Sunteți pe pagina 1din 9

Organizarea activităţii de asigurare cu diferite feluri de energie

1. Importanţa şi obiectivele activităţii de asigurare cu energie


Activitatea de producţie din cadrul unei întreprinderi de producţie se caracterizează printr-un consum
important de diferite feluri de energie, cum ar fi spre exemplu energia electrică, abur, gaze, aer
comprimat etc.
Necesarul întreprinderii din aceste feluri de energie este asigurat de un ansamblu de unităţi energetice
producătoare de energie dintre care mai importante sunt:centrala electrică, centrala producătoare de apă
caldă, abur, aer comprimat, staţia generatoare de oxigen, acetilenă etc. toate aceste subunităţi de
producţie fac parte din grupa secţiilor auxiliare ale întreprinderii industriale.
La fel de importante pentru întreprinderea de producţie ca şi centralele producătore de diferite tipuri de
energie sunt şi diferitele reţele, conducte sau instalaţii, care asigură transportul acestor feluri de energie
la consumatori. Aceste instalaţii de transport a energiei la consumatori se încadrează în grupa secţiilor
de servire ale întreprinderii.
Importanţa organizării în condiţii cât mai bune a activităţii de producere şi transport a acestor tipuri de
energie, rezultă din faptul că întreprinderea industrială este o mare consumatoare de energie. Astfel,
întreprinderile industriale consumă aproximativ 2/3 din cantitatea totală de energie produsă în sistemul
energetic naţional şi 1/2 din cantitatea totală de combustibil folosită în economie.
Organizarea activităţilor energetice în instalaţiile de producere şi de transport a energiei este influenţată
de particularităţile procesului de consum al acesteia, şi anume:
a) simultaneitate între momentul producerii şi momentul consumului energetic;
b) consum neuniform pe durata unei zile de muncă.
Ca urmare a acestor particularităţi, compartimentul energetic trebuie să asigure satisfacerea
consumatorilor cu diferitele tipuri de energie, în condiţiile în care nu se pot crea stocuri la dispoziţia
întreprinderii.
În prezent se manifestă tot mai mult tendinţa ca diferitele feluri de energie să fie produse de
întreprinderi specializate, la dispoziţia întreprinderii existând subunităţi de producere a acestor tipuri de
energie doar pentru situaţii de avarii în
sistemul energetic naţional.
Având în vedere toate aceste probleme menţionate anterior, compartimentul energetic din cadrul
întreprinderii industriale trebuie să-şi asume atingerea următoarelor obiective:
� asigurarea necesarului de energie pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor;
� folosirea raţională a diferitelor instalaţii sau agregate energetice;
� asigurarea cu energie potrivit parametrilor impuşi de consumatori şi cu costuri cât mai reduse;
� limitarea consumurilor energetice şi eliminarea pierderilor de energie în procesul de producţie al
acesteia, de transport şi de consum.

2. Planificarea necesarului de energie


Asigurarea consumului curent de energie impune stabilirea necesarului de energie atât pe fiecare
subunitate în parte cât şi pe total întreprindere. Aceasta se obţine prin folosirea balanţelor energetice.
Balanţele energetice sunt instrumente de măsurare a necesarului energetic al consumatorilor pe
destinaţii de folosire al energiei, cât şi diferitele surse energetice de acoperire a acestui necesar.
Destinaţiile de folosire a energiei pot fi foarte diverse în funcţie de specificul activităţii de producţie al
întreprinderii şi anume: pentru scopuri tehnologice, pentru forţa motrice, pentru încălzit, pentru
iluminat etc.
În cadrul întreprinderilor de producţie industriale se întocmesc balanţe energetice parţiale pentru
diferitele tipuri de energie şi o balanţă energetică generală obţinută pe baza datelor din balanţele
energetice parţiale.
Un exemplu de balanţă energetică parţială este balanţa de energie electrică din tabelul 1.
Tabelul 1
Nr. Indicatorii balantei de energie Surse de acoperire
Necesar (kwh)
crt. electrica (kwh)
I Necesar de energie electrica
1.1 -în scopuri tehnologice *

1.2 - pentru forta motrice *


1.3 - pentru iluminat *

II Surse de acoperire

2.1 - din centrala electrica proprie *


*
2.2 - din sistemul energetic
national
III Total Total necesar Total surse

O balanţă energetică echilibrată trebuie să aibă total necesar de energie egal cu total surse de acoperit.
În acelaşi mod se întocmesc şi balanţele pentru aer comprimat, abur şi combustibil.
Determinarea necesarului de energie electrică se face în mod diferenţiat după cum energia electrică
este consumată în scopuri tehnologice, pentru forţa motrice sau pentru iluminat.
a) necesarul de energie electrică folosită în scopuri tehnologice se determină pe baza normelor de
consum de energie electrică pe unitatea de produs cu ajutorul relaţiei:
Pentru celelalte tipuri de energie, necesarul de energie se stabileşte după metode specifice fiecărui tip.
Astfel, pentru determinarea necesarului de abur utilizat în scopuri tehnologice metoda utilizată are la
bază normele de consum tehnologic de abur pentru fiecare produs în parte. După aceiaşi metodă se
stabileşte şi necesarul de aer comprimat şi combustibil pentru scopuri tehnologice.
Pentru determinarea necesarului de combustibil pentru încălzit exprimat în tone, se foloseşte
următoarea relaţie:

După planificarea necesarului de energie, întreprinderea trebuie să ia măsurile necesare care să asigure
consumatorilor energia necesară potrivit graficelor elaborate anterior.
Pentru analiza proceselor de transformare a energiei şi evidenţierea posibilităţilor de reducere a
consumului energetic, se foloseşte bilanţul energetic.
Acesta este un document care se întocmeşte pentru fiecare contur energetic (volumul şi suprafeţele
instalaţiilor faţă de care se iau în considerare intrările şi ieşirile de energie) şi este format din două
grupe de indicatori:
� în prima grupă intră acei indicatori energetici care evidenţiază toate intrările de energie şi cele
obţinute în cadrul conturului energetic datorită unor reacţii în interiorul acestuia;
� din a doua grupă sunt evidenţiate componentele energetice utile folosite în interiorul conturului,
precum şi cele livrate în afara acestuia sub forma de energii utile altor contururi energetice;
3. Posibilităţi de folosire raţională a energiei şi combustibilului
Deoarece ponderea cheltuielilor cu energia şi combustibilul în costurile de producţie ale produselor este relativ mare
se impune luarea unor măsuri care să limiteze consumul energetic de orice fel, de creştere a randamentelor energetice
şi pentru diminuarea pierderilor în reţelele de transport a energiei. Masurile de reducere a consumului energetic pot fi
astfel grupate:
� măsuri de normare ştiinţifică a consumurilor energetice şi pe baza rezultatelor obţinute de întreprinderi similare;
� măsuri de reducere a consumului energetic pe baza perfectionării tehnologiilor de fabricaţie, modernizarea sau
înlocuirea instalaţiilor energetice cu randamente scăzute şi de îmbunătăţire a izolaţiei termice a instalaţiilor :
� măsuri de reducere a pierderilor în reţeaua de transport, distribuţie şi consum, pe baza folosirii celor mai buni
purtători de energie şi o bună întreţinere şi reparare a acestora;
� pentru energia folosită în scopuri motrice se impune folosirea limitatoarelor de mers în gol precum şi echiparea
utilajelor cu motoare cu o putere instalata corespunzătoare;
� masuri de ameliorare a factorului de putere şi aplatizarea curbei de sarcină.
Un rol la fel de important îl au şi măsurile de perfecţionare a tehnologiei de fabricaţie şi a organizării producţiei şi a
muncii.

Studiu de caz

1. Fundamentarea necesarului de energie electrică


Să se elaboreze balanţa energetică a unei unit ăţi industriale cunoscând urm ătoarele date:
- Planul anual de producţie prevede fabricarea a trei produse în urm ătoarele
cantităţi:
- produs A – 12000 buc/an
- produs B – 7500 buc/an
- produs C – 35500 buc/an
Pentru fabricarea acestor produse se folose şte un semifabricat „S”, normele de consum unitare fiind:
- produs A – 1,5 tone/ buc
- produs A – 1,8 tone/ buc
- produs A – 2,4 tone/ buc
Planul de producţie al întreprinderii prevede livrarea în afar ă a 35.000 tone/an semifabricat „S”.
Norma de consum de energie electrică pe tonă de semifabricat „S” este de 75 Kwh.
- Întreprinderea dispune de un număr de 115 maşini-unelte, a c ăror putere total ă instalat ă este de 675 KW.
Fondul de timp planificat al unei maşini-unelte este de 3840 ore/an; coeficientul de simultaneitate a func ţion ării
motoarelor fiind
de 0,85.
Bilanţul energetic al funcţionării motoarelor atest ă pierderi, datorit ă randamentului, de 5%.
Valoarea factorului de putere este de 0,9, iar coeficientul pierderilor în re ţea este de 0,02.
- Subunitatea de producţie în care se obţine semifabricatul „S” este servit ă de trei poduri rulante, fondul de timp
disponibil al unui pod rulant fiind de 3850 ore/an.
Coeficientul timpului mecanic de lucru al podurilor rulante este de 0,65, puterea instalat ă a motoarelor este de
5,5 KW pe un pod rulant, randamentul motoarelor este 0,95, iar pierderile în re ţea şi la transformatoare
reprezintă 2%.
- pentru iluminatul în cadrul secţiilor de producţie ale întreprinderii se folosesc 380 de corpuri de iluminat dup ă
cum urmează:
- 80 corpuri a 60 W;
- 130 corpuri a 75 W;
- 170 corpuri a 100 W.
Regimul de iluminare este stabilit pe trimestre (ţinând seama şi de modificarea orei oficiale) astfel:
- trim. I – 8 ore/zi – 63 zile;
- trim. II – 6 ore/zi – 63 zile;
- trim. III – 5 ore/zi – 64 zile;
- trim. IV – 7 ore/zi – 65 zile;
Coeficientul de simultaneitate este de 0,8.
Pentru iluminatul clădirilor Administrative şi al curţii, puterea instalat ă total ă este de 14 KW, coeficientul de
simultaneitate fiind de 0,25.
Necesarul de energie electrică al întreprinderii este acoperit integral din sistemul energetic na ţional.

Rezolvare
Întocmirea balanţei energetice la nivelul întreprinderii implic ă, în prealabil, determinarea necesarului de energie
electrică pe destinaţii, şi anume:
- necesarul de energie electrică pentru consum tehnologic;
- necesarul de energie electrică pentru for ţa motrice;
- necesarul de energie electrică pentru iluminat.
a) Fundamentarea necesarului de energie electric ă pentru consum tehnologic.
Acesta se determină după relaţia:

Pentru calcularea necesarului de energie electric ă aferent consumuluitehnologic se determin ă, în prealabil,


cantitatea totală de semifabricat „S” necesar ă realiz ării produc ţiei planificate şi livr ării în afar ă, dup ă rela ţia:

b) Fundamentarea necesarului de energie electrică pentru forţă motrice.


b1) Necesarul de energie electrică pentru forţă motrice la maşinile – unelte se determină după relaţia:
Balanţa energiei electrice la nivelul întreprinderii este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1

Nr.
Poziţiile balanţei Surse KWh Necesar KWh
crt.
I II Energie electricăobţinutăde la -13.624.763 -
Centrala proprie Energie
electricăobţinutădin afară
TORTAL SURSE 13.624.763 -
III Consum pentru producţie -
1. Consum tehnologic 11.377.500
2. Forţămotrice 2.173.331
Total consum pentru producţie - 13.550.831
IV Consum pentru iluminat - 73.932
TOTAL NECESAR - 13.624.763

2. Fundamentarea necesarului de combustibil pentru nevoi gospodăreşti


Să se calculeze cantitatea de combustibil (cărbune), necesară producerii aburului utilizat la încălzit
ştiind că volumul încăperilor ce trebuie încălzite este de 145000 m.c., iar perioada în care se asigură
încălzirea este de 155 zile, timp de
16 ore/zi. Temperatura medie interioară ce trebuie asigurată prin încălzire este de 220 C, iar
temperatura medie exterioară în perioada asigurării încălzirii este de -60C. Consumul specific de abur
pentru a ridica şi menţine temperatura cu 10 C la
1000 m.c. volum de încălzit timp de 1 oră este egal cu 2,4 kg.
Caracteristicile aburului folosit la încălzit sunt:
- presiune 5 atm.;
- putere calorică 500 Kcal/kg.
Cazanul de producere a aburului are un randament de 0,85, iar cărbunele folosit la producerea aburului
are o putere calorică de 2300 Kcal/kf.