Sunteți pe pagina 1din 82

GSPublisherVersion 0.37.100.

100

GHID DE ARHITECTURĂ
pentru încadrarea în specificul local din mediul rural

ZONA MONOR, VALEA GURGHIULUI


ȘI DEFILEUL MUREȘULUI SUPERIOR
Ghidul de arhitectură se adresează: Colectiv de elaborare:
 
• locuitorilor satelor Coordonator:
• administrației locale și regionale arh. Mariana Rodica MICHIU
• investitorilor publici și privați  
• consultanților specializați în Consultant științific:
accesarea fondurilor europene Dr. arhg. Cornelius GAIU
• proiectanților  
Echipă:
în vederea întocmirii proiectelor pentru arh. Mariana Rodica MICHIU
arh. Delia Roxana NEGRUȘA
• investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală arh. Horațiu RĂCĂȘAN
• investiții private Grupul Rural al OAR
• investiții publice
Editare și machetare:
și a fundamentării documentațiilor de urbanism. arh. Delia Roxana NEGRUȘA
arh. Adriana ILOVAN

Corectură de text:
Andreea Antonia ILIEȘ

Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”.
- decembrie 2018 -
ROSTUL GHIDULUI Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
proiectare/consultanță în alegerea
configurațiilor, a materialelor și a
durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere
Mediul construit (construcțiile de
orice fel) poate fi o resursă extrem
locuitorilor din mediul rural, autorităților tehnologiilor necesare construirii în pentru abordări specifice secolului de valoroasă sau, din contră, doar un
locale, investitorilor, proiectanților și mediul rural, fie că vorbim despre al XXI-lea care țin cont de resursele consumator de resurse. În acest sens,
consultanților implicați în procesul proiecte finanțate prin PNDR, despre locale, de energiile regenerabile, prezentul material propune soluții
de elaborare a unor regulamente de elaborarea documentațiilor de precum și de cunoașterea acumulată care pun în valoare înțelepciunea
construire în mediul rural. urbanism sau despre simple intervenții local (meșteșugurile și tehnica tradiției constructive locale, a utilizării
Ghidul își propune să fie un set de cu finanțare exclusiv privată. populară). responsabile a resurselor locale, dar
reguli ușor de aplicat, cu exemple Obiectivul esenţial al acestui ghid Proiectele de succes din mediul în același timp oferă soluții noi, ce
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau este păstrarea nealterată a spiritului rural evidențiază faptul că există o țin de materiale și tehnici moderne
AŞA NU), care să faciliteze alegerea așezărilor în care sunt propuse legătură foarte strânsă între calitatea de construcție și de surse de energie
modelelor adecvate de către cei ce proiectele și creșterea calității vieții, dar peisajului natural, a celui construit regenerabilă.
vor să construiască în mediul rural. cu conservarea tradițiilor și a peisajului și calitatea vieții. Viitorul oricărei

1
În același timp, ghidul intenționează cultural existent, acestea fiind, de comunități depinde de modul în care
să ușureze activitatea echipelor de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea își administrează resursele.

Valea Gurghiului
IMPLICAREA întreținere, de modernizare sau de
construire) sunt următoarele:
ansamblu pentru comunitate? Cum se
va asigura întreținerea și funcționarea
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
Rostul arhitectului
COMUNITĂȚII ÎN ▪▪ Respectul pentru moștenirea
noilor clădiri?”
▪▪ Incluziunea socială: „Cât de
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică investiţională Arhitectul are rostul de a îmbina
GOSPODĂRIREA culturală; se va urmări cu precădere echitabilă este repartizarea serviciilor, coerentă, care trebuie să urmeze oportunitățile
nevoile
cu resursele
beneficiarilor,
și
indiferent
integrarea în context prin păstrarea a utilităților, a facilităților de producție niște paşi necesari, cum sunt:
RESPONSABILĂ nealterată a identității așezării, a în teritoriu?” Se va urmări favorizarea ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi dacă aceștia sunt o familie, o firmă,
A MEDIULUI peisajului construit și a celui natural.
▪▪ Responsabilitate față de urmași;
accesului tuturor membrilor
comunității în aceeași măsură la noile
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru început, necalificată;
un ONG sau autorități locale, și
de a oferi soluții realiste în timp
CONSTRUIT îmbunătățirea condițiilor de viață din
prezent prin valorificarea resurselor
funcțiuni. ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a
maiştrilor, a tehnicienilor şi a muncitorilor
util. Reușita demersului său este
direct proporțională cu adecvarea
proiectului la cele enumerate mai
locale în mod judicios, pe termen
lung, pentru a rămâne disponibile și Dezvoltare comunitară capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi; sus. Aceste lucruri nu trebuie rupte
prin calificare
2 Grija cu care întreținem, reparăm generațiilor viitoare. ▪▪ organizarea de cursuri practice din contextul mediului rural românesc
de la începutul secolului XXI, în care
sau construim – fie că este vorba
de casele tradiționale, părintești,
▪▪ Utilizarea surselor de energie
regenerabile. profesională și şi de cursuri de formare şi calificare
pentru localnici; confuzia dintre valoare și nonvaloare
sau de clădiri noi –, reprezintă un ▪▪ Valorificarea amplasamentului încurajarea economiei ▪▪ dezvoltarea unor centre de este mult prea des întâlnită. În
acest sens, arhitectul are și rolul de
proces ce presupune asumarea
unei responsabilități față de întreaga
astfel încât forma/volumetria și
înfățișarea clădirii să reflecte climatul locale valorificare a materialelor
construcție ecologice rurale, cu
de
a-și consilia beneficiarul (fără a-l
comunitate. Orice clădire trebuie local: orientare și însorire, umiditate aplicații în domeniul construcțiilor; manipula), pentru a asigura premise
percepută în primul rând ca o și vânturi dominante, oscilații de În anumite comunităţi, deşi există ▪▪ pe măsura derulării programului, realiste unor proiecte/demersuri
componentă a ansamblului așezării temperatură etc. resurse de materie primă valoroase, gradul de calificare a personalului ce au ca finalitate sporirea calității
sătești. Astfel, o clădire trainică, ▪▪ Utilizarea materialelor și a acestea sunt neglijate de localnici, iar creşte; consecutiv, creşte remuneraţia vieții, inclusiv prin atributele mediului
frumoasă, care își îndeplinește bine tehnicilor tradiționale, care, de fapt, meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. şi capacitatea de a întreţine locuinţele natural sau ale fondului construit, la
rostul pentru care a fost construită, reflectă soluțiile cele mai bune, În această situaţie, este necesară nou create; care participă în mod direct. Rostul
ar trebui să fie un motiv de mândrie cristalizate de-a lungul timpului pentru calificarea localnicilor astfel încât ▪▪ atingerea obiectivelor avute în lui este să aducă echilibru acolo unde
pentru întreaga comunitate. Acest condițiile de mediu locale. să poată avea acces la resurse, în vedere la terminarea programului: este chemat.
lucru devine și mai evident, mai ▪▪ Utilizarea materialelor reciclabile vederea susținerii unor activităţi de aceste funcţiuni productive vor
relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni și refolosirea apelor uzate și pluviale. economie socială capabile să aducă rămâne în teritoriu, urmând să
publice, comunitare: primăria, școala, un venit constant în comunitate. deservească întreaga aşezare în
căminul cultural, dispensarul, clădirile Pentru noile programe/ Acest principiu este extrem de ansamblul ei; în plus, la terminarea
de cult etc. funcțiuni propuse în mediul important atât datorită rezultatului programului, zona va fi locuită de
rural, întotdeauna se vor analiza direct de ieftinire a investiţiei prin un segment de populaţie productiv.
Principiile care vor sta la baza următoarele aspecte: folosirea forţei de muncă locale, cât Lucrătorii vor fi capabili să presteze
oricărei intervenții asupra mediului şi datorită efectului pe termen lung munci calificate în cadrul aşezării şi în
construit din zonele rurale (fie ▪▪ Relevanța: „Cât de necesară este pe care îl asigură: în teritoriu rămân vecinătate, având astfel posibilitatea
că este vorba de conservare, de această nouă clădire sau acest nou nu numai funcţiunile capabile să să-și întrețină casele și gospodăriile.
CUPRINS 5.2. PEREŢII .............................................................................. 43
5.2.1. Specificul local ...............................................................43
5.2.2 Recomandări ..................................................................44
5.6.1. Specificul local ...............................................................59
5.6.2 Recomandări ..................................................................60

ROSTUL GHIDULUI ....................................................................1 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE .......................................... 61
IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ..................................44 5.7.1. Specificul local ............................................................... 61
RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT ..............................2 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip 5.7.2. Recomandări ..................................................................62
monovolum ..........................................................................45 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
1. ZONA .......................................................................................4 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................45 gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar
administrativ-teritoriale ...............................................................4 B. Intervenţii pe construcţiile existente ...............................62
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei .........................................5 5.3. FUNDAŢIILE ....................................................................... 48 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................63
5.3.1. Specificul local ...............................................................48 Scările exterioare ................................................................63
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................6 5.3.2. Recomandări ..................................................................48 Pavimentele exterioare ....................................................... 63

3
2.1. Peisajul cultural rural............................................................6 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi Vegetaţia .............................................................................63
2.2. Tipologii de sate...................................................................8 cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ........................................48 Împrejmuirile .......................................................................63
2.3. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ...........................10 B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip Elementele de mobilier exterior: bancă, fântână, cruce,
2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, monovolum ..........................................................................48 adăpătoare etc. ...................................................................63
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu Echiparea edilitară ..............................................................63
de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale .......12 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .................48 C. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
2.5. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții monovolum...........................................................................63
ecologice durabile de secol XXI ...............................................12 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................49 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................63
2.6. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din 5.4.1. Specificul local ...............................................................49 Scările exterioare ................................................................63
scara clădirilor învecinate, ca percepție umană ........................12 5.4.2. Recomandări .................................................................50 Pavimentele exterioare ....................................................... 63
2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții Vegetaţia .............................................................................64
conform specificului local .........................................................12 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu Împrejmuirile .......................................................................64
gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar Iluminarea exterioară ..........................................................64
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .....................................13 ...............................................................................................50 Echiparea edilitară ..............................................................64
3.1. Prevederile generale privind intervenţiile noi ........................13 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................13 monovolum ..........................................................................51 5.8. PORȚILE .............................................................................64
3.2.1. Specificul aşezării clădirilor ..........................................13 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, 5.8.1. Specificul local ...............................................................64
3.2.2. Recomandări ...............................................................13 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....52 5.8.2 Recomandări ..................................................................64
3.3. POT, CUT, regim de înălțime .............................................14
3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................54 6. SPAŢIUL PUBLIC....................................................................66
satului – probleme de încadrare în peisaj .................................15 5.5.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, 6.1. Specificul local .................................................................66
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra soclu) şi verticale (târnaț, coş de fum etc.)................................54 6.2. Recomandări .....................................................................66
satului – probleme de încadrare pe lot ......................................16 5.5.2. Recomandări .................................................................54 Drumurile și alte căi de acces public ...................................66
A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) ................54 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................21 A.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................54 adăpătoare, stații de transport public, vegetație, locuri de
A.2. Marcarea registrelor verticale .........................................54 joacă pentru copii etc. .........................................................69
5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE .......................................27 A.3. Frontoanele și decoraţiile de faţadă ..................................54 Iluminarea exterioară ..........................................................69
A.4. Streşinile și burlanele .....................................................54 Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele ..........................69
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................28 A.5. Materialele pentru finisaje...............................................54
5.1.1. Specificul local ...............................................................28 A.6.Culorile................................................................55 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................70
5.1.2. Recomandări ..................................................................29 A.7.Tehnologiile...................................................................55 7.1. Recomandări......................................................................70
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ...71
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu monovolum ...........................................................................55 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) ........71
gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar B.1. Marcarea registrelor orizontale și verticale .......................55
..................................................................................................29 B.2. Frontoanele și decoraţiile de faţadă................................55 ANEXE........................................................................................75
Forma şi volumetria ...............................................................29 B.3. Streşinile și burlanele.......................................................55 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
Şarpanta ............................................................................... 31 B.4. Materialele pentru finisaje...............................................55 (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .....................32 B.5. Culorile ...........................................................................55 desfășurate stradale) .............................................................. 75
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................32 B.6. Tehnologiile......................................................................55 Anexa 2: Glosar de termeni ......................................................75
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip B.7. Instalațiile și instalațiile tehnologice ................................55 Anexa 3: Legislație ...................................................................77
monovolum ..........................................................................33 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic,
Forma şi volumetria ...............................................................33 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .....56 BIBLIOGRAFIE ......................................................................... 78
Şarpanta ............................................................................... 34 C.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................56 CREDIT IMAGINI ...................................................................... 79
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................34 C.2. Marcarea registrelor verticale .........................................56
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................34 C.3. Frontoanele și decoraţiile de faţadă ................................56
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu C.4. Streşinile și burlanele .....................................................56
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ............... 35 C.5. Materialele pentru finisaje ..............................................56
Forma şi volumetria ...............................................................35 C.6. Culorile .......................................................................... 56
Şarpanta ............................................................................... 35 C.7. Tehnologiile ....................................................................58
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................36 C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) .............58
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................39
5.6. CONSTRUCȚIILE ANEXE...................................................59
1. ZONA
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități administrativ-teritoriale
Zona Monor, Valea Gurghiului și Defileul Mureșului superior.
Ghidul se aplică în
toate satele de pe Hodac
Hodac
AND județul teritoriul administrativ al Arșița
următoarelor comune: Bicașu
BISTRIȚA-NĂSĂUD
4
Dubiștea de Pădure
Județul Bistrița-Năsăud: Mirigioaia
Dumitrița Toaca
Dumitrița Uricea
Ragla Beica de Jos (Alsóbölkény)
DUMITRIȚA Budacu de Sus Beica de Jos
Monor Beica de Sus
Monor Căcuciu
Gledin Nadășa
județul Șieuț
Șerbeni
Sânmihai de Pădure
Șieuț
Petelea
SIEUȚ MUREȘ TOPLIȚA Lunca
Ruștior Petelea
Sebiș Habic
Județul Mureș: Gornești (Gernyeszeg)
Brâncovenești (Marosvécs) Gornești
Brâncovenești Iara de Mureș
Ilioara
MONOR
Idicel
Idicel Pădure Mura Mare
RUȘII-MUNȚI
Săcaiu de Pădure Mura Mică
ALUNIȘ Vălenii de Mureș Pădureni
BRÂNCOVENEȘTI
Rușii Munți (Marosoroszfalu) Periș
Rușii Munți Petrilaca de Mureș
de BRANCOVENESTI Maiorești Teleac
Morăreni Chiheru de Jos
Sebeș Chiheru de Jos
SUSENI

IDECIU DE JOS
județul Aluniș (Magyaró)

Chiheru de Sus
Urisiu de Jos
Aluniș
Urisiu de Sus
SOLOVASTRU
HODAC
HARGHITA Fițcău
Lunca Mureșului Ibănești
Ibănești
GURGHIU
Ideciu de Jos (Alsóidecs)
IBANEȘTI
Ideciu de Jos Blidireasa
Ideciu de Sus Brădețelu
Deleni Dulcea
Suseni (Marosfelfalu) Ibănești-Pădure
PETELEA BEICA DE JOS
Suseni Lăpușna
CHIHERU DE JOS Luieriu Pârâu Mare
Solovăstru (Görgényoroszfalu) Tireu
Solovăstru Tisieu
GORNEȘTI
Jabenița Zimți
Gurghiu (Görgényszentimre) Județul Harghita:
Gurghiu Toplița
Adrian Călimănel
Legendă: Cașva Luncani
Măgheruși
limită județe Comori Moglănești
Fundoaia
limită localități Glăjărie Secu
zona studiată Larga Vale
GSPublisherVersion 0.33.100.100
Orșova Văgani
1 Orșova-Pădure Zencani
Păuloaia

1.2. Precizarea caracteristicilor zonei oierit, cultivarea plantelor și pomilor
fructiferi, iar ca ocupații secundare,
sursă suplimentară de venituri, prin
obținerea unor produse alcoolice
stațiunea balneo-climaterică Ideciu
de Jos, pensiuni agro-turistice)
culesul fructelor de pădure sau (ţuica, vinul, vişinata) şi au avut un rol
împletitul coșurilor și confecționarea important în alimentaţia tradiţională. Meşteşuguri ţărăneşti:
Ținutul Colinelor, Defileul Mureșului Mureșul sau Șieul întâlnește afluenți de unelte din lemn (Budacu de - ţesutul
Superior și Valea Gurghiului mai mari, casele sunt mai aglomerate, Sus, Petriș, Morăreni, Rușii Munți). Ramuri economice și - cusutul
- olăritul
alcătuiesc subunități distincte marcate iar forma satelor se tentaculează spre - Agricultura: este practicată în
de aliniamentele masivelor Călimani- munte. Când văile sunt prea strâmte toate localitățile din zonă la nivel meșteșugărești - pielăria, cojocăria
Gurghiu-Harghita. De o parte și alta a casele se urcă pe terase sau pe umerii de subzistență sau la scară mare În trecut, economia era de tip - curelăria, cizmăria
lor se desfășoară două linii paralele dealurilor. Obișnuit forma satelor este (cultivarea cepei este caracteristică agro-pastoral și silvic, iar astăzi - tâmplăria, sculptura în lemn
de așezări la contactul cu Podișul tentaculară și numai unde versanții unor localități din județul Mureș). este preponderent industrial-agrară. - dogăria, fierăria
Transilvaniei și pe axul depresionar văilor sunt prea repezi, satele se - Creșterea animalelor: se face la Agricultura a fost și continuă să
Giurgeu-Ciuc. alungesc de-a lungul lor. hotarele satelor, dar și în gospodării reprezinte o ramură de bază în Materiale de construcție

5
Acest teritoriu a fost şi încă mai este unde există bovine, ovine, porcine, economia locală. Se remarcă folosirea preponderentă
unul în care s-a dezvoltat o civilizaţie cabaline și păsări. Vechi și valoroase tradiții sunt: a lemnului ca material de construcție,
Caracteristici geografice favorizată de existenţa pădurilor, - Viticultura: s-a practicat pe meșteșugul modelării lutului, arta dar pe alocuri se regăsesc și lutul,
țesutului (haine, covoare, ştergare), a argila și paiele. De asemenea, se
și climatice fapt reflectat în tipul şi arhitectura suprafeţe reduse față de cele din
confecționării cojoacelor și pieptarelor foloseşte piatra, în special pentru
Zona cuprinde comunele situate construcţiilor existente aici. Prin zonele de câmpie.
acţiunea de defrişare au fost obţinute - Apicultura: se practică în întreaga și a curelelor din piele. socluri, dar şi pentru construirea
în vestul județului Bistrița-Năsăud,
comune cu arhitectura predominant terenuri pentru vetre de aşezări, zonă, datorită bogăţiei florei melifere; zidurilor anexelor și confecționarea
săsească, comunele din centrul infrastructuri de comunicaţii, culturi mierea a fost folosită în alimentaţie Ocupaţii secundare: gardurilor. După 1900, începe să fie
județului Mureș: din Podișul agricole, păşuni şi fâneţe pentru până la fabricarea zahărului din - Vânătoarea: era favorizată de folosită și cărămida la zidăria pereţilor
Transilvaniei, așezate pe cursul creşterea animalelor. Clima este sfeclă, ceara a servit secole de-a pădurile întinse, de varietatea şi şi la fundaţii. Pentru acoperirea
superior al Mureșului, Dealurile temperat –continentală. rândul la iluminat; produsele apicole calitatea vânatului, precum şi de locuinţelor erau folosite ţigla, şiţa,
Mureșului, Valea Gurghiului și zona au fost întrebuinţate în medicina sistemul de proprietate, care dădea şindrila cu pante mari, dar şi paiele.
Toplița din județul Harghita așezată în populară. tuturor moşnenilor posibilitatea să În ultimii ani, nu s-au mai utilizat
zona Depresiunii Giurgeu a Carpaților Caracteristici demografice - Prelucrarea tradițională a vâneze fără restricţii; în prezent, decât învelitorile din ţiglă ceramică,
răsăriteni. Fâșia de pământ care face şi etnografice lemnului (dulgheritul, confecționarea vânătoarea este reglementată. tablă metalică, azbociment, sau alte
legătura între Câmpia Transilvaniei și În toate comunele și satele draniței): apropierea de păduri și de - Pescuitul: s-a practicat în toate materiale noi.
munte a fost numită Ținutul Colinelor, enumerate tendința demografică zona montană a facilitat utilizarea râurile şi pâraiele din zonă; în prezent,
care nu este nici o continuare spre este de scădere a populației. Datele lemnului ca material de construcție și este reglementat.
răsărit a „Câmpiei”, nici nu face de la recensământul din 2011 față combustibil solid.
parte integrantă din Munții Călimani, de recensământul din 2002 confirmă - Silvicultura: se practică în Industrie:
dar este legată totuși mai mult de acest lucru. Populația este de majoritatea comunelor, deoarece Se dezvoltă industria de prelucrare
acești munți decât de câmpie, atât naționalitate română și maghiară. există suprafeţe întinse de păduri, a resurselor din zonă: prelucrarea
din punct de vedere fizic cât și Structura pe vârste a populației rurale cu densitate mai mare către zonele laptelui la Monor, prelucrarea lemnului
biogeografic. Particularitățile acestui este caracterizată printr-un relativ montane. zona Toplița, Chiheriu de Jos, brutării
areal sunt dominate de altitudinea dezechilibru, procesul de îmbătrânire - Pomicultura: are o veche tradiţie locale, servicii (comerț, turism, turism
înaltă, depozite sedimentare și demografică fiind evident. În toate în zonă; fructele au constituit o balnear – băi sărate în satul Jabenița,
conglomerate andezitice, pământuri comunele exista un calendar al
agricole decorate de păduri, cu fânețe târgurilor și evenimentelor locale
și poieni, râuri cu apă limpede și cum ar fi: Festivalul Văii Gurghiului
cantitatea mai mare a precipitațiilor la Ibănești, Sărbătoarea cireșelor la
și o viață umană dependentă de Brâncovenești, Festivalul cepei la
bogățiile munților. Suseni.
Munţii Călimani şi Gurghiu sunt
munţi de origine vulcanică având Ocupaţii principale:
pante mari (media peste 30 grade), Configurația actuală de așezări
relief extrem de variat şi frământat, este rezultatul unei evoluții istorice
cu aglomerate vulcanice, ce dau îndelungate, influențată și de
forme de relief specifice, de un mare elementele cadrului natural: adăpostul
pitoresc. Morfologia reliefului alături oferit de munţii înconjurători, prezenţa
de caracteristicile bio-pedo-climatice celor trei trepte de relief din vatra
specifice favorizează menţinerea unei depresiunilor (lunca, terasele şi
biodiversităţi deosebit de valoroase. glacisurile), climatul moderat vara şi
Obișnuit, satele sunt adunate pe excesiv iarna, reţeaua hidrografică
fundul văilor, iar casele lor sunt relativ dezvoltată, soluri cu fertilitate
apropiate și ascunse între arbori redusă, suprafeţe întinse ocupate
fructiferi, cu gospodării aranjate cu păduri etc. Satele dispun de
după un anume sistem caracteristic suprafețe întinse de păduri și
regiunilor, cu o intensă viață agricolă și pășuni, cu pământuri agricole pe
pastorală. Aria satelor corespunde cu terase și în fundul văilor care au
suprafața lor de pământ utilizat pentru permis dezvoltarea unei economii
agricultură, fânațe și pășuni. Unde bazate pe exploatarea lemnului, 1
2. SPECIFICUL LOCAL din zonă, păstrând un rol esențial în
viața satului. Suprafețele agricole pot
fi de mai multe tipuri: cele practicate
Satele sunt așezate unele pe dreapta,
altele pe stânga râului Gurghiu, lung
de 55 de kilometri, se varsă în Mureș
bogată în sate, acestea fiind mai
compacte și mai legate între ele decât
satele mureșene. Portul însuși e mai
pe văi sau în terase (culturi de între orașul Reghin și satul Iernuțeni, unitar decât cel din Valea Mureșului,
cereale), cele din cadrul gospodăriilor afiliat și el astăzi Reghinului. La păstrându-și aceleași forme și
2.1. Peisajul locuite de români, unguri și sași. La
Ideciul de Jos, adaosul maghiar și (culturi de legume), livezile precum si vărsare, râul e tumultuos, deși apa aceleași culori de la izvor și până la
cultural rural săsesc s-a produs prin colonizare, fânețele, pășunile. Prezența omului în sa, de cele mai multe ori limpede, vărsare. Gurghiul are totuși, prin piața,
coloniștilor dându-li-se cele mai fertile câmp, semnalată de texturile agrare aduce Mureșului zestrea a peste casele și străzile sale, un aspect de
Imaginea satului tradițional este terenuri din Valea Mureșului. Peste sau de căpițele de fân, reprezintă zece afluenți. Valea Gurghiului, în orășel și o promițătoare viață citadină.
strâns legată de prezența naturii în dunga dealurilor, pe ambele părți ale un element al peisajului cultural care raport cu Valea Mureșului, referindu-
mediul rural dar și de situațile politice Mureșului, se întind satele compact astăzi e amenințat de dispariție. ne la aceeași distanță, e cu mult mai
prin care au trecut. Șieuțul, care, românești, pe dreapta Dumbrava,
împreună cu satele de pe Valea Vătava, Râpa, Luieriu și Săcalu de
6 Luțului - Monor și Gledin - și cu două
sate de pe Mureș - Morăreni și Rușii
Munți - și cu alte două sate din Valea
Pădure, iar pe stânga Idicelul, Idicelul
de Pădure, Deleni (fostul Potoc) și
Idicelul de Sus.
Șieului - Budacul Român și Ragla - Având în vedere faptul că populaţia
au fost militarizate, fiind încadrate în este în unele sate majoritar
Regimentul II de graniță cu sediul la românească, iar în altele majoritar
Năsăud, având astfel obligații numai maghiară, completată de minoritatea
către stat. Tipul de peisaj natural (deal, romă, diversitatea etnică și culturală
vale) împreună cu așezările omenești, a dus la formarea unor localități
privit din perspectiva trecerii timpului, cu specific diferit. Se pot observa
formează un ansamblu numit peisaj influențe în metodele și tehnicile
cultural rural. Satele compacte care tradiționale de construit, rezultând o
urmează cursul drumului sau al tipologie diversă.
văilor, schițează peisaje antropice Cele mai multe dintre aşezările
deosebite și devin o pată de culoare acestui spaţiu au o textură liniar-
în peisajul cadrului natural. Germenii tentaculară, gospodăriile fiind dispuse
apariţiei şi dezvoltării aşezărilor fie în lungul văilor, fie în lungul
s-au produs în funcţie de factorii drumurilor principale ce le străbat, în
naturali, istorici, sociali şi economici timp ce textura liniară simplă este mai
existenţi, dominanţi fiind totuşi rară.
cei socio-economici şi anume: Pe baza celor afirmate putem
agricultura (creşterea animalelor, prezenta următoarele categorii de
exploatările forestiere), valorificarea aşezări:
resurselor subsolului, precum şi -adunat-alungit, care se înscrie în
schimburile comerciale. Depresiunile spaţiile unde se îmbină activităţile
s-au constituit ca nuclee de locuire agricole şi pastorale cu cele care
umană încă din cele mai vechi au tendinţe de concentrare în vatra
timpuri, datorită reliefului cu altitudine iniţială, unde unele gospodării sunt
redusă, ce a permis concentrarea dispuse de-a lungul unei căi de
populaţiei şi constituirea sistemului comunicaţie, curs de apă sau ambele;
de aşezări umane specifice, datorită -risipit-alungit, cu dispunere a
potenţialului socio-economic bine vetrei în lungul văilor sau căilor de
determinat care a permis valorificarea comunicaţie;
intensă atât a spaţiului depresionar În ultimul deceniu şi jumătate
propriu-zis cât şi a zonelor montane localităţile din această regiune se
înconjurătoare. Peisajele conțin mai confruntă cu o eroziune demografică
multe planuri vizuale succesive în fără precedent, tendinţă care se
funcție de poziționarea punctului de menţine şi în continuare, situaţie
privire: primul plan, planul secundar valabilă şi în regiunile învecinate.
si planurile îndepărtate. O clasificare
generală împarte peisajele în două
categorii: peisaje extravilane (zona Vegetaţia
naturală) și peisaje intravilane (zona Vegetația este strâns legată de
construită). Pe lângă gospodării, varietatea formelor de relief.
parcelar, drumuri, mai există o serie Valea Mureșului și Valea Gurghiului
de particularități ale peisajului cultural găzduiesc o vegetație specifică
rural: păşuni, livezi, ogoare, vii, cursurilor de apă. O mare parte din an
terenuri agricole, căpiţe de fân. Valea Mureșului reprezintă un culoar
verde dominant.
Satele 1
Din punct de vedere etnic, toate Agricultura
satele menționate sunt mixte, fiind Este principala activitate a populației Suseni - Festivalul Cepei
7
1
Grădină în zona Dumitrița

Zona Sebiș

2
Zona Solăvăstru

3 5
Zona Călimănel Zona Lunca Bradului
2.2. Tipologii de sate față de drum, iar amplasarea caselor au o formă neregulată, ce denotă
ocuparea spontană a spaţiului,
se face paralel cu laturile lungi ale
parcelelor, rezultând un front la stradă acestea extinzându-se progresiv în
Specifice subzonei Monor sunt oblic (satul Lunca Mureșului). diferite perioade istorice, existând
așezările de tip îngrămădit, răsfirat și cazuri în care unele aşezări mai mici
intermediar de-a lungul drumului. au fost înglobate în cele mai mari,
Majoritatea localităților s-au format Sate în formă de fus unindu-se între ele în urma extinderii
de-a lungul unor căi de comunicații, teritoriale. Datorită condiţiilor fizico-
care ulterior au devenit axe de „Din punct de vedere formal, poate geografice pe de o parte şi a celor de
circulație între diverse regiuni, chiar și funcțional, satul in formă de ordin social, economic, administrativ,
având în consecință o formă liniară. fus este înrudit cu localitatea având politic, etc., pe de altă parte, tipurile
Drumurile urmează în paralel traseul strada lărgită în piață. Biserica se află structurale de vetre se caracterizează
cursurilor de apă din localități (Valea pe strada principală. În mod alternativ printr-o mare varietate şi complexitate,

8
Mureșului, Valea Gurghiului). casele de locuit puteau fi construite în fiind predominante, mai mult cele de
Ca trăsături generale în ceea ce jurul bisericii, astfel strada în formă de tranziţie care îmbină două din cele trei
priveşte structura şi textura aşezărilor, fus dispare, iar construcțiile centrale tipuri structurale majore.
satele care s-au dezvoltat de-a lun- devin o insulă.”1
gul unei reţele hidrografice sau de-a Din punct de vedere al formei vetrei
lungul unei căi de transport, au în aşezărilor, majoritatea acestora 4
general o structură adunată, până la 1
Máté Zsolt, Note de curs Protecția așezărilor
compactă, în timp ce satele situate istorice, p.89. Satul Rușii Munți - sat adunat de tip alveolar
la contactul cu zona montană, acolo
unde predomină economia pastorală
şi căile de comunicaţie se reduc la
drumuri forestiere sau poteci, structu-
ra satelor este una risipită, casele fiind
situate la distanţe de 300-400 m unele
faţă de altele. Cele mai multe dintre
aşezările acestui spaţiu au o textură
liniar-tentaculară, gospodăriile fiind
dispuse fie în lungul văilor, fie în lun-
gul drumurilor principale ce le străbat,
în timp ce textura liniară simplă este
mai rară.
Pe baza celor afirmate putem
prezenta următoarele categorii de
aşezări:
-adunat-alungit, care se înscrie în 2
spaţiile unde se îmbină activităţile
agricole şi pastorale cu cele care
au tendinţe de concentrare în vatra 1 5
iniţială, unde unele gospodării sunt
dispuse de-a lungul unei căi de Satul Aluniș - sat adunat de tip alveolă Satul Monor - sat adunat cu piață centrală
comunicaţie, curs de apă sau ambele;
-risipit-alungit, cu dispunere a ve-
trei în lungul văilor sau căilor de
comunicaţie.

Satele adunate de tip


alveolar (cu piață centrală)
Aluniș, Rușii Munți, Monor, Valenii de
Mureș
În general satele din această
categorie au ca nucleu un spațiu
public organizat în jurul bisericii sau
al instituțiilor. Profilul stradal respectă
un aliniament al frontului construit
fie retras, fie la limita de proprietate,
așezările urmând o tipologie regulată
cu doua fronturi continue de-a lungul
unei străzi principale. 3 6
Orientarea loturilor este perpen-
diculară pe drum. Există și excepții Satul Lunca Mureșului - amplaserea caselor se face paralel cu latura lungă a Satul Dumitrița - tip fus, Satul Ragla - tip liniar
unde orientarea loturilor este oblică lotului
GSPublisherVersion 0.75.100.100
Satele de tip liniar de-a
lungul drumului
Morăreni, Ragla
La fel ca în cazul satelor adunate,
acestea sunt organizate de-a
lungul străzilor sau al unui drum
principal, parcelele având aceleaşi
caracteristici. Lângă valea râului,
gospodăriile se dezvoltă paralel cu
drumul și cursul apei.

Satele de tip răsfirat


Idicel Pădure, Sebeș, Ibănești 9
La satele de tip răsfirat, vatra
satului ocupă o suprafaţă mare de
teren, gospodăriile fiind dispersate
pe înălţime. În ceea ce priveşte 1 4
amplasarea lor, nu există o regulă
compoziţională clară, construcţiile Satul Petelea - sat în formă de fus Satul Morăreni - sat de tip intermediar de-a lungul drumului
subordonându-se, în general, relie-
fului în pantă.
Orientarea caselor nu mai ține cont
de drum, ci se face în funcție de
punctele cardinale şi de orientarea
versanţilor.
Această tipologie se întâlneşte în
bazinele superioare ale văilor mai
înalte.
Satele de tip cătun
Gospodăriile aflate la o distanță mai
mare de un sfert de ceas de mers
pe jos se numesc cătune. „Numele
acestora indică de multe ori așezări
întemeiate de o singură familie sau
neam.”1
2 5
Satele multistradale
Satul Ibănești - sat de tip răsfirat Satul Idicel Pădure - sat de tip răsfirat
„Sunt sate de câmpie cu tramă
stradală ordonată care se dezvoltă
din satul liniar prin stabilirea unor
străzi paralele și perpendiculare față
de drumul principal. Este o evoluție a
satului liniar care se observă în mod
constant și în zilele noastre.”2

5
1
Máté Zsolt, Note de curs Protecția așezărilor
3 6
istorice, p.87 Satul Sebeș - sat de tip cătun
2
Máté Zsolt, Note de curs Protecția așezărilor Satul Nadaș - sat multistradal
istorice, p.90
60 de ani, dar a căror amplasare
2.3. Amplasarea pe lot inadecvată în cadrul gospodăriei e Tipologiile de gospodării tradiţionale și contemporane
și sistemul constructiv depășită doar de indiferența față de
modul de construire autohton. Trebuie Plan de amplasare a construcţiilor pe parcelă
Gospodăria permanentă, aflată
în vatra satului, cuprinde: casa de înțeles motivul pentru care în fiecare
locuit, anexele destinate creşterii zonă casele au fost construite și Casă tradițională Casă tradițională Casă tradițională Casă tradițională Casă tip 1960 -1970 Casă tip 1990 - 2015

animalelor şi depozitării produselor amplasate într-un anumit fel. „Mediul săsească

agroalimentare. La acestea se adaugă natural și climatic determină în primul


împrejmuirea, poarta și fântâna. rând forma producției agricole, prin
Alinierea la stradă nu reprezintă acesta modul de viață și, astfel, și
întotdeauna o regulă în satele mediul construit, dar determină și
românești vechi, aşezarea casei materialele de construcții ce stau
întâlnindu-se, în unele cazuri, în la dispoziția localnicilor. Totodată,

10
clădirile trebuie să răspundă condițiilor

10
fundul curţii, şura şi anexele fiind
orientate către stradă. Prin această climatice și atmosferice (vânt, ploaie,
aranjare a gospodăriei, s-a urmărit zăpadă), care variază odată cu poziția

trecere
dispunerea locuinței într-un loc ferit geografică.”3 Mediul natural este un
principal motiv pentru care importul

trecere
de umezeală.1
Un alt tip de gospodărie veche are unor tipologii de case din străinătate
locuinţa lipită de şură şi de anexe, nu se aplică în mediul rural studiat. Iar
clădirile fiind dispuse, într-un singur această abordare de construire ieșită spațiu verde

corp, perpendicular pe stradă. din contextul rural duce la pierderea


Această tipologie arată influenţa identității si a valorilor locale.
saşilor din zonele apropiate.2 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Legendă:
Tipologiile de
casă acces pietonal
șură/anexe
gospodării tradiționale
acces auto
bucătărie de vară 1
și contemporane drum

În funcție de specificul așezării și


de forma de relief predominantă,
amplasarea pe lot a gospodăriei se
poate realiza în diverse moduri:
- cu latura scurtă a casei paralelă 3
Furu Árpád, Arhitectură rurală în Transilvania
cu strada, determinând o ocupare a p.141.
parcelei în formă de „L” sau de „U”;
GSPublisherVersion 0.75.100.100

- cu latura lungă a casei paralelă


cu strada, determinând o ocupare a
parcelei în „U” (specific gospodăriilor DA DA
săsești);
- dispuse în „L”, cu latura scurtă
către stradă aliniată cu vecinătățile
și determinând ocuparea parcelei în
formă de „U”;
- dispuse în „L”, cu o latură scurtă
la stradă, determinând ocuparea
parcelei în formă de „U”.
Casele tip construite în anii '60 –
'70, în urma colectivizării, nu țin cont
de niciun criteriu de justă folosire a
spațiului, de adecvare la clima locală
sau la nevoi, ci doar de dorința de
afișare a unei (deseori) false bunăstări
și a unei poziții sociale însemnate în
cadrul comunității. De fapt, constituie
ilustrarea unui complex de inferioritate 2
pe care actualul locuitor rural îl resimte
(încă) față de cei din mediul urban. 2 3
Un import prost înțeles și aplicat îl
constituie tipologiile de case/„vile” Tipologie 3: Amplasarea caselor din Lunca Mureșului se face paralel cu latura Tipologie 4: Amplasarea pe lot a unei case tradiționale
urbane „aduse” de la oraș în ultimii lunga a lotului
GSPublisherVersion 0.75.100.100

săsești (imagine din satul Dumitrița)


1
Ibidem, p.111.
2
Idem.
DA DA

1 3 11
11
Tipologie 1: Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 de cm față de Tipologie 3: Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la o distanță mai mare față
una dintre limitele laterale de proprietate. Anexele gospodărești sunt construite perpendicular pe casă, de intrarea în gospodărie. Se întâlnește în cazul parcelelor mai mari de la marginea satelor sau a
cu un mic spațiu între ele. casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. satelor de tip răsfirat.

DA DA

2 4
Tipologie 2: Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 de cm față de Tipologie 4: Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 de cm
una dintre limitele laterale de proprietate. În unele cazuri, casa este amplasată pe limita de proprietate față de una dintre limitele laterale de proprietate. Bucătăria de vară și cuptorul sunt ridicate într-o
cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea casei, lipite sau cu spațiu între ele. De construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și șură, în partea din spate a curții.
regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul.casă și șură se află bucătăria de vară
și cuptorul.

DA DA NU!

5 6 7

Tipologie 1(imagine din satul Aluniș) Tipologie 2 (imagine din satul Jabenița) Casă 1990-2015: După 1990, a apărut o nouă tipologie, care foloseşte
inadecvat terenul, prin plasarea construcţiei la jumătatea acestuia.
Spaţii nefolosite există şi în interiorul casei ieşite din scara aşezării, cu
camere mari şi neutilizate (imagine din comuna Hodac).
2.4.Tipologiile alcătuită învelitoarea. Dacă se doreşte
acoperirea construcţiei cu paie sau stuf,
2.5. Gabaritele/ 2.6. Traveele de a ferestrelor, conform
de acoperișuri, se recomandă utilizarea unei pante de proporțiile conforme fațadă conforme specificului local
pante, materiale de minim 600.
Streșinile au cunoscut o modificare în
specificului local specificului local, Ferestrele întâlnite sunt, în general,
învelitori, culori, sensul supradimensionării, mai ales la sau soluții ecologice fără a ieși din scara în două, trei sau patru canaturi.
goluri de iluminare nivelul frontonului. De asemenea, chiar şi
ţigla ceramică tradițională a început să fie
durabile de secol clădirilor învecinate, Acestea au un rol important în
conturarea imaginii casei tradiționale,
și ventilare (forme înlocuită cu tablă, țiglă din beton sau cu XXI ca percepție umană oferind specificitate și individualitate
permise), în funcție alte materiale inferioare calitativ, ieftine,
care nu şi-au dovedit durabilitatea în timp Din punct de vedere volumetric, casa Elementele importante ale faţadelor
construcțiilor vechi. Ferestrele și
tâmplăria (uși, porți, obloane) sunt
de caracteristicile şi care nu sunt neapărat compatibile cu tradiţională se încadrează în tipologia sunt: acoperișul (linia coamei și realizate, în mod tradițional, din lemn
climei, ale reliefului factorii de mediu ai zonei în care sunt cu un singur nucleu compoziţional, în streaşina), târnațul și soclul sau aparent, tratat sau vopsit cu vopsele

12
puse în operă. care armonia este dată de proporţiile pereții exteriori ai beciului. pe bază de ulei de in în diverse
și de tehnicile locale Culorile acoperişurilor vechi sunt dintre înălţimea peretelui şi a Se remarcă elementele de conturare culori, cele mai întâlnite fiind alb,
naturale: nuanţe natur de gri, brun- acoperişului. În funcţie de tipul de a ferestrelor pentru construcţiile verde și albastru-deschis. Ferestrele
Zona Monor, Defileul Mureșului cărămiziu, creând o anumită impresie de construcţie, se întâlnesc următoarele tencuite şi cu precădere pentru construcţiilor noi sunt din materiale
superior și Valea Gurghiului se unitate și încadrare în peisajul agrar din jur. proporții: construcţiile mai noi din cărămidă, cu (incompatibile) nedurabile, care
caracterizează prin ploi abundente Pentru învelitorile din materiale noi, culorile - înălţimea pereţilor este mai mică vădite influenţe din zona orăşenească. împiedică transferul de vapori între
și multă zăpadă; prin urmare, nu sunt definite, adesea sunt stridente şi decât înălţimea acoperişului; De asemenea, tencuiala este uneori exterior și interior.
acoperișurile aveau mai demult discrepante în ansamblul aşezării. - înălţimea pereţilor este egală cu cea colorată, iar motivele ornamentale În unele situaţii, dimensiunile
pante relativ mari, care să favorizeze În general, acoperişul tradiţional nefiind a acoperişului, măsurată în punctul cel se grupează la cornişe şi în jurul tradiţionale ale ferestrelor nu mai
scurgerea apei, respectiv alunecarea folosit ca spaţiu locuibil, nu beneficiază mai de sus al terenului, dacă acesta ferestrelor, după modelul caselor corespund necesităţilor utilizării
zăpezii, geometria lor fiind în patru sau de lucarne sau alte goluri funcţionale, cu este în pantă. orăşeneşti. actuale a spaţiilor, fapt ce se răsfrânge
în două ape, în funcție de destinația excepţia celor pentru trecerea coşului Pentru alte programe decât locuirea, Detalii decorative mai apar, în tendinţa de mărire a dimensiunilor.
clădirii și de specificul local. de fum şi pentru ventilare. Construcţiile înălţimea pereţilor poate fi mai mare de asemenea, la unele anexe Ca rezultat al importurilor nefericite,
Aproape toate casele tradiţionale noi au în planul acoperişului timpane, decât înălţimea acoperişului. gospodăreşti, la porți, la uși, la în ultimele decenii au apărut goluri
sunt prevăzute cu târnaț, plasat pe lucarne cu forme diverse, nespecifice, obloane, la stâlpi, la streașină, de dimensiuni şi forme ce nu au
latura dinspre curte sau dinspre neproporţionate, adesea prost orientate la pazie, la capetele de grinzi, și nicio legătură cu specificul local,
stradă. Târnațul are un rol de protecție cardinal, cu numeroase vicii constructive în contribuie la imaginea de ansamblu a incoerente unele cu altele, care nu
împotriva ploii. Intrarea în casă se face zonele de tangenţă cu panta acoperişului. peisajului rural. Aproape toate casele se pot caracteriza printr-un raport
printr-un spațiu protejat dacă există sunt prevăzute cu târnaț, plasat pe tipic şi o coerenţă locală. Pentru
târnaț. latura dinspre curte. construcţiile noi, se recomandă a se
Inițial, casele aveau acoperiș de În ultimele decenii, aceste caractere păstra raportul plin/gol al construcţiilor
draniță, care era cusută cu cepuri din regulatoare comune s-au diluat din tradiţionale, ceea ce nu înseamnă
lemn; abia mai târziu este fixată cu cauza apariţiei acoperişurilor cu mai că vor trebui folosite dimensiunile
cuie din fier.1 multe pante, a existenţei coamelor tradiţionale ale golurilor, ci că pot fi
În unele zone, în prima jumătate înclinate, a dispariţiei târnațului. creaţi pereţi vitraţi de dimensiuni mari,
a secolului XX, odată cu înlocuirea care să corespundă unei necesităţi
învelitorii de șiță și șindrilă cu cea de mari de lumină naturală, în acord
țiglă ceramică trasă, acoperișurile 2.7. Raportul plin/gol, cu funcţia propusă. Se recomandă
în patru ape sunt înlocuite cu cele în
două ape, cu fronton triunghiular sau forma, dimensiunea și alternarea golurilor mici ale arhitecturii
vernaculare cu pereţi vitraţi. Nu se
teșit – influență din zona săsească. proporția golurilor și recomandă lucarne cu forme rotunde,
Concomitent, se reduce panta triunghiulare, trapezoidale.
acoperișului. Şarpanta este realizată
din lemn, cu îmbinări, crestături şi cuie
din lemn (la construcţiile mai vechi) şi
din metal, la cele mai recente.
În ultimele două decenii, acoperișul
noilor construcții a suferit modificări,
nu se mai ține cont de specificul local,
de însorire, de orientarea vânturilor
etc. decât în foarte mică măsură, fapt
care, în unele situații, a influenţat şi
durabilitatea acestora în timp.
La construcţiile noi, în volumetrie se
observă folosirea unui volum complicat,
prin optarea pentru mai multe ape
ale acoperișului, renunțându-se la
volumetria simplă, în două sau patru.
Se recomandă folosirea unei pante
de minim 450. Înclinaţia acesteia 1 2
este dată şi de materialul din care e
Înălţimea pereţilor este egală cu cea a acoperişului (imagine din satul Hodac). Decoraţii de faţadă specifice (imagine din satul Hodac)
1
Ibidem, p.117.
3. AMPLASAREA și anexele gospodărești
acestora, cabinete medicale, puncte
ale

farmaceutice, instituții publice, ateliere


podului existent, fără a ridica toată
structura acestuia pe un parapet (vezi
ilustrațiile de la capitolul 3.5.)
3.2.2. Recomandări:

CONSTRUCȚIILOR
Amplasarea trebuie să aibă la
meșteșugărești sau de producție de bază cutumele locale, reglementările
mici dimensiuni, centre comunitare cu prevăzute în regulamentul de
rol social, agropensiuni. DA urbanism specific fiecărei zone şi
Amplasarea pe lot se va face unei gospodării, accesele către Regulamentul General de Urbanism,
B. Construcții noi cu gabarit cu modificările şi completările
conform specificului localităţii, în locuință/anexe, traseele, articulațiile, mediu (120 – 250 mp) – adecvate
funcţie de accesibilitate, panta gabaritele, orientarea construcțiilor ulterioare.
pentru funcțiuni de tipul: locuințe Nu sunt recomandabile derogările
terenului, orientare, însorire, curenţi unele față de celelalte și față de individuale și anexele gospodărești
de aer, prezenţa unui curs de apă, drum, precum și specificul arhitecturii de la RLU prin documentații de
ale acestora, funcțiuni educaționale urbanism PUD/PUZ.
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/ locale. Pentru intervenţiile pe (creșe, grădinițe, afterschool AȘA DA: Șură transformată în garaj. Autorizarea lucrărilor se face cu

13
uliţă, numărul de clădiri amplasate construcţii existente (reconversie şi/ etc.), instituții publice, ateliere
pe lot şi distanţele dintre acestea sau extindere), conversia funcţională respectarea normelor stabilite de
mecanice, hale de producție, ateliere consiliile locale pentru ocuparea
(ierarhizare).
Modul de amplasare pe parcelă,
şi volumetrică se va realiza cu
păstrarea specificului local şi
meșteșugărești și de producție de
dimensiuni medii. 3.2. Amplasarea raţională a terenurilor şi pentru
realizarea următoarelor obiective:
reglementat prin PUG, va avea la
bază cutumele locale, prezentul ghid,
integrarea construcţiei şi a extinderilor
în ansamblul organizării gospodăriei. C. Construcții noi cu gabarit
în cadrul aşezării ▪▪ completarea zonelor centrale,
Codul Civil, normativele şi legislaţia în Intervenţiile pe construcţiile existente potrivit condiţiilor urbanistice specific
mare (peste 250 mp) – realizate impuse de caracterul zonei, având
vigoare privitoare la: distanţa minimă şi construcţiile noi nu trebuie să iasă sub formă de ansamblu pavilionar, Construcțiile cu gabarit mic, cele cu
dintre construcţii, însorire, siguranţă şi în evidenţă ca elemente dominante, prioritate instituţiile publice, precum şi
adecvat implantării în țesutul rural gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare serviciile de interes general;
stabilitate și siguranţă la foc, la data vizibile din drum sau din diverse a funcțiunilor de tipul: educațional care pot fi realizate sub formă de
întocmirii proiectului. puncte de perspectivă şi de belvedere ▪▪ valorificarea terenurilor din zonele
(școli), servicii, birouri, administrație, ansamblu pavilionar și se încadrează echipate cu reţele tehnico-edilitare;
În cazul zonelor construite compact, cunoscute la nivel local. Se va justifica IT etc., sau realizate sub formă de în țesutul local vor fi amplasate în
clădirile noi se vor alinia cu clădirile amplasarea pe teren cu un plan de Construcţiile se vor amplasa
ansambluri de dimensiuni mari, vatra satului sau la marginea acestuia, corespunzător funcţiunilor pe care
existente. Se recomandă retragerea încadrare în zonă (Anexa 1), care să adecvate pentru funcțiuni de tipul: ținând cont de amplasarea clădirilor
construcţiilor faţă de aliniament, dacă evidențieze așezarea tradițională a le adăpostesc: funcţiunile cu scară
educațional (școli, săli de sport), din vecinătate, pentru a asigura mare, funcţiunile posibil generatoare
se respectă coerenţa şi caracterul construcțiilor pe loturi în zonă. producție, activități meșteșugărești, însorirea, igiena și coerența arealului
fronturilor stradale. de poluare (fermele de animale, de
depozitare, clădiri zootehnice, clădiri din care vor face parte. Construcțiile procesare a biomasei, depozitele
Nu se recomandă derogări de la B. Construcții noi cu gabarit mare cu caracter viticol, etc. cu gabarit mare, monovolum,
regulamentele locale de urbanism (peste 250 mp), de tip monovolum etc.), incompatibile în mod direct
Ghidul se adresează atât care depășesc scara locului, vor fi cu funcţia de locuire, se vor muta
prin documentații de urbanism Construcţiile noi nu trebuie să iasă construcţiilor existente, cât şi obligatoriu amplasate în afara satului,
PUD/PUZ. În situaţia în care se vor în evidenţă ca elemente dominante la periferia satului, în zonele de
construcţiilor propuse. Atât pentru la marginea localității, într-o zonă dezvoltare a acestuia, în zone cu
întocmi astfel de documentaţii (PUZ vizibile din drum sau din diverse conversia construcţiilor existente, rezervată prin PUG sau neocupată de
sau PUD), acestea vor cuprinde puncte de perspectivă şi belvedere grad mare de răsfirare, după caz.
cât și pentru construcţiile propuse, țesutul specific local, fără să agreseze Amplasarea construcţiilor care, prin
OBLIGATORIU documentaţia cunoscute la nivel local. Se va se recomandă folosirea tehnicilor, a peisajul și perspectivele importante
pentru studiul de amplasament justifica amplasarea pe teren cu un natura şi destinaţia lor, pot genera
materialelor tradiţionale şi a meşterilor către sat. În general, se recomandă riscuri tehnologice (determinate de
şi încadrare în volumetria de plan de încadrare în zonă (Anexa care încă mai există în zonă. ca acestea să fie amplasate într-o
ansamblu, conform cu Anexa 1. Se 1), care să evidențieze încadrarea în procesele industriale sau agricole
Pentru toate funcţiunile aflate în zonă din afara conurilor de vizibilitate care prezintă pericol de incendii,
va justifica amplasarea pe teren cu ţesutul rural a construcţiilor propuse studiu, se recomandă refolosirea importante, chiar la o depărtare mai
un plan de încadrare în zonă (Anexa şi armonizarea cu scara şi modul de explozii, radiaţii, surpări de teren sau
fondului construit existent: a mare de sat. de poluare a aerului, a apei sau a
1), care să evidențieze așezarea distribuţie pe lot. caselor, a grajdurilor, a șoproanelor
tradițională a construcțiilor pe loturi în solului) se face numai pe baza unui
și a șurilor, care să valorifice un 3.2.1. Specificul studiu de impact elaborat şi aprobat
zonă.
Se vor identifica ZONE DE RISC 3.1. Prevederile fond construit remarcabil (există,
de exemplu, problema caselor aşezării clădirilor conform prevederilor legale.
(de exemplu, harta de inundabilitate,
alunecările de teren etc.) generale privind tradiționale abandonate, nu neapărat
clasate ca monumente istorice), care
A. Construcții noi cu gabarit
intervențiile noi păstrează, de cele mai multe ori, În zona văii Mureșului și Gurghiului,
așezarea clădirilor se caracterizează
caracteristici esențiale ale arhitecturii
mic (<120 mp), construcții noi cu prin adecvarea la relief şi printr-o
tradiţionale.
gabarit mediu (120 – 250 mp) și Există două soluții de amplasare: continuă adaptare la stilul de viață al NU!
construcții noi cu gabarit mare a) în afara vetrei satului – pentru epocii și la condițiile climatice.
Modalităţile de extindere se pot
(250 – 395 mp), dispuse în sistem funcțiuni precum: centre de producție Parcelele sunt dispuse, în general,
realiza:
pavilionar și de procesare de dimensiuni mari, cu latura scurtă înspre stradă, iar
▪▪ prin reconversia şi extinderea
Amplasarea construcţiilor pe lot se mori de apă, ferme agrozootehnice, casele sunt amplasate în apropierea
anexelor: șoproane, grajduri, șuri;
va face cu păstrarea organizării şi săli de sport mari etc. drumului. Între gospodării se găsesc
▪▪ în continuarea volumului, la
a ierarhizării specifice pe parcelă a b) în vatra satului: toate celelalte ochiuri de teren ocupate de livezi
aceeași înălţime sau la înălțime
construcţiilor, asigurându-se coerenţa funcțiuni. cu pomi fructiferi, uneori chiar și de
mai mică decât acoperișul existent,
ansamblului și integrarea volumelor Noile construcții se vor împărți în trei semănături. În toate cazurile, se
păstrând însă forma acestuia și
în imaginea generală percepută de categorii: urmărește ca terenul din interiorul AȘA NU: Este interzisă amplasarea
respectând ierarhia volumelor;
la nivelul străzii. Pentru menținerea gospodăriei să nu fie ocupat cu în vatra satului a unor construcții
▪▪ ca volum nou, similar ca formă şi
sau refacerea identității spațiului A. Construcții noi cu gabarit mic clădiri, ci să fie folosit ca bătătură sau supradimensionate, cu o volumetrie
proporţie, legat de volumul existent
tipic rural, este importantă preluarea (max. 120 mp) – adecvate pentru ca grădină de legume. ieşită din scara localităţii. (imagine din
prin diverse spaţii de articulare;
și evidențierea relației dintre zonele funcțiuni precum: locuințe individuale ▪▪ pe verticală, prin mansardarea Hodac).
Se va evita comasarea sau A. Construcții noi cu Amplasarea în vatra satului se va Nu sunt recomandabile derogările pentru fiecare 100 mp în plus;
divizarea parcelelor, ţinându-se cont gabarit mic (< 120 mp), justifica printr-un studiu de amplasare de la RLU prin documentații de ▪▪ Regimul maxim de înălțime:
de caracteristicile parcelarului istoric doar pentru clădirile cu gabarit mare. urbanism PUD/PUZ. În situaţia S/D + P + M (subsol sau demisol +
păstrat. Modificarea (comasarea construcții noi cu gabarit în care se vor întocmi astfel de parter + mansardă1);
sau divizarea) acestuia este permisă mediu (120 – 250 mp) și B. Construcții noi cu documentaţii, acestea vor cuprinde ▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
dacă nu se schimbă/alterează construcții noi cu gabarit gabarit mare (peste 250
OBLIGATORIU documentaţia pentru streașină nu va depăși 5,5 m, în nici
imaginea spaţiului public. Amplasarea mare (peste 250 mp), studiul de amplasament şi încadrare un punct de pe conturul construcției;
intervenţiilor în vatra satului şi/sau în mp), de tip monovolum în volumetria de ansamblu, pentru ▪▪ Înălțimea maximă la coamă,
zonele periferice se va justifica prin dispuse în sistem pavilionar justificarea oportunității intervenției. măsurată în punctul cel mai înalt al
studiul de amplasament (Anexa 1). A. Construcții noi cu gabarit terenului, va fi de:
Autorizarea executării construcţiilor Se vor amplasa, preferabil, în vatra Se vor amplasa în exteriorul vetrei mic (<120 mp), construcții noi cu -- 11 m (în cazul învelitorilor cu
şi a amenajărilor pe terenurile satului, ținând cont de țesutul rural satului, într-o zonă acceptată prin gabarit mediu (120 – 250 mp) și panta de 45 – 60°);
agricole din extravilan este permisă existent și de specificul local, iar PUG/PUZ sau neocupată de țesutul construcții noi cu gabarit mare -- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu

14
pentru funcţiunile şi în condiţiile dacă este cazul modificării planului specific local, pentru a nu agresa (peste 250 mp), dispuse în sistem panta de 60 – 70°).
stabilite de lege. Se va urmări parcelar existent (divizare sau caracterul rural al zonei. Se vor găsi pavilionar Pentru parcele cu suprafața mai
gruparea suprafeţelor de teren comasare), acest lucru se va realiza soluții compensatorii de ameliorare Pentru parcele cu suprafața mai mare sau egală cu 1 000 mp se
afectate construcţiilor, spre a evita fără modificarea aspectului spațiului a impactului vizual major asupra mică de 1 000 mp se recomandă: recomandă:
prejudicierea activităţilor agricole şi public. teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, ▪▪ POT maxim = 30 % , pentru parcelele ▪▪ POT maxim = 20 %;
de creştere a animalelor. acoperirea cu iarbă, îngroparea sub 500 mp, și scade cu câte 3 % 1
Vezi Anexa 2. Glosar de termeni.
parțială în pământ etc. Amplasarea
se va justifica printr-un studiu de
DA amplasare.
NU!
3.3. POT, CUT,
regim de înălțime
Regulile de amplasare a clădirilor
vor avea la bază cutumele locale,
reglementările PUG, Codul Civil,
normativele şi legislaţia în vigoare la
data întocmirii proiectului, privitoare
la distanţa minimă dintre construcţii,
1 însorire, siguranţă şi stabilitate, 3
siguranţă la foc.
AȘA NU: Este interzisă amplasarea unor construcții supradimensionate,
cu o volumetrie ieșită din scara localității. Folosirea materialelor moderne
și costisitoare nu se recomandă, fiind mai ieftin și ecologic să se folosească
materiale locale cum ar fi lemnul. Imagine din satul Rușii Munți.
AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența
urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului.

DA NU! NU!

2 4 5
AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcțiilor, care se
pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschool-uri, centre de producție AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor
etc. unor construcții supradimensionate, cu o volumetrie ieşită construcții supradimensionate, cu o volumetrie ieşită din scara
din scara localităţii. (Imagine din Vălenii de Mureș) localităţii. Mansardarea prin schimbarea pantei acoperișului
nu este recomandată, creând o volumetrie masivă.
▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D + pod pod pod
P + M (subsol sau demisol + parter
+ mansardă2); mansardă
mansardă mansardă
DA etaj etaj etaj DA NU! DA
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la mansardat
mansardatmansardat
etaj etaj etaj
streașină nu va depăși 5,5 m, în nici < 1,2m
< 1,2m < 1,2m

< 11m

< 11m

< 11m

> 11m

> 11m

> 11m
> 1,2m
> 1,2m > 1,2m

< 11m

< 11m

< 11m
un punct de pe conturul construcției;

> 5.5m

> 5.5m

> 5.5m
≤ 3m

≤ 3m

≤ 3m
▪▪ Înălțimea maximă la coamă nu va

< 5.5 m

< 5.5 m

< 5.5 m
parterparter parter parterparter parter parterparter parter

< 5.5m

< 5.5m

< 5.5m
depăși: 3
-- 11 m (în cazul învelitorilor cu
panta de 45 – 60°); demisol
demisol demisol demisol
demisol demisol demisol
demisol demisol
-- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu AȘA DA: Închiderea spațiului dintre
panta de 60 – 70°). > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m > 1m construcții poate asigura o creștere
a suprafeței fără a avea un impact
negativ asupra imaginii generale.
15
B. Construcții noi cu gabarit mare 1
(peste 250 mp), de tip monovolum
▪▪ Coeficienții urbanistici POT și AȘA DA: Amenajarea în volumul AȘA DA: Se poate amenaja un etaj mansardat prin ridicarea cotei la streașină,
CUT maximi vor fi conformi Planului podului a unei mansarde se poate dar nu mai mult de 5,5 metri față de teren și 3 metri față de cota parterului, dar
Urbanistic General al unității realiza cu costuri reduse și fără a nu în cazul caselor cu târnaț. DA
administrativ-teritoriale. altera imaginea construcției și a
▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D +
GSPublisherVersion
GSPublisherVersion
0.1.100.1000.1.100.100
GSPublisherVersion 0.1.100.100

vecinătăților.
P + M (subsol sau demisol + parter
+ mansardă).
Înălțimea maximă la streașină va fi mansardă mansardă mansardă
de 5,5 m, măsurată în punctul cel mai
înalt al terenului.
4

< 10m

< 10m

< 10m
Înălțimea maximă la coamă va fi de
12 m (în cazul învelitorilor cu panta parter parter
parter

de 45 – 55°) și de 14 m (în cazul


învelitorilor cu panta de 55 – 70°). AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,
Loturile cu suprafața mai mică < 2m < 2m < 2m dar fără a pierde din suprafața
de 400 mp nu sunt eligibile pentru demisol demisol demisol construită, se îmbunătățește vizibil
construire. > 1m > 1m > 1m 2 impactul vizual asupra locului, dând
întregii construcții o scară umană.
Schemă explicativă
așezare pe privind
pantă 0°-10° așezarea construcțiilor
(17%) așezare pepepantă
teren în pantă,
10°-20° (36%)ilustrarea termenilor: subsol,
așezare pe demisol(57%)
pantă 20°-30° și parter,
conform Indicativului P118.
2
Idem.

3.4. Amplasarea construcțiilor și a AȘA NU: Se va evita amplasarea


construcțiilor de dimensiuni mari
amenajărilor noi în afara vetrei satului NU! la intrarea în sat, deoarece acest
lucru afectează percepția asupra
– probleme de încadrare în peisaj întregii așezări, mai ales în conul de
vizibilitate a unui monument sau a
Se recomandă amplasarea construcţiilor de dimensiuni mari în afara vetrei unui ansamblu important de clădiri.
satului şi amplasarea lor în legătură cu contextul apropiat. În general, gabaritul clădirilor scade
6 spre marginea satului, iar clădirile noi
NU! trebuie să țină cont de acest lucru.
AȘA NU: Este de evitat amplasarea
unei construcţii supradimensionate la
NU!
GSPublisherVersion 0.1.100.100

intrarea în sat. Aceasta deformează


peisajul. Imagine de la intrarea în
satul Jabenița.

5
AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi de gabarit mare în vizorul
primei imagini asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, 7
printre dealuri, sau pe o șosea de mare trafic.
vatra satului – probleme de încadrare pe lot
NU! DA
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în
vatra satului – probleme de încadrare pe lot
NU! DA
16

16 1 3
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului în locurile AȘA DA: Construcțiile anexe se pot construi după modelele existente. Se va asigura accesul la grădina din spate.
în care acestea obturează vizibilitatea către un monument istoric sau către o
perspectivă valoroasă.
1 3
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului în locurile AȘA DA: Construcţiile anexe se pot construi după modelele existente. Se va asigura accesul la grădina din spate.
în care acestea obturează vizibilitatea către un monument istoric sau către o
perspectivă valoroasă.

NU! DA

NU! DA

2 4
2 4
AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de locuit în afara vetrei satului și care nu folosește AȘA DA: Pentru clădirile noi de locuit amplasate în afara vetrei satului, se va urmări integrarea acestora
încadrarea în peisaj șiunei
AȘA NU: Amplasarea materialele naturale de
clădiri permanente calocuit
element dominant
în afara este interzisă,
vetrei satului și care nu ea având unAȘA
folosește efect în peisaj
DA: Pentru și noi
clădirile utilizarea
de locuitmaterialelor
amplasate în naturale,
afara vetreibiodegradabile, păstrând
satului, se va urmări specificul
integrarea acestora local. Cele mai bune
distrugător asupra
încadrarea în peisaj peisajului. Imagine
și materialele naturalede
calaelement
intrarea în satuleste
dominant Ideciul de Jos.
interzisă, ea având un efect în peisaj și exemple
utilizarea de integrarenaturale,
materialelor în peisajbiodegradabile,
le găsim în arhitectura tradițională,
păstrând specificul care
local. poate
Cele mai constitui
bune o adevărată sursă
distrugător asupra peisajului. Imagine de la intrarea în satul Ideciul de Jos. exemple de de inspirație.
integrare în peisaj le găsim în arhitectura tradițională, care poate constitui o adevărată sursă
de inspirație.
NU!

NU!

NU!NU! 3 17
AȘA NU:
AȘA NU: Construirea Construirea
în spatele în spatele
lotului, chiar lotului,
dacă respectă chiaranexelor
alinierea dacă respectă alinie
sau a şurilor, sau a șurilor,
nu este nu este
recomandată, recomandată,
deoarece deoarece
implică o pierdere implică
de spaţiu în o pierdere
ceea
ceea ce priveşte ce privește
circulaţia la nivelul circulația
curţii. la nivelul curții.

NU!
NU! NU!
NU!

1
AȘA NU: Retragerea noilor clădiri de la aliniament este interzisă, constituind un element negativ în percepţia de ansamblu 1
a satului. De asemenea, în cazul retragerilor mari de la limita străzii, se produce o ocupare inadecvată a curţii, care face ca
spaţiul grădinii să nu fie folosit la maxima sa capacitate. În cazul necesității realizării unei construcții de suprafață mare, se
AȘA NU: Retragerea
recomandănoilor clădiri gabaritului
segmentarea de la aliniament
în volumeeste interzisă,
ierarhizate constituind
adecvat (imagine dinun element
zona negativ în percepția de
Rușii Munți). ansamblu
a satului. De asemenea, în cazul retragerilor mari de la limita străzii, se produce o ocupare inadecvată a curții, care face ca
spațiul grădinii să nu fie folosit la maxima sa capacitate. În cazul necesității realizării unei construcții de suprafață mare, se 4
recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat (imagine din zona Rușii Munți).
AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi este interzisă, chiar dacă respectă
NU! retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate. În cazul necesității realizării
unei suprafețe construite mai mari, se recomandă segmentarea gabaritului în
volume ierarhizate adecvat.
AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi este interzisă, chiar da
NU! NU! retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate. În cazul necesi
unei suprafețe construite mai mari, se recomandă segmentarea g
volume ierarhizate adecvat.

NU!

2 5
AȘA NU: Construirea noilor clădiri fără a respecta volumetria generală a caselor către stradă este interzisă, indiferent de AȘA NU: Construirea în mijlocul incintei și retras de la marginile lotului nu
funcţiunea acestora. (imagine din satul Hodac). reprezintă un specific al zonei. Aceasta duce la ocuparea ineficientă a curţii prin
segmentarea ei în două părţi care nu comunică una cu cealaltă, iar plasarea
locuirii în spatele parcelei duce la probleme legate de proximitatea casei față de
grajdurile şi anexele caselor vecine.

2
AȘA NU: Construirea noilor clădiri fără a respecta volumetria generală a caselor către stradă este interzisă, indiferent de AȘA NU: Construirea în mijlocul incintei și retras de la margin
NU!

18

1 3
înălţimile
AȘA NU: Este interzisă construirea unei clădiri noi în spatele casei vechi fără a păstra înălțimile AȘA NU: Ansamblul de clădiri nu respectă aliniamentul, regimul unitar de înălțime, forma și volumetria
şi gabaritul clădirilor vecine. Se recomandă renovarea casei vechi, a anexelor și
și şi încadrarea noilor unitară. Imagine din zona Hodac.
funcţiuni de locuire în interiorul acestora.
funcțiuni

NU! NU!

2
4
AȘA NU: Închiderea târnațului nu este o soluție viabilă pentru extinderea suprafeței locuibile,
deoarece spațiul de tip coridor care rezultă nu îmbunătățește considerabil condițiile de viață, anulând
rolul benefic pe care târnațul îl are: de umbrire și protejare a fațadei de ploaie. Dublarea suprafeței AȘA NU: Construirea unei clădiri supradimensionate și contrastul dintre materialele tradiționale și
construite a parterului și înălțarea cu încă un nivel a casei au un efect negativ asupra vecinătăților cele „moderne”, anihilează clădirea existentă. Imagine din satul Gurghiu.
și a străzii.
DA DA

19

1 3
AȘA DA: Se recomandă ca noile construcții amplasate pe un lot să nu depășească gabaritele AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului construcțiilor spre stradă este o caracteristică
tradiționale specifice locului. pregnantă a satelor tradiționale și dă o notă pitorească străzii. Se recomandă păstrarea acestei
caracteristici pentru clădirile noi. Se acceptă mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei
alăturate, cu respectarea liniei la streașină a caselor învecinate.

DA DA

2
AȘA DA: Înălțarea coamei acoperișului (cu păstrarea liniei la streașină) pentru a permite amenajarea
AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte specificul local: în cazul unei mansarde în interior este soluția cea mai economică pentru creșterea suprafeței utile, în condițiile
acesta, cel dat de vecinătăți. în care la mansardă se pot amenaja minimum două dormitoare și o baie. Se mai poate adăuga și un
foișor în zona intrării, pentru a proteja treptele de acces pe târnaț de ploaie și zăpadă.
NU!

20

1 3
AȘA NU: În cazul satelor în care s-a intervenit masiv, se observă apariţia unei tipologii noi de locuinţe. AȘA DA: Casele sunt aliniate la frontul străzii, au aceeași înălțime la cornișă și aceeași formă de
Se recomandă formarea unui front continuu la stradă, fără a rămâne spaţiu rezidual (în care ar mai acoperiș. Imagine din satul Aluniș
putea fi amplasate două camere), care este ineficient termic (pierde căldură) şi neplăcut din punct
de vedere estetic.

DA

2 4
AȘA DA: Se recomandă lipirea caselor prin formarea calcanelor şi evitarea spaţiilor goale dintre AȘA NU: Alinierea caselor la frontul străzii cât și alinierea cornișelor sunt întrerupte de construcțiile
ele, care nu asigură eficienţă termică. Acest exemplu se aplică în cazul satelor dense, unde ţesutul care nu respectă amplasarea pe lot și nici dimensiunile construcțiilor existente din zonă. Imagine din
tradiţional a dispărut, odată cu apariţia frontonului lipit către stradă: satele de lângă Someşul Mare satul Hodac
(Coşbuc), Ilva şi zona Bârgău. Se recomandă păstrarea unui gang de intrare în curte, crearea unui
târnaț la etajul 1 şi optarea pentru o şarpantă în două ape, având coama paralelă cu strada. Pentru
iluminarea spaţiului din pod sau mansardă, se pot amplasa frontoane.
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE

DA
DA

21
21

1 3
AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi în interiorul volumelor
existente AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcția de depozitare se pretează foarte bine la amenajarea de
spații de locuit. Alături de casele de locuit, șurile sunt acele construcții care contribuie cel mai mult la
imaginea caracteristică a unei localități.

DA DA

DA

2 4 5
AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Șoproanele și grajdurile AȘA DA: Prin realizarea unui acoperiș cu pantă mai mare, se creează condiții
eficientă de a câștiga spațiu de locuit. au dimensiuni care se pretează la optime pentru amenajarea unor spații locuibile, dormitoare, băi etc.
amenajarea unor spații locuibile.
DA DA DA

22

1 2 3

AȘA DA: Spațiul de sub casa scării reprezintă un spațiu de AȘA DA: Amplasarea băii în holul de la intrare este o alegere AȘA DA: Cămara poate fi o variantă bună pentru amenajarea
multe ori neutilizat. Acesta poate primi foarte bine o utilitate nouă, rațională și preferată de majoritatea beneficiarilor. unei băi atunci când nu-și mai găsește utilitatea.
precum amenajarea unei băi.

DA DA
GSPublisherEngine 0.4.100.100
GSPublisherEngine 0.4.100.100

4 5

AȘA DA: Pivnițele pot fi transformate foarte ușor în spații de locuit utile: crame, bucătării, băi, AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate eficientă de a
dormitoare, camere de zi etc. Mobilierul tradițional poate fi foarte bine combinat cu mobilierul câștiga spațiu de locuit confortabil prin utilizarea materialelor tradiționale (cărămizi din argilă cu paie).
contemporan.
DA DA

23

1 2 4
AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi extinse pe verticală, cu condiția să se păstreze o diferență de cel puțin 20 AȘA DA: Extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia volumelor, ci și
cm între coama casei și cea a noii clădiri. Ierarhia istorică a volumelor este determinantă pentru imaginea de ansamblu ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei clădiri principale,
a gospodăriei și a satului. Se interzice realizarea extinderii din structură metalică sau beton, acoperirea cu policarbonat, de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcție secundară, după cum se
tablă, azbociment. Se recomandă utilizarea materialelor locale: lemn, cărămidă, ţiglă ceramică. obișnuiește în arhitectura vernaculară.

DA NU!

3 5

AȘA DA: Intervenția nouă respectă ierarhia volumelor (imagine din jud. Bistrița-Năsăud). AȘA NU: Construirea unor case supradimensionate care nu au nici o legătură cu
arhitectura tradițională. Imagine din satul Ragla.
DA DA

> 1/3 h
> 1/3 h

> 1/3 h
h

h
< 1m
24 AȘA DA: Extinderile nu vor depăși pe înălțime volumul dominant al casei, nici la cornișă, nici la coamă.
3

NU!
1
AȘA DA: Se recomandă extinderea pe verticală a casei tradiționale prin GSPublisherVersion 0.0.100.100

modficarea pantei acoperişului până la 600- – 700. Această abordare sprijină


refolosirea construcţiilor vechi, face economie la materialul nou şi ajută la
păstrarea contextului local. Astfel, podul caselor vechi poate deveni un nivel
mansardat, evitându-se pierderile de spaţiu care ar apărea în cazul apariţiei unui
etaj nou. 4
AȘA NU: Nu se recomandă înălţarea locuinţei peste înălţimea medie a caselor.

DA DA

2 5
AȘA DA: Exemplu de extindere care se încadrează în specificul local printr-o AȘA DA: Posibilități de extindere a șurilor în cazul lipsei altor reglementări specifice
intervenție contemporană realizată cu materiale tradiționale.
AȘA DA: Intervenție „modernă” într-un interior tradițional de casă și șură, cu
mansardă amenajată în volumul podului transformarea șurii în garaj și un mic atelier.
DA
lucarnă

DA

25
târnaț deschis vara și închis iarna

DA
GSPublisherVersion 0.20.100.100

Atelier Garaj

Lemnărie

Secțiune A-A’

GSPublisherVersion 0.20.100.100

Sp.
Tehnic Dormitor
Bucatarie

Baie

Camera de zi Târnaț

Pasarelă

A A A A
cameră de zi
dormitor

Dormitor Dormitor baie


bucătărie
sp. tehnic
Dormitor

Plan parter acces petonal acces auto Plan mansardă 2 3


GSPublisherVersion 0.18.100.100

GSPublisherVersion 0.18.100.100

GSPublisherVersion 0.18.100.100
NU! NU!

26
1 3 5

Posibilități de transformare a „casei-tip” din anii `60, care nu mai are calitățile AȘA NU: Tendința vizibilă de revenire la soluția cu târnaț a dus la apariția unor copertine improvizate în zona intrării sau la
bioclimatice ale casei cu târnaț și care nu mai folosește spațiul acoperișului adoptarea unei soluții ineficiente și inestetice de realizare a mansardării și a acoperirii zonei de intrare.
decât pentru depozitare (podul).

NU! NU!

4 6

DA acoperiș cu panta >450 DA Bucatarie Bucatarie Dormitor Dormitor


A: 13.70 m2
Birou
A: 13.70 m2
Birou
Baie Baie A: 14.33 m2 A: 14.33 m2
A: 13.70 m2 A: 13.70 m2
A: 4.90 m2 A: 4.90 m2

lucarnă
A: 4.62 m2 A: 4.62 m2

W
F F

15

16

17

15

16

17
G.s. G.s. Hol Hol 14 14 Hol Hol
A: 2.95 m2 A: 2.95 m2
A: 6.30 m2 A: 6.30 m2 13 13
A: 7.37 m2 A: 7.37 m2
12 12
11 11
10 10
9 9
8 8
7 7
Camera de zi Camera de zi 6 6

A: 23.90 m2 A: 23.90 m2 5 5
4 4
3 3
2 2 Dormitor Dormitor
1 1
A: 13.53 m2 A: 13.53 m2

târnaț

2 Plan parter Plan mansardă 7


AȘA DA: „Casa-tip” poate fi transformată astfel încât să corespundă nevoilor zilei de azi, prin intervenții inteligente, respectând specificul local. Prin mărirea pantei acoperișului, se poate obține un spațiu locuibil
GSPublisherVersion 0.0.100.100 GSPublisherVersion 0.0.100.100

în mansardă, iar prin adăugarea unei lucarne, se poate obține necesarul de lumină și ventilare în spațiul respectiv, precum și spațiul necesar construirii unei scări de acces.
5. ELEMENTELE DE DA DA DA
CONSTRUCȚIE
În prezent, materialele moderne importante, care le fac net superioare,
de proastă calitate și efectele din punct de vedere ecologic și al
modernizării prost înțelese au un efect durabilității, materialelor de sinteză
negativ asupra mediului și asupra folosite la izolații.
ambianței rurale. Spre exemplu: Astfel, materialele naturale, 1 2
• tencuielile interioare și exterioare, provenind și formându-se în mediul
realizate tradițional pe rețea de șipci natural, sunt deosebit de rezistente la

27
de lemn și mortare pe bază de nisip și acțiunea radiației solare și în special AȘA DA: Casă cu structură de lemn și pereți din amestec de cânepă cu var stins
var stins, au fost înlocuite cu tencuieli a componentelor UVA și UVB, care (hidraulic); denumirea materialului este Hempcrete.
uscate: plăcile de gips-carton, utilizate produc degradări rapide oricărui
la exterior și interior; material de sinteză (PVC, polistiren,
• pardoselile din lemn natural (de poliuretan, rășini de aglomerare, Material local Componența calității vieții
tip dușumea, parchet din lemn etc.) compuși ai varurilor și ai vopselelor care este resimțită pozitiv
datorită utilizării materialului 3
au fost înlocuite cu parchetul laminat, sintetice etc.).
care este un material de sinteză, La fel, materialele naturale au o Piatra Stabilitate termică, izolare acustică AȘA DA: Casă cu structură din
neecologic și impermeabil la vapori; mai bună durabilitate și comportare panouri de lemn lamelar încleiat:
• finisajele exterioare și interioare sub acțiunea factorilor climatici ciclici, Agregatele naturale Stabilitate termică, izolare acustică denumirea materialului este CLT
pe bază de var natural ale pereților temperatură, umiditate, gelivitate, (Cross-laminated timber).
și tavanelor au fost înlocuite aproape sau a acțiunilor rezultate din seism, Argila Confort higrotermic, regulator de
în totalitate cu materiale de sinteză incendiu, accidente climatice.2 umiditate a aerului, stabilitate termică,
de tipul vopselelor lavabile sau pe După cum au spus și cei de la izolare acustică
bază de ulei, pierzându-se o sursă INCERC Iași, este imperios necesar
importantă de sănătate pentru ca specialiștii și autoritățile locale: Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului,
locatari, finisajele realizate cu var - să transmită aceste informații efect bactericid, depoluare prin DA
natural având efect bactericid, de comunităților locale și să le îndrume absorbția de CO2
combatere a efectelor de acumulare a în timp util, pentru a valorifica cât mai
apei în pereți, regulator de umiditate și bine oportunitatea de a avea o locuință Lemnul de foioase Stabilitate termică, regulator de
de combatere a mucegaiurilor; sau o clădire sănătoasă și trainică, cu umiditate
• izolațiile termice realizate la costuri/lucrări de întreținere reduse;
tavane, poduri, pardoseli cu materiale - să susțină necesitatea de a renunța Lemnul de rășinoase Stabilitate termică, regulator de
tradiționale, ecologice, au fost înlocuite la materialele absolut nesănătoase, umiditate
cu materiale de sinteză sau cu promovate pe piață în mod agresiv, Fibrele din lemn, fibrele celulozice Confort termic, regulator de umiditate
compuși de sinteză, eficienți din punct și de a folosi tehnicile și materialele
de vedere termic, dar care nu mai locale naturale/sănătoase, trainice și Baloții de paie, deșeuri vegetale Confort termic, regulator de umiditate
au calitatea de a asigura condiții de ieftine pe care le au la îndemână;
viață sănătoasă. La casele existente, - să insufle comunităților Cânepa Confort termic, regulator de umiditate
cu pereții din bârne de lemn, se convingerea că tehnicile și materialele
utilizează frecvent, în ultima vreme, locale, care și-au dovedit durabilitatea Stuful Confort termic, regulator de umiditate
ca material de izolație termică, în timp, sunt mult mai valoroase și mai
polistirenul expandat, care alterează sănătoase pe termen lung. Utilizarea Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate
4
calitățile ecodurabile ale construcției.1 unor materiale de construcție Vata bazaltică Confort termic, siguranță la foc,
artificiale și profund nesănătoase izolare acustică
Caracteristicile definitorii atrage după sine numai consecințe
complexe, fizico-chimice, relevante negative în timp, chiar dacă par o Amestecurile de cânepă, lână și Confort termic, regulator de AȘA DA: Casă cu structură din lemn
pentru utilizarea în construcții a soluție mai ușoară pe moment; var umiditate, siguranță la foc, purificare și și pereți din baloți de paie sau pereți
materialelor naturale din România - să promoveze, la nivelul propriilor dezinfectare a aerului, efect bactericid, din blocuri de argilă amestecată cu
construcții, varul stins (hidraulic) depoluare prin absorbția de CO2, paie.
Materialele naturale, fie de natură în locul finisajelor lavabile, lemnul izolare acustică
minerală (anorganice), fie organică prelucrat superior în locul plasticului și
(de origine vegetală sau animală), multe alte materiale naturale în locul Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de DA
au caracteristici comune deosebit de celor de sinteză. lemnoase, fibre de lână, cânepă, umiditate a aerului, stabilitate termică,
1
Dr. ing. C. Miron, Materiale neconvenționale cu argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc,
locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN purificare și dezinfectare a aerului, efect
INCERC Iași, p. 53 – 55, http://documents.tips/ bactericid, depoluare prin absorbția de
documents/neconventionale.html. 2
Idem. CO2

5
5.1. ACOPERIŞUL tradiţional. În prezent, în multe situații,
învelitoarea a fost înlocuită cu ţiglă
ceramică cu dimensiuni diferite față DA DA
Analiza şi recomandările privitoare de cea tradițională, cu ţiglă din beton
la acoperiş se referă la următoarele sau cu tablă.
componente ale sale: formă şi Şarpanta este realizată, de regulă,
volumetrie, şarpantă (tipuri de din lemn, cu îmbinări, crestături şi cuie
structură, materiale utilizate şi din lemn (la construcţiile mai vechi) şi
tratamente), învelitoare (materiale din metal (mai recent).
utilizate şi culori), marcarea 4
posibilelor probleme ce pot apărea la
comportarea în timp. AŞA DA: Acoperiș în patru ape cu
Recomandările se grupează în ţiglă (imagine din zona Jabenița)

28 trei categorii: DA
a. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit NU!
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (peste 250 mp),
dispuse în sistem pavilionar
b. Construcții cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum
c. Intervenţii pe construcţii
existente (gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau
monovolum)
Toate materialele care alcătuiesc 5 6
acoperişul au nevoie de întreţinere
în exploatare (în mai mică sau în mai AȘA NU: Nu se recomandă AŞA DA: Acoperiş cu pinionul teşit, cu influenţe din zona săsească (acoperiș de
mare măsură). Realizarea de alcătuiri schimbarea învelitorii caselor tip săsesc, târnaț românesc). Tipul acesta de rezolvare se întâlnește punctual,
constructive corecte, cu materiale tradiționale cu tablă sau azbociment. în unele sate (imagine din zona Dumitrița).
naturale, compatibile, de calitate, 1
precum şi urmărirea în execuţie îi pot
asigura o durată mai mare de viaţă, AŞA DA: Acoperiș tradițional cu şiţă
împreună cu o întreţinere conştientă, deteriorată (imagine din satul Gurghiu)
periodică, din partea utilizatorilor.
DA
5.1.1. Specificul local
Acoperişul tradiţional al locuinţei are
o rezolvare simplă; de obicei, este
rezolvat în două şi patru ape, opţiunea
pentru un anumit tip depinzând de
influenţele locale. Se pot întâlni
rezolvări diferite de acoperiş la case
alăturate. În ceea ce priveşte şurile şi 2
anexele (bucătăria de vară, grânarul),
sunt acoperite în două ape. O AŞA DA: Acoperiș în doua ape cu
excepţie de la rezolvarea tradiţională pinion (șură din satul Gurghiu)
este pinionul teşit: în Dumitrița, Monor,
Gurghiu (pinion teşit asemănător cu
cel de la casele săseşti).
Panta acoperirii este specifică DA
reliefului de dealuri înalte şi munți, cu
pantă medie (45 – 50o) şi pantă înaltă
(50 – 60o).
Acoperirea la casele mai noi, de
după al Doilea Război Mondial, este
în patru sau mai multe ape, în funcţie
de forma în plan a casei, cu o pantă 3
mai mică de înclinare a acoperişului 7
(30 – 40o).
Casele ridicate după 1980 prezintă AŞA DA: Acoperiș în două ape, AŞA DA: Acoperire în patru ape cu ţiglă ceramică (imagine din satul Suseni)
o formă complicată de rezolvare faţada lungă către stradă (imagine din
a acoperişului, în contrast cu cel zona Dumitrița)
5.1.2. Recomandări
NU!
DA DA
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp),
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250
mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp), dispuse în sistem pavilionar
Forma şi volumetria volumetric al clădirilor de pe lot.
Se recomandă ca înălțimea clădirii 2
Spaţiul interior generat de acoperiş principale, de la stradă, să nu fie

29
se va utiliza ca spaţiu funcţional. Nu depășită de cea a clădirilor anexe, AȘA NU: Extinderea volumetrică şi
se recomandă folosirea acestuia excepție putând face doar șurile, care, noul gabarit duce la lipsa coerenţei
ca pod/depozitare pentru obiecte în mod tradițional, erau adesea mai ansamblului, dimensiunile mari ale
voluminoase sau grele, din motive de mari și mai înalte decât casa propriu- noii construcții duce la ocuparea
siguranţă în exploatare, siguranţă la zisă. Clădirile nou construite nu vor în procent mare a parcelei înguste
foc etc. depăși, ca înălțime la coamă, clădirile și micșorarea curții gospodărești
Se va păstra specificul local prin principale de pe parcelă. (imagine din satul Dumitrița).
preluarea nealterată a formei şi Acoperișul lucarnelor va ocupa
a volumetriei existente în zonă. maximum 25% din suprafaţa
Acoperişul va fi cât mai simplu, cu pantei respective şi acestea vor fi
dimensionate şi poziţionate astfel 5
două sau patru ape, cu streşinile
şi coamele orizontale. Nu se admit încât să creeze o imagine coerentă cu
specificul locului şi să nu constituie un AȘA DA: În interiorul unei șuri tradiționale reabilitate, ale cărei formă și
forme şi pante provenite din alte zone dimensiuni au rămas neschimbate, s-a amenajat un spațiu locuibil. Se recomandă
climatice sau geografice. Streşinile element discrepant, vizibil din drum NU!
sau din diverse puncte de perspectivă reconversia fondului construit existent, mai ales în cazul construcțiilor realizate
vor fi ample (45 – 90 cm), inclusiv în din piatră naturală, și doar în cazul în care acest lucru nu este posibil, să se
jurul târnațului sau în zona de intrare. şi belvedere cunoscute la nivel local.
În general, se propune amenajarea construiască altele noi.
La intersecția cu frontonul, streașina
va avea 30 – 45 cm, pentru a proteja lucarnelor spre curte.
zidăria din piatră sau lemnul folosit la Decoraţiile, dacă este cazul, se vor
placarea frontonului. prelua nealterate, dar într-o formă
Se acceptă şi acoperiri cu pantă simplificată, păstrând specificul
local. Nu se vor folosi forme şi detalii
mică, de minimum 2%, dar cu
provenite din alte zone etnografice,
3 DA
învelitoare din strat vegetal format din
ierburi și plante locale, acolo unde geografice sau climatice.
AȘA NU: Nu se recomandă adoptarea
sunt necesare soluţii speciale de unor pante de acoperiș nespecifice
integrare în peisaj și relieful o permite: şi a unor elemente complicate, care
volume mari, (semi)îngropate, garaje DA ies din specificul zonei. Se preferă
sau spaţii tehnice parţial sau total volumele simple, în două sau patru
îngropate, care pentru integrarea în ape (imagine din satul Hodac).
peisaj pot avea un acoperiș-grădină.
În acest caz, se permite utilizarea
membranelor din PVC sau a celor
bituminoase în alcătuirea învelitorii.
max. 12 m

60°- 70°
Pentru proiectarea și execuția
acoperișurilor verzi, atât la clădirile 45°- 60°

noi, cât și la cele existente, se va ține


max. 11 m

cont de reglementările tehnice din 45-75 cm


DA
normativul GP 120-2013.
În funcție de tipul de învelitoare,
panta recomandată este între 45 și
max. 5,5 m

60 de grade pentru țigla ceramică


și maximum 70 de grade pentru
învelitorile lemnoase (șiță sau 4
șindrilă), din paie sau stuf, ținând
cont de specificul local. Se pot realiza
balcoane sau terase, cu condiția ca 1
acestea să nu fie vizibile din stradă AȘA DA: Cu toate că este o construcţie
sau dintr-un punct important de
GSPublisherVersion 0.1.100.100
AȘA DA: Panta specifică acoperișurilor nouă, forma acoperişului se inspiră 6
perspectivă. Acestea trebuie să se construcțiilor din zona studiată are, din soluțiile tradiționale locale folosite
integreze peisagistic şi volumetric în în general, între 450 și 600. Înclinația la anexe. Exemplul nu se referă AŞA DA: Acoperirea în două ape şi păstrarea unei forme simple a volumului,
ansamblul gospodăriei. acoperișului este unul dintre elementele la materialul din care este alcătuit se recomandă pentru păstrarea specificului local. Exemplul nu se referă la
Se va păstra și prelua raportul definitorii pentru specificul local. învelitoarea, care nu este recomandat. materialul din care este compusă învelitoarea.
NU! NU!

AȘA NU: Complicarea volumului

30
acoperișului are un efect neplăcut 7
asupra imaginii de ansamblu a
construcției și a împrejurimilor AȘA NU: Nu se recomandă acoperirea a mai mult de 25% din suprafața unui
(imagine din satul Coşbuc). versant al acoperișului cu panouri fotovoltaice, deoarece acest lucru ar afecta
într-un mod neplăcut imaginea de ansamblu a clădirii și a vecinătăților.
1
DA

AȘA NU: Amplasarea noii clădiri lângă casa existentă, fără nicio legătură cu contextul şi mediul înconjurător, creează un
efect neplăcut asupra imaginii de ansamblu a gospodăriei și a împrejurimilor.

DA NU!

8
AȘA DA: Acoperișul poate fi prevăzut cu aruncători pentru a îndepărta apa din
5 apropierea zidului: casă în satul Feleacu.

AȘA NU: Soluția jucată a acoperișului


clădirii noi contrastează puternic cu
2 imaginea clădirilor rurale (imagine din DA
satul Dumitrița).
AȘA DA: Acoperișul respectă panta minimă de 45% a construcțiilor din vatra
satului.

NU!
NU!

6
AȘA NU: Nu se recomandă
complicarea soluției de acoperire.
9
3 Iluminatul mansardei poate fi realizat
într-un mod mai plăcut, cu ajutorul unor
lucarne sau al unor ferestre situate în AȘA DA: Amplasarea panourilor generatoare de energie nu va depăși 25% din
AȘA NU: Construcție nouă supradimensionată față de construcțiile vecine, nu suprafața învelitorii.
se recomandă realizarea unor balcoane spre stradă şi nici optarea pentru un tip planul acoperişului (imagine din zona
de acoperire nou, preluat din alte zone (imagine din Gurghiu). Dumitrița).
Şarpanta
Şarpanta se va realiza din lemn, altor materiale obținute din lemn DA
folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale prin mijloace tehnologice: CLT, lemn
locale, dar și contemporane (lemn lamelar, lemn stratificat. De reținut că
lamelar, stratificat sau încleiat), folosirea lemnului lamelar, stratificat
pe cât posibil, prin implicarea sau încleiat permite realizarea unor
meşterilor tâmplari şi dulgheri din piese de lemn de mari dimensiuni și
zonă. Nu se recomandă utilizarea geometrii diverse, cu performanțe
materialelor organice rezultate în deosebite, fără a fi necesară tăierea
urma polimerizării (cele denumite, în unor arbori seculari pentru aceasta.
mod generic, „plasticuri”), întrucât își Un alt element important de care
schimbă calitățile (portanță, torsiune, trebuie să se țină cont pentru a se
curgere) în timp, din cauza condițiilor
de mediu (proces repetat de îngheț/
dezgheț, radiații ultraviolete, variații
păstra șarpanta în condiți optime este
ventilarea șarpantei. 31
de temperatură vară/iarnă).
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu
afectează structura şi culoarea
lemnului şi care permit tratamentul DA
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
soluţii naturale.
Există posibilitatea realizării unor
șarpante din alte materiale, precum
metalul în asociere cu lemnul, atunci
când activitatea desfășurată o
impune.
Există posibilitatea folosirii și a 1 3
AȘA DA: Exemplu de șarpantă nouă AȘA DA: Șarpantă nouă cu lucarne
rezolvată corect peste o șură existentă
din județul Cluj

DA DA DA

2 4 5
AȘA DA: Șarpantă realizată cu „scaun”, specifică construcțiilor cu deschidere AȘA DA: Exemplul unei șarpante simple, un sistem care se folosește regulat în AȘA DA: Folosirea podului ca
mare Transilvania. mansardă, spaţiu de locuit, cu
păstrarea structurii vizibile
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi)
Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea
DA NU!
imaginii locale nealterate. În funcţie de specificul zonei şi de panta aleasă,
învelitoarea va fi din țiglă ceramică, șindrilă sau paie, cu păstrarea streșinilor. Se
vor folosi materiale şi tehnologii locale sau care derivă din tehnologii locale, fără
a avea efecte negative asupra destinaţiei construcţiei. Se vor păstra sistemul de
lățuire și dispunerea specific locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și
dimensiunea acestora.
Materialele de termoizolare/hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile 10
cu cele din care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale
naturale şi soluţii de alcătuire care să permită schimbul de vapori dintre interior și
exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior optim utilizării/ AȘA NU: Folosirea țiglelor „mari” din

32 locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul coşurilor beton vopsit este total neadecvată.
de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu foişoarele etc.). Nu este recomandată Dincolo de aspectul nepotrivit al
combinarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori, materiale sau forme de formei importate, sunt multe situații în
învelitori, cu excepția acoperișului acoperit cu vegetație. În cazul intervenției pe care acestea s-au decolorat.
o clădire existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă, azbociment,
membrană bituminoasă sau din alte materiale sintetice cu materialele acceptate.
Culorile vor fi cele naturale (atât cele
pentru materialele de învelitoare, cât şi
cele pentru alte elemente constructive
DA DA sau tehnologice): nu se vor folosi
culori stridente. Acoperirea lucarnelor,
umbrirea ferestrelor în planul
acoperişului, se vor face din materiale
care nu contravin specificului local şi
imaginii de ansamblu a construcţiei.
Elementele de umbrire/control solar
pot servi şi ca elemente de camuflare
1 4 6 ale acestora în volumul şi forma
învelitorii.
AȘA DA: Șindrila și șița, folosite la acoperirea caselor tradiționale, pot fi utilizate AȘA DA: Pentru construcții noi, se pot folosi țigle industriale care respectă forma
și la construcțiile noi la nivelul acoperişului şi al pereţilor. și dispunerea tradițională. Elementele de
iluminare, ventilare,
instalaţiile
NU! NU! DA DA Elementele de iluminare (lumina-
toare, ferestre în planul acoperişului),
instalaţiile (panouri solare, panouri
2 fotovoltaice, coşuri de fum) sunt
permise doar dacă sunt justificate
AȘA NU: Imagine din din zona Gurghiu. funcţional şi vor ocupa maxim 25%
7 din suprafaţa unei fețe a acoperișului.
Pe cât posibil, se vor orienta spre
NU! 5 AȘA DA: Țiglă nouă tip solzi produsă interiorul lotului, astfel încât să se
manual în tehnica tradițională: pentru păstreze o imagine coerentă şi
AȘA NU: Nu este indicată folosirea clădiri noi și reabilitări de clădiri vechi. acestea să nu constituie un element
tablei (vopsită în culori neadecvate), discrepant, vizibil din drum sau din
întrucât apar mari probleme legate diverse puncte de perspectivă şi
de încălzirea excesivă (disconfort belvedere cunoscute la nivel local.
pe timp de vară) și de zgomot în Se încurajează utilizarea panourilor
mansardă (ploaie, grindină). Folosirea de captare a energiei solare pe
tablei ridică o gamă largă de întrebări, DA partea sudică și în planul acoperișului
plecând de la problema reciclării (panouri fotovoltaice, panouri solare
ei până la probleme de onestitate: 9 etc.).
3 imitarea prin culoare și formă a țiglei
AȘA NU: Nu este indicată folosirea ceramice. Rămân însă cele legate de AȘA DA: Acoperiș tradițional în
azbocimentului mai ales la casele aspect, de încălzire excesivă etc. În patru ape cu învelitoare din șiță, în
tradiţionale, întrucât apar mari probleme cele din urmă, tabla este un material Transilvania. Acest sistem era cel mai
legate de încălzirea excesivă, care poate ieftin, importat din zona construcțiilor răspândit în trecut, datorită existenței
afecta structura acoperişului (fotografie industriale, unde până de curând nu a lemnului ca resursă principală.
contat aspectul finisajului. 8
din satul Hodac).
B. Construcții noi
cu gabarit mare DA DA
(250 – 395 mp), de
tip monovolum
Construcțiile de mari dimensiuni se vor
amplasa în afara vetrei satului. Doar în
cazuri excepționale și riguros justificate
se vor amplasa în vatra satului, situație
în care se va păstra specificul local
prin preluarea formei şi a volumetriei
existente în zonă, păstrându-se
imaginea locală nealterată.
33
În cazul amplasării construcției în
zone special destinate (prin PUG)
pentru producție, servicii, sănătate,
educaţie, se permite și folosirea altor 1 3
tipuri de materiale și tehnologii (metal,
beton etc.), acolo unde este necesar AȘA DA: Exemplul unei volumetrii simple, în care panta acoperișului se apropie AȘA DA: La construcțiile zootehnice, se acceptă alternarea pantei acoperișurilor,
şi unde folosirea materialelor locale nu de valoarea celei tradiționale în zonă. cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în specificul local,
poate asigura cerinţele de siguranţă, precum acest adăpost pentru animale.
stabilitate şi de rezistenţă la foc.

Forma şi volumetria DA DA
Noua construcție se va integra în
specificul local prin preluarea formei
şi a volumetriei specifice zonei, chiar
dacă scara obiectului va fi mai mare.
Acoperişul va fi cât mai simplu, în cele
mai multe cazuri, cu două ape, cu
pante egale, cu streşinile şi coamele
orizontale. Nu se admit forme şi pante
provenite din alte zone climatice sau 4
geografice, teşiri nejustificate ale
pantelor. Streşinile vor fi de 45-60 cm, Adaptarea proportiilor

iar la intersecția cu frontonul vor avea


între 0 și 45 cm, în funcție de materialul
din care este alcătuit frontonul și de
soluția tehnică adoptată.
Se acceptă şi acoperiri cu pantă
mică, de maximum 2-5%, doar pentru
acoperișurile verzi, al căror strat vegetal
este alcătuit din plante locale, și doar 6
acolo unde relieful permite și sunt
necesare soluţii speciale de integrare 2
în peisaj: în cazul volumelor mari,
îngropate sau semiîngropate, garaje sau solare sau alte sisteme care folosesc AȘA DA: Reabilitarea unei construcții
spaţii tehnice parţial sau total îngropate, energia solară, acoperișurile verzi, agricole, care respectă cele mai
care pentru integrare în peisaj se AȘA DA: Pentru camuflarea
acoperite cu vegetație, sau combinații importante reguli de încadrare în gabaritelor, sunt permise acoperișurile
acoperă cu strat vegetal. Sunt interzise între cele enumerate mai sus). La specificul local: materialele folosite și
acoperişurile de tip terasă, care ocupă verzi sau învelitorile cu captatoare
construcțiile noi cu gabarit mare, se forma acoperișului. solare. În imagine, se observă intenția
mai mult de 60% din suprafața totală recomandă realizarea unor porticuri pe
a acoperișului, și dispuse spre stradă. de încadrare în peisaj prin folosirea
fața cea mai folosită a clădirii (cea cu unui acoperiș verde și mascarea
Panta acoperișului va fi de minim 30o. accesuri), pentru protejarea activității
Nu se recomandă învelitorile realizate înălțimii construcției printr-un taluz
în aer liber și a depozitărilor temporare. înierbat. Aceste procedee se pretează
din tablă sau beton, din cauza lipsei de Ele vor proteja pereții și deschiderile
durabilitate a acestora și a costurilor la clădiri de dimensiuni foarte mari,
clădirii de intemperii și vor da un plus de precum sălile de sport, halele de
mari de mediu pe care le implică. identitate și de funcționalitate clădirilor
Se recomandă învelitorile cu producție, spațiile de depozitare a
respective. 5 cerealelor etc. (fig. 3, 4, 5)
captatoare solare (panouri fotovoltaice,
Şarpanta urma polimerizării (cele denumite, în
mod generic, „plasticuri”), întrucât își
Învelitoarea Elementele de
NU! În cazul amplasării construcției în schimbă calitățile (portanță, torsiune, (materiale folosite iluminare și ventilare,
vatra satului, structura șarpantei va curgere) în timp, din cauza condițiilor
de mediu (proces repetat de îngheț/
şi compatibilităţi) instalaţiile
fi, recomandabil, de lemn, folosind,
oriunde e posibil (nealterând dezgheț, ultraviolete, variații de Învelitoarea se va realiza din Elementele de iluminare (lumina-
procesul tehnologic), materiale temperatură vară/iarnă). materiale naturale regenerabile, cu toare, ferestre în planul acoperişului),
naturale regenerabile sau tehnologii În cazul amplasării construcției în păstrarea imaginii locale nealterate. instalaţiile (panouri solare, panouri
contemporane de industrializare zone special destinate (prin PUG) Învelitoarea va fi din țiglă ceramică fotovoltaice, coşuri de fum) sunt
1 pentru producție, servicii, sănătate,
a lemnului (lemn lamelar, panouri de tip solzi sau trasă, cu păstrarea permise doar dacă sunt justificate
multistrat, lemn stratificat). Se pot educaţie, se permite și folosirea altor streșinilor (specifică materialelor). Se funcţional.
AȘA NU: Folosirea acoperirii generale folosi rigidizări suplimentare din alte tipuri de materiale și tehnologii (metal, vor folosi materiale şi tehnologii locale Se acceptă și se recomandă
de tip terasă este interzisă în satele materiale structurale pentru prinderi/ beton etc.), acolo unde este necesar sau care derivă din tehnologii locale, utilizarea panourilor de captare a
34 tradiționale, motivul fiind neîncadrarea legături, fără ca acestea să fie prezente şi unde folosirea materialelor locale nu fără a avea efecte negative asupra energiei solare în planul acoperișului
în specificul local, atât prin formă, cât ca pondere importantă în ansamblu. poate asigura, prin folosire singulară, destinaţiei construcţiei. (vezi capitolul 7. Performanța
și prin aspectul învelitorii. Suplimentar, Nu este recomandată utilizarea cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de Materialele de termoizolare/hidro- energetică).
soluția de terasă poate aduce cu sine materialelor organice rezultate în rezistenţă la foc. izolare pentru învelitoare vor fi Acoperirea lucarnelor, umbrirea
probleme de infiltrație a apei, dacă nu compatibile cu cele din care aceasta ferestrelor în planul acoperişului se vor
este pusă în operă foarte bine, fapt este realizată. Se vor folosi, pe cât face din materiale care nu contravin
confirmat de evenimentele multiple de posibil, materiale naturale, precum specificului local şi imaginii de
acest gen. țigla ceramică, şi soluţii de alcătuire
DA care să permită schimbul de vapori
ansamblu a construcţiei. Elementele
de umbrire/control solar pot servi şi ca
dintre interior și exterior, prin aceasta elemente de camuflare a acestora în
NU! asigurându-se realizarea unui climat volumul şi forma învelitorii.
interior optim utilizării (se va avea o Culorile vor fi naturale (atât cele
grijă sporită la detaliile constructive pentru materialele de acoperire, cât şi
din jurul coşurilor de fum, al cele pentru alte elemente constructive
lucarnelor etc.). Nu este recomandată sau tehnologice), similare cu cele
combinarea la același acoperiș a mai ale învelitorii: nu se vor folosi culori
multe tipuri de învelitori, cu excepția stridente.
acoperișului vegetal.
Culorile vor fi naturale (atât cele
pentru materialele de învelitoare,
cât şi cele pentru alte elemente
2 constructive sau tehnologice): nu se
vor folosi culori stridente sau saturate.
AȘA NU: Folosirea tablei şi a
panourilor metalice este interzisă 4
în satele tradiționale, motivul fiind
neîncadrarea în specificul local prin AȘA DA: Se recomandă utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei;
aspectul învelitorii pe care o presupune astfel, se susține economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor
utilizarea acestui tip de acoperire, din din zonă.
motive de sustenabilitate şi evitarea
discrepanţei dintre construcţiile DA
ridicate cu materiale locale şi cele
industriale (imagine din zona Fiad). DA

NU!

AȘA NU: Forma acoperișului din


imagine intră în totală contradicție 5
cu noțiunea de încadrare în 6
specificul local și atrage după sine AȘA DA: Utilizarea unei structuri din lemn lamelar sau a unei structuri zăbrelite AȘA DA: Țigla industrială trasă sau de tip solzi, de formă și cu dispunere specific
alte probleme, precum utilizarea poate fi o soluție practică pentru realizarea clădirilor cu deschideri mari. locală, poate constitui o variantă pentru acoperirea construcțiilor noi de gabarit
contextuală a finisajelor. mare.
C. Intervenţii pe construcţiile existente va reconforma şarpanta, pentru a
răspunde nevoilor de încadrare în
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse specificul local (recomandări similare NU!
cu cele pentru construcţiile noi).
pavilionar sau monovolum) Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
cont de recomandările din capitolele
anterioare, în funcţie de volumul
rezultat al construcţiei.
În cazul intervenţiilor asupra
construcţiilor existente, acolo
Forma şi volumetria să depășească 3 metri față de cota
parterului.
unde şarpanta (prin materiale
şi conformare) se încadrează în
Se vor realiza, în prealabil, fotografii Decoraţiile se vor prelua nealterate specificul local, se recomandă
(dacă este cazul). Nu se vor folosi
35
ale clădirii existente care vor cuprinde păstrarea elementelor constructive
și vecinătățile, pentru a înțelege forme şi detalii provenite din alte zone valoroase şi, pe cât posibil, repararea
modul în care trebuie realizată etnografice, geografice sau climatice. şi conservarea la nivel cât mai extins,
intervenția, ținând seama de context Se va păstra ierarhia volumetrică prin folosirea tehnologiilor tradiţionale
și de impactul pe care-l va avea. a clădirilor de pe lot. Se recomandă locale. Elementele deteriorate se
Dacă nu se încadrează în ca înălțimea clădirii principale, de la pot înlocui cu elemente similare din
specificul local şi este lipsit de valori stradă, să nu fie depășită de cea a lemn de aceeaşi esenţă, pentru a nu
constructive şi memoriale certe, clădirilor anexe, excepție putând face interveni şi a dezechilibra capacitatea
acoperişul se va reconforma, pentru doar șurile, care, în mod tradițional, portantă de ansamblu a structurii. Se
a răspunde nevoilor de încadrare erau adesea mai mari și mai înalte pot folosi rigidizări suplimentare din
în specificul local (recomandări decât casa propriu-zisă. Nu se lemn şi/sau metal pentru prinderi/
3
similare cu cele pentru construcţiile admite sub nicio formă ca anexele din legături, fără ca acestea să fie
noi: vezi recomandări la capitole continuarea clădirii principale să fie prezente ca pondere importantă AȘA NU: Exemplu contraindicat de prelungire a acoperișului prin forma care nu
în funcţie de volumul construcţiei). extinse peste nivelul coamei acesteia în ansamblu. Intervenţiile realizate ţine cont de contextul locului, prin materialul pereţilor (BCA) și învelitoarea din
Extinderile şi/sau conversiile vor ţine din urmă. Se admite extinderea unei trebuie să poată fi reversibile, pentru tablă (imagine din zona Solăvăstru)
cont de recomandările din capitolele construcții/anexe cu regim de înălțime a nu împiedica şansa unei intervenţii
anterioare, în funcţie de volumul parter, cu un corp având acoperiș viitoare, cu materiale şi tehnologii noi,
rezultat al construcţiei. verde, în situația în care extinderea ce se pot dovedi benefice în privinţa
Dacă se încadrează în specificul nu se face spre stradă și gabaritul ei calităţii de ansamblu a obiectului NU!
local, intervenţiile vor respecta scara nu concurează cu cel al construcției şi a utilizării optime a acestuia.
şi conformația acoperişului existent. inițiale. Intervenţiile vor respecta scara şi
În cazul înlocuirii totale a structurii, conformația acoperişului.
se va efectua, în prealabil, releveul Şarpanta Pentru toate elementele din lemn,
acoperișului existent și nu se va se vor realiza lucrări de ignifugare
modifica lățimea și cota streșinii, În cazul intervenţiilor asupra şi biocidare cu materiale care nu
aceasta putând fi ridicată până la construcţiilor existente, acolo afectează structura şi culoarea
maximum 5,5 metri față de cota unde acestea nu se încadrează în lemnului şi care permit tratamentul
terenului natural, măsurată în punctul specificul local şi sunt lipsite de valori ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
cel mai înalt, dar fără ca aceasta constructive şi memoriale certe, se soluţii naturale.

4
AȘA NU: Intervenții greșite care apar în mod frecvent la clădirile tradiționale

NU! DA NU!

2 5 6
AȘA NU: Exemplu contraindicat de AȘA DA: Intervenția păstrează AȘA NU: Ridicarea acoperișului prin
1 acoperiș prin forma care nu ţine cont dimensiunile și înclinația tradițională adăugarea unor rânduri de BCA nu
de contextul locului şi de materialul a acoperișurilor din zonă. Se este o soluție recomandată. Se poate
AȘA DA: Extindere a șurilor cu corpuri „parter” acoperite cu terasă verde, care învelitorii (tabla), care nu este recomandă totuși păstrarea unei obține aceeași suprafață locuibilă
nu afectează silueta acoperișului existent. recomandat în mediul rural (imagine perechi de căpriori-martori din mărind panta acoperișului.
din satul Fițcău). structura existentă.
Învelitoarea acestea se vor înlocui cu cele care se
încadrează în specificul local.
(materiale folosite Materialele de termoizolare/ DA DA
şi compatibilităţi) hidroizolare pentru învelitoare vor fi
compatibile cu cele din care aceasta
În cazul intervenţiilor asupra este realizată. Se vor folosi, pe cât
construcţiilor existente, acolo posibil, materiale naturale, precum
unde acestea nu se încadrează în țigla produsă manual, şi soluţii de
specificul local şi sunt lipsite de valori alcătuire care să permită schimbul
constructive şi memoriale certe, se de vapori interior/exterior, prin 2
va interveni asupra învelitorii, pentru aceasta asigurându-se realizarea
a răspunde nevoilor de încadrare în unui climat interior optim utilizării/ AȘA DA: Șița și șindrila sunt materiale
specificul local (recomandări similare locuirii (se va avea o grijă sporită tradiționale care și-au demonstrat în

36 cu cele pentru construcţiile noi). la detaliile constructive din jurul timp trăinicia și versatilitatea.
Extinderile şi/sau conversiile vor ţine coşurilor de fum, al lucarnelor, de
cont de recomandările din capitolele la intersecţia cu foişoarele etc.). Nu
anterioare, în funcţie de volumul este recomandată combinarea la
rezultat al construcţiei. același acoperiș a mai multor tipuri,
Acolo unde învelitoarea (prin culori sau forme de învelitori, cu DA
materiale şi conformare) se încadrează excepția acoperișului vegetal. Culorile
în specificul local, se recomandă vor fi cele naturale (atât cele pentru
păstrarea elementelor valoroase, materialele de învelitoare, cât şi cele
în special a ţiglei vechi, şi, pe cât pentru alte elemente constructive sau
posibil, repararea şi conservarea la tehnologice): nu se vor folosi culori
un nivel cât mai extins, prin folosirea stridente sau saturate și se va evita
tehnologiilor tradiţionale locale. Țigla folosirea țiglei industriale în a cărei
ceramică tradițională și-a dovedit compoziție s-a introdus colorant. 3 4
durabilitatea de peste 100 de ani, iar
o parte dintre piese sunt inscripționate AȘA DA: Țigla nouă, produsă manual AȘA DA: Țiglă manuală nouă, utilizată la o pensiune turistică: proiect realizat cu
și au forme unice. Dacă învelitoarea după rețete tradiționale, este soluția finanțare europeană
este realizată din tablă, azbociment, recomandată atunci când vorbim
diverse membrane bituminoase sau despre înlocuirea învelitorilor istorice
alte materiale nespecifice zonei, degradate.

DA DA

1 5

AȘA DA: Exemplu de utilizare a unor materiale compatibile la învelitoare: AȘA DA: Exemplu de utilizare a unor materiale compatibile la învelitoare: alăturarea unui acoperiș vegetal/verde la cel
alăturarea unui acoperiș vegetal/verde la cel acoperit cu șindrilă acoperit cu stuf/paie
DA NU! NU!

37

1 4 6

AȘA DA: Refolosirea țiglei vechi este o soluție foarte bună pentru intervenția AȘA NU: Folosirea învelitorilor AȘA NU: Învelitoarea din azbociment ondulat, din tablă sau din materiale
pe clădiri tradiționale, în contextul în care majoritatea pieselor au rezistat mai din azbociment ondulat este sintetice nu este o soluție acceptată în mediul rural. (imagine din zona Dumitrița).
bine de o jumătate de secol. Aceasta trebuie însă foarte bine selectată în cazul contraindicată find toxică în timp și are
acoperișurilor în care se amenajează o mansardă. un aspect neplăcut (imagine din satul
Jabenița).

AȘA DA: O tehnologie actuală, care e


DA în curs de răspândire în zonele rurale, DA DA
o constituie țiglele solare.
Acestea pot fi un bun înlocuitor al
acoperișurilor clasice, pentru că vor
avea, pe lângă calitatea pe care orice
acoperiș trebuie să o aibă, și pe cea
de a produce energie.
Pe de altă parte, culoarea lor nu face
notă discordantă cu vecinătățile prin
stratul-suport, care este de culoarea
2 țiglei naturale, și textura mată
obligatorie.
AȘA DA: Înlocuirea țiglei vechi cu țiglă ceramică solzi nouă este o soluție bună. 7 8
Imagine din satul Fițcău.

NU! DA NU!

AȘA DA: Țiglă veche, recondiționată


3 prin îndepărtarea lichenilor. Poate 9
constitui o variantă economică,
AȘA NU: Se va evita utilizarea plăcilor de policarbonat sau alte materiale de dar nu este recomandată în toate AȘA NU: Culoarea stridentă a învelitorilor industriale intră în conflict vizual cu
tipul plasticului. Acestea au o durată de viață scurtă, sunt inestetice, iar când se intervențiile, din cauza timpului coloritul pământiu, natural, al învelitorilor tradiționale. Această învelitoare din
încălzesc de la soare emană un miros neplăcut. consistent necesar curățării ei. tablă copiază imaginea țiglei, de aici rezultă o imitație. Imagine din satul Fițcău.
DA NU! NU!

5
AȘA NU: Folosirea tablei nu e

38
recomandată într-o intervenție asupra
clădirilor tradiționale (satul Adrian).

NU!

1 3
AȘA DA: Refolosirea țiglei vechi este o soluție foarte bună pentru intervenția pe AȘA NU: Asocierea a trei tipuri de învelitori (tablă, azbociment și țiglă) pe
clădiri tradiționale, în contextul în care majoritatea pieselor au rezistat sute de aceeași parcelă afectează imaginea de ansamblu.
ani. Aceasta trebuie însă foarte bine selectată pentru acoperirea acoperișurilor 6
în care se amenajează o mansardă (imagine din satul Suseni).
AȘA NU: Învelitoare de tablă care
imită țigla (imagine din satul Hodac).
Este interzisă folosirea țiglei industriale din beton,
NU! deoarece are greutate mare, este poroasă (e sensibilă
la acțiunea ploii) și se distruge în timp scurt.

NU!

NU! AȘA NU: Sunt suficiente motive


pentru a evita amplasarea tablei pe
acoperiș (vezi la capitolul despre
învelitorile pentru clădirile noi).

NU!

8
2 4
AȘA NU: Se va evita utilizarea
AȘA NU: Azbocimentul (sau „ondulina”) și tabla zincată sunt contraindicate pentru realizarea învelitorilor AȘA NU: Tabla metalică nu e specifică zonei, ea plăcilor de policarbonat sau din alte
clădirilor în zona rurală. Acestea, dar și volumetriile complicate ale acoperișurilor schimbă într-un mod provine de la construcţiile industriale. Se recomandă tipuri de materiale plastice. Acestea
neadecvat imaginea peisajului sătesc, dominat de învelitorile tradiționale (imagine din satul Ragla). folosirea ţiglei ceramice lucrate manual, şiţa sau au o durată de viață scurtă și sunt
şindrila (imagine din satul Gurghiu). inestetice. (Imagine din satul Fițcău)
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile de pisică” (acolo unde este nevoie
de ventilare și mai puțin de lumină
naturală). Se recomandă realizarea DA
unor lucarne lungi, cu înălțimea de
Elementele de iluminare (lumina- tehnica locală, generând o dezvoltare maximum 0,8 m, în locul mai multor
toare, ferestre în planul acoperişului), a meșteșugurilor în defavoarea lucarne mici, deoarece aportul de
instalaţiile (panouri solare, panouri produselor industriale. lumină în interiorul mansardei este
fotovoltaice, lucarne, coşuri de fum) Lucarnele vor ocupa maximum 25% mai mare, se reduce numărul de
sunt permise doar dacă sunt justificate din suprafaţa unei fețe a acoperișului puncte nevralgice prin care apa s-ar
funcţional şi vor ocupa maximum 25% şi vor fi dimensionate şi poziţionate putea infiltra, iar costul manoperei și
din suprafaţa pantei respective. Pe cât astfel încât să se păstreze o imagine al materialelor este mai mic. Acolo
posibil, se vor orienta spre interiorul coerentă cu specificul locului şi unde se poate dovedi existența unor
lotului, astfel încât să se păstreze o acestea să nu constituie un element alte forme tradiționale de lucarne, se

39
imagine coerentă şi acestea să nu discrepant, vizibil din drum sau din vor prelua acele exemple.
constituie un element discrepant, diverse puncte de perspectivă şi Acoperirea lucarnelor, umbrirea
vizibil din drum sau din diverse puncte belvedere cunoscute la nivel local. ferestrelor în planul acoperişului
de perspectivă şi belvedere cunoscute Se recomandă ca lucarnele noi să se vor face din materiale care nu
la nivel local. fie poziționate spre curte. În general, contravin specificului local şi imaginii
Se recomandă utilizarea unor se recomandă utilizarea unor lucarne de ansamblu a construcţiei. 4
tipuri de lucarne care se bazează pe într-o singură apă sau în formă de „ochi
AȘA DA: Exemplu de lucarne noi

DA DA

5
AȘA DA: Front de acoperiș tradițional cu traforuri pentru ventilare.

DA

DA

2 3 6
AȘA DA: Intervenție de reconstruire a unui acoperiș și de înălțare a construcției. Intervenția contemporană este vizibilă prin AȘA DA: Decorarea frontonului acoperișului nou cu un trafor destinat accesului
folosirea unui model traforat aparte, iar forma tradițională a acoperișului este respectată. porumbeilor este un element atât decorativ, cât și funcțional.
DA DA DA

DA DA DA

40
40

5
1 1 3 3
AȘA DA: Introducerea luminii AȘA DA: Int
DA: Lucarnele de tip „ochi de pisică” sunt cele mai folosite pentru a lumina AȘA DA: Lucarna prelungită într-o singură apă precum cea din imagine e o printr-o lucarnă poate fi o soluție de
AȘAAȘA
unDA: LucarneleAcesteade tipmodifică
„ochi de pisică” sunt cele mai folosite pentru a lumina AȘA DA: Lucarna prelungită într-o singură apă precum
iluminatcea din imagine e o de la printr-o lucarnă p
GSPublisherVersion 0.0.100.100
GSPublisherVersion 0.0.100.100

pod mansardat. nesubstanțial volumul acoperișului. Șindrila soluție viabilă de iluminare a mansardei. eficientă pentru spațiile
un pod mansardat.
trebuie Acestea
întreținută, șindrila modifică
din imagine nesubstanțial
a fost volumul
tratată cu ulei ars acoperișului. Șindrila
dupa aproximativ soluție viabilă de iluminare a mansardei. mansardă. iluminat eficientă
trebuie
4 aniîntreținută,
de la montarea șindrila
ei. din imagine a fost tratată cu ulei ars dupa aproximativ mansardă.
4 ani de la montarea ei.

DA DA

DA DA

6
AȘA DA: Introducerea luminii
printr-o lucarnă poate fi o soluție
de iluminat eficientă pentru spațiile
GSPublisherVersion 0.0.100.100
destul de întunecate de la parter, ale
cărui ferestre nu se recomandă a fi
modificate.

2 4 AȘA DA: Int


AȘA DA: Utilizarea unor învelitori ca șindrila, stuful sau țigla solzi permite realizarea unor lucarne foarte discret inserate în volumul acoperișului, care asigură
printr-o lucarnă
necesarul de lumină și ventilare în spațiul mansardei. de iluminat eficie
GSPublisherVersion 0.0.100.100
destul de întuneca
cărui ferestre nu
modificate.

2 4
DA DA

41
1

AȘA DA: Amenajarea unor lucarne de lungimi mai mari permite iluminarea și
ventilarea mai eficientă a spațiilor locuibile amenajate în mansardă, precum și o
atmosferă mai plăcută în interior.

DA

4
AȘA DA: Pentru construcțiile anexe în care se amenajează spații de locuit mansardate se pot utiliza procedee precum cel
din imagine privind vitrarea întregului fronton, mai ales dacă acesta a fost inițial din lemn.
2
AȘA DA: Exemplul este pozitiv doar pentru forma lucarnei, nu pentru materialele
folosite. Imagine din satul Fițcău.
DA DA
DA

3 5 6
AȘA DA: Amenajarea unor goluri în frontonul din spate poate fi o soluție care AȘA DA: Exemplul vitrării unui fronton, intervenție ingenioasă care este cu greu vizibilă din exterior, datorită lamelelor late,
nu modifică volumetria clădirii. care sugerează imaginea unui fronton din lemn.
Balcoanele/logiile de la etajul/mansarda caselor sunt elemente care apar NU! NU!
frecvent în urma importului din mediul urban (român și străin) care s-a făcut din
anii 1990 și până acum. Aceste elemente sunt insuficient înțelese, inutile și cu
efect negativ asupra construcției, deoarece:
- produc scurgeri de căldură la nivelul plăcii dintre parter și etaj (punte termică),
precum și pierderi de căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor suplimentare (cost
suplimentar);
- sunt greu de întreținut ca hidroizolație și igienă;
- e un plus de investiție la construire;
- deși se fac pentru a evita dificultățile de execuție și costurile lucarnelor sau
ale luminatoarelor, prețul lor, în timp, îl depășește pe al acestora;
- nu se folosesc în mod curent, fiind doar elemente de mândrie sau de prestigiu
42 prost înțeles (fiind la stradă, sunt mereu pline de praf, deci nu se pot scoate la
aerisit nici măcar așternuturile).

2 5
AȘA NU: Nu se justifică realizarea unei lucarne AȘA NU: Modificarea acoperișului prin realizarea unei
disproporționate și inutilă fără goluri pentru luminare lucarne supradimensionate nu este o soluție bună.
(imagine din Jabenița). (imagine din Morăreni).

DA DA NU!

DA

6
1 4
AȘA NU: Exemplul dat este bun în ce privește refolosirea caselor vechi, dar
AȘA DA: Amplasarea ferestrelor în găurile de AȘA DA: Amenajarea ingenioasă a unei ferestre în zona de streașină. negativ din punctul de vedere al materialelor folosite și forma ferestrelor de
aerisire a podului nu modifică cu nimic aspectul la mansardă. Nu se acceptă distrugerea frontonului și a decorațiilor pentru
general (imagine din Dumitrița). realizarea intervenției. Folosirea unor elemente noi, cum ar fi învelitoarea din
material sintetic, ferestrele dublu izolate din PVC, folosirea plasticului ca element
de faţadă, produc condens și mucegai în interiorul caselor vechi. (imagine din
Rușii Munți)
5.2. PEREŢII din partea utilizatorilor. Materialele
recomandabile, specifice zonei Monor,
Valea Mureșului și Valea Gurghiului
bogația în păduri a regiunii, lemnul a
fost utilizat ca material de construcție
din cele mai vechi timpuri. Principalele
sunt: bârne orizontale din lemn (cu esențe de lemn folosite erau stejarul,
Analiza şi recomandările privitoare diferite tipuri de îmbinări), având ca gorunul, bradul, care era procurat din
la pereţi se referă la tipurile de pereţi liant var și nisip sau lut, piatră sau zonele de munte. Pentru anexe se
(portanţi sau de compartimentare), piatră și cărămidă (Dumitrița și Ragla) folosea același material din care era
materialele folosite în alcătuirea și cărămidă (după 1950). Peretele de casa, adică lemnul, iar în unele zone
acestora şi marcarea posibilelor lemn se plachează cu șipci care au rol apare piatra ca material de construcție
probleme ce pot apărea în de armătură pentru tencuială (finisaj). (Dumitrița și Ragla).
comportamentul în timp. Pereții din zidărie se tencuiesc direct, Cărămida este materialul de
fără a avea nevoie de șipci. construcţie care a început să se
Recomandările se grupează pe trei Aspectele principale care trebuie întrebuinţeze după 1940.

43
categorii: avute în vedere fac referire la: Soclul este construit din piatră de
A. Construcții noi cu gabarit mic siguranţă şi stabilitate, protecţie la gresie și de râu cu mortar sau fără,
(<120 mp), construcții cu gabarit foc, compatibilitatea materialelor de materialul existând din abundenţă în
mediu (120 – 250 mp) și construcții alcătuire, compatibilitatea materialelor carierele din zonă. La casele mai vechi,
cu gabarit mare (250 – 395 mp), de acoperire, termoizolaţii şi ruperi de se utiliza pentru soclu un singur rând
dispuse în sistem pavilionar capilaritate. de piatră, iar la casele mai recente,
B. Construcții noi cu gabarit mare soclul ajungea până la 1 m înălţime.1
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţii pe construcţiile 5.2.1. Specificul De regulă, nivelul inferior, rigid, se
realizează din zidărie de piatră, iar
existente (gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau
local nivelul superior, flexibil, din bârne
dispuse orizontal sau din schelet de
monovolum) lemn cu panouri de umplutură.
Sistemele constructive tradiționale
Toate materialele de alcătuire Folosirea pietrei s-a limitat la 4
locale sunt de două tipuri: realizate
pentru pereţi au nevoie de întreţinere construirea soclurilor şi a anexelor,
dintr-un singur material sau din
în exploatare (în mai mică sau în pentru ridicarea caselor preferându-
mai multe materiale. Sistemele Perete tradițional portant din bârne de lemn (imagine din zona Rușii Munți)
mai mare măsură). Realizarea de se materiale mai uşoare şi mai ieftine
realizate dintr-un singur material
alcătuiri constructive corecte, cu (lemn). Soclul de 40-80 cm susținea
sunt: zidăriile din piatră (tuf vulcanic),
materiale naturale, compatibile, greutatea pereţilor și constituia un
cărămidă, din bârne de lemn dispuse
de calitate, precum şi urmărirea în strat de rupere a capilarității apei,
orizontal.
execuţie pot asigura o durată mai păstrând camerele de locuit de la
Principalele materiale de construcţie
mare de viaţă a acestora, împreună parter uscate.
au fost piatra și lemnul. Dată fiind
cu o întreţinere conştientă, periodică,
1
V. Pascu, op. cit., p. 117.

1 2 3
Detaliu tradițional de compunere a Perete portant din cărămidă plină Detaliu de perete al unei case din Detaliu de soclu din lespezi de piatră.
peretelui: bârne orizontale din lemn (imagine din zona Suseni) lemn, soluție importată din alte zone:
și tencuială fixate pe șipci de lemn tencuială din lut cu armătură din șipci
(imagine din zona Vălenii de Mureș) despicate, acoperire cu zugrăveală
de var (imagine din zona Vălenii de
Mureș)
5.2.2. RECOMANDĂRI care studiile geotehnice dovedesc că
orice soluție tradițională este imposibil
în condițiile în care realizarea unei
impermeabilizări pe toată suprafața
- pământul, argila sau piatra, soluții
utilizate tradițional și la care se
Pereții de compartimentare se vor
construi din materiale regenerabile și se
de aplicat în exploatare (ținând cont de fundației nu este recomandabilă. revine azi pentru construcții moderne vor utiliza cu preponderență materialele
zona seismică în care se încadrează În mod tradițional, fațada de la stradă eficiente energetic. de construcție considerate tradiționale la
A. Construcții noi cu construcția), se vor utiliza alte materiale este cea mai decorată, cea dinspre - lemnul, care, deși nu a fost și nu nivel local (lemn, cărămidă, piatră) sau
gabarit mic (<120 mp), de construcție care naturale, nespecifice curte
că esteîn tratată
condiţiilemaiîn auster, dar este unei este utilizat în principal pentru această materiale
Pereţii deecologice sau ecodurabile
construcții noi 5.2.2. RECOMANDĂRI
cu gabarit local.
studiile geotehnice dovedesc
totuși zugrăvită,
orice soluţie tradiţională este imposibil cea dinspre
impermeabilizări
care realizarea
pe vecin
toată este,
suprafaţa calitate,
- pământul,
rămâne
utilizate
argila sau
materialul
tradițional
piatra,
și ideal
la care
soluții
pentruse de secoldinXXI
construi
compartimentare
(lemn,regenerabile
materiale
se vor
cărămidă,şi argilă/
se
Zidăria portantă din piatră sau în
de aplicat în exploatare (ţinând cont de general, tencuită, dar nezugrăvită,
fundaţiei nu este recomandabilă. construcțiile ecodurabile.
revine azi pentru construcții moderne lut,
vor utiliza cu preponderenţă materialelesau
cânepă, lână, paie, rumeguș
mediu (120 – 250 mp) cărămidă vazona fi tencuită cu mortar pe
seismică în care se încadrează iar fațada din spate apare de multe ori
În mod tradițional, fațada de la stradă Calitatea extraordinară
eficiente energetic. a lemnului conglomerate cu lianți naturali),
de construcţie considerate tradiţionalepentru
la
A. Construcții noi cu bază de var, construcţia), pentru a permite
se vorabsorbția, netencuită.
utiliza alte materiale este cea mai decorată, cea dinspre este -aceea lemnul,că, care,datorită
deși nu a capacității
fost și nu funcțiuni
nivel localcare permit
(lemn, această
cărămidă, compoziție.
piatră) sau
Pereții portanți gabarit
vor contribui esențial
mic (<120 mp), circulația și evaporarea
de construcție apei naturale,
într-un ritm Pentru curte
nespecifice construcțiile noi, se
este tratată mairecomandă
auster, dar este calorice ridicate
este utilizat (a douapentru
în principal ca valoare
această Nu se exclude
materiale ecologice utilizarea cărămizii
sau ecodurabile
la durabilitatea clădirilor, vor fi construiți normal. Liantul local.
folosit pentru zidire va fi totuși zugrăvită,
tratarea unitară cea dinspre
a fațadelor, vecin
prin care să este, dupăcalitate,
apă), rămâneposedă materialul
practicideal pentru
aceeași de secol XXIcu(lemn,
industriale goluri,cărămidă, argilă/
a elementelor
construcții noi
din materiale regenerabile; de regulă, cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) tot pe bază deZidăria portantă în din
var, în măsura care piatră
o sesau în pe
asigure, general,
lângă tencuită,
eficiența dar nezugrăvită, „masă
energetică construcțiile
termică ecodurabile.
ca a pietrei sau a lut, cânepă,din
structurale lână,
beton,paie, rumeguș sau
a structurilor mixte
se vor folosi materialele de construcție permit calculelecărămidă va fidetencuită
structurii cu mortar
rezistență. pe
conformă iarcerințelor
fațada dinsecolului
spate apareXXI,de șimulte
o ori argilei”, Calitatea
dar esteextraordinară
de cel puțin a7 orilemnului
mai conglomerate
sau de lemn cu lianți naturali),
placate cu plăci pentru
antifoc și
tradiționale la Pereții
nivel portanți
local vor
(lemn, vor realizabază
contribuiSeesențial
de var, pentru a permite absorbția,
alcătuiri constructive care întreținerenetencuită.
mai ușoară. bun este aceea că, datorită capacității
izolator termic decât acestea din funcțiuni care permit această compoziție.
izolație
cărămidă, piatră).laLa construcțiile pentruvor fisă circulația și evaporarea apei într-un ritm Pentru construcțiile noi, se recomandă calorice ridicate (a doua ca valoare Nu se laexclude
interior, atunci
utilizareacândcărămizii
destinația
durabilitatea clădirilor, diminueze/împiedice
construiți capilaritatea,
normal. Liantul folosit Aufi fosttratarea
pentru zidire va utilizateunitară
ca masă termică:prin care să urmădupă
a fațadelor, și decât
apă), materialele
posedă practic de zidărie
aceeași clădirilor
industriale șicunormativele în vigoare o
goluri, a elementelor
din materiale regenerabile; de regulă, tot pe bază de var, în măsura în care o se asigure, pe lângă eficiența energetică curent „masăutilizate
termică (cărămidă, blocurisaudina
ca a pietrei impun.
structuraleNudin
este recomandată
beton, a structurilor folosirea
mixte

44
se vor folosi materialele de construcție permit calculele structurii de rezistență. conformă cerințelor secolului XXI, și o beton ușor, dar
argilei”, BCA esteetc.).
de celMasa
puțin termică
7 ori mai unor
sau demateriale ca azbestul,
lemn placate bolțarii
cu plăci antifoc și de
tradiționale la nivel local (lemn, Se vor realiza alcătuiri constructive care întreținere mai ușoară. este buncapacitatea
izolator termicelementelor
decât acestea de din beton,
izolație zgură și PVC-ul
la interior, (plastic).
atunci când destinația
cărămidă, piatră). La construcțiile pentru construcție
urmă și de a înmagazina căldură
DA să diminueze/împiedice capilaritatea, Au fost utilizate ca masă termică:
și decurent
decât materialele de
utilizate (cărămidă,
a o elibera
zidărie
blocuri din
în timp, prelungind
clădirilor și normativele în vigoare o
impun. Nu este recomandată folosirea
betonsursei
efectul ușor, BCA de etc.). Masa(solară
căldură termică unor materiale ca azbestul, bolțarii de
sau este capacitateaprinelementelor
combustibil) așa-numită de beton, zgură și PVC-ul (plastic).
DA construcțiede
caracteristică devolant
a înmagazina
termic. 1 căldură
și de a o elibera în timp, prelungind
1
C.efectul
Miron, op.sursei de
căldură (solară
cit., p. 96.
sau combustibil) prin așa-numită
caracteristică de volant termic.1
DA C. Miron, op. cit., p. 96.
1

DA

1 1 2 2
AȘA DA: Construcție nouă cu pereți și stâlpi din cărămidă și beton: cărămida tradițională, prin dimensiunile ei mici, se Materialele de construcție tradiționale, precum cărămida. Din păcate
AȘA DA: Construcție nouă
adaptează culapereți
ușor și stâlpi dinplanimetrică,
orice configurație cărămidă șichiar
beton:
și în cărămida
detalii. tradițională, prin dimensiunile ei mici, se AȘAAȘADA:DA:
nivelul Materialele de construcție
avansat de degradare tradiționale,
ne permite precum
observarea cărămida.
metodelor Din păcate
tradiționale de
adaptează ușor la orice configurație planimetrică, chiar și în detalii. nivelul avansat de degradare
zidărie. (imagine din Budacu ne permite observarea metodelor tradiționale de
de Jos)
zidărie. (imagine din Budacu de Jos)
B. Construcții noi terenului), se vor utiliza alte materiale
de construcție (preferabil naturale),
şi se vor utiliza cu preponderenţă
materialele de construcţie considerate
sau piatră, îngroșări de pereți etc.)
sau tehnici de secol XXI care folosesc
etc.), cu asigurarea realizării unor
alcătuiri de pereţi compatibile cu
cu gabarit mare nespecifice local (de exemplu, tradiţionale la nivel local (lemn, materiale regenerabile (lemn lamelar, structura existentă.
(peste 250 mp), de betonul sau metalul). Zidăria portantă
din piatră sau cărămidă va fi lăsată
cărămidă, piatră) sau materiale
ecologice sau ecodurabile de
lemn stratificat, plăci lemnoase multistrat
etc.)
Atât pentru finisajele exterioare,
cât şi pentru finisajele interioare, se
tip monovolum aparentă sau va fi tencuită cu mortar secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/ Pentru reparațiile/restaurarea pereților vor folosi vopsele care nu împiedică
pe bază de var, pentru a permite lut, cânepă, lână, rumeguș sau de piatră, se recomandă folosirea transferul de vapori.
Pereţii portanţi sunt esenţiali, absorbția, circulația și evaporarea conglomerate cu lianți naturali). Nu pietrei, obținută din carierele locale Pentru obținerea unei construcții
prin contribuţia la durabilitatea apei într-un ritm normal. Liantul folosit este recomandată folosirea unor sau din surse preexistente (reciclarea ecodurabile, se recomandă ca
construcţiilor. Aceştia se vor construi pentru zidire va fi tot pe bază de var, cu materiale cum sunt BCA-ul, cărămida materialelor rezultate din demolări) și finisajele finale ale pereților și tavanelor
din materiale regenerabile şi se vor aditivi pentru rezistența la intemperii de sticlă etc. folosirea mortarului pe bază de var să se facă exclusiv cu var natural stins
utiliza cu preponderenţă materialele în caz de nevoie, pe cât permit Nu se exclude utilizarea cărămizii stins (hidraulic). În cazul lemnului, se sub formă de pastă, hidratată timp
de construcţie considerate tradiţionale calculele structurii de rezistență. Se industriale cu goluri, a elementelor recomandă refolosirea lemnului vechi îndelungat pentru creșterea calităților

45
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră). vor realiza alcătuiri constructive care structurale din beton sau de lemn nedeteriorat, recuperat din desfacerea de liant, precedate fiind de un strat din
La construcțiile pentru care studiile să diminueze/împiedice capilaritatea, placate cu plăci antifoc, atunci când unor anexe gospodărești, sau a lemnului așa-numita tencuială din nisip cu var,
geotehnice dovedesc că orice soluţie în condiţiile în care realizarea unei normativele o cer. certificat ecologic, care provine din cu granulație mai mare.
tradiţională este imposibil de aplicat impermeabilizări pe toată suprafaţa păduri gestionate durabil, după criterii Se recomandă, de asemenea,
economice și ecologice. folosirea vopselelor pe bază de var,
în exploatare (ţinând cont de zona
seismică în care se încadrează
fundaţiei nu este recomandabilă.
Pereţii de compartimentare se vor C. Intervenţii Se vor alege soluţii care să implice silicaţi etc. Pentru finisajele exterioare,
construcţia și de caracteristicile construi din materiale regenerabile pe construcţiile folosirea de tehnici şi materiale se vor folosi culori specifice zonei în
tradiţionale (reparaţii locale, inse- care se realizează construcția; nu se
existente (gabarit rarea unor elemente structurale vor folosi culori stridente şi saturate.
DA mic, mediu sau mare, noi, preferabil din lemn sau piatră, Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
îngroşări de pereţi etc). În condiţii cont de recomandările din capitolele
dispuse pavilionar speciale, consolidările se pot realiza şi anterioare, în funcţie de volumul
sau monovolum) din alte tipuri de materiale nespecifice rezultat al construcţiei.
(beton, lemn lamelar, lemn stratificat
Se vor păstra și se vor restaura toate
detaliile istorice de parament, inclusiv
cornișele, bosajele etc. DA
Pentru construcţiile existente,
cel mai mare pericol îl reprezintă
modalitatea de armonizare cu
standardele şi normativele în vigoare
privitoare la cerinţele de rezistenţă,
stabilitate, protecţie la foc (în special
pentru clădirile cu funcţiuni publice),
1 hidroizolare şi izolare termică, igiena
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu
AȘA DA: Zid mixt din piatră de gresie, cărămidă și elemente din beton, care general, trebuie încercată găsirea
combină tehnica tradițională cu cea contemporană, pentru a corespunde unor soluţii compatibile cu materialele
cerințelor de stabilitate etc. – proiect realizat cu finanțare europeană existente, care să nu influenţeze
negativ structura şi comportamentul
acestora în exploatare (ţinând
NU! cont de zona seismică în care se
încadrează construcţia), concomitent
cu păstrarea a cât mai mult din fondul
construit valoros.
Nu se vor realiza suprafeţe mari
de pereţi la care, prin alcătuirea
constructivă, transferul vaporilor este
împiedicat, acest fenomen având ca
efecte directe apariţia igrasiei şi a
mucegaiurilor şi diminuarea calităţii
exploatării în timp a construcţiei.
Se pot realiza bariere de rupere de
capilaritate prin injectarea cu mortare
speciale de asanare.
La intervenția pe construcții existente,
2 dacă expertiza tehnică relevă
necesitatea consolidării, arhitectul va
propune soluții care să implice folosirea 3
AȘA NU: Pentru intervenţiile noi, completările și reparațiile se recomandă a se de materiale și tehnici tradiționale
realiza din materiale compatibile: cărămidă, lemn, pământ. Extinderile caselor (reparații locale la zidărie, inserarea
existente trebuie să fie în armonie, nu ca cea din imagine. Se recomandă AȘA DA: Casă de locuit tradițională după reparații la acoperiș și fațadă (imagine
unor elemente structurale noi din lemn din zona Ideciu de Jos)
consultarea unui arhitect în aceste cazuri.
C.1. Pereţii din lemn C.2. Pereţii din cărămidă
Se vor înlocui piesele deteriorate cu piese identice, realizate din lemn de Se vor realiza intervenţii cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
aceeaşi esenţă (masiv sau lamelar), pentru a nu dezechilibra capacitatea transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli
portantă de ansamblu a structurii şi comportamentul higrotermic al acesteia. Se acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Dacă expertiza
pot folosi rigidizări din lemn (sau metal) pentru prinderi/legături, fără ca acestea tehnică stabileşte că sunt necesare consolidări structurale ale pereţilor din
să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Se vor realiza lucrări de cărămidă, se vor evita soluţiile de cămăşuire pe toată suprafaţa peretelui; când
ignifugare şi biocidare cu materiale transparente, care nu afectează structura şi acest lucru nu este posibil, se pot folosi aditivi care să crească permeabilitatea
culoarea lemnului şi care permit tratamentul ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri la vapori a acestuia, cu scopul prevenirii efectului „de pungă”, care va diminua
şi soluţii naturale. confortul utilizării în timp a construcţiei.

DA
46 DA

4
AȘA DA: Exemplul prezintă o structură de zidărie portantă la parter și la etaj.
(Transilvania)

NU!

1
Construcţie distrusa de foc, se poate observa sistemul constructiv din bârne și stâlpi de lemn. (imagine din satul Adrian).

DA DA

2 3 5
AȘA DA: Perete din bârne de lemn. AȘA DA: Cadre tradiționale din lemn în timpul AȘA NU: Cărămida utilizată incorect, golurile căramizii nu trebuie zidite cu
restaurării: un element afectat de degradare nu trebuie golurile dispuse pe orizontală, dacă ele sunt amplasate incorect nu vor avea
înlocuit cu totul. eficiența de izolare termică și prezintă o problemă de stabilitate a zidului.
C.3. Pereţii din piatră C.4. Pereţii din lut
Intervențiile se vor realiza cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
DA Se vor realiza intervenţii cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli transferul vaporilor. Nu se vor folosi tencuieli acoperitoare din ciment, care nu
acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Piatra nu se va sunt permeabile la vapori.
acoperi cu lacuri şi vopsele care influenţează porozitatea şi permeabilitatea Se vor realiza alcătuiri constructive care să diminueze/împiedice capilaritatea,
la vapori. Materialele alese vor fi compatibile cu tipul de piatră folosită, fiind în condiţiile în care realizarea unei impermeabilizări pe toată suprafaţa fundaţiei
dependente de gradul ei de porozitate. Rostuirea pietrei, în cazul în care aceasta nu este recomandabilă.
va fi lăsată aparentă, se recomandă a se face cu un mortar pe bază de var stins
pastă, amestecat cu praf din piatra respectivă și nisip. Se va evita rostuirea până
la fața pietrei, preferându-se o retragere de cel puțin un centimetru de la fața
zidăriei. Nu se acceptă vopsirea rosturilor în negru, cărămiziu sau alte culori,
deoarece acest lucru atrage după sine distrugerea eleganței imaginii specifice
a zidăriei de piatră și a pietrei din zidărie, din cauza compușilor chimici din
vopselele respective.
DA
47

NU! DA

1 2 3
AȘA NU: Nu se acceptă vopsirea AȘA DA: Exemplu de zid de piatră de Folosirea pietrei pentru zidurile și
rosturilor. carieră rostuit corect fundațiile construcțiilor noi este optimă
în zonele cu umiditate mare.

NU!

4 6

AȘA NU: Nu se recomandă combinarea materialelor, supraetajarea pe zidăria originală, schimbarea proporțiilor casei . AȘA DA: Construcții noi cu pereți din pământ (sau pereți din puzderie de cânepă
cu liant pe bază de var hidraulic și nisip).
5.3. supraterană, zidurile de fundație,
aflate în contact direct cu solul,
trebuie să răspundă și la următoarele
5.3.2. Recomandări
A. Construcții noi
fără rosturi de dilatare constructive
prevăzute în proiect) ca material de
lucru sau ca material de bază pentru
FUNDAŢIILE cerințe: să reziste presiunii exterioare
a pământului, ceea ce se obține cu gabarit mic (<120 liant. În cazul în care este necesară
realizarea unor fundaţii/socluri din
Prin fundaţii se înţeleg, în funcţie de
printr-o grosime suficient de mare a mp), construcții noi beton armat, se recomandă tencuirea
zidurilor și prin efectul de rigidizare cu mortare cu textură lisă, pe bază
tipul construcţiei şi de zona în care se a planșeului, și, de asemenea, să nu cu gabarit mediu de var, în alcătuiri constructive
realizează investiţia: fundaţiile-soclu,
pivniţele, subsolurile şi demisolurile.
cedeze în fața umidității pământului. (120 – 250 mp) și compatibile. Nu se va realiza placarea
În trecut, nu se practica în mod curent simplă cu piatră de râu sau piatră
Recomandările se grupează în trei izolarea față de pământ a suprafețelor construcții noi cu spartă de gresie a soclului, care să
categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic
zidurilor aflate în contact cu solul. gabarit mare (250 – aducă un aspect „rustic”, de cele mai
Construcțiile de ziduri trebuiau să fie multe ori impropriu şi incompatibil cu
395 mp), dispuse în
48
(<120 mp), construcții cu gabarit astfel realizate, încât pe de-o parte să arhitectura locală.
mediu (120 – 250 mp) și construcții
noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
absoarbă cât mai puțină umiditate, iar sistem pavilionar Se va construi un trotuar de gardă 2
pe de altă parte, să transfere cât mai perimetral, cu pantă suficientă, care
dispuse în sistem pavilionar repede spațiului interior umiditatea B. Construcții noi cu să îndepărteze apele pluviale de
B. Construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
preluată din pământ. Zidăria trebuia gabarit mare (250 – 395 fundaţia construcţiei. Acesta va fi
să aibă, pe de-o parte, o capacitate realizat din materiale naturale (piatră,
C. Intervenţii pe construcţiile de absorbție redusă și o conductivitate mp), de tip monovolum pietriș) și va avea rosturi de dilataţie,
existente (gabarit mic, mediu capilară redusă, iar pe de altă parte, iar în punctele de scurgere a apelor
sau mare, dispuse pavilionar sau să asigure o difuzie ridicată și să Fundaţiile contribuie esențial la pluviale se vor realiza detalii care
monovolum) aibă o suprafață de evaporare mare. durabilitatea clădirilor. Acolo unde este să favorizeze expulzarea acestora
S-a obținut aceasta prin utilizarea de posibil din punct de vedere structural şi îndepărtarea lor de construcţie
Toate materialele de alcătuire pentru piatră cât mai densă și prin realizarea (dar și tehnologic şi economic), în (direcţionare preponderentă către
fundaţii au nevoie de întreţinere în de rosturi de țesere cât mai înguste. funcţie de zona seismică în care se suprafeţele verzi amenajate).
exploatare (în mai mică sau în mai Meșterii constructori de pe vremuri încadrează construcţia, se vor folosi
mare măsură). Realizarea de alcătuiri tehnici tradiţionale.
constructive corecte, cu materiale
cunoșteau faptul că mortarul de var
are nevoie de aer pentru a se întări, Se vor folosi sisteme tradiționale C. Intervenţii pe 3
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie le pot
lucru imposibil în cazul zidurilor (fundații continue pe sub ziduri
portante sau fundații izolate) și
construcţiile existente
Fundațiile erau realizate din piatră atât
asigura o durată mai mare de viaţă,
groase, având contact cu aerul doar
pe o parte. se va evita „sigilarea” terenurilor (de gabarit mic, la construcțiile din lemn, cât și la cele
împreună cu o întreţinere conştientă,
periodică, din partea utilizatorilor.
De aceea, fundațiile și zidurile de cu radiere sau șape realizate din
ciment, mai puțin în situația în care
mediu sau mare, din cărămidă.
Materialele recomandate, în funcţie
la subsol au fost realizate, de regulă,
cu mortar de lut. În cazul unui sol cerințele structurale o impun. Este dispuse pavilionar cu mortare de asanare speciale, se
de zona în care urmează să se
realizeze investiţia, sunt, după caz:
foarte umed, zidăria rămânea adesea de preferat adoptarea unor soluții
ecodurabile; unde sunt necesare,
sau monovolum) pot realiza straturi de drenaj care să
nerostuită pe interior, pentru a se faciliteze îndepărtarea apelor de la
piatra, cărămida, betonul armat. mări astfel suprafața de evaporare și se vor face sisteme subterane de Fundaţiile contribuie esențial fundaţie şi să prevină infiltraţiile şi
Aspectele principale care pentru a crește difuzia vaporilor de drenare. Materialele recomandate, la durabilitatea clădirilor. Pentru degradările la nivelul acesteia (vezi
trebuie avute în vedere fac apă din zid.1 în funcţie de zona în care urmează construcţiile existente, probleme şi recomandările generale). Nu se vor
referire la: siguranţă şi stabilitate, În cazul caselor din lemn, structura să se realizeze investiţia şi de tipul multiple se întâlnesc mai ales la „sigila” terenurile cu şape realizate din
compatibilitatea materialelor de era așezată pe o fundație continuă acesteia, sunt, după caz: piatră, imobilele de mică anvergură din ciment, pivniţele vor păstra sau vor
alcătuire, compatibilitatea materialelor din piatră sau discontinuă din bolovani beton ciclopian, cărămidă, beton (cu mediul rural, unde de obicei nu a „primi” goluri de ventilaţie în soclu, la
de acoperire, termoizolaţiile şi dispuși sub talpă în dreptul stâlpilor, condiţia să se realizeze fundaţii sub fost acordată o importanţă deosebită nivel de siguranţă împotriva inundării,
hidroizolaţiile, realizarea straturilor iar spaţiul dintre bolovani era umplut zidurile portante; nu se recomandă fundaţiilor, acestea fiind mici, prost în vederea uscării pereţilor. Se va
de drenaj pentru îndepărtarea apelor cu pietre de diferite mărimi, de cele soluţiile cu radier general, care conformate şi prost rezolvate din folosi cu precădere mortar de pământ
de la nivelul fundaţiei, materialele şi mai multe ori, acestea nefiind legate impermeabilizează o suprafaţă mare punct de vedere constructiv, ceea sau de var, care permite evaporarea
modalităţile de realizare a trotuarului între ele. de teren). Nu se vor folosi pereţi ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale apei infiltrate.
de gardă, îmbinarea soclu/material de Casa înălţată pe soclu a apărut din masivi din beton, care împiedică diverselor elemente constructive (mai Se va repara/construi (dacă este
tencuire/placare soclu cu trotuarul de necesitatea de adaptare a construcției transferul de vapori, reţin umezeala ales în cazul construcţiilor din lemn, cazul) un trotuar de gardă perimetral,
gardă. pe un teren în pantă, ocazie cu şi nu favorizează existenţa unui climat paiantă şi al construcţiilor anexe). cu pantă suficientă, care să îndepărteze
care se mărește și suprafața utilă a sănătos pentru utilizatori. Pivniţele şi Dacă sunt necesare consolidări apele pluviale de fundaţia construcţiei,
bolţile se vor realiza cu preponderenţă
5.3.1. Specificul construcției.
din cărămidă şi/sau piatră, legate cu
ale fundației (în funcţie de zona
seismică în care se încadrează), cât
fără a intra în contact direct sau a sigila
pereții sau fundația clădirii alăturate lui.
local mortar pe bază de var. Pivnițele vor
avea goluri de ventilație în soclu, la
este posibil, se vor propune soluții
(subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
Trotuarul se va realiza din materiale
naturale, va avea rosturi de dilataţie, iar
Materialul principal utilizat la nivel de siguranță împotriva inundării,
realizarea fundațiilor în mod tradițional de ziduri, tencuieli cu diverse mortare în punctele de scurgere a apelor pluviale
care vor fi deschise vara, pentru cu componente naturale armate cu se vor realiza detalii care să favorizeze
este piatra. Ea se folosește în fundații uscarea pereților.
dispuse perimetral sau izolat, atât la fibre), care să folosească materiale de expulzarea acestora şi îndepărtarea
Pentru realizarea soclurilor din construcție naturale (piatră). Soluţiile lor de construcţie (direcţionare
locuință, cât și la anexele acesteia. piatră, se vor folosi materiale locale,
Selectarea pietrelor și așezarea lor 1 de hidroizolare şi de termoizolare, preponderentă către suprafeţele verzi
cu tehnologii şi mână de lucru locală, prin alcătuirile constructive propuse, amenajate).
într-o țesătură plană și compactă sunt, prin activarea meşterilor din zonă.
la multe case, dovada experienței nu vor îmbrăca toată infrastructura: se
1
J. Hülsemann, Casă țărănească săsească Nu se va folosi în exces cimentul (cu pot realiza bariere de capilaritate prin
și a îndemânării meșteșugarilor. În din Transilvania. Ghid pentru restaurarea caselor precădere cimentul Portland, mai ales
plus față de solicitările din zidăria vechi, Editura Simetria, Sibiu, 2014.
injecţii cu mortare speciale, tencuieli
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE DA DA
Prevederile referitoare la uşi şi a ferestrei.
ferestre privesc materialele de Mai recent, au apărut ferestrele cu
construcţie, conformaţia acestora, două rânduri de cercevele, dublate
soluţiile de umbrire şi culorile. de obloane. De regulă, ferestrele sunt
Acolo unde este posibil, se mai mult înalte decât late, având un
recomandă apelarea la tehnici şi raport de 1/3 la casele tradiționale și
meşteşugari tradiţionali pentru 2/3 la casele mai recente, de după Fereastră istorică într-o singură foaie
realizarea sau restaurarea tâmplăriei 1930. Acestea au un rol important în de geam (imagine din Zagra) 1
interioare şi exterioare, ca şi pentru conturarea imaginii casei tradiționale, Tâmplărie tradiţională la o șură, într-o
realizarea feroneriilor şi/sau a oferind specificitate și individualitate singură foaie cu deschidere spre
49
diverselor elemente decorative de construcțiilor vechi. exterior (imagine din satul Hodac)
mascare, care pot fi bătute sau
turnate.

Recomandările se grupează pe trei


DA
categorii:
A. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395 mp),
dispuse în sistem pavilionar
B. Construcții cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţii pe construcţiile
existente (de gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau
monovolum)

Toate elementele de tâmplărie au 2 5


nevoie de întreţinere în exploatare (în
mai mică sau în mai mare măsură). Fereastră istorică în două foi de geam (imagine din satul Suseni) Imagine din satul Fițcău
Realizarea de alcătuiri constructive
corecte, cu materiale naturale,
compatibile, de calitate, precum şi
urmărirea în execuţie le pot asigura o
durată mai mare de viaţă, împreună DA DA DA DA
cu o întreţinere conştientă, periodică,
din partea utilizatorilor.
Revopsirea tâmplăriilor trebuie să
se facă după curățarea lemnului de
vopseaua veche.

5.4.1. Specificul
local
În zona Monor, Valea Mureșului
și Valea Gurghiului, ferestrele sunt
dispuse câte una la casele tradiţionale,
şi mai recent grupate câte două,
în două sau mai rar în trei canaturi.
Ferestrele au un rol important în
conturarea imaginii casei tradiționale,
oferind specificitate și individualitate
construcțiilor vechi. Ferestrele și în
general tâmplăria (uși, porți, obloane)
sunt realizate din lemn aparent sau 3 4 6 7
vopsit cu vopsele pe bază de ulei de
in în diverse culori, cele mai întâlnite Obloane tradiţionale (imagine din Tâmplărie tradiţională cu două foi cu Tâmplărie tradiţională într-o singură
fiind alb și verde. Se întâlnesc deseori Tâmplărie tradiţională (imagine din
satul Ragla) Rușii Munți) deschidere spre exterior și interior foaie cu deschidere spre exterior
diverse decorații la tâmplăria de lemn (imagine din satul Adrian) (imagine din satul Hodac)
5.4.2. Recomandări un grad sporit de izolare fonică
(pentru construcţiile situate pe lângă
drumurile cu circulaţie intensă sau dacă NU! DA
funcţia o impune), atât pentru vitrajul
A. Construcții noi cu termoizolant, cât şi pentru vitrajul simplu
gabarit mic (<120 mp), de la geamurile duble, se pot folosi
foi de sticlă de grosimi diferite, care
construcții noi cu „rup” vibraţia sunetului. Geamul folosit
gabarit mediu (120 – va fi cu preponderenţă transparent,
poate fi acoperit cu diverse folii care
250 mp) și construcții să realizeze controlul solar, fără a
noi cu gabarit mare modifica culoarea şi textura acestuia.
Nu se vor folosi: geam bombat, geam
(250 – 395 mp), dispuse
50
reflectorizant, geam oglindă. În mod
în sistem pavilionar excepţional şi justificat, atunci când
contextul şi funcţia o impun, se pot
folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
Materialele ale sticlei (de exemplu, folii speciale
necesare măsurilor antiefracţie sau
Ferestrele şi uşile vor fi realizate antivandalism).
din lemn (masiv sau stratificat) tratat Pentru asigurarea cerinţelor
cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii privitoare la igienă şi sănătate, se
naturale, cu feronerie metalică. Pentru vor folosi aerisitoare cu acţionare
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn automată (incluse în tocul geamului) 2 4
de esenţă tare. În realizarea acestora, sau manuală, pentru a asigura o
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi ventilare naturală a spaţiilor interioare,
atunci când alcătuirea ferestrelor AȘA NU: Nu este recomandată utilizarea AȘA DA: Alternarea unor ferestre cu o arhitectură inspirată din cultura locală
se vor activa, pe cât posibil, meşterii ferestrelor din PVC şi a celor cu forme cu pereți vitrați cu suprafață mare este o soluție recomandată ce ține cont atât
din zonă. Tâmplăria poate fi simplă duce la etanşeizare, care nu permite
împrospătarea aerului (altfel fiind geometrice de cerc sau triunghi. Nu de specificul local, cât și de nevoia de iluminare sporită a spațiilor. Acest tip de
sau dublă, în funcţie de necesarul de se recomandă utilizarea baluștrilor soluţie poate fi utilizată în cazul reconversiei şurilor.
izolare termică corelat cu climatul şi necesare sisteme suplimentare de
ventilare mecanică sau naturală). prefabricați și culoarea stridentă a fațadei
factorii de mediu din zona în care se (imagine din satul Rușii Munți).
inserează construcţia. Elementele
componente ale tâmplăriei: rame, Conformaţia ferestrelor
cercevele, şprosuri, traverse etc. se vor
realiza din lemn. În mod excepțional, Ferestrele vor respecta proporţiile
pentru conformarea la reglementările tradiţionale între lungime şi lăţime în
privind rezistența la foc, care nu poate fi special la fațada principală, pentru a da
obținută cu lemn, sau pentru rezistența o unitate stilistică desfășuratei stradale. DA DA
la deteriorările cauzate de animale, se Se recomandă alternarea unor goluri
poate folosi tâmplărie metalică, strict în mici, specifice arhitecturii vernaculare,
situațiile impuse de lege și normativele cu vitraje mari, de dimensiunea unui
în vigoare. perete, pentru funcțiuni principale care
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale necesită un iluminat corespunzător.
privitoare la eficienţa energetică, se Se admit, ca accente compoziţionale
poate folosi vitrajul termoizolant (cu bine justificate (deschidere către peisaj,
două sau trei foi). Pentru a asigura folosire pasivă a energiei solare), altele

NU!

1 3 5

AȘA NU: Nu este recomandată utilizarea ferestrelor din PVC și placarea cu polistiren a AȘA DA: Proporția și ritmul golurilor construcției noi respectă specificul local. AȘA DA: Fereastră nouă din lemn
fațadelor caselor tradiționale (imagine din zona Jabenița). Construcție nouă din Dosul Gârciului. care păstrează proporțiile, materialul și
culoarea ferestrelor tradiționale
decât verandele, panourile vitrate de lemn (masiv sau stratificat) tratat cu Ferestrele vor avea, în general, o
dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii naturale, geometrie simplă şi neornamentată.
de 30% din suprafața fațadei, dispuse cu feronerie metalică. Pentru tâmplăria Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, DA
cu preponderenţă spre interiorul lotului. exterioară, se va folosi lemn de triunghi, romb, hexagon etc. (care în
Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, esenţă tare. Se vor respecta tehnicile exploatare pot dovedi diverse vicii/
triunghi, romb, hexagon etc. (care în tradiţionale şi se vor angrena, pe cât inconveniente: neetanşeizare corectă
exploatare pot dovedi diverse vicii/ posibil, meşterii din zonă. Tâmplăria datorată formei atipice, soluţii de
inconveniente: neetanşeizare corectă poate fi simplă sau dublă, în funcţie umbrire atipice, costisitoare şi uneori
datorată formei atipice, soluţii de de necesarul de izolare termică corelat ineficiente şi inestetice etc.).
umbrire atipice, costisitoare şi uneori cu climatul şi factorii de mediu din
ineficiente şi inestetice etc.). zona în care se inserează construcţia.
Elementele componente ale tâmplăriei: DA
Soluţiile de umbrire rame, cercevele, şprosuri, traverse etc.,

51
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, se vor realiza din lemn.
se vor folosi obloanele din lemn, În mod excepțional, pentru
streșinile sau vegetația. În cazuri conformarea la reglementările
justificate formal sau funcțional, se privind rezistența la foc, care nu
pot prevedea obloane sau măști din poate fi obținută cu lemn, se poate
lemn, după forma și aspectul ușilor și folosi tâmplărie metalică, strict în 1
închiderilor de la anexele gospodărești amplasamentele impuse de lege. La
specific locale. funcţiunile cu flux de circulaţie mai
Soluţiile de umbrire alese trebuie să mare, interior/exterior se pot folosi AȘA DA: Golurile și ușile corespund
respecte soluţiile tradiţionale existente uși batante, glisante etc., panouri de necesităților de utilizare, iar alternarea 2
în zonă. Acestea vor fi realizate din sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni ferestrelor mici cu ușile mari de acces,
lemn, se vor monta cu preponderenţă agabaritice faţă de specificul zonei. care preiau liniile de compoziție AȘA DA: Necesitatea de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura
la exterior (pentru a asigura un control Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale a ferestrelor, intră într-o alcătuire fațadei. Pereții vitrați pot fi dublați de un element de umbrire din lemn, care trimite
climatic şi o protecţie suplimentară privitoare la eficienţa energetică, se echilibrată. la detaliile de închidere a construcțiilor tradiționale.
ferestrelor împotriva intemperiilor) şi pot poate folosi vitrajul termoizolant (cu
avea lamele reglabile, care să permită două sau trei foi). Pentru a asigura un
un grad de umbrire optim, ajustabil, grad sporit de izolare fonică (pentru vara iarna
pe toată perioada zilei şi în funcţie de construcţiile situate pe marginea
fiecare anotimp, dar să nu împiedice, drumurilor cu circulaţie intensă sau
în acelaşi timp, pătrunderea luminii dacă funcţia o impune), atât pentru obloane
din exterior. Nu se vor folosi rulouri vitrajul termoizolant, cât şi pentru
exterioare, montate aparent, fără vitrajul simplu de la geamurile duble
reglaje, care iau din lumina geamului. se pot folosi foi de sticlă de grosimi

aerul cald se ventilează printre lamele


Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
acolo unde sunt necesare şi justificate, Geamul folosit va fi cu preponderenţă
se pot instala soluţii de umbrire din transparent, poate fi acoperit cu diverse

de oblonele închise
lemn, fixe sau cu lamele cu unghi folii care să realizeze controlul solar, fără

aer încălzit degajat


reglabil, care să camufleze elementele a modifica culoarea şi textura acestuia.
discrepante în ansamblul volumetric. Nu se vor folosi: geam bombat, geam
Se interzice ca aceste conformaţii să reflectorizant, geam oglindă. În mod
se realizeze pe faţadele dinspre stradă. excepţional şi justificat, atunci când
Elementele de lemn se vor proteja cu contextul şi funcţia o impun, se pot
uleiuri, ceruri sau alte soluţii naturale. folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
ale sticlei (de exemplu: folii speciale
Culorile necesare măsurilor antiefracţie sau
Tâmplăria exterioară şi elementele de antivandalism).
umbrire sau alte elemente decorative Pentru asigurarea cerinţelor
se pot vopsi în diferite nuanțe opace, privitoare la igienă şi sănătate, se
nesaturate, cu pigmenți naturali, care vor folosi aerisitoare cu acţionare
nu modifică aspectul lemnului și nu automată (incluse în tocul geamului)
dau senzația de ud sau lucios. Pentru sau manuală, pentru a asigura o
colorare, se vor folosi cu precădere ventilare naturală a spaţiilor interioare,
pigmenţii naturali. atunci când alcătuirea ferestrelor
duce la etanşeizare, care nu permite exterior interior exterior interior
B. Construcții noi cu împrospătarea aerului (altfel, fiind
necesare sisteme suplimentare de
gabarit mare (250 – 395 ventilare mecanică sau naturală).
3
mp), de tip monovolum Conformaţia ferestrelor
AȘA DA: Obloanele exterioare pot crește confortul interior prin posibilitatea de a controla nivelul de lumină care pătrunde din exterior,
Dimensiunile golurilor vor respecta
GSPublisherVersion 0.17.100.100 GSPublisherVersion 0.17.100.100

Materialele dar pot controla și aerul cald care se creează între obloane și fereastră. Vara aerul cald se ventilează printre lamele, iarna aerul dintre
logica procesului tehnologic de la
Ferestrele şi uşile vor fi realizate din obloanele închise și fereastră izolează interiorul de exterior și nu permite pierderea de căldură.
interior.
Soluţiile de umbrire vor conserva şi se vor recondiţiona
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, folosindu-se aceleaşi materiale şi
se vor folosi obloanele din lemn, tehnici constructive (atât elementele DA DA DA
streșinile sau vegetația. În cazuri cu forme tipice, cât şi cele cu forme
justificate formal sau funcțional, se atipice) sau se vor înlocui, fără
pot prevedea obloane sau măști modificarea împărţirii specifice sau a
din lemn, după forma și aspectul detaliilor. Tâmplăria din PVC sau cea
ușilor și închiderilor de la anexele metalică se va înlocui cu tâmplărie
gospodărești specific locale. din lemn masiv sau stratificat. Pentru
Soluţiile de umbrire alese trebuie să sporirea confortului de izolare termică,
respecte soluţiile tradiţionale existente se permite, acolo unde fereastra este
în zonă. Acestea vor fi realizate din într-o singură foaie, să se dubleze
lemn, se vor monta cu preponderenţă în spatele ei cu o fereastră cu vitraj

52
la exterior (pentru a asigura un control termoizolant în două sau trei foi într-un
climatic şi o protecţie suplimentară singur canat, astfel încât intervenția
a ferestrelor împotriva intemperiilor) să nu se observe din exterior. Se va
şi pot avea lamele reglabile, care să avea grijă ca fereastra tradițională să
permită un grad de umbrire optim, se poată deschide înspre interior.
ajustabil, pe toată perioada zilei şi Tâmplăria poate fi simplă sau 1 2 3
în funcţie de fiecare anotimp, dar dublă, în funcţie de necesarul de
să nu împiedice, în acelaşi timp, izolare termică corelat cu climatul şi AȘA DA: Pentru clădiri vechi fără valoare AȘA DA: Înainte de revopsirea tâmplăriilor AȘA DA: Ferestrele tradiționale merită
pătrunderea luminii din exterior. Nu se cu factorii de mediu din zona în care istorică mare, se poate recurge la soluția din lemn, acestea necesită o curățare a restaurate atunci când se prezintă în
vor folosi rulouri exterioare, montate se inserează construcţia. Elementele unei ferestre din lemn cu croi tradițional vopselei vechi. Îndepărtarea vopselei se condiții acceptabile. Elementele degradate
aparent, fără reglaje, care iau din componente ale tâmplăriei: rame, cu un singur rând de geamuri multistrat: poate face prin șlefuire sau prin utilizarea din lemn trebuie înlocuite, feroneria
lumina geamului. cercevele, şprosuri, traverse etc. cunoscutele ferestre de tip termopan. unor solvenți specifici acestei operațiuni. făcută să funcționeze din nou, iar întreg
Pentru vitrajele cu suprafeţe se vor realiza din lemn. În mod ansamblul trebuie protejat de o peliculă
mari, acolo unde sunt necesare şi excepțional, pentru conformarea la de vopsea.
justificate, se pot instala soluţii de reglementările privind rezistența la
umbrire din lemn, fixe sau cu lamele foc, care nu poate fi obținută cu lemn, sau manuală, pentru a asigura o
cu unghi reglabil, care să camufleze se poate folosi tâmplărie metalică, ventilare naturală a spaţiilor interioare,
elementele discrepante în ansamblul strict în amplasamentele impuse atunci când alcătuirea ferestrelor
generează o închidere etanşă, care nu
geam sticla simpla sau

volumetric. Se recomandă ca acestea de lege. La funcţiunile cu flux de VEDERE DIN EXTERIOR termopan, clara

să nu se realizeze pe faţadele dinspre circulaţie mai mare, interior/exterior, permite împrospătarea aerului (altfel, DA A FERESTREI tamplarie lemn masiv

stradă. Elementele de lemn se vor se pot folosi panouri de sticlă mobile fiind necesare sisteme suplimentare
proteja cu uleiuri, ceruri sau alte soluţii sau goluri cu dimensiuni agabaritice de ventilare mecanică sau naturală).
naturale. faţă de specificul zonei.
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
Culorile privitoare la eficienţa energetică, se
Tâmplăria exterioară şi elementele poate folosi vitrajul termoizolant (cu
de umbrire sau alte elemente două sau trei foi). Pentru a asigura un

H = 1,5 x L
decorative se pot vopsi în diferite grad sporit de izolare fonică (pentru
nuanțe opace, nesaturate sau cu construcţiile situate pe marginea DA
pigmenți naturali, care nu modifică drumurilor cu circulaţie intensă sau
aspectul lemnului și nu dau senzația dacă funcţia o impune), atât pentru
de ud sau lucios. Pentru colorare, vitrajul termoizolant, cât şi pentru
se vor folosi cu precădere pigmenţii vitrajul simplu de la geamurile duble,
naturali. se pot folosi foi de sticlă de grosimi
diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
C. Intervenţii pe Geamul folosit va fi cu preponderenţă L

transparent, poate fi acoperit cu


construcţiile existente (de diverse folii care să realizeze controlul interior
gabarit mic, mediu sau solar, fără a modifica culoarea şi SECȚIUNE VERTICALĂ

mare, dispuse pavilionar textura acestuia. Nu se vor folosi: PRIN FEREASTRĂ

sau monovolum) geam bombat, geam reflectorizant,


geam oglindă. În mod excepţional
Materialele şi justificat, atunci când contextul

60
Ferestrele şi uşile vor fi realizate şi funcţia o impun, se pot folosi şi
din lemn (masiv sau stratificat) tratat alte tipuri de prelucrări/acoperiri ale 4
cu ulei de in, vopsit sau ceruit cu sticlei (de exemplu: folii speciale
soluţii naturale, cu feronerie metalică. necesare măsurilor antiefracţie sau AȘA DA: Atunci când fereastra nu mai exterior
Pentru tâmplăria exterioară, se va antivandalism). poate fi salvată, se poate recurge la
5
SECȚIUNE ORIZONTALĂ
folosi lemn de esenţă tare. Se vor Pentru asigurarea cerinţelor serviciile unui atelier local de tâmplărie, PRIN FEREASTRĂ
respecta tehnicile tradiţionale şi se privitoare la igienă şi sănătate, se pentru a reproduce fereastra după croiul
vor angrena, pe cât posibil, meşterii vor folosi aerisitoare cu acţionare originar. AȘA DA: Desen de tâmplărie nouă ce se va confecționa după
din zonă. Elementele valoroase se automată (incluse în tocul geamului) modelul originar.
DA DA DA DA

6
53
AȘA DA: Este recomandată întreţinerea
ferestrelor tradiţionale: imagine din satul
Hodac.

1 3 4

DA
DA
DA

2 5 7
AȘA DA: Inexistența în trecut a unor ferestre pentru funcțiuni precum baie, mansardă, AȘA DA: În lipsa existenței unui model originar, se poate recurge la o soluție modernă AȘA DA: Se recomandă repararea
restaurant etc., poate lăsa loc liber unei abordări creative în acest domeniu – imagine (imaginile 3,4,5) ferestrelor originare și nu înlocuirea lor cu
dintr-un proiect realizat cu finanțare europeană. altele noi, cu tâmplăria de PVC, cele din
Conformaţia ferestrelor Soluţiile de umbrire Culorile lemn fiind mult mai frumoase și adaptate
la nevoile construcțiilor vechi.
Elementele valoroase se vor Elementele valoroase se vor Tâmplăria exterioară şi elementele de Montarea de tâmplării PVC poate duce la
conserva şi se vor recondiţiona, conserva şi se vor recondiţiona umbrire sau alte elemente decorative apariția igrasiei.(fotografie zona Bârgău).
folosindu-se aceleaşi materiale şi folosindu-se aceleaşi materiale şi se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
tehnici constructive (atât elementele tehnici constructive (atât elementele nesaturate, de preferabil menținând
cu forme tipice, cât şi cele cu forme cu forme tipice, cât şi cele cu forme culoarea originară, sau cu pigmenți
atipice), sau se vor înlocui, fără atipice), sau se vor înlocui, fără naturali care nu modifică aspectul
modificarea împărţirii specifice. modificarea împărţirii specifice. lemnului și nu dau senzația de ud sau
Tâmplăria din PVC sau cea metalică Elementele metalice sau din PVC se lucios. Pentru colorare, se vor folosi
se va înlocui cu tâmplărie din lemn vor înlocui cu lemn. cu precădere pigmenţii naturali.
masiv sau stratificat.
5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ C. Intervenţii pe construcţiile
existente (de gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau
În cazul unei interpretări contemporane,
soclul poate fi mascat de un taluz din
pamânt acoperit cu vegetație.
cu excepția acelora a căror simbolistică
s-a păstrat și care sunt susținute încă de
meșteșugurile locale prin continuitate.
5.5.1. Specificul sunt în nuanţe naturale, preponderent
albastru și alb, iar lemnul este tratat cu
monovolum)
Toate materialele şi alcătuirile
Târnațul: marchează una dintre
principalele linii orizontale ale fațadei,
Pot fi preluate și reinterpretate detaliile
care marchează registrele clădirii: profil
local: registre ulei de in.
Târnațul: Toate casele sunt
constructive au nevoie de întreţinere
în exploatare (în mai mică sau mai
având un rol estetic şi funcţional
(protecție împotriva precipitațiilor și
de streașină, profil de cornișă, profil de
brâu, pazia etc.
orizontale (coamă, prevăzute cu târnaț, plasat, în general, mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
asigurarea umbririi pe timp de vară). Se
va realiza cu preponderenţă din lemn
A.4. Streşinile și burlanele
Streaşina, element cu rol de protecție,
pe latura dinspre curte şi, uneori, spre
cornișă, brâu, soclu) stradă. Târnațul se caracterizează prin naturale, compatibile, de calitate, şi va respecta prin proporţii, formă şi se va realiza conform specificului local
şi verticale (târnaț, simplitatea și ingeniozitatea decorațiilor
din lemn.
precum şi urmărirea în execuţie pot
asigura o durată mai mare de viaţă a
volumetrie specificul local.
A.2. Marcarea registrelor verticale
(ca formă şi elemente de decoraţie).
Jgheaburile şi burlanele nu vor fi
foișor, decorații Soclul: Pentru ridicarea temeliei, acestora, împreună cu o întreţinere Coşul de fum: preluat conform strălucitoare sau realizate din materiale

54 s-a folosit cu preponderenţă piatra de conştientă, periodică, din partea necesităţilor actuale drept coş pentru inadecvate din punctul de vedere al
de fațadă etc.) carieră sau de râu. Ea are rostul de a utilizatorilor. instalaţia de încălzire, trebuie realizat
din materiale solide, care să corespundă
specificului local și al sustenabilității,
nu se vor evidenţia coloristic la nivelul
proteja talpa construcției şi pereţii de
Elementele care conturează liniile
principale ale arhitecturii faţadelor sunt
umezeală, de a asigura o orizontalitate
perfectă clădirii, precum şi de a o
A. Construcții noi cu atât principiilor de rezistenţă şi stabilitate
(în raport cu vânturile, factorii de mediu,
construcţiei şi vor fi realizate din
materiale durabile. Nu se vor folosi
acoperișul cu coama și streaşina lui, înălţa. Soclul poate fi aparent sau gabarit mic (<120mp), încadrarea seismică), cât şi protecţiei elemente din PVC sau polietilenă. Se
târnațul și soclul. Acestea formează
registrele orizontale ale unei fațade
tencuit cu argilă, peste care se aplică
o zugrăveală de var. Înălțimea soclului
construcții noi cu la foc (există un mare risc de incendiu
în special în zonele de traversare a
pot folosi, acolo unde este cazul, lanţuri
care să direcţioneze scurgerea apelor
tradiționale, iar stâlpii târnațului, foișorul variază în raport cu panta terenului și gabarit mediu (120 – 250 şarpantei şi, eventual, a altor elemente pluviale.
și decorațiile de fațadă (cele verticale)
creează principalele registre verticale.
cu funcțiunile pe care le adăpostește. mp) și construcții noi cu constructive din lemn). Hornurile vor fi
zidite la exterior din cărămidă, piatră
A.5. Materialele pentru finisaje
Folosirea materialelor naturale locale,
Pe faţadă apar mai ales elemente gabarit mare (250 – 395 sau realizate din elemente ceramice cum sunt piatra, lemnul, varul, pigmenții
decorative de conturare a ferestrelor
(denumite ancadramente), a colțurilor,
5.5.2. Recomandări mp), dispuse în sistem prefabricate tencuite. Pe cât posibil,
va respecta forma şi materialele de
naturali pentru var, este esențială
pentru păstrarea specificului peisajelor
a golurilor de ventilație de pe frontoane,
Recomandările se grupează pe trei
categorii:
pavilionar finisaj locale: în general, mortare de var rurale.
cu precădere la construcţiile din piatră nezugrăvite. Nu se acceptă paramentul Nu se vor folosi, ca finisaje exterioare:
A. Construcții noi cu gabarit mic A.1. Marcarea registrelor orizontale aparent de cărămidă și nici coșurile placările ceramice pentru pereţi şi
sau cărămidă. Detalii decorative mai (<120 mp), construcții noi cu gabarit
apar, de asemenea, la târnaț, obloane, Soclul: va fi marcat vizual prin metalice aparente. soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
mediu (120 – 250 mp) și construcții finisaje, materiale și printr-o decalare A.3. Frontoanele și decoraţiile de inadecvate folosirii la exterior: atât
stâlpi, streașină, capetele de grinzi și noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
contribuie la imaginea de ansamblu a față de planul peretelui. Cromatica va faţadă acestea, cât şi materialele de punere
dispuse în sistem pavilionar respecta specificul aşezării. Detalierea Se recomandă o abordare rezervată în operă nu rezistă la cicluri repetate
specificului rural. Finisajele de pe faţadă B. Construcții cu gabarit mare (250
sunt simple; de regulă, tencuielile sunt alcătuirilor şi a principiilor constructive în ce privește preluarea elementelor de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
– 395 mp), de tip monovolum s-a realizat în capitolul 5.3. Fundaţiile. decorative din arhitectura tradițională, în timp foarte scurt şi de multe ori
acoperite cu vopsea de var, culorile
chiar favorizând apariţia infiltraţiilor)
sau tabla (tablă simplă, tablă cutată
etc.), materialele care conţin azbest,
DA DA DA materialele plastice sau PVC-ul,
similipiatra etc.
Nu se vor realiza placări cu piatră
spartă sau cu elemente de lemn care
să dea un aspect „rustic”. Conceptul
de „rustic” este diferit de conceptul de
„specific local rural” și de „tradițional”.

DA

1 2 3 4
AȘA DA: Casă tradițională cu timpan decorat. (Imagine din satul Hodac) AȘA DA: Esențializarea unor forme ale arhitecturii vernaculare precum brâul AȘA DA: Realizarea unei anexe noi
de streașină şi cornişa din imagine poate fi de bun augur pentru tendința de s-a făcut cu materiale tradiționale,
încadrare în specificul local. Se recomandă ca acestea să nu fie confecționate lemn și învelitoare ceramică. (imagine
din materiale plastice, ci să se apeleze la o echipă de meșteri locali. din satul Jabenița).
B. Construcții noi cu soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
inadecvate folosirii la exterior: atât
NU! gabarit mare (250 – 395 acestea, cât şi materialele de punere DA
mp), de tip monovolum în operă nu rezistă la cicluri repetate
de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
B.1. Marcarea registrelor în timp foarte scurt şi de multe ori
orizontale și verticale chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
Soclul: va fi marcat vizual prin placările cu tablă (tablă simplă, tablă
finisaje, materiale și printr-o decalare cutată etc.), materialele care conţin
față de planul peretelui. Cromatica va azbest, materialele plastice sau PVC-ul.
1 respecta specificul aşezării. Detalierea Nu se vor realiza placări cu piatră
alcătuirilor şi a principiilor constructive spartă sau cu elemente de lemn care
s-a realizat în capitolul 5.3. Fundaţiile. să dea un aspect „rustic”. Conceptul
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
unor culori puternice, precum cea din
imagine; această intervenție, deși
În funcţie de soluţia şi de gabaritul
construcţiei, se pot marca registrele
orizontale și verticale care se
de „rustic” este diferit de conceptul
de „tradiţional” (și de „specific local
rural”).
2
55
este reversibilă, alterează calitatea Se pot folosi soluţii şi alcătuiri AȘA DA: Finisarea cu lambriu de lemn se pretează pentru orice dimensiune de
spațiului înconjurător (imagine din încadrează în specificul local, fără a se
crea construcţii inadecvate din punct constructive naturale pentru pereţi clădire (imagine din zona Ragla). Reparațiile se fac cu aceleași materiale.
satul Solăvăstru). vegetali şi acoperişuri verzi (cu panta
de vedere volumetric doar pentru a
Se pot folosi sisteme prefabricate de respecta cerinţele de încadrare în redusă sau accentuată).
pereţi sau realizate in situ cu finisaj specific. Volumetria se va raporta la NU!
de lemn spre exterior, ca de exemplu: construcţiile învecinate şi, pe plan B.5. Culorile
fațade ventilate cu placaj de lemn estetic, nu va constitui un element Nu se vor folosi culori tari,
aparent sau de șindrilă, sistem caplama discrepant în ansamblul aşezării. contrastante. Se va opta pentru
etc. Se pot folosi soluţii şi alcătuiri Marcarea registrelor orizontale folosirea nuanţelor naturale ale
decorative naturale pentru pereţi, prin reprezintă un deziderat, însă nu este materialelor folosite sau a unor culori
dublarea cu suporturi pentru vegetație: obligatorie la acest tip de clădiri. şi nuanţe nesaturate, apropiate de
plante cățărătoare permanente sau cele naturale. Pigmenţii utilizaţi în
sezoniere. B.2. Frontoanele și decoraţiile de vopsele, uleiuri sau ceruri vor fi
faţadă naturali.
A.6. Culorile Se recomandă o abordare rezervată
Nu se vor folosi culori tari, în ce privește preluarea elementelor B.6. Tehnologiile
contrastante. Se va opta pentru decorative din arhitectura tradițională, Se vor folosi tehnologiile locale (care
nuanţele naturale ale materialelor cu excepția acelora a căror simbolistică sunt cunoscute și accesibile celor
folosite sau pentru culori şi nuanţe s-a păstrat și care sunt continuate încă care execută, întrețin și utilizează
nesaturate apropiate de cele naturale. prin meșteșugurile locale. lucrarea) sau ecodurabile de secol 3
Albul poate fi folosit pretutindeni, XXI. Pentru oricare dintre variantele
pentru clădiri cu gabarit mic. Pigmenţii B.3. Streşinile și burlanele pentru care se optează, se va avea AȘA NU: Se interzice pentru orice tip de construcție folosirea unor finisaje
utilizaţi în vopsele, uleiuri sau ceruri Streaşina, element cu rol de umbrire, în vedere realizarea unor alcătuiri din metalice exterioare pe suprafețe mari, precum tabla industrială. Imaginea unei
vor fi naturali. Pentru construcțiile noi, se va realiza conform specificului local materiale de construcţie compatibile şi companii internaționale sau naționale trebuie să se încadreze în specificul local
zidăria poate fi lăsată aparentă sau (ca formă şi elemente de decoraţie). respectarea principiilor de asigurare cu orice filială nouă amplasată în mediul rural. Poarta din lemn se încadrează în
tencuită și zugrăvită. Se pot adăuga Existenţa streşinilor reprezintă un a izolării termice, a hidroizolării, de specificul local, dar construcția nu. (imagine din zona Valea Mureșului)
aditivi care să crească durabilitatea deziderat, nu este obligatorie la igienă şi sănătate, de siguranţă şi
tencuielii la acțiunea factorilor acest tip de clădiri. Jgheaburile şi stabilitate, de rezistenţă la foc. Se
climatici. burlanele nu vor fi strălucitoare sau pot folosi tehnologii alternative de NU!
realizate din materiale inadecvate, asigurare a alimentării cu energie
A.7. Tehnologiile nu se vor evidenţia coloristic la electrică sau termică, în condiţiile şi cu
Se vor folosi tehnologiile locale (care nivelul construcţiei şi vor fi realizate recomandările prezentate în capitolele
sunt cunoscute și accesibile celor care din materiale durabile, adecvate anterioare: panouri solare, panouri
execută, întrețin și utilizează lucrarea) specificului local. Nu se vor folosi fotovoltaice, turbine eoliene la scară
sau ecodurabile, de secol XXI. Pentru elemente din PVC sau polietilenă. redusă, pompe de căldură etc.
oricare dintre variantele pentru care Se pot folosi, acolo unde este cazul,
se optează, se va avea în vedere lanţuri care să direcţioneze scurgerea B.7. Instalaţiile și instalaţiile
realizarea unor alcătuiri din materiale de apelor pluviale. Sistemele de protejare tehnologice
construcţie compatibile şi respectarea împotriva intemperiilor vor fi doar la Acestea nu se vor poziţiona înspre
principiilor de asigurare a izolării intrarea în clădire. stradă. Elementele aparente pentru
termice, a hidroizolării, de igienă şi instalaţii şi instalaţiile tehnologice vor
sănătate, de siguranţă şi stabilitate, de B.4. Materialele pentru finisaje fi realizate din materiale durabile (se
rezistenţă la foc. Se pot folosi tehnologii Folosirea de materiale naturale exclud PVC-ul şi polietilena). Acestea
alternative de asigurare a alimentării locale, cum sunt piatra, lemnul, nu vor constitui elemente dominante 4
cu energie electrică sau termică, în varul, pigmenții naturali pentru var, privind din punctele de perspectivă
condiţiile şi cu recomandările prezentate este esențială pentru conservarea sau de belvedere ale zonei, iar
în capitolele anterioare: panouri solare, funcţionarea lor nu va avea un impact AȘA NU: Nu se recomandă folosirea unor culori stridente, precum cea din
frumuseții peisajelor rurale. imagine; această intervenție, deși este reversibilă, alterează calitatea spațiului
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la Nu se vor folosi, ca finisaje exterioare: negativ asupra mediului şi a sănătăţii
scară redusă, pompe de căldură etc. populaţiei locale. înconjurător (imagine din satul Adrian).
placările ceramice pentru pereţi şi
C. Intervenţii pe elemente caracteristice şi valoroase frumuseții peisajelor rurale. simplă, tablă cutată etc.), materialele C.6. Culorile
construcţiile existente (de din punctul de vedere al specificului Nu se vor folosi, ca finisaje care conţin azbest, materialele plastice Nu se vor folosi culori tari, contrastante.
local. exterioare: placările ceramice pentru sau PVC-ul. Se va opta pentru folosirea nuanţelor
gabarit mic, mediu sau Apa pluvială nu se va scurge direct pereţi şi soclu (de multe ori, soluţiile naturale ale materialelor folosite sau
Nu se vor realiza placări cu piatră
mare, dispuse pavilionar în șanțul exterior gospodăriei (adiacent alese sunt inadecvate folosirii la spartă sau cu elemente de lemn care a unor culori şi nuanţe nesaturate,
sau monovolum) drumului/străzii) prin jgheab și burlan. exterior: atât acestea, cât şi materialele să dea un aspect „rustic”. Conceptul apropiate de cele naturale. Pigmenţii
C.5. Materialele pentru finisaje de punere în operă nu rezistă la de „rustic” este diferit de conceptul de utilizaţi în vopsele, uleiuri sau ceruri vor fi
C.1. Marcarea registrelor Folosirea materialelor naturale cicluri repetate de îngheţ/dezgheţ, „tradiţional” (și de „specific local rural”) naturali. Culorile uzuale folosite în trecut
orizontale locale, cum sunt piatra, lemnul, deteriorându-se în timp foarte scurt şi și nu e în direcția sprijinită de acest erau: ocru, cărămiziu, albastru, turcoaz
Soclul: va fi marcat vizual prin finisaje, varul, pigmenții naturali pentru var, de multe ori chiar favorizând apariţia ghid. și verde. Se mai foloseşte lemnul natural
materiale și printr-o decalare față de este esențială pentru conservarea infiltraţiilor), placările cu tablă (tablă şi vopsit în nuanţe naturale.
planul peretelui. Se va păstra aspectul
tradițional al soclurilor construcțiilor

56 existente, iar în cazul în care au fost


alterate prin intervenții neadecvate,
se vor repara/reface, respectând
NU! NU! NU!
materialele și tehnicile constructive
specifice locului. Cromatica va
respecta specificul aşezării. Detalierea
alcătuirilor şi a principiilor constructive
s-a realizat în capitolul 5.3. Fundaţiile.
În funcţie de soluţia şi de gabaritul
construcţiei, se vor păstra şi se
vor marca şi alte registre orizontale
(streașina, târnațul etc.), care se
încadrează în specificul şi scara locală,
fără a se crea construcţii inadecvate
din punct de vedere volumetric, 6
neadaptate climei (greu de întreținut) 1 3 4
și păguboase din punctul de vedere al
eficienței energetice a clădirii. AȘA NU: Nu este indicată placarea fațadelor tradiționale cu polistiren, deoarece AȘA NU: Zugrăvelile moderne AȘA NU: Este contraindicată folosirea
împiedică transferul de vapori de apă dinspre interior spre exterior. Iar elementele sunt incompatibile cu materialele de unor zugrăveli acrilice pe clădirile
C.2. Marcarea registrelor decorative ale fațadei sunt îngropate în grosimea placajului de polistiren. construcție tradiționale (lemn, piatră, tradiționale. Acestea nu aderă la
verticale cărămidă), deoarece împiedică zugrăveala pe bază de var originară și
În funcţie de soluţia şi de gabaritul transferul de vapori de apă dinspre nu lasă pereții să respire. Decaparea
construcţiei, se vor păstra şi/sau marca interior spre exterior. Acest lucru va lor în caz de degradare este dificilă.
registrele verticale care se încadrează NU! duce, în timp, la deteriorarea peretelui
în specificul şi scara locală. și a finisajului exterior.
C.3. Frontoanele și decorațiile
de faţadă
Se vor păstra şi se vor valorifica NU!
decoraţiile tradiţionale ale târnațului,
ale obloanelor, ale stâlpilor, ale
streșinii, ale paziei și ale capetelor
de grinzi, dacă acestea sunt specifice
peisajului cultural local.

C.4. Streşinile și burlanele


Streaşina, element cu rol de
umbrire, dar și de protejare a zidurilor
de intemperii, se va păstra conform
specificului local (ca formă şi elemente
de decoraţie) sau se va reconforma
pentru a-l respecta. Jgheaburile şi
burlanele nu vor fi strălucitoare sau
realizate din materiale inadecvate,
nu se vor evidenţia coloristic la
nivelul construcţiei şi vor fi realizate
din materiale durabile, adecvate
specificului local. Nu se vor folosi 2 5
elemente din PVC sau polietilenă.
Se pot folosi, acolo unde este cazul, AȘA NU: Zugrăvirea pereților unei construcții noi în culori puternice, placarea AȘA NU: Se interzice placarea soclurilor și a pereților cu piatră sau cu plăci
lanţuri care să direcţioneze scurgerea cu piatra de râu a soclului, este strict nerecomandată (imagine din zona Șieu). din ceramică. Aceste materiale degradează aspectul de ansambu al fațadei și
apelor pluviale. Se vor păstra acele trebuie puse în operă în logica lor constructivă (imagine din satul Șieuț).
DA DA DA

57
1 3 4
AȘA DA: Exemplul este bun cu excepția învelitorii de tablă. Imagine din satul AȘA DA: Imagine din zona Vălenii de Mureș. AȘA DA: Imagine din Gurghiu
Gurghiu

DA DA

2 5
AȘA DA: Imagine din zona Solovăstru. AȘA DA: Închiderea pridvorului cu tâmplărie de lemn este o soluție bună, în schimb învelitoarea din tablă care imită țigla
scade valoarea estetică a casei. Imagine din satul Hodac.
C.7. Tehnologiile pot folosi tehnologii alternative de C.8. Instalaţiile şi instalaţiile AŞA NU: Placarea cu
asigurare a alimentării cu energie tehnologice (după caz) piatră de râu cu mortar
Se vor folosi tehnologiile locale (care electrică sau termică, în condiţiile NU! de ciment nu e o soluție
sunt cunoscute și accesibile celor şi cu recomandările prezentate în Acestea nu se vor poziţiona înspre bună. Peretele reține
care execută, întrețin și utilizează capitolele anterioare: panouri solare, stradă. Elementele aparente pentru umezeala și strică
lucrarea) sau ecodurabile, de secol panouri fotovoltaice, turbine eoliene la instalaţii şi instalaţii tehnologice vor imaginea tradițională a
XXI. Pentru oricare dintre variantele scară redusă, pompe de căldură etc. fi realizate din materiale durabile (se casei.
pentru care se optează, se va avea exclud PVC-ul şi polietilena).
în vedere realizarea unor alcătuiri din Acestea nu vor constitui elemente
materiale de construcţie compatibile dominante privind din diversele puncte
şi respectarea principiilor de asigurare de perspectivă sau de belvedere ale
a izolării termice, a hidroizolării, a zonei, iar funcţionarea lor nu va avea
igienei şi a sănătății, a siguranţei şi un impact negativ asupra mediului şi

58
a stabilității, a rezistenţei la foc. Se a sănătăţii populaţiei locale.
5

NU! NU!
NU!

1 2 6
AŞA NU: Imagine din satul Gurghiu AŞA NU: Imagine din satul Dumitrița AŞA NU: Culoarea stridentă și placajul cu piatră spartă nu se încadrează în
peisajul rural.
AȘA NU: Se interzice folosirea culorilor stridente pentru zugrăvirea fațadei. Aceasta distonează profund cu caracterul
natural al plasticii fațadei. Culorile uzuale care fac obiectul acestei greșeli sunt: roșu, roz, violet, portocaliu, verde-aprins,
galben-citron etc.

NU! NU! NU!

3 4 7
AŞA NU: Imagine din zona Dumitrița AŞA NU: Imagine din satul Hodac AŞA NU: Fațada este placată cu mozaic. Imagine din satul Șieu.
5.6.
5.6.CONSTRUCȚIILE
CONSTRUCȚIILE DA
ANEXE
DA
ANEXE
5.6.1.
5.6.1.Specificul
Specificul
din
dinlemn
anii
lemnpepefundații
anii1950
fundațiide
1950a aînceput
depiatră,
piatră,după
începutsăsăseseutilizeze
după
utilizeze
dintr-o
dintr-o singură
având
singură încăpere,
avândșişioocămară
cămarăde
încăpere, câteodată
dedimensiuni
câteodată
dimensiunimici.mici.
local
local cărămida. În zona Dumitrița
cărămida. În zona Dumitrița și Ragla
șurile
și Ragla Cuptorul
Cuptorul de pâine este lipit deea
de pâine este lipit de easausau
șurilesunt
suntdin
dinpiatră.
piatră. înînimediata sa apropiere.
imediata sa apropiere.
Caracterul Cele
Cele construite
construite din din piatră
piatră sau De obicei, bucătăria de vară este
Caracterulmixt mixt al al ocupațiilor
ocupaţiilor a a cărămidă
sau De obicei, bucătăria de vară este
influențat
influenţatîn înmod mod direct direct structura
structura cărămidă puteau fi fi tencuite
puteau tencuite sau sau construită
construită din din materiale
materiale cu cu oo durată
durată
materialul
materialuldedeconstrucție
construcțieputea
puteafi filăsat dedeviață
viațămai
maiscurtă
scurtășișieste
esteînălțată
înălțatăpe
59
și şi funcționalitatea
funcţionalitatea gospodăriei, lăsat pe
59
gospodăriei, aparent. un
care,
care, la rândul său, reflectănatura
la rândul său, reflectă natura aparent. unpostament
postamentde depiatră.
piatră.
îndeletnicirilor Acoperișul
Acoperișuleste,este,dederegulă,
regulă,simplu,
simplu, Acoperișul
Acoperișul este este simplu,
simplu, în în două
două
îndeletnicirilor și şi complexitateacomplexitatea înîndouă
acestora.
acestora. Construcţiile anexe sunt
Construcțiile anexe sunt douăape. ape.ÎnÎnunele
unelezonezone apare
apare sau
saupatru
patruape,ape,cu cuînvelitoare
învelitoaredin din țiglă
țiglă
determinate frontonul
frontonultriunghiular.
triunghiular. astăzi,
astăzi,iariarînîntrecut,
trecut,din
dinpaie
paiesausaușiță.
şiţă.
determinatededeocupația ocupaţiadede bază bază Ca
a afamiliei
familiei şi sunt proporţionalecucu
și sunt proporționale Caelement
elementpregnant
pregnantapare
aparetraforul
traforul ÎnÎn ultimele
ultimele decenii,
decenii, bucătăriile
bucătăriile
statutul social al al
proprietarului. lalaelementele
elementeledin din lemn,
lemn, cucu motive
motive dede vară,
vară, care care erau
erau construite
construite în în
statutul social proprietarului.Astfel, Astfel, geometrice:
sesedisting:
disting: geometrice: romburi,
romburi,având
avândrol rol dede general
general din din lemn
lemn sausau pământ,
pământ, au au
▪ ▪Adăposturile pentru păstrarea aerisire
aerisirea aspațiului
spaţiuluiinterior.
interior. fost
fost reconstruite
reconstruite din din cărămidă
cărămidă șiși
▪ Adăposturile pentru păstrarea Ușile
cerealelor
cerealelorși șia afânului:
fânului:șuri șuriînalte,
înalte, Ușile dede lemn lemn ale ale șurilor
șurilor au au îmbunătățite
îmbunătățite din din punct
punct de de vedere
vedere
dimensiuni
dimensiuni mari,mari, pentru
pentru aa permite
permite termic,
termic,devenind
devenindun unspațiu
spațiulocuibil
locuibil pe
pe
închise
închise cucu scândură, scândură, hambare hambare accesul 33
pentru porumb (coșere),
pentru porumb (coșere), găbănașe găbănașe accesulcarului
caruluiîncărcat
încărcatînîninterior,
interior,șiși tot
totparcursul
parcursulanului.
anului.
(decorațiile adesea
adeseasuntsuntatent
atentdecorate.
decorate.
(decorațiile târnațului
târnațului găbănașelor
găbănașelor Lemnăria AȘA DA: Șură
AȘA DA: Șură cu
cu traforuri
traforuri care
care respectă specificul local, (Imagine
(Imagine din
din Monor)
Monor)
rivalizau
rivalizau dedemulte
multe orioriînînfrumusețe
frumusețecucu Lemnăria
decorațiile
decorațiile caselor);
caselor); Bucătăria
Bucătăriade devară
vară ÎnÎnzonele
zonelede demunte
muntelemnăria
lemnăriaeste este oo
▪ ▪Adăposturile
▪ Adăposturile pentru pentru animale:animale: Bucătăria
Bucătăriadedevară varăeste
esteooconstrucție
construcție anexă
anexă indispensabilă
indispensabilă înîn gospodărie.
gospodărie.
grajduri
grajduri (din lemn
(din lemn și şi
ulterior
ulteriordindinpiatră
piatră anexă
anexăcucuutilitate
utilitatesezonieră,
sezonieră,începând
începând Încălzirea
Încălzirea de de cele
cele mai
mai multe
multe ori ori se
se
și și
cărămidă),
cărămidă),șoproane,
şoproane,târle, târle,staule,
staule, din
dinprimăvară
primăvarăpână pânătoamna,
toamna, iariar înîn face
facecu cu combustibil
combustibil solid
solid (lemne)
(lemne) în în
cotețe,
coteţe,ceairuri
ceairurietc. (denumiri
etc. (denumiri și şiforme
forme timpul
timpuliernii
ierniifiind
fiindutilizată
utilizatădoar
doarpentru
pentru zonele
zonele rurale.
rurale. Lemnăria
Lemnăria trebuie
trebuie să să
diferite,
diferite,în înfuncție
funcţiededeanimaleleanimalelepepe activități
activitățicare
careararpresupune
presupuneun underanj
deranj fie
fieununspațiu
spațiuventilat
ventilatșișiferit
feritdede ploaie
ploaie
care
carele le
adăpostesc);
adăpostesc); prea
preamare
mareînîncasă. casă. șiși umezeală.
umezeală. Depozitarea
Depozitarea lemnelor
lemnelor
▪ ▪Adăposturile
▪ Adăposturile pentru pentru atelajeatelaje șişi Bucătăria
Bucătăriadedevară varăesteesteamplasată
amplasată seseface
facefie
fieîntr-un
într-unspațiu
spațiudindin șură,
șură, fie
fie
unelte:
unelte: șoprul
şoprulși şi
șura.
șura. înînapropierea
apropiereacasei, casei,înîncontinuarea
continuarea într-o
într-oanexă
anexăseparată
separată(lemnărie).
(lemnărie).
▪ ▪Cuptorul
▪ Cuptorul dede pâine
pâine și șibucătăria
bucătăriadede acesteia
acesteia sau sau vizavi.
vizavi. Este
Este formată
formată
vară.
vară.
ȘuraȘura
Cea Ceamai importantă
mai importantăconstrucție
construcțiedin din DA
DA DA
gospodărie,atât
gospodărie, atâtcacadimensiuni,
dimensiuni,cât cât
și șicacafuncțiuni,
funcțiuni,esteesteșura.
șura.Șurile
Șurileauau
servitatât
servit atâtcacaloclocpentru
pentruadăpostirea
adăpostirea
cerealelor,
cerealelor, câtcât
și și
cacaloclocdede desfășurare
desfășurare
a aunor unor munci
munci agricole.
agricole. 1 1 Ele auau
Ele
dimensiuniapropiate
dimensiuni apropiate dede cele cele ale
ale
casei,
casei, ajungând
ajungând până
până la la
1111mm lungime
lungime
și și
6m 6m înălțime.Modul
înălțime. Moduldedeamplasare
amplasare
pepe parcelăși șifață
parcelă fațădedecasăcasăa așurilor
șurilor
determinădiferitele
determină diferiteletipologii
tipologiidescrise
descrise
la la capitolul
capitolul 2.3.
2.3. În În zona
zona Văii
Văii Gurghiului
Gurghiului
elementele
elementele structurale
structurale dindin lemn
lemn lăsate
lăsate
aparentecrează
aparente creazăo oimagine
imaginespecifică
specifică
zonei.
zonei.
Poiata
Poiata (sau
(sau grajdul)
grajdul) estedestinată
este destinată
adăpostiriivitelor,
adăpostirii vitelor,iariarșurașurapropriu-
propriu-
zisă,
zisă, mai
mai mare
mare decât
decât prima,
prima, adăpostirii
adăpostirii
caruluiși șia auneltelor
carului uneltelorgospodărești.
gospodărești.
Podul
Podul poieții
poieții este
este folosit
folosit la la depozitarea
depozitarea
nutrețului
nutrețului pentru
pentru vite
vite și și
aa cerealelor.
cerealelor.
În Înzona
zonaMonor,
Monor,Valea
ValeaMureșului
Mureșuluișiși 11 44
Valea
Valea Gurghiului
Gurghiului șurile
șurile erau
erau construite
construite
1
V. Pascu, p. 110 ‒ 111.
AȘADA:
AȘA Imaginedin
DA:Imagine dinGurghiu.
Gurghiu. AȘA DA:
AȘA Lemnărie din
DA: Lemnărie din zona
zona Sîngeorz-Băi-
Sîngeorz-Băi- Dosul
Dosul Gârciului
Gârciului
1
V. Pascu, op.op.
cit.,cit.,
p. 110 ‒ 111.
5.6.2. Recomandări A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții
pentru grupa de construcţii noi în care
se încadrează.
DA În rândul clădirilor anexe, există
Prevederile se referă la materialele noi cu gabarit mediu (120 – numeroase construcții valoroase care
de construcţie, la conformaţia 250 mp) și construcții noi cu păstrează mult mai multe elemente
acestora, la soluţiile tehnice şi la
compatibilitatea materialelor de gabarit mare (250 – 395 mp), tradiționale decât locuințele. Prin
dispuse în sistem pavilionar intervențiile asupra clădirilor existente,
alcătuire. se va urmări păstrarea și punerea în
Acolo unde este posibil, se Construcţiile anexe se pot reutiliza
pentru a adăposti noi funcțiuni, cu valoare a elementelor de identitate
recomandă să se apeleze la tehnici locală. Șurile sau alte clădiri realizate din
tradiționale şi la meșteri populari. păstrarea/integrarea în specificul local
şi păstrarea raportului dintre volumetria piatră vor fi păstrate fără a li se modifica
Recomandările se grupează în trei semnificativ forma și volumetria, iar
categorii: acestora şi alte volumetrii dominante:
acestea nu vor domina prin volumul intervențiile vor viza, în principal, spațiile
A. Construcții noi cu gabarit mic
60 şi plastica faţadelor corpul principal interioare, care vor fi adaptate pentru
(<120 mp), construcții noi cu gabarit a putea adăposti noi funcțiuni: locuire,
mediu (120 – 250 mp) și construcții existent sau elementul principal al
ansamblului în care urmează să se ateliere etc.
noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), Se va urmări păstrarea formei și a
dispuse în sistem pavilionar insereze.
dimensiunilor golurilor, precum și a
B. Construcții cu gabarit mare (250 tâmplăriei de lemn. Culorile utilizate
– 395 mp), de tip monovolum B. Construcții noi cu pentru finisarea fațadelor vor fi neutre,
C. Intervenţii pe construcţiile gabarit mare (250 – 395 specifice locului: alb, albastru, ocru
existente (de gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau mp), de tip monovolum etc. Se va evita colorarea fațadelor în
Construcţiile anexe noi nu vor culori stridente: roz, roșu, verde etc.
monovolum)
1 domina prin volum și plastică
Toate materialele şi alcătuirile ansamblul în care se integrează. Se
AȘA DA: Imagine din zona Hodac. constructive au nevoie de întreţinere vor utiliza, pe cât posibil, materiale
în exploatare (în mai mică sau în mai naturale, lăsate aparente sau
mare măsură). Realizarea de alcătuiri zugrăvite în culori tradiționale: alb,
constructive corecte, cu materiale albastru, ocru etc.
naturale, compatibile, de calitate,
DA precum şi urmărirea în execuţie pot C. Intervenții pe
asigura o durată mai mare de viaţă a construcțiile existente
acestora, împreună cu o întreţinere Intervenţiile pe construcţiile 5
conştientă, periodică, din partea existente urmează să conserve cât
utilizatorilor. mai mult din fondul specific existent.
2 Orice extindere a acestora, în funcţie
AȘA DA: Anexă de dimensiuni
mici. Se recomandă păstrarea și
de gabarit, va urmări recomandările întreținerea anexelor.
AȘA DA: Exemplu de trafor pentru anexe (imagine din satul Ragla)

DA DA DA

3 4 6
AȘA DA: Anexa unei gospodării din satul Ragla, cu gang de trecere spre gradină și livadă. AȘA DA: Șura veche a fost reconstruită din materiale noi, păstrându-se forma
şurii vechi. La interior s-au păstrat organizarea spaţială şi structura originară de
lemn. Pentru iluminarea spațiului din mansardă, deasupra porţii s-a construit un rând de
lucarne.
5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE
5.7.1. Specificul din ziduri de piatră aparentă, înalte
de 1-1,5 m. Mai întâlnim împrejmuiri
local din nuiele, cu soclu de piatră și
lemn deasupra, însă cele de lemn
DA NU!
Spaţiile de trecere/spaţiile exte- predomină.
rioare Împrejmuirile din piatră, de mică
Târnațul este prezent la aproape înălțime, erau, tradițional, acoperite
toate casele, fiind, de obicei, plasat cu un capac de piatră (mai nou, beton
pe latura dinspre curte. Mai rar, se sau țiglă), peste care se puneau
pământ și plante.
61
regăseşte pe două sau trei laturi.
Cel mai des întâlnit este târnațul Împrejmuirile dintre grădini sunt
simplu, cu stâlpi şi grinzi de lemn realizate din garduri de lemn opace
slab decorate, de regulă, cu elemente sau semiopace. Gardurile opace
geometrice. Apar și decorațiile cu sunt realizate din stâlpi de lemn,
trafoare sculptate în lemn. Balustrada cu închideri orizontale din scânduri
este realizată mai ales din bârne de de brad sau stejar. Gardurile
lemn orizontale, scânduri de lemn semitransparente sunt realizate fie din
dăltuite sau, mai nou, traforate. împletituri de nuiele, fie din închideri
cu lațuri.
Scările exterioare
Scările exterioare sunt direct legate 6
de intrarea în casă, fiind realizate din 3
piatră sau lemn. Parapetul este, în
general, din zidărie, dar sunt și situații AȘA DA: Târnațul unei case tradiționale AȘA NU: Nu se recomandă realizarea împrejmuirilor din tablă cutată pentru
în care este de lemn. din lemn. învelitori, și a stâlpilor placați cu piatră rostuită (imagine din satul Gurghiu).

Pavimente şi amenajări exterioare


Amenajarea exterioară a terenului DA DA DA
este realizată din materiale locale şi
depinde de necesităţile gospodăriei:
piatră de râu pusă în dungă, piatră
de gresie așezată orizontal sau în
dungă, pământ bătut, lemn, pietriș,
eventual alei înierbate. Oamenii au
acordat o atenţie deosebită şanţurilor
de îndepărtare a apelor de lângă casă
şi de lângă căile de acces interioare, 1 4
realizării pantelor necesare scurgerii
apei şi direcţionării ei către spaţiile
verzi.
DA DA
Vegetaţia
Vegetaţia exterioară deţine un
rol important în amenajarea curţii,
având atât funcţie utilitară (pomi şi
arbuşti fructiferi, plantaţii de protecţie,
umbrire), cât şi decorativă (flori,
arbuşti).

Împrejmuirile
Împrejmuirea gospodăriei şi 7
delimitarea spaţiilor funcţionale
interioare s-au realizat de-a lungul AȘA DA: În acest caz vegetația are mai multe funcții: de protecție împotriva prafului și
timpului din mai multe considerente: soarelui, utilitară (strugurii) și decorativă. (Imagine din satul Dumitrița)
- necesitatea separării spaţiului privat
de spaţiul public, dar şi „apărarea” 2 5
gospodăriei prin garduri, cărora li
se acordă o importanţă sporită atât AȘA DA: Exemplu de împrejmuire din AȘA DA: Scări exterioare realizate din
constructiv, cât şi decorativ, având un zidărie de piatră, peste care s-a pus un lespezi de piatră.
grad de opacizare crescut. La nivelul capac tot din piatră, pământ și plante.
curții, împrejmuirile erau din lemn sau
5.7.2. Recomandări
naturale, compatibile, de calitate, DA DA
Prevederile se referă la materialele precum şi urmărirea în execuţie le pot
de construcţie, conformaţia acestora, asigura o durată mai mare de viaţă,
soluţiile tehnice şi compatibilitatea împreună cu o întreţinere conştientă,
dintre materialele de alcătuire. periodică, din partea utilizatorilor.
Acolo unde este posibil, se
recomandă să se apeleze la tehnici
tradiționale şi meșteri populari. DA
Recomandările se grupează în
categorii:
A. Construcții noi cu gabarit
62 mic (<120 mp), construcții noi
cu gabarit mediu (120 – 250 mp)
și construcții cu gabarit mare
(250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar
B. Construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţii pe construcţiile
existente: urmează să conserve
cât mai mult din fondul specific
existent, elementele discrepante vor fi
convertite în elemente care respectă
specificul local. Orice extindere a 4
acestora, în funcţie de gabarit, va
urmări recomandările pentru grupa de AȘA DA: Folosirea pietrei de râu
construcţii noi în care se încadrează. 1 3 pentru pavarea curții într-o gospodărie
Toate materialele şi alcătuirile tradițională din satul Ragla.
constructive au nevoie de întreţinere AȘA DA: Este recomandată AȘA DA: Este recomandată realizarea și întreținerea gardului din lemn (imagine
în exploatare (în mai mică sau în mai realizarea gardului din scânduri de din zona Rușii Munți).
mare măsură). Realizarea de alcătuiri lemn sau nuiele pentru împrejmuiri
constructive corecte, cu materiale (imagine din zona Dumitrița). A. Construcții noi cu gabarit Scările exterioare termic mai ales în sezoanele
Acestea vor marca, de regulă, accesul călduroase. Se va evita orice compus
mic (<120 mp), construcții principal şi vor avea rolul de a prelua ce conţine ciment Portland şi asfalt
noi cu gabarit mediu (120 – eventualele diferenţe de nivel existente sau răşini sintetice. Se vor folosi cu
DA 250 mp) și construcții noi cu pe teren. Nu se vor realiza scări şi precădere sisteme permeabile la apă.
gabarit mare (250 – 395 mp), accesuri care nu se încadrează în Nu se vor impermeabiliza suprafețe prin
specificul local: scări monumentale, platforme şi alei turnate din beton. Se
dispuse în sistem pavilionar realizate din materiale nespecifice, va realiza o zonă de pietriș (de drenaj)
și placate cu plăci ceramice sau cu aspect de minim 60 cm în jurul clădirilor, pentru
B. Intervenții pe rustic. Treptele sau rampele vor fi a proteja pereții de umezeală. Se vor
construcțiile existente alcătuite din materiale naturale: lemn, crea jgheaburi/rigole la sol, sub streșini,
piatră, cărămidă, şi nu vor fi marcate pentru îndepărtarea apelor pluviale.
prin elemente decorative excesive. Platformele pentru autovehicule și
Spaţiile de trecere/spaţiile exte- aleile carosabile vor fi pietruite și/sau
rioare înierbate. În mod excepțional, dacă
Întrucât acestea reprezintă un Pavimentele exterioare
Se vor realiza din materiale locale există pericolul scurgerii de hidrocarburi,
aspect dominant al specificului zonei, se va permite construirea unei platforme
se recomandă folosirea târnațului ca şi naturale: piatră, lemn, cărămidă;
după caz, acestea pot fi înierbate. de dimensiuni minime, cu alcătuirea și
spaţiu funcţional şi estetic. Integrarea dotările conforme normativelor. Pe cât
va ţine cont de specificul local: proporţii Nu se acceptă fixarea elementelor de
pavaj în beton. Se va asigura panta posibil, aceasta se va amplasa pe teren,
tradiţionale şi materiale de alcătuire: astfel încât să nu fie vizibilă din spațiul
piatră, cărămidă, lemn etc. Elementele pentru scurgerea apelor pluviale şi
îndepărtarea acestora de construcţii public.
pot primi, de asemenea, profiluri minime Platformele și traseele de circulație
la brâie și cornișe, pentru evidențierea concomitent cu dirijarea către spaţiile
verzi. vor urmări suprafața terenului natural.
registrelor, ele având rolul de a sublinia Accesurile și amenajările din incintă vor
şi de a potenţa frumuseţea şi valoarea Nu se recomandă folosirea dalelor de
2 ciment și a aleilor turnate. Cimentul este ţine cont de necesitățile maşinilor de
construcţiei. Nu se vor folosi materiale intervenţie: pompieri, salvare.
precum: inox, plastic, sticlă colorată un material care absoarbe şi radiază
AȘA DA: Traforul prispei şi vegetaţia sunt elemente specifice ale unei gospodării căldura, accentuează disconfortul Culorile folosite vor fi cele ale
tradiţionale (imagine din satul Rușii Munți). (texturi şi culori nespecifice).
materialelor naturale, nu se vor utiliza tencuieli şi văruieli ale soclurilor de respectarea normelor sanitare, pentru cu structura și dotările conforme
pigmenți tari şi nespecifici. Toate piatră). crearea de compost din materialele normativelor. Căile de acces pentru
materialele folosite se vor trata în Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu organice rezultate din activitatea maşinile de intervenţie (salvare, NU!
consecinţă şi se va urmări îngrijirea lor va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza gospodăriei (resturi alimentare organice, pompieri) se vor dimensiona conform
periodică. garduri din elemente prefabricate deșeuri de textile organice, crengi, frunze, normelor specifice.
metalice, tablă simplă şi tablă cutată, resturi vegetale, resturi animale, carton Culorile folosite vor fi discrete,
Vegetaţia elemente din beton, policarbonat, etc.). apropiate de cele ale materialelor
Se va conserva biodiversitatea materiale plastice. Nu se vor realiza Se pot realiza soluţii de captare şi naturale.
(se va încerca, inclusiv, păstrarea garduri care să reţină şi să radieze refolosire a apelor pluviale.
lângă construcţii a speciilor de păsări căldura, având consecinţe directe şi Amplasarea panourilor fotovoltaice/ Vegetaţia
şi animale care asigură echilibrul imediate asupra confortului resimţit în solare se va face astfel încât să nu afecteze Suprafaţa spaţiilor verzi va fi
ecosistemului: rândunele, cucuvele, zona adiacentă şi distrugând (pârjolind) imaginea de ansamblu a construcției și a conformă legilor și normativelor în
lilieci, vrăbii etc.), prin folosirea plantelor vegetaţia aflată în vecinătate. În alcătuiri peisajului înconjurător. Se recomandă vigoare. Spaţiile libere cuprinse între

63
autohtone specifice zonei şi a practicilor constructive compatibile, se pot folosi o utilizare sub 25% a suprafeței unui aliniament și construcție vor fi plantate
agricole tradiţionale. materiale nespecifice locului, care s-au acoperiș pentru amplasarea panourilor. cu specii locale de arbori și arbuști,
În cadrul amenajării, se va păstra dovedit necesare şi care prin culoare într-o proporție de minim 50%. Nu se
ierarhizarea parcelei în mod similar și textură nu constituie o prezență C. Construcții noi cu vor planta specii exotice sau specii cu
gospodăriei tipice: spaţiile de grădină supărătoare. Nu se vor folosi culori rezistenţă ridicată, care pot tinde să ia
decorativă, livadă, fâneaţă (după caz). stridente, materiale lucioase şi sidefate. gabarit mare (250 – 395 locul speciilor autohtone (ex: cenuşar,
Suprafaţa spaţiilor verzi va predomina Nu se va folosi sârma ghimpată. mp), de tip monovolum oţetar-fals: Ailanthus altissima).
în cadrul gospodăriei (minimum 60% Vegetaţia se poate utiliza ca
din suprafaţa terenului în cazul loturilor Elementele de mobilier exterior/ Spaţiile de trecere/spaţiile exte- element arhitectural sau de mascare
răsfirate/risipite și minimum 50% în alte construcții: bancă, fântână, rioare a construcţiilor existente cu gabarite
cazul loturilor adunate/înşiruite). Spaţiile cruce, adăpătoare etc. Se vor evita materialele precum: care depăşesc scara locului (vegetaţie
libere vizibile din drumurile publice vor Mobilierul se va realiza cu inoxul, plasticul, sticla colorată (texturi care trebuie să fie prezentă şi pe
fi transformate în grădini decorative, preponderenţă din materiale naturale: şi culori nespecifice), metalul etc. timpul iernii). Nu este recomandabilă
cuprinzând specii locale de plante. Nu lemn, piatră. În alcătuirile constructive fasonarea decorativă a arbuştilor. 1
se vor planta specii exotice sau specii pot fi folosite şi alte materiale (de Scările exterioare
cu rezistenţă ridicată, care pot tinde să exemplu, prinderile metalice), însă Acestea vor marca, de regulă, Împrejmuirile AȘA NU: Se interzice montarea
ia locul celor autohtone (de exemplu, acestea nu vor avea o pondere accesul principal şi vor avea rolul de Pentru tipurile de împrejmuiri contoarelor electrice pe fațada de la
cenuşar, Paulownia, oţetar-fals: importantă și se vor încadra în specificul a prelua eventualele diferenţe de nivel folosite, se va ține cont de următoarele stradă, acest lucru riscând să deterioreze
Ailanthus altissima). şi în formele locale. Nu se vor folosi existente pe teren. Nu se vor realiza principii: decorațiile sau alte inscripții încă
Vegetaţia se poate utiliza ca materiale ca betonul, metalul (de scări monumentale, din materiale ▪▪ împrejmuirea faţă de spaţiul public: nedecapate și urâțind în același timp
element arhitectural sau de mascare a exemplu, pe băncile din beton/metal nespecifice, placate cu ceramică va fi opacă sau semitransparentă, în fațada. Se recomandă montarea lor în
construcţiilor cu gabarite care depăşesc nu se poate sta vara/iarna), materiale sau cu aspect rustic. Treptele sau funcție de localizarea clădirii (în vatra interiorul incintei, legislația prevăzând că
scara locului (vegetaţie care trebuie să strălucitoare (inox) sau alte materiale rampele vor fi din materiale naturale: satului sau în afara acesteia); acestea trebuie montate în locuri ușor
fie prezentă şi pe timpul iernii). Nu este nespecifice (răşini, PVC, mase plastice, lemn, piatră, cărămidă. Scările pot ▪▪ împrejmuirile faţă de vecinătăţi vor accesibile și nu neapărat pe fațada de la
recomandabilă fasonarea decorativă a fibră de sticlă). Nu se vor realiza placări fi realizate şi din alte materiale, fi cu precădere semitransparente; pot stradă, așa cum se întâmplă adesea.
arbuştilor. cu piatră spartă sau cu elemente de nespecifice (metal), dacă au un fi opace, pentru diminuarea poluării
lemn care să dea un aspect „rustic”. aspect discret. vizuale, acolo unde este cazul;
Împrejmuirile Conceptul de „rustic” este diferit de ▪▪ împrejmuirile din cadrul parcelei
Pentru tipurile de împrejmuiri folosite, conceptul de „tradiţional” (și de „specific Pavimentele exterioare vor fi transparente.
se va ține cont de următoarele principii: local rural”). Vor corespunde cerințelor tehnice Împrejmuirile şi porţile de intrare DA
▪▪ împrejmuirea înspre spaţiul public impuse de funcțiunea lor. Acolo se vor realiza din materiale naturale.
va fi opacă în cazul clădirilor construite Echiparea edilitară unde este posibil, se vor realiza din Înălţimea gardurilor nu va depăşi
în vatra satului și semitransparentă în Toate construcţiile trebuie să materiale locale şi naturale: piatră, 2,00 m. Nu se vor realiza garduri
cazul clădirilor construite în afara vetrei beneficieze de utilităţile necesare pentru lemn, cărămidă; dacă nivelul de trafic din elemente prefabricate metalice,
satului; desfăşurarea activităţilor cotidiene, corespunzător funcţiunii o permite, tablă simplă şi tablă cutată, elemente
▪▪ împrejmuirea faţă de vecinătăţi va fi cu respectarea normelor de sănătate pot fi înierbate. Se va asigura panta din beton, policarbonat, materiale
cu precădere semitransparentă; poate şi igienă, atât pentru utilizatori, cât şi pentru scurgerea apelor pluviale plastice. În alcătuirile constructive
fi opacă, pentru păstrarea intimităţii; se pentru vecinătăţi. Acţiunile întreprinse şi îndepărtarea de construcţii compatibile, se pot folosi și alte
recomandă ca această opacizare să fie în acest sens nu trebuie să deranjeze concomitent cu dirijarea către spaţiile materiale, care s-au dovedit necesare
dublată sau să se realizeze cu garduri mediul şi să afecteze vecinătăţile prin verzi. şi care au o prezență discretă.
înierbate/arbuşti fructiferi; poluare de orice fel (poluare fonică, Se va realiza o zonă de pietriș Nu se vor folosi culori stridente,
▪▪ împrejmuirile din cadrul parcelei vor scurgeri de canalizare şi ape uzate, (de drenaj) de minim 60 cm în jurul materiale lucioase şi sidefate. Pe
fi transparente. diverse alte infiltraţii şi materiale care clădirilor, pentru a proteja pereții de gardurile din plasă metalică sau
Împrejmuirile şi porţile de intrare pot afecta pânza freatică, poluare umezeală. Se vor crea jgheaburi/ pe elementele metalice ale altor
se vor realiza din materiale locale, luminoasă etc.). rigole la sol, sub streșini, pentru tipuri de gard se vor amplasa plante
naturale (piatră, lemn, nuiele, pământ), Toate branşamentele noi pentru îndepărtarea apelor pluviale. căţărătoare permanente. Nu se va
păstrându-se specificul local şi electricitate, gaze, internet şi telefonie Platformele pentru autovehicule folosi sârma ghimpată.
raportându-se la gabaritul împrejmuirilor vor fi realizate îngropat. Nu se vor și aleile carosabile vor fi pietruite și/
adiacente şi al celor existente în amplasa antenele TV satelit, de internet sau înierbate. În mod excepțional, Iluminarea exterioară 2
zonă. Se va păstra aspectul natural al sau de telefonie mobilă în locuri vizibile dacă există pericolul scurgerii de Corpurile de iluminat vor avea
materialelor utilizate sau se vor folosi din stradă. hidrocarburi, se va permite construirea volume simple, fără ornamentări AȘA DA: Mod de mascare și de
tratamente tradiţionale (de exemplu, Se pot amenaja locuri speciale, cu unei platforme de dimensiuni minime, excesive. Se recomandă folosirea protecție a unui contor electric
luminii calde, apropiată de cea acoperită portița.
naturală (3000 K). Iluminarea nu se - Porțile înalte au stâlpii de 4 m
va realiza cu mai multe culori. Pe înălțime și un acoperiș în două ape DA
cât posibil, se recomandă realizarea comun pentru portiță și pentru poartă,
controlului luminii cu variatoare. susținut de o grindă lungă. Aripile porții
propriu-zise au, de obicei, aceeași
Echiparea edilitară înălțime cu stâlpii, fiind decorate în
Toate construcţiile trebuie să partea superioară prin traforaj, dar se
beneficieze de utilităţile necesare întâlnesc și de dimensiuni mai mici,
pentru desfăşurarea activităţilor spațiul de deasupra lor rămânând
prevăzute, cu respectarea normelor liber.
de sănătate şi igienă, atât pentru După cel de-al Doilea Război
utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi. Mondial, porțile de metal au cunoscut

64
Acţiunile întreprinse în acest sens o largă răspândire, ele fiind procurate
nu trebuie să deranjeze mediul şi să fie de la atelierele din orașe, fie de la
afecteze vecinătăţile prin poluare de meșterii fierari specializați.
orice fel (poluare fonică, scurgeri de
canalizare şi ape uzate, diverse alte
infiltraţii şi materiale care pot afecta 5.8.2. Recomandări
pânza freatică, poluare luminoasă Porțile și împrejmuirile (înălțimi,
etc.). forme, materiale) se vor construi
Toate branşamentele noi pentru ținând cont de specificul local, cu
electricitate, gaze, internet şi telefonie atenție sporită la dimensiuni și la
vor fi realizate îngropat. Nu se vor soluțiile tehnice.
amplasa antenele TV, de satelit, de Porțile de intrare în gospodărie se 2
internet sau de telefonie mobilă în vor realiza din materiale naturale
locuri vizibile din circulaţiile publice. locale, alcătuirea și dimensiunea lor
fiind similare cu cele învecinate, dacă AȘA DA: Poartă tradițională sculptată cu două uși. Învelitoarea bituminoasă nu respectă specificul local, se recomandă înlocuirea ei cu
Se pot amenaja locuri speciale, cu țiglă solzi. Imagine din satul Fițcău.
respectarea normelor sanitare, pentru acestea păstrează specificul local.
crearea de compost din materialele Sunt permise decorații discrete, tipice
organice rezultate din activitatea pentru peisajul rural din zonă. Se va
desfășurată pe teren (resturi alimentare păstra aspectul natural al materialelor
organice, deșeuri de textile organice, în ceea ce privește textura și culoarea. DA DA
crengi, frunze, resturi vegetale, resturi Vor fi evitate porțile metalice lucioase
animale, carton etc.). (vezi inoxul) sau cele cu structură
Se pot realiza soluţii de captare şi metalică, placată cu tablă lucioasă,
refolosire a apelor pluviale. ondulată, policarbonat sau PVC.
Amplasarea panourilor fotovoltaice/ Nu se recomandă folosirea culorilor
solare se va face astfel încât să nu stridente, a materialelor lucioase,
afecteze imaginea de ansamblu a sidefate, a elementelor prefabricate
construcției și a peisajului înconjurător. metalice și a materialelor plastice.
Se recomandă o utilizare sub 25%
a suprafeței unui acoperiș pentru
amplasarea panourilor. DA

5.8. PORȚILE
5.8.1. Specificul
local
Porțile și împrejmuirile gospodăriilor
tradiționale joacă un rol important
în conturarea peisajului cultural și a
imaginii satului. Tradițional, acestea
sunt realizate din lemn, cu stâlpi din
lemn sau piatră. Poarta are două
intrări: una pentru oameni și cealaltă
pentru animale și care. În funcție de
dimensiuni, se evidențiază două tipuri
de porți: porți scunde și porți înalte. 1 3 4
- Porțile scunde au stâlpii cam
de aceeași înălțime cu aripile ce AȘA DA: Poartă tradițională pictată din AȘA DA: Model local de poartă tradițională din satul Vălenii de AȘA DA: Model local de poartă tradițională pictată din satul
închid spațiul dintre ele și au sau nu satul Jabenița. Mureș. Fițcău.
NU! DA DA

65

AȘA NU: Nu se recomandă folosirea


împrejmuirilor şi a porţilor din învelitoare
din tablă, deoarece aceasta se va
degrada foarte repede (sub acţiunea
factorilor mecanici). Acestea au un aspect
inestetic fără nici o legătură cu arhitectura
tradițională.
3 4
AȘA DA: Realizarea unei porți românești (cu gard) de înălţime mică, după modelul local, AȘA DA: Restaurarea și întreținerea porții vechi reprezintă cea mai indicată metodă.
cu meşteri locali (imagine din satul Dumitrița) Poartă săsească din satul Dumitrița.

NU! DA

2 5
AȘA NU: Se va evita placarea gardurilor metalice cu policarbonat. (Imagine din AȘA DA: Poartă tradițională din lemn traforată la nivelul superior, acoperită cu țiglă ceramică (imagine din zona Șieuț).
satul Jabenița)
6. SPAȚIUL PUBLIC SCHEMĂ EXPLICATIVĂ: AȘEZAREA
DRUMULUI ȘI MODUL
SCURGERE A APEI DE PLOAIE
DE
DA

6.1. Specificul local


Specificul spaţiului public rural este produsele locale, târgurile sezoniere,
fluiditatea şi polivalenţa spaţiilor. festivalurile şi sărbătorile, trebuie să
Terenul de întâlnire este şi loc de fie exemple de bune practici pentru
adunare (nunţi, pomeni etc.), şi teren toată comunitatea atât ca arhitectură, 1
66 de fotbal. Iarba întâlneşte pietrişul
într-un mod delicat, natural, apa se
scurge prin mici şanţuri înierbate,
cât şi ca amenajare şi integrare în
peisaj. AȘA DA: DRUM PE COAMĂ
- rigolele transversale leagă scurgerile
uneori pavate. Spaţiul public rural nu Drumurile şi alte căi de acces laterale, pentru a preveni erodarea
se ascunde sub o vegetaţie bogată, public drumului și băltirea în caz de ploi
ci caută un loc însorit. Se poate abundente;
observa câte un brad sau un molid Majoritatea drumurilor publice sunt - apele pluviale se colectează în rigole
cu valoare simbolică lângă o biserică neasfaltate, pietruite şi întreţinute înierbate pe ambele părți ale drumului. 4
sau un grup de pomi fructiferi. necorespunzător. De aceea, pe timp
Nu există nimic gratuit, fără scop. uscat, circulaţia auto ridică praful, AȘA DA: Parc din satul Gurghiu.
Fântâna, troiţa, banca, copacul au pe timp ploios se face mult noroi, iar
toate valoare funcţională. Materialele circulaţia pe timp de iarnă este extrem
folosite sunt cele locale: lemn, piatră, de dificilă. În ultimii ani, drumurile
pietriş, iarbă. Nu se foloseşte metal, principale sunt modernizate exclusiv DA
nu se pun flori decorative de plastic. pentru circulaţia auto, la această
Astăzi, în majoritatea satelor tendință adăugându-se amenajările
traversate de un drum județean sau de tip urban (trotuare înguste,
național, strada principală a devenit cu pavele de beton) în interiorul
șosea și a rămas puțin spațiu alocat localităţilor.
oamenilor. Un fenomen recent apărut În mod tradiţional, drumurile săteşti 2
este apariția spațiului public amenajat sunt delimitate de zone înierbate,
în acest scop și dotat cu mobilier taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt
corepunzător. utilizate simultan de către oameni, AȘA DA: DRUM PE CURBE DE
biciclişti, animale, căruţe, sănii şi NIVEL
- marginea drumului expusă erodării
6.2. Recomandări autovehicule. Tendinţa actuală –
prin amenajări şi asfaltare – este de trebuie înverzită (nu se recomandă
a creşte şi a favoriza tranzitul auto, zidurile de sprijin, betonarea taluzului);
Spaţiul public rural trebuie să-şi în detrimentul celorlalţi participanţi - apele pluviale se scurg în lungul
păstreze autenticitatea, să conserve la trafic. Acest lucru dăunează drumului prin rigole înierbate;
austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. siguranţei, confortului de locuire şi - local, sunt necesare rigole 5
Acest specific nu trebuie distrus prin comunităţii. La nivelul spaţiului public, transversale, care previn erodarea
diverse amenajări urbane (ca în orașe: se vor reface aliniamentele existente drumului prin spălarea în caz de ploi AȘA DA: Păstrarea specificului străzii: drum pietruit, bine întreținut, delimitat de
pavele de beton, trotuare cu borduri la nivelul străzii (pomi fructiferi sau alte abundente. zone înierbate; imagine din satul Hodac (județul Mureș)
etc.). Pentru a-l conserva intact, se aliniamente specifice fiecărei localităţi/
recomandă evitarea amenajării cu zone din interiorul localităţii). Se va
decoraţii de tipul căruţelor cu flori, al conserva biodiversitatea (inclusiv, se
fântânilor arteziene sau al plantaţiilor va încerca păstrarea lângă construcţii DA
horticole cu flori şi soiuri de arbuşti de a speciilor de păsări şi animale care
import. asigură echilibrul ecosistemului:
Materialele folosite trebuie să fie rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii
exclusiv cele locale, iar elementele etc.), prin folosirea plantelor autohtone
de mobilier (bănci etc.) trebuie specifice zonei şi a practicilor agricole
confecţionate cu meşteri locali. tradiţionale.
Mobilierul urban, cofretele publice şi În spiritul principiilor de conservare 3
posturile de transformare şi reglare a specificului local, se recomandă
vor fi astfel proiectate, încât să se păstrarea polivalenţei drumurilor AȘA DA: DRUM DE TIP DEFILEU
integreze în peisaj şi arhitectura şi limitarea vitezei auto, păstrarea - rigolele transversale leagă scurgerile 6
locală. Nu se acceptă proiecte reţelei stradale existente şi laterale, pentru a preveni erodarea
tipizate, ci doar soluţii adaptate a profilurilor transversale ale drumului și băltirea în caz de ploi AȘA DA: Drum din piatră cubică, bine întreținut, delimitat de zone înierbate și
locului. Investiţiile şi evenimentele drumurilor. Nu se permite lărgirea abundente; pomi fructiferi: uliță din satul Gurghiu (județul Mureș).
publice: clădirile publice (şcoală, drumurilor şi crearea de trotuare - apele pluviale se colectează în rigole
primărie, biserică etc.), pieţele pentru supraînălţate de tip urban, cu rigole înierbate pe ambele părți ale drumului.
îngropate. Suprafeţele de circulaţie construcţii din lemn sau plantaţii cu DETALII SCHEMATICE PENTRU SISTEMELE RUTIERE RECOMANDATE
(drumuri şi alei publice sau private) scop de stabilizare a terenului.
trebuie să fie cât mai permeabile, cu Indiferent de modul de realizare a
pavaj din piatră sau pietriş de calcar, drumurilor, acestea se întreţin periodic DA
evitându-se folosirea betonului, a (se completează pietrişul, se repară (cm) (cm)
asfaltului şi a pavelelor din beton asfaltul, se curăţă şanţurile etc.). Fără STRAT DE UZURĂ STRAT DE UZURĂ
Asfaltarea drumurilor trebuie să se o întreţinere corespunzătoare, orice strat înierbat 15 piatră spartă
limiteze la drumurile principale şi să drum se deteriorează şi face dificilă 30 FUNDAȚIE
includă o atentă rezolvare a pantelor deplasarea. Întreţinerea drumurilor balast bine compactat 20 FUNDAȚIE
drumului, a scurgerii apelor pluviale, asfaltate e mai costisitoare, iar pe balast bine compactat
a terasamentelor. Ignorarea acestor timp de iarnă, aderenţa lor e mai mică geotextil nețesut
detalii sau rezolvarea lor superficială decât a celor pietruite. anticontaminare
conduce la deteriorarea rapidă a Aleile pietonale se vor pava cu TEREN NATURAL

67
asfaltului sau a stratului de uzură (în materiale naturale: piatră cioplită de TEREN NATURAL
special în zonele umbrite, unde apa şi râu sau de calcar.
gheaţa stagnează) şi face extrem de Tradiţional, pentru suprafeţele
dificilă folosirea drumului. drumului sunt folosite pietre de râu de Alei, poteci și ulițe utilizate de pietoni, Ulițe și drumuri utilizate de pietoni,
Drenajul căilor de circulaţie trebuie diferite culori sau cărămidă, în forme animale, biciclete, ocazional de căruțe animale, biciclete, căruțe, mașini <1,5t
realizat cu şanţuri deschise, cu geometrice simple. Uliţele şi potecile (trafic redus)
vegetație, care prezintă următoarele nu vor fi asfaltate sau pavate, se (cm) (cm) STRAT DE UZURĂ
avantaje: încetinesc scurgerea apei, recomandă pietruirea sau înierbarea STRAT DE UZURĂ beton asfaltic uzură
4
reduc riscul de inundaţii (reducerea lor. 6 piatră cubică fasonată geotextil antifisură
4-5 strat suport din nisip
vitezei apei înseamnă debite mai mici Pentru plantaţiile menite să 10-12 beton asfaltic strat suport
în aval) şi participă la preepurarea stabilizeze drumurile se recomandă 15 STRAT DE BAZĂ
STRAT DE BAZĂ
piatră spartă compactată 20
apelor recuperate de pe drumuri specii locale. balast stabilizat
(fenomenul de fitoepurare). Se Zonele de parcare vor fi realizate 20 FUNDAȚIE
recomandă rezolvarea corectă a din pietriş compactat (criblură spartă), balast bine compactat
colectării şi a scurgerilor de ape 25 FUNDAȚIE
din materiale locale. Sunt interzise geotextil nețesut
balast bine compactat
pluviale, a taluzurilor, a podeţelor, a pavelele de beton şi zonele asfaltate. anticontaminare
sprijinirilor de pe marginile drumului, geotextil nețesut
Parcările vor fi integrate în vegetaţie anticontaminare
a parapetelor şi a infrastructurii şi nu vor fi marcate cu vopsele, ca în TEREN NATURAL
drumului, înaintea lucrărilor de mediul urban.1 TEREN NATURAL
finisare rutieră. În cazul drumurilor Pistele pentru biciclete între sate
secundare, pavarea cu piatră spartă sunt foarte necesare și sunt obligatoriu
împănată, pe pat de geotextil, este de făcut de către autoritățile locale, Alei și drumuri private utilizate de Drumuri principale utilizate de pietoni,
mai rezistentă în timp şi mai eficientă. pentru ușurarea transportului de scurt pietoni, animale, biciclete, căruțe, animale, biciclete, căruțe, mașini 1
Elementele de siguranţă a drumului parcurs atât pentru localnici, cât și mașini <1,5 t (trafic redus) (trafic normal)
(podeţe, ziduri de sprijin, balustrade pentru turiști.
etc.) vor fi realizate din materiale 1
R. Munteanu, Ghid de construire în zona de
locale: zidăria din piatră naturală, dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra
Craiului”, Editura Arhiterra, București, 2013.

DA DA NU!

2 3 4
AȘA DA: Se recomandă delimitarea alveolei pentru stația de autobuz prin AȘA DA: Se recomandă amenajarea de piste pentru biciclete între localități; AȘA NU: Nu se recomandă comasarea
folosirea de texturi diferite: asfalt și piatră cubică. acestea sunt foarte necesare (în imagine este un exemplu din Germania). circulației rutiere cu cea a bicicletelor, din
motive evidente de siguranță în trafic.
NU! DA DA

68 DA

1 4 8

AȘA NU: Se vor evita amenajările de spații verzi cu alei pavate cu pavele de beton, AȘA DA: Amenajarea spațiului public în lungul cursurilor de apă reprezintă o bună metodă de animare a vieții sociale a satului: în
mobilate cu fântâni arteziene (imagine din zona Hodac). imagine, adăpost pentru joagăr. (satul Izvoare, comuna Zetea, județul Harghita)

DA NU! DA

NU!
2 9
AȘA DA: Este recomandată realizarea porţilor de lemn (imagine din zona Alniș). AȘA DA: Este recomandată folosirea produselor locale pentru amenajări de
albii de râu, poduri (imagine din zona Fiad).

DA DA

6
3 10
AȘA NU: Se vor evita pavajele cu
AȘA DA: Amenajare nouă a unui parapet lângă râu (imagine din satul Coşbuc). plăci/pavele de beton, asfaltul, care AȘA DA: Exemplu de podeț nou de lemn (imagine din Hodac).
sunt materiale folosite în orașe.
Elementele de mobilier rural Iluminarea exterioară
exterior: bancă, fântână, cruce, Nu se va folosi lumina artificială
adăpătoare, stații de transport în exces (ţinând cont de contextul NU! NU!
public, vegetație, locuri de joacă cu preponderenţă natural în care se
pentru copii etc. încadrează, aceasta poate dăuna
Se întâlnesc, în funcţie de specificul bioritmului animalelor şi al insectelor
şi destinaţia aşezării, o serie de din zonă). Corpurile de iluminat vor
elemente caracteristice realizate avea volume simple, fără ornamentări
cu preponderenţă din lemn, nuiele/ excesive. Se recomandă folosirea
lețuri şi zidărie din cărămidă și piatră. luminii calde, apropiate de cea naturală
De aceea, se recomandă ca pentru (3000 K). Iluminarea nu se va realiza
obiectele noi de mobilier din spațiul în mai multe culori. Pe cât posibil, se
public rural să se păstreze specificul recomandă realizarea controlului luminii

69
localității în care se află. cu variatoare, atât pentru spaţiul public,
Mobilierul se va realiza cu cât şi pentru cel privat.
preponderenţă din materiale naturale: Reclamele, firmele, inscripţiile, 2 5
lemn, piatră. În alcătuirile constructive însemnele
pot fi folosite şi alte materiale (de ex., Se vor amplasa în așa fel, încât să AȘA NU: Nu se recomandă realizarea AȘA NU: Exemplu negativ de fântână arteziană amplasată în mijlocul unei
prinderi metalice etc.), însă acestea nu constituie elemente care obturează unor împrejmuiri ale spațiilor publice intersecții de trei drumuri, accesul este deficitar și din cauza împrejmuirii
nu vor avea o pondere importantă, sau concurează cu elementele de din fața caselor. acesteia. De asemenea materialele folosite nu se integrează în peisajul rural.
încadrându-se în specificul şi formele faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
locale. Nu se vor folosi materiale ca etc.). Se va evita poluarea luminoasă.
betonul, metalul (de ex., pe băncile din Dimensiunile panourilor vor fi specifice NU! NU! DA
beton/metal nu se poate sta vara sau funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
iarna), materiale strălucitoare (inox) se vor amplasa mai sus de nivelul
sau alte materiale nespecifice (răşini, parterului. Se recomandă realizarea
PVC, mase plastice, fibră de sticlă). Nu unor piese/construcţii mobile pe
se vor realiza placări cu piatră spartă, care să fie amplasate reclamele
plăci ceramice sau cu elemente de luminoase, amplasate în aşa fel,
lemn care să dea un aspect „rustic”. încât să nu obtureze construcţiile
Conceptul de „rustic” este diferit de principale. Pe cât posibil, nu se vor
conceptul de „tradiţional” și de cel de amplasa pe clădiri. 3 6
„specific local rural”. Amplasarea panourilor obligatorii
Se va evita vopsirea mobilierului de edificare a investițiilor se va alege AȘA NU: Exemplu negativ de a AȘA NU: Exemplu negativ de
în culori stridente sau folosirea unor astfel încât să nu obtureze imaginea imita troița tradițională, prin înlocuirea stație de autobuz, confecționată din
culori nespecifice de baiț pentru de ansamblu a investiției. materialelor tradiționale cu plastic și materiale nespecifice unei zone rurale
mobilierul din lemn. modificarea proporțiilor. 8

NU! DA DA

9
AȘA DA: Amenajarea staţiilor de
autobuz cu materiale locale este
recomandată: exemplu din comuna
Zetea, județul Harghita.

DA

1 4 7 10
AȘA NU: A se evita confecționarea staților din materiale plastice. Panourile informative AȘA DA: Exemplu pozitiv de troiță AȘA DA: Este recomandată AȘA DA: Loc de joacă pentru copii
trebuie să se încadreze în peisaj. (satul Ibănești) tradițională. (satul Hodac) realizarea troiţelor din lemn (imagine (Sălard)
din zona Jabenița).
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ
Performanța energetică a unei
clădiri ne spune în ce măsură clădirea
Trebuie avut în vedere că atât
eficiența termică, cât și eficiența 7.1. Recomandări cu produsele de sinteză, poluante
încă din faza de fabricare și pe toată DA
respectivă are un consum mai mic energetică, atunci când sunt înțelese durata de exploatare, dar care sunt
sau mai mare de energie/combustibili într-un sens foarte simplist, având la Recomandările se referă la considerate moderne (de exemplu,
în raport cu folosirea ei în condiții de bază doar considerentele economice, materialele de construcţie, la PVC, BCA, polistirenul expandat sau
confort. pot duce la soluții cu consecințe conformaţia acestora, la soluţiile extrudat, produsele aglomerate cu
De asemenea, casele în care locuim negative asupra sănătății clădirii tehnice şi la compatibilitatea dintre rășini sintetice ș.a.).1
și clădirile în care ne desfășurăm și a utilizatorilor săi. De exemplu, materialele de alcătuire. Acolo unde este posibil, se

70 activitățile zilnice trebuie să ne asigure prin utilizarea unei termoizolații de Utilizarea materialelor de construcție recomandă să se apeleze la materiale
condiții optime de trai (căldură, lumină polistiren (care nu este permeabilă ecologice, din resurse naturale sau locale naturale, la tehnicile tradiționale
etc.), fără ca acest lucru să aducă la vapori) la o clădire tradițională, produse naturale reciclate, constituie, şi la meșterii populari.
de fapt, un prim pas către bunăstare și 7
prejudicii atât mediului, cât și celor din ale cărei zidării sunt permeabile la Recomandările sunt comune tuturor
jur. În acest sens, e necesar ca toate vapori (adică „respiră”), pot apărea un nivel superior de viață, în condițiile categoriilor de construcţii:
clădirile să își păstreze temperatura numeroase consecințe negative în în care sărăcia este o caracteristică
potrivită la interior, fără a avea timp, deși clădirea devine, aparent, atât de prezentă astăzi în majoritatea
zonelor rurale.
A. Construcții noi cu gabarit DA
pierderi de căldură sau emanații cu mai eficientă din punct de vedere mic (<120 mp), construcții noi cu
efect poluant semnificativ în mediul termic. Una dintre aceste consecințe În mod paradoxal, deși multe dintre gabarit mediu (120 – 250 mp) și
înconjurător. negative este deteriorarea zidăriei materialele naturale au fost tradițional construcții noi cu gabarit mare
Astfel, și în România, legislația existente din cauza barierei utilizate în construcții durabile și (250 – 395 mp), dispuse în sistem
devine din ce în ce mai exigentă cu impermeabile și a acumulării de sănătoase de sute de ani, acestea au pavilionar.
privire la performanța energetică a săruri în zidărie, care, prin fenomenul fost total ignorate tehnic și legislativ- B. Construcții noi cu gabarit mare
clădirilor (Legea 372/2005 privind de îngheț/dezgheț, dezagregă normativ, fiind considerate demodate (250 – 395 mp), de tip monovolum,
performanța energetică a clădirilor suprafața zidăriei. O altă consecință sau „rușinos a fi utilizate” (de exemplu, atât pentru construcţiile noi/
și Legea 120/2002 privind utilizarea negativă este apariția condensului și chirpiciul din argilă, vălătucii, paiele, conversii/extinderi, cât şi pentru
lâna de oaie, uneori chiar și lemnul, 8
eficientă a energiei). a mucegaiului la interior, lucru care construcţiile existente.
duce la degradarea calității aerului. varul natural etc.), în comparație
1
C. Miron, op. cit., p. 10 – 11.

NU! NU!

5 9
2

NU!

1 3 4 6 10

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii
ascunde decorațiile, ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă se creează condens în interiorul zidurilor; acest este o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase,
lucru atrage cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin cu inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are
placarea cu polistiren și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, coroborată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită o
la interior, atrage după sine apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, atenție sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea, se recomandă montarea
nefiind necesară izolarea. Se recomandă mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, acestui sistem de încălzire până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat
o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-au izolat accidental cu ocazia fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței termice a clădirii.
7.1.1. Sistemele de 7.1.2. Eficienţa
încălzire (cerinţele de DA DA termică (sisteme şi
securitate la foc) materiale de izolare)
Sistemele de încălzire folosite vor fi Termoizolațiile frecvent utilizate în
eficiente termic, conform standardelor prezent au la bază materiale minerale
de mediu și eficienței energetice a (anorganice): vata de sticlă, vata
clădirilor. bazaltică sau materiale organice:
Se recomandă folosirea unor polistirenul și poliuretanul.
sisteme de încălzire alternative Materia primă pentru aceste
folosirii gazului metan sau a materiale provine din surse
combustibililor solizi (fosili). Acestea neregenerabile, presupunând un
pot fi folosite acolo unde există reţele consum mare de energie și emisii
locale specifice, însă se recomandă
şi folosirea unor tehnologii alternative,
pentru asigurarea unui grad minim de
de CO2 atât pentru fabricare, cât și
pentru prelucrare.
În timp ce termoizolațiile minerale
71
independenţă. sunt permeabile la vapori, deci permit
Dintre sistemele de energie zidăriei să „respire”, polistirenul
alternativă, se pot folosi: și poliuretanul nu permit trecerea
▪▪ Panourile solare şi panourile vaporilor, astel încât acestea din urmă
fotovoltaice (se încurajează nu sunt recomandate a fi utilizate în
amplasarea lor pe acoperiș în măsura cazul construcțiilor tradiționale.
în care nu denaturează imaginea 1 4 Izolația are rolul de a reduce
ansamblului și se încadrează discret consumul de energie pentru încălzire.
în peisajul rural). AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcția de destindere pe Soluția care oferă beneficii atât din
▪▪ Este acceptată folosirea pompelor importante, care fac parte în continuare care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de încălzire al clădirii. Există punctul de vedere al eficienței termice
de căldură acolo unde este posibil și din amenajarea unei case tradiționale. şeminee din oţel cu funcţionare pe peleți și ventilaţie forţată, termoșeminee, cât și al costurilor (prețul este redus
investiția se justifică (în variantele În afară de funcția estetică de animare potrivite pentru locuințe moderne, eficiente energetic, cu sistem de recuperare. atunci când sunt produse local),
aer-apă, sol-apă, apă-apă, în funcţie a interiorului pe care o au uneori, sunt În afară de încălzirea apei, termoșemineul nu generează doar o căldură plăcută având avantajul provenienței din
de caracteristicile terenului). și foarte practice, în condițiile în care în interior, ci creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă. surse regenerabile, este folosirea
Se recomandă încadrarea combustibilul solid se găsește încă la un unei termoizolații naturale, care este
sistemelor de energie alternativă în preț redus față de ceilalți combustibili. la fel de performantă ca izolația din
specificul local prin mascarea lor fibre sintetice.
adecvată cu ajutorul unor elemente Caracteristici: putere calorică mare, a biomasei (resturi vegetale din
provenite din forme uzuale, folosindu- densitate mare, costuri relativ reduse agricultură: paie de grâu, orz, orez, Tipurile de izolații naturale:
se materiale locale. Amplasarea de transport; sunt o sursă alternativă rapiță, muștar, vrejuri de soia, fasole, a. Izolația naturală din fibre de
lor va respecta recomandările de la de energie capabilă să înlocuiască resturi vegetale de viță-de-vie, coceni lână de oaie se utilizează ca izolator
capitolul 5.7. Amenajările exterioare, combustibilii convenționali (gazul de porumb, resturi forestiere), pentru termic și fonic atât pentru construcțiile
subcapitolul Echiparea edilitară din natural, GPL, petrol, cărbune, lemn, reducerea dimensiunilor și obținerea din lemn, cât și pentru casele din
Recomandări (pentru fiecare tip ulei, electricitate etc.); sunt neutri unui produs compact și cu o putere cărămidă sau piatră.
de construcţie). Dimensionarea, din punctul de vedere al emisiilor calorică mare. Dintr-o tonă de paie se Calitățile izolației din fibre de lână
punerea în operă şi funcţionarea lor de carbon. La ardere, aceștia emit obține o tonă de brichete. de oaie:
trebuie să respecte normativele şi aceeași cantitate de dioxid de carbon Puterea calorică a brichetelor din • este un material termofonoizolant
prevederile tehnice în vigoare la data care a fost absorbită de pădure în resturi vegetale este mai mare decât a ecologic și sănătos, obținut din materii
întocmirii proiectului/execuţiei. 2 timpul creșterii; peleții din lemn ard lemnului de fag și aduce o economie prime naturale, regenerabile. După
• Cazanele cu combustibil aproape fără emisie de fum, în timp ce de 60% față de încălzirea cu gaze și terminarea ciclului de viață, izolația
solid regenerabil (biomasă şi/ Peleți din lemn în gazele de ardere praful este alcalin; de 40% față de încălzirea cu lemne.1 din lână se poate refolosi sau este
sau combustibil rezultat în urma au un conținut scăzut de metal, iar biodegradabilă;
reciclării). Materialele combustibile sulfurile sunt aproape inexistente. • este accesibilă local (se produce în
disponibile local se pot împărți în: Cenușa, bogată în minerale, poate fi 1
C. Miron, op. cit., p.106 – 116. România);
materiale lemnoase (deșeuri de folosită cu succes drept îngrășământ
lemn, rumeguș, căzătură de lemn natural. Peleții costă mai puțin
masiv în păduri, resturi de lemn) și decât combustibilii fosili și sunt
materiale nelemnoase (cerealiere sau considerați înlocuitori ai gazelor
de origine organică). Pentru zonele naturale. Mai ieftini cu 20-25% față
în care nu sunt disponibile ca sursă de gazul natural, nu prezintă pericol
de energie termică gazele naturale, de explozie, se utilizează cu același
este necesară utilizarea centralelor confort. Comparativ cu lemnul de foc,
cu combustibili solizi. Exemple de peleții sunt mai eficienți din punctul de
materiale combustibile sustenabile: vedere al randamentului de ardere,
- Peleții din lemn sunt deșeuri al puterii calorice, al confortului și al
lemnoase, deshidratate și 3 siguranței în utilizare. 5 6
comprimate până la dublul densității - Brichete din resturi vegetale
energetice a lemnului verde, neuscat. Brichete din resturi vegetale din agricultură: se obțin prin Saltele termoizolante din lână de oaie Saltele termoizolante din fibre de cânepă
comprimarea mecanică sau hidraulică
• se realizează din fibre de lână des întâlnite în încălzitoarele cu gaz, • montare rapidă şi simplă, fără Prin acest procedeu se obține
naturală de oaie, spălată, tratată în focurile deschise sau în fumul de zgârieturi şi iritaţii ale pielii; un material neportant, sustenabil,
cu săruri de bor pentru insecte și eşapament (care pătrunde în casă din • poate absorbi umiditate până permeabil la vapori, care se poate DA
ignifugată. Poate fi prelucrată în cauza proximității şoselelor circulate). la 20% din greutatea sa fără nicio folosi la realizarea pereților și a
saltele, plăci semirigide sau puf, fără Izolația din lână de oaie absoarbe deteriorare a performanței termice, planșeelor, a pardoselilor sau la izolarea
mijloace speciale de protecție; definitiv aceste gaze nocive, așa cum spre deosebire de izolațiile din fibre acoperișului, realizându-se astfel
• este rezistentă împotriva absoarbe formaldehida, realizând sintetice; îmbunătăţirea comportării la transfer
mucegaiului (conform EN ISO 846 astfel o filtrare a aerului din interior. • are capacitatea de a regla termic a elementelor de construcţie.
are nota cea mai bună: 0) și nu Lâna de oaie este singurul tip de umiditatea din încăpere. Pentru a nu Procedeul de realizare a pereților
putrezește; izolație care are calitatea de filtrare a influența negativ această trăsătură, neportanți de tip Hempcrete contribuie
• are capacitatea de a absorbi și aerului din interior, contribuind astfel trebuie folosite folii și bariere de vapori la economia de energie în construcţii.
de a elibera umiditatea din aerul nu doar la un confort termic sporit, dar care permit transferul umidității; Durabilitatea pereților neportanți din
înconjurător. Lâna este un material şi la menținerea pe termen lung a unui • are o conductivitate termică amestec de cânepă cu var, respectiv,

72
higroscopic, ceea ce înseamnă că mediu sănătos.1 scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK; a izolațiilor termice realizate cu
poate absorbi până la 30%-40% • datorită faptului că fibrele de acest procedeu este asigurată prin
din propria greutate în umiditate, b. Izolația din fibre de cânepă este cânepă nu conţin albumină, nu este satisfacerea cerinţelor de calitate
păstrându-și proprietățile. Fibrele de un material natural care nu conține nevoie de un tratament împotriva impuse produselor predozate.
lână încearcă, în mod natural, să se substanțe de adaos dăunătoare moliilor şi a gândacilor. În condițiile unei puneri în operă
menţină în echilibru cu umiditatea sănătății. Procesul de producere corespunzătoare, durata de viaţă a
schimbătoare a atmosferei. Când presupune un consum redus de c. Pereții termofonoizolanți produselor finite este de minimum 70 4
temperatura exterioară scade și energie, iar rezultatul este un material neportanți de tip Hempcrete ani.
umiditatea aerului creşte, atunci lâna cu calități tehnice excepționale. Se realizați din cânepă mărunțită Tencuielile și zugrăvelile recomandate
preia din umiditatea suplimentară şi livrează sub formă de saltele sau role, (puzderie) și un liant pe bază de var pentru pereții și tavanele de tip
eliberează căldură în acest proces. fiind un produs recomandat pentru calcic hidratat. Hempcrete sunt cele permeabile
Într-o zi călduroasă se întâmplă izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi Procedeul de realizare a pereților la vaporii de apă, precum cele
procesul invers: lâna eliberează a pardoselilor. Se realizează din fibre neportanți de tip Hempcrete constă tradiționale pe bază de var stins pastă.
umiditatea în aer și în același timp la care se adaugă 10-12% fibre Biko în execuţia pereților prin turnarea Aplicarea unor produse de tencuire și/
absoarbe energie, astfel răcind (fibre sintetice), pentru o stabilitate în cofraje pierdute a unui amestec sau vopsire cu permeabilitate redusă,
încăperea pe care o izolează. Din dimensională optimă. În ultima realizat din cantități controlate de de exemplu, cu vopsele alchidice,
acest motiv, se spune că lâna „respiră” perioadă, a apărut izolația din cânepă puzderie de cânepă, un liant pe bază lacuri sau pe bază de polimeri, nu
și acţionează ca un condiţionator 100% naturală. În acest caz, fibrele de var calcic hidratat, un liant pe bază este recomandată, deoarece vor
natural de aer. Fibrele sintetice sau Biko sunt înlocuite cu fibre naturale de var hidraulic și apă. Procedeul compromite permeabilitatea peretelui
minerale nu au această proprietate și din porumb. constă în amestecarea produselor și durabilitatea acestuia.2 5
nu reacționează la schimbările rapide Calitățile izolației din fibre de componente cu apă și realizarea unui 2
Agrementul Tehnic 001SC-02/612-2016 pentru
de temperatură sau umiditate; cânepă: amestec omogen care se toarnă în realizarea pereților neportanți de tip Hempcrete și AȘA DA: Pereți termoizolanți din
• conductivitatea termică a izolației 1
www.izomiorita.ro cofraje pierdute. a termoizolațiilor din puzderie de cânepă cu liant Hempcrete
din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ pe bază de var hidraulic și apă.
mK și 0,040 W/mK;
• este un depoluant natural;
locuințele moderne sunt din ce în
ce mai populate cu produse care DA DA DA
emană substanțe toxice pentru
sănătatea umană. Lâna absoarbe
în mod natural diverși poluanți ai
aerului: formaldehida (un cancerigen
cunoscut), dioxidul de azot și dioxidul
de sulf. Formaldehida este foarte des
utilizată în produsele răşinoase din 2 6
lemn, cum ar fi plăcile de aglomerații
de lemn (MDF), parchetul și mobila.
Formaldehida este eliberată încet
din aceste produse pe măsură ce
răşinile conținute hidrolizează (se DA
dizolvă în contact cu vaporii de apă).
Aceste emisii nocive cresc odată cu
temperatura și umiditatea. Fibrele de
lână absorb şi se contopesc ireversibil
cu formaldehida şi alte substanțe
nocive. O casă complet izolată cu
lână de oaie poate absorbi aproape 1 3 7
100 % din formaldehida eliberată
în aerul interior. Dioxidul de sulf și AȘA DA: Termoizolația din lână este deosebit de recomandată. Folosirea unei izolații din
dioxidul de azot sunt deșeuri gazoase AȘA DA: Termoizolația din cânepă: montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un
costum de protecție, deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe lână sprijină o industrie a prelucrării produselor locale: în mod frecvent, lâna se aruncă, în
produse prin arderea combustibililor loc să fie utilizată. Această măsură este încă la început în țara noastră, dar se folosește
fosili sau a cărbunelui. Sunt cel mai periculoase pentru mediu sau sănătate.
cu succes și pe scară largă în majoritatea țărilor europene.
argilă şi var, cu o grosime totală de 50 de nuiele. Densitatea brută a piatră (tencuiți sau nu), din cărămizi
cm, asigură aceeaşi termoizolare ca un amestecului de argilă ușoară cu de pământ nearse (văioage), chirpici,
DA DA perete din 20 cm de BCA cu 20 cm de paie este mai mică de 1 200 kg/mc. pământ compactat (obligatoriu
polistiren. Producerea unor materiale Paiele folosite pot fi de secară, grâu tencuiți) sau baloți de paie. Se
ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe sau ovăz. Pentru tencuieli din argilă dorește totuși păstrarea apareiajului
bază de ipsos şi vopseaua pentru sunt preferate paiele de orz, pentru sau a stereotomiei, astfel încât fața
finisaje necesită însă un consum de că sunt mai moi. Mai important decât exterioară a peretelui brut să rămână
energie mult mai ridicat decât paiele, tipul de paie este structura tulpinii. neschimbată în cazul reabilitării
lemnul, pământul şi varul, generând, Un câștig pentru creșterea capacității termice. Dacă se termoizolează
în acelaşi timp, şi un nivel ridicat de termoizolante este folosirea paielor pe interior, detaliul constructiv va fi
emisii CO2. De asemenea, costul subțiri cu tulpini rezistente, care nu se de asemenea natură, încât să nu
pentru 1 mp de perete din baloţi de strivesc. rețină apa rezultată din procesul de
paie tencuit cu argilă şi var este de trei condensare în interiorul pereților.

73
ori mai mic decât cel pentru 1 mp de Concluzie/recomandări: se vor Membrana trebuie să fie permeabilă,
perete din BCA, polistiren şi tencuială folosi materiale naturale regenerabile, iar materialele indicate pentru
din comerţ. În plus, aceste case sunt în alcătuiri constructive care să termoizolație, la fel, permeabile și
sigure, rezistente la foc şi cutremur, se respecte normativele şi prevederile biodegradabile, cum ar fi cânepa sau
realizează rapid şi oferă un mediu de în vigoare referitoare la izolarea lâna de oaie.
viaţă plăcut şi sănătos.1 termică, la protecţia la foc etc. Pentru Planșee: Alcătuirea planșeelor
1 2 termoizolare, se vor folosi sisteme de va urma aceeași linie ca a pereților,
g. Plăcile de stuf termoizolante termoizolare ecologice, pe cât posibil păstrându-se materiale pe cât posibil
AȘA DA: Exemple de pereți placați cu panouri termoizolante de stuf sunt obținute prin asamblarea cu materiale provenite din mediul naturale, biodegradabile.
tulpinilor de stuf uscat. Asamblarea local (lână, cânepă, paie, rumeguș).
se realizează prin legarea strânsă Există pe piață deja suficienți
a pachetului de stuf cu legături de producători de tencuieli termoizolante
d. Izolația din fibre de lemn • izolațiile din fibre de lemn sunt sârmă din oțel zincat (dispuse la și materiale naturale termoizolante
se prezintă sub formă de vrac, materiale de construcții din surse o distanță de cca 20 cm) și agrafe agrementate tehnic (începând cu
plăci flexibile sau plăci rigide naturale, regenerabile și care nu au (dispuse la o distanță de aproximativ 2015, s-au agrementat tehnic de către
termofonoizolante. Aceste produse un impact negativ asupra mediului 60 mm), fixate de legăturile din sârmă. INCD URBAN INCERC Cluj-Napoca
reprezintă o soluție modernă, eficientă înconjurător. Avantaje: izolații din lână și cânepă), care
și ecologică și sunt utilizate în special • eliminarea punților termice; îndeplinesc toate cerințele impuse de
la case pe structură de lemn, la casele e. Izolația din vată bazaltică • reglarea umidității; deci, o casă actele normative în vigoare.3 Nu se va
eficiente energetic, dar și la casele este un material ecologic care se fără mucegai; folosi termoizolarea cu polistiren (vezi
tradiționale, construite din cărămidă. comercializează sub formă de plăci • eliminarea apariţiei fisurilor, care capitolul 5.2. Pereţii).
Calitățile izolației din fibre de lemn: rigide sau saltele. constituie cauza majoră de degradare Prin programele „Casa Verde”
• fiind un produs natural care nu Calitățile plăcilor termoizolatoare a fațadelor; și „Casa Verde Plus”, lansate de
influențează biologia construcțiilor, se din vată bazaltică: • sunt ușor de montat; Ministerul Mediului, se încurajează
recomandă folosirea lui la reabilitarea • nu ard, nu emană gaze toxice și • tencuielile și zugrăvelile folosirea sistemelor de încălzire
termică a construcțiilor existente, atât împiedică răspândirea focului; recomandate sunt cele permeabile la din surse alternative și materiale
pentru cele cu pereți din cărămidă, cât • sunt permeabile la vapori și vaporii de apă, realizate din materiale regenerabile, acordându-se finanțări
și pentru cele cu structura din lemn permit trecerea vaporilor de apă naturale.2 caselor sau altor obiective care
sau cu pereți din lemn masiv; din interior spre exterior, prevenind folosesc panouri solare sau pompe
• pentru fabricarea panourilor astfel condensul. Pereții vor fi uscați, h. Tencuielile termoizolante de căldură, sisteme de acoperișuri
izolatoare din fibre de lemn se locuința aerisită, eliminând riscul de tradiționale pe bază de argilă verzi, sisteme de iluminat ecologice
amestecată cu paie sau pleavă sau aleg să își izoleze termic pereții
utilizează, ca materie primă, deșeurile apariție a mucegaiului și a igrasiei.
O bună variantă pentru Transilvania cu materiale ecologice precum lâna, DA
de așchii lemnoase provenite din
fabrici de cherestea sau de la alți f. Baloții de paie: Paiele sunt folosite este folosirea tencuielii termoizolante cânepa sau celuloza.
producători de produse din lemn sau sub forma unor baloţi compactați, care realizată din argila amestecată cu
din lemnul nevalorificat silvic; sunt inseraţi în perete prin presare paie. Argila protejează materialul În cazul intervenţiilor pe
• este rezistentă la șocuri mecanice, ușoară. Un balot de paie are la bază organic, paiele, iar acestea au rol de construcţiile existente (de gabarit
absoarbe zgomotele și izolează acelaşi material ca şi lemnul: celuloza. izolator termic. Amestecurile de argilă mic, mediu sau mare, dispuse
excelent atât pe timp de iarnă, cât și Pentru că paiele sunt goale în interior, cu paie sau pleavă folosite la izolarea pavilionar sau monovolum), se
vara; gradul de termoizolare este mai bun termică a tavanelor, a podurilor și a recomandă următoarele:
• este ușor de montat, disponibilă decât în cazul lemnului. În plus, pardoselilor au calitatea de a genera Pereții: Își vor menține stratificația
și cu profiluri de nut și feder pentru comprimarea balotului îl face rezistent condiții de viață sănătoase prin masa specifică, fie că e vorba de pereți din 3
o montare mai sigură și pentru la compresie, ceea ce înseamnă că termică, capacitatea de regulator 7 De exemplu, Agrementul Tehnic 001SC-
eliminarea punților termice. Se este potrivit pentru construcţia unor de umiditate și lipsa oricărei emisii 02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți AȘA DA: Termoizolație fibrolemnoasă.
livrează în diverse grosimi. ziduri solide. Tencuiala din pământ poluante, chiar dacă din punct de tip HEMPCRETE și a termoizolațiilor din puzderie Produs fabricat din materii prime
• plăcile fibrolemnoase sunt şi var permite pereţilor să „respire”, vedere termic nu sunt foarte eficiente. de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și naturale, utilizând tehnologii moderne și
deschise la difuzia vaporilor de apă și reglează umiditatea şi conferă un Tradițional, argila ușoară se folosea apă; Agrementul Tehnic 001SC-03/319-2015 prietenoase cu mediul. Fiind permeabilă
regularizează umiditatea, oferind un mediu de viaţă plăcut şi sănătos. în amestec cu paie la construcțiile din pentru panouri termoizolante din lână de oaie; la vaporii de apă, păstrează structura
climat de locuit sănătos; Construcţiile din baloți de paie sunt lemn pentru realizarea închiderilor Agrementul Tehnic 001SC-03/314-2014 pentru casei în stare uscată în mod permanent.
• corespund tuturor normelor foarte eficiente energetic datorită elastice, pe un suport din împletitură saltele termoizolante din lână de oaie; Agrementul Poate fi utilizată pentru fațadă, pardoseli
referitoare la rezistența la foc și chiar calităţilor termoizolante ale acestora: 1
www.earthsafedesign.com. Tehnic 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație și mansarde.
dacă ard, plăcile nu emit vapori toxici. un perete din baloţi de paie tencuit cu 2
www.natural-home4u.com. din lână de oaie.
DA

8
Alcătuirea pardoselii din pod
1. Grinda de planşeu
2. Scândurile de planşeu
3. Elemente de egalizare a reazemului

74 4. Strat protector contra prafului, deschis spre difuzie


5. Umplutură din argilă şi paie, compactată sau necompactată
6. Acoperire cu cărămizi (rar)
2 7

Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu pardoseală flotantă:


1. grinzi de tavan
2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă, de 30 x 50 mm Modul de construire a pardoselilor din cărămizi peste pământul
3. pardoseală oarbă: 25 mm natural al încăperilor fără pivniţă
4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor 1. pământ natural
5. umplutură din lut cu paie: 80 – 100 mm 2. pietriş grosier (8 – 32 mm)
6. rigle pentru pardoseală: 35 x 60 mm 3. folie protectoare (geotextil)
7. izolație rigidă sau granulată: 40 mm 4. izolaţie din umplutură
8. dușumea de 25 – 30 mm, rostuită și nutuită: 6 x 12 mm 5. placă din argilă compactată
9. pene: 6 x 20 mm 6. plăci de cărămidă pe pat de mortar
1 10. suport din scânduri 18 mm
11. tencuială de tavan aplicată pe un strat de armătură

DA DA

3 5
NU!

DA DA

9
4 6 AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului
și este un material ușor de vandalizat de către copii, animale, persoane agresive etc.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
În vederea obținerii avizului caracteristică prin construcția care Conservarea patrimoniului: păstrarea semnificaţiei culturale a percepută de comunitate.
Comisiei pe „încadrarea în specificul face obiectul intervenției. Identificați reprezintă un proces prin care acesteia. Este intervenţia cea mai Aticul: Parte a unei construcții
local”, solicitanții vor depune online,
la
sau la
adresa_________________
secretariatul Filialei
limitele parcelei investiției, cotați
amplasarea construcției față de
aliniament și construcțiile învecinate,
materialitatea, istoria și integritatea
conceptuală a patrimoniului construit
al umanității sunt prelungite prin
răspândită, deoarece, prin aplicarea
ei, clădirea devine utilizabilă în condiţii
de confort contemporane. Intervenţia
situată deasupra cornișei și menită să
mascheze acoperișul (DEX 1998). În
cazul clădirilor cu acoperiș-terasă, se
75
OAR__________________, cotați secțiunea la o scară adecvată, intervenții atent planificate. Procesul îşi propune să conserve tot ce este consideră „atic” elementul superior al
adresa:_______________, un dosar astfel încât investiția să poată fi presupune utilizarea profesională valoros pentru clădirea respectivă, să fațadei, care depășește cota ultimului
privind evaluarea impactului pe care comparată cu restul construcțiilor a științei, a artei, a artizanatului și a aplice reparaţiile necesare la structura planșeu și are rol constructiv, de
l-ar avea gabaritul investițiilor cu descrise. tehnologiei, privite ca instrument al istorică şi să introducă în structura rebord, pentru straturile componente
construcții de tip hală (aici ar trebui ▪▪ Două cadre în perspectivă de conservării. clădirii amenajările necesare pentru ale învelitorii, și rol în ghidarea apelor
detaliate tipurile) în silueta și imaginea la nivelul ochiului în susul și în josul Conservarea curativă este a o face utilizabilă pentru o funcţiune meteorice.
generală a zonei rurale. Dosarul va străzii cu clădirea studiată. Evidențiați ansamblul acțiunilor întreprinse nouă sau pentru cea originară, dar Conductivitate termică de calcul
conține planșe la o scară adecvată modul în care ați integrat clădirea în asupra unui bun sau asupra unui grup îmbunătăţită (de exemplu, zone de (lambda): valoare a conductivităţii
prezentării și următoarele documente: fondul construit vecin și în peisaj. de bunuri având ca obiectiv oprirea primire, termoizolaţii, băi, bucătării, termice a unui material sau a unui
unui proces activ de deteriorare sau acces pentru persoane cu dizabilităţi produs de construcţie, în condiţii
▪▪ Documentație fotografică consolidarea sa structurală. Aceste etc.). interioare şi exterioare specifice,
generală privind zona în care se va acțiuni sunt întreprinse numai atunci Reconstrucţia: presupune care poate fi considerată ca fiind
desfășura investiția, în care să apară, când însăși existența bunului este readucerea clădirii (structurii) într-un caracteristică pentru performanţa
din puncte de belvedere cunoscute la amenințată, din cauza fragilității și a stadiu documentabil dintr-o perioadă acelui material sau produs când este
nivel local, modul de așezare în relief vitezei de deteriorare. Aceste acțiuni anterioară semnificativă şi care încorporat într-o parte de construcţie.
a localității, principalele repere și modifică uneori aspectul construcției. se deosebeşte de restaurare prin Construcții anexe: construcții
limitele localității (în cazul localităților Conservarea preventivă cuprinde introducerea unor materiale noi în distincte, de regulă având dimensiuni
neîncadrate sau fără repere înalte, ansamblul de măsuri și acțiuni având ţesutul clădirii. Este o intervenţie reduse și un singur nivel suprateran,
folosiți vederi panoramice din afara ca obiectiv evitarea și minimizarea aplicabilă clădirilor în stare de care deservesc funcțiunea de
localității). Identificați locul investiției deteriorărilor sau a pierderilor viitoare. colaps sau precolaps, unde structura locuire. Din categoria construcțiilor
pe aceste documente. Aceste măsuri și acțiuni sunt indirecte, portantă nu-şi mai îndeplineşte anexe fac parte: garaje individuale,
▪▪ Două siluete caracteristice ale neafectând aspectul construcției. rolul. Presupune înlocuiri masive de depozite pentru unelte de grădinărit,
localității, prezentate la o scară Restaurarea: presupune material, dar cu folosirea la maximum șoproane, terase acoperite, foișoare,
adecvată prezentării. Identificați locul readucerea clădirii (structurii) într- a materialului original, care va fi pergole, bucătării de vară. Realizarea
investiției pe aceste siluete. un stadiu documentabil dintr-o reaşezat în structura reconstruită prin construcțiilor anexe se autorizează în
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus perioadă anterioară, originară sau anastiloză (se va pune exact în locul aceleași condiții în care se autorizează
a localității de tip Google Earth, cu principală, prin eliminarea extinderilor de unde a fost demontat). Restaurarea corpurile principale de clădire.
marcarea punctelor de unde s-a făcut (adăugirilor) secundare sau prin şi reconstrucţia presupun, de fapt, o Construcții cu caracter
documentarea fotografică și siluetele reasamblarea componentelor dezasamblare parţială sau integrală provizoriu: construcțiile autorizate
descrise mai sus. Identificați locul (subansamblurilor) existente, fără urmată de reconstruire. ca atare, indiferent de natura
investiției pe acestă planșă. a introduce elemente noi. Este o materialelor utilizate, care, prin
▪▪ Documentație fotografică la intervenție prin care sunt îndepărtate Termeni generali specificul funcțiunii atribuite ori din
nivelul ochiului sau din repere în extinderile inadecvate, realizate într-o cauza cerințelor urbanistice impuse
imediata vecinătate a investiției. manieră diferită față de cea tradițională Aliniamentul: este linia de de autoritatea publică, au o durată
Identificați locul investiției pe aceste sau cu caracter provizoriu, și care demarcație dintre domeniul public și de existență limitată, precizată și prin
documente. pune în valoare clădirea într-o formă proprietatea privată. autorizația de construire. De regulă,
▪▪ O desfășurată stradală, în care reconstituită pe baza unor fotografii Alterarea: este intervenţia care construcțiile cu caracter provizoriu se
să apară de o parte și de alta a de arhivă, a unor studii și cercetări modifică (negativ) funcţiunea sau realizează din materiale și alcătuiri
parcelei investiției frontul la stradă realizate pe structura și arhitectura aspectul unei aşezări (clădiri). care permit demontarea rapidă în
a cel puțin trei parcele. Identificați casei. Nu presupune înlocuiri masive Anvelopa clădirii: totalitatea vederea aducerii terenului la starea
limitele parcelei investiției, cu fațada de material, amenajări de confort suprafeţelor elementelor de inițială (confecții metalice, piese
detaliată spre stradă a investiției, substanţiale sau extinderi moderne. construcţie perimetrale, care de cherestea, materiale plastice
cotați amplasarea construcției față Poate fi aplicată pentru clădiri delimitează volumul interior (încălzit) ori altele asemenea) și sunt de
de limitele laterale și construcțiile vernaculare (tradiţionale) recente, al unei clădiri, de mediul exterior sau dimensiuni reduse. Din categoria
învecinate. prevăzute cu bucătării şi toalete în de spaţii exterioare de trecere (târnaț) construcțiilor cu caracter provizoriu
Un profil stradal transversal, în case. sau de relaxare (foișor sau terasă). fac parte: chioșcuri, tonete, cabine,
care să apară construcțiile la stradă Reabilitarea: însumează toate Aşezarea/locul: poate fi orice locuri de expunere situate pe căile și
de pe parcele, secțiunea drumului intervenţiile care urmăresc valorificarea element, la orice scară, al mediului în spațiile publice, corpuri și panouri
și amenajările acestuia, secțiune şi remedierea clădirii (structurii) prin istoric a cărui identitate distinctă este de afișaj, firme și reclame, copertine,
pergole ori altele asemenea. În sensul de utilizare a acestora, conform de cultură, producţie ori administraţie subsoluri şi vor fi luate ca atare la calculul coeficientului de utilizare a
prezentei legi (Legea 50/1991), funcțiunii prevăzute în reglementările silvică, iazurile, albiile pâraielor şi calculul indicelui CUT. Excepţii de terenului, mansarda va contribui cu cel
realizarea construcțiilor provizorii cuprinse în planurile de urbanism terenurile neproductive incluse în calcul ale indicatorilor urbanistici mult 60% din suprafaţa desfăşurată a
se autorizează în aceleași condiții și amenajarea teritoriului, aprobate amenajamente silvice, indiferent POT şi CUT: ultimului nivel plin.
în care se autorizează construcțiile conform legii (G.M.-007 – 2000). de natura dreptului de proprietate. - dacă o construcţie nouă este Materialul natural de construcție:
definitive (Legea 50/1991). Domeniul public: totalitatea Sunt considerate păduri terenurile edificată pe un teren care conţine este orice material ce provine din
Construcție existentă: în prezentul bunurilor care fac obiectul dreptului de acoperite cu vegetaţie forestieră cu o clădire care nu este destinată mediul natural imediat învecinat cu
ghid, se înțelege acea construcție proprietate publică, ce aparțin statului o suprafaţă mai mare de 0,25 ha. demolării, indicatorii urbanistici (POT așezarea, poate fi exploatat manual,
care există fizic la data curentă și este sau unităților administrativ-teritoriale. (Legea nr. 46/2008 – Codul silvic). şi CUT) se calculează adăugându-se satisface cerințele de anduranță,
evidențiată ca atare în documentațiile Domeniul public poate fi de interes Garajele: construcţii cu unul sau suprafaţa planşeelor existente la cele confort și prelucrabilitate.
cadastrale, fiind înscrisă în cartea național, caz în care proprietatea mai multe niveluri pentru staţionarea, ale construcţiilor noi; „Natura 2000”: rețeaua ecologică
funciară. asupra sa, în regim de drept public, adăpostirea, întreţinerea şi eventual - dacă o construcţie este edificată pe europeană de arii naturale protejate
Construibilitatea: calitatea unui aparține statului, sau de interes local, reparaţia autovehiculelor (G.M-007 – o parte de teren dezmembrată dintr-un care cuprinde arii de protecţie

76
teren de a primi o construcție, ale caz în care proprietatea, de asemenea 2000). teren deja construit, indicii urbanistici specială avifaunistică, stabilite în
cărei destinație și caracteristici în regim de drept public, aparține Habitatul natural: zona terestră, se calculează în raport cu ansamblul conformitate cu prevederile Directivei
sunt compatibile cu atributele de comunelor, orașelor, municipiilor sau acvatică sau subterană, în stare terenului iniţial, adăugându-se 79/409/CEE privind conservarea
fapt (legate de natura terenului și județelor (G.M.-007 – 2000). naturală sau seminaturală, care suprafaţa planşeelor existente la cele păsărilor sălbatice, şi arii speciale de
de caracteristicile sale) și de drept Dotări publice: terenuri, clădiri, se diferențiază prin caracteristici ale noii construcţii (Legea 350/2001). conservare, desemnate de Comisia
(vizând servituțile care îl grevează). construcții, amenajări și instalații, geografice, abiotice și biotice. (OUG Interdicţie de construire (non Europeană şi ale Directivei 92/43/
(G.M.-007 – 2000) altele decât sistemul de utilități 57/2007) aedificandi): regula urbanistică după CEE privind conservarea habitatelor
Contextul: este orice relaţie publice, aparținând domeniului Indicii urbanistici: instrumente care, într-o zonă strict delimitată, naturale, a faunei şi florei sălbatice.
relevantă din punct de vedere public sau privat al unităților teritorial- urbanistice specifice de lucru pentru din raţiuni de dezvoltare urbanistică (OUG 57/2007)
arhitectural între o aşezare (obiect) şi administrative sau al statului și controlul proiectării şi al dezvoltării durabilă, este interzisă emiterea Nivelul: spaţiu construit suprateran
alte aşezări (obiecte). destinate deservirii populației unei durabile a zonelor urbane, care se de autorizaţii de construire, în mod sau subteran al construcţiilor închise
Coridor ecologic: zonă naturală anumite zone. Realizarea acestora definesc şi se calculează după cum definitiv sau temporar, indiferent sau deschise, delimitat de planşee.
sau amenajată care asigură cerințele reprezintă un obiectiv de utilitate urmează: Coeficient de utilizare de regimul de proprietate sau de Constituie nivel supanta a cărei
de deplasare, reproducere și refugiu publică. Dotările publice cuprind: a terenului (CUT): raportul dintre funcţiunea propusă (Legea 350/2001). arie este mai mare decât 40% din
pentru speciile sălbatice terestre și · obiective de învățământ; suprafaţa construită desfăşurată Intervenţia: este o acţiune care are cea a încăperii/spaţiului în care se
acvatice (OUG 57/2007). · obiective de sănătate; (suprafaţa desfăşurată a tuturor efect fizic în structura unei aşezări/ află (Normativ de siguranţă la foc a
Cornișă: Partea superioară, ieșită · obiective de cultură; planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu construcții. construcţiilor, indicativ P118-99).
în afară și ornamentată, a zidului unei · obiective de sport și recreere; se iau în calculul suprafeţei construite Împrejmuirile: construcţiile sau Obiectul: este orice lucru (încă)
construcții, având rolul de a sprijini · obiective de protecție și asistență desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu amenajările (plantaţii, garduri vii), nefixat (mobil) sau neîncorporat în
acoperișul și de a împiedica scurgerea socială; înălţimea liberă de până la 1,80 m, cu caracter definitiv sau temporar, structura unei aşezări, dar care, istoric
apei de ploaie pe fața clădirilor (DEX · obiective de administrație publică; suprafaţa subsolurilor cu destinaţie amplasate la aliniament sau pe vorbind, poate fi asociat cu aşezarea.
1998). · obiective pentru autoritățile strictă pentru gararea autovehiculelor, celelalte laturi ale parcelei, pentru a Paramentul: partea exterioară
Degradarea: este o schimbare judecătorești. spaţiile tehnice sau spaţiile o delimita de domeniul public sau de finisată a unei construcții, a unui
de stare în rău; se referă în mod Drumurile publice: drumurile destinate protecţiei civile, suprafaţa proprietăţile învecinate (G.M-007 – element de construcție etc.; material
particular la lipsa lucrărilor corecte/ destinate transportului rutier public balcoanelor, a logiilor, a teraselor 2000). care căptușește (cu scop ornamental)
constante de întreţinere şi/sau la de toate categoriile, gestionate de deschise şi neacoperite, a teraselor Învelitoarea: stratul impermeabil această parte.
efectele unor intervenţii inadecvate autoritățile administrației publice şi a copertinelor necirculabile, precum exterior al acoperișului care nu Parcela: suprafaţa de teren ale
asupra unei aşezări/construcții sau centrale sau locale și clasificate şi a podurilor neamenajabile, aleile de permite infiltrațiile de apă. Este cărei limite sunt sau nu materializate
asupra valorilor patrimoniale. tehnic, conform legislației și acces pietonal/carosabil din incintă, formată din materialul de acoperire și pe teren, proprietatea unuia sau
Demisol (prescurtat D): nivel terminologiei tehnice, în: autostrăzi, scările exterioare, trotuarele de din elementele de fixare și racordare mai multor proprietari, aparţinând
construit al clădirii având pardoseala drumuri expres, naționale, județene și protecţie (Legea 350/2001). Procent ale acestuia. domeniului public sau privat, şi care
situată sub nivelul terenului comunale – în extravilan – și străzi – de ocupare a terenului (POT): Întreţinerea: este o muncă de rutină are un număr cadastral ce se înscrie
(carosabilului) înconjurător, cu în intravilan (G.M.-007 – 2000). raportul dintre suprafaţa construită perpetuă, necesară pentru a păstra în registrul de publicitate funciară.
maximum jumătate din înălţimea Echiparea edilitară: ansamblul (amprenta la sol a clădirii) şi suprafaţa starea de sănătate a unei construcţii Împreună cu construcţiile sau
liberă a acestuia şi prevăzut cu format din construcţii, instalaţii şi parcelei. Suprafaţa construită este şi/sau a unei structuri sau a ţesutului amenajările executate pe suprafaţa
ferestre în pereţii de închidere amenajări, care asigură în teritoriul suprafaţa construită la nivelul solului, unei aşezări în stare bună. sa, parcela reprezintă un bun imobil
perimetrală. Demisolul se consideră localităţilor funcţionarea permanentă cu excepţia teraselor descoperite Mansardă (prescurtat M): (G.M.-007 – 2000).
nivel suprateran al construcţiei. a tuturor construcțiilor și amenajărilor, ale parterului care depăşesc planul spaţiu funcţional amenajat integral Patrimoniul: înglobează toate
Atunci când pardoseala este situată indiferent de poziţia acestora faţă faţadei, a platformelor, a scărilor de în volumul podului construcţiei. resursele moştenite pe care
sub nivelul terenului (carosabilului) de sursele de apă, energie, trasee acces. Proiecţia la sol a balcoanelor Se include în numărul de niveluri comunitatea le apreciază din alte
înconjurător cu mai mult de jumătate majore de transport rutier, feroviar, a căror cotă de nivel este sub 3,00 supraterane. (Normativ de siguranţă motive decât cel strict utilitar.
din înălţimea liberă, se consideră aerian sau naval, cu respectarea m de la nivelul solului amenajat şi a la foc a construcţiilor, indicativ P118- Patrimoniul cultural: însumează
subsol şi se include în numărul de protecţiei mediului ambiant (G.M.-007 logiilor închise ale etajelor se include 99). Se consideră mansarde acele bunurile moştenite identificate şi
niveluri subterane ale construcţiei – 2000). în suprafaţa construită. (Legea spaţii care respectă următoarele apreciate de comunitate ca fiind
(Normativ de siguranţă la foc a Edificabil (suprafaţă edificabilă): 350/2001) În înţelesul prezentului condiţii suplimentare: reflexia şi expresia cunoştinţelor
construcţiilor, indicativ P118-99). suprafaţă componentă a unei Regulament, pe terenurile în pantă, - podul construcţiei va forma un dezvoltate, a credinţelor şi a tradiţiilor,
Desemnarea/clasarea: presupune parcele în interiorul căreia pot fi nivelurile clădirilor/corpurilor de unghi maxim de 60 grade cu planul respectiv a modului de interpretare
identificarea valorilor patrimoniale amplasate construcţii, în condiţiile clădire la care, cel puţin pe o latură orizontal; a credinţelor şi a tradiţiilor altora.
ale unei aşezări (obiect), conferindu-i Regulamentului Local de Urbanism. a acestora, pardoseala este situată - podul construcţiei nu va depăşi, în Patrimoniul natural: însumează
statut formal prin legi sau reglementări Fondul forestier naţional: este sub nivelul terenului (carosabilului) proiecţie orizontală, conturul exterior habitatul şi speciile moştenite,
menite să îi protejeze valoarea. constituit din păduri, terenuri destinate înconjurător cu mai mult de jumătate al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane geologia şi morfologia ecosistemelor,
Destinația terenurilor: Modul împăduririi, cele care servesc nevoilor din înălţimea liberă, sunt considerate sau cursive) cu mai mult de 1 m. La inclusiv a celor acvatice şi
subacvatice, cărora comunitatea le
conferă valoare.
Pazia: Scândură (ornamentală)
termoizolația, permițând pierderea de
căldură prin locurile respective.
Reparaţia: presupune o lucrare mai
350/2001).
Sustenabilitatea: presupune
capabilitatea de a armoniza fără
ANEXA 3
așezată vertical la capătul din afară al complexă decât întreţinerea, prin care compromisuri necesităţile actuale cu Legislație
căpriorilor unui acoperiș cu streașină, sunt remediate defectele cauzate de cele din viitor.
pentru a ascunde capetele acestora. degradare, vătămare sau exploatare, Șarpanta: este structura de
Performanţa energetică a clădirii şi care permite adaptări minore rezistență a unui acoperiș și este
(PEC): energia efectiv consumată cu scopul de a obţine un rezultat influențată în mod direct de tipul
sau estimată pentru a răspunde sustenabil, dar nu implică lucrări de de învelitoare care se dorește a fi
necesităţilor legate de utilizarea restaurare sau alterare/modificare. folosită, de greutatea acesteia, de Reglementări locale
normală a clădirii, necesităţi care Reversibilitatea: presupune o existența sub acoperiș a unui spațiu Planurile Urbanistice Generale ale
includ în principal: încălzirea, intervenţie ce poate fi îndepărtată locuibil etc. Poate fi alcătuită din lemn Unităților Administrativ-Teritoriale
prepararea apei calde de consum, oricând, pentru a se reveni la starea (cel mai frecvent), metal sau beton aprobate, în vigoare;

77
răcirea, ventilarea şi iluminatul. iniţială. (cazuri mai rare). Planurile de Amenajare ale
Performanţa energetică a clădirii se Schimbarea naturală: este Şura: construcţie anexă dintr-o Teritoriilor Județene și Zonale
determină conform unei metodologii schimbarea ce are loc în cadrul gospodărie rurală în care se aprobate, în vigoare.
de calcul şi se exprimă prin unul sau mediului istoric fără intervenţie umană, adăpostesc vitele şi se păstrează
mai mulţi indicatori numerici, care se lucru care însă, în unele cazuri, diferite vehicule, unelte agricole etc. Reglementări naționale
calculează luându-se în considerare necesită raspunsuri administrative (DEX 1998). Legea nr.10/1995 privind calitatea în
izolaţia termică, caracteristicile (întreţinere specială sau înnoire Teritoriul administrativ: suprafaţă construcții, republicată și actualizată;
tehnice ale clădirii şi ale instalaţiilor, periodică) pentru a susţine permanent delimitată de lege, pe trepte Legea 50/1991 privind autorizarea
proiectarea şi amplasarea clădirii în semnificaţia acestui mediu. de organizare administrativă a lucrărilor de construcții, cu modificările
raport cu factorii climatici exteriori, Semnificaţia (unui loc): teritoriului: naţional, judeţean şi unităţi ulterioare;
expunerea la soare şi la influenţa însumează valorile naturale şi administrativ-teritoriale (municipiu, Legea nr.114/1995, Legea locuinței,
clădirilor învecinate, sursele proprii culturale patrimoniale ale unui loc, oraş, comună) (Legea 350/2001). cu modificările ulterioare;
de producere a energiei şi alţi factori, adeseori sub forma unui statut sau a Teritoriul extravilan: suprafaţa Legea nr.153/2011 privind măsurile
inclusiv climatul interior al clădirii, care unei declaraţii. cuprinsă între limita administrativ- de creştere a calităţii arhitectural
influenţează necesarul de energie. Structura: este substanţa materială teritorială a unităţii de bază (municipiu, -ambientale a clădirilor, cu modificările
Peisajul: este constituit din ce alcătuieşte o aşezare: geologia, oraş, comună) şi limita teritoriului ulterioare;
mulţimea trăsăturilor, a caracterelor, a depunerile arheologice, reţelele intravilan (Legea 350/2001). Regulamentul (UE) nr. 305/2011
formelor unui teritoriu (regiune, ţinut). construite, clădirile şi flora. Teritoriu intravilan: totalitatea al Parlamentului European și al
Peisajul cultural: este un termen Structura portantă: este suprafeţelor construite şi amenajate Consiliului din 9 martie 2011 de
ce reuneşte diverse manifestări ansamblul elementelor de construcție ale localităţilor ce compun unitatea stabilire a unor condiții armonizate
ale interacţiunii dintre om și natură solidarizate între ele care țin în administrativ-teritorială de bază, pentru comercializarea produselor
reprezentative pentru gradul de picioare o clădire, preiau toate delimitate prin planul urbanistic pentru construcții și de abrogare a
evoluţie a societăţii umane sub sarcinile la care este supusă clădirea general aprobat şi în cadrul cărora se Directivei 89/106/CEE a Consiliului;
influenţa constrângerilor de ordin fizic, și care îi asigură sprijinirea și poate autoriza execuţia de construcţii Hotărârea Guvernului nr. 622/2004
a oportunităţilor habitatului natural şi a transmiterea acestor sarcini la sol. şi amenajări. De regulă, intravilanul se privind stabilirea condițiilor de
factorilor social, economic şi cultural. Principalele subansambluri ale unei compune din mai multe trupuri (sate introducere pe piață a produselor
Peisajul antropic: se structuri tradiționale sunt: fundațiile, sau localităţi suburbane componente) pentru construcții, republicată, cu
caracterizează prin lipsa aproape bolțile, planșeele, pereții portanți și (Legea 350/2001). modificările și completările ulterioare;
totală a elementelor naturale din șarpanta sau acoperișul. Valoarea: este un aspect ce Ordinul ministrului dezvoltării
cadrul componentelor peisajului, fapt Subsolul (prescurtat: S): nivelul punctează meritul sau importanţa; în regionale și locuinței nr. 839/2009
relevant în fizionomia acestuia. Locul construit al clădirii având pardoseala cazul nostru, ceea ce oamenii atribuie pentru aprobarea Normelor
acestora este luat de componentele situată sub nivelul terenului calităţilor unei aşezări. metodologice de aplicare a Legii nr.
antropice ale unui mediu construit, (carosabilului) înconjurător cu mai Valoarea comună: este calitatea 50/1991 privind autorizarea executării
rezultat în urma unei activităţi umane mult de jumătate din înălţimea liberă. ce derivă din semnificaţia pe care un lucrărilor de construcții, cu modificările
intense într-un areal bine delimitat. Subsolul se consideră nivel subteran loc îl are în conştiinţa oamenilor care ulterioare;
Proporţionalitatea: presupune al construcţiei (după Normativul relaţionează cu el sau a acelora care Hotărârea Guvernului nr. 766/1997
calitatea de a fi în relaţie corectă în de siguranţă la foc a construcţiilor, au o memorie a locului sau au trăit o pentru aprobarea Regulamentului
dimensiune, în grad sau în orice altă indicativ P118-99). Pe terenurile în experienţă colectivă în locul respectiv. privind agrementul tehnic pentru
caracteristică măsurabilă cu un alt pantă, se consideră subsol nivelurile Valoarea estetică: este calitatea produse, procedee și echipamente
obiect. construite care respectă regula de ce derivă din modul în care oamenii noi în construcții, modificată și
Puntea termică: este acea mai sus pe cel puţin o latură a clădirii. percep stimulii senzoriali şi intelectuali completată;
suprafață unde intră în contact două Suprafaţa construită (SC) ai unui loc (ai unei aşezări). Ordinul Ministerului Transporturilor,
materiale ale căror capacități de (amprenta la sol a clădirii): Valoarea evidentă (intrinsecă): Construcțiilor și Turismului nr.
reținere a căldurii sunt diferite, având suprafaţa construită la nivelul solului, este calitatea ce derivă din potenţialul 1889/2004 pentru aprobarea
loc o pierdere de căldură. Știind că cu excepţia teraselor descoperite unui loc de a pune în valoare mărturiile Procedurii de agrement tehnic pentru
posibilitățile de reținere a căldurii ale parterului care depăşesc planul activităţilor umane din trecut. produse, procedee și echipamente
sunt date și de grosimea materialului, faţadei, a platformelor și a scărilor de Valoarea istorică: este calitatea noi în construcții și a Procedurii privind
puntea termică poate să apară la acces. Proiecţia la sol a balcoanelor ce derivă din modul în care oamenii, avizarea agrementelor tehnice;
elementele de închidere alcătuite din a căror cotă de nivel este sub 3,00 evenimentele şi aspectele vieţii Reglementări tehnice privind
același material care are variații de m de la nivelul solului amenajat cotidiene din trecut pot fi legate prin documentațiile de urbanism (sursa;
grosime. Punțile termice se formează şi a logiilor închise ale etajelor se intermediul unui loc (al unei aşezări) http://www.mdrap.ro/constructii/
și în acele locuri unde este întreruptă include în suprafaţa construită (Legea de prezent. reglementari-tehnice);
Reglementări tehnice privind
proiectarea și executarea lucrărilor de
învelitori;
și a procesului de verificare a
contestațiilor pentru
aferente măsurilor din Programul
proiectele BIBLIOGRAFIE
Reglementări tehnice privind Național de Dezvoltare Rurală 2014 –
proiectarea și executarea lucrărilor de 2020, cu modificările ulterioare;
izolații; Ordinul 1731/2015 al Ministerului
Reglementări tehnice privind Agriculturii și Dezvoltării Rurale
proiectarea și executarea lucrărilor de privind instituirea schemei de
tencuieli, placaje și tapete; ajutor de minimis „Sprijin acordat
Reglementări tehnice privind microîntreprinderilor și întreprinderilor Agrementul Tehnic 001SC-02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți tip Hempcrete și a termoizolațiilor din
proiectarea și executarea lucrărilor de mici din spațiul rural pentru înființarea puzderie de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și apă
pardoseli, plinte, scafe, elemente de și dezvoltarea activităților economice Agrementul Tehnic 001SC-03/314-2014 pentru saltele termoizolante din lână de oaie
scări; neagricole”, cu modificările ulterioare; Agrementul Tehnic 001SC-03/319-2015 pentru panouri termoizolante din lână de oaie

78
Reglementări tehnice privind Ordinul 2112/2015 al Ministerului Agrementul Tehnic 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație din lână de oaie
proiectarea și executarea instalațiilor Agriculturii și Dezvoltării Rurale Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei (1971), Ed. Întreprinderea Poligrafică Cluj, Cluj
electrice, de apă și canalizare, privind instituirea schemei de ajutor Ghidul privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013, din 21.11.2013
termice, condiționare a aerului, gaze; de minimis „Sprijin acordat pentru Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor, partea I, Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006
Reglementări tehnice privind stimularea investițiilor asociate Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-99
proiectarea și executarea clădirilor de conservării patrimoniului și pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca, Regulamentul local de urbanism,
locuit și social-culturale; menținerea tradițiilor și moștenirii Anexa nr. 9. Glosar de termeni, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
Reglementări tehnice privind spirituale”, cu modificările ulterioare; Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
proiectarea și executarea construcțiilor Ordinul 847/2016 privind aprobarea
industriale, agrozootehnice și de Regulamentului de organizare și
irigații; funcționare a procesului de evaluare, Máté Zsolt, Curs postuniversitar de specializare în reabilitarea patrimoniului construit - Manual de specialitate II, Publicat
Reglementări tehnice privind verificare, soluționare a contestaţiilor sub egida fundației Transylvania Trust, Cluj-Napoca, 2016.
proiectarea și executarea construcțiilor și selecție pentru proiectele aferente Hülsemann, J., Casa țărănească săsească din Transilvania. Ghid pentru restaurarea caselor vechi, Editura Simetria,
hidrotehnice, amenajărilor și submăsurii 9.1. „Înființarea grupurilor Sibiu, 2014
regularizărilor de râuri; Reglementări de producători în sectorul agricol” Institutul Central de Cercetare, Proiectare și Directivare în Construcții, Locuința sătească din România: studii de
tehnice privind proiectarea și și 9.1.a. „Înființarea grupurilor de arhitectură tradițională în vederea conservării și valorificării prin tipizare, București, Institutul Central,1989
executarea organizării lucrărilor de producători în sectorul pomicol” din Miron, C., Materiale neconvenționale locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN INCERC Iași, http://documents.
construcții-montaj; Programul Național de Dezvoltare tips/documents/neconventionale.html
Reglementări tehnice privind Rurală 2014 – 2020; Morariu T., I. Buta, A. Maier, Judeţul Bistriţa-Năsăud, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1972
verificarea calității și recepția lucrărilor Ordinul 295/2016 al Ministerului Munteanu R., Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra Craiului”, Editura Arhiterra,
de construcții-montaj; Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind București, 2013
Reglementări tehnice privind aprobarea Ghidului solicitantului Pascu, V., Organizarea interiorului popular năsăudean, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1968 ‒
lucrările de reparații, întreținere și pentru participarea la selecția 1970, Întreprinderea Poligrafică Cluj, Cluj-Napoca, 1971
postutilizare a construcțiilor; Strategiilor de Dezvoltare Locală. Ștefănescu, P., Ursa, S., Bistrița-Năsăud, vatră folclorică, Editura Sport-Turism, Bistrița-Năsăud, 1979
Reglementări tehnice privind
performanța energetică a clădirilor; Reglementări europene
Reglementări tehnice privind REGULAMENTUL (UE) NR.
securitatea la incendiu; 1305/2013 AL PARLAMENTULUI
Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din
privind stabilirea cadrului general 17 decembrie 2013 privind sprijinul
de implementare a măsurilor pentru dezvoltare rurală acordat
programului național de dezvoltare din Fondul European Agricol pentru
rurală cofinanțat din Fondul European Dezvoltare Rurală (FEADR) și de
Agricol pentru Dezvoltare Rurală și abrogare a Regulamentului (CE)
de la bugetul de stat, cu modificările nr.1698/2005 al Consiliului;
ulterioare; REGULAMENTUL DE PUNERE
Ordinul 961/2016 al Ministerului ÎN APLICARE (UE) NR. 808/2014
Agriculturii și Dezvoltării Rurale AL COMISIEI din 17 iulie 2014 de
pentru aprobarea Regulamentului stabilire a normelor de aplicare a
de organizare și funcționare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013
procesului de evaluare, soluționare a al Parlamentului European și al
contestațiilor, selecție și contractare Consiliului privind sprijinul pentru
pentru proiectele aferente măsurilor dezvoltare rurală acordat din Fondul
din Programul Național de Dezvoltare European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală 2007 – 2013 pentru care s-a Rurală (FEADR)
dispus evaluarea și/sau contractarea DECIZIA DE PUNERE ÎN
prin hotărâri judecătorești definitive, APLICARE A COMISIEI din
care pot fi finanțate de la bugetul de 26.5.2015 de aprobare a programului
stat, cu modificările ulterioare; de dezvoltare rurală al României
Ordinul 763/2015 privind aprobarea pentru sprijin din Fondul European
Regulamentului de organizare și Agricol pentru Dezvoltare Rurală CCI
funcționare a procesului de selecție 2014RO06RDNP001.
CREDIT IMAGINI dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra Craiului”
Imaginile 3, 4 pagina 67: ©Laura Zaharia
Imaginea 8, pagina 68: ©Köllő Miklós
Imaginea 9, pagina 69: © Szigeti Vajk István
Imaginile 1 – 6, pagina 8: ©Google Maps Imaginea 2, pagina 70: ©Jan Hülsemann
Imaginile 4 – 6, pagina 9: ©Google Maps Imaginile 5 – 10, pagina 70: ©Ulrich Roth
Imaginile 1, 2, pagina 14: ©Robert Farczadi Imaginea 1, pagina 71: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 5, pagina 15: ©Asociația MONUMENTUM Imaginea 4, pagina 71: ©Copșa Mare Guesthouses
Imaginea 4, pagina 15: © RAUM arhitectură Imaginile 2, 3, pagina 71: http://www.ecohightech.ro/prelucrare_biomasa.html
maginea 4, pagina 16: © RAUM arhitectură Imaginea 6, pagina 71: ©HempFlax Europe srl
Imaginile 1, pagina 21: ©Viscri Imaginile 4, 5, pagina 72: ©Mark Reinders
Imaginea 5, pagina 21: © RAUM arhitectură Imaginile 1 – 3, 6, 7 pagina 72: ©www.naturalpaint.ro
Imaginea 2, pagina 22: ©Copșa Mare Guesthouses Imaginea 1, pagina 73: ©S.C. Tradiția noastră SRL - Galați
Imaginea 3, pagina 22: ©Viscri 125
79
Imaginea 2, pagina 73: © http://casenaturale.ro
Imaginea 4, pagina 22: ©Asociația MONUMENTUM Imaginea 3, pagina 73: ©Gutex, www.naturalpaint.ro
Imaginea 4 pagina 23: ©Robert Farczadi Imaginile 1, 3, 6 pagina 74: ©Jan Hülsemann
Imaginea 2, pagina 24: ©Asociația MONUMENTUM Imaginile 4, 9, pagina 74: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 1, 2, pagina 27: ©HempFlax Europe
Imaginea 3, pagina 27: © David Grandorge, proiect Architecture Archive - Hugh Strange Architects
Imaginea 4, pagina 27: ©Earth Safe Design - www.earthsafedesign.com
Imaginea 5, pagina 27: © CONSTRUCCIONES MAROBA - www.marobasl.es
Imaginea 2, pagina 30: ©Robert Farczadi
Imaginile 7, 9 pagina 30: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 8, pagina 30: ©Robert Geczi, Casa de sub Nuc - arh. Adina Sztahura, arh. Mark Sztahura
Imaginile 2, 4, pagina 31: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3, pagina 31: © RAUM arhitectură
Imaginea 5, pagina 31: ©Copșa Mare Guesthouses
Imaginea 6, pagina 32: ©Peter Mrass
Imaginea 7, pagina 32: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 9, pagina 32: © RAUM arhitectură
Imaginea 1, pagina 33: ©Lard Buurman, Bureau B+B urbanism and landscape architecture
Imaginea 2, pagina 33: ©Fernando Guerra / FG+SG, João Mendes Ribeiro - Hay Barn Conversion
Imaginea 3, pagina 33: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 4, 5, 6, pagina 33: ©RAUM arhitectură
Imaginile 1, 3, 4, pagina 34: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 6, pagina 34: ©Peter Mrass
Imaginea 1, pagina 35: ©Flaminiu Taloș
Imaginile 1, 5, pagina 36: © RAUM arhitectură
Imaginea 3, pagina 36: ©Costin Gheorghe, Școala de la Bunești
Imaginea 4, pagina 36: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 7, 8, pagina 37: ©Tesla solar roof
Imaginile 1 – 3, pagina 39: ©Doris Lasch, http://www.vsarch.ch/
Imaginea 4, pagina 39: © Erhardt Gabor
Imaginea 6, pagina 39: © RAUM arhitectură
Imaginile 2 – 4, pagina 40: © RAUM arhitectură
Imaginile 3, 5, 6, pagina 41: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 4, pagina 41: ©Copșa Mare Guesthouses
Imaginile 3, 4 pagina 42: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 1, pagina 44: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 1, pagina 45: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3 pagina 46: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 3 pagina 47: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 5, pagina 47: ©Costin Gheorghe, Școala de la Bunești
Imaginea 6, pagina 47: ©Arhigest
Imaginea 2, pagina 51: ©Joachim Belaieff, Enflo Arkitekter, DEVE Architects
Imaginea 1, pagina 51: ©Peter Mrass
Imaginile 3 – 4, pagina 52: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 1, pagina 53: ©Viscri 125
Imaginea 4 pagina 53: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 4 pagina 56: ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 6, pagina 60: ©Esztány Győző
Imaginile 1, 2, pagina 63: ©Asociația MONUMENTUM NOTĂ: Toate imaginile nespecificate mai sus aparțin următorilor autori: birou de arhitectură S Punct
Imaginile 1, 2, 3, pagina 66: ©Raluca Munteanu, Ghid de construire în zona de Art, biroul de arhitectură RAUM, ©Michiu Mariana, ©Negrușa Delia, ©Gaiu Cornelius,
dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra Craiului” ©Grupul Rural al OAR.
Imaginea 1, pagina 67: ©Raluca Munteanu, Ghid de construire în zona de