o foamete cumplita. Se vorbea a nu
a maneat fecale din tineta! it
n
‘meu, © spune si acum
Enescu puteai atima céte 0
coborase din pi
Desi infom
fi de mancare. Doctor
Piri succes, sd-i_ protejeze. TT
i-a pus di
mai vedea
€ obraji, irutindu-se si ele,
ule profesor, dad bunt Dumnesa
iadul acesta, va iau cu mi lerusé css vd aa bnnaie
familia durmeavoaset a
aud si acum’
umarul pi
drept la pachet
Si incereim’, a zis
pentru dumneata? In conditiile
ine profesonul Gerota
A avocatul Radu
, domnule avox
ardem toti pe acelasi
am conchis eu. Am
soapt: ,Domnule doctor, in
ascuns opt sulfamide, pr
dau si I
le pentru un crestin’
wAici nu ne deosebi
problema pana in prez
le petrecute, mi-am fixat-o", mi-a raspuns. Nu g
au trecut 48 de ani si n-am
cesa
lai auzit unul de
jiratec, pe cat putem trebuii
rupt zdreanta. si
stat in celula cu
prin ce
fare organi
Pe vremea ac
de mai tarziu. Pe
zi, doctor n de unde si facem
1a adus si o lumanare si
te bucdtele gi ne-a
c, s¢ aud clopotele. Clopotele pe care nu
In asteptarea lor, ma ingroze:
iceam la Invierea Domnul
im adus intre noi, Pari
toti. Acum buchetul era complet. Rug
td, Ie intelegeam total. Parintele avea
f, putea oficia si la surdomuti, Emotionant
gardianul. A gisit la mine, in c&ptuseala hainei, foto-
atalinei, despre care am mai scris, hrana mea sufleteas.
Fr etostafia care trecuse aproape prin toate celulele Aiudule
Ficcare detinut vedea in a fiica, sora. Dupa ce mi-a dat un wat
ct purn in cap si m-a injuat, a aruncat fotografia printe len
tile nepermise. in lacrimi, cu figura disperata, l-am implorat pe
Boldur: Nu mi-o luati, domnule set, este fetifa mea, ea ma hor
peng 4 mt incdlzeste, ea ma vindeca! Vai implor, duceti-m& la
Meee: fineti-ma acolo cat vrei, dar cu ea, dati-mi-o, dati-mi-o!"™
Mia mai dat dout palme ia iesit eu injuraturile dupa el
Cit de disperat eram, plangeam ca Ia inmormantarea lui
G23 Cit se vor intrista detinuiicdnd vor afla c@ au pierduto pe
Catlin! Am povestit deja intanirea cu Catdlina.. Am autora
Gnorm in viata In fafa marilor drame, eu nu gasese salvare decit
fotosan acts! Am cdutat-o, dar nu am gisit-o. Pe Catdlina, in
fotografie, a cunoscut-o, inaintea me:
want de eesesia fotografie. Radu Gyr i-a facut gi 0 poczie,
»Cantec de leagin”, am reprodus-o intr-un capitol anterior
Si in celula era 0 atmosfera nespus
dimineaa, fotografia Catal
sub ochii inldcrimati ai
dupa plecarea lui Boldur,
lei. Am intuit ca
chemat. M-am repezit 1 aud pe Bubi
omnule profesor, am gasit M-am descarcat
jot de plans, Coley Lictimau si
cand Bubi a intrat in
Promitandu-i ca-
kam imbratisat si sarutat,
a. Soarta a vrut altfel! cu care
Romania si Unger
n purtat discuti
Domnule conte, nu considerati di
wre, binecuvantate de Dumnezeu, ar
iminand disensiunile dintre ele? in
suntem dati ca exemplu de subreda
face un efort sf ne cunoastem mai
raporturile dintre noi! De cind v-am
studiat pe Petofi Endre, Imre Madach va privese cu ochi
prietenogi, Octa ‘rdit acest sentiment; el v-a tradus
pe Petofi, pe Ady Endre. Nimeni nu poate tigidui prietenia
doi poeti. Pe cat de generoasa a fost natura cu noi,
ppe att de mastera a fost istoria. Ab ovo (de la inceputul
suntem daco-
(ipsit de pamant), Trecut-au peste noi n popoare, zise migra-
toare; aga le-am zis gi noi, desi erau barbare si nu doreau si mai
plece. in ordinea migrérii, sunteti al doilea popor. Pe aici va
numeati huni. Ca s& fixam ordinea migrarii, profesorii de istorie
v-au prins pe toti migratorii intr-un cuvant provenit din prima
silaba a denumirii fieciruia: gothugeaslabulongpecutatu! Fiecare
migrare, pentru noi, romanii, era egala cu intrebarea haml
a fi sau a nu fi, a mai rimane sau nu pe plaiurile noastre!
raimas, datorita jetfelor uriage ale poporului roman, N
dorit decat nostru. Noi n-am iesit din granitele noast
,Domnule profesor”, a intervenit contele Teleki, dar tot
el m-a_atentionat pst! pst!”, apdruse lombrosianul gardian
Mayer. Ne-am ridicat subtil, la gealau si rindea, dar n-am mai
putut relua discutia vreodatd. Tare am dorit si-l revid, dupa
iesirea din inchisoare, si-i cunosc parerea privind pe iredentisti
si ultranationalistii maghiari
Tot la Aiud -am intalnit pe Gabor, un maghiar cu care
m-am imprietenit. Ne transferase de la Craiova la Aiud, care
ne-a primit intr-o sald in care abia am intrat circa 50 de detinuti
pe post de mol
lecare, nu ne-a dat
prici, Patura o aveai de la
im stinga cApatai, Eu, de
nare, perna
ce purtam stan;
ca dorm pe
dormeam
: : de dreapta,
ate dar in cazul de fa nu aveam le, att eram
a putin timp, dupa ce sa dat stngerea, au apart
z tinut, pe care i-au impins peste noi
ever lo, dom se, a zis unul inte ei sPand mane me
® gardianul, maine va due la cimitie™ Putin loc mai er
pe unde au putut. Fiecare avea ait i
Fe ave patura
i, afara de unul care era imbracat de g at
oti tremuraw cu patura
t unde-i
dar nu mi-a raspuns. Am auzit,
noapte;
tremura ca
patura,
soapt
se cu gerul. Unguru
palustre. M& torturau chinuril
paitura sau sa ma due cu patut
Uunul dintre ai lui nu-l ia sub pe
mu, cu capul
Drutu, un duhovn é rei
je, era departe somnul de parintele
pris, Hl vad e& scout eapul de sub pars
Ne dom parinte, spre usa,
tul acela cu genunchii la piept, n-are patur
Parintele zise indurerat 3
c, nu va suparati, mi dues
si Dumnezeu sa va ocroteasca!
us a Gabor, asa-lchema. Sunprindere printre pa
Drutu. Surprin:
intreaba: Am cfstigat examenul timplarului?” ,Rindeaua si geal
i-am raspuns. A lovit-o de birou, a
© completez. Cunosteam rindelei de
‘meu, timplar de meserie, repede am compl
intrebare incuietoare pentru mine, a socotit el: gh
Ce e abric am rispuns si la aceste
concurs”, am intrat in fabric’, la
, toate Ja un loc nu mi
acum. Imploram cl
‘Am curatat zarzavaturile si la propriu
sila figurat
I de fabrica era de 10 ore, de la 14 la 24. Timp
a trebuit s& muncim peste program; noua fabrica
au devenit
Caram_ bolovani
a era aceeasi
are era sub un sfert, ceai de mi
}
i
;
, faptd ce i-ar fi adus ridicarea in grad.
dupa 10-12 ore de munca, fira un minut de
fram spre celule. intr-o dimineatd,
terciul, gardiamul Caldararu deschide usa
ne ordona: ,,Alarma!” Credeam
cA s-a dezlantuit un cutremur, un incendiu; am iesit; im curtea
i n total 15; cu Caldarara in
bucataric, unde am primit ordin sé cur
ram intr-o piata de dimensiuni mici, fra
id singurii cumpératori. intalnirea cu zarzavaturi
, Ceapa, cartofi, varza, gui, ridichi
hrand vegetarian, mult dorité de noi si la discre
inseninat, abi >, pani la saturatie, Gardianul
"aldataru, stiind cat suntem de fliménzi, intuind ce urmeaza,
daca indrazniti si
a va asteapta!” Ne-a lsat in grija
i Alexe, unicul gardian care nu mi-a dat 0 palma! Am primi
instrumentele de curatat, de spilat si a inceput operatia. Nici un
fel de zarzavat na rima
Marea cautare o avea ardeiul, in planul al doilea intra
varza, Nu se mai t&ia, ei mugcam din ea porcin. Ar fi fost o
ordine a consumului, dar pe noi ne interesa sal La un pas de moarte
Drage Ace
fost pedepsi
la neagra sase zile Ee
Ge He mu late 0 Kewredhyl eu
F Comune, Aro pramul Men meant of ©
'
Ti fax. - A
MOT vat WRF
MAU flac & Aolotars tur deka, 18-19 =
EA 2h tad Mer oh fot vers la
Fe
We OS bike Imtoure. -
u dat sfoars
zadar! De cinei
Vere’ Metals cum Bai Loder’
Adee Sb “Epis en's Be
# gris ee Coupee Sepramal ce com ree
Coram pinks bx 1a bm Cords deat LE 30 mia
2D vicpaniot Sneaking ome k Wieah
2 ds. bE ho la te verb (he Cag Cllrs
casatorie, ale Catalinei pe care Tu ai trimis-o, la numai un ai
Jumatate, din celula in celula, si mangaie frunti pirea tare marcat
in soapt
organizate la Muze
Curtea de Arges in ,libertate”
La data de 28 april
am fost pus in ,libertate”.
as, am trait minunea de a-i regasi pe Marga, sotia mea,
ina, pe care o lasasem in pantecele mame.
iubitule, si-ti vezi fetita, pe Cat
i jumatate, iat fotografia ce m
detinutilor. Am rugat-o pe sotie s& mai aman un pic, pentru c&
nu doream sé ma vada in halul acela, s-ar speria!
Cobor in timp, mai bine zis urc. Suntem in timpul
primului rizboi mondial; tata, locotenent, cade grav rénit. E
internat, operat, zace in spital aproape dou’ luni, apoi adus
escent, Era in vara anului 1917, eu aveam trei
operatia complicaté il prezentau urat pe
i, nu era cel pe care mi-1 aritase mama,
tarziu de tot am reusit s& mi-] apropii
Tare mi-era teamé ca si Catalina va fugi de mine!
adus haine cu care am schimbat zdrenfele
buchet de flori din gradina si, cu fotografia
n cealalta mana, am deschis usa camerei in care se afla
Catalina, A aparut o frumusete de coy we se juca in pat cu
Deasupra patului, icoana Maicii
M-am abfinut s4 nu ma reped s-o
ntrebat-o Marga.
tata,
fugeam de
» hohotind. Ne-am rugat la
it Catalina. Marga a aprins
Domnul.
pirintele Gheorghe Popescu,
casitoria, omul ccare ne-a ficut nunta,
care nu m-a intrebat cu ce avere vin de la parinti, omul c&ruia ii
savuram predicile, Fusese singurul din familie care a Iuat parte
80
Ja procesul meu intentat de comunisti, judecat la ‘Tribunal
vad plingind cand s-a pronuntat
iar cand mi-au pus cétusele m-a imbraisat $i m-a
fa
De la dreapta spre stanga: parintele Cleopa; arhimandrit
dr, Chesarie Constantin Gheorghescu; preot Ilarion Craioveanu,
staretul Manistirii Curtea de Arges; profesor Nicolae Enescu picioarele lui
provocat, iertati-
A doua zi, cu Mar a piatd, uneori pe un frig de erapau p
adus de mine, obtinut in urma medita
completa umilul meu salariu
In_1965, impreuni cu sotia am revenit in Cuirtea de
Arges. Considerat de inspectorul general Dituleasa ca
‘uperabil” pentru invatamant, am lucrat ca zilier ~ culegator
icte. Abia dupa patru ani, acceptat de primul secretar Vasile
am fost numit muzeograf la Muzeul Orasenese. Primul
seeretar Vasile Mohan
@ orasului. Am organizat mese rotunde avand ca invitati
culturale. Prof. Zoe Dumitrescu
Busulenga a ven oti sia vorbit despre
Eminescu, iar actorul Gh. Cozorici a recitat versurile poetul
national; criticul Andrei Plesu a _vorbit despre pi
Tomaneascd; prof. Frasin Munteanu-Ramnic i dna Ecaterina
Lotdi Caragiale au sustinut tema ,Caragiale intre Ploiest,
Bucuresti si Arges” (proiectii documentare); prof. dr. doce
Constantin Balaceanu-: a vorbit despre ,Batranejea si
cauzele ei — imbatrénirea sistemului_nervos”; prof. Fras
Munteanu-Rémnic ~ ,Un suflet eroic ~ Nicolae lorga” (proiec
documentare); prof. Gh. Veabie, prof D. ,Particu-
Jaritati etnogi rice ale zonei Argesului”; prof. Harry
logiu folclorului roménesc. Probleme contempo-
+ colonel Gh. Eminescu, nepotul
of. dr. docent Augustin Z.N. Pop
i gi a
prof. dr. Serban Cioculescu
seama a culturii romanesti”; critic de arta
Marin Predescu, artist plastic — Pictura rom:
ajul expozitiei pictonului Virgil Cojocaru
‘of. dr. George Munteanu — ,,Peisajul roménesc
contemporan”; vemisajul expozitiei de acuareld. a pi
Radu Negurai; prof. dr. Jon Stavirus
de limba romana
completare de ore de
Popoare. Elena Vacarescu, 0 rominc& de seama
Parintele director Negrutiu, am fost numit profesor
sminarul T
logic din Curtea de Arges, cu
imba franceza la Liceul teoretic ,,Vlaicu
Voda", unde am fost ajutat de profesorii C. Voiculescu gi 1
Barbu,
C. de Arges, la aniversarea a 125 de ani de
i Mihai Eminescu;
colonelul Gheorghe Eminescu,
in stinga ~ prof. dr. docent Augu
ntr-0 zi, era in amt
de gar
mai mare cand avocatul
Veneau clevi care ma
ce si mai spunem despre dum
de la Securitate, vor s& stie tot, absoh
1975, m-am pomenit cu doi fo wajului international etc. Nu s-a gisit nimic din cele
presupuse. Dupii fiecare perchezitie, camerele arstau ca dupa
bombardament.
¢ care C. Coposu le-a
regretat toatt viata iinilor inainte de Suplex
LibelusValac 8 ” si y[storia unui tribu
Pentru lucrarea ,.Luptele romanilor..", Coposu a cul
din multe arhive; evenimentele relatate s-au petrecut inainte de
1793; era © perioada creia nimeni nu-i consacrase o sinteza
‘istoria unui tribun” era inchinaté marelui Tuliu Mani
Nu se poate vorbi de Coposu fii a pomeni de Mani
invers! Coposu a fost discipolul minune al lui Maniu. isi luase
doctoratul in drept, la doctoratul politic predat de marele
politician Iulin Mani
Dupa eliberare, in 1964, Coposu a cerut Ministerului de
Inteme restituirea celor dowd opere, dar i s-a raspuns c& au fost
arse, fiind subversive! O carte care red evenimente dinainte de
1798 sa fie considerata ostild comunistilor?! Cati carturari de
‘mare valoare n-au pierit sub dictatura comunista! Cate opere
terare zac in depozitele Securititii? Citez. pe Mircea Eliade:
importanté bibliotecd se giseste in depozit
Auziti-i pe ortacit lui Miron Cozma, care inva-
dasera Bucurestiul in céutarea lui Comeliu Coposu, Doina
Comea, Andrei P , Gabri
Nae Jonescu, Din lagérul lui Carol al Il-lea, Coposu a
trecut in lagarul maresalului Antonescu, Practic, nu s-a bucurat
niciodati de libertate, find arestat de comunisti si intemnifat.
Din 1964 si pana la revolutie, a fost permanent in atentia
Securitatii. Domiciliu obligatoriu in Barigan, finut in
tr-o mai mic& masurd, am fost si noi,
ing Getinuti politic. Mi-aduc aminte, eram bolnav. Avta sc
jntampla dup detentia de la Aiud. Nu mai aveam echilibru si
'm spus doctorului: ,,imi vine si cad!” ,P
zi Bc 6 ce pa 7
intrebat. Pe dreapt ee
dreapta”, si nu
dar mi-era teama s& pronunt tare cuvantul
Mi auda cineva, care sd ma toamne ci am
dreptei. Lam rispuns: ,.Pe spate, domnule doctor”
limic, va odihniti", a glumit. erea ni
mormantarea sa au participat lon Mi Armand
Grigore Tunian, Grigore Coanda, fruntasii
in Curtea de Arges. A fost o zi de mare durere
i pentru comunele vecine,
REGELE CAROL I
N. Enescu-Tigveni
Tipografia Profesional, Bucurest
nedatata
»Viafa mea era asa strdns legata de aceasta de
Dumnezeu binecuvantata tara c& doresc s&
las si dupa moartea mea, dovezi vadite de
adanca simpatie si de viul interes, pe care |
am avut pentru dansa”.
Carol I, in testamentul su
A murit regele Carol 1. Cénd multi Romani fi cereau s&
fteacd, in fruntea ostirii, granitele regatului pentru a deveni
Regele tutulor Rom: ind adevaratele granite intre
care, nesuparaté de nimeni, si viefuiasc& si si. propdseas
hafiunea romana, Dumnezeu, impotriva asteptarilor noastre, a
voit ca el sa treac& hotarul viet
N-am pierdut numai un om, ci am pierdut un Rege Mare
siun intelept de seama.
E] a fost — ca om — de 0 corect
dreptul de a fi
side chibzuit
Pagini glorioase, care vor fi
Pentru intirirea noastré national
idine morala ce-i di
Rege a fost asa de demn
le sale, incat Istoria ii va consacra
pururea — cel mai curat izvor
, Regele Carol. si-a
mezeu te asociazi pentru o parte. Ia
‘nd iti incredinfeazi conducerea unui popor;
de aceia pentru a cérmui bine, trebuie sA iei spiritul’ lui
|
| Toti Roma
plang sincer moartea Regelui Carol, cdci in
‘mintea lor apar in clara lumina foloasele unei domnii de aproape
Teprantate de seco: din faptele sale, pe care bine le cunoastem gi
te pretuim, noi reconstituim pe Regele Mare si Bun care, dacten
Fe oa mai Putea sprijini, rimine totus — pentru vecie — fala
{ntregului neam romanesc, cdci el este icoana cea mai curate 5
datoriei si a muncii fra preget,
Sil urmitim, de cénd Lam cunoscut si pana in
momentul cdnd ne-a parisit, s&8 ne oprim mai mul
momentelor
cunostinga i
Alegerea unui pring stréin pe tronul principatelor roméne
a fost dorinta Roménilor, rostitt in dese ocaziuni si cs mak
inainte de alegerea Domnului Carol. Prea multe risbosie am
avut noi Romani si multe au fost si pierderile ce-am indurat
entry a curma pofta de a ne inghiti a dusmanilor si a
Panis a? c€ moi pictiam in lupte nesfarsite si tanjiam sub
stépanirea Turcilor, ca si sub cémmuirea greceascd orf ob
aertartc glot Cum si pentru a stapi vrajba si a pune capat
certurilor dintre boieri aspirant la domnie, rebuia si tnterneiory
intrun memoriu alcatuit in anul 1829, se giseste
Molders oritl® 3, principatul aleatuit din ‘Muntenia i
Moldova, a cAror unire se plinuia in acea vreme, sa fie citmusy
S-ar putea să vă placă și
- Handbal AparareDocument2 paginiHandbal Aparareadishaq33% (3)
- ATHOS Muntele SfantDocument72 paginiATHOS Muntele SfantMiron Stelian Daniel100% (2)
- Abecedar Clasa I Romania 1982Document70 paginiAbecedar Clasa I Romania 1982Chadwick BarrÎncă nu există evaluări
- Regulament-Joc HandbalDocument60 paginiRegulament-Joc HandbaladishaqÎncă nu există evaluări
